BAZELE DEZVOLTARII UMANE/PSIHICE

PRINCIPII:

Dezvoltarea copilului depinde de ingrijirile primite, mai ales in primii ani de viata; Experienta timpurie joaca un rol crucial in influentarea existentei individului; O dezvoltare coerenta presupune in permanenta schimbare si continuitate; Individul poate fi inteles doar in cadrul unor tranzactii continue intre persoana aflata in dezvoltarea si provocarile externe.

Influenta experientelor timpurii in dezvoltare

Maturizarea ; Mentinerea; Facilitarea; Sincronizarea; Inductia.

(Fitzgerald, Stromenn, Mc Kinney, 1982)

Maturizarea

Semnifica realizarea, mai mult sau mai putin automata, a potentialului biologic intr-o ordine predeterminata genetic si ireversibila;

Mentinerea

=cantitatea si calitatea experientelor necesare pentru mentinerea cursului normal al dezvoltarii, asa cum este el programat genetic.

Facilitarea

Tipuri de experiente care grabesc procesul de maturizare

Sincronizarea

Tipuri de experiente care compatibile, sincrone cu capacitatile copilului il conduc pe acesta la depasirea nivelului determinat genetic.

Inducerea

Tipuri de experiente ce conduc la formarea unor deprinderi pe care, in absenta unor conditii speciale culturale, economice, tehnice ale mediului, indivizii nu le-ar fi dezvoltat.

Factori de risc din mediu care afecteaza dezvoltarea umana

Saracia si statul socio-economic scazut al familiei; Malnutritia; Bolile infectioase; Incompatibilitatea sangvina; Drogurile si medicamentele; Radiatiile; Varsta inaintata a parintilor; Parinti adolescenti; Starea emotionala a mamei; Prematuritatea

De retinut!

Vulnerabilitatea organismului la diversi factori stresori variaza in functie de stadiul de dezvoltare in care se afla organismul; Fiecare agent teratogen actioneaza intr-un mod specific si provoaca tipare specifice de anomalii de dezvoltare; Vulnerabilitatea unui organism fata de tipul si cantitatea de agent teratogen la care este expus este diferita de la o persoana la alta; Vulnerabilitatea copilului aflat in perioada de dezvoltarea intrauterina depinde de starea fiziologica a mamei

De retinut!

Cresterea timpului de expunere si a concentrarii factorului teratogen va conduce la o crestere a riscului unor dezvoltari anormale; Agentul teratogen, care poate produce anomalii organismului in dezvoltarea, este posibil sa nu afecteze deloc mama sau poate doar foarte putin.

NEVOILE FIINTEI UMANE

Nevoi de ordin biologic; Nevoi de ordin cultural; Nevoi de ordin psihosocial

(Hinde, Stevenson-Hinde, 1993)

Bruce Perry (2002)

Nevoia de continuitate; Nevoia de predictibilitate; Nevoia de dragoste.

Abraham Maslow (1970)

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Nevoi fiziologice, Nevoi de linite i protecie, Nevoi de dragoste, apartenen, Nevoi de stim, Nev. cunoaterii i nelegerii, Nev. estetice, Nev. de autoactualizare.

Mihaly Csikszentmihaly (1990, 1997)

Teoria psihologica a curgerii

Rolul trebuintelor de nivel superior in dezvoltarea fiintei umane Curgerea= senzatie holista traita de oameni cand acestia actioneaza cu o implicare totala (a da un sens vietii )

A fi in curgere

Concentrare totala asupra sarcinii si implicare participativa a persoanei; Sarcina de realizat se potriveste cu abilitatile persoanei; Absorbit de sarcina, omul o va face si o va reface mereu pana va deveni din ce in ce mai bun;

A fi in curgere

Cand nivelul de stimulare este corect, persoana functioneaza la maximum si nu mai are nevoie de recompense externe; Feedbackul este rapid si clar; Actiunea ocupa total constiinta; Sarcina fiind provocatoare, persoana isi va potrivi abilitatile pentru a-i face fata, traind si sensul noutatii;

A fi in curgere

Experienta curgerii creaza sentimentul libertatii; Experienta curgerii contribuie la dezvoltarea personala; Experienta curgerii valorizeaza la maximum unicitatea individului, potentialul sau unic si ii furnizeaza respectul celorlalti.

Conditiile favorabile aparitiei starii de flux:

1. Scopuri clar definite ale activitatilor in care ne implicam; 2. Posibilitatea ca in aceste activitati sa obtinem un raspuns rapid la actiunile pe care le intreprinde, pentru a stabili daca suntem sau nu pe drumul cel bun; 3. Existenta unui echilibru permanent intre aptitudini si provocari: - daca provocarile sunt prea mari fata de aptitudini apar frustrarea, ingrijorarea, anxietatea; - daca provocarile sunt prea mici fata de aptitudini apar relaxarea si apoi plictiseala; - daca atat provocarile cat si abilitatile persoanei sunt minore apare apatia.

C Rogers

nevoia de autoactualizare (necesitatea de realizare a potenialului propriu fiecrei persoane); nevoia preuirii necondiionate.

Nevoi de ordin emotional

De dragoste si securitate; De experiente noi, de stimulare, De a fi laudat si recunoscut ca fiind capabil; De responsabilitati.

Importanta nevoilor fiintei umane

asigura adaptarea rapida, maturizarea; evolutia ei prin echilibru si autodeterminare.

Mecanismele de aprare

strategii incontiente ale psihicului uman de a reduce, controla sau tolera disconfortul, tensiunea generat de solicitrile interne sau externe care depesc resursele personale de a le face fa

Tipuri

Intelectualizarea ; Negarea; Regresie; Represia; Identificarea; Proiecia; Raionalizare; Fixaia; Compensarea; Refularea; Conversia.

Intelectualizarea

Supralicitarea aspectelor cognitive ale unei probleme i distanarea de componenta emoional. Exprimarea emoiilor se face sub forma unor discursuri abstracte;

Negarea

Mecanismul prin care o persoan nu recunoate existena unei probleme.Se neag astfel vulnerabilitatea personal, emoiile negative;

Regresie

Revenirea la un stadiu anterior de dezv. sub influena unor evenimente extreme. Este vorba de folosirea unor strategii de comportare specifice unei perioade anterioare de dezvoltare (copil care merge la scoala cu papusa, adolescent care plange ca un bebelus)

Represia

Nemanifestarea emoiilor i cogniiilor intolerabile, nedureroase prin eliminarea din cmpul de contiin. Prin acest mecanism sentimentele, amintirile, impulsurile inacceptabile sau n dezacord cu exigenele eului social sunt meninute n afara cmpului de contiin.

Identificarea

Tendina unei persoane de a prelua comportamentele altor persoane cu scopul de a-i crete valoarea personal.

Proiecia

Atribuirea altor persoane a unor emoii, atitudini sau comportamente dezonorante pe care subiectul refuz s le recunoasc i s i le asume, dei acestea i aparin. Prin acest mecanism se atribuie altora propriile erori sau probleme;

Raionalizarea

Procedeu prin care subiectul ncearc s dea o explicaie coerent din punct de vedere logic sau acceptabil d.p.d v moral unei atitudini , aciuni, idei, unui sentiment ale cror motive adevrate nu-i sunt accesibile;

Fixaia

Ataare puternic fa de persoane i/sau imagini care produc satisfacie;

Compensarea
Aciunea de contrabalansare a unei deficiene de natur fizic sau psihic. Ea se concretizeaz prin dezvoltarea unor comportamente alternative ca soluie la aceste probleme

Refularea

Subiectul ncearc s resping sau s menin n incontient reprezentri legate de o pulsiune; se produce n cazurile n care satisfacerea unei pulsiuni risc s provoace neplcere n raport cu alte exigene;

Conversia

Const n exprimarea unor conflicte sau tensiuni psihice n reacii somatice (dureri de cap, de stomac, indispoziii).

Sistemul emotional si atasamentul

Definitie

Emoiile sunt triri subiective ce rezult din acordul sau discrepana dintre trebuinele/expectanele unei persoane i realitate. Ele sunt stri interne caracterizate prin: reacii fiziologice, gnduri specifice i expresii comportamentale. Emotiile implica anumite componente neurobiologice, experientiale si expresive, fiind programate genetic si avand o componenta invatata (Carol Izard).

Rolul emotiilor in dezvoltare

Emotiile apar in interactiunea individului cu mediul, fiind o exprimare comportamentala a gradului de adecvare intre nevoile individului si context. Emotiile au un rol adaptativ, pentru ca ele mobilizeaza toate resursele pentru a restabili o stare de echilibru a organismului

Rolul emotiilor in dezvoltare

Asigura supravietuirea, luarea deciziilor, stabilirea limitelor; Emotiile au o functie de diferentiere a individului dar si de integrare cu ceilalti; Ele asigura integrarea atat la nivelul proceselor mentale ale individului , cat si comunicarea interpersonala; Emotiile reprezinta un ghid al intelegerii de sine;

Baza fiziologica a emotiilor

Sistemul nervos autonom si sistemul endocrin; Sistemul nervos autonom nu este controlat voluntar si conduce viata vegetativa si pe cea emotionala a individului; Sistemul limbic este considerat sediul vietii emotionale, in special nucleul amigdalian

Emotii de baza

Interes, bucurie, surpriza, tristete, manie, dezgust, dispret, frica, culpabilitate, rusine, timiditate, ostilitate fata de sine insusi

(Carole Izard, 1971)

Tipuri de emotii

Primare legate de nevoile primare (foame, sete, durere) Secundare sunt expresii invatate Dupa calitatea /tipul emoiei:

Pozitive (bucurie, interese, surpriza) Negative (tristete, manie, dezgust)

Tipuri de emotii

Dupa criteriul stabilitii n timp:

emoia ca stare-generat de un stimul, o situaie emoia ca trstur se refer la tendina general de a ne simi ntr-un mod sau la uurina cu care stimuli/situaiile/evenimentele ne activeaz emoia.

Dezvoltarea emotiilor la copil

Emotiile sunt universale; Se manifesta devreme la copil;placerea, durerea, frica, mania, interesul si dezgustul sunt prezente inca de la nastere; La copil sunt mai bine dezvoltate emotiile decat cognitia; Rezonanta emotionala prezenta inca de la nastere asigura comunicare copilului cu lumea; Temperamentul si emotiile sunt interconectate

Dezvoltarea emotiilor la copil

zambetul neonatal, tristetea (raspuns la durere), dezgustul apar de la nastere si sunt precursori ai zambetului social, ai surprizei si ai supararii care apar mai tarziu; La 3 ani copilul are un set intreg de emotii:

zambetul social apare la 4-6 saptamani; furia, surpriza, supararea la 3-4 luni, teama la 5-7 luni; rusinea, jena , sentimentul de sine la 6-8 luni, multumirea, vinovatia la 2 ani si jumatate

Teoria inteligentei emotionale D Goleman

Inteligenta emotionala = abilitatea persoanei de a identifica, exprima i controla emoiile. Componentele principale ale IE sunt: Contientizarea de sine Contientizarea social Managementul personal Deprinderi sociale

Activitatea nr 1

Obiectiv: Identificarea nivelului inteligentei emotionale ; Sarcini de lucru: Prezentm n continuare zece situaii n care se poate afla orice om. Imaginai-v c v aflai n situaiile respective i artai cum vei proceda n mod concret. Pentru aceasta, vei alege una dintre cele patru variante de rspuns. Observatie: acest chestionar are un scop didactic, ajutanduva sa intelegeti care sunt aspectele pe care le vizeaza inteligenta emotionala.

1. Suntei ntr-un avion care intr brusc ntr-o zon de turbulen i ncepe s se balanseze puternic ntro parte i alta. Ce facei? a.Continuai s citii sau s v uitai la film, dnd puin atenie turbulenei; b.V ngrijorai, urmrii stewardesa i citii fia cu instruciuni n caz de pericol; c. Cte puin din a i b; d.Nu observai nimic.

2 . Mergei n parc cu un grup de copii de patru ani. O feti ncepe s plng deoarece ceilali copii nu vor s se joace cu ea. Ce facei? a.Nu v amestecai, lsai copii s rezolve singuri problema; b. Vorbii cu ea i o ajutai s gseasc o modalitate de a-i face pe ceilali s se joace cu ea; c.Ii spunei cu o voce blnd s nu plng; d. Incercai s-i distragei i i artai cteva lucruri cu care se poate juca.

3. Imaginai-v c suntei student i dorii s obtinei o medie mai mare pentru burs. Ai observat c una dintre note v scade media. Ce facei? a. V facei un plan special pentru a v mbunti nota la cursul respectiv, fiind hotrt s urmai planul; b. V propunei ca n viitor s luai note mai bune la acest curs; c. Considerai c nu conteaz mult ceea ce ai fcut la acel curs i v concentrai asupra altor cursuri, la care notele dvs sunt mai mari; d. Mergei la profesor i ncercai s discutai cu el obinerea unei note mai mari.

4. Imaginai-v c suntei agent de asigurri i telefonai la clieni pentru prospectare. Cincisprezece persoane la rnd v-au nchis telefonul i suntei descurajat. Ce facei: a. V spunei Ajunge pentru azi!spernd c vei avea mai mult noroc mine; b. V evaluai calitile care , poate, v submineaz abilitatea dvs de a face vnzri; c. Incercai ceva nou la urmtorul apel telefonic i v strduii s nu v blocai ; d. Gsii altceva de lucru.

5. Suntei managerul unei organizaii care ncearc s ncurajeze respectul pentru diversitate etnic i rasial. Surprindei pe cineva spunnd un banc rasist . Ce facei? a. Nu-l luai n seam este numai o glum; b. Chemai persoana respectiv n biroul dvs pentru a-i face observaii ; c. Vorbii pe loc, spunnd c asemenea glume sunt nepotrivite i nu vor fi tolerate n organizaia dvs; d.Ii sugerai persoanei care a spus gluma s urmeze un program de informare privind diversitatea.

6. Incercai s calmai un prieten nfuriat pe un ofer care era s-l accidenteze grav. Ce facei? a. Ii spunei s uite evenimentul pentru c nu a pit nimic; b. Incercai s-i distragei atenia de la acest eveniment vorbindu-i despre lucrurile care-i plac foarte mult sau care l intereseaz; c. Ii dai dreptate, considernd, la fel ca i el, c cellalt i-a pus viaa n pericol; d. Ii relatai c i dvs vi s-a ntmplat mai demult ceva asemntor , dar dup aceea v- ai dat seama c, dup cum conduce, oferul va ajunge n mod sigur la spitalul de urgen

7. Dumneavoastr i prietenul (prietena dvs) ai intrat ntr-o discuie aprins, care a devenit foarte repede un meci de ipete. Suntei amndoi furioi i n focul furiei, recurgei la atacuri personale pe care ntr-adevr nu le nelegei, dar le continuai. Care este cel mai bun lucru de fcut? a. Luai o pauz de 20 de minute i apoi reluai discuia; b. Oprii cearta de ndat , pentru c nu conteaz ce spune cellalt; c. Spunei c v pare ru i i cerei prietenului s i cear la rndul lui iertare; d. V oprii un moment, v adunai gndurile i apoi, v precizai punctul dvs de vedere.

8. Imaginai-v c ai fost numit eful unei noi echipe care ncearc s gseasc o soluie creativ la o problem scitoare de serviciu. Care este primul lucru pe care l facei? a. Notai paii necesari pentru rezolvarea rapid i eficient a problemei; b. Cerei oamenilor s-i fac timp pentru a se cunoate mai bine ntre ei; c. Incepei prin a cere fiecrei persoane idei privind rezolvarea problemei, ct timp ideile sunt proaspete; d. Incepei printr-o edin de dezlnuire a ideilor, ncurajnd pe fiecare s spun orice idee i vine n minte, indiferent ct de fantastic pare.

9. Fiul dvs este extrem de timid i a fost foarte sensibil i un pic nfricoat de locurile i de oamenii strini, de cnd s-a nscut. Ce facei? a. Acceptai c are un temperament sfios, timid i cutai ci de al proteja de situaii care s-l tulbure ; b. Il ducei la un psihiatru de copii; c. Il expunei intenionat la mai muli oameni i n locuri strine, astfel nct s-i poat nfrnge frica; d. Organizai o serie nentrerupt de experiene care s-l nvee pe copil s ia treptat contact cu oameni i cu situai noi.

10. Considerai c de muli ani ai dorit s rencepei s practicai un sport pe care l-ai ncercat i n copilrie , iar acum, pentru distracie, n sfrit, v-i hotrt s ncepei. Dorii s v folosii ct mai eficient timpul. Ce facei? a. V limitai la timpul strict de exerciiu n fiecare zi; b. Alegei exerciiile care v foreaz mai mult abilitatea (care vi se par mai grele) ; c. Exersai numai cnd , n mod real, avei dispoziie ; d. Incercai exerciii care sunt cu mult peste abilitile dvs.

Modul de notare i de interpretare a rspunsurilor

Hans Selye

Evenimentele neplacute produc modificari organice importante cunoscute sub numele de stres. Stresul are o coloratura emotionala negativa, declansand o stare de dezorganizare, dar si o valoare pozitiva, obligand la reorganizare in vederea depasirii evenimentului agresiv; Schimbarile neurofiziologice pe care le provoaca stresul sunt rapide, dar reversibile; Stresul extrem sau prelungit in cursul unor perioade critice ale dezvoltarii poate afecta dezvoltarea creierului

Stresul la copil

Creierul copilului supus la stres se dezvolta de parca intreaga lume ar fi haotica, violenta, imprevizibila, infricosatoare si lipsita de afectiune (B Perry, 2001); Copilul traumatizat va prezenta hiperactivitate motorie, anxietate, schimbari bruste de dispozitie, comportament impulsiv, tahicardie, insomnie; in cazul sindromului postraumatic se pot observa modificari ale anatomiei creierului

Scale de evaluare a stresului existential (Stroufe, Egeland, Carlson, Collins, 2005)

Somajul parintilor; Probleme legate de conditiile de viata; Probleme la locul de munca; Schimbarea locului de munca; Schimbarea orarului de lucru; Promovarea sau schimbarea responsabilitatilor la locul de munca; Schimbarea locuintei; Imprumuturile financiare; Vecini noi; Certuri cu vecinii

Complexele personale

Sistem/segmente de conduita constant prezente care nu au fost niciodata complet integrate. O experienta traumatizanta ce nu a putut fi depasita sau a fost depasita cu un efort extraordinar va deveni factor declansator pentru un complex (M Roco)

Complexele personale

Un complex deranjant este format dintrun ansamblu de elemente cu o foarte mare ncrctur emoional, adunate n jurul unui nucleu organizator incontient. Aceste complexe se trdeaz prin comportamente tipice, stereotipe, repetitive, disproporionate fa de situaie.

Forme de manifestare

suportat=acceptat atunci cnd persoana consider c formele de manifestare specifice complexului fac parte din zestrea lui caracterial; compensat-atunci cnd individul ncearc s-i ascund complexul; supracompensat-cnd compensarea este exagerat; persoana n cauz se comport a.. nimeni nu poate bnui existena complexului.

Tipuri de complexe

Complexul de inferioritate Complexul de abandon Complexul de culpabilitate Complexul Oedip/ Electra; Complexul rivalitatii fraterne; Complexul de nesiguranta (de insecuritate)

Complexul de inferioritate
Suportarea acestui complex se face prin: -acceptarea incapacitii proprii; -refuzarea competiiei -supraevaluarea superioritii celorlali -ncercarea de a trece neobservat -teama de orice situaie nou -ncercarea de ascundere a complexului Compensarea se face prin: -limitarea incapacitii presupuse -dezvoltarea unei competene deosebite ntr-un singur domeniu Supracompensarea: -pretenia superioritii n toate domeniile -cutarea perfeciunii, a inaccesibilului -dezvoltare unei competene ieite din comun -ludarea faptelor proprii i pe cele ale apropiailor

Complexul de abandon

Originea lui sentimentul unei privri de dragoste n perioada copilriei timpurii. Situaii de abandon: absena fizic sau psihic a mamei. J. Bowlby a dezvoltat teoria privrii materne (n 1951)

Complexul de abandon
Varianta suportat: -dramatizarea absenei celuilalt -admiterea c alii au motive de a-l abandona -a ncerca s-i dovedeasc c nu este recunoscut Varianta compensat -caut s se fac cunoscut -intr n relaii cu multe persoane -i prsete pe ceilali Varianta supracompensat -sare n ajutorul celor abandonai -foreaz anumite relaii -ncerc s se pun n valoare pentru a fi admirat i recunoscut

Complexul de culpabilitate
suportat: acceptarea pedepsei considerat meritat, trirea sentimentului de vinovie, victimizarea permanent, experimentarea eecului din dorina de a fi pedepsit. compensat: refuzarea culpabilitii excesive, aruncarea ntregii responsabiliti asupra altuia, ncercri de purificare i de ispire a vinoviei supracompensat: ncercri de pedepsire a vinovailor, manipulri de persoane i situaii pentru a arunca vina asupra altor persoane, cutarea perfeciunii, proslvirea severitii morale, denunarea injustiiei.

Complexul Oedip/ Electra

Este vorba de un singur complex cu dou variante pentru biei (complexul lui Oedip) i varianta pentru fete (complexul Electra). Varianta pt. biei a fost teoretizat de S. Freud, iar cea pt. fete de C G. Jung. Se nate n urma raporturilor socio-afective dintre copii i prini. Apare n mod normal n copilrie, dar mai apoi trebuie s dispar progresiv, dac se realizeaz un echilibru emoional- afectiv normal i stabil ntre copii i prini.

Complexul rivalitatii fraterne

Se mai numeste si complexul Cain; Se manifesta prin sentimente de gelozie intre frati; Cauza aparitie- reactiile parintilor, atitudinile lor fata de copii lor; Forme:

Benigna- perceperea situatiilor sociale, afective, familiare in termeni de rivalitate, competitie; Supracompensata- protectie activa, paradoxala fata de cel care ar putea sa-I fie rival

Complexul de nesiguranta
Se manifesta prin anxietate Forme:

Benigna- hiperemotivitate anxioasa, stare de teama pentru lucruri neinsemnate; Compensata- sentiment de insecuritate, precautie, zgarcenie; Supracompensata- negarea fricii pana la extrem prin conduite de sfidarea a mortii.

Relatia de atasament

=o legatura afectiva stabila pe care copilul o poate stabili cu o persoana cu care interactioneaza. Comportamental se manifesta prin cautarea proximitatii si a contactului cu persoana numita figura de atasament, in momentele de dificultate. -se creaza si se dezvolta intre doua sau mai multe organisme in momentul in care sistemele lor fiziologice si comportamentale intra in raport de afinitate si rezonanta reciproca (Field, 1994)

Importanta

Ii permite copilului sa-si formeze un model al lumii, al figurii de atasatament si al relatiei cu ea, al lui insusi si al respectului de sine; Constituie baza pentru toate relatiile ulterioare si un predictor pentru dezvoltarea sanatoasa a copilului si adultului; Calitatea atasamentului depinde de calitatea interactiunii dintre cei doi; Se construieste gradual.

Innascut sau invatat?

J Bowlby- fiinta umana este dotata biologic cu anumite tipare comportamentale (contactul fizic cu copilul, luarea in brate a acestuia, mangaiatul, leganatul lui) care sunt activate de mediu; Apropierea fizica de copil, caracteristicile vorbirii adultului- sunt ereditare; Plansul copilului, zambetul lui declanseaza la adult aceste conduite biologice

M Ainsworth (1970)

-organizeaza experimentul situatiei neobisnuite; grup tinta -copii de 7-9 luni; -experimentul avea mai multe faze de crestere graduala a nivelului de stres resimtit de copil in conditiile in care mama paraseste incaperea in care acesta se afla si este inlocuita de un strain.

Tipuri de atasament

Tip A -atasament evitant; Tip B -atasament securizant; Tip C atasament insecurizant, ambivalent, rejectant; Tip D -dezorganizat

Atasamentul evitant

Copilul tipa cand mama pleaca, dar o evita cand revine; -10% din copiii examinati au dezvoltat acest tip de atasament

Atasament securizant

Sunt tristi cand mama pleaca dar se lipesc de ea cand se intoarce; -60% din populatia studiata manifesta acest tip de atasament

Atasament insecurizant, ambivalent

Copiii traiesc o stare de disconfort, sunt excesiv de suparati la plecarea mamei si ambivalenti la sosire; 205 dintre copii studiati au manifestat acest tip de atasament

Rolul atasamentului

Atasamentul sanatos, securizant il ajuta pe copil sa se dezvolte autonom, competent si increzator in sine; Atasamentul insecurizant va conduce la dezvoltarea unei personalitati instabile, necontrolate. Dupa cum apar tipurile de atasament, la varsta de 7-9 luni se poate prognostica evolutia la varsta prescolara

Particularitati

Fiecare partener il stimuleaza pe celalalt; Fiecare partener are un efect modulator asupra nivelului de excitare a celuilalt; Relatia faciliteaza atingerea unui nivel optim de dezvoltare, iar acesta este amenintat daca relatia se modifica cumva; Atasamentul este un factor de reglare a functiilor organismului

Factori cheie in dezvoltarea atasamentului

Sensibilitatea adultului, care il va face capabil sa raspunda adecvat la semnalele copilului; Abilitatea adultului de a initia diverse interactiuni, stimuland adecvat copilul.

Influentele atasamentului in dezvoltare

Satisface nevoia de siguranta si sentimentul de a fi protejat; Contribuie la organizarea sistemului de procesare a informatiei; Asigura dezvoltarea aptitudinilor de integrare sociala; Determina construirea identitatii de sine prin dezvoltarea sentimentului valorii de sine

Concluzii

Exista o mare coerenta intre tipul de atasament stabilit la varsta prescolara si ceea ce se petrece cu individul de-a lungul vietii; Exista o considerabila posibilitate de schimbare a modelului internalizat de functionare a lumii prin experiente pozitive de afiliere sau de atasament de-a lungul intregii vieti