7.1. CARACTERISTICILE PERSONALITATII INFRACTORULUI Cercetarea complexa a fenomenului infractional !u" toate a!pectele !ale #e!c$i#e lar%i per!

pecti&e explicatiei !tiintifice a mecani!melor !i factorilor cu rol fa&ori'ant permitan# o fun#amentare reali!ta a ma!urilor %enerale !i !peciale orientate catre pre&enirea !i com"aterea manife!tarilor anti!ociale. (7l)1lr Per!onalitatea infractorului e!te fon#ul pe care !e inter!ectea'a in ca#rul #uelului *u#iciar functiile acu'arii !i apararii pentru ca in ultima in!tanta pe#eap!a e!te impu!a infractorului iar efectele !ale !unt con#itionate #e acea!ta per!onalitate. Elementele po'iti&e ale per!onalitatii &or putea con#uce !pre o pe#eap!a mai u!oara pe can# cele ne%ati&e &or tre"ui infrante printr+o pe#eap!a mai a!pra. Exi!ta !i !ituatii in care pe#ep!ele !unt in!uficiente ace!tea %eneran# #e o"icei fenomenul reci#i&ei !au al o"i!nuintei infractionale carora !ocietatea nu le+a %a!it reme#ii propice. Conceptul #e per!onalitate e!te e!ential pentru o *u!titie ce !e fun#amentea'a pe a#e&ar !tiinta !i #reptate in care primea'a i#eea #e recuperare !ociala a infractorului. ,e aceea *u!titia i!i racor#ea'a acti&itatea la !er&iciile p!i$olo%iei *u#iciare. Factorii externi nu actionea'a #irect nemi*locit !i uni&oc a!upra in#i&i#ului ci prin filtrul particularitatilor !ale in#i&i#uale particularitati ale caror ra#acini !e afla in mica ma!ura in elementele inna!cute ale per!onalitatii !i in cea mai mare ma!ura in antece#entele !ale in i!toria per!onala. Toate ace!tea ii #etermina un anumit tip #e comportament #i!functional un anumit mo# #e a actiona !i reactiona in !patiul p!i$olo%ic in mo#ul #e a re'ol&a !ituatiile conflictuale care apar mereu in ace!t !patiu. Infractorul !e pre'inta ca o per!onalitate #eformata ceea ce ii permite comiterea unor actiuni atipice cu caracter anti!ocial !au #i!ocial. Infractorul apare ca un in#i&i# cu o in!uficienta maturi'are !ociala cu #eficiente #e inte%rare !ociala care intra in conflict cu cerintele !i!temului &alorico+normati& !i cultural al !ocietatii in care traie!te. Pe acea!ta "a'a !e incearca !a fie pu!e in e&i#enta atat per!onalitatea infractorului cat !i mecani!mele interne -mo"iluri moti&atii !copuri. care #eclan!ea'a trecerea la actul infractional ca atare -/anciu 100).. Stu#iin#u+!e #iferite cate%orii #e infractori !u" a!pectul particularitatilor p!i$olo%ice !+a reu!it !a !e !ta"ilea!ca anumite caracteri!tici comune care !e re%a!e!c la ma*oritatea celor care incalca in mo# frec&ent le%ea1 7.). INA,APTAREA SOCIALA. E!te e&i#ent ca orice infractor e!te un ina#aptat #in punct #e &e#ere !ocial. Ina#aptatii cei %reu e#uca"ili #e un#e !e recrutea'a intot#eauna #e&iantii !unt elemente a caror e#ucatie !+a reali'at in con#itii neprielnice !i in mo# ne!ati!facator. Anamne'ele facute infractorilor arata ca in ma*oritatea ca'urilor ace!tia pro&in #in familii #e'or%ani'ate -parinti #ece#ati #i&ortati infractori alcoolici etc.. un#e nu exi!ta con#itii pricepere !au preocupare nece!ara e#ucarii copiilor. Acolo un#e ni&elul !ocio+cultural al parintilor nu e!te !uficient #e ri#icat un#e nu !e #a atentia cu&enita normelor re%imului 'ilnic !e pun implicit "a'ele unei ina#aptari !ociale. Atitu#inile anti!ociale care re'ulta #in influenta necore!pun'atoare a me#iului #uc la inra#acinarea unor #eprin#eri ne%ati&e care in #iferite oca'ii nefa&ora"ile pot fi actuali'ate con#ucan# la #e&ianta !i apoi la infractiune. Actiunea infractionala repre'inta etiolo%ic un !imptom #e ina#aptare iar comportamental e!te o reactie atipica. 7.2. ,UPLICITATEA CO3PORTA3ENTULUI. Con!tient #e caracterul !ocialmente #i!tructi& al actului infractional infractorul lucrea'a in taina o"!er&a planuie!te !i executa totul ferit #e oc$ii oamenilor in %eneral !i ai autoritatilor in !pecial. Repre'entan# o #ominanta puternica a per!onalitatii #uplicitatea infractorului e!te a #oua lui natura care nu !e ma!c$ea'a numai in perioa#a in care comite fapta infractionala ci tot timpul. El *oaca rolul omului corect cin!tit al omului cu preocupari #e o alta natura #ecat cele ale 4!pecialitatii5 infractionale. Ace!t 4*oc5 artificial ii #enaturea'a actele !i faptele coti#iene facan#u+l u!or #epi!ta"il pentru un "un o"!er&ator. Nece!itatea tainuirii a 4&ietii #u"le5 ii formea'a infractorului #eprin#eri care il i'olea'a tot mai mult #e !ocietate #e a!pectul normal al &ietii. 7.6. I3ATURITATEA INTELECTUALA. Acea!ta con!ta in incapacitatea infractorului #e a pre&e#ea pe termen lun% con!ecintele actiunii !ale anti!ociale. Exi!ta ipote'a ca infractorul e!te !trict limitat la pre'ent acor#an# o mica importanta &iitorului. Ar"ut$not -1077. conclu'ionea'a faptul ca ace!ta e!te centrat pe pre'ent !i nu #i!criminea'a cert #elinc&enta #e non#elinc&enta. Imaturitatea intelectuala nu !e !uprapune cu rata !ca'uta a coeficientului #e inteli%enta -8.I.. ci in!eamna o capacitate re#u!a #e a !ta"ili un raport rational intre pier#eri !i ca!ti%uri in proiectarea !i efectuarea unui act infractional trecerea la comiterea infractiunii efectuan#u+!e in con#itiile unei pru#ente minime fata #e pra%urile #e toleranta a con#uitelor in fapt -/o%#an 9 cola". 1072.. 7.:. I3ATURITATEA AFECTI;A. Con!ta in #ecala*ul per!i!tent intre proce!ele co%niti&e !i afecti&e in fa&oarea celor #in urma. ,atorita #e'ec$ili"rului p!i$o+afecti& imaturitatea afecti&a #uce la o ri%i#itate p!i$ica la reactii #i!proportionate pre#ominan# principiul placerii in raport cu cel al realitatii. Imaturul afecti& recur%e la comportamente infantile -acce!e #e plan! cri'e etc.. pentru o"tinerea unor placeri ime#iate minore !i uneori ne!emnificati&e. Nu are o atitu#ine con!ec&enta fata #e pro"lemele reale !i importante e!te lip!it #e o po'itie critica !i autocritica autentica e!te nereali!t in!ta"il emotional. Imaturitatea afecti&a a!ociata cu imaturitatea intelectuala pre#i!pune infractorul la manife!tari !i comportamente anti!ociale cu urmari #eo!e"it #e %ra&e. 7.:.1. INSTA/ILITATEA E3OTI;+ACTIONALA. ,atorita experientei ne%ati&e a e#ucatiei #eficitare primite in

familie a #eprin#erilor !i practicilor anti!ociale in!u!ite infractorul e!te un in#i&i# in!ta"il #in punct #e &e#ere emoti&+actional un element care in reactiile !ale tra#ea'a #i!continuitate !alturi nemoti&ate #e la o extrema la alta incon!tanta in reactii fata #e !timuli. Acea!ta in!ta"ilitate e!te o tra!atura e!entiala a per!onalitatii #i'armonic !tructurata a infractorului a#ult !au minor o latura un#e tr aumati'area per!onalitatii !e e&i#entia'a mai "ine #ecat pe planul componentei co%niti&e. In!ta"ilitatea emoti&a face parte #in !tarile #e #ere%lare a afecti&itatii infractorilor care !e caracteri'ea'a prin1 lip!a unei autonomii afecti&e in!uficienta #e'&olatre a autocontrolului afecti& !la"a #e'&oltare a emotiilor !i !entimentelor !uperioare in#eo!e"i a celor morale etc. Toate ace!tea #uc la lip!a unei capacitati #e autoe&aluare !i #e e&aluare a#ec&ata la lip!a #e o"iecti&itate fata #e !ine !i fata #e altii. 7.:.). SENSI/ILITATEA ,EOSE/ITA. Anumiti excitanti #in me#iul am"iant exercita a!upra lor o !timulare !pre actiune cu mult mai mare ca a!upra omului o"i!nuit ceea ce confera un caracter atipic reactiilor ace!tora. Pe infractor il caracteri'ea'a lip!a unui !i!tem #e in$i"itii ela"orat pe linie !ociala acea!ta #ucan# la canali'area tre"uintelor !i intere!elor in #irectie anti!ociala. Atin%erea intere!elor per!onale in#iferent #e con!ecinte #uce la mo"ili'area exce!i&a a re!ur!elor fi'ice !i p!i$ice. 7.:.2. FRUSTRAREA. Repre'inta !tarea celui care e!te pri&at #e o !ati!factie le%itima care e!te in!elat in !perantele !ale. E!te un fenomen complex #e #e'ec$ili"ru afecti& ce apare la ni&elul per!onalitatii in mo# tran'itoriu !au relati& !ta"il ca urmare a o"!tructionarii !ati!facerii unei tre"uinte a #epri&arii !u"iectului #e ce&a ce ii apartinea anterior. Fru!trarea e!te #e fapt experienta afecti&a a e!ecului trairea mai mult !au mai putin #ramatica a nereu!itei. Una !i aceea!i !ituatie poate fi re!imtita ca fa&ora"ila #e catre o per!oana !i poate fi traita ca fru!tranta #e catre alta. Starea #e fru!trare !e manife!ta printr+o emotionalitate marita !i in functie #e temperamentul in#i&i#ului #e !tructura !a afecti& #e formula ec$ili"rului afecti& -!ta"ilitate +< in!ta"ilitate emotionala. !e poate a*un%e la un comportament #e&iant in#i&i#ul nemaitinan# !eama #e normele !i &alorile in!tituite #e !ocietate -Pre#a 1007.. Proce!ul #e fru!trare implica trei elemente1 a. cau'a !au !ituatia fru!tranta in care apar o"!tacole !i relatii pri&ati&e printr+o anumita corelare a con#itiilor interne cu cele externe< ". !tarea p!i$ica -trairi conflictuale !uferinte cau'ate #e pri&atiune etc..< c. reactiile comportamentale efectele fru!trarii -Pope!cu+Ne&eanu 1077.. Fru!trarea !e #e'&olta #in conflict %eneran#u+l la ran#ul !au mai ale! atunci can# !tarea #e fru!trare e!te re'ultatul unui act #e atri"uire ne*u!tificata !u"iecti&a a unei intentii rau&oitoare. Conflictul repre'inta #oar o con#itie %enerala care poate #uce la in!talarea !tarii #e fru!trare. Pentru a !e pro#uce fru!trarea tre"uie !a ai"a loc 4pri'a #e con!tiinta moti&ationala4 prin care i !e atri"uie per!oanei fru!trate o intentie rau&oitoare -Ru#ica 107:.. La infractori acea!ta apare ca o proiectie a moti&arii unor fapte anti!ociale pe care le+au !a&ar!it. Impo!i"ilitatea #e a pune in acor# tre"unitele interne cu exi%entele me#iului !ocial #uce la aparitia unor conflicte emotionale !i !tari #e fru!trare. Reactiile la fru!trare !unt &aria"ile ele #epin# #e natura a%entului fru!trant !i #e per!onalitatea celui !upu! ace!tui a%ent. In ca'ul infractorului fru!trarea apare atunci can# ace!ta e!te pri&at #e unele #repturi recompen!e !ati!factii etc. care con!i#era ca i !e cu&in !au can# in calea o"tinerii ace!tor #repturi !e interpun unele o"!tacole. Fru!trarea infractorului e!te re!imtita in plan afecti&+co%niti& ca o !tare #e cri'a -o !tare critica #e ten!iune. care #e'or%ani'ea'a pentru momentul #at acti&itatea in!tantei corticale #e coman#a a actiunilor %eneran# !imultan !ure!citarea !u"corticala. Fru!trarea pre!upune in%u!tarea campului #e actiune. In ca#rul unui %rup !u"iectul !e confrunta cu intentiile celorlalti. Reactia la acea!ta !ituatie poate fi acti&a #eci a%re!i&a pentru ca !u"iectul !a+!i impuna intentiile !au pa!i&a can# ace!ta i!i reprima actele pentru a limita a%re!i&itatea celorlalti. Infractorii reactionea'a #iferentiat la !ituatiile fru!trante #e la a"tinere -toleranta la fru!trare. !i amanare a !ati!factiei pana la un comportament a%re!i&. Cei puternic fru!trati au ten#inta !a+!i piar#a pe moment autocontrolul actionan# $aotic incon!tant atipic a%re!i& !i &iolent cu urmari anti!ociale %ra&e. Trairea ten!iunii afecti&e %enerate #e conflict !i #e fru!trare #epin#e nu atat #e natura !i forta #e actiune a factorilor fru!tranti cat mai ale! #e %ra#ul maturi'arii afecti&e !i morale a infractorului !i #e !emnificatia acor#ata factorilor conflictuali !i fru!tranti prin proce!ul #e e&aluare !i interpretare. 7.:.6. CO3PLE=UL ,E INFERIORITATE. ,e!emnea'a o totalitate #e trairi !i #e tra!aturi per!onale cu un continut afecti& foarte inten! fa&ori'ate #e !ituatii e&enimente relatii umane etc. care au un caracter fru!trant. Complexul #e inferioritate repre'inta o !tructura #inamica incon!tienta in'e!trata cu mecani!me #e autore%lare repre'entan# reactia impotri&a exi!tentei la ni&elul intre%ii !tructuri a per!onalitatii a unei !ur!e permanente #e #e'ec$ili"ru -Pope!cu+Ne&eanu 1077.. ,in punct #e &e#ere comportamental complexul e!te un alt%oritm o !trate%ie a !u"iectului can# ace!ta nu reu!e!te !a re#uca o ten!iune p!i$ica ci o fixea'a. Pentru infractor complexul #e inferioritate repre'inta o !tare pe care ace!ta o re!imte ca un !entiment #e in!uficienta #e incapacitate per!onala. Uneori complexul #e inferioritate !e cri!tali'ea'a in *urul unor caracteri!tici per!onale con!i#erate neplacute a unor #eficiente infirmitati reale !au ima%inare fiin# potentate !i #e catre #i!pretul #e'apro"area tacita !au exprimata a celorlalti. Complexul #e inferioritate incita a#e!ea la comportamente compen!atorii iar in ca'ul infractorilor la comportamente #e tip inferior orientate anti!ocial. >.Pinatel -1071. arata ca la ma*oritatea marilor #elinc&enti exi!ta un nucleu al per!onalitatii ale carui elemente componente !unt1 e%ocentri!mul la"ilitatea a%re!i&itatea !i in#iferenta afecti&a. Alaturi #e ace!te tra!aturi ale nucleului per!onalitatii criminale !unt mentionate !i a!a+numitele &aria"ile care !e raportea'a la aptitu#inile fi'ice

aptitu#inile intelectuale !i te$nice la tre"uintele nutriti&e !i !exuale ale in#i&i#ului. In timp ce nucleul central #e tra!aturi e!te ra!pun'ator #e trecerea la actul criminal %u&ernan#u+l &aria"ilele #etermina #irectia %enerala %ra#ul reu!itei !i moti&atia con#uitei criminale. 7.:.:. E?OCENTRIS3UL repre'inta ten#inta in#i&i#ului #e a raporta totul la el in!u!i el !i numai el !e afla in centrul tuturor lucrurilor !i !ituatiilor. Atunci can# nu+!i reali'ea'a !copurile propu!e #e&ine in&i#io! !i !u!cepti"il #ominator !i c$iar #e!potic. E%ocentricul nu e!te capa"il !a &a#a #incolo #e propriile #orinte !copuri intere!e. E!te un in#i&i# incapa"il !a recunoa!ca !uperioritatea !i !ucce!ele celorlalti !e cre#e permanent per!ecutat con!i#era ca are intot#eauna !i in toate !ituatiile #reptate. I!i minimali'ea'a #efectele !i in!ucce!ele i!i maximi'ea'a calitatile !i !ucce!ele iar atunci can# %re!e!te in loc !a+!i recon!i#ere po'itia ataca &irulent. 7.:.@. LA/ILITATEA e!te tra!atura per!onalitatii care !emnifica fluctuatia emoti&itatii capricio'itatea !i ca atare o accentuata #e!c$i#ere !pre influente. Infractorul nu+!i poate in$i"a !au #omina #orintele a!tfel ca actiunile !ale !unt impre&i'i"ile. In!ta"ilitatea emotionala pre!upune o in!uficienta maturi'are afecti&a in#i&i#ul fiin# ro"ul influentelor !i !u%e!tiilor neputan# !a+!i in$i"e pornirile !i #orintele in fata pericolului pu"lic !i a !anctiunii penale. Nu reali'ea'a con!ecintele pe care le a#uce actul criminal. 7.:.7. A?RESI;ITATEA repre'inta un comportament &iolent !i #e!tructi& orientat !pre per!oane o"iecte !au !pre !ine. A%re!i&itatea !e refera la toate actiunile &oluntare orientate a!upra unei per!oane !au a!upra unui o"iect actiuni care au #rept !cop pro#ucerea intr+o forma #irecta !au !im"olica a unei pa%u"e *i%niri !au #ureri -Ran!c$"ur% 1070.. A%re!i&itatea re'i#a in acele forme #e comportament ofen!i& con!umate pe plan actional !au &er"al care in mo# o"i!nuit con!tituie o reactie #i!proportionata la o opo'itie reala !au ima%inara -/o%#an 1072.. ,e!i exi!ta !i o a%re!i&itate non&iolenta #e cele mai multe ori a%re!i&itatea pre!upune atac #eli"erat ofen!i&a #irecta cu a#re!a tintita punere in pericol etc. A%re!i&ul nu a!teapta ca !ituatia conflictuala !a apara ci cauta !a o pro&oace uneori c$iar printr+o actiune #e a&erti!ment. El ataca inten! !i numai la un pericol iminent fu%e. A%re!i&itatea e!te un fenomen #e con&ertire comportamentala !pre o actiune automata neela"orata per!oana #eca'an# #in ni&elul auto#eterminarii morale -Pamfil 9 O%o#e!cu 107@.. La infractor a%re!i&itatea apare fie in !ituatii fru!trante fie atunci can# ace!ta comite infractiuni prin &iolenta. A%re!i&itatea !i &iolenta nu pot fi !eparate #e alte tra!aturi ale per!onalitatii infractorului. A!tfel a%re!i&itatea e!te !tran! le%ata nu numai #e intoleranta la fru!trare ci !i #e forta exacer"ata a tre"uintelor polari'ate in placerea #e a #omina - 3ucc$ielli 1071.. A%re!i&itatea !i &iolenta infractorilor e!te #eclan!ata u!or !i #atorita lip!ei !entimentului #e culpa"ilitate !i ten#intei #e a con!i#era actele lor #rept le%itime. Cele mai cuno!cute forme #e a%re!i&itate !unt1 autoa%re!i&itatea !i $eteroa%re!i&itatea. Autoa%re!i&itatea con!ta in in#reptarea comportamentului a%re!i& !pre propria per!oana expriman#u+!e prin automutilari tentati&e #e !inuci#ere !au c$iar !inuci#ere. Aeteroa%re!i&itatea pre!upune canali'area &iolentei !pre altii manife!tan#u+!e prin forme multiple cum ar fi1 omuci#erea tal$aria &iolul tentati&a #e omor &atamarea corporala etc. >.Pinatel mai #i!tin%e #oua forme #i!tincte ale a%re!i&itatii1 oca'ionala !i profe!ionala. A%re!i&itatea oca'ionala !e caracteri'ea'a prin !pontaneitate !i &iolenta fiin# mai #e! intalnita in crimele pa!ionale. A%re!i&itatea profe!ionala !e caracteri'ea'a printr+un comportament &iolent #ura"il care !e rele&a ca o con!tanta a per!onalitatii infractorului ace!ta manife!tan#u+!e a%re!i& in mo# #eli"erat con!tient. 7.:.7. IN,IFERENTA AFECTI;A e!te !tran! le%ata #e e%ocentri!m. Ea !e caracteri'ea'a prin lip!a emotiilor a !entimentelor !i a empatiei re!pecti& incapacitatea infractorului #e a intele%e ne&oile !i #urerile celorlalti prin !ati!factia re!imtita fata #e pro"lemele altora. In#iferenta afecti&a re#a in fon# !tarile #e in$i"are !i #e'or%ani'are emotionala. Acea!ta latura a per!onalitatii infractorului !e formea'a #e la &ar!te timpurii fiin# una #intre principalele carente ale proce!ului !ociali'arii un rol important #etinan#u+l in ace!t plan functionarea #efectuoa!a a !tructurii familiale precum !i !tilul e#ucational a#optat in ca#rul ace!tei micro!tructuri. ,e o"icei infractorul nu e!te con!tient #e propria+i !tare #e in$i"are emotionala ceea ce explica atat calmul cat !i !an%ele rece cu care !unt comi!e o !erie #e infractiuni #e o &iolenta extrema. Le%atura !tran!a #intre in#iferenta afecti&a !i e%ocentri!m con!ta in faptul ca infractorului ii e!te !train !entimentul &ino&atiei al culpa"ilitatii. ,upa cum !pune Pinatel acea!ta e!te or#inea intrarii in actiune a tra!aturilor #in nucleul per!onalitatii criminale atunci can# !e trece la actul infractional a%re!i&. ,intre ace!te tra!aturi la"ilitatea !i %ra#ul a%re!i&itatii par a influenta cel mai mult pra%ul #elinc&ential. Ace!te componente ale per!onalitatii criminale !e pot intalni !i la celelalte per!oane in!a la ace!tea nu !unt elemente #ominante ale per!onalitatii nu au con!i!tenta !i frec&enta intalnita la #elinc&enti. ,iferenta #intre ne#elinc&enti !i #elinc&enti re'i#a in pra%ul #elinc&ential. A!tfel #elinc&entul format reci#i&i!tul in opo'itie cu ne#elinc&entul !au cu #elinc&entul oca'ional nu a!teapta i&irea unei !ituatii propice a unei incitatii exterioare ci pro&oaca el in!u!i oca'iile in care apoi operea'a. Cu cat tra!aturile per!onalitatii criminale !unt mai inten!e cu atat facilitea'a trecerea la actul infractional. Infractorul are o per!onalitate p!i$o+morala #eficienta. Ca urmare a orientarii axiolo%ice a !i!temului #e &alori pe care il po!e#a infractorul e!te incapa"il #in punct #e &e#ere p!i$ic !a #e!fa!oare o munca !ociala !u!tinuta. Acea!ta incapacitate e!te #u"lata #e atitu#inea ne%ati&a fata #e munca fata #e cei ce #e!fa!oara o acti&itate or%ani'ata pro#ucti&a. Nu !e poate !pune in!a ca acea!ta atitu#ine ca acea!ta incapacitate fi'ica e!te %enerata #e #eficiente ale

&ointei. Proce!ele &oliti&e functionea'a la ei in mo# normal continutul lor !e in#reapta !pre actiuni conflictuale in raport cu !ocietatea !pre actiuni anti!ociale. Atitu#inea ne%ati&a fata #e munca lip!a unor preocupari !u!tinute care !a #ea un !cop mai con!i!tent &ietii pro&oaca la ei o !tare #e continua nelini!te #e nemultumire #e !ine o continua !tare #e ira!ci"ilitate. Acea!ta nelini!te alimentea'a ten#inta ela"orata in cur!ul &ietii lor !pre &a%a"on#a* !i a&enturi ceea ce le con&ine foarte mult #eoarece le fa&ori'ea'a acti&itatea infractionala. Faptul ca in #ecur!ul acti&itatilor infractorii i!i con!tituie un !til !pecific #e lucru poate !u%era uneori !aracie #e i#ei !au lip!a ima%inatiei creatoare #ar in acela!i timp mai pro"a"il o !peciali'are !uperioara fapt ce contra'ice teoria #e!pre inteli%enta nati&a !pecifica a infractorilor. Anali'an# mo#ul lor #e lucru a*un%em !a recuno!tem ca e!te &or"a in cea mai mare parte a ca'urilor #e i#ei !imple cu mici &ariatii pe acela!i moti& fun#amental. Cu toate ace!tea maie!tria lor poate o%lin#i uneori in%enio'itate in&enti&itate fante'ie precum !i o #exteritate #eo!e"ita ce !e #o"an#e!te pe "a'a unui antrenament in#elun%at. Train# in conflict cu !ocietatea !i actionan# mereu impotri&a ei prin !ucce!ele o"tinute in acti&itatea infractionala #e&in incre'uti or%olio!i !upraapreciin#u+!e !i a*un%an# la manife!tari #e &anitate a#e!eori puerile. Infractorul !e !imte mereu in continua aparare le%itima fata #e !ocietatea care refu'a !a ii ofere #e "una &oie ceea ce capriciul lui #e moment pretin#e. Elementul lui &ital !i in acela!i timp !i o tra!atura fun#amentala a caracterului !au e!te minciuna. Lip!a unui microclimat afecti& e!c$i&area #e con!tran%eri !ocial+morale lip!a unor &alori etice catre care !a tin#a il fac pe infractor in#iferent fata #e &iitor ii imprumuta o atitu#ine #e totala nepa!are fata #e propria+i !oarta. ,in ace!t moti& aparentul cura* #e care #a #o&a#a repre'inta #e fapt in!en!i"ilitate in#iferenta in urma ten!iunii continue in urma o"i!nuintei #e a fi mereu in pericol. E%oi!mul elimina complet orice urma #e compa!iune !i ca urmare poate #uce la acte #e mare cru'ime. Se remarca !entimentali!mul ieftin al infractorului care are o forta mo"ili'atoare ma*ora con!tituin# re!ortul care il impin%e !pre actiune. Profilul p!i$ocomportamental al infractorului a fo!t pre'entat la mo#ul %eneral cuprin'an# acele elemente care !e pot #e!prin#e #in anali'a tra!aturilor fun#amentale ale unui numar mare #e infractori. Ima%inea pre'entata e!te mai #e%ra"a una !tati!tica ea permite un numar ne!far!it #e exceptii un *oc mare #e #epla!ari cau'ate fie #e elemente temperamental+caracteriale fie #e exercitarea unei !pecialitati infractionale #eo!e"ite. Pon#erea cu care apar ace!te caracteri!tici #ifera foarte mult #e la un infractor la altul in functie !i #e %enul #e infractiune pe care il reali'ea'a. CONCEPTUL DE PERSONALITATE A INFRACTORULUI Per!onalitatea infractorului e!te un concept criminolo%ic complex care Bn%lo"ea'C noDiunea p!i$o+!ocialC #e per!onalitate Ei noDiunea *uri#ico+penalC #e infractor 1. Per!onalitatea e!te un concept operaDional #e or#in #e!cripti& care BnfCDiEea'C re'ultatul unui proce! #e a#aptare a fiinDei umane la lume cu !cop #e con!er&are Ei #e'&oltare. Ea e!te con!ecinDa proce!ului interacDioni!t prin care infra!tructura "iolo%icC a fo!t %refatC cu principalii &ectori !ociali un re'ultat al interacDiunii #ialectice #intre an!am"lul caracteri!ticilor or%ani'Crii interne a in#i&i#ului -factori en#o%eni. Ei an!am"lul factorilor me#iului !ocial -factori exo%eni.. Structura p!i$olo%C a in#i&i#ului nu poate fi BnDelea!C fCrC infra!tructura "iolo%icC pe care ea !e clC#eEte Ei Bn afara !upra!tructurii !ociale Bn care ea !e inte%rea'C. A#aptarea la lume Ei !ocietate a fiinDei umane cu !cop #e con!er&are Ei #e'&oltare Bn con#iDii #e eficienDC maximC #epin#e Bntr+o mC!urC importantC #e componenDa "iolo%icC a in#i&i#ului Ei e!te operatC #e !i!temul ner&o! central. Acti&itatea !i!temului cere"ro+!pinal #e care #epin#e &iaDa p!i$icC !e Bntre%eEte cu aceea a !i!temului neuro+&e%etati& care re%lea'C proce!ele interne #e meta"oli!m. ,e aici re'ultC le%Ctura #intre "iotip Ei componentele per!onalitCDii re!pecti& aptitudinile, temperamentul, caracterul). Aptitu#inile repre'intC !i!teme operaDionale !ta"ili'ate !uperior #e'&oltate Ei #e mare eficienDC. Aptitu#inile #e "a'C !unt moEtenite iar cele !uperioare !unt #o"Fn#ite Bn proce!ul Bn&CDCrii Ei perfecDionCrii in#i&i#uale. Temperamentul exprimC %ra#ele #e acti&are a ener%iei "io+p!i$ice #eterminate atFt #e !ecreDiile en#ocrine #e cele ale tiroi#ei Ei ale paratiroi#ei precum Ei #e !i!temul #e acti&are reticularC #in #iencefal. Componenta temperamentalC poate fi inte%ratC ca element explicati& Bn etiolo%ia crimei #ar numai pe "a'a #atelor furni'ate #e EtiinDa contemporanC care aratC cC nu exi!tC tipuri pure #e temperament Ei cC ace!te tipuri conDin atFt trC!Cturi po'iti&e cFt Ei ne%ati&e. 3o#ul #e manife!tare concretC a temperamentului #epin#e #e mC!ura in care el e!te re%lat Ei !tCpFnit #e caracter. Caracterul repre'intC un an!am"lu #e Bn!uEiri care !e manife!tC con!tant Ei #ura"il Bn faptele #e con#uitC ale in#i&i#ului2.

>ean Pinatel TraitG #e #roit penal et #e criminolo%ie Tome III Criminolo%ie Pari! ,allo' 10@2< R.3. StCnoiu Intro#ucere Bn criminolo%ie /ucureEti E#itura Aca#emiei 1070 pa%. 162. ) A. 3Cr%ineanu Con#iDia umanC /ucureEti E#itura HtiinDificC /ucureEti 1072 pa%. 16. 2 A. RoEca P!i$olo%ie %eneralC E#itura ,i#acticC Ei Pe#a%o%icC /ucureEti 107: pa%. :I6+:I:.

Comportamentul -con#uita. exprimC raportul #intre acti&itatea !i!temului ner&o! central care re%lea'C proce!ele #e relaDie cu !ocietatea Ei !i!temul neuro&e%etati& care con#uce proce!ele interne #e meta"oli!m. El e!te re'ultatul interacDiunii componentelor per!onalitCDii Bn!cri! Bntr+o matrice cu un alt %ra# #e !ta"ilitate. Jn realitate per!onalitatea umanC nu e!te #oar con!ecinDa ere#itCDii interacDiunile #intre in#i&i# Ei me#iu rC!frFn%Fn#u+!e a!upra componentelor per!onalitCDii. Jn ca#rul proce!ului #e !ociali'are #e maturi'are "iolo%icC Ei !ocialC omul BEi mo#elea'C per!onalitatea prin Bn&CDarea Ei interiori'area complexului !ocio+cultural pe care Bl promo&ea'C !ocietatea. Proce!ul #e !ociali'are Bn an!am"lul !Cu mo#elea'C un tip #e per!onalitate #efinit prin unicitate Ei ori%inalitate Ei care exprimC Bntr+un mo# con!tant #ura"il un amplu repertoriu #e atitu#ini opinii Ei acDiuni compati"ile cu mo#elul cultural Ei normati& al !ocietCDii re!pecti&e. Per!onalitatea e!te un concept care pre!upune i#eea #e e&oluDie a fiinDei umane Bn raport cu mo#ificCrile inter&enite Bn me#iul !ocial Bn !fera relaDiilor !ociale. ,eEi relaDiile !ociale influenDea'C #eci!i& formarea per!onalitCDii in#i&i#uale la rFn#ul lor ele !unt #eterminate #e acti&itatea oamenilor ca factori !ociali creatori. Jn con!ecinDC per!onalitatea umanC e!te pro#u!ul epocii Bn care trCieEte omul Ei pe care o reflectC la ni&elul conEtiinDei acDionFn# toto#atC con!tructi& !au #i!tructi& a!upra !a. Proce!ele inte%rCrii !ociale !unt proce!e interacDioni!te care #eterminC !inte'ele ma*ore ale con#iDiei umane. Ace!te proce!e !unt marcate #e ten#inDe Ei &alenDe. Tendinele !unt incitaDii pro&enite #in interiorul fiinDei umane #ar ele nu !unt numai ere#itare ci Ei #o"Fn#ite prin Bn&CDare. Jn ca'ul ten#inDelor "iolo%ice precumpCneEte ere#itatea iar Bn ca'ul ten#inDelor !ociale e!enDialC e!te Bn&CDarea. ;alenDele !unt incitaDii #eterminate #e me#iul !ocial. Ele !e con*u%C cu ten#inDele re'ultFn# comportamentul !pecific fiecCrei fiinDe umane. ,in punct #e &e#ere criminolo%ic cea mai importantC componentC a per!onalitCDii umane rCmFne caracterul a cCrui #e!cifrare Ei &alorificare poate a&ea un rol #eo!e"it Bn pre&enirea Ei com"aterea fenomenului infracDional precum Ei Bn tratamentul Ei re!ociali'area infractorilor. Conceptul #e per!onalitate a infractorului nu !urprin#e ima%inea unei per!onalitCDi pre#e!tinate pentru crimC Bntre #elinc&enDi Ei non#elic&enDi neexi!tFn# o #iferenDC #e naturC ci o diferen de !rad cu #eterminare multicau'alC. Per!onalitatea orientatC anti!ocial !e formea'C Bn aceleaEi !fere ale &ieDii !ociale -familie EcoalC micro%rupuri me#ii #e pro#ucDie. ca Ei per!onalitatea non+ #elinc&entC. Ceea ce #iferC e!te conDinutul informaDiilor receptate Ei &aloarea acor#atC ace!tora 6. Orientarea anti!ocialC a per!onalitCDii e!te un proce! #e #uratC Bn care !u"iectul a!imilea'C cu prepon#erenDC informaDiile pertur"ante care Bi !o!e!c #in me#iul !ocial. EficienDa mo#elatoare a informaDiilor pertur"ante e!te Bn relaDie #irectC cu trC!Cturile #e caracter ale !u"iectului. Un in#i&i# cu trC!Cturi ne%ati&e #e caracter &a fi #eo!e"it #e !en!i"il la informaDiile apte !C+i !timule'e ace!te trC!Cturi care Bn timp #e&in #ominante #eterminFn# orientarea anti!ocialC a per!onalitCDii. Jn con!ecinDC impactul informaDiilor pertur"ante &a fi cu atFt mai !emnificati& atunci cFn# !u"iectul e!te tFnCr. Ele &or mo#ifica !tructura #e per!onalitate mai ale! la ni&elul caracterului fapt exteriori'at iniDial Bn acte minore #e con#uitC ne%ati&C care cu timpul !e %enerali'ea'C #e%enerFn# Bn acte #e con#uitC anti!ocialC infracDionalC. ,intre componentele me#iului p!i$o!ocial care exercitC o influenDC #eo!e"itC a!upra formCrii per!onalitCDii in#i&i#ului atenDia criminolo%iei !+a Bn#reptat !pre familie, "coal , profe#ie$ Familia repre'intC principalC in!tanDC #e !ociali'are al cCrei rol funcDional Bn !tructura !ocialC Ei Bn !i!temul in!tituDiilor !ociale permite reali'area a #ouC funcDii principale1 !ociali'area primarC a copiilor pentru a #e&eni mem"ri ai !ocietCDii Ei !ta"ili'area per!onalitCDii a#ulDilor. Familia BEi reali'ea'C funcDiile !ale !ociali'atoare Bn ca#rul unor !ituaDii !pecifice1 K !ituaDiile #e Le#ucare moralC5 Bn care !unt e!enDiale relaDiile Ei autoritatea #in interiorul familiei prin care copilul BEi formea'C o primC ima%ine #e!pre lume Ei &iaDC #e!pre norme Ei &alori< K !ituaDiile #e LBn&CDare co%niti&C5 care Bi formea'C copilului !i!temului #e cunoEtinDe aptitu#ini Ei #eprin#eri nece!are con&ieDuirii !ociale< K !ituaDiile #e in&enDii Ei ima%inaDie care #e'&oltC fante'ia Ei capacitCDile creatoare< K !ituaDiile #e comunicare p!i$olo%icC care #e'&oltC afecti&itatea !pecific umanC. 3o#elul comportamental al pCrinDilor exercitC fCrC Bn#oialC o puternicC influenDC a!upra copilului. PCrinDii a cCror comportare !e caracteri'ea'C prin cin!te one!titate re!pect faDC #e muncC &or con!titui exemplu po'iti& pentru proprii lor copii. Jn acele familii Bn care pCrinDii nu munce!c #uc o &iaDC para'itarC con!umC frec&ent "Cuturi alcoolice au antece#ente penale ri!cul apariDiei unor manife!tCri anti!ociale la copii e!te mult mai ri#icat. Rolul familiei Bn formarea per!onalitCDii in#i&i#ului tre"uie con!i#erat Bn toatC complexitatea !a. %coala #eDine #e a!emenea un loc important Bn formarea per!onalitCDii in#i&i#ului. Ea e!te menitC !C #e'&olte aptitu#inile !C tran!mitC cunoEtinDele profe!ionale !C forme'e !C #e'&olte Ei !C con!oli#e'e atitu#inile po'iti&e pre%Ctin# pentru o &iaDC %eneraDia tFnCrC. CorelaDia #intre criminalitate ni&elul #e in!truire Ei e#ucaDie nu poate fi ne%li*atC. In#i&i'i cu un &olum re#u! #e cunoEtinDe cu carenDe e#ucaDionale pronunDate fCrC o repre'entare

?$eor%$e Ni!toreanu Co!ticC PCun Criminolo%ie E#itura Europa No&a /ucureEti 100@ pa%.1@@ M 1@7.

exactC a!upra &alorilor Ei normelor !ociale nu #i!cern "inele #e rCu licitul #e ilicit. Pre%Ctirea EcolarC re#u!C ni&elul precar al cunoEtinDelor antura*ul necore!pun'Ctor con!tituie o cale !i%urC !pre #elinc&enDC. Profe#ia prin ea Bn!CEi nu repre'intC #ecFt o mo#alitate #e a e&ita #elinc&enDa prin a!i%urarea unor &enituri one!te. CercetCrile Bntreprin!e a!upra cau'elor infracDiunilor comi!e cu &iolenDC rele&C cC ma*oritatea !u"iecDilor acti&i au un !tatut ocupaDional precar in!ta"il cei mai mulDi #intre aceEtia nea&Fn# nici o calificare. Jn conclu'ie !ociali'area a#ultului !e con!truieEte pe fon#ul cunoEtinDelor #eprin#erilor Ei moti&aDiilor #o"Fn#ite Bn cur!ul !ociali'Crii primare ulterior inter&enin# factori Ei a%enDi caracteri'aDi prin !tructuri e#ucaDionale Ei mecani!me #e influenDC #in ce Bn ce mai puternice. FCrC Bn#oialC cC Ei me#iul !ocial %lo"al Bn an!am"lul !Cu poate a&ea un rol !emnificati& Bn apariDia con#uitelor anti!ociale Bn formarea per!onalitCDii infractorului . ApariDia con#uitelor anti!ociale #ecur%e a!tfel #in Bn!CEi e!enDa !ocietCDii #in cri'a economicC pe care o !trC"ate. Jn ace!t context anomia repre'intC o !tare !pecificC !ocietCDilor #e'or%ani'ate !ocial '%u#uite #e re&oluDii !au cri'e !ociale profun#e Bn urma cCrora !e amplificC ten#inDele #e #e&ianDC !ocialC iar mo#elele promo&ate #e&in confu'e. Tinerii re!imt !tarea anomicC mai ale! cC pe un conflict Bntre nece!itCDile per!onalitCDii lor aflate Bn formare Ei reperele normati&e care le orientea'C con#uita ca o conte!tare a &alorilor parentale Ei a oricCrui alt tip #e normC care nu Dine !eama #e ne&oile lor #e creati&itate Ei #e afirmare acti&C Bn &iaDa !ocialC. A"!enDa unor !tan#ar#e preci!e a unui %$i# &aloric clar e!te re!imDitC ca o !tare #e an%oa!C #e #e'orientare Ei ina#aptare !ocialC care con#uce la #e&ianDC. Anomia !ocialC interacDionea'C cu per!onalitatea Bn formare #eterminFn# #i!pariDia ori'ontului a per!pecti&ei &iitorului !ocial al in#i&i#ului #e&enin# factor crimino%en. Con!ecinDa tipicC a raporturilor contra#ictorii Bn planul !ocialului e!te Bn!trCinarea in#i&i#ului Ei mo#ificarea Bn !en! anti!ocial a !tructurii !ale #e per!onalitate manife!tatC prin in#i&i#uali!m in#iferenDC afecti&C e%ocentri!m Ei a%re!i&itate. Orientarea anti!ocialC a per!onalitCDii infractorilor e!te #iferitC ca %ra# #e inten!itate Ei mo# #e manife!tare. In#i&i#ul orientat anti!ocial recunoaEte !i!temul licit #e &alori #ar per!onalitatea !a pre'intC o #i!funcDie o ina#aptare nereuEin# !C reacDione'e Bntot#eauna Bn conformitate cu ace!te norme Ei &alori. ?ra#ul #e inten!itate a orientCrii anti!ociale a per!onalitCDii infractorului !u%erea'C pericolul !ocial potenDial pe care Bl pre'intC ace!ta. Spre exemplu un in#i&i# nea#aptat #ar care nu conte!tC !i!temul #e norme Ei &alori impu! #e !ocietate repre'intC un pericol !ocial potenDial mai re#u! #eEi Bntr+o !ituaDie concretC fa&ora"ilC el poate !C&FrEi o infracDiune. Trecerea la !C&FrEirea actului infracDional e!te elementul care #iferenDia'C infractorii #e noninfractori. Anali'a trecerii la act !urprin#e momentul impactului #intre per!onalitate Ei !ituaDia concretC #e &iaDC. Per!onalitatea pre'intC intere! !u" a!pectul inten!itCDii orientCrii !ale anti!ociale -#iferenDa #e %ra#. precum Ei a trC!Cturilor #e caracter care o !u!Din1 e%ocentri!mul a%re!i&itatea in#iferenDa afecti&C Ei la"ilitatea. Jn funcDie #e inten!itatea orientCrii anti!ociale a per!onalitCDii infractorului pentru a !e trece la !C&FrEirea infracDiunii !ituaDia concretC #e &iaDC poate Bm"rCca atFt forma con#iDiei nece!are cFt Ei pe cea a con#iDiei nece!are Ei !uficiente. O#atC Bntrunite ace!te criterii !u"iectul e!te pu! Bn !ituaDia #e a #eli"era Ei a opta Bntre mai multe &ariante #e comportament. Jn proce!ul p!i$olo%ic #e #eli"erare inter&in criterii moti&aDionale -mo"il Ei !cop. &alorice -!emnificaDia !ocialC Ei *uri#icC a faptei. morale afecti&e Ei materiale -con#iDii concrete #e reali'are a faptei.. Pentru infractorul #e profe!ie care are o orientare anti!ocialC a per!onalitCDii #eo!e"it #e marcatC re'ultatul #eli"erCrii e!te uEor #e anticipat. Si!temul propriu #e norme Ei &alori Bi *u!tificC con#uita Ei Bi #C un caracter le%itim. Atunci cFn# orientarea anti!ocialC a per!onalitCDii are un %ra# mai re#u! #e inten!itate criteriile po'iti&e nu mai !uferC o #e!con!i#erare atFt #e ra#icalC. Trecerea la act !urprin#e fa'a #inamicC Bn pro#ucerea infracDiunii confruntarea #e ar%umente Bn fa&oarea !au Bmpotri&a unei anumite #eci'ii #e&ine acutC are a!pect conflictual. Jn opinia noa!trC nu exclu#em e&entualitatea ca infracDiunile !C fie !C&FrEite !pontan #in culpC ori cu praeterintenDia #ar ace!tea !unt excepDia care confirmC re%ula Ei con!tituie tot o expre!ie a unor per!onalitCDi orientate anti!ocial caracteri'ate prin impul!i&itate a%re!i&itate !au ne%li*enDC faDC #e &alorile !ociale ce !unt prote*ate #e le%ea penalC.