Sunteți pe pagina 1din 25

Cutremurele de pamant

CE SUNT CUTREMURELE DE PAMANT


Cutremurele de pmnt sunt zguduiri brute, de durat scurt i intensitate variabil, care se manifest n scoara terestr.

Suprafaa globului este divizat n plci tectonice. Acestea se mic unele n raport cu altele. Cutremurele sunt determinate de frecarea care ia natere ntre aceste plci n micare. Micarea acestor plci se realizeaz prin : - subducie - o plac, cel mai adesea placa oceanic se scufunda sub o alta ; ( Cercul de foc a Pacificului) - coliziune - dou plci se ciocnesc ; ( Himalaya..) - alunecare - dou plci adiacente alunec orizontal n lungul unei falii ; ( falia San-Andreas n California) Friciunile ntre aceste plci dau natere unor tensiuni enorme n roc. Aceste tensiuni se acumuleaz pn cnd plcile alunec brutal una peste alta. Astfel apar cutremurele de pmnt.

CLASIFICAREA CUTREMURELOR

de origine tectonic-datorate deplasrilor care au loc n scoara terestr subacvatice de origine vulcanic de prbuire provocate de activitatea uman

Cutremurele tectonice
Cutremurele tectonice provoaca cele mai numeroase pierderi de vieti omenesti si cele mai mari distrugeri, fiind cele mai frecvente si cele mai puternice seisme. Acestea se produc n lungul contactului dintre plcile tectonice. Catastrofele seismice cele mai frecvente i mai violente se petrec n cele 2 mari centuri ale globului: Centura Alpin European i sud-asiatic i Centura Circumpacific, unde gradul de seismicitate este cel mai ridicat.

Cutremurele subacvatice

Si sub ape se pot produce cutremure. Cutremurele marine pot provoca niste valuri imense, numite tsunami. Acestea pot avansa pe ocean cu viteza de 790 km/h,dar acolo sunt abia vizibile. Cind valurile se apropie de mal, marea inunda tarmul. Valurile care patrund in golfuri inguste, se pot ridica pina la inaltimea de 20 de metri, maturind totul in cale. In 1775 dupa un cutremur, deasupra Lisabonei (Portugalia) s-a abatut un val de 17 metri inaltime, iar replica cutremurului a provocat alunecari de teren si incendii. Au fost distruse trei sferturi din cladiri si 60 de mii de oameni si-au pierdut viata. Seismul, de magnitudine 8,9 pe scara Richter, din data de 26 decembrie 2004 a provocat apariia unor valuri uriae, ntinse de-a lungul ctorva mii de kilometri i care au lovit zonele de coast a cel putin apte ri - Sri Lanka, India, Thailanda, Indonezia, Bangladesh, Maldive si Malaiezia.

Cutremurele de origine vulcanica

Cutremurele legate de vulcanism se manifest n cele mai multe cazuri n fazele de preerupie i erupie a vulcanilor, ca urmare a tensiunilor create de gazele din cupola subvulcanic, gaze care tind s ias la suprafa. Erupia vulcanului Saint Helens, de la 18 mai 1980, a fost precedat de o serie de cutremure, de intensitate mic i medie, ce au nceput s se manifeste frecvent ncepnd cu anul 1978.

Cutremurele legate de prbuire

Acestea sunt cutremure mai mici ce se produc in mine si caverne subterane. Cauza principala este prabusirea acoperisului minei sau pesterii. Un lucru de observat este asa-numita "explozie a minei" care produce valuri seismice. Astfel de cazuri s-au intalnit in Canada si mai ales in Africa de Sud. Cutremurele de prabusire se produc uneori si datorita alunecarilor masive de pamant. Spre exemplu pe 25 aprilie 1974 de-a lungul raului Mantaro, Peru, s-au produs valuri seismice echivalente cu un cutremur de magnitudine 4.5. Volumul alunecarilor a fost de 1.6x109 metri cubi si a omorat in jur de 450 de oameni.

Cutremurele provocate de activitatea umana

Exista cazuri cand activitatea umana a indus cutremure. Cauza a fost injectia de fluide in foraje adanci, pentru recuperarea secundara a petrolului si folosirea acestora ca rezerve de apa. Majoritatea acestor cutremure au fost minore. Cel mai mare s-a produs in 1967 in Colorado si a avut magnitudinea de 5,5. Acesta a fost urmat de o serie de alte cutremure mici. Barajele, lacurile de acumulare, haldele gigantice de steril etc. pot cauza cutremure. Este vorba de ceea ce se cheama "seismicitate indusa". Exploziile subterane foarte puternice (nucleare) pot declansa cutremure in zone in care este deja acumulat stres tectonic, cu conditia ca exploziile sa aiba loc chiar in zonele tectonice respective.

ELEMENTELE UNUI CUTREMUR

Hipocentrul sau focarul - locul din adancul scoartei terestre, unde se declanseaza cutremurul, in lungul unui plan de fractura. Pozitia hipocentrului se indica prin adancimea lui in kilometri. In functie de adancimea focarului, cutremurele sunt de trei tipuri si anume: superficiale(0-50km), intermediare(50-250km) si cutremure adanci(250-700km). Epicentrul - punctul de la suprafata scoartei terestre situat in prelungirea axei terestre care trece prin hipocentru. Epicentrul se localizeaza prin coordonate geografice(latitudine si longitudine). Aria epicentriala este arealul in care se concentreaza cu precadere epicentrele unor cutremure dintr-o anumita regiune. Timpul de origine - momentul declansarii cutremurului; se masoara in Greenwich. Durata unui cutremur - intervalul de timp, masurat in secunde, in care se produc si se transmit undele produse decutremur. Energia eliberata - lucrul mecanic produs in focar prin procesul de fracturare si frecare a compartimentelor de scoarta deplasate.

MSURAREA CUTREMURELOR

SCARA INTENSITII: scara Mercalli modificat = 12 grade de intensitate Intensitatea este o masura subiectiva care descrie cat de puternic a fost simtit un soc intr-un loc dat. Ea se bazeaza pe efectele observate ale miscarilor produse de un cutremur asupra oamenilor, cladirilor, terenului etc. SCARA MAGNITUDINII: scara Richter = 9 grade Magnitudinea unui cutremur este o masura a tariei cutremurului sau a energiei eliberate din focar sub forma de unde seismice. Este o marime specifica unui cutremur, si se determina instrumental folosind amplitudinea maxima si frecventa oscilatiilor, masurata pe seismogramele inregistrate.

CUM PUTEM DETECTA CUTREMURELE

Seismografele sunt instrumente folosite pentru inregistrarea miscarii solului in timpul unui cutremur.Acestea sunt instalate pe/in pamant, in locuri special amenajate pe glob Primul instrument de masurat cutremure a fost inventat in 132 I.C.. Filozoful chinez Zhang Heng a inventat un instrument ce avea la baza un pendul. Acest instrument putea simti cutremure mici, care nu erau percepute de oameni.

CUTREMURE PRODUSE DE-A LUNGUL TIMPULUI.

decembrie 1908: intre 70.000 si 100.000 de oameni au murit in urma unui seism care a distrus orasele italiene Messina, Reggio Calabria si Palmi. decembrie 1920: cutremurul din Gansu, nord-vestul Chinei, a facut 200.000 de morti. septembrie 1923: un seism resimtit in Tokyo si Yokohama s-a soldat cu 143.000 de morti. mai 1927: 200.000 de persoane si-au pierdut viata intr-un cutremur la Nanchang (sudul Chinei). decembrie 1932: regiunea Gansu, din China, lovita de un cutremur care a facut 70.000 de morti. octombrie 1942: 61.000 de persoane au murit sau au fost date disparute, dupa ce un ciclon a devastat sudul Bangladeshului. mai 1970: un seism resimtit pe coasta peruana a facut 66.000 de morti. noiembrie 1970: un ciclon urmat de valuri devastatoare a facut circa 300.000 de morti si disparuti in Bangladesh. iulie 1976: un seism din Tangshan, China, a facut 242.000 de morti, potrivit bilantului oficial, si circa 700.000, potrivit expertilor occidentali. aprilie 1991: un ciclon urmat de tornade si inundatii a lasat in urma peste 139.000 de morti in Bangladesh.

URMRI ALE CUTREMURELOR


Distrugerea i avarierea construciilor civile i industriale, instalaiilor, reelelor de ap, gaze, electrice, telecomunicaii, canalizare; Distrugerea barajelor hidrotehnice, blocarea cursurilor de ap; Apariia incendiilor i exploziilor; Degradarea factorilor de mediu, epidemii; Alunecri, prbuiri de teren, avalane; Perturbaii atmosferice (nori de praf, furtuni, cicloani); Formarea unor valuri maritime care pot aciona distructiv n zona de coast i n porturi

CUM PUTEM DIMINUA EFECTUL DISTRUGATOR AL CUTREMURELOR

Cercetatorii studiaza posibilitatile de diminuare a efectului distrugator al cutremurelor. Dupa unii, cu mici explozii se pot provoca cutremure de intensitate scazuta, stabilind astfel tensiunea rocilor care determina cutremurele puternice. Constructorii din America si Japonia studiaza metode de constructie rezistente la cutremure. In timpul cutremurelor peretii care se prabusesc reprezinta unul din cele mai mari pericole. Aceasta se poate evita prin proiectarea unor cladiri fara ornamente grele si cosuri.

MSURI DE PROTECIE I INTERVENIE


Instruirea populaiei asupra modului de realizare a msurilor de protecie i respectarea regulilor de comportare ntiinarea i alarmarea populaiei Introducerea msurilor de paz i ordine n zona calamitat Asigurarea condiiilor de trai pentru sinistrai Organizarea aciunilor de intervenie Organizarea cercetrii de specialitate Asigurarea interveniei pentru salvarea populaiei i bunurilor materiale Asigurarea primului ajutor sanitar Scoaterea de sub drmturi a cadavrelor i asigurarea serviciilor funerare

Cel mai mare cutremur cunoscut este cel din Chile, din 22 mai 1960 cu magnitudinea moment egala cu 9,5. Anual, pe Glob se produc peste un milion de cutremure, dar numai o mica parte dintre acestea sunt suficient de puternice pentru a fi considerate hazarde. Se produc, in medie, aproximativ 80.000 de cutremure pe luna; Se produc, in medie, aproximativ 2.600 pe zi; Se produc, in medie, aproximativ 2 pe minut, deci, la aproximativ 30 de secunde se produce un cutremur de pamant. Cel mai mare numar de oameni ucisi intr-un cutremur este de 830.000 - cutremurul din China din 1556. Undele seismice produse de cutremurele cu magnitudine mai mare de 8,3 inconjoara Pamantul timp de aproape o luna dupa ce seismul a avut loc. Asta face Pamantul sa sune. Acest sunet poate fi auzit cu instrumente speciale, deoarece frecventa acestuia este foarte scazuta

Stiati ca

San Giuliano, Italia, 31 octombrie 2002

REGIUNI SEISMICE IN ROMANIA

n ara noastr cele mai puternice cutremure, care produc mari pagube materiale, se nregistreaz n regiunea seismic Vrancea, situat n regiunea de curbur a Carpailor. Astfel de cutremure, care au determinat i numeroase pierderi de viei omeneti s-au nregistrat la 26 noiembrie 1802, 10 noiembrie 1940 i 4 martie 1977. n ara noastr mai sunt cunoscute i alte regiuni seismice: Aria Fgran, Aria Banatic (Danubian), Aria de Nord-Vest, Aria Transilvan i Aria Pontic, unde cutremurele sunt rare i au o intensitate redus. Cel mai mare cutremur din Vrancea a fost nregistrat n 26 octombrie 1802, i a avut magnitudinea de 7,9 pe scara Richter. n apariia cutremurelor vrncene puternice s-a constatat o oarecare ciclicitate, ntr-un secol producndu-se 2-3 cutremure cu magnitudine mai mare de 7 grade pe scara Richter. Cele mai mari cutremure ale secolului trecut au avut loc la un interval de peste 30 de ani. Un alt mare seism care a afectat Romnia a fost nregistrat la 10 noiembrie 1940. Cutremurul, care a avut epicentrul n Munii Vrancei, a avut o intensitate de 7,7 grade pe scara Richter. Seismul s-a simit pe o ntindere de 80.000 de kilometri ptrai i a distrus n ntregime oraul Panciu. Au fost afectate construciile amplasate n localitile din zona epicentral: Focani, Galai, Brlad, Brila si Buzu. De asemenea, n Capital s-a prbuit blocul Carlton, cel mai nalt al perioadei respective, iar peste 200 de persoane au fost ngropate sub drmturile imobilului. La 4 martie 1977, orele 21.20, un cutremur devastator a lovit partea de sud a Romniei, reprezentnd cel mai violent fenomen natural din ar, din secolul douzeci. S-au prbuit 33 de cldiri, 1570 de oameni i-au pierdut viaa, strivii sau asfixiai sub drmturi. Peste 11.300 de persoane au fost rnite, iar 33.000 de locuine au fost avariate. De asemenea, s-au nregistrat pierderi economice n valoare de aproximativ doua miliarde de dolari. Epicentrul s-a situat n Munii Vrancei, la adncimea de 94 de kilometri, iar magnitudinea seismului a fost de 7,5 grade pe scara Richter. Cutremurul din 30 august 1986 nu s-a soldat cu pierderi de viei omeneti i nici cu pagube materiale majore, dei a avut o intensitate de 7,1 pe scara Richter i s-a produs la o adncime de 140 kilometri. La 30 mai 1990, s-a produs un nou seism cu o intensitate de 6,9 grade pe scara Richter, la o adncime de 80 de kilometri.

harta Ce este cu o izoseiste? harta cu

Harta cu izoseiste Este o harta care da intensitatea macroseismica in diferite puncte. Punctele caracterizate de aceeasi intensitate pot fi unite prin izolinii pentru a da o reprezentare a variatiilor miscarilor pe suprafata care inconjoara epicentrul unui cutremur.

4 martie 1977-Romania

4 martie 1977, M= 7,2