Sunteți pe pagina 1din 17

Ghid de interviu

Tehnica Interviului Master Psihologie aplicata in domeniul securitatii nationale an I

Nicoleta Martenciuc Georgiana Tirla

Obiectivele interviului

evaluarea candidatului pentru a determina in ce masura calitatile si capacitatile sale se potrivesc cu cerintele postului descrierea postului si a conditiilor de lucru crearea unei imagini bune a companiei chiar si pentru candidatii neselectionati

Elementele unui bun interviu

calitatile de comunicare interpersonala a intervievatorului, pentru confortul candidatului, pentru ca acesta sa poata da raspunsuri clare pregatirea anterioara a intervievatorului referitoare la detaliile postului scos la concurs, pentru a evita subiectele care ar putea aduce atingere legilor antidiscriminare, pentru a crea un contract de munca potrivit jobului si pentru a prezenta corect postul Obiectivitatea cere ca intervievatorul s fie imparial i echidistant. Intervievatorii trebuie s evalueze un candidat pe baza pe factorilor care prezic performana la viitorul loc de munc O evidena clara a inregistrarilor furnizeaz informaiile necesare pentru a compara candidaii i ajuta la verificarea procesului de examinare , n cazul n care un candidat respins contest decizia.

Tipuri de interviu
OUHR recomanda folosirea interviurilor structurate.

Intervievatorul abordeaza interviul cu o intrebari organizate i bine pregatite pentru a mentine subiectul si obiectivul . Intrebarile se pot pune ntr-o anumit ordine prestabilita sau in cazul unei abordari mai relaxate, intr-o ordine aleatorie, in ambele cazuri, intervievatorul se va asigura ca a adresat toate intrebarile pregatite. In general, interviurile structurate ofer intervievatorului toate informaiile necesare pentru a lua decizia de angajare. Toti candidaii sunt rugai sa raspunda la aceleai ntrebri, nu se urmareste adaptarea ntrebrilor pentru un anumit individ .

Interviurile nestructurate nu se bazeaz pe o agend pregtita anterior . Candidatul stabilete ritmul de interviu . In lipsa unei structuri , este dificil sa comparam i sa diferentiem candidaii pentru c nu rspund la aceleai ntrebri . Cu toate acestea , interviurile nestructurate sunt uneori folosite pentru a face selecia ntre doi candidai cu aceeasi calificare.

ntrebrile interviului
ntrebrile interviului trebuie s realizeze urmtoarele obiective :

sa verifice calificrile si calitatile unui candidat pentru locul de munc pentru care candideaza sa expuna trsturile nepotrivite postului sa clarifice informaiile sa furnizeze mai multe date legate de post sa descopere si sa clarifice neconcordanele

ntrebri legate de postul scos la concurs


Construiti ntrebrile interviului prin examinarea fiei postului i a cerintelor locului de munc n fiecare dintre aceste domenii:

Competene i abiliti , inclusiv competene tehnice , formarea specializat, capacitatea de comunicare , capacitatea de analiz Factori de comportament : motivatie , interese , obiective , energie , eficacitate , toleranta la stres . Performana este determinata de competene i abiliti, ca si de comportamente, competenele i abilitile determina daca cineva " poate face ", o sarcina. Comportamentul determin dac cineva " va face " o sarcina . Ambele trebuie s fie msurate . Cultura organizationala i particularitatile postului : orientare catre munca de echipa , accentul pe serviciile pentru clieni , responsabilitate personala .

Evaluarea raspunsurilor candidatilor

Pe cat de importante sunt intrebarile referitoare la postul penntru care se aplica, cu atat mai important este modul in care evaluam raspunsul candidatului. Intervievatorul nu trebuie sa considere primul raspuns al candidatului ca singurul raspuns al acestuia. n cazul n care intervievatorul simte ca un rspuns lipsete , intervievatorul trebuie s pun ntrebri stratificate pana ajunge la un rspuns cu o cantitate satisfctoare de informaii .

Tehnici de adresare a intrebarilor


- folositi o tehnic de chestionare flexibila, pentru a obine informaii pertinente , corecte - variati tehnica de adresare a intrebarilor n funcie de obiectivele interviului. De exemplu , o tehnic adecvat ntr-un caz poate genera informaii false, incomplete sau care induc n eroare n altul .

ntrebri nchise

Nu aduc informatii si sunt ineficiente in cazul evaluarii unui candidat impotriv altuia, ex " Poi lucra sub presiune ? " Doar " Da " i " Nu" sunt rspunsuri posibile Cu toate acestea , o ntrebare nchis ar utila atunci cnd caut un angajament de la individ , de exemplu : " Poi ncepe de luni ? O ntrebare nchisa ajut , de asemenea, n ncercarea de a remprospta propria memorie sau n verificarea informaiilor din CV: " Ati lucrat la firma X timp de 10 ani ? "

ntrebri deschise

ntrebri deschise , nu se preteaz la rspunsuri monosilabice, raspunsul necesit o explicaie. De exemplu, urmtoarea ntrebare deschis necesit un rspuns detaliat : "Cum reuiti s lucrati sub presiune? Ca o regul, ntrebrile deschise sunt preferabile ntrebrilor nchise , deoarece astfel de ntrebri solicita candidatul s avorbeasca n timp ce intervievatorul ascult . ntrebrile deschise de multe ori ncep cu:

"Spune-mi despre un moment cand "Descriei o situaie n care . . . "

ntrebri comportamentale
Tehnica de a pune ntrebri comportamentale s-a dezvoltat ntrun stil unic de intervievare . Intrebarile comportamentale se bazeaz pe premisa potrivit careia comportamentul din trecut este cel mai bun predictor al performanei viitoare . ntrebrile comportamentale sunt deschise i solicit exemple concrete de comportament trecut . Astfel de ntrebri genereaza conversaie i sunt , de obicei, prefaate de expresii ca : " mprtete-mi o experien de atunci cnd . . . " " D-mi un exemplu de . . .

Utilizate n mod corespunztor , ntrebrile comportamentale fac dificila pentru candidat denaturarea performanele anterioare .

ntrebri disjunctive

ntrebrile disjunctive funcioneaz pentru a nchide o linie de interviu i pentru a muta conversaia mai departe . Intrebarile reflexive ajuta intervievatorul sa pastreze controlul facil al discutiei, indiferent de cat de vorbaret este interlocutorul.

Un intervievator poate realiza acest lucru prin adugarea de fraze , cum ar fi urmtoarele , la sfritul unei declaraii : Nu -i aa? Nu puteai ? nu? Nu-i aa ? nu poi? nu eti ?

De exemplu , intervievatorul ar putea spune , " Avand un timp atat de scurt la dispozitie, cred c ar fi util s ne mutam catre alt domeniu , nu-i aa ? ". In mod reflex, candidatul este de acord si discutia se muta catre alte subiecte.

Declaraii Mirror

funcioneaz ca o form subtil de sondare tcerea/linistea

folosind

Pentru a utiliza tehnica, intervievatorul parafrazeaz o declaraie cheie fcut de ctre candidat i apoi rmne tcut n timp ce ofer suport pozitiv prin limbajul corpului i se uit atent la intervievat . De exemplu , un intervievator ar putea repeta esenta enuntului cheie emis de intervievat ntr-o formula interogatorie:, " Ori de cte ori ajungi cu doua ore mai devreme la munc , opresti lucrul cu doua ore mai devremepentru a te recompensa? . Aceasta tehnica permite candidatului s aud textual cuvintele pe care le-a folosit si sa dea din proprie intiativa mai multe detalii .

Intrebri ce contin presupozitii


intrebrile ncrcate cu presupozitii sunt neadecvate, deoarece pot conduce la manipularea candidatului de ctre intervievator . sunt problematice, deoarece ele solicita intervievatului sa decida ntre opiuni la fel de nepotrivite. De exemplu , urmtoarea este o ntrebare ncrcat : " Care credei c este cel mai mic ru, delapidarea sau falsul ? " tehnica poate permite intervievatorului sa sondeze capacitatea candidatului de luare a deciziilor. de exemplu , intervievatorul ar putea aminti de o situaie real n care dou abordri divergente au fost atent luate n considerare si evaluate. Acest lucru se realizeaza prin marcarea situaiei cu o ntrebare de genul : " Sunt curios s tiu ce ai fcut atunci . . . " " Care a fost abordarea n situaiile n care . . . "

ntrebri de conducere
Sunt intrebrile care permit intervievatorilor s conduc asculttorul catre un anumit tip de rspuns

Aceste intrebri apar de multe ori intamplator, atunci cnd intervievatorul descrie tipul de organizatie caruia intervievatul urmeaza sa i se alature . De exemplu , intervievatorul ar putea exclama cu mndrie , " Noi inregistram un ritm de cretere rapid aici , i exist o presiune constant de a respecta termenele i de a satisface lista noastr crescanda de clienti " , apoi ar intreba , " Cum te descurci cu stresul ? Intrebri de conducere sunt adesea utile , dar, fiind ntrebri nchise , intervievatorul trebuie s le utilizeze intr-o maniera corecta, corepunzatoare . Ca mijloace de verificare a informatiei, ntrebrile de conducere ncurajeaza candidatul sa dezvolte un anumit subiect . Un exemplu de astfel de intrebare ar fi: " Suntem o organizatie care crede clientul are ntotdeauna dreptate . Care este parerea ta despre asta?"

Intrebarea stratificata

Intrebarea stratificata permite intervievatorului o analiza mai profunda si rspunsuri/informatii la mai multe niveluri diferite . Aceste ntrebri ilustreaz mai multe unghiuri diferite de abordare pentru aceeai ntrebare , fiecare dezvluind un alt aspect al personalitii , al performanei , precum i al comportamentului candidatului . ntrebarea Tehnica de stratificare face ca posibilitile de extragere a informatiilor din ntrebri/raspunsuri teoretic infinite , sa depinda doar de abilitatea intervievatorului

Exemplu Spune-mi despre un moment n care ai lucrat sub presiune . Cum a aprut aceast situaie de presiune ? Cine a fost responsabil ? De ce a fost permis s se ntmple ? De unde provine problema ?

S-ar putea să vă placă și