Rom J Leg Med 15 (2) 115 122 (2007) 2007 Romanian Society of Legal Medicine

Prelevarea i interpretarea criminalistic# prin genotipare judiciar# a microurmelor biologice de contact n cazul omuciderilor prin strangulare

Dragomir Elena*1, Or!$teanu Alina1

_____________________________________________________________________
Abstract: Forensic genotyping of biological contact microtraces in strangulation cases. Microtraces category opened new investigation possibilities of some offences, in most cases, difficult to prove. For example, the remaining microtraces after the contact between an object and and a persons epithelial tissue (skin) or after the pressure exertion of the offenders hands on the victims tegument (strangulation using hands or other objects as: belts, cables, ropes, etc.), represent an important source for traces, used in solving difficult crimes with social impact. In our study, we pursued solving two murder cases (strangulation using a belt, strangulation using hands) using biological microtraces(epithelial cells) picked up from the crime scenes. The remaining contact traces (epithelial cells) on the belt picked up from the victims neck (belt strangulation) and microtraces sampled using cotton swabs from the victms neck(hand strangulation) have been quantified using RT-PCR method and for genotyping was used the AMPFistr Identifiler - Multiplex kit. The resulting amplicons were analysed using the ABI-Prism 3100 Genetic Analyser. Key words: DNA typing, microtraces, strangling,

n ultimele dou secole, societatea omeneasc a cunoscut cinci revolu#ii $tiin#ifice: a aburului, a combustibilului fosil, a electricit #ii, a microprocesoarelor $i a $tiin#elor biologice - pe care o tr im chiar azi. Progresele rapide f cute n cercetarea genomului uman $i deosebitul poten#ial aplicativ i-au determinat pe oamenii de $tiin# s considere genetica una dintre cele mai importante discipline ale secolului XXI. Aplica#iile poten#iale curente ale cercet rii genomului includ medicina molecular , evaluarea riscului apari#iei bolilor genetice ale f tului, n domeniul judiciar, bioarheologiei, evolu#iei si al migra#iei umane, antropologiei, s.a. Locii STR (short tandem repeats) sunt secven#e ADN- repetitive in tandem, u$or multiplicabile prin reactia polimerizarii in lant (PCR- polymerase chain reaction) $i cu un inalt grad de polimorfism. In acela$i timp, alelele locilor STR (forme alternative ale aceleasi gene) prezint o mare stabilitate in decursul generatiilor. Aceste caracteristici fac din locii STR

________________________

*) Corresponding author: police inspector, biologist, Inspectoratul General al Poli iei Romne, Institutul de Criminalistic !, Sos. Stefan cel Mare nr.13-15, sector 2, Bucuresti, Romania, E-mail: dragile10@yahoo.com
115

Dragomir E., Or # teanu A. cases

Forensic genotyping of biological contact microtraces in strangulation

markeri valoro$i in procesele de identificare de persoane, cu aplica#ii in medicina legal $i studiile antropologice (Edwards A,1991, Budowle B,1998). Pentru determinarea profilului genetic al unei persoane se folosesc mai multi markeri sau loci, localiza#i pe minisateli#i ai diferi#ilor cromozomi, ace$tia necon#innd informa#ie medical . Cu ct sunt utiliza#i mai multi markeri cu att mai mic este probabilitatea ca doi indivizi s posede genotipuri identice. Aceast afirma#ie este sus#inut de calculele biostatistice ce au la baz regula produsului probabilit #ilor alelelor locilor analiza#i. Fundamentul $tiin#ific const n alegerea markerilor genetici ce se afl pe cromozomi diferi#i, mo$tenirea alelelor genitorilor fiind un fenomen supus legii segreg rii caracterelor. Interac#iunea om-mediu inconjurator da nastere la cele mai diferite urme care la nevoie, pot fi utilizate la stabilirea timpului ori producerii anumitor evenimente, precum si la determinarea comportamentului uman in acest proces. Se poate spune, deci, ca orice activitate a omului desfasurata in timp si spatiu, prin miscari fizice, lasa in locul respectiv diverse modificari fata de situatia anterioara, care se pastreaza pe o durata apreciabila in timp. In sens restrns, urma este o reproducere a constructiei exterioare a unui obiect pe suprafata sau in volumul obiectului cu care a venit in contact. Asadar, sub aspect criminalistic, se poate considera ca prin urm se intelege orice modificare produs la locul faptei, ca rezultat material al activit #ii persoanelor implicate n comiterea acesteia $i este util cercet rii criminalistice. Concomitent cu dezvoltarea posibilit #ilor de cercetare, microurmele $i g sesc locul lor cuvenit n $tiin#a criminalistic precum $i n practica de combatere a criminalit #ii. No#iunea de urm a fost deja definit n mod univoc n $tiin#a criminalistic fiind $i bine cunoscut . Prefixul micro provine de la cuvntul din limba greac mikros avnd dou semnifica#ii: micro poate nsemna mic, foarte mic sau m runt iar n a doua accep#iune micro nseamna a milioana parte a unei unit #i de baz . ntr-o astfel de accep#iune microurmele nseamn urme mici sau foarte mici. Acestea constituie o parte integrant a urmelor existente, cu toate caracteristicile lor importante, deosebindu-se prin m rimea lor. Prin urmare microurmele pot fi definite ca fiind particule de materie sau caracteristici mecanice invizibile sau slab vizibile cu ochiul liber, putnd fi cercetate numai prin folosirea metodelor microanalitice. n cazul unor infrac#iuni ndreptate asupra vie#ii, integrit #ii corporale $i s n t #ii persoanei putem identifica att pe corpul infractorului sau al victimei ct $i pe obiectele folosite de acestea sau pe mbr c minte, fragmente de #esuturi biologice ca: snge, #esuturi epiteliale, musculare, grase, #esut nervos. Categoria microurmelor a deschis noi posibilit #i de investigare a unor infrac#iuni, n cele mai multe cazuri, greu de probat. De exemplu, microurmele remanente dupa contactul dintre un obiect $i #esutul epitelial (pielea) al unei persoane sau dup exercitarea unei presiuni a mainilor agresorului pe tegumentul victimei (strangulare prin folosirea minilor sau a diverselor obiecte cum ar fi: curele, la#uri, etc.), pot reprezenta o surs important de probe, utilizat n rezolvarea unor infrac#iuni cu impact deosebit. For#ele mecanice de presiune $i frecare, exercitate la contactul dintre diferite obiecte $i #esutul epitelial permit trasferul de material biologic de contact (microurme constituite din celule ale stratului epitelial superficial) ntre cele dou suprafe#e de contact. Transferul de microurme biologice dintre dou suprafe#e ce vin n contact ofer suficient material necesar pentru utilizarea metodelor de genetic judiciar . ADN-ul con#inut de celulele epiteliale transferate poate fi folosit cu succes n vederea ob#inerii profilului genetic al agresorului care a l sat material biologic pe suprafa#a corpului victimei.
116

Romanian Journal of Legal Medicine

Vol. XV, nr. 2, 2007

'esuturile biologice au o mare nsemn tate pentru identificarea persoanelor, prin genotipare judiciar . De aceea, sunt foarte importante c utarea, identificarea, prelevarea $i conservarea urmelor de contact (celule epiteliale remanente pe gtul victimei). n cazul infrac#iunilor de omor comise prin strangulare, autorul exercita o forta de compresiune asupra gtului victimei. In urma acestei ac#iuni, pe gtul acesteia r mne o cantitate variabil de microurme (celule epiteliale desprinse de pe tegumentul mainilor autorului), care pot fi valorificate prin genetica judiciara. Aceste microurme sunt suprapuse pe tegumentul gtului victimei. De aceea, este foarte important modul de prelevare a acestor microurme, intruct impreuna cu acestea, pot fi prelevate si celule din epiteliul victimei, caz in care, in urma genotiparii se va obtine un amestec de profile genetice intre victima si autor. Pentru o valorificare judiciara cat mai eficienta, prelevarea urmelor de contact de pe gtul victimei, se realizeaza prin folosirea tampoanelor sterile din bumbac, umezite cu apa sterila. Tamponul se trece u$or pe suprafata pe care se constata ca a avut loc strangularea victimei, in acest mod realizandu-se transferul de material biologic de pe gtul victimei pe suportul din bumbac. Acest transfer nu este selectiv, deoarece odata cu celulele epiteliale ale autorului, are loc si transfer de celule epiteliale din tegumentul victimei. Sunt cazuri insa, cand prelevarea poate fi selectiva, in sensul ca autorul lasa suficient material biologic pe gtul victimei, inct pe tamponul din bumbac sunt transferate doar microurmele create de autor. Dupa prelevare, este foarte important ca tamponul steril umectat sa fie uscat si ambalat corespunzator, deoarece umezeala este un factor favorizant pentru dezvoltarea bacteriilor care degradeaza materialul celular si ADN-ul continut de acesta. In acelasi mod se procedeza si in cazul in care agresorul utilizeaza pentru strangularea victimei diverse obiecte care vin in contact direct cu gtul acesteia (curea, sfoara, cablu, esarfe, alte obiecte textile etc.). Cazul 1: Asfixie mecanica prin strangulare Organul de cercetate penal a dispus o rezolu#ie motivat ntr-o cauz de omor prin strangulare cu la#ul, in vederea efectuarii unei constat ri tehnico-$tiin#ifice biocriminalistice. Am procedat la examinarea de laborator a probelor puse la dispozi#ie n cauza de mai sus: proba n litigiu o curea cu care a fost strangulat victima A.C; probele biologice de referin ! recoltate de la victima A.C $i suspectul S.M. Ca material biologic s-au utilizat urme de contact (celule epiteliale) remanente pe cureaua ridicat din jurul gtului victimei. Din urmele biologice prelevate de pe curea (fa#a extern $i cea intern ) foto nr. 1 au fost realizate frotiuri fixate cu alcool metilic si colorate cu hematoxilin -eozin . Examinarea frotiurilor s-a facut la microscop cu obiectiv de 100X prin imersie n lumina artificiala. S-au pus n eviden# celule epiteliale, fapt pentru care s-a procedat la analiza genetic a urmelor de contact folosind tehnica de identificare genetic uman bazat pe amplificarea STR, urmata de analiza fragmentelor ADN folosind sistemul Genetic Analyzer ABI Prism 3100 si softurile de identificare a alelelor GeneScan $i Genotyper. Materialul biologic a fost supus extractiei ADN, amplific rii locilor STR $i analizarii alelelor ob#inute. Extrac#ia ADN din urmele de contact prelevate de pe cureaua cu care a fost strangulat victima, precum $i din probele biologice de referin# (snge) recoltate de la victima A.C. $i suspectul S.M. a fost efectuat folosind r $ina chelex.

117

Dragomir E., Or # teanu A. cases

Forensic genotyping of biological contact microtraces in strangulation

Cuantificarea ADN-ului extras a fost realizat prin amplificarea monolocus cu instrumentul Fast Real Time PCR (Applied Biosystems, USA) utiliznd kitul TaqMan Fast Univ PCR. Extractele cu un con#inut de ADN matri# detectabil au fost amplificate folosind kitul Multiplex ABI Identifiler (D3S1358, VWA, D16S539, D2S1338, Amelogenin, D8S1179, D21S11, Fig.1 Cureaua de pe care s-au prelevat microurme (fa #a extern , fa#a intern ) D18S51, D19S433, THO1, FGA, D7S820, CSF1PO, D13S317, TPOX, D5S818) utiliznd Termocycler 9700 (PE). Analiza fragmentelor de ADN multiplicate, corespunz toare locilor respectivi, a fost efectuat cu analizorul ABI 3100 (Applied Biosystems). Analizele genetice corespunzatoare locilor kitului Identifiler" (D3S1358, VWA, D16S539, D2S1338, Amelogenin, D8S1179, D21S11, D18S51, D19S433, THO1, FGA, D7S820, CSF1PO, D13S317, TPOX, D5S818) ale ADN-ului extras din probele biologice de referin ! (snge), recoltate de la victim $i suspect, au eviden#iat profilele genetice ale acestora. Analizele genetice corespunzatoare locilor kitului Identifiler" (D3S1358, VWA, D16S539, D2S1338, Amelogenin, D8S1179, D21S11, D18S51, D19S433, THO1, FGA, D7S820, CSF1PO, D13S317, TPOX, D5S818) ale ADN-ului extras din urmele de contact prelevate de pe cureaua naintat (proba nr.1 fa#a extern $i proba nr.2 fa#a intern ), au eviden#iat profile genetice individuale. Alelele profilelor celor dou persoane (victima si suspect), pentru cei 16 loci utiliza#i, au fost identificate prin compara#ie cu benzile unei sc ri alelice furnizate de produc tor impreun cu kitul de amplificare (AmpFlSTR Identifiler). Pentru a determina frecventa profilului genetic, ob#inut din proba nr. 1 (curea fa#a extern ), identic cu cel al suspectului SM, s-a folosit softul POPSTATS, furnizat de FBI. Frecven#a de reg sire a acestui profil genetic este de 1,25 X 10-23. Grupul popula#ional n care acest profil genetic este unic: 8 x 1022 . Cazul 2: Asfixie mecanica prin sugrumare Intr-un alt caz relevant pentru identificarea prin genotipare judiciar a agresorului, organul de cercetate penal a dispus o rezolu#ie motivat ntr-o cauz de omor prin strangulare cu mna, pentru efectuarea unei constat ri tehnico-$tiin#ifice biocriminalistice. Am procedat la examinarea de laborator a probelor puse la dispozi#ie n cauza de mai sus: proba n litigiu un tampon de bumbac cu care s-au prelevat urme de contact recoltate de pe gtul victimei; probele biologice de referin ! recoltate de la victima G.M. $i suspectul L.D.
118

Romanian Journal of Legal Medicine

Vol. XV, nr. 2, 2007

Fig. 2 Electroforegrama (partiala) cazul nr. 1 - omor prin strangulare

Alelele celor dou persoane (victima si suspect), pentru cei 16 loci utiliza#i, au fost identificate prin compara#ie cu benzile unei sc ri alelice furnizate de produc tor impreun cu kitul de amplificare (AmpFlSTR Identifiler). Profilul genetic al ADN-ului extras din proba biologic de referin# recoltat de la suspectul L.D. a fost reg sit $i inclus n amestecul de profile genetice al ADN-ului extras din urmele de contact prelevate de pe gtul vicimei, al turi de cel ob#inut din ADN-ul extras din proba biologic de referin# recoltat de la. victima G. M.
119

Dragomir E., Or # teanu A. cases

Forensic genotyping of biological contact microtraces in strangulation

Tabel 2 Tabelul cu cei 16 loci STR - cazul nr. 1 - omor prin strangulare
Proba Marker D8S1179 D21S11 D7S820 CSF1PO D3S1358 TH01 D13S317 D16S539 D2S1338 D19S433 vWA TPOX D18S51 AMEL D5S818 FGA Marker D8S1179 D21S11 D7S820 CSF1PO D3S1358 TH01 D13S317 D16S539 D2S1338 D19S433 vWA TPOX D18S51 AMEL D5S818 FGA Al. 1 15 31,2 8 10 15 9 9 11 19 12,2 17 8 12 X 11 24 Al. 1 11 29 10 11 15 7 9 10 25 13 18 9 15 X 12 22 Al. 2 16 33,2 8 12 15 9,3 12 14 20 14 17 11 12 Y 11 24 Al. 2 12 31 10 12 18 8 12 11 25 15,2 19 9 15 X 12 22 suspect S.M. D8S1179 15 D21S11 31,2 D7S820 8 CSF1PO 10 D3S1358 15 TH01 9 D13S317 9 D16S539 11 D2S1338 19 D19S433 12,2 vWA 17 TPOX 8 D18S51 12 AMEL X D5S818 11 FGA 24 victima A.C. D8S1179 11 D21S11 29 D7S820 10 CSF1PO 11 D3S1358 15 TH01 7 D13S317 9 D16S539 10 D2S1338 25 D19S433 13 vWA 18 TPOX 9 D18S51 15 AMEL X D5S818 12 FGA 22 16 33,2 8 12 15 9,3 12 14 20 14 17 11 12 Y 11 24 12 31 10 12 18 8 12 11 25 15,2 19 9 15 X 12 22

cel epit. curea - fa a extern!

Proba

cel. epit.curea- fa a intern!

i.

ii.

Pentru interpretarea acestui rezultat au fost formulate dou ipoteze: Ipoteza acuz!rii: suspectul L.D. este contributor la amestecul de profile genetice al ADN-ului extras din urmele de contact prelevate de pe gtul victimei, al turi de profilul genetic al ADN-ului extras din proba biologic de referin# recoltat de la victima G.M.; Ipoteza ap!r!rii: nu exist o leg tur de origine ntre amestecul de profile genetice al ADN-ului extras din urmele de contact prelevate de pe gtul victimei $i profilul genetic al suspectului L.D., deci nu acesta a fost contributor la crearea urmei respective, ci o alt persoan necunoscut , care n combina#ie cu ADN-ul extras din proba biologic de referin# recoltat de la victima G.M., s determine ob#inerea aceluia$i amestec de profile genetice.

n urma calculelor de biostatistic aferente $i al raportului dintre ipoteza i. $i ii. se poate concluziona c prima ipotez , ca suspectul L.D. s fie contributor la amestecul de profile genetice al ADN-ului extras din urmele de contact identificate pe gatul victimei este de 2,94 x 108 mai posibil dect a doua ipotez , aceea ca n amestecul respectiv s fie prezent o alt persoan diferit de suspectul L.D., care mpreun cu profilul genetic al victimei, s determine ob#inerea aceluia$i amestec de profile genetice. Altfel spus, o alt persoan necunoscut din popula#ia studiat al c rei profil genetic, n combina#ie cu profilul genetic al victimei G.M., care s determine ob#inerea aceluia$i amestec, poate fi reg sit la un num r mai mare de 294 milioane persoane.
120

Romanian Journal of Legal Medicine

Vol. XV, nr. 2, 2007

Fig. 3 Electroforegrama (partiala) cazul nr. 2 - omor prin sugrumare

Tabel 3 Tabelul cu cei 16 loci STR - cazul nr. 2 - omor prin sugrumare
Proba Locus D8S1179 D21S11 D7S820 CSF1PO D3S1358 TH01 D13S317 T2113381401_fir_par D16S539 D2S1338 D19S433 vWA TPOX D18S51 AMEL D5S818 FGA X 11 20 Alela 1 10 28 8 10 15 6 9 11 17 14 16 8 13 Y 12 22 23 26 Alela 2 15 29 10 11 16 9 11 12 18 15 18 8 14 19 9,3 12 14 24 16 19 16,2 30,2 Alela 3 Alela 4 D8S1179 D21S11 D7S820 CSF1PO D3S1358 TH01 D13S317 D16S539 D2S1338 D19S433 vWA TPOX D18S51 AMEL D5S818 FGA X 11 22 G.M 15 28 8 10 15 9 11 12 17 14 16 8 13 X 12 26 15 29 10 11 16 9,3 12 14 18 16,2 18 8 14 X 12 20 L.D 10 29 8 10 15 6 9 11 17 15 16 8 14 Y 12 23 15 30,2 10 10 16 9,3 12 12 24 16 19 8 19

121

Dragomir E., Or # teanu A. cases

Forensic genotyping of biological contact microtraces in strangulation

Concluzii Pentru ob#inerea unor rezultate optime ar fi necesar cunoa$terea, respectiv calcularea timpului ct au venit n contact, agresorul $i corpul victimei, cu obiectul corp delict. De asemenea, este util a se cunoa$te ct timp a ac#ionat n mod direct suspectul asupra gtulului victimei, de acest factor depinznd cantitatea de microurme biologice remanente ce urmeaz a fi supus analizelor genetice. Totodat , pentru situa#ia n care materialul biologic a fost prelevat de pe suprafe#ele diverselor obiecte folosite de agresori (curele, sfori, cabluri, diverse fragmente textile, etc) n cazul omuciderilor prin strangulare cu la#ul, exist posibilitatea unei prelev ri selective, iar rezultatul final, n urma genotip rii judiciare, const n ob#inerea de profile genetice individuale. n cazul strangul rii cu minile, celulele epiteliale provenite de la agresor sunt prelevate neselectiv, impreun cu cele de la victim . n urma genotip rii acestor microurme se va ob#ine, in general, un amestec de profile genetice, n care se reg sesc att suspectul ct $i victima, motiv pentru care, prin calcule de biostatistic se stabile$te $ansa ca suspectul s fie contributor la crearea amestecului respectiv. Se poate concluziona c prin genetica judiciar se pot valorifica cu succes microurme dificil de exploatat prin alte metode, astfel realizndu-se identificarea direct a persoanelor care au comis infrac#iuni de omor.

Bibliografie
1. 2. 3. 4. 5. Genetica Judiciara, Potorac Romica si Potarac Magda-Sorina, Editura Etea, 2005 Bucuresti Forensic DNA Typing, John M. Butler, Editura Academic Press, 2001 Microurmele, Dr. Gheorghe Popa, Editura Sfinx, 2000, Bucuresti Urmele obiect de studiu al Criminalisticii (Master European), conf. Univ. Dr. Dan Voinea, conf. Univ. Dr. Gheorghe Popa, expert criminalist Lazureanu Crisan, Editura Era, 2006, Bucuresti Exploatarea urmelor prin expertize criminalistice (note de curs), conf. Univ. Dr. Gheorghe Popa, expert criminalist Nicolae Buzatu, expert criminalist Gheorghe Hanga, expert criminalist Octavian Conicescu

122