III. NATURA PIETELOR LA TERMEN IV. CONTRACTUL DE BURSA V. PRETUL SI RISCUL DE PRET PE PIETELE BURSIERE VI.

OPERATIUNILE DE ACOPERIRE (HEDGING) PE PIATA BURSIERA VII. ANALIZA PRETURILOR PE PIETELE LA TERMEN VIII. PIATA OPTIUNILOR CAP I. BURSA - ELEMENTE DEFINITORII
Burse de marfuri: = !mm!di"ies e #a$%es Burse de &a'!ri: s"! ( e) #a$%e De 'a "ra$*a "ii'e SPOT s-a "re u" 'a "ra$*a "ii'e 'a "erme$ FOR+ARD Cerealele au fost primee unde s-au aplicat primele reguli ale bursei, apoi produsele s-au extins: bulbi de lalele,orez, cafea O,era"iu$i'e FOR+ARD = contract realizat prin negociere Burse = asociatii de tip mutual, fara scop lucrativ Treptat se trece la standardizare, marfurile trebuie sa indeplineasca anumite cerinte pt a putea fi tranzactionate. In sec al 19-lea inovatii = contractele !"T"#$% sunt introduse la C&'T CBOT - C#i a%! B!ard !f Trade( = &ursa de marfuri din C)icago , ramasa pana la zilele noastre cea mai mare bursa de mf din lume Si$%uru' e'eme$" are se de"ermi$a la bursa es"e PRETUL

Su.ie ": Cara "eris"i i'e .ursei:

1) Bursa este o Piata de marfuri si valori
- pentru ca bursele sunt locuri de concentrare a cererii si ofertei pentru marfuri si pentru diferite tipuri de )artii de valoare. - c)iar daca se bazeaza pe un model comun, bursele de marfuri si de valori au functii diferite in economie. a( Burse'e de marfuri sunt piete unde se tranzactioneaza bunuri generice, care se individualizeaza prin masurare, numarare si cantarire* sunt fungibile ( pot fi inlocuite unele cu altele(* au caracter standardizabil , +adica marfa poate fi impartita pe loturi omogene(, sunt depozitabile si au un grad redus de prelucrare, $x: cereale +grau, porumb, orez, soia etc(., metale +cupru, aluminiu, zinc etc.(, produse tropicale +cafea, cacao, za)ar etc.(, petrol* oua, carne., si burse organizate pentru servicii, ca inc)irieri de nave +navlosire( sau asigurari. b( Burse'e de &a'!ri sunt centre ale vietii financiare unde se fac vanzari,cumparari de )artii de valoare +actiuni, bonuri de tezaur etc.( si unde se realiza operatiuni cu valute, metale pretioase sau efecte de comert. &ursa de valori indeplineste si functia de indicator general al climatului de afaceri din spatiul economic, national si international, in care isi exercita influenta.

2)Bura este o Piata simbolica

a( -t ca la .urse'e de marfuri nu se negociaza asupra unor bunuri fizice, prezente ca atare la locul contractarii +ca in cazul licitatiilor clasice(, ci pe baza unor documente reprezentative +)artii(, care consacra dreptul de proprietate asupra marfii - bursa este o piata dematerializata b( Burse'e de &a'!ri sunt prin esenta lor piete simbolice, deoarece aici se tranzactioneaza in principal titluri rezultate din operatiuni financiare +ex, mobilizare de

capital, atragerea unui imprumut(. .cest caracter este pus in evidenta de noile tipuri de tranzactii bursiere +ex la contractele futures pe indici de bursa, obiectul tranzactiei este o suma de bani determinata prin calcul iar executarea acesteia presupune exclusiv plata,incasarea unei diferente banesti. Pr! esu' de sim.!'i*are a "ra$*a "ii'!r a/uta la: - cresterea operativitatii si a sigurantei in tranzactii* - sporirea atractivitatii pietei, prin oferirea de multiple posibilitati de castig* - posibilitatea luarii unor decizii comerciale si financiare cu caracter anticipativ* - facilitarea circulatiei marfurilor . 3)Bursa este o Piata libera. Pt ca - nu pot fi tranzactionate la bursa decat acele marfuri sau valori pentru care exista o concurenta libera, + adica un numar suficient de mare de ofertanti si cumparatori astfel incat sa nu apara concertari in scopul manipularii pretului*( - bursa este opusa, prin esenta sa, ideii de monopol. - menirea bursei este de a pune in valoare /ocul liber al fortelor pietei, excluzand orice interventie extraeconomica, - bursa se apropie cel mai mult de modelul teoretic al pietei pure si perfecte 4)Bursa este o Piata organizata. - ptr ca tranzactiile se realizeaza conform unor principii, norme si reguli cunoscute si acceptate de participanti. - tranzactiile bursiere se efectueaza intotdeauna prin firme specializate +societati de bursa( si prin intermediul unui personal specializat +agentii de bursa(, - prin reglementare se urmareste asigurarea conditiei esentiale a viabilitatii bursei: redi.i'i"a"ea a es"eia/ .

5) Bursa este o Piata reprezentativa.

- ptr ca serveste drept reper pentru toate tranzactiile care se efectueaza cu marfuri sau valori - la bursa se stabileste pretul pentru marfurile sau valorile negociate - asa-numitul urs a' .ursei adica elementul esential pentru toate tranzactiile comerciale - fu$ "ia e$"ra'a a .ursei este tocmai de a stabili zilnic nivelul pretului, adica punctul de ec)ilibru al pietei, acel pret care asigura - in conditiile date - volumul maxim de tranzactii. I$ !$ 'u*ie. Bursa es"e ,ia"a ,ri$ e) e'e$"a.

Su.ie " : Ti,uri'e de marfuri si ser&i ii are se "ra$*a "i!$ea*a 'a .ursa-,!a"e fi i$"re.ari de "i,u': In ce categorie intra za)arul0(
Intrebari grila 01 Cerea'e si ,'a$"e "e#$i e: grau, grau fura/er, grau de morarit, porumb, porumb fura/er, ovaz, orz , orez, boabe de soia, ulei de soia, faina de soia, seminte de floarea soarelui, ulei de floarea soarelui, rapita, ulei de rapita, canola +planta specifica americana(, seminte de in, mazare, cartofi* 21 Car$e si a$ima'e &ii: carcase de vita, carcase de porc, bovine vii, bovine la ingrasat, porcii vii, porci la ingrasat* 31 Pr!duse 'a "a"e: lapte, lapte praf, unt, branza* 41 P,r!duse "r!,i a'e: cafea, cacao, za)ar, bumbac, ulei de palmier, citrice, concentrat de portocale, cauciuc natural* 51 Mme"a'e: aur, argint, cupru, aluminiu, nic)el, zinc, plumb, staniu* 61 Pr!duse e$er%e"i e: petrol, motorina, benzina, pacura, gaze naturale* 71 Aa'"e ,r!duse: c)erestea, oua, energie electrica*

81 Servicii: navluri. Su.ie ": Re,ar"i"ia .urse'!r i$ ,'a$ %e!%rafi - $u a,are a i$"re.are Cea mai importanta bursa de marfuri engleza este 1ondon 2etal $xc)ange +12$(.

I$s"i"u"ia .ursei
%"&I$CT$: .ici vor fi intebari punctuale, sunt importante, raspunsurile pot fi cu mai multe variante $x* Ce inseamna un club in bursa0 + mu am gasit nicaieri( Ce stabilesc ei +regulamentul(0 Cum se organizeaza membrii unei burse0 Cum sunt organizate bursele de marfuri0 - &ursa in sine, nu se anga/eaza ca parte la tranzactii i fu$ "ia ei ,rim!rdia'a consta in rearea u$ei adru efi ie$" pentru actiunea fortelor pietei libere, prin asigurarea unor servicii si facilitati: - mai nou bursele s-au demutualizat devenind din asociatii non-profit in societati comerciale pe actiuni si au realizat iesirea pe pietele de capital. - Burse'e de marfuri ,!" fi !r%a$i*a"e sub forma de cubluri si sub forma de comitete - Di$ ,u$ " de &edere i$s"i"u"i!$a', bursa es"e ! !r%a$i*a"ie ai carei membrii pot fi persoane fizice sau /uridice. - Mem.rii u$ei .urse se !r%a$i*ea*a in: a) cluburi b) comitete c) cluburi comitete - Calitatea de membru este limitata de un nr specificat de locuri - 1a bursele !r%a$i*a"e su. f!rma 'u.uri'!r, un loc de membru asigura dreptul de a tranzactiona contracte futures, fara plata comisioanelor impuse de firmele de bro3era/. - 1ocul astfel detinut poate reprezenta o investitie, deoarece, in general pretul acestui loc creste odata cu cresterea volumului de tranzactii din cadrul bursei respective. - membrii bursei au diverse avanta e, cum ar fi : sunt indereptati4i sa execute in mod direct operatii in bursa - C!$du erea si admi$is"rarea .ursei a( 2anagementul burselor revine membrilor acesteia, asistati de un personal administrativ. b( Conducerea executiva este asigurata de un Consiliu de directori ales de catre membrii bursei si format din reprezentanti ai acestora si deseori de cativa specialisti nemembrii ai bursei. - D! ume$"e'e i$s"i"u"iei bursiere : a( sunt statutul si b( #egulamentul bursei este stabilit de catre Consiliul de directori si implementat in practica de catre o re"ea de !mi"e"e, formate din membrii ai bursei si asistate de personal administrativ. Comitetele sunt specializate pe domenii de activitate, iar numarul si denumirea lor difera de la bursa la bursa.

CAP II. FUNCTIILE BURSELOR DE MARFURI

SUBIECTE : .cest cap este f f important - de aici se dau subiectele mari, de comentat. %a nu se confunde functiile cu caracteristicile bursei cu functiile bursei &ursele de marfuri au o serie de fu$ "ii e !$!mi e/ fi$a$ iare si !mer ia'e.

01 Fu$ "ia de fa i'i"are a "ra$*a "i!$arii. .ceasta este cea mai importanta functie* bursele sunt create pentru a oferi un loc de intrunire a comerciantilor, pentru a concentra oferta si cererea 21 Fu$ "ia de e)er i"are a u$!r i$f'ue$"e de"ermi$a$"e asu,ra e&!'u"iei !mer"u'ui i$"er$a"i!$a' u ,r!duse'e res,e "i&e. Comertul international 5la vedere6, realizat in afara institutiilor bursiere, va urma aceeasi evolutie ascendenta sau descendenta ca in cazul pietelor la termen. Cu alte cuvinte, se poate spune ca .urse'e de marfuri re,re*i$"a ade&ara"e 9.ar!me"re: a'e !mer"u'ui m!$dia' ,e$"ru ,r!duse'e res,e "i&e. 31 Fu$ "ia de s"a.i'ire -f!rmare1 a ,re"uri'!r re,re*e$"a"i&e ,e$"ru ,r!duse'e de .a*a. .ceasta functie rezulta din corelarea mai multori factori ca: a( raportul cerere-oferta pe pietele spot sau futures, b( evolutia preturilor pe aceste piete, c( evolutia evenimentelor sociale si politice importante, 41Fu$ "ia de a ref'e "a fide' !$;u$ "ura di$"r-u$ m!me$" da" . bursele dau tonul pietei, anticipeaza trendul, sunt locul de descoperire al preturilor reprezentative pentru produsele negociate. 51 Fu$ "ia de s"a.i'i*are a ,re"uri'!r si de redu ere a am,'i"udi$ii f'u "ua"ii'!r de urs. tranzactiile la termen pe marfuri agricole duc la o reducere a volatilitatii preturilor marfurilor tranzactionate la vedere iar prezenta speculatorilor atenueaza amplitudinea fluctuatiilor de pret si reduce decala/ul dintre cursurile extreme in interiorul unui sezon precum si amplitudinea fluctuatiilor de pret de la un sezon la altul. 61 Fu$ "ia de mi$imi*are a ris uri'!r de ,re" ,e$"ru marfa efe "i&a. A eas"a fu$ "ie es"e i$de,'i$i"a ,ri$ #ed%i$%. 'peratorul care initiaza o asemenea operatiune de acoperire pe piata la termen isi asuma o pozitie opusa pozitiei sale luate pe piata fizica +piata spot(, in speranta compensarii oricarei pierderi aferente pietei fizice, cu un castig de pe piata la termen. 7edging-ul poate fi de vanzare sau de cumparare in functie de pozitia pe care o are operatorul pe piata la termen. .stfel, prin intermediul burselor un operator se poate asigura fata de riscul de pret, minimizandu-si riscurile, pe care la transfera altui operator de pe piata +unui speculator(. 71 Fu$ "ia de fa&!ri*are a 'i.erei !$ ure$"e . -rin metoda de comercializare specifica burselor si reguli respectate de toti operatorii, este imposibil ca un individ sau un grup sa exercite o influenta negativa asupra preturilor..stfel, bursele de marfuri se apropie de concurenta perfecta. Pie"e'e 'a "erme$ contribuie la inlaturarea pozitiilor de monopol si lupta impotriva pozitiilor dominante. Pie"e'e fu"ures ofera un mecanism de difuzare a preturilor la toti participantii de pe piata. Conditiile ce duc la formarea pretului intr-un cadru sunt: - numarul mare de participanti de pe piata* - pietele la termen sunt piete centralizate si reglementate - sistemele de tranzactionare permit tuturor participantilor sa cunoasca pretul oferit si cerut de fiecare, - contractele la termen sunt standardizate* - nu exista bariere de acces pe piata. 81 Fu$ "ia de !ferire de i$f!rma"ii asu,ra $i&e'u'ui ,re"uri'!r u$!r marfuri dis,!$i.i'e 'a u$ a$umi" "erme$. Pre"uri'e la bursa sunt influentate doar de raportul cerere-oferta, dar si de alti factori de natura economica, sociala sau politica

+inflatie, modificari semnificative ale cursurilor valutare, greve, sc)imbarea regimului politic sau al regimului fiscal, etc.(, -rin acesata functie se pot studia toate contractele la termen cu scadenta la orice moment dorit ptr a-si crea o imagine de ansamblu cu privire la preturile viitoare prin intermediul studierii cotatiilor futures. .ceasta functie este realizata prin publicarea si promovarea unor informatii diverse, care permit evaluari pentru perioadele curente si viitoare cu privire la stocul de marfuri sau cererea mondiala. -e cine intereseaza informatiile furnizate de burse 0 - informatiile furnizate de pietele bursiere intereseaza deopotriva pe toti participantii la bursa+ operatorii bursieri :: fermieri/ !mer ia$"i/ !$suma"!ri/ s,e u'a"!ri/ ar.i"ra;is"i e" . Ce sunt informatiile bursiere 0 Ce rol au informatiile bursiere 0 - aceste informatii constituie un adevarat g)id in programarea actiunilor viitoare ale participantilor la activitatile bursiere. Ce rol au pietele bursiere 0 -ietele bursiere conduc la ! u$if!rmi*are a ,re"uri'!r, a ,ie"e'!r '! a'e si la o mai redusa se%me$"are a ,ie"e'!r. !ventualele practici de monopol ce ar putea interveni la nivel local vor fi ani"ilate de accesibilitatea tuturor participantilor la o piata unificata# reprezentativa. -ietele bursiere de tip futures confera participantilor locali sa acceseze pietele nationale sau internationale. ' piata integrata la nivel national semnifica faptul ca toti operatorii locali vor putea sa urmareasca tendintele pietei nationale iar ,re"uri'e &!r de&e$i mu'" mai s"a.i'e. Cei care recurg la comertul de bursa pentru acoperirea riscurilor inregistreaza ! mai mare s"a.i'i"a"e a &e$i"uri'!r decat cei care nu recurg la astfel de piete A$a'i*a fu$ "ii'!r e !$!mi e a'e .urse'!r de marfuri dezvaluie : importanta economica a acestora in economia mondiala care poate fi redata succint prin urmatoarele: - .ursa !$s"i"uie ! ,ia"a ara "eris"i a pe care se concentreaza cererea si oferta privind anumite genuri de marfuri, - .usa e)er i"a ! i$f'ue$"a de"ermi$a$"a asu,ra !mer"u'ui m!$dia' cu produse de baza* i$f'e$"ea*a $i&e'u' ,re"uri'!r ce se f!rmea*a i$ afara .urse'!r* - .ursa !$s"i"uie '! u' i$ are se !$ e$"rea*a i$f!rma"ii'e cu caracter economic si politic* - "ra$*a "ii'e di$ .ursa i$'a"ura ! ,ar"e di$ ris u' de ,r!du "ie si di$ ris u' !mer ia'* sunt folosite si de alte organisme de piata pentru inc)eierea tranzactiilor.

A&a$"a;e'e !$feri"e de ,ar"i i,area 'a !mer"u' de .ursa

O,era"iu$i'e .ursiere efe"ua"e i$ s !, de a !,erire ofera urmatoarele avanta/e : .vanta/ele operatiunilor futures efectuate in scop de aoperire sunt : Su.ie " : de "ra"a" a&a$"a;e'e .ursei #ezumat : ' bursa functioneaza ca o piata la termen+ tranzactii in viitor( si trebuie sa vorbim despre avanta/e si dezavanta/e. <ed%i$%= modalitate de acoperire a riscului -rincipala caracteristica a bursei este permiterea tranzactiilor la termen. #ealizarea lor genereaza o serie de avanta/e ca : - se obtin informatii cu privire la piata, pret - cum se faci sa reduci riscul 01 Cu$!as"erea ,re"uri'!r

- se cunosc preturile in conditii de concurenta - aceste preturi servesc ca barometru negocierea marfurilor pe mai multe piete conexe. 21 I$f!rma"ii u ,ri&ire 'a ,re"uri. - &ursele de marfuri sau pietele la termen contribuie la circulatiei informatiilor privind preturile curente si la termen ale produselor. - firmelor mici si mi/locii nu negociaza la bursele de marfuri, dar ele pot pleca de la informatiile despre preturi date de bursele de marfuri pentru a lua cele mai bune decizii in materii de productie si comercializare 31 I$f!rma"ii u ara "er !mer ia'. -agentii de bursa, autoritatile bursiere incearca sa atraga clientii punandu-le la dispozitie diverse studii asupra pietei prin: ziare profesionale, reviste financiare,i presa cotidiana care trazeaza aspecte referitoare la produsele negociate la bursele de marfuri. 41 Cres"erea s #im.uri'!r !mer ia'e - a'" a&a$"a; a' .ursei1 - de*&!'"area .urse'!r de marfuri a !$dus 'a res"erea s #im.uri'!r !mer ia'e prin: a( liberalizarii sc)imburilor, b( liberalizarea miscarilor de capital c( prin cresterea plasamentelor internatiomale a favorizat dezvoltarea pietelor bursiere. 51 Redu erea e),u$erii 'a ris -a'" a&a$"a; a' .ursei1 -ietele bursiere sunt i$s"rume$"e de %radare &!'u$"ara a e),u$erii 'a ris - -rin initierea unor operatiuni de )edging cei care le initiaza doresc sa-si prote/eze marfurile +pe care le detin sau urmeaza sa le detina( impotriva fluctuatiilor preturilor de pe pietele 5spot6. 7edgerii pot fi: fermierii, societatile de productie-procesare si cele de comercializare. $ermierii efectueaza !,era"iu$i de a !,erire a$d d!res a( sa-si prote/eze valoarea produselor obtinutei acoperindu-si costurile aferente pastrarii marfii pana in momentul livrarii * b( sa se asigure ca va exista un cumparator pentru productia pe care urmeaza sa o obtina c( sa fixeze un pret de vanzare pentru aceasta productie. %ocietatile de productie efectueaza !,era"iu$i de a !,erire a$d d!res a( sa se prote/eze impotriva cresterii preturilor la materiile prime b( sa fixeze si preturile de vanzare pentru productia obtinuta. Comerciantii nu utilizeaza decat strategii simple de )edging datorita faptului ca nu sunt implicati in procesul de productie si nu sunt afectati de fluctuatiile preturilor produselor agro-alimentare* C!mer ia$"ii efectueaza !,era"iu$i de a !,erire a$d d!res a( sa se asigure ca vor avea de la cine sa cumpere marfa inainte de a o livra la pretul dorit* b( sa-si asigure o alternativa+importul( pt cazul in care mf nu soseste la timp, cumparand un nr de contracte futures Efi a i"a"ea !,era"iu$i'!r de a !,erire de,i$de de evolutia preturilor pe cele d!ua ,ie"e - ea rea'a -'a &edere1 si cea 'a "erme$ -fu"ures( -e cele doua piete, preturile evoluand cam la fel, adica au o e&!'u"ie ,ara'e'a I1 Para'e'ismu' di$"re ,re"u' 'a &edere si ,re"u' 'a "erme$ se e),'i a ,ri$ fa,"u' a: a( aceeasi operatori intervin pe cele doua piete reala +la vedere( si la termen + futures( b( este intotdeauna posibil sa fie executat un contract prin livrare fizica*

c( vanzatorul,cumparatorul unui contract este obligat sa livreze,primeasca produsul fizic, daca nu si-a anulat pozitia pana la ultima zi de tranzactionare la bursa+ rar utilizata, numai 8-9: din tranzactii derulandu-se asa(. Cand &aria"ia ,re"uri'!r 'a "erme$ $u es"e s"ri " ,ara'e'a cu cea a preturilor la vedere, !,era"iu$i'e de a !,erire adu u$ ,r!fi" sau operatorul va inregistra o pierdere. In consecinta, protectia nu este intotdeuna perfecta dar !,era"!rii are 'e i$i"ia*a su$" a !,eri"i fa"a de ris uri'e de ,re" importante la care sunt expusi. II1 E&!'u"ia $eide$"i a a ,re"uri'!r ,e e'e d!ua ,ie"e se e),'i a"a prin faptul ca: a( piata futures este mult mai sensibila decat cea a produselor fizice b( volumul tranzactiilor pe pietele futures il depaseste pe acela al tranzactiilor cu produse fizice, ceea ce duce la modificari in cererea si oferta de produse fizice dar si modificari ale preturilor pe cele doua piete* c( preturile pe cele doua piete tind sa se egalizeze pe masura ce se apropie scadenta contractelor. 61 Burse'e -Pie"e'e fu"ures1 asi%ura !,"iu$i i$ ma"erie de fi)are a ,re"uri'!r -a'" a&a$"a; a' .ursei1 - pietele futures permit operatorilor sa isi fixeze preturile pe o perioada determinata, alegand ziua, saptamana si luna cea mai favorabila de executare. Toti operatorii utilizeaza, in consecinta, cotatiile futures, care sunt cele mai bune informatii de care se poate dispune, pentru a cumpara cand cotatiile permit sa se anticipeze o crestere si pentru a vinde cand acestea permit sa se anticipeze o scadere. -rin intermediul cumpararilor si vanzarilor de contracte futures, toate informatiile sunt incorporate in pretul contractelor fapt care determina ca preturile , la aparitia de noi informatii sa fluctueze mai putin brutal. 71 Pie"e'e .ursiere !$"ri.uie 'a res"erea i$"re%ii a "i&i"a"i de ,r!du "ie/ ,re'u rare si !mer ia'i*are !$s"i"ui$d si !,!r"u$i"a"i de fi$a$"are. - a'" a&a$"a; a' .ursei1 a( prin utilizarea operatiunilor futures in scop de acoperire un fermier poate avea un acces mai usor la credite, caci bancile sunt inclinate sa acorde imprumuturi cand beneficiile viitoare sunt prote/ate b( -e de alta parte, bancile vor putea acorda facilitati pentru fermierii care si-au acoperit riscul fata de variatiile nefavorabile ale pretului. 81 Bursa re,re*i$"a si ! ,!si.i'i"a"e de i$&es"i"ie. - a'" a&a$"a; a' .ursei1 ;isponibilitatile banesti pot fi fructificate mai eficient prin operatiuni de bursa, al caror efect de levier este considerabil mai mare decat nivelul dobanzii bancare. =1 Pia"a .ursiera ,ermi"e deru'area a "i&i"a"ii efi ie$"e de s"! are a marfuri'!r -a'" a&a$"a; a' .ursei1 ;aca se anticipeaza o crestere a preturilor, operatorul acumuleaza marfa in stoc iar daca se anticipeaza o scadere a preturilor, operatorul vinde marfa. 'peratorul care isi constituie marfa in stoc are in vedere nu preturile in unitati absolute, ci diferenta dintre pretul la vedere si cel la termen +futures(, cunoscuta si sub denumirea de baza +basis(.

Fu$ "ii'e ,ie"ei fu"ures

.sadar, pietele futures indeplinesc doua functii prioritare: 01 Tra$sferu' ris u'ui de ,re" si 21 Ide$"ifi area ,re"u'ui a "i&u'ui res,e "i&.

ACTORII DE PE PIETE -,ar"i i,a$ii 'a .ursa1

I$"erese'e ,ar"i i,a$"i'!r 'a ,ie"e'e futures

11 <ed%erii > a,e'ea*a 'a !$"ra "e'e .ursiere deoarece ei au ca scop acoperirea riscului de pret la care sunt expusi pe piata fizica a produsului respectiv. .stfel, ,ie"e'e futures permit "ra$sferu' ris u'ui de ,re" de la cei ce nu doresc sa si-l asume +)edgeri(, catre speculatori. P!*i"ia s#!r" = ,!*i"ie de &a$*are 21 %,e u'a"!ri ei urmaresc obtinerea de profituri in urma fluctuatiilor de pret, - adopta similar pozitii long sau s)ort, insa nu cu intentia de a-si acoperi riscul +ei nu detin si nici nu doresc sa ac)izitioneze marfa respectiva, ci profita de situatiile de pe piata( S#!r" se''i$% = &a$d ea e $u de"i$ - asigura lic)iditatea pietei 31 Ar.i"ra;!rii > observa discrepante intre preturile activelor +aceluiasi activ(, vor cumpara acolo unde este mai ieftin si vor vinde acolo unde este mai scump. - au functie de ec)ilibrare a preturilor -iata spot = piata cu livrare imediata I$"re.are? Care dintre pietele for<ard si futures reprezinta un instrument mai eficient in acoperirea riscului de pret0 #aspuns piata futures ;esi aceasta functie este realizata si de pietele forward, pietele futures reprezentand un instrument mai eficient in acoperirea riscului de pret, datorita gradului inalt de accesibilitate in inc)eierea tranzactiilor, lic)iditatii sporite si, in final, datorita costului scazut al tranzactiilor. O,era"iu$i'e s,e u'a"i&e sunt indispensabile unei .u$e fu$ "i!$ari a ,ie"e'!r, in ideea ca ele sunt !$"ra,ar"ea e'!r de #ed%i$%. I$"re,ri$*a"!ru' se ,r!"e;ea*a im,!"ri&a s aderii@ res"erii ,re"u'ui &a$*a$d@ um,ara$d futures. Capacitatea pietelor futures de a identifica pretul de ec)ilibru al activului de baza reprezinta o componenta integrala a unui sistem economic eficient. Tranzactiile futures au loc exclusiv in cadrul burselor* contractele futures asupra aceleiasi marfi, dar cu termene de livrare diferite, se tranzactioneaza simultan. .ceasta are ca rezultat formarea de preturi futures diferite pentru aceeasi marfa, la momente diferite din viitor. Toate aceste preturi reflecta nivelul cererii si al ofertei pentru marfa respectiva, atat in prezent cat si in viitor. In continuare aceste preturi sunt diseminate in mod continuu pe plan mondial. De i ,ie"e'e fu"ures ide$"ifi a ,re"uri'e de e #i'i.ru ure$"e a" si e'e e &!r e)is"a 'a a$umi"e m!me$"e di$ &ii"!r. M!"i&e'e are s"au 'a .a*a im,!r"a$"ei u$!as"erii ,re"uri'!r fu"ures su$" d!ua : 01 ,rimu' m!"i& -aceste preturi determina deciziile firmelor comerciale referitoare la marimea stocurilor* ,re"uri futures s a*u"e vor determina cresterea stocurilor. .stfel preturile futures contribuie la evitarea conditiilor de sub sau supra-oferta. 21 a' d!i'ea m!"i&r este cunoasterea preturilor futures, afecteaza deciziile de productie si consum. - ,re"uri fu"ures i$a'"e reprezinta un semnal pentru o productie ridicata* - ,re"uri futures s a*u"e pot constitui un motiv pentru amanarea deciziei de consum

In concluzie, a,a i"a"ea ,ie"e'!r futures de a asi%ura i$f!rma"ii'e cu privire la ,re"uri'e de e #i'i.ru reduce costurile aferente obtinerii acestor informatii si contribuie la o mai eficienta alocare a resurselor economice.

Ca, III. NATURA PIETELOR LA TERMEN %ubiecte: Des rierea !$"ra "e'!r 'a "erme$ -'!$%/ s#!r"1
Ce es"e ! ,!*i"ie '!$% ," !$"ra "u' f!rAardB - &!m !m,ara '!$% 'a um,arare si s#!r" 'a &a$*are1

C!$"ra "e'e 'a "erme$

Tranzactiile u 'i #idare la un anumit termen de la inc)eierea contractului au aparut cu cateva secole in urma pe pietele de marfuri. In practica de afaceri exista d!ua a"e%!rii de !$"ra "e 'a "erme$: 1( Contract forward +=anticipate=( 8( Contract futures +=viitoare=(. 01 U$ !$"ra " f!rAard este un acord de vointa intre doua parti,+ vinzator si cumparator(, prin intermediul caruia o parte se obliga sa livreze marfa iar cealalta se obliga la ,'a"a ,re"u'ui/ la o anumita din viitor o marfa 'a u$ a$umi" ,re" s"a.i'i" i$ m!me$"u' !$"ra "arii. C!$"ra "e'e f!rAard sunt tranzactionate la &'( = over t)e counter Contractul, in momentul perfectarii tranzactiei va cuprinde doar elementele sale esentiale +obiect, pret, scadenta(, ramine insa incerta &a'!area a es"uia 'a 'i #idare +deci rezultatul virtual a' !$"ra "u'ui(, tinind seama de faptul ca intre momentul inc)eierii contractului si cel al executarii lui, ,re"u' marfii, valutei sau activului financiar se m!difi a ,e ,ia"a. -rin urmare, vinzatorul sau cumparatorul poate inregistra diferente favorabile sau nefavorabile de pret +deci profit sau pierdere in urma tranzactiei(, dupa cum pretul la lic)idare este mai mare sau mai mic decat cel contractual. .sadar, ,ri$"r-u$ !$"ra " for)ard um,ara"!ru' se !.'i%a sa um,ere o anumita marfa sau valoare +activ financiar sau valuta( 'a u$ ,re" s"a.i'i" i$ m!me$"u' i$ #eierii !$"ra "u'ui +,re" for)ard(, la o s ade$"a fi)a. Contractul forward apare ca un bloc compact, cumparat la o anumita data si mentinut pina la expirare. A es" !$"ra " urmea*a sa fie 'i #ida" $umai 'a s ade$"a/ iar re*u'"a"u' 'ui &ir"ua' de,i$de de ,re"u' *i'ei -,re" spot1 din momentul expirarii contractului +vezi !igura >.1(.

?ota :

- Figura 8.1 -

- pe ordonata se indica valoarea contractului : +@( profit, +-( pierdere* - pe abscisa se indica miscarea pretului pentru marfa, valuta sau activul financiar A+@( crestere, +-( scadereB, in intervalul dintre momentul inc)eierii contractului si momentul lic)idarii lui* - punctul C, indica pretul din contract +pretul forward(. ECEMPLE: %a presupunem ca in momentul to se inc)eie un contract la pretul 1CC +pret forward(, cu lic)idare la termen. 1a scadenta contractului +t n( pretul spot pentru activul care face obiectul contractului a/unge la 18C +in grafic, C@D(. In acest caz, detinatorul contractului +cumparatorul( are un castig unitar de 8C +primeste activul la 1CC si il poate vinde la 18C(* profitul lui apare indicat pe grafic prin marimea D-. ;aca, dimpotriva, pretul scade in perioada +to,tn( la >C, cumparatorul inregistreaza o pierdere unitara de 8C +in grafic C-D(. Cum in perioada +tC,tn( pretul curent al activului pe piata se poate situa oriunde pe abscisa +in speta in intervalul +-D,@DB( rezultatul virtual al contractului este indicat prin dreapta +--,-(. ;aca pretul spot se situeaza in intervalul +',DB cumparatorul castiga, in timp ce in A-D,'( pierde* atunci cind pretul spot la scadenta este egal cu pretul forward din contract, cumparatorul nici nu castiga, nici nu pierde. -entru un vinzator situatia este perfect simetrica: la o crestere a pretului acesta pierde diferenta dintre pretul spot de pe piata si pretul forward din contract, la o scadere a pretului el castiga aceeasi diferenta.

21 U$ !$"ra " fu"ures =

a( sunt contracte standardizate , tranzactionate la bursa + fata de contractele for<ard care sunt tranzactionate la 'TC = over t)e counter( b( este "!" u$ a !rd de &!i$"a de a cumpara,vinde o cantitate determinata dintro marfa, valuta sau activ financiar 'a u$ ,re" s"a.i'i" i$ m!me$"u' i$ #eierii !$"ra "u'ui/ cu lic"idarea contractului la o data viitoare. c( %au un contract futures es"e u$ sir de !$"ra "e f!rAard, fiecare lic)idat zilnic si inlocuit cu un nou contract care are un pret, egal cu pretul zilei curente. -t ca sunt contracte standardizate , in contract se regasesc tiparite toate elementele, si$%ura &aria.i'a di$ !$"ra " es"e ,re"u'. E'eme$"e'e s"a$dardi*a"e su$":

a'i"a"ea marfii/ a$"i"a"ea/ "i,u'@&aria"ia/ .u$uri'e de 'i&rare/ !re'e de "ra$*a "i!$are/ u$i"a"i'e de masura ASEMANARI i$"re u$ !$"ra " f!rAard si u$ !$"ra " fu"ures ;ar, desi a"a" i$ !$"ra "e'e for)ard a" si i$ e'e futures e)e u"area are '! 'a u$ "erme$ &ii"!r/ cele doua categorii de operatiuni se de!se.es i$ mai mu'"e ,ri&i$"e. DEOSEBIRI i$"re u$ !$"ra " f!rAard si u$ !$"ra " fu"ures In primul rind, intr-un contract futures conditiile contractuale sunt standardizate in ceea ce priveste natura activului de baza +o marfa de o anumita calitate, o anumita valuta etc.( si cantitatea contractata, numita si unitate de tranzactii +de exemplu, ECCC bus)eli, 1CCCCC de dolari etc.(. Toate contractele futures pe acelasi activ standardizat formeaza un gen de contracte futures* de exemplu, contractele pe grau negociate la C&'T formeaza genul denumit grau futures +engl. wheat futures(. Totodata, fiecare contract futures are un anumit termen de executare, mai precis o luna in care urmeaza sa aiba loc lic)idarea. 1unile de livrare sunt prestabilite si coteaza la bursa, iar contractele pe un anumit activ cu aceeasi scadenta formeaza o specie a contractului futures pe acel activ. ;e exemplu, contractele pe grau cu scadenta in mai formeaza specia grau futures mai. -rin urmare, cind vorbim de contractul futures avem in vedere multimea contractelor de un anumit gen si care au o anumita luna de livrare. .ceste contracte sunt reciproc substituibile pentru ca obiectul lor este un activ omogen din punct de vedere calitativ, definit in mod unitar in termeni cantitativi, toate avind aceeasi scadenta* ele sunt !$"ra "e s"a$dardi*a"e. In al doilea rind, pretul contractului futures se stabileste in bursa prin procedura specifica de negociere si contractare a acestei piete organizate. .cest pret este expresia raportului dintre cererea si oferta pentru fiecare contract standardizat +acelasi activ de baza, aceeasi scadenta( si el variaza zilnic, in functie de conditiile pietei. Ca atare, valoarea contractului +data de produsul dintre pretul unitar si unitatea de tranzactie( nu mai este fixa, ca in cazul contractului forward, ci este &aria.i'a. ;e aici rezulta una din caracteristicile definitorii ale contractului futures si anume faptul ca acesta este zilnic actualizat sau Dmar a" 'a ,ia"aD +engl. marked to market(, astfel incat pierderile uneia din partile contractante sunt transferate ca venituri celeilalte parti. ;aca valoarea contrac-tului creste, cumparatorul +detinatorul unei pozitii long( primeste in contul sau la bro3er o suma corespunzatoare profitului virtual +engl. paper profit( al contractului* daca valoarea scade, o anumita suma, reprezentind pierderea virtuala +engl. paper loss(, este dedusa din acel cont. In mod simetric, in cazul in care pretul pietei scade, ceea ce inseamna

- Figura 8.2 -

reducerea valorii contractului, detinatorul unei pozitii short +vinzatorul( beneficiaza de profitul virtual* in sc)imb, la o crestere a valorii contractului, o suma reprezentind pierderea virtuala se deduce din contul vinzatorului. %e poate spune ca un contract futures este practic, un sir de contracte forward, fiecare fiind lic)idat zilnic si inlocuit cu un nou contract, care are un pret egal cu pretul zilei curente. .ceasta adaptare zilnica la pretul pietei poate fi ilustrata ca in !igura >.8* contractul nu mai este acum un bloc compact, ci o serie de contracte forward expirate zilnic. .daptarea valorii contractului +numita si actualizare( se face pe baza diferentei dintre pretul de lic)idare +engl. settlement price( al zilei respective si cel al zilei precedente. .cest pret se determina, in general, pe baza cotatiilor de inc)idere a bursei din fiecare zi +de aici denumirea de pret de inchidere( si serveste la regularizarea diferentelor de valoare a contractului +de aici denumirea de pret de regularizare(. %a presupunem ca in perioada +to,t1( pretul contractului futures creste de la C la x1 +de la 1CC la 1CE(. Cumparatorul are un castig unitar de E, iar valoarea contractului creste de la C la -1, vinzatorul inregistrind o pierdere corespunzatoare* prin marcarea la piata aceste modificari sunt inregistrate in conturile celor doi operatori. In mod similar se petrec lucrurile si in intervalul +t9,tF(, cumparatorul beneficiind de o valoare a contractului de +C,-F( s.a.m.d. Iata un exemplu cifric. 1a data de >.C9 +to( un operator bursier cumpara un contract futures pentru aprilie pe marci germane, in valoare de 1CCCCCG, la cursul futures de 1G = 1.HC ;2. 1a 9.C9 +t1( creste la 1.HCE ;2,G* in urma marcarii la piata a pozitiei cumparatorului, acesta va primi in cont suma de ECC ;2 etc. %pre deosebire de contractul forward, care se executa la scadenta in conditiile stabilite la inc)eierea contractului, in contractul futures partile au doua posibilitati: a( sa lic)ideze contractul prin predarea,primirea activului care face obiectul acestuia, adica prin 'i&rare +engl. delivery(* b( sa lic)ideze pozitia detinuta pe piata futures printr-o operatiune de sens contrar, respectiv o !m,e$sare +engl. offsetting(. .stfel, cel care detine o pozitie long poate lic)ida pozitia sa, realizind o vinzare futures a contractului respectiv* iar cel care detine o pozitie short o poate lic)ida prin cumpararea futures a aceluiasi contract. -rin aceste operatii profitul,pierderea virtuala +sau =pe )artie=( se transforma in profit,pierdere efectiva. 'peratorii +vinzatorii sau cumparatorii( care isi mentin pozitiile desc)ise trebuie sa faca executarea in natura a contractului la data livrarii +engl. delivery date(. .ceasta data este stabilita prin regulamentul bursei si poate fi: o zi determinata din luna de livrare* mai multe zile succesive din luna de livrare* oricare din zilele lucratoare din luna de livrare incepind cu prima +engl. first delivery day( si sfarsind cu ultima +engl. last delivery day(. 'peratorii ramasi cu pozitii desc)ise pina in ultima zi de livrare, vor intra automat in procesul lic)idarii contractului prin predarea,primirea activului care sta la baza contractului +executare in natura(. In cazul contractelor futures la care executarea nu se poate realiza prin predarea unui activ fizic sau a unui titlu financiar +de exemplu, contractele pe indici si pe eurodolari(, =livrarea= se face printr-o 'i #idare cas" +plati in numerar(. .vind o valoare de piata si putand fi negociat la bursa contractul futures este, de fapt, un "i"'u fi$a$ iar* fiind bazat pe un activ standardizat +marfa, valuta, activ financiar( el reprezinta un "i"'u deri&a". Ca atare, contractul futures coteaza la bursa +ca orice titlu financiar(, dar pretul sau curent si deci valoarea de piata a contractului, reflecta pretul activului de baza. ;e exemplu, o crestere a pretului la contractul futures pe grau, expresie a unei cereri mai mari decat oferta pe piata futures, va insemna o

sporire a pretului si pe piata cash a tranzactiilor cu marfa efectiva. -returile futures si cele cash evolueaza in acelasi sens si, pe masura apropierii de scadenta contractului futures, ele tind sa se egalizeze. -rincipalele deosebiri dintre contractele forward si cele futures sunt sintetizate in Tabelul I.1. In raport cu obiectul contractelor futures, pietele de acest tip pot fi clasificate in trei mari a"e%!rii: 1( piete comerciale +comercial futures(, 8( piete financiare +financial futures( si 9( piete de indici +index futures(. De!se.iri'e di$"re !$"ra "e'e 'a "erme$ $&*+,*- si $.'.*!% Su.ie ": -aralela i$"re !$"ra "e'e FOR+ARD si !$"ra "e'e FUTURES C'?T#.CT"1 FOR !R" 1. %e inc)eie in afara bursei, prin negociere directa intre parti. $le stabilesc si cantitatea si pretul si conditiile de livrare. 8. 2odalitatea de inc)eiere. Contractul se inc)eie doar daca ambele parti convin, il analizeaza livrarea fiind singura modalitate. 9. Conditiile din contract negociaza, nu sunt standardizate se C'?T#.CT"1 F#$#R%& 1. %e inc)eie numai in bursa, printr-un mecanism tranzactional specific.-retul se stabileste in bursa in functie de cerere si oferta pt fiecare contract standardizat 8. 2odalitatea de inc)eiere pt ca este standardizata putem avea si al doilea tip pe inc)eiere compensarea 9. Conditiile contractuale sunt intotdeauna standardizat.e F. .re o valoare variabila, fii$d *i'$i mar a" 'a ,ia"a pe baza diferentei dintre pretul curent +al zilei respective( si pretul zilei precedente +astfel incat pierderile uneia din partile contractante sunt transferate ca venituri celelaltei parti.%e castiga prin procentul de marcare in piata. %e poate spune ca un contract futures este un sir de contracte for<ard, fiecare fiind lic)idat zilnic si inlocuit cu un nou contract, care are un pret egal cu pretul zilei curente. .re piata secundara, cotind la bursa ca un titlu financiar derivat. E. %unt active in sine E. $ste lic)idat la scadenta, mereu in natura, prin predarea activului, respectiv plata contravalorii acestuia la pretul forward din contract. H. -oate fi executat in natura+mai rar( sau cash, sau lic)idat in bursa +vinzare, de catre cel care are o pozitie long, cumparare pentru cel cu pozitie short(.

F. .re o valoare fixa, iar rezultatul virtual la scadenta este dat de diferenta dintre pretul contractului +forward( si pretul curent +spot( al activului care face obiectul contractului. ?u are piata secundara.

8.2. Te#$i a "ra$*a "ii'!r !mer ia'e futures Su.ie ": Cum ara"a u$ !$"ra " !mer ia' fu"uresB
I$ e !$s"a u$ !$"ra " fu"uresB U$ !$"ra " !mer ia' futures !$s"a in anga/amentul partilor de a livra, respectiv prelua, la o data viitoare +intr-o anumita luna(, o marfa determinata, la un pret convenit in momentul contractarii. In cadrul unui contract !mer ia' fu"ures: - cum,ara"!ru' +cel care isi asuma obligatia de a prelua marfa( des #ide ! ,!*i"ie D'u$%aD -long1/ - &i$*a"!ru' futures are o pozitie =s ur"aD -s"ort1. $xecutarea contractului in natura se poate face in cursul lunii de livrare prin predarea,primirea unui titlu asupra marfii +re i,isa-Aarra$", !$!same$" etc.(. Difere$"e'e di$"re !$"ra "u' 'a "erme$ fu"ures si !$"ra "e'e s,!" u 'i&rare ama$a"a -e$%'. cas" for)ard1. a1 !$"ra "u' s,!" u 'i&rare ama$a"a - as# f!rAard ( are caracteristicile unui contract spot propriu-zis + adica se executa in natura( dar spre deosebire de tranzactia spot propriu-zis care presupune livrarea imediata a marfii , in cas) for<ard livrarea marfii are loc la un anumit termen de la inc)eierea contractului. .1 fa"a de !$"ra "u' fu"ures poate fi lic)idat nu numai prin livrare efectiva ci si prin inc)iderea pozitiei.

In %tatele "nite, tara cu cea mai mare experienta si cel mai perfectionat sistem de tranzactii futures, pietele comerciale pot fi 'asifi a"e in functie de provenienta marfurilor care se tranzactioneaza la termen. 'arfurile agricole care se lucreaza futures sunt cerealele +porumb, grau, ovaz, orez(, seminte oleaginoase +soia, in trei sortimente: boabe, faina si ulei(, produse animaliere +carcase de porc congelate, vite vii(. -iata futures a metalelor cuprinde aurul, argintul, cuprul, aluminiul, platina si paladiul. -entru aur, de exemplu, exista doua contracte distincte: cel pentru o cantitate standardizata de 1 3ilogram si cel pentru 1CC de uncii +1 uncie aprox. 91 gr.(. Contractul pe 1CC de uncii +C(O$ )** + Ounce ,old Futures( coteaza pentru luna curenta si urmatoarele doua luni calendaristice, plus lunile februarie, aprilie, iunie, august, octombrie, decembrie. -e piata pentru produse alimentare si fibre se lucreaza contracte pe c)erestea, bumbac, esenta de portocale, za)ar, cacao, cafea. Cafeaua de exemplu, se negociaza la &ursa de Cafea, Ja)ar si Cacao +Coffee- &ugar . Cocoa %xchange- /nc. + C&C%( din ?e< Kor3, unitatea contractuala fiind 1C tone metrice, iar lunile de cotare decembrie, martie, mai, iulie, septembrie. In sfarsit, pe piata futures pentru produse energetice se tranzactioneaza titei, benzina si propan. 1a bursa comerciala din ?e< Kor3 + 0ew 1ork 'ercantile %xchange + 01'%2(, de exemplu, se negociaza futures titei usor pe 1> luni consecutive incepind cu luna curenta.

!lementele contractului futures / elemente standardizate

SUBIECT: > Care su$" e'eme$"e'e u$ui !$"ra " fu"ures ,e marfa - !$"ra " !mer ia' futures) Tranzactiile futures sunt, standardizate, adica termenii contractului sunt mentionati de/a in contract, negocierea se face doar asupra pretului. De e)em,'u u$ !$"ra " futures ,e marfa - %rau1 'a CBOT/ u,ri$de urma"!are'e e'eme$"e s"a$dardi*a"e 1( De$umirea !$"ra "u'ui: : contract =viitor= pe grau +)"eat futures(* 8( U$i"a"ea de "ra$*a "ie -trading unit1: ECCC bus)eli +bu(* 91 C!"a"ia -price 0uote1 : se e),rima in centi,bu* F1 Varia"ia mi$ima de ,re" -tic1 size1 :: 1,F centi,bu = 18,EC G,contract* E1 Limi"e'e de &aria"ie *i'$i a a ,re"u'ui -dail2 price limit(: : 8C centi,bu +1CCCG,contract( peste sau sub pretul de inc)idere al zilei precedente* H1 Lu$i'e de 'i&rare -contract mont"s1 : iulie, septembrie, decembrie, martie, mai* I1 A$u' !$"ra "ua' -contract 2ear( : iulie - mai* 81 U'"ima *i de "ra$*a "ii -last trading da21: : a saptea zi de bursa care precede ultima zi lucratoare a lunii de livrare* =1 U'"ima *i de 'i&rare -last deliver2 da21: ultima zi lucratoare a lunii de lic)idare* 0E1 Pr!%ramu' .ursier -trading "ours ( : 99C a.m. - 11E p.m., de luni pina vineri. U$i"a"ea de "ra$*a "ie este volumul standardizat de marfa care face obiectul contractului* (in exemplul de mai sus &i$*a"!ru' unui contract se anga/eaza sa livreze ECCC busheli de grau +1 bushel = 8I,93g(, la pretul convenit in contract, si anume unul din urmatoarele sorturi: grau rosu tare de iarna, grau rosu slab de iarna, grau nordic inc)is de primavara, grau nordic de primavara. In cazul livrarii altor sorturi se practica prime sau rabaturi la pret, in functie de diferentele de calitate. -entru contractul pe grau coteaza in fiecare zi de bursa cinci 'u$i de 'i&rare* este vorba, practic, de cinci contracte diferite, fiecare avind un pret propriu, corespunzator fiecarei luni de cotare +contract mont"(. ;e exemplu, in cazul contractului iulie, livrarea urmeaza sa aiba loc in luna iulie 'a ,re"u' !"a" i$ m!me$"u' i$ #eierii !$"ra "u'ui/ vinzatorul putind sa stabileasca data exacta. Lraul &a fi 'i&ra" ,ri$ ,redarea u$ei re i,ise de de,!*i" apartinind unor antrepozite acceptate de bursa si avind o anumita localizare +C)icago, Toledo sau ')io(* la predarea recipisei de depozit din partea vinzatorului, cum,ara"!ru' &a ,'a"i cas" pretul stabilit in contract. L! uri'e sau zonele u$de se ,!a"e fa e 'i&rarea marfii fizice in contul contractului inc)eiat la bursa se numesc ,u$ "e de 'i&rare +delivery points1 si sunt stabilite prin #egulamentul &ursei. Teoretic, vinzatorul este obligat sa livreze marfa si cumparatorul sa accepte aceasta livrare pina in ultima zi lucratoare +de bursa( a lunii de livrare +engl. last delivery day(, care re,re*i$"a scadenta fi$a'a a 'i&rarii* practic, putine contracte +sub 9:( sunt executate in natura, deci prin livrare efectiva de marfa, operatorii compensindu-si pozitia la bursa printr-o operatiune futures de se$s !$"rar. A !,erirea ,!*i"iei ,ri$ !m,e$sare/ de i lic"idarea pozitiei/ se ,!a"e fa e ,i$a i$ u'"ima *i de "ra$*a "ii -e$%'. last trading da21/ res,e "i& a sa,"ea *i de .ursa di$ai$"e de u'"ima *i 'u ra"!are a 'u$ii de 'i&rare. -rin urmare, dura"a de &ia"a a

!$"ra "u'ui ur%e din momentul cotarii acestuia pina in ultima zi de tranzactii +aceasta fii$d $umi"a si ziua e3pirarii(. SUBIECT: Pre"u' !$"ra "u'ui fu"ures Pre"u' !$"ra "u'ui futures variaza zilnic, iar in functie de pretul contractului se mar #ea*a 'a ,ia"a. Initial se depune 2.#M. I?ITI.1.. In cazul in care se inregistreaza castiguri pe pietele derivate, se intalneste asa numitul efect de levier = +adica cu un efort mic se obtin randamente mari( Pre"u' !"ea*a ,e$"ru fie are 'u$a de 'i&rare i$ e$"i@.us#e'* totodata, contractul prevede un =,as de 'i i"a"ieD -e$%'. tic11 de 0@4 e$"i@.u, ceea ce inseamna ca un nou pret strigat in bursa trebuie sa difere de pretul anterior cel putin cu aceasta marime +sau cu multipli ai tick-ului(. Se &!r s"ri%a, deci, ,re"uri de 3EE/ 3EE 0@4/, 2== 0@4/ dar nu preturi de 9CC 1,>. -e contract/ tic1-u' es"e de E.25 e$"i@.u ) 5EEE .u = 02.5EF. Totodata, i$ ursu' u$ei *i'e de "ra$*a "ii/ &aria"ia ,re"u'ui $u ,!a"e sa de,aseas a G@-2E e$"i@.u fa"a de ,re"u' de i$ #idere a' *i'ei ,re ede$"e * daca, de exemplu, in ziua precedenta, piata s-a inc)is la 9CC centi,bu, pretul poate sa a/unga pina la 98C centi,bu +'imi"a su,eri!ara sau limit up( sau 28E e$"i@.u -'imi"a i$feri!ara sau limit do)n1. Cind limita a fost atinsa, tranzactiile pot fi facute numai la acest pret sau la unul mai redus +cind s-a atins limit up1/ respectiv la unul mai ridicat +cind s-a atins limit do)n(.

4nc"eierea si derularea contractului Su.ie " I$ #eierea si deru'area u$ui !$"ra " fu"ures
Pr! esu' i$i"ierii/ i$ #eierii si 'i #idarii u$ui !$"ra " futures cuprinde urmatoarele etape: a( transmiterea si executarea ordinului, b( operarea contului in mar/a, c( interventia casei de compensatie +de cliring( si d( executarea finala a contractului.

%ubiect: Me a$ismu' "ra$*a "ii'!r !mer ia'e fu"ures 'a CME

cuprinde urmatoarele faze: 1( Tranzactia este initiata de cumparatori,vinzatori ce dau ordine firmelor bro3er cu care lucreaza pentru inc)eierea unui contract futures* ordinul este transmis bro3erului de bursa +floor bro1er1/ care urmeaza sa-l execute in sala bursei, i$ D%r!a,aD -pit1. 8( ;upa inc)eierea contractului, .r!(eru' de bursa sem$ea*a "i #e"u' de !rdi$e si-l trimite la firma sa, acesta instiintindu-l pe client ca a fost executat contractul si precizindu-i conditiile acestuia +i$ s,e"a ,re"u' si &!'umu' "ra$*a "iei(. 9( ;upa inc)eierea tranzactiei in sala de negocieri, un anga/at al bursei - ra,!r"!r -pit reporter( transmite pretul si volumul tranzactiei la departamentul de cotatii si totodata la personalul care opereaza sistemul informatic al bursei* pretul va aparea instantaneu pe tabela electronica. F( In cazul ca $u es"e mem.ra a asei de 'iri$%, firma bro3er ia legatura cu o firma membra +numita mem.ru 'iri$% -clearing member1/ transmitindu-i acesteia datele din contract, pentru a fi !mu$i a"e 'a asa de !m,e$sa"ie +Fa(. A eas"a di$ urma ,r! edea*a 'a mar area 'a ,ia"a a ,!*i"ii'!r des #ise si efectueaza operatiunile

legate de compensarea pozitiilor si lic)idarea contractelor, instiintind membrul cliring despre aceste activitati +Fb(. 51 Casa de 'iri$% da i$s"ru "iu$i bancii care asigura decontarile banesti rezultate din operatiune in legatura cu creditarea,debitarea contului membrului cliring +Ea(, iar banca avizeaza ulterior in legatura cu efectuarea operatiunii +Eb(. 61 Ba$ a ,'a"es"e@i$ asea*a de 'a mem.ru' 'iri$% sumele banesti rezultate din efe "uarea !m,e$sa"ii'!r. U'"eri!r/ mem.ru' 'iri$% a$u$"a firma .r!(er/ iar aceasta face reglarile corespunzatoare in contul clientului.

%ursa: ! orld 'arket 3lace, C)icago 2ercantile $xc)ange, 199C

- Figura 8.3 -

Tra$smi"erea !rdi$u'ui. 'rdinul clientului privind o vinzare,cumparare futures este preluat de bro3er si trecut pe tic)etul de ordine, consemnindu-se datele definitorii pentru tranzactie +vezi !igura >.F(. Tic)etul de ordine cuprinde o serie de elemente pentru identificarea tranzactiei: bursa la care a avut loc operatiunea +C&'T(, numarul contului clientului la firma bro3er, numarul ordinului +in exemplu, 811(, tipul de agent de bursa care a primit ordinul +aici, bro3er anga/at al unei firme de bro3era/(, agentul de bursa care a executat ordinul +aici, bro3erul cu numarul 189F(, codul bro3erului cu care s-a contractat in bursa +cod F981(. %e indica, de asemenea, daca bro3erul de bursa actioneaza pe contul firmei sale sau pe contul clientului +C inseamna ca este vorba de contul clientului(. In continuare se trec de catre agentul de bursa datele referitoare la executarea ordinului: ora +se incercuieste ora 19CC(, minutul +se scrie de mina(, sensul operatiunii +C inseamna cumparare(, cantitatea +8 contracte(, luna de lic)idare +M inseamna iulie(, pretul +9CC 1,8 centi,bu(. In sfarsit, ordinul indica simbolul membrului cliring prin care se va face executarea, iar pe verso se pune %tampila casei de compensatie cu ziua, ora,minutul cind ordinele executate au fost inregistrate.

- Figura 8.4 -

SUBIECT : C!$"u' i$ mar;a C!$"u' i$ mar;a. Mar;a $e ,ermi"e sa cumparam !$"ra "e u .a$ii 'ua"i de 'a .r!(er. Par"ea f!ar"e .u$a a mar;ei es"e ca are un efect de amplificare a castigurilor tranzactionate in mar/a, se castiga mai mult decat ai fi facut-o singur..vem un efe " de 'e&ier = -adi a u u$ ef!r" mi se !."i$ ra$dame$"e mari1 In vederea efectuarii tranzactiilor futures vanzatorii si cumparatorii des #id !$"uri s,e ia'e -e$%'. commodit2 accounts( la firmele bro3er cu care lucreaza. !irmele bro3er solicita clientilor garantii pentru indeplinirea obligatiilor asumate prin contractele futures -margin re0uirements(, care difera de la o bursa la alta. ;e regula mar;a i$i"ia'a es"e de 0EH di$ &a'!area !$"ra "u'ui. ;aca disponibilul din cont scade sub aceasta mar/a, clientul trebuie sa suplimenteze disponibilul astfel incat sa e)is"e ! mar;a de me$"i$ere de 2@3-3@4 di$ mar;a i$i"ia'a . Cind disponibilul din cont scade sub mar/a de mentinere, bro3erul trimite clientului u$ a,e' i$ mar;a -margin call1/ bro3erul are latitudinea sa anuleze una sau mai multe pozitii.. Iara$"ia ramasa i$ !$" 'a 'i #idarea !$"ra "u'ui se res"i"uie 'ie$"u'ui. SUBIECT Casa de !m,e$sa"ie sau Casa de 'iri$% .re un rolul esential in primul rand prin fa,"u' a se i$"er,u$e i$"re &a$*a"!rii !$"ra "e'!r fu"ures si um,ara"!rii a es"!ra, apoi prin faptul ca asi%ura a"a" mar area *i'$i a 'a ,ia"a a ,!*i"ii'!r futures, a" si !m,e$sa"ia %'!.a'a a "ra$*a "ii'!r are se efe "uea*a 'a .ursa. .nsamblul operatiunilor de compensatie, decontare si predare,primire de titluri - desfasurate sub coordonarea casei de cliring ,!ar"a $ume'e de re%u'ari*are -e$%'. settlement1. -rin ,r! esu' de re%u'ari*are are '! a "ua'i*area -mar area 'a ,ia"a( sau , dupa caz/ 'i #idarea !$"ra "e'!r futures. In acest sens, mem.rii 'iri$% depun la asa de !m,e$sa"ie %ara$"ii, numite mar/e de regularizare +engl. clearing margin(, pentru asigurarea executtrii contractelor derulate prin mi/locirea lor. In cazul in care firmele bro3er care lucreaza cu clientii $u su$" mem.ri ai asei de !m,e$sa"ie, ei de,u$ mar;e'e res,e "i&e 'a mem.ru' 'iri$% , prin intermediul caruia efectueaza regularizarea contractelor. Larantiile depuse de firmele bro3er provin din mar/ele pe care ei insisi le solicita clientilor. SUBIECT? Mar area 'a ,ia"a +mar1ing to mar1et( $ste f importanta de!are e fara mar area 'a ,ia"a / "ra$*a "i!$area ,e .ursa $u se ,!a"e rea'i*a.. $a reprezinta ada,"area *i'$i a a !$"ra "e'!r futures de/a inc)eiate in raport cu evolutia ursuri'!r futures ,e ,ia"a. Re%u'a es"e a a( da a &a'!area !$"ra "u'ui res"e, cumparatorul primeste in contul sau in mar/a o suma cash ec)ivalenta cu diferenta dintre pretul de lic)idare +regularizare( al zilei curente si cel al zilei precedente, mu'"i,'i a"a u $umaru' de !$"ra "e. b( da a &a'!area !$"ra "u'ui s ade/ se deduce din contul sau in mar/a o suma obtinuta prin multiplicarea numarului de contracte cu diferenta dintre pretul curent si cel al zilei anterioare.

Pr! esu' de mar are 'a ,ia"a se deru'ea*a 'a d!ua $i&e'e: 1( Casa de !m,e$sa"ii realizeaza marcarea la piata in raport cu membrii sai 8( Firme'e .r!(er@ .r!(erii fac marcarea la piata in raport cu clientii lor, sporind sau diminuind disponibilul din contul in mar/a al acestora. ;aca mar/a se reduce sub nivelul de mentinere, asa de !m,e$sa"ie &a s!'i i"a ! mar;a su,'ime$"ara -variation margin(, pe care bro3erul trebuie sa o depuna in cel mai scurt timp +o ora(. 1a rindul sau, bro3erul va face un apel in mar/a, solicitind clientului depunerea unei garantii suplimentare SUBIECT: Li #idarea !$"ra "u'ui Li #idarea !$"ra "u'ui futures pe marfa se ,!a"e fa e i$ d!ua m!da'i"a"i: 01Pri$ 'i&rare -e$%'. deliver21/ adica ,ri$ ,redarea@,'a"a marfii, Li&rarea se poate efectua in oricare din zilele lucratoare ale lunii de livrare, vanzatorul, avand la dispozitie in acest sens trei zile: Jiua 0 - Jiua ,!*i"iei - Cu doua zile inainte de ziua aleasa pentru livrare, din +positon day4 luna respectiva detinatorul unei pozitii short anunta casa de compensatie cu privire la intentia sa de a livra marfa* ( Jiua 2 > Jiua $!"ifi arii - In urmatoarea zi lucratoare,casa de cliring alege pe +notice day4 destinatarul livrarii, respectiv operatorul cu pozitia long cea mai vec)e* apoi ii anunta pe vanzator si pe cumparator in legatura cu efectuarea livrarii. Jiua 3 > Jiua livrarii - are loc predarea marfii +respectiv a titlului asupra +delivery day( acesteia( de catre cel cu pozitia short, cel cu pozitia long facand plata. In cazul in care detinatorul unei pozitii desc)ise nu isi anunta intentia de livrare pana in ultima zi a pozitiei +adica cu doua zile inaintea ultimei zile de bursa a lunii(, asa de !m,e$sa"ie va lic)ida automat contractul, facand regularizarea in ultima zi de livrare +last delivery day(. 1ic)idarea !$"ra "u'ui ,ri$ 'i&rare efe "i&a a marfii reprezinta o cota foarte redusa din ansamblul tranzactiilor futures. 21 Pri$ 'i #idarea ,!*i"iei +engl. li5uidation(, adica operatorii inc)id pozitiile inainte de expirarea contractului, prin compensare +engl. offsetting(, cu o operatiune de sens contrar. iar casa de compensatie si bro3erii procedeaza la regularizarea contractului +engl. settlement(. $ste o modalitate folosita de ma/oritatea operatorilor ot a beneficia de diferentele favorabile de pret la bursa, el actionand ca un investitor care viseaza o suma de bani in speranta obtinerii de profit. Contractele futures prezinta un dezavanta/ pentru cumparator, deoarece vanzatorul este cel care are optiunea livrarii marfii fizice. I -entru cumpararea de marfa cu livrare efectiva la termen se utilizeaza contractele cash forward, inc)eiate in afara bursei. .tunci cand, asa cum se intampla in ma/oritatea cazurilor, desc)iderea unei pozitii se face nu cu intentia de a preda,primi marfa care face obiectul contractului, ci numai pentru a beneficia de diferentele favorabile de pret la bursa, clientul actioneaza ca un investitor care mizeaza o suma de bani +mar/a initiala( in speranta obtinerii de profit. ;eoarece nivelul mar/ei este foarte redus in raport cu valoarea contractului, investitiile in contracte futures au un important efect de levier sau, cum se mai spune, sunt intens multiplicatoare +engl. highly leveraged(. -rin urmarirea mar/ei curente

bro3erul se asigura in fiecare zi de existenta unei garantii din partea clientului care sa acopere pierderile rezultate dintr-o miscare adversa a pietei +cind clientul este long si piata scade, sau cind clientul este short si piata creste(. -e de alta parte, prin regulamentul bursei se stabilesc limite zilnice de variatie a preturilor, astfel incat mar/a sa fie suficient de mare pentru a acoperi diferentele nefavorabile de pret. ;e exemplu, la contractul pe grau de la C&'T limitele de variatie zilnica a pretului sunt @,-8C centi,bu, sau @,-1CCC G,contract. 1a un pret al graului de FCC centi,bu, aceasta inseamna o variatie de @,-E:, astfel incat mar/a de mentinere de I.E: sa fie asiguratoare. In cazul unor modificari importante ale pretului, bursa poate fixa noi limite de variatie. -entru a ilustra modul cum se utilizeaza posibilitatile oferite de contul in mar/a pentru contractele futures pe marfa vom prezenta doua exemple. ,plicatie: $utures pe o pozitie long %a presupunem ca un investitor cumpara futures EC de contracte a ECCC bus)eli grau la FCC centi,bus)el. Tinind seama de faptul ca mar/a initiala este de 1C:, la o valoare a contractului de 1CCCCCC G +EC contracte x ECCC bu x FCC centi,bu( el va depune o mar/a de 1CCCCCG. Cum pe parcursul derularii operatiunii valoarea contractului variaza in raport cu evolutia pretului la grau, bro3erul urmareste zilnic mentinerea unei mar/e curente suficient de mare pentru a asigura acoperirea riscurilor legate de tranzactie. 2ar/a curenta +mc( se calculeaza in felul urmator: mc = $N @ - - -O, unde: - $N = garantia cash depusa initial* - - = profituri din pozitiile desc)ise* - -O = pierderi din pozitiile desc)ise. In cazul prezentat mai sus pot sa apara doua situatii, dupa cum pretul graului este in crestere sau in scadere. (urs in crestere. ;aca pretul graului sporeste la FEC centi,bu, valoarea contractului a/unge la 118ECCC G +8ECCCC bu x FEC centi,bu( iar, in urma marcarii la piata, clientul castiga 18ECCC G = +F.EC-F.CC(G x EC contracte x ECCC bu* ca atare, mar/a curenta se ridica la 88ECCC G +1CCCCC $N@18ECCC profit(. Investitorul va primi automat in cont 118ECC G, suma ce reprezinta excedentul de mar/a. Intr-adevar, la valoarea curenta de 118ECCC G, mar/a sa trebuie sa fie de numai 118ECC G +adica 1C:(, restul fiind la dispozitia clientului. In aceasta situatie, investitorul poate sa aleaga intre mai multe posibilitati: - sa retraga total +sau partial( fondurile ramase la dispozitia sa* - sa cumpere cu excedentul de mar/a alte contracte futures* in cazul de mai sus, cu 118ECC G poate sa mai ac)izitioneze inca EC de contracte. +Intr-adevar, la aceasta valoare a mar/ei el poate cumpara contracte in valoare de 118ECCC G, iar cum pretul unui contract este de F.ECG,bu x ECCC bu, rezulta 118ECCC G,+F.ECG,bu x ECCC bu( = EC contracte(. - sa lic)ideze pozitia sa desc)isa, vinzind cele EC de contracte cumparate initial si ramanand cu un castig net de +F.EC-F.CC(G x 8ECCCC bu = 118ECC G, la care se adauga cei 1CCCCC G reprezentind garantia restituita. +In toate cazurile trebuie insa sa se tina seama si de costurile operatiunii, reprezentate de comisioane si taxe(. %e observa ca mizind 1CCCCC G ca garantie, investitorul poate obtine un profit de 118ECC G* daca deducem costurile de, sa zicem, 8ECC G, rezulta o rata a profitului de 11C:.

(urs in scadere. In cazul in care cursul scade, cel care detine o pozitie long va fi dezavanta/at. ;aca, de exemplu, cursul a/unge la 9>C centi,bu, mar/a clientului se reduce la ECCCC G, deoarece din suma cash depusa initial +1CCCCC G( se deduce rezultatul marcarii la piata: +F.CC-9.>C(G x 8ECCCC bu = ECCCC G. ;ar la valoarea curenta a contractului de: 9.>C G x 8ECCCC bu = 9ECCCC G el ar trebui sa aiba o mar/a de 9ECCC G +1C:(. ;eoarece mar/a clientului a scazut sub 9,F +adica I.E: din valoarea contractului( din nivelul stabilit pentru mar/a initiala +ECCCCG,9ECCCCG= E.9:(, casa de compensatie solicita o mar/a suplimentara din partea bro3erului, iar acesta face un apel in mar/a la adresa clientului. In cazul nostru, clientul va trebui sa depuna inca 9.>CG,bu x 8ECCCC bu x I.E: - ECCCCG = 818ECG. ;aca investitorul face aceasta depunere, mar/a sa se va incadra in nivelul mar/ei permanente +I.E: din valoarea contractului( si el isi va putea mentine pozitia long pe cele EC de contracte +dar cu pretul unei c)eltuieli suplimentare, expresie a pierderii inregistrate la tranzactia in mar/a(. .pelul in mar/a are ca scop compensarea cu o garantie suplimentara a deteriorarii pozitiei clientului ca urmare a evolutiei nefavorabile a cursului bursei. ;aca investitorul nu raspunde apelului in mar/a, bro3erul va lic)ida o parte din contractele acestuia, vinzind futures in contul clientului si restabilind nivelul de garantie impus de mar/a permanenta. In exemplul dat, bro3erul trebuie sa vinda cel putin doua contracte, in urma operatiunii respective clientul raminind cu o pozitie long in valoare de F> contracte x ECCC bu x 9.>CG,bu = 918CCCG si cu o mar/a curenta de ECCCCG @ 8 contracte x ECCC bu x 9.>CG,bu = >>>CCG ceea ce inseamna ca mar/a reprezinta o garantie de 9.I: din valoarea contractului.

,plicatie: $utures pe o pozitie s"ort -entru vinzatorul futures, deci pentru clientul care desc)ide o pozitie short, o scadere a pretului pe piata duce la obtinerea de profit, in timp ce o crestere a pietei se reflecta in-tr-o pierdere in contul tinut la bro3er. (urs in scadere. %a presupunem ca un client vinde futures EC de contracte la FCC centi,bu. In cazul unei scaderi a pietei la, sa zicem, 9EC centi,bu, clientul castiga in urma marcarii la piata +F.CC-9.EC(G x EC contracte x ECCC bu = 18ECCC G. .ceasta inseamna ca in contul sau se vor acumula 88ECCC G +1CCCCC G mar/a initiala, plus 18ECCC G castigul din pozitia desc)isa(. ;ar la valoarea de piata curenta a pozitiei sale de >IECCC G +9.ECG x 8ECCCC bu( necesarul de mar/a este de numai >IECC G, clientul putind dispune de diferenta de 19IECCG +88ECCC->IECC(. .cest excedent de mar/a poate poate fi retras sub forma de profit cash sau poate fi utilizat de client ca garantie pentru alte tranzactii futures. Totodata, clientul poate inc)ide pozitia sa, obtinind profitul cash +18ECCC G din care se deduc taxele si comisioanele( si recuperindu-si garantia initiala +1CCCCC G(. (urs in crestere. ;aca, dimpotriva, pretul graului futures creste la, sa zicem, F8C centi,bu, clientul va pierde in urma marcarii la piata +F.8C-F.CC(G x 8ECCCC bu = ECCCC G

Cum mar/a curenta scade sub 9,F din mar/a initiala, bro3erul va proceda la un apel in mar/a, solicitind clientului o depunere cash de 8ECCC G, astfel incat aceasta sa se incadreze in limitele mar/ei permanente. +1a o valoare de piata de F.CCG,bu x 8ECCCC bu = 1CCCCCC G, acesta trebuie sa detina in cont cel putin I.E: x 1CCCCCC G = IECCC G(. In situatia in care clientul nu raspunde apelului in mar/a, bro3erul procedeaza la lic)idarea unei parti din contractele pe care clientul a desc)is pozitia scurta. Im,!r"a$"a !$"ra "e'!r futures ,e marfa ;esi contractele futures sunt utilizate numai in mica masura pentru ac)izitionarea,livrarea efectiva de marfa, ele au o importanta deosebita pentru lumea comerciala prin functiile lor specifice: piata comerciala futures este o principala sursa de informatii pentru oamenii de afaceri* permite realizarea de tranzactii in vederea obtinerii de profit, in speta operatiuni de speculatii si arbitra/* este folosita pentru acoperirea riscurilor comerciale prin operatiuni de hedging. -iata futures reprezinta o sursa de informatii comerciale referitoare la diferitele marfuri care fac obiectul contractelor la termen. .ceste informatii sunt publicate in ziare si reviste de specialitate, cum sunt =Pall %treet Mournal= +%".( si =!inancial Times= +2area &ritanie(. In Tabelul 9.1 se prezinta un extras din pagina consacrata pietelor futures in ziarul american mai sus mentionat. Contractele sunt grupate pe categorii: cereale si seminte oleaginoase, animale vii si carne, alimente si fibre, lemn si, separat, instrumente financiare. Tabelul 9.1 'pen 7ig) 1o< %ettle C) 1ifetime 7ig) P7$.T +C&'T( ECCC bu.* cents,bu. ;ec. 2r 2ai Iulie %ept 89E1,8 9CF 8991,8 8>I9,F 891 89H1,8 9CH 9C11,8 8>91,8 898 899 9C8 89I1,8 8>H 89C1,8 89H1,8 9CH 9C1 1,8 8>>9,F 898 @91,8 @91,F @91,8 @9 @81,8 98E 98F1,8 91> 9C81,8 9CE 8FI1,8 8E9 8H9 8E91,8 8I8 1C19C 19HHC 9IIE EC8F F1C 1o< 'pen interest

$st. vol. 9IC>* Qol. T)rs. 9ECH* 'pen int. 19>F9* @>I9 -e prima linie a tabelului sunt trecute semnificatiile coloanelor: pretul de desc)idere - open, pretul maxim al zilei - high, pretul minim - low, pretul de lic)idare +regularizare( - settle, variatia fata de ziua precedenta - change* urmeaza doua coloane care prezinta pretul maxim - high si minim - low inregistrat pe durata de viata a contractului +lifetime( si volumul pozitiilor desc)ise +open interest( pe fiecare luna. -e a doua linie se indica denumirea marfii - grau +wheat(, in paranteza fiind trecuta bursa la care coteaza contractul, in cazul nostru Chicago (oard of $rade +C&'T(* in continuare se arata unitatea de tranzactii - ECCC de bus)eli, si unitatea de cotare a pretului +in centi pe bus)el(.

!iecare din liniile urmatoare prezinta un contract futures particular, in functie de luna de lic)idare* avem deci un contract cu lic)idare in decembrie, urmatorul in martie s.a.m.d. -e ultima linie este prezentata o estimare a volumului tranzactiilor in ziua curenta +%st. vol.4, volumul tranzactiilor din ziua precedenta, de /oi +6ol. $hursday(, totalul pozitiilor desc)ise +Open int.( si variatia in pozitiile desc)ise fata de ziua precedenta. ;upa cum s-a mai aratat, pozitia desc)isa indica totalitatea contractelor inc)eiate, care au ramas nelic)idate pina in momentul respectiv. Cind un operator cumpara un contract de la un altul care il vinde, se creeaza o pozitie desc)isa* daca primul operator vinde pozitia sa, dispare o pozitie desc)isa. +-rin urmare, desi fiecare contract are un vinzator si un cumparator, pentru determinarea pozitiilor desc)ise se ia in calcul numai una din parti.( &peratiunile speculative sunt realizate in scopul obtinerii unui profit din diferentele de pret intre momentul inc)eierii contractului si momentul lic)idarii pozitiei luate in bursa. In aceste operatiuni ceea ce conteaza nu este marfa propriu-zisa, ea fiind aici reprezentata de un titlu, ci evolutia valorii contractului futures, ea insasi fiind o expresie a miscarii pretului marfii care face obiectul contractului +pretul bursei(. 'peratorul isi asuma riscul evolutiei pretului, mizind pe contrafata profitabila a acestei atitudini - castigul. ;e aceea, acesti operatori se si numesc =/ucatori= gamblers(, deoarece, la fel ca intr-un /oc de noroc, ei pariaza pe sansa. %pecificul actiunii lor in bursa este caracterul =descoperit= al operatiunii pe care o realizeaza. In acest sens, sunt posibile doua situatii. %peculatorul 'a s adere +fr. 7 la baisse* engl. bear( mizeaza pe o scadere a pietei si deci pe reducerea valorii contractelor futures. $l va da un ordin de vinzare futures, luind deci o pozitie short, pentru ca, in cazul in care pina la scadenta pretul scade, sa-si acopere pozitia printr-o cumparare cu aceeasi scadenta, castigind diferenta dintre cele doua preturi. %peculatorul 'a res"ere +fr. 7 la hausse* engl. bull( anticipeaza o crestere a pretului si da un ordin de cumparare futures +pozitie long(. ;aca pina la scadenta pretul creste, el va face o noua operatiune pentru acelasi termen, de data aceasta de vinzare, castigind diferenta de pret. ;esigur, in ambele cazuri, daca piata invalideaza estimarile operatorului, pretul evoluind contrar asteptarilor sale, el va inregistra o pierdere, cu atat mai mare cu cat abaterea pretului va fi mai mare. %a presupunem ca un operator vinde in martie un contract futures pe grau iulie la FCC centi,bus)el +aceasta inseamna ca el este obligat sa predea graul in iulie la FCC centi,bus)el, daca nu isi inc)ide pozitia =scurta= pina in luna lic)idarii(. In aprilie graul iulie coteaza insa 9>C centi,bus)el* ca atare, operatorul care detine o pozitie short poate sa isi acopere pozitia desc)isa in martie, cumparind un contract iulie la 9>C centi,bus)el. Cum cele doua contracte se compenseaza reciproc, el va obtine un castig brut de FCC-9>C centi, bus)el +vinde la FCC ceea ce cumpara la 9>C(. ;impotriva, daca operatorul nu poate sa-si acopere pozitia sa din martie decat la un pret mai mare decat cel la care a contractat, de exemplu la F8C, el va pierde diferenta respectiva +vinde la FCC ceea ce cumpara la F8C(.

#ezultatul virtual al contractului futures pentru o pozitie short este prezentat in !igura 9.1. Cu cat pretul scade mai mult +la stinga in raport cu pretul din contract(, cu atat speculatorul la scadere castiga mai mult. Cu cat pretul creste mai mult +se misca in dreapta fata de pretul din contract(, cu atat pierderea este mai mare.
- Figura 9.1 -

%a presupunem, simetric fata de exemplul precedent, ca un operator cumpara in martie un contract futures pe grau pentru iulie la FCC centi,bus)el +!igura 9.8(. 'peratorul care detine o pozitie long va fi dezavanta/at de scaderea pretului: la 9>C centi,bus)el va pierde 8C centi,bus)el +a cumparat la FCC si vinde la 9>C(. In sc)imb, cresterea pretului aduce un profit: la F8C centi,bus)el, el castiga 8C centi,bus)el +a cumparat in martie pentru iulie la FCC centi si vinde in aprilie pentru iulie la F8C centi(. %e observa ca speculatia futures este un /oc cu suma nula: la scaderea preturilor, ceea ce castiga cel cu pozitie short +vinzatorul futures( pierde cel cu pozitie long +cumparatorul futures(* la cresterea preturilor, cel cu pozitie long castiga ceea ce pierde cel cu pozitie short. ;esigur, in cursul duratei de viata a contractului futures cursul bursei oscileaza continuu putind, in anumite perioade, sa fie in avanta/ul vinzatorului futures +cind este sub pretul la care a contractat( si in alte perioade in avanta/ul cumparatorului futures +cind este peste pretul la care a contractat(. In !igura 9.9 am introdus si dimensionarea temporala: TC este momentul inc)eierii contractului futures +martie(, Tn momentul scadentei +iulie(, iar curba +TC,.,&,C,;,$( indica miscarea cursului bursei in intervalul respectiv. Cind cursul este deasupra liniei +To,Tn( este avanta/at cel cu pozitie long +cumparatorul(, care poate lic)ida pozitia cu profit +de exemplu in ., - Figura 9.2 & etc.(* cind cursul este sub +TC,Tn( este avanta/at cel cu pozitie short si acesta poate lic)ida pozitia cu profit +in C, ; etc.(. ?umai ca, daca speculatorul long lic)ideaza in ., el va castiga mai putin

decat daca o face in &* la fel, speculatorul short castiga mai putin in C decat in ;. $xplicatia este simpla: in momentul & pretul a crescut mai mult decat in ., iar in C a scazut mai mult decat in ;. .ceasta inseamna ca operatorii trebuie sa aleaga momentul cel mai potrivit pentru inc)iderea pozitiei lor in bursa, respectiv acel moment in care diferenta favorabila de curs este cea mai mare. ;ar nimeni nu poate sa spuna cu precizie care este acel moment. Cel care are cura/ul riscului poate sa castige mai mult +nu lic)ideaza in ., ci in - Figura 9.3 &(* dar daca mentine pozitia in continuare, poate sa a/unga sa lic)ideze in C +deci in pierdere(* daca ar mai fi asteptat pe pozitia desc)isa, ar fi obtinut o redresare in momentul $. ;aca insemnam toate modificarile in perioada +TC,Tn( +durata de viata a contractului(, soldul net al acestora va reprezenta un profit sau o pierdere pentru operator. ;ar operatiunile futures se realizeaza, cum s-a aratat, pe baza de conturi in mar/a desc)ise de catre clienti la bro3er. In fiecare zi, in contul in mar/a se inregistreaza modificarile in valoarea contractului ca urmare a marcarii acestuia la piata. Ca atare, in contul in mar/a se colecteaza toate profiturile si pierderile zilnice, precum si marimea insumata a acestora in intervalul dintre desc)iderea pozitiei si lic)idarea contractului. &peratiunile de spreading +sau spread-ul( constau in luarea la bursa a doua pozitii opuse pe pietele futures, contractele respective avind scadente diferite. .stfel, un operator care cumpara pentru scadenta t1 +pozitie long(, face concomitent o vinzare pentru scadenta t8 +pozitie short(. Ca si in cazul hedging-ului, el vizeaza diferenta dintre cele doua preturi futures care reprezinta si ea o =baza= + spread(. Ca urmare, el reduce sau elimina riscul asociat cu miscarea cursurilor, preluind, in sc)imb, riscul mai redus asociat cu sc)imbarea spreadului. Iata un exemplu referitor la contractul pe vite vii +engl. live cattle contract( de la Chicago 'ercantile %xchange, unitatea de tranzactie fiind de FCCCC punzi +1 pund = aproximativ FE9.H grame(, iar cotatia in centi,pund +pound(. In mai cotatia pentru contractul iunie este de II.1E centi,p +FCCCCxC.II1EG=9C>HCG, contract(, in timp ce cotatia pentru contractul august este de I>.1E centi,pund +918HCG,contract(* spread-ul este de 1 cent,p +I>.1E-II.1E( sau FCCG,contract. "n operator care considera ca spreadul este prea mare si ca in curind acesta se va reduce la C.E centi,p sau 8CCG,contract, poate castiga, de exemplu, intr-una din variantele prezentate in Tabelul 9.E. $ste important de mentionat faptul ca preturile cash si futures tind sa oscileze in aceeasi directie, iar pentru aceeasi marfa pretul cash si pretul futures tind spre aceeasi valoare in luna de livrare. .ceasta tendinta de egalizare este determinata de actiunea celor care fac ar.i"ra; intre piata cash si piata futures. 'peratiunea de spreading Tabelul 9.E

Contractul iulie 8O0, Contractul august &9OR$ +G,pound( +G,pound( 1. -ret curent C.II1E C.I>1E -ret ulterior C.IIHE C.I>1E -rofit C.CCE C.C -rofit total = C.CCE G,pound x FCCCC punzi = 8CCG 8. -ret curent C.II1E C.I>1E -ret ulterior C.II1E C.IIHE -rofit C.C C.CCE -rofit total = C.CCE G-ound x FCCCC = 8CCG 9. -ret curent C.II1E C.I>1E -ret ulterior C.IIFC C.II9C -rofit C.CC8E C.CC8E -rofit total = C.CC8E x FCCCC @ C.CC8E x FCCCC = 8CCG .stfel, daca pentru o anumita marfa pretul cash ar fi mai mic decat pretul futures in perioada dinaintea expirarii contractului futures, arbitra/istii ar vinde futures, executind contractul la scadenta cu marfa cumparata cash mai ieftin* dar oferta suplimentara pe piata futures ar duce la scaderea pretului la aceste contracte, in timp ce cererea de marfa fizica ar determina cresterea preturilor cash, ceea ce ar elimina dezec)ilibrul creat intre cele doua piete. Invers, daca pretul cash pentru a anumita marfa ar fi mai mare decat pretul futures, arbitra/istii ar cumpara futures +sporesc cererea(, cerind executarea in natura, in urma careia, revinzind cash +pentru a obtine diferenta de pret( ar contribui la reducerea pretului marfii fizice.

IV. CONTRACTUL DE BURSA

Cara "ere'e ;uridi e si e'eme$"e s,e ifi e a'e !$"ra "u'ui fu"ures
SUBIECT: Cara "eris"i i'e !$"ra "u'ui .ursier + numai ara "eris"i i'e

;uridi e a'e !$"ra "u'ui fu"ures1

;e citit elementele specifice ale contractului de bursa Defi$irea !$"ra "u'ui de .ursa = f!rma ,e are , im.ra a !,era"iu$ea ;uridi a ,ri$ are se i$fa,"uie a "i&i"a"ea .ursiera de &a$*are sau um,arare. Cara "ere ;uridi e a'e !$"ra "u'ui fu"ures 01 C!$"ra "u' de .ursa es"e re%'eme$"a" - inc)ierea acestuia se realizeaza doar in incinta institutiei de bursa sub observarea riguroasa a regulamentului, la care au aderat atat membrii +prin cererea de adeziune(, cat si operatorii +prin contractul de bro3era/, care contine o clauza in acest sens(. 21 C!$"ra "u' de .ursa es"e u$if!rm - contractele de bursa sunt absolut identice in ce priveste clauzele, cu exceptia a trei elemente* a( apartilor, b( a lunii de livrare si c( a pretului. - este un document tipizat 31 C!$"ra "u' de .ursa es"e im,ers!$a'

- la contractele de bursa consideratia persoanei nu /oaca nici un rol la inc)ierea lor, insolvabilitatea partilor fiind acoperita prin mecanisme specifice. Ca vanzator si cumparator apar bro3erii si nu clientii lor. 41 C!$"ra "u' de .ursa es"e 'i #ida.i' sau e)e u"a.i' ,ri$ ,'a"a u$ei sim,'e difere$"e - ma/oritatea contractelor nu a/ung la scadenta sa se execute in natura, ci sunt acoperite inainte printr-o tranzactie inversa +engl. offsetting(* executarea facandu-se prin plata unei diferente. 51 C!$"ra "u' de .ursa es"e %ara$"a" a( ;aca bursa $u fu$ "i!$ea*a u ! asa de !m,e$sa"ie, e)e u"area i$ $a"ura es"e %ara$"a"a de s"! uri'e mari de marfa detinute de bursa* membrii bursei raspund solidar pt acela dintre ei care nu-si indeplineste obligatiunile scadente. b( ;aca 'u rea*a u ! asa de 'iri$% , e)e u"area "ra$*a "ii'!r este garantata de casa, care indeplineste contractul in locul partii in defect. E'eme$"e s,e ifi e a'e !$"ra "u'ui de .ursa - INFORMATIV1 01 Terme$u' &ii"!r sau fu"ures - in contractul de bursa executarea obligatiilor este amanata pentru o data viitoare* dreptul de proprietate nu se transfera, pretul nu se plateste inainte de scadenta, iar marfa care ii face obiectul poate c)iar nici sa nu existe in momentul contractarii. - se pot face negocieri pt livrare in viitor pana la un an in mod obisnuit sau c)iar pana la doi ani. 21 I$ #ierea de a"re ,ers!a$e a.i'i"a"e afacerile sunt negociate in mod impersonal de catre intermediari profesionisti* ei detin monopolul inc)ierii de contracte de bursa, iar incalcarea acestui monopol se pedepseste 31 I$re%is"rarea 'a asa de 'iri$% a !$"ra "u'ui de .ursa - 1a finele fiecarei sedinte de bursa, dar nu mai tarziu de urmatoarea, intermediarii inregistreaza tranzactiile la casa de lic)idare, clearing , ea devenind astfelparte a contractului , garantandu-l si asigurandu-i executarea. - In realitate, toate obligatiile de a primi sau livra marfuri sunt fata de casa de cliring si nu fata de alti bro3eri ori persoane fizice6. - .ceasta inregistrare este de natura sa aduca o garantie sigura si in plus a executarii obligatiilor contractuale, ne mai fiind necesar sa se astepte scadenta, care ar putea releva insolvabilitatea uneia din parti. 41 De,u$erea de %ara$"ii de .u$a e)e u"are - 1a bursele cu casa de decontare, gratie interventiei acesteia, operatorii nu au riscul insolvabilitatii cocontractantului* dar pentru ca insa casa sa indeplineasca aceasta functie de asigurator se cere de la fiecare membru al corporatiei de cliring o contrbutie la fondul comun de garantie. %-a instituit un sistem de garantare multipla si succesiva prin depunerea unor acoperiri, depozite sau mar/e +engl. margin( atat de bro3eri cat si de clientii acestora. 51 Res,e "area re%u'ame$"u'ui si a u*a$"e'!r .ursiere - inc)ierea unei afaceri cu neobservarea unei reguli imperative poate atrage nulitatea contractului - se asigura un acces egal la modalitati de tranzactionare in conditiile de concurenta

V. PRETUL SI RISCUL DE PRET PE PIETELE BURSIERE

Di$ a es" a,i"!' su$" %ri'e'e ,% 46-58 U$ "erme$ im,!r"a$ es"e .a*e ;e-a lungul timpului preturile produselor agricole s-au caracterizat printr-o natura volatila si de multe ori imprevizibila. Ris u' de ,re" = componenta a riscului pietei risc con/unctural -, ce apare ca urmare a variatiilor preturilor produselor agricole, si se manifesta printr-o neconcordanta in timp a valorii unei afaceri. Cautarea unei protectii contra riscurilor de pret explica $as"erea "ra$*a "ii'!r 'a "erme$. Prin utilizarea ,ie"e'!r 'a "erme$ se asi%ura ,r!"e "ia !,era"!ri'!r care nu doresc sa-si asume riscul de pret prin transferarea acestuia unor altor participanti de pe piata, in speta speculatorii. Tra$*a "ii'e 'a "erme$ s-au de*&!'"a" pt ca operatorii pe o ,ia"a fi*i a - as# +producatori, organisme de stocare, utilizatori, exportatori, importatori( nu pot sa se prote/eze contra variatiilor de pret apeland la societatile de asigurari. 0.3. Pre"uri'e fu"ures -e o piata la termen, ,re"uri'e reflecta nivelul cererii si al ofertei pentru marfa respectiva, atat in prezent cat si in viitor, fiecare contract futures avand ,r!,riu' ,re". Pie"e'e fu"ures ide$"ifi a preturile de ec)ilibru ure$"e - as#1 dar si pe cele ce vor exista la anumite momente i$ &ii"!r, ele fiind de fapt ,re"uri'e s,!" a$"i i,a"e. ;eci ,ie"e'e 'a &edere si ,ie"e'e 'a "erme$ au preturi diferite, i$"re ,re"u' as# si ,re"u' fu"ures e)is"a difere$"e. A es"e difere$"e de su$" u$!s u"e su. de$umirea de .a*a -e$%'. .asis1. Defi$i"ie: Ba*a = difere$"a di$"re ,re"uri'e #as si e'e fu"ures su$" u$!s u"e su. de$umirea de .a*e Marimea .a*ei ,!a"e fi i$f'ue$"a"a urma"!are'e e'eme$"ede: E'eme$"e'e are m!difi a marimea .a*ei -adi a a difere$"ei di$"re ,re"u' as# si ,re"u' fu"ures1. 1( %tocurile ramase din anul anterior* 8(Cererea si oferta de produse substituibile* 9( -erspectivele privind productia anului curent* F( -roductia mondiala* E( Cererea externa* H( C!s"uri'e s"! arii* I( !acilitatile de stocare* >( C!s"uri'e de "ra$s,!r"* 9( -roblemele de transport* 1C( Costurile asigurarii* 11( -oliticile agricole* 18( !luctuatiile sezoniere de pret* 18( Termenul de expirare a contractului futures. 0.3.0. De"ermi$area .a*ei 1( ;aca ,re"u' fu"ures este mai mare a ,re"u' s,!" - avem o situatie de !$"a$%! -re,!r"1/ - adica pretul futures face ! ,rima fata de pretul cas". - ;iferenta dintre pretul cas) si pretul futures es"e $e%a"i&a 8( ;aca ,re"u' fu"ures este mai mic a ,re"u' s,!" - avem o situatie de .a (Aarda"i!$ -de,!r"1/ - adica marfa la termen se tranzactionaneaza u u$ dis !u$". - diferenta dintre pretul cas) si pretul futures este ,!*i"i&a

f.f. im,!r"a$" Pe ,ia"a fu"ures de marfuri a%ri !'e , ,re"u' fu"ures este, de regula, mai mare da a" ,re"u' s,!" +deci o baza negativa(, datorita !s"u'ui de s"! are +sau cost de stoc( +engl. cost+of +carry, carrying charges(. In aceasta situatie, .a*a es"e !"a"a a ! ,rima a' ,re"u'ui fu"ures fata de pretul cas". ;aca, de exemplu, pe 1C februarie pretul cas) !'& C)icago al boabelor de soia nr. 8 Rello< este de H,8C G,bus)el iar pretul futures mai este de H,EC G,bus)el, a"u$ i .a*a ,e$"ru .!a.e de s!ia 'a !$"ra "u' fu"ures es"e de +H,8C H,EC( G = C,9C G. .ceasta situatie este denumita 59C sub6 +engl. :* under(, insemnand ca pretul cas) este cu C,9C G sub nivelul pretului futures mai. De!are e '! a"ia, !s"u' de "ra$s,!r" si a'i"a"ea marfii fi*i e se m!difi a , .a*a se s #im.a. ;e exemplu, in aceeasi zi pretul cas) CI! al boabelor de soia de o calitate superioara, +de exemplu nr. 1(, la ?e< 'rleans, ar putea fi de I peste pretul futures mai +engl. ; over( pentru un pret cas) ec)ivalent cu H,EI G,bus)el. !igura 1.1 ilustreaza um re'a"ia as# > fu"ures difera i$ ra,!r" u '! a"ia si a'i"a"ea. ImportantSSSSSSS La ! a$umi"a '! a"ie ,re"uri'e fu"ures fa ,rima in ra,!r" u ,re"uri'e as#/ iar la o alta locatie ,re"uri'e fu"ures inregistreaza dis !$" fa"a de e'e as#. Difere$"e'e i$ .a*a - ,re"uri diferi"e1/ in cazul de mai sus, sunt date de: a1 '! a"ia diferi"a/ .1 costurile de transport al marfii fizice de la o piata locala la punctele de livrare c( diferenta dintre cerere si oferta intre piata locala si punctele de livrare pentru contractul futures. d( ;isponibilitatea facilitatilor de transport, e( vremea nefavorabila care poate afecta marfa in timpul transportului, f( greve etc. ,!" i$f'ue$"a !m,!$e$"e'e .a*ei. !iecare ,ia"a '! a'a are u$ se" s,e ifi de fu$dame$"e ale relatiei cerere oferta care o diferentiaza de alte zone. ;aca aceste fundamente se modifica, .a*a se &a a;us"a !res,u$*a"!r. ;e exemplu, !$di"ii di&erse pot cauza o insuficienta a ofertei intr-o anumita regiune, in timp ce oferta intr-o alta regiune este suficient de mare pentru a satisface cererea. A eas"a si"ua"ie ar ,u"ea de"ermi$a ! e&!'u"ie a$!rma'a a re'a"iei di$"re ,re"u' as# si ,re"u' fu"ures datorita dezec)ilibrului local intre cerere si oferta. Difere$"e'e i$ .a*a pot de asemenea reflecta difere$"e'e i$"re "i,uri'e de ,re" as# 'ua"e i$ a' u'. ;e exemplu, pt aceeasi locatie, u$ ,re" CIF as# va face ,rima in raport cu ,re"u' FOB, deoarece, fata de acesta din urma, ref'e "a !s"uri su,'ime$"are. Cele doua preturi, desi reprezinta a eeasi a'i"a"e a '! a"iei, vor a&ea .a*e diferi"e. U$ ,re" fu"ures reflecta asadar, asa numitul !s" u marfa fi*i a +engl. cost of carry- carrying changes(, intre m!me$"u' i$ #eierii !$"ra "u'ui fu"ures si e' a' 'i&rarii. ;aca marfa poate fi depozitata, a es" !s" are in vedere c)eltuielile ce includ in primul rand, costul depozitarii sau stocarii marfii, asi%urarea a es"eia, d!.a$*i'e si !s"u' ma$i,u'arii.

.stfel, in cazul cerealelor, !s"u'-de-s"! are ,!a"e fi f!rma" di$ c"eltuieli de cantarire, de s"a.i'ire a a'i"a"ii/ de spalare si de curatare, de admi$is"rare etc. 1a acestea se adau%a ! ,rima sau se dedu e u$ dis !$" ce reflecta varietatea conditiilor de piata, respectiv posibilitatea ca pretul sa creasca sau sa scada, ce este cu atat mai importanta cu cat data de expirare este mai indepartata +o anumita =valoaretimp= a contractului(. ;am, spre exemplificare, componenta cost of cary a pretului futures la canola, cotat la innipeg Commodity %xchange. .ceasta include urmatoarele: - manipulare: 9,CC G per tona* - curatare,spalare: F,8E G per tona - cantarire,inspectare: C,9C G per tona - administrare: 8.EC G per tona - depozitare,dobanzi: I,>C G per tona - transport: 1C,CC G per tona - prima H.1EG per tona Total: FC,CC G per tona .sadar, pe o ,ia"a $!rma'a ,re"uri'e fu"ures se pot determina ,e .a*a ,re"uri'!r as#, relatia de calcul fiind in acest caz: F3t-$ = C3t + C3t Rt-$ ($+t4<:=> + ,t-$ unde C3t este pretul cas) la momentul t? Rt-$ este rata anuala a dobanzii aferenta unui credit lipsit de risc, pentru perioada $+t, iar ,t-$ reprezinta costurile aferente pastrarii unei unitati de marfa pe perioada dintre t si $. 1.3.2. Piata no !a"a #$ %&% Piata in#$ %ata In conditii normale, ,re"uri'e as# 'a ,u$ "e'e de 'i&rare vor ramane sub nivelul ,re"uri'!r fu"ures. fenomenul fiind cunoscut, asa cum am mai spus, sub numele de !$"a$%! sau re,!r". C!$"a%! = situatia cand 'a ,u$ "e'e de 'i&rare ,re"u' as# va fi sub ,re"u' fu"ures. Ba*a re,re*i$"a, pentru un operator, u$ e'eme$" de referi$"a in ceea ce priveste actiunea sa pe piata. Cu a" ,re"u' fu"ures es"e mai mare, cu atat un producator este mai tentat sa-si depoziteze marfa, pentru a-l oferi pe piata mai tarziu, fapt ce poate incura/a constructiile de facilitati de stocare. Pre"uri'e fu"ures nu pot depasi ,re"uri'e as# cu o valoare mai mare decat cea a c)eltuielilor cu marfa +carrying charges- cc(. ;aca pretul futures ar de,asi ,re"u' as# G +pentru marfurile livrabile, intrunind specificatiile contractuale(, atunci ar fi profitabil pentru un operator sa cumpere produsul cas), sa suporte cc, sa vanda simultan contracte futures pe marfa respectiva si sa procedeze la livrarea acesteia. Pr!fi"u' rea'i*a" ar consta i$ difere$"a di$"re ,re"u' fu"ures si ,re"u' as# i$suma" cu c)eltuielile cu marfa +cc( , dar acest profit nu ar putea fi obtinut multa vreme: pe masura ce acest potential de profit ar deveni din ce in ce mai evident, cresterea vanzarilor de futures +pozitii s)ort( ar duce la scaderea pretului futures, iar cumpararile crescande ale marfii cas) ar determina cresterea pretului cas), astfel incat relatia cas) futures s-ar diminua si diferenta dintre preturi s-ar micsora pana cand acest profit nu ar mai putea fi obtinut.

;e asemenea. operatorii, care detin de/a pozitii fu"ures '!$%, ar vinde futures pentru ca ar fi mai economic sa cumpere marfa cas) cu pret mai mic si sa ,'a"eas a , decat sa-si ,as"re*e ,!*i"ia de um,arare -,!*i"ia '!$%1/ platind un pret peste cc. I$&ers/ daca baza se reduce pana la un punct in care se dovedeste economica preluarea marfii cumparate futures, in locul um,ararii si de"i$erii mai !s"isi"!are a ,r!dusu'ui as#, cererea mai mare pentru futures in raport cu cas) tinde sa mareas a .a*a. %-ar dovedi atunci mai economica vanzarea cas) in locul mentinerii pozitiilor futures s)ort. Ofer"a mai mare de marfa as# i$ !m,ara"ie u !$"ra "e fu"ures ar du e 'a marirea .a*ei. -e piata inversata, sau piata rasturnata avem de-a face cu situatia de .a (Aarda"i!$ -de,!r"1 ce apare atunci cand oferta de marfuri se reduce si,sau cererea de livrari imediate devine excesiva in raport cu oferta, ,re"uri'e as# de,asi$d ,re"uri'e fu"ures +fac prima fata de preturile futures( -e o astfel de piata, preturile contractelor futures cu cel mai apropiat termen de expirare sunt mai mari decat preturile futures pentru lunile ulterioare. Ca atare, 'i,sa u$ei marfi de ,e ,ia"a +deficit de oferta( poate da nastere la ceea ce se numeste T,ia"a ras"ur$a"a6, anormala sau T,ia"a i$&ersa"a: +engl. inverted market(. Pe ,ia"a ras"ur$a"a sau pe ,ia"a i$&ersa"a nu se poate determina prima pe care pretul cas) o va mentine peste cel futures, nici diferenta dintre preturile contractelor futures care expira mai devreme si cele care expira mai tarziu. E)is"a si"ua"ii -i$ s,e ia' 'a marfuri'e a%ri !'e u ,r!du "ie se*!$iera1 i$ are ,ia"a i$&ersa"a a,are a ,ia"a $!rma'a: 1( In luna mai cotatia futures pentru grau cu scadenta iulie +luna recoltarii( poate fi mai mica decat cotatia spot* 8( -iata futures este blocata din cauza limitelor de pret impuse de Casa de Clearing situatia se datoreaza de obicei unor variatii bruste ale preturilor pe piata fizica* 9( -iata futures devine excesiv de speculativa motiv pentru care cotatia futures nu mai reprezinta in totalitate rezultatul cererii si ofertei* F( -iata spot prezinta variatii considerate ca nefiind datorate unui raport natural cerere oferta* E( %cade foarte mult volumul tranzactiilor futures datorita unei imobilitati prelungite a pietei spot.

0.3.3.

Se*!$a'i"a"ea .a*ei

;iferenta dintre ,re"u' as# si ,re"u' fu"ures pentru marfurile agricole cu productie sezoniera se conformeaza unui model determinat de disponibilitatea ofertei in raport cu cererea viitoare. %a luam cazul graului. %a presupunem ca: +a( productia este constanta pe termen lung* +b( productia este egala cu consumul* +c( luam in consideratie F cicluri de recolte. .ceste lucruri vor determina ca de-a lungul perioadei dintre o recolta si urmatoarea, marfa ramasa in stoc sa fie constanta. Pe ! ,ia"a $!rma'a, cand a( presiunea ofertei in sezonul de recoltare este maxima b( si exista cerere pentru spatii de depozitare,

,re"uri'e as# sunt mai mici decat e'e fu"ures si in acest caz vorbim de situatia unei .a*e Ks'a.e: -)ea11. In aceasta perioada cererea crescanda pentru spatii de depozitare s,!res"e !s"u' de s"! are si implicit !s"u' u marfa -cost of carr21. -returile cas), reflectand surplusul de oferta si spatiile limitate de depozitare, vor mentine o baza mare in raport cu preturile futures, pana cand cererea si oferta se vor apropia de ec)ilibru. De e)em,'u/ re !'"area .!a.e'!r de s!ia i$ S"a"e'e U$i"e/ din octombrie pana in decembrie, determina sporirea semnificativa a ofertei in raport cu cererea pe piata interna si la export. Cu timpul, pe masura consumului, !fer"a se dimi$uea*a, cererea pentru spatii de depozitare scade iar .a*a ,re"uri'!r pentru boabe de soia "i$de sa se redu a. .cum preturile cas) reflecta si costurile de depozitare si de pastrare a produsului. Contractele futures nu mai reflecta alte costuri suplimentare, caci c)eltuielile cu marfa pana in momentul livrarii +carrying charges( au fost de/a incluse in preturile acestor contracte, cand baza era 5slaba6. A"u$ i a$d/ urmare a !$sumu'ui/ !fer"a se dimi$uea*a/ difere$"a as# > fu"ures se mi s!rea*a si .a*a se $umes"e 9"are: - si"ua"ia u$ei .a*e "ari = strengt"ening1. I$"r-! ,ia"a i$&ersa"a/ in care ,re"uri'e as# sunt mai mari decat ,re"uri'e fu"ures/ situatia este opusa . 1.3.'. Con#$ ($nta ) $t& i"o -e masura trecerii timpului, cu cat termenul de livrare pentru contractul futures se apropie, diferenta dintre cas) si futures se reduce, reflectand #e'"uie'i'e +cost of carry( din ce in e mai mi i u marfa fi*i a. ;esi preturile cas) si cele futures tind sa convearga, foarte rar ele ating acelasi nivel. M!"i&e'e ,e$"ru are e'e d!ua ,re"uri $u su$" ide$"i e la m!me$"u' e),irarii !$"ra "u'ui/ su$" : a1 difere$"e'e "e#$i e i$"re !mer ia'i*area marfii +tranzactionarea ei ca obiect al contractului futures( si i$dis,!$i.i'i"a"ea de a 'i&ra efe "i& marfa pentru indeplinirea obligatiei din contractul futures. b( !,era"!ru' nu cunoaste cu exactitate momentul sau locul in care poate prelua marfa c( um,ara"!ru' nu are certitudine in legatura u calitatea marfii livrate. d( cumparatorul de contracte futures este la dispozitia vanzatorului asupra datei e3acte de livrare.

VI. OPERATIUNILE DE ACOPERIRE (HEDGING) PE PIATA BURSIERA

OPERATIUNI DE ACOPERIRE OPERATIUNI DE HEDGING 1. A%)$*t$ t$o $ti*$ S !,u' !,era"iu$i'e de a !,erire sau !,era"iu$i'!r de #ed%i$% +care sunt tranzactii la termen( este acela de a oferi operatorilor + producatorilor, procesatorilor,

comerciantilor, consumatorilor( o protectie impotriva pierderilor ce pot proveni din cauza fluctuatiilor preturilor. Defi$i"ie: #ed%i$%-u' consta in luarea la bursa a unei ,!*i"ii fu"ures, aproximativ egala, dar opusa fata de o ,!*i"ie as# +pe marfa fizica( existenta sau anticipata in momentul inc)eierii contractului bursier. .stfel, ris u' e&!'u"iei $efa&!ra.i'e a ,re"u'ui ,e$"ru #ed%er este transferat catre un tert, in principiu s,e u'a"!ru'/ a carui menire este tocmai sa isi asume un risc in speranta obtinerii unui profit din evolutia favorabila +din punctul lui de vedere( a pretului. In cazul operatiunilor de acoperire, ceea ce urmareste operatorul este asigurarea, prin mecanismul pietei la termen, a ec)ilibrului contractual intr-o operatiune realizata in afara bursei. La #ed%i$%-u' u marfa a%ri !'a, scopul operatorului este 5prote/area6 pretului din contractul comercial, astfel incat sa poata fi mentinuta mar/a de profit la acest contract, indiferent de modificarile preturilor, modificari ce pot interveni intre momentul inc)eierii contractului comercial si momentul executarii acestuia. O,era"iu$i'e de #ed%i$% se deosebesc de !,era"iu$i'e s,e u'a"i&e, deoarece in cazul )edging-ului pozitia luata la bursa es"e !m,'eme$"ara unei pozitii detinute pe piata fizica, deci operatiunea din .ursa es"e a !,eri"a u marfa. 'peratiunea de acoperire im.i$a asadar u$ !$"ra " u marfa, operatiune facuta de cele mai multe ori in afara bursei, u u$ !$"ra " fu"ures, care este tipic bursier. A !,erirea ris u'ui de ,re" ,ri$ !,era"iu$i fu"ures este posibila datorita similaritatii si eventualei convergente i$"re ,re"uri'e as# si e'e fu"ures. Intrucat ambele piete sunt influentate de sc)imbari ale acelorasi factori generali ai pietei, preturile tind sa evolueze in aceeasi directie, dar nu neaparat cu aceeasi magnitudine. Lradul de expunere la riscul de pret care poate fi minimizat depinde de gradul de corelatie dintre variatiile preturilor cas) si variatiile preturilor futures. Cum poate un fermier, producator de cereale sa foloseasca piata la termen pentru a se prote/a fata de fluctuatiile nedorite de pret0 %a presupunem ca fermierul, care va vinde marfa la recoltare, doreste sa aibe asigurat un pret pentru marfa sa. In acest caz, poate face o vanzare la bursa, cu mult timp inainte de a avea marfa +spre exemplu, c)iar dupa ce a facut insamantarile(. .ceasta vanzare prin intermediul bursei reprezinta de fapt/ i$i"ierea u$ei !,era"iu$i de a !,erire -u$ #ed%i$% de &a$*are sau s"ort1. . ;eoarece preturile futures si cele cas) e&!'uea*a i$ general, ,ara'e' unul cu celalalt, da a ,re"uri'e de ,e ,ia"a as# s ad/ +datorita ofertei marite din perioada de recoltare,( &!r s ade si ,re"uri'e fu"ures. Pre"u' mai s a*u" ,e are i' ,rimes"e fermieru' ,e ,ia"a s,!", cand vinde efectiv cerealele, &a fi !$"ra.a'a$sa" sau !m,e$sa", cu un castig aproximativ egal, in m!me$"u' a$d !$"ra "e'e fu"ures +care au fost vandute in momentul insamantarii( vor fi um,ara"e 'a u$ ,re" mai mi . .stfel, ,r!du a"!ru' de erea'e &a !."i$e i$ fi$a' ,re"u' ,e are '-a d!ri" 'a i$sama$"are, pierderile neexistand sau fiind neansemnate. Pia"a fu"ures ,!a"e fi f!'!si"a de aseme$ea, pentru a !."i$e u$ &e$i" di$ s"! area u$ei a$umi"e marfi, pentru a fi vanduta mai tarziu. -rin calcularea difere$"ei dintre ,re"u' !$"ra "u'ui fu"ures u s ade$"a mai a,r!,ia"a si a e'ui u s ade$"a mai i$de,ar"a"a/ un detinator de marfa poate vedea ce ii rezerva oportunitatile pietei,

respectiv venitul suplimentar obtinut in urma stocarii marfii in prezent si a vanzarii ei ulterioare. Pr! esa"!rii de ma"erii ,rime a%ri !'e +intreprinderi de morarit si panificatie si alti operatori din industria alimentara( folosesc ca instrument de protectie impotriva riscului de ,re" #ed%i$%-u' de um,arare. ;eoarece preturile cas) si futures tind sa se miste impreuna si in acelasi sens +sa reas a sau sa s ada(, procesatorii isi prote/eaza pretul unor viitoare ac)izitii prin cumpararea de contracte futures, ca o anticipare a viitoarei pozitii de pe piata reala-spot, aceasta operatiune permitand )edger-ului +dupa cum vom vedea(, sa-si stabilizeze sau c)iar sa-si mareasca profiturile. 2.1.1. Ti)& i"$ +$ H$+(in( $xista doua tipuri principale de operatiuni: - )edging: de vanzare sau )edging scurt +selling )edge, s)ort )edge( si cel - )edging de cumparare sau )edging lung +buRing )edge, long )edge(. 01 Defi$i"ie: <ed%i$%-u' de &a$*are sau #ed%i$% s ur" +selling )edge, s)ort )edge( este realizat de catre un operator ce detine in stoc sau cumpara marfa sau preconizeaza sa produca o cantitate de marfa fizica si vinde un numar ec)ivalent de contracte futures. O.ie "i&u' #ed%er-u'ui de &a$*are este de a-si prote/a valoarea marfii din stoc sau a productiei viitoare de o scadere a pretului pe piata. ;aca ,re"uri'e pe cele doua piete, la vedere si la termen au evolutii paralele, as"i%u' -,ierderea1 ,e ,ia"a 'a "erme$ anuleaza pierderea +castigul( de pe piata la vedere. .sadar, cand in raport cu o pozitie cas) la marfa fizica es"e 'ua"a ! ,!*i"ie fu"ures s#!r" si pretul pe piata se reduce, diminuarea valorii marfii fizice a operatorului este partial compensata de castigul din contractul futures. -ierderea de la marfa cas) se compenseaza astfel cu castigul inregistrat la bursa. I$"r-u$ #ed%i$% de &a$*are operatorul es"imea*a a ,re"u' &a s adea si astfel va as"i%a di$ !$"ra "u' fu"ures. In sc)imb, profitul pe care l-ar obtine la marfa fizica in cazul u$ei res"eri a ,re"u'ui es"e a$u'a" de ,ierderea suferi"a 'a !$"ra "u' fu"ures +de fapt, acest profit es"e "ra$sfera" s,e u'a"!ru'ui, care a estimat contrar supozitiei celui care a facut acoperirea ca piata va creste, asumandu-si insa riscul scaderii acesteia(. 21 Defi$i"ie: <ed%i$% de um,arare #ed%i$% 'u$% +long )edging( presupune cumpararea la un moment dat de !$"ra "e fu"ures +pozitia long la bursa( in scopul acoperirii riscului de crestere a pretului la o marfa fizica pe care operatorul intentioneaza sa o ac)izitioneze la o data ulterioara. ;aca un operator vinde marfa cu clauza livrarii ulterioare a acesteia, el se va putea prote/a fata de riscul de pret prin cumpararea de contracte la termen. .tat 'a #ed%i$%-u' de &a$*are, cat si la #ed%i$%-u' de um,arare, principalul obiectiv urmarit de operator este acoperire si prote/area unei mar/e de profit impotriva unei sc)imbari nefavorabile a pretului. Totusi, daca pretul evolueaza in favoarea )edger-ului, atunci as"i%u' rea'i*a" di$ ,!*i"ia as# va fi !m,e$sa" -a$u'a"( de ,ierderea suferi"a 'a ,!*i"ia fu"ures care este opusa celei cas).

2.1.2. H$+(in(&" )& %i ,$+(in(&" %$"$*ti# +$ )$ )i$t$"$ -&t& $% <ed%eri ,uri sau #ed%i% ,ur este acel )edging in care se incearca sa se acopere cat mai mult posibil riscul derivat din fluctuatile preturilor. <ed%i$% se'e "i&. $ste acel )edging in care operatorii, care efectueaza astfel de operatiuni ,su$" mu'" mai "!'era$"i fa"a de ris * in cele mai multe cazuri ei neefectuand operatiuni de )edging in mod curent. H$+($ &" %$"$*ti# . a1 $u &a a !rda mare im,!r"a$"a 'u$ii de 'i&rare s"i,u'a"a i$ !$"ra "u' fu"ures? putand c)iar sa o sc)imbe sau sa transfere operatiunea de acoperire la o alta bursa de marfuri b( un )edger selectiv &a s"udia .i$e ,ie"e'e fu"ures caracteristice, spre deosebire de )edgerul pur, care va efectua operatiunea de )edging pe o piata cat mai apropiata de piata cas) pe care doreste sa se acopere. c( un )edger selectiv ,!a"e 'ua de i*ia de a $u i$ 'ude "!a"a marfa de care dispune sau pe care spera sa o obtina i$"r-! !,era"iu$e de #ed%i$%. 2.1.3. H$+(in( )$ o )iata no !a"a In cazul unei piete normale, e)is"a "rei ,!si.i'i"a"i, in ceea ce priveste mis ari'e ,re"uri'!r as# si e'e fu"ures: Cazul 1( .mbele preturi cresc, Cazul 8( -returile cas) cresc si cele futures scad. Cazul 9( .mbele preturi scad sau Ca*u' 0: Am.e'e ,re"uri res ,a$a 'a m!me$"u' " = N. A 1 <ed%i$% de um,arare 1a momentul initial pretul cas) va fi diferit de pretul futures curent datorita costurilor de pastrare ale marfii La m!me$"u' t = ? insa, ,re"u' as# &a fi e%a' u ,re"u' fu"ures . In acest caz #ed%eru' va pierde diferenta pe piata cas), dar &a as"i%a diferenta pe piata futures. ;iferenta dintre cele doua sume va reprezenta rezultatul net al )edgerului si va fi egala cu .a*a i$i"ia'a. *ezultatul net al "edgingului #pe o piata normala cand ambele preturi cresc# este o pierdere insa mai mica decat in cazul in care nu s-ar fi efectuat )edging. B 1 <ed%i$% de &a$*are 1( In aceasta situatie, )edgerul castiga pe piata cas) si pierde pe piata futures. 8( #ezultatul net este un castig,, insa unul mai mic decat daca nu s-ar fi facut )edging 9( ;aca insa nu ar fi efectuat )edging operatorul si-ar fi asumat integral riscul privind evolutia pretului pe piata cas). -ierderea potentiala generata de )edging este privita in practica drept o prima de asigurare, un cost suportat in mod voluntar pentru a preveni c)eltuieli ulterioare mult mai mari ce ar putea surveni in cazul producerii evenimentului nedorit. Ca*u' 2: Pre"u' as# res"e/ ,re"u' fu"ures s ade.- si"ua"ie rar i$"a'$i"a1 A 1 <ed%i$% de um,arare 1a momentul t = ?, )edgerul pierde pe ambele piete. #ezultatul net este o pierdere , insa una mai mare decat in cazul in care nu s-ar fi facut )edging B 1 <ed%i$% de &a$*are 1a momentul t = ? )edgerul castiga pe ambele piete .#ezultatul net este un castig mai mare decat daca nu vor fi efectuat )edging,

Trebuie mentionat ca, in realitate, situatia prezentata la cazul 8 este rar intalnita, de regula preturile cas) si cele futures miscandu-se in aceeasi directie. Ca*u' 3: Am.e'e ,re"uri s ad A 1 <ed%i$% de um,arare 1a momentul t = ?, )edgerul castiga pe piata cas) si va pierde pe piata futures. #ezultatul net este o pierdere egala cu baza initiala. Ca si in cazul 1, apelarea la )edging este privita ca o asigurare contra evolutiilor nedorite ale pretului cas), eventualul cost fiind asumat in mod voluntar. B 1 <ed%i$% de &a$*are 7edgerul va castiga pe piata futures si va pierde pe cea c)es. #ezultatul net feste o pierdere. 2.1.'. H$+(in( )$ o )iata in#$ %ata Situatia de pe o piata inversata se ) $/inta %i!$t i* situatiei de pe piata normala. Sint$ti/an+0 ) $/$nta! $/&"tat$"$ ,$+(in(&"&i in -&n*ti$ +$ $#o"&tia 1a/$i. n$t$ a"$

Baza Piata Hedging de vanzare Hedging de cumparare Se restrange Piata normala " Pro#it " Pierdere narrowing! Piata inversata " Pierdere " Pro#it Se largeste Piata normala " Pierdere " Pro#it widening! Piata inversata " Pro#it " Pierdere
Ta1$"&" 2.'. *ezultatele nete ale hedgingului in functie de evolutia bazei

<ed%i$% ,erfe " = situatie in care, dupa ce pozitia futures este lic)idata, baza
este identica cu cea din momentul initierii operatiunii de )edging. Castigul sau pierderea din tranzactia cas) este total compensat cu pierderea sau castigul din pozitia futures. .coperirile perfecte+ sau )edging-ul perfect( sunt putin probabile intrucat preturile cas) si futures nu variaza identic. $n ta%elul de mai &os se ) $/inta )i$ +$ i"$ %i *a%ti(& i"$ +in $#o"&tii"$ ) $t& i"o *a%, %i *$"$ -&t& $%. -retur i cas) %cad %cad %cad 2iscarile de pret -returi futures #ezultate -ozitie long pe piata cas) -ozitie s)ort pe piata cas) ?eacoperi t -ierdere -ierdere -ierdere .coperit ?ici profit, nici pierdere
Pro#it

?eacoperit -rofit -rofit

.coperit ?ici profit, nici pierdere -ierdere -rofit, dar mai mic

%cad de marime egala cu scaderea pretului cas) %cad mai mult decat cele cas) %cad mai putin decat cele cas)

-ierdere, dar -rofit mai mica

decat fara )edging %cad Cresc -ierdere -ierdere, dar -rofit mai mare decat in lipsa )edgingului ?ici profit, -ierdere nici pierdere -ierdere -rofit, dar mai mic decat fara )edging -rofit, dar mai mare decat fara )edging
si

decat in lipsa )edgingului -rofit, dar mai mare decit in lipsa )edgingului ?ici profit, nici pierdere -rofit -ierdere, dar mai mica decat in lipsa )edgingului -ierdere, dar mai mare decat in lipsa )edgingului
din miscarea

Cresc Cresc Cresc

Cresc de marime egala cu cresterea pretului cas) Cresc mai mult decat cele cas) Cresc mai putin decat cele cas)

-rofit -rofit -rofit

-ierdere -ierdere

Cresc

%cad

-rofit

-ierdere

'a%elul preturilor

2.(:

Variatiile

castigurilor

pierderilor

)a #el ca preturile a%solute* 1a/a )oat$ $#o"&a -a#o a1i" o#erind castig* sau 1a/a )oat$ $#o"&a n$-a#o a1i" * provocand pierdere. S #im.area bazei constituie u$ ris are $u es"e "!"deau$a mi$im izat. 2anagementul sau este totusi mai putin riscant decat cel al preturilor absolute, deoarece &aria"ia .a*ei es"e mai ,u"i$ &!'a"i'a si mai ,re&i*i.i'a decat preturile cas) sau futures. a. <ed%i$%u' ,ri$ .a*a si ,r!.'ema e),irarii a es"uia In general, ris u' as! ia" .a*ei es"e mai mare cu cat diferenta de timp dintre expirarea )edging-ului +data lic)idarii pozitiei futures( si luna de livrare es"e mai mare. ;e aceea, de re%u'a, se alege acea luna de livrare care este cea mai apropiata posibil, dar ulterioara fata de data expirarii )edging-ului. E)em,'u %a presupunem ca lunile de livrare pentru un anumit contract sunt mai, iunie, septembrie si decembrie. ;aca pozitia futures de acoperire este lic)idata in una din lunile decembrie, ianuarie sau februarie, atunci se va alege contractul martie* daca lic)idarea se face in una din lunile martie, aprilie sau mai, se va opta pentru contractul futures iunie* s.a.m.d. .legerea lunii de livrare este influentata de mai multi factori. %-ar putea presupune ca atunci cand expirarea )edging-ului corespunde unei anumite luni de livrare, se alege contractul cu acea luna de livrare. In practica se poate alege un contract cu o luna de

livrare ulterioara, deoarece preturile futures sunt uneori foarte fluctuante in timpul lunii de livrare. "neori insa, data pana la care este necesara acoperirea prin #ed%i$% es"e u'"eri!ara da"e'!r de 'i&rare a'e "u"ur!r !$"ra "e'!r fu"ures care pot fi utilizate, in aceasta si"ua"ie #ed%er-u' "re.uie sa rei"ere*e a !,erirea +engl. roll t)e )edge for<ard(. Rei"erarea a !,eririi presupune lic)idarea unui contract futures si luarea aceleiasi pozitii intr-un contract futures cu o luna de livrare ulterioara. Rei"erarea a !,eririi are '!c atunci cand data la care este necesara acoperirea este ulterioara datelor de livrare. .coperirea poate fi reiterata de mai multe ori. .1 Fi)area .a*ei fa&!ra.i'e "n operator care doreste sa initieze o operatiune de acoperire are nevoie sa cunoasca tendintele sezoniere ale pietii, pentru a putea stabili cel mai avanta/os moment de 5fixare6 a unei baze favorabile. !iecare piata poate avea propriul ei model sezonier, caci preturile cas) locale sunt afectate de factori de piata unici, intrinseci pentru acea regiune. -entru a estima modelul pe care il poate urma evolutia bazei, un )edger trebuie sa compare modelul urmat de-a lungul timpului de pretul cas) local, cu pretul futures pentru luna de livrare asupra careia poarta )edging-ul. Compararea relatiilor existente de-a lungul timpului intre cele doua preturi il familiarizeaza pe )edger cu relatia cas) futures uzuala. .stfel el poate determina un nivel favorabil al bazei de intrare sau iesire de pe piata. ;e exemplu, sa presupunem ca un exportator de cereale are o pozitie s)ort la porumb, baza fiind cu C,1C G,bu sub pretul futures 2artie* daca va cumpara porumbul dintr-un depozit local la un pret cu C,18 G,bu sub pretul futures 2artie, atunci el va trebui sa plateasca un pret cas) ec)ivalent cu pretul futures 2artie minus C,18 G,bu. ;aca va realiza tranzactia, el va castiga C,C8 G,bu, ca urmare a stabilirii bazei la care sa lic)ideze pozitia s)ort adoptata initial. .ceasta strategie de stabilire a bazei, la care sa fie lic)idat )edgingul, poarta denumiri specifice pentru fiecare tip de marfa in parte: 5on-call6 pentru bumbac, 5ex-pit6 pentru cereale, 5against actuals6 pentru za)ar si cafea sau 5exc)anges for p)Rsicals6 pentru cacao. In cazul unei tranzactii 5on-call6 data la care va fi lic)idata pozitia futures va fi stabilita fie de cumparator +cumpara 5on-call6(, fie de vanzator +vinde 5on-call6(. ;e exemplu, sa presupunem ca un comerciant doreste, in martie, sa cumpere 1.CCC baloti de bumbac de o anumita calitate cu livrare in aprilie. -entru a se prote/a impotriva cresterii preturilor, el adopta o pozitie long +1C contracte( futures 2ai, la pretul de IC centi pe livra, asteptandu-se sa ac)izitioneze bumbacul, in aprilie, la un pret cu EC puncte peste pretul futures 2ai. $l reuseste sa se inteleaga cu un producator de bumbac, stabilind ca va cumpara 1.CCC baloti de bumbac in aprilie cu IE de puncte peste pretul futures 2ai, pretul fiind 5on sellerUs call6. ;in acest moment, vanzatorul poate fixa pretul tranzactiei cas) in orice zi doreste, pana pe data de 1E aprilie +intervalul limita de timp este stabilit de comun acord intre vanzator si cumparator(. ;aca din martie pana in aprilie preturile la bumbac cresc, producatorul va putea astepta pana cand nivelul pretului va deveni atractiv pentru el. .stfel, pe 1C aprilie producatorul decide sa fixeze pretul cas). $l instruieste bro3erul cumparatorului sa vanda 1C contracte pe bumbac 2ai, utilizand bani din contul comerciantului. Cele 1C

contracte pentru mai au fost vandute la un pret de I9 centi,livra, rezultand un pret cas) de C,I88E G,livra. Intr-o tranzactie de tip 5buRerUs call6, cumparatorul are optiunea de a decide limita de timp in care poate fi fixat pretul cas). %a presupunem, de exemplu, ca un comerciant detine E.CCC baloti de bumbac si are o pozitie long, la 1CC puncte peste pretul futures ;ecembrie. ' fabrica are nevoie doua luni mai tarziu de aceasta cantitate, asa incat accepta sa cumpere cei E.CCC baloti in momentul in care baza a/unge la IC de puncte peste pretul futures ;ecembrie. -retul este 5on buRerUs call6, urmand a fi fixat mai tarziu. ;in acest moment fabrica are la dispozitie FE zile pentru a fixa pretul la care doreste sa cumpere. -entru comerciant este garantat profitul ce va fi obtinut ca urmare a bazei ce a fost stabilita* de asemenea, el va fi prote/at impotriva scaderii preturilor. ;oua saptamani mai tarziu, fabrica fixeaza pretul, instruind bro3erul comerciantului sa cumpere EC contracte pentru decembrie. Tranzactiile de tipul 5ex-pit6,6against actuals6 si 5exc)ange for p)Rsicals6 sunt lic)idate in mod diferit fata de tranzactiile 5on call6. In aceste cazuri, tranzactiile sunt lic)idate in afara ringului, prin intalnirea dintre bro3erii cumparatorilor si vanzatorilor. In momentul in care se intalnesc, cei doi bro3eri lic)ideaza fiecare in parte, pozitiile clientilor la pretul curent al pietei sau la un pret stabilit de comun acord* in acest fel, bro3erii fixeaza pretul cas) al tranzactiei. ;e exemplu, sa presupunem ca un depozitar de porumb are o pozitie long fata de baza la C,8C G,bu sub pretul futures ;ecembrie, pentru o cantitate de 1C.CCC bus)eli si este de acord sa vanda aceasta cantitate unui exportator ce are o pozitie s)ort la C,1C G,bu sub pretul futures ;ecembrie. -artenerii se inteleg sa tranzactioneze porumbul pentru o baza cu C,1E G,bu sub pretul futures pentru decembrie. ;upa ce a fost stabilita baza, cei doi isi vor instrui bro3erii, iar acestia se vor intalni in afara ringului pentru a lic)ida pozitiile celor doi parteneri +pozitia s)ort a depozitarului si pozitia long a exportatorului(, stabilind pretul lic)idarii si implicit pretul cas). ;aca lic)idarile ar avea loc in cadrul ringului, nu exista nici o garantie ca nu ar putea sa se iveasca, la un moment dat, un bro3er care sa accepte sa adopte pozitia opusa a tranzactiei fata de unul din cei doi parteneri, astfel incat celalalt partener sa ramana cu pozitia sa futures nelic)idata. ;e aceea, tranzactiile 5ex-pit6, 5against actuals6 si 5exc)ange for p)Rsicals6 trebuie sa fie lic)idate doar prin intalnirea, in afara ringului, a bro3erilor care-i reprezinta pe cei doi parteneri ai tranzactiei. . Re'a"ia .a*a ure$"a &s. .a*a a' u'a"a -entru )edgeri prezinta importanta si diferentele dintre baza curenta si baza calculata sau ideala. Cc +carrRing c)arges( pot fi calculate luand in considerare toate costurile pe care le implica miscarea produsului cas) de pe piata locala catre o locatie eligibila pentru livrarea futures +transport, dobanzi, depozitare, certificare(. Incorporand in aceste preturi si primele sau disconturile datorate diferentelor calitative, se poate calcula o baza teoretica si poate fi estimat un pret cas) viitor. Comparand costurile estimate cu pretul anticipat pe piata locala pentru o anumita livrare viitoare, )edger-ul va putea decide daca initiaza sau nu operatiunea de acoperire. d1 E)e u"area ,ri$ 'i&rare a !$"ra "u'ui fu"ures i$ a*u' u$ei !,era"iu$i de a !,erire

;atorita posibilitatii unei variatii profitabile a bazei, un )edger va lua in considerare si alternativa livrarii futures, insa inainte ca aceasta decizie sa fie luata, trebuie evaluate costurile specifice asociate livrarii. ;atorita incertitudinilor in privinta calitatii si locului livrarii,preluarii marfii, adesea operatorii evita totusi, sa utilizeze futures ca pe un mecanism de livrare, in special daca oferta pe piata locala cas) este suficienta si disponibila imediat. 2.3. A#anta2$"$ %i ) o1"$!$"$ ,$+(in(3&"&i 2.3.1. A#anta2$"$ ,$+(in(3&"&i +m vazut ca #unctia unui operatiuni de acoperire este aceea de a minimiza implicatiile #inanciare asociate unei evolutii ne#avora%ile a pretului. ,etinerea simultana de pozitii cas- si #utures con#era unei #irme oportunitatea de a realiza venituri suplimentare printr-o anticipare corecta a evolutiei %azei. ,in -edging pot rezulta insa si alte avanta&e. $ntre acestea* de mare importanta este cresterea flexibilitatii unei firme in producerea* depozitarea* distri%utia si mar.etingul produselor sale. Producatorii* comerciantii ca si utilizatorii #inali au ocazia de a %ene#icia de preturile #utures atractive si de a-si adapta prompt strategiile la sc-im%area conditiilor pietei. ,aca pe piata cas- un cumparator sau vanzator nu este satis#acut de preturile curente* el poate amana tranzactiile in asteptarea unor nivele de pret mai #avora%ile. $n contrast* un operator care speculeaza asupra miscarii preturilor cas- #ara sa #ie acoperit* nu are aceasta #le/i%ilitate si poate #i #ortat sa ia decizii gresite daca mar&a potentiala a pro#itului este diminuata de o variatie ne#avora%ila a pretului. +ccesul continu la tranzactiile #utures pe durata programului %ursier permite initierea si lic-idarea cu usurinta a pozitiilor #utures* numarul de contracte si alegerea lunilor de livrare putand #i adaptate rapid la sc-im%area conditiilor pietei. Hedgerii pot %ene#icia nu numai dintr-o evolutie #avora%ila a %azei* ci si de pe urma disparitatilor pe termen scurt dintre preturile #utures. +semenea distorsionari ale preturilor se pot mani#esta intre0 1! di#erite luni de livrare pentru aceeasi mar#a la aceeasi %ursa spre e/emplu* intre pretul contractului #utures pe grau decem%rie si pretul contractului #utures pe grau iulie!* 2! aceleasi1di#erite luni de livrare a aceleiasi mar#i la %urse di#erite intre pretul #utures al graului septem%rie la %ursa din 2-icago si pretul #utures al graului septem%rie la %ursa din 3ansas!* 3! aceleasi1di#erite luni de livrare ale unor mar#uri di#erite dar intre care e/ista legatura* la aceleasi1di#erite %urse pretul #utures al porum%ului decem%rie la %ursa din 2-icago #ata de pretul #utures al ovazului decem%rie la

aceeasi %ursa! si 4! produse prelucrate si materiile prime #olosite la producerea lor pretul #utures al %oa%elor de soia martie la 2-icago* #ata de preturile #utures al uleiului de soia martie la aceeasi %ursa!. Procedand la acoperire* o #irma isi poate reduce costurile. +nterior s-a aratat ca un -edging de cumparare poate genera reducerea c-eltuielilor cu mar#a cost o# carr4! daca acoperirea este initiata la o %aza su#icient de mare* pe o piata normala. 5 operatiune de acoperire poate imbunatati marjele de profit reducand necesarul de capital si disponi%ilizand #onduri care pot #i alocate in procesul productiv. 6tilizand tranzactiile #utures pentru a-si acoperi necesarul viitor* o #irma evita imo%ilizarile masive de capital in constructia unor #acilitati de stocare si costurile mentinerii si pastrarii mar#ii #izice pana cand aceasta este necesara in viitor. Pe de alta parte* deoarece tranzactiile #utures se des#asoara in mar&a* un -edger are nevoie de numai 178 sau mai putin din valoarea contractului pentru a sta%ili o pozitie la %ursa* putand sa economiseasca ast#el* importante resurse. 9entinerea unei pozitii -edging poate spori sansele %ene#icierii de conditii de finantare favorabile. ,atorita ciclicitatii productiei si consumului in multe sectoare* nevoile de #inantare pot varia semni#icativ de la o perioada la alta. ,eoarece -edging-ul reduce intr-o oarecare masura riscurile la care este e/pus operatorul* imprumuturile sunt mai sigure iar %ancile sunt dispuse sa acorde cu mai multa usurinta credite in conditii avanta&oase. ,e e/emplu* un operator care utilizeaza mar#a drept colateral poate imprumuta pana la 978 din valoarea mar#ii daca detine o pozitie -edging cumparatoare. $n contrast* daca pozitia cas- nu este acoperita* procentul nu se ridica* de regula* decat la :7 ; 878. Finantarea sporita de care dispune operatorul ii va permite un volum de activitate si un venit mai mari* rezultand pro#ituri sporite. $n #inal* -edging-ul poate #i de #olos in planificarea mai eficienta a deciziilor, conferind operatorului o mai mare libertate de actiune. +tat costurile* cat si preturile* pot #i mai %ine estimate. $ntrucat -edging-ul reduce varia%ilitatea mar&elor viitoare de pro#it* o #irma este mai sigura asupra #lu/urilor viitoare ale incasarilor sale* isi poate plani#ica mai %ine destinatia alocarii resurselor si isi poate im%unatatii e#icienta activitatii. 2.3.2. P o1"$!$"$ ,$+(in(3&"&i

Hedging-ul presupune o serie de decizii care tre%uie evaluate cu atentie pentru a reduce in mod e#ectiv e/punerea la risc si a o#eri oportunitati de castig din variatia preturilor sau a %azei. 6n prim aspect* il constituie decizia daca riscul merita a #i acoperit prin -edging. <radul de risc al unei pozitii neacoperite poate #i cuanti#icat utilizand variatia anticipata a pretului si pro%a%ilitatea producerii acestei variatii in comparatie cu costul -edging-ului si toleranta operatorului #ata de risc. 2osturile -edging-ului includ comisioanele %ursiere* costurile de oportunitate asociate do%anzii nerealizate la suma reprezentand mar&ele necesare tranzactionarii* pierderea #inanciara care ar rezulta dintr-o evolutie ne#avora%ila preturilor sau a %azei si di#erenta anticipata dintre pretul #utures de initiere a tranzactiei* dorit de #irma* si pretul e#ectiv engl. slippage!. 2.3.2.0. Mar;a si mar area 'a ,ia"a 9ar&a in tranzactionarea contractelor #utures* dupa cum se stie* este #oarte mica si relativ insigni#ianta in raport cu marimea pozitiei desc-ise. 9ai mult* mar&a pentru operatiunile de -edging este mai mica decat cea necesara unei operatiuni de tip speculativ. ,e aceea* suma initiala a mar&ei nu reprezinta un #actor de importanta ma&ora pentru -edger. 2e este cu adevarat important este e#ectul marcarii la piata si al apelurilor in mar&a. $n cazul unei operatiuni de -edging* pro#itul unei tranzactii #utures ar tre%ui sa compenseze pierderea dintr-o operatiune cas-. 2el putin o perioada vor e/ista pro#ituri pe piata spot si pierderi pe piata #utures. )a o anumita data* cand contractul #utures genereaza pierderi* -edgerul tre%uie sa depuna in contul in mar&a %ani pentru a acoperi pierderea. 2-iar daca pozitia spot a produs un pro#it mai mare decat pierderea #utures* ar #i imposi%il sau cel putin incomod* sa retragi pro#itul spot pentru a acoperi pierderea #utures. Pentru ca pro#iturile1pierderile #utures se inregistreaza imediat* iar pro#iturile1pierderile spot se inregistreaza numai dupa ce -edge-ul s-a inc-eiat* multi -edgeri potentiali tind sa cantareasca mai greu pierderile imediate din pozitiile #utures decat castigurile viitoare de pe piata spot. +lternativa evitarii unui apel in mar&a este inc-iderea operatiunii #utures. =ste tentant sa se procedeze ast#el dupa un lant de pierderi si apeluri in mar&a* dar acoperirea nu-si va mai produce e#ectul si operatorul se va e/pune riscului pe piata spot. ,e aceea* -edgerul tre%uie sa #ie constient ca operatiunea sa va produce atat castiguri cat si pierderi #utures si va necesita apeluri in mar&a periodice.

Pentru a #ace #ata apelurilor in mar&a* -edgerul tre%uie sa dispuna de un #ond de rezerva* a carui marime se poate determina tinand cont de evolutia anterioara a preturilor #utures. 2.3.2.2. A'e%erea !$"ra "u'ui fu"ures .legerea contractului futures consta in luarea unor decizii vizand: +1( marfa futures* +8( luna de expirare* +9( tipul pozitiei +long sau s)ort(* +F( numarul de contracte sau hedge ratio. 1( $xista cazuri cand marfa al carei pret trebuie prote/at si marfa care face obiectul contractului futures nu sunt aceleasi. In multe cazuri, alegerea este evidenta, dar exista situatii cand ea este mai dificila. $ste important sa se aleaga contractul futures pe o marfa strans corelata cu marfa care face obiectul operatiunii de )edge. ;e exemplu, daca un operator doreste sa-si acopere riscul de pret la uleiul de soia, el poate alege contractul futures pe boabe de soia, in acest mod avand asigurat cel mai bun )edge. .lt factor care trebuie luat in considerare este acela daca contractul este sau nu bine cotat. "n s)ort )edger va vinde contracte futures si, de aceea, va cauta acele contracte care sunt supraapreciate sau, in cel mai rau caz, contractele corect apreciate. %ituatia se prezinta exact invers pentru un long )edger. 8( ;upa ce un )edger si-a ales marfa dintr-un contract futures, el trebuie sa decida asupra lunii de expirare +luna activa( a contractului +dupa cum se stie, pe pietele futures, la o anumita data, marfurile sunt cotate numai pentru unele luni de livrare(. ;upa ce a ales luna activa +cat mai aproape de termenul legat de executarea tranzactiilor pe piata cas)( )edgerul trebuie sa decida asupra duratei mentinerii pozitiei futures. In cele mai multe cazuri, va exista un orizont de timp in care operatiunea de )edge isi va pastra efectul. -entru a obtine reducerea maxima a riscului bazei, un )edger ar trebui sa-si mentina pozitia futures cat mai aproape posibil de expirare. Totusi, )edgerii sunt sfatuiti sa evite sa-si mentina pozitia futures in luna de expirare deoarece in aceasta perioada sunt observate uneori oscilatii neobisnuite ale pretului, ceea ce duce implicit la cresterea riscului. 9( ;upa ce si-a ales marfa si luna de expirare, )edgerul trebuie sa decida daca va cumpara sau va vinde futures. .ceasta decizie necesita o analiza atenta a problemei si intelegerea directiei riscului. "na dintre abordari consta in identificarea situatiei celei mai dificile care poate aparea. ;aca detii marfa, raul cel mai mare este ca pretul ei sa scada. .cum trebuie sa se presupuna ca aceasta se si intampla, pentru ca apoi sa apara intrebarea 5cum se poate produce profit dintr-un contract futures06. -entru a obtine un castig pe piata la termen, investitorul trebuie sa detina o pozitie s)ort.

;aca doresti sa cumperi marfa in viitor, riscul cel mai mare este ca pretul acesteia sa creasca pe piata spot. ;aca pretul creste, se poate obtine insa profit pe piata futures cumparand contracte futures, adica detinand o pozitie long. 4! ,upa ce s-a determinat mar#a* luna si pozitia se mai ridica cateva intre%ari0 >cat din risc tre%uie acoperit?@ si >ce strategie de -edging tre%uie adoptata?@. -entru gasirea raspunsului la intrebarea 5cat din risc trebuie acoperit06, prezinta importanta notiunea de ra"a !,"ima de #ed%i$% - #ed%e ra"i!. Rata de hedging este raportul dintre marimea pozitiei luate in contracte futures si marimea expunerii la risc sau cu alte cuvinte, numarul contractelor futures care ar trebui folosite pentru acoperirea riscului de pret de pe piata cas). 9R @ pozitia futures<pozitia cash #ata de )edging trebuie sa fie acel numar de contracte pentru care se armonizeaza cel mai bine profitul,pierderea futures cu profitul,pierderea cas). Pe parcursul lucrarii s-a presupus ca rata de -edging este A11.7. sau alt#el spus* 1 %us-el de pe piata cas- este acoperit printrun %us-el pe piata #utures!. Bata de -edging este A1! la pozitiile long pe #utures si ; 1! la pozitiile s-ort pe #utures. Sa presupunem ca operatorul detine un porto#oliu de pozitii* pro#itul sau pierderea sunt date de relatia0 P = S + F HR unde0 S = variatia pretului spot S pe perioada cat dureaza hedgingul F = variatia pretului futures F pe durata acoperirii HR = rata de hedging. P o-it&" a $) $/$nta0 in a*$%t *a/0 !o+i-i*a $a ) $t&"&i %)ot "a *a $ %$ a+a&(a %*,i!1a $a ) $t&"&i -&t& $% !&"ti)"i*ata *& n&!a &" +$ *ont a*t$. ,aca pro#itul sau pierderea #utures compenseaza total pierderea sau pro#itul spot* pro#itul in urma operatiunii de acoperire este zero P " 7!. +sadar* vom avea0

&

HB " - F ;in moment ce presupunem ca pretul futures si cel spot se vor modifica in aceeasi directie- & si F vor avea acelasi semn, dand astfel un 9R negativ. .cest exemplu se explica deci pentru short hedge, dar conceptul este valabil si pentru long hedge, unde: P 4 3 S 5 6 HR $n am%ele cazuri covarianta v, a modi#icarii valorii pozitiei acoperite este data de relatia0

v = & + 9R 8 F 8 9R & F
8 8

unde0 & = a aterea !edie patratica a lui S F = a aterea !edie patratica a lui F " = coeficientul de corelatie dintre S si F ast#el incat valoarea lui HR care minimizeaza Cv# este data prin derivarea Cv# #unctie de HR. +st#el0
v 8 = 8 9R F 8 & F 9R

iar 8v 8 = 8 F > C 8 9R . 8v v =C 8 Punand conditia de minim 9R si o%servand ca 9R este pozitiva* rezulta ca valoarea care minimizeaza pe v este0

9R =

& F .

Bata de -edging optima este deci produsul dintre coe#icientul de corelatie dintre DS si DF* si a%aterea medie patratica a lui DS raportata la a%aterea medie patratica a lui DF.

,aca E " 1 si F " & * rata optima de -edging este 1* ceea ce era de asteptat* intrucat in acest caz pretul #utures oglindeste #idel pretul spot. ,aca E " 1 si F " 2 & * HR este 7*(* de asemenea previzi%il* caci in acest caz variatia pretului #utures este intotdeauna du%lul variatiei pretului spot. Bata minima de -edging mai poate #i determinata si prin estimarea regresiei0 S = $ F $ unde: - parametru constant de regresie* + este in cazul nostru 9R? + eroare +care este zero daca deviatia standard este 1(.

VII. ANALIZA PRETURILOR PE PIETELE LA TERMEN

%uccesul tranzactiilor pe o piata la termen necesita o activitate temeinica de analiza a pietei pentru a anticipa evolutia cat mai exacta a preturilor. 2etodele de analiza bursiera se pot clasifica in doua mari categorii: metode folosind analiza fundamentala si metode folosind analiza te)nica. -roblema deciziei asupra alegerii uneia din metodele de analiza bursiera impune cautarea raspunsurilor la urmatoarele intrebari: - 5Trebuie tranzactionat contractul D06 - 5;aca da, cand sa se efectueze acest lucru06. .nalistul fundamental isi pune prima intrebare, pe cand analistii ce utilizeaza analiza te)nica si mai ales speculatorii, trebuie sa raspunda la cea de-a doua. 5.0. ANALIJA FUNDAMENTALA 'peratorii care folosesc analiza fundamentala se bazeaza pe principiile studierii si interpretarii factorilor ce afecteaza pretul pietii. $i iau o pozitie pe piata la termen inainte ca sa inceapa un trend, trend care sa reflecte noua situatie. ;e aceea, 5fundamentalistii6 vor lua pozitii pe piata inaintea operatorilor care fac analiza te)nica. ' strategie bazata pe analiza fiundamentala necesita cunoasterea conceptelor economice de baza si o te)nica in a utiliza o mare cantitate de date +informatii( pentru a previziona miscarea preturilor. Culegerea si interpretarea acestor date se poate face printr-o varietate de metode.

.naliza fundamentala incepe cu evaluarea cererii si a ofertei si continua cu cuantificarea impactului pe care il au asupra pietei restrictiile impuse de guvern, organizatii publice, bursa etc. Qariabilele analizate vor fi fie endogene, fie exogene. ;e exemplu o variabila endogena este suprafata cultivata cu porumb, in timp ce una exogena ar fi caderea unei grindini pe un anumit areal de cultura intensiva. In teoria economica, elementele fundamentale ale ofertei, cererii si pretului se presupune a avea doua relatii de baza una fata de cealalta: 1. daca pretul pe piata creste, ofertantii vor produce si vor oferii o cantitate mai mare de produse. In mod firesc, daca preturile cresc, producatorii sunt motivati sa produca mai mult pentru a le creste profitul marginal. .stfel avem primul concept: daca pretul marfii creste, cantitatea de marfa oferita tinde sa creasca. 8. daca preturile cresc, multi consumatori vor cere cantitati mai mici de produse. .l doilea concept: daca preturile cresc, cantitatea de marfa ceruta va scadea. 0. OFERTA reprezinta cantitatea oferita dintr-o marfa la diferite nivele de preturi pentru o anumita perioada. In analiza ofertei, trebuiesc luati in considerare, in principal, urmatorii factori: 1.1. Ca$"i"a"ea de marfa e)is"e$"a i$ s"! . .ceasta se adauga noii productii si se obtine oferta pentu anul current. ;aca o cantitate importanta din recolta precedenta ramane stocata, oferta poate fi excesiva si deci preturile vor scade odata cu aparitia noii recolte. 1.8. Su,rafa"a u'"i&a"a. 1a sfarsitul primului trimestru se face publica suprafata ce se doreste a fi insamantata. .ceasta este prima parere oficiala a pietei despre noul an de recolta. 1.9. Es"imari a'e re !'"ei. .cestea sunt facute publice de-a lungul ciclului de dezvoltare a culturilor. 1.F. Su.s"i"ue$"i ,!si.i'i. ;aca creste productia de substituenti la un anumit produs agricol, aceasta poate duce la scaderea pretului pentru produsul de referinta si invers. 1.E. C!$di"ii'e 'ima"eri e. Qremea are o puternica influenta asupra ofertei de produse agricole. %eceta, ploile, sc)imbarile de temperatura pot rasturna conditiile climaterice necesare unui bun randament al productiei. 1.H. C!m,e"i"!ri i$"er$a"i!$a'i. 'peratorii studiaza, de asemenea, progresul recoltelor din tarile mari producatoare, evaluand conditiile ofertei la scara globala. 1.I. Pr!%rame %u&er$ame$"a'e. -rogramele nationale pot duce la diminuarea sau cresterea suprafetei cultivate la diverse soiuri de plante. %ubventionarea preturilor de export, regulile stabilite in cadrul tratatelor internationale etc. au impact asupra politicilor de export.

1.>. Ra,!ar"e'e %u&er$ame$"a'e. "n analist va evalua sc)imbarile in statistticile publicate de "%;. in rapoartele sale, privind productia si marfa din stoc. In fiecare din aceste rapoarte, operatorul va urmarii cresterea sau scaderea ofertei fata de luna anterioara sau anul anterior. 1.9. Pr!%rame'e %u&er$e'!r s"rai$e. Luvernele straine pot subventiona exporturile, putand mari semnificativ oferta pe piata mondiala. 2. CEREREA reprezinta mai mult decat cantitatea dorita dintr-o marfa la un anumit pret. -entru analiza pietei cererea se refera la cantitatea dorita dintr-o marfa la diferite nivele de preturi pentru o anumita perioada. Ca si in cazul ofertei trebuie analizati urmatorii factori: 8.l. Ra,!ar"e privind septelurile, importante in cazul porumbului, srotului de soia, etc. 8.8. Preferi$"e'e !$suma"!ri'!r. ;aca preferintele consumatorilor se sc)imba, cererea pentru anumite produse poate fi influentata. ;e exemplu consumatorii pot prefera intr-un anumit sezon carnea de pui fata de carnea de vaca, fapt ce influenteaza pretul la fiecare din cele doua sortimente. 8.9. Ve$i"uri'e !$suma"!ri'!r reprezinta potentialul puterii de cumparare al acestora si pot contribui in mare masura la modificarea cererii. 8.F. A #i*i"ii s"rai$e. 'peratorii supraveg)eaza tarile cu pondere importanta in comertul mondial cu marfa respectiva si indeosebi marii importatori +pentru cereale, C)ina, C%I,(. #ata de crestere a populatiei, productia lor interna si cresterea economica sunt monitorizate pentru a determina nevoia tarii si posibilitatea de a cumpara produse agricole. 8.E. Pr!%rame %u&er$ame$"a'e. Luvernele pot sustine regulat cererea si oferta prin programe de export, ac)izitii guvernamentale iar in sens opus prin impunerea de embargouri etc. 8.H. Cererea pentru o marfa este influentata de ,re"u' si dis,!$i.i'i"a"ea si ,re"u' su.s"i"ue$"i'!r +se va bea mai putina cafea daca pretul creste, fiind utilizat in sc)imb mai mult ceai sau bauturi racoritoare(. ;aca carnea de vaca este prea scumpa fata de cea de porc consumatorii o vor sc)imba cu aceasta. 3. Surse de i$f!rma"ie Mi$is"eru' a%ri u'"urii +in %". - De,ar"ame$"u' A%ri u'"urii - "%;.( reprezinta cea mai importanta sursa pentru pietele agricole. -rin rapoartele publicate de-a lungul sezonului se pun la dispozitia comerciantilor informatii c)eie despre suprafata insamantata, evolutia recoltei, stocuri existente. #apoartele despre consumatorii importanti, emise tot de ;epartamentul .griculturii, datele statistice despre piata internationala a produselor agricole puse la dispozitie ori de serviciul extern al ;epartamentului .griculturii ori de agentiile de

informatii, "ow Aones Commodities- Reuters, etc., reprezinta surse importante de informare pentru participantii la piata. ,e e/emplu* 6S,+ scoate urmatoarele rapoarte0 Ra)o t Data a)a iti$i %tocuri de cereale in ianuarie si la sfarsitul lunii martie %uprafata - intentii de insamantare sfarsitul lunii martie -roductie realizata lunar +din aprilie pana in decembrie( %tadiul recoltei saptamanal +din aprilie pana in decembrie( %eptel lunar .cestia au fost factorii luati in considerare in analiza fundamentala a pietei agro-alimentare. $i tin de ciclul de productie, incepand cu insamantarea si terminand cu recoltarea. 1a inceputul fiecarui sezon, traderii estimeaza oferta viitoare pentru un produs atat prin aprecierea suprafetei insamantate cat si prin stocurile ramase disponibile din vec)ea recolta. .ceasta analiza continua cu evaluarea impactului conditiilor meteorologice asupra recoltei, a septelulului de animale precum si analiza pietei internationale, principalii producatori si consumatori, etc. ;e exemplu, pentru porumb si soia, %"., &razilia si .rgentina reprezinta cei mai mari producatori in timp ce Maponia este cel mai important importator. 4. Cur.e'e ererii si !fer"ei 2ur%a cererii reprezinta cantitatea dintr-o mar#a ceruta la un anumit pret la un moment dat sau cantitatea ceruta la di#erite preturi la di#erite momente de timp. 2ur%a o#ertei reprezinta cantitatea o#erita la un pret la un anumit moment sau cantitatea o#erita la di#erite preturi de-a lungul unei perioade. G,bu E,CC F,EC $1 $8 $9

9,CC 8,EC

%1 %

;1 ;

2il. &u.

Irafi u' 4.0: (urbele cererii si ofertei si punctele de ec"ilibru In graficul F.1, punctul $ reprezinta punctul de ec)ilibru, determinat prin intersectarea curbelor cererii si ofertei. .cest punct indica faptul ca E milioane de buseli se vor sc)imba contra a 9.E G ,bu. ;aca insa curba ofertei +%( se modifica la % l, atunci noul pret de ec)ilibru este $1, acesta fiind un pret mai mare de ec)ilibru dar cantitatea tranzactionata e mai mica. $9 reprezinta pretul de ec)ilibru daca cererea +;( se modifica la ;1. In acest caz atat pretul de ec)ilibru este mai mare cat si cantitatea tranzactionata. ;aca se modifica atat % cat si ; rezulta $ 8, un pret de ec)ilibru mai mare, cantitatea tranzactionata fiind aceeasi. 5. E'as"i i"a"ea se masoara cu a/utorul coeficientului de elasticitate care arata modificarea procentuala a pretului la modificarea procentuala a cantitatii:
B B C= 1 3 31 31 B B1 3

sau

C=

6. I$f!rma"ii si es"imari Bene#iciile cele mai mari apar atunci cand cel care ia decizia poseda in#ormatii si estimari mai %une decat competitorii sai. $n#ormatia este relativa* valoarea ei #iind data de raportul valoare asteptata1costul o%tinerii in#ormatiei* adica o%tinerea unei in#ormatii este considerata e#icienta in conditiile in care avanta&ele con#erite de detinerea ei depasesc costul economic al o%tinerii. 7. Er!area +naliza miscarii pretului si a riscului implica instrumente specializate de analiza a seriilor cronologice. 'oate te-nicile se %azeaza pe cantitatea de date luate in considerare. 2u cat cantitatea de date este mai mica* cu atat rezultatele vor #i mai neconcludente. %roarea = 0
1 8

unde 0 reprezinta numarul de date. ;e exemplu, in cazul a F observatii, eroarea este de EC:. -entru o previziune econometrica a cererii de grau, in cazul luarii datelor lunare incepand cu 9 ani in urma, previziunea va avea o acuratete de 1, 9H = @,-1H,I :. 8. Dis"ri.u"ia -d1

Frecventa distri%utiei o#era o imagine %una a caracteristicilor datelor studiate. +naliza distri%utiei se #ace prin divizarea seriei de date in intervale mai mici egale sau neegale si o%servarea #recventelor de aparitie a pretului zilnic intr-unul din intervalele considerate. Se asteapta ca distri%utia pretului la mar#a sa #ie asimetrica la stanga preturi mici! si sa ai%a o FcoadaF mai lunga spre preturile mai mari* pentru ca pretul ramane la nivele inalte doar pentru timp scurt. Pretul mar#urilor tinde sa #ie limitat in &os de costul de productie si de rezistenta o#ertantilor de a vinde la un pret care le-ar aduce pierderi* in sus nee/istind o ast#el de limita. Pentru cuanti#icarea tendintelor miscarii pretului se #olosesc indicatorii tendintei centrale0 a4 'edia aritmetica !i != 0 unde 0 = numarul de observatii asupra pretului* .i = valoarea pretului in momentul i. % &ediana reprezinta valoarea termenului din mi&locul seriei in cazul unei serii impare. ,aca seria este impara mediana este valoarea medie a termenilor centrali ai seriei. c4 'odulul reprezinta varianta cu frecventa cea mai mare in serie. -entru o serie de intervale modulul se calculeaza astfel: 1 'o = xC + h 1 + 8 unde xC= limita inferioara a intervalului modal* ) = marimea intervalului modal. 1= frecventa intervalului modal - frecventa intervalului anterior* 8 = frecventa intervalului modal - frecventa intervalului urmator* 2odulul poate fi aproximat astfel: 2odul = 2edia 9 +2edie - 2ediana( d4 'edia geometricaC
1

, = ( !1 !8 ... !n ) n
e4 'edia patraticaC

( ! ) B=
0

#adacina mediei patratice este utilizata in calcularea abaterii standard. f4 'edia armonicaC
1 1 1 1 , 0 = + + ... + 9 !1 !8 !n

.ceasta medie reduce efectele extreme mai mult decat media geometrica.

=. Dis,ersia si asime"ria .cestea sunt folosite pentru interpretarea datelor inregistrate. .baterea medie liniara +d( este folosita pentru masurarea repartitiei si se calculeaza ca o medie aritmetica ponderata sau simpla a departarii termenilor seriei de la media lor in valoare absoluta:
d=

( x

x)

unde xi - termenii seriei* x - media aritmetica* ? - numarul termenilor din serie. .baterea standard sau abaterea medie patratica se calculeaza ca radical din media patratica a abaterilor tuturor termenilor seriei de la media lor aritmetica.
( x x )8 = i 0 8
1

.baterea standard +medie patratica( este cea mai populara metoda de calcul a gradului de dispersie a datelor. Intr-o serie cu repartitie normala, H>: din termenii seriei sunt in intervalul de variatie dat de + x - (, 9E,E: in intervalul dat de + x - 8( si 99,I: in intervalul dat de + x 9(. ;atele inregistrate la marfuri nu sunt distribuite normal si trebuiesc masurate si corectate cu a/utorul asimetriei, care reprezinta gradul de distorsiune fata de simetria normala. .simetria se calculeaza cu a/utorul coeficientilor de asimetrie ca raport intre asimetria absoluta +diferenta intre medie si mod( si dispersie.
unde V = coeficientul de asimetrie, -1W V W 1 sau, folosind mediana:
D= x 'o

LM = 3N- x - Media$a 1@ unde -9W VO W 9. 0E. A$a'i*a re%resi!$a'a arata raspunsul variabilei dependente R la o modificare in valoare a variabilei independente x. 0E.0. Re%resia 'i$iara -entru aflarea relatiei de dependenta intre cele doua serii de date, folosim functia de regresie: K = a @ b D, unde: b = coeficient de regresie care arata masura in care se modifica variabila dependenta la modificarea cu 1 unitate a variabilei independente*

-entru determinarea lui a si b, s-a folosit metoda celor mai mici patrate care presupune ca suma patratelor abaterilor valorilor empirice +reale( R +cu i = l, ?( de la valorea teoretica K sa fie minima, respectiv +Ri - K(8 trebuie sa fie minima:
b= 0 21 2 1 0 2 8 (2 )
8

a = valoare constanta reprezentand ordonata la origine*

a=

( 1 b 2 )
0

-entru multe serii de date, rezultatul conduce la existenta unor relatii teoretice, dar in realitate relatia intre date nu este c)iar atat de puternica. $roarea standard reprezinta masura exactitatii liniei trasate prin punctele actuale:

(1 =

1 ) 0
O

unde : KU = valorile empirice* K = valoarea a/ustata teoretic. 2oe#icientul de corelatie masoara intensitatea legaturii de tip liniar dintre doua varia%ile G si H. Se calculeaza dupa relatia0

r=

[ n 2

n ( 21 ) 2 1
E E

( 2 ) n 1 E ( 1 )

][

Cu cat coeficientul de corelatie este mai aproape de 1 cu atat legatura este mai puternica. In cazul in care r = C variabilele sunt independente. 0E.2. Re%resia $e'i$iara ;aca regresia nu este liniara atunci se considera ca aceasta este curbilinie. Cele mai utilizate metode sunt: 0E.2.0. Me"!da ,ara.!'ei de %radu' 2 %e considera functia: R = a @b x @ c x 8 unde a,b,c se determina cu a/utorul sistemului de ecuatii:

a x + bx 8 + c x 9 = xy

0 a + bx + c x 8 = y

a x 8 + bx 9 + c x F = x 8 y

0E.2.2. Me"!da e),!$e$"i'!r: R = abx sau exprimata ca si un logaritm ln R = ln a @ x ln b. 0E.2.3. M!de'u' '!%ari"mi : R = @ ln x. 0E.3. Me"!de de re%resie mu'"ifa "!ria'a $n cazul in care pretul depinde de mai multi #actori0 in#latie* noua recolta* stocurile etc.0 K, ppi = .C @ .1 D1 @. . . @ .p Dp unde: K, ppi - pretul anticipat a/ustat cu indicele preturilor de productie* .C - coeficientul ce exprima influenta factorilor neluati in analiza* .i - ponderea cu care fiecare factor influenteaza pretul* Di - factorii ce influenteaza pretul +recolta, inflatia, etc.(* .C, .l,X, .p ii aflam pe baza metodei celor mai mici patrate. !C 0 + !1 2 1 + ... + ! p 2 p = 1
!C 2 1 + !1 2 1 + !8 2 1 2 8 ... + ! p 2 1 2p = 2 11
8

!C 2 p + !1 2 1 2 p + ... + ! p 2 p = 2 p 1
8

0E.4. Me"!da si$us!ida'a In cazul in care se observa o periodicitate a datelor in timp, aparitia varfurilor si a vailor poate sugera un model ciclic. $cuatia de exprimare a miscarii este: Kt = .C @ .l t @ .8 cos +8t,p( @ .9 sin +8t,p( @ .F cos +8t,p( @ .E sin+8t,p( 9etoda sinusoidala este un caz special al metodei de regresie multi#actoriala. p = numarul de date in fiecare ciclu Dl = t +unde 8t reprezinta perioada( D8 = cos +8t,p( D9 = sin +8t,p( unde 8 se refera la un ciclu intreg , iar 8,p desemneaza sectiunea 1,p a ciclului t . 00. A$a'i*a i 'i a %e bazeaza pe repetitivitatea +ciclurile( in evolutia preturilor. "nele cicluri sunt periodice in ceea ce priveste alternanta varfurilor si a vailor, in timp ce altele care nu sunt periodice au o amplitudine mai moderata. $lementele unui ciclu de pret sunt:

- amplitudinea, care reprezinta diferenta dintre nivelul maxim si cel minim atins de pret* - perioada, care se refera la lungimea unui ciclu +minute, ore, zile, ani(, mai exact lugimea medie a ciclului, fie de la o valoare medie la o alta valoare medie, fie de la una maxima la o alta valoare maxima, luandu-se in considerare doar zilele de tranzactionare+in cazul pietelor futures(* - gradul de repetabilitate a ciclului,care releva increderea de care se bucura analiza acelui ciclu, ciclurile cu repetabilitate mai mare prezentand lungimi stabile de la un minim la altul sau de la un maxim la un alt maxim* - sezonalitatea este un alt element important al ciclului. Pentru depistarea sezonalitatii la o mar#a de e/emplu grau!* se ia in considerare pretul mediu lunar de-a lungul catorva ani* precum si pretul mediu anual si impartind la acesta pretul mediu lunar putem o%tine o rata a variatiei lunare a preturilor. +st#el* putem depista variatia pretului mediu lunar #ata de cel anual pentru #iecare luna con#orm datelor anilor trecuti. 'rendul sezonal nu va #i #olosit e/clusi ci doar in corelatie cu alti indicatori rata lunara a in#latiei si de in#luenta acesteia asupra preturilor analizate* cursul de sc-im% etc.!. 5peratorul urmareste trendul sezonal pentru a sta%ili pozitii long cand preturile sunt &oase si a lic-ida pozitiile cand preturile sunt inalte. %ezonalitatile preturilor marfurilor sunt diferite de la o situatie la alta. ;e exemplu, pentru porumb, preturile cresc dupa insamantare si continua pana dupa primul sezon de maturizare a culturii, iar apoi scad cu cat se apropie mai mult perioada de recoltare. ?u toate produsele au o sezonalitate de 18 luni* pentru cafea, in cazul producerii unui ing)et, refacerea este pe parcursul a trei ani. 1a animale, ciclurile ofertei sunt determinate de crestere si de cum evolueaza fura/area acestora. 'peratorii utilizeaza trendul sezonal pentru a studia reactia pietii din trecut la diferite situatii ale ofertei. Indicatorii de baza ai unui ciclu sunt punctele de intoarcere ale pretului, punctele de maxim si minim, desc)iderea si inc)iderea ciclului. 00.0. De"ermi$area i 'uri'!r este realizata prin mai multe me"!de: .( 'etoda manuala de gasire a varfurilor si vailor in cadrul unor intervale fixe ale miscarii preturilor. .ceasta presupune: i( numararea intervalelor dintre pulsuri +un puls reprezinta perioada ciclului(* ii! #olosirea liniilor ca si niste dungi marcate pe gra#ic pentru a masura distanta dintre doua valori ma/ime sau minime I iii( folosirea graficelor de timp pentru a masura durata procesului. &( 'etoda analizei sirurilor- cu a/utorul careia se determina daca un ciclu este autentic. "n ciclu este autentic daca este consistent si persistent. Ciclul este consistent daca are o amplitudine constanta, iar persistent daca ciclul este intotdeauna in sirul de date, adica nu iese dintr-o anumita sectiune pentru a reveni in una ulterioara.

.ceasta metoda presupune umplerea unui sir cu datele unei serii cronologice reprezentand preturile. %a presupunem ca suntem interesati de un ciclu cu lungimea de l8 luni. -rimul rand va contine primele 18 obsevatii, al doilea pe cele de la 19 la 8F, iar al treilea pe cele de la 8E la 9H. ;aca aplicam aceasta procedura unei serii cronologice care contine un ciclu vom observa ca sumele de-a lungul randurilor au o variatie mai mica decat cele de-a lungul coloanelor. 2otivul este acela ca randurile contin un ciclu complet, astfel amplitudinea de-a lungul ciclului este una medie, in timp ce coloanele contin amplitudinea la un anumit punct al ciclului si astfel sumele pe coloane variaza mai mult. C( 'etoda matematica pentru gasirea ciclurilor foloseste o curba trigonometrica, o forma a analizei regresionale. .ceasta presupune folosirea functiilor trigonometrice sinus si cosinus pentru a a/usta frecventa si amplitudinea ciclului. %e aplica formula: 1(t4 @ al cos(wl t4 F b) sin(wl t4 F aE cos(wE t4 F bE sin(wE t4 ;( !naliza spectrala este o metoda de determinare a ciclurilor, legata de analiza seriilor cronologice. %e bazeaza pe analiza lui !ourier, termenul fiind luat din fizica. .ceasta te)nica asociaza fiecarei valori succesive a seriei cronologice o valoare de timp, separand seria cronologica intr-un spectru de diferite frecvente. ;aca datele originale contin cicluri autentice, atunci combinand ciclurile pure ar trebui sa obtinem aproximari apropiate cu seria cronologica, iar in cazul ca datele ar fi deterministe si nu probabilistice s-ar obtine o potrivire perfecta a ciclurilor. 'ricum nici o metoda nu ne ofera o aproximare perfecta a seriei cronologice datorita factorilor aleatori. In prezent, aceasta analiza este realizata cu a/utorul calculatorului, fiind folosita in special pentru seriile de durate lungi in care comportamentele ciclice nu variaza mult. .ceasta te)nica este folosita impreuna cu modelul &ox-Men3ins, model dezvoltat pentru seriile pe termen scurt si ocupandu-se cu analiza ciclurilor induse de socuri in sistem si care dispar in absenta acestora, seriile pe termen scurt devenind astfel serii fara cicluri. Ca orice metoda, analiza fundamentala are limitarile sale. #apoartele statistice pot fi inexacte sau interpretarea prea subiectiva a informatiei poate genera greseli de interpretare. 'portunitatile pot apare si dispare inainte ca sa ai sansa sa reactionezi. ' informatie poate influenta pretul intr-o directie, in timp ce o alta il atrage intr-o directie contrara. 5.2. ANALIJA TE<NICA ?u toti operatorii sunt de acord cu utilizarea analizei fundamentale. $xista operatori analistii te)nici pentru care metoda analizei fundamentale este o procedura zadarnica de a determina evolutia preturilor pe piata la termen. .cestia sustin ca, c)iar daca fundamentalistii gasesc raspunsul la intrebarile legate de evolutia preturilor, ei nu pot fi siguri ca au raspuns la toate intrebarile, si daca au gasit raspunsul la toate intrebarile, diverse concluzii pot fi desprinse din aceeasi informatie. .poi pe piata pot sa apara manifestari care nu tin de informatiile disponibile. %pre exemplu, o piata poate deveni supraevaluata deoarece, actionand pe baza aceleiasi informatii, operatorii anticipeaza ca trendul bullis) va continua. "n

revers se poate produce nu pentru ca avem noi informatii, ci pentru ca un numar in crestere de operatori decid sa preia profitul deoarece ei simt ca este neconfortabil sa pastrezi pozitia la asemenea preturi ridicate. .ceasta actiune a operatorilor +care nu are legatura cu piata( poate avea un efect de turma si in consecinta piata ar putea sa se prabuseasca. -entru analistii te)nici, actiunea in sine a pietei este cel mai bun indicator privind miscarea pretului in viitor. $i se bazeaza pe premisa ca pretul pietei la un anumit moment este dat de modelul miscarilor anterioare ale pretului, dar si de volumul tranzactiilor si al pozitiilor desc)ise. Pretul este deci elementul c-eie in analiza te-nica. 'e-nicianul lucreaza presupunand ca in#ormatiile #undamentale sunt de&a re#lectate in pret* #iind importanta studierea comportamentul rezultant al pietei. Spre deose%ire de #undamentalist* te-nicianul nu este preocupat de a intelege de ce piata a evoluat ast#el* el incearca sa previzioneze pretul #utures tinand cont de modelele sta%ilite ale miscarii din trecut a preturilor. %e porneste de la presupunerea ca trendurile preturilor, odata aparute si determinate, se mentin pe o perioada mai lunga de timp. #ationamentul care a dus la aceasta presupunere este ca operatorii nu primesc si nu interpreteaza informatii in mod egal* unii le primesc mai devreme sau le evalueaza mai bine dacat altii. %pre exemplu, profesionistii care urmaresc evolutia pietei zilnic pot afla anumite informatii importante inaintea simplilor investitori. ;in punctul de vedere al analistilor te)nici, procesul prin care preturile se a/usteaza in functie de informatiile noi care apar este unul gradual. .stfel, in intervalul de timp in care pretul unei actiuni se modifica de la un nivel de ec)ilibru la altul, el se misca cu o anumita tendinta +crescatoare sau descrescatoare(. -returile necesita timp pentru a se a/usta sc)imbarii rapide dintre cerere si oferta. Te)nicienii considera ca procesul de modificare al pretului de la un nivel de ec)ilibru la altul poate fi determinat. $ste important insa ca sc)imbarea raportului dintre cerere si oferta sa fie detectata repede pentru a se actiona in consecinta. #ationamentul analizei te)nice poate fi rezumat astfel: -retul unui contract futures este determinat de raportul dintre cerere si oferta* Cererea si oferta sunt influentate de multi factori, inclusiv factori fundamentali si de 5psi)ologie a pietei6* -returile au tendinta de a se misca in trenduri, de la un nivel de ec)ilibru la altul* Trendurile pot fi analizate si sc)imbarile lor detectate, studiind evolutia preturilor si volumului trazactiilor de-a lungul timpului. .naliza te)nica se concentreaza deci asupra miscarii preturilor si nu asupra nivelului lor. Te)nicienii incearca sa determine tendintele cererii si ofertei pentru a previziona miscarile pe termen scurt ale preturilor. -retul si volumul tranzactiilor sunt instrumentele de baza ale te)nicienilor care cred ca raportul dintre cerere si oferta se oglindeste in anumite tipare de pret si volum. .stfel, se considera ca o crestere +scadere( a preturilor contractelor este in general insotita de o crestere +scadere( a volumului. ;aca pretul creste dar volumul tranzactiilor nu creste in acelasi ritm, analistii sunt sceptici in ceea ce priveste trendul

crescator. ' crestere a preturilor insotita de scaderea volumului devine suspecta. ' scadere a preturilor corelata cu un volum mare este considerata ca semn pentru o piata sub semnul ursului. Insa si analiza te)nica este controversata, multi analisti considerand ca ea este foarte buna pentru explicarea a ceea ce s-a intamplat, dar nu a/uta prea mult la previzionarea viitorului. INDICATORII TEHNICI 0. Medii m!.i'e -MM1 2etoda mediilor mobile este folosita pentru determinarea tendintelor de sezonalitate. In general se foloseste o medie mobila +22( de 18 termeni, termeni ce reprezinta pretul mediu lunar, calculata pentru ultimele 18 luni, in fiecare luna pe parcursul unui an. -e baza unei analize intre curba preturilor si curba mediilor mobile se poate deduce o eventuala sc)imbare de tendinta in evolutia pretului la o marfa agricola. .tunci cand curba mediilor mobile intersecteaza curba cursurilor bursiere ale unei anumite marfi sau cand isi sc)imba alura, ne gasim in prezenta unei sc)imbari de tendinta a pietei. %pre exemplu, se considera urmatoarele date reprezentand evolutia pretului la ulei de soia: Data P $t +$ in*,i+$ $ t$ !$ni) Hian Iian >ian 9ian l8ian l9ian lFian lEian 1>ian l9ian 8Cian 81ian 88ian 8C,H8 8C,>I 8C,IF 8C,HE 8C,EH 8C,HC 8C,H9 8C,H1 8C,IC 8C,E> 8C,H> 8C,I> 8C,>I MM (7 t$ !$ni) MM (17

8C.H9 8C.H> 8C,HE 8C,H8 8C,H9 8C,HF 8C,HE 8C,HI 8C,I8

8C,IH 8C,>8 8C,>H

%e observa ca prima medie mobila este o medie aritmetica a primelor E nivele ale preturilor inregistrate. 2u cat timpul speci#icat pentru o medie mo%ila este mai mare* cu atat mai putine 99 vor #i calculate. Principalul dezavanta& al mediei mo%ile este acela ca 99 urmeaza piata si indenti#ica trenduri sta%ilite* ne#iind un indicator

anticipativ. 99 pe termen lung reactioneaza mai incet decat cea pe termen scurtI daca 99 nu e destul de sensi%ila se pot pierde oportunitati identi#icand semnale prea tarziu. $n sc-im%* daca 99 este prea scurta* intrarile si iesirile de pe piata se pot inmulti* determinand costuri e/cesive de tranzactionare. ?umarul de 22 ce se poate calcula se determina cu a/utorul formulei: 0 @ " + (8+)4 unde 0 = numarul de 22 ce pot f construite* " = numarul datelor observate in serie* 8 = lungimea specificata a 22. %ustinatorii 22 evidentiaza faptul ca sunt interesati mai mult de trend decat de miscarile zilnice. 'peratorul stabileste lungimea 22 si determina semnalele de cumparare si vanzare. .plicarea acestei te)nici ofera operatorului o metoda de a fi permanent pe piata. #egulile generale de interpretare: 1( cumpara daca 22 pe termen scurt este mai mare decat 22 pe termen lung* 8( vinde daca 22 pe temen scurt este mai mica decat 22 pe termen lung* 9( daca 22 sunt egale se poate mentine pozitia de cumparare sau vanzare pana se realizeaza o intoarcere completa a pietei. ,e e/emplu un trader poate utiliza 99 pe termen lung ca #actor de decizie si daca 99 pe termen scurt este mai mare decat 99 pe termen lung atunci o situatie de cumparare ar #i potrivita. MM ,!$dera"e 3 + ... + 3n '' = i i G

unde: - 3i ( i@ )-n 4 reprezinta preturile inregistrate* + n reprezinta numarul de observatii Medii ,!$dera"e e),!$e$"ia'. 2edia ponderata exponential considera toate datele din serie, fiecare medie fiind influentata de cea calculata anterior. .cest tip de medie nu pierde date prin miscarea in timp ca si cele prezentate anterior. !ormula de calcul este: 2!t @ n 3t F ( )+ n4 2!t+) unde: - D.t reprezinta media exponentiala pentru perioada recenta* - n este ponderea* - 3t este pretul de inc)idere* + ()+ n4 este factorul de reducere pentru media sesiunii anterioare* - 2!t+) este media exponentiala anterior calculata.

Media %e!me"ri a. 2edia geometrica se utilizeaza pentru determinarea mediei ratelor de sc)imb, indicilor ratelor de sc)imb etc.

', = ( 31 Y 38 Y ... Y 3n )

sau

log 2L =

log n

unde 3i (i @ l-n4 - nivelul pretului inregistrat. 2. Fi'"re !iltrele sunt cunoscute ca si bande, canale ori coridoare. $le reprezinta linii incon/urand o serie de date. ;aca preturile penetreaza banda de sus apare o posibilitate de cumparare si invers daca penetreaza banda de /os apare o posibilitate de vanzare. &anda permite pretului sa varieze intre anumite limite, fiind construita ca o baza procentuala a unei serii de preturi. 3. Os i'a"!rii se obtin din diferenta a doua serii de preturi, o serie de preturi actuale si o serie de medii mobile. ./uta la determinarea situatiei de supracumparare sau de supravanzare a pietei. 'scilatorii considera ca departarea unei serii fata de alta determina o sc)imbare a pretului. Cu cat este mai mare departarea unei serii fata de cea de referinta cu atat este mai posibila aparitia unei faze reactionare de intoarcere a pietei. 6n impediment ma&or al acestei te-nici este posi%ilitatea de aparitie a unor miscari e/plozive ale preturilor* aceasta putand duce la a #i s-ort pe o piata %ullis- sau long pe o piata %earis- in declin!. Poate #i utilizata pe pietele care nu au trenduri e/plozive. 4. V!'umu' si ,!*i"ii'e des #ise Qolumul se refera la numarul de contracte tranzactionate dintr-o anumita marfa pentru toate lunile de livrare intr-o anumita perioada de timp +zi, luna etc.( iar pozitiile desc)ise reflecta anga/amentele desc)ise pentru o anumita marfa si care nu au fost lic)idate, compensate sau livrate. .daugand dimensiunea volumului si a pozitiilor desc)ise se pot afla mai multe informatii despre asteptarile bullis) sau bearis) ale pietei. Qolumul si pozitiile desc)ise furnizeaza indicii despre forta din spatele unui trend. ;aca volumul si pozitiile desc)ise cresc o data cu cresterea pretului, aceasta este considerat un semn de piata bull +in crestere(. ;etinatorii de pozitii long isi adauga noi pozitii si in piata intra si noi participanti. ;aca pretul scade, iar volumul de asemenea, aceasta poate reprezenta un semn de vanzare. ;aca volumul se misca astfel, se spune ca acesta =confirma trendul pretului=. "n volum mare si pozitii desc)ise in crestere sustin un trend indiferent de directie. Totusi, aceasta situatie tinde sa apara mai ales pe o piata =bull= deoarece speculatorul din public este inclinat natural sa cumpere intr-o piata in crestere, decat sa vanda intr-o piata in descrestere.

Cand analizam pozitiile desc)ise este important sa avem in vedere si alti factori* multe din pietele de marfuri +cereale( se g)ideaza dupa anumite modele istorice sau dupa factori de sezonalitate. .stfel, modificarile in numarul de pozitii desc)ise trebuie considerate in termeni relativi. ;e exemplu, daca pozitiile desc)ise cresc relativ la modelul istoric, aceasta reprezinta un semn de intarire a pietei. .poi, multe contracte futures vor inregistra o cadere rapida a numarului de pozitii desc)ise in apropierea lunii de expirare. ' alta informatie importanta este pozitia neta detinuta de marii operatori pe o anumita piata. $ste o informatie valoroasa daca tinem cont de faptul ca marii operatori sunt mai experimentati si se afla de partea corecta a evolutiei pietei. ;intre informatiile referitoare la pret, volum si pozitii desc)ise, cele mai importante sunt cele care se refera la pret, apoi la volum si in cel de-al treilea rand cele referitoare la pozitiile desc)ise. G,i+ )$nt & ana"i/a #o"&!&"&i Pre" Crestere usoara Crestere Crestere Crestere %cadere %cadere %cadere %cadere usoara V!'um ?eobisnuit de mare Crescator %tabil ;escrescator Crescator %tabil ;escrescator ?eobisnuit de mare I$"er,re"are &earis) &ullis) &ullis) &earis) &earis) &earis) &ullis) &ullis)

G,i+ )$nt & ana"i/a )o/itii"o +$%*,i%$ P $t Creste Creste %cade %cade Po/itii +$%*,i%$ Creste %cade Creste %cade Int$ ) $ta $ Ti) o)$ ati$

&ullis) &earis) &earis) &ullis)

-otential mare, .coperire %)ort .coperire %)ort -otential mare, 1ic)idare 1ic)idare

5. I!'uri sau i$"reru,eri Lolurile reprezinta momente in care nu s-a tranzactionat pe piata, aparand pe grafic sub forma unor intreruperi in evolutia cursului bursier. 'peratorii raspund in mod diferit, unii asteptand umplerea golurilor, pe termen scurt sau foarte scurt si luarea unor pozitii contrare directiei de evolutie a pretului, altii preferand sa adopte o pozitie conforma cu evolutia pretului. Lolurile ce apar in cazul unor situatii de congestie sau de consolidare a pietei tind a fi umplute pe termen scurt, in timp ce cele aparute in afara fazelor de consolidare sau congestie cer mai mult timp pentru a fi

umplute. Cu cat golul este mai mare cu atat mai mare va fi miscarea ce va urma. Lolurile apar cand piata nu apreciaza corect un eveniment produs sau unul posibil +ex. o declaratie de embargo, ing)et(. 'data survenit evenimentul, piata incearca sa evalueze impactul acestuia. 7.3. ANALIZA CHARTISTA Citirea graficelor este una dintre formele de arta ale analizei pietei. ;esi poseda un grad mare de interpretare subiectiva, se pot aplica totusi instrumentele cantitative. C)artistii cred ca graficele lor reprezinta cererea si oferta, suportul si rezistenta. %tudiind configuratia se poate detecta miscarea probabila a pretului, iar c)artistii experimentati anticipeaza nu numai directia pietei cat si intinderea acestei evolutii. 0. Te!ria D!A -arintele analizei c)artiste este considerat a fi Charles "ow. ;esi "ow a conceput aceasta teorie pentru a descrie miscarile din trecut ale preturilor, ea a fost folosita apoi pentru previzionarea pietei. $l a creat multe din principiile larg utilizate astazi, sustinand ca piata reactioneaza la orice eveniment si odata inceput un trend, acesta continua pana cand se inverseaza. $eoria "ow porneste de la existenta a trei tipuri de evolutii ale preturilor: 1. 2iscari primare - reprezinta o evolutie al carei sens se mentine pe durata mai multor ani. 2. 2iscari secundare +intermediare( - apar in cadrul miscarilor primare si dureaza cateva saptamani sau luni. 3. 2iscari de zi cu zi - apar intamplator in cadrul miscarilor primare si secundare. $eoria "ow a evidentiat, de asemenea, importanta volumului in stabilirea trendului si a divizat piata =bull= sau =bear= in trei faze. .ceasta idee a fost mai apoi preluata de $lliot si imbunatatita in teoria care ii poarta numele + $eoria valurilor lui %lliot(. %e considera ca apare o miscare crescatoare ma/ora atunci cand maxime succesive depasesc punctele de maxim anterioare, in timp ce minimele se situeaza deasupra punctelor de minim anterioare. ' miscare descrescatoare ma/ora se considera a fi atunci cand maximele succesive nu depasesc punctele de maxim anterioare, in timp ce minimele se situeaza sub punctele de minim anterioare. 9iscarile secundare dau nastere la asa-numitele corectii te-nice care a&usteaza e/cesele aparute. +ceste miscari au o importanta considera%ila in aplicarea teoriei ,oJ. Qariatiile de zi cu zi care apar destul de des au o importanta minora. ?ici c)iar analizele te)nice cele mai minutioase nu incearca sa previzioneze aceste miscari, datorita caracterului lor aleatoriu.

2ilcari secundare
pret

2ilcare primara

-enetrarea minimului anterior

6i(& a.7.2

timp onceptul de baza al teoriei !o"

!igura E.8 ilustreaza conceptul de baza al teoriei ;o<, dar exista numeroase variatii. Trendul primar, reprezentat de linia intrerupta, este crescator pentru prima perioada. ;esi mai multe miscari +secundare( descrescatoare apar in aceasta perioada, aceste corectii nu ating minimul anterior. !iecare dintre aceste scaderi este urmata de o miscare crescatoare care depaseste maximul anterior. ;upa ultima scadere a primei perioade, corectia crescatoare care ii urmeaza nu depaseste maximul anterior. .cesta poate fi un semn pentru inceputul unei miscari primare descrescatoare, dar, pentru ca o sc)imbare a tendintei generale sa fie confirmata, teoria "ow stabileste drept conditie esentiala ca acelasi fenomen sa se produca in variatia a doi indicatori diferiti. $eoria "ow este conceputa pentru a previziona inceputul unei miscari primare dar nu si durata ei. .ceasta teorie a fost insa destul de criticata de-a lungul timpului, mai ales dupa ce studiile asupra ratei ei de succes s-au dovedit a fi dezamagitoare. In fapt, s-a dovedit ca, datorita faptului ca fluctuatiile secundare nu sunt foarte clare, metoda nu face decat sa confirme o sc)imbare in evolutia pe termen lung a unei piete bursiere +si c)iar cu o anumita intarziere(, dar in nici un caz sa o anticipeze. 2.Te!ria &a'uri'!r 'ui E''i!" $eoria lui %lliot este foarte cunoscuta si folosita si ofera avanta/ul ca inglobeaza cateva elemente din analiza te)nica traditionala. ;e altfel, aceasta teorie poate fi considerata ca fiind o teorie globala pentru intreaga analiza te)nica. Intuitia lui %lliot este debordanta si uimitoare: el presupune ca fluctuatiile pietei sunt reflectarea sumei de reactii psi)ologice +"ow( si de asemenea, trebuie sa reflecte o armonie fundamentala a ?aturii +Fibonacci(. Fi%ura 5.3: 5alurile lui !lliot

-lecand de la teoria lui ;o< rezulta ca piata evolueaza sub forma unor valuri cu o faza de formare, una de crestere si alta de retragere. Totodata, pe piata se manifesta trei miscari ale cursului: - miscarea imediata, constand in fluctuatiile zilnice de crestere si scadere a preturilor si a deverului* - miscarea scurta, reprezentata de tendinte care pot dura de la circa doua saptamani la o luna* - miscarea principala, care reflecta o tendinta pe termen lung, putand dura circa F ani sau c)iar mai mult. Figura (.3 prezinta ( valuri* care reprezinta o miscare. 9iscarile pot #i adaugate pana cand este depistata intreaga intindere a avansului sau a declinului.. +ceasta te-nica este utilizata pentru determinarea trendului si nu e/tinderea miscarii. $ntreaga .miscare include alternarea a doua perioade* una de urcare ull! si a doua de co%orare ear!. Prima #aza ull! presupune succesiunea a trei cresteri cu doua corectii* cea de-a doua ear! doua scaderi separate printr-o corectie. Procedura este gandita pentru minimum doua etape succesive mergand de la un superciclu de 277 de ani pana la unul de cateva ore. 6n ciclu complet are la primul nivel doua miscari o crestere si o descrestere!* la al doilea nivel - opt miscari cinci de crestere si trei de descrestere!* la al treilea nivel 34 de miscari 21 de crestere si 13 de descrestere! etc. 2-eia este data de sirul lui Fi onnaci l*2*3*(*8*l3*21*34*...!* #iecare numar #iind suma celor doua precedente. Pentru aplicarea in practica a acestei teorii speculatorii tre%uie sa ai%a in vedere cateva lucruri0 1. determinarea perioadei de timp descompunerea in valuri trebuie sa aiba in vedere tipul de interrelatie dorit +de exemplu: interventie intra+day sau o interventie pe termen lung(. 8. determinarea punctului de plecare odata graficul stabilit trebuie determinat un punct de plecare pentru initierea valului de tendinta +de regula se alege un punct de extrem(. 9. modul de descompunere al miscarii se cauta realizarea unei descompuneri folosind prudenta maxima in cazul aparitiei unor semnale de alarma sau a unor modificari de tendinta. %lliot afirma ca alura graficului este mult mai importanta decat respectarea amplitudinii si a ratiilor de descompunere. F. determinarea unui scenariu dupa realizarea unei descompuneri ma/ore se iau in considerare ipotezele de la care s-a pornit* se va realiza o prognoza a evolutiei cursurilor* de fapt toate descompunerile elliotiste reprezinta un posibil scenariu al

pietei. $ste necesara realizarea unor descompuneri aprofundate: - daca miscarile pietei duc la crearea unor descompuneri atipice, aproape sigur aceasta va genera erori in calculul obiectiv si intelegerea miscarilor. ;e aceea se recomanda realizarea unei descompuneri pentru un termen superior lamurind astfel tendintele unei miscari minore 3. G a-i*&" ) in 1a $ Lraficul prin bare este probabil cel mai popular tip de grafic folosit in analiza te)nica si, in mod sigur, cel mai simplu. $l se reprezinta printr-un sistem de axe perpendiculare in care abscisa reprezinta unitatea de timp aleasa +zi, saptamana, luna( iar ordonata reprezinta diferitele niveluri ale cursurilor unui anumit contract. -retul zilnic este reprezentat printr-o bara verticala a carei limita superioara reprezinta maxima zilei iar cea inferioara minima zilei. -retul de inc)idere este ilustrat printr-o mica linie orizontala. In partea de /os a graficului este reprezentat in general volumul tranzactiilor, pentru a putea urmari simultan cele doua variabile: pretul si volumul. 4. Irafi u' ,ri$ a$d'es"i (s 2etoda de reprezentare grafica prin candlestic3s +lumanari( este oarecum similara celei prin bare, fiind utilizata mai ales de analistii te)nici /aponezi. #eprezentarea grafica prin aceasta metoda permite evidentierea evolutiei de ansamblu a unei zile bursiere +de crestere sau scadere(, prin compararea cursului de inc)idere cu cel de desc)idere. -lecand de la conceptiile c)inezesti despre cele doua tipuri de energie +Kin, negativa si Kang, pozitiva(, analistii /aponezi realizeaza o similitudine intre comportamentul bursier al unei zile si infuziile de energie corespunzatoare. .stfel, un curs de inc)idere superior celui de desc)idere corespunde unei zile cu energie pozitiva, iar un curs de inc)idere inferior celui de desc)idere corespunde unei zile de energie negativa. .xioma metodei rezida in interpretarea ca o piata este economic pozitiva daca se inregistreaza evolutii ascendente ale cursurilor contractelor. Lraficul corespunzator va fi format din mai multe desene standard, care au insa elemente comune +figura E.F(.

Fi%ura 5.4: *eprezentarea grafica prin candlestic1s -e baza reprezentarii grafice a configuratiilor pentru o anumita perioada se poate determina tendinta evolutiei bursiere, oarecum analog analizei pe baza graficului prin bare.

5. Irafi u' ,ri$ ) si E

.cest tip de grafic este intr-un fel mai complex decat celelalte tipuri deoarece indica numai sc)imbarile semnificative de pret, volumul tranzactiilor nefiind reprezentat in niciun fel. ;esi axa orizontala reprezinta timpul, acesta nu este atat de important in realizarea graficului +unii c)artisti indica totusi luna in care a avut lor o anumita sc)imbare(. !iecare x reprezinta o crestere a cursului, iar fiecare C reprezinta o scadere a acestuia. !iecare x si C dintr-un anumit grafic poate reprezenta o variatie a pretului cu mai multe unitati monetare, in functie de nivelul de variatie considerat semnificativ pentru contractul respectiv. !igura E.E reprezinta graficul prin x si C al uneui contract, pentru care se considera a fi variatie semnificativa o miscare a pretului de 1.CCC de unitati monetare. %e noteaza deci pe grafic un x sau un C numai atunci cand pretul creste sau scade cu 1.CCC de unitati. ' noua coloana este inceputa atunci cand directia miscarii pretului se sc)imba. Cifrele reprezinta luna in care a avut loc sc)imbarea respectiva, in rest, variabila timp nefiind importanta. 9E CCC
x x x x xCx x 9C CCC D x xC x x xC xCx xCx xCxC xC x8xC E xCxCx x x C 8E xCx x xC CxC x CCC x x xC Cx xH C CI xC Cx xCxC Cx x Cx x Cx x C1 C x C x C x C x C x C x C x > Cx CxC CxCxC Cx C C Cx 9 Cx C Cx Cx C F 8C CCC

Fi%ura 5.5: 6rafic prin 3 si 7 %copul graficului prin x si C este de a concentra numeroase sc)imbari ale pretului intr-un spatiu restrans. .stfel, se pot identifica arii de 5congestie6. ' arie de congestie este o banda orizontala compacta de x si C. .cestea sunt semnale de sc)imbare a trendului pretului. In figura E.E se poate observa ca banda compacta din luna > a dus la o crestere semnificativa a preturilor. 6. F!rma"iu$i de !$%es"ie si !$s!'idare ,uratele si #ormele #ormatiunilor di#era intre ele* cele mai populare #iind triung-iurile* #anioanele si dreptung-iurile. =.). $riunghiurile dezvolta anumite caracteristici depinzand de tendintele de crestere sau scadere ale pietei, unele evidentiind tendinte bullis), altele bearis) ori neutre. $xista trei tipuri de triung)iuri: ascendent, descendent sau simetric. Triung)i descendent

Triung)i ascendent

Triung)i simetric

;aca varful triung)iului este la stanga inseamna ca volatilitatea pretului scade daca intram in triung)i de la stanga la dreapta. In cazul in care piata urmeaza un trend aleator se asteapta gasirea unor triung)iuri cu varful atat in stanga cat si in dreapta. ' interpretare a acestui fapt este aceea ca piata tinde sa convearga catre ec)ilibru. =.E Fanioanele. ;ezvoltarea modelului fanion al sirului de preturi arata o constanta sau o tendinta spre o ingustare progresiva. In cazul fanionului in crestere, acesta incepe cu o miscare puternica a pretului in sus urmata de o miscare cu o viteza mai mica, crescand in continuare sub un ung)i de FE o. Ceea ce caracterizeaza acest tip de formatiune este faptul ca in timp ce preturile urca, nivelul pretului de inc)idere nu avanseaza semnificativ Tipuri fanioane:

2iscarea larga de-o parte si de alta cu limitele de sus si /os covergand, determinata de fanion este urmata de obicei de un triung)i. =.: &teagul se formeaza cand o miscare substantiala a pretului in sus este urmata de o modesta scadere a pretului de-a lungul a catorva zile, creand impresia unui steag pe un stalp in lipsa vantului. ;upa ce se formeaza steagul, miscarea in sus este intrerupta brusc. %teagul tinde sa se miste intr-un paralelogram fata de trendul anterior. =.H. "reptungiuri. .paritia acestor forme sugereaza o egalitate intre tendintele =bearis)= si =bullis)= de pe piata. 1a aparitia unei stiri bomba sau a unei anticipatii puternice, preturile ies din acest model.

;reptung)i superior Ta.e' i$"er,re"a"i& ,e$"ru f!rma"iu$i Ti, m!de' Varia"ie ,re" si C!$firmarea e&!'u"ie Triung)i ascendent bullis) Triung)i ?econfirmare ascendent bullis) Triung)i ?econfirmare descendent Triung)i descendent Triung)i unei simetric Triung)i unei simetric nivelare a miscarii nivelare a miscarii #educere si #educere si crestere pret #educere si scadere pret #educere si scadere pret #educere si #educere si crestere pret

;reptung)i inferior As"e,"ari ,ia"a E&!'u"ie

u'"eri!ara a ,e ,ia"a a ,re"u'ui as"e,"ari'!r .parent bullis) Crestere Confirmare asteptari .parent bullis) %cadere asteptari .parent bearis) Crestere

asteptari bearis) .parent bearis) %cadere Confirmare asteptari bearis) .parent neutru %cadere Indicii ale piete bearis) .parent neutru Crestere Indicii ale piete bullis) #anioanele si

Pentru interpretare* dreptung-iurile* steagurile pot #i su%stituite triung-iurilor.

7. Varfuri si &ai .ceste modele intervin in partea de sus a unor miscari importante. ;in punct de vedere al vitezei, acestea pot fi abrupte +puncte de intoarcere sau refugii de intoarcere(, moderate +cap si umeri, varfuri perec)e, vai perec)e( sau incete +varfuri largi, vai largi(.

;.). Formatiuni abrupte. -unctele de intoarcere respectiv refugiile de intoarcere apar in cazul evolutiei preturilor la marfurile care depind de factorii climatici. Cateodata pentru o marfa, intr-o anumita zi, pretul prezinta o intoarcere brusca. ;e exemplu dupa un avans prelungit in care cei s)ort nu au reusit sa-si acopere pozitiile piata tinde spre limita de sus. ;upa punctul de intoarcere, colapsul in /os a fost atat de puternic incat cei ce detin pozitii long nu pot sa le lic)ideze. .paritia acestor formatiuni coincide cu situatiile de forta ma/ora. In cazul refugiilor de intoarcere, acestea sunt precedate de goluri de epuizare si sunt urmate de goluri de fuga, in sc)imb punctele de intoarcere sunt precedate de o crestere moderata si sunt urmate de cadere tot moderata. ;.E. te)nice. 1inia umerilor este partea ZvitalaU a modelului Cap si "meri. -enetrarea acestei linii ofera semnale pentru initierea unei tranzactii. c e a d b x $ a c e D Formatiuni moderate

;.E.). Formatiunea Cap si #meri este cea mai cunoscuta din formatiunile

b d

-rima formatiune este =cap si umeri-superior=, cea de-a doua fiind =cap si umeri-inferior=. In figura, $ reprezinta o alta culme posibila a umarului drept. In teorie, cu cat este mai /os umarul drept intr-o formatie de tip varf, cu atat este mai mare declinul asteptat. Cu cat este mai sus punctul e intr-o formatiune de tip vale, cu atat mai mare va fi avansul asteptat. In formatia =Cap si "meri-superior=, punctul superior al primei cresteri, a, este depasit de urmatoarea miscare, in c. In general, aceasta miscare este caracterizata de un volum mic al tranzactiilor. . treia crestere de la d la e nu depaseste culmea c, iar valoarea tranzactiilor de la d la e este mai mica decat cea de la b la c sau de la x la a. $n #ormatia F2ap si 6meri-in#eriorF* capatul primului declin* a* este depasit in &os de capatul celui de-al doilea* c. Se o%serva ca a si c nu au #ost depasite in &os de e* capatul ultimului declin. 2el mai mare volum se inregistreaza la declinul de la / la a si unul mai mic la declinul de la % la c.

;.E.E. 6arfuri si vai pereche. .cestea necesita un timp mediu pentru a opera. In formatiile varf, a doua culme este mai mica decat prima. In formatia vale, culmea celei de-a doua vai este mai mare decat a primeia. / f ) d Q[rfuri perec)e c Qai perec)e a e g i

2resterea de la a la % este mai mare decat cea de la c la d* dar se poate intampla sa #ie egale sau invers. Kolumul &oaca un rol important* volumul primului avans #iind mai mare decat al celui deal doilea. Kar#urile perec-e sunt un semnal de vanzare in timp ce vaile perec-e reprezinta un semnal de cumparare. ;.:. Formatiuni prelungite. .cestea sunt reprezentate de varfurile largi si de vaile largi.Qaile largi +triple( necesita timp mai mult pentru a apare. Influentele ma/ore aici le au informatiile conflictuale +vec)ea recolta vs noua recolta, confuzia privind o neanuntata sc)imbare a politicii.( Qai largi

Q[rfuri largi

Qai triple Qarfuri triple

8. 6o !ati&ni 9)$ #$ %$:. Spre deose%ire de dreptung-iuri si #anioane* care dezvolta in timp o actiune de reducere a variatiei pretului deoarece participantii de am%ele parti vanzatori si cumparatori! determina pretul sa graviteze spre un punct de ec-ili%ru* #ormatiunile >perverse@ determina variatii ale preturilor in timp datorita participantilor la piata care actioneaza cu nera%dare din cauza in#ormatiilor con#lictuale primite. =. Tre$duri si a$a'e 'rendurile se re#era la datele inregistrate despre preturile unei mar#i. $n #unctie de gradul de detaliere pot indica caracteristici

pe termen scurt* mediu si lung. 'raderii de succes urmeaza trendurile. Se poate urma trendul din trend adica urmarea trendului pe termen scurt care urmeaza trendul pe termen lung. ,e asemenea tre%uie mentionat ca urmarea oar%a a trendului ma&or poate duce la pierdere. $n canalul larg al trendului dominant e/ista o varietate de miscari. 6n trader priceput poate pro#ita de su%trendurile din cadrul trendului principal* doar daca se %azeaza si pe trendul principal. Canalele sunt formate prin trasarea unor drepte aproximativ paralele, prin unirea a trei puncte de maxim si de minim ale preturilor. .cest canal +tunel( delimiteaza granitele evolutiei pretului. 'rice iesire a graficului prin partea de sus este un semnal de cumparare, orice iesire a graficului prin partea de /os este un semnal de vanzare. Reconstituirea trendului anterior. $volutia trendului se realizeaza in valuri cu varfuri si vai. In cadrul reluarii directiei trendului, preturile tind sa reconstituie in proportie de un anumit procent miscarea anterioara inaintea reluarii trendului initial +ma/or(. ;e exemplu, in cazul unui trend in crestere ce determina cresterea pretului cu 9-F G, corectia ulterioara poate reconstitui EC: din trend. #econstituirea minima este de 99:, iar cea maxima de HH:. 0E. Pu$ "e de su,!r" si de re*is"e$"a 1imita de sus a unui model grafic indica nivelul de rezistenta, in timp ce limita de /os indica nivelul de suport. .stfel, punctul de suport reprezinta punctul de pe grafic care reflecta faptul ca, cererile de cumparare au fost in masura sa opreasca declinul pretului, iar punctul de rezistenta reprezinta punctul de pe grafic care indica faptul ca ofertele de vanzare au fost in masura sa opreasca cresterea pretului. .tat timp cat nivelurile de rezistenta si de suport cresc, trendul este crescator. ' caracteristica a nivelurilor de rezistenta si suport este aceea ca odata ce au fost depasite datorita unor cantitati semnificative tranzactionate se inverseaza pozitiile, adica un nivel suport care a fost depasit in /os devine punct de rezistenta si invers.

VIII. PIATA OPTIUNILOR

Istoria optiunilor este legata de cea a burselor de marfuri, in special a celor din %tatele "nite. Cele mai importante doua centre unde se tranzactioneaza futures si optiuni in %tatele "nite sunt C)icago si ?e< Kor3. In 1>F> este infiintata Chicago (oard of $rade +C(O$(, unde, in mod oficial, primele contracte futures propriu-zise incepand sa fie tranzactionate in 1>II, fiind vorba de contracte futures pe cereale. Intrucat in 1>IF un decret al statului Illinois interzice tranzactionarea optiunilor pe materii prime, se dezvolta optiunile pe contracte, asanumitele 5privileges6. .cestea aveau de obicei ca activ de baza un contract futures pe cereale +grau, porumb, etc.(. In 199H, prin 5Commodity %xchange !ct6, Congresul interzice tranzactionarea acestor optiuni.

In 19IF, prin 5Commodity Futures $rading !ct6, este reinnoita interdictia de a tranzactiona optiuni ce au ca activ de baza un contract futures pe produse agricole, dar, in acelasi timp, C!TC este insarcinata cu realizarea unei reglementari permitand burselor sa desc)ida piete de optiuni pe alte tipuri de contracte futures. ;e-abia in 19>1 Congresul adopta programul pilot al C!TC. In 19>8, 5Commodity Futures $rading !ct6 permite C!TC sa reglementeze optiunile pe produse agricole. .stfel ca in 19>F C!TC autorizeaza fiecare bursa sa ofere timp de trei ani optiuni bazate pe 8 produse agricole de/a tranzactionate in bursa. C&'T opteaza pentru optiuni pe futures pe porumb si soia, care incep sa se tranzactioneze de la 91 octombrie 19>F . doua mare bursa din C)icago este Chicago 'ercantile %xchange +C'%(, inaugurata in 1919 sub numele de &utter and $gg &oard, urmasa lui C)icago -roduce $xc)ange, infiintata in 1>IF. -ana in anii UHC, aici s-au tranzactionat cartofi, ceapa, piei. Incepand cu 19H1 sunt introduse contracte futures pe carcase de porc, vite vii, vite de ingrasat, c)erestea, vite congelate, miei, etc, dar la inceput s-a dezvoltat numai c)eresteaua. In urma autorizatiei primite de la C!TC, sunt lansate optiunile pe futures pe vite vii. 'id!merica Commodity %xchange +'!C%( provine din -uddUs $xc)ange, infiintata in 1>H>, unde se tranzactionau mini-contracte futures pe cereale. ?umele de 2.C$ este adoptat in 19I9, desc)izandu-se tranzactii futures pe porcii vii. In 19>F sunt lansate optiuni pe futures pe grau. .l doilea important centru de tranzactionare a optiunilor este ?e< Kor3. 0ew 1ork 'ercantile %xchange +01'%2( isi are originea in &utter and C)eese $xc)ange of ?e< Kor3, infiintata in 1>I9. -rimele contracte futures sunt tranzactionate in 1981, dar ele reprezentau numai 1: din volumul tranzactiilor. -ana in anii UIC specializarea acestei burse consta in produse agricole, precum cartofii, c)iar daca mai existau si alte contracte futures, precum cele pe platina. ;upa cum ii spune si numele, Coffee, &ugar and Cocoa %xchange tranzactioneaza contracte futures pe za)ar +brut-8 sortimente si alb(, cafea si cacao. ;ateaza din 198E, din fuziunea a doua burse, una dintre ele fiind infiintata in 1>>8. In afara de contractele futures tranzactionate din anii U8C, in anii U>C au fost introduse optiuni pe futures pe za)ar brut, cacao si cafea. 0ew 1ork Cotton %xchange a lansat in 19>F optiuni pe contracte futures pe bumbac. 'ptiunile negociabile sunt contracte standardizate inc)eiate intre vinzatorul optiunii +engl. option seller? writer? maker( si cumparatorul optiunii +engl. option buyer? holder( prin care primul vinde celui de-al doilea dreptul de a cumpara sau de a vinde un activ determinat. -rin urmare, optiunea reprezinta un drept care, daca este exercitat, creeaza obligatii intre parti privitoare la activul de baza. ;upa natura acestor obligatii se disting doua tipuri de optiuni: cele de cumparare si cele de vinzare. 'ptiunea de cumparare +engl. call* fr. option dIachat( este un contract, in forma negociabila, care da dreptul cumparatorului +buyer, holder( ca intr-o anumita perioada de timp, sa cumpere de la vinzatorul optiunii +seller, writer( activul de baza, la un pret stabilit prin contract. -e de alta parte, vinzatorul optiunii call isi asuma obligatia de a

vinde cumparatorului activul de baza, la pretul stabilit, daca optiunea este exercitata intr-un anumit interval de timp. 'ptiunea de vinzare +engl. put* fr. option de vente( este un contract in forma negociabila, care da dreptul cumparatorului optiunii ca intr-o anumita perioada sa vinda activul de baza vinzatorului acesteia, la un pret stabilit prin contract. -e de alta parte, vinzatorul unui put isi asuma obligatia de a cumpara activul de baza de la cumparatorul optiunii la pretul stabilit, daca optiunea este exercitata intr-un anumit interval de timp. In functie de activul de baza, optiunile se impart in mai multe categorii: optiuni pe actiuni +engl. stock options(, optiuni pe instrumente de datorie +debt options(, optiuni pe valute +currency options(, optiuni pe indici +index options( si optiuni pe contracte futures +futures options(. In ultima categorie sunt cuprinse optiunile pe contracte futures cu marfa, valute, rata dobinzii etc. Toate optiunile de acelasi tip - call sau put - care au acelasi activ de baza formeaza o clasa de optiuni +de exemplu, clasa optiunilor de vinzare pe actiuni I&2(. $xtinderea tranzactiilor cu acest tip de titluri financiare s-a realizat indeosebi in ultimele doua decenii, pe masura dezvoltarii pietei bursiere in marile centre financiare ale lumii. In %"., inainte de 19I9, optiunile negociabile se lucrau =la g)iseu= in tranzactii interdealeri, fara sa se poata vorbi de o adevarata piata bursiera pentru aceste titluri. In 19I9 &ursa de marfuri de la C)icago +C&'T( a desc)is prima piata organizata pentru optiunile pe actiuni, Chicago (oard Options %xchange +C&'$(* in aprilie 19I9 s-au tranzactionat primele optiuni call, iar din iunie 19II au fost lansate opiunile put. "lterior piata optiunilor a cunoscut o dezvoltare spectaculoasa, atat prin diversificarea activelor de baza, cat si prin introducerea tranzactiilor cu optiuni la cele mai importante burse din lume. .stfel, in 19>8 a fost infiintata in cadrul C2$ de la C)icago, -iata pe Indici si 'ptiuni +/ndex and Option 'arket - I'2(, unde se tranzactioneaza, intre altele, optiunile pe contractul futures pentru indicele &tandard.3oorIs >**. In !ranta a fost desc)isa, in septembrie 19>I, -iata 'ptiunilor ?egociabile de la -aris +8e 'archJ dIoptions nJgociables de 3aris - 2'?$-(. Totodata, la marile burse de valori +?K%$, T%$( au fost lansate contracte cu optiuni pe actiuni si indici de bursa, iar pe unele piete organizate pentru tranzactii futures se lucreaza si diferite clase de optiuni +1I!!$(. 0E.0. Cara "eris"i i'e !,"iu$ii Ca titlu financiar, optiunile prezinta caracteristicile definitorii ale unui produs bursier: standardizare, negociabilitate, lic)iditate. !iind construite pe baza unui activ financiar, ele sunt insa "i"'uri deri&a"e. a) 8arimea optiunii !iecare optiune are ca obiect un activ standardizat din punctul de vedere al volumului sau valorii. ;e exemplu, atunci cand activul de baza il constituie contractele futures, un contract pe optiuni poarta, de regula, asupra a unui contract futures. Ca atare, daca un investitor cumpara un contract pe optiune +o optiune, in limba/ bursier( el dobandeste dreptul de cumparare sau vanzare pentru E.CCC bus)eli de grau. In cazul optiunilor pe indici de bursa activul de baza se determina inmultind nivelul indicelui cu o valoare fixa exprimata in moneda contractului +multiplicator(. ;e exemplu, la optiunile pe indicele %tandard \ -oorOs 1CC multiplicatorul este de 1CCG* cel care cumpara un contract pe optiuni, cumpara dreptul asupra unei unitati de tranzactii egala cu 1CCG x %\-1CC si nu asupra unui anumit numar de actiuni. 1a

futures options fiecare optiune poarta asupra unui anumit contract futures, valoarea activului de baza fiind egala cu unitatea de tranzactie de la contractul futures. b) -urata de viata %tandardizarea se refera si la durata optiunii, respectiv perioada de timp in care optiunea poate fi exercitata* data finala pentru exercitarea optiunii se numeste data expirarii +engl. expiration date(. -erioada de exercitare se determina pe baza asanumitelor cicluri de expirare +engl. expiration cycles(. .stfel, la bursele americane +C&'$( s-au stabilit pentru optiunile pe actiuni urmatoarele cicluri: 1( ianuarie, aprilie, iulie si octombrie* 8( februarie, mai, august si noiembrie* 9( martie, iunie, septembrie si decembrie. $le sunt numite ciclurile =ianuarie=, =februarie=, =martie=. .ceasta inseamna ca, in cazul unei optiuni pe actiuni, daca o anumita actiune are o optiune care expira in ianuarie, ea are de asemenea optiuni care expira in aprilie, iulie si octombrie. Toate optiunile put si call din aceeasi clasa sunt alocate unui anumit ciclu. ;urata maxima de viata pentru fiecare optiune este de 9 luni, iar la un moment dat sunt disponibile pentru tranzactii numai trei din cele patru luni scadente. .stfel, in cazul ciclului =ianuarie=, cind optiunile scadente in ianuarie expira, incepe negocierea optiunilor octombrie* cind cele pe aprilie expira, se emit optiunile pe ianuarie etc. 1a sfarsitul lui ianuarie +cind optiunile pe ianuarie au expirat( coteaza optiunile aprilie, iulie, octombrie. .ltfel spus, optiunile din ciclul =ianuarie= au la acea data scadente de 9, H si 9 luni. In general, la bursele americane, optiunile pe actiuni trebuie sa fie exercitate inainte de cea de-a treia sambata a lunii de expirare* prin urmare, ultima zi de tranzactii este in cea de-a treia vineri a lunii. In cazul altor categorii de optiuni +de exemplu, optiuni pe contracte futures cu marfa( ciclurile de expirare sunt stabilite dupa alte principii. ;in punctul de vedere al modului de exercitare se face distinctia intre optiunile americane si cele europene. ' optiune ameri a$a poate fi exercitata de cel care o detine oricind in perioada dintre momentul in care a fost cumparata si data expirarii. ' optiune eur!,ea$a poate fi exercitata numai intr-o scurta perioada - care poate fi si de o zi - inainte de data expirarii. ;enumirile respective se refera la tipul de optiune si nu la pietele pe care sunt negociate. c) Pretul de e3ercitare -retul la care se poate cumpara,vinde activul de baza al optiunii se numeste pret de exercitare +engl. exercise price(, deoarece la acest pret se exercita dreptul pe care il confera optiunea* el este determinat in momentul inc)eierii contractului +de aici denumirea de striking price(. .cest pret depinde de pretul activului de baza din momentul cumpararii optiunii si este stabilit de bursa de o maniera standardizata. 'ptiunile apartinind unei anumite clase, care au aceeasi data de expirare si acelasi pret de exercitare formeaza o serie de optiuni +engl. series(. ;e exemplu, toate optiunile call pe actiunile I&2, avind scadenta in ianuarie si pretul de exercitare de FCG formeaza o serie de optiuni. ' asemenea serie se indica in felul urmator: I&2 ianuarie FC call. 1a bursele americane, pretul de exercitare pentru optiunile pe actiuni este stabilit, in general, dupa urmatoarea regula: cind cursul actiunii este mai mic de 8EG, preturile de exercitare sunt indicate cu diferente de 8.EG, la cursuri intre 8EG si 8CCG, cu diferente de EG, iar la cursuri de peste 8CCG, cu diferente de 1CG. 1a optiunile pe indici intervalele sunt de EG. .stfel, la o actiune care coteaza 88 9,>G, preturile de exercitare pot

fi, de exemplu: 8CG, 881,8G, 8EG etc. ;upa cum se vede, preturile de exercitare aproximeaza cursul actiunii care constituie activul de baza. -retul de exercitare se modifica daca apar fluctuatii mari la pretul activului de baza* in acest caz se stabilesc noi preturi +pentru toate scadentele care sunt mai indepartate de 8C de zile bursiere de la data modificarii(, astfel incat pretul de exercitare central sa se mentina reprezentativ. d) Pretul optiunii In sc)imbul dreptului care i se ofera prin optiune, cumparatorul plateste vinzatorului o ,rima +engl. premium* fr. prime(, care reprezinta pretul optiunii, ac)itat in momentul inc)eierii contractului. %pre deosebire de optiunile nenegociabile, unde prima este fixa +la -aris se numea avec(, la optiunile negociabile - care pot fi vindute,cumparate pe tot parcursul duratei lor de viata - pretul optiunii este variabil si se stabileste la bursa, in functie de raportul dintre cererea si oferta de optiuni. -retul optiunii are doua componente: valoarea intrinseca si valoarea- timp. Va'!area i$"ri$se a +engl. intrinsic value( este diferenta dintre pretul de exercitare al optiunii si pretul activului de baza al optiunii. 2arimea valorii intrinseci +Qi( se calculeaza pe baza pretului de exercitare +-$( si a pretului +cursului( activului de baza +C(, conform urmatoarelor formule: - pentru optiunile call: Qi = C - -$ - pentru optiunile put: Qi = -$ - C. Cind valoarea intrinseca este pozitiva se spune ca optiunea este =in bani= +engl. in+the+money* fr. en dedans(* cind valoarea intrinseca este negativa se spune ca optiunea este =fara bani= +engl. out+of+money* fr. en dehors(* cind valoarea intrinseca este egala cu zero, optiunea este =la bani= +engl. at+the+money* fr. 7 paritJ(. ' optiune put are o valoare intrinseca - optiunea este =in bani= - cind pretul de exercitare +-$( este mai mare decat pretul activului +C(. In acelasi caz optiunea call este =fara bani=. ;aca -$=C optiunea +call sau put( este =la bani= +at+the+money(. ' imagine sintetica asupra valorii intrinseci a optiunilor o da Tabelul >.1. Va'!area i$"ri$se a a !,"iu$i'!r Tabelul 1C.1 'ptiune call =In bani= =1a bani= =!ara bani= C ] -$ C = -$ C W -$ 'ptiune put C W -$ C = -$ C ] -$

C = pretul +cursul( activului de baza* -$ = pretul de exercitare al optiunii. Va'!area "im, +engl. time value( este valoarea suplimentara, peste cea intrinseca, pe care optiunea o poate dobindi pe piata ca urmare a cererii,ofertei de optiuni* altfel spus, ea este egala cu diferenta pozitiva dintre pretul optiunii si valoarea sa intrinseca. ;e exemplu, in conditiile in care cursul actiunilor L2 este de

FCG,actiune, o optiune call pe aceste actiuni cu pretul de exercitare de FCG se poate vinde la F8G. 'ptiunea nu are valoare intrinseca, deoarece pretul de exercitare este egal cu pretul activului* in sc)imb, ea are o valoare-timp de 8G, deoarece pe piata se manifesta o cerere relativ ridicata pentru optiunea respectiva. Qaloarea-timp arata cat este dispus sa plateasca investitorul +cumparatorul optiunii( in speranta ca, pe durata de viata, optiunea va cunoaste la un moment dat, anterior expirarii, o crestere de pret. 2arimea valorii-timp +Qt( se exprima prin formula: Qt = p - Qi, unde p este pretul optiunii. Qaloarea-timp este cu atat mai mare cu cat scadenta este mai indepartata si descreste in timp +deoarece spatiul estimailor operatorilor cu privire la pretu optunii se reduce treptat(. In cazul exercitarii optiunii la expirare, valoarea-timp se identifica cu valoarea intrinseca* o optiune neexercitata la scadentaare o valoare-timp nula. In concluzie, pretul optiunii +p( reflecta valoarea intrinseca +Qi( si valoarea-timp +Qt( si depinde de pretul activului de baza +C( si de pretul de exercitare a optiunii +-$(. ;upa cum rezulta din cele de mai sus, pretul activului influenteaza direct proportional prima optiunilor call si invers proportional prima optiunilor put* pretul de exercitare influenteaza pozitiv prima optiunilor put si negativ prima optiunilor call. -e de alta parte, scadenta optiunii influenteaza pozitiv pretul atat la call, cat si la put: cu cat scadenta este mai indepartata, cu atat valoarea-timp a optiunii este mai mare. Totodata, volatilitatea pretului activului de baza se reflecta pozitiv asupra pretului atat la call, cat si la put: optiunile pentru active cu fluctuatii mari sunt mai scumpe decat cele pentru active stabile. 0E.2. Me a$ismu' "ra$*a "ii'!r 'ptiunile se tranzactioneaza in conditii si dupa o procedura asemanatoare cu cele practicate pe pietele de titluri primare si contracte futures. $xista insa si o serie de particularitati care tin atat de natura acestor titluri, cat si de modul cum au fost organizate dupa 19IE - bursele pentru optiuni. Qom prezenta in continuare organizarea pietei si mecanismul tranzactional al optiunilor pe actiuni dupa modelul american, in speta la C&'$. &rganizarea pietei -iata americana +si mondiala( a optiunilor este dominata de C)icago cu cele doua burse specializate: Chicago (oard Options %xchange +C&'$(, creata de C&'T si /ndex and Option 'arket +I'2(, creat de C2$. .utoritatea pietei este &ecurities and %xchange Commission +%$C(, cea care supraveg)eaza in general industria titlurilor financiare +actiuni, obligatiuni, optiuni si fonduri mutuale(* dupa cum am aratat, piata futures este supraveg)eata de Commodities Futures $rading Commission +C!TC(. &ursa +C&'$ sau I'2( stabileste regulile si procedurile privind operatiunile cu optiuni cotate care se aplica tuturor membrilor sai, ca si clientilor acestora - investitorii institutionali si individuali. ;e exemplu, bursa stabileste conditiile pentru listarea optiunilor, adica pentru admiterea acestora la tranzactii in bursa. %istemul tranzactional se bazeaza pe prezenta in bursa a unui =creator de piata= +engl. market maker, 22(. 1a C&'$ acesta prezinta doua preturi: bid, adica pretul maxim pe care 22 il ofera pentru o optiune la cumparare, si ask, pretul minim pe care 22 il cere pentru o optiune la vinzare. &ursa stabileste limitele spread-ului +diferenta dintre pretul ask si bid(* de exemplu, pentru optiunile cu preturi intre 1CG si 8CG acesta nu poate fi mai mare de 9,F dintr-un punct +C,IEG(. "n alt agent de bursa este bro3erul

+engl. floor broker(, acesta avind rolul sa execute ordinele in contul clientilor sai* in acest sens clientii desc)id conturi la firma bro3er de care apartine bro3erul. In sala de negocieri lucreaza si un functionar al bursei, numit responsabil cu carnetul de ordine +engl. order book official(, care preia ordinele cu limita de pret ce nu se pot executa in momentul primirii lor de la clienti, in vederea unei executari ulterioare +cind conditiile pietei o permit(* el il va informa pe 22 in legatura cu cele mai bune ordine limita ale clientilor, astfel incat acestea sa fie executate conform criteriilor de prioritate +prioritate de pret, precedenta(. Plasarea ordinului Initierea unei tranzactii cu optiuni se face prin desc)iderea de catre client +investitor( a unui cont la o firma bro3er* apoi, investitorul lanseaza un ordin, iar firma transmite acest ordin bro3erului de bursa care lucreaza in sala de negocieri. Tipurile de ordine utilizate sunt identice cu cele de pe piata de actiuni: la piata, limita, ordin stop* in ordin trebuie sa se specifice: directia operatiunii +vanzare,cumparare(, tipul optiunii +call<put(, clasa optiunii +activul de baza(, seria optiunii +pretul de exercitare, data expirarii( si numarul de contracte. $xecutarea ordinului se face in =groapa= +engl. pit(, un spatiu octogonal pe mai multe nivele, unde se posteaza creatorii de piata si bro3erii de bursa. In urma executarii ordinului, clientul dobindeste o ,!*i"ie ,e !,"iu$e, iar aceasta poate fi long, daca a cumparat, sau short, daca a vandut. -rin urmare, un operator poate avea long pe call +a cumparat o optiune de cumparare(, long pe put +a cumparat o optiune de vinzare(, short pe call +a vindut o optiune de cumparare( sau short pe put +a vindut o optiune de vinzare(. -ozitia pe optiune nu trebuie confundata cu pozitia pe activul de baza* astfel, un long put inseamna o pozitie de cumparare pe put, dar ea poate sa duca la o pozitie de vinzare pe activul de baza, daca optiunea este exercitata. ;eci orice tranzactie cu optiuni desc)ide pentru investitor o pozitie pe optiuni si creeaza o pozitie virtuala pe activul de baza. -entru cumpararea si vinzarea de optiuni clientul trebuie sa asigure anumite garantii, din acest punct de vedere distingindu-se trei situatii: - 1a cumptrarea de optiuni investitorul trebuie sa plateasca integral pretul optiunii +prima(. -rin urmare, aceste tranzactii nu se lucreza in mar/a. - 1a vinzarea de optiuni call neacoperite +pentru care clientul nu detine in momentul vinzarii activul de baza( investitorul trebuie sa depuna 9C: din valoarea de piata a activului de baza +la care se adauga marimea cu care optiunea este =in bani= sau din care se scade marimea cu care optiunea este =fara bani=(, minus marimea primei. - 1a vinzarea de optiuni call acoperite +pentru care clientul detine in momentul vinzarii activul de baza(, daca pretul de exercitare a optiunii este cel putin egal cu cursul actiunii, investitorul nu trebuie sa depuna decat mar/a ceruta pentru actiuni* daca pretul de exercitare este mai mic decat cursul actiunii, gradul admis de indatorare a investitorului fata de bro3er depinde de pretul de exercitare si nu de cursul actiunii. &ursa stabileste limitele de pozitie +engl. position limits(, adica numarul maxim de optiuni pe care un investitor le poate detine pe acelasi tip de pozitie virutala la activul de baza. $ste de remarcat ca un long call si un short put inseamna acelasi tip de pozitie virtuala la activul de baza +cumparator al activului, deci long pe actiuni(* similar, un short call si un long put inseamna acelasi tip de pozitie +vinzator al activului, deci short pe actiuni(. Totodata, se stabileste si limita de exercitare +engl. exercise limit(, care reprezinta numarul maxim de optiuni care pot fi exercitate in fiecare cinci zile

consecutive de bursa de catre un investitor sau un grup de investitori care actioneaza impreuna. %copul stabilirii acestor limite este de a contracara posibilitatea ca un investitor sau un grup de investitori sa capete o influenta semnificativa asupra pietei. (asa de compensatie Casa de compensatie /oaca un rol esential in procesul executarii contractelor pe optiuni* in %". functia respectiva revine Corporatiei de Cliring al 'ptiunilor +engl. Options Clearing Corporation - 'CC(. Constituita ca o institutie autonoma, 'CC se interpune in toate tranzactiile inc)eiate in bursa, devenind vinzatorul pentru toti cumparatorii de call care exercita optiunea, cumparatorul pentru cumparatorii de put care exercita optiunea etc. 2embrii 'CC, respectiv firmele bro3er membre +engl. clearing members(, desc)id conturi la casa de compensatie prin intermediul carora efectueaza cliringul. Toti creatorii de piata si toate firmele bro3er care tranzactioneaza in bursa trebuie sa execute contractele prin intermediul membrilor cliring. 'CC tine evidenta tuturor pozitiilor long si short pe optiuni ale membrilor sai, iar numarul contractelor de cumparare de optiuni trebuie sa fie egal cu cel al contractelor de vinzare. 1a rindul sau, fiecare firma membra a 'CC tine evidenta contractelor clientilor sai +creatorii de piata sau firme bro3er(. Cind cumpara o optiune, clientul trebuie s plateasca integral pretul acesteia in dimineata zilei lucratoare care urmeaza inc)eierii contractului in bursa* prima este depusa la casa de compensatie, in contul firmei membre a 'CC care a lucreaza cu bro3erul clientului. Qinzatorul optiunii, care are un cont in mar/a la o firma membra a 'CC, face un depozit +mar/a( egal cu marimea primei, dar nu poate retrage acea suma din cont, deoarece aceasta serveste la garantarea operatiunii. 9ic"idarea contractului $xecutarea contractului pe optiuni se poate face prin lic)idarea op^iunii, prin exercitarea optiunii si prin expirarea optiunii. a4 8ichidarea optiunii .ceasta modalitate presupune plasarea de catre cel care detine o pozitie pe optiuni a unui ordin de compensare +engl. offsetting order(: cumparatorul de optiune de cumparare +long call( da un ordin de vinzare a aceleiasi optiuni call, iar vinzatorul +short call( da un ordin de cumparare de call* pe de alta parte, cumparatorul unei optiuni de vinzare +long put( isi compenseaza pozitia printr-o vinzare de put, iar vinzatorul unei optiuni de vinzare, printr-o cumparare de put. .ceasta operatiune se numeste lic)idarea optiunii sau inc)iderea pozitiei +engl. closing transaction(. 'rdinul de compensare se executa in acelasi mod cu ordinul de desc)idere a pozitiei: firma membra a casei de compensatie anuleaza pozitia =lunga= a investitorului si crediteaza contul bro3erului care lucreaza pentru investitorul respectiv* in ultima instanta, clientul primeste in contul sau profitul net din operatiune +rezultat dupa deducerea comisioanelor si taxelor(. b4 %xercitarea optiunii .ceasta modalitate inseamna acceptarea de catre client a tranzactiei subiacente optiunii, adica predarea,primirea activului asupra caruia poarta optiunea. "n investitor +long holder( care doreste sa exercite optiunea trebuie sa anunte acest fapt firmei bro3er, care notifica firmei membre a 'CC decizia clientului sau. 2embrul cliring plaseaza un ordin de exercitare la casa de compensatie, iar aceasta alege o alta firma membra la care un tert are o pozitie short pe aceeasi optiune. .ceasta din urma firma membra, pe baza unei proceduri stabilite de 'CC, selecteaza clientul

sau cu pozitie short +writer( care urmeaza sa raspunda cererii de exercitare a optiunii. ;aca este vorba de o optiune call vinzatorul ales +writer( va livra titlurile, iar cumparatorul care a exercitat optiunea +holder( va plati pretul de exercitare. ;aca este vorba de o optiune put, cumparatorul care a exercitat optiunea +short holder( va livra titlurile, iar vinzatorul ales +long writer( va plati pretul de exercitare. c4 %xpirarea optiunii In acest caz detinatorul optiunii isi mentine desc)isa pozitia pina la scadenta, fara sa dea vreo instructiune firmei bro3er. Cind optiunea expira, ea este anulata din evidentele casei de compensatie si ale firmei membre. ;aca optiunea are valoare intrinseca +este =in bani=( aceasta valoare va reveni holder-ului* daca valoarea optiunii este negativa +=fara bani=( holder-ul pierde prima. STRATEIII CU OPTIUNI .tunci cand un operator intuieste o crestere viitoare a preturilor futures, el va um,ara !,"iu$i a'', adoptand o pozitie 'a .ursa '!$% a'', iar atunci cand acesta prevede s aderea ,re"uri'!r i$ &ii"!r, va cumpara !,"iu$i ,u"/ adoptand astfel la bursa o ,!*i"ie '!$% ,u". ,aca aceste estimari ) $#a+ -"&*t&atii )&t$ ni*$ ale preturilor intr-un sens sau altul* atunci ac-izitionarea +$ o)ti&ni ;in a-a a 1ani"o L devine #oarte atractiva* pentru ca aceste optiuni sunt mai ie#tine si ii o#era posi%ilitatea unor pro#ituri ridicate* #ara riscuri aditionale. In mod simetric, un !,era"!r are se .a*ea*a ,e s"a.i'i"a"ea ,re"uri'!r sau pe usoara lor scadere, &a &i$de !,"iu$i a''/ desc)izand o pozitie s#!r" a'', iar un operator care mizeaza pe stabilitatea preturilor sau pe usoara lor crestere, va vinde optiuni put, desc)izand o pozitie s)ort put.

-rincipiu

LONI CALL Cumpararea unei optiuni de cumparare contra pltaii unei prime

%cop

. se profita de cresterea pretului futures. .sigurarea unui pret de cumparare viitor maxim. -ierdere

S<ORT CALL Qanzarea unei optiuni de cumparare. incasarea primei si obligatia depunerii unui depozit #ealizarea unui profit limitat la marimea primei, in conditiile unei piete neutre sau descrescatoare. -ierdere

LONI PUT Cumpararea unei optiuni de vanzare contra platii unei prime

. se profita de scaderea pretului futures. .sigurarea unui pret de vanzare viitor minim.

SHORT PUT Qanzarea unei optiuni de vanzare. incasarea primei si obligatia depunerii unui deposit #ealizarea unui profit limitat la marimea primei, in conditiile unei piete neutre sau crescatoare. 'btinerea unei

limitata, nelimitat -rofilul +@( castigului si a p pierderii Pre" fu"ures +-$ -$pretul de C -$@p exercitare * p prima +-( optiunii (

profit nelimitata, pentru ca nu exista pozitie desc)isa pe futures

+@(
Pre" fu"ures

pozitii pe futures la un pret mai mic, ca urmare a primei incasate.

+@(

+@( p

C p +-(

-$@p -$

Pre" fu"ures

-$ -$-p p +-(

-$-p -$ +-(
Pre" fu"ures

'bservatii

$fect de levier puternic in special daca pozitia cumparatorului este 5fara bani6

;aca anticiparea este sigura, se vinde optiunea 5in bani6, pentru ca prima este maxima.

$fect de levier puternic daca pozitia cumparatorului este 5fara bani5

;aca anticiparea este sigura, se vinde optiunea 5in bani6.

+%ordarea analizei acestor strategii consta in determinarea pro#itului pe care il produce #olosirea unei strategii pentru o varietate mare a preturilor activului la inc-iderea pozitiei. A) O)ti&n$a *a""

1. Pozitia cumparatorului optiunii 2umparatorul estimeaza o crestere* in viitor* a cursului activului suport. $n sc-im%ul unei prime* el se asigura ca va putea cumpara activele suport* contractate pana la scadenta optiunii* la un pret de e/ercitare presta%ilit. =l va inregistra un pro#it daca* in viitor* cursul activului suport 2! va depasi pragul de renta%ilitate adica pretul de e/ercitareAprima!. $n sens invers* va inregistra pierderi limitate la marimea primei. Pro#it " 2- P=Ap! Kanzatorul acestei optiuni este o%ligat prin contract sa vanda activul suport la pretul de e/ercitare* indi#erent care va #i evolutia ulterioarM a cursului %ursier. =l castiga cert prima incasata* dar isi asuma un risc nelimitat pentru cazul de crestere a cursului %ursier. 2. Po/itia #an/ato &"&i o)ti&nii $n vanzarea unei optiuni call* vanzMtorul are un castig limitat la valoarea primei. $n cazul de #atM el castiga atunci cand cursul activului de %azM scade su% valoarea pretului de e/ercitare.

,acM cursul creste peste pretul de e/ercitare* apar doua cazuri0 daca cursul creste mai putin decat pretul de e/ercitare A prima* atunci vanzMtorul castiga de asemenea* primaI daca cursul creste mai mult decat pretul de e/ercitare A prima* atunci vanzMtorul pierde* pierderea lui putand #i practic nelimitatM. Pro#it " p B) O)ti&n$a )&t

1. Po/itia *&!)a ato &"&i o)ti&nii $n cazul cumparatorului de put* castigul creste cand pretul activului scade su% pretul de e/ercitareI pro#itul se o%tine cand castigul este mai mare decat prima. ,aca pretul activului creste peste pretul de e/ercitare* optiunea este Nin a#ara %anilorO. Pro#it " P=- 2Ap! Pierderea cumparatorului de put* cand piata creste* este limitata la marimea primeiI castigul sau* cand piata scade* este nelimitat. Kanzatorul unui put incaseaza cert prima si spera ca* in viitor* cursul nu va scadea. ,aca previziunea lui nu se adevereste el isi asuma riscuri* pe masura cresterii cursului activului-suport. 2. Po/itia #an/ato &"&i o)ti&nii Kanzatorul anticipeaza o sta%ilizare a cursului sau o crestere a acestuia. $n aceste conditii el este de acord sa vanda un put prin care se anga&eaza* in sc-im%ul primei p! incasate* sa cumpere activele ; suport* la un pret de e/ercitare P=! presta%ilit. ,aca anticiparile vanzatorului se adeveresc* el castiga prima incasata. $n caz de scadere a cursului el va inregistra pierderi proportionale cu aceasta scadere de curs. Pro#it " p 6a*to i *a $ in-"&$nt$a/a ) $t&" o)ti&nii Kaloarea de piata a unei optiuni este in#luentata de ( #actori principali0 Pretul de e/ercitare in comparatie cu pretul #utures curent Kolatilitatea pretului activului de %aza

Bata do%anzii ,urata pana la e/pirare Bandamentul o#erit de detinerea activului de %aza P $t&" +$ $<$ *ita $ in *o!)a ati$ *& ) $t&" -&t& $% *& $nt Belatia dintre pretul de e/ercitare al optiunii si pretul #utures curent reprezinta o in#luenta importanta asupra primei optiunii. ,aca* de e/emplu* contractul #utures pe grau se tranzactioneaza la 477* este de la sine inteles ca optiune call* care are un pret de e/ercitare de 3(7 va valora mai mult decat o optiune cu un pret de e/ercitare de 3P7. $n mod similar o optiune de cumparare-call la 427 va valora mai putin* deoarece contractul #utures se tranzactioneaza cu 27 de puncte mai putin. $n#luenta pretului activului de %aza asupra valorii optiunii este #undamentala. Perceptia pietei despre evolutia viitoare a pretului activului de %aza va determina valoarea de piata a optiunii. Prima optiunii este in#luentata si de pretul de e/ercitare al activului de %aza. +cesta determina valoarea intrinseca a optiunii. Vo"ati"itat$a Kolatilitatea pretului activului de %aza este o masura a departarii pretului curent al activului de %aza de pretul mediu in timp* cu alte cuvinte #luctuatiile pretului activului de %aza. ,aca pretul activului de %aza variaza mai mult decat de o%icei* prima ceruta de vanzator va #i mai mare pentru a compensa riscul mai mare suportat de vanzator. 5#ertele de cumparare si de vanzare* e/istente pe piata la un moment dat pentru o anumita clasa de optiuni* re#lecta opiniile vanzatorilor si cumparatorilor relativ la riscul sau %ene#iciul potential generat de tranzactionarea optiunilor respective. $n general* cu cat este mai mare volatilitatea* cu atat este mai mare prima optiunii. 2omportamentul primei optiunii in raport cu volatilitatea este asemanator cu comportamentul primelor de asigurare in raport cu riscul pe care si-l asuma compania de asigurare. ,aca riscul este considerat mare* compania de asigurare va cere o prima mai mare. $n caz contrar* daca riscul asumat este mic si prima va #i pe masura. Kolatilitatea reprezinta uneori o capcana pentru investitori. 9odi#icarea perceptiei pietei despre miscarea viitoare a pretului activului de %aza poate avea e#ecte neasteptate asupra strategiei adoptate de investitor* datorita modi#icarilor ulterioare ale volatilitatii. Pe de alta parte* se poate pro#ita din modi#icarea volatilitatii in cazul in care piata se indreapta in #avoarea investitorului.

Kolatilitatea nu indica directia de miscare a pietei in viitor* ci este o marime non-directionala. Pentru un investitor e/perimentat* marimea volatilitatii conteaza prea putin* investitorul stiind din e/perienta sau intuitie perioadele de volatilitate accentuata ale pretului activului de %aza* ar tre%ui sa ceara a&utorul %ro.erului. Kolatilitatea istorica este masurata pe %aza unui esantion de preturi alese la intervale egale si este e/primata ca deviatia anualizata standard a logaritmului natural al raportului dintre pretul #utures de inc-idere si pretul #utures de inc-idere precedent. $ntervalul de masurare luat in considerare este ziua de tranzactie. =/primat simplu* aceasta reprezinta o masura a #luctuatiei pretului pentru o anumita mar#a pe parcursul unei perioade. Rata +o1an/ii 9odi#icarile ratei do%anzii pe piata au o in#luenta limitata asupra valorii optiunilor in comparatie cu alti #actori* e/ceptind cazurile cind acestea sunt %ruste si de larga amploare. 5ricum* prima optiunii va re#lecta perceptia pietei despre modi#icarea pro%a%ila* directia si amploare ratei do%anzii. Bata do%anzii poate #i privita ca un cost de oportunitate* adica cumparatorul unei optiuni call are ast#el posi%ilitatea sa nu plateasca intregul pret de cumparare al activului de %aza si sa investeasca %anii ramasi in titluri purtatoare de do%anda. Pe de alta parte* pentru vanzator prima este vazuta ca o compensatie pentru c-eltuielile lui legate de detinerea activului de %aza. Pentru optiunile put* in cazul carora nu sunt aplica%ile costurile de detinere si de oportunitate intre vanzator si cumparator* acesta este re#lectat in nivelul mai redus a valorii timp in totalul primei. $n general* daca rata do%anzii creste* prima optiunilor call creste iar a optiunilor put scade. +ceste e#ecte sunt resimtite mai puternic de optiunile cu durata de viata mai lunga. Ti!)&" ,upa cum se stie* timpul ramas pana la scadenta are o in#luenta importanta asupra valorii optiunii. 2u cat este mai mare timpul ramas pana la scadenta* cu atat este mai mare valoarea optiunii* deoarece e/ista mai mult timp la dispozitie ca sa se modi#ice volatilitatea pretului activului de %aza* nivelul ratei do%anzii pe piata sau impresia generala a pietei si* ca atare* optiunea sa devina mai pro#ita%ila printr-o miscare #avora%ila a pietei. Pe masura ce durata ramasa pana la scadenta scade si oportunitatea ca optiunea sa devina pro#ita%ila se reduce* valoarea timp a optiunii scade. $nsa valoarea timp nu scade cu o rata constanta* ci devine mai accentuata in apropierea scadentei. Previzionarea valorii - timp este destul de di#icila* deoarece rata scaderii ei este neuni#orma. 5ricum* la scadenta valoarea timp va #i zero.

$n ta%elul de mai &os sunt prezentati #actorii care in#luenteaza pretul optiunii* precum si e#ectul care il au asupra acestuia0 (restere in: Pre"u' a "i&u'ui de .a*a Pre"u' de e)er i"are a' !,"iu$ii Dura"a ramasa ,a$a 'a s ade$"a V!'a"i'i"a"ea a "i&u'ui de .a*a Ra"a d!.a$*ii Call Creste %cade Creste Creste Creste !fectul cresterii -ut %cade Creste Creste Creste %cade

S"ra"e%ii !m,'e)e u !,"iu$i S"radd'e este o cumparare de call combinata cu o cumparare de put, sau o vinzare de call si put, la acelasi pret de exercitare si cu aceeasi scadenta. $ste important de subliniat faptul ca fiecare optiune trebuie sa fie exercitata separat, desi combinatia de optiuni este, de regula, cumparata,vinduta ca un pac)et unic. .ceasta operatiune da dreptul cumparatorului optiunilor combinate sa vinda si sa cumpere un numar determinat de contracte futures, la un anumit pret de exercitare si la o data a expirarii fixata* in sc)imb cel care vinde call si put, isi asuma obligatia sa vinda si sa cumpere activul de baza, la pretul si la scadenta determinata. .stfel un straddle da dreptul cumparatorului sa cumpere sau sa vinda acest numar de contracte la pretul specificat +1CCG(, platind primele la call si la put +de exemplu, EG fiecare(. ;aca pretul pietei la scade la 9CG, detinatorul optiunii se va declara vanzator si va castiga* daca pretul creste la 11CG el se va declara cumparator si va castiga. $l va obtine profit ori de cate ori cursul pietei scade sau creste destul de mult pentru a compensa costul cumpararii optiunii.

- Figura 11.:

#ezultatul operatiuni straddle este ilustrat in !igura 11.I. %e observa ca prin combinatia call+put partile indicate cu linie punctata se anuleaza reciproc. #ezultatul este normal, deoarece a cumpara o optiune de cumparare +call( si a cumpara, totodata, una de vanzare +put(, cu acelasi pret de exercitare si aceeasi scadenta, ec)ivaleaza cu a stabili pe activul de baza o pozitie virtuala de cumparator si, respectiv, de vanzator, adica o pozitie compensata. Cumparatorul de straddle castiga atunci cind cursul activului scade sub 9EG +pretul de exercitare minus prima( sau creste peste 1CEG +pretul de exercitare plus prima(. Cind fluctuatia cursului este redusa si cursul activului se mentine in /urul pretului de exercitare +intre 9EG si 1CEG( castiga vanzatorul de straddle. %e respecta regula de la stela/: cumparatorul castiga atunci cand cursul activului depaseste =bornele= unui straddle* vanzatorul castiga atunci cand cursul se mentine intre =borne= +in cazul nostru 9E, 1CE(. -rin urmare, graficul unei vanzari de straddle este exact simetric cu cel prezentat in !igura 11.I. S"ra$%'e este o combinatie similara cu straddle cu deosebirea ca pretul de exercitare al optiunii call este mai mare decat pretul de exercitare al optiunii put. .stfel, in cazul unui strangle realizat prin cumpararea unui put la 9EG +prima EG( si cumpararea unui call la 1CEG +prima EG(, rezultatul operatiunii este ilustrat in !igura 11.>.

- Figura 11.8 -

%e vede din figura ca la un strangle variatia cursului activului in raport cu pretul de exercitare trebuie sa fie mai mare decat in cazul straddle, pentru realizarea unui profit de catre cumparator. S"ri, este o operatiune in care cumparatorul combinatiei de optiuni poate vinde 8CC de titluri sau,si cumpara 1CC de titluri la pretul stabilit in contract. S"ra,-ul este o operatiune simetrica, detinatorul putind sa cumpere 8CC de titluri si,sau sa vanda 1CC optiuni, la pretul de exercitare. $ste vorba deci in ambele cazuri de o tripla optiune constind in doua optiuni separate put +call( si una call +put(, toate fiind inc)eiate in acelasi timp, cu aceeasi durata de viata si la acelasi pret de exercitare. Cum,arare de Df'u"ureD +long butterfly( %a presupunem ca un investitor anticipeaza o reducere a volatilitatii cursului pentru activul ., dar vrea, totodata, sa se prote/eze impotriva unor eventuale fluctuatii puternice. $l actioneaza deci, in principal, ca un vanzator de straddle, profitul lui fiind limitat la pierderea cumparatorului de straddle +!igura 11.I(. In !igura 11.9 +a( se prezinta grafic rezultatul unei vanzari de straddle, folosindu-se urmatoarele notatii: b = pretul de exercitare la optiunile combinate put si call* . = pragul de rentabilitate la vinzarea de put* & = nivelul maxim al profitului* C = pragul de rentabilitate la vanzarea de call* abscisa indica miscarea pretului la activul de baza +de la stanga la dreapta - crestere, de la dreapta la stinga - scadere(.

;aca pretul activului de baza se situeaza in intervalul +.,C(, vinzatorul de straddle va inregistra un castig. In sc)imb, daca pretul activului creste peste C sau scade sub ., el va suferi o pierdere +ec)ivalentul castigului cumparatorului de straddle(. -entru a se prote/a impotriva riscului de pierdere, operatorul respectiv poate cumpara un =fluture=. -lecind de la short straddle, el va mai introduce in combinatia de optiuni o cumparare de put si o cumparare de call, la preturi de exercitare de respectiv =a= 3 6i(& a 11.= 3 si =c=, astfel incat b-a=cb. #ezulta un =fluture= ilustrat in !igura 11.9 +b( +linia plina(. %e observa ca partile indicate cu linie punctata se anuleaza reciproc, deoarece cumpararea de put este compensata de cumpararea de call, ramanand de regularizat doar diferentele de pret de exercitare si, respectiv, prima. U$ butterfl2 mai poate fi obtinut prin urmatoarele combinatii: - cumparare call a @ vanzare 8 call b @ cumparare callc - cumparare put a @ vanzare 8 put b @ cumparare put c - cumparare call a @ vanzare call b @ vanzare put b @ cumparare put c