Sunteți pe pagina 1din 2

Insusirea cititului

Posted by: Daniela Martinescu on: 14 iulie, 2008


In: Fr categorie 1 Comentariu

Cititul este o deprindere intelectuala pe care copiii incep sa o insuseasca in jurul varstei de 5 ani (uneori chiar mai devreme) ajungand in jurul varstei de 9-10 ani sa poata citi cursiv un text. Cititul implica mai multe aspecte si anume: decodificarea literelor (grafemelor) si intelegerea sensului cuvantului. cest fapt este foarte vi!i"il la copiii care incep sa citeasca: sila"isesc intai cuvantul (decodificarea literelor) apoi il citesc inca o data legat prin!andu-i si sensul. #e stie ca exista $ metode de invatare a cititului: metoda %cuvantul intreg& si metoda analitica. 'etoda &cuvantului intreg& se "a!ea!a pe recunoasterea vi!uala a cuvantului scris si este foarte folosita in lim"ile care nu sunt fonetice (diferenta dintre cum se scrie si cum se citeste un cuvant este foarte mare). #e arata copilului cuvantul scris si i se citeste astfel ca el va sti ce cuvant este scris fara a recunoaste litera cu litera. 'etoda analitica se refera la citirea litera cu litera( aceasta metoda fiind folosita in lim"ile fonetice( inclusiv in lim"a romana. )iecare dintre cele doua metode pre!inta atat avantaje cat si de!avantaje si o com"inare a celor doua metode pe parcursul invatarii cititului ar avea cel mai mare re!ultat. *ractic in scoli se foloseste fie metoda cuvantului intreg fie metoda analitica. +n final folosirea unei singure metode de insusire a cititului nu este gresita deoarece este eficienta (aproximativ 95 , din populatia scolara invata sa citeasca). *ro"lema se pune in ca!ul acelor copii predispusi riscului de a nu deprinde cititul si aici includ copiii cu tul"urari perva!ive de de!voltare( tul"urari ale lim"ajului( deficienta mintala si alte tul"urari asociate. +n ca!ul lor( folosirea com"inata a celor doua metode creste sansele deprinderii cititului. -oi pre!enta in continuare care sunt dificultatile la diferite niveluri pe care le poate avea un copil in procesul insusirii cititului: nu intelege cititul ca actiune- nu se uita pe carte atunci cand adultul ii citeste stie ca este ceva scris si imita cititul dar nu poate discrimina literele- inventea!a cuvinte urmarind cu degetul scrisul copilul nu discriminea!a corect anumite sunete (de exemplu . si /) si drept urmare nici literele corespun!atoare copilul confunda fie literele intre ele datorita asemanarii grafice (de exemplu d si ") fie sunetele intre ele datorita asemanarii sonore (de exemplu 0 si 1) iar legatura sunet-litera nu este clara si solida

'etoda pre!entata in continuare poate fi folosita pentru copiii care nu discriminea!a literele sau le confunda intre ele. ceasta nu este o metoda clasica de insusire a cititului ci mai degra"a isi are sursa intr-o etapa precedenta cititului (2tapa .ogografica) folosindu-ma de experienta copiilor. Copii s-au intalnit de !eci poate chiar sute de ori cu siglele unor maga!ine( firme sau "randuri si de aceea pot recunoaste sigla si cuvantul scris fara a sti ce litere sunt continute in cuvantul respectiv. ceasta metoda este inspirata dintr-un studiu efectuat de un grup de cercetatori engle!i care au ajuns la conclu!ia ca copiii mici inainte de a deprinde scris-cititul trec prin etapa %logografica& adica( ei

asocia!a un sim"ol grafic (o reclama( pictograma( numele unei firme( "rand) cu cuvantul rostit de adulti in contextul respectiv. 3e exemplu( un lot de copii de 4-5 ani din nglia au fost intre"ati ce scrie pe sigla statiilor de "en!ina 2##5 acest cuvant fiind incadrat intr-un oval al"astru. 'ajoritatea copiilor care au recunoscut sigla au raspuns %gas& ("en!ina) deoarece( au gandit cercetatorii( parintii spuneau ca au nevoie de "en!ina (gas) si opreau in statia de "en!ina 2##5. 3rept urmare copiii au dedus ca 2##5 inseamna "en!ina (gas) (6alaas .7ster( #olveig lma( 1995). Cum procedati? 3ecupati din reviste sau materiale pu"licitare denumirile unor maga!ine( firme( "randuri pe care copiii d-voastra le indragesc impreuna cu denumirea scrisa a respectivului maga!in sau "rand. +ntre"ati-l ce scrie pe respectiva hartie. Copilul va recunoaste sigla (logograma) si va spune denumirea fara ca el sa recunoasca vreo litera. 3aca a spus corect( laudati-l si aratati-i unde scrie efectiv numele respectivului "rand sau maga!in. ratati-i litera cu litera. +nsistati pe prima litera deoarece aceasta este cea mai vi!i"ila. 8a!andu-ne pe experienta anterioara a copilului cu respectiva sigla sau pictograma( va putea face mental o legatura solida intre grafemele (literele scrise) si fonemele (sunetele pronuntate) din respectivul cuvant( riscul confu!iei intre litere diminuandu-se. 3upa ce copilul a invatat sa recunoasca cateva litere ale unei denumiri( luati cate o litera si cereti-i sa identifice litera respectiva in siruri de litere( siruri de sila"e( cuvinte si apoi in cuvinte din carti de povesti sau a"ecedar (ca in exemplul pre!entat mai jos). /epetati procedeul cu fiecare litera in parte. Exemplu: .itera %C& este identificata de catre copil in siglele %Cora& si %Carrefour&. poi i se cere sa identifice litera incercuind-o cu un creion colorat #iruri de litere: * C # C 8 3 # 9 6 1 #iruri de sila"e: C5 82 3; C+ #+ C; C #cris de: psiholog Gabriela Negoescu +nspirat din: 6alaas .7ster( #olveig lma( 1995. Preventing Reading and Spelling Failure: The effects of early intervention promoting metalinguistic abilities. 3octoral 9hesis. ;niversit7 of 5slo( +nstitute for #pecial 2ducation. 2 : C ) / C 12 .; 8 C2

#iruri de cuvinte: .59 C 3 8;' C . C5/ )+: # /