Diagnoza Nitrati http://www.icpa.

ro/

INSTITUTUL NAIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU PEDOLOGIE, AGROCHIMIE I PROTECIA MEDIULUI ICPA Bucuret B!" M#r#t $r" %&, '&&(%( )ect" & Bucuret , ROM*NIA C+$t, RO-.RZBR'''''%''''%-&/'- R0 11e )e$ BAN2 A3e$4 0 D+r+50$4 , C+$t, RO/'TREZ-'&6'%7888''%/6/ Tre9+rer 0 Sect" & Bucuret C+! 1 )c0: $r", R &;&'-%/7< Re3" C+=",>('?&;-&7?.''6< Te:", @('-.&-/&;(/(7,/&;((6;< A0B, @('-'.&-/&;(/(; Ce5,DttE,??FFF" cE0"r+ E-=0 :, +11 ceG cE0"r+

DIAGNOZA ZONELOR VULNERABILE LA POLUAREA CU NITRATI 2009 (Versiune de lucru

!"

DIRECTIVA NITRATILOR" CADRU GENERAL

La nivelul Uniunii Europene au fost promovate instrumente legislative pentru protecia si managementul durabil al resurselor de apa. Directiva !/"#"/EE$ privind protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole %Directiva Nitrati& are ca obiectiv general reducerea poluarii apelor De asemenea' de o importanta deosebita este Directiva $adru ()))/")/E$' care define*te #$# ca pe un $#%ri&'niu ce trebuie prote+at' tratat si conservat ca atare. ,ceasta directiva asigura cadrul necesar gospodaririi durabile a apei' ceea ce presupune gestiunea cantitativa si calitativa a apelor si ecosisteme s-n-toase' avand ca scop atingerea .starii bune/ a apelor pana in anul ()!0. 1nstrumentul de implementare al Directivei $adru' reglementat prin ,rticolul !2 si ,ne3a 411' este reprezentat de Pl#nul de (#n#)e&en% #l B#*inului + Dis%ric%ului ,idr')r#-ic care' pe baza cunoasterii starii corpurilor de apa' stabileste obiectivele tinta pe o perioada de " ani si propune masuri pentru atingerea .starii bune5 a apelor. $ontinutul cadrul al acestor 6lanuri in conformitate cu prevederile Directivei $adru ,ne3a 411 se prezinta in ,ne3a !. 1n capitolul 4 al 6lanului de 7anagement pe bazin hidrografic se prezinta Iden%i-ic#re# si c#r%#re# *'nel'r $r'%e.#%e in care sunt incluse urmatoarele: - 8one de protectie pentru captarile de apa destinate potabilizarii - 8one pentru protectia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic - 8one destinate pentru protectia habitatelor sau speciilor unde apa este un factor important - Z'ne /ulner#0ile l# ni%r#%i - 8one naturale amena+ate pentru imbaiere De asemenea' programele de actiune stabilite si aplicate in zonele vulnerabile reprezinta masuri de baza' prezentate in capitolul 9 6rogramul de 7asuri fiind parte integranta din 6lanul de management.

2" 1TABILIREA ZONELOR VULNERABILE LA POLUAREA CU NITRATI $riteriile utilizate pentru identificarea apelor afectate sau susceptibil sa fie afectate de poluarea cu nitrati din surse agricole sunt urmatoarele: Daca apele dulci de suprafata' utilizate sau care in perspectiva vor fi utilizate ca sursa de apa potabila' contin sau sunt susceptibile sa contina concentratii de nitrati mai mari decat cele prevazute in Directiva #0/::)/EE$ privind calitatea apelor de suprafata destinate potabilizarii %;0) N<2= mg/l&' daca nu se iau masuri de protectie> Daca apele subterane contin sau sunt susceptibile sa contina concentratii de nitrati mai mari decat limita ma3ima admisibila de 0) mg/l' daca nu se iau masuri de protectie> Daca apele dulci din lacurile naturale sau din alte surse de apa dulce %lacuri de acumulare' canale&' ape costiere si marine sunt eutrofe sau pot deveni eutrofe in viitorul apropiat' daca nu se iau masuri de protectie. 6rima desemnare a zonelor vulnerabile si potential vulnerabile in ?omania a fost efectuata in anul ())2 de 1$6, impreuna cu ,dministratia Nationala @,pele ?omane5 avand in vedere prevederile AB ":/())) privind aprobarea 6lanului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole ce transpun in legislatia romaneasca Directiva $onsiliul Europei !/"#"/EE$. 1n aceasta desemnare zonele vulnerabile la nitrati din surse agricole au reprezentat perimetrele a (00 localitati din ?omania' ceea ce reprezinta C'": D din suprafata tarii' respective !2' 2D din suprafata totala agricola a tarii. 8onele vulnerabile la poluarea cu nitrati desemnate in anul ())2 au fost stabilite pe baza conditiilor naturale de sol' teren' clima si hidrogeologie referitoare la transferul nitratilor catre corpurile de apa subterane si de suprafata si pe baza bilantului de azot %azot produs prin de+ectiile animale 9 azot e3tras de culturile vegetale& la nivelul unitatilor administrative corespunzatoare unitatilor elementare din nomenclatorul european al unitatilor administrative %NUEF0&: comune' orase' municipii ,u fost identificate trei tipuri de zone vulnerabile: 8one vulnerabile potentiale: conditiile de transfer al nitratilor catre corpurile de apa sunt favorabile' dar nu e3ista un bilant pozitiv al azotului la nivelul localitatii si concentratia de nitrati din apele subterane masurata in reteaua ,N,? este sub 0) mg/l 8one vulnerabile cu surse actuale: conditiile de transfer al nitratilor catre corpurile de apa sunt favorabile si e3ista un bilant pozitiv al azotului la nivelul localitatii 8one vulnerabile din surse istorice: conditiile de transfer al nitratilor catre corpurile de apa sunt favorabile' nu e3ista un bilant pozitiv al azotului la nivelul localitatiii' in trecut au e3istat comple3e zootehnice pe teritoriul localitatii si concentratia de nitrati din apele subterane masurata in reteaua ,N,? este peste 0) mg/l Distributia in teritoriu a zonelor vulnerabile %surse actuale si istorice& si a zonelor potential vulnerabile este prezentata in figurile ! si (.

Gigura !. 8one vulnerabile la poluarea cu nitrati 9 desemnare ())2

Gigura (. 8one potential vulnerabile la poluarea cu nitrati 9 desemnare ())2

1n tabelul ! este prezentata statistica suprafetelor desemnate in anul ())2 ca zone vulnerabile la poluarea cu nitrati. Eabel !. Ftatistica suprafetelor desemnate ca zone vulnerabile la poluarea cu nitrati in anul ())2
SE0t u: H !r+:+3 c HD rect 0 !e 0E0I SuEr010t0 GIS 2=. ARGES-VEDEA BANAT BUZAU-IALOMITA CRISURI DOBROGEA-LITORAL DUNARE >IU MURES OLT PRUT-BIRLAD SIRET SOMES-TISA TOTAL R+=0$ 0 J ZVN 10t0 !e t+t0: t0r0 /'6 7-% &67/ .'6. /'7. &7%& &%;&' ./;/7& -J .-. 7%6 &67. .'6& /'6& &7.6 &%66( ./;/7& -J .&. %;7;& &/;& &6&/ &&&. &&'(7 &(-(&. -J 6& &;/ (6; ('&&/( %%& /;6; %-(.; %J .&;; &-'& .'.% 7&% SuEr010t0 ! $ )t0t )t c0 +1 c 0:0 2=. .&7& &%7.'/' -;' SuEr010t0 03r c+:0 2=. &//7 &6.& &%.7 %-( P0!ur 2=. %'6 66 &7' &&(

$onform Directivei Nitratilor revizuirea zonelor vulnerabile trebuie realizata o data la patru ani. Einind cont de: $oncentratia mare de nitrati masurata in fintinile din localitati atit zone vulnerabile cit si zone potential vulnerabile %masuratori efectuate de 1$6, in anul ())C 9 figura 2 & Disparitatile economice care pot apare prin desemnarea unor zone izolate ca zone vulnerabile la poluarea cu nitrati Evitarea introducerii/eliminarii 84N pe parcursul perioadei de raportare in functie de cresterea/descresterea umarului de animale la nivelul localitatiii <rganizarea unui sistem de monitorizare comple3 si coerent la nivel regional pentru obtinerea informatiilor necesare raportarii catre $omitetul Nitratilor al UE E3istenta corpurilor de apa de suprafata eutrofizate E3perienta tarilor membre ale UE care au efectuat redesemnarea zonelor vulnerabile

1n anul ())C au fost redesemnate zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati considerindu=se ca zone vulnerabile localitatile situate conform evaluarii din ())2 in zone potential vulnerabile si in zone vulnerabile la poluarea cu nitrati. Nu au fost incluse municipiile resedinta de +udet aflate in zonele cu potential de transmitere al nitratilor catre corpurile de apa deoarece nu au in principal activitati agricole.

Gigura 2. $oncentratia nitratilor in fintini 9 vara ())C Localitatile care prezinta vulnerabilitate la poluarea cu nitrati au fost grupate in :( de zone vulnerabile stabilite in functie de similaritatile conditiilor naturale si socio=economice si de incadrare in perimetrul unei Directii de ,pa %Gigura :&. 2" CONDITII NATURALE 2"!" U%ili*#re# %erenului

Utilizarea terenului din zonele desemnate ca fiind vulnerabile la poluarea cu nitrati evaluate pe baza datelor satelitare interpretate in cadrul proiectului $<?1NE Landcover este prezentata in figura 0. Fuprafetele corespunzatoare diferitelor utilizari ale terenului pentru fiecare zona vulnerabila %diferentiat pe +udetele incluse in respectiva zona& sunt prezentate in tabelul care poate fi accesat din figura 0. Eabelul ( prezinta valorile totale ale suprafetelor corespunzatoare folosintelor terenului desemnate in cadrul metodologiei $<?1NE=Landcover. Eabelul (. Fuprafetele corespunzatoare diferitelor forme de utilizare a terenului din zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati U%ili*#re# %erenului Tere$ur 03r c+:e P0!ur P0)u$ Tere$ur )e= 03r c+:e Z+$e ur50$e Tere$ur 03r c+:e 0K $! cu:tur Eer=0$e$te Ve3et0t e 0r5+re)ce$t0 Der50cee Z+$e u=e!e 1u$r#-#%# 3# %(;%6;.;%%%77 &.%('7& 7/;/%. -(;''( /7'&-% /;(.6( &%&777

C+rEur !e 0E0 c+$t $e$t0:e Z+$e $!u)tr 0:e ) c+=erc 0:e Z+$e 10r0 Ke3et0t e M $e, D0:!e, )0$t ere Z+$e recre0t Ke HE0rcur I Z+$e c+)t ere TOTAL H 2"2" 1'luri de)r#d#%e

&(--'; ;;(;7 /'7/&;7./ 6'&' ;.' 13532059

,realele ocupate de soluri degradate sunt deosebit de importante pentru desemnarea actiunilor pentru limitarea poluarii cu nitrati a apelor de suprafata si de adincime in urma activitatilor agricole. 1n figura " sunt prezentate zonele in care solurile sunt degrade prin eroziune hidrica si eoliana' salinizare' alcalizare' gleizare si pseudogleizare %baza de evaluare: Aarta digitala a solurilor ?omaniei scara !:()).)))&. Eabelul care poate fi accesat din figura " prezinta suprafetele afectate de procese de degradare a solului pentru fiecare zona vulnerabila diferentiat pe +udetele componente. 2"2" 4lu5ul de ni%r#%i dren#% de $e %eri%'riile cu -'l'sin%# #)ric'l# c#%re #c/i-erele li0ere 6oluarea acviferelor freatice cu nitrati din surse agricole se face prin flu3urile de nitrati proveniti din ingrasamintele minerale si/sau organice si din procesele de mineralizare a humusului care dreneaza sub frontul radicular. Gigurile #=!) prezinta valorile medii anuale ale flu3ului de nitrati corespunzatoare unor practici diferite de aplicare a ingrasamintelor %organice si/sau minerale& pentru cea mai raspindita cultura arabila= griul de toamna si pentru pasuni: ,plicarea pentru cultura de griu de toamna doar a ingrasamintelor organice provenite de la 2 Unitati 4ita 7are / ha %pentru definitia Unitatii de 4ita 7are 9 U47 vezi ,ne3a !& in doua transe: toamna si primavara %figura #& ,plicarea primavara' pe pasune a gunoiului de gra+d stocat in perioada de interdictie din timpul iernii %echivalentul a 2 Unitati 4ita 7are / ha& urmata de pasunatul liber al animalelor in perioada primavara=toamna %figura C& ,plicarea ingrasamintelor minerale pentru o cultura de griu de toamna. ,plicarea se face in momentul in care stresul de azot din cultura %definit ca raportul dintre cantitatea de azot necesara culturii vegetale si cantitatea care poate fi e3trasa din sol& scade sub )'0 9 figura ,plicarea pentru cultura de griu de toamna a ingrasamintelor organice provenite de la 2 Unitati 4ita 7are / ha in doua transe: toamna si primavara si a ingrasamintelor minerale in momentul in care stresul de azot din cultura scade sub )'0 9 figura !). 4aloarea de 2 Unitati 4ita 7are / ha a fost selectata deoarece reprezinta limita ma3ima pentru zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati inclusa in $odul de Iune 6ractici ,gricole.. 4alorile flu3urilor de nitrati drenate catre acviferele freatice trebuie comparate cu valorile flu3urilor de nitrati care sunt eliminate din acvifer catre riurile pe care acesta le intersecteaza %de ordinul ()=2) Jg N<2/ha/an pentru acviferele din sudul tarii' :)=0) Jg N<2/ha/an in rest&. 1n cazul in care flu3ul de nitrati drenat este mai mare decit flu3ul nitratilor transferat din acvifer catre riurile pe care le intersecteaza' in acvifer se acumuleaza nitrati si in consecinta concentratia acestora creste. Gigurile !!' !(' !2 si !: prezinta productiile medii si abaterea standard %griu de toamana& corespunzatoare diferitelor metode de aplicare a ingrasamintelor minerale si/sau organice. ,ceste valori sunt folosite pentru evaluarea e3portului de azot realizat prin productia culturilor vegetale.

6" PRE1IUNEA INDU1A DE NU(ARUL DE ANI(ALE DIN CO(PLE7E ZOOTE,NICE 1I DIN 4ER(ELE INDIVIDUALE 6"!" CO(PLE7E ZOOTE,NICE"

Gigura !0 prezinta distributia comple3elor zootehnice din zonele vulnerabile %date centralizate de ,dministratia Nationala @,pele ?omane5& in functie de tipul de animale si capacitatea acestora e3primata in Unitati de 4ita 7are %U47&. Eabelul care poate fi accesat din aceasta figura prezinta sinteza numarului de animale din aceste comple3e la nivelul zonelor vulnerabile %diferentiat pe +udete&. Gigura !"' prin accesarea butoanelor asociate fiecarei Directii a ,pelor prezinta informatii referitoare la capacitatea comple3elor si la modalitatea de stocare si procesare a de+ectiilor animale. Gigurile !#=() prezinta in detaliu' pentru fiecare tip de animale din comple3e %bovine' porcine' pasari' ovine& distributia comple3elor conforme si ne=conforme in zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati. Gata de numarul total de animale din zonele vulnerabile' numarul de animale din comple3e reprezinta: ,pro3imativ : D pentru bovine si ovine 20 D pentru suine 0 D pentru pasari.

6rocesarea si utilizarea gunoiuluide gra+d din comple3ele zootehnice este reglementata de legislatia in domeniu fiind in acest mod controlata in vederea reducerii poluarii apelor.

4.2. Asupra utilizrii gunoiului de grajd i a altor tipuri de ngrminte in fermele mici
Fursele de informatii privind gestiunea gunoiului de gra+d in spatiul rural din ?omania sunt rezultatele a doua anchete bazate pe chestionare completate de administratiile locale %primarii& si de fermieri reprezentativi realizate in zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati in cadrul a doua proiecte: @Ftudiu pilot pentru implementarea reglementarilor Directivei no. (!0)/())(/E$ privind statistica deseurilor: deseuri agricole5 realizat pentru EU?<FE,E de 1nstitutul National de Ftatistica in anul ())"' si @Fuport pentru pregatirea diagnozei in zonele vulnerabile si potential vulnerabile la poluarea cu nitrati si elaborarea planurilor de actiune pentru implementarea Directivei Nitratilor in ?omania5 realizat in ())" de Ferviciul de Fol din Ielgia in colaborare cu 1$6,. $a o trasatura generala gunoiul de gra+d este utilizat predominant Kn gradinile din +urul casei *i mai puin pentru culturile din cLmp. Goarte puine gospod-rii fac uz Kn prezent de compost pentru fertilizarea gr-dinilor' *i chiar mai puini sunt aceia care Kl utilizeaz- pentru culturile din cLmp. Un num-r considerabil de gospod-rii utilizeaz- Kngr-*-minte din comer' pentru culturile din gr-din-' dar Kn special pentru cele din cLmp. Utilizarea fertilizanilor este foarte rar bazat- pe analize de sol.

4.2.1. Asupra motivelor pentru neutilizarea gunoiului de grajd

7otivul cel mai frecvent invocat este cantitatea mic- de gunoi de gra+d disponibil-' Kn comparaie cu necesit-ile. ,ceasta Knseamn- c- fermierii considerc- energia sau costul necesare transportului unei cantit-i mici de gunoi de gra+d c-tre culturile din cLmp dep-*e*te profitul pe care l=ar putea obine din producii mai mari' ratele de aplicare fiind prea mici oricum. ,*a cum era de a*teptat' lipsa sau costul ridicat al transportului *i utila+elor specifice este motivul cel mai comun pentru neutilizarea gunoiului de gra+d. ,lte motive' mai puin frecvent citate' sunt lipsa forei de munc-' faptul c- nu e3ist- o tradiie Kn aplicarea gunoiului de gra+d' lipsa facilit-ilor de stocare a acestuia *i vLrsta Knaintat- a fermierilor. Mn special Kn acele localitati unde sunt invocate problemele de transport *i aplicare' se poate presupune c- mari cantit-i de gunoi de gra+d r-mLn neutilizate. Mn mod parado3al' acesta este *i cazul acelor localitati unde este citat- insuficiena gunoiului de gra+d. Mn toate aceste cazuri' pot fi necesare aciuni colective pentru Kndepartarea gunoiului de gra+d r-mas neutilizat c-tre culturile din cLmp' Kn mod direct sau prin intermediul unei platforme de gunoi.

4.2.2. Asupra sistemelor de stabulaie a animalelor

$el mai frecvent sistem de stabulaie pentru bovine *i porcine sunt gra+durile cu podea %apro3. C)D&. Iovinele sunt inute mai des decLt porcinele Kn gra+duri cu pat de paie. 6entru aproape 2)D dintre localitati' gra+durile cu pat de paie sunt citate ca cele mai localitati metode de stabulaie a ovinelor *i caprinelor. Mn ")D din localitati sau chiar mai mult' acelea*i animale sunt inute Kn spaiu deschis sau Kn gra+duri f-r- podea. Bunoiul provenit de la p-s-ri' inclusiv rae *i gL*te' este dificil de colectat pentru c- cele mai multe animale sunt inute Kn spaiu deschis *i Kn gra+duri f-r- podea.

4.2.3. Asupra depozitrii gunoiului de grajd

Mn apro3imativ )D din localitatile din zonele vulnerabile' depozitarea gunoiului de gra+d se face Kn principal Kn spaii deschise *i pe solul neprote+at. 6aturile de paie sub gunoiul de gra+d sunt foarte rar folosite. 1n mai puin de !)D din localitatile din zonele vulnerabile se utilizeaza o forma de protecie a solului de c-tre ma+oritatea fermierilor. 1n "0D din localitati nici o gospod-rie nu utilizeaz- vreo metod- de protecie a solului. Depozitarea gunoiului de gra+d Kn cLmp nu este o practic- obi*nuit-. ,mestecarea gunoiului de gra+d cu resturile mena+ere este o practic- comun- Kn apro3imativ (0D dintre localitati. Goarte puini fermieri au raportat c- ar colecta de+ecii lichide Kn containere aflate la e3terior sau interior' sau c- ar utiliza vreun mi+loc de transport al acestora c-tre culturile din cLmp. ,supra transportului gunoiului de gra+d Mn trei sferturi dintre localitati' o mic- parte a fermierilor are acces la tractoare pentru transportul gunoiului de gra+d' c-ruele r-mLnLnd principalul mi+loc de transport. Mn cLteva localitati' Kn acest scop sunt utilizate c-ruurile manuale.

4.2.4. Asupra modului de deertare a gunoiului de grajd de ctre cei care nu il utilizeaz ca fertilizant
Mn aproape +um-tate din localitati' ma+oritatea fermierilor las- pe sol gunoiul de gra+d neutilizate pe propriile terenuri. Mn mai puin de ()D din localitati' amestecarea gunoiului de gra+d cu gunoiul mena+er este principala cale de de*ertare a acestuia.

4-rsarea surplusului de gunoi de gra+d direct Kn rLuri este raportat- Kn foarte puine cazuri. ,runcarea Kn depozite controlate pare a fi mai frecvent-. Doar in 2)D din localitati gunoiul de gra+d r-mas neutilizat Kn gr-dini sau pe terenurile proprii din cLmp este dat spre folosin- c-tre ali fermieri. ,ceasta Knseamn- c- o cantitate Knsemnat- de gunoi de gra+d nu este utilizat- ca Kngr-*-mLnt.

4.2. . Asupra apei i facilitilor sanitare

1n mediul rural' pentru 0)D dintre gospod-rii' apa din fLntLnile individuale reprezint- principala surs- de ap- potabil-. GLntLnile publice asigur- Knc- !)D. Doar (CD dintre gospod-rii sunt racordate la sistemul public de alimentare cu ap-. Num-tate din gospod-rii descarc- apa uzata pe sau Kn sol' *i doar foarte puini Kn rLuri. Doar !) D sunt conectate la sistemul de canalizare. Latrinele cu posibilitate de recuperare a de+eciilor sunt utilizate de 00D dintre gospod-rii. ,ceasta este Kn contrast cu num-rul de fermieri ce utilizeazcompostul obinut din de+eciile umane. ,*adar o important- surs- potenial- de nutrieni pentru plante nu este utilizat-' ameninLnd Kn schimb calitatea apelor subterane din sate.

4i)ur# 6" Z'nele /ulner#0ile l# $'lu#re# cu ni%r#%i" Pen%ru lis%# l'c#li%#%il'r incluse in -iec#re *'n# -#ce%i clic8 $e ic'#n# #l#%ur#%#
Microsoft Excel Worksheet

%inapoi la te3t&

4i)ur# 9" U%ili*#re# %erenului in *'nele /ulner#0ile l# $'lu#re# cu ni%r#%i (C'rine L#ndC'/er 2000 " Pen%ru sin%e*# d#%el'r l# ni/elul *'nel'r /ulner#0ile #c%i/#%i ic'#n# #l#%ur#%#
Microsoft Excel Worksheet

%inapoi la te3t&

4i)ur# :" 1'luri de)r#d#%e $rin er'*iune (3idric# si e'li#n# ; )lei*#re; $seud')lei*#re; s#lini*#re si #lc#li*#re" Pen%ru s%#%is%ic# su$r#-e%el'r de)r#d#%e $en%ru -iec#re *'n# /ulner#0il# #cces#%i (d'u0le<clic8 ic'#n# #l#%ur#%#" te3t&
Microsoft Excel Worksheet

%inapoi la

4i)ur# =" 4lu5ul &ediu #l ni%r#%il'r c#re $erc'le#*# su0 #dinci&e# -r'n%ului r#dicul#r c#%re #c/i-erele -re#%ice; c'res$un*#%'r #$lic#rii %'#&n# si $ri&#/#r# # in)r#s#&in%el'r 'r)#nice $r'/eni%e de l# 2 UV( 3# <! $en%ru cul%ur# de )riu de %'#&n#" Pen%ru /#l'ri &edii c'res$un*#%'#re *'nel'r /ulner#0ile #cces#%i (d'u0le<clic8 ic'#n# #l#%ur#%# %inapoi la te3t&
Microsoft Excel Worksheet

4i)ur# >" 4lu5ul &ediu #l ni%r#%il'r c#re $erc'le#*# su0 #dinci&e# -r'n%ului r#dicul#r c#%re #c/i-erele -re#%ice; c'res$un*#%'r $#sunil'r in c#*ul #$lic#rii $ri&#/#r# # in)r#s#&in%el'r 'r)#nice $r'/eni%e de l# 2 UV( 3# <! s%'c#%e in %i&$ul iernii ur&#%# de $#sun#% li0er" Pen%ru /#l'ri &edii c'res$un*#%'#re *'nel'r /ulner#0ile #cces#%i (d'u0le<clic8 ic'#n# #l#%ur#%#"
Microsoft Excel Worksheet

%inapoi la te3t&

4i)ur# 9" 4lu5ul &ediu #l ni%r#%il'r c#re $erc'le#*# su0 #dinci&e# -r'n%ului r#dicul#r c#%re #c/i-erele -re#%ice; c'res$un*#%'r #$lic#rii nu&#i # in)r#s#&in%el'r &iner#le in &'&en%ul in c#re s%resul de #*'% (de-ini% c# r#$'r%ul din%re neces#rul de #*'% #l cul%urii si c#n%i%#%e# de #*'% c#re $'#%e -i '0%inu%# din s'l sc#de su0 0"9" Griu de %'#&n#" %inapoi la te3t&

4i)ur# !0" 4lu5ul &ediu #l ni%r#%il'r c#re $erc'le#*# su0 #dinci&e# -r'n%ului r#dicul#r c#%re #c/i-erele -re#%ice; c'res$un*#%'r #$lic#rii %'#&n# si $ri&#/#r# # in)r#s#&in%el'r 'r)#nice $r'/eni%e de l# 2 UV(+3# si # in)r#s#&in%el'r &iner#le in &'&en%ul in c#re s%resul de #*'% sc#de su0 /#l'#re# de 0"9" Griu de %'#&n#" %inapoi la te3t&

4i)ur# !! Pr'duc%i# &edie $en%ru )riul de %'#&n# in #0sen%# -er%ili*#rii cu #*'% %inapoi la te3t&

4i)ur# !2" Pr'duc%i# &edie $en%ru cul%ur# de )riu de %'#&n#; c'res$un*#%'#re #$lic#rii nu&#i # in)r#s#&in%el'r &iner#le in &'&en%ul in c#re s%resul de #*'% sc#de su0 0"9" %inapoi la te3t&

4i)ur# !2" Pr'duc%i# &edie $en%ru cul%ur# de )riu de %'#&n#; c'res$un*#%'#re #$lic#rii %'#&n# si $ri&#/#r# # in)r#s#&in%el'r 'r)#nice $r'/eni%e de l# 2 UV(+3# si # in)r#s#&in%el'r &iner#le in &'&en%ul in c#re s%resul de #*'% sc#de su0 /#l'#re# de 0"9" V#l'rile &edii si #0#%erile s%#nd#rd #le $r'duc%iil'r c'res$un*#%'#re *'nel'r /ulner#0ile $'% -i /i*u#li*#%e #ccesind (d'u0le<clic8 0u%'nul #l#%ur#%
Microsoft Excel Worksheet

%inapoi la te3t&

4i)ur# !6" A0#%ere# s%#nd#rd # $r'duc%iei $en%ru cul%ur# de )riu de %'#&n#; c'res$un*#%'#re #$lic#rii %'#&n# si $ri&#/#r# # in)r#s#&in%el'r 'r)#nice $r'/eni%e de l# 2 UV(+3# si # in)r#s#&in%el'r &iner#le in &'&en%ul in c#re s%resul de #*'% sc#de su0 /#l'#re# de 0"9" %inapoi la te3t&

4i)ur# !9" Dis%ri0u%i# c'&$le5el'r de #ni&#le (c'n-'r&e si ne<c'n-'r&e din *'nele /ulner#0ile (cl#si-ic#%e in -unc%ie de %i$ul de #ni&#le si ec3i/#len%ul nu&#rului de #ni&#le in UV( " A)re)#re# d#%el'r l# ni/elul *'nel'r /ulner#0ile $'#%e -i /i*u#li*#%# pentru comple3ele ne=conforme accesind butonul pentru comple3ele conforme accesind butonul
Microsoft Excel Worksheet

Microsoft Excel Worksheet

%inapoi la te3t&

Microsoft Excel Worksheet

Microsoft Excel Worksheet

Microsoft Excel Worksheet

Microsoft Excel Worksheet

Microsoft Excel Worksheet

Microsoft Excel Worksheet

Microsoft Excel Worksheet Microsoft Excel Worksheet

Microsoft Excel Worksheet

Microsoft Excel Worksheet

Microsoft Excel Worksheet

4i)ur# !:" A$#s#%i ic'#n# din dre$%ul -iec#rei Direc%ii # A$el'r si '0%ine%i in-'r&#%ii $ri/ind %i$ul; c#$#ci%#%e# si &'dul de $r'ces#re # )un'iului din -er&ele c'n-'r&e si n'n<c'n-'r&e din s$#%iul selec%#% %inapoi la te3t&

4i)ur# !=" Dis%ri0u%i# c'&$le5el'r de #ni&#le< 0'/ine (c'n-'r&e si ne<c'n-'r&e din *'nele /ulner#0ile %inapoi la te3t&

4i)ur# !>" Dis%ri0u%i# c'&$le5el'r de #ni&#le< $'rci (c'n-'r&e si ne<c'n-'r&e din *'nele /ulner#0ile %inapoi la te3t&

4i)ur# !9" Dis%ri0u%i# c'&$le5el'r de $#s#ri (c'n-'r&e si ne<c'n-'r&e din *'nele /ulner#0ile %inapoi la te3t&

4i)ur# 20" Dis%ri0u%i# c'&$le5el'r de #ni&#le< '/ine (c'n-'r&e si ne<c'n-'r&e din *'nele /ulner#0ile %inapoi la te3t&

9"

(ONITORIZARE

Gigura (! prezinta valorile medii ale concentreatiei de nitrati din apele subterane monitorizate prin fora+ele din reteaua ,N,? pentru perioadele ()):=())#. Fe constata ca in fiecare zona vulnerabila e3ista puncte in care concentratia nitratilor depaseste valorile limita impuse de Directiva Nitrati. ,cest fapt este sublinita in harta valorilor ma3ime ale concentratiilor nitratilor din aceleasi fora+e %figura ((& si de concentratia nitratilor din fintinile utilizate pentru apa potabila in zonele vulnerabile %figura (2& monitorizate de 1$6,. 4alorile monitorizarii concentratiei de nitrati din apele de suprafata pentru perioada ()):=())# %realizate de ,N,?& sunt prezentate in figurile (:=(" %figura (:: valori medii' figura (0: valori medii in timpul iernii' figura (": valori ma3ime&. Fe constata ca e3ista relativ numeroase puncte in care valorile concentratiei nitratilor din apele de suprafata depasesc limitele impuse de Directiva Nitratilor %in mod deosebit in zonele vulnerabile din sudul tarii&.

4i)ur# 2!" V#l'#re# c'ncen%r#%iei ni%r#%il'r din -'r#.ele ANAR &edii $en%ru $eri'#dele 2006<2009 si 200:<200=" Pen%ru $eri'#d# 200:<200= sin%e*# re*ul%#%el'r $en%ru -iec#re *'n# /ulner#0il# $'#%e -i /i*u#li*#%# #c%i/ind (d'u0le<clic8 ic'#n# #l#%ur#%#
Microsoft Excel Worksheet

%inapoi la te3t&

4i)ur# 22" V#l'#re# &#5i&# # c'ncen%r#%iei ni%r#%il'r din -'r#.ele ANAR (200:<200= %inapoi la te3t&

4i)ur# 22" C'ncen%r#%i# ni%r#%il'r in -in%ini u%ili*#%e $en%ru #$# $'%#0il# (c#&$#nie de %eren 200>; re#li*#%# de ICPA %inapoi la te3t&

4i)ur# 26" C'ncen%r#%i# &edie # ni%r#%il'r in #$ele de su$r#-#%#" V#l'rile #)re)#%e l# ni/elul *'nel'r /ulner#0ile $en%ru c'ncen%r#%i# de ni%r#%i din #$ele de su$r#-#%# &edie; &edi# $e %i&$ul iernii si &#5i&e $'% -i #cces#%e #c%i/ind (d'u0le< clic8 ic'#n# #l#%ur#%#
Microsoft Excel Worksheet

%inapoi la te3t&

4i)ur# 29" C'ncen%r#%i# &edie # ni%r#%il'r $en%ru $eri'#d# de i#rn# in sec%iunile de c'n%r'l ANAR $en%ru #$ele de su$r#-#%# %inapoi la te3t&

4i)ur# 2:" C'ncen%r#%i# &#5i&# (2006<200= # ni%r#%il'r in sec%iunile ANAR $en%ru &#sur#re# c#li%#%ii #$el'r de su$r#-#%# %inapoi la te3t&

Media Release Communiqu de presse Comunicat de pres

A!"#A 1
De-ini%i# si c#lculul uni%#%ii /i%# &#re (UV( Unitatea 4ita 7are %U47& aduce la un numitor comun numarul de animale pe specii in functie de continutul de azot din de+ectii. Daca se considera ca etalon bovinele de !=( ani' atunci in functie de antitatea de azot e3cretata de fiecare tip de animal rezulta urmatorul tabel de conversie a numarului de animale in unitati U47: Tip animal V 4e )u30r V 4e H'"/& 0$I B+K $e H&- . 0$ I V0c !e :0Ete P+rc P+rc :0 M$3r#0t P+rc :0 M$3r#0t Scr+01e 3e)t0$te Scr+01e cu Eurce V er O ?3+0t) P#)#r reEr+!uc4 e P#)#r M$3r#0t C0 %inapoi la te3t& reutate '-6' 6'-.6' .6'-%'' L('' 7; %; 7' &.6 &-' &%' (6 &"; '"7 (6' !roductie A$ot %&'an .' /6 66 ;& &/ && &6 &' /; &/ '"/% '"/% (6 "#M pentru 1 animal '"/%( '"%/% &"''' &"(-/ '"./% '".'' '".-/ '"&;. '"%7& '"./% '"&.'"'''"'''";&;

R $3 er AG Gr+uE C+==u$ c0t +$) Du1+ur)tr0))e ./ CH-;''; ZNr cD

Te:e1+$e, Te:e10B E-M0 : I$ter$et

@(& (( .67 %& && ? D rect %((; @(& (( .67 ;% /6 =e! 0Gr $3 er"c+= FFF"r $3 er"cD ? FFF"r $3 er"c+=

(e)spapers Ma&a$ines *i&ital Media !rintin& !lants