Sunteți pe pagina 1din 15

Sistemul Monetar International

Cuprins

Capitolul 1. Sistemul Monetar International........................................................3


1.1. Etape premergatoare..............................................................................................................4 1.2. Sistemul Monetar International de la Bretton Woods...........................................................5 1.3. Sistemul Monetar International actual......................................................................6

Capitolul 2. Drepturile speciale de tragere...........................................................7


2.1. Rolul DST in cadrul sistemului............................................................................... 9

Capitolul 3. ECU unitate de calcul......................................................................9


3.1. E ! " o#icial.......................................................................................................................1$ 3.2. E ! " pri%at...................................................................................................... 11

Capitolul 4. Moneda euro.....................................................................................12


4.1. Etapele introducerii monedei euro.........................................................................12

i!liogra"ie

1. Sistemul monetar interna#ional


&'r' a minimali(a rolul pe care l"a a%ut )n a o*+ine e#icien+e economice interna+ionale, e%olu+ia acestui sistem )n mesagerul proeminent de politic' glo*al' economic' impune o reanali(are a scopurilor ini+iale, a metodelor #olosite pentru reali(area acestor scopuri, precum si coordonarea politicilor care s' o#ere o g-idare clar' mem*rilor asupra ac+iunilor regulatorii permisi*ile. Emisiunea monetar este unul din atri*utele su%eranit'+ii statelor. E.isten+a na+iunilor su%erane /i desc-iderea c'tre e.terior pun pro*lema con%ersiunii unit'+ilor monetare )ntre
3

di#erite t'ri, ca urmare a tran(ac+iilor comerciale sau #inanciare )ntre agen+ii economici re(iden+i sau nere(iden+i.1 Sistemul monetar internaional 0SMI1 poate #i de#init ca ansam*lul regulilor care permit asigurarea acestor tran(ac+ii, determin2nd compati*ilitatea sistemelor monetare na+ionale. rearea unui sistem monetar interna+ional tre*uie pri%it' ca e.presie a interdependen+ei economice dintre statele su%erane, si nu ca o modalitate de a su*ordona sistemele monetare na+ionale. 3data creat, un sistem monetar interna+ional, inclusi% organismul menit s' asigure cooperarea si sa spri4ine aplicarea principiilor, tre*uie adaptat cerin+elor de orice #el care inter%in )n relatiile economice, sociale si politice dintre statele mem*re ale sistemului. E.isten+a unui SMI nu are sens doar )n raport cu ne%oia de a asigura *una #unc+ionare a comer+ului interna+ional. Dac' toate +'rile ar a%ea aceea/i moned', pro*lema determin'rii cursului de sc-im*, adic' opera+iunea care permite con%ertirea unei monede )n alta, nu s"ar pune. Si aceasta tocmai c' pe l2ng' moneda na+ional' e.ist' monede str'ine 0numite de%i(e1, )nc2t se simte ne%oia unui SMI. a regul' general', rela+iile monetare s"au derulat pana )n 1544, anul cre'rii sistemului monetar interna+ional, pe *a(e *ilaterale, #'r' e.isten+a unor reglement'ri concrete, adoptate e.pres de ma4oritatea +'rilor. 6u e.istat, totu/i, unele incerc'ri de reglementare interna+ionale a acestor rela+ii su* #orma de uniuni si *locuri monetare, acestea din urm' trans#orm2ndu"se dup' al doilea r'(*oi mondial )n (one monetare.

1.1. Etape premerg$toare 7rima incercare pe linia cooper'rii sistemelor monetare na+ionale a #ost con%en+ia prin care s"a creat !niunea 8atin', semnat' la 23 decem*rie 19:5 de &ran+a, Belgia, Italia si El%e+ia. Scopul acestei uniuni era prote4area etalonului monetar *imetalist 0aur si argint1, care repre(enta elementul comun al +'rilor semnatare ale con%en+iei. unitate monetar' comun'; #rancul, care era impar+it )n 1$$ centime. 3 alta )ncercare de aliniere a sistemelor monetare nationale a repre(entat"o Conferita de la Genova, care a a%ut loc )ntre 1$ aprilie " 15 mai 1522, si la care au participat 33 de state.
1

u acest prile4 se recunoa/te o

Dictionar de termeni economici online, www.capital.ro

In cadrul acestei con%en+ii, adoptarea unui etalon sau a altuia era considerat' o pro*lema de politic' intern', ast#el c' nici o +ar' a carei moned' era #olosit' ca %alut' de re(er%' nu era anga4at' )n rela+iile cu alte +'ri, dec2t in m'sura )n care aceasta )i ser%ea propriilor interese. 3 #orma mai concret' de cola*orare monetar' o repre(inta Blocul aurului. 6cesta a #ost creat prin con%en+ia din luna iulie 1533, la on#erinta monetar' si economic' de la 8ondra, unde &ran+a, Belgia, 3landa, Italia, El%e+ia si 7olonia, care a%eau la *a(a sistemelor lor monetare etalonul aur, s"au anga4at s' men+in' parit'+ile e.istente. !n important pas )n direc+ia cooper'rii monetare a #ost #'cut prin Acordul monetar tripartit, )nc-eiat )ntre S!6, 6nglia si &ran+a. 7rin acest acord, de la 25 septem*rie 153:, gu%ernele Statelor !nite si 6ngliei apreciau rea4ustarea #rancului #rance(, promi+2nd e%itarea greut'+ilor )n calea a4ust'rii, )mpiedicarea unor deprecieri competiti%e. 8a apelul celor dou' gu%erne, )n noiem*rie 153:, au aderat la acord Belgia, 3landa si El%e+ia. Re(ult', ast#el, c' nici unul din acordurile monetare interna+ionale )nc-eiate )n perioada anilor <3$ p2n' la )nceputul celui de"al doilea R'(*oi Mondial nu au dus la #ormarea unui sistem monetar interna+ional. Repre(ent2nd interesele unui grup de +'ri si a%2nd din acest punct de %edere un caracter limitat, #unc+ionarea uniunilor si *locurilor monetare nu a condus la reglementarea interna+ional' a rela+iilor monetare care tre*uiau s' raspund' cel putin la trei o*iecti%e ma4ore si anume; asigurarea sta*ilitatii relati%e a raporturilor %alorice dintre monedele na+ionale )n scopul promo%'rii certitudinilor si ec-itatii in tran(ac+ii, pre%enirii /i )nlatur'rii mi/c'rilor speculati%e de capital= crearea unor re(er%e monetare si a unor lic-idit'+i su#iciente cantitati% si calitati%= instituirea unor mecanisme de a4ustare a *alan+elor de pl'+i )n ca(ul unor de#icite sau e.cedente e.agerat de mari. Mai mult, aceste in+elegeri au %enit adesea )n con#lict cu interesele unor +'ri, care au raspuns cu contram'suri pe plan monetar.

1.2. Sistemul monetar interna#ional de la retton %oods


>ntre 1 si 22 iulie 1544 are loc la Bretton Woods, on#erin+a Monetar' si &inanciar'

International' a ?a+iunilor !nite si 6sociate. S"a considerat c' @pentru prima oar' a #ost sta*ilit un sistem monetar *a(at pe un acord international@. Ba(a discutiilor pentru redactarea documentului pre(entat la Bretton Woods, )n 1544, a constituit"o planul W-ite si planul AeBnes.

on#erin+a Monetar' si &inanciar' din 1544 de la Bretton Woods a a*ordat pentru )nt2ia oar' pro*lema cre'rii unui sistem monetar interna+ional, *a(at pe etalonul aur"de%i(e si, )n cadrul acestuia, pe dolar ca principal' moned' de re(er%'. 7ropunerea #acut' de de C. M. AeBnes de creare a unei monede interna+ionale, denumit' D*ancor@, nu a #ost acceptat'. 6 pre%alat concep+ia american' cuprins' )n 7lanul W-ite de a se utili(a pe plan interna+ional monedele nat+onale. Initial acest plan cuprinde propunerea unei monede interna+ionale denumit' Eunitas@. >n #inal, dolarul S!6, garantat cu importante reser%e de aur a c2stigat, de%enind moned' de re(er%' a sistemului care se na/tea. 7ropunerea cre'rii unei monede interna+ionale a #ost numai un ade%'r prematur, mecanismele monetare ulterioare #iind #a%ora*ile punerii )n circulaie si utili('rii )n propor+ie tot mai mare a unei ast#el de monede F DST 0drepturi speciale de tragere1 emis' de &MI. rearea )n 1544 a Sistemului monetar interna+ional a )nsemnat primul mare succes al ideii de cooperare interna+ional' )n sistemul monetar, un succes al conceptiei potri%it c'reia o moned' national' poate )ndeplini #unctii interna+ionale /i, ca atare, poate ser%i ca pi%ot al sistemului. Sistemul monetar interna+ional din 1544 a #ost conceput ca un ansam*lu de norme si te-nici, con%enite si acceptate pe *a(a unor reglement'ri institut+onali(ate, menite s' coordone(e comportamentul monetar al +'rilor )n relat+ile de pl'+i /i de stingere a anga4amentelor reciproce, generate de sc-im*urile comerciale, necomerciale /i de mi/c'rile de capital pe plan interna+ional. 6nsam*lul acestor norme de conduit' monetar' interna+ional' au #ost incluse )n statutul &MI, organism creat )n scopul supra%eg-erii si spri4inirii aplic'rii de c'tre +'rile mem*re a principiilor de #unc+ionare ale sistemului nou creat. 6*andonarea sistemului monetar de la Bretton Woods )n 15G: prin con#erin+a de la Aingston, Camaica care pre%edea; " " modi#icarea o#icial' a statutului aurului, prin aceasta a*olindu"se #i.itatea pre+urilor pentru aur= legali(area principiului sc-im*urilor #lotante, )n sensul c'; " statele mem*re ale &MI erau o*ligate s' adopte politici macroeconomice care s' conduc' la asigurarea sta*ilit'+ii pre+urilor=

"

re#erin+a la aur, )n ceea ce pri%e/te paritatea monetar', era eliminat', aran4amentele monetare generale %i(2nd #ie ata/area de DST, #ie de o alt' moned'=

" " "

&MI era o*ligat s' supra%eg-e(e politicile %alutare ale +'rilor mem*re= se impuneau aran4amente de sc-im* %alutar sta*ile, dar a4usta*ile= mar4ele de #luctua+ie erau sta*ilite la HI" 4,5J, acestea put2nd #i modi#icate )n #unc+ie de e%olu+iile economice, dar mai ales de de(ec-ili*rele #undamentale din domeniul pl'+ilor.

"

trans#ormarea par+ial' a &MI )n organism de asisten+'. 1.3. Sistemul monetar interna#ional actual Mecanismele monetare statutate la Bretton Woods #unc+ionea(' ast'(i )ntr"o #orm' mult sc-im*at', monedele na+ionale continu2nd s' de+in' locul principal )n cadrul sistemului monetar interna+ional. Sistemul monetar interna+ional utili(ea(', )n pre(ent, un etalon nat+onal si unul propriu, in am*ele ca(uri el #iind re(ultatul acti%it'+ii economice din una sau mai multe economii nat+onale, #iind interna+ionali(at )n conte.tul unor #actori economici si monetari interni si e.terni economiilor )n cau('. Deci, locul etalonului aur"de%i(e a #ost preluat de etalonul putere de cump'rare. &iind %or*a de economia mondial', nu putem considera ca etalon putere de cumparare creat' de o singura economie= apare, deci, o contradictie )ntre caracterul interna+ional al economiei si utili(area ca etalon propriu a unei monede na+ionale. cursurilor de sc-im*. &a+' de etalonul aur"dolar, )n care cursul o#icial re(ult' din raportarea %alorilor paritare determinate o#icial de #iecare +ar', )n actualul sistem compararea puterilor de cump'rare de%ine o opera+iune mult mai comple.', nea%2nd un etalon care s' se e.prime prin unit'+i de greutate 0ca )n ca(ul %alorilor paritare1. Ie/irea din impas se reali(ea(' prin urm'rirea statistic' a pre+urilor din +'rile care se compar' )n cadrul mecanismului cursurilor de sc-im* pentru grupe de m'r#uri /i ser%icii similare. Din compara+ia indicilor de preturi re(ult' un curs, considerat drept o#icial )n rela+iile unei economii cu pia+' interna+ional'. 7o(i+ia interna+ional' a etalonului putere de cump'rare constituie o preocupare principal', at2t )n &MI, c2t /i a economiei emitente a monedei
7

ontradic+ia s"a re(ol%at

prin interna+ionali(area unei puteri de cump'rare na+ional' )n cadrul mecanismului comple. al

cu circula+ie pe piata e.tern'= el poate s'"/i indeplineasc' #unc+iile monetare numai )n condi+iile )n care oscila+iile cursului de pia+' #a+' de cursul o#icial se men+ine )n anumite limite considerate re(ona*ile. >n actualul sistem, c2nd puterea de cump'rare #unc+ionea(' ca etalon, mecanismul de coordonare a cursului de pia+' a su#erit sc-im*'ri structurale, diri4area lui *a(at' pe o mar4' relati%e #i.' /i pe inter%entii de tip monetar a )ncetat s' mai #unc+ione(e.

2. Drepturi speciale de tragere


Drepturile speciale de tragere 0DST sau, interna+ional, KDR1 sunt moneda %irtual' a &ondului Monetar Interna+ional, conceput ca )nlocuitor al standardului aurului. Tran(ac+iile )n interiorul &ondului Monetar Interna+ional sunt calculate )n DST. 3 serie de %alute na+ionale sunt #i.ate la un anumit raport )n rela+ie cu DST. Laloarea sa se calculea(' )n #unc+ie de dolarul american 044J1, euro 034J1, Benul 4apone( 011J1 /i lira sterlin' *ritanic' 011J1, con#orm cota+iilor de la *ursa londone('. Drepturile speciale de tragere au #ost create )n anul 15:5 din dorin+a de a g'si un instrument monetar mai sta*il destinat s' acopere o parte din ne%oile glo*ale de lic-idit'ti interna+ionale. Desi initial a #ost de#init printr"un continut )n aur, ec-i%alent cu cel al dolarului, respecti% $,999:G1 gr, #'r' a #i con%erti*il )n aur, )n pre(ent se utili(ea(' metoda co/ului compus din cele 4 monede lider utili(a*ile 0M, N, O, Pen1, menit' sa"i con#ere o anumit' sta*ilitate. 7rin crearea DST s"a urmarit remedierea uneia din de#icien+ele sistemului de la Bretton Woods, care nu a reusit s' reali(e(e ec-ili*rul dintre ne%oi si lic-idit'+i. 7rin emisiunea lor, cel pu+in o parte din #ormarea lic-idit'+ii interna+ionale de%ine independent' de orice ingr'dire material' arti#icial', ca si de orice in#luient' national', cum este cea a #orm'rii de re(er%e in monede na+ionale, al caror ni%el depinde de m'rimea necorelat' a de#icitului *alan+elor de pl'+i ale +'rilor emitente. DST este o moned' emis' de &MI /i se utili(ea(' ca; " etalon monetar= " instrument de re(er%'= " mi4loc de plat' pentru anumite opera+iuni )ntre &MI si mem*rii s'i= " mi4loc de procurare de monede na+ionale con%erti*ile.
8

>ndeplinirea unora din aceste #unc+ii este condi+ionat' de %olumul aloc'rilor de DST, deci(ia de emisiune *a(2ndu"se pe ne%oile de cre/tere a lic-idit'+ii interna+ionale pe termen lung. 3 +ar' care prime/te DST le poate utili(a pentru; " m'rirea, corespun('tor cotei alocate, a re(er%ei ei monetare o#iciale= " procurarea direct' sau indirect' 0prin intermediul &MI si la indica+iile acestuia1 a unei monede con%erti*ile emise de o alt' +ar' mem*r' la #ond= " plata de do*an(i si comisioane= " emiterea de %alori mo*iliare pe termen lung si garantarea unor o*liga+ii #inanciare. E.primarea unei unit'+i DST se #ace )n dolari S!6 pornind de la dou' elemente; " contri*u+ia #iec'rei monede la co/= " cursul curent al monedelor respecti%e #a+' de M S!6. el mai #rec%ent DST sunt #olosite in urmatoarele opera+iuni; a1 o*+inerea de %alute prin tran(ac+ii *a(ate pe acord direct )ntre mem*ri 0c-iar /i atunci c2nd nu este necesar' #inan+area *alan+ei de pl'+i1. *1 )nc-eierea de acorduri EsQap@ F prin care un mem*ru poate trans#era altuia DST )n sc-im*ul altei acti%e de re(er%', cu e.ceptia aurului, cu o*liga+ia de a restitui %alut' la o data %iitoare si la un curs sta*ilit de comun acord. c1 e#ectuarea de opera+iuni E#orQard@ F prin care o +ar' mem*r' &MI poate %inde sau cumpara DST cu o*liga+ia pl'+ii la o dat' %iitoare )n sc-im*ul oric'ror acti%e monetare, cu e.cep+ia aurului, la un curs la termen pre%i(ionat )n momentul )nc-eierii tran(ac+iei. 2.1. &olul DS' (n cadrul sistemului E.tinderea )n %iitor a opera+iunilor cu DST porne+te de la necesitatea cre+terii rolului lor +n cadrul sistemului monetar interna+ional +i a +nlocuirii treptate a monedelor na+ionale din #unc+iile lor interna+ionale. 3 asemenea perspecti%' este posi*il' dac' a%em )n %edere a%anta4ele care le o#er' calitatea sa de instrument monetar si anume; " grad de sta*ilitate mult mai ridicat dec2t cel al monedelor na+ionale= " emisiunea lui nu conduce la apari+ia de#icitelor de *alan+' de pl'+i si nici la propagarea #enomenelor monetare negati%e de pe pie+ele na+ionale pe plan interna+ional=

" o do(are con/tient' a emisiunilor de DST )n #unc+ie de ne%oile e#ecti%e de lic-iditate si un control strict din partea &MI= " nu are ca e#ect imo*ili('ri de acti%e monetare comparati% cu alte tipuri de re(er%e 0aur, monede na+ionale1, DST distri*uindu"se gratuit. 7aralel cu acele a%anta4e e.ist', )n pre(ent, anumite limite )n sporirea rolului lor )n cadrul sistemului, determinate de #aptul c' DST nu indepline/te toate #unc+iile monetare si nu circul' dec2t )ntre autorit'+ile monetare. 8a acestea se adaug' criteriul actual de reparti(are a aloc'rilor de DST )n #unct+e de cotele de participare si c' poate #i supus unor presiuni in#la+ioniste sau de#la+ioniste daca deci(iile de emisiune ale &MI se *a(ea(' pe unele e%alu'ri eronate. >n conclu(ie, indi#erent dac' )n %iitor se %or utili(a monedele na+ionale sau daca DST %a prelua #unc+iile monetare pe plan interna+ional, #unc+ionarea normal' a sistemului %a depinde, +n ultima instant', de calitatea economiilor na+ionale, respecti% a productiei de *unuri /i a circula+iei monetare din #iecare +ar'.

3. ECU unitate de calcul


Moneda E ! era construit' pornind de la un co/ de monede al t'rilor participante la sistem, iar ponderea #iec'reia )n de#inirea E ! depindea de ni%elul 7IB al #iec'rei t'ri si de %olumul sc-im*urilor comerciale. aracterul #i. al mecanismului de sc-im* era asigurat prin sta*ilirea unui curs central denumit Epi%ot@, )ntre #iecare moned' si E !. Mar4a de #luctuare, )ntre monede pe de o parte si )ntre acestea si E !, era de R2,25J. E ! este acronimul de la European urrencB !nit 0!nitate MonetarS European'1. 6 #unc+ionat )ntre 15G5F1559, #iind )n acela/i timp unitate de cont /i !nitate Monetar' EuropeanS pentru statele mem*re ale !E. E ! repre(intS un co/ )n care se introduc )n propor+ii determinate 0)n %irtutea unui acord unanim al statelor participante1 di#eritele monede ale +'rilor !E ce #ac parte din Sistemul Monetar European 0SME1. De e.emplu, raportul de sc-im* )ntre E ! /i c2te%a monede europene la ni%elul anului 1555; 1E ! T 4$,29&B, 1E ! T 1,5GDM, 1E ! T :,:2&&.

10

>n anul 15:5, /e#ii statelor care #'ceau parte )n acel moment din omunitatea European', reuni+i la Uaga, au lansat ideea constituirii !niunii Economice /i Monetare. 7entru demararea unui asemenea am*i+ios proiect, a #ost constituit un comitet, condus de premierul lu.em*urg-e( 7ierre Werner. >n raportul comitetului, pre(entat )n anul urm'tor, nu se punea )nc' pro*lema cre'rii unei monede unice europene, ci se recomanda centrali(area politicilor macroeconomice ale statelor mem*re, ceea ce )nsemna #i.area complet' /i ire%ersi*il' a parit'+ilor /i li*erali(area total' a circula+iei capitalului. >ntre timp, planul Wernner 0a/a a #ost denumit raportul men+ionat1 a #ost su*minat de o serie de procese /i #enomene economice mondiale, respecti% cri(a petrolier', di%ergen+ele ap'rute )ntre +'rile mem*re ale !niunii Europene /i sl'*irea dolarului. >n aceste condi+ii, )n perioada 15G1"15G3 a #ost a*olit sistemul cursurilor #i.e dolar"aur 0cunoscut su* denumirea de sistemul Bretton " Woods1, acest lucru constituind poate cea mai grea lo%itur' dat' speran+elor de !niune monetar' european'. >n martie 15G5, planul de constituire a !niunii Economice /i Monetare a #ost re)nsu#le+it, prin crearea Sistemului Monetar European care, printr" un trans#er de autonomie monetar' #'r' precedent, crea un mecanism al ratelor de sc-im* sta*il /i u/or a4usta*il, prin de#inirea unor rate etalon, )n #unc+ie de o nou' unitate monetar' constituit' su* #orma unui Dco/@ E !. 6cordurile care au dat na/tere SME au pre%'(ut un numar de condi+ii )n care pot a%ea loc re%i(uirea acestei de#iniri. Re%i(uirile tre*uie acceptate mutual si au ca e#ect modi#icare a ponderii mai mare de 25J. ompo(itia E ! a #ost modi#icat' de la crearea lui /i p2n' )n pre(ent, doar )n dou' repri(e; la 1G septem*rie 1594 )n momentul intr'rii dra-mei )n co/, si la 21 septem*rie 1595, prin includerea pesetei spaniole si escudo"ului portug-e(. 3.1. ECU)o"icial ontinutul E !"o#icial este constituit din aur si dolari S!6. Este creat )n contrapartid' cu un depo(it de aur si dolari. 7entru aceasta, +'rile EE s"au anga4at s' depun' la &E 3M 2$J din re(er%a lor )n aur si M. >n contrapartid', ele au #ost creditate )n E ! prin conturile lor desc-ise la &E 3M2. S"a sta*ilit un pre+ al aurului /i un curs al dolarului )n E !. 7entru aur, pre+ul se #i.ea(' pe *a(a mediei cursurilor monedelor din co/, con%ertit' )n E ! si sta*ilit' )n #iecare (i la cele dou' #i.ing"uri de la 8ondra. 7entru dolari se re+ine cursul de pia+' cu dou' (ile *ursiere )naintea datei c2nd se sta*ile/te %aloarea acestuia.
2

Abreviere a Fondului European de Cooperare Monetara, lansat la 3 aprilie 1973

11

E !"o#icial este utili(at numai )n reglement'rile )ntre *'ncile centrale /i care, )n #apt, nu e.prim' altce%a dec2t o nou' )ncercare de moneti(are a aurului. Des#'/urate )n principal pe seama resurselor &E 3M, care sunt e%aluate )n condi+iile ar'tate mai sus, inter%en+iile au de #apt scopuri pragmatice; mentinerea cursurilor )n cadrul mar4elor sta*ilite. Inter%en+ia apare )n tipare *ine cunoscute 0a c'ror origine este mecanismului punctelor aurului1. In cadrul unei pie+e na+ionale o moned' din cosul E ! poate tinde spre a dep'/i limita superioar' a mar4ei ca e.presie a raportului )ntre cerere si o#ert'. Inter%en+ia presupune cresterea o#ertei pentru a se a4unge la egalitatea )ntre cerere si o#erta ma4orat' /i c-iar la modi#icarea sensului de(ec-ili*rului #apt ce %a )mpinge cursul )napoi )n cadrul mar4ei.

3.2. ECU)pri*at E ! pri%at are o %ia+' proprie. a /i E ! o#icial, el a )mprumutat de la E ! co/ doar de#inirea cont+nutului s'u. E ! pri%at este constituit din 12 monede europene )n propor+ii ce respect' de#inirea E ! co/ si este creat prin circuitul *ancar clasic. S"a n'scut din depo(itele %alutare ale *'ncilor, constituite de c'tre institu+iile comunitare din monedele celor 12 +'ri mem*re )n sc-im*ul creditelor )n E ! din conturile lor. rearea E ! pri%at este posi*il' prin opera+ii *ancare /i )n contrapartid' cu depo(itele a#late )n *anc' /i #ormate din monedele care il alc'tuiesc. 7entru ca o *anc' s' cree(e E ! pri%at tre*uie s' credite(e contul unui client care tre*uie s'"i #urni(e(e ec-i%alentul )n E ! a tuturor celor 12 monede. 3peratiile de creare a E ! pri%at sunt ast'(i concentrate )n m2inile unui num'r relati% mic de *anci. a oricare alt' moned' E ! pri%at are un curs de sc-im*, calculat (ilnic pe *a(a compo(itiei co/ului E ! /i a cursului de sc-im* al monedelor componente, sta*ilit /i el (ilnic la #i.ing.

4. Moneda EU&+
12

Denumirea de VeuroV a monedei unice europene a #ost sta*ilit' )n decem*rie 1555 la Madrid, intrarea ei )n %igoare -otar2ndu"se a se #ace de la 1 ianuarie 1555. Data limita de introducere e#ecti%' )n circulatie a monedelor si *ancnotelor euro s"a #i.at ca #iind 1 iulie 2$$2. S"au )nsemnat atunci dou' perioade; perioada 1 ianuarie 1555 " 1 ianuarie 2$$2, )n care se urmarea repre(entarea monedelor na+ionale ale +'rilor participante la !M )n e.primari ne(ecimale pe pia+a monedei unice euro, aceasta a%2nd numai rol de moned' scripturala= /i perioada 1 ianuarie 2$$2 " 1 iunie 2$$2, c2nd euro a #ost introdus pe pia+' su* #orma de monede /i *ancnote /i a coe.istat cu monedele na+ionale ale statelor participante. De la 1 iulie 2$$2, euro a de%enit moneda unic' legal' pe teritoriul Euroland. 4.1. Etapele introducerii euro Tratatul de la Maastric-t, care pre%edea reali(area unei !EM )ntre toate sau o parte din statele mem*re, a trasat cele trei etape ale acesteia. 7rima etap' a de*utat la l iulie 155$ si s"a )nc-eiat, con#orm calendarului pre%'(ut, la 31 decem*rie 1553. Ea a permis instaurarea li*erta+ii totale de mi/care a capitalului )ntre cele 12 state si a #ost )nso+ita de planuri de a4ustare structural' pentru reducerea de(ec-ili*relor si o*tinerea unei con%ergen+e a e%olut+ilor /i structurilor macroeconomice na+ionale, )n +'rile cu importante de(ec-ili*re economice. omunitatea European' a intrat )n etapa a II"a a !EM con#orm pre%ederilor la l ian. 1554. 8a aceasta dat' a #ost creat un Institut Monetar European 0IME1 cu sediul la &ranW#urt, care constituia un dispo(iti% de tran(i+ie c'tre %iitoarea Banc' entral' European', )nlocuind omitetul Xu%ernatorilor Bancii centrale si prelu2nd acti%it'+ile &ondului European de ooperare Monetar' 0&.E. .3.M.1, institutul a%ea ca principale sarcini )nt'rirea coordon'rii politicilor monetare na+ionale, supra%eg-erea #unc+ion'rii Sistemului Monetar European si preg'tirea instrumentelor %iitoarei politici monetare unice. De asemenea, intrarea )n etapa a II"a a !EM )nseamn' inter(icerea accesului pri%ilegiat al sectorului pu*lic la institu+iile #inanciare /i al #inan+'rii monetare a de#icitelor pu*lice, precum si o con%ergen+' mai mare a economiilor +'rilor mem*re. Trecerea la etapa a III"a care implica utili(area unei monede unice si crearea unei Banci entrale Europene 0B E1 a inter%enit pentru +'rile considerate apte dup' onsiliul European de la Bru.elles din 2"3 mai 1559. >n cadrul acestuia au #ost luate trei deci(ii determinante; +'rile
13

cali#icate pentru #a(a a treia a !EM. parit'+ile *ilaterale )ntre monedele care %or #ace parte din !EM si alc'tuirea directoriului B'ncii entrale Europene. 8a momentul 1 ianuarie 1555, un grup de 11 +'ri au )nceput, 9 +'ri considerate din totdeauna ca tre*uind s' #ac' parte din nucleul dur F Xermania, &ran+a, Belgia, 8u.em*urg, 3landa, 6usria, &inlanda, Irlanda F /i 3 +'ri din sudul Europei F Spania, Italia si 7ortugalia . Xrecia nu a putut s' intre )n Dspa+iul euro@ la acea dat', desi e.ist' %oin+a politic' na+ional' )n acest sens. Danemarca, Suedia si Marea Britanie au optat pentru a nu se integra )n Dspatiul euro@, cu toate c' reu/eau s' )ndeplineasc' criteriile de con%ergen+'. 8a 1 ianuarie 2$$1, Xrecia a aderat la Dspatiul euro@, #iind urmat' )n 2$$G de Slo%enia, )n 2$$9 de ipru si Malta, iar )n 2$$5 de Slo%acia. De la 1 ianuarie 2$11, Estonia a de%enit a 1G"a +ar' mem*r' a (onei euro.

i!liogra"ie
14

1.

e(ar Basno, ?icolae Dardac,

onstantin &loricel, EMoned, credit, bnci, Bucuresti,

Editura Didactic' si 7edagogic', 1555.


2. QQQ.QiWipedia.org 3. QQQ.capital.ro

15