Sunteți pe pagina 1din 6

De rcire are aspectul din figura 9.80.

Segmentul 1 2 corespunde separrii cristalelor pure de metal B, segmentul 23 separrii eutecticului binar B iar palierul 3 3! cristali"rii eutecticului ternar.Dup solidificare alia#ul $ este deci format din cristale primare de metal B, eutectic binar B %i eutectic ternar & B & $.'utectice ternare se formea" (n toate alia#ele ternare care apar)in unui astfel de sistem.*atura cristalelor primare si a eutecticului binar depinde de po"i)ia punctului care repre"int compo"i)tia alia#ului. stfel + a dac punctul figurati, se gse%te in domeniul '1'B'1 alia#ul ,a fi alctuit din Bprimar & eutectic binar - & B . & eutectic ternar - & B & $ . / b dac punctul figurati, se gse%te in domeniul '2'B'2 alia#ul ,a fi alctuit din Bprimar & eutectic binar - B & $ . & eutectic ternar & B & $ . / c dac punctul figurati, se gse%te in domeniul '2'$'2 alia#ul ,a fi alctuit din $primar & eutectic binar - B & $ . & eutectic ternar - & B & $ . / d dac punctul figurati, se gse%te in domeniul '3'$'3 alia#ul ,a fi alctuit din $primar & eutectic binar & $ . & eutectic ternar - & B & $ . / e dac punctul figurati, se gse%te in domeniul '3' '3 alia#ul ,a fi alctuit din primar & eutectic binar - & $ . & eutectic ternar - & B & $ . / f dac punctul figurati, se gse%te in domeniul '1' '1 alia#ul ,a fi alctuit din & B . & eutectic ternar - & B & $ .. lia#ele care se gsesc pe primar & eutectic binar lina ' ,or fi formate numai din & '- & B & $.. lia#ele care se gsesc pe lina B' ,or fi formate numai din B & '- & B & $.. lia#ele care se gsesc pe lina $' ,or fi formate numai din $ & '- & B & $.. lia#ele care se gsesc pe lina eutectic '1' ,or fi formate numai din eutectic - & B. %i eutectic - & B & $.. lia#ele care se gsesc pe lina eutectic '2' ,or fi formate numai din eutectic -B & $. %i eutectic - & B & $.. lia#ele care se gsesc pe lina eutectic '3' ,or fi formate numai din eutectic - & $. %i eutectic - & B & $.. lia#ul a crui compo"i)ie coincide cu compo"i)ia eutecticului ternar ' ,a fi format numai din ' - & B & $ ..0n sistem ternar format din componen)i complet solubili (n stare lic1id %i (n total insolubilii (n stare este sistemul Bi Sn 2b / diagrama de ec1ilibru pentru acest sistem este repre"entat (n figura 9.81, a, iar proiec)ia i"otermelor pe planul ba"ei (n figura 9.81, b. $aracteristic pentru alia#ele eutectice din sistemele ternare este temperatura de topire foarte sc"ut/ se poate afirma c pe msur ce un sistem de alia#e de,ine mai comple3, cu at4t alia#ele sale eutectice au o temperatura de topire mai cobor4t.5n sistemul Bi Sn 2b eutecticul ternar se tope%te la 96 $ de%i cel mai fu7ibil dintre componen)i ,Sn are temperatura de topire 232 $.Dac la alia#ul ternar Bi Sn 2b se adaug un al patrulea component, cadmiul, se ob)ine un alia# eutectic cuaternar - alia#ul 8ood. cu temperatura de topire %i mai #oas la apro3imati, 96 $.

9.14 Stri n afara echilibrului


Strile men)ionate (n diagramele de ec1ilibru se ob)in dup o ,ite" de rcire foarte mic astfel (nc4t (n fiecare moment sistemul s se gseasc (n ec1ilibrul termodinamic.Dac factorii fi"icii ca + presiunea , temperatura etc. nu sunt modifica)i , aceste stri sunt stabile timp nelimitat / ele sunt deci stri de ec1ilibru stabil. Dac alia#ele sunt rcite cu o ,ite" relati, mare astfel (nc4t nu se atinge (n fiecare moment al rcirii ec1ilibrului termodinamic, se ob)in stri care nu mai corespund diagramelor de ec1ilibrului. ceste stri care au o stabilitatemai sc"ut sunt stri (n afara ec1ilibrului sau stri metastabile %i tind s treaca spontan (n starea (n care corespunde ec1ilibru stabil.

0n prim e3emplu de stare (n afara ec1ilibrului se ob)ine dac se consider un sistem de alia#e binar de tip solu)ie solid - fig. 9.82..5n primul r4nd la rcire cu ,ite" mare nu se mai produce omogeni"area prin difu"ie ob)inandu se grun)i de solutie solid neomogen caracteri"a)i print o puternic segrega)ie la ni,elul fiecrei dendrite - segrega)ie dendritica..: astfel de structur (n afara ec1ilibrului este u%or pus (n e,iden) microscopic dup aspectul dendritic al grun)ilor.5n al doilea r4nd din cau"a ,ite"ei mari de rcire se produc fenomene de 1istere"is termic, curbele solidus %i lic1idus deplas4ndu se la temperaturi sc"ute / (n urma acestor fenomene de 1istere"is termic se modific concentra)iile dintre fa"ele lic1ide si solide aflate lao anumit temperatur (n ec1ilibru obtin4nduse grun)i de solu)ie solida cu alta concentra)ie dec4t cea care corespunde ec1ilibrului pentru termperatura considerat.;ie mai departe o diagram cu solu)ie solid %i eutectic / la ,ite"e de rcire mari curbele lic1idus, solidus %i de transformare (n stare solid se deplasea" (n po"i)ia repre"entat prin linii punctate - fig. 9.83..$onsider4nd alia#ul < (n timp ce la ,ite"e de rcire mici el solidific sub form de solu)ie solid omogen, structur care se men)ine p4n la temperatura camerei, la ,ite" de rcire mare el ,a solidifica sub form de solu)ie solid %i eutectic.: astfel de structur (n afara ec1ilibrului se ob)ine curent (n bron"urile cu 8 10 = Sn.Strile (n afara ec1ilibrului se ob)in deosebit de u%orla transformrile (n stare solid / astfel consider4nd alia#ul 1 din diagrama repre"entat (n figura 9.8> , la rcire cu ,ite" mic se ob)ine structura de ec1ilibru format din solu)ie solid ? primar %i solutie solida @ secundar.Dac ,ite7a de rcire este mare precipitarea fa"ei este suprimat %i se ob)ine la temperatura camerei o structur format nuai din solu)ie solida ? .Strile (n afara ec1ilibrului sunt ob)inute deseori inten)ionat deoarece acestor stri le pot corespunde propriet)i deosebit de interesante pentru scopuri practice.:pera)ia prin care se ob)in stri (n afra ec1ilibrului este cunoscut sub numele de clire. cest tratament se poate aplica deci numai alia#elor care posed la temperaturi ridicate alt structur dec4t cea de la temperatura camerei / clirea const din (ncl"irea alia#ului la temperatur ridicat , men)inere pentru a se obtine structura de ec1ilibru de la acea temperatur %i rcire cu ,ite" mare pentru a se ob)ine la temperatura camerei fie structura de temperetur ridicat fie o structur de tran"ac)ie intre structura de la temperatura (nalt %i cea de la temperatura camerei.$el mai simplu aspect de clire cunoscut sub numele de tratament de punere (n solu)ie este tratamentul care se aplic alia#ul 1 - fig. 9.8>. prin care se ob)ine la temperatura camerei numai solutie solid ? . <mportanta transformrilor (n stare solida %i a strilor (n afara ec1ilibrului const (n faptul c ele constituie ba"a tratamentelor termice.

10
SOLIDIFICAREA ALIAJELOR

Spre deosebire de metale pure , la care (n procesul solidificrii compo"i)ia topiturii %i cea a solidului sunt tot timpul acela%i , la solidificarea alia#elor au loc modificri continui ale compo"i)iilor fa7ei lic1ide %i solide.0na dintre cele mai iportante trsturi ale solidificrii alia#elor este formarea unui solid cu compo"i)ia c1imica diferita de a lic1idului di care

cristali"ea". cest fapt determin importante deosebiri intre modul cum decurge solidificarea metalelor pure %i cel (n care decurge solidificarea alia#elor.

10.1 Re in!erea at"#il"r $e $i%"l&at $in "li$ n t"'itur la "li$ificarea alia(el"r

$onsider4nd un alia# format din componen)i complet solubili (n stare lic1id %i solida a crui compo"itie este c0 se define%te coeficientul de reparti)ie a atomilor de di"ol,at prin raportul + A 0 B -concentra)ia solidului (n atomi de di"ol,at B.C -concentra)ia lic1idului n atomi de di"ol,at B. Sunt posibile dou situa)ii + a A0 D 1 -fig. 10.1 a . / b A0 E 1 -fig. 10.1 b ..;ie pentru (nceput A0 D 1 o diagram de ec1ilibru care satisface aceast condi)ie este dat (n figura 10.2. Solidificarea (ncepe la F1 compo"i)ia primelor cristale fiind c1 deci Ao B G c1C c0 %i c1B A0c0.Deoarece c1 D c0 la formarea acestor cristale o parte din atomii B ,or fi respin%i din solid (n lic1idul din imediata ,ecintate a frontului de solidificare .$a urmare se creea" o diferen) de concentra)ie (n metal %i restul topiturii a crei concentra)ie este egal cu concentra)ia ini)ial c0.Ha rcire , dac timpul de solidificare este mic astfel (nc4t difu"ia nu se poate produce,aceast diferen) de concentra)ie nu numai c se men)ine dar se %i mare%te ating4nd un ma3imum la temperatura F3 ce coresunde intersec)iei dintre ,erticala de concentra)ie %i curba solidus.Ha scderea temperaturii de la F1 la F2 si mai departe la F3 concentra)ia solidului se modific de la c1 la c2 %i mai departe la c0 , iar concentra)ia topiturii din imediata ,ecintate a interfe)ei sCl de la c0 la c3 si mai departe la c> astfel inc4t la temperatura F3 A 0 B c0 C c> deci c> B c 0 C A0 . 5n momentul (n care solidul care se formea" are compo"i)ia c0 sistemul atinge starea sta)ionr caracteri"at prin solidul care se formea" din lic1idul (mbog)it (n B are compo"i)ia c0 egal cu compo"i)ia ini)ial topiturii.Iaria)ia cu distan)a 3 a compo"i)iei solidului %i topiturii (n momentul atingerii strii sta)ionare, pentru A0 D 1, este dat (n figura 10.3 , a / dup atingerea acestei stri solidificarea decurge prin deplasarea interfe)ei sCl (n lic1idul cu compo"i)ia c> B c0C A0 ,solidul care se formea" a,4nd compo"i)ia c0 - fig.10.3,b..*ot4nd cu c1 compo"i)ia topiturii separat de solid prin interfa)a sCl si cu F3 temperatura de (nceput de solidificare acestei topituri , temeratura egal cu temperatura egal cu temperatura curbei lic1idus , ,aria)iile cu distan)a 3 de la interfa)a sCl a compo"i)iei c1 %i a temperaturii F 1 de (nceput de solidificare sunt date (n figura 10.>,a.$onsider4nd A0 E 1 se ob)ine figura 10.> , b.

10.) *ic+"rarea ubrcirii

0n al doilea fenomen care are loc la solidificarea alia#elor sau a metodelor impurificate , fenomen legat de re#ec)ia atomilor B din solid (n lic1id este mic%orarea subrcirii.Se %tie c structura ob)inut la solidificaree este legat nemi#locit de subrcire care este cu at4t mai mare cu c4t ,ite"a de rcire este mai mare.;ie un metal pur a crui temperatur de solidificare (n condi)ii de ec1ilibru este F8 .Dac acest metal este turnat (ntr o form de turnare, cea mai mare ,ite" de rcire se ob)ine la contactul dintre peretele formei de turnare %i topitur / not4nd cu Fi temperatura real a topirutii la contactul topitur form de turnare , temperatura real Fr a topiturii (ntr un punct situat la distan)a 3 de peretele formei de turnare este + Fr B Fi &- dF C d3 . 3 Iaria)ia temperaturii de solidificare (n condi)ii de ec1ilibru F8 %i a temperaturii reale Fr a topiturii turnat (ntr o form de turnare este repre"entat (n figura 10.6 din care re"ult clar c (n imediata ,ecintate peretelui formei de turnare , este intre F8 %i Fr se forme" o "on de subrcire / se ,ede surcirea este cu at4t mai mic cu c4t distan)a 3 de le peretele formei de turnare este mai mare.$onsider4nd (n continuare dega#area cldurii latente de solidificare re"ult c la interfa)a sCl are loc o mic%orare a subrcirii fenomen numit mic%orare termic a subrcirii / acest fenomen face ca (n topitur , (n fa)a irontului de solidificare , gradientul de temperatura dF C d3 s fie negati,.Jic%orarea termic a subrcirii este ilustrat grafic (n figura 10.9. Deoarece mic%orarea termic a subrcirii este cu at4t mai mic cu c4t conductibilitatea termic este mai mare , re"ult c mic%orarea termic a subrcirii la metale este mul mai mic dec4t la nemetale.Ha turnarea unui alia# intro forma de turnare (n afara mic%orrii termice a subrcirii se produce %i o mic%orare a subrcirii (n urma re#ec)iei atomilor de di"ol,at din fa"a solida %i (n topitura situat (n imediata ,ecintate a interfe)ei sCl.5ntr ade,r din figurs 10.K unde este repre"entat temperatura F1 de (nceput de solidificare (n condi)ii de ec1ilibru a topiturii de compo"i)ie c0 , temperatura Fl de (nceput de solidificare (n condi)tii de ec1ilibru a topiturii de concentra)ie cl aflat (n contract cu interfa)a sCl si temperatura real Fr a topirii turnat (n form de turnare , re"ulta formarea unei "one de mic%orare a subrcirii ca urmare a re#ec)iei atomilor B din solid (n topitur . ceast mic%orare a subrcirii numit mic%orarea compo"i)ional a subrcirii este caracteristic numai alia#elor %i metalelor impurificate.Dac se )ine seama c mic%orarea termic a subrcirii se (nt4lne%te %i alia#e re"ult figura 10.8 pe care sunt repre"entate at4t mic%orarea termic c4t %i mic%orarea compo"i)ional a subrcirii. $onsider4nd deci solidificarea real a unui alia# , caracteristic pentru un astfel de proces este re#ec)ia atomilor de di"ol,at din solid (n lic1id aflat (n contact cu interfa)a sCl. 5n acest proces atomii re#ecta)i nu se distribuie uniform dea lungul interfe)ei sCl e3ist4nd ale acestei interfe)e de mare concentra)ie (n atomi B %i por)iuni (n care atomi B se gsesc in propor)ie mai mic.: astfel de interfa)a pe care distribu)ia atomilor de B nu este uniform este repre"entat (n figura 10.9, a.Le#ec)ia continu din solid (n topitur a atomilor B mic%orea"e at4t de mult subrcirea inc4t la un moment dat procesul solidificrii este (mpiedicat (n acele "one (n care concentra)ia metalului B este mai mare cresc4nd preferen)ial numai "onele (n care concentra)ia (n atomi B este mai mic -fig.10.9, b.. Subrcirea reala MF pentru "onele bogate (n B (n figura 10.9,d.5n acest fel se a#unge la

conclu"ia c o interfe)a sCl c1iar dac la un ni,el macroscopic este perfect neted la ni,el macroscopic nu este perfect plan con)in4nd o serie de proeminen)e

- fig.10.9 , b...5n func)ie de condi)iile e3istente , respectic de concentra)ia (n sol,ent %i de ,ite"a de rcire , interfa)a sCl care (n ca"ul metalelor pure este plan se transform treptat cu cre%terea concentra)iei c0 %i a ,ite"ei de rcire L (ntro interfa) celular , dendritic & ceular sau dendritic potri,it diagramei sc1ematice din fig 10.10. : no)iune mult folosit pentru a e3plica comportarea alia#elor la solidificare este cea de subrcire constitu)ional. cest no)iune este legat tot de re#ec)ia atomilor B din solid (n lic1id la solidificarea alia#elor sau metalelor impurificate. $onsider4nd o diagram pe care repre"int F1 , Fl %i temperatura real Fr a alia#ului -fig.10.11 . se consider c regiunea dintre F1 %i Fr este o "on produs de re#ec)ia atomilor B , aceast regiune este numit "on de subrcire constitu)ional.*o)iunea de subrcire constitu)ional nu este acceptat unanim deoarece,potri,it diagramei 10.11, la interfa)a sCl gradul de subrcire este nul deci solidificarea nu se poate produce.

10., S"li$ificarea lin!"uril"r


Furnarea lingourilor este o opera)ie foarte important, din lingouri put4nd fi ob)inute prin laminare %i for#are semifabricate cu blumuri,brame,)agle %i platine destinate deformrii plastice ulterioare.Jrimea lingourilor ,aria" (n limite foarte largi , de la c4te,a Nilograme la "eci de tone, (n func)ie de natura materialului %i de scopul urmrit.Ha turnarea unui material (n func)ie de natura materialului de ba" %i a elementelor de aliere, de con)inutul (n aceste elemente , de geometria %i mrimea formei de turnare, de temperatura %i te1nica de turnare se pot ob)ine din lingouri cu una din macrostructurile artate (n figura 10.12 , a, b , c %i d.Jacrostructura din figura 10.12 , a const din cristale foarte alungite, perpendiculare pe suprafa)a lingotierei, cristlele care merg de la suprafa)a lingoului p4n (n mie"ul su. stfel de cristalele se numesc columnare.: astfel de structur se ob)ine la turnarea metalelor foarte pure sau la turnarea alia#elor c4nd curen)ii termici de con,ec)ie au fost suprima)i.;ormarea cristalelor columnare se nume%te trans cristali"are %i influn)ea" puternic re"isten)a lingourilor la rcire sau la prelucrare plastic/cristalele columnare de la con)urile lingoului costituind "one de slab re"isten) tind s se desprind unele de altele %i s produc pe aceasta cale fisuri.Jacrostructura artat (n figura 10.12 , b se caracteri"ea" prin e3isten)a (n afara "onei de cristale columnare %i a unei situat (n centrul lingoului format din cristalele ec1ia3e c distribu)ie spa)ial (nt4mpltoare. Hingourile cu astfel de macrostructuri pre"int acelea%i nea#unsuri ca lingourile cu structur (n intregime columnar.Jacrostructura artata (n figura 10.12,c const din trei "one + o "on foarte sub)ire situat (n imediata ,ecintate a prere)ilor lingotierei format din cristale foste mici orientate la (nt4mplare / dup crusta de la suprafa) urmea" "ona cristalelor columnare de",oltate perpendicular pe pere)ii lingotierei / ultima "on , 7ona central este format din grun)i ec1iac%i orienta)i

la (nt4mplare.5n mod obi%nuit la turnarea lingourilor re"ult o astfel de structur.5n sf4rsit este posibil ca lingourile s pre"inte o macrostructur format numai din cristale ec1ia3e -fig. 10.12,d.. ceasta este cea mai bun macrostructur pe care o poate a,ea un lingou sau pies turnat deoarece fiind format din cristalele ec1ia3e orientate la (nt4mplare materialului ,a fi relati, omogen fi"ic %i c1imic %i i"otrop macroscopic.: astfel de structur nu poate fi (ns ob)inut curent lingourile a,4nd (n mod obi%nuit macrostructuri formate din toate cele trei "one cristaline. stfel turnarea lingourilor de o)el re"ult de obicei macrostructuri care au aspectul repre"entat sc1ematic (n figura 10.13, a.5n figura 10.13,b se arat o sec)iune trans,ersal printr un lingou cu col)urile drepte art4ndu se formarea "onelor de slab re"isten) la cre%terea cristalelor columnare iar (n figura10.13,c, care repre"int de asemenea o sec)iune trans,ersal (ntrun lingou cu col)urile lingotierei.;ormarea acestor trei "one se e3plic astfel +c4nd topitura este turnat (n lingotiere, deoarece pere)ii sunt reci , stratul de lic1id care ,ine (n contact cu pere)ii lingotierei se rceste rapid, temperatura topiturii scci , stratul de lic1id care ,ine (n contact cu pere)ii lingotierei se rceste rapid, tmperatura topiturii sc"4nd repede pe o distan) nu prea mare de la pere)ii lingotierei, sub temperatura de solidificare de ec1ilibru F8 -fig. 10.1>..S formea" (n acest fel (n imediata ,ecintate a pere)ilor lingotierei o subrcire MF foarte mare ,ceea ce determin o ,ite" de germinare n mare, deci grun)i mul)i orienta)i la (nt4mplare %i ec1iac%i.$ercetri mai noi efectuate de .:1no au artat c formarea acestei prime "one nu este determinat numai de rcirea din lic1idul ci rolul decisi, (n formarea acestei "one (l #oac curen)ii de con,ec)ie din lic1id.;apte e3perimentale arat c "ona e3terioar de cristale ec1ia3e nu se formea" dac curen)ii de con,ec)ie sunt elimina)i printr un procedeu oarecare.Spre deosebire de "ona e3terioar a cristalelor ec1ia3e unde temperatura topiturii a sc"ut.