Sunteți pe pagina 1din 3

Prof. Georgeta Cozma Romanul experientei ,,Maitreyi, M.

Eliade

Capodopera a ciclului indian, romanul Maitreyi a aparut in anul 1933, critica asociindu-l cu celebrele romane de dragoste din literatura universala, prevazandu-i un destin ales: Se va citi romanul domnului Eliade ca un moment de gratie al autorului, viitorul rezervand operei o situatie analoga cu Manon Lescaut, cu aul si !irginia sau cu acea incantatoare poveste de iubire a Evului Mediu, Le roman de "ristan et #seut $ ompiliu Constantinescu%& 'iscursul epic sta sub semnul Erosului, sublimeaza incercarea di perata a fiintei de a-si gasi ,, ufletul!perec"e cu scopul de a re-(ace ,,androginul, inteles ca ,,unitate rotunda, per(ect impermeabila, rivalizand cu zeii))* laton, ,,+anc,etul))-& .omanul se articuleaza pe celebrul mit al iu#irii! pa iune, Ero opus iu#irii cre tine, $gape. asiunea inseamna su(erinta , inseamna sa induri ceva , sa cauti su(erinta ,sa doresti ceea ce te raneste si te distruge apoi /), scria 'enis de .ougemont& ,,Maitreyi este un roman modern de tip u#iecti%, deoarece scriitorul propune per pecti%a narati%a interioara, p i"ologica i unica& fluxul con tiintei & memoria afecti%a & luciditatea autoanalizei & autenticitatea & anticalofilia. 0aratiunea, in (apt o ampla confe iune, se deruleaza la per oana ', sub (orma unui (urnal ,,menit sa inregistreze trairi intelectuale abisale *1v& S& Cro,malniceanu-& erspectiva narativa este aceea a per ona(ului!narator, 2llan , un tanar englez stabilit la Calcutta& rin fluxul memoriei, ,,anamne i , naratorul recupereaza segmente ale trecutului& & Con(esiunea se articuleaza pe doua coordinate temporale: timpul ,, acru al iubirii si timpul ,,profan, al izgonirii din .ai& rotagonistul are, asadar, o du#la per pecti%a asupra e3perientei traite: una contemporana i alta ulterioara. #n epoca iubirii pentru Maitre4i, tinea un 5urnal pe care il completeaza si il corecteaza mai tarziu , cand povestea de dragoste s-a consumat& 'iscursul epic urmeaza linia simpla a unei povesti de dragoste ,ilustrand faza aprinderii,cre terii i de tramarii entimentului& ersona5ele principale, 2llan si Maitre4i, e caracterizeaza pe cale directa, prin mi5loacele speci(ice prozei subiective: prin anamne i )rememorare*, intro pectia, monologul interior, fluxul con tiintei, dar i pe cale indirecta, de catre alte per ona(e, prin comportament, atitudine, modul de a reactiona, prin nume, mentaliatati etc. Eroii cartii sunt spirite insetate de cunoastere, care (ac din (iecare e3perienta pe care o traiesc un act ontologic& rimele trei capitole au rolul unei /)rame)), care ne introduce in misterele unei lumi ce se construieste dupa alte norme decat cele ale europenilor, actiunea propriu- zisa declansandu-se abia dupa ce 2llan a5unge in casa lui Sen& ersona5ul este un tanar inginer englez, in etat de certitudini i ade%aruri a# olute , venit sa caute de lucru in #ndia& +iinta cere#rala, pentru 2llan drama se naste dintr-o prea adanca luciditate, ,, Cata luciditate, atata drama, la (el ca si pentru eroii lui Camil etrescu& Mandru de originea a europeana, am#itio i "arnic, inteligent i dedicat muncii sale de pionierat, 2llan este apreciat de superiori, in special de 0arendra Sen, care urmareste sa-l in(ieze, pentru ca apoi toata (amilia sa se stabileasca in 2nglia& *amanunt pe care il va a(la in (inal-& rima imagine pe care o inregisreaza in legatura cu Maitre4i este cea a bratului ,,de lut si de ceara)), trezind in su(letul acestuia impresia ca se a(la in (ata unei zeite, ,,devi)), bratul (iind un simbol ,indus al misterului, al daruirii, al rugaciunii& 'ntalnirea celor doi se petrece #anal, (ara ca 2llan sa presimta (iorii dragostei: ,,0iciodata nu mam gandit la dragoste in primele cinci luni))& #nitial o gaseste c,iar urita 6cu oc,ii ei prea mari si prea

negri, cu buzele carnoase, cu sinii puternici de (ecioara bengaleza ,. $propierea se (ace treptat& 2llan invata bengaleza cu Maitre4i, acesta dandu-i lectii de (ranceza& Su(letul tinerei se dezvaluie cu sinceritate& 7ata ii marturiseste ca ,, a iubit intai un pom , din aceia pe care ii numim sapte (runze)), ca sora ei C,abu iubeste pomul ei , ca (etele se urca goale in pomul lor ,,asteptand tremurand ziua& #ubirea (etelor pentru un copac are semni(icatii pro(unde si tine de traditia indiana& E3ista si obiceiul casatoriei mistice dintre oameni si arbori, simbolizand capacitatea (emeii de a aduce rod iubirii& Logodnica unui indian este casatorita inainte cu un copac mango, realizandu-se ast(el analogia arbore (ructi(er-(emeie (ecunda& Europeanul este uimit de comple3itatea acestei lumi pe care o considera primiti%a si ii este greu sa inteleaga mani(estarile pantei te speci(ice spiritualitatii ,induse& Mitul fecioarei #engaleze se constituie treptat si dramatic, incepand cu primele capitole, unde notatiile din 5urnal sunt completate cu amintirile nostalgice ale eroului& -anara apare in mai multe ipostaze: reala, acra i mirea a intr-o viitoare .nunta in cer& #n plan real, prototipul romanului a trait pana in 1889 in tara !edelor, (iind (iica celebrului (iloso( orientalist 'asgupta si se numea Maitre4i 'evi& "anarul Eliade avea cand a cunoscut-o :; de ani, iar ea 1<& 2dolescenta scria versuri apreciate de "agore, gurul sau, devenind o cunoscuta poeta indiana& 'n roman, (ata este o (iinta mi terioa a i c"im#atoare, tranie i ciudata, o(erindu-i europeanului noi prile5uri de uimire: ,,nu izbuteam sa a(lu ce taina ascunde (aptura aceasta /)& Plina de en i#ilitate, atunci cand ii daruieste lui 2llan o (loare in care impletise un (ir din parul ei, mandra i di pretuitoare in alte momente, cantand de una singura si intristandu-se dintr-o data, Maitre4i are mereu o alta in(atisare& Ceea ce impresioneaza este ame tecul de inocenta i enzualitate , de la 5ocul copilaresc si naiv pana la daruirea totala din clipele de dragoste& Caracterizand-o drept ,, cea mai talentata i mai enigamatica fata din cate am cuno cut , eroina este in truita i culta, apreciata in cercurile #engaleze de intelectuali, dar pastrand totodata in su(let un amestec de paganism si irational, care o (ac unica& 'po taza acra a tinerei apare c,iar din nume: in mitologia ,indusa acesta este numele sotiei unui mare intelept, simbolizand (emeia superioara intelectuala & 'in aceasta perspectiva, eroina este o initiata, in etata de cunoa terea ade%arului a# olut. "anara tine con(erinte pe teme de estetica, scrie poezii apreciate de "agore& /ucid i en i#il, 2llan re(uza sa se abandoneze (armecului (etei, dar nu reuseste: ,,ma tulbura, ma (ascineaza, dar nu sunt indragostit& #ncearca sa o cunoasca, dar con(uzia din su(letul lui se adanceste: ,,nu simteam nici un (el de dragoste, numai delicii intelectuale& 'in partea eroinei remarcam aceleasi negari ale entimentului& La inceput ii marturiseste ca il iubeste ca pe un (rate, ca apoi sa se lase prada saruturilor lui& "ulburatorul 5oc al iubirii se imbogateste prin noi e3periente, in vreme ce mani(estarile derutante ale tinerei il tulbura, ampli(icandu-i sentimentele& Se produce apoi cri talizarea, inteleasa ,,ca o operatie a spiritului care invaluie (iinta iubita intro aura, mascand imper(ectiunile $Stend,al%& ,,$r amatoria incepe sa ia aspectul unui (oc, dar unul periculos, al pasiunii: (ocul pri%irilor, (ocul mainilor, de o senzualitate pronuntata, (ocul piciorului, treapta superioara a ceremonialului erotic, semni(icand abandonul total si pasiunea absoluta& 2llan reuseste sa depaseasca treptat pre5udecatile nascute din di(erentele de mentalitate si cultura si sa se anga5eze total intr-o iubire care poate rupe, crede el, toate barierele posibile& 7aza idilica (iind depasita, Maitre4i e daruie te iubitului ei, avand sentimentul comuniunii cu 2bsolutul& Cuplul erotic se integreaza ritmului cosmic, unirea lor (iind un ceremonial mi tic, o nunta in cer. /ogodindu! e in taina, intr-un decor paradisiac, Maitre4i o(iciaza ceremonialul sacru cu solemnitate, (uramantul (iind un %erita#il poem al iu#irii i al tatorniciei. 0atura isi dezvaluie atributele sacre, de ,,magna mater)), ,,mater genitri3)): ,,Ma leg de tine pamantule, ca eu voi (i a lui 2llan, voi creste din el ca iarba din tine& Ma leg in (ata ta ca unirea noastra va rodi = tu ma auzi, mama pamant&

'nelul de logodna este lucrat dupa ceremonialul casatoriei indiene ,, din (ier si aur, ca doi serpi incolaciti, cel dintai reprezentand virilitatea, celalalt (erminitatea& Simbolul sarpelui trimite aici la cunoastere, dar si la androgin, la comuniunea celor doua principii, masculin si (eminin, 0ang i 0in. #mplicata total in aceasta iubire, care este pentru ea un ritual acru, Maitre4i traieste o dragoste de esenta mistica: (izica si meta(izica, lasand impresia ca participa la Marele "ot& Cucerit de en i#ilitatea ei nema urata i de traniul ame tec de puritate i enzualitate, 2llan se ,otaraste sa o ceara in casatorie, convins ca (amilia asteapta acest moment, insa acest lucru este imposibil, pentru ca ar atrage oprobiul asupra (amiliei (etei& Europeanul a inteles gresit atitudinea protectorului sau& 'e alt(el, Maitre4i l-a avertizat in acest sens: ,, Ei te iubesc alt(el si eu ar (i trebuit sa te iubesc alt(el, ca pe un (rate& 'upa apogeul iubirii urmeaza intreruperea #rutala& Cand Maitre4i isi sarbatoreste cei 1> ani, C,abu dezvaluie involuntar idila celor doi& 2llan este alungat din casa, c,iar daca gestul contravine ospitalitatii ,induse si amenintat cu e3patrierea & 'u#irea interzi a constituie un pacat de care 2llan nu poate (i izbavit nici prin ritualul logodnei mistice si izgonirea din timpul sacru ii provoaca sentimentul prabusirii totale& "anarul se retrage in pustietatea muntilor, in ?imala4a, unde traieste contemplativ, intr-o singuratate desavarsita si isi plange dragostea pierduta& @anduri negre il impresoara: ,,sa ma inec in @ange si sa a(le Sen cat de curat o iubesc pe Maitre4i&& Momentul socului o data trecut, urmeaza calma detasare:,, gandeam ca un adolescent)), va constata eroul , iar idea sinuciderii ii va aparea in toata lasitatea si ridicolul)) ei& /uciditatea de care dadea dovada, va arunca peste poemul iubirii o plasa rece& 0ici vestea sacri(iciului (acut de Maitre4i nu-l va vindeca de aceasta luciditate& 2ceste re(lectii sunt primele semne ale vindecarii& araseste apoi #ndia cu sentimentul nedumeririi si al culpei desci(rabil in cuvintele asezate ca moto: ,,'ti mai amite ti de mine Maitreyi1 2i daca da, ai putea a ma ierti1 Lectura 5urnalului este iluzorie, eroul, fire dilematica, ceptica i nelini tita, nu poate recupera timpul sacru& #n ultima parte a romanului se contureaza si ipo taza Maitreyiei ca mirea a intr!o %iitoare .nunta in cer& #nainte de a se desparti, Maitre4i ii spune lui 2llan: ,,in viata viitoare ne vom intalni iar, dragule& 2i sa ma recunosti atunciA)) Si totusi, dupa B: de ani, tulburatoarea intrebare primeste raspuns c,iar in romanul eroinei, ,,,3rago tea nu moare)), in care Maitre4i 'evi si-a pus numele $mrita, inteles ca bautura a nemuririi, ,arazita doar celor care a5ung in cer& C,iar daca in (inal 2llan pare ca se vindeca, pasiunea a lasat urme adanci in su(letul sau& 0imeni nu a iesit nevatamat din 5ocurile Maitre4iei& "oti au parcurs treptele cunoasterii de sine, prin eros, sub presiunea su(erintei& ,,#ubirea pasiune, in(lacarata, e o (lacara care nu mai poate trai dupa stralucitoarea sa consemnare& 'ar ar ura ei ramane de neuitat& , scria 'enis de .ougemont&