CERCETARI DE MARKETING Curs 1 Bogdanel Dragut- Caiet Seminar; Ex: 30 grile din care 5 probleme Teme de studiat 1 "

3 $ 5 & ( * + Continutul si rolul cercetarilor de mar!eting Tipologia cercetarii de mar!eting #rocesul cercetarii de mar!eting %asurarea in cercetarile de mar!eting %odalitati de obtinere a datelor in cercetarile de mar!eting Sonda'ul #roiectarea c)estionarului Esantionarea ,nali-a datelor in cercetari de mar!eting

,%, .inceputul anilor &0/ Cercetarile de mar!eting repre-inta culegerea0 inregistrarea si anali-a sistematica a datelor re1eritoare la aspectele legate de mar!etingul bunurilor si ser2iciilor

1 Cordonate de1initorii ale cercetarilor de mar!eting #) 3otler de1ineste cercetarile de mar!eting in 00#rinciple o1 %ar!eting4 ca 1iind 00acti2itati de proiectare0 culegere0 anali-a si raportare sistematica a datelor si in1ormatiilor rele2ante pentru o anumita situatie cu care se con1runta 1irma4 5 sinte-a a de1initiilor a1late in literatura de specialitate conclu-ionea-a de1inirea acestui domeniu ca 1iind acti2itatea 1ormala prin care cu a'utorul unor te)nici si metode speci1ice se reali-ea-a speci1icarea0 masurarea0 culegerea0 anali-a si interpretarea in1ormatiilor de mar!eting destinate 1actorilor decidenti in scopul luarii unor deci-ii de management sau mar!eting sau de e2aluare a unor alternati2e De1initiile pre-ente in literatura de specialitate0 sublinia-a urmatoarele aspecte ale cercetarilor de mar!eting si anume: 6olul cercetarii- este strans legat de o anumita situatie deci-ionala0 de dorinta de a solutiona o anumita problema si de 2alori1icarea unor oportunitati o1erite de catre mediu la un moment dat

Caracterul procesual0 ast1el cercetarile de mar!eting consta intr un ansamblu de acti2itati des1asurate ca etape ale unui proces sistematic 5biecti2itatea cercetarii- cercetatorul trabuind sa 1ie obiecti20 detasat de cercetarea in cau-a0 principala caracteristica 1iind impartialitatea

,ria cercatarilor de mar!eting 7irma .in1ormatile obtinute putand 1i utili-ate in stabilirea obiecti2elor0 strategiilor0 resurselor etc/ %ediul extern- pentru determinarea dimensiunii pietei0 a publicului tinta0 a caracteristicilor principalilor concurenti 8nter1ata intreprinderii cu mediul- in1ormatiile 1iind rele2ante pentru: intocmirea mixului de mar!eting0 e2aluarea per1ormantelor intreprinderii0 etc

#erioadele de de-2oltare a cercetarii de mar!eting 1 8nainte de 1+10- debutul cercetarii de mar!eting " E1ectuarea unor cercetari sporadice ,paritia unor organi-atii si departamente ce des1asurau acti2itati asimilate cercetarii de mar!eting

1+10- 1+"0- de-2oltarea timpurie ,paritia primelor departamente speciali-ate in cadrul organi-atiilor Crearea de: birouri de cercetari in domeniul a1acerilor De-2oltarea metodologiei

1+"0- 1+$0- perioada interbelica ,u aparut primele publicatii dedicate acestui domeniu Extinderea uti-arii sonda'elor si a esantioanelor probabilistice

1+$0- 1+&0- rede1inirea continutului cercetarii de mar!eting 8nceputul erei conceptului de mar!eting ,paritia metodelor si te)nicilor psi)ologice

Dupa 1+&0- maturi-area cercetarii de mar!eting

8no2atii te)nologice si metodologice ,paritia unor periodice de specialitate De-2oltarea unei industrii a cercetarilor de mar!eting

Curs 2. " Tipologia cercetarilor de mar!eting Scopul 1unctional Cercetarea exploratorie Cercetarea instrumentala Cercetarea descripti2a Cercetarea explicati2a .cau-ala/ Cercetarea predicti2a

Tipul in1ormatiilor Cercetarea cantitati2a Cercetarea calitati2a

9ocul de des1asurare Cercetari de teren Cercetari de birou

7rec2enta des1asurarii lor #ermanente .panelurile de gospodarii0 panelurile de maga-ine0 bugetele de 1amilie/; #eriodice .cercetarile reali-ate cu oca-ia targurilor si expo-itiilor/ 5ca-ionale .cercetarea 1acuta in 2ederea lansarii in 2an-area unui nou produs in ser2iciu/

Cercetarea exploratorie: 7amiliari-area cu un anumit context de mar!eting; 7ormularea sau mai buna de1inire a problemei Clari1icarea unor concepte

%etode utili-ate in cercetarile exploratorii: ,nali-a datelor secundare 8nter2iurile e1ectuate in randurile expertilor reuniunile .1ocali-ate/ de grup Studiile de caStudiile pilot

3 #rocesul cercetarii de mar!eting #rocesul cercetarii de mar!eting repre-inta un ansamblu de acti2itati speci1ice0 puternic intercorelate intre ele0 ce pot 1i e2identiate sub urmatoarea 1orma: 8 7a-a preliminara:

a/ De1inirea problemei deci-ionale b/ De1inirea scopului cercetarii c/ Elaborarea obiecti2elor cercetarii d/ Elaborarea ipote-ei cercetarii e/ Estimarea 2alorii in1ormatiilor obtinute prin cercetare

88

7a-a de proiectare:

a/ ,legerea surselor de in1ormatie b/ ,legerea modalitatii de culegere si sistemati-are a in1ormatiilor c/ Stabilirea bugetului si programului in timp a cercetarii

888

7a-a de implementare:

a/ 6ecoltarea in1ormatiei b/ #relucrarea in1ormatiei c/ ,nali-a si interpretarea in1ormatiei d/ 6edactarea raportului de cercetare .studiul 1inal/ si elaborarea conclu-iei cercetarii

a/ De1inirea problemei deci-ionale:

#roblema deci-ionala repre-inta punctul de inceput al oricarei cercetari de mar!eting ,cesta poate 00imbraca4 1orma unei acti2itati pentru care trebuie sa a2em in1ormatii ce 2or sta la ba-a luarii unei deci-ii Se considera ca o problema deci-ionala corect identi1icata este partial re-ol2ata0 deoarece in 1unctie de acesta se poate stabili directia si obiecti2ele cercetarii #rocesul de1inirii unei probleme deci-ionale necesita: intelegerea esentei problemei0 cunoasterea dimensiunii reale ale acesteia si nu in ultimul rand orientarea obiecti2elor cercetate in raport cu cerintele procesului deci-ional

8n stabilirea problemei deci-ionale putem tine cont de di2erse aspecte ce 1a2ori-ea-a aparitia acesteia si anume: mutatii neasteptate in cadrul micromediului si macromediului extern al 1irmei optiunea 1irmei de a cunoaste mai bine mediul in care actionea-a dis1unctionalitati ce pot aparea in acti2itatea 1irmei ideile noi modi1icari plani1icate in obiecti2ele si politica de mar!eting a 1irmei

b/ De1inirea scopului cercetarii

Scopul cercetarii re1lecta problema pentru care 2or 1i culese datele si 2a permite solutionarea acesteia prin 1ormularea si aplicarea unor 2ariante de actiune 8 c/ Elaborarea obiecti2elor cercetarii

5biecti2ele unei cercetari constau in 1ormularea la ni2el operational a in1ormatiilor necesare pentru alegerea 2ariantei deci-ionale optime :umarul obiecti2elor 2a trebui stabilit in asa 1el incat sa se reuseasca recoltarea tuturor in1ormatiilor necesare si 00sa se bucure4 de atentia cercetatorilor De cele mai multe ori0 pe langa obiecti2ele principale putem regasi si obiecti2e secundare a2and o importanta mai mica0 dar care 2in;e 00sa implineasca40 00sa rotun'easca4 obiecti2ul; obiecti2ele principal .e/ 8 d/ Elaborarea ipote-ei cercetarii

8pote-a repre-inta o a1irmatie0 inca nedo2edita pentru 1iecare obiecti2 in parte 2a trebui sa 1ormulam cel putin o ipote-a 7ormularea ipote-elor se ba-ea-a in general pe: cunostinte teoretice ale cercetatorilor experienta acumulata re-ultatele unor cercetari anterioare ca-ul unor cercetari exploratorii organi-ate pentru clari1icarea<

8pote-ele statistice au doua componente insotite de o notare simbolica: ipote-a nula .=0/ ipote-a alternati2a .=1/

e/ Estimarea 2alorii in1ormatiilor obtinute prin cercetare

8n cadrul acestei etape0 cercetatorul trebuie sa raspunda la o serie de intrebari cum ar 1i: merita des1asurata cercetarea>? 2aloarea deci-iei ba-ate pe in1ormatiile re-ultate in urma cercetarii este mai mare decat cea a deci-iei 1undamentate doar pe in1ormatiile existente 2aloarea in1ormatiilor obtinute prin cercetare depaseste costul lor

@aloarea acestei in1ormatii depinde in general de urmatorii 1actori: importanta deci-iei gradul de risc si incertitudine ce insoteste adoptarea deci-iei in1luenta in1erioara obtinerii prin cercetare asupra deci-iei

#entru e2aluarea contributiei in1ormatiei in procesul deci-ional sunt considerate criteriile urmatoare: acurateteaA masura in care in1ormatia descrie corect realitatea actualitateaA gradul de noutate al in1ormatiei su1icientaA masura in care 2aloarea de in1ormatii obtinute 1ace posibila adoptarea deci-iei corecte disponibilitateaA masura in care in1ormatia poate 1i obtinuta pentru a 1i 1olosita in procesul deci-ional

rele2anataA pertinenta si aplicabilitatea in1ormatiei0 in raport cu situatia deci-ionala considerata

" #roiectarea cercetarii 8nclude totalitatea acti2itatii des1asurate de cercetatori pentru a gasi raspuns la intrebarile: - de unde 2or 1i obtinute in1ormatiile> - cum 2or 1i culese in1ormatiile> - cum 2or 1i sistemati-ate in1ormatiile ce urmea-a a 1i obtinute> - care 2a 1i programul de destinatie a cercetarii>

Etape: " a/ ,legerea surselor de in1ormatie

8n1ormatiile 2or putea 1i culese in 1unctie de scopul si obiecti2ele urmarite ,st1el 2a trebui sa identi1icam sursele posibile de in1ormatie Sursele de in1ormatie pot 1i clasi1icate in 1unctie de urmatoarele criterii: 8n 1unctie de originea sursei in raport cu organi-atia: interne externe

8n 1unctie de 1elul in1ormatiei 1urni-ate: primare secundare

in 1unctie de identitatea sursei: indi2idual 1amilia0 gospodaria organi-atii si organisme

in 1unctie de costul in1ormatiilor 1urni-ate: surse care o1era in1ormatii gratuite surse care o1era in1ormatii pe ba-e comerciale

,legerea surselor poate 1i 1acuta in 1unctie de in1ormatiile dorite de catre cercetatori si de obiecti2ele si scopul cercetarii

"

b/ Selectarea modalitatii de culegere si sitemati-are a in1ormatiei

#rincipalele actiuni des1asurate sunt: " de1inirea conceptuala si operationala a 2ariabilelor cercetarii clasi1icarea 2ariabila in departamente si independente< <> alegerea scalelor care 2or 1i utili-ate pentru masurarea 2ariabilelor identi1icarea metodelor de culegere a datelor de1inirea instrumentelor cu a'utorul carora 2or 1i culese in1ormatiile stabilirea modalitatii de sistemati-are si anali-a a in1ormatiilor b/ 1 De1inirea conceptuala si operationala a 2ariabilelor cercetarii

@ariabilaA o caracteristica sau o marime care isi modi1ica 2aloarea si poate dobandi di1erite 2alori numerice sau categoriale @ariabilele pot 1i clasi1icate in 1unctie de gradul lor de dependenta in: 2ariabile dependente0 a caror e2olutie urmea-a sa 1ie explicate de catre cercetare 2ariabile independente0 acele 2ariabile ce suporta manipulari din partea cercetatorului in scopul e2identierilor0 modi1icariilor potentiale

8n cercetarile de mar!eting de cele mai multe ori putem utili-a scale pentru masurarea si recoltarea datelor pri2itoare la 2ariabilele stabilite ,st1el0 putem a2ea: scale unidimensionale0 atunci cand anali-am o singura caracteristica a unei 2ariabile si; sau scale multidimensionale atunci cand se doreste anali-a simultana a mai multor caracteristici Deasemenea0 in 1unctie de ni2elul de masurare dorit putem a2ea scale metrice si scale nemetrice

8denti1icarea metodelor de culegere a in1ormatiilor

investigarea surselor secundare ce permit explorarea datelor si a in1ormatiilor dB'C existente

metodele de cercetare directa presupun culegerea datelor direct de la purtatorii acestora ex erimentul! ce consta in utili-area acesteia0 in masurarea cau-alitatii prin manipularea unor 2ariabile independente si studierea e1ectelor asupra 2ariabilelor dependente simularea- ce permite studierea unui anumit sistem prin intermediul unui sistem inlocuitor datorita relatiilor de analogie existente intre ele

a/ 6ecoltarea in1ormatiilor

8n cadrul acestei etape0 de cele mai multe ori se apelea-a la 1orte de teren in scopul recoltarii datelor si a in1ormatiilor ,cestia pot e1ectua recoltarea in teren0 1ie la birou

,cti2itatile des1asurate in etapa de recoltare a in1ormatiilor constituirea 1ortelor de teren pregatirea 1ortelor de teren culegerea datelor si in1ormatiilor controlarea acti2itatilor 1ortelor de teren e2aluarea 1ortelor de teren

Constituirea 1ortelor de teren

speci1icarea sarcinilor pentru operatorii de inter2iu in 1unctie de metoda de culegere a datelor stabilirea caracteristicilor ce trebuiesc cerute de catre operatorii de inter2iu identi1icarea persoanelor care ar putea 1i considerate in procesul de selectie

#regatirea 1ortelor de teren

in 1a-a de in1ormatii si recomandari pentru operatorii de inter2iu se ia in calcul:

modalitati de stabilire a contactului initial cu respondentul 7ormularea intrebarilor 8nregistrarea raspunsului 8nc)eierea inter2iurilor

Culegerea in1ormatiilor 7urni-area de in1ormatii re1eritoare la: -ona de culegere a datelor0 numele respondentilor sau denumirea organi-atiei0 perioada de timp disponibila #unerea la dispo-itia operatorilor a materialelor necesare si instruirea necesara: numar de c)estionare0 1ormulare de obser2are0 g)id de con2ersatie sau inter2iu0 aparatura necesara0 mostre de produse etc Controlul acti2itatii 1ortelor de teren 6eali-area pregatirii suplimentare a operatorilor @eri1icarea modului in care operatorii reali-ea-a esantionarea Depistarea 1alsurilor 1acute de operatorii de inter2iu 6einter2ie2area unora dintre respondenti0 adresarea de intrebari despre reactia 1ata de operatori0 lungimea inter2iului0 caracteristici ale respondentilor etc

E2aluarea 1ortelor de teren .operatorilor/ #reci-area criteriilor de e2aluare: costul0 timpul0 rata raspunsurilor0 calitatea datelor recoltate 8denti1icarea operatorilor care au des1asurat o acti2itate corespun-atoare si la care se 2a apela si pe 2iitor

b/ #relucrarea0 anali-a si interpretarea in1ormatiilor

- in cadrul acestei etape au loc acti2itati de prelucrare a datelor in 2ederea anali-ei si interpretarii lor ,st1el0 o data cu culegerea datelor0 prelucrarea presupune acti2itatea de editare0 codi1icare si tabulare .inregistrare/ ,cti2itatea de editare a datelor se 2eri1ica si acolo unde este necesar0 se corectea-a datele culese ,cesta etapa se des1asoara in " parti: Editarea de teren Editarea de birou

Editarea de teren consta in identi1icarea celor mai e2idente omisiuni0 precum si inlaturarea necon1ormitatilor regasite in acti2itatea 1ortelor de teren si in principal se datorea-a neantelegerii procedurilor Editarea de birou presupune o 2eri1icare mai amanuntita si corectarea datelor culese0 1ie prin excluderea c)estionarelor necon1orme0 1ie prin suplimentarea 2olumului si calitatii in1ormatiilor prin rec)estionarea respondentilor Codi1icarea presupune des1asurarea unor acti2itati cum ar 1i: Stabilirea modului de codi1icare a datelor cantitati2e ,socierea simbolurilor numerice sau nenumerice

#rincipalele criterii utili-ate pentru alegerea metodelor de anali-a adec2ate sunt: Tipul de scala utili-ata pentru masurarea 2ariabilelor in2estigate :umarul de esantioane cercetate :atura relatiilor dintre esantioane :umarul 2ariabilelor considerate

c/ 6aportul de cercetare

6aportul de cercetare este un document scris0 prin intermediul <<< sau sunt comunicate re-ultatele cercetarii Totodata sunt comunicate si conclu-iile si recomandarile 1acute 1actorului decident 7unctiile indeplinite de raport 1iind al cercetarii: 1 " Comunicarea re-ultatelor cercetarii Spri'inirea 1actorului decident in alegerea 2ariantei optime de actiune prin intermediul conclu-iei si recomandarilor incluse

3 $ 5

Speci1icarea clara a scopului si obiecti2elor cercetarii pentru a se putea obser2a concordanta dintre problema existenta si datele recoltate Descrierea metodologiei urmate in cercetare 8ndeplinirea unui rol de document de re1erinta si sursa de date secundare

Club; discoteca0 biblioteca0 tele2i-or0 boDling0 intalnire cu prietenii Curs "

%asurarea si scalarea in cadrul cercetarilor de mar!eting %asurarea- repre-inta procesul de exprimare simbolica0 numerica sau nenumerica a gradului in care un obiect sau un 1enomen poseda o anumita proprietate Scalarea- acti2itatea de construire a scalelor 8n construirea unei scale trebuie sa se acorde atentie urmatoarelor " criterii: Scala este necesar sa 1ie inteligibila de catre subiectii de la care se culeg in1ormatiile Scala trebuie sa di1erentie-e di1eritele ni2eluri de intensitate ale proprietatilor obiectului sau 1enomenului cercetat

Tipuri de scala: #entru masurarea datelor ce se culeg prin cercetarile de mar!eting se poate utili-a o mare 2arietate de metode de scalare Enele metode ser2esc pentru scalarea unidimensionala .se masoara o singura caracteristica sau proprietate a obiectului sau 1enomenului cercetat/ si scalarea multidimensionala0 atunci cand se masoara simultan mai multe caracteristici sau proprietati ale obiectului sau 1enomenului cercetat Scalele pot 1i grupate in 1unctie de ni2elul de masurare in: scale metrice0 unde intalnim---scale nominale -scale ordinale scale nemetrice0 unde intalnim---parametrice -inter2al

1 1+5(

Di#erentiala semantica

a/ 1oarte 1a2orabil<<<<< 1oarte ne1a2orabil 1a2orabil b/ 11--- 5F$F3F"F1 ne1a2orabil

c/ 7

Scala Di1erentiala Semantica- a 1ost conceputa in 1+5( de catre C)arles 5ssgood si consta intr un set de atribute bipolare intre care erau inserate un numar impar de ni2eluri Ex: de a lungul timpului scala a su1erit numeroase modi1icari inlocuind segmentele cu ci1re sau costructii a1irmati2e #roblema: :A 1500 ,tribute ,ccesibilitate %aterial de studiu 7lexibilitate 77 5 "*" 1$3 "1 7$ (1* "$* "5+ :-: 3 $3 &1& 5*$ :" 3(" 3&& $"1 7: 1 *5 1"( "15

A 30$+

acA accesibilitatea program de in2atat A "0+$ msA materie de studiu A "0*3 1A 1lexibilitate

$ AC M% $

N!N

$N

" -

Scala lui Stapel Este o scala tip inter2al ce are un numar par de ni2eluri .10/- 'umatateG0 'umatate -; 5H0 5-; intre care se 2a insera caracteristica anali-ata

#roblema: :A 130 G5 G$ G3 G" G1 C, -1 -" -3 -$ -5 " 13 3" 30 15 Stil predare 1" 10 * 5 3 1 11 "* "& 13 Debit 2erbal 10 1+ + ( & $ 1" 30 "* 1( Continut curs + 10 * ( 5

S#A HHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHA S#A 10 0+ 130

D@A HHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHA D@A 005 130

CCAHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHA CCA 00+& 130

8maginea cursului 1a2orabila

Scala lui 9i!erdFscala insumata

Este o scala de tip ordinal in care corespondentul 2a trebui sa isi exprime acordul sau de-acordul cu pri2ire la o a1irmatie ce poate a2ea caracter 1a2orabil sau ne1a2orabil0 pe o scala cu un numar impar de ni2eluri dupa cum urmea-a

,T .accord total/0 , .accord/ 8 .indi1erenta/ D .de-acord/0 DT .de-acord total/ #entru anali-a datelor 2a trebui sa acordam puncte 1iecarui ni2el al scalei dupa cum urmea-a: G" ,T -" ,T 8n ca-ul in care a1irmatia are caracter 1a2orabil0 puncta'ul acordat 2a 1i urmatorul: G1 , 0 8 -1 D -" DT

8n ca-ul in care a1irmatia are caracter ne1a2orabil puncta'ul acordat 2a 1i urmatorul: -1 , 0 8 G1 D G" DT

#roblema: 1300 st AT 1G "G 3$G "50 $"0 1"0 "30 3(0 3+0 1&0 3&0 A "&0 "$0 ""0 1+0 I ""0 1*0 "*0 330 D "00 (0 350 1+0 DT

1/ ,utoturisme Iol1 con1ortabil "/ ,utoturisme Iol1 care consuma putin 3/ ,utoturisme Iol1 sigure

$/ 6aportul calitate- prJt este 2alabil la Iol1

1A "A 00(0 3A $A 000* %CA A 003(

A 001+

A 005"

$ -

a/ %etoda comparatiilor perec)i este o metoda comparati2a de scalare0 usor de aplicat in practica0 usurinta 1iind data de 1aptul ca0 corespondentul 2a trebui sa indice care din cei " stimuli ai unei perec)i are o imagine mai buna #entru determinarea numarului de perec)i putem aplica relatia:

stimulA

npA %C 110 (0 *0 %C& +0 *0 +0 %' 130 1"0 1+0 %M 1"0 110 10 -

%C %C& %' %M :A "00 %C %C& %' %M Total

%C 1 0 0 1

%C& 0 0 0 0

%' 1 1 1 3

%M 1 1 0 "

SmA 3 .ar trebui sa ramana pe piata sucul de -meura/ $ b/ %etoda comparatiilor perec)i in 2arianta metrica

produs A 100 000 lei S S S # # C 10 000 5 000 " 500 5 000 " 500 1 000 # C C% C C% C%

SA 10 000G 5 000G " 500A 1(5 000 #A 10 000G 5 000- " 500A -135 000 CA 5 000G 5000G 1 000A 11 000 C%A - " 500G " 500- 1 000A -1 000

Suma constanta

Scala aceasta este comparati2a prin intermediul careia corespondentul 2a trebui sa imparta o suma constanta0 de obicei rotunda intre " sau mai multi stimuli in 1unctie de o anumita caracteristica

S "0

B &0

# "0

Se poate trans1orma aceasta metoda cantitati2a intr o scala tip inter2al prin intermediul relatiei

Ende0

scorul pe noua scala inter2al a stimulului; Scorul acordat stimulului in timpul comparatiilor c - numar de stimuli

CSA

A "0

SBA

A 50

S#A & -

A 30

%etoda ordonarii rangului Este o metoda comparati2a de scalare in care corespondentul 2a trebui sa ia in considerare toti stimuli deodata0 sa ii anali-e-e si apoi sa i ordone-e in 1unctie de o anumita caracteristica

1000 pers EE D # 8 3p 350 "00 $50 88 "p $00 "50 350 888 1p "50 550 "00

EEA

A "010 .loc "/

DA

A 10&5 .loc 3/

#A ( -

A "0"5 .loc 1/ %odelul 7is)bein- 6osetberg Este un model de e2aluare a atitudinii unui indi2id pentru o serie de stimuli tinand cont de caracteristicile acestora Se poate utili-a relatia pe A

Curs $ * :s C5TE Scala K Sort 77 10 " + $ * 1 0 ( 1 " & 1 $ 5 1 * $ 1 $ 3 1 " " 1 0 1 $ 0 "

SC,9, L- SortA o scala comparati2a ce cuprinde un numar de ni2eluri inserate intre " atribute bipolare0 ast1el 5 dintre ele in1luentea-a po-itia respondentului0 5 dintre ele in1luentea-a negatie respondentul si o1era totodata si un ni2el de mi'loc 6espondentul 2a trebui sa considere deodata toate caracteristicile0 sa le compare si apoi sa le po-itione-e pe scala in con1ormitate cu cotele alocate pentru 1iecare ni2el in parte

Sonda'ul- repre-inta una dintre cele mai importante metode cantitati2e0 repre-entand o cercetare direct selectata ce utili-ea-a in strangerea datelor instrumentul numit c)estionar ,ceste date 2or putea 1i culese de la un esantion repre-entati2 C)estionarul- repre-inta instrumentul de culegere a datelor Cadrul de esantionare- repre-inta lista tuturor elementelor 2i-ate de catre cercetare ce caracteri-ea-a publicul 2i-at Esantionul repre-entati2- repre-inta partea din colecti2itatea generala0 ce este extrasa din aceasta in scopul culegerii datelor si a caror re-ultate 2or putea 1i extrapolate la ni2elul colecti2itatii generale