Sunteți pe pagina 1din 7

STAREA PSIHICA (starea de constienta) ALTERARILE SENZORIULUI (alterarile starii de constienta)

n timpul n care se ia anamneza, medicul se orienteaza asupra gradului de inteligenta si asupra starii psihice a bolnavului. n mod normal, individul sanatos este orientat temporo-spatial. Tulburarile psihice mai usoare nu se vor putea descoperi dect dupa o observatie mai ndelungata. n schimb, tulburarile psihice mai serioase sunt usor de constatat. Dintre acestea cele mai importante sunt: 1. tulburarile somnului; . pierderi de constienta tranzitorii - lipotimii, sincope; !. pierderi de constienta prelungite - comele; ". convulsii; TULBURARILE SOMNULUI #rivarea ndelungata de somn $"%- %% ore& se nsoteste de astenie, irascibilitate, di'icultati de concentrare a atentiei, bradipsihie, bradi(inezie, adinamie, scaderea motivatiei. )lterior se instaleaza iluzii si halucinatii, mai ales n domeniul analizorului vizual si tactil. *par tulburari de vorbire. a)insomnia este imposibilitatea de a dormi su'icient pentru re'acerea capacitatilor 'izice si psihice. +e poate mani'esta tranzitoriu sau cronic. #erioada 'iziologica de somn este n medie de ,-- ore, dar poate varia individual ntre " si 1% ore. .opiii si tinerii au tendinta de a dormi mai mult, batrnii mai putin. /0ista insomnii de inductie, de trezire precoce, sau somn cu intermitenta. Insomnia tran itorie se poate datora dereglarii ritmului circadian prin nerespectarea orelor obisnuite de somn, ca la schimbarea meridianului si a 'usului orar, activitate n schimb de noapte, etc. Insomnia cronica se ntlneste n a'ectiuni psihice depresiv-an0ioase, precum si n a'ectiuni organice: insomnia cardiacilor provocata de accentuarea nocturna a dispneei, ortopnee; n cordul pulmonar cronic cu hipo0ie importanta apare o inversare a raportului nictemeral veghe-somn, cu insomnie nocturna si somnolenta diurna. 1nsomnia se mai poate ntlni n uremie, diabet zaharat, alcoolism, to0icomanie cu stimulente, hipertireoza. !) "i#ersomnia se mani'esta prin cresterea numarului de ore dormite. /ste 'recventa n urmatoarele a'ectiuni: stari 'ebrile, in'ectioase n general, boli ale sistemului nervos central $ence'alite, meningite&, tumori cerebrale, insu'icienta hepatica, hipotiroidie. c) sindrom$l PIC%&IC% ("i#ersomnie'a#nee) se ntlneste caracteristic la marii obezi cu hipoventilatie pulmonara, asociata cu hipertensiune arteriala. 2olnavii dorm aproape continuu, se trezesc usor la solicitari, dar readorm imediat. n timpul somnului apar perioade de apnee, cu durata variabila $pna la 1minute&, cu hipercapnie si hipo0emie. 2olnavul este trezit de senzatia acuta de su'ocare, readoarme nsa instantaneu si ciclul se repeta. *desea se asociaza semne de insu'icienta cardiaca dreapta. d) sindrom$l de narcole#sie - cataple0ie este de regula conditionat genetic, cu lezarea caracteristica a sistemului reticular ponto-mezence'alic, mani'estat la tineri cu atacuri irezistibile de somnolenta $narcolepsie& asociata uneori si cu pareza musculara $cataple0ie&. e) somnam!$lism$l se mani'esta ca o tulburare de comportament ce survine n cursul somnului normal. /ste vorba de o activitate motorie cu ridicare n pozitie seznda sau coborrea din pat si un 'el de plimbare ntro stare de semiconstienta. 2olnavul $de regula un copil& este greu de trezit. /pisodul nu dureaza mai mult de 13 minute. PIER(ERI (E CONSTIENTA TRANZITORII a) li#otimia (lesin$l) este o pierdere tranzitorie a starii de constienta provocata de o subper'uzie a creierului cu hipo0ie consecutiva. *pare de regula n ortostatism. 2olnavul simte o slabiciune e0trema, cu ameteli, ntunecarea vederii, senzatia de cadere iminenta, care permite n mod obisnuit sa se previna lovirea prin cadere. .onstienta se ntuneca, putnd dispare complet. *spectul bolnavului se caracterizeaza prin paloare intensa, cu transpiratii pro'uze, reci, ale 'etei si corpului. #ulsul slabeste, tensiunea arteriala scade. +e pastreaza tonusul s'incterelor. 4a scurt timp dupa cadere, de la cteva secunde la 1- minute, constienta reapare.

5evenirea senzoriala este completa. 6ecanismul de producere este o reducere a ntoarcerii venoase datorata unei vasodilatatii peri'erice venoase n 7umatatea in'erioara a corpului, cu reducerea debitului cardiac si subper'uzie cerebrala. #rin cadere, n pozitie orizontala se produce cresterea ntoarcerii venoase cu redresarea per'uziei cerebrale. !) sinco#a (cola#s$l) - din limba greaca 8a cadea, a se prabusi9, notiune identica cu colabarea din limba latina. +incopa este tot o pierdere temporara de constienta a carei instalare este de obicei mai brutala, 'ara prodrom, nsotita de regula de o rarire a batailor cardiace sau de o scadere n primul rnd a debitului cardiac. Ti#$ri de sinco#e) : sincope de natura neurogena, psihogena $epilepsia, isteria&; : sincope de origine vasculara; : sincope de origine cardiaca; * Sinco#e de nat$ra ne$ro+ena, #si"o+ena) - sincopa isterica, apare atunci cnd pacientul este ntr-un antura7, cu nuanta teatrala dramatica. ;u se produc modi'icari ale coloratiei tegumentelor, pulsul si tensiunea arteriala ramn nemodi'icate. Tot n acest cadru se ntlnesc si 'alsele sincope ale an0iosilor n sindromul de hiperventilatie. <iperventilatia produce hipocapnie, alcaloza, cresterea rezistentei circulatiei cerebrale. - sincopa epileptica $absente epileptice, acces 8petit mal9&. /ste vorba de alterari tranzitorii ale starii de constienta, cu imobilizarea trasaturilor 'aciale, ntreruperea activitatii, de obicei pentru cteva secunde, uneori cu pierderea tonusului postural, incontinenta s'incteriana, mai ales urinar, contractii ritmice ale buzelor. 2olnavul si revine avnd o amnezie totala asupra celor ntmplate. n ast'el de situatii, electroence'alograma este utila pentru diagnostic. - ischemia tranzitorie cerebrala - ischemia de 'ocar. /ste o tulburare de constienta cu caracter e'emer, de cteva minute, asociata de obicei cu 'enomene neurologice de 'ocar $monopareza sau hemipareza tranzitorie, pareza 'aciala de tip central, a'azie, disartrie&. 5evenirea senzoriului se 'ace ncet si progresiv, paralel cu reducerea 'enomenelor de de'icit neurologic. /ste e0presia unei tulburari circulatorii cerebrale regionale tranzitorii si reversibile. * Sinco#a de ori+ine -asc$lara se caracterizeaza prin: - puls peri'eric nepalpabil, tensiunea arteriala nemasurabila; - zgomote cardiace prezente. Ti#$ri de sinco#e -asc$lare) - sincopa vaso-vagala se suprapune ca simptomatologie lipotimiei. *pare n ortostatism prelungit, caldura e0cesiva, la persoane emotive n situatii neplacute, e0emplu recoltari de snge sau simpla vedere a sngelui. +e observa bradicardie e0trema, hipotensiune arteriala. - sincopa posturala ntlnita n sindromul de hipotensiune ortostatica. n acest caz 'recventa cardiaca este pastrata, nsa pulsul este slab sau dispare prin scaderea valorilor tensionale. /ste 'recvent provocata de medicamente hipotensoare $#razosin, inhibitori ai enzimei de conversie&, medicamente vasodilatatoare, tratament e0cesiv cu diuretice. *pare si la bolnavi anemici, debilitati, dupa o perioada prelungita de imobilizare la pat. - sincopa carotidiana - n hipersensibilitatea sinusului carotidian. +incopa poate 'i declansata la acesti bolnavi de o miscare brusca de rotatie a capului, guler strmt sau chiar la barbierit. *pare de obicei n ortostatism, mai 'recvent la barbati. - sincopa din hemoragia digestiva apare prin scaderea brusca a volemiei si a tensiunii arteriale, urmata de vasoconstrictie si redistribuire a masei sanguine. +e produce n caz de hemoragie digestiva superioara sau in'erioara, e0teriorizata prin hematemeza, melena sau rectoragii si n general n orice hemoragie cu anemie secundara posthemoragica. * Sinco#e de ori+ine cardiaca)

- sincopa cardiaca apare cel mai 'recvent n tulburarile de ritm sau de conducere. /ste vorba de bradicardii sau tahicardii e0treme $sub !%-"% batai pe minut sau peste 1-% batai pe minut&. .el mai 'recvent apare n blocul atrio- ventricular complet $2*= grad 111&, cu pierderea brusca a starii de constienta, 'ara prodrome, oprirea batailor cardiace. +e instaleaza cianoza, respiratia stertoroasa, convulsii partiale sau generalizate tonico-clonice $sindromul *dams-+to(es 6orgagni&. >enomenele dispar daca se iau masuri de resuscitare cardio-pulmonara e'iciente. n caz de ntrziere a acestor masuri apar leziuni cerebrale ireversibile sau decesul bolnavului. - sincopa de efort apare caracteristic n stenoza aortica prin inadecvarea debitului cardiac. 4a 'el apare sincopa de e'ort n cardiopatiile congenitale cianogene cu sunt dreapta-stnga. PIER(ERI (E CONSTIENTA PRELUN.ITE/ COMELE Starea de o!n$!ilare - bolnavul este somnolent, raspunde greu dar logic, cu pauze ntre cuvinte; are tulburari de ideatie, bradipsihie, bradi(inezie, rationament di'icil, se ncurca n operatii aritmetice simple $scadere, adunare&, uneori este dezorientat n timp si spatiu. Starea de tor#oare - bolnavul raspunde greu si trziu la ntrebari insistente, cu inconsistenta logica. Coma se caracterizeaza prin abolirea completa a starii de constienta, cu pastrarea 'unctiilor vitale $respiratie, puls&. n coma vigila, bolnavul reactioneaza nca la stimuli durerosi puternici, cum ar 'i compresia apo'izelor osoase, cu reactii de aparare. n coma pro'unda bolnavul nu raspunde la nici un stimul. Ca$ ele cele mai 0rec-ente ale starilor comatoase: a& into0icatii endogene; b& into0icatii e0ogene; c& come prin leziuni cerebrale $come cerebrale&; a) Come #rin into1icatii endo+ene (come meta!olice) coma diabetica (hiperglicemica). .oma hiperglicemica la diabetici este precedata de prodrome: somnolenta, astenie, sete, deshidratare. 2olnavul este cu tegumente si mucoase uscate, are respiratie acidotica $hiperpnee cu amplitudine mare - respiratie ?ussmaul& cu halena acetonemica. 2iologic se constata hiperglicemie. coma hipoglicemica survine la bolnavii diabetici prin supradozarea insulinei. .oma este precedata de senzatia imperioasa de 'oame, ce'alee, slabiciune, tremuraturi, transpiratii. .oma se instaleaza relativ brusc cu hipertonie musculara, uneori convulsii. Daca este prelungita produce leziuni cerebrale ireversibile $decerebrare&. 2iologic se constata o hipoglicemie severa. coma uremica apare n ultimul stadiu de evolutie a unei insu'iciente renale cronice, respectiv stadiul uremic. .oma uremica se instaleaza progresiv, cu astenie, adinamie. 2olnavul are respiratie acidotica cu halena amoniacala, are o paloare teroasa. 2iologic e0ista o retentie de substante azotate $creatinina, uree, acid uric crescute&. coma hepatica apare n ciroza hepatica decompensata, neoplasmul hepatic primar sau metastatic cu insu'icienta hepatica. .oma hepatica se instaleaza progresiv, precedata de somnolenta, astenie, adinamie, 8'lapping tremor9, uneori agitatie psiho-motorie. 2olnavul are 8'oetor9 hepatic $halena dulceaga cu miros de 'icat crud&, subicter sau icter. !) Come #rin into1icatii e1o+ene : coma alcoolica, instalata progresiv, este precedata de tulburari psihice: agitatie, logoree, con'abulatie, ata0ie, urmate de obnubilare si eventual pierderea completa a constientei. *namneza, halena alcoolica orienteaza diagnosticul. comele toxice si medicamentoase apar n into0icatiile voluntare sau accidentale cu sedative sau somni'ere $barbiturice&. c) Come #rin le i$ni cere!rale (comele cere!rale) apar n accidente vasculare cerebrale, meningite, ence'alite, tumori cerebrale, dupa traumatisme cerebrale.

Coma cere!rala se caracterizeaza prin grade variate de pro'unzime, de regula nsotite de semne neurologice de 'ocar $hemipareza 'lasca, hemiplegie, pareza 'aciala de tip central&. 1nstalarea poate 'i brusca $ictus apoplectic& cnd bolnavul cade si intra imediat n coma, ca n hemoragia cerebrala masiva sau embolia cerebrala importanta. *lteori coma este precedata de ce'alee, obnubilare, stare con'uzionala, torpoare, cu pierderea progresiva a starii de constienta si instalarea treptata a semnelor neurologice de 'ocar, cum se ntmpla n tromboza vaselor cerebrale. #rezenta sau absenta re'le0elor trunchiului cerebral $re'le0 'otomotor, cornean, orbicular& este importanta n evaluarea e0tensiei si localizarea leziunilor. Comotia cere!rala se instaleaza dupa un traumatism cranio-cerebral mai usor, cu pierdere tranzitorie de constienta, 'ara leziuni neurologice evidente. 2olnavul si revine complet, avnd amnezia momentelor care au precedat contuzia. Indi0erent de etiolo+ia starii comatoase, a#recierea #ro0$n imii si +ra-iditatii ei se 0ace #rin calc$larea scor$l$i .las+o2/ .lasi'icarea comelor - scorul @lasgoA. +e studiaza ! parametri: a& Deschiderea ochilor B C spontana----------------------------------------------------------------------------------------" la zgomot sau stimul verbal------------------------------------------------------------------! la durere: stimul nociceptiv la nivelul membrelor sau trunchiului--------------------- deloc---------------------------------------------------------------------------------------------1 b& 5aspunsul verbal B = orientat: constienta de sine si de mediu ncon7urator--------------------------------------3 con'uz: conversatie posibila, dar con'uzie si dezorientare--------------------------------" inadecvat: cuvinte clare dar conversatie imposibila----------------------------------------! neinteligibil: cuvinte neinteligibile---------------------------------------------------------- absent---------------------------------------------------------------------------------------------1 c& 5aspunsul motor B 6 asculta de un ordin verbal------------------------------------------------------------------D orientat: miscarea de 'le0ie tinde sa 'aca sa dispara originea durerii-----------------3 evitare: 'ara raspuns orientat dar 'le0ia rapida a cotului cu evitare-------------------" decontractura: 'le0ia lenta a membrului superior, e0tensia membrului in'erior-----! decebrare: rotatia interna si hipere0tensia membrului superior e0tensia si 'le0ia plantara la nivelul membrului in'erior-------------------------------------------------------------------------------- absent------------------------------------------------------------------------------------------1 .alculul scorului @lasgoA: C E = E 6 B de la ! la 13. , este un scor de granita sub care se situeaza starea de coma grava, la sugar raspunsul verbal este apreciat ast'el: tipatB3, geamatB!, absentB1 CON3ULSIILE 5eprezinta o activitate motorie paro0istica sistematizata, 'iind e0presia unei hipere0citabilitati a zonei motorii a corte0ului. /le pot 'i generalizate sau partiale. a) convulsiile generalizate caracteristice se ntlnesc n epilepsie n accesul de 8grand mal9. 1nstalarea accesului este precedata de senzatii particulare: ol'active, auditive, vizuale, halucinatii, palpitatii B aura. 4a scurt timp bolnavul si pierde brusc constienta, cade, se instaleaza o contractie tonica generalizata interesnd si musculatura respiratorie, cu e0tremitati n e0tensie, opistotonus. *pare cianoza intensa. Dupa %-!% secunde apar contractii clonice ale membrelor, respiratia stertoroasa, salivatie cu 8spuma la gura9 $respiratie 'ortata cu proiectarea salivei&. 2olnavul n timpul 'azei clonice, si poate musca limba sau buzele. *ccesul nceteaza spontan n -! minute, 'iind urmat 'ie de somn, 'ie de o stare con'uzionala cu ce'alee, obnubilare. *ccesul de

epilepsie este att de caracteristic nct diagnosticul este evident la inspectia bolnavului. ntre accese, e0amenul clinic este normal. /lectroence'alograma are valoare diagnostica certa. .onvulsiile generalizate pot 'i ntlnite si n alte a'ectiuni: tumori cerebrale, sindromul *dams-+to(es din sincopa cardiaca prin bloc atrio-ventricular complet, n stopul cardiac, a'ectiuni 'ebrile cu hiperpire0ie, mai ales la copii, ne'ropatii n stadiul uremic, ence'alopatia hipertensiva. b) convulsiile partiale se mani'esta 'ara alterarea senzoriului, cu contractii clonice interesnd unilateral o e0tremitate, superioara siFsau in'erioara sau amndoua, cu durata de cteva minute $epilepsia 7ac(soniana&. +e pot ntlni n tumori cerebrale, metastaze cerebrale, a'ectiuni neurologice nsotite de iritatia locala a zonelor corticale motorii. c) tetania apare n accese de contractii tonice, spastice ale musculaturii scheletice si viscerale. /0tremitatile superioare si in'erioare sunt n 'le0ie spastica, cu 'le0ia articulatiilor radiocarpiene, a policelui, a articulatiilor metacarpo-'alangiene si e0tensia articulatiilor inter'alangiene, degetele 'igurnd un con $mna de mamos&.

E4AMINAREA STARII MENTALE


MO(I5ICARI (E COMPORTAMENT 6/ il$ iile sunt perceptii de'ormate ale 'iintelor, lucrurilor si obiectelor reale $deci perceptii 'alse cu obiect&. *par n boli in'ectioase, schizo'renie, into0icatii cu substante halucinogene $4+D&. De mentionat ca si la persoanele sanatoase pot apare iluzii 8'iziologice9, 'recventa 'iind con'uzia $o persoana cu alta&. 7/ "al$cinatiile - perceptii ireale $'ara obiect& - pot 'i: a& vizuale - scntei, etc. $n nevroza astenica, psihopatii&; b& gustative si ol'active - gusturi si mirosuri diverse, placute sau neplacute $n epilepsie&; c& tactile - ntepaturi, etc. $alcoolism&; d& auditive - pocnituri, cntece, etc. $schizo'renie&; 8/ an1ietatea - $apare n nevroza astenica, stari de surmena7&, reprezinta o stare de teama, de 'rica continua, 'ara obiect, nsotita obisnuit de un ansamblu de tulburari neuro-vegetative $transpiratii, dispnee&. *n0ietate $'rica de moarte& poate sa apara si la bolnavii cu boli organice interne, cum ar 'i an0ietatea bolnavilor cardiaci. 9/ o!sesia - idee dominanta cu caracter absurd, care, contrar vointei individului, pune stapnire pe gndirea acestuia si, n ciuda unei lupte constiente de ndepartare a ei, nu poate 'i nlaturata $n stari depresive, schizo'renie&. :/ 0o!ia - este o idee obsesiva dublata de an0ietate - cancero'obia $teama de cancer&, nozo'obia $teama de microbi&, agora'obia $teama de a traversa strada&, claustro'obia $teama de spatii nchise&, zoo'obia $teama de animale&. ;/ delir$l - reprezinta o idee 'alsa pe care bolnavul o traieste ca adevarata $psihoze, into0icatii, boli in'ectioase&. Delirul poate 'i violent $cu agitatie psihomotorie& sau din contra, cu 'enomene apatice. )neori este nsotita de car'ologie $miscari automate ale minilor, ca si cum bolnavul ar vrea sa prinda obiecte imaginare&. </ atentia - poate 'i: a& diminuata, a'ectnd toate sectoarele vietii psihice a individului $oligo'renie, dementa&; b& exagerata, dar limitata la anumite s'ere de preocupare $starea de sanatate, anumite idei depresive&; =/ t$l!$rarile de somn: a& insomnia, b& hipersomnia >/ T$l!$rarile de constienta: a& pierderi de constienta tranzitorii $lipotimia, sincopa&; b& pierderi de constienta prelungite-comele. STATURA/ TIPUL CONSTITUTIONAL

STATURA (?naltimea) variaza n anumite limite n 'unctie de vrsta si se0. naltimea de'initiva este n 7urul vrstei de de ani. +tatura poate 'i nalta, medie si scunda. /0tremele sunt: ' +i+antism$l: cresterea e0agerata n naltime $peste m la barbati si 1,G m la 'emei, limite considerate ca valoare ma0ima normala&. *pare prin hipersecretie hipo'izara de hormon somatotrop. #articularitati gigantismului: - dezvoltare somatica este relativ proportionala, dar cutia craniana este mica - 'orta musculara este initial crescuta, apoi scade progresiv - insu'icienta venoasa cronica a membrelor in'erioare este constanta - apare sindromul visceral H cardiomegalie si hepatomegalie - in gigantismul de cauza tumorala apar 'recvent <T intracraniana si tulburari de vedere - intarzierea mintala este constanta - organele genitale sunt hipodezvoltate #rognosticul: moartea la !%-"% de ani este datorata complicatiilor viscerale sau hipertensiunii intracraniene ' nanism$l: statura mica, pitica $1, % - 1,3% m&, de origine cstigata si ereditara, cu doua variante: ' nanism$l "i#o0i ar: proportionat, armonic, ce apare ca urmare a insu'icientei secretorii multiple de tropi hipo'izari, dar cu 'unctiile psihice normal dezvoltate $8om n miniatura9&; ' nanism$l tiroidian: disproportionat, disarmonic, pitic $cu membrele scurte 'ata de trunchi si capul mare n raport cu dimensiunile corpului&. Ci0o a: reprezinta o curbura e0agerata a coloanei dorsale privita in plan sagital Scolio a: este o deviere a coloanei in plan 'rontal, poate 'i stg sau dr Lordo a constituie o curbura e0agerata a coloanei lombare privita in plan sagital TIPUL CONSTITUTIONAL, de'init ca rezultanta caracterelor mor'o'unctionale, di'era de la o persoana la alta, n 'unctie de ereditate si 'actorii de mediu social. /0ista mai multe clasi'icari ale tipului constitutional, ncepnd cu cea a lui <ipocrate $sanguin, 'legmatic, coleric, melancolic&, dar n ansamblu, deosebim trei ti#$ri) - normostenic: caracterizat prin proportii armonioase ale corpului; ' astenic (lon+ilin), cu predominenta dimensiunilor verticale n raport cu cele transversale; persoanele astenice par slabe, desirate, cu gtul lung, torace alungit si subtire, tesutul adipos si muscular reduse. 4a indivizii astenici e0ista o 'recventa crescuta a ulcerului gastro-duodenal, viscero-ptozelor, nevrozelor, hipertiroidiei; ' "i#erstenic (o!e , #icnic) caracterizat prin predominenta dimensiunilor transversale n raport cu cele verticale. 4a acest tip constitutional ar e0ista o 'recventa crescuta a obezitatii, diabetului zaharat, cardiopatiei ischemice, gutei, litiazei biliare, hipertensiunii arteriale; STAREA (E NUTRITIE +tarea de nutritie se apreciaza prin cercetarea tesutului celulo-adipos subcutanat, a musculaturii si prin cntarire. #entru aprecierea greutatii 8ideale9 s-au propus mai multe 'ormule, dar n practica este su'icienta corelarea greutatii n (g cu numarul de centimetri care depasesc 1 metru n naltime $'ormula 2roca&. )n criteriu clinic important pentru aprecierea starii de nutritie l constituie grosimea pliului cutanat $normal, mai mic de 1,3 cm n regiunea toracica, abdominala si coapse&. Modi0icari #atolo+ice ale starii de n$tritie) a) OBEZI ! E! reprezinta cresterea greutatii corporale pe seama tesutului gras cu peste 1%I din greutatea ideala. n 'unctie de valorile procentuale ale surplusului ponderal 'ata de greutatea ideala, obezitatea poate 'i: ' usoara $gradul 1& - sub !%I; ' medie $gradul 11& ntre !%-3%I; ' severa $gradul 111& - peste 3%I;

n 'unctie de distributia depunerii de grasime, obezitatea poate 'i: ' generalizata - n care acumularea de grasime se 'ace relativ uni'orm pe torace, abdomen si membre; ' segmentara - n care acumularea de grasime se 'ace n anumite zone ale corpului, cu realizarea a doua tipuri mai importante: android $acumularea grasimii predominent pe cea'a, trunchi si partea superioara a abdomenului& si ' tipul ginoid $depunerea de grasime pe 'ese, solduri si coapse&; Cauzele obezitatii: - aport alimentar e0agerat $n special lipide si glucide&, mai ales n prezenta unei activitati 'izice reduse $sedentarism&; - tulburari endocrine: sindrom .ushing, sindrom adiposo-genital, climacteriu; - teren genetic - e0istenta mai multor persoane obeze n aceeasi 'amilie $teren genetic dar si obiceiuri alimentare comune&; - 'actori neuro-psihici; - sindromul #ic(Aic( - care apare la barbatii tineri, cu obezitate marcata, nsotita de somnolenta si insu'icienta respiratorie; b) S$!n$tritia) con'irma o scadere in greutate datorata unui aport cantitativ si calitativ insu'icient 'ata de necesitatile organismului. a. "labirea: reducere in greutate 1%- %I 'ata de greutatea ideala, usor de apreciat pri cantarire si pliu cutanat. +labirea patologica este insotita si de astenie si 'atigabilitate b. Emacierea: reducerea in greutate de %-!%I, caracterizata prin: disparitia completa a tesutului adipos, bolnavii sunt palizi, tegumente transparente, par uscat, unghii 'riabile, scade capacitatea de e'ort c. #asexia: reducerea in greutate este mai mare de !%I, caracteristici: disparitia completa a tesutului adipos, atro'ii musculare generalizate, edeme carentiale, anemie, stare generala alterata.