Sunteți pe pagina 1din 1

Tudor Arghezi - Adam si Eva

Urndu-i-se singur n stihii, A vrut si Dumnezeu sa aiba-n cer copii Si s-a gndit din ce sa-i faca, Din borangic, argint sau promoroaca, Frumosi, cinstiti, nevinovati Se puse-asezamntu! dintre frati Dar i-a iesit cam somnoros si cam Trndav si naravas stramosu! meu Adam" #a !-a facut, cum am af!at, #u praf si nite!us scuipat" #a sa ncerce daca un a!toi De stea putea sa prinda pe noroi, #a, de urt, scuipnd n patru zari, Stingher, Facuse si !umini!e din cer Dar iata ca !-a nimerit, Din pricina a!uatu!ui, gresit, Si ca Adam, ntiu! fiu A! Domnu!ui, iesise, parca, si zbanghiu $u-i vorba, nici o poza nu ne-nvata #um ar fi fost omu! dinti !a fata $ici unda !acu!ui nu !-a pastrat, %n care se-og!indea !a scapatat &uterea !ui dumnezeiasca, Dormind mereu, cata sa-! mai trezeasca" '-a rupt un os din coaste, ceva, Si-a zamis!it-o si pe Eva (ai poti casca de !ene, iarasi, #nd ai o sora si-un tovaras) S-au !uat de mini si-au cutreierat *radina toata-n !ung si-n !at Sa nu te miri ca, sovaind si mici, +i se ,u!ea si nasu! prin urzici

S-ar putea să vă placă și