Sunteți pe pagina 1din 25

Proiect Romana Grupa a IV-a Rolul literaturii in perioada pasoptista

1. INTRODUCERE: Premisa. De inirea pro!lemei " #. CUPRIN$: De iniie " Cadrul istoric-trecerea de la sec. al %VIII-lea la sec. al %I%-lea " Pasoptismul romanesc & 'iteratura rom(n )n perioada paoptistRomantismul ; & Re*iste-+Curierul romanesc,-,.l!ina rom(neasc, +Dacia literar,- .a. & /unimea-+Con*or!iri literare," & $criitorii paoptiti" & Poe0ia paoptist 1specii culti*ate2 " 3. Inc4eiere. Conclu0ii pri*ind rolul literaturii )n perioada paoptist" 5. Idei principale.

1. INTRODUCERE: Premisa.De inirea pro!lemei 6n al doilea ptrar al *eacului al %I%-lea- ci*ili0a ia i cultura din rile romane )ncep s se oriente0e spre Occident. Redirec ionarea are dou cau0e importante: pe de o parte cri0a Imperiului Otoman- iar pe de alt parte- )ntrun conte7t mai lar8 european- tre0irea contiinei naionale. Independena politic i li!ertatea naional de*in coordonatele undamentale ale acestei perioade. Epoca pa optist marc4ea0 )nceputul literaturii noastre moderne- iar prin opera scriitorilor se instaurea0 un nou climat literar si o nou stare de spirit. 9uncia literaturii nu mai rmane doar aceea de a rspandi cultura- de a +lumina,. Conceptul de literatur include acum noi *alene: transmiterea emoiilor esteticetre0irea sentimentului nationaleduca ia moralmesianismul social.

#. CUPRIN$: Descrierea si anali0a ca0ului. De iniie " Caracteri0at prinr-o puternic mani estare a constiinei naionale )n toate pro*inciile romanetiperioad i7at cu apro7imaie )ntre 1:3;-1:<; delimitea0 o epoc distinct )n e*oluia istoric a literaturii romane- numit )n mod curent epoca paoptist. Perioada paoptist este o epoc de a irmare a literaturii naionale. Perioada se caracteri0ea0 printr-o orientare cultural i literar cu trsturi speci ice epocii de a*(nt re*olu ionar- de emancipare social i naionalde militare pentru reali0area Unirii. Este perioada )n care se )ncearc =arderea> unor etape care nu useser parcurse de literatura noastr i care se des uraser succesi* )n literaturile occidentale)n decursul a mai !ine de un secol i ?umtate.

Trecerea- in e*olutia istorica romaneasca- de la secolul luminilor 1al %VIII @ lea2 la secolul natiunilor 1al %I%-lea2 Dei dup cum s-a su!liniat adesea- procesul de0*oltrii literaturii mani est )ntodeauna o autonomie relati*el nereproduc(nd mecanic etapele de0*oltrii social-politice- totui o caracteristic din cele mai i0!itoare al epocii paoptiste o constituie le8tura dintre acti*itatea de creaie i des urrile concrete ale istoriei. Aorii secolului al %I%-lea 8seau lumea rom(neasca )ntr-o dilem ce *a de*eni cu timpul o!sesi*- )n oscilaia ei perpetu )ntre Orient i Occident- )n tendinele mani este de moderni0are i de )nlturare a decala?elor acuti0at de peste o sut de ani de a de societile moderne ale Europei. C(te*a secole de domina ie otomananariotism- situau spiritul pu!lic rom(nesc )ntr-o inerie !alcanic i eudal- de care cu 8reu se putea eli!era. Titu Baiorescu considera c- pana la 1:#;- lumea rom(neasc era cu undat )n +!ar!aria oriental,- iind tre0it ,din letar8ia ei, de ideile CDRe*oluiunii

rance0e CD care iradiau )n toat Europa i orientat treptat ctre cultura i ci*ili0aia occidental. Descoperirea Occidentului este un proces ce se derulea0 cu rapiditatesemni icati* )n acest sens iind scrierea lui Dinicu Golescu11EEE-1:3;2apt trei cltorii )n +Insemnare a cltoriei mele, care consemnea0 de

timpul crora *i0itea0 Transil*ania- Fanatul- Un8aria- .ustria- nordul Italieipro*incii din Germania i El*eia. Te7tul lui Dinicu Golescu este al unui inocent care descoper cu uimire o lume cu totul di erit de a lui- asimilat )ns comparati*)n termenii cunoscu i de acas.,Toate )n irile de ci*ili0aie )l )nc(nt- c(ndu-l totdeodat s o te0e asupra )napoierii Vala4iei, 1G. Clinescu2. Prima ?umtate a secolului al %I%-lea repre0int - )n planul succesiunii 8eneraiilor- trecerea de la !oierii *etuti cu ilic i al*ari la tinerii !on?uriti care se )ntorc de la studii din strintate )n 4aine =e*ropeneti, i aduc ideile re*oluiilor de la 1:5: i proiectele re ormrii societii rom(neti i ale constituirii statului rom(n modern. Un *al de )nnoire se constat )ns mai )ntai dup tratatul ruso-turc de la .drianopole din anul 1:#G dup care rile Rom(ne se a l- pan )n 1:35- su! administraia ruseasc a 8eneralului Hissele - care ela!orea0 Re8ulamentul Or8anic- o prim constituie ce aciona unitar )n am!ele principate Rom(ne. 6n acest timp- )n saloanele moderne din Fucure ti i din Iai intr o ierii rui- cei mai muli din partea occidental a Imperiului arist- de la Sankt Petersburg- *or!itori de lim! rance0- de*enii ast el mesa8erii unui avant la lettre - a iat cu europenism sui8eneris i ai unui modernism

ostentaie de localnici- )n special de persona?ele eminine ale epocii. .par acum- )n lim!a rom(n - elementele de ?ar8on i- odat cu aceste tendine- creaiile dramatice cu caracter satiric- +Comodia *remii, sau =9ranu0itele,11:332- de Constantin Faca- ori- ce*a mai tar0iu- ciclul Chirielor al lui Vasile Alecsandri. 6n acest cadru istoric- )n literatura rom(n se constat un e ort de recuperare a unei )ntar0ieri din ce )n ce mai *i0i!ile a de sensi!ilitatea european- ceea ce a adus la receptarea aproape simultan a in luenelor clasice- iluministe i romantice- )ntr-un sincretism constatat de multe ori )n opera aceluiai scriitor.

O direcie clasic )n literatura rom(n cuprinde ultimile decenii ale secolului al %VIII-lea - pan ctre 1:3;- inclu0(nd creaia literar cea mai )nsemnat a colii .rdelene- +i8aniada, lui Ion Fudai Deleanu i poei din Principate: Vcretii- Costac4e Conac4i- Far!u Paris Bumuleanu- Dimac4i - a cror creaie se )ncadrea0 )n ceea ce se mai numete i +micul clasicism,e7presie a recuperrii in luenelor clasicismului )n literatura rom(n . Intelectualii *remii- )ndeose!i cei din Transil*ania- crescu i )n cultul pentru latinism- se orientea0 ctre literatura clasic latin- ctre poe0ia idilic- prin traduceri din Ver8iliu @+Fucolicele,=Geor8icele,=Eneida,sau din =Betamor o0ele, lui O*idiu: I $amuil Bicu- V..ron i Ion .le7i traduc sau adaptea0 te7te din anticii Esop si %eno on sau din clasicii Barmontel- HlopstoJ- Bademoiselle de $cuderK. I Poeii din Bolo*a i din ara Romaneasc- Vcretii- G4eor84e .sac4ise orientea0 ctre literatura anacreontic- a Betastasio. IVcretii- Bumuleanu- Conac4i- scrie- ast el- poe0ie erotic inspirat din .nacreon i neoanacreontici- ode i imnuri patriotice cu moti*e din mitolo8ie. I Primele spectacole teatrale )n lim!a rom(n a!ordea0 piese clasice cu tem pastoral- cum este +Birtil i Mloe,- de Gessner i 9lorian- pre0entat de G4eor84e .sac4i a Iai )n anul 1:1<. In e*oluia literaturii e7ist )ntotdeauna le8turi de continuitate i =cu c(t scriitorul este mai mare- cu at(t le8 turile lui cu trecutul si *iitorul sunt mai ad(nci, ..st el- )ntre literatura paoptist i cea anterioar i posterioar e7ist o unitate indisolu!il. .adar- principala trstur a literaturii paoptiste const )n coe7istena curentelor literare- nu numai )n opera aceluiai scriitor- ci c4iar i )n aceeai creaie. Curentele literare 1iluminism- preromantism- romantism- clasicism- realism incipient2 sunt asimilate simultan. ormele Trecerea de la o epoc la alta se s*(rete adesea pritr-o micare de pendul- ca i cum coninutul de e7primat nu ar mai )ncpea )n artistice e7istente si ar impune descoperirea unor modalit i de a scrie ericirii rurale- citand i din O*idiu i Ver8iliu- dar i din italienii TorLuatto Tasso- .riosto- Petrarca-

diametral opus. 6n aceast )ncercare de reno*are radical unii au *a0ut o mani estare de ordin psi4olo8ic- dorin a intim a artisului de a !irui iner ia i a se di erenia prin ori8inalitate. Paoptismul cuprinde perioada literar care pentru literatura rom(n )nseamn epoca de moderni0arede a irmare a romantismului i de undamentare a ma?oritii speciilor.

. irmarea romantismului Romantismul este o miscare artistica si ilo0o ica aparuta in ultimele

decenii ale secolului %VIII )n Europa care a durat mare parte din secolul %I%.. ost o micare contra raionalismului care marcase perioada neoclasic - ce se *a pierde la apariia spiritului romantic. Romantismul ptrunde )n literatura rom(n dup 1:3;- cu oarecare )nt(r0iere- prelun8indu-i )ns in luena p(n la Mihai Eminescu i c4iar mai t(r0iu- )n secolul dou0eci- ca o stare de spirit ce nu dispare niciodat. Romanticii timpurii sunt .ndrei Bureanu- Vasile C(rlo*a- Gri8ore .le7andrescu- Ion Meliade-Rdulescu- poei ce oscilea0 clasicism. Romantismul- )n ara noastr- este stimulatorul luptei pentru eli!erare si al desteptarii constiintei nationale. 'iteratura romantica din perioada paoptist nu se pierde in 0u8ra*irea 0!uciumului si a c utrilor intime- ea este o literatur an8a?at- pus )n slu?!a idealului naional. )ntre romantism i

Romantismul rom(nesc apare ca o mi care unitar- cu un pro8ram !ine de init- care ridic literatura noastr de la )ncercrile minore ale Vcretilorla 8eniul uni*ersal al lui Eminescu. Este o reacie la imo!ilismul si sc4ematismul clasicist- presupun(nd o eli!erare a minii de +)nc4isoarea *ieii,- i cuprinde destul de repede intrea8a Europ. Bulte din moti*ele rec*ente ale romanticilor sunt preluate i de scriitorii rom(ni: mitul stri8oiului- e*ocarea trecutului istoric- trecerea ire*ersi!il a timpului- omul nemuritor- nopile- titanismul- natura- 8eniulierar4ia di*in.

Romantismul se traduce prin ironie- prin satir- prin

demonism-

promo*(nd meditaia- nu*ela i romanul istoric- epopeea socio8onic. Romantismul rom(nesc s-a )n iat - )n 8eneral- )n dou iposta0e: una plin de tumult- patetic i declamatoare )n Buntenia- alta mai senin i mai temperat )n Boldo*a. Caracteristice )i sunt an8a?area in istorie si descoperirea olclorului. Ca prim 8eneraie a literaturii noastre moderne- scriitorii pa optisti au intrat in contiina rom(neasc drept oamenii nce!utului de drum. Repre0entanii romantismului de acum dau operei lor un pronun at caracter militant ei iind deopotri* scriitori i re*oluionari. "deologia literara#articole !rogramatice si de doctrina$REV"S%E & Curierul romanesc .rticolele pro8ramatice ale unui curent sau ale unei mi cri literare au a*ut )ntotdeauna o importan ma?or- pentru c au cristali0at i au dat coeren tendinelor undamentale ale epocii. 6n Principatele Rom(ne- pe la inele secolului %VIII i )n primii ani ai secolului %I%- )ncepuse s ptrund di erite 0iare strine- mai ales rance0e- 8ermane i 8receti. Ne*oia unui mi?loc de a se rsp(ndi mai repede tirile despre )nt(mplrile din ar i din strintate se simise de mult. Cel dintai care a sc4itat un pro8ram teoretic a*and ca scop moderni0area literaturii romane a ost Ion Meliade Radulescu. El este ondatorul Curierului romanesc - re*ista in lim!a romana- aparuta pe : aprilie 1:#G. Re*ista a aprut cu spri?inul lui &inicu 'olescu- comandantul armatelor ruseticare a o!inut apro!area apariiei 8a0etei.Este prima 8a0et rom(neasc cu periodicitate constant i cu apariie )ndelun8at- 8a0et care pune !a0ele presei rom(neti. 6ncet- )ncet- Curierul rom(nesc de*ine ecoul )ntre8ii micri literare din ar" )i ace o datorie s reproduc din con ratele moldo*ean >.l!ina rom(neasc> a lui Asachi- tiri politice- culturale- literare i mai t(r0iu s ac acelai lucru a de 0iarele din Frao* ale lui Fariiu: >Ga0eta de Transil*ania> i >9oaia literar>.

6n Curier +urmrim pro8resul colilor prin dri de seam la inele anului i prin discursurile 6n el *edem "on inute naterea Voinescu) i la primii pai Aristia) di erite ai teatrului ,olliac) oca0ii,. rom(nesc. Costache

6n el se 8sesc coloane desc4ise- dup !tr(nul "ancu Vcrescu) 'rigore Ale*andrescu) Costache Ce+ar ,lcescu) Viioreanu) -. Caragiale) '. ,aron+i) "on Catina) ". 'enilie .a. unii din ei rmai necunoscui- iar alii ilustr(ndu-se mai t(r0iu prin lucrri de *aloare. Curierul rom(nesc ne ine la curent cu tot ce se pu!lic )n lim!a rom(n- mai ales )n Vala4ia. Ne ace cunoscute oile literare ce apar )n *remea aceasta- cum este

>9oaia tiini ic i literar de la Iai> i >Ba8a0in istoric> din Fucureti- pe l(n8 oile proprii ale lui Meliade: >Ga0eta Teatrului> 11:3N2 i >Curierul de am!e se7e> 11:3<2. 6n Curier se nate critica literar )n literatura rom(n. Ea se )n iea0 prin mici notie- )n care se aprecia0 *aloarea scriitorilor i a celor ce pu!lic scrierile lor )n di erite !ro uri. Prin Curierul romanesc) Meliade se ormea0 )ncet- )ncet. $piritul lui se )m!o8ete prin citiri *ariate i o sum de idei culturale i literare se rsp(ndesc )n pu!lic. El de*ine o personalitate i )n locul rolului modest ce socotea la )nceput c are oaia sa- el o *ede acum cu un rol mare. .ceasta o spune )n no. G3 din anul >.ceast oaie a ost )nainte mer8 toare i 1:5#: erice *estitoare a

ae0mintelor celor noi i pro8resi*e ce am do!(ndit" lim!a ei a crescut dimpreun cu cunotinele naiei i colecOia perioadelor sale poate i cel mai )ndestulPtor a?utor la istoria literaturii noastre>. .sadar-inceputurile presei romanesti se datorea0a unei personalitati curioase- precursor cu pusee de talent ade*arat: Ion Meliade Radulescu.

Barea in luenta pe care el a a*ut-o asupra scriitorilor epocii s-a e7ercitat mai ales prin articolele sale teoretice pu!licate in 0iarul Curierul romanesc) prin care autorul a indemnat in primul rand la scris si mai putin la spirit critic. Datorita insa atmos erei create de indemnurile sale a ost posi!il de!utulintre 1:3; si 1:5; a unei intre8i 8eneratii- din care s-au remarcat Vasile Carlo*a- Gri8ore .le7andrescu- Dimitrie Folintineanu- Ce0ar Folliac.

& .l!ina rom(neascP .l!ina rom(neascP a G4eor84e .sac4i la IaQi. .pare la 1 iunie 1:#G si i se adau8P in 1:3E suplimentul literar +.lPuta rom(neascP,- su! )ndrumarea lui Bi4ail Ho8Plniceanu. Dupa Courrier de Moldavie- tipPrit la IaQi in lim!a rance0P- Albina Rom(neasc. este primul 0iar )n lim!a rom(nP din Boldo*a- care alPturi de Curierul Rom(nesc periodice rom(neQti. redactat de I. Meliade RPdulescu- la FucureQti- si de Ga0eta de Transil*ania a lui G. FariOiu de la FraQo* pune !a0ele presei ost o 8a0etP politico-literarP- editatP de

& Dacia literarP .paruta intr-o perioada di icila pentru pu!licatiile auto4tone-re*ista +Dacia literara, a sim!oli0at un nou inceput pentru literatura romanarepre0entand o noutate a presei. Intr-o perioada in care putinele pu!licatii e7istente pre0entau preponderente apte politice- +Dacia literara, a ostprin caracterul sau pata de culoare in presa romaneasca.

>Dacia literarP> continuP idei *aloroase promo*ate nu cu mulOi ani )nainte de re*iste din toate cele trei pro*incii rom(nesti: >Curierul rom(nesc> 1aparut in 1:#G2- al lui Ion Meliade RPdulescu- in Buntenia- >.l!ina rom(neascP> 11:#G2- a lui G4eor84e .sac4i- in Boldo*a- si >9oaia pentru minte- inimP Qi literaturP> 11:3:2- a lui FariOiu- in Transil*ania. Pu!licata la 3; ianuarie 1:5; re*ista marc4ea0a un punct de cotitura in literatura romaneasca in care redactorul responsa!il al re*istei isi i7ea0a ca o!iecti* e7clusi* literatura ara a parasi insa telurile politice si nationale pe care mersesera predecesorii sai.

In "ntroductie- articol aparut in primul numar al re*istei sunt pre0entate realitatile *remii in pri*inta pu!licatiilor nationale. $unt mentionate circumstantele politice anterioare ce au impiedicat de0*oltarea presei de pana atunci- aducandu-se in discutie si celelalte 0iare nationale- care includeau prea mult politica ara sa puna accentul necesar pe literatura. .st el- +Dacia literara, este prima re*ista care se an8a?ea0a sa pu!lice doar lucrari literare ori8inale din toate pro*inciile romanesti- pentru a i un repertoriu 8eneral al literaturii romanesti. Bi4ail Ho8alicenu- redactorul responsa!il al re*istei trasea0a directiile pe care ar tre!ui sa se de0*olte literatura autentica su8erand posi!ilele surse de inspirtatii in maniera romantica: istoria nationala) natura si obiceiurile) traditiile noastre; sta!ileste tinta redactiei- cat si rostul criticii care se *a practica# /Critica noastra va 0i ne!artinitoare; vom critica cartea) iar nu !ersoana/ - iar o!iecti*ul era acela de a o eri tarii +o limba si o literatura nationala/.

Odata cu articolul pro8ram al lui Ho8alniceanu- a aparut un nou punct de *edere asupra literaturii: multi dintre scriitorii *remii s-au decis sa urme0e s aturile date de Ho8alniceanu in articolul pro8ram- ei ela!orand teme speci ice istoriei poporului nostru sau inspirandu-se din rumusetile naturii. Epoca literara 8enerata de aparitia +Daciei literare,- perioada pasoptistaeste caracteri0ata printr-un proces de e er*escenta creatoare prin receptarea aproape simultana a in luentelor clasice si romantice din literatura

europeana a *remii- si un sincretism al metodei de creatie ce se poate recunoaste c4iar in opera aceluiasi scriitor. Dacia literara a ost pulicata pentru a redresa literatura romana si a o erit impulsul necesar pentru de0*oltarea unei ade*arate literaturi nationale.

& PropPQirea Re*ista sPptPm(nalP de culturP- ap rut la Iai intre G ianuarie si #G octom!rie 1:55- su! redacia lui Bi4ail Ho8alniceanu- Vasile .lecsandri- Ion G4ica si Petre Fal. tiini ic i literar,. Pro!irea continu ideile =Daciei literare, pe plan literar si cultural- *enind in spri?inul militantismului re*olutionar al epocii. .rticolul - pro8ram su!linia0 ideea unei re*iste care tre!uie s se ocupe mai puin de tre!urile politice ,dina ar i dinutru, i mai mult de =ade*ratele materiale si intelectuale a romanilor,=Dacia literar,- mania traducerilorliteratura,. care s limite0e ca i =i08onind orice traduceri din scrieri Primul num r- )n care se pu!lic articolul-pro8rameste inter0is de cen0ur- de aceea re*ista continu s apar su! titlul =9oaie

strine- care nea*(nd niciun interes po0iti* pentru noi nu ne pot im!o8 i

6n re*ist *or

i promo*ate numai =compuneri ori8inale rom(nesti,-

stiinti ice si indeose!i literare =tot elul de articole ori8inale- pro0a si poe0ie*iata celor mai cunoscui autori- traduceri si e7trase din crile pu!licate in ri strine- dar al cror su!iect se atin8e de noi pri*iri asupra lim!ii- !uc ti

10

umoristice

si-

in

s arsit-

critica

si

instiintarea

tuturor

scrierilor

noi

rom(neti,. =Tendina de cpetenie, a re*istei este,)ndemnul si r spandirea cunotinilor i literaturii naionale,.

& /unimea si Con*or!iri literare 1unimea a repre0entat cea mai importanta miscare literara rom(neascaprin care se produce in cultura auto4tona o sc4im!are radicala de mentalitate. $ocietatea /unimea a ost in iintata la Iasi- in iarna anului 1:<5- din initiati*a unor tineri carturari 1Petre P.Carp-Vasile Po8or-Teodor Rosetti-Iaco! Ne8ru00i2- cole8i de 8eneratie- stransi in ?urul lui Titu Baiorescu- la putin timp de la intoarcerea lor de la studii din strainatate. Pro8ramul $ocietatii 1unimea # .cti*itatea $ocietatii /unimea s-a des asurat in mai multe etape. 1. Cea dintai- ,etapa ieseana,- este cuprinsa anii 1:<3 1anul intemeierii2 si 1:E51anul in care Titu Baiorescu se muta la Fucuresti2.

In anul 1:<5- $ocietatea /unimea adopta un pro8ram prin care isi sta!ilea principiile ce ii *or calau0i acti*itatea culturala:

11

orientarea literaturii spre speci icul national" promo*area speci icitatiii esteticului" sustinerea principiului de

autonomie a artei 1arta pentru arta2" promo*area +*alorii estetice, " or8ani0area- la Iasi- a unei serii de prele8eri pu!lice 1+ !relectiuni or8ani0area- cu re8ularitate- in casa lui Vasile Po8or- a unor lecturi din ac4i0itionarea unei tipo8ra ii- cu a?utorul careia sa se tipareasca manuale !o!ulare,2" opere auto4tone- productii ori8inale ale ?unimistilor- urmate de discutii" scolare- carti de stiinta- literatura si mai ales- editii stinti ice-,cu note e7plicati*e si inde7,-ale tuturor cronicarilor si istorio8ra ilor romani" a!ordarea pro!lemelor lim!ii si ale orto8raiei- com!atand tendinta alcatuirea unei antolo8ii cu cele mai *aloroase poe0ii auto4tone- de la latini0anta de promo*are a orto8ra iei etimolo8ice" poetii Vacaresti pana la Vasile Alecsandri. $ocietatea /unimea discuta si o multitudine de pro!leme ilo0o ice- ?uridice si sociale- polemi0and cu multi dintre contemporani. $ocietatea isi creea0a puternice ad*ersitati- deoarece contemporanii de0apro!au tendinta mem!rilor societatii de a pune in discutie toate aspectele culturale ale *remii si de a le critica oarte se*er. Din aceste polemici se naste un pro8ram 8eneral al /unimii- constand in com!aterea +directiei de asta0i din cultura romana,si a irmarea necesitatii unei directii noi,- adica a unor sc4im!ari pro unde in toate planurile culturii" com!aterea occidentale. #. A doua eta!a din e7istenta /unimii se situea0a intre anii 1:E5-1::N. Dupa mutarea lui Titu Baiorescu la Fucuresti- sedintele /unimii se tin la Iasi- cat si la Fucuresti- in locuinta lui Titu Baiorescu.In 1::N- societatea se muta in capitala-o data cu plecarea din Iasi a celor mai multi dintre ?unimisti. In aceasta etapa- principala acti*itate a /unimii a originale. .tractia e7ercitata de cenaclul ?unimist era atat de mare- incat *eneau sa citeasca multi dintre scriitorii de *aloare ai *remii. ost lectura o!erelor ormelor ara ond- respin8erea elemtelor de impostura si arti icialitate re0ultate din procesul de import 8ra!it al tiparelor ci*ili0atiilor

12

.st el- .lecsandri citeste Fantana ,landu+iei) &es!ot$Voda si 2vidiu) Cara8iale 2 noa!te 0urtunoasa) Eminescu citeste cele mai mlte dintre poe0iile sale- iar .le7andru BacedonsJi este pre0ent cu poemul 3oa!te de decemvrie. .laturi de literati- la sedintele $ocietatii /unimea au participat numerosi lin8*isti- istorici- sa*anti din di erite domenii- discutand pro!lemele ma?ore ale culturii si stiintei. Prin intrea8a sa acti*itate- $ocietatea /unimea a ost considerata cel mai de seama cenaclu si cea mai importanta societate culturala din istoria literaturii romane. Trasaturile ?unimismului Societatea 1unimea si re*ista Convorbiri literare au creat un anumit mod de a intele8e culturaenomenul primind- in ansam!lu- numele de s!irit 4unimist. $inteti0ate de Tudor Vianu- trasaturile caracteristice ale acestui spirit au ost umatoarele: 12 Inclinatia spre ilo0o ie. Intelectualii oarte culti*ati- toti ?unimistii au ost oameni cu o pre8atire literaturii. #2 32 $piritul oratoric. /unimea a de0apro!at modul de a *or!i in pu!lic al Cu*antarile ?unimistilor se caracteri0ea0a printr-un se*er control al 8eneratiei anterioare- care contri!uie la crearea unei ra0eolo8ii dema8o8ice. e7presiei. Ei creea0a un nou stil oratoric- caracteri0at prin riguro+itate si laconism. 52 Clasicismul. /unimistii au incura?at promo*area literaturii clasiceintele8and prin aceasta atat literatura ce apartinea curentului clasic propriu0is- cat si operele contemporane ce intruneau prin *aloarea lor artistica elementele clasice. N2 Ironia. /unimistii culti*au umorul si ironia. Ei a*eau con*in8erea ca nu se poate construi nimic pe o !a0a noua ara a distru8e mai intai- cu a?utorul ironiei- pre?udecatile si ideile 8resite. Una dintre tintele ironiei lui Baiorescu a ost,!etia de cu*inte,. <2 $piritul critic. /unimistii au ost parti0anii spiritului critic in culturaadica ai acelei atitudini care nu admite nimic decat su! re0er*a discutiei si a ar8umentatiei temeinice. In studiul intitulat "n contra directiei de asta+i in cultura romana -Titu Baiorescu a unor + orme,1adica a unor acut o!ser*atia ca- de la 1:#1 incoacesociale sau culturale2 ce nu ar de0*oltarea tarii s-a reali0at prin preluarea de la alte ci*ili0atii europene a institutii ilo0o ica- la curent cu e*olutia stiintei si a

13

corespunde + ondului,- adica spiritului traditional- elului de *iata de la noi. O!ser*atia maioresciana a de*enit cele!ra su! numele,0orme 0ara 0ond,.

& Con*or!iri literare Re*ista Convorbiri literare- aparuta la 1 martie 1:<E din initiati*a lui Iaco! Ne8ru00i- in pa8inile careia s-au pu!licat in timp cele mai multe dintre operele marilor clasici: Eminescu- Cara8iale- Baiorescu- Crean8a- $la*icide*ine curand dupa aparitie cea mai importanta pu!licatie a epocii. Iaco! Ne8ru00i a ost insarcinat de 1unimea cu editarea re*istei- de care s-a ocupat timp de #: de ani. Convorbirile apar la inceput !ilunar- in 1< pa8ini- intr-un tira? de 3;; de e7emplare.Prin comparatie cu pro8ramul coerent pe care il ormulase cu decenii in urma &acia literara- care de!utase cu o ru!ricatie i7a si o politica si culturala !ine de inita de la primul numar- Convorbirile puteau trece drept o initiati*a modesta- amatorista c4iar.Re*ista nu este e7clusi* literara.Ea acorda un spatiu important studiilor stiinti ice si 8eneral culturaleinscriindu-se in curentul epocii. Primii autori de literatura pu!licati de re*ista se numarau Iaco! si 'eon Ne8ru00i- B. Cornea- $carlat Capsa- T4.$er!anescu - V.Po8or- Nicu Gane- cei mai multi dintre ei catalo8a!ili in a doua linie *alorica. Primul succes remarca!il este cooptarea lui .lecsandri- care isi pu!lica incepand cu nr.#;- Canticele comice. Rar- re*ista 8a0duieste si unele recen0ii semnate de Baiorescu- Po8or- Carp sau N.Ruintescu. Bai tar0iu- re*ista ?unimista are sansa sa pu!lice cele mai remarca!ile productii literare ale momentului: in 1:<: .lecsandri incredintea0a cole8ilor sai Pastelurileiar in 1:E#- poemul istoric- &umbrava Rosie. Din 1GE;- incepe cola!orarea cu Eminescu- cu Venere si Madona1nr52E!igonii1nr 1#2- apoi in 1:E11nr12 Mortua est. .ceste trei poeme ii urni0au lui Baiorescu ar8umentele inscrierii poetului de!utant in directia semnalata in 1:E#. Dintre pro0atori-Convorbirile au recrutat de timpuriu- pe ardeleanul Ioan $la*ici-care isi pu!lica aici po*estile si !asmele populareapoi nu*elistica e7emplara: Popa Tanda- $cormon- Fudulea Taic4ii11::;2. Re*ista pu!lica nu*ela lui Eminescu-Sarmanul &ionis) apoi Fat$Frumos din tei.

14

Directia noua a pro0ei romanesti 1anticipata de Baiorescu din1:E#2 este spectaculos ilustrata in pa8inile re*istei care pu!lica ?urnalul lui .lecsandriCalatorie in A0rica si apoi po*estile- nu*elele si Amintirile lui Crean8a. Nu tre!uie omise nici Scrisorile Catre V.Alecsandri ale printului G4ica. Dramatur8ia este stralucit ilustrata de Convorbiri) prin pu!licarea inte8rala a pieselor cara8ialiene-incepand cu O 3oa!te 0urtunoasa51:EG2- dar si a creatiilor teatrale tar0ii ale lui .lecsandri: San+iana si Pe!elea11::32Fantana ,landu+iei11::52) 2vidiu11::N2. Nu lipsesc din re*ista traducerile din marea literatura a lumii 1Momer- O*idius- 'amartine-$4aJespeare- $c4illerGoet4e- FKron- Faudelaire si multi altii2 si nici literatura populara. Fine repre0entate sunt si lucrarile de orientare stiinti ica- cele mai spectaculoase inter*entii iind disputele ilolo8ice prile?duite de re orma orto8ra ica. Baiorescu le inau8urase prin studiul sau &es!re scrierea limbii romane. Re*ista mai 8a0duieste Critica ortogra0iei d$lui Ci!ariu) urmat apoi de o intrea8a serie de studii maioresciene. Dar mentorul 1unimii nu adus sin8ur aceasta !atalie e7trem de importanta pentru de0*oltarea *iitoare a lim!ii romanesti.. tinut sa i se alature ilolo8ul Vasile Furla- cu niste 2bservari !olemice asu!ra gramaticei limbei romane de %im Ci!ariu) urmate de un protest Contra ortogra0iei im!usescoalelor romane din Moldova de Ministerul "nstructiunii Publice. Dintre ilolo8i- se mai remarca studiile lui ..'am!rior6imba romana veche si noua)2bservari asu!ra 2rtogra0iei romane)Cuvinte de reverenta la romani si "dre!tariu. Cu o ast el de repre0entare- sectiunea ilolo8ica a 1unimii- a reusit sa cree0e cadrul cel mai propice aparitiei unei noi 8eneratii de cercetatori- care *or asi8ura lon8e*itatea acestor preocupari in pa8inile Convorbirilor. Printre ei se *or a la .l.P4ilippide- $e7til Puscariu- O*.Densusianu. Totodata- in cadrul cenaclurilor sunt stimulate discutii pe teme istorio8ra ice- preocupari care au creat premisele aparitiei in cercul ?unimist si implicit in pa8inile Convorbirilor %enopol si apoi N.Ior8a. Re*ista Convorbiri literare- in perioada cat a unctionat la Iasi 11:<E1::N2 a ost o tri!una ara precedent a spiritului no*ator al epocii.Desi amenintata in repetate randuri de in luentele acti*itatii politice a mem!rilor 1unimii) ea a reusit sa ramana o pu!licatie literara si stiinti ica. Numit pro esor la Uni*ersitatea Fucuresti in 1::N- Iaco! Ne8ru00i ia cu el si Convorbirile) mutare ce a*ea sa consolide0e si mai mult noua iliala. a unei 8eneratii de istorici- intre care

15

Noul cerc intelectual *a urni0a Convorbirilor material stiinti ic din plin 1istorio8ra ieilolo8ieilo0o ie- esteticaolcloristica dar si economie politica sau studii ?uridice2-dar din pa8inile re*istei lipseste marea literatura care o consacrase. Cei mai multi scriitori ai /unimii incetasera sa scrie: Eminescu era !olna* si nu mai daduse dupa 1::3 nimic semni icati*" Crean8a-din ce in ce mai sla!it de cri0ele epileptice nu poate raspunde cererilor insistente de te7te noi ce *eneau la redactie" Cara8iale se a!tine de la scris dupa esecul comediei &ale carnavalului si *a re*eni a!ia spre s arsitul deceniului.Despre o noua 8eneratie de scriitori nu putea i *or!a. Pe cat de 8reu de sta!ilit data nasterii acestui enomen cultural- pe atat de di icila este si sarcina de a preci0a cand s-a inc4eiat. Baiorescu tine cu orice pret sa aca scoala si in acest scop atra8e noi orme0e o noua 8eneratii de intelectuali in s era sa de in luenta-dorind sa

1unime.- insa Ne8ru00i ia deci0ia la 1 ianuarie 1:GN sa se retra8a de la conducerea re*istei- lasand-o pe mana tinerilor-care ii *or sc4im!a radical orientarea. .cesta este practic inceputul s arsitului- caci enomenul cultural ?unimist se inc4eiase.

.st el se ace ca spre s arsitul secolului al %I%-lea- marii scriitori ramasi in *iata sau cei ridicati din noua 8eneratie de*in ostili 1unimii si Convorbirilor si ii descoperim acti*and in alte pu!licatii ale epocii de cu totul alte orientari. 1Cara8iale- $la*ici- Cos!uc- Dela*rancea- Vla4uta2.

16

& $criitorii paoptiti Pro8ramul &aciei literare a a*ut un mare impact asupra creaiei literare din epoc- declan(nd un proces de )m!inare ec4ili!rat a tradiiei cu ino*aia de racordare necesar la curentele literare europene - pstr(nd )ns un speci ic auto4ton ce se constituie )ntr-o a!ordare creatoare a unor teme i moti*e de lar8 circulaie. $criitorii rom(ni ai epocii asimilea0 rapid mani estul romantismului rance0 i aplic principiile acestuia- cu particularit ile curentului naional- popular de la re*ista &acia literar. $criitorii 8eneraiei paoptiste au culti*at teme i moti*e romantice- au ales istoria ca surs de inspiraie pentru o liric a patriotismului ardent i natura - coordonat a su letului rom(nesc- au *alori icat literatura popular i mitolo8iile orientale. 9ante0ia creatoare- li!ertatea de crea ie- aspiraia spre a!solut- spiritul re!el i contestatar sunt c(te*a trsturi ale scriitorilor paoptiti.

$criitorii paoptiti: INicolae Flcescu scrie +Rom(nii supt Bi4ai Voie*od Vitea0ul,- +descrierea reli8ios inspim(ntat a unei Rom(nii de o m reie sl!atic,1G. Clinescu2" e*oc(nd numai + c(te*a pa8ine, din +s (nta carte, a istoriei noastrededicate lui Bi4ai Vitea0ul- care cuprind )ns + anii cei mai a*ui )n apte *ite?eti- )n e7emple minunate de ?ert ire c tre patrie,- Flcescu reconstituie nu numai istoria marelui *oie*od - ci- de c(te ori are prile?ul- descrie cu deose!it sim artistic i locurile )n care se des oar e*enimentele- cu alte cu*inte mai tot pm(ntul rom(nesc" e o carte despre trecut- scris )ns pentru marile idealuri ale pre0entului i ale *iitorului" marele re*oluionar paoptist dorete s insu le contemporanilor si nu numai dorina de li!ertate i de unitate naional - ci i sentimente pro unde de pre uire a rumuseilor i !o8iilor )ntre8ului pm(nt rom(nesc- c4iar dac unele din inuturile lui se a lau )nc su! stp(nire strin"

17

ICostac4e Ne8ru00i pre0int- )n +.le7andru 'puneanul,- +destinul unui domnitor in ernal ca Ric4ard al III-lea, 1Paul Cornea2" IBi4ail Ho8lniceanu pu!lic- )n 1:5G- un prim capitol de roman- +Tainele inimii," IIon G4icaa!ord(nd +stilul scrisorilor,pline de in orma ii despre

persona?ele i epoca respecti*- scrie +$crisori ctre Vasile .lecsandri," I.lecu Russo compune + C(ntarea Rom(niei, i cule8e- )n 1:5<- !alada +Bioria, pe care i-o trimite spre pu!licare lui Vasile .lecsandri" IDimitrie Folintineanu scrie ,'e8ende istorice,- ar4icunoscute iind +Buma lui $te an cel Bare,- +Bircea cel Bare i solii,- +Daniil $i4astrul,- +Codrul Cosminului,- )n care culti* ima8inea eroului romantic desprins din cadrele istoriei naionale" scrie epopeea +Traianida,- o ampl lucrare de sinte0 a trecutului istoric- cltorete prin .sia Bic- Palestina- i E8iptciclurile + Bacedonele, i +9lorile Fos orului, iind rodul acestei inedite e7pierene romantice" scrie +C(ntece i pl(n8eri,- +Poesii *ec4i i noue,+Banoil,1roman pu!licat in 1:NN in +Rom(nia literar, a lui .lecsandri2 .a"

IGri8ore .lecsandrescu se remarca prin meditatii romantice- +Trecutul.'a mnstirea Dealului,-, Um!ra lui Bircea. 'a Co0ia,- +R sritul lunei. 'a Tismana,- +Bormintele. 'a Dr8ani,- care dau e7presie temei ruinelor" IVasile .lecsandri : +In .lecsandri *i!rea0 toat inima- toat micarea compatrioilor si- c(t s-a putut )ntrupa intr-o orm poetic )n starea relati* a poporului nostru de ast0i. 9armecul lim!ii rom(ne )n poe0ia popular el ni l-a desc4is" iu!irea omeneasc i dorul de patrie )n limitele celor mai mul i dintre noi el l-a )ntrupat" rumuseea proprie a pm(ntului natal i a aerului nostru el a descris-o"S...T c(nd societatea mai cult a putut a*ea un teatru )n Ia i i Fucureti- el a rspuns la aceast dorin- scriindu-i comedii i drame" c(nd a ost c4emat poporul s-i ?ert easc *iaa )n r0!oiul din urm- el a )ncl0it ostaii notri cu ra0a poe0iei., 1Titu Baiorescu-1::<2"

18

I.ndrei Bureanu - ori8inar din Fistria transil*an scrie poe0ia +Un rsunet,- care l-a cut cele!ru- de*enit ast0i imnul naional al Rom(niei.

. irmarea acestei 8eneraii de scriitori- 8a0etari- istorici i oameni politicinumit de posteritate 8eneraia paoptista determinat )nceputul modernitii noastre culturale- o perioad de tran0iie i de pre aceri palpa!ile.

& Poe0ia paoptist @U $pecii culti*ate Perioada premer8toare re*oluiei de la 1:5: a )nsemnat inceputul !oe+iei noastre romantice. Poe0ia paoptista pune !a0ele liricii moderne rom(neti. Ea rspunde- )n 8eneral- direciilor i principiilor ormulate de Bi4ail Ho8lniceanu )n articolul +Introduc ie, din primul numr al re*istei &acia literar- )n sensul c este o poe0ie social - adaptat la momentul istoric si c4iar politic- con orm cu idealurile de li!ertate i unire ce animau su letele rom(nilor de pretutindeni. .cum se a irma cu putere spiritul na ional)ncrederea )n *alorile tradi ionale- populare- )n istoria- natura i olclorul rom(nesc- care de*in acum- alturi de e*enimentele social-politice ale

19

momentului-

teme

predilecte

ale

poeilor.

Ceea ce )i unete pe scriitorii paoptiti este militantismul re8sit )n creaiile literare- care se constituie )n ade*arate mani este pentru )mplinirea unitii i independenii naionalepentru dreptate social.

$e de0*olt ast el o poe0ie retoric- declamati*- 8randiloc*ent- cu e7primare direct a ideilor i sentimentelor- )ntr-un stil a*(ntat" cu un lim!a? adec*at )nele8erii de ctre marea mas de cititori- )n care teme *ec4i precum iu!irea- destinul- ericirea- moartea etc. se completea0 cu mediatia asupra locului omului )n istorieal cu moti*ul con tiinei i socialeal al lupteietc. sociale si al creatorului-!ard$atiri0area se*eritate nedreptile ruinelor-al or(nduirii morminteloreudale re*olu iei realitilor

*iciilor

e*ocarea cu

constituie o alt caracteristic a literaturii paoptiste- scriitorii ironi0(nd cu mora*urile societii-condamn(nd mani estate )n ermitate a!u0urile epoc .

$e mani est- )n ansam!lu- dou tendine de ordin cultural i literar: desc4iderea spre cultur i literatura lumii- alturi de re*enirea spre *alorile morale i artistice ale spiritualitii rom(neti. $criitorii de*in contieni c literatura i cultura rom(n pot intra )n uni*ersalitate doar prin *alori icarea speci icului nostru naional- a surselor tematice si de e7primare pe care le o er olclorul i istoria naional.

Din punct de *edere compo0iional- operele scriitorilor paoptiti )mpletesc romantismul cu clasicismul- iluminismul cu preromantismul- de unde a re0ultat si o mare *arietate de specii literare. Ideea naional poate i considerat nucleul tematic al poe0iei paoptistenuanat su! orma ataamentului la *alorile poporului-ale p m(ntului i ale tradiiilor rom(neti 1G4. .sac4i) 6a !atrie- C.Folliac- 2 diminea de Caraiman- I.Meliade-Rdulescu- 7burtorul2- a elo8iului reali0rilor poporului 1G4. .sac4i- 6a introducerea limbii naionale n !ublic nvtur- C.Folliac6a cea nt(i corabie rom(neasc 2- a pre0entrii trecutului ca model pentru pre0ent 1Gr. .le7andrescu- 8mbra lui Mircea. 6a Co+ia- I.Meliade-Rdulescu) 2 noa!te !e ruinele %(rgovitei9.

20

Un loc aparte )n *alori icarea tematicii istorice )l ocup balada) o )mpletire de elemente epice- lirice i dramatice- poate cea mai comple7 specie a a momentului- )n care- sinteti0(nd- patetismul cu patriotismul i cu *alorile morale- poeii de*in c(ntrei ai trecutului 8lorios 1 D.Folintineanu- Muma lui te0an cel Mare-G4..sac4i)&ochia i %raian2. contemporaneG4. .sac4is$a numit

Un alt pilon tematic )l repre0int critica societii su! orma i satirei carul) Soie de mod2 i Musca !rivighetoare2.

1 G4. .le7andrescu- Satira.&uhului meuCumtria cioarei) c(nd

a 0abulei 1Gr. .le7andrescu- C(inele i celul- G4. .sac4iI.Meliade-Rdulescu-

Iau a*(nt lirica 0ilo+o0ic 1 I.Meliade-Rdulescu- Visul) D.FolintineanuSco!ul omului9- cea religioas 1 I.Meliade Rdulescu- C(ntarea dimineii- Gr. .le7andrescuCandela2 i cea erotic 1 G4. .sac4i&orulGr. .le7andrescu-Ate!tarea- D.Folintineanu- 2 0at t(nr !e !atul morii2. $e a irm artistul-cetean- e7ponent al contiinei colecti*e- aa cum se o!ser* )n poe0ia +8n rsunet, a lui .ndrei Bure anu sau +.nul 1:5;, a lui Gr. .le7andrescu. .l. Russo inau8urea0 )n literatura rom(n poemul )n pro0. .cesta se adresea0a 8eneraiei sale- pentru a atra8e aten ia asupra melea8urilor patriei- asoci(nd rumuseile naturii mrturiilor unei istorii str*ec4i. Pentru a comunica dinamismul istoriei- pe de o parte- i pentru a pre0enta aspectele undamentale ale unei epoci pline de nelini te- 0!ucium si mreiepe de alt parte- poeii i-au ales drept modalitate de e7presie artistic le8enda @ specie literar plin de patos i de e*ocare. 'e8endele lui I. Neculce 1pu!licate )n +O sam de cu*inte,2- repre0int punctul de pornire a numeroaselor lucrri ce aparin epocii i tematicii paoptiste.'e8endele lui V. .lecsandri- ca i cele ale lui D. Folintineanue7primau )n mod *dit sentimentul naional i- concomitent- purtau pecetea unei creaii artistice- la !a0a creia stau studierea i *alori icarea istoriei-si a olclorului. Dramatur8ia este repre0entat de Vasile .lecsandri- prin +Ior8u de la $ada8ura,- scriitorul ironi0(nd tendina de a imita Occidentul )n ciclul +C4iritelor,- )n care micul pro*incial este satiri0at )ntr-o manier ce-l precede pe Cara8iale- sau prin +Despot-Vod ,- o dram istoric. In 8eneral- )ncercrile =dramatice, ale epocii 1multe dintre ele r mase nepu!licate- dar i cele ale

21

lui N. Istrati- .l. Pelimon- C. Malepliu- I. Dumitrescu- G. Faron0i- V. Baniu- .l. Deparateanu- C. D. .ricescu- c4iar i cele ale lui D. Folintineanu etc.2 sunt putin *aloroase din punct de *edere artistic- dar ele pre0int interes pentru istoria constituirii acestui 8en )n literatura rom(n i au meritul de a *erita!ile documente i mrturii ale *remurilor i trecute.

O!ser*m ast el c poe0ia paoptist culti* specii lirice i epice. 6n unele opere se )m!in trsturi ale mai multor specii. Poe0ia liric: !astelul 1Vasile C(rlo*a- :nserare) Ruinurile %rgovitii) Vasile .lecsandri- Pasteluri9) idila 1Vasile .lecsandri- Rodica9) elegia 1Vasile C(rlo*aPstorul ntristat) Dimitrie Folintineanu- O at t(nr pe patul morii) Vasile .lecsandri- $telua9) meditaia 1Gri8ore .le7andrescu- Beditaie) 8mbra lui Mircea. 6a Co+ia) Anul ;<=<) Ion Meliade-Rdulescu- Visul) 2 noa!te !e ruinele %rgoi>te 2- oda i imnul 1Vasile C(rlo*a- Marul otirii romane) Vasile .lecsandri- 2d ostailor romani) >ora 8nirii) &ete!tarea Rom(niei) .ndrei Bureanu- 8n rsunet9) satira i e!istola 1Gri8ore .le7andrescuSatir) &uhului meu) Vasile .lecsandri- E!istol generalului Florescu9. Poe0ia epic: balada de ins!iraie 0olcloric 1Ion Meliade-RdulescuA!urtorul9) balada istoric 1Dimitrie Folintineanu- Buma lui te0an cel Mare) Mircea i solii9) !oemul 1Vasile .lecsandri- &umbrava Roie) &an) c!itan de !lai9) legenda 1Vasile .lecsandri- 6egenda cioc(rliei) 6egenda r(ndunic i9) 0abula 1.le7andru Donici- Fabule) Gri8ore .le7andrescu- Fabule9) snoava n versuri 1.nton Pann- Povestea vorbei9) e!o!eea 1Ion Meliade-RdulescuAnatolida) Mihaida) Dimitrie Folintineanu- %raianida9.

$criitorii paoptiti au a*ut tipuri de scriitur.

*ocaia )nceputurilor i- poate de aceea-

disponi!ilitatea de a a!orda mai multe domenii- 8enuri- specii- mai multe Paoptismul literar s-a mani estat )ntr-o ?u7tapunere de curente literaredirectii estetice si stiluri- coe7ist(nd laolalt elemente iluminite cu cele de neoclasicism- umanism- realism- mesianism utopic i naional- toate in ormele romantismului- ce )ncepuse de?a a se a irma ca un curent literar modern- )n descendena celui rance0. 9aptul c literatura rom(na a pit pe calea =europeni0rii, cu )nt(r0iere a e7ercitat o in luen *dit asupra ritmului de de0*oltare i asupra cutrilor ei ideatico-artistice. Orientarea spre )nnoiri radicale- tendin a de sincroni0are

22

la toate ni*elurile cu rile de0*oltate din punct de *edere economic i cultural constituie caracteristica principal a paoptismului. In*m(ntul- presa- teatrul- literatura- tiinele cunosc o de0*oltare i al altor r precedent.Iau iin societi culturale i tiini ice- -crete numrul re*istelor periodice-al c rilor tiprite )n tira?e mari- se ormea0 un pu!lic tradiia popular- ia amploare cititor- se or8ani0ea0 !i!lioteci de literatur !eletristic-se in iinea0 o *ia artistic speci ic rom(neasc- !a0at pe micarea de culturali0are a maselor.

Per ansam!lu- literatura paoptist s-a do*edit a

i democratic -

naional- educati*- ea a*(nd i di icila sarcin de a orma un pu!licde a-l modela con orm idealurilor social-politice ale momentului. 6n numele aceleiai speci iciti naionale- s-a dus !tlia pentru o lim! unitar- cu contiin clar c e7istena acesteia e o condiie pentru pstrarea identitii naionale.$criitorii de seam au aprat principiul onetic )n orto8ra ie i-pronun(ndu-se )n pro!lema neolo8ismelor- au adoptat principiul )mprumutului moderat-)n limitele necesit ilor impuse de dinamica social i cultural. Doctrina literar- c(ta a ost- a a*ut un caracter 4i!rid- ecletic-dar asta nu i-a impiedicat pe scriitori s aspire-con orm personalitii iecruia-la un rumos etern- la totalitate i determinare- cu con*in8erea c realitatea are un sens unic- care se cere descoperit prin cu*(nt.

IDEI PRINCIP.'E &e0iniie IPaoptismul cuprinde perioada literar dintre 1:5; si 1:<;- perioad care pentru literatura rom(n )nseamn epoca de moderni0are- de a irmare a romantismului i de undamentare a ma?oritii speciilor. IDe!utul perioadei este le8at de ieirea rilor rom(ne de su! dominaie otoman de )nceputul unei ener8i0ri economice i al do!andirii li!ertilor politice. A0irmarea romantismului In ?urul anului 1:5: romantismul este un curent la mod )n toat Europaast el )nc(t el a?un8e i )n rile rom(ne su! o orm moderat )ns- iind mai

23

ale un curent cultural- impre8nat de idei iluministe. Repre0entantii romantismului de acum dau operei lor un pronuntat caracter militant ei iind deopotri*a scriitori si re*olutionari. Re!re+entanti Vasile .lecsandrii- Gri8ore .le7andrescu- .lecu Russo- Costac4e Ne8ru00i- Ion Meliade Radulescu- V. Carlo*a- D. Folintineanu- Nicolae Falcescu s.a.

Reviste Un moment important pentru literatura romana a ost aparitia re*istelor: ICurierul romanesc 1: aprilie 1:#G si 1G aprilie 1:5:2-Meliade Radulescu Vin Buntenia IAlbina romaneasca 11 iunie 1:#G2-G4eor84e .sac4i Vin Boldo*a I'a+eta de %ransilvania 51# martie 1:3:2 W Foaia !eentru minte) inima si literatura 1# iulie 1:3:-#5 e!ruarie 1:<N2 Faritiu Vin Transil*ania I&acia literara 13; ian 1:5#2-Bi4ail Ho8alniceanu IPro!asirea 1G ianuarie-#G octom!rie 1:552-Ho8alniceanu- .lecsandri- Ion G4ica si Petre Fals2 IConvorbiri literare 1 1 martie 1:<E2 1unimea a repre0entat cea mai importanta miscare literara romaneasca-prin care se produce in cultura auto4tona o sc4im!are radicala de mentalitate Fundarea s!eciilor Poe0ia paoptista este cea care pune !a0ele liricii moderne rom(neti.

$peciile literare culti*ate in aceasta perioad repre0int receptarea aproape simultan a in0luenelor clasice i romantice din literatura european a *remii i un sincretism al metodei de creaie ce se poate recunoste c4iar in opera aceluiai scriiitor.:elegia) e!o!eea istoric) e!o!eea cosmogonic) e!istola) od) balada istoric) balada 0antastic) meditaia) satira) 0abula) comedia. "n conclu+ie) !utem s!une ca literatura a avut un rol deosebit de im!ortant 0iind ca un aer dia0an ce a invaluit secolul natiunilor cu mireasma moderni+arii. Conce!tul de literatura inclun+and transmiterea emotiilor

24

estetice) tre+irea sentimentului national) educatia morala) mesianismul social. %otodata un rol deosebit l$au avut si scriitorii !rin o!erele lor lasandu$si am!renta asu!ra literaturii. Scrierile lor sunt 0reamatul vechi al e!ocii glorioase ce au starnit admiratie imnica de$alungul secolelor.

25