Statia meteorologica Are in alcatuire trei elemente :biroul statiei , platform meteorological si platform nivometrica.

In biroul statiei se fac determinari ce vizeaza valorile presiunii atmosferice folosinduse barometrul cu mercur .Are loc verificarea exactitatii datelor inregistrate , se transcriu datele de observatie din registrul de statie RM-1 M in tabelele meteorologice , se descifreaza diagramele de la aparatele inregistratoare (termograme , higrograme , pluviograme , barograme, etc . ) Pe platforma nivometrica se efectueaza determinari privind structura si densitatea zapezii dar si masuratori ale grosimii stratului de nea. Platforma meteorologica reprezinta suprafata de teren special amenajata pe care sunt instalate majoritatea instrumentelor si aparatelor meteorologice cu care se efectueaza la statii cea mai mare parte a observatiilor meteorologice. Amplasarea platformei meteorologice trebuie sa se faca in conditii reprezentative , in spatii deschise , caracteristice pentru regiunea in care se gaseste , departe de influenta oricaror obstacole , care ar putea introduce o serie de modificari cantitative asupra valorilor elementelor meteorologice , nespecifice regiunii respective. Valorile elementelor meteorologice furnizate de o statie depinde nu numai de pozitia latitudinala , altitudinala si distanta fata de bazinele acvatice, ci si de topografia locului , respectiv pozitia fata de formele de relief importante, de fizionomia vegetatiei inconjuratoare, de prezenta perdelelor de arbori sau a cladirilor. Fiecare statie trebuie sa aiba alcatuit un istoric al sau , care sa cuprinda descrierea detaliata si planul pozitiei sale. La spatiile aflte in proximitatea unor suprafete acvatice mari (lacuri, baraje de acumulare, rauri, fluvii, mari ) platforma trebuie sa se gaseasca la o distanta de cel putin 100 m fata de linia celui mai inalt nivel posibil al apei din bazinul respectiv. Aceste cerinte au determinat stramutarea a mai multor statii meteorologice care functionau in interiorul unor centre urbane , eliminandu-se astfel neajunsul creat de specificul termoconductibilatii si albedoului specific suprafetelor active din cadrul oraselor. Daca amplasamentul ramane neschimbat este obligatoriu sa se specific in istoricul statiei eventualele modificari care pot perturba mai mult sau mai putin caracteriticile climatice. Suprafata unei platform meteorologice trebuie sa fie neteda , orizontala, asigurand astfel o distributie uniforma in sol a umiditatii , iar in al doilea rand, pentru a exista termen de comparatie intre datele obtinute in reteaua nationala si mondiala de statii trebuie ca aceasta suprafata sa fie inierbata. Vara, covorul ierbaceu trebuie sa aiba aceeasi inaltime (cca. 20 cm ), iar in timpul sezonului rece trebuie sa se evite modificarea starii naturale a stratului de zapada. Este important de stiut ca pltformele meteorologice trebuie amplasate departe de obiectivele industrial , de sosele, cai ferate, cursuri de apa. Dimensiunile platformei meteorologice sunt variate , in functie de volumul determinarilor efectuate .

Scurt istoric Un moment esential in dezvoltarea meteorologiei , l-a reprezentat inventarea primului instrument meteorologic (termometrul, Galileo Galilei, 1597); functiona avand lichid termometric, apa; principiul functionarii termometrelor si termografelor este relatia de directa proportionalitate dintre temperatura coprurilor si volum; cand temperatura creste, acesta se dilata si volumul creste, iar cand temperatura scade se contracta si se micsoreaza volumul. Dupa 1856, din cauza concluziilor trase dupa efectul ciclonului care a distrus flota aliata in apropierea Coastelor Sevastopolului, se pune pentru prima oara problema infiintarii de statii meteorologice la nivel national (1856, Franta )si mai apoi in intreaga Europa (Rusia, Germania etc ). In 1882 apare prima harta sinoptica (W. Brandes). In 1887, se infiinteaza Organizatia Meteorologica Internationala, acre in 1950 devine Organizatia Meteorologica Mondiala (WMO). Primele referiri la evenimente meteo-climatice extreme de pe teritoriul tarii noastre apartine cronicarilor Miron Costin si Dimitrie Cantemir. Primele masuratori meteorologice se fac dupa anul 1780 de catre Petru Poni la Iasi. Prima statie meteorological de pe teritoriul Romaniei s-a infinntat in anul 1859 la Sulina in cadrul Comisiei Dunarene fiind condusa de inginerul Kuhll. In anii urmatori se infiinteaza alte statii meteorologice in orasele : Bistrita (1864), Reghin (1868), Orsova si Baia Mare(1871), Satu Mare (1872), Timisoara si Miercurea Ciuc (1873), Odorhei (1874), Alba Iulia (1875) etc. Pe 30 iulie 1884 se organizeaza la Bucuresti Institutul Meteorologic Central (I.M.C.) sub conducerea lui Stefan Hepites, care in timp va deveni pe rand I.M.H., I.N.M.H., I.N.M.H.G.A), iar astazi se numate Administratia Nationala de Meteorologie (A.N.M.) In perioada 1884-1908 s-au infiintat 66 de statii climatologice si 348 posturi pluviometrice Din anul 1915 a inceput sa se publice un buletin meteorologic zilnic. In anul 1936 in Romania functionau 30 de statii sinoptice si 180 de statii climatologice. ANM-ul la nivel naional este structurat in 7 centre meteorologice regionale (CMR) fiecare avnd unul sau dou servicii meteorologice si cte un serviciu regional de prevedere a vremii. CMR-urile sunt: 1. CMR Muntenia cu sediul n Bucureti 2. CMR Transilvania de Nord cu sediul n Cluj Napoca 3. CMR Transilvania de Sud cu sediul n Sibiu 4. CMR Banat-Criana cu sediul n Timioara 5. CMR Oltenia cu sediul n Craiova 6. CMR Moldova cu sediul n Iai
2

7. CMR Dobrogea cu sediul la Constanta

Caracteristicile platformei meteo 1.Amplasarea se face intr-un loc reprezentativ pentru forma de relief dominanta expus circulatiei maselor de aer; 2.Imprejmuirea se realizeaza dintr-un gard de sarma de 2 metri , fara sa se pericliteze circulatia maselor de aer; 3.Dimensiunile unei platforme standard (la volum normal de observatii) sunt de 26 pe 26 de metri; 4.Accesul si circulatia se realizeaza printr-o poarta aflata pe prtea nordica a platformei si prin alei de nispi sau pietris , de maxim 40 de centimetrii latime, care permit accesul cu exceptia heliografului; 5.Suprafata orizontala a platformei trebuie sa fie fara enivelari permitand patrunderea uniforma a umiditatii in sol si cu strat de iarba inalt de maxim 20 de centimetrii care sa asigure omogenitatea conditiilor de efectuare a observatiilor meteorologice; 6.Amplasarea si dispunerea intrumentelor meteo se face pe aliniamente paralele din 4 in 4 m pe directia est-vest in ordine descrescatoare a inaltimii instrumentelor de la nord la sud astfel : a.primul aliniament din nord cuprinde cele mai inalte instrumente : a.1.girueta cu placa usoara; a.2.girueta cu placa grea; a.3.chiciurometrul, folosit in determinarile depunerilor solide.

Figura 1. Girueta (http://www.smewind.com/wb/ pages/ro/produse/gama-de-senzori/girueta-w200p-de-la-vector.php)

b.cuprinde adaposturile meteo: b.1.adapostul meteo psihometric care cuprinde urmatoarele instrumente: b.1.1.termometrul ordinal; b.1.2.termometrul de maxima; b.1.3.termometrul de minima b.1.4.higrometrul; b.1.5.psihometrul de statie. b.2.adapostul cu instrumente inregistratoare: b.2.1.termograful; b.2.2.higrograful.

Figura 2.Adapostul meteo (http://meteoplus.antena3.ro/meteo-stiri/StiinTA-Stii-cum-se-masoara-temperatura--1)

Adapostul meteorologic se instaleaza pe un suport de lemn, astfel incat rezervoarele termometrelor din interior sa se gaseasca la 200 de centimetrii deasupra suprafetei solului, Este vopsit in negru la interior pentru a crea un mediu cat mai constant si in alb in exterior pentru a reflecta in totalitate radiatiile solare. Este confectionat din lemn si are forma unei cutii cu peretii confectionati din jaluzele inclinate la 45 de grade pentru a permite accesul liber al aerului la instrumentele de masurat si pentru a opri patrunderea razelor solare . In fata usii duble a adapostului se pozitioneaza o scara de lemn cu trei trepte pe care meteorologul de serviciu va urca pentru a verifica functionalitatea aparatelor si instrumentelor de masurat.

c.cuprinde instrumentele pentru masurarea precipitatiilor atmosferice:

4

c.1.pluviometrul (masoara cantitatea de precipitatii) c.2.pluviograful (masoara durata si intensittea precipitatiilor) Accesul pe platforma se realizeaza prin intermediul unei alei , a caror latime nu depaseste 40-50 de centimetrii , profilul transversal al acestora fiind putin bombat. Ele nu vor fi beonate sau asfaltate deoarece modifica starea naturala a suprafetei active.

d.in partea central sudica sunt instalte heliograful care determin durata de stralucire a Soarelui in 24 de ore si catargul pentru anemometru , care determina viteza vantului . e.in extremitatea sudica se afla o platforma dozgolita de vegetatie unde sunt: e.1.termometrul de suprafata; e.2.termometrul de mica adancime; e.3.termometrul de mare adancime; e.4.glaciometrul , care determina adancimea la care a inghetat solul.

Circulatia meteorologilor pe platform se va face dinspre nord la adaposturile meteorologice si termometrele de sol , dinspre sud la heliograf sip e cel mai scurt drum la celelalte instrumente si aparate. Accesul observatorilor pe platform se face pe o portita, situate pe latura nordica a acesteia.Pentru efectuarea observatiilor meteorologice pet imp de noapte platform trebuie prevazuta cu o instalatie electrica adecvata. Pentru ca valorile rezultate din observaiile meteorologice sa poat fi comparateintre ele, platformele meteorologice si instrumentaia utilizata trebuie sa corespunda unor cerine universal recunoscute. Astfel, O.M.M. a implantat o serie de masuri pentrustandardizarea instrumentelor si metodelor de observaii in toate tarile care au aderat laaceasta organizaie. Aparatura trebuie instalata in aa fel incat sa nu se influenezereciproc, sa fie etalonata, astfel incat precizia valorilor sa fie cat mai mare. Observatiile meteorologice la statii asupra elementelor si fenomenelor meteorologice se efectueaza pe cale vizuala si pe cale instrumentala. La executarea observatiilor meteorologice trebuie sa se tina seama de urmatoarele aspecte : a.stabilirea unui timp suficient pentru aprecierea si masurarea succesiva a elementelor si fenomenelor atmosferice si determinarea cu precizie a valorilor acestora; b.concomitent cu masuraorile instrumentale, se vor face si aprecieri vizuale asupra elementelor si fenomenelor atmosferice; c.realizarea unui fond de date meteo care sa conituie premisa unor studii si cercetari asupra legilor de dezvoltare a proceselor si fenomenelor atmosferice; d.determinarile sa se efectueze numai cu aparate si instrumente etalonate in cadrul laboratorului de verificari; e.la statiile cu program agrometeorologic se mai efectueaza, in paralel cu observatiile meteorologice si observatii fenologice. Statii Meteorologice Automate Seriile de statii meteorologice automate mici , de tip MAWS, reprezinta noua generatie de statii meteorologice automate executate atat pentru instalarea permanenta , cat si pentru aplicatii unde este necesara transportarea lor in teren . MAWS prezinta caracteristici de inalta performanta intr-o forma foarte compacta. Utilizand tehnologie sofisticata , usor de
5

operat , MAWS este alegerea ideala pentru un domeniu larg de aplicatii meteorologice care solicita masurari meteorologice precise si de incredere, efectuate cu costuri scazute.

Figura 3. Statie meteo de tip MAWS (http://www.act-us.info/sensordetail.php?ID=13560&cat=&type=)