UNIVERSITATEA DE TIINE AGRONOMICE I MEDICIN VETERINAR, FACULTATEA DE ZOOTEHNIE STUDII UNIVERSITARE DE MASTER SPECIALIZAREA : Biosecuritatea Produselor Alimentare

VALORIFICAREA CERII DE ALBINE

MASTERAND: Preda Victor Ed in

Iunie 2012

CUPRINS

CEARA DE ALBINE!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!" #!#! PRE$ATIREA MATERIEI PRIME SI E%TRACTIA CERII DE ALBINE!!!!!!!!!!!& #!"! CLASI'ICARE CERII E%TRASE!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!( #!"!#! Ceara de stu)ina !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!* #!"!"! Ceara de +ostina!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!* #!"!&! Ceara e,trasa cu a-utorul sol entilor!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!* #!&! C.NDITI.NAREA CERII E%TRASE!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!* #!&!#! Ra/inarea 0lim)e1irea2 cerii!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!3 #!(!#! Culoarea cerii !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!4 #!(!"! Structura!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!4 #!(!&! Mirosul cerii !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!4 #!(!*! Puritatea cerii!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!4 #!(!3! Consistenta!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!4 #!(!#"! Elasticitatea cerii !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!5 #!(!#(! Com)o1itia c6imica a cerii!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!5 #!*! UTILIZAREA CEREI DE ALBINE IN DI'ERITE D.MENII!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!5 "! BIBLI.$RA'IE!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!##

CEARA DE ALBINE

"

Ceara de al+ine re)re1inta un )rodus al meta+olismului lucratoarelor7 /iind secretata de 8landele ceri/iere ale acestora! Ceara secretata este /olosita in cui+ la cladirea /a8urilor sau )t ca)acirea mierii si )uietului! Secretiile cerii re)re1inta re1ultatul unei /unctii /i1iolo8ice normale7 caracteristica in s)ecial al+inelor tinere7 /iind in/luentata /a ora+il de consumul a+undent de nectar si )olen! . serie de cercetatori au aratat ca la al+inele care s9au 6ranit cu )olen insu/icient sau care nu au )rimit )olen in )rimele 1ile de iata7 8landele ceri/iere se de1 olta /oarte incet7 secretia este minima sau li)seste! Acti itatea celulelor secretoare de ceara ince)e de la arsta de & 1ile7 cand al+inele tinere ince) ca)acirea celulelor )entru ca du)a 1iua a 49a al+inele sa9si intensi/ice secretia si sa treaca la constructia /a8urilor! Mai tar1iu7 odata cu trecerea al+inelor la acti itatea de cule8ere7 8landele ceri/ere su/era o in olutie7 sca1and la & microni! E,ista insa situatii cand al+inele in arsta )re1inta inca 8landele ceri/ere de1 oltate )entru ca atunci cand necesitatiile /amiliei cer acest lucru7 acestea isi )ot reacti a secretia )rin /olosirea li)idelor si )roteinelor de)o1itate in cor)ul adi)os!

1.1. PREGATIREA MATERIEI PRIME SI EXTRACTIA CERII DE ALBINE

Ceara ca )rodus a)icol )ro ine din colectarea acesteia de catre a)icultor de stu)i7 cea mai mare )arte in urma re/ormarilor /a8urilor ec6i7 a)oi ceara o+tinuta din ramele claditoare7 ca)acelele de ceara de la e,tractia mierii7 crescaturile de ceara7 recu)erarea deseurilor ca1ute )e /undul stu)ului sau de)unerile de )e )eretii stu)ului!
&

In urma )rocesului de )relucrare re1ulta ceara de al+ine7 care in cea mai mare )arte 05:;2 se reintoarce in circuitul a)icol su+ /orma /a8urilor arti/iciali7 restul utili1indu9se in industriile /armaceutice7 cosmetica7 alimentara7 c6imica7 o)tica7 metalur8ica7 te,tila! 'a8urii su)usi )rocesului de re/ormare7 destinati to)irii sunt /a8uri inc6isi la culoare care nu mai )re1inta trans)arenta7 /a8uri necores)un1atori7 c6iar daca nu sunt ec6i7 cu multe celule de trantori7 /a8uri de/ormati in urma )rocesului de e,tractie a mierii7 /a8urii atacati de daunatori7 cei care contin )astura muce8aita! To)irea )ro)olisului odata cu ceara in/luentea1a ne8ati calitatea cerii7 o+tinandu9se /a8uri arti/iciali necores)un1atori: moi7 nere1istenti7 li)iciosi care se de/ormea1a in stu)! Ceara o+tinuta in stu)ina )ana in momentul e,tractiei este de)o1itata in ase la care nu tre+uie sa e,iste )osi+ilitatea )atrunderii moliei cerii! To)irea cerii se /ace )rin incal1ire in a)a la o tem)eratura care nu tre+uie sa de)asasca <: =C! . tem)eratura mai mare a/ectea1a culoarea si aroma cerii /ara sa in/luente1e reducerea asco1itatii si deci o scur8ere mai +una a cerii din +ostina! Racira cerii tre+uie sa se /aca /oarte lent7 de aceea este necesar ca a)aratura /olosita la to)ire si asele res)ecti e sa ai+a o conducti+ilitate termica cat mai redusa! Vasul se i1olea1a cu materiale termoi1olante )entru ca )articolele a/late in sus)ensie in ceara to)ita sa sedimente1e! A)a /olosita la to)irea cerii tre+uie sa /ie li)sita de duritate! A)a dura contine cantitati insemnate de su+stante minerale in s)ecial de calciu si ma8ne1iu care )roduc emulsionarea )artiala a cerii si in )lus da cerii o culoare +runa! De/ectul consta in /ormarea unui strat )oros de culoare cenusie la )artea in/erioara a calu)ului de ceara /ormat din emulsiile sta+ile ceara9a)a7 care retine o )arte din im)uritatiile cerii su)use to)irii! Materialele din care sunt con/ectionate asele )entru incal1ire si )relucrarea cerii: /ierul7 cu)rul si 1incul modi/ica )ro)rietatiile /i1ico9c6imice ale cerii! Deoarece in com)o1itia cerii intra aci1ii 8rasi li+eri in )ro)ortie de circa #*;7 acestia intra in reactie cu elementele )reci1ate7 /ormand com)usi care modi/ica culoarea si /a ori1ea1a )ierderile )rin sa)oni/icare7 mai ales la asele din /onta sau cu)ru!Vasele din cu)ru dau cerii o culoare erde7 1incul culoarea +runa murdara7 iar /ierul culoarea +runa7 asemanatoare ru8inei! Cele mai adec ate ase sunt din lemn7 ceramica7 ase emailate7 otel ino,ida+il si de aluminiu si in cea mai mica masura asele cositorite!

1.2. CLASIFICARE CERII EXTRASE

Ceara e,trasa se clasi/ica in /unctie de materia )rima si te6nolo8ia utili1ata in ceara de stu)ina7 ceara de +ostina si ceara e,trasa cu a-utorul sol entilor!

1.2.1. Ceara de stupina Cu)rinde ceara )ro enita din /a8urii re/ormati7 ca)acelele de ceara o+tinute la e,tractia mierii7 crescaturile de ceara7 /a8urasii ramelor claditoare! Din aceasta ceara se reali1ea1a /a8urii arti/iciali care reintra in circuitul a)icol! 1.2.2. Ceara de bostina In urma e,tractiei cerii de stu)ina raman niste re1iduuri care contin inca cantitati a)recia+ile de ceara7 uneori in -ur de (:;! Aceste re1iduuri sunt cunoscute su+ denumirea de +ostina sau tesco ina de ceara! Pentru recu)erarea cerii continuta in +ostina aceasta este su)usa unei noi e,tractii )rin )resare la cald cu a-utorul unor )rese 6idraulice sau )rin )rocedee industriale care /olosesc sol enti 0+en1ina usoara7 +en1en7 acetona etc27 a-un8andu9 se ca in +ostina continutul de ceara sa se reduca )ana la &9(;! 1.2.3. Ceara extrasa cu ajutorul solventilor Te6nolo8ia de e,tractie a cerii din +ostina cu a-utorul sol entiilor se reali1ea1a cu a-utorul unei instalatii s)eciale7 utili1and ca a8ent de e,tractie +en1ina ale carei limite de distilare sa /ie cu)rinse intre 3*95: =C! Procesul te6nolo8ic cu)rinde urmatoarele /a1e de lucru: Faza de extractie )rin care +ostina este saracita in ceara )rin di1ol area in +en1ina la &*9(: =C cu a-utorul unui )reincal1itor o+tinandu9se miscela 0amestec de ceara cu +en1ina2 de culoare 8al+ena> Faza de distilare care urmareste se)ararea cerii de +en1ina! Faza de dezbenzinare a cerii urmareste eliminarea urmelor de +en1ina din ceara )rin +ar+otarea unui -et de a)ori de a)a in masa cerii to)ite> Faza de dezbenzinare a bostinei este asemanatoare /a1ei anterioare> a and sco) de recu)erare a +en1inei ramase in +ostina!

1.3. CONDITIONAREA CERII EXTRASE

Ceara de al+ine o+tinuta )rin )rocedeele mentionate contine in masa ei7 mai ales la )artea in/erioara a calu)urilor o cantitate7 mai mare sau mai mica7 de im)uritati7 iar ceara din calu) )oate a ea o culoare inc6isa7 neomo8ena7 in/luentand ne/a ora+il as)ectul comercial al acesteia! Pentru inde)artarea acestui nea-uns7 calu)urile de ceara se curata la )artea in/erioare de im)uritati urmand a /i su)usa in continuare unui )roces de conditionare! Lim)e1irea si s)alarea se /ace )rin to)irea re)etata a calu)urilor in a)a deduri1ata la o tem)eratura de cel mult <: =C! In /inal7 ceara este turnata si lasata sa intareasca in /orme sau ti)are di/erite! Ceara aste/el o+tinuta )oate /i clasata in trei clase de calitate: calitatea su)erioara7calitatea I si calitatea a II9a!

Tinand seama ca ceara de al+ine este /olosita in continuare in di/erite sco)uri7 ea )oate /i su)usa mai de)arte unor )rocedee de )uri/icare si de al+ire care se e,ecuta in inter)rinderi s)eciali1ate su+ control ri8urios! 1.3.1. Ra inarea !li"pe#irea$ cerii Se )oate /ace cu mi-loace 8os)odaresti sau )e cale industriala!Pe cale 8os)odareasca7 ra/inarea se /ace )rin to)iri re)etate ale cerii in a)a normala sau deduri1ata7 la tem)eratura de ma,im <: =C! Du)a /iecare to)ire7 ceara se raceste lent7 in #9* 1ile7 /ormandu9se in cele din urma un +loc de ceara> )artea in/erioara a +locului de ceara se inlatura7 deoarece contine im)uritati care de)recia1a calitatea cerii! Ra/inarea industriala a cerii se e/ectuea1a cu a-utorul unor /iltre centri/u8ale de car+une! In /unctie de destinatia /olosirii cerii7 culoarea acesteia tre+uie sa /ie 8al+ena7 sau c6iar mai mult7 )i8mentii sa /ie eliminati in totalitate mai ales cand este /olosita in cosmetica si /armacie! .+tinerea cerii al+e se reali1ea1a )rin e,)unerea cerii la soare7 ra/inarea cu )amanturi decolorante si )e car+uni acti ati0ca metode /i1ice2 si tratarea cu +io,id de sul/ 0metoda c6imica2 1.3.2. %"o&eni#area cerii! Consta in amestecul di/eritelor loturi de ceara de aceeasi calitate7 dar de )ro enienta di/erita si care se to)esc im)reuna! 1.3.3. Corectarea culorii. Se reali1ea1a cu +icar+onat de sodiu7 an6idrida sul/urica7 )er6idrol si acid sul/uric! Aceste su+stante7 introduse in ceara to)ita la tem)eratura de 5: =C7 o decolorea1a )ana la nunanta de 8al+en9desc6is sau al+! 1.3.'. (astrarea si livrarea cerii. Se /ace in inca)eri uscate7 curate7 /ara mirosuri straine! Du)a )ro)rietarile or8anole)tice7 ceara de al+ine conditionata se li rea1a in )atru clase de calitate7 ast/el: Calitatea superioara: cu)rinde ceara de culoare al+a care )ro ine din to)irea /a8urilor ramelor claditoare in care nu s9a crescut )uiet! Calitatea I: ceara de culoare 8al+ena care )ro ine din to)irea /a8urilor )roas)eti si a ca)acelelor acestora in care s9a crescut )uiet! Calitatea a II-a: ceara are culoarea 8al+ena7 +runa9desc6is7 cenusie9desc6is7 /ara luciu7 usor li)icioasa si care )ro ine din to)irea /a8uriolor ec6i! Calitatea a III-a: ceara este neuni/orm colorata7 de la 8al+ena9)ortocalie )ana la +runa9 inc6is si )ro ine din +ostina )rin )resare sau sol atare!

1.4. PROPRIETATI ORGANOLEPTICE SI FIZICO-CHIMICE ALE CERII OBTINUTE IN STUPINA

1.'.1. Culoarea cerii Culoarea cerii este in strinsa de)endenta de natura 6ranei al+inelor7 8radul de )ros)etime al /a8urilor7 metoda de e,tractie7 cat si de )re1enta si cantitatea de su+stante colorante din )olen!In /unctie de acesti /actori7 culoarea )oate /i di/erita: de la al+a9uni/orm in toata masa7 in ca1ul /a8urilor )roas)eti7 )ana la 8al+ena s)re +runa9inc6is la /a8urii ec6i sau la ceara o+tinuta din re1iduuri de /a8uri )resati la cald sau )rin e,tractia acestora cu sol enti! 1.'.2. )tructura Structura se a)recia1a in s)artura! Ceara de al+ina )re1inta o structura microcristalina7 cu 8ranulatie mai mult sau mai )utin /ina! Ceara /iind o su+stanta com)le,a din )unct de edere c6imic7 ea cristali1ea1a in a8re8ate de /orme nere8ulate! Daca in ceara solidi/icata moleculele sunt re)arti1ate intr9o anumita ordine7 in ceara lic6ida se a/la intr9o )o1itie de1ordonata su+ actiunea miscarii termice! 1.'.3. *irosul cerii Mirosul cerii tre+uie sa /ie )lacut7/ara nuante straine! La calitatatile su)erioara si I este s)eci/ic7 )lacut7 asemanator mierii incal1ite7 in tim) ce la calitatea a II9a ai a III9a mirosul este in/luentat de )rocedeul de e,tractie /olosit! Ceara /alsi/icata )re1inta in 8eneral miros strain! 1.'.'. +ustul cerii! Se a)recia1a muscand o +ucata de ceara! Ceara curata este a)roa)e li)sita de 8ust7 iar cea cu adausuri are 8ust strain sau ranced7 iar daca se li)este de dinti contine seu sau rasini! 1.'.,. (uritatea cerii Puritatea cerii se recunoaste )rin a)aritia unei )udre asemanatoare unei +rume al+icioase cunoscuta su+ denumirea de ?/loare de ceara@! 1.'.-. Consistenta Consistenta se a)recia1a du)a as)ectul cerii /ramantate trase in /ire sau )resate in /oi su+tiri! Ceara )ura /ramantata usor de ine )lastica7 )utin lucioasa7 nu murdareste de8etele7 trasa in /oi su+tiri este uni/orma7/ara luciu7iar in /ire su+tiri nu se alun8este! Potri ita7 in ansam+lu7 ceara a)are ca un cor) tare 0solid27 cu structura 8ranuloasa! La tem)eratura de ": =C consistenta acesteia de ine )lastica7 /ara luciu )ronuntat7 )utin lucioasa7 iar la taiere se ru)e nere8ulat! 1.'... (unctul de topire. Ceara Ain sol1isoriB se to)este la 4"=C7 ceara re1ultata din /a8uri se to)este la 3"93*=C7 iar ceara e,trasa cu sol enti se to)este la 349 4#=C!

1.'./. (unctul de solidi icare este cum)rins intre 3:7*93(=C! 1.'.0. Densitatea cerii. La tem)erature de ":=C7 acest indicator oscilea1a intre :7<*39 :7<3<! 1.'.11. )olubilitatea cerii. Ceara de al+ine este solu+ila in eter7 cloro/orm7tetraclorura de car+on7 +en1ene7 8rasimi7 +en1ini! Este )utin solu+ila in alcool la rece si )artial solu+ila in alcool /ier+inte cand aci1ii li+eri trec in solutie7 iar esterii sunt retinuti! La tem)eratura o+isnuita este insolu+ila in a)a! 1.'.11. (lasticitatea cerii ree)re1inta )ro)rietatea acesteia de a9si )astra /orma data! 1.'.12. Elasticitatea cerii Elasticitatea cerii se e,)rima )rin ca)acitatea acesteia de a re eni la /orma initiala7 du)a incetarea actiunii /ortelor care9i )ro oaca de/ormarea! 1.'.13. Coe icientul de duritate este cum)rins intre 5 si #& la tem)eratura de ": =C! 1.'.1'. Co"po#itia c2i"ica a cerii Din )unct de edere c6imic7 ceara re)re1inta un amestec de di/erite su+stante7 in /unctie de )ro enienta acesteia! Su+stantele continute de ceara sunt re)re1entate in mare )arte de esteri04:7(94(74;27 de aci1i 8rasi li+eri0#&7*9#*;2 si 6idrocar+uri saturate0#"7*9#*7*;2!In a/ara de aceste su+stante7 in ceara sa mai 8asesc: )i8menti7 saruri minerale7 su+stante aromati1ante etc! Din )unct de edere c6imic7 ceara se aseamana cu 8rasimile animale si e8etale7 toate /iind com)usi ai unor alcooli cu aci1i or8anici! Deose+irea dintre acestea consta in ceea ca 8rasimile animale si e8etale sunt esteri ai 8licerinei7 iar ceara este esterul unor aci1i mono alenti!

1.5. UTILIZAREA CEREI DE ALBINE IN DIFERITE DOMENII

Ceara de al+ine7 in cea mai mare )arte7 se reintoarce in circuitul a)icol su+ /orma /a8urilor arti/iciali! Fagurii artificiali se )re1inta su+ /orma unor /oi de ceara )e care sunt im)rimate /undurile celulelor 6e,a8onale ale /a8urilor! 'a8urii arti/iciali se )ot )re1enta su+ mai multe /orme: 9 /a8urii arti/iciali de ma8a1ine si sectiune care sunt mai su+tiri si de culoare mai desc6isa 9 /a8uri arti/iciali de cui+7 destinati )entru cerestera )uietului 9 /a8uri arti/iciali armati /olositi atat )entru cresterea )uietului cat si )entru recolta! Ca mod de )re1entare7 /a8urii arti/iciali sunt su+ /orma de )laca sau su+ /orma de suluri! Ei tre+uie sa /ie transluci1i7 cu 8rosime uni/orma7 celule nede/ormate7 culoarea de la al+ la cenusiu desc6is! Sunt cunoscute doua )rocedee de con/ectionare a /a8urilor arti/iciali! Cel mai ec6i )rocedeu consta in turnarea cerii topite si sleirea acesteia intre doua su)ra/ete )e care sunt 8ra ate /undurile celulelor! Si in momentul de /ata acest )rocedeu se /oloseste in conditiile )roducerii /a8urilor in conditii 8os)odaresti sau industriale! Procedeul nu este recomandat daca nu se asi8ura sterili1area cerii la tem)eratura de #":=C! 'a8urii )rodusi )rin acest )rocedeu sunt mai 8rosi si mai )utin re1istenti la ru)ere! Un alt )rocedeu este )rin laminare care cu)rinde doua /a1e! In )rima /a1a se reali1ea1a +en1ile netede cu )resa laminar7 iar in /a1a a doua se e,ecuta im)rimarea celulelor cu a-utorul unor alturi 8ra ate cu /ormele /undurilor celulelor! ALTE D.MENII DE '.L.SIRE A CERII DE ALBINE Pro)rietatile deose+ite ale cerii /ace ca ea sa /ie utili1ata in /oarte multe domeni! 'olosirea cerii in industria /armaceutica si cosmetica se +a1ea1a )e )ro)rietatea acesteia de a nu se altera si de a /orma cu a)a7 in anumite conditii7 in )re1enta unor emul8atori9 emulsii!Cu asemenea emulsii sunt /a+ricate un8uentele si cremele /olosite in sco)uri tera)eutice si cosmetice7 alori/icandu9se insusirile cicatri1ante! Ceara de al+ine isi 8aseste utilitatea in con/ectionarea unor mula-e )entru con/ectionarea de )rote1e sau in artele )lastice si in numeroase alte domenii: electronica7 electrote6nica7 a lacurilor si o)selelor7 industria te,tile7 ta+acarie7 industria 6artiei7 con/ectionarea lumanarilor etc! In acelasi tim)7 datorita )re1entei itaminei A7 ceara este /olosita cu succes in tratamentul a/ectiunilor cutanate si ale mem+ranelor mucoase de la ni elul ca itatii +ucale! Administrarea orala a cerii inter ine si in tratamentul colitelor s)astice iar rasinile )e +a1a de ceara de al+ine tratea1a e/icient tul+urarile circulatiei )eri/erice de la ni elul mem+relor in/erioare!
<

Un8uentele )e +a1a de ceara im+unatatesc calitatea )ielii7 iar unele retete )o)ulare o+tinute din ceara si unt se /olosesc la tratarea lu)usului! In tim)7 si alte intre+uintari ale cerii de al+ine ince) sa )atrunda in )iata7 cum ar /i utili1area ei la /a+ricarea su)o1itoarelor7 a di/eritelor emulsii /armaceutice7 a mula-elor dentare si c6iar a dulciurilor!

#:

2. BIBLI%+RA3IE

MIRELA ANAMARIA CIMB.REAN> VAL.RI'ICAREA SUBPR.DUSEL.R DIN INDUSTRIA ALIMENTARA> ":#:> EDITURA ACADEMIC PRES CLUC9NAP.CA>
#! "!

STE'AN LAZAR> BI.EC.L.$IE SI TEDN.L.$IE APIC.LA> EDITURA

AL'A> PR.'! DR! IN$ . STE'AN LAZAR> IN$! DR . C.STEL .CTAVIAN V.RNICU> "::4> EDITURA AL'A> APICULTURA>
&!

(! DR! NIC.LAE P.PESCU > DR! SER$IU MEICA >BAZELE C.NTR.LULUI SANITAR VETERINAR AL PR.DUSEL.R DE .RI$INE ANIMALA > EDITURA DIAC.N C.RESI > BUCURESTI #<<*>
*!

6tt):EEa8!udel!eduEe,tensionE6orticultureE)d/Ea)Ea)9:4!)d/

##