Sunteți pe pagina 1din 5

CIANOZA

Din punct de vedere etimologic cianoza si are originea n limba greaca, de la cuvntul kyanos care n limba greaca nseamna albastru. Cianoza = coloratia albastra violacee a tegumentelor si mucoaselor vizibile provocata de cresterea concentratiei de hemoglobina redusa peste g! la nivelul capilarelor super"iciale #normal $, g!%. Clasificare. Dupa localizarea cianozelor: cianoze localizate: obstructii venoase dilatatia venulelor obstructii arteriale cianoze generalizate: insu"icienta respiratorie insu"icienta cardiaca cardiopatii congenitale cu sunt dreapta&stnga poliglobulia methemoglobinemia, sul"hemoglobinemia Dupa mecanismul de producere: o cianoza centrala o cianoza peri"erica Cianoza centrala Cauza consta ntr&o o'igenare insu"icienta la nivelul plamnului n tulburarile de hematoza din insu"icienta respiratorie sau o contaminare cu snge venos n cardiopatiile congenitale cu sunt dreapta&stnga. Clinic cianoza centrala este o cianoza calda, interesnd e'tremitatile #acrocianoza%, mucoasa bucala #buze, limba%, lobul urechii. (n raport cu mecanismul de"icitului de o'igen, cianoza centrala are urmatoarele "orme) cardiaca a"ectiuni cardiace care produc staza pulmonara e'primata) insu"icienta cardiaca dreapta, stnga si globala, stenoza mitrala, pericardita constrictiva, stenoza arterei pulmonare* a"ectiuni cu sunt dreapta&stnga* pulmonara: em"izem, bronsita cronica, bronhopneumonie, "ibroze pulmonare* sau mixta. +e asociaza "recvent cu degetele hipocratice. Cianoza de tip periferic Cresterea concentratiei de hemoglobina redusa se realizeaza prin consum e'agerat peri"eric de o'igen datorat stazei sngelui n reteaua capilara venoasa si peri"erica. Caracteristica este acrocianoza rece, distala. +caderea temperaturii se datoreaza tot stazei prelungite, eventual combinata cu vasoconstrictie arteriolara. ,oate "i generalizata #stagnare venoasa ca n insu"icienta cardiaca, colaps de di"erite etiologii% sau localizata #tulburari de reglare a circulatiei peri"erice, obliterarea venoasa de orice natura, obliterarea arteriala asociata cu staza venoasa. Cele doua mecanisme se pot combina, realiznd o cianoza mi'ta. Pseudocianozele +unt date de acumularea n snge a unor produsi de alterare a hemoglobinei prin actiunea unor to'ice) methemoglobinemie, sul"hemoglobinemie. -par cel mai "recvent sub actiunea unor medicamente #nitratii administrati n cardiopatia ischemica, analgetice, antipiretice, "enacetina, unele sul"amide%

cianozele localizate, apar n urmatoarele a"ectiuni) . obstructii venoase #trombo"lebite% & contact prelungit al sngelui cu tesuturile, edem, circulatie venoasa colaterala* . dilatatia venulelor asociata cu spasme arteriale) la "rig, soc circulator* . obstructii arteriale) ncetinirea circulatiei, cianoza, scaderea temperaturii* cianozele generalizate, apar n) . insu"icienta respiratorie) consecinta unor a"ectiuni pulmonare cronice n care este tulburat schimbul gazos la nivelul membranei alveolo&capilare cu insu"icienta de arterializare a sngelui n mica circulatie = cianoza centrala* . insu"icienta cardiaca & stnga = cianoza este consecinta stazei pulmonare, deci su"era schimburile gazoase = cianoza centrala* . insu"icienta cardiaca & dreapta = staza venoasa peri"erica #circulatia mare%, deci ncetinirea circulatiei capilare, contact prelungit al sngelui cu tesuturile = cianoza peri"erica* . cordul pulmonar cronic) & cianoza de tip mi't) a"ectiune respiratorie / insu"icienta cardiaca dreapta = cardiacul negru* . cardiopatii congenitale cu sunt dreapta&stnga) comunicare ntre compartimentele cardiace drepte si stngi cnd presiunea din compartimentele drepte este mai mare dect n cele stngi. 0 parte din sngele venos din compartimentele drepte trece direct n atriul sau ventriculul stng "ara a trece prin mica circulatie. 1nitial este o cianoza de tip central, apoi prin aparitia insu"icientei cardiace drepte, cianoza de tip mi't* . poliglobuliile) policitemia vera, compensatorie* . pseudocianozele) methemoglobinemia, sul"hemoglobinemia.

EDE E!E
2demul reprezinta o acumulare de lichid n spatiul interstitial, respectiv e'tracelular, e'travascular. Cauzele care pot sa duca la "ormarea edemelor sunt) . cresterea presiunii intracapilare) insu"icienta cardiaca dreapta, trombo"lebita, compresiuni venoase* . scaderea presiunii coloid&osmotice a plasmei) aport insu"icient de proteine #sindrom de malnutritie & malabsorbtie%, a"ectiuni hepatice severe #sinteza de"icitara de proteine%, pierderi crescute de proteine #sindromul ne"rotic%, . cresterea permeabilitatii capilare) edemul in"lamator, edemul alergic, angeita din glomerulone"rita acuta, ano'ia din insu"icienta cardiaca, . insu"icienta circulatorie lim"atica = lim"edemul & a"ectarea canalelor sau a ganglionilor lim"atici* . retentia de sodiu si de apa) aport e'cesiv pentru capacitatea de eliminare renala = insu"icienta cardiaca, diminuarea "iltrarii glomerulare = glomerulone"rita acuta #34-%, resorbtia e'cesiva de apa si sodiu de catre tubul contort distal ca urmare a stazei circulatorii din insu"icienta cardiaca, tulburarilor hormonale #hiperaldosteronism, hipercorticism, hiper"oliculinism% sau secundara unor medicamente #preparate hormonale, antiin"lamatorii nesteroidice, cortizon%. 0 retentie secundara de sodiu si apa se produce n orice edem, indi"erent de "actorul patogenetic primar.

Clasificarea clinica a edemelor: I. edeme localizate: a% prin obstructie venoasa, b% prin obstructie lim"atica, c% edeme alergice, d% edeme in"lamatorii. II. edeme generalizate) a% edeme renale #tip ne"ritic, ne"rotic%, b% edeme cardiace, c% edeme n a"ectiuni hepatice, d% edeme prin malnutritie #carentiale%, e% edeme ciclice #premenstruale, substrat hormonal%. Din punct de vedere etiopatogenic e'ista edeme cardiace, renale, lim"atice, endocrine, alergice, hepatice, carentiale, casectice, in"lamatorii, iatrogene, mi'te. 2demele tind sa apara n zonele cu tesut con5unctiv la' #retromaleolar, "ata, pleoape, organele genitale%. 2demul este sugerat de anamneza, semnalat de inspectie,con"irmat prin palpare) aparitia godeului de presiune locala, caracteristica ce urmeaza unei presiuni digitale n zonele cu strat subiacent dur #pretibial si sacral%, persistenta pliului cutanat si cresterea curbei ponderale. Caracteristici clinice ale diferitelor tipuri de edeme: Edemul cardiac) este un edem decliv, bilateral, simetric, cianotic, rece. 6a bolnavul n ortostatism apare la maleole, gambe, "ata interna a tibiei, iar la bolnavul n clinostatism n regiunea lombosacrata. 6a nceput este intermitent & vesperal, "avorizat de ortostatism si e"orturile "izice din cursul zilei. Dispare n repaus, lipseste dimineata dupa repaus nocturn. -re caracter progresiv & apare la e"orturi din ce n ce mai mici si apoi devine permanent. 2ste simetric nsa poate predomina pe o parte n caz de decubit lateral prelungit. 6a nceput este alb si moale, devenind n stadii avansate "erm, cianotic, dureros. 1nvadeaza treptat membrele in"erioare, scrotul, abdomenul, regiunea lombosacrata, dorsala, cu timpul se generalizeaza cuprinznd "ata si pleoapele si se asociaza cu hidrotora', ascita, edem visceral. 7ecanisme de producere) hipertensiune venoasa prin staza venoasa, retentie hidrosalina, reducerea "lu'ului sanguin renal 8 hipersecretie renina&angiotensina& aldosteron, hiperaldosteronism secundar cu retentie de sodiu si apa. Edemul renal) este un edem palid, moale, apare cu predilectie n regiunile cu tesut subcutanat la' #pleoape, "ata, organele genitale%. 2ste mai pronuntat dimineata si diminua n cursul zilei. (n evolutie se e'tinde repede la gambe, coapse, regiunea sacrata, lombara, perete abdominal. +e asociaza cu hidrotora', hidropericard, ascita, edeme viscerale. 7ecanisme de producere) retentie hidrosalina, scaderea presiunii coloid&osmotice a plasmei, hiperpermeabilitate capilara. -pare n ne"rite, sindrom ne"rotic. Edemul hepatic) este un edem generalizat, simetric, cu nuanta icterica. 7ecanism de producere) scaderea presiunii coloid&osmotice a plasmei. -pare n ciroza hepatica, unde se produce obstructia circulatiei portale cu sindromul de hipertensiune portala si aparitia ascitei = colectie lichidiana n cavitatea peritoneala. Edemul venos) apare n trombo"lebite si compresii venoase. -re culoare albastra n "legmatia coerulea dolens sau alba n "legmatia alba dolens. Edemul inflamator) este un edem localizat, unilateral, nsotind semnele in"lamatiei #durere, roseata, temperatura locala crescuta%. -pare prin cresterea permeabilitatii capilare. Edemul alergic) apare caracteristic la "ata, pleoape, buze, limba. +e nsoteste de prurit, eruptii urticariene. -pare prin cresterea permeabilitatii capilare. Edemul angioneurotic Quincke) este un edem acut, circumscris, impresionant, cu edem glotic si as"i'ie. 1ntereseaza ndeosebi "ata, cu predilectie pentru pleoape sau buze.

Edemul endocrin) apare n dis"unctia mai multor glande endocrine) mi'edemul, hipertiroidismul, hiper"oliculinismul, sindromul Cushing. Limfedemul: edem palid care apare pe "ata dorsala a minilor sau picioarelor n obstructii lim"atice prin procese tumorale. 0 "orma deosebita a edemului lim"atic o reprezinta ele"antiazis&ul, care este e'presia unei insu"iciente hepatice "oarte e'primate. (n ele"antiazis pielea este mult ngrosata, dura si la nivelul ei n evolutie pot apare tulburari tro"ice. Edemul carential) este di"uz, aspect "oarte variabil, apare prin de"icit de aport #edemul de "oame, edemul de razboi%, prin de"icit de utilizare #sindrom de malabsorbtie, gastrectomie, diaree cronica, a"ectiuni hepatice, pancreatice% si prin hipoproteinemie congenitala. Edemul casectic) apare prin hipoproteinemie caracteristica "azelor naintate ale a"ectiunilor casectizante #cancere, tuberculoza pulmonara, ciroze hepatice, anemii severe%. Anasarca = generalizarea edemelor cu aparitia de transsudate n cavitatile pleurale, pericardica, peritoneala, testicular #hidrocel%, articulatii #hidartroze%.

CI"C#!A$IA %ENOA&A CO!A$E"A!A


(n mod normal, vene dilatate se pot vedea doar pe "ata dorsala a minilor si picioarelor. (n cazul n care vene dilatate sunt vizibile la e'amenul tegumentelor si n alte regiuni, vorbim de circulatie venoasa colaterala, care denota ntotdeauna un proces patologic. ,rocesele obstructive ale venelor mari situate pro"und, determina dilatarea venelor super"iciale subcutanate. +e disting 9 tipuri mai "recvente de circulatie venoasa colaterala, dupa mecanismul lor de producere) a' o(structia )enelor profunde ale extremitatilor. 2ste "orma cea mai "recvent ntlnita n clinica. -pare n caz de trombo"lebita pro"unda a membrelor, mai "recvent in"erioare #tromboza venoasa pro"unda a membrelor in"erioare%. 2ste prezenta circulatia venoasa subcutanata la nivelul membrului a"ectat, edem unilateral, ca si celelalte semne de in"lamatie. (' o(structia )enei ca)e superioare apare n tumorile mediastinale, cancerele bronhopulmonare compresive. :enele colaterale subcutanate sunt vizibile la nivelul peretelui anterior al toracelui. Directia de circulatie a sngelui n aceste colaterale este de sus n 5os. +ensul de circulatie al sngelui n venele subcutanate dilatate se poate stabili comprimnd aceste vene cu doua degete, ridicnd apoi pe rnd, mai nti degetul superior si apoi si cel in"erior, urmarind modul de umplere al venei. (n caz de sindrom al venei cave superioare caracteristic apare edemul n pelerina #gulerul lui +tokes% care este un edem dur, "ara godeu, localizat la "ata, gt, membre superioare si ;<= superioara a toracelui. c' o(structia )enei ca)e inferioare. -ceasta determina aparitia edemului, cianozei si circulatiei venoase colaterale subcutanate n 5umatatea in"erioara a corpului #membre in"erioare, pe partile laterale ale abdomenului, partea in"erioara a toracelui%. +ensul de circulatie a sngelui n aceste colaterale este de 5os n sus. d' o(structia circulatiei portale. Determina aparitia circulatiei venoase colaterale la nivelul abdomenului, colateralele "iind situate radiar n 5urul ombilicului #aspect clasic de cap de meduza%. 2ste o circulatie colaterala porto&cava #prin venele periombilicale, gastro&eso"agiene si hemoroidale, care toate sunt dilatate%. Cauze de obstructie a circulatiei portale: . ciroza hepatica #cea mai "recventa%, . obstructia subhepatica = tromboza venei porte, . obstructia suprahepatica = tromboza venelor hepatice #asa numitul sindrom >udd&Chiari%. $#!*#"A"I!E $"O+ICE C#$ANA$E ?ot la e'amenul tegumentelor pot "i decelate tulburari tro"ice cutanate variate. 2le reprezinta modi"icari structurale ale tegumentelor si ale altor tesuturi adiacente, consecutive devitalizarii lor, n urma unor tulburari de circulatie arteriala si<sau venoasa.

a' degeraturile sunt determinate de e'punerea la "rig, localizate la e'tremitati #degete, urechi%, de intensitate di"erita #de la simpla hiperemie, n degeraturile de gradul 1, la necroza si gangrena umeda, n degeraturile de gradul 1:%. (' gangrena reprezinta necrozarea tegumentelor si celorlalte tesuturi moi. 6a nceput se mani"esta printr&o coloratie albastra&neagra a pielii, apoi se produce necroza tesutului, cu eliminarea lui. 3angrena poate "i uscata sau umeda. 3angrena umedaapare secundar suprain"ectiei bacteriene cu germeni anaerobi. >oli care evolueaza cu gangrene) arteriopatiile peri"erice n stadiul 1: de evolutie, ocluziile arteriale peri"erice prin embolii. Diabetul zaharat este un "actor agravant al acestor boli. c' escara este o gangrena pro"unda, interesnd, pe lnga tegumentele, muschii si chiar osul. 2scarele apar n regiunile e'puse presiunii corporale #"ese, calcie, coate, regiunea sacrala% la bolnavii gravi, care nu se pot mobiliza #bolnavi comatosi, bolnavi cu accidente vasculare cerebrale, insu"icienta cardiaca ireductibila% si care nu bene"iciaza de o ngri5ire su"icienta prin mobilizare pasiva si masa5. d' ulcerul perforant plantar #mal per"orant% este o ulceratie pro"unda, rotunda, situata n talpa, la nivelul portiunii distale a primului sau a celui de al :&lea metatarsian. Cauze) tabes, diabet zaharat. e' ulcerul )aricos este o ulceratie pro"unda, cu margini neregulate, ce apare la nivel gambier, "iind cauzat de tulburarile de circulatie venoasa ce caracterizeaza insu"icienta circulatorie venoasa cronica din varicele membrelor in"erioare sau sindromul posttrombotic de la acest nivel. 2'tremitatea a"ectata este cianotica. Denota o evolutie ne"avorabila a a"ectiunii venoase si are o vindecare lenta.