Sunteți pe pagina 1din 1

Maxim Vasile

Eseu: Esenta creatiei


Unul dintre cei mai mari filozofi ai lumii, Platon, ncerc s defineasc esena n Dialogurile sale, spunnd c aceasta nseamn dreptate, frumusee, curaj n sine, independent de obiectele sensibile n care aceste esene pe care le numete idei - se ntrupeaz n mod imperfect. n afar acepiei filozofice a lui Platon, esena se mai refer la via, la om, la creaie n general. Esena creaiei, spune Paulo Coelho, este una singur, i aceasta este dragostea. Dragostea - aa cum spun Poeii nltoare ctre sublimul vieii - este esena generatoare a multe creaii prin care omul se nobileaz ca fiin suprem, capabil de cel mai frumos i curat sentiment. Dar oare n ce msur afirm Coelho c dragostea este o esn a creaiei? Oare creaia pentru a se nate are nevoe nemijlocit de dragoste? ...... Dup ce Dumnezeu a creat toate elementele, stelele i orce alt lucru, i le-a stabilit locul dup voia Sa, Ela a trecut, in cele din urm, la crearea omului. i din dragoste i-a druit acestuia esena nelepciunii i a raiunii. Rscumprarea i naterea noastr din nou s-a fcut tot prin dragoste, o dragoste att de mare, nct a dus la jertfirea Fiului lui Dumnezeu. Semnele rscumprri trebue s releveze n cele din urm i n noi Chipul lui Dumnezeu, pentru a putea spune c omul este dragoste: Capabil s creeze. Mereu mi pun ntrebarea creaia chiar conteaz n lumea care trim? oamenii scriu, scriu mai mereu caut subiecte noi i inedite care s-i impresioneze pe cei din jur, dar surprinztor tot mai puini sunt cei interesai. Problemele sunt diverse, una dintre ele este c nu mai ntelegem autorul, sau invers, acesta nu mai este n stare s se fac neles? Cred c problema este n fiecare din noi pentruc citiori nu mai caut sa-l nteleag pe autor. Cine n ziua de azi mai este att de nteresat de lectur, de a descoperi acea sclipire a scriitoului, nct s ncerece s neleag demiurgul operei respective? Ci din lumea de azi mai citesc versuri, mai mediteaz la ele, ci mai au acel sentiment extraordinar ce se ascunde n fiecare clip?! Att de puini. i imi pun mii de ntrebri Dar cred c aceasta este soarta vermii de apoi. Dar totusi, ei scriitori i pun pe altar propriile lor suflete pentru noi. Astzi creaia prinde altfel de contururi, sau alte nelesuri. Oameni nu o mai vad ca pe o plcere a sufletului, ori ca pe o continue evoluie capabil s descopere noi secrete, este perceput ca o plcere a trupului n dauna sufletului i cred c din acest motiv si-a pierdut esena ei.