Sunteți pe pagina 1din 7

BURLACU ( TUDOR ) MARIA - AURELIA AMG III- C

INGRIJIRILE LA DOMICILIU

Ingrijirile la domiciliu fac parte integranta din marea categorie a ingrijirilor comunitare si ele pot fi descrise ca ingrijiri si ajutor acordat acasa, in familie, celor ce au nevoie. Scopul principal al acestui model de ingrijire este acela de a face posibil ca oamenii sa-si mentina gradul de independenta si sa-si continue viata acasa cit mai mult timp posibil. Scopul ngrijirii la domiciliu este ca pacientul s beneficieze de ngrijire demn, adecvat i corespunztoare nevoilor individuale direct n mediul su familiar. Datorit acestui tip de ngrijire numrul i durata tratamentelor spitalizate pot fi reduse, iar procesul de vindecare al bolnavului poate fi mbuntit. Se poate recurge la acest tip de serviciu, n cazul n care starea de sntate a bolnavului necesit ngrijire complex, care nu necesit ns spitalizare.. Orice persoana, care are statutul de asigurat, are dreptul la 90 de zile de ingrijiri la domiciliu o singura data in timpul vietii. Serviciile de ngrijire la domiciliu sunt oferite n regim de gratuitate, dac ele sunt recomandate de ctre medicul specialist curant al pacientului, pe baza unui formular deservind acest scop, dup spitalizare sau n loc de aceasta. Serviciile de ngrijiri medicale la domiciliu se acord de ctre furnizorii de ngrijiri medicale la domiciliu, persoane fizice sau juridice autorizate i evaluate n condiiile legii pentru acordarea acestor tipuri de servicii, alii dect medicii de familie, furnizori care ncheie contracte cu casele de asigurri de sntate pentru servicii de ngrijiri medicale la domiciliu. Pachetul de servicii medicale de baz pentru ngrijiri medicale la domiciliu i ngrijiri paliative ladomiciliu cuprinde: 1. 2. 3. 4. 5. Msurarea parametrilor fiziologici: temperatur + respiraie | Msurarea parametrilor fiziologici: puls + TA | Msurarea parametrilor fiziologici: diurez + scaun | Administrarea medicamentelor: intramuscular/subcutanat/intradermic/oral/pe mmucoase Administrarea medicamentelor intravenos( sub supravegherea medicului)

6. Sondaj vezical la femei i administrarea medicamentelor intravezical pe sond vezical 7. Administrarea medicamentelor prin perfuzie endovenoas (sub supravegherea medicului) 8. Recoltarea produselor biologice 9. Alimentarea artificial pe gastrostom/sond gastric i educarea asiguratului aparintorilor 10. Alimentarea pasiv, inclusiv administrarea medicamentelor per os, pentru bolnavii cu tulburri de deglutiie 11. Clism cu scop evacuator 12. Spltur vaginal n cazuri de deficit motor 13. Manevre terapeutice pentru evitarea complicaiilor vasculare ale membrelor inferioare/escarelor de decubit: mobilizare, masaj, aplicaii medicamentoase, utilizarea colacilor de cauciuc i a rulourilor 14. Manevre terapeutice pentru evitarea complicaiilor pulmonare: schimbarea poziiei, tapotaj, fizioterapie respiratorie 15. ngrijirea plgilor simple/suprimarea firelor 16. ngrijirea plgilor suprainfectate 17. ngrijirea escarelor multiple 18. ngrijirea stomelor 19. ngrijirea fistulelor 20. ngrijirea tubului de dren 21. ngrijirea canulei traheale i instruirea asiguratului 22. Monitorizarea dializei peritoneale 23. Aplicarea de plosc, bazinet, condom urinar 24. Aplicarea de mijloc ajuttor pentru absorbia urinei 25. Evaluarea asiguratului: stabilirea i aplicarea unui plan de ngrijiri controlul durerii i altor simptome asociate bolii i reevaluarea periodic 26. Evaluarea mobilitii, a capacitii de auto-ngrijire, a riscului de apariie al escarelor sau gradul escarelor, identificarea nevoilor nutriionale i recomandarea dietei i modul de administrare, implementarea interveniilor stabilite n planul de ngrijiri i reevaluarea periodic - de ctre asistentul medical 27. Masaj limfedem i contenie elastic 28. Masaj limfedem cu pompa de compresie 29. Montare TENS 30. Analgezie prin blocaje nervi periferici 31. Administrare medicaie prin nebulizare 32. Aspiraie gastric 33. Aspiraie ci respiratorii 34. Paracentez

De obicei, asistenta comunitara isi petrece majoritatea timpului de lucru la domiciliul clientilor. Volumul ingrijirilor la domiciliu a crescut semnificativ, mai ales a celor de tip geriatric, datorita imbatranii populatiei, a cresterii procentajului de batrani, majoritatea ramasi singuri acasa, a maririi incidentei bolilor cronice, cu precadere a cancerului si a bolilor cardiovasculare, la care imbunatatirea tratamentului, desi a salvat multe vieti, nu a impiedicat aparitia unui numar important de sechele, dizabilitati ce impun la randul lor semnificative interventii de reabilitare resocializare. In contactul cu clientul si familia sa in procesul ingrijirii, asistenta dezvolta nu numai oportunitati si planuri de interventie preventiva ci si activitati practice de ingrijire. Odata ajunsa la domiciliu, ea devine responsabila pentru educarea clientului, a membrilor familiei acestuia si a celorlalte persoane disponibile/angajate in ingrijirea zilnica a acestuia, pentru a le oferi competenta necesara. Intr-o anumita masura ea devine responsabila si pentru sanatatea celorlalti. In interventia comunitara ea poate deveni responsabila pentru sanatatea celor incredintati din scoli, policlinici, platforme industriale sau alte locuri de munca. Ingrijirea comunitara presupune implicarea si responsabilitate sociala, angajare si devotement pentru oameni si sanatatea lor. Totodata scopul ingrijirilor comunitare este de a promova spre binele oamenilor, cel mai inalt nivel de functionare mintala, fizica si sociala. Conceptul de persoana se refera in sens larg la toate fiintele omenesti. In teoriile nursingului, el a capatat complexitatea sa reala conferita de componentele sale biologice, psihologice si sociale. Pornind de la ea asistentele sunt acelea care se ingrijesc de aspectele complexe ale vietii oamenilor (Ruth si Partridge, 1978). Standardele de nursing comunitar sunt orientate mai mult spre activitatea practica si cuprind etapele de analiza, planificare, implementare si evaluare pe baza planului de nursing. Fiecare asistenta comunitara dezvolta o filozofie de nursing bazata pe pregatirea, activitatea ei profesionala si propria personalitate. La ea mai contribuie experienta de lucru, colaborare complexa cu clientul, familia, comunitatea, cu ceilalti membri ai echipei precum si studiul permanent. Filozofia nursingului comunitar este bazata pe "valoarea si demnitatea individuala". Ingrijirea in comunitate trebuie sa ofere confort si liniste, sa ajute persoanele cu probleme de sanatate sa-si vindece corpul sau sa-i ajute sa traiasca demn cu propriile infirmitati. In desfasurarea activitatilor de nursing comunitar se urmareste atingerea unor standarde pentru ingrijirile la domiciliu si anume: 1. Culegerea de date despre starea de sanatate a pacientului/clientului este continua si sistematica.

2. Diagnosticul de nursing deriva din datele culese. 3. Planul de nursing include scopuri ce rezulta din diagnosticul de nursing. 4. Planul de nursing stabileste prioritatile de ingrijire in functie de diagnosticele de nursing. 5. Interventia de nursing presupune si participarea pacientului la promovarea starii sale de sanatate, a recuperarii si mentinerii sale. 6. Actiunile de nursing ajuta pacientul sa - si mareasca potentialul de sanatate. 7. Progresul pacientului in atingerea scopurilor propuse este realizat prin participarea comuna a nursei si a sa. 8. Actiunile de nursing implica evaluari repetate, stabilirea/reorientarea prioritatilor, definirea noilor scopuri si revizuirea permanenta a planului de nursing. Integrarea - una dintre dimensiunile asistentei comunitare o reprezinta integrarea sa cu celelalte serviciile de sanatate mintala. Pentru realizarea ei a fost necesara introducerea cunostintelor de psihologie comportamentala si de dezvoltare in pregatirea asistentelor si recunoasterea de catre comunitate a responsabilitatilor ce le revin in raport cu dereglarile/modificarile emotionale ale cetatenilor precum si a valorilor rezultate din relatia asistenta - client si asistenta-familie. Multi membrii ai diferitelor clase sociale sau apartinand grupurilor economice au inceput sa fie preocupati de valoarea mentinerii starii de sanatate a fiecarui individ. S-a recunoscut faptul ca sanatatea nu este un privilegiu al acelora care pot plati pentru ea, ci un drept al fiecaruia. Serviciile de ingrijire la domiciliu sunt acele servicii acordate indivizilor de toate varstele. Ele se adreseaza varstnicilor, suferinzilor cu diferite dizabilitati, bolnavilor aflati in convalescenta care necesita ingrijiri de scurta/lunga durata. Serviciile de ingrijire a domiciliu pot fi specializate si depind de natura si dimensiunea nevoilor de ingrijire ale clientului. Majoritatea spitalelor din Europa si nu numai, au astazi propriile case de ingrijire programe de planificarea si coordonarea ingrijirilor la domiciliu furnizate dupa externarea din spital. Chiar daca Ingrijirile la domiciliu sunt ca o alternativa la spitalizare, respitalizare si spitalizare prelungita, acestea pot prezenta unele avantaje si dezavantaje. Avantaje: Este mult mai ieftin sa ingrijesti acasa decat in spital. Se reduc cheltuielilehoteliere, medicamente, materiale sanitare, hrana, de intretinere siadministrative; Reducerea riscului aparitiei infectiilor intraspitalicesti; Beneficiul fizic si psihic al pacientului de a fi ingrijit in mediul sau, alaturide familie;

Medicul de familie si specialistul, pot sa urmareasca prin intermediulfurnizorilor autorizati, care este evolutia pacientului si poate interveni, dacaeste cazul; Se creeaza sentimentul de securitate al pacientilor care pleaca acasa fiedupa externare, fie de la cabinetul medicului de familie, fie din ambulatoriude specialitate; Dezavantaje: Situatiile inregistrate la domiciliu depasesc uneori posibilitatea de interventie a echipelor medicale necesitand cadrul institutional. Prin ngrijire la domiciliu se ntelege orice activitate de ngrijire medicala prestatade personal specializat, la domiciliul pacientului, care contribuie la mbunatatirea starii de bine a acestuia din punct de vedere fizic si psihic.Beneficiarii ngrijirilor medicale la domiciliu sunt persoane cu afectiuni acute si/sau cronice, care prezinta un anumit nivel de dependenta si o capacitate limitatade a se deplasa la o unitate sanitara n vederea asigurarii ngrijirilor ambulatoriirecomandate de medici.Asigurarea asistentei medicale si a ngrijirii la domiciliul bolnavului este efectuatan conformitate cu nivelul de pregatire profesionala a furnizorilor acestor servicii. Regulile nursingului comunitar. Literatura de specialitate a pus in evidenta unele reguli ce tin de derularea in bune conditii a activitatii de nursing comunitar: 1. Nursing comunitar reprezinta o activitate bine stabilita, bazata pe recunoasterea nevoilor de ingrijire si functionarea pe baza de programe. Ca o activitate ce are ca scop recunoasterea nevoilor de sanatate ale comunitatii, nursingul este parte integrala a programelor de sanatate publica. 2. Agentiile de nursing comunitar au definite foarte clar obiectivele si scopurile serviciilor lor. 3. Un grup de cetateni activi, reprezentanti ai comunitatii vor face parte integranta din programul de nursing. 4. Serviciilor de nursing comunitar li se permite sa obtina informatii cu privire la resursele economice, culturale, sociale din aria de referinta. 5. In nursingul comunitar familia si clientul/pacientul sunt parteneri al echipei de ingrijire.

6. Educarea, promovarea sanatatii si sfatuirea clientului, familiei, comunitatii sunt parti integrale ale nursingului comunitar. 7. Asistenta este instruita profesional ca sa lucreze ca furnizor de servicii de sanatate in comunitate

8. In cadrul activitatii de nursing comunitar asistentei ii revine sarcina de a face evaluari periodice privind sanatatea comunitatii a familiei, a clientului. 9. Asistenta comunitara este membru al echipei multidisciplinare. Pentru buna functionare a echipei fiecare trebuie sa recunoasca contributia celorlalti ai echipei in atingerea scopurilor si obiectivelor propuse, ce constau in mentinerea starii de sanatate, siguranta si confort pentru client si comunitate. 10. Asistenta comunitara desfasoara activitati de nursing la indicatia medicului responsabil de ingrijirea medicala si de supervizarea activitatilor. 11. Activitatea de nursing a personalului este supervizata de un personal calificat (exemplu, asistenta sefa, directorul de nursing) 12. Organizatiile de nursing, agentiile, elaboreaza permanent programe de educatie continua pentru personalul de ingrijire. 13. Asistenta comunitara este direct responsabila de propria instruire profesionala perioadica. Pregatirea nursingului la domiciliu, a asistentei sociale, a terapiilor (ocupationale, fizice, psihologice si de vorbire), a interventiilor de prim ajutor, a ingrijirilor de baza realizate de ingrijitorul la domiciliu reprezinta o componenta de baza a ingrijirilor la domiciliu. Pregatirea acestor servicii, bazate pe nevoile pacientului aflat acasa, constituie o extensie logica a responsabilitatilor terapeutice ale medicului. La recomandarea si sub directa indrumare a medicului, personalul care efectueaza aceste servicii de ingrijire la domiciliu, functioneaza intr-o echipa de evaluare si dezvoltare a planului de ingrijire. Aceste definitii, ca si multe altele, integreaza componentele ingrijirilor la domiciliu: client, familie, echipa multidisciplinara de profesionisti si scopurile urmarite in procesul de asistare a clientului in vederea reintoarcerii sale la un nivel optim de sanatate si independenta. Rolul familiei Un membru important in actiunea de ingrijire este familia, reprezentata de orice persoana din grupul familial care ajuta direct la ingrijire sau care asista clientul la domiciliu in rezolvarea de catre el insusi a nevoilor sale de autoservire si de ingrijire, adica realizarea igienei personale corespunzatoare, prepararea mancarii si administrarea medicatiei. Ele rezolva acest tip de nevoi pana la sau intre vizitele personalului de specialitate. Scopurile clientului sunt raportate la principiile ingrijirilor primare privind maximizarea (cresterea) gradului de independenta. Asistentele care ofera ingrijiri la domiciliu pot asista clientul pentru a functiona la cel mai bun nivel posibil, preintampinand astfel dependenta. Acest timp de asistenta se poate exprima prin instruirea acestuia sau prin crearea de legaturi intre client

si alte institutii comunitare care efectueaza servicii ce-i pot fi necesare pentru a ramane acasa, neinstitutionalizat. In plus, se realizeaza prevenirea complicatiilor posibile la persoanele cu probleme cronice ca si micsorarea riscurilor de recadere. Complicatiile ce pot apare in cazul suferintelor indelungate pot fi preintampinate prin acordarea unor interventii adecvate la domiciliu. Bolile terminale pot fi monitorizate la domiciliu mai bine decat spital, daca acest lucru este acceptat de client si familia sa. Planul de ingrijiri alcatuit initial poate sa intampine o serie de rezistente de ordin psihic prin: mecanismele de aparare psihice inconstiente ale pacientului ca negarea, evitarea, rationalizarea, distorsionarea, care il impiedica sa accepte rezervat rolul de bolnav, de persoana asistata, precum si interferenta actiunilor sau procedurilor propuse cu valorile morale, credintele religioase, opiniile si prejudecatile proprii si ale grupului familial. Refuzul pasiv de implicare prin demisie depresiva, pacientul fiind coplesit de stresul anterior boli, produs de alte evenimente psihotraumatizante.

Boala fizica acuta poate duce la regresiune, dependenta, pasivitate fata de starea patologica actuala. Si in tulburarile mental organice, caracterizate prin deteriorarea functiilor intelectuale si emotionale, clientul poate neglija semnele lor ca si consecintele pe diferite planuri, cum ar fi nevoia de tutela juridica.

Esecuri Situatiile de stres legate de raspunsul inadecvat al sistemului social de ocrotire sunt legate de complexitatea, lipsa de flexibilitate, incapacitatea de a raspunde nevoilor si circumstantelor specifice fiecarui pacient si familiei sale. Numarul mare de factori cu potential contradictoriu pozitiv sau negativ, implicati in fiecare sistem, impune dezvoltarea unor abilitati speciale de evaluare si coordonare a actiunilor de nursing din partea asistentei.