Sunteți pe pagina 1din 15

MEMORIU TEHNICO-JUSTIFICATIV

Scopul lucrarii de fata a fost proiectarea legaturii rutiere intre obiectivele A si B marcate pe planul de situatie. Drumul proiectat are o lungime de L = 288.39 m, se incadreaza in clasa tehnica IV, viteza de proiectare este de 40 km/h, iar declivitatea maxima admisa in profil longitudinal este de 7%. Profilul transversal are urmatoarele caracteristici: Acostamente consolidate de 1m cu panta de 4%; Parte carosabila cu 2 benzi cu latimea de 3,5 m si panta de 2,5%; Dispozitive de colectare si evacuare a apelor atat in profil longitudinal cat si in profil transversal; Drumul a fost proiectat cu sistem rutier nerigid dimensionat atat la traficul actual cat si la traficul de perspectiva tinand cont de durata normata de functionare de 7 ani. Curbele de nivel sunt amplasate la 1m echidistanta intre liniile de curba secundare si la 5m echidistanta intre liniile de curba principale. La stabilirea traseului s-a avut in vedere urmarirea pe cat s-a putut de mult a liniei calauze A-B. S-a folosit un numar de 9 picheti intermediari plus 8 picheti in punctele principale. Linia rosie a traseului s-a fixat astfel incat declivitatile sa fie line si volumul umpluturilor sa fie cat mai apropiat de volumul sapaturilor. Tipul terenului de fundare e un teren de tip P4. Tipul climatic este 1. Traficul de calcul a rezultat in valoare de: Nc=1,297 m.o.s. Pentru Calderom s-au folosit urmatoarele date: 1) Pamant de fundare: Grosimea semifinita Modul de elasticitate dinamica: p = 80 MPa Coef lui Poisson: = 0.35 2) Strat de fundatie: Balast Grosimea = 20 cm Modul de elasticitate dinamica: p = 300 MPa Coef lui Poisson: = 0.27 3) Strat de baza: Macadam Grosimea = 20 cm Modul de elasticitate dinamica: p = 600 MPa Coef lui Poisson: = 0.27 4) Imbracaminte 2 Grosimea = 10 cm Modul de elasticitate dinamica: p = 3000 MPa Coef lui Poisson: = 0.35

5) Imbracaminte 1 Grosimea = 10 cm Modul de elasticitate dinamica: p = 3600 MPa Coef lui Poisson: = 0.35

Tema lucrarii
SC ALPHA SRL Constanta doreste proiectarea unor drumuri de acces tehnologice cu latimea partii carosabile de 7m si cate un acostament stanga-dreapta partii carosabile de 1m latime pentru a asigura accesul utilajelor si echipamentelor in zona industriala care urmeaza a se construi. Drumurile tehnologice se incadreaza in clasa tehnica 4, viteza de proiectare este de 40km/h, iar declivitatea maxima admisa este de 7%. Strada rutiera este de tip flexibil si se va amenaja pe toata partea carosabila iar acostamentul este impietruit. Structura rutiera va avea urmatoarea alcatuire propusa: imbracaminte beton asfaltic BA16 strat de baza din arobate bituminoase AB2 strat de fundatie din patra sparta strat anticapilar din nisip strat de forma cu grosime recomandata de 15 cm

In amplasament, urmare a realizarii studiului geotehnic s-a determinat ca tipul pamantului este P4 cu modului de deformatie liniara de 80 MPa. Proiectul va cuprinde A. B. Piese scrise Memoriu general de prezentare a solutiei tehnice alese Breviar de calcul pentru sistemul rutier si pentru volumul de terasamente Tehnologia de executie pentru strada rutiera in ansamblul ei, inclusiv pentru lucrarile de terasamente Piese desenate Plan de situatie scara 1:1000 : planul tema cu linii de nivel, traseul drumului proiectat reprezentat prin axul drumului, platforma carosabila, acostamentul si ampriza, limita in plan a zonei pe care se executa terasamentue; Profil longitudinal scara 1:100 si 1:1000, care cuprinde: reprezentarea liniei terenului in axul drumului, precum si linia rosie, respectiv linia proiectata in axul drumului, declivitati, racordari verticale, lucrari de arta, etc. Profil transversal tip scara 1:50 care va cuprinde: detalii de amenajare, inclusiv straturile structurii rutiere; Profile transversale caracterizate in toti pichetii scara 1:100 Diagrama miscarii pamantului la lucrari de teresamente

Tema de proiect va avea atasate: studiul geotehnic plan de situatie pe care vor fi marcate pozitile de inceput si de sfarsit a drumului, inclusiv cota obligatorie a platformei industriale ridicarea topo sau plan cu curbe de nivel incarcarile maxime care vor trebuii suportate de drumul tehnologic

1. RACORDAREA ALINIAMENTELOR CU ARCE DE CERC Aliniamentele se racordeaza intre ele, cel mai frecvent, prin curbe arc de cerc, a caror raza trebuie sa fie mai mare sau egala cu raza minima. Raza minima se alege functie de viteza de proiectare si de tipul drumului. Curbele folosite pentru racordarea traseului se definesc prin elementele lor caracteristice. Elementele principale care definesc curbele arc de cerc sunt urmatoarele: unghi de varf U ( sau g) marimea razei arcului de cerc R ( m) marimea tangentei T ( m) lungimea arcului de cerc C (m) marimea bisectoarei B ( m)

Fig. 1 - Elementele curbei arc de cerc

1.1. Curba dintre aliniamentul 1 si aliniamentul 2 Am ales raza R = 80 m Unghiul U a fost masurat pe plan si U = 145O Unghiul c a fost masurat pe plan si c = 28O Lungimea curbei arc de cerc C = 39.10 m Marimea tangentei este marimea segmentului cuprinsa intre varful de unghi si punctul teoretic de tangenta. Ea se determina din triunghiul TiVO:

Marimea bisectoarei este marimea segmentului VB, cuprins intre varful de unghi si punctul teoretic de bisectoare: ( ) ( )

1.2. Curba dintre aliniamentul 2 si aliniamentul 3 Am ales raza R = 80 m Unghiul U a fost masurat pe plan si U = 154O Unghiul c a fost masurat pe plan si c = 26O Lungimea curbei arc de cerc C = 36.30 m Marimea tangentei este marimea segmentului cuprinsa intre varful de unghi si punctul teoretic de tangenta. Ea se determina din triunghiul TiVO:

Marimea bisectoarei este marimea segmentului VB, cuprins intre varful de unghi si punctul teoretic de bisectoare: ( ) ( )

Din considerente legate de siguranta circulatiei aliniamentele (Al1, Al2, Al3) trebuie sa aiba o lungime mai mare sau cel putin egala cu 1.4Vp 2. ELEMENTELE PROFILULUI LONGITUDINAL Profilul longitudinal este proiectia pe un plan vertical a intersectiei cu un plan a liniei proiectate su a liniei terenului prin axul drumului. Pentru raportarea liniei terenului in profilul longitudinal sunt necesare parcurgerea mai multor etape de lucru: 2.1. Pichetarea traseului legaturii rutiere in planul de situatie Pentru a putea desena linia terenului in profil longitudinal este nevoie ca pentru inceput sa se faca pichetarea traseului legaturii rutiere dintre punctele A si B. Aceasta presupune alegerea de puncte pe axul caii de comunicatie in planul de situatie, care prin pozitie si cota, sa ne permita trasarea liniei terenului in plan vertical. Pichetii se fixeaza dupa cum urmeaza: in punctele de la inceput si sfarsitul traseului, adica in punctele denumite origine respectiv destinatie in punctele caracteristice ale traseului si anume punctele de tangent si de bisectoare ale curbelor in planul de situatie la intersectia traseului cu curbele de nivel la intersectia cu alte cai de comunicatie

Pichetii situati in punctele de inceput si de sfarsit ale traseului si in punctele caracteristice isi pastreaza notatia(A,B,Ti,Te), iar restul vor fi numerotati cu cifre arabe de la 1 la n. 2.2. Investigarea datelor referitoare la teren Dupa incheierea operatiei de pichetare se trece la culegerea de informatii referitoare la configuratia terenului. Astfel se vor masura pe planul de situatie distantele dintre picheti. Se vor nota si cotele terenului in toti picheti. Pentru pichetii amplasati intre doua curbe de nivel cota lor se va stabili prin interpolare liniara intre cotele acestora.

Calculul cotelor Ti1, Te1,B1 Ti2, Te2,B2

In figura 1 avem urmatoarele notatii: C1 cota numarul 1 C2 cota numarul 2 X si Y distantele masurate pe plan pana la punctul T T tangeta de intrare/iesire Z distanta de la cota C1 pana la T

2.2.1.

Tangenta de intrare 1

2.2.2. Tangenta de iesire 1 C1 = 358 m; C2 = 359 m; X = 19 m; Y = 15 m; m Te1 = 358.56 m

C1 = 357 m; C2 = 358 m; X = 15 m; Y = 12.5 m; m Ti1 = 357.55 m

2.2.3.

Bisectoare 1

2.2.4.

Tangenta de intrare 2

C1 = 358 m; C2 = 359 m; X = m; Y = 34 m; m B1 = 358.06 m

C1 = 360 m; C2 = 361 m; X = 16 m; Y = 4 m; m Ti2 = 360.8 m

2.2.5. Tangenta de iesire 2

2.2.6.

Bisectoare 2

C1 = 362 m; C2 = 363 m; X = 15 m; Y = 5 m; m Te2 = 362.75 m

C1 = 361 m; C2 = 362 m; X = 12 m; Y = 1 m; m B2 = 361.92 m

2.3. Intocmirea foii de pichetaj Nr pichet A 25 1 34,5 2 15 Ti1 16,75 3 2,79 B1 19,55 Te1 14 4 31 5 15 Ti2 4,19 6 13,96 B2 1,4 7 16,75 Te2 6,5 8 32 9 40 B 288,39 365 248,39 364 216,39 363 Al3 = 70 m 209,89 362,75 193,14 362 191,74 361,92 177,78 361 173,59 360,8 U = 154 R = 80 m T = 18,47 m C = 36,30 m B = 2,10 m 158,59 360 127,59 359 113,59 358,56 Al2 = 60 m 94,04 358,06 91,25 358 74,50 357,55 U = 145 R = 80 m T = 19,94 m C = 39,10 m B = 2,45 m 59,50 357 25 356 Distanta intre picheti Distanta cumulata Cota teren 355 Al1 = 79,5 m Configuratie traseu in plan

2.4. Calculul elementelor geometrice in profil longitudinal Dupa reprezentarea terenului in profil longitudinal pe baza foii de pichetaj, urmeaza trasarea liniei rosii (proiectului). Linia rosie este linia pe care se gasesc cotele legaturii rutiere proiectate in axul sau in fiecare pichet de pe parcursul traseului. Trasarea liniei rosii se face pe baza unor criterii tehnice, economice si estetice de incadrare in zona traversata. Dupa fixarea liniei proiectului este necesar sa se faca urmatoarele calcule.

2.4.3.

Calculul lungimii pasilor de proiectare

2.4.4.

Calculul declivitatilor

unde: CPA = CTA

unde: CPB = CTB

2.2.3.

Calculul cotelor liniei proiectului (rosii) si 2.2.4. Calculul diferentelor in axul caii

Pichet A 1 2 Ti1 3 B1 Te1 4 5 Ti2 6 B2 7 Te2 8 9 B

l (m) 0 25 34,5 15 16,75 2,79 19,55 14 31 15 4,19 13,96 1,4 16,75 6,5 32 40

CP 355 355,88 357,08 357,61 358,19 358,29 358,98 359,47 360,55 361,08 361,22 361,71 361,76 362,35 362,57 363,69 365,00

CT 355 356 357 357,55 358 358,06 358,56 359 360 360,8 361 361,92 362 362,75 363 364 365

diferente in ax 0 -0,125 0,082 0,057 0,194 0,231 0,416 0,466 0,551 0,276 0,222 -0,209 -0,240 -0,404 -0,426 -0,306 0

Cu aceste elemente calculate se completeaza cartusul plansei profilului longitudinal rubricile: Declivitati, Cote Proiect si ulterior Diferente in ax.

2.3. Calculul racordarii verticale

Fig. 2 Elementele racordarii verticale

Fig. 3 Calculul tangentei trigonometrice a unghiului dintre declivitati

|(

)|

Raza racordarilor concave se stabileste pe baza urmatoarelor criterii: confortul circulatiei vizibilitatea in timpul noptii

Confortul circulatiei, constand in lipsa socurilor la parcurgerea schimbarilor de declivitate. Vizibilitatea in timpul noptii se refera la circulatia cu ajutorul luminii farurilor, conditia necesara fiind ca distanta de iluminare a farurilor sa fie mai mare decat distanta de franare.

Marimea tangentei T rezulta in functie de unghiul la centru:

Din considerente constructive marimea tangentei trebuie sa fie cel putin egala cu 20 m (adica lungimea unui camion cu remorca) Deoarece tangenta T=5.90 m nu este mai mare sau cel putin egala cu 20 m, se impune adoptarea unei tangete T=20 m si se va recalcula raza de racordare verticala.

10

Fig. 4 - Racordare verticala concava in pichetul 5 2.4. Amenajarea caii in curba Conform normelor tehnice in vigoare, supralargirea se considera necesara pentru curbele avand raza mai mica de 226 m. 2.4.1. Amenajarea supralargirii in curba

In norme, supralargirea este cea calculata pentru o singura banda de circulatie, iar in cazul unui drum cu doua sau mai multe benzi, valoarea supralargirii totale s se obtine cu relatia:

unde n este numarul benzilor de circulatie.

Pentru un drum cu doua benzi de circulatie, cu raza curbei R = 80 m, supralargirea este s = 2 x 53.5 = 107 2.4.2. Amenajarea suprainaltarii in curba

110 cm.

Formula generala a suprainaltarii este:

( pentru K= 20, formula devine:

Pentru o viteza de proiectare data si un coeficient de frecare impus in functie de confortul dorit, se pot clasifica razele dupa forma si valoarea inclinarii transversale a caii in curba, astfel: raze recomandabile, raze curente si raze minime.

11

Rr raza recomandabila, este raza pentru care este posibila pastrarea acelorasi sectiuni transversale in curba ca si in aliniament, adica sub forma de acoperis, cu doua pante transversal. Rc raza curenta este raza pentru care profilul transversal este convertit din forma de acoperis in forma de streasina, cu aceasi panta ca in aliniament. Rm raza minima este raza pentru care profilul transversal este supra inaltat, luand in considerare frecarea si panta transversala maxima admisa. Elemente geometrice in plan orizontal Viteza de proiectare V [km/ora] Elementele geometrice 120 100 180 60 50 40 Raze minime Rm ale curbelor arc de cerc [m] Raze curente Rc ale curbelor arc de cerc [m] Raze recomandabile Rr, ale curbelor arc de cerc [m] Raze minime ale curbelor principale ale serpentinelor [m] Raze minime ale curbelor auxiliare ale serpentinelor 650 1500 2000 450 1000 1600 240 620 1125 125 380 625 30 125 95 270 450 25 95 60 170 275 20 70

30 35 90 175 20 50

25 25 70 110 20 35

2.5. Amenajarea in spatiu Trecerea de la profilul transversal din aliniamentul acoperis cu doua versante plane la profilul transversal in forma de streasina cu o singura inclinare, spre interiorul curbei se numeste amenajare de spatiu. Aceasta se realizeaza prin doua operatii distincte: convertirea, care consta din transformarea profilului cu doua pante intr-un profil cu panta unica, egala cu cea din aliniament suprainalteara, care consta din cresterea treptata a valorii pantei transversale de la cea din aliniament pana la panta maxima din viraj

Lungimea pe care se efectueaza convertirea si suprainaltarea coincide cu lungimea curbei progresive L si se numeste rampa de racordare. Convertirea se realizeaza pe lungimea d prin rotirea deverului negativ in jurul axei drumului, pana se obtine un profil cu panta unica, egala cu valoarea cu cea din aliniament. Suprainaltarea se realizeaza prin rotirea profilului unic cu dever pozitiv de panta ia in jurul axei partii carosabile, pana se obtine panta de suprainaltare is a virajului pe lungimea (L-d).

12

Suprainaltarea se mai poate efectua si prin rotirea profilului unic convertit in jurul muchiei interioare sau exterioare a partii carosabile

Fig. 5 - Rampa de racordare

Fig. 6 - Rotirea profilului transversal suprainaltat in jurul muchiei interioare

Cunoscand latimea partii carosabile B=7 m, pantele din aliniament ia si din curba suprainaltata is, se pot inlocui:

Pentru ambele curbe

Pentru supralargire ( )

13

2.6.

Calculul volumelor de terasamente Distanta intre picheti RAMBLEU Suprafete Volum (mp) (mc) Total Medii 0 25 0 0 34,5 0,6 1,2 15 1,3 1,4 16,75 1,225 1,05 2,79 0,975 0,9 19,55 2,64 4,38 14 4,13 3,88 31 3,88 3,88 15 4,15 4,42 4,19 3,255 2,09 13,96 1,045 0 1,4 1,03 2,06 16,75 1,03 0 6,5 0 0 32 0 0 40 0 0 0 1,33 0 5,4 3,365 134,60 1,33 0 6,97 6,185 197,92 5,4 3,37 134,60 17,25 6,48 6,725 43,71 6,97 6,19 197,92 1,44 2,98 4,73 79,23 6,48 6,73 43,71 14,59 3,12 3,05 4,27 5,04 5,76 96,48 13,64 0 1,56 21,78 3,12 4,08 5,71 62,25 0 0 0 2,09 2,61 36,37 120,28 0 0 0 4,42 3,26 13,64 57,82 0 0 0 3,88 4,15 62,25 51,61 0 0 0 3,88 3,88 120,28 2,72 2,45 1,225 23,95 4,38 4,13 57,82 20,52 2,24 2,345 6,54 3,35 3,87 75,56 19,50 1,71 1,975 33,08 3,29 3,32 9,26 20,70 0,19 0,95 14,25 3,11 3,20 53,60 0 1,34 0,765 26,39 1,39 2,25 33,75 DEBLEU Suprafete Volum (mp) (mc) Total Medii 1,96 1,65 41,25 1,34 1,37 47,09 AMPRIZA Suprafete Volum (mp) (mc) Total Medii 1,96 1,65 41,25

Nr. Pichet A 1 2 Ti1 3 B1 Te1 4 5 Ti2 6 B2 7 Te2 8 9 B

Pozitie km 0+0,00 0+025 0+059,50 0+074,50 0+091,25 0+091,04 0+113,59 0+127,59 0+158,59 0+173,59 0+177,78 0+191,74 0+193,14 0,209,89 0+216,39 0+249,39 0+288,39

14

PROGRAM CALDEROM DRUM: DJ 100 Sector omogen: km 0+000 - 0+ 288.39 Parametrii problemei sunt: Sarcina..... 57.50 kN 0.625 MPa 17.11 cm

Presiunea pneului Raza cercului

Stratul 1: Modulul 3600. MPa, Coeficientul Poisson .350, Grosimea 10.00 cm Stratul 2: Modulul 3000. MPa, Coeficientul Poisson .350, Grosimea 10.00 cm Stratul 3: Modulul 600. MPa, Coeficientul Poisson .270, Grosimea 20.00 cm Stratul 4: Modulul 300. MPa, Coeficientul Poisson .270, Grosimea 20.00 cm Stratul 5: Modulul 80. MPa, Coeficientul Poisson .350 si e semifinit

R E Z U L T A T E: R cm Z cm sigma r epsilon r epsilon z MPa microdef microdef

.0 -20.00 .0 20.00 .0 -40.00 .0 40.00 .0 -60.00 .0 60.00

.470E+00 .123E+03 -.170E+03 .340E-01 .123E+03 -.332E+03 .705E-01 .109E+03 -.150E+03 .256E-01 .109E+03 -.220E+03 .398E-01 .116E+03 -.143E+03 .272E-02 .116E+03 -.293E+03

15

S-ar putea să vă placă și