Sunteți pe pagina 1din 8

SEMIOLOGIE MEDICALA CURS 2 ANAMNEZA "Ascultati pacientul el va va spune diagnosticul" lu!

ga"d No#iunea p"ovine din asocie"ea celo" dou$ cuvinte g"ece%ti& Ana ' (napoi) din nou Mnesis ' !e!o"ie Este *oa"te util$ (n o"ienta"ea sp"e un diagnostic %i ea depinde de e+pe"ien#a %i !ai ales de !odul de a,o"da"e de c$t"e !edic al pacientului %i al antu"a-ului. Uneo"i o ana!ne/$ co"ect$ conduce "apid sp"e o"ienta"ea c$t"e diagnostic) acesta *iind necesa" pent"u t"ata!entul de u"gen#$ cu! a" *i in*a"ctul acut) into+ica#iile !edica!entoase sau ali!enta"e) ulce"ul pe"*o"at) apendicita acut$ etc. In*o"!a#iile p"ivind se!nele %i si!pto!ele de de,ut p"ecu! %i cau/ele apa"i#iei lo" sunt de*inito"ii (n o"ienta"ea sp"e diagnostic. 1. Abordarea pacientului este p"i!a actiune ca"e a"e loc si de ca"e depinde in ,una !asu"a succesul ulte"io". 0ieca"e ,oala i!plica o co!ponenta e!otionala) uneo"i !ino"a) alteo"i deose,it de e+p"i!ata. olnavului ii place sa stie ca docto"ul se inte"esea/a desp"e el nu nu!ai ca si "ca/ clinic" si si ca pe"soana u!ana ca"e a"e d"eptul sa solicite pe langa co!petenta p"o*esionala si conside"atie u!anita"a. Calitatile necesa"e e+a!inato"ului sunt& inte"es) ingaduinta) intelege"e) caldu"a si si!patie) politete si *le+i,ilitate 2. Interogatoriul& e+a!inato"ul inte"vine pent"u a o,#ine date su,iective i!po"tante pent"u diagnostic o"ient1nd conve"sa#ia pe *$ga%ul speci*ic ca/ului. E+a!inato"ul va avea g"i-a nu nu!ai sa in"egist"e/e si!pto!atologia) ci sa si *o"!e/e o i!p"esie desp"e pe"sonalitatea) g"adul de inteligenta si "eactiile a*ective ale pcientului) pt ca "!edicul ,un" este un ascultato" "atent" 2nt"e,$"ile desc3ise au scopul o,#ine"ii de in*o"!a#ii gene"ale. Sunt *oa"te utile pent"u (nceputul inte"ogato"iului sau pent"u sc3i!,a"ea do!eniului discu#iilo". E+e!ple de (nt"e,$"i desc3ise& 4Ce v$ sup$"$56 42nainte de apa"i#ia du"e"ilo" a,do!inale v$ si!#ea#i ,ine56 2nt"e,$"ile di"ecte pe"!it cla"i*ica"ea uno" aspecte %i o,#ine"ea de detalii ale isto"icului ,olii. 4Unde v$ doa"e56 4Du"e"ea a,do!inal$ este in*luen#at$ de ali!enta#ie56 Se "eco!and$ evita"ea (nt"e,$"ilo" di"ecte (nt"7un !od ca"e a" putea in*luen#a "$spunsul. 8ipu"i de (nt"e,$"i ce t"e,uiesc evitate& cele de tipul 4da6 %i 4nu6 las$ ince"titudini (n p"ivin#a ve"ita,ilei lo" se!ni*ica#ii. cele ca"e suge"ea/$ "$spunsul& 4si!#i#i du"e"e su, coaste (n pa"tea d"eapt$ %i (n acela%i ti!p (n spate56. Nu se "eco!and$ utili/a"ea !ai !ulto" (nt"e,$"i conco!itent. 2nt"e,$"ile t"e,uie s$ *ie scu"te %i u%o" de (n#eles. Nu se "eco!and$ utili/a"ea unui -a"gon !edical. Se utili/ea/$ !ai !ulte te3nici de co!unica"e& *acilita"ea) con*"unta"ea) "epeti#ia. 3. nregistrarea datelor 7 ana!ne/a sc"is$ "ep"e/int$ un docu!ent legal al st$"ii s$n$t$#ii ,olnavului. In*o"!a#iile ce le cup"inde t"e,uie s$ *ie e+acte %i o,iective.

9e ,a/a in*o"!a#iilo" "ecoltate p"in ana!ne/$) clinicianul va "e/u!a (n !od "igu"os toate datele) su, *o"!a unui docu!ent li/i,il) foaia de observaie clinic.

FOAIA DE OBSERVA IE !"I#I!$


0oaia de o,se"va#ie clinic$ :0O;) "ep"e/int$ un act cu t"ipl$ se!ni*ica#ie& docu!ent !edical %i %tiin#i*ic) !edico7-udicia" %i conta,il. 0O docu!ent !edico7%tiin#i*ic ' cup"inde datele pe"sonale ale pacientului) diagnostic de inte"na"e) la <2 o"e %i dg. de e+te"na"e) /iua %i o"a inte"n$"ii p"ecu! %i datele de la e+te"na"e. 0O docu!ent !edico7legal 7 (n dive"se situa#ii -u"idice cu ca"e se con*"unt$ pacientul sau *a!ilia. 0O docu!ent conta,il 7 (n vede"ea -usti*ic$"ii c3eltuielilo" e*ectuate de spital pent"u investiga#ii %i p"ocedee de dg. p"ecu! %i pent"u t"ata!ent. 0O cup"inde cinci p$"#i& 9a"tea I 7 datele pe"sonale ale pacientului 9a"tea a II7a ' ana!ne/a 9a"tea a III7a ' e+a!enul o,iectiv la inte"na"e 9a"tea a I=7a ' *oaia de evolu#ie %i t"ata!ent 9a"tea a=7a ' epic"i/a

%artea I & datele personale ale pacientului ' cup"ind date de identi*ica"e ale pacientului& nu!e) v1"sta) se+) ad"esa %i nu!$" de tele*on) g"up sanguin) sta"e civil$) locul de !unc$ %i ocupa#ia) data %i o"a inte"n$"ii) dg. de t"i!ite"e %i dg. la inte"na"e.
V'rsta ' i!p"i!$ anu!ite pa"ticula"it$#i ale ,olilo" depin/1nd de ea. 7 (n copil$"ie p"edo!in$ ,olile in*ecto7contagioase :sca"latina) "u-eola) "u,eola) va"icela) tusea convulsiv$;) ,oli congenitale) "a3itis!ul etc 7 (n adolescen#$ ' angina st"eptococic$ cu co!plica#iile ei) "eu!atis!ul polia"ticula" acut)glo!e"ulone*"ita acut$) ca"dita "eu!atis!al$> 3epatita acut$ vi"al$) tu,e"culo/a pul!ona"$) ,oli 3o"!onale legate de pu,e"tate 7 adul#ii pot avea o"ice patologie) unele *iind u"!a"e a uno" ,oli din copil$"ie :steno/a !it"al$) insu*icien#a !it"al$) insu*icien#a ca"diac$;) ,oli congenitale73ipe"tensiunea a"te"ial$ esen#ial$) ane!ii 3e!olitice) ulce"ul gast"o7duodenal> ,oli c1%tigate p"in anu!ite o,iceiu"i) ali!enta#ie) alcool) *u!at) st"ess& ulce") colecistite) dia,et /a3a"at) ?8A) dislipide!ii) ca"diopatia isc3e!ic$ acut$ %i c"onic$) 3epatite acute vi"ale sau c"onice) ,oli vene"ice) ?I=) 3e!opatii !aligne) cance" etc 7 v1"stnicii au o patologie speci*ic$ legat$ de ate"oscle"o/$) lacuna"is! ce"e,"al) accidente neu"ologice) "eu!atis!ul degene"ativ) e!*i/e!ul pul!ona") cance"e cu di*e"ite locali/$"i) in*a"ctul !ioca"dic) ,oala Al/3ei!e" Se(ul ' in*luen#ea/$ p"in aspectele pa"ticula"e !o"*o7*i/iologice di*e"ite la ,$",a#i %i *e!ei) dete"!in1nd ,oli ca"e apa" e+clusiv la *e!ei sau ,$",a#i sau ,oli cu inciden#$ !ai c"escut$ la unii sau la al#ii. Femeile ' au aspecte *i/iologice legate de !ena"3$) g"aviditate %i !enopau/$) p"ecu! %i ,oli speci*ice lo"& !et"oane+ite) *i,"o! ute"in) c3iste ova"iene) cance"ul de col %i co"p ute"in. Mai *"ecvent apa"& steno/a !it"al$) ast!ul ,"on%ic) colecistite) litia/a ,ilia"$) colitele) in*ec#iile u"ina"e) 3ipe"ti"oidis!ul) t"o!,o*le,itele) lupusul e"ite!atos dise!inat) polia"t"ita "eu!atoid$) cance"ul !a!a" etc

Brbaii ' au ca"acte"istice ,olile o"ganelo" genitale !asculine& adeno!ul %i cance"ul de p"ostat$) cance"ul testicula"> 3e!o*iliile Mai *"ecvent apa"& steno/a %i insu*icien#a ao"tic$) in*a"ctul !ioca"dic) co"dul pul!ona" c"onic) ,"on%iecta/ia) ulce"ul duodenal) guta) cance"ul ,"on3o7pul!ona") spondilita anc3ilo/ant$) t"o!,angeita o,lite"ant$ etc Do)iciliul *i locul na*terii ' pot uneo"i *u"ni/a date desp"e anu!ite /one geog"a*ice cu patologii speci*ice. Gu%a ende!ic$ sau dist"o*ia ende!ic$ ti"eopat$ ' apa"e (n anu!ite /one cu con#inut sc$/ut de iod :M#ii Apuseni) Ma"a!u"e%;> Ne*"opatia ende!ic$ ,alcanic$ ' o ne*"it$ tu,ulo7inte"sti#ial$ ca"e apa"e !ai ales (n /ona Dun$"ii) la g"ani#a cu ulga"ia %i Se",ia 8alase!iile ' ane!ii 3e!olitice congenitale ca"e apa" !ai ales (n Do,"ogea) Delta Dun$"ii %i *"ecvent (n G"ecia. Mala"ia ' ap$"ea !ai ales (n /onele !l$%tinoase) unde e"a p"e/ent #1n#a"ul ano*el) actual e"adicat (n Ro!1nia da" ,oala este p"e/ent$ *"ecvent (n #$"ile A*"icii. 9a"a/ito/ele t"opicale :t"ipanosto!ia/a) *ila"io/a;) 3ole"a se !ai (nt1lnesc %i a/i (n #$"i din Asia %i A*"ica. Ocupa+ia *i locul de )unc, ' o*e"$ date i!po"tante !ai ales (n ca/ul uno" ,oli p"o*esionale& !ine"ii :silico/a) ant"aco/a) silico7tu,e"culo/a;) !uncito"ii din indust"ia !o"$"itului ' ,oli pul!ona"e) din inds. solven#ilo" o"ganici 7 apla/ii !edula"e)etc. -O.IVE"E I#.ER#$RII Motivele inte"n$"ii ' cup"ind toate se!nele %i si!pto!ele pe ca"e le poate p"eci/a pacientul da" acestea depind de !odul de c3estiona"e al pacientului %i de t"aduce"ea !edicului (n te"!eni !edicali. Ele vo" *i g"upate pe c1t posi,il pe apa"ate) av1nd (n vede"e c$ pacientul poate avea o asocie"e de ,oli. E+. ' du"e"i p"eco"diale) palpita#ii) dispnee dup$ e*o"t ' ne o"ientea/$ sp"e o ,oal$ ca"diac$> tuse p"oductiv$) -ung3i to"acic) *e,"$ ' sp"e o in*ec#ie pul!ona"$> disu"ie) du"e"i lo!,a"e) *"isoane) *e,"$) u"ini tul,u"i' sp"e o in*ec#ie u"ina"$. A#.E!EDE#.E"E /EREDO0!O"A.ERA"E Sunt necesa"e anu!ite (nt"e,$"i p"ivind "udele %i ,olile !ai i!po"tante ap$"ute (n *a!ilie. Sunt ,oli ca"e au t"ans!ite"e e"edita"$ cu! a" *i& !ic"os*e"ocito/a e"edita"$ %i alte ane!ii 3e!olitice) 3e!o*ilia la "udele de se+ !asculin din pa"tea !a!ei da" %i a tat$lui) guta) dia,etul insipid) "inic3iul polic3istic) si*ilisul) in*ec#ia cu ?I= etc. Alte ,oli pot apa"e (n *a!ilii ca %i ,oli cu p"edispo/i#ie e"edita"$ cu! a" *i& ?8A esen#ial$) litia/a ,ilia"$) dia,etul /a3a"at tip II) ulce"ul duodenal) neopla/iile) epilepsia) sc3i/o*"enia) o,e/itatea) dislipide!iile) ca"diopatia isc3e!ic$ etc. Un alt aspect #ine de locul de coa,ita"e %i de !unc$) (n vede"ea depist$"ii uno" ,oli t"ans!isi,ile sau contagioase cu! a" *i& tu,e"culo/a la al#i !e!,"i ai *a!iliei sau la colegi) alte ,oli contagioase "ecente& 3epatita acut$) va"icela) "u-eola) sca"latina) ,oli pa"a/ita"e. A#.E!EDE#.E"E %ERSO#A"E FI1IO"O2I!E Ne inte"esea/$ tipul de na%te"e :p"e!atu"$) natu"al;) p"o,le!e din copil$"ie :condi#ii de locuit;.

Aceste antecedente au i!po"tan#$ !ai !a"e la *e!ei. =1"sta de,utului ciclului !enst"ual 7 !ena"3a) pe"iodicitatea ciclului) cu aspecte p"ecise p"ivind du"ata lui) nu!$"ul de sa"cini) avo"tu"i) sunt i!po"tante pent"u ane!iile *e"ip"ive. De ase!enea este i!po"tant$ v1"sta de instala"e a !enopau/ei cu toate tul,u"$"ile ei ca"e pot dete"!ina apa"i#ia uno" alte ,oli& ?8A) ,oli endoc"ine) osteopo"o/a) ,oli psi3ice) cance"ul !a!a" sau ute"in etc. La ,$",a#i este i!po"tant$ a*la"ea !o!entului instal$"ii pu,e"t$#ii %i tul,u"$"ile ap$"ute. A#.E!EDE#.E"E %ERSO#A"E %A.O"O2I!E Se "e*e"$ la toate ,olile pe ca"e le7au avut pacien#ii din copil$"ie %i p1n$ (n !o!entul inte"n$"ii) !ai ales cele co"elate cu !otivele inte"n$"ii. Unele ,oli ante"ioa"e pot avea u"!$"i (n ti!p. De e+. sca"latina sau in*ec#ia st"eptococic$ :angine; poate dete"!ina GNA sau R9A cu ca"dit$ "eu!atis!al$) valvulopatii) insu*icien#$ ca"diac$. Sunt o,ligato"ii a*la"ea acesto" ,oli) cunoscut *iind *aptul c$ !ulte *ac co!plica#ii la nivelul !ai !ulto" apa"ate& ,oli digestive) ca"dio7"espi"ato"ii) "enale) endoc"ine) neu"ologice. In*ec#iile vene"ice) de tipul si*ilisului %i !ai ales SIDA sunt !ai di*icil de "ecunoscut. ?epatitele vi"ale cu vi"us %i C pot avea ca %i cau/$ dive"se t"ata!ente ante"ioa"e in-ecta,ile) t"ans*u/ii (n antecedente. Sunt i!po"tante inte"ven#iile c3i"u"gicale) t"au!atis!ele) into+ica#iile) t"ata!ente !edica!entoase !ai (ndelungate) i"adie"i te"apeutice. !O#DI II"E DE VIA $ 0acto"ii de !ediu) de la do!iciliu %i de la locul de !unc$ pot constitui ele!ente de "isc pent"u apa"i#ia %i ag"ava"ea uno" ,oli. Locuin#a ' poate inte"veni (n apa"i#ia sau ag"ava"ea uno" ,oli p"ee+istente p"in condi#iile pe ca"e le o*e"$. De e+. o locuin#$ insalu,"$) u!ed$ sau cu p"a*) poate dete"!ina apa"i#ia "a3itis!ului la copii %i a tu,e"culo/ei) !ai ales cu o ali!enta#ie p"eca"$. De ase!enea p"a*ul) ig"asia pot dete"!ina apa"i#ia %i declan%a"ea ast!ului ,"on%ic. Ali!enta#ia ' inte"vine (n !ai !ulte !o!ente ale vie#ii (n apa"i#ia uno" ,oli. In copil$"ie o ali!enta#ie ca"en#at$) !ai ales (n vita!ine %i p"oteine poate dete"!ina apa"i#ia copiilo" su,nut"i#i) cu "a3itis! sau disp"oteine!ii. E+cesul de glucide %i sau lipide) !ai ales (n p"e/en#a uno" *acto"i e"edita"i poate dete"!ina apa"i#ia o,e/it$#ii) a dia,etului /a3a"at) a dislipide!iilo" %i apoi a ,olilo" secunda"e lo") ate"oscle"o/a) ca"diopatia isc3e!ic$) ?8A) accidente neu"ologice %i ,oli osteo7a"ticula"e. Ali!enta#ia de/o"donat$) *$"$ o"a" *i+ %i !ai ales (n p"e/en#a uno" *acto"i nocivi) *u!at) alcool) pot dete"!ina apa"i#ia ulce"ului gast"o7duodenal) gast"itei) 3epatopatiilo" c"onice) ente"ocolitelo". Consu!ul de to+ice ' (n !od e+cesiv %i (n cola,o"a"e cu o ali!enta#ie p"eca"$ pot dete"!ina apa"i#ia %i ag"ava"ea uno" ,oli 3epatice) 3epatita c"onic$ etanolic$) ,oli gast"o7intestinale) ca"diace :ca"dio!iopatia dilatativ$;) neu"ologice %i psi3ice :deli"iu! t"e!ens;. 0u!atul ' a"e consecin#e di"ecte asup"a t"actului "espi"ato" supe"io" sau c3ia" a celui in*e"io" p"in ac#iunea cance"igen$ a p"odu%ilo" de a"de"e din tutun :gud"oane) ,en/spi"en; %i apa"i#ia cance"ului de ,u/$) la"ingian) ,"on3o7pul!ona" %i a alto" ,oli "espi"ato"ii. "on%itele c"onice) ast!ul ,"on%ic duc (n ti!p la apa"i#ia alto" ,oli) de tipul co"dului pul!ona" c"onic %i a gast"itelo" c"onice. A,u/ul de !edica!ente ' constituie actual!ente un pe"icol i!inent. Este vo",a de consu!ul de so!ni*e"e) de d"ogu"i:!o"*in$) 3alucinogene) a!*eta!ine)etc;) anticoncep#ionale) antiin*la!atoa"e. Modul %i locul lo" de ac#iune este di*e"it da" pot constitui cau/e g"ave de ,oli psi3ice) 3epatice) gast"ice) 3e!atologice.

!O#DI II"E DE -3#!$ Uneo"i) (n anu!ite condi#ii) locul de !unc$ %i p"o*esia ,olnavului pot constitui cau/e !o",ide pent"u unele ,oli. Din acest !otiv a luat na%te"e %i specialitatea !edical$) !edicina !uncii) ca"e a luat un !a"e av1nt (n ulti!ii ani. Cele !ai cunoscute !ese"ii cu *acto"i nocivi sunt& !ine"itul) !o"$"itul) indust"ia de p"eluc"a"e a p"odu%ilo" de ,en/in$) a diluan#ilo") etc. Un *acto" nociv %i "ecunoscut tot !ai !ult (n ulti!ul deceniu este st"essul. IS.ORI!3" BO"II Ana!ne/a pacientului constituie !odul (n ca"e pute! a*la toate aspectele legate de de,utul ,olii sau al ,olilo" pent"u ca"e acesta s7a p"e/entat la !edic. Este i!po"tant de p"eci/at !odul insidios sau ,"usc de de,ut) cau/e dete"!inante ale apa"i#iei lo") ca"acte"ul si!pto!elo" cu sau *$"$ t"ata!ent) evolu#ia lo" (n ti!p. Un inconvenient este !odul di*e"it de pe"cep#ie a du"e"ii de c$t"e pacient) unii !ini!ali/1nd du"e"ea ia" al#ii e+age"1nd7o. Este i!po"tant de a eviden#ia pent"u du"e"e locul) intensitatea) i"adie"ea) evolu#ia cu sau *$"$ t"ata!ent) apa"i#ia de se!ne de asocie"e. 8oate !ani*est$"ile de ,oal$ cu evolu#ia lo" se vo" desc"ie sepa"at) cu te"!eni !edicali) la acest capitol) isto"icul ,olii *iind decisiv (n diagnosticul %i atitudinea !edicului pent"u te"apie. %unctele care se ur),resc 4n istoricul bolii 5 Analiza simptomelor prezente : data de debut > )odul de debut 5 brusc : acut 7 (n ,oli acute > e+. pneu!onia acut$ > paroxistic ' (n plin$ s$n$tate apa"ent$ ) cel !ai adesea pe *ondul unei su*e"in#e !ai vec3i > e+. in*a"ctul !ioca"dic dato"at anginei pecto"ale ; %i insidos : p"og"esiv ) ,oli cu evolu#ie (ndelungat$) c"onice ; > circu)stan+ele apari+iei : (n "epaus @ e*o"t; > rit)ul : /i @ noapte) p"i!$va"a @ toa!na;> cronologia )ani6est,rilor& apa"i#ia %i succesiunea si!pto!elo" @ se!nelo" ;> atitudinea adoptat$ de pacient *a#$ de ,oal$ > anali/a"ea i!pactului ,olii asup"a pacientului t"ata!entele e*ectuate ante"io"> consulta#iile ant.> identi*ica"ea tutu"o" si!pto!elo" asociate>pa"ticula"it$#ile evolutive (n "apo"t cu t"ata!entele Si)pto)e de ordin general 5 6ebra 7 c"e%te"e"a te!pe"atu"ii cent"ale A BC)DEC : !$su"at$ p"in plasa"ea te"!o!et"ului (n "ect@cavitate o"al$ ; sau c"e%te"ea te!pe"atu"ii pe"i*e"ice A BCEC : !$su"at$ a+ila" ; 8iperpire(ie 7 ascensiuni *e,"ile !a"i ) dep$%ind BFE7GHEC > se (nt1lne%te (nt"7o se"ie de ,oli in*ec#ioase 6risonul 7 sen/a#ii de *"ig (nso#ite de t"e!u"$tu"i intense 8iper8idro9, 7 t"anspi"a#ie ano"!al de a,undent$ )locali/at$ :a+ile) !1ini) picioa"e; sau gene"ali/at$ an8idro9, 7 a,sen#a t"anspi"a#iilo" durere 7 e+pe"ien#$ co!ple+$ !ulti*unc#ional$ %i !ultidi!ensional$ antalgic 7 ca"e (!piedic$ sau cal!ea/$ du"e"ea : po/i#ie antalgic$ I po/i#ie (n ca"e se atenuea/$ du"e"ea> !edica!ent antalgic I !edica!ent ca"e cal!ea/$ du"e"ea; analge9ic 7 ca"e sup"i!$ sau atenuea/$ du"e"ea

angor 7 du"e"e ) su*e"in#$ ce6alee 7 du"e"e de cap : sinoni! ce*algie; a)e+eal, 7 sen/a#ie nepl$cut$ de *als$ deplasa"e a pe"soanei (n "apo"t cu !ediul a!,iant :erti; 7 sen/a#ie "otato"ie a o,iectelo" din -u" (n "apo"t cu pe"soana sau a pe"soanei (n "apo"t cu !ediul astenie 7 di!inua"ea *o"#elo" *i/ice %i psi3ice) sl$,iciune) o,oseal$ > : sp"e deose,i"e de o,oseal$ ) astenia nu dispa"e la "epaus; adina)ie 7 sc$de"ea accentuat$ a *o"#ei !uscula"e ca"e apa"e (n anu!ite ,oli : o,oseal$ e+t"e!$; inapeten+, 7 di!inua"ea po*tei de !1nca"e inani+ie 7 sta"e (n ca"e se a*l$ o"ganis!ul dup$ o pe"ioad$ p"elungit$ de lips$ de 3"an$ anore(ie 7 di!inua"ea i!po"tant$ sau pie"de"ea po*tei de !1nca"e 8ipere(ie 7 c"e%te"ea po*tei de !1nca"e polidipsie 7 sete e+cesiv$ ant"en1nd ingestia uno" cantit$#i e+age"ate de lic3ide : (n dia,etul insipid) (n ne*"opatii ) poto!anie; poto)anie 7 nevoia de a ,ea cantit$#i e+cesive de lic3ide) de p"e*e"in#$ ap$ ) cau/at$ de o de"egla"e a cent"ului ne"vos de sete > deci sete de natu"$ psi3ogen$) patologic$ prurit 7 sen/a#ie nepl$cut$ de !1nc$"i!e cutanat$ ca"e poate *i p"odus$ de o ,oal$ de piele )ce incint$ la g"ata- :e+. sca,ie; sau de o a*ec#iune gene"al$ :e+. p"u"it dia,etic; inso)nie 7 a,sen#a so!nului anos)ie 7 a,sen#a total$ a si!#ului !i"osului acu6ene 7 sunete pe"cepute de pacient ca"e nu sunt dete"!inate de e+cita#ii sono"e : /u!/et) %uie"at) #iuit; dis6agie 7 di*icultate de a (ng3i#i piro9is 7 sen/a#ie de a"su"$ "et"oste"nal$ ca"e po"ne%te din epigast"u sp"e eso*ag %i *a"inge asociat$ cu un gust ac"u > se p"oduce din cau/a unui "e*lu+ de lic3id gast"ic (n eso*ag : cau/e *"ecvente & ae"o*agia) 3e"nia 3iatal$ ; scoto) < scindila+ie :i9ual,= 7 lacun$ li!itat$ (n c1!pul vi/ual : pat$ neag"$ de o",i"e pe c1!pul vi/ual ; din cau/a apa"i#iei unei opacit$#i (n !ediile t"anspa"ente ale oc3iului sau unei le/iuni li!itate ale "etinei sau a ne"vului optic > poate *i cent"al@pa"acent"al@pe"i*e"ic > disurie 7 di*icultate de a u"ina cu @ *$"$ du"e"e : !ic#iuni di*icile sau du"e"oase din cau/a uno" a*ec#iuni e+t"e! de va"iate & cistite) u"et"ite) 3ipe"t"o*ie de p"ostat$ ; insidios 7 se spune desp"e o ,oal$ ca"e apa"e pe nesi!#ite *$"$ !ani*est$"i vi/i,ile : e+. cance"; insipid 7 ca"e nu a"e gust D3REREA este cel !ai *"ecvent si!pto! (nt1lnit (n patologie > este si!pto!ul co!ple+ ce include co!ponentele ele!enta"e a*ectivo7e!o#ionale %i !otiva#ionale "e/ultate din e+pe"ien#a individual$ > se !en#ionea/$ & localizarea ; iradierea ; condiiile de apariie : *acto" declan%ato"; > factorul de calmare : a!elio"a"e ; > intensitatea : seve"itatea desc"is$ de pacient ; > durata : !inute @ o"e; > ritmul : /i @ noapte sau p"i!$va"$ @ toa!n$ ; > simptome asociate : g"ea#$) v$"s$tu"i ; > calitatea durerii : e+. J ca o a"su"$ J sau J ca o lovitu"$ de pu!nal K ; > impactul durerii asupra calitii vieii ; (nt"e,$"ile *"ecvente utili/ate (n ana!ne/$ & unde > c'nd > de c'nd > cu) > c't > du"e"ea poate *i &

acut, < ? se)nal de alar),@ = & "ecent instalat$ cu de,ut ,"usc > necesit$ o evalua"e "apid$ %i atent$ > uneo"i poate *i (nso#it$ de %oc :e+. IMC ) pe"*o"a#ia sau "upe"ea unui o"gan cavita"; > cronic, < sind"o! ca"acte"istic ,olilo" c"onice= & (nt"e,$"ile de !ai sus se u"!$"esc (n evolu#ia c"onologic$ : e+. c1nd a *ost p"i!a dat$ ) ce a *$cut) ce t"ata!ent a u"!at) a cedat sau nu) apa"e p"og"esiv sau nu) se acuti/ea/$; > asociate *"ecvent cu !edica!ente antalgice sau alte !edica!ente speci*ice > t"e,uie a*lat su,st"atul etiologic (n aceste situa#ii !EFA"EEA sau durerea de cap ) este du"e"ea "esi!#it$ la nivelul "egiunii ce*alice ca u"!a"e a sti!ul$"ii ano"!ale a ele!entelo" p"ev$/ute cu sensi,ilitate du"e"oas$ de la nivelul e+t"e!it$#ii ce*alice > este un si!pto! de o"din gene"al ca"e poate *i p"e/ent (n !ulte ,oli o"ganice sau (n ?8A) ane!ii > ,oli neu"ologice : !ig"ena) A=C ; > ,oli in*la!ato"ii a sinusu"ilo" : sinu/ite) otite; > ,oli in*ec#ioase : asociat$ cu *e,"$; > (n spondilo/$) (n li!*oa!e !aligne caracteristici 5 ce*aleea poate *i acut, sau cronic, > /.A & sediul *"onto7occipital) sen/a#ie de const"ic#ie) a!e#eli) scotoa!e > /.A intracranian, & de,utea/$ (n a doua -u!$tate a nop#ii sau !atinal > este accentuat$ de po/i#ia culcat > sediul unilate"al) ini#ial (n accese ) ulte"io" pe"!anent ) (nso#it de v$"s$tu"i e+plo/ive) *$"$ g"ea#$ ) ,"adica"die %i tul,u"$"i vi/uale > )eningit, & de,ut "apid (n c1teva o"e > ce*alee intens$ L *e,"$ L *oto*o,ie : intole"an#$ la lu!in$; > sta"e gene"al$ alte"at$ > cri9a se:er, de glauco) & sediul "et"oo",ital) oc3iul este "o%u) pupila dilatat$ ) *"ecvent asociat$ cu g"ea#$) v$"s$tu"i > )igrena 5 pe stg. sau pe d". > accentuat$ de consu!ul de ,"1n/$ ) vin "o%u) ciocolat$) intole"an#$ la lu!in$ ) accentuat$ de /go!ote) (nso#it$ de g"ea#$ @ v$"s$tu"i @ scotoa!e > artro9a cer:ical, & /ona occipital$ > este !atinal$ ) a!e#eli > a!elio"at$ de p"i!ele !i%c$"i de "ota#ie IRA cronic, MMM ce*aleea intens$ ,"utal$ cu sediul occipital N se!n de 3e!o"agie AS8ENIA) 0A8IGA ILI8A8EA SI IM9O8EN8A 0UNC8IONALA Astenia este o !ani*esta"e su,iectiva nespeci*ica) ca"e de o,icei este nu!ita de pacienti 7o,oseala. 9"in ana!ne/a se va sta,ili daca este vo",a desp"e astenie sau di*icultate "espi"ato"ie leata de e*o"t :dispenee;. Astenia poate avea o co!ponenta *i/ica sau psi3ica. Astenia *i/ica este p"e/enta in ane!iii) in*ectii acute ,acte"iene sau vi"ale) ,oli c"onice 3epatice) insu*icienta "enala c"onica) neopla/ii) ,oala Addison) ,oli ti"oidiene) dupa anu!ite !edica!ente *olosite in t"ata!entele c"onice si in unele de/ec3ili,"e 3id"oelect"olitice sau acido,a/ice. Astenia c"onica p"i!a"a este acu/ata de o anu!ita catego"ie de pacienti) in gene"al *e!ei cu va"sta cup"insa int"e 2D si GD ani) cu e+a!enul clinic si e+plo"a"ile pa"aclinice no"!ale. La o anali/a a!anuntita aceste ca/u"i au dive"se p"o,le!e psi3ologice sau psi3iat"ice) cautandu si e+plicatia su*e"intei lo" p"in di*e"ite ca,inete de !edicina inte"na. 9e langa astenia a*i"!ata de ,olnavi !ai apa" si palpitatii) dive"se intepatu"i p"eco"diale) pa"este/ii pe"i*e"ice) ,alona"i cu colici a,do!inale) ce*alee sau inso!nii. 9e langa sind"o!ul de sup"asolicita"e p"o*esionala) acesti ,olnavi nu !a *ac *ata ce"intelo" locului de !unca) societatii si *a!iliei si sunt o,sedati de dive"se ,oli g"ave) in special neopla/ii.

0atiga,ilitatea este un te"!en !ai putin utili/at in e+p"i!a"ea cu"enta) "e*e"indu se de *apt la o sta"e de o,oseala *i/ica) de lipsa de ene"gie) de epui/a"e. De o,icei apa" in ta,loul clinic al !ulto" ,oli siste!ice) endoc"ine sau !eta,olice I!potenta *unctionala se "e*e"a la i!posi,ilitatea e*ectua"ii unui act !oto" dato"ia unuei a*ecta"i neu"ologice) !uscula"e) a"te"iale) a"ticula"e sau a"te"iale) *iind locali/at la un anu!it seg!ent al co"pului.