Sunteți pe pagina 1din 5

Nicolae Manolescu, Arca lui Noe, cap.

Jocurile Maitreyiei
Criticul discuta in debutul capitolului dedicat romanului Maitreyi, conceptia despre roman a lui Mircea Eliade. Astfel, citandu-l pe Eliade, N. Manolescu observa ca in genere, romanul traditional, social sau psihologic, este respins pentru vina de a se restrange la anumite aspecte ale vietii, careia i-ar da si un inteles prea burghez. Criticul constata ca sunt incriminate tocmai acele teme-cliseu care au facut din roman un gen popular, in locul acestora propunandu-se, ca obiect al romanului, anularea limitarii psihologiei la sufletul comun si interior si sondarea unor zone esentiale ale constiintei. omanelor sociale si psihologice, autorul le opune romanul metafizic! e"istential, bazat pe cunoasterea esentiala, reala, directa, care nu are nevoie de psihologie, un roman al conditiei umane, in care drama umana se coboara pana la radacinile fiintei. Eliade doreste ca romanul nostru sa se orienteze dinspre social si psihologic spre ontologic. #n continuare, N. Manolescu incearca sa surprinda punctele comune, dar si diferentele dintre Eliade, pe de o parte, si Camil $etrescu si Anton %olban, pe de alta parte, toti trei autori de romane psihologice, din perioada interbelica. &emersul sau este determinat de atitudinea de refuz al psihologismului, manifestata de Mircea Eliade. Criticul atrage atentia asupra unui parado"' desi ma(oritatea romanelor lui M. Eliade din anii )*+ sunt psihologice si ionice, conceptia pe care autorul incearca sa o impuna nu mai este, ea, aceea ionica. Criticand psihologismul, Eliade critica romanul ionic. #n locul analizei si al tairii, romanul conceput de Eliade vrea sa instaleze naratiunea, ca forma readaptata a mitului si a mitologiei la constiinta moderna. omanul dorit urma sa impuna cel putin doua sau trei persona(e mitice , persona(e care participa in chipul cel mai deplin la drama e"istentiala. omanele lui Eliade se caracterizeaza prin autenticitate. #n cele ce urmeaza, N. Manolescu citeaza o definitie a autenticitatii, e"trasa din Oceanografie' #n fata originalitatii, eu propun autenticitatea -.... A trai tu insuti, a cunoaste prin tine, a te e"prima prin tine. /data aceste observatii emise, criticul trece la interpretarea romanului Maitreyi, singurul roman al lui Mircea Eliade care da, in chip indubitabil, recitit astazi, impresia de capodopera. Manolescu defineste acest roman de tinerete al lui Eliade prin intermediul unei descrieri simple' Este, cine nu stie, o poveste de dragoste. #n continuare, criticul aduce in discutie dubla perspectiva asupra evenimentelor, pe care o detine persona(ul-narator' cea contemporana si cea ulterioara. Astfel, in epoca iubirii pentru Maitre0i, el tine un (urnal intim pe care il completeaza si corecteaza mai tarziu, cand istoria acestei iubiri s-a consumat1 cand scrie in (urnal intamplarile fiecarei zile, nu stie cum se va sfarsi totul, dar cand rescrie (urnalul, sub forma unui roman, cunoaste acest sfarsit. Nicolae Manolescu discuta despre un narator dramatizat -Allan, care consemneaza evenimentele in (urnal. si despre un autor implicat -Allan, ce rescrie (urnalul sub forma unui roman.. olul celui din urma consta intr-o luminare diferita, mai buna, a faptelor pe care naratorul (urnalului le-a consemnat cum s-a priceput' luminare care-i permite sa reintroduca in aceste fapte o ierarhie de semnificatie. Astfel, anumite evenimente, desi importante in momentul desfasurarii lor, isi reveleaza caracterul de situatii-cheie abia din prespectia tarzie a contemplarii intregii povesti de iubire.

Nicolae Manolescu intrevede in Maitreyi structura dramatica din Padurea spanzuratilor. Astfel, romanul-(urnal al lui Eliade se deosebeste de cele ale lui Anton %olban si Camil $etrescu, in sensul in care, daca acestia din urma fac eforturi de a elimina o astfel de structura, reducand romanul la forma pura a unui (urnal inconstient de articulatiile sale, efortul lui Eliade este unul contrar, romancierul urmarind marcarea acestor articulatii. $rin urmare, primele * capitole constituie o introducere1 apoi, odata cu mutarea in casa 2en, Allan incepe sa tina un (urnal, ceea ce denota faptul ca mutarea constituie un prim eveniment important, iar in capitolul al 3##-lea este surprins punctul culminant , descoperirea iubirii celor doi, de catre Chabu , care il determina pe Allan sa isi inceapa confesiunea scrisa. $rin tehnica rescrierii (urnalului sub forma unui roman, Mircea Eliade se intoarce cu (umatate de pas spre romanul doric' cand scrie romanul, Allan stie mai mult decat stia cand tinea (urnalul' dar e departe de a sti totul. Astfel, perspectiva naratorului (urnalului este corectata de perspectiva naratorului care, situat la o anumita distanta, cunoaste evolutia evenimentelor, insa detine o perspectiva limitata. #n continuare, Nicolae Manolescu analizeaza aspecte ale iubirii celor doi protagonisti. Astfel, acesta observa ca notiunea de iubire este mult mai cuprinzatoare pentru Maitre0i sau pentru sora ei Chabu decat pentru Allan. #n virtutea unei conceptii panteiste, cele doua fete sunt indragostite de copacul lor, fapt pe care Allan, europeanul lucid, egocentric si superficial initial nu il poate intelege. #nsa in cazul sau, iubirea opereaza in el un miracol. #n cazul lui Allan, pasiunea are forta de a-l converti. 2pre deosebire de romanele contemporane lui Maitreyi , cele ale lui Anton %olban si Camil $etrescu , , in care eroii masculini nu sunt schimbati de iubire, in Maitreyi iubirea are puterea de a converti si a initia barbatul. #nitierea ia forma unui (oc. 4ocurile Maitre0iei sunt e"presia uneia dintre cele mai serioase intelegeri a iubirii din cate am intalnit in romanul romanesc, constata N. Manolescu. 4ocurile Maitre0iei sunt (ocurile pasiunii. $asiunea isi confirma si de aceasta data caracterul nefast, ale carui victime sunt Chabu, Maitre0i si Allan. Chabu este victima absolut nevinovata, care il iubeste pe Allan, fara sa-si dea macar seama, si, fragilul ei suflet neputand suporta tensiunea, e"plodeaza -.... Chabu e geloasa inconstienta de gelozia ei, asa cum e indragostita fara sa aiba constiinta limpede a iubirii. #n mod cert, victima suprema a pasiunii este persona(ul eponim. Maitre0i se consuma in focul pasiunii pana la capat, caci faptele ei ulterioare despartirii denota innebunirea sa. 2olutia lui Allan e numai superficial alta decat a Maitre0iei. 2ingurul persona( masculin al romanului de la 56*+, care are sentimentul de a fi posedat absolutul iubirii, Allan e la fel de bolnav ca si Chabu si Maitre0i. &iferenta dintre el si Maitre0i consta in faptul ca Allan pare ca se vindeca. 7inalul deschis al romanului arunca un semn de intrebare si asupra destinului protagonistului' Ce mai stim noi despre el, odata manuscrisul romanului incheiat8 se intreaba criticul in incheierea capitolului dedicat romanului Maitreyi.

eferinte critice
Eugen Simion , 9ucuresti, 5+ martie :++6 , din prefata editiei romanului Maitreyi, aparut la Editura ;itera #nternational, :++6 Ar fi o eroare sa socotim insa Maitreyi un roman autobiografic. Este un romanjurnal, in care prozatorul foloseste in chip indiscutabil e"perienta sa in #ndia. 2unt trei nivele temporale si, implicit, trei nivele ale scriiturii in Maitreyi' -a. (urnalul intim al persona(ului care traieste o intamplare miraculoasa, transformata intr-o tragedie plina de sensuri1 acesta inregistreaza e"perienta e"istentiala in chiar momentul manifestarii ei, -b. insemnari ulterioare ale diaristului care infirma sau completeaza primele impresii si -c. confesiunea naratorului pe masura ce naratiunea se scrie dupa ce e"perienta -istoria. s-a incheiat. , avanta(ul acestei tehnici consta in faptul ca diminueaza sentimentul fictiunii si sporeste iluzia autenticitatii faptelor. Cititorul traieste astfel cu impresia ca prozatorul nu face decat sa-si transcrie propria biografie. <otul este, desigur, o iluzie. Maitreyi este un roman si, deci, o fictiune in care s-a topit o parte din biografia autorului. #n interiorul romanului erotic este insa un alt roman, de atmosfera si de moravuri. Allan si Maitre0i sunt intruchipari e"otice ale unui mit etern' acela al cuplului de indragostiti. Maitre0i este o adolescenta in care zace o senzualitate rafinata laolalta cu o inocenta derutanta pentru europeanul rationalist Allan, obisnuit cu un alt comportament feminin. Maitre0i, crescuta intr-o civilizatie a semnelor si o civilizatie a pudorii ma"ime, il atrage pe Allan intr-un (oc erotic complicat si imprevizibil. /ricate nemultumiri estetice ar trezi, Maitreyi este un roman viu, substantial, cu o deschidere noua spre problematica omului modern. Nu atat e"otismul , desi nici acesta nu poate fi ignorat , este elementul inedit in romanul lui Eliade, ci un spirit nou de a gandi destinul omului in secolul al 33-lea, o vointa clara de sincronizare cu spiritul timpului. #ntelectualizarea conflictului epic este un prim element -.... Este, apoi, senzualitatea care patrunde intr-o forma compacta in proza noastra prin Eliade. -.... Eliade incearca sa construiasca o mitologie a seductiei. euseste, in buna parte. Mihail Sebastian , Mircea Eliade: Maitreyi, Romania literara, = mai 56** Maitreyi este un miracol implinit. -.... 7iecarui timp probabil ii trebuie o carte frumoasa de iubire, ap!nis si "loe, Paul et #irginie$ Maitreyi este aceasta carte de iubire. #ntr-o epica plina de averi, arendasi revoltati sociai de stil samanatorist, cucoane sentimentale si eroi superiori ratati in provincie, intr-o asemenea epica, oamenii,

culorile, stituatiile, portretele lui Mircea Eliade insemneaza o puternica si decisiva revolutie. >n poem poate, o legenda, un mit. -.... &aca ar a(uta la ceva, v-as spune ca este cea mai frumoasa si mai trista carte pe care am citit-o. Pompiliu Constantinescu - Mircea Eliade: Maitreyi, #remea, :5 mai 56** Maitreyi este una dintre acele carti cu destin de miracol in cariera unui scriitor si chiar a unei generatii. Maitreyi se imbina pe doua planuri, aproape fuzionante' al luciditatii masculine si al evocarii de poetica naratiune al unui senzualism de magie erotica. Maitre0i este o femeie si un mit1 este mai ales un simbol al sacrificiului in iubire -.... Perpessicius , Maitreyi, "u%antul, 5? mai 56** Maitreyi va ramane cartea de capatai a indragostitilor de dragoste, poemul adolescentei, in primul rand al acelei adolescente specifice veacului nostru, incitat de evadare si e"otism. Maitreyi realizeaza in literatura noastra o eroina comparabila eroinelor tragice, univeresale. Serban Cioculescu , Maitreyi, Ade%arul, :6 aprilie 56** Mircea Eliade nu a cultivat insa e"oticul pentru e"otic, ci numai ca un complement firesc psihologiei tenebroase a femeii primordiale. 2ub masca tuciurie si incerta a Maitre0iei (oaca trasaturile insesizabile ale Evei eterne, ale eternului feminin. Clasabil ca romantic numai e"terior, prin culoarea locala, surprinsa in caminul inginerului 2en si urmarita in detaliile ambiantei naturale, romanul Maitreyi apare clasic ca tratare morala. Maitreyi nu este numai un punct culminant in evolutia talentului dlui Mircea Eliade, ci un moment care va marca evolutia romanului romanesc. Alaturi de Patul lui Procust, romanul admirabil al dlui Camil $etrescu, Maitreyi se asaza in fruntea epicii noastre de substanta, care capteaza viata in resorturile ei permanente. Eugen Lovinescu , &storia literaturii romane contemporane -....Maitreyi, poem de iubire, in nicio legatura cu epica, de o puritate de sentiment, de e"altare lirica, de o pasta atat de fina si atat de ciudata a eroinei, in decorul unui peisagiu inedit. George Calinescu - &storia literaturii romane de la origini pana in prezent #dila dintre doua fiinte de rase deosebite, despartite prin moravuri, unite in universalitatea dragostei, e o veche tema romantica. /ricat s-ar fi cuvenit ca autorul sa dezvolte mai degraba inefabilul sufletesc, figura eroinei nu e gresita, ea e un animal asiatic cu o alta intelegere despre viata, uimind tocmai prin interpretarea inedita a notiunii de pudoare -.... Mircea Eliade a imbogatit literatura romana cu o viziune noua scriind intaiul roman e"otic in adevaratul inteles al cuvantului. Ov. S. Crohmalniceanu , 'iteratura romana intre cele doua raz(oaie mondiale Epica scriitorului e o prelungire directa a eseisticii sale. omanele lui sunnt, cel putin la inceput, niste (urnale, menite sa inregistreze, fara nicio veleitate literara, trairi intelectuale abisale. Cartea izbuteste sa fie o confesiune autentica1 intensitatea pasionala dicteaza te"tului o sinceritate cuceritoare si inlatura cochetariile intelectuale, dandu-le chiar, acolo unde intervin, culoarea adevarata, a lasitatilor morale ascunse sub filosofia trairii. Eroul se grabeste a cauta in contemplatia mistica mai ales puterea de a-si uita dragostea. Aparent roman e"otic, Maitreyi reconstituie o revelatoare

diagrama a inaltarilor si caderilor pe care le poate cunoaste iubirea dintre doi oameni cu formatii sufletesti foarte diferite. Dumitru Micu , &n cautarea autenticitatii )Maitreyi e in masura a cuceri cititorul de orice conditie prin frumusetea simpla a povestii de dragoste. -.... Cu Maitre0i, prin Maitre0i, europeanul patrunde in sufletul indic. &escopera acest suflet pe masura ce i se dezvaluie dufletul iubitei care il rezuma pe cel al umanitatii hinduse. Monica Lovinescu , *nde scurte Mircea Eliade a ocupat de la inceput in literatura romana un loc aparte' izvoarele sale de inspiratie nu erau comune celorlalti romancieri. -.... el a fost printre primii care au acordat monologului interior, frangerii lineare a timpului, importanta cuvenita. #ntr-un peisa( ca acela al omaniei dintre cele doua razboaie, in care scriitorii se intrebau, se mirau si creau in acelasi pas cu scriitorii occidentali, Mircea Eliade isi face un loc aparte, indreptandu-si privirile si aiurea. Ceea ce s-ar putea numi ispita indiana se oglindeste in creatia sa literara printr-un univers de semne, in care fantasticul dobandeste proportii noi. &ar scriitorul Mircea Eliade nu se refera niciodata aparent la savantul Mircea Eliade. El nu face nicio clipa teorie in literatura sa.