Tiganiada sau Tabara tiganilor ( Ion Budai- Deleanu) Tiganiada sau Tabara tiganilor epopee tragico-comico- eroico, a ramas

n doua redactiuni. Cea mai veche dateaza din 18 - data pusa de poet, este mai stu!oasa si mai complicata, printr-o actiune parazitara, prezent"nd ispravile gen Don #ui$ote ale nemesului Becicherec Istoc din %ram &aza n cautarea ,,dulcineei sale 'nghelina. ' doua redactie cu data de 1( )ai 181(, suprima aceasta e*crementa si este !orma cea mai echili+rata si mai artistica a poemului. Tiganiada- este de !apt un poem etnologic n care e!ectele sunt o+tinute prin e*ces de documentatie. ,an!aronada, poltroneria, milogeala, spiritul de harmalaie si oar+a n!uriere sunt aspecte tri+ale tipice, pe care poetul le-a condensat ntr-un lim+a$ de-o tiganie ma*ima, sintetic totusi si cu mirosuri ardelenesti. -avoarea ncepe c"nd tiganii si !ormulasera dialectal ,,idealulde natie li+era. ,, Noi tiganii sa avem tarisoara, Unde sa him numai noi da noi ! .. Sa avem sate, casi, gradini s-ogoare, Si da toate, ca s-altii mai apoi, Zau, privind la lucruri asa rare, Ca si cnd treaz fiind, as visa mi pare. De!ilarea romilor decurge cu zgomote e*otice, un adevarat muzeu !onetic. /roii, larmuitori, vor+esc mereu si discursul plictisitor n opera clasica, ia aici !orme de comedie. 0iganii +lestema, se milogesc, se $ura, se ndeamna, etc. )ergerea lui 1arpangel la iad si rai e o m+inare de vami ale vazduhului din viata s!"ntului 2asile, cu privelisti de ,,paese di Cuccagua, aduse umoristic la modul dantesc si povestite tiganeste. 3oul 'lighieri are un ,, purtator, o ,,povatasi nt"lneste pe tatasau. /conomia lumii eterne se e*prima cu imagini si dialoguri dialectale. ,, !azui pe toti dracii n pielea goala, Cu coarne n frunte, cu nas de cne, "este tot mn#iti cu neagra smoala $rnci de urs avnd si coate spne, %chi de &uha, da capra picioare S-aripi da liliac n spinare. /popeea lui Deleanu, este singura de acest !el n literatura rom"na, si a ramas trei s!erturi de veac n manuscris, !iind tiparita prima data a+ia n 1845-1844. /a respecta n mare masura caracteristicele speciei, cu precizarea pe care o !ace nsusi autorul, 6eonachi Dianeu( anagrama de la Ianachi Deleanu) n 1rologul si /pistolia nchinatoare catre )itru 1erea ( anagrama de la 1etru )aer, )aior),, vestit cntaret- ca Tiganiada e ,, o alegorie n multe locuri, unde prin tigani se nteleg s-altii carii tocmai asa au facut si fac ca si tiganii oarecnd. Cel ntalept va ntalege' 7n cele 1( C"nturi ale epopeii se nlantuie, ntr-o des!asurare unitara numeroase nt"mplari. 1regatindu-se de raz+oi mpotriva turcilor, 2lad 0epes hotareste eli+erarea tiganilor si le sta+ileste ,,mosia ntre $ar&atesti si (nimoasa. 1entru a zadarnici planurile voievodului crestin ,-atana, !ura pe 8omica, logodnica lui 1arpangel. 7n cautarea ei,1arpangel a$unge la palatul vra$it, unde, n chip miraculos, se trezeste cu 8omica. Interventia s!"ntului -piridon, protectorul !ecioarelor,

!ace sa dispara din nou 8omica. Caut"nd-o n continuare, 1arpangel, nt"lneste pe 'rgineanu, viteaz renumit,care, +"nd din !"nt"na cu apa care moleseste, cade ntr-un somn letargic. Dimpotriva, +"nd din apa care n!lacareaza,1arpangel se echipeaza cu armele voinicului si se pregateste sa-I atace pe turci. 7si aduce aminte de 8omica si rataceste !ara tinta p"na nt"lneste pe turci tocmai n clipa c"nd acestia atacau ta+ara tiganilor. 7i alunga pe turci, nspaim"ntati mai mult de stralucirea armurii lui, dar, nendem"natic, cade de pe cal si-si !r"nge oasele. / salvat de mama lui, Br"ndusa, care-l duce n ta+ara unde-l asteapta 8omica. 7n timpul tuturor acestor peripetii ale lui 1arpangel, n ta+ara tiganilor, ,lorescul, un +un povestitor, relateaza !aptele de arme ale lui 0epes, care a$utat de cetele de s!inti ce se lupta cu demonii, a$utoarele turcilor, i n!r"nge pe acestia. De alta parte tiganii comandati de 0andaler, se lupta cu o cireada de +oi(0andaler i s!atuise sa tina ochii nchisi, pentru a avea mai mult cura$)si a$ung n ta+ara plina de provizii a turcilor, care tocmai o parasisera. 6a nunta cu 8omica,1arpangel povesteste cele vazute n calatoria sa prin rai si prin iad. 0iganii se hotarasc sa-si ntemeieze un stat al lor, drept care trimit delegati ntr-o adunare care sa deli+ereze asupra !ormei de guvernam"nt.monarhie,repu+lica sau guvernare mi*ta. Dez+aterea nsa degenereaza n +ataie, tiganii se raz+oiesc si se ucid ntre ei. Cei ramasi se mprastie. 7n urma tradarilor si a uneltirilor +oieresti, precum si a unei hotar"ri divine,2lad 0epes, pleaca n pri+e$ie. 'rmata nsa e pregatita sa continue lupta pentru li+ertate si noul comandant,8om"ndor e*prima ast!el hotar"rea luata chiar mpotriva vointei ceresti. ,,-i deaca-I hotar"t din vecie 1atria sa caza !ara vina, 'ceaias9soarte s-a noastra hie. %n morm"nt ne-astupe s-o tarina: 2ra$masului alta nu ram"na, ,ar9 pam"ntul si slava rom"na:9 %ltimele versuri ale epopeii sunt si ele semni!icative pentru dorinta arzatoare de li+ertate, pusa n cumpana cu nsasi viata. 7ntr-un glas, armata lui 0epes cere lui 8om"ndor. ,, Du-ne (strig"nd), macar n ce parte , ;ri la slo+ozenie sau la moarte:9 Compozitia epopeii se evidentiaza usor./*ista doua planuri principale. unul real, concret-istoric, n care evolueaza 2lad 0epes, armata sa, ta+ara turceasca,tiganii<celalalt !antastic, alcatuit din locuri vra$ite. rai,iad,etc. populat cu s!inti, ngeri,draci. 7ntre aceste doua planuri principale penduleaza,1arpangel-adevarat erou de epopee, dar de epopee alegorica- care le aduna laolalta n structura operei, completata cu alte numeroase planuri secundare si actiuni episodice. Tiganiada = satirizeaza pe cale alegorica, or"nduirea !eudala si institutiile acesteia. 'utorul n-a intentionat deloc sa caracterizeze pe tigani, asa cum cercetatorii literari ai trecutului si vechile manuale scolare s-au ntrecut n a ne arata, vr"nd s-a+ata atentia de la satira ce avea alte tinte de atac, +ine precizate. ,,)uza c"rtitoare9 a poetului este glasul de protest al maselor su+$ugate./ limpede ca acest protest viguros si hotar"t nu a putut degenera n o caricatuzare ie!tina a tiganilor nc"t ntreaga opera sa !ie o satirizare a acestor o+iditi si persecutati. ; atare rastalmacire pro+eaza nu at"t o opacitate n sesizarea !ondului de idei al operei, c"t o vadita intentie de

a disimula atacul scriitorului care lovea cu putere n o or"nduire ce apasa propriul sau popor. Budai-Deleanu a !ost silit de mpre$urari sa dea un caracter aluziv operei sale, deoarece satira nu putea sa !ie directa. 0ot din aceasta pricina si-a ascuns si numele su+ anagrama 6eonachi Dianeu. Intentia nu-I de denigrare, ci de determinarea unui colorit etnic si social. Dealt!el, desi scriitorul si-a propus,,a metahirisi multe cuvinte si voroave dupa gustul tiganesc le*icul operei nu e derivat din lim+a tiganeasca, ci se alcatuieste din regionalisme ardelene si pronuntii alterate( ahaia,ahasta, hie,etc.). Budai-Deleanu are intuitia, pe care a posedat-o ntr-un grad ma*im la noi Caragiale, a intentiilor ver+ale, care trezesc rezonanta a!ectiva a persona$elor si actiunilor sugerate. >ara+et I+raileanu a scris pe vremuri un studiu de mare su+tilitate pe marginea numelor proprii ale eroilor lui Caragiale. Dar onomastica lui Budai-Deleanu prin a+undenta si de*teritatea ei e*presiva, pare a-l anticipa pe marele satiric. '!ara de 1arpangel,0andaler si 8omica, care sunt mai des nt"lniti n cuprinsul poemei, n Tiganiada, scriitorul mai mentioneaza pe. Borosm"ndru,Corcodel,>oleman, -osoi, 'ordel,>ara!ir, -!"rcu,Ciuciu, >ogul,Cucavel, >avan,1arnavel,Dondu,-perlea,>hiol+an, >"rdea, )ozoc,Bam+u,Ciurila,Bala+an,1urdea si multi altii. Tiganiada = este ast!el o epopee cu +ogate elemente alegorice, cu o actiune de evenimente eterogene, des!asurate pe planuri multiple. De aceea, n universul epic al Tiganiadei, de la evenimentul istoric, real, se !ace adeseori saltul ntr-o lume imaginara, oamenii, s!intii si demonii nt"lnindu-se pe cele mai diverse traiecte ale e*istentei. 'lternanta de evenimente si persona$e se con$uga n permanenta cu mutatia viziunii asupra lumii. 0ragica sau comica, aceasta viziune constituie n cele din urma o modalitate de evaluare a persona$elor n lumina unui ideal care se con!igureaza cu destula claritate. 1rezenta alegoriei n aceasta epopee i permite scriitorului sa opereze cu un anumit trans!er de planuri dintr-o realitate n alta, ceea ce duce n acelasi timp si la ampli!icarea !ortei satirice din acest poem epic de idei. /popee eroi-comico-satirica, Tiganiada poate !i nteleasa la $usta ei valoare numai daca este apreciata ca o alegorie al carei plan !ictiv este adeseori su+stituit unui plan real cu caracter istoric si national. /ste adevarat ca ntre cele doua planuri nu e*ista ntotdeauna o deplina echivalenta. 0otusi nentelegerea implicatiilor acestei alegorii, ncarcata cu un sens !igurat, poate duce la concluzii de-a dreptul !alse, cum au !ost acelea ale lui 'ron Densusianu, re!eritoare la Tiganiada, apreciata doar ca o satira vehementa la adresa tiganilor. Bi+liogra!ie selectiva. 1. (. @. B. Ion Budai-Deleanu = Tiganiada, /ditura )inerva,Bucuresti, 1?81. >eorge Calinescu-Istoria literaturii romne, /ditura )inerva, Bucuresti, 1?8@. 1aul Cornea- Studii de literatura romna moderna, /.1.6., Bucuresti, 1?A(. 8omul )unteanu- Studiu introductiv la I.Budai-Deleanu-Tiganiada, /ditura 0ineretului,Bucuresti, 1?AA, Colectia ,,6Cceum9. 5. Ion ;ana- Studiu introductiv la Tiganiada , /.1.6. Bucuresti, 1?5@. 1ro!. ,lorina =Claudia 'rgCelan