Materiale de constructie ecologice

1.Introducere 2.Definitia materialelor de constructii " ecologice " 3.Conditii de calitate pentru materiale de constructie "ecologice" 4.Exemple practice de produse si elemente de constructii realizate cu materiale de constructie "ecologice"

1.Introducere
Casa este considerata o a treia piele, cu ajutorul careia se percepe mediul sau inconjurator cu simturile sale. Cladirile in care locuim zi de zi au un impact major asupra mediului inconjurator,acestea putand reprezenta un important factor de poluare. In ultimul timp insa au aparut tot mai multe organizatii interesate de dezvoltarea si construirea unor constructii ecologice, cu material de constructii eco. Scopul este unul clar : reducerea impactului cladirii asupra mediului.

2.Definitie
Ce sunt practic materialele de constructii ecologice? Sunt ele un moft sau o necessitate? Materialele de constructii ecologice sunt practic acele materiale de constructii prietenoase cu mediul, in a caror compozitie nu intra produse chimice, poluante. Aceste materiale pe langa faptul ca nu emit in incapere substante chimice poluante, au si calitatea de a fi transpirante in mod natural, reducand poluantii aflati in aerul din interiorul locuintei(indoor).

 Folosind materiale de constructii ecologice vom avea urmatoarele beneficii: O calitate mai buna a aerului in interiorul locuintei, asta inseamna mai putin CO2 si mai putina umezeala, lasam casa sa respire; Construim sau reamenajam spatii sanatoase, fara ciuperci si mucegaiuri, pentru ca anumite materialele de constructii naturale au si proprietati antibacteriene. Conceptul de locuinte ecologice, care mai poarta denumirea de case passive sau case verzi, este cunoscut si utilizat de mult timp in Europa, iar primul complex rezidential din Romania ce are la baza acest concept este Adnana Residence construit de QCM, la Buftea, pe un teren de 4.000 mp si cuprinde trei vile de lux, planurile venind de la renumite case de arhitectura din Statele Unite ale Americii, reiese dintr-un comunicat al companiei DMI.

Ce este o casa pasiva ?

O casa pasiva este o cladire cu izolatie termica de calitate care intretine un climat interior confortabil, fara ajutorul unor surse conventionale de incalzire si racire, utilizand drept sursa principala de incalzire energia pasiva libera, captarea energiei solare si caldura produsa de aparatele electrocasnice. In Europa, conditia necesara, pentru ca o constructie sa poata fi catalogata drept pasiva, este ca necesarul de incalzire al acesteia sa fie mai mic de 15kWh/mp/an. Consumul de energie al unei case pasive este cu aproximativ 80% mai mic decat cel al unui imobil clasic construit din zidarie. In plus, consumul cumulat pentru incazire, apa calda si energie electrica al unei constructii de acest gen, nu trebuie sa depaseasca 120kWh/mp/an. Incalzirea unei case pasive costa intre 10 si 25 de Euro pe luna.

O casa pasiva se caracterizeaza prin:

1. Forma compacta si izolare termica ridicata Coeficientul de transfer termic al elementelor invelisului exterior al unei case nu trebuie sa depasesca 0,15 W/mK; 2. Orientare optima a cladirii pentru o captare maxima a energiei solare si pentru protectia fata de vanturile dominante Fatadele spre sud beneficiaza de insorire maxima, in special iarna. Aceasta orientare este cautata pentru cresterea castigului termic in sezonul rece. Vara deschiderile orientate spre sud, pot fi foarte usor protejate cu ajutorul unui balcon, marchize, etc. Utilizarea energiei solare este un factor important in proiectarea unei case pasive ; 3. Ferestre cu eficienta termica ridicata (Ferestre cu geam triplu Low-e) Ferestrele (geam si rame) trebuie sa aiba un coeficient de transfer termic care sa nu depaseasca 0,80 W/mK; 4. Evitarea puntilor termice Puntile termice sunt zone izolate, delimitate local in constructia exterioara, care prezinta un coeficient de izolare termica mai redus decat restul suprafetelor. Puntile termice nu se admit practic la o casa pasiva. De aceea, toate racordurile trebuie calculate tinandu-se cont de eliminarea puntilor termice. 5. Etanseitatea excelenta Volumul Scurgerilor de aer prin imbinarile nesigilate etans, intr-o ora, trebuie sa fie mai mic de 50% din volumul casei. 6. Ventilatie controlata si eficienta energetic Utilizarea unor sisteme de ventilare mecanica controlata (VMC) cu flux dublu si schimbator de caldura + put canadian; 7. Asigurarea apei calde cu sisteme care utilizeaza surse regenerabile Utilizarea de colectoare solare sau pompe de caldura ; 8. Utilizarea aparatelor electrocasnice moderne cu eficienta energetica ridicata.

O cladire este considerata verde daca prin design, materiale de constructie si tehnologiile utilizate se reduc atat consumul de energie, cat si impactul negativ asupra mediului. Cele mai multe cladiri verzi obtin o reducere a consumului de energie de cel putin 30%. Alte cladiri verzi pot ajunge la o reducere de pana la 60%-70%, a spus pentru RTV.NET, Steven Borncamp, presedinte al Romania Green Building Council.

Casa verde

Cladirile verzi sunt de obicei proiectate pentru a fi cat mai bine expuse la soare iarna si umbrite pe timpul verii. De asemenea, utilizarea la maximum a luminii naturale este un element ce defineste o casa verde. Un alt aspect important este legat de water management, care se poate traduce prin utilizarea de instalatii eficiente, captarea apei pluviale pentru uz casnic, precum si eliminarea apei uzate fara a polua mediul. Alte elemente care caracterizeaza o constructie ecologica sunt izolatia, sistemele de incalzire si racire, eficiente sau pasive. In mare, materialele de constructie utilizate la o cladire ecologica sunt similare celor utilizate in constructiile traditionale, insa amanuntele fac diferenta. In general, se utilizeaza mai multa izolatie, care de obicei este naturala si se evita utilizarea polistirenului. De asemenea, se utilizeaza mai mult lemn decat beton, pentru a carui producere se consuma multa energie, a precizat Steven Borncamp. Ca pret, o casa construita in acest fel va fi mai scumpa decat una construita traditional cu 2-20%. Potrivit specialistilor, costul manoperei in cazul unei case verde este mai mare decat pretul materialelor de constructie folosite.

Cum se face o cladire verde?

Ce este o casa ecologica ? In perioada de criza energetica a anilor 70 apare teoria locuintelor ecologice, ce a devenit populara in scurt timp in toata lumea. O cladire este considerata ecologica daca prin design, materiale de constructie si tehnologiile utilizate se reduce atat consumul de energie, cat si impactul negativ asupra mediului, atat in timpul constructiei, cat si in timpul operarii, comparativ cu locuintele traditionale. Aceasta implica, de asemenea, pentru locatar un mod de viata relaxant, sanatos, non-poluant si in totalitate in armonie cu natura.

Eficienta energetica sporita reduce consumul de energie si gaz si astfel sunt reduse si emisiile de carbon. Cladirile ecologice sunt construite in asa fel incat minimizeaza consumul de materiale de constructie, reduc deseurile din constructii, incorporeaza materiale reciclate si vopseluri, adezivi, mobilier cu un continut scazut de substante toxice. Alte elemente definitorii pentru o cladire ecologica sunt: utilizarea la maximum a luminii naturale utilizarea apei pluviale pentru uzul caznic eliminarea apei uzate fara poluarea mediului Costurile de constructie ale unei cladiri ecologice comparativ cu cele pentru pentru o cladire traditionala pot fi cu 5% pana la 20% mai mari in functie de performantele pe care aceasta le ofera, dar diferentele sunt recuperate chiar de cateva ori pe durata vietii unei cladiri. Din cele prezentate este evident ca o casa ecologica trebuie sa prezinte si toate caracteristicile unei case pasive. Lemnul este un exemplu clasic de material regenerabil si ecologic folosit in constructia de case ecologice, acesta fiind preferat betonului sau metalului, a caror producere consuma multa energie. Fiind viu, lemnul respira : capacitatea de a absorbi si restitui umezeala din aerul ambiant genereaza un climat de locuit sanatos. Folosirea lemnului si a altor materiale ecologice fac din casa ecologica nu doar un camin agreabil, ci si o locuinta cu adevarat sanatoasa si un prieten desavarsit al mediului inconjurator.

Pentru a putea ajunge insa la construirea de intregi cartiere de case verzi , ar trebui avute in vedere urmatoarele aspecte:
Materialele de constructie folosite : o casa obisnuita are nevoie de cativa metri cubi buni de lemn,multi saci de ciment,multe caramizi etc. Producerea acestora are la randul sau un impact asupra mediului inconjurator: eliminarea de substante nocive in aer in procesele de productie etc. Solutia este folosirea materialelor de constructie ecologice. Iar in clasa acestora se incadreaza produse reciclate, produse care se gasesc din abundenta in natura si care sunt regenerabile,durabile in timp. Pe de alta parte aceste material trebuie sa fie, dupa cum s-a specificat - putin poluante, sa nu continta elemente chimice daunatoare si sa nu rezulte in cantitati mari de deseuri. Indreptarea spre principiul cladirii ce se poate sustine singura: cladirile de locuinte, birouri, etc. sunt cele mai mari consumatoare de energie la nivel mondial. De aceea proiectarea unor cladiri care sa se poata autosustine din punct de vedere energetic macar partial este crucial. Dar inainte de aceasta, trebuie vazut cum se pot reduce pierderile de energie. Mai precis cum putem izola cladirile din punct de vedere termic, cum putem imbunatati sistemele de distributie a apei si gazului, cum putem economisi electricitate prin folosirea becurilor economice si termostatelor,etc. Dupa ce toate acestea au fost luate in calcul, putem vorbi de autosustinere: incercarea de a folosi resursele disponibile local pentru a genera energie prin mijloace alternative si aici vorbim de toate formele: solara,eoliana,geotermala etc. Reducerea impactului poluant pe termen lung a locuintelor : locuintele sunt producatoare de poluare si deseuri. Este foarte important sa se aiba in vedere aceste problem si sa se puna in aplicare planuri de diminuare a efectelor,prin asigurarea unui sistem functional de colectare separate a deseurilor, prin eliminarea mijloacelor poluante de producere a energiei (sobele pe lemne de exemplu),etc.

3.Conditii de calitate
O componenta principala a unei constructii ecologice este rep rezentata de materialele de constructii sanatoase,ecologice. Acestea trebuie sa prezinte o serie de conditii de calitate, printre care: sa se consume o cantitate cat mai mica posibila de energie pentru producerea materialului; sa se limiteze emisiile de CO2 ce rezulta in urma procesarii materialului ,astfel la fabricare trebuie sa rezulte cat mai putine impuritati daunatoare care sa incarce mediul ambient.Aceste impuritati cresc pe masura ce creste necesarul de energie pentru fabricare. sa aibe un impact minim asupra mediului; sa nu fie toxice; sa se minimizeze gradul de poluare ce rezulta la sfarsitul vietii utile a materialului. materialele trebuie fabricate sau prelucrate in imediata apropiere , astfel incat sa fie necesare cai de transport cat mai scurte posibil; trebuie sa se evite folosirea materialelor de constructie de mare valoare (de exemplu aluminiu pentru ramele ferestrelor) ,deoarece este un consum inutil de materie prima si energie.

Cateva exemple de materiale de constructie care dauneaza sanatatii si/sau mediului inconjurator : Betonul armat fabricatie foarte poluanta si mare consumatoare de energie ; foarte greu de reciclat. Vata de sticla fibrele minerale sunt foarte iritante pentru caile respiratorii. Dupa 2001 producatorii le-au modificat compozitia si au redus biopersistenta fibrelor inhalate, ceea ce a permis declasarea lor ca posibile cancerigene de catre Centrul international de cercetare asupra cancerului. Dar controversa continua si pentru orice manipulare (taiat, plasare sau eliminare) trebuie folosita o masca de tip P3, ochelari de protectie, manusi si haine bine inchise la extremitati. Pentru fabricarea acestui izolant e nevoie de o importanta cantitate de energie si este slab reciclat. Izolanti in poliuretan si polistiren prezenta in spuma a poliuretanului a isocianatului poate provoca alergii. Subprodusele fabricarii gazului propulsor contribuie la distrugerea stratului de ozon. Nu sunt biodegradabili. Formaldehida foarte utilizata in placile din aglomerat, in covoare si mochete. Este iritanta, poate provoca alergii si ar putea fi cancerigena. Produse folosite in tratarea mobilei sunt in majoritatea lor periculoase. Cel mai toxice (PCP si lindan) nu mai sunt utilizate dar produsele are le inlocuiesc (cum sunt piretrinoidele) nu sunt deloc inofensive. In Germania s-au raportat deja mii de cazuri de intoxicare cu aceste produse. Solventii prezenti in numeroase lacuri si vopsele degaja vapori ce pot fi toxici. O locuinta ecologica are : - o arhitectura bioclimatica care economiseste energia si beneficiaza la maxim de aportul solar. - materiale non-poluante si reciclabile. De exemplu : var, lemn, vaiuga, caramizi izolante, canepa, izolanti vegetali ca si vata de celuloza, inul, pluta, vopsele fara solvanti chimici.

Astazi, peste 90% din timpul nostru il petrecem in incaperi inchise. De aceea este de la sine inteles, ca la constructie nu trebuie folosite material care influenteaza negative clima din incapere. Sigur un material de constructie cum ar fi lutul, varul, tigla si lemnul au dus la aparitia alergiilor si la boli cauzate de mediu.

Incarcarea atmosferei din casele noastre cu substante daunatoar porneste in cea mai mare parte de la produse sintetice, fiindu-ne cunoscute daunele pe care le provoaca PCB, lindanul si azbestul. Astfel, pana nu de mult azbestul era foarte des folosit in constructii, atat ca material de protectie contra focului, dar si la finisaje si acoperiri, avand calitati ce nu puteau fi egalate de alte materiale cu costuri similare. Dar s-a demonstrat ca fibrele inhalate provoaca in timp cancer. In momentul de fata, utilizarea sa in constructii este interzisa, cu unele exceptii, dar cu toate masurile de protectie. Totusi, acest material constituie in continuare o problema, intrucat mai exista astfel de cladiri ce necesita a fi demolate, iar depozitarea materialelor este greu de acceptat.
De aceea fiecare constructor trebuie sa inteleaga ca e necesar sa se intoarca la constructiile ecologice.

4. Exemple de produse si elemente de constructii realizate cu material de constructii ecologice:

Termoizolatiile ecologice, simplitate compozitionala Materialele ecologice pentru izolatii termice si fonice sunt din ce in ce mai solicitate, in contextul preocuparii generale pentru protejarea mediului.

Celuloza
Celuloza este un material izolator care se fabrica in Germania si Cehia, din hartie de ziar sortata. Aceasta se gaseste sub forma de panouri sau vrac. In urma uscarii bucatelelor de ziar nu apar nici un fel de reziduuri. Mediul ambiant se incarca extrem de putin la fabricare, in comparatie cu celelalte materiale izolatoare. Pentru protectia impotriva incendiului, a insectelor si soarecilor se adauga circa 20 % bor. Materialul izolator din celuloza se foloseste de peste 60 de ani mai ales in Canada si tarile Scandinave. Fibrele de celuloza se intrebuinteaza mai ales la izolarea spatiilor concave dintre barnele de la acoperis, tavanul balcoanelor si peretii cu barne din lemn. In cazul unei constructii din barne de lemn foarte putrede se foloseste un procedeu umed. Pentru aceasta se amesteca celuloza cu apa curata si se obtine o umiditate de 10%. Dupa uscare rezulta o izolare corecta. Fibrele de celuloza obtinute prin reciclarea hartiei, fiind aditivate doar pentru a deveni ignifuge si a nu favoriza aparitia fungilor si a rozatoarelor, reprezinta un material ecologic care inglobeaza un consum de energie redus pentru obtinerea lui, comparativ cu materialele traditionale. Comparativ cu un sistem traditional de izolatii, fibrele de celuloza prezinta caracteristici de izolant termic superioare materialelor traditionale, coeficientul de transfer termic fiind unul net superior vatei minerale, iar aplicarea lui poate fi realizata fara discontinuitati, adica fara "pungi de aer", sporind astfel performantele de izolator termic. Totodata, fibrele de celuloza pot fi utilizate extrem de eficient si ca un bun izolant fonic, depasind performantele unui material traditional. Unul dintre elementele definitorii in cazul izolatiei fonice il reprezinta densitatea materialului folosit la izolatie. In cazul celulozei, prin obtinerea unei densitati instalate de peste 60 kg/m3, izolatia fonica este remarcabila. Placile izolatoare din celuloza, in grosimi de 4 pana la 10 cm, pot fi introduse intre barnele acoperisului, in peretii despartitori, iar la izolarea exterioara cu fatada aerisita prin partea posterioara. Fibrele moi de celuloza sunt adecvate difuziei vaporilor, bune compensatoare de umiditate si bune izolatoare acustice.

Perlita expandata
Perlita expandata este piatra de perlita vulcanica, numita si sticla naturala; aceasta se marunteste si se incalzeste apoi pentru scurt timp la temperaturi ridicate de aproape 10.000 C. Apa se transforma in vapori, iar materialul este expandat in cincisprezece pana la de doua zeci de ori volumul sau initial. Pentru utilizarea in domenii incarcate de umiditate are loc o hidrofobare cu silicon in dispersie fara solventi. O varianta poate fi perlita acoperita cu bitum. Gasita sub forma de panouri, aceasta se foloseste ca element usor de izolare a spatiilor concave, ca element de izolare sub o tencuiala umeda si ca element de izolare sub o tencuiala uscata (acoperisuri, terase). In ultimul timp se utilizeaza tot mai mult pentru izolarea termica a podelei. La prelucrare trebuie mare atentie, deoarece se degaja foarte mult praf. Alte posibilitati de utilizare sunt izolatia la zidaria formata din doua straturi, precum si izolatia masiva. Din perlita expandata se fac mortar termoizolant si tencuieli. Tencuiala este foarte poroasa si este la fel de buna pentru zidaria din piatra bruta de cariera.Efectul de izolatie termica al perlitei expandate este aproape dublu, in comparatie cu argila expandata, folosita in aceleasi scopuri. Materialul nu este sfaramicios. Datorita originii sale vulcanice, perlita expandata este greu radioactiva. Materialul nu este inflamabil. Perlita vulcanica, in calitate de materie prima exista in cantitati suficient de mari in cateva depozite din lume. Este un material de izolatie deosebit de bun, fiind inert la radiatiile solare, neinflamabil si dotat cu o excelenta durabilitate.

Canepa
Canepa - in sectorul materialelor izolatoare acest material reprezinta o noutate, care in Franta se foloseste deja de ceva timp. Fiind un produs natural, aceasta este deosebit de rezistenta impotriva insectelor. Disponibila sub forma de rulouri, panouri sau la vrac, aceasta este un material vegetal care se aplica la fel ca vata de sticla sau de piatra. Canepa tratata cu bitum se foloseste ca material de stampare uscat, sub pardoseala. Prin presare se obtine o masa foarte stabila, cu bune proprietati izolatoare termice si acustice.

Pluta
Pluta este un tesut de celule moarte. Pluta bruta se obtine din coaja de stejar. Cele mai importante tari in care se gaseste sunt Portugalia, Spania si Africa de Nord-Vest. Pluta bruta se cojeste de pe copac, se usuca si se introduce in recipienti sub presiune, in baie de vapori de apa supraincalziti, fara nici un fel de alt adaos. Astfel, pluta se expandeaza (se dilata) si se leaga cu o rasina adecvata plutei. La expansiune apare fenolul. In cazul in care pluta nu expandeaza, se face o impregnare cu bitum. Pluta se gaseste sub forma de granulat natural de pluta si sub forma de granulat din pluta expandata, placile din pluta coapta se compun din pluta pura, expandata, ce este legata cu o rasina adecvata. Pluta presata cu liant, pluta presata simpla sau pluta impregnata cu smoala se folosesc mai rar pentru izolatii. Domeniile de utilizare preferate sunt peretii exteriori si interiori, incaperile neincalzite, acoperisurile inclinate sau plate, pardoselile, tavanele, canalele de aerisire, parchetul din pluta. In cazul izolatiei intre capriori, se preseaza marginile bine. Resturile de pluta se folosesc ca material de umplutura la acoperisuri, tavane si podele. Pentru fixare, pluta izolatoare se lipeste, se prinde in cuie sau se fixeaza cu mortar. Pluta acumuleaza de zece ori mai multa caldura decat materialul izolator pe baza de fibra minerala. Are o insensibilitate relativ ridicata la influentele umiditatii. Materialul este rezistent si are o mare elasticitate. Pluta este rezistenta la insecte (cu exceptia viespilor) si la ciuperci.

Vata de lemn
Vata de lemn se gaseste sub forma de fabricate usoare din span de lemn de molid care se stampeaza. Spanul se umezeste cu o solutie de clorura de calciu. Se adauga apoi liantul, ciment, respectiv magnezit si se preseaza masa obtinuta intr-o forma. Placa legata cu ciment are o nuanta de gri si absoarbe, datorita liantului, mai multa apa decat placa legata cu magnezit ce are o nuanta de bej. Placile usoare de constructie din vata de lemn se gasesc sub forma de placi de constructie, placi pentru astupat porii si elemente de izolare a fatadei (in general in combinatie cu vata de piatra). Datorita efectului de izolare redus, cel mai frecvent se utilizeaza ca suport pentru tencuiala peste alte materiale izolatoare. Izolatiile interioare cu placi usoare de constructie din vata de lemn sunt posibile si pot fi efectuate, dupa un calcul prealabil, fara blocarea vaporilor. Materialul izolator sub forma de placi are o conductibilitate termica relativ redusa, insa are o buna capacitate de a acumula caldura si in felul acesta actioneaza compensator impotriva oscilatiilor de temperatura. Placile se pot intrebuinta pentru constructii interioare ecologice, precum si pentru partea exterioara, acolo unde nu exista oscilatii de temperatura. Efectul izolator determinant al materialului limiteaza domeniile de utilizare.

Case imbracate cu lana de oaie

Lana de oaie are calitati termoizolante cunoscute de sute de ani, iar din 2003 este recunoscuta oficial ca material de constructii in Uniunea Europeana. Lana de oaie este un produs natural si ecologic, folosit ca sistem de termoizolatie de mai bine de 10 ani in Germania. Asta pentru ca un producator german, Alchimea Naturwaren, a inventat un proces de tratare datorita caruia lana de oaie s-a imbunatatit, devenind ignifuga si rezistenta la carii si molii.

Reglarea automata a climei Alchimea lana poseda 2 particularitati de reglare a climei: a) Constanta randamentului: Chiar daca o toamna ploioasa mareste umiditatea tuturor elementelor de constructie, Alchimea lana are mereu acelasi randament, o termoizolatie foarte buna. Prin structura speciala a fibrei, suprafata acestora ramane mereu uscata, indiferent de umiditate. Astfel conductivitatea termica dea-lungul lanii este aproape exclusa. Am supravegheat foarte atent, ca echipamentele noastre speciale sa nu afecteze aceste caracteristici. b) Inmagazinarea caldurii latente: Alchimea lana utilizeaza continutul de umiditate a fibrelor care poate ajunge pana la 25%, ca si inmagazinarea caldurii latente. Vara in timpul zilei, se formeaza racire prin evaporare, iar noapte caldura de condensare. Astfel, in ciuda greutatii minime, rezulta o ridicata protectie termica. O reglare automata a climei, care isi cauta egalul.

Este antialergica si purifica aerul din incaperi O alta calitate a lanii se refera la inmagazinarea caldurii latente. Alchimea lana utilizeaza umiditatea fibrelor, astfel incat vara, in timpul zilei, peretii se racesc prin evaporare, iar noaptea degaja caldura din condensare. Pentru paturile din lana aplicate ca termoizolatie se foloseste numai lana pura de oaie, iar adaosurile utilizate pentru tratare sunt si ele naturale. Fiind 100% naturala, lana este recomandata persoanelor alergice si celor care au diverse afectiuni ale plamanilor. in plus, datorita calitatilor sale naturale, lana purifica aerul din incapere, legand chimic diverse noxe din atmosfera si transformandu-le in compusi inofensivi, spune Lukacs LehelElek. Suprafata incretita a fibrelor de lana face ca termoizolatia sa devina si un excelent suport fonoizolant. in cazul in care vreti s-o folositi exclusiv pentru fonoizolarea podelei, puteti aplica paturile subtiri, special concepute in acest scop, asezate sub parchet, dusumea sau sub covor.

Material in intregime ecologic

Lana tunsa anul acesta se regenereaza anul viitor, astfel incat intregul proces face parte dintr-un ciclu natural, iar ovinele nu au de suferit absolut deloc. Costurile unei astfel de termoizolatii ecologice sunt comparative cu cele realizate cu vata minerala sau polistiren. in functie de grosimea si latimea paturii folosite pentru placarea peretilor, dar si in functie de cantitatea cumparata, un metru patrat de lana poate costa intre 5 si 24 de euro, afirma Lukacs Lehel-Elek.

Se monteaza foarte usor Alchimea lana se fabrica in diferite latimi si grosimi, sub forma de role de fibra omogena si foarte usor manevrabile. Montajul este foarte usor: se ruleaza, se capseaza (fixeaza cu capse de tapiterie) si apoi se taie, explica Lukacs Lehel-Elek, director comercial al firmei Naturalpaint. De preferat ar fi insa ca termoizolatia sa fie prevazuta din faza de proiect a constructiei si sa se faca pe o structura din lemn. in cazul in care peretii sunt din caramida, se va aplica intai un cadru din lemn si abia apoi se va fixa rola de lana. Lana, ca sistem de termoizolatie, este recomandata a se aplica la interior. Se poate pune insa si pe exterior, foarte important fiind in acest caz sa fie bine protejata de ploi.

Caracteristici tehnice: Un concept din natura, care abia trebuie imbunatatit : izolatia naturala din fibre de lana Un produs unic pe piata cu trasaturi excelente de termo- si fonoizolare. Un material izolator care isi pastreaza forma. Un material termoizolator care elimina formaldehida din aer. Un produs natural pentru confortul Dvs. Conductivitate excelenta de numai = 0.0356 W / mK. Un produs tratat si ignifugat. Un material termoizolator usor de montat.
Grosime Lungime Latime Cantitate/ pachet Volum /pachet Bucati/ pachet (mm) (m) (m) (m) (m) 20 15 0,6 2 18 0,36 Role 30 12 0,6 2 14,4 0,432 40 10 0,6 2 12 0,48 50 8 0,6 2 9,6 0,48 60 6 0,6 2 7,2 0,432 80 5 0,6 2 6 0,48 100 4 0,6 2 4,8 0,48 120 1,2 0,6 5 3,6 0,432 Saltele 150 1,2 0,6 4 2,88 0,43

Caramizile ecologice
Caramida ecologica este un material compozit care imbina in mod natural si armonios caracteristicile cunoscute ale lemnului, ca material de constructie, cu rezistenta si durabilitatea betonului("Caldura lemnului, Puterea betonului"). Caramizile ecologice au in compozitia lor urmaroarele elemente: Caramida ecologica cu izolatie - aschii de lemn: 80% termica integrata - ciment: 7% - apa: 10% - substante minerale naturale: 3% Tehnologia de fabricatie consta preponderent in operatii mecanice de tocare, maruntire si amestecare a aschiilor de lemn cu componentele mentionate mai sus, turnarea compozitiei astfel obtinute in forme(matrite) si apoi uscarea naturala in aer liber. Astfel, nu au loc procese energetic-intensive cum ar fi tratarea termica(coacerea sau arderea in cuptoare) sau tratarea sub presiune, a produsului.

Caramida ecologica Isospan fara izolatie termica

Caramizile pentru pereti laterali, realizate din amestecuri de aschii de lemn si beton, sunt produse remarcabile, cu o multitudine de utilizari si o buna comportare pe durata a catorva decenii. Prin utilizarea caramizilor si placilor izolatoare pe baza de aschii de lemn se realizeaza protectia mediului ambient deoarece carbonul inmagazinat in aceste aschii de lemn nu mai este evacuat in atmosfera sub forma de CO (dioxid de carbon), gaz cu un pronuntat efect de sera, prin ardere sau alte procese de descompunere.

Principalele AVANTAJE ale caramizilor bio-ecologice si a sistemelor de constructie realizate din acestea : Caramizile ecologice sunt executate din materii prime naturale:aschii de lemn,aditivi minerali,ciment si apa Nu contine aditivi toxici Nu emana substante volatile in productie si in exploatare ,astfel e nepoluant Recomandat pentru persoanele cu sensibilitate si alergice Energie inmagazinata mica in procesul de productie - material ecologic Aschiile de lemn nu putrezesc in contact cu apa ,sunt mineralizate Ofera siguranta marita la cutremur Asigura o buna izolatie fonica Sunt ignifuge Indeplinesc toate conditiile termice datorita izolarii interioare si exterioare a peretilor atat, iarna cat si vara Asigura difuziunea vaporilor de apa ( peretii respira ca o epiderma) Costurile de intretinere a constructiei din punctul de vedere al energiei termice consumate scad cu 40% fata de cele clasice,constructia amortizandu-se rapid Se preteaza la orice forma de constructie Se asambleaza usor si simplu ,in sistem lego Pe acelasi principiu de realizare se pot executa elemente speciale precum : elemente de centura,caramizi de compensare,buiandrugi de exterior si interior.

Acoperisul Verde
Folosirea vegetatiei pe acoperisuri nu este o inventie moderna. Daca in trecut acoperisurile verzi alcatuite din iarba aveau ca scop izolarea acoperisului pentru a impiedica acumularea apei sau a infiltratiilor, in prezent aceasta optiune reprezinta o alternativa pentru un mediu mai putin poluant. Din ce este alcatuit un acoperis verde? Stratul de verdeata presupune existenta unui strat foarte subtire de sol sau altfel de suport pe care creste iarba. Greutatea acestui strat poate varia de la 50kg/mp pana la 200 500 kg/mp in functie de grosimea stratului de sol.

Tipuri de acoperis verde In functie de plantele alese pentru acoperire, se diferentiaza doua tipuri de acoperis: de tip extensiv si intensiv. Acoperisul de tip extensiv presupune un strat foarte subtire de sol pe care cresc plante extreme de tolerante ce nu implica o ingrijire speciala sau nu necesita aproape deloc ingrijire. Spre deosebire de acesta, acoperisul de tip intensiv presupune existenta unui strat mult mai gros si afanat de sol si care poate arata ca orice alta gradina cu copaci si tufe. Acest acoperis necesita aceeasi ingrijire ca si o gradina obisnuita si poate fi realizat doar in cazul acoperisurilor solide care suporta aceasta incarcare.

Avantajele unui acoperis verde:

Energie economisita Acoperisurile verzi pot economisi in multe feluri energia necesara unei cladiri. Climatizarea unei locuinte este mult mai usor de realizat atunci cand aveti instalat un acoperis verde. De exemplu, un acoperis din bitum, negru poate ajunge foarte usor in timpul verii pana la 80 grade. Cu un strat de sol deasupra sa si plante care ii tin umbra, un acoperis verde este protejat astfel incat temperatura sa nu depaseste valorile temperaturii aerului inconjurator. Pe langa acest efect, plantele ajuta la evaporarea apei, creand un efect de racire, dand senzatia unui aer umed. Izolare si protectie impotriva vantului Pe timp de iarna, stratul de pamant de deasupra membranei acoperisului ofera o izolare suplimentara. De exemplu, in zone precum Scandinavia casele sunt foarte bine izolate, dar in alte climate mai calde, un acoperis verde, in special in varianta cu strat mai gros de sol si afanat, poate sa se faca foarte usor diferenta daca este nevoie sau nu de incalzirea acestei locuinte. In ceea ce priveste protectia impotriva vantului rece pe care o poate oferi un acoperis verde sau o fatada imbracata in iedera, aceasta poate fi de o valoare economica apreciabila. Cresterea duratei de viata a membranei acoperisului Un alt mod prin care un acoperis verde va poate ajuta sa economisiti bani si energie este protectia pe care o asigura membranei acoperisului. Rezistenta in timp a unui acoperis din bitum, de exemplu este de 25 ani. Dupa aceasta perioada este necesara inlocuirea sa. Razele ultraviolete emise de soare fac suprafata mai rigida, casanta, apoi deformarea suprafetei determinata de fluctuatiile de temperatura impreuna cu pierderea elasticitatii produc fisuri in aceasta membrana ducand la deteriorarea sa in timp. Temperaturile foarte mari (peste 60 grade) inmagazinate de catre aceste membrane determina in timp imbatranirea lor, insa un acoperis verde poate mari speranta de viata a unei membrane pana la 60 de ani intrucat o protejeaza de expunerea directa la razele ultraviolete si fluctuatiile de temperatura, conform unor studii efectuate in Germania.

Intarzierea precipitatiilor Un important efect al acoperisurilor verzi este acela de a retine o parte din cantitatea precipitatiilor atmosferice si de a intarzia caderea acestora direct pe sol. Atunci cand se inregistreaza o cantitate mare de precipitatii intr-un interval foarte scurt de timp, ne confruntam cu o saturare a substratului unui acoperis verde, iar excesul de apa se va scurge. Chiar si asa, exista o oarecare intarziere a caderii precipitatiilor, astfel incat apa nu ajunge toata in sol in acelasi timp provocand inundatii. In medie, un acoperis verde de tip extensiv cu un strat de 5 cm poate retine pana la 50% din precipitatiile anuale apa care se evapora! Sanatate si mediu Exista cateva efecte pozitive pentru comunitate si mediul inconjurator care pot fi obtinute prin instalarea unui acoperis verde. Efectul de sera Acest efect poate influenta in mod direct temperatura in orase, astfel incat in spatiul urban se inregistreaza temperaturi cu mult mai mari decat in zonele rurale. Cauza principala a situatiei actuale o constituie acumularea foarte mare de cantitati de piatra, beton, asfalt din orase care absorb caldura soarelui in timpul zilei si o emana in timpul noptii. La aceasta se adauga si lipsa vegetatiei, a copacilor din marile orase. Asa se face ca in timpul noptii temperatura creste iar oamenii nu pot dormi din cauza caldurii. Costurile determinate de folosirea aparatelor de aer conditionat sunt in continua crestere. Au existat cazuri in care persoane in varsta au murit din cauza temperaturilor foarte ridicate. In acest context, acoperisul verde poate fi o alegere benefica intrucat ofera umbra, stopeaza inmagazinarea de caldura in membrana acoperisului iar prin procesul de transpiratie plantele emana un aer umed care ajuta la imbunatatirea climatului local.

Izolare fonica Un alt pericol al zonelor urbane este zgomotul. Am devenit atat de familiarizati cu ecoul constant al zgomotului din trafic incat abia daca sesizam disparitia acestuia odata ce parasim spatiul urban si ne indreptam catre locuri mult mai linistite, la munte sau la tara. O suprafata neteda precum o pajiste sau un acoperis verde tind sa absoarba zgomotele in loc sa le reflecte asa cum fac alte materiale sau constructii.

Radiatiile electromagnetice Studiile efectutae de catre profesorul german, Gernot Minke au demonstrat ca acoperisurile verzi pot reduce efectele radiatiilor electromagnetice.
Particulele de praf, poluarea Particulele de parf, incluzand particule de metale grele si alti factori poluanti care circula in aer, pot fi retinute in substratul acoperisului verde in loc sa pluteasca libere in aer si sa ne perturbe respiratia sau sa polueze apa raurilor si lacurilor. Cea mai mare problema globala este efectul de sera. Incalzirea globala este cauzata de cantitatea tot mai mare de CO2 si alte gaze precum ozon (O3) care intalnind masele de aer cald din atmosfera, atrag caldura soarelui incalzind pamantul. Activitatile umane din ultimii 150 de ani au determinat crestrea cantitatii de CO2 din atmosfera provocand efecte negative asupra intregului climat global. Vegetatia acoperisurilor verzi, precum si restul vegetatiei folosesc CO2 pentru procesul de respiratie, si astfel se reduc efectele negative ale poluarii. Cu siguranta, ca nu doar acoperisurile verzi vor reusi sa reduca nivelul poluarii globale, insa impreuna cu alte solutii si proiecte neam putea indrepta intr-o directie buna astfel incat sa oferim conditii mai bune de viata.

Recrearea si santatea Studiile au aratat ca prin vizite repetate in spatiile verzi pacientii unei clinici s-au recuperat mult mai repede decat ceilalti pacienti care au ramas in camerele lor. Un alt amanunt care face diferenta este privelistea! In functie de privelistea de care beneficiati atat la birou, cat si acasa aceasta va poate oferi imaginea unui mediu relaxant in contrast cu imaginea orasele stresate. Am pastrat pentru incheiere cateva informatii inedite despre acoperisurile verzi.

Acoperisul din stuf

Stuful este unul din putinele materiale traditionale care au reinceput sa fie folosite in domeniul constructiilor. Se pare ca atributele sale sunt din nou apreciate asa cum se cuvine si, in consecinta, din ce in ce mai multi proprietari iau in calcul folosirea lui ca invelitoare pentru acoperisuri. La montaj se folosesc doua tipuri de stuf: la baza, paie groase, iar straturile superioare sunt realizate din paie subtiri (calitatea cea mai buna o are stuful recoltat din zonele salmastre). De aceea trebuie sa aveti in vedere sa achizitionati ambele tipuri de stuf in proportie corespunzatoare. Motive pentru care sa alegem stuful? - este ecologic; - este un excelent termoizolant; - nu costa mai mult decat alte invelitori; - are o durata de viata mare; - design placut.

Etape de lucru
1. Construirea sarpantei Sarpanta trebuie sa respecte doua conditii esentiale pentru montajul stufului: sa fie suficient de rezistenta si sa aiba un unghi care sa faciliteze scurgerea apei. 2. Montajul schelei Grinzile din lemn se monteaza in plan vertical din metru in metru. Pe acestea se pozitioneaza scanduri. Latimea lor trebuie aleasa cu grija, deoarece ea va da grosimea stratului de stuf. Dupa stabilirea pozitiei, scadurile sunt fixate in cuie. 3. Pozitionarea maldarelor Primul strat de stuf (cu pai gros) se asaza pe sarpanta. Maldarele se pozitioneaza cu baza pe scandura montata anterior. Peste acest strat se asaza un al doilea strat cu paiul subtire. 4. Fixarea maldarelor Maldarele sunt fixate cu o rigla din lemn care se leaga de structura sarpantei de dedesubt in asa fel incat stuful sa fie presat. Legaturile gramezilor se desfac, iar stratul de stuf se niveleaza. 5 .Batutul stufului Cu ajutorul unei unelte speciale numite "pieptene", stuful este batut de la baza spre varf. Tehnica presupune obtinerea unui strat uniform pana la rigla de lemn. 6.Cusutul stufului Dupa ce stratul a fost uniformizat, este cusut de o grinda a sarpantei cu sarma galvanizata cu grosimea de 1,4 mm. Pentru cusut, sunt necesare doua persoane care folosesc o tija metalica prevazuta in varf cu un orificiu. 7.Montajul stratului 2 Intreaga operatie se repeta, luandu-se drept baza rigla din lemn cu care a fost fixat primul rand de maldare. In functie de lungimea sarpantei se stabileste si numarul de randuri (in cazul de fata au fost montate patru randuri). 8.Montajul pe coama Snopurile de stuf legate cu sarma de grinda coamei sunt asezate longitudinal pe coama casei. Peste acestea se realizeaza o impletitura din manunchiuri de stuf. Stuful folosit la impletit se uda cu 24 h inainte pentru a deveni flexibil. 9.Fixarea coamei Impletitura de pe coama este fixata de structura acoperisului cu o rigla din lemn care se leaga cu sarma . La final, riglele folosite la montaj sunt indepartate, iar intreaga suprafata a acoperisului este finisata in asa fel incat sa devina plana.

Acoperisul de stuf tine 50 de ani. Este pur ecologic. Pasteaza racoare vara, si caldura iarna. Casa cu acoperis de stuf este un exemplu viu de arhitectura organica. in timpul nostru renasterea traditiilor de fabricare a acoperisurilor din stuf este cauzata de dorinta de a crea locuinte ecologice, insa aceasta tehnologie alternativa de constructii are, desigur, avantaje si dezavantaje. Acoperisul din stuf a fost raspandit datorita climatului sanatos in casa. Trestia asigura o izolare eficienta si creeaza o atmosfera neobisnuita de confort. Chiar si la temperaturi extrem de reci aerul in mansarda nu ajunge la punctul de roua la care pe suprafata tavanului se acumuleaza umiditatea condensata, deoarece la o grosime de 35 cm, coeficientul de conductivitate termica constiuie 0,32 W / (grade *m2). In timpul verii, acoperisul moale de stuf protejeaza spatiul de la supraincalzire - in casa domina o racoare placuta. Acoperisul de stuf protejeaza bine casa de ploaie si de apa. Chiar si in timpul ploii prelungite apa penetreaza in acoperis doar la 3 ... 5 cm.

Unul dintre principalele avantaje ale acoperisului de stuf este durata de utilizare. Cu ct mai abrupta este panta, cu atat mai bine se revarsa apa in jos si mai durabil va fi acoperisul de stuf. in tarile europene acoperisul de stuf se construieste cu o panta de cel putin 50 grade. Se crede ca, acoperitul de stuf, instalat cu o desfasurare corecta a lucrarilor, va dura 40 ... 50 de ani. Pentru o baza de calcul se ia o valoare medie de zvantare a acoperisului, care este egala cu 3 ... 5 cm in 10 ani. Unul dintre principalele dezavantaje ale acoperisului de stuf este un pericol de incendiu, deoarece temperatura de aprindere a stufului constituie 300 de grade Celsius. Tentative de a imbunatati rezistenta la foc a materialelor cu substante ignifuge au fost gasite necorespunzatoare cerintelor biologice. Utilizarea sistemelor automate cu alarme de incendiu si instalatii de ploaie mareste foarte mult costul constructiei. Pentru acoperisuri de stuf sunt caracteristice linii curbe ale lucarnelor, tranzitii elegante ale jgheaburilor, plasarea reusita a hornurilor. Toate tranzitii intre elementele de imperechere, de obicei, au o forma rotunjita datorita stabilirii in aceste locuri a staturilor mai groase (de 1,5 ... 2 ori) de stuf. Este dorit ca hornul sa fie plasat astfel, incat linia de creasta sa fie la centru.

Paianta
Paianta este un tip constructiv traditionat care imbina echilibrat o structura portanta din lemn cu inchideri elastice din argila de constructie amestecata cu paie pe un suport din impletitura de nuiele. Traditional argila folosita in acest tip de constructii se incadreaza in categoria argilelor "usoare", neavind rol structural, ci doar rol de inchidere si termoizolant. Impletitura de nuiele de salcie cu grosimi de 1 pina la 2 cm se "bulgarete" pe ambele parti si apoi se tencuieste. Argila usoara cu paie este un amestec de paie si argila, a carei densitate bruta este mai mica ca 1200 kg/mc. Ce fel de paie se foloseste pentru aceasta este discutabil. Unii autori recomanda paiele de secara, altii paiele de griu sau ovaz. Pentru tencuieli din argila sint preferate paiele de orz, pentru ca sint mai moi. Mai important decit tipul de paie este structura tulpinii. Un cistig pentru cresterea capacitatii termoizolante este folosirea paielor subtiri cu tulpini rezistente, care nu se strivesc. Paiele trebuie sa fie uscate si sa nu miroasa a mucegai.Lungimea paielor nu trebuie sa fie mai mare decit grosimea elementului de contructie.

Amestecul de paie cu argila de poate realiza in 2 moduri: stropirea paielor cu argila (in stare fluida), sau scufundarea paielor intr-o baie de argila lichida. In primul procedeu se toarna argila peste paie si se amesteca pina tulpinile de paie sint bine acoperite de amestecul argilos, lucru usor de controlat optic. In cel de-al doilea procedeu se amesteca paiele cu gunoi de grajd intr-o baie de argila, prin calcare cu picioarele - traditional. In literatura veche se recomanda ca amestecul sa fie lasat de la 6 pina la 24 de ore astfel incit paiele sa "traga" paiele absorb umiditate si se inmoaie. Prin aceasta paiele devin mai maleabile, iar argila mai lipicioasa. Totusi in ziua de azi paiele au peretii tulpinilor mai subtiri si pot fi usor prelucrate imediat dupa ce se umezesc. O determinare precisa a compozitiei amestecului nu este posibila, deoarece aceasta depinde nu numai de variatia densitatii in stare bruta sau uscata, ci si de tipul de paie, modul de asezare, de lungime ca si de modul de pregatire ale amestecului. Uscarea unui perete de 14-18 cm dureaza intre 2 si 6 luni. Cu cit amestecul contine mai multa fibra si lut cu atit timpul de uscare este mai lung. In procedeul argilei amestecata cu paie se atrage atentia asupra citorva probleme care pot aparea: - este posibil ca dupa numai citeva zile sa apara mucegai si sa se formeze chiar din timpul constructiei miros puternic, iar in cazuri extreme sa apara alergii la oameni cauzate de mucegai si ciuperci. De aceea trebuie avut grija ca toate partile de constructie sa fie bine ventilate, iar inchiderile de argila cu paie sa se usuce cit mai repede cu putinta. - este posibil ca un amestec cu denistate prea mica folosit in pereti cu grosimi mai mari ca 25 cm sa apara complet uscat pe dinafara, dar la interior chiar si dupa luni de la executie sa ramina umed si sa putezeasca paiele. - la uscare peretilor amestecul de argila cu paie se contracta astfel incit apar fisuri la marginile panoului de umplutura. In acele locuri exista pericol de formare de punti termice si de infiltratii de apa sau formare de condens. Aceste fisuri pot fi impiedicate prin folosirea in amestec si a diverse adaosuri minerale poroase.

Problema mirosului este una din cauzele cele mai mari pentru care lumea refuza acest tip de inchidere la o structura de lemn. Fisurile aparute la uscare sint de asemenea un considerent estetic care conduce la respingerea tehnicii. Acestea se pot totusi evita si controla, cu un minim de cunostinte, prin practica si atentie la executie. Acestor dezavantaje li se adauga citeva avantaje majore: constructie ecologica cu tot ceea ce implica aceasta notiune (termoizolatie eficienta, consum redus de energie, material natural si reciclabil, aspect si ambianta placuta confortabila, etc.).

Ce este o constructie din paianta

De la finele sec. al XIII-lea si pana in sec. al XVII-lea s-au construit in Europa numeroase case din paianta. Pentru a se construi o astfel de cladire era inaltat mai intai un schelet, adica o structura tip grila care permitea obtinerea unui spatiu locuibil mai mult sau mai putin vast. Structura respectiva era compusa din baghete si panouri cu umplutura. Sistemul de sustinere era compus din grinzi de sustinere, centuri inferioare, rigle, barne neprelucrate din lemn de stejar. Toate aceste elemente erau suprapuse sau imbinate cu nut si feder. Panourile, respectiv materialul de umplutura, se compuneau dintr-o impletitura tencuita, realizata din stinghii de lemn, infasurate in paie, lut, caramida sau piatra de prund. Datorita faptului ca o cladire din paianta nu avea stabilitate prin propria ei greutate, era necesar ca aceasta sa fie intarita pe directia peretilor, adica in unghi drept. Tehnica de constructie cu paianta s-a dezvoltat pornindu-se de la vechile constructii pe piloni. Acest gen de constructie se intalnea foarte frecvent in zonele cu paduri de stejar. Casele din paianta mai pot fi admirate si astazi in orasele germane Limburg an der Lahn, Esslingen si Marburg.

Case din baloti de paie

Casele de paie, pe cat de vechi sunt, pe atat de noi devin. Arheologii spun ca oamenii si-au construit locuinte captusite cu paie sau fan inca din cele mai vechi timpuri. O asemenea casa, pe langa confort si economie, ofera si un aspect placut si odihnitor, atata timp cat este finisata corespunzator. Ridicarea unei asemenea case este cu mult mai ieftina decat oricare alta. Oamenii mai priceputi si le pot zidi chiar singuri, cu putina sfatuire din partea unui specialist. Ajutor de specialitate este necesar in ceea ce priveste structura de rezistenta a casei, calculele ce trebuiesc facute acum fiind foarte importante. Zidirea unor pereti din baloti de paie, imbracati cu lemn, s-a dovedit a fi cea mai ieftina si eficienta metoda de a reduce consumul de energie al locuintelor in orice anotimp. Acesti pereti grosi, realizati in intregime din materiale ecologice, naturale si oarecum ieftine, ofera racoare in vremea verii si caldura in vremea iernii.

Balotul de paie este deci un izolator perfect, care nu permite pierderea caldurii prin pereti, in timpul iernii, iar vara impiedica incingerea locuintei, pastrand o racoare mai mult decat confortabila Zidurile inaltate din baloti de paie au o grosime de aproximativ o jumatate de metru. Peretii din baloti de paie se acepera cu lemn sau orice alt material, atat in interior, cat si in exterior. Materialul folosit, cat si grosimea acestuia, impiedica transferul de caldura. De asemenea transferul de caldura este impiedicat si de nenumaratele camarute de aer din firele de paie. Casele de paie si lemn sunt uimitor de rezistente, datorita materialelor folosite, acestea facand fata foarte bine cutremurelor. Structura de rezistenta a casei se poate face fie din fier, fie din lemn de esenta tare. Ansamblarea casei se face cu ajutorul unor legaturi sau dispozitive metalice, cu suruburi. Fundatia unei asemenea case poate fi zidita din pietre de rau, lipite intre ele cu mortar. Cand se construieste temelia si baza casei, in aceata se fixeaza tepuse de lemn, care vor impiedica paiele sa alunece. De asemenea, balotii de paie for fi si ei legati intre ei. Acoperisul casei se construieste separat, el fiind adaugat mai apoi pe stalpii de rezistenta ai casei, structura lucrata din lemn de esenta tare sau din fier si otel. Datorita structurii de resistenta, greutatea acoperisului nu este sustinuta de pereti, ci numai de stalpii de lemn sau de metal.

Rezista la inundatii si incendii Principala problema de care se lovesc cei ce vor sa-si construiasca astfel de case nu este reticenta generala cu care lumea priveste astfel de proiecte in Romania, ci lipsa totala a legislatiei privitoare la constructiile alternative. Din pacate, in Romania nu exista nici un fel de studiu referitor la constructiile din materiale ecologice si, din aceasta cauza, legislatia privitoare la astfel de constructii lipseste cu desavarsire. Totusi, in tarile din vest precum Germania sau Franta s-au facut nenumarate teste de rezistenta la cutremur, eficienta termica, permeabilitate, risc de incendiere sau rezistenta in timp. Rezultatele au fost exceptionale, fapt ce a dus nu numai la crearea unor normative favorabile, dar si legislatie pentru subventionarea acestui gen de locuinte. Este un lucru exceptional, din care Romania ar putea profita si economisi timp si bani, printr-o corelare a legislatiei Europene, dar acest lucru nu o sa se intample prea curand. Principalele temeri ale oamenilor referitore la balotii de paie ca material de constructie sunt legate de rozatoare, riscul de incendiu sau permeabilitate. Solutiile pentru aceste probleme constau in aplicarea unei tencuieli de pamant peste baloti, ceea ce face ca zidul sa devina ignifug si impermeabil. Asta inseamna ca, daca mortarul a fost aplicat uniform pe intreaga suprafata, aceste trei probleme dispar definitive. In acest caz, casa de paie nu este privita doar ca pe o alternativa ecologica, care prezinta siguranta si confort, ci si una foarte accesibila financiar. in doua saptamani cu doar 6000 de euro se poate ridica o astefel de constructie care sa gazduiasca confortabil o familie cu cinci membri.

Casa din bambus

Natura este uimitoare. Aproape zilnic aflam noi feluri in care putem (re)integra natura in viata noastra. E ca un fel de intoarcere la radacini, pentru ca descoperi, la fel ca stramosii nostrii, ca aceste elemente naturale sunt de multe ori mai bune, mai economice si mai practice decat cele fabricate prin procese complexe. Bamsbusl este usor, flexibil si foarte rezistent. Din bambus se fac tot felul de covorase, ghivece si chiar obiecte de mobilier, iar in Asia, unde creste din abudenta, bambusul este folosit si in constructii (la acoperisuri, garduri, podele). Cum bambusul este un material ieftin doi absolventi de design, Esan Rahmani si Mukul Dample, au proiectat o casa-pavilion construita in principal din bambus, cu un spatiu larg in centru, un bazin alimentat cu apa de ploaie care se scurge pe tulpinile de bambus si ventilatie naturala. Desi a fost initial gandita pentru a adaposti oameni fara locuinte, facilitatile moderne si designul futuristic o fac potrivita pentru orice alta destinatie.

Daca vrem sa traim intr-un mediu sanatos, atunci sa construim sanatos!