Sunteți pe pagina 1din 43

1ulburri de metabolism.

MG III, seria II, 211-212


1
CAPITOLUL II. TULBURRI DE METABOLISM (DISTROFII)
I. RSPUNSURI CELULARE LA STRESS SI LA AGRESIUNI
INTRODUCERE
Celula normal:
Func|ie si structur relativ constante, datorit:
Determinrii genetice a programelor metabolice, de diIeren|iere, de specializare
Constrngerilor exercitate de celulele vecine
Disponibilit|ii substraturilor metabolice
- Rspunde la solicitri Iiziologice, men|innd o stare stabil homeostazie
Stresuri yi stimuli patologici modificri adaptative celulare (Iiziologice, morIologice): achizi|ia unei noi stri
celulare: stabil, dar modiIicat: pstrarea viabilit|ii, modularea Iunc|iei ca rspuns la stimuli
Dac
- Limitele rspunsului adaptativ Ia| de un stimul sunt depsite sau
- Celula este supus unui agent sau unui stres injurios
urmeaz o succesiune de evenimente reunite sub termenul de injurie celular
Injuria celular: reversibil pn la un punct
Dac stimulul persist sau este sever de la debut injurie ireversibil moartea celular
Adaptarea, injuria reversibil yi moartea celular reprezint stadii progresive de degradare funcional yi
structural a celulelor !!!
I. MODIFICRI ADAPTATIVE ALE CRESTERII SI DIFEREN|IERII CELULELOR
Metabolice. Ir modiIicri structurale decelabile
Structurale
- Cresterea dimensiunii celulelor - hipertroIie
- Cresterea numrului de celule - hiperplazie
- Reducerea dimensiunii celulelor - atroIie
- ModiIicarea morIologiei celulare metaplazie
Toate aceste modificri sunt reversibile, dac se nltur cauza!!
Aot: n Iunc|ie de capacitatea lor de diviziune, celulele sunt grupate n urmtoarele categorii:
- Celule permanente: celule care au prsit ciclul celular dup perioada embrionar-Ietal si nu se mai
pot divide. Exemple: neuronii, miocardul, muschii scheletici.
- Celule stabile. celule care au prsit ciclul (n Iaza G0), dar care pot reintra n G1 n conditiile unor
stimuli. Exemple: hepatocite, celule epiteliale tubulare renale, celule acinare pancreatice, pneumocite,
celule mezenchimale (osteoblaste, condrocite, Iibroblaste, celulele endoteliale, adipocite).
- Celule labile. celule implicate n ciclul celular (se rennoiesc n mod constant). Exemple: liniile
mduvei hematopoetice, epiteliile de acoperire, celulele germinale masculine.
A se vedea, de asemenea, capitolul despre vindecare!!!
I.1. MODIFICRI ADAPTATIVE STRUCTURALE
HIPERTROFIA
Definijie. Cresterea volumului, greut|ii si Iunc|iei unui |esut/organ datorit cresterii volumului celulelor
sale componente
Trsturi.
- Intereseaz celule ce nu se mai pot divide dup nastere (permanente)
- Uneori poate nsoti hiperplazia
Hipertrofia muscular
Patogene: multifactorial. celule satelite, sistemul imun, Iactori de crestere (IGF- 1: insulin-like growth Iactor tip
1), hormoni
Modificri structurale. numrul de Iilamente de actin si miozin, de mioIibrile, volumul sarcoplasmei
Microscopie: celule voluminoase, cu nuclei mari
Clasificare.
- HipertroIie Iiziologic
- HipertroIie patologic
1ulburri de metabolism. MG III, seria II, 211-212
2
Hipertrofia muscular fiziologic
Uterul gravid.
- Mecanism. stimulare hormonal (receptori hormonali pe supraIa|a Iibrelor musculare)
- Microscopie:
- Fibre mai lungi si mai groase
- Se nsoteste de hiperplazie (surplusul de Iibre dispare, dup nastere, prin apoptoz)
Miocardul. n sarcin, la sportivi
Muchiul striat scheletic. la atleti
- Microscopie: cresterea grosimii Iibrelor musculare
Hipertrofia muscular patologic
Hipertrofia miocardului
Agenji declanatori.
- Mecanici (ntindere)
- TroIici:
- FC (Iactori de crestere) polipeptidici: IGF-1
- Agen|i vasoactivi: angiotensina II, agonisti u-adrenergici
Mecanisme.
- Inducerea unor gene care stimuleaz sinteza proteinelor
- ModiIicarea proteinelor contractile din Iorma adult n Iorme embrionar, Ietal
- Re-expresia unor gene Ietale pe supraIa|a celulelor hipertroIiate
Anatomie patologic:
Modele ale hipertrofiei miocardice, in functie de etiologie.
- HipertroIia de presiune ('concentric)
- HipertroIia de volum ('excentric)
HipertroIia concentric de presiune
Etiologie. hipertensiune, stenoz valvular
Exemple.
- HVS (hipertroIie ventricular stng): HTA sistemic, stenoza aortic (SAo)
- HVD (hipertroIie ventricular dreapt): HT pulmonar, stenoza arterei pulmonare (SAP)
Macroscopie:
- + Cardiomegalie
- Miocard ngrosat
- Cavitate ventricular diminuat
- Se msoar grosimea miocardului (ecograIie)!
Microscopie:
- Fibre musculare mai groase (adugare de sarcomere dispuse n paralel)
- Lungimea Iibrelor este nemodiIicat
HipertroIia excentric de volum
Etiologie. insuIicient valvular (regurgitare, reIlux)
Exemple.
- HVS: insuIicient aortic (IAo), mitral (IM)
- HVD: insuIicient pulmonar, tricuspidian
Macroscopie:
- Cardiomegalie: hipertroIie plus dilatare
- Miocard ngrosat sau normal
- Cavitatea ventricular mult lrgit
- Se cntreste inima pentru a Iace diagnosticul diIeren|ial cu dilatarea!
Microscopie: Iibre musculare alungite (adugarea de noi sarcomere n serie) ngrosate
Greutatea inimii in diferite forme de hipertrofie.
- 350 - 600 g (2x normal): HT pulmonar
- 400 - 800 g (2-3x normal): HTA sistemic, SAo, IM
- 600 - 1000 g (_ 3x normal): IAo
1ulburri de metabolism. MG III, seria II, 211-212
3
Evolujia hipertrofiei miocardice. insuficienj cardiac
- Mecanisme.
- ModiIicri degenerative ale Iibrelor: liza si pierderea mioIibrilelor
- Moartea miocitelor: necroz, apoptoz fibro:
- Cau:e.
- Limitarea aportului sangvin
- Capacitate oxidativ limitat a mitocondriilor
- ModiIicri ale sintezei proteice
- ModiIicri ale citoscheletului
Hipertrofia muychilor netezi:
- Je:ica urinar. hipertroIia stratului muscular n obstructii cronice (hiperplazie benign a
prostatei, stenoze uretrale postinIlamatorii) vezic de lupt
- Tract digestiv. hipertroIia stratului muscular proximal Iat de un obstacol (stenoz esoIagian,
stenoz piloric, tuberculoz intestinal, tumori ocluzive)
- Artere musculare. hipertroIia mediei arterelor musculare n hipertensiunea arterial
HIPERPLAZIA
Definijie. Cresterea volumului, greut|ii si Iunc|iei unui |esut/organ datorit cresterii numrului celulelor
sale componente
! Hiperplazia si hipertroIia pot Ii observate concomitent
Trsturi
- Ini|iat de Iactori de crestere
- Persist ct este aplicat stimulul
- nceteaz sub ac|iunea unor Iactori inhibitori ai cresterii
- Dg. diferenjial cu tumorile (neoplazii): acestea au autonomie de crestere
Mecanisme.
- producerii locale de Iactori de crestere (FC)
- nivelurilor receptorilor pentru FC (RFC) pe supraIa|a celulelor
- Activarea unor ci de semnalizare intracelulare particulare
Consecinje. producerea de Iactori de transcrip|ie activarea unor gene care: codiIic FC, RFC si regleaz ciclul
celular proliferare celular
Clasificare.
- Hiperplazia Iiziologic
- Hiperplazia patologic
Hiperplazia fiziologic
- Hiperpla:ia hormonal.
- Epiteliul glandei mamare: pubertate, sarcin, lacta|ie
- Glandele si stroma endometrial n Iaza estrogenic a ciclului menstrual
- Tiroida: pubertate, sarcin
- Hiperpla:ia compensatorie: Iicatul (dup hepatectomie par|ial)
- Hiperpla:ia mduvei osoase (poliglobulie). la cei care locuiesc la altitudine
Hiperplazia patologic
Epitelii de acoperire.
- Epiderm, mucoasa gingival: irita|ii mecanice cronice
- TGI: caracter regenerativ: eroziuni, ulcera|ii
- Piele, mucoase scuamoase: virusuri papilloma
Mduva osoas i jesuturile limfoide.
- Hiperplazie eritroid: hipoxie, hemoragii, hemolize
- Hiperplazia seriei mieloide: inIec|ii piogene
- Hiperplazia sistemului Iagocitar mononuclear si a |esutului limIoid: inIec|ii cronice
]esutul confunctiv. Iibroblaste, vase: n procesul de vindecare
1ulburri de metabolism. MG III, seria II, 211-212
4
Hiperpla:ia hormonal.
Hiperpla:ia glandelor endocrine.
- DiIuz / Iocal
- Efect. hiperIunctie
- Exemple.
- Tiroida (boala Basedow-Graves) hipertiroidism
- Paratiroide hiperparatioridism
- Corticosuprarenale
- Hiperaldosteronism primar (sindrom Conn)
- Hipercorticism (sindrom Cushing)
- Sindrom adrenogenital
- Pancreas: insulele Langerhans hiperinsulinism
Hiperpla:ia in organele jint ale glandelor endocrine
- Prostata: sub actiunea testosetronului
- Glanda mamar`: hiperplazie epitelial ductal, ginecomastie
- Endometrul`: hiperplazie glandular
*Hiperplazia epitelial a glandei mamare si hiperplazia endometrial apar ca urmare a
unei stimulri estrogenice prelungite si pot conduce la tumori maligne n aceste
organe: malignizare (de ex., carcinom mamar, adenocarcinom endometrial)
ATROFIA
Definijie. Reducerea volumului, greut|ii si Iunc|iei unui |esut/organ, ca urmare a reducerii volumului +
numrului de celule componente.
Clasificare.
- AtroIie Iiziologic
- AtroIie patologic
Atrofia fiziologic (involujia)
Rolul apoptozei!
Exemple. disparitia sau diminuarea unor structuri anatomice n cursul vietii
- Jiaja embrionar. notocordul, ductul tireoglos, pungile branhiale
- Nou-nscut. ductul arterial, vasele ombilicale
- Adolescenj. timusul, Iorma|iunile limIoide ale inelului Waldayer
- Menopau:. organele genitale
- Senescenj. atroIie generalizat
Atrofia patologic
Patogene:.
- Mecanisme.
- Dezechilibru sintez-degradare proteic
- Sisteme proteolitice celulare:
- Lizozomii: proteine extracelulare, componente celulare
- Calea ubiquitin-proteazom: proteine din citosol si nucleare
- Consecinje.
- Se stabileste un nou echilibru ntre volumul celular si nivelul redus al aportului sangvin, al nutritiei
si al stimulilor troIici
- Celulele atroIiate sunt viabile!!!
1ulburri de metabolism. MG III, seria II, 211-212
5
Clasificarea etiologic a atrofiei patologice
Prin inactivitate.
- Muschii unui membru imobilizat n aparat gipsat din cauza unei Iracturi
- Muschi si oasele (osteroproz) la pacientii imobilizati la pat sau n lipsa eIortului Iizic (btrni)
- Ventriculul stng la pacientii cu stenoz mitral
Prin ischemie. scleroatrofie
- Creier, rinichi, miocard: la cei cu ateroscleroz
- Membrele inIerioare: la cei cu arteriopatie cronic obliterant periIeric
Prin compresiune. presiunea exercitat determin diminuarea aIluxului sanguin
- Parenchimul renal n hidroneIroz
- Creierul n: hidroceIalie, hematom subdural, meningiom
Prin malnutrijie. ini|ial, mobilizarea hidratilor de carbon si a lipidelor, apoi a proteinelor emaciere,
casexie (malnutritie, malabsorbtie, boli cronice consumptive TBC, cancer, SIDA)
Prin denervare. atroIia muschilor scheletic ca urmare a lezrii nervului motor
- Boli ale neuronului motor: poliomielit, scleroza lateral amiotroIic
- Axonii: neuropatii periIerice, traumatisme
Prin insuficienj endocrin
- InsuIicien|a hipoIizar (ex. sindrom Sheehan sau postoperatorie):
- TSH atroIia tiroidei
- ACTH atroIia CSR
- FSH atroIia ovarelor hormonilor ovarieni atroIia endometrului
- Castrarea la brba|ii cu carcinom prostatic: atroIia glandelor sexuale secundare (v. seminale,
prostat)
Autoimun. gastrit, suprarenalit autoimune
Anatomie patologic
Macroscopie
- Volum, greutate diminuate
- Forma pstrat (dg. diIerential cu scleroza)
- Culoarea: palid sau brun atrofie brun
- Masa celular pierdut: nlocuit cu |esut adipos, Iibros
Microscopie:
- Celule mici
- Citoplasm:
- Putin, simpliIicat: reducerea componentelor celulare (mitocondrii, mioIilamente, RE)
- + Granule de lipoIuscin (corpusculi reziduali): granule de culoare galben-aurie,
constnd din vacuole autoIagice (resturi lipidice provenite din membranele celulare
degradate, care nu pot Ii digerate de lizozomi). Cnd sunt abundente, determin o
culoare brun macroscopic atrofie brun. LipoIuscina este mai abundent n unele
celule (neuroni, hepatocite, Iibre miocardice) ale persoanelor vrstnice. Nu este toxic
pentru celule; prezenta ei atest o suIerint celular anterioar.
Diagnosticul diferenjial al atrofiei.
- Hipoplazia: organ mai mic de la nastere
- Fibroza/scleroza: supraIata organului este deIormat, din cauza caracterului retractil al Iibrozei.
METAPLAZIA
Definijie. nlocuirea unui tip de |esut matur cu un alt tip de |esut matur
Trsturi generale
- Nu are loc ntre celule diIeren|iate terminal
- Sursa: celule sus, celule mezenchimale nediIeren|iate
- Produsul poate Ii o linie celular normal (dar plasat gresit)
1ulburri de metabolism. MG III, seria II, 211-212
6
Clasificarea metapla:iei
1. Metaplazia epitelial
a) Metapla:ia scuamoas. diIerite tipuri de epiteliu (cilindric, uroteliu) sunt nlocuite cu epiteliu scuamos
stratiIicat
Metapla:ia scuamoas a epiteliului cilindric.
- Bronii. epiteliu pseudostratiIicat
- Factori Iavorizan|i: iritatii cronice (Iumat, pulberi, bronsit cronic)
- Avantaj: epiteliul nou Iormat este mai rezistent
- Dezavantaje:
- Piederea clearance-ului mucociliar (noul epiteliu nu produce mucus, nu are cili)
- Risc de malignizare: carcinom scuamos
- Endocol
- Factori Iavorizanti: Iactori de mediu locali
- Important: risc de malignizare carcinom scuamos cervical
- Je:icul biliar
- Factori Iavorizanti: litiaz, paraziti, inIlamatii cronice
- Ducte excretoare. salivare, pancreatice, biliare
- Factori Iavorizanti: litiaz, paraziti, inIlamatii cronice
- Adenocarcinoame. metaplazia scuamoas a glandelor tumorale adenoacantom
Metapla:ia scuamoas a uroteliului.
- Je:ic urinar.
- Factori Iavorizanti: litiaza, cistit cronic, paraziti
- Important: risc de malignizare carcinom scuamos
b) Metapla:ia glandular. diIerite tipuri de epiteliu (scuamos, uroteliu, glandular) sunt nlocuite cu un
epiteliu cilindric/glandular
- Esofag. metaplazie intestinal cu celule caliciIorme a epiteliului scuamos - esoIag Barrett
- Factor Iavorizant: reIluxul gastro-esoIagian/esoIagita de reIlux
- Localizare: treimea inIerioar a esoIagului
- Important: risc de malignizare adenocarcinom
- Stomac. metaplazie intestinal
- Factor Iavorizant: gastrit cronic
- Important: risc de malignizare adenocarcinom gastric de tip intestinal
- Uroteliu. metaplazie intestinal
- Patogenez: intereseaz cuiburile de uroteliu ,herniate n lamina propria ca urmare a
cistitelor cronice - cuiburi von Brnn
- Important: risc de malignizare adenocarcinom
2. Metaplazia n esuturi conjunctive: metaplazia osoas
- mbtrnire cartilaje costale
- Plgi chirurgicale
- Plci aterosclerotice calciIicate
- Valve calciIicate
- Gus nodular
- Focare cazeoase
- Miozit osiIicant
- Tumori
3. Metaplazia mezoteliilor
- Scuamoas
- Glandular
!!! La Iel ca alte procese adaptative, metaplazia este reversibil, dac se suprim cauza care a ini|iat-o.
1ulburri de metabolism. MG III, seria II, 211-212
7
II. LEZIUNI CELULARE SI MOARTEA CELULAR
GEAERALI1JI
Cauzele leziunilor celulare (agresiuni)
- Hipoxia - cea mai Irecvent
- Factori Iizici
- Factori chimici, medicamente
- Factori inIec|iosi
- Reac|ii imune
- Anomalii genetice
- Dezechilibre nutri|ionale
Mecanismele leziunilor celulare
- Scderea ATP
- Lezarea mitocondriilor
- InIlux intracelular de calciu si pierderea homeostaziei calciului
- Stresul oxidativ (acumularea de radicali liberi ai oxigenului)
- DeIecte ale permeabilit|ii membranare
II.1. LEZIUNI CELULARE REVERSIBILE (SUBLETALE)
Intumescenja celular (degenerescen|a hidropic)
Steato:a (transIormarea, degenerescen|a, distroIia gras)
INTUMESCEN|A CELULAR
(degenerescena, distrofia hidropic)
Definijie. ncrcarea cu ap a celulelor
! Prima maniIestare n aproape toate Iormele de agresiune asupra celulelor
Etiologie. hipoxie, Iactori chimici, inIec|iosi
Patogene:. dereglarea mecanismelor care controleaz volumul celular
- Permeabilit|ii membranei celulare Ia| de sodiu
- AIectarea direct a pompei de sodiu
- Sintezei de ATP
- InIlux celular de Na

si H
2
O
- EIlux de K

!!! Consecin|: tumeIierea celulei ca urmare a ncrcrii cu ap


Anatomie patologic
Organe frecvent afectate. Iicat, inim (miocard), rinichi
Macroscopie
- Organe palide (aspect de ,carne Iiart) datorit comprimrii capilarelor de ctre celulele
tumeIiate
- Volum, greutate crescute
Microscopie electronic
- Tumefierea celulei
- Membrana celular. excrescen|e, deIormarea microvililor
- RE. tumeIierea ribozomilor, disocierea polizomilor monozomi sintezei proteice
- Mitocondrii. tumeIiere, densit|i amorIe
- Nucleu. aglomerarea n bulgri a cromatinei
Microscopie optic + me
- Degenerescenj granular. mici granule eozinoIile n citoplasm (mitocondrii tumeIiate)
- Degenerescenj vacuolar. mici vacuole clare n citoplasm, nucleule pstrat n pozitie central
- Degenerescenj clar. clariIierea citoplasmei (degenerescent baloni:ant)
- Forma cea mai sever
- Se asociaz cu modiIicri nucleare (condensare), dar nucleul rmne n pozitie central
(diagnostic diIerential cu steatoza macrovezicular)
- Este urmat de moartea celulei
- Exemple: hepatocitele (steatohepatit nonalcoolic, hepatita alcoolic)
1ulburri de metabolism. MG III, seria II, 211-212
8
STEATOZA
(degenerescena, ncrcarea, transformarea, distrofia gras)
Definijie. acumularea anormal a trigliceridelor (TG) n celulele parenchimatoase
Generalitji.
- Celulele implicate n sau dependente de metabolismul lipidic (hepatocit, celula miocardic, celule tubulare
renale)
- Metode de identiIicare
- H-E: vacuole clare (albe) n citoplasm
- Sec|iuni la ghea|
- Sudan III: galben-portocaliu
- Sudan IV, Oil red O, scharlach rot: rosu-portocaliu
- Tetraoxid de osmiu: negru
STEATOZA HEPATIC
Definijie. acumularea anormal a TG n hepatocite
Histologie normal. TG prezente n RE, mitocondrii, peroxizomi
Cau:e frecvente.
- Toxice (alcool, cloroIorm, tetraclorur de carbon)
- Hipoxia cronic
- Diabet zaharat
Clasificare etiologic. steatoz alcoolic/nonalcoolic
Patogene:. alterarea metabolismului acizilor grasi, cu acumularea de trigliceride, sub Iorma unor vacuole
intracelulare
- Mecanisme:
- Cresterea mobilizrii periIerice a acizilor grasi liberi (AGL) si incorporarea lor n celule (diabet,
malnutritie)
- Cresterea conversiei AG n trigliceride (consum de alcool)
- Diminuarea oxidrii AG n acetilcoenzima A (hipoxie, alcool)
- DeIicit de lipoproteine, Iapt care reduce exportul de TG (tetraclorur de carbon, malnutritie
proteic)
Asocieri. alte leziuni celulare subletale
Clasificare morfologic.
- Steatoz macrovezicular:
- Cea mai Irecvent
- Cu evolutie mai putin sever
- Asociat mai ales cu consumul excesiv de alcool
- Steatoz microvezicular:
- Mai sever
- Determinat de o disIucntie mitocondrial
Important. consecintele steatozei hepatice depind de etiologie si de severitatea acumulrii de trigliceride:
- Niciun eIect asupra Iunctiei celulare
- ModiIicri ale Iunctiei celulare
- Moartea celular
1. Steatoza hepatic macrovezicular
Etiologie.
- Steatoz alcoolic
- Steatoz non-alcoolic:
- Diabet zaharat, obezitate, hiperlipidemie
- Alimentatie parenteral hipercaloric prelungit
- Malnutritie proteic (malabsorbtie, casexie)
- Substan|e chimice: CCl4, insecticide (DDT), IosIor; medicamente
- Boala inIlamatoare a intestinului
- Boli metabolice ereditare: boala Wilson
- Hepatita viral C
- Toxine biologice: ciuperci veninoase
1ulburri de metabolism. MG III, seria II, 211-212
9
Anatomie patologic:
Macroscopie:
- Initial Iicat nemodiIicat (steatoz usoar)
- Apoi volum si greutate crescute de 2-4 ori mai greu (3-6 kg)
- Culoare galben, margine anterioar rotunjit, consistent moale
- Aspect grsos pe supraIata de sectiune (picturi de grsime pe cutit)
Microscopie:
- Microscopie electronic: mici globule delimitate de membrane (lipozomi), atasate de reticulul
endoplasmatic
- Microscopie optic:
- Morfologie.
- Jacuole. initial, mici, dispuse in citoplasm, perinuclear, Ir deplasarea nucleului
(steatoza macrovezicular debuteaz sub Iorm microvezicular!!). Apoi,
vacuolele Iuzioneaz vacole mari, care deplaseaz nucleul la periIeria celulei
(aspect de adipocit). Ulterior, nucleul dispare, membrana celular se rupe si
lipidele sunt eliberate n spatiul extracelular
- Chiste grase. rezult din Iuzionarea TG din hepatocitele adiacente rupte
- Lipogranuloame. aglomerarea de celule inIlamatorii n jurul hepatocitelor rupte
si/sau n jurul chistelor grase
- Topografia steato:ei.
- Centrolobular: intoxicatii
- Periportal: deIicite proteice
- Evolutie. modiIicrile hepatocitare sunt reversibile, dac nu s-au produs leziuni nucleare
(nucleul pstrat n pozitie central)
Evolujia steato:ei.
- Dac agentul etiologic persist, steatoza este urmat de steatohepatit, care, la rndul ei, poate
evolua spre o ciro: hepatic
- Steatoza si steatohepatita sunt reversibile, dac se ndeprteaz cauza
2. Steatoza hepatic microvezicular
Etiologie.
- Sarcin
- Medicamente: salicila|i, tetraciclin, amiodaron
- Sindromul Reve (encefalopatie acut neinflamatorie)
Sindromul Reve.
Definitie. boal caracterizat prin enceIalopatie acut si insuIicient hepatic, care apare mai Irecvent la
copii
Generalitti.
- Vrst: 5-14 ani (mai Irecvent la 6-7 ani)
- Factori Iavorizanti: precedat cu aproximativ 3 sptmni de o viroz (grip, varicel etc.) tratat
cu salicilati (aspirin)
Manifestri clinice.
- Debut brutal, cu vrsturi masive, la 12 ore - 3 sptmni dup viroz (n medie, dup 3 zile)
- ManiIestri neurologice: la 12-48 de ore dup instalarea vrsturilor neurologice letargie,
iritabilitate, agitatie, delir, convulsii, coma
Anatomie patologic:
- Hepatosplenomegalie
- Steatoz microvezicular: Iicat, rinichi
- Edem cerebral masiv, cu angajare
Prognostic.
- Rat de deces: 20 - 30
- Supravietuitorii: risc nalt de sechele neurologice
1ulburri de metabolism. MG III, seria II, 211-212
10
STEATOZA CARDIAC
Modele:
Inima tigrat.
- Fibre miocardice galbene (cu mici picturi de grsime n citoplasm), alternnd cu Iibre de
culoare nromal
- n hipoxii moderate prelungite: anemie
Forma difu:.
- Interesarea uniIorm a miocardului (aspect de ,Irunz vested)
- n hipoxii severe, miocardite (diIteric, tiIic)
STEATOZA RENAL
Locali:are. celulele tubilor contor|i proximali la pacien|ii cu sindrom neIrotic
II.2. MOARTEA CELULAR
Definijie. ncetarea Iunc|iilor celulare
Modalitji.
- Apoptoz (moarte programat, ,suicid celular)
- Necroz (moarte accidental; ,crim)
APOPTOZA
Definitie. moarte celular programat
Sunt implicate dou programe.
- Care realizeaz moartea celular (,suicidul)
- Care declanseaz programul mor|ii celulare
Condiii de apariie a apoptozei
Fiziologice
- Embriogenez
- Involu|ie hormono-dependent
- Men|inerea constant a popula|iior de celule proliIerative
- PostinIlamator, sIrsitul reac|iilor imune
- Eliminarea limIocitelor auto-reactive
- Moartea celular indus de Li T citotoxice: celule inIectate viral sau tumorale
Patologice
- Alterri nereparabile ale ADN (dup radio sau chimioterapie)
- Boli virale: hepatit (corpusculi Councilman), AIDS/SIDA (Li T CD4 helper)
- AtroIia parenchimului dup obstruc|ii ale ductelor (pancreas, parotid, rinichi)
- Tumori
- Boli neurodegenerative: Alzheimer, Parkinson
Morfologia celulei apoptotice
- Dimensiuni celulare reduse
- Pierderea specializrilor, jonc|iunilor de supraIa|
- Citoplasm: dens, organite condensate (normale!)
- Membrane celulare integre (ini|ial)
- Nucleu:
- Cromatin condensat sub membrana nuclear (Iorm de inel, semilun)
- Picnoz: nucleu mic, hipercrom
- Cariorex (Iragmentare): scindare internucleozomal a cromozomilor
- nmuguriri ale membranei celulare
- Apoi Iragmentarea celulei corpi apoptotici.
- Delimita|i de membran
- Forma|i din citoplasm cu organite intacte + Iragmente nucleare
Procesul dureaz cteva minute!
1ulburri de metabolism. MG III, seria II, 211-212
11
Corpii apoptotici
- Fagocita|i de:
- Celulele adiacente (ex. celule mezangiale, celulele stelate hepatice, celulele endoteliale)
- Fagocitele locale distrugere
- ExIolia|i degenereaz extracelular
Bazele biochimice ale apoptozei
- Clivarea proteinelor: caspaze
- Scindarea ADN: endonucleaze
- Recunoasterea de ctre Iagocite: IosIatidilserin
Mecanisme
Inijiere. semnale sosite pe dou ci:
- Extrinsec (ini|iat de receptorii mor|ii celulare): TNF 1, proteina Fas
- Intrinsec (mitocondrial): cresterea permeabilit|ii mitocondriale eliberarea moleculelor proapoptotice
n citoplasm
Execujie.
- Caspaze (cysteine-aspartic acid proteases)
- Cascad:
- Activarea promotorilor
- Inactivarea inhibitorilor apoptozei
Reglare
- Gene inhibitoare: Bcl-2, Bcl-xL, Bcl-w
- Gene promotoare: Bax, Bak, Bok, p53
Trsturile apoptozei (vs necroz)
- Indus de stimuli Iiziologici/patologici
- Intereseaz celule izolate
- Necesit expresia unor gene
- Dependent de energie (necesit ATP)
- Membran celular intact
- Celula se contract si se Iragmenteaz
- Nu determin inIlama|ie
- Nu este urmat de Iibroz
NECROZA
Definijie. modiIicrile morIologice care urmeaz mor|ii celulare ntr-un |esut/organism viu
Sinonim. moarte celular accidental
Diagnostic diferential. putrefac(ia - moartea celulelor ntr-un organism mort sau ntr-un |esut/organ
extras din organism
Mecanisme. modiIicrile consecutive mortii celulare sunt consecin|a urmtoarelor procese
- Denaturarea proteinelor intracelulare
- Digestia enzimatic a celulei:
- Enzime lizozomale proprii: autoli:
- Enzimele neutroIilelor, macroIagelor: heteroli:
Modificrile se instaleaz n cteva ore! Ir modiIicri morIologice n cazul unui inIarct, dac pacientul
moare subit (ns enzimele cardiace si proteinele speciIice eliberate din miocardul necrozat pot Ii identiIicate n
snge la dou ore dup producerea mortii miocitelor)!!!
Morfologia celulei necrotice :
Modificri incipiente
- TumeIierea celulei
- Citoplasma:
- EozinoIilie crescut: pierderea ARN, legarea a eozinei de proteinele denaturate
- Aspect sticlos: pierderea glicogenului
- Me. discontinuit|i ale membranelor, organite modiIicate
1ulburri de metabolism. MG III, seria II, 211-212
12
- Nucleul:
- Clivare ntmpltoare a ADN
- 3 modele de degradare nuclear:
- Picno:. nucleu mic, intens bazoIil- condensarea ADN
- Cariorex. Iragmentare
- Carioli:. reducerea bazoIiliei (nucleul/Iragmentele nucleare dispar, ,se topesc)
ca urmare a ac|iunii DN-a:ei
!!! Picnoza si cariorexa sunt modiIicri nucleare ntlnite si n apoptoz, spre
deosebire de carioliz, care este caracteristic necrozei
- Dispari|ie complet: 1-2 zile
Modificri tardive
- Necroz celular complet: Ir nucleu, limite celulare pstrate
- MorIologia ulterioar depinde de predominan|a unuia dintre procesele urmtoare:
- Denaturarea proteinelor necroza de coagulare
- Digestia enzimatic necroza de lichefiere
Evolutie.
- Digestia si Iragmentarea celulelor necrotice
- Fagocitarea detritusurilor: MI
- Evenimente secundare: calciIicare, Iibroz
Trsturile necrozei (vs apoptoz):
- Indus de stimuli patologici
- Intereseaz grupuri de celule
- Nu necesit expresia unor gene
- Nu necesit energie (scderea ATP)
- Membran celular lezat
- Celula se tumeIiaz (oncoz) liz
- Determin inIlama|ie
- Urmat de Iibroz: inIlama|ia persistent leziuni tisulare locale ireversibile (cicatrici, cavit|i)
1ipuri de necroz: de coagulare, de licheIiere, gras, Iibrinoid, cazeoas, gomoas, hemoragic
Necroza de coagulare
Etiologie.
- Ischemie: inIarctele albe
- Toxine bacteriene: staIilococ (abces)
- Substan|e chimice: acizi
Mecanism. denaturarea proteinelor structurale si enzimatice blocarea proteolizei celulei
Macroscopie: |esut opac, palid + Ierm
Microscopie: ve:i mai sus'''
- Nucleul: picnoz, cariorex, carioliz dispare
- Citoplasma: hipereozinoIil, sticloas, omogen
- Conturul celular, arhitectura:
- Ini|ial sunt pstrate (aspect ,coagulat, ,nghe|at)
- Ulterior: dezintegrare (auto si heteroliz) zona de inIarct devine:
- AmorI: se omogenizeaz, nu se mai observ structuri proprii tesutului
- Acelular
- AcidoIil (eozinoIil)
- Apoi: PMN, Iagocitoza detritusurilor celulare
- Vindecare:
- Regenerare: n cazul necrozei celulelor capabile de diviziune
- Reparare: |esut de granula|ie cicatrice Iibroas n cazul tesuturilor care nu se pot
regenera
1ulburri de metabolism. MG III, seria II, 211-212
13
!!! Proteinele eliberate din celulele moarte pot Ii dozate n snge (utile pentru diagnostic):
- Miocard: CK-MB (izoIorma MB), LDH1
- Hepatocit: alanin - aminotransIeraza (ALT, ALAT)
- Muchi striat scheletic: CK-MM (izoIorma MM)
- Pancreas exocrin. amilaza
Necroza de lichefiere
Etiologie.
- Ischemie: inIarctul (ramolismentul) cerebral
- Neuronii con|in hidrolaze
- Predomin substan|ele lipidice
- Bacterii: atrag neutroIile hidrolaze licheIiere (streptococ, abces)
- Substan|e chimice: baze (NaOH)
Mecanism. digestie complet a celulelor moarte
Macroscopie. |esut transIormat ntr-o mas vscoas
Necroza gras
Definijie. necroza adipocitelor
Sinonime. steatonecroz, citosteatonecroz
Semnificatie. nu este un model speciIic de necroz
Clasificare.
- Necroz gras enzimatic
- Necroz gras traumatic
Aecroza gras enzimatic: n pancreatita acut necrotico-hemoragic (PANH)
Mecanism. activarea intrapancreatic a proenzimelor pancreatice autodigestia pancreasului
Efecte.
- Tripsina necroza acinilor (necroz de coagulare)
- Elasta:a distrugerea pere|ilor vasculari hemoragii
- Lipa:a necroza adipocitelor (din jurul pancreasului, mezenter, perete abdominal, dintre lobulii
pancreatici, la obezi). Trigliceridele sunt scindate n: glicerol, care se resoarbe, iar acizii grasi liberi se
combin cu ionii cu calciu spunuri
Anatomie patologic:
Macroscopie:
- Tesutul adipos necrotic este opac, cu depozite granulare albicioase, consistent usor crescut,
datorit depunerii de calciu - ,pete cretoase, ,pete de lumnare
- Localizare: tesutul adipos peripancreatic, epiplon, mezenter, peretele abdominal, n mediastin...
Microscopie:
- Initial. adipocite Ir nucleu, cu citoplasm opac, limite celulare pstrate ,umbre celulare
- Apoi.
- Dezintegrarea celulelor moarte mas omogen, palid eozinoIil bazofil (dup
depunerea calciului, care se coloreaz n albastru cu hematoxilina). Este singura necroz
bazoIil!!!
- InIiltrat inIlamator la periIerie: PMN, macroIage, celule xantomatoase
Aecroza gras traumatic
Locali:are. n zone cu tesut adipos subcutanat bogat (coapse, Iese, sni)
Etiologie. traumatism, presiune
1ulburri de metabolism. MG III, seria II, 211-212
14
Necroza gras mamar
Etiologie. traumatisme, interventii chirurgicale
Epidemiologie. Iemei de vrst medie
Sediu. regiunea central a snului (retromamelonar) mai accesibil traumatismelor
Anatomie patologic:
Macroscopie
- Inijial. hemoragie
- Ulterior.
- Necroz gras, cu zone licheIiate
- Demarcarea leziunii: ,tumor galben-cenusie/rosiatic
- Stadii avansate.
- Nodul slab deIinit, Ierm, cenusiu-albicios, cu depozite de calciu sau cu arii brune
(hemosiderin)
- Uneori: degenerare chistic central (lichid uleios sau grsime necrotic) si calciIicri n
peretele chistului
Microscopie
- Inijial.
- Hemoragie
- Necroza adipocitelor
- PMN, macroIage
- Ulterior (:ile).
- ProliIerare Iibroblastic
- Neocapilare
- Hemosiderin, sideroIage
- Celule xantomatoase, cristale de colesterol, celule gigante multinucleate
- LimIocite, plasmocite
- Depozite de calciu
- Tardiv. zona este transIormat ntr-o cicatrice sau ntr-un chist cu perete Iibros + calciIicri Iocale
Clinic.
- Mas palpabil nedureroas, imprecis delimitat
- ngrosarea tegumentului sau retractia mamelonului ori a areolei mamare
Mamografie. densitate crescut calciIicri
Semnificatie.
- Posibil conIuzie cu un cancer mamar (clinic, mamograIic)
- Nu se transIorm n cancer!!!
Necroza fibrinoid
Definitie. termen microscopic ce deIineste prezenta, ntr-un tesut cu sau Ir necroz, a unui material care
seamn cu Iibrina n coloratiile uzuale (se coloreaz cu tehnica Weigert pentru Iibrin)
Patogene:.
- Nu este o necroz adevrat
- Depozitele au o natur proteic si origine sanguin; pot contine complexe imune si pot induce o
reactie inIlamatoare
- ModiIicri de colorabilitate a colagenului: intens eozinoIil
Condijii de aparijie.
- Hipersensibilitate de tip III (mediat prin CI): n peretele vaselor mici
- Jasculite imune
- Artrita reumatoid. n nodulul reumatoid
- RAA: n nodulul AschoII
- LES (lupus eritematos sistemic)
- Hipertensiunea malign
- Ulcer peptic cronic gastric, duodenal. strat necrotic la baza ulcerului
1ulburri de metabolism. MG III, seria II, 211-212
15
Necroza cazeoas: vezi TBC
Definitie. Iorm distinct de necroz de coagulare
Etiologie. tuberculoz
Anatomie patologic:
Macroscopie: material moale, Iriabil, de culoare albicioas, cu aspect grsos (asemntor cu brnza)
Microscopie:
- Necroz eozinoIil complet, cu aspect granular
- Reactie granulomatoas la periIerie
Necroza gomoas: vezi sifilis
Definitie. Iorm particular de necroz ntlnit n siIilisul dobndit tertiar si n siIilisul congenital (goma)
Anatomie patologic:
Macroscopie: tesutul mort este Ierm, elastic (consistent cauciucoas) pentru detalii vezi siIilis
Microscopie:
- Necroz eozinoIil incomplet
- Reactie granulomatoas la periIerie
Necroza hemoragic: vezi infarctul rosu
Definitie. Iorm particular de necroz n care teritoriul mort este inIiltrat cu hematii extravazate
GANGRENA
Gangrena
Definitie. termen, de regul chirurgical, care se reIer la unele tipuri de necroz tisular
Clasificare n Iunctie de tipul de necroz:
- Gangren uscat. dac predomin necroza de coagulare
- Gangren umed. dac predomin necroza de licheIiere
- Gangren ga:oas. dac tesutul necrozat este invadat de bacterii care produc gaz
Gangrena uscat
Definijie. zon de necroz de coagulare neinIectat, situat la nivelul unei extremitti
Mecanism. ischemic (obstructie arterial)
Etiologie.
- Ateroscleroz
- Diabet zaharat
- Tromboz
- Embolie
- Spasm vascular (Ienomen Raynaud)
Locali:are. extremitti - Irecvent picior; rareori mn, nas, lobul urechii
Anatomie patologic:
Macroscopie:
- Debut distal: degete (Ialanga distal), clci
- Se extinde lent proximal pn n zon cu irigatie suIicient pentru mentinerea viabilittii tesuturilor
- Bine delimitat de tesutul sntos, adesea printr-un sant: segmentul cu gangrena este mai
contractat, subdenivelat
- Pielea n zona lezat este rece, deshidratat, zbrcit, de culoare neagr aspect mumifiat (din
cauza sulIurii de Iier, rezultat din reactia dintre hemoglobina din tesuturi si hidrogenul sulIurat
produs de bacterii)
Manifestri clinice.
- Durere puternic, senzatia de rece n zona ischemiat
- Membrul aIectat: rece, Ir puls, palid, apoi violaceu, negru
Tratament. chirurgical
Evolutie.
- Autoamputatie la nivelul liniei de separare
- SuprainIectie bacterian gangren umed (mai ales la diabetici!)
1ulburri de metabolism. MG III, seria II, 211-212
16
Gangrena umed
Definijie. o necroz tisular simpl suprainIectat
Locali:are.
- Membre inIerioare - pe Iondul unei gangrene uscate, mai ales la pacientii cu diabet
- n teritorii umede (gur, intestin, colecist, plmni, col uterin, vulv)
Patogene:.
- Necro:a inijial:
- Ischemic (de coagulare)
- InIlamatorie (apendicit, colecistit)
- Ulterior. tesuturile moarte sunt inIectate cu microorganisme saproIite (Bacillus perfringes,
fusiformis, putrificans etc), care atrag neutroIilele n regiune licheIierea tesuturilor moarte
produs de bacterii si de enzimele lizozomale eliberate de neutroIile miros Ietid si tumeIiere
Anatomie patologic:
Macroscopie:
- Debut aleator
- Se extinde rapid
- Imprecis delimitat Iat de zona sntoas
- Regiunea aIectat: tumeIiat, moale, cu aspect putrid, de culoare ntunecat, negricioas-violace
- Tesuturi licheIiate
Evolutie. produsii toxici Iormati de bacterii trec n snge maniIestri sistemice (septicemie) deces
Forme particulare de gangren umed.
- Noma: stomatit gangrenoas
- Fasciita necrozant
- Gangrena intestinal
- Apendicit, colecistit gangrenoas
- Gangrena pulmonar
- Gangrena vulvar
- Gangrena scrotal Fournier (inIarctare venoas superIicial)
- Gangrena puerperal
- Gangrena sinergic postoperatorie Meleney: drenarea unui abces proIund (peritoneal, toracic)
extindere la piele
Gangrena gazoas
Definitie. inIectie bacterian necrozant caracterizat prin producerea de gaz (CO
2
, H
2
) n tesuturi
Etiologie. Clostridium perfringens (welchii), alte bacterii anaerobe (Bacteroides, streptococi anaerobi),
prezenti de obicei pe sol, n mediul exterior
Factori favori:anti.
- Plgi care creeaz conditii de anaerobioz (mari, delabrante, proIunde, contaminate cu pmnt
sau cu corpi strini plgi de rzboi, Iracturi deschise, accidente auto), amputatii, arsuri
- InIectii anale sau perianale drenate tardiv, interventii pe cavitti cu continut septic
- Ischemie local prexistent (ateroscleroz)
- Diabet zaharat, imunosupresoare etc.
Patogene:.
- C. perfringens proliIereaz n tesuturile necrozate
- Bacteriile produc:
- Colagenaz si hialuronidaz: degradeaz proteinele matricei extracelulare contribuie la
caracterul invaziv al inIectiei
- Toxine: cea mai important este o-toxina:
-Degradeaz lecitina distruge hematiile, trombocitele, celulele musculare
-Degradeaz nervii (mielina)
- Fermentatie bule de gaz
1ulburri de metabolism. MG III, seria II, 211-212
17
Anatomie patologic:
Macroscopie:
- Localizare: Irecvent membre, rareori intestin
- Se extinde rapid
- Plaga: tumeIiat, moale, cu margini necrozate; se scurge un lichid seros brun, cu miros Ietid
- Pielea: pete violacee, cu Ilictene hemoragice
- Toate tesuturile (Iascie, tesut celular subcutanat, muschi) sunt necrozate; muschiul are culoare
brun-verzuie
- La palpare se simt bulele de gaz: crepitatii
Microscopie
- Necroz extins
- Bule de gaz
- Numr redus de neutroIile
Manifestri clinice. durere si Iebr
Evolutie.
- Risc de deces
- InIectia se propag rapid
- Determin septicemie toxemie si soc cu instalare rapid
III. ACUMULRI INTRACELULARE
Substanja acumulat.
- Constituent celular normal acumulat n exces (ap, lipide, proteine, carbohidra|i)
- Substan| anormal exogen (pulberi minerale) sau endogen (produs al unei sinteze sau metabolism
anormale)
- Pigment
Acumulrile pot fi.
- Tranzitorii/permanente
- Intracitoplasmatice/intranucleare
III.1. ACUMULRI INTRACELULARE DE LIPIDE
Lipide simple.
- Trigliceride a se vedea steatoza
- Colesterol si esteri ai colesterolului
Lipide complexe
COLESTEROLUL SI ESTERII COLESTEROLULUI
Utili:are. sinteza membranelor celulare
Depuneri.
Intracelulare
- In macrofage
- Identificare
- HE: aspect spumos al citoplasmei (vacuole Iine)
- Colora|ia Schultz: picturi rosii n citoplasm
- Aspecte
- Celula xantomatoas. macroIag mononucleat, cu citoplasma Iin vacuolar (aspect
spumos) nucleu situat central
- Celula Touton. multinucleat; nucleii se dispun la interIata dintre o zon de citoplasm
eozinoIil localizat central si vacuolele clare de la periIeria celulei. Sunt prezente n
Iocarele de necroz gras, xantoame sau n xantogranuloame.
Extracelulare. cristale de colesterol (colesterol precipitat) suscit o reactie granulomatoas cu
celule gigante multinucleate de corp strin
1ulburri de metabolism. MG III, seria II, 211-212
18
Clasificare:
1. Depuneri localizate
In tesuturi inflamate: colecistit, pieloneIrit, salpingit, pneumonie xantomatoase (xanthos: galben)
In tesuturi neinflamate
- Colesteroloz: mici acumulri de celule xantomatoase n corionul mucoasei veziculare, n absenta
inIiltratului inIlamator. Macroscopic, pe Iondul verde al mucoasei se remarc prezenta unor
puncte mici, galbene-aurii (vezicula Irag)
- Ramolisment cerebral
- Tumori: carcinomul renal cu celule clare, histiocitomul Iibros benign (dermatoIibromul)
- Xantelasma: plci galbene localizate pe pleoape, n regiunea medial (unghiul intern al ochiului).
Leziunile sunt simetrice, mai Irecvent pe pleoapele superioare, desi si cele inIerioare pot Ii
interesate. Plcile au consistent moale, semisolid sau calcar (cele vechi), sunt permanente,
cresc si tind s Iuzioneze. n aproximativ jumtate din cazuri, xantelasma se asociaz cu niveluri
crescute ale lipidelor plasmatice (hiperlipidemii primare tipurile II si IV, sau secundare, de
exemplu la diabetici), ns cel mai adesea aIecteaz persoane normolipemice, care pot avea
niveluri sczute ale HDL colesterolului sau anomalii structurale ale lipoproteinelor.
2. Depuneri generalizate
Aterosclero:
Hiperlipoproteinemii
- Xantoame. eruptiv, tuberos, plan
- Boala Wolman. AR - deIicit de lipaz acid lizozomal (10q24-25)
- Efect. acumulare de esteri de colesterol, TG n celulele SFM
- Clinic. sugari cu diIicult|i la supt, hepatosplenomegalie, calciIicarea suprarenalelor; moarte 1 an
- Boala Nieman-Pick tip C. AR- Gena NPC-1 acumulare de colesterol: viscere, SNC
LIPIDELE COMPLEXE
Acumulrile lipidelor complexe Iac parte din grupul bolilor cu acumulri lizozomale (vezi tabelul la
sIrsitul capitolului)
Clasificare: Sfingolipidoze, Sulfatidoze
SULFA1IDOZELE
Boala Gaucher
Epidemiologie.
- Cea mai Irecvent boal cu depunere lizozomal
- AR; evrei Ashkenazi - 1 : 15 (tipul I)
Patogene:.
- DeIicit de glucocerebrozidaz (1q21) acumulare de glucozilceramid (cerebrozid) n celulele
SFM
- Glucocerebrozidele provin din membranele celulelor sanguine senescente (n special leucocite,
dar si hematii)
Clinic.
- Organomegalie (Iicat, splin, rinichi, plmni, creier, mduv osoas, limIoganglioni)
- Anemie
- ManiIestri osoase (dureri, Iracturi)
- Tulburri neurologice
Anatomie patologic:
Microscopie: celula Gaucher:
- Patognomonic
- MacroIag rezident, n citoplasma cruia se depun lipide (glucozilceramida): celul KupIIer, MI
alveolar:
- Mare: diametrul de 20-100 m
- Citoplasm palid, Iibrilar (aspect de hrtie bo|it), PAS
- Nucleu excentric
1ulburri de metabolism. MG III, seria II, 211-212
19
Corelajii clinico-patologice:
- Ficat. celulele Gaucher (celule KupIIer destinse) blocheaz sinusoidele
- EIecte:
- Compresiune atroIie hepatocitar
- mpiedic Iluxul sanguin hipertensiune portal
- Splin. hipersplenism (distrugerea elementelor Iigurate ale sngelui) anemie, trombocitopenie,
leucopenie paloare, Iatigabilitate; hemoragii repetate; inIec|ii
- Mduv osoas.
- Dureri osoase, Iracturi spontane
- Femurul distal deIormat: aspect de balon Erlenmayer
- Creier. n Iormele neuronopatice: celule Gaucher n spa|iile Virchow-Robin si n parenchim
Forme clinice
- Tipul 1. adult non-neuronopatic
- Cea mai Irecvent Iorm
- Debut la adult: splenomegalie ( 10 kg) pancitopenie
- ManiIestri osoase
- Tipul 2. infantil acut neuronopatic
- Debut n primul an de via|
- Deces la 2 ani
- Tipul 3. fuvenil subacut neuronopatic
III.2. ACUMULRI INTRACELULARE DE PROTEINE
HIALINOZA INTRACELULAR
Hialin: termen descriptiv, Iolosit pentru o substan| cu structur proteic (substrat diIerit), care n
colora|ia hematoxilin-eozin, are un aspect eozinoIil, omogen, sticlos (hialos, gr.: sticlos)
Exemple, semnifica(ie: vezi tabelul
Exemple de hialinoz intracelular
Corpusculul Localizare Substrat Boala
Picturi de
reabsorb|ie
proteic
Citoplasma celulelor
epiteliale ale tubilor
contor|i proximali
Proteine reabsorbite Proteinurie
Corpusculi
Mallory
Citoplasma hepatocitelor,
n vecintatea nucleilor
Filamente intermediare
de cheratin
(prekeratin) -
component a
citoscheletului
Consum cronic de alcool (hialin
alcoolic), steatohepatita
nonalcoolic, boala Wilson,
colestaza cronic
Corpusculi
Russell
Citoplasma plasmocitelor
(n reticulul
endoplasmatic)
Imunoglobuline InIlama|ii cronice (rinosclerom,
gastrit cronic)
LimIoame plasmocitare (mielom
multiplu)
Corpusculi
Dutcher
Nucleul plasmocitelor
maligne
n realitate sunt
pseudoincluzii
(invagina|ii
intranucleare ale
citoplasmei)
Mielom multiplu,
macroglobulinemia Waldenstrom
Corpusculi Lewy Citoplasma neuronilor
din creier (substan|a
neagr, nucleul bazal
Meynert etc.)
Proteine incomplet
degradate
Boala Parkinson
Demen|a cu corpusculi Lewy
Bola Alzheimer - varianta cu
corpusculi Lewy
Citoplasma hepatocitelor u1-antitripsin DeIicit de u1-antitripsin Globulele de u1-
antitripsin Citoplasma celulelor
tumorale
u1-antitripsin Carcinom hepatocelular,
carcinom pancreatic, tumori cu
celule germinale
1ulburri de metabolism. MG III, seria II, 211-212
20
III.3. ACUMULRI INTRACELULARE DE GLICOGEN
Evidenjierea glicogenului.
- H- E:
- Vacuole clare n citoplasm, nuclei
- n ncrcri masive, celulele au citoplasma complet palid (asemntoare celulelor vegetale)
- Colora|ii speciale: se coloreaz n rosu cu PAS, carmin Best (specific!)
Macroscopic: organele n care se acumuleaz glicogen sunt mari, grele, palide, Ierme
Modificrile cantitii de glicogen din celule:
Jariajii locali:ate ale glicogenului
- Endometru. cantitate crescut n Iaza secretorie incipient
- Hipoxie neonatal. deple|ia glicogenului celular (Iicat, plmn, miocard)
- Infarct miocardic. deple|ia glicogenului din Iibrele miocardice n primele 30-60 de minute
- Acanto:a glicogenic. intereseaz mucoasa esoIagian
- Macroscopie (esoIagoscopie, autopsie): plci sau noduli albi, mici (2-3 mm) pe supraIa|a
mucoasei
- Microscopie: epiteliul scuamos este ngrosat (acantoz), iar celulele au citoplasma clar
(ncrcare cu glicogen)
- Tumori. seminom, carcinom cu celule renale clare (celule tumorale clare, cu acumulare de glicogen n
citoplasm)
Depuneri pluriorganice de glicogen
- Hiperglicemii prelungite (administrare de glucoz, diabet zaharat):
- Hepatocite: n special n nuclei
- Celulele tubilor contor|i proximali: leziunea Armanni-Ebstein
- Celulele ale insulelor Langerhans
- Fibrele miocardice
- Corticoterapie
- Hepatocite
- Fibre musculare striate
- Glicogeno:e ereditare
III.4. PATOLOGIA PIGMEN|ILOR
TULBURRILE PIGMENTULUI MELANIC
Melanocitele.
- Locali:are.
- n stratul bazal al epidermei, n raport de 1 melanocit/5-10 celule bazale
- n uvee
- Origine. migrare din creasta neural
- Biologia melaninei.
- Formare n melanocite, prin oxidarea tirozinei n dihidroxiIenilalanin (DOPA) sub ac|iunea tirozinazei:
sinteza are loc n melanozomi
- TransIer n: cheratinocite, celulele corticalei Iirului de pr
1ULBURRI CU MIAUS DE MELAAIA (HIPOMELAAOZE)
Hipomelanoze congenitale
1. Albinismul
Albinismul oculocutanat
AR
Patogene:. muta|ii ale genei tirozinazei (11q) inactivitate
Microscopie electronic: melanocite prezente, cu melanozomi nepigmenta|i
Clinic. piele alb, lptoas; pr alb; pupile rosii
Complicajii.
- FotoIobie, tulburri de vedere
- Arsuri cutanate
- Cheratoza actinic
- Cancere cutanate: carcinom scuamos, carcinom bazocelular
1ulburri de metabolism. MG III, seria II, 211-212
21
Albinismul ocular
Transmitere X-linkat
ModiIicrile intereseaz doar ochiul
2. Piebaldismul ('albinism par|ial, leucodermie 'ornamental)
AD
Microscopie: absen|a melanocitelor (lipsa genei ce codiIic migrarea melanocitelor)
Clinic.
- Pete albe pe tegument, zone cu pr alb
- Leziuni prezente de la nastere
- Nu se modiIic n cursul vietii
- SupraIa|a ventral, central: regiunea Irontal a scalpului, Iat, trunchi, membre (+ simetrice, Iorm
neregulat)
3. Sindromul Chediak-Higashi
AR
Patogene:.
- Anomalii ale granulelor lizozomale din diIerite celule (melanocite, neutroIile, Iibroblaste etc.)
- DeIicite Iunctionale:
- Func|ia neutroIilelor: inIec|ii repetate cu germeni piogeni
- Func|ia melanocitelor: hipopigmentare
Clinic. piele glbuie, pr blond, iris palid; inIec|ii
Hipomelanoze dobndite
1. Vitiligo
Patogene:. mai multe teorii, ca mai plau:ibil este patogene:a autoimun
- Asociere cu alte boli autoimune: anemie pernicioas (Biermer), boala Addison, tiroidita Hashimoto
- Anticorpi circulanti antimelanocitari
- Prezenta limIocitelor T n piele
Clinic/Macroscopie: macule depigmentate bine delimitate
- Form variabil: oval, rotund, liniar
- Dimensiuni variabile (mm cm), cresc n timp
- Culoare variabil, n Iunctie de gradul de depigmentare - alb n stadiile Iinale
- Contur neregulat
- Uneori halou hiperemic sau hiperpigmentat la periIerie
- Pr depigmentat (leucotrichie)
- Localizri Irecvente: Iata dorsal a minii si a degetelor, Iata ventral a articulatiei minii, Iata
extensoare a antebratelor, picioare, Iat (mai ales perioral si periocular)
Microscopie:
- Pierderea melanocitelor
- InIiltrat inIlamator cutanat cu limIocite T
Clasificare, n Iunctie de extindere:
- Vitiligo localizat - cea mai Irecvent Iorm
- Vitiligo generalizat
- Universal: depigmentare cutanat aproape complet sau complet (n sindromul de endocrinopatie
multipl)
2. Depigmentri postinflamatorii: sarcoidoza cutanat, lepra
3. Depigmentri chimice: hidrochinone, Ienoli
1ULBURRI CU PLUS DE MELAAIA (HIPERMELAAOZE)
Hipermelanoze circumscrise
1. Efelidele (pistruii)
Cele mai Irecvente hiperpigmentatii cutanate la copiii cu pielea de culoare deschis
Clinic.
- Macule mici (1 mm ctiva mm), culoare armie sau brun deschis
- Apar n prima copilrie, dup expunerea la soare
- Variabilitate sezonier - dg. diIerential cu lentigo: culoare stabil, independent de expunerea la soare
1ulburri de metabolism. MG III, seria II, 211-212
22
Microscopie:
- Hiperpigmentatia cheratinocitelor din stratul bazal
- Numr normal de melanocite, eventual mai mari
2. Lentiginele solare (lentigo actinic)
Definitie. hiperplazie localizat a melanocitelor
Frecvente
La orice vrst, ras, sex
Cau:a, patogene:a. necunoscute
Clinic. macule pigmentate multiple pe piele sau mucoase
- Mici (5-10 mm)
- Ovale, brune
- Culoarea nu se modiIic dup expunerea la soare (dg. diIerential cu eIelidele)
- ClasiIicare:
- Lentigo simplex (comun)
- Lentigo actinic (solar)
- Pe pielea expus la soare, la vrstnici (lentigo senil)
Microscopie: hiperplazie melanocitar linear + modiIicri discrete ale maturrii melanocitare strat bazal
hiperpigmentat
3. Sindromul Albright
Clinic. triada
- Displazie Iibroas poliostotic unilateral
- Pubertate precoce la Ieti|e
- Pete melanice (Irecvent unilaterale, de aceeasi parte cu leziunile osoase, respect linia median)
4. Neurofibromatoza
- Tipul I boala von Recklinghausen
- NeuroIibroame multiple
- Pete caIe-au-lait
- Noduli pigmenta|i ai irisului (noduli Lisch)
- Tipul II
- Schwannoame bilaterale ale nervului acustic, meningioame
- Pete caIe-au-lait
Petele.
- Mai numeroase n NF tip I
- Apar din copilrie
- Localizare: oriunde
- Dimensiuni, Iorm variabile
- Sugestive pentru NF: n zone neexpuse la soare - axil (semnul lui Crowe n NF1), pliu inghinal, Iese
etc.
Microscopie:
- Hiperpigmentarea celulelor din stratul bazal
- Hiperplazia melanocitelor?
5. Sindromul Peutz-1eghers
AD
Clinic.
- Polipi multipli gastrointestinali
- Macule brune: periorale, cavitatea bucal, buze, Ia|a dorsal a degetelor; dispar cu vrsta
6. Cloasma/melasma
Asocieri.
- Sarcina (masca gravidic)
- Contraceptivele orale (rareori)
Clinic. hiperpigmenta|ie Iacial simetric (obraz, tmple, Irunte)
- Accentuat de expunerea la soare
- Dispare spontan, dup nastere sau dup ncetarea stimulrii hormonale
Microscopie. cresterea cantittii de melanin din stratul bazal
7. Nevii melanocitari
8. Hiperpigmentaia postinflamatoare: lupus eritematos, lichen plan, erup|ii medicamentoase
1ulburri de metabolism. MG III, seria II, 211-212
23
Hipermelanoze difuze
1. Boala Addison
Insuficienja CSR
Etiologie. autoimun, tuberculoz, metastaze suprarenaliene ale unor carcinoame
Patogene:. Ieedback - ACTH si MSH (molecul precursoare comun)
Clinic.
- Hiperpigmenta|ie generalizat
- Pete pigmentare pe mucoasa bucal
- Astenie
- Hipotensiune arterial
2. Argirie: ingestie de argint (elementar, pulbere, compusi)
3. Hemocromatoz
4. Porfiria cutanea tarda
5. Intoxicaia cu arsen
6. Insuficiena hepatic cronic
ACUMULRI DE FIER (TULBURRILE METABOLISMULUI FIERULUI)
Generalitji
Forme de fier in organism.
- Fier funcjional:
- Hemoglobin, mioglobin
- Enzime ce con|in Iier
- Fier de re:erv.
- Feritina
- Complex apoIeritin-Iier (micelii de Ieritin)
- Solubil
- Nu poate Ii eviden|iat n microscopia optic
- Hemosiderina (Hs)
- Agregate de micelii de Ieritin (n suprancrcri cu Fe)
- Form de depozitare mai stabil
- H-E: granule galben-aurii
- Albastru de Prusia (coloratia Perls): albastr-verzuie (Ierocianur de K)
Absorb|ia Iierului: n duoden; echilibrul Iierului - men|inut mai ales prin reglarea absorb|iei
Transportul Iierului n plasm: transIerina - saturare - 20-35; elibereaz Fe celulelor
Depuneri localizate de fier
1. Hematoame
2. Plmanul de sta:. celule cardiace
3. Infarcte roii
4. Tumori. dermatoIibrom (histiocitom Iibros benign)
5. Hemosidero:a pulmonar esenjial
Copii si adul|i tineri
Patogene:a. necunoscut
Trsturi. hemoragii repetate intersti|iale si alveolare
Anatomie patologic:
Macroscopie: arii de consolidare rosie-brun
Microscopie:
- Ini|ial: hemoragii intersti|iale si intraalveolare Hs liber si n MI n septuri si n alveole
- Apoi: fibro: interstijial
Clinic. tuse, hemoptizie, scdere n greutate, anemie
Evolujie. imprevizibil - ameliorare, progresie. Iibroz pulmonar HTP CPC
Depuneri generalizate de fier
1. Hemosideroza / Hemocromatoza secundar
Etiologie.
- Suprancrcarea parenteral cu Iier: transIuzii, Iier injectabil
- Absorb|ia crescut a Iierului:
- Hepatopatii cronice: ciroz alcoolic, porIiria cutanea tarda
1ulburri de metabolism. MG III, seria II, 211-212
24
- Exces de Iier alimentar
- Boli congenitale (atransIerinemia)
- Anemii (talasemia major, anemia sideroblastic, alte anemii cu eritropoiez ineIicient)
Surse de fier. diet, snge transIuzat, absorb|ie crescut, hemoliz intravascular
Anatomie patologic: inijial, pigmentul se depune n Iagocitele mononucleare, apoi n celulele parenchimatoase
(dg. diIerential cu hemocromatoza primar)
2. Hemocromatoza primar
Transmitere. AR - 6p gena HFE
Incidenj.
- Heterozigo|i 1:10
- Homozigo|i 1: 220
- Bolnavi: 1:400
- Boala maniIest: B:F 57 : 1 (protec|ia Iemeilor nainte de menopauz)
Patogene:. deIect primar al absorbjiei intestinale a Iierului suprancrcare cu Iier peste 50 g Iier
total n organism (normal: 2-6 g)- 1/3 n Iicat
Toxicitatea fierului.
- Peroxidarea lipidelor
- Stimularea Iormrii de colagen
- Interac|iune direct cu ADN carcinom hepatocelular
Clinic.
- Ciroz micronodular
- Diabet zaharat
- Pigmenta|ie cutanat (,diabet bronzat)
Corelajii clinico-patologice:
Ficat
Macroscopie: initial mare, brun, apoi micsorat, Ierm, granular (ciroz micronodular)
Microscopie:
- Depuneri: hepatocite (initial), apoi celule KupIIer
- Fibroz ciroz
Complicajii. carcinom hepatocelular: de 200x mai Irecvent
Pancreas
- Macroscopie: mare, brun-ruginiu, Ierm, contractat
- Microscopie:
- Fibroz
- Interesarea celulelor exocrine si endocrine
Consecinte. diabet zaharat
Inim
Macroscopie: mrit, brun
Microscopie: Iibroz intersti|ial
Clinic. tulburri de ritm, cardiomiopatie restrictiv
Piele: hiperpigmentat - melanin Fe n Iibroblastele si MI dermice
Glande endocrine
- HipoIiz gonadotroIine atroIie testicular
- Tiroid, paratiroide, suprarenale
Articula|ii
- Sinovit acut. depunere de Hs n sinoviocite
- Poliartrit (pseudogut). depunerea excesiv de piroIosIat de calciu distruge cartilajul articular
Tratament. Ilebotomie, chelatori
1ulburri de metabolism. MG III, seria II, 211-212
25
ACUMULRI DE CUPRU: BOALA WILSON
Definijie. acumulare de niveluri toxice de cupru: Iicat, creier, ochi
Cu: absorbit n stomac, duoden legat de albumin Iicat ceruloplasmina trece n bil plasm
Boala Wilson: AR gena ATP7B- cromozomul 13q
Patogene:.
- Excre|ie biliar deIicitar acumularea Cu n Iicat eIect toxic
- n jurul vrstei de 5 ani: Cu nelegat de ceruloplasmin trece n circula|ie hemoliz, leziuni
organice
Anatomie patologic:
Ficat
- Steatoz
- Hepatit acut
- Hepatit cronic
- Ciroz micronodular (uneori din copilrie) macronodular
- Necroz hepatic masiv
Creier
- Ganglionii bazali (putamenul): atroIie, cavita|ie
- Tulburri neuropsihice
- Incoordonarea miscrilor
- Tremurturi, spasticitate
- Tulburri de comportament
Ochi: inelul Kayser-Fleischer: galben-brun, la periIeria irisului (Cu n membrana Descemet)
Tratament. D-penicilamin
TULBURRILE METABOLISMULUI BILIRUBINEI
Bilirubina: produsul Iinal al degradrii hemului cea mai mare parte provine din distrugerea hematiilor
senescente n SFM
Bilirubina seric: legat de albumin prelucrare hepatic (preluare, conjugare cu acid glucuronic n reticulul
endoplasmatic: UDP- glucuroniltransIeraz, UDP-GT) excre|ie n canaliculul biliar (bil)
Definijii:
- Hiperbilirubinemie: bilirubinemie ~1 mg/dl. Forme: conjugat, neconjugat
- Icter: colora|ia n galben a tegumentelor si mucoaselor. Bilirubina circulant: ~2-2,5 mg/dl
Etiopatogeneza icterelor: dezechilibru producere-clearance
Mecanisme.
- Producerea
- Preluarea
- Conjugarea
- Excre|ia
- Fluxul biliar (intra/extrahepatic)
Hiperbilirubinemie predominant.
- Neconjugat: producerea, preluarea, conjugarea
- Conjugat: excre|ia, Iluxul biliar
Clasificarea icterelor
1. Icterul prehepatic
Patogene:. producere excesiv de bilirubin
- Hemoliz: anemii hemolitice
- Resorb|ie: hemoragii interne (digestive, hematoame)
- Eritropoiez ineIicient: anemie pernicioas, talasemie
Laborator. creste bilirubina neconjugat
2. Icterul hepatic (hepatocelular)
Patogene:.
- Reducerea prelurii hepatice
- Leziuni hepatocelulare
- Medicamente (riIampicin)
- Nou-nscu|i
1ulburri de metabolism. MG III, seria II, 211-212
26
- Reducerea confugrii hepatice
- Nou-nscu|i - icterul Iiziologic
- Leziuni hepatocelulare: hepatit, ciroz
- Reducerea conjugrii: sindroame ereditare - Gilbert si Crigler-Najjar
- Reducerea transportului intracelular:
- Leziuni hepatocelulare
- Medicamente (clorpromazin)
- Sindroame ereditare: Dubin-Johnson, Rotor
3. Icterul obstructiv (mecanic)
Colesta:. blocarea excre|iei biliare
Laborator. bilirubin conjugat
Asocieri. icter, prurit, xantoame cutanate, IosIatazei alcaline
Colestaza intrahepatic
- Cauze Irecvente:
- Hepatit viral
- Medicamente: ACO, steroizi, paracetamol
- Hepatit + ciroz alcoolic
- Cauze mai rare:
- Ciroz biliar primar
- Colangita sclerozant primar
- Hepatit cronic + ciroz
- Atrezie biliar intrahepatic
- Metastaze
- Sarcin
- Septicemie
Colestaza extrahepatic: obstruc|ii ale ductului biliar comun
- Cauze Irecvente:
- Calculi
- Cancer pancreatic/periampular
- Cauze mai rare:
- Stenoze postinIlamatorii
- Colangit sclerozant
- Carcinom
- Chist de duct biliar comun
- Boal pancreatic benign
- Adenopatie
Icterul neonatal
Important. cea mai Irecvent situatie care necesit atentie medical la nou-nscut
Clasificare.
- Icter fiziologic:
- Debut n zilele 2-3 dup nastere (atentie la icterul cu debut dup zilele 3-4)
- Persist 3-4 zile
- Patogene:.
- Producere de bilirubin: liza eritrocitelor Ietale
- Conjugare , excre|ie : maturare incomplet a hepatocitelor
- Alimentatia la sn (-glucuronidaz)
- Icter patologic:
- Debut n primele 24 ore sau la 3-4 zile
- Intensitate crescut
- Dureaz mai mult de 2 sptmni
- Patogene:. incompatibilit|i ABO, Rh, deIicite enzimatice
- Complicatii. enceIalopatie, deces. La valori Ioarte mari ale bilirubinemiei (~ 20-30 mg/dl),
bilirubina trece bariera hematocenceIalic icter nuclear (kernicterus): nucleii bazali, substanta
neagr, nucleii trunchiului cerebral. La autopsie au culoare galben. Bilirubina dispare n cursul
pstrrii n Iormol si al prelucrrii histopatologice, astIel c la examenul microscopic icterul
nuclear nu este evident.
1ulburri de metabolism. MG III, seria II, 211-212
27
Hiperbilirubinemii ereditare
Sindrom Gilbert - cel mai frecvent icter
ereditar
Sindrom Crigler-Najjar
Frecvent (5-10)
AD
Patogenez: activitatea GT
Clinic :
- Asimptomatic
- Oboseal, slbiciune
- Episoade de icter declansate de
eIort Iizic, inani|ie
Laborator: hiperbilirubinemie
neconjugat usoar
Tipul I- rar
AR
Patogenez: absen|a GT
Clinic: deces n adolescen| prin enceIalopatie -
acumularea bilirubinei neconjugate n SNC
Tipul II
AD cu penetran| variabil
Patogenez: variabil a GT
Clinic laborator: aIectarea cerebral si
bilirubinemia neconjugat mai reduse
Trstura Sindrom Dubin-1ohnson Sindrom Rotor
Transmitere AR
Pastogenez
Laborator
Clinic
DeIect al transportului bilirubinei conjugate din hepatocit n
canalicul
Bilirubina conjugat
Asimptomatic/icter Iluctuent
Debut Adult tnr Copilrie
Macroscopie Ficat pigmentat (negru, cenusiu) Ficat nepigmentat
Microscopie Pigment granular brun
(lipoIuscin?) n hepatocite
Hepatocite nepigmentate
IV. ACUMULRI EXTRACELULARE
IV.1. ACUMULRI DE MUCUS
Mucusul
Secretat de celule speciali:ate epiteliale.
- Glande (salivare, Brunner)
- Epitelii de acoperire (mucoasa intestinal, respiratorie)
Evidenjiere.
- H-E. palid, tent bazoIil
- PAS, mucicarmin. rosu-violet
- Albastru alcian. albastru
Acumulri de mucus
Mucus intracelular secretie excesiv:
- InIlama|ii respiratorii cronice (bronsit, astm)
- Celula n inel cu pecete: n adenocarcinoame mucosecretante, n care mucusul se acumuleaz n
citoplasm si deplaseaz nucleul la periIeria celulei
Acumulare interstijial. mucocelul buzei (vezicul albstruie, pe buza inIerioar, la vrstnici sau la
persoane care si musc buzele traumatizarea glandelor salivare minore ale buzei, cu ntreruperea
ductelor glandulare mucusul se acumuleaz retrograd), carcinoame mucinoase (cu lacuri de mucus)
Acumulare in cavitji.
- Mucocel apendicular
- Tumori ovariene (chistadenom, chistadenocarcinom mucinos)
- Pseudomixom peritoneal: mas gelatinoas, care aglutineaz ansele intestinale; sursa mucusului:
mucocel apendicular rupt, tumor ovarian mucosecretant
Acumulare in ducte. n Iibroza chistic
1ulburri de metabolism. MG III, seria II, 211-212
28
IV.2. CALCIFICAREA PATOLOGIC
Definitie. depunerea de sruri de calciu n tesuturile moi
Morfologie:
Macroscopie - modele
- Platos
- Coaj de ou
- Pietre
- Nisip
Microscopie
- Coloratii:
- H-E: albastru
- von Kossa: negru
- Depozite intra/extracelulare
- Evolu|ie: osiIicare
- ConIigura|ie lamelat: corpi psamomatosi
Clasificare.
- CalciIicare distroIic
- CalciIicare metastatic
Patogenez
- Ini|iere nuclea|ie:
- Intracelular
- Extracelular
- Propagare
Calcificarea distrofic
Patogene:.
- Calcemie normal
- Calciul se depune n tesuturi necrozate sau degenerate (distroIice)
Exemple:
In jesuturi necrotice
- Necroza de cazeiIicare
- n jurul unor parazi|i nchista|i sau mor|i (chist hidatic, trichineloz)
- Necroza gras
- Hematoame vechi
- Toxoplasmoz
In jesuturi degenerate
- Fibroze cicatriciale dense
- Tesuturi degenerate senil
- Tumori: meningiom, leiomiom uterin, chistadenocarcinom seros ovarian, carcinom papilar tiroidian
(n toate acestea se gsesc corpi psamomatosi), carcinom mamar (microcalciIicri)
- Plci de aterom
- Scleroza calciIicant a mediei (Mnckeberg, mediocalcinoza)
Calcino:e idiopatice. calcinoza 'tumoral (pielea scrotului)
Semnificatie.
- Semn de injurie celular preexistent
- Cauz de disIunctie a organelor
1ulburri de metabolism. MG III, seria II, 211-212
29
Calcificarea metastatic
Patogene:.
- Hipercalcemie
- Calciul se depune n tesuturi sntoase
Conditii de hipercalcemie:
- Secre|ie de PTH resorb|ie osoas: tu PT, PTH- like
- Distruc|ii osoase:
- Tumori primare ale mduvei osoase (mielom multiplu, leucemie)
- Metastaze osoase
- Boala Paget osoas
- Imobilizare prelungit
- Hipervitaminoz D:
- Intoxica|ie cu vitamina D
- Sensibilitate la vitamina D (sindrom Williams - hipercalcemia idiopatic a copilriei)
- IR: reten|ie de IosIat HPT secundar
Localizarea depozitelor de calciu:
- n tot organismul n tesuturi cu micromediu alcalin (care pierd acid)
- Mai Irecvent: mucoasa gastric (n jurul glandelor Iundice), rinichi (neIrocalcinoz), plmni (n
septuri), arterele sistemice (inclusiv coronare), venele pulmonare
IV.3. LITIAZA
Definitii.
- Litia:a. Iormarea, n lumenul unui organ, a unor mase solide de precipitat (calculi) derivat dintr-un
produs de secretie
- Calculul. mas precipitat compus de obicei din sruri minerale
Patogene:.
- Cresterea con|inutului de cristaloizi din secretie
- Nucleu de precipitare: un calcul anterior, paraziti, bacterii, celule epiteliale descuamate, Iibrin,
mucus vscos
- Staza: Iavorizeaz deshidatarea secretiei (concentrarea srurilor) si suprainIectia
Locali:ri frecvente. litiaza biliar, urinar, salivar, pancreatic
Litiaza biliar
Calculi colesterolici
Patogene:. exces de colesterol sau deIicit de acizi biliari n bil
Macroscopie:
- Rotunzi sau ovalari
- Palizi - glbui
- SupraIa|a extern dur, Iin granular
- Sec|iune: aspect strlucitor, cristalin, radiar
Calculi pigmentari
- Negri.
- Patogene:. hemolize cronice (neelucidat)
- Macroscopie:
- Neregula|i, numerosi
- 1 cm
- Sec|iune: supraIa| sticloas
- SupraIe|e mulate
- Compo:ijie. bilirubinat de calciu, polimeri de bilirubin, sruri de calciu si mucin
- Bruni
- Patogene:. colangite bacteriene
- Macroscopie: spongiosi, lamina|i
- Compo:ijie. bilirubinat de calciu, colesterol-spunuri
1ulburri de metabolism. MG III, seria II, 211-212
30
Complicajiile litia:ei biliare.
- InIlama|ii: colecistit peritonit, colangit, abcese hepatice
- Obstruc|ie: colic, icter, mucocel, hidrocolecist, empiem vezicular
- Carcinom vezicular
- Ileus biliar
- Pancreatit
Litiaza urinar
Locali:are.
- Pelvis - Irecvent
- Ureter - rar
- Vezic - rar
Calculi de calciu
Compo:itie. oxalat de Ca, IosIat de Ca, combina|ie
Macroscopie:
- Oxalat: duri + culoare ntunecat (hemoragie: cristalele ascu|ite)
- FosIat: mai moi si mai palizi
Calculi de fosfat amoniaco-magne:ian
Etiolgie. inIec|ii cu bacterii care cliveaz ureea (proteu)
Macroscopie:
- Consisten| dur moale, Iriabil
- Pot umple pelvisul si caliciile ca un mulaj
Calculi de acid uric
Apar la 25 din pacien|ii cu gut
Macroscopie: netezi, duri, galbeni, 2 cm
Calculii de cistin. rari, n caz de cistinurie ereditar
Complicajiile litia:ei urinare
- HidroneIroz
- PieloneIrit
- Hematurie
- Colic
Litiaza salivar
- Mai Irecven|i n submandibular
- FosIat si carbonat de calciu
- Consecin|e: obstructie, colic, inIlamatie: sialadenit
Litiaza pancreatic: la alcoolici
IV.4. PATOLOGIA MATRICEI EXTRACELULARE (MEC)
Structura MEC.
- Proteine structurale Iibroase: colageni, elastine
- Glicoproteine de adeziune
- Proteoglicani (PG)si acid hialuronic
PG grup eterogen de molecule
- Miez proteic
- Glicozaminoglicani: mucopolizaharide (mpz) acide
PA1OLOGIA PRO1EOGLICAAILOR
1. Depolimeri:area mucopoli:aharidelor. ex. n inIlama|ii (tesuturile devin mai laxe; se explic
invazivitatea, n cazul inIectiilor bacteriene)
1ulburri de metabolism. MG III, seria II, 211-212
31
2. Acumulare excesiv de proteoglicani
Microscopie: degenerescen| mixoid (mucoid, mixomatoas) - tesuturi laxe, palide, usor bazoIile,
Iibroblastele capt un aspect stelat (seamn cu gelatina Wharton din cordonul ombilical)
Exemple:
- Mixedemul* pretibial: boala Basedow-Graves
- Mixedemul* generalizat: hipotiroidism (mai ales Iat, limb, memebre inIerioare)
- Prolapsul valvei mitrale
- Necroza chistic a mediei aortei (n sindromul MarIan si la cei cu HTA sever cronic)
- Pseudochistul sinovial (ganglion, chist ganglion): pseudotumor chistic de consistent elastic,
localizat pe sau n jurul articulatiiloe si tendoanelor mnii si piciorului (mai ales pe Iata dorsal a
mnii). Const dintr-un chist cu un perete subtire, ce contine un Iluid clar, asemntor lichidului
sinovial. Microscopic, nu are tapet epitelial (de aceea se numeste pseudochist. Chisturile adevrate
sunt tapetate de celule epiteliale)
- Tumori conjunctive si nervoase: mixom, neuroIibrom
*Mixedemul are semnul godeului negativ (nu este un edem real nu se acumuleaza apa, ci mpz) !!!
PA1OLOGIA COLAGEAULUI
Atrofia
Condijii de aparijie.
- Administrare prelungit de glucocorticoizi
- Senescen|
Leziuni productive: fibroza yi scleroza
Definijii.
- Fibro:a. proliIerare Iibroblastic (proliIerarea tesutului conjunctiv Iibros) - termen microscopic
- Sclero:a. indurarea tesutului aIectat de Iibroz - termen macroscopic
Exemple:
- Scleroza sistemic progresiv: sclerodermie aIectare visceral
- Fibroza retroperitoneal (b. Ormond) hidroneIroz
- ProliIerri Iibroase pseudotumorale: cheloidul si cicatricea hipertroIic; Iasciita nodular;
Iibromatoze
- Fibroze postinIlamatorii: pneumonii intersittiale, hepatita cronic, glomeruloneIrita cronic
- Fibroza postradioterapie
- n cadrul vindecrii prin cicatrice Iibroas
- ScleroatroIia
ClasiIicarea topograIic a Iibrozei
- Sistemati:at. ntreste trama Iibroas a organului (pneumonii interstitiale)
- Incapsulant.
- n jurul unei leziuni (chist hidatic, abces vechi, hematom vechi)
- ntreste capsula organului: capsula Glisson, capsula splenic (dup peritonite)
- Mutilant (disecant). cicatrici dup arsuri, silicoza, ciroza hepatic
Defecte moleculare ale colagenului
Sindromul Ehlers-Danlos
Grup eterogen clinic si genetic 14 variante
Transmitere. AD, AR, X- linkat
Patogene:. deIecte structurale sau de sintez ale colagenului
Clinic.
- Trsturi comune.
- Piele lax, hiperextensibil, Iragil
- Hipermobilitate articular
- Echimoze cutanate, hemoragii prelungite (plgi), hemoragii GI
1ulburri de metabolism. MG III, seria II, 211-212
32
- Trsturi particulare.
- Rupere spontan: artere mari, intestin, uter gravid (EDS IV)
- CiIoscolioz sever, orbire, ruperea aortei (EDS VI)
- Boli periodontale severe (EDS VIII)
- Diverticuli vezicali, anomalii scheletice (EDS IX)
Osteogeneza imperfect
Grup de boli ereditare
Transmitere. de obicei AD
Patogene:. deIecte ale sintezei colagenului de tip I: muta|ii ale genelor care codiIic lan|urile 1 si 2 ale
moleculei de colagen
Clinic. Iragilitate osoas
Tipul I - mutajie spontan
- Fracturi post-natale
- Sclerotice albastre
- Dentinogenez imperIect
- Tulburri de auz
- Laxitate articular
Tipul II
- Moarte intrauterin sau imediat dup nastere
- Anomalii scheletice: Iracturi multiple
Tipul III
- Variant deIormant progresiv
- Retardarea cresterii
- Fracturi multiple
- DeIecte dentare
- Pierderea auzului
Tipul IJ
- Fragilitate moderat a scheletului
- Talie mic
PA1OLOGIA FIBRELOR ELAS1ICE
Elastopatii degenerative
Elastopatii degenerative ereditare
Pseudoxantoma elasticum
Transmitere. AR, AD
Clinicopatologic.
- Piele. papule glbui
- Microscopie: Iibre elastice ngrosate, calciIicri
- Afectarea vaselor.
- Coronare ischemie
- Rinichi hipertensiune
Cutis laxa
Grup de boli ereditare
Patogene:. deIect al legrii ncrucisate a Iibrelor elastice
Clinic. piele lax + emIizem pulmonar, diverticuli ai TGI, hernii
Sindromul Marfan
Transmitere. AD cu expresivitate nalt; 1/3 din cazuri muta|ii sporadice
Patogene:. gena FBN1(15q21.1) - codiIic Iibrilina-1.
- Fibrilina (glicoprotein): componenta major a microIibrileleor din matricea extracelular
- MicroIibrilele:
- Constituie scheletul pe care este depus tropoelastina pentru a Iorma Iibrele elastice
- Sunt mai abundente n aort, ligamente si zonulele ciliare care sustin cristalinul (organele
cele mai Irecvent aIectate n sindromul MarIan).
1ulburri de metabolism. MG III, seria II, 211-212
33
Anatomie patologic:
1. Anomalii scheletice.
- Statur nalt, mai ales pe seama membrelor inIerioare
- Extremit|i lungi si subtiri
- Craniu ngust, alungit (dolicoceIalie)
- Torace deIormat: stern nIundat (pectus excavatum) sau proeminent (pectus carinatum)
- Articula|ii laxe, hipermobile (hiperextensibilitatea policelui este sugestiv pentru diagnostic)
- Coloan deIormat: scolioz, ciIoz, lordoz; hernii
2. Anomalii oculare. subluxatia sau dislocarea complet, bilateral a cristalinului
- Cea mai caracteristic modiIicare ocular
- Rar la persoane Ir sindrom MarIan
- Prezenta ectopiei bilaterale a cristalinului trebuie s ridice suspiciunea unei boli MarIan!!
3. Anomalii cardiovasculare.
- Cele mai grave maniIestri ale bolii (pun n pericol viata)!!
- Cele mai Irecvente:
- Prolapsul valvei mitrale cea mai Irecvent leziune, dar cea mai putin sever
- Dilatarea aortei ascendente
- Aecroza chistic a mediei aortei (anevrismul disecant, hematomul disecant):
- Microscopie: modiIicri identice cu cele gsite n medionecroza chistic nelegat
de sindromul MarIan (HTA)
- Fragmentarea lamelelor elastice din medie spatii chistice ce contin un
Iluid palid, PAS , albastru calcian (mpz acide). Termenul de necroz
nu este adecvat, deoarece nu se produce moarte celular, ci o
degenerescent a structurilor, care permite clivarea peretelui aortic
disec|ie de aort
- Evolutie.
- Peretele slbit permite ca, n urma unei rupturi a intimei (eveniment
initial), sngele sub presiune s Iie injectat n grosimea mediei, pe care o
disec pe o lungime variabil (anevrism disecant)
- Sngele din perete:
- Se poate coagula hematom intraparietal (hematom disecant)
- Se poate rentoarce n lumen printr-o nou bres intimal
- Poate rupe peretele n ntregime hemoragie Iatal (la 30-45
din cei cu sindrom MarIan)
Elastopatii degenerative dobndite
1. Jergeturile
Microscopie: dispari|ia armturii elastice a tegumentelor degenerescen|a si atroIia colagenului din derm
2. Elastoza senil (actinic)
Elastopatii productive
Fibroelastoza endocardului
Elastoza arterial
IV.5. HIALINOZA EXTRACELULAR
1. Hialinul conjunctiv
Macroscopic: plci sau mase alb-opace, sideIii, de consisten| Ierm-elastic
Microscopic: omogen, acelular, Ir Iibre vizibile (dispar), eozinoIil, PAS
Exemple:
- Corpii albicans
- Capsula unor organe: splina, Iicatul
- Peritonita ncapsulant anse aglomerate, retractate spre coloan
- Pleurezii cronice
- Focare vechi de tbc pulmonar
1ulburri de metabolism. MG III, seria II, 211-212
34
- Nodulii silicotici
- Insulele langerhans n diabet
- Leiomioamele uterine
2. Hialinul din pereii vaselor
Arteriolele (arterioloscleroz)
Cau:e. HTA benign
Locali:are. mai ales arteriolele aIerente din rinichi
3. Hialinul cu origine hematogen
Exemple.
- Trombi hialini: CID, soc
- Cilindri hialini: n tubii renali, n sindromul neIrotic
- Membrane hialine: detresa respiratorie de tip adult sau a nou-nscutului
IV.6. AMILOIDOZA
Definijie. grup de boli care au n comun depozitarea extracelular a unor proteine anormale, insolubile,
cu structur asemntoare, care determin leziuni tisulare.
Generalitti.
- Nu este entitate distinct: 15 Iorme de proteine amiloide distincte biochimic
- 3 mai Irecvente:
- Amiloid AL
- Amiloid AA
- Amiloid A
Structura amiloidului
Componenta fibrilar.
- Variabil
- Formeaz cea mai mare parte a depozitelor (95)
- Deriv dintr-o varietate de precursori proteici
- Microscop electronic: Iilamente neramiIicate
- Lungime variabil
- Grosime: 7,5-10 nm
- Plisare ncrucisat rosu Congo , bireIringen|
Componenta nefibrilar (componenta P):
- Comun
- Identic cu SAP (serum amyloid P) - glicoprotein normal circulant produs de Iicat
- Microscop electronic: structur pentagonal alte glicoproteine
Caracteristici generale ale amiloidului:
- Insolubil
- Nu poate Ii Iagocitat
- Nu are propriet|i antigenice
- Nu este degradat enzimatic
Sindroame clinice:
- Amiloidoze sistemice
- Amiloidoze localizate
1ulburri de metabolism. MG III, seria II, 211-212
35
Principalele forme de amiloidoz
Categoria clinicopatologic Boli asociate
Proteina fibrilar
major Proteina precursoare nrudit chimic
Amiloidoza sistemic (generalizat)
Discrazii imunocitare cu
amiloidoz (A. primar)
Mielom multiplu
Alte proliIerri
monoclonale ale
Li B
AL Lan|uri usoare ale Igg
(mai ales )
Amiloidoza sistemic reactiv
(A. secundar)
InIlama|ii cronice AA SAA
Amiloidoza asociat
hemodializei
Amiloidoza ereditar
IRC A2 m 2-microglobulin
Febra Iamilial mediteranean - AA SAA
Neuropatii amiloidozice
Iamiliale (cteva tipuri)
- ATTR Transtiretin
Amiloidoza senil sistemic - ATTR Transtiretin
Amiloidoza localizat
Cerebral senil B. Alzheimer A APP
Endocrin
Carcinom medular al tiroidei - A Cal Calcitonin
Insulele Langerhans DZ tip II AIAPP Polipeptid amiloid insular
Amiloidoza atrial izolat - AANF Factor natriuretic atrial
Boli prionice DiIerite boli
prionice ale SNC
Protein prionic
plisat gresit (PrPsc)
Proteina prionic normal PrP
(Robbins, 7th ed)
AMILOIDOZE SIS1EMICE
Amiloidoza AL (imunoglobulinic monoclonal, primar)
Cea mai Irecvent
Asocieri. discrazii ale liniilor limIocitare B:
- Mielom multiplu, limIoame imunoblastice
- Gamopatii monoclonale benigne - 'amiloidoz primar
Distribujie sistemic. inim, rinichi, tract gastrointestinal, nervi periIerici, piele, limb
Biochimic. lan|urile usoare ale Ig (L-light) - mai Irecvent din lan|urile
Clinic.
- Neuropatii periIerice, autonome
- Sindrom de tunel carpian
- Macroglosie
- Cardiomiopatie restrictiv
- Artropatii - articula|ii mari
- AIectarea viscerelor
Amiloidoza AA (reactiv, secundar)
Asocieri. boli ce produc un rspuns sus|inut de Iaz acut:
- InIlama|ii cronice:
- Mai Irecvent neinIec|ioase (AR!!, SA, LES, BII - Crohn)
- Rar inIec|ioase microbiene TBC, bronsiectazie, OMC, la cei care Iolosesc droguri injectabile!!!
- Tumori maligne (Hodgkin, carcinomul celule renale)
- Distribujie sistemic. R, F, S, Lggl, SR, tiroid etc.
- Biochimic. proteina amiloid A (AA) deriv din precursorul circulant SAA (serum amyloid A) - reactant de
Iaz acut produs de hepatocite
1ulburri de metabolism. MG III, seria II, 211-212
36
Amiloidoza asociat cu dializa
Dup 5 ani de dializ
Locali:are.
- Sinovie, articula|ii, teci tendinoase sindrom de tunel carpian
- AIectarea visceral este rareori simptomatic (descoperit la autopsie)
Biochimic. 2 microglobulin: lan| beta al moleculei HLA I, prezent pe supraIa|a majorit|ii celulelor nucleate si
n majoritatea Iluidelor biologice (inclusiv urin, lichid sinovial); circul sub Iorm de monomer nelegat n spa|iul
extracelular si polimerizeaz n |esuturi depozite de amiloid
Patogene:.
- In condijiile unei funcjii renale normale. 2 microglobulina este Iiltrat n glomeruli si catbolizat n tubii
proximali
- In insuficienja renal.
- Sintez crescut si eliberare crescute de 2 microglobulin (valori de 10-60 de ori mai mari dect
cele normale!)
- Nu trece prin membranele de dializ
Amiloidoza ereditar sistemic
Rar
Exemple.
- Polineuropatiile Iamiliale amiloidice:
- AD
- Biochimic. transtiretin
- Febra Iamilial mediteranean:
- AR
- Biochimic. proteine Iibrilare de tip AA
- Clinic Iebr episoade recidivante de serozit
AMILOIDOZE LOCALIZA1E
Intereseaz un singur organ/ |esut
Depo:ite vi:ibile macroscopic sub Iorm de noduli (laringe, plmn, piele, vezic urinar, limb) sau microscopic
Amiloidoza endocrin
- Carcinomul medular al tiroidei
- Origine n celulele C
- Biochimic: un Iragment de procalcitonin
- Insulinoame pancreatice
- Feocromocitom
- Carcinom nediIeren|iat gastric
- DZ II
Amiloidoza senil
Sistemic
- ~ 70 de ani
- Distribu|ie: mai ales cardiac
- Ventriculi: transtiretin
- Atrii: Iactor natriuretic atrial
Cerebral. boal Alzheimer
- protein (-amiloid)
- gena: cr. 21
- depunere n parenchim vase
1ulburri de metabolism. MG III, seria II, 211-212
37
Trsturile anatomopatologice ale amiloidozei
Depunere strict extracelular, de-a lungul re|elei stromale
Efecte.
- Se adaug material intersti|ial avascular Macroscopie: organe palide, Ierme, mari (ceroase)
- Amiloidul:
- Comprim celulele atroIie de compresiune
- Se depune n vasele sanguine ischemie
Identificare.
- ScintigraIie in vivo cu serum albumin P uman marcat cu I
131
- n |esuturi:
- Macroscopic: culoare brun cu Lugol vireaz spre culoare albastr-verzuie cu H
2
SO
4
- Microscopie optic:
- H-E: rosu
- Royu Congo:
- Culoare rosie-crmizie
- Pozitivitatea coloratiei se veriIic prin examinare n lumin polarizat
bireIringent verde (apple green) n cazul prezentei amiloidului
- ThioIlavina T- Iluorescen| (UV)
- Imunohistochimie: anticorpi speciIici conIirmare clasiIicare
- Microscopie electronic: structura Iibrilar
Diagnostic. biopsie rinichi, Iicat, rect, gingie, |cs (perete abdominal)
Amiloidoza renal
Macroscopie:
- Ini|ial: mare, palid, ceros, cortical si medular ngrosate, Ierm
- Stadii avansate: contractat, granular, cenusiu
Microscopie:
- Glomeruli:
- Depunere n mezangiu apoi n membrana bazal glomerular (MBG) ngustarea
lumenului ischemie
- Podocitele si pierd pedicelele proteinurie
- Tubi: n tesutul interstitial peritubular, n membrana bazal lumen ngustat, atroIie
- Vase: n membrana bazal a arterelor, arteriolelor ischemie Iibroz
Clinic.
- Ini|ial: Iunc|ia pstrat
- Stadii avansate: insuIicien| renal cronic (deces n 2 ani de la data dg.)
Amiloidoza splenic
Macroscopie:
- Inaparent sau splenomegalie moderat/ important
- Modele:
- Splina slninoas. depunere diIuz, n stroma pulpei rosii
- Splina 'sago`: depunere n pulpa alb (peretele arteriolelor, Iolicul)
Amiloidoza cardiac
Cardiomegalie
Depuneri.
- ntre Iibre CMP restrictiv
- Valve
- Endocard (ca picturile de rou)
- Sub epicard
- Arterele coronare - majore si mici
1ulburri de metabolism. MG III, seria II, 211-212
38
Amiloidoza hepatic
Macroscopie: inaparent sau hepatomegalie
Microscopie: depuneri n spa|iile Disse extindere atroIia hepatocitelor, blocarea sinusoidelor
Amiloidoza TGI
- Depuneri la orice nivel
- Ini|ial vasele apoi n submucoas, musculoas, subseroas, ggl
- Tulburri de motilitate si absorb|ie constipa|ie/ diaree + malabsorb|ie
Alte localizri
- Tractul respirator: interesare Iocal sau diIuz
- Nervii periIerici: n Iormele neuropatice Iamiliale
- Glandele endocrine: suprarenala, tiroida si hipoIiza
- Depuneri localizate: n orice teritoriu
Prognosticul amiloido:ei sistemice. .
- Amiloido:a primar.
- Prognostic inIaust deces n 2 ani (AL)
- Cea mai grav: amiloidoza din mielomul multiplu
- Amiloido:a secundar. prognostic mai bun
IV.7. ACUMULRI DE TESUT ADIPOS
ACUMULRI LOCALIZA1E
INFILTRA|IA GRAS/LIPOMATOZA
Definijie. prezen|a de |esut adipos matur n teritorii care nu con|in n mod obisnuit grsime
Condijii de aparijie.
Atrofie (involujie).
- PseudohipertroIie:
-Muschi scheletici (distroIia muscular progresiv)
-Pancreas (boli hepatice cronice?)
-Timus, mduva osoas, limIoganglioni
Organe neatrofice ('lipomato:`)
Inim - JD.
- Subepicardic se poate extinde n miocard
- Consecin|e: de obicei Ir, dar poate duce la artimii sau, n cazuri severe, la ruperea
miocardului
Pancreas. obezitate, DZ
ACUMULRI REGIOAALE
- Steatopigie: constitu|ional Iese, coapse, la Iemeile unor triburi aIricane)
- Boala Cushing
- Boala Madelung: lipomatoza simetric benign (sindromul Launois-Bensaude)
- Boala Dercum: adipoza dureroas
- Lipodistrofia asociat HIV
ACUMULRI GEAERALIZA1E
Obezitatea
Definijie. cresterea masei de |esut adipos: acumulare generalizat, exagerat de trigliceride n |esutul
adipos
Obe:itate. IMC ~ 30 (BMI) G (kg) /H
2
(m)
Clasificare. Central (visceral); PeriIeric
1ulburri de metabolism. MG III, seria II, 211-212
39
Complicaii medicale asociate obezitii
Gastrointestinale Litiaz biliar, pancreatit, hernie abdominal, ncrcare gras hepatic
nonalcooic (steatoz, steatohepatit, ciroz), reIlux GE
Endocrine/metabolice Sindrom metabolic, insulinorezisten|, scderea toleran|ei la glucoz, DZ tip
II, dislipidemie, sindrom de ovar polichistic
Cardiovasculare HTA, ateroscleroz (CI), IC congestiv, tulburri de ritm, HTPulmonar,
AVC ischemic, staz venoas, tromboz venoas proIund (TVP), TEP,
varice
Respiratorii Func|ie pulmonar anormal, apnee n somn, sindrom de hipoventila|ie obez
(s. Pickwick)
Musculoscheletice Osteoartrit, gut, dureri ale coloanei dorso-lombare
Ginecologice Menstre anormale, inIertilitate
Genitourinarye Incontinen| urinar de eIort
Oftalmologice Cataract
Neurologice HTIC idiopatic
Cancere EsoIag, colon, VB, prostat, mamar, endometrial, cervical, renal
Postoperatorii Atelectazie, pneumonie, TVP, TEP
5. DISTROFII CHERATINICE
Hipercheratoza
Definitie. hiperproductie de cheratin
Clasificare.
- Ortocherato:. exces de cheratin, dar procesul de cheratinizare este normal (Ir nuclei)
- Paracherato:.
- Strat granular absent
- Nuclei n stratul de cheratin
Locali:are. piele, mucoase
Exemple.
- Clavusul (bttura)
- Boli dermatologice: eczem, psoriazis
Anatomie patologic:
Macroscopie: ngrosarea pielii, mucoasei
Microscopie: strat gros de cheratin fr (ortocheratoz) sau cu nuclei (paracheratoz)
Observatie. la nivelul muocaselor, hipercheratoza poate Iace parte din tabloul leucoplaziei (pat sau
plac alb pe supraIata unei mucoase scuamoase, care nu poate Ii atribuit unei cauze cunoscute). Nu
poate Ii ndeprtat prin raclare (diagnostic diIerential cu candidoza).
Discheratoza
Definitie. cheratinizare anormal, prematur sau imperIect
Microscopie: cheratinizare n celule izolate sau n grupuri celulare situate sub stratul granular
Clasificare.
Discherato:a benign. asociat cu leziuni benigne
Discherato:a malign. n leziuni premaligne sau maligne (cheratinizare intra sau extracelular n
carcinoamele scuamoase)
1ulburri de metabolism. MG III, seria II, 211-212
40
BOLI CU ACUMULRI LIZOZOMALE (1ezaurismoze)
- ~ 40 de boli genetice
- DeIicite enzimatice ereditare distensia lizozomilor prin acumulare progresiv a substratului
leziuni celulare ireversibile
BOALA ENZIMA DEFICITAR METABOLI|II MA1ORI CARE
SE ACUMULEAZ
Sfingolipidoze
Gangliozidoza GM1
(Boala Landing, Morquio tip B)
-galactozidaza Gangliozidul GM 1, oligozaharide
ce con|in galactoz
Tipul 1-inIantil, generalizat
Tipul 2-juvenil
Gangliozidoza GM2
Boala Tay-Sachs u - hexaminidaza Gangliozidul GM2
Boala SandhoII B - hexaminidaza Gangliozidul GM2, globozid
Gangliozidoza GM2, varianta AB Proteina activatoare a
gangliozidului
Gangliozidul GM2
Sulfatidoze
LeucodistroIia metacromatic ArilsulIataza A SulIatid
DeIicit multiplu de sulIataz ArilsulIatazele A, B, C; steroid
sulIataza; iduronat sulIataza;
heparan N-sulIataza
SulIatid, steroid sulIat, heparan
sulIat, dermatan sulIat
Boala Krabbe Galactozilceramidaza Galactocerebrozid
Boala Fabry u-galactozidaza A Ceramid-trihexozid
Boala Gaucher Glucocerebrozidaz Glucocerebrozid
Boala Niemann-Pick: tipurile A si B SIingomielinaz SIingomielin
Mucopolizaharidoze (MPZ)
MPZ I H (Hurler) u-L-Iduronidaza Dermatan sulIat, heparan sulIat
MPZ II (Hunter) L-IduronosulIat sulIataza
Mucolipidoze (ML)
Boala cu incluzii celulare (ML II) si
polidistroIia pseudo-Hurler
DeIicit de enzime IosIorilante,
esen|iale pentru Iormarea
markerului de recunoastere
(MR) a manozo-6-IosIatului;
hidrolazele acide crora le
lipseste MR nu pot Ii
direc|ionate spre lizozomi si
sunt secretate extracelular
Mucopolizaharid, glicolipid
Glicogenoze
Tipul 1 - boala von Gierke G6P-aza Glicogen
Tipul 1 - boala Pompe u-1,4-Glucozidaza (glucozidaza
lizozomal)
Glicogen
Alte boli ale carbohidrajiulor complecyi
Fucozidoza u-Fucozidaza SIingolipide si Iragmente de
glicoproteine ce con|in Iucoz
Manozidoz u-Manozidaz Oligozaharide ce con|in manoz
Aspartilglicozaminuria Aspartilglicosamin-amid
hidrolaza
Aspartil-2-deoxy-2-acetamido-
glicozilamin
Alte boli cu acumulare lizozomal
Boala Wolman Lipaza acid Esteri de colesterol, trigliceride
DeIicitul de IosIataz acid FosIataza acid lizozomal Esteri IosIat
(Robbins, 7th ed)
1ulburri de metabolism. MG III, seria II, 211-212
41
SFIAGOLIPIDOZELE (GAAGLIOZIDOZELE)
Forme.
Gangliozidoze GM1: rare
Gangliozidoza GM2: boala Tay-Sachs
AR; purttori: 1:30 - evrei Ashkenazi (gena HEXA, cr. 15)
Patogene:. deIicit de hexaminidaz A acumulare de gangliozide
Anatomie patologic: depunere pluriorganic (creier, sistem nervos autonom, retin, miocard, Iicat, splin):
neuroni, celule ganglionare, SFM (sistem Iagocitar mononuclear)
Microscopie: celule balonizate, cu vacuole (gangliozide n lizozomi) pozitive la colora|ii pentru grsimi
Forme de boal.
- InIantil - cel mai Irecvent
- Juvenil
- Adult
Clinic, evolujie. n Iunc|ie de tip
- InIantil: debut la 6 luni dup nastere (neuronii destinsi de acumularea gangliozidelor)
- Retardare psihomotorie
- Orbire, surditate, disIagie
- AtroIie muscular
- Paralizii
- Deces la 4-5 ani
- Juvenil: Ioarte rar, debut la 2-10 ani
- DisIunc|ii - cognitiv, motorie
- Disartrie, disIagie
- Ataxie, spasticitate
- Deces la 5-15 ani
- Adult/cu debut tardiv: rar, debut la 20-30 de ani
- Ataxie, deteriorare neurologic progresiv
- ManiIestri psihice: psihoz de tip schizoIrenie, epilepsie
Diagnostic.
- Testare genetic:
- Prin|ii (sIat genetic)
- Produsul de concep|ie: amniocentez
- Dozarea hexaminidazei A serice (tehnica PCR)
- Ex. oItalmologic: pata rosie pe retin - Iovea normal, de culoare rosie, nconjurat de retin palid din
cauza acumulrilor de gangliozidele n celulele ganglionare. (Pata rosie-ciresie - cherry spot- este o
maniIestare nespeciIic, ea Iiind este prezent si n alte boli neurometabolice)
SULFA1IDOZELE (continuare)
Boala Nieman- Pick
AR; Irecven| crescut la evreii Ashkenazi
Patogene:. deIicit de sIingomielinaz (11p15.1-15.4) acumulare de sIingomielin: Iicat, splin, creier (MI)
- Tipul A: activitate enzimatic absent
- Tipul B: activitate enzimatic redus (10 )
Anatomie patologic:
Microscopie optic: celula - macroIag spumos, cu vacuole uniIorme n citoplasm (sIingomielin si colesterol)
Microscop electronic: spirale laminare, concentrice n lizozomi
Corelajii clinico-patologice:
- Splin. splenomegalie
- Ficat. celulele KupIIer si hepatocite hepatomegalie
- Limfoganglioni. mri|i
- Mduva osoas
- Creier.
- AtroIie sever
- Neuronii baloniza|i pierdere + demielinizare
- La jumtate din cazurile de tip A: pat rosie pe retin
1ulburri de metabolism. MG III, seria II, 211-212
42
Forme clinice.
- Tipul A. acut neuronopatic
- Debut precoce (cteva luni)
- Hepatosplenomegalie
- Neurodegenerare progresiv
- Deces 3 ani
- Tipul B. visceral
- Debut n copilria timpurie, adult
- Hepatosplenomegalie
- InIec|ii respiratorii recidivante
- Fr modiIicri neurologice
- Supravie|uire adult
MUCOPOLIZAHARIDOZE
Patogene:. deIicit genetic al enzimelor lizozomale implicate n degradarea mucopolizharidelor
(glicozaminoglicani)
Variante: MPZ I-VII: AR; Sindromul Hunter: X-linkat
Clinic.
- Hepatosplenomegalie
- Anomalii scheletice
- Leziuni valvulare
- Depozite subendoteliale arteriale - n coronare
- Leziuni cerebrale
Anatomie patologic: acumulare de MPZ n:
- Fagocitele mononucleare (ex. celulele KupIIer)
- Celulele endoteliale
- Neuroni
- Hepatocite
- Fibroblaste
- PMN
Microscopie: celule balonizate, cu citoplasm clar (vacuole mici, PAS)
MPZ I: Sindromul (Boala) Hurler
Trsturi clinice.
- Piticism
- Trsturi Iaciale grosolane
- Hipotelorism
- Macroglosie
- OpaciIierea corneei
- Redoare articular
- Retardare mintal
- Anomalii scheletice
Prognostic. deces 10 ani
GLICOGENOZE
Definijie. grup de sindroame genetice caracterizate printr-un deIect metabolic al sintezei sau al catabolismului
glicogenului
- 11 Iorme; 9 cu aIectare muscular, 2 Ir (I,IV)
Transmitere. AR (excep|ie tipul VIII X-linkat)
Clasificare. n Iunc|ie de enzima deIicitar
- Tipul hepatic - boala von Gierke (I)
- Acumulare n Iicat
- Hipoglicemie
- Tipul miopatic - boala McArdle (V), tipul VII
- Acumulare n muschi
- Crampe musculare dup eIort
- Nu creste lactatul sanguin dup eIort (blocarea glicolizei)
1ulburri de metabolism. MG III, seria II, 211-212
43
- Tipuri variabile - boala Pompe (II)
- Acumulare pluriorganic
- Deces precoce
Boala von Gierke (tipul I)
Biochimic. deIicien|a G6P-azei (17q21)
Clinic.
- Convulsii (hipoglicemiei)
- Xantoame cutanate (hipertrigliceridemie)
- Gut (niveluri crescute ale acidului uric)
- Hepatosplenomegalie (glicogen)
- Renomegalie (glicogen)
- Retardarea cresterii (mecanisme multiple)
Laborator.
- Hipoglicemie
- Hipertrigliceridemie
- Hiperuricemie
Anatomie patologic:
Macroscopie: Iicat, rinichi - palide, Ierme, mari
Microscopie: ncrcare cu glicogen
- Hepatocite: citoplasma, nucleu
- Rinichi: celulele tubilor din cortical
Boala Pompe (tipul II) (glicogenoz generalizat)
Biochimic deIicit de maltaz acid (muta|ii ale genei GAA - 17q25.2-q25.3) acumulare de glicogen nedegradat
n lizozomii unor celule
Clinic.
- Forma cu debut la sugari.
- Cardiomegalie masiv
- Hipotonie muscular
- InsuIicien| cardiorespiratorie
- Deces n 1-2 ani
- Jarianta fuvenil i adult.
- Prognostic mai bun
- Predomin aIectarea muscular (miopatie cronic)
- Anatomie patologic:
- Microscopie: vacuole cu glicogen n lizozomi:
- Hepatocite: n citoplasm (vacuole mari, aspect dantelat)
- Fibre musculare (striate, cardiace, netede)
- LimIocite
Boala Andersen (tipul IV)
Biochimic. amiloglucan - transIeraz acumulare de amilopectin
Foarte rar
Depuneri: Iicat, inim, muschi, SN
Evolujie. deces la 2-4 ani (ciroz hepatic)
Boala McArdle (tipul V)
Biochimic. deIicit de IosIorilaz muscular (gena PYGM, 11q13)
Caracteristic. acumularea glicogenului n muschii scheletici (blocarea glicolizei)
Clinic. debut la adolescen|i sau adul|i tineri - crampe dureroase la eIort mioglobinurie insuIicien| renal