Sunteți pe pagina 1din 120

Prof. Dr.

BIANCA BASANGIU

SISTEMUL NERVOS ndeplinete dou funcii eseniale: integrarea organismului n mediul nconjurtor i coordonarea activitii tuturor esuturilor, organelor i sistemelor care constituie organismul.

SISTEMUL NERVOS - coordoneaz


activitile umane, adaptnd organismul la condiiile de mediu.
ACTIVITI UMANE

GUSTATIVE

OLFACTIVE

TACTILE

- din punct de vedere morfologic i funcional, are dou componente:

SISTEMUL NERVOS AL VIEII DE RELAIE SISTEMUL NERVOS SOMATIC care asigur

legtura dintre organism i mediul extern, transformnd excitaiile, n funcie de natura i intensitatea stimulilor, n reacii de aprare sau de adaptare. SISTEMUL NERVOS VEGETATIV SNV care regleaz i coordoneaz activitatea organelor interne: nutriia, respiraia, circulaia etc. n componena lui intr SNV SIMPATIC i SNV PARASIMPATIC. Ambele au o poriune central i una periferic.

ORGANIZAREA I STRUCTURA SISTEMULUI NERVOS


Din punctul de vedere al localizarii:

- Mduva spinarii - Encefal

- Nervii spinali si cranieni - Ganglionii nervoi

SISTEMUL NERVOS
- este alctuit din: A. SISTEMUL NERVOS CENTRAL (SNC) B. SISTEMUL NERVOS PERIFERIC (SNP)

Componentele Sistemului Nervos Central sunt protejate de:

1. Oase protecie osoas:


- cutia cranian encefal - coloana vertebral maduva spinarii

2. Meninge
3. Lichidul cefalorahidian (LCR)

PROTECIA SNC

TRIPLA PROTECIE A SNC

MENINGELE
DURA MATER

ARAHNOIDA

PIA MATER

MENINGELE formaiuni cu rol de protecie i hrnire.

MENINGELE
Dura mater este constituit din esut conjunctiv
dens, slab vascularizat. Ader la formaiunile osoase ce protejeaz organele nervoase. Arahnoida se afl ntre dura mater i pia mater. Arahnoida este un esut conjunctiv, avascular, aderent la dura mater. ntre ea i pia mater exist lichid cefalorahidian (LCR). Pia mater este un esut conjunctiv care ader la organele nervoase. Are vascularizaie nutritiv. Lichidul cefalorahidian (LCR) ndeplinete rol de protecie a esutului nervos mpotriva traumatismelor i de transport al unor hormoni. El constituie o barier n calea ptrunderii n esutul nervos a unor substane duntoare din sngele circulant.

Disectia meningelui si a craniului - n partea dreapta craniul si straturile scalpului sunt prezentate n raport cu partea dura a capului. n partea stanga, s-a emilinat partea dura si ne este prezentat emisfera cerebrala si cerebelul acoperit de membrana arahnoida.

esutul nervos intra n alcatuirea tuturor

organelor nervoase, iar prin prelungirile neuronilor patrunde in majoritatea tesuturilor corpului, avand rol integrator al organismului. esutul nervos este alcatuit din celule nervoase (neuroni) i celule gliale (nevroglii), la care se adauga esut conjunctiv i vase de snge.

COMPOZIIA CHIMIC A ESUTULUI NERVOS


70 80 % apa, 1,5 1,8 % saruri minerale restul substante organice (predomina lipidele - 5%). Unele substante organice sunt specifice: cerebrozidele si lipofuscina un pigment galben care se gaseste, n cantitate mare n celulele mbatrnite si cu grad mare de uzura, mai ales la varstnici. MAJORITATEA NEURONILOR TRAIESC ATATA TIMP CAT TRAIESTE INDIVIDUL. Ei sunt foarte sensibili in lipsa oxigenului (celulele scoartei cerebrale mor din lipsa oxigenului dupa 7 - 8 minute), iar lipsa oxigenului pentru 10 - 15 secunde produce inconstienta.

NEURONUL reprezint unitatea structural i funcional a ntregului sistem nervos. NEURONUL are un nalt grad de diferentiere i specializare. NEURONUL este de origine ectodermic.

Forma si dimensiunea neuronilor este variat. Neuronii pot fi: piramidali, stelati, fusiformi, ovoizi, rotunzi. Neuronul este format din corp celular i prelungiri neuronale. CORP CELULAR PRELUNGIRI NEURONALE DENDRITE scurte i ramificate.

AXON unic, cu butoni terminali. Are un nveli (teac) de mielin.

CORPUL CELULAR
Mambran citoplasmatic (neurilem) foarte subtire.

Citoplasm (neuroplasm) prezint organite specifice: corpusculii Nissl i neurofibrile.


Corpusculii Nissl constituii din mese dense de reticul endoplasmatic rugos; se gasesc, mai ales, in jurul nucleului. ROL sinteza proteinelor nucleare. Neurofibrilele sunt formate din reea omogema de microfilamente, care traverseaz ntreaga neuroplasm. ROL transport de substanelor i de susinere. In neuroplasma se gasesc numeroase mitocondrii, insa lipseste centrul celular de aceea NEURONUL NU SE DIVIDE.

Nucleul celulei nervoase este mult mai mare decat la majoritatea celulelor. El are de obicei, o pozitie centrala si 1 2 nucleoli.

PRELUNGIRILE NEURONALE
Prelungirile neuronilor sunt dendritele si axonul. DENDRITELE sunt scurte, groase la baza si mai subtiri spre varf, unde se ramifica. Contin corpusculi Nissl si neurofibrile dispuse paralel. AXONUL este o prelungire unica, lunga (uneori peste 1 m), de forma cilindrica si de marime egala in diametru. Terminal prezinta ramificatii, fiecare avand la capat o umflatura numita buton terminal, in care se gasesc numeroase mitocondrii. La exterior, axonul are o membrana (axolema) care este prelungirea neurilemei. In interior se afla axoplasma, in care se gasesc neurofibrile grupate in fascicule; lipsesc corpusculii Nissl. La majoritatea neuronilor, axolema este acoperita, din interior spre exterior de: TEACA DE MIELINA, TEACA SCHWANN si TEACA HENLE.

TEACA DE MIELIN este formata din lamele concentrice de mielina (substanta lipoproteica) care da aspectul alb-galbui fibrelor de mielina. Ea are rolul de a izola fibrele nervoase. Din loc in loc este intrerupta de anumite strangulatii (nodurile Ranvier) pe unde ies ramificatii colaterale scurte, perpendiculare pe directia axonului. La unii axoni, mielina apare in viata intrauterina, iar la altii abia dupa nastere. TEACA SCHWANN este formata din celule turtite cu rol de protectie si rol trofic. Fiecarui segment internodal de mielina ii corespunde o celula Schwann. Aceasta are rol in formarea tecii de mielina.

TEACA HENLE este celulara si datorita fibrelor de

colagen si de reticulina, formeaza o retea in jurul celulelor Schwann. Ea asigura rezistenta axonului. CELULARI NEURONALI formeaza SUBSTANA CENUSIE din nevrax (SNC) si ganglionii extranevraxiali.
CORPII

PRELUNGIRILE NERVOASE (dendritele i axonii) formeaza SUBSTANA ALBA din nervii periferici.

CLASIFICAREA NEURONILOR
DUPA POZITIA PRELUNGIRILOR NEURONII SUNT: 1. NEURONI UNIPOLARI au numai un axon (celulele cu conuri si bastonase din retina, neuronii unipolari din ganglionii spinali).

2. NEURONI BIPOLARI au la un pol axonul, iar la celalt se gaseste o singura dendrita (celulele bipolare din retina, mucoasa olfactiva).

3. NEURONI MULTIPOLARI au la un pol axonul, iar la celalalt pol se gasesc numeroase dendrite (neuronii din substanta cenusie a maduvei spinarii), sunt cei mai numerosi.

4. NEURONI PSEUDOUNIPOLARI au o prelungire in forma de T formata dintr-o dendrita si un axon (neuronii din ganglionii spinali).

DUPA FUNCIE NEURONII SUNT:


1. NEURONI SENZITIVI primesc excitatii direct prin terminatiile dendritice si sunt in legatura cu organele de simt (exteroceptori), cu organele interne (interoceptori), sau cu terminatiile libere din muschi, tendoane, articulatii (propioceptori). Sunt situati in ganglionii spinali si in ganglionii senzitivi cranieni.

2. NEURONI MOTORI trimit de la sistemul nervos central impulsuri nervoase, motorii, organelor efectoare. Sunt neuroni mai mari si mai putini decat cei senzitivi; se gasesc in centrii motori din maduva spinarii si trunchiul cerebral.

3. NEURONI DE ASOCIAIE (INTERCALARI) fac legatura dintre neuronii motorii si senzitivi. Sunt mici si se gasesc in organele nervoase centrale.

Dendritele + axonii = FIBRE NERVOASE Mai multe fibre nervoase, invelite de un invelis comun, formeaza un NERV.

Prin fibrele nervoase circula Influxurile nervoase se transmit de la un neuron la altul prin intermediul SINAPSELOR.

NERVUL
Nervul - este o cale de conducere a influxului, a potenialului electric de aciune n organisme. Nervul - este o form de grupare a fibrelor conductoare, cu rolul de a duce suportul energetic al informaiei de la un stimul intern sau extern la un centru de comand al organismului sau de la centrul de comand la un organ efector (muscular sau secretor). Structur: Nervul - este nvelit periferic de esut conjunctiv - epinerv. Epinervul trimite prelungiri n interiorul nervului. Prelungirile separ fasciculele de fibre nervoase formnd n jurul fasciculelor un strat numit perinerv. Perinervul are rol izolant i de transportor pentru lichidele interstiiale aflate lng fibrele nervoase. esutul conjunctiv al nervului are n compunerea lui vase de snge ce deservesc nervul i fibre nervoase vegetative.

vase de snge

perinerv
endonerv

epinerv

STRUCTURA UNUI NERV

CLASIFICAREA NERVILOR
Dup criteriul originii n sistemul nervos central nervul poate fi: Nerv cranian sau cerebral, cu origine n creier. Nerv spinal sau rahidian, cu origine n mduva spinrii. Dup criteriul rolului n activitatea sistemului nervos i a naturii fibrelor ce l compun exist: Nerv senzitiv care conduce impulsurile de la organul receptor la centru. Nerv efector care conduce impulsurile de la centru la oreganul efector. Nervul efector poate inerva fie un muchi, fie un organ secretor. Nerv mixt care conine att fibre senzitive ct fibre efectoare ndeplinid ambele funcii de conducere.

Funciile nervilor
Funcie senzorial: transmite informaii de la receptori la centri de comand. Funcie efectoare: transmite informaii (comenzi ) de la centrii de comand la organe efectoare. Nervul are doua proprietati: Excitabilitate proprietatea de a raspunde la actiunea unui element excitant din mediul exterior. Conductibilitatea proprietatea de a conduce excitatia de la organul la care s-a produs, pana la organele nervoase, dar si invers.

Neuronii sunt celule care triesc mult pot s funcioneze toat viaa. Neuronii nu se nmulesc deci nu pot fi nlocuii dac sunt distrui. Neuronii sunt celule foarte excitabile. Au o capacitate mare de a rspunde la stimuli externi sau interni Neuronii au nevoie de oxigen i glucoz pentru a funciona optim. n lipsa oxigenului, neuronii pot s triasc doar cteva minute. Neuronii sunt specializai n conducerea excitaiilor, sub form de impuls nervos, prin corpul i prelungirile lor -

Transmiterea unidirectionala a influxului nervos de la un neuron la altul, de la receptor la neuron si de la neuron la efector se realizeaza prin intermediul unor structuri specializate numite SINAPSE.

Legtura dintre doi neuroni se realizeaz prin SINAPSE legturi chimice indirecte prin care influxul nervos este transmis de la un neuron la altul.
O SINAPSA ARE TREI COMPONENTE: PRESINAPTICA apartine butonului terminal axonal, in care se gasesc vezicule sinaptice cu un mediator chimic (neurotransmitator); FANTA SINAPTICA (spatiu de 200 250 ); POSTSINAPTICA apartine dendritei sau corpului celular al altui neuron.

Neuron presinaptic

Buton terminal Fanta sinaptica Neuron postsinaptic


SINAPSA

Daca in butonii terminalii apar impulsuri, atunci micile vezicule aflate in citoplasma elibereaza mediatorul chimic in fanta sinaptica. Cu cat apar mai multe impulsuri intr-o unitate de timp in butonii terminali, cu atat mai mare este cantitatea de mediator chimic eliberata care creste numarul de impulsuri declansate in celula urmatoare. Deoarece eliberarea mediatorului are loc numai la nivelul butonilor terminali, excitatiile nu pot fi transmise decat intr-o singura directie.

MEDIATORII CHIMICI
Mediatorii chimici pot fi: acetilcolina, adrenalina, noradrenalina. ACETILCOLINA actioneaza la nivelul fibrelor nervoase somatice si fibrelor vegetative parasimpatice. ADRENALINA si NORADRENALINA actioneaza la nivelul fibrelor postganglionare simpatice.

SENSUL DE TRANSMITERE AL INFLUXULUI NERVOS


In corpul celular, influxul nervos se propaga intrun singur sens: dendrite corp celular axon (conducere polarizata). Dendritele conduc influxul nervos centripet (aferent), iar axonul influxul nervos centrifug (eferent). In lanturile de neuroni, influxurile nervoase au acelasi sens unic: de la axonul unui neuron la dendritele neuronului urmator. Numarul contactelor sinaptice ale unui singur neuron sunt foarte numeroase (uneori zeci de mii).

Sensul de circulaie al impulsului nervos este unic :

DENDRITE

CORPUL CELULAR

AXON

Viteza conducerii impulsului nervos variaz dup grosimea fibrei i prezena tecii de mielin (0,5 m/s 120 m/s).

SENSUL DE TRANSMITERE AL INFLUXULUI NERVOS

TIPURI DE SINAPSE
SINAPSELE NEURO - NEURONALE pot fi: axo-somatice, axo-dendritice, axo-axonice, dendro-dentritice. Din punct de vedere al mecanismului prin care se face transmiterea, sinapsele pot fi chimice sau electrice. In urma interactiunii dintre mediatorul chimic eliberat in fanta sinaptica si receptorii de pe membrana postsinaptica, apare depolarizarea membranei postsinaptice, numita potential postsinaptic excitator - daca este vorba de un neuron postsinaptic; sau potential terminal de placa - daca este vorba de o fibra musculara scheletica.

Legtura dintre un neuron i o fibr muscular se numete PLAC MOTORIE.

OBOSEALA TRANSMITERII SINAPTICE


Stimularea repetata si rapida a sinapselor excitatorii este urmata de descarcari foarte numeroase ale neuronului potsinaptic, pentru ca, in urmatoarele milisecunde, numarul acestora sa scada accentuat. In acest caz, avem de-a face cu un mecanism de protectie impotriva suprastimularii, care se realizeaza prin epuizarea depozitelor de mediator chimic de la nivelul terminatiei presinaptice.

Anumiti factori pot influenta transmiterea influxului nervos prin sinapse: Potasiul stimuleaza transmisia influxului nervos la nivelul sinapsei. Anumite otravuri (CURARA sau MATRAGUNA) pot bloca transmiterea excitatiei. n astfel de cazuri se produc paralizii musculare sau stop respirator. CURARA substanta medicamentoasa care are ca efect relaxarea si paralizia musculara. Produsul a fost i este folosit de indienii din bazinul Amazonului pentru otrvirea sgeilor de vntoare. MATRAGUNA plant erbacee otrvitoare, toxic.

Paraliziile pot survenii si in urma toxiinfectiilor alimentare, cand bacteriile secreta toxine care inhiba secretia de mediatori chimici.
Nicotina si alcoolul au actiune inhibitoare. Stricnina - are efect excitant asupra mduvei spinrii i este un analeptic (substanta care excita sistemul nervos central) respirator i circulator. Drogurile si substantele halucinogene actioneaza direct asupra sinapselor din creier, afectand coordonarea nervoasa si comportamentul individului.

CELULELE GLIALE (NEVROGLIA) sunt formate

din celule mici, stelate, cu prelungiri scurte citoplasmatice. Numrul celulelor gliale depete de 10 ori numrul neuronilor. CELULELE GLIALE insotesc fibra nervoasa si au rol de: sustinere, protectie, fagocitar (distrug neuronii alterati i produii de dezintegrare), trofic (fac legatura cu vasele de sange), cicatrizeaza tesutul nervos i rol de sintez a mielinei. Spre deosebire de neuroni, celulele gliale au centru celular SE DIVID INTENS ocupnd locul neuronilor distrui. Ele sunt singurele formatiuni nervoase care dau nastere tumorilor din sistemul nervos central.

ORGANIZAREA I STRUCTURA SISTEMULUI NERVOS

SISTEMUL NERVOS CENTRAL

EMISFERELE CEREBRALE
DIENCEFALUL

- Talamus
- Hipotalamus

TRUNCHIUL CEREBRAL

- Bulbul rahidian - Puntea lui Varolio - Mezencefalul


MADUVA SPINARII

MDUVA SPINRII ENCEFAL

regiunea cervicala 7 vertebre

atlas axis

regiunea toracala 12 vertebre

- este alcatuita din 33 - 34 de vertebre; - prezinta 5 curburi (regiuni) datorita pozitiei verticale.

regiunea lombara 5 vertebre


regiunea sacrala 5 vertebre

regiunea coccigiana (coccis) 4-5 vertebre

Localizare:
MS - este localizat n canalul vertebral (***format prin suprapunerea orificiilor vertebrale), pe care nu l ocup n ntregime; se ntinde de la gaura occipitala (vertebra C1) pana la vertebra a 2-a lombare (L2), de unde se continua pn n dreptul vertebrei coccigiene 2 (Ccg2) cu filum terminale. filum terminale + nervii spinali lombari i sacrali = coada de cal.

ALCATUIREA EXTERN
Are aspectul unui cilindru, turtit antero-posterior.
Lungimea maduvei este ntre 4345 cm cu variatii individuale.

ALCATUIREA EXTERN
Prezint dou umflturi (cervical i lombar), responsabile de inervaia membrelor (superioare i, respectiv, inferioare). Pe ambele fee prezint dou anuri unul anterior, altul posterior. pe faa anterioara ---- fisura mediana anterioara pe faa posterioara ---- antul median posterior pe feele laterale ---- santuri laterale

MADUVA SPINARII
sant median posterior

C1

posterior
cordon posterior
sant postero-lateral corn posterior

cordon lateral

corn lateral

L2

sant antero-lateral corn anterior

coada de cal cordon anterior substanta cenusie

anterior
fisura mediana anterioara substanta alba

ALCATUIREA INTERN
Dispoziia substanei albe i cenuii.
Substana alb dispus la exterior n jurul substanei cenuii.
Substana cenuie dispus n interior are form de fluture, sau forma literei H.

SUBSTANTA CENUSIE - este formata din corpul neuronilor i fibre amielinice. Bara transversala a H-ului formeaza comisura cenusie a maduvei, iar portiunile laterale ale H-ului sunt subdivizate in coarne: anterioare, laterale, posterioare. Comisura cenusie prezinta in centru, canalul ependimar care contine LCR.

MADUVA SPINARII
sant median posterior

C1

posterior
cordon posterior
sant postero-lateral corn posterior

cordon lateral

corn lateral

L2

sant antero-lateral corn anterior

coada de cal cordon anterior substanta cenusie

anterior
fisura mediana anterioara substanta alba

Coarnele anterioare - sunt mai late si mai scurte decat cele posterioare si contin neuronii motori ai caror axoni formeaza radacina anterioara a nervilor spinali. Coarnele posterioare - contin neuronii senzitivi si neuronii intercalari. Coarnele laterale - sunt vizibile in regiunea cervicala inferioara, in regiunea toracala si lombara superioara. Contin neuronii vegetativi, ai caror axoni parasesc maduva pe calea radacinii anterioara a nervilor spinali.

SUBSTANTA ALBA este formata din fibre mielinice (grupate n fascicule) si din celule gliale se afla la periferia maduvei si este dispusa sub forma de cordoane: anterioare, laterale, posterioare.

MADUVA SPINARII
sant median posterior

C1

posterior
cordon posterior
sant postero-lateral corn posterior

cordon lateral

corn lateral

L2

sant antero-lateral corn anterior

coada de cal cordon anterior substanta cenusie

anterior
fisura mediana anterioara substanta alba

Maduva spinarii este legata de receptori si efectori prin intermediul a 31 de perechi de nervi spinali. Nervii spinali sunt asezati simetric, doi cate doi, de o parte si alta a maduvei spinarii si repartizati metameric. NERVII SPINALI SUNT MICTI, n numr de 31 de perechi:
8 CERVICALI 12 TORACALI 5 LOMBARI 5 SACRALI 1 COCCIGIAN

Alctuirea nervului spinal


2 radacini:

- posterioara senzitiva - anterioara motorie 1 trunchi mixt ramuri mixte

Nervii spinali sunt micti au fibre nervoase sensitive si motorii. 1. Radacina posterioara (dorsala) este senzitiva (formata din axoni ai neuronilor somato- si viscerosenzitivi), are pe traseul ei un ganglion spinal. 2. Radacina anterioara (ventrala) este motorie (formata din axoni ai neuronilor motori somatici si vegetative). 3. Trunchiul este mixt 4. Ramurile - posterioar - anterioar - comunicanta alba - comunicanta cenusie - meningiana (meningeala)

TRUNCHI

MADUVA SPINARII 2 functii:

1. FUNCIA REFLEX 2. FUNCIA DE CONDUCERE

ARC REFLEX = cale aferenta, centru, cale eferenta

1.FUNCTIA REFLEXA A MADUVEI SPINARII

REFLEXUL. ARCUL REFLEX


REFLEXUL este reactia de raspuns a organismului la actiunea unui stimul din mediul extern sau intern. ARCUL REFLEX baza anatomica a actului reflex.

Schema general a unui arc reflex:

Receptor Cale Senzitiv CENTRU NERVOS Cale Motorie Efector

Reflexul reactie de raspuns a organismului la stimuli


La baza actului reflex sta arcul reflex, care reprezinta baza anatomica a actului reflex.
Stimul

Receptor

Cale aferenta (senzitiva)

CENTRU NERVOS
Raspuns Efector Cale eferenta (motorie)

ARCUL REFLEX
STRUCTURA ARCULUI REFLEX
1. Receptorii

2. Calea aferent (senzitiv)


3. CENTRII NERVOI

4. Calea eferent (motorie)


5. Organele efectoare (muchi sau glanda)

receptor

calea aferent

3 sinapsa MDUVA SPINRII

STIMUL

ARC REFLEX

4
neuron motor

calea eferent efector


RSPUNS

REFLEXELE MEDULARE
Reflexele medulare (spinale) sunt de 2 feluri:
1. REFLEXELE MEDULARE SOMATICE
2. REFLEXELE MEDULARE VEGETATIVE

1. REFLEXELE MEDULARE SOMATICE


CLASIFICARE: Dup numrul de sinapse de pe traseul arcului reflex:

A). MONOSINAPTICE
cele mai simple reflexe somatice, arc reflex cu 2

neuroni; cu o singur sinaps ntre neuronul senzitiv situat n gg. spinal i neuronul motor situat la nivelul coarnelor anterioare; sunt strict limitate; nu iradiaza; timp de latenta scurt (1- 3 msec.).
1. REFLEXUL MIOTATIC DE NTINDERE (DE EXTENSIE) 2. REFLEXUL MIOTATIC INVERSAT 3. REFLEXELE OSTEOTENDINOASE (ROT) - (rotulian, achilian bicipital, tricipital).

REFLEXELE OSTEOTENDINOASE (ROT)


Reflexul rotulian: prin percutia tendonului rotulian se obtine extensia gambei pe coapsa. Reflexul achilian: se obtine prin percutia tendonului lui Achile, cand se produce flexia plantara a piciorului. Reflexul bicipital: prin percutia tendonului muschiului biceps brahial la plica cotului; se obtine flexia antebratului pe brat. Refelxul tricipital: prin percutia tendonului muschiului triceps brahial se produc extensia antebratului pe brat.

REFLEX ROTULIAN

REFLEXELE MEDULARE SOMATICE


CLASIFICARE: Dup numrul de sinapse de pe traseul arcului reflex: B). POLISINAPTICE
- arc reflex cu cel putin 3 neuroni (cel putin 1 neuron intercalar) - poate prezinta pe traseul medular un numr variabil de neuroni intercalari; - sunt extinse ca suprafa; - presupun fenomene complexe de iradiere; - perioad de laen lung (minim 12 msec). 1. REFLEXUL de flexie sau nociceptive; 2. Reactia de aparare; 3. REFLEXUL de ndepartare a mainii la o ineptur.

REFLEXE SOMATICE
TIPURI Numr de neuroni Tipuri de neuroni Timp de laten Grad de iradiere Receptori specifici Exemple REFLEXE MONOSINAPTICE (de ntindere) 2 Senzitiv i motor Foarte scurt REFLEXE POLISINAPTICE (de flexie) Cel puin 3 Senzitiv, intercalari, motor Lung

Strict limitate nu iradiaz


Proprioceptori Rotulian, ahilean, bicipital, tricipital.

Iradiaz diferit, n funcie de intensitatea excitantului


Exteroceptori, proprioceptori De aprare, executate prin flexie.

2. REFLEXELE MEDULARE VEGETATIVE


Reflexele medulare vegetative - se nchid n coarnele laterale ale substanei cenuii medulare. Receptorii sunt interoceptori, iar efectorii sunt glande sau muchi viscerali. Exemple de reflexe medulare vegetative sunt: cardio-accelerator (cervico-dorsale), pupilo-dilatator (cervico-dorsale), vasoconstrictor (dorso-lombar), sudoral (dorso-lombar), pilomotor (dorso-lombar) - erectia foliculilor pilosi prin
contractia fibrelor musculare netede (,,piele de gaina).

motilitatea tubului digestiv (dorso-lombar), de miciune (lombo-sacrat), de defecaie (lombo-sacrat), sexuale (lombo-sacrat).

2. FUNCIA DE CONDUCERE A MADUVEI SPINARII


Maduva spinarii conduce prin substana alb, grupata in fascicule, atat informatiile primite de la receptori (prin CILE ASCENDENTE) cat si comenzile catre organele efectoare (prin CILE DESCENDENTE).

I. CILE ASCENDENTE - transmit informatii de la receptori catre centrii nervosi. CILE ASCENDENTE pot fi de 2 feluri:
a. SPECIFICE formate din 3 neuroni conduc sensibilitatea exteroceptiv si sensibilitatea proprioceptive.

b. NESPECIFICE conduc sensibilitatea interoceptiv.

2. FUNCIA DE CONDUCERE A MADUVEI SPINARII


SENSIBILITATE

1. EXTEROCEPTIV:
termic + dureroas tactila fin = epicritic i vibratorie grosier = protopatic i presional

2. PROPRIOCEPTIV:
contient incontient

3. INTEROCEPTIV (VISCEROCEPTIV):

CILE ASCENDENTE
CILE ASCENDENTE SPECIFICE

CALEA SENSIBILITII TERMICE I DUREROASE


Receptorii - se gsesc n piele. Pentru sensibilitatea dureroas, ca i pentru cea termic, receptorii sunt terminaiile nervoase libere. Protoneuronul - se afl n ganglionul spinal. Dendrita lui este lung i ajunge la receptori, iar axonul ptrunde n mduv. Deutoneuronul - se afl n neuronii senzitivi din cornul posterior al mduvei. Axonul lui trece n cordonul lateral opus, unde formeaz FASCICULUL SPINO-TALAMIC LATERAL, care, n traiectul su ascendent, strbate mduva i trunchiul cerebral, ndreptndu-se spre talamus. Al III-lea neuron - se afl n talamus. Axonul lui se proiecteaz pe scoara cerebral, n aria somestezic I din lobul parietal.

aria somestezic I din lobul parietal

III. TALAMUS

FASCICULUL
SPINO-TALAMIC LATERAL
I. GANGLION SPINAL II. CORN POSTERIOR

CALE ASCENDENTA SPECIFIC


SENSIBILITATEA EXTEROCEPTIVA TERMICA - DUREROASA

CALEA SENSIBILITII TACTILE PROTOPATIC (GROSIER) I PRESIONAL


Receptorii - situai n piele sunt reprezentai de corpusculii Meissner i de discurile tactile Merkel. Protoneuronul - se afl n ganglionul spinal. Dendrita acestui neuron, lung, ajunge la nivelul receptorilor, iar axonul ptrunde pe calea rdcinii posterioare n mduv. Deutoneuronul - se afl n neuronii senzitivi din cornul posterior. Axonul acestor neuroni trece n cordonul anterior opus, alctuind FASCICULUL SPINO-TALAMIC ANTERIOR care, n traiectul su ascendent, strbate mduva, trunchiul cerebral i ajunge la talamus. Al III-lea neuron - se afl n talamus. Axonul lui se proiecteaz n scoara cerebral, n aria somestezic II.

aria somestezic II

III. TALAMUS

FASCICULUL SPINOTALAMIC ANTERIOR


I. GANGLION SPINAL II. CORN POSTERIOR

CALE ASCENDENTA SPECIFIC

SENSIBILITATEA EXTEROCEPTIVA TACTILA PROTOPATIC I PRESIONAL

CILE SENSIBILITII TACTILE FINE (EPICRITICE), VIBRATORIE I SENSIBILITII KINESTEZICE


Receptorii pentru sensibilitatea tactil epicritic i vibratorie sunt aceiai ca i pentru sensibilitatea tactil protopatic, ns cu cmp receptor mai mic; pentru sensibilitatea kinestezic, receptorii sunt corpusculii neurotendinoi ai lui Golgi i corpusculii Ruffini. Protoneuronul - se afl n ganglionul spinal a crui dendrit ajunge la receptori. Axonul ptrunde n cordonul posterior, formnd la acest nivel FASCICULUL GOLL i FASCICULUL BURDACH. Aceste dou fascicule numite FASCICULE SPINO-BULBARE, urc spre bulb. Deutoneuronul - se afl n nucleii Goll i Burdach din bulb. Axonii celui de-al II-lea neuron se ncrucieaz n bulb i formeaz decusaia senzitiv, dup care devin ascendeni i se ndreapt spre talamus. Al III-lea neuron - se afl n talamus. Axonul celui de-al III-lea neuron se proiecteaz n aria somestezic I.

aria somestezic I

III. TALAMUS

TACT (FASCICUL): SPINOBULBAR GOLL SI BURDACH

II. BULB RAHIDIAN I. GANGLION SPINAL

CALE ASCENDENTA SPECIFIC

SENSIBILITATEA EXTEROCEPTIVA TACTILA EPICRITICA I VIBRATORIE

CILE SENSIBILITII PROPRIOCEPTIVE CONTIENTE


Cile SENSIBILITII PROPRIOCEPTIVE CONTIENTE sunt aceleai ca i pentru SENSIBILITATEA EXTEROCEPTIV TACTIL FIN (EPICRITIC) I VIBRATORIE.

III. TALAMUS

FASCICULUL SPINO-BULBAR GOLL SI BURDACH

II. BULB RAHIDIAN

I. GANGLION SPINAL

CALE ASCENDENTA SPECIFIC

SENSIBILITATEA PROPRIOCEPTIVA CONSTIENT

CALEA SENSIBILITII PROPRIOCEPTIVE INCONTIENTE


Aceast cale este constituit din dou tracturi: tractul spino-cerebelos dorsal (direct) Flecshig; tractul spinocerebelos ventral (ncruciat) Gowers.

Receptorii - acestei ci sunt fusurile neuromusculare. Protoneuronul - este localizat n ganglionul spinal; dendrita ajunge la receptori, iar axonul, pe calea rdcinii posterioare, intr n mduv, n substana cenuie. Deutoneuronul - se afl n neuronii senzitivi din cornul posterior al mduvei. Axonul celui de al II-lea neuron se poate comporta n dou moduri: fie se duce n cordonul lateral de aceeai parte, formnd FASCICULUL SPINO-CEREBELOS DIRECT; fie ajunge n cordonul lateral de partea opus, deci se ncrucieaz i formeaz FASCICULUL SPINOCEREBELOS NCRUCIAT.

CALE ASCENDENT SPECIFIC

CEREBEL

I. GANGLION SPINAL II. CORN POSTERIOR

FASCICUL SPINOCEREBELOS DIRECT (FLECHSIG) vin din partea inferioar a corpului


SENSIBILITATEA PROPRIOCEPTIV
INCONTIENT

CALE ASCENDENT SPECIFIC


CEREBEL

I. GANGLION SPINAL

II. CORN POSTERIOR

FASCICUL SPINOCEREBELOS INCRUCISAT (GOWERS)


vin din partea superioar a trunchiului i membrelor superioare.

SENSIBILITATEA PROPRIOCEPTIV

INCONTIENT

CILE ASCENDENTE
CILE ASCENDENTE NESPECIFICE

CALEA SENSIBILITII INTEROCEPTIV (VISCEROCEPTIV)


Cile sensibilitii interoceptive sunt ci ascendente nespecifice, care transport informaii de la nivelul organelor interne (viscere). Cile sensibilitii interoceptive sunt conduse prin subsanta reticulat din jurul canalului ependimar i substana reticulat medular, dar i prin FASCICULELE SPINO-TALAMICE, alturi de sensibilitatea tactil, termic i dureroas. n condiii normale, viscerele nu reacioneaz la stimuli mecanici, termici, chimici, iar influxurile nervoase interoceptive nu devin contiente. Receptorii se gsesc n pereii vaselor i ai organelor, sub forma de terminatii nervoase libere sau corpusculi lamelati.

CILE DESCENDENTE

CILE DESCENDENTE
CAILE DESCENDENTE (ale motilitii) - conduc comenzile catre organele efectoare. Caile descendente se clasific n: FASCICULELE PIRAMIDALE DIRECT I FASCICULELE PIRAMIDALE INCRUCISAT pentru motilitatea volunar (micri fine voluntare). FASCICULELE EXTRAPIRAMIDALE - conduc comenzi ce controleaza tonusul muscular si micrile automate, involuntare. Prin caile descendente piramidale si extrapiramidale sunt reglate tonusul muscular si activitatea motorie meninerea posturii si echilibrul corpului, n realizarea unor activiti umane complexe: mersul, scrisul, notul etc.

CILE PIRAMIDALE
Cile piramidale - au originea n ariile corticale motorii. Axonii neuronilor piramidali (fibre cortico-spinale) urmeaz un traseu descendent spre mduv. Unele fibre cortico-spinale se ncrucieaz n partea inferioar a bulbului (80 %), trecnd n partea opus emisferei cerebrale n care i au originea, formnd FASCICULUL PIRAMIDAL NCRUCIAT. Celelalte fibre cortico-spinale ajung n cordonul medular anterior, unde formeaz FASCICULUL PIRAMIDAL DIRECT, apoi fibrele lui se ncrucieaz, ajungnd n cornul anterior opus. *** n concluzie, calea SISTEMULUI PIRAMIDAL are doi neuroni: un neuron cortical, central, de comand; un neuron inferior, periferic sau de execuie, care poate fi situat n mduv sau n nucleii motori ai nervilor cranieni.

CILE EXTRAPIRAMIDALE
Cile extrapiramidale au origine cortical i subcortical controleaz motilitatea involuntar, automat i semiautomat. Cile extrapiramidale i au originea n diferii nuclei subcorticali din trunchiul cerebral, formnd fasciculele: