Prof. Georgeta Cozma C.N.M.E.

SIMBOLISMUL. George Bacovia

I.

Simbolismul

In opinia lui Nicolae Manolescu ,,istoria poeziei romane moderne incepe cu simbolismul. Spre deosebire de simbolismul francez, cel romanesc absoarbe parnasianismul si asimileaza experientele moderniste, prefigurand expresionismul.Simbolismul este curentul literar care promoveaza impletirea artelor, manifestandu-se la sfarsitul sec. al XIX-lea in Franta, ca reactie impotriva parnasianismului, a romantismului intimist si a naturalismului. octri!a simbolista se bazeaza pe filosofia lui Nietzsc"e# pe intuitionismul lui $e!ri Bergso! si pe fenomenologia lui ilt"e%. Premergatorul miscarii simboliste este damnatul francez C". Bau&elaire# care si-a consumat frenetic viata intre umnezeu si Satanail. Potrivit poetului ,,intregul univers este o psdure de simboluri al caror sens trebuie descifrat.!!Poetul devine interpretul simbolurilor, percepe corespondentele dintre lumea reala si lumea imaginara. Simbolismul se impune in Franta cu manifestul lui "ean Moreas #$%%&', intitulat ,,(e S)mbolisme!!, dar nu este un curent unitar.S-au impus trei directii fundamentale* Scoala simbolista# sub patrona+ul lui Mallarme, Scoala &eca&e!ta# care se revendica din -audelaire, avand ca reprezentanti pe Paul .erlaine si /rt0ur 1imbaud, Scoala i!strume!talista# sustinuta de 1ene 20il. 'rasaturi( - 3e0nica simbolist4 se bazeaz4 pe cores)o!&e!*ele dintre ,,p0aenomen!! si ,,noumena!!, in termenii lui 5ant, dintre macro si microcosmos si pe sugestie.Poezia fiind ,,o specie de vra+itorie evocatoare!!#-audelaire', rolul sugestiei este fundamental*!!a sugera, iata visul6!!, scria Mallarme. - Simbolismul apeleaza la simbol 7 termenul deriv4 din grecescul 8s)mbolon9' si la si!estezii# realizate prin combinarea imaginilor vizuale cu cele auditive :i olfactive, poezia devenind 8o pictur4 pafumat4 cu vibr4ri de violet9, cum va scrie -acovia. + Simboli:tii renun;4 la versul clasic introduc<nd 8 versul liber!!, punand accent pe muzicalitatea versurilor. + Se promoveaza ,,categoriile negative!!#=ugo Friederic0'* depersonalizarea, alienarea, damnarea, cultiva nevrozele, spleen- ul,morbidul, lugubrul, satanizarea,etc. Simboli:tii se deta:eaz4 de >coala decadent4 prin viziunea si prin te0niciile artistice utilizate. Scoala simbolista Scoala decadenta Simboli:tii luxuriante, suflete:ti ?n misterioase ideilor. se inspir4 din spa;iile ?:i proiecteaz4 st4rile ora:e luxoase, pe insule sau ?n spa;iul pur al $. ecaden;ii )oetizeaz, ur-tul ?n linia lui @0arles -audelaire, autorul care a conceptualizat 8estetica ur<tului9 ?n volumul 8Florile r4ului9. /stfel ei se inspir4 din aspectele sordide ale existen;ei. pentru decaden;i parcul este locul de refugiu al vagabonzilor, prostituatelor, al c<nt4re;ilor ambulan;i, Bra:ul provincial decadent este locul pierzaniei, este un

A.S)a*iile predilecte pentru simboli:ti sunt ora.ul )rovi!cial# )arcul. Brasul este vazut fie ca un paradis floral, fie ca 9locul unde nu se

?nt<mpl4 nimic9, unde sunt proiectate idile lipsite de via;4, ?ntr-o curgere existen;ial4 monoton4. Moartea este vazuta de simbolisti ca o integrare in zone eterate. simbolistii au in fata existentei o atitu&i!e metafizica. E.Iubirea nu este o tema frecvent4 la simboli:ti. Surprind 9femeia isterizat49, 9fecioarele despletite9 care-:i c<nt4 la clavir iubirile pierdute sau c<nt4 mar:uri funebre. Sunt 8femei imateriale9, serafice, care-:i construiesc o lume bovaric4, imaginar4.

spa;iu r4u famat, al degrad4rii morale :i spirituale

C.Moartea este vazuta ca descompunere terifianta . D. ecadentii au in fata e/iste!tei o atitudine de resem!are tragica. ecaden;ii v4d ?n femeie 8muza venal49, 9cocota burg0ez49, 9surs4 a pl4cerilor degradate nocturne9.

Flementul care unific4 :colile simboliste este muzica# poe;ii :i simboli:tii fiind preocupa;i de muzicalitatea versurilor realizat4 prin* refre!, laitmotiv :i armo!ii imitative sava!te. eviza simboli:tilor este concentrat4 ?n aser;iunea lui .erlaine 8(a musiGue avant toutes c0oses9 - 9Muzica ?nainte de toate9. e altfel, simbolismul a aparut si sub influenta muzicii lui Hagner.

@ritica identific4 patru etape ?n evolu;ia simbolismului rom<nesc. Eta)a teoretiz,rilor estetice ilustrat4 de /lexandru MacedonsIi.In articolele publicate in revista ,,Literatorul# $%%J' , intitulate sugestiv ,,Poezia viitorului!!, ,,Simbolismul!!, s.a., el enunta principiile noii directii poetice*,, poezia viitorului nu va fi decat muzica si imagine!!. Eta)a &e tra!zi*ie &e la roma!tismul emi!escia!# la simbolism , ilustrat4 de Ion Minulescu, imitrie /ng0el, >tefan Petic4, Iuliu Savescu, s.a.

Eta)a &e a)ogeu marcat4 de crea;ia lui 2eorge -acovia, care face trecerea la expresionism :i avangard4. Eta)a &ecli!ului dup4 $K$%. 'eme si motive specifice sunt * a!otim)urile surprinse ?n rotarea ciclic4, ?n aspecte diferite, ?n func;ie de :coli* decaden;ii surprind natura degradat4, marcat4 de ploi infernale, de cenu:iul saturnian, de burni;4, de z4pad4 lipsit4 de str4lucire, ?n vreme ce simboli:tii proiecteaz4 ?n crea;iile lor imaginea unui paradis floral, al unei naturi luxuriante, vagabo!&a0ul# c4l4toriile ?n spa;ii exotice , culorile traduc sentimente :i st4ri existen;iale, i!strume!tele muzicale , de regul4* clavirul, trompetele, muzica fanfarei. 1eprezentantii simbolismului romanesc sunt * 1L. Mace&o!s2i 3teoreticia!4# St. Petica# imitrie 1!g"el# Io! Mi!ulescu# G. Bacovia.

II.George Bacovia -acovia este )oetul tragic, ,,blestemat!!, captivul propriei sale constiinte. 1espingand imaginea poetului orfic, -acovia impune in peisa+ul literaturii romane, in linia damnatului francez @0. -audelaire, imaginea ,,Poetului 5 1lbatros,exilat pe pamant.N,scut la Bac,u 6! 7887, pe numele s4u adev4rat 20eorg0e .asiliu, -acovia a scris volumele de poezii* 9Plumb9 :$K$&L, 9Sc-!tei galbe!e9# 9Cu voi9# 9Come&ii 6! fo!&9# 9Sta!te burg"eze9. -acovia devine un poet cu un contur distinct de la primul s4u volum 8Plumb9# ?n care impune o tonalitate cu totul nou4 ?n lirica rom<neasc4 de p<n4 atunci. @onsiderat cel mai mare )oet simbolist# -acovia se situeaza in fapt dincolo de simbolism, la limita dintre e/)resio!ism si im)resio!ism.In prelungirea lui -audelaire, -acovia cultiva , mai degraba, simbolismul &eca&e!t.(irica lui ,,se depoetizeaza!!#N.Manolescu',sentimentul dispare, lasand loc unor stari stranii de nevroza, spleen, angoasa. Produs al experientei decadente- ,,am fost si raman un poet al decadentei!!, marturisea el, -acovia isi articuleaza universul liric pe o suita de teme-obsesii *c,&erea e/iste!*ial,; )lumbul care devine su)ratem,; ora.ul )rovi!cial cu toposurile blestemate* cimitirul# abatorul# )arcul# cavoul# t-rgul etc.;vagabo!&a0ul# )l-!sul materiei# a!otim)urile; ##categoriile !egative 7=ugo Friedric0L( alie!area# s)lee!++ul# &am!area# a!goasa etc.; culorile .i i!strume!tele muzicale, ?n special clavirul .i muzica &e fa!far,.

Su)ratema creatiei sale este ##sfarsitul co!ti!uu# lenta apocalipsa pe care nici iubirea nu poate sa o evite. In directia e/)resio!ismului# -acovia utilizeaza conventia traditionala ##'"eatrum Mu!&i.Poeziile sale ?nc0id ?n ele o lume alienat4, ?n care indivizii au devenit mario!ete, traind o adevarata drama. Eul liric se &e&ubleaz, ?n linia aser;iunii lui 1imbaud 8"e est un autre93##Eu este u! 1ltul', contureaz4 )riveli.ti+obiect# st,ri+obiect. /cesta este i!fer!ul bacovia!, anume domina;ia :i teroarea obiectelor. 1eprezentarea iconica a universului imaginat de poet este ,,circularitatea s)iralata# M.Mut0u', al carei centru este )lumbul. /cesta devine la -acovia al ci!cilea eleme!t )rimor&ial. Poetul practica o alc0imie rasturnata.In retortele poetice bacoviene, metalul care iese la iveala din orice combinatie este )lumbul# antonimul aurului. Poeziile sale creeaza ,, o atmosfera de coplesitoare dezolare, de toamne reci cu ploi putrede, cu arbori cangrenati, limitat intr-un peisa+ de ma0ala de oras provincial, intre cimitir si abator, cu casute scufundate in noroaie eterne, o atmosfera de plumb in care pluteste obsesia mortii si a neantului!!, dupa cum afirma F. (ovinescu. PLUMB Poezia 8Plumb9 care desc0ide volumul cu acela:i titlu, este ?n fapt o <ars )oetica9.Plumbul este culoarea obsesiei bacoviene. ,,Pentru a patrunde in sufletul unui poet trebuie sa cautam in opera sa cuvintul care traduce obsesia!!, nota @0. -audelaire. Poezia a fost scris4 ?n urma vizitei pe care poetul a f4cut-o la cavoul Sturze:tilor din -ac4u, suger<nd o stare sufleteasc4 ap4s4toare provocat4 de cople:itoarea singur4tate. 'ematic discursul liric se articuleaz4 pe dou4 motive* condi;ia creatorului damnat ?n societate, motivul singur4t4;ii :i motivul iubirii )ier&ute. Com)ozi*io!al textul se organizeaz4 pe dou4 catrene, fiecare catren concentr<nd dou4 verbe-nucleu 8dormeau-dormea9, 8stam9. Structural. identificam doua planuri, e/terior si lau!tric. .erbul 8dormeam9 ?n pozi;ie ini;ial4 ?n ambele catrene la timpul imperfect, timp durativ prin excelenta, sugereaz4 fie starea existen;ial4 latent4, fie involu;ia eului damnat ?nspre 0aosul precosmic,caderea in neant,. Plumbul devine metafora unificatoare a tuturor elementelor care semnific4 via;a. Mntr-o e/iste!*,+cavou ?n care i!&ivizii sunt 8sicrie de plumb9, crea*ia este 8flori de plumb9, iar via*a ?n complexitatea ei 8funerar vestm<nt9, poetul se simte singur :i nefericit, agresat deopotriv4 de ostilitatea de afar4 8de frig :i de v<nt9 c<t :i de nelini:tea interioar4* 8 ormeau ad<nc sicriele de plumb >i flori de plumb :i funerar vestm<nt
C

Stam singur ?n cavouN :i era v<ntN >i sc<r;<iau coroanele de plumb.9 .erbul ,,scartaiau!!asociat cu substantivul ,,vant!! transmite un sentiment de spaima si c0iar de teroare .. Mn a doua strof4 somnul este asociat cu substantivul ,,amor!! care 8dormea ?ntors9. Sintagma trimite la 8somnul cel de veci9 la 8intrarea ?ntr-o lume ?ntoars49 sau , in termenii lui (.-laga , la ,,intoarcerea spre apus!!. /semeni lui Brfeu, eul damnat ?:i invoc4 amorul 7crea;ia sau iubitaL dar srigatul s4u este o 8vox clementis in deserto9* 8 ormea ?ntors amorul meu de plumb Pe flori de plumb :i-am ?nceput s4-l strig.9 Ful se dedubleaz4 8Stam singur l<ng4 mort9, l<ng4 sinele mortificat, asemenea albatrosului r4nit al lui -audelaire* 9>i-I at<rnau aripile de plumb.9 .edem ?n finalul poeziei 8o c4dere ?n sus9 7S.Paleologu MattaL, o ascensiune invers4 ?nspre moarte afectiv4 sau creativ4, o apoteoz4 invers4.@-tin Noica afirma*,,tot spectacolul lumii apare uneori ca o cadere!!. Sub aspect stililistic, remarcam simetria catrenelor, prezenta epitetelor metaforice, realizate prin repetarea substantivului ,,plumb!!, imaginile vizuale se impletesc cu cele auditive, rima este imbratisata, ritmul iambic. L1CUS'=1 Poezia 8(acustr49 dezvolt4 tema solitudinii eului damnat ?ntr-o societate degradat4. Poemul se articuleaza pe o succesiune de motive simboliste* motivul nop;ii, al ploii, al vidului social, al pl<nsului, al nevrozei, al mor;ii. Sub aspect com)ozi*io!al poezia se organizeaz4 ?n patru catrene. Oltimul catren reia strofa ini;ial4 cu o modificare a versului al doilea.Structural# identificam doua planuri, exterior si launtric. Mn poezia 8(acustr49 ploaia apare in ipostaza distructiva, dob<ndind dimensiuni 0iperbolice, * 8 e-at<tea nop;i aud plou<nd /ud materia pl<ng<nd.9 Simbolismul acvatic este interpretat diferit de -acovia fa;4 de predecesorii ori contemporanii s4i. Mn crea;ia lui 1lecsa!&ri apa este surprins4 ?n ipostaze picturalmitologice, poetul v4z<nd ?n curgerea apei, la fel ca :i =eraclit, curgerea vie;ii- Pa!t"a r"ei 7totul curgeL. Pentru Emi!escu apa reprezint4 infinitul :i 0aosul precosmic, din care a izbucnit sc<nteia vie;ii :i locul unde ar dori s4 se cufunde dup4 moarte.

La Mace&o!s2i apa simbolizeaz4 fertilitatea lumii vegetale care se opune aridit4;ii de:ertului. La Bacovia apa este elementul perturbator care dizolv4 formele vii, genereaz4 o imagine apocaliptic4. 8Materia )l-!g-!&9 nume:te c0iar entitatea originar4,,,semen entis!! din care devine orice fiinta, ne aminteste de acel ##1um din ,,1g. .eda!! sau ar fi c0iar >ii!ta3 Sei!4. Peste tim)# u! alt ##!efericit# E.Ciora! va exclama*,,aud materia gemand!!, vorbind despre coborarea eului la nivelul preistoric. Sintagma este imaginea neantului ?n fa;a c4ruia eul realizeaz4 tragica solitudine ?n care fiin;eaz4* 8Sunt singur, :i m4 duce-un g<nd Spre locuin;ele lacustre.9 Poetul c0inuit de nelini:te, incapabil :4-:i g4seasc4 odi0n4 ascult4 c4derea ploii 8de-at<tea nop;i9. @adrul nocturn pare s4 se eternizeze ?n bezn4 absolut4. Sentimentul dominant este angoasa ,iar viziunea general4 este a destr4m4rii universului. 2<ndurile ?nsp4im<ntate ale eului se ?ndreapt4 c4tre 8 locuin;ele lacustre9 ad4post nesigur amenin;at din toate direc;iile. Sub impresia disolu;iei materiei c0iar Fiinta se neantizeaza* 8>i simt cum de at<ta ploaie Pilo;ii grei se pr4bu:esc.9 Mn )la! o!iric eul coboar4 ?nspre matricea omenirii, ?n lumea str4vec0e* 8On gol istoric se ?ntinde Pe-acelea:i vremuri m4 g4sesc.9 .ersurile sugereaza o ,,cadere in timp!!, in prapastia neantului, dar si o cadere ,, din timp!!, care inseamna suspendarea vietii. Mntors cu spatele c4tre lume :i c0iar c4tre sine, eul damnat mai p4strez4 o fragil4 leg4tur4 cu universul cunoscut* 83resar prin somn :i mi se pare @4 n-am tras podul de la mal.9 Sentimentul insecuritatii , al pericolului, se amplifica prin aceasta imagine a podului neridicat. Oltima strof4 accentueaz4 prin reluarea simetric4 a strofei ini;iale ideea existen;ei alienate a eului damnat. Fnumera;ia gerunzial4 8plou<d9, 8tres4rind9, 8a:tept<nd9, plaseaz4 cadrul poetic ?n atemporal :i aspa;ial* 8 e-at<tea nop;i aud plou<nd 3ot tres4rind, tot a:tept<nd Sunt singur :i m4 duce-un g<nd Spre locuin;ele lacustre.9 /d4posturile ridicate pe ape par o fragil4 :i temporar4 solu;ie pentru poetul singur, ne?n;eles de cei din +ur :i neiubit de semeni.

&

Poezia se caracterizeaz4 prin muzicalitate, are valoare incantatorie prin alternarea gerunziilor, a imaginilor vizuale cu cele auditive. 1ima este ?ncruci:at4 ?n strofele A-E :i monorim4 ?ntrerupt4 ?n strofele $-C, ritmul iambic. Sub aspect stilistic figura dominant4 este metafora, ?n fapt ?ntregul poem fiind o metafor4.