Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ariile Naturale Protejate de Stat Din Republica Moldova
Ariile Naturale Protejate de Stat Din Republica Moldova
Republica Moldova are un mediu natural bogat din punct de vedere al diversitatii peisajelor si al aspectului geomorfologic. Diversitatea peisajelor include terenuri de padure, stepa, luncile raurilor, terenuri stancoase, acvatice, agricole si de alta natura. In urma exploatarii nechibzuite a acestor terenuri ele au inceput sa degradeze sau, altfel spus , in urma impactului antropic necontrolat toate componentele naturii padurile, solurile, apele, stepele, luncile au inceput sa-si piarda aspectul si structura lor naturala de alta data. u inceput sa dispara specii de plante si animale, iar multe din ele au devenit rare si au nevoie de a fi protejate de stat. Din cauza degradarii componentelor naturii a devenit necesar sa se ia masuri de protectie a mediului, ca societatea umana sa foloseasca resursele naturale fara a aduce daune mediului ambiant. stfel au aparut teritorii care au statut special de protectie, care poarta denumirea de arii naturale protejate de stat. !ondul ariilor naturale protejate de stat din Republica Moldova include urmatoarele categorii de obiecte si complexe naturale" a# rezervatii stiintifice - $ b# parcuri nationale - in curs de organizare c# monumente ale naturii - %&'$ d# rezervatii naturale - (' e# rezervatii peisagistice )% f# rezervatii de resurse - %' g# arii cu management multifunctional'* h# rezervatii ale biosferei in curs de organizare i# gradini botanice - % j# gradini dendrologice * +# monumente de arhitectura peisajera *& l# gradini zoologice - % ,ele mai importante arii naturale protejate, care sunt destinate in mod prioritar protectiei mediului, sunt rezervatiile stiintifice. cestea sunt" ,odru, Iagorlac, -rutul de .os, -laiul !agului, -adurea Domneasca. /le fac parte din prima categorie a 0niunii Internationale de ,onservare a 1aturii si au cel mai strict regim de protectie. Destinatia acestor rezervatii este de a proteja ecosistemele naturale cu toate componentele mediului din cadrul lor, care includ specii de arbori, arbusti si alte specii de plante, la fel si specii de muschi, licheni, ciuperci si intregul complex faunistic. In rezervatiile stiintifice se efectueaza in mod obligatoriu investigatii stiintifice pentru a studia procesele naturale si elabora bazele stiintifice de protectie a mediului.
Rezervatii stiintifice
Rezervatia stiintifica 2,3DR04 este o arie naturala protejata de stat de aspect silvic, amplasata in partea centrala a codrilor seculari ai Republicii Moldova si are o suprafata de $%55 ha. Rezervatia a fost fondata in %65%. Din cele $%55 ha, teritoriul acoperit cu paduri constituie cca ) ((( ha, sau 6&7. -redomina arboretele de gorun cca %8&& ha, arborete de frasin - aproximativ %8&& ha, arboretele de carpen )(& ha, de stejar - cca )&& ha . 9e intalnesc pe alocuri si terenuri acoperite cu arboret de fag. Invelisul ierbos este determinat de gradul de inchidere a coronamentului arborilor si constituie cca '&7 din teritoriu. In rezervatie se intalnesc cca %&&& de specii de plante, dintre care o parte sunt determinate ca specii rare . Din plantele vasculare peste $& de specii sunt rare. Rezervatia serveste ca depozit al genofondului padurilor central-europene. :umea animala este de asemenea diversa si bogata. 9e intalnesc astfel de specii de animale cum sunt cerbul nobil, cerbul patat, caprioara, mistretul, bursucul, jderul de padure, pisica salbatica, diferite specii de amfibieni, serpi si pasari. /ste de asemenea larg reprezentata clasa insectelor. Regimul de protectie asigura dezvoltarea populatiilor fiecarei specii de plante si de animale, concomitent contribuie la cresterea numerica a reprezentantilor fiecarei specii floristice si faunistice.
ecosistem unical de importanta nu numai nationala, dar si internationala. ?egetatia este reprezentata de o varietate mare de specii si comunitati de plante vasculare. 9unt raspandite rachitisurile, sangerul, catina rosie, hameiul si altele. !recvent se intalneste trestia, iarba campului, pirul tarator, salcisurile. /ste prezent plopul alb si cel negru. In total se intalnesc cca *5& specii de plante vasculare. ,omplexul faunistic este specific ecosistemelor acvatice care servesc ca loc de cuibarire a pasarilor, iar in perioada migratiilor sezoniere acest ecosistem acvatic serveste ca loc de odihna si hrana a pasarilor migratoare. 0nele specii de pasari cum ar fi lebada, gasca sura, starcul sur si cel rosietic, pelicanul, starcul mare alb si altele sunt ocrotite de stat. De rand cu importanta factorului ornitologic, la fel de important este si cel ihtiologic. u fost evidentiate peste *& specii de pesti. :acul >eleu serveste drept mediu preferat de depunere a icrelor, pentru speciile de pesti care traiesc in lac, precum si pentru speciile migratoare de pesti din Dunare. 9e intalnesc astfel de specii ca crapul, platica, vaduvita, salaul etc. 0nele specii de pesti au devenit rare" platica de Dunare, bibanul - soare si tiganusul. Mamiferele sunt reprezentate de urmatoarele specii" vidra, pisica salbatica, nurca europeana, ondatra, dihorele negru, mistretul si caprioarele. /cosistemul acvatic al rezervatiei este apreciat unanim ca una din cele mai importante zone umede din Republica Moldova, care de rand cu statutul de rezervatie stiintifica are si statut de zona umeda de insemnatate internationala.
si o latime de $-6 m. In urma sapaturilor arheologice aici au fost gasite mostre fosile din perioada glaciara si vestigii ale culturii preistorice, care i-au dus faima in toata lumea.
Rezervatii nat#ra%e
Rezervatiile naturale formeaza o categorie aparte de arii naturale protejate. /le se divizeaza in trei grupe" silvice, de plante medicinale, mixte. /le au menirea sa asigure conditii optime de crestere si restabilire a speciilor si a comunitatilor vegetale si animale. Rezervatiile naturale silvice sunt amplasate in cadrul fondului forestier. Din ele fac parte $% de obiecte. ,ele mai reprezentative sunt" Rososeni =>riceni#, >aurci =,ahul#, 9adova =,alarasi#, Dancu =Aancesti#, 9eliste-:eu =1isporeni#, ,opanca =9lobozia#, ,ondrita =9traseni#, !lamanda =?ulcanesti# si altele. Rezervatiile naturale de plante medicinale constituie 6 obiecte. Din ele fac parte rezervatiile care poarta denumirea de Roscani =>riceni#, Arusca =,amenca#, :oganesti =Aancesti#, 9eliste =1isporeni# si altele cu urmatoarele specii de plante medicinale" scorusul, paducelul, salvia, coada soarecelui, pojarnita, sovarvul, coada calului. Din rezervatiile naturale mixte fac parte rezervatiile 2,antemir4, din preajma or. ,antemir, 2:ebada alba4, din apropierea or. :eova, si 2<ogai4, din sectorul 9tefan-?oda.
Rezervatii +eisa&istice
Rezervatiile peisagistice formeaza categoria de arii naturale protejate care cuprind diversitatea peisajelor de pe teritoriul republicii si includ )% de obiecte. /le sunt destinate conservarii peisajelor geografice, cele mai mari din ele fiind -adurea Aarbovat = nenii 1oi#, ,omplexul geologic si paleontologic din bazinul raului :opatnic =>riceni#, >ugornea =,amenca#, :unca inundabila de langa com. ntonesti =,antemir#, ,odrii <igheci =,antemir#, ,arbuna =,ainari#, Rudi- rionesti =Donduseni#, ?alea 9eaca 2<amaslac4 - de langa or. ;rigoriopol, :a castel =/dinet#, 9aharna si <apova =Rezina#, 9uta de Movile =Rascani#, ,osauti =9oroca# si altele.
extraordinar, cu zeci de plasturi calcaroase insiruite perfect orizontal, o multime de pesteri spatioase si grote mai mici, sapate in peretii stancosi. -e de alta parte, promontoriul este minunat si din punct de vedere al peisajului sau unical, care denota fortificatii antice din pamant si piatra, complexe rupestre sacrale subterane, alte vestigii stravechi . -romontoriul >utuceni are o forma alungita de '&&& m, o latime de la '&& m in extremitatea de nord-est pana la %$ m in partea sa de mijloc, fiind la fel ca si promontoriul -estere, o fortareata naturala evidenta. Dinspre nord, acesta din urma, este aparat de malul aproape vertical al Rautului. In partea centrala a promontoriului este amplasata o biserica crestina de rit ortodox cu hramul 9fanta Maria, construita in anul %6&), care se impune ca o dominanta in zona 3rheiului ?echi, dandu-i complexului arheologic un aspect pe cit de sobru, pe atat de misterios. :a nord de 3rheiul ?echi, la distanta de circa %.$-'.& +m, se gasesc alte trei promontorii. 0nul din ele, este amplasat in dreapta Rautului =-otarca#, iar celelalte doua pe malul stang =9elitra si 9coc#. :a sud de promontoriul >utuceni, chiar in fata lui, se afla Ruptura >acotei cu promontoriul ,hiliilor, un mal priporos - splendid monument geologic plin si el de vestigii arheologice. ceste promontorii completeaza in mod substantial imaginea complexului arheologic al 3rheiului ?echi, aducand cu sine elemente noi de ordin peisagistic si istorico-cultural in special. ceste bogatii si prioritati evidente, ca si caracterul fortificat al reliefului, au fost observate de catre oameni din cele mai vechi timpuri, care totdeauna s-au straduit sa foloseasca avantajele nominalizate pentru organizarea unei vieti cotidiene perpetue in tinutul dat. <oate acestea luate in ansamblu au determinat caracterul permanent al habitatului uman din regiunea 3rheiului ?echi, incepand din vremurile preistorice, care cu unele mici intreruperi a continuat pana in perioada medievala tarzie si etapa contemporana. ,omplexul arheologic 3rheiul ?echi este mentionat de catre oamenii de cultura incepand cu sec. G?III. -rintre personalitatile ilustre care au atras atentia asupra antichitatilor de la 3rheiul ?echi se enumara marele carturar si om de stiinta Dimitrie ,antemir, poetul ,onstantin 9tamati etc. Dar identificarea ruinelor de <rebujeni si >utuceni cu orasul langa satele medievale 3rhei a fost facuta pentru prima data de catre istoricul ?ladimir Hurdinovs+ii, care pe la %6&( sublinia, 2...anume in locul acesta, unde Rautul coteste brusc de la <rebujeni spre >utuceni, a fost asezat 3rheiul...4 In rezultatul studiilor arheologice a fost stabilit ca in cadrul complexului arheologic 3rheiul ?echi sunt semnalate clar straturi culturale din toate epocile istorice cunoscute pe teritoriul dintre 1istru si -rut. -rintre aceste vestigii arheologice la etapa actuala putem evidentia, cel putin 8 asezari nefortificate, $ necropole, ( sisteme distincte fortificate sub forma unor valuri de pamant, o citadela din pamant si lemn, o citadela din pamant, o citadela din piatra, ) cetati din piatra si pamant. <oate acestea, luate impreuna, constituie un important ansamblu istorico-cultural care face parte din Rezervatia -eisagistica 2<rebujeni4.
Rezervatii%e )e res#rse
In aceasta categorie de arii naturale protejate intra unele tipuri de soluri de pe teritoriul Republicii Moldova, in total %' obiecte. In aceasta categorie pot intra si obiecte de alta origine naturala din cadrul resurselor naturale ale republicii pentru pastrarea lor in stare naturala in vederea valorificarii lor ulterioare. 0n compartiment aparte in domeniul conservarii naturii il formeaza categoria de obiecte ale naturii care sunt consacrate conservarii diversitatii biologice in conditii artificiale =ex-situ#. Din aceste categorii fac parte gradinile botanice, gradinile dendrologice, gradinile zoologice si monumentele de arhitectura peisajera. In gradinile botanice, dendrologice si cele zoologice, de regula, se formeaza colectii de diferite specii de plante si respectiv animale cu destinatia pastrarii genofondului, se efectueaza cercetari stiintifice si nu in ultimul rand destinatia acestora este de informatizare, educatie si constientizare a populatiei in domeniu.
satului Mandac. <recerea parcului la gestiunea primariei satului Mandac nu inseamna insa si rezolvarea de la sine a tuturor problemelor. -arcul din Mandac cere ajutor. jutorul celor care nu sunt indiferenti de soarta lui, celor care isi trag radacinile din acest sat =intelectuali, oameni de afaceri si altii#. 9unt necesare lucrari de restaurare a conacului boieresc si a cavoului familiei 3hanoEicz, de reconstructie ecologica si de delimitare a hotarelor obiectului in scopul asigurarii regimului de protectie. <oate acestea vin sa ne convinga ca pana la solutionarea definitiva a problemelor parcului din satul Mandac mai sunt multe de facut. 9i oricat de entuziasmati n-ar fi locuitorii Mandacului in tendinta lor de a aduce parcul la starea lui de odinioara, fara sustinerea din partea autoritatilor publice centrale, organizatiilor filantropice si donatorilor locali si straini, situatia nu se va schimba spre bine. numite masuri s-au intreprins deja. stfel, Muzeul 1ational de /tnografie si Istorie 1aturala si-a asumat cheltuielile pentru intretinerea aparatului administrativ al parcului si paza obiectului. Recent, prin decizia ,onsiliului de dministrare a !ondului /cologic 1ational au fost aprobat un grant in valoare de %$ &&& lei pentru efectuarea lucrarilor de reconstructie ecologica a parcului . /xista si ideea ca prin intermediul ambasadei -oloniei la ,hisinau sa se incerce gasirea urmasilor boierului 3hanoEicz in speranta ca si acestia ar putea contribui la restaurarea acestui obiect. In perspectiva -arcul satului Mandac ar putea constitui un obiect al turismului ecologic rural prin care natura fascinanta a plaiurilor noastre ar putea fi apreciata nu numai de noi, dar si de numerosi turisti din strainatate. ,u descrierea -arcului din satul Mandac incheiem expunerea succinta a structurii retelei de arii naturale protejate de stat. Reteaua in cauza exprima modalitatea si directia strategica de protectie a diversitatii biologice si peisagistice. -entru asigurarea pastrarii si dezvoltarii biodiversitatii sunt necesare pe viitor noi eforturi in dezvoltarea retelei de arii naturale protejate de stat. In acest proces ar fi bine sa se includa toate organele administratiei publice de stat, autoritatile publice locale, institutiile de invatamant de toate nivelurile si nu in ultimul rand populatia. cest proces este complex si complicat, cere timp, rabdare, intelegere si profesionalism.