Cuprins: Capitolul 1 Elemente introductive despre moneda unica europeana.......................................................................................3 Capitolul 2 Etapele introducerii monedei unice europene......

6
2.1. Etapa I Infiintarea Bancii Centrale Europene si stabilirea membrilor UEM.........6 2.2. Etapa II Faza tranzitionala 1999-2 1...................................................................! 2.". Etapa III #unerea in circulatie a biletelor si a mone$elor Euro...........................9 Formele bancnotelor si culoarea lor %...........................................................................1 Bancnota $e 2 euro...................................................................................................1 Bancnota $e & ...............................................................................................................1 Banconta $e 1 .............................................................................................................1 Bancnota $e 2 .........................................................................................................1 Bancnota $e & .........................................................................................................1 2.'. Etapa I( Euro $e)ine sin*urul mi+loc $e plata..................................................1

Capitolul III De ce a fost introdus euro? Avantaje si de avantaje euro..........................................................................12

".1. ,ecesitatea intro$ucerii euro................................................................................12 ".2. -)anta+ele euro.....................................................................................................1" ".2.1. -)anta+ele euro pentru Europa%.....................................................................1" ".2.2. -)anta+ele euro pentru economia mon$iala..................................................1& ".". .eza)anta+e euro%..................................................................................................1& ".'. #osibilele probleme care ar fi putut sau ar putea sa apara ca urmare a intro$ucerii mone$ei euro..................................................................................................................16 ".&. Costurile intro$ucerii euro....................................................................................16

Capitolul I! " Impactul introducerii monedei unice in tarile din ona euro................................................................................1#
'.1. Impactul asupra intreprin$erilor si comertului cu amanuntul in Franta...............1! '.2. Impactul asupra cetatenilor francezi.....................................................................22 '.". ,i)elul preturilor in tarile $in zona euro..............................................................2& '.'. #re*atirile realizate $e cele 12 tari membre EMU cu ocazia intro$ucerii euro......"1 1.-ustria....................................................................................................................."1 2.Bel*ia......................................................................................................................"2 ".Finalan$a................................................................................................................."" '.Franta......................................................................................................................"' &./ermania................................................................................................................."& 6./recia......................................................................................................................"6 0.Irlan$a....................................................................................................................."0 !.Italia........................................................................................................................"! 9.1u2embur*..............................................................................................................' 1 .3lan$a...................................................................................................................'1

11.#ortu*alia..............................................................................................................'2 12.4pania....................................................................................................................'" '.&. Ce s-a intamplat o$ata cu intro$ucera euro in alte tari europene care nu fac parte $in Eurolan$5.................................................................................................................''

Capitoul ! " $uccesul te%nic si operational al monedei unice europene........................................................................................&'

&.1. 3 politica monetara cre$ibila orientata spre stabilitate.........................................'! &.2. Coor$onarea politicilor economice.......................................................................'9 &.". Euro-catalizator pentru pro*resul european..........................................................&1 &.".1. Euro si piata unica...........................................................................................&1 &.".2. Euro incitatie pentru continuarea reformelor structurale............................&2

Capitolul !I Euro( dolarul american sau am)ele? ...............*&

6.1. Factorii care $etermina rolul international al unei mone$e..................................&' 6.2. Inter)entiile BCE in sustinerea e)olutiei raporului $e sc6imb euro7$olar ............&6

Capitolul !II Conclu ii............................................................61

1a 1 ianuarie 2 28 la ora zero8 intro$ucerea bancnotelor si a mone$elor euro a marcat nu numai completarea uniunii monetare si economice8 ci si un pas ma+or8 $aca nu cel mai important pas inainte in istoria inte*rarii europene. #rese$intele Bancii Centrale Europene 9BCE:8 $l. ;im .uisenber* consi$era ca $ata $e 1 ianuarie 2 2 )a aparea in cartile $e istorie $in toate tarile europene8 membre ale Uniunii Monetare si Economice8 ca fiin$ inceputul unei noi ere in Europa. Crearea unei mone$e unice europene este cel mai important pas realizat pentru $ez)oltarea sistemului monetar international $e la a$optarea ratelor $e sc6imb fle2ibile8 in anii 0 . .olarul american )a a)ea astfel primul competitor real. -steptatul rol mon$ial al mone$ei euro trebuie pri)it $e-a lun*ul a trei perioa$e $e timp% o perioa$a a pre*atirilor pentru crearea infrastructurii necesare intro$ucerii mone$ei unice 9pana in anul 1999:< o perioa$a $e tranzitie $e & pana la 1 ani8 in timpul careia euro isi )a casti*a pozitia in ca$rul sistemului finantelor internationale< si pe termen lun*8 can$ con$itiile structurale relati) stabile )or fi in$eplinite. 1ansarea lina a mone$ei unice europene ca mone$a cas6 a $emonstrat ca publicul este $oritor sa accepte cre$ibilitatea noii mone$e si ca $omeniul business a fost pre*atit

sa plateasca costurile substantiale ale tranzitiei. =eama $e un cosmar lo*istic s-a $o)e$it nefon$ata8 $ar numai $atorita in)estitiilor substantiale realizate $e catre banci si ma*azine in pre*atirea personalului si in sisteme informatice. In cele ce urmeaza sunt prezentate% un istoric al mone$ei unice europene si rolul Bancii Centrale Europene in e)olutia acesteia8 necesitatea intro$ucerii euro8 precum si a)anta+ele si $eza)anta+ele aferente. Un capitol special trateaza $intr-o perspecti)a statistica impactul economic al trecerii la mone$a unica in cele $ouasprezece tari8 precum si consecintele in plan social. Un interes $eosebit prezinta fluctuatiile raportului $e sc6imb euro7$olar e)i$entiate in capitolul (I.

Capitolul 1 Elemente introductive despre moneda unica europeana Euro este $enumirea mone$ei unice a statelor membre participante la zona euro. 1o*o-ul EU>3 este reprezintat $e litera *receasca epsilon peste care sunt suprapuse $oua linii orizontale paralele amintin$ $e simbolurile $olarului american 9?:8 al lirei sterline 9@: si $e cel al Aenului +aponez 9B:. #rin ale*erea literei epsilon s-a facut referire la lea*anul ci)ilizatiei europene si toto$ata la prima litera a cu)antului CEuropaC. 1iniile paralele su*ereaza stabilitatea mone$ei euro. -bre)ierea oficiala8 CEU>C8 a fost inre*istrata la 3r*anizatia Internationala $e 4tan$ar$izare 9I43:. >euniunea $e la Ma$ri$8 $in $ecembrie 199& a a$optat $enumirea mone$ei unice 88EU>3D care in1ocuieste )ec6ea mone$a comuna ECU. .enumirea $e EeuroD a fost aleasF si pentru cF publicul *erman asocia EecuD inflaGiei Hi $e)alorizFrii. 3rto*rafia oficialF )a fi EeuroD fara ma+uscula8 cum este8 $e altfel8 pentru ma+oritatea mone$elor. E2istF InsF $ouF e2cepGii% /ermania8 limbF In care toate substanti)ele comune $eci Hi euro se scriu cu ma+usculF8 Hi In /recia care utilizeazF alfabetul specific8 *rec. .e fapt cu)Jntul EecuD era orto*rafiat In patru mo$uri% Kcu8 ecu8 Ecu Hi ECU. Calen$arul te6nic $e lansare a mone$ei EU>3 a pre)azut urmatorii pasi% faza I% la inceputul anului 199! au fost selectionate $in cele 1& tari membre UE8 acelea care au in$eplinit criteriile $e con)er*enta8 pentru anul 1990< faza a II-a% $e la 1 ianuanie 19998 o$ata cu inceperea acti)itatii Bancii Centrale Europene8 s-au stabilit ratele $e sc6imb intre EU>3 si $e)izele tarilor care au a$erat. Mone$a EU>3 este intro$usa in paralel cu mone$ele nationale< initial8 EU>3 este a$misa $oar ca mone$a "

scripturala< platile cas6 continua sa se realizeze in mone$ele nationale< faza a III-a% )a $ebuta la 1 ianuarie 2 2 si se pre)e$e punerea in circulatie a biletelor si a mone$elor EU>38 care )or circula paralel cu mone$ele nationale timp $e 6 luni< faza a I(-a% se )a $erula $upa 2! februarie 2 28 can$ EU>3 )a $e)eni sin*urul mi+loc $e plata. Intro$ucerea mone$ei EU>3 $e la 1 ianuarie 1999 a fost prece$ata $e a$optarea >e*ulamentului 11 "7908 prin care s-au pre)azut $ispozitiile referitoare la inlocuirea ECU cu EU>38 astfel% o $e la 1 ianuarie 19998 toate referirile la ECU8 utilizate in contracte si alte instrumentc +uri$ice au fost inlocuite cu EU>38 utilizan$u-se pentru con)ersie8 raportul 171 91 ECU L 1 EU>3:< o au fost stabilite rapoartele fi2e $e sc6imb8 )alabile $e la 1 ianuarie 1999< o au fost $efinite re*ulile $e rotun+ire. -stfel8 istoria EU>3 incepe la 1 ianuarie 19998 can$ unsprezece state membre ale Uniunii Europene au a$erat la mone$a unica europeana. -ceste state au fost% /ermania8 Italia8 Franta8 3lan$a8 Bel*ia8 4pania8 #ortu*alia8 Finlan$a8 -ustria8 Irlan$a si 1u2embur*. In $ata $e 1 ianuarie 2 1 li s-a alaturat cea $e-a $ouasprezecea tara8 /recia. In $ata $e 1 ianuarie 1999 s-au stabilit ratele fi2e $e con)ersie care au ramas nesc6imbate pana in $ata $e "1 $ecembrie 2 1. >atele $e sc6imb intre EU>3 si cele 12 unitati monetare nationale ale statelor ce formeaza Mona Euro au fost fi2ate ire)ocabil8 fara $iferente intre cursurile $e )anzare si cumparare. Cursul $e sc6imb fata $e $olarul american s-a stabilit la 1 EU>3 L 1810 ?.

1 2 " ' & 6

Bel*ia /ermania 4pania Franta Irlan$a Italia

' 8""99 189&&!" 1668"!6 68&&9&0 80!0&6' 19"6820

BEF .EM E4# F>F IE# I=1

'

0 ! 9 1 11 12

1u2embur* 3lan$a -ustria #ortu*alia Finlan$a /recia

' 8""99 282 "01 1"806 " 2 8'!2

1UF ,1/ -=4 #=E FIM />.

&89'&0" "' 80&

Mone$ele nationale ale tarilor participante au $e)enit sub-$i)iziuni ale EU>3 la 1 ianuarie 1999. Con)ersia in EU>3 este re*lementata prin le*e $e Uniunea Europeana astfel ca $oar rata fi2ata pentru fiecare mone$a nationala la 1 ianuarie 1999 poate fi folosita pentru transformarea in euro. Folosirea altei rate ar fi o incalcare a le*i Uniunii Europene. Fiecare rata $e con)ersie trebuie sa fie folosita cu 6 cifre semnificati)e8 $e e2emplu 1 euro L ' 8""99 BEF 9franci bel*ieni:. Mo$ul $e rotun+ire a sumelor obtinute in urma con)ersiei este urmatorul% $aca a treia zecimala a sumei este mai mica $ecat &8 atunci rotun+irea sumei in euro se realizeaza in minus8 $e e2emplu "'8!0' euro $e)in "'8!0 euro< $aca a treia zecimala este & sau mai mare $ecat &8 atunci suma trebuie rotun+ita in plus8 $e e2emplu "'8!0& euro $e)in "'8!! euro. #entru transformarea unei mone$e nationale intr-o alta mone$a nationala8 cea $intai este transformata in EU>38 $upa care in cealalta mone$a nationa1a. In EU>3 suma poate fi rotun+ita $ar nu la mai putin $e trei zecimale. ,u se poate folosi nici o alta meto$a $e calcul8 $ecat $oar in cazul in care se obtine ace1asi rezultat. 3$ata cu intro$ucerea mone$ei EU>38 o noua $oban$a $e referinta pentru piata interbancara europeana EU>31IB3> 9Euro 1on$on InterbanN 3ffere$ >ate: a fost stabilita $e catre principalii operatori ai pietei financiare $in 1on$ra. -ceasta $oban$a a fost fi2ata la ni)elul $e "82& O pentru o saptamana si o luna8 si la "82 2& O la termen $e 1 an a inceput sa fie utilizata pentru re*larea tranzactiilor $in ' ianuarie 19998 prima zi in care mone$a EU>3 a inceput sa circule pe pietele monetar-financiare internationale. Eurolibor a fost stabilita la initiati)a Britis6 BanNers -ssocitions 9BB-: $e catre un *rup $e 16 banci8 selectionate conform importantei si e2perientei pe piata )alutara si a pro$uselor $eri)ate $e la 1on$ra. .in *rupul celor 16 institutii au facut parte banci americane8 +aponeze si europene.

&

Capitolul 2 Etapele introducerii monedei unice europene 2.1. Etapa I Infiintarea +ancii Centrale Europene si sta)ilirea mem)rilor ,EInstitutia care *estioneaza mone$a unica si stabileste politica monetara a Uniunii Europene este Banca Centrala Europeana 9ECB:. Constituita la 1 iunie 199! cu se$iul la la FranNfurt pe Main8 in /ermania8 Banca Centrala Europeana 9ECB: face parte $in 4istemul European al Bancilor Centrale alaturi $e cele 1& banci centrale nationale ale statelor UE. Conform statutului8 unul $intre obiecti)ele ma+ore ale ECB este mentinerea stabilitatii preturilor. #rincipalele sarcini ale ECB se refera la% elaborarea si implementarea politicii monetare pentru zona euro<

realizarea operatiunilor $e sc6imburi e2terne< mentinerea si a$ministrarea rezer)elor )alutare oficiale ale statelor membre. =ratatul $e la Maastric6t preconizeaza ca fiecare tara membra )a a)ea $rept $e )ot e*al in luarea $eciziilor. .ar acest e*alitarism este iluzoriu8 pentru ca nu ne putem ima*ina8 $e e2emplu8 ca 1u2embur*ul )a a)ea aceeasi *reutate ca /ermania . =rebuie mentionat ca bancile centrale nationale ale statelor membre care nu au a$optat mone$a unica europeana 9euro: pot sa elaboreze politici monetare nationale8 $ar nu iau parte la elaborarea si implementarea politicii monetare pentru zona euro. Calea catre o mone$a comuna a cerut con)er*enta economiilor membre. In sens lar* aceasta inseamna ca rata inflatiei8 rata $obanzii si ni)elul fiscalitatii trebuiau sa con)ear*a la cea mai buna performanta $in eurolan$8 a$ica /ermania. .esi au e2istat cate)a e2ceptii8 criteriile $e con)er*enta au fost in$eplinite $in primele luni ale anului 199!. -$miterea tarilor membre ale Uniunii Europene in 4istemul European al Bancilor Centrale a fost con$itionata $e in$eplinirea unor criterii $e con)er*enta8 astfel% 1. >ata inflatiei sa nu $epaseasca cu mai mult $e 18& puncte procentuale me$ia ratei inflatiei a celor mai bune " tari membre ale Uniunii Europene cu cele mai stabile preturi< 2. .eficitul bu*etar sa nu $epaeasca " O $in #.IB.-ul fiecarei tari< ". .atoria publica a tarii respecti)e sa nu $epseasca 6 O $in #.I.B.-ul acesteia< '. >ata $obanzii nu trebuie sa fie mai mare $e $oua puncte procentuale fata $e me$ia pe termen lun* a primelor trei state performante in aeest $omeniu< &. >ata $e sc6imb nu trebuie sa $epaseasca mar+ele normale 9P 282& O fata $e ECU: pre)azute in ca$rul 4istemului Monetar European. =rebuie ca mone$a nationala sa fie inte*rata in 4istemul Monetar European $e cel putin $oi ani. Mo$ul $e in$eplinire $e catre statele U.E. a criteriilor $e con)er*enta stipulate in =ratatul $e la Maastric6t8 pentru anul 19908 se prezinta astfel%

=ara Bel*ia .anemarca /ermania /recia 4pania Franta Irlan$a Italia 1u2embur*

Inflatia 1.6 2.2 1." !.' ".! 2.1 2.1 '.0 1."

.eficit public 9O $in #.I.B.: "." 1.' '. 0.9 '.' '. 1.6 6.6 - .9 0

.atorie publica 9O $in #.I.B.: 1" .6 0 .2 6 .! 11 .6 6!.0 &6.' 0'.0 12".' 60.

4istemul Monetar European .a .a .a ,u .a .a .a ,u .a

.oban$ a 6.0 0.' 6." 1&.1 9.& 6.6 0.& 1 ." 0.

3lan$a -ustria #ortu*alia Finlan$a 4ue$ia Marea Britanie U.E. >eferinte

1.2 1.0 ". .9 1.6 ". 2.0 2.6

2.6 '." '. "." ".9 '.6 '.' ".

0!.0 01.0 01.0 61." 0!.1 &6." 0".& 6

.a .a .a .a ,u ,u .a

6." 6.& 9.' 0.' !.6 !. 0.6 !.0

.atele $in tabel e)i$entiaza urmatoarele aspecte% statele care au in$eplinit cerintele impuse au fost% /ermania8 Franta8 Italia8 4pania8 Bel*ia8 -ustria8 #ortu*alia8 Finlan$a8 Irlan$a8 1u2embur*< 4ue$ia8 Marea Britanie8 .anemarca si /recia nu au a$erat la Uniuriea Europeana Monetara in faza initiala8 iar /recia8 $esi nu a in$eplinit criteriile $e con)er*enta8 a facut eforturi pentru ca acestea sa fie in$eplinite in anul 2 1< Conform unui protocol ane2at la =ratatul $e la Maastric6t8 Marea Britanie beneficiaza $e clauza $e optiune8 conform careia poate face parte $in 4istemul European al Bancilor Centrale atunci can$ consi$era ca este cazul< cazul .anemarcei este special8 intrucat in iulie 19928 prin referen$umul or*anizat8 populatia si-a e2primat $ezacor$ul cu pri)ire la acest tratat. In urma refuzului8 Consiliul European a luat act $e neparticiparea acestei tari.

=ratatul $e la Maastric6t ii ofera Bancii Centrale Europene obli*atia $e a asi*ura stabilitatea preturilor. Banca se )a in*ri+i $e orice $epreciere a ratei $e sc6imb a mone$ei euro8 si este $e preferat sa se inre*istreze o apreciere a mone$ei unice ca semn al succesului timpuriu al acestei institutii europene. =rebuie mentionat ca BCE este prima banca $in istorie fara o supra)e*6ere *u)ernamentala $e Qpeste umarD. 2.2. Etapa II .a a tran itionala 1///"2001 #erioa$a 1999-2 1 )a fi o perioa$a tranzitionala $e la mone$ele nationale catre noua mone$a unica europeana. In acest inter)al $e timp8 )or circula atat mone$ele nationale cat si mone$a unica8 $oar ca cea $in urma )a e2ista $oar sub forma mone$ei $e cont. Efectele impactului trecerii la mone$a euro in aceasta etapa le )or simti cel mai mult persoanele +uri$ice8 in$iferent $e marimea si natura lor. Fiecare or*anizatie )a fi libera sa $eci$a can$ si cum sa faca trecerea la euro. #e perioa$a $e tranzitie 91999 2 1:8 nu )a e2ista obli*atia $e a se folosi euro8 $ar nici nu )a fi pro6ibita utilizarea acestuia. .e e2emplu8 o companie poate sa primeasca o factura in euro si sa o ac6ite in mone$a nationala. =oate $omeniile $e acti)itate $in ca$rul unei or*anizatii )or resimtii efectele aparitei mone$ei unice8 $ar fiecare )a a)ea particularitatiile sale. -stfel8 ca strate*iile $in toate $omeniile )or trebuie re)izuite cu atentie. a: Compartimentul $e marNetin* si cel al )anzarilor

#returile )or fi $enominate in euro in toate re*iuniile Uniunii Economice si Monetare8 ceea ce )a insemna ca )or putea fi comparate in totalitate. >iscul )alutar )a $isparea8 iar costurile $e trecere a *ranitelor )a fi re$us. Companiile )or a)ea acces la o piata cu apro2imati) " milioane $e consumatori8 ceea ce )a intari competitia8 iar e2porturile in alte tari europene )or $e)eni )anzari locale. 4in*ura limitare ma+ora )a fi $oar $iferanta $e limba. b: -pro)izionarea si lo*istica 4trate*ia $e apro)izionare )a trebui sa fie re)izuita ca urmare a $esc6i$erii spre furnizorii europeni8 costurile putan$ fi comparate in totalitate. 1ocatia $epozitelor si facilitatile $e $istributie )or trebui reanalizate. Companiile multinationale )or $eci$e sa centralizeze unele apro)izionari si alte operatiuni. c: Comparimentul contabilitate Companiile )or $eci$e $aca )or tine $ocumentele in euro sau in mone$a nationala pana la sfarsitul anului 2 1. 4istemele $e contabilitate )or trebui sa fie re)azute pentru a reflecta intrarile contabile in euro8 c6iar $aca acest lucru nu )a fi necesar pana atunci can$ compania )a $eci$e trecerea la euro. $: Finantele si trezoreria Companiile nu sunt obli*ate sa-si $esc6i$a conturi bancare in euro pe perioa$a tranzitiei8 atata timp cat facturile primite in euro pot fi platite printr-un cont in mone$a nationala. Costurile financiare ar trebui re$use8 in primul ran$ $atorita eliminarii comisioanelor $e sc6imb )alutar8 si in al $oilea ran$ $atorita simplificarii accesului la piata monetara europeana si la noi pro$use financiare. e: .epartamentul informatic =oate pro*ramele informatice )or trebui re)izuite si mo$ificate cel mai tarziu pana la 1 ianuarie 2 2. -cest lucru )a afecta orice $ate8 incepan$ cu inre*istrarile contabile pana la costurile $e in)entar8 preturile $e )anzare8 salariile etc. Companiile )or trebui sa $eci$a $aca )or tine inre*istrarile in ambele mone$e 9euro si cea mnationala: in perioa$a $e tranzitie8 sau )or trece $irect la euro. 3 problema e2ista in cazul 4paniei si Italiei8 si anume euro )a a)ea $oua zecimale aferente centilor8 in timp ce la sistemele ce folosesc peseta spaniola sau lira italiana nu au zecimale. f: #ersonalul Multi consultanti cre$ ca pentru tarile ale caror salarii minime si me$ii pe economie se situeaza la un ni)el scazut in comparatie cu cel al tarilor puternic $ez)oltate $in Uniunea Economica si Monetara8 $omeniul resurselor umane se )a confrunta cu cele mai multe probleme o$ata cu trecerea la euro. Este cazul 4paniei8 /reciei8 #ortu*aliei si al Italiei. 4alariile )or trebui con)ertite in euro atunci can$ )or $eci$e companiile8 ceea ce )a $uce la cresterea coturilor salariale ca urmare a presiunii e2ercitate $e transparenta acestora la ni)el european. -stfel )or trebui inc6eiate noi contracte $e munca8 ca urmare a stabilirii noilor salarii. 2.3. Etapa III 1unerea in circulatie a )iletelor si a monedelor Euro Incepan$ cu 1 ianuarie 2 2 bancnotele si mone$ele in EU>3 au fost puse in circulatie in cele 12 tari membre ale Uniunii. 4unt 0 tipuri $e bancnote 9EU> &8 1 8 2 8 & 8 1 8 2 si & : si ! tipuri $e mone$e 9 18 28 &8 1 8 2 si & $e centi8 1 EU> si 2

EU>:. ,oile mone$e - & $e miliar$e $e bucati- )or a)ea o fata comuna tuturor celor 12 tari si o alta specifica fiecareia8 in timp ce bancnotele -1'8& miliar$e $e bucati- )or arata la fel. (aloarea totala a bancnotelor si a mone$elor )a fi $e 66' $e miliar$e $e EU>3. Formele bancnotelor si culoarea lor % Bancnota $e 2 euro marime% 1"" 2 02 mm< culoare% albastru 9bleu:< perioa$a ar6itecturala% *otica. Bancnota $e & marime% 1' 2 00 mm< culoare% portocaliu< perioa$a ar6itecturala% renascentista. Banconta $e 1 marime% 1'0 2 !2 mm< culoare% )er$e< perioa$a ar6itecturala% baroc si rococo. Bancnota $e 2 marime% 1&" 2 !2 mm< culoare% *alben-maroniu< perioa$a ar6itecturala% $e fier si sticla 9Iron an$ *lass arc6itecture:. Bancnota $e & marime% 16 2 !2 mm< culoare% rosie 9purpuriu:< perioa$a ar6itecturala% Mo$erna8 a secolului RR. Euro se )a plasa pe locul $oi ca )olum aflat in circulatie8 $upa $olarul american8 $ar )a fi in aceeasi masura e2pus falsurilor si contrafacerilor 9fals - bancnota ori*inala mo$ificata pentru a i se mari )aloarea8 contrafacere - imitatie a ori*inalului:. Mone$a euro este prote+ata $e '6 $e elemente $e ma2ima si*uranta8 *reu $e i$entificat pentru un nespecialist. =otusi inca $in primele zile $upa into$ucerea mone$ei unice europene au aparut primele incercari $e frau$a. -ctualele mone$e nationale $in tarile respecti)e8 asa-numitele mone$e I,8 isi )or pier$e puterea $e circulatie8 $atele limita pana la care se pot face plati fiin$ "1 $ecembrie 2 1 9pentru marca *ermana:8 9. 2.2 2 9pentru lira irlan$eza:8 10. 2.2 2 9 pentru francul francez: si 2!. 2.2 2 9pentru silin*ul austriac8 francul bel*ian8 lira italiana8 *ul$enul olan$ez8 peseta spaniola8 marca finlan$eza8 escu$o portu*6ez si $ra6ma *receasca:. Sn afara Uniunii Monetare si Economice au ramas francul el)etian8 coroana $aneza8 lira sterlina8 coroana nor)e*iana si coroana sue$eza. .ezi$eratul Uniunii Monetare si Economice este ca euro sa fie la fel $e stabila ca oricare $intre mone$ele nationale pe care le-a Inlocuit. 2.&. Etapa I! Euro devine sin2urul mijloc de plata

Incepan$ cu 1 ianuarie 2 28 o$ata cu punerea in circulatie a biletelor si a mone$elor euro8 )or circula in paralel atat acestea cat si mone$ele nationale8 pana in 2!. 2.2 2. -stfel8 la 2!. 2.2 2 )a incepea ultima etapa a intro$ucerii euro8 si anume mone$a unica )a $e)eni sin*urul mi+loc $e plata. Calen$arul $e retra*ere al mone$elor nationale in zona euro arata $upa cum urmeaza%
3ara 4moneda5 Data la care m.n. isi incetea a puterea circulatorie Data limita de presc%im)are pentru )ancnotele si monede la )ancile comerciale Data limita de presc%im)are pentru )ancnote si monede la )ancile centrale +ancnote Austria 9silin*: +el2ia 9franc: .inlanda 9marca: .ranta 9franc: 6ermania 9marca: 6recia 9$ra6ma: Irlanda 9lira: Italia 9lira: 7u8em)ur2 9franc: 9landa 9*ul$en: 1ortu2alia 9escu$o: $pania 9peseta: 2!. 2.2 2!. 2.2 2!. 2.2 10. 2.2 "1.12.2 2!. 2.2 9. 2.2 2!. 2.2 2!. 2.2 2!. 2.2 2!. 2.2 2!. 2.2 2 2 2 2 1 2 2 2 2 2 2 2 .ecizie in$i)i$uala "1.12.2 2 ,elimitat ,elimitat "1.12.2 12 "1.12.2 12 2 ,elimitat "1.12.2 12 ,elimitat "1.12.2 12 ,elimitat "1.12.2 "2 "1.12.2 22 ,elimitat -onede ,elimitat "1.12.2 '

.ecizie in$i)i$uala " . 6.2 2

"1.12.2 12 "1.12.2 &

cel putin pana la 2!. 2.2 .ecizie in$i)i$uala .ecizie in$i)i$uala .ecizie in$i)i$uala " . 6.2 "1.12.2 " . 6.2 " . 6.2 2 2 2 2

,elimitat "1.12.2 '

,elimitat "1.12.2 12 "1.12.2 1. 1.2 "1.12.2 ' 0 2

,elimitat

Mone$ele celor 12 tari $in zona euro )or iesi treptat $e pe piata8 intre 1 ianuarie 2 2 si 2! februarie 2 2. "1 $ecembrie 2 1 a fost ultima zi in care marca *ermana a a)ut putere circulatorie. Cu toate acestea8 ultima zi in care poate fi sc6imbata marca *ermana in euro la bancile comerciale a fost 2! februarie 2 2. .upa aceasta $ata8 bancnotele si mone$ele $e marci *ermane mai pot fi sc6imbate $oar la Banca Centrala8 pentru o perioa$a care $eocam$ata este nelimitata. .ata $e 20 ianuarie 2 2 a reprezentat sfarsitul perioa$ei $e circulatie a *ul$enului olan$ez. .upa aceasta $ata *ul$enul olan$ez mai putea fi sc6imbat la bancile comerciale pana la "1 $ecembrie 2 2. Ultima posibilitate $e sc6imbare a mone$elor este $ata $e 1 ianuarie 2 08 iar a bancnotelor 1 ianuarie 2 "28 $oar la se$iul Bancii Centrale a 3lan$ei. Urmatoarea mone$a care a iesit $in circulatie a fost lira irlan$eza8 la 9 februarie 2 2. .upa aceasta $ata si pana la " iunie 2 28 $oar bancile comerciale $in Iralan$a mai sc6imba aceasta mone$a. Ultima zi $e sc6imbare a mone$elor nationale la

11

Banca Centrala este sfarsitul anului 2 ' pentru mone$e si8 $eocam$ata8 nelimitat pentru bancnote. Francul francez a iesit si el $in circulatie la 10 februarie 2 2. Bancile comerciale insa )or mai accepta sa sc6imbe aceasta mone$a pana la " iunie 2 2. Ultima zi $e sc6imbare a francului francez la Banca Centrala este $e trei ani pentru mone$e si $e 1 ani pentru bancnote. 1a 2! februarie 2 2 au iesit $in circulatie toate celelalte opt mone$e $in zona euro. Cu toate acestea8 in ca$rul fiecarei tari in parte este o $ata specifica la care mai pot fi sc6imbate aceste )alute I, la bancile comerciale. -stfel8 pentru francul bel*ian este $ata $e "1 $ecembrie 2 28 pentru francul lu2embur*6ez si peseta spaniola este $ata $e " iunie 2 28 pentru escu$o portu*6ez este " martie 2 28 iar in cazul /reciei8 Finlan$ei8 Italiei si -ustriei fie )a $eci$e fiecare banca comerciala in parte care e ultima zi in care )a sc6imba mone$a tarii respecti)e8 fie nu s-a stabilit inca. .upa aceste $ate8 respecti)ele )alute mai pot fi sc6imbate $oar la se$iile bancilor centrale.

Capitolul III De ce a fost introdus euro? Avantaje si de avantaje euro 3.1. :ecesitatea introducerii euro =recerea la o mone$a unica8 a$ica Uniunea Economica si Monetara8 a fost aparent promo)ata ca o cerinta economica pentru intre*irea pietei unice.

12

Mone$a unica europeana a fost intro$usa atat $in moti)e politice cat si $in moti)e economice. #otri)it prese$intelui Consiliului European8 >omano #ro$i8 euro a fost intro$us ca urmare a unei $ecizii politice si nu uneia economice8 pentru ca scopul mone$ei euro este $e a incura+a formarea unei i$entitati comune in ca$rul cetatenilor Europei si $e a fi un pas inainte catre inte*rarea europeana. Economic8 $e la euro se asteapta o serie $e beneficii. -stfel8 sustinatorii euro afirma ca a)an$ toate preturile $enominate in mone$a unica europeana se )a intari concurenta ceea ce )a a)ea ca efect re$ucerea costurile bunurilor si ser)iciilor $in ca$rul zonei euro. Multi pro$ucatori )or a)ea $e casti*at $aca )or cumpara sau )or )in$e pro$usele sau ser)iciile lor in Eurolan$. Costul sc6imbarii banilor sau al acoperirii impotri)a riscului )alutar 96e$*in*-ul )alutar: a $isparut8 ceea ce face ca $efasurarea acti)itatilor $e afaceri sa se realizeze mult mai usor. Unii e2perti asteapta $e la mone$a unica sa stimuleze comertul si in)estitiile. -u e2istat $ezbateri consi$erabile in Europa referitoare la momentul crearii euro8 cine )a face parte $in zona euro si c6iar $aca este cazul ca mone$a unica sa fie creata. .easemenea s-a $ezbatut $aca tarile cu economii mai putin puternice 9tarile $in QClub Me$D-Italia8 #ortu*alia8 4pania si separat cazul /reciei: )or face parte $in Eurolan$ inca $e la constituirea acestei zone sau se )or alatura $upa o anumita perioa$a $e timp8 can$ se )a a+un*e la un ni)elul $e $ez)oltare asemanator. 3.2. Avantajele euro 3.2.1. Avantajele euro pentru Europa: Mone$a euro )a a)ea ca efect o transparenta totala a preturilor bunurilor si ser)iciilor pe piata europeana8 ceea ce )a sublinia si mai mult $ecat in prezent $iferenta $intre ratele =(- si alte ta2e asupra bunurilor si ser)iciilor. 4e )a crea o presiune pentru a se armoniza si mai mult aceste rate ale ta2elor. 4e )a spori concurenta in Eurolan$8 atata timp cat compararea preturilor bunurilor si ser)iciilor se )a realiza mult mai usor. 3 concurenta puternica )a $etermina companiile sa-si $ez)olte pro$usele pentru a le $iferentia calitati). -stfel8 pro$ucatorii )or fi se*mentati nu $upa linii *eo*rafice ci in functie $e ni)elul calitati). -ceasta importanta simplificare economiseste timpul cetateanului $ar in acelasi timp creste si concurenta $intre firme8 caci acum cetateanul isi ale*e $intr-un oc6i si tara si firma etc. -cum un turist olan$ez poate sa compare ofertele statiunilor $e la Marea Me$iterana $in /recia8 Italia8 Franta si 4pania fara a mai a)ea ne)oie $e un calculator8 $e ratele $e sc6imb la zi $intre *ul$enul olan$ez si $ra6ma8 lira italiana8 francul francez si peseta spaniol. UE )a participa Hi la crearea $e noi locuri $e muncF $atoritF nu numai intensificFrii concurenGei8 $ar Hi $atoritF stabilitFGii preGurilor Hi a ta2elor $e sc6imb8 care nu sunt altce)a $ecJt surse $e creHtere economicF. #ana in 199& tarile europene erau impartite in tari cu mone$a nationala QputernicaD 96ar$: si tari cu mone$a nationala QslabaD 9soft:8 in functie $e ni)elul inflatiei si $e)alorizarii. In *eneral8 $e)alorizarea $olarului american con$ucea la $e)alorizarea

1"

mone$elor nationale QsoftD8 marin$ astfel ni)elul inflatiei si $ucan$ in final la cresterea presiunii competiti)e asupra tarilor cu mone$a nationala Q6ar$D. #entru a-si mari e2porturile8 o tara isi $e)aloriza mone$a nationala8 facan$ astfel atracti)e pentru pro$ucatorii interni )anzarile in afara tarii. #entru a nu realiza $eficite ale balantelor comerciale sau pentru a nu sca$e pro$uctiile nationale8 celelalte tari europene isi $e)alorizau si ele mone$ele nationale. 4e realizeaza astfel fenomenul spiralei inflationiste. 4-a estimat ca in anul 199& fluctuatiilor )alutare $in Europa au costat #IB-ul european un procent $in crestere. -stazi8 ca urmare a intro$ucerii mone$ei unice8 nu mai e2ista mone$e slabe sau $e)alorizari competiti)e8 si nici fluctuatii )alutare intraeuropene. -stfel se intareste incre$erea intre participantii la tranzactii $in zona euro si sca$ costul acestor tranzactii. -ceste efecte poziti)e ar trebui sa $uca la crestere economica si la eficienta in Eurolan$. Eliminarea costurilor le*ate $e sc6imbul )alutar si $e asi*urare a riscului -C6e$*in* )alutarC- in tranzactiile $intre tarile $in zona euro. Costul tranzactiilor $e sc6imb $e mone$e este estimat la .1 pana la .& procente $in #I,-ul european. Can$ un importator cumpara o marfa8 trebuia sa con)erteasca suma necesara platii in mone$a furnizorului strain sau in mone$a pre)azuta in contract. #entru acesta operatiune $e sc6imb )alutar8 banca a$au*a un comision. #entru firmele cu multi parteneri e2terni8 $in tari $iferite si cu care au sc6imburi importante $e marfuri8 aceste operatiuni )or *enera costuri ri$icate8 ceea ce $etermina recuperarea lor prin ma+orarea preturilor8 ceea ce inseamna ca cel care in ultima instanta )a suporta costurile )a fi consumatorul final. 4e estimeaza ca aceste costuri s-au ri$icat la 8'O $in #,B al tarilor membre ale Uniunii Monetare Europene in anul 1990. >e$ucerea riscului $e mone$a cel putin in ceea ce pri)este tranzactiile Uniunii Europene. -ceasta re$ucere a riscului ar promo)a tranzactiile care pana acum fusesera $escura+ate $e anumite incertitu$ini pri)in$ sc6imburile $e mone$a. 4ca$erea comisioanelor bancare asupra plFGilor internaGionale $atoritF armonizFrii $iferitelor sisteme naGionale. E2istenta unei sin*ure politici monetare )a sincroniza ciclurile $e afaceri $in Europa8 ceea ce )a con$uce catre o Qcon)er*enta realaD8 si anume eliminarea posibilelor tensiuni $intre tari. In stu$ii foarte recente se arata ca C$oua tari care au aceeasi mone$a au sc6imburi comerciale $e trei ori mai mari $ecat $aca ar a)ea propriile mone$eC. .e asemenea8 concluzia acestor stu$ii este ca uniunile politice au un si mai mare efect asupra cooperarii comerciale 9se pare ca $oua re*iuni-tari8 $aca sunt inte*rate si $in punct $e )e$ere politic au sc6imburi comerciale $e apro2imati) $e 2 $e ori mai mari $ecat $aca ar fi neinte*rate si fiecare cu mone$a proprie:. =oate acestea con$uc la i$eea ca nu atat mone$a comuna ca atare pro)oaca o cauzalitate atat $e semnificati)a8 ci faptul ca ni)elul cerut $e inte*rare intr-o uniune monetara este foarte ri$icat. -stfel8 uniunile monetare8 cum este si UEM pot $uce la o puternica crestere a sc6imburilor comerciale8 o mare crestere a comertului a$ucan$ casti*uri suplimentare consumatorilor $in ca$rul uniunilor monetare.

1'

 In contrast cu ceea ce a fost pana la aparitia mone$ei unice europene8 zona euro )a fi o zona economica relati) inc6isa8 pentru ca% in timp ce e2punerea me$ie a e2porturilor a membrilor in$i)i$uali ai uniunii monetare a fost $e " O 9insa cu mari )ariatii:8 proportia e2porturilor in ca$rul #IB-ul este $e numai 12O. -ceasta inseamna ca $ez)oltarea cererii auto6tone )a fi factorul $ecisi) al cresterii economice in )iitor8 in timp ce bazarea cresterii economice pe e2porturi )a fi mai mica. 3.2.2. Avantajele euro pentru economia mondiala -paritia euro si cooperarea stransa a politicilor economice $in ca$rul Uniunii Europene )a con$uce la necesitatea unui nou tip $e parteneriat american-europeanasiatic8 bazat pe o colaborare stransa. Uniunea Economica si Monetara8 ca si 4tatele Unite8 inre*istreaza apro2imati) 2 O $in #IB-ul mon$ial8 $ar )a subclasa 4tatele Unite in comertul mon$ial cu apro2imati) ' procente 919O fata $e cele 1&O ale 4U- si !O ale Taponiei:. Faptul ca beneficiile ma+ore ale euro )or )eni ca urmare a ratelor $e sc6imb mai stabile8 ceea ce )a ec6ilibra e2pectarile8 )a insemna re$ucerea probabilitatii aparitiei crizelor financiare si )a contribui la stabilitatea mon$iala. -stfel8 mone$a euro are toate sansele sa $e)ina o mone$a mon$iala importanta in tranzactiile internationale si in portofoliile pri)ate8 $ar si ca mone$a $e rezer)a oficiala. 3.3. De avantaje euro: #e termen scurt e2ista posibilitatea ca ma*azinele sa mareasca preturile8 ceea ce ii )a afecta pe consumatori si )a contribui la inflatie. Costurile tranzitiei $e la mone$ele nationale la mone$a unica nu sunt $eloc $e ne*li+at. -cestea inclu$ sc6imbarile realizate in re*istre8 automatele cu pro$use 9sucuri8 ti*ari8 ziare etc.: si $istrbuitoarele automate $e bani cas6 ale bancilor. Bancile si firmele trebuie sa-si sc6imbe softurile 9pro*ramele: si sistemele contabile. =arile membre ale Uniunii Economice si Monetare nu mai au $reptul $e a a)ea propriile politici monetare8 e2istan$ o sin*ura politica monetara stabilita $e catre Banca Centrala Europeana. E2ista astfel posibilitatea ca politica monetare a Bancii Centrale Europene sa nu fie a)anta+oasa pentru tari in$i)i$uale8 ale caror economii nu sunt in pas cu marile economii europene. =arile $in zona euro )or fi ne)oite sa-si limiteze in mo$ substantial politicile fiscale e2pansioniste ca urmare a #actului $e 4tabilitate si Crestere. >ata $e sc6imb nu )a mai putea fi folosita ca instrument $e atenuare a socurilor asimetrice. -stfel8 $aca o tara )a $ori sa-si sporeasca e2portul8 nu )a mai putea sa actioneze asupra ratei $e sc6imb in sensul $eprecierii mone$ei nationale. 1&

 Una $intre trasaturile izbitoare ale euro este ca nu reprezinta raspun$erea unui stat su)eran. BCE are are autoritatea limitata asupra UE. In particular8 puterea Uniunii Europene $e a creste ta2ele este mult mai limitata $ecat cea a 4U- si $e aceea se naste o constran*ere consi$erabila asupra operatiunii $e imprumutator $e ultim ran*. -ceasta8 totusi8 poate sa nu constituie un $eza)anta+ ma+or pentru euro. 3.&. 1osi)ilele pro)leme care ar fi putut sau ar putea sa apara ca urmare a introducerii monedei euro E2ista numeroase in*ri+orari cu pri)ire la procesul $e lansare a mone$ei euro ca mone$a cas6% ? =ransportul a miliar$elor $e mone$e si bancnote euro la bancile si ma*azinele europene a fost o operatiune lo*istica masi)a. ,umeroase ca$re ale +an$armeriei si ale politiei $in fiecare stat au fost folosite pe perioa$a acestei operatiuni. ? - e2istat probabilitatea 9fapt ce s-a intamplat in aproape toate tarile: ca bancomatele sau ma*azinele sa ramana fara bancnote euro8 in special cele cu )aloare nominala mica 9&8 1 8 2 euro:. ? ,efamilizarea oamenilor cu noua mone$a este fa)orabila persoanelor care falsifica bancnotele euro. Inca $in primele zile $upa into$ucerea mone$ei unice europene au aparut primele incercari $e frau$a. ? Cumparaturile in zona euro au fost incetinite in primele $oua luni ale anului8 $in cauza ca )anzatorii si cumparatorii se confruntau cu $oua mone$e $iferite% una era mone$a nationala8 care era retrasa $in circulatie8 iar cealalta era mone$a euro care-i lua locul celei nationale. Fiecare casa $e bani careia i se )a plati in mone$a nationala )a trebui sa $ea restul in euro. Intr-o publicatie a *rupului .e la >ue8 C/6i$ul $e supra)ietuire pentru tranzitia la euroC8 se arata ca mana*erii unui ma*azin au facut un calcul simplu8 ca sa )a$a cata )aluta nationala )a primi ma*azinul si au facut o comparatie intre )olumul si *reutatea rezultate si capacitatea $e rezistenta a po$elei $in camera $e $epozitare $e $easupra ma*azinului. Ei au a+uns la concluzia ca8 $aca ar folosi capacitatea $e $epozitare $e care $ispun8 ta)anul ma*azinului se )a prabusi.

3.*. Costurile introducerii euro U#M/ Mana*ement Consultin* a facut cunoscute la inceputul lunii $ecembrie 2 1 rezultatele unui stu$iu pri)in$ implicatiile trecerii la mone$a europeana unica asupra cator)a $intre cele mai importante firme europene. -u fost inter)ie)ate peste " $e companii mari8 cu peste & $e an*a+ati. -naliza a con$us la estimarea unor costuri me$ii $e apro2imati) " milioane $olari7companie8 1 O $in repon$enti apreciin$ insa ca aceste c6eltuieli )or atin*e ! milioane $olari. U#M/ estimeaza ca suma totala necesara con)ersiei )a fi $e *1 miliarde de dolari8 c6eltuielile cele mai mari 9apro2. " miliar$e 16

?: fiin$ in I=. Circa +umatate $in cei inter)ie)ati cre$ ca aceste costuri )or putea fi acoperite $in bu*etele e2istente8 fie re$istribuin$ fon$urile pre)azute pentru solutionarea problemei anului 2 9"2O:8 fie pe cele alocate noilor te6nolo*ii8 cum ar fi Internetul 92&O:. In pri)inta mo$alitatilor $e abor$are8 6 O intentioneaza sa mo$ifice sistemele e2istente8 12O sa ac6izitioneze sisteme $e con)ersie speciale8 iar 6O sa realizeze sisteme proprii. Cu toate problemele e2istente8 00O $in cei intero*ati sunt optimisti8 fiin$ incre$intati ca8 pe termen lun*8 efectul trecerii la o mone$a europeana unica )a fi benefic. 4e spera8 in special8 intr-o imbunatatire ma+ora a planurilor $e in)estitii internationale. 1a costurile suportate $e firme se a$au*a importate sume $e bani in)estite $e catre *u)ernele celor 12 tari $in zona euro in campaniile $e informare a populatiei Eurolan$ului. .esi8 la prima )e$ere8 euro ii )a afecta $oar pe europeni8 in realitate implicatiile se )or e2tin$e asupra tuturor celor ce fac afaceri cu tarile $e pe )ec6iul continent. Conform lui .arlene BroVn8 analist la /artner /roup8 con)ersia la noua mone$a8 sustinuta $e European Economic MonetarA Union 9EMU:8 )a fi $e cinci ori mai costisitoare $ecat solutionarea problemei anului 2 9W2U:. Fata $e problema W2U8 care are implicatii te6nolo*ice8 con)ersia la mone$a unica afecteaza $esfasurarea afacerilor8 a)an$ implicatii in $omeniul I=. .e e2emplu8 euro ofera companiilor oportunitatea *enerarii unor economii importante in trezorerii si in costurile tranzactiilor bancare. Cei care nu-si )or a$apta $e timpuriu afacerile in )e$erea folosirii mone$ei unice8 nu )or beneficia $e aceste economii. 4e asteapta ca euro sa afecteze mo$ul $e efectuare a platilor pe pietele europene. In prezent8 preturile sunt influentate $e )aluta in care se fac8 lucru ce nu se )a mai intampla atunci can$ )a fi folosita mone$a unica. #rintre costurile necesare realizarii con)ersiei8 un rol important il au cele le*ate $e actualizarea aplicatiilor financiar-contabile8 con)ertirea $atelor )ec6i8 testare8 a$aptarea #C-urilor $e birou. .e e2emplu8 Microsoft a anuntat ca pre*ateste )ersiuni a$aptate ale fonturilor $e baza $in ;in$oVs 9& si ;in$oVs ,= 9=imes ,eV >oman8 Courier ,eV si -rial: si ca )a inclu$e8 la sfarsitul anului 2 18 noul simbol euro. .aca re*ulile EMU sau politica $usa $e companie )or cere folosirea acestui simbol8 mana*erii $epartamentelor $e informatica )or trebui sa actualizeze multe calculatoare. (a trebui8 $e asemenea8 realizata instruirea utilizatorilor pri)in$ mo$ul $e accesare a simbolului folosin$ combinatii $e taste8 $eoarece tastaturile e2istente nu pre)a$ acest simbol. /artner /roup estimeaza ca numai aceste costuri se )or ri$ica la 1'0 ? - 0'& ? per #C. In consecinta8 implicatiile sunt multiple8 unele probabil inca ne)izibile. #erioa$a $e tranzitie ce are loc intre 1999 si 2 2 )a permite e)i$entierea si rezol)area lor.

Capitolul I! " Impactul introducerii monedei unice in tarile din ona euro Folosirea mone$ei euro sub forma $e numerar $ifera $e la o tara la alta. -stfel8 in /recia si 3lan$a mai mult $e ! O $in tranzatii sunt realizate in euro< in /ermania8 -ustria8 Finlan$a8 #ortu*alia si Irlan$a euro este folosit in apro2imati) +umatate $in tranzactii8 iar in restul zonei euro tranzactiile in mone$a unica nu $epasesc un sfert. Intro$ucerea propriu-zisa a bancnotelor si mone$elor euro este consi$erata Cun succes

10

e2traor$inarC $e catre >omano #ro$i8 prese$intele Comisiei Europene. Inaltul oficial a $eclarat 9 07 172 2: in ca$rul unei conferinte $e presa ca platile in euro reprezinta $e+a 0 O $in total si ca se asteapta ca procenta+ul sa a+un*a la 9 O suta la sfarsitul lui ianurie. #ro$i a a$au*at ca in 3lan$a si Irlan$a CtoateC operatiile Cse fac in euroC. C1a zece zile $upa intro$ucerea mone$elor si bancnotelor euro8 putem sa ne felicitam pentru succesul obtinutC8 subliniin$ ca este )orba Cmai ales $espre un succes al cetatenilor europeniC. &.1. Impactul asupra intreprinderilor si comertului cu amanuntul in .ranta In perioa$a 2'7 272 2 - 2!7 272 2 s-a efectuat un son$a+ pe un esantion reprezentati) $e 2 '" $irectori $e intreprin$eri cu un numar ma2im $e '99 $e salariati< $intre aceste societati8 '26 isi $esfasoara acti)itatea in comertul cu amanuntul. #otri)it rezultatelor acestui son$a+ !&O $in intreprin$erile cu un numar $e salariati cuprins intre 1 si '99 au consi$erat ca punerea in practica a mone$ei euro s-a $esfasurat fara *reutati. -paritia mone$elor si a bancnotelor a pro)ocat teama $oar pentru o intreprin$ere $in 1 . Comertul cu amanuntul8 cel mai e2pus in ultimele luni la aparitia mone$ei euro8 nu pare sa fi resimtit $ificultatile particularilor8 $intre care !2O consi$era ca punerea in practica a mone$ei s-a realizat cu usurinta. Ei au afisat incre$ere in intro$ucerea mone$ei euro fi$uciare% 9 O $eclara ca nu au nici o temere in aceasta pri)inta8 fata $e 62O care $eclarau acelasi lucru cu 1& zile inainte. 92O $intre intreprin$erile cuprinse in son$a+ sustin ca au trecut in totalitate la utilizarea lui euro8 sau in ma+oritatatea functiilor lor. 4e poate e)i$entia o stare $e ine*al pro*res in ceea ce pri)este% emiterea facturilor in euro8 a$aptarea terminalului $e plata electronic si afisa+ul preturilor si tarifelor in euro. !"O $intre intreprin$eri si-au $efinit o strate*ie $e preturi in euro8 iar 0!O $intre ele proce$uri $e contabilizare a operatiilor. =impul $e asteptare la casierie pare cu "'O mai lun* fata $e 1 ianuarie la comericantii cu amanuntul. #rincipala $ificultate intalnita este cautarea mone$ei necesare. '!O $intre an*a+atii la casierie resimt lipsa $e familiarizare cu monezile si bancnotele $e euro 9in sca$ere cu 9O raportat la primele zile ale lunii ianuarie:. .e fiecare $ata o mone$a nationala este c6eltuita ea trebuie scoasa $in circulatie si restul inapoiat in euro. -cest lucru a creat probleme mari $etinatorilor $e ma*azine8 $eoarece s-a crezut ca ma+oritatea oamenilor isi )or sc6imba banii la banca inainte $e a mer*e la cumparaturi. 4e mareste astfel )iteza $e $istribuire a euro8 $ar $uce si la lipsa $e mone$e si bancanote euro in ma*azine8 problema $eloc usor $e rezol)at $e $etinatorii $e ma*azine. #entru a se e)ita aceasta problema8 Comisia Europeana a facut apel la populatiile tarilor $in zona euro sa-si sc6imbe banii la banci inainte $e a mer*e la cumparaturi.

1!

19

21

&.2. Impactul asupra cetatenilor france i In perioa$a 2&7 272 2 - 267 272 2 s-a efectuat un son$a+ pe un esantion reprezentati) pentru populatia franceza $e 1. $e persoane cu )arsta $e peste 1! ani. -stfel8 9"O $intre francezi au estimat ca trecerea la mone$a unica s-a realizat bine8 iar !9O ca in prezent aceasta se $esfasoara $in ce in ce mai bine fata $e 17 172 2. 0&O estimeaza ca euro este un lucru poziti) pentru Franta. .upa trei saptamani $e la instalarea lui euro8 marea ma+oritate a francezilor si-au facut cumparaturile in euro% 91O $eclara ca au utilizat monezi si bancnote $e euro in saptamana 21-2& ianuarie8 utilizan$ francul ca mone$a secun$ara. Francezii nu resimt $ificultatile ma+ore le*ate $e noua mone$a% o mica parte *aseste o mare $ificultate in a $iferentia mone$ele si bancotele 90O:8 in a )erifica mone$a primita 96O: sau in a estima pretul pro$uselor 912O:. Cei care8 $impotri)a8 nu intalnesc nici o $ificultate% in a )erifica mone$a sunt ma+oritari 9&6O:8 in a $iferentia monezile si bancnotele 9'0O: si in a estima pretul pro$uselor 9"0O:. In ciu$a celor ce se spun $estul $e $es8 persoanele in )arsta nu sunt mai putin bucurosi $ecat tinerii. Intr-o maniera *enerala8 femeile care sunt cel mai frec)ent confruntate cu cumparaturile zilnice afiseaza o a$aptabilitate mai putin buna la sc6imbarea mone$ei fata $e barbati% '"O $intre femei nu intalnesc nici o $ificultate fata $e & O $intre barbati.

22

2"

2'

In conluzie8 toate anc6etele sunt in concor$anta. -stfel8 la sfarsitul lunii ianuarie particularii care au raspuns la un son$a+ efectuat $e 4ofres au estimat ca in proportie $e 9"O trecerea la mone$a unica s-a $esfasurat in con$ititii bune. !9O au consi$erat ca totul mer*e $in ce in ce mai bine8 iar 0&O ca euro este un lucru poziti) pentru Franta. In ceea ce pri)este utilizarea concreta a lui euro8 acesta se bucura $e entuziasm8 caci 91O $in cei inter)ie)ati au $eclarat ca la sfarsitul celor " saptamani au platit cu mone$e si bancnote $e euro. In total &6O $in persoanele intero*ate au sustinut ca nu au intalnit nici un fel $e $ificultate in a )erifica mone$a. >eferitor la intreprin$eri8 son$a+ele au aratat ca sc6imbarea $efiniti)a a mone$ei s-a realizat bine8 !&O $intre sociatatile cu mai putin $e & $e salariati consi$eran$ ca aceasta s-a facut $estul $e usor. C6iar si comerciantii en $etail au trecut in ma+oritate acest E6opD fara probleme8 procentul acestora fiin$ $e !2O. 1a ni)el european8 francezii au un procent $e satisfacere $intre cele mai ri$icate inre*istrate in Europe% spaniolii !2O8 be*ienii apro2imati) ! O8 austriecii 0'O si *ermanii 69O. -ceste rezultate sunt meritul unei acti)itati $e mare amploare8 concentrata pe mobilizarea $in timp a tuturor celor implicati8 pe pre*atirea ierar6ica a proce$urilor $e punere in practica a mone$ei unice8 pe formarea personalului si a unei comunicari re*ulate a publicului $espre aceste lucruri. &.3. :ivelul preturilor in tarile din ona euro Intro$ucerea mone$ei unice8 un a$e)arat CsuccesC8 $upa cum au $eclarat $iferiti oficiali8 a insemnat o mai mare transparenta a preturilor8 acum cumparatorii europeni putan$ sa obser)e mai usor $iferentele8 uneori semnificati)e8 $e pret $in tarile zonei euro. #returile continua sa )arieze in functie $e puterea $e cumparare si ta2ele $in fiecare stat. Consumatorii pot cumpara un (olNsVa*en /olf cu 21.0 ! $e euro $in XelsinNi si $oar cu 12.09! euro $in Barcelona 9$eci cu '1O mai putinY:. Un litru $e lapte poate fi procurat $e la Berlin cu 8!" $e euro8 $in 1isabona cu 860 sau $in -tena cu 18 0 euro. Cei care )or sa-si faca plinul la masina in zona euro )or plati pentru un litru $e benzina fara plumb $e 8!" $e euro la -tena8 1810 euro la #aris sau 182" $e euro la -mster$am. Unele companii sunt insa $e parere ca o aliniere totala a preturilor nu este nici realizabila8 nici $e $orit. -ceasta este con)in*erea unuia $intre patronii In$ite28 importanta firma spaniola $e confectii8 $etinatoare si a lantului $e ma*azine Mara. C.iferentele $e or$in social si particularitatile fiecarei piete nu se )or sc6imba automat pe 1 ianuarieC8 a asi*urat in $ecembrie Mi*uel .iaz8 unul $intre $irectorii comerciali. >obert Mun$ell8 laureat al premiului ,obel pentru economie in 19998 este $e parere ca rata $e sc6imb a euro )a creste pro*resi) in 2 28 a+un*an$ la e*alitate cu $olarul american. CMai $e)reme sau mai tarziu8 cererea $e euro )a creste $atorita bancilor centrale8 care $etin in prezent o cantitate re$usa $e euroC8 a $eclarat Mun$ell8 a$au*an$ ca Cpe )iitor8 )aloarea euro in raport cu $olarul )a $epin$e $e mo$ul in care fiecare $intre zone isi corecteaza slabiciunileC. #roblema principala a 4tatelor Unite este reprezentata $e $eficitul balantei $e plati8 pe can$ cea a zonei euro8 consta $in Ce2cesul $e c6eltuieliC al *u)ernelor. In ceea ce pri)este intro$ucerea propriu-zisa a bancnotelor si mone$elor euro8 aceasta este consi$erata Cun succes e2traor$inarC $e catre >omano #ro$i8 prese$intele

2&

Comisiei Europene. Inaltul oficial a $eclarat 9 07 172 2: in ca$rul unei conferinte $e presa ca platile in euro reprezinta $e+a 0 O $in total si ca se asteapta ca procenta+ul sa a+un*a la 9 O suta la sfarsitul lui ianurie. #ro$i a a$au*at ca in 3lan$a si Irlan$a CtoateC operatiile Cse fac in euroC. C1a zece zile $upa intro$ucerea mone$elor si bancnotelor euro8 putem sa ne felicitam pentru succesul obtinutC8 subliniin$ ca este )orba Cmai ales $espre un succes al cetatenilor europeni.C In 4ue$ia se )a tine un referen$um cu pri)ire la a$erarea la zona euro cel mai $e)reme in prima)ara anului 2 "8 a $eclarat primul ministru /oran #ersson. Un )ot fa)orabil mone$ei unice ar insemna alaturarea la zona euro a 4ue$iei la 1 ianuarie 2 & si a$optarea mone$elor si bancnotelor euro un an mai tarziu.

26

Preturi la diferite produse de baza in tarile Uniunii Europene la data de 01/01/2002 1 kg 0,7 1 1 1 ora 1 10 1 1 kg 0,33 l 1 perec!e 1 1 1 1 l apa carne cl vin pac!et perec!e de ceasca 1 l km 1 1 produsul litru car bere 1 &' de consultatie masina televizor minerala de de de "lue bab$ de benzina cu ziar tuns lapte tofi locala incalaminte medicala ()olf* color vaca masa tigari #ean sitting cafea ta%iul tara/pretul mediu +ustria "elgia ,inlanda ,ranta )ermania )recia -rlanda -talia su!embur g .landa Portugalia /pania pret ma%im pret minim diferenta 0 0,84 0,8 0,74 0,69 0,99 0,83 1,07 0,89 1,22 0,71 0,73 0,67 0,7 1,22 0,67 0,55 45% 0,53 0,77 0,51 0,83 0,36 0,81 0,51 0,71 0,44 1,9 2,3 1,8 2,2 2,1 2,4 2,3 2 1,3 13,83 11,87 13,98 10,52 14,55 19,56 9,83 12,91 12,62 15,21 19,29 12,66 12,92 19,56 9,83 9,73 50% 0,64 0,57 0,57 1,13 0,5 0,49 0,72 1,14 0,69 0,56 0,43 0,52 0,37 1,14 0,37 0,77 68% 5,7 7,07 4,81 5,93 4,09 4,94 6,69 10 5,11 4,9 4,56 4,93 5,39 10 4,09 5,91 59% 3,04 3,27 3,15 3,97 3,39 2,88 2,2 4,93 3 2,35 3 2 2,41 4,93 2 2,93 59% 69,04 82,38 64,27 67,61 68,55 78,74 66,63 69,84 58,88 74,25 47,19 69,78 80,32 82,38 47,19 35,19 43% 6,04 6,43 5,58 8,41 7,24 7,16 3,96 6,98 4,65 5,21 5,67 0 5,11 8,41 0 8,41 ---2,34 3,15 2,52 2,52 2,47 2,28 3,22 2,67 2,22 2,17 1,63 1,87 1,4 3,22 1,4 1,82 57% 1,03 11,46 20,04 1 0,97 11,74 23,18 1,09 1,06 11,83 19,81 0,75 1,14 11,94 21,24 1,91 1,17 8,9 20,94 1,07 1,05 17,95 19,17 0,96 0,83 4,64 19,18 1,03 1,04 9,55 19,04 1,2 1,13 9,12 19,97 0,81 0,87 20,09 19,69 0,69 1,23 17,57 21,1 0,96 0,95 6,87 17,67 0,72 0,87 7,28 19,12 0,75 1,23 20,09 23,18 1,91 0,83 4,64 17,67 0,69 0,4 15,45 5,51 1,22 33% 77% 24% 64% 127,42 137,71 135,08 129,5 141,02 117,09 143,02 114,28 117,07 24,3 27,1 26,9 27,3 32,5 21,3 20,1 27,9 20,1 41,89 16872,24 43,61 18974 17,97 16104,85 49,45 21708,02 50,31 14340,94 42,44 14257,66 51,36 18439,34 38,09 18539,66 86,08 15736,79 808,88 861,68 706,5 542,7 875,09 850,12 707,09 603,17 787,62

0,42 1,7 0,39 1,8 0,33 1,2 0,3 1,5 0,83 2,4 0,3 1,2 0,53 1,2 64% 49%

117,63 26,2 121,01 20,4 129,86 20,1 125,82 20,3 143,02 32,5 114,28 20,1 28,74 12,5 20% 38%

31,98 15425,99 1049,32 22,69 17168,01 915,13 44,89 18946,65 645,25 75,13 12797,99 862,78 86,08 21708,02 1049,32 17,97 12797,99 542,7 68,11 8910,03 506,62 79% 41% 48% sursa1 2223lemonde3fr

20

/ituatia nivelului preturilor la unele produsele la 01/01/2002 in tarile zonei euro 1 ziar 1 l benzina
/pania

1 ceasca de cafea 1 pac!et de tigari 0,7 cl vin de masa 0,33 l bere locala 1 kg car tofi 1 l apa minerala 1 litru lapte 0 2 4 2! 5 6 10 12

Portugalia .landa 7u!emburg -talia -rlanda )recia )ermania ,ranta ,inlanda "elgia +ustria

pret in euro

29

Evolutia indicelui preturilor bunurilor de consum

5300 300 4300 3300 2300 1300

8ona euro 7u%emburg

+ustria /pania

8ona euro

+ustria

"elgia Portugalia

"elgia

'ecembrie 2000

,inlanda

,inlanda )recia

,ran9a

-anuarie 2001

)ermania

,ran9a -rlanda

7u%emburg

Portugalia

-talia

/pania

'ecembrie 2001 ,ebruarie 2001

)ermania .landa

)recia

-rlanda

.landa

,ebruarie 2002 -anuarie 2002

0300

-talia

"

&.&. 1re2atirile reali ate de cele 12 tari mem)re E-, cu oca ia introducerii euro Urmatoarele informatii se refera la $ate $espre banci8 uniformizarea contabilitatilor8 acti)itatea $e informare si ni)elul pre*atirii afacerilor in fiecare $in cele 12 tari ale zonei euro. 1. Austria

1returi *u)ernul austriac a le*iferat afisarea preturilor atat in euro cat si in silin*i austrieci inca $in 1 3ctombrie 2 . #erioa$a $e $ubla afisare s-a inc6eiat la 2! Februarie 2 2 pentru ma+oritatatea companiilor. -lte companii au continuat $ubla afisare a preturilor la unele $in bunurile si ser)iciile lor. 9peratiuni )ancare mone$a nationala putea fi sc6imbata $e orice banca $e retail pana la $ata $e 2!7 272 2. -cum8 silin*ul austriac poate fi presc6imbat in euro $oar la sucursalele bancii nationale. Cea mai serioasa problema *enerata $e trecere la mone$a unica europeana a aparut miercuri8 2. 2. 28 can$ reteau -ustriei $e $istribuitoare automate $e numerar a cazut timp $e $oua ore $in cauza cererii e2cesi)e a clientilor pentru noile bilete euro. #ana la sfarsitul zilei ser)iciul a fost refacut si toate $istribuitoarele ofereau bancnote euro. 1re2atirea afacerilor procentul con)eririi afacerilor in mone$a euro la 1 ianuarie 2 2 in ceea ce pri)este% - sistemul $e contabilizare% 9!O - preturile% 99O - emiterea $e facturi% 99O - sistemele informatice% 9&O Ma+oritatea intreprin$erilor au consi$erat ca trecerea la euro s-a realizat% - mai usor $ecat se asteptau% "'O - asa cum se asteptau% 6 O - mai $ificil $ecat se asteptau% &O 19O $in intreprin$eri s-au confruntat cu $ificultati in a trece la euro. 94ursa% EB Eurobarometer 4ur)ei EB122: Conta)ilitate compartimentele $e contabilitate ale companiilor trebuiau sa fie con)ertite in euro in totalitate pana la 2! Februarie 2 2. 1opulatia ni)elul $e cunoastere al mone$ei unice 9Barometer 4ur)eA 21-"1 ianuarie 2 2:% - 91O $in populatie a consi$erat ca a fost bine informata $espre euro< - ! O $in pupulatie s-a consi$erat bine pre*atita pentru intro$ucerea lui euro la 1 ianuarie 2 2< - &1O au sustinut ca8 atunci can$ au cumparat bunuri8 au calculat mental in euro< - ''O au consi$erat ca prin con)ertirea in euro rotun+irea preturilor s-a facut prin sca$ere< - "9O au sustinut ca $oresc continuarea afisarii $uble a preturilor si $upa perioa$a obli*atorie8 iar &2O au sustinut contrariul< - pentru cei care si-au e2primat $orinta $e continuare a $ublei afisarii a pretului8 perioa$a $upa sa fie% "1

- ""O " luni - 2!O 6 luni - 2 O 1 an - 0O mai mult $e un an Activitatea de informare comunicarea fata in fata cu a+utorul utilizarii Eeuro trainD 9trenul euro:< spoturi publicitare care au permis informarea populatiei $espre mone$a nationala si euro< fluturasi si brosuri pentru fiecare si la $ata $e 10 3ctombrie 2 1 o $ezbatre tele)izata $espre euro cu ministrul finantelor8 *u)ernatorul bancii nationale si reprezentantii bancilor $e retail. 2. Belgia

1returi $ubla afisare a preturilor in Bel*ia s-a stabilit printr-o con)entie obli*atorie. 9peratiuni )ancare mone$a nationala a putut fi presc6imbata la bancile $e retail pana la $ata $e 2! Februarie 2 28 iar bancnotele si monezile aflate in $epozite )or putea fi sc6imbate pana la $ata $e "1 .ecembrie 2 2. Bancnotele francului bel*ian pot fi presc6imbate in euro la sucursalele bancii nationale fara o $ata limita< iar mone$ele pana la sfarsitul anului 2 '. 1re2atirea afacerilor procentul con)eririi afacerilor in mone$a euro la 1 ianuarie 2 2 in ceea ce pri)este% - sistemul $e contabilizare% 9!O - preturile% 9!O - emiterea $e facturi% 99O - sistemele informatice% !9O Ma+oritatea intreprin$erilor au consi$erat ca trecerea la euro s-a realizat% - mai usor $ecat se asteptau% "2O - asa cum se asteptau% 62O - mai $ificil $ecat se asteptau% 6O 1'O $in intreprin$eri s-au confruntat cu $ificultati in a trece la euro. 94ursa% EB Eurobarometer Survey EB122 ) 1opulatia ni)elul $e cunoastere al mone$ei unice 9Barometer 4ur)eA 21-"1 ianuarie 2 2:% - 9&O $in populatie a consi$erat ca a fost bine inforamta $espre euro< - !&O $in pupulatie s-a consi$erat bine pre*atita pentru intro$ucerea lui euro la 1 ianuarie 2 2< - &9O au sustinut ca8 atunci can$ au cumparat bunuri8 au calculat mental in euro< - ""O au consi$erat ca prin con)ertirea in euro rotun+irea preturilor s-a facut prin sca$ere< - '"O au sustinut ca $oresc continuarea afisarii $uble a preturilor si $upa perioa$a obli*atorie8 iar &0O au sustinut contrariul< - pentru cei care si-au e2primat $orinta $e continuare a $ublei afisarii a pretului8 perioa$a $upa sa fie% - "'O " luni - 26O 6 luni

"2

- 22O 1 an - 1&O mai mult $e un an Bel*ia a fost unul $in putinele locuri un$e cosumatorii s-au *rabit la $istribuitoarele bancare sa intre in posesia noilor bancnote euro. -stfel8 in tara s-au inre*istrat 6 $e operatiuni $e retra*ere $e numerar pe minut in primele 2 ore ale anului 2 2. #ana la sfarsitul zilei $e +oi8 ". 2. 2 s-au inre*istrat apro2imati) "2 . $e retra*eri $e numerar8 insuman$ un total $e 268& milioane euro 9ec6i)alentul a 2"8" milioane $olari americani:. Activitatea de informare in luna 3ctombrie 2 1 a fost $istribuit un C.>om in scolile primare 9clasele 1-': si *imnaziu 9clasele &-!:. Ele)ii au putut in)ata $espre istoria Uniunii Europene si mone$a unica8 si au e2ersat con)ertirea francului bel*ian in euro. 3. Finalanda

1returi $ubla afisare a preturilor este obli*atorie. 9peratiuni )ancare nu e2ista o $ata limita $e presc6imbare a marcii finlan$eze in euro8 aceasta fiin$ stabilita $e fiecare banca in parte. 4i bancnotele si mone$ele pot fi presc6imbate in termen $e 1 ani $e catre banca nationala. 1re2atirea afacerilor procentul con)eririi afacerilor in mone$a euro la 1 ianuarie 2 2 in ceea ce pri)este% - sistemul $e contabilizare% 90O - preturile% 9!O - emiterea $e facturi% 1 O - sistemele informatice% 9'O Ma+oritatea intreprin$erilor au consi$erat ca trecerea la euro s-a realizat% - mai usor $ecat se asteptau% '1O - asa cum se asteptau% &2O - mai $ificil $ecat se asteptau% 6O 19O $in intreprin$eri s-au confruntat cu $ificultati in a trece la euro. 94ursa% EB Eurobarometer Survey EB122) 1opulatia ni)elul $e cunoastere al mone$ei unice 9Barometer 4ur)eA 21-"1 ianuarie 2 2: - 90O $in populatie a consi$erat ca a fost bine inforamta $espre euro< - 01O $in pupulatie s-a consi$erat bine pre*atita pentru intro$ucerea lui euro la 1 ianuarie 2 2< - & O au sustinut ca8 atunci can$ au cumparat bunuri8 au calculat mental in euro< - "2O au consi$erat ca prin con)ertirea in euro rotun+irea preturilor s-a facut prin sca$ere< - &6O au sustinut ca $oresc continuarea afisarii $uble a preturilor si $upa perioa$a obli*atorie8 iar ''O au sustinut contrariul< - pentru cei care si-au e2primat $orinta $e continuare a $ublei afisarii a pretului8 perioa$a $upa sa fie% - "1O " luni - "0O 6 luni

""

- 2'O 1 an - 2O mai mult $e un an Activitatea de informare campania $e informare a fost coo$onata. Banca Finlan$ei a reprezentat a $oua institutie care a coor$onat campania $e informare $in ,oiembrie 2 1 pana in ianuarie 2 2. 1a aceasta s-a a$au*at acti)itatea ministerului finantelor8 a a*entiei consumatorului 9Consumer -*encA: si Uniunea Europeana8 care s-a $esfasurat in perioa$a 3ctombrie 2 1 mi+locul lui ,oiembrie 2 1. 4. Franta

1returi $ubla afisare a preturilor a fost obli*atorie. 9peratiuni )ancare bancile $e retail au presc6imbat franci in euro8 fara nici o limita in ceea ce pri)este clientii8 pana la $ata $e 10 Februarie 2 2. Bancile $e retail )or continua sa presc6imbe francii francezi pana la $ata $e " Iunie 2 2 fara nici comision $oar pentru clinentii lor. 4ucursalele bancii Frantei )or sc6imba mone$ele timp $e " ani8 iar bancnotele timp $e 1 ani. 1re2atirea afacerilor procentul con)eririi afacerilor in mone$a euro la 1 ianuarie 2 2 in ceea ce pri)este% - sistemul $e contabilizare% 9&O - preturile% 9!O - emiterea $e facturi% 96O - sistemele informatice% 00O Ma+oritatea intreprin$erilor au consi$erat ca trecerea la euro s-a realizat% - mai usor $ecat se asteptau% "1O - asa cum se asteptau% 6&O - mai $ificil $ecat se asteptau% 'O 21O $in intreprin$eri s-au confruntat cu $ificultati in a trece la euro. 94ursa% EB Eurobarometer Survey EB122) Comert cu amanutul pre*atirile comeciantilor cu amuntul au fost a)ansat. Multi comercianti francezi au cooperat cu *u)ernul francez in )e$erea mentinerii preturilor la acelsi ni)el8 prin inc6eierea unui contract ce stabilea obli*ati)itatea fi2arii 9in*6etarii: preturilor in perioa$a $ublei circulatii a francului francez si a mone$ei unice. Conta)ilitate unele intreprin$eri isi $efasoara acti)itatea in e2ercitiul financiar ce incepe in Iunie si se sfarseste tot in Iunie anul )iitor. -cele companii care nu au con)ertit pana in Iunie 2 1 contabilitatea in euro o )or face si retrospecti)8 a+ustan$ conturile $in franci incapan$ cu 1 ianuarie 2 2. 1opulatia ni)elul $e cunoastere al mone$ei unice 9Barometer 4ur)eA 21-"1 ianuarie 2 2:% - 9"O $in populatie a consi$erat ca a fost bine inforamta $espre euro< - ! O $in pupulatie s-a consi$erat bine pre*atita pentru intro$ucerea lui euro la 1 Ianuarie 2 2< - &!O au sustinut ca8 atunci can$ au cumparat bunuri8 au calculat mental in euro< - 22O au consi$erat ca prin con)ertirea in euro rotun+irea preturilor s-a facut prin sca$ere<

"'

6'O au sustinut ca $oresc continuarea afisarii $uble a preturilor si $upa perioa$a obli*atorie8 iar "6O au sustinut contrariul< - #entru cei care si-au e2primat $orinta $e continuare a $ublei afisarii a pretului8 perioa$a $upa sa fie% - "1O " luni - 20O 6 luni - 29O 1 an - 16O mai mult $e un an >iscul cresterii preturilor cu ocazia trecerii la euro pro*reseaza8 in timp ce acest subiect $e)ine o a$e)arata preocupare si pentru francezi 9$e la 69O la 06O:8 in particular pentru femei 909O fata $e 0"O la mi+locul lui ianuarie: si pentru pensionari 90"O fata $e 6'O:. Mai mult8 6&O $intre consumatori $eclara ca au constatat o crestere a preturilor8 $intre care " O au obser)at o crestrere *enerala si "&O $oar asupra unor anumite preturi. Francezii raman impartiti in ceea ce pri)este cauzele acestor cresteri% oportunismul comerciantilor care profita pentru a creste preturile 9'"O: cresterea preturilor in$epen$enta $e trecerea la euro fiin$ a)ansata $oar $e 12O. Activitatea de informare ministerul finantelor a $istribuit o serie $e brosuri pentru a imbunatati informarea publicului lar*% 2 milioane $e fluturasi au fost trimisi in scolile $e *imnaziu si a fost or*anizata $e catre ministerul e$ucatiei o saptamana euro. 5. Germania

1returi $ubla afisare a preturilor a fost obli*atorie. 9peratiuni )ancare incepan$ $in 1 Ianuarie 1999 a fost pusa la $ispositie o intrea*a *ama $e ser)icii *ratuite $e informare $in partea bancilor. -ran+amentele $intre bancile particulare au a)ut $rept subiect presc6imbarea marcii *ermane in euro pana la 2! Februaruie 2 2. #resc6imbarea la banca centrala si prin sucursalele sale nu are o $ata limita. 1re2atirea afacerilor procentul con)eririi afacerilor in mone$a euro la 1 ianuarie 2 2 in ceea ce pri)este% - sistemul $e contabilizare% !9O - preturile% 9 O - emiterea $e facturi% 9"O - sistemele informatice% !1O Ma+oritatea intreprin$erilor au consi$erat ca trecerea la euro s-a realizat% - mai usor $ecat se asteptau% "2O - asa cum se asteptau% 61O - mai $ificil $ecat se asteptau% &O 1 O $in intreprin$eri s-au confruntat cu $ificultati in a trece la euro. 94ursa% EB Eurobarometer Survey EB122) Comert cu amanuntul multi comercianti cu amanuntul *ermani au inc6eiat un acor$ cu pri)ire la fi2area preturilor in perioa$a $ublei circulatii8 perio$a care a inceput insa $in Iulie 2 1. Conta)ilitate toate operatiunile contabile trebuiau sa fie $enominate incepan$ cu 1 Ianuarie 2 2. Multe corporatii si-au con)ertit $e+a sistemul contabil8

"&

e2ceptie facan$ cele un$e contabilitatea este ceruta a fi tinuta in mone$a nationala cum ar fi $onatiile. 1opulatia ni)elul $e cunoastere al mone$ei unice 9Barometer 4ur)eA 21-"1 Ianuarie 2 2: - !!O $in populatie a consi$erat ca a fost bine inforamta $espre euro< - 09O $in pupulatie s-a consi$erat bine pre*atita pentru intro$ucerea lui euro la 1 Ianuarie 2 2< - &'O au sustinut ca8 atunci can$ au cumparat bunuri8 au calculat mental in euro< - 22O au consi$erat ca prin con)ertirea in euro rotun+irea preturilor s-a facut prin sca$ere< - "&O au sustinut ca $oresc continuarea afisarii $uble a preturilor si $upa perioa$a obli*atorie8 iar 6&O au sustinut contrariul< - #entru cei care si-au e2primat $orinta $e continuare a $ublei afisarii a pretului8 perioa$a $upa sa fie% - 20O " luni - "'O 6 luni - 29O 1 an - 0O mai mult $e un an 1a 2 luni $e la intro$ucerea mone$elor si bancnotelor euro8 apro2imati) & O $in cetatenii *ermani re*reta pier$erea marcii *ermane. #otri)it son$a+ului 4ocietatii *ermane $e stu$iere a comportamentului consumatorului8 apro2imati) '!O ar $ori sa $ea timpul inapoi si sa pastreze marca. Multi $intre acestia inca sunt $e parere ca euro este un succesor netestat al marcii *ermane8 pe care o asociau cu putere economica si stabilitate. In ciu$a sc6imbarii te6nice line8 *ermanii in)inuiesc euro pentru cresterea preturilor in ma*azine si restaurante. #rese$intele Bancii Centrale Europene nu este $e acor$ cu cei care sustin ca intro$ucerea euro a $eterminat cresterea preturilor8 $an$ un e2emplu concret% Qcan$ am cumparat un Bi* Mac si un milNs6aNe $upa Qziua ED m-a costat '.'& euro8 e2act cat am platit pentru aceeasi masa anul trecutD. In primele zile $upa Qziua ED multi cetateni *ermani si turisti s-au )azut stan$ la cozi neobisnuit $e lun*i pentru a coman$a in baruri8 fast-foo$uri sau alte locuri. -ceasta $eoarece clientii plateau in marci *ermane iar )anzatorii trebuiau sa $ea restul in euro. Activitateaa de informare *u)ernul fe$ereal contuinua campania $e informare a intreprin$erilor. In 3ctombrie 2 1 ministrul fe$eral al economiei si te6nolo*iei a or*anizat o intalnire cu presa turca in )e$erea informarii comunitatii turce $e afaceri $in /ermania. ,i)elul $e acceptarea $e catre public a mone$ei unice creste cu un ritm stabil. Cara)ana euro prin 1 $e orase a atras multi )izitatori. 6. Grecia

1returi $ubla afisare a preturilor a fost obli*atorie in /recia inca $in primul trimestru al anului 2 18 pana la sfarsitul circulatiei $uble. 9peratiuni )ancare $ra6mele bancnote pot fi presc6imbate la banca natioanala timp $e 1 ani8 iar monezile timp $e 2 ani. 1re2atirea afacerilor procentul con)eririi afacerilor in mone$a euro la 1 Ianuarie 2 2 in ceea ce pri)este% "6

- sistemul $e contabilizare% 90O - preturile% 9!O - emiterea $e facturi% 9!O - sistemele informatice% 91O Ma+oritatea intreprin$erilor au consi$erat ca trecerea la euro s-a realizat% - mai usor $ecat se asteptau% '6O - asa cum se asteptau% & O - mai $ificil $ecat se asteptau% 'O 1'O $in intreprin$eri s-au confruntat cu $ificultati in a trece la euro. 94ursa% EB Eurobarometer Survey EB122) Comertul cu amanuntul ministerul $ezoltarii a semnat un acor$ cu or*anizatiile $e comert care sa pre)ina cresterea preturilor bunurilor si ser)iciilor prin rotun+irea acestora in fa)oarea consumatorului. /recia a fost tara cea mai putin pre*atita sa foloseasca euro sub forma $e numerar. .oar & . $e mici afaceri $in totalul $e " . au fost apro)izionate cu euro8 conform Ministerului Economiei. 1opulatia ni)elul $e cunoastere al mone$ei unice 9Barometer 4ur)eA 21-"1 Ianuarie 2 2:% - 0!O $in populatie a consi$erat ca a fost bine inforamta $espre euro< - 60O $in pupulatie s-a consi$erat bine pre*atita pentru intro$ucerea lui euro la 1 Ianuarie 2 2< - &9O au sustinut ca8 atunci can$ au cumparat bunuri8 au calculat mental in euro< - ""O au consi$erat ca prin con)ertirea in euro rotun+irea preturilor s-a facut prin sca$ere< - "0O au sustinut ca $oresc continuarea afisarii $uble a preturilor si $upa perioa$a obli*atorie8 iar 61O au sustinut contrariul< - #entru cei care si-au e2primat $orinta $e continuare a $ublei afisarii a pretului8 perioa$a $upa sa fie% - "9O " luni - 2'O 6 luni - 10O 1 an - 1O mai mult $e un an Activitatea de informare EU>3C-M#-I/ a fost co-finantata $e BCE si Banca centrala a /reciei< ea a constat in clipuri publicitarea la =( si ra$io8 $istribuirea $e pliante $espre aparitia si elementele $e securitate ale bancotelor euro8 si a or*anizat un tar* e2pozitional la sfarsitul lunii 3ctombrie 2 1 in =6essaloniNi care s-a transferat in -tena in .ecembrie 2 2. 4tu$entii au putut in)ata $espre euro )izitan$ aceasta e2pozitie. 7. Irlanda 1returi $ubla afisare a preturilor a facut obiectul unei con)entii obli*atorie cu comerciantii. Ministerul finantelor con$uce un stu$iu comparati) al preturilor in zona euro. 9peratiuni )ancare sc6imbarea lirei irlan$eze se poate realiza la banca centrala a Irlan$ei si nu are o $ata limita.

"0

 1re2atirea afacerilor procentul con)eririi afacerilor in mone$a euro la 1 Ianuarie 2 2 in ceea ce pri)este% - sistemul $e contabilizare% 9"O - preturile% 9"O - emiterea $e facturi% 91O - sistemele informatice% 0"O Ma+oritatea intreprin$erilor au consi$erat ca trecerea la euro s-a realizat% - mai usor $ecat se asteptau% &9O - asa cum se asteptau% "!O - mai $ificil $ecat se asteptau% "9O 1'O $in intreprin$eri s-au confruntat cu $ificultati in a trece la euro. 94ursa% EB Eurobarometer Survey EB122) Conta)ilitate toate operatiunile si tinerea contabilitatii trebuie sa se realizeze in euro. #opulatia ni)elul $e cunoastere al mone$ei unice 9Barometer 4ur)eA 21-"1 Ianuarie 2 2:% - !9O $in populatie a consi$erat ca a fost bine inforamta $espre euro< - '0O $in pupulatie s-a consi$erat bine pre*atita pentru intro$ucerea lui euro la 1 Ianuarie 2 2< - 60O au sustinut ca8 atunci can$ au cumparat bunuri8 au calculat mental in euro< - 29O au consi$erat ca prin con)ertirea in euro rotun+irea preturilor s-a facut prin sca$ere< - &6O au sustinut ca $oresc continuarea afisarii $uble a preturilor si $upa perioa$a obli*atorie8 iar '2O au sustinut contrariul< - #entru cei care si-au e2primat $orinta $e continuare a $ublei afisarii a pretului8 perioa$a $upa sa fie% - & O " luni - 29O 6 luni - 10O 1 an - 'O mai mult $e un an Activitatea de informare in 3ctombrie 2 1 Banca Centrala a Irlan$ei a trimis fiecarei familii un pliant $espre trecerea la euro. .in mai 2 1 s-au $esfasurat mai multe manifestari in $i)erse orase ale tarii cu pri)ire la informarea populatiei $espre euro< un pac6et informational a fost trimis tuturor scolilor. Fe$eratia Banc6erilor Irlan$ezi 9=6e Iris6 BanNers Fe$eration: a lansat o brosura QBamNin* an$ WouD8 care a fost $istribuita pe scara lar*a bancilor si asociatiilor consumatorilor. 8. Italia

1returi $ubla afisare a preturilor a fost obli*atorie. 9peratiuni )ancare bancile italiene au oferit *ratuit ser)icii in euro inca $in 1 Ianuarie 1999. Bancile $e retail italiene au presc6imbat lirele pentru euro cu o limita $e 1 milion lire8 sau si peste aceasta limita $ar cu coin$itia ca acel client sa anunte banca cu o zi inainte< si pana la & . lire pentru cei ce nu erau clinenti ai bancii.

"!

Banca centrala )a continua presc6imbarea lirelor in euro timp $e 1 ani 9incepan$ cu $ata $e 1 Martie 2 2: 1re2atirea afacerilor procentul con)eririi afacerilor in mone$a euro la 1 Ianuarie 2 2 in ceea ce pri)este% - sistemul $e contabilizare% 9!O - preturile% 9!O - emiterea $e facturi% 99O - sistemele informatice% 96O Ma+oritatea intreprin$erilor au consi$erat ca trecerea la euro s-a realizat% - mai usor $ecat se asteptau% "1O - asa cum se asteptau% 61O - mai $ificil $ecat se asteptau% "O 1'O $in intreprin$eri s-au confruntat cu $ificultati in a trece la euro. 94ursa% EB Eurobarometer Survey EB122) 1opulatia ni)elul $e cunoastere al mone$ei unice 9Barometer 4ur)eA 21-"1 Ianuarie 2 2:% - !&O $in populatie a consi$erat ca a fost bine informata $espre euro< - 60O $in populatie s-a consi$erat bine pre*atita pentru intro$ucerea lui euro la 1 Ianuarie 2 2< - '0O au sustinut ca8 atunci can$ au cumparat bunuri8 au calculat mental in euro< - ''O au consi$erat ca prin con)ertirea in euro rotun+irea preturilor s-a facut prin sca$ere< - "9O au sustinut ca $oresc continuarea afisarii $uble a preturilor si $upa perioa$a obli*atorie8 iar 6 O au sustinut contrariul< - #entru cei care si-au e2primat $orinta $e continuare a $ublei afisarii a pretului8 perioa$a $upa sa fie% - 20O " luni - 22O 6 luni - 1'O 1 an - &O mai mult $e un an Miercuri8 2. 2. 28 unele banci si oficii postale $in >oma s-au )azut in situatia $e a ramane fara bancnote euro. -ceasta problema a aparut $upa ce italienii s-au *rabit sa intre in posesia noii mone$e8 inca $in prima zi a -nului ,ou. Cu toate ca a e2istat interes $in partea italienilor asupra mone$ei euro8 conform Comisiei Europene8 in luna februarie a anului 2 2 Italia era mult in urma altor tari $in zona euro in ceea ce pri)este tranzactiile realizate in mone$a unica. -cestea reprezentau $oar "O $in totalul tranzactiilor in numerar8 comparati) cu & O in 3lan$a. Activitatea de informare in 3ctombrie si ,oiembrie 2 1 au fost realizate $oua tipuri $e pliante% unul $estinat informarii publicului lar* 9" milioane: si unul pentru afaceri 92 milioane $e copii:< un Vebsite realizat impreuna cu ministerul e$ucatiei pentru ele)ii $in scoala primara si *imnaziala< competitii pentru stu$entii la arte< competitii nationale si locale pentru copii. 4colile au primit C.->om-uri informati)e8 carti si casete )i$eo nostime $espre euro.

"9

9.

Luxem urg

1returi - fost recoman$ata $ubla afisare a preturilor si a acest lucru a fost implementat prin inc6eierea unei con)entii intre *u)ernul $in 1u2embur* 9ministerul $e finante:8 asociatiile comerciantilor si ale consumatorilor. .in Ianuarie 2 1 -sociatia Consumatorilor $in 1u2embur* in$eplineste functia $e 3bser)ator al mone$ei euro8 monitorizan$ preturile si putan$ inter)eni in me$ierea $isputelor. 1re2atirea afacerilor procentul con)eririi afacerilor in mone$a euro la 1 Ianuarie 2 2 in ceea ce pri)este% - sistemul $e contabilizare% 99O - preturile% 1 O - emiterea $e facturi% 1 O - sistemele informatice% 9 O Ma+oritatea intreprin$erilor au consi$erat ca trecerea la euro s-a realizat% - mai usor $ecat se asteptau% '0O - asa cum se asteptau% '0O - mai $ificil $ecat se asteptau% 'O 9O $in intreprin$eri s-au confruntat cu $ificultati in a trece la euro. 94ursa% EB Eurobarometer Survey EB122) -sociatia olan$eza a intreprin$erilor mici si mi+locii a in)inuit bancile ca au incarcat -=M-urile bancare cu bancnote $e )aloare mare8 creean$u-se astfel o lipsa $e bancnote $e &8 1 si 2 euro. 1opulatia ,i)elul $e cunoastere al mone$ei unice 9Barometer 4ur)eA 21-"1 Ianuarie 2 2:% - 9"O $in populatie a consi$erat ca a fost bine inforamta $espre euro< - 09O $in pupulatie s-a consi$erat bine pre*atita pentru intro$ucerea lui euro la 1 Ianuarie 2 2< - 6 O au sustinut ca8 atunci can$ au cumparat bunuri8 au calculat mental in euro< - '1O au consi$erat ca prin con)ertirea in euro rotun+irea preturilor s-a facut prin sca$ere< - "'O au sustinut ca $oresc continuarea afisarii $uble a preturilor si $upa perioa$a obli*atorie8 iar 6&O au sustinut contrariul< - #entru cei care si-au e2primat $orinta $e continuare a $ublei afisarii a pretului8 perioa$a $upa sa fie% - "'O " luni - "1O 6 luni - 2"O 1 an - 6O mai mult $e un an Activitatea de informare la sfarsitul lunii 4eptembrie 2 1 ministerul finantelor a lansat o intensa campanie $e comunicare prin =( si ra$io8 sub numele $e Enoua scara a )alorilorD. In fiecare spot8 fiecare pret era le*at $e $iferite pro$use. 1a mi+locul lui ,oiembrie 2 1 ministerul a trimis fiecarei familii o brosura continan$ informatii *enerale si sfaturi in le*atura cu con)ersia francului lu2embur*6ez. Brosura este in *ermana si franceze< )ersiunea portu*6eza este $isponibila la cerere. Eforturile a$itionale au fost in$reptate spre anumite se*mente ale populatiei8 incluzan$ scolile8

'

an*a+atii ci)ili8 an*a+atii si *rupurile )ulnerabile. 1u2embur* a fost sin*ura tara $in Eurolan$ care nu a or*anizat nici o festi)itate care sa serbeze trecerea la mone$a euro. 1!. "landa

1returi perioa$a $e $ubla afisare a preturilor in 3lan$a s-a sfarsit la $ata $e 2! Martie 2 2. -cum toate preturile sunt in euro. 9peratiuni )ancare Bancile olan$eze au con)ertit conturile la sfasitul anului 2 1. #ana la 1 -prilie 2 2 a fost posibila presc6imbarea *ratuita a *ul$enului olan$ez in euro la bancile $e retail< $upa aceasta $ata bancile mai pot presc6imba pana la "1 .ecembrie 2 28 $ar contra unui comision. Banca centrala nationala )a sc6imba *ul$enul mone$a pana la $ata $e 1 Ianuarie 2 08 iar *ul$enul bancnota pana la 1 Ianuarie 2 "2. 1re2atirea afacerilor procentul con)eririi afacerilor in mone$a euro la 1 Ianuarie 2 2 in ceea ce pri)este% - sistemul $e contabilizare% 90O - preturile% 90O - emiterea $e facturi% 99O - sistemele informatice% !9O Ma+oritatea intreprin$erilor au consi$erat ca trecerea la euro s-a realizat% - mai usor $ecat se asteptau% "9O - asa cum se asteptau% &6O - mai $ificil $ecat se asteptau% &O 21O $in intreprin$eri s-au confruntat cu $ificultati in a trece la euro. 94ursa% EB Eurobarometer Survey EB122) 1opulatia ni)elul $e cunoastere al mone$ei unice 9Barometer 4ur)eA 21-"1 Ianuarie 2 2:% - 9!O $in populatie a consi$erat ca a fost bine inforamta $espre euro< - 9 O $in pupulatie s-a consi$erat bine pre*atita pentru intro$ucerea lui euro la 1 Ianuarie 2 2< - '2O au sustinut ca8 atunci can$ au cumparat bunuri8 au calculat mental in euro< - 22O au consi$erat ca prin con)ertirea in euro rotun+irea preturilor s-a facut prin sca$ere< - "&O au sustinut ca $oresc continuarea afisarii $uble a preturilor si $upa perioa$a obli*atorie8 iar 6&O au sustinut contrariul< - #entru cei care si-au e2primat $orinta $e continuare a $ublei afisarii a pretului8 perioa$a $upa sa fie% - "0O " luni - "2O 6 luni - 21O 1 an - !O mai mult $e un an Activitatea de informare campaniile $e comunicare s-au concentrat asupra aparitiei si elementelor $e si*uranta ale bancnotelor si monezilor $e euro. Instrumentele utilizate au fost% postere si fluturasi pentru public8 brosuri specifice pentru banci8 politie8 sectorul $e comert cu amanuntul cu mai multe informatii< publicitate =(< asistenta pentru '1

pro*ramele pe calculator. 4tatisticile arata ca 92O $in populatie a primit cel putin 22 $e EplianteD continan$ informatii $espre euro in timpul camapniei $in $i)erse surse.

11.

#$rtugalia

1returi $ubla afisare a preturilor a fost obli*atorie. 1re2atirea afacerilor procentul con)eririi afacerilor in mone$a euro la 1 Ianuarie 2 2 in ceea ce pri)este% - sistemul $e contabilizare% 90O - preturile% 9"O - emiterea $e facturi% 96O - sistemele informatice% 0&O Ma+oritatea intreprin$erilor au consi$erat ca trecerea la euro s-a realizat% - mai usor $ecat se asteptau% '9O - asa cum se asteptau% '!O - mai $ificil $ecat se asteptau% 2O 1"O $in intreprin$eri s-au confruntat cu $ificultati in a trece la euro. 94ursa% EB Eurobarometer Survey EB122) Conta)ilitate contabilitatea trebuie sa se tina $e la 1 Ianuarie 2 2 numai in euro. 1opulatia ni)elul $e cunoastere al mone$ei unice 9Barometer 4ur)eA 21-"1 Ianuarie 2 2:% - 00O $in populatie a consi$erat ca a fost bine inforamta $espre euro< - 6"O $in pupulatie s-a consi$erat bine pre*atita pentru intro$ucerea lui euro la 1 Ianuarie 2 2< - 0 O au sustinut ca8 atunci can$ au cumparat bunuri8 au calculat mental in euro< - &1O au consi$erat ca prin con)ertirea in euro rotun+irea preturilor s-a facut prin sca$ere< - '6O au sustinut ca $oresc continuarea afisarii $uble a preturilor si $upa perioa$a obli*atorie8 iar &2O au sustinut contrariul< - #entru cei care si-au e2primat $orinta $e continuare a $ublei afisarii a pretului8 perioa$a $upa sa fie% - 66O " luni - 1"O 6 luni - 1 O 1 an - 2O mai mult $e un an Activitatea de informare in #ortu*alia s-au $esfasurat $oua campanii $e informare8 una sustinuta $e Comisia ,ationala Euro 9EC,: si cealalta sustinuta $e Banca Centala a #ortu*aliei.

'2

12.

%&ania

1returi $ubla afisare a preturilor a fost obli*atorie. Ministerul economiei spaniol i-a incura+at pe comerciantii cu amanuntul sa a$opte =6e Co$e 3f /oo$ #ractice 9Co$ul Unei #ractici Bune: realizat $e acesta. 1re2atirea afacerilor procentul con)eririi afacerilor in mone$a euro la 1 Ianuarie 2 2 in ceea ce pri)este% - sistemul $e contabilizare% 9!O - preturile% 90O - emiterea $e facturi% 9!O - sistemele informatice% 9'O Ma+oritatea intreprin$erilor au consi$erat ca trecerea la euro s-a realizat% - mai usor $ecat se asteptau% 2!O - asa cum se asteptau% 60O - mai $ificil $ecat se asteptau% 'O 19O $in intreprin$eri s-au confruntat cu $ificultati in a trece la euro. 94ursa% EB Eurobarometer Survey EB122) 1opulatia ni)elul $e cunoastere al mone$ei unice 9Barometer 4ur)eA 21-"1 Ianuarie 2 2:% - !'O $in populatie a consi$erat ca a fost bine inforamta $espre euro< - &!O $in pupulatie s-a consi$erat bine pre*atita pentru intro$ucerea lui euro la 1 Ianuarie 2 2< - 6&O au sustinut ca8 atunci can$ au cumparat bunuri8 au calculat mental in euro< - ""O au consi$erat ca prin con)ertirea in euro rotun+irea preturilor s-a facut prin sca$ere< - & O au sustinut ca $oresc continuarea afisarii $uble a preturilor si $upa perioa$a obli*atorie8 iar &0O au sustinut contrariul< - #entru cei care si-au e2primat $orinta $e continuare a $ublei afisarii a pretului8 perioa$a $upa sa fie% - '6O " luni - 26O 6 luni - 11O 1 an - 2O mai mult $e un an Activitatea de informare in 4eptembrie si 3ctombire $oua canale $e tele)iziune au transmis $oua clipuri publicitare% unul care sa le reaminteasca cetatenilor ca8 incepan$ $in 4eptembrie 2 18 conturile $e cre$it si $epozite )or fi $e-nominate in euro< altul sa ii incura+eze pe catateni in a in)ata cum sa *an$easca in euro si in a incepe sa se *an$easca la preturile in euro. =rei $in cele mai importante societati $e ra$io8 si altele8 mai mici8 au transmis informatii $espre euro pana la sfarsitul anului. >a$ioul ,ational 4paniol 9>,E: a transmis sapatamnal pro*rame care au inclus sesiuni $e intrebari si raspunsuri cu participarea reprezentantilor ministerului economiei. Manifestarile capaniei au fost publicate in cele mai importante ziare. Incepan$ cu 3ctombrie 2 1 au fost plasat afise publicitare in mi+loacele $e transport8 supermarNeturi8 ta2iuri8 etc.

'"

&.*. Ce s"a intamplat odata cu introducera euro in alte tari europene care nu fac parte din Euroland? C6iar $aca Danemarca nu face parte $in zona euro8 multe ma*azine $in tara accepta plati in euro. Un son$a+ recent realizat $e .anis6 Commerce an$ 4er)ices8 o or*anizatie a an*a+atorilor8 a reliefat faptul ca unul $in zece ma*azine intentioneaza sa afiseze preturile atat in euro cat si in coroane $aneze. In ziua $e 2 februarie 2 28 in $uedia s-au facut speculatii8 conform carora se )a tine un referen$um care sa $eci$a $aca tara se )a alatura Eurolan$ului. #rimul ministru8 /oran #ersson8 a $eclarat ca un referen$um nu este e2clus in toamna anului 2 2. Elvetia8 care nu este un membru al Uniunii Europene8 se )e$e incon+urata $e patru state in care a intrat in circulatie noua mone$a euro. Facan$ un efort pentru ca tara sa ramana $esc6isa turistilor straini8 2 mari banci el)etiene Cre$it 4uisse si UB4 au setat $istribuitoarele bancare sa $isponibilizeze atat bilete $e banca euro cat si franci el)etieni. >eprezentantii cator)a supermarNeturi el)etiene au $eclarat ca sunt bucurosi sa accepte euro $e la clientii lor. E2ista o $ezbatere fierbinte in ;e2atul -arii +ritanii in a intra sau nu in zona euro. Conser)atorii au asi*urat o portita $esc6isa pentru -n*lia8 in cazul in care aceasta )a $eci$e can$)a sa intre in Eurolan$. -cum8 *u)ernarea laburista se pronunta pentru euro8 $ar numai $aca sunt in$eplinite anumite c6ei economice. En*lezii nu )or sa piar$a lira sterlina8 $ar sunt constienti ca acest lucru este ine)itabil8 atata timp cat in lumea afacerilor se )a folosi euro. Ma*azinul $e la BucNin*6am #alace8 prima rese$inta a familiei re*ale britanice8 nu )a accepta euro8 cu toate ca #alatul insista ca este $oar o $ecizie $e afaceri si nu este e2primat astfel nici un sentiment anti-euro. 4c6imbarile in sens poziti) sunt $atorate in principal e)olutiei fa)orabile obser)ate in in$ustrie si8 intr-o masura mai mica8 incre$erii consumatorilor. In comparatie8 incre$erea in $omeniul constructiilor si al comertului cu amanuntul au aratat un comportament mai )olatil. In$icatorul incre$erii in $omeniul in$ustrial a crescut cu " puncte procentuale atat in UE8 cat si in zona euro. Incre$erea in$ustrialistilor a scazut numai in " state membre 9/recia8 1u2embur* si -ustria: si a ramas stabila in ". In & $in 9 state 9Bel*ia8 /ermania8 Franta8 Italia si Finlan$a:8 in care incre$erea in$ustriala a crescut8 in$icatorul a inre*istrat o crestere $e patru procente sau mai mult. (olumul pro$uctiei asteptate a crescut cu & si 6 puncte procentuale in UE si respecti) zona euro. -steptarile s-au imbunatatit in aproape toate tarile membre. 4in*ura e2ceptie a fost 1u2embur*. In .anemarca8 4pania8 -ustria si Marea Britanie asteptarile pri)itoare la pro$uctie au ramas nesc6imbate sau au scazut mar*inal. 1a e2trema opusa8 bilanturile corespunzatoare pro$uctiei preconizate s-au imbunatatit in mo$ consi$erabil 9cu cel putin & procente: in Bel*ia8 /ermania8 Franta8 Irlan$a8 Italia8 #ortu*alia8 Finlan$a si 4ue$ia. >e*istrele $e comenzi au crescut $e asemenea in UE si zona euro 91 procent:. Cresterile inre*istrate $e Bel*ia8 /ermania8 #ortu*alia si Finlan$a 9" procente sau mai mult: le situeaza printre primele. Ca urmare8 stocurile $e pro$use finite au fost in sca$ere atat in UE cat si in zona euro. =en$inta pro$uctiei obser)ata in ultimile luni8 ca si e)olutia comenzilor $e e2port au fost poziti)e in zona euro8 $ar au sta*nat in UE ca intre*. In

''

c)a$rul unui asemenea climat in$ustrial8 numarul in$ustrialistilor cu cu asteptari poziti)e pri)in$ pretul $e )anzare a crescut. 4c6imbarile obser)ate in in in$icatorulm incre$erii consumatorului au fost poziti)e pentru UE 91 punct procentual:. =otusi8 in$icatorul ramane nesc6imbat in zona euro. Cifrele a*re*ate ascun$ mari $iferente intre statele membre. Incre$erea consumatorilor a crescut in tari ca Bel*ia8 /ermania si Franta8 $ar a scazut8 $e e2eplu8 in 4pania si Italia8 si a ramas constanta in Marea Briatanie. Ca re*ula *enerala8 consumatorii europeni nu se asteapta la sc6imbari semnificati)e in situatia lor financiara pe urmatoarele 12 luni. 1asan$ la o parte 4pania 9-"O:8 si #ortu*alia si si Finlan$a8 bilanturile pri)in$ aceasta c6estiune au inre*istrat $oar sc6imbari mici sau $eloc.-pro2imati) aceleasi lucruri se pot spune $espre economiile preconizate. =otusi8 procentul consumatorilor care consi$era ca situatia actuala este mai buna $ecat in urma cu 12 luni a crescut in UE si zona euro in februarie si martie. In aceasta pri)inta8 bilanturile au scazut numai in Italia 9-2O:8 -ustria 9-1O: si Marea Briatanie 9-2O:. #ri)itor la soma+8 $esi procentul consumatorilor care se asteapta la o crestere a soma+ului $epaseste procentul celor care se asteapta la o re$ucere a acestuia8 $iferenta $intre cele $oua *rupuri s-a re$us inmo$ clar incepan$ cu noiembrie 2 1. Interesant8 procentul consumatorilor care asteptau tren$uri poziti)e ale preturilor pe urmatoarele 12 luni a scazut $in nou in martie8 in$ican$ astfel asteptari inflationiste mai slabe $ecat in februarie. -ceasta situatie este specifica mai ales zonei euro. In$icatorul incre$erii in constructii nu s-a sc6imbat in UE8 $ar a inre*istrat o sca$ere $e 1 npunct procentual in zona euro. -cesta este rezultatul marilor $iferente intre statele membre. 4ca$erile inre*istrate in tari ca .anemarca 9-':8 4pania9-0: si -ustria912: s-au compensat cu cresterile relati) mari obser)ate in Irlan$a 911:8 Finlan$a 919: si Marea Britanie 9&:. 1a ni)el a*re*at8 imbunatatirile inre*istrate in re*istrele $e coman$aor$er booN 92 procente in UE si 1 in zona euro: au fost balansate $e inrautatirea pri)in$ soma+ul preconizat 9-1 in UE si " in zona euro:. =otusi8 mana*erii $in sectorul constructiilor8 atat $i n UE cat si $in zona euro8 consi$era ca acti)itatea a cunoscut o imbunatatire in martie fata $e lunile prece$ente. In concor$anta8 ca asi in cazul in$ustrialistilor8 procentul mana*erilor $in sistem care $ez)aluie asteptari poziti)e asupra preturilor este in crestere. =otusi8 bilanturile sunt inca $eparte $e cela obser)ate in urma cu 1 -12 luni in urma. In$icatorul incre$erii in comertul cu amanuntul a sta*nat in zona euro si s-a inrautatit usor in UE. .in nou8 acesta este rezultatul $iferentelor intre statele membre. In timp ce cresterea a fost semnificati)a in Bel*ia 90:8 .anemarca 9&: si /ermania 99:8 sca$eri semnificati)e au fost inre*istrate in -ustria8 Marea Britanie si Italia. #e ansamblu8 factorii $in spatele e)olutiei acestui in$icator in martie par sa reflecte perceptii si asteptari mai $e*raba )olatile. In timp ce e)aluarea situatiei actuale a afacerilora fost poziti)a atat in UE cat si in zona euro8 procentul mana*erilor $in sectorul cu amanuntul care $eclara o crestere a stocurilor a crescut in martie. In mo$ analo*8 $esi situatia preconizata a afacerilor s-a inrautatit8 procentul $etailistilor cu intentia $e a plasa noi comenzi acrescut. 4c6imbarile obser)ate in in$icatorul incre$erii in ser)icii care nu este inclus in compozitia in$icatorului sentimentului economic8 sunt in concor$anta cu celeale incr$erii in$ustriale. In$icatorul a crescut atat in UE cat si in zona euro 9& procente:. =otusi8 aceste cifre a*re*ate ascun$ $ispersia mare intre $e-a lun*ul statelor membre. In$icatorul a

'&

scazut in 0 state 9 Bel*ia8 /recia8 4pania8 Irlan$a8 ,or)e*ia8 #ortu*alia si 4ue$ia: si a ramas stabil in -ustria. E)aluarea climatului actual $e afaceri s-a imbunatatit semnificati)8 ca si opinia asupra e)olutiei cererii comparati) cu trecutul. Can$ este )orba $e e)olutia asteptata a cererii8 o ma+oritate crescan$a $e man*eri $in sectori consi$era ca aceasta a fost poziti)a. In concor$anta8 e)aluarea ocuparii8 atat cea recenta8 cat si cea asteptata s-au imbunatatit in martie comparati) cu februarie. Institutul IF3 a emis in martie ;orl$ Economic 4ur)eA care e)alueaza ten$intele economice mon$iale prin inter)iuri trimestriale cu 9 $e e2perti in ! $e tari. #ri)itor la Europa 3cci$entala8 e2pertii asteapta o imbunatatire semnificati)a a afacerilor in urmatoarele $oua trimestre. Climatul economic in 4U- este $e asemenea poziti). Euro este consi$erat sube)aluat8 in timp ce $olarul american este suprae)aluat. In final8 soma+ul si cererea insuficienta sunt consi$erate inca cele mai ur*ente probleme economice 8 nu numai in UE8 $ar si in lumea intrea*a. #e ansamblu8 in$icatorii incre$erii in tarile can$i$ate arata o imbunatatire a incre$erii in$ustrialistilor si o inrautatire in sectorul constructiilor. ,u s-au inre*istrat sc6imbari semnificati)e in in$icatorii consumatorilor si ai comertului cu amanuntul pentru acest *rup $e tari ca un intre*. In$icatorul incre$erii in sectorul in$ustrial a scazut numai in 1ituania si 4lo)enia. - ramas stabil in Bul*aria si a crescut in restul *rupului8 inclusi) in cele mai mari " tari 9>epublica Ce6a8 Un*aria8 #olonia:. =otusi8 sc6imbarile inre*istrate $e in$icatorul incre$erii consumatorului au fost mai mi2ate. In$icatorul a crescut puternic in un*aria8 $ar a scazut in #olonia si >epublica Ce6a8 ca si in >omania si Bul*aria. 3mitan$ 4lo)acia8 incre$erea in constructii a $escrescut peste tot8 in special in Un*aria8 Bul*aria si #olonia. In final8 in$icatorul incre$erii in comertul cu amanuntul s-a imbunatatit in Bul*aria8 Un*aria si #olonia8 $ar a scazut in 4lo)acia si >epublicaZ Ce6a. Indicatorul sentimentului economic EU 199& L 1 Euro area EU% Mar 99.! 9[: Mona euro% Mar 99.& 9[:

9[: #ro)isional $ata '6

/raficul 1% Indicatorul Industrial

/raficul 2% Construction confidence indicator

EU% Mar. -12 9[: Balances O Euro area% Mar. -11 9[: EU

EU% Mar. -1 9[: Balances O Euro area% Mar. -11 9[: Mona euro

/raficul "% Indicatorul increderii consumatorilor

/raficul '% Indicatorul increderii in domeniul comertului cu amanuntul 9[[:

EU% Mar. -0 9[: Balances O Euro area% Mar. -9 9[:

EU% Mar. -11 9[: Balances O Euro area% Mar. -1& 9[:

'0

Capitoul ! " $uccesul te%nic si operational al monedei unice europene 1ansarea euro ca $e altfel si crearea UEM fiin$ pri)ite ca un succes inca $e la inceput. #rincipalele ratiuni ale acestei afirmatii sunt % Euro si UEM se bazeaza pe o politica monetara cre$ibila si contribuie la atin*erea unui ec6ilibru monetar si economic corespunzator in Europa. Coor$onarea politicilor economice Euro este un catalizator pentru realizarea pro*resului european. *.1. 9 politica monetara credi)ila orientata spre sta)ilitate a: .in punct $e )e$ere te6nic si operational8 lansarea euro pe pietele financiare a fost un success in$iscutabil. 3r*anizatia $escentralizata a EurosAstem si-a atins obiecti)ele fi2ate in " aspecte importante % o eficienta operationala $emonstrata $e a+ustarea oportuna a lic6i$itatii bancare si mane)rarea ratei $obanzii pe termen scurt. o securitatea $ata $e proce$urile si sistemele implementate $e EurosAstem pentru e2ecutarea operatiunilor sale cat si pentru platile $e )aloare mare. Inte*rarea pietei interbancare a a)ut loc in 19998 inca $e la inceputul Uniunii Monetare $atorita punerii in functiune a sistemului =ar*et pentru transferul platilor $e )aloare mare in timp real prin zona euro si prin statele Uniunii Europene. 4istemul proceseaza acum peste ' milioane plati in me$ie pe luna8 reprezentan$ aproape 1. miliar$e $e euro zilnic8 $in care '"O plati e2terne. -ceste cifre arata o crestere semnificati)a a tranzactiilor mari in Uniunea Europeana $e la intro$ucerea euro. o buna functionare a intre*ii or*anizatii inte*rate a Eurosistemului in care centrul $ecizional lucreaza cu bancile centrale nationale pentru implementarea operatiunilor. Moti)ele acestei realizari consta in principal in munca aprofun$ata $e pre*atire $usa cati)a ani $e comunitatea bancara centrala si $e operatori pietelor financiare pri)ate. b: In al $oilea ran$8 succesul te6nic si operational a contribuit la o mai mare cre$ibilitate a politicii monetare unice *arantata $e BCE si bancile centrale nationale. EurosAstem a mostenit incre$erea casti*ata $e-a lun*ul cator)a $eca$e $e bancile nationale centrale ca urmare a mone$elor nationale puternice sustinute $e acestea. -stfel in Franta ultimul son$a+ realizat in$ica faptul ca ! O $in francezi au incre$ere in banca lor centrala 9BanZue $e France:. ,i)elul $e incre$ere in 4pania 8/ermania sau in alte tari ale zonei euro fata $e banca centrala este $e asemenea mare. Mai mult $ecat atat8 si contrar la cea ce s-a spus $es8 uniunea monetara a Europei nu a fost facuta la intamplare. Merita subliniat faptul ca acum nu mai putin $e 12 ani inaintea lansarii euro8 6 $in mone$ele care alcatuiesc acum mone$a euro si reprezinta aproape 27" $in #/B-ul zonei euro8 s-au $o)e$it a fi remarcabil $e stabile8 nefiin$ subiectul )reunei rea+ustari in ca$rul

'!

sistemului european $e rate $e sc6imb 9E.>.M.:. ,i)elul $e incre$ere mai este sustinut si $e functionarea omo*ena a EurosAstem compus $in BCE si $e bancile centrale nationale ale celor 12 state membre. =oti componentii EurosAstem lucreaza constant impreuna. EurosAstem este ca o ec6ipa a mone$ei unice8 cu BCE actionan$ ca un antrenor iar bancile centrale nationale ca +ucatorii pe teren8 acest spirit $e ec6ipa este unul $in cele mai importante insusiri ale zonei euro. c: In al treilea ran$ cre$ibilitatea EurosAstem rezi$a in principal $in a$optarea unei strate*ii bazate pe o politica monetara orientata catre stabilitate. -ceasta stabilitate se poate obtine prin mentinerea stabilitatii preturilor8 printr-o politica clara si transparenta pe cat posibil in ceea ce pri)este stabilitatea preturilor si prin mentinerea in$icelui preturilor sub 2O. #entru a atin*e acest obiecti) politica monetara europeana se bazeaza pe 2 piloni. In ceea ce pri)este primul pilon8 s-a stabilit o )aloare $e referinta cantitati)a $e '8&O pentru cresterea a*re*atului monetar M". -cesta este un important factor pentru stabilizarea perspecti)elor. =rebuie mentionat faptul ca acest concept $e )aloare $e referinta nu implica un an*a+ament $in partea EurosAstem $e corectare mecanica a fluctuatiilor in cresterea monetara pe termen scurt. =otusi8 )aloarea $e referinta pentru M"8 a+uta la mentinerea stabilitatii preturilor pe termen me$iu. -l $oilea pilon al strate*iei $e politica monetara este un foarte cuprinzator set $e in$icatori ce semnaleaza )iitoarele mo$ificari ale preturilor in zona euro. -ceasta strate*ie care asi*ura o buna continuitate a politicilor monetare ale bancilor centrale nationale participante8 pare sa fi fost inteleasa $e pietele financiare si $e public in *eneral. In particular8 beneficiile obli*atiunilor pe termen lun* e2primate in euro in$ica faptul ca EurosAstem si-a pastrat intacta cre$ibilitatea pe care a mostenit-o. $: Cre$ibilitatea euro rezulta $e asemenea $in eforturile constante ale EurosAstem orientate catre transpartenta si comunicare. EurosAstem este una $in cele mai transparente banci centrale $in lume. 3 $ata pe luna ime$iat $upa intalnirea Consiliului /u)ernatorilor8 prese$intele BCE tine o conferinta $e presa care incepe cu o prezentare a analizelor Consiliului /u)ernatorilor care este publicata in timp real pe site-ul BCE. Este $e subliniat faptul ca EurosAstem a intro$us primul in lume8 la 1 ianuarie 19998 conceptul $e Cre*ular8 freZuent8 real-time transparencAC in $omeniul politicii monetare8 concept ce a fost a$optat si $e alte banci centrale importante. In aceasta pri)inta $iscursurile publice ale prese$intelui BCE8 respecti) $iscursurile publice ale *u)ernatorilor Bancilor Centrale ,ationale sunt cruciale. -ceasta impletire a comunicarii intre ec6ipa monetara europeana cu institutiile nationale si europene si societatile ci)ile este in prezent subestimata. #entru a-si imbunatatii transparenta si comunicarea mai mult EurosAstem a $ecis publicarea pentru prima $ata in $ecembrie 2 a pre$ictiile economice ale con$ucerii pentru zona euro. *.2. Coordonarea politicilor economice Cu cati)a ani in urma era necesara con)in*erea unui numar mare $e sc6eptici8 in Europa ca si in restul lumii8 ca euro )a fi cu a$e)arat lansat. Multi obser)atori au aratat presupuse contra$ictii si pretinse neconcor$ante% sustinan$8 $e e2emplu8 ca $i)er*entele

'9

economice si ecarturile structurale $intre tarile zonei euro ar fi prea mari pentru a asi*ura o uniune monetara )iabila sau ca lipsa coor$onarii $intre politicile economice ar lipsi zona $e o politica corespunzatoare 9policA-mi2:8 si nu s-ar putea obtine fara o fe$eratie politica. -lte obiectii ri$icate au fost absenta instrumentelor $e raspuns la socurile asimetrice si lipsa $e fle2ibilitate si mobilitate a fortei $e munca in economiile europene. Concluzia a fost ca euro nu ar putea e2ista. Faptele au contrazis acest lucru. .ar aceleasi ar*umente sunt cateo$ata aratate pentru a su*era ca economia zonei euro contine cate)a neconcor$ante care i-ar putea pune in pericol prosperitatea. Uniunea monetara nu implica in mo$ necesar faptul ca in orice moment $in timp8 toate tarile participante )or a)ea aceeasi rata a inflatiei sau crestere8 $esi miscarea catre euro s-a bazat pe inc6eierea cu success a procesului $e con)er*enta. Cu pri)ire la inflatie8 $iferentele actuale nu par a fi foarte mari in comparatie cu 4.U.-.8 o )ec6e uniune monetara $e marime comparabila. .atele $espre inflatia $in unele state mari ale 4.U.-. arata ca $iferentele $e inflatie au fost uneori mari inre*istran$u-se in anii \! si $iferente $e 0 procente. In zona euro8 co)er*enta pe termen lun* catre un ni)el comun al preturilor creste $iferentele intre ratele $e inflatie in tarile UEM. Con)er*enta pro$ucti)itatii si a stan$ar$elor $e )iata $uce spre con)er*enta preturilor. -lta intrebare care s-a pus este $aca UEM poate fi un success fara )reo forma $e uniune politica. Fireste8 ca pentru ca EMU sa functioneze bine8 toate statele trebuie sa tina seama $e efectele politicilor lor nationale8 si in special $e efectele politicilor lor bu*etare asupra uniunii monetare. In aceasta pri)inta8 este necesara o coor$onare intre politicile economice respectan$ si in$epen$enta EurosAstem. -ceasta coor$onare este cuprinsa in insasi =ratatul $e la Maastric6t8 care obli*a statele membre sa-si consi$ere politicile economice nationale $rept un element $e interes comun si le supune unei proce$uri multilaterale. C6iar mai important e faptul ca politica monetara sin*ura nu poate asi*ura stabilitatea preturilor fara o $isciplina financiara corespunzatoare la ni)elul intre*ii Uniuni Economice si Monetare. #re)e$erile =ratatului ce au nascut #actul $e 4tabilitate si Crestere au " +ustificari economice % I. #rin coor$onarea politicilor fiscale ale statelor membre ale uniunii8 pactul asi*ura un bun mi2 $e politici in zona euro. -cest lucru e esential pentru politica monetara8 ca o compensare a faptului ca Europa nu are un bu*et fe$eral semnificati) asa cum nu are nici *u)ern fe$eral. -$erarea la obiecti)ul pe termen me$iu $e a obtine bu*ete care sunt ec6ilibrate sau in surplus inseamna ca tarile membre trebuie sa se bazeze mai intai pe ele insele pentru a se opune posibilelor recesiuni economice care )or afecta numai economia lor proprie concomitent cu asi*urarea unui mi2 $e politici in zona euro. II. #actul a+uta economiile bine con$use sa nu suporte un risc ne+ustificat prin stabilirea unui sistem $e penalitati pentru $eficite e2cesi)e. III. #actul $e 4tabilitate si Crestere permite a se $emonstra afirmatiei ca zona euro nu are stabilizatori automati in cazul unor socuri asimetrice intr-o tara membra. #rin fortarea *u)ernelor sa tinteasca la o pozitie fiscala ec6ilibrata sau in surplus pe terme me$iu8 pactul le permite cresterea $eficitelor bu*etare in timpul recesiunulor fara sa $epaseasca )aloarea $e referinta $e "O. #e scurt8 el permite statelor membre a$optarea unei politici fiscale tampon in timpul perioa$elor economice normale care poate atenua $i)er*entele economice sau socurile asimetrice. #entru a rezuma aceste concluzii8 teoria CMonelor Monetare 3ptimaleC a fost a$esea e)ocata $e econimisti care au criticat UEM si si-au manifestat in*ri+orarile cu

&

pri)ire la aban$onarea politicii )alutare ca instrument $e raspuns la socurile asimetrice in particular la socurile asimetrice $in interiorul uniunii monetare. .e retinut este faptul ca unul $intre cele mai remarcabile efecte a inte*rarii europene a fost cresterea simetriei socurilor. #rofesorul Mun$ell insusi8 in spri+inul UEM8a facut o clarificare interesanta la inceputul lui 199!% in e)entualitatea unui transfer in cerere $e la o tara membra la alta8 crean$ soma+ si presiune inflationista8 ratele $e sc6imb flotante nu )or putea rezol)a aceasta problema. In aceeasi i$ee alti economisti arata ca lucrul cu $i)er*ente si asimetrii n-ar trebui sa fie mult mai $ificil in zona euro8 cel putin tarile mari8 $ecat intr-o uniune monetara )ec6e precum cea a 4tatelor Unite. *.3. Euro"catali ator pentru pro2resul european In timp ce multi aproba faptul ca euro a fost un succes8 cine)a ar putea intreba in acest moment ce ar trebui sa se intample ca sa se asi*ure succesul euro pe termen me$iu. *.3.1. Euro si piata unica a: Euro este cea mai importanta realizare a pietei unice8 a)anta+ele unei piete unice fiin$% #ermite sectorului pro$ucti) sa faca economii mari si permite alocarea acestora catre in)estitiile cele mai eficiente< Creste transparenta pe piata< Creste competitia si ino)area in beneficiul consumatorilor. Ultimul obiecti) al pietei unice nu putea fi realizat in con$itiile unor bariere monetare ce impie$icau flu2ul liber al bunurilor8 ser)iciilor8 capitalului si intr-un fel8 al populatiei8 prin impunerea unor miscari neasteptate ale ratelor $e sc6imb si costurilor tranzactiilor. Ultimul pas a fost facut la inceputul acestui an prin punerea in circulatie a bancnotelor si mone$elor euro. -cestea )or permite atat intreprin$erilor cat si tuturor cetatenilor sa beneficieze $e toate a)anta+ele ce $eri)a $in folosirea unei mone$e unice pe continentul european8 asa cum fac americamii astazi pe teritoriul 4tatelor Unite. b: Intro$ucerea euro a$uce o sc6imbare semnificati)a in me$iu economic si financiar. 1ansarea euro a fost $e la inceput un catalizator pentru ac6izitii si fuziuni in zona europeana. #iata europeana a ac6izitiilor si fuziunilor pare a fi printre cele mai $inamice $in lume8 totalizan$ aproape 1. miliar$e euro in 1999. Euro a a$us sc6imbari semnificati)e pentru participantii la pietele financiare si a stimulat $ez)oltari structurale in in$ustria financiara8 aceasta atat pe pietele monetare ale zonei euro cat si pe pietele $e capital. .e la inceputul etapei a III-a a UEM8 tranzactiile e2terne pe pietele monetare au crescut si reprezinta in prezent mai mult $e & O $in totalul acti)itatii tuturor se*mentelor pietelor monetare. .e asemenea inte*rarea pietelor ratei $obanzii in zona euro este o realizare esentiala care merita sa fie subliniata. E3,I- 9rata me$ie lunara a pietei monetare $in zona euro: si EU>IB3> 9rata $obanzii pe trei luni: au furnizat pietei cote uniforme acceptate $e toti participantii pietei. -ceeasi a fost si e)olutia pietei secun$are a carei inte*rare8 stan$ar$izare si a$ancime a crescut. -cest lucru e subliniat8 $e e2emplu8 $e tranzactiile zilnice mari si $e uriasa $ez)oltare a pietei sVap. -ceste

&1

sc6imbari structurale in piata financiara a zonei euro au *enerat miscari semnificati)e ale participantilor pe piata8 care si-au concentrat acti)itatea si au beneficiat $e o lic6i$itate mai buna pe piata secun$ara. Continuarea inte*rarii )a mari eficienta pietelor financiare ale zonei euro si )a fi benefica atat $ebitorilor cat si in)estitorilor. Cu pri)ire la pietele $e capital8 se poate spune ca pro*resul catre inte*rare a fost semnificati)8 atat pe piata obli*atiunilor in euro cat si pe piata actiunilor. Emisiunea totala $e obli*atiuni pe termen lun* in euro a insumat 091 miliar$e euro in 19998 fata $e suma corespunzatoare $e 9 2 miliar$e $e euro in obli*atiuni e2primate in $olari 4.U.-. .inamica emisiunilor $e obli*atiuni in euro a ramas )ioaie in primele " trimestre ale anului 2 insuman$ '9! miliar$e euro. In conformitate cu Banca >e*lementarilor Internationale8 sectorul pri)at al $ebitorilor $in zona euro a emis 06O $in $atorii in euro $in 1 ianuarie 1999 pana in prezentat8 comparat cu o me$ie $e & O in mone$ele proprii ale statelor in anii 199 . In mo$ asemanator8 $ebitorii pri)ati rezi$enti inafara zonei euro au emis mai mult $e 17& $in $atoria lor internationala in euro incepan$ cu 19998 aproape o crestere $ubla fata $e perioa$a $e $inaintea lansarii euro. 4i mai mult8 in)estitorii europeni si-au $i)ersificat substantial portofoliul $e obli*atiuni $e la lansarea euro8 incura+ati $e inlaturarea riscului ratei $e sc6imb. -cest lucru le permite sa obtina $obanzi mai mari pentru un anumit ni)el al riscului portofoliului. Este e)i$ent ca lansarea euro a stimulat restructurarea la scara a pietelor in Europa. Capitalizarea totala a pietei bursiere $in zona euro situan$u-se la peste &.& miliar$e euro la sfarsitul lui 19998 comparat cu capitalizarea pietei $e ".6 miliar$e euro la sfarsitul lui 199!. -ceste cifre nu reflecta numai cresterea preturilor actiunilor ci si o puternica miscare catre capitalizarea bursiera a companiilor pri)ate $in Europa. Inca mai sunt bariere catre $eplina inte*rare a pietelor $e capital $in Uniunea Europeana. -stfel8 EurosAstem a primit cu interes obiecti)ul Consiliului European 9intalnirea $in martie 2 1$e la 1isabona: $e a accelerarea perfectionarii pietei interne a ser)iciilor financiare si $e a stabili o a*en$a ferma astfel incat planul $e actiune pentru ser)icii financiare sa fie implemenat pana in 2 &. *.3.2. Euro incitatie pentru continuarea reformelor structurale a: Euro este $e asemenea un puternic catalizator pentru reforme structurale in toate $omeniile non-financiare ale Europei8 pentru ca% mone$a unica faciliteaza compararea preturilor8 ta2elor si economiilor< euro ar putea incura+a mai buna cooperare a statelor membre prin coor$onarea politicilor structurale in $omenii precum piata muncii8 e$ucatie si pre*atire profesionala8 bunastare sociala etc. -cesta este moti)ul pentru care Consiliul European intrunit in $ecembrie 1990 in 1u2embur*8 a mentionat e2plicit politicile structurale printre elementele selectate sa sustina coor$onarea. =oate tarile europene trebuie sa-si $uca la bun sfarsit reformele structurale pe care le-au initiat. =rebuie inteles ca $estul $e mult s-a facut $e+a8 in mo$ $eosebit implementarea pietei unice. =otusi continentul european are un ni)el al soma+ului $estul $e ri$icat in ciu$a faptului ca rata soma+ului s-a re$us semnificati) in cele mai multe $in statele uniunii in ultimii " ani. Conform FMI si 3EC.8 cam ! O $in ni)elul soma+ului pare a fi structural a$ica *enerat $e propriile re*uli si re*ulamente. 3 $ata cu cresterea mobilitatii capitalului si a mai bunei functionari a pietei unice firmele

&2

)or $e)eni $in ce in ce mai sensibile la $iferentele pretului muncii si re*ulamentelor $e afaceri in ale*erea unei anumite zone in ca$rul UEM. b: #e lan*a aceste reforme structurale se pune un mare accent pe competiti)itate. #oliticile economice $e $inaintea lansarii euro monitorizau balanta $e plati si pietele )alutare si a ratei $obanzii. -stfel autoritatile urmareau principalii in$icatori ce afectau performanta econimiei nationale si puteau astfel sa reactioneze pe masura. In contrast cu aceasta perioa$a8 o sca$ere a competiti)itatii nu )a a)ea un efect ime$iat precum pietele )alutare si a ratei $obanzii. >ezultatul )a fi monitorizarea mai atenta $e catre mana*eri a in$icatorilor $e competiti)itate. 4anctiunile unei politici economice *resite s-ar putea face simtite mai putin in con$itiile cresterii soma+ului si cresterii economice slabe. >e*ulile economiei $e piata 9in special competitia: continua sa se aplice in fiecare economie. 1ocurile $e munca sunt create $e consumatori can$ isi ale* bunurile si ser)iciile pe care le consi$era cele mai bune in raport $e pret. 3amenii $e afaceri creaza locuri $e munca in $iferite locatii posibile in $iferite tari in functie $e competiti)itatea relati)a a acestor locatii. Este necesara monitorizarea competiti)itatii c6iar mai atenta $ecat inainte prin interme$iul unor in$icatori precum costurile unitare8 ni)elul ta2elor etc.

&"

Capitolul !I Euro( dolarul american sau am)ele? Impactul politic al mone$ei euro )a fi cel putin unul maret. Un re*im bipolar $e mone$e $ominat $e Europa si 4tatele Unite ale -mericii )a lua locul sistemului centrat pe $olarul american8 sistem specific ma+oritatii secolului trecut. Inertia este o forta puternica in finantele internationale. .e +umatate $e secol lira sterlina a pastrat un rol *lobal in e2ces fata $e puterea economica a Marii Britanii. .olarul )a ramane probabil mone$a $in fruntea clasamentului pe termen ne$efinit8 $ar crearea euro )a limita si probabil )a inc6i$e $espartitura economica $intre 4tatele Unite si Europa. -tat $olarul cat si euro $etin fiecare ' O $in totalul finantelor mon$iale8 restul $e 2 O ramanan$u-le francului el)etian8 Aenului +aponez si mone$elor minore. .intot$eauna Europa a inre*istrat o parte $in comertul mon$ial asemanatoare cu cea a 4tatelor Unite. In plus8 Europa a a)ut o politica comerciala comuna inca $e la inceputul procesului $e inte*rare. 6.1. .actorii care determina rolul international al unei monede 4unt & factori c6eie care $etermina $aca o mone$a )a +uca un rol mon$ial% marimea puterii sale economice si pon$erea inre*istrata in ca$rul comertului mon$ial< in$epen$enta economica la factori e2terni< e)itarea controlului sc6imburilor< marimea8 profunzimea si lic6i$itatea pietelor $e capital ale economiei< forta si stabilitatea economiei8 $ar si pozitia e2terna.

Mone$a unei tari care ocupa o cota importanta in comertul si finantele internationale are un a)anta+ firesc. Economia 4.U.-. este inca cea mai mare $in lume8 $in punct $e )e$ere al pro$uctiei si puterii comerciale8 mai mare $ecat cele 12 economii ale Eurolan$ului a*re*ate. .aca Marea Britanie si celelalte 2 tari ale UE care nu sunt in Uniune8 ar intra aceasta zona ar fi aproape e*ala $in punct $e )e$ere economic cu 4.U.-. 1a cursurile $e sc6imb #IB-ul UE-1& a+un*e la apro2imati) !' miliar$e $e $olari. -cesta este comparabil cu #IB-ul american a+uns la !& miliar$e $olari si mult mai mare $ecat #IB-ul Taponiei $e apro2imati) '1 miliar$e $e $olari. Cresterea potentialului $e pro$uctie este similara in cele $oua re*iuni8 $eci pozitiile lor ar trebui sa se pastreze. 1a momentul actual8 '!O $in tranzactiile comerciale internationale sunt $erulate in $olari. #on$erea mone$elor Uniunii Europene in comertul mon$ial este $e "1O8 iar cea a Aenului +aponez $e &O. -ceste cifre inclu$ comertul intra-Uniunea Europena8 care a $e)enit comert interior< $eci pon$erea $olarului este si mai mare $olar &9O8 mone$e $in UE 22O. .ominatia $olarului este in$icata $e corelatia intre utilizarea

&'

$olarului in tranzactiile comerciale internationale si pon$erea 4U- in comertul si #IB mon$ial. Cu pri)ire la $esc6i$erea economica a celor $oua mari puteri mon$iale8 procentul e2porturilor si importurile $in totalul output-ului mon$ial este acelasi $e 2"O. -ceasta rata s-a $ublat pentru 4U- in ultimii 2& $e ani8 in timp ce pentru Europa a crescut mo$est. -stfel8 ambele re*iuni sunt in$epen$ente la factori $e influenta e2terni si-si pot $esfasura politicile economice fara sa fie afectate $e socuri e2terne. #ietele $e capital si monetare nu trebuie sa fie nu numai libere $e orice control ci si foarte bine $ez)oltate si foarte lic6i$e. Marile piete financiare $in ,eV WorN si 1on$ra a)anta+eaza $olarul si lira fata $e euro si Aen. FranNfurtul sau alte centre financiare ar putea atin*e aceasta pozitie8 insa )a trece un timp $estul $e lun*. .aca analizam cele trei mari re*iuni -merica 8zona Euro si Taponia $in punct $e )e$ere al pietelor financiare remarcam importanta inca crescuta a imprumuturilor bancare in zona Euro. -ici )aloarea imprumuturilor bancare se ri$ica la aproape 1 O $in #IB-ul zonei8 $e $oua ori mai mult $ecat in 4tatele Unite 9'08&O:. 3 )aloare ri$icata a pon$erii imprumuturilor bancare in #IB se inre*istreaza si in Taponia 992O:. Economia americana poate fi $escrisa insa ca o economie puternic capitalizata bursier. Finantarea se face mai mult prin interme$iul pietei $e capital 9obli*atiuni si actiuni: $ecat prin interme$iul bancilor. Imprumuturile prin piata $e capital $etineau la sfarsitul anului 19998 o incre$ibila )aloare $e 1&. miliar$e $olari8 sau 161O $in #IB8 fata $e circa 9 O in zona Euro si 1"1O in Taponia. Este $e asemenea $e retinut pon$erea finantarii pe care firmele o obtin $e pe piata $e capital. In timp ce corporatiile europene au emis obli*atiuni in )aloare $e apro2imati) "8&O $in #IB8 in Taponia rata respecti)a este $e ' ori mai mare8 iar in 4U- $e ! ori mai mare. Eliminarea riscului )alutar si micsorarea costurilor tranzactiilor au creat insa o piata europeana intinsa care este $e asteptat sa faca pro*rese mai importante in stabilirea unei piete a capitalurilor. Inca nu se poate spune can$ Europa )a atin*e o paritate totala cu 4tatele Unite in termeni $e marime8 comple2itate si lic6i$itatea pietelor sale $e capital. #iata americana pentru titlurile $e )aloare interne este aproape $ubla ca marime $ecat pietele europene combinate. #ietele europene financiare sunt foarte $escentralizate. -stfel nu )a e2ista o bariera *u)ernamentala centrala asemeni =rezoreriei 4tatelor Unite care sa supra)e*6eze piata. (a fi necesara o perioa$a $e timp pana sa se alinieze stan$ar$ele si practicile utilizate in Uniunea Europeana8 mai ales $aca 1on$ra )a fi si ea inclusa in acest sistem. -steptarea lansarii Uniunii Monetrare si Economice a $us la importante sc6imbari in $omeniul obli*atiunilor *u)ernamentale $in Europa. 3 piata europeana unita $e capital pentru obli*atiunile pri)ate $a semne clare $e $ez)oltare. In concluzie8 paritatea europeana $in acest punct $e )e$ere8 este $e preferat a se realiza. Ultimul criteriu este forta si stabilitatea economiei europene. ,u e2ista riscul unei 6iper-inflatii sau )reunei alte instabilitati e2treme care ar putea $escalifica euro $in statutul sau international. .in contra8 Uniunea Monetara si Economica este $e preferat sa stabileasca o politica monetara responsabila. #ozitia economica e2terna a 4U- )a continua sa ri$ice $ubii asupra stabilitatii )iitoare si asupra )alorii $olarului. 4U- a

&&

inre*istrat $eficite $e cont curent in ultimii 1&-10 ani 9apro2imati) 2 miliar$e $olari in anul 1990:. .atoria sa e2terna neta $epaseste 1. miliar$e $olari8 si creste anual cu 1& 2 procente. In contrast8 Uniunea Europeana are o pozitie internationala a acti)elor stabila si a inre*istrat surplusuri mo$este in ultimii ani in conturile sale internationale. UE este o re*iune cu surplus8 in timp ce 4tatele Unite este natiunea cu cea mai mare $atorie. #e termen lun*8 faptul ca e2ista $isponibilitatea unei alternati)e mai atracti)e fata $e $olar8 )a re$uce posibilitatea 4tatelor Unite sa-si finanteze $eficitele e2terne enorme. Implicatii substantiale )or fi si in functionarea si mana*ementul economiei mon$iale. #robabil )a e2ista o $i)ersificare a portofoliilor8 transforman$u-se $e la & miliar$e ? pana la 1. miliar$e ? in euro. Impactul $i)ersificarii portofoliilor asupra ratelor $e sc6imb $intre euro si $olar )a fi $e asemenea o problema. .in nefericire8 nu se poate apro2ima momentul si *ra)itatea impactului8 si cu atat mai mult este imposibil sa se pre)a$a rata $e sc6imb cea mai potri)ita pentru euro si $olar. .ealun*ul timpului8 rata $e sc6imb euro-$olar )a fluctua consi$erabil8 mai mult c6iar $ecat au facut-o ratele $e sc6imb $intre mone$ele nationale europene si $olar. Ca urmare a acestui impact8 pietele )or $e)eni e2trem $e instabile. -ceasta fluctuatie ar putea cauza probleme $e $urata care nu )or afecta $oar ambele parti 9Europa si 4tatele Unite:8 ci )or pro)oca si presiuni protectioniste in ca$rul sistemului mono$ial al comertului. Crearea euro )a $etermina aparitia multor politici monetare si economice care )or necesita o colaborare intensi)a $intre Europa si 4U-8 $ar si in ca$rul unor *rupuri cum ar fi Q/rupul celor 0D 9/0: sau FMI. (a fi foarte important pentru Q/rupul celor 0D si pentru FMI sa monitorizeze e)enimentele in$eaproape8 pentru a lua $eciziile cele mai bune pe masura ce procesul e)olueaza8 si sa inter)ina sa limiteze )olatilitatea in e2ces. -ceasta monitorizare )a necesita o colaborare mult mai stransa $ecat cea e2istenta pana acum. 6.2. Interventiile +CE in sustinerea evolutiei raporului de sc%im) euro<dolar #entru a e)ita o recesiune economica in Europa8 la ! aprilie 19998 Consiliul BCE a consi$erat ca pe piata europeana este un e2ces $e mone$a si a recurs la re$ucerea ratei $obanzii8 sin*urul instrument cu care +on*leaza pentru a *estiona politica sa monetara. Eonomistii europeni au sperat ca stimulan$ cresterea economica )or putea a)ea o mone$a puternica. Euro a rezistat bine in urma $eciziei $e sca$ere a remuneratiei sale. 1a inc6i$erea pietei )alutare $in 9 aprilie 19998 cursul euro era $e 18 ! $olari. >eactia poziti)a a euro la $ecizia BCE a fost $e scurta $urata% $aca ime$iat $upa anuntul re$ucerii ratei $irectoare s-a apreciat8 a continuat apoi ten$inta $e $epreciere. E)olutia nefa)orabila cursului $e sc6imb euro7$olar a fost interpretata in mo$ $iferit $e personalitatile lumii financiare europene. .e e2emplu8 Xans Eic6el8 ministrul $e finante *erman8 a $eclarat in ! iulie ca 88un euro slab nu constituie o problema in masura in care este fa)orabil e2porturilor *ermaneD8 in timp ce prese$intele Bun$esbanN-ului $in acea )reme Xans =ietmeAer $eclara% 88/an$esc ca euro este o mone$a puternica si sunt con)ins ca are un potential $e crestere. =rebuie8 mai intai8 re*late )eritabilele probleme care e2ista in Europa8 si anume politica bu*etara si problemele structuraleD.

&6

1ipsa $e coor$onare intre politicile economice ale statelor $in zona euro si e2istenta unei sin*ure politici monetare pentru toate acestea e2plica in mare parte $ificultatile intampinate $e mone$a unica europeana. Cel mai important ni)el in raport cu $olarul a fost atins in 6 octombrie 19998 18 00& $olari. Euro a recasti*at in numai 1& zile ' O $in )aloarea sa. Cauza% ameliorarea con+uncturii in zona euro8 $ar mai ales pe piata *ermana. .ecizia BCE $in ' noiembrie 19998 $e crestere a ratei $e refinantare a marcat ne*ati) ni)elul mone$ei unice. -ceasta a scazut la 18 "& $olari8 $ar s-a sperat ca pe termen lun* aceasta $ecizie ar fi putut sa ii fie fa)orabila. In 2 8 euro continua sa atin*a ni)eluri scazute. In ciu$a anuntului $eficitului american recor$ $in luna februarie8 care ar fi trebuit sa contribuie la aprecierea mone$ei europene8 ero$area acesteia continua. Instabilitatea politica si economica $in zona euro8 mai ales $eteriorarea climatului $e afaceri *erman8 criza politica italiana8 il a$uc la un nou minim istoric in 19 aprilie8 $e 89"&& $olari. .iferenta $e crestere economica continua sa se accentueze intre 4U- si Europa. Economia americana pro*reseaza intr-un ritm aproape $ublu economiei europene 96O in 4U- si numai "8&O in Europa:. Cursul euro continua sa ca$a inre*istran$ 89 162 $olari in 2& aprilie. In$icele pretului $e consum a crescut in Eurolan$ si in martie atin*an$ 281 O peste pra*ul $e 2O fi2at $e BCE. 3 noua inter)entie a BCE pentru sustinerea cursului mone$ei unice europene a a)ut loc in 20 aprilie 2 8 can$ a ri$icat ni)elul ratei $e refinantare la "80& O. In raport cu $ata $e lansare a euro8 acesta a pier$ut 218& O $in )aloarea sa. Ime$iat $upa anuntul $e crestere a ratei $irectoare8 euro a continuat sa sca$a atin*an$ 89 6& ?. BCE incepe sa se nelinisteasca $in ce in ce mai mult $e cresterea preturilor in zona euro. -ceasta crestere este $eterminata $e% cresterea preturilor $e import8 strans le*ata $e cresterea pretu1ui ener*iei< $eprecierea continua a cursului $e sc6imb euro7$olar. In ! iunie8 institutia monetara europeana a recurs la o noua crestere a ratei $e refinantare8 a$ucan$-o la '82& O8 a patra crestere $e la inceputul anului. .upa 2 luni8 BCE mo$ifica $in nou rata $e refinantare8 ri$ican$-o la '8&O8 in scopul clar $e a sustine cursul euro care a atins in 29 au*ust minimul $e 8!91 $olari. 4in*ura arma a politicii monetare a BCE8 rata $irectoare8 este insuficienta pentru a putea face mai atracti)e plasamentele in mone$a europeana si a re)i*ora astfel euro. .e la inceputul anului 2 8 $e)iza europeana a pier$ut 1"86 O8 iar $e la lansarea sa oficiala mai mult $e un sfert $in )aloarea sa. In 6 septembrie euro ca$e la 8!!12 $olari8 pierzan$ 20 O in fata $olarului $e la lansarea sa. Cancelarul *erman /er6ar$ 4c6ro$er intero*at asupra ni)elului scazut al euro $eclara ca acest lucru ar trebui sa constituie in )iitor Qun moti) $e satisfactie si $e bucurie8 in locul nelinistiiD. Economia *ermana a profitat $e pe urma cursului scazut al euro care a fa)orizat e2porturile. In acelasi timp8 o mone$a in continua $epreciere contribuie la saracirea )eniturilor populatiei8 ceea ce a facut sa sca$a incre$erea populatiei in mone$a europeana.

&0

.e)alorizarea necontrolata a mone$ei europene nu a con)enit 4tatelor Unite8 Cana$ei si Taponiei8 $eoarece aceasta $e)alorizare a incura+at e2porturile europene. =oto$ata8 Eurolan$ul nu era multumita $oar $e a)anta+ul cresterii e2porturior8 $eoare$ce aceasta crestere a e2porturilor a fost scump platita pe alte planuri. -stfel8 prima inter)entie concertata a Eurolan$ului8 Cana$ei8 4U- si Taponiei pe piata $e sc6imb pentru sustinerea cursului euro a a)ut loc in 22 septembrie can$ BCE impreuna cu bancile centrale ale 4U-8 Taponiei si Cana$ei au cumparat euro in scopul re$resarii acestuia. Euro continua8 insa8 sa se $eprecieze. In & octombrie 2 8 BCE ri$ica pentru a sasea oara ni)elul ratei $e refinantare in scopul cert $e a impie$ica sca$erea cursului8 care in )iziunea sa8 in ultima perioa$a a fost in sca$ere continua $atorita actiunilor speculati)e ale in)estitorilor impotri)a mone$ei unice europene. Cea $e-a $oua inter)entie a BCE pe piata $e sc6imb are loc in " noiembrie 2 8 $e $ata aceasta autoritatile europene actionan$ sin*ure8 fara spri+inul altei banci centrale. Instituia europeana a inter)enit $e $oua ori in aceeasi zi8 cumparan$ euro in sume ne$i)ul*ate. -ceasta a $oua inter)entie in nici sase saptamani a fost moti)ata $e ni)elul e2cesi) $e mic atins $e euro $e 0('230 $olari in 26 octom)rie 2000 si in )e$erea stabilizarii preturilor. Impactul a fost poziti)8 insa $e scurta $urata8 euro reusin$ sa atin*a pra*ul $e 89 $olari.

1a inceputul anului 2 18 raporul euro7$olar a e)oluat in fa)oarea mone$ei europene8 $ar nu pentru mult timp. -stfel8 $upa ce a atins un ma2im $e .9& la sfarsitul lunii ianuarie8 euro a intrat intr-o perioa$a lun*a $e $e)alorizare in raport cu $olaru8 a+un*an$ la un minim $e apro2imati) 8!"0 la inceputul lunii iulie 2 1.

&!

.upa noi inter)entii ale Bancii Centrale Europene8 $ar si ca urmare a climatului fa)orabil $in economia europeana8 cursul euro a inceput sa se stabilizeze8 urman$ un tren$ crescator pana la sfarsitul lunii au*ust 2 18 can$ a $epasit usor cursul $e 892EU>7U4.. Cursul euro intrase $in nou intr-o perioa$a slaba8 can$ s-au petrecut atacurile teroriste $in 11 septembrie 2 1. Ime$iat $upa aceste atacuri in$reptate impotri)a celor mai reprezentati)e simboluri ale -mericii8 cotatia pe $olar in raport cu euro a scazut rapi$ in $efa)oarea mone$ei americane8 aceasta reusin$ o stabilizare precara abia $upa primele '! $e ore $e la atac. 1a " zile $upa atacul terorist8 $olarul american era cotat la 892& U4.7EU>8 fata $e 8!9 U4.7EU> cat contabiliza cu o zi inaintea atacului. In prezent 92' aprilie 2 2:8 cursul euro este $e 8!92 EU>7U4.8 reprezentan$ apro2imati) 06O $in )aloarea sa initiala fata $e $olar. -cest lucru se tra$uce printr-o $e)alorizare a mone$ei unice europene $e apro2imati) o patrime fata $e $olar in cei " ani $e e2istenta.

4ursa% Bloomber* Bilantul e)olutiei cursului euro8 a starii *enerale a economiei europene si politica monetara $usa $e BCE nu a confirmat in cei " ani euforia si optimismul aratat $e autotitatile europene in momentul intrarii in )i*oare a euro. Cauzele au fost multiple% Ecartul $e crestere economica intre 4U- si Europa. #IB trebuia sa creasca cu & O in 2 contra a numai " O in Europa. Carentele economice structurale $in Europa% ri*i$itatea pietei muncii8 rata soma+ului ri$icata8 fiscalitatea $eza)anta+oasa si starea precara a finantelor publice.

&9

 =ensiunile politice% s-a $orit ca nasterea mone$ei unice europene sa separe complet mone$a $e politic8 lucru nerealizat8 euro reactionan$ ne*ati) la orice mica criza politica. 1ipsa $e coor$onare intre politica monetara si politicile bu*etare aplicate $e statele $in zona euro. Europa nu poate atin*e o crestere economica fa)orabila fara o colaborare a acestor $oua politici. 3rientarea in)estitorilor spre piata americana care ofera un ran$ament mai bun si stabil8 ni)elul ratei $obanzii pe piata americana fin$ peste cel european. Cresterea pretului petrolului8 care s-a reflectat in ni)elul infiatiei. >azboiul $in Wu*osla)ia. 1ipsa $e sustinere a mone$ei unice europene $e catre BCE. 1ipsa $e cre$ibilitate a prese$inte1ui BCE8 ;im .uisenber*.

Capitolul !II Conclu ii ,u este nici o in$oiala ca obiecti)ul celor care au promo)at EMU a fost ca UE sa pro)oace 6e*emonia $olarului si pozitia $e lea$er a 4U- asupra lumii libere. Euro tinteste $olarul. Eurolan$ul nu suporta presiunea e2ercitata $e 4U- prin controlul sau asupra banilor lumii. 4perantele le*ate $e *eneralizarea pro*resi)a a utilizarii mone$ei unice europene nu s-au concretizat. 4e spera ca ma+oritatea platilor sa se efectueze in euro8 ca cecurile sa se intocmeasca in euro8 $epozitele bancare sa fie $in ce in ce mai mult e2primate in euro ca $e altfel si pro$usele financiare. 1ipsa unor incitari reale $in partea bancilor si a altor actori economici a $us la lipsa $e incre$ere in nou-nascuta mone$a europeana. Euro nu a reusit inca sa se impuna ca mone$a in tranzactiile internationale. #retul barilului $e petrol continua sa fie e2primat in $olari. In sc6imb8 autoritatile europene consi$era ca euro a reusit sa se impuna pe piata emisiunilor obli*atare8 piata pe care ocupa un loc e*al cu $olarul. .esi 4tatele Unite inre*istreaza un $eficit e2tern $e proportii consi$erabile8 fata $e Uniunea Europeana care are o pozitie internationala a acti)elor stabila si a inre*istrat surplusuri mo$este in ultimii ani in conturile sale internationale8 $olarul are in prezent o pozitie superioara mone$ei euro8 $ar cu perspecti)e pe termen lun* $e realizare a unei competitii stranse. -steptatul rol mon$ial al mone$ei euro trebuie pri)it pe termen lun*8 can$ con$itiile structurale relati) stabile )or fi in$eplinite. Combinan$ toate aceste fenomene si procese economice8 se pot preconiza unele scenarii $in )iitoarea lume economica8 a)an$ ca actori Uniunea Monetara si 4tatele Unite. -stfel8 4U- ar pute reactiona $efensi) la pier$erea $ominatiei sale monetare8 crean$u-si o zona a $olarului8 asemeni zonei lirei sterline in anii 19" . UE ar putea a$opta o Qpolitica neeconomicaD ar*umentan$ ca si 4tatele Unite au proce$at astfel $eseori si acum a sosit ran$ul sau sa o faca. In absenta unei cooperari $intre Uniunea Europeana si 4tatele Unite8 euro ar putea $uce la instabilitati $e proportii. .epin$e $e *u)ernele celor $oua re*iuni sa a$opte o trecere lina $e la $ominatia monetara a re*imului lirei sterline si al $olarului american catre un sistem stabil euro $olar.

61