Sunteți pe pagina 1din 5
Stimate Domnule Procuror General, Procuratura Generală a Republicii Moldova Prin prezentul, ţinem să Vă informăm asupra

Stimate Domnule Procuror General,

Procuratura Generală

a Republicii Moldova

Prin prezentul, ţinem să Vă informăm asupra unui caz ieşit din comun care vine să atenteze la valorile fundamentale ale unui stat de drept şi democratic, libertatea de exprimare, un derapaj fără precedent care necesită intervenţia urgentă a Procuraturii Generale a Republicii Moldova. Pe data de 21 noiembrie 2013, reporterul departamentului politic al Publika TV

Ciuvaga Dumitriţa, în cadrul şedinţei plenare a Parlamentului, a fost ţinta unui atac fără precedent, însoţit de un dispreţ fără limite, asupra activităţii profesionale a jurnalistului şi libertăţii de exprimare. Deputatul fracţiunii PCRM Iurie Muntean a venit în sectorul presei, imediat după ce Publika TV a difuzat imaginile din momentul în care Iurie Muntean, împreună cu

colegii săi Grigore Petrenco şi Mark Tkaciuk, au blocat tribuna Parlamentului. Deputatul Iurie Muntean a reproşat jurnalistei că ar fi spus în direct că primul care a început îmbrâncelile a fost el, ceea ce nu este adevarat. Dumitriţa Ciuvaga nu a avut nicio intevenţie în direct în acel răstimp. Jurnalista i-a explicat că nu are dreptate, că nu a spus ea acest lucru iar deputatul a ameninţat că va avea grijă personal ca ea să nu mai activeze în mass-media. L-a întrebarea dacă este o ameninţare domnul Muntean a confirmat acest lucru.

Incidentul a fost înregistrat video şi poate fi confirmat şi de către alţi jurnalişti care au

Incidentul a fost înregistrat video şi poate fi confirmat şi de către alţi jurnalişti care au fost martori ai acestei discuţii (proba video se anexează).

Ţinem să menţionăm că o astfel de atitudine jignitoare şi ameninţătoare faţă de jurnalista Publika TV nu este în premieră. La 11 octombrie 2013, reporterul Publika TV Dumitriţa Ciuvaga relata despre protestul unor slujitori ai cultelor religioase, la care s-au alăturat deputaţii PCRM, şi în cadrul cărora a fost blocat accesul în clădirea Palatului Republicii. Deputatul Iurie Muntean a atacat reporterul nostru şi a declarat că ”nu poate da dovadă de bun simţ cu angajaţii unei instituţii media bordel”. Considerăm că o astfel de atitudine nu este demnă de un ales al poporului care trebuie să vegheze asupra respectării legii, încalcă flagrant un şir de prevederi legale şi principii fundamentale care garantează libertatea de exprimare în Republica

Moldova.

Potrivit art. 10 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau de a comunica informaţii ori idei fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere.

Conform art. 34 din Constituţia RM şi Legii presei, libertatea presei este o componentă esenţială a libertăţii de exprimare şi de informare. Presa are un rol

proeminent în informarea publicului asupra problemelor de interes public şi trebuie să

aibă o anume libertate de decizie atunci cînd comentează unele chestiuni de interes politic sau public.

Art. 10 din Convenţie trebuie interpretat prin luarea în considerare a unui nivel ridicat de apărare a libertăţii de exprimare, chiar dacă informaţia răspîndită prejudiciază interesele statului sau ale unor grupuri ale populaţiei, întreprinderilor sau politicienilor.

CEDO a recunoscut încă de la începutul activităţii sale importanţa specială pe care o are presa

CEDO a recunoscut încă de la începutul activităţii sale importanţa specială pe care o are presa pentru societatea democratică, stând la temelia acesteia şi având

funcţia de „câine de pază” al publicului (Sunday Times c. Marea Britanie, 1979). Nu doar presa are sarcina de a comunica informaţie şi idei, dar publicul, de asemenea, are dreptul de a le recepţiona. În caz contrar, presa ar fi incapabilă de a-şi juca rolul unui ”supraveghetor public” (The Observer şi Guardian contra Marii Britanii). Poziţia privilegiată a mass-media derivă din opinia Curţii cu privire la rolul central al exprimării politice într-o societate democratică, atât asupra procesului electoral, cât şi asupra chestiunilor zilnice de interes public. În ceea ce priveşte limbajul, Curtea a acceptat critica severă şi aspră, precum şi expresiile exagerate, care au avantajul de a atrage atenţia opiniei publice asupra unei necesităţi stringente, altfel reprezintă o ameninţare pentru societatea democratică. În plus, Curtea a recunoscut caracterul temporar al informaţiei, care poate să piardă mult din actualitate şi valoare, dacă nu este publicată la timp. Este necesar de menţionat că dreptul la libertatea de exprimare este aplicabil nu numai în cazul unei informaţii sau „idei” care sunt primite în mod favorabil sau privite ca inofensive sau ca o chestiune de indiferenţă, dar şi al celei care ofensează, şochează sau deranjează statul sau orice parte a comunităţii. Adiţional, libertatea jurnalistică mai acoperă şi posibile recurgeri la exagerări sau chiar provocări (Hotarîrea CEDO din 24.02.1997 în cazul De Haes and Gijsels contra Belgiei).

Potrivit practicii CEDO, chestiunile ce prezintă interes pentru întreaga societate sunt considerate mai importante decât răul provocat unor persoane prin dezvăluirea unor informaţii. În acest sens Curtea Europeană a afirmat în nenumărate rânduri că, cu excepţia unor restricţii, libertatea de exprimare există nu doar în privinţa unor idei sau informaţii plăcute sau considerate inofensive şi indiferente, ci şi pentru care rănesc, şochează sau neliniştesc.

Potrivit art. 4 din Legea privind libertatea de exprimare, Statul garantează libertatea de exprimare a mass-mediei.

Potrivit art. 4 din Legea privind libertatea de exprimare, Statul garantează

libertatea de exprimare a mass-mediei. Nimeni nu poate interzice sau împiedica mass-media să răspândească informaţii de interes public decât în condiţiile legii. Art. 5 din legea menţionată prevede expres că independenţa editorială a mass- mediei este recunoscută şi garantată de lege. Cenzura este interzisă. Se interzice ingerinţa în activitatea editorială a mass-mediei, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege. În cazul în care ingerinţa este prevăzută de lege, ea urmează a fi interpretată limitativ. Cenzura în mass-media publică, precum şi împiedicarea ilegală intenţionată a activităţii mass-mediei, atrage răspundere penală. Codul Penal al Republicii Moldova prevede răspundere penală pentru împiedicarea intenţionată a activităţii mass-media sau a jurnalistului, precum şi intimidarea mass-media sau a jurnalistului pentru critică (art. 180 1 ). Potrivit art. 180 2 din Codul Penal, este pasibilă sancţiunii penale indicaţia funcţionarului public sau a persoanei care exercită funcţie de demnitate publică cu privire la activitatea editorială dată mass-mediei sau angajaţilor mass-media, precum şi orice altă formă de împiedicare a tirajării sau răspîndirii informaţiei. Considerăm că acţiunile deputatului Iurie Muntean, care a ameninţat reporterul Publika TV că va avea grijă să nu mai activeze în presă, dat fiind că nu i-a plăcut cum a fost relatat un reportaj, reprezintă nu altceva decât o împiedicare intenţionată a activităţii mass-media sau a jurnalistului şi intimidare directă. De asemenea, în acţiunile domnului Muntean este evidentă componenta de infracţiune care prevede interdicţia unei persone de demnitate publică să dea indicaţii cu privire la activitatea editorială a mass-media. Luând act de cele expuse, în temeiul art. 274 Cod de Procedură Penală şi art. 10 din Legea despre statutul deputatului în Parlament,

- solicităm iniţierea de urgenţă a procedurilor legale în vederea tragerii la răspundere penală a deputatului

- solicităm iniţierea de urgenţă a procedurilor legale în vederea tragerii la răspundere penală a deputatului Iurie Muntean.

25.11.2013

Anexă: proba video

Iulian BERCO

Director General Publika TV

Dumitriţa Ciuvaga,

Reporter Departament Politic

Evaluare