Literatura aservita comunismului. Literatura in epoca totalitarista.

Epoca totalitarismului ( 1944 1989) reprezinta un moment distinct in evolutia culturii romanesti. Dupa incheierea celui de-al Doilea Razboi Mondial, intreaga istorie nationala ia un curs descendent. Orizontul de asteptare configurat in perioada interbelica este contrazis de ,,istoria recenta.Sistemul de valori este afectat radical de instaurarea noului sistem politic, care implinea si la noi sumbra profetie a lui Nicolai Berdiaev privitoare la ,,pericolul transpunerii in practica a proiectelor social politice utopice. umea romaneasca a intrat rapid in epoca totalitarismului. Regimul comunist a fost instaurat in Romania sub presiunea directa a fortelor sovietice de ocupatie, impotriva vointei poporului roman, in con!unctura geopolitica aparuta dupa terminarea celui de al Doilea Razboi Mondial. "cest proces a parcurs, intre anii #$%&-#$%', o perioada de tranzitie tulbure, care s-a incheiat prin actul de abdicare fortata a regelui Mihai, la () decembrie #$%' si prin adoptarea noii *onstitutii din aprilie #$%+, care a anulat pluralismul politic, a consacrat acapararea completa a puterii de catre fortele comuniste si instaurarea regimului de ,democratie populara-. .oul regim politic a distrus elita intelectuala, procedand cu violenta la reprimarea si e/terminarea fizica, in inchisori si lagare, a unui mare numar de membri ai vechii clase politice. 0otodata, a desfigurat cultura nationala si a impus, printr-o directiva ideologica dogmatica, o 1noua cultura1, sub deviza 1internationalismului proletar1. Din acest moment, regimul comunist a declansat actiunea de nationalizare a intreprinderilor economice si de colectivizare a agriculturii, iar in plan politic si cultural a inceput o represiune salbatica fata de reprezentantii vechii clase politice si intelectuale, in paralel cu un program de sovietizare a culturii. Dupa anul #$%2 incepe, ceea ce Sol!eni34n numea ,,Gulagul, anume teroarea totalitarista, atacurile agresive impotriva scriitorilor care reprezentau reperele de varf ale literaturii romane5 "rghezi, 6laga, *alinescu, 7oiculescu s.a. Destinul literaturii, in intregul ei, a stat sub semnul seismelor ideologice, sociale si politice ale vremii. Scriitorul roman s-a confruntat cu o adevarata dilema, aceea de a accepta compromisul sau de a fi redus la tacere. 8lita intelectuala si politica romaneasca, pentru a nu putea opune rezistenta, a fost efectiv decapitata9 scriitori, artisti, preoti, savanti, intelectuali care nu au aderat la regim sau care erau banuiti ca potentiali adversari ai regimului au fost inchisi sub diverse prete/te, tinuti ani de zile in inchisori sau trimisi sa lucreze la *analul Dunarea-Marea .eagra, unii fara sa fie !udecati, atii condamnati la ani grei :#&-;) de ani< de inchisoare. "laturi de fruntasii partidelor traditionale si demnitarii politici din perioada anterioara care au pierit in inchisori :=uliu Maniu, *-tin *.= 6ratianu, =on Mihalache, s. a.<, o serie de intelectuali de prima valoare au avut aceeasi tragica soarta :mentionam doar filosoful Mircea 7ulcanescu, economistul Mihail Manoilescu, istoricul >h. 6ratianu<. ?nii dintre intelectualii care au fost inchisi au reusit sa supravietuiasca acestei dramatice e/periente :in #$2% au fost eliberati detinutii politici<. Dintre acestia mentionam pe5 .ichifor *rainic, @etre 0utea, 7asile 6ancila, 7asile 7oiculescu, 8rnest 6ernea, Radu >Ar, *-tin .oica, 8dgar @apu, "nton Dumitriu, =on @etrovici, 7ladimir 1

Streinu<. "lti scriitori si ganditori au fost marginalizati, scosi din universitati, urmariti de securitate, avand domiciliul fortat, cu interdictia de a publica. =n astfel de conditii de marginalizare s-au aflat ucian 6laga, 0udor "rghezi, iviu Rusu, Mircea Blorian, *.R. Motru si >. *alinescu :scos de la universitate in #$%$, desi a condus =nstitutul de istorie si teorie literara si a fost prezent in publicistica< =ntuind represiunea ce avea sa urmeze, multi scriitori si intelectuali s-au stabilit in Occident dupa al Doilea Razboi Mondial. 8i au continuat sa scrie si sa creeze, in limba romana sau in alte limbi, afirmandu-se in e/il ca e/ponenti ai spiritului romanec. "laturi de figurile proeminente ale lui Mircea 8liade, 8mil *ioran si 8ugen =onescu, trebuie amintiti "ron *otrus, Stefan 6aciu, 7intila Coria :care obtine @remiul >oncourt in #$2) pentru romanul Dumnezeu s-a nascut in e/il<, Coria Stamatu, "le/andru 6usuioceanu, >eorge ?scatescu, "l. *ioranescu O persecutie la fel de puternica a fost instrumentata de regimul comunist, mai ales in primul deceniu de la instaurare, si impotriva bisericilor si institutiilor religioase :preoti si inaltii prelati ortodocsi au fost intemnitati, au fost interzise scolile organizate de biserici, activitatile de caritate, toate activitatile care depaseau lacasurile de cult<. 0ot sub presiunea Moscovei, in #$%+ a fost desfiintata 6iserica greco-catolica, iar conducatorii ei au fost intemnitati, printre care =uliu Cossu si "le/andru 0odea. @ropaganda ateist-stiintifica avea sarcina de a ,emancipa- oamenii de credinta religioasa. =n consecinta, la inceputul anilor D&), regimul comunist reusise prin teroare suprimarea opozitiei :cu e/ceptia rezistentei armate a unor grupuri retrase in munti<, intelectualii de referinta erau intemnitati sau marginalizati, invatamantul, editurile, publicatiile, radioul :mai tarziu si televiziunea< erau controlat riguros, iar intreaga cultura era subordonata ideologic directivelor comuniste.

Istoria postbelica a societatii romane se articuleaza pe o suita de etape, numite conventional ,,decenii, in care proza in general si romanul in special cauta cai de supravietuire, de conciliere a programelor estetice cu presiunea ideologica. De la un deceniu la altul, romanul romanesc postbelic isi schimba modelele, problematica si, implicit, constructia narativa. In linii mari, sub raport cultural, putem deosebi trei perioade relativ distincte ale regimului comunist dogmatismul stalinist din anii !"#, ,,obsedantul deceniu!!$ epoca de relativa liberalizare, epoca ,,dezghetului!!% &. 'egrici( intre 19)4*19+1, a ,,realismului socialist!! si epoca de restalinizare pana in 1989. ,eriada proletcultismului si a dogmatismului stalinist este perioada care acopera, cu unele nuante putin semni-icative, intervalul 1948*19)4. &ste intervalul in care s*a consumat, dupa epoca -anariota, cea mai teribila tragedie nationala, este perioada unui .holocaust/ al culturii nationale, in care elita culturala anterioara a -ost decapitata -izic sau marginalizata, perioada in care 0omania a trait sub agresiunea unui model cultural de ocupatie, vizand distrugerea memoriei istorice si rusi-icarea institutiilor, a invatamantului si a culturii in ansamblul ei. 1patiul gandirii sociale si -iloso-ice a -ost acaparat complet de ideologia mar2ista, in varianta ei stalinista, iar gandirea romaneasca moderna, in e2presiile ei de vir-, a -ost considerata, -ara e2ceptie, .idealista/, conservatoare si reactionara. In creatia artistica s*a impus canonul .realismului socialist/, prin care se intelegea .redarea/ cat mai directa si netrans-igurata a .realitatii/, potrivit .viziunii partidului/, intr*un limba3 .pe intelesul maselor/, o arta aservita total propagadei. &ste perioada numita si .proletcultista/, avand in vedere teza lui 4enin dupa care, odata cu instaurarea regimului comunist, noua .cultura proletara/ ar trebui sa elimine .cultura burgheza/, reactionara, pentru a 5

asigura omogenitatea spirituala a noii societati. 1ub aceasta deviza, marii scriitori romani au -ost eliminati din programele de invatamant, cei mai semni-icativi ganditori romani au -ost cali-icati .reactionari/$ unele discipline stiinti-ice, precum cibernetica, sociologia si geopolitica, au -ost considerate .stiinte burgheze/, intrucat s*au dezvoltat in a-ara mar2ismului. 6iloso-ia occidentala moderna, cu toate curentele si scolile ei de gandire, era decretata .-iloso-ie burgheza/, incapabila sa acceada la cunoasterea .adevarului/, datorita -aptului ca aceasta -iloso-ie era limitata de .interesele de clasa/ pe care le e2prima, ast-el ca .adevarul/ ramanea monopolul gandirii mar2iste. Istoria nationala a -ost des-igurata prin interpretari mar2iste aberante In acest climat su-ocant, de ideologizare abuziva, au -ost eliminate marile valori si repere ale constiintei nationale din circuitul public, pe motiv ca ar -i creatii 7burgheze7, retrograde. 8u -ost inlocuite cu o ideologie schematica si cu o cultura de ocupatie, o cultura de substitutie, internationalista, .proletara/, in -apt cu elemente ale culturii ruse, de mana a doua. 8par insa si traduceri din marii clasici ai literaturii ruse (9ogol, :urgheniev, :olstoi, ;ehov, mai tarziu si Dostoievs<i). ,oezia devine un instrument propagandistic, o ,,gazeta de perete!!, in care istoria trecuta si prezenta este -alsi-icata, iar autore-lectia este eliminata. 4ucrarile care ilustreaza asa*zisul .realism socialist/ sunt o mostra de subcultura, sub raport artistic, prin schematism si didacticism, prin ideologizarea abuziva a oricarei teme, prin caracterul rudimentar al limba3ului$ multi autori -ara nici o vocatie artistica, la care se adauga si unii cu inzestrari notabile, precum si scriitori cu o opera remarcabila inainte de instaurarea regimului comunist, au practicat in epoca o literatura scrisa in acest cod ideologizant$ lucrarile de acest -el nu pot -i incluse decat la capitolul propaganda stalinista si comunista. 8u e2celat in aceasta ne-ericita directie Dan Desliu, 'ina ;assian, I. 4udo, =eronica ,orumbacu, =ictor :ulbure, >aria ?anus, &ugen @ebeleanu, >ihai ?eniuc, s.a. In sectorul noii .teorii literare/, al criticii culturale, ideologice si de .directie/ (domeniu -oarte important pentru ca avea menirea de a traduce indicatiile partidului in norme de creatie, de a .indruma/ creatia si de a stabili criteriile de apreciere), numele de re-erinta erau atunci A. Brnea, Bv.1. ;rohmalniceanu, Ileana =rancea, ,aul 9eorgescu, 1avin ?ratu. 6ata de acest tip de inregimentare ideologica, mediile intelectuale autentice au adoptat diverse strategii de opozitie, de adaptare sau de disimulare, re-ugiindu*se in zone neutre sub raport ideologic sau mai putin atinse de 7comandamentele7 partidului unic In consecinta, prin tot ceea ce s*a intamplat in decursul .obsedantului deceniu/, a -ost intrerupt -irul continuitatii istorice in plan cultural, printr*o actiune politica violenta. In cultura este important sa cladesti temeinic prin continuitate. 0omania a trait o epoca de .demolare/ e-ectiva a culturii nationale, sub deviza internationalismului proletar. ,ornirea demolatoare a epocii este ilustrata si de intentia unor .culturnici/, activisti zelosi ai partidului comunist, de a demola -izic ;oloana -ara s-arsit, ridicata de ?rancusi la :argu @iu. &ste epoca in care marii autori erau pusi la .inde2/, interzisi pentru lectura, ast-el ca unii studenti de la -aculatea de -iloso-ie au -ost inchisi pentru ca l*au citit pe Cant. ,aralel cu pseudoliteratura proletcultista a ,,intunecatului deceniu!!4"* )", marcat de ,, realismul socialist, proza romaneasca s*a salvat ,,printr*o serie de titluri care au reusit sa se sustraga regulilor mal-ormarii!!, dupa aprecierea lui I. ?ogdan 4e-ter. In prelungirea realismului interbelic, in primele doua decenii postbelice %194" 19)"( s*au scris cu precadere roman fresca si cronica de familie, ,,saga, urmarind destinele unor persona3e si succesiunea generatiilor, pe parcursul mai multor perioade istorice ,,?ietul Ioanide!!, ,,1crinul negru!!, de 9. ;alinescu$ ,,;ronica de -amilie!!, de ,. Dumitriu$ ,,>orometii!!, de >. ,reda, urmat de ,,>arele singuratic!! si ,,Delirul!!, care continua destinul lui 'iculae >oromete. 8cestea impun tipologia deposedatilor, a inadaptatilor la convulsiile social*politice. In revista ,,=iata romaneasca!!, 9. ;alinescu a-irma ca romanul actual ramane ,,o scriere tipic realista!!. In aceeasi revista, >arin ,reda propune patru modele la care se pot raporta romancierii contemporani ,,toti invata de la Balzac sa nu ignore mecanismul social, de la Tolstoi sa spuna adevarul despre miscarea sentimentelor, de la V. Hugo sa caute e2ceptionalul si surpriza vietii, de la Dostoievs i sa nu ignore adancimea -ara s-arsit a su-letului omenesc!!. ,oezia romaneasca s*a salvat si ea prin creatii de tio ,,underground!!. 8st-el se continua lirismul apoetic , prin colaboratorii revistei ,,8lbatros!!$ se remarca resurectia baladei, despre care 9oethe spunea ca

este ,,suprema -orma a poeziei lirice!!, prin poetii ,,;ercului de la 1ibiu!! sau suprarealismul, prin creatiile lui 9ellu 'aum, =irgil :eodorescu s.a. 1uccesori ai simbolistilor decadenti, poetii perioadei 194# * 194+ se revendica din 6r. =illon, ;h. ?audelaire, ,. =erlaine . ,oeti precum Dimitrie !telaru, ". #aum, $. %araion, %onstant Tonegaru, "eo Dumitrescu s*au impus in aceasta perioada printr*o poezie nesubordonata propagandei o-iciale, re-lectand atitudinea de -ronda la adresa -alselor valori, a noilor realitati sociale, intr*un limba3 depoetizat, ironic pana la sarcasm. ;eea ce au in comun acesti poeti este mai ales actul de negatie a ,,poeticului!!, prin ironie, poezia nevrozei, a alienarii, a transcendentei goale, a revoltei , prin ,,categoriile negative%Eugo 6riedrich(, cu alte cuvinte. Dupa 19)" urmeaza perioada ,,dezg&etului, cum o numeste &. 'egrici, perioada de deschidere culturala si de liberalizare politica, in care puterea comunista -ace din liberalizare un mi3loc de a*I atrage pe intelectuali. In studiul Literatura romana sub communism.'roza, &ugen 'egrici de-ineste ,,epoca dezghetului!! ast-el ,, 4a nivelul temelor si al bogatiei universului artistic, proza din aceasta etapa cu greu mai poate -i comparata cu aceea scrisa cu putin timp mai inainte. ,e panza ei isi -ac loc mediile sociale neortodo2e, sentimentele, con-lictele si miscarile psihologice etern umane, pasiunile, accidentele su-letesti. ?a mai mult , apar chiar ororile comunismului incipient!!. 1criitorii castiga o libertate partiala le este permis sa critice regimul lui 9heorghiu De3, sa dezvaluie crimele din ,,obsedantul deceniu!!, dar nu poate -i incriminat sistemul politic in esenta lui. &ste perioada in care sunt redescoperite si revalori-icate -iloanele nationale ale culturii, in care se reiau contactele intelectuale cu lumea occidentala$ arta si activitatile culturale isi revendica si obtin o relativa autonomie -ata de directivele politicii o-iciale, directive ce cunosc si ele o -aza de rela2are, iar cenzura ideologica devine mai permisiva. 8rtele plastice, teatrul, cinematogra-ia, literatura si presa culturala cunosc o innoire de substanta, o diversi-icare stilistica si realizari de per-ormanta ,unctul ma2im al acestei perioade este atins in 19)8, cand 0omania re-uza sa participe la invadarea ;ehoslovaciei de catre trupele :ratatului de la =arsovia. ,ozitia liderului 'icolae ;eausescu starneste adeziunea populatiei si a intelectualilor. >ai ales ca regimul incura3eaza o critica deschisa a dogmatismului stalinist si a practicilor represive din .obsedantul deceniu/ (anii !"#). 1unt reabilitati o serie de scriitori si ganditori care inainte -usera interzisi sau marginalizati (8rghezi, ?laga, 9oga, =oiculescu) Distantarea ideologica de canoanele proletcultismului si ale .realismului socialist/ -avorizeaza aparitia unei noi generatii artistice, care se va impune cu realizari de per-ormanta, in toate domeniile, de la poezie, roman, critica si dramaturgie, la muzica, -ilm, teatru, pictura si sculptura. In planul epicului, scriitorii generatiei saizeci pro-ita de relativa libertate, abordand romanul politic al ,, obsedantului deceniu ,,,asarile!!, de (L. $vasiuc) ,,=ocile noptii!!, de (. Buzura) ,,9aleria cu vita salbatica!!, de %*tin Toiu. Fltimul roman al lui +. 'reda, ,,;el mai iubit dintre pamanteni!!, publicat in 198#, incheie spectaculos evolutia romanului politic. ,rozatorii se orienteaza inspre alte dimensiuni ale realitatii al-abetizarea, cooperativizarea, activismul politic, dilemele intelectualului si ale creatorului, imaginea lumpenului etc. In paralel cu romanul politic, scriitorii saizecisti , (. Buzura, !t. Banulescu, D.,.'opescu, %*tin Toiu, !. Titel, -. #eagu abordeaza -ormule narative diverse, -acand di-icila incadrarea intr*o tipologie . Dupa 19)" se traduce masiv din opera marilor modernisti, in special din G. 6aul<ner si 9. 9. >arHuez, prozatorii romani racordandu*se la ,,noul nou roman -rancez!! sau la ,,realismul magic!! al sud* americanilor. Din aceasta perspectiva, se abordeaza romanul mitic, alegoric, parabolic, reprezentat prin creatiile lui D. 0. ,opescu, 1t. ?anulescu. In planul liricului , odatI cu genera.ia /0 , Jn literatura romKnI se simte un nou su-lu. 'oe.ii de marc1 ai acestei genera.ii au -ost #icolae Labis, meta-oric numit de &. 1imion ,,buzduganul unei generatii!!, (na Blandiana, $oan (la2andru, Leonid Dimov, (drian 'aunescu, +arin !orescu, #ic&ita !tanescu . 8ceLtia au Jncercat sI asimileze creator marile modele % eminescian si interbelic(, distantandu * se de ele apoi printr*un lirism nou ca tonalitate si diversitate tematica, au adKncit e2perienMele moderniste, ast-el JncKt directia literara a -ost numitI de critica ,,neomodernist1.

;reatia neomodernista se caracterizeazI printr*o negare a implicarii politicului 3n art1, prin refuzul de a accepta o doctrin1 politic1 cu valoare de model. 1criitorii neomoderniLti sunt contestatari, cIutKnd cu precIdere acele teme Li motive care traduc starea ,,fiin.ei. ,oezia neomodernistI se caracterizeazI Jn primul rKnd prin polisemia limba4ului, Li ambiguitate) discursul liric este dublat de sensuri filosofice) figura de constructie ramane ingambamentul) e2presivitatea stilistica se realizeaza in special prin ,,metafore revelatorii, cum le numeste 4. ?laga. 9eneratia )# a redescoperit subiectivitatea, senzorialul, a-ectivitatea, dar, mai ales, puterea e2presiva a limba3ului. In artele plastice si in miscarea teatrala, in muzica si cinematogra-ie apar opere de valoare, sunt asimilate noile -ormule literare occidentale, critica literara dobandeste un -undament teoretic solid, isi innoieste radical limba3ul, abordarile, stilul, scara de valori este re-acuta dupa criterii estetice, sunt eliminate erorile si aprecierile aberante din anii proletcultismului. In general, are loc o diversi-icare a campului cultural, apar grupari care promoveaza anumite stiluri, reviste care se individualizeaza prin promovarea unor directii si programe estetice, unii intelectuali, scapati din inchisori , incep sa publice .:otodata, are loc o deschidere spre cultura occidentala, totusi limitata si selectiva. Dupa 19+1, regimul comunist mani-esta o tendinta tot mai accentuata de reideologizare si de disidenta culturala si de inasprire a cenzurii. 0egimul politic evolueaza treptat spre o restalinizare, prin impunerea unei .linii ideologice/ in cultura si prin cultul personalitatii dictatorului ;eausescu. &-ectul acestei cotituri ideologice este contradictoriu in plan cultural. 8cum se naste si o reactie, di-uza la inceput, de opozitie la politica regimului. 8par tot mai -recvent -orme de protest social si intelectual >ediile culturale aveau acum structuri consolidate, independente de cele politice, iar pozitiile dobandite de o serie de personalitati si de unele publicatii in perioada anterioara incura3eaza unele acte de dizidenta individuala, care se vor ampli-ica in anii !8# . 4iteratura dezvaluie aberatiile sistemului comunist, dar intr*un limba3 simbolic, aluziv si .esopic/, cu .cheie/, pentru a putea trece de cenzura. In mediile sociale si intelectuale se dezvolta un limba3 codi-icat prin care oamenii isi e2prima aversiunea -ata de regim$ este epoca limba3ului dublu, a unor conduite duplicitare, ca strategii de supravietuire si de opozitie simbolica. &ste perioada in care cenzura se inaspreste, revistele si editurile sunt din nou controlate strict, circuitul in-ormatiei este supravegheat. Desi propaganda s*a intensi-icat, ea nu mai avea e-icienta, regimul nu mai era crezut, iar lumea culturala a opus diverse -orme de rezistenta, pasive sau mani-este. ,entru a*si legitima dictatura, regimul ;eausescu a recurs la o ampla actiune de e2altare a ideii nationale, incercand sa ane2eze la aceasta politica nationalista si sectoare ale creatiei artistice. De -apt, sub aceste practici, care des-igurau istoria si trans-ormau ideea nationala intr*o tema de propaganda, se promova un cult al personalitatii dictatorului, cult ce devenise su-ocant si luase -orme caricaturale. Desi cei care nu scriau pe placul propagandei o-iciale aveau di-icultati in a publica, o serie de intelectuali au re-uzat sa -aca compromisuri, s*au retras in spatiul cultural, cladind opere de valoare. 8ceasta atitudine a -ost numita ulterior .rezistenta prin cultura/, ,,cultura underground!!. Fnele grupuri s*au izolat si au lucrat temeinic in s-era unor discipline ma3ore, precum a -ost grupul din 3urul lui ;onstantin 'oica, de la ,altinis. In acelasi timp, in mediile intelectuale au aparut si actiuni de opozitie -ata de regim (miscarea initiata de ,aul 9oma in 19++), unii scriitori si intelectuali au denuntat public incalcarea drepturilor omului si a libertatii de e2primare, initiind miscari de dizidenta (>ihai ?otez, Dorin :udoran, Dan ,etrescu, Doina ;ornea etc.) . In perioada comunista, multi intelectuali romani au trait in e2il, unde au creat opere valoroase, unele intrate in patrimoniul universal. 8laturi de >ircea &liade, &ugen Ionescu si &mil ;ioran, care au devenit repere ale culturii contemporane, o serie de personalitati ale culturii romane s*au a-irmat dupa 194" peste hotare in diverse domenii 1te-an 4upascu , logician, 9eorge Fscatescu, estetician si -ilozo- al culturii, 8le2andru ;ioranescu , istoric al artei, teoretician al teatrului, 8le2andru ?usuioceanu , teoretician al artei, >atila 9hN<a , teoretician al artei, cu un studiu -undamental asupra .numarului de aur/ in istoria artei, ,ius

"

1ervien (pseudonim al lui 1erban ;ioculescu, un precursor al esteticii semiotice, teoretician valoros al limba3ului artistic, elogiat de ,aul =alerN) s.a. !criitorii generatiei saptezeci optzeci sunt preocupati nu numai de romanul obiectiv, realist, ci si de romanul subiectiv, de analiz5 psi&ologic5, optKnd pentru noi -ormule narative in linia lui 8ndre >alrau2 romanul*eseu, romanul*document, romanul*parabol5, romanul psi&ologic si eseitic6 #. Breban, B. #edelcovici. Din cauza cenzurii acerbe, cei doi au ales calea e2ilului. 6enomenul cel mai interesant il reprezinta alternanta dintre proza scurta si roman. >. ;artarescu va considera proza scurta drept ,,imaginea semni-icativa a frondei, a re-uzului de a mai scrie roman, specie periculoasa si compromisa!!. Distantarea cea mai indrazneata de in-luenta politicului a realizat*o in anii 70* 80 scriitorii reuniti in ,,!coala de la Targoviste +. Horia !imionescu, %ostac&e 9lareanu, Tudor Topa. 8cestia e2perimenteaza ,,metaromanul!!, literatura nascuta din literatura, pastiseaza conventiile si canoanele literare, parodiaza tipuri de discurs, pre-igurand postmodernismul. 0eprezentantii ,,1colii de la :argoviste!! se disting prin cultivarea unei literaturi de -actura ludica, parabolica. ,, 4ivrescul devine calea de delimitare de realul insu-icient si murdar, ludicul *calea de supravietuire, 3urnalul*-orma de autocontrol./%&. 'egrici(. ,,1coala de la :argoviste!! isi gaseste ecou in generatia scriitorilor bucuresteni cunoscuti sub denumirea de .optzecisti:6 +. #edelciu, "&. %raciun, B. Horasan&ian, (l. Vlad, ". (damesteanu. &i se -ormeaza in cadrul unor reviste si al unor cenacluri studentesti, precum ,,;enaclul de luni!!, ,,Fniversitas/ ,, @unimea/, conduse de criticii literari 'icolae >anolescu, >ircea >artin, Bvidiu ;rohmalniceanu. !criitorii optzecisti constitue,dupa generatia interbelica, a doua generatie cu vocatie si constiinta teoretica din literatura noastra. "eneratia 80 apare pe -ondul unei acute crize a adevarului, mani-esta ostentativ compromisul, promovand ,,un realism al atitudinii -ata de real!!, dupa aprecierea lui >. 'edelciu, avand ca e-ect ,,radicalizarea mentalitatii artistice si politice din deceniul noua!!. Inzestrati cu talent si cunoscand evolutia teoriilor literare in plan mondial, au determinat depasirea temelor si a -ormulelor artistice ale deceniilor anterioare, impunand o schimbare -undamentala la nivelul producerii si al receptarii te2tului literar. 0omanele optzecistilor apar in ultimul deceniu al regimului totalitar. ,rimii care -ac saltul de la proza scurta la roman sunt >ircea 'edelciu %,,Ameura de campie!!( si 9h. ;raciun, urmati de Ioan 9rosan %B suta de zile la portile Brientului(, ?. Eorasanghian s.a. , pregatind aparitia postmodernismului. In mod -iresc, acesta ar -i trebuit sa continue modernismului interbelic, dar ,,realismul socialist !! impus in literatura , criza e2istentiala, trairea ,,in gulag au -acut imposibila aceasta continuitate. ,,:esuturile s-asiate ale unei culturi nationale se re-ac greu si operatia presupune intoarceri la -aze anterioare. Intr*un -el, totul trebuie reluat de la capat!!, concluzioneaza I. ?ogdan 4e-ter in ,,1curta istorie a romanului romanesc!!. In concluzie, observam ca in perioada totalitarista, literatura s*a articulat pe trei paliere pseudoliteratura o-iciala, literatura ,, tolerata!!% &. 'egrici( si literatura ,,de sertar!! sau ,,underground!!.