P. 1
Demersuri Integrate in Inv Primar

Demersuri Integrate in Inv Primar

|Views: 387|Likes:
Published by veronica
ttt
ttt

More info:

Published by: veronica on Nov 25, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/02/2015

pdf

text

original

Sections

  • 1.1. Disciplinele şi ... dincolo de ele
  • 1.2. Abordarea integrată a curriculum-ului
  • 1.2.1 Ce este curriculum-ul integrat
  • 1.2.3. Argumente pentru abordarea integrată a curriculum-ului
  • LUCRAREA DE VERIFICARE 1
  • 2.1. Temele cross-curriculare: clarificări
  • 2.2. Temele cross-curriculare şi procesul de instruire
  • 2.3. Proiectarea temelor cross-curriculare – un model posibil
  • 2.3.1. Identificarea / selectarea temei
  • 2.3.4. Planificarea timpului
  • 2.3.5. Colectarea / mobilizarea resurselor necesare
  • 2.3.6. Proiectarea activităţilor de învăţare şi planificarea
  • 2.3.7. Desfăşurarea activităţii culminante şi evaluarea finală a temei
  • LUCRAREA DE VERIFICARE 2
  • BIBLIOGRAFIE
  • 3.1. Învăţarea – un proces integrat
  • 3.2. Învăţarea în cadrul proiectelor integrate / temelor cross-curriculare
  • 3.3. Declarativ, procedural şi conceptual în cunoaştere şi învăţare
  • 3.4.1. Inteligenţele multiple
  • 3.4.2. Învăţarea bazată pe proiect
  • 3.4.4. Învăţarea aventură / de tip expediţionar
  • LUCRAREA DE VERIFICARE 3

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

Program universitar de formare în domeniul Pedagogie pentru Învăţământ Primar şi Preşcolar adresat cadrelor didactice din mediul rural
Forma de învăţământ ID - semestrul VI

DEMERSURI INTEGRATE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR

Lucian CIOLAN

Laura Elena CIOLAN

2008

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului Proiectul pentru Învăţământul Rural

PEDAGOGIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIMAR ŞI PREŞCOLAR

Demersuri integrate în învăţământul primar

Lucian CIOLAN

Laura Elena CIOLAN

2008

Cercetării şi Tineretului ISBN 978-973-0-05393-7 .© 2008 Ministerul Educaţiei. Cercetării şi Tineretului Proiectul pentru Învăţământul Rural Nici o parte a acestei lucrări nu poate fi reprodusă fără acordul scris al Ministerului Educaţiei.

....... Argumente pentru abordarea integrată a curriculum-ului............................... 25 2........... 16 Bibliografia ........................... Desfăşurarea activităţii culminante şi evaluarea finală a temei ....... procedural şi conceptual în cunoaştere şi învăţare ................4................. Proiectarea temelor cross-curriculare............................................................. 20 2..................................................... 2 1......................... 5 1............................3...............2................................ Inteligenţele multiple ................ 23 2...................3...................... 50 3..... Colectarea / mobilizarea resurselor necesare . 53 Lucrarea de verificare 3.1................................3..................2.............................................1................................................. Învăţarea aventură / de tip expediţionar ......2...................................................... 47 3.............................................................................................3.............7................3..................................................1................ 29 Lucrarea de verificare 2.............. 39 3......2.....................4..................... 34 Bibliografia ................................2...... Definirea rezultatelor aşteptate (obiective / competenţe / valori / atitudini) pe care elevii le vor dobândi la finalul studierii temei ................. Identificarea asociaţiilor semnificative şi realizarea unei imagini globale asupra temei ...........6...2............................ Planificarea timpului ..................... Abordarea integrată a curriculum-ului ........................ Declarativ................ 22 2......4....1.................................... Învăţarea – un proces integrat............................................................................... 42 3..3........................................................... 25 2........................................................................................ Evaluarea temelor cross-curriculare.................... Un model posibil ....................... Disciplinele şi ................... dincolo de ele ..............3...........4................................................................. Temele cross-curriculare şi procesul de instruire .................................. 5 1............................. 18 2..................................4.....................3............................................................................... 17 Unitatea de învăţare 2: Temele integrate / cross-curriculare Competenţele unităţii de învăţare ......................... 1 1.............................................. 28 2.................................. 42 3................ 14 Lucrarea de verificare 1................................................ 36 3........... 38 3............... 27 2..........................2...................................................................................1........5............................................... Temele cross-curriculare: clarificări. Învăţarea bazată pe probleme.... 26 2...................................3................. 19 2........... 34 Unitatea de învăţare 3: Învăţarea integrată la clasele primare Competenţele unităţii de învăţare ............ 35 3........... Identificarea / selectarea temei ...... 22 2.....4......................................... Niveluri ale integrării ..............................2...3.................................2...........................................4........... 54 Bibliografie ................Cuprins Cuprins Mesaj către cursanţi ............................. 6 1...........................................................................................................4.... Ce este curriculum-ul integrat ..............3.......................... 55 Proiectul pentru Învăţământul Rural i .......................................................................................3.................. Învăţarea în cadrul proiectelor integrate / temelor cross-curriculare..... iv Unitatea de învăţare 1: Abordarea integrată a curriculum-ului Competenţele unităţii de învăţare 1 .............................1............ Învăţarea bazată pe proiect...................... Proiectarea activităţilor de învăţare şi planificarea .. Strategii didactice şi teorii moderne ale învăţării în sprijinul integrării curriculare ............. ii Legenda.........................................

(2) prin examenul final. • Sprijinirea introducerii temelor cross-curriculare în practicile educaţionale din învăţământul primar • Oferirea de exemple de bune practici în domeniul abordării integrate a curriculumului şi implementării temelor cross-curriculare Evaluarea competenţelor tale se va realiza în două moduri: (1) prin intermediul a 3 lucrări de verificare. îşi propune să-ţi ofere o pregătire care să te asiste în proiectarea şi realizarea unor experienţe de învăţare semnificative. atât de colegi. ca „vehicul” al abordării integrate. Posibilitatea de a vedea predarea şi învăţarea ca procese care se petrec (şi) dincolo de structurile rigide ale disciplinelor şi orarelor şcolare te pot transforma în profesorul pe care îl aşteaptă elevii tăi! Obiectivele pe care şi le propune acest ghid sunt: • Oferirea unei succinte baze teoretice şi metodologice pentru abordarea integrată a curriculum-ului. Bun venit în domeniul predării şi învăţării dincolo de discipline! Acest modul. situate la finalul fiecărei unităţi de învăţare. • nivelurilor de integrare a curriculum-ului şi a modului în care fiecare nivel influenţează predarea şi învăţarea. ii Proiectul pentru Învăţământul Rural . Proiectarea şi organizarea educaţiei dincolo de discipline. care va avea o pondere de 40% în nota finală. dar şi avantaje particulare pentru elevii implicaţi Ca urmare a parcurgerii modului de formare Demersuri integrate pentru învăţământul primar. care vor cântări 60% din nota finală. integrate. Competenţele pe care le vei dobândi în cadrul acestui modul îţi vor permite să te raportezi mai flexibil la ‚meseria’ de profesor pentru învăţământul primar şi să le oferi elevilor tăi posibilitatea de a învăţa într-un mod natural şi motivant. Competenţele pe care le vei dobândi în cadrul acestui modul te pot transforma într-un cadru didactic modern şi apreciat. provocări şi realităţi ale vieţii contemporane ar putea aduce beneficii semnificative în general. pentru toţi elevii. cât şi de elevi.Mesaj către cursanţi MESAJ CĂTRE CURSANŢI Stimate cursant. ci de la probleme. vei deveni un bun cunoscător al: • modului în care se corelează disciplinele clasice pentru a le oferi elevilor experienţe de învăţare integrate. numit Demersuri integrate pentru învăţământul primar. împreună cu lumea lui. • abordărilor şi temelor cross-curriculare. • posibilităţilor de a adresa învăţarea ca pe un proces integrat şi nu ca pe o acumulare strictă de cunoştinţe disciplinare. contribuind la o mai bună contextualizare a învăţării. care traversează configuraţia tradiţională a disciplinelor / obiectelor de studiu şi care au în centru elevul. pornind nu de la criteriile teoretice academice ale disciplinelor.

Tutorele are obligaţia să anunţe în avans cursanţii care este punctajul pentru fiecare subiect din lucrarea de verificare. Toate subiectele din fiecare lucrare de verificare sunt obligatorii.” derulat de Centrul Educaţia 2000+. focalizate. Recomandăm acordarea a 10 puncte pentru fiecare subiect. contextual.. cu font 12 Arial sau Times New Roman şi se va transmite tutorelui. în format electronic (prin email) şi / sau în plic. validitatea / fezabilitatea soluţiilor oferite (unde este cazul). 2003. Bucureşti: Humanitas.Mesaj către cursanţi Fiecare lucrare de verificare se va redacta electronic. Principalele criterii care vor fi urmărite de către tutore în evaluarea lucrărilor de verificare vor fi: exactitatea informaţiilor. completitudinea răspunsurilor. Cel mai important element în asigurarea succesului unui proiect este: SĂ-ŢI PROPUI LUCRURI FEZABILE. Nota unei lucrări de verificare se va obţine ca medie aritmetică a punctajelor parţiale acordate de tutore pentru fiecare subiect în parte. ambiţios. Începeţi cu proiecte interdisciplinare mai mici. la adresele indicate de acesta. Proiectul pentru Învăţământul Rural iii .. care ŞTIŢI că vor avea succes! Sunt atât de multe idei şi posibilităţi! Gândeşte larg. CARE STAU ÎN PUTEREA TA!!! SUCCES! Lucian Ciolan Laura Elena Ciolan Notă: părţi ale acestui ghid au fost inspirate de un material publicat anterior în cadrul programului „Şanse egale . dar acţionează (măcar într-o primă fază) local. nerezolvarea sau rezolvarea nesatisfăcătoare a unui subiect determinând decizia tutorelui de a solicita refacerea lucrării până la obţinerea notei de trecere. România şi Institutul Naţional de Dezvoltare a Curriculum-ului. Ghid pentru învăţarea integrată / cross-curriculară. Olanda: Dincolo de discipline.

idei sintetice sau pur şi simplu „ponturi” legate de tematica abordată pe care merită să le reţii.marchează prezenţa unui citat dintr-o sursă relevantă. De cele mai multe ori ele iau forma unor exerciţii a căror rezolvare contribuie în mod direct la sistematizarea cunoştinţelor şi la formarea competenţelor prevăzute pentru respectiva unitate de învăţare. Dixit! . EXERCIŢIU / TEMĂ DE REFLECŢIE simbolul şi cuvântul asociat marchează o sarcină de lucru / de învăţare. pentru a face unităţile de învăţare mai „prietenoase” şi pentru a marca în mod distinct.Mesaj către cursanţi LEGENDA: Pe parcursul acestui modul vom utiliza o serie de simboluri. Pentru informare – în cadrul acestor rubrici sunt prezentate informaţii relevante pentru tematica în discuţie sau surse potenţiale pentru informare suplimentară. dar unitar. elemente care au utilitate practică directă. apariţia unor elemente semnificative în text. REŢINE! – definiţii. iv Proiectul pentru Învăţământul Rural . sfaturi.

..................... 5 1........................ 17 Competenţe: Parcurgerea acestei unităţi de învăţare ar trebui să conducă la formarea următoarelor competenţe: 1..................2... Disciplinele şi .......................3..............................2...................................................... 5 1...............................................2....... 2 1... 16 Bibliografia ..................................... 1 1...... Niveluri ale integrării ....................................Abordarea integrată a curriculum ..........................1. Realizarea de corelaţii multi................ Abordarea integrată a curriculum-ului ..... dincolo de ele ......................................ului Unitatea de învăţare 1: ABORDAREA INTEGRATĂ A CURRICULUM-ULUI Cuprins Competenţele unităţii de învăţare 1 ... Ce este curriculum-ul integrat ......... Argumente pentru abordarea integrată a curriculum-ului........ Proiectul pentru Învăţământul Rural 1 ............ Identificarea şi utilizarea adecvată a nivelurilor de integrare a curriculum-ului..... 3.......1........şi interdisciplinare la nivelul programelor şcolare în vigoare pentru învăţământul primar ..............................................2...................2.......................................... 14 Lucrarea de verificare 1......................................................... Identificarea şi operarea cu principalele concepte şi modele specifice abordării integrate a curriculum-ului 2................... 6 1......................

2 Proiectul pentru Învăţământul Rural . vrem să supunem atenţiei faptul că. Abordarea integrată a curriculum-ului şi una dintre ipostazele sale cele mai des întâlnite – temele cross-curriculare – sunt alternative. de la verbul discere.. Care pot fi avantajele unei astfel de situaţii din perspectiva realizării unor activităţi interdisciplinare? Reţinem cel puţin două dimensiuni ale disciplinei: unul referitor la ansamblurile ordonate şi coerente de cunoştinţe pe care trebuie să le parcurgă elevii în şcoală şi unul referitor la relaţiile de putere de diverse tipuri implicate în acest proces: relaţiile dintre deţinătorul cunoaşterii şi cel ce aspiră la ea.ului 1. cât şi al elevului? c) Profesorii pentru învăţământ primar (conform noului model de formare iniţială) desfăşoară cea mai mare parte a activităţilor didactice cu elevii lor. În dicţionarul educaţiei coordonat de R. b) Cei mai mulţi dintre profesorii din România sunt calificaţi să predea o singură disciplină.Abordarea integrată a curriculum . dincolo de ele Aşa cum arată şi titlul acestui ghid. precizăm că acest material şi ideile expuse în el nu şi-au propus să facă o pledoarie împotriva disciplinelor. crescând relevanţa actului educaţional. EXERCIŢIU: a) Care sunt principalele sensuri în care este folosit termenul de “disciplină” în context şcolar? Încercaţi să stabiliţi dacă există vreo legătură între ele. instruirea disciplinară are şi anumite limite. Pentru a lămuri lucrurile de la bun început. Disciplinele şi . pornim de la convingerea că există ceva dincolo de discipline. procesele de disciplinare (organizare şi structurare după un model dat) a minţii. că există şi un alt mod de abordare şi organizare a instruirii în afara celui disciplinar.. Legendre (1993. care pot fi în parte depăşite prin abordări integrate ale curriculum-ului. demersuri complementare care pot apropia într-o mai bună măsură rezultatele educaţiei de nevoile individuale şi sociale ale elevilor. Care sunt posibilele dezavantaje ale acestui fapt. 379) se precizează că originea termenului modern de disciplină este una latină. atât din punctul de vedere al profesorului. procesele de încadrare şi categorizare a elementelor lumii înconjurătoare.1. în afara avantajelor recunoscute şi verificate. p. care înseamnă a învăţa şi derivatul său discipulus – cel ce învaţă.

Berger. Dixit! Printre multiplele realităţi ale acestei lumi există una care poate fi privită ca realitate prin excelenţă. în sensul menţionat. adaptarea discursului ştiinţific al disciplinei la nivelul de dezvoltare cognitivă al populaţiei ţintă. nu a fost niciodată împărţită pe discipline. de cele mai multe ori.31).Abordarea integrată a curriculum . Th.ului Din punct de vedere pedagogic (didactic şi curricular). în afara punctelor tari. nu sunt integral şi ad literam preluate de educaţie. în articulări multi-. În sens didactic. p. Nu mai este o noutate pentru nimeni faptul că trăim într-o lume caracterizată de dinamism şi complexitate. acea viaţă pentru care spunem că şcoala trebuie să-i pregătească pe elevi. p. reprezintă un decupaj didactic al unui anumit câmp al cunoaşterii. care justifică şi încercarea noastră de a trece dincolo de ele. rezultatele cercetării într-un anumit domeniu. 1). Legendre. este modelul mental derivat din cel instrucţional şi. (P. cunoscute şi evidente pentru toată lumea. prin disciplină. Viaţa. Aceasta este realitatea vieţii cotidiene. Dacă încercăm să investigăm în ce măsură modul în care este structurată instruirea în şcoala de azi răspunde nevoilor şi caracteristicilor societăţii în care trăim. Luckmannn. integrată. 1999. putem înţelege o “arie a cunoaşterii care poate face obiectul învăţării” (R. Considerăm că unul dintre cele mai importante limite ale modelului disciplinar de instruire. şi o serie de puncte slabe. Proiectul pentru Învăţământul Rural 3 . inter. Disciplina. Un domeniu al cunoaşterii. modelul de acţiune (vezi fig. Poziţia sa privilegiată o îndreptăţeşte la titlul de realitate supremă. Realităţile vieţii sunt trăite şi experimentate de fiecare dintre noi într-o manieră globală. dar care nu pot să nu treacă dincolo de discipline. disciplina apare.L. vom putea identifica. Se produc două procese cu semnificaţii deosebite: • • selecţia acelor elemente considerate importante şi semnificative pentru elevii/studenţii cărora li se adresează disciplina. în sintagma disciplină şcolară. Competenţele-în-acţiune la care elevul ar trebui să ajungă prin învăţare sunt construcţii complexe care pot fi consistent sprijinite de instruirea disciplinară. mergând mai departe. în care natura umană în general şi fiecare dintre noi în particular suntem puşi în faţa unor provocări fără precedent.378).sau trans-disciplinare.

sintetiza şi pune la lucru împreună cunoştinţe. de capacitatea de a realiza conexiuni şi transferuri rapide care să conducă la rezolvarea adecvată a problemelor concrete cu care se confruntă. buna lor soluţionare. 4 Proiectul pentru Învăţământul Rural . implică apelul la cunoştinţe. deprinderi şi competenţe dobândite prin studierea diverselor discipline. au un caracter integrat. pe când succesul în viaţa personală.Abordarea integrată a curriculum .ului Model educaţional (de instruire) Model cognitiv (de gândire) Model comportamental (de acţiune) Fig. Dacă instruirea de tip disciplinar pune în prim plan rigurozitatea şi caracterul academic al achiziţiilor educaţiei. competenţe care nu pot fi încadrate în contextul strict al unui obiect de studiu sau altul. profesională şi socială este dat tocmai de capacitatea de a ieşi din “cutia” disciplinară. pe care trebuie să le rezolvăm în fiecare zi. situate – mai mult sau mai puţin – în interiorul “teritoriilor” disciplinare. Succesul şcolar este dat de capacitatea elevului de a “performa” în cadrul diverselor structuri şi contexte disciplinare. Problemele concrete de viaţă însă. abordarea integrată a curriculum-ului şi ipostaza sa particulară reprezentată de temele cross-curriculare pornesc de la problemele semnificative ale lumii reale şi de la nevoile de învăţare ale elevilor în contextul lumii de azi. a colecta. A face faţă solicitărilor şi provocărilor lumii contemporane înseamnă capacitatea de a face transferuri rapide şi eficiente între diversele “sertare” disciplinare. indiferent că este vorba de probleme foarte simple sau foarte complicate. deprinderi.1: De la modelul educaţional la cel comportamental Compartimentarea instruirii produsă de modelul centrat pe discipline se transferă în plan cognitiv prin operarea cu structuri foarte clar delimitate.

” Termenul de curriculum integrat sau de instruire integrată se referă la o anumită modalitate de predare şi o anumită modalitate de Proiectul pentru Învăţământul Rural 5 . 1993. prin integrare înţelegem procesul şi rezultatul procesului prin care un element nou devine parte a unui ansamblu deja existent. Abordarea integrată a curriculum-ului 1. propunem un curriculum integrat. de nivel superior. Care ar fi avantajele? Care sunt obstacolele în calea unei astfel de reorganizări? Dincolo de discipline. al lumii în care trăim.2. o cunoştinţă nouă sau o cunoştinţă formată se integrează în structurile mentale şi comportamentale ale individului. 1. prin integrare se înţelege acţiunea de a face să interrelaţioneze diverse elemente pentru a construi un tot armonios. Din punct de vedere curricular. J. Legendre. Încercaţi să reorganizaţi procesul de învăţare a acelor cunoştinţe şi deprinderi pornind de la situaţia problematică şi nu de la locul pe care îl ocupă ele în cadrul acelor obiecte de studiu. pentru a cărei soluţionare elevii au nevoie să mobilizeze cunoştinţe şi deprinderi din mai multe domenii / discipline.2. În sens restrâns. asemănător caracterului integrat al vieţii. utile pentru dezvoltarea personală şi socială a elevilor.1 Ce este curriculum-ul integrat În general. p. Boyer (în R. punerea în relaţie a disciplinelor şcolare.Y. ancorată în comunitatea locală. atitudini şi valori transversale şi transferabile. De exemplu.. integrare mai înseamnă şi “procesul şi rezultatul procesului prin care elevul interpretează materia care îi este transmisă pornind de la experienţa sa de viaţă şi de la cunoştinţele pe care deja şi le-a însuşit. integrarea părţilor conduce la un produs / la un rezultat care depăşeşte suma acestor părţi.ului EXERCIŢIU / TEMĂ DE REFLECŢIE: Identificaţi / creaţi o situaţie problematică. astfel copii să poată veni în şcoală “cu lumea lor cu tot”. cu scopul de a evita izolarea lor tradiţională. Un curriculum care ar putea să aducă cel puţin două beneficii: • • apropierea şcolii de viaţa reală.Abordarea integrată a curriculum .732) susţine că integrarea înseamnă organizarea. dar împreună cu ele. accentul pe formarea unor competenţe..

metodologii de lucru) şi cât de mult integrăm (inserţie. 1. intersectare. armonizare. fuziune). promovând supremaţia disciplinelor formale. atitudinile şi valorile care îşi au bazele în interiorul unor discipline şcolare distincte. 6 Proiectul pentru Învăţământul Rural . integrarea înseamnă stabilirea de relaţii clare de convergenţă între cunoştinţele. din perspectiva unei comparaţii între provocările vieţii şi modul în care şcoala îl pregăteşte pe absolvent pentru acestea: “Cel mai puternic argument pentru integrarea disciplinelor este însuşi faptul că viaţa nu este împărţită pe discipline. Elemente de integrare pot să apară încă de la acest nivel intradisciplinar. b) ajută la crearea de conexiuni între ceea ce învaţă elevii şi experienţele lor prezente şi trecute. corelare.ului organizare şi planificare a instruirii care produce o inter-relaţionare a disciplinelor sau obiectelor de studiu. Moffett). Aceste teme sau competenţe au o puternică legătură cu viaţa cotidiană a elevilor şi îşi propun. putem distinge câteva niveluri în abordarea integrată a curriculum-ului. direct sau indirect. competenţele. DEFINIŢIE EXERCIŢIU / TEMĂ DE REFLECŢIE: Reflectaţi asupra următorului citat. deprinderile. Niveluri ale integrării curriculare În funcţie de ce anume integrăm (cunoştinţe. deprinderi. La nivelul curriculum-ului. astfel încât: a) vine în întâmpinarea nevoilor de dezvoltare ale elevilor. Integrarea situează procesul de învăţare în optica globală a unităţii cunoaşterii. pe specificitatea acestora. atitudini. să contribuie la formarea unor valori şi atitudini.” (J. în interiorul diferitelor discipline. competenţe. pune în prim plan coerenţa şi logica ansamblului cunoştinţelor.2. a) Monodisciplinaritatea este centrată pe obiectele de studiu independente. O posibilă sinteză a ideilor de mai sus într-o definiţie de lucru ar fi: Curriculum-ul integrat presupune crearea de conexiuni semnificative între teme sau competenţe care sunt de regulă formate disparat.Abordarea integrată a curriculum . valori.2. în cel puţin două moduri: 1) inserţie a unui fragment în structura unei discipline (în conţinutul unui obiect de studiu este inserat un fragment care are rolul de a ajuta la clarificarea unei teme sau care aduce informaţii noi despre problema investigată).

Apele curgătoare pentru a conştientiza importanţa problemelor ecologice legate de poluarea apei. chiar dacă fac parte din arii curriculare diferite. al cunoştinţelor. La acest nivel / în cadrul acestei abordări procesele de integrare curriculară se situează în special la nivelul conţinuturilor. La acest nivel vorbim de o corelare a demersurilor mai multor discipline în vederea clarificării unei probleme din cât mai multe unghiuri de vedere. de pildă. pentru o cât mai bună clarificare a momentului istoric respectiv. EXERCIŢIU / TEMĂ DE REFLECŢIE: Identificaţi şi alte teme integrate care pot fi abordate în manieră multidisciplinară. acestea din urmă menţinându-şi nealterată structura şi rămânând independente unele în raport cu celelalte. fiecare în funcţie de propriul specific. 2) armonizare a unor fragmente independente (aparent) din cadrul unui obiect de studiu pentru a permite mai buna rezolvare a unor probleme. dar şi a cunoaşterii naturii sau chiar la alte discipline din planul de învăţământ. la clarificarea temei investigate. la istorie.2). de exemplu..Abordarea integrată a curriculum . obiective) care sunt legate de tema identificată (vezi modelul din fig. b) Pluridisciplinaritatea (multidisciplinaritatea) se referă la situaţia în care o temă aparţinând unui anumit domeniu este supusă analizei din perspectiva mai multor discipline. Proiectul pentru Învăţământul Rural 7 . Realizaţi o “hartă” cu disciplinele care pot contribui la clarificarea acelei teme şi cu secvenţele acelei discipline (conţinuturi. este o temă care poate fi abordată atât din perspectiva educaţiei civice. a unui fragment referitor la viaţa cotidiană a oamenilor dintr-o anumită epocă. De aceea cele mai frecvente (şi mai clare) demersuri au loc între discipline înrudite (care provin. Exemplu: Armonizarea predării unor teme precum Circuitul apei în natură. Exemplu: Calitatea mediului. din aceeaşi arie curriculară) sau care devin înrudite datorită temei. sau inserţia unor elemente inedite din viaţa unei personalităţi. Poluarea factorilor de mediu. Obiectele de studiu contribuie.. pentru înţelegerea cât mai completă a unui subiect sau pentru dezvoltarea anumitor capacităţi şi atitudini.ului Exemplu: Un exemplu îl poate constitui introducerea.

2 Abordarea multidisciplinară a integrării curriculare Întrebarea care se pune pentru această abordare a integrării este Ce este important de învăţat în cadrul diferitelor discipline? Fiecare disciplină rămâne puternică. considerate cruciale pentru succesul în societatea contemporană. care pot duce la realizarea obiectivelor de învăţare de grad mai înalt. mult prea ancorat în graniţele disciplinare. căutându-se teme comune diferitelor obiecte de studiu. tehnologică Ştiinte ale naturii Calitatea mediului Consiliere şi orientare Educaţie civică Geografie Fig. comunicarea eficientă. 8 Proiectul pentru Învăţământul Rural . ci se trece la centrarea pe aşanumitele competenţe transversale. cooperarea şi lucrul în grup. interdisciplinaritatea presupune o intersectare a diferitelor arii disciplinare. rezolvarea de probleme. Principiul organizator nu mai este de regulă conţinutul. însuşirea metodelor şi tehnicilor de învăţare eficientă. În abordarea interdisciplinară încep să fie ignorate limitele stricte ale disciplinelor. c) Interdisciplinaritatea. antreprenoriatul. Între acestea se numără şi luarea de decizii.Abordarea integrată a curriculum .ului Matematică Ed. etc. Dacă în cazul pluridisciplinarităţii vorbim de o "corelare" a eforturilor şi potenţialităţilor diferitelor discipline pentru a oferi o perspectivă cât mai completă asupra obiectului investigat. a competenţelor transversale. dar sunt încurajate conexiunile dintre diverse câmpuri ale cunoaşterii care pot să crească relevanţa conţinutului.

În acest tip de abordare. conţinutul şi procedurile disciplinelor individuale sunt depăşite. Drake. 3: Abordarea interdisiplinară “Aici.M. dar mai ales pot fi transferate în contexte de viaţă cotidiană. luarea de decizii şi rezolvarea de probleme implică aceleaşi principii indiferent de discipline. EXERCIŢIU / TEMĂ DE REFLECŢIE: Identificaţi în programele şcolare oportunităţi (obiective de referinţă. p. 3. în afara clasei. Proiectul pentru Învăţământul Rural 9 . conţinuturile pierd din importanţă. centrarea fiind pe metacogniţie şi a învăţa să înveţi.” (S. de grad înalt? Aceste competenţe au un caracter generic. conţinuturi) care pot contribui la formarea unor competenţe transversale de tipul celor menţionate în fig. ele pot fi transferate cu uşurinţă dintr-un context disciplinar în altul. Întrebarea care se pune în acest context este: Cum pot fi învăţaţi elevii competenţe complexe.ului Limbă şi comunicare • • • • • Lucru în echipă Antreprenoriat Gândire critică Rezolvare de probleme Luare de decizii Ştiinţe Elemente de istorie şi geografie Arte Fig. 338).Abordarea integrată a curriculum . 1993. de exemplu.

Notă: pentru rezolvarea acestui exerciţiu aveţi nevoie de programele şcolare în vigoare pentru învăţământul primar. Lucrul în echipă . . Fuziunea este.edu... 10 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Conţinuturi .... Obiective de referinţă .ro/index... Cercetării şi Tineretului la link-ul http://www. Întrebarea care orientează demersul transdisciplinar este Cum îi putem învăţa pe elevi să fie buni cetăţeni în viitor? Achiziţiile învăţării au sens doar prin contribuţia lor la succesul personal şi social al tinerilor în contexte culturale şi sociale concrete..Abordarea integrată a curriculum . . semnificative. verificaţi pe site-ul Ministerului Educaţiei... Conţinuturile şi competenţele se integrează în jurul unor probleme.php/articles/c538 d) Transdisciplinaritatea reprezintă gradul cel mai elevat de integrare a curriculm-ului. pe problemele importante.. Pentru informare – Pentru a fi siguri că deţineţi ultima varianta. faza cea mai complexă şi mai radicală a integrării.. aşadar.ului Competenţa Disciplina Clasa . Abordarea de tip transdisciplinar tinde progresiv către o "decompartimentare" completă a obiectelor de studiu implicate. Abordarea integrată a curriculum-ului specifică transdisciplinarităţii este centrată pe “viaţa reală”.. mergând adesea până la fuziune.. . aşa cum apar ele în context cotidian şi aşa cum afectează vieţile diverselor categorii de oameni.

este propusă reţeaua transdisciplinară. politic şi cultural. 5 Fig. până la disoluţia totală a barierelor disciplinare (transdisciplinaritatea).Abordarea integrată a curriculum . economic. Se merge progresiv. de la varianta cea mai apropiată de modelul disciplinar (multidisciplinaritatea).ului Ca instrument pentru determinarea cadrului conceptual. Cele trei abordări pot fi privite ca stadii ale integrării curriculum-ului şi ca etape în proiectarea de curriculum integrat. Cunoaşterea pe care o dobândeşte individul este situată într-un anumit context social. 4: Reţeaua transdisciplinară Disciplinele formale clasice îşi pierd capacitatea de a dicta modul de derulare a instruirii şi modelul de proiectare curriculară.5: Trepte ale integrării curriculare Proiectul pentru Învăţământul Rural 11 . Vezi fig. Politică Probleme sociale Diversitatea culturală Media Cultură Relaţii interpersonale Timp Fig.

de la simplu la complex (vezi fig. 6). competenţe. aşadar. pentru a cărei clarificare se integrează conţinuturi. un proces divers şi complex.ului Integrarea curriculum-ului este. Pentru a surprinde această progresie în procesul de integrare este recomandată experimentarea progresivă. Cunoştinţe şi competenţe din diverse arii disciplinare sunt mobilizate pentru faptul că ele pot sprijini demersul de rezolvare a problemei sau efortul de a răspunde la întrebare. 6: Zonele integrării progresive a curriculum-ului REŢINE! . Transdisciplinaritatea este un demers care îşi propune să răspundă la întrebări sau să rezolve probleme semnificative ale “lumii reale”. Fig. în special pe aşa-numitele higher order thinking skills. sunt implicate eforturi de cercetare şi învăţare prin cooperare. Interdisciplinaritatea – accentul se pune pe deprinderi. Pentru formarea acestor competenţe se face apel la contexte diverse de învăţare. care merge progresiv de la modelul clasic al disciplinelor.Abordarea integrată a curriculum . 12 Proiectul pentru Învăţământul Rural .!!! Sinteză Multidisciplinaritatea – punct de plecare: o temă. cunoştinţe din mai multe discipline. către cel al transdisciplinarităţii.

bazat pe o viziune constructivistă şi globală asupra celui ce învaţă şi asupra lumii înconjurătoare.Abordarea integrată a curriculum . dar şi de scopurile urmărite în procesul de învăţare. dacă urmărim să-i familiarizăm pe elevi cu unele provocări ale lumii contemporane cărora ei trebuie să le facă faţă şi în a căror rezolvare trebuie să se implice (de exemplu poluarea mediului sau interculturalitatea). De pildă. cunoştinţe Competenţe generale. de bază (cu caracter transversal) Probleme ale vieţii reale situate în contexte culturale. în legătură cu o anumită temă de interes (de exemplu calitatea produselor alimentare). de nivelul de integrare la care ne situăm şi de posibila predominanţă a unei strategii didactice. se dezvoltă competenţe pentru viaţă Indiferent de abordarea adoptată. Proiectul pentru Învăţământul Rural 13 . cu impact social.ului REŢINE! – Utilizarea la clasă a uneia sau alteia dintre abordări trebuie să ţină seama şi de caracterul progresiv al acestora. Tipul de abordare Multidisciplinară Interdisciplinară Obiectul integrării Conţinuturi. dacă urmărim să le facilităm elevilor realizarea de corelaţii între informaţii pe care le pot căpăta în contexte disciplinare diverse. ne apropiem de un demers de tip transdisciplinar. din punctul de vedere al nivelului de integrare şi al demersului de proiectare curriculară. trebuie reţinut faptul că proiectarea integrată a curriculum-ului şi organizarea învăţării aşa cum decurge de aici se centrează pe principiul învăţării prin cercetare şi prin descoperire. valori şi atitudini Transdisciplinară Strategia didactică Predarea / învăţarea tematică Predarea / învăţarea bazată pe probleme Predarea / învăţarea bazată pe proiect Focalizarea procesului Se fac conexiuni între conţinuturi Se formează şi se perfecţionează competenţe transferabile Se propun soluţii / se rezolvă probleme ale lumii reale. datorită caracteristicilor de dezvoltare neurocognitivă ale copilului. vom utiliza probabil o abordare multidisciplinară. Acest tip de abordare este cu predilecţie adecvat pentru nivelul învăţământului primar.

23 Proiectul pentru Învăţământul Rural 14 . • Curriculum-ul integrat promovează valori şi atitudini pozitive la elevi. Allyn & Bacon.1997. Se oferă oportunităţi de dezvoltare pentru o diversitate de stiluri de învăţare. Russell M. cât şi între elevi. putem spune că introducerea elementelor de curriculum integrat este profitabilă deoarece acestea: Mi-a plăcut că am lucrat pe grupe şi ne-am ajutat. Bergstrom1: Asigură condiţiile optime de dezvoltare pentru toţi elevii: învăţarea mai bogată şi mai semnificativă implică într-o mai mare măsură elevii. M. de inteligenţe şi de abilităţi. Dintr-o perspectivă mai largă. Şcoala MitocuDragomirnei. Promovează colaborarea: colaborarea are loc atât între profesori. Suceava) • • • • • răspund necesităţilor (provocărilor) societăţii actuale. . • Perspectivele multiple conduc către o bază mai integrată a cunoaşterii.3. Agne .Abordarea integrată a curriculum . Argumente pentru abordarea integrată a curriculum-ului În urma unor cercetări. fiecare având posibilitatea să se raporteze individual la ceea ce învaţă.ului 1. prin utilizarea unor strategii didactice axate pe participarea elevilor la procesul de învăţare (predarea / învăţarea 1 în John H. sunt în concordanţă cu noile orientări din epistemologie şi din ştiinţele cogniţiei. • Curriculum-ul integrat încurajează profunzimea învăţării şi aria mai largă de exprimare a acestui proces. • Curriculum-ul integrat furnizează timp suficient pentru o "explorare" de calitate a curriculum-ului.. am prezentat în faţa bunicilor şi a părinţilor. De la ei am aflat (lucruri) pe care noi singuri nu le-am găsit….. permit relaţionarea cu experienţele şi evenimentele curente şi semnificative din viaţa elevului. Clarke. pp. care proiectează şi derulează în echipă activităţile interdisciplinare. p.Interdisciplinary High School Teaching. 252-264) a ajuns la următoarele rezultate care subliniază efectele pozitive ale integrării curriculare: • Curriculum-ul integrat îi ajută pe elevi să-şi aplice deprinderile.Lipson (1993. permit flexibilizarea curriculum-ului (contribuie la descentralizarea curriculară prin posibilitatea dezvoltării unor părţi semnificative ale curriculum-ului la nivel local). • O bază integrată a cunoaşterii conduce către o mai rapidă reconfigurare a informaţiilor. (Franciuc Estera. stimulează rolul activ al elevului ca organizator al propriei structuri a cunoaşterii.2. în funcţie de nevoi. Un alt set convingător de argumente este oferit de K.

se evită rigiditatea şi unilateralitatea în gândire. Reflectă lumea reală.Abordarea integrată a curriculum .ului tematică. predarea / învăţarea bazată pe proiect). capabile să producă cele mai bune soluţii şi să ia cele mai bune decizii în funcţie de context. predarea / învăţarea bazată pe probleme. Implică comunitatea: resursele diverse la care face apel predarea / învăţarea integrată oferă posibilitatea valorificării resurselor comunitare pentru dezvoltarea şcolară. participarea părinţilor şi deschiderea şcolii către mediul social şi cultural al comunităţii din care face parte sunt principii de bază ale proiectelor integrate. în favoarea unei gândiri flexibile şi dinamice. Creează conexiuni între discipline: legăturile dintre diversele cunoştinţe şi competenţe devin evidente. Proiectul pentru Învăţământul Rural 15 . care este interactivă: se produce o creştere a interesului şi a motivaţiei pentru învăţare deoarece este evident caracterul semnificativ al achiziţiilor învăţării în raport cu viaţa cotidiană. posibilitatea transferului din plan cognitiv în plan acţionalcomportamental stimulează participarea şi succesul în învăţare.

2. identificate eventual la exerciţiul propus la punctul1 2. Tehnologii. Fiecare item al lucrării de verificare este însoţit de note care oferă indicaţii asupra modului în care trebuie soluţionată proba. paragrafele despre interdisciplinaritate.6). redactate sub egida Consiliului Naţional pentru Curriculum. Realizează o scurtă descriere a nivelurilor de integrare curriculară şi construieşte cel puţin două exemple pentru fiecare. iar după aceea trebuie valorificate oportunităţile oferite de programele şcolare.Abordarea integrată a curriculum . Notă: pentru teorie. pe baza curriculum-ului şcolar în vigoare pentru învăţământul primar. Aici pot fi implicate arii curriculare precum Limbă şi comunicare. 16 Proiectul pentru Învăţământul Rural .ului LUCRAREA DE VERIFICARE 1 Această lucrare de verificare urmăreşte o evaluare de tip calitativ a competenţelor formate de unitatea de învăţare 1.2. Notă: mai întâi trebuie să decizi clasa căreia i se adresează proiectul integrat. Om şi societate.2. 1. (p. face trimiteri la informaţiile necesare rezolvării sau exemplifică modalităţi de răspuns. Punctul de pornire îl poate constitui nevoia de a dezvolta competenţele de lucru în grup. 2. la datele stabilite anterior). modele şi exemple vezi subcapitolul 1. Modelul de proiectare curriculară va fi cel utilizat în ghidurile metodologice în vigoare. Redactează un proiect de activitate integrată (cu durata de 1 oră de curs).. Lucrarea se realizează electronic şi se transmite tutorelui conform indicaţiilor acestuia (electronic şi / sau în plic. utilizând modelul clasic al proiectului de lecţie.

R. Construirea socială a realităţii.edu. et. Dincolo de discipline. MEdCT MEdCT Potolea.php/articles/c538/ Interdisciplinaritatea conţinutului învăţământului. P. Legendre.Abordarea integrată a curriculum . Proiectul pentru Învăţământul Rural 17 . L.. Luckmann. http://www. 2003. O tipologie şi câteva implicaţii.. Interdisciplinary High School Teaching. O introducere în pedagogie. 8. Ediţia a 2-a..M. Thousand Oaks: Corwin Press.al. Allyn & Bacon. (Ed. În: Revista de Pedagogie.ro/index. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică.php/articles/c539/ Planuri cadru pentru învăţământul primar http://www. Ghid pentru învăţarea integrată / cross-curriculară. Integration and Thematic Theaching: Integration to Improve Teaching and Learning. J. 1999.M. Iaşi: Polirom.edu.L.) Drake. 1998. În: Language Arts. Vol. Clarke. R. Montreal: Guerin.70.) Lipson. Bucureşti: Editura Univers. Notă: referinţele marcate cu bold sunt considerate mai importante şi se recomandă lecturarea lor de către cursant. D. Th.1997 Programe de învăţământ şi educaţie permanentă. Inc. Berger. Bucureşti: Humanitas Educaţional. M. 1983. 1993. Programe şcolare pentru învăţământul primar. 1993. 1981. Dictionaire actuel de l’éducation. S. D’Hainault (Ed. Agne.ro/index. Creating Integrated Curriculum. 2002.H. Ciolan.ului BIBLIOGRAFIE Antonesei. L. Proven Ways to Increase Student Learning.

................... Proiectarea temelor cross-curriculare..4........................................................3.......... Evaluarea temelor cross-curriculare ............................. Planificarea timpului.............29 Lucrarea de verificare 2 .. Temele cross-curriculare: clarificări ............................. Colectarea / mobilizarea resurselor necesare ...................................................................22 2................... Un model posibil.27 2.......................................................3...3....................2...........34 Competenţe: 1.....................................................................................3.. Temele cross-curriculare şi procesul de instruire.......... Definirea rezultatelor aşteptate (obiective / competenţe / valori / atitudini) pe care elevii le vor dobândi la finalul studierii temei ..............................................4.............................25 2...3.. Proiectarea unui demers didactic bazat pe teme cross-curriculare 3....................................................1....20 2..............23 2.......3.....7........................ Identificarea / selectarea temei ................22 2..1..........3. Identificarea principalelor elemente caracteristice ale unei teme cross-curriculare ca unitate integrată de studiu 2................. Selectarea şi utilizarea metodelor de evaluare adecvate învăţării integrate / cross-curriculare 18 Proiectul pentru Învăţământul Rural ....2......34 Bibliografia.......19 2....................... Identificarea asociaţiilor semnificative şi realizarea unei imagini globale asupra temei ............................25 2.................................3..............3.........................................................................5............................. Desfăşurarea activităţii culminante şi evaluarea finală a temei..............................18 2.........6.......... Proiectarea activităţilor de învăţare şi planificarea......28 2......curriculare Unitatea de învăţare 2: TEMELE INTEGRATE / CROSS-CURRICULARE Cuprins Competenţele unităţii de învăţare ......Temele integrate / cross .....26 2................ Identificarea avantajelor şi a precauţiilor necesare în utilizarea temelor crosscurriculare în activitatea didactică 4..

atât pentru profesori / învăţători. teme transversale etc.. către viaţă.Temele integrate / cross . aducând învăţarea în arena faptelor cotidiene. temele cross-curriculare şi-au făcut loc. În ultimii ani. chiar dacă sub denumiri diverse (unităţi tematice.). şi transformând-o într-un proces plăcut. Posibilitatea de a ieşi din „cutia” disciplinară. relevante pentru elevi. teme interdisciplinare. Temele cross-curriculare: clarificări Temele cross-curriculare reprezintă una dintre cele mai frecvent utilizate modalităţi de integrare a curriculum-ului.. într-un fel sau altul. „Deschiderea” curriculum-ului către lumea reală. Principalul argument al introducerii temelor cross-curriculare constă tocmai în capacitatea lor de a oferi un model de instruire care trece dincolo de rigiditatea şi orientarea excesiv academică a disciplinelor tradiţionale.curriculare 2.7: Ieşirea din „cutia” disciplinară 2. Principalele beneficii ale promovării unei abordări integrate a curriculum-ului prin introducerea în programele de studiu ale elevilor a temelor cross-curriculare sunt: 1.. Temele cross-curriculare traversează curriculum-ul tradiţional şi trec dincolo de el. Proiectul pentru Învăţământul Rural 19 . pentru a explora lumea complexă şi interactivă în care trăim şi pentru a răspunde intereselor şi nevoilor de educaţie ale tinerilor. cât şi pentru elevi Fig. în curriculum-ul multor sisteme de învăţământ. aşa cum este ea trăită de cei ce învaţă: plină de necunoscute şi de provocări. teme integrate. cu rezultate durabile şi eficiente în planul dezvoltării personale şi sociale a elevilor.1.

Unităţi integrate de studiu care îşi propun formarea unor competenţe. participând activ la proiectarea şi derularea propriilor experienţe de învăţare. în primul rând. Promovează o viziune constructivită asupra învăţării. instituţii. Adresează un spectru larg de teme / probleme. care: • Porneşte de la o anumită înţelegere a dezvoltării copilului. probabil că cele trei exprimări sintetice de mai jos ar putea oferi o imagine. poveşti. cu atenţia tot mai mare acordată de domeniul educaţional provocărilor lumii contemporane şi modalităţilor în care educaţia ar putea cel mai bine să răspundă acestor provocări. dar şi alţi reprezentanţi ai comunităţii locale. Temele cross-curriculare şi procesul de instruire Dacă am încerca să răspundem foarte scurt la întrebarea Ce sunt temele cross-curriculare?. de cele mai multe ori cu „ancore” evidente în viaţa socială. • • • • Preocuparea în creştere pentru temele cross-curriculare coincide. considerat ca întreg.. curriculum-ul nu trebuie să se centreze separat şi independent pe dezvoltarea unui aspect sau altul al personalităţii copilului.curriculare 2. valorile şi atitudinile de care au nevoie tinerii pentru a funcţiona cu succes în viaţa personală. eroi. dar mai ales a unor valori şi atitudini esenţiale pentru viaţa cotidiană în societatea actuală. Una dintre modalităţile cele mai consistente de răspuns ale educaţiei la diversitatea şi complexitatea provocărilor lumii contemporane este 20 Proiectul pentru Învăţământul Rural . ca o fiinţă unitară. Temele cross-curriculare sunt: • • Teme integrate (interdisciplinare) de studiu care se centrează pe dezvoltarea personală şi socială a elevilor. în competenţele. Valorifică resursele pe care comunitatea locală le oferă pentru învăţare: persoane. în bună măsură. complexă.Temele integrate / cross . ci să-l privească pe acesta în integralitatea sa.. Proiecte care îşi propun să valorifice potenţialul elevilor şi al comunităţii locale în vederea construirii unor experienţe de învăţare semnificative pentru elevi. Necesită cooperarea efectivă între persoanele implicate: elevii şi profesorii.2. profesională şi socială. De aceea. în care elevul deţine un rol fundamental. DEFINIŢII • Instruirea organizată pe teme cross-curriculare propune o abordare integrată a curriculum-ului. întâmplări exemplare.

anotimpul X. explicit. implementare şi evaluare a curriculum-ului. la diverse obiecte de studiu. orientând orele de ştiinţe către studiul mediului şi al modului de viaţă al acestor vieţuitoare. ele avându-şi sursa în presiunile şi nevoile sociale. politice. comunicarea interculturală etc. Astfel. competenţele antreprenoriale. la tehnologii. Există o multitudine de clasificări ale temelor cross-curriculare în funcţie de diverse criterii. broaşte ţestoase din diverse materiale. competenţele de grad înalt precum: luarea de decizii. tipul de valori şi atitudini pe care le adresează. c) temele-context: creează oportunităţi prin intermediul cărora elevilor le este facilitat accesul la explorarea unor probleme / provocări ale lumii în care trăiesc: drepturile copilului. Educaţia interculturală etc. în funcţie de scopul lor: a) teme-pretext: nerelevante în sine. Educaţia pentru dezvoltare. Ca şi temele Proiectul pentru Învăţământul Rural 21 . între temele cross-curriculare şi noile educaţii există un puternic grad de suprapunere. Principala diferenţă constă în faptul că temele cross-curriculare propun. Vom opera o singură distincţie. teoretic. o nouă paradigmă de proiectare. Numărul acestor noi educaţii este. diversitatea culturală. dar utilizate ca platformă pentru a crea conexiuni. operând la lecţiile de limbă şi literatură cu texte în care apar broaşte ţestoase sau învăţând să caute şi să sintetizeze informaţii despre ele. Aceste teme sunt un fel de „lianţi” creaţi în mintea copiilor cu scopul de a aduce împreună cunoştinţe şi deprinderi învăţate separat. remarcând existenţa a cel puţin trei tipuri de teme cross-curriculare.curriculare reprezentată de diversificarea câmpului educaţional. pentru a căror formare / dezvoltare nu mai sunt suficiente cadrele uneia numite discipline. sărăcia. o tot mai mare atenţie este acordată aşanumitelor noi educaţii: Educaţia pentru drepturile omului. scopul în sine nu este neapărat să înveţe despre broaştele ţestoase. Pot conduce la apariţia unor teme sau proiecte integrate. dezvoltare. ci să creeze „punţi de legătură” între cunoştinţe şi deprinderi aparent independente. ca ansamblu de conţinuturi tematice. Atunci când elevii din ciclul primar. învaţă despre broasca ţestoasă. de exemplu. economice şi culturale pe care lumea contemporană le adresează educaţiei. situate dincolo de disciplinele tradiţionale. nelimitat.Temele integrate / cross . libertatea. Din acest punct de vedere. etc. gradul de integrare a curriculum-ului pe care îl propun. Alte exemple de teme integrate / cross-curriculare din această categorie: lichidele. precum: orientarea tematică. alături de disciplinele tradiţionale. etc. cetăţenia democratică. Educaţia pentru mediul înconjurător. realizând. centrând lecţiile de matematică pe calcule şi transformări de mărime şi greutate legate de broaştele ţestoase. Astfel. b) teme-suport: sunt utilizate pentru a susţine dezvoltarea unor deprinderi sau competenţe integrate.

3. Fără pretenţia de a reprezenta o versiune detaliată. o provocare cu implicaţii sociale şi face trimitere directă la formarea unor competenţe transversale sau la formarea unor valori şi atitudini. paşii de mai jos pot fi utili celui care se angajează în acest tip de activitate. în măsură să conducă la atingerea obiectivelor propuse. Tema selectată joacă rolul de organizator pentru demersul de proiectare curriculară. Proiectarea integrată a curriculum-ului presupune un demers conjugat în care sunt implicaţi.3.1. conceptorii de curriculum se axează cu precădere pe producerea de materiale suport şi pe oferirea de consultanţă. ea reprezintă. dezvoltarea şi implementarea unei teme cross-curriculare. relevante pentru viaţa de zi cu zi. Identificarea / selectarea temei Primul pas în dezvoltarea unei teme cross-curriculare poate fi acela al identificării unei probleme care poate fi atacată cel mai bine în manieră integrată. elevi şi profesori.curriculare anterioare. Tema trebuie să fie suficient de largă pentru a permite dezvoltarea unor activităţi de învăţare diverse. REŢINE! . REŢINE! – Câteva condiţii / sugestii pentru cadrele didactice pentru a alege o temă potrivită: • • • • 22 Încurajează elevii să se implice în selectarea temei. aşa cum am mai subliniat. Tema să facă apel la cunoştinţele / competenţele / experienţele anterioare ale elevului.!!! Sinteză Temele integrate sau cross – curriculare sunt unităţi de studiu prin intermediul cărora se realizează explorarea unor probleme semnificative ale “lumii reale”. investigare şi descoperire. în timp ce.Temele integrate / cross . 2. Se urmăreşte traversarea limitelor rigide ale obiectelor de studiu cu scopul generării unor asociaţii semnificative în măsură să surprindă caracterul integrat al societăţii în care trăim. acestea au o puternică orientare practică. Proiectul pentru Învăţământul Rural . 2. Tema trebuie să fie o reflectare a intereselor grupului de elevi. împreună. învăţarea producându-se prin experimentare. De regulă tema este apropiată de viaţa de zi cu zi a elevilor. Proiectarea temelor cross-curriculare – un model posibil Există o serie de etape care trebuie parcurse în proiectarea.

Elevii pot participa şi la această etapă. care poate fi reprezentată sub formă de roată / soare. Denumirile „academice” sau „ştiinţifice” pot fi lăsate pentru curriculumul disciplinar.3.8: Instrument pentru a realiza „harta” (disciplinară şi/sau conceptuală) unei teme cross-curriculare Fiecare câmp disciplinar sau arie curriculară implicată asociază conceptele sau obiectivele / competenţele care pot fi explorate în Proiectul pentru Învăţământul Rural 23 . Asigură-te că tema aleasă poate fin parcursă în timpul disponibil. Scopul acestei etape este de a avea o primă imagine asupra extensiunii tematice şi asupra persoanelor care ar trebui să participe la proiect.curriculare • • • • Trebuie să fii sigur că elevii îndeplinesc pre-condiţiile necesare pentru abordarea temei (achiziţii anterioare). 2. Un element care nu ar trebui neglijat în cadrul acestei etape este acela de a da un nume temei selectate.2. Tema este relevantă pentru viaţa de zi a elevilor... … …… … Matematică şi ştiinţe Limbă şi comunicare TEMA Om şi societate Fig. Acum se pot identifica legăturile pe care fiecare disciplină le poate avea cu tema pusă în discuţie. Acesta ar trebui să fie adaptat nivelului de înţelegere al elevilor şi să fie provocator pentru aceştia. Identificarea asociaţiilor semnificative şi realizarea unei imagini globale asupra temei Un al doilea pas după identificarea unei teme relevante este acela al explorării ei din perspectiva diverselor câmpuri disciplinare. Asigură-te că poţi dispune de materialele / resursele necesare.Temele integrate / cross .. Se poate construi o structură.

9: Conţinutul temei cross-curriculare Tot pentru a stabili structura unei teme se poate apela la un set de întrebări călăuzitoare. Este necesară un fel de hartă conceptuală prin intermediul căreia se stabileşte structura de rezistenţă a temei şi configurarea unui model didactic. care vizează experienţa umană. prin intermediul cărora putem integra informaţiile separate şi subiectele / topicele întrun cadru metodologic mai larg. constituind o modalitate de organizare a acestora în clase. se pot face opţiuni.Temele integrate / cross . întrebări la care cei implicaţi vor încerca să găsească răspunsuri pe parcursul studierii temei.curriculare cadrul temei propuse. problemele majore cu care se confruntă societatea etc. Subiectele sau topicele sunt moduri de grupare. în funcţie de scopurile propuse şi de interesele elevilor. Ulterior. din care să fie derivate celelalte. • Temele sunt probleme mai largi. clasificare sau atribuie a unor sensuri faptelor şi informaţiilor separate pe care le deţinem. Aici se pot dovedi importante: • Faptele şi informaţiile sunt date esenţiale. de bază. Se poate pleca de la o întrebare centrală. separate. INFORMAŢII Fig. • Subiectele (topics) oferă un context mai larg pentru fapte şi informaţii disparate. Ele ne ajută să decidem ce informaţii sunt importante pentru copii în efortul de a-i ajuta să-şi formeze categoriile mentale cu care operează adulţii atunci când încearcă să organizeze şi să dea sensuri comune mediului apropiat. Accesul şi mai apoi manipularea şi controlarea realităţii studiate sunt procese facilitate de cunoştinţele şi informaţiile pe care le deţinem despre acea realitate. fundamentale. idei şi probleme punctuale. TEME SUBIECTE / TOPICE FAPTE. 24 Proiectul pentru Învăţământul Rural . categorii de experienţe. dacă harta este prea extinsă.

de obicei. programele şcolare pentru diverse discipline şi niveluri de şcolaritate). pot fi derivate o serie de întrebări ajutătoare care să valorifice deopotrivă elemente ale curriculum-ului nucleu. Proiectul pentru Învăţământul Rural 25 .curriculare EXEMPLU De exemplu. Scopurile temelor integrate au în vedere. exemple pertinente pentru buna formulare a rezultatelor aşteptate ale instruirii. Accentul se pune mai ales pe aplicarea cunoştinţelor şi deprinderilor dobândite în situaţii noi. O problemă care apare frecvent în derularea proiectelor integrate / cross-curriculare ţine de rigiditatea şi dificultăţile de adaptare a orarelor şcolare de la noi. După alegerea temei.3. resurse ale şcolii. Planificarea timpului Timpul este atât o constrângere. prin documentele sale (Cadrul de referinţă pentru învăţământul obligatoriu. alţi reprezentanţi ai comunităţii care îşi pot aduce contribuţia atât la proiectarea temei. 2. precum şi experienţa unor membrii / instituţii din comunitatea locală. 2. cât şi o resursă.4. stabilirea contribuţiilor disciplinare şi configurarea hărţii conceptuale care va fi „parcursă” pe durata experienţelor de învăţare ale proiectului integrat.Temele integrate / cross . Acesta este şi momentul primelor consultări cu potenţialii colaboratori „externi”: părinţi. expertiza unor cadre didactice. Curriculum-ul naţional oferă. valorile şi atitudinile formate care pot constitui premise ale succesului personal şi social al elevilor. Importante sunt competenţele transversale. Este important de reţinut că temele integrate nu se concentrează în primul rând pe exersarea unor abilităţi specifice sau pe acumularea de cunoştinţe. În funcţie de nivelul de vârstă şi de cunoştinţele anterioare ale elevilor. astfel încât alcătuirea orarelor şi realizarea planificărilor să sprijine în cât mai mare măsură derularea activităţilor de învăţare.3. În general activităţile de tip proiect necesită continuitate şi o planificare pe unităţi mai largi de timp decât cele 50 de minute (dacă nu mai puţin!!!) oferite de ora tipică de curs. Acesta este un argument pentru proiectarea şi planificarea în avans a temelor cross-curriculare. Definirea rezultatelor aşteptate (obiective / competenţe / valori / atitudini) pe care elevii le vor dobândi la finalul studierii temei.3. pentru a descoperi o soluţie sau pentru a înţelege şi explica o situaţie. trebuie găsit echilibrul între timpul necesar estimat pentru completarea activităţilor şi timpul efectiv disponibil în cadrul activităţilor şcolare cotidiene sau al activităţilor extracurriculare. sprijinul care trebuie acordat elevilor pentru a înţelege în ce mod cunoştinţele şi priceperile pe care le dobândesc pot fi combinate pentru a realiza o sarcină. cât mai ales la desfăşurarea unor activităţi de învăţare. pentru o temă precum Igiena şi sănătatea personală întrebarea poate fi: Cum putem să ne protejăm sănătatea? Sau Cum putem fi mai frumoşi şi mai sănătoşi? .

într-un fel sau altul pe parcursul unor activităţi de învăţare (cadre didactice. Ne vom opri. Obiecte reprezentative pentru o problemă. etc. rezultate în urma micro-investigaţiilor efectuate de elevi. Notele de teren.). CD. Este recomandat ca cel puţin o parte a activităţilor din cadrul temelor cross-curriculare să se deruleze în afara clasei şi să implice elevii în calitate de cercetători. elevi. reprezentanţi ai unor instituţii publice sau ai unor agenţii specializate (protecţia consumatorului. Care credeţi că ar fi cea mai apreciată de elevi? b) Reflectaţi asupra modului în care pot fi utilizate în activităţile integrate / cross-curriculare portofoliile unor proiecte anterioare pe care le-aţi realizat cu elevii. aceştia învaţă cum să caute. 26 Proiectul pentru Învăţământul Rural . folii transparente. culegeri de texte. meşteşugari. Astfel. să organizeze. pentru anumite aspecte culturale ale comunităţii.5. dar şi materiale scrise utile pentru elevi: atlase. protecţia mediului. obiceiuri. situri internet. emisiuni radio-TV.) Resurse audio-vizuale: casete. mici întreprinzători.Temele integrate / cross . Colectarea / mobilizarea resurselor necesare Diversitatea din care pot provei resursele necesare atât în proiectarea temei cross-curriculare. pentru anumite evenimente. să stocheze. face inutilă orice încercare de clasificare. sănătate publică. imagini. planşe. festivităţi. cadre medicale. • • • • • • EXERCIŢIU / TEMĂ DE REFLECŢIE: a) Identificaţi / creaţi câte o resursă din fiecare categorie pentru o temă cross-curriculară pe care aţi dori să o introduceţi la clasă. Materiale informative / promoţionale editate de diverse instituţii sau organizaţii cu scop de dieminare sau popularizare a unor informaţii.curriculare 2. să selecteze şi să opereze cu informaţia. articole etc. • Literatura scrisă (cărţi.3. Mass-media şi internetul: articole şi imagini din ziare şi reviste. cât şi în derularea ei. de promovare a unor activităţi şi / sau proiecte Persoane-resursă care deţin informaţii sau care pot contribui. articole necesare pentru documentarea cadrelor didactice în faza de proiectare şi planificare. pe scurt. părinţi. fotografii. doar asupra principalelor surse care pot oferi materiale şi informaţii relevante.

2. Mai întâi. Pentru a asigura coerenţa demersului de proiectare şi posibilitatea de a schimba cu uşurinţă experienţe între şcoli. materiale. Proiectarea activităţilor de învăţare şi planificarea Această etapă este extrem de importantă.Temele integrate / cross . câteva repere pentru proiectare – flexibile şi adaptabile la nivel instituţional sau chiar la nivel de proiect. participanţii la activităţi Activităţile / experienţele de învăţare Locul şi durata activităţilor 3.3. responsabili. astfel încât să se asigure continuitatea şi coerenţa întregului proiect. dacă este cazul – se pot dovedi utile. pentru clarificarea demersului. 4. 5. • Planificarea riguroasă a activităţilor. 5. CUM facem? CÂND şi UNDE facem? CARE SUNT REZULTATELE? 6. din două raţiuni: • Imaginarea unor activităţi / experienţe de învăţare atractive şi relevante. 3. 2. atitudini) Echipa de proiect. Evaluarea Pe baza răspunsurilor la aceste întrebări se poate trece la designul complet şi la planificarea activităţilor de învăţare pe care le include proiectul.curriculare 2. competenţe. ar trebui să se răspundă la o serie de întrebări: Întrebarea 1. de timp şi procedurale avute la dispoziţie. Titlul proiectului / temei Durata Echipa de proiect Rezultatele aşteptate Planificare Proiectul pentru Învăţământul Rural 27 . valori.6. care să utilizeze cât mai bine resursele umane. Redăm mai jos modelul pe care l-am sugerat în acest sens: 1. CE facem? DE CE / CU CE REZULTATE facem? CU CINE facem? Rezultatul Tema şi descrierea ei Rezultatele aşteptate (obiective. 4.

ele vă vor conduce către completarea fiecărei rubrici a proiectului. Kellough. Tipologia acestor activităţi culminante este. semnificativă şi nu pe date factuale disparate cu caracter disciplinar. produse ale elevilor etc.. postere. p.Temele integrate / cross . Roberts.. 28 Proiectul pentru Învăţământul Rural . • Activităţile de învăţare selectate implică activ toţi elevii. • Reflecţia şi schimbul de idei despre ceea ce s-a făcut şi ceea ce s-a învăţat reprezintă o constantă pe durata activităţilor. fotografii. EXERCIŢIU / TEMĂ DE REFLECŢIE: a) Realizaţi..5-3 pagini proiectul unei teme cross-curriculare. prezentări (audio-video. portofolii). de a inventaria etapele procesului prin care au trecut şi produsele realizate.3. în 1. expoziţii (desene. Activitatea culminantă poate fi concepută şi mai ales organizată cu ajutorul elevilor. nelimitată. care le oferă elevilor oportunitatea de a sintetiza rezultatele învăţării. ar trebuie avute în vedere următoarele aspecte (cf.).L. PROIECTAREA INTERDISCIPLINARĂ 2. de forma pe care o ia produsul final. atât fizic cât şi mental.D. redactarea unor documente. ea depinzând de imaginaţia celor care au participat la proiect. dezbateri.. Nu pierdeţi din vedere întrebările la care ar trebui să daţi un răspuns. ea luând forma unui eveniment în care grupul de participanţi la proiect are ocazia să-şi facă cunoscute rezultatele. de audienţa căreia i se adresează şi de scopurile pentru care se face activitatea: dramatizări...curriculare Activitatea Locul durata şi Responsabili participanţi şi Rezultate Evaluare aşteptate (ale activităţii) . Desfăşurarea activităţii culminante şi evaluarea finală a temei Este recomandat ca finalul unei unităţi tematice interdisciplinare / teme cross-curriculare să se producă sub forma unei activităţi culminante. P. după modelul de mai sus. În proiectarea activităţilor de învăţare cu caracter interdisciplinar. 2000. 77): • Instruirea este centrată pe o idee (temă) amplă. dar şi de a prezenta rezultatele obţinute unei anumite audienţe. R. practic. • Luarea de decizii şi responsabilitatea pentru procesul şi rezultatele învăţării aparţin deopotrivă elevilor şi profesorilor.7.

organizate pentru a finaliza tema crosscurriculară sau anumite etape semnificative ale acesteia. de regulă. la începutul noii activităţi. pentru orice proces de învăţare). • asigură schimbul între produsele / rezultatele diferiţilor elevi / grupuri de lucru. • stimulează motivaţia elevilor pentru performanţă şi succes. promovând inter-învăţarea. EXERCIŢIU / TEMĂ DE REFLECŢIE: a) Imaginaţi o activitate culminantă pentru un proiect de educaţie ecologică în care elevii au investigat probleme de mediu în localitate şi au încercat să contribuie la soluţionarea acestora. Se mai numeşte evaluare continuă sau de proces. jurnalele personale sau de grup. metodele alternative sunt la ele acasă. 2. Evaluarea temelor cross-curriculare. • promovează proiectul şi rezultatele sale la nivelul întregii şcoli sau comunităţi locale (uneori chiar dincolo de acestea!!!). de regulă. Chiar dacă etapa aceasta se referă mai ales la evaluarea finală. a gradului în care s-au atins rezultatele aşteptate definite iniţial. Se mai numeşte evaluare finală sau de bilanţ. ci are cel puţin trei paşi: evaluarea diagnostică: evaluarea cunoştinţelor. 29 • • • Proiectul pentru Învăţământul Rural . de regulă. sunt benefice pentru elevi din mai multe puncte de vedere: • permite rezumarea şi sintetizarea rezultatelor obţinute. nu trebuie pierdut din vedere faptul că evaluarea este un proces care face parte din procesul de învăţare (deci unul dintre scopurile principale ale evaluării este să producă / consolideze învăţarea).curriculare Aceste activităţi culminante. precum şi implicarea lor în realizarea şi prezentarea produselor. Utilizarea portofoliului În ceea ce priveşte evaluarea. pe parcursul activităţilor. competenţelor pe care le au elevii înainte de a începe studiul unei teme cross-curriculare. evaluarea formativă: evaluarea rezultatelor învăţării pe parcursul participării la proiectul integrat. evaluarea sumativă: evaluarea rezultatelor finale ale învăţării. Se mai numeşte pre-evaluare sau evaluare iniţială. de altfel. Se efectuează. Evaluarea elevilor în cadrul proiectelor integrate / temelor crosscurriculare nu se face doar la final (principiu valabil. Se efectuează. • creează o platformă pentru ca fiecare elev să se manifeste şi să fie mândru de ceea ce a realizat. Se efectuează. deprinderilor. b) Încercaţi să filmaţi o astfel de activitate culminantă şi să utilizaţi vizionarea casetei video ca element de motivare a altor elevi pentru a participa la proiecte similare. Portofoliile.Temele integrate / cross . realizarea unui proiect final sunt doar câteva exemple de modalităţi oportune de evaluare pentru temele integrate. la finalul activităţilor.4.

„Portofoliul reprezintă cartea de vizită a elevului. autoevaluare).: A. • Trebuie utilizată pentru a îmbunătăţi instruirea / învăţarea şi pentru a marca progresul. Fredericks. • Creează posibilitatea ca elevii şi profesorii să lucreze împreună în perspectiva aceloraşi scopuri / obiective curriculare. L. în măsură să le ofere elevilor şi profesorilor oportunităţi de reflecţie şi de perfecţionare continuă. Eliot. El are rolul de a încuraja elevul în construcţia învăţării sale” (N. Din ansamblul acestor metode (observarea sistematică. Prognosos. Meinbach. urmărindu-i progresul de la un semestru la altul. parte integrantă a învăţării. Gradul ei de relevanţă pentru proiectele cross-curriculare. actualitatea utilizării portofoliului în contextul învăţământului obligatoriu de la noi şi relativa noutate a metodei ne-au determinat să facem câteva clarificări. 2001 şi M.2 Portofoliul „povesteşte istoria unui copil. A. p. de la un an şcolar la altul şi chiar de la un ciclu de învăţământ la altul” (Evaluarea curentă şi examenele. Manolescu. care oferă o imagine de ansamblu asupra progresului acestuia în învăţare. păstrează şi întăreşte stima de sine a fiecărui copil.) pentru achiziţiile academice. respectă o serie de principii ( cf. punctaje etc. 2002.curriculare EVALUAREA AUTENTICĂ Pentru a fi efectivă şi autentică.Temele integrate / cross . evaluarea trebuie să fie însă un proces continuu. portofoliul. în M. cu alte cuvinte nu este ceva ce li se aplică elevilor. • Respectă copilul. 2001. Evaluare nu înseamnă doar atribuirea unor scoruri numerice (note. investigaţia. Urmărirea progresului se poate face de la o unitate de învăţare DEFINIŢII Pentru o descriere a celorlalte metode complementare menţionate. Rothlein. Bucureşti.177). Bucureşti. Bolintineanu”. Evaluarea autentică. ne vom opri. A. proiectul. de a reflecta asupra lui şi de a face modificările necesare acolo unde este cazul. mai ales în cazul temelor cross-curriculare.67): • Este o activitate de cooperare între elevi şi profesori. Stoica). definite pe termen scurt sau lung. succint asupra metodei portofoliului. Evaluarea. Metodele alternative sau complementare de evaluare sunt foarte indicate pentru demersurile cross-curriculare. p. • Oferă elevilor şi profesorilor prilejul de a examina procesul de învăţare. 64). recomandăm ghidul Evaluarea curentă şi examenele (coord. p.M. Manolescu – Evaluarea şcolară – un contract pedagogic. Un portofoliu reprezintă un ansamblu coordonat de evidenţe ale muncii anterioare şi prezente a elevului. 2001. Editura Fundaţiei „D. 2 30 Proiectul pentru Învăţământul Rural . 2000. ci ceva ce se aplică împreună cu elevii. Atunci când sunt direct şi activ implicaţi în evaluarea. elevii devin mai puţin dependenţi de profesor şi de feedback-ul acestuia. • Oferă oportunităţi elevilor pentru a prelua responsabilitate asupra propriei învăţări.

urmărind traseele de învăţare parcurse de elev. Fără a încerca un inventar complet. pur şi simplu. Orice evidenţă relevantă.curriculare la alta sau se poate urmări. Se poate opta pentru un portofoliu individual. în funcţie de criteriile stabilite de elevi şi de profesori şi în funcţie de scopurile principale ale portofoliului. competenţelor. valori şi atitudini. schiţe • Note de teren redactate de elevi ca urmare a unor micro+investigaţii • Fotografii sau ilustraţii ale realizărilor unor activităţi de învăţare • Casete audio sau video • Miniteste • Teme individuale sau de grup • Chestionare. directă sau indirectă. sau / şi pentru un portofoliu al temei crosscurriculare. prelucrate sau realizate de către elevi • Desene.Temele integrate / cross . 10. CONŢINUTUL PORTOFOLIULUI Fig. inventare comportamentale sau atitudinale • Pagini de jurnal • Etc. a muncii elevilor şi a progresului acestora în învăţare (în formarea deprinderilor. valorilor şi /sau atitudinilor propuse) poate deveni parte integrantă a portofoliului temei cross-curriculare sau a portofoliului individual al elevilor. enumerăm câteva posibile componente ale unui portofoliu: • Impresii scrise ale elevilor sau ale profesorilor • Liste de verificare • Mostre ale muncii elevilor • Produse ale elevilor • Materiale culese. Conţinutul unui portofoliu poate fi extrem de divers. progresul în formarea unor competenţe. Portofoliul: o colecţie de evidenţe ale progresului elevilor în învăţare Proiectul pentru Învăţământul Rural 31 . al fiecărui elev. în care fiecare să se regăsească cu aportul personal şi contribuţiile specifice.

arătaţi portofoliile elevilor la şedinţele / întâlnirile cu părinţii. Trebuie să existe criterii clare pentru ce poate şi ce nu poate să devină conţinut al portofoliului. face câteva sugestii privind managementul acestui instrument.curriculare Un avantaj major al portofoliului este acela că poate integra rezultate ale tuturor celorlalte tipuri / metode de evaluare. A. Elevii trebuie implicaţi în selectarea evidenţelor care devin parte a portofoliului. Fiecare „intrare” / evidenţă care face parte din portofoliu trebuie datată. elevii doresc să aibă şi ei produsele propriilor activităţi. astfel încât fiecare părinte să ştie şi să fie mândru de realizările individuale şi de grup ale copiilor.75-76). elementele portofoliului trebuie aşezate cronologic şi/sau pe categorii. fie alternative.Temele integrate / cross . Pentru ca portofoliul să nu se transforme într-un „sac fără fund”. Un portofoliu bine alcătuit trebuie să ofere răspunsuri la cel puţin trei întrebări: Unde erau elevii la început? Unde se află ei acum? Se îndreaptă elevii către succes? . Păstraţi un echilibru între caracterul formal şi informal al evaluării şi al evidenţelor incluse în portofoliu. Includeţi mostre care să reflecte caracterul integrat / interdisciplinar al proiectului. Utilizaţi portofoliile pentru a avea o imagine completă asupra performanţelor şi succeselor elevilor. fie ele tradiţionale. cu fiecare elev / grup de elevi conţinutul portofoliului individual sau de grup la intervale regulate de timp. Înapoiază elevilor unele produse după ce ele nu mai servesc scopurilor evaluării. de multe ori ele arată mai bine punctele tari şi arii de intervenţie pentru fiecare elev. p. Meinbach şi colaboratorii (2000.M. • • • • • Revedeţi. Invitaţi părinţii să vadă şi să discute rezultatele copiilor lor. • • • • 32 Proiectul pentru Învăţământul Rural .

4. 2. solicită elevii să explice motivele pentru care un element anume este inclus în portofoliu.curriculare Zece motive pentru care profesorii trebuie să folosească portofoliul: 1. 2. 8. văd rezultatele efortului propriu. 4. îşi stabilesc propriile obiective de învăţare şi contribuie la evaluarea progresului în atingerea lor. creează un spaţiu sigur de stocare a elementelor relevante pentru deciziile elevilor. oferă posibilitatea reflecţiei asupra propriilor puncte tari şi nevoi de dezvoltare. 6. 5. 7. având în vedere reperele de mai sus? Proiectul pentru Învăţământul Rural 33 . respectă sentimentul de proprietate al elevilor asupra rezultatelor propriei activităţi. oferă evidenţe ale efortului depus de fiecare în învăţare. înţeleg rolul lor în organizarea şi derularea experienţelor de învăţare. pot vedea o varietate de perspective din care poate fi abordată o problemă i o varietate de moduri în care poate fi exprimată o idee. a părinţilor şi a altor persoane interesate. cât şi social. din lista de mai sus? b) Care sunt punctele tari şi punctele slabe ale portofoliului realizat. 10. EXERCIŢIU / TEMĂ DE REFLECŢIE: a) Aţi realizat până acum portofoliul unei activităţi / unui proiect? Ce elemente conţine. pot vizualiza progresul făcut de-a lungul unor perioade de timp. elevii sunt încurajaţi să reflecteze asupra ideilor prezentate în produsele lor. surprind dezvoltarea / progresul de-a lungul unei perioade de timp. 8. Zece motive pentru care portofoliile îi ajută pe elevi: 1. reprezintă o colecţie de lucrări semnificative.Temele integrate / cross . 10. facilitează discuţiile care reflectă punctele tari ale elevilor. 9. 7. au sentimentul că munca lor are relevanţă atât în plan personal. informează părinţii şi-i invită să se implice. se actualizează la intervale regulate. 3. le oferă profesorilor timpul necesar pentru a sintetiza progresul. 9. pentru interesele şi rezultatele colaborării lor. interesele şi sentimentele acestora. se simt co-participanţi şi responsabili pentru succesul proiectului. demonstrează rezultatele muncii în faţa altor colegi. 3. 6. 5.

Stoica. realizaţi. Roberts. M. 2003. P. la nivelul la care predaţi. Bucureşti: Editura Fundaţiei „D..curriculare Notă: în cele de mai sus am prezentat doar un model posibil pentru proiectarea temelor integrate. 2001. Manolescu. A. A. Evaluarea curentă şi examenele.Temele integrate / cross . LUCRAREA DE VERIFICARE 2 Pornind de la tema de la pagina 28. A. Kellough. Ghid pentru învăţarea integrată / cross-curriculară.) 34 Proiectul pentru Învăţământul Rural . L. Meinbach. Bucureşti: Prognosis. A guide for Developing Interdisciplinary Thematic Units. În literatura de specialitate există o diversitate de opinii cu privire la etapele care ar trebui parcurse în demersul de proiectare a unui curriculum integrat. R. Evaluarea şcolară – un contract pedagogic. Rothlein. 2000. 2000. The Complete Guide to Thematic Units: Creating the Fredericks.L.M. L. Ediţia a 2-a. Ghid pentru profesori.D. (coord.. Dincolo de discipline. Bolintineanu”. pe durata unui an şcolar. Norwood: ChristopherGordon publishers. conform modelului propus. Ediţia a 2-a. Inc.. 2002. Bucureşti: Humanitas. BIBLIOGRAFIE Ciolan. Proiectul redactat va fi transmis tutorelui în format electronic şi se va încadra în limita a 6-8 pagini (fără eventualele anexe). un proiect complet care poate fi aplicat la clasă. Integrated Curriculum. Upper Saddle River – Columbus: Merill (Prentice Hall).

......... 42 3.......... 42 3......................Învăţarea integrată la clasele primare Unitatea de învăţare 3: ÎNVĂŢAREA INTEGRATĂ LA CLASELE PRIMARE Cuprins Competenţele unităţii de învăţare ....... Evaluarea specificului integrat al procesului de învăţare şi a implicaţiilor acestui specific asupra proiectării curriculare în învăţământul primar 2.. Determinarea dinamicii procesului de cunoaştere şi a implicaţiilor acestuia asupra învăţării 3.....1........4................. Învăţarea – un proces integrat. 36 3......4............................ Strategii didactice şi teorii moderne ale învăţării în sprijinul integrării curriculare .......................... procedural şi conceptual în cunoaştere şi învăţare ....4......... Proiectul pentru Învăţământul Rural 35 ................................................................ Învăţarea în cadrul proiectelor integrate / temelor cross-curriculare..................4.....2................................................................................................................. Învăţarea aventură / de tip expediţionar ............3................................................2........... 50 3........4.... Utilizarea unor strategii didactice adaptate şi adecvate învăţării integrate.................................................................................... Învăţarea bazată pe probleme.................................................................1.................................................... Învăţarea bazată pe proiect.............................................. 38 3.................. Inteligenţele multiple . 53 Lucrarea de verificare 3............... Declarativ.. 35 3......4.........3................ 55 Competenţe: 1... 39 3................................................................. 54 Bibliografie .... 47 3.........................

Metodologia învăţării devine mai importantă decât conţinutul în sine în contextul în care cunoştinţele se 36 Proiectul pentru Învăţământul Rural . 2000). deşi sunt lucruri necesare şi importante ele nu conduc în mod automat către rezultate performante la nivelul învăţării. “grupurile de egali”. şi-a lărgit foarte mult semnificaţia şi – în plus – şi-a schimbat accentele. • Învăţarea nu are loc numai în şcoli.. Familiile. Cel mai important aspect al acestui pilon este considerat însă a învăţa să înveţi. Astfel. în acelaşi timp. citire.1. Învăţarea – un proces integrat Dacă tot spunem că elevii vin la şcoală ca să înveţe. în afara şcolii. a poseda în acelaşi timp o cunoaştere vastă. de la cultura de tip academic. În ultimii ani s-a produs o lărgire a atenţiei şi a preocupărilor dinspre centrarea pe structura formală. cu un curriculum nou. comunitatea.6). întro-o viziune revizuită şi completată (S. În studiul UNSECO. p. scris. a înţelege drepturile şi obligaţiile specifice unei societăţi democratice. • Conceptul de învăţare a căpătat noi semnificaţii şi datorită preocupărilor unor organizaţii internaţionale. cu mai mulţi profesori.Învăţarea integrată la clasele primare 3. de fapt. dar şi aprofundată a unor domenii principale. sunt introduşi cei patru aşa-numiţi piloni ai învăţării care. considerată principalul câştig al umanităţii care trebuie transmis prin educaţie. ar fi: • A învăţa să ştii / să cunoşti: a stăpâni instrumentele cunoaşterii – instrumentele esenţiale ale învăţării pentru comunicare şi exprimare orală. şi mai ales mass-media constituie într-o măsură tot mai semnificativă medii de învăţare. Editura Polirom. Iaşi.al. astfel încât să-i sprijine pe tineri în drumul lor către succes. instituţionalizată a educaţiei – şcolaritatea – către procesul mai vast al învăţării. de la predominanţa monoculturalităţii către deschiderea interculturală etc. Cultura. cea mai mare parte a învăţării în societăţile contemporane pare a se petrece. către cea de tip funcţional. Este nevoie de o nouă abordare în acest sens de vreme ce: • A construi şi a da în folosinţă mai multe şcoli. socotit şi rezolvare de probleme. Shaeffer et. au propus unele documente de referinţă în acest sens. de pildă. Conform acestor documente educaţia de bază pentru toţi este. un drept şi o necesitate. de la cultura scrisă către cea de tip oral şi audio-vizual. sau Convenţia privind Drepturile Copilului şi Declaraţia privind Educaţia pentru Toţi redactate sub coordonarea UNICEF. prin proiectele şi activităţile derulate. care. să vedem care sunt caracteristicile învăţării şi cum ar putea ea să se producă mai bine. putem aminti raportul către UNESCO privind educaţia în secolul XXI coordonat de Jacques Delors (pentru versiunea în limba română vezi Comoara lăuntrică.

Cum aţi putea contribui. participând la pieţele locale şi globale. • A învăţa să munceşti împreună: a accepta inderdependenţa ca pe o caracteristică a mediilor sociale contemporane. împreună cu colegii din şcoală.Învăţarea integrată la clasele primare multiplică cu repeziciune şi selecţia devine în mai mare măsură o problemă de decizie individuală. transversale cu caracter generic. care nu sunt altceva decât competenţe integrate. ca proces şi cuantum al achiziţiilor. cel puţin în următoarele direcţii: • Învăţarea depăşeşte cadrul formal al şcolii şi se extinde semnificativ. a preveni şi a rezolva conflictele. fizice. Shaeffer şi colaboratorii adaugă încă unul: • A învăţa să te transformi pe tine şi să schimbi societatea: a cunoaşte. • A învăţa să faci: a-ţi însuşi deprinderile necesare pentru a practica o profesie şi a-ţi însuşi competenţele psihologice şi sociale necesare pentru a putea lua decizii adecvate diverselor situaţii de viaţă. a manifesta gândire critică şi responsabilitate. a o adapta şi a o transforma. decât socială. către alte 37 Proiectul pentru Învăţământul Rural . a proteja mediul înconjurător şi a acţiona pentru o societate non-discriminatorie. EXERCIŢIU: Încercaţi să evaluaţi în ce măsură modul în care este organizată şi structurată educaţia la noi. a lucra împreună cu ceilalţi pentru atingerea unor obiective comune. a dezvolta solidaritatea şi coeziunea socială. a reflecta şi a acţiona asupra realităţii. a participa activ la viaţa şi conducerea comunităţii şi a crea o familie sănătoasă şi armonioasă. Alături de cei patru piloni din raportul lui Delors. a folosi instrumentele tehnologiilor avansate. răspund acestor piloni ai învăţării. • A învăţa să fii: a-ţi dezvolta personalitatea şi a fi capabil să acţionezi autonom şi creativ în diverse situaţii de viaţă. a-ţi satisface nevoile de bază şi a acţiona pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii personale şi sociale. concret. respectând identitatea fiecăruia. la mai buna realizarea acestor competenţe generice? Ce ar trebui schimbat şi ce puteţi schimba. a manifesta simţ etic şi a acţiona pentru menţinerea unui climat de pace şi înţelegere. aşadar. culturale. a valoriza cultura şi a depune eforturi pentru dezvoltarea propriilor capacităţi intelectuale. a te integra în viaţa socială şi în lumea muncii. în şcoala în care lucraţi? Globalizarea învăţării despre care aminteam anterior se produce. conţinuturile şi metodologiile folosite.

împreună cu profesorii. • Învăţarea nu mai este doar apanajul elevilor şi studenţilor. O învăţare dincolo de discipline. sursele şi mediile de învăţare suferă mutaţii semnificative şi de înţelegerea acestui lucru depinde în mare măsură succesul învăţării. 2. membri ai comunităţii (părinţi. Organizarea învăţării pe criteriul disciplinelor formale clasice devine insuficientă într-o lume dinamică şi complexă. instituţii din comunitatea locală. între care un rol important îl au cele de mai jos. Învăţarea activă: pentru a răspunde la întrebări. Învăţarea în cadrul proiectelor integrate / temelor cross-curriculare Predarea şi învăţarea în context integrat / interdisciplinar au loc în perspectiva unor coordonate. biblioteci. autorităţi publice. mai ales în prima parte a vieţii.2. Proiectele: elevii participă. elevii caută informaţii şi în afara clasei (mass media. profesori lucrează împreună.: life-long learning). evoluţia şi caracteristicile societăţii contemporane au condus la afirmarea şi necesitatea ideii de învăţare pe tot parcursul vieţii (engl. persoane resursă etc.Învăţarea integrată la clasele primare sfere. ca activitate. nonformale sau informale. la elaborarea şi derularea unor proiecte integrate. Implicarea comunităţii: de vreme ce întrebările la care se caută un răspuns sunt mai largi şi de interes general. elevii să se plaseze în orizontul unor scopuri mai largi. fiind concentrată. cu caracter social şi învaţă să lucreze cu ceilalţi. 5. 3. caracterizată de explozia informaţională şi de dezvoltarea fără precedent a tehnologiilor. 4. să aibă încredere că produsul comun este mai valoros decât rezultatele muncii separate. 1. 38 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Predarea în echipă (team teaching): pentru a găsi răspunsuri cât mai complete la întrebări semnificative şi cu un grad ridicat de complexitate. de rigiditatea canoanelor academice tradiţionale poate fi mai profitabilă din perspectiva nevoilor omului contemporan.) şi sunt implicaţi activ în toate etapele proiectului. 3. Învăţarea prin cooperare: pentru a descoperi răspunsuri adecvate la întrebări. simpli cetăţeni) vor fi implicaţi în diverse activităţi / etape ale proiectului.

se bazează pe o acumulare succesivă de informaţii segmentate. 1. ce moduri de cunoaştere favorizează. tematice sau cross-curriculare. Cunoştinţele declarative sunt cele care ne permit să gândim şi să vorbim despre lumea înconjurătoare. 3. Învăţarea. şi lucrul pe proiecte: În cadrul temelor cross-curriculare nu exisă elevi buni şi elevi slabi. de a rezolva o problemă. ci există doar elevi buni. de a realiza o sarcină. simbolic. Ele permit formarea unor modele mentale declarative care se bazează pe reprezentări ale obiectelor şi evenimentelor şi a legăturilor dintre acestea. Misiunea şcolii şi a proiectelor integrate este să descopere la ce e bun fiecare şi să-l valorifice / să construiască învăţarea în raport cu punctele sale tari. prin posibilitatea articulării în limbaje formalizate. în oglindire. persoanele din lumea înconjurătoare. Cunoştinţele procedurale se asociază cu deprinderi şi formează competenţe acţionale. buni la lucruri diferite. tehnici. izolate care ne fac capabili să judecăm şi să reprezentăm realitatea în termeni de propoziţii adevărate sau false. metode. Este o învăţare / cunoaştere de tip static.Învăţarea integrată la clasele primare EXERCITIU Activităţile de învăţare specifice temelor cross-curriculare se derulează. de cele mai multe ori. Utilizarea efectivă de deprinderi. Cunoştinţele declarative sau propoziţionale se referă la cunoaşterea obiectelor şi a faptelor („a şti că.. Posibilitatea de „punere în limbaj” face ca aceste cunoştinţe să fie explicite.3. uşor de stocat / memorat şi de transmis către ceilalţi. percepţiile şi reprezentările noastre în raport cu obiectele. în acest context.. legată de senzaţiile. procedural şi conceptual în cunoaştere şi învăţare Pentru a lămuri mai bine problematica învăţării integrate. Iată câteva diferenţe semnificative între instruirea sistematică specifică în genere modelului disciplinar. fenomenele. după regulile unui proiect. Declarativ. Acest tip de cunoaştere se fundamentează pe memoria de tip declarativ. 2. algoritmi. precum şi criteriile care stau la baza mobilizării conduc la a şti să faci. Acest gen de cunoaştere poate fi aplicat direct Proiectul pentru Învăţământul Rural 39 . Cunoştinţele procedurale conduc la ceea ce se cheamă know-how: capacitatea de a face ceva.”). să vedem mai întâi ce tipuri de cunoştinţe îşi propune să producă învăţarea şi.

Învăţarea integrată la clasele primare

la anumite sarcini; din punctul de vedere al învăţării, sunt implicate de regulă mai multe simţuri şi nu se învaţă atât conţinuturi, cât proceduri. Prin procedură înţelegem un ansamblu structurat şi progresiv de acţiuni şi decizii care conduce la îndeplinirea unei sarcini / rezolvarea unei probleme. Modelele mentale şi de învăţare specifice cunoaşterii procedurale sunt centrate pe o finalitate clară (obiectiv de îndeplinit). Cunoaşterea procedurală este, de cele mai multe ori, de tip tacit, mai dificil de verbalizat şi explicat (în comparaţie cu cea declarativă). Procedurile presupun dezvoltarea unei memorii de tip algoritmic, sintactic. Chiar dacă are o puternică dimensiune tehnică prin faptul că procedura care se aplică are o sintaxă clară, dimensiunea subiectivă este puternic implicată în acest tip de cunoaştere şi în punerea ei în act. Percepţiile şi sensibilităţile personale, credinţele, sistemul de valori, înclinaţiile şi motivaţiile, pe scurt stilul personal, sunt variabile care contribuie la o anumită configurare a cunoştinţelor procedurale. 3. Cunoştinţele conceptuale sunt cele care presupun interpretarea şi înţelegerea, realizarea de conexiuni şi relaţii semnificative. Învăţarea conceptuală ne permite să lucrăm cu sensuri şi semnificaţii; ea implică reflecţia şi capacitatea de abstractizare. Memoria de tip semantic se fundamentează pe reţele de cunoştinţe construite prin interacţiune şi reflecţie asupra lumii (engl.: semantic webbing). Subiectul este conştient de propriile capacităţi şi se implică în perfecţionarea continuă a acestora. Principalul avantaj al cunoaşterii conceptuale este că este transsituaţională, trans-contextuală, în sensul că nu este dependentă în manifestare de îndeplinirea unor condiţii. Ea poate fi transferată cu uşurinţă şi, de aceea, are o durabilitate crescută. Pentru a dezvolta dezvoltarea cunoaşterii conceptuale, rezultatele cercetărilor arată că trebuie folosit: „(1) un curriculum în care disciplinele sunt integrate, şi (2) tehnici instrucţionale care îi implică pe elevi într-o învăţare socială interactivă cum ar fi învăţarea bazată pe probleme şi pe proiect, învăţarea prin cooperare, (...)” (P.L.Roberts; R.D.Kellough, 2002, p.2).

40

Proiectul pentru Învăţământul Rural

Învăţarea integrată la clasele primare

Domeniul cunoaşterii & tipul de cunoştinţe Învăţarea Ce se învaţă Cum se învaţă

Declarativ

Procedural

Conceptual

Cunoştinţe, informaţii (propoziţii) Transmitere / asimilare de cunoştinţe Teoretică Statică (lineară) Adaptare şi acomodare

Proceduri şi condiţii Asimilare de cunoştinţe şi experienţa practică Experienţială Dinamică (procesuală) Rezolvare de probleme / sarcini

Concepte Reflecţie asupra cunoştinţelor şi practicilor (propoziţiilor şi procedurilor) Reflexivă Generativă (integrată) Abstractizare şi producere de cunoaştere Semantic Transversală

Tipul de învăţare favorizat Caracteristica învăţării Finalitatea învăţării

Modul de raţionare Tipul de cunoaştere

Simbolic Izolată

Sintactic Relaţionată

Tabelul 4. Cunoaşterea declarativă, procedurală şi conceptuală. În mod evident, disciplinele şcolare clasice contribuie în mod prioritar la dezvoltarea domeniului declarativ al cunoaşterii, în timp de TCC ar trebui să se centreze, din punctul de vedere al învăţării, pe cunoaşterea procedurală şi pe cea conceptuală, pentru a sprijini, în final, capacitatea de a produce cunoaştere, nu doar de a asimila cunoaşterea existentă la un moment dat. Importanţa cunoaşterii / învăţării conceptuale este subliniată de diverşi autori, între care şi H.L.Erickson3, care subliniază: „dezvoltarea conceptuală este un proces de dezvoltare care se întinde pe tot parcursul vieţii. Înţelegerea conceptuală presupune o capacitate de gândire de grad înalt, integrativă, care trebuie predată sistematic la toate nivelurile de şcolaritate. Gândirea integrată constă în abilitatea de a realiza cu perspicacitate pattern-uri şi conexiuni între fapte, idei, exemple şi de a sintetiza informaţia la nivel conceptual.” (2002, p.8). Acestea sunt, de fapt, condiţiile care-i permit subiectului să devină cu adevărat activ în câmpul cunoaşterii, asumându-şi rolul de a produce, de a crea cunoaştere. Figura de mai jos prezintă tocmai această dinamică, pornind de la lumea cu care venim în contact şi trecând prin cunoaşterea ei, prin acţiunea asupra ei şi prin înţelegerea şi reflecţia care pot conduce la crearea unor noi lumi / realităţi.

H.L. Erickson – Concept-Based Curriculum and Instruction. Teaching Beyond the Facts. Thousand Oaks: Corwin Press, Inc., 2002. Proiectul pentru Învăţământul Rural

3

41

Învăţarea integrată la clasele primare

Fig. 11. Modelul spiralic al producerii noii cunoaşteri / dinamica formării cunoştinţelor

3.4. Strategii didactice şi teorii moderne ale învăţării în sprijinul integrării curriculare
3.4.1. Inteligenţele multiple Una dintre cele mai penetrante teorii recente din domeniul psihopedagogic este legată de numele unui american: Howard Gardner, care, în 1983 publica o lucrare care a căpătat, ulterior, statutul de best seller: Frames of Mind. Aici, dar mai ales în publicaţiile ulterioare (ex.: Multiple Intelligences. From Theory to Practice, 1993; Intelligence Reframed, 1999) Gardner formulează ideea că nu există un singur tip de inteligenţă, ci că fiecare dinte noi suntem, în fapt, deţinătorii unui profil de inteligenţă. Inteligenţa nu este una singură, de un singur fel; intelectul este multiplu şi el se compune în viziunea autorului dintr-un număr de nouă inteligenţe. În lucrarea iniţială Gardner a lansat şapte inteligenţe, urmând să adauge două prin publicaţiile de mai târziu. Inteligenţa este definită de Gardner ca abilitatea sau setul de abilităţi care permite unei persoane să rezolve probleme sau să creeze produse care sunt valorizate la un moment dat, într-o anumită cultură. Inteligenţa reprezintă un „potenţial bio-psihologic de a prelucra informaţia, care poate fi activat într-un context cultural pentru a rezolva probleme sau pentru a crea produse care sunt considerate de valoare într-o cultură.” (1999, p.33-34). Această ultimă parte a definiţiei atrage atenţia că inteligenţele sunt de fapt „potenţialuri – probabil neurale – care vor fi sau nu vor fi activate, în funcţie de valorile unei anumite culturi, de oportunităţile disponibile în acea 42
Proiectul pentru Învăţământul Rural

precum şi de înţelegere a celor din jur.34). Prezenţa inteligenţei lingvistice îl face pe posesor să se exprime cu lejeritate. culoare. 1. Ei învaţă cel mai bine prin intermediul numerelor.Învăţarea integrată la clasele primare cultură şi de deciziile personale luate de indivizi şi / sau de familiile lor. Atenţie! Nu e exclus ca acestea să fie completate cu altele. comportamentele specifice acelui tip de inteligenţă. Profilul de inteligenţă al fiecăruia dintre noi se alcătuieşte pe baza celor nouă tipuri de inteligenţă descrise mai jos. Între numeroasele „condiţii de existenţă” ale unei inteligenţe sunt două care au implicaţii educaţionale deosebite: • • Identificarea unei zone corticale / centru de activitate neuronală responsabil cu operaţiile. Din perspectiva predării. ca urmare a cercetărilor întreprinse de Gardner şi echipa sa.. Spaţial-vizualul gândeşte în imagini şi e mare amator de desen. discuţia şi dezbaterea. Existenţa unui limbaj. aşa cum s-a mai întâmplat. dialogul socratic etc. Inteligenţa vizual-spaţială: capacitatea de a re-crea propriile experienţe în termeni de formă. jucători de şah etc. îşi stabilesc cu uşurinţă repere. îndrăgeşte lectura şi învaţă cel mai bine atunci când i se explică şi când are posibilitatea să citească şi să asculte. culori. (op. cantităţi şi pot efectua rapid operaţii. ordonările şi clasificările. etc. se recomandă utilizarea învăţării bazate pe rezolvarea de probleme. strategiile de dezvoltare a gândirii critice. învăţarea prin cooperare. el învaţă cel mai bine vizual. înţeles ca ansamblu structurat de semne şi/ sau simboluri. o bună orientare în spaţiu. proiectare. Exemple de strategiile potrivite de predare pentru cei care au o predominaţă către inteligenţa verbal-lingvistică sunt prezentările / expunerile. formulelor şi al schemelor logice. Este o cerinţă pentru navigatori maritimi sau aerieni. să fie un bun orator sau scriitor.cit. Posesorii unei astfel de inteligenţe au. care constituie modul de exprimare al inteligenţei respective. dar şi pentru pictori şi sculptori. Inteligenţa logico-matematică: capacitatea de a folosi numerele pentru a rezolva probleme şi pentru a face raţionamente. Înainte de a descrie pe scurt cele nouă tipuri de inteligenţă să amintim că validarea lor ştiinţifică este extrem de complexă. pot opera uşor cu numere. prin modele.. imagini. de regulă. jocurile cu numere. p. În Proiectul pentru Învăţământul Rural 43 . linie şi textură.. De regulă sunt organizatori buni şi le place să utilizeze tehnologia. 3. Acesta gândeşte în cuvinte. 2. de profesorii lor şi de alţii”. Cei care au dezvoltată această inteligenţă pot înţelege şi identifica cu uşurinţă relaţiile de cauzalitate. de a reprezenta intern lumea spaţială. Inteligenţa verbal-lingvistică: capacitatea de a folosi limba ca mijloc privilegiat de exprimare şi comunicare.

a limbajului şi a metaforelor muzicale. dar şi politicienii de succes se presupune că posedă o astfel de inteligenţă bine dezvoltată. au dexteritate şi agilitate. Clinicienii. a hărţilor conceptuale. unde este posibil cu obiectele-suport pentru studiu. peer learning. 7. Actorii. Inteligenţa corporal-kinestezică: capacitatea de a folosi corpul sau părţi ale acestuia pentru a exprima idei. să bată ritmul când aude muzică. 5. a hărţilor şi a organigramelor. antrenorii. de a-i înţelege. utilizându-şi corpul. sunt apreciaţi de ceilalţi pentru modul în care relaţionează. ritmului. 6. Posesorul acestei inteligenţe poate auzi pattern-uri melodice. Îi place să fredoneze şi să fluiere. 4. De regulă sunt iubitori de plante şi animale. simulări etc. Cei care au bine dezvoltat acest tip de inteligenţă gândesc şi învaţă cel mai bine împărtăşind idei şi valorificând experienţa celorlalţi. mimică). cu „lumea reală”. de a-i conduce şi de a-i motiva. exemple din lumea naturală şi contact direct. îi place să asculte muzică atunci când învaţă. a desenelor şi planşelor. Interpesonalilor le place să organizeze evenimente. să fie liderii informali ai grupului. Posesorii acestui tip de inteligenţă au un bun echilibru corporal. profesorii. a casetelor video şi a suporturilor DVD. Predarea trebuie să încerce să creeze contexte de utilizare a ritmului. în care ştiu să fie buni ascultători şi sfătuitori. de a comunica cu ceilalţi. de a înţelege lumea naturală. îşi coordonează mişcările cu fineţe. Posesorii manifestă sensibilitate faţă de natură. 44 Proiectul pentru Învăţământul Rural . acordului şi intensităţii sunetelor. educaţia interculturală. a codurilor de culori. Predarea trebuie să pună accent pe experimentare şi contact direct cu obiectele. pentru a rezolva probleme sau pentru a produce ceva. Predarea trebuie să utilizeze clasificări şi ordonări. dansatorii şi sportivii sunt persoane care deţin şi folosesc o astfel de inteligenţă. Inteligenţa muzical-ritmică: capacitatea de a utiliza elemente ale tonului. Ei învaţă cel mai bine făcând. a contactului permanent cu mediul. brainstorming-ul. Predarea de succes va fi cea care va face uz de învăţarea prin cooperare. de elemente ale acesteia. iubesc sportul şi mişcarea. Învăţarea se produce cel mai bine pe baza comparaţiilor. Învaţă cel mai bine când ideile sunt exprimate folosind elemente de limbaj muzica. Inteligenţa naturalistă: capacitatea de a distinge şi clasifica obiectele şi fenomenele din jur.Învăţarea integrată la clasele primare procesul de predare-învăţare se recomandă utilizarea organizatorilor grafici. pe limbajul nonverbal (gestică. Inteligenţa interpersonală: capacitatea de a interacţiona eficient. manipulând. le poate recunoaşte şi chiar manipula. Este sensibil la zgomotele şi la sunetele din jur şi gândeşte în termeni melodici. jocuri de rol. personalul din vânzări. jocurile de jol.

renunţând la supraîncărcarea cu elemente care au o legitimitate mai degrabă istorică. ar fi să identifice profilul de inteligenţă al elevilor şi să-i încurajeze pe fiecare să-şi dezvolte combinaţia unică pe care o deţin. auto-reflecţia şi învăţarea autodirijată. • Posibilitatea reorganizării curriculum-ului. cât şi pentru cadrele didactice. Inteligenţa existenţială: capacitatea de a formula şi de a răspunde la întrebări despre realităţile profunde: viaţă şi moarte. Rolul şcolii. orientarea pe rezultate / finalităţi. reflecţie personală. Învaţă cel mai bine atunci când li se dă timp suficient pentru reflecţie şi planificarea învăţării. între care: • Valorizează şi promovează diferenţele individuale Proiectul pentru Învăţământul Rural 45 . Aceste persoane sunt reflexive şi responsabile. Inteligenţa intrapersonală: capacitatea de a se înţelege pe sine însuşi. conform teoriei lui Gardner şi a implicaţiilor sale educaţionale. deopotrivă. Sunt centraţi pe „lucrurile importante”. inteligenţele sunt potenţialităţi a căror realizare depinde de jocul dintre factorii genetici şi cei de mediu. timp. 9. Simcoe Country District School Board. ţinând seama de • Posibilitatea caracteristicile de învăţare ale fiecăruia.. acordând elevilor posibilitatea de a le explora prin utilizarea propriei combinaţii de inteligenţe.Învăţarea integrată la clasele primare 8. în calitate de conţinut al învăţării. Predarea poate face apel la punerea în situaţii reale de viaţă. valorificându-le în viaţa cotidiană. Predarea poate folosi interviurile. acesta din urmă se poate corela cu stilurile de învăţare. 1996). Le place să facă planuri. filosofice. Învaţă bine din formulări profunde.. dialog socratic / întrebări filosofice. de a evalua cu acurateţe propriile capabilităţi şi de a acţiona în consecinţă. bine şi rău . în timp ce altele pot rezista). integrarea curriculum-ului prin centrarea pe înţelegerea profundă a conceptelor fundamentale din diferite discipline. gândesc profund şi învaţă din propriile greşeli. nerelevante atât pentru elevi. Chiar dacă din punct de vedere biologic ele sunt independente (cercetările realizate pe persoane cu anumite porţiuni corticale afectate au demonstrat că anumite capacităţi se pot pierde complet. Fiecare inteligenţă poate fi folosită. se cunosc bine şi îşi asumă propriile slăbiciuni şi puncte tari. dar şi de mediu de comunicare a conţinutului respectiv. date de profilul de inteligenţă. la nivelul manifestării individuale ele apar în combinaţie. natura umană. O abordare a instruirii din perspectiva inteligenţelor multiple ar trebui să ţină seama de două implicaţii majore: individualizării instruirii. prin raportare frecventă la marile realităţi şi probleme ale vieţii. Aşa cum specificam. Aplicarea teoriei inteligenţelor multiple la clasă prezintă o serie de avantaje clare pentru elevi (Cf. au capacitatea de a abstractiza şi de a conceptualiza.

dar au înţeles-o şi aplicat-o deficitar. pentru muncă şi pentru LLL (învăţarea pe tot parcursul vieţii) Egalitatea şanselor de acces la cunoştinţe Înţelegerea diferenţelor în învăţare şi nu evidenţierea diferenţelor în învăţare Dezvoltarea personală şi socială devin părţi importante ale curriculumului Posibilitatea focalizării pe deprinderi şi cunoştinţe specificate în curriculum-ul oficial Dixit! „Instruirea tematică oferă posibilitatea de a extinde. Între riscurile potenţiale menţionăm: “Clasificarea” elevilor pe tipuri de inteligenţă (după inteligenţa considerată dominantă) Neglijarea inteligenţelor “slabe” (evitarea solicitării lor) Judecarea elevilor / împărţirea lor după tipul de inteligenţă şi nu după profilul de inteligenţă Ierarhizarea inteligenţelor şi – implicit – a elevilor în funcţie de acest criteriu Centrarea pe produsele de realizat şi nu pe obiectivele de atins 46 Proiectul pentru Învăţământul Rural .” (A. de a lărgi şi de a profita de inteligenţele elevilor. p.M. la unele cadre didactice care. Instruirea tematică oferă nenumărate oportunităţi de a combina inteligenţele elevilor cu resursele. Unele au putut fi sesizate şi în cadrul sistemului nostru de educaţie. instruirea tematică celebrează inteligenţele multiple. Pe scurt. a gândirii critice şi rezolvării de probleme Creşte încrederea în sine a elevilor Contribuie la pregătirea pentru viaţă. oferind oportunităţi de învăţare care capacitează elevii pentru o învăţare echilibrată şi cu sens. informaţiile şi conceptele curriculum-ului ca întreg. Beneficiile acestei abordări vor fi cu atât mai puternice dacă suntem conştienţi şi de posibilele riscuri care pot să apară.8). Fredericks.Învăţarea integrată la clasele primare • • • • • • • • • Evaluarea învăţării este autentică Permite accesul la un curriculum provocator Conduce la îmbunătăţirea performanţelor academice. A.Rothlein.Meinbach. după câteva ore de formare au fost fascinate de teorie. L. 2000.

abia în ultima perioadă au căpătat consistenţă deplină la nivelul practicilor didactice. etc. Proiectul este o metodă interactivă de predare-învăţare care implică.. de cele mai multe ori. deşi au o vechime considerabilă. (Steven Wolk) Învăţarea bazată pe proiecte este una dintre ideile pedagogice care.) Atunci când copiii sunt liberi să-şi aleagă propriile proiecte. (. o propunere de rezolvare a unei probleme. Iată câteva diferenţe semnificative între instruirea sistematică specifică în genere modelului disciplinar şi lucrul pe proiecte: Proiectul pentru Învăţământul Rural 47 . Metoda proiectului – aşa cum este cunoscută mai bine şi în literatura de la noi – presupune implicarea activă a elevilor pe tot parcursul activităţilor desfăşurate. Învăţarea bazată pe proiect Dixit! Elevii văd proiectele ca aparţinându-le. de regulă. după regulile unui proiect.. prin lucrarea The Project Method (1918). cu un „produs” tangibil: un dosar tematic.2. o micro-cercetare sau o investigare sistematică a unui subiect care prezintă interes pentru elevi. Şi investindu-i cu libertatea şi posibilitatea de a crea împreună propriul curriculum le dăm sentimentul proprietăţii şi al apartenenţei la comunitatea clasei. ca fiind relevante pentru viaţa lor. integrarea cunoştinţelor urmează cursul natural indicat de nevoile lor. care se finalizează.Învăţarea integrată la clasele primare 3.4. de motivaţie şi succes. William Heard Kilpatrick a lansat propunerea învăţării pe baza unor proiecte alese şi dezvoltate împreună cu copiii. o expoziţie sau o colecţie. Învăţarea Activităţile de învăţare specifice temelor cross-curriculare se derulează. în principiu. un portofoliu.

Formularea scopului în forma unei întrebări. responsabilitatea pentru procesul de învăţare este împărtăşită între profesori şi elevi. interpretarea şi reflecţia personală. Stabilirea scopului. cooperarea în realizarea sarcinilor etc. Campbell (1994) identifică următoarele etape: 1. învăţarea se produce pentru că e interesantă şi plăcută. proiect. autoevaluare etc. 2. • Sporesc motivaţia pentru învăţare prin apelul la situaţii din viaţa cotidiană şi prin implicarea elevilor.) • Permit identificarea şi valorificarea unor surse diverse de informare şi documentare. Profesorul încearcă să acopere „golurile”. învăţarea se produce pentru că trebuie. Elevii pot lucra independent faţă de profesor dacă au sarcini clare. Există diverse modele referitoare la paşii de urmat în cadrul activităţilor de învăţare bazate pe proiect. să remedieze lipsurile pe care le au elevii Elevi manifestă dependenţă faţă de profesor. • Facilizează utilizarea metodelor alternative de evaluare (portofoliu. acesta din urmă deţine întreaga responsabilitate pentru procesul de învăţare. 48 Proiectul pentru Învăţământul Rural . prelucrarea şi sintetizarea acestora. • Dezvoltă capacităţile de investigare şi de sistematizare a informaţiilor. Lucrul pe proiecte Este conceput pentru aplicarea de cunoştinţe şi deprinderi Profesorul ghidează activitatea elevilor Elevii aleg între diferitele alternative (iau decizii) Motivaţia pentru învăţare este instrinsecă. Redăm două dintre acestea pentru a oferi o imagine cu privire la proiectarea demersului didactic. Important este că proiectele pornesc de la teme de interes sau de la întrebări relevante pentru elevi şi presupun un demers integrat în care fiecare poate contribui şi poate experimenta succesul. Învăţarea bazată pe proiect presupune colectarea de informaţii. • Stimulează autonomia elevilor în învăţare şi creativitatea acestora. deoarece acestea: • Oferă oportunităţi valoroase pentru abordări interdisciplinare ale unor teme sau probleme.Învăţarea integrată la clasele primare Instruirea sistematică Este concepută pentru achiziţia de cunoştinţe şi deprinderi Profesorul direcţionează activitatea elevilor Elevii urmează instrucţiuni Motivaţia pentru învăţare este mai degrabă extrinsecă. B. Profesorul încearcă să construiască pe punctele tari ale elevilor. • Facilitează lucrul în grup şi învăţarea prin cooperare. • Oferă fiecărui elev posibilitatea de a se implica şi de a contribui la realizarea activităţilor şi a produsului final.

pot fi descrise următoarele secvenţe: 1. Elevii care au libertatea de a alege diferite strategii şi abordări pot deveni mai angajaţi în procesul de învăţare şi va exista o probabilitate mai mare ca ei să abordeze alte probleme cu deschidere. Planificarea activităţilor a. mass-media. “În cadrul instruirii bazate pe proiect. Stabilirea obiectivelor 3.org/more. Realizarea produselor finale (rapoarte. 7.shtml Proiectul pentru Învăţământul Rural 49 . distribuirea responsabilităţilor în cadrul grupului (în cazul proiectelor de grup) b. de către cadrul didactic sau de către potenţiali beneficiari ai proiectului / produselor realizate).4teachers. Învăţarea prin cooperare (Ghid pentru profesori). Iată câteva limite posibile: • Orientarea pronunţată către viitor poate duce la o anumită incapacitate de a gestiona cerinţele imediate. profesori. 8. 1999 (draft). Bucureşti: FSD.) şi a resurselor necesare c. Stabilirea modului în care va fi evaluat proiectul.” (online)5 Ca şi în cazul inteligenţelor multiple există şi aici anumite precauţii pe care un cadru didactic e bine să le conştientizeze. Organizarea şi planificarea proiectului în timp. albume. Pornind de la modelul propus de autoare. clarificarea metodelor care vor fi folosite. Evaluarea cercetării / activităţii desfăşurate (individual sau în grup. stabilirea unui calendar al desfăşurării acţiunilor (analiza realistă a timpului necesar) d.) 6. Cercetarea / investigarea propriu-zisă (are loc pe o perioadă mai lungă de timp) 5. enciclopedii. 5. identificarea surselor de informare (părinţi. rezultatele unor proiecte mai vechi etc.Învăţarea integrată la clasele primare 3. Online: http://pblchecklist. O alta variantă aparţine Cătălinei Ulrich4. 4. membri ai comunităţii etc. Prezentarea rezultatelor / transmiterea acestora către alţi colegi sau alte persoane (elevi din şcoală. Descrierea paşilor care vor fi întreprinşi pentru atingerea scopului. Identificarea a cel puţin trei metode care vor fi folosite pentru prezentarea proiectului. manuale. postere. Identificarea a cel puţin 5 concepte majore care vor fi investigate în cadrul proiectului. Identificarea a cel puţin trei surse de informare care vor fi folosite pentru a răspunde la întrebare. 6. 4 5 C. profesori.) 7. elevii pot vedea natura interdisciplinară a sarcinilor şi pot vedea că o problemă poate avea mai mult decât o singură soluţie. 4. Alegerea temei 2. portofolii etc.Ulrich – Managementul clasei.

(Available from the Center for Problem-Based Learning.L. Din perspectiva curriculum-ului integrat şi a temelor cross-curriculare. Învăţarea bazată pe probleme (engl. de regulă. care oglindeşte aspecte reale ale vieţii cotidiene. poate duce la pierderea din vedere a obiectivului sau la incapacitatea de prelucrare şi sintetizare a unei informaţii mult prea diverse.: problem-based learning) Dixit! Într-o societate în care schimbarea este constantă şi lucrul în echipă e un mod de viaţă la locul de muncă. graniţele disciplinare tradiţionale. cu o problemă insuficient structurată. lecţiile învăţate prin implicarea în învăţarea bazat pe probleme sunt esenţiale pentru dezvoltarea în carieră a elevilor. 3. 1996) Învăţarea bazată pe probleme este un sistem de dezvoltare a curriculum-ului si de organizare a instruirii care dezvoltă simultan atât strategiile de rezolvare a problemelor.L. Illinois Math and Science Academy Proiectul pentru Învăţământul Rural 50 . Acest tip de activităţi de învăţare dau o orientare pro-activă şi creativă. putem afirma că proiectele se pot centra pe una sau pe un ansamblu de teme integrate. elevii sunt puşi în situaţia de a traversa. iar prin încercarea de a răspunde la anumite întrebări semnificative. de colectare a unui ansamblu bogat de informaţii. Costurile derulării unui proiect pot să fie uneori mult prea mari în raport cu beneficiile oferite. b. prin investigare şi explorare. să identifice dacă o problemă există sau nu. ei se confruntă. utilizând achiziţiile anterioare ale învăţării şi capacităţile de analiză şi sinteză. transformând problemele în oportunităţi şi oferind soluţii alternative argumentate. 1995)6: a.3. să definească problema cu exactitate. cât şi bazele cunoaşterii disciplinare. Succesiunea sarcinilor de învăţare pentru elevi în cadrul învăţării bazate pe probleme urmăreşte (cf. învăţarea bazată pe probleme îşi propune să-i aducă pe elevi în situaţia de a identifica şi de a găsi soluţii pentru probleme contextualizate.Finkle & L. 6 Material consultat online: Introductory Documents.4. (Office of Educational Research and Improvement.Învăţarea integrată la clasele primare • • • Idealizarea obiectivului urmărit poate implica o anumită deziluzie la confruntarea cu faptele (disproporţia dintre intenţiile mari de la început şi posibilităţile modeste de concretizare). Reflectând în bună măsură modul firesc de “funcţionare” al gândirii.Thorp. Elevii sunt plasaţi în rolul activ de “rezolvatori de probleme”. Centrarea pe activitatea de cercetare. S.

Ce ar trebui să ştiu pentru a o aborda eficient? iii. III.Hughes. 52. PROCESE ÎN ÎNVĂŢAREA BAZATĂ PE PROBLEME Savoie. Construirea unei soluţii / a unui set de soluţii alternative la problemă ii. să identifice informaţiile de care este nevoie pentru a înţelege problema. cei implicaţi trec printr-o succesiune de procese care sunt descrise de J. evaluarea şi utilizarea informaţiei i. e. una dintre variante). 1994. II. în care elevii construiesc propria cunoaştere şi înţelegere. Identificarea şi definirea problemei i. Modelul instrucţional derivat din instruirea centrată pe probleme este tot unul de sorginte constructivistă. Investigarea: elevii colectează idei. Hughes. 3. f. d. eventual. 2. care nu au o soluţie evidentă şi care." În: Educational Leadership. S. Încercarea de a pune în aplicare soluţia selectată sau de a oferi portofoliul de soluţii unor persoane / instituţii interesate. într-un articol din Educational leadership7: 1. fac brainstorming la nivelul echipei de proiect şi colectează informaţii din surse multiple. "Problem-based Learning as Classroom Solution. A. corelând experienţele de învăţare prin care trec cu achiziţiile precedente. de cele mia multe ori.. să se angreneze în căutarea unei soluţii. nu se trimit la un singur răspuns. Etapele tipice care trebuie parcurse în învăţarea centrată pe probleme sunt: I. asumându-şi un rol activ în contextul real sau simulat al problemei în cauză. Proiectul pentru Învăţământul Rural 7 51 . J. S. Angajarea: învăţarea centrată pe probleme presupune ca elevii să se implice în situaţia problematică. Cât de actuală este informaţia? ii. M. să genereze posibile soluţii la problemă. Ce ştiu deja despre această problemă? ii. să identifice resursele de care e nevoie pentru a colecta informaţia necesară. să prezinte soluţiile (susţinând. În cadrul instruirii bazate pe probleme. Cât de credibilă este informaţia? iii. Ce mijloace / resurse pot accesa pentru a propune o soluţie posibilă sau pentru a testa o ipoteză? Accesarea. Ei sunt puşi în faţa unor probleme insuficient definite.Învăţarea integrată la clasele primare c.Savoie şi A. Cum poate fi utilizată pentru rezolvarea problemei? Sinteza şi aplicarea i. M.

c. f.Course design: A guide to curriculum development for teachers. Prezentarea rezultatelor: elevii redactează rapoarte. Posner. 2001. Deriefing-ul8 şi reflecţia: elevii împărtăşesc informaţii. responsabilizarea elevilor pentru a participa la design-ul propriilor experienţe de învăţare şi pentru a planifica “rezolvarea problemei”. G.J. 9 Posner. 8 52 Proiectul pentru Învăţământul Rural . identificarea unei probleme adecvate şi relevante pentru elevi. A. b.N. iar dacă luăm în seamă faptul că cercetările arată că succesul învăţării depinde în mare măsură procesele cognitive care.J. 4. 5. e. Rudnitsky. 1991)9. Temele cross-curriculare şi învăţarea în cadrul lor porneşte. planuri sau alte forme de documentare a ceea ce au lucrat pentru a le prezenta diverselor audienţe şi pentru a le include în portofoliul personal. opinii şi idei pe baza a ceea ce au învăţat de-a lungul întregului demers. Demersul didactic în învăţarea integrată / cross-curriculară centrată pe probleme ar trebui să urmeze un ciclu al acţiunii care să le permită elevilor formarea unei gândiri pragmatice şi a unei atitudini active faţă de problemele cu care se confruntă. Elaborarea soluţiilor: elevii discută în echipă alternativele şi examinează soluţiile posibile. să procedeze la: a. în acest sens. organizarea procesului de învăţare în jurul problemei selectate. Relevanţa sarcinilor este principalul atu al acestei metodologii didactice. New York: Longman. sinteze. propuneri. d. la rândul lor. şi nu în jurul disciplinelor.Învăţarea integrată la clasele primare 3. manifestarea aşteptării ca toţi elevii să poată dovedi rezultatele învăţării prin prezentarea unor evidenţe (produse. în funcţie de sarcinile specifice care trebuie parcurse în rezolvarea problemei. Debriefing este un termen folosit în limba engleză pentru a desemna discutarea sintetică a concluziilor şi a ceea ce s-a învăţat după o activitate sau după un exerciţiu. din comunitatea locală etc. de cele mai multe ori de la probleme. corelarea problemei cu contextul vieţii cotidiene a elevilor. Cadrul didactic ar trebui.G. din viaţa cotidiană a elevilor. sunt puternic influenţate de tipul de sarcină în faţa căreia este pus cel ce învaţă (cf. mai simple sau mai complexe. activităţi). . din evantaiul marilor probleme ale lumii contemporane. încurajarea cooperării prin stabilirea de echipe.

democraţie. Pornind de aici am decis să iniţiem un proiect care să le ofere tinerilor oportunitatea de a experimenta un nou mod de a înţelege lumea şi de a învăţa (www.Învăţarea integrată la clasele primare 3. mentoratul. dar aproape de comunităţi umane. Aveau însă imaginea nu tocmai îmbucurătoare referitoare la eşecul şcolii în a pregăti tinerele generaţii pentru a trăi în. atunci când a fost lansat. pregătită cu atenţie în avans (virtual). Comunicarea şi comunitatea inteculturală: crearea unei comunităţi de învăţare pe durata expediţiei propriu-zise. dar nu numai. în zone cu un trecut bogat şi cu oameni care aparţin unor grupuri socioculturale diverse. Explorarea mediului natural şi aventura: crearea condiţiilor de a explora şi de a cunoaşte un mediu natural spectaculos.expedition. experimentarea aventurii. de a reflecta asupra rolului elementelor de mediu în viaţa oamenilor. Câteva sute de şcoli au intrat în experimentul propus de ELOB iar reacţiile elevilor. Învăţarea aventură / de tip expediţionar Expeditionary Learning Outward Bound (ELOB) este un nume foarte bine cunoscut în lumea educaţiei din SUA. promotorii (între care mă număr şi eu) nu ştiau foarte multe despre ELOB. predarea a fost înlocuită cu formarea. „Lecţiile trecutului”: punerea elevilor în situaţia de a descoperi oameni şi locuri care vorbesc despre fapte ale trecutului din care trebuie să 53 • • • • Proiectul pentru Învăţământul Rural . în relativ departe de marile oraşe.org). tradiţii. artă şi arhitectură. Principalele coordonate ale acestei concepţii: • Învăţarea nonformală în contexte reale: proiectul a luat forma unor campusuri / expediţii realizate în zone geografice şi istorice bogate. globalizare. părinţilor şi cadrelor didactice au fost cât se poate de pozitive (www. prin participarea în echipă la provocări fizice: caiac pe lacurile mazuriene din Polonia. dar şi pentru a crea societatea contemporană.elob. poluare. selectarea locului pentru expediţie la intersecţia culturilor etnice.4. Reflecţia se produce din perspectiva marilor provocări ale societăţii contemporane: integrare europeană. relaţiile inter-etnice şi inter-religioase etc. Este un proiect european care. şi menţinută ulterior prin mijloace electronice. aşa cum rezultă ea din numeroase studii şi rapoarte. viaţă cotidiană. facilitarea şi „antrenarea” (coaching). rafting pe râul Dunajec din Slovacia etc. A devenit un „brand” care se vinde cât se poate de bine.4. în trecut şi în prezent. Investigarea şi reflecţia: scopul care coagulează activitatea expediţiei este de a cerceta comunităţile locale din apropierea campusului – istorie. educaţia şi şcoala. dar se bazează pe o idee asemănătoare. Expedition Inside Culture nu este un nume atât de cunoscut ca precedentul.org). toleranţă etc.

Notă: În vederea redactării proiectului. 54 Proiectul pentru Învăţământul Rural . idei. Noi. o mulţime de lucruri de la generaţiile de elevi şi studenţi care au participat la expediţiile noastre culturale. coordonatorii. Respectul faţă ceilalţi. sensul apartenenţei la o comunitate. care oferă şi pretextul. vezi subcapitolele 3. discriminări şi marginalizări. dar şi contextul unei învăţări autentice. Fiecare depozitează experienţe. Unitatea de învăţare va viza minimum 4 ore de curs. elaborate sub egida Consiliului Naţional pentru Curriculum.4. cetăţenia responsabilă se formează prin exerciţiu şi prin experimentare în situaţii concrete. dar şi realizări exemplare. de co-participarea acestora la proiectarea experienţelor de învăţare şi a activităţilor din proiect. Aşa cum spunea Leon Bloy. Orientarea pe valori şi atitudini: democraţia şi interculturalitatea sunt valorile cadru care au configurat concepţia pedagogică a acestui proiect. • Centrarea tematică: este dată.Învăţarea integrată la clasele primare învăţăm: reprimări şi crime. modele de convieţuire. dar pe care realitatea vieţii cotidiene le înfăţişează adesea diferit decât manualele academice.4. personaje de succes etc. pe parcursul celor 4 ani. de manifestarea creativă. Proiectul redactat va fi transmis electronic tutorelui. • • LUCRAREA DE VERIFICARE 3 Realizaţi proiectul unei unităţi de învăţare în care să fie utilizată preponderent strategia învăţării bazate pe proiect sau strategia învăţării bazate pe probleme. Modelul de lucru este cel prezent în ghidurile metodologice pentru predarea diverselor discipline din învăţământul primar. Învăţarea de la colegi (peer learning). pentru a identifica etapele care trebuie parcurse. care ţine seama de interesele şi experienţa anterioară a elevilor (prin angrenarea lor în diverse grupuri de lucru). am învăţat. aşa cum arătam. sentimente care merită împărtăşite şi care pot constitui fundamentul unei învăţări „unii de la ceilalţi”.3. Sunt elemente despre care se discută permanent.2 şi 3. liberă la nivelul ideilor şi a modalităţilor de exprimare a acestora. nu se ştie niciodată cine dă şi cine primeşte. de cercetarea zonei.

J. Ediţia a 2-a. 2000... 2005. 3. Iaşi: Polirom. "Problem-based Learning as Classroom Solution. Posner. L. În: Paideia. 1994 Ulrich. A.B. Rothlein. dincolo de informaţii şi teste standardizate. Educaţie pe care o merită orice copil. J. 2000. 52.) Gardner. (ed.J. Comoara lăuntrică. În: Educational Leadership.M. Instruirea şcolară. 1/1999.." S.N. Norwood: L. 2001. Perspective teoretice şi aplicative. Învăţarea prin cooperare (Ghid pentru profesori). Ciolan. Meinbach. R. M. Iucu. Christopher-Gordon publishers. Hughes. A. Course design: A guide to curriculum development for teachers. Bucureşti: FSD. Inc. H. Iaşi: Polirom.. 1999 (draft). Delors. Bucureşti: Sigma. The Complete Guide to Thematic Units: Creating the Fredericks. Proiectul pentru Învăţământul Rural 55 .Învăţarea integrată la clasele primare BIBLIOGRAFIE Ciolan.G. Integrated Curriculum. Elemente pentru o abordare integrată a curriculumului. Rudnitsky. 2001 Savoie. New York: Longman. 2000. Paşi către şcoala interculturală. Managementul clasei. A. Bucureşti: Corint. L. C. Mintea disciplinată. A.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->