Sunteți pe pagina 1din 12

CONTROLUL ONCOLOGIC PREVENTIV

Studenti:

Agache Ana Maria Bogdan Crina Mihaela Curta La inia Curta Radu

Diagnosticul precoce, alturi de radicalitatea interveniei chirurgicale, n contextul instituirii unui tratament multimodal complex, mrete ansele de supravieuire. Diagnosticul precoce al formelor de debut ale tumorilor maligne oro-maxilo-faciale presupune o anamnez corect i un examen clinic atent i competent, care trebuie completat de investigaii paraclinice specifice. Orice leziune fr o etiologie precis i care nu respect tabloul clinic normal, trebuie s pun suspiciunea unei tumori maligne. Daca sunt depistate tardiv, tumorile maligne din sfera ORL vor cauza !ortalitate importanta "rocenta# ridicat al recidivelor $upravietuire redusa dupa % ani &sub %'() *onsecinte functionale si estetice deosebite, chiar daca se obtine vindecarea.

Depistate precoce si tratate la timp, se poate prelungi rata de supravietuire pana la +'-,'(. -umorile maligne oro-maxilo-faciale continu sa reprezinte un grup de afeciuni cu impact dramatic datorit dificultii tratamentului. !ortalitatea i morbiditatea prin tumori maligne se afl n cretere permanent, neoplasmele oro-maxilo-faciale ocup.nd un nedorit loc n ierarhia acestor afeciuni. "rognosticul este influenat n mod fundamental de stabilirea diagnosticului precoce al tumorilor maligne oro-maxilo-faciale, av.nd n vedere evoluia rapid i poten ialul deosebit de invazie local i metastazare loco-regional i la distan . /dentificarea precoce a tumorilor maligne ale mucoasei orale este relativ uoar, av.nd n vedere posibilitatea examinrii directe a mucoasei orale. Depistarea tumorilor maligne orale se poate face fie pe baza motivelor prezentrii la medic, fie n cadrul controlului oncologic preventiv.

0-1"0L0 232/ *O3-ROL O3*OLO4/* "R0503-/5 sunt 6. 1namneza 7. 0xamenul clinic compus din 8 examenul cervico 8 facial - examenul cavitatii orale 9. 0xaminari complementare

6. 131!30:1 1namneza permite corelarea unor motive ale prezentrii cu posibile forme de debut ale tumorilor maligne orale, cu stabilirea din istoricul afeciunii a momentului debutului i cu decelarea unor factori de risc posibil implicai n apariia leziunii suspicionate. *el mai frecvent simptom pentru care bolnavul se prezint la medic este durerea persistent, fr cauz aparent. !ai ales n cazul tumorilor localizate n zona posterioar a cavitii orale, frecvent bolnavul acuz senzaia de corp strin la nivelul oro-faringelui, disfagie sau odinofagie. "e de alt parte, bolnavul poate acuza o serie de modificri care pot sugera etiologia neoplazic leziuni ale mucoasei orale persistente, fr tendin de vindecare, hemoragii minore recurente, fr cauz evident, deformri tisulare, tulburri n motricitatea limbii, mobilitate dentar, instabilitatea protezelor mobile.

2neori, primul semn pe care l constat bolnavul este apariia adenopatiei cervicale. 1lteori, limitarea deschiderii gurii, tulburrile funcionale &fonaie, deglutiie) sau scderea n greutate sunt cele care trag un semnal de alarm i-l fac pe pacient s se adreseze medicului. Din anamneza mai trebuie scoasa in evidenta si implicarea factorilor de risc ai procesului malign varsta si sexul incidenta afectiunilor maligne atinge un maxim in #urul varstei de %' ani iar sexul masculin este mai afectat ereditatea persoanele care au antecedente heredo 8 colaterale pozitive pentru cancer prezinta un risc crescut alcoolul si fumatul aproximativ ;%( dintre pacienii cu tumori maligne orale fiind fumtori cronici igiena orala deficitara agentii industriali poluanti in special cei care se elimina prin saliva

virusuri cu potential oncogen herpetice, papilomavirusuri depresii imunitare tratamente cu imunosupresoare factorii nutritionali deficitul cronic de <e, de vitamina 1 si = traumatisme locale cornice infectii cornice specifice sifilisul tertiar, *andida 1lbicans

7. 0>1!032L *L/3/* *ontrolul oncologic preventiv constituie una dintre cele mai eficiente metode de identificare precoce a tumorilor maligne ale mucoasei orale. 0xamenul clinic trebuie s vizeze identificarea oricror modificri ale mucoasei orale care ridic suspiciuni, insist.ndu-se asupra anumitor arii ale cavitii bucale, la nivelul crora se identific cel mai frecvent tumori maligne &zonele de risc) buz, mucoasa #ugal, marginile laterale i faa ventral a limbii, planeul oral, vlul palatin, orofaringe, comisura intermaxilar. 1. 0>1!032L *0R5/*O 8<1*/1L -rebuie sa examinam leziunile tegumentare de la nivelul buzelor, specificand aspectul, localizarea si evolutia lor. De asemenea, se poate observa simetria fetei 8 care poate fi afectata &de exemplu in tumorile de parotida) aspectul tegumentelor 8 poate fi modificat mai ales de prezenta melanoamelor contururile osoase pot fi deformate de tumorile cu evolutie intraosoasa palparea punctelor de emergenta trigeminala poate scoate in evidenta anestezie sau durere palparea punctelor sinusale poate evidential durere

La final, se vor palpa limfonodulii, si anume ganglionii limfatici ai capului ganglionii occipitali ganglionii parotidieni superficiali &preauriculari) ganglionii retroauriculari &mastoidieni) ganglionii submandibulari 4

ganglionii submentali

ganglionii limfatici ai gatului ganglionii cervicali superficiali ganglionii cervicali profunzi ganglionii supraclaviculari ganglionii cervicali posteriori

!e"ut al unei tu#ori #aligne re$re%entat $rin $re%en a adeno$atiei

3odulii se pot prezenta astfel o noduli mariti de volum, de consistenta elastica, sensibili la palpare o noduli mariti de volum, de consistenta ferma, mobili pe planurile superficiale sau profunde, durerosi spontan sau la presiune o noduli mariti de volum cu usoara reactie de periadenita, nedurerosi, fixati pe tesuturile din #ur o limfonoduli mariti de volum, de consistenta dura-lemnoasa, nedurerosi, fixati in planurile superficiale si profunde

=. 0>1!032L *15/-1-// OR1L0 5erificam deschiderea maxima a gurii 0xaminam regiunea palatina o "rin inspectie o "acientul sta in pozitie semi orizontala, cu gura larg deschisa, mentonul ridicat o 0xaminam culoarea si modificarile de volum existente o /nsertia valului palatin se pune in evidenta prin manevra 5alsalva o "rin palpare cu indexul, se percepe consistenta leziunilor patologice prezente 0xaminam comisura intermaxilara o "rin inspectie directa si prin palpare digitala cu indexul 0xaminam limba o !ai intai prin inspectie verificam daca pacientul poate realize propulsia, lateralitatea, ridicarea si coborarea o 1poi, se inspecteaza baza limbii si fetele laterale, in timp ce ea este prinsa intre degete cu a#utorul unei comprese o $e inspecteaza fata dorsala uni sau bimanual pentru a vedea daca exista unele leziuni profunde

0xaminam planseul bucal anterior o "rin ridicarea limbii se examineaza mai intai prin inspectie o $e palpeaza apoi bimanual o $e observa daca planseul bucal este suplu, neingrosat sau daca prezinta anumite procese patologice inflamatorii sau tumorale o $e vor palpa si glandele submandibulare 0xaminam obra#ii o $e inspecteaza orificiul canalului $tenon, dar si secretia de saliva, atat din punct de vedere calitativ cat si cantitativ o $e palpeaza bimanual, verificand consistenta regiunii geniene si prezenta de formatiuni tumorale in grosimea acesteia

0xaminam buzele "rin inspectie, prin tractiunea buzei in afara $e examineaza aspectul, culoarea, leziunile de la acest nivel, frenurile labiale "rin palpare bidigitala cu police si index se pot scoate in evidenta existenta unor eventuale leziuni in grosimea buzelor 8 noduli

0xaminam crestele alveolare, fundurile de sac vestibulare si palatul dur 8 prin inspectie amanuntita si palpare uni sau bidigitala.

*. 0>1!/31R/ *O!"L0!03-1R0

*itologia exfoliativa *oloratia intravitala cu albastru de toluidina =iopsia 0xamenul histologic Rx *R!3

*el mai utilizat examen complementar folosit in cabinet este coloratia intravitala cu albastru de toluidina 6(, si anume $e aplica solutie de albastru de toluidina 6( pe suprafata leziunii decelate Dupa 6' secunde se sterge cu solutie de acid acetic 6( :onele malignizate se coloreaza in albastru intens iar zonele de inflamatie sau displazie minima se coloreaza in albastru pal si se decoloreaza rapid "entru leziunile maligne, coloratia se mentine si dupa 7? ore.

*13*0R2L ORO-<1*/1L *ancerele oro-faciale reprezinta o categorie de boli caracterizate printr-o diviziune necontrolata a celulelor si capacitatea acestor cellule de a invada alte tesuturi din organism, fie prin crestere directa in tesuturi adiacente &invazie) sau prin migratia celulelor spre locuri mai indepartate in organism &metastaza). <actorii cancerigeni <actori fizici radiatiile ionizante 8 boala profesionala a radiologilor in trecut@ Radiatii ultraviolete expunerea excesiva la soare@ <actori chimici colorantii anilinici pot duce la dezvoltarea unor tumori maligne ale vezicii urinare, azbestul predispune la cancer bronhopulmonar@ 9

<actori virotici virusurile pot produce leziuni neoplazice.

<actorii care conduc la aparitia cancerului cavitatii orale /giena orala deficitara@ Resturi radiculare@ Depozite de tartru@ 1fectiuni ale parodontiului marginal@ Lucrari protetice incorecte@ <umatul, alcoolul.

L0:/23/ "R0*13*0RO1$0 1L0 *15/-1-// OR1L0 1. Leucoplazia "ata A placard alb, translucid, laptos pana la alb cenusiu, de dimensiuni variabile, bine delimitata de mucoasa din #ur. "ata ce nu poate fi indepartata prin stergere 1fecteaza cu preponderenta sexul masculine, in general dupa varsta de ?' ani

2. Eritroplazia pata A placa rosie, cu suprafata catifelata, singulara sau mai multe, cu tendinta de grupare, in general bine delimitate, dar cu contur neregulat 10

aceste 7 forme se pot combina realizand leucoplazia patata. 3. Lichenul plan oral poate insoti sau nu eruptia cutanata placi albe uniforme care in partea centrala au un aspect verucos sau ca o retea ramificata, ca o frunza de feriga are o evolutie de lunga durata

4. Papilomatoza florida "lacarde albe, cenusii sau roze, bine delimitate La palpare se simt noduli in grosimea obrazului 5. Cancerul labial *arcinomul spinocelular este cea mai frecventa leziune maligna a buzelor 1pare de obicei la barbatii peste B'-B% ani 0ste localizat in +,( din cazuri la nivelul buzei inferioare, 9( la nivelul buzei superioare iar + ( la nivelul comisurilor bucale *arcinomul spinocelular al buzei poate debuta sub forma unei fisuri, eroziuni de mici dimensiuni sau sub forma unei ulceratii persistente, ce sangereaza La nivelul buzelor putem intalni si melanomul malign, desi cazurile sunt rare

11

6. Cancerul de limba 0ste mai frecvent intalnit la barbati, sub forma de ulceratie, nodul sau o proliferare conopidiforma 1pare senzatia de corp strain, durere la inghitire, iar starea generala se altereaza datorita dificultatilor in alimentatie.

12