Sunteți pe pagina 1din 136

Luptand impotriva agresiunii si violentei in scoala

Rolul mass mediei, al autoritatilor locale si al Internet-ului

Edited by Rosario Ortega, Joaqun A. Mora-Merchn and Thomas Jger


1

Editor Centrul pentru Cercetari Educationale, Universitatea din Koblenz-Landau, Germania Fundatia CONCEPT, Bucuresti, Romania Forumul European pentru Securitate Urbana, Paris, Franta Universitatea din Cordoba, Cordoba, Spain

Publicat de Empirische Paedagogik e. V. Buergerstrae 23 76829 Landau Germania MAIL: info@vep-landau.de WEB: www.vep-landau.de

Fotografie coperta Helga Johannessen (Norway)

Translations Anca Rotescu

Recomandare pentru citare Ortega-Ruiz, Rosario, Mora-Merchn, Joaqun A. & Jger, Thomas ( Eds.). Luptand impotriva agresiunii si violentei in scoala. Rolul mass mediei, al autoritatilor locale si al Internet-ului [E-Book]. Disponibil la http://www.bullying-in-school.info Toate drepturile rezervate. Nici o parte a acestei publicatii nu poate fi reprodusa, tinuta intr-un system de reconditionare, sau transmisa, in orice forma si prin orice mijloace electronice, mecanice, fotocopii, inregistrari sau de alt fel, fara permisiunea in scris a editorului.

This project has been funded with support from the European Commission. This web site reflects the views only of the authors, and the Commission cannot be held responsible for any use which may be made of the information contained therein.

Verlag Empirische Pdagogik, Landau 2007

Viata sociala si mai ales progresul facut in dobandirea de noi abilitati pentru a recunoaste propria noastra individualitate, in acelasi timp cu nevoia de a stabili relatii pozitive cu altii, au devenit una din cele mai mari provocari educationale in aceasta societate globalizata care le solicita oamenilor sa sa ajute si sa se inteleaga unii pe ceilalti mai mult ca niciodata. De fapt, legislatia care incurajeaza construirea unui spatiu educational European, include printre obiectivele sale si pe acela de a le furniza tuturor copiilor, tinerilor si adolescentilor competente emotionale, cu scopul de a ii educa drept cetateni cu o perspective cosmopolita asupra lumii in care traiesc, precum si sa se comporte conform principiilor democratice. Acest scop demn de lauda este un obiectiv pentru fiecare tara, fiecare comunitate si institutie responsabila cu educatia: familii, scolii si intreaga societate. Institutiile fac cat pot de mult pentru a indeplini acest obiectiv, dar totusi nu a fost inca posibila evitarea conflictelor, a diversitatii de interese, chiar si a nedreptatii sau incompetentei pentru reducerea problemelor sociale care ii afecteaza pe tineri. Una dintre probleme nu singura si probabil nu cea mai extinsa, dar in mod evident una grava si ingrijoratoare este aceea a agresiunii si violentei in scoala (School Bullying and Violence, SBV). Aceasta problema este prezenta in toate institutiile de educatie si nu a fost inca eliminata desi au fost realizate multe de cand a fost admisa ca un fapt real care are efecte negative asupra elevilor implicati cat si asupra institutiilor care vad in ce fel este afectata viata lor si calitatea acesteia. Proiectul de inovatie cercetare educationala implementat de o retea europeana numita VISIONARIES-NET (http://www.bullying-in-school.info), si-a propus sa contribuie cu acest e-book la prevenirea si reducerea SBV prin publicarea rezultatelor muncii sale. Acestea nu sunt numai rezultatul muncii cercetatorilor si educatorilor din echipa VISIONARIES-NET, ci si a unui numar mare de navigatori pe Internet cu pregatiri profesionale si origini stiintifice diferite. In cadrul proiectului nostru care a tinut doi ani, am incercat sa subliniem analiza rolului pe care il joaca diferiti agenti pentru rezolvarea problemei SBV: de la reprezentanti locali, la mass media, folosind resursele disponibile si beneficiind de sprijinul academicienilor si oamenilor de stiinta. Toate acestea au constituit o munca de echipa intr-un proiect finantat de Uniunea Europeana prin programul Socrates componenta Minerva. In cei doi ani de lucru pe Internet am studiat in profunzime cunostintele si strategiile educationale pentru prevenirea, combaterea si oprirea oricarui tip de agresiune si violenta in scoala, prin intermediul unor conferinte online si cu ajutorul unor instrumente de analiza, precum metoda Delphi. In acest process nu ne-am concentrat numai asupra formelor conventionale ale acestui fenomen perturbant, ci si asupra noilor tipuri de SBV, precum cyberbullying, care incep sa apara sub aripa noilor tehnologii furnizate de societatea tehnologica, carora proiectul nostrum le-a acordat o atentie speciala.

Dupa cum am mentionat, rezultatul muncii depuse este publicat acum si oferit tuturor celor care ne-au ajutat la realizarea lui cat si noilor veniti in spatial nostrum virtual. Are forma unui document virtual, care are ca si cartile printate un cuprins si o structura si care include o analiza a fiecarei din cele cinci conferinte online organizate in cadrul proiectului VISIONARIES-NET. Dar aceasta carte are implicatii suplimentare fata de simpla prezentare a unor conferinte. In concordanta cu aceasta, in fiecare capitol am incercat sa verificam informatiile existente despre fiecare subiect, sa analizam aspectele critice legate de fenomen si de actiunile de combatere a SBV, si sa adaugam exepriente particulare fie din munca aplicata fie din cercetari. La toate acestea se adauga perspective pe care fiecare autor o are din propria experienta in ceea ce priveste subiectul in sine. Primul capitol este realizat in colaborare de catre Dr. Mora-Merchn si mine, cu ajutor din partea celorlalti membri ai retelei, in special din partea coordonatorului proiectului Mr. Thomas Jger. In acest capitol, am incercat pe de o parte sa oferim o sinteza curenta a naturii sociale si psihologice a fenomenului SBV si a starii curente a acestuia, atat in termeni stiintifici cat si educationali. Pe de alta parte, prezentam o analiza a noilor forme de SBV, axate in primul rand asupra fenomenelor de cyberbullying, happy slapping si dating violence, deaorece acestea au un impact mai mare in media. Aici am prezentat principalele cercetari existente despre fiecare din fenomene, nivelele de incidenta pe care le prezinta in randurile populatiei tinere si consecintele pe care le au. De asemenea, discutam despre conexiunea dintre fiecare dinter acestea si cazurile conventionale de agresiune. Al doilea capitol, coordonat de Thomas Jger din cadrul echipei de la Centrul pentru Cercetari Educationale din cadrul Universitatii din KoblenzLandau in Germania, este axat pe interventiile in domeniul SBV prin intermediul resurselor de pe Internet. Dupa o introducere care prezinta acest media si caracteristicile sale generale, se face o prezentare critica, utilizarile curente si potentiale pe care Internet-ul le ofera, pentru cei care sunt in cautare de ajutor (elevi, parinti, profesori), precum si pentru cei care doresc sa se implice in combaterea fenomnului. In cadrul acestui capitol au fost selectate, ca exemplu, cateva din initiativele de nature diferite care demonstreaza in mod clar ca propuneri bazate pe Internet pot fi implementate pentru combaterea problemei SBV. Al treilea capitol, prezentat de Agns Pradet de la Forumul Francez pentru Securitate Urbana din Paris, trateaza subiectul din perspectiva rolului autoritatilor locale in propunerea, planificarea si implementarea de interventii impotriva problemei SBV. Este analizata importanta implicarii autoritatilor locale in rezolvarea problemei, se analizeaza modalitatile de interventie, precum si greutati pe care le au autoritatile locale in combaterea problemelor de SBV: determinarea problemelor existente in scoala, masurarea eficientei

actiunilor intreprinse, stabilirea de colaborari permanente cu alte institutii. Capitolul se incheie cu prezentarea, ca exemplu, a unei colectii de bune practice. Cel de-al patrulea si ultimo capitol, elaborate de Monica Cugler si Oana Mateescu de la Fundatia Concept din Bucuresti, prezinta rolul mass mediei. In prima parte sunt revizuite principalele date rezultate din cercetari despre influenta media, in special despre influenta televiziunii, asupra comportamentului violent, dintr-un punct de vedere negative, de vreme ce exista credinta ca difuzarea partiala a elementelor poate duce la cresterea incidentei fenomenului, si dintr-un punct de vedere pozitiv, subliniand rolul educational si preventive al mass media prin activitatea de informare si instruire a oamenilor. In a doua parte analizeaza care sunt efectele media in functie de mijloacele folosite. Apoi sunt prezentate cateva initiative de reducere a fenomenului SBV. In final, sunt date cateva idei si propuneri despre posibilitatile pe care le au media pentru a incuraja actiunile intreprinse pentru combaterea agresiunii si violentei in scoala. Vom finaliza prezentarea acestei carti dorind sa ne exprimam recunostinta pentru toti participanti la proiect, care datorita propriilor lor preocupari fata de problema stiintifice, educationale, sau simpli cetateni au contribuit la dezvoltarea acestei stiinte virtuale, a acestui spatiu public care este in prezent Internet-ul, unde uneori au avut loc reflectii calme, alteori discutii aprinse, si intotdeauna o comunicare respectuoasa si de intelegere a unei probleme care ne preocupa pe noi toti si la a carei reduceri, combateri si eliminari, daca este posibil, putem contribui cu totii. Rosario Ortega Ruiz

NOILE FORME ALE VIOLENTEI IN SCOALA


Joaqun A. Mora-Merchn(1) & Rosario Ortega-Ruiz (2)
(1) (2)

Universitatea din Sevilla, Spania University din Cordoba, Spania

1. 2. 3. 4. 5.

APARITIA NOIOLOR FORME ALE VIOLENTEI IN SCOALA CYBERBULLYING HAPPY SLAPPING DATING VIOLENCE NOI FENOMENE SAU ASPECTE DIFERITE ALE PROBLEMEI AGRESIUNII? 6. REFERINTE

1.

APARITIA NOILOR FORME ALE VIOLENTEI IN SCOALA

Acum mai bine de zece ani am scris un articol care prezenta si analiza clasa ca o scena privilegiata unde se dezvolta viata afectiva si morala a elevilor (Ortega si Mora-Merchn, 1996). In acest text sustineam idea ca scoala, si prin urmare clasa, se transforma intr-un spatiu de interactiune si invatare unde indivizii care iau parte la aceasta, prin intermediul activitatilor propuse si al retelelor de relatii interpersonale care se stabilesc, sunt capabili sa construiasca dezvoltarea lor si a altora din jurul ei. Acest context, format si definit de programa, reflectie a valorilor pe care societatea le atribuie scolii, este un context corespunzator pentru procesele relationale care dezvolta sistemul convieturii, si prin urmare calea care va duce la aparitia si controlul emotiilor, afectiunilor si valorilor pe care elevii le pun in joc pentru a participa, nu numai pe perioda educatiei dar si de-a lungul vietii lor personale si sociale, daca acesta distinctie a fost intr-adevar posibila. Cand analizam aceasta scena indicam ca in interiorul ei se produceau efectele pozitive despre care vorbim, dar, fara indoiala, acest spatiu era de asemenea cadru pentru aparitia problemelor de relatii intre elevi sau, mai extins, problemele convieturii (Ortega si Martn-Ortega, 2003). Intre acestea trebuie sa subliniem aici problemele agresiunii si violentei in scoala, datorate deteriorarii relatiilor interpersonale si dezvoltarii valorilor contrare care sunt condamnate in contextul educational.

Din perspectiva abordarii teoretice pe care o sustineam atunci si inca o sprijinim, aceste fenomene de violenta trebuie interpretate ca rezultat al participarii in procesele interpersonale care includ diferite grade ale aceleasi violente structurale a societatii si care devin prezente in atitudinile si activitatile pe care le dezvolta in clasa (Ortega si Mora-Merchn, 1996). In acest fel, modelul regulilor si valorilor care predomina in societate este repetat in clasa, intr-o masura mai mare, astfel incepand sa apara abuzul, excluderea sociala, competitia, rautatea sau deceptia in urma relatiilor care se stabilesc in clasa. Cu acestea nu dorim sa spunem ca aceste aspecte sunt caractersitica majora a felului in care se deruleaza activitatea si tonul moral al relatiilor din cadrul scolii, fie intre elevi, fie intre acestia si profesori. Totusi, consideram ca trebuie recunoscut acest aspect in cazurile in care elevii traiesc in permanenta in spatii unde relatiile si afectiunile nu dobandesc tonul pozitiv care le este dat in propriile procese educationale ale scolii, si este rezonabil sa ne gandim ca dezvoltarea morala si sociala va include si valorile mentionate mai sus (Ortega and Mora-Merchn, 1996), desi aceasta relatie nu este stabilita intr-o forma directa si nici nu afecteaza toti indivizii in acelasi fel. Cu toate acestea, pe baza informatiilor rezultate din investigatiile din domeniu existente in toata lumea, se pare ca poate ajunge sa includa un numar semnificativ de elevi (Spanish Ombudsman, 2007; Ortega si Mora-Merchn, 2000; Smith, Morita, Junger-Tas, Olweus, Catalano si Slee, 1999). In prezent, totusi, problema agresiunii si violentei in scoala a depasit spatial scolar, generalizand manifestarile violentei si in alte contexte care pana nu demult pareau sigure. Formele de agresiune asociate cu noile tehnologii, precum Internet-ul si telefoanele mobile, sau prezente in relatiile dintre altii, apar frecvent in mass media. Este greu sa descriem in cateva cuvinte cauzele care au determinat acest fapt, dar vom face o incercare. O prima ipoteza ar fi aceea ca atunci cand abuzul, dominatia-supunerea sau violenta devin prezente in interactiunile care au loc intre tineri, este posibil ca acestea sa sfarseasca prin a fi exportate in alte spatii sau relatii in care elevii sunt implicati. Daca este corecta, aceasta ipoteza ar putea explica partial, de exemplu, manifestarile de violenta in cazul intalnirilor personale (dating violence) sau violenta prezenta in relatiile de flirt sau logodna (Howard si Vang, 2003; Schwartz, O'Leary si Kendziora, 1997). Astfel, tiparele afectiv-morale si de comportament bazate, asa cum am spus, pe scheme de dominatie-supunere prezente la tineri (si tipice pentru cazurile de agresiune), ar sfarsi prin a genera procese de violenta in cadrul cuplurilor tinere, datorita relatiilor mentionate mai sus care apar si se dezvolta in acelasi spatiu, adica, in spatiul unde au loc cazurile de agresiune si violenta scolara. O a doua explicatie, complementara cu prima, se bazeaza pe aparitia noilor contexte si a spatiilor relationale din care elevii au devenit parte, aspect care este in mare parte motivat de dezvoltarea importanta a noilor tehnologii si

disponibilitatea lor pentru populatia generala. Conform informatiilor INE (2006), la 47,83 % din rezidentii spanioli este posibil sa se gaseasca un calculator personal, la 13,49 % un laptop, 34 % au acces la Internet si in 80,92 % din locuinte exista cel putin un telefon mobil. Aceste cifre, pe langa faptul ca demonstreaza o crestere evidenta in ultimii ani, de asemenea, pana la un punct, reflecta faptul ca prezenta noilor tehnologii in viata de zi cu zi este o realitate pentru familii, si prin urmare si pentru elevi. Aceleasi statistici (INE, 2006) arata ca mai mult de jumatate din elevii cu varsta intre 10 si 14 ani, 54,33%, au telefon mobil sau au accesat Internet-ul, 65,87 %. Aceasta realitate a atins un asemenea nivel incat multi tineri nu numai ca folosesc posibilitatea de a relationa cu colegii prin intermediul Internet-ului (Hernndez Prados and Solano, 2005), ci si intregul lor comportament se invarte in jurul aceleasi realitati, provocand ceea ce a fost numit e-Generation (Veen, 2002, 2003). In aceasta categorie putem include copii si tineri cu varsta intre 3 si 18 ani care folosesc, intr-un mod de comunicare natural si spontan, mecanisme tehnologice precum televizorul si telecomanda, calculatorul personal sau telefonul mobil (Hernndez Prados and Solano, 2006). Totusi, pe langa valorile pozitive ale faptului ca tinerii se familiarizeaza din timp cu mijloace tehnologice care vor fi prezente intreaga lor viata (Katz, 2006), participarea in aceste contexte a insemnat aparitia noilor forme de violenta bazate pe folosirea sau abuzul de aceste mijloace. Daca ne este permis sa unim aceste doua ipoteze, aparitia noilor spatii de interactiune ofera elevilor posibilitatea sa dezvolte, intr-un nou spatiu, aceleasi caracteristici care sunt in prezente in alte contexte de interactiune, ceea ce presupune prin urmare aparitia manifestarilor de violenta si adapatarea lor la particularitatile acestui nou mijloc. In concordanta cu aceasta idee, Castells (1999) spune ca comportamentul exprimat pe Internet este o reflectare a celui exprimat in societate. Pe parcursul acestui capitol vom incerca sa analizam noile forme de agresiune si violenta, acordand o importanta speciala acelora care au un impact mai mare in media datorita semnificatiei lor sociale: problemele cauzate de cyberbullying, unde vom dedica un paragraf special fenomenului happy slapping, si cazurilor de dating violence. In concluzie, vom discuta daca aceste noi probleme sunt intr-adevar aspecte noi ale aceluiasi fenomen sau daca, din contra, este vorba despre un fenomen diferit.

2.

CYBERBULLYING

Asa cum am spus, dezvoltarea noilor tehnologii, in special cele legate de Internet, a cauzat o crestere spectaculoasa a posibilitatilor de a relationa cu alti oameni, indiferent daca se afla in apropiere (vecini, colegi de clasa, rude, etc.)

sau la distanta (oameni necunoscuti pana la un anumit moment, aflati in locatii geografice indepartate, etc.). Dar, din pacate, aparitia acestor relatii online a fost insotita de comportamente de abuz si violenta ceea ce a facut ca aceste interactiuni sa nu aiba intotdeauna o nota pozitiva. Nancy Willard (2004, 2006) spune ca cyberbullying consta in a fi rau cu o alta persoana prin trimiterea sau publicarea unui material daunator sau prin implicarea in alte forme de agresiune sociala folosind Internet-ul sau alte tehnologii digitale. Dezvoltarea acestui tip de violenta s-ar transforma intr-o agresiune sociala online reala (Willard, 2005). Profesorul Peter Smith (Smith, Mahdavi, Carvalho si Tippet, 2006) propune in schimb o definitie care pune aceasta problema in relatie directa cu tipurile conventionale de agresiune, intelegand ca manifestarile de cyberbullying raspund de fapt aceluiasi fenomen general. Cyberbullying-ul este definit din acest punct de vedere drept un comportament agresiv si intentionat care este repetat frecvent, este exprimat de un grup sau un individ prin intermediul mediei electronice, si se concentreaza asupra unei victime care nu se poate apara usor (Smith, Mahdavi, Carvalho and Tippet, 2006). Urmand aceeasi linie, Bill Besley (2005) afirma ca cyberbullyingul implica folosirea tehnologiilor de informare si comunicare ca o baza pentru un comportament intentionat, repetat si ostil dezvoltat de un individ sau un grup pentru a-i rani pe altii. Pentru stabilirea tipologiei cyberbullying-ului ne putem baza pe doua tipuri de criterii. Pe de-o parte se porneste de la mijloacele care dezvolta acest tip de comportament, adica Internet-ul, telefoanele mobile, fotografii, fisiere video, mesaje instant, chat-uri, etc. Acesta este sistemul ales de echipa lui Peter Smith (Smith, Mahdavi, Carvalho si Tippet, 2006), si care a rezultat intr-o tipologie cu sapte categorii bine diferentiate: Mesaje text: de exemplu trimiterea de SMS-uri ofensatoare Trimiterea de poze sau fisiere video: realizate cu camera telefonului mobil si distribuite prin telefoane sau prin sisteme de difuzare a imaginilor pe Internet A da telefoane: in special de la telefoane mobile Cyberbullying prin intermediul e-mail-ului Cyberbullying in chat-uri Mesagerie instant: trimiterea de mesaje ofensatoare, daunatoare si/ sau de intimidare Web sites: realizate pentru a rani alte persoane sau grupuri

Totusi, unii autori (Willard, 2004), datorita nivelului de suprapunere care exista intre toate acestea (de exemplu telefoane cu acces la Internet, PDA-uri cu telefoane, etc.) considera ca este dificil sa fie demonstrata aceasta diferentiere, deoarece nu este intotdeauna posibil sa fie aplicata cu precizie. Acest aspect i-a

determinat pe autori sa propuna o taxonomie alternativa centrata pe tipul de actiune care este dezvoltata independent de modalitatea folosita. In concordanta cu acest principiu putem distinge sapte feluri diferite de cyberbullying (Willard, 2005, 2006): Flaming: lupte, discutii aprinse online prin intermediul mesajelor electronice folosind un limbaj vulgar si ofensator. Acest tip de agresiune are un debut si o crestere rapida in tonul discutiei; Hartuire: mesaje ofensatoare, neplacute si / sau insultatoare trimise repetat; Denigrare: a insulta sau a defaima pe cineva online prin raspandirea de zvonuri, barfe sau minciuni, de obicei ofensatoare si rautacioase, cu scopul de a dauna imaginii sau reputatiei unei persoane sau relatiilor acestuia / acesteia cu alte persoane; Imitare: obtinerea informatiilor personale sau a aparitiei unei persoane (nick, parola, etc.) cu scopul de a se da drept acea persoana si de a-i dauna imaginii personale, de a comite actiuni neadecvate, de a dauna reputatiei acelei persoane sau de a genera conflicte cu prietenii acesteia; Inselaciune si divulgare: divulgarea online a secretelor unei persoane, a informatiilor personale sau a pozelor. In unele cazuri este posibila inselarea unei persoane pentru aflarea informatiilor si apoi divulgarea acestora; Excludere: excluderea cuiva dintr-un grup online in mod intentionat (chat-uri, liste de prieteni, forum-uri tematice, etc.) Cyberstalking: trimiterea repetata de mesaje care includ amenintari sau sunt foarte intimidante. Poate include faptul ca hartuirea poate avea loc in cadrul activitatilor la care victima ia parte pentru ca aceasta se se simta persecutata si vulnerabila. Un fenomen asociat cyberbullying-ului este cyberthreats. Acesta reprezinta materialul online care ameninta sau cauzeaza preocupare pentru ranirea care poate fi indreptata catre altii sau catre sine, inclusiv posibilitatea de sinucidere (Willard, 2005). In cadrul acestui tip de comportament pot fi stabilite doua nivele: fie este vorba de o amenintare directa, fie o informatie despre posibilitatea unei amenintari pentru o pesoana.

Incidenta cyberbullying-ului Problemele legate de cyberbullying au cunoscut o majorare importanta in ultima vreme, fapt favorizat cu siguranta de accesul din ce in ce mai mare la noile tehnologii precum si de impactul crescator al media. Totusi frecventa cu

10

care au loc se schimba considerabil luand in considerare studiile pe care le-am luat drept referinta. Una dintre cauzele care afecteaza cel mai mult acest fenomen este nivelul diferit de penetrare in diferite societati al noilor tehnologii. O alta cauza, complementara cu aceasta, este momentul in care se realizeaza studiul, deoarece, chiar si in aceeasi tara, prezenta si accesul la noile tehnologii este intr-o crestere constanta. Ar trebui sa mentionam si metodologiile folosite pentru colectionarea datelor, fapt care contribuie de asemenea la gradul de variabilitate. In orice caz, consideram ca este relevant sa mentionam acum pe scurt principalele date pe care le detinem pana in prezent, facand referinta la momentul si tara in care s-a realizat studiul. Unul din primele studii realizate pentru explorarea gradului de incidenta al cazurilor de cyberbullying in New Hampshire pe parcursul anului 2000 arata ca 6% din tinerii intrevievati au fost agresati online (Thorp, 2004). In Canada procentul utilizatorilor de Internet care au primit mesaje agresive sau intimidari a ajuns la 25% (Mnet, 2001). Acelasi procent reprezinta si tinerii cu varsta intre 11 si 19 ani din Marea Britanie care au declarat ca au fost agresati online (National Childrens Home, 2002). Este interesant de mentionat ca in 2005 NCH a realizat un alt studiu pentru investigarea problemei care a aratat ca 20% din cei intervievati au fost afectati de cyberbullying, ceea ce inseamna o descrestere fata de studiul anterior si o incalcare a tendintei generale a rezultatelor obtinute de aceste studii. Oliver & Candappa (2003), au realizat o cercetare care a analizat problemele legate de agresiune in general, nu numai cazurile de cybebullying, si care a aratat ca 4% din elevii cu varsta intre 12 si 13 ani au fost agresati prin intermediul mesajelor text pe telefoanele mobile. O alta cercetare, realizata la scoala Balding (2004), axata nu numai pe cazurile de cyberbullying, ci si pe comportamente si obiceiuri sanatoase, a aratat ca numai 1% din copiii cu varsta intre 10 11 ani au suferit atacuri prin intermediul telefoanelor mobile. Beran si Li (2005) au descoperit in urma unui sondaj ca in Canada 21% din elevii intervievati au fost agresati prin intermediul cyberbullying-ului de cateva ori, in timp ce 69% dintre ei cunosteau pe cineva care a trecut printr-o astfel de experienta. Li, intr-un studio ulterior (Li, 2006), pentru colectarea de date despre numarul de agresori, a aflat ca aproape 25% din cei intervievati au fost victime ale agresiunii online, in timp ce 17% au recunoscut ca au atacat pe cineva in acest fel. In acest caz procentul celor care cunosteau persoane care au suferit din cauza unor astfel de violente a scazut la 53, 6%. In aceasta cercetare Li a aratat de asemenea ca este important si sexul tinerilor pentru a intelege gradul de implicare in problema. Potrivit rezultatelor cercetarii, nu exista diferente intre baieti si fete atunci cand au fost implicati ca si victime, in timp ce in cazul in care au fost implicati ca agresori s-a observat o frecventa mai mare in randul baietilor.

11

Intr-o cercetare recenta realizata in Statele Unite, Burgess-Proctor, Patchin si Hinduja (2006), arata ca 38,3% din cei chestionati au recunoscut ca au fost victime ale cyberbullying-ului. Tot in cadrul acestui grup, numai un procent redus, intre 10% si 15% a mentionat ca au experimentat tipuri grave de agresiune (de exemplu amenintare directa). Intr-un studiu realizat de aceeasi cercetatori (Hinduja si Patchin, 2005), axat pe rolul agresorului, se arata ca 16% din cei intervievati au declarat ca au atacat alte persoane online. Ybarra si Mitchell (2004), au intervievat prin telefon tineri cu varsta intre 10 si 17 ani, si au aflat ca 19% dintre ei au participat intr-un caz de agresiune fie ca victima, fie ca agresor. Intr-o cercetare realizata in toata Marea Britanie, rezultatele de pe msn.uk (2006) arata ca 13% din cei chestionati au fost victime ale cyberbullyingului. Tot in aceasta tara, Smith si colegii sai (Smith, Mahdavi, Carvalho si Tippet, 2006) au realizat un studiu care a aratat ca un procent mai mare de elevi a trecut prin exeperiente legate de cyberbullying (22%), desi numai 6,6% au declarat ca au fost agresati pe o perioada mai lunga in ultimele doua luni.

Persoanele implicate In prezent, conform unei intelegeri generale, persoanele implicate in cyberbullying sunt categorizate in trei mari grupuri. Totusi, in unele lucrari, sunt mentionati si aceia care joaca simultan un rol dublu, atat de victima cat si de agresor, in cadrul unui grup de studenti identificati ca si participanti la cyberbullying. Acestea arata ca 63% din cei intervievati au fost agresori oinline, 21% victime si 16% atat victime, cat si agresori. Fiecare din aceste grupuri are un rol complex in stabilirea dinamicii agresiune hartuire, care are caracteristici particulare fata de cele existente in afara contextului digital. Cu toate acestea, se pare ca multe din caracteristicile acestor dinamici sunt similare, precum faptul ca se dezvolta in contextual scolar si ca 30% din victime isi cunosc personal agresorul online (Patchin & Hinduja, 2006, Ybarra si Mitchell, 2004) si ca 84% din agresori isi cunosc victimele (Ybarra si Mitchell, 2004). Desi acesta nu este principalul obiectiv al acestei sectiuni, trebuie sa prezentam aici relatia stabilita intre agresiunea in scoala si cyberbullying. Li (2006) arata in una din lucrarile sale ca agresorii si agresorii victime (elevi care joaca simultan atat rol de agresor cat si de victima) au de obicei o tendinta mai mare decat altii de a-si mentine aceleasi roluri in cazurile de cyberbullying. In aceeasi lucrare se arata ca agresorii online au o probabilitate mai mare decat ceilalti de a fi victime ale cyberbullying-ului.

12

Legat de acest fapt, Ybarra si Mitchell (2004) au descoperit cateva asemanari intre caracteristicile agresorilor si agresorilor / victimelor si agresiunea conventionala. Intre aceste caracteristici se diferentiaza performanta psiho-sociala scazuta a acestor elevi (Haynie et al., 2001) si tendinta lor de a suferi o schimbare psihologica (Kaltiala-Heino et al., 2000). Totusi putem observa caracteristici tipce la persoanele implicate in cazuri de cyberbullying, de vreme ce cazurile de agresiune online dureaza mai mult decat agresiunea conventionala (Ybarra si Mitchell, 2004).

Efecte ale cyberbullying-ului Efectele acestui fenomen includ amenintari, cateodata moarte, incercari de sinucidere in mod dramatic: acestia obtin mai multa atentie din partea mass mediei si, in consecinta, din partea parintilor, educatorilor, si a administratiei educationale. Totusi, nu putem uita ca orice fel de participare in cazurile de cyberbullying provoaca efecte daunatoare pentru elevi, de vreme ce aceste atacuri pot dauna respectului si increderii de sine si conduc la aparitia problemelor scolare, dificultatilor stabilirii relatiilor interpersonale si adaptarii din punct de vedere psiho-social (Manke, 2005). De fapt, un studiu realizat de Ybarra & Mitchell (2004) in care erau evaluate efectele cyberbullying-ului asupra tinerilor, arata ca aceia care au fost implicati in astfel de probleme, indiferent de rolul jucat, aveau sanse mult mai mari decat altii de a suferi de depresii si probleme comportamentale. Pentru a intelege aceste probleme cat mai bine, trebuie sa luam in considerare diferentele generale existente intre caracteristicile distinctive ale cazurilor de cyberbullying in comparatie cu agresiunea conventionala. Intre aceste caracteristici cele mai importante sunt: Nu mai exista locuri sigure in care victimele sa fie departe de agresorii virtuali; O consecinta a primei caracteristici este lipsa unei perioade sigure de timp departe de o agresiune posibila; Exista o audienta mai mare in cazurile de agresiune prin intermediul tehnologiei, ceea ce inseamna o daunare a imaginii de sine si o slabire a sprijinului retelei sociale; Puterea cuvantului scris este mai mare in a provoca daune decat cuvintul spus, deoarece poate fi citit si recitit; Desi am vazut ca intr-un numar mare de cazuri victimele is cunsoc agresorii, totusi acestia pot cu usurinta sa ramana anonimi marindu-si astfel siguranta; Cyberbullying-ul este mai greu de detectat de catre adulti decat este agresiunea traditionala sau fata in fata, ceea ce inseamna ca interventiile

13

vin tarziu. Acest set de caracteristici fac ca efectele agresiunii online sa fie mult mai grave decat in multe din cazurile de agresiune conventionala. In concordanta cu aceasta, trebuie sa mentionam aici datele din cercetarea realizata de Smith si colegii sai (Smith, Mahdavi, Carvalho si Tippet, 2006) in care compara impactul cazurilor de cybebullying cu cel ale agresiunilor conventionale: Fotografiile si filmele nedorite si mai tarziu raspandite, precum si telefoanele au fost percepute ca fiind mult mai daunatoare pentru victime decat participarea intr-o forma conventionala de agresiune; Paginile web si agresiunea prin mesaje text au fost condierate de catre elevi la fel de daunatoare precum formele traditionale de agresiune; Atacurile in chat-uri, prin intermediul mesajelor instant sau a postei electronice au fost considerate ca mai putin daunatoare decat tipurile obisnuite de agresiune in scoala.

In sprijinul acestei idei vin datele cercetarii realizate de msn.uk (2006) care arata ca 11% din grupul intervievat cred ca efectele cyberbullying-ului sunt mai grave decat agresiunile fizice. In aceeasi cercetare, conform unor altor lucrari (Hinduja si Patchin, 2006), sunt evidentiate zece tipuri de stari emotionale pe care victimele le experimenteaza frecvent in legatura cu astfel de evenimente (msn.uk, 2006): 1. Suparare 2. Furie 3. Tristete 4. Frica 5. Singuratate 6. Frustrare 7. Invadare 8. Enervare 9. Ranire 10. Depresie

INTERVIU CU NANCY WILLARD 1 : 1. Cum ai defini cyberbullying-ul? Termenul care este acum folosit in cadrul comunitatii academice este agresiune sociala online. Acest termen cuprinde actiuni daunatoare care merg mai departe de limitele
1

Director Executiv al centrului pentru Folosirea Responsabila si in Siguranta a Internet-ului (http://csriu.org and http://cyberbully.org)

14

traditionale ale agresiunii. Definitia mea de lucru este: Cyberbullying-ul este actiunea de a fi rau cu altii prin trimiterea sau postarea de materiale daunatoare sau implicarea in alte forme de rautate sociala prin folosirea Internet-ului sau a altor tehnologii digitale. Cand comunic cu tinerii spun frecvent copii rai online. Am realizat o taxonomie a tipurilor de cyberbullying care sper ca poate fi de ajutor: Eruptie Batai online folosind mesaje elctronice care contin un limbaj vulgar si coleric. Hartuire Trimiterea repetata de mesaje ofensatoare, jignitoare si insultatoare. Denigrare Denigrarea unei persoane online. Trimiterea sau postarea de barfe sau zvonuri despre o persoana pentru a-i dauna reputatiei si prieteniilor. Personificare Spargerea contului cuiva, darea drept acea persoana si trimiterea de mesaje pentru a-i dauna imaginii acelei persoane, pentru a-i crea probleme sau a o pune in pericol, sau pentru daunarea reputatiei acelei persoane sau prieteniilor sale. Dezvaluire si pacalire Dezvaluirea secretelor unei persoane sau a informatiilor sau pozelor umilitoare online. Pacalirea unei persoane pentru divulgarea secretelor si informatiilor umilitoare care sunt apoi distribuite online. Excludere Excluderea intentionata a unei persoane dintr-un grup online precum lista de prieteni. Urmarirea online. Trimiterea repetata de mesaje care includ amenintari sau care sunt deosebit de intimidatoare. Implicarea in alte activitati online care determina o persoana sa se teama pentru ea sau siguranta ei. 2. Crezi ca cyberbullying-ul este legat de problema agresiunii in scoala sau crezi ca este un fenomen diferit? Aceste activitati sunt legate una de cealalta in marea majoritate a cazurilor. Dar este important sa recunoastem ca relatia poate fi cu dublu sens. Unele din grupurile tinta ale cyberbullying-ului sunt si ale agresiunii in scoala. Dar in alte cazuri persoana care posteaza materiale daunatoare online poate face asta pentru a se revansa fata de tratamentul daunator pe care il sufera la scoala. Numesc primul tip de cyberbullying doborare si pe cel de-al doilea razbunare. Este foarte important pentru reprezentantii scoli sa faca diferenta intre agresor si victima.

15

De asemenea, este important pentru acestia sa realizeze ca daca cineva este agresat online acest fapt va avea probabil un impact negativ asupra scolii.

3. Din punctul tau de vedere, care sunt principalele cauze ale cyberbullyingului? Cred ca exista trei cauze principale: Majoritatea comportamentelor agresive isi au radacina in probleme de statut social. Tinerii incearca sa isi imbunatatesca statutul social prin ranirea altora. Cred ca multe din cercetarile despre comportamentul agresiv sunt inexacte. Multe din acestea se bazeaza pe cercetarile lui Olweus si agresorii lui sunt huliganii din curtea scolii. Acesti huligani exista. Dar multe alte comportamente agresive sunt asociate cu tinerii alpinisti social care au o mare satisfactie atunci cand ii ranesc pe altii pur si simplu pentru ca nu se ridica la standardele lor: sau pentru ca nu doresc sa se comporte asa cum considera acesti tineri ca este important. Cred ca aceste lucruri legate de cyberbullying vor forta o reevaluare a intregului comportament agresiv. Tinerii folosesc Internet-ul si comunicatiile prin telefon pentru stabilirea si mentinerea legaturilor sociale si a statutului lor social. Adesea, cazurile de cyberbullying par sa implice elevi care sunt alpinisti sociali, si care tintesc in aspiranti si cateodata in proscrisi. Alpinistii sociali si aspirantii sunt cei care comunica unii cu ceilalti in spatiile online. Elevii care isi vad de treaba lor probabil ca nu comunica in aceleasi comunitati online. Un alt motiv se bazeaza pe fenomenul Tu nu poti sa ma vezi. Eu nu pot sa te vad. Este mult mai usor sa fii rau online pentru ca te percepi ca fiind invizibil si consideri ca nu vei fi prins si in mod clar nu constientizezi consecintele actiunilor tale. In ultimul rand, exista o norma sociala online destul de puternica: am dreptul la libertatea exprimarii si pot spune orice online, fara a tine cont de daunele pe care le pot provoca. 4. De ce cyberbullying-ul poate fi in mod deosebit daunator pentru cei implicati (daca il comparam cu alte forme de agresiune)? Este posibil ca raul provocat de cyberbullying sa fie mai mare decat cel provocat de formele traditionale de agresiune deoarece: Comunicatiile online pot fi extreme de vicioase. Nu exista nici o scapare pentru cei care sunt agresati prin cyberbullying, este o activitate continua, 24/7.

16

Materialul de cyberbullying poate fi distribuit in toata lumea si cel mai adesea este irecuperabil. Agresorii care folosesc cyberbullying pot fi anonimi si pot solicita implicarea prietenilor necunoscuti astfel incat victima sa nu stie in cine sa se increada. Tinerii pot fi refractari in a le spune adultilor ceea ce se intampla online sau prin intermediul telefoanelor mobile pentru ca sunt traumatizati din punct de vedere emotional, pentru ca considera ca este vina lor, le este frica de o pedeapsa mai mare, sau le este frica ca le va fi restrictionata folosirea Internet-ului sau a telefoanelor mobile. Exista rapoarte despre cyberbullying care spun ca conduce la sinucidere, violenta in scoala (inclusiv o crima intr-o scoala din Japonia), esec scolar sau evitarea scolii. 5. Exista tipuri de cyberbullying care sunt mai periculoase decat altele datorita efectelor lor? Nu exista nici o cercetare pe aceasta tema. In mod evident aceasta depinde de gravitatea si gradul de continuitate al agresiunii. Banuiala mea este ca cyberbullying-ul anonim este foarte daunator din punct de vedere emotional pentru ca tanarul / tanara nu stie in cine sa se increada. De asemenea, cu cat este mai raspandit materialul daunator cu atat provoaca mai multe pagube.

6. Cum putem ajuta la oprirea cyberbullying-ului? In primul si primul rand, parintii trebuie sa fie implicati in activitatea online a copiilor lor (am scris o carte pentru parinti care va aparea in mai putin de o luna in US si UK, si cred ca exista planuri sa fie tradusa si in alte tari). In al doilea rand, trebuie sa ne concentram asupra strategiilor observatorilor pasivi. Adultii nu sunt prezenti in aceste spatii online. Trebuie sa ii incurajam pe tineri sa isi asume responsabilitatea pentru cum sunt tratati colegii lor online prin verbalizare, prin ajutarea victimei, sau prin raportarea catre un adult daca cele dinainte nu functioneaza sau daca nu pot risca sa se implice personal. In al treilea rand, trebuie sa imputernicim victimele si potentialele victime astfel incat sa nu fie vulnerabile in fata abuzului online si sa stie cum pot sa reactioneze eficient. Tinerii trebuie sa stie ca este important sa nu posteze online materiale care pot fi folosite impotriva lor si sa nu stea in spatii online unde oamenii ii trateaza rau. Trebuie sa stie cat de deosebit de important este sa nu se razbune impotriva agresorilor care folosesc cyberbullying aceasta doar i-ar da castig de cauza agresorului si i-ar face sa para ca o parte a problemei. Trebuie sa stie cum sa opreasca singuri incidentele minore si cand

17

trebuie sa ceara ajutor. Tinerii trebuie sa invete cum sa se protejeze in astfel de situatii nu ar trebui sa ii tratam ca victime. Adultii trebuie sa stie toate posibilitatile pentru oprirea cyberbullying-ului si sa fie dispusi sa lucreze cu si sa asculte victimele pentru alegerea strategiei potrivite. Tinerii nu vor raporta aceste agresiuni decat cand vor stii ca adultii au cateva strategii eficiente pentru oprirea lor. Deci pentru cresterea numarului de raportari de catre tineri trebuie sa crestem eficienta adultilor in a raspunde. In general, cea mai eficienta strategie este sa se download-eze materialul si sa fie trimis parintilor agresorului. Alternativ, autoritatile scolare ar putea fi acelea care sa ii contacteze pe parinti.

3.

HAPPY SLAPPING

Printre diferitele tipuri de cyberbullying, cel care are cel mai mare efect social este happy slapping. Importanta sa si caracteristicile, oarecum diferite fata de restul tipurilor de agresiune online, ne-au determinat sa prezentam acest fenomen independent fata de celelalte. In Wikipedia (2006) happy slapping este descris drept un atac neasteptat asupra unei victime in timp ce prietenul agresorului filmeaza ceea ce se intampla, evident folosind camera video de la telefonul mobil, pentru a distribui filmarea mai tarziu sau pentru a o viziona in mod repetat. Pe site-ul phrases.com.uk (2006) sunt subliniate intentia agresorului de a filma un episod violent si surprinderea si frica victimei. Happy slapping a aparut in presa pentru prima data in ianuarie 2005 intr-un supliment educational al ziarului The Times. Articolul se intitula "Agresorii filmeaza batai cu telefonul " si autorul Michael Shaw (21 ianuarie 2005) descrie preocuparea crescanda a profesorilor din scolile londoneze fata de noua moda de a filma cu camerele video de la telefoanele mobile cazurile de agresiune care au loc in scoli. In acest articol, precum si in altele aparute in acelasi ziar, se subliniaza faptul ca s-a trecut de la cazuri isolate, dar nu mai putin grave, care aveau loc in partea de sud a Londrei la sfarsitul anului 2004, la un fenomen care a cuprins intreaga tara intr-un timp foarte scurt. De atunci, fenomenul happy slapping se raspandeste continuu, aparand din ce in ce mai frecvent in diferite tari. In ciuda numelui fenomenului, agresiunile care au loc in cadrul acestuia nu sunt numai palme sau abuzuri fizice usoare. S-a ajuns chiar sa se filmeze orice tip de molestare sau bataie, care in unele cazuri nefericite s-a terminat cu moartea victimei. Caracteristica care pare sa ofere o coerenta interna varietatii mari de forme ale agresinilor incluse in happy slaping, este incercarea agresorilor de a da atacului o aparenta de joaca, desi, asa cum am mentionat deja, se ating niveluri mari de violenta. Aceasta intentie a fost adesea oferita de catre agresori ca si justificare pentru faptele lor.

18

Dintre caracteristicile acestui fenomen am dori sa subliniem caracterul sau de grup. Majoritatea tipurilor de cyberbullying se caracterizeaza prin faptul ca domina agresiunile unul la unul, adica un agresor ataca o persoana de fiecare data. In cazurile de happy slaping, din contra, apar cel putin doi agresori, de vreme ce unul din ei trebuie sa filmeze agresiunea executata de celalalt. Aceasta colaborare raneste victima si mai mult deoarece percepe un numar mai mare de agresori, si, in consecinta, mai putine sanse de a rezolva situatia de una singura.

Incidenta fenomenului happy slapping Oamenii au vorbit foarte mult despre faptul ca traiesc intr-o lume in care fenomenul happy slaping apare din ce in ce mai des (Barnfield, 2005), de vreme ce din ce in ce mai multe cazuri de astfel de violente apar in public in mai multe tari. Cu toate acestea, in ciuda preocuparii sociale evidente, aceste situatii nu ofera date exacte despre gradul de incidenta real al fenomenului happy slapping pentru a sprijini aceasta ipoteza. Una din modalitatile prin care putem estima numarul cazurilor de happy slaping este prin verificarea datei filmarilor sau pozelor facute victimei cu telefonul mobil. Desi problemele legate de happy slaping ar fi incluse in acest tip de cyberbullying trebuie sa subliniem ca nu toate aceste agresiuni corespund fenomenului de happy slaping (de exemplu imagini sau filme compromitatoare cu victima, poze ajustate, etc.) Potrivit lucrarilor lui Roland (Auestad si Roland, 2005; Roland, 2002) despre agresiune prin intermediul telefoanelor mobile, 4,5% dintre baieti si 2,2% dintre fete au atacat pe unii dintre colegii lor de clasa prin realizarea de poze. Intr-o alta lucrare, Smith si colegii sai (Smith, Mahdavi, Carvalho si Tippet, 2006) declara ca 6,5% din grupul studiat au fost victime ale pozelor sau filmelor realizate de agresori cu telefoanele mobile. In ultimul sondaj, se arata ca desi nu a fost cel mai frecvent tip de agresiune, happy slaping este fenomenul cel mai cunoscut de studenti, adica este cel despre care cel mai mare numar de elevi (45,7%) au declarat ca au vazut exemple ale acestui tip de agresiune. Desi numarul de persoane nu este mare, cel putin nu la fel de mare ca la celelalte tipuri de cyberbullying, impactul si raspandirea acestui tip de agresiune sunt deosebit de importante, in special prin Internet. In concordanta cu aceasta, iese in evidenta o crestere mare a prezentei fenomenului happy slaping pe Internet. Barnfield, la inceputul lui 2005 (Barnfield, 2005), a gasit 400 de pagini legate de happy slaping in motorul de cautare Google. Aceasta cifra a ajuns in prezent la 1420000. Pe Youtube. com exista 2620 de filme video despre

19

happy slapping (5/03/2007) si 2900 pe Google (5/03/2007), multe dintre ele fiind evenimente violente raspandite prin aceste mijloace. Datele par sa indice ca nu ne-am afla in fata unei epidemii a acestui fenomen. Cu toate aceastea, este evident ca acesta a ridicat o preocupare sociala deosebita si ca este un fenomen cu un impact amplificat prin folosirea Internetului ca principal mijloc de raspandire a acestui tip de agresiune. Consecintele fenomenului happy slapping Nu exista date directe despre efectele pe care le sufera victimele fenomenului de happy slapping. Cu toate acestea, este posibil sa deducem cateva din acestea plecand de la consecintele pe care le resimt victimele, in special atunci cand sunt fotografiate sau filmate cu telefoanele mobile. Asemanarea intre aceste doua tipuri de atacuri violente ne permite sa facem aceste deduceri. Potrivit rezultatelor obtinute de Smith si colegii sai (Smith, Mahdavi, Carvalho si Tippet, 2006), in cadrul fenomenului de cyberbulling agresiunile pe care victima le percepe ca fiind cele mai daunatoare sunt acelea in care sunt raspandite poze sau filme prin intermediul telefoanelor mobile. Exista cateva argumente care explica aceasta circumstanta. In primul rand, agresiunea este neasteptata ceea ce face victima sa simta ca poate fi atacata oricand. In al doilea rand, efectul produs de raspandirea imaginilor in care victima este insultata sau ridiculizata, etc. Acest efect este multiplicat de numarul de oameni care vizioneaza imaginile. Adica, cu cat mai multi oameni pot accesa agresiunea cu atat mai mari sunt durerea victimei si daunarea imaginii si retelei sociale a acesteia. Potentialul efect al agresiunii este marit prin postarea imaginilor pe Internet si distribuirea lor catre liste de telefoane mobile. Ultimul factor este legat de gradul de permanenta al agresiunii si amintirea a ceea ce s-a intamplat. Fotografiile si filme raman de-a lungul timpului, pot fi inregistrate pentru totdeauna si vazute si revazute de oricate ori. Pe de-o parte aceasta inseamna ca agresiunea nu are un sfarsit clar, iar pe de alta parte, legat de acest fapt, durerea victimei se prelungeste pe o perioada mult mai mare de timp.

4.

DATING VIOLENCE

Asa cum am mentionat la inceputul acestui capitol, elementele prezente in relatiile proaste interpersonale stabilite intre colegi in contextul scolar, continua uneori in cadrul flirturilor sau intalnirilor, dand nastere problemei cunoscute drept dating violence. (Howard si Vang, 2003; Schwartz, OLeary si Kendziora, 1997). Departamentul de Justitie din Canada (2007) defineste acest

20

fenomen drept abuzul sau comportamentul urat in cadrul unui cuplu care are relatii intime sau urmeaza sa aiba, excluzand cuplurile care deja traiesc impreuna. Utilizarea acestei definitii inseamna ca, desi problema poate aparea la cupluri de orice varsta, ne concentram mai mult asupra evenimentelor violente care au loc in cuplurile de tineri. De fapt, grupa de varsta cuprinsa intre 16 si 24 de ani este cea mai predispusa la astfel de evenimente violente (Biroul de Justitie, 2000). Acest tip de comportament violent se manifesta in diferite feluri in cadrul unei relatii de cuplu. Variatiile sunt conditionate, in primul rand, de factori precum varsta si sexul participantilor (Molidor si Tolman, 1998; Wekerle si Avgoustis, 2003). In conformitate cu aceasta trebuie sa subliniem ca fetele sufera mai mult din cauza acestui tip de agresiune, reprezentand 85% din totalul victimelor fenomenului de dating violence potrivit unor sondaje (Biroul de Justitie, 2001). In legatura cu aceasta, aceste cazuri pot avea loc la diferite momente ale unei relati: cand doi oameni incep sa fie interesati unul de celalalt, la prima intalnire, in timpul relatiei, dupa stabilirea unui aranjament intre membrii cuplului sau chiar dupa terminarea relatiei. Desi cazurile de dating violence apar in cadrul cuplului, aceste agresiuni pot fi realizate numai de o persoana sau de un grup impotriva unei singure victime (Departamentul de Justitie al Canadei, 2007) Fenomenul de dating violence poate fi exprimat in cateva feluri, fie prin comportamente violente izolate, precum agresiunea sexuala, sau prin tiparuri sistematice de abuz si comportament urat care cresc frecvent in intensitate. Cu aceste atacuri agresorul incearca sa obtina puterea si controlul asupra victimei sale, generand astfel o dinamica puternica bazata pe tiparuri daunatoare de control-supunere. Diferitele tipuri de dating violence pot fi inscrise pe trei mari dimensiuni (Lavoie, Robitaille si Hbert, 2000): abuz fizic, sexual si psihic. Acestea trei includ la randul lor diferite tipuri de agresiuni (Lavoie, Robitaille si Hbert, 2000):

Abuzul fizic: include orice fel de agresiune care implica folosirea fortei, indifferent daca este folosita o arma sau un obiect, si care produce suferinta fizica. In aceasta categorie putem include, de exemplu: o Restrictionarea cu forta a activitatii sau miscarii celeilalte persoane; o Scuturarea de umeri a celeilalte persoane; o Impingerea sau inghiontirea; o Aruncarea cu un obiect greu; o Impungerea; o Lovirea sau palmuirea;

21

o o o o o

Tragerea de par; Muscarea; Sufocarea; Arderea sau oparirea; Bataia.

Abuz sexual: include toate tipurile de intimidare, constrangere sau agresiune sexuala: o Intimidarea sexuala include folosirea unor cuvinte sau actiuni neobisnuite cu continut sexual cu scopul de a ofensa sau umili. Acest comportament este repetat chiar si dupa ce a fost solicitata oprirea; o Constrangerea sexuala reprezinta manipularea celeilate persoane sau a unei situatii, pentru obtinerea unei relatii sexuale. Cele mai folosite metode sunt: amenintari, folosirea drogurilor sau prin ridiculizarea victimei; o Agresiunea sexuala include orice fel de activitate sexuala desfasurata fara consimtamantul ambelor parti. Abuz psihic: cuvinte sau actiuni pentru a controla, izola, intimida, sau rani respectul de sine al partenerului. Printre altele ne putem referi la: o A fi rau; o Ridiculizare sau insultare; o Criticare constanta a celeilate persoane; o A fi extrem de posesiv sau gelos, nepermitand partenerului sa aiba prieteni sau sa vorbeasca cu altii; o Amenintari; o Stricarea bunurilor cuplului.

Totusi, aceasta distinctie intre diferitele tipuri de agresiune este de obicei greu de mentinut, de vreme ce nu sunt rare cazurile cand acelasi comportament are trasaturi din doua sau chiar trei tipuri in acelasi timp. In ciuda acestei limitari, aceasta clasificare are o importanta deosebita deoarece prezinta o taxonomie destul de exacta a situatiilor posibile ale fenomenului de dating violence. Incidenta fenomenului de dating violence Este greu de stabilit care este gradul real de incidenta al fenomenului de dating violence, desi au fost realizate multe studii pe aceasta tema (Foshee, 1998; Jezl, Molidor si Wright, 1996; Jonson-Reid si Bivens, 1999). Rezultatele obtinute nu au prea coincis la momentul oferirii unui raspuns exact, probabil datorita folosirii unor metodologii diferite si a unor obiective diferite ale cercetarilor (de exemplu unele dintre ele au luat in considerare numai agresiunea fizica in timp ce altele au cercetat abuzul sexual si psihic). In

22

consecinta vom incerca sa prezentam pe cat de clar posibil principalele informatii existente in prezent. Intr-o cercetare realizata in Statele Unite (CDCP, 1999) se arata ca 9% dintre elevi au recunoscut ca au fost victime in ultimul an ale fenomenului de dating violence prin agresiune fizica. Acelasi numar declara ca au fost fortati sa aiba relatii sexuale fara consimtamantul lor. Rezultatele obtinute de Jezl, Molidor si Wright (1996) sunt mult mai semnificative: 96% dintre tinerii intervievati au declarat ca au fost abuzati emotional si psihic in cadrul flirturilor si intalnirilor. Sunt de asemenea interesante datele despre acest fenomen colectate de Biroul de Justitie (2000), pentru ca ofera, pe langa informatii despre incidenta, si alte date care ajuta la intelegerea mai buna a dinamicii stabilite in cazurile de dating violence. Principalele rezultate ale acestui studiu sunt (Biroul de Justitie, 2000):

Aproximativ o treime din studentii din ultimii doi ani de liceu (in America, GCSE sau General Certificate of Education in Anglia, sau Bachillerato in Spania) au fost sau vor fi implicate in cazuri de dating violence, riscul fetelor fiind mai mare decat cel al baietilor; 20% din cupluri au suferit din cauza unor tipuri de violenta in relatia lor; 40% dintre fetele cu varsta intre 14 si 17 ani declara ca cunosc o fata de varsta lor care a fost lovita de prietenul ei; Cazurile de dating violence au loc de obicei acasa la una din victime; 38% dintre victimele violate de cuplu lor au fost fete cu varsta intre 14 si 17 ani; 60% dintre agresiunile sexuale suferite de fetele tinere cu varsta intre 14 si 17 ani au loc in propriile lor case sau acasa la prieteni sau rude; In 1995, 7% din victimele omorate s-au datorat violentei in cuplu.

Pe de alta parte, o cercetare realizata pe tinerii canadieni (Totten, 2000), a aratat ca 67% dintre baietii cu varsta intre 13 si 17 ani au recunoscut ca au facut uz de abuz in cadrul cuplului prin agresiuni fizice, sexuale si psihice in acelasi timp, in majoritatea cazurilor (34%). Intr-o alta cercetare cu elevi intre 15 si 19 ani (Poitras and Lavoie, 1995) se arata ca 54% dintre fete si 13% dintre baieti au suferit de constrangere sexuala in cadrul cuplului. Pornind de la aceste date pare evident faptul ca este necesar sa se ia in considerare sexul persoanelor implicate, precum si tipurile de agresiune, daca se doreste o abordare precisa a gradelor de incidenta a problemei dating violence. Aceasta este in mod special evident daca luam in considerare tipurile

23

de agresiune sexuala din cadrul cuplului, unde aceste diferente se largesc semnificativ, fetele fiind cele mai afectate (Jackson, 1999). In orice caz, pare necesar sa se studieze in continuare aceasta problema, pentru analize profunde.

Consecintele fenomenului de dating violence Participarea la cazurile de dating violence poate provoca efecte imediate, precum si efecte pe termen mediu si lung pentru victime, agresori si cei din apropierea cuplului. Printre cele mai obisnuite consecinte putem mentiona (Silverman, Raj, Mucci si Hathaway, 2001): Ranirea respectului de sine; Pierderea increderii in sine si in ceilalti; Un sentiment crescand de nesiguranta; Sentimente de invinovatire, tristete si rusine; Probleme in dezvoltarea personala si adaptarea psiho-sociala; Rani fizice; Schimbari de natura psiho-psihologica; Anxietate, depresie; Boli cu transmitere sexuala, inclusiv HIV; Probabilitate mai mare de a suferi de noi cazuri de dating violence in relatiile urmatoare; Tentativa de sinucidere; Moarte.

Rezultatele cercetarilor despre dating violence arata modurile diferite in care sunt afectati baietii si fetele. In general, fetele sunt afectate mai grav decat baietii cand sunt victime ale acestui tip de violenta (Silverman, Raj, Mucci si Hathaway, 2001). La fetele care sunt victime ale abuzului fizic sau sexual este mai mare probabilitatea de a incepe sa faca abuz de substante interzise, de a avea fluctuatii de greuate, sau de a avea comportamente suicidale (Silverman, Raj, Mucci si Hathaway, 2001). De asemenea, fetele care sunt abuzate fizic in cadrul relatiei de cuplu sunt supuse unui risc mai mare decat baietii de a suferii modificari emotionale, frica sau anxietate (Jackson, 1999). Cercetarile din acest domeniu arata relatia dintre cele mai semnificative tipuri de dating violence si reactiile pe care le au victimele cel mai probabil in functie de sex. In acest fel, fetele sunt mai des presate sa aiba relatii sexuale nedorite; de obicei acestea raspund prin plans, combatere, supunere sau fuga. Pe de alta parte, baietii sunt agresati de obicei sub forma de lovituri, zgarieturi sau impunsaturi; de obicei ei raspund prin dispret sau ras (Cascardi, AveryLeaf, OLeary si Smith, 1999). Aceste date doar confirma situatiile de risc in care se afla fetele cu privire la baieti la momentul suferirii cazurilor de dating

24

violence. Nu numai pentru ca ele participa mai frecvent drept victime, ci si datorita formelor de agresiune la care sunt supuse si consecintelor acestora. Agresorii sunt afectati si ei de efectele comportamentului lor, desi exista mult mai putine cercetari pe aceasta tema. Printre principalele consecinte putem enumera distrugerea retelei lor sociale de sprijin, respingere sociala, rusine, probabilitate mai mare de a repeat comportamentul violent in cadrul relatiilor viitoare si posibil raspundere juridica (Biroul de Justitie al Canadei, 2007). Cei din apropierea persoanelor implicate in cazuri de dating violence sufera de asemenea de pe urma acestui comportament, in special familia. In acele cazuri in care consecintele sunt deosebit de grave (consum de substante interzise, modificari emotionale, probleme de nutritie, sarcini nedorite, pedepse judiciare, etc.), familia joaca un rol esential in recuperarea partilor implicate, dar in acelasi timp sufera alaturi de cei implicati astfel de consecinte (Biroul de Justitie al Canadei, 2007).

INTERVIU CU JAVIER ORTEGA-RIVERA SI VIRGINIA SNCHEZ 2 1. Cum ati defini problema fenomenului de dating violence? Literatura de specialitate defineste fenomenul de dating violence drept comportamentul violent manifestat in cadrul relatiilor dintre tineri. In functie de varsta participantilor, un aspect important care se adauga la concept este acela al primei relatii sentimentale. Aceasta ofera o particularitate studiilor despre violenta in cadrul cuplurior de vreme ce pana in anii 80 acestea se refereau doar la relatiile sentimentale ale adultilor. 2. Ati spune ca este o problema legata de violenta in scoala sau din contra este un fenomen diferit? Dating violence si violenta in scoala au in comun multe aspecte de vreme ce ambele sunt fenomene de violenta intre persoane de aceeasi varsta. In acelasi timp, au caracteristici specifice care le diferentiaza si in consecinta sunt studiate individual. De altfel, trebuie sa luam in considerare faptul ca studiul fenomenului de dating violence are loc in adolescenta cand apar primele relatii sentimentale, in timp ce agresiunea in scoala are loc la orice varsta pe perioada educatiei. Cu toate acestea, exista similaritati intre aceste doua fenomene violente legate de comportamentele agresive care se manifesta (fizice, verbale, psihice, agresiuni sexuale si acele agresiuni indirecte mult mai greu de evaluat), si chiar si unele studii arata ca baietii si fetele implicati in acte de violenta in copilarie obisnuiesc sa manifeste comportamente violente si in cadrul primei relatii sentimentale din adolescenta.

Members of the research project about dating violence titled: Prevention of sexual harassment and violence in peer and intimate relationship.

25

3. Care sunt principalele cauze ale fenomenului de dating violence din punctul vostru de vedere? Datorita faptului ca studierea acestui fenomen este recenta, si extinderea cercetarilor nu a fost asa importanta si rapida precum la alte fenomene de violenta intre tineri, de exemplu agresiunea in scoala, cauzele sale nu sunt clare inca. Putem grupa modelele explicative in trei categorii: modele uni-cauzale, care identifica numai cauze stabilite (de exemplu teoria afectiunii, teoria modelarii, teoria feminista a modelului patriarhal, etc); modele multi-cauzale, care analizeaza fenomenul urmarind procesul de dezvoltare si interactiune care este produs prin intermediul mai multor factori de risc si prin intermediul protectiei de-a lungul vietii individuale (de exemplu modelul sistemului de evolutie propus de Capaldi); si in cele din urma, acele modele care incearca sa identifce prevestitorii si factorii de risc care anticipeaza fenomenul, desi intr-un fel individual (de exemplu modelul teoretic al lui Riggs si O'Leary). 4. Exista tipuri diferite de dating violence? Este vreunul dintre ele in mod special grav datorita efectelor sale? De fapt, dating violence este un fenomen foarte specific de vreme are loc intr-o perioada concreta a relatiilor interpersonale, inceputul relatiilor intime, care debuteaza de obicei in adolescenta. Din acest motiv, literatura de specialitate nu a stabilit diferente intre tipurile de dating violence. Totusi, considerand agresivitatea sau violenta drept comportamente discriminatoare in sine a fost si este inca o sursa de controversa si diferentiere dupa care se orienteaza cercetarile. Diferenta intre "dating aggression" si "dating violence este astfel stabilita. Distinctia este cruciala pentru intelegerea definitiilor: in primul termenul agresivitate accentueaza comportamentul manifestat, in timp ce in al doilea termenul violenta implica nu numai comportamentul mentionat mai sus, ci si consecintele care pot fi de diferite feluri (psihice, fizice, sociale, etc). In cazul nostru folosim intelesul cel mai extins al termenului violenta in cadrul primei relatii sentimentale, de vreme ce consideram ca este fundamental pentru intelegerea fenomenului sa se introduca consecintele violentei in interactiunea dintre membrii cuplului. In ceea ce priveste gravitatea, fenomenul dating violence are o multitudine de efecte in randul tinerilor. Am prezentat deja varietatea consecintelor cauzate de diferite comportamente violente, insa consideram ca agresiunile fizice si sexuale sunt cele care au cel mai mare efect atat pe termen scurt cat si pe termen mediu, pe cand, in general, fenomenul de dating violence reproduce si perpetua un model de relatie bazat pe impunere si autoritate care are efect pe termen lung intr-o relatie matrimoniala, fiind astfel un element cheie pentru intelegerea violentei impotriva femeii. Pe scurt, studiul fenomenului de dating violence permite stabilirea consecintelor fizice, psihice si sociale ale acestuia pentru tineri, precum si stabilirea valorii predictive a violentei pentru femeie la varsta adulta. 5. Ce se poate face pentru rezolvarea fenomenului de dating violence?

26

Nu exista inca multe programe de interventie pentru dating violence implementate si evaluate. Cu toate acestea, datorita varietatii de efecte, a complexitatii fenomenului si a consecintelor acestuia pentru dezvoltarea psihica a celor implicati, activitatile vor trebui sa fie incluse in proiecte integrale de imbunatatire a relatiilor interpersonale. Astfel, interventia va imbina activati de prevenire cu interventii directe asupra tinerilor aflati in situatii de risc. Dar educatia afectiv emotionala va fi probabil unul dintre pilonii de baza pentru promovarea unei bunastari personale si interpersonale in cadrul relatiei intime de cuplu.

5. FENOMEN AGRESIUNII?

NOU

SAU

ASPECTE

DIFERITE

ALE

PROBLEMEI

Dupa ce am revizuit de-a lungul capitolului principalele forme de manifestare ale violentei aparute in prezent, dorim sa analizam daca aceste fenomene sunt versiuni noi ale unor fenomene vechi cunoscute deja, precum agresiunea, sau daca este vorba despre fenomene diferite cu propriile lor tipuri si caracteristici. Daca ne uitam la formele pe care le adopta cazurile de cyberbullying, happy slapping si dating violence, pare sa fie destul de clar ca relatia intre acestea si agresiunea conventionala nu este atat de evidenta la prima vedere. Folosirea noilor tehnologii, cu formele si caracteristicile lor diferite, introduc noi reguli care diferentiaza agresiunile online de oricare alt tip de agresiune: invizibilitatea agresorului, o audienta cu potential de marire drept consecinta a distribuirii actului violent, impreuna cu folosirea noilor spatii (si ca o consecinta a lipsei spatiilor sigure pentru victima) fac toate parte din problemele legate de cyberbullying. In cazurile de happy slapping se observa de asemenea particularitati care nu erau obisnuite pana acum, precum singularitatea fiecarui act violent fara vreo legatura aparenta cu alt eveniment, caracterul distractiv al actului pe care il pretind agresorii si caracterul permanent al agresiunii atunci cand aceasta este filmata. De asemenea, pot fi identificate caracteristici specifice ale fenomenului de dating violence in comparatie cu alte forme de violenta: legatura emotionala existenta intre agresor si victima, formele de agresiune folosite (o importanta speciala avand-o abuzul sexual) sau rolul confuz pe care il adopta grupul in cadrul acestor tipuri de comportamente agresive. Totusi, sunt aceste particularitati de ajuns pentru a putea vorbi despre fenomene diferite sau din contra sunt aspecte diferite ale aceleiasi probleme?

27

In ciuda acestor diferente aparente, consideram ca exista motive care arata ca este vorba despre aceeasi problema, care se adapteaza progresiv la diferite modalitati prin care se poate dezvolta, si prin urmare acestea reprezinta continuarea relatiilor stabilite deja in contextual scolar. Din acest motiv, vom prezenta definitia agresinii si vom analiza daca elementele cheie corespund cu cele ale cazurilor de cyberbullying, happy slapping si dating violence. Primul aspect prezent in definitia agresinii (Olweus, 1993) se refera la intentia de a rani. Acesta este un factor important pentru diferentierea agresiunii reale de acele comportamente care fara intentie provoaca orice fel de efect daunator asupra altora. La toate tipurile de agresiuni prezentate in acest capitol acesta conditie este confirmata in mod clar. Cu toate acestea trebuie sa subliniem faptul ca in anumite situatii este posibil sa se faca confuzie intre efecte suparatoare si cazuri de agresivitate grave. De exemplu, in ceea ce priveste cyberbullying-ul intentia de a cauza rau este un aspect important pentru diferentierea intre spamul publicitar si cel folosit pentru a hartui o alta persoana. Al doilea element este repetarea comportamenului agresiv (Olweus, 1993). Aceasta este clar prezenta in cazurile de dating violence, si mai putin in cele de cyberbulying si happy slapping. In ceea ce priveste cyberbullying, una din problemele determinarii gardului de continuitate este aceea ca agresorii raman adesea anonimi, ceea ce face greu de stabilit pentru victima daca a fost agresata de aceeasi persoana sau din contra de catre altii. In acelasi timp, se poate intampla ca unele din formele de manifestare ale agresiunii sa nu fie folosite frecvent, ci doar cu anumite ocazii. Ceva similar se intampla si in cazul fenomenului de happy slapping, unde au loc putine repetari, si, in cazul in care au loc, sunt in timpul filmarii agresiunilor. Cu toate acestea credem ca este posibil sa se vorbeasca despre repetarea agresiunilor in cadrul acestor doua ultime fenomene. Exista cateva argumente care sustin aceasta ipoteza. In primul rand faptul ca in agresiunile care folosesc filmari sau mesaje text acestea sunt repetate intr-un fel de fiecare data cand victima reciteste sau revede actul. Daca adaugam la aceasta sistemele de difuzare folosite in cadrul acestor atacuri, fiind primite de orice coleg prin intermediul telefonului mobil sau Internet-ului, fiecare difuzare inseamna o alta agresiune. In al doilea rand cyberbullying nu inseamna numai o folosire a unei singure forme de atac. De fapt, victimele au indicat des ca sunt victime prin intermediul a catorva mijloace (Smith, Mahdavi, Carvalho si Tippet, 2006). In ultimul rand, datorita continuitatii descoperite intre cazurile de agresiune conventionala si cele de cyberbullying (Li, 2005; Patchin si Hinduja, 2006), precum si cunoasterea victimelor de catre agresorii online, este usor sa consideram ca repetarea comportamentului agresiv poate avea loc in diferite tipuri de violenta.

28

Al treilea element al definitiei agresiunii este balanta inegala de putere intre victima si agresor (Olweus, 1993). Aceasta reprezinta dorinta de control a agresorului asupra ceea ce i se intampla victimei si ceea ce simte aceasta, etc. Acest control al situatiei se imbina cu faptul ca victima se simte de fiecare data mai neajutorata in timp ce cazurile de violenta au loc. Aceste aspecte creeaza o dinamica de dominatie supunere care nu necesita prezenta fizica a agresorului, datorita posibilitatilor noilor tehnologii de a face agresiunea prezenta oricand. Cele trei fenomene prezentate in cadrul acestui capitol indeplinesc conditiile care definesc cazurile de agresiune. In consecinta, consideram ca sunt noi forme ale aceluiasi fenomen si nu corespund unor probleme diferite. Cu toate acestea, este clar ca fiecare din ele are propriile trasaturi datorita caracteristicilor specifice ale contextelor in care au loc agresiunile sau ale mijloacelor folosite pentru dezvoltarea lor. Datorita tuturor acestor aspecte, pare necesar sa fie continuat studiul variabilelor care determina fiecare din aceste fenomene precum si a relatiilor dintre ele si agresiunea conventionala.

6. REFERINTE Auestad G. & Roland, E. (2005). Mobbing og mobiltelefon. Spesialpedagogik, 4, 411. Balding, J. (2005). Young People in 2004: the health-related behaviour questionnaire results for 40,430 young people between the ages of 10 and 15. Schools Health Education Unit: Exeter. Barnfield, G. (2005). Happy Slaps: fact and fiction. Rumours of an epidemic of videophone violence have been greatly exaggerated. http://www.spikedonline.com/Articles/0000000CAAD3.htm (20/12/2006). Beran, T. & Li, Q. (2005). Cyber-Harassment: A new method for an old behavior. Journal of Educational Computing Research, 32(3), 265277. Besley, B. (2005). Cyberbullying: An emerging threat to the always on generation. http://www.cyberbullying.ca (20/12/2006). Bureau of Justice (2000). Special Report: Intimate Partner http://www.ojp.usdoj.gov/bjs/abstract/ipv.htm (20/12/2006). Violence.

Bureau of Justice (2001). Statistics Special Report, Intimate Partner Violence and Age of Victim, 1993-99. http://www.ojp.usdoj.gov/bjs/abstract/ipv01.htm (20/12/2006).

29

Burgess-Proctor, A., Patchin, J.W. & Hinduja, S. (2006). Cyberbullying: The victimization of adolescent girls. http://www.cyberbullying.us/cyberbullying_girls_victimization.pdf (20/12/2006). Cascardi, M., Avery Leaf, S., O'Leary, K. D. & Slep, A. M. S. (1999). Factor structure and convergent validity of the Conflict Tactics Scale in high school students. Psychological Assessment, 14, 546-555. Castells, M. (1999). Internet y la Sociedad red. Leccin inaugural del programa de doctorado sobre la sociedad de la informacin y el conocimiento (UOC). http://www.forum-global.de/soc/bibliot/castells/InternetCastells.htm (14/04/2006). Centers for Disease Control and Prevention (2000). Youth risk behavior surveillance - United States, 1999. In: CDC Surveillance Summaries, June 9, 2000. MMWR 2000;49(No. SS-5), p.8. Defensor del Pueblo (2006). Violencia escolar: el maltrato entre iguales en la educacin secundaria 1999-2006. Madrid: Publicaciones de la Oficina del Defensor del Pueblo. Departament of Justice Canada (2006). Dating Violence: A Fact sheet from the Department of Justice Canada. http://www.justice.gc.ca/en/ps/fm/datingfs.html (20/12/2006). Foshee, V.A. (1998). Gender differences in adolescent dating abuse prevalence, types and injuries. Health Education Research, 11, 275-286. Haynie, D.L., Nansel, T.R., Eitel, P., Davis Crump, A., Saylor, K., Yu, K., & Simons-Morton, B. (2001). Bullies, targets, and bully/victims: Distinct groups of youth at-risk. Journal of Early Adolescence, 21, 2950. Hernndez Prados, M.A. & Solano Fernndez, M.I. (2005). Sociedad de la informacin y su impacto en la familia. Paper presented at Conference Interrelacin entre familias y educacin. Su contribucin a la sociedad actual. Oviedo. Hernndez Prados, M.A. & Solano, M.I. (2006). Acoso escolar en la red. Cyberbullying. Paper presented at Virtual Educa Conference (http://www.virtualeduca.org). Bilbao. Howard, D.E. & Wang, M.Q. (2003). Risk profiles of adolescent girls who were victims of dating violence. Journal of Adolescence, 38, 1-14.

30

INE (2006). Encuesta de Tecnologas de la informacin en los hogares 2 semestre 2005. http://www.ine.es/inebase/cgi/um?M=%2Ft25%2Fp450%2Fa2005s2&O=pcax is&N=&L=0 (13/04/2006). Jackson, S.M. (1999). Issues in the dating violence research: A review of the Literature. Aggression and Violent Behavior, 4, 233-247. Jezl, D. R., Molidor, C.E., & Wright, T.L. (1996). Physical, sexual, and psychological abuse in high school dating relationships: Prevalence rates and self-esteem issues. Child and Adolescent Social Work Journal, 13(1), 69-87. Jonson-Reid, M. & Bivens, L. (1999). Foster youth and dating violence. Journal of Interpersonal Violence, 14(2), 1249-1262. Kaltiala-Heino, R., Rimpela, M., Rantenen, P. & Rimpela, A. (2000). Aggression at school an indicator of adolescents at risk for mental disorders. Journal of Adolescence, 23, 661674. Katz, J. E. (2006). Magic in the air: Mobile communication and the transformation of social life. New Brunswick, NJ: Transaction Publishers. Lavoie, F., Robitaille, L. & Hebert, M. (2000). Teen dating relationships and aggression, an exploratory study. Violence Against Women, 6 , 6-36. Li, Q. (2005). New Bottle But Old Wine: A Research on Cyberbullying in Schools. http://www.ucalgary.ca/~qinli/publication/cyber_chb2005.pdf (20/12/2007). Li, Q. (2006). Cyberbullying in schools: A research of gender differences. School Psychology International, Vol. 27(2), 157170. Manke, B. (2005). The Impact of Cyberbullying. http://www.mindoh.com (1/12/2005). MNet (2001). Young Canadians in a Wired World. http://www.mediaawareness.ca/english/special_initiatives/surveys/index.cfm (20/12/2006). Molidor C. & Tolman, R.M. (1998). Gender and contextual factors in adolescent dating violence. Violence Against Women, 4, 180-194. MSN.uk (2006). MSN cyberbullying http://www.msn.co.uk/cyberbullying (20/12/2006). report.

National Childrens Home (2002). NCH 2002 Survey. http://www.nch.org.uk/itok/showquestion.asp?faq=9andfldAuto=145 (15/07/2004).

31

National Childrens Home (2005). Putting U in the picture-Mobile phone bullying survey 2005. http://www.nch.org.uk (20/12/2006). Oliver, C. & Candappa, M. (2003). Tackling bullying: listening to the views of children and young people. Department for Education and Skills/ChildLine, Nottingham. Olweus, D. (1993). Bullying at school: What we know and what we can do. Oxford: Blackwell. Ortega, R. & Martn-Ortega, O. (2005). Convivencia. A positive approach to prevent violence through training for citizenship in Spain. In VV.AA. (eds.): Bullying-Ijime (pp154-174). Tokyo: Minerva Shobo. Ortega, R. y Mora-Merchn, J. A. (1996). El aula como escenario de la vida afectiva y moral. Cultura y Educacin, 3, 5-18. Ortega R. y Mora-Merchn, J. A. (2000) Violencia Escolar: Mito o Realidad. Sevilla: Mergablum. Patchin, J. W. & Hinduja, S. (2006). Bullies Move beyond the Schoolyard: A Preliminary Look at Cyberbullying. Youth Violence and Juvenile Justice, 4(2), 148169. Phrases.com.uk (2006). Happy slapping. Phrases.com.uk (20/12/2006). Poitras, M. & Lavoie, F. (1995). A study of the prevalence of sexual coercion in adolescent heterosexual dating relationship in a Qubec sample. Violence and victims, 10, 299-313. Roland, E. (2002). Mobbing gjennom mobiltelefon. Spesialpedagogik, 3, 3-8. Schwartz, M., OLeary, S.G. & Kendziora, K.T. (1997). Dating aggression among high school students. Violence Victim., 124, 295-305. Silverman, J.G., Raj, A., Mucci, L. & Hathaway, J.E. (2001). Dating violence against adolescent girls and associated substance use, unhealthy weight control, sexual risk behavior, pregnancy, and suicidality. Journal of the American Medical Association, 286, 572-579. Smith, P., Mahdavi, J., Carvalho, M. & Tippet, N. (2006). An investigation into cyberbullying, its forms, awareness and impact, and the relationship between age and gender in cyberbullying. London: Anti-Bullying Alliance. http://www.anti-

32

bullyingalliance.org.uk/downloads/pdf/cyberbullyingreportfinal230106_000.p df (20/12/2006). Smith, P.K., Morita, Y., Junger-Tas, J., Olweus, D., Catalano, R. & Slee, P. (eds.) (1999). The nature of school bullying: A cross-cultural perspective. London: Routledge. Thorp, D. (2004). Cyberbullies on The Prowl in Schoolyard. http://australianit.news.com.au/articles/0,7204,9980900^15322^^nbv^15306,0 0.html (15/07/2004). Totten, M.D. (2000). Guys, Gangs, and Girlfriend Abuse. Peterborough: Broadview Press. Veen, W. (2002). Celebrating Homo Zappiens: adapting to new ways of learning using ICT. http://www.britishcouncil.org/education/conference/2002/seminars/semina r_a.doc (29/03/2003). Veen, W. (2003). New teaching methods for new generations. http://fc.noveum.his.se/conferences/ps/nr_zappiens.html (29/03/2003). Wekerle, C. & Avgoustis, E. (2003). Child maltreatment, adolescent dating, and adolescent dating violence. In P. Florsheim (Ed.): Adolescent romantic relations and sexual behaviour: Theory, research, and practical implications (pp. 213-242). Hillsdale, NJ: Erlbaum. Wikipedia (2006) Happy http://en.wikipedia.org/wiki/Happy_slapping (20/12/2006). slapping.

Willard, N. (2004). An Educators Guide to Cyberbullying and Cyberthreats. http://cyberbully.org/docs/cbcteducator.pdf (6/10/2005). Ybarra, M. L., & Mitchell, J. K. (2004). Online aggressor/targets, aggressors and targets: A comparison of associated youth characteristics. Journal of Child Psychology and Psychiatry, 45, 1308-1316.

33

PREVENIREA VIOLENTEI SI AGRESIUNII IN SCOALA PRIN INTERMEDIUL INTERNET-ULUI


Thomas Jger Centrul de Cercetare Educationala, Universitatea din Koblenz-Landau, Germania 1. INTRODUCERE 2. INTERNET-UL SI WORLD WIDE WEB O SCURTA INTRODUCERE 3. MODALITATI DE FOLOSIRE A INTERNET-ULUI SI CE OFERA ACESTA UTILIZATORILOR INTERESATI DE SBV 4. UTILIZATORI DE RESURSE WEB DESPRE SBV 5. WEB SITE-URI DESPRE SBV: BENEFICII, PROVOCARI SI LIMITE 6. PREVENIREA SBV PRIN INTERMEDIUL INTERNETULUI: UNDE SUNTEM ACUM SI CE VA ADUCE VIITORUL? 7. REFERINTE

1.

INTRODUCERE In ultimii ani Internetul a avut un impact deosebit asupra vietii de zi cu zi: il folosim in locatii variate cu diferite ocazii ca de exemplu la servici, la scoala, in universitati, in locuri publice, acasa; si il folosim in scopuri variate ca de exemplu cautarea de informatii, pentru comunicarea si interactionarea cu altii, pentru cautarea de ajutor si sfaturi, pentru jocuri, cumparaturi online, pentru vizionarea de fisiere video si audio, pentru planificarea vietii noastre de zi cu zi si numeroase alte lucruri (cp. Wellman et al., 2002). In prezent, aproximativ 69% din populatia nord americana si 38% din cea europeana (cu diferente considerabile intre tarile europene) este online. De asemenea, desi inca la o scara mai mica, este in crestere si procentul populatiei din tarile mai putin dezvoltate care are acces la Internet (Statistici Mondiale despre Internet, 2007). De la aparitia World Wide Web (WWW) numarul de site-uri a crescut exponential. Desi rata exploziva de crestere din primii ani ai WWW a mai scazut (de la o rata de crestere de 850% pe an intre 1991 si 1997 pana la 25% pe an intre 2002 si 2006) acesta este inca in proces de dezvoltare (Nielsen, 2006). In noiembrie 2006 erau mai mult de 100 de milioane de web site-uri disponibile (Netcraft, 2006). Odata cu cresterea constientizarii si atentiei publice asupra problemei violentei si agresiunii in scoala (SBV), au aparut in utimii ani numeroase web site-uri pe aceasta tema. In prezent exista o gama larga de web site-uri si alte resurse web care se concentreaza asupra problemei SBV precum portal-uri

34

Internet, descrieri de proiecte, materiale, clipuri audio si video, jocuri online, forumuri de discutii, grupuri de stiri sau blog-uri. Diferite intrebari apar atat pentru utilizatori cat si pentru cercetatori legate de web site-uri despre SBV, precum: Ce fel de resurse web despre SBV sunt disponibile? Care sunt beneficiile lor? Care sunt limitele lor sau posibil chiar si pericolele? Ce stim despre utilizatorii de web site-uri despre SBV? Cine beneficieza de web site-urile despre SBV, cine nu? Exista preocupari legate de calitatea si credibilitatea unor astfel de site-uri?

Raspunsul la aceste si multe alte intrebari legate de web site-uri despre SBV sunt la fel de nesatisfacatoare pe cat sunt de surprinzatoare: nu exista un raspuns clar deoarece site-urile despre SBV nu au constituit inca subiect de cercetare si studiu. Bineinteles ca exista mici studii care se concentreaza pe anumite aspecte ale resurselor web despre SBV, liste de link-uri comentate, rapoarte anecdotice ale utilizatorilor despre gradul de utilizare al web siteurilor sau publicatiilor si studii care analizeaza importanta resurselor web (e.g. Jger et al., 2003; Minton & OMoore, 2004). Totusi, pana in prezent nu exista o cercetare sistematica care sa analizeze rolul Internet-ului in abordarea si rezolvarea SBV. Luand in considerare faptul ca pentru realizarea resurselor web despre SBV se consuma atat mult timp cat si multi bani lipsa unor cercetari pe aceasta tema este nu numai surprinzatoare ci si uimitoare. Acest capitol isi propune sa dea acestui domeniu de cercetare neexplorat o prima structura si un prim cadru. Datorita lipsei de data stiintifice acest capitol nu poate fi nici stiintific si nici nu poate face o prezentare completa a domeniului foarte dinamic si mare a resurselor web despre SBV. Acesta tinteste mai curand la structurarea observatiilor, impresiilor si ideilor persoanelor interesate si care interactioneaza cu acesta media. In luna mai 2005 am derulat conferinta online Prevenirea violentei in scoala prin intermediul Internetului la care au participat 28 de experti in principiu reprezentanti ai web site-urilor despre SBV de pe cinci continente care au discutat subiecte legate de acesta tema. In acest capitol vom face referire la cateva din rezultatele conferintei. 3 Totusi, acest capitol va discuta in principiu despre Internet si World Wide Web in general, precum va prezenta si informatii care ar putea fi folositoare pentru cititorii interesati de violenta si agresiunea in scoala care nu sunt familiari cu cercetarile despre Internet. Plecand de la acesta introducere generala si rezultatele cercetarilor despre Internet ne vom concentra
Mai multe detalii despre rezultatele conferintei sunt disponibile in raportul conferintei (Jger, 2006)
3

35

asupra unor aspecte anumite, precum diferite web site-uri despre SBV, utilizatori ai web site-urilor despre SBV si beneficiile si limitele Internet-ului.

2.

INTERNET-UL SI WORLD WIDE WEB O SCURTA INTRODUCERE

Inainte de a analiza ceea ce are de oferit Internet-ul in ceea ce priveste SBV vom face o scurta prezentare a ceea ce sunt Internet-ul si WWW si care sunt cateva din caracteristicile lor principale.

Ce este Internet-ul ?
Internet-ul este o retea de retele care consta in milioane de calculatoare din intreaga lume care comunica intre ele si care sunt conectate printr-o retea de telefon, cablu sau satelit (UNESCO Courier, 2002). Internet-ul in sine nu contine informatii. Este infrastructura din spate sau cu alte cuvinte mijlocul de transport al informatiilor din fisiere sau documente de pe calculatoare conectate printr-o retea globala (Kahn & Cerf, 1999). Calculatoarele conectate la Internet pot folosi diferite informatii si servicii, precum e-mail, discutii online, transferuri de fisiere sau pagini web si alte documente ale World Wide Web (Wikipedia, 2006). Initial Internet-ul era prevazut pentru a face disponibile informatii intre cateva universitati si agentii guvernamentale (Wikipedia, 2006). Descoperirile recente din a doua jumatate a anilor 90 inovatii precum crearea WWW si distribuirea de browsere web gratuite au transformat reteaua globala in fenomenul de amploare care are un impact crescator asupra societatii prezente.

Si ce este WWW ?
Internet-ul nu este sinonim cu World Wide Web. World Wide Web, sau mai simplu Web-ul sau WWW, este o modalitate de accesare a informatiei prin intermediul Internet-ului. WWW este un model de impartire a informatiei care este construit pe baza Internet-ului. Include diverse servicii de Internet (Webopedia, 2006) care ofera o gama variata de intrebuintari precum obtinerea si publicarea de documente, vizionarea si incarcarea de imagini sau fisiere video, vorbire sau ascultare si multe alte lucruri. Principiul de baza de functionare al WWW este un limbaj de programare numit HTML care face posibile legaturile hypertext. Fiecare web site, document, fisier audio sau orice altceva care se gaseste pe WWW are un URL unic (localizator de resursa uniform) care identifica calculatorul pe care poate fi

36

gasita informatia. Legaturile hypertext permit conectarea paginilor web, documentelor si altor aplicatii web si fac posibila navigarea usoara de la un site la altul prin doar un click al mouse-ului. Aceasta unica si intr-adevar revolutionara capacitate a HTML-ului a facut din WWW o imensa baza de date interconectata. Ideea de baza a WWW este un spatiu de informatii prin intermediul caruia oamenii pot cmunica prin sharing-ul cunostintelor lor intr-un fond comun. Asa cum si Tim Berners-Lee considerat inventatorul WWW spune: Web-ul este un mediu de comunicare intre oameni: comunicare prin sharing-ul cunostintelor (Berners-Lee, 1997). Astfel, urmand scopul sau initial WWW-ul este mai mult o inventie sociala decat una tehnica (UNESCO Courier, 2002). Conform lui Berners-Lee (UNESCO Courier, 2002) WWW-ul a oferit oamenilor o alegere mai buna decat orice altceva de pana acum doar prin furnizarea de informatii. Posibilitatea de sharing a informatiilor intr-un fond comun imens si de a interactiona cu altii face din WWW un instrument puternic care are un impact enorm asupra societatii prezente.

Cateva caracteristici ale Internet-ului si ale WWW-ului


Exista o varietate de caracteristici ale WWW-ului. In cele ce urmeaza ne vom axa doar pe cateva aspecte selectate care sunt relevante in ceea ce priveste sistemul complex al resurselor web care sunt disponibile intr-un domeniu destul de vast precum SBV. Schimbare permanenta Internet-ul si WWW-ul sunt intr-o schimbare permanenta, atat in ceea ce priveste tehnologia sau software-urile folosite cat si diversele manifestari ale culturii Internet-ului. Internet-ul si structura sa au parcurs un traseu evolutiv (Network Working Group, 1996). Prin urmare descrierile si analizele nu pot fi mai mult decat scurte introduceri in domeniu (ceea ce se aplica si acestui capitol care poate doar sa descrie situatia asa cum este in 2006 si sa faca presupuneri despre procesele de dezvoltare din viitor). Varietate de informatii WWW-ul face disponibila o varietate de informatii usor de folosit. Asa cum am mentionat si inainte una din principalele caracteristici ale WWW este structura sa hypertext care permite conectarea unor texte care erau separate anterior si a altor fisiere la un imens fond comun de informatii interconectat. In acelasi timp este relativ destul de usoara publicarea de informatii. Totusi, faptul ca numarul de web site-uri creste exponential creeaza nu numai beneficii ci si

37

numeroase probleme deoarece utilizatorii trebuie sa dezvolte strategii care sa le permita sa faca fata abundentei de informatii. Descentralizare Una din caracteristicile principale atat ale Internet-ului cat si ale WWWului este ca sunt deosebit de descentralizate. Nu exista un server central sau autoritate centrala, oricine poate porni un server sau rula un browser. Utilizatori independenti sau grupuri conectate de utilizatori beneficiaza de o structura minima si autonomie mare (Berners-Lee, 1998). Descentralizarea WWW-ului si deschiderea sa au permis atat dezvoltarea intr-un ritm alert dau au si facut aproape imposibile controlul si structurarea. Din nou, acest lucru creeaza atat beneficii cat si probleme. Faptul ca nici o autoritate nu controleaza sau structureaza WWW-ul lasa loc pentru creativitate si procese democratice si le da oamenilor posibilitatea de a se exprima mai ales celor care altfel nu ar fi avut sansa de a se face auziti (sau care din cauza unor restrictii guvernamentale sau de alt fel nu ar fi putut sa isi exprime opinia). In acelasi timp acest tratament destul de anarhic al Internet-ului creeaza probleme mari, precum dificultati de genul raspandirii usoare a informatiilor neadecvate. De asemenea, inlesneste folosirea WWW pentru activitati criminale. Interactivitate Internet-ul si WWW-ul furnizeaza mai mult decat simple informatii, acestea au schimbat fundamental felul in care oamenii interactioneaza. Aplicatiile Internet precum e-mailul, grupurile de stiri, forumurile de discutii, mesajele instant sau dezvoltarile recente ca blog-urile sau Voice-over-IP nu numai ca au completat mijloacele traditionale de comunicare dar au si creat ceva nou si au schimbat domeniile realitatii in care traim (Zhao, 2006). Internetul ii face pe utilizatori sa fie independenti de timp si spatiu prin accesarea oricand si oriunde a acestuia cu conditia sa aiba acces online. Odata cu dezvoltarea noilor forme de contacte sociale prin Internet modele si retele sociale apar precum formarea comunitatilor online, grupuri de utilizatori care au interese similare si care se intalnesc in spatii virtuale precum forum-uri sau grupuri de stiri. Anonimitate O caracteristica importanta a Internet-ului pentru utilizatorii care solicita ajutor si consiliere este anonimitatea oferita de acest media. Concluziile mai multor studii arata ca anonimitatea este un factor major in promtitudinea utilizatorilor care solicta ajutor pentru a se destainui (Barak, 1999; Kummervold, 2002). In acelasi timp, utilizatorii se tem de violarea anonimitatii si intimitatii lor. Grija ca un site web sau un forum de discutii nu este sigur ii determina pe utilizatori sa il evite. Desi anonimitatea oferita de Internet poate

38

avea un impact pozitiv asupra utilizatorilor care solicta ajutor, aceasta poate fi si o sursa de probleme deoarece le permite utilizatorilor sa ii insulte pe altii in mod anonim. 3. MODALITATI DE UTILIZARE A INTERNET-ULUI SI CE OFERA ACESTA UTILIZATORILOR INTERESATI DE SBV

Au existat incercari multiple de a clasifica modalitatile in care poate fi folosit Internet-ul, toate avand avantaje si dezavantaje. Pe baza concluziilor studiilor recente cu privire la felul in care utilizatorii chiar folosesc Internet-ul (e.g. EuroStat, 2005; Pew Internet, 2006), in acest capitol va fi prezentata o abordare destul de pragmatica care va dezvolta urmatoarele aspecte: Obtinerea si publicarea informatiei Comunicarea si interactiunea cu alti utilizatori Comunitati virtuale Web 2.0: sharing-ul de informatii si conectarea la retele sociale virtuale Pentru fiecare din aceste aspecte vom analiza mai intai ceea ce spun cercetarile legate de Internet in general. Majoritatea statisticilor la care ne referim sunt legate de situatia din tarile de vest, in principal Europa si Statele Unite. Desi aceste date nu sunt representative pentru restul lumii, ofera totusi o perspective interesanta pentru cateva dezvoltari recente care luand in considerare ritmul evolutiei Internet-ului vor ajunge si in alte parti ale lumii curand. In a doua parte a fiecarei sectiuni vom analiza web site-uri despre SBV. Vom examina ceea ce pot gasi utilizatorii si vom prezenta cateva exemple de web site-uri din diferite tari.

Obtinerea si publicarea informatiei


Ce spun cercetarile despre Internet? Cautarea, obtinerea si publicarea de informatii s-au situat printre cele mai obisnuite activitati de Internet de la inceputurile sale. Exista o gama variata de resurse Internet care se axeaza in primul rand pe informatii de genul motoarelor de cautat, baza de date, e-jurnale, descrieri de proiecte, liste de link-uri si multe altele.

39

Conform unui sondaj realizat de Pew Internet & American Life Project (2006 4 ) cateva activitati tipice legate de informatiile de pe Internet ale utilizatorului american adult de Internet sunt de exemplu: Folosirea motoarelor de cautare pentru gasirea de informatii (91%) (decembrie 2006) Cautarea de informatii legate de sanatate / medicale (79%) (noiembrie 2004) Obtinerea de stiri (67%) (decembrie 2006) Cautarea de informatii legate de scoala sau instruiri (57%) (ianuarie 2005) Realizarea de cercetari legate de slujbele proprii (50%) (decembrie 2005) Crearea de continut pentru postarea pe Internet (19%) (noiembrie 2004) Crearea sau lucrul la propria pagina de web (14%, decembrie 2005) Crearea sau lucrul la propriul jurnal online sau weblog (8%) (februarie aprilie 2006) Daca comparam aceste date cu cele legate de exemplu de folosirea Internet-ului pentru comunicarea si interactionarea cu altii se observa in mod evident ca obtinerea de informatii este cea mai frecventa aplicatie pe Internet rivalizata numai de folosirea e-mail-urilor (vezi mai jos). Este, de asemenea, evident ca obtinerea de informatii depaseste cu mult publicarea de informatii ca de exemplu sub forma crearii de continut pentru Internet sau publicarea de informatii pe jurnalele online sau blog-urile proprii. Desi ultimele inovatii tehnologice fac usoara publicarea continutului propriu pe WWW, se poate presupune ca activitatile legate de cautarea si obtinerea de informatii vor fi dominante si in viitor. Site-uri web despre SBV care se axeaza pe informatii: cateva exemple Marea majoritate a site-urilor web despre SBV se axeaza in primul rand pe informatii. Acestea furnizeaza informatii de baza pe tema, informatii legate de posibilitati de ajutor si consiliere, materiale si resurse, colectii de link-uri, stiri despre SBV si multe altele. Site-uri web care se axeaza in primul rand pe informatii despre SBV sunt disponibile in diferite forme: exista de exemplu portaluri imense si cuprinzatoare care includ sute, daca nu mii de sub-site-uri, e-jurnale care publica de exemplu cele mai recente studii si articole cercetari legate de SBV sau site-uri web care prezinta campanii, proiecte, activitati de caritate sau initiative legate de SBV. In cele ce urmeaza sunt date cateva exemple selectate de site-uri web care se axeaza pe informatii despre SBV.
Tabelul furnizat pe web site-ul Pew Internet & American Life Project ofera data de ansamblu legate de activitatile online ale adultilor americani, colectate intre 2004 si 2006. Cifrele in paranteze arata cea mai recenta cercetare pentru fiecare activitate.
4

40

Portaluri Bullying Online (UK) http://www.bullying.co.uk Un exemplu bun de portal cuprinzator este Bullying Online, un web site national de caritate din UK care ajuta parintii si elevii sa rezolve agresiunea in scoli. In sectiuni separate pentru elevi, parinti si scoala site-ul contine informatii detaliate si sfaturi pe diferite teme legate de SBV precum cyberbullying, happy slapping, homofobie, rasism, agresiunea din autobuzul scolii si drumul catre scoala sau idei pentru proiecte scolare. Bullying. No Way! (Australia) http://www.bullyingnoway.com.au Bullying. No Way! este un portal australian creat de comunitati educationale. Site-ul web include informatii legate de agreasiunea in scoala si o baza de resurse cuprinzatoare, trei forum-uri moderate (idei pentru clasa, comunitatile scolare in actiune, elevii vorbesc, un spatiu de recreere si spatiu pentru idei). Jurnale online International Journal on Violence in Schools (IJVS) http://www.ijvs.org IJVS este un jurnal realizat de Observatorul International al Violentei in Scoli in 2005 si care isi propune sa promoveze progresele in cunostintele legate de violenta in scoli. Grupurile tinta ale IJVS sunt in principal cercetatori si studenti, dar este de asemenea de interes pentru profesori, educatori, cei responsabili

41

cu sau activi in politica si asociatii, precum si pentru toti cei responsabili cu politicile de prevenire si siguranta. Campanii si initiative The Anti-Bullying-Alliance (UK) http://www.anti-bullyingalliance.org Alianta Anti-Bullying (ABA) reuneste 65 de organizatii nationale din sectorul privat si voluntar, asociatii profesionale si comunitatea de cercetare intr-o retea care lucreaza impreuna pentru reducerea agresiunii si pentru crearea unui mediu mai sigur de viata, joaca si educatie pentru copii si tineri. Printre altele, site-ul web include si resurse, materiale si informatii pentru profesionisti, copii si parinti.

Comunicarea si interactiunea cu alti utilizatori


Ce spun cercetarile pe tema Internet-ului? Chiar de la inceput, Internet-ul a fost folosit si ca mediu pentru comunicarea cu alti utilizatori. In continuare trimiterea si primirea de e-mail-uri sunt printre cele mai frecvente activitati online. Exista o gama variata si in continua crestere de resurse Internet care pot fi folosite pentru comunicarea si interactiunea cu alti utilizatori, precum e-mail, chat / mesaje instant, grupuri de stiri sau forum-uri. Ultimele inovatii au adaugat posibilitatea comunicarii prin conexiuni audio sau video. Cand sunt analizate instrumentele de comunicare prin Internet este nevoie sa se faca diferentierea intre intrumente sincronizate (instrumente prin care utilizatorii comunica unii cu alti in acelasi timp, precum forum-uri si mesaje instant) si intrumente desincronizate (intrumente prin care utilizatorii comunica unii cu altii independent de timp, precum e-mail-ul).

42

Din nou, vom analiza cateva date din Pew Internet & American Life Project (2006 5 ) pentru a vedea cum folosesc utilizatorii Internet-ul pentru a comunica si interactiona unii cu altii. Cateva din activitile comune sunt: Trimiterea sau citirea e-mail-ului (91%) (decembrie 2006) Trimiterea de mesaje instant (39%) (august 2006) Participarea la chat-uri sau discutii online cu altii (22%) (septembrie 2005) A da un telefon / VoIP online, folosind Internet-ul (13%) (decembrie 2005) Asa cum arata si aceste date e-mail-ul este in continuare cea mai frecventa activitate online, si dupa cum arata alte studii exista foarte putine diferente intre diferite grupuri de varsta in ceea ce priveste folosirea e-mailului. Totusi, se pare ca pentru tineri e-mail-ul ar putea intra intr-o perioada de declin deoarece multi prefera mesajele instant. Mai ales in ceea ce priveste comunicarea cu prietenii multi tineri prefera mesaje instant in timp ce e-mail-ul este privit ca un mediu de comunicare mai formal, ca de exemplu comunicarea cu persoane mai in varsta sau cu institutii (Lenhart, Madden & Hitlin, 2005). Site-uri web despre SBV care se axeaza pe comunicare si interactiune: cateva exemple Desi numarul de site-uri web care se axeaza pe informatii despre SBV le depaseste pe cele care faciliteaza comunicarea si interactiunea, numarul celor din urma a crescut constant in ultimii ani. Site-urile web despre SBV se folosesc de o gama intreaga de site-uri al caror scop este sa ii determine pe utilizatori sa comunice intre ei precum forumuri, platforme de discutii, grupuri de stiri sau liste de e-mail. Progresele recente precum dezvoltarea blog-urilor, site-urilor de retele sociale virtuale si alte inovatii asociate cu ceea ce este numit Web 2.0 (vezi mai jos) parca au largit gama de optiuni pentru comunicarea si interactiunea cu altii pe WWW pe teme legate de SBV. In special pentru consilierea, ajutorul si sfatul anonim, personal pe Internet traditionalul e-mail sau mesajele instant joaca inca un rol important. Noile posibilitati tehnologice precum Voice-over-IP care permit conversatiile prin Internet vor mari si mai mult gama de posibilitati. Se cunosc foarte putine despre numarul site-urilor de comunicare, cum sunt folosite si daca sunt considerate de ajutor sau nu. La prima vedere pare ca

Tabelul furnizat pe web site-ul Pew Internet & American Life Project ofera data de ansamblu legate de activitatile online ale adultilor americani, colectate intre 2004 si 2006. Cifrele in paranteze arata cea mai recenta cercetare pentru fiecare activitate.

43

o proportie foarte mica de site-uri despre SBV se axeaza in primul rand pe comunicare sau ofera macar o sectiune pentru comunicare. In plus, aceaste sectiuni par sa fie adesea folosite de un numar relativ mic de utilizatori (vezi mai jos). Este o tema pentru cercetari viitoare sa afle daca aceasta prima impresie se dovedeste a fi adevarata sau falsa. Din nou, in cele ce urmeaza sunt prezentate cateva exemple selectate de site-uri care se axeaza pe comunicare. Platforme de discutii si blog-uri Schler Mobbing (Germania) http://www.schueler-mobbing.de Cu cateva mii de posting-uri Schler Mobbing (Pupils Bullying) este cel mai mare site german despre SBV care pune un accent deosebit pe comunicarea si interactiunea dintre utilizatorii sai. Ofera o platforma de discutii cu sectiuni separate pentru elevi, parinti si profesori si recent a adaugat sectiuni de comunicare suplimentare precum un blog si un wiki unde utilizatorii pot scrie texte pe teme legate de SBV.

44

Conferinte online Conferintele online VISIONARIES-NET (Europa) http://www.bullying-in-school.info/en/content/conferences/onlineconferences.html Cinci conferinte online au fost organizate pentru a reuni experti si practicieni din domeniul SBV din intereaga lume, ca parte din proiectul VISIONARIES-NET (proiect finantat de UE pe care se bazeaza si acesta e-carte). In afara de site-urile conferintelor in sine, site-ul furnizeaza rapoarte pentru fiecare din conferinte (rezumate sunt disponibile in cateva limbi), un blog precum si aceasta e-carte. Consiliere online Kids Help Line (Australia) http://www.kidshelp.com.au Kids Help Line este un serviciu de consiliere online si telefonie 24-ore gratuit, confidential, si anonim, pentru tineri cu varsta intre 5 si 25 de ani. Precum majoritatea site-urilor care ofera consiliere online, Kids Help Line furnizeaza consiliere nu numai legat de agresiunea in scoala ci si pentru o gama variata de probleme de la insuccesul relatiilor pana la abuzul sexual, tineri fara adopost, ganduri sinucigase, consum de droguri si alcool.

Comunitati online
Ce spun cercetarile pe tema Internet-ului? Capacitatea de a facilita procesele de comunicare intre utilizatorii sai a facut din Internet un loc care reuneste oameni care au in comun interese, pasiuni, credinte, hobby-uri sau stiluri de viata. Folosind instrumentele de comunicare disponibile acesti oameni au organizat grupuri in retele numite comunitati virtuale sau comunitati online.

45

Primele comunitati online precum The WELL the Whole Earth 'Lectronic Link - (Rheingold, 1993) au aparut in primii ani de existenta ai WWW si au ajuns sa fie o parte esentiala a acestuia. Potrivit unui studio al Pew Internet & American Life Project (2002) 16% din adultii americani sunt parte dintr-un grup online in cadrul caruia se considera membri, procent care cu siguranta s-a marit din 2002 datorita inovatiilor recente in domeniul aplicatiilor Web care faciliteaza realizarea de retele. Internet-ul a contribuit in mare masura la transformarea comunitatilor si relatiilor sociale dintre oameni. A existat o teama raspandita cum ca Internet-ul va slabi relatiile sociale. In schimb, Internet-ul a promovat transformarea de la relatiile umane traditionale bazate pe vecinatate si grupuri din aceleasi comunitati catre comunitati orientate in jurul unor retele sociale virtuale dispersate din punct de vedere geografic. Exista dovezi ca Internet-ul chiar sprijina si mareste retelele sociale. Instrumente precum e-mail-ul, mesajele instant sau forum-urile nu inlocuiesc intalnirile personale ci sunt parte dintr-un intreg sistem de comunicare in cadrul caruia oamenii folosesc multe mijloace de comunicare (Boase, Horrigan, Wellmann & Rainie, 2006). Comunitati online care se axeaza pe SBV: cateva exemple In ultimii ani comunitatile online despre SBV s-au dezvoltat in multe tari. Precum comunitatile online care trateaza alte subiecte, comunitatile online despre SBV reunesc utilizatori care au interese si preocupari comune si care se folosesc de site in mod repetat, multi dintre ei comunicand si interactionad cu altii prin intermediul platformelor de discutii, blog-urilor sau altor facilitati de comunicare de pe site. Totusi, exista doar o proportie destul de mica de site-uri web despre SBV care indeplinesc criteriile unei comunitati online in adevaratul sens al cuvantului, prin asta intelegand ca utilizatorii sai se intorc in mod regulat pe site, interactioneaza cu altii sau se identifica cu site-ul si comunitatea sa de utilizatori. Asa cum am mentionat si inainte, marea majoritate a site-urilor despre SBV furnizeaza in principiu sau predominant informatii pentru utilizatorii sai. Totusi, odata cu cresterea importantei interactiunii intre utilizatori, integrarii continutului contributie a utilizatorului si a retelelor sociale virtuale care merg in paralel cu dezvoltarile recente ale Internet-ului, numite Web 2.0, numarul comunitatilor online ar putea creste semnificativ. Cateva site-uri web care au fost prezentate mai inainte in acest capitol precum Bullying. No Way! (Australia) sau Schler Mobbing (Germania) pot fi privite ca si comunitati online. In cele ce urmeaza vor fi prezentate alte doua exemple.

46

Bullying.org "Where you are NOT Alone!" (Canada) http://www.bullying.org/ Bullying.org este o comuniatate de sprijin si probabil unul din cele mai frecvent utilizate site-uri despre SBV din lume avand aproape 1 milion de vizitatori in fiecare luna din intreaga lume. Utilizatorii pot contribui cu experiente personale, poezii, imagini, povesti orale (fisiere audio), muzica si animatii si filme. Bullying.org a moderat de asemenea si grupuri online de sprijin pentru adulti si tineri.

Beat bullying / BBClic (UK) http://www.beatbullying.org/ Beatbullying este un site de caritate pentru copii pentru transmiterea de strategii anti agresiune realizate de tineri pentru tineri. Este o parte a misunii Beatbullying`s sa ii determine pe tineri sa dezvolte si sa implementeze strategii anti agresiune. Site-ul ofera pachete de instrumente pentru profesionisti, un centru media si recent a fost extins cu BB Clic (http://www.bbclic.com) un web site in intregime interactive, pentru tineri, cu continut video si audio integrat.

Web 2.0: continut generat de utilizatori si retele sociale virtuale


Ce spun cercetarile pe tema Internet-ului? In ultimii ani noi servicii bazate pe Internet au aparut facilitand publicarea continutului generat de utilizatori, colaborarile online si sharing-ul intre utilizatori precum blog-uri web, wikis, site-uri de retele sociale virtuale sau podcasts. Aceste servicii formeaza ceea ce este perceput adesea ca noua generatie a WWW, numita Web 2.0 (OReilly, 2005).

47

Pentru unii Web 2.0 nu este mai mult decat un simplu cuvant, si intradevar exista o dezbatere continua despre ce exact este Web 2.0. Caracteristici definitorii care sunt adesea asociate cu Web 2.0 sunt de exemplu continut generat de utilizator, acordarea controlului asupra propriilor date utilizatorilor, utilizarea inteligentei colective sau structura participarii (OReilly, 2005, OReilly, 2007) De fapt marea majoritate a activitatilor si aplicatiilor online asociate cu Web 2.0 exista deja de cativa ani si intre vechiul Web 1.0 si Web 2.0 este mai curand o limita vaga decat o granita clara. Aceasta este demonstrata de o privire asupra activitatilor considerate a fi tipice pentru Web 2.0 (Madden & Fox, 2006): Evaluarea unui produs, serviciu sau persoana folosind un sistem de evaluare online (30%) (septembrie 2005) Sharing-ul de fisiere de pe calculatorul propriu cu altii online (27%) (mai - iunie 2005) Sharing-ul online a ceva creat de propria persoana, precum arta, fotografii, povesti sau fisiere video (26%) (decembrie 2005) Crearea sau lucrul pe pagini web sau blog-uri pentru altii inclusiv prieteni, grupuri de apartenenta, sau pentru serviciu (13%) (decembrie 2005) Folosirea retelelor virtuale sociale sau profesionale precum Friendster sau LinkedIn (11%) (septembrie 2005) Crearea sau lucrul la propriul jurnal online sau blog (8%) (februarie aprilie 2006) Deci, ce este atunci Web 2.0? Evident nu activitatile in sine s-au schimbat ci aplicatiile folosite pentru incarcare, sharing si tag data s-au schimbat foarte mult in ultimii ani (Madden & Fox, 2006) facand posibila aparitia unei noi generatii de site-uri web precum Wikipedia, YouTube, Flickr sau Facebook. Aceste aplicatii au facilitat dezvoltarea unui Web care este mai putin static, dar in schimb este mai dinamic si facut de catre oameni, o cale de dezvoltare care a aparut recent si care deschide o gramada de posibilitati in viitor. In cele ce urmeaza vor fi prezentate cateva din cele mai mari si importante site-uri Web 2.0. FIGURA 1: UN GLOSAR RAPID WEB 2.0 (Toate definitiile de mai jos sunt luate din enciclopedia online Wikipedia, publicate in februarie 2007)

48

Wikipedia (www.wikipedia.org) este o enciclopedie multilingva gratuita online. Wikipedia este scrisa in colaborare de voluntari, articolele pot fi editate de oricine are acces la site-ul web. Numele este compus din cuvintele wiki (un tip de site web realizat pe baza de colaborare) si enciclopedie. MySpace (www.myspace.com) este un site web tip retea sociala virtuala care ofera o retea interactiva user-submitted de prieteni, profile personale, blog-uri, grupuri, fotografii, muzica si fisiere video. MySpace are de asemenea si un motor de cautare intern si un sistem de e-mail intern. YouTube (www.youtube.com) este un site web popular si gratuit pentru sharing de fisiere video care le permite utilizatorilor sa incarce, sa vizioneze si sa share-uiasca clipuri video. Fisierele video pot fi evaluate, media evaluarilor si numarul de vizionari ale unui fisier sunt afisate. Facebook (www.facebook.com) este o retea sociala virtuala, populara in randul studentilor. Initial a fost dezvoltata pentru studenti si personalul din universitati, dar de atunci s-a extins pentru a include pe oricine, inclusiv licee, comunitati corporative si geografice. del.icio.us (http://del.icio.us) este un serviciu web social de bookmarking pentru organizarea, sharing-ul si descoperirea de link-uri preferate. Site-ul a aparut la sfarsitul anului 2003 si acum face parte din Yahoo!. Technorati (http://technorati.com) este un motor de cautare pe Internet pentru cautarea de blog-uri, fiind in competitie cu Google, Yahoo si IceRocket. In decembrie 2006, Technorati avea indexate peste 55 de milioane de weblog-uri. Numele Technorati indica versiunea tehnologica a termenului literat sau intelectual. Second Life (www.secondlife.com) este o lume virtuala bazata pe Internet. Dezvoltata de Linden Lab, un program client downloadabil, le permite utilizatorilor sai, numiti "Residents", sa intractioneze unii cu altii prin avatar-uri animate, furnizand un serviciu la nivel avansat de retea sociala virtuala combinata cu aspecte generale ale meta-universului. Site-urile despre SBV intalnesc Web 2.0: cateva exemple In timp multe site-uri despre SBV au inclus elemente ale Web 2.0 ca de exemplu le ofera utilizatorilor sai posibilitatea de a contribui la continut cu texte, arta sau muzica, sa evalueze link-uri sau alt continut web legat de SBV, sa isi publice opiniile in blog-uri sau sa scrie texte in colaborare cu altii in Wikis. In prezent numarul de web site-uri despre SBV care include elemente ale Web 2.0 este inca destul de mic. Totusi, datorita disponibilitatii mari a aplicatiilor si

49

tehnologiilor usor de folosit numarul site-urilor care folosesc elemente ale Web 2.0 va creste in curand cu siguranta. In afara de site-uri despre SBV care contin elemente ale Web 2.0 o mare parte daca nu chiar majoritatea utilizatorilor pot folosi site-uri tipice Web 2.0 precum MySpace, YouTube, Facebook, del.icio.us., sau Technorati. Dupa cum arata solicitarile de pe motoarele de cautare toate aceste site-uri includ numeroase texte, fisiere audio sau video, materiale, tag-uri si alt continut legat de SBV, mult mai mult decat ofera site-urile despre SBV. Aceasta nu este atat de evaziv pe cat ar putea parea la o prima vedere intrucat unul din factorii care contribuie la succesul Web 2.0 este adesea numit inteligenta colectiva a utilizatorilor sai. In multe cazuri numarul distinct de utilizatori al unor site-uri Web 2.0 este cel care le face interesante, care mareste continutul disponibil sau care asigura calitatea evaluarilor. In consecinta, mici wikis aflate pe un singur site sau link-uri catre alte site-uri despre SBV care sunt evaluate doar de utilizatorii de pe un singur portal, vor fi cu siguranta mai putin atractive pentru majoritatea utilizatorilor decat continutul care este disponibil pe cateva din cele mai bune site-uri Web 2.0 precum MySpace sau YouTube care reunesc cateva milioane de utilizatori. Din nou iata cateva exemple de site-uri selectate pentru elementele Web 2.0 pe care le contin precum si pentru continutul disponibil pe unele din cele mai mari site-uri Web 2.0.

Continut generat de utilizator The Zone - Young peoples voice through Music, Art, Video & Verse (UK) http://www.bullying.co.uk/zone The Zone este un proiect adresat tinerilor din diferite grupuri sociale realizat de Anti-Bullying Charity "Bullying Online. Acesta publica continutul creat de tineri avand drept mesaj faptul ca agresiunea in scoli este inacceptabila. Continutul este impartit pe categorii incluzand: Muzica, Arte, Video si Poezii.

50

Lumi Virtuale aVataR@school medierea virtuala a conflictelor http://www.avataratschool.eu/ Proiect finantat de UE aVataR@school ofera jocuri de rol virtuale pentru elevi si profesori. A fost lansat la inceputul anului 2007 si se bazeaza pe Second Life. Foloseste avatar-uri si este sprijinit de mediatori experimentati, iar participantii vor fi implicati in scenarii tipice de conflict. Jocurile de rol vor fi completate de un site care printre altele include si o arhiva de jocuri de rol selectate.

4.

UTILIZATORII DE RESURSE WEB DESPRE SBV

A avea o idee clara despre utilizatorii unui site este esential in procesul de design al acestuia si pentru a sti ca acesta isi va atinge audienta. Acest fapt devine cu atat mai important atunci cand se analizeaza sistemul complex si cuprinzator de site-uri care sunt disponibile intr-un domeniu precum SBV. Numeroase intrebari apar in acest context: Care sunt utilizatorii siteurilor despre SBV? Cat de importante sunt site-urile care se adreseaza unor grupuri tinta specifice precum elevi, parinti sau profesori? Exista grupuri care beneficiaza mai mult de aceste site-uri decat altii? Exista grupuri sau poate chiar tari care sunt excluse de la ceea ce poate oferi Internet-ul? In cele ce urmeaza vom examina ceea ce stim despre utilizatorii de Internet si despre tendintele existente in general. Apoi vom aprofunda cateva din aspectele mentionate mai sus.

Ce stim despre utilizatorii de Internet in general?


Potrivit unui studiu realizat de Pew Internet & American Life Project in decembrie 2006, 70% din adultii din SUA folosesc Internet-ul. Un studio realizat de EuroStat in 2004 arata cifre similare pentru Europa, cel putin pentru majoritatea tarilor vest europene precum Suedia (86%), Norvegia (79%), Danemarca (81%), Finlanda (75%) sau Germania (70%). Multe din tarile est

51

europene precum noile member ale UE Romania (16%) si Bulgaria (23%) sunt inca mult in urma, o dovada clara a unei schimbari digitale in Europa. Studiul EuroStat arata de asemenea ca schimbarea digitala este in principiu o problema de varsta si educatie. In timp ce procentajul de utilizatori de Internet este destul de ridicat si apropiat de 100% in randul tinerilor in majoritatea tarilor dezvoltate, acesta descreste gradat odata cu inaintarea in varsta in ceea ce priveste atat utilizarea Internetului cat si a calculatorului. Potrivit studiului EuroStat in timp ce 75% din persoanele cu varsta sub 24 de ani folosesc Internet-ul, numai 11% din cei cu varsta intre 64 74 il utilizeaza (EuroStat, 2004; Pew Internet & American Life Project, 2006). Totusi, asa cum arata cateva studii, procentul de utilizatori adulti de Internet este in crestere chiar si pentru grupele de varsta mai mari (Pew Internet & American Life Project, 2004). In mod surprinzator utilizarea Internet-ului nu tine cont de gen. Atat studiul EuroStat cat si studiul Pew Internet & American Life Project data arata cifre similare pentru barbati si femei. Potrivit studiului EuroStat exista doar o mica diferenta intre barbati si femei datorata numarului mai mic de femei in varsta in aceeasi grupa de varsta (EuroStat, 2004).

Si ce stim despre utiliztaorii resurselor web despre SBV?


Datorita lipsei de studii si date concrete nu este inca posibil sa dam un raspuns unor intrebari care ar putea fi de un interes major in acest context precum cine exact foloseste ce tipuri de site-uri, daca exista o grupa de varsta sau o categorie anume care foloseste in mod predominant anumite tipuri de site-uri sau daca exista vreo diferenta intre utilizatori cu fonduri educationale si culturale diferite. A avea un raspuns la aceste intrebari este mult mai important si mai folositor decat pare la o prima vedere. Putem dezvolta site-uri care sa satisfaca nevoile utilizatorilor numai atunci cand vom stii exact cine foloseste resursele web despre SBV, cine beneficiaza si cine poate este exclus de la posibilitatile de comunicare si informare disponibile pe Internet. Multe site-uri au propriile lor statistici pentru a stii cine le utilizeaza. Totusi, multe site-uri inca actioneaza in necunostinta de cauza in sensul ca informatiile oferite pe site nu sunt probabil folosite de grupul tinta pentru care a fost creat. In prezent nu putem decat sa facem speculatii in ceea ce priveste utilizatorii site-urilor despre SBV. Probabil ca, in afara de elevi afectati de SBV, principalele grupuri care cauta informatii, ajutor si consiliere vor fi parinti,

52

profesori, profesionisti implicati in prevenirea SBV si cu siguranta si grupuri care sunt implicate in domeniu SBV la nivel meta precum jurnalisti sau politicieni. Clarificarea acestei intrebari importante va trebui sa constituie subiectul unor cercetari viitoare.

Site-uri diferite pentru grupuri tinta diferite: exista o necesitate?


Asa cum am mentionat si mai inainte nu este numai folositor dar in multe cazuri este esential sa se furnizeze site-uri diferite pentru grupuri tinta diferite precum elevi, profesori sau parinti deoarece aceste grupuri difera in ceea ce priveste problemele, si felul in care reactioneaza la problema violentei si agresiunii in scoala (SBV), vocabularul si instrumentele adecvate difera pentru grupuri specifice. Site-urile care sunt realizate pentru a satisface nevoile unui grup tinta specific sunt inca departe de a fi o realitate in majoritatea tarilor, nu numai in tarile dezvoltate. Totusi, odata cu dezvoltarea Internet-ului si cresterii importantei problemei SBV in multe din tarile vestice, a inceput sa se mareasca si furnizarea materialelor si resurselor web orientate catre anumite grupuri tinta. In timp ce multe din primele site-uri despre SBV se adresau unei audientei destul de mari si nedefinite, in curand multe site-uri au furnizat sectiuni separate pentru grupuri diferite precum elevi, profesori sau parinti. In urmatoarele doua interviuri vom examina cateva din caracteristicile site-urilor despre SBV orientate catre anumite grupuri tinta. Incepem cu interviul doamnei Helga Johannessen, fondatorul site-ului norvegian AFAM (Anonyme Foreldre Av Mobbeofre), care ne vorbeste despre ce trebuie luat in considerare atunci cand realizam un site pentru parinti. FIGURA 2: INTERVIU CU HELGA JOHANNESSEN (AFAM 6 , NORWAY) SITE-URI PENTRU PARINTI Helga, tu ai un site despre SBV pentru parinti. De ce crezi ca este important sa existe site-uri separate pentru parinti? Atunci cand am demarat AFAM, am aflat curand ca parintii victimelor agresiunii sunt de asemenea victime. Parintii sufera atunci cand copiii lor sunt agresati. Un psihiatru norvegian, Dr Dag Oulie, spune ca parintii se simt rau si deprimati atunci cand copilul este agresat. Adesea parintii nu gasesc un loc unde sa obtina ajutor si consiliere sau informatii si situatia juridica. Cel mai important lucru este sa ii ajuti sa se ajute ei insisi, dar si sa le
6

http://www.afam.no

53

arati parintilor ca nu sunt singuri si ca nu sunt singurii care se confrunta cu aceste probleme. Care sunt problemele tipice ale parintilor cu care interactionezi tu? Sunt nesiguri si disperati deoarece simt ca ceva este in neregula cu copilul lor. Adesea plang la telefon cand vorbesc cu AFAM. E-mail-urile de la parinti contin adesea istoricul copilului si intrebarea ce putem face?" In multe cazuri copilul si-a schimbat comportamentul si parintii sunt speriati! Multi sunt expusi zvonurilor din vecinatate. Acei parinti au nevoie sa vorbeasca cu cineva, chiar daca ei cred ca informatiile de pe site-ul AFAM sunt bune si folositoare. Care crezi ca sunt posibilitatile, limitele Internet-ului ca mediu de ajutor pentru parinti in ceea ce priveste SBV? Atata vreme cat informatiile de pe site sunt corecte si serioase si usor accesibile nu vad nici o limita. Cred ca cel mai important lucru este acela ca Internet-ul ofera anonimitate. Parintii pot citi si invata despre acesta problema, pot vorbi cu altii fara ca cineva din apropierea lor sa observe. Un alt factor important este acela ca parintii pot gasi ajutor in gasirea de link-uri catre alte resurse folositoare si astfel pot ajuta intr-o maniera constructiva nu numai copilul agresat ci si restul familiei. Pe site-ul tau nu oferi un forum ci un serviciu de mesaje anonime? Care sunt avantajele fata de un forum si care este experienta ta legata de acest lucru? Cred ca in anumite cazuri un astfel de forum poate fi valoros. Totusi, experienta noastra a arata ca agresorii pot intra de asemenea si in forum. Credem ca victimele agresiunii ar trebui sa fie scapate de agresori pe Internet. Si deoarece cyberbullying-ul este o problema care devine din ce in ce mai importanta, un forum pentru victime si parintii lor ar putea fi un loc vulnerabil. Un astfel de forum ar avea nevoie de un moderator pentru 24 de ore pe zi, iar noi la AFAM nu avem capacitatea sa oferim acest lucru. Forumul nostru a fost inchis acum cativa ani. Serviciul anonim functioneaza foarte bine! Este aproape ca un forum, cateodata raspundem cand parintii care ne-au contactat mai sunt online. Verificam mesajele intrate de cateva ori pe zi, si oferim de asemenea si alte posibilitati de contact. Dupa ce discutam o perioada cu parintii ii incurajam sa ne contacteze telefonic. Este usor sa eliminam agresorii in acest fel deoarece acestia in general nu raspund la intrebarile noastre. De cand am lansat serviciul de mesaje anonim am fost contactati de mai multe vitime ale agresiunii decat inainte. Urmatorul interviu cu domnul Jrgen Stoute, de la Vereniging TegenPesten din Olanda, se axeaza pe site-uri despre SBV pentru elevi.

54

FIGURA 3: INTERVIU CU JRGEN STOUTE (VERENIGING TEGENPESTEN 7 , OLANDA) SITE-URI PENTRU ELEVI Jrgen, in Olanda tu oferi un forum care se adreseaza in special victimelor agresiunii. De ce crezi ca acest grup are nevoie de un forum separat? Victimele SBV sunt aproape intotdeauna izolate. Drept urmare, adesea se simt incredibil de singure. Daruindu-le un astfel de forum acestea au posibilitatea sa intre in contact cu alte victime ale SBV. Numai acest lucru si are un impact psihologic enorm intrucat pot in sfarsit sa isi impartaseasca durerea cu altii. Care sunt problemele tipice ale elevilor cu care ai intrat tu in contact? Cea mai intalnita problema este negarea si comportamentul injositor. Victimele aud de obicei zilnic lucruri precum ca sunt proaste sau urate de repetate ori. La un anumit punct vor crede cu adevarat ca sunt proaste si urate. Cum poate un site de genul celui pe care il oferi tu sa ii ajute pe elevi sa faca fata problemelor legate de SBV? Prin faptul ca le ofera o platforma unde pot vorbi cu altii si se pot exprima fara a obtine reactii urate. Exista multe forum-uri care de-abia daca au avut cateva reactii din partea utilizatorilor sai si care nu functioneaza? Care este secretul forumului tau? Ce ii confera succesul? Multa munca si multa dedicare. Este intr-adevar o arta sa mentii un forum, in special unul despre SBV. Principalul lucru pe care il apreciaza utilizatorii nostri este faptul ca le oferim libertate. Platforma noastra este deschisa in proportie de 99% pentru aproape oricine (inclusiv invitati). Pe langa asta, adesea le solicitam parerea si lucram la noi lucruri pe care acestia vor sa le vada. Care crezi ca sunt posibilitatile, limitele Internet-ului ca mediu care ii poate ajuta pe elevi in ceea ce priveste SBV? Singura limita este persoana in sine. Internet-ul ofera posibilitati infinite si cai de comunicare. Informatia este raspandita cu usurinta si idei inspirate noi pot fi incercate in cateva saptamani. Un dezavantaj evident este integritatea informatiei, cum poti tu ca utilizator sa ai intr-adevar incredere ca ceea ce citesti este adevarat?

http://www.tegenpesten.nl

55

Who profits from Internet resources on SBV? Who not? Cine profita de resursele despre SBV de pe Internet? Cine nu?
Nu toate grupurile sau persoanele beneficiaza sau au sansa sa beneficieze de resursele despre SBV de pe Internet, probabil datorita problemelor cu care se confrunta, situatiei socio-economice sau pur si simplu datorita disponibilitatii Internet-ului acolo unde locuiesc. In chestionarul care a precedat conferinta noastra online am intrebat participantii daca exista grupuri sau persoane care beneficiaza mai mult decat altii de resursele despre SBV de pe Internet, si in caz ca da care sunt cele care beneficiaza si care nu. Figura 4 ofera un rezumat al unor categorii de raspuns care au rezultat in urma chestionarii. Fiecare categorie este exemplificata cu un citat selectat.

FIGURA 4: CINE BENEFICIAZA DE RESURSELE DESPRE SBV DE PE INTERNET? Persoanele care au probleme similare Exemplu: In plus, Internet-ul faciliteaza contactarea persoanelor cu aceleasi probleme si face cu usurinta vizibile proiectele si solutiile. Grupurile care beneficiaza de o situatie socio-economica buna Exemplu: Cred ca grupurile cu acces mai mare beneficiaza mai mult de exemplu grupuri instarite, deosebit de culte. Grupuri familiare cu Internet-ul Exemplu: Poate copiii victime au mai multe ocazii sa utilizeze Internet-ul (cei fara prieteni, exclusi social) si acest mediu este de folos pentru ei in a face fata problemelor legate de agresiunea in scoala. Profesori Exemplu: Profesorii si directorii de scoli pot beneficia de asemenea de resursele despre agresiunea in scoala de pe Internet pentru a preveni acest fenomen si pentru a gasi noi metode de interventie Victimele si parintii lor Exemplu: Grupuri care beneficiaza de Internet sunt victimele, scolile sau institutiile care isi sustin elevii / angajatii.

CINE NU BENEFICIAZA DE RESURSELE DESPRE SBV DE PE INTERNET?

56

Grupuri cu probleme socio-economice care nu au acces la Internet Exemplu: Aici in Brazilia intampinam ceva dificultati deoarece majoritatea brazilienilor nu au acces la Internet, sau nici macar nu au un calculator Grupuri care au gasit deja solutia proprie Exemplu: Grupuri care nu beneficiaza sunt cele care deja au gasit solutii proprii impotriva agresiunii si agresorilor

Asa cum arata si rezultatele chestionarii, victimele, parintii sau profesorii sunt considerate a fi grupuri si persoane care beneficiaza cel mai mult de resursele despre SBV de pe Internet. Statisticile de utilizatori si feedback-ul primit de la acestia pe portalul VISIONARY 8 arata ca mai sunt si alte grupuri care nu au fost mentionate in chestionar si care utilizeaza frecvent site-urile despre SBV, cum ar fi cercetatori, profesionisti implicate in SBV sau jurnalisti. Rezultatele chestionarului nostru indica o problema destul de evidenta. Exista un numar mare de persoane care au nevoie dar sunt excluse de la ceea ce ofera Internet-ul, de exemplu datorita unei infrastructuri limitate in tarile sau regiunile mai putin dezvoltate. Un alt factor care impiedica aceste persoane sa utilizeze si sa beneficieze de resursele de pe Internet este ceea ce expertii numesc o slaba cunoastere a Internet-ului, capacitatea de a folosi Internet-ul intrun mod adecvat si eficient. In prezent in timp ce pentru generatia tanara, in special in tarile mai dezvoltate, a folosi Internet-ul este ceva comun, pentru generatia mai adulta si multi profesori intra in acest grup - folosirea Internetului este o provocare.

The situation in different countries: Is there a digital shift? Situatia in diferite tari: este o schimbare digitala?
Asa cum a fost subliniat in prima sectiune a acestui capitol exista inca o mare diferenta intre tari in ceea ce priveste aceesul la si utilizarea Internet-ului. In cadrul conferintei noastre online am analizat daca acesta impartire digitala se aplica si resurselor web despre SBV. Discutiile au aratat ca oferta de site-uri despre SBV difera considerabil de la o tara la alta. Nu este surprinzator faptul ca situatia din tarile destul de dezvoltate precum USA, UK sau Germania difera de cea din tarile mai putin dezvoltate precum Brazilia. In timp ce tarile dezvoltate detin o gama larga de site-uri despre SBV care include portaluri, o varietate de site-uri de informare
8

http://www.bullying-in-school.info

57

sau site-uri care faciliteaza comunicarea intre utilizatori, majoritatea tarilor mai putin dezvoltate nu au mai mult de un site pe aceasta tema. Unul din factorii care limiteaza rolul pe care il poate juca Internet-ul in prevenirea SBV este infrastructura Internet. Multe tari precum Brazilia sau tari est europene nu beneficiaza de o infrastructura buna astfel incat multe scoli nu sunt conectate deloc la Internet. In acelasi timp multi oameni nu au acces la Internet din alte locuri (de exemplu de acasa). Unul din motivele pentru lipsa site-urilor despre SBV din unele tari pot fi profesorii si alte persoane implicate in prevenirea SBV care inca nu percep Internet-ul ca un instrument eficient pentru ei. Bineinteles ca si marimea unei tari joaca un rol important in ceea ce priveste oferta de site-uri despre SBV intr-o tara. Tari mai mari precum USA, UK sau Germania au o gama mai mare de site-uri despre SBV decat tari mai mici dar de asemenea dezvoltate precum Norvegia sau Noua Zeelanda. Totusi asa cum a subliniat unul din participanti, faptul ca o tara mare si dezvoltata precum Canada, cu mai mult de 30 de milioane de locuitori, are doar 4 agentii care au site-uri numai despre agresiune dovedeste ca in afara de marimea unei tari mai sunt si alti factori care determina oferta de site-uri despre SBV. Un alt fapt interesant esta ca in ciuda numeroaselor colectii de link-uri care trimit catre alte site-uri despre SBV din tara respective, lipsesc retele de site-uri despre SBV in majoritatea tarilor.

FIGURA 5: INTERVIU CU ARAMIS LOPES (BULLYING.COM.BR, BRAZILIA) UN SITE DESPRE AGRESIUNE DIN AMERICA DE SUD Aramis, in 2002 ai lansat primul site despre SBV din Brazilia. Care a fost motivatia ta pentru a realiza acest site? Am coordonat un studiu despre agresiune in 11 scoli din Rio de Janeiro intre septembrie 2002 octombrie 2003. Acest subiect era aproape necunoscut in Brazilia si grupul nostru a decis sa creeze un site pe aceasta tema ca o strategie de divulgare a ceea reprezenta agresiunea in scoala in societatea braziliana si pentru a arata cat este de important. Care au fost problemele si provocarile pe care le-ai intampinat cand ai creat si pornit un astfel de site intr-o tara ca Brazilia? In primul rand incapacitatea mea de a crea si actualiza un site. In al doilea rand lipsa sprijinului financiar de a-l realiza si in al treilea rand faptul ca numai 10% din brazilieni au calculator si mai putini de atat au acces la Internet.

58

In ceea ce priveste rolul pe care il joaca Internet-ul in procesul de prevenire al SBV, care au fost principalele probleme intr-o tara precum Brazilia? Asa cum am spus si mai inainte, cred ca principala problema este faptul ca numai 10% din brazilieni pot folosi un calculator. Deci, Internet-ul este un principiu un instrument bun pentru clasa de mijloc si cateva scoli publice. Din experienta ta, care persoane sau grupuri benefiziaza de site-urile despre SBV in Brazilia, si care nu? In principiu beneficiaza clasa de mijloc. In ultimi ani guvernul a cumparat calculatoare pentru scolile publice. Exista proiecte sociale care promoveaza includerea digitala, dar sunt inca foarte putine. In prezent, unul din cele mai importante lucruri este acela ca site-ul este folosit de media pentru a obtine informatii despre SBV. Majoritatea oamenilor nu pot accesa site-ul, dar cu ajutorul mediei si al clasei de mijloc site-ul este folositor pentru promovarea conceptului SBV. Care este impresia ta despre situatia din alte tari din America de Sud? Este situatia comparabila cu cea din Brazilia? Nu cunosc nici un alt site in alta tara din America de Sud. SBV este foarte nou pentru brazilieni si sud americani. Credem ca aici in Brazilia suntem la inceputul acestei munci. Cea mai mare provocare acum este sa obtinem atentia sociala si sprijin pentru a ne putea continua munca. In ultimii trei ani am fost voluntar pentru promovarea SBV cat de mult am putut.

5.

SITE-URI DESPRE SBV: BENEFICII, PROVOCARI SI LIMITE

Asa cum a fost subliniat si in sectiunile anterioare, site-urile despre SBV au un potential mare in ceea ce priveste acordarea de ajutor si asistenta pentru cei aflati la nevoie de exemplu prin furnizarea de informatii, prin facilitarea comunicarii intre utilizatori cu probleme similare sau prin conectarea lor la retele. Totusi, exista limite ale acestui mediu si uneori Internet-ul poate chiar sa devina in sine o sursa reala de probleme dupa cum demonstreaza aparitia noilor forme de SBV precum cyberbullying sau happy slapping. In aceasta sectiune vom examina mai intai care sunt avantajele si potentialul Internet-ului. Ne vom concentra apoi asupra unui aspect care a fost pe larg dezbatut in alte domenii de cercetare, problema calitatii resurselor de pe Internet si cum poate aceasta fi asigurata.

59

Dupa cum am mentionat si mai sus Internet-ul a devenit o sursa de noi probleme legat de SBV precum cyberbullying sau happy slapping. Aceste fenomene destul de noi vor fi discutate in primul capitol.

Avantaje, beneficii si potentialul resurselor despre SBV de pe Internet


Intr-un chestionar care a precedat conferinta online am intrebat participantii la conferinta care cred ca sunt beneficiile Internet-ului in lupta impotriva agesiunii si violentei in scoala. Categoriile prezentate in figura 6 au rezultat din evaluarea raspunsurilor participantilor. Din nou, fiecare categorie este exemplificata cu un citat selectat.

FIGURA 6: CARE CREDETI CA SUNT BENEFICIILE INTERNET-ULUI IN LUPTA IMPOTRIVA AGRESIUNI SI VIOLENTEI IN SCOALA? Accesul usor si disponibilitatea informatiilor Exemplu: Beneficiul pe care il vad eu este capacitatea Internet-ului de a disemina informatia cu costuri mici si acces usor. Costuri mici Exemplu: Beneficiul economic ale Internet-ului in ceea ce priveste SBV este din punctul nostru de vedere faptul ca este mai ieftin de folosit decat sa trimiti brosuri ceea ce este destul de scump. Poti oferi pe gratis foarte multe informatii pe un site O modalitate buna de diseminare a informatiei Exemplu: Internet-ul este cea mai buna modalitate de diseminare a informatiei. Apropo, vizitatorii trebuie sa stie ce subiect cauta. Aproape o cantitate nelimitata de informatii Exemplu: Internet-ul are capacitatea de a oferi informatii despre aproape absolut orice, majoritatea victimelor sunt mai deschise fata de noi daca le aratam ca le luam problemele in serios. Prin Internet exista posibilitatea de a impartasi experinte, probleme, aproape absolute orice. Daca toate acestea pot fi directionate pe un traseu informativ bun, atunci beneficiezi de un instrument puternic pentru a-i ajuta pe oameni prin experientele fiecaruia. Informatie de durata Exemplu: Informatia de pe Internet este disponibila permanent spre deosebire de alte media. Internet-ul asigura anonimitatea Exemplu: Beneficiul Internet-ului in prevenirea agresiunii si in interventi este fara masura. Internet-ul ofera studentilor (care sunt orientati adecvat de personalul scolar) un spatiu unde pot raporta cazurile de agresiune in siguranta fara a fi vazuti de alti studenti intrand in biroul adminitratorului sau consilierului. Aceasta anonimitate nu poate fi egalata. Este surprinzator ca acesta utilizare eficienta a

60

Internet-ului nu a fost discutata mai pe larg de catre experti in domeniul prevenirii agresiunii. Internet-ul faciliteaza comunicarea Exemplu: Putem trata problema agresiunii si violentelor in scoala; dar exista multe alte valori aditionale datorate Internet-ului, in principiu posibilitatea de a purta discutii cu multi oameni, de exemplu despre o problema specifica sau incidente.

Unul din aspectele care poate fi de mare importanta in contextul SBV este faptul ca Internet-ul asigura anonimitate. Acest aspect este apreciat in special de elevii victime ale agresiunii si de parintii acestora, si adeasea persoanele care cauta ajutor mai intai solicita ajutor si consiliere in mod anonim inainte de a consulta persoane din vecinatatea lor. Internet-ul creste semnificativ posibilitatile de a cauta anonim ajutor care nu se mai limiteaza la linii de ajutor de telefon ci acum include si e-mail-uri, chat-uri sau platforme de discutii.

Calitatea resurselor despre SBV de pe Internet: probleme, provocari si solutii


In alte domenii tematice precum informatii despre sanatate discutiile despre capacitatile, limitele si pericolele Internet-ului au inceput acum cativa ani. Unul din subiectele cele mai discutate in domeniul informatiilor despre sanatate a fost calitatea informatiilor de pe Internet. Discutiile s-au concentrate de exemplu asupra intrebarii daca utilizatorii pot deosebi informatiile bune de cele proaste, daca majoritatea informatiilor sunt folositoare in vreun fel, daca informatiile pot fi periculoase sau daunatoare si care sunt criteriile pentru informatiile de buna calitate. Din cate stim nu au existat nici studii nici initiative sau retele care sa se concentreze asupra calitatii resurselor despre SBV de pe Internet. Totusi, datorita faptului ca in chestionarul care a precedat conferinta online acest subiect s-a dovedit a fi unul de maxim interes l-am discutat intr-unul din thread-urile conferintei online Prevenirea violentei in scoala prin intermediul Internet-ului. In cele ce urmeaza vom face referire la cateva din rezultatele discutiilor. Calitatea resurselor web: este o problema si pentru utilizatorii site-urilor despre SBV? Asa cum am indicat si mai sus, in alte domenii de cercetare, ca de exemplu informatii despre sanatate de pe Internet, exista numeroase articole si studii care arata ca calitatea informatiilor de pe Internet este foarte proasta daca nu chiar gresita si uneori chiar periculoasa pentru utilizatori.

61

In chestionarul nostru calitativ am intrebat participantii care sunt problemele, limitele sau chiar pericolele Internet-ului ca mediu care furnizeaza informatii despre SBV. Desi raspunsurile nu sunt reprezentative demonstreaza ca calitatea resurselor web este perceputa intr-adevar ca fiind o problema. Figura 7 ofera un rezumat al principalelor rezultate ale chestionarului nostru.

FIGURA 7: CARE SUNT PROBLEMELE, LIMITELE SI POATE CHIAR PERICOLELE INTERNET-ULUI CA MEDIA CARE FURNIZEAZA INFORMATII DESPRE SBV Dezinfomare si calitate proasta a Informatiei Exemplu: Este greu de evaluat si monitorizat acuratetea informatiei un site sofisticat tehnologic nu garanteaza ca informatiile si sfaturile sunt corecte si de calitate; Internet-ul nu trebuie vazut ca un substitut pentru contactul direct personal Calificarea consultantilor online Exemplu: Pericol= consilierea prin e-mail ar trebui sa fie furnizata de consultanti specializati care pun siguranta pe primul loc Consiliere inadecvata pentru probleme specifice ale unei tari Exemplu: unele sfaturi pot fi relevante pentru o tara pe cand pentru alta nu (de exemplu responsabilitatea scolilor de a monitoriza incidentele legate de agresiune). Acest lucru se poate dovedi a fi inselator si chiar periculos. Abundenta de informatii Exemplu: Prea multe informatii Dominatia informatiei Exemplu: Internet-ul prin posibilitatea de interactiune pe care o ofera este adesea doar un media pasiv, care tine informatia.

Cel mai frecvent a fost mentionata dezinfomarea sau calitatea proasta a informatiilor ceea ce reflecta o problema des intalnita de catre utilizatorii resurselor web despre SBV. In ciuda faptului ca exista numeroase site-uri despre SBV este greu de judecat daca informatia furnizata este adecvata. Nu exista studii pana in prezent care sa fi analizat daca majoritatea informatiilor de pe Web sunt corecte sau cel putin percepute ca fiind de ajutor. Totusi, studii realizate in alte domenii au dus la presupunerea ca nu toate informatiile disponibile sunt de incredere. Cu toate acestea, o alta preocupare in stransa legatura cu cele de mai sus a aparut in urma discutiilor din cadrul conferintei online si anume aceea a siteurilor ne-angrenate. Dupa cum a spus unul din participanti in timp ce este

62

posibil sa nu existe site-uri cu adevarat daunatoare pentru elevi exista multe site-uri care sunt moderate, in miljocul drumului, ne-agrenate, si care nu ofera copiilor speranta de care au nevoie. Multe site-uri citeaza alte site-uri (adesea fara a preciza clar sursa de informare) si informatia pe Internet este raspandita fara a avea vreun control asupra ei prin urmare se poate intampla cu usurinta ca informatiile neadecvate sa fie citate in mod repetat. O problema posibila in acest context este copierea informatiei de pe site-uri in engelza pe site-uri care ofera informatii specifice unei anumite tari. Rezultatele chestionarii au aratat de asemenea ca preocuparile merg mai departe de problema dezinformarii sau a calitatii proaste a informatiei incluzand si alte aspecte. Unul din aceste aspecte se refera la calificarea consultantilor online care este adesea greu de evaluat de catre utilizatorii Internet-ului. Cateva tari au introdus sisteme de certificare si licente pentru consilierea online si in aceste tari oamenii care apeleaza la acest serviciu sunt puternic incurajati sa se asigure ca consilierul online indeplineste cerintele licentei si atestarii. Totusi, marea majoritate a tarilor nu detin inca un astfel de sistem de certificare. Si chiar si acolo unde exista cei care solicita acest serviciu nu sunt suficient de informati despre licentele si sitemele existente. O alta problema comuna a societatii informationale prezente nu numai in ceea ce priveste resursele web despre agresiunea si violenta in scoala este cantitatea de informatii si resurse disponibile, adesea numita abundenta de informati. Utilizatorii de Internet sunt adesea coplesiti de cantitatea de informatii disponibila incat nu stiu de unde sa inceapa, si ce informatii si siteuri sa aleaga din ceea ce gasesc. Motoarele de cautare moderne, portal-urile si bazele de date sau colectiile de link-uri in special cele care permit utilizatorilor sa le organizeze sau sa le evalueze continutul furnizeaza ajutor si un punct de pornire bun dar nu rezolva in mod satisfacator problema abundentei de informatii.

Strategii pentru asigurarea unei calitati bune a resurselor web despre SBV
In afara de eforturi ale unor site-uri individuale de a asigura o calitate buna a informatiilor si serviciilor pe care le furnizeaza nu exista initiative nationale sau chiar internationale de asigurare a calitatii care sa se concentreze pe resursele web despre SBV. Asa cum am mentionat si mai inainte in acest capitol, portal-urile, listele de link-uri comentate sau sfaturile de la alti utilizatori publicate pe forum-uri,

63

grupuri de stiri sau blog-uri pot da o orientare buna utilizatorilor. De asemenea, serviciile si noile aplicatii asociate cu Web 2.0 (vezi mai jos) precum tagging-ul sau evaluarea continutului site-urilor pot fi considerate a fi de mare ajutor intrucat ofera indicii despre calitatea si gradul de utilizare al unui site. Totusi, desi aceste mecanisme ofera ajutor si orientare, sunt niste procese de cautare care consuma timp. In afara de aceasta chiar si aplicatiile foarte folositoare ale Web 2.0 care permit evaluarea sau tagging-ul continutului web sunt deosebit de subiective si adesea se bazeaza doar pe parerile nonprofesionistilor. Fara indoiala inteligenta colectiva a utilizatorilor de Internet care evalueaza calitatea unui site sau care poate chiar realizeaza in comun un site (un principiu care este folosit de enciclopedia online Wikipedia) poate duce la rezultate surprinzatoare. Totusi, in multe cazuri poate inlocui evaluarea obiectiva sau atestarea facuta de experti, intrucat adesea numai acestia pot judeca daca de exemplu o idee de proiect doar arata promitator sau daca este o abordare evaluata care reduce semnificativ fenomenul SBV intr-o scoala. Asa cum au subliniat cativa participanti la conferinta noastra online este nevoie de un sistem care sa asigure o calitate buna a site-urilor despre SBV, precum un grup international de certificare care sa emita certificate de calitate sau evaluari de incredere pentru site-uri care indeplinesc criterii de calitate prestabilite. Un astfel de grup international de certificare ar putea de asemenea sa ii ghideze si sa ii sprijine pe utilizatori pentru a evalua calitatea, credibilitatea, securitatea si gradul de utilizare al site-urilor. Un prim pas in vederea dezvoltarii unei initiative internationale ar fi realizarea unui cod comun de conduita pentru site-uri despre SBV care sa stabileasca un set de reguli si principii comune precum si criterii de calitate pe care site-urile despre SBV sa le indeplineasca.

6.

PREVENIREA SBV PRIN INTERMEDIUL INTERNET-ULUI: UNDE SUNTEM ACUM SI CE VA ADUCE VIITORUL?

In acest capitol am incercat sa facem o prima introducere intr-un domeniu vast, si totusi inca neexplorat, al rolului pe care Internet-ul il poate juca in prevenirea SBV. In mod special atunci cand luam in considerare ceea ce stim despre Internet in general devine evident faptul ca se cunosc prea putine despre resursele web despre SBV. Acest capitol contine numeroase observatii, presupuneri, ipoteze si soft data subiective si se pare ca in prezent exista mai multe intrebari decat raspunsuri in ceea ce priveste rolul Internet-ului in SBV. A reiesit de asemenea ca este extrem de dificil de examinat Internet-ul ca un intreg intrucat gama sa larga de aplicatii diverse este in continua miscare asa ca analiza nu poate fi niciodata mai mult decat una fugitiva.

64

Totusi, acest capitol a evidentiat faptul ca aceste intrebari necesita o aprofundare intrucat pentru multi oameni, in special pentru cei din generatia tanara, Internet-ul a devenit mediul ales pentru cautarea de informatii, ajutor sau interactiune cu altii. In lumea vestica Internet-ul a devenit o parte a vietii de zi cu zi si in mod evident are un impact crescator asupra societatii noastre in general. Ceea ce am incercat sa realizam in acest capitol a fost sa dam un punct de pornire prin compilarea unor idei si observatii care pot constitui subiecte pentru cercetari pe tema viitoare. In cele ce urmeaza vom recapitula si rezuma ceea ce am discutat si vom incheia cu cateva estimari despre ce poate aduce viitorul apropiat. Internet-ul ca resursa pentru combaterea SBV: unde suntem acum? Dupa cum arata cercetarile despre Internet, acesta si WWW au un impact crescator asupra vietii de zi cu zi si, desi rata exploziva de crestere a WWWs din anii de inceput a mai incetinit, aceasta este inca intr-un process de expansiune considerabil. In acelasi timp proportia populatiei care are acces online si care utilizeaza Internet-ul este inca in crestere pentru toate grupele de varsta si inclusiv in tarile mai putin dezvoltate. Acesta dezvoltare are bineinteles un efect si asupra resurselor web despre SBV si, asa cum arata observatiile subiective, nu numai ca numarul lor creste, dar acestea s-au schimat considerabil in termeni de diversitate, uzabilitate si interactivitate. Nu exista nici studii nici date obiective care sa sustina aceasta observatie subiectiva, totusi nu exista nici un motiv pentru care resursele web despre SBV ar trebui excluse dintr-un process de dezvoltare care afecteaza Internet-ul ca intreg. Astazi exista o gama variata de diferite tipuri de site-uri despre SBV. Totusi, majoritatea site-urilor despre SBV par sa se concentreze pe diseminarea de informatii ca de exemplu sub forma unor portal-uri pe Internet, materiale online, jurnale online sau site-uri despre proiecte individuale, initiative sau campanii. Cu toate acestea, in ultimi ani numarul site-urilor care permit utilizatorilor sa comunice si sa interactioneze precum platforme de discutii, grupuri de stiri sau blog-uri a crescut in mod constant. In unele tari au aparut chiar si comunitatile online comunitati virtuale de utilizatori care au interese comune si care folosesc acel site si interactioneaza cu altii in mod regulat. Aparitia lui Web 2.0 deschide noi posibilitati intrucat ii va implica pe utilizatori in dezvoltarea site-urilor existente, evaluarea continutului lor sau implicarea in retele virtuale sociale impreuna cu alti utilizatori si interactionarea cu ei in medii virtuale. Nu se cunosc foarte multe despre utilizatorii site-urilor despre SBV. Exista cu siguranta cifre precum tracking data sau feedback-ul personal al

65

utilizatorului care sunt adunate intr-o forma sau alta in special de site-urile mai mari, dar atata vreme cat aceste cifre sunt cunoscute doar de cei care administreaza aceste site-uri va fi greu de evaluat cine foloseste site-urile despre SBV. Dupa cum stim, exista grupuri care beneficiaza mai putin decat alte grupuri de ceea ce ofera Internet-ul, precum grupuri cu situatie socioeconomica mai scazuta sau oameni din tari mai putin dezvoltate cu acces la Internet considerabil mai mic. Nu este surprinzator faptul ca sunt dovezi care arata ca exista o divizare digitala care inca separa tarile dezvoltate de cele mai putin dezvoltate, clasele sociale inalte de cele joase si de asemenea generatia tanara de cea in varsta, in ceea ce priveste accesul la si cunostintele despre Internet. Internet-ul are o varietate de beneficii si avantaje dar evident exista si limite si pericole cu care utlizatorii sai se confrunta. Latura pozitiva este ca Internet-ul este un mediu care asigura accesul usor la o cantitate aproape nelimitata de informatii la costuri mici. In plus utilizatorii au posibilitatea sa disemineze informatia si sa interactioneze cu altii, la un nivel care inca este fara precedent. Cu toate acestea, exista limite si chiar pericole. Exista caracteristici ale Internetului precum anonimitatea pe care o asigura utilizatorilor sai care promoveaza noi forme de agresiune anonima pe Internet precum cyberbullying sau happy slapping (cp. capitolul 1). In afara de aceasta, multi utilizatori nu fac fata abundentei de informatii, numarului mare de site-uri despre SBV, si au probleme cu gasirea si selectarea informatiei de care au nevoie. O alta cauza de ingrijorare este calitatea informatiilor disponibile pe WWW. Exista pericolul sa fie site-uri care furnizeaza informatii neadecvate sau consiliere online realizata de persoane neatestate. Ramane subiect pentru dezbateri si initiative viitoare sa dezvolte strategii si mecanisme precum infiintarea unor grupuri nationale sau internationale de certificare sau crearea de certificate de calitate, evaluari de incredere sau un cod comun de conduita pentru site-urile despre SBV. Ce avem nevoie? Rezumatul de mai sus a indicat deja care sunt provocarile curente. Pentru o privire de ansamblu mai buna, realizam un sumar al punctelor principale ale discutiei si adaugam sugestii despre ce aspecte ar trebui aprofundate in viitor: Trebuie sa stim mai multe despre utilizatorii site-urilor despre SBV, despre felul in care aceste site-uri sunt utilizate, daca sunt percepute a fi de ajutor si care sunt beneficiile si limitele lor. Acest lucru este esential pentru ca altfel se pot pierde multi bani si timp in crearea de site-ri care pot fi utilizate limitat. Utilizatorii de site-uri despre SBV sunt coplesiti de cantitatea de informatii disponibila. Prin urmare au nevoie de ghidaj, orientare si instrumente care sa ii ajute sa gaseasca informatiile de care au nevoie. Pot fi de ajutor portal-uri

66

si site-uri care structureza informatiile, implica utilizatorii in evaluarea continutului lor si a altor site-uri si care le ofera utilizatorilor sprijin pentru localizarea informatiilor necesare. Pentru multi utilizatori este greu sa evalueze calitatea unui site, daca informatiile sunt adecvate si actualizate sau daca de exmplu consilierea online este de incredere. Utilizatorii au nevoie de orientare care poate fi oferita sub forma unor certificate de calitate sau evaluari de incredere emise de o initiativa internationala pentru calitate. De asemenea, un cod comun de conduita pe care sa il respecte site-urile despre SBV le poate oferi utilizatorilor o orientare de incredere. Desi este in crestere, numarul site-urilor care ofera forum-uri, blog-uri sau alte site-uri unde utilizatorii pot sa interactioneze cu altii este inca destul de mic. De asemenea, in comparatie cu alte domenii, numarul comunitatilor online care se axeaza pe SBV este inca mic. Informatiile despre SBV sunt cu siguranta de ajutor pentru cei afalati la nevoie. Totusi, atunci cand sunt afectati de SBV este adesea de ajutor pentru utilizatori, atat oameni care au aceleasi probleme cat si profesionisti, sa interactioneze cu altii. Introducerea elementelor interactive si realizarea de spatii protejate de comunicare poate contribui la determinerea mai multor utilizatori sa interactioneze si sa formeze comunitati. Exista inca un decalaj digital evident intre tarile mai mult si cele mai putin dezvoltate care depinde in mare masura de factorii politici si economici. Cu toate acestea, acest decalaj poate fi redus prin cresterea parteneriatelor si colaborarilor internmationale care promoveaza de exemplu site-uri din tarile mai putin dezvoltate in ceea ce priveste continutul site-ului sau solutiile tehnologice.

Ce va aduce viitorul apropiat? A prezice ceea ce va aduce viitorul este intotdeauna o provocare si exista anumite riscuri in acesta privinta legate de Internet ca mediu care este intr-o schimbare continua. Totusi, merita sa aruncam o privire asupra solutiilor si inovatiilor care sunt deja in curs de dezvoltare sau care sunt deja in curs de realizare. Gasirea informatiilor adecvate si evaluarea calitatii si credibilitatii unui site vor fi probabil mai usor de realizat in viitor. Exista o noua gerenatie de motoare de cautare care testeaza noi posibilitati. Cateva din ele sunt construite pe semantic web, o extenise a WWW care permite factorilor inteligenti de software sa inteleaga si sa caute solicitarile in limbi nationale permitandu-le astfel sa gaseasca, sa imparta si sa integreze informatia mult mai usor (Wikipedia, 2007). Asa cum am mentionat inainte in acest capitol noi instrumente le permit utilizatorilor sa organizeze si sa evalueze continutul web,

67

ceea ce ajuta si la structurarea informatiei si faciliteaza gasirea informatiilor necesare pentru rezolvarea unei probleme Initiativele care se folosesc de Web 2.0 promoveaza o interactivitate crescuta si o implicare a utilizatorilor mai mare. Exista deja cateva site-uri despre SBV care permit utilizatorilor sai sa contribuie la continutul de pe site de exemplu cu fisiere video, muzica, fotografii, poezii sau povesti. Altii ofera instrumente care pot fi folosite pentru evalurea sau organizarea continutului precum link-uri catre alte site-uri pentru ca cat mai mult din continutul pentru site-uri despre SBV sa fie realizat sau evaluat de catre utilizatorii sai. In plus, primele proiecte si initiative se folosesc de lumi virtuale precum Second Life, cum este de exemplu proiectul finantat de UE numit aVataR@school care va oferi jocuri de rol virtuale pentru elevi in cadrul Second Life in viitorul apropiat. Retelele internationale despre SBV se adreseaza inca in principiu cercetatorilor. Totusi, prima conferinta online VISIONARIES-NET la care am facut referinta in acest capitol, a avut drept grup tinta reprezentanti ai siteurilor despre SBV, si cateva contacte destul de informale au sprijinit conferinta. Este prevazut sa se stabileasca o Retea internationala de site-uri despre SBV care sa se sprijine unele pe celelalte. In acest context si drept rezultat al conferintei noastre online au existat discutii despre infiintarea unei Initiative internationale pentru calitate care sa realizeze un cod comun de conduita pentru site-urile despre SBV si care sa emita certificate de calitate bazate pe anumite criterii de calitate. O prima tentative pentru a realiza aceasta initiativa proiectul QUALIVISION a fost fara success, dar incercari suplimentare vor fi facute in viitor intrucat necesitatea existentei unei astfel de initiative este evidenta. Un cuvant de incheiere In acest capitol am reusit doar sa prezentam cateva aspecte selectate care sunt importante in ceea ce priveste rolul pe care Internet-ul il joaca in combaterea si prevenirea SBV. Exista de asemenea si un numar de intrebari care sunt de interes precum ce face un site despre SBV sa fie bun, cum trebuie sa arate site-urile pentru grupuri tinta diferite sau cum site-urile despre SBV pot contribui la combaterea noilor forme de SBV care sunt promovate de Internet. Cei interesati de aceste aspecte sunt invitati sa citeasca raportul conferintei noastre online Prevenirea violentei in scoala prin intermediul Internet-ului (Jger, 2006) in cadrul caruia sunt prezentate rezultatele discutiilor legate de aspectele pe care nu am reusit sa le discutam in acest capitol.

68

Asa cum am mentionat in mod repetat in acest capitol cateva aspecte prezentate vor fi speram aprofundate in cadrul unor activitati de cercetare viitoare. Avand in vedere impactul crescator pe care Internet-ul il are pentru persoanele care cauta informatii si solicita ajutor si consiliere legat de SBV, acest fapt pare sa fie atat necesar cat si recompensator. 7. REFERINTE

Barak, A., & Wander-Schwartz, M. (1999). Empirical evaluation of brief group therapy through an Internet chat room. Paper presented in S. A. King (Chair), Internet Support Groups: Group Therapy by E-mail and Chat, Symposium conducted at the annual convention of the APA, Boston. Retrieved December 2006, http://construct.haifa.ac.il/~azy/cherapy.htm Berners-Lee, T. J. (1997) Realising the Full Potential of the Web, Presentation at W3C Meeting, London, 1997/12/3. Retrieved December 15, 2006, from http://www.w3.org/1998/02/Potential.html Berners-Lee, Tim (1998). WWW The World Wide Web and the "Web of Life". World Wide Web Consortium. Retrieved December 15, 2006, from http://www.w3.org/People/Berners-Lee/UU.html Boase, J., Horrigan, J.B., Wellman, B. & Rainie, L. (2006). The Strength of Internet Ties. Pew Internet & American Life Project. Retrieved December 15, 2006, from http://www.pewinternet.org/pdfs/PIP_Internet_ties.pdf EuroStat (2004). The digital divide in Europe. Retrieved December 15, 2006, http://epp.eurostat.cec.eu.int/cache/ITY_OFFPUB/KS-NP-05-038/EN/KSNP-05-038-EN.PDF Fox, S. (2004). Older Americans and the Internet. Pew Internet & American Life Project. Retrieved December 15, 2006, from http://www.pewinternet.org/pdfs/PIP_Seniors_Online_2004.pdf Internet World Stats (2007). Internet Usage Statistics The Big Picture. World Internet Users and Population Stats. Retrieved December 15, 2006, from http://www.internetworldstats.com/stats.htm Jger, Th., Bradley, C. & Rasmussen, M. (Eds.) (2003). Violence Prevention in School Using the Internet: A European Perspective. Landau: Verlag Empirische Pdagogik. Jger, Th. (2006). Coping with School Bullying and Violence Using the Internet. Conference Report. Retrieved December 15, 2006, from

69

http://www.bullying-in-school.info/en/content/conferences/onlineconferences/conference-1-short-report.html Kahn, R.E. & Cerf, V.G. (1999). What Is The Internet (And What Makes It Work). Retrieved December 15, 2006, from http://www.cnri.reston.va.us/what_is_internet.html Kenji Kitao, K. & Kitao, S.K. (1996). World Wide Web (WWW). Retrieved December 15, 2006, from http://www1.doshisha.ac.jp/~kkitao/online/internet/art-www.htm Kummervold, P.E., Gammon, D., Bergvik, S., Johnsen; J.-A.K., Hasvold, T., Rosenvinge, J.H. (2002). Social support in a wired world: Use of online mental health forums in Norway. Nordic Journal of Psychiatry, Vol. 56, No 1, 59 65. Lenhart, A., Madden, M. & Hitlin, P. (2005). Teens and Technology. Pew Internet & American Life Project. Retrieved December 15, 2006, from http://www.pewinternet.org/pdfs/PIP_Teens_Tech_July2005web.pdf Madden, M. & Fox, S. (2006). Riding the Waves of Web 2.0.Pew Internet & American Life Project. Retrieved December 15, 2006, from http://www.pewinternet.org/pdfs/PIP_Web_2.0.pdf McMillan, S. J. (2002). Exploring models of interactivity from multiple research traditions: Users, documents, systems. In L. Lievrouw & S. Livingstone (Eds.), The handbook of new media: Social shaping and consequences of ICTs (pp. 163182). London: Sage. Morris, Merrill, and Christine Ogan, 1996. The Internet as a Mass Medium. Journal of Computer-Mediated Communication, Vol. 1, No. 4. Retrieved December 15, 2006, from http://jcmc.indiana.edu/vol1/issue4/morris.html Netcraft (2006). November 2006 Web Server Survey. Retrieved December 2006, http://news.netcraft.com/archives/2006/11/01/november_2006_web_server_ survey.html Network Working Group (1996). Architectural Principles of the Internet. Retrieved December 15, 2006, from http://www.ietf.org/rfc/rfc1958.txt Nielsen, J. (2006). Jakob Nielsen's Alertbox, November 6, 2006: 100 Million Websites. Retrieved December 15, 2006, from http://www.useit.com/alertbox/web-growth.html Minton, S.J. & O' Moore, A.M. (2004). A Review of Scientifically Evaluated Good Practises of Preventing and Reducing Bullying at School in the EU Member States. European Commission. Retrieved December 15, 2006, from

70

http://ec.europa.eu/justice_home/eucpn/docs/review_bullying_at_school_en .pdf OReilly, T. (2005). What Is Web 2.0? Design Patterns and Business Models for the Next Generation of Software. Retrieved December 15, 2006, from http://www.oreillynet.com/pub/a/oreilly/tim/news/2005/09/30/what-isweb-20.html Pew Internet & American Life Project (2006). Demographics of Internet Users. Retrieved December 15, 2006, from http://www.pewinternet.org/trends/User_Demo_1.11.07.htm Pew/Internet (2006). Internet Activities. Retrieved December 15, 2006, from http://www.pewinternet.org/trends/Internet_Activities_1.11.07.htm Rheingold, H. (1993). Virtual Communities: Homesteading on the Electronical Frontier. Online Version, retrieved December 15, 2006, from http://www.rheingold.com/vc/book Tim O'Reilly (2006-12-10). Web 2.0 Compact Definition: Trying Again. Retrieved December 15, 2006, from http://radar.oreilly.com/archives/2006/12/web_20_compact.html UNESCO Courier (2000). Tim Berners-Lee: The Web`s Brainchild Interview by Ethirajan Anbarasan, UNESCO Courier journalist. Retrieved December 15, 2006, from http://www.unesco.org/courier/2000_09/uk/dires.htm Webopedia: The Difference Between the Internet and the World Wide Web. Retrieved December 15, 2006, from http://www.webopedia.com/DidYouKnow/Internet/2002/Web_vs_Internet. asp Wellman,B., Quan-Haase, A., Boase, J. & Chen, W. (2002). Examining the Internet in Everyday Life. Keynote address (given by Barry Wellman) to the Euricom Conference on e-Democracy, Nijmegen, Netherlands. Retrieved December 15, 2006, from http://www.chass.utoronto.ca/~wellman/publications/euricom/ExaminigEuricom.htm#_ftn1 Wikipedia (2006). Internet. Retrieved http://en.wikipedia.org/wiki/Internet December 15, 2006, from

Wikipedia (2006). The history of the Internet. Retrieved December 15, 2006, from http://en.wikipedia.org/wiki/History_of_the_Internet

71

Wikipedia (2007). Semantic Web. Retrieved December 15, 2006, from http://en.wikipedia.org/wiki/Semantic_Web (12/01/ 2007). Zhao, S. (2006). The Internet and the Transformation of the Reality of Everyday Life: Toward a New Analytic Stance in Sociology. Sociological Inquiry, 76 (4), 458474.

72

COMBATEREA AGRESIUNII SI VIOLENTEI IN SCOALA (SBV) DE CATRE AUTORITATILE LOCALE


Agns Pradet Forumul Francez pentru Securiate Urbana, Paris 1. INTRODUCERE 2. DE CE SUNT AUTORITATILE LOCALE IMPLICATE IN DOMENIUL SBV ? 3. IN CE FEL DE ACTIVITATI DE PREVENIRE A SBV SE POT IMPLICA AUTORITATILE LOCALE? 4. PRINCIPALELE INTREBARI ALE AUTORITATILOR IMPLICATE IN DOMENIUL SBV 5. CONCLUZIE 6. REFERINTE

1.

INTRODUCERE

Forumul European pentru Securitate Urbana, un NGO cu 300 de autoritati locale, crede in implicarea autoritatilor locale in combaterea si prevenirea agresiunii si violentei in scoala (SBV). Acest capitol este rezultatul atat a experintei trecute a FESU si partenerilor sai in domeniu, cat si a rezultatelor unei conferintei online, parte a proiectului Visionaries-net (Violenta in scoala aplicarea inteligenta pe Internet a resurselor pentru tineri, finantat de Comisia Europeana prin programul Socrates/ Minerva). A doua conferinta online a proiectului Visionaries-net intitulata "Combaterea SBV de catre autoritati locale / regionale si-a propus sa sublinieze principalele aspecte pe aceasta tema. Timp de 4 saptamani, intre 24 octombrie si 18 noiembrie 2005, cei 34 de participanti din intreaga lume au facut schimb de experienta despre implicarea autoritatilor locale in combaterea si prevenirea SBV. Vom face referire la rezultatele acestei discutii pe intreg parcursul capitolului. Unul din aspectele conferintei online a fost posibilitatea oferita participantilor de a-si prezenta bunele practice in domeniul prevenirii locale a SBV. Vom incerca in acest capitol sa oferim un exemplu de practica pentru fiecare subiect abordat.

73

2. DE CE SUNT AUTORITATILE LOCALE IMPLICATE IN DOMENIUL SBV ?

Gandire globala pentru interventie locala


Interventia locala este importanta deoarece oamenii isi cunosc propriile orase si regiuni in care traiesc. Angajamentul cetatenilor fata de zona locala inseamna si ca acestora le-ar placea sa vada ca se iau masuri impotriva fenomenului si, lasand la o parte problemele legate de resurse, probabil ca ar fi pregatiti sa ajute la acest proces. Gandirea globala, este, totusi, la fel de importanta. In timp ce problemele identificate la nivel local au semnificatie pentru cei care traiesc in acea zona, multe dintre acestea se regasesc in alte parti, atat la nivel national, cat si international. O intelegere a felului in care problemele locale pot fi similare cu altele din alte parti inseamna ca mecanismele dezvoltate pentru combaterea problemei pot fi impartasite. Poate ca programele de prevenire a agresiunii in scoala din Bergen au relevanta pentru combaterea problemelor agresiunii indentificate in Paris, sau in Korea. Gandire globala pentru interventie locala in teritoriul pe care se afla scolile, de exemplu orasul; raspunderea la violenta nu cu violenta ci cu intelegere si comunicare (atat cu tinerii cat si intre adulti): asa este considerata in prezent o atitudine democratica, corecta si responsabila pentru a raspunde unui fenomen prezent in majoritatea oraselor in care o parte a tinerilor si prin urmare viitorul acelor orase datorita pierderii referintelor, identitatii si valorilor morale, trece printr-o criza profunda. Totusi, un numar mare de orase europene nu a asteptat zece ani pentru a deveni preocupat de si de a reactiona la acest fenomen. Experimente interesante au fost dezvoltate de catre autoritatile locale din cateva orase europene incepand cu sfarsitul anilor 80, acestea avand adeasea scopul de a creste nivelul de constientizare al elevilor cu privire la problema violentei si de a-ii incuraja pe acestia sa adopte un comportament adecvat si respectuous fata de colegii lor de scoala si fata de profesorii lor. Astazi, aflati in fata unei cresteri a agresivitatii in anumite cartiere si scoli ale oraselor lor pe care uneori nu o mai reusesc sa o controleze, politicieni, responsabili din cadrul municipalitatii cu educatia, securitatea si tinerii, precum profesori, asistenti sociali sau parintii elevilor cauta, mai mult ca niciodata, solutii si idei noi pentru a controla un fenomen care afecteaza intreaga comunitate sau pentru prevenirea acestui fenomen observat in vecinatatea lor.

74

Violenta in scoala este in primul rand violenta. Agresiunea si violenta in scoala (SBV) sunt parte a violentei din oras. Violenta in scoala nu poate fi abordata intr-un mod exclusivist, mai ales din mediile familiei si vecinatatii. Aceasta notiune de stabilire a porozitatii violentei pare destul de esentiala pentru justificarea implicarii autoritatilor locale. Pentru multi parinti si elevi, faptul ca scolile sunt relativ sigure ofera o usurare mica avand in vedere asteptarile raspandite conform carora scolile ar trebui sa fie sigure, si prin urmare nu ar trebui sa fie judecate la aceleasi standarde la care este masurata securitatea in alte locuri publice sau chiar private. Scolile sunt institutii controlate, spatii publice in care indivizii sacrifica o parte a libertatii indivuale in schimbul oportunitatii de a invata. Scolile ar trebui sa fie mai sigure decat alte locuri. Violenta in scoala este un fenomen social care s-a dezvoltat in anii 80 si 90, si care are doua origini: strada in primul rand, si apoi clasa. In ambele cazuri mass media a amplificat problema (vezi capitolul SBV: Rolul Mass Mediei). Acest termen violenta in scoala este ambiguu: prevenirea violentei de pe strazi in scoala, si reducerea violentei in scoala. Proiectele educationale locale au succes daca sunt organizate in colaborare cu proiectele municipalitatii, si dimpotriva, daca complementaritatea necesara a tuturor politicilor publice este organizata: familie, justitie, planificare la nivel de oras si tara, copilarie, sanatate, urbanism, arhitectura, camine, transport, servicii... Municipalitatile ar trebui sa dezvolte o abordare globala a problemelor de securitate urbana, si sa implementeze un plan de actiuni inter-disciplinare bazat pe reducerea riscului, consolidarea prevenirii sociale si teritoriale. Gandirea globala pentru interventia locala presupune ca guvernele locale si nationale sa isi complementeze interventiile. Daca acest concept este destul de usor de inteles, se pare ca in multe tari, relatia dintre autoritatile locale si guvernele nationale cu privire la rolul pe care fiecare ar trebui sa il joace fie nu este stabilita, fie nu este eficace sau eficienta. FIGURA 1: EXEMPLU DE RESPONSABILITATI IMPARTITE: DE LA NIVEL NATIONAL LA NIVEL LOCAL PORTUGALIA: ESCOLA SEGURA Cuvinte cheie: Prevenirea si lupta impotriva violentei in scoala; Comunitatea scolara; Comunitatea locala; Securitate la scoala; Delicventa minorilor. Istoric

75

Programul portughez Escola Segura a debutat in 1992, bazata pe un parteneriat intre Home Office si Ministerul Educatiei, pentru a combate cresterea numarului de acte de violenta in unele scoli, aflate in marile orase Lisabona si Setbal. Plangerile se refereau la furturi, talharii (asupra profesorilor, elevilor si personalului asistent), si vanadalism asupra echipamentelor, fie in interiorul scolilor fie in vecinatatea acelor scoli. Din 1992 pana in prezent, programul a fost consolidate si a implicat: - de la o interventie care avea drept obiectiv doar plangerile concrete din scolile problematice la o prevenire si o logica de apropiere pentru fiecare scoala (exceptand universitatile); - de la o interventie sprijinita de partenerii strict necesari Home Office/ Politie si Educatie / Scoli la o crestere progresiva a numarului de parteneri Consilii locale; alte entitati publice (de exemplu Ajutorul Social, Servicii, Tineri); asociatii ale societatii civile, ONG-uri, elevi, parinti, profesori, profesionisti din scoli; - de la o interventie axata pe autoritatea politiei la una axata pe autoritatea scolara, a carei responsabilitate trebuie impartita cu actorii locali. Locatie: Nivel national (coordonare generala), orase si scoli (coordonare locala) Scopul activitatii: - Evaluarea, prevenirea si lupta impotriva comportamentelor agresive, a delictelor si infractiunilor din cadrul scolii si vecinatatii acesteia. - Promovarea unei culturi de securitate care ar putea favoriza adoptarea procedurilor si atitudinilor civice pentru prevenirea violentei, in cadrul scolii. - Dezvoltarea partneriatelor si training-urilor, cu scopul de a creste gradul de constientizare al publicului pentru a asigura pe de o parte o privire si o rezolvare transversala a problemelor de securitate si pe de alta parte pentru a asigura implicarea intregii comunitati. - Cercetarea, analiza si luarea in considerare a informatiilor, promovarea studiilor (luand in considerare incidente violente grave, sentimente de nesiguranta si victimizare) pentru a asigura o evaluare obiectiva a amenintarilor precum si a actualizarii strategiei necesare. Actiunea pilot si coalitia: Coordonarea de catre Home Office impreuna cu Ministerul Educatiei, asigurata de reprezentantii nominalizati de ministerele respective (in prezent fiind redefinit). Cateva institutii s-au implicat: Politia pentru securitate publica Jandarmeria Agentia guvernamentala responsabila cu tinerii

76

Agentia guvernamentala responsabila cu lupta si prevenirea dependentei de droguri Confederatia comitetelor de parinti Asociatia nationala a consiliilor locale Autoritati locale Scoli Strategie: - Colectarea de informatii relevante cu privire la incidente violente in cadrul scolii, potrivit unei harti cu situatii. - Supraveghere vizibila si continua a politiei in jurul scolilor. - Facilitarea comunicarii prin statia Scoala / Politie, printr-o linie de telefon directa. - Stabilirea unui profil functional specific a politistului din Escola Segura. Se dovedeste a fi un instrument important pentru selectarea si instruirea acestor ofiteri. - Planificarea instruirii actorilor comunitatii scolare, acordand prioritate profesorilor pentru a-i pregati pentru controlarea si rezolvarea situatiilor de risc si pentru crearea unui climat sigur in cadrul scolii. - Realizarea unui sistem national si centralizat pentru inregistrarea, analiza si procesarea datelor. Acesta este necesar pentru analiza si evaluarea fenomenului de violenta din cadrul scolii. - Promovarea parteneriatelor cu universitati si organizatii guvernamentale si non-guvernamentale. - Comunicarea / distribuirea proiectelor si activitatilor dezvoltate printre altii de scoli, forte de securitate, parinti si consilii locale al carui scop poate fi adaptat la scopul acestui program. Evaluare: Programul a fost evaluat la initiativa Ministerului de Finante precum si a celorlalte doua ministere implicate in proiect. Au fost publicate doua rapoarte de evaluare; primul a fost rezultatul muncii unei echipe formate din inspectorate din cadrul celor trei ministere (Inspectoratul General al Ministerului de Interne, Inspectoratul Scolar si Administratia Financiara), si cel de-al doilea a fost realizat de un grup de lucru compus din agenti implementatori. Buget: Costul activitatilor a fost acoperit de promotori. Estimarea precisa a intregului cost nu este posibila deoarece acesta a fost impartit intre diferite institutii si pe diverse categorii de buget. Concluzii semnificative: - o caracterizare mai buna a actelor de violenta, care au loc in scoli sau vecinatatea acestora.

77

- cresterea calitatii si cantitatii informatiilor disponibile pentru scoala si comunitate locala in ceea ce priveste intrebari legate de securitate si aspecte conexe. - acordarea progresiva de responsabilitati si rezolvarea problemelor si subiectelor legate de securitate de catre comunitatea scolara. Obstacole si / sau lipsuri: Lipsa unui management logic pentru acest program, cu privire fie la modalitatea de coordonare fie la planificarea activitatilor, cuantificarea resurselor si evaluarea rezultatelor. Perspective: Redefinirea programului, aceasta este fundamentala pentru depasirea dificultatilor observate.

Fac parte autoritatile locale din comunitatea scolara?


Conceptul de comunitate scolara este folosit des dar definitia lui nu este aceeasi pentru toata lumea. Include comunitatea scolara persoanele care lucreaza in cadrul scolii dar care nu neaparat se implica direct in conflictele de violenta, in special personalul care nu preda (supraveghetori si angajati ai serviciilor sociale si medicale)? Include aceasta persoane care sunt din afara scolii dar care ar putea interveni in conflictele de violenta din scoala (politie, justitie)? In cadrul celei de-a doua conferinte online a proiectului Visionaries-net, fiecare participant a avut propria lui definitie pentru comunitatea scolara. Aceasta lipsa de unanimitate asupra definitiei intregii comunitati scolare nu trebuie sa fie un obstacol pentru stabilirea de parteneriate. Este esential ca parteneri locali principali sa fie implicati in rezolvarea problemei agresiunii si violentei in scoala. Cele mai bune interventii implica parteneriate intre grupuri care au perspective diferite si grade diferite de autoritate in ceea ce priveste o problema anume. Se face des distinctia intre in interiorul scolii si in afara scolii pentru a determina cine ar trebui sa fie partenerii locali implicati in rezolvarea si prevenirea agresiunii si violentei in scoala. Asa cum a declarat Maureen Logelain (din Bruxelles, Belgia), agresiunea poate avea loc si in cadrul scolii si in afara ei. Este nevoie de strategii de actiune diferite. In afara scolii, depinde mai mult de politie. In cadrul scolii, sunt de accord cu punctul de vedere de a lucra cu un expert din exterior. Cele mai bune interventii sunt acelea care implica comunitatea locala,

78

acei oameni care cunosc zona, problemele ei si care sunt actiunile care probabil vor avea un impact. In urma discutiilor a fost stabilita o lista de parteneri, care ar trebui sa fie implicati: - politicieni locali, fie din cei alesi fie responsabili din cadrul departamentelor de educatie, tineri, securitate si prevenire, mediere, justitie sau cele culturale si sociale; - comunitatea academica: elevii, profesorii si reprezentantii lor precum si personalul care nu preda dar care lucreaza in cadrul scolilor (supraveghetori si angajati ai serviciilor sociale si medicale); - autoritatile regionale si nationale preocupate de problema educatiei si bunastarii tinerilor la scoala si, mai general, in mediul urban; - asociatiile si societatea civila (asociatii socio-culturale si organizatii nonguvernamentale, precum si acelea care opereaza in domeniul educatiei, reabilitarii, consilierii sau medierii, si asociatii ale parintilor elevilor sau fosti elevi); - familia, in special pentru copiii mai mici (de exemplu cei aflati la varsta scolii primare); - colegii. Dupa cum a declarat Oana Mateescu (Fundatia Concept, Romania), in unele proiecte, cel mai eficient transfer de informatie si cunostinte este de la coleg la coleg. Metoda de ajutor prin intermediul colegului este un prim pas, mai ales pentru profesori, pentru a obtineinformatii reale, concrete si de actualitate unii despre ceilalti. Pentru implementarea oricarei strategii de prevenire, este bine sa existe o procedura clara care sa defineasca rolul si responsabilitatea fiecarei persoane, si rolul si responsabilitatea intregii comunitati 9 . In aceasta privinta, orice strategie de prevenire ar trebui realizata in contextul unui dialog democratic care sa respecte diversitatea culturala, sconomica si sociala a celor implicati. Este necesara o coordonare buna a activitatilor, pentru a evita birocratia si conflictul de interese. Instruirea protagonistilor ar trebui inclusa in acest proces.

Parteneriat local pentru prevenirea si combaterea violentei in scoala Consiliul Europei la Strasbourg (Franta) 2 - 4 decembrie 2002 Conferinta organizata de Congresul Autoritatilor Locale si Regionale din Europa

79

Este greu de determinat rolul jucat de fiecare nivel in scoala. Aceasta neclaritate nu este o garantie pentru eficienta. Intr-adevar, in acele circumstante nu este usor sa se stabileasca responsabilitatea fiecaruia. Una din dificultatile intampinate in unele tari este stabilirea unui partneriat cu anumiti actori sociali, de exemplu cu domeniul cercetarii (vezi capitolul: Noi forme ale agresiunii si violentei in scoala) FIGURA 2: EXEMPLU DE PARTENERIAT: CERCETAREA, UN PARTENER LOCAL FOLOSITOR LIVORNO ITALIA Elemente cheie: Chetionare / interviuri, scoala gimnaziala, aptitudini emotionale, aptitudini sociale, afectiuni. Istoric: Am decis sa investigam problema agresiunii pentru ca aceasta este o forma grava de abuz intre elevi. Gravitatea acestui tip de comportament este demonstrata atat de difuziunea sa (Fonzi, 1997) cat si de efectele sale pe termen lung. Copiii care ii agreseaza pe altii sunt mai predispusi decat colegii lor non-agresivi sa aiba probleme antisociale ca adulti si sa fie condamnati pentru infractiuni (Olweus, 1993; Coie & Dodge , 1995). In acelasi timp, experientele negative, fondate pe un amestec diferit de respingere, izolare si singuratate, pot influenta foarte mult atitudinile cognitive si credintele victimei si reprezinta un potential factor de risc pentru dezvoltarea lor ulterioara. Livorno poate fi considerat drept un oras mediu / mare aflat in regiunea Toscana si care nu este asa diferit fata de alte orase, fetele si baietii pot avea acelasi tip de probleme; am vrut sa stim in ce fel si in ce masura suntem implicati in aceasta problema. Nu a mai existat pana acum in Livorno o cercetare amanuntita despre problema agresiunii, care s-a dovedit a fi o problema relevanta in scolile noastre. Locatie: Am ales doua scoli aflate in zone diferite: una este in nordul si alta in centrul orasului. In acest fel acestea reprezinta feluri diferite de oameni si stiluri de viata. Primul cartier, numit Corea, a fost construit in anii 50 (case publice) si a fost tinta unui program amplu de reabilitare in ultimii ani, desi inca exista aspecte critice si probleme sociale. Al doilea cartier este centrul istoric: o parte din locuitorii sai apartin clasei de mijloc dar sunt si multi imigranti din tarile mai sarace. Obiective: Agresiunea este caracterizata de faptul ca este o interactiune sociala intre un copil si un grup de copii care in mod intentionat ranesc alt copil sau alt

80

grup de copii. Aceasta relatie dezechilibrata se poate manifesta in contexte si situatii diferite. Este important sa fie cunoscute toate aspectele agresiunii pentru a putea ajuta toate fetele si toti baietii care sunt implicati in acest fenomen. Agresiunea este o combinatie de elemente care implica nu numai victima si agresorul, ci si toate fetele si toti baietii din apropierea lor. Pilot: Comuna din Livorno CIAF (Centro Infanzia Adolescenti, Famiglie) Edda Fagni Coalitie: Comuna din Livorno, Universitatea din Florenta (Dep. Psihologic), scolile gimnaziale din oras Strategie: Chestionare si interviuri, analiza si socializarea rezultatelor Sunt patru instrumente: - chestionar despre competenta sociala (Olweus 1978, in Menesini, Ciucci si Tomada, 1997); - SPI-R Inventar de Personalitate Seattle, Greenberg (Tani si Schneider, 1998) care analizeaza anxietatea, problemele comportamentale, depresia si ranirea corporala; - chestionar care analizeaza inteligenta emotionala (Schutte, 1998); - doua instrumente care analizeaza capacitatea de recunoastere a emotiilor si capacitatea de controla emotiile unei persoane (Caprara, 2001). Aceste instrumente au fost alese de Ersilia Menesini si Simona Pagnucci, care reprezinta Universitatea din Florenta. Simona Pagnucci impreuna cu cativa colaboratori au impartit chestionarele in clasa dar fara a fi prezenti si profesorii. Fiecare chestionar a fost anonim. Chestionarele au fost analizate de Simona Pagnucci si doi studenti de la universitate care isi finalizau studiile. Buget: 4.800 de Euro pentru cercetare. Costurile pentru tiparirea rezultatelor cercetarii nu sunt inca cunoscute Impact semnificativ: Activitatile de planificare si oragnizare promovare si comparare a rezultatelor. Vom propune cateva activitati pentru controlul si prevenirea agresiunii in scoala. Aceste activitati vor implica toate clasele participante la cercetarea noastra.

81

Conventii cu scolile si profesorii. Intr-adevar, toti profesorii inteleg importanta acestor investigatii pentru a cunoaste relatiile copiilor. Obstacole si / sau insuficiente: Limitarea analizei Suntem satisfacuti de aceasta prima etapa, dar pentru a cunoaste in intregime realitatea fetelor si baietilor din Livorno trebuie sa implicam mai multe scoli. Perspective: Marirea zonei de cerectare si interventie, folosind strategii adecvate

3. IN CE FEL DE ACTIVITATI DE PREVENIRE A SBV SE POT IMPLICA AUTORITATILE LOCALE?

Autoritatile locale pot pune subiectul in discutie la nivel local


Acest punct a fost subliniat de patricipantii la cea de-a doua conferinta online. In primul rand, autoritatile trebuie sa ii convinga pe altii sa actioneze. Acesta inseamna mobilizare si convingere. Este important ca parintii si profesorii sa fie instruiti pentru a recunoaste cazurile de agresiune si pentru a atrage atentia si a interactiona cu autoritatile locale (servicii sociale, politie). Este vorba despre: - oferirea informatiilor despre primele semne ale agresiunii si violentei si observarea caracteriscilor obisnuite ale fenomenului de agresiune si violenta in scoala. In proiectul realizat in Livorno prezentat de Fabio Ferronni (Livorno, Italia), scopul este o instruire la comun (directori, profesori, parinti, servicii sociale, si politie) pentru a da instrumentele necesare pentru interpretarea acestei probleme si pentru obtinerea unei strategii de interventie coerente si integrate impotriva SBV; - stimularea cooperarii intre toti partenerii, in cadrul si in afara scolii. Aici, una dintre intrebarile ramase fara raspuns este cum se poate intra in legatura cu scoala de vreme ce combaterea agresiunii poate parea o provocare mare pentru inceput? Participantii au adoptat diferite strategii de abordare. Una dintre ele consta in demararea colaborarii cu un proiect usor, si apoi sa se faca progrese. Sander Flight (DSP-group, Olanda) a spus ca: Conform strategiei noastre de abordare, incepem intotdeauna cu o discutie cu principalii si putinii profesori implicati. Principalul punct de discutie se refera la

82

modul in care se vor aduna informatii despre ceea ce se intampla cu adevarat. In majoritatea cazurilor, acestia vor indica o problema frecvent intalnita (de exemplu furtul telefoanelor mobile) si acesta este punctul de plecare. Dupa doua luni de monitorizare, facem o analiza a problemei (cat, unde, cand, de catre cine?) si ne gandim la o solutie de rezolvare. Dupa aceea, se poate trece la alte incidente, precum talharie, vandalism sau chiar agresiune. O alta solutie poate fi sa se gaseasca una sau doua persoane cheie din cadrul scolii cu care sa se colaboreze. Christine Boeckmann (NGO Miteinander. Germania) a spus Eu prefer sa nu imi irosesc timpul si energia cu profesorii refractari sau conditii proaste de lucru. In schimb, incerc sa incurajez si sa sprijin profesorii deschisi catre schimbare sau cooperare, chiar daca sunt doar cativa sau doar unul. Cand acestia isi schimba cu succes comportamentul si / sau metoda de predare, altii vor observa si vor incepe sa puna intrebari... Tamar Hosennen (National Coalition Building Institute, Elvetia) a vorbit despre castigarea increderii, mai ales ca exista o gama larga de programe, teorii sau strategii pentru prevenirea agresiunii si violentei in scoala. Cu toate acestea, o relatie bazata pe incredere individuala ar putea fi fragila, mai ales cand una din parti pleaca. Agns Pradet (Forumul Francez pentru Securitate Urbana, Franta) a argumentat plecarea institutiilor poate ruina toata munca realizata pana atunci.

Autoritatile locale pot fi parteneri pentru actiunile de interventie


Autoritatile locale pot ajuta la rezolvarea problemei. Aceasta inseamna sa fie implicate in actiunile de prevenire a agresiunii si violentei in scoala. Aceasta se refera la diferite actiuni pe care autoritatile locale le pot intreprinde. Acest subiect va fi discutat in urmatoarele paragrafe. Este de comun acord admisa divizarea metodelor de prevenire a violentei in scoala in trei module: Programe bazate pe management scolar. Aceste programe au drept scop stabilirea politicilor de disciplina din cadrul scolii si a procedurilor care afecteaza comportamentul elevilor, creand scoli alternative, si dezvoltand relatii de colaborare cu politia si agentii guvernamentale. Modificarea mediului. Aceste programe se concentreaza fie asupra mediului social fie asupra celui psihic. Acesta include instalarea CCTV

83

(circuit inchis de televiziune) si angajarea de paznici de securitate, precum si proiecte la scara mai mare ca realizarea de programe dupa terminarea orelor si marirea sau micsorarea masurilor scolare. Programe bazate pe educatie si programa. Aceste programe au drept scop instruirea elevilor asupra aptitudinilor de controlare comportamentala si aptitudini de rezolvare non-violenta a conflictelor.

Nu exista o solutie care sa acopere toate aspectele. In cea de-a doua si a treia saptamana a conferintei s-a discutat despre actiuni care pot fi intreprinse la nivel local si de catre autoritatile locale. Temele de discutie alese pentru cea de-a doua saptamana a conferintei au fost inspirate de aspecte aparute in cadrul discutiilor din prima saptamana: 1. Instruire, intrucat este una din primele si cele mai usoare actiuni care pot fi intreprinse; 2. Mediere deoarece este o activitate realizata in mod obisnuit; 3. CCTV pentru ca este o activitate precisa care poate fi dezvoltata din ce in ce mai mult.

Instruire

Instruirea este unul dintre raspunsurile obisnuite la intrebarea: cum pot fi profesorii, elevii sau parintii sensibilizati si alertati la o problema pentru a o recunoaste atunci cand o intalnesc? Este primul pas pentru trezirea unui interes comun, pentru acordarea de instrumente comune pentru interpretarea problemei si pentru realizarea unei strategii de interventie coerente si integrate impotriva SBV. Instruirea poaate avea un grup tinta specific (parinti, profesori sau elevi) sau un grup tinta amestecat compus din profesori, directori, si parinti Alegerea depinde de natura problemei si de context si de ceea ce se asteapta sa se obtina in urma instruirii. Autoritatile locale nu sunt des implicate in instruiri continue ci mai degraba in actiuni sporadice. Rezultatele discutiilor din cadrul celei de-a doua conferinte online arata ca exista cateva obiective ale instruirilor: - de a determina persoanele sa reflecte asupra SBV; - de a identifica diferitele tipuri de SBV si de a creste gradul de constientizare a SBV; - de a invata despre sursele si consecintele SBV;

84

- de a studia caracteristicile agresorilor, victimelor si a observatorilor pasivi; - de a reflecta asupra si de a discuta cu altii despre propriile experiente legate de problema si de strategiile de rezolvare a SBV; - de a studia diferite metode de abordare pentru rezolvarea SBV si combaterea efectelor sale; - de a afla despre diferentele si asemanarile dintre metodele de rezolvare a SBV in alte tari (in societate, scoala etc.); - de a aplica strategiile care au fost predate in cadrul cursului si de a le discuta cu alti participanti. FIGURA 3: EXEMPLU DE PROGRAM DE INSTRUIRE: HILDESHEIM GERMANIA, FAIR TRUST Elemente cheie Intruniri, prevenirea violentei, scoala, socializare Istoric Bazele acestui proiect se regasesc in grupul de lucru Impotriva violentei in scoli a consiliului de prevenire a criminalitatii al primariei din Hildesheim. Scopul a fost alcatuirea unei echipe care sa includa reprezentanti ai biroului local pentru tineri, ai politiei locale si a scolii implicate. Locatie: Hildesheim, Germania Obiective Scopul este promovarea socializarii si acceptarea normelor precum si posibilitatea schimbarii perspectivei, cresterea empatiei si a introspectiei. In plus, ar trebui sa existe o perioada de experimentare in cadrul careia participantii sa isi poate corecta singuri comportamentul. De asemenea, exista un accent pus pe invatarea tehnicilor de aparare retorica. Pilot Biroul pentru Tineri din Hildesheim, departamentul pentru tineri (Jugendamt Hildesheim, Fachdienst Jugendarbeit) Coalitie Actori: un reprezentant al departamentului social-educational al Biroului pentru Tineri din Hildesheim, un profesionist din cadrul politiei din Hildesheim, un profesor pentru fiecare clasa Strategie Concept: activitatea implica aplicarea de concepte teoretice si practice despre subiect, valori si norme sensibilizare sociala. In instruiri speciale participantii vor invata despre tipuri de comportamente alternative si

85

cum sa isi corecteze comportamentul. Conceptul instruirii: definitii, exepriente in domeniul violentei si asteptari. 1 zi: valori si norme (sensibilizare, definitii, empatie); 2 zi: alternative la violenta (introspectie, rolul agresor victima, exercitii de comunicare); 3 zi: promovarea increderii de sine (conditionare, stabilizare, si constintizare a experientei). Grup tinta: elevi in clasa a 12 a, cu o rata mare de straini. Nivelul de actiune: licee, departamentul pentru tineri, politie Instrumente: prezentarea subiectului, vizualizarea comportamentului, jocuri de rol despre comportamentul agresorului si victimei. Durata: proiectul dureaza 3 zile, pentru fiecare din cele 5 lectii. Pentru fiecare nivel scolar vor fi implementate 6 proiecte. Pe durata unui an vor fi prin urmare 18 zile de activitati, fiecare cu 2 actori. Asta inseamna ca proiectul nu implica costuri mari. Comunicare: Consiliul pentru Prevenirea Criminalitatii din cadrul primariei din Hildesheim Actiuni colaterale: cateodata un professor cu functie de consilier ia parte la proiect. Buget Costul fiecarui proiect este de aproximativ 100 de Euro. Proiectul este finantat de departamentul pentru tineri al Biroului pentru Tineri. Impact semnificativ Proiectul a fost evaluat in cadrul unei disertatii a unui student de la Universitatea din Hildesheim. Rezultatele arata o descrestere semnificativa a agresivitatii, demonstrata statistic. In plus, numarul agresorilor si victimelor a scazut. Elemente de succes Succesul poate fi multiplicat datorita faptului ca profesorii au de a face in continuu cu problemele abordate de proiect, si cand au loc schimbari reale Obstacole si / sau insuficiente Nevoia de implementare a acestui proiect este mai mare decat resursele umane disponibile. Locatie Germania, Lower-Saxony, Hildesheim

86

Mediere

Medierea in scoli are drept scop reducerea sau oprirea conflictelor dintre doua persoane in cadrul scolii. Conflictul poate sa fie intre doi elevi, doi profesori, un profesor si un elev, un profesor si un parinte. Medierea ii ajuta pe ambii participanti la conflict sa clarifice situatia si printr-o intelegere reciproca sa se gaseasca solutiile posibile pentru satisfacerea ambelor parti implicate in conflict. Procesul de mediere este considerat de succes daca ambele parti sunt satisfacute de rezultat si daca invata ceva din acea situatie. Medierea se bazeaza pe adeziunea libera a protagonistilor, sau asa cum o numesc unii participanti o intelegere voluntara. Bunavointa este unul dintre principiile de baza ale medierii si atunci cand este ignorata medierea isi pierde rolul si scopul a spus Nada Glusic (Ljubljana, Slovenia). De asemenea, este definita de garantarea unei anumite neutralitati, impartialitati si confidentialitatii. Este medierea scolara o alternativa fata de alte masuri, in special fata de masurile disciplinare si penale? Pentru unii participanti raspunsul este da. Iata trei roluri ale medierii scolare in legatura cu masurile disciplinare: Medierea este oferita elevilor ca o alternativa la masurile disciplinare daca elevii au succes in procesul de mediere, masurile disciplinare nu se mai aplica; Dupa darea unei masuri disciplinare, medierea este oferita ca o oportunitate pentru ameliorarea relatiei, dar are efect asupra masurii disciplinare; O masura disciplinara este data, si dupa aceea medierea este oferita si daca are succes, masura disciplinara nu mai este aplicata.

Pentru alti participanti medierea nu este o alternativa la procedurile disciplinare sau penale. Potrivit lui Louis Leblevec (La Rochelle, Franta), medierea nu rezolva problemele in locul protagonistului si nu inlocuieste autoritatea corespunzatoare (fortele de politie sociale, justitia, lucratori sociali. Mediatorii pot fi profesionisti, dar nu numai asa, cum este cazul medierii intre colegi de catre colegi. Medierea de catre colegi este introdusa in scoli pentru a incuraja si dezvolta aptitudinile elevilor de a rezolva probleme intr-o maniera de toleranta si constructiva. Este procesul in cadrul caruia un conflict, o cearta sau o neintelegere are loc intre cel putin doi elevi. Ambele parti trebuie sa fie dispuse sa rezolve

87

situatia intr-un mod calm, tolerant si productiv care poate duce la un voluntariat concret si o decizie responsabila. Ambele parti sunt de acord sa rezolve conflictul prin comunicare. Pentru a ajunge la o solutie este nevoie de un al treilea coleg, neutru, care prin diferite cunostinte, aptitudini si tehnici ajuta la explicarea punctelor de vedere diferite, exprima dorintele participantilor si trebuie sa afle cele mai bune solutii. Mediatorul este a treia parte care faciliteaza dialogul intre protagonisti, rezolvarea conflictului depinde in continuare de cele doua parti implicate in acesta. Cele cateva misiuni ale mediatorilor sunt: ajutarea elevilor aflati in conflict, clarificarea scopurilor, mijloacelor si posibilitatilor lor, asistarea lor pentru a intelege si a lua in considerare varianta celuilalt si in final sa exprime decizii clare, acceptabile pentru ambele parti. Una din componenetele medierii de success este dezvoltarea retelei intre toti partenerii care sunt preocupati de rezolvarea agresiunii si violentei in scoala. Lucrarea in cadrul unei retele garanteaza difuziunea cazului de conflict atat in scoala cat si in afara ei. Aces fapt poate fi fundamental atunci cand un conflict nu poate fi rezolvat de catre mediator care atunci trebuie sa alerteze autoritatile corespunzatoare. Dupa cum a mentionat Louis Leblevec (La Rochelle, Franta) o mare parte din situatiile intalnite de mediatori sunt rezolvate datorita muncii in retea. FIGURA 4: EXEMPLU DE MEDIERE SCOLARA SAINT-GILLES, BELGIA Elemente cheie: Mediere scolara/ tineri/ prevenire si insotire Locatie: Elevi ai tuturor scolilor din Saint-Gilles (scoli locale sau confesionale) si elevi care traiesc in Saint-Gilles dar merg la scoli in afara orasului (aceste doua conditii sunt acceptate cu usurinta de mediatorii scolari). Obiective Raspunderea la solicitarile elevilor Pilot Contractul de securitate si prevenire (SPC) al Saint Gilles are doi mediatori, al caror birou se afla in cadrul Misiunii Locale pentru Tineri (YLM). Coalitie Mediatorii scolari lucreaza in colaborare cu alte parti ale planului de actiune stabilit in contractul de securitate si prevenire in ceea ce priveste

88

situatii deosebite (consultarea diferitelor departamente: asistenta legala, medierea sociala, educatori ai strazii) sau pentru situatii de munca colective (intalnirea cu personalul contractat pe teme diferite, intalniri pentru lucrul pe planul de actiune al implicarii scolii organizat de primarul insarcinat cu educatia publica, si colaborare cu comunitatea locala pentru campanii de informare. Strategia de implementare: Prin urmare, mediatorii scolari sunt externi fata de institutiile educationale. Colaborarea intre mediatorii finantati de SPC si mediatorii aflati in cadrul scolilor are loc: atunci cand problema este mai puternic inradacinata in dinamica interna a scolii, si mediatorii interni nu o pot rezolva (ei sunt finantati de comunitatea franceza, a politicilor discriminatorii pozitive sau din fondurile scolii). Cand problema reprezinta un conflict important (si ambele parti au solicitat-o) atunci mediatorii externi se pot ocupa de ea. Deoarece aceste criterii nu sunt exclusiviste unele fata de celelalte, interventia mediatorului scolar a SPC se poate de asemenea baza pe o dorinta explicita si o solicitare din partea unui tanar. Ei se transforma in indivizi de serviciu, la care tinerii pot merge sa isi expuna problemele (in special cele legate de scoala). Acest serviciu este disponibil Lunea de la 9 la 12, Miercurea si Joia de la 2 la 4.30. Persoanele interesate pot de asemenea sa sune si sa isi faca o programare. Aceasta cerere de informare este mai importanta la inceputul anului scolar decat la sfarsitul lui, datorita sitautiilor legate de acesta perioada (refuzul inrolarii, recurs la decizia unei intalniri de personal). O data iesite la iveala problemele, in special in timpul serviciului, mediatorii scolari pot intreprinde actiuni colective precum sesiuni de informare (pe diferite teme ca structura educationala, consiliere, dificultati scolare, finantari) sau intalniri de exemplu intre cativa tineri si membrii centrului psiho-medico-social. Tot ei sunt responsabili si cu asigurarea repercursiunilor asupra marturisirilor la alte nivele, mai ales in timpul participarii la diverse colocvii. In urma interventiei mediatorilor scolari, sunt realizate diferite pachete informationale legate de scoala (in special legate de datoriile scolare si de lipsurile din acest domeniu). Buget : Planul de actiune al mediatorilor scolari (2 mediatori + cheltuieli de implementare) este finantat de Region of Brussels-capital in cadrul contractului de securitate si prevenire al orasului Saint-Gilles. Impacte semnificative Cele mai frecvente cereri (cel putin de-a lungul acestor patru luni, de vreme ce cererile prioritare variaza in functie de perioada anului) sunt:

89

consiliere scolara, proiecte de viata (28 de cazuri), informatii despre educatie (25 de cazuri), diverse despre scoala si educatie (17 cazuri) si apel impotriva deciziilor luate de catre personalul scolii (15 cazuri). Statisticile realizate de serviciul de mediere ne dau cateva detalii despre tinerii cu care interactioneza. Din februarie pana in august 2002, din 110 persoane care au apelat la serviciu pentru probleme scolare: 64 erau baieti, 47 fete; 14 persoane erau in scoala primara, 72 in gimnaziu, 18 in liceu; 60 aveau varsta sub 18 ani si 50 aveau varsta cuprinsa intre 18 si 21. In afara acestor cazuri legate de scoala, mediatorii se mai ocupa ocazional si de unele cereri venite din partea adultilor (intrebari legate de instruire, asistenta administrativa, si sanatate). Cu toate acestea, are loc o reducere a activitatii in aceasta sfera. Perspective Serviciul comunitatii pentru mediere scolara isi va pastra activitatile (individuale si colective) in timp ce va dezvolta urmatoarele doua directii de lucru: - principala directie de prevenire colectiva: implementarea de campanii de informare pentru contribuabili sociali care intra in contact cu scolile publice (directori ai centrelor de activitati pentru tineri ). Aceste sesiuni de informare se axeaza in principiu pe dispozitiile legale asupra scolii si structurii educationale, deoarece acestea sunt complexe si intr-un proces contant de evolutie. - colectarea de informatii si cunostinte si trimiterea acestora catre autoritatile preocupate de astfel de teme precum perceptia contribuabililor sociali asupra factorilor scolari de succes sau esec (realizarea de chestionare, analiza raspunsurilor acestora, si sugerarea de posibile activitati in functie de rezultate) si asupra situatiei problematice a elevilor cu varsta peste 18 ani din sistemul scolar.

CCTV (camera video)

A pune sau nu camere video de supraveghere in si imprejurul scolii pentru combaterea violentei in scoala este o intrebare care nu poate fi evitata deoarece este una foarte sensibila. Presupunerea din spatele acestei idei este aceea ca probabilitatea de a avea loc violenta in scoala este mai mica daca exista camere video de supraveghere. CCTV (circuit inchis de televiziune) va fi cu siguranta introdus candva la scara mare. Chiar daca numarul scolilor care au introdus CCTV este extrem de limitat si este prezent in putine tari, numarul discutiilor la nivel politic privind introducerea CCTV in scoli este in crestere.

90

Autoritatile locale pot fi implicate in astfel de proiecte prin acordarea de aprobare, ajutor material sau uman, si prin finantare In prezent, preocuparile privesc mai putin problemele etice si mai mult eficienta reala a CCTV, chiar daca este admis faptul ca supravegherea excesiva poare ridica probleme de invadare a intimitatii acolo unde oamenii se asteapta sa o aiba (ca de exemplu in vestiare sau bai). In cel mai bun caz, CCTV poate fi doar o parte a solutiei. Monitorizarea tehnica sau chiar umana nu poate fi solutia unica si fundamentala. Una din probleme este aceea ca scolile pot privi CCTV ca o solutie sigura pe care se pot baza pentru prevenirea agresiunii fara a mai lua sau dezvolta alte masuri. Experienta participantilor la cea de-a doua conferinta online arata ca CCTV nu mareste siguranta elevilor de vreme ce acesta este introdus pentru ca asa doreste directiunea, si nu pentru ca elevii cred ca va aduce siguranta. CCTV este mai presus de toate o modalitate buna de obtinere a dovezilor dupa ce a avut loc fapta. Un raport al Politicii de Criminalistica Americane spune ca: Desi este bine cunoscut faptul ca camerele video sunt folositoare pentru dovedirea faptelor dupa ce au avut loc, alta utilitate ale diferitelor tehnologii de securitate din scoala sunt practic necunoscute. Cu alte cuvinte, un raport cuprinzator despre efectele camerelor de supraveghere din scoli nu a fost probabil realizat. Aceasta lipsa a informatiilor stiintifice si reale este regretabila. In acest context, factorii de decizie nu isi pot baza judecata pe o argumentatie verificata. Intr-adevar, nu exista multe informatii despre eficienta camerelor video, dar aceast lucru nu este valabil numai pentru scoli. O evaluare la scara larga a CCTV realizata in UK a aratat ca: Pe baza dovezilor evaluate in acest raport, CCTV nu poate fi considerat un succes. Costa foarte multi bani si nu a adus beneficiile anticipate. (...) Majoritatea schemelor evaluate nu a redus criminalitatea si chiar si unde a existat o reducere aceasta nu s-a datorat in mare parte sistemului CCTV; si acesta nici nu a facut oamenii sa se simta mai in siguranta, cu atat mai putin nu i-a determinat sa isi schimbe comportamentul. Folosirea CCTV trebuie sprijinita de o strategie care sa sublinieze obiectivele sistemului si felul in care acestea vor fi indeplinite.

91

Aceasta trebuie sa ia in considerare probleme locale de criminalitate si masurile de prevenire deja implementate. Nu trebuie sa existe foarte multe asteptari de la CCTV. Este mai mult decat o simpla solutie tehnica, necesita interventie umana pentru a lucra la eficienta maxima iar problemele cu care se confrunta sunt complexe. Daca este administrat corespunzator, are potentialul pe langa alte masuri si raspunzand unor probleme specifice de a ajuta la reducerea criminalitatii si de a mari gradul de securitate, precum si alte beneficii. Pentru ca acestea sa fie realizate, este nevoie totusi sa se cunstintizeze mai bine faptul ca reducerea si prevenirea criminalitatii nu sunt usor de realizat si ca solutiile prost concepute probabil ca nu vor functiona indiferent de investitie Se pare ca cel mai mare avataj al detinerii unui sistem CCTV in scoala este reducerea numarului de obiecte materiale stricate si a vanadalismului din scoala (si prin urmare eficient din punct de vedere al costurilor) dar asta nu inseamna neaparat un mediu scolar mai sigur pentru copii. Dar oare avantajele detinerii unui sistem CCTV cantaresc mai greu decat mentinerea sistemului si decat efectele negative si costurile? Sander Flight (DSP Groep, Olanda) a dat acest exemplu: O scoala a instalat 16 camere imprejurul scolii. Costurile au fost de 16.000 , dar sistemul a redus daunele cauzate de furturi. Anul trecut in scoala s-a furat in valoare de 40.000 . Deci in acest caz, beneficiile cantaresc mai greu decat costurile. Una din principalele griji in ceea ce priveste instalarea CCTV este legata de formele non-fizice si mai subtile de agresiune (precum cele verbale si sociale incluzand excluderea sociala). Daca CCTV ar fi instalat, acestea ar putea fi ignorate sau le-ar putea fi acordata mai putina atentie. Aceste tipuri de agresiuni ar putea deveni mai raspandite in scoli datorita dificultatii de a le detecta cu CCTV. Daca scolile vor implementa CCTV, este esential pentru acestea sa stie care sunt avantajele precum si potentialele efecte negative. Dupa cum a argumentat Linda Finger (SELF Center, Australia) scolile inca trebuie sa isi asume responsabilitatea pentru combaterea agresiunii si prin folosirea altor mijloace. Nu cred ca CCTV este un ingredient magic pentru prevenirea agresiunii ci este mai mult un instrument. Un instrument, care la fel ca oricare altul, are nevoie sa fie administrat. Intr-adevar, daca, de exemplu, datorita bugetelor mici, nu este nimeni disponibil pentru a urmari ecranele, si daca acest lucru se afla, camerele video si-ar putea pierde valoarea preventiva. Camerele nemonitorizate sunt unele dintre cele mai putin eficiente.

92

4. PRINCIPALELE IMPLICATE IN SBV?

INTREBARI

ALE

AUTORITATILOR

Cum pot obtine un diagnostic local asupra SBV ?


Adesea, in prezent, programele din scoli sau comunitati sunt inca initiate fara a sti exact care este problema. Acest fapt este cunoscut, criticat si luat din ce in ce mai mult in considerare de catre practicieni. Pentru a obtine un diagnostic, rapoartele politiei si ale angajatilor scolii nu sunt suficiente. Sander Flight (DSP Groep, Olanda) a povestit ca intr-o cercetare pe care a realizat-o Au fost intrebati daca incidentele au fost raportate personalului scolar sau chiar politiei. Aproximativ unul din sase incidente (15%) a fost raportat personalului scolar si aproximativ unul dintr-o suta de incidente a fost raportat politiei (1%). Prin urmare, se pare ca cercetarile vor fi intotdeauna o sursa mai buna de informare asupra realitatii decat celelalte doua. Dar daca sunt acceptate limitarile celorlalte surse (si daca sunt corectate cumva) pot fi si acestea folosite. El ne-a avertizat sa fim atenti ca putem pierde aproximativ 85% sau 99% din ceea ce se intampla cu adevarat. Totusi, o nota mai incurajatoare spune ca: cu cat este mai grav incidentul cu atat sunt mai mari sansele ca personalul scolar sau politia sa fie informati. Deci puteti folosi oricare din aceste trei surse pentru a vedea ce probleme trebuie rezolvate mai intai. Atata vreme cat stii ceea ce nu stii. Cercetarile au diferite beneficii: - rezultatele pot ajuta la cresterea gradului de constientizare despre problema agresiunii; - ajuta la motivarea si justificarea eforturilor de interventie; - pot identifica proportiile problemei si pot contribui la descoperirea problemelor cheie; - fac posibila evaluarea unui program pentru a vedea daca a avut succes sau nu; Cu toate aceastea, obtinerea mai multor informatii decat contin rapoartele politiei si ale personalului scolar poate fi foarte costisitoare. Dupa cum a explicat Oana Mateescu (Fundatia Concept, Romania), expertiza mea este in Stiintele Comunicarii, si stiu ca in acest domeniu cercetarea este deosebit de importanta, ca este necesara realizarea unei cercetari inainte de inceperea planificarii unui program si ca, pe de alta parte, sunt multi cei care spun ca nu exista bugete pentru aceasta activitate. Se pare ca fiecare disciplina are factorii ei de constrangere.

93

O prezentare facuta de Prof. Peter Smith la conferinta OECD Rezolvarea Agresiunii si Violentei in Scoala, sumarizeaza cateva metode care sunt aplicate pentru stabilirea conditiilor in care au loc agresiuna si victimizarea in scoala: - rapoarte ale adultilor (profesor si parinte): adultii sunt numai partial constienti de ceea ce se intampla datorita valorilor limitate; - rapoarte personale: foarte folosite in chestionarele anonime, e.g. Olweus; - nominalizari ale colegilor: poate cea mai de folos metoda pentru munca in cadrul clasei; - observatii directe: evitarea realizarii de rapoarte dar este dificila si consumatoare de timp; - alte metode: interviuri de profunzime, focus grupuri, rapoarte ale incidentelor, etc. Un aspect critic este acela de a stii diferentele dintre aceste metode si care este cea mai adecvata. Un sondaj ofera aceleasi rezultate in functie de cine solicita si colecteaza informatiile? In conformitate cu majoritatea conferintelor online, cea mai buna metoda sunt raportarile personale. Dupa cum a explicat Thomas Jaeger (ZEPF, Germania) in cadrul celei de-a doua conferinte online cea mai obisnuita forma pentru obtinerea de informatii sunt rapoartele personale ale studentilor; situatia optima este atunci cand sondajul in sine este supervizat de cercetatorii insasi sau studentii angajati care sunt prezenti atunci cand sunt completate chestionarele. Potrivit unui articol, Pellegrini, A. D., & Bartini, M. (2000), o comparatie empirica a metodelor de prelevare a conditiilor agresiunii si victimizarii in scoala Jurnalul Educatiei Psihologice, 92, 360-366: masurarea rapoartelor personale sunt este la fel de eficienta ca oricare alta metoda. Cred ca ar trebui sa fie baza oricarui studiu. Evaluarea observatorilor ar trebui de asemenea urmata odata cu masurarea rapoartelor personale. FIGURA 5: Punct de vedere despre sondajele online, de Sander Flight Aceasta este o modalitate buna de a ajunge la elevi (scoli gimnaziale). Ei petrec mult timp in fata calculatorului si se simt mai liberi pentru a spune adevarul. Poate chiar mai bine decat in cadrul clasei, ceea ce am incercat de asemenea. Principala intrebare, este , totusi, cum se poate ajunge la elevii potriviti? Ceea ce facem este sa realizam un sondaj si sa ii rugam pe profesori sa isi incurajeze elevii pentru a completa chestionarul fie la scoala fie acasa. Aceasta metoda functioneaza bine, atata vreme cat software-ul este sigur si oamenii pot introduce raspunsurile lor doar o data. Aceasta metoda online pentru masurarea problemelor din scoala are multe avantaje: este rapida, este amuzanta, este usor de repetat si rezultatele sunt disponibile imediat pentru analiza.

94

Un diagnostic de securitate bun poate dura intre 6 luni si 1 an pentru a fi complet. Aceasta analiza atenta permite dezvoltarea de strategii si planuri indreptate catre anumite grupuri tinta.

Cum poate fi stabilit un partneriat pe termen lung?


Definirea comunitatilor si dezvoltarea si sustinerea parteneriatelor nu sunt sarcini simple. Pot fi invatate foarte multe din succesele si esecurile trecute. Activitati importante care trebuie analizate sunt includerea parteneriatelor in cadrul comunitatii, intelegerea legaturilor intre problemele fundamentale, analizarea punctelor tari si ale bunurilor comunitatilor si indivizilor precum si a factorilor de risc, lucrul la analiza si procesul de planificare decat concentrarea asupra programelor care furnizeaza rezultate rapide, si luarea in considerare a finantarii si evaluarii. Primarii sunt plasati strategic pentru a face diferenta in aceste incercari. Acestia pot ajuta la identificarea si mobilizarea partenerilor cheie, pot autoriza dezvoltarea unui audit riguros de securitate care sa includa un plan de actiune cu obiective pe termen scurt si lung; pot aloca personal care sa implementeze, monitorizeze si sa evalueze planul, si sa fie intermediari pentru schimbul de experienta si bune practici. Dorinta de a coopera pentru rezolvarea agresiunii in scoala este adesea fructul unui proces indelungat. La inceput, scolile nu percep imediat urgenta si necesitatea unui astfel de ajutor si conexiuni. In plus, directorul scolii se poate teme ca problema se va raspandi si astfel poate fi ingrijorat ca problemele elevilor din scoala vor deveni publice si ca scoala ar incepe sa aiba o reputatie proasta a remarcat Thomas Jaeger (ZEPF, Germania). Procesul prin care parteneriatul pentru rezolvarea violentei in scoala devine formal este acelasi in cateva tari. Numai dupa cateva incidente grave din scoli si a unor discutii oarecum publice are loc implementarea mai frecventa de programe impotriva acestui fenomen in aceste scoli. Parteneriatul nu este formal in toate tarile. Cateva din ele pot aparea ca si exemple pentru altele. Intr-adevar, in unele tari, parteneriatele sunt aproape obligatorii in timp ce in altele nici nu intra in discutie. De exemplu, in Franta, multe orase au implementat ceea ce se numeste ceas educational, supervizat de un coordonator, in contexte care exista deja in oras si care par cel mai bine adaptate.

95

In Germania, prevenirea violentei la nivel municipal este bine organizata. In majoritatea comunitatilor mari exista consilii pentru prevenirea infractionalitatii in care reprezentanti din scoli, ai autoritatilor locale, departamentelor pentru tineri, politiei, etc., se reunesc si stabilesc planuri de activitati orientate catre problema. In Amsterdam, organizatia a fost impartita in doua nivele: In scoala si imprejurul scolii. La nivelul in scoala, se organizeaza doua intalniri pe luna, una pentru cei responsabili cu securitatea si una pentru directori. Cei responsabili cu securitatea vorbesc in principiu despre problemele curente si folosesc grupul pentru a discuta despre incidentele care au avut loc. Directorii vorbesc in principiu despre politici de securitate, cooperare cu alti (de exemplu cu politia) si despre finantare. La nivelul imprejurul scolii se organizeaza doua intalniri pe luna in cadrul carora doi reprezentanti ai nivelului in scoala se intalnesc cu reprezentanti ai guvernului local, politiei locale, departamentului local de sanatate, transport public, etc. acest nivel are mai putin succes: odata ce ai discutat problemele principale si (ai incercat sa) le-ai rezolvat, discutia poate fi lipsita de continut. Pe de alta parte, in Korea, exista probleme legate de organizarea unor intalniri regulate in cadrul scolii. Un aspect este fundamental pentru participanti: cum poate fi stimulat parteneriatul. Chiar si acolo unde exista un parteneriat structurat, ramane intrebarea legata de diferentele intre schema teoretica si aspectele practice? Mai presus de toate parteneriatul poate suferi din cauza lipsei unor parteneri.

Cum poate fi masurata eficacitatea diferitelor activitati?


Multe programe de prevenire dau semen de succes, desi scolile le implementeaza frecvent fara a avea o dovada a potentialului lor, de vreme ce datele empirice asupra eficientei lipsesc, colectarea unor astfel de informatii nu a fost considerata o folosire buna a unor resurse limitate. In prezent, pentru a creste probabilitatea succesului unui program, scolile isi reconsidera aceasta pozitie. De asemenea, in timp ce comunitatile se lupta sa isi sprijine scolile cu bugete in scadere, nevoia pentru evaluari suplimentare a crescut. Dar finantatorii nu vor acorda resursele necesare pentru programe, incluzand prevenirea violentei, fara o evaluare de calitate care sa le demonstreze eficacitatea si succesul. Pentru a determina ce tip de program, sau combinatie de programe, este cea mai buna pentru o scoala anume este nevoie de o evaluare a evenimentelor

96

din scoala, a elevilor si a resurselor. Cum poate fi stabilita o strategie de interventie care sa includa comunitatea si scoala pentru a identifica daca aceasta va face intra-adevar o diferenta? A evalua o activitate inseamna raspunsul fie la Instruirea, medierea sau CCTV reduc sau nu agresiunea si violenta in scoala? fie la cum functioneza? Evaluarile trebuie sa continue pe parcursul implementarii programului pentru a putea opera modificarile necesare pentru noi dezvoltari si pentru imbunatatirea rezultatelor. Astfel de evaluari pot fi folosite pentru sprijinirea cererilor de finantare pentru continuarea programului. Acest rezumat examineaza rolul evaluarii pentru intelegerea muncii in domeniul prevenirii violentei, si ofera consiliere pentru realizarea unei evaluarii de baza a programelor de prevenire a violentei din scoli. Dar acest aspect nu este bine stabilit de catre specialistul evaluator, fiind inca un subiect in discutie. Se pare ca: Intreaga scoala este definita diferit de fiecare cercetare; Nu exista o strategie consecventa folosita doar intr-un studiu. De la actiunile individuale intreprinse pana la cercetari, inclusiv masurari ale agresiunii;

Nu din cauza faptului ca ar exista un interes limitat pentru determinarea eficacitatii eforturilor de reducere a violentei in scoala, ci datorita faptului ca adesea exista resurse limitate pentru aceasta activitate. O observatie comuna a administratorilor scolari este aceea ca exista o justificare slaba pentru folosirea unor resurse putine pentru evaluare, cand fondurile ar putea fi folosite pentru implementarea de programe si servicii. In orice program de interventie, cele mai de baza intrebari puse sunt: - care sunt rezultatele programului si ce schimba? - care sunt calitatile programului care il fac sa functioneze sau sa fie eficient? - este programul eficient din punct de vedere al costurilor? Patru tipuri de baza de evaluare pot fi integrate in structura si programele existente in majoritatea scolilor pentru a putea raspunde la aceste intrebari. Acestea sunt evaluarea nevoilor, evaluarea rezultatelor, evaluarea procesului sau a monitorizarii, si analiza cost - beneficiu. Evaluarea nevoilor:

97

O evaluare a nevoilor (sau evaluare de formare) ajuta scoala sa determine nevoile sale in ceea ce priveste reducerea si prevenirea violentei. Multe scoli ar putea sari peste acest prim tip de evaluare crezand ca este suficient faptul ca stiu ca este nevoie sa faca ceva pentru reducerea violentei. Cu toate aceastea, punerea catorva intrebari mai intai poate ajuta scoala sa dezvolte o strategie mai eficienta pe termen lung. De exemplu: care este natura si gradul de raspandire al violentei si victimizarii la scoala sau in vecinatate? Care este impactul violentei asupra adaptarii copilului si a dezvoltarii mentale si a educatiei? Evaluarea rezultatelor:

Al doilea tip de evaluare se numeste evaluarea rezultatelor. Raspunde la intrebarea ce s-a schimbat datorita interventiei? A redus programul comportamentul, agresivitatea, delicventa sau violenta copiilor? A crescut programul gradul de prezenta al copiilor la scoala si performantele lor scolare? A dus la reducerea vizitelor disciplinare in biroul directorului? A dus la cresterea competentei sociale sau a imbunatatit aptitudinile sociale? Toate aceastea sunt intrebari adecvate pentru evaluarea rezultatelor. Definirea clara a scopului programului este esentiala pentru masurarea eficacitatii sale. Evaluarea procesului:

Evaluarea procesului incearca sa raspunda la intrebarea care sunt activitatile programului care au functionat cel mai bine si de ce? Este eficacitatea programului legata de calitatea corpului didactic, a numarului de ani de predare ai unui profesor, sprijinul administrativ puternic pentru program, scopul programului (de exemplu la nivel de clasa sau scoala) sau de implicarea activa a parintilor in implementarae si sprijinirea programului? Analiza cost - beneficiu:

Ultimul tip de evaluare de baza este analiza cost beneficiu. O analiza cost beneficiu raspunde la intrebarea este programul eficient din punct de vedere al costurilor? Poate include o evaluare a costului de implementare al programului per elev sau scoala, sau a cat este economisit prin program pentru alte costuri conexe (de exemplu pentru vandalism).

Cum pot fi implicate institutiile europene?

98

Agresiunea si violenta in scoala au devenit o problema globala in ultimii ani. Dupa cum a spus Mona O`Moore la primul Seminar European asupra Agresiunii in Scoala in cadrul conferintei OECD din Stavanger un raspuns global care sa fie atat unitar cat si coordonat este necesar10. Profitand de prezenta multor reprezentanti ai diferitelor tari europene, problema unui politici europene pentru prevenirea SBV a fost ridicata. Care ar fi asteptarile autoritatilor locale in acest domeniu? Ar insemna mai multi bani, mai multe schimburi de practici, sau un ghid european despre SBV? O politica europeana ar avea avantajul accelerarii procesului legislatiilor nationale, in special al celor care intarzie sa rezolve problema agresiunii si violentei in scoala. Dar in prezent nu exista o astfel de politica europeana specifica pentru majoritatea problemelor sociale si pare ca o astfel de reglementare legala nu va veni curand. Dreptul civil este un domeniu foarte nationalist, si politicile europene se concentreaza in prezent mai ales asupra reglementarilor comerciale, financiare, etc. Initiative internationale precum retele, cooperare, proiecte etc. pot inspira sau din contra pot descuraja pe altii sa realizeze astfel de activitati. Dupa cum a spus Thomas Jaeger (ZEPF, Germania), uneori exista idei deosebit de creative si inovatoare pe care nu le-am mai auzit inainte din simplu motiv ca nu vorbim aceeasi limba cu aceasta tara. Primul pas poate fi facilitarea participarii la platforme, precum forum-uri, conferinte etc., a unor grupuri tinta pentru ca acestia sa poata face schimburi de experienta. FIGURA 6: PUNCT DE VEDERE O RECENZIE A EVALUARILOR STIINTIFICE A PRACTICILOR DE SUCCES PENTRU PREVENIREA SI REDUCEREA AGRESIUNII IN SCOALA IN STATELE MEMBRE UE REALIZATA DE RETEAUA EUROPEANA PENTRU PREVENIREA CRIMINALITATII In termeni de legislatura si politici de instruire, este posibil sa spunem ca directivele recente si existente au ajutat la cresterea gradului de constientizare a problemei agresiunii in scoala.

99

Cu toate acestea, pot fi spuse foarte putine despre masurile mai eficiente pentru rezolvarea problemei. Pentru a intari politicile care exista in prezent in multe din statele membre ale UE, este necesara instruirea in continuare a persoanelor relevante si furnizarea de servicii de sprijin. In timp ce ar trebui, bineinteles, sa fie recunoscut faptul ca o politica nu functioneaza peste tot, succesul sau esecul directivelor legislative si de politici este probabil dependent de un numar de factori, inclusiv istoria sociala si culturala a statelor individuale si a regiunilor lor. Este totusi posibila recomandarea unui schimb mai mare de informatii intre state (ar trebui sa existe) atat la nivel oficial cat si privat, in ceea ce priveste politicile si eficienta lor, ceea ce ar trebui sa ajute la stimularea discutiilor celor care pot lucra. Schimbul de informatii, expertiza si chiar resurse la nivel european a facilitat dezvoltarea unei baze de cunostinte existente pe acest continent in ceea ce priveste intelegerea noastra asupra prevalentei comportamentului agresiv in scoli, dezvoltarea programelor de interventie, si abilitatea cercetatorilor de a informa legislatorii si factorii de decizie cu privire la acest fenomen. Comisia Europeana a jucat un rol activ si important prin reunirea cunostintelor si abilitatilor.

Potrivit lui Loius, un ghid multilingv despre practice europene ar fi un instrument bun pentru dezvoltarea unei retele. In plus, programele de schimburi de tineri nu ar trebui neglijate deoarece maresc viziunea pe care tinerii o au despre lume. Un ghid al programelor variate de schimburi de tineri existente la nivel european ar fi de asemenea foarte folositor. 5. CONCLUZIE

Intrebarea legata de ce autoritatile locale trebuie sa fie implicate in domeniul SBV este din ce in ce mai rar pusa, intrucat raspunsul este din ce in ce mai evident in fiecare tara europeana. Constransa sau voluntar, scoala solicita din ce in ce mai multe resurse externe. Comunitatea educationala a inceput sa prinda forma, la inceput in jurul personalului care lucra in aceleasi cladiri, apoi prin atragerea de profesionisti externi si institutii, precum autoritatile locale.

100

Lucrul cu parintii, grupuri de locuitori a fost multiplicat dar intotdeauna cu un punct slab datorita lipsei metodologiei si a persoanelor. In prezent, toata lumea este de acord cu principiul gandire globala pentru interventie locala chiar daca pare greu de pus in practica. Daca partneriatul local este privit astazi ca o modalitate sigura pentru combaterea SBV, se pare ca nu este asa usor de mentinut, deoarece adesea partneriatul este o problema de vointa individuala. Autoritatile locale sunt adesea jonctiunea intre diferiti parteneri; ei conving, coordoneaza, animeaza, initiaza Interventia autoritatilor locale este mare, si poate trece prin mai multe domenii precum training, mediere sau chiar camere de supraveghere. Indiferent de felul in care autoritatile locale aleg sa intervina, un aspect ramane si anume acela al evaluarii actiunii: are efect sau in ce fel influenteaza? Probabil ca in anii urmatori rolul autoritatilor locale in SBV va deveni mai pregnant. Va fi mai eficient daca se vor primi raspunsurile la putinele intrebari existente si de ce nu chiar de la Institutiile Europene.

6.

REFERINTE

The involvement of local authorities dealing with SBV: - Recommendation 135 on local partnership for preventing and combating violence at school, debated and approved by the Chamber of Local Authorities on 21 May 2003 - A Guiding Framework for Policy Approaches to School Bullying & Violence, by Mona OMoore, Trinity College Dublin - Report on Violence in Schools from the Analytical College of Urban Safety, (1993) - What are the Obligations of Local Authorities and Schools in Relation to Bullying?, A Discussion Paper based on the proceedings of an Anti-Bullying Network Seminar for Invited Delegates, held in Moray House School of Education at the University of Edinburgh, (2003) - Violence in schools a challenge for the local community, Local partnerships for preventing and combating violence in schools Conference 2-4 December 2002 Council of Europe Strasbourg (France) Council of Europe Publishing - Smith, Pepler & Rigby Eds. Bullying in schools: how successful can interventions be? Cambridge, Cambridge University Press, (2004),

101

School mediation: - Association for Conflict Resolution. (1996). Recommended standards for school-based peer mediation programs. Retrieved from http://acresolution.org - School Mediation Associates' web site - MEDIATION-EU.net, European network.

CCTV : - Crime Reduction Toolkits, Home Office, England - School Works Online Poll, what think students about CCTV and their safety? - Assessment of CCTV through Europe, Conference for local authorities by the European Forum for Urban Security, 2005

102

AGRESIUNEA SI VIOLENTA IN SCOALA: ROLUL MASS MEDIA


Monica Cugler & Oana Mateescu Fundatia CONCEPT, Bucuresti

1. 2. 3. 4.

INTRODUCERE MASS MEDIA SI SBV CONCLUZII REFERINTE

1.

INTRODUCERE

Acest capitol va discuta despre rolul pe care il joaca mass media in domeniul agresiunii si violentei in scoala. Capitolul va face o scurta prezentare a industriei mass media si a principalelor functii ale acestora. In plus, vor fi prezentate mass media cu care tinerii interactioneaza frecvent precum si care este rolul mass mediei in modelarea atitudinilor si comportamentului tinerilor. Vor fi discutate si cateva din rezultatele cercetarilor cu privire la efectele violentei din mass media si felul in care media influenteaza dezvoltarea sau prevenirea comportamentului violent al tinerilor. Capitolul va incerca sa faca o scurta prezentare a domeniului educatiei in cultura media si cum ar putea acest domeniu sa contribuie la cresterea gradului de constientizare despre acest fenomen si prevenirea lui. Capitolul este legat de cea de-a patra conferinta online, SBV: Rolul Mass Mediei, care s-a derulat in cadrul proiectului VISIONARIES-NET. Un rezumat al conferintelor online poate fi gasit la adresa http://www.bullying-inschool.info/en/content/forum-conferences/online-conferences.html A patra conferinta online din cadrul proiectului VISIONARIES-NET si-a propus sa reuneasca participanti din cateva tari europene interesati de felul in care agresiunea si violenta in scoala sunt raportate de catre mass media. Conferinta a gazduit de asemenea experti in domeniul SBV care au facut schimb de cunostinte si experiente, si care au furnizat consiliere profesionala despre cum ar trebui tratate informatiile despre SBV.

103

Subiectele conferintei au tratat rolul mass mediei in agresiunea si violenta in scoala, cum poate mass media participa la prevenirea SBV, in ce fel influenteaza reportajele media despre SBV dezvoltarea sau prevenirea SBV. Unul din scopurile conferintei a fost sa nu o restrictioneze la un grup limitat de experti ci sa includa o audienta mai mare formata din utlizatorii de Internet. In acest scop rezultate selectate ale conferintei au fost publicate pe un web log pe portalul VISIONARY pentru a informa utlizatorii despre conferinta si in primul rand pentru a continua discutiile cu un public mai numeros. Blogul conferintei este valabil la adresa http://blog.bullying-in-school.info/ 2. MASS MEDIA SI SBV

Scurta introducere in domeniul mass media


Mass media reprezinta principalele mijloace de comunicare care sunt folosite si destinate pentru a atinge o audienta foarte mare. Astfel, cuvantul mass media se poate referi la: Internet Televiziune Radio Ziare Reviste Scurt istoric Desi piesele de teatru jucate in Antichitate si cartile publicate in Asia in jurul anului 800 era noastra sau chiar mai devreme ar putea fi considerate drept primele mass media, datorita audientei mici atinse, aparitia oficiala a mass media este stabilita in jurul anului 1400 cand au aparut primele tiparituri in Europa. Merita sa subliniem faptul ca Johannes Gutenberg a tiparit in 1453, folosind tiparul, prima carte. Acesta masina a revolutionat felul in care materialele tiparite erau primite de catre public. Primul ziar a fost tiparit in limba engleza in anul 1620 deschizand astfel drumul catre industria care este astazi. In secolele 17 si 18 presa scisa s-a dezvoltat enorm. Anglia a fost prima tara care a emis un cotidian si de asemenea prima tara care a emis un ziar ce a devenit standardul profesionalismului jurnalistic the Times. Secolul 19 a adus fotografiile, telefonul, cinematograful si telegraful. Secolul 20 a reprezentat perioada in care mass media a atins stadiul ei curent de dezvoltare, ajutata fiind the marile descoperiri tehnologice. De

104

asemenea, acest secol a adus o inovatie in domeniul modalitatii de distribuire a informatiei formatul electronic, precum radioul si televizorul. O alta mare descoperire a secolului trecut in ceea ce priveste mass media a fost aparitia Internet-ului. WWW da posibilitatea oricui de a se adesa unei audiente globale. Inventia Internet-ului a permis stirilor de ultima ora sa faca inconjurul lumii in cateva minute. Aceasta crestere rapida a unor comunicatii instantanee si descentralizate este adesea considerata ca va schimba probabil relatia mass mediei cu societatea.

Principalele functii ale mass media sunt: - informare - publicitate - propaganda - divertsiment - educatie Efectele mass media au fost studiate timp indelungat. Denis McQuail, unul dintre autorii si cercetatorii de succes in comunicarea de masa, spune ca exista forme variate ale efectelor mesajelor mass media. Pot exista efecte la nivel institutional sau la nivel colectiv sau individual; pot exista efecte lente sau rapide, efecte normale, uzuale sau obtinute prin actiuni controlate. Unele din cele mai importante teorii care au fost studiate in legatura cu efectele mass media sunt descrise pe scurt in cele ce urmeaza: modelul hegemoniei mass media principala idee este aceea ca clasele dominante folosesc mass media si sistemul educational pentru a-si impune propria lor ideologie si propriile lor valori facand astfel din mass media instrumentul tendintelor hegemonice. Modelul spune ca mesajele transmise prin mass media au o influenta semnificativa asupra publicului (Gramsci, 1971) modelul dependentei oamenii depind de mass media in diferite feluri pentru ca ei fac parte dintr-un sistem social care nu poate functiona fara informatiile oferite de catre canalele de comunicare (De Fleur & Ball Rokeach, 1976) modelul Spirala Tacerii teoria spune ca mass media are in general o forta speciala de a influenta opinia oamenilor controland de fapt comportamentul lor. Cei care impartasesc punctul dominat de vedere (cel prezentat de catre mass media) vorbesc despre acesta spre deosebire

105

de altii care au o parere diferita dar pe care nu o exprima de frica ca ar putea fi marginalizati, sanctionati public (Noelle-Neuman, 1974) teoria comunicarii in doi timpi (sau teoria efectelor minime) informatiile transmise de catre mass media sunt trimise catre mase prin grupuri formate din lideri de opinie. Continutul mesajelor transmise prin mass media este explicat si distribuit catre altii de catre acei oameni care au acces mai mare la mass media si care au capacitatea de a intelege continutul media (Lazarsfeld & Katz, 1955) Cultivarea perceptiilor: cultivarea este masura in care expunerea la mass media, in timp, modeleaza perceptiile audientei ca de exemplu expunerea prelungita la violenta de la TV sau din filme poate afecta masura in care oamenii cred ca violenta in cadrul comunitatii este o problema, desi acesta credinta este conditionata si de alti factori (Gerbner, 1976) Teoria agenda-setting reprezinta intr-un fel generarea de catre mass media a gradului de constientizare asupra unor aspecte diferite (mai mult sau mai putin importante), astfel mass media putand sa influenteze si sa modeleze agenda publica. Agenda media este setul de subiecte discutate de catre sursele media si agenda publica sunt subiectele pe care publicul le considera importante (Miller, 2005). Teoria agenda-setting a fost introdusa in 1972 de catre doi savanti, Maxwell McCombs si Donald Shaw. Cei doi au studiat rolul mass media in campania prezidentiala din 1968 din Chapel Hill, Carolina de Nord si au descoperit ca media influenteaza publicul in privinta subiectelor la care sa se gandeasca. Studiul a influentat in mod deosebit domeniul comunicarii. Teoria explica corelatia dintre rata cu care mass media raporteaza un subiect si masura in care oamenii considera acel subiect important. Existenta acestei corelatii a fost demonstrata in mod repetat. In aceasta consta cel mai important efect al comunicarii de masa, abilitatea sa de a ne organiza lumea din punct de vedere mintal. Pe scurt, mass media nu reuseste sa ne spuna ce sa gandim, dar cu siguranta reusesc sa ne transmita la ce sa ne gandim." (Shaw & McCombs, 1972: 176)

Industria de divertisment media este o afacere mare In 2001, oamenii din intreaga lume au cheltuit 14 bilioane de dolari US mergand la filme. Cel mai mare sector media global, muzica, a atins in 2001 vanzari de 37 bilioane de dolari US, audienta in randul tinerilor fiind deosebit de mare. Jocurile video nu sunt cu mult in urma, vanzarile globale in 2002 au fost de aproximativ 31 de bilioane de dolari US.

106

Produsele mai complexe si mai educationale au fost abondonate de catre industria media in favoarea produselor usoare care aduc multi bani. Este foarte bine cunoscut, in special in industria comunicatiilor, faptul ca copii si tinerii reprezinta o piata uriasa. In septembrie 2000, un raport al Comisiei Comerciale Federale din US (FTC) a aratat ca corporatiile media din SUA ignorau cu buna stiinta avertismentele de vizionare proprii si marcau ca acceptabile programe violente pentru copii si tineri. Raportul arata ca exista un numar de practici standard (desi ilicite) pentru vanzarea de produse media destinate adultilor catre copii si tineri. De asemenea, s-a observat ca continutul programelor media diferite nu mai este marcat corespunzator pentru a creste profiturile si vanzarile. Raporturile urmatoare ale FTC au indicat ca indutrsia filmului si a jocurilor si-au imbunatatit practicile. Industria muzicala a facut progrese mici. Majoritatea etichetelor de pe produsele muzicale continua sa permita vanzarea albumelor cu continut violent explicit in cadrul programelor TV si in magazine fapt care are consecinte majore asupra copiilor cu varsta sub 17 ani. Mass media este fara indoiala in prezent principalul mijloc de exprimare culturala si comunicare. Multi spun ca impuscaturile intre tineri, agresiunea si violenta scolara exprimata de tineri sunt cumva legate de expunerea la continutul daunator din programele media. In sectiunea care urmeaza vom incerca sa aratam care sunt implicatiile influentei mass media asupra vietilor oamenilor.

Produse media consumate de tineri


Programe de televiziune Televiziunea este in prezent principalul media cu care interactioneaza oamenii. Un sondaj realizat de UNESCO in 1998 pe copii din 23 tari a aratat ca 91% din copii au un televizor in casa si nu numai in SUA, Canada si Europa, ci si in Statele Arabe, America Latina, Asia si Africa. Studiul Generatia M: media in viata tinerilor cu varsta intre 8- 18 ani realizat de Fundatia Kaiser Family in martie 2005, a aratat ca tinerii folosesc media in media 6 ore si jumatate pe zi. 81% din cei intervievati au spus ca intr-o zi obisnuita se uita la televizor in media 3 ore pe zi. Consiliul National al Audiovizualului din Romania a realizat un studiu in decembrie 2005 cu privire la comportamentul de vizionare al programelor audio-vizuale ale copiilor. Studiul a facut o analiza comparativa intre trei grupe de varste 7 - 10, 11 14 si 15 18 ani. Rezultatele au aratat ca pentru grupul de varsta cel mai mic cel mai vizionat program TV au fost desenele animate (24%) urmat de emisiunile pentru copii (10,5%). In cel de-al doilea grup de varsta cel

107

mai vizionat program TV au fost tot desenele animate (12%) dar urmat de filme (11%). Pentru ultimul grup de varsta au existat mai multe preferinte ca de exemplu filmele (12%), stirile (11%), programele de divertisment (9,5%). Muzica si videoclipurile muzicale Cercetari recente au aratat ca imaginile si versurile muzicale cresc in violenta si sunt totusi pe primul loc in topul preferintelor tinerilor. Sectorul muzical este una din industriile cele mai dezvoltate. De exemplu, distributia muzicii prin Internet s-a dezvolat foarte mult. Un studiu realizat in SUA de Pew Internet & American Life Project a aratat ca artistii si muzicienii percep Internet-ul ca un instrument care ii ajuta sa creeze, promoveze, si sa isi vanda munca. O alta cercetare realizata de aceeasi institutie a aratat ca 27% din utilizatorii de Internet spun ca download-eaza fie muzica fie fisiere video. Sursele folosite pentru downloadare sunt: retele de colegi sau servicii platite de muzica si filme, MP3 players, e-mail si mesaje instant, site-uri de muzica si filme, blog-uri si site-uri de recenzii online. Jocuri video Desi exista multe jocuri non-violente pe calculator si video, in ultimii ani jocurile video au devenit aproape sinonime cu violenta. Realismul ca din filme, combinat cu bugete de marketing enorme, a facut din acesta industrie a doua cea mai profitabila din lume. Tendinta curenta in jocurile video este de a pune jucatorii in pozitia personajelor negative si de a ii plimba prin fantezii criminale si de a castiga puncte pentru atacarea si omorarea observatorilor nevinovati. Site-uri web Violenta virtuala este de asemenea disponbila pe WWW. Copiii si tinerii pot downloada versuri violente (inclusiv versuri care au fost cenzurate in versiunile oficiale ale melodiilor), si pot vizita site-uri web care contin imagini si video clipuri violente. Multi copii vad aceste site-uri ca echivalentul online al fimelor inocente de groaza. Potrivit statisticilor numarul tinerilor care folosesc Internet-ul a crescut in ultimii ani si 87% din tinerii cu varsta intre 12 si 17 ani sunt online (Pew & Internet, 2005). Intre activitatile online preferate de catre tineri sunt mesajele instant (66%), downloadarea de muzica (64%) si creearea paginilor web personale (32%). Datele au fost prezentate in studiul Generatia M: media in viata tinerilor cu varsta intre 8- 18 ani realizat de Fundatia Kaiser Family in martie 2005. Tinerii si violenta din mass media

108

Prezentam mai jos cateva date statistice si declaratii publice cu privire la acest subiect:

Pana cand un copil ajunge la varsta de 18 ani, el sau ea va fi vazut la televizor (in medie) 200.000 de acte de violenta inclusive 40.000 de crime (Huston, Donnerstein, Fairchild, Feshbach, Katz, Murray, Rubinstein, Wilcox & Zuckerman, 1992). Copiii, cu varsta intre 8 si 18 ani, petrec mai mult timp (44,5 ore pe saptamana 6 ore pe zi) in fata calculatorului, televizorului si ecranelor jocurilor video decat pentru orice alta activitate din viata lor exceptand somnul (Fundatia Kaiser Family, 2005). Din 1950 si pana acum au fost realizate mai mult de 1.000 de cercetari asupra efectelor violentei de la televizor si din filme. Majoritatea acestor studii au aratat ca: copiii care se uita mult la programele de la televizor si la filme cu continut violent sunt mai predispusi sa manifeste un comportamnet, atitudini si valori agresive (The US The Senate Committee on the Judiciary, 1999). Asociatia Medicala Americana, Academia Americana de Pediatrie, Asociatia Americana de Psihologie, Academia Americana a Doctorilor de Familie si Academia Americana pentru Psihologia Copilului & Adolescentului afirma ca violenta din media afecteaza comportamentul copiilor (Congressional Public Health Summit, 2000). Copiii sunt afectati la orice varsta, dar copiii mici sunt mai vulnerabili la efectele continutului violent din media (Bushman & Huesmann, 2001). Copiii mici: o Sunt mai usor de impresionat o Fac mai greu distinctia intre fantezie si realitate o Nu pot discerne cu usurinta motive pentru violenta o Invata prin observare si imitare

Trebuie subliniat faptul ca violenta din programele de televiziune este in mod deosibit daunatoare pentru copiii mici (sub 8 ani) pentru ca ei nu pot face diferenta intre realitate si fantezie. Imaginile violente de la televizor si din filme pot parea reale copiilor. Ei pot fi traumatizati in urma vizionarii unor astfel de imagini. Programele media care prezinta violenta adesea nu arata si care sunt consecintele acesteia. Acest fapt este in mod special valabil pentru desenele animate, reclamele la jucarii si clipurile muzicale. Drept urmare, copiii invata ca sunt foarte putine sau chiar nici o repercusiune in urma comiterii unor acte violente (violenta poate fi prezentata fie intr-un context in care exista o poveste si un cadru stabilit sau in afara contextului asa cum este cazul noilor tehnologii precum permit de exemplu telefoanele mobile).

109

Copiii care sunt expusi la violenta din media sunt mai predispusi sa se manifeste violent si agresiv mai tarziu in viata, decat copiii care nu sunt expusi (Congressional Public Health Summit, 2000). Jocurile video violente ii pot determina pe tineri sa aiba ganduri, sentimente si comportamente mai agresive; si pot determina o descrestere a comportamentului de ajutor, empatic fata de colegi (Anderson, 2004; Gentile, 2003). Copiii care se uita mai mult la TV si se joaca mai multe jocuri video nu sunt expusi doar la mai mult continut violent al media, dar sunt mai predispusi sa se comporte agresiv cu colegii lor si tind sa asume tot ce e mai rau in interactiunea lor cu colegii (Buchanan, Gentile, Nelson, Walsh & Hensel, 2002). Violenta (omucidere, sinucidere, si trauma) este o cauza principala a mortii pentru copii, adolescenti si tineri adulti, mai raspandita decat bolile (The American Academy of Pediatrics, 2001).

Care este rolul mass media in SBV


Nu exista nici un dubiu ca mass media influenteaza viata tinerilor. Influenta media se refera la felul in care mass media in toate formele lor (programe de televiziune, filme, reclame, pagini de Internet si forme similare) afecteaza felul in care noi, ca audienta, ne comportam si actionam in viata de zi cu zi. A vorbi despre rolul mass mediei in SBV inseamna a vorbi despre influenta pe care mass media o are asupra copiilor si tinerilor. Exista multe teorii care incearca sa explice influenta media asupra audientei. Unele teorii sugereaza ca exista trei nivele ale modului in care audienta este influentata de textul media. Primul dintre acestea este implicarea primara, in care audienta se concentreaza numai asupra consumarii textului media. Al doilea nivel este atunci cand concentrarea audientei este impartita intre textul media si o alta activitate. Al treilea nivel este atunci cand textul media este undeva in fundal fara ca audienta sa se concentreze asupra lui. O alta teorie, care este probabil cea mai raspandita teorie asupra receptiei audientei, este modelul Utilizari si Recompense al lui Denis McQuail. Acesta subliniaza felul in care audienta consuma media. Primul motiv ar fi acela al nevoii de remodelare prin identificarea cu roluri si valori prezentate in media. Al doilea, este nevoia de interactiune cu alti oameni. Al treilea este nevoia pentru securitate. Media ofera o fereastra catre lume care permite educarea si colectarea de informatii. Un alt motiv este nevoia de divertisment. Un aspect al acestei teorii sugereaza ca audienta este activa atunci cand selecteaza continutul media. Totusi, aceasta ar insemna ca nu exista pasivitate in cadrul audientei. O

110

persoana poate de exemplu sa fie prea lenesa pentru a inchide televizorul si atunci consuma orice program media este disponibil. Un alt dezavantaj este acela ca aceasta teorie acorda foarte putina atentie efectelor pe termen scurt si lung ale mediei asupra audientei. Aceasta tema a fost de asemenea discutata in cadrul conferintei online SBV: Rolul Mass Mediei. Idea impartasita de participanti a fost aceea ca audienta are competente media si, in consecinta, foloseste media pentru a obtine anumite recompense. Membrii grupurilor tinta sunt constienti de nevoia lor de informare, sunt activi si folosesc media pentru a-si satisface aceste nevoi, ei evalueaza gradul de satisfactie si folosesc diferite media pentru satisfacerea acestor nevoi. Grupul tinta al unui canal media este considerat foarte important pentru a formula si trimite mesajul intr-un mod cat mai eficient. Fara a sti cui ne adresam nu stim cum sa ne adresam. Intelegerea grupurilor tinta, cunoasterea caracteristicilor lor si a nevoilor de informare ajuta la realizarea unei comunicari relevante. Legata de aceasta idee este aceea a identificarii canalului media cel mai popular in cadrul grupului tinta care trebui atins. Aceasta nu inseamna ca alte forme de media sunt ignorate, ci doar ca accentul major se pune pe primul pentru a atinge o audienta cat mai mare. Inainte de alegerea canalului media, trebuie definit mesajul din mai multe motive printre care si faptul ca exista teorii care spun ca canalul influenteaza credibilitatea mesajului.

Cum influenteaza violenta din mass media comportamentul agresiv / violent


Rezultatele multor studii arata ca exista o legatura intre violenta din mass media si comportamentul agresiv / violent. O revizie de cercetari realizata de Wartella in 1995 spune ca: "Au fost realizate mai mult de o mie de studii in Statele Unite si zeci in Europa pe acesta tema Analizand studiile si experimetele realizate de-a lungul deceniilor, aceasta revizie a ajuns la concluzia ca exista o legatura intre vizionarea violentei si comportamentul agresiv, o relatie care se mentine chiar si atunci cand sunt impusi o varietate de factori (de exemplu varsta subiectului, clasa sociala, nivelul edicational, comportamentul parintilor, atitudini fata de agresiune)..." (1995: 306) Intrebarea legata de violenta din media si influenta sa asupra copiilor este probabil cel mai raspandit domeniu de cercetare al influentei media. Studii de-a lungul a trei decenii, incepand cu anii 70, au aratat ca expunerea semnificativa la violenta din media creste riscul unui comportament agresiv la

111

anumiti copii si adolecenti. Cercetarile au aratat de asemenea ca stirile care prezinta crime violente pot traumatiza copiii. Potrivit Academiei Americane de Pediatrie (AAP), "Copiii sunt influentati de media ei invata prin observare, imitare, si adaptandu-si comportamentul " (2001: 1224). Un numar mare de cercetari sustin teorii care explica cum expunerea la violenta din media poate activa comportamente sau atitudini agresive la unii copii. Oamenii imita alti indivizi de la o varsta foarte frageda, si copiii mici invata multe aptitudini sociale prin observarea comportamentului altora (Bandura, 1977). Interactiunile sociale modeleaza comportamentul copiilor, dar observarea educationala este un mecanism puternic pentru achizitionarea de scenarii sociale de-a lungul intregii copilarii (Huesmann, 1998). Majoritatea cercetatorilor sunt de acord ca observarea educationala este probabil cel mai important process psihologic care subliniaza efectele violentei din media asupra comportamentului agresiv. Acelasi proces ar putea explica cum comportamentul pro-social prezentat in media ar putea incuraja comportamente pozitive ale copiilor (Friedlander, 1993; Harold, 1986; Mares, 1996). Principalele idei pe aceasta tema ar putea fi rezumate astfel: Unul din cele mai mari studii europene realizat in 1978 de Belson arata ca exista o relatie intre vizionarea violentei din media si comportementul grav, criminal al baietilor adolescenti (Belson, 1978); Daca copiii traiesc in camine si medii violente sunt mai predispusi sa fie influentati de violenta din media; Un rezultat important al cercetarilor experimentale este acela ca nu toti tinerii par sa fie afectati in aceeasi masura de continutul violent din media. Efectele par sa fie mai puternice la tinerii care sunt predispusi sa fie agresivi din varii motive sau la cei care au fost starniti sau provocati; Potrivit raportului US Public Health Service US Surgeon General Report expunerea la violenta de la TV este un factor aditional care joaca un rol la categoria factori de risc timpurii pentru cei care comit acte de violenta la varste intre 15 18 ani. In contextual dezbaterilor continue ale efectelor violentei din media supra copiilor si tinerilor, raportul U.S. Surgeon General face un rezumat al principalelor rezultate ale studiilor pe aceasta tema:

Expunerea la violenta din programele media poate creste pe termen scurt comportamentul agresiv al copiilor. Programele agresive din media maresc emotiile si afecteaza atitudinile, care teoretic sunt legate de comportamente agresive si violente. Dovezile legate de efectele pe termen lung ale violentei din mass media sunt inconsistente;

112

Comportamentele violente se manifesta rareori si sunt influentate de multi factori. Dovezile existente sunt insuficiente pentru a descrie adecvat in ce fel expunerea prelungita la violenta din media ce tipuri, pentru cat timp, la ce varste, pentru ce copii, sau in ce fel de medii va duce la comportament agresiv al adolescentilor si adultilor.

Multe alte studii, exeprimente de laborator si cercetari pe teren au facut publice concluziile lor referitoare la efectele continutului violent din media si copii si tineri. Din aceste surse au iesit puncte de vedere diferite, uneori chiar total opuse. Se poate observa ca intre unele exista chiar dezacorduri considerabile. Un numar de experimente de laborator si cercetari pe teren din ultima jumatate de secol au studiat daca copii expusi la comportamente violente la televizor si in filme se comporta mai agresiv imediat dupa aceea. Multe studii au examinat de asemenea efectele immediate ale violentei din programele media asupra gandurilor si emotiilor agresive, care sunt factorii care maresc riscul unui comportament agresiv. Studii numeroase indica faptul ca expunerea la violenta din media mareste comportamentul agresiv verbal si fizic al copiilor pe termen scurt (intre cateva ore si zile de la expunere). Violenta din media mareste de asemenea atitudinile si emotiile agresive, care sunt legate teoretic de comportamentul agresiv si violent. Rezultatele unui numar mai mic de studii longitudinale sugereaza ca exista un impact mic dar statistic important asupra agresinii de-a lungul mai multor ani, dar dovezile sunt mai degraba inconsistente. Unele cercetari arata ca violenta de la televizor are influente, 25% din copii care urmaresc programele putand fi afectati. Alte studii realizate arata ca din peste 300 de cercetari realizate folosind un numar mare de copii, nu au existat efecte directe ale violentei prezentate in media asupra tinerilor din societatea contemporana. De exemplu se poate concluziona ca violenta din media nu poate fi niciodata considerata ca singura cauza a unui comportament delicvent, poate doar actiona pentru sustinerea lui sau ii poate afecta pe cei care au deja astfel de tendinte.

Mass media si comportamentul de imitare


Experimentele realizate in 1963 de Albert Bandura (studiile Bobo-doll) au aratat ca un copil poate invata noi atitudini si comportamente de la programele TV doar prin observarea diferitelor modele simbolice. Este posibil ca un copil sa invete o forma agresiva de comportament prin observare si imitare. Capacitatea de a imita nu inseamna automat un comportament agresiv. Daca ceea ce a fost observat va fi imitat intr-o noua situatie similara cu cea observata depinde de o serie de factori personali si de situatie. Aceste studii au constituit baza teoriei

113

modelarii care incearca sa explice mecanismul prin care oamenii dobandesc noi forme de comportament, adopta modele de actiune si le transforma in cai personale de actiune ca o consecinta a observarii felului in care se comporta alti oameni. Unii spun ca legatura dintre continutul violent din media si agresiune este una psihologica, avand radacini in ceea ce invatam, de exemplu faptul ca copiii dezvolta scenarii cognitive care influenteaza comportamentul lor prin imitarea eroilor din media. Pe masura ce urmaresc emisiuni cu continut violent, copiii invata sa integreze scenarii care folosesc violenta ca o metoda adecvata pentru rezolvarea problemelor. Cercetari realizate in Australia, Finlanda, Polonia, Israel, Olanda si Statele Unite au arata ca un copil poate fi agresiv daca urmareste multe programe TV cu continut violent, ar putea crede ca acestea sunt o reflectare a realitatii si s-ar identifica cu personajele din emisiuni. Un studiu realizat de Fundatia Kaiser Family in 2003 a aratat ca aproape jumatate (47%) din parintii copiilor cu varsta intre 4 si 6 ani raporteaza ca copiii lor imita comportamentele agresive vazute la TV. Totusi, este interesant de observat ca copiii tind sa imite comportamentele positive 87 % dintre ei fac asta. Decenii de cercetari sociale au aratat ca de vreme ce violenta este un comportament invatat, non-violenta poate fi de asemenea invatata. Psihologii au aplicat recent aceste rezultate pentru invatarea copiilor si a celor care ii ingrijesc a unui comportament non-agresiv. Cercetarile lor arata ca de vreme ce violenta este invatata, modalitati non-violente de interactiune pot fi de asemenea invatate. Toate acestea sugereaza ca datorita violentei din media copiii pot dezvolta comportamente anti sociale si agresive; pot deveni mai putini sensibili la violenta si la cei care sunt agresati. In plus, copiii ar putea vedea lumea drept un area si violenta, ar putea deveni mai speriati de a fi victime ale violentei; ar putea vedea violenta ca o modalitate buna de rezolvare a conflictelor.

Efecte ale mass media


Efecte pozitive ale mass media asupra tinerilor Efectele benefice includ disponibilitate timpurie de invatare, educatie sporita, oportunitati de a vedea sau a participa la discurtii pe teme sociale, expunere la cultura prin muzica si arte, si divertisment. Efecte daunatoare pot rezulta din senzationalismul comportamentului violent, expunerea la continut sexual subtil sau explicit, promovarea unor imagini corporale care nu sunt

114

realiste, prezentarea unor obiceiuri sau practici de viata proaste, si expunerea la tehnici persuasive de publicitate pentru copii. In contextul discutiilor despre influenta media asupra copiilor, programele educationale sunt fara indoiala o sursa a unor efecte pozitive semnificative si de lunga durata. O distinctie importanta a fost facuta la Congressional Public Health Summit cu privire la efectele violentei din media supra copiilor: "Nu violenta in sine, ci contextul in care apare face diferenta intre a invata despre violenta si a invata sa fi violent." (Congressional Public Health Summit, 2000) Un studiu realizat de Fundatia Kaiser Family, cu parintii copiilor cu varsta intre 6 luni si 6 ani si cu focus grupuri, a aratat ca 66% din parintii intervievati cred ca copii lor imita comportamente pozitive de la televizor, precum daruirea sau ajutorul. De asemenea, 38% din ei cred ca TV in principiu ajuta la procesul de invatare al copiilor in timp ce 31% spun ca TV are o influenta proasta si 22% spun ca nu prea are efect in nici un sens. Studiul a aratat ca sentimentele parintilor fata de beneficiile televizorului sunt legate de timpul pe care copiii lor il petrec uitandu-se la TV. Copiii ai caror parinti spun ca TV in principiu ajuta la invatare petrec in medie mai mult cu jumatate de ora pe zi uitandu-se la televizor decat copiii ai caror parinti spun ca are o influenta proasta. Beneficiile aduse de TV mentionate includ: dezvoltarea jocurilor creative, invatarea literelor si a cuvintelor, si invatarea unei limbi straine (The Kaiser Family Foundation, 2006). Efecte negative: Cercetarile au identificat urmatoarele caracteristici ale continutului media care are efecte negative asupra copiilor: violenta si comportamentul agresiv, continut sexual, imagini corporale violente / agresive, limbaj agresiv. Acestea influenteaza in principiu increderea de sine a copiilor, sanatatea fizica si performantele scolare. Efectele televiziunii Legat de efectele media participantii la conferinta online SBV: Rolul Mass Media au discutat diferite studii: unii au spus ca programele TV au o influenta mica, altii cred ca acestea influenteaza mult comportamentul violent. Unul dintre participanti a mentionat un articol care revizuia o cercetare privind influenta TV asupra comportamentului violent si care arata ca comportamentul violent a crescut cu 70% la oamenii studiati dupa expunerea la TV si ca influenta TV era relevanta pentru persoanele agresive anterior, ceea ce reprezinta si cooncluzia unor studii prezentate mai sus. Una din concluziile la care majoritatea participantilor au aderat este aceea ca

115

parintii au un rol crucial in modelarea obiceiurilor media ale copiilor lor si ca parintii ar trebui sa aleaga ceea ce copiii au voie sa vada la TV. Unul din primii autori care a realizat studii asupra efectelor media a afirmat ... pentru unii copii, in unele conditii, unele programe TV pot fi daunatoare. Pentru alti copii in aceleasi conditii, sau pentru aceiasi copii in alte conditii, acestea pot fi benefice. Pentru majoritatea copiilor, in majoritatea situatiilor, cele mai multe programe TV nu sunt nici daunatoare nici benefice (Schramm, Lyle, & Parker, 1961: 11). Un studiu realizat in 2005 de catre Universitatea din Washington arata ca cu cat se uita mai mult la TV un copil de 4 ani cu atat mai multe sanse sunt sa devina agresori mai tarziu la scoala. Studiul a concluzionat ca agresivitatea la scoala poate fi o consecinta a urmaririi prea multor programe de televiziune. Efecte ale jocurilor video Studii recente cerceteaza efectele noilor media asupra comportamentului copiilor. Craig Anderson si Brad Bushman de la Universitatea de Stat Iowa au reviziut zeci de studii asupra jocurilor video. In 2001, acestia au raportat ca copiii si tinerii care se joaca jocuri video violente, chiar si pentru perioade scurte de timp, sunt mai predispusi sa se comporte agresiv in lumea reala. Un alt studio realizat de Craig Anderson in 2000 sugereaza ca jocurile video violente pot fi mai daunatoare decat programele TV si filmele violente pentru ca sunt interactive, si solicita ca jucatorul sa se identifice cu agresorul. Copiii repeta comportamentele violente din jocurile video in mod repetat in timp ce se joaca (Gentile & Anderson, 2003). Cercetarea lui Anderson si a lui Gentile arata ca copiii petrec foarte mult timp jucand jocuri video in medie 13 ore pe saptamana baietii, si 5 ore pe saptamana fetele (Gentile, Lynch, Linder, & Walsh, 2004). O analiza de continut din 2001 realizata de oragnizatia de cercetare Children Now arata ca majoritatea jocxurilor video include acte de violenta, din care aproximativ jumatate se tremina cu raniri serioase sau moarte in lumea reala. In plus, a juca jocuri video este legat si de faptul ca copiii sunt mai putin dispusi sa isi sprijine si sa isi ajute colegii. Un fapt important aratat de cercetari este acela ca aceste efecte apar atat la copiii non-agresivi cat si la cei care prezinta deja tendinte agresive (Gentile, Lynch, Linder, & Walsh, 2004). Efectele muzicii cu continut violent In 2003 Craig Anderson, Nicholas Carnagey si Janie Eubanks au realizat un studio pentru a afla in ce masura versurile violente din muzica afecteaza

116

copiii si adultii. Studiul a inclus studenti de la universitati si a concluzionat ca melodiile cu versuri violente maresc agresiunea, ganduri si emotii conexe si aceste efecte erau direct legate de continutul violent al versurilor. O concluzie importanta a acestei si a altor cercetari asupra violentei din industria media de diverstisment este aceea ca continutul conteaza, Acest mesaj este important pentru toti consumatorii, dar in special pentru parintii copiilor si adolescentilor. (2003). Telefonia mobila Exista din ce in ce mai multe dovezi ca telefonia mobile poate dauna prin crearea fricii sau umilirii rezultate de exemplu din agresiunea scolara. Desi este evident ca noile tehnologii sunt incorporate in practicile agresiunii scolare, harturii sau a altor forme de rautate manifestate in comunicarea intre colegi, nu este inca clar daca aceste tehnologii sunt responsabile pentru cresterea incidentei unor astfel de practice. Acesta este un domeniu in care se simte in mod special lipsa dovezilor din cercetari. Media interactiva Unele cercetari arata ca dezvoltarea noilor media a marit numarul oportunitatilor pentru copii de a fi expusi la violenta din media acasa. Teorii psihologice curente sugereaza ca natura interactiva a multor dintre aceste noi produse media (pagini de Internet, jocuri video sau pe calculator) poate afecta comportamentul copiilor mai mult decat media pasive precum televiziunea. Potrivit Biroului Surgeon General, copiii sunt teoretic mai susceptibili de a fi influentati in comportament atunci cand sunt participanti activi decat cand sunt observatori. Pentru face aceste preocupari mai legitime, Asociatia Americana de Pediatrie a raportat ca studii initiale asupra produselor media interactive arata ca elementul copil initiere violenta virtuala poate avea efecte mai semnificative decat media pasiva. Deaoarece cercetarile au arata deja ca media pasiva are influente semnificative asupra copiilor, implicatiile maririi acestor efecte datorita media interactive sunt ingrijoratoare. Raportul a identificat urmatoarele efecte majore ale urmariri violentei la televizor: Copiii pot deveni mai putin sensibili la durerea si suferita altora; Copiii se pot teme mai mult de lumea care ii inconjoara; Copiii pot fi mai predispusi sa se comporte agresiv sau in moduri daunatoare fata de altii. Studii pe termen lung asupra efectelor continutului violent din media si a violentei in scoala

117

Un grup de cercetatori a realizat analize pe termen lung cu privire la efectele continutului violent de la televizor asupra copiilor. Ei au studiat acelasi grup tinta pentru o perioada de cativa ani. Iata cateva din concluzii: Grup tinta: 856 de elevi de clasa a 3 a care traiesc intr-o comunitate semi rurala din districtul Columbia, New York; Anul: 1960; Concluzie: copiii care au urmarit programe TV cu continut violent acasa s-au comportat mai agresiv la scoala. Grup tinta: aceeasi copii; Anul: 1971; Concluzie: baietii care au urmarit programe TV cu continut violent cand aveau 8 ani erau mai predispusi sa aiba probleme cu legea ca si adolecenti (Eron, 1960, 1971); Grup tinta: copii cu varsta de 8 ani; Anul: 1971; Concluzie: baietii care au urmarit mai multe programe TV cu continut violent erau mai predispusi sa se comporte agresiv in lumea reala. Grup tinta: aceeasi copii; Anul: 1981; Concluzie: cu cat un baiat de 8 ani a urmarit mai multe programe TV cu continut violent cu atat mai agresiv se comporta la varsta de 18 ani (Lefkowitz, 1971, 1981); Grup tinta: 707 familii din New York; Perioda: 17 ani, incepand cu 1975; Concluzie: efectul nu se limiteaza la emisiuni cu continut violent, copiii care au urmarit programe la TV intre o ora si trei ore pe zi cand au varsta cuprinsa intre 14 si 16 ani erau cu 60% mai predispusi sa fie implicate in atacuri si batai decat cei care au urmarit mai putin programele TV (Johnson, 1975); Copiii care au urmarit multe programe TV cu continut violent cand erau in scoala primara tindeau sa arate un nivel ridicat de agresivitate cand deveneau adolescenti. Cercetari asupra aceluiasi grup de tineri observati ca adulti au aratat ca cei care au urmarit multe programe TV cu continut violent cand aveau 8 ani aveau mai multe sanse de a fi arestati sau acuzati pentru acte criminale ca adulti. Un fapt interesant este acela ca a fi agresiv in copilarie nu prezicea urmarirea mai multor programe TV cu continut violent ca adolescenti, sugerand ca urmarirea programelor TV poate fi mai des o cauza decat o consecinta a comportamentului agresiv (Huesmann & Eron, 1983). O alta cercetare realizata pe termen lung a aratat ca un program TV a influentat copiii dintr-o comunitate atat de mult incat acestia au facut gasti rivale (copiate dupa program) si conflictul dintre acestea a afectat serios comunitatea locala (Granzberg & Steinbring, 1970, 1980). Rezultatele cercetarilor mentionate mai sus au fost condamnate de unii cercetatori care au argumentat ca grupurile studiate au fost prea mici pentru a fi relevante si ca in unele cazuri informatiile colectate au fost insuficiente. Poate fi concluzionat ca expunerea la continutul violent din media influenteaza trei categorii de oameni:

118

agresorii; victimele; societatea (pe masura ce agresiunea si frica de agresiune sunt mai raspandite).

Cum este prezentat SBV de catre mass media


In multe tari, problemele legate de SVB sunt prezentate drept cazuri izolate, nu sunt subiecte obisnuite pentru media. Cazurile de SBV apar in media doar cand au loc intamplari senzationale. Acesta se datoreaza faptului ca media prezinta in principiu stiri care sunt menite sa vanda, prin urmare cazuri marunte care nu au factori dramatici nu ajuta la indeplinirea acestui scop.

Exista diferite tipuri de reactii ale mass media in tari. Dupa cum a subliniat un paticipant la conferinta online SBV: Rolul Mass Mediei, in tari precum moldova, nu exista interes pentru cazurile de SBV, probabil datorita faptului ca violenta domestica este atat de comuna incat alti factori asociati cu aceasta sunt inca considerati tabu. De exemplu in Norvegiaway atentia media asupra SBV a fost foarte mare, si cercetatorii cred ca acesta a contribuit la scaderea numarului de

119

victime. Totusi, dupa cum a spus un participant, cand atentia mass media s-a oprit, controlul asupra SBV a fost pierdut din nou. Ziarele, radiourile si televiziunile prezinta cazurile de SBV in emisiunile lor de stiri rar, atunci cand au loc evenimente dramatice, ca de exemplu impuscaturi. Internet-ul ca mijloc ofera mult mai multe resurse despre SBV. Exista fie site-uri dedicate acestui fenomen, fie site-uri care reprezinta organizatii / persoane implicate in prevenirea lui. Exista de asemenea editii online ale unor mijloace media care include mai multe stiri si informatii despre SBV decat formatul printat sau emisiunile televizate (cum sunt de exemplu stirile online ale BBC). Stirile si articolele despre SBV de pe Internet sunt destul de numeroase. De exemplu numai arhiva de stiri Yahoo despre SBV are peste 650 de articole pe aceasta tema.

Exista inca un numar de media care abordeaza acest subiect frecvent, raportand atat despre cazurile mari cat si despre cazurile mici de SBV, prezentand uneori chiar si initiative de prevenire ale diferitilor actori sociali. Potrivit studiului Mass media si violenta (The US National Commission on the Causes and Prevention of Violence, 1969) violenta din programele TV este prezentata ca o modalitate eficienta pentru rezolvarea conflictelor, spre deosebire de metode alternative precum dezbaterea, negocierea, compromisul. Un alt rezultat al studiului a aratat ca exista o legatura puternica intre normele

120

de violenta si masura in care o experienta este cunoscuta in mod direct. Persoanele care trecusera prin experiente violente erau dispuse sa fie de acord, sa aprobe un astfel de comportament. Pe termen lung, expunerea la continutul violent din programele TV poate duce nu numai la activarea unor predispozitii, ci poate afecta si comportamentul normal: deci violenta din programele TV poate atat activa cat si crea un comportament violent. Un alt efect pe termen lung demonstrat de cercetare este acela ca violenta din media este atat de raspandita incat consolideaza credinta ca lumea in care traim este una violenta, ducand astfel la acceptarea violentei drept o situatie semi normala. Acest fapt este demonstrat de asemenea de cateva studii care spun ca oamenii care sunt expusi in mod repetat la violenta din media tind sa fie mai putin perturbati atunci cand sunt martori ai violentei in lumea reala, si au mai putina intelegere pentru victime. Acestea au aratat de asemenea ca copiii sunt mai dispusi sa tolereze comportamentul agresiv din lumea reala daca mai intai au urmarit emisiuni sau filme cu continut violent (Molitor & Hirsch, 1994). Notiunea de violenta ca mijloc de rezolvare a problemelor este reintarita de industria de divertisment unde atat persoanjele negative cat si cele pozitive recurg la violenta in mod continuu. Centrul pentru Media si Afaceri Publice (CMPA), care a studiat violenta de la televizor, din filme si din videoclipurile musicale timp de un deceniu, a afirmat ca aproape jumatate din actele de violenta sunt comise de catre personajele pozitive. Mai putin de 10% din emisiunile TV, filmele si videoclipurile muzicale analizate au contextualizat violenta sau au explorat consecintele acesteia pentru oameni. Violenta a fost pur si simplu prezentata drept o modalitate justificata, naturala si inevitabila cea mai evidenta pentru rezolvarea problemei. Problemele sunt adesea rezolvate rapid si violent sau alte comportamente anti sociale raman nepedepsite. Personajele pozitive nu sunt adesea modele adecvate de urmat pentru copii. Rezultatul este ca multi copii sunt mai familiari cu abordarile violente, agresive si anti sociale pentru rezolvarea problemelor decat sunt cu cele non-violente si pro-sociale. Cand optiuni pasnice precum negocierea si alte tehnici colaborative de rezolvare a problemelor nu sunt raportare, sau succesul lor nu este facut public, acestea devin invizibile si sunt putin probabil de luat in considerare sau chiar intelese ca optiuni posibile pentru rezolvarea conflictelor. Prea multe reportaje despre SBV sunt la fel de daunatoare precum absenta stirilor despre SBV datorita faptului ca publicul ar putea sa isi piarda interesul asupra subiectului. Dar este de asemenea importantfaptul ca un numar mare de reportaje pe aceasta tema inseamna ca fenomenul SBV este raspandit ceea ce poate constitui un semn de alarma.

121

Exista teorii care subliniaza faptul ca un numar marit de informatii nu inseamna neaparat ca se va obtine efectul scontat. Intre teoriile comunicarii de masa existente se afla si cea numita paradoxul abundentei. Aceasta spune ca o cantitate marita de informatii nu duce la un nivel mai bun de informare al oamenilor. Participantii la conferinta online au considerat ca rolul reportajelor media despre SBV in prevenirea sau dezvoltarea acestui fenomen depinde de continutul reportajului. Mesajul este cel care defineste linia intre posibilitatea de a ajuta la intelegerea fenomenului si a efectelor sale negative sau daca ajuta la raspandirea acestuia. Ceea ce este mai important decat dozajul este felul in care subiectul este abordat, a nu il face senzational dar a-l discuta intr-un mod deschis si obiectiv, cu accent pe ajutor si solutii mai mult decat pe a face acuzatii. In timp ce subiectului ar trebui sa ii fie acordata importanta cuvenita, prea mult va reduce adesea interesul publicului pentru subiect. (Raymond Portelli, Malta, conference3.bullying-inschool.info) Alte discutii din timpul conferintei au aratat ca dupa parerea participantilor cea mai buna modalitate in care media poate ajuta este sa isi adopte mesajul luand in considerare grupul tinta. Este de asemenea important ca reportajele sa includa date care sa le-ar face mai credibile si de incredere pentru grupurile tinta, ca de exemplu statistici despre SBV, marturii ale celor implicati, argumente pro si contra legate de subiectul prezentat. Informatiile trebuie sa fie verificate si neutre, oferind o perspectiva ampla. Reportajele despre SBV prezentate in media depind de sursele de informare. Acestea ii privesc atat pe jurnalisti (cum obtin informatii despre SBV si unde sa caute informatiile) cat si pe cei care lucreaza cu jurnalisti (informatiile pe care le dau jurnalistilor cand acestia le solicita). In cadrul conferintei online SBV: Rolul Mass Mediei au fost identificate urmatoarele surse de informare: scoli, statistici ale cazurilor de agresiune raportate, declaratii oficiale, victime ale agresiunii, parinti, profesori, elevi si politie. Un aspect important legat de reportajele despre SBV din media si de sursele de informare sunt abilitatile de comunicare cu media. Cea mai frecventa reactie este "nu comentam" ceea ce inseamna a ascunde mizeria sub covor. Jurnalistii sunt creaturi persistente, daca nu pot vorbi cu sursele experte vor vorbi cu oricine vrea sa vorbeasca cu ei prin urmare se va obtine un mesaj distorsionat. (Ioana Avadani, Romania, conference3.bullying-in-school.info).

122

Din punctul de vedere al jurnalistilor, conform unor studii prezentate de Cristina Coman (2000), exista cateva calitati pe care jurnalistii considera ca ar trebui sa le aiba oamenii care interactioneaza cu media: a. sa fie un bun comunicator si sa aiba aptitudini sociale; b. sa aiba abilitati bune de comunicare orala si scrisa; c. sa aiba memorie buna si sa aiba capacitatea de a realiza sinteze; d. sa fie un bu organizator; e. sa aiba capacitatea de a se adapta la programul de lucru al jurnalistilor; f. sa cunoasca mass media si sa inteleaga felul in care functioneaza; g. sa cunoasca bine subiectul pe care il prezinta; h. sa aiba simtul stirilor.

FIGURA 1: EXTRAS DIN CHESTIONARUL DELPHI LA CARE A RASPUNS IOANA AVADANI, ROMANIA, PARTICIPANTA LA A PATRA CONFERINTA ONLINE: SBV: ROLUL MASS MEDIA 1) Dupa parerea ta, cum sunt raportate agresiunea si violenta in scoala de catre media din tara ta? Acoperirea subiectului este aproape inexistenta. Exista reportaje despre cazurile grave, cand au loc acte de violenta grave si cand copiii sunt raniti fizic. Din pacate, agresiunea permanenta, de nivel scazut (adica ne-senzationala) este trecuta cu vederea si nici nu este perceputa ca o problema. Violenta in scoala este dublu raportata: cu profesori atat faptasi cat si victime. Violenta in randurile studentilor nu subiect pentru reportaje sufient. Ca si regula, media prezinta cazuri, nu fenomenul. 2) Care crezi ca sunt beneficiile si / sau dezavantajele ale implicarii media in SBV? Datorita faptului ca nu prezinta cum ar trebui subiectul, media iroseste o sansa mare de a-si indeplini rolul lor de gardian al interesului public. Subliniand aspectele violente si incidentele separate, creeaza impresia gresita ca acestea sunt evenimente separate, si nu parte a unui fenomen amplu, care are radacini adanci si necesita un raspuns sistematic. 3) Cum crezi ca contribuie media la reducerea / prevenirea SBV? Media poate face ceea ce stie cel mai bine: sa cresca gradul de constientizare al publicului, sa pregatesca posibilele tinte si parintii acestora, sa ii ajute sa-si inteleaga drepturile sis a promoveze institutiile care pot acorda asistenta si indrepta. Media ii pot face pe oameni sa inteleaga ca SBV nu este un fapt dat si ca nu trebuie sa il suporte.

123

Victime si agresori in media Un alt aspect al acestui subiect este legat de felul in care punctele de vedere ale victimelor si ale agresorilor sunt prezentate in mass media. Participantii au discutat despre faptul ca din punctual de vedere al victimei media pot fi considerate un factor de siguranta in masura in care drepturile lor sunt respectate atunci cand sunt expusi. Este dreptul victimei sa decida daca doreste sa ii fie publicat numele in media si daca vrea ca povestea ei / lui sa fie facuta publica. Discutiile din timpul conferintei au arata ca oamenii cred ca victimele SBV ar trebui consiliate / sfatuite inainte de a fi expuse in media pentru a fi informate despre drepturile lor si riscurile la care se supun. Un aspect important care trebuie luat in consiuderare este acela al beneficiilor pe care o victima le poate obtine prin expunerea in media si care este cel mai potrivit canal media care ar trebui folosit. Persoanele care sunt expuse in media ar trebui sa fie destul de puternice pentru a face fata, pentru a rezista la presiune si la expunere si ar trebui sa fie capabile sa transmita mesajul. Participantii la conferinta au sugerat ca agresorii ar trebui sa apara in programele media, desi acest fapt i-ar expune si i-ar pune intr-o situatie de mare risc. Totusi a fost considerat ca marturii ale acestora despre cum si de ce au incetat sa fie agresori pot avea efecte pozitive asupra audientei. Drept concluzie poate fi subliniat faptul ca un cod deontologic ar fi de mare ajutor in relatia dintre media si persoanele implicate in cazurile de SBV precum si realizarea unor training-uri de responsabilitate sociala pentru juranlisti. Cultura media Centrul pentru Media Literacy afirma ca o persoana care are o cultura media poate sa acceseze, sa inteleaga, sa analizeze sis a evelueze imagini, cuvinte si sunete care fac parte din cultura contemporana in mass media. Educatia in cultura media reprezinta pentru tineri o componenta necesara in prevenirea violentei. Expertii afirma ca educatia in cultura media trebuie sa fie o componenta necesara in orce fel de effort active in prevenirea violentei. Tinerii trebuie invatati felul in care pot deveni consumatori media intelepti. Cultura media inseamna sa intelegi felul in care mass media

124

functioneaza, cum in care aceasta construieste realitatea si produce sensuri, cum este ea organizata si sa stii cum poate fi ea utilizata intr-un mod intelept. Noile competente trebuie dezvoltate pentru a raspunde nevoilor oamenilor cum ar fi, spre exemplu, cultura informatiei. Aceasta inseamna nu doar sa-i inveti despre Internet ci sa-i inzestrezi cu capacitatea de a evalua valoarea surselor pe care le gasesc, iar copii sa fie educati in spiritul unui comortament responsabil cand sunt online precum si o colaborare intre actorii cheie pentru a creste constientizarea referitoare la subiectele legate de siguranta web, a serviciilor de securitate si a hotlines. Curricula in cultura media ofera o varietate de instrumente de invatare pentru a demonta tehnicile utilizate pentru a reprezenta scene violente si pentru a decoda ilustrari diferite ale violentei in varii genuri media: stiri, desene animate, teatru, sport si muzica. Este important pentru copii sa invete inca de timpuriu diferentele intre media si realitate si sa stie ca ungiurile camerei de luat vederi, efectele speciale si costumele pot sa pacaleasca si sa induca in eroare. Studii si cercetari arata faptul ca abilitatile critice in analiza media pot fi invatate de la cele mai fragede varste si printr/o practica asistata acestea pot deveni obisnuite de zi cu zi atat pentru copii cat si pentru adulti. Rolul parintilor in educatia in cultura media Institutii diferite au facut recomandari cu privire la subiecte legate de influenta media asupra copiilor. In aceste recomandari sunt incluse sudestii pentru parinti, educatori si personal medical, menite sa pledeze pentru un mediu virtual mai sigur pentru copii prin cultura media. Acestia fac presiuni pentru ca producatorii media sa fie mai responsabili atunci cand prezinta scene violente. Acestia pledeaza, de asemenea, pentru o utilizare mai folositoare si mai efectiva a rating-urilor media. Mai mult decat atat, in aceste studii, o recomandare consistenta se refera a implicarea proactiva a parintilor in dezvoltarea experientei media a copiilor lor. Monitorizand ceea ce copilul vede si aude, discutant subiectele care reies din acestea, participand la timpul pretrecut de copil in media, parintii pot sa minimalizeze efectele negative precum si sa le sporeasca pe cele pozitive in viata copiilor lor. Unele studii sugereaza, pe de o parte, ca media este numai una dintre numeroasele variabile ce conduc la riscul unui comportament agresiv al copiilor, dar si ca este adanc legat de acesta, iar pe de alta parte, sugereaza moduri in care se poate aborda acesta tema. Spre exemplu, un studiu norvegian asupra unui numar de 20 de baieti cu risc de comportament agresiv a descoperit ca lipsa unor reguli parintesti care sa

125

regleze modul in care baietii s-au uitat la emisiuni media violente a fost un indice mai important in comportamentul lor agresiv decat numarul de violente media pe care le-au urmarit. De asemenea, studiul a indicat faptul ca expunerea la violenta reala, impreuna cu expunerea la programe media violente creeaza o supraincarcare de evenimente violente. Baietii care au trecut prin experienta acestei supraincarcari au fost mai inclinati sa foloseasca imagini media violente spre a-si creea si consolida identitatile proprii ca membrii ai unui grup anti-social si marginalizat. Prin urmare, tehnici pentru a-i invata pe copii moduri pozitive, nonviolente de a trata problemele cotidiene sunt o cerinta imperioasa. Rolul parintilor este esential in a-i invata pe copii cum sa reactioneze la violenta din media. Implicarea activa a parintilor in felul cum folosesc copiii media, incluzand discutii despre neportivirea solutiilor violente in solutionarea conflictelor din viata reala, reducerea timpului petrecut in madia violente si generarea unor solutii non-violente a problemelor toate acestea pot reduce impactul violentei media la copii si adolescenti (Anderson, Berkowitz, Donnerstein, Huesmann, Johnson, Linz, Malamuth & Wartella, 2003). Parintii isi pot ajuta copiii sa dezvolte abilitati de cultura media prin urmatoarele: - ajutandu-i pe copii sa faca diferenta intre fantezie si viata reala; - invatandu-i ca violenta in viata reala are consecinte; - urmarind emisiunile televizate impreuna cu copiii si discutand actele si imaginile violente care sunt prezentate. Cerandu-le copiilor sa se gandeasca la ceea ce s-ar fi intamplat in viata reala daca acelasi tip de act violent ar fi fost comis. Ar fi murit cineva sau ar fi mers la inchisoare? Ar fi fost cineva trist? Oare violelnta rezolva sau creeaza probleme? - intrebandu-i pe copii cum se simt dupa ce au urmarit la televizor un show sau un film violent sau muzica video violenta; - invatandu-i diferite alternative in rezolvarea vilenta a conflictelor si in stapanirea furiei. Diferite initiative de prevenire pentru parinti/familii spre a forma obiceiurile copiilor lor de a utiliza media au fost prezentate in mai multe lucrari. Unele dintre acestea sunt: - incercarea de a reduce numarul programelor violente din media si accesul copiilor la acestea (spre exemplu, solicitari de auto-reglare a media si a rating-urilor de violenta); - incurajarea si facilitatrea monitorizarii accesului copiilor la media din partea parintilor (spre exemplu, etichete de avertizare pentru muzica si jocuri video); - educarea parintilor si a copiilor in legatura cu pericolulviolentei in media (spre exemplu, programemedia si de empatie) si

126

formare opinei copiilor despre violenta astfel incat sa fie reduse sansele ca ei sa imite violenta pe care o vad.

Educatie pentru cultura media si furnizori media In raportul Youth media education survey 2001 facut de UNESCO in 35 de tarise arata ca parteneriatele dintre educatorii in media si furnizorii de media sunt privite ca o necesitate pentru dezvoltarea viitoare a educatiei media in marea majoritate a contextelor, desi nu in toate. Exista multe exemple pozitive referitoare la producatori media care au lucrat cu succes impreuna cu educatori. Aceste parteneriate ofera castiguri clare in ceea ce priveste accesul la cunoastere, practici si proceduri institutionale, in termeni de schimb de exeperienta si de resurse, precum si, ocazional, in a oferi training pre-vocational uneori. Dezvoltarea educatiei media depinde de initiativa unor profesori, care lucreaza adesea ilozat. Cea mai urgenta nevoie identificata in acest studiu se refera la un training sustinut, in profuzime al profesorilor. In unele tari, exista parteneriate stabile cu producatorii media si reglementatorii acestora, precum si forme de succes de peer-training. (spre exemplu in Noua Zeelanda, Australia, CBFA in Africa de Sud). Chiar si in tarile in care educatia media este mai putin dezvoltata, au fost relatii productive cu furnizorii media (spre exemplu, in Hong Kong); si edituri si-au exprimat dorinta s publice carti si manuale (spre exemplu, in China, Japonia, Malta). Exemple de programe de preventie a violentei in care s-a implicat media Adults and Children Together Against Violence (ACT Against Violence Adulti si Copii Impreuna Impotriva Violentei) este un proiect national de preventie a violentei din Statele Unite ale Americii care aplica teoria invatarii sociale si percepte ale psihologiei dezvoltarii. Spre deosebire de multe alte programe de preventie a violentei, ACT Against Violence are drept grup tinta copiii foarte tineri (intre 0 8 ani) adresandu-se celor care ii au in grija pe acestia si profesorilor lor. ACT include o campanie nationala multimedia si un program de training comunitar. Campania multimedia raspandeste mesajul ca vorbele si faptele in special, cele agresive ale adultilor precumsi cuvintele si faptele furioase influenteaza serios cuvintele si faptele copiilor. Programul de training comunitar ii ivnata pe specialistii care lucreaza cu profesorii si cu cei care au in grija copii cum sa implementeze abbilitati de preventie a violentei in activitatea lor si pentru copiii lor. Aceste abilitati includ manegmentul furiei, disciplina eficienta, rezolvarea conflictelor si consum intelept de media. Ambele componente ale proiectului ii invata pe adulti cum sa devina modele de rol pozitiv, non-violent pentru copiii din viata lor.

127

Studiul Olweus, impreuna cu cel al altor psihologi precum Susan Limber, doctor in psihologie la Clemson University, a fost folosit ca parte din campania de preventie a violentei lansata in anul 2004 de catre Department of Health and Human Services al Statelor Unite ale Americii, intitulata "Take A Stand. Lend A Hand. Stop Bullying Now!" (vezi: http://www.stopbullyingnow.hrsa.gov). Si aceasta campanie face apel la anunturi peposturile publice de televiziune si radio (site-ul web include de asemenea un ghid de activitati si un ghid de instrumente video pe DVD, informatii despre violenta si batai in scoli si trucuri pentru adulti). Scopul campaniei este sa sporeasca constientizarea referitoare la bataie si sa reduca bataile intre adolescenti. Pe site-ul campaniei sunt listate urmatoarele elemente necesare pentru o campanie de succes in preventia batailor si a violentei in scoli: - eforturi conjugate, consistente si coordonate care includ o strategie pe termen lung pentru preventia batailor; - factori de consens in scopuri, mesaje, tactici de preventie, urmarire, intarire si evaluare; - atragerea unei audiente relevante si diversificate; - implicarea familiilor, comunitatii scolare, a legislatiei si factorilor de decizie politica si a tinerilor care sa lucreze impreuna ca mesajul sa fie auzit; - implicarea media locale. Raspunsuri guvernamentale si ale industriei media referitoare la violenta in media. In domeniul preventiei, unul dintre cele mai importante roluri revine guvernelor si industriei media. O serie de exemple de situatii din unele tari sunt listate in continuare: - in SUA, interventia guvernului in operatiunile organizatiilor media se face cu greutate datorita Primului Amendament care asigura liberatea de expresie si libertatea presei; - in Canada, Marea Britanie, Australie si in multe tari europene, televiziunile au urmate posturile de radio ale statului si au pornit de la premisa ca orice intreprindere care foloseste undele publice are o responsabilitate sociala. Acesta premisa care dateaza din anii 50poate sa para oarecum arhaica in mediul extrem de competitiv din media de astazi. Spre a fi mai putin agresive, anumite programe combina distractia cu educatia pentru a-i ajuta pe copii sa invete sa identifice personaje, forme si culori, secvente numerice si litere, sa practice abilitati telefonice de incepator, sa-si dezvolte vocabularul si sa invete sunete din limbi straine precum si altele. Alte idei referitoare la ceea ce media poate face in preventie sunt prezentate mai jos:

128

prezentarea efectelor pe termen lung ale violentei in massmedia; prezentarea unor programe educationale pentru tineri care sa poata sa acopere nevoile educationale in informationale de orice fel ale copiilor de pana la 16 ani, inclusiv nevoile intelectual-cognitive sau socioemotionale.

3.

CONCLUZII

Dezbaterile asupra violentei din mass media Problema continutului violent din media nu dispare. Si recentele impuscaturi din scolile din America de Nord si Europa au alimentat dezbaterile. Cercetarile privind violenta din mass media si comportamentul agresiv au fost adesea impiedicate de accentul pus pe intrebarea daca violenta din media promoveaza intr-adevar comportamente agresive sau daca din contra copiii agresivi prefera programele media co continut violent, in conformitate cu stilul lor comportamental. Cercetarile tind sa sugereze ca au loc ambele procese, si ca efectele continutului violent al programelor media sunt intr-adevar mai mari pentru copiii care deja au tendinte agresive. Concluziile studiilor realizate pana acum sunt impartite in doua: unele spun ca expunerea copiilor la violenta din media ii determina pe acestia sa se comporte mai agresiv si ii afecteaza ani mai tarziu. Altele spun ca vizionarea violentei nu determina neaparat un copil sa adopte un comportament agresiv sau sa il faca mai putin sensibil la violenta. Unii specialisti argumenteaza ca este la latitudinea audientei sa decida ce media sa consume. Ei spun ca daca nu iti place violenta din programele de la TV, atunci inchide televizorul. Unii cercetatori spun ca audienta unei emisiuni TV este data de ora la care este programata sin u de continutul sau. In ce masura violenta din media afecteaza copiii si tinerii este inca subiect pentru cercetari viitoare, care sunt de o importanta deosebita pentru intelegerea mai buna a fenomenului pentru ca actiunile de prevenire sa fie implementate cu succes. Mass media si SBV Mass media s-au dezvoltat foarte mult in ultimele decenii. Acestea ofera acces la o multitudine de informatii, programe de diverstisment si jocuri prin TV, filme, radio, carti, ziare, Internet si alte tehnologii digitale. Acest acces la o varitate mare de servicii este recunoscut ca un factor important in dezvoltarea societatii.

129

Noile tehnologii precum Internet-ul si telefoanele mobile au deschis usi pentru noi tipuri de agresiune precum agresiunea, hartuirea online, cyberbullying, happy slapping si alte forme de comunicare malitioasa intre colegi. Agresiunea offline poate fi continuata acum online. Metode de prevenire a SBV pe care media le-ar putea folosi nu au fost inca studiate. Putine eforturi de prevenire au fost studiate sistematic. Desi multe programe de prevenire a violentei se adreseaza unei game complexe de factori de risc si protectie din viata tinerilor, acestea nu s-au adresat inca rolului mass mediei. Acest gol trebui umplut. Exista multe pareri legate de rolul mass mediei. Una dintre idei este aceea ca rolul mass mediei este sa informeze si nu sa ofere solutii sau sa faca acuzatii, deoarece dupa cum spune si teoria agenda setting media nu ne invata cum sa gandim, ci ne spune la ce sa ne gandim. Este la latitudinea celorlalti actori sociali sa actioneze asupra acestui fenomen. Din punct de vedere al responsabilitatii sociale / civice mass media ar putea ajuta la prevenirea SBV prin implicarea in campanii de informare si crestere a gradului de constientizare asupra acestui fenomen. Prin cresterea gradului de constientizare ar putea mobiliza alti actori sociali inclusiv guverne sa caute solutii pentru prevenirea acestui fenomen. Familiile joaca un rol critic in expunerea copiilor lor la media, inclusive programe TV, filme sau jocuri video. Grupurile comunitatii precum scolile, organizatii de profil, oraginzatii ale parintilor profesorilor elevilor ii pot invata pe copii si pe parinti cum sa fie consumatori mai critici de media. In plus, institutiile de stat pot incuraja cercetarile, pot face publice rezultatele cercetarilor, pot incuraja interactiunea dintre cercetatorii din domeniul prevenirii violentei si cei din domeniul media, si pot crea retele pentru impartasirea de solutii pentru problemele sociale si de sanatate publica. Prin educatia in cultura media tinerii pot dobandi instrumentele necesare si abilitatile prin care drept consumatori de media sa raspunda intr-un mod intelept si critic la continutul media. Ii poate ajuta sa aiba o viziune obiectiva asupra violentei din media. Educatia in cultura media ii poate ajuta pe tineri sa inteleaga atitudinile si sentimentele lor fata de violenta. Dupa cum a fost dicutat in liniile de mai sus exista multe dezbateri cu privire la influenta pe care mass media o are asupra tinerilor si la cate de mari sunt efectele. Din punctul nostru de vedere mass media influenteaza comportamentul tinerilor afectand astfel felul in care acestia se comporta si relationeaza cu colegii lor. Dar de asemenea consideramca datorita fortei sale mass media ar putea fi de un mare ajutor in domeniul prevenirii SBV.

130

Colaborari bune intre media si cei implicati in lupta impotriva SBV pot contribui mult la procesul de prevenire al acestui fenomen. Este de asemenea necesar ca media sa isi cunoasca responsabilitatea ca actor social in lume. Pare clar ca intr-o lume globalizata protectia copiilor se va baza din ce in ce mai mult pe vigilenta crescuta a parintilor constienti de media, a presiunii publice crescute din partea consumatorilor si a grupurilor profesionale, si a reactiei unui sector media responsabil. Speram ca acest capitol sa poata fi privit ca un punct de pornire pentru cercetari viitoare asupra mass mediei si SBV. Exista inca multe aspecte care pot fi cercetate si discutate in acest domeniu. 4. REFERINTE Anderson, C. A. & Bushman, B. J. (2001). Effects of violent games on aggressive behavior, aggressive cognition, aggressive affect, physiological arousal, and prosocial behavior: A meta-analytic review of the scientific literature. Psychological Science, Vol. 12, 353-359. Anderson, C. A., Carnagey, N. L. & Eubanks, J. (2003). Exposure to violent media: The effects of songs with violent lyrics on aggressive thoughts and feelings. Journal of Personality and Social Psychology, Vol. 84, No. 5. Anderson, C.A. (2004). An update on the effects of violent video games. Journal of Adolescence 27, 113-122. Anderson, C.A., Berkowitz, L., Donnerstein, E., Huesmann, L.R., Johnson, J., Linz, D., Malamuth, N., & Wartella, E. (2003). The influence of media violence on youth. Psychological Science in the Public Interest, Vol. 4, 81-110. Baker, R.K., Lange, D.L. & Ball, S.J. (1969). Mass media and violence. A report to the National Commission on the Causes and Prevention of Violence. Executive Office of the President, National Commission on the Causes and Prevention of Violence. U.S. Govt. Print. Off. Bandura, A. (1977). Social Learning Theory. New York: General Learning Press. Belson, W (1978). Television violence and the adolescent boy. Farnborough, England: Saxon House, Teakfield Limited. Bondrea, A. (1997). Public opinion and mass media sociology. FRM, Bucharest Buchanan, A.M., Gentile, D.A., Nelson, D.A.,Walsh, D.A., Hensel, J. (2002, August). What goes in must come out: Children's media violence consumption at home

131

and aggressive behaviors at school. Paper presented at the International Society for the Study of Behavioural Development Conference, Ottawa, Ontario, Canada. Available online at: www.mediafamily.org/research/report_issbd_2002.shtml (accessed November 2006) Bushman, B. J., & Huesmann, L. R. (2001). Effects of televised violence on aggression. In D. G. Singer & J. L. Singer (Eds.), Handbook of children and the media (Ch. 11, pp. 223-254). Thousand Oaks, CA: Sage Buteanu, I., Chiritescu, D., Ficeac, B., Tesileanu, A. & Toma, M. (2000). Mass media. Catavencu Academy, Bucharest Carlsson, U. (2006). Regulation, Awareness, Empowerment, Young People and Harmful Media Content in the Digital Age. The International Clearinghouse on Children, Youth and Media, Nordicom / Goteborg University: articles: Carlsson, U. Media Governance, Harm and Offence in Media Content; Livingstone, S. & Millwood, A. Hargrave Harmful to Children? Drawing Conclusions from Empirical Research on Media Effects. Center for Media Literacy (1993). Suggestions for Parents: Children Can Unlearn Violence. Media and Values, No. 62, Media and Violence: Part One: Making the Connections, accessed at http://www.aap.org/advocacy/childhealthmonth/media.htm (accessed November 2006) Coman, C. (2000). Mass media and public relations. Polirom, Iasi CURS-SA for National Audiovisual Council (2005). Research regarding the analysis of the viewing behavior of audio-visual programs of pupils (7 10 years old) and comparative analysis on three age groups (7 10, 11 14 and 15 18 years old) regarding cultural models. National Audiovisual Council, 17, accessed at www.cna.ro (November 206) Dobrescu, P. & Bargaoanu, A. (2001). Mass media and Society. David Ogilvy Communication and Public Relations Faculty SNSPA, Bucharest Domaille, K. & Buckingham, D. (2001). Youth Media Education Survey 2001 Final Report. Prepared for UNESCO. Institute of Education, London University Education Encyclopedia StateUniversity.com (2006). Media influence on children. http://education.stateuniversity.com/pages/2212/Media-Influenceon-Children.html (accessed November 2006) Fleur, M. & Ball-Rokeach, S. (1982). Theories of mass communication. Longman, New York

132

Friedlander, B. Z. (1993). Community violence, children's development, and mass media: In pursuit of new insights, new goals, and new strategies. Psychiatry, 56, 6681. Gentile, D. A. & Anderson, C. A. (2003). Violent video games: The newest media violence hazard. In D. A. Gentile (Ed.), Media violence and children. (p131-152). Westport, CT: Praeger Publishing Gentile, D. A., Lynch, P. J., Linder, J. R., & Walsh, D. A. (2004). The effects of violent video game habits on adolescent aggressive attitudes and behaviors. Journal of Adolescence, Vol. 27, 5-22. Gerbner, G. & Gross, L. (1976). Living with television: The violence profile. Journal of Communication, 26, 76. Gramsci, A. (1971). Selections from the Prison Notebooks, International Publishers Harold, S. (1986). A synthesis of 1043 effects of television on social behavior. Public Communication and Behavior, 1, 65-133. Huesmann, L. R. (1998). The role of social information processing and cognitive schema in the acquisition and maintenance of habitual aggressive behavior. In R. G. Geen & E. Donnerstein (Eds.), Human aggression: Theories, research, and implications for social policy (pp. 73-109). New York: Academic Press. Huston, A. C., Donnerstein, E., Fairchild, H., Feshbach, N. D., Katz, P. A., Murray, J. P., Rubinstein, E. A., Wilcox, B. L., & Zuckerman, D. (1992). Big world, small screen: The role of television in American society. Lincoln, NE: University of Nebraska Press Katz, E., & Lazarsfeld, P. F. (1955). Personal influence: The part played by people in the flow of mass communication. Glencoe, IL: Free Press. Lenhart, A., Madden, M. & Hitlin, P. (2005). Teens and tehnology: Youth are leading the transition to a fully wired and mobile nation Report. Pew Internet & American Life project, accessed at http://www.pewinternet.org/ (November 2006) Madden, M. & Rainie, L. (2005). Music and video downloading moves beyond P2P. Pew Internet & American Life Project, accessed at http://www.pewinternet.org/ (November 2006) Madden, M. (2004). Artists, Musicians and the Internet. Pew Internet & American Life Project, accessed at http://www.pewinternet.org/ (November 2006)

133

Mares, M. L. (1996). Positive effects of television on social behavior: A meta-analysis. Annenberg Public Policy Center Report Series, No. 3, Philadelphia: Annenberg Public Policy Center. McCombs, M., & Shaw, D.L. (1972). The agenda-setting function of the mass media. Public Opinion Quarterly, 36, 176-185 Media Awareness Network (2006). Violence in media entrentainement. http://www.mediaawareness.ca/english/issues/violence/violence_entertainment.cfm (accessed November 2006) Miller, K. (2005). Communication theories: perspectives, processes, and contexts.(2nd ed.). New York, NY: McGraw-Hill. Molitor, F. & Hirsch, K.W. (1994). Childrens Toleration of Real-Life Aggression After Exposure to Media Violence: A Replication of the Drabman and Thomas Studies. Child Study Journal 24.3, 191-208. National Institute on Media and the Family (2006). Children and media violence. http://www.mediafamily.org/facts/facts_vlent.shtml (accessed November 2006) National Mental Health Information Center US (2006). What you need to know about youth violence prevention. http://mentalhealth.samhsa.gov/publications/allpubs/SVP0054/pathways.asp (accessed November 2006) Noelle-Neuman, E. (1984). The spiral of silence. Public opinion, our social skin. The University of Chicago Press, Chicago Rideout, V. & Hame, E. (2006). The Media Family: electronic media in the lives of infants, toddlers, preschoolers and their parents. The Kaiser Family Foundation, accessed at www.kff.org (November 2006) Rideout, V., Roberts, D.F. & Foehr, U. G. (2005). Generation M: media in the lives of 8- 18 years old. The Kaiser Family Foundation, accessed at www.kff.org (November 2006) Schramm, W., Lyle, L. and Parker, E.B. (1961) Television in the Lives of Our Children. Stanford, California: Stanford University Press. The American Academy of Pediatrics (2001, November). Media violence. Pediatrics, Vol. 108, 1222-1226.

134

The American Academy of Pediatrics Committee on Communications (1995, June). Media Violence. Pediatrics, Vol. 95, No. 6. The American Academy of Pediatrics, the American Medical Association, the American Academy of Child and Adolescent Psychiatry, and the American Psychological Association (2002, July). Joint Statement on the Impact of Entertainment Violence on Children. Congressional Public Health Summit, accessed at: www.aap.org/advocacy/releases/jstmtevc.htm (November 2006) The American Psychological Association (2002), Committee on Public Education of the AAP (1999, 2001). Study Violence on Television. The American Psychological Association (2006). Media violence. www.psychologymatters.org/mediaviolence.html (accessed November 2006) Thoman, E (2006). Media Violence: What if we Changed the Question? Center for Media Literacy. Accessed at http://www.medialit.org/reading_room/article16.html (accessed November 2006) United States Senate Committee on the Judiciary (1999, September). Children, violence, and the media: A report for parents and policy makers. Available at: http://judiciary.senate.gov/mediavio.htm (accessed November 2006) United States Public Health Service, Office of the Surgeon General (2001). Youth violence a report of the Surgeon General. Accessed at http://www.surgeongeneral.gov/library/youthviolence/default.htm (accessed November 2006) Wartella, E. (1995). Media and problem behaviors in young people. In Rutter, M. and Smith, D, (Eds.), Psychological Disorders in Young People: Time Trends & Their Origins. Chichester, England, Wiley, 306. Wavetrust (2006). Media influence on young people. http://www.wavetrust.org/WAVE_Reports/Media_influence_on_young_peo ple.htm (accessed November 2006) Wikipedia. 2006. Mass media. http://en.wikipedia.org/wiki/Mass_media (accessed November 2006) Wikipedia. 2006. Media influence. http://en.wikipedia.org/wiki/Media_influence (accessed November 2006)

135

Zimmerman, F.J., Glew, G.M., Christakis, D.A. & Katon, W. (2005, April). Early Cognitive Stimulation, Emotional Support, and Television Watching as Predictors of Subsequent Bullying Among Grade-School Children. Arch Pediatr Adolesc Med. No. 4, Vol. 159, 384-388.

136