Amos Oz-Poveste Despre Dragoste Si Intuneric

Amos Oz Poveste despre dragoste si întuneric

Traducere din engleză: Dana Ligia Ilin Humanitas, 2008

Poveste despre dragoste si întuneric

M am născut !i am crescut într un apartament micuţ, cu tavanul scund, a"lat la parter# Părinţii mei dormeau pe o canapea care, atunci c$nd era des"ăcută, seara, aproape că umplea încăperea de la un perete la celălalt# %n "iecare dimineaţă trăgeau patul la loc, ascundeau a!ternuturile în lada de dedesu&t, răsturnau salteaua, apăsau &ine !i ascundeau totul su& o cuvertură de un cenu!iu !ters, peste care împră!tiau apoi ni!te pernuţe orientale, &rodate, a!a înc$t orice urmă a somnului lor de peste noapte se "ăcea nevăzută# 'st"el, dormitorul lor era deopotrivă &irou, &i&liotecă, su"ragerie !i salon# In "aţa acestei camere se a"la odăiţa mea verde, pe (umătate ocupată de un !i"onier p$ntecos# )n coridor lung !i str$mt, întunecat !i puţin cur&at, ca un tunel prin care evadezi din înc*isoare, lega de cele două odăiţe &ucătărioara !i &aia cu closetul# )n &ec c*ior, înc*is într o cu!că de "ier, arunca asupra acestui coridor o penum&ră lugu&ră c*iar !i în timpul zilei# In partea din "aţă, am$ndouă camerele aveau c$te o singură "ereastră, stră(uită de o&loane de metal, care se străduia să arunce o oc*eadă către priveli!tea de la răsărit, dar nu descoperea dec$t un c*iparos pră"uit !i un zid scund, din pietre cioplite grosolan# Printr o desc*izătură c$t palma în pereţii lor din spate, aproape de tavan, &ucătărioara !i &aia se uitau la o curte mică de înc*isoare, încon(urată de ziduri înalte !i a!ternută cu ciment, und e o mu!cată decolorată, a!ezată într un &idon de măsline ruginit, se prăpădea înceti!or t$n(ind
2

'mos +z

după o rază de soare# Pe pervazurile acestor desc*izături ţineam întotdeauna &orcane cu castraveţi muraţi !i mai era acolo un cactus încăpăţ$nat, pus într o vază crăpată ce slu(ea drept g*iveci# De "apt, apartamentul era la su&sol, întruc$t parterul clădirii "usese săpat în coasta pietroasă a dealului# Dealul acesta era vecinul de alături, un vecin greoi, introvertit, tăcut, un deal &ătr$n !i posac, cu manii de &urlac, un deal somnoros, iernatic, care nu *$r!$ia mo&ila !i nu primea pe nimeni în vizită, nu "ăcea nici un zgomot !i nu ne deran(a de"el, însă prin pereţii ce ne despărţeau se "uri!au tot timpul către noi, ca un iz de mucegai sla&, dar persistent, "riguroasa tăcere întunecată !i umezeala posomor$tului nostru vecin# '!adar, c*iar !i vara în casa noastră plutea un strop de iarnă# Musa"irii ziceau: întotdeauna e tare plăcut aici în toiul valului de căldură, at$ta răcoare, c*iar "rig, dar cum vă descurcaţi iarna, -u trece umezeala prin pereţi, -u vi se pare deprimant, .asa era plină oc*i cu cărţi# Tata putea citi în !aisprezece sau !aptesprezece lim&i !i vor&ea unsprezece /toate cu accent rusesc0# Mama vor&ea patru sau cinci lim&i !i citea în !apte sau opt# 1or&eau între ei în rusă sau polonă c$nd nu voiau să pricep eu# /'dică în cea mai mare parte a timpului# .$nd s a înt$mplat ca mama să vor&ească în e&raică despre un armăsar, cu mine de "aţă, tata a repezit o, "urios, în ruse!te: 2to s to&oi, 1idis malci3 riadom snami4 .e te a
3

Poveste despre dragoste si întuneric

apucat, Doar vezi că &ăiatul e aici40 Din considerente culturale, citeau mai ales în germană sau engleză !i presupun că visau în idi!# %nsă pe mine mă învăţau o singură lim&ă, e&raica# Poate se temeau că, dacă !tiu mai multe lim&i, o să "iu !i eu vulnera&il la lingu!irile 5uropei, continentul ăsta minunat !i uciga!# Pe scala de valori a părinţilor mei, cu c$t un lucru era mai occidental, cu at$t era considerat mai cultural# +ric$t de mult i ar "i îndrăgit su"letele lor ruse!ti pe Tolstoi !i Dostoievs3i, &ănuiesc că 6ermania în ciuda lui Hitler le părea mai culturală dec$t 7usia sau Polonia, iar 8ranţa !i mai mult dec$t 6ermania# 'nglia era !i mai sus pe scala lor dec$t 8ranţa# .$t despre 'merica, nu erau prea lămuriţi: la urma urmei, era o ţară în care oamenii împu!cau indieni, (e"uiau trenurile po!tale, goneau după aur !i v$nau "ete# Pentru ei, 5uropa era o ţară a "ăgăduinţei interzisă, un peisa( mult r$vnit, cu "oi!oare !i piaţete pavate cu lespezi vec*i, cu tramvaie, poduri !i clopotniţe, sate pierdute pe coclauri, staţiuni &alneare, păduri !i pa(i!ti înzăpezite# .uvinte precum 9ca&ană:, 9pa(i!te: sau 9g$scăriţă: m au entuziasmat !i m au "ermecat toată copilăria# 'veau aroma senzuală a unei lumi adevărate !i ti*nite, departe de acoperi!urile de tinic*ea, pră"uite, de maidanele acoperite de "iare ruginite !i ciulini, de coastele secetoase ale dealurilor din Ierusalimul nostru ce se su"oca su& povara verii încinse p$nă la al&# %mi era destul să murmur 9pa(i!te:, !i pe dată
4

'mos +z

auzeam mugetele vacilor cu tălăngi la g$t !i clipocitul p$raielor# Dacă înc*ideam oc*ii puteam vedea g$scăriţă desculţă, a cărei ispită îmi umplea oc*ii de lacrimi înainte să "i avut măcar *a&ar de toate astea# .u trecerea anilor, mi am dat seama că Ierusalimul, a"lat su& guvernare &ritanică în anii ;20, ;<0 !i ;=0, tre&uia să "ie un ora! cu o cultură "ascinantă# 'vea mari oameni de a"aceri, muzicieni, învăţaţi !i scriitori: Martin >u&er, 6ers*om ?c*olem, ?#@# 'gnon !i o pleiadă de alţi savanţi !i arti!ti de "runte# )neori, pe c$nd treceam pe strada >en @e*uda sau pe &ulevardul >en Maimon, tata îmi !optea: 9)ite, acela e un savant de renume mondial:# -u pricepeam ce voia să zică# Mă g$ndeam că a avea renume mondial era cumva legat de ni!te picioare neputincioase, pentru că omul acela era adesea un &ătr$n spri(init în &aston care !ont$căia !i purta un costum gros de l$nă c*iar !i vara# Ierusalimul pe care îl admirau părinţii mei se a"la departe de zona în care trăiam: era în 7e*avia cea plină de verdeaţă, cu grădinile !i acordurile ei de pian, era în trei patru ca"enele cu policandre aurite de pe .alea Aa""a sau strada >en @a*uda, în *olurile din @M.' sau din *otelul 7egele David, unde evreii !i ara&ii seto!i de cultură se amestecau cu englezi culţi, cu manie e desăv$r!ite, unde doamne visătoare, cu g$tul lung, pluteau în roc*ii de seară, la &raţul domnilor în costume înc*ise la culoare, unde englezi cu mintea destupată cinau cu evrei culţi
5

Poveste despre dragoste si întuneric

sau cu ara&i !coliţi, unde aveau loc recitaluri, &aluri, serate literare, thés dansants !i se purtau conversaţii ra"inate, artistice# ?au poate că un ast"el de Ierusalim, cu ale sale policandre !i t*Bs dansants, nu eCista dec$t în visurile &i&liotecarilor, pro"esorilor, "uncţionarilor !i legăturilor de cărţi care trăiau în Derem 'vra*am# In orice caz, acolo unde eram noi nu eCista# Derem 'vra*am, zona în care trăiam, ţinea de .e*ov# După mai mulţi ani, c$nd l am citit pe .e*ov /tradus în e&raică0 am "ost convins că este unul dintre noi: unc*iul 1ania trăia c*iar la eta(ul de deasupra, doctorul ?amoilen3o se aplecase asupra mea !i mă cercetase cu m$inile i mari !i puternice c$nd am avut "e&ră !i, o dată, di"terie, Laevs3i, cu ve!nica lui migrenă, era vărul de al doilea al mamei mele !i ne duceam la sala de concerte >eit Haam să l ascultăm pe Trigorin, la matineele de s$m&ătă# 5ram încon(uraţi de tot "elul de ru!i# 5rau mulţi tolstoieni# )nii dintre ei c*iar arătau ca Tolstoi# .$nd am dat peste o "otogra"ie a lui Tolstoi, pe coperta din spate a unei cărţi, am "ost convins că l zărisem adesea prin cartier, preum&l$ndu se pe strada Malac*i sau în (os, pe +&adia*, cu capul gol, cu &ar&a lui al&ă z&$rlită de v$nt, la "el de măreţ ca patriar*ul 'vraam, cu oc*ii arunc$nd "ulgere, av$nd în loc de &aston o creangă, cu ru&a!ca purtată peste pantalonii largi !i încinsă cu o s"oară# Tolstoienii din cartierul nostru /cărora părinţii
6

'mos +z

mei le ziceau tolstoi!ci3i0 erau, p$nă la unul, vegetarieni aprigi, re"ormatori ai lumii cărora le păsa "oarte mult de natură, moralizatori iu&itori ai omenirii, iu&itori ai "iecărei "ăpturi, t$n(ind ve!nic după viaţa de la ţară, după muncile agricole simple, pe c$mpuri !i prin livezi# Dar nu iz&uteau nici măcar să !i cultive plantele din g*ivece: poate că le omorau ud$ndu le prea mult sau poate că uitau să le ude, sau poate o "i "ost vina nesu"eritei administraţii &ritanice care ne punea clor în apă# )nii dintre ei erau tolstoieni care păreau să iasă drept din paginile unui roman de Dostoievs3i: "răm$ntaţi, vor&ăreţi, reprim$ndu !i dorinţele, arz$nd în "lacăra ideilor# Dar în cartierul nostru, Derem 'vra*am, cu toţii, !i tolstoieni, !i dostoievs3ieni, ro&oteau pentru .e*ov# 7estul lumii era numit, în general, 9lumeaceamare:, dar avea !i alte epitete: luminată, eCterioară, li&eră, ipocrită# + cuno!team aproape numai din colecţia mea de tim&re: Danzig, >oemia !i Moravia, >osnia !i Herţegovina, +u&angui .*ari, Trinidad !i To&ago, Denia, )ganda !i Tangani3a# Lumeaceamare era departe de tot, atrăgătoare, minunată, dar pentru noi ea era !i periculoasă !i ameninţătoare# 5i nu i plăceau evreii, pentru că sunt de!tepţi, le scapără mintea, au succes din plin, dar !i pentru că sunt zgomoto!i !i arivi!ti# -u i plăcea nici ce "ăceam aici, pe păm$ntul Israelului, pentru că ne pizmuia p$nă !i pentru "$!ia asta îngustă de mla!tini, &olovăni! !i
7

Poveste despre dragoste si întuneric

de!ert# 'colo, în lume, toţi pereţii erau acoperiţi cu gra""iti: 9Aidanilor, duceţi vă înapoi în Palestina:, a!a că am venit înapoi în Palestina, !i acum lumeaceamare z&iera către noi: 9Aidanilor, căraţi vă din Palestina:# -u numai lumeaceamare era "oarte departe: c*iar !i ţara Israelului era destul de departe# )ndeva, peste dealuri, *ăt departe, răsărea un nou neam de eroi evrei eroici, un neam de oameni ar!i de soare, duri, tăcuţi, cu spirit practic, cu totul alt"el dec$t evreii din diaspora, cu totul alt"el dec$t locuitorii din Derem 'vra*am# Pionieri cutezători !i *$r!iiţi, care au iz&utit să !i "acă un prieten din întunericul nopţii !i au depă!it toate *otarele !i în privinţa relaţiilor dintre un &ăiat !i o "ată, !i invers# -u se ru!inau de nimic# >unicul 'le3sandr a spus o dată: 95i cred că în viitor o să "ie "oarte u!or, un &ăiat va putea să meargă la o "ată !i să i o ceară, pur !i simplu, sau poate că "etele nici n o să mai a!tepte să vină la ele, o să se ducă ele la &ăieţi să le o ceară, cum ai cere un pa*ar de apă:# Miopul unc*i >etsalel a zis, cu m$nie politicoasă: 9'sta nu i &ol!evism curat, să calci în picioare toate tainele, toate misterele,4 ?ă pui cruce emoţiilor,4 ?ă pre"aci întreaga noastră viaţă într un pa*ar cu apă căl$ie,4: )nc*iul -e*emia, din ung*erul lui, a lăsat să i scape c$teva versuri dintr un c$ntec care îmi părea m$r$itul unei "iare încolţite: „Of, lungă mi-e calea şi drumul strâmbat Pe munte, pe câmpul pustiu Of, maică, prin arşiţi şi nea eu te cat
8

'mos +z

Mi-e dor, dar departe te ştiu!..." 'tunci mătu!a Eippora* a spus în ruse!te: 9Da; potoliţi vă odată# 'ţi luat o razna cu toţii, 1ă aude &ăiatul4: 2i atunci au dat o pe ruse!te# Pionierii trăiau dincolo de orizontul nostru, în 6alileea, ?*aron !i în 1ăi# Tineri duri, inimo!i, c*iar dacă sunt, "ire!te, tăcuţi !i c*i&zuiţi, !i tinere solide, sincere !i reţinute, care păreau să !tie !i să înţeleagă totulF te înţelegeau !i îţi înţelegeau încurcătura s"ioasă, !i totu!i se purtau cu tine cu tandreţe, cu seriozitate !i cu respect, ca !i cum nu ai "i "ost un copil, ci un &ăr&at, c*iar dacă unul mai mititel# %n mintea mea, ace!ti pionieri erau oameni puternici, serio!i, independenţi, în stare să !adă roată inton$nd c$ntece de dor s"$!ietor sau de &at(ocură, sau scandaloase c$ntece "ără perdeaF sau în stare să danseze at$t de săl&atic, înc$t să pară că !i ies din trupF dar, de asemenea, în stare să "ie singuri !i să privească în sine, să trăiască su& cerul li&er, să doarmă în corturi, să muncească pe rupte, c$nt$nd ?untem gata totdeauna, 8iii tăi ţi au adus pacea cu "ierul plugului, azi aduc pacea cu pu!ca, +riunde suntem trimi!i, ne du u ucem, oameni în stare să călărească pe cai săl&atici sau pe tractoarele cu roţi ce lasă urme late, care vor&esc ara&a, care cunosc "iecare grotă !i ued, care se pricep la pistoale !i grenade, !i totu!i citesc poezie !i "ilozo"ie: &ăr&aţi voinici cu mintea iscoditoare !i sentimentele &ine ascunse, care pot discuta aproape pe !optite în corturile lor, la licărul lum$nărilor, către orele mici ale dimineţii, despre
9

Poveste despre dragoste si întuneric

sensul vieţilor noastre !i despre alegerile crude între iu&ire !i datorie, între patriotism !i dreptatea universală# )neori mă duceam cu prietenii la depozitul unde se livrau produsele de la Tnuva, ca să i privim venind de peste dealuri, de *ăt departe, cu un camion înv$r"uit cu produse agricole, 9în ve!minte de lucru, cu &ocanci încălţaţi:, !i mă duceam aproape de ei, ca să trag pe nări mirosul de "$n, aromele ameţitoare ale locurilor îndepărtateF în locul de unde vin ei, îmi ziceam, se petrec cu adevărat lucruri măreţe# 'colo se construie!te ţara !i se re"ace lumea, acolo se "ăure!te o nouă societate# 5i î!i pun pecetea pe "aţa păm$ntului !i pe istorie, ară c$mpuri !i plantează vii, scriu un c$ntec nou, î!i în!"acă pu!tile, sar pe cai !i le răspund la împu!cături (e"uitorilor ara&i: ei iau (alnicul nostru lut omenesc !i îi dau "orma unei naţiuni luptătoare# 1isam în taină că într o zi o să mă ia cu ei# 2i o să mă pre"acă !i pe mine într o naţiune luptătoare# .ă !i viaţa mea va deveni un c$ntec nou, o viaţă la "el de curată, sinceră !i simplă ca un pa*ar cu apă într o zi cu zădu"# Peste dealuri, *ăt departe, ora!ul Tel 'viv era !i el un loc senzaţional din care veneau ziare, zvonuri despre teatru, operă, &alet !i ca&aret, precum !i despre arta modernă, politica de partid, ecourile unor dez&ateri "urtunoase !i "r$nturi de &$r"ă rătăcite# La Tel 'viv erau marii sportivi# 2i tot acolo era marea, plină de evrei &ronzaţi care !tiau să înoate# .ine !tie la Ierusalim să înoate, .ine a mai pomenit evrei
10

'mos +z

care înoată, 'stea erau alte gene# + mutaţie# 9.a minunata na!tere a unui "luture dintr un vierme#: 5ra o vra(ă anume în însu!i numele Tel 'viv# De cum am auzit cuv$ntul 9Telaviv:, am văzut cu oc*ii minţii imaginea unui tip zdravăn, cu un maiou al&astru înc*is, &ronzat !i cu umerii laţi, un poet muncitor revoluţionar, un tip în a cărui plămadă n a intrat !i "rica, genul numit Hevreman, cu !apca pusă pe o parte, negli(ent !i totu!i provocator, peste părul c$rlionţat, care "umează ţigări Matusian, cineva care se simte în largul lui în lume: toată ziua munce!te la c$mp sau cu nisip !i mortar, seara c$ntă la vioară, noaptea dansează cu "etele sau le "redonează c$ntece sentimentale printre dune, la lumina lunii pline, iar înainte de ivirea zorilor î!i ia din ascunzătoare pistolul sau mitraliera !i se "uri!ează prin întuneric ca să păzească locuinţele !i c$mpurile# .e departe era Tel 'vivul4 în toată copilăria mea n am "ost acolo dec$t cel mult de cinci !ase ori: mergeam c$teodată să petrecem săr&ătorile cu mătu!ile, surorile mamei# -u numai că lumina din Tel 'viv era !i mai di"erită de cea din Ierusalim dec$t acum, dar c*iar !i legile gravitaţiei erau cu totul altele# +amenii mergeau alt"el la Tel 'viv: săltau !i pluteau, ca -eil 'rmstrong pe lună# La Ierusalim oamenii mergeau întotdeauna ca după un mort sau ca înt$rziaţii la un concert# Mai înt$i puneau (os v$r"ul panto"ului !i încercau păm$ntul# 'poi, după ce a!ezau piciorul, nu se
11

Poveste despre dragoste si întuneric

gră&eau deloc să l mi!te: a!teptasem două mii de ani ca să putem pune piciorul în Ierusalim, !i nu voiam să renunţăm la asta# Dacă ridicam piciorul s ar "i putut să vină cineva !i să ne în!"ace "$!iuţa de ţară# Pe de altă parte, după ce ai ridicat piciorul, nu te pripi să l pui iar (os: cine !tie în ce cui& de vipere poţi călca# ?ute de ani ne am plătit cu s$nge impetuozitatea, am căzut iar !i iar în m$inile du!manilor pentru că am pus picioarele pe păm$nt "ără să ne uităm pe unde mergem# .am a!a pă!eau oamenii în Ierusalim# Dar la Tel 'viv măiculiţă4 întreg ora!ul era o lăcustă uria!ă# +amenii săltau, ca !i casele, străzile, pieţele, &riza mării, nisipul, &ulevardele, !i c*iar norii de pe cer# + dată ne am dus la Tel 'viv de Pa!te !i a doua zi m am sculat dis de dimineaţă, c$nd toată lumea dormea, m am îm&răcat, am ie!it !i m am (ucat de unul singur într un scuar unde erau vreo două &ănci, un leagăn, o groapă cu nisip !i trei patru copaci tineri în care păsărelele ciripeau de(a# Peste c$teva luni, de 'nul -ou, ne am întors la Tel 'viv, !i scuarul nu mai era acolo# 8usese mutat, cu tot cu copăcei, &ănci, groapă cu nisip, păsărele !i leagăn, la celălalt capăt al străzii# 'm rămas uimit: nu pricepeam cum de >en 6urion !i autorităţile desemnate legal puteau îngădui a!a ceva# .um poate să ia cineva dintr odată un scuar !i să l mute, .e urmează acum o să mute Muntele Măslinilor sau Turnul lui David, + să sc*im&e locul Eidului Pl$ngerii, +amenii din Ierusalim vor&eau despre Tel 'viv cu invidie !i m$ndrie, cu admiraţie, dar aproape
12

'mos +z

con"idenţial: ca !i cum ora!ul ar "i "ost un soi de proiect secret crucial al poporului evreu, despre care era mai &ine să nu vor&e!ti prea mult la urma urmei, zidurile au urec*i, spionii !i agenţii inamicului pot p$ndi la orice colţ# Tel 'viv# Mare# Lumină# -isip, sc*ele, c*io!curi pe &ulevarde, un ora! evreiesc al&, nou nouţ, cu linii simple, care cre!te printre cr$ngurile de citrice !i dune# -u doar un loc pentru care cumperi un &ilet !i călătore!ti cu un auto&uz 5gged, ci cu totul alt continent# 'ni la r$nd am ţinut regulat legătura prin tele"on cu neamurile de la Tel 'viv# Ii sunam noi o dată la trei sau patru luni, cu toate că nu aveam tele"on nici noi, nici ei# Mai înt$i le scriam mătu!icii HaGGa !i unc*iului Tsvi, ca să i anunţăm că, să zicem, aveam să i sunăm pe HI din acea lună, care era miercuri, iar miercurea unc*iul Tsvi pleca de la serviciul lui de la clinică la trei, a!a că la cinci tele"onăm de la drog*eria noastră la drog*eria lor# ?crisoarea era trimisă cu mult înainte !i apoi a!teptam răspunsul# In scrisoarea lor, mătu!ica HaGGa !i unc*iul Tsvi ne asigurau că acea miercuri, HI, le convenea de minune, !i vor "i la drog*erie puţin înainte de cinci, !i că să nu ne "acem gri( i dacă nu reu!im să tele"onăm la cinci "iC, că n o să "ugă nicăieri# -u mi amintesc dacă ne puneam cele mai &une *aine în eCpediţia p$nă la drog*erie pentru tele"onul la Tel 'viv, dar nu m a! mira s o "i "ăcut# 5ra o acţiune solemnă# %ncă din duminica dinainte tata îi zicea mamei, 98ania, n ai uitat că e săptăm$na în care sunăm la Tel 'viv , : Luni,
13

Poveste despre dragoste si întuneric

mama zicea, 9'rie*, nu cumva să a(ungi t$rziu acasă poim$ine, să nu iasă vreo încurcătură :# Iar marţi am$ndoi îmi ziceau: 9'mos, nu care cumva să ne "aci vreo surpriză, auzi, nu cumva să te îm&olnăve!ti, auzi, să nu răce!ti ori să cazi p$nă m$ine după amiază:# 2i în seara aceea îmi ziceau, 9Du te la culcare devreme, ca să "ii în "ormă pentru tele"on, nu vrem să ţi sune vocea de parcă nu te am *răni cum tre&uie:# '!a că emoţia cre!tea# Locuiam pe strada 'mos, iar drog*eria era la cinci minute de mers pe (os, pe strada Eep*ania*, însă pe la trei tata îi zicea mamei: J ?ă nu te mai apuci acum de nimic, ca să nu tre&uiască să te zore!ti# J 5u n am pro&leme, dar cum răm$ne cu tine, cu nasul în cărţi, ar putea să ţi iasă cu totul din minte# J 5u, ?ă uit, Din cinci în cinci minute mă uit la ceas# 2i apoi, 'mos o să mi amintească# Po"tim, n am dec$t cinci sau !ase ani !i de(a tre&uie să mi asum o răspundere istorică# aveam ceas cum să "i avut, a!a că tot timpul "ugeam la &ucătărie să văd ce zice ceasul, !i apoi anunţam, ca numărătoarea inversă la lansarea unei nave spaţiale: încă douăzeci !i cinci de minute, încă douăzeci de minute, încă cincisprezece minute, încă zece minute !i (umătate !i în clipa aceea ne ridicăm, încuiem cu gri(ă u!a din "aţă !i purcedem, toţi trei, o luăm la st$nga p$nă în dreptul &ăcăniei domnului 'uster, apoi la dreapta pe strada Eec*aria*, la st$nga pe Malac*i, la dreapta pe
14

'mos +z

Eep*ania* !i drept în drog*erie, zic$nd: J >ună ziua, domnule Heinemann, ce mai "aceţi, 'm venit să tele"onăm# +mul !tia per"ect, desigur, că miercurea venim să ne sunăm neamurile din Tel 'viv !i !tia că Tsvi lucrează la clinică !i că HaGGa are o slu(&ă importantă la Liga 8emeilor Muncitoare, că @igal vrea să se "acă sportiv c$nd o să "ie mare !i că sunt &uni prieteni cu 6olda MeGerson /care a devenit apoi 6olda Meir0 !i cu Mi!a DolodnG, căruia pe aici i se zicea Mos*e Dol, însă noi tot îi aminteam: 9'm venit să ne sunăm neamurile de la Tel 'viv:# Iar domnul Heinemann zicea: 9Da, "ire!te, vă rog să luaţi loc:# 'poi ne spunea o&i!nuita lui glumă despre tele"on# 9+dată, la .ongresul ?ionist de la Euric*, s au auzit ni!te z&ierete cumplite dintr o încăpere vecină# >eri Loc3er l a între&at pe Harz"eld ce se înt$mplă, iar Harz"eld i a eCplicat că tovară!ul 7u&as*ov vor&e!te cu >en 6urion, care e la Ierusalim# K1or&e!te la IerusalimL, a eCclamat >eri Loc3er, Kpăi atunci de ce nu "olose!te tele"onul,L: Tata zicea: 9'cuma "ormez numărul:# 2i mama zicea: 95 prea cur$nd, 'rie*# Mai sunt c$teva minute:# 5l răspundea: 9Da, dar mai tre&uie să ne dea legătura /pe atunci nu era tele"on direct0:# Mama: 9Da, dar dacă se nimere!te să ne dea imediat legătura !i încă n au a(uns,: Tata răspundea: 9'tunci o să încercăm mai t$rziu:# Mama: 9-u, o să !i "acă gri(i, o să creadă că au ratat convor&irea:#
15

Poveste despre dragoste si întuneric

Pe c$nd se ciorovăiau a!a, dintr odată era aproape cinci# Tata lua receptorul, ridic$ndu se în picioare, !i i spunea operatoarei: 9>ună ziua, doamnă# 1ă rog să mi daţi Tel 'viv M=8:# /?au cam a!a ceva: trăiam încă în lumea numerelor cu trei ci"re#0 )neori operatoarea răspundea: 91ă rog să a!teptaţi c$teva minute, domnule, vor&e!te !e"ul po!tei:# ?au domnul ?itton# ?au domnul -as*as*i&i# 2i eram destul de agitaţi: ce o să !i înc*ipuie despre noi, Puteam vedea ca aievea această singură linie care lega Ierusalimul de Tel 'viv !i, prin Tel 'viv, de restul lumii# 2i dacă această unică linie era ocupată, eram rupţi de lume# Linia !erpuia prin deserturi !i st$nci, peste dealuri !i văi, !i mă g$ndeam că asta e o mare minune# Tremuram: dacă vin noaptea "iarele !i rup linia cu colţii, ?au dacă o taie ni!te ara&i răi, ?au dacă pătrunde în ea ploaia, ?au dacă e un incendiu, -u se !tie niciodată# Linia asta !erpuia, at$t de vulnera&ilă, nepăzită, se cocea la soare, nu se !tie niciodată# Mă simţeam plin de recuno!tinţă "aţă de oamenii care au pus linia asta, a!a de cura(o!i, a!a de îndem$natici, doar nu i lucru de !agă să întinzi o linie de la Ierusalim la Tel 'viv# 2tiam din eCperienţă: o dată am întins o s$rmă din odaia mea p$nă în odaia lui 5liGa*u 8riedmann, a"lată doar peste două case !i o grădină, !i c$tă trudă, cu copacii din cale, vecinii, !opronul, zidul, treptele, tu"ele# După ce a!teptam un pic, tata î!i spunea că !e"ul po!tei sau domnul -as*as*i&i tre&uie să "i
16

'mos +z

s"$r!it de vor&it, a!a că lua iar receptorul !i i spunea operatoarei: 91ă rog să mă scuzaţi, doamnă, vă cerusem să mi "aceţi legătura cu Tel 'viv M=8:# 5a zicea: 9'm scris numărul, domnule# 1ă rog să a!teptaţi: /sau 91ă rog să aveţi ră&dare:0# Tata zicea: 9'!tept, doamnă, "ire!te că a!tept, dar !i acolo sunt oameni care a!teaptă:# 'cesta era "elul lui de a i sugera politicos că, de!i suntem într adevăr oameni culţi, eCistă o limită a ră&dării noastre# 5ram persoane &ine crescute, dar nu eram "raieri# -u puteam "i m$naţi ca oile la în(ung*iat# 'cea idee că te poţi purta cu evreii oricum po"te!ti era moartă, o dată pentru totdeauna# 'poi, &rusc, tele"onul ţ$r$ia acolo, în drog*erie, !i întotdeauna era un sunet "oarte emoţionant, o clipă de vra(ă, !i conversaţia suna cam a!a: J 'lo, Tsvi, J La tele"on# J 'ici e 'rie*, din Ierusalim# J Da, 'rie*, &ună, aici e Tsvi, ce mai "aci, J Toate &une pe aici# 1or&im de la drog*erie# J 2i noi# .e noutăţi ai, J -imic nou pe aici# Dar pe la voi, Tsvi, ?pune mi cum o duceţi# J Totul e &ine# -imic special# ?untem &ine cu toţii# J Lipsa ve!tilor e o veste &ună# -ici aici nu s noutăţi# ?untem &ine cu toţii# 2i voi, J 2i noi suntem &ine# J 'sta e &ine# 1rea !i 8ania să vor&ească# 2i apoi totul de la capăt, la "el# .e mai "aceţi, .e mai e nou,
17

e &ine că am a"lat cum o mai duceţi# . 9pro&lema "emeilor:. ar putea "i răzmeriţe.aucazul. 8reud. erau doar st$ngace# . ar putea "i răz&oi. Aa&otins3i. un dezastru cumplit.e &ine că am a"lat cum o mai duceţi !i voi# + să scriem !i sta&ilim următoarea convor&ire# + să vor&im# Da# ?igur# . o &aie de s$nge. 9arta în opoziţie cu viaţa:. >ine# Păi. însă în clipa 18 .Poveste despre dragoste si întuneric 2i apoi: 9'cum 'mos vrea să zică !i el ceva:# 2i asta era toată discuţia# . nu doar părinţilor mei să !i eCprime sentimentele personale# -u le era deloc greu să eCprime sentimentele o&!te!ti erau oameni inimo!i !i !tiau să vor&ească# +. cu mare însu"leţire. 9c*estiunea agrară:. d$ndu le lacrimile de at$ta patetism. la urma urmei. ?talin. antisemitismul. cine !tie ce se poate înt$mpla. dreptatea.e mai e nou. un pogrom. cine !tie ce ne mai a!teaptă.eea ce înţeleg acum din acele conversaţii tele"onice este c$t de greu le era tuturor. ara&ii s ar putea ridica să ne ucidă pe toţi. pun$nd tot su"letul. o să vor&im iar în cur$nd# . aceasta ar putea "i ultima oară. tancurile lui Hitler aproape că ne a(unseseră în prag din două direcţii. cum mai !tiau să vor&ească4 5rau în stare să converseze ore în !ir. dez&ăt$nd scandat colonialismul. nordul '"ricii !i .ur$nd# Pe cur$nd# 'veţi gri(ă de voi# Toate cele &une# 2i vouă# Dar nu era o glumă: vieţile noastre at$rnau de un "ir# 'cum îmi dau seama că nu erau deloc siguri că vor mai vor&i cu adevărat vreodată. despre -ietzsc*e. 'ceste replici goale nu erau cu adevărat goale.

totul era 9interzis: sau 9nu se "ace: sau 9nu i "rumos:# Pe l$ngă aceasta. întruc$t manierele &urg*eze europene întăreau constr$ngerile comunităţii evreilor religio!i# Practic.'mos +z în care încercau să !i eCprime un sentiment personal nu ie!ea dec$t ceva oarecum crispat. eu iz&ucneam în r$s# In argou. nu o stăp$neau pe deplin# + vor&eau cu un soi de o&sesie a preciziei# ?e răzg$ndeau adesea !i spuneau cu alte cuvinte ceea ce tocmai rostiseră# Poate că a!a se simte un !o"er miop c$nd încearcă să !i di&uiască drumul noaptea printr un la&irint de străduţe dosnice dintr un ora! necunoscut. cu siguranţă nu era o lim&ă intimă. de "apt. era o mare lipsă de cuvinte: e&raica era o lim&ă încă insu"icient de naturală. c*iar speriat. c$nd tata vor&ea despre 19 . o pro"esoară pe nume Lilia >ar ?am3*a# +ri de c$te ori zicea. rezultatul unui !ir de generaţii care î!i reprimaseră sau î!i negaseră adevăratele sentimente# + du&lă negaţie. că s a speriat sau că cineva era speriat. !i ei trăiau cu spaima de ridicol# ?e temeau de el ca de moarte# . cuv$ntul "olosit de ea pentru 9spaimă: însemna 9p$rţ:# -imănui dintre ceilalţi nu i se părea amuzant sau poate doar se pre"ăceau# Tot a!a. sec. într o ma!ină străină# Intr o s$m&ătă a venit la noi în vizită o prietenă de a mamei. în conversaţie. două r$nduri de g*ilimele. !i era greu de !tiut ce o să iasă de "apt c$nd o vor&e!ti# -u puteau "i siguri niciodată că nu vor rosti ceva ridicol.*iar !i cei ca părinţii mei. care cuno!teau &ine e&raica.

Poveste despre dragoste si întuneric 9cursa înarmărilor: sau tuna !i "ulgera împotriva deciziei ţărilor -'T+ de a reînarma 6ermania. tata se încrunta ori de c$te ori "oloseam cuv$ntul 9impas:: o vor&ă destul de nevinovată. înainte de a veni eu pe lume. prin anii . nu pricepeam deloc de ce îl scotea din "ire# Desigur. atunci c$nd ziceam 9?ora lui )ri e într un impas: în nu !tiu ce pro&lemă. cei care citeau ziarul socialist Davar în 20 . nu zicea de ce cum să zică a!a ceva. în magazie. nu zicea de ce. %n clipele lor de intimitate nu vor&eau niciodată între ei în e&raică# Poate că în clipele lor cele mai intime nu vor&eau deloc# -u spuneau nimic# Totul era um&rit de teama de a părea ridicoli sau de a spune ceva ridicol# 'parent. a!ezate între tractor !i păm$ntul arat. a adus o în impas. care apăreau pe a"i!ele 8ondului -aţional 5vreiesc# Pe locul de su& pionieri stătea 9comunitatea a"iliată:. în 1ăi. iar a doua zi cutărică se "ăcea că n o cunoa!te#: '!a că.<0. ca "actor de descura(are împotriva lui ?talin# Ha&ar n avea că acel cuv$nt de prin cărţi pe care îl "olosea pentru 9înarmare: însemna 9"##: în argou# Pe de altă parte. în acea vreme pe cea mai înaltă treaptă a scării prestigiului se a"lau pionierii# %nsă pionierii trăiau departe de Ierusalim. tata î!i încreţea &uzele !i î!i prindea între degete rădăcina nasului# 8ire!te. !i nici nu încăpea vor&ă să l între&# După mulţi ani am a"lat că. în 6alileea !i în săl&ăticia ţărmului Mării Moarte# Le admiram siluetele masive !i g$nditoare. dacă o "emeie a(ungea în impas însemna că e însărcinată# 9In noaptea aia.

&ăr&aţi îm&răcaţi în 3a3i !i contri&ua&ili ai "ondului voluntar de solidaritate . "ără îndoială. nord a"ricani. nespus4: +pu!i acestei comunităţi consolidate erau 9nea"iliaţii:. după părerea noastră. material uman promiţător. sno&i anglo"ili. 9'l&astru (os !i al&astru sus N . "anatici ai cumpătării. dar era oare vina noastră că au pre"erat să stea !i să l a!tepte pe Hitler în loc să vină aici c$t mai 21 . dar ce să i "aci. evrei germani care nu au reu!it să scape de comportamentul nemţesc. mem&ri în Histadrut. m$ncători de salată cu omletă !i iaurt. "raţii no!tri. clasei muncitoare. carieri!ti !i arti!ti egocentrici de tipul cosmopolitan decadent. vieţii sănătoase. !i apoi Gemeniţi.onstruim ţara cu drag nespus.'mos +z maiou. manierele eCagerate ale unor ma(ordomi în"umuraţi. precum !i pio!ii evrei din Mea* ?*earim !i comuni!tii ultraortodoc!i 9care urăsc ?ionul:. adică terori!tii. pe care îi tratam în general cu compătimire !i un strop de silă: &iete epave.omunitară. ar "i "ost nevoie de ră&dare !i trudă uria!ă# In a"ară de toţi ace!tia mai erau re"ugiaţii. cu toţii. &ogăta!i levantini "ranţuziţi care aveau.utia . individuali!ti !i ni*ili!ti du&io!i. supravieţuitorii. 3urzi !i locuitori ai ?alonicului. lucrurilor "ăcute în casă. desigur. disciplinei de partid !i măslinelor necondimentate din cunoscutul &orcan Tnuva. amestecaţi cu tot soiul de paria. georgieni. Hagana* !i 8ondul ?ănătăţii. pe verandă. responsa&ilităţii. alături de o *oardă de intelectuali eCcentrici. cu toţii.

cu o mutră dezgustată. De ce s au lăsat m$naţi ca oile la în(ung*iere în loc să se organizeze !i să riposteze. în care dormea pe o saltea noaptea. !i nici pe noi. iar ziua "ăcea salteaua sul !i î!i des"ă!ura mica a"acere numită 9.urăţătorie c*imică !i călcat la a&uri:# . din vremurile &i&lice !i de la Hasmoneeni. cu sc$r&ă. între pionieri !i "ăcătorii de tsores# ?tăteau cu un 22 .Poveste despre dragoste si întuneric era timp. aici. sunt întoarse spre viitor. tsores. într o eCpresie de dispreţ sau dezgust# De o&icei !edea în pragul prăvăliei. !i dacă c*iar tre&uie să scormonim trecutul. a!a înc$t &ăiatul să !i dea seama că aceste tsores sunt un soi de &oală de a lor. iar c$nd trecea vreun copil din cartier întotdeauna scuipa într o parte !i !uiera printre &uzele pungite: 9)n milion de Dinder au omor$t4 Pu!tani ca tine4 I au măcelărit4: -u spunea asta cu tristeţe. 2i măcar de n ar mai trăncăni mereu în idi! !i nu ne ar mai împuia urec*ile cu toate lucrurile pe care le au îndurat acolo. de "apt# +ricum. nu de a noastră0# ?upravieţuitori ca domnul Lic*t. de parcă ne ar "i &lestemat# Părinţii mei nu aveau un loc clar pe scara asta. căruia pu!tii din cartier îi zic 9Milion de Dinder:# Inc*iriase o g*eretă pentru &ilete pe strada Malac*i. că asta nu i punea într o lumină prea &ună. ne a(unge !i c*iar ne prisose!te istoria evreilor. ci cu ură. a!tept$ndu !i clienţii. nu i nevoie să stricăm totul cu această poveste evreiască deprimantă care nu înseamnă altceva dec$t o droaie de necazuri /ei "oloseau întotdeauna cuv$ntul din idi!. "eţele noastre. nu spre trecut.olţurile gurii îi erau ve!nic trase în (os.

omunitară0 !i cu celălalt în aer# %n inima lui. a!a înc$t ara&ii să se îndure de noi !i să catadicsească să ne îngăduie să trăim aici.utia .ontri&uţia lui maCimă era să !i pună cuno!tinţele de engleză în slu(&a conspiratorilor !i să scrie din c$nd în c$nd un mani"est ilegal !i incendiar despre 9per"idul 'l&ion:# Părinţii mei erau atra!i de elita intelectuală din 7e*avia. de tipul celor care au caracterizat viaţa de secole întregi a diasporei evreie!ti# Mama.'mos +z picior în comunitatea a"iliată /erau înscri!i la 8ondul ?ănătăţii !i î!i plăteau cotizaţia la . cu toate că era "oarte departe de &om&ele !i pu!tile lor# . dar nu avea vreo !ansă să ocupe o "uncţie didactică la )niversitatea 5&raică într o vreme în care numărul eCperţilor în literatură din Ierusalim îl depă!ea cu mult pe cel al studenţilor# . uneori. a&andonarea completă a visului la un stat evreiesc. -oii ?ioni!ti disidenţii ai lui Aa&otins3i. la literatură# Tata !i a luat licenţa în literatură la )niversitatea din 1ilna /acum 1ilnius0 !i a doua licenţă la )niversitatea de pe Muntele ?copus. dădea meditaţii studenţilor care se pregăteau pentru eCamene la istorie !i. însă idealurile paci"iste din >rit ?*alom ul lui Martin >u&er înrudire sentimentală între evrei !i ara&i.eea ce înrăutăţea !i mai mult lucrurile era "aptul că cei 23 . de"etism plin de la!itate. care a studiat la )niversitatea din Praga !i a a&solvit )niversitatea din Ierusalim. tata era apropiat de ideologia celor nea"iliaţi. la picioarele lor idealurile astea le păreau părinţilor mei un împăciuitorism lipsit de coloana verte&rală.

nu ca (igărita cali"icare polono ierusalimică a tatălui meu# '!adar. !i repeta la nes"$r!it acela!i repertoriu de &ancuri /pe care le numea 9anecdote: sau 9vor&e de du*:0# In general. care se înclina în "aţa superiorilor. s a mulţumit cu un post de &i&liotecar la >i&lioteca -aţională de pe Muntele ?copus !i stătea p$nă t$rziu nopţile să !i scrie cărţile despre romanul scurt e&raic sau scurta istorie a literaturii universale# Tata era un &i&liotecar cult. un intelectual devenit muncitor. la 1ilna sau la 1ar!ovia. un vlăstar al clasei 24 . c$t o declaraţie limpede de intenţie în ceea ce prive!te o&ligaţia noastră de a "i amuzanţi în vremuri grele# . să i arăţi acestui muncitor că e!ti democrat !i nu um&li cu nasul pe sus# %nsă aici. se gră&ea să le desc*idă u!a "emeilor. î!i susţinea nea&ătut cele c$teva drepturi. politicos. se străduia întotdeauna să "ie plăcut !i amuzant. un revoluţionar. cu toate că puteai. aceste &ancuri erau destul de căznite: nu erau at$t specimene de umor viu. "ără îndoială. tata era. recita cu pasiune versuri în zece lim&i.Poveste despre dragoste si întuneric mai mulţi dintre lectori aveau licenţe adevărate. dacă voiai. tata era în mare încurcătură# In lumea mare. cu cravată. totul era ec*ivoc# -u cu susul în (os.$nd se trezea "aţă în "aţă cu un pionier în 3a3i. oc*elari rotunzi !i o *aină cam (erpelită. doar ec*ivoc# Pe de o parte. la Ierusalim. sever !i în acela!i timp destul de s"ios. ca în 7usia comunistă. era "oarte clar cum tre&uie să te adresezi unui proletar# 8iecare î!i cuno!tea lungul nasului. diplome strălucitoare de la universităţi germane cele&re.

erou al 7evoluţiei 5vreie!ti. sarea păm$ntului. plin de sudoare. clasa muncitoare. era un om instruit. deţinătorul unei poziţii modeste la >i&lioteca -aţională. dar lucrul acesta le dădea o oarecare crispare# 'veau cu toţii păreri "oarte limpezi despre Mandatul >ritanic. care pledau. atacul lui Dii*ring împotriva lui MarC. pro"esori la !coală. romanele lui Dnut Hamsun. despre viitorul sionismului. ca să "ie în siguranţă. în vreme ce interlocutorul lui era un muncitor din construcţii. pentru a păstra un rest de iudaism !i poate !i din prudenţă. c*estiunea ara&ă sau drepturile "emeilor# 5rau g$nditori !i predicatori de tot soiul. că nu se !tie ce o mai "i# 'veau cu toţii studii mai mult sau mai puţin înalte. în salopetă !i &ocanci# Pe de altă parte. mici comercianţi cu amănuntul. pentru 25 . c*iar dacă mai din (osul clasei de mi(loc. care trudea cu m$inile. autor de articole !i de cărţi.'mos +z de mi(loc. meditatori ori denti!ti# -u erau evrei religio!iF mergeau la sinagogă doar de @om Dippur !i c$teodată la procesiunea de ?im*at Tora*. casieri la &ancă sau la cinematogra". viaţa culturală a ţării. în vreme ce tata se considera cel puţin în ad$ncul inimii un "el de intelectual dezrădăcinat. totu!i aprindeau lum$nări în noaptea de vineri. se spunea că acel muncitor are un soi de diplomă de c*imist !i mai era !i un pionier devotat. miop !i deloc îndem$natic# %ntr un "el. dezertor de pe "rontul pe care se clădea patria# Mulţi dintre vecinii no!tri erau "uncţionari mărunţi. de pildă.

Poveste despre dragoste si întuneric

ridicarea interdicţiei puse de evreii ortodoc!i asupra lui ?pinoza sau pentru o campanie în care să se eCplice ara&ilor palestinieni că nu sunt în realitate ara&i, ci descendenţii vec*ilor evrei, sau "ăceau o dată pentru totdeauna sinteza ideilor lui Dant !i Hegel, a învăţăturilor lui Tolstoi !i sionism, sinteză care ar da na!tere aici, în Ţara Israelului, unui mod de viaţă minunat de curat !i sănătos, sau pentru promovarea laptelui de capră, sau pentru o alianţă cu 'merica !i c*iar cu ?talin în vederea alungării englezilor, sau pentru ca toată lumea să "acă în "iecare dimineaţă ni!te eCerciţii "izice simple, care să alunge posomorala !i să puri"ice su"letul# 'ce!ti vecini, care se adunau în curticica noastră în după amiezile de s$m&ătă ca să soar&ă ceai rusesc, erau aproape cu toţii neîndem$natici# +ri de c$te ori cineva avea nevoie să repare o siguranţă, să sc*im&e o garnitură la ro&inet sau să dea o gaură în perete, îl c*ema pe >aru*, singurul &ăr&at din cartier în stare de o atare vră(itorie, !i de aceea poreclit 9>aru* M$ini de 'ur:# Toţi ceilalţi !tiau să analizeze, cu o retorică aprigă, importanţa pe care o are pentru poporul evreu întoarcerea la o viaţă &azată pe agricultură !i munca manuală: avem aici mai mulţi intelectuali dec$t ne tre&uie, declarau ei, dar ne lipsesc cei care lucrează cu m$inile# Dar în cartierul nostru, în a"ara lui >aru* M$inide 'ur, nu se mai vedea picior de muncitor# -u aveam nici vreun intelectual de categorie grea# Toată lumea citea o grămadă de ziare, !i toată
26

'mos +z

lumea adora să vor&ească# )nii poate că erau pricepuţi la tot soiul de lucruri, alţii poate că aveau mintea ascuţită ca &riciul, dar cei mai mulţi dintre ei pur !i simplu declamau cam ceea ce citiseră prin ziare sau în ploaia de pam"lete !i de mani"este ale partidului# .opil "iind, nu puteam să simt dec$t vag prăpastia dintre dorinţa lor av$ntată de a re"ace lumea !i "elul în care î!i "răm$ntau &orul pălăriei c$nd li se o"erea o cană de ceai ori cumplita st$n(eneală care îi "ăcea să se îm&u(oreze c$nd mama se apleca /doar un pic0 ca să le pună za*ăr în ceai !i "rumosul ei decolteu dezgolea ceva mai multă piele: zăpăceala degetelor lor, care încercau să se c*ircească în ele !i să nu mai "ie degete# Toate astea veneau direct din .e*ov !i îmi dădeau, de asemenea, o senzaţie de provincialism: că sunt pe lume locuri în care mai eCistă viaţă adevărată, *ăt departe de aici, într o 5uropă dinaintea lui Hitler, în care se aprind în "iecare seară sute de lumini, doamne !i domni se adună să &ea ca"ea cu "ri!ca în încăperi cu lam&riuri de ste(ar sau !ed în ti*nă în ca"enele, su& candela&rele aurite, se îndreaptă &raţ la &raţ spre un spectacol de operă sau de &alet, urmăresc îndeaproape viaţa marilor arti!ti, pove!ti de dragoste în"lăcărată, inimi s"ăr$mate, iu&ita pictorului se îndrăgoste!te de prietenul lui cel mai &un, compozitorul, !i iese în toiul nopţii cu capul gol în ploaie, !i stă singură pe podul cel vec*i a cărui imagine tremură în apa r$ului# -imic din toate astea nu se înt$mpla în
27

Poveste despre dragoste si întuneric

cartierul nostru# 'st"el de lucruri se petrec doar dincolo de dealuri, *ăt departe, în locuri în care oamenii trăiesc nec*i&zuit# De eCemplu, în 'merica, unde oamenii sapă după aur, (e"uiesc trenuri po!tale, st$rnesc goana dezlănţuită a cirezilor peste c$mpii nes"$r!ite, iar cel care ucide mai mulţi indieni capătă "ata# 'sta era 'merica pe care o vedeam la cinematogra"ul 5dison: "ata cea "rumoasă era premiul celui mai &un oc*itor# .e puteai "ace cu un ast"el de premiu n aveam nici cea mai mică idee# Dacă ne ar "i arătat în acele "ilme o 'merică unde &ăr&atul care împu!că cele mai multe "ete este răsplătit cu un indian c*ipe!, a! "i crezut pur !i simplu că a!a stau lucrurile# .el puţin în acele lumi îndepărtate, în 'merica !i în alte locuri minunate din al&umul meu cu tim&re, la Paris, 'leCandria, 7otterdam, Lugano, >iarritz, ?t# Morritz, locuri în care &ăr&aţi asemenea zeilor se îndrăgosteau, se încăierau politicos, erau învin!i, renunţau la luptă, plecau în pri&egie, !edeau !i &eau singuri noaptea prin &aruri sla& luminate din *oteluri de pe &ulevarde din ora!e potopite de ploaie# 2i trăiau nec*i&zuit# .*iar !i în acele romane de Tolstoi !i Dostoievs3i, pe tema cărora tot discutau, eroii trăiau nec*i&zuit !i mureau pentru iu&ire# ?au pentru vreun ideal înalt# ?au de tu&erculoză !i inimă rea# 2i pionierii aceia ar!i de soare, de pe vreun deal din 6alileea, trăiau nec*i&zuit# -imeni din cartierul nostru n a murit vreodată din pricina tu&erculozei, a iu&irii neîmpărtă!ite
28

'mos +z

sau a idealismului# 5rau tot ce vreţi, în a"ară de nec*i&zuiţi# -u numai părinţii mei# .u toţii# 'veam o regulă de "ier, că nu tre&uie să cumpărăm nimic importat, nimic străin, dacă putem cumpăra un produs ec*ivalent de al nostru# %nsă c$nd mergeam la &ăcănia domnului 'uster, la colţul dintre străzile +&adia* !i 'mos, tre&uia să alegem între &r$nză de la 3i&&utz, "ăcută de cooperativa evreiască Tnuva, !i &r$nză ară&ească: &r$nza ară&ească din satul apropiat, Li"ta, era produs auto*ton sau de import, 6rea între&are# 5 adevărat, &r$nza ară&ească era un pic mai ie"tină# Dar dacă iei &r$nză ară&ească nu cumva trădezi sionismul, )ndeva, într un 3i&&utz sau mos*av, în valea Aezreel sau pe dealurile 6alileii, o pionieriţă eCtenuată !edea, poate cu lacrimi în oc*i, !i împac*eta această &r$nză evreiască pentru noi cum am putea să i întoarcem spatele !i să cumpărăm &r$nză străină, -e lasă inima să "acem asta, Pe de altă parte, dacă &oicotăm produsele vecinilor no!tri ara&i sporim !i perpetuăm ura dintre popoarele noastre# 2i vom "i în parte răspunzători de s$ngele ce se va vărsa, Doamne "ere!te# .u siguranţă umilul "ella* ara&, truditor simplu !i cinstit al păm$ntului, al cărui su"let încă nu a "ost p$ngărit de miasmele vieţii la ora!, nu e nici mai mult, nici mai puţin dec$t "ratele negricios al mu(i3 ului simplu, cu su"let no&il, din povestirile lui Tolstoi4 'm putea "i oare a!a de lipsiţi de inimă înc$t să întoarcem spatele &r$nzei sale ţărăne!ti, 'm putea "i oare at$t de cruzi înc$t
29

Poveste despre dragoste si întuneric

să l pedepsim, De ce, Pentru că viclenii &ritanici !i e"endi i corupţi l au asmuţit împotriva noastră, -u# De data asta c*iar că vom cumpăra &r$nza din satul ara&, care, "ie vor&a între noi, e cu adevărat mai gustoasă dec$t cea de la Tnuva !i, pe deasupra, e !i un picuţ mai ie"tină# Dar iară!i, dacă ne g$ndim !i mai &ine, dacă &r$nza ară&ească nu e prea curată, .ine !tie cum arată "ermele lor, Dacă se dovede!te, prea t$rziu, că &r$nza lor e plină de germeni, 6ermenii erau unul dintre cele mai cumplite co!maruri# 5rau ca antisemitismul: nu reu!eai niciodată să dai cu oc*ii de un antisemit sau de un germen, dar !tiai "oarte &ine că te p$ndesc din toate părţile, ascun!i vederii# De "apt, nu e adevărat că nimeni dintre noi nu a zărit vreodată un germene: eu da# 'veam o&iceiul să mă uit "oarte atent vreme îndelungată la o &ucată de &r$nză vec*e, p$nă ce deodată începeam să văd mii de c*estii micuţe !i zv$rcolitoare# La "el cu "orţa de gravitaţie din Ierusalim, care era mult mai mare dec$t acum, !i germenii erau mult mai mari !i mai puternici# I am văzut cu oc*ii mei# Intre clienţii din &ăcănia domnului 'uster se isca o mică dispută: să cumperi sau nu &r$nză ară&ească, Pe de o parte, 9mila începe de acasă:, a!a că era datoria noastră să cumpărăm numai &r$nza TnuvaF pe de altă parte, 9tre&uie să "ie o singură lege pentru voi !i pentru străinii din s$nul vostru:, a!a că uneori ar tre&ui să cumpărăm &r$nza vecinilor no!tri ara&i, 9pentru că străini eraţi în ţara 5g*ipetului:# 2i, oricum,
30

'mos +z

înc*ipuiţi vă cu ce dispreţ s ar "i uitat Tolstoi la cineva care cumpără sau nu o &r$nză !i nu alta doar din cauza di"erenţei de religie, de naţionalitate sau de rasă4 .um răm$ne cu valorile universale, )manismul, 8răţia dintre oameni, 2i totu!i, c$t de (alnic, c$t de neconvingător, c$t de mesc*in e să cumperi &r$nză ară&ească doar pentru că te costă cu c$teva parale mai puţin, în loc de &r$nza "ăcută de pionieri, care se spetesc pentru &inele nostru4 7u!ine4 7u!ine !i iar ru!ine4 +ricum ai da o, ru!ine !i iar ru!ine4 1iaţa era plină oc*i de ast"el de ru!ine !i iară!i ru!ine# Iată altă dilemă tipică: tre&uie sau nu să trimiţi "lori de ziua na!terii, 2i dacă da, ce "lori, 6ladiolele erau "oarte scumpe, dar erau "lori sensi&ile, aristocratice, culte, nu cine !tie ce ier&uri asiatice pe (umătate săl&atice# Puteam culege c$te anemone !i ciclame voiam, dar nu se considera că ar "i potrivit să le trimiţi cuiva de ziua lui sau la lansarea unei cărţi# 6ladiolele aminteau de recitaluri, petreceri măreţe, teatru, &alet, cultură, sentimente pro"unde !i delicate# >un, trimitem gladiole# 2i la nai&a cu zg$rcenia# Dar apoi se punea între&area dacă !apte nu sunt prea multe, Iar cinci prea puţine, Poate că !ase, atunci, ?au trimitem !apte, la urma urmei# La nai&a cu zg$rcenia# Putem încon(ura gladiolele cu o pădure de asparagus !i scăpăm cu !ase# Pe de altă parte, nu cumva c*estia asta e demodată, 6ladiole, .ine nai&a mai trimite în zilele noastre gladiole, în 6alileea,
31

Poveste despre dragoste si întuneric

pionierii î!i trimit oare unul altuia gladiole, La Tel 'viv oamenii î!i mai pierd vremea cu gladiole, 2i, oricum, la ce sunt &une, Te costă oc*ii din cap !i după patru cinci zile a(ung la gunoi# '!adar, ce să dăm în locul lor, .e ziceţi de o cutie cu &om&oane de ciocolată, + cutie cu &om&oane de ciocolată, Păi, e c*iar mai ridicolă dec$t gladiolele# Poate că ideea cea mai &ună ar "i să luăm, pur !i simplu, ni!te !ervete sau un set de suporturi pentru pa*are, din alea rotun(ite, "ăcute din metal argintiu, cu m$nere drăgăla!e, pentru ceaiul "ier&inte, un dar ce nu sare în oc*i !i e at$t "rumos, c$t !i "oarte util, !i n o să "ie azv$rlit, ci "olosit mulţi ani !i, ori de c$te ori îl vor "olosi, o să se g$ndească, pentru o "r$ntură de clipă, la noi# Peste tot puteai deslu!i tot soiul de mici emisari ai 5uropei, tăr$mul "ăgăduinţei# De eCemplu, mani3in, omuleţii care ţineau o&loanele desc*ise în timpul zilei, "igurinele acelea de metal: c$nd voiai să înc*izi o&loanele îi răsuceai, a!a că toată noaptea at$rnau cu capul în (os# '!a au at$rnat Mussolini !i amanta lui, .lara Petacci, la s"$r!itul celui de al Doilea 7ăz&oi Mondial# 5ra cumplit, era în"iorător, nu "aptul că i au sp$nzurat, asta o meritau, ci "aptul că i au at$rnat cu capul în (os# 'proape că îmi părea rău pentru ei, cu toate că n ar "i tre&uit: ţi ai ie!it cumva din minţi, ?ă ţi pară rău pentru Mussolini, 5 ca !i cum ţi ar părea rău pentru Hitler4 Dar am "ăcut o eCperienţă, ra am lăsat să at$rn cu capul în (os, prins cu picioarele de o
32

'mos +z

ţeava din perete, !i după c$teva minute tot s$ngele mi s a năpustit în cap !i am simţit că o să le!in# Iar Mussolini !i amanta lui au at$rnat a!a nu numai c$teva minute, ci trei zile !i trei nopţi, !i asta după ce i au ucis4 Mă g$ndeam că e o pedeapsă peste măsură de crudă# .*iar !i pentru un uciga!# .*iar !i pentru o amantă# -u că a! "i avut *a&ar ce e aceea amantă # %n vremea aceea în tot Ierusalimul nu se a"la picior de amantă# 5rau 9tovară!e de viaţă:, 9partenere:, 9prietene, în am&ele sensuri ale cuv$ntului:, poate era c*iar !i trea&a aceea# De eCemplu, se vor&ea, cu mare "ereală, că era ceva între domnul .ernians3i !i iu&ita domnului Lupatin !i am simţit, în vreme ce inima îmi &u&uia, că 9era ceva între: e o eCpresie misterioasă, "atidică, ascunz$nd ceva dulce, cumplit !i ru!inos# Dar o amantă,4 'sta era ceva de a dreptul &i&lic# .eva al nai&ii de impresionant# 5ra de neînc*ipuit# Poate că la Tel 'viv eCistau ast"el de lucruri, îmi ziceam eu, acolo au tot soiul de lucruri care nu eCistă sau nu sunt îngăduite aici# 'm început să citesc aproape singur, "oarte devreme# .e altceva să "i "ăcut, ?erile erau pe atunci mult mai lungi, pentru că păm$ntul se înv$rtea mai încet, pentru că galaCia era mult mai destinsă dec$t în zilele noastre# Lumina electrică era de un gal&en !ters !i era întreruptă de multe căderi de tensiune# .*iar !i astăzi mirosul lum$nărilor care "umegă sau al unei lămpi cu para"ină care umple totul de
33

Poveste despre dragoste si întuneric

"uningine îmi st$rnesc dorinţa să citesc o carte# Pe la !apte eram ţintuiţi în casele noastre din cauza restricţiei de circulaţie impuse în Ierusalim de către englezi# 2i c*iar dacă n ar "i "ost restricţia de circulaţie, cui îi ardea pe vremea aceea să stea pe a"ară noaptea în Ierusalim, Totul era înc*is !i o&lonit, străzile pietruite erau pustii, orice um&ră care trecea pe străduţele acelea înguste era urmărită de alte trei patru um&re# .*iar !i c$nd nu era vreo cădere de tensiune trăiam într o lumină sla&ă, pentru că era important să "aci economie: părinţii mei înlocuiau &ecurile de =0 de Oaţi cu unele de 2P, nu doar pentru a "ace economie, ci din principiu, pentru că lumina puternică e risipă, iar risipa e imorală# 'partamentul nostru micuţ era întotdeauna ticsit cu su"erinţele întregii omeniri# .opiii care mureau de "oame în India, de dragul cărora eram eu silit să măn$nc tot ce mi se punea în "ar"urie# ?upravieţuitorii din in"ernul lui Hitler, pe care englezii îi deportaseră în lagăre din .ipru# +r"anii zdrenţăro!i care încă mai &$ntuiau prin pădurile cople!ite de zăpadă din 5uropa în ruine# Tata lucra la &iroul lui p$nă la două dimineaţa, la lumina unui &ec anemic de 2P de Oaţi, c*inuindu !i oc*ii, pentru că nu i se părea corect să "olosească o lumină mai puternică: pionierii din 3i&&utzurile 6alileii !edeau în corturile lor noapte de noapte scriind cărţi de poezii sau tratate "ilozo"ice la lumina unor lum$nări ce picurau, !i cum ai putea să uiţi de ei !i să !ezi aici ca 7ot*sc*ild, la un &ec
34

'mos +z

or&itor de =0 de Oaţi, 2i ce ar zice vecinii dacă ar vedea dintr odată la noi lumină ca într o sală de &al, Mai &ine să !i distrugă vederea dec$t să atragă privirile "uri!e ale celorlalţi# -u ne număram printre cei mai nevoia!i# ?lu(&a pe care o avea tata la >i&lioteca -aţională îi aducea un salariu modest, dar regulat# Mama dădea meditaţii# 5u udam în "iecare vineri grădina domnului .o*en din Tel 'rza, pentru un !iling, iar miercurea mai c$!tigam patru pia!tri pentru că a!ezam sticlele goale în lăzi, în dosul &ăcăniei domnului 'uster, !i pe l$ngă astea îl învăţam pe "iul domnului 8inster să citească o *artă, cu doi pia!tri pe lecţie /dar asta era pe credit, !i nici p$nă în ziua de azi nu m au plătit 8insterii0# %n ciuda tuturor acestor surse de venit, "ăceam tot timpul economii# 1iaţa din apartamentul nostru micuţ semăna cu viaţa dintr un su&marin, a!a cum se arăta într un "ilm pe care l am văzut c$ndva la cinematogra"ul 5dison, unde marinarii înc*ideau după ei o trapă ori de c$te ori treceau dintr un compartiment în altul# %n clipa în care aprindeam cu o m$nă lumina la &aie stingeam cu cealaltă lumina de pe coridor, ca să nu irosesc curentul# Trăgeam lanţul u!urel, pentru că nu se cuvenea să gole!ti toată -iagara din rezervor pentru un pipi# 5rau alte "uncţii /pe care nu le numeam niciodată0 care puteau (usti"ica, uneori, golirea completă a rezervorului# Dar pentru un pipi, Toată -iagara, In vreme ce pionierii din -egev păstrau apa cu care se spălaseră pe dinţi pentru
35

Poveste despre dragoste si întuneric

udatul plantelor, în vreme ce în lagărele din .ipru o întreagă "amilie tre&uia să se descurce cu o găleată de apă timp de trei zile , .$nd plecam de la toaletă stingeam lumina cu m$na st$ngă !i în aceea!i clipă aprindeam lumina de pe coridor cu dreapta, pentru că ?*oa* a "ost doar ieri, pentru că erau încă evrei "ără adăpost care &$ntuiau prin .arpaţi !i Dolomiţi, l$ncezeau prin lagărele de deportare !i pe coră&ii greoaie, gata gata să se scu"unde, sc*eletici, acoperiţi de zdrenţe, !i pentru că !i prin alte părţi ale lumii erau greutăţi !i sărăcie: culii din .*ina, culegătorii de &um&ac de pe Mississippi, copiii din '"rica, pescarii din ?icilia# 5ra de datoria noastră să nu "im risipitori# 2i, în plus, cine !tie ce se poate înt$mpla în orice zi, -ecazurile noastre încă nu se isprăviseră, puteai &ăga m$na n "oc că lucrurile cele mai rele încă nu veniseră# -azi!tii or "i "ost ei învin!i, dar în Polonia încă mai erau pogromuri, vor&itorii de e&raică erau persecutaţi în 7usia, iar aici englezii încă nu !i spuseseră ultimul cuv$nt, Marele mu"tiu vor&ea de măcelărirea evreilor !i cine !tie ce plănuiau pentru noi statele ara&e, în vreme ce lumea cinică îi spri(inea pe ara&i datorită petrolului, pieţelor !i altor interese# ?ituaţia nu avea să "ie prea roz, p$nă !i eu puteam vedea asta limpede# Q .ea ce aveam din &el!ug erau cărţile# ?e găseau peste tot: de la un perete ticsit p$nă la celălalt, pe coridor !i în &ucătărie !i în *olul de la intrare !i pe toate pervazurile# Mii de cărţi, în
36

'mos +z

toate ung*erele apartamentului# Mi se părea că oamenii pot să vină !i să plece, să se nască !i să moară, dar cărţile erau ve!nice# .$nd eram mic, dorinţa mea era să mă "ac o carte# -u un scriitor# +amenii pot "i omor$ţi ca "urnicile# -ici scriitorii nu sunt greu de omor$t# Dar cărţile nu: oric$t te ai trudi să le distrugi, întotdeauna e o !ansă să supravieţuiască un eCemplar !i să continue să se &ucure de viaţa lui de pe ra"t, în cine !tie ce ung*er al vreunei li&rării, la 7eG3(avi3, 1alladolid sau 1ancouver# .$nd s a înt$mplat o dată sau de două ori să nu "ie destui &ani pentru m$ncarea de ?*a&&at, mama se uita la tata, iar el pricepea că venise vremea să "acă un sacri"iciu !i se ducea la ra"turile cu cărţi# 5ra un om cu principii !i !tia că p$inea e mai presus de cărţi !i că &inele copilului e mai presus de toate# %mi amintesc de spatele lui încovoiat, pe c$nd se îndrepta spre u!ă, ca să meargă la anticariatul domnului MeGer cu două trei volume dragi su& &raţ, arăt$nd de parcă i se rupea inima# '!a tre&uie să "i "ost încovoiat spatele lui 'vraam c$nd a purces dis de dimineaţă din cortul lui, cu Isaac pe umăr, spre Muntele Moria*# %mi pot înc*ipui durerea lui# Tata avea o relaţie senzuală cu cărţile sale# %i plăcea să le pipăie, să le m$ng$ie, să le amu!ine# %i st$rneau o plăcere "izică: nu se putea stăp$ni, tre&uia să întindă m$na !i să le atingă, c*iar !i cărţile altora# Iar cărţile de atunci erau cu adevărat mai pline de nuri dec$t cele de azi: erau plăcute la amu!inat, atins !i dezmierdat#
37

Poveste despre dragoste si întuneric

5rau cărţi cu litere de aur pe legăturile de piele înmiresmată, un pic zgrunţuroasă, de ţi se "ăcea pielea de găină c$nd puneai m$na pe ele, de parcă ai "i pipăit ceva intim !i inaccesi&il, ceva care părea să se z&$rlească !i să tremure la atingerea ta# 2i erau alte cărţi, legate în carton p$nzat, lipite cu un clei ce avea un miros minunat de senzual# 8iecare carte î!i avea propriul miros intim, aţ$ţător# )neori p$nza se desprindea de carton, ca o "ustiţă coc*etă, !i era greu să rezi!ti ispitei de a arunca o privire în despărţitura întunecoasă dintre trup !i acoperăm$nt !i de a adulmeca acele mirosuri ameţitoare# De o&icei tata se înapoia peste o oră sau două, "ără cărţi, încărcat cu pungi de *$rtie ca"enie cu p$ine, ouă, &r$nză, uneori c*iar !i o conservă de vită# Dar uneori se întorcea de la sacri"iciu cu "aţa plină de z$m&et, "ără cărţile dragi, dar !i "ără nimic de m$ncare: !i a v$ndut cărţile, într adevăr, însă a cumpărat pe dată altele în locul lor, pentru că a găsit la anticariat ni!te comori uria!e, genul de ocazie care nu ţi se arată dec$t o dată în viaţă, !i nu s a putut a&ţine# Mama îl ierta !i îl iertam !i eu, pentru că rareori aveam po"tă de altceva dec$t de porum& "iert !i îng*eţată# )ram omletele !i conservele de vită# ?incer să "iu, uneori c*iar îi invidiam pe copiii ăia care mureau de "oame în India, pentru că nimeni nu le spunea vreodată să termine tot din "ar"urie# .$nd aveam vreo !ase ani, a "ost o zi mare în viaţa mea: tata mi a eli&erat o &ucăţică din
38

'mos +z

ra"turile lui cu cărţi !i m a lăsat să mi pun acolo cărţile mele# Mai eCact, mi a dat cam un s"ert din lungimea ultimului ra"t de (os# Mi am adunat cărţile, care p$nă atunci zăcuseră pe un ta&uret alături de patul meu, le am cărat în &raţe p$nă la ra"tul tatei !i le am a!ezat în picioare a!a cum se cuvine, cu spatele către lumea de a"ară !i "aţa spre perete# 5ra un ritual iniţiatic, trecerea la v$rsta adultă: cel ale cărui cărţi stau în picioare nu mai e copil, e &ăr&at# 'cum eram ca tata# .ărţile mele stăteau smirnă# 'm "ăcut o gre!eală îngrozitoare# .$nd tata a plecat la lucru, am "ost li&er să "ac ce vreau cu colţul meu de &i&liotecă, dar aveam o viziune complet copilărească a "elului în care se "ac lucrurile astea# '!a că mi am aran(at cărţile după înălţime# .ele mai înalte erau cărţile care de acum nu mai erau de rangul meu, cărţi pentru copii, în versuri, cu poze, pe care mi le citiseră c$nd a&ia începeam să merg# 'm "ăcut o pentru că voiam să umplu întregul spaţiu de pe ra"t care îmi "usese destinat# 1oiam ca partea mea să "ie plină, îndesată, să dea pe dina"ară, ca ra"turile tatei# 5ram încă într o stare eu"orică atunci c$nd tata s a întors de la lucru, !i a aruncat oc*ii scandalizat spre ra"tul meu cu cărţi !i apoi, în tăcere deplină, mi a aruncat o privire lungă !i aspră pe care n am s o uit c$t trăiesc: era o privire de dispreţ, de dezamăgire amară, mai mult dec$t se poate spune în cuvinte, aproape o privire de disperare pur genetică# In cele din urmă a !uierat către mine printre &uzele str$nse:
39

Poveste despre dragoste si întuneric

9'i înne&unit de a &inelea, ?ă le a!ezi după mărime, .e ţi înc*ipui că sunt cărţile, ni!te soldaţi, )n soi de gardă de onoare, >rigada de pompieri la paradă, : 'poi n a mai zis nimic# 2i a venit dinspre el o tăcere lungă, înspăim$ntătoare, un "el de tăcere a lui 6regor ?amsa, ca !i c$nd m a! "i pre"ăcut su& oc*ii lui într un g$ndac de &ucătărie# 2i eu am tăcut cople!it de vinovăţie, ca !i cum a! "i "ost tot timpul cine !tie ce g$nganie sc$r&oasă, !i iată că taina mea ie!ise la iveală !i de acum totul era pierdut# La capătul tăcerii tata a început să vor&ească !i, în douăzeci de minute, mi a dezvăluit marile adevăruri ale vieţii# - a trecut nimic su& tăcere# M a iniţiat în cele mai ad$nci taine ale !tiinţei &i&liotecarilor: a scos la lumină autostrada, precum !i cărăruile de prin păduri, perspective ameţitoare ale variaţiilor, nuanţelor, "anteziilor, &ulevarde eCotice, sc*eme îndrăzneţe !i c*iar mo"turi eCcentrice# .ărţile pot "i aran(ate după su&iect, în ordine al"a&etică, în "uncţie de autori, pe serii sau pe edituri, în ordine cronologică, pe lim&i, pe teme, pe domenii sau pe specialităţi, sau c*iar după locul tipăririi# 5Cistă at$t de multe "eluri de a o "ace4 2i a!a am a"lat secretul diversităţii# 1iaţa este "ăcută din di"erite &ulevarde# +rice se poate petrece în unul dintre mai multe "eluri, con"orm unor di"erite partituri muzicale !i logici paralele# 8iecare dintre aceste logici paralele este compati&ilă !i coerentă în propriii termeni, per"ectă în sine, neinteresată de toate celelalte#
40

'mos +z

%n zilele următoare am petrecut ore în !ir aran($ndu mi mica &i&liotecă, douăzeci sau treizeci de volume pe care le m$nuiam !i le amestecam ca pe ni!te cărţi de (oc, a!ez$ndu le iar !i iar, în "el !i c*ip# '!a că am învăţat de la cărţi arta compunerii, nu din ceea ce era în ele, ci din ele însele, din eCistenţa lor "izică# 5le m au învăţat despre acea ameţitoare zonă nede"inită sau crepusculară dintre cele îngăduite !i cele neîngăduite, dintre legitim !i eCcentric, dintre normativ !i &izar# 'ceastă lecţie n am uitat o niciodată# %n momentul descoperirii iu&irii nu eram un ageamiu# 2tiam că eCistă di"erite meniuri# 2tiam că eCistă o autostradă !i un drum pitoresc, precum !i rami"icaţii pe care rareori calcă piciorul omului# 5Cistă lucruri îngăduite care sunt aproape interzise !i lucruri interzise care sunt aproape îngăduite# 5Cistă at$t de multe "eluri de a o "ace4 .$teodată părinţii mă lăsau să scot în curte cărţi din ra"turile tatei, ca să le scutur de pra"# -u mai mult de trei o dată, ca să nu le stric ordinea, ca "iecare să a(ungă înapoi la locul ei# 5ra o răspundere mare, dar minunată, pentru că mirosul pra"ului de pe cărţi îmi părea at$t de îm&ătător, înc$t uneori îmi uitam sarcina, datoria, răspunderile, !i stăteam a"ară p$nă ce mama se îngri(ora !i îl trimitea pe tata în misiune de salvare, să se asigure că nu am "ăcut insolaţie, că nu m a mu!cat vreun c$ine, !i întotdeauna mă găsea g*emuit într un colţ al curţii, cu"undat în vreo carte, cu genunc*ii
41

Poveste despre dragoste si întuneric

str$n!i su& mine, capul într o parte, gura pe (umătate desc*isă# .$nd tata mă între&a, pe (umătate m$nios, pe (umătate duios, ce i cu mine, reveneam cu greu pe lumea asta, ca o persoană care s a înecat sau a le!inat !i se întoarce încet, "ără voia sa, din ni!te locuri neînc*ipuit de îndepărtate, în această vale a pl$ngerii a tre&urilor casnice# Toată copilăria mi a plăcut să a!ez în "el !i c*ip lucrurile, de "iecare dată puţin alt"el# Trei sau patru pă*ărele pentru ouă, goale, puteau deveni o linie de "orti"icaţii sau un grup de su&marine, ori o înt$lnire de la @alta a conducătorilor marilor puteri# .$teodată "ăceam raiduri "ulgerătoare în lumea dezordinii nestăvilite# 5ra în asta ceva tare îndrăzneţ !i captivant: îmi plăcea să golesc pe podea o cutie de c*i&rituri !i să încerc toate com&inaţiile posi&ile# In anii răz&oiului mondial pe peretele coridorului at$rna o *artă mare a "ocarelor de răz&oi din 5uropa, plină de ace cu gămălie !i steguleţe colorate di"erit# Eilnic sau la două zile o dată, tata le deplasa con"orm noutăţilor de la radio# Iar eu construiam o realitate personală, paralelă: îmi împră!tiam pe rogo(ina de trestie propria zonă de răz&oi, realitatea mea virtuală, !i deplasam armatele, eCecutam mi!cări de cle!te !i diversiuni, capturam capete de pod, învăluiam inamicul prin "lanc, mă resemnam la retrageri tactice pe care le trans"ormam apoi în &re!e strategice# 5ram un copil "ascinat de istorie# 'm încercat să corectez gre!elile comandanţilor din trecut#
42

am cucerit cu un asalt . într o victorie evreiască decisivă cu a(utorul unei singure mortiere !i a c$torva grenade# 2i. sortită e!ecului. construit la loc. am împins campania pe teritoriul inamicului. distrus !i construit iară!i# 'u venit cuceritorii unul după altul. acela!i ciudat im&old pe care îl simţeam c$nd eram mic dorinţa de a mai da o !ansă unui lucru care poate că nu avusese nici una eCistă !i acum printre im&oldurile care mă pun în mi!care ori de c$te ori mă a!ez să scriu o poveste# Multe lucruri s au petrecut la Ierusalim# +ra!ul a "ost distrus. o m$nă de cio&uri !i documente !i au dispărut# 'u pierit precum ceaţa dimineţii pe coastele dealurilor# Ierusalimul este o &ătr$nă nim"omană care stoarce amorez după amorez p$nă îl omoară !i 43 .'mos +z 'm reluat marea revoltă evreiască împotriva romanilor. au domnit o vreme.oloseumul !i am în"ipt steagul evreu în v$r"ul . au lăsat în urmă c$teva ziduri !i turnuri. am adus trupele lui >ar Doc*&a su& zidurile 7omei. c$teva crăpături în piatră. un singur Piper. a îngenunc*eat m$ndrul Imperiu 7oman# 'm trans"ormat lupta dusă de apărătorii Massadei. am salvat Ierusalimul de la distrugere !i din m$inile armatei lui Titus.apitoliului# %n acest scop am trans"erat >rigada 5vreiască din armata &ritanică în secolul înt$i e#n# !i în zilele celui de al Doilea Templu !i m am delectat cu distrugerile pe care le puteau produce vreo două mitraliere splendidelor legiuni ale &lestemaţilor de Hadrian !i Titus# )n avion u!or. de "apt.

însă n o să su"ăr niciodată de plictiseală c$tă vreme mi se îngăduie să am o cutie cu piese de domino. las o &altă.um poţi "i a!a de sigură. apoi petreceam toată dimineaţa de marţi la !coală g$ndindu mă la mi!carea următoare. c$teva cutii de c*i&rituri sau o m$nă de nasturi# Mi a! petrece zilele aran($ndu le iar !i iar.olum& au descoperit de(a p$nă !i cele mai îndepărtate insule:# 5u o contraziceam. Magellan !i . "ăceam una sau două mutări în acea după amiază !i 44 . picioarele mo&ilelor !i spaţiul de su& patul meu descopeream uneori nu numai insule necunoscute. La urma urmei. o văduvă neagră care î!i devorează &ăr&ătu!ii în vreme ce ace!tia încă o mai pătrund# %ntre timp. copile. "orm$nd mici compoziţii# Poate pentru că am "ost singur la părinţi: nu aveam "raţi sau surori !i aveam "oarte puţini prieteni. dar !i stele. înainte de . "ără îndoială că mi vor lipsi li&ertatea !i încă unul sau două alte lucruri. sisteme solare !i galaCii întregi necunoscute# Dacă o să a(ung vreodată la înc*isoare.Poveste despre dragoste si întuneric apoi se scutură de el sau de ea căsc$nd. care se saturau repede de mine pentru că voiau mi!care !i nu se puteau adapta la ritmul epic al (ocurilor mele# )neori începeam un (oc nou lunea. 9'i înt$rziat. despărţindu le !i adun$ndu le. departe de tot. erau descoperite noi continente !i insule# Mama spunea adesea. un pac*et de cărţi de (oc. de cealaltă parte a lumii.olum& oamenii credeau că toată lumea e cunoscută !i că n a mai rămas nimic de descoperit:# %ntre rogo(ina de trestie. îi spuneam: 9.

$nd stătea în picioare era aproape imposi&il să l "aci să !adă !i. demararea unei mi!cări de rezistenţă în munţi. ora!e. atacarea cetăţilor !i "orti"icaţiilor. este esenţială# Poate că gre!eala mea venea din "aptul că unc*iul -e*emia* însu!i era un &ăr&at cu mi!cări lente. odată 45 . retrageri în derută. un unc*i mai în v$rstă. în vreme ce eu mergeam mai departe cu (ocul meu despre istorie de pe podea. o!tiri. în a"ara o&scurei legături pe care o "ăcusem la cinematogra"ul 5dison între dragoste !i indienii morţi# %nsă din cele spuse de unc*iul -e*emia* am dedus că cel mai &ine e să nu te gră&e!ti# )lterior. nemaiput$nd să ra&de pră"ăraia. mătura totul. lărgirea sau str$mtarea graniţelor marcate de c*i&rituri# Dacă un adult călca din ne&ăgare de seamă peste mica mea lume declaram greva "oamei sau un moratoriu asupra spălatului pe dinţi# %nsă în cele din urmă venea !i ziua Audecăţii de 'poi. vapoare.'mos +z lăsam restul pe miercuri sau (oi# Prietenii nu puteau su"eri asta. continente întregi. zi după zi. care ura sc*im&area# . asediul unui castel sau al unui ora!. c$nd aveam vreo nouă ani. cuceriri prin asalt. cel puţin în privinţa răz&oiului: pe c$mpul de &ătălie viteza. eli&erare !i apoi recucerire. pe nume -e*emia*. 9în dragoste e ca la răz&oi:# Pe atunci nu !tiam nimic despre dragoste. iar mama. deplasări de trupe. se spune. ca într un *olocaust nuclear# + dată. m a învăţat un prover& "rancez. mergeau a"ară !i alergau unii după alţii prin curţile din spate. mi am dat seama că mă în!elasem cu totul. munţi !i ţărmuri.

p$nă la s"$r!itul veacurilor. !i a"ară era "rig !i întuneric. părinţii plecaseră la un 46 . nu putea "i convins să se ridice# ?coală te. la peri"eria Motsei# 'm stat pe o &ancă vreo (umătate de orăF prin c*iparo!i &$z$ia o viespe încăpăţ$nată. ca toate trupurile.imitirul s a măritF în cur$nd va a(unge la malul lacului >eit -eR"a. p$nă anul viitor. cu !iretenie. ploaia măturată de v$nt !"ic*iuia o&loanele de "ier înc*ise. cu un voal negru pe cap a trecut pe l$ngă mine cu un copil de cinci sau !ase ani agăţat de ea# Degeţelele copilului în!"ăcaseră dintr o parte poala roc*iei ei !i am$ndoi pl$ngeau# ?ingur acasă. ce i cu tine. -e*emia*. avea o înclinaţie "irească să răm$nă acolo unde este# -u sunt ca el# %mi plac nespus sc*im&area. iar o pasăre a repetat de cinci !ase ori o "rază muzicală. z$m&ea pentru sine. se scărpina. e "oarte t$rziu. p$nă m$ine dimineaţă.el puţin# 'poi cugeta. dealuri !i nori# + "emeie su&ţirică. c$t ai de g$nd să mai !ezi acolo. copaci. într o după amiază de iarnă t$rzie# 5ra cinci sau cinci !i (umătate. ca !i cum ne ar "i deslu!it stratagema. în negru. "ără să l găsesc. pentru numele lui Dumnezeu.Poveste despre dragoste si întuneric a!ezat. Iar el răspundea: J . Trupul lui. călătoriile# Dar îmi plăcea !i de unc*iul -e*emia*# -u demult l am căutat. în cimitirul 6ivat ?*aul# . !i adăuga: J )nde arde. îi ziceau. însă nu vedeam dec$t pietre de morm$nt. mi!că te. înt$lnirile.

cu aripi multicolore din *$rtie împodo&ite cu c$teva pene adevărate# ?ingurătatea.*iar !i cuvinte ca 9mătu!ă: sau 9văr: î!i aveau povestea lor de "amilie. a!ezat pe picioare de lemn.a pasărea să nu se simtă singură. zicea mama. în strada . dar întăre!te oţelul# Tata ne o"erea un discurs savant despre etimologia cuv$ntului 9ciocan:. propria reţea de relaţii# 2tiam noi. rude prin alianţă. care are sensul eCact de sora tatălui. că erau doar la "amilia 7udnic3i. la mai puţin de un s"ert de oră distanţă de noi# In loc de copii. relaţii. !i aveau să se întoarcă. strănepoate de unc*i. că 9mătu!ă: vine din latinul amita. în vreme ce 9unc*i: vine 47 .*opin !i ?c*open*auer# Mai era într un ung*er al salonului o colivie cu o pasăre &ătr$nă !i pe (umătate oar&ă# . e ca o lovitură de ciocan care sparge sticla. colţ cu strada Pro"eţilor. nu era nici un &ai. mătu!i prin căsătorie.ancelarului. puţin înainte de opt sau la !i un s"ert. după cum mi au promis. de eCemplu. sau cel mai t$rziu la opt !i douăzeci# 2i c*iar dacă ar "i înt$rziat. Mala !i ?tasze3 7udnic3i aveau două pisici persane. "ăcută de Mala 7udnic3i dintr un con de pin vopsit. ca !i cum cuvintele ar "i "ost o altă "amilie complicată din 5uropa răsăriteană. îi puseseră în colivie altă pasăre. cu o droaie de veri de a treia.'mos +z ceai la Mala !i ?tasze3 7udnic3i. cu toate rami"icaţiile din di"erite lim&i# Tatălui meu îi plăcea să mi eCplice tot "elul de legături între cuvinte# +rigini. . strănepoţi !i stră strănepoţi# .

să mă uit în dicţionarul cel mare !i să veri"ic de unde vin cuvintele astea !i cum s a sc*im&at "olosirea lor de a lungul generaţiilor# ?au. !i mă "olosesc de toate astea ca să construiesc un nou 3i&&utz de la graniţă# )n zid !i un turn în inima de!ertului de pe rogo(inăF a!ez agra"ele în semicerc. dod. zicea tata. care e turnul de apă. du te !i adu c*iar acum dicţionarul !i *ai să ne instruim pe loc. c$teva carneţele. venit din spaţiul dintre !i"onier !i perete# 'prind lumina în odaia părinţilor !i iau de pe &iroul tatei opt sau nouă agra"e. înseamnă !i iu&it.ur$nd va avea loc un raidF o &andă de t$l*ari seto!i de s$nge /vreo două duzini de nasturi0 o să atace a!ezarea pe la est !i sud. o călimară cu g$t lung plină cu cerneală neagră. cu toate că nu sunt convins că este la origine acela!i cuv$nt# Tre&uie să mi aminte!ti c$ndva. !i mai &ine. ating$nd v$r"urile c*iparo!ilor# ?unetul apei care picură în c*iuveta din &aie !i un "$s$it sau un zgrepţănat at$t de sla&. o ascuţitoare. care înseamnă "ratele mamei. nu mi mai aminti. înc$t poţi auzi sunetul norilor care plutesc (os peste acoperi!uri. dar las.Poveste despre dragoste si întuneric de la latinul avunculus. Iar cuv$ntul în e&raică pentru unc*i. !i dacă tot mergi du ţi cana murdară la &ucătărie# %n curţi !i pe străzi tăcerea e at$t de întunecată !i de întinsă. o gumă. o cutie cu piuneze. înc$t aproape că nu se aude. !i încon(ur totul cu un gard "ăcut din creioane !i tocuri !i întărit cu piuneze# . îl simţi cu v$r"ul perilor de pe cea"ă. tu !i cu mine. pun în picioare ascuţitoarea !i guma de am$ndouă părţile călimării înalte. că le 48 .

!i apoi am să dau ordin să se tragă !i.'mos +z (ucăm noi o "estă# + să desc*idem poarta. str$mtoarea 6i&raltar o să treacă printre picioarele scaunului. carneţelele pot "i avioane de transport. "ălos N laudă. 9imn de slavă înălţ$nd N povestirea depan$nd N din măcelul s$nger$nd N !i am să c$nt. cu c$teva salve m$nioase. ca să economisesc curentul electric. vor mătura "orţa inamică prinsă în capcană. pentru vreo zece minute numai# 7adiatorul avea două rezistenţe. pionierii reprezentaţi de piesele mele de !a* al&e vor desc*ide "ocul !i. iar rogo(ina o să "ie înaintată la rangul de Marea Mediterană. piunezele mine. ?icilia !i Malta. poarta va "i înc*isă în urma lor. cum mi se spusese să "ac. unde va "i măcelul. iar agra"ele vor "i su&marine# 5ra "rig în casă# %n loc să mi mai iau un pulover. ro!iatică. să nu poată scăpa. canapeaua va "i '"rica. ca atunci c$nd calci pe za*ăr tos. îi lăsăm să înainteze în curtea "ermei. guma !i ascuţitorile contratorpiloare. prinos:. !i un pic de roz a purces să se 49 .iprul. dar eCista un comutator pentru economie care stătea întotdeauna în poziţia în care aprindea doar una dintre ele# Pe cea de (os# Mă uitam ţintă la spira care începea să strălucească# ? a aprins treptat: mai înt$i nu s a văzut nimic. se auzea doar o serie de pocnituri. am aprins radiatorul. cărţile de (oc împră!tiate o să înc*ipuie . de pe "iecare acoperi! !i din v$r"ul călimării ce slu(e!te drept turn de apă. iar apoi la am$ndouă capetele rezistenţei s a ivit o p$lp$ire sla&ă. cu &i&lioteca în c*ip de coastă a 5uropei. în clipa aceea.

cu at$t mai nepăsătoare părea cealaltă# 7idic$nd din umeri. ca un soare săl&atic în platoul de metal strălucitor al re"lectorului. a!a înc$t !i ea să palpite. distrug$ndu i "lota de contratorpiloare !i su&marine# In tot acest răstimp. privind totul de pe un scaun de la marginea ringului. rezistenţa de sus. dormea rece !i nepăsătoare# . în orice clipă s ar putea topi. incapa&ilă să se a&ţină. De cea de a doua spiră putea "i vor&a doar 50 . un "oc ro!u aprins. ca !i cum a! "i simţit pe pielea mea toată tensiunea acumulată între cele două spire. partenera ei. or&itoare.Poveste despre dragoste si întuneric întindă spre centru ca o u!oară îm&u(orare pe un o&raz s"ios. !i cine se duce în toiul nopţii să mi l aducă pe >aru* M$ini de aur. care a devenit îm&u(orare deplină ce s a dezlănţuit iute într o etalare neru!inată de gal&en dezgolit !i verde găl&ui lasciv.u c$t strălucea mai tare una. dar deloc impresionată# M am cutremurat deodată. ci !i din cauza riscului ca circuitul să se supraîncarce. rapidă. p$nă ce strălucirea a a(uns la mi(locul spirei !i nu s a mai întrerupt. !i rezistenţa era acum incandescentă. înc$t nu te puteai uita la el "ără să ţi mi(e!ti oc*ii. pentru ca !i spira nepăsătoare să n ai&ă încotro !i să strălucească. curg$nd peste Mediterana mea ca un vulcan în erupţie care revarsă cascade de lavă topită. !i mi am dat seama că eCista o cale simplă. gata să eCplodeze în revărsarea de "oc dar era strict interzis# 5ra complet interzis nu numai din cauza risipei "lagrante. să sară o siguranţă !i să se cu"unde casa în întuneric.

să se scoale la !ase sau !ase !i (umătate dimineaţa !i să dea cu 8lit prin toate ung*erele apartamentului ca să alunge 51 . tara&ele viu colorate. "ie vară. a avut momente grele !i c$teva "ericite. ?au reu!esc s o sting la timp.n păpu!oi. într o zi toridă din vara lui HI<<. dar p$nă în ultima ei zi n a găsit nici un motiv să !i sc*im&e verdictul# ?e spune că încă din a doua zi după sosire i a poruncit &unicului. răgetul măgarilor. ne&unia deplină. &e*ăitul caprelor. a văzut umerii !i &raţele &ăr&aţilor din +rientul Mi(lociu !i culorile stridente ale "ructelor !i legumelor.'mos +z dacă mă lovea ne&unia. c$r$iala puilor care at$rnau de picioarele legate !i s$ngele care picura din g$tul puilor uci!i. !i apoi ce o "i o "i# Dar dacă părinţii se întorc înainte să reu!esc s o sting. "urnicarul străduţelor pline de strigătele v$nzătorilor am&ulanţi. !i pe dată a pronunţat verdictul de"initiv: 9Levantul e plin de germeni:# >unica a trăit la Ierusalim vreo 2P de ani. !i atunci cum m a! putea dezvinovăţi. a văzut dealurile de (ur împre(ur !i coastele st$ncoase. a privit cu groază pieţele unde se îm&ulzea lumea. dar spira n are vreme să se răcească !i să "acă pe mortu. "ie iarnă. '!a că tre&uie să mă împotrivesc ispitei# ?ă mă stăp$nesc# 2i a! mai putea !i să încep să curăţ mizeria pe care am "ăcut o !i să le pun pe toate la locul lor# )neori "aptele se opun adevărului# 'm scris c$ndva despre adevăratul motiv al morţii &unicii mele# >unica ?*lomit a venit la Ierusalim direct de la 1ilna. a!a cum a "ăcut în "iecare zi c$t au trăit la Ierusalim.

d$nd ordine pe c$mpul de luptă p$nă la victoria din acea zi# In ve!nicul ei răz&oi cu germenii. îmi 52 . să dea pe su& pat. mai înaltă dec$t el. &unica "ier&ea toate "ructele !i legumele# 2tergea p$inea de două ori cu o c$rpă înmuiată într o soluţie dezin"ectantă rozalie numită . "ier&$ndu le multă vreme# >unica ?*lomit î!i "ier&ea !i propria persoană. ţeapănă !i dreaptă ca directoarea unui pension de "ete. "ie vară. după c$teva crize de inimă. cu părul prins într o "undă verde ce arăta ca un "luture. pe după !i"onier !i c*iar prin ra"turi !i între picioarele &u"etului.aii# După "iecare masă nu spăla vasele. &ăt$nd la perne ca Don Sui(ote c$nd atacă &urdu"urile de vin. de trei ori pe zi: "ie iarnă. într un capot din mătase în"lorată înc*eiat de sus p$nă (os. ca să st$rpească germenii# ' trăit p$nă la o v$rstă destul de înaintată. dacă nu termini cu aceste a&luţiuni "ervente. "ăcea trei &ăi în apă aproape clocotită. !i apoi să &ată toate saltelele. goangele !i viru!ii "ugeau pe partea cealaltă a străzii c$nd o vedeau de departe. doctorul Drom*oltz a avertizat o: 9Doamnă dragă. ci proceda a!a cum se "ace de o&icei doar în a(unul Pa!telui. cu toată "orţa ne"ericirii sau disperării sale# >unica ?*lomit stătea la c$ţiva pa!i în spatele lui. altoindu le iar !i iar cu &ătătorul de covoare. !i c$nd a trecut de optzeci de ani. în "lanela de corp !i papuci.Poveste despre dragoste si întuneric germenii. a!ternuturile !i plăpumile de pu"# Din copilărie mi l amintesc pe &unicul 'le3sandr st$nd pe &alcon dimineaţa.

'mos +z declin răspunderea pentru posi&ilele consecinţe ne"ericite !i regreta&ile:# Dar &unica n a putut renunţa la &ăile sale# Teama de germeni era mai tare dec$t ea# ' murit în &aie# 'tacul ei de cord este real# %nsă adevărul este că &unica a murit dintr un eCces de igienă.urăţenia e cea care a ucis o# . o "isură care ne ar putea a(uta să întrezărim e"ectul pe care în"ăţi!area +rientului. în "iecare zi trăită la Ierusalim. !i poate !i a altor emigranţi !i re"ugiaţi care. nu de inimă# 8aptele tind să întunece adevărul# . a!adar. ca să nu mai vor&im de tot soiul de alte lucruri vătămătoare# 'ici este. ci mai degra&ă "armecele lui senzuale !i însu!i trupul ei !i puternica atracţie a acelor pieţe 53 . la pr$nz !i seara.u toate că mottoul vieţii ei la Ierusalim. 9Levantul e plin de germeni:. culorile !i mirosurile lui l au avut asupra &unicii mele. un adevăr ce a "ost reprimat !i ascuns vederii# La urma urmei. unde erau la "el de mulţi germeni ca la Ierusalim. au venit din !tletluri mo*or$te din 5uropa răsăriteană !i au "ost at$t de tul&uraţi de senzualitatea omniprezentă a Levantului. la "el ca ea. poate "i mărturia unui adevăr anterior. &unica ?*lomit venea din 5uropa de nord est. dimineaţa. înc$t s au *otăr$t să se apere de ameninţarea ei construindu !i propriul g*etou# 'meninţare. ?au poate adevărul este că nu ameninţarea Levantului a "ost cea care a "ăcut o pe &unica mea să !i morti"ice !i să !i puri"ice trupul prin acele a&luţiuni clocotite. mai pro"und dec$t demonul igienei.

ca să nu mai vor&im de mirozna pătrunzătoare a ca"elei proaspăt pră(ite. nici teama de dorinţe. o m$nie reprimată. un costum spaţia l ermetic. cu mu!c*ii de pe spate unduind su& pielea lor "ier&inte. "oarte condimentate. nici dorinţele ei. nici mai mult. !i acele m$ini lascive ce pipăiau !i scormoneau prin cele mai intime ad$ncituri ale "ructelor !i legumelor. care strălucea su& p$r$ia!ele de sudoare ce se scurgeau pe ea în &ătaia soarelui# Poate că acel cult al &unicii pentru curăţenie era. malignă. cu &ucăţi de g*eaţă sau "elii de lăm$ie plutind prin ele. ardeii iuţi !i măslinele condimentate. aromată cu nuc!oară. care o torturau !i o eCcitau. !i goliciunea acelor cărnuri pline. mirosuri de mirodenii !i alimente ce glăsuiau gutural. dezgoliţi p$nă la &r$u. ?au poate că n au ucis o nici igiena. ro!ii. !i acei *amali din piaţă. !i paleta ameţitoare de mirodenii. nici mai puţin. distrug$nd toate c*eile. ier&uri !i pra"uri. din care picura s$nge.Poveste despre dragoste si întuneric supraaglomerate care o "ăceau să g$"$ie !i să simtă că i se înmoaie genunc*ii în "aţa acelei a&undente de legume !i "ructe necunoscute. !i recipientele de sticlă pline cu &ăuturi viu colorate. ci ve!nica ei "urie tainică "aţă de această teamă. toate momelile lu&rice !i multicolore ale acelei lumi picante. at$rn$nd neru!inat de despuiate în c$rligele măcelarilor. + centură de castitate aseptică pe care !i a pus o de &unăvoie încă din prima zi aici !i a "erecat o cu !apte lacăte. &r$nzeturi condimentate. v$n(o!i. ar!i de soare !i împăro!aţi. ca un "uruncul care nu e 54 .

a!a că această amintire senzuală ar "i putut supravieţui doar trec$nd prin mai multe etape de transmitere !i ampli"icare# Mama !i tata îmi aminteau adeseori acele momente. "aţă de însă!i sila pe care o st$rnea această t$n(ire. învecinat în minte cu amintirea atingerii pielii lui. într o zi de iarnă# Poetul ?aul . mai pro"undă. !i încă o m$nie. c$t !i a gardianului ei. murdar. veninoasă. ca într o &ucătărie vec*e. dorinţele. c$nd aveam ceva mai mult de patru ani. eCcitant p$nă la le!in. "aţă de acel Levant.erni3ovs3i !i s a (ucat cu mustaţa lui# De "iecare dată se întorceau spre mine ca să le con"irm povestea: 9-u i a!a că îţi mai aminte!ti de acea după amiază de s$m&ătă în care nenea ?aul te a luat în poală !i ţi a zis 55 . îndreptată at$t împotriva prizonierei. ani !i ani de (elanie tainică pentru trecerea neîntreruptă a timpului !i smoc*inirea trupului ei !i dorinţele acelui trup. pră"os. o m$nie mo*or$tă. transpirat. săpunite !i clătite !i răzuite !i dezin"ectate !i "ierte de o mie de ori. caldă !i întunecoasă. pentru că le plăcea să se "ălească pe la cunoscuţi că ţ$ncul a !ezut în poala lui . de propria t$n(ire. dar "urnicar de germeni# 'u trecut de atunci aproape !aizeci de ani. însă puternic !i plăcut.erni3ovs3i a murit în toamna lui HI=<. !i totu!i îmi amintesc încă mirosul lui# %l c*em !i se întoarce la mine.'mos +z spart. mustaţa groasă care se "reca de o&razul meu !i mi dădea o senzaţie plăcută. un miros un pic aspru. &uclele lui mari. &estial. "uria "aţă de propriul trup. care mă duce cu g$ndul la pipăirea unei p$nze de sac.

Poveste despre dragoste si întuneric Tdrăcu!orU. !i c*iar m a sărutat pe "runte. tu e!ti drac4:. a!a e# %mi amintesc "oarte &ine:# -u le am spus niciodată că ta&loul pe care mi l amintesc e un pic di"erit de versiunea lor# -u voiam să li l stric# +&iceiul părinţilor mei de a repeta povestea asta !i de a se întoarce spre mine ca să con"irm mi a întărit !i păstrat. lucru pe care părinţii mei l au interpretat ca un semn al lucrurilor ce aveau să vină. în vreme ce poetul îi con"eră pu!tiului învestitura de 9drăcu!or:. Pu!3in s ar "i aplecat să l sărute pe cap pe micuţul Tolstoi# 56 . ce !ade în poala gigantului poeziei e&raice. 5 adevărat. zic$nd 9>a nu. : ?arcina mea era să le recit re"renul: 9Da. ci are o viaţă anterioară. care în lipsa m$ndriei lor poate că s ar "i !ters !i ar "i dispărut# %nsă di"erenţa dintre povestea lor !i ta&loul din amintirea mea. cortina se trage. să zicem. un "el de ungere. la care. "aptul că amintirea pe care am păstrat o nu e o simplă re"lectare a pove!tii părinţilor. în versiunea tatălui meu. nu i a!a. ca !i cum. că imaginea marelui poet !i a tancului. este dovada că povestea mea nu este pur !i simplu mo!tenită de la a lor# I n versiunea părinţilor mei. dulce inocenţă4 îi plăte!te cu aceea!i monedă. a replicat ast"el: 9Poate că am$ndoi avem dreptate:. iar copilul o. în scenariul părinţilor mei. dezvăluind un copil &lond cu pantalona!i scurţi. amintirea acelor clipe. cel care a scris In "aţa statuii lui 'pollo. m$ng$indu i !i smucindu i mustaţa. într adevăr. era un pic di"erită de a mea.

!i am pl$ns. spaima "usese mai mare ca durerea# Iar nietzsc*eeana mustaţă stu"oasă m a zg$riat 57 . a!a cum se înt$mplă de multe ori. n am !ezut în poala poetului. în scenariul meu. !i a!a cum pl$ngem acum. sau într adevăr datorită mirosului lui puternic. !i în vreme ce încă mă z&ăteam în &raţele lui m a silit să desc*id gura !i a cerut să i se aducă ni!te g*eaţă. care e mai puţin dulce ca al lor. simplu. apoi m a răsucit în &raţele lui !i a zis ceva. m a ridicat cu m$inile lui mari.'mos +z %nsă în ta&loul din mintea mea. pe care mi l amintesc !i azi /nu miros de a"ters*ave sau de săpun. dens. acasă la unc*iul Aosep*. îmi amintesc !i acum cum m a săltat cu spatele la el !i cu "aţa urlătoare spre încăpere. cu siguranţă nu despre trecerea coroanei lui Pu!3in în m$inile lui Tolstoi. cur$nd m am lini!tit !i s a dovedit că. pe care repetatele raze ale proiectorului părinţilor mei se poate să mă "i a(utat să l păstrez. cur$nd o să r$dem# 8ie pentru că vor&ele poetului ne includeau pe am$ndoi. iar în cădere mi am mu!cat lim&a care a s$ngerat un pic. ca asprimea unui prosop gros !i cald. "ie datorită atingerii aspre a o&razului lui pe al meu. ci un miros trupesc plin. dar în nici un caz nu mi l au imprimat. ci de "apt m am împiedicat !i am căzut. nici nu l am smucit de "aimoasa mustaţă. apoi altceva. "iind !i doctor pediatru. !i poetul. nu miros de tutun. doar o zg$rietură. a a(uns la mine înaintea părinţilor mei. ca gustul supei de pui într o zi de iarnă0. apoi mi a cercetat rana !i a declarat: J -u i nimic.

c$nd văd o "otogra"ie sau un desen al poetului ?aul. m$ini mari !i calde. prozator.Poveste despre dragoste si întuneric !i m a g$dilat un pic. cu oc*i care r$d. cercetător.erni3ovs3i# am "ost surprins c$nd mi s a spus că e poet: aproape oricine din Ierusalimul acelei vremi era poet.erni3ovs3i m a culcat cu gri(ă. cu acea ocazie nu s a lansat vreun a"orism demn de imortalizare între gigantul poeţilor din "ormatoarea 96eneraţie a 7ena!terii -aţionale: !i micul reprezentant suspinător al ulterioarei a!a zise 9generaţii a statului Israel:# De a&ia la doi trei ani după acest incident am "ost în stare să pronunţ numele . sau &ustul lui de la intrarea în . sunt învăluit pe dată. un &ăr&at cu o c*ică z&$rlită.erni3ovs3i:.asa ?criitorilor 9. savant sau re"ormator al lumii# -ici n am "ost impresionat de titlul de doctor: acasă la unc*iul Aosep* !i mătu!ica Eippora* toţi musa"irii &ăr&aţi erau numiţi pro"esor sau doctor# Dar el nu era doar un &ătr$n doctor sau poet# 5ra pediatru. pe canapeaua unc*iului Aosep* /adică pro"esorul Aosep* Dlausner0. !i apoi. o&raz ca de p$slă !i un miros aparte. ca !i cum m a! în"ă!ură cu o pătură groasă. de mirosul lui lini!titor# 58 . iar poetul doctor sau mama mi a pus pe lim&ă ni!te g*eaţă pe care mătu!ica Eippora* o adusese în gra&a mare# Din c$te îmi amintesc. din c$te îmi amintesc. puternic !i &l$nd# P$nă în ziua de azi. un tu"i! de mustaţă. dar "ără tevatură. nesupusă. doctorul ?aul . g$nditor.

iz&ucne!te incon!tient într un imn al lui DionGsos# 2tia pe de rost mai multe poezii ale lui .erni3ovs3i nu se &ălăce!te prin tot soiul de tsores !i 3rec&tzen# %n ast"el de momente mama îi arunca o privire sceptică. dar se a&ţinea de la comentarii# 59 . cu toate lucrurile din el. un poet at$t de inspirat de muze.uceritorilor . !i de reprezentanţii lui în literatura modernă. zorii 9.erni3ovs3i era vestitorul zorilor noi pe cale să se arate. în vreme ce . !i prin urmare muzical. scriind "ără ru!ine despre iu&ire !i c*iar despre plăcerile senzuale# Tata zicea: . pe care îl numea (argon# %l considera pe >iali3 poetul eternului statut de victimă. musculo!i.'mos +z La "el cu at$ţia evrei sioni!ti din vremea noastră. al 9ve!nicelor c*inuri ale morţii:. în vreme ce se înclină încă în "aţa lui 'pollo. în loc de europeni de neam iudaic răsăritean# Detesta !i dialectul idi!. >iali3 !i 'gnon# 1oia să ne na!tem cu toţii din nou. ca europeni de neam evreiesc &lonzi.anaanului prin 'salt:# Putea să recite pe nerăsu"late In "aţa statuii lui 'pollo. "ără măcar să o&serve că poetul. "ără compleCele !i complicaţiile at$t de tipice !tetl ului.erni3ovs3i dec$t toţi oamenii pe care i am cunoscut !i le recita cu patos !i înc$ntare. ar!i de soare. tata era în taină un pic canaanit# 5ra (enat de !tetl. cu imensă înc$ntare. de parcă ar "i "ost surprinsă în sine de natura grosolană a plăcerilor lui. pe de rost.

!i se poate să se "i apropiat de cele ale mamei mele# %n su&solul >i&liotecii -aţionale a descoperit un manuscris necunoscut al lui I#L# Peretz. pe l$ngă tot "elul de sc*iţe. o poveste necunoscută intitulată 97ăz&unare:# Tata a stat c$ţiva ani la Londra. care conţinea. iar înainte de asta se pare că la Mattersdor". c$nd i se cam o"ilise voio!ia optimistă. acum Matters&urg. un cuv$nt pe care îl pronunţa întotdeauna cu aceea!i str$m&ătură de dezgust ce însoţea la el cuvintele (argon. 9eCtaz:. i s au sc*im&at !i gusturile. 9*a!i!: sau 9intuiţie:# Mama îl asculta vor&ind !i. ne o"erea z$m&etul ei trist sau. în loc să riposteze.redea că pove!tile *asidice nu sunt altceva dec$t "olclor. împreună cu volu&ilitatea. m$zgăleli !i încercări poetice.onsidera că supranaturalul este apana(ul !arlatanilor !i escrocilor# .Poveste despre dragoste si întuneric Tatăl meu avea un temperament incontesta&il 9lituanian: !i îi plăcea grozav să "olosească cuv$ntul 9incontesta&il: /Dlausnerii veneau de la +dessa. îmi zicea: 9Tatăl tău e un om înţelept !i raţionalF e raţional c*iar !i c$nd doarme:# Peste ani !i ani. unde a scris o teză de doctorat despre această descoperire. însă în cea mai mare parte a vieţii lui a detestat toate "ormele de misticism !i de magie# . dar înainte trăiseră în Lituania. plin de entuziasm. după moartea ei. uneori. aproape de graniţa cu )ngaria0# 5ra un om sentimental. !i prin înt$lnirea cu Peretz cel înclinat spre misticism s a îndepărtat de înclinaţia lui 60 . un caiet din tinereţea autorului. din 'ustria răsăriteană.

"ăceau o u!oară plecăciune. ?trind&erg. provinciale !i împodo&ite cu tot soiul de &i&iluri de c$ntăreţ &isericesc# . "armecului misterios al pove!tilor lui Peretz în special. se lăsa pe moment peste străduţă c$nd se înt$mpla să se înt$lnească pro"esorul Aosep* Dlausner !i domnul ?#@# 'gnonF î!i săltau pălăriile cam de un deget. de!i am impresia că cei doi nu se prea îng*iţeau# + răceală politicoasă. tata încă mai încerca să ne deprindă pe toţi să "im la "el de luminaţi ca el# Părinţii mei se ciorovăiau adesea pe tema literaturii# Tata îi iu&ea pe ?*a3espeare. în Talpiot. îi considera scrierile proliCe. Tolstoi. care locuia în Talpiot. de asemenea.e*ov.$t despre domnul 'gnon. 6nessin. dar arctică. î!i clocea ranc*iuna !i p$nă la urmă s a răz&unat. I ieste drum de unc*iul Aosep*. !i al povestirilor *asidice în general# Totu!i. a!a cum cineva î!i descle!tează în "ine m$na de pe o &alustradă. Turg*eniev !i . I&sen !i . !i pro&a&il că "iecare îi dorea celuilalt din ad$ncul inimii să a(ungă pe veci în "undul iadului uitării# )nc*iul Aosep* nu avea o părere &ună despre 'gnon. >alzac. &iali3 !i.'mos +z precedentă către ?turm und Drang de la începuturile lui . c$nd l a străpuns pe unc*iul Aosep* cu una dintre lăncile 61 . pe domnul 'gnon. în anii în care o&i!nuiam să ne ducem s$m&ăta după amiază pe la unc*iul lui Aosep*.erni3ovs3i# ' început să studieze miturile !i legendele popoarelor îndepărtate. a aruncat o oc*eadă literaturii idi! !i treptat a cedat.erni3ovs3i# Mama ii pre"era pe ?c*iller.

domnul 'gnon a mai trăit mulţi ani. cu "oarte &anale apartamente. a c$!tigat Premiul -o&el pentru literatură !i o "aimă mondială. în vreme ce o soartă nu mai puţin ironică a "ăcut ca locuinţa lui Dlausner să "ie demolată !i înlocuită cu un "oarte &anal &loc pătrăţos. "iind ast"el cruţat de multă supărare# In ce l prive!te. pe care locuiseră am$ndoi. cu toate că a "ost condamnat la amarul c*in de a vedea cum mica alee din Talpiot. . de Diriat ?*muel !i de Moara de v$nt a lui Monte"iore.olonia 6ermană. a murit înainte să apară ?*ira . domnul 'visar. !i a luat 62 . la vila micuţă în care locuiau unc*iul Aosep* !i mătu!ica Eippora*# .asa noastră din Derem 'vra*am era la vreo !ase !apte 3ilometri de Talpiot. ironia sorţii a "ăcut ca locuinţa lui 'gnon să "ie pe strada Dlausner. ce privesc de sus *oardele de vizitatori din pragul casei lui 'gnon# %n "iecare a doua sau a treia s$m&ătă porneam în pelerina( la Talpiot. este re&otezată strada Dlausner# Din acea zi !i p$nă la moarte a tre&uit să ra&de în(osirea de a "i cele&rul scriitor ?#@# 'gnon de pe strada Dlausner# 2i a!a. în "igura grotescă a pro"esorului >ac*lam din romanul ?*ira# Din "ericire pentru unc*iul Aosep*. o su&ur&ie evreiască îndepărtată !i oarecum periculoasă# La sud de 7e*avia. p$nă în zilele noastre. se a"la o eCtindere a Ierusalimului străin: su&ur&iile Tal&ie*. . '&u Tor !i Datamon.olonia 6recească !i >a3aa# /'&u Tor.Poveste despre dragoste si întuneric lui de ironie. ne a eCplicat o dată pro"esorul nostru.

la capătul lumii. peste dealuri !i *ăt departe. vecinul nostru. a zis el. &i&lica 1ale a )ria!ilor. intram pe străduţele ca un la&irint din mizerul cartier ultraortodoC. într o noapte.azarma 'llen&G. n a! vrea să "iu în pielea lor# . însemn$nd 9tatăl taurului:. c$nd ora!ul se înc*idea în dosul o&loanelor "erecate !i se cu"unda în somnul din după amiaza de ?*a&&at# Tăcere deplină peste străzi !i curţi. care aproape că a(ungea la marginile >et*leemului# Din Ierusalimul nostru. străluceau puncte evreie!ti izolate.a să nu mai vor&im de răz&oiu l total:# Porneam după pr$nz. Tal&ie* a "ost c$ndva mo!ia unui &ăr&at pe nume Tale&. domnul 8riedmann. 63 . at$rnate între cer !i păm$nt. printre casele construite din piatră. în vreme ce numele Datamon este "orma coruptă în ara&ă a grecescului 3ata mones.'mos +z numele de la un vec*i răz&oinic. dincolo de toate acele lumi străine. a arătat o dată spre un ciorc*ine de lumini palide !i tremurătoare de la orizont. Talpiotul se zărea doar ca o mică masă de copaci pră"uiţi pe culmea unui deal a"lat în depărtare# De pe acoperi!ul casei noastre. !i dincolo se văd luminile din Talpiot sau 'rnona# Dacă o să sporească violenţa. Talpiot. !i a zis: 9'colo e . spre sud. inginerul. 'rnona !i 3i&&utzul 7amat 7a*el. însemn$nd 9alături de mănăstire:#0 Mai departe. cu !oproanele lor de ta&lă ruginită# De parcă întregul Ierusalim ar "i "ost înc*is într o s"eră de cristal limpede# Traversam strada 6eula*. >a3aa înseamnă c$mpie sau vale. Me3or HaGGim.

cu "armecul irezisti&il al altor lumi. ca"enele cu candela&re înalte !i prăvălii &ogate. arome ale &ogăţiei de pe continent e îndepărtate. ve!nic scăldată în um&ră de &ătr$nii pini ce perdeluiau două ziduri.alea Aa""a pe la cele&rul magazin de îm&răcăminte MaaGan ?*tu& !i ză&oveam o vreme în "aţa li&răriei 8raţii '*iasa". se revărsa dinspre cele două spitale# 'poi traversam . toate goale !i "erecate de ?*a&&at. printre &alustradele de "ier ruginit ale unor verande !i scări eCterioare neîngri(ite. al spitalului protestant. &or!. usturoi. cu mu!c*i pe el. de o parte zidul cenu!iu. al soluţiei LGsol. treceam pe su& s$rme cu ru"e puse la uscat. trăg$ndu ne cu oc*iul. gal&ene !i al&e. iar de cealaltă. c*ollent. în după amiaza de s$m&ătă# De pe strada Pro"eţilor co&oram pe strada ?trauss. urcam prin Ei3*ron Mos*e. pline de *aine negre.alea 7egele 6eorge 1. de &ătr$neţe !i cel usturător. par"umuri ale ora!elor pline de lumini !i de zarvă ce vieţuiesc în siguranţă pe 64 . ve!nic scăldat în mirosurile &ucătăriei as3enazilor săraci. cu sim&olurile celor douăsprezece tri&uri ale lui Israel în relie" pe splendida lui poartă de &ronz# Mirosul de leacuri. ca să i îngăduim tatei să !i sature oc*ii "lăm$nzi cu &ogăţia de cărţi e&raice noi din vitrină# De acolo stră&ăteam toată . ceapă !i varză acră. dar cu vitrine ce ne "ăceau semn prin grila(ele de "ier încuiate. condus de diaconese. pe l$ngă splendide magazine. !i mergeam mai departe pe strada Pro"eţilor# -u era nici su"lare de om pe străzile Ierusalimului la ora două.Poveste despre dragoste si întuneric sus pe '*va. zidul sum&ru al spitalului evreiesc. >i33ur Holim.

alea 7egele 6eorge 1.alea 7egele 6eorge 1.utia . pustie acum. cu *ornurile !emineurilor cocoţate pe acoperi!uri sau în apartamente spaţioase din &locuri moderne. scutiţi de povara contri&uţiei la . tainic. nu cunosc greutăţile. un calm străin. întinz$ndu se pe am&ele părţi ale străzii ca o "aţadă continuă. &ucătari. uni"ormă. "ără acele goluri ale 65 . de "apt speci"ic &ritanic.'mos +z malurile unor r$uri late. nu ca a noastră# 'ici. care nu î!i duc zilele între un atac sau un decret guvernamental !i altul.alea 7egele 6eorge 1. instalaţi con"orta&il în case "rumoase. stăp$nea . în care doamne elegante !i domni prosperi. ma(ordomi !i agenţi imo&iliari care le stau la dispoziţie# Doamne !i domni care se &ucură de o viaţă u!oară. deose&it de calmul cucernic al acelor străduţe est europene sărmane !i părăginite: un calm di"erit. într o după amiază de s$m&ătă la ora două !i (umătate. ca !i în 7e*avia evreilor germani !i în &ogatul Tal&ie* grecesc !i ară&esc.alea 7egele 6eorge 1 /nu doar din cauza numelui ei0 îmi păruse întotdeauna în copilărie că e o prelungire a acelei minunate Londre pe care o !tiam din "ilme: . cu !irurile ei de clădiri măreţe. a!ternute cu covoare. de vreme ce . li&eri de regulile oprimante ale pionieratului !i sacri"iciului de sine. cu portar în uni"ormă al&astră care păze!te intrarea !i li"tier în uni"ormă ro!ie care acţionează li"tul !i servitori. domnea acum alt calm.omunitară sau la 8ondul ?ănătăţii !i a cumpărăturilor raţionalizate. eCcitant. cu aer o"icial. pe . lipsiţi de gri(a de a !i număra "iecare &ănuţ.

ur$ţite de gunoaie !i de "iare ruginite. iar mama se pl$ngea că o să ne adoarmă pe toţi cu eCplicaţiile lui# Treceam de 6roapa ?c*i&er. care despărţeau casele din zonele noastre# 'ici. perne pestriţe. care le promitea tuturor celor care intră des"ătările so&re ale pedantei estetici germano evreie!ti. nu erau verande dărăpănate. "undaţia căscată a unei clădiri care nu s a mai construit. de am&ele părţi ale străzii era o singură "aţadă m$ndră. unde Dnessetul avea să !i a"le mai t$rziu loca!ul temporar. de parcă n ar mai "i "ăcut o de(a acum două săptăm$ni !i acum o lună. voci &l$nde. ale cărei u!i !i "erestre cu perdele de dantelă vor&eau cu discreţie despre &ogăţie. îng*esuială de mo&ile. &ro3eri. ţesături scumpe. neîntreruptă. oale mucegăite. respecta&ilitate. !i de "aţada &au*aus semicirculară a lui >eit Hamaalot. "erestre de nevoia!i care le dezvăluie trecătorilor respingătoarele măruntaie ale casei. cristal !le"uit !i &une maniere# 'ici u!ile clădirilor erau împodo&ite cu plăcuţe din sticlă neagră cu nume de avocaţi. carpete în culori ţipătoare. doctori.Poveste despre dragoste si întuneric curţilor (alnice.alea 7egele 6eorge 1. notari !i agenţi acreditaţi ai unor &ine cunoscute "irme străine# %n vreme ce treceam pe l$ngă &locurile Talit*a Dumi tata ne eCplica originea numelui. o&loane stricate la "erestre care se cască precum o gură &ătr$nă !i !tir&ă. pe . !i de &locul 8rumin. !i ne opream o clipă să privim peste zidurile +ra!ului 1ec*i spre cimitirul 66 . covoare moi. cratiţe str$m&e !i o *ara&a&ură de cutii de tinic*ea ruginite# 'ici. părăginite. tigăi înnegrite.

c$nd clădirile universităţii de pe Muntele ?copus au "ost izolate.e păcat că nu e un ca&inet naţional mai impunător4: 2i continua.'mos +z musulman Mamilla*. cel arcuit. !i a a"lat re"ugiul temporar aici. de parcă treceam o graniţă invizi&ilă !i pătrundeam într o 67 . !i mai e destul de mers40. după 7ăz&oiul de Independenţă !i asediul Ierusalimului. uneori însu!i David >en 6urion# 'ici &ate inima guvernului evreu# . ca !i altele. prin doctorul Veizmann. pe coasta din dreapta. ultimele case din Tal&ie*# ?imţeam o tensiune tăcută în vreme ce părăseam *otarele ora!ului evreiesc. unde se oprea &rusc ora!ul !i treceai peste ni!te c$mpuri p$nă să a(ungi la gara din 5me3 7e"aim# Pe st$nga se vedeau aripile morii de v$nt de la @emin Mos*e. de parcă ar "i dezvăluit secrete de stat: 9'ici î!i ţine !edinţele ca&inetul nostru.olegiul Terra ?ancta /unde tata avea să lucreze timp de zece ani. îndemn$ndu ne unul pe altul să iuţim pasul /5 de(a trei "ără un s"ert. Daplan. ?*erto3. eCplic$ndu mi ce înseamnă un 9ca&inet "antomă: !i ce se va înt$mpla în ţară c$nd vor pleca în s"$r!it englezii. iar sus. iar secţia periodicelor din >i&lioteca -aţională. într un colţ de la eta(ul trei0# De la Terra ?ancta o plim&are de douăzeci de minute ne aducea la &locul David. trec$nd pe l$ngă sinagoga @es*urun !i semicercul masiv al clădirii 'genţiei 5vreie!ti /tata spunea aproape în !oaptă. pentru că într un "el sau altul tot o să plece0# De acolo co&oram dealul către .

ca mu!c*iul vec*i# 'cest loc îi amintea mamei de o străduţă musulmană din ma*alalele ora!ului ei natal. "orti"icate. peste care se înălţau &iserica scoţiană !i gara cea înc*isă# 5ra o lumină di"erită pe aici.oloniei 6ermane. încon(urate de un gard# 5ra ceva ciudat !i comic în cuv$ntul e&raic. lipsit de toate vocalele# Tata r$dea !i zicea că asta e încă o dovadă că a venit vremea să se modernizeze scrisul e&raic. care o&ţinuse concesiunea de la turci# Din piaţa a"lată în "aţa gării co&oram pe . introduc$nd litere separate pentru vocalele care. care "usese construită.Poveste despre dragoste si întuneric ţară străină# Puţin după ora trei stră&ăteam drumul care despărţea ruinele săla!ului pelerinilor turci. sunt poliţia rutieră a citirii# La st$nga noastră. trec$nd prin "aţa instalaţiilor militare &ritanice. cenu!ie. !i a unui morman de &idoane mari de com&usti&il pe care era scris în trei lim&i )L5I D5 1ID'-A. spunea el. în vreme ce în dreapta erau minunatele alei ale . plin de păsări c$ntătoare. o lumină mai noroasă. despre descăpăţ$nări !i &iciuiri care se "ăceau în "aţa unei mulţimi adunate c*iar aici. c$teva străzi duceau la cartierul ara& '&u Tor. după cum !tiam. la s"$r!itul secolului al WlW lea de către un evreu din Ierusalim pe nume Aosep* >eG -avon. un sătuc &avarez lini!tit. în piaţa pavată din "aţa acestei gări. 68 . din vestul )crainei# In acest punct nu se putea ca tata să nu înceapă să vor&ească despre Ierusalimul de pe vremea turcilor.alea He&ron. despre edictele lui Aemal Pa!a.

reţinut de un zid imaginar care îi tăia calea undeva între @emin Mos*e !i 'zilul ?coţian# Pe pava(ul lat. un orologiu sau o "$nt$nă cu roată în grădina lui# Merg$nd mai departe pe .'mos +z de c$ini care latră !i de coco!i c$r$itori. îi ocolea &urta !i dispărea într un &uzunar# >eau ceai din pa*are 69 . Ha( 7as*ed al '"i"i. sau o cămară sau o comodă înaltă ori un &u"et cu sertare. la um&ra aruncată de doi pini &ătr$ni din "aţa miei ca"enele. trei sau patru domni în puterea v$rstei !edeau pe scaune de răc*ită în (urul unei mese (oase de lemn. cuvinte al căror simplu sunet îi dădea "urnicături unui copil ca mine. de parcă am "i lăsat ?*a&&at ul însu!i în urma noastră. născut într un loc unde nimeni nu avea un &eci întunecat su& picioare sau un pod sla& luminat deasupra capului. ale speciali!tilor ara&i cre!tini !i ale slu(&a!ilor de rang înalt ai administraţiei mandatare !i ale mem&rilor înaltului . doctorul 5mile 'dOan al >oustani.alea He&ron treceam pe l$ngă vilele din piatră tranda"irie ale e"endilor &ogaţi.omitet 'ra&. !i grădini micuţe cu ziduri de piatră. avocatul HenrG TaOil Tuta3* !i ceilalţi rezidenţi &ogaţi ai su&ur&iei >a3aa# Toate magazinele de aici erau desc*ise !i din ca"enele răz&ăteau r$sete !i muzică. um&rite de copaci cu "runzi! &ogat# Toate casele de acolo aveau pivniţă !i pod. printre c*iparo!i !i pini. cu porum&are !i acoperi!uri ro!ii de ţiglă presărate ici !i colo. Mardam >eG al MatnaOi. toţi în costume maro !i "iecare etal$nd un lanţ de aur care răsărea la &utonieră.

împreună cu c$ţiva tovară!i de conspiraţie. am construit în curtea din spatele casei noastre. în (ocurile de pe rogo(ina de trestie# De aici continuam drumul către inima ocupantului străin. &aza militară &ritanică din sudul Ierusalimului# 'm năvălit adesea în ta&ăra asta. care era capturat iar !i iar de trupele mele evreie!ti într o spectaculoasă mi!care de cle!te. în ultimul an al Mandatului >ritanic. !i unul dintre ei mormăia ceva nedeslu!it. am supus o.Poveste despre dragoste si întuneric sau sor&eau ca"ea din ce!cuţe împodo&ite !i rostogoleau zarurile în cutiile cu ta&le din "aţa lor# Tata îi saluta voios într o ara&ă care în gura lui suna mai degra&ă a rusă# Domnii amuţeau o clipă. dinspre cazărmi. trimiţ$nd grupuri de comando spre zidurile re!edinţei înaltului . se uitau la el oarecum surprin!i.omisar de pe Dealul s"atului nelegiuit. am cucerit o. o rac*etă uimitoare# Plănuiam să ţintim cu ea palatul >uc3ing*am /descoperisem în colecţia tatălui meu o *artă la scară mare a centrului Londrei0# 'm &ătut la ma!ina de scris a tatălui meu un 70 . de la est. în vreme ce cealaltă "alcă a cle!telui se înc*idea. poate că un singur cuv$nt sau poate c*iar ne răspundea la salut# La trei !i (umătate treceam de gardul din s$rmă g*impată al cazărmii 'llen&G. o coloană &lindată "orţa re!edinţa pe la vest. dinspre coastele gola!e care co&oară spre De!ertul Iudaic# .$nd aveam ceva mai mult de opt ani. am curăţat o !i am înălţat deasupra ei steagul evreu. printr o surpriză deplină.

englezii s au răzg$ndit !i au părăsit în gra&ă ţara. dar nu !i trecătorii englezi nevinovaţi0 !i pentru că am avut oarece pro&leme cu inventarea com&usti&ilului care să ne poarte rac*eta de la colţul străzilor 'mos !i +&adia* din Derem 'vra*am p$nă la o ţintă a"lată în centrul Londrei# Pe c$nd noi era m încă prin!i cu cercetarea !i dezvoltarea te*nologică. Eiua Marii Iertări de la noi va "i Eiua Audecăţii de 'poi a Marii >ritanii:# %nsă proiectul nostru n a dat roade.asa de Vindsor /am scris în e&raică tre&uie să ai&ă acolo pe cineva care să i poată traduce0: 9Dacă nu plecaţi din ţara noastră în cel mult !ase luni.'mos +z ultimatum politicos adresat Maiestăţii ?ale 7egelui 6eorge 1I al 'ngliei din . umilinţă !i respect# %n acea vreme Talpiotul era o su&ur&ie lini!tită. !i iată cum se "ace că Londra a supravieţuit zelului meu naţional !i rac*etei mele mortale. "oarte departe de centrul ora!ului !i de "or"ota lui comercială# 5ra proiectat după modelul construcţiei de locuinţe "oarte îngri(ite din 5uropa centrală.alea He&ron !i intram în su&ur&ia Talpiot. "ăcute pentru pacea !i lini!tea 71 . pentru că n am reu!it să "acem dispozitivul complicat de g*idare /plănuiam să lovim palatul >uc3ing*am. pe un &ulevard mărginit de c*iparo!i întunecaţi pe care un v$nticel de la vest c$nta o melodie "o!nită ce trezea în mine în acela!i timp uimire. cu multe grădini. care era "ăcută din &ucăţile unui "rigider stricat !i rămă!iţele unei &iciclete vec*i# Puţin înainte de ora patru o luam în s"$r!it la st$nga de pe . a"lată la marginea de!ertului.

prin traducerile cărţilor lui# . 9. pe care era gravat cu litere e&raice !i latine: P7+85?+7 D+. iar mătu!a Eippora* a pus de(a pe tavă "ructele:# Doi palmieri stăteau ca ni!te santinele de o parte !i de cealaltă a porţii. !i a(ungeam în dreptul casei unc*iului# Mama zicea: 5 de a&ia patru "ără zece. pe o placă "ină de alamă.Poveste despre dragoste si întuneric cărturarilor. era "aimos în toată ţara !i c*iar în ţări depărtate. mottoul unc*iului Aosep*: I)D'I?M 2I )M'-I?M Pe u!ă era o placă mai mică !i mai strălucitoare. !i dincolo de ei era o cărare pietruită. poate că se odi*nesc încă. ce ducea de la poartă l a treptele late pe care a(ungeam la veranda din "aţă !i la u!a deasupra căreia era gravat. p$nă în dreptul păduricii de pini. "ără eta(. : ?au: 9'zi am înt$rziat un pic. scriitorilor !i cugetătorilor# De am$ndouă părţile străzii erau căsuţe plăcute. care. cu scrisul rotun(it al mătu!ii Eippora*. ne înc*ipuiam noi. e patru !i un s"ert. din cupru. doctorilor. încon(urate de grădini "rumoase. !i în "iecare dintre ele. mărginită pe am&ele părţi de un gard de tuia. apoi la st$nga. 72 . pe un cartona! prins cu o piuneză.oteam la dreapta pe strada Dore Hadorot. cu toate că nu avea copii. sălă!luia vreun cărturar de "runte sau pro"esor cele&ru ca unc*iul nostru Aosep*.e ar "i să !edem lini!tiţi pe &anca din grădină !i să mai a!teptăm c$teva minute.T+7 A+?5PH DL')?-57 2i dedesu&t. samovarul tre&uie să clocotească de(a.

acea mulţime zgomotoasă care se adună întotdeauna în orice piaţă pu&lică sau în piaţa de alimente# ?ingura "ereastră din acest *ol privea. super&i domni corpolenţi !i cer!etori ponosiţi. care se c*iorau la tine dintr o mare str$mtoare. !i alte cărţi sărmane. printre gratii de "ier amintind de c*ilia unui pustnic. pline cu cărţi în lim&i cărora nu le puteam identi"ica nici măcar al"a&etul. strălucitoare. pam"lete. în a"ară de un cuier pom din lemn ca"eniu. ca !i cum c*iar !i inimii mele i s ar "i cerut să !i scoată încălţările !i să pă!ească în !osete. respecta&ile. prospecte. !i cărţulii legate în *$rtie su&ţire. care se lă"ăiau. care stătea l$ngă u!a de la intrare. o mică oglindă de perete !i un pre! în culori întunecate. zăc$nd ca imigranţii ilegali îng*esuiţi pe cu!etele vaporului# . nu era centimetru neacoperit de !iruri de cărţi: ra"turi peste ra"turi se înălţau din podea p$nă la tavanul înalt. la 73 . periodice ziare !i reviste. !i peste tot în (urul lor !i printre ele !i în spatele lor !i pe o masă !i mai ticsită de &ro!uri.'mos +z stătea scris: 1ă rugăm să nu sunaţi între orele două !i patru# 1ă mulţumim# %ncă din *ol eram cuprins de o teamă respectuoasă. pe v$r"uri. cu ramuri răsucite. articole tipărite separat.ărţi grele. a!a cum se cuvine# %n acest *ol. în legături de piele aurite. respir$nd politicos cu gura înc*isă. cărţi străine dolo"ane. cărţi în picioare !i alte cărţi culcate peste ele. în zdrenţe.

într o roc*ie cenu!ie !i cu un !al negru pe umeri. cu o&ra(ii întin!i pe r$nd pentru pupat. cu părul ei al& pieptănat peste cap !i prins într un mic coc elegant. sau 9Aosep* este de(a în salon. ci trec$nd direct la ve!tile despre dragul nostru Aosep*. mătu!a Eippora* z$m&ea dulce !i ne ducea în "aţa unc*iului însu!i# 9Aosep* vă a!teaptă în sala lui de recepţie:. cu "aţa strălucitoare !i z$m&etul larg. anunţa ea. a!a cum î!i înt$mpina toţi musa"irii# 5ra o &ătr$nică plăcută. care n a pus geană pe geană noaptea trecută sau al cărui stomac a revenit la normal după îndelungate pro&leme sau care tocmai a primit o scrisoare minunată de la un "oarte cele&ru pro"esor din PennsGlvania sau pe care iar îl c*inuie pietrele de la "iere sau care tre&uie să termine p$nă m$ine un articol important !i lung pentru Metsuda lui 7avidovitci sau care s a *otăr$t iară!i să ignore altă insultă din partea lui 5isig ?il&ersc*lag sau care s a *otăr$t în "ine să dea un răspuns zdro&itor a&uzului comis de unul dintre conducătorii &andei >rit ?*alom# După acest &uletin de !tiri. întotdeauna prima care să te între&e ce mai "aci !i de o&icei nea!tept$nd să i răspunzi. cu "aţa ei rotundă !i &l$ndă z$m&indu ţi de &un venit. iz&ucnind în r$s.Poveste despre dragoste si întuneric "runzi!ul melancolic al grădinii# Mătu!a Eippora* ne înt$mpina în *ol. în stil "oarte rusesc. cu domnul Drupni3 !i "amilia -etanGa*u !i domnul Aonitc*man !i "amilia ?c*oc*tman !i mai sunt pe drum c$ţiva musa"iri distin!i:# Iar uneori zicea: 95 în"undat în &iroul lui 74 .

"ranceză. *aideţi.'mos +z de la !ase dimineaţa. o să se &ucure. dar nu i nimic. anticamera unui palat al înţelepciunii# ?unt peste douăzeci !i cinci de mii de volume. practic toată literatura e&raică. în e&raică. ducea în &irou l pro"esorului. copil "iind. !i lim&i !i dialecte de 75 . ducea în salon. mi a !optit o dată tata. italiană. cărţi pe care Ie a descoperit la Lausanne sau le a găsit la >erlin sau la 1ar!ovia. greacă vec*e !i modernă. rusă. uneori cunoscut !i ca 9&i&lioteca:# >iroul unc*iului Aosep* îmi părea. sanscrită. a tre&uit c*iar să i duc acolo m$ncarea. care slu(ea !i de su"ragerieF cealaltă. e întotdeauna tare &ucuros să vă vadă. volume scoase pe su& m$nă din +dessa sovietică prin tot soiul de su&ter"ugii complicate. cu sticlă. prime ediţii cu dedicaţii pentru el. !i o să mă &ucur !i eu. nepreţuite. ara&ă medievală. engleză. că !i distruge sănătatea4 -u se cruţă deloc4: Din *ol se desc*ideau două u!i: una. o u!ă grea. polonă. în &i&lioteca particulară a unc*iului tău. latină. veniţi încoace. aramaică. întunecată. nu i nimic. e mai &ine pentru el să se oprească un pic din lucru. av$nd tă&liile împodo&ite cu "lori !i g*irlande. lucrări sacre !i laice. articole preţioase de colecţie. cărţi pe care unc*iul le a cumpărat la +dessa sau la Heidel&erg. printre care tomuri vec*i. manuscrisele celor mai mari dintre prozatorii !i poeţii no!tri. spaniolă. cărţi pe care le a comandat în 'merica !i cărţi cum nu mai eCistă nicăieri în a"ară de >i&lioteca 1aticanului. siriacă. precum !i o &ună parte din cea mondială. germană. să "acă o pauză.

a celor !apte înţelepciuni tainice. revărsarea g$ndurilor tainice ale autorilor a(un!i oale !i ulcele. retrase. printre care se strecurau leandri. malteza sau slavona &isericească# 5ra ceva sever !i ascetic în &i&liotecă. cum sunt ugaritica sau slovena. mirosul unei vieţi tăcute. să vor&im în !oaptă# Mirosul enormei &i&lioteci a unc*iului m a însoţit în toate zilele vieţii: aroma pră"oasă.*iar !i în cele mai calde zile ale verii era ceva iernatic. pe ale cărei 76 . destul de săl&ăticită. care nu îngăduia nici un "el de "rivolitate !i ne silea pe toţi. c*iar !i pe unc*iul Aosep*. tăcerea severă a "antomelor care se ridică din cele mai ad$nci "$nt$ni ale cunoa!terii. rusesc !i deprimant în grădina asta. prin trei "erestre înalte !i înguste.Poveste despre dragoste si întuneric care nici n am auzit. dezmierdarea rece a dorinţelor generaţiilor trecute# 2i din &irou. &ătr$n. dincolo de zidul căreia începeau pustietatea De!ertului Iudaic !i coastele pietroase care co&orau în cascadă către Marea Moartă# 6rădina era tig*elită cu c*iparo!i înalţi !i pini !optitori. tuia pră"uite. viaţa unui pustnic secretos. ademenitoare. !oapta înţelepţilor morţi. un "el de măreţie tăcută !i aspră. &ălării. dedicate muncii !tiinţi"ice. g$r&ovit !i pe (umătate uscat# . p$nă !i deasupra u!ilor !i "erestrelor. tu"e de tranda"iri necurăţate. în liniile drepte !i negre ale zecilor de ra"turi care se întindeau de la podea p$nă la tavanul înalt. cărări cu pietri! înnegrit. o masă de grădină din lemn care putrezise su& ploile multor ierni !i un pom din specia Melia azedara*. se putea vedea grădina sum&ră.

de la >erlin !i din alte părţi. săp$nd pe su& pietre ca să găsesc un depozit secret de pergamente. înc$t două r$nduri de cărţi erau silite să stea unul în spatele altuia pe acela!i ra"t împovărat# 5rau zone cu litere gotice înzorzonate. precum !i o nes"$r!ită întindere de g$ndire evreiască !i istorie evreiască !i istoria +rientului 'propiat. în după amiezile de ?*a&&at. !i zone cu cărţile s"inte e&raice. c$t !i modernă. un ra"t cu lucrări e&raice din ?pania !i altul cu cărţi din ItaliaF o secţiune cu scrierile Iluminismului 5vreiesc. !i di"eritele culturi păg$ne: g$ndirea islamică.'mos +z pisici unc*iul Aosep* !i mătu!a Eippora*. !iruri peste !iruri de volume preţioase. legate în al&astru. talmuduri !i cărţi de rugăciune !i coduri de legi !i compilaţii midrasice. istoria medievalăF erau acolo zone 77 . dar în care nu l am văzut niciodată pe vreunul dintre ei preum&l$ndu se sau !ez$nd în v$nticelul serii pe una dintre &ăncile decolorate# 5u eram singurul care &$ntuia prin grădină. verde sau negru. istoria >isericii. at$t vec*e. lipsiţi de copii cum erau. "ugind de conversaţia plicticoasă a cărturarilor din salona!. religiile răsăritene. care mă duceau cu g$ndul la clopotniţe !i "oi!oare. v$n$nd leoparzi prin tu"ări!uri. întotdeauna singur. istorie greacă !i romană. vis$nd la cucerirea dealurilor aride de dincolo de zid într un iure! săl&atic al trupelor mele# Toţi patru pereţii înalţi !i laţi ai &i&liotecii erau acoperiţi de cărţi îng*esuite. dar &ine r$nduite. cu relie"uri aurite sau argintate# In unele locuri erau at$t de ticsite. le *răneau cu resturi de la &ucătărie.

carnete. *$rtie care se îngăl&ene!te. mucegai. lini!tea care umplea încăperea !i un miros minunat de &ogat. gume. care atingeau tavanul înalt# )neori îmi dădeau voie să o mi!c de la un corp de &i&liotecă la altul. de înţelepciune. cu mare &ăgare de seamă. al&astre. plicuri gal&en maronii. teritorii grece!ti !i zone cenu!ii maronii de &i&liora"turi !i mape de carton îndesate cu articole tipărite separat !i cu manuscrise# . unele pline de semne mici. unele dintre ele desc*ise. ca un contratorpilor uria! !i întunecat ce a ancorat în apele unui gol" încon(urat de munţi. de coperţi legate în piele.*iar !i podeaua era acoperită cu zeci de cărţi puse una peste alta. stătea &iroul pro"esorului Dlausner. călimări. plicuri al&e !i plicuri av$nd pe ele ispititoare tim&re colorate. plante sau &i&elouri# Doar cărţi !i iară!i cărţi. elastice !i capse. cu "aţa în (os. o ciudată d$ră de alge !i lipici vec*i. cutii pline de clame. verzi sau ro!ii. negre. pe roţile ei cu cauciuc# -u eCistau ta&louri. lai ne !i pra"# %n centrul &i&liotecii. volume străine desc*ise îngrămădite peste volume e&raice desc*ise. 78 . un asortiment de tocuri. note !i "i!e de cartotecă. creioane. acoperit cu totul de teancuri peste teancuri de lucrări de re"erinţă. coli de *$rtie. în vreme ce altele se îng*esuiau ca oile speriate pe scaunele cu spătar înalt destinate vizitatorilor sau c*iar pe pervazuriF o scară neagră care putea "i mi!cată de (ur împre(urul &i&liotecii pe o !ină metalică iţi îngăduia să a(ungi la ra"turile de sus. "iţuici.Poveste despre dragoste si întuneric mari slave care mă dezorientau.

a sur$s tranda"iriu între mustaţa al&ă !i ţăcălie !i a glăsuit cam a!a: J Intraţi. mama.'mos +z printre paginile cărora apăreau "oi smulse dintr un carnet cu spirală. nici măcar nu mi arunc oc*ii prin ziar p$nă ce nu isprăvesc acest 79 . pentru că de două nopţi !i trei zile nu m am urnit de la &irou !i n am înc*is un oc*i. st$nd drept în "aţa lui. !i a treia perec*e se iţea dintre paginile unei &ro!uri desc*ise de pe un dulăpior a!ezat l$ngă canapeaua înc*isă la culoare# Pe această canapea. !i iertaţi mă că nu mă ridic să vă înt$mpin. cu "aţa arăt$nd vulnera&ilă !i copilăroasă "ără oc*elari. de parcă ar "i plutit peste vid. tata !i cu mine. acoperite cu păien(eni!ul scrisului unc*iului meu. su&ţire !i mic ca un copil. intraţi. zăcea pe alt teanc de cărţi. dragilor. intraţi /c*iar dacă suntem de(a în odaie. ca o turmă micuţă rătăcită pe o pă!une ciudată0. cu o privire "ericită !i un pic pierdută în oc*ii lui căprui migdalaţi# ' "luturat sla& spre noi m$na i al&ă. g*emuit cu genunc*ii la piept. de pe un cărucior a"lat l$ngă scaunul lui. ca trupurile unor mu!te pu*ave. ca "usta unui soldat scoţian. acoperit p$nă la umeri cu o cuvertură în carouri verzi !i ro!ii. pline de "$!iuţe de *$rtie. nu măn$nc !i nu dorm. în vreme ce a doua perec*e. iar oc*elarii cu ramă aurită ai unc*iului Aosep* zăceau în v$r"ul teancului. cu rame negre. străvezie. între&aţi o pe doamna Dlausner !i o să mi "ie martor. cu toate că nu ne am îndepărtat de u!ă. pline de tăieturi !i corecturi. vă rog să nu mă (udecaţi prea aspru. zăcea unc*iul Aosep* însu!i.

pe c$nd mai trăiam în pitorescul !i at$t de originalul cartier &u*arian. din Derem 'vra*am. dragii mei. . poate.Poveste despre dragoste si întuneric articol care.$nd un popor luptă pentru li&ertatea sa. !i nu doar aici. 2i drăguţul 'mos. întreaga lume culturală urmăre!te această dez&atere cu su"letul la gură. !i uneori c*iar p$nă la morm$ntul pro"etului ?amuel# Draga de doamnă Dlausner o să vă dea acum ceva de m$ncat !i de &ăut. c$nd o să apară. dragii mei. o să "acă mare senzaţie în ţara asta a noastră. I aţi citit de(a drăguţului de 'mos c$teva pagini din cartea mea .$nd un popor luptă pentru li&ertatea sa ca să i "ie spri(in spiritual dragului de 'mos în particular !i întregului nostru tineret evreiesc minunat în general. 80 . că din tot ce am scris nimic nu e mai potrivit dec$t . acum treizeci de ani. în a"ară.red. pe c$nd eram încă tineri. de descrierile eroismului !i revoltei presărate în paginile cărţii mele Istoria celui de al Doilea Templu# 2i ce se aude pe la voi. au pierdut partida. . o&i!nuiam să ie!im s$m&ăta !i să mergem de la Ierusalim la >et*el sau la 'natot.e mai "aceţi. %mi amintesc cum. (ocul s a înc*eiat# 2i ce se aude pe la voi. dacă o urmaţi pe tăr$mul ei. Tre&uie că aţi venit pe (os p$nă aici# 2i drumul e a!a de lung# De acasă de la voi. Dragul meu Lonia. . 8ania dragă.e mai e nou în lumea voastră. !i de data asta cred că am reu!it să i amuţesc o dată pentru totdeauna pe o&scuranti!ti4 De data asta vor "i siliţi să "ie de acord !i să zică ami n sau măcar să accepte că nu mai au nimic de zis.

"luent !i limpede ca un cristal. să mă ierte doamnele# 'cum. ţineţi vă după doamna Dlausner !i stingeţi vă ci ca. iar eu n am să ză&ovesc# Din capătul îndepărtat al &i&liotecii puteai ie!i pe un coridor lung !i îngust. dragii mei. puteai i oii la 81 . care reprezenta măruntaiele casei. "ire!te. drăguţule de 'mos. dragilor. &inecuv$ntările raiului acolo sus !i &inecuv$ntările ad$ncului pe "und# 5 doar mica mea glumă. c$te ciorne am rupt. !i tu. uitaţi vă la ciorna de pe &irou: după moartea mea ar tre&ui să aducă aici grupuri de studenţi. cămara !i camera servitoarei. înainte de a "i mulţumit de cele scrise# ?uccesul izvoră!te din transpiraţie. generaţie după generaţie.'mos +z iar eu o să mă alătur vouă de îndată ce isprăvesc acest paragra" di"icil# '!teptăm azi "amilia 1oislavs3i !i pe poetul )ri Tsvi. care dădea în &ucătărie /cu toate că n au avut niciodată servitoare0. uneori mai &ine de o (umătate de duzină de ciorne di"erite. veniţi mai aproape să vedeţi cu oc*ii vo!tri. !i pe acest coridor a(ungeai pe dreapta la &aie !i la o de&ara.um zice cartea s"$ntă. ca să poată vedea cu oc*ii lor c*inurile pe care le îndură scriitorii în slu(&a artei lor. !i pe 5ven Ea*av# 2i dragul de -etanGa*u cu înc$ntătoarea lui soţie ne vizitează aproape în "iece s$m&ătă# 'cum veniţi mai aproape. iar inspiraţia din s$rguinţă !i e"ort# . vedeţi c$te cuvinte a in tăiat pe "iecare r$nd. &ătăliile pe care le am dat !i p$nă unde am mers ca să mă asigur că stilul i ucu e simplu. în vreme ce drept înainte erau &ucătăria.

palmieri. străduţa lini!tită !i casa domnului 'gnon. a"lată c*iar peste drum# 'cest salona! era cunoscut !i su& numele de 9odaia de "umat:# /8umatul era interzis în casa pro"esorului Dlausner în timpul ?*a&&at ului. moi. care în"ăţi!a un evreu &ătr$n. a(ung$nd drept în salon sau să o ţii tot înainte i #ii re capătul coridorului.Poveste despre dragoste si întuneric st$nga. ţin$nd o carte de rugăciune. pentru că are oc*ii înc*i!i. în care era o oglindă mare. cu toate că ?*a&&at ul nu l împiedica întotdeauna pe unc*iul Aosep* să lucreze la articolele sale#0 5rau acolo c$teva "otolii masive. ca un "oi!or. care se întindea pe aproape toată lungimea salonului# 2i apoi mai era o arcadă (oasă într un colţ al salonului. cum intrai în casă. 0. !i te trezeai direct la locul de onoare din capul mesei lungi !i negre. a!a cum "$cea unc*iul Aosep* c$nd era ?*a&&at. sau mergeai drept înainte în &irou. mare /pictat de MaurGcG 6ottlie&. p$nă la u!a dormitorului al& !i în"loi #ii al unc*iului !i mătu!ii. treceai din el în coridor. coteai pe dată la st$nga. din care nu cite!te. în ramă de &ronz. cu "erestrele spre grădina din "aţă. canapele presărate cu perniţe &rodate în stil oriental. gura îi este desc*isă !i "aţa lui eCprimă smerenie dureroasă !i eCaltare spirituală# %ntotdeauna aveam senzaţia că acest evreu pios îmi cunoa!te toate tainele 82 . care dădea într un salona! rotun(it pe o parte. un pre! mare !i moale !i un ta&lou în ulei. încadrată de s"e!nice &ogat împodo&ite# '!a că puteai a(unge în salon pe una din trei căi: "ăceai la st$nga din *ol. cu "ilactere !i !al de rugăciune.

în loc să mă do(enească. ?au o molie. cu trupele evreie!ti stră(uind palatul din Talpiot# %n HI=I. împărţite între două "amilii rivale. mă imploră în tăcere să mă îndrept# %n acele vremuri. Te crezi o s"$rlează de Hanu33a*. aproape "ără su"lare.opilul ăsta zăpăcit iar aleargă prin casă:. -e "aci pe toţi să ne apuce durerea de cap# 2i îi stai in cale mătu!ii Eippora*# .e ar "i să !ezi un pic lini!tit. c$nd Menac*em >egin. !i niciodată în con"lict între ele# 9. Ţi ai pierdut mireasa cea "rumoasă. 83 . mi am imaginat re!edinţa prezidenţială a unc*iului meu.*aim Veizmann la pre!edinţia Israelului. de parcă ar "i îng*iţit argint viu#: 2i mă cicăleau: 9. c$nd tot Ierusalimul era îng*esuit în apartamente cu un dormitor !i (umătate sau două dormitoare. cu două santinele strălucitoare de o parte !i de cealaltă a u!ii. 9ia uite l cum "uge încolo !i încoace.e i cu tine. Ţi s au înecat coră&iile. din Talpiot. l a propus pe unc*iul Aosep* candidat din partea mi!cării Herut ca rival al lui . ziceau. însă. 'i m$ncat ardei iute. încercuită de trupe evreie!ti. ?au un ventilator. !i deseori. liderul opoziţiei din Dnesset. stăteam în pat înc*ipuindu mi restaurarea 7egatului Davidic. înainte de a adormi.'mos +z ru!inoase. su& placa de alamă care le promite tuturor celor ce se apropie că valorile evreie!ti !i umanitare vor "i unite. ?au te înv$rti în (urul cozii. ro!u !i transpirat. vila pro"esorului Dlausner mi se părea un model pentru palatul sultanului sau cel al împăraţilor romani.

strălucind în uni"ormă. vizuini. : Dar eu eram de(a departe. . ?au să ţi căutăm ni!te creioane !i *$rtie ca să stai cuminte !i să ne desenezi ceva "rumos. vor&ind cu vocea lui stridentă. pipăind pereţii !i ciocănind în ei ca sa descopăr încăperi ascunse. compartimente secrete sau u!i camu"late# . în vreme ce el nu era deloc impresionat de ei. cu capul plin de înc*ipuiri.am renunţat nici în ziua de azi# %n &u"etul întunecat din salon erau a!ezate un serviciu de masă cu "lori. !i înapoi. spaţii invizi&ile. cara"e de sticlă cu g$tul lung. descoperirile sale. treceri secrete. galop$nd în"ier&$ntat din *ol pe coridor !i în odaia servitoarei.e ar "i să ţi iei o carte "rumoasă !i să cite!ti.Poveste despre dragoste si întuneric . dezmierda. responsa&ilităţile persona(elor însemnate din cultură sau despre colegii săi !i lipsa lor de respect "aţă de cercetarea sa. &i&elouri preţioase din porţelan !i cristal. cu un c*ipiu o"iţeresc cu vizieră !i cu o impunătoare diagonală de piele peste piept# )nc*iul Aosep* !edea în capul mesei. cu &uzele str$nse. care pleda. care stătea acolo &ine !le"uit. catacom&e. de "apt le dispreţuia 84 . în grădină. o colecţie de lămpi de Hanu33a* vec*i !i "ar"urii speciale pentru Pa!te# Deasupra unei vitrine erau două &usturi de &ronz: un >eet*oven îm&u"nat "aţă în "aţă cu im 1ladimir Aa&otins3i calm. "eminină.e zici. tuneluri. a"ară. poziţia sa pe plan internaţional. uneori aproape că suspina# 1or&ea despre starea naţiunii. statutul scriitorilor !i cărturarilor.

în vreme ce acest nou secol se a"la su& cizma celor doi măcelari. cea care în vremurile noastre stătea în "runtea tuturor democraţiilor.'mos +z mesc*inăria provincială !i ideile mediocre. eCprim$ndu !i nelini!tea "aţă de su&versivitatea agenţilor lui ?talin de pretutindeni. &ăr&aţi precum 6ari&aldi. evoca sau î!i împărtă!ea părerile. ca să nu i curme "luCul eCpunerii# 1or&ele de la masă ale unc*iului Aosep* erau monologuri pline de emoţie: de pe scaunul lui din capul mesei. dispreţul "aţă de ipocrizia &ritanicului moralizator. ?c*iller !i Dant### Musa"irii lui ascultau în tăcere respectuoasă sau î!i arătau apro&area prin c$teva vor&e discrete. pro"esorul Dlausner cenzura !i denunţa. "igurile eroice ale secolului al WlW lea. "iul cizmarului georgian din Dremlin !i acel coate goale smintit care luase în stăp$nire ţara lui 6oet*e. egoiste# )neori se întorcea către lumea mai largă a politicii internaţionale. ideile !i sentimentele în legătură cu lucruri ca ticălo!ia 85 . nu "ără rezerve. 6ladstone erau mari eli&eratori naţionali !i eCponenţi de vază ai valorilor civilizate !i luminate. c*iar dacă era in"ectată de vulgaritate !i de materialism !i lipsită de pro"unzime culturală !i spirituală# In general. '&ra*am Lincoln. "aţă de 'merica. care n a acceptat !i nu va accepta niciodată controlul evreiesc asupra Ierusalimului în particular !i a Ţării Israelului în general. teama de intrigile 1aticanului. optimismul prudent "aţă de scrupulele democraţiilor luminate !i admiraţia.

ca !i cum ar "i aruncat o crenguţă pe rug. dar se împleticesc c*iar !i în e&raică. !i evreii din 'merica. sau evreii din 5uropa.*ari&da idi!ului. după Hitler. ve!nic între ?cGla !i . rolul lor în conversaţie era limitat la cel de ascultător care dă din cap. "oarte rar cineva dintre ei îndrăznea să comenteze un detaliu sau altul din discursul gazdei. scoţ$nd eCclamaţii politicoase de apro&are !i mulţumire.Poveste despre dragoste si întuneric ple&eiană a conducerii 'genţiei 5vreie!ti.$t despre doamne. care n au "ost în stare să priceapă avertismentele pro"etice ale lui Aa&otins3i. pe de o parte. care tre&uie să z$m&ească la momentul potrivit !i să transmită prin mimică înc$ntarea "aţă de perlele de înţelepciune pe care unc*iul Aosep* Ie răsp$ndea în "aţa lor cu at$ta generozitate# -u mi amintesc să o "i văzut vreodată pe mătu!a 86 . invaria&il: glumeam doar c$nd am spus ce am spus adineaori# . !i a lim&ilor europene. mereu gudur$ndu se pe l$ngă neevrei. lipsa de pro"unzime a prozatorilor !i poeţilor mai tineri. pe de alta. care c*iar !i acum. sau r$deau c$nd unc*iul Aosep* lua un ton sarcastic sau glumeţ. statutul lim&ii e&raice. încă se mai agaţă de prosperitatea lor materială în loc să se sta&ilească în Ţara Mumă# )neori. în cea mai mare parte a timpului !edeau respectuo!i. care nu numai că nu stăp$nesc nici o lim&ă din cultura europeană. în special a celor născuţi în ţară. în care caz eCplica. vreunul dintre &ăr&aţii a"laţi în vizită se încumeta la o între&are sau la un comentariu. mesc*ina invidie a unora dintre colegii săi de pro"esorat.

al &iroului din &i&lioteca lui ultimul număr din periodicul Les&onenu sau noul volum de poezii al lui Itz*a3 Lamdan. în dreapta unc*iului Aosep* !i la c$ţiva pa!i în spatele lui. din care vrea să citeze ceva în spri(inul celor a"irmate# '!a era invaria&ila ordine a lucrurilor în acea vreme: unc*iul Aosep* a!ezat în capul mesei. &iscuiţi. un cuplu în v$rstă. iar c$nd nu avea de turnat ceai sau nu era nevoie să mai aducă pră(ituri. el î!i trata soţia ca pe un prunc !i se purta cu ea cu imensă &l$ndeţe !i a"ecţiune. turn$nd în ceai apă clocotită din samovarul cel mare !i argintat. !i mătu!a Eippora* în picioare. servind sau a!tept$nd p$nă era nevoie de ea# 2i totu!i unc*iul !i mătu!a î!i erau cu totul devotaţi unul celuilalt !i se cople!eau reciproc cu semne de a"ecţiune. îl în"o"olea în 87 . răsp$ndind vor&e de înţelepciune.'mos +z Eippora* a!ezată la masă: era într o ve!nică alergătură între &ucătărie sau cămară !i salon. din dreapta. sau ca unc*iul Aosep* să i ceară politicos să i aducă de pe colţul cel mai depărtat. cu ve!nice &ete!uguri. răs"ăţat. a!tept$nd să vadă dacă e nevoie de ceva sau dacă vreunul dintre musa"iri mai dore!te ceva. umpl$nd din nou "ar"uria cu &iscuiţi sau &olul cu "ructe. "ără copii. ea î!i trata soţul ca pe un copil singur la părinţi. cu m$inile încruci!ate pe &urtă. stătea aproape de u!a dintre salon !i coridor. cu un !orţuleţ prins în talie. întotdeauna gră&indu se. de polemică !i de du*. cu !orţul ei al&. de la un !ervet umed p$nă la o sco&itoare. "ructe sau "iertura dulce căreia i se zicea varinie.

%ag &a-Omer. ea tăindu i cu gri(ă ung*iile. care o&i!nuia să !i a!eze m$na mică !i rece pe o&razul meu !i să mă între&e. de la unchiul "oseph #erusalim-$alpiot. !u!otindu i vor&e de alint în lim&a rusă# )nc*iului Aosep* tare i mai plăcea să scrie pe cărţi lucruri pline de simţire: în "iecare an.Poveste despre dragoste si întuneric e!ar"e !i tot soiul de ve!minte c$nd răcea !i îi dădea lapte cu ou !i miere. !i "ără să mi asculte răspunsurile îmi spunea că ar tre&ui să mă "amiliarizez cu ceea ce a scris el despre Macca&ei în Istoria celui de al Doilea Templu. cu un sur$s &l$nd su& mustaţa lui al&ă.erni3ovs3i am învăţat pe de rost. de c$nd am împlinit nouă sau zece ani. în vreme ce în legătură cu viitorul statului ar tre&ui să citesc articolul lui "ormulat "oarte viguros din numărul de ieri al lui 88 . !i pe unul dintre ele a scris. mă între& ce !tia cu adevărat despre mine unc*iul meu Aosep*. ca !i cum s ar "i tras înapoi: Pentru inteligentul şi sârguinciosul mos cel mic cu speranţa sinceră că atunci când !a fi mare !a face cinste poporului său. ce am citit în ultima vreme !i pe care dintre cărţile lui am citit o. mi a dăruit c$te un volum din 5nciclopedia copiilor. '()* 'cum. !i care a "ost eroul meu &i&lic pre"erat. după mai &ine de cincizeci de ani. !i ce li se preda la !coală copiilor evrei din zilele noastre. cu litere care o luau un pic piezi! spre spate. el cu m$na i străvezie între m$inile ei. ce poezii de >iali3 !i . c$nd mă uit la aceste cuvinte. ca să !i dreagă g$tul# ? a înt$mplat o dată să i văd a!ezaţi alături pe marginea patului lor.

i conştiinţa şi nu turma omenească . !i după moartea mea ele !i numai ele îmi vor purta spiritul !i visele către generaţiile viitoare# La care mătu!a Eippora* a răspuns: J -u. îmi ura.'mos +z Hamas*3i" sau interviul pe care l a dat la Ha&o3er săptăm$na asta# %n dedicaţie a avut gri(ă să adauge punctele vocalice acolo unde eCista riscul de am&iguitate. nu. la urma urmei. aduc$nd mai mult cu o "emeie ce suspină dec$t cu un proroc &at(ocoritor# )neori iz&ea în masă cu m$na lui 89 . La una dintre acele întruniri de ?*a&&at unc*iul Aosep* a grăit cam a!a: J ?unt un &ăr&at "ără copii. nu l &ea. doamnelor !i domnilor. am investit în ele s$ngele su"letului meu. Ia persoana a treia: +ie ca el să i. iar ultima literă a numelui său "$l"$ia ca un steag în v$nt# %n altă dedicaţie. ci mai degra&ă un &e*ăit strident. dragul meu. pe prima pagină a unui volum de traduceri ale lui David 8risc*mann. +sia. %ag &a-Omer. termină cu asta# 2tii că doctorii ţi au spus să nu te agiţi# 2i acum ţi ai lăsat ceaiul să se răcească# 5 rece ca g*eaţa# -u. '(). din partea iubitorului său unchi "oseph #erusalim-$alpiot. !i cărţile îmi sunt copiii. dar vocea lui nu era niciodată un răcnet. termină cu asta# 2a# +sin3a# Eău a!a. mă duc să ţi aduc alt pa*ar# 8uria unc*iului Aosep* "aţă de ipocrizia !i (osnicia rivalilor săi îl "ăcea uneori să ridice glasul.bândească pe calea !ieţii şi să -n!eţe din !orbele celor mari traduşi -n această carte că trebuie să-ţi urme.mulţimea aflată acum la putere.

de parcă ar "i încercat să aline un prunc sau s ar "i o"erit să "ie pruncul ei# %n copilărie. în mi(locul unei tirade ce în"iera >olsc*eOismus ul sau >und ul sau adepţii (argon ului iudeo german /cum numea el idi!ul0. spăl$nd !i pl$ng$nd pe tăcute. ca să se odi*nească un pic. s a repezit !i i a !ters pantalonii cu !orţul. a"lată l$ngă u!ă. care trăiau întocmai ca o perec*e de porum&ei: el o trata pe ea ca pe o "iică "ăcută la &ătr$neţe. iar ea îl trata pe el ca pe &e&elu!ul ei scump. la prietenii lui care a!teptau politicos în (urul mesei. l a a(utat să se ridice de la masă !i l a condus în dormitor# După zece minute l a adus înapoi.Poveste despre dragoste si întuneric "ragilă. cu capul lui trist rezemat de pieptul ei !i silueta lui măruntă agăţată de plinătatea trupului ei# ?au ea stătea în &ucătărie. cloncăneli !i ciripituri. iar el venea p$nă în spatele ei. a inventat !i ne a dat c$teva dintre 90 . !i mătu!a Eippora*. lumina oc*ilor săi# )neori ea î!i împletea degetele plinuţe cu degetele lui străvezii !i o clipă sau două se priveau în oc*i. sc*im&at. apoi î!i plecau privirea !i î!i z$m&eau s"ios# 2i uneori ea îi des"ăcea &l$nd cravata. uscat !i strălucitor. după cum mi se spusese. care i a curs în poală. dar la el asta arăta mai puţin a lovitură !i mai mult a m$ng$iere# + dată. a răsturnat o cara"ă cu limonada de la g*eaţă. vor&ind cu voce scăzută despre gazdele lor. îl a(uta să !i scoată panto"ii !i îl punea să se întindă. !i a cerut scuze "aţă de ceilalţi. c*iar în spatele lui. îi punea m$inile rozalii pe umeri !i scotea un !ir de piuituri. lucrul pentru care îl admiram cel mai mult pe unc*iul Aosep* era că.

'mos +z cuvintele e&raice o&i!nuite.arlGle# ?tudiile sale la Heidel&erg au mers de la "ilozo"ie !i istorie la literatură. unde el a trecut prin sistemul educaţional evreiesc tradiţional. 9cocor: !i 9rinocer:# /'cum. printre care 9creion:. un dar destul de uimitor din partea acestui unc*i at$t de puritan#0 Aosep* Dlausner s a născut în H8X= la +l3ien3i. 9senzual:. . în Lituania. cuvinte care păreau să "i "ost cunoscute !i "olosite dintotdeauna. stilul modern. .uvintele noi !i literatura ra"inată:. s a născut în el o atracţie puternică "aţă de istoria orientală a la 7enan !i a "ost pro"und in"luenţat de . în 6ermania# %n cei cinci ani petrecuţi acolo a studiat "ilozo"ia cu pro"esorul Duno 8isc*er. în care pleda pentru lărgirea graniţelor lim&ii e&raice "ie !i prin încorporarea de cuvinte străine. de la c*eder la Ges*iva. ce a! "i îm&răcat în "iecare dimineaţă dacă unc*iul Aosep* nu ne ar "i dat cuv$ntul 9căma!ă:. iar apoi a intrat în mi!carea Hi&&at Eion !i în cercurile lui '*ad Haam# La nouăsprezece ani !i a pu&licat primul articol. 9ais&erg:.u un 9toc de plum&:.a să nu mai vor&im de 9senzual:. 2i cu ce a! "i scris "ără creionul lui. lim&ile semitice !i studiile 91 . 9seră:. !i a murit la Ierusalim în HIP8# . 9multicolor:. )n 9ve!m$nt în "elurite culori:. 9p$ine pră(ită:. 9monoton:. ast"el înc$t să poată "uncţiona ca lim&ă vie# Din cauză că în 7usia ţaristă universităţile erau inaccesi&ile evreilor. 9căma!ă:. dacă stau să mă g$ndesc. 9încărcătură:. intitulat 9. în vara lui H8IX a plecat la studii la Heidel&erg.$nd avea zece ani Dlausnerii s au mutat din Lituania la +dessa.

printre care greaca !i latina.a un ar*ang*el4 Pe c*ipul lui strălucea o lumină lăuntrică4 -i se părea că seamănă cu un rege asirian. a 92 . însu!i T*eodor Herzl# /95ra un &ăr&at c*ipe!4 . în vreme ce cealaltă este des"ă!urată peste întreaga 5uropă modernă4: Iar alteori zicea despre . aramaica. prietenul lui din zilele c$nd trăia la +dessa. cu &ar&a lui neagră !i eCpresia inspirată. visătoare4 2i oc*ii lui.anaanului. Dlausner a scris.erni3ovs3i. persana !i am*ara0# .Poveste despre dragoste si întuneric orientale /stăp$nea vreo cincisprezece lim&i. Herzl avea oc*ii unui t$nă r poet îndrăgostit. arzători. a predat !i s a anga(at în activitatea sionistă p$nă ce. o să mi amintesc oc*ii lui p$nă în cea de pe urmă zi. care vră(eau pe oricine privea în ad$ncul lor# 2i "runtea lui înaltă îi adăuga o splendoare maiestuoasă4:0 %ntors la +dessa. c$nd a&ia împlinise douăzeci !i nouă de ani. care cu o aripă atinge >i&lia !i peisa(ul .ongres ?ionist de la >asel. 9un vultur de poet de lim&ă e&raică. melancolici. iar o dată a reu!it c*iar să sc*im&e c$teva cuvinte cu părintel e sionismului. studia medicina la Heidel&erg în aceea!i vreme. rodnică# 9)n poet pasionat4: zicea unc*iul Aosep* despre el.erni3ovs3i: 9?u"letul unui copil naiv !i curat în trupul zdravăn al unui cazac4: ?tudenţii evrei l au ales pe unc*iul Aosep* ca delegat al lor la primul . iar prietenia lor s a întărit !i s a trans"ormat într o a"initate caldă. precum !i la următorul. sanscrita !i ara&a.

cu recuno!tinţă# 5l !i soţia lui. 9doamna Dlausner:0 !i au trans"ormat casa de pe strada 7imislinaGa din +dessa într un soi de clu& !i loc de înt$lnire a unor personalităţi sioniste !i literare# )nc*iul Aosep* avea întotdeauna o voio!ie aproape copilărească# . mustaţa moale. prin "aptul că a inventat cuv$ntul e&raic pentru 9lunar:# )n &ăr&at în stare să inventeze un cuv$nt !i să l in(ecteze în circuitul sangvin al lim&ii este în oc*ii mei doar cu puţin mai pre(os dec$t . cocori înalţi !i rinoceri masivi. mai &une. apar !i îi iau loculF dar a produce un cuv$nt nou înseamnă să te apropii de nemurire# P$nă în ziua de azi mi se înt$mplă să înc*id uneori oc*ii !i să mi apară imaginea acestui &ătr$n "ragil. care se înclină cu toţii în "aţa lui. p$nă ce alte cărţi. cu ţăcălia lui al&ă !i ascuţită. în prezenţa musa"irilor. oc*elarii ruse!ti. ca un mic 6ulliver într un >ro&dingnag populat de o mulţime multicoloră de ais&erguri măreţe. cu g$ndul aiurea.'mos +z mo!tenit de la '*ad Haam răspunderea redacţională a principalei reviste lunare de cultură e&raică modernă Has*iloa*# . poţi avea norocul să "ie citită o vreme. unc*iul Aosep* a mo!tenit de la '*ad Haam un 9&uletin periodic: !i l a trans"ormat imediat într unui lunar. p$! p$!. m$inile delicate.a să spunem eCact. t$r!$indu !i picioarele.reatorul luminii !i întunericului# Dacă scrii o carte. 8anni Vernic3 /care încep$nd din ziua nunţii a "ost numită invaria&il 9draga mea Eippora*: sau.*iar !i c$nd vor&ea 93 .

în lupta s$ngeroasă dintre 'l&i !i 7o!ii. viziunea îngustă a conducătorilor no!tri. !i p$nă la urmă pro"esor. care a "ost MaG"loOer vW sionist al celui de al Treilea 'lGia*. teama pentru viitorul nostru. le spunea întotdeauna oaspeţilor. n a înc*is oc*ii vreo clipă cel puţin de la începutul anilor . du!manii săi.am pus geană pe geană noaptea trecută:. stră&unica mea 7as*a Deila. au plecat de la +dessa spre Aa""a cu nava 7uslan. care nu se ridică dec$t p$nă la genunc*iul &roa!tei. m au apăsat mai tare în întuneric dec$t propriile mele pro&leme deloc u!oare. ca de &e&elu!. destinul tragic al noncon"ormistului. durerile !i &olile sale. transmiteau o vioiciune optimistă. o&ra(ii rozalii.20 p$nă la moarte. întotdeauna o veselie reţinută mi(ea în spatele oc*elarilor lui rotunzi# Mi!cările lui. oc*ii sclipitori.Poveste despre dragoste si întuneric despre tristeţea sa. născută >raz. 9nelini!tile naţiunii noastre. pro"unda sa însingurare. astmul meu. valul de imigrare de după răz&oi# Hanu33a* din acel an i a găsit instalaţi în cartierul >u*arian din Ierusalim# 94 . ca să nu mai vor&esc de durerea mea. care trecea de(a de la o ta&ără la alta. (ovială !i aproape *edonistă: 9. în HIP8#0 %ntre HIHX !i HIHI Dlausner a "ost lector. nedreptăţile !i umilinţele pe care a tre&uit să le suporte toata viaţa. în răz&oiul civil care a urmat 7evoluţiei lui Lenin# %n HIHI unc*iul Aosep*. la )niversitatea din +dessa. !i cumplitele migrene de care su"ăr zi !i noapte#: /Dacă era să l crezi. mătu!a Eippora* !i &ătr$na mamă a unc*iului.

capitala Lituaniei. dar c*iar !i acolo trăie!te un grup de iugoslavi incon"unda&iliF !i c*iar !i în imperiul lui ?talin sunt ru!ii. pe "iecare perete din 5uropa scria.$nd tata era t$năr. &unicul 'le3sandr !i &unica ?*lomit. într o vreme în care se pare că nimeni altcineva din 5uropa nu mai era a!a. tata !i părinţii săi a(ung$nd la Ierusalim de a&ia în HI<<. plecaţi acasă în Palestina:# După cincizeci de ani. slovacii !i ce*oslovacii. ucrainenii. toţi pereţii ţipau: 95vrei. la 1ilna. slovenii !i muntenegrenii. în a"ară de mem&rii "amiliei mele !i alţi evrei ca ei# ?e pare că toţi ceilalţi au "ost pan slavici. croaţii. cu toate că erau !i ei sioni!ti în"lăcăraţi: condiţiile de viaţă din ţară li se păreau prea asiatice. împreună cu tata !i "ratele lui mai mare.<0 erau evreii# Tata o&i!nuia să spună: I n . n au mers în Palestina. David. iar printre ei sunt con"raţii no!tri. irlandezi sau slovaci# ?ingurii europeni din întreaga 5uropă a anilor . c$nd antisemitismul din 1ilna crescuse p$nă la nivelul violenţelor împotriva studenţilor evrei# )nc*iul David a rămas acolo.e*oslovacia eCistă trei naţiuni ce*ii. 95vrei. se sc*im&aseră !i acele graffiti do pe pereţii din 5uropa# .'mos +z Pe de altă parte. !i sunt uz&e3ii !i ciu3cii !i tătarii. singurii mem&ri reali ai unei naţiuni sovietice# 5uropa s a sc*im&at acum cu totul !i e plină de la un perete la altul de europeni# Printre altele. c$nd s a întors în 5uropa. a!a că s au dus la 1ilna. &ulgari. căraţi vă din Palestina:# 95 . în vizită. adică evreiiF în Iugoslavia sunt s$r&ii. ca european convins.20 !i . pan germanici sau pur !i simplu patrioţi lituanieni.

cum s a !i înt$mplat. cite!te -oul Testament. at$t printre evrei c$t !i printre cre!tini. misionarii anglicani de la Ierusalim i au cerut ar*iepiscopului să l demită pe doctorul Dan&G. în HI2H: eCtremi!tii îl acuzau că a 9acceptat mită de la misionari ca să i c$nte osanale 'celui +m:. apărute după c$ţiva ani. De la Isus la Pavel# )nc*iul Aosep* mi a spus: 9Dragule.$nd o să mai cre!ti. în vreme ce. de "apt. în care susţinea spre stupoarea comună a cre!tinilor !i evreilor că Isus s a născut !i a murit evreu !i n a intenţionat niciodată să întemeieze o nouă religie# >a mai mult.Poveste despre dragoste si întuneric )nc*iul Aosep* !i a petrecut mulţi ani lucr$nd la al său magnum opus despre Isus din -azaret. întruc$t cartea este 9in"ectată cu erezie. dar !i altele. ca pe un muritor !i ca pe un evreu care nu are nimic de a "ace cu >iserica:# )nc*iul Aosep* !i a do&$ndit reputaţia internaţională mai ales pe &aza acestei cărţi !i a urmării ei. misionarul care a tradus în engleză Isus din -azaret. ca să nu se dezlănţuie un scandal colosal în lumea evreiască. îmi înc*ipui că la !coala ta te învaţă să I dispreţuie!ti pe acel tragic !i minunat evreu !i trag năde(de că măcar nu te învaţă !i să scuipi de c$te ori treci prin "aţa icoanei lui sau a unui cruci"iC# . dragule. se considera 9evreul moralist par eCcellence:# '*ad Haam l a implorat pe Dlausner să !teargă această propoziţie. prin "aptul că îl descrie pe M$ntuitorul nostru ca pe un soi de ra&in re"ormat. pe de altă parte. lăs$ndu i la o parte pe 96 . c$nd i a "ost pu&licată cartea la Ierusalim.

alături de >aru* ?pinoza. !i el eCcomunicat# '"lă de la mine: cei care mă condamnă sunt evreii de ieri. în a"ară de a plecaL. pe care o interpretez ca re"erinţă la 97 . î!i are totu!i locul său în panteonul marilor evrei. 'm uitat# %ţi aminte!ti tu.rema mea de "aţă.'mos +z pro"esori. ?pune i. ca să nu a(ungi ca ei. di"erenţa imensă între Tm$ntuitorulU din lim&ile neevreilor !i messia* al nostru. "ă. "ără strop de g$ndire politică. ni!te viermi îngu!ti la minte !i incapa&ili# Iar tu. să recite!ti !i iar să cite!ti4 2i acuma. legat str$ns de cuv$ntul care desemnează crema de "aţă spre deose&ire de lim&ile neevreilor. crema cea vec*e. tre&uie să cite!ti cărţi &une să cite!ti. unde e crema. în care messia* este numit M$ntuitor# ?au e!ti încă prea t$năr ca să înţelegi lecţia asta. c*iar dacă a "ost într adevăr un visător. Dacă i a!a. era un "el de pietist evreu care "ăcea minuni !i. Dacă i a!a. dragule. roag o să "ie &ună !i să mi "acă un ceai. te rog. a!a cum zice 7av Huna în tratatul Pesa*im din Talmudul >a&ilonian. dragule. K+rice îţi spune stăp$nul casei să "aci. vrei să "ii drăguţ să o între&i pe doamna Dlausner. pentru că. !i o să descoperi că acest om era carne din carnea noastră !i os din osul nostru. "ugi acum !i întrea& o pe mătu!a ce te am rugat să o între&i# +are ce era. că aia nouă nu i &ună nici s o dai la c$ini# . .uno!ti. draga mătu!ă Eippora*. iar cuv$ntul e&raic Tmessia*U este c$t se poate de prozaic !i comun. Messia* este pur !i simplu cineva care a "ost uns cu mir: orice preot sau rege din >i&lie e un messia*.

dragule. care mi se scurge printre degete#: '(uns la Ierusalim. desigur# 8ugi acum. desc*isă în HI2P# -ădă(duise să i se dea în primire 8acultatea de Istorie 5vreiască sau măcar să predea perioada celui de al Doilea Templu. însă 9grangurii )niversităţii se uitau în (os la mine de pe culmile măreţe ale germanismului lor:# La 8acultatea de Literatură 5&raică unc*iul Aosep* se simţea. a!a cum "ace toată lumea. !i nu se g$nde!te că minutele !i orele îmi sunt singura comoară. după care a "ost numit la catedra de literatură e&raică de la )niversitatea 5&raică din Ierusalim.) 98 . iar unc*iul Aosep* a "ost în s"$r!it desemnat să se ocupe de acest su&iect. "ără să renunţe la poziţia sa din "runtea 8acultăţii de Literatură 5&raică# 9Pentru a a&sor&i cultură străină !i a o pre"ace într a noastră naţională !i în carne !i s$nge omenesc:. (N. tr. !i nu mi mai răpi timpul.omitetului pentru Lim&a 5&raică. a scris el. unc*iul Aosep* a devenit secretarul . după propriile cuvinte. s a apucat să impună o ordine progresistă !i &ine organizată pe insuliţa unde era eCilat# Doar după vreo douăzeci de ani s a creat catedra de istorie a epocii celui de al Doilea Templu /P<M î#e#n# X0 e#n#0. 9 iată idealul pentru care am luptat cea mai mare parte a vieţii mele !i nu l voi 1 In original joc de cuvinte intraductibil: (to) leave (a pleca) !i leaves (frunze).Poveste despre dragoste si întuneric "runzele de ceaiH# -u e dec$t o glumă. la "el ca -apoleon pe insula 5l&a: de vreme ce era împiedicat să împingă înainte întregul continent european.

care mi(e!te în ei#: ?u& in"luenţa unc*iului Aosep*. 9uman !i naţional:. 9tre&uie să i înve!m$ntăm pe tineri în spiritul eroismului. a "ost grav deteriorată# 9Tre&uie să reeducăm generaţia mai t$nără:. atunci copiii no!tri tre&uie să "ie "ăcuţi din "ieri: +&i!nuia să arate spre cele două &usturi din &ronz de pe &u"etul din salonul lui. 9m am luptat cea mai &ună parte a vieţii mele:. &unicul !i &unica au devenit !i ei (a&otins3iţi neosioni!ti. un spirit de opoziţie neclintită### . din nou la "el cu cea a lui 'gnon. cu "ervoare napoleonică: 9Dacă aspiraţia noastră e să "im un popor care domne!te asupra propriei ţări.'mos +z părăsi p$nă în ziua cea de pe urmă#: 2i în altă parte a scris. 9idealuri:. indi"erent că este vor&a de diaspora europeană sau de cea ara&ă. "uriosul. 9cei puţini împotriva celor mulţi:. 9străin pentru contemporanii săi:. 9generaţiile ce vor veni: !i 9p$nă la ultima mea su"lare:# %n HI2I a "ost silit să "ugă c$nd Talpiotul a "ost atacat de ara&i# .$nd un popor luptă pentru li&ertatea sa. pasionatul >eet*oven !i Aa&otins3i. iar 99 .asa lui. ca !i cea a lui 'gnon. !i să le spună musa"irilor: 9?piritul individului este eCact la "el cu cel al naţiunii am&ele tind spre înălţimi !i am&ele devin nedisciplinate în lipsa unei viziuni:# %i plăceau eCpresiile în stilul c*urc*illian. a "ost (e"uită !i arsă. cu uni"orma lui splendidă !i &uzele str$nse cu *otăr$re. iar &i&lioteca lui. 9nu ne vom clinti:. cum ar "i 9carnea !i s$ngele nostru:. a scris în cartea lui .ei mai mulţi dintre pro"esorii no!tri încă mai au de luptat cu spiritul docil !i de"etist al diasporei.

nu era un leu# 5ra un cărturar neîndem$natic !i miop din Ierusalim# -u era capa&il să a(ungă luptător clandestin. nu su"icient de c*armant. lucruri care simţeau că i stau &ine unui conducător dăruit cu calităţile unui leu sau ale unui vultur# . partidul Herut al lui Menac*em >egin.um scria Aa&otins3i. prea lipsit de poezie. cu toate că.a un leu care în"runtă alţi Iei:# >egin nu arăta a leu# -ici c*iar tatăl meu. dar a contri&uit la luptă compun$nd din c$nd în c$nd pentru organizaţia clandestină mani"este în lim&a engleză. în privinţa relaţiei dintre Israel !i celelalte naţiuni. cu mintea desc*isă. sentimente contradictorii. cu o 100 . de "apt. >egin le inspira acestor (a&otins3iţi odesiţi laici. în ciuda numelui lui.Poveste despre dragoste si întuneric tata c*iar s a apropiat de ideile Irgunului organizaţie paramilitară clandestină !i de aripa sa politică. c*iar dacă era indiscuta&il dedicat !i un naţionalist viguros. de capacitatea de a emana carismă. măreţie de spirit. poate că nu arăta destul a om de lume. acea undă de însingurare tragică. în care denunţa ipocrizia 9per"idului 'l&ion:# 'ceste mani"este erau tipărite pe o presă clandestină !i tineri sprinteni mergeau prin cartier noaptea !i le lipeau pe toţi pereţii !i c*iar pe st$lpii de telegra"# 2i eu am "ost un copil al clandestinităţiiF nu doar o dată i am alungat pe englezi. după rena!terea naţională: 9. printre care se strecura !i un strop de condescendenţă reţinută: "aptul că provenea dintr un !tetl polonez !i emotivitatea lui eCcesivă îl "ăceau pro&a&il să pară oarecum ple&eu !i provincial !i.

"ratele &unicului meu.asa 6uvernului. cu ţipetele lor guturale care "ac să ng*eţe s$ngele n vine# 1oiam ca atunci c$nd voi "i mare să arăt ca statuia c*ipe!ă. să ne prade !i să ne ardă. cu înc$rligatul lor scris antic !i iataganele lor. i am răpit !i i am trimis în "aţa curţii marţiale pe înaltul . cu un soi de mulţumire voioasă.omisar !i c*iar pe 7egele 'ngliei în persoană. să "acem un "ront al a!a ziselor naţiuni luminate. &uclată !i cu &uzele pecetluite a lui David.'mos +z manevră de atac pe "lanc a trupelor mele. împotriva valurilor de orientali săl&atici. era un om minunat de sincer. care ameninţau să năvălească "lin de!ert ca să ne ucidă. un pic pl$ngăreaţă. tăcut. !i cu m$inile mele am înălţat steagul evreiesc /ca soldaţii aceia care înalţă drapelul american la IOo Aima.$nd un popor luptă pentru li&ertatea sa# 1oiam să "iu un &ăr&at puternic. civilizate. despre realizările sale. am scu"undat "lota Maiestăţii ?ale după o am&uscadă îndrăzneaţă pe mare. un om "ericit care ve!nic pretindea că e nenorocit# 'dora să vor&ească la nes"$r!it. sculptată de >ernini. de doamnă &ătr$nă# )nc*iul Aosep*. de&ord$nd de o veselie copilăroasă. am semnat un acord cu per"idul &ritanic cucerit. 101 . vulnera&il !i a*tiat după onoruri. reprodusă pe prima pagină a cărţii unc*iului Aosep*. cu vocea tărăgănată !i (oasă# -u ca vocea stridentă. pe un tim&ru american0 pe catargul de la . plin de dragoste de sine !i autocompătimire. . a unc*iului Aosep*# -u voiam ca m$inile mele să "ie ca m$inile lui moi. pe Dealul s"atului nelegiuit# După ce i am alungat.

soţia lui. un deal pa!nic acoperit de pădure. la marginea săl&ăticiei. av$nd drăgălă!enia unui &e&elu! !i aroganţa unui Vunder3ind# 'colo. planurile sale de lucru. unc*iul Aosep* avea să se plim&e uneori. care accepta c$teodată musa"iri cu plată. prin "runzi!ul căreia. capătul Ierusalimului !i capătul păm$ntului locuit: mai departe se întindeau dealurile sum&re. "ără eCcepţie. detractorii săi. dar în acela!i timp un egoist !i un răs"ăţat. din soiul celor politico!i !i culţi. insomnia sa. aveau să strălucească acoperi!uri de ţiglă ro!ie !i ale cărui vile aveau să o"ere un cămin ti*nit !i con"orta&il unui scriitor cele&ru sau unui cărturar de renume. delicaţi. p$nă dincolo de casa ar*itectului Dron&erg. importanţa sa !i mărinimia sa# 5ra un om &un. au "ăcut 9mare senzaţie în lume:. la capătul "undăturii care era !i capătul Talpiotului. în Talpiot. mama lui. la capătul lumii. ale De!ertului Iudaic# Marea Moartă strălucea în depărtare ca un platou de oţel topit# %i văd încă st$nd acolo. cărţile. la timpul cuvenit. copilul &ătr$neţilor lui !i m$na lui dreaptă# Mergeau cu pa!i mici. înt$lnirile sale. cu &raţul su&ţire prins de &raţul dolo"an al mătu!ii Eippora*. trăirile sale. am$ndoi "oarte &la(ini. care tre&uia să "ie replica din Ierusalim a unei su&ur&ii &erlineze pline de grădini. în adierea serii. care cu toate. gola!e.Poveste despre dragoste si întuneric descoperirile sale. măreţia sa. ca o 102 . articolele !i con"erinţele sale. pe străduţa căreia i s a dat apoi numele Dlausner.

cu adierea de seară a Ierusalimului su"l$nd peste capetele lor. în care su& oc*ii lor cupolele mosc*eilor se auresc. în papuci. zicea el. crucile de pe clopotniţele &isericilor !i semilunile de pe minarete sclipesc în ro!eaţa soarelui la as"inţit# Eidurile însele devin cenu!ii !i greoaie. puţin încurcat. unc*iul Aosep* cu un sacou /care. cu toate că dorinţa lui de a "i în*umat el însu!i acolo nu avea să "ie îndeplinită. pe su& ele trece vec*iul drum roman care continuă p$nă su& zidurile +ra!ului 1ec*i. încununat de clădirile universităţii at$t de dragi unc*iului Aosep*.'mos +z perec*e de ursuleţi de plu!. cu părul al& descoperit în su"larea v$ntului. &raţ la &raţ. pe a cărui coastă avea să "ie înmorm$ntată mătu!a Eippora*. din cauză că atunci c$nd a murit Ierusalimul de est era su& guvernare iordaniană# Lumina serii întăre!te tranda"iriul o&ra(ilor lui de &e&elu! !i "runţii lui înalte# Pe &uzele lui plute!te un sur$s distrat. dar c$nd u!a se desc*ide. înc*isă la culoare. în pragul ei se ive!te pe nea!teptate 103 . !i Muntele Măslinilor. ca !i cum ar "i un &ăr&at ce &ate la u!a unei case unde merge regulat în vizită !i unde e o&i!nuit să "ie primit cu multă căldură. "o!netul pinilor !i un miros amărui de mu!cate plutind în aerul uscat !i curat. iar mătu!ica într o roc*ie de mătase în"lorată. ar tre&ui să "ie numit în e&raică (aco&it0 !i cravată. !i dincolo de +ra!ul 1ec*i ei zăresc Muntele ?copus. cu o e!ar"ă de l$nă cenu!ie în (urul umerilor# Tot orizontul e ocupat de proeminenţa al&astră a dealurilor Moa&ului de dincolo de Marea Moartă.

!i ce anume căutaţi aici. de c$nd îl !tiu# Tata răspundea: J )neori e!ti cam prea aspră# -u mai e t$năr. ca !i cum ar între&a: . care avea să vină cu siguranţă în c$teva minute dinspre 7amat 7a*el !i 'rnona.u s$nge !i (elezo I 1om înălţa o rasă N M$ndră. de unde îl luam pe <> p$nă pe strada Eep*ania*.u s$nge !i (elezo vom înălţa o ge(o#: /)nc*iul Aosep* putea să vor&ească la nes"$r!it despre "elul în care î!i alegea Aa&otins3i cuvintele# ?e pare că Aa&otins3i n a reu!it să găsească o rimă potrivită în e&raică pentru cuv$ntul geza.Poveste despre dragoste si întuneric un străin care se uită la el !i se trage înapoi surprins. acelea!i pove!ti !i anecdote# ?e repetă la "iecare ?*a&&at. Tata.alea Aa""a. darnică !i aspră:. pentru că acum ?*a&&at ul se înc*eiase# -umărul X ne ducea la . 9"ier:# 2i a!a a ie!it: 9. 9Lrasă:. domnule. p$nă ce prietenul său >aruc* Drupni3 a venit !i a sc*im&at (elezo cu cuv$ntul e&raic Gezd. !i cu toţii ne repetăm uneori# P$nă !i tu# 7ăutăcios. a!a înc$t a scris provizoriu cuv$ntul rusesc (elezo.ine sunteţi. mama !i cu mine îi lăsam pe el !i pe mătu!a Eippora* să stea acolo mai departeF ne luam &ini!or rămas &un !i porneam către staţia auto&uzului X. iar de acolo mai erau cinci minute de mers p$nă acasă# Mama zicea: J 5 nesc*im&at# Mereu acelea!i predici. săream !i eu cu parodia proprie a unui vers din Imnul >eitar: J 9. 9sudoare:: 104 .

darnică !i aspră:#0 Tata îmi spunea: J Eău a!a4 ?unt unele lucruri pe seama cărora n ar tre&ui să glumim# 2i mama zicea: J De "apt. !i aceea!i imagine este oglindită în ec*ivalentul e&raic pentru 9de"iniţie:. nu uita că "aci &aie în seara asta# 2i să te speli pe cap# -u. nu cred că sunt# . căma!a. Poţi să mi dai un motiv rezona&il pentru am$narea spălării pe cap.'mos +z 9. de "apt. cuv$ntul 9a de"ini: vine dintr un cuv$nt latin care înseamnă 9s"$r!it: sau 9limită: !i "iecare act de de"inire denotă trasarea unei limite sau a unui *otar. după ce ne luam rămas &un de la unc*iul Aosep* !i mătu!a Eippora*. dacă nu ai vreun "iricel de motiv# ?ă ţi intre &ine în cap de acum: 9vreau: !i 9nu vreau: nu sunt motive. 'mos. dacă nu era 105 . cu siguranţă că nu te scutesc# De ce a! "ace o. despărţind ceea ce este înăuntru de ceea ce se a"lă a"ară.u s$nge !i sudoare N 1om înălţa o rasă N M$ndră. înt$mplător. nu sunt altceva dec$t capricii# 2i. o cea!că de cacao !i culcarea# 2i ţi a(unge pe ziua de azi# 2i uneori.$t despre tine. derivat din ec*ivalentul pentru 9&arieră:# 'cum taie ţi ung*iile. -u. tata intervenea: J '(unge pentru astăzi# . In cazul acesta n ar tre&ui nici măcar să ncerci vreodată să începi o dispută. !i aruncă toate *ainele murdare în co!ul cu ru"ele de spălat# Len(eria de corp.ar tre&ui să "ie# La aceasta. s ar putea să se lege de cuv$ntul 9de"ensiv:. totul# 'poi pi(amaua. rogu te. !osetele.

ca să nu i necă(im# )neori.Poveste despre dragoste si întuneric prea t$rziu. mai ză&oveam vreo douăzeci de minute sau o (umătate de oră ca să trecem !i pe la vecinii de peste drum# -e "uri!am. rogu te. urcai patru cinci trepte. va "i lipsită de strălucirea ei# '!a reu!ea 'gnon să aducă un sur$s pe &uzele mamei. "ără să le spunem unc*iului !i mătu!ii unde mergem. sunai la u!a al&ă !i a!teptai ca ea să se desc*idă !i să "ii 106 . vreau să zic casa lui 'gnon. dădeam nas în nas cu domnul 'gnon care venea de la sinagogă !i care îl trăgea de &raţ pe tata !i l avertiza că dacă el. re"uză să viziteze casa lui 'gnon !i să i dălţi iască strălucirea c*ipului doamnei. ea. nu vom sta prea mult.opilul nu e o&osit deloc.asa "amiliei 'gnon era a!ezată într o grădină încon(urată de c*iparo!i. ca să zic a!a. tre&uie să ne întoarcem în Derem 'vra*am. adică tata. mergeai pe cărare pavată de pe latura casei. copilul e o&osit !i tre&uie să se scoale devreme ca să meargă la !coală:# J . &unule doctor: prin gura pruncilor glăsuie!te tăria ta# . ziceam eu# 2i domnul 'gnon adăuga: J 'pleacă ţi urec*ea. ca !i cum !i ar "i ascuns "aţa în grădină# Tot ce puteai vedea dinspre drum erau patru sau cinci "erestre înguste# Intrai pe o poartă ascunsă printre c*iparo!i. dar pentru mai multă siguranţă "usese construită cu spatele la stradă. p$nă la casa lui 'gnon. iar tata accepta invitaţia. dacă domnul 'gnon ne iartă. în vreme ce ne îndreptam spre staţia auto&uzului X. zic$nd: 9Prea &ine. dar numai pentru c$teva minute.

de unde a(ungeai pe o terasă mare.'mos +z po"tit să o iei la dreapta !i să urci treptele a"late în penum&ră ce duceau la &iroul domnului 'gnon. pătrata. poate pentru că mergeam în vizită c*iar înainte de s"$r!itul ?*a&&at ului. către seară. !i nu aprindeau lumina electrică p$nă ce nu se iveau în "ereastră cel puţin trei stele# ?au poate că lumina electrică era aprinsă. ori de c$te ori domnul 'gnon se ridica să ia o carte de pe ra"turile care arătau ca o adunare de credincio!i îm&răcaţi în ve!minte întunecate !i oarecum sărăcăcioase. către salonul mic. sau să o iei la st$nga. trei sau c*iar mai multe# '!a s a întipărit imaginea lui în memoria copilăriei mele !i a!a mi l amintesc !i astăzi: un &ăr&at care se clatină în semiîntuneric. de "apt aproape că încă o pot atingeF grila(ele de la "erestre păreau că o ţin înc*isă !i o întăresc# Motivul ei este greu de deslu!it acum. sau domnul 'gnon încerca să "acă economie ori poate că era o cădere de reţea !i singura lumină venea de la o lampă cu para"ină# %mi amintesc !i acum de penum&ră. ci două. mereu un "el de crepuscul. cu trei sau patru um&re di"erite clătin$ndu se în (urul lui 107 . "orma corpului lui nu arunca o singură um&ră. cu un vag miros de ca"ea !i pră(ini ii. !i poate că era greu de deslu!it c*iar !i atunci# +ricare ar "i "ost el. destul de îng*esuit. care dădea spre De!ertul Iudaic !i dealurile Moa&ului. ale cărui "erestre dădeau spre grădina goală# -u era niciodată lumină de zi deplină în casa lui 'gnon. dar era acea electricitate de la Ierusalim. a"lată pe acoperi!. gal&enă !i destul de sărăcăcioasă.

u toate că atunci c$nd zicea 9stăp$nă: poate că se g$ndea la ceva un pic di"erit# 5 greu de spus: la urma urmei. în "aţa lui. în rarele ocazii în care îi 2 în original. „iu&ită/amantă . de parcă ar "i um&lat tot timpul pe v$r"uri# . care are mai multe sensuri: „suverană/stăp$nă (a casei) . deasupra sau su& picioarele lui# . „institutoare/învăţătoare/profesoară . vor&ea aproape numai cu tata. c$nd am citit povestea lui ?tăp$na !i negustorul am&ulant# %n a"ară de domnul 'gnon n am mai înt$lnit pe cineva care să "olosească termenul 9stăp$nă: în sensul de stăp$na casei# . „doamnă ("emeie măritată) . !i o dată domnul 'gnon i a spus. cu capul un pic înclinat într o parte !i cu o um&ră de z$m&et sarcastic: 98ă &ine !i îngăduie mi să "iu stăp$n în casa mea c$tă vreme oaspeţii mai sunt aici# După ce pleacă. tu vei "i stăp$na2:# %mi amintesc limpede această "rază.*iar !i c$nd !edea acolo.$teodată doamna 'gnon spunea ceva cu o voce ascuţită. tr. care este rar în e&raică# L am înt$lnit din nou după mulţi ani. în spate. la dreapta.iudat. poruncitoare. cum să spun. mistress. nu numai din cauza nea!teptatei maliţiozităţi pe care o conţinea /pe care în zilele noastre am numi o su&versivitate0. „directoare . dar în vreme ce vor&ea cu tata privirea părea să i se oprească o clipă pe "aţa mamei# .Poveste despre dragoste si întuneric în vreme ce merge. (N. dar în primul r$nd din cauza "olosirii cuv$ntului 9stăp$nă:. era un &ăr&at cu trei sau mai multe um&re# Mama se purta cu domnul 'gnon.) 108 . părea că !ade pe v$r"uri# Domnul 'gnon rareori i se adresa ei.

str$m&a din &uze în vreme ce îl de"inea pe 'gnon ca 9scriitor din diaspora:: povestirile lui nu au aripi. )nde urlă !acalii. după care îng*eaţă !i încremene!te în amintirea unei amintiri# In vara lui HIMP. c$nd a apărut prima mea carte. mul te zile# 'l tău sincer.'mos +z adresa o remarcă mamei. asemenea încreţiturilor de pe apă sau cutremurului nervos al pielii unei gazele în clipa dinainte de a o lua la goană. 109 . care a tradus pentru 'gnon articolul 9>uczacz: dintr o enciclopedie poloneză atunci c$nd acesta scria la volumul )n ora! !i plinătatea lui. spunea el. sose!te pe nea!teptate !i tremură într o singură clipă în mai multe ritmuri sau diverse puncte de concentrare. cu o dedicaţie pe prima pagină# Mi a răspuns cu o scrisoare "rumoasă. oc*ii lui păreau să o evite pe ea !i se întorceau spre mine# ?au spre "ereastră# ?au poate că nu a!a se petreceau lucrurile. i am trimis cu oarece emoţie un eCemplar lui 'gnon. mi a adus o carte de la tatăl tău# Poate că erai cu ea# ' stat în prag iar vor&ele ei au "ost puţine# Dar c*ipul ei a rămas cu mine. acum vreo cincisprezece sau !aisprezece ani. în toată graţia !i nevinovăţia lui. ci doar a!a s au gravat în imaginaţia mea: amintirea vie. în care spunea c$teva lucruri despre cartea mea !i pe care o înc*eia după cum urmează: 9. ?#@# 'gnon:# Tata.e mi ai scris despre cartea ta mi a trezit imaginea răposatei tale mame# %mi amintesc cum o dată.

iu&irile sale. în general. este înregistrat simplu că a murit de un atac de cord. orice lucru proiectat pentru a năuci simţurile sau pentru a pune raţiunii oc*elari de cal# 'sta p$nă în ultimii ani ai vieţii. pentru că n am prea vor&it cu tata despre adevăr# -u mi a spus prea multe despre copilăria sa. doar &ancuri !i sarcasm# 2i dacă are într adevăr unele descrieri "rumoase pe ici. iar lui nu i plăcea literatura idi!# %n con"ormitate cu temperamentul lui de Misnaged lituanian raţionalist. nu eCistă în ele nici măcar un r$s sănătos. nu are ast$mpăr sau nu lasă tocul din m$nă p$nă ce nu le îneacă în &ălţi de &u"onerie guralivă !i isteţime galiţiană# 'm impresia că tata vedea povestirile lui 'gnon ca pe o prelungire a literaturii idi!. supranaturalul !i eCcesul de emotivitate. tot a!a curriculum vitae al tatălui meu a"irmă doar că ultima lui cercetare a "ost asupra unui manuscris necunoscut al lui @#L# Peretz# 'cestea sunt "aptele# . moartea "ratelui său. a!a cum pe certi"icatul de deces al &unicii ?*lomit. iu&ire.am vor&it niciodată despre moartea mamei mele# -ici un cuv$nt# -ici eu nu i u!uram situaţia !i m am "erit să pornesc vreodată o conversaţie care ar "i putut duce la cine !tie ce dezvăluiri# Dacă m a! apuca 110 . nu !tiu. c$nd gusturile i s au sc*im&at# Tre&uie să admitem că. orice era învăluit în ceţuri de romantism sau de mister. părinţi. cea care a murit din eCces de curăţenie. pe colo. su"erinţa sa sau su"erinţa în general# .are este adevărul.Poveste despre dragoste si întuneric nu au pro"unzime tragică. propria &oală. detesta magicul.

de la începutul povestirii In "loarea v$rstei: Mama a murit în "loarea v$rstei# La a&ia treizeci !i unu de ani mama !i a a(uns moartea# Puţine !i rele au "ost zilele din anii vieţii ei# Toată ziua stătea acasă.'mos +z să scriu aici toate lucrurile despre care n am vor&it noi doi. dar măcar !tie să deose&ească răul de &ine. c$nd după mulţi ani am scris un eseu numit 9. m am ocupat de propoziţia aparent tautologică 9Toată ziua stătea acasă.itea !i recitea pove!tile din culegerea Pe gaura c*eii. născută Minz. a! putea umple două cărţi# Tata mi a lăsat multă trea&ă de "ăcut !i încă trudesc la ea# Mama spunea despre 'gnon: J +mul acela vede !i înţelege o mulţime de lucruri# 2i o dată a zis: J Poate că nu e un om c*iar a!a de &un. tata !i cu mine.ine a venit. iar vor&ele ei au "ost puţine:# .: despre desc*iderea "olosită de 'gnon in în "loarea v$rstei. !i mai !tie !i că nu prea avem de ales# .uvintele sunt aproape acelea pe care mi le a scris 'gnon despre mama mea: 9' stat în prag. aproape în "iecare iarnă# Poate că găsise acolo un ecou al propriei tristeţi !i însingurări# 2i eu recitesc uneori cuvintele lui Tirza* Mazal. !i nu ie!ea niciodată din casă###: 111 . !i nu ie!ea niciodată din casă### Tăcută stătea casa noastră în m$*nirea saF u!ile ei nu se desc*ideau vreunui străin# Mama zăcea în pat iar vor&ele ei erau puţine# .$t despre mine.

Poveste despre dragoste si întuneric Mama nu stătea toată ziua acasă# Ie!ea din casă destul de mult# %nsă !i zilele din anii vieţii ei au "ost puţine !i rele# 9'nii vieţii ei. a!a cum stăteam în pragul casei /doamna 'gnon dispăruse înăuntru "ără o vor&ă0. era a"ară. &ănuitor. : I am spus numele meu !i pe cele ale părinţilor mei. după ce a "ost lăsat or"an de către &iata lui mamă !i s a 112 . domnule. domnul 'gnon nu era în casă. în papuci !i vestă tricotată. însă cu m$nie. domnul 'gnon !i a amintit ceea ce lim&ile *arnice tocaseră prin Ierusalim cu c$ţiva ani înainte !i.a !i cum !i ele ar arunca pe perete mai mult de o um&ră# După c$ţiva ani. în lim&a(ul lui 'gnon: 9Mi am luat inima n dinţi !i m am dus la el:0# 9Dar 'gnon nu e acasă:. c$nd 'dunarea 6enerală a 3i&&utzului 8ulda m a trimis la universitate ca să studiez literatura. : . în spatele casei. la care. m a salutat !i apoi a între&at. de unde s a ivit pe nea!teptate. în "elul în care le răspundea cetelor de &andiţi si t$l*ari de drumul mare care veneau să l (e"uiască pe soţul ei de timpul lui preţios# ?tăp$na casei 'gnon nu mă minţea cu lotul: într adevăr. născută Minz# . 9Dar rine sunteţi. a spus doamna 'gnon. mi am adunat tot cura(ul !i am sunat într o zi la u!a domnului 'gnon /sau.$teodată aud în aceste cuvinte dualitatea vieţii mamei mele. mama lui Tirza*. !i cea a vieţii lui Lea. în grădină. politicos. !i a lui Tirza* Mazal. pun$ndu mi m$na pe umăr. mi a spus: 9-u e!ti tu copilul care. dat "iind că !coala 3i&&utzului avea nevoie de un pro"esor de literatură.

ale lui >renner !i 'gnon. -u e!ti cel care în tinereţe a "ost certat de părinţii lui c*iar în casa asta pentru că o&i!nuia să scoată sta"idele din c*ec. despre studii /2i care dintre cărţile mele se cite!te la universitate în această vreme. !i i am spus care era pro&lema mea# 1enisem să l văd pentru că pro"esorul 6ers*on ?*a3ed dăduse studenţilor săi de anul înt$i de la cursul de literatură e&raică sarcina de a compara povestirile din Aa""a. !i am citit povestirile !i de asemenea tot ce am putut găsi la &i&liotecă despre prietenia lor din Aa""a în zilele celui de al Doilea 'liGa*. eCact a!a cum "ăcuse mama înaintea mea. !i c$nd i am spus că din partea tatălui se trage din talmudistul !i ca&alistul din secolul al W1II lea Isaia* HoroOitz. c*iar dacă !edeam acolo pe v$r"uri. după care ră&darea lui a a(uns la s"$r!it !i era evident că e în căutarea unei modalităţi de a se descotorosi de mine. i s au luminat oc*ii !i mi a spus două trei povestiri. 2i pe care dintre cărţile mele o pre"eri. s a dus să trăiască viaţa 3i&&utzului. !i eram uimit că doi oameni at$t de deose&iţi s au putut împrieteni# @ose" HaGGim >renner era un evreu 113 . : /-u mi aminteam de asta !i nici nu l credeam în privinţa scoaterii sta"idelor. dar am pre"erat să nu l contrazic#0 Domnul 'gnon m a po"tit înăuntru !i m a între&at o vreme despre cum îmi mergea în 3i&&utz.'mos +z îndepărtat de tatăl lui. 0 !i s a mai interesat cu cine m am însurat !i de unde e "amilia soţiei mele. dar eu mi am luat inima în dinţi.

înainte de iz&ucnirea Primului 7ăz&oi Mondial. între milă !i "urie. eCact. !i cu un mic sur$s. un ra"inat !i perspicace învăţăcel talmudic. i am vor&it gazdei mele despre sarcina ce mi "usese încredinţată !i l am între&at cu nevinovăţie dacă ar vrea să mi dezvăluie secretul apropierii sale de >renner# Domnul 'gnon !i a mi(it oc*ii !i s a uitat la mine sau mai cur$nd m a scrutat.Poveste despre dragoste si întuneric rus irasci&il. în casa lui 'gnon. înc$t erau aproape ca o perec*e de îndrăgostiţi. un pionier devenit "uncţionar. 'zi am impresia că pot g*ici o parte din răspuns. dar în ziua aceea. acel soi de sur$s am înţeles mai t$rziu pe care l ar avea un prinzător de "luturi c$nd zăre!te un "lutura! drăgăla!# După ce s a uitat destul la mine a zis: J Intre @ose" HaGGim. îndesat. negli(ent. nevinovat cum eram. un persona( care pe vremea aceea era de(a instalat în centrul literaturii e&raice moderne !i în inima mi!cării de pionierat. cu o privire piezi!ă. un t$năr su&ţirel. cu plăcere. visător !i totu!i sarcastic: ce nai&a a putut să i apropie at$t de mult la Aa""a în acele zile ale celui de al Doilea 'liGa*. cu mulţi ani mai t$năr dec$t >renner !i încă virgin din punct de vedere literar. în vreme ce 'gnon era pe atunci /doar0 un t$năr galiţian s"ios. "ie ca Dumnezeu să i răz&une moartea. !i mine era în acele zile o apropiere &azată pe o iu&ire împărtă!ită# 114 . capricios !i plin de amărăciune. care se îm&răca întotdeauna la patru ace. o vreme. un su"let dostoievs3ian oscil$nd permanent între entuziasm !i deprimare. !i un scriitor "oarte gri(uliu.

strict între noi doi.'mos +z Mi am ciulit urec*ile. am între&at. un mare secret. care îl mu!ca pe autor !i în acela!i timp !i pe musa"irul lui cel naiv ce venise să tragă de m$neca gazdei# 2i totu!i era !i un grăunte de adevăr ascuns acolo. @ose" HaGGim !i cu mine eram am$ndoi îndrăgostiţi ne&une!te de ?amuel @ose" 'gnon# Da. o aluzie vagă la secretul atracţiei resimţite de un &ăr&at "oarte carnal. ironia cuiva care î!i &ătea (oc de sine. !i aproape că !i a "ăcut singur cu oc*iul în vreme ce z$m&ea. în acele zile. într adevăr: ironie agonică. da. despre care a! putea pu&lica un articol senzaţional !i a! deveni peste noapte un nume cunoscut de toţi cei din lumea cercetării literaturii e&raice# J 2i care era acea iu&ire împărtă!ită. că aveam să a"lu vreo poveste suculentă despre o iu&ire ascunsă. prostul de mine. !i de asemenea a ra"inatului galiţian "aţă de &ăr&atul aprig !i venerat care ar "i putut să l ia su& aripa sa părintească sau să i o"ere un umăr de "rate mai mare# 115 . ci sie!i. pe c$nd trăiam la Aa""a. crez$nd că aveam să aud un secret care să pună capăt tuturor secretelor. a z$m&it domnul 'gnon. "aţă de un t$năr suplu !i răs"ăţat. nu mie. atunci. cu tinerească nevinovăţie !i cu inima &ăt$ndu mi ne&une!te# J 'sta e un mare secret. pe care ţi l voi dezvălui doar dacă îmi dai cuv$ntul că nu l spui niciodată nimănui# 5ram at$t de entuziasmat că mi a pierit vocea. îţi pot spune că. !i n am putut dec$t să sc*iţez din &uze promisiunea# J >ine. pasional.

în sensul literal. adevăraţi# 'gnon însu!i era un evreu religios. tragică !i c*iar disperată. 9!i nu cred că 'totputernicul dore!te &inele "ăpturilor pe care le a creat:# 'ceasta este o poziţie paradoCală.Poveste despre dragoste si întuneric 2i totu!i nu o iu&ire împărtă!ită. toată autoîngăduinţa &urg*eză. "ăţarnică !i comodă a vieţii evreie!ti din acea vreme erau dispreţuite în aceea!i măsură de 'gnon !i de >renner# >renner. dar nu l iu&e!te# 9?unt din soiul oamenilor comozi:. retoric sau um"lat de propria importanţă în lumea celui de al Doilea 'liGa* /valul de imigrare care s a înc*eiat cu Primul 7ăz&oi Mondial0. spune Daniel >ac* în )n oaspete peste noapte. camu"lat cu isteţime. tot ce era mincinos sau se proslăvea singur din realitatea sionistă. c$t !i în cea a lui 'gnon. ci mai degra&ă o ură împărtă!ită lega pove!tile lui 'gnon de cele ale lui >renner# Tot ce era "als. în vreme ce 'gnon înţepa minciunile !i pretenţiile cu ironia i ascuţită !i "ăcea să iasă aerul "ier&inte !i puturos care le um"la# 2i totu!i. în scrierile lui. un om cu "rica lui Dumnezeu: în e&raică. "rica de Dumnezeu este prezentată ca o groază cumplită de Dumnezeu: 'gnon crede în Dumnezeu !i se teme de 5l. pe care 'gnon n a 116 . într un mod indirect. care ţinea ?*a&&at ul !i purta calotă. at$t în Aa""a lui >renner. prin gloata de punga!i !i palavragii străluceau stins din loc în loc "igurile unor oameni simpli. 9"rică: !i 9credinţă: sunt sinonime# 5Cistă ung*ere din povestirile lui 'gnon în care. era. iz&ea cu &arosul "uriei.

Tăcerea . pentru o clipă sau două. !i c*iar pro"esori !i "uncţionari credincio!i. eCplor$nd această temă. a zis odată. în domnul 'gnon însu!i. 9!i dacă Domnul nu se va milostivi de mine poate că o va "ace . dar mă tem că mai tare ca am$ndoi este cooperativa de transporturi#: 'm "ăcut pelerina(ul la Talpiot încă de două sau trei ori în timpul celor doi ani de studii la )niversitatea din Ierusalim# Primele mele povestiri erau pu&licate pe atunci în suplimentul săptăm$nal al cotidianului Davar !i în trimestrialul Des*et !i m am g$ndit să i le las domnului 'gnon ca să aud ce crede despre eleF dar domnul 'gnon s a scuzat !i a spus 9regret. "ără îndoială:. "iecare în "elul lui. printre care !i tineri !i "emei. s a mulţumit să îngăduie să "ie rostită de persona(e secundare din scrierile sale !i să "ie sugerată de ceea ce se înt$mplă cu eroii săi# . disperat# 9Domnul se va milostivi de mine.artierului.onsiliul . re"erindu se la una dintre ve!nicele sale pl$ngeri despre "uncţionarea auto&uzelor.erului: 8rica de Dumnezeu a lui 'gnon.$nd am scris o carte despre 'gnon. dar nu am c*e" de citit zilele astea: !i 117 . zeci de evrei credincio!i.'mos +z eCprimat o niciodată în mod direct. în acel cinism sardonic al său care aproape "riza un ni*ilism ironic. cei mai mulţi dintre ei din zona ultraortodoCă. mi au trimis scrisori# )nele dintre aceste scrisori erau adevărate con"esiuni# 5i îmi spuneau. că !i ei puteau vedea în su"letele lor ceea ce am văzut eu în 'gnon# Dar ceea ce am văzut în scrierile lui 'gnon am zărit.

mi am "ăcut cura( să i o trimit# Trei zile !i trei nopţi am dansat prin 3i&&utz.entrală din prima (umătate a secolului douăzeci sunt T*omas Mann. inter alia. cu voia lui Dumnezeu. cu m$inile goale dar purt$nd pe &urtă. mă temeam să nu "iu o pacoste pe capul omului !i am părăsit casa lui a!a cum venisem. după ce am primit "rumoasa scrisoare a domnului 'gnon. ca o sarcină st$n(enitoare. &eat de &ucurie. în care eroii apar în deplina realitate a "iinţei lor:# + dată. c$nd povestirile au "ost adunate într o carte /)nde urlă !acalii. c$nt$nd "ără glas !i url$nd de a &inelea de "ericire. înc$t am !terpelit ziarul din 118 . al cărui autor era de părere că cei mai importanţi trei scriitori din 5uropa . pentru că îmi plac povestirile ca ale tale. url$nd !i pl$ng$nd pe dinăuntru. cu &urta mare# ?au cu un pulover um"lat# De a&ia după c$ţiva ani.Poveste despre dragoste si întuneric mi a cerut să i le aduc în altă zi# In altă zi. pe c$nd eram la )niversitate. a!adar. a apărut într un ziar străin un articol scris de una dintre luminile călăuzitoare ale literaturii comparate /poate că autorul era elveţianul 5mil ?teiger. ultimul număr din Des*et în care "usese pu&licată povestea mea# P$nă la urmă n am avut cura(ul să nasc acolo. m am întors. în care scria. în HIMP0. 7o&ert Musil !i ?#@# 'gnon# 'rticolul a "ost scris cu c$ţiva ani înainte ca 'gnon să c$!tige Premiul -o&el !i am "ost at$t de entuziasmat. 9### !i c$nd o să ne vedem am să ţi spun viva voce mai mult dec$t am scris aici# In timpul Pastelor voi citi restul povestirilor.0.

du&lelor lui sensuri !i trucurilor lui literare complicate !i 119 . o anumită mulţumire de sine midrasică. ca să i o"er lui 'gnon plăcerea de a l citi# 2i a "ost cu adevărat înc$ntat. : %ntr o noapte. 9nimeni n a auzit de el p$nă acum !i dintr odată ne duce în "inalele mondiale# Pro&lema e că a(unge să "ie la egalitate cu o "emeie:# M am străduit vreme de mulţi ani să mă eli&erez de um&ra lui 'gnon# M am luptat să mi îndepărtez scrisul de in"luenţa lui. dintr o su"lare. de ritmurile lui măsurate. mi a aruncat acea privire pe care mi o arunca uneori !i a între&at cu nevinovăţie: 92i tu crezi că T*omas Mann este un autor at$t de important. după c$ţiva ani. înainte să mă po"tească măcar înăuntruF după ce l a recitit. împodo&it. re recitit !i poate c*iar s a lins pe &uze. care a "ost împărţit între 'gnon !i poeta -ellie ?ac*s. cu m îi zice. sim&olismului lui &aroc. în pragul casei sale. uimit. de lim&a(ul lui dens. !i !o"erul de taCi m a între&at dacă am auzit vreodată de un scriitor numit.'mos +z camera de lectură /pe atunci nu eCistau "otocopiatoare la universitate0 !i m am dus iute cu el în Talpiot. am pierdut ultimul auto&uz din 7e*ovot către 3i&&utzul Hulda !i a tre&uit să iau un taCi# Toată ziua se vor&ise la radio despre Premiul -o&el. at$t de mult. înc$t a devorat întregul articol acolo. ondulaţiile savuroase ale povestirilor *asidice# Tre&uia să mă eli&erez de in"luenţa sarcasmului !i inteligenţei lui. uneori "ilistin. o măsură din melodiile idi!. a zis el. 5gnon: 9Ia g$ndiţi vă un pic:. enigmaticelor lui (ocuri la&irintice.

"ără vreo provocare sau legătură. pe care &unica o&i!nuia să l spună într un mod mai clar dec$t l am găsit eCprimat de 'gnon: 9Dacă nu mai ai lacrimi de pl$ns.a animalele:. ceea ce am învăţat de la 'gnon mai răsună încă. !uiera ea din senin.Poveste despre dragoste si întuneric erudite# %n ciuda tuturor e"orturilor de a mă eli&era de el. "ără să !i dea osteneala să ne eCplice pe cine compară cu animalele# .e am învăţat. de la el. de "apt. în parc. că nu mai pricepe nimic# ?au: J Doare at$t de tare înc$t aproape că mă "ace să r$d# Toată ziulica îng$na melodii pe care le a adus din locurile ude se pare că a trăit "ără teama de germeni !i "ără grosolănia de care se pl$ngea că in"ectează de asemenea totul aici# 9. !i nu era nimeni în parc. sc$r&ită. "ără motiv aparent. seara. Poate că asta# ?ă arunci mai mult de o um&ră# ?ă nu culegi sta"idele din c*ec# ?ă ţii în "r$u !i să !le"uie!ti durerea# 2i încă un lucru. atunci nu mai pl$nge# 7$zi:# 2i uneori eram lăsat peste noapte la &unici# >unica o&i!nuia să mi arate &rusc o mo&ilă. !mec*erul ăsta. o *aină sau o persoană !i ă mi spună: J 5 a!a de ur$t că e aproape "rumos# )neori zicea: J ? a "ăcut at$t de de!tept. !i o adiere atingea v$r"urile "runzelor sau poate că le "ăcea sa 120 . în scrisul meu# .*iar !i c$nd !edeam l$ngă ea pe o &ancă. "ără îndoială.

*iar !i atunci continua să îng$ne în întuneric sau mai degra&ă lăsa să iasă din piept o voce visătoare !i îndepărtată. sc$r&ită. scutur$ndu se de !ocul dezgustului: J Eău a!a4 . o voce plăcută. !i apoi stingea Iu mina# . după ce "ăcusem &aie. toate aceste înc$ntări nocturne. o căldură maronie. pe !ezlongul de pe verandă.'mos +z tremure "ără să le atingă de a &inelea cu degetele ei invizi&ile. care treptat se distila într un ecou. c*iar înainte de cana de cacao "ără pieliţă# 121 . o aromă. cu înver!unare. în patul ei larg /pe care &unicul îl părăsise sau din care "usese alungat înainte ca eu să vin pe lume0# >unica îmi citea o poveste sau două. mă spălasem pe dinţi !i mi curăţasem urec*ile cu un &eţi!or de portocal cu un capăt învelit în vată. în &ucătărie. o voce de culoare castanie. mă m$ng$ia pe o&raz. un "luid amniotic călduţ# Toată noaptea# %nsă de cum venea dimineaţa te o&liga să cureţi cu peria. o culoare. în "aţa oglinzii. &unica putea să iz&ucnească.um au îndrăznit4 Mai rău ca animalele4 2i după o clipă iar îng$na melodii &l$nde care îmi erau necunoscute# %ntotdeauna "redona c$te ceva. c*iar !i noaptea# )neori. o asprime &l$ndă. întunecată. mă pupa pe "runte !i apoi !tergea imediat locul cu o &atistuţă înmuiata în par"um pe care o ţinea ve!nic în m$neca st$ngă !i cu care o&i!nuia să !teargă sau să strivească germenii. mă culca l$ngă ea.

din cap p$nă n picioare !i înapoi. cu "ioroasa ţesală ce amintea de pieptenii de "ier cu care romanii cei răi le au s"$!iat carnea lui 7a&&i '3iva !i celorlalţi martiri ai revoltei lui >ar Doc*&a. !i la s"$r!it venea &unica. !i apoi &unica îţi spunea să str$ngi oc*ii c$t poţi de tare. maronie. în vreme ce îţi !ampona !i îţi &um&ăcea ţeasta !i ţi zgrepţăna pielea capului cu ung*iile ei ascuţite. te ţinea str$ns de &raţ !i te "reca peste tot. cum sunt transpiraţia lipicioasă !i tot "elul de supuraţii unsuroase !i co(iţe de piele !i "ire de păr căzute !i milioane de celule moarte !i tot soiul de secreţii v$scoase despre care mai &ine nici să nu !tii. cu un vierme al& !i încovoiat de pastă de dinţi 8ilde! a!ezat de(a peste peri# Datoria ta era să se scu"unzi .Poveste despre dragoste si întuneric Mă trezeam în patul ei la zgomotul &ătătorului &unicului. te ridica în genunc*i în cadă. da. ca Iov care se scărpina cu un cio&. care mirosea ca o clinică din cauza soluţiei antiseptice turnate în apă# Pe marginea &ăii era a!ezată de(a o periuţă de dinţi. !i în tot acest timp îţi povestea cu voce a ei plăcută. care era prins în o&i!nuita lui &ătălie din zori cu a!ternuturile# Dinainte c*iar de a desc*ide oc*ii te a!tepta o &aie "ier&inte. p$nă ce pielea ţi se înro!ea ca o carne vie. pur !i simplu c*emau &acteriile !i &acilii !i viru!ii să 122 . despre gunoiul !i mizeria pe care le secretă glandele trupului pe c$nd dormi. să te săpune!ti peste tot !i să te "reci cu lu"a !i să te clăte!ti. !i în vreme ce tu dormi &u!tean toate aceste rămă!iţe !i scurgeri te m$n(eau pe tot trupul !i se amestecau !i c*emau. din care ie!eau a&uri.

pe care trupul o eCcretă permanent. !i a !ters nasul sau i a picurat din nas tocmai peste acele înveli!uri de dulciuri pe care le iei de pe stradă !i le pui drept pe patul în care doarme apoi lumea. nu "ace dec$t să împră!tie secreţiile murdare în milioanele de găuri pe care le avem pe toată pielea. lucruri care nu pot "i văzute nici cu cel mai puternic microscop. sau c*iar. zi !i noapte. ca ale unei li&ărci. cum sunt &anii sau ziarele sau &alustradele sau m$nerele u!ilor. ca să nu mai vor&esc de dopurile alea de plută pe care le culegi de prin co!urile de gunoi !i de !tiuleţii ăia de porum& pe care maică ta. doar le !terg. mai ales atunci c$nd lumea nu se spală niciodată în acele locuri care nu sunt simpatice. !i !tersul nu e deloc curăţenie. mai ales c$nd mizeria dinăuntru. sau c*iar m$ncarea pe care o cumperi. cu trilioane de picioru!e păroase ori&ile. ca să nu mai pomenim toate lucrurile pe care !tiinţa încă nu le a descoperit. dar c*iar dacă nu pot "i văzute se t$răsc pe tot trupul tău noaptea. dimpotrivă. !i cu acele picioare acoperite de peri dezgustători ele se strecoară înapoi în trupurile noastre . !i ea devine din ce în ce mai murdară !i mai sc$r&oasă. se amestecă cu murdăria din a"ară care vine de la atingerea lucrurilor neigienice care au "ost atinse de cine !tie cine înaintea ta.'mos +z vină !i ei să mi!une peste tine. la urma urmei cine !tie cine a strănutat peste ce ai cumpărat tu. dar a!a de mici că nu le poţi vedea. nici c*iar savanţii nu le pot vedea încă. scuză mă. domnul 123 . in nas !i pe gură !i nu mai e nevoie să spun pe unde altundeva se t$răsc înăuntru.

!i oricine poate "oarte u!or să l m$n(ească pe altul. "ără să moară oamenii ca mu!tele de vreun parazit sau &acii sau micro& sau de tot soiul de viermi microscopici pe care doctorii nici măcar nu i pot identi"ica. ?au un a&ces sau enterită sau eczemă sau psoriazis sau impetigo sau un "uruncul. sau *oleră sau ti"os sau găl&inare sau dizenterie. cu toţi germenii !i &acilii de *erpes !i tra*om !i sc*istozomiază# Iar sistemul sanitar de aici nu e deloc european. . musculiţe !i cine !tie ce altceva. mai ales aici. doar respir$nd aerul pe care altcineva l a tras în plăm$nii lui înaintea ta. la urma urmei nu trece nici o zi aici. !i c*iar "ără vreo atingere. !i cum poţi "i sigur că e sănătos. în Levant. în ţara asta în care e at$t de cald !i plin de mu!te. 2i nu vor&esc dec$t de &olile cunoscute. Poate că nici nu e evreu# 'i idee c$te &oli sunt pe aici. . g$ndaci de &ucătărie. "urnici. la v$rsta ta e mai &ine să nu !tii de toate aceste "luide puturoase. nu despre unele care nu sunt încă !tiute !i pe care !tiinţa medicală încă nu le recunoa!te. ţ$nţari. !i celălalt nici măcar nu simte ce s a lipit de el în toată îng*esuiala de aici. molii.Poveste despre dragoste si întuneric să o ai&ă în paza lui. (umătate din 124 .$te molime levantine. o str$ngere de m$nă e destul ca să transmită tot soiul de molime. c$t despre igienă.a n are T>. !i oamenii aici transpiră toată ziua !i tot i impui î!i ating !i î!i "reacă unul de altul in"lamaţiile !i scurgerile !i sudoarea !i toate "luidele lor trupe!ti. îi cumpără direct din m$na acelui &ăr&at care poate că nici nu s a spălat !i nu !i a !ters m$inile după ce a "ost la scuză mă.

către li&ertate# %ntr un ung*er al acestei odăiţe stătea canapeaua din +dessa. cu părul pieptănat "rumos. !i apoi vino la mine în &ucătărie. către ora!. !i aerul e plin de tot soiul de insecte asiatice !i sc$r&oase reptile înaripate care vin aici drept din satele ară&e!ti sau c*iar din '"rica. Domnul să o ai&ă în paza lui. iar apoi o să ţi iei micul de(un# Pe c$nd ie!ea din &aie murmura pentru sine. care sunt *ainele pregătite de maică ta. !i apoi pune ţi singur ni!te pudră de talc în !tii tu ce.'mos +z lumea de aici nici măcar n a auzit de a!a ceva. doar că le am călcat cu "ierul încins care dezin"ectează !i ucide mai &ine ca spălatul orice s o "i "ost prăsind pe acolo. pe care &unicul dormea 125 . nu "urioasă. !i apoi să te îm&raci în *ainele pe care le pun aici. nu lăsa nici un loc!or umed.a animalele# ?au mai rău# Q + u!ă cu un panou din sticlă (ivrată împodo&ită cu "orme geometrice "lorale despărţea dormitorul &unicii de cămăruţa cunoscută ca 9&iroul &unicului 'le3sandr:# De aici &unicul î!i avea ie!irea separată pe verandă !i de acolo în grădină !i în "ine a"ară. !i cine !tie ce &oli. !i o să capeţi o cană de cacao. Levantul ăsta e plin de germeni# 'cuma usucă te &ine peste tot. ci cu un soi de m$*nire ad$ncă: J . !i în celălalt !tii tu ce. !i vreau să te ungi cu cremă 1elveta din tu&ul ăsta pe tot g$tul. !i împre(urul lor. la "el de îngustă !i de tare ca o sc$ndură. in"lamaţii !i secreţii ciudate aduc cu ele tot timpul. ca un &ăiat mare.

tot a!a &unicului 'le3sandr îi plăcea să comande o întreagă "lotă de panto"i.Poveste despre dragoste si întuneric noaptea# ?u& canapea. plină cu tim&re de diverse valori. unii tari !i cu talpa groasă. alta pentru documente de la municipalitate !i de la &ancă !i încă una pentru corespondenţa cu Mi!carea Herut. recomandate !i par avion# 2i mai erau o cutie cu plicuri !i alta cu ilustrate. !apte sau opt perec*i de panto"i stăteau aliniate per"ect. cu compartimente di"erite pentru etic*ete de eCpres. una pentru scrisorile trimise. a treia pentru tăieturi din ziare. ca recruţii la paradă. în "orma Turnului 5i""el. alţii rotun(iţi sau ascuţiţi. pe care îi lustruia p$nă ce luceau precum cristalul. în vreme ce în a treia. se încolăceau !i se învălmă!eau elasticele# Pe &irou era un suport metalic dreptung*iular cu tăviţe. cu 126 . unii cu găurele. verzi !i negre !i maro. toate negre !i strălucitoareF a!a cum &unica ?*lomit colecţiona pălării. unii înc*eiaţi cu !ireturi. iar în spatele lor un suport rotitor. ca un cui& de vipere. pe care le păstra ca pe ni!te tro"ee într o cutie de pălării rotundă. una plină cu agra"e. întotdeauna curat !i ordonat. liliala Ierusalim# Mai era !i o cutie din lemn de măslin. cea de alături plină cu piuneze. alţii cu curelu!e sau cu catarame# %n partea opusă canapelei se a"la &iroul lui mic. una pentru scrisorile primite. cu o călimară !i un tampon din lemn de măslin cu sugativă pe el# Tamponul îmi părea întotdeauna un tanc sau un vapor cu co! gros care navig*ează spre un de&arcader "ormat dintr un trio de cutii argintii sclipitoare.

care arătau ca ni!te "emei cu talia su&ţire# >unicul iu&ea "rumuseţea !i detesta tot ce era ur$t. dar toţi conspirau ca să i reteze aripile: nevasta. igienă. &ăut de unul singur# Lumea nu l înţelegea# -evasta nu l înţelegea# -imeni nu l înţelegea cu adevărat# Inima lui t$n(ea mereu după lucrurile no&ile. o&!tească sau morală. dereticat. partenerii de a"aceri. "iind agentul de la Ierusalim al 127 . !i mai ales &unica. unul ro!u !i celălalt al&astru# %ntr un colţ al &iroului &unicului. toţi "ăceau parte dintr un complot menit să l silească să se scu"unde în nu !tiu c$te "eluri de c$!tigare a p$inii de toate zilele. prietenii.$nd vedea o îndatorire negli(ată. !i îl "olosesc pe post de comisionar# %n timpul zilei &unicul 'le3sandr lucra ca reprezentant comercial !i v$nzător de articole vestimentare. l$ngă dosare !i *$rtii. "ie ea "amilială. irasci&il dar u!or de calmat# .'mos +z un asortiment de tocuri !i creioane de di"erite culori. printre care !i un creion minunat cu c$te un v$r" la am&ele capete. întotdeauna se în*ăma la ea# Dar apoi o"ta !i se pl$ngea de greutatea sarcinii !i de "aptul că toată lumea. tranzacţii comerciale !i o mie de plictiseli !i o&ligaţii mesc*ine# 5ra un &ăr&at cu o "ire lini!tită. !i îi plăcea să !i întărească din c$nd în c$nd inima i singuratică !i pasionată cu c$te un strop de vi!inată. stătea întotdeauna o sticlă înc*isă la culoare !i înaltă de lic*ior străin !i trei sau patru pocale verzi. pro"ită de &unătatea lui !i l cople!esc cu o mie !i una de sarcini care îi sting sc$nteia poetică.

z$m&ind "ericit spre mine. care acopereau p$nă sus peretele din &iroul lui. sor&ind un pocal de vi!inată. cu condiţia să nu le desc*id. Aosep* Do*en Tsede3. ca să construiesc turnuri. entuziasm !i dor. în singurătatea odăiţei sale. la &iroul său. cum sunt Part*enonul !i . precum !i tot soiul de prosoape. canalele veneţiene. cu spatele la &irou. &isericile de la Dremlin.oloseumul. cu picioarele întinse în "aţă !i cu c*ipul lui tranda"iriu. 5mpire ?tate >uilding. înc$ntare. piramide. cămă!i !i pantaloni din tricot !i din ga&ardină. de parcă turnul din cutii !i cutiuţe care cre!tea su& m$inile mele ar "i a(uns cur$nd să um&rească piramidele. . avea o colecţie multicoloră de mostre de ţesături. !ervete !i perdele# Mi se îngăduia să "olosesc aceste cutii cu mostre.*inezesc# >unicul 'le3sandr a "ost cel care mi a vor&it despre Marele Eid .*inezesc. grădinile suspendate din >a&ilon !i Marele Eid . care de o&icei strălucea de &unătate !i mulţumire.Poveste despre dragoste si întuneric "a&ricii de teCtile Lodzia !i a multe alte "irme de mare prestigiu# %n numeroase cutii puse una peste alta pe ra"turi. "orturi !i ziduri de apărare# >unicul !edea pe scaunul lui. grădinile suspendate !i celelalte minuni ale spiritului omenesc. 'rcul de Trium" !i Turnul 5i""el# -oaptea. toate în lim&a rusă# >unul lui prieten. le a tradus în e&raică# Iată un eCemplu: „/upă mulţi ani de-adormire 128 . !osete.analele ?uez !i Panama. &unicul 'le3sandr era un poet sentimental care arunca peste o lume străină poezii de dragoste.

dacă ne am ridica în s"$r!it !i nu ne am mai "ace gri(i în privinţa ne evreilor.eşte0 1altă-mi cu blândeţe pleoapa $rei .ă cuma iarna aspră se aşa. evreii.ile-mi mai dăruieşte. precum !i poeme pline de m$nie împotriva nemţilor. /e la /an pân2 la &eershe!a Patriei ocol să dau.. eroism. englezilor !i tuturor celorlalţi care urăsc evreii# 2i printre acestea am găsit trei sau patru poezii de singurătate !i tristeţe.ă. Menac*em >egin sau pe cele&rul său "rate. ne am înve!m$nta în cura(. *otăr$re de "ier etc. am putea să ne învingem toţi du!manii !i am sta&ili 7egatul lui David de la -il p$nă la marele 129 . dacă noi. unc*iul Aosep*. preamărind "iguri ca 1ladimir Aa&otins3i. trupul -mi tre. Ţara mea e-n !eselie." ?cria ode. plină de năde5de ra. care credea că... un om pasionat. un patriot. ara&ilor. un iu&itor al o!tirilor. /eal şi !ale să cutreier 1ă le !ăd cum mândre stau3 Omu-n pace să trăiască 1ub smochin. 4ăci pământul -nfloreşte. cu mintea nevinovată.. victoriilor !i cuceririlor.ă3 dio-ţi spun. cu versuri cum sunt acestea: „4e gânduri sumbre mă-ncon5oară 4ând !iaţa mi se -nserea.'mos +z /oamne." Dar de o&icei nu iarna aspră îl încon(ura: era un naţionalist. -n a sa !ie. !igoare-a tinereţii 6i ţie.

palate regale !i &lazoane# Mi l amintesc îm&răcat într un costum de "lanel &e( desc*is sau într un costum reiat cu pantalonii călcaţi la dungă. goarne de alamă. î!i cerea iertare. rea !i crudă. iar dacă era "urios se înro!eau. *amuri !i lănci sc$nteind în soare. ar veni !i s ar înclina p$nă la păm$nt în "aţa noastră# 'vea slă&iciune pentru tot ce este măreţ. 5u"ratul. "lorile au răsărit pe păm$nt. su& care avea uneori o vestă din pic*et cu un lanţ de argint "in ce i îm&răţi!a talia !i ducea la un &uzunar al sus numitei veste# Pe cap purta vara pălărie de paie împletită larg. însă în scurtă vreme î!i reluau nuanţa tranda"irie care vestea întreaga lume că "urtuna cu trăsnete a trecut. dar "oarte repede se însenina. iar iarna un &orsalino cu panglică de mătase înc*isă la culoare# 5ra îngrozitor de irasci&il. iarna s a s"$r!it !i e de acum departe. gata să iz&ucnească dintr odată în avalan!e de tunete. puternic !i strălucitor uni"orme militare. pentru că "aţa lui î!i sc*im&a culoarea ca un sema"or: roz al& ro!u !i înapoi la roz# %n cea mai mare parte a timpului o&ra(ii îi erau de un tranda"iriu mulţumit. iar &unicul reîncepea să radieze de o&i!nuita i voio!ie. după o scurtă întrerupereF !i într o clipă uita cine sau ce îl în"uriase !i ce a "ost cu toată tevatura aceea. de parcă m$nia lui "usese doar un "el de criză rea de tuse# Puteai să ţi dai seama întotdeauna de la distanţă în ce ape se scaldă. ierta.Poveste despre dragoste si întuneric r$u. !i întreaga lume neevreiască. ca un copil care pl$nge o clipă !i 130 . era plin de căinţă. dar c$nd era (ignit ii luceau al&i.

ca&alist. apoi în Polonia !i acum în >elarus0. studiind ToraF niciodată nu !i a sărutat !i nu !i a îm&răţi!at copiii !i niciodată nu a vor&it cu ei despre altceva dec$t lucrurile cere!ti:# ?oţia lui conducea gospodăria !i i a crescut pe copii de una singură# 2i totu!i acest distins ascet propovăduia 9adorarea . @esod 1e ?*ores* Ha 'voda* /Temelia !i rădăcinile adoraţiei0# 5ra mistic. care a murit în HXI=. este cunoscut în tradiţia ra&inică drept @1?*H. z$m&e!te !i se întoarce "ericit la (oaca lui# 7av 'le3sandr Eis3ind din Horodino /în acea vreme a"lat în 7usia. ascet. su& pedeapsa eCcomunicării. p$nă ce toate mem&rele aveau să i "ie strivite# De eCemplu: 9?ă mă ridice p$nă la tavan !i să mă azv$rle cu putere de păm$nt.'mos +z imediat se potole!te. !i să repete aceasta de !apte ori. autorul c$torva scrieri etice in"luente# ?e spunea despre el că 92i a petrecut viaţa înc*is într o cămăruţă. după iniţialele lucrării sale cele mai cunoscute. să mă c*inuiască cu aceste !apte morţi !i să nu mi 131 . !i avertizez ?ocietatea de îngropăciune. "ără să pună dedesu&t cear!a"uri sau paie. nici "ervoarea nu l au împiedicat pe 7a&&i 'le3sandr Eis3ind să lase în testamentul său instrucţiuni ca după moartea sa 9?ocietatea de îngropăciune să e"ectueze pe le!ul meu cele patru pedepse de moarte încredinţate ?an*edrinilor:.reatorului cu mare &ucurie !i "ervoare:# /7a&&i -a*man din >ratislava a spus despre el că era un Hasid a!ant la lettre#0 %nsă nici &ucuria.

pentru a "i nevinovat la (udecata cea mare:# Toate acestea ca ispă!ire a păcatelor sau pentru puri"icare. pe care nu o părăsea dec$t la începutu l ?&a&&at ului !i unde se întorcea de cum se înc*eia ?&a&&at ul# Ivra un ascet. cu o lum$nare aprinsă între degete. pentru că nu se 132 . cu capul pe &raţe !i &raţele pe masa de lucru. ci preda Tora pe degea&a copiilor din sărăci mc# -ici n a lăsat vreo carte în urma lui. căci umilinţa îmi este m$ndria. a!a înc$t c$nd aceasta termina să l trezească "lacăra# .Poveste despre dragoste si întuneric cruţe umilinţa. nici c*iar pentru a dormi: î!i îngăduia să moţăie !ez$nd.*iar !i *rana "rugală îi era adusă la casa de studiu. care este o a&reviere a lui 9născut din 7a&&i 'le3sandr Eis3ind:# 8iul lui. care s a născut din "emeia 7e&ecca:# 2i se mai !tie despre el că a um&lat prin ora!ele germane str$ng$nd &ani pentru a i a!eza pe evrei în Ţara ?"$ntă !i a "ost înc*is pentru asta# Descendenţii lui poartă numele de "amilie >raz. timp de patru ore pe noapte. 9pentru spiritul sau su"letul lui 'le3sandr Eis3ind.ei Drepţi. unul dintre acei "raţi pe care tatăl lor nu i a sărutat sau îm&răţi!at niciodată. 7av @ossele >raz. care toată ziua studia Tora i nu părăsea niciodată în timpul săptăm$nii casa de studiu. a!a cum "ăcuse !i mama lui. la "el ca tatăl său# ?oţia lui ţinea un magazin de p$nzeturi !i s a îngri(it de el !i de odraslele lui p$nă în ziua morţii lui !i mai departe. pentru că umilinţa lui 7av @ossele nu i îngăduia să !i asume poziţia de ra&in. a "ost considerat cu adevărat unul dintre . la vremea ei.

dai. împreună cu soţia lui. in !i c*iar păr de porcF avea a"aceri p$nă la DYnigs&erg !i Leipzig# 5ra un evreu "oarte credincios. care s a ocupat de cereale.u siguranţă a pus ?ocietatea de îngropăciune. după c$t se !tie. su& ameninţări cumplite. cu aceea!i devoţiune deplină cu care &unicul !i stră&unicul 133 . era proprietarul !i conducătorul unei mici "a&rici de sticlă# %nainte. să citească !i să devină o "emeie învăţată# .'mos +z consiliera demn să spună vreun lucru nou. "iul lui 'le3sandr Eis3ind. lucrase ca "uncţionar guvernamental la DYnigs&erg# Mena*em >raz era un &on viveur c*ipe! !i înstărit !i un noncon"ormist *otăr$t. s a distanţat de *a&otnicia tatălui !i &unicului său: n a întors spatele lumii. unde. 7av 'le3sandr Eis3ind >raz /&unicul &unicului meu 'le3sandr0 a "ost un prosper om de a"aceri. c*iar !i după standardele "oarte tolerante ale +dessei evreie!ti de la s"$r!itul secolului al WIW lea# 'teu "ără să se ascundă !i "aimos *edonist. Perla. 7as*a Deila >raz. pe care predecesorii săi sa nu l "i spus înaintea lui# 8iul lui 7av @ossele. să studieze. nu i strivească trupul după moarte# Q Mena*em Mendel >raz. dispreţuia at$t religia. s a sta&ilit în anii H880 la +dessa. n a trăit din sudoarea "runţii soţiei sale !i nu a ur$t Eeitgeist ul !i Iluminismul# Le a îngăduit copiilor săi să înveţe rusa !i germana !i un pic de 9înţelepciune străină: !i c*iar a încura(at o pe "iica sa. în tinereţe. c$t !i pe "anaticii religio!i. strănepotul lui 7a&&i 'le3sandr Eis3ind. nepotul lui 7av @ossele.

fiul lui %av (edalia' "lausner ) #l$icnic$i. "ratele tatălui meu.Poveste despre dragoste si întuneric său ţinuseră să respecte "iecare &uc*e a Legii# Mena*em >raz era un li&er cugetător p$nă la eC*i&iţionism: "uma în pu&lic de ?*a&&at. după mama mea. David !i Mal3a. în satul +l3ieni3i din Lituania /nu departe de 1ilna0. împreună cu părinţii lui. consuma cu dezinvoltură voioasă alimente interzise !i î!i găsea plăcerea în a"irmarea unei viziuni sum&re asupra scurtimii vieţii omene!ti !i în negarea pasionată a vieţii de după moarte !i a (udecăţii divine# 'cest admirator al lui 5picur !i al lui 1oltaire credea că un om tre&uie să întindă m$na !i să culeagă tot ce i scoate în cale viaţa !i tre&uie să se dăruiască pe de a ntregul des"ătării "ără *otare cu toate cele dorite de inima lui. acea "iică învăţată a lui 7av 'le3sandr Eis3ind >raz. autorul lui +efer . care s a născut cu un an înaintea mea !i a "ost asasinat de către nemţi la 1ilna c$nd avea trei ani. cu condiţia ca prin aceasta să nu le provoace altora vătămări.artea obiceiurilor). fiul lui %av &ze$iel. care la r$ndul lui a primit numele &unicului său. cel asasinat de nemţi la 1ilna# Trei dintre nepoţii mei poartă 134 . 8ania# 8iul meu este Daniel @e*uda 'rie*. @e*uda 'rie* Dlausner. 7as*a Deila. era logodită cu un evreu simplu acolo. nedreptăţi sau su"erinţe# Pe de altă parte. sora lui. pe nume @e*uda Lei& Dlausner.amin'agim -. care ţinea în arendă o "ermă<# 3 -umele se repetă în "amilii# 8iica mea cea mare se nume!te 8ania. fiul lui %av "adis'. @e*uda !eib "lausner. după Daniel Dlausner. "iul lui 5ze3iel Dlausner. vărul meu primar. din satul #l$ieni$i din !ituania. care a trăit la 1iena la s"$r!itul secolului al WI1)lea# 8ratele meu David a "ost numit după unc*iul David. !i după tatăl meu. un descendent al lui %abbi *bra'am "lausner.

a învăţat un pic din Tora !i Talmud de la un învăţător din sat !i respecta poruncile.) 135 . erau în general evrei simpli de la sat. a!a cum "ăcuse !i tatăl lui mai înainte. a. peste c$mpuri pustii. să intoneze c$ntece de petrecere la ?*a&&at !i de săr&ători !i să &ea un strop de rac*iu în serile de iarnăF niciodată nu !i &ătea calul !i nu dădea înapoi în "aţa prime(diei# Ii plăcea să călătorească singur. c*iar la +l3ieni3i# Toate trei satele erau în apropiere de 1ilna# @e*uda. &un la su"let. @e*uda Lei& a cumpărat cu &anii răma!i un cal !i o căruţă !i s a apucat cu voio!ie să care pasageri !i măr"uri dintr un sat în altul# 5ra un căruţa! vesel. spre deose&ire de verii lor învăţaţi din ora!ul învecinat Tra3ai. !otte +alzberger. cu căruţa plină cu lemne sau saci de cereale.'mos +z Dlausnerii din +l3ieni3i. "iindcă alţi negustori i au descoperit cur$nd naivitatea !i au pro"itat de ea. mai înt$i într un sat numit Popis*u3 /sau Papis*3i0. apoi în alt sat numit 7udni3 !i. agale. dispreţuind însă su&tilităţile eCegetice# %i plăcea viaţa în aer li&er !i ura să stea înc*is în casă# După ce !i a încercat norocul cu produsele agricole !i a e!uat. prin pădurile întunecate. prin viscol !i peste stratul su&ţire de g*eaţă care acoperea r$ul iarna# + dată /a!a îi plăcea &unicului numele unuia dintre &unicii lor (/accabi +alzberger. în "ine. elimin$ndu l de pe piaţă. %iva 0uc$erman). 2i a!a mai departe# (N. mulţumit de soarta lui !i îi plăcea să măn$nce &ine. căpo!i !i naivi# 5ze3iel Dlausner a crescut vaci !i oi !i a cultivat "ructe !i legume.

"iul lor cel mare. căruţa!ul. singur 136 . Dlausnerii rurali# -u era atras de învăţătură !i încă de la o v$rstă "ragedă s a arătat dornic să !i petreacă mult timp în aer li&er. la +dessa. iu&itor al lim&ii e&raice !i setos de cunoa!tere# Părea să tragă în partea verilor săi. unc*iul meu Aosep*. trei "ii !i cinci "iice# %nsă în H88= s a îm&olnăvit grav !i Dlausnerii au *otăr$t să !i părăsească satul cel izolat din Lituania !i să se mute la sute de mile depărtare. de unde venea 7as*a Deila !i unde trăia in"luentul ei "rate: cu siguranţă că Mena*em Mendel >raz avea să se ocupe de ei !i va avea gri(ă ca sora lui &olnavă să "ie tratată de cei mai &uni medici# %n vremea în care Dlausnerii s au sta&ilit la +dessa. era un copil minune de unsprezece ani. o&serv$nd comportamentul oamenilor. !i @e*uda Lei& a sărit în apa cea rece. care cur$nd !i a mani"estat a"initatea cu tatăl !i &unicul său. isteţii Dlausnerii din Tra3ai. a declarat că micul Aos ep* este sortit unor lucruri mari !i i a plătit studiile# Pe de altă parte. amu!in$nd !i pipăind lumea. de o s$rguinţă o&sesivă. a apuca t *ăţurile calului cu m$inile sale puternice !i a scos la mal calul !i căruţa# 7as*a Deila >raz i a născut soţului ei. era un copil cam tur&ulent !i emotiv. care nu avea dec$t vreo patru ani c$nd s au mutat la +dessa. epicureicul !i voltairianul Mena*em Mendel >raz. "ratele lui. nu a strămo!ilor "ermieri !i căruţa!i din +l3ieni3i# )nc*iul lui.Poveste despre dragoste si întuneric 'le3sandr să povestească iar !i iar în serile de iarnă0 g*eaţa s a spart su& greutatea căruţei. 'le3sandr Eis3ind.

?o"ia a "ost pro"esoară de literatură !i apoi directoarea unei !coli din Leningrad# 'nna a murit înainte de cel de al Doilea 7ăz&oi Mondial. Marina. unc*iul >etsalel. a murit la ?an3t Peters&urg în "loarea v$rstei# -i3ita.) 137 . o "emeie în v$rstă de optzeci de ani. pentru că Daria era însărcinată=# In ciuda a(utorului primit de la prosperul unc*i Mena*em !i de la alte rude ale "amiliei din ramura >raz. dintre care nici una n a a(uns în Israel# Pe c$t am reu!it să a"lu. ?o"ia. Dlausnerii au dat de greu la puţin timp după venirea în ora!# . după 7evoluţia 7usă. căruia îi era dragă viaţa !i îi plăcea să glumească. veri!oara tatălui meu. ră&dător.leveland. a plecat din ?an3t Peters&urg după pră&u!irea )niunii ?ovietice !i s a sta&ilit la . precum !i trei surori. un &ăr&at puternic. care "ace parte din generaţia copiilor mei. sau Dvora. dar 9au "ost &locaţi: la Diev. generozitatea !i &unătatea lui "ăceau să "ie îndrăgit de toţi cei cu care se înt$lnea# 5ra cunoscut peste tot ca Eusia sau Eissel# 2i acesta era &unicul 'le3sandr# Mai era !i "ratele lor mezin.'mos +z pe pă!uni !i prin păduri. +*io# ?ingurul ei copil. 'nna !i Daria. s a o"ilit după ce a c*eltuit ce i mai rămăsese din economii cumpăr$nd o &ăcănie micuţă !i 4 8iica Dariei. iar Daria. încă mai corespondează cu mine# Mătu!a @vetta. s a dus în 'merica împreună cu &unica lui. @vetta 7adovs3aia.ăruţa!ul @e*uda Lei&. care era cam de v$rsta mea. unde s a însurat !i acum lucrează ca medic veterinar într un sat# 8iicele lui sunt din aceea!i generaţie cu nepoţii mei# (N. vis$nd cu oc*ii desc*i!i# 1ioiciunea. cu soţul ei Mi!a au încercat să "ugă în Palestina după 7evoluţie. unicul "iu al Marinei. a. dar nu după multă vreme s a răzg$ndit !i s a întors în 7usia sau în )craina.

pădurile. cu mustaţa lui &ine ceruităF uneori co&ora în port. apoi d$nd iar t$rcoale pe străzile +dessei. din care el !i "amilia lui î!i c$!tigau cu greu p$inea# T$n(ea după c$mpiile largi. citind avid orice îi cădea în m$nă. ca !i senzualelor "emei din sud. în Lituania# După c$ţiva ani s a îm&olnăvit !i cur$nd a murit. &unicul 'le3sandr a părăsit !coala la cincisprezece ani !i !i a încercat norocul cu o serie de mici a"aceri. 7as*a Deila. în HI28# %n vreme ce unc*iul Aosep* î!i urma strălucitoarea carieră de student la +dessa !i mai t$rziu la Heidel&erg. întinderile înzăpezite. *anurile !i r$ul pe care le lăsase în urmă. arunc$nd oc*eade lacome vitrinelor !i munţilor de cantalupi. "um$nd ţigări ca un adult. ţipător. copilul minune# %ntre timp învăţa să danseze cu 138 . *otăr$nd să nu încerce să se ia la întrecere cu studiosul lui "rate mai mare. calul !i căruţa lui. cumpăr$nd ceva de aici !i v$nz$nd ceva dincolo. îm&răcat cu mare atenţie. după ultima modă. în mesc*ina lui prăvălioară. a mai trăit douăzeci !i cinci de ani după moartea lui# %n cele din urmă a murit în cartierul &uc*arian din Ierusalim. doc*erii !i t$r"ele ie"tine. !i uneori petrecea o oră sau două la &i&liotecă. de dragul căreia se mutaseră acolo. struguri !i pepeni verzi. sau se uita entuziasmat la o trupă de soldaţi care măr!ăluiau însoţiţi de "an"ară. "ugind acasă ca să mai compună o poezie plină de simţire. pe c$nd avea doar cincizeci !i !apte de ani# 1ăduva lui. ca să !i &ucure oc*ii cu vapoarele. m$zgălind noaptea poezii în"lăcărate în lim&a rusă.Poveste despre dragoste si întuneric su"ocantă.

în inima lui c$ntau poezii în lim&a rusă. &unicul nu a reu!it să !i 139 . de la domnul )ssi!3in la domnul Lilien&lum. sau la domnul Mena*em )ssi!3in. cu un înger st$nd la "iece colţ. ale cărui străzi sunt pavate cu oniC !i (asp. care era mare amator de glume piperate. un ora! portuar cu o atmos"eră ameţitoare. !i a scos carneţelul. apoi a pornit iar pe străzi.eruri# ?cria c*iar !i poezii de iu&ire înc*inate lim&ii e&raice. !i a "ăcut tot "elul de prieteni. s a a!ezat în c$te un colţ de ca"enea sau pe o &ancă din parc. în spiritul mi!cării de Iu&ire a ?ionului: Ierusalimul. în c*ip de comisionar neplătit al conducătorilor ?ocietăţii Iu&itorilor ?ionului dintr o +dessă ce nu cuno!tea încă tele"onul: duc$nd un &ilet urgent de la '*ad Haam la Mendele Mo3*er ?e"orim sau de la Mendele Mo3*er ?e"orim la domnul >iali3. !i în vreme ce a!tepta în salon sau în *ol răspunsul. "ăgăduindu i credinţă nemuritoare toate în lim&a rusă# /.'mos +z domni!oarele &ine crescute. să cultive cuno!tinţele din ca"enele !i să răs"eţe căţelu!ul ca să c$!tige "avorurile doamnei# Pe c$nd &ătea străzile scăldate în soare ale +dessei. "irmamentul de deasupra strălucind de lumina radioasă a celor 2apte . slăvindu i "rumuseţea !i muzicalitatea. să &ea mai multe pa*are de coniac "ără să !i piardă minţile. colorată de prezenţa mai multor naţionalităţi. a scris o poezie /patru stro"e.*iar !i după ce a trăit la Ierusalim peste patruzeci de ani. "ăc$nd ce i se cerea. a cumpărat !i a v$ndut !i uneori a avut !i pro"ituri. a curtat "ete. opt rime0.

despre "armecele Ierusalimului. după moda din urmă cu doi ani. a scris cam a!a: 98oarte dragii mei nepoţii !i strănepoţii. în HI<<.Poveste despre dragoste si întuneric însu!ească pe deplin e&raica: p$nă în ultima lui zi vor&ea o e&raică personală care încălca toate regulile !i "ăcea gre!eli cumplite c$nd scria# In ultima ilustrată pe care ne a trimis o la 3i&&utzul Hulda. "emeilor din Ierusalim care t$n(eau după plăcerile 5uropei# %nsă în cele din urmă a apărut alt evreu mai de!tept ca &unicul !i a început să importe roc*ii de la Paris. ni!te modele de anul trecut. mi e durere de voi o mulţime# 1reau să vă vădesc pe toţi o mulţime4:0 Q . cu puţin înainte de moarte. iar &unicul cu roc*iile sale vieneze a tre&uit să !i recunoască în"r$ngerea: a "ost silit să părăsească a"acerea !i dragostea lui "aţă de roc*ii !i s a trezit "urniz$nd Ierusalimului tricota(e produse de Lodzia. pră"uit !i su"ocat de căldură.$nd a a(uns în s"$r!it la Ierusalim. nu ora!ul de "anatici apăsat de sărăcie. cu o &unică ?*lomit înspăim$ntată. din 7amat 6an# 5!ecul !i nevoile au adus înapoi muza care îl a&andonase în anii de succes comercial# Din nou s a înc*is nopţile în 9&iroul: lui !i a a!ternut versuri pasionate în lim&a rusă despre splendorile lim&ii e&raice. ci un Ierusalim ale cărui străzi sunt îm&ălsămate cu 140 . n a mai scris poezii !i s a dedicat comerţului# Timp de c$ţiva ani a v$ndut cu succes roc*ii importate de la 1iena. !i prosoape de la o mică "irmă numită ?zczupa3 !i 8iii. din Holon.

!i l am atacat pe &unicul cu un realism eCasperat de aceste poezii: J Trăie!ti la Ierusalim de at$ţia ani !i !tii "oarte &ine cu ce sunt pavate străzile !i ce plute!te cu adevărat peste scuarul ?ion. In vizită.e vrei să zici. în"uriat de vor&ele mele impertinente. nătărăule. &unicule. J -u mai eCistă# Propala4 J . 'i înne&unit. 8ac o grămadă de lucruri ruse!te4 Mă în(ur singur ruse!te4 1isez ruse!te4 >a c*iar /dar aici &unica ?*lomit. Ti ni normalni. în rolul viteazului &ăieţel din povestea cu *ainele noi ale împăratului. Doar vezi că i aici &ăiatul440# J 'i vrea să te întorci în 7usia. a dat cu pumnul în masă !i a răcnit: J 'devăratul Ierusalim.e nai&a !tie un pi!ăcios de o !c*ioapă ca tine despre adevăratul Ierusalim.'mos +z mir !i tăm$ie.e te a apucat. a trecut pe loc de la plăcutul tranda"iriu la un ro!u aprins. De ce nu scrii despre adevăratul Ierusalim. >unicul 'le3sandr. care !tia eCact ce urmează. &unicule. a!a că de ce continui să scrii despre ceva ce pur !i simplu nu eCistă. l a întrerupt: 2to s to&oi. J . ti dura3. . pi!ăciosule. 141 . 'devăratul Ierusalim este cel din poeziile mele44 J 2i c$t o să mai scrii ruse!te.4 1idi! malci3 riadom s nami44 . în care un sera"im plute!te deasupra "iecărui scuar# In acest punct am intrat eu în ta&lou.e nu mai eCistă.

am dus odată o depe!ă. un mem&ru al comitetului Iu&itorilor ?ionului:# /Pe l$ngă statutul de &ine cunoscut scriitor de lim&ă e&raică. pi!ăciosule. în &iroul lui.Poveste despre dragoste si întuneric J . pe c$nd avea cincisprezece ani. Lilien&lum avea !i o "uncţie onori"ică de trezorier al Iu&itorilor ?ionului de la +dessa#0 95l. ca să l oprească. 9pe &icicleta mea. &unicul mi a povestit cum.to& tipropal# 2a# %ntr o zi. ce nu mai eCistă 7usia nu mai eCistă4 7usia e moartă# 5Cistă ?talin# 5Cistă D(er(ins3i# 5Cistă @ez*ov# 5Cistă >eria# 5Cistă o mare înc*isoare# 6ulag4 @evse3tsia4 'pparatcici4 . !tie# J -u vrei s o mai vezi. J -u. a "ost cu adevărat primul nostru ministru de "inanţe:. mi a eCplicat &unicul# Pe c$nd a!tepta ca Lilien&lum să scrie răspunsul. la +dessa. !a. un mesa(.e nu mai eCistă. J -u# Iu&e!ti.ert ego znaiet# Dracu. după descoperirea unuia dintre acele scandaluri de deturnare de "onduri !i corupţie care au zguduit ţara.riminali4 J Dar sigur nu mai iu&e!ti un pic +dessa. Lilien&lum. apoi a ie!it din 142 . ca v$ntul. nu iu&e!ti ce contează# . omul de lume în v$rstă de cincisprezece ani !i a scos ţigările !i a întins m$na după scrumiera !i cutia cu c*i&rituri de pe masa din salon# Domnul Lilien&lum i a prins iute m$na &unicului. domnului Lilien&lum. la un pa*ar de ceai cu 3iciela3*. termină odată# 2a# .

o&ra(ii i s au îm&u(orat de plăcere.'mos +z încăpere !i s a întors peste o clipă cu altă cutie de c*i&rituri. am "ondat un stat ca să avem de unde "ura# In acel e zile orice copil !tia ce e voie !i ce nu. a intrat în circulaţie o &ancnotă "rumoasă de H0 lire cu portretul poetului >iali3P# . recunoscut ca poet naţional al Israelului. nu la dispoziţia tuturor# -u ca astăzi la noi. !i numai de către mem&rii comitetului# 9'!a că. poate că pe la s"$r!itul anilor . totu!i# +dată. mai 5 . a ridicat o în lumina &ecului.$nd am pus m$na pe prima mea &ancnotă cu >iali3. maliţios. vezi !i tu# %n acele zile proprietatea pu&lică era proprietate pu&lică. am dat "uga la &unicul ca să i arăt cum l a onorat statul pe &ăr&atul pe care l a cunoscut în tinereţe# >unicul a "ost într adevăr entuziasmat. dar în vreme ce se scălda în m$ndrie. după două mii de ani. degetele lui au împăturit &ancnota !i au pus o &ine în &uzunarul interior al sacoului# Eece lire era o sumă "rumu!ică pe atunci.P0. poetul evreu născut în 7usia. a răsucit &ancnota pe toate părţile.a11im Na'man 2iali$ (3456)3768). ce era al meu !i ce nu#: -u întotdeauna. eCplic$nd că c*i&riturile de pe masa din salon au "ost cumpărate din &ugetul Iu&itorilor ?ionului !i se "oloseau doar la !edinţele comitetului. c$nd. a.) 143 . care era &unul nimănui !i care nu. zic$nd parcăF 9-u.4 :0# + lacrimă mică a strălucit în oc*iul &unicului. pe care o luase din &ucătărie. a cercetat portretul lui >iali3 /care mi s a părut că &rusc i a "ăcut cu oc*iul &unicului. cu toate că a murit înainte de na!terea statului Israel# (N.

în a"ară de ceea ce putea agonisi cumpăr$nd !i v$nz$nd pe ici. pe nume ?*lomit Levin. căreia îi plăceau lucrurile "rumoase !i care era atrasă de înalta societate# T$n(ea să se întreţină cu persona(e cele&re.asanova de &uzunar !i în plus se înt$mpla să i "ie veri!oară primară# La început.Poveste despre dragoste si întuneric ales pentru un 3i&&utzni3 ca mine# 'm "ost uimit: J >unicule. cu umeri laţi. pe colo# Peste toate aceste catastro"e. înve!m$ntată cu severitate !i so&rietate# Poartă 144 . 7usia ţaristă interzicea căsătoria între verii primari# Audec$nd după "otogra"ii. să "ie prietenă cu arti!ti !i să 9ducă o viaţă culturală:# 5ra o iu&ire c$t se poate de nepotrivită: ea era cu opt sau nouă ani mai mare dec$t acel . născută >raz era o t$nără solidă. >iali3 îmi datora douăzeci !i două de ru&le# La +dessa. ce "aci.a !i cum di"erenţa de v$rstă !i legătura lor de s$nge n ar "i "ost de a(uns. nu cine !tie ce "rumuseţe. dar elegantă. cu siguranţă# J -u. pe c$nd era "lăcău mustăcios de !aptesprezece ani. &unicul s a îndrăgostit de o t$nără respectată. tru"a!ă. a dat din umeri &unicul. nici o slu(&ă sta&ilă !i nici un venit regulat. ?*lomit Levin "iica unei surori a lui 7as*a Deila Dlausner. t$nărul nu avea o educaţie care să se poată numi ast"el. "amilia uluită nici n a vrut să audă de căsătoria între (ună !i &ăiat# . colac peste pupăză. Ţi am adus o doar ca să ţi o arăt !i să te &ucuri# 'i să "aci !i tu rost de una într o zi două.

&orul co&or$ndu i pe partea dreaptă a capului peste părul &ine coa"at !i peste urec*ea ei dreaptă !i înălţ$ndu se în partea st$ngă ca pupa unei coră&ii. tot înmănu!ate.'mos +z o pălărie moale de "etru care desenează o diagonală "rumoasă peste spr$nceana ei. peste pălărie. o căma!ă al&ă scro&ită !i o cravată îngustă de mătase. !i totu!i arată mai su&ţire !i mai scund dec$t este. !i pe &raţul său drept at$rnă. în vreme ce în "aţă este "iCat cu un ac de pălărie sclipitor un mănunc*i de "ructe. cu revere late. într o elegantă mănu!ă de căprioară. peste toate. ţeapăn. îm&răcat cu gri(ă. înălţat de tălpile groase ale panto"ilor. cu umeri vătuiţi. a&ia ating$ndu l# 5l stă la dreapta ei. un &aston elegant cu m$nerul sculptat !i inel de metal sclipitor. celălalt &raţ "iind răsucit cu *otăr$re pe după cel al t$nărului &unic 'le3sandr. negre. sau poate c*iar se leagănă. în "otogra"ia vec*e sc$nteiază ca lama unei să&ii# + +dessă !ocată le a întors spatele acestor 7omeo !i Aulieta# 145 . în ciuda pălăriei de "etru înalte. *otăr$t. aproape sum&ru# Mustaţa cea îngri(ită cu dragoste încearcă în zadar să împră!tie prospeţimea de copilandru care îi stăruie încă pe "aţă# +c *ii lui sunt alungiţi !i visători# Poartă un palton elegant. de pe cap# . ţine o po!etă de piele dreptung*iulară. elegant.*ipul lui t$năr e serios. iar la st$nga o pană "lutură m$ndru peste "ructe. în vreme ce degetele ei. ca o coadă s"idătoare de păun# >raţul st$ng al doamnei. plutesc u!or peste m$neca paltonului lui negru.

ori poate pe c$nd cora&ia iu&irii pe care se a"lau trecea peste continentul pierdut al 'tlantidei. 146 . care erau surori. undeva între +dessa !i -eO @or3. !i &unicii mei. poate că au contri&uit cu ceva !i am&ele "amilii. -eO AerseG. au pornit un răz&oi al lumilor care a început cu acuzaţia reciprocă de vinovăţie !i s a înc*eiat cu o tăcere ve!nică# '!a că &unicul !i a retras economiile su&ţirele.a să n o mai lungim. verii cei loviţi de iu&ire. &unicul meu. au plecat cu vaporul la -eO @or3. s a îndrăgostit iar. o cotitură nea!teptată a intrigiiF iu&irea !i a înălţat încă o dată capul îngrozitor de dragon: c$nd e primăvară. !i a! "i scris romane isteţe în engleză despre pasiunile !i in*i&iţiile imigranţilor în(o&enaţi !i despre pătimirile nevrotice ale progeniturilor lor angoasate# -umai că pe vas. a iz&ucnit altă dramă. măcar pentru a "ace scandalul să dispară din "aţa oc*ilor !i din minte. înc*ipuirea unui t$năr cu u!urinţă se întoarce spre g$ndurile de dragoste# .Poveste despre dragoste si întuneric Mamele lor. a!a cum "ăceau pe vremea aceea sute de mii de evrei din 7usia !i din alte ţări est europene# Intenţia lor era să se căsătorească la -eO @or3 !i să do&$ndească cetăţenie americană. a v$ndut c$te ceva pe ici. în care caz eu m a! "i putut na!te în >roo3lGn sau la -eOar3. a pus ru&lă peste ru&lă. pe colo. viitorul mire care încă nu !i ser&ase cel de al optsprezecelea an de viaţă. pe Marea -eagră sau în dreptul coastelor ?iciliei sau pe c$nd lunecau prin noapte către luminile licărinde ale ?tr$mtorii 6i&raltar.

iar c$teodată smucea un pic:#0 2i apoi a urmat o mare enigmă# După un an sau doi acest cuplu ciudat a plătit altă călătorie peste ocean sau poate că rudele i au a(utat din nou !i s a îm&arcat pe alt vas cu a&uri. disperat. între H880 !i HIHX. s"$!ietor. care era !i ea.'mos +z cu patimă. una dintre pasagere. care au "ăcut !i drumul 147 . !i poate c*iar !i puţin după asta. în măruntaiele navei. 9l a tras de urec*e p$nă acolo !i nu i a dat drumul p$nă ce n au "ost legaţi unul de celălalt de a &inelea#: 2i uneori ziceau: 9P$nă ce au "ost legaţi. ea l a ţinut str$ns de urec*e. zicea "amilia mea. !i pentru toţi călătoria a "ost într o singură direcţie. sus pe punte sau (os. într o !oaptă amuzată. cu un deceniu întreg mai mare ca el. s a întors la +dessa# Pur !i simplu nu se mai auzise a!a ceva: vreo două milioane de evrei au migrat de la est la vest !i s au sta&ilit în 'merica în mai puţin de patruzeci de ani. de o altă "emeie. p$nă ce nu au ie!it din loca!ul ra&inului din -eO @or3 care i a căsătorit după legile lui Moise !i ale lui Israel# /9De urec*e:. nici noaptea. plus sau minus un an# %nsă &unicii ?*lomit. !i "ără să privească măcar o dată înapoi. cu eCcepţia &unicilor mei. din c$te !tiu. nici o clipă nu i a trecut prin cap să renunţe la el# Pe dată l a în!"ăcat de lo&ul urec*ii !i l a ţinut &ineF nu !i a des"ăcut str$nsoarea nici ziua. -u u u# -u i a mai dat drumul niciodată# P$nă în ziua morţii. a!a zice tradiţia "amiliei.

burat. m !rut să plâng. a!a că n a mai "ost nimeni de care să se îndrăgostească pasionalul meu &unic. .at.ine a *otăr$t să vă întoarceţi. 148 . J . care a "ost pro&lema cu 'merica. în 'merica. pe care &unicul a scris o în lim&a rusă. J 2i de ce aţi *otăr$t să plecaţi. . inima mi se cerneşte. !to. J -u.e nu ne a plăcut.e nu v a plăcut acolo. Tu sau &unica. iarna grea s-a aşe.e între&are mai e !i asta. ca de o&icei: Primă!ara a . 4eru-i de tuci şi cri!ăţul amar se .e nu ne a plăcut. &ucuria se topeşte.a "ost nici o pro&lemă# 5ra prea mare îm&ulzeală# J %m&ulzeală. Mi-e sufletul dus şi gândul răpus. dar lacrimile-s ferecate. J . J Prea mulţi oameni în a!a ţară mică# J . -u ne a plăcut nimic acolo# -u. . J Indieni ro!ii# Mai mult de at$t n am putut scoate de la el vreodată# Iată traducerea unei poezii numite 9Iarna:.Poveste despre dragoste si întuneric de întoarcere# ?ă presupunem că erau singurii pasageri. &ine# 5ra plin de cai !i de indieni ro!ii# J Indieni ro!ii.am iz&utit niciodată să smulg de la ei un răspuns limpede# J >unico. !i urec*ea i a "ost în siguranţă pe tot drumul de întoarcere la +dessa# De ce s au întors. &unicule. ce vrei să zici.bate. .

panto"ii negri strălucesc. o dungă su&ţire de argint care părea să "ie legată de un ceas de &uzunar# Papionul de mătase întunecată la culoare iese în evidenţă pe căma!a de un al& strălucitor. c$nd am mers prima oară la -eO @or3.'mos +z 7n inimă-i be. la colţul dintre LeCington !i ?trada <<.nă. n-o să mai am parte /e-al iubirii desfăt şi-a lui mai bucurii. avea pomeţii laţi !i purta un palton &ăr&ătesc vec*i !i un soi de !al care s o apere de v$ntul îng*eţat al iernii# Mi a întins un prospect !i a z$m&itF l am luat !i am spus mulţumesc# 9Iu&irea te a!teaptă:. nici &ătr$nă. pălărie cenu!ie cu panglică de mătase strălucitoare !i un costum din trei piese. ca de o&icei. su& adresa unui &ar pentru celi&atari. din c$te îmi amintesc. ca o uni"ormă militară. imediat de su& cotF ţine de m$na dreaptă un &ăiat de !ase ani !i de st$nga o "etiţă "rumoasă de patru ani# >ăiatul are "aţa rotundă !i o !uviţă pieptănată cu gri(ă se iţe!te înduio!ător de su& !apcă !i îi desenează o linie dreaptă pe "runte# Poartă o *aină splendidă. &astonul elegant at$rnă. 9-u pierde nici o clipă# 1ino acum:# %ntr o "otogra"ie "ăcută la +dessa în HIH< sau HIH= &unicul meu poartă papion. trec$nd peste vesta înc*eiată. de &raţul lui. "uneţea-i departe. cu două !iruri de nasturi al&i uria!i# Din partea de (os a *ainei ţ$!ne!te o 149 . 7n HIX2. !i înm$na "lutura!i trecătorilor# -u era nici t$nără. -n tării. promitea el. am căutat !i am găsit o "emeie care arăta ca o indiancă americană &ă!tina!ăF stătea în picioare. ca sus. la două r$nduri. a cărui *aină desc*eiată dezvăluie.

gal&enă. &leu sau roz# %n "iecare seară mama lui îi spăla părul cu soluţii aromate !i uneori îl spăla din nou 150 . care îi a(unge p$nă la umeri !i se a!terne pe *aină. adesea ro!ii# ?plendidul lui păr lung curgea în (os pe umeri !i era legat cu o "undă ro!ie. căruia i s a zis întotdeauna Eiuzia sau Eiuzin3a# Iar "ata. aduc$nd cu ai unei c*inezoaice. !i tare drăgăla!ă# 2i ea poartă ciorăpei care îi a(ung p$nă la genunc*i# %n picioare are panto"i ale căror catarame sunt împodo&ite cu "undiţe# >ăiatul din "otogra"ie este unc*iul meu David. oc*ii îi sunt alungiţi !i piezi!i. "etiţa aceea e tatăl meu# Din pruncie !i p$nă la !apte sau opt ani cu toate că uneori el ne spunea că a ţinut a!a p$nă a împlinit nouă ani Z &unica ?*lomit o&i!nuia să l îm&race numai în roc*iţe cu gulera! sau în "ustiţe plisate !i apretate pe care i le cosea ea însă!i !i să l încalţe cu panto"i de "ată. pe care le proiectează anume asupra o&iectivului aparatului de "otogra"iat# Părul ei moale !i lung. acea "emeiu!că "ermecătoare. prin!i pro&a&il cu (artiere# 8etiţa îi z$m&e!te "otogra"ului# 'rată ca !i cum ar "i con!tientă de "armecele ei. are o cărare &ine "ăcută pe dreapta# 8aţa ei rotundă este durdulie !i "ericită. îng*iţită imediat de ciorapii trei s"erturi al&i. coc*etă.Poveste despre dragoste si întuneric perec*e de pantaloni scurţi de su& care se arată o "$!ie de genunc*i al&i. !i &uzele ei pline z$m&esc pe (umătate# Poartă peste roc*iţă o *aină la două r$nduri. doar că mai mică. la "el cu a "ratelui ei din toate punctele de vedere.

seCul sau manierele lui Lonia sau Lionici3a al ei# ?e pare că &unicul 'le3sandr n a găsit vreun motiv de revoltă: în spatele u!ii înc*ise a &$rlogului său micuţ. !i clăte!te de două ori acolo# După ce l a născut pe Eiuzin3a.$nd mergeau să "acă &aie în mare.$nd a născut ceva ce se părea că nu e o "iică. &unica ?*lomit !i a pus în g$nd să ai&ă o "etiţă# . carne din carnea ei !i os din osul ei. a *otăr$t pe loc că e dreptul ei "iresc !i indiscuta&il să crească acest copil. a!a cum îi po"te!te inima. Eiuzin3a unc*iul David mergea la vestiarul &ăr&aţilor. în vreme ce &unica ?*lomit !i micul Lionici3a tatăl meu se îndreptau spre du!urile "emeilor. pentru că se !tie prea &ine că grăsimea din timpul nopţii vatămă părul. !i c*iar i se îngăduia să !i vadă de unele dintre propriile interese# La "el cu Monaco sau Liec*tenstein. !i mai ales acolo. acolo. unde se săpuneau am$ndoi cu mare gri(ă. răpindu i prospeţimea !i luciul !i "uncţionează ca o seră pentru mătreaţă# %i punea inele "rumoase pe degete !i &răţări pe &raţele lui grăsuţe# . !i acolo. *ainele. da. nu i a trecut prin cap să se dea în stam&ă !i să !i ri!te "ragila suveranitate v$r$ndu !i nasul în tre&urile interne ale unei puteri învecinate mai mari. &unicul se &ucura de o relativă autonomie. !i nici o putere din lume n are dreptul să se amestece !i să impună educaţia. rogu te. în coa(a lui de nucă. după dorinţa !i propriul ei gust. cu &unicul 'le3sandr. al cărei teritoriu încercuia cu totul ducatul lui liliputan# 151 .'mos +z dimineaţa.

cu eCcepţia momentelor c$nd î!i punea în cap să glumească cu noi# %nsă întotdeauna glumele lui aduceau mai degra&ă a declaraţie de intenţii: iată.$t despre tatăl meu. n a protestat niciodată# 7areori îi împărtă!ea cuiva amintirile despre du!ul "emeilor !i celelalte eCperienţe "eminine. ?c*iller scrie 152 . sau despre ?talin care se înt$lne!te cu împărăteasa 5caterina. ne interpreta z$m&etele ca o invitaţie de a continua să ne amuze !i ne servea încă două trei glume pe care le mai auzisem de la el de o mie de ori. despre evreul !i neevreul din tren. ?au: J -u uita că ai promis să lipe!ti ni!te tim&re în al&um împreună cu copilul înainte să meargă la culcare# + dată le a spus musa"irilor săi: J Inima "emeii4 Degea&a au încercat marii poeţi să i dezvăluie misterele# Iată. !i despre ?*lons3i care se înt$lne!te cu o "ată# P$nă ce mama îl lua cu &ini!orul: J -u voiai să mai lucrezi un pic în seara asta. entuziasmat. dar el. ca !i cum i am "i mulţumit pentru e"orturi. !i despre >iali3 care se înt$lne!te cu ?*lons3i în rai. plesnind de m$ndrie că a reu!it să ne "acă să r$dem. aproape înduio!ător.Poveste despre dragoste si întuneric . trecea la povestea cu ?talin care !edea în auto&uz în "aţa lui >en 6urion !i a lui .*urc*ill. !i de(a r$sesem p$nă la lacrimi c$nd tata. priviţi cum un &ăr&at serios ca mine poate să !i iasă din pielea lui pentru voi !i se o"eră să vă "acă să r$deţi# Mama !i cu mine o&i!nuiam să i z$m&im.

'mos +z undeva că în întreaga creaţie nu eCistă taină mai ad$ncă dec$t inima unei "emei !i că nici o "emeie nu i a dezvăluit !i nu i va dezvălui vreodată unui &ăr&at întregul cuprins al misticii "eminine# 'r "i putut să mă între&e pe mine: la urma urmei. s"ială !i eCtravaganţă. să catadicsească. ar "i "ost cu siguranţă o "rumuseţe:# 2i a adăugat: 9Pe viitor. dacă nu c*iar mai mult. să glumească. să se tatoneze reciproc. să "lecărească !i să se 153 . să !i "acă de lucru. dar într o &ună zi s ar putea să se constate că nu e altceva dec$t o comedie a erorilor:# >unica ?*lomit.u sensi&ilitatea ei. să intimideze. pentru că o&i!nuiam să am o grămadă de "uste ale mele. această distanţă este considerată o tragedie. a "ost cea care a trans"ormat casa lor din +dessa într un salon literar poate că primul salon literar evreiesc care a eCistat vreodată# . pro"undă nesiguranţă !i egomanie îm&ătată de sine care îi m$nă pe poeţi !i prozatori a"ară din odăile lor ca să se caute între ei. !i dintr odată mi au "ost luate toate:# +dată a zis cam a!a: 9Dacă a! "i avut o "iică. ca ma(oritatea &ăr&aţilor. în generaţiile următoare. a sesizat acel amestec acru de singurătate !i sete de recunoa!tere. în "elul lui lipsit de umor: 9?igur că alerg uneori după "uste. să pună o m$nă pe un umăr sau un &raţ în (urul unui mi(loc. am "ost acolo# )neori glumea. distanţa dintre seCe s ar putea să se mic!oreze# In general. doamna distinsă care iu&ea cărţile !i îi înţelegea pe scriitori.

admirativi. în"o"olindu l gri(ulie în e!ar"e de l$nă. paltoane călduroase !i apărătoare pentru urec*i# Mena*em )ssi!3in. să amu!ine ce "ier&e în oalele celorlalţi. în serile de iarnă. cu vocea răgu!ită ca a unui guvernator rus. căpetenia precursorilor sionismului. d$ndu !i mici g*ionturi. să lingu!ească. în"ier&$ntat ca un samovar ce dă în clocot. să nege. cu pieptul um"lat ca al unui taur.Poveste despre dragoste si întuneric contrazică. principalul periodic de cultură e&raică modernă /poetul >iali3 însu!i era redactorul literar0. îm&răcat !ic. acele ţigări ruse!ti cu miros usturător# )nc*iul Aosep*. să se o"usc*eze. să pactizeze. Iu&itorii ?ionului. să se îndrepte. din samovar# Trea&a &unicului era să toarne cu îndem$nare licorile !i să alimenteze doamnele cu ciocolată !i pră(ituri. să spioneze un pic. dar cu ama&ilitate# +"erea tuturor o urec*e atentă. un umăr de năde(de. guverna de la +dessa literatura e&raică !i cu un singur cuv$nt promova scriitorii sau îi surg*iunea# Mătu!a Eippora* îl însoţea la scnree urile "ratelui !i cumnatei lui. să !i ceară scuze. să ai&ă dreptate. să se ocolească !i iar să !i caute tovără!ia unii altora# 5a era o gazdă desăv$r!ită !i î!i primea musa"irii "ără "asoane. 154 . o inimă plină de simpatie. pră(ituri cu mac care se topeau în gură !i r$uri de ceai clocotit. iar pe domni cu papirosi. delicatesuri din pe!te "ăcute în casă sau castroane cu tocană groasă. care la "rageda v$rstă de douăzeci !i nouă de ani mo!tenise de la '*ad Haam conducerea revistei Has*iloac*. a&urindă. oc*i curio!i.

*iar !i 7a&&i . ca să arate că e de acord să continue conversaţiile din salon# . cineva sărea să i o"ere un loc.*one 7aOnits3i striga la el: 9-u. cu un aer de general !i se a!eza în largul lui. 8ui4 Potole!te te odată4: Lui >iali3 îi plăceau m$ncarea !i &ăutura. urmate de o m$nă de pră(ituri. iar apoi &ătea de două ori în podea cu &astonul. !a4 >iali34 . !i apoi se lansa în serenade în idi! despre minunile lim&ii e&raice !i iu&irea lui pro"undă pentru ea# 155 . cu picioarele larg des"ăcute. un pa*ar de ceai clocotit !i un pă*ăruţ de lic*ior. palid de m$*nire sau tremur$nd de "rig !i m$nie ori dimpotrivă: putea să "ie !i su"letul petrecerii# 92i încă cum4: zicea &unica mea# 95ra ca un pu!ti4 + adevărată secătură4 8ără nici o reţinere4L )neori glumea cu noi în idi! p$nă ce "ăcea doamnele să ro!ească !i .e te a apucat. dar avea întotdeauna tot soiul de pete dezgustătoare pe guler !i man!etele îi erau soioase. îi plăcea să se distreze. )ssi!3in traversa cu pa!i mari odaia. se îndopa cu p$ine !i &r$nză.zernoOitz /al cărui nom de plume era 7av Tsair0 îi vizita în mod regulat# Mai era !i un t$năr istoric durduliu. iar uneori puteai vedea &ucăţele de m$ncare prinse în "aldurile pantalonilor lui# 5ra cu totul s*lump. care c$ndva îi "ăcuse curte &unicii /9însă era greu pentru o "emeie cuviincioasă să stea aproape de el era tare inteligent !i interesant. s*mutsi3:0# %n c$te o seară se arăta >iali3.'mos +z aducea lini!te în încăpere c$nd î!i "ăcea apariţia: toată lumea amuţea din respect.

neast$mpăr !i energie4 )neori era ca un viţel4 )n viţel at$t de "ericit4 Ţopăind4 8ăc$nd pe ne&unul în "aţa tuturor4 Dar numai c$teodată# 'lteori venea at$t de m$*nit. !terse sau "rumoase. li&ere sau măritate. nu4 . înduio!ător în nevinovăţia sa copilărească. "etele pe care le aducea cu el. toate simţeau un soi de dorinţă ascunsă să se agite în (urul lui# 5ra un "el de putere pe care o avea# -ici măcar nu !tia că o are dacă ar "i !tiut. "ragil ca un "luture dar !i vătămător. rănind în st$nga !i n dreapta. cucerind inimile.a un prunc goGis&4 Plin de (oie de vivre. care nu erau întotdeauna prea isteţe !i nici măcar neapărat evreice. "ără să !i dea seama măcar# 'devărul. &uclele unduioase. 9-iciodată nu voia să (ignească era at$t de nevinovat4 )n su"let &l$nd4 ?u"letul unui prunc care n a cunoscut păcatul4 -u ca un prunc evreiesc trist. strălucitor dar s"ios.Poveste despre dragoste si întuneric 2i poetul .erni3ovs3i putea să dea &uzna în salon. dar erau întotdeauna "rumuseţi ce &ucurau toţi oc*ii !i dezlegau nu puţine lim&i !i st$rneau invidia scriitorilor### 9îţi spun ca "emeie: 156 . în"lăcărat !i totu!i ţepos. pur !i simplu n ar "i avut asupra noastră e"ectul pe care îl avea4: . mustaţa anar*ică. că imediat "ăcea toate "emeile să vrea să se agite în (urul lui4 Pe toate4 Tinere sau &ătr$ne.erni3ovs3i î!i întărea spiritul cu un glazele sau două de vodcă !i uneori se pornea să citească acele poezii ale sale din care se revărsa umorul sau tristeţea !i îi "ăcea pe toţi din încăpere să se topească împreună cu el !i după el: vederile lui largi.

Dnut Hamsun !i Maupassant. legătura dintre mo!tenirea culturală evreiască !i cea a naţiunilor. ce. la doi trei ani după ce tatăl meu s a pre"ăcut în "ine din "ată în &ăiat. 157 . numea idi!ul (argon. pro&lema "emeilor !i c*estiunea agrară# %n HI2H. a!a### !i la "etele goGi! pe care le aducea cu el### >iali3 !i ar "i dat un an din viaţă ca să poată trăi o lună ca . &unica. la patru ani după 7evoluţia din +ctom&rie. care în acea vreme "ăcea parte din Polonia /cu mult înainte de a deveni 1ilnius. ievseci. înainte să se mute în casele pe care le au "urat de la alţi oameni. &unicul !i cei doi "ii ai lor au "ugit la 1ilna. !i c$nd era calm îl numea 9iudeo germană:0. >iali3 !edea !i se uita la el. m$r$ia el# 9-u. >undi!ti. c*iar înainte să ia puterea. în Lituania0# >unicul detesta comuni!tii# 9?ă nu mi pomene!ti de &ol!evici:. noile colonii agricole din Iudeea !i 6alileea !i vec*ile pro&leme ale "ermierilor evrei din D*erson sau Har3ov. c$nd avea gust de polemică. după ce +dessa trecuse dintr o m$nă în alta de mai multe ori în timpul luptelor s$ngeroase dintre al&i !i ro!ii. idi!i!ti /unc*iul Aosep*. limitele inovaţiei. înainte să "i visat măcar să devină apparatcici. 9"emeile nu se în!ală niciodată în privinţa acestor lucruri. i am cunoscut "oarte &ine.'mos +z /din nou &unica0.erni3ovs3i4: 5rau discuţii aprige despre rena!terea lim&ii !i literaturii e&raice. marile puteri !i ?ozialismus. politruci !i comisari# Mi i amintesc de c$nd erau încă *uligani.

Lei&ele >ronstein. ce. un "el de evrei. ce. erau aproape toţi evrei. 9"oarte respectuos. nu. &ătău!i. nu. "iul zurliu al unui gone" pe nume Dovidl din AanoO3a lepădăturile astea. scandalagii. MaCim Litvino"" era Meir Valic*. arest$nd lumea. din dro(dii. Damene"" era de "apt 7osen"eld. se îm&răcau ca revoluţionarii. ce. pi" pa". ce. *oţi de &uzunare. în 7ăz&oiul de 2ase Eile. 6rigori Einoviev era la origine 'p"el&aum. lepădături cu !osetele mpuţite#: -u se clintise din această părere despre comunism !i comuni!ti nici la cincizeci de ani după 7evoluţia >ol!evică# La c$teva zile după ce armata israeliană a cucerit +ra!ul 1ec*i al Ierusalimului. ce. &eţivani !i codo!i# -u. ce. toată 3*aliastra [!lea*ta\ asta (egoasă.Poveste despre dragoste si întuneric )nterOelt C' din cartierul portului din +dessa. "ără să li se clintească un "ir de păr. a!a spuneam noi# Lenin !i Troţ3i ce Troţ3i. tot de la "undul oalei. presupun că erau unul doi goGim care au mers cu ei. drept din dro(diile care se lipesc pe "undul oalei. "amilii de pescari din piaţă. "ără să li se "ure nici 158 . &unicul a zis că acum comunitatea internaţională ar tre&ui să spri(ine Israelul să trimită înapoi toţi ara&ii din Levant. !i pe oricine la al cărui apartament sau iu&ită r$vneau. ca o scroa"ă mocirlită în roc*ie de mătase# 2i a!a um&lau pe străzi. cu g*ete de piele !i revolvere la centură. care Troţ3i. erau lepădături. Leiser Daganovic* era un cizmar. Dar3l 7ade3 era ?o&elso*n. ce să i "aci# -umai că erau din "amiliile cele mai simple nu. con"isc$nd &unurile. îl asasinau# -u. "iu de măcelar# -u. din port.

onora&il. &unicule. de unde au venit aici:# . J Toate sunt în m$ini evreie!ti. ce. toate &om&ele astea ale lor moderne de nu se mai poate. că am văzut ce avioane evreie!ti minunate avem !i pu!ti.4 -u mai e nici o 7usie. evreii. toate sunt în 159 .ai auzit de &om&ele atomice. nu. m am interesat ce propunea să "acem dacă ne atacă 7usia. un &om&ardament cumsecade pe care îl merită de la noi de multă vreme un mare p*oos* !i tot &ol!evismul o să z&oare drept în iad ca o c$rpă murdară4 J Eici că Israelul ar tre&ui să &om&ardeze Leningradul.a să nu lungesc discuţia. pi!ăciosule4 7usia nu eCistă4 1or&e!ti poate despre &ol!evici. De &om&ele cu *idrogen. ce# I am cunoscut pe &ol!evici de c$nd codo!eau prin cartierul portului din +dessa# -u sunt altceva dec$t o !lea*tă de *oţi !i *uligani4 Lepădături de pe "undul oalei4 Tot &ol!evismul e o mare cacialma4 'cum. ar tre&ui să i trimitem pe &ăieţii ă!tia !i avioanele noastre p$nă la Peters&urg. două săptăm$ni acolo. acasă la ei. ne întoarcem în patrie. nu. în patria lor istorică. -u.4 De ce 7usie vor&e!ti. &ol!evicii. ce. 2i să iz&ucnească un răz&oi mondial. dorind să i scutească pe aliaţii lor ara&i de greutăţile călătoriei de întoarcere în 'ra&ia# +&ra(ii lui tranda"irii s au înro!it de m$nie. ar tre&ui să meargă !i ei înapoi. !i a um"lat pieptul !i a răcnit: J 7usia. .'mos +z măcar un pui de găină:. două săptăm$ni înapoi. pe care el o numea 9'ra&ia ?ouadia:: 95Cact a!a cum noi. americanii. în 'ra&ia ?ouadia.

cenzuraţi !i îngroziţi după 7evoluţia din +ctom&rie. La urma urmei. unc*iului Aosep* !i unc*iului >etsalel o părăsiseră cu mai &ine de douăzeci !i cinci de ani înainte# 1ilna era încă 160 . este: să ne în"r$ngem toţi du!manii# Tre&uie să i &atem. nu au emigrat în Palestina în ciuda pasiunii sioniste care pulsa în poeziile ruse!ti ale &unicului.*iar avem o ast"el de poruncă. pe care Dlausnerii.Poveste despre dragoste si întuneric m$inile savanţilor evrei !i cu siguranţă că !tiu ei ce să "acă !i ce nu# J 2i cum răm$ne cu pacea.ar tre&ui să "acem asta. ce. nu. părinţii &unicului. de ce.airo# . împreună cu cei doi "ii ai lor. ca să vină să se roage de noi pentru pace !i atunci. c*iar !i p$nă la . scriitorii evrei !i activi!tii sioni!ti din +dessa s au împră!tiat în toate direcţiile# )nc*iul Aosep* !i mătu!a Eippora*. răz&oiul civil !i victoria ro!iilor. Lausanne !i în 'merica# >unicul 'le3sandr !i &unica ?*lomit. )luiţi. au plecat în Palestina la s"$r!itul lui HIHI. ce. prea primitivă !i înapoiată. lipsită de standardele minime de igienă !i de cultură elementară# '!a că s au dus în Lituania. suntem un popor iu&itor de pace# . Da. sărăciţi. a cărei sosire în portul Aa""a a anunţat începutul celui de al Treilea 'liGa*# 'lţii au "ugit din +dessa la >erlin. J Da. ţara li se părea prea asiatică. împreună cu mulţi dintre prietenii lor. să căutăm pacea nu. sigur că o să le o dăm# De ce să nu le o dăm. pe nava 7uslan. a!a că o s o căutăm p$nă la >agdad dacă e nevoie. 5 vreo cale să "acem pace.

care !i a luat licenţa la universitatea din 1ilna în HI<2. spera să i calce pe urme. la gimnaziul clasic din 1ilna. au adăugat greaca !i latina. însă antisemitismul devenise de acum insuporta&il# ?tudenţii evrei erau siliţi să suporte umilinţe. au adus cu ei de la +dessa trei lim&i: acasă vor&eau rusă !i idi!. aramaica !i scrierea cunei"ormă# )nc*iul David a o&ţinut repede o slu(&ă de pro"esor de literatură. la 8acultatea de Literatură de la universitate. iar la 8acultatea de 8ilologie ?emitică tata a învăţat !i ara&a. iar tatăl meu. germana !i "ranceza# Mai t$rziu. pe stradă rusă !i la grădiniţa sionistă învăţaseră să vor&ească e&raica# 'ici. !i între timp a c$!tigat ceva &ani !i !i a trimis &ăieţii mai înt$i la !coala evreiască !i apoi la gimnaziul clasic# 8raţii David !i 'rie*. cu s$nge rece. a cumpărat un pic de aici !i a v$ndut un pic dincolo. cunoscuţi ca Eiuzia !i Lonia. tot soiul de discriminări !i a&uzuri sadice# 161 .'mos +z su& guvernare polonă !i antisemitismul violent care eCistase întotdeauna acolo cre!tea an după an# Polonia !i Lituania erau în g*earele naţionalismului !i Ceno"o&iei# In oc*ii lituanienilor cuceriţi !i supu!i. pe listă s au adăugat engleza !i italiana. a urii "aţă de evrei# 2i la 1ilna &unicul a "ost om de a"aceri# -u a ţintit prea sus. lovituri. polona. 6ermania era în g*earele noii varietăţi naziste. uciga!e. marea minoritate evreiască apărea ca agentul regimurilor despotice# Dincolo de graniţă. @e*uda 'rie*.

nu ţi spun# Te poţi uita !i singur să vezi unde ai gre!it !i poţi să l pui corect !i singur# )n al&um ponosit cu "otogra"ii a supravieţuit din zilele de la 1ilna# Iată l pe tata cu "ratele lui. am$ndoi încă la !coală. Te au lovit. am$ndoi arăt$nd "oarte serio!i. cu urec*ile lor mari iţindu se de su& !epcile cu cozoroc. cămă!i cu gulere ţepene# Iată l pe &unicul 'le3sandr. nici umilinţă. 2i de ce nu te ai pl$ns de ei. garantat# -u aici# Dacă ne atacă. o să le plătim cu aceea!i monedă# Mi se pare că l ai îng*esuit pe Marte între ?aturn !i Aupiter# 5 gre!it# -u. nu se va înt$mpla !i aici# 'cum *ai să vor&im despre altceva: să vor&im despre al&umul tău cu planete4 ?igur că avem încă du!mani# 2i sunt răz&oaie# 5 un asediu !i pierderile nu sunt mărunte# Desigur# -u neg asta# Dar nu persecuţie# 'sta nu# -ici persecuţie. David. încă mustăcios. J -u poţi nicicum să înţelegi asta. c*iar dacă nu poţi înţelege nici asta.e "el de a&uz sadic.Poveste despre dragoste si întuneric J Dar ce anume ţi au "ăcut. a spus tata# 2i e mai &ine a!a# ?unt &ucuros. aduc$nd puţin cu un diplomat ţarist de rang 162 . care începuse să c*elească. nici pogromuri# -ici sadismul pe care a tre&uit să l îndurăm acolo# 'sta nu se va mai întoarce. Ţi au rupt caietele de teme. adică de ce sunt &ucuros că nu poţi înţelege cum a "ost: în nici un caz nu vreau să înţelegi# Pentru că nu e nevoie# Pur !i simplu nu mai e nevoie# Pentru că s a terminat# ? a terminat o dată pentru totdeauna# 'dică. îm&răcat elegant. cu cravate. palizi. l am între&at pe tata# . am$ndoi în costum.

are dintre ei a supravieţuit. oi "i eu încă t$nără dar !tiu tot. 6reu de spus: "eţele sunt destul de neclare# >ăieţii poartă !epci iar "etele &erete# . cu privirea isteaţă. în"ometaţi !i îng*eţaţi. pentru că nu e pentru tine# 'tunci pentru cine. ' iz&utit să se ascundă într un cartier din a"ara g*etoului. ' "ugit !i s a alăturat partizanilor din pădurea 7udni3.ercetez "otogra"ia de grup su& o lumină puternică !i încerc să deslu!esc ceva pe "eţele lor: o urmă de iscusinţă sau *otăr$re. !tiu lucruri pe care nici nu visaţi că le !tiu# Poate că a supravieţuit. care !tie ceva ce mori de curiozitate să a"li.ele mai multe dintre "ete au părul înc*is la culoare !i unele au acel z$m&et de Mona Lisa. a reu!it să i evite 163 . să se strecoare în conductele de scurgere de su& g*etou c$t mai era vreme !i să se alăture partizanilor din păduri# ?au cum e cu "ata aceea "rumoasă din mi(loc. .'mos +z secundar# 2i iată ni!te "otogra"ii de grup. ze"lemitoare. dragii mei. datorită aspectului ei 9arian:. de "orţă interioară care să l "i "ăcut pe acest &ăiat din r$ndul al doilea. din st$nga. ' "ost adăpostită într o mănăstire. în a"ară de tatăl meu. 5 aproape sigur că practic toţi tinerii din aceste grupuri au "ost dez&răcaţi p$nă la piele !i pu!i să alerge. să nu se încreadă în toate vor&ele lini!titoare. poa te de la a&solvire# 5 clasa tatei sau a unc*iului David. să g*icească ce i se pregăte!te. nu mă pot ei păcăli pe mine. &iciuiţi !i urmăriţi de c$ini. ?au a "ugit c$t mai era timp. nu. p$nă în gropile mari din pădurea Ponar# . dar n o să descoperi.

nu i dracul c*iar a!a de negru. totul o să "ie &ine. v$slind într o &arcă. -u vă temeţi. 2i iată l pe t$nărul meu tată. a! încerca să le spun ce i a!teaptă# 5 aproape sigur că nu m ar crede dacă le a! spune: doar ar r$de de mine# Iată l din nou pe tata. la !aptesprezece ani. inaugur$nd stupăritul sau ocup$ndu se de coteţele de găini într un 3i&&utz din valea Aezreel. pe (umătate sting*erit !i pe (umătate m$ndru. ?au a emigrat în ţara Israelului c$t mai era timp !i trăie!te viaţa unui pionier taciturn. un pic ridicoli. cu o !ap3a. cumplit de timid. prieteni. totul o să "ie în ordine# Tata din poza asta e mai t$năr ca &ăiatul meu# De ar "i cu putinţă. ce se mai poate înt$mpla. o pălărie rusească. semăn$nd "oarte mult cu "iul meu Daniel /care are !i prenumele @e*uda 'rie*. cumva o să lăsăm toate astea în urma noastră. "ără ca asta să "ie o contradicţie. îm&răţi!$nd pe la spate o "ată z$m&itoare cu o cărare 164 . cu oc*ii lui nevinovaţi privindu mă prin oc*elarii rotunzi.Poveste despre dragoste si întuneric pe nemţi !i pe acoliţii lor lituanieni !i s a strecurat peste graniţă. dezvăluindu i !osetele. o asemănare care îţi dă "iori pe !ira spinării. cu părul lui întunecat la culoare pieptănat "rumos peste cap !i pe "aţă cu un optimism voios. lung !i su&ţire ca un stru(an de porum&. o să învingem. a! intra în "otogra"ie !i i a! preveni pe el !i pe "$rtaţii lui voio!i. îm&răcat pentru o petrecere. după el0. în 7usia. cu două "ete care îi z$m&esc coc*et# Iată l cu pantaloni p$nă la genunc*i. cu papion. tare vor&ăreţ !i totu!i.

într un grup de cinci "ete !i trei &ăieţi# ?unt într o pădure. cu o po!etuţă neagră su& &raţ. iar două alte "ete se uită !i r$d# 2i cerul senin arată vesel. &raţelor sale puternice !i norocului.'mos +z dreaptă pe mi(locul capului# 8ata e pe cale să pună o scrisoare într o cutie marcată 9?crzGn3a PocztoOa: /cuvintele se văd "oarte &ine în imagine0# Pentru cine e scrisoarea. cu ciorapii !i panto"ii ei al&i. dar sunt îm&răcaţi în cele mai &une *aine de ora!# Totu!i. . pe care &unicului tatălui meu. . &ăieţoasă. s"id$nd soarta sau "etele# 2i iată i construind o piramidă umană. &ăieţii !i au scos (ac*etele !i stau în cămă!i !i cravate. în întunericul ad$nc. întunecată: se întinde dintr o parte în alta a "otogra"iei !i pro&a&il că !i mult mai departe# + pădure de l$ngă 1ilna: pădurea 7udni3. ?au poate că e pădurea Popis*o3. îi plăcea să o traverseze cu căruţa lui. @e*uda Lei& Dlausner. . cam îndrăzneţ. sau +l3ieni3i. c*iar 165 . ?au pădurea Ponar. 2i iată l pe tatăl meu. "ata "rumoasă în roc*ie cu dungi.$tă vreme după ce a "ost "ăcută "otogra"ia a mai z$m&it "ata asta "rumoasă.e s a înt$mplat cu destinatarul. într o poziţie îndrăzneaţă. doi dintre &ăieţi poartă pe umeri o "ată destul de durdulie. lăs$ndu se în seama calului.are a "ost soarta celeilalte "ete din "otogra"ie. serioasă. !i la "el arată &alustrada podului de peste r$u# Doar pădurea din (ur pare stu"oasă. amintind dintr odată de copilita cea dulce în care l a trans"ormat mama lui c$nd era mic. iar al treilea o ţine de coapsă. z$m&ind !i el.

Iordane. care trecea c$teodată prin 1ilna evreiască !i str$ngea după el un alai entuziast# >unicul a susţinut întotdeauna din toată inima politica naţionalistă intransigentă !i m$ndră a lui Aa&otins3i !i se considera un militant sionist# Totu!i. cu talazurile tale muginde:F a contri&uit la 8ondul -aţional 5vreiesc. 9. &unicul meu sionist era a!a de or&it de disperarea "aţă de 166 .urgi. 6ilead.Poveste despre dragoste si întuneric !i în nopţile de iarnă cu ploaie sau cu "urtună. ?*aron. a devorat "iece "r$ntură de in"ormaţie despre ţara Israelului. c*iar !i c$nd păm$ntul 1ilnei ardea su& picioarele lui !i ale "amiliei sale. 6il&oa. a plătit s*e3el ul sionist. încă mai înclina sau poate că &unica ?*lomit îl "ăcea să încline spre căutarea unei noi patrii într un loc mai puţin asiatic dec$t Palestina !i puţin mai european dec$t 1ilna. 'merica /în po"ida indienilor ro!ii0. >unicul t$n(ea după ţara Israelului care era reconstruită după două mii de ani de paraginăF t$n(ea după 6alileea !i văi.u vreo optsprezece luni înainte ca nazi!tii să a(ungă la putere în 6ermania. curgi mai departe. o ţară scandinavă !i 'nglia# -ici una dintre aceste ţări nu i a vrut: toate aveau de(a destui evrei# /9-ici unul e de(a prea mult:. 5lveţia. s a îm&ătat cu discursurile lui Aa&otins3i.anada !i 5lveţia. care se tot întuneca# %ntre HI<0 !i HI<2 Dlausnerii au încercat să o&ţină acte de imigrare în 8ranţa. !i alte ţări au "ăcut la "el "ără să o strige în gura mare0# . dealurile ?amariei !i munţii 5dom. au spus în acea vreme mini!trii din .

a "ost re"uzat !i de 6ermania# 2i iată unde a(unseseră. *ainele !i modele ei. să ai&ă sentimentul că îi aparţin. să contri&uie la ea în toate "elurile !i în toate domeniile. dezamăgiţii îndrăgostiţi de 5uropa. iar pe drum s au "otogra"iat cu căpitanul. să răz&ată prin ostilitatea ei rece curt$nd o "renetic. era >eniamino )m&erto ?teindler# -ici mai mult. în 'sia asiatică. în HI<<. recitau poezia ei. care vor&eau at$tea dintre lim&ile 5uropei. să devină o parte a ei. să i intre în graţii. ?*lomit !i 'le3sandr Dlausner. îi apreciau &aletul !i opera. de la începutul Iluminismului 5vreiesc. să "ie acceptaţi. după cum spune povestea "amiliei. în Ierusalimul după care t$n(eau încă din tinereţe poeziile sentimentale ale &unicului# 'u navigat de la Trieste la Hai"a pe nava Italia. @e*uda 'rie*. visau la unitatea ei postnaţională !i adorau manierele. să "ie iu&iţi### 2i ast"el. împreună cu "iul lor cel mic. !i "ăcuseră tot ce era omene!te posi&il ca să o mulţumească. înc$t a depus c*iar !i un dosar pentru cetăţenia germană# Din "ericire pentru noi. nici mai puţin# Iar în portul Hai"a. care tocmai î!i luase licenţa în literatura polonă !i universală. care credeau în superioritatea ei morală. aproape împotriva voinţei lor. îi a!tepta un doctor sau un o"iţer 167 . ace!ti euro"ili superentuzia!ti. al cărui nume. notat pe marginea "otogra"iei.'mos +z antisemitismul din 1ilna. care o iu&iseră necondiţionat !i nein*i&at zeci de ani. să !i "acă prieteni. au emigrat cu inima îndoită. cultivau mo!tenirea ei.

onoarea noastră nu va "i călcată în picioare ori dezin"ectată:# 8iul lor cel mare.ur$nd aveau să vină !i să l 168 . dar aici. s a însurat cu o t$nără pe nume Mal3a. !i în ciuda "aptului că era evreu. în HI<8.Poveste despre dragoste si întuneric sanitar. David. a!a zice povestea.$nd a venit r$ndul &unicului 'le3sandr. în patria noastră. avea să se nască "iul lui. de "oarte t$năr. acel devotat !i con!tiincios euro"il. a!a cum a "ost !i cu tatăl meu. nu vom mai îngădui un nou eCil. !i tot acolo. al Mandatului >ritanic. toată viaţa lui# 'colo. ca să i pulverizeze pe toţi pasagerii cu dezin"ectant# . Daniel# -u l am văzut niciodată pe acest "iu născut cu un an !i (umătate înaintea mea !i n am reu!it să găsesc vreo "otogra"ie de a lui# ? au păstrat doar ni!te ilustrate !i c$teva scrisori. a "ost anga(at să predea literatură la universitate# 8ără îndoială că idealul lui era cariera glorioasă a unc*iului Aosep*. la 1ilna. într o *aină al&ă. a rămas la 1ilna# 'colo. înc$t a smuls pulverizatorul din m$na doctorului !i l a împro!cat zdravăn: ca !i cum ar "i spus 9'!a "ace se va celui ce cutează să ne trateze aici. scrise în polonă de mătu!a Mal3a /Macia0# 9H0 "e&ruarie HI<I: în prima noapte Danus* a dormit de la nouă seara p$nă la !ase dimineaţa# Doarme "oarte &ine noaptea# Eiua stă cu oc*ii desc*i!i !i î!i mi!că tot timpul &raţele !i picioarele# )neori ţipă###: Micul Daniel Dlausner avea să trăiască mai puţin de trei ani# . ca !i cum am "i încă în diasporaF căci două mii de ani le am ră&dat pe toate în tăcere. în ţara noastră. a "ost at$t de "urios.

în scurt timp ar ocupa toate poziţiile de conducere### otrăvitorul universal al tuturor raselor. (N.itler. . scăz$nd nivelul rasial al celor mai înalte### cu tainicul### scop de a ruina### rasa al&ă### dacă P 000 de evrei ar "i transportaţi în ?uedia.. @66 si 589 (testamentul lui . 3767). . înclinaţia către pogromuri ucraineană. ura poloneză "aţă de evrei. 8?.itler on 'is %eal *ims (!ondon: C'ornton 2utterBort' !td. . 9co!marul seducerii a sute !i mii de "ete de către &astarzi evrei sc$r&o!i. resturi din leatul trecut.'mos +z ucidă ca să apere 95uropa: de el. săl&atice.onversations Bit' *dolf . rasismul nemţesc. a!tept$nd "ata încrezătoare pe care să o p$ngărească cu s$ngele lui### ?copul evreiesc "inal este denaţionalizarea### prin &astardizarea altor naţiuni. >?8.u o &ucurie satanică pe "aţă..lara <inston (!ondon. rom$nească. irlandeză !i scandinavă# Toate acestea i se păreau o rămă!iţă o&scură a unor epoci ignorante. evreimea internaţională:M# %nsă unc*iul David g$ndea alt"el: dispreţuia !i respingea viziunile pline de ură de acest soi.: =enguin 2oo$s. pag.est. ungară sau "ranceză. re"uza să se g$ndească la solemnul antisemitism catolic ce răsună pe su& &olţile de piatră ale catedralelor înalte sau la antisemitismul protestant cu răceala lui letală. olandeză. "uria uciga!ă austriacă.itler)A vezi si . cruzimea lituaniană. citat in :oac'im . etc. traducere de %ic'ard si . t$nărul evreu cu părul negru p$nde!te.itler. al 9 . >???). cu picioarele str$m&e### .ermann %ausc'ning. să împiedice realizarea viziunii lui Hitler. &ritanică. lipsa de încredere în evrei &elgiană.) 169 .itler +pea$s: * +eries of =olitical . rusească !i croată. a.

cu data HP decem&rie HI=0. pentru el literaturile 5uropei erau o patrie spirituală# -u vedea de ce ar tre&ui să plece de unde se a"la !i să emigreze în 'sia +ccidentală. . părinţii lui scriau că 9de cur$nd a început să meargă### !i are o memorie eCcelentă#: )nc*iul David se considera un copil al vremii luiF un european luminat. ale căror voci răgu!ite promiteau 9moarte evreilor: !i lătrau la el de pe pereţi: 9Aidanilor. culturii. artei !i spiritului "ără *otare. plecaţi în Palestina4: %n Palestina. să dezerteze din linia înt$i !i să "ugă să se pitească de violenţa unei gloate zgomotoase într o provincie levantină pălită de secetă. distins. precum !i a antisemiţilor opaci. plini de pre(udecăţi. p$nă ce nazi!tii au venit la 1ilna: evreii iu&itori de cultură. în care 170 . multicultural. care era alintat Danu! sau Danu!e3F în penultima scrisoare. poliglot. !ovinilor !i demagogilor "ilistini. "lutur$nd steagul progresului.Poveste despre dragoste si întuneric căror timp a apus# 8iind specialist în literatura comparată. Mal3a !i micuţul meu văr Daniel. a!a că i au asasinat pe David. un loc ciudat !i străin.u siguranţă nu: un om de soiul lui n o să !i ia t$năra soţie !i pruncul. !i "ără îndoială un om modern# Dispreţuia pre(udecăţile !i urile etnice !i era *otăr$t să nu cedeze niciodată în "aţa rasi!tilor. intelectuali !i cosmopoliţi. "luent. nu erau pe gustul lor. doar pentru a "ace pe placul unor antisemiţi ignoranţi !i unor t$l*ari naţionali!ti îngu!ti Ia minte# '!a că a rămas la postul lui.

în numele &unicii. ale căror ori"icii de scurgere erau de o&icei astupate. ca !anţul unui castel medieval. raţional. ca să &loc*eze orice invazie a li&ărcilor !i a du*urilor rele care încercau mereu să pătrundă în apartament prin canalizare# . aveau pe "und un pic de clor sau soluţie LGsol. să o a(ute la nemiloasa "ier&ere a legumelor. ru"ăriei. "ructelor. în mod cert. la postul lui. culmea ironiei. care se lupta acum pentru eCistenţa sa cu valurile de &ar&arism ce ameninţau să l îng*ită# 'vea să stea aici. va răm$ne aici. cu spiritul desc*is. par să l "i învăţat de la cei mai răi dintre du!manii lor# -u. la 1ilna.'mos +z c$ţiva evrei disperaţi încearcă să creeze un naţionalism segregationist înarmat pe care. într unui dintre cele mai importante avanposturi ale acelui Iluminism european tolerant !i li&eral. să atace violent a!ternuturile !i pernele cu un &ătător de covoare.*iar !i nările 171 . pentru că nu putea "ace altceva# P$nă la s"$r!it# >unica a aruncat în (urul ei o singură privire uluită !i a pronunţat "aimoasa propoziţie ce avea să devină mottoul ei în cei douăzeci !i cinci de ani pe care i a trăit la Ierusalim: Levantul e plin de germeni# 2i de atunci &unicul a tre&uit să se scoale în "iecare dimineaţă la !ase sau !ase !i (umătate. prosoapelor !i ustensilelor din &ucătărie# + dată la două trei ore tre&uia să dezin"ecteze cu clor closetul !i c*iuvetele# 'ceste c*iuvete. să pulverizeze prin întreaga casă DDT.

erau &locate cu dopuri improvizate din săpun strivit. sau "amilia >ar @itz*ar /Itzelevic*0 din Me3or >aru*. la primele ore ale serii. momeli. domnul Datcials3i. în caz că du!manul ar "i încercat să pătrundă pe acolo# Plasele de ţ$nţari de la "erestre miroseau întotdeauna a DDT !i un miros de dezin"ectant domnea în tot apartamentul# )n nor gros de spirt. trimiţ$ndu l pe &unicul la luptă iar !i iar. domnul ?c*eindelevici din strada Isaia*. săpun. îng*esuiala spaţiului !i greutăţile de zi cu zi au silit o pe &unica să !i îngusteze vederile: Hanna* !i . prăvălia!ul din strada Davil @ellin.erni3ovs3i. Eerta !i Aaco& David '&rams3i !i c$teodată unul sau doi dintre prietenii lor de la +dessa sau 1ilna. lic*ide pulverizate.Poveste despre dragoste si întuneric c*iuvetelor. el era un marc*itan sum&ru !i ea eCecuta la comandă peruci !i corsete pentru "emei. doi trei oameni de a"aceri cu înclinaţii intelectuale sau ni!te tineri cărturari promiţători# 5 adevărat că nu mai erau >iali3 sau . c$ţiva scriitori minori. 5st*er !i Israel Earc*i. ai căror doi "ii erau de(a consideraţi savanţi "aimo!i. insecticide !i pudră de talc dezin"ectante plutea ve!nic în aer !i o parte din el se poate să "i ie!it !i din pielea &unicii# Dar !i aici erau invitaţi c$teodată. care dispreţuiau cu toată "iinţa lor Partidul La&urist# >unica a!eza m$ncarea în &ucătărie în stil militar.*aim Toren. 172 . nu mai erau serate mari !i voioase# >ugetul limitat. creme. ori"iciile preaplinului. cu oarece poziţie enigmatică în Hagana*. am$ndoi devotaţi revizioni!ti sioni!ti din aripa dreaptă.

ca să servească &or! rece pe care plutea un ais&erg zdravăn de sm$nt$nă. care pe deasupra mai erau !i anar*o ni*iliste. "ructe de sezon. de aici acestea arătau ca ni!te celule &ol!evice periculoase. înţesat cu mo&ilă grea !i cu di"erite lucruri !i valizeF mirosuri grele de pe!te "iert. pandi!pan cu gem. în acei ani.'mos +z încărcat cu tăvi. di"erite gemuri !i conserve. !trudel cu mere !i o tartă delicioasă pe care o "ăcea din "oieta(# 2i aici discutau pro&lemele zilei !i viitorul poporului evreu !i al lumii !i ocărau coruptul Partid La&urist !i pe conducătorii lui cola&oraţioni!ti. Iată cum arăta apartamentul lor micuţ din aleea Praga# 'vea un singur salon. nuci. clementine proaspete. desco(ite. tolerante. care se sileau cu lingu!eli să intre în graţiile asupritorului neevreu# . pentru musa"irii care veneau în casa din Ierusalim a &unicilor mei# ?e părea că discuţiile nu le produc prea multă &ucurie participanţilor. "oarte rusesc.$t despre 3i&&utzuri. paraziţi care se îngră!au pe c*eltuiala pu&lică !i pro"itori care (e"uiau păm$ntul naţiunii nu puţine dintre cele ce aveau să "ie spuse ulterior împotriva 3i&&utzurilor de către du!manii lor din r$ndul evreilor radicali din +rientul Mi(lociu erau de(a 9lucruri sigure:. împră!tiind licenţiozitate !i degrad$nd tot ce era s"$nt pentru naţiune. pră(ituri cu mac. de"eti!ti. de morcovi 173 . alt"el de ce ar "i tăcut adesea în clipa în care mă vedeau sau o dădeau pe ruse!te sau înc*ideau u!a dintre salon !i castelul din cutii de mostre pe care îl construiam în &iroul &unicului.

era cel mai &l$nd !i mai ascultător c$ine din lume. scrut$nd strada de dedesu&t cu un dor nes"$r!it în melancolicii lui oc*i negri. c*iar !i pe pervaz. cu nas negru !i oc*i de sticlă rotunzi. o "ăptură &l$ndă. perdele de dantelă. purici. de unde ar "i putut aduce cine !tie ce insecte. tăcută. suveniruri !i pe toate supra"eţele disponi&ile. erau o droaie de mici "leacuri. un gardero& pentru *aine &ăr&ăte!ti înc*is la culoare. era a!ezat în "aţa "erestrei desc*ise. pe nume ?ta3* sau ?ta!e3 sau ?ta!in3a. &acili !i alte molime "ioroase# 'ceastă "ăptură &inevoitoare. plo!niţe. în Levant.Poveste despre dragoste si întuneric "ierţi !i plăcinte se amestecau cu izurile de DDT !i LGsolF în (urul pereţilor se îng*esuiau cu"ere. care stătea întotdeauna la picioarele patului &unicii ?*lomit !i niciodată nu lătra !i nu cerea să "ie lăsat a"ară. ca să stea la aer !i la soare# Timp de c$teva ore ?ta3* !edea nemi!cat pe pervaz. viermi. ta&urete. &ietul c$ine era silit să îng*ită la c$teva săptăm$ni o dată mai mulţi &ulgări de na"talină# In "iecare dimineaţă tre&uia să ra&de pulverizatorul &unicului# Din c$nd în c$nd. o masă cu picioare groase. un &u"et acoperit de podoa&e !i suveniruri# %ntreaga încăpere era plină de velinţe de si"on al&. vara. păduc*i. cu nasul 174 . pentru că era "ăcut din l$nă !i umplut cu c$rpe# Ii urmase cu credinţă pe Dlausneri în toate migrărilor lor de la +dessa la 1ilna !i de la 1ilna la Ierusalim# Pentru sănătatea lui. eczemă. cum ar "i un crocodil de argint care î!i desc*idea "ălcile ca să spargă o alună dacă îi ridicai coada !i pudelul în mărime naturală. căpu!e. perniţe &rodate.

dar n a cutezat să cr$cnească# Iar eu n am iertat o niciodată# Q 'cest salon supraaglomerat. strigătul cumplit al telalului. z&ierete în idi!. teancurile de cutii cu mostre. dar c*ipul lui. care era întotdeauna la "el de curat !i de ordonat ca o strălucitoare trupă de *usari a"laţi la parada de dimineaţă# 175 . era de un ca"eniu înc*is. g$nditor. ciripitul vesel al păsărilor. &unica. încerc$nd să prindă nenumăratele sunete din cartier.'mos +z negru ridicat în zadar ca să amu!ine căţelel e de pe ulicioară. !i din el se desc*idea &iroul ca o c*ilie al &unicului. (elania unei m$ţe lovite de amor. cu urec*ile de l$nă ciulite. "ără să stea pe g$nduri. cu canapeaua tare. pentru că dintr odată o lovise &ănuiala că ar avea pra" sau mucegai# 8ără îndoială că &unicul a "ost necă(it. a!a cum stătea acolo. al cărui miros. eCprima o disperare tăcută care mă săgeta drept în inimă. nu i c*ema în a(utor pe c$inii de pe stradă.apul îi era aplecat întotdeauna într o parte. o resemnare mută care era mai pătrunzătoare dec$t cel mai cumplit urlet# Intr o dimineaţă. lătratul c$inilor li&eri. slu(ea !i ca dormitor al &unicii. ra"turile. oc*ii lui aveau o privire tragică# -u lătra niciodată la trecători. nu începea niciodată să urle. l a în"ă!urat pe ?ta!in3a al ei într un ziar !i l a aruncat la gunoi. a căror soartă era cu mult mai &ună dec$t a lui# . coada scurtă îi era str$nsă cu tristeţe între picioarele din spate. &i&lioteca !i &iroul micuţ. ca !i culoarea.

strada Luncz !i strada >en @a*uda. cu &utoni de argint.Poveste despre dragoste si întuneric 2i aici.alea Aa""a.alea 7egele 6eorge 1. dispute. înainte de a porni în tururile sale. dar în realitate pentru conversaţii. &unicul pregătea pac*ete cu ve!minte sau ţesături pe care să le trimită prin po!tă# )neori era răsplătit. uneori c*iar p$nă la Hai"a. -etanGa. la Ierusalim. pierdea sau î!i rec$!tiga poziţia de reprezentant comercial local al vreunui angrosist sau al unei "a&rici# -u i plăcea comerţul !i nu avea succes. strada 'grippa. stoc$nd vara ca să scoată la v$nzare toamna. dar îi plăcea să meargă pe străzile Ierusalimului. c$!tiga doar c$t să nu moară de "oame el !i &unica. cu un triung*i de &atistă al&ă iţit din &uzunarul de la piept. asta înseamnă că !i esenţa tre&uie să 176 . !i adora să petreacă ore întregi prin ca"enele. cu costumul lui de diplomat ţarist. aparent pentru a"aceri. . ca să vor&ească cu "a&ricanţii de prosoape sau să se tocmească cu producătorii de len(erie de corp sau cu "urnizorii de *aine de gata# %n "iecare dimineaţă. întotdeauna elegant. cu cutiile lui de mostre# + dată pe lună mergea la Holon. ceai a&urind !i răs"oirea ziarelor !i revistelor# %i plăcea !i să măn$nce la restaurant. Peta* Ti3va. 7amat 6an. o duceau de azi pe m$ine din sla&ele c$!tiguri ale &unicului# Din nou cumpăra aici !i vindea dincolo.eaiul acesta este rece# 1ă rog să mi aduceţi imediat ceai "ier&inte: ceai "ier&inte. însă generos# 9?cuzaţi mă# . "ăc$nd turul magazinelor de *aine din . întotdeauna se purta cu ospătarii ca un domn "oarte aparte.

importator. de scuză: 9-u.e i plăcea cel mai mult &unicului erau călătoriile lungi. !i mai &ine. ca o grămă(oară de diamante# Pe cartona! scria: 9'le3sandr E# Dlausner. t$n(iri romantice. să le "ie v$sla! pe lacuri de su& munţi cu căciuli de zăpadă. Ierusalim !i împre(urimile:# %ntindea cartea de vizită cu un c*icotit copilăresc. cu muc*iile aurite !i o em&lemă în "orma unor rom&uri împletite. 1ladimir Aa&otins3i. ca un !colar de !aptezeci de ani. să le înţeleagă inimile. să "ie iu&it.'mos +z "ie "oarte. ce# Tre&uie să trăiască !i omul din ceva:# Dar capul nu i stătea la a"acerile lui. cu siguranţă că ar "i ales să iu&ească "emeile. 177 . su&lim poet !i proeminent lider politic com&inaţi într o singură "igură minunată# Toată viaţa a t$n(it după lumi de iu&ire !i &ogăţie emoţională# /?e pare că nu a "ăcut niciodată distincţia între iu&ire !i admiraţie. cu părul &uclat. "oarte "ier&inte# -u doar apa# 1ă mulţumesc "oarte mult#: . !i sentimental. să scrie poezii în"lăcărate. ci mai degra&ă la nevinovate pove!ti de dragoste nepermise. la alegerea lui !i după adevărata înclinaţie a inimii. a"ară din ora!. să "ie iu&it de mulţime. să "ie . să se &ucure de tovără!ia lor în cui&u!oare văratice din s$nul naturii. dar !i viril. reprezentant autorizat. !i înt$lnirile de a"aceri în &irourile "irmelor din ora!ele de pe coastă# 'vea o carte de vizită de a"aceri impresionantă. agent general !i angrosist acreditat.erni3ovs3i# ?au >Gron# ?au. doruri !i visuri neclare# Dacă i s ar "i îngăduit să ia viaţa de la capăt. să "ie c*ipe!.

!i &unica a tre&uit să l ducă cu de a sila la ra&in. inginerul. "uma una două ţigări !i scria o poezie rusească sentimentală# De la acel pas gre!it ru!inos. în prima clădire de pe dreapta# Doar la capătul ecranului ei. amare. saturat cu pini !i pietre# %ntors acasă. la domnul 8riedmann. în colţul din care "iul ei Eiuzia. disperat. ar "i tre&uit să clipească spre ea. î!i scutura lanţurile. tot ce putea vedea ziua sau noaptea era o înspăim$ntătoare gaură neagră# >unicul pă!ea în (os pe ?trada '&isinienilor. Eiuzin3a. î!i rodea ză&ala.Poveste despre dragoste si întuneric însetat cum era să le ai&ă pe am$ndouă din &el!ug#0 )neori. 8ania !ade în >i&lioteca >nai >rit*. ascult$nd ecoul propriilor pa!i. la eta(ul patru al &locului Terra ?ancta. mai ales în nopţile "ără somn. c$nd !i a pierdut capul după altcineva pe vasul care mergea la -eO @or3. &ea c$teva pa*are de coniac în singurătatea &iroului lui sau. 'mos se (oacă cu cel mai &un prieten al lui. dincolo de galaCia stinsă. se a!eza la &irou . Eussia la ca"eneaua 'tara. pe care nu l a văzut !i nu l a spălat niciodată. *ipersensi&il. în vecini. &ea un pa*ar de vodcă !i "uma. 5liGa*u. să vadă eCact unde suntem "iecare. Lonia la &iroul lui de la >i&lioteca -aţională. cu pălăria pe cap. &ea un pic. respir$nd aerul uscat al nopţii. pe care ne urmărea pe toţi: în orice moment putea "ace inventarul. niciodată 178 . întristat# )neori ie!ea singur după lăsarea nopţii !i &$ntuia pe străzile pustii# -u îi era u!or să plece din casă# >unica avea un ecran de radar "oarte dezvoltat. cu Mal3a !i micul Daniel.

smerenie. devotament !i ră&dare "ără margini# %n ceea ce o prive!te.u toate că p$nă în ultima lui zi a dat "oarte mare importanţă curăţeniei !i ordinii. o&ra(ii z$m&itori ai &unicului au a(uns mai tranda"irii ca oric$nd# %ntotdeauna au arătat voio!i# . "iind din "ire un &ăr&at spilcuit. de parcă cele !apte ceruri i s ar "i desc*is în "aţă# ' mai trăit douăzeci de ani după ce &unica ?*lomit a murit în &aie# . ca să strivească orice germene sau spiridu! care s ar "i putut strecura în a!ternuturi peste noapte# Poate că i se părea greu să se dez&are de acest o&iceiF poate că era "elul lui de a !i mani"esta respectul "aţă de cea plecată dintre noiF poate că î!i eCprima dorul după regina luiF sau poate că se temea să nu i st$rnească du*ul răz&unător dacă încetează# . îl numea Eussia. unde le &ătea "ără milă.'mos +z nu i a mai trecut prin minte să se revolte: stătea în "aţa soţiei sale ca un ro& în "aţa stăp$nei !i o slu(ea cu umilinţă. admiraţie. cu timpul. violenţa dispăruse din el: nu mai erau &ătăi "uri&unde sau pulverizări "renetice cu LGsol sau clor# La c$teva luni după 179 . !i în rare momente de pro"undă &l$ndeţe !i compasiune îi zicea Eissel# 'tunci c*ipul lui se lumina dintr odată.$teva săptăm$ni sau luni a continuat să se scoale c$nd se crăpa de ziuă !i să t$rască saltelele !i a!ternuturile p$nă pe &alustrada &alconului.a încetat imediat nici să dezin"ecteze closetul !i c*iuvetele# Dar treptat.

a z$m&it el. agent general !i angrosist acreditat: etc# etc# 180 . îm&răcăminte. "ără eCcepţie# Doar că &ăr&aţii:. încura(are. eli&erare de singurătate# -u l lăsau niciodată singur. casa &unicului era plină de "emei care îi o"ereau condoleanţe. ţesături. 9o călătorie de a"aceri "oarte importantă la Tel 'viv. în strada 6rusen&erg: sau 9o înt$lnire eCtrem de importantă la 7amat 6an. cu "aţa radiind de m$ndrie !i &ucurie. cu toţi !e"ii companiei:# %ncă îi plăcea să o"ere tuturor celor cu care se înt$lnea una dintre numeroasele !i impresionantele lui cărţi de vizită. reprezentant autorizat. 9sunt toate "oarte "rumoase# Toate.Poveste despre dragoste si întuneric moartea &unicii. con"ecţii de gata. consol$ndu l cu pră(itură cu mere. dragostea lui de viaţă a început să în"lorească într un mod "urtunos !i minunat# . 9sunt or&i4 +r&i de a &inelea4 -u. reţin$ndu l cu mese calde. 9'le3sandr E# Dlausner.am în vremea aceea am avut impresia că &unicul meu de !aptezeci !i !apte de ani a descoperit &ucuria seCului# %nainte să "i apucat să !i !teargă de pe panto"i pra"ul de la îngropăciunea &unicii. !i nici măcar pe ei# +r&i4: După moartea &unicii. a declarat o dată &unicul meu. importator. at$t de cele "rumoase. c$t !i de cele a căror "rumuseţe alţi &ăr&aţi nu erau în stare s o vadă# 98emeile:. ce# -u se văd dec$t pe ei. !i se părea că lui îi place să nu le lase să l părăsească# %ntotdeauna a "ost atras de "emei de toate "emeile. &unicul !i a petrecut mai puţin timp cu a"acerile# %ncă mai anunţa uneori.

îm&răcat într un costum &leumarin. o&serva !i "ăcea complimente su&tile în privinţa croielii unei roc*ii. arăt$nd tranda"iriu. un gentleman după tiparul secolului al nouăsprezecelea. îngri(it. glumea cu 181 . matroane care vor&eau o e&raică masacrată de accentul unguresc. împodo&ite cu o grămadă de inele. trimitea &uc*ete de "lori !i cutii cu dulciuri. pedic*iură !i permanent. încon(urat întotdeauna de un stol de "emei &ine conservate. cercei !i &răţări. pudră de talc !i a"ters*ave# + priveli!te "rapantă. panto"ilor eleganţi sau po!etei noi. ti dura3. care săruta m$na doamnelor. cu papion cu &uline. cu manic*iură. nu doamna 2apo!ni34:0# 2edea ore întregi la masa lui de la discretul eta( al ca"enelei 'tara din strada >en @a*uda. de cincizeci sau !aizeci de ani: văduve str$nse n corsete. rom$nesc sau &ulgăresc# >unicului îl plăcea compania lor !i pe ele le topea "armecul lui: era un vor&itor "ascinant !i amuzant. cină la lumina lum$nărilor în vreun restaurant select. dar nu prea scump /9cu doamna Tsitrine. mirosind a !ampon. cu căma!a lui al&ă scro&ită.'mos +z Dar acum în cele mai multe zile era ocupat cu "urtunoasele lui pove!ti sentimentale: trimiterea sau primirea de invitaţii la ceai. sc*im&ării coa"urii. sur$zător. le o"erea &raţul la "iecare scară sau pantă. polonez. cu ciorapi de nailon cu dungă. radios. divorţate mac*iate "rumos. &atista sclipitor de al&ă din &uzunarul de la piept. &utonii de argint. se gră&ea să le desc*idă u!ile. nu uita niciodată o zi de na!tere.

Poveste despre dragoste si întuneric gust. îi plăceau preocupările ei# Ii plăcea 182 . ca să rezume ce spunea ea !i să treacă la alt su&iect# -u !i lăsa interlocutoarea să vor&ească la pereţi. în vreme ce a!tepta cu neră&dare ca ea să termine ce are de zis !i să tacă# -u !i întrerupea partenera la mi(locul "razei ca s o termine el# -u i tăia vor&a. cita o poezie la momentul oportun. dezvăluind două !iruri de dinţi prea "rumo!i ca să "ie ai ei de la natură# 'm plecat. ce: avea o curiozitate ve!nic vie# -u era neră&dător# -u încerca să a&ată conversaţia de la preocupările ei mărunte către propriile lui preocupări importante# Dimpotrivă. care pentru multe "emei este cea mai seCG# 'sculta# -u pretindea doar. politicos. o calitate minunată.are era secretul "armecului &unicului. în vreme ce el î!i pregătea în minte răspunsul pe care să i l dea c$nd o să termine. că ascultă. de vor&it# -u pretindea că e interesat sau amuzat. "lecărea cu căldură !i umor# +dată am desc*is o u!ă !i l am zărit pe &unicul meu de nouăzeci de ani îngenunc*eat în "aţa văduvei unui notar. în s"$r!it. înainte ca &unicul să !i dea seama de prezenţa mea# . c*iar era# -u. înc*iz$nd &ini!or u!a. 'm început să înţeleg de a&ia după mulţi ani# 'vea o calitate ce nu se prea găse!te la &ăr&aţi. o &runetă nostimă !i &ondoacă# Doamna mi a "ăcut cu oc*iul peste capul &unicului meu îndrăgostit !i a z$m&it vesel.

tainice. ci îi plăcea să a!tepte. lui îi plăceau toate acro&aţiile ei# -u era gră&it !i niciodată nu o zorea# '!tepta să termine !i c*iar c$nd termina el nu sărea !i nu în!"ăca.red că &unicul meu le iu&ea pe am$ndouă# 2i cu &l$ndeţe# -iciodată nu !i "ăcea socoteli. dar nu se gră&ea niciodată să arunce ancora# ' trăit multe pove!ti de dragoste în cei douăzeci de ani de vară indiană de după moartea &unicii. în vreme ce el !edea !i asculta cu înţelepciune. vulnera&ile. c*iar !i despre lucrurile cele mai intime.'mos +z întotdeauna să o a!tepte. poate că mai era ceva. să a(ungă p$nă în miezul ei# 2i mai departe# %i plăcea să se dăruiască# %i plăcea să i se dăruiască ei mai mult dec$t îi plăcea c$nd i se dăruia ea lui# -u. !to: ele îi vor&eau !i i tot vor&eau. cu &l$ndeţe. niciodată nu în!"ăca# -iciodată nu se năpustea# %i plăcea să ridice p$nzele. cu simpatie !i cu ră&dare# ?au mai degra&ă cu plăcere !i cu emoţie# ?unt pe lume mulţi &ăr&aţi care iu&esc seCul. iar dacă ea avea nevoie să lungească povestea. poate că ea o pornea pe alt val# %i plăcea să o lase să l ia de m$nă !i să l conducă în locurile ei. dar urăsc "emeile# . de la !aptezeci !i !apte de ani p$nă la s"$r!itul vieţii lui# )neori pleca pentru 183 . după po"ta inimii. în ritmul ei# %i plăcea să "ie acompaniatorul ei# %i plăcea să a(ungă să o cunoască# Ii plăcea să o înţeleagă.

la -etanGa# /5Cpresia lui 9staţiune de odi*nă: părea să "ie traducerea unei eCpresii ruse!ti. a!a ca în uimitoarea călătorie spre -eO @or3.rimeii#0 + dată sau de două ori l am zărit merg$nd pe strada >ezalel sau 'grippas. "ăc$ndu l să arate ca o zi înnorată de toamnă. cu accentele ce*oviene ce aminteau de unele vile de pe coasta . tranda"iriul de prunc îi părăsea o&ra(ii. dimpotrivă. !i uneori î!i vor&ea singur în lim&a rusă. î!i călca p$nă !i len(eria de corp !i o stropea cu par"um dintr un "lacona!. &raţ la &raţ cu o "emeie. pe c$nd avea de(a optzeci !i nouă de ani. cu un z$m&et a&sent plutindu i pe &uze# Iar alteori "aţa i se lungea. de unde deduceam că i s a înc*is în "aţă vreo u!ă sau.Poveste despre dragoste si întuneric c$teva zile împreună cu una sau alta dintre prietenele lui la un *otel din Ti&erias. cu oc*ii înceţo!aţi. dar nici nu se lăuda cu ele# -iciodată nu !i aducea prietenele în casa noastră !i nu ni le prezenta !i rareori pomenea de ele# Dar uneori părea îm&ătat de dragoste ca un adolescent. !i nu m am apropiat de ei# -u se străduia să !i ascundă de noi pove!tile de dragoste. c$nd era logodit. s a înc$lcit iară!i. !i stătea în picioare în camera lui. "redon$nd. la o casă de oaspeţi din 6edera sau într o 9staţiune de odi*nă: de pe litoral. dar cu vocea scăzută. cu asprime. sau îng$na vreo melodie ucraineană melancolică. în tortura a două iu&iri simultane# + dată. călc$nd "urios cămă!i una după alta. ne a anunţat că se g$nde!te să "acă 9o călătorie importantă: de două trei zile !i că nu 184 .

J Ţi am spus. !i nu !i mai încăpea în piele de voie &ună.a să 185 . ne au cople!it gri(ile# )nde era. cum să i în"runtăm "uria dezlănţuită. am plecat să ne distrăm un pic# 'm descoperit o casă de oaspeţi lini!tită# + casă de oaspeţi "oarte culturală# + casă de oaspeţi ca în 5lveţia# J + casă de oaspeţi. cam cu o oră !i (umătate înainte de termenul sta&ilit. De ce nu dădea un tele"on. Dacă. la 7amat 6an# J Dar nu puteai măcar să ne tele"onezi. )nde. îm&u(orat de mulţumire. am călătorit cu doamna Her!3ovici. La urma urmei. ca un copila!# J )nde ai dispărut. . &unicule. am *otăr$t noi după o zi !i o noapte de &ătut apa n piuă. Dacă. zace &olnav în vreun spital sau a intrat în vreun &ucluc. J -u. dacă sunam la poliţie !i el apărea viu !i nevătămat. că n am &ăgat de seamă cum trece timpul# J Dar unde ai "ost. a păţit ceva. înc$ntare !i entuziasm. ce# 'm călătorit# J Dar ziceai că o să lipse!ti doar două trei zile# J 2i ce dacă am zis. va tre&ui să anunţăm poliţia# -u aveam de ales# ' apărut vineri.'mos +z tre&uia în nici un caz să ne îngri(orăm# Dar. J Pe un munte înalt. Dacă &unicul nu apare p$nă vineri la pr$nz. nu ne am ierta niciodată că nu l am căutat# Pe de altă parte. -u. !i ne am simţit a!a de &ine. Doamne "ere!te. c$nd am văzut că a trecut o săptăm$nă !i nu s a întors. un &ăr&at de v$rsta lui### 5ram înne&uniţi: tre&uia să apelăm la poliţie. Doamne "ere!te.

!i a spri(init &ăr&ia în m$ini. !i a pus picior peste picior. ia ţi "isele cu găurile din mi(locul lor cu tot. a înc*is "erestrele. !i a dres de c$teva ori glasul !i a zis: 186 . de cealaltă parte a &iroului# -u mi a zis 9pi!ăcios:. s a a!ezat cu un aer solemn !i o"icial la &irou !i mi a "ăcut semn să mă a!ez în "aţa lui. a cugetat o vreme !i a zis: J ' venit vremea să vor&im despre "emei# 2i imediat a eCplicat: J -u# Despre "emeie în general# /In acel moment aveam treizeci !i !ase de ani. J -u era tele"on în cameră# -u. Ţi am dat c*iar eu "ise# J 8ise# 8ise# -u.Poveste despre dragoste si întuneric nu ne "acem gri(i pentru tine. J 8ise pentru tele"onul pu&lic# J '. ia le. pi!ăciosule. ce. ia le. J Aeton urile. eram însurat de cincisprezece ani !i aveam două "ete adolescente#0 >unicul a o"tat. !to ta3oie. ce# 5ra o casă de oaspeţi minunat de culturală4 J Dar nu puteai să ne suni de la un tele"on pu&lic. acele (eton uri ale voastre# )ite le# -u. -u. la trei ani după ce a murit tata. a încuiat u!a. nu cred în (eton uri# 2i c$nd avea nouăzeci !i trei de ani. ce sunt alea "ise. dar ai gri(ă să le numeri# ?ă nu prime!ti niciodată nimic de la nimeni p$nă nu numeri &ine# J Dar de ce nu le ai "olosit. a tu!it cu palma la gură. !i a îndreptat cravata. &unicul a *otăr$t că a venit vremea !i sunt destul de mare pentru o discuţie de la &ăr&at la &ăr&at# M a po"tit în &$rlogul lui.

rogu te: uite cum stau lucrurile# ? a oprit !i a privit în (ur. m a interesat în toate "elurile# Toată viaţa mea m am uitat la "emei. "oarte alt"el nu. o "emeie e cu totul alt"el# 8oarte. "oarte alt"el# ? a oprit aici !i s a socotit o vreme. !i ce am învăţat. nu. în ce "eluri o "emeie e întocmai ca noi !i în ce "eluri e "oarte. nu 9pro&lema "emeii:4 8emeia ca persoană# ' c*icotit !i s a corectat: J -u. nu.a să !tii# '!a că acum ascultă cu atenţie. nu. nu.'mos +z J -u. încă mai lucrez# 'vea nouăzeci !i trei de ani !i poate că a continuat să 9lucreze: la această c*estiune p$nă la s"$r!itul 187 . nu. m am uitat doar cu tot respectul# M am uitat !i am învăţat# -u. a înc*eiat el. a zis &unicul.e zic eu e cu totul alt"el. vreau să zic că "emeia m a interesat întotdeauna# -u. sur$sul lui de copil i a luminat "aţa. nu. că nu i nimeni care să ne audă# J 8emeia. de parcă ar "i vrut să se asigure că suntem cu adevărat singuri. c*iar !i c$nd eram doar un mic ciuda3. la asta. în unele "eluri e întocmai ca noi# 5Cact la "el# Dar în alte "eluri. ce# 8emeile m au interesat întotdeauna# .u adevărat întotdeauna# 'cuma să nu te g$nde!ti la ceva ce nu e "rumos4 . !i !i a înc*eiat lecţia: J Dar !tii ceva. niciodată nu m am uitat la o "emeie ca vreun pas3udnia3. vreau să te învăţ acum !i pe tine# . ridic$ndu se de pe scaun. a zis el. poate că st$rnind în minte imagini.

Doamne "ere!te. "ie ti dura3 /nătărău0F Ham&urg era 6am&urgF un o&icei era întotdeauna un o&iectF somnul era spat. acest neîn"ricat cutreierător al mărilor se ducea la !antierul naval al 8raţilor >en @a3ar. poporul oilem goilem. "ie *oro!i malci3 /&ăiat cuminte0. un &ăiat de nouăsprezece. a"lat la putere. guvernul partats. !i pentru că nu avea încredere deplină în lim&a e&raică adăuga voios în rusă: Hara!o4 +cen *ara!o44 -umea o &i&liotecă &i&liote3a. poliţă# -u spunea niciodată ora!ului . nu. amănunţite.airo pe numele evreiesc. ci întotdeauna .a un pirat4: -umea întotdeauna poliţele ploiţe. e vremea să mergi la marinar. !i re"uza să "ie corectat# Ţinea morţi! să i zică &ăr&ierului /sapar0 marinar /sapan0 !i "rizeriei /mispara0 !antier naval /mispana0# + dată pe lună. un soldat t$năr moare în luptă. !i c$nd era între&at cum a dormit răspundea invaria&il 9eCcelent4:. cu toate că se descurca per"ect cu singularul. se a!eza în scaunul căpitanului !i dădea un !ir de porunci aspre.Poveste despre dragoste si întuneric vieţii# 5u însumi încă mai lucrez la ea# 'vea stilul lui unic de e&raică. nea&ătut. uite cum arăţi4 . cu c$ţiva ani înainte de a pleca dintre noi. îi zicea uneori ge!tan3t /împuţit0 sau i&lai3t /putreziciune0# 2i o dată. poate douăzeci de ani. e un dezastru cumplit. un ceainic ceaini3. dar nu o tragedie# 188 . mi a vor&it despre moartea lui: 9Dacă. în rusă. Mapai. &unicul 'le3sandr.airoF mie îmi zicea. Da*ir. iar Partidului La&urist. instrucţiuni pentru călătoria ce îl a!tepta# %mi spunea uneori: 9-u.

în "iecare dimineaţă. &a*urci3 u] ăsta de nouăsprezece ani. c*iar !i în 7usia douc*e rece dimineaţa. împreună cu soţia lui 5liza&et* 'nne. dacă. de nouăzeci !i cinci de ani. Păi.*iar să trăiesc e un o&iect pentru mine. de aproape o sută de ani. tare. ce. în "iecare dimineaţă. aproape o sută. asta e pentru motion. ?ă nu te mai scoli la cinci dimineaţa. "ace tare &ine la circulaţie4 2i după asta să te întorci acasă în "iecare zi. 8ără douc*e. au sosit în Ierusalimul guvernat de otomani# 'm$ndoi 189 . de o sută de ani să măn$nci în "iecare dimineaţă. e ucis. încă n a avut timp să ai&ă tot "elul de o&iecte regulate# . asta e.$nd să le ai&ă. preum&lare de dimineaţă. !i să cite!ti un pic de ziar !i între timp să &ei alt pa*ar ceai. pe scurt. tare greu# ?ă mă preum&lu pe stradă în "iecare dimineaţă asta e pentru mine o&iect vec*i# 2i douc*e rece tot o&iect# . dragul meu.'mos +z Dar să mori la v$rsta mea asta e o tragedie4 )n &ăr&at ca mine. după o sută de ani cine poate să sc*im&e dintr odată toate o&iectele lui. Doamne "ere!te. 8ără ziar. "ără preum&lare. "ără pa*ar ceai "ier&inte. "ără *ering sărat cu p$ine. Dar la v$rsta mea e tare greu să te opre!ti. asta c*iar că e tragedie4: %n anul H8=P noul consul &ritanic Aames 8inn. să "aci un douc*e rece în "iecare dimineaţă. "elie de p$ine cu *ering sărat. să &ei pa*ar de ceai !i să ie!i în "iecare dimineaţă. să te scoli at$ţia ani în "iecare dimineaţă la cinci. c*iar !i la 1ilna. să te preum&li o (umătate de oră pe stradă. nu. în "iecare dimineaţă. vară sau iarnă. nu. în "iecare zi.

a"lat la c$teva mile de Ierusalimul intra muros. după c$t se !tie. iar tavanele erau construite în stil oriental. clădirile "ermei !i atelierele# Pereţii gro!i ai casei cu două eta(e erau din piatră cioplită. nu era implicat direct în activitatea de misionar la Ierusalim# . care înseamnă în traducere 91ia lui 'vraam:# 'ici Aames 8inn !i a construit casa !i a creat o 9Plantaţie Industrială: care avea scopul de a le o"eri evreilor sărmani un loc de muncă !i de a i pregăti pentru viaţa 9utilă:# 8erma se întindea pe circa patruzeci de dontim sau zece acri# Aames !i 5liza&et* 'nne 8inn !i au ridicat casa pe culmea dealului !i în (urul ei s a eCtins colonia agricolă. sterp. cu arcade încruci!ate.Poveste despre dragoste si întuneric cuno!teau lim&a e&raică !i consulul c*iar a scris cărţi despre evrei. o &ucată de păm$nt nelocuită !i necultivată pe care ara&ii o numeau Darm al D*alil. la nord vest de +ra!ul 1ec*i.re!tinismului printre 5vrei. pe care îi simpatizase dintotdeauna# 5l "ăcea parte din ?ocietatea Londoneză de Promovare a . în spatele casei. cu toate că.onsulul 8inn !i soţia sa credeau cu ardoare că revenirea poporului evreu în patrie va gră&i m$ntuirea lumii# -u o dată i a prote(at pe evreii din Ierusalim de *ărţuiala autorităţilor otomane# Aames 8inn credea !i în necesitatea de a i "ace pe evrei să ducă o viaţă 9productivă: c*iar a a(utat unii evrei să se cali"ice în munca de constructor !i să înveţe agricultura# %n acest scop a cumpărat în H8P<. un deal pietros. 190 . cu 2P0 de lire sterline.

mizeriei !i nepăsării# Poate că au crezut cu adevărat. su"erinţele !i înapoierea evreilor !i ara&ilor din Ţara ?"$ntă# 'm$ndoi credeau că pregătirea localnicilor pentru o viaţă productivă ca me!te!ugari. o cramă cu &eci !i o presă pentru măsline# 1reo două sute de evrei erau anga(aţi pe Plantaţia Industrială din "erma lui 8inn. "iecare în "elul lui. constructori sau agricultori va smulge 9+rientul: din g*earele degenerării. precum !i eCploatarea unei mici cariere de piatră !i di"erite activităţi de construcţie# 'poi. deznăde(dii. ca !i Plantaţia Industrială. la munci ca îndepărtarea pietrelor. după moartea consulului. magazii. în "elurile lor di"erite. un *am&ar. aproape în acela!i timp. erau am$ndoi cre!tini evlavio!i impresionaţi de sărăcia. văduva lui a desc*is o "a&rică de săpun în care "olosea tot lucrători evrei# -u departe de 1ia lui 'vraam. misionarul protestant neamţ Ao*ann LudOig ?c*neller a "ondat un institut de învăţăm$nt pentru or"anii ara&i cre!tini care au "ugit de luptele dintre druzi !i cre!tini din munţii Li&anului# 5ra o proprietate mare. plantarea unei livezi !i cultivarea de "ructe !i legume. încon(urată de un zid de piatră# +r"elinatul ?irian al lui ?c*neller. că generozitatea lor va lumina calea evreilor !i 191 .'mos +z pe marginea grădinii împre(muite cu zid. au "ost săpate puţuri !i s au construit un ţarc pentru oi. construirea de ziduri !i de garduri. avea drept scop pregătirea internilor pentru o viaţă productivă în di"erite me!te!uguri !i în agricultură# 8inn !i ?c*neller.

Ierusalim. !i noi răspundeam ţip$nd asurzitor >am&ino4 >am&ino4 Il Duce morte4 8inito il Duce4 )neori strigam 1iva Pinocc*io4. grădina casei lui 8inn a "ost încon(urată de un gard înalt din s$rmă g*impată. (N. din care au tot îng*iţit c$te o &ucată# %nsă!i casa consulului a su"erit di"erite trans"ormări după moartea văduvei lui.Poveste despre dragoste si întuneric musulmanilor către s$nul >isericiiX# In HI20. cartierul Derem 'vra*am. 3745). răspundea întotdeauna. alunelor.) 192 . strigătul: 6epetto4 6epetto4 1iva 6epetto4 In sc*im&ul dulciurilor. a. de parcă ar "i "ost maimuţe de 7 >azat pe cartea e&raică 'r*itectura la Ierusalim: construcţiile cre!tine europene în a"ara Eidurilor. a "ost "ondat în (osul "ermei lui 8inn: căsuţele lui îng*esuite erau construite printre plantaţii !i livezi. 34@@) 3734. pag. iar în casă !i în grădină au "ost înc*i!i o"iţeri italieni prizonieri# -e "ăcuserăm o&iceiul de a ne "uri!a la căderea nopţii ca să i s$c$im pe prizonierii de răz&oi# Italienii ne salutau cu strigătele >am&ino4 >am&ino4 >uon giorno &am&ino4. 5liza&et* 'nne 8inn: mai înt$i a "ost trans"ormată într o instituţie &ritanică pentru tineri delincvenţi. portocalelor !i &iscuiţilor pe care li i aruncam peste gardul din s$rmă g*impată. !i de dincolo de garduri !i de &arierele lim&ii. 837)8>3. ca a doua parte a unei vec*i lozinci. de David "ro1an$er ("eter. de răz&oi !i de "ascism . apoi a intrat în proprietatea administraţiei &ritanice !i în cele din urmă a devenit cartier general al armatei# ?pre s"$r!itul celui de al Doilea 7ăz&oi Mondial. 91ia lui 'vraam:.

Patrula de 8rontieră. sau cam a!a ceva# După "ondarea ?tatului Israel. pe strada Malac*i. copii cu (ac*ete.ivilă !i Mi!carea Paramilitară a Tineretului. copii de v$rsta noastră cu păr întunecat la culoare pieptănat "rumos !i cu c$rlionţul de pe "runte sclipind de &riantină# + dată. stră&at de c$teva ori strada 193 . unul dintre prizonierii de răz&oi mi a arătat din spatele s$rmei. cu oc*ii larg desc*i!i !i amuţit de oroare. după care a devenit o !coală religioasă pentru "etele evreice. ca răsplată pentru o gumă de mestecat 'lma învelită în *$rtie gal&enă. ca !i cum cineva din mi(locul sinagogii. care a "ost re&otezată Mal3ei Israel. am "ugit !i am "ugit !i am continuat să "ug de poza aia p$nă la v$rsta de unsprezece ani !i (umătate. casa lui 8inn a "ost "olosită pe r$nd de 1oluntarii pentru 'părarea Teritoriului. "otogra"ia unei "emei durdulii care nu purta dec$t ciorapi !i port(artier# M am uitat ţintă o clipă. îngrozit.'mos +z la grădina zoologică. în HI=8. în Eiua Marii Iertări. copii cu cravată. apoi la st$nga pe strada Eec*aria*. s ar "i ridicat deodată în picioare !i ar "i strigat -umele Ine"a&il# 'poi m am răsucit pe călc$ie !i am "ugit. de a&ia văz$nd pe unde călcau# 'veam pe atunci !ase sau !apte ani. cu "emei z$m&itoare !i copila!i îng*esuiţi în costumase. 'părarea . unii dintre ei ne dădeau tim&re sau ne arătau de departe "otogra"ii ale "amiliei lor. cotind de pe strada 6eula. numită >eit >rac*a# Mă plim& uneori prin Derem 'vra*am. !i am alergat de parcă mă "ugăreau lupii. suspin$nd.

însă acel t$năr învăţăcel în care părinţii î!i puseseră at$tea năde(di a plătit c*irie ca să locuiască mai departe în odaia sa. în HI<<. iar resturile viei care i a dat numele se mai vedeau prin grădinile caselor noi. cu vreo două sute de metri la est de casa consulului 8inn# 'poi părinţii lui s au mutat în alt apartament# )n cuplu pe nume Earc*i s a mutat în apartamentul de pe strada 'mos.Poveste despre dragoste si întuneric 'mos. cu o lovitură de topor# ' "ost iudaizată# .opacii !i ar&u!tii au "ost sco!i din păm$nt !i toată zona grădinii a "ost as"altată# Pinocc*io !i 6epetto au dispărut# 2i Mi!carea Paramilitară a Tineretului a dispărut "ără urmă# . care avea propria intrare din verandă# Derem 'vra*am era încă un cartier nou: cele mai multe străzi erau nepavate. stă în curtea din "aţă# )neori c$teva "emei cu părul prins în "ileu !i roc*ii înc*ise la culoare stau la poartăF se opresc din vor&ă c$nd mă uit la ele# -u se uită la mine # %ncep să !u!otească în vreme ce mă îndepărtez# .asa vec*e s a împuţinat cu trecerea anilor. apoi o urc în sus p$nă la capătul străzii +&adia*. 194 . su& "orma viţelor !i a tu"elor de rodii. tatăl meu s a înscris la un masterat la )niversitatea 5&raică de pe Muntele ?copus# La început a locuit cu părinţii în micul apartament întunecat din Derem 'vra*am.adrul vec*i al unei su33a* stricate. unde mă opresc c$teva minute la intrarea casei consulului 8inn !i o privesc îndelung# . de pe strada 'mos. între umeri.$nd a a(uns la Ierusalim. rămă!iţă de la ultima săr&ătoare ?u33ot. ca !i cum capul i ar "i "ost împins în (os.

dar straturile erau uitate cur$nd. "iecare cu c$te două odăiţe# 6rădinile !i verandele aveau &alustrade care rugineau repede# %n porţile din "ier "or(at era încorporată steaua în !ase colţuri sau cuv$ntul ?I+-# Treptat. întruc$t peste ele erau întinse s$rme de ru"e. 195 . &arăci din "ier ruginit. leandrii !i mu!catele se săl&ăticeau. coli&e improvizate din sc$ndurile lăzilor în care locatarii î!i aduseseră aici lucrurile. ca !i cum ar "i încercat să creeze o du&lură a unui !tetl din Polonia. !i erau călcate în picioare sau se umpleau de scaieţi !i de cio&uri# Dacă nu mureau de sete. )ngaria sau Lituania# )nii "iCau pe un st$lp o cutie de măsline goală. dar copiii îi (e"uiau înainte ca "ructele să apuce să se coacă# Printre copacii neîngri(iţi !i a"lorimentele strălucitoare de pietre din grădini.'mos +z a smoc*inilor !i duzilor. c$nd "erestrele erau desc*ise. mirosul vegetaţiei inunda odăile micuţe# De pe acoperi!uri !i de la capătul străzilor pră"oase puteai zări dealurile din (urul Ierusalimului# )na după alta răsăreau case din piatră simple. )craina. !oproane. devenind tu"ări!uri# Tot soiul de magazii erau ridicate prin grădini. rodiii cre!teau în voie. unii plantau leandri sau tu"e de mu!cate. c*iparo!ii întunecaţi !i pinii au înlocuit rodiii !i viţa de vie# Ici !i colo. clădiri cu două sau trei eta(e împărţite în multe apartamente îng*esuite. care !opoteau unii către ceilalţi la orice adiere# La începutul verii. "ăceau din ea un porum&ar !i a!teptau să vină porum&eii p$nă ce î!i pierdeau năde(dea# Pe ici. pătrate.

Talpiot sau >eit Ha3erem# . re"ormatori ai lumii. !o"eri.*iar !i dragostea nu va mai "i ca înainte4: Intre timp. ca 7e*avia. &urlaci &ătr$ni !i singuratici care trăiau din micile lor economii# Pe la opt seara se înc*ideau grila(ele &alcoanelor.u toţii se sileau să creadă că zilele grele o să se termine cur$nd. casieri la &ancă sau la cinematogra".Poveste despre dragoste si întuneric pe colo cineva încerca să ţină c$teva găini. se încuiau apartamentele. v$nzători.ei care trăiau în Derem 'vra*am erau mici "uncţionari ai 'genţiei 5vreie!ti sau pro"esori. &i&liotecari. scriitori. teoreticieni. stenodactilogra"i. conopidă. traducători. cepe. Diriat ?*muel. că statul evreiesc va "i "ondat !i că totul va "i cum nu se poate mai &ine: cu siguranţă că pocalul amărăciunii lor era să se reverse nu i a!a. care mai t$rziu !i a sc*im&at numele în Ealman ?*azar !i a "ost ales pre!edinte al Israelului. cu ridic*i.$nd în cele din urmă se va înălţa statul evreu li&er. se "erecau o&loanele !i numai "elinarul "ăcea o &altă de un gal&en mo*or$t la colţul străzii pustii# In întuneric puteai 196 . primii prunci veneau pe lume în Derem 'vra*am !i era aproape imposi&il să le eCplici de unde au venit părinţii lor sau de ce au venit sau ce anume a!teaptă cu toţii# . a scris ceva în genul acesta într un ziar de pe atunci: 9. surori medicale.ei mai mulţi visau să plece de aici !i să se mute într un loc mai cultivat. pătrun(el# . ideologi. ?*neour Ealman 7u&as*ov. mici prăvălia!i. altcineva îngri(ea un petic de păm$nt cu legume. nimic nu va mai "i cum a "ost4 .

!i sunetul ciocanelor lor care iz&esc în dălţi !i taie !anţuri în piatră umple aerul cu &ătăile de to&ă ale unei muzici atonale ciudate !i stăruitoare# ?trigăte răgu!ite se înalţă din c$nd în c$nd de la capătul străzii. v$ntul în pomii din livadă: pentru că la căderea nopţii Derem 'vra*am se pre"ăcea la loc într o vie# ?moc*ini. lătratul c$inilor în depărtare. pe pervazuri. acoperiţi de un pra" al&icios# -i!te pietrari !ed pe (os în mi(locul cărării. între clădiri. într una sau două "otogra"ii din al&umul tatei. anemic# ?trada 'mos. nu este un drum. cu castraveţi sau ardei pu!i la murat cu usturoi !i mărar# In centru. o cărare plină de pra" presărată cu materiale de construcţie. ci un !antier provizoriu.lădiri pătrate din piatră cu o&loane metalice !i verande înc*ise cu grila(e de "ier# Ici !i colo. plăci de gresie pentru pardoseli. 197 . o stivă de sc*ele din lemn# -i!te ar&u!ti spino!i din genul Prosopis încă se mai iţesc prin *aosul de materiale de construcţie. saci de ciment. desculţi. &idoane de metal. pietri!. împu!cături răzleţe. munţi de nisip. colaci de s$rmă pentru garduri.'mos +z auzi ţipetele stridente ale păsărilor de noapte. cu o p$nză răsucită în (urul capului. mu!cate palide în"loresc în g*ivece. meri. grămezi de pietre pe (umătate cioplite. viţă de vie !i rodii î!i "o!neau "runzi!ul în "iecare grădină# Pereţii de piatră re"lectau lumina lunii înapoi pe crengi într un licăr sla&. duzi !i măslini. goi p$nă la &r$u. arată ca sc*iţa neterminată a unei străzi# . în pantaloni largi. 7a rud4 >a rud4 /eCplozie0. printre &orcanele înc*ise ermetic.

veri!oara !i stăp$na lui. strălucitor într un costum tropical crem. într o roc*ie de vară cu m$neci scurte. ?*lomit. cu oc*elarii rotunzi 198 . agent general.Poveste despre dragoste si întuneric urmate de grindina tunătoare a pietrelor s"ăr$mate# In altă "otogra"ie. în mi(locul acestei *ara&a&uri. pe cap cu o pălărie de pai. mai voinică. lustruită. a!ezată într o parte pe coa"ura ei per"ectă !i ţin$nd str$ns o um&relă# 8iul lor. o mare doamnă. stă alături de ei ca un mire agitat în ziua cununiei# 'rată cam carag*ios. iar pe v$r"ul nasului ei radiatorul cromat. se a"lă "igura impunătoare a elegantei sale soţii. Lionici3a. cu gura întredesc*isă. strălucitor. iar "arurile sunt !i ele argintii !i sclipesc în soare# 'lături de acest automo&il somptuos aparatul de "otogra"iat l a surprins pe 'le3sandr Dlausner. mai înaltă !i mai lată dec$t el. Lonia. cu acele cauciucuri înguste ca ale unei motociclete.20. cu un colier !i o splendidă pălărie de p$slă cu voal de muselină. din anii . stă un automo&il dreptung*iular !i negru. spiţe de metal !i o "$!ie de crom care mărgine!te capota# . Imposi&il de spus din "otogra"ie# 5 o ma!ină strălucitoare. se înalţă ca o &u&uliţă# In "aţă.apota are "ante pe laturi. care arată ca !i cum ar "i "ost "ăcută înaintea unei petreceri. o"icială. cu cravată. drept în mi(locul străzii 'mos. ca un dric# TaCi sau ma!ină înc*iriată . maiestuoasă ca o navă de răz&oi. ca să intre aerul. arăt$nd ca 5rrol 8lGnn într un "ilm despre aristocraţii europeni din '"rica ecuatorială sau din >urma# 'lături de el. două "aruri at$rnă de un soi de &ară argintie.

are a "ost evenimentul solemn pentru care s au pus toţi trei la patru ace !i au comandat o limuzină specială. între strada Isaia* !i . care arată ca !i cum i ar "i "ost îndesată pe cap: îi a(unge p$nă la (umătatea "runţii. toţi trei Dlausnerii au trăit aproCimativ un an în apartamentul cu două camere !i (umătate din strada 'mos# 'poi &unica !i &unicul au găsit de înc*iriat un loc!or cu o cameră mai mare plus o odăiţă care i a slu(it &unicului de 9&$rlog:. adăpostul lui sigur din calea acceselor de "urie ale &unicii !i a "lagelului igienic al răz&oiului ei cu germenii# -oul apartament era cel din aleea Praga. ca un castron de &udincă răsturnat.'mos +z alunec$ndu i de pe nas.$nd au venit de la 1ilna. îng*esuit !i aproape mumi"icat într un costum str$mt !i cu o pălărie neagră ţeapănă. cu umerii căzuţi. -u i c*ip să a"li# Data. este HI<=. (udec$nd după alte "otogra"ii de pe aceea!i pagină a al&umului. îng*iţindu i !i restul capului# . !i dă impresia că doar urec*ile lui clăpăuge o împiedică să i alunece în (os p$nă la &ăr&ie. pe c$nd încă mai locuiau cu toţii în apartamentul "amiliei Earc*i din strada 'mos# Deslu!esc "ără greutate numărul automo&ilului.amera din "aţă a vec*iului apartament din strada 'mos a devenit garsoniera de student a 199 . re&otezată acum strada ?trauss# . dar în "otogra"ie arată ca un pu!ti de cincisprezece ani deg*izat în domn respecta&il de v$rstă mi(locie# . M HMPH# Tata avea douăzeci !i patru de ani.ancelarului. anul de după cel în care a(unseseră aici.

un ceas rotund de tinic*ea cu picioru!e o&lice# La st$nga tatei stă o mică eta(eră plină cu cărţi. cu acei oc*elari serio!i. care au venit de la 1ilna !i e limpede că se simt aici destul de îng*esuite. t$năr !i so&ru. aproape ca un pro"et. care îi slu(ea drept &irouF aici î!i at$rna *ainele. ca !i cum s ar uita 200 . cu un ra"t încovoiat su& povara volumelor groase cu care e încărcat. picior peste picior# ?tă cu spatele la o "ereastră du&lă. cu cărţile pe care le a adus din zilele studenţiei de la 1ilnaF aici era vec*ea masă de "urnir. în spatele unei draperii care ascundea lada de am&ala( care îi era !i"onierul# 'ici î!i invita prietenii pentru conversaţii intelectuale despre sensul vieţii. din care o (umătate e desc*isă spre interior. le e cald !i nu sunt la largul lor# Pe peretele de deasupra eta(erei at$rnă o "otogra"ie întrămată a unc*iului Aosep*. lume !i politica locală# Intr o "otogra"ie. dar o&loanele sunt încă înc*ise. cu rame negre. a!a înc$t doar degete su&ţiri de lumină pătrund printre !ipci# In "otogra"ie tata e cu"undat ad$nc într o carte mare pe care o ţine în "aţa lui# Pe &irou stă desc*isă altă carte !i se mai a"lă ceva care arată ca un ceas de!teptător. cu spatele către aparatul de "otogra"iat. cu ţăcălia lui al&ă !i părul rărit. o&lic "aţă de &irou. cu picioare lungi !i su&ţiri. sla&. aparent cărţi străine. tata !ade comod la &iroul lui. literatură. cu părul pieptănat peste cap. !i căma!ă al&ă cu m$neci lungi# 2ade într o poziţie destinsă.Poveste despre dragoste si întuneric tatei# 'ici !i a a!ezat prima &i&liotecă &oo3case. care arată autoritar !i măreţ.

pictată cu o stea a lui David alcătuită din linii groase# Tata arată destins !i mulţumit de sine. din care putem deduce că e o carte în e&raică. dincolo de o&loanele înc*ise. citită de la dreapta la st$nga# 'colo unde m$na îi iese din m$neca acelei cămă!i al&e îi zăresc părul negru !i des care îi acoperea &raţul de la umăr p$nă la "alange# Tatăl meu arată ca un t$năr care î!i cunoa!te datoria !i are de g$nd să !i o îndeplinească "ie ce o "i# 5ste *otăr$t să calce pe urmele cele&rului său unc*i !i ale "ratelui său mai mare# '"ară. dar la "el de serios !i de *otăr$t ca un călugăr: ţine povara cărţii desc*ise în m$na st$ngă. cele pe care le a citit de(a. ca să se asigure că nu !i negli(ează studiile !i nu se lasă "urat de deliciile du&ioase ale vieţii de student sau că nu uită situaţia istorică a naţiunii evreie!ti sau năde(dile generaţiilor sau Doamne "ere!te4 nu su&estimează aceste mici detalii din care. în vreme ce m$na dreaptă i se odi*ne!te pe paginile din dreapta. este alcătuit ta&loul cel mare# ?u& unc*iul Aosep* at$rnă de un cui cutia pentru colecta 8ondului -aţional 5vreiesc. la urma urmei. dezmem&r$nd !i mont$nd la loc un vec*i pistol Para&ellum ilicit# Pe drumurile de pe dealuri. tinerii din Hagana*ul Ierusalimului se antrenează în taină. într un &eci al unei clădiri evreie!ti vec*i a"lată pe străduţele !erpuite din ?*aarei Hesed sau -a*alat ?*iva. pentru canalizare# )ndeva. muncitorii sapă un !anţ pe su& drumul pră"os.'mos +z de la mare înălţime la tata !i l ar aţinti cu un oc*i atent. 201 .

studentul cinstit din 1ilna. unde î!i urma cu s$rguinţă studiile de masterat# Mergea la cursul de istorie ţinut de pro"esorul 7ic*ard Mic*ael Do&ner.Poveste despre dragoste si întuneric care se răsucesc printre sate ara&e ameninţătoare. tăcuţi. pionierii ară păm$ntul. -egev !i săl&ăticia din (urul Mării Moarte. strada ?imeon cel Drept.$mpii. p$nă la clădirile universităţii de pe Muntele ?copus. trage !i el &razda lui aici# Intr o &ună zi va "i !i el pro"esor pe Muntele ?copus. !i el va munci din toate puterile sale. cu centuri militare !i 3e""iGe mi al&e învaţă să recunoască la pas cărările secrete ale patriei# In 6alileea !i în . strada Pro"etul ?amuel. !o"erii auto&uzelor 5gged !i ai camioanelor Tnuva î!i conduc ve*iculele. care n a iz&utit 202 . în valea >et* ?*ean !i valea lui Aezreel. . va a(uta la lărgirea *otarelor cunoa!terii !i va seca sm$rcurile eCilului din inimile oamenilor# '!a cum pionierii din 6alileea !i din 1ăi au "ăcut să în"lorească de!ertul. ca să tragă &razdele spiritului naţional !i să "acă să în"lorească noua cultură evreiască# Toate astea se văd în "otogra"ie# %n "iecare dimineaţă @e*uda 'rie* Dlausner lua auto&uzul I din staţia de pe strada 6eula !i trecea prin cartierul &uc*arian. musculo!i. în valea ?*aron !i He"er. vite(i !i &ronzaţi# 2i între timp el. în !esurile Iudaice. ţin$nd volanul cu m$inile lor puternice !i arse de soare# In uedurile care co&oară în De!ertul Iudaic tineri cerceta!i evrei în pantaloni scurţi 3a3i !i !osete 3a3i 3*a3i s*orts and 3*a3i soc3s. cu entuziasm !i dăruire.olonia 'mericană !i cartierul ?*ei3* Aarra*.

pentru că merita cu adevărat să "ie pro"esor. din partea unc*iului Aosep* care îl iu&e!te ca pe oc*ii din cap:# Tata a "ăcut odată. "ără îndoială. cine !tie. cu amărăciune. ca să nu dea prile( de &$r"ă gurilor rele# 't$t de important era pentru pro"esorul Dlausner să evite împro!carea cu noroi a numelui său. dacă m ar "i iu&it oleacă mai puţin. cel care preda literatura la 1ilna !i care a murit din cauza asta# Tata era uimitor de învăţat. David.assuto !i cursul de literatură e&raică ţinut de unc*iul Aosep*. s$nge din s$ngele său# Pe prima pagină a uneia dintre cărţile sale. poate că p$nă acum a! "i "ost lector la 8acultatea de Literatură !i nu &i&liotecar:# %n toţi acei ani a "ost ca o rană desc*isă în su"letul tatei.'mos +z niciodată să înveţe e&raica. 203 .u toate că. cursul de studii &i&lice ţinut de pro"esorul )m&erto Mos*e David . ca unc*iul !i ca "ratele său. alias pro"esorul doctor Aosep* Dlausner. un student eCcelent cu memorie eCtraordinară. c$nd a venit momentul potrivit nu pe el l a ales ca asistent. o remarcă usturătoare: 9Dacă n am "i "ost neamuri. cursul de lingvistică semitică al pro"esorului Hans Aaco& Polots3i. unc*iul Aosep* îl încura(a pe tatăl meu. care era unul dintre studenţii lui de "runte. înc$t se pare că s a purtat incorect cu "iul "ratelui. nepotul meu care îmi este drag ca un "iu. autorul lui Iudaism !i umanism# . unc*iul cel "ără copii a scris următoarele cuvinte: 9Dragului meu @e*uda 'rie*.

doctorul P"e""ermann# In Ierusalimul plin de imigranţi din Polonia !i 7usia !i de re"ugiaţi din calea lui Hitler. poezia religioasă a evreilor din ?pania.Poveste despre dragoste si întuneric eCpert în literatura universală ca !i în cea e&raică. s a temut de ce o să zică lumea dacă î!i anga(ează nepotul# 204 . la vremea lui. *arnic ca o al&ină. !i după HI=8 în &locul Terra ?ancta. . pe deplin "amiliarizat cu Tose"ta. pro"esor dăruit cu *ar.rimă !i pedeapsă. "uncţionarea unui su&marin sau sistemul solar# 2i totu!i. tata a încercat în zadar să !i asigure un loc la 8acultatea de Literatură din Ierusalim.P0. "oarte cinstit. care putea eCplica simplu !i eCact invaziile &ar&arilor. pe Muntele ?copus. poezia &a&iloniană. unde a lucrat vreo douăzeci de ani. +vidiu. mai înt$i ca simplu &i&liotecar !i apoi ca ad(unctul !e"ului secţiei. după ce !i a luat doctoratul la )niversitatea din Londra. ca lector invitat# Pro"esorul Dlausner. în special despre literatura comparată !i cea polonă# In HI<M !i a găsit un post modest la ?ecţia ziarelor de la >i&lioteca -aţională. care era în largul lui în multe lim&i. erau mai mulţi pro"esori !i cercetători dec$t studenţi# Pe la s"$r!itul anilor . 6oet*e !i 'dam Mic3ievicz. ?*a3espeare. niciodată n a avut !ansa să stea în "aţa unei clase sau să ai&ă învăţăceii săi. literatura midrasică. ci !i a s"$r!it zilele ca &i&liotecar !i &i&liogra" care a scris trei sau patru cărţi erudite !i a contri&uit cu c$teva articole la 5nciclopedia e&raică. printre care distinse personalităţi ale unor universităţi cele&re. precum !i cu Homer.

nici savant. eu. metodele !i însu!i mirosul lui Dlausner. care s a străduit să pornească de la zero !i a eliminat mo!tenirea.erului: 8rica de Dumnezeu a lui *gnon (Ierusalim: "eter.M0 tata !i a încercat norocul la )niversitatea din Tel 'viv.ărţile tatei sunt pline de note de su&sol# In ce mă prive!te. care nu sunt nici specialist. care avea să devină în cele din urmă )niversitatea >en 6urion# La !aisprezece ani de la moartea tatei am devenit eu însumi pro"esor cola&orator de literatură la )niversitatea >en 6urionF după un an sau doi am "ost "ăcut pro"esor plin !i în cele din urmă am "ost numit la catedra 'gnon# 'm primit !i invitaţii generoase de la am&ele universităţi. care n am avut niciodată talent pentru cercetare !i a cărui minte se înceţo!ează la vederea unei note de su&sol8# Degetul mic al tatălui meu avea 8 . !i în acela!i timp m)am temut că în loc să "ie înc$ntat s ar putea să !i clatine mustrător degetul 205 . >???) L am menţionat pe tata în nota 7> de pe pagina 37> a ediţiei în e&raică a acestei cărţi# 'dică l am trimis pe cititor la cartea lui. să "iu pro"esor plin de literatură. dar nici acolo n a "ost &ine venit# In ultimul an de viaţă a dus tratative pentru un post de literatură la institutul academic în"iinţat la >eer ?*eva. le am "olosit din plin doar într o carte. 7omanul scurt în literatura evreiască# ?criind acea notă. Tăcerea . din Ierusalim !i din Tel 'viv. proaspăt în"iinţată. !i cu siguranţă nu dorea să l ia asistent pe nepotul lui Dlausner# La începutul anilor . am sperat să i "ac o mică plăcere. după douăzeci de ani de la moartea lui. nici dintre cei care mută munţii din loc. 3776A =rinceton Eniversit1 =ress.'mos +z Lui Dlausner i a urmat ca pro"esor poetul ?*imon Hal3in.

care. în care erau încărcate &are lungi de "ier pentru construcţii. pe c$teva trepte.Poveste despre dragoste si întuneric mai mult talent pro"esoral dec$t o duzină de pro"esori 9para!utaţi: de "elul meu# 'partamentul "amiliei Earc*i avea două odăiţe !i (umătate !i se a"la la parterul unui &loc cu trei eta(e# Partea din spate a apartamentului era ocupată de Israel Earc*i. cea a v$nzătorului de g*eaţă. a telalului. mai înt$i cu părinţii săi. !i părinţii lui v$rstnici# . t$r$ndu se "uri!at ca o viperă prin înc$lceala vegetaţiei întunecate. soţia lui. se apropiau treptat. care dădea pe verandă !i apoi. 5st*er. sau căruţa v$nzătorului de para"ină. c*iar dacă erau încă departe de mine. a(ungeai în grădina îngustă din "aţă !i a"ară. &ătr$neţii !i morţii. avea propria ei u!ă. gata să mă atace pe la spate# ?trigătul în idi! 9al te sac*en: îmi suna la "el cu cuvintele e&raice al teza3en. pe strada 'mos. care era încă o simplă cărare plină de pra". unde locuia tata. a lăptarului.amera din "aţă. apoi singur. ineCora&il. "ără carosa&il sau pava(. încă presărată cu grămezi de materiale de construcţie !i sc*elărie demontată.) 206 . al cărui strigăt răgu!it alte sachen îmi îng*eţa întotdeauna s$ngele în vine: toată copilăria mi am înc*ipuit că sunt pus în gardă împotriva &olii. printre care &$ntuiau pisici li*nite de "oame !i ciuguleau c$teva turturele# De trei patru ori pe zi trecea pe acolo o căruţă trasă de un măgar sau de un cat$r. 9n o să îm&ătr$ne!ti:# .*iar !i acum strigătul îmi st$rne!te un "ior pe !ira către mine# (N. a. !i în cele din urmă împreună cu mama.

sau se căţărau pe acoperi!urile plate ca să i urmărească pe soldaţii englezi din . însă prin HI<X. pu&licase de(a nu mai puţin de trei cărţi# %l veneram pentru că mi se spusese că nu e ca alţi scriitori: tot Ierusalimul scria cărţi erudite. în clădirea de peste drum: HaGim !i Hanna* Toren. gec3o !i scorpioni se t$rau prin crăpăturile pietrelor# Din c$nd în c$nd vedeam c*iar !i c$te o ţestoasă# . pe la douăzeci !i opt de ani. de pe coastele dealurilor din (ur: IsaOiGa. din liste de cărţi. compuse din note. ?*muel Verses. în vreme ce gu!teri.azarma ?c*neller sau să se uite la satele ară&e!ti din depărtare. iar dacă "uri din treizeci sau patruzeci de cărţi. ale cărui cărţi se vindeau &ine# 5ra cam de v$rsta tatălui meu. savant de "runte:#0 %n serile de iarnă c$ţiva mem&ri ai cercului părinţilor mei o&i!nuiau să se adune uneori la noi sau la "amilia Earc*i.opiii scormoneau pe su& garduri. din alte cărţi. alcătuind o reţea de scurtături prin curţile din spate ale cartierului. volume străine grele !i "i!e de cartotecă pătate de cerneală. "amilia 207 . însă în acele zile era un t$năr scriitor proli"ic. ?*ua"at.'mos +z spinării# 7$ndunelele î!i "ăceau cui&ul în pomii "ructi"eri din grădini. -e&i ?amOil# 'stăzi numele lui Israel Earc*i este aproape uitat. dar dacă "uri din zece cărţi e!ti considerat savant. >eit I3sa. Li"ta. însă domnul Earc*i scria cărţi 9din capul lui:# /Tata avea o vor&ă: 9Dacă "uri dintr o carte e!ti condamnat ca plagiator. dicţionare.

între timp &eau ceai "ier&inte. am să particip la discuţii !i am să aduc argumente decisive la care ei nu se g$ndiseră# Poate am să reu!esc c*iar să i surprind. care era mare orator. ea avea tendinţa să pună între&ări. "olcloristul cu părul ro!u. care era considerată o oră t$rzie. care lucra la 'genţia 5vreiască. domnul Haim ?c*Oarz&aum. !i soţia lui. discutau cu o "urie cuviincioasă tot "elul de su&iecte pe care nu le înţelegeamF dar !tiam că atunci c$nd va veni vremea am să i înţeleg. ci !i ni!te prieteni dragi. poate că am să a(ung să scriu !i eu cărţi din capul meu. doctorul al cărui miros n am să l uit niciodată# ?oţii Earc*i nu erau doar "o!tii proprietari ai locuinţei tatălui meu. ca !i cum ar "i rugat o într un lim&a( codi"icat să i ia partea în dispută: mama !tia cum să arunce o lumină nouă peste toate# 208 . iar tatei îi plăcea să i dea răspunsuri "oarte amănunţite# Israel Earc*i se întorcea uneori spre mama. stălucitorul domn ?*aron ?*vadron.Poveste despre dragoste si întuneric >reiman. sau culegeri de poezii ca >iali3 !i &unicul 'le3sandr !i Levin Dipnis !i doctorul ?aul . cu oc*ii în păm$nt. la !apte sau la !apte !i (umătate. ronţăiau pră(ituri cu miere sau "ructe proaspete.erni3ovs3i. din c$nd în c$nd# In ce o prive!te pe 5st*er Earc*i. iar lui Earc*i îi plăcea să asculte# Mama intervenea cu una sau două propoziţii calme. !i plecau la nouă !i (umătate. în ciuda ve!nicelor ciondăneli dintre tatăl meu cel revizionist !i Earc*i cel 9ro!u:: tatei îi plăcea să vor&ească !i să eCplice. 5st*er# 1eneau după cină. ca domnul Earc*i. Israel Hanani. !i i cerea părerea.

*iar !i stilul cărţii este at$t &ogat. care urmează celei cu titlul. constituind disertaţia "inală în domeniul literaturii e&raice moderne a vec*iului meu discipol. p$nă ce după o vreme se în"ier&$ntau iară!i !i vocile se ridicau din nou cu o "urie civilizată. a scos prima carte a tatălui meu. nepotul meu @e*uda 'rie* Dlausner# -u este o lucrare de r$nd### 5ste un studiu pro"und !i atotcuprinzător### . o notă prudentă sau ezitantă. de la origini p$nă la s"$r!itul lui Has3ala&# 'ceastă carte se &aza pe disertaţia de masterat a tatei# Pe prima pagină scria că lucrării îi "usese acordat Premiul Dlausner al Municipalităţii din Tel 'viv !i că "usese pu&licată cu spri(inul Municipalităţii !i al 8ondului Memorial Eippora* Dlausner# Pro"esorul doctor Aosep* Dlausner însu!i a scris o introducere: 5ste o du&lă plăcere pentru mine să văd pu&licarea unei cărţi e&raice despre romanul scurt. c$t !i limpede. după care conversaţia lua uneori un ton plăcut. !i este adecvat su&iectului important pe care îl tratează### Prin urmare. care mi a "ost prezentată în calitatea mea de pro"esor de literatură în unica noastră )niversitate 5&raică. numi pot în"r$na &ucuria### Talmudul zice: 9Discipolii sunt ca ni!te "ii:### !i pe o pagină separată.'mos +z 8ăcea asta doar cu c$teva cuvinte. destins. în dispută apăreau un nou calm. care clocotea de semne de eCclamare# Q %n HI=X editorul din Tel 'viv. 7omanul scurt în literatura e&raică. tata a dedicat cartea memoriei "ratelui 209 . Aos*ua .*ac*i3.

ci direct de la Tipogra"ia ?inai /Ierusalim. învelite în c$teva straturi de *$rtie al&ă de &ună calitate /pe care erau tipărite pro&ele unei cărţi ilustrate0 !i legate cu s"oară# Tata i a mulţumit "etei !i. la capătul de est al străzii 6eula. a&ia ie!ite de su& tipar. a!tept$nd cu neră&dare eCemplarele din prima sa carte.*ac*i3. tata dădea "uga la o"iciul po!tal local. tel# 28I20# Pac*etul conţinea cinci eCemplare din 7omanul scurt în literatura e&raică. "aţă în "aţă cu intrarea în Mea ?*earim. de la Tipogra"ia ?inai. la Tel 'viv: 'sta e pur !i simplu inadmisi&il4 Dacă nu vine cartea p$nă duminică. "eciorelnice. o să meargă la drog*erie !i o să i dea un tele"on "urios domnului . p$nă la mi(locul săptăm$nii. nu a(unge p$nă a doua zi. în ciuda emoţiei. !i în "iecare zi (ura că. n a uitat să i dea un !iling /o sumă 210 . cel mai t$rziu p$nă vineri dar pac*etul a venit. Timp de zece zile sau două săptăm$ni.Poveste despre dragoste si întuneric său David: Primului meu pro"esor de istorie a literaturii unicul meu "rate David pe care l am pierdut în întunericul eCilului# )nde sălă!luie!ti. ci livrat personal. nu de la Tel 'viv. de pe Muntele ?copus. adus la noi acasă de către o t$nără Gemenită z$m&itoare. dacă pac*etul de la domnul 6ru&er. de cum venea acasă de la muncă. despre care "usese in"ormat că a apărut !i cutare sau cutărică a văzut o într o li&rărie din Tel 'viv# '!a că în "iecare zi se repezea la o"iciul po!tal !i în "iecare zi se întorcea cu m$inile goale. nu prin po!tă.

$nd a isprăvit. a v$nturat un pic paginile. citind iar !i iar introducerea unc*iului Aosep* !i propria pre"aţă. "olosindu se pe r$nd de ung*iile sale puternice. e ca !i cum tocmai mi s a mai născut un prunc# J . a dat la o parte *$rtia lucioasă în care erau împac*etate. ci a "ăcut g*em s"oara. a atins u!or coperta cărţii de deasupra cu v$r"urile degetelor. gust$nd plăcerea *$rtiei noi. îngri(orat că mama ar putea r$de pe ascuns de el. ca să se scuze: J + carte nouă. ză&ovind pe prima pagină. înceti!or. de v$r"ul cuţitului pentru *$rtie !i de o clamă dezdoită# . nu s a repezit la cartea lui cea nouă. nici măcar n a tăiat o cu "oar"ecă. îm&ătătorul miros de clei# Doar apoi a început să o răs"oiască. m$ng$ind iar coperta. ca un îndrăgostit s"ios. !i apoi. înc$ntătorul.'mos +z "rumu!ică pe vremea aceea. prima carte.$nd o să "ie vremea să i sc*im&i scutecele. a înc*is oc*ii !i le a mirosit. a spus. ca să i "im alături c$nd des"ace pac*etul# %mi amintesc cum !i a stăp$nit tata entuziasmul ce l "ăcea să tremure !i n a rupt s"oara care ţinea str$ns pac*etul. cu nes"$r!ită ră&dare. unul după altul. a ridicat o &ini!or spre "aţa lui. 211 . cercet$nd lista de aneCe !i erata. uit$ndu se înt$i la indeC. a&ia ie!ită de su& tipar. su"icientă pentru o masă vegetariană la restaurantul Tnuva0# 'poi ne a rugat pe mine !i pe mama să intrăm în &iroul lui. ci n am să uit niciodată asta a des"ăcut nodurile str$nse &ine. inspir$nd pro"und mirosurile de tipăritură proaspătă.

presupun că o să mă c*emi pe mine# Eic$nd a!a. a!a cum îl "ac polonezii. !i trei pă*ăruţe de lic*ior. că &or!ul tre&uie să "ie acru !i un pic dulce. dar s a întors peste c$teva clipe aduc$nd o sticlă de To3aG pentru ?*a&&at. dar se !tie. orice copilită !tie. zic$nd că tre&uie să &em în sănătatea primei cărţi a tatei# ' turnat un pic de vin pentru ei doi !i un strop pentru mine. poate c*iar l a sărutat pe "runte. dar că Doamne "ere!te să dea ea s"aturi. s a răsucit !i a plecat din încăpere. mama i a mulţumit &unicii pentru că ne împărtă!e!te din !tiinţa ei !i i a promis că pe viitor îi va o"eri doar m$ncăruri amare !i acre. al&ă. cu siguranţă nu dulce !i un pic acru. dulce. c*iar !i "emeile neevreice care gătesc în case evreie!ti !tiu. "ără rost. de parcă ar "i "ost ?*a&&at sau o săr&ătoare mare.$t despre tata. era prea mulţumit ca să le &age în seamă înţepăturile# Le a dăruit părinţilor un 212 .Poveste despre dragoste si întuneric a răspuns mama. pentru că ei îndulcesc orice. plutind pe ea# >unicul !i &unica ni s au alăturat la modesta săr&ătorire. în vreme ce el o m$ng$ia pe păr# %n seara aceea mama a acoperit masa din &ucătărie cu o p$nză al&ă. !i &unica i a spus mamei că s"ecla e cu adevărat "oarte "rumoasă !i aproape gustoasă. pentru că acestea cu siguranţă i se vor potrivi# . !i ne a servit m$ncarea pre"erată a tatei. cior&ă de s"eclă "ier&inte cu un ais&erg de sm$nt$nă curată. !i dacă n ai gri(ă îneacă *eringul sărat în za*ăr sau pun gem pe c*rein /sos de *rean0# La r$ndul ei.

'mos +z eCemplar cu dedicaţie. cărturarii. dar acesta umplea apartamentul ca un miros# -u mai "redona "als 213 . acelea!i trei eCemplare erau acolo. lucr$nd c$te o săptăm$nă la o singură notă de su&sol. !i pe ultimul l a păstrat în &i&lioteca sa. !i cine se ostene!te să ne citească. veri"ic$nd "iecare citat. unde trei eCemplare din 7omanul scurt erau puse în v$nzare# ' doua zi. în vreme ce noi. !i pe loc toate "etele "rumoase te smulg de pe ra"turi !i te duc drept în patul lor. iar apoi "aţa i s a lungit# '!a cum dădea "uga în "iecare zi la o"iciul po!tal înainte de sosirea pac*etului. ne trudim ani întregi cercet$nd "iecare amănunt.alea 7egele 6eorge 1. pe al treilea dragilor lui prieteni 5st*er !i Israel Earc*i. doi sau trei colegi de înc*isoare din domeniul nostru ne citesc cărţile. cui&ărit l$ngă lucrările unc*iului său Aosep*# 8ericirea tatei a durat trei sau patru zile. după care ne "ac de două parale# )neori nici măcar at$t# ?untem pur !i simplu ignoraţi#: ' trecut o săptăm$nă !i nu s a v$ndut nici unul dintre cele trei eCemplare de la 'c*iasa"# Tata nu mai vor&ea de necazul lui. pe altul nu mi mai amintesc cui. tot a!a dădea acum "uga în "iecare zi la li&răria lui 'c*iasa" de pe . nu "usese cumpărat nici unul# La "el în ziua următoare !i în cea de după# 9Tu:. i a spus tata cu un z$m&et trist prietenului său Israel Earc*i. altul l a dat unc*iului Aosep*. 9scoţi c$te un roman la "iecare !ase luni. pe un ra"t "oarte vizi&il. Dacă suntem noroco!i.

încă cinci4 2i crede că povestea nu se înc*eie aici4: Mama a ie!it iară!i din încăpere !i s a întors cu To3aGul greţos de dulce !i cele trei pă*ăruţe de lic*ior# %nsă de data asta nu s a mai ostenit cu cior&a de s"eclă cu sm$nt$nă sau cu "aţa de masă al&ă# %n sc*im& a propus ca ei doi să meargă în seara următoare la cinematogra"ul 5dison.*ac*i3 din Tel 'viv4 Le a comandat de(a4 In dimineaţa asta4 Prin tele"on4 -u trei eCemplare. &rusc.artea mea s a epuizat ?*a3*na 'c*iasa" o să mai comande eCemplare de la .4 ?ă nu auzim 214 . pe care o admirau am$ndoi# 'm "ost lăsat cu romancierul Earc*i !i soţia lui.Grus ?mit* din Insula misterioasă. a venit acasă radiind de "ericire !i tremur$nd tot. peste c$teva zile. vineri seara. ca un pu!ti pe care tocmai l a sărutat în "aţa tuturor cea mai "rumoasă "ată din clasă# 9? au v$ndut4 ? au v$ndut toate4 Toate într o zi4 -u un eCemplar v$ndut4 -u două eCemplare v$ndute4 Toate trei v$ndute4 Tot stocul4 . din care avea să se nască următoarea lui carte plină de erudiţie# 2i apoi. la nouă sau nouă !i (umătate# ?ă "ii cuminte.Poveste despre dragoste si întuneric melodii populare în vreme ce se rădea sau spăla "ar"uriile# -u mi mai spunea pe de rost "aptele lui 6*ilgame! sau aventurile căpitanului -emo sau ale inginerului . la premiera unui "ilm cu 6reta 6ar&o. e clar. ci se cu"unda cu m$nie în *$rtiile !i cărţile de re"erinţă împră!tiate pe &iroul său. să cinez acolo !i să mă port "rumos p$nă ce aveau ei să se întoarcă.

care a "ost !i a părinţilor mei !i unde se pare că am "ost conceput.4 ?ă nu cumva să spargi ceva pe acolo# 2i ia un !ervet de &ucătărie. ca într un magazin. !i !terge "rumos mu!amaua după ce s a str$ns masa# 2i nu vor&i dec$t atunci c$nd ţi se vor&e!te# Dacă domnul Earc*i lucrează. nu mi amintesc despre ce. unul peste celălalt. ca !i în apartamentul nostru. !i domnul Earc*i mi a propus să merg în &iroul său.$nd o să pună masa nu uita să le o"eri a(utorul# După cină. de vreme ce au locuit acolo de la căsătoria lor p$nă cu o lună înainte de venirea mea pe lume# Domnul Earc*i m a a!ezat pe canapea !i mi a vor&it un pic. dar n am să uit niciodată cum am o&servat dintr odată pe măsuţa pentru ca"ea de l$ngă canapea nu mai puţin de patru eCemplare identice din 7omanul scurt în literatura e&raică. era si dormitorul si salonul si toate# 'ceea era camera care "usese a tatălui meu pe c$nd era student. auzi. care. !i mi a stat pe lim&ă să l între& pe domnul 215 .u nimic. găse!te ţi o (ucărie sau o carte !i stai cuminte ca un !oricel4 2i dacă. auzi. Doamne "ere!te. str$nge ţi "ar"uriile !i pune le cu gri(ă pe c*iuvetă# . ca acasă.'mos +z nici cea mai mică pl$ngere despre tine4 . un eCemplar pe care !tiam că tata i l a dat cu dedicaţie domnului Earc*i !i încă trei. lucru pe care nu l înţelegeam.4 2i au plecat# Doamna Earc*i s a înc*is pro&a&il în cealaltă odaie sau poate că s a dus în vizită la un vecin. să n o deran(ezi cu nimic# .u gri(ă. doamna Earc*i se pl$nge iar că o doare capul. dar numai după ce toată lumea s a ridicat de la masă.

am spus nimănui p$nă după moartea lui Earc*i. după mulţi ani. dar mi a aruncat o privire piezi!ă. nici lui. -urit Earc*i. !i moartea tatălui meuF n am spus nimănui. din li&răria 'c*iasa". dar în ultima clipă mi am amintit de cele trei eCemplare care "useseră cumpărate cu o zi înainte. cu eCcepţia "iicei lui. ca toată lumea în acele zile. "ără pieliţă. "ără să zică nimic. în s"$r!it. !i totu!i nu sunt sigur că a! putea "ace pentru unul dintr e ei ceea ce a "ăcut Israel Earc*i pentru tata# . ca !i cum m ar "i acceptat pe tăcute în ceata lui de conspiratori !i.Poveste despre dragoste si întuneric Earc*i. !i cele trei eCemplare din 7omanul scurt în literatura e&raică tre&uie să l "i costat cel puţin c$t ni!te *aine "oarte tre&uincioase# Domnul Earc*i a ie!it din odaie !i s a întors cu o cană de cacao caldă. nici părinţilor mei# . trăia de azi pe m$ine. !i ea n a părut prea impresionată de ce i am spus# Printre cei mai &uni prieteni de ai mei se numără doi trei scriitori. încă t$năr. !i am simţit în mine un val de recuno!tinţă care aproape că mi a umplut oc*ii de lacrimi# Domnul Earc*i a văzut că le am o&servat !i n a z$m&it. a luat trei dintre cele patru eCemplare de pe măsuţa pentru ca"ea !i le a ascuns într un sertar al &iroului său# Iar eu mi am ţinut cumpătul !i n am spus nimic. prieteni care mi au "ost aproape !i îi îndrăgesc de zeci de ani. s a aplecat. pentru că !i a amintit din vizitele lui la noi că asta &eau eu seara# I am mulţumit a!a cum mi se spusese să 216 . cu oc*ii mi(iţi.ine !tie dacă mi ar "i dat vreodată prin cap un ast"el de !iretlic generos# La urma urmei el.

le au mulţumit soţilor Earc*i. să eCplice. tata a adus acasă pentru prima dată o anumită studentă "oarte "rumoasă. c$nd sau unde a înt$lnit o 'rie* Dlausner pe 8ania Mussman.'mos +z "ac. !i voiam cu adevărat să spun altceva. au spus în gra&ă noapte &ună !i m au dus acasă. cuviincios !i 217 . pentru că era "oarte t$rziu !i tre&uia să mă spăl pe dinţi !i să merg direct la culcare# Tre&uie să "i "ost aceea!i odaie în care. să analizeze. a!a că am stat pur !i simplu acolo. cu piele măslinie !i oc*i negri. "ără să scot un sunet. n a lucrat în seara aceea. într o seară. de "apt. cu toate că în# unele documente este numită Eippora* !i într un loc apare ca 8eiga. doar a "runzărit ziarele de la cap la coadă !i înapoi p$nă ce s au întors părinţii mei de la cinematogra". retrasă. cu politeţe. cu c$ţiva ani înainte. care era înregistrată aici pe numele ei evreiesc. dar "amilia ei !i prietenele i au spus întotdeauna 8ania# Lui îi plăcea să vor&ească. pe canapea. iar ea !tia să asculte !i să audă c*iar !i printre r$nduri# 5l era "oarte erudit. de!i. iar ea avea privirea ageră !i ceva din cei care pot citi g$ndurile# 5l era un per"ecţionist *arnic. dar a cărei prezenţă însă!i îi "ăcea pe &ăr&aţi să vor&ească "ără să se mai oprească# 5a părăsise cu c$teva luni înainte )niversitatea din Praga !i venise la Ierusalim ca să studieze istoria !i "ilozo"ia la )niversitatea de pe Muntele ?copus# -u !tiu cum. care vor&ea puţin. în HI<M. ca să nu l deran(ez de la lucru. 7iv3a. dar n am putut.

distanţă. respect !i teamă# . cu mu!amaua ei în"lorată erau trei ta&urete din răc*ită# >ucătăria era micuţă. pereţii îi erau plini de "uningine de la ma!ina de gătit cu para"ină !i de la primus. !i nu zicea nimic# 5ra adesea tăcută# Dar ori de c$te ori spărgea tăcerea !i rostea c$teva propoziţii. suvenirurile de pe marginea "erestrei !i &i&elourile din &i&liotecă. cursul conversaţiei se sc*im&a imediat# . mă a!ezam pe ta&uretul lui. tandreţe. cu z$m&etul ei sla&.a !i cum în casa lui ar "i locuit su& o identitate "alsă o g*icitoare# ?au o vizionară# %n (urul mesei din &ucătăria noastră. acel z$m&et !ovăielnic. în vreme ce toţi ceilalţi erau prin!i în discuţie: ca !i cum ar "i "ost într o misiune de spiona(# ?ecretele oamenilor o "ascinau întotdeauna. în vreme ce ca înţelegea întotdeauna de ce anume cineva ţine morţi! la o anumită idee.$nd tata îi vor&ea era uneori în vocea lui ceva ce sugera un amestec de timiditate. iar "ereastra ei mică dădea spre curtea de la su&sol. cu tavanul scund !i întunecoasăF podeaua i se scu"undase un pic. !i de ce altcineva care i se împotrive!te "uri&und simte nevoia să "acă asta# Hainele o interesau doar ca o "erestruică spre !inele purtătorilor lor# . !i ea îmi spunea 218 . după ce tata pleca la lucru. dar c$nd se &$r"ea. care arăta de parcă era pe cale să se stingă. canapelele. încon(urată de pereţi cenu!ii de ciment# )neori.$nd !edea în casa unui prieten evalua întotdeauna cu privirea tapiţeria. de o&icei asculta. ca să stau "aţă în "aţă cu mama. draperiile.Poveste despre dragoste si întuneric cinstit.

era matusalemic# '!a de &ătr$n. a "ost un sat mititel !i uitat de lume. că începuse să i crească un covor de mu!c*i pe spate# In loc de păr. aproape cuv$nt cu cuv$nt# De eCemplu.'mos +z pove!ti în vreme ce curăţa !i tăia legume sau alegea linte. st$rnind sentimente de înstrăinare sau spasme de teamă. se mi!cau prin "aţa mea c$teva clipe. !i se "uri!au înapoi în pădurea din care veniseră înainte să mi dau seama ce se înt$mplă. uneori îmi dădeau "iori pe spate. dincolo de r$urile ad$nci !i stepele cele sterpe. îmi amintesc p$nă în ziua de azi unele dintre pove!tile mamei. se arătau o vreme. trăia un om sărman. mă uluiau. într o pădure de pini întunecoasă. 'leluiev: ' "ost odată ca niciodată. ci ie!eau din tu"i!uri. cu cocioa&e pe (umătate dăr$mate# La capătul acestui sat. ca um&rele de"ormate de pe perete. ci erau învăluite într un "el de ceaţă. ca !i cum nu ar "i început de la început sau nu s ar "i s"$r!it la s"$r!it. !i numele îi era 'leluiev# >ătr$nul 'leluiev era mai &ătr$n dec$t cel mai &ătr$n om din sat. mai &ătr$n dec$t cel mai &ătr$n om din vale sau din stepă# -u era doar &ătr$n. iat o pe cea despre omul "oarte &ătr$n. pe care le punea într o "ar"urioară# Mai t$rziu aveam să le dau păsărilor# Pove!tile mamei erau ciudate: nu semănau deloc cu pove!tile care se spuneau pe atunci în alte case sau cu cele pe care le am spus copiilor mei. culeg$nd &oa&ele negre. mut !i or&# Trăia singur. pe cap îi cre!teau 219 . "ără "amilie sau prieteni. dincolo de munţii cei înalţi.

lula. era mai &ătr$n ca pădurea. !i în loc de o&ra(i avea sco&ituri în care se lăţeau lic*enii# 7ădăcini ca"enii începuseră să i răsară din tălpile picioarelor !i licurici strălucitori î!i "ăcuseră cui& în or&itele lui ad$nci# >ătr$nul ăsta. 220 . îng*esuiţi unul într altul.erniciortin. uneori. mai surd. mai coc$r(at. cum îi c$nţi unui prunc: 9Lula. p$nă în ziua de azi. în nopţile lungi de iarnă. 'leluiev. mult mai &ătr$n ca &ătr$nul 'leluiev. sălă!luia alt &ătr$n. îi spăla rănile. îi c$nta. mai încremenit. p$nă să adorm. 9matusalemic:.erniciortin. îi a!ternea masa !i îi "ăcea patul. . cu o groază înc$ntătoare. !i era !le"uit de vremuri ca un &an tătăresc# ?e povestea prin sat.Poveste despre dragoste si întuneric ciuperci negre. care era mult. noaptea. încă mai trăiesc acolo. lula. pe c$nd lupul urlă în pădure !i v$ntul !uieră pe *orn# ?ingur în pat. mai &ătr$n ca Timpul însu!i# Intr o zi s a ivit zvonul că în "undul coli&ei lui. dragul meu:# 2i a!a dormeau am$ndoi. !opteam iar !i iar cuvintele 9&ătr$n:. lula. în coli&a lor dărăpănată. 9mai &ătr$n ca Timpul însu!i:# %nc*ideam oc*ii !i vedeam cu oc*ii minţii. nu ţi "ie "rică. odorul meu. cel &ătr$n !i cel !i mai &ătr$n. nu te n"iora. mai &ătr$n ca zăpada. îl *rănea cu "ructe de prin pădure !i i da să &ea apă din "$nt$nă sau zăpadă topită !i. că &ătr$nul 'leluiev se îngri(ea de matusalemicul . mu!c*iul care se întinde cu încetul pe spinarea &ătr$nului. lula. am$ndoi. ale cărei o&loane n au "ost desc*ise niciodată. !i c*iar mai or& !i mai sărman !i mai tăcut. lula. tremur$nd de teamă !i de emoţie. c$nd a"ară nu erau dec$t v$ntul !i nămeţii# Dacă nu i au m$ncat lupii.

zăpada din pove!tile mamei mele !i din cărţile cu poze care se îngrămădeau pe măsuţa (oasă de la capul patului meu: eram în est. stepele. dar inima îmi era în vestul cel mai îndepărtat# ?au 9miază noaptele cel mai îndepărtat:. dar locul în care trăiam cu adevărat era la marginea pădurii. păduri de cuvinte. un v$nt care nu s ar putea apropia vreodată de casa noastră. greoi. c$nd treceau cătinel. dar în"ăţi!area lor. ca ni!te viermi. "ierul ruginit întins peste casele de piatră. pa(i!ti de cuvinte# 7ealitatea cuvintelor înlătura înă&u!itoarele curţi dosnice.eea ce mă încon(ura n avea importanţă# Tot ce avea importanţă era "ăcut din cuvinte# 'veam pe strada 'mos vecini &ătr$ni.'mos +z ciupercile negre !i lic*enii. sunete pe care nu le am auzit nicic$nd. printre coli&ele. *ornul pe care nu l am văzut altundeva dec$t în pozele din cărţile pentru copii. pe 221 . &alcoanele încărcate de ciu&ere !i s$rme de ru"e# . în care toate casele aveau acoperi! din ţigle !i *orn# -u aveam "raţi sau surori. părinţii nu prea puteau să mi cumpere (ucării sau (ocuri. în sunetul v$ntului care ţipă pe *orn. coli&e de cuvinte. pa(i!tile. cum se spunea în acele cărţi# 7ătăceam ameţit prin păduri virtuale. iar televizorul !i calculatoarele încă nu se născuseră# Mi am petrecut toată copilăria în Derem 'vra*am din Ierusalim. !i acele rădăcini ca"enii !i lacome. care cresc în întuneric# %ncercam să mi reprezint în spatele oc*ilor înc*i!i înţelesul lui 9!le"uit de vremuri ca un &an tătăresc:# 2i a!a mă în"ă!uram în somn.

"ăcută de un diletant. ascuţeau tăi!uri !i ciocăneau la uneltele de metal# Intr o &ună zi Mi!a. într un oră!el lini!tit din Ţara 5nularia. pe unde puţine picioare de copil mai călcaseră. păro!i. 'lio!a !i 'nto!a# 5rau toţi trei îndesaţi. din pove!tile pe care mi le spunea# %ntreaga realitate nu era dec$t o încercare zadarnică de a imita lumea cuvintelor# Iată povestea pe care mi a spus o mama despre acea "emeie !i "ierari. ci a adus cu el o "emeie sur$zătoare. adăpostul lingvisticelor păsări ale paradisului: Demult. a!tern$ndu mi în "aţă. pe nume Tatiana. matusalemicului 'leluiev# '!a cum pădurile de la Tel 'rza erau o sc*iţă ca vai de lume. s a dus în ţinutul Tro!i&an# ' lipsit multe zile. Tanicica# 5ra tare "rumoasă. ca o "eti!cană.Poveste despre dragoste si întuneric l$ngă casa noastră era doar o imitaţie !tearsă. !i c$nd s a întors nu era singur. toată întinderea ţinuturilor îndepărtate !i multicolore ale lim&a(ului. în ţinutul celor mai ad$nci văi. "ratele cel mare. Tania. ca ni!te ur!i# Toată iarna dormeau !i numai c$nd venea vara "ăureau pluguri. Mi!a. (alnică. nu găseai alta mai "rumoasă de a lungul !i de a latul 5nulariei# . grosolană a realităţii în"iorătoare a &ătr$nului. a pădurii virgine. trăiau trei "raţi "ierari. "ără să !i aleagă cuvintele.ei doi "raţi mai mici ai lui Mi!a scr$!neau din dinţi !i tăceau 222 . potcoveau caii. dădeau la tocilă cuţite. de nepătruns# Lintea mamei mele era o amintire dezamăgitoare a ciupercilor !i "ructelor din pădure. "ără să se g$ndească la v$rsta mea "ragedă. mure !i a"ine. în goliciunea lor.

lanţuri !i colaci de s$rmă# 2i iată că s a înt$mplat ca într o zi Mi!a să "ie împins în cuptor. cuptorul. 223 . Păi. Tanicica asta r$dea în *o*ote. dar !apte săptăm$ni. dar n a ră&dat niciodată un "ierar care uită să se scoale !i să !i vadă de drum# + săptăm$nă sau două *ai. topoare. încon(uraţi de &aroase. lucrează pentru ea pe (umătate dez&răcaţi. "ratele cel tăcut. mai merge. 'lio!a. !i în această încăpere locuiau Mi!a !i Tanicica. p$nă ce &arosul s a prăvălit asupra lui !i i a strivit ţeasta. pe c$nd cei doi m$ncau o plăcintă cu ciuperci. "ierarii care stau o zi !i o noapte. "oalele. !i "ratele tăcut. dar nici unul dintre ei n a cutezat să răm$nă acolo !apte săptăm$ni întregi# 2i Tanicica. 'nto!a. s a înecat !i a murit# 2i din acea zi p$nă azi tineri "ierari rătăcitori din cele patru zări ale 5nulariei merg să locuiască în acea coli&ă. !i 'lio!a a luat o el pe Tanicica# Timp de !apte săptăm$ni "rumoasa Tanicica a "ost nevasta "ratelui săl&atic.$nd au trecut !apte săptăm$ni. "iecare "ierar din cele patru zări ale 5nulariei !tie că Tanicicăi îi plac "ierarii care vin pentru o săptăm$nă. 'lio!a. pră(ini. "ierarii care vin pentru c$teva zile.'mos +z toată ziulica# Dacă vreunul dintre ei se uita la ea. "ratele săl&atic. dălţi. p$nă ce &ăr&atul era silit să !i co&oare privirea# ?au dacă se uita ea la unul dintre ei. !i a îngropat "ratele !i i a luat locul# . iar 'nto!a. atunci acela dintre "raţi pe care îl aţintea se cutremura !i î!i apleca privirea# In coli&a "raţilor nu era dec$t o încăpere mare. 'nto!a s a al&it deodată la "aţă !i apoi s a al&ăstrit. nicovala.

!i micuţa. ca nu cumva să "ie luaţi în oastea ţarului !i apoi să nu i mai vadă ai lor niciodată# Mătu!a mea. la culcare# 5ra de(a t$rziu. mi a povestit acum mulţi ani ce s a înt$mplat la această nuntă# După ceremonie !i ospăţul care a avut loc seara.$nd 5p*raim Mussman avea treisprezece ani. a. acestui 5p*raim îi plăcea să se (oace cu roţi !i cu apă curgătoare# . din apropierea ora!ului 7ovno.um să cuteze. care trăiau la începutul secolului al WlW lea în sătucul Trope sau Tripe. părinţii micuţei mirese s au ridicat să o ducă acasă. iar între 3775 !i >??3 am notat din c$nd în c$nd unele dintre multele lucruri pe care mi le a spus mătu!a ?onia# M a a(utat !i cartea vărului mamei. HaGa ?*apiro /care a primit numele &unicii ei. copila nevastă0. adormise cu capul în poala mamei# Mirele "ugea 9 'm auzit povestea aceasta !i altele. pe nume 5p*raim# %ncă din copilărie. a "ost po"tită mai multă lume la un ospăţ. Hertz !i ?ara* Mussman. a!a zice povestea "amilieiI.Poveste despre dragoste si întuneric . c$nd eram t$năr.) 224 . o&osită după emoţia căsătoriei !i un pic ameţită de la îng*iţiturile de vin care i se dăduseră. în parte. de la &unicii mei !i de la verii mamei. pe care vi le voi spune în paginile următoare. pu&licată în lim&a e&raică la Tel 'viv în 3779. peste drum de casa ra&inului din satul Trope. în )craina. 5vadarea din oroare. ?*ims*on Mussman. (N. de la mama !i. ?*ims*on !i Mic*ael Mussman# In 3757 am scris c$teva dintre amintirile din copilărie ale mătu!ii mele HaGa. la douăzeci de zile după &ar mitzva*. !i de data aceasta 5p*raim a "ost cununat cu o copilă de doisprezece ani pe nume HaGa Du&a: în acea vreme &ăieţii erau căsătoriţi pe *$rtie. aveau un "iu "rumos.

e scria în Tora. "ie tre&uie să i dea înapoi 3etu&&a. !i a smucit "avoriţii !i s a tras de &ar&ă.'mos +z de colo colo printre invitaţi. !i căsătoria să "ie anulată# 7a&inul. a !ovăit !i !i a dres glasul. în"oiat dintr odată ca un coco!el. . codurile de legi !i comentatori# 5ra limpede că &ăiatul î!i pregătise muniţia !i î!i "ăcuse &ine temele# I a cerut ra&inului să (udece pe loc pricina lui cu restul lumii !i să *otărască într un "el sau altul# . 2i atunci una din două: "ie îl lasă să !i ia mireasa. ci c*iar aici !i acum# . nici măcar peste trei luni. !i a pipăit mustaţa !i s a scărpinat de c$teva ori în cap. a stat în prag "aţă în "aţă cu ra&inul z$m&itor !i s a apucat să citeze teCte din >i&lie. ?e însurase sau nu cu ea după lege. le a întors spatele m$nios !i s a repezit peste drum. după cum spune povestea. 5ra sau nu dreptul lui. a &ătut din picior !i !i a cerut cu încăpăţ$nare nevasta# -u peste trei ani. contractul de căsătorie.e spuneau Talmudul !i (uri!tii. 5ra ea sau nu nevasta lui. ro!u !i transpirat.$nd oaspeţii care mai rămăseseră au iz&ucnit în r$s. Mis*na*. cele două "amilii au început să !i ia rămas &un !i părinţii mirelui i au spus "iului lor să se suie iute în căruţă ca să meargă acasă# -umai că t$nărul mire avea alte g$nduri: copilul 5p*raim s a oprit în mi(locul curţii. (uc$ndu se de a v aţi ascunselea cu micii lui colegi de !coală# '!a că oaspeţii s au ridicat să plece. a mormăit.*iar în seara asta# . !i în cele din urmă a o"tat din rărunc*i !i a *otăr$t că nu e nimic de 225 . a &u&uit la u!a ra&inului.

&ine cunoscuta glumă cu coco!elul !i puicuţa sau pe cea despre cum se &agă aţa în ac. c$nd toate deli&erările s au înc*eiat. printre "ornăieli neru!inate. ţineau morţi! să zică. au "ost siliţi să însoţească perec*ea de însurăţei acasă la părinţii lui# Mireasa a pl$ns tot drumul de "rică# Mama ei o ţinea str$ns îm&răţi!ată !i pl$ngea împreună cu ea# 2i mirele a pl$ns tot drumul. 226 . nec*ezaturi !i z&ierete# %ntre timp. pentru că unii dintre participanţi. înlăcrimată !i nedormită. răcnind c$t îi ţineau &o(ocii. la orele mici ale dimineţii. din cauza ze"lemelelor !i r$n(etelor invitaţilor# . pe t$nărul mire l a părăsit cura(ul !i a început să !i regrete victoria# 2i a!a t$năra perec*e zăpăcită. &ăiatul nu numai că era priceput la manevrarea teCtelor !i argumentelor. la miezul nopţii. !i ei au pl$ns pe tot drumul.Poveste despre dragoste si întuneric "ăcut.$t despre mama lui !i restul "amiliei. înc$ntaţi de scandal. des"ăt$ndu se cu rac*iu. a "ost m$nată ca oile la în(ung*iere către camera nupţială improvizată în care. de ru!ine# Procesiunea nocturnă a durat o oră !i (umătate# 5ra o com&inaţie de alai "unerar înlăcrimat !i petrecere zgomotoasă. a tre&uit să "ie v$r$tă aproape cu "orţa# ?e zice că u!a a "ost încuiată pe dina"ară# 'poi nunta!ii s au retras în v$r"ul picioarelor !i au petrecut restul nopţii !ez$nd în altă încăpere. dar mai avea !i per"ectă dreptate: tinerei mirese nu i răm$nea altceva de "ăcut dec$t să l urmeze !i nu eCista nici o altă cale dec$t să i se supună lui# '!a că au trezit o pe micuţa mireasă !i.

înarmate cu prosoape !i lig*ene. au întreţinut t$năra perec*e p$nă la v$rsta de !aisprezece ani# Dest Dinder era denumirea în idi! din acea vreme a tinerelor perec*i care se &azează pe spri(inul părinţilor# . lene! !i m$nă spartă. neră&dătoare să a"le cum au supravieţuit odraslele lor încăierării !i ce vătămări !i au produs unul altuia# Dar după c$teva zile soţul !i soţia puteau "i văzuţi alerg$nd voio!i prin curte !i (uc$ndu se. lacuri !i cascade# Părinţii lui. desculţi !i zgomoto!i# >a c*iar soţul a construit într un copac o căsuţă pentru păpu!ile nevestei. Hertz !i ?ara* Mussman.'mos +z &$nd ceai !i d$ rid gata rămă!iţele ospăţului. iar el s a întors la (oaca lui cu roţi !i ape curgătoare. pe ascuns# ' 227 . pe care le diri(a prin curte.$nd s a "ăcut mare. "ăc$nd p$raie. g$lcevitor !i totu!i niciodată "erm pe poziţie# 'vea tendinţa de a se prinde în "lecăreli care durau de dimineaţa p$nă seara# HaGa Du&a !i 5p*raim trăiau în sărăcie# Micuţa mireasă i a născut lui 5p*raim trei "ii !i două "iice# 5a a învăţat meseria de moa!ă !i in"irmieră la domiciliu# +&i!nuia să trateze "ără &ani pacienţii săraci. poate că mamele s au năpustit în odaie. cine !tie. în vreme ce se străduiau să se consoleze unii pe ceilalţi# Dimineaţa. 5p*raim Mussman a com&inat pasiunea lui pentru roţi cu cea pentru ape curgătoare !i a "ăcut o moară în satul Trope# 7oata morii era înv$rtită de "orţa apei curgătoare# '"acerea lui n a "ost niciodată prosperă: era visător !i naiv ca un copil.

prinţesa 7avzova# %n trei patru ani prinţesa a descoperit că t$nărul evreu pe care îl căpătase practic pe degea&a era sprinten. dat "iind că a crescut la moara tatălui său# Pro&a&il că mai avea el ceva. !i totu!i cu străinii a început treptat să se poarte ca un om care ascunde ad$nc în el mister !i s"inţenie# %n"ăţi!area lui sugera o oarecare în"umurare învăluită în umilinţă.Poveste despre dragoste si întuneric murit în "loarea v$rstei. !tia !i c$te ceva despre măcinarea "ăinii.*ipe!ul 5p*raim s a însurat la iuţeală cu o copilă de !aisprezece ani pe nume tot HaGa. &unicul meu. ager la minte. invoc$nd Tora !i toţi (uri!tii. a devenit la v$rsta de doisprezece ani ucenic pe mo!ia 1il3ov. ca a unui ţăran "ăcător de minuni sau a unui mo!neag s"$nt de al ortodoc!ilor ru!i# 2i a!a se "ace că primul lui născut.$t ai zice pe!te. în seara în care a &u&uit eroic la u!a ra&inului !i a cerut. ced$nd întotdeauna vrerii nevestelor. l$ngă 7udno. care aparţinea unei eCcentrice aristocrate necăsătorite. de "tizie# ?tră&unica mea avea douăzeci !i !ase de ani c$nd a murit# . "ermecător !i amuzant !i. dreptul de a !i consuma căsătoria# Din acea noapte s$ngeroasă p$nă la s"$r!itul vieţii s a arătat ne*otăr$t: era &l$nd !i moale. pe l$ngă toate aceste calităţi. noua HaGa Mussman i a gonit din casa ei pe copiii vitregi# ?oţul ei cel sla& n a încercat să o oprească: părea să !i "i consumat întreaga porţie modestă de îndrăzneală !i *otăr$re într o singură acţiune. -ap*tali Hertz. "ericit să se dea &ătut în "aţa oricui i se împotrivea. 228 . la "el ca precursoarea ei# .

cum îi zice. se m$nia.'mos +z care a st$rnit sentimentele materne în prinţesa sta"idită. !i i l a dat ca a(utor pe Hertz Mussman. Madam Poti"ar. !i îl nimicea4:0 2i a!a t$nărul evreu a învăţat să întreţină !i să repare ma!inăriile. Inginerul ăla.onstantin ?emionovici ?teleţ3i. datorită cărora era îndrăgit de toţi cei care îl înt$lneau. !i acea sensi&ilitate "aţă de ceilalţi care îi îngăduia să g*icească ce g$ndesc sau ce !i doresc# La !aptesprezece ani &unicul a(unsese adevăratul administrator al morii# /9'!a de repede a crescut în oc*ii prinţesei4 . în dreptul cimitirului de la capătul străzii Du&ins3a. să le plătească 229 .a în povestea aceea cu Iosi" cel drept din 5gipt !i aia. nu. "urios. inginerul . ?teleţ3i. să se t$rguiască cu ţăranii care aduceau acolo gr$ul !i orzul. !i a construit o moară# ' încredinţat conducerea morii unuia dintre nepoţii !i mo!tenitorii ei. tactul !i empatia. dar dădea mai departe în cal# Toată ziua născocea noi ma!inării. "ără copii# '!a că a *otăr$t să cumpere un teren la peri"eria ora!ului 7ovno. care avea !aisprezece ani# 8oarte repede &unicul meu !i a arătat talentele de organizator. sisteme. pl$ngea cu lacrimi c$t &o&ul de strugure. tot ce dregea s"ăr$ma iară!i c$nd se îm&ăta# 5ra un &eţivan cumplit4 încă mi l amintesc cum î!i &ătea calul. roţi dinţate. ?telets3i ăsta. întocmai ca ?tep*enson# 'vea un "el de sc$nteie de geniu# Dar de îndată ce născocea un lucru. !i în acela!i timp pl$ngea de mila animalelor proaste.

(elea ve!nic. . i au îngri(it m$na. !i o&i!nuia să um&le de unul singur 230 . pline de simţire. î!i risipea averea pe danii către &iserici !i locurile s"inte# /9Iar într o zi a luat un ciocan !i !i a &ătut un cui în m$nă. !i în seara următoare iar o pierdea#:0 2i a!a inginerul ?teleţ3i î!i îneca necazurile în vodcă !i în (ocul de cărţi# /9Dar scria !i poezii minunate. să negocieze cu "urnizorii !i cu clienţii# '!a a devenit morar. a "ugit cu 'nton. ?oloviev.uno!tea pe de rost toate lucrările marilor "ilozo"i. în amurgul vieţii sale. el era de!tept. spre deose&ire de lene!ul !i copilărosul său tată 5p*raim. călătorea de la o mănăstire la alta în căutarea iluminării. "iul vizitiului# /92i ea era marepianiţa &eţivancă# Dar el. prinţesa 7avzova.onstantin ?teleţ3i. poezii at$t de "rumoase. î!i petrecea vremea cu rugăciuni !i posturi. s a scu"undat cu totul în &eţie după ce a primit averea mătu!ii# ?oţia lui.Poveste despre dragoste si întuneric lucrătorilor salariile. Irina Matveievna. tăi"ăsuia în !oaptă cu Isus. muncitor !i am&iţios# 2i avea succes# Intre timp. a devenit din ce în ce mai evlavioasă: nu se îm&răca dec$t în negru. ?teleţ3i. în latină# . ca tatăl său# %nsă. nepotul prinţesei. a "ost cel care a "ăcut opianiţa# )neori o pierdea la cărţi# 'dică o pierdea pentru o noapte. 'ristotel. pline de căinţă !i de milă4 ' scris c*iar !i un tratat "ilozo"ic. pentru că voia să simtă eCact ce a simţit Isus# 2i atunci au venit !i au legat o. o căpăta înapoi dimineaţa. au ras o în cap !i au înc*is o pentru restul vieţii într o mănăstire de l$ngă Tuia#:0 Inginerul cel netre&nic. Dant.

!i c*iar i a plătit un salariu lunar "rumu!el p$nă la s"$r!itul vieţii# . a cumpărat partea din moară a lui ?teleţ3i# .*ipe!ul 5p*raim a !ezut acolo mulţi ani. ca un cer!etor li*nit#:0 Treptat. despre secretul longevităţii. apoi locţiitorul său. care între timp reu!ise să a(ungă iară!i văduv. iar în cele din urmă partener# . cum să păstrezi pove!tile din popor sau să ţi întăre!ti vederea prin mi(loace a"late în natură# Mama î!i amintea de &unicul ei 5p*raim ca de 231 . împodo&it cu o impresionantă &ar&ă al&ă !i lungă. ?teleţ3i l a "ăcut pe Hertz Mussman m$na sa dreaptă la moară.ur$nd a"acerea i s a eCtins !i printre alte ac*iziţii a îng*iţit !i micuţa moară a tatălui său# T$nărul proprietar de moară nu era supărat că "usese alungat din casa părintească# Dimpotrivă: l a iertat pe tatăl său. a!a numitul 3ontora. se îm&răca uneori în zdrenţe !i rătăcea pe străzi în "aptul dimineţii. ne"ăc$nd nimic: zilele îi treceau încet. calm !i eCpansiv. cum să dormi mai &ine. cu vreo zece ani după ce "usese 9v$ndut ca ro&: prinţesei 7avzova. crearea lumii sau propriile idei originale despre îm&unătăţirea pădurilor. l a instalat la &irou.a să se în(osească. scormonind prin gunoaie.$nd &unicul a împlinit douăzeci !i trei de ani. îi plăcea să le ţină lecţii. &$nd ceai !i st$nd la tai"asuri plăcute !i îndelungate cu "urnizorii !i agenţii care veneau la moară.'mos +z prin pădure# . natura su"letului rus în comparaţie cu su"letul polon sau ucrainean. misterele ascunse ale iudaismului.

!i pur !i simplu compătimea# %n a"ară de asta nu mai "ăcea nimic. să g*icească viitorul. cu un pa*ar de ceai. ca a unui pro"et.Poveste despre dragoste si întuneric o impunătoare "igură patriar*ală# . în "elul în care !i l înc*ipuie pe Dumnezeu toţi copiii# Treptat a a(uns să apară în "aţa întregii lumi ca un s"$nt slav. să "acă acte de smerenie !i să compătimească# De dimineaţa p$nă seara !edea la masa de lucru din &iroul de la moară. c$t e ziua de mare# %ntotdeauna răsp$ndea o aromă scumpă. un ţăran "ăcător de minuni. să interpreteze visele. datorită &ăr&ii lungi. să dea iertăciune.*ipul lui îi părea su&lim. cu un z$m&et "ericit. iar m$inile îi erau moi !i calde# /9Dar eu:. care se revărsa maiestuos. cu satis"acţie nu prea &ine ascunsă.răciun#: 5p*raim Mussman trecuse de cincizeci de ani c$nd a devenit la "el de impresionant ca un &ătr$n înţelept oarecum ne&ulos# 5ra din ce în ce mai puţin în stare să "acă deose&irea între un om al lui Dumnezeu !i Dumnezeu însu!i# %ncepuse să citească g$ndurile. ca zăpada. la optzeci !i cinci de ani. să peroreze despre morală. 9eram cea pe care o iu&ea cel mai mult dintre toţi nepoţii lui4 5ram pre"erata lui4 'sta pentru că eram o micuţă 232 . ceva între imaginea &ătr$nului Tolstoi !i Mo! . copilăresc# 9>unicul 5p*raim arăta întocmai ca Dumnezeu# 1reau să spun. !i spr$ncenelor groase !i al&e care îi dădeau o splendoare &i&lică# +c*ii lui al&a!tri străluceau ca ni!te iazuri în acest peisa( înzăpezit. a spus mătu!a mea ?onia.

plină de coc*etărie. "ermecător. !i !tiam cum să l răsucesc după degetul meu mic. cel mai mărunt lucru îi umplea oc*ii de lacrimi# 2i c$nd eram copilită !edeam ore în !ir în poala lui. de "apt. -ap*tali Hertz. ama&il.'mos +z 3rasaviţa. cu toate că. !i a!a de emotiv. ţăranilor recunoscători. a!a de copilăros. ce plutea ve!nic pe c*ipul lui z&$rcit# /9>unicul 5p*raim era a!a: în clipa în care te uitai la el începeai să z$m&e!ti !i tu4 Toată lumea începeau să z$m&ească. "iul său. !i uneori îmi zicea KmăicuţăL4:0 5ra lini!tit !i cu "ire pa!nică# )n &ăr&at &l$nd. ca o micuţă "ranţuzoaică. la "el ca Dumnezeul din povestirile populare *asidice. mi au pus numele mamei lui# De aceea &unicul mă iu&ea cel mai mult pe mine. îl iu&ea din tot su"letul !i întotdeauna îl ierta sau se pre"ăcea că n a o&servat c$nd el încurca socotelile sau desc*idea "ără permisiune cutia cu &ani din &irou !i lua c$teva &ancnote pe care le înm$na. copilăresc. era a!a de dulce !i cu capul în nori. în clipa în care &unicul 5p*raim intra în încăpere# . !i întotdeauna aveam destulă ră&dare să ascult toate nimicurile pe care o&i!nuia să le toarne# 2i. orice "ată putea răsuci după degetul ei mic capul lui "rumos. după ce le g*icea viitorul !i îi procopsea cu o predică 233 . dar oamenilor le plăcea să se uite la el datorită z$m&etului amuzat. mai presus de toate. vr$nd nevr$nd.*iar !i portretele de pe pereţi începea să z$m&ească în clipa în care &unicul 5p*raim intra în încăpere4:0 Din "ericire pentru el. tot pieptăn$ndu i &ar&a minunată. mare "lecar.

urmărind mulţumit cum lucrează moara "iului său# Poate că. poate că un pic sla& la minte la &ătr$neţe /care a început pe la cincizeci de ani0# )neori îi o"erea "iului său tot soiul de s"aturi !i sugestii pentru îm&unătăţirea !i eCtinderea a"acerii. surorilor !i altor neamuriF 234 . iar dacă străinii îl luau drept !e"ul cel mare nu i corecta. a luat o la el pe cealaltă. prudenţă !i ră&dare. cu un salariu cuviincios. -ap*tali Hertz a eCtins a"acerea. @as*a4 )n &ăiat drăguţ.*ina /pe care o numea Ditai0# De o&icei stăteau a!a la taclale c$te !apte opt ore# 8iul lui îi "ăcea întotdeauna pe plac# . La urma urmei. dar de cele mai multe ori după o oră sau două uita ce a zis.u înţelepciune. se uita la socoteli cu g$ndurile aiurea. desc*iz$nd "iliale ici !i colo. t$mplarul. c*iar se vedea pe sine în ultimii ani de viaţă ca un "el de 'totputernicul# 5ra umil. ci stătea cu ei la tai"asuri plăcute despre averea "amiliei 7ot*sc*ild sau despre cumplitele greutăţi ale vieţii culilor din . dat "iind că arăta 9întocmai ca Dumnezeu:. ?*ims*on. avea aproape patruzeci de ani4:0# L a anga(at pe nepotul lui. AennG. c*iar dacă era "oarte simplu4 Dar ce altă alegere ar "i avut AennG. privind pe "ereastră. ca !i pe @as*a al lui AennG. !i o"erea alte s"aturi# >ea pa*ar după pa*ar de ceai. !i a împră!tiat generozitatea asupra tuturor "raţilor. ?ara*. c$!tig$nd ni!te &ani# 2i a căsătorit o soră. !i p$nă la urmă a iz&utit să o mărite !i pe ea /9eu un t$mplar. dar !i arogant.Poveste despre dragoste si întuneric moralizatoare# Eile în !ir &ătr$nul !edea în &irou.

Pearl /născută 6i&or0# Despre stră&unica Pearl am a"lat de la mătu!a HaGa că era o "emeie dură. cu pălăria apăsată pe piept. Itta. &unica mea.$t despre stră&unicul 6edalia*. Moscova !i Peters&urg# %n HI0I sau HIH0. "iica năzuroasă a lui 6edalia* ?c*uster !i a soţiei lui. !i c$inii. un t$năr aristocrat scăpătat. !i clienţii ucraineni !i ru!i se înclinau cu respect în "aţa lui. !i pisicile. "iul lui 5p*raim0# 'vea c*iar !i un a(utor rus. &unicul !i a eCtins a"acerea !i mai mult. ca să umple perniţe cu ele# Tăia cu un cuţit "iecare &ucăţică de za*ăr în patru cu&uleţe egale#:0 .u a(utorul lui. cu lim&a ascuţită. !i i se adresau cu 6ertz @e"removici /Hertz. cu un al !aselea simţ pentru intrigile din sat. !i că urletul lui era ca *odorogeala unor &utoaie care se rostogolesc# /Dar animalele îl înspăim$ntau de moarte. lacomă de &ani !i de putere !i cumplit de mesc*ină# /9?e spune că str$ngea întotdeauna !uviţele de păr care cădeau la "rizer. 9vicleană ca !apte negustori:. iar purtarea zgomotoasă !i despotică# ?e spunea că poate r$g$i at$t de tare înc$t "ăcea să se zguduie geamurile. -ap*tali Hertz Mussman s a însurat cu Itta 6edalievna ?c*uster. nepoata lui ?onia !i l amintea ca pe un &ăr&at morocănos !i îndesat. s a purtat întotdeauna ca o "emeie cu care viaţa nu a "ost at$t de &ună cum ar "i meritat# ' "ost "rumoasă 235 . !i a desc*is "iliale c*iar !i la Diev. care su"erea de ulcer# .'mos +z a"acerea prospera. de&ord$nd de po"te# >ar&a îi era neagră !i neîngri(ită. la douăzeci !i unu de ani. &a c*iar !i iezii !i viţeii#0 8iica lor.

8ania !i ?onia. să i "acem curte# In acela!i timp. deprimant de vulgară !i de despotică# . umilinţe. să ne lăsăm captivaţi de "armecul ei.*iar !i la &ătr$neţe a continuat să !i răs"eţe nepoţii cu tot soiul de mici &ac!i!uri !i gesturi pline de coc*etărie. HaGa.ele trei "iice ale lor. !i se pare că a "ost corcolită# Domnea cu m$nă de "ier asupra celor trei "iice ale ei !i totu!i se purta ca !i cum ar "i vrut ca ele să o trateze ca pe o soră mai mică sau ca pe o copilită dulce# . nedreptăţi. era ca izul sla& de carne perpelită de cealaltă parte a peretelui# . !i totu!i disperarea asta era ţinută întotdeauna su& lacăt# -imeni din "amilia mea nu vor&ea despre ea !i dacă am reu!it vreodată să o simt în copilărie. reţinere !i politeţe reciprocă. ru!ine. putea să se poarte cu o cruzime politicoasă# . ca !i cum ne ar "i implorat să ne agităm în (urul ei.Poveste despre dragoste si întuneric în tinereţe !i a avut mulţi adoratori. armistiţii. cu scr$!nete din dinţi.$nd se luau la *arţă.ăsătoria dintre Itta !i Hertz Mussman a durat. str$m&$nd din &uze# >unicii mei din partea mamei erau disperat de deose&iţi !i departe unul de celălalt. se acuzau una pe cealaltă: 9)ită te la tine4 'i a(uns întocmai ca maman4: 236 . au căutat mi(loacele prin care să aline su"erinţa din căsnicia părinţilor lor# Toate trei luau "ără !ovăială partea tatălui împotriva mamei# Toate trei î!i dispreţuiau mama !i se temeau de eaF le era ru!ine cu ea !i o considerau o persoană care &agă z$zanie. vreme de !aizeci !i cinci de ani plini de insulte.

!i ea însă!i îm&ătr$nise. acei oc*i ageri care ascundeau un sur$s# .'mos +z Doar c$nd părinţii ei erau de(a &ătr$ni. pricep$nd pe dată ce ai spus !i de ce a i spus o. aproape însoţit de un semn cu 237 . &un la inimă# 5ra oac*e!. mătu!a HaGa a iz&utit în cele din urmă să !i despartă părinţii.$nd vor&ea cu tine aveai impresia că îţi putea cerceta ad$ncurile su"letului. erau îndrăgostite de tatăl lor# >unicul meu. de un al&astru desc*is. mătu!a H$Ga îmi spusese eCact acela!i lucru despre sora ei ?onia#0 'devărul este că toate trei surorile Mussman. în HI8I# /Mătu!a ?onia a mers la înmorm$ntarea surorii ei. îi ziceam Papa0 era un &ăr&at "ascinant.u un an înaintea morţii. duc$ndu !i tatăl la o casă pentru &ătr$ni din 6ivataGim !i mama într o clinică din apropiere de -es TsiGona# ' "ăcut asta în ciuda protestelor mătu!ii ?onia. ginerii !i nepoţii. care credea că o ast"el de despărţire silită e complet gre!ită# Dar pe atunci dez&inarea dintre cele două mătu!i ale mele a(unsese oricum la culme# -u !i au spus nici un cuvinţel timp de aproape treizeci de ani. &l$nd. "iicele. citind printre r$nduri. că are o grămadă de lucruri să i ierte:# . -ap*tali Hertz /căruia cu toţii.P0 p$nă la moartea mătu!ii HaGa. "iecare în "elul ei. !i totodată deslu!ind ce anume încercai zadarnic să i ascunzi# )neori îţi arunca pe nea!teptate un z$m&et maliţios. patern. cu vocea caldă !i mo!tenise oc*ii tatălui său. unde ne a spus cu tristeţe: 9+ iert pentru toate# 2i mă rog în inima mea să o ierte !i Dumnezeu !i n o să "ie trea&ă u!oară pentru 5l. de la s"$r!itul anilor .

care în general se termină prost# Toate drumurile duc la su"erinţă# Prin urmare. inclusiv diverse uneltiri. . poate că am m$ncat alt măr din grădina raiului. Poate că între pomul vieţii !i cel al cunoa!terii mai cre!tea unul în grădina raiului.e înseamnă eCpresia asta. practic toţi oamenii merită îndurare !i cele mai multe dintre "aptele lor merită să "ie iertate. ca !i cum voia să te "acă să te simţi un pic sting*erit. "arse.Poveste despre dragoste si întuneric oc*iul. "iind cu toţii prin!i într o comedie grosolană !i "ără s"$r!it. ce dacă# ?ingurele lucruri care puneau la grea încercare îngăduinţa amuzată a lui Papa erau actele de cruzime# De acestea avea oroare# +c*ii lui al&a!tri !i veseli se înnorau c$nd auzea de "apte rele# 9)n animal rău. despre care nu se vor&e!te în scriptură. !i unul altuia. i a (urat 238 . în vreme ce el însu!i era sting*erit din cauza ta. Ticălosul ăla de !arpe a în!elat o pe 5va. pre"ăcătorii. din gre!eală. revendicări !i pretenţii# Pentru toate acestea te ierta cu acea um&ră de z$m&et maliţios. stăp$nii creaţiunii# '!a că. la urma urmei. care !i au provocat mare dezamăgire !i su"erinţă lor în!i!i. un pom otrăvitor. pomul răului /pomul cu ris*es îi zicea el în idi!0 !i din acesta am m$ncat. pentru că. în!elătorii. dar te ierta. manipulări "alse. de parcă ar "i zis /în idi!0: -u. un om nu e dec$t un om# 5l credea că toţi oamenii sunt copii nec*i&zuiţi. la urma urmei. : cugeta el în idi!# 9-ici un animal nu e rău# -ici un animal nu e în stare să "acă rău# 'nimalele nu au inventat încă răul# 5l e monopolul nostru. după părerea lui Papa.

ci te molipse!ti de ea ca de o &oală. . !i în idi!ul lui pitoresc. ce anume alegem. e!ti prins în ea ca într o nenorocire# '!adar. 6enerozitate sau mesc*inărie# +rice copil o !tie. cu vocea sa înceată. iu&ire. iu&irea. dar de "apt a dus o la pomul cu ris*es# Poate că. caldă. ?e pare că ni se trage de la mărul pe care l am m$ncat atunci: am m$ncat 239 . între ce !i ce tre&uie să aleagă oamenii în "iecare minut al zilei. dacă ne am "i mulţumit cu pomul vieţii !i cu cel al cunoa!terii.'mos +z că era cu adevărat pomul cunoa!terii.e e raiul. sonor.u siguranţă că totul e înăuntru# In casele noastre# Poţi găsi iad !i rai în "iecare odaie# %n spatele "iecărei u!i# ?u& "iecare pătură du&lă# '!a este# )n strop de răutate. continua să eCplice. . n am zis iu&ire: nu prea cred în iu&irea universală# Iu&irea tuturor pentru toţi poate că ar tre&ui să lăsăm asta în seama lui Isus# Iu&irea e cu totul altceva# -u are nimic de a "ace cu generozitatea cu îndurarea# Dimpotrivă# Iu&irea este un amestec ciudat de contrarii. dar iu&irea nu e ceva ce alegi. nu am "i "ost izgoniţi din rai. !i oamenii găsesc unul în celălalt raiul# 'm zis un strop de îndurare !i generozitate. ceea ce Aean Paul ?artre avea să descopere după mulţi ani: 9Dar ce e iadul. : 2i apoi. toată lumea vor&e!te întotdeauna de iu&ire. !i totu!i răutatea nu se mai isprăve!te# .um se poate eCplica asta. o îm&inare de egoism eCtrem !i dăruire deplină# )n paradoC4 %n plus. !i oamenii sunt unul pentru celălalt iadul# )n strop de îndurare. cu oc*ii care î!i recăpătaseră al&astrul lor voios !i sclipitor.

cu le&ede# +rizontul ora!ului 7ovno era "ormat de cetate. dintre care ma(oritatea erau evrei. c$ntecul lor suna ca o t$nguire# . în care locuia clasa de mi(loc# )n !ir de prăvălioare ocupa parterul acestor case de 240 . ru!i !i o m$nă de ce*i !i nemţi# 'lte c$teva mii de evrei locuiau în ora!ele !i satele din prea(mă# ?atele erau încon(urate de livezi !i grădini de zarzavat. cu c$teva clădiri o"iciale în stil neoclasic !i o "aţadă aproape neîntreruptă de &locuri cu două eta(e. cu &alcoane din "ier "or(at. în germană 7oOno0. a crescut în (urul palatelor !i parcurilor încon(urate cu !anţuri cu apă ale "amiliei princiare Lu&omirs3i# 7$ul )ste tăia ora!ul de la sud la nord# %ntre r$u !i mla!tină se a"la cetatea. ici !i colo arcuind în sus c$te o colină. pă!uni !i lanuri de gr$u !i de secară. polonezi. iar restul erau ucraineni. !i pe vremea ru!ilor încă mai era un lac "rumos. &răzdate de r$uri !i &ălţi. un important nod de cale "erată. dintre care una avea două clopotniţe# %nainte de cel de al Doilea 7ăz&oi Mondial ora!ul se m$ndrea cu vreo !aizeci de mii de locuitori. palatul Lu&omirs3i !i mai multe &iserici catolice !i ortodoCe.Poveste despre dragoste si întuneric un măr otrăvit:# +ra!ul 7ovno /în polonă 7ovne. care uneori tremurau !i se unduiau în v$nt# Tăcerea c$mpurilor era s"$!iată din c$nd în c$nd de !uieratul unei locomotive# )neori se auzeau tinerele ţărănci ucrainene c$nt$nd prin grădini# De departe. împestriţate cu mla!tini !i păduri# %n ora! erau trei sau patru străzi 9europene:.$mpii netede !i largi se întindeau c$t vedeai cu oc*ii.

cu pereţi gro!i !i stre!ini late. cu at$t se întăreau sionismul !i educaţia evreiască. la ora zece "iC. Ierusalim.<0. iudaism.20 !i . !u&rede# De cum coteai pe una dintre aceste străzi lăturalnice erai încon(urat de case slave. cu at$t mai puternică devenea atracţia laicismului !i a culturii neevreie!tiH0# %n "iecare seară. o organizaţie educativă evreiască a desc*is la 7ovno un liceu.<0 la 7ovno se tipăreau ziare în e&raică !i idi!. eCpresul de noapte pleca din staţia 7ovno către Edol&unoOo. în anii . Lu&lin !i 1ar!ovia# Duminica !i de săr&ătorile cre!tine &ăteau toate clopotele# Iernile erau întunecate !i cu zăpadă din &el!ug. încon(urate de loturi mici de păm$nt !i de nenumărate coli&e de lemn dărăpănate. !tiinţă !i educaţie a adulţilor# . zece sau douăsprezece partide politice evreie!ti se luptau "renetic între ele !i în"loreau clu&uri de literatură e&raică.20 !i .u c$t se ampli"ica antisemitismul în Polonia. !iceul evreiesc Carbut' din %ovno (în e&raică). Lvov. !i în acela!i timp /"ără să "ie o contradicţie0. (oase !i late. o !coală primară !i c$teva grădiniţe# Mama !i surorile ei au "ost educate în !colile Tar&ut*# In anii . unele în"undate în păm$nt p$nă la "erestre !i cu iar&ă crescută pe acoperi!# %n HIHI Tar&ut*.'mos +z negustori# %nsă cele mai multe dintre străzile lăturalnice erau ni!te uliţe neîngri(iteF erau noroioase iarna !i pră"oase vara# Din loc în loc erau mărginite de pava(e din lemn. iar vara cădeau ploi calde# Proprietarul 10 /ena'em (ele'rter. 3756# 2colile Tar&ut* erau sioniste !i laice 241 .

imprimerie. îm&răcăminte. nostalgic. aurărie !i argintărie. &ăcănie. ca lucrători în imprimerii.ei din "amilia TOisc*or erau artizani renumiţi# 8amilia ?trauc* "ăcea săpun# 8amilia 6endel&erg arenda păduri# 8amilia ?tein&erg avea o "a&rică de c*i&rituri# %n iunie HI=H nemţii au cucerit 7ovno ul de la sovietici.*irurgul !e" al spitalului era un evreu.Poveste despre dragoste si întuneric cinematogra"ului din 7ovno era un neamţ pe nume >randt# )nul dintre "armaci!ti era un ce* pe nume Ma*ace3# . cu vocea ei lini!tită. nemţii !i cola&oratorii lor au ucis peste douăzeci !i trei de mii dintre evreii din ora!# . despre acel 7ovno pe care îl lăsase în urmă# %n !ase !apte propoziţii îmi zugrăvea un ta&lou# 'm am$nat în repetate r$nduri să merg 242 . galanterie. X !i 8 noiem&rie HI=H. ucenici. comerţ !i &ănci# )nii dintre tinerii evrei erau împin!i de con!tiinţa lor socială să se alăture proletariatului.inci mii dintre supravieţuitori au "ost uci!i mai t$rziu. un în"lăcărat sionist revizionist# Mos*e 7oten&erg !i ?imc*a Hertz Ma(a"it erau ra&inii ora!ului# 5vreii se ocupau de a"aceri cu lemn !i cereale. cu "ăină. se ocupau de teCtile !i &unuri casnice. pe H< iulie HI=2# Mama îmi vor&ea uneori. doctorul ?egal. care ză&ovea un pic la s"$r!itul cuvintelor. pe care rivalii îl porecliseră ?egal -e&unul# )nul dintre colegi i lui de la spital era c*irurgul ortoped Aosep* Dope(3a. care ocupaseră ora!ul cu doi ani înainte# %n două zile. pielărie. muncitori cu ziua# 8amilia Pisiu3 avea o "a&rică de &ere# .

din ma*on sculptat cu "lori !i alte ornamente# In ea. în spatele unei draperii# . de departe. 243 .ele trei &oieroaice împărţeau acest spaţiu cu o splendidă piesă de mo&ilier din secolul al W1III lea. împodo&it cu perniţe colorate. erau îng*esuite grămezi de o&iecte vec*i din argint. în care se pare că dormeau toate trei# . !i -ina. cămară. despre care se zvonea că ar "i a lui# Mai era !i o rudă îndepărtată de a lui.asa avea un singur eta( spaţios. însă dedesu&t era un &eci uria!. cu o grădină de "lori !i una de zarzavat !i livadă. încon(urată de mai mult de un acru de teren. pe strada Du&ins3a. dar !i "ascinant. Tasia. ca ta&loul pe care mi l a dat mama să nu tre&uiască să "acă loc altora# 5Ccentricul primar al ora!ului 7ovno din al doilea deceniu al secolului WW.'mos +z la 7ovno. în spatele u!ilor lustruite. care pretindea că ar "i înrudită întru c$tva. Liu&ova -i3iticina. la numărul H=# Trăia acolo cu o singură servitoare !i "etiţa acesteia. o rusoaică aristocrată "ără un &an în pungă. un pic înspăim$ntător. de mirosuri de "ructe uscate. unt. Le&edevs3i. n a avut copiiF locuia într o casă mare. cu "amilia domnitoare a 7omanovilor# Trăia în casa lui Le&edevs3i împreună cu cele două "iice de la doi soţi. &rodate. magazie. care slu(ea de atelier. cramă !i depozit de mirosuri puternice: un amestec ciudat. porţelan !i cristal# Mai aveau un pat lat. sau 'ntonina >oleslavovna# Toate trei trăiau îng*esuite într o cămăruţă a"lată c*iar la capătul unui coridor. sau 'nastasia ?erg*eievna.

!i mirosuri de gudron. în care (uca pra"ul. precum !i izuri de mucegai !i putreziciune# + mică desc*izătură din apropierea tavanului lăsa să pătrundă raze de soare piezi!e. înc$t !i acum. !i cele trei "iice. după cum mi s a spus. !i ultima născută. 7iv3a8eiga. smoală. la puţină vreme după ce trupele poloneze ale mare!alului Pilsuds3i au cucerit de la ru!i 7ovno ul !i tot vestul )crainei.asa lui Le&edevs3i din strada Du&ins3a a "ost cumpărată la un preţ &un de &unicul meu. HaGa. c$nd scriu acestea. colac peste pupăză. care a venit pe lume în HIHM# . încă mai eCistă# Pe o parte a străzii Du&ins3a. povidlo. miere. care. iar de a curmezi!ul &eciului sp$nzurau !iraguri de "ructe uscate !i erau mai multe "eluri de seminţe uscate. ce păreau să ad$ncească întunericul în loc să l alunge# Din povestirile mamei am a(uns să cunosc at$t de &ine &eciul. dacă înc*id oc*ii co&or în el !i trag în piept amestecul lui ameţitor de mirosuri# In HI20. primarul Le&edevs3i a căzut în dizgraţie !i a "ost mazilit# ?uccesorul lui a "ost un t$r$ie &r$u grosolan !i &eţiv. al cărei nume a 244 . era un antisemit "eroce# . mai multe "eluri de dulceaţă. &utoaie cu varză !i castraveţi muraţi !i tot soiul de mirodenii. &ere. sau 8ania. pe nume >o(ars3i. varinnie. născută în HIHH.asa. născută după doi ani. ?ara*. cereale. cea mai mare. sau -GusGa. sau ?onia. proprietarul de moară -ap*tali Hertz Mussman# ? a mutat acolo cu soţia lui.Poveste despre dragoste si întuneric c$rnaţi. para"ină. căr&une !i lemne de "oc. Itta. în saci !i în ciu&ere.

împreună cu "iicele ei Tasia !i -inaF toate trei erau "oarte sla&e. continuau să trăiască di"eriţi locatari pe care Mussmanii îi 9mo!teniseră: de la Le&edevs3i# Pe Papa nu l a lăsat inima să i dea a"ară# '!a că &ătr$na servitoare. mare. !i care era numită Da&inett. "ără patronimic# Iar la capătul coridorului. Wenietci3a. Dora. a rămas netul&urată în spaţiul ei micuţ. Dora. a"lată în partea din "aţă a casei.azărmii0.'mos +z "ost sc*im&at de polonezi în strada DazarmoOa /. pretinz$nd în continuare că se trage oarecum din "amilia imperială. viril. drepte !i m$ndre. în vreme ce latura cealaltă era ocupată de localurile armatei /3azarmG0# Primăvara. par"umul grădinilor !i livezilor umplea strada. trăia un colonel /pol3ovni30 polonez pe nume Aan Ea3rzeOs3i# 5ra un &ăr&at lăudăros. de p$ine proaspătă. voinic. amestecat uneori cu mirosuri de spălat sau de copt. cu "ata ei. cu numeroasele ei odăi. cu 245 . Wenia Dimitrievna. 9ca un c$rd de păuni:# %ntr o cameră luminoasă. pentru care plătea lunar c*irie. aristocrata scăpătată Liu&a. pră(ituri. !i întotdeauna îm&răcate "oarte îngri(it. lene! !i sentimental care trecuse de cincizeci de ani. care poate că era sau poate că nu era zămislită de Le&edevs3i însu!iF toţi îi spuneau simplu. dincolo de draperia grea. &iscuiţi !i plăcinte !i aromele de m$ncăruri "oarte condimentate care adiau dinspre &ucătăriile caselor# %n casa aceea mare. se a"lau vilele celor mai &ogaţi locuitori ai ora!ului. Liu&ova -i3iticina. locuia în continuare în spatele &ucătăriei.

olonelul se apleca !i o m$ng$ia pe copilă pe păr. a&ia scoase din cuptorF ea tre&uia să ciocănească politicos la u!a lui pan pol3ovni3.e îi răspundeau domnii &ătr$nei servitoare nu vom !ti niciodată. iar r$sul lor răsunător se umplea de gro*ăieli !i *orcăieli# .$nd venea primarul. pentru că are 9o cumplită durere de cap:# . vocile lor erau din ce în ce mai groase !i mai răgu!ite. să "acă o plecăciune !i să i ureze ?*a&&at "ericit în numele întregii "amilii# .Poveste despre dragoste si întuneric umeri laţi !i deloc ur$t# 8etele i se adresau cu pane pol3ovni3# %n "iecare vineri Itta Mussman o trimitea pe una dintre "iicele ei cu o tavă de pră(ituri cu mac "rumos mirositoare. ca nu cumva urec*ile lor să prindă vor&e care nu se cuvine să "ie auzite de domni!oarele &ine crescute# Din c$nd în c$nd servitoarea le ducea &ăr&aţilor ceai "ier&inte. uneori pe spate sau pe umărF le numea pe toate ţigan3a /ţigăncu!ă0 !i îi (ura "iecăreia că o să o a!tepte credincios !i n o să se însoare cu nimeni altcineva dec$t cu ea. "etele erau trimise în spatele casei sau în grădină. c$rnaţi. venea uneori să (oace cărţi cu colonelul în retragere Ea3rzeOs3i# >eau împreună !i "umau 9p$nă ce aerul se înnegrea:# 2i pe măsură ce treceau orele. pentru că era 9surdă ca zece pereţi: /alteori ziceau 9surdă ca Dumnezeu 246 . primarul antisemit care îl înlocuise pe Le&edevs3i. &iscuiţi !i nuci# De "iecare dată le transmitea respectuos rugămintea stăp$nei casei de a vor&i mai încet. c$nd o să "ie destul de mare# >o(ars3i. *eringi sau o tavă cu compot.

Dumnezeul meu:. dar nu l a nimerit. a reu!it prin întuneric să lovească un porum&el. sau în vreun "el misterios. prin "ereastra înc*isă# Din înt$mplare. m$*nit de soarta amară a păsărilor c$ntătoare la sosirea iernii. întristat de tragedia istorică a poporului său. colonelul Ea3rzeOs3i s a *otăr$t să !i încerce pistolul# Mai înt$i a tras în grădină. care se scurgea "ără vreun rost. pe care l au găsit dimineaţa rănit. într o duminică devreme. 1asilisa. dormind du!i. 9de ce Ţi ai întors c*ipul de la mine. c$nd toţi cei din casă erau încă în pat. se înclina !i părăsea odaia t$r$ndu !i picioarele o&osite !i îndurerate# 2i odată. de su"erinţa lui Isus ţintuit pe cruce. 2i de ce Ţi ai întors c*ipul de 247 .'mos +z 'totputernicul:0# 5a î!i "ăcea cruce cu smerenie. pe care o lăsase c$ndva să plece de l$ngă el. !i cu ultimul glonţ !i a s"ăr$mat "runtea !i a murit# 5ra un &ăr&at gure! !i sentimental. din cine !tie ce motiv. era întristat de propria viaţă. a tras de două ori în candela&ru. care erau persecutaţi de cincizeci de generaţii !i încă nu a(unseseră la lumină. !i îngrozitor de trist din cauza unei "ete. dar încă viu# 'poi. a tras în sticla de vin de pe masa lui. trist din cauza purcelu!ului celui drăgăla! pe care vecinul l a &ătut cu parul p$nă l a omor$t. s a împu!cat în coapsă. lucru pentru care mereu î!i &lestema prostia !i viaţa goală. era "oarte întristat c*iar !i din cauza evreilor. netre&nică: 9Doamne. înainte de revărsarea zorilor. declama în latina lui poloneză. "oarte sincerF adesea se pornea să c$nte sau să pl$ngă. acum mulţi ani.

: 248 . 9nu !tie nimic despre altcineva# -ici măcar despre vecinul de alături# -ici măcar despre cel cu care e!ti căsătorit# ?au despre o rudă sau copilul său# '&solut nimic# -ici c*iar despre noi în!ine# -u !tim nimic# 2i dacă ne înc*ipuim uneori. în care cineva îi scria preascumpului ei lupi!or ca să i spună că în toată viaţa ei nu a înt$lnit un &ăr&at mai &un sau mai generos dec$t el !i că ea nu e vrednică nici să i sărute tălpile# Mica 8ania a o&servat două gre!eli de ortogra"ie în polonă # >iletul era semnat cu litera -. scris într o polonă destul de rudimentară de o m$nă de "emeie. curăţată !i pusă în r$nduială !i aerisită !i toate lucrurile colonelului "useseră îndesate în saci !i duse de acolo# Doar un miros de vin. odaia din "aţă era goală. a spus mama. de "apt. iar c$nd s au întors. su& care autoarea desenase două &uze pline. că totu!i !tim ceva. de la sticla care "usese s"ăr$mată. e !i mai rău. e mult mai u!or să trăie!ti în gre!eală dec$t în întuneric. : In acea dimineaţă le au scos pe cele trei "ete din casă pe u!a din spate. a mai stăruit c$teva zile# Q 2i odată "ata care avea să "ie mama mea a găsit acolo un &ilet.Poveste despre dragoste si întuneric la noi toţi. pitit într o crăpătură a !i"onierului. Poate că.u toate că. prin livadă !i pe poarta gra(dului. î!i amintea mătu!a HaGa. dacă ne g$ndim mai &ine. pentru că e mai &ine să trăie!ti "ără să !tii nimi c dec$t să trăie!ti în gre!eală# . cine !tie. pentru o clipă. întinse pentru o sărutare# 9-imeni:.

strada 9Trei Mai:. înă&u!itor. "ostă Du&ins3a. precis !i amănunţit.$nd te apropii de casă dinspre stradă. care avea un miros "oarte puternic !i deose&it de picant. căreia i se zicea 2osse(na. ca"enie. cu tot soiul de podoa&e !i 249 . întunecat. de pe strada VesselG din Tel 'viv /în vreme ce a"ară se în"iripă o zi de septem&rie umedă !i apăsătoare0. însă după venirea polonezilor a "ost re&otezată . în cinstea zilei naţionale a Poloniei# . îmi poveste!te mătu!a ?onia. îngri(ite /9!i îmi amintesc încă o anumită tu"ă de pe st$nga. cu o&loanele ve!nic înc*ise. cărora le ziceţi acum margarete# 2i erau tu"e de tranda"iri. mai înt$i traversezi grădiniţa din "aţă. !i de aceea îi ziceam TîndrăgostitaU###:0# 2i erau "lori numite margarit3i. curat !i ordonat. se încruci!a cu strada principală din 7ovno. cu prea multă mo&ilă. numită palisadni3.'mos +z Din apartamentul ei cu două camere. mătu!a ?onia mă duce să văd vila din cartierul Vol(a de la nord vestul ora!ului 7ovno# ?trada DazarmoOa. roGoci3i. "ăceam din petalele lor un "el de 3on"itura. cu tu"ele ei de iasomie. a!a înc$t arătau ca un !ir de le&ede al&e ca zăpada care se reazemă una de alta# Dincolo de aceste tu"e aveam o &ăncuţă verde !i l$ngă ea coteai la st$nga către intrarea principală: erau patru sau cinci trepte late !i o u!ă mare. că îţi înc*ipuiai că pro&a&il se linge singură c$nd n o vede nimeni# Tranda"irii cre!teau pe două straturi rotunde încon(urate de pietre mici sau cărămizi a!ezate o&lic !i date cu var.zecziego Ma(a. o dulceaţă at$t de dulce !i de aromată.

oric$tă vroia# Pol3ovni3 ul îl &ătea pe den!ci3 cu cruzime. de "apt îi aduceam tot timpul p$ine de la &ucătărie. că ne opream anume acolo !i o trăgeam ad$nc în piept p$nă ce ne simţeam c$teodată ameţite !i vedeam în "aţa oc*ilor tot "elul de puncte strălucitoare. pe ruse!te li se spunea siren. rămă!iţă a gustului &aroc al primarului Le&edevs3i# Intrarea principală dădea într un *ol cu mo&ilier din ma*on !i o "ereastră mare.Poveste despre dragoste si întuneric sculpturi. oc*ii îi ie!eau din cap ca !i cum dădea să moară de "oame# -u vor&esc de "oamea de p$ine. din cele cu care te treze!ti c$nd ai g$nduri pe care nu i "rumos să le ai. un ţărănu! cu "aţă lată !i ro!ie ca o s"eclă. dormea în "aţa u!ii lui noaptea. eu cred că eCistă mult mai multe culori !i mirosuri dec$t cuvinte# . cu o aromă at$t de îm&ătătoare. sau den!ci3. cu perdele care a(ungeau p$nă la podea# Prima u!ă pe dreapta ducea la Da&inett.ărarea de pe latura casei te ducea la !ase trepte care dădeau într o mică verandă desc*isă unde era o &ancă 250 . "etele. unde trăia pol3ovni3 ul pane Aan Ea3rzeOs3i# ?lu(itorul lui. acoperită de co!uri. pe o saltea care era str$nsă în timpul zilei# . iar apoi îi părea rău !i îi dădea &ani de &uzunar# Puteai intra în casă prin aripa din dreapta era o cărare pavată cu pietre ro!ietice. nu !tiu cum le ziceţi voi.$nd acest den!ci3 se uita la noi. poate că nici nu eCistă aici# 'ce!ti copaci aveau uneori ciorc*ini mici de "lori purpurii. în tot "elul de culori "ără nume# %n general. "oarte alunecoasă iarna# 2ase copaci cre!teau de a lungul cărării.

mere care semănau cu cele cărora le zicem Peerless. p$nă în strada Dizengo""# ?au c*iar p$nă în strada >en @e*uda# In mi(locul grădinii era o alee cu o mulţime de pomi "ructi"eri pe am$ndouă părţile. pere pontov3i. piersici zemoase. !i pere mici !i verzi despre care &ăieţii spuneau tot lucruri care ne "ăceau să ne acoperim &ine urec*ile cu m$inile. din cauza a ceva nu prea "rumos despre care nu voiau să ne spună. popirov3i !i gru!i pere uria!e. ca să nu le auzim# 2i prune lungi pentru dulceaţă. puteai urma cărarea de pe latura casei !i a(ungeai în grădină. dar !tiam că are de a "ace cu servitorii# Intrarea servitorilor era prin această verandăF o numeam ciorni &od. tot soiul de pruni !i doi cire!i ale căror "lori arătau ca o roc*ie de mireasă. !i printre pomi erau tulpini de zmeură !i tu"e de mure !i de coacăze negre# 2i aveam mere speciale pentru iarnă. care era uria!ă: cel puţin la "el de mare ca de aici. c$nd alţi oameni nu aveau de m$ncare dec$t carto"i. !i a!a aveam "ructe &une pe timpul iernii. !i nici carto"i întotdeauna# Papa 251 . zemoase. din strada VesselG. cărora &ăieţii le dădeau nume pe care nu i "rumos să le repet# Pe cealaltă parte erau alţi pomi "ructi"eri. care înseamnă u!a neagră# Dacă nu intrai în casă pe u!a din "aţă sau pe cornG &od.'mos +z &anca iu&irii îi ziceam cu toţii. să doarmă c$teva săptăm$ni !i să se trezească doar iarna. învelite tot în paie. !i ai no!tri "ăceau din "ructe vi!nia3 !i piro!3i# Mere 7einette. pe care le puneam su& paie în cerda3 în pod să se coacă pe îndelete pentru iarnă# Puneau acolo !i pere.

pe un !ervet al&. motorul principal care alimenta Valzen roţile ca să macine porum&ul. !i m$nca împreună cu ei. !i un carto" în coa(ă# M$ncau pe un ziar a!ezat pe podea !i î!i clăteau g$tul cu o îng*iţitură mare de vodcă# La "iecare săr&ătoare. iar el se a!eza la masă cu lucrătorii săi. lucrătorii lui Papa au desc*is capacul motorului cel mare. &unicul 5p*raim. p$ine de secară !i *ering murat.Poveste despre dragoste si întuneric avea o vor&ă. că &ogăţia este un păcat. tovară!e 6uvernator.u siguranţă că acesta a "ost motivul pentru care în HIHI. pre!edintele socialist care &ea vin din aceea!i cupă cu soldaţii de r$nd# . o "elie de ceapă cu sare. să măn$nce cu cuţitul !i "urculiţa. !i l au ascuns acolo !i l au încuiat înăuntru. sunt ale noastre4 >unicul tău era ca Vil*elm Tell al lui ?c*iller. c$nd comuni!tii au venit în ora! !i pe dată i au pus la zid pe toţi capitali!tii !i 8a&ri3anten proprietarii de "a&rici . 6ert @e"removici Mussman 252 . iar sărăcia o pedeapsă. !i au trimis o Delegation la povodir ul ro!u !i i au spus: 9'scultă ne &ine. Papa le dădea "iecăruia un sac de "ăină. &unicul tău# %ntotdeauna îl lăsa pe tatăl lui. nu mi amintesc cum îi zicea. la masa din &iroul de la moară. rugămu te. cu m$inile. în a(un. dar se pare că voia lui Dumnezeu e să nu "ie legătură între păcat !i pedeapsă# )n om păcătuie!te !i altul este pedepsit# '!a e "ăcută lumea# 5ra aproape comunist Papa. l$ngă so&a cu lemne. toate astea nu s ale mele. o sticlă de vin !i c$teva ru&le# +&i!nuia să arate către moară !i să zică -u.

nici măcar de un "ir de păr de al lui. căci pentru asta îl puteau pune pe el la zid pe loc. de acum încolo. -oaptea t$rziu a poruncit ca întreaga încărcătură să "ie descărcată la moara lui Papa !i i a poruncit să o pre"acă în "ăină p$nă la cinci dimineaţa# Pe întuneric. să nu care cumva să te atingi de el. ascultă. !i dimineaţa s au trezit cu o "ăină împuţită. rogu te. "ie să l acuze "ără dovezi pe guvernatorul 253 .e i asta. . nu s au amestecat în tre&urile lui. !i că el tre&uia să aleagă. Papa !i lucrătorii nici măcar n au o&servat că gr$ul era mucegăit. au trudit toată noaptea. dimpotrivă. &unicul tău a "ăcut taman pe dos: era "oarte iscusit c$nd venea vor&a să !i apere muncitorii de acest guvern al muncitorilor# 2i în acela!i timp alimenta cu "ăină toată 'rmata 7o!ie din raionul nostru# + dată s a înt$mplat ca guvernatorul sovietic să preia o încărcătură uria!ă de gr$u mucegăit de a &inelea !i s a îngrozit. dacă ai vreun necaz cu un lucrător lene! sau un sa&ota(ni3 nu tre&uie dec$t să ni l arăţi nouă. plină de viermi# Papa a înţeles pe dată că de această "ăină răspundea acum el.'mos +z al nostru. "ie să accepte răspunderea. au venit !i i au zis cam a!a: 9Dragă tovară!e Mussman. a!a4 Hertz Mussman on na! &at3a: /care înseamnă în ucraineană 9e tatăl nostru:0# 2i autorităţile sovietice din 7ovno c*iar l au "ăcut pe &unicul tău uparvlaiu!i !e"ul morii. ce a "ăcut guvernatorul ca să !i scape pielea. '!adar. s au pus pe trea&ă !i l au măcinat pe tot. de ce l ai primit "ără să veri"ici. !i l punem la zid#: Desigur.

ci din cea al&ă. !i în locul ei a adus din depozitul lui o sută cincizeci de saci de "ăină de cea mai &ună calitate. care era tare rea. ?ă dea toată vina pe lucrătorii săi. &$nd ceai cu &unicul 254 . striga la el !i l în(ura zi !i noapte cu vocea ei aspră. pentru pră(ituri !i ciolla. Mi3*ail. cu viermi cu tot. Lenin !i ?talin nu acceptau niciodată eCplicaţii sau scuze de la nimeni: pur !i simpl u îi puneau la zid !i îi împu!cau# 8ire!te. pentru că unc*iul Mic*ael avea o scorpie de nevastă. ca luna pe cer# In toţi acei ani Mi3*ail s a înv$rtit pe la moara lui Papa "ără să "acă nimic. nu din cea pentru armată. c*iar dacă în su"letul lui poate că s a ru!inat un pic că a încercat să treacă vina în c$rca &unicului tău# Dar ce mai putea "ace acum. Papa le salvase am$ndurora pielea pe c*eltuiala proprie# 2i a lucrătorilor lui# Povestea asta are o urmare# Papa avea un "rate. care avea norocul să "ie surd ca Dumnezeu# Eic norocul. i a trimis "ăina asta guvernatorului# -ici guvernatorul n a zis nimic.e i răm$nea de "ăcut. 7a3*il. "ără să zică nimic.Poveste despre dragoste si întuneric sovietic care îi trimisese gr$ul mucegăit: în am$ndouă cazurile a(ungea la plutonul de eCecuţie# . răgu!ită. '!a că pur !i simplu a aruncat "ăina mucedă. La urma urmei. prin urmare. guvernatorul a priceput că ceea ce îi dădea Papa nu era în nici un caz gr$ul lui împuţit. !i dimineaţa. dar el nu auzea nimic: trăia într o pace tăcută. !i că. Mic*ael.

HaGa. 5!ti cumva "ratele lui Hertz. că m$ine !i au pus în g$nd să te omoare:# '!a că s a sculat dis de dimineaţă !i a "ugit din cazarmă de parcă ar "i luat "oc: un dezertor. : 2i Mi3*ail îi răspunde: 9Da. la c$teva săptăm$ni după povestea cu "ăina mucedă. tovară!e general4: 2i guvernatorul se răsuce!te către Papa !i l întrea&ă: 95 "ratele tău. idi domoi4 Po!ol4 Du te acasă4 2terge o de aici4 2i se apleacă spre Papa. "ratele meu4 2i atunci generalul pur !i simplu se răsuce!te !i i zice unc*iului Mi3*ail: -u. "iul lui 5p*raim. cel cu "ăina mucedă. c$nd dintr odată. !i pentru asta Papa îi plătea un salariu lunar "rumu!el# Intr o zi. rastral3i# Dar ro!ii au pus pe dată la&a pe el !i l au trimis în "aţa curţii marţiale !i au dat sentinţa să "ie pus la zid# %ntocmai a!a cum mama lui îl prevenise în vis4 -umai că în vis ea uitase să spună că era pe dos. sovieticii l au luat dintr odată pe Mi3*ail !i l au înrolat în 'rmata 7o!ie# Dar în aceea!i noapte lui Mi3*ail i a apărut &rusc în vis mama sa.'mos +z 5p*raim în &irou !i scărpin$ndu se. : Iar Papa răspunde !i el: Da. rogu te. gră&e!te te să "ugi. unde soldaţii î!i încărcaseră de(a armele pentru Mi3*ail dintr odată guvernatorul ăsta. !i i a zis: 96ră&e!te te. da. nu mai era nimic de "ăcut. că nu tre&uia în nici un caz să "ugă. în mi(locul pieţii.ategoric. tovară!e general4 5 "ratele meu4 . "iule. se răsuce!te către condamnat !i strigă: 9?pune mi. ca să nu l audă 255 . să dezerteze4 Papa s a dus în piaţă să !i ia rămas &un de la "ratele său. ti &rat al lui 6ertz @e"removici.

un comunist to*toi!ci3.redeai oare că e!ti singurul care !tie cum să pre"acă ra*atul în aur curat. a!a înc$t &ogaţii să nu &age de seamă că. ce. un narodnic. un leac amar. !i doar după aceea va "i cu putinţă să începi treptat să creezi egalitate între &ogaţi !i săraci# ?ă iei impozit de la unii !i să le dai celorlalţi. un leac periculos. ci încetul cu încetul# ?punea: Mit aroap"alendi3er# Merg$nd lin la vale# . : >unicul tău era comunist în inima lui. . pentru că asta duce la vărsare de s$nge. pe zi ce trece. în !oaptă: 9-u.*iar dacă e nevoie de !apte sau opt generaţii. dar nu era &ol!evic ro!u# %ntotdeauna l a considerat pe ?talin un alt Ivan cel 6roaznic# 5ra. care se opunea vărsării de s$nge# 5ra "oarte speriat de răul care mi(e!te în su"letul oamenilor de toate condiţiile: ne spunea întotdeauna că ar tre&ui să eCiste într o zi un regim popular comun tuturor oamenilor cumsecade de pe lume# Dar că mai înt$i de toate va tre&ui să "ie eliminate treptat toate statele !i armatele !i poliţia secretă. cum. un leac puternic pe care tre&uie să l iei cu picătura p$nă ce trupul se învaţă cu el# +ricine încearcă să l dea pe g$t dintr odată nu provoacă altceva dec$t dezastru.Poveste despre dragoste si întuneric nimeni. asta ne spunea întotdeauna. !i iată ce i zice. doar că nu dintr odată. era că tre&ui e să începem să convingem lumea în cele din urmă că nedreptatea !i eCploatarea sunt o &oală a omenirii !i că dreptatea este singurul leac: e adevărat. să zic. nu mai sunt a!a de &ogaţi# Lucrul principal. varsă r$uri de s$nge# )itaţi vă numai la ce au 256 . după părerea lui. un "el de comunist paci"ist. 6ertz @e"removici.

după părerea &unicului tău. este că au încercat să or$nduiască din nou întreaga viaţă. e un a&ator# Pe de altă parte. cre!tea un minunat 3a!tan. mai multă milă# In "aţa lui ciorni *od. nu "aci dec$t să l întăre!ti. Lenin. îndurarea "ără dreptate o "i ea &ună pentru Isus. dimpotrivă.'mos +z "ăcut Lenin !i ?talin din 7usia !i din întreaga lume4 5 adevărat. dar n ai să scapi de vampir prin vărsare de s$nge. nici despre răutate sau gelozie. nicic$nd nu se va putea or$ndui viaţa după o carte4 -ici ?*ul*an 'ru3* a noastră. dar n aveau nici o idee despre viaţă. !i poate !i să iertăm# >unicul tău credea în două lucrur i: îndurare !i dreptate. mai &ine să or$nduim !i să reor$nduim ceva mai puţin !i să ne a(utăm între noi ceva mai mult. 9u!a neagră:. ris*es sau cum e să te &ucuri de necazurile altora# -icic$nd. Vall ?treet c*iar e un vampir care suge s$ngele lumii. care 257 . invidie. îi dai să &ea din ce în ce mai mult s$nge proaspăt4 -ecazul cu Troţ3i. nici Isus din -azaret !i nici Mani"estul lui MarC4 -icic$nd4 In general. dintr o lovitură. ?talin !i prietenii lor. care au m$ncat din mărul răului# 'sta era părerea lui: mai puţină or$nduială. după cărţi. cărţile lui MarC !i Dngels !i ale altor mari g$nditori ca eiF poate că or "i cunoscut "oarte &ine &i&liotecile. dar nu !i pentru muritorii de r$nd. o&i!nuia Papa să ne spună. un splendid castan &ătr$n. der&aremen un gerecitig3eit# Dar era de părere că tre&uie să "aci întotdeauna legătura între ele: dreptatea "ără îndurare nu e dreptate.

e &ine să a"li asta. dar e mai rară dec$t aurul: &una cuviinţă# 2i poate !i &unătatea# 'stăzi.Poveste despre dragoste si întuneric semăna un pic cu regele Lear. de eCemplu un mare artist.$nd era "rumos a"ară !edeam acolo !i visam cu voce tare la ce se va înt$mpla cu noi c$nd o să cre!tem# . eu pun &una cuviinţă mai presus de &unătate# >una cuviinţă e p$inea.um am "i putut !ti ce ticălo!i. poet sau inventator vestit ca Mărie . a!a cum "ăceau cele mai multe "ete de v$rsta noastră.u siguranţă că nu# ?entimentele sunt doar un "oc pe o miri!te: arde o clipă. pentru că veneam dintr o "amilie &ogată. &unătatea e untul# ?au 258 . ce &estii sunt marii arti!ti. . /-u toţi "ire!te că nu toţi40 Doar că astăzi nu cred că sentimentele no&ile !i c*estiile de "elul ăsta sunt lucrul cel mai important în viaţă# . 'r tre&ui să caute o calitate care nu e deloc eCcitantă. c*iar dacă i ar "i su"lat v$ntul prin &uzunare# .are dintre noi va "i inginer. !i apoi nu răm$ne altceva dec$t "uningine !i cenu!ă# 2tii care e lucrul principal lucrul pe care o "emeie ar tre&ui să l caute la &ăr&atul ei. nu era vor&a de vreun &oier sau actor vestit. !i su& el Papa pusese să se a!eze o &ancă pentru noi trei o numeam 9&anca surorilor:# .urie. 'sta era soiul de lucruri la care visam# -u visam.e !tiam noi pe atunci. ci numai de cineva cu sentimente no&ile.avea importanţă# . să ne mărităm cu un &ăr&at &ogat sau vestit. !i nu ne ispitea deloc ideea de a ne mărita cu cineva !i mai &ogat dec$t noi# Dacă se înt$mpla să vor&im despre iu&ire.

grădinarul# După o"iţina erau gra(durile.erni3ovs3i# . !i întotdeauna voia să meargă în trăsură sau în sanie cu Hemi. ne ducea la coa"or în zilele cu g*eaţă sau cu zăpadă# )neori venea cu noi Hemi era "iul lui 7uc*a !i 'rie Lei& Pisiu3. . la (umătatea aleii. care "ier&e în cazan copilitele# 2i mai era o odăiţă în spate. a "ost prima iu&ire a mamei tale# 8ania avea vreo treisprezece ani.red că &ăiatul acela. sau cincisprezece. care erau "oarte &ogaţi# 8amilia Pisiu3 avea o "a&rică de &ere !i alimenta tot raionul cu &ere !i dro(die# 8a&rica de &ere era enormă. vizitiul. eram o copilită proastă# '!a mi se 259 . Aa&otins3i. erau două &ănci "aţă în "aţă. !i trăia acolo !i un cal mare. 'nton. &unicul lui Hemi# +amenii cele&ri care veneau la 7ovno trăgeau întotdeauna la "amilia Pisiu3: >iali3. nu i lăsam să "ie singuri. era o clădire mică.'mos +z mierea# %n livadă. pe care o numeam o"iţina. în care locuia storo(. dar nu !i cu mine. iar eu întotdeauna mă v$ram cu dinadinsul între ei# 'veam nouă sau zece ani. !i era locul potrivit unde să te duci c$nd aveai c*e" să "ii singur cu g$ndurile tale. în lini!tea neîntreruptă dec$t de c$ntecul păsărilor !i !oapta v$ntului prin ramuri# Dincolo de ele. la marginea c$mpului. sau "iul lui. în care. unde stătea "aetonul lui Papa. "iind condusă de Hertz Meir Pisiu3. murg# L$ngă gra(d era o sanie cu tălpici de "ier cu care 8ilip. Hemi Pisiu3. se a"la un cazan negru pentru spălarea ru"elor# -e (ucam de a prizonierele vră(itoarei rele >a&a Iaga. în încăperea din "aţă.

a!a era mama# Dar am iertat o pentru toate# 8ie ca !i Dumnezeu să o ierte# 2i o să ai&ă multe de iertat4 8ie ca Dumnezeu să mă ierte !i pe mine 260 . vizitiul. "ără &ucătăreasă. &lestema. încon(urat de &u""ets !i candela&re de cristal. !i îi plăceau "oarte mult caii. coa"eză !i croitoreasă.$nd voiam să o scot din "ire pe 8ania o numeam.Poveste despre dragoste si întuneric spunea pe atunci# . ca o *o*ol3a. purt$nd *aină de &lană cu guler de vulpe. se simţea un pic ca un 3omediant# După mulţi ani. îm&răcat cu o vestă cenu!ie. în spatele vizitiului său ucrainean# Pre"era să meargă pe (os# . de "apt nu i s a părut că ar "i prea rău# -u simţea deloc lipsa averii# Dimpotrivă. ca să !i recapete poziţia pierdută. &unicul tău.$nd o să !i revină în s"$r!it !i o să construiască o nouă moară la Hai"a. c$nd î!i pierduse toată averea !i a venit în Israel cu m$inile goale. . asta vine de la Hemi# -e*emia*# Hemi Pisiu3 s a dus să studieze la Paris !i acolo l au omor$t# -emţii# Papa. cristalele !i candela&rele. . ţinea la 8ilip. se simţea u!urat# -u l deran(a să transpire în plin soare. dar lucrul pe care îl ura cu adevărat era să meargă în trăsură. Hemuci3a. striga la el !i îl insulta.umva. ca un &oier. în "aţa tuturor. Merita oare la v$rsta ei să trăiască la "el ca un mu(i3. căr$nd în spate un sac de "ăină de <0 de 3ilograme# Doar mama su"erea cumplit. )nde sunt"auteui*. !i îi plăcea c*iar !i "ierarul care venea să ungă trăsura.a nevasta pescarului din poveste. nu i plăcea să "ie &ogat# %n trăsură sau "auteuil. că de ce a scăpătat.

'mos +z că vor&esc a!a de ea.umplit4 ' "ost o "emeie cu totul ne"ericită# ? a născut ne"ericită# -ici măcar candela&rele !i cristalurile n au "ăcut o "ericită# Dar era soiul de persoană ne"ericită care tre&uie neapărat să i "acă !i pe ceilalţi să se simtă rău. ea n a "ăcut altceva dec$t să i otrăvească lui viaţa# 2i au găsit un soi de coli&ă dărăpănată într un c$mp de ciulini. iar closetul era o gaură în păm$nt într un adăpost din spatele coli&ei. ?ingurul ro&inet era a"ară. la o &rutărie# 8ăcea turul gol"ului Hai"a cu un cal !i o căruţă: au văzut că se pricepe la gr$u. l au pus să care saci de "ăină !i să livreze p$ine cu calul !i căruţa lui# După aceea a lucrat mulţi ani la turnătoria 1ulcan. transport$nd tot "elul de &ucăţi de "ier rotunde !i lungi. odi*nească se în pace# +di*nească se în pace. acoperită cu carton gudronat îţi aminte!ti coli&a lui Papa !i Mama. o coli&ă cu o singură încăpere. "ără apă !i "ără closet. dincolo de Diriat Mots3in. Papa !i a găsit de lucru la Hai"a. pe care Papa l a în(g*e&at din &ucăţi de lemn# Poate că nu e în întregime vina mamei că i a otrăvit a!a viaţa# La urma urmei. printre ciulini. de dimineaţă p$nă seara. a!a că în loc să i dea o slu(&ă de morar sau de &rutar. ea a "ost "oarte ne"ericită aici# . a!a cum nu i a dat lui Papa o clipă de pace toată viaţa lui# Timp de patruzeci de ani au trăit în această ţară !i în "iecare zi. pentru construcţii# 261 . ăsta a "ost g*inionul &unicului tău# De cum a venit în Israel. "ăină !i p$ine. Da. apa era plină de rugină.

iară!i. iu&ea soarele !i munca "izică# %i plăcea să "ie căruţa!. un &ăr&at puternic. un ma*ara(a* cu oc*i al&a!tri ce sc$nteiau de r$s# 2i !edeai pe sc$ndura care slu(ea de capră într o vestuţă al&ă. prea serios. speriat că o să "ie !"ic*iuit de coada calului# Dar te ai purtat vite(e!te !i nu te ai pl$ns# %mi amintesc de parcă s ar "i petrecut azi# 1esta cea 262 . cu pielea "eţei înc*isă ca a unui indian. La &ătr$neţe &unicul tău !i a c$!tigat p$inea căr$nd sc$nduri late pentru sc*ele sau nisip de pe ţărm pentru clădirile noi# %mi amintesc !i azi cum !edeai l$ngă el. !i la Hai"a se simţea &ine ca proletar. a avut întotdeauna înclinaţii proletare. c*iar !i la !aptezeci de ani era încă puternic. un &ăiat care nu putea su"eri razele soarelui. l$ngă el. ţeapăn pe capră. încordat ca elasticul unei pra!tiiF Papa îţi dădea ţie *ăţurile# 'm încă limpede ta&loul în "aţa oc*ilor: erai un copil al&. !i &unicul tău era întotdeauna ars de soare. un "el de prinţ indian. ca *$rtia. de !apte sau opt ani. c$nd nu era dec$t un ucenic de pe mo!ia 1il3ov# Poate că se &ucura mai tare de viaţă în c*ip de căruţa! dec$t se &ucurase ca &ogat proprietar de moară !i de casă în 7ovno# 2i tu erai un &ăieţa! tare serios. iar el !edea l$ngă tine într o vestă de muncitor cenu!ie !i plină de sudoare# 5ra cu adevărat "ericit. un pu!ti slă&ănog. ca la începutul călătoriei lui. mulţumit de soarta lui. c*inuit de mu!te !i de căldură. nelini!tit din pricina *ăţurilor. Da.Poveste despre dragoste si întuneric )neori te lua cu el în căruţă în (urul gol"ului Hai"a# Iţi mai aminte!ti.

se poate să "i "ost iarna. cu &ăieţii. asimilare. era mai &ine să nu pomene!ti de Has*omer Hatsair# 5rau mult prea de st$nga pentru ei# Dlausnerii nu voiau nici măcar să se pomenească numele de Has*omer Hatsair. sau nenorocirile poporului evreu# HaGa. ce e Dumnezeu. am avut o mare discuţie care a durat. că. Desigur. dacă desc*izi capul cuiva !i i scoţi creierul. despre ereditate !i cu li&erul ar&itru# %mi amintesc de parcă ar "i "ost ieri cum mama ta a rostit această "rază ciudată. ce e "rumuseţea. vezi imediat că creierul nostru nu e altceva dec$t conopidă# . despre lucruri ca dreptatea. între noi. ce e soarta. săptăm$ni la r$nd. !i întotdeauna îmi spuneau: tu taci !i ascultă# HaGa era un persona( important în mi!carea sionistă# Mama ta era în Has*omer Hatsair. am intrat !i eu în Has*omer Hatsair. literatură.*opin sau al lui ?*a3espeare: creierul lor nu era 263 . a Dlausnerilor. de Hanu33a*.*iar !i în cazul . după trei ani# %n "amilia ta. cu pro"esorii la !coală. pentru că eram sora cea mică. cu întreruperi. socialism. !i acasă.'mos +z mare !i cenu!ie !i cea mică !i al&ă# M am g$ndit atunci că vei "i cu siguranţă mai mult Dlausner dec$t Mussman# 'zi nu mai sunt at$t de sigură### %mi amintesc că discutam de multe ori cu prietenele noastre. 8ania !i prietenii lor se dădeau în v$nt după discuţii# 5u discutam mai puţin. discutam !i despre Palestina. partidele politice. pentru că îi speria de moarte g$ndul că te ai putea m$n(i cu ro!u doar dacă îl auzi# +dată.

In"ernul lui Dante. toate deserturile !i oceanele. e loc acolo pentru dinozauri !i &alene. ideile lui Platon. să spună. dar ea nu r$dea# 8ania r$dea doar c$nd avea ea c*e". a zis ea în conopida asta găse!ti cerul !i păm$ntul. nu odată cu toată lumea. în a"ară de mama ta care doar se uita ţintă la noi. muzica lui >eet*oven. toate năde(dile. am r$s a!a de mult că mi au dat lacrimile.Poveste despre dragoste si întuneric altceva dec$t conopidă# -ici măcar nu mi amintesc cum a a(uns 8ania să zică asta. soarele !i toate stelele. de parcă nu conopida ar "i "ost at$t de amuzantă. cu uimire. cu un aer "oarte serios. ci noi# Mai t$rziu 8ania mi a scris o scrisoare "ilozo"ică de la Praga# 264 . a zis ea. tocmai c$nd nimănui nu i se părea că ar "i ceva amuzant în discuţia noastră atunci mama ta iz&ucnea dintr odată în r$s# -imic altceva dec$t conopidă. 7evoluţia 8ranceză. romanele lui Tolstoi. !i !tia că a!a se va înt$mpla. c*iar !i pentru negul ăla um"lat cu "irele negre de păr din el ce !ade pe &ăr&ia lui >a!3a Dura!3a# %n clipa în care 8ania a &ăgat negul sc$r&os a lui >a!3a drept între Platon !i >eet*oven am iz&ucnit cu toţii în r$s din nou. totul poate intra în conopida aceea. lucruri care îi "ăceau pe toţi să r$dă. e loc acolo pentru orice. dar ea nici măcar nu z$m&ea# 8ania avea o&iceiul ăsta. dorinţele !i gre!elile !i înc*ipuirile omenirii. !i ce minune e. dar îmi amintesc că nu ne mai opream din r$s. !i ne a arătat cu m$inile mărimea conopidei.

dar va "i. intuiţie sau cutezanţă# 2i. pro&lema e ce "ace "iecare cu cărţile care i s au dat# )nii (oacă strălucit cu cărţi proaste. scria ea. poate că tot ce ne răm$ne este li&ertatea de a r$de de situaţia noastră sau de a 265 . sigur că !i acestea sunt simple cărţi care ni s au dat sau nu înainte să înceapă (ocul# 2i dacă i pe a!a. pentru că eram privită întotdeauna ca o copilă prostuţă. dar îmi amintesc că era o scrisoare lungă. în ultimă instanţă. !i tu iei doar ceea ce ţi s a dat. depinde. desigur. nu ale 8aniei: nu cunosc multe persoane în stare să eCprime ceea ce putea eCprima 8ania# '!adar. ce mai răm$ne din li&ertatea noastră de alegere. mi a scris ea de la Praga. în ultimă instanţă. iar alţii "ac tocmai pe dos: irosesc !i pierd totul. de ră&dare. de norocul "iecăruia. -u prea mult. c*iar !i cu cărţi eCcelente# 2i la asta se reduce li&ertatea noastră: cum (ucăm cu cărţile care ni s au dat# Dar c*iar !i li&ertatea de a (uca &ine sau rău.'mos +z 'veam vreo !aisprezece ani !i ea era o studentă de nouăsprezece ani. în mod ironic. cu cuvintele mele. scria mama ta. despre ereditate în comparaţie cu mediul !i li&erul ar&itru# 'm să încerc să ţi spun ce zicea. !i clasa noastră socială toate astea sunt precum cărţile împărţite la înt$mplare înainte de începerea (ocului# -u eCistă li&ertate în această privinţă: lumea dă. inteligenţă. scrisorile pe care mi le trimitea erau poate cam prea de *aut en &as. iată cam ce mi a scris: că ereditatea !i mediul care ne educă. n ai nici o !ansă să alegi# Dar. amănunţită.

scro&ită. vizitiul ucrainean al "amiliei Mussman. mai am o poveste pentru tine### 8ilip. 'lături de noi. mama ta. alegerea este între a trece prin viaţă treaz sau într un soi de letargie# 'sta e. voce de &as. avea un "iu &runet. nepotul prinţesei 7avzova. cu o "ustă plisată. de a (uca sau de a lăsa cărţile din m$nă. pe strada Du&ins3a. . pe nume 'nton: oc*i negri sc$nteietori ca diamantele. umeri largi. pa*arele din 3ommoda zăngăneau c$nd striga 'nton# De c$te ori trecea pe stradă pe l$ngă o "ată. !i prietenele noastre: care !i a aran(at &luza a!a pentru 'nton. ceea ce a spus 8ania. c*ipe!. 'nton ăsta dinadins încetinea pasul. "ără să !i dea seama. de a încerca mai mult sau mai puţin să înţelegem cum stau lucrurile. că vor&im de cărţile de (oc. pă!ea un pic mai iute !i respiraţia i se iuţea !i ea# %mi amintesc că o&i!nuiam să r$dem una de alta. sau de a renunţa !i a nu încerca să înţelegem pe scurt. cea la care &unicul tău "usese trimis să muncească pe c$nd avea doisprezece ani# 5ra acela!i inginer sărac care în"iinţase moara. locuia inginerul ?teleţ3i. 2i care a ie!it să se plim&e pe stradă pentru 'nton. !i !osete al&e ca zăpada.are !i a prins în păr o "loare pentru 'nton. ca a unui taur. semn de dispreţ !i putere. dar cu cuvintele mele# -u cu ale ei# -u o pot spune cu cuvintele ei# Q 'cum. că vor&im de soartă în comparaţie cu li&ertatea de alegere. o gură cu colţurile un pic lăsate. în mare.Poveste despre dragoste si întuneric ne pl$nge de ea. iar lata. surorile. cel pentru 266 . noi.

pe care 'nton. adică o dădea pentru o noapte în loc de plată. despre o "emeie care tre&uia să meargă în c*ip de plată noaptea în cine !tie ce coli&ă mizera&ilă. ?onieci3a4 +i vei4 'r tre&ui să ţi "ie ru!ine4 încetează. iar după aceea nimeni n o să mai vrea s o ia de nevastă4 '!a eram crescute pe atunci# 2i care era adevărul. !i vocea îi devine ur$tă !i groasă. "iul vizitiului 8ilip. auzi. începe să i crească păr în tot "elul de părţi ale trupului. cu vreun ticălos &eat# 6$nduri despre soarta multor "emei ai căror &ăr&aţi le pierd# Pentru că sunt !i alte "eluri de a pierde o "emeie# -u numai la cărţi4 însă g$ndurile nu sunt 267 . !i o ridicase dincolo de grădina noastră din "aţă. i a părăsit pe el !i pe cei doi copii# Pur !i simplu a "ugit. !i uneori o pierdea la cărţi. c*iar !i numai în ad$ncul su"letului. ţin$nd str$ns în m$nă o vali(oară al&astră. 5u însămi nu voiam deloc să am ast"el de g$nduri. cumpăr$nd apoi !i partea lui# %ntr o zi soţia lui. dar era un geniu &eţiv. la marginea zonei locuite# De "apt. Irina Matveievna. încetează imediat să te g$nde!ti la lucruri ur$te ca acesta !i începe să te g$nde!ti la lucruri "rumoase4 Pentru că se !tie prea &ine. ?onieci3a. înţelegi ce vreau să zic# %mi amintesc că am între&at o pe mama despre asta. unei "ete care se g$nde!te la lucruri ur$te. !i ea s a al&it la "aţă !i mi a zis. ca de &ăr&at. era pe un c$mp unde pă!teau vacile# 5 drept că avea motive să "ugă de la soţul ei: o "i avut el o sc$nteie de geniu. drept la coli&a mică de peste drum.'mos +z care a lucrat la început Papa. lra.

!i ea îi putea vedea# ?oţul ei. poate o (umătate de an. ?teleţ3i. să o arunce în sus !i să o prindă. al unei "eti!cane de !aisprezece ani. dacă s ar "i îndoit# 5ra pur !i simplu o tragedie "ără cuvinte: în "iecare zi Ira ?teleţ3i î!i vedea casa. ei &ine. iar ea ţipa de "rică !i îl iz&ea cu pumni!orii pe care el tre&uie să i "i simţit ca o g$dilătură# 'nton era puternic ca un &ou: ar "i putut îndrepta cu m$inile goale osia trăsurii noastre. în coli&a lui 'nton# Lui 'nton îi plăcea să o salte de la păm$nt: c*iar !i după ce născuse doi copii î!i păstrase trupul suplu. să o înv$rtească. !i soţul ei. care de(a &ea mai mult dec$t i ar "i priit !i începea să &ea încă de dimineaţă . putea !i el să o vadă tot timpul. în curte#: ' trăit în coli&a lui 'nton c$teva luni. inginerul.Poveste despre dragoste si întuneric ca televizorul. minunat. de la distanţă. *opa. !i în "iecare zi ei o puteau vedea de departe# +dată. cu o "aţă dulce !i u!or mirată# 9'răta întotdeauna de parcă tocmai i s ar "i spus că o a!teaptă Lenin a"ară. *op. odată s a ascuns l$ngă poarta casei lor !i a a!teptat o pe mezina 268 . dar o puteau vedea zilnic de departe. *op. micuţă. c$nd vezi lucruri neplăcute să ape!i pur !i simplu pe &uton !i să sc*im&i programul# 6$ndurile ur$te sunt mai degra&ă ca ni!te viermi în conopidă4 Q Mătu!a ?onia î!i aminte!te că Ira ?teleţ3i era o "emeie "ragilă. ca pe un căţel. "emeia asta lipsită de noroc. lui îi plăcea să o ridice cu m$inile. copiii !i soţul peste drum. le a interzis copiilor să meargă la ea !i c*iar să i răspundă dacă le ar "i vor&it.

'mos +z lor. ca o doamnă. a dat cu picioarele în ea. pentru că tatăl le interzisese să ai&ă de a "ace cu ea# . a trecut pe l$ngă mine. i a auzit ţipetele !i a ie!it pe trepte# Pe dată a început să !i "luture m$inile către ea. după "elul în care pl$ngea. în 'nna Darenina. c$nd într o zi 'nna se "uri!ează în casa ei. am putut vedea limpede semnele 269 . a împins o. pl$ngea ca o slu(nică. ca o căţea al cărei pui e luat !i omor$t su& oc*ii ei# 5ste ceva asemănător la Tolstoi. în vreme ce Darenin e la &irou. a strigat după a(utor. reu!e!te să se "uri!eze în casa care odată era a ei !i iz&ute!te c*iar să !i vadă pentru o clipă "iul# 't$ta doar că Tolstoi este mult mai puţin crud dec$t . după mers. eram vecini dar nu m a salutat. să se întoarcă de la !coală# ? a nimerit să trec pe acolo !i am văzut de aproape cum Diruc*3a nu voia s o lase pe mama ei să o ia în &raţe. !i am auzit urletele ei sparte !i i am mirosit răsu"larea !i am văzut pe c*ipul ei că nu mai era cu totul sănătoasă# După privirea ei. cu siguranţă că îţi aminte!ti. ca un mu(i3 pl$ngea. nu lini!tit.eea ce am văzut c$nd Irina Matveievna a "ugit de Dasimir. Dira. îi era "rică p$nă !i să i spună mamei c$teva cuvinte. slu(itorul inginerului ?teleţ3i.opilei îi era "rică de tatăl ei. uite a!a. slu(itorul. nu. p$nă ce Dasimir. !i să "acă ni!te zgomote ca atunci c$nd u!ui o găină# . at$t de aproape pe c$t sunt de locul în care !ezi tu la urma urmei.am să uit niciodată cum se îndepărta Ira ?teleţ3i !i pl$ngea. neomene!ti. cu urlete îngrozitoare.

dar într o zi a "ugit iară!i. !i &olile. în pădure. toţi în a"ară de mine au murit. potolităF se îngri(ea de copii. !i p$nă la 270 . cu toate &ulendrele lui !i cu ea cu tot# Iarna. !i e a!a de ciudat. !i a "ost Holocaustul. !i a pierdut toţi &anii. dar nu pentru multă vreme: au tot dus o la spital !i p$nă la urmă au venit ni!te in"irmieri !i au legat o la oc*i !i la m$ini !i au dus o cu "orţa la un azil de ne&uni din Dovel# %mi amintesc oc*ii ei. !i se pare că inginerul ?teleţ3i s a îndurat de ea !i a primit o înapoi. !i c$nd au prins o a luat un &idon de petrol !i s a dus la coli&a cea mică pe care !i o clădise 'nton pe pă!une# . c$nd totul era acoperit de zăpada al&ă.oli&a era acoperită cu carton gudronat 'nton n a locuit multă vreme acolo !i ea a aprins un c*i&rit !i a dat "oc coli&ei. de "apt el a plecat undeva într un sat. arăt$nd către cer !i către pădure ca ni!te degete pline de "uningine# După o vreme inginerul ?teleţ3i a luat o razna de a &inelea !i s a "ăcut de r$sul lumiiF s a însurat din nou. a îngenunc*eat în "aţa soţului ei. c*iar a sădit ni!te tu"e de tranda"iri în grădină. !i Irina s a dus acasă. au trecut optzeci de ani. *rănea pisicile.Poveste despre dragoste si întuneric morţii ei# Iar după c$teva săptăm$ni sau luni 'nton a dat o a"ară. *rănea păsările. !i au "ost toate răz&oaiele de aici !i tragedia noastră. !i totu!i oc*ii ei încă îmi străpung inima ca două ace de tricotat tare ascuţite# Ira s a întors de c$teva ori acasă la ?teleţ3i. c*iar !i acum c$nd îţi povestesc îi văd oc*ii. grinzile înnegrite ale coli&ei arse se înălţau din zăpadă.

ţigăncile# %!i a!ezau acolo căruţa cu coviltir. !i la aceea!i v$rstă tu scriai poezii# După c$ţiva ani toată moara îi aparţinea lui Papa. un ro&. un "el de scuar sau de spaţiu desc*is# In "iecare luni veneau ţigan3i. ai "ost trimis la un 3i&&utz# ?ă nu ţi înc*ipui că nu !tiu ce înseamnă să mergi într un 3i&&utz ca un copil care nu s a născut acolo: nu e raiul pe păm$nt# La cincisprezece ani &unicul tău practic conducea moara prinţesei 7avzova. ca să se îndepărteze insectele# 6ardul avea o 3alit3a. !i înălţau un 271 . &unicul tău. I portiţă. un &ăiat sărman de doisprezece ani !i (umătate care !i a pierdut mama !i a "ost alungat din casă de mama vitregă# )ită te !i tu ce cercuri ciudate ne desenează soarta: doar !i tu aveai eCact doisprezece ani !i (umătate c$nd ţi ai pierdut mama# La "el cu &unicul tău# . a avut stăruinţă !i perspicacitate. prin care a(ungeai în plo!ciad3a. cu roţile ei mari. care în inima lui dispreţuia avuţia# -u numai că o dispreţuia. generozitate !i c*iar o înţelepciune lumească aparte# ?ingurul lucru pe care nu l a avut a "ost norocul### 6rădina era împre(muită cu un gard din lemn care primăvara era vopsit în al&# In "iecare an se văruiau !i trunc*iurile copacilor.u toate că nu te au trimis la "erma vreunui mo!ier pe (umătate ne&un# %n sc*im&.'mos +z urmă i a v$ndut lui Papa partea lui din moară# >unicul tău reu!ise să cumpere încă dinainte de asta partea lui Dni(na /prinţesa0 7avzova# 2i c$nd te g$nde!ti că a pornit o ca ucenic la ea. îl su"oca# Tatăl meu. pictată.

i#u la dreapta putea privi prin desc*izătură spre aripa casei. care era enormă. pe care puteai servi un pe!te mtreg. Poate că mai împodo&e!te !i acum &u"etul vreunui *o*ol gras# 2i mai era un soi de postament.Poveste despre dragoste si întuneric cort mare din p$nză unsă cu smoală într o parte a scuarului# Ţigănci "rumoase um&lau desculţe din u!ă în u!ă: veneau în &ucătării să dea în cărţi. su"rageria !i camera servitoarei. ciorni *od despre care ţi am spus. ca un căpitan pe punte.ine !tie. în aripa casei# 'ceastă u!ă din spate dădea direct în &ucătăria noastră. care era pe o latură. coridorul. unde locuia Wenia cu 272 . . prin u!ă. &u"ete cu u!i gal&ene !i o grămadă de porţelanuri !i cristaluri# %mi amintesc că aveam un platou lunguieţ uria!. să !terpelească# Pătrundeau în casa noastră prin intrarea servitorilor. în"ă!urat în "runze !i încon(urat de orez !i morcovi# . avea în mi(loc o masă cu scaune pentru !aisprezece oameni# 5rau o ma!ină de gătit cu douăsprezece plite de di"erite mărimi. d$nd porunci &ucătăresei !i servitoarei !i oricui intra în &ucătărie# 2i nu numai în &ucătărie: iionul ei era ast"el a!ezat. înc$t vedea spre st$nga. mai mare dec$t tot apartamentul ăsta. într un colţ. a!a că putea supraveg*ea u!ile tuturor camerelor. cu un &alansoar tapiţat !i alături de el o măsuţă pe care era întotdeauna un pa*ar cu ceai de "ructe îndulcit# 'cela era tronul pe care mama &unica ta !edea sau uneori stătea în picioare cu m$inile pe spătarul &alansoarului. !i dacă nu erai cu &ăgare de seamă. să cureţe closetele. să c$nte pentru c$teva copeici.e s a înt$mplat cu acel platou.

mama ta. !i asta ne enerva: eram de partea lui. pentru că întotdeauna a "ost cea mai "iravă !i mai palidă dintre copii# Dintre noi trei. at$t de multe înc$t ne era silă de ele. mama ta era cea care su"erea cel mai mult din cauza mamei. care era o "emeie tăioasă. pentru că avea dreptatea de partea lui# Mama o&i!nuia să acopere "auteuils !i mo&ila cea "rumoasă cu cear!a"uri. putea comanda pe toate c$mpurile de &ătălie din poziţia aceea avanta(oasă. era pusă să îng*ită cele mai multe găl&enu!uri. un sergent# De dimineaţa p$nă seara lua c$te o gură din ceaiul ei de "ructe !i dădea instrucţiuni !i porunci# 'vea ni!te o&iceiuri nesu"erite care îl scoteau din sărite pe Papa. că găl&enu!urile te "ac rezistent la toate &olile# -imeni nu auzise de colesterol pe atunci# 8ania. sau de 'nul -ou ori de 273 .'mos +z "rumoasa ei "iică. a!a înc$t salonul nostru arăta întotdeauna ca !i cum ar "i "ost plin de sta"ii# Mama era îngrozită de orice "iri!or de pra"# . pe care o numeam Dealul lui -apoleon# )neori mama stătea acolo !i spărgea ouă într un castron !i ne "ăcea pe HaGa. Dora# 'st"el. era de o mesc*inărie maniacă. 8ania !i pe mine să îng*iţim găl&enu!urile crude. ca un 8eldOe&el. dar de cele mai multe ori lui i se "ăcea le*amite de ea !i o lăsa într ale ei.o!marul ei era să intre copiii !i să se cocoaţe pe scaunele ei "rumoase cu încălţările murdare# Mama ascundea porţelanurile !i cristalurile !i nu le scotea dec$t c$nd aveam musa"iri de vază. destul de milităroasă. pentru că era o teorie pe acea vreme.

uneori ne lăudam cu &ogăţia noastră !i alteori o ţineam îng*esuită pe su& giulgiuri al&e# 8ania îi lua partea lui Papa c*iar mai mult dec$t noi !i se împotrivea autorităţii mamei# . servitoarea. vor&eam e&raică !i rusă# Mai ales e&raică. cu locatarii. cu partenerul de a"aceri. uneori mergeam la sinagogă !i alteori nu. acasă.*iar !i pe ticălo!i se străduia întotdeauna din răsputeri să nu i rănească# %n iudaism.Poveste despre dragoste si întuneric Pa!te. !i scotea cear!a"urile care acopereau mo&ilele din salon# )ram asta# Mai ales mama ta nu putea su"eri ipocrizia: că uneori eram 3os*er !i alteori nu.u noi. ţinea deose&it de mult la 8ania# .u o"icialităţile polone vor&eau în polonă# /După ce 7ovno a "ost aneCat de Polonia noile autorităţi au ţinut morţi! ca toată lumea să vor&ească polona#0 La !coala noastră Tar&ut* toţi elevii !i pro"esorii vor&eau aproape numai în e&raică# Intre noi. să o"ensezi pe cineva este considerat mai rău dec$t să i ver!i s$ngele. dar c$nd se luau la *arţă o "ăceau doar în idi!# .o pot dovedi. însă n a eCistat niciodată vreun "avoritism el avea un "oarte puternic simţ al dreptăţii# .red că !i el. surorile. &ucătăreasa !i vizitiul vor&eau doar ruse!te# . !i el era un om care n ar "i rănit vreun su"let# -iciodată# Mama se certa cu Papa în idi!# De cele mai multe ori vor&eau între ei într un amestec de rusă !i idi!.am cunoscut nici un alt &ăr&at căruia să i displacă at$t de mult să rănească pe cineva ca &unicului tău# . Papa. a!a înc$t părinţii să nu 274 . "etele.

*iar !i în dormitor avea "elul ei anume de a !i r$ndui lucrurile era o "ată "oarte ordonată . care îi "ăceau roc*ii luCoase# Dar era prea zg$rie &r$nză ca să le poarte: le păstra în "undul !i"onierului. ca o "avoare. striga la noi că îl ruinăm pe Papa# 8ania. cu patru plite !i două du3ov3i. !i mai tot timpul um&la prin casă într un capot vec*i de culoare !oricie# Dar de c$teva ori pe an se împopoţona precum calea!ca ţarului ca să meargă la sinagogă sau la vreun &al de caritate. în care se coceau &iscuiţii !i se pră(ea carnea# >ucătăria avea trei "erestre uria!e 275 . să luăm lopata !i să &ăgăm în cuptor ciollas pentru ?*a&&at# -e "ăceam că i &ăgăm în "oc pe reaua vră(itoare >a&a Iaga !i pe dracul cel negru. mama ta.'mos +z înţeleagă# -u vor&eam niciodată între noi în idi!# -u voiam să "im ca mama: asociam idi!ul cu (eluirile. nu să se ţipe la ea# %i plăcea să eCplice !i voia să i se eCplice# -u putea su"eri poruncile# . a!a înc$t tot ora!ul să o vadă !i să crape de invidie# 2i totu!i. despotismul !i certurile ei# %l storcea pe Papa de tot ce c$!tiga de la moară cu sudoarea "runţii lui !i c*eltuia totul pe croitorii ei scumpi. voia să i se vor&ească lini!tit !i rezona&il. î!i păstra calmul# Prea mult c*iar: nu mi amintesc să "i ridicat vreodată vocea# ?au să pună pe cineva la punct# 7ăspunsul ei era tăcerea c*iar !i c$nd era vor&a de lucruri pe care n ar "i tre&uit să le ra&de# %ntr un colţ al &ucătăriei era un cuptor mare !i uneori ne era îngăduit. !i dacă cineva tul&ura acea ordine era "oarte necă(ită# 2i totu!i. cerni cert# Mai erau !i so&e mai mici.

!i c$nd voiam să umplem cazanul opreau apa la ei iar 8ilip. în curtea vecinilor. cu două minute înainte să înceapă postul. pro"esorii îmi spuneau ?ara*. dar pentru Papa eram întotdeauna ?urele*#0 Lui Papa îi plăcea să amestece cu degetul sau să măn$nce cu m$inile# 5ram pe atunci o copilită 276 .Poveste despre dragoste si întuneric care dădeau în grădină !i în livadă. mulţumită ţie. !i după ce a &ăut o mi a spus: 9'cum. ?urele*. postul îmi va "i mai u!or:# /Mama îmi zicea ?onici3a. !i erau aproape întotdeauna a&urite# %n &aie a(ungeai prin &ucătărie# In acea vreme nimeni din 7ovno nu avea &aie în casă# 8amiliile &ogate aveau un !opron în curte.$nd voiam să "acem &aie puneam ni!te &u!teni !i rumegu! în desc*izătura de su& cazanul cel mare. un puţ. Papa mi a spus: 1ureleh. 'nton sau 1asia trăgeau apă cu pompa de m$nă care sc$rţ$ia# %mi amintesc cum o dată. cu un cazan cu lemne care "olosea pentru &aie !i pentru spălatul ru"elor# 5ram singurii care aveam o sală de &aie adevărată !i toate micile noastre prietene se înverzeau de ciudă# %i spuneau 9des"ătarea sultanului:# . în spatele casei. mein $ochter!. 5ra un 3olodeţ.$nd i am adus apa. după masă. în a(unul Eilei Marii Iertări. te rog adu-mi un pahar cu apă direct din puţ# . a lăsat să cadă în ea trei sau patru &ucăţi de za*ăr !i a amestecat cu degetul. apoi aprindeam "ocul !i a!teptam o oră sau o oră !i (umătate p$nă se încălzea apa# 5ra destulă apă "ier&inte c$t pentru !ase sau !apte &ăi# De unde venea apa.

în partea cealaltă a &ucătăriei. In "aţa &ăii. seara. la "el ca atunci. c$tă "ericire mi au adus vor&ele lui. 8ericirea pe care o simţim nu pentru ceea ce avem. Dora. o "ericire neagră. oc*i mari !i căprui. însă era un pic sla&ă de minte# . ci pentru că am m$ncat din pomul răului# 'lt"el cum să eCplici "ericirea neagră. dar cu talie su&ţire ca de viespe. al cărui tată se presupune că era "ostul proprietar al casei. Papa spunea că orice tragedie e într un "el comedie !i în "iecare nenorocire e un s$m&ure de înc$ntare pentru spectator# ?pune mi. ci pentru ceea ce avem noi !i alţii nu au. era u!a care dădea în odaia împărţită de Wenia cu "iica ei.*iar !i acum. !i g$ndul că mulţumită mie postul avea să i "ie mai u!or# . e adevărat că nu eCistă în engleză un cuv$nt pentru ?c*aden"reude. care vine din răul "ăcut altora# Papa avea o vor&ă. că am "ost izgoniţi din rai nu pentru că am m$ncat din pomul cunoa!terii. un trup împlinit. despre care se zicea că e !i iu&itul mamei ei# Wenia îi dădea Dorei să măn$nce doar o dată pe zi. mă simt "ericită. pe nume DrGnic3i. avea o "aţă de madonă. de căprioară. !i atunci îi spunea o poveste cu mai 277 .'mos +z de cinci sau !ase ani# 2i nu ţi pot eCplica nu mi pot eCplica nici mie c$tă &ucurie.$nd avea paisprezece sau !aisprezece ani s a îndrăgostit dintr odată de un neevreu mai în v$rstă. după optzeci de ani. primarul Le&edevs3i# Dora era tare "rumoasă. 2i o să se simtă rău. Pentru că ceilalţi o să "ie invidio!i. ori de c$te ori îmi amintesc# Dar mai este !i un soi de "ericire răsturnată.

nu căpăta dec$t un coltuc de p$ine pentru toată ziua# Intr o zi a apărut din senin o gaură în pod sau în stăvilar. iară eu o să măn$nc m$ine4 >ătr$nul rege nu avea copii !i a "ost at$t de impresionat de ce "ăcuse Ivanu!ca !i de răspunsul lui. că alt"el toţi oamenii s ar "i înecat. Doamne "ere!te4 2i a "ost singurul tău coltuc de p$ine. !i ameninţa să înece întreaga vale# Ivanu!ca a luat singurul lui coltuc de p$ine pe care i l dăduse mama lui !i a astupat cu el gaura din stăvilar. care uneori îţi "ăceau părul măciucă. !i l a între&at pe Ivanu!ca de ce a "ăcut asta# Ivanu!ca a răspuns. prostuţ !i mocăit cum era. prostul satului.Poveste despre dragoste si întuneric multe episoade.e vrea să zică Maiestatea 1oastră. pe care mama lui îl trimitea în "iecare zi dincolo de pod. ce dacă. !i ce dacă nu măn$nc azi. cu merinde pentru "raţii lui mai mari care munceau la c$mp# Ivanu!ca. !i toate trei dădeam "uga să ascultăm. prin care a pornit să curgă apa. 'm "ăcut o ca să nu "ie potop. a între&at &ătr$nul rege# Păi ce o să măn$nci toată ziua. căci Wenia avea darul de a spune pove!ti at$t de ciudate. ca să nu "ie înecată valea# >ătr$nul rege tocmai trecea pe acolo !i s a mirat "oarte. + să măn$nce alţii. n am mai cunoscut pe nimeni care putea să povestească a!a ca ea# %mi amintesc o poveste pe care ne a spus o# ' "ost odată ca niciodată Ivanu!ca. . Ivanu!ca Duracioc. -u. !i c*iar !i atunci c$nd Ivanu!ca a a(uns rege toţi supu!ii 278 . Maiestatea 1oastră. înc$t a *otăr$t pe loc să l "acă prinţ mo!tenitor# ' devenit regele Durac /care înseamnă regele -eg*io&0.

pentru că el nu !tia ce înseamnă să "ii o"ensat sau să te răz&uni# Desigur. pe r$nd. am$ndouă împărăţiile au "ost acoperite de apă# Date# >unicul meu. mama mea. -ap*tali Hertz Mussman. c*iar !i el r$dea de el însu!i. !edea pe tron toată ziulica !i se str$m&a# Dar încetul cu încetul s a vădit că su& domnia regelui Ivanu!ca -eg*io&ul nu erau deloc răz&oaie.ele trei "ete Mussman au mers la !coala Tar&ut* din 7ovno# 'poi HaGa !i 8ania.20 prea puţini evrei reu!eau să "ie admi!i în universităţi# Mătu!a mea HaGa a venit în Palestina în HI<< !i a o&ţinut o poziţie pu&lică destul de înaltă în Partidul Muncitorilor ?ioni!ti !i în "iliala de la Tel 'viv a +rganizaţiei Mamelor Muncitoare# Datorită acestei activităţi le a cunoscut pe unele dintre cele mai importante "iguri ale sionismului# ' avut 279 . !i desigur că pe dată au "ost o"ensaţi de mirosul ţarcurilor cu vite pe care v$ntul îl aducea de peste *otar.'mos +z r$deau de el. s a născut în H88I# >unica mea Itta s a născut în H8IH# Mătu!a HaGa s a născut în HIHH# 8ania. deoarece în Polonia antisemită din anii . iar stăvilarul pe care regele Ivanu!ca Duracioc îl astupase c$ndva cu p$inea sa a "ost s"ăr$mat !i au pierit cu toţii "ericiţi în potop. din împărăţia vecină. au "ost trimise pentru un an la o !coală particulară poloneză care dădea certi"icate de studii secundare# '!a au putut HaGa !i 8ania să meargă la )niversitatea din Praga. !i au pornit răz&oiul. s a născut în HIH<# Mătu!a ?onia s a născut în HIHM# . !i au "ost cu toţii uci!i. p$nă la urmă generalii l au ucis !i au luat puterea.

pan DrGnic3i. cu Israel 6alili. una pl$ng$nd !i m$nc$nd. dimpotrivă. consilieri !i o"iţeri# După trei ani. !e"ul operaţiunilor !i ad(unctul !e"ului de stat ma(or al nou "ormatei armate israeliene# ?e ţineau acolo !edinţe noaptea. dar m$ncarea pe care o "ăcea era înecată în lacrimi. în aceea!i cameră.Poveste despre dragoste si întuneric mai mulţi adoratori în"ocaţi. a "ost su&înc*iriat unor comandanţi superiori din Haganna*# In HI=8. în timpul 7ăz&oiului de Independenţă. Itz*a3 ?ade*. @aa3ov Dori. printre care !i stele în plină ascensiune din . a locuit acolo generalul maior @igael @adin. Tsvi ?*apiro.onsiliul Muncitorilor. cealaltă pl$ng$nd "ără să măn$nceF nu se certau niciodată. care a devenit mai t$rziu administrator al 8ondului ?ănătăţii !i în cele din urmă a a(uns directorul eCecutiv al spitalului Donnolo Tsa*alon din Aa""a# )na dintre cele două camere ale apartamentului de la parter al lui HaGa !i Tsvi ?*apiro. Wenia nu a încetat să i pregătească masa de seară !i să i spună pove!ti. mama mea !i a pus capăt zilelor# . 280 . la numărul HXP de pe strada >en @e*uda din Tel 'viv. !i acum o îngri(ea cu iu&ire. ca !i cum s ar "i îm&olnăvit am$ndouă de aceea!i &oală incura&ilă# ?au ca !i cum mama ar "i in"ectat o "ără să vrea pe "iică. !i a!a erau !i pove!tile# 'm$ndouă !edeau acolo seara. dar s a măritat cu un muncitor din Polonia vesel !i inimos.*iar !i după ce micuţa Dora s a îndrăgostit de iu&itul mamei ei. conducători ai organizaţiei Haganna*. se îm&răţi!au !i pl$ngeau împreună.

tu să "aci asta# '!a auzeam !i învăţam !i noi c$te ceva. nu poate tăgădui că e însărcinată# >ăr&atul tăgăduie!te c$t vrea. "ire!te. ci celui care n are &ani ca să scape de pedeapsă# 8emeia. ca nu cumva să răm$nă însărcinată# Ii eCplica la nes"$r!it.'mos +z cu milă. să nu "aci asta. !i ce poţi să "aci. "emeile. cu toate că pedeapsa nu este dată celui care a păcătuit. tu să zici a!a. 5l ne a dat privilegiul de a mirosi îndeaproape sudoarea "eţei tale. cea ce nu e o plăcere c*iar a!a de mare. !i a mai adăugat promisiunea că 9în dureri vei na!te copii:# 2tiu că lucrurile pot "i privite !i puţin alt"el# 281 . oricum. !i dacă el insistă să "acă asta. că nimeni nu ne a eCplicat vreodată ast"el de lucruri pe care nu e "rumos să le "aci# %nsă totul a "ost în zadar: micuţa Dora a rămas însărcinată !i se zice că Wenia s a dus la pan DrGnic3i să i ceară &ani. Dumnezeu le a dat &ăr&aţilor plăcerea !i nouă pedeapsa# >ăr&atului i a zis. e o răsplată !i nu o pedeapsă ia i &ăr&atului munca !i î!i iese din minţi iar nouă. cu un devotament "ără margini# -oaptea auzeam sc$rţ$itul portiţei. !i !tiam că Dora s a întors !i că în cur$nd mama ei se va "uri!a către aceea!i casă# Papa spunea întotdeauna că orice tragedie are ceva dintr o comedie# Wenia î!i veg*ea cu mare atenţie "iica. ceea ce. în sudoarea "eţei tale îţi vei m$nca p$inea ta. iar el a re"uzat să i dea !i a pretins că nu le cunoa!te pe nici una dintre ele# '!a ne a "ăcut Dumnezeu: averea e crimă !i &ogăţia e pedeapsă. să "aci asta. acea 3alit3a din gardul grădinii. !i dacă el zice a!a.

dar Papa a luat totu!i un "elinar mare !i s a dus în grădină !i a cercetat prin toate ung*erele. .red că Papa le a dat ni!te &ani# Wenia s a dus cu Dora în sat !i peste c$teva zile s a întors &olnavă !i palidă# Wenia. tre&uie să "i visat# -u l am contrazis pe Papa. HaGunia. !i eram "iice "oarte ascultătoare: n am între&at !i nimeni nu ne a spus# Doar o dată. at$t de înspăim$ntător. în întuneric era o noapte cu ploaie !i v$nt pl$nsul unui prunc# P$nă s a dus HaGa să l trezească pe Papa nu s a mai auzit copilul.Poveste despre dragoste si întuneric >iata Dora. ci a "ost cu adevărat un prunc care pl$ngea în grădină: un pl$ns at$t de ascuţit. apoi s a întors !i a zis cu tristeţe. nu ca un prunc căruia îi e "oame 282 . nici &olnavă !i nici palidă. s a întors "ără prunc !i nu părea c$tu!i de puţin tristă. !i c$nd pl$ngea era ca !i cum ar "i pl$ns un ţ$nc de trei ani!ori# ' început !i să doarmă c$t dorm pruncii: "ata asta dormea douăzeci de ore pe zi# 2i ce s a înt$mplat cu pruncul. doar că se arăta !i mai copilăroasă dec$t înainte# Iar înainte "usese "oarte copilăroasă# Dar după ce s a întors din sat Dora nu ne mai vor&ea dec$t a!a cum vor&esc copiii !i se (uca cu păpu!ile. at$t de pătrunzător. la ce &un să l contrazicem. Dar "iecare dintre noi !tia prea &ine că n a visat. noaptea. ci rumenă la "aţă !i dolo"ană. ca un măr zemos. nu Dora# Dora s a întors după o lună. HaGa ne a trezit pe mine !i pe 8ania zic$nd că aude "oarte limpede din grădină. c$nd a a(uns în luna a noua au dus o într un sat. la un văr de al Weniei# .ine să !tie# -i s a spus să nu între&ăm.

adică nu prea cuviincioase. ca !i cum ar "i iertat o c$nd i a luat iu&itul. Wenia a ţinut două păsărele drăgăla!e într o colivie pe verandă. pentru că eram domni!oare &ine crescute# 2i micuţa Dora. literatura !i istoria evreiască# Printre altele. dacă voiam.'mos +z !i vrea să sugă sau un prunc căruia îi e "rig. ca parte din programul de studii e&raice din anii .erni3ovs3i !i selecţii 283 . un pro"esor la "el de cele&ru ca Louis Pasteur. . !i Papa a plătit iară!i ca să "ie eCaminată de un mare pro"esor din 1ar!ovia. "ilozo"ie evreiască medievală. ci ca un prunc care simte o durere cumplită# După care "rumoasa Dora s a îm&olnăvit de o maladie rară a s$ngelui. culegeri de lucrări ale lui >iali3 !i . în cartea lui am găsit c$te ceva din ceea ce au studiat mama.20# Includea pove!ti despre ra&ini. o selecţie de poezii din 5poca de 'ur evreiască din ?pania. surorile !i prietenele ei. !i iarna au murit îng*eţate# 'm$ndouă# Mena*em 6ele*rter. ne interziceam singure să o "acem. dar în cele din urmă pove!tile ei au devenit săl&atice. !i le a mers de minune p$nă în iarnă. dar nu !i c$nd a dispărut la 1ar!ovia# In sc*im&. !i uneori se strecurau în pove!tile ei cuvinte pe care nu era "rumos să le spui !i pe care nu voiam să le auzim# ?au. care a scris cartea despre Tar&ut* 6Gmnasium /Liceul0 din 7ovno. a "ost el însu!i pro"esor acolo# Preda >i&lia.am mai vor&it niciodată despre ea# -ici c*iar Wenia Dimitrovna nu i a mai rostit numele. !i nu s a mai întors# Wenia Dimitrovna a continuat să ne spună seara pove!ti.

erni3ovs3i !i a!a mai departe# Printre cărţile despre istoria evreilor era !i cartea lui Aosep* Dlausner. co&or încet pe scări să golesc sacul cu gunoi în tom&eronul de a"ară# %nainte să urc înapoi tre&uie să mă odi*nesc acolo o vreme. pentru că scările mă lasă "ără su"lare# )neori dau peste o nouă emigrantă din 7usia. întotdeauna a "ost a!a în "amiliile evreie!ti: credeau că educaţia este o investiţie 284 . l$ngă lăzile de gunoi. alta la stomatologie# ?oţ nu are# 7ude în Israel nici a!a ceva nu are# M$ncarea o drămuiesc. . îm&răcămintea !i pe ea o drămuiesc# Locuinţa stau toate într o odaie# Toate astea ca să nu se lipsească de studii !i de manuale.Poveste despre dragoste si întuneric din alţi scriitori evrei moderni.a să !i ţină la "acultate două "iice talentate. ?c*iller. înainte de a începe ziua o&i!nuită. Pu!3in. în 7usia. sau c*iar mai devreme. 6oet*e. Turg*eniev. precum !i traduceri din literatura universală. Heine. >Gron.e*ov. Tagore. tre&uie să mă a!ez pe zidul scund de l$ngă lăzile de gunoi. din autori ca Tolstoi. Aac3 London. Dostoievs3i. era mare !e"ă# 'ici mătură trotuarul# . care mătură trotuarul pe strada VesselG în "iecare dimineaţă# 'colo. Mic3ievicz.a învăţat aproape deloc e&raică# )neori stăm am$ndouă acolo c$teva minute. la !ase. Hamsun. Dic3ens. . !i tăi"ăsuim un pic în ruse!te# De ce e măturătoare de străzi. Istoria celui de al Doilea Templu# %n "iecare zi /continuă mătu!a ?onia0. +scar Vilde. ?*a3espeare. epopeea lui 6*ilgame! în traducerea lui . una la c*imie. 1aria.

legi mai discriminatorii diploma o poţi îndoi iute. nici c*iar. e!ti ceea ce măn$ncă puiul ca să crească mare !i voinic# Iar c$nd copilul tău cre!te nici măcar atunci nu poţi să "ii iar tu însăţi. Doamne "ere!te. !i anume "aptul că "etelor din acea vreme. altă revoluţie. singurul lucru pe care nu l poate lua nimeni copiilor tăi.*iar să măturăm trotuarele pentru copiii no!tri. de la prima sarcină. tre&uia să începem să ne organizăm toată viaţa în (urul copiilor# La "el cu mamele noastre# . o ascunzi în tivul *ainelor !i "ugi în orice loc li se îngăduie evreilor să trăiască# -eevreii spuneau despre noi: diploma asta e religia evreilor# -u &anii. iar tu e!ti ce anume. uite la egoista aia. c*iar !i atunci au "ost c$teva "emei care au "ăcut carieră !i au ie!it în lume# Dar toată lumea le vor&ea pe la spate. nu aurul# Diploma# Dar în spatele acestei credinţe în diplomă mai era ceva. ceva mai complicat. e!ti c*iar găl&enu!ul oului. !i c*iar "etelor moderne. altă migraţie. se ţine de !edinţe în vreme ce sărmanii ei 285 . ca noi. "ete care au mers la !coală !i apoi la "acultate. pur !i simplu treci de la a "i mamă la a "i &unică# ' cărei sarcină este doar să !i a(ute copiii să !i crească copiii# 5 drept. In "ond. li se spunea întotdeauna că "emeile au dreptul la educaţie !i la un loc în a"ara casei însă numai p$nă se nasc copiii# 1iaţa ta este numai a ta doar pentru scurtă vreme: de c$nd părăse!ti casa părintească p$nă la prima sarcină# Din acel moment. dacă vine alt răz&oi. căci copilul tău e puiul.'mos +z pentru viitor. mai tainic.

la urma urmei. ?au poate că mă păcălesc singură# Poate că nu e dec$t teatru !i de "apt lumea merge la "el ca înainte mama pisică î!i alăptează puii. în vreme ce domnul Motan încălţat se spală cu de amănuntul. 286 . 5 sigur că răutatea. n a pierdut teren în politică. "ac totul împreună spală ru"e. în vreme ce soţii lor dorm. între religii. In "amiliile tinere. le întind. pentru că simt că tre&uie să "acă alegeri imposi&ile. după o zi de muncă. m$ine ne ducem să "acă o amniocenteză# .$nd l am auzit zic$nd asta mi s a pus un nod în g$t: poate că lumea se sc*im&ă un pic. -u vreau să dau sentinţe: asta nu mai e lumea mea# . ris*es.Poveste despre dragoste si întuneric copii cresc pe stradă !i suportă consecinţele# 'cum e o lume nouă# 'cum în s"$r!it "emeilor li se dau mai multe !anse să !i trăiască propria viaţă# ?au e doar o iluzie. gătesc. !i să compar lacrimile de atunci cu cele de acum# )neori văd la televizor. dar poate că dă un pic înapoi în cupluri. Poate că !i la generaţiile mai tinere "emeile încă mai pl$ng noaptea cu "aţa în pernă. cum perec*ile tinere. uneori văd p$nă !i aici.artea Prover&elor. odată c*iar l am auzit la &ăcănie pe un t$năr cum a zis că a doua zi el !i soţia lui se duc a!a a zis. sc*im&ă scutece.a să "ac o comparaţie ar "i tre&uit să um&lu din u!ă în u!ă. din &alconul meu. naţiuni sau clase. mi!că din mustăţi !i porne!te prin curte în căutarea plăcerilor. veri"ic$nd c$te lacrimi de mamă se varsă în "iecare noapte în pernă în vreme ce soţii dorm. %ţi mai aminte!ti ce scrie în .

Pentru că Tasia era 'nastasia ?ergeievna. care trăia în casa noastră dincolo de draperie cu "etele ei. de"ormat sau criminal nu. guvernanta. 'u "ost inventate altele. prost sau cu pro&leme. Dacă acest camu"la( este sau nu un lucru &un. dacă prinţesa.'mos +z )n "iu înţelept îl "ace pe tată "ericit. !i dormea cu ele în acela!i pat vec*i. pentru că eCista de(a camu"la(ul# 5rau multe camu"la(e în viaţă acum două sau trei generaţii# 'stăzi poate că sunt mai puţine# ?au poate doar s au sc*im&at. ?au era doar guvernant3a. iar mi s a pus un nod în g$t# + să vor&im despre asta altă dată# Hai să vor&im despre altceva# )neori nu sunt sigură că mi amintesc corect. dar poate că nu !i aminteau de mama lor adevărată# -u ţi pot spune sigur că era a!a sau alt"el.eva despre care nu prea vor&eam. . în vreme ce -ina era 'ntonim >oleslavovna# 'colo era ceva cam neclar# . nu sunt sigură: era cu adevărat mama lor. atunci tatăl se &ucură. dar un "iu nesă&uit este povara mamei sale4 Dacă "iul se dovede!te înţelept.are se pare că au avut doi taţi. celor două "ete. Doamne "ere!te. Liu&ova -i3iticina. "iul se dovede!te ratat. zău că nu !tiu# -u sunt în măsură să (udec 287 . atunci tre&uie să "ie vina mamei. !i toată gri(a !i su"erinţa cad pe umerii ei# +dată mama ta mi a spus: ?onia. sunt doar două lucruri &a nu. Tasia !i -ina. se laudă cu "iul său !i prime!te nota maCimă# %nsă dacă. ca !i cum ar "i "ost un su&iect (enant# %mi amintesc că am$ndouă "etele îi spuneau prinţesei 9mama: sau 9maman:.

a !i cum ai um&la în &eznă "ără încălţări printr un &eci plin de scorpioni# 5rai cu totul în &eznă# Pur !i simplu nu se vor&ea despre asta# Dar ei vor&eau tot timpul sporovăială invidioasă !i ris*es. pentru că se prea poate să mi se "i spălat creierul. 8ania era !i ea un pic su"ragetă. >und. "ire!te . a!teaptă p$nă cre!ti !i atunci o să pricepi# '!a că înc*ideam gura !i 288 . totul a devenit mai simplu în vremea de acum# .$nd eram copilă. taci. cum se zice. vor&eau despre succes. uneori mă g$ndesc că poate 9între el !i ea:. despre &oli. vor&eau despre &ani. vor&eau despre anar*ism !i ni*ilism. vor&eau c*iar !i despre 9pro&lema "emeii:. otravă. vor&eau despre Lenin. c$nd eram ceea ce numeau ei o domni!oară de "amilie &ună. sionism. despre o "amilie &ună în comparaţie cu cine !ti e ce soi de "amilie. !i despre caracter vor&eau la nes"$r!it. ca tuturor "etelor din generaţia mea# 2i totu!i. ăsta are un caracter a!a !i pe dincolo. ?onia. vor&eau despre 'merica. &$r"ă răutăcioasă . dar avea unele îndoieli# Iar eu eram copila prostuţă căreia i se spunea întotdeauna# ?onia. nu te &ăga în vor&ă. !i ăla are un caracter a!a !i pe dincolo# 2i ce mai vor&eau despre Idei4 5 de neînc*ipuit în zilele noastre4 1or&eau despre iudaism. era plin de cuţite. comunism. era un su&iect inepuiza&il.Poveste despre dragoste si întuneric o&iceiurile de azi. emanciparea "emeilor# Mătu!a ta HaGa era cea mai cutezătoare dintre noi trei în privinţa emancipării "emeilor dar numai c$nd era vor&a despre tliscuţii !i dispute. un întuneric îngrozitor# .

!i singura &alustradă între tine !i prăpastie# 'păsa pe pieptul unei "ete ca un &olovan de treizeci de 3ilograme# . dar a "ost respinsă !i &at(ocorită# 1oi ziceţi 9&at(ocorită:. "aptul că e mult mai puţin misterioasă acum să "ie oare un lucru &un.$nd eram copilă !u!oteam uneori între 289 . "elul ăla de li&ertate. In vremea c$nd eram copile.*iar !i în visele pe care le visa noaptea.'mos +z ascultam# Toţi tinerii de atunci "luturau ideea de li&ertate: "elul ăsta de li&ertate. cu un pruncF sau o pro"esoară respecta&ilă care s a îndrăgostit !i s a aruncat la picioarele cuiva. c*iar dacă nu !tia nimeni# Toată această c*estie 9între el !i ea: poate "i mai puţin în &eznă în ziua de azi# )n pic mai simplă# In &ezna care acoperea lucrurile pe atunci le era mult mai u!or &ăr&aţilor să a&uzeze de "emei# Pe de altă parte. castitatea răm$nea trează !i stătea l$ngă pat !i o veg*ea. -u. castitatea era !i cu!că. Mă surprinde că vor&esc cu tine despre toate astea# . -u cumva se dovede!te a li prea ur$t. alt "el de li&ertate# Dar c$nd se a(ungea la 9între el !i ea: nu era li&ertate: era doar mersul în &eznă desculţ printr un &eci plin de scorpioni# -u trecea o săptăm$nă "ără să auzim zvonuri cumplite despre o "eti!cană care a a"lat pe pielea ei ce păţesc "etele c$nd nu s atenteF sau o "emeie respecta&ilă care s a îndrăgostit !i !i a ie!it din minţiF sau o servitoare sedusă de cinevaF sau o &ucătăreasă care a "ugit cu "iul stăp$nilor !i s a întors singură. a!a că "etei putea să i "ie "oarte ru!ine c$nd se trezea dimineaţa.

ci )crainei. iar ce este acum în c$ţiva ani se va pre"ace de asemenea în nimic# %ntreaga lume. c$nd am "ost cuceriţi de polonezi. -ici eu nu !tiu cui îi aparţine acum# 2i nici măcar nu mi pasă cu adevărat: ce era nu mai eCistă.Poveste despre dragoste si întuneric noi# . toate documentele de acolo tre&uie să "i "ost arse de vreo zece ori p$nă acum.am vor&it în viaţa mea despre ast"el de lucruri cu un &ăiat# -ici măcar cu >uma. sau o "i >elarus. 7ovno a "ost aruncat dintr o m$nă în alta. !i suntem căsătoriţi de aproape !aizeci de ani# . 1or&eam despre Liu&ova -i3iticina cu "etele ei Tasia !i -ina# Dacă mergi într o zi la 7ovno ai putea "ace pe detectivul# 'i putea să veri"ici dacă mai au la primărie vreun document care să arunce lumină asupra acelui camu"la(# ?ă descoperi dacă acea contesă sau prinţesă era sau nu era mama celor două "iice ale ei# 2i dacă era cu adevărat prinţesă sau contesă# ?au poate dacă Le&edevs3i. primarul. cu -D1D ul. n o să mai continue cine !tie c$t# ?e zice că într o zi soarele o să se stingă !i totul o să se întoarcă 290 . de către 7usia Polonia 7usia 6ermania 7usia# 2i acum nu aparţine Poloniei sau 7usiei. dacă te uiţi la ea de departe. de 'rmata 7o!ie !i apoi de nazi!ti. +ri ni!te &ande locale.um de am a(uns aici. dacă mă g$ndesc mai &ine. a!a cum se zicea că e tatăl &ietei Dora# Dar. ca un căţel pe care îl necă(e!ti. c$nd pur !i simplu ne au luat pe toţi !i ne au împu!cat în !anţuri !i ne au acoperit cu păm$nt# 'poi a "ost iar ?talin. era !i tatăl Tasiei !i al -inei.

ine era acest cardinal 7ic*elieu nu mi mai amintesc# Poate că n am !tiut niciodată. Z Liu&ova -i3iticina# . De ce contează at$t de mult cine guvernează . mi a spus ea însă!i. că atunci c$nd iu&e!ti cu adevărat pe cineva îi iu&e!ti c*iar !i &atista# ?e pierde din el în traducere# Dar cred că înţelegi ce vreau să zic# )ită te. !i l am m$ncat cu plăcere# '!a s a s"$r!it cu raiul !i a început acest iad# 't$tea lucruri pot "i a!a sau alt"el: !tii at$t de puţin c*iar !i despre cei cu care locuie!ti su& acela!i acoperi!# . nu s de!teaptă ca 291 . pur !i simplu nu pot să vor&esc despre ea direct# Doar pe ocolite# 'lt"el rana începe să doară# . te rog nu. te rog: am aici un lucru pe care ţi l pot arăta !i pe care l poţi pipăi cu degetele tale.a!mirul sau Mormintele Patriar*ilor din He&ron. e o "aţă de pernă. în loc să m$ncăm mărul din pomul vieţii sau din pomul cunoa!terii.o să vor&esc despre 8ania# Doar despre ce era în (urul ei# 2i ceea ce era în (urul 8aniei poate că e un pic 8ania# 'veam un "el de prover&.'mos +z în întuneric# 2i atunci de ce se măcelăresc oamenii între ei prin toată istoria.apul &rodat aici. ca să !tii că tot ce ţi spun nu sunt doar pove!ti# )ită te la asta. de eCemplu &a nu. ca dar din partea prinţesei sau contesei.rezi că !tii o grămadă !i se dovede!te că *a&ar n ai de nimic# Mama ta. &rodată a!a cum domni!oarele de "amilie &ună învăţau să &rodeze pe vremuri# ' "ost &rodată pentru mine. nu i o "aţă de masă. este pro"ilul capului cardinalului 7ic*elieu# . îmi pare rău. se pare că am m$ncat mărul din pomul cu ris*es.

elălalt &unic al tău. îţi aminte!ti. să studieze la universitate# Du eram mai grea de cap# Lumea spunea întotdeauna despre mine: ?onici3a asta. dar cam grea de cap# M au trimis la ?pitalul Militar Polonez ca să mă cali"ic ca soră de caritate# Dar îmi amintesc încă "oarte &ine că. s a milostivit de oamenii de r$nd !i nu 292 . dacă nu mi smulgeam m$na iute. nu e a!a de important dacă îmi s"$r!esc viaţa "ără onoarea de a "i !tiut cine a "ost cardinalul 7ic*elieu# ?unt o droaie de cardinali !i cei mai mulţi dintre ei nu se prăpădesc de dragul poporului nostru# In ad$ncul inimii mele sunt un pic anar*istă# .Poveste despre dragoste si întuneric HaGa !i 8ania: ele au "ost trimise să !i ia certi"icatul de studii secundare !i apoi la Praga. &unicul 'le3sandr. Weniuci3a.a Papa# Mama ta era !i ea anar*istă în ad$ncul inimii# Desigur. mi ar "i sărutat o# 5Cistă un &asm cu Motanul încălţat# %n "amilia Dlausner. cu toate că s au purtat întotdeauna politicos cu ea# . mama ta era ca o pasăre înc*isă într o colivie care at$rnă în salonul Motanului încălţat# ?unt anar*istă din simplul motiv că niciodată vreun cardinal 7ic*elieu n a adus ceva &un# -umai Ivanu!ca Duracioc. prostul satului din povestea servitoarei noastre. e tare drăguţă. -u contează# ?pune mi altă dată sau nu te mai osteni# La v$rsta mea. printre Dlausneri n a putut niciodată să o arate: ei o considerau destul de ciudată !i a!a. înainte de a pleca de acasă. prinţesa mi a spus că e capul cardinalului 7ic*elieu# Poate că tu !tii cine a "ost cardinalul 7ic*elieu .

nu ne e milă unii de alţii: nu ne a prea "ost milă de micuţa ară&oaică. regi !i conducători. că oamenii de r$nd sunt eCact la "el de pro!ti ca regele. cu toate că nu i am văzut niciodată oc*ii. care cu toţii.'mos +z i a părut rău după coltucul de p$ine. oamenilor de r$nd. ci l a "olosit ca să astupe gaura din pod. să nu mai poată dormi nimeni dintre noi noaptea.rezi că oamenii de r$nd sunt a!a de grozavi. !i datorită acestui lucru a "ost "ăcut rege doar cuiva ca el ar putea să i "ie milă !i de noi. curtenii !i cardinalul 7ic*elieu# Dar Ivanu!ca Duracioc nu s a sinc*isit că r$d de elF tot ce voia era ca ei să răm$nă în viaţă# Ii era milă de oameni. pentru că se pare că acolo a "ost un cardinal 7ic*elieu de militar "ără inimă# )n militar evreu !i totu!i un cardinal 7ic*elieu4 -u voia dec$t să încuie !i să plece acasă. "ără eCcepţie. niciodată pe ale lor# . au nevoie de un pic de milă# .*ristian 'ndersen despre noii croitori ai împăratului. !i oc*ii ei ar tre&ui să ne străpungă su"letele. !i tre&uie să "i văzut !i tu la televizor c$t de &olnav 293 . nici nouă. nu le e milă de nimeni# De "apt. cea care a murit la &ariera de pe drumul către spital. a!a că "etiţa a murit. -ici g$nd4 ?unt eCact la "el de pro!ti !i de cruzi ca !i conducătorii lor# 'ceasta este adevărata morală a pove!tii lui Hans . singura lui *rană. c$teodată# Tuturor celorlalţi.*iar !i Papa de la 7oma. pentru că în ziare ne arată doar victimele noastre.*iar !i cardinalul 7ic*elieu# .

nu cred că ne plăteau vreo c*irie# Li se îngăduia să intre în casă nu pe u!a servitorilor. 5rau "oarte sărace. după cum se putea vedea !i la televizor. maman este cuv$ntul "ranţuzesc pentru mama. maman. căreia i se zicea paradni *od# 5rau at$t de sărace. pe picioarele lui &olnave# -u ne a "ost milă de un om &ătr$n !i "oarte &olnav. într o căldură insuporta&ilă. "ără să spună nimic. putea sta în picioare doar cu mari c*inuri. 8ania. îi spuneau maman. ci pe cea principală. Tasia# Mulţi ani au trăit în casa noastră împreună cu prinţesa. !i aici noi am "ost lipsiţi de milă. erau eCact de aceea!i v$rstă. stătea noaptea la lumina lămpii !i cosea "ustiţe de *$rtie pentru "etele &ogate care luau lecţii de &alet# 5ra un soi de *$rtie creponată !i ea lipea pe ea o puzderie de steluţe strălucitoare. ca să nu ne dezonoreze# Mi a "ost greu să l privesc# Mi a părut "oarte rău pentru el# -ina era "oarte &ună prietenă cu mama ta. c$nd prinţesa sau contesa Liu&ova -i3iticina !i a lăsat cele două "iice !i a plecat pe nepusă masă la Tunis. la @ad 1es*em [monumentul Holocaustului\ o oră !i (umătate. ciornG *od.Poveste despre dragoste si întuneric !i sla& este. dar cine !tie dacă era cu adevărat mama lor. care. în soare. pe nume 5lizaveta 294 . din *$rtie aurie# P$nă într o &ună zi. tocmai acolo. l am "ăcut să stea în capul oaselor ore întregi. ca să !i caute o rudă pierdută demult. ?au numai doica. înc$t prinţesa. dar el a "ăcut un e"ort suprem !i a stat în picioare în "aţa noastră. iar eu m am împrietenit cu sora cea mică. "ără pauză.

!i dedesu&t de tot picioarele îi erau acoperite de a treia "ustă. arăt$nd mai degra&ă a "ată răzg$iată dec$t a &ăiat. tocmai acolo. ceva între &ăiat !i "ată# -u mi amintesc c*ipul lui. apoi su& ea un (upon de dantelă al&ă. o 5lizaveta 8ranzovna pe care acum vreo optzeci de ani prinţesa noastră Liu&ova -i3iticina s a dus să o caute la Tunis. azurie# )n ast"el de ta&lou poate să pară modest. pe cer erau c$ţiva nori lumino!i !i departe se vedea o "$!ie de pădure# 295 . dar îmi amintesc "oarte &ine că purta un soi de căma!ă &rodată cu m$necile &u"ante. ca la 1an 6og*. pe ăsta mi l amintesc limpede ca lumina zilei4 Poate că mi am rătăcit ceasul tot la Tunis. dar nu era deloc a!a# 5ra o pictură în mărime naturală# Iar "ata aceea care aducea at$t de mult cu un &ăiat stătea acolo.'mos +z 8ranzovna# 2i acuma ia uite cum î!i r$de memoria mea de mine4 )nde mi am pus ceasul. mai înt$i o "ustă gal&enă. un gal&en "oarte puternic. încon(urată de pă!une !i de oi al&e. pentru că o parte era un pic ridicată !i dantela se iţea de dedesu&t. una peste alta. -ici vor&ă să mi amintesc# Dar numele unei oarecare 5lizaveta 8ranzovna pe care n am văzut o în viaţa mea. %n su"rageria noastră era un ta&lou în ramă aurită. de un *udo(ni3 /pictor0 "oarte valoros: îmi amintesc că în ta&lou se vedea un &ăiat drăguţ cu părul &lond !i ciu"ulit. în mi(loc. o pălărie mare !i gal&enă at$rna de un !nur pe umărul ei poate că era totu!i o "etiţă !i i se vedeau cele trei "uste.

pe care o admira întreaga !coală4 Dar mama ta. poate ?u33ot. e o pictură mincinoasă care acoperă o mare decădere morală:# . niciodată.am astea au "ost cuvintele ei. . ci să stea între zidurile unui palat. de ce spuneţi a!a prostii. dar nu eCact. dar să strige la HaGa4 ?ora noastră mai mare4 . cu ea tre&uia întotdeauna să g*ice!ti ce simţea. se retrăgea doar în sine# 2i. ce nu i plăcea# 2i iată că deodată îmi amintesc că era s$m&ătă seara sau s"$r!itul unei săr&ători. !i eu am zis că "usta cea mai de dedesu&t avea aceea!i culoare cu cerul.onducătoarea grupării de tineret4 . -u pot să i uit această iz&ucnire sau c*ipul ei în acel moment# Poate că avea în acel moment !aisprezece sau cincisprezece ani# %mi amintesc totul eCact pentru că a!a ceva nu i stătea în "ire: 8ania nu ridica niciodată vocea. de parcă s ar "i răsculat dintr odată. s a apucat să împroa!te cu dispreţ acel ta&lou at$rnat de at$ţia ani în su"rageria noastră# La ridiculizat pentru îndulcirea realităţii4 Pentru minciună4 . sau ?*avuot. oricum. iz&ucne!te dintr odată !i strigă la noi# -u i vor&a de mine. toată viaţa am "ost doar aia mică !i prostuţă. nimeni n ar putea îţi mai aminte!ti un pic cum vor&ea 8ania. nu pot repeta "elul de a vor&i al mamei tale. am$ndouă.ă în viaţa adevărată 296 .u carisma ei4 HaGa.Poveste despre dragoste si întuneric %mi amintesc cum odată HaGa a zis că o "rumoasă ca aceea n ar tre&ui să iasă la păscut oile. nici c*iar c$nd era rănită. de parcă ar "i "ost tăiată direct din cer# 2i dintr odată 8ania s a repezit "urioasă la noi două !i a zis: 9Tăceţi.

Hertz !i Itta. c$t !i în r$ndurile ucrainenilor !i nemţilor.'mos +z păstoriţele se îm&racă în zdrenţe. de c$te ori văd o pictură cu trei (upoane !i un cer cu pana!e de nori văd scorpioni distrug$ndu mi sora !i mă pun pe pl$ns# 2i a!a. nu &ucle aurii ca acelea# 2i că ignorarea su"erinţei e aproape la "el de rea ca provocarea ei. erau martorii !i victimele antisemitismului ce se ampli"ica at$t în r$ndurile vecinilor lor polonezi. !i păr murdar. la "el ca toţi evreii din 7ovno. nu în mătase. !i că ta&loul pre"ăcea viaţa adevărată într un soi de imagine de pe cutiile cu ciocolată elveţiană# Poate că motivul pentru care mama ta era at$t de pornită pe ta&loul din su"ragerie era "aptul că acel *udo(ni3 care îl pictase părea să sugereze că pe lume nu mai eCistau nenorociri# . plin de păduc*i !i de purici. nu c*ipuri de înger. 8ania cea de optsprezece ani.red că asta o în"uria# %n momentul acestei iz&ucniri tre&uie să "i "ost mai ne"ericită dec$t !i ar "i putut înc*ipui cineva# Iartă mă că pl$ng# 5ra sora mea !i mă iu&ea mult de tot !i a "ost distrusă de scorpioni# '(unge: am terminat cu pl$nsul# %mi pare rău# De c$te ori îmi amintesc de pictura aia în"rumuseţată. cre!tinilor catolici !i ortodoc!i . a "ost trimisă în HI<H să studieze la )niversitatea din Praga. actelor 297 . !i au "eţe &răzdate de "rig !i de "oame. pă!ind pe urmele surorii ei HaGa. deoarece în Polonia universităţile erau practic înc*ise pentru evrei# Mama a studiat istoria !i "ilozo"ia# Părinţii ei.

la "el cu *uruitul tunetului îndepărtat. moara.<0 i a îng*iţit toate economiile. un &ăr&at &run. a cumpărat un cal !i o căruţă !i a c$!tigat &ani livr$nd p$ine. precum !i măsurilor din ce în ce mai discriminatori i luate de autorităţile poloneze# 2i. după cum mi a amintit mătu!a ?onia. iar apoi căr$nd materiale de construcţie de a lungul gol"ului Hai"a# 'm în "aţa oc*ilor imaginea lui limpede. în pierdere# Itta !i Hertz Mussman au a(uns în Palestina în HI<<. cu 298 . căruia i a plăcut întotdeauna să "ie aproape de "ăină. casa !i livada din strada Du&ins3a. toate au "ost v$ndute într o tranzacţie pripită. a reu!it să !i găsească de lucru la &rutăria Pat# Mai t$rziu.ur$nd HaGa !i 8ania au "ost silite să a&andoneze studiile de la Praga din cauză că &anii. în *ainele sale de lucru. acoperită cu carton gudronat# Papa. aproape se isprăviseră# 2i a!a. g$nditor. caii !i sania. aproape "ără un &an# 'u înc*iriat o coli&ă mizeră. &anii tatălui lor. milioane !i miliarde pe care mi le a dat Papa !i cu care ini am tapetat odaia# Toată zestrea pe care o str$ngea de zece ani pentru noi s a dus pe apa s$m&etei în două luni:# . practic peste noapte# Mătu!a ?onia mi a vor&it despre 9grămezi de &ancnote poloneze. ars de soare. c$nd avea vreo cincizeci de ani. a(ungeau la 7ovno ecouri ale "atalei incitări la violenţă !i persecutare a evreilor din 6ermania lui Hitler# 2i a"acerile &unicului erau în criză: in"laţia de la începutul anilor .Poveste despre dragoste si întuneric de violenţă ale *uliganilor ucraineni. trăsura.

cu z$m&et destul de s"ios. de pe sc$ndura a!ezată de a curmezi!ul trăsurii. de atingerea calului !i de mirosurile lui iuţi. tatăl celuilalt &unic al meu. a ra"inăriilor de petrol. pe nume 'vra*am 6endel&erg# >uma# 299 . &unicul meu -ap*tali Hertz Mussman se &ucura de viaţa de căruţa!. de ritmul singuratic. care era o "eti!cană de !aisprezece ani c$nd părinţii ei au emigrat. unde o a!teptau părinţii. încăpăţ$nat. de sacul cu ovăz. părea să "i întinerit# )n soi de ve!nică &ucurie reţinută părea să "i co&or$t peste el. ar "i găsit ceva înc$ntător !i amuzant în priveli!tea gol"ului Hai"a. că nu mai era un &ogăta! !i se întorsese la proletariat.$rmei. *amuri.'mos +z vestă cenu!ie plină de sudoare. 'le3sandr. al lungilor zile domoale. surorile !i Tsvi ?*apiro. pedant. cu trei zile înainte de s"$r!itul anului HI<8# După c$ţiva ani s a măritat la Tel 'viv cu cel care îi "usese conducător în mi!carea de tineret din 7ovno. de gra(d. "r$u !i ză&ală# ?onia. iar surorile erau la studii în Praga. a lanţului muntos . a rămas la 7ovno încă cinci ani. o (oie de vivre în care sclipea o sc$nteie anar*istă# La "el ca @e*uda Lei& Dlausner în Lituania. ti*nit. paie. *ulu&e. p$nă ce !i a luat diploma de soră de caritate la colegiul ata!at ?pitalului Militar Polonez# 5a a a(uns în portul Tel 'viv. a macaralelor din portul a"lat în depărtare !i a co!urilor "a&ricilor# 'cum. însă oc*ii lui al&a!tri aruncă sc$ntei de r$s. ca !i cum de la locul lui. 9proaspătul: soţ al HaGei. un &ăr&at sever. cu *ăţurile lăsate moale în m$ini.

HaGa.am la un an după ce a a(uns la Ierusalim. pietruite. . am evocat imagini !i mi s au în"iripat în minte pove!ti# .e nădă(duia să a"le aici. .$nd am "ost la Praga.<0 !i se răsp$ndea către universităţi sau în ce măsură a venit aici ca rezultat al educării ei într o !coală Tar&ut* !i al "aptului că era mem&ră a unei mi!cări de tineret sioniste.ei care au cunoscut o spun că a avut la Praga o poveste de dragoste dureroasăF n au putut să mi dea amănunte# . cam la un an după părinţii !i sora ei mai mare. ?onia. din (urul universităţii.$t de mult a "ost împinsă să emigreze în Palestina de ura violentă "aţă de evrei care umplea străzile 5uropei la mi(locul anilor . 8ania a a(uns !i ea în ţara Israelului# .um suna e&raica de aici în urec*ile sensi&ile ale unei domni!oare care venea cu e&raica ci ra"inată. !i cu patru ani înainte de sora ei mai mică. se pare că "ără să ai&ă *a&ar de ceea ce studiase &unica ei în tinereţe. ce n a a"lat. care venea direct din "rumuseţea gotică a Pragăi. mama s a înscris la )niversitatea 5&raică de pe Muntele ?copus. în c$teva seri la r$nd am pă!it prin la&irintul străzilor vec*i. . ce a a"lat. ca să !i continue studiile de istorie !i "ilozo"ie# După patruzeci !i opt de ani.arol doar din cauză că părinţii ei nu mai aveau &ani# . 300 .um arătau Tel 'vivul !i Ierusalimul pentru cineva crescut într o vilă din 7ovno. "iica mea 8ania s a *otăr$t să studieze istoria !i "ilozo"ia la )niversitatea din Tel 'viv# -u !tiu dacă mama !i a întrerupt studiile la )niversitatea .Poveste despre dragoste si întuneric Iar în HI<=.

vră(itoare.$nd am a(uns la v$rsta la care mama mi ar "i putut povesti despre copilăria sa !i despre primele zile în ţară. . livezile întunecate. pompele cu motor din cr$ngurile de citrice. sunetele lim&ii engleze. !o"erii cooperativei de auto&uze. plim&ările de s$m&ătă după masa. soţia "ermierului !i "ata morarului. . z$ne. lim&a celor care guvernau ţara. coastele pietroase ale dealurilor.um a reacţionat mama la dunele de nisip. paznicii evrei. intrigile tainice ale di"eritelor grupări ilegale !i ale simpatizanţilor acestora. cupolele mănăstirilor încon(urate de ziduri. titlurile din ziare !i produsele lactate ale cooperativelor. adunarea prin apeluri în presă de voluntari pentru muncile agricole. în !orturile lor 3a3i. !irurile de cămile căr$nd nisip pentru construcţii. eCcursiile dedicate studiilor ar*eologice. !i care era înzestrată cu o mare sensi&ilitate lingvistică. cu !epcile lor ponosite. seratele culturale cu muzică de acordeon !i de muzicuţă. lucrătorii din construcţii. minaretele.$t de mult a "ost dezgustată sau atrasă ele nopţile "urtunoase cu dispute. de la !coala Tar&ut*. apa rece ca g*eaţa din (arra. . con"licte ideologice !i curtea care i se "ăcea. nopţile de un al&astru înc*is. pionierii ar!i de soare din 3i&&utzuri.'mos +z învăţată din cărţi. ruinele &i&lice !i rămă!iţele perioadei celui de al Doilea Templu. 301 . punctate de urletele !acalilor !i de ecourile împu!căturilor îndepărtate. în"lăcărarea politicii de partid. mintea ei era altundeva !i "iCată pe alte lucruri# Pove!tile de la culcare pe care mi le spunea erau pline de uria!i. *amsinurile. uedurile.

cel puţin ale celor care trăiau în 5uropa de 5st. despre casa părintească. arta 7ena!terii !i istoria europeană# 2i. e o ţară în care va tre&ui cur$nd să mergem cu toţii. peste r$uri !i păduri.Poveste despre dragoste si întuneric coli&e pitite în ad$ncul pădurii# Dacă vor&ea vreodată despre trecutul ei. ceva am&iguu sau cumva sarcastic. în sc*im&. ce nădă(duia să a"le !i ce a a"lat în realitate# La !coala Tar&ut* nu am învăţat doar să citim. un soi de &at(ocură înă&u!ită. pentru că zilele evreilor în 5uropa. să scriem !i să vor&im o e&raică "oarte corectă. sunt numărate# 302 . moară sau căţeaua Prima. dar !i &iologie. mai presus de toate. în vocea ei se "uri!a ceva amar !i disperat. ceva provocator !i derutant# Poate de aceea nu mi plăcea să vor&ească despre aceste lucruri !i o rugam să mi spună mai &ine pove!ti simple. pe care apoi viaţa mi a stricat o# 'm învăţat >i&lia. Mis*na* !i poezia e&raică medievală. despre primele ei zile la Tel 'viv sau despre primii ei ani la Ierusalim. învăţam că dincolo de zare. ca aceea a lui Matvei 'parul cu cele !ase neveste vră(ite ale sale sau cea a călăreţului mort care a continuat să cutreiere continentele !i ora!ele su& "orma unui sc*elet cu armură !i pinteni sc$nteietori# -u !tiu mai nimic despre sosirea mamei la Hai"a. pe care să le pot înţelege. pot să vă încredinţez din nou mătu!ii ?onia. ceva prea complicat sau ascuns ca să l pot percepe. literatura !i istoria polonă. să ne spună cum !i de ce a a(uns ea aici.

20 polonezii încă mai aveau un strop de ru!ine. cei care aveau relaţii sociale &une cu autorităţile locale !i intelectualitatea. nici să scuipi# . a!a înc$t să plecăm pe r$nd în Palestina !i să nu le mai stăm în oc*i# Iată de ce tindeau c*iar să încura(eze educaţia sionistă !i !colile evreie!ti: tre&uia să devenim o naţiune cu orice preţ. atitudinea poloneză "aţă de evrei era de dezgust. care să dea in"ormaţii unul despre celălalt# Pe de altă parte. c$nd se ve*icula noţiunea de drepturi ale minorităţilor. călătorie spr$ncenată# Teama din "iecare casă evreiască. teama despre care nu vor&eam niciodată. dar care ni se 303 .aveau c*e" să ne scuipe a"ară în prezenţa naţiunilor de la 1ersailles. ca să nu vadă nimeni că se &ălă&ăne# %ncă mai sperau să arate pe dina"ară mai mult sau mai puţin ca alte ţări# Dar pe ascuns ne asupreau !i ne umileau. voia ca toţi evreii să devină &uni comsomoli!ti. de ce nu. principalul era să o !tergem în Palestina. drept sau inginerie.*iar !i cei care "ăcuseră avere. simţeau că trăim pe un vulcan# 5ram c*iar pe graniţa dintre ?talin. ţineau să nu !i păteze o&razul# . ca tatăl nostru.'mos +z 6eneraţia părinţilor no!tri era mult mai con!tientă dec$t noi că intră zilele n sac# . ca atunci c$nd ai mu!cat dintr un pe!te stricat !i nu poţi nici să îng*iţi.a un om &eat care încearcă să meargă drept. în "aţa lui VoodroO Vilson. 6ra(eOs3i !i Pilsuds3i# '"lasem de(a că ?talin voia să pună capăt cu "orţa eCistenţei evreilor. a Ligii -aţiunilor: în anii . sau cei care construiseră "a&rici moderne în 7ovno sau se orientaseră către medicină.

ca să nu poată spune că avem am&iţii mai presus de rangul nostru. Doamne "ere!te. o impresie pe care nici un copil nu tre&uia să o strice. nu tre&uie să i enervăm sau să ţinem capul sus. ca să nu poată spune că le p$ngărim lim&a. picătură cu picătură. !i atunci o să se m$nie !i o să ne "acă ni!te lucruri la care e cumplit !i să te g$nde!ti# 8iecărui copil evreu i se repeta de o mie de ori că tre&uie să ne purtăm "rumos !i politicos cu ei c*iar !i atunci c$nd sunt grosolani sau &eţi. care te ai născut aici. să spună că avem pete pe "uste# Pe scurt. nu tre&uie să le dăm nici o scuză ca să ne acuze că suntem prea lacomi !i. să "acem o impresie proastă neevreilor. ca o otravă. z$m&ind. Doamne "ere!te. să îi contrazicem sau să ne t$rguim cu ei. !i întotdeauna tre&uie să vor&im cu ei într o polonă corectă. ca să nu poată spune că suntem zgomoto!i. "erească ne Dumnezeu să le dăm mai multe motive să nu ne su"ere# Tu. prea isteţi !i apucători# Poate că nu suntem &ine crescuţi# 5ra teroarea că am putea. însă nu tre&uie să vor&im o polonă prea elevată. care împră!tie păduc*i.Poveste despre dragoste si întuneric in(ecta "ără voie. era teama ce ne dădea "iori. poate strica reputaţia întregului popor evreu# -u ne puteau su"eri nici a!a. tre&uia să încercăm din răsputeri să "acem impresie &ună. că poate într adevăr nu suntem destul de curaţi. că suntem cu adevărat prea zgomoto!i !i arivi!ti. pentru că un singur copil cu părul murdar. !i tre&uie să vor&im cu ei doar &l$nd. în Israel. că în nici un caz nu tre&uie să i provocăm pe neevrei. n ai să poţi 304 .

se temeau că în acest interval &ande de ucraineni sau de &ieloru!i ori masele poloneze în"ier&$ntate sau. îţi dai seama pe dată ce g$nde!te sau ce simte# 5vreii din diaspora au devenit m$ţe. te "ace la "el de lingu!itor !i de necinstit !i de plin de !iretlicuri ca o m$ţă# -u pot su"eri m$ţele# -u mi plac prea mult nici c$inii. după cum se arată.<P rămăsesem la 7ovno ca să mi termin pregătirea ca soră de caritate.'mos +z înţelege niciodată cum această picătură care cade "ără încetare îţi str$m&ă toate sentimentele. cum îţi corodează demnitatea de om. ca rugina# Treptat. ziceau oamenii !i nu spuneau niciodată cine anume. pre"er un c$ine# )n c$ine e ca un neevreu. dacă polonezii erau alungaţi !i veneau în loc comuni!tii.<= sau . în vreme ce restul "amilie i plecase. lituanienii î!i vor ridica din nou capul# 5ra un vulcan din care se scurgea tot timpul lavă !i mirosea a "um# 9î!i ascut cuţitele pentru noi în întuneric:. mai la nord. înţelegi ce vreau să zic# Dar cel mai mult se temeau de gloate# 5rau îngroziţi de ceea ce s ar putea înt$mpla în perioadele dintre guverneF de eCemplu. îmi amintesc că în . dar dacă ar tre&ui să aleg. pentru că puteau "i oricare dintre ei# 6loatele# .*iar !i aici. gloatele evreie!ti pot "i monstruoase# ?ingurul popor de care nu ne temeam prea tare erau nemţii. nu contează 305 . cel puţin în 6ermania e lege !i ordine !i "iecare î!i !tie locul. în Israel. în sensul rău. !i erau c$ţiva evrei care spuneau că măcar de ar veni Hitler.

e contează este că în 6ermania lui Hitler nu sunt revolte pe străzi !i nu eCistă anar*ie încă mai credeam că anar*ia este cea mai rea situaţie# . iar ţăranii o să audă.ei care aveau destui &ani î!i trimiteau copiii la studii în Hai"a. nici în Polonia sau oriunde în 5uropa de 5st. comuni!tii. o să !i umple &urţile cu ţuică !i o să !i ia topoarele !i "urcile. la Tec*nion. a!a începea întotdeauna# -imeni nu !i înc*ipuia ce ne a!tepta cu adevărat. !i o să pornească să tragă clopotele alea înspăim$ntătoare ale lor.o!marul nostru era că într o zi preoţii o să înceapă să predice că s$ngele lui Isus curge iară!i. precum !i evreii asimilaţi. impune ordinea nemţească !i gloata este îngrozită de el# . a!a că atracţia Palestinei a devenit din ce în ce mai puternică# -u pentru toată lumea. ori la colegiile de agricultură din Palestina. "redonau c$ntece din Ţara Israelului.Poveste despre dragoste si întuneric prea mult ce zice Hitler. 306 .20 mulţi evrei de r$nd din 7ovno ţineau ca odraslele lor să înveţe e&raica !i să meargă la Tar&ut*# . în 6ermania. idi!i!tii. "ire!te# 5vreii credincio!i erau împotrivă !i la "el erau !i &undi!tii. discutau. contează că acolo.erni3ovs3i. din cauza evreilor. iar ecourile care ne veneau din ţară erau pur !i simplu minunate tinerii vă a!teaptă. care credeau că erau de(a mai polonezi ca PadereOs3i sau Vo(cie*oOs3i# Dar în anii .20 cu toţii !tiau în ad$ncul su"letului că nu eCista un viitor pentru evrei nici cu ?talin. recitau din >iali3 !i . sau la 6Gmnasium din Tel 'viv. dar de(a în anii . c$nd o să vă vină r$ndul. între timp toţi citeau ziare în e&raică.

care am "ost întotdeauna o minoritate asuprită. !tiam c$t de greu e în ţarăF !tiam că e "oarte cald. generos. la "el cu oamenii de r$nd din Polonia. con"ecţionau la iuţeală uni"orme !i "lamuri. evreii. !i de îndată ce se va înt$mpla asta vom arăta lumii întregi cum se tratează o minoritate propria noastră minoritate. cultural. dar cu siguranţă vom "i în stare să le eCplicăm !i să i convingem că întoarcerea noastră în ţară înseamnă pentru ei o &inecuv$ntare. nu i vom pre"ace niciodată în m$ţe# 5ra un vis "rumos# %n "iecare clasă din grădiniţa Tar&ut*. în scurt timp. !oma( !i !tiam că erau ara&i sărmani prin sate. !i era a&solut sigur că va "i loc destul pentru alte c$teva milioane de evrei. cu siguranţă mai puţin de un milion. dar puteam vedea pe *arta cea mare de pe peretele clasei noastre că nu erau mulţi ara&i. să "i "ost cu totul o (umătate de milion. medical. ara&ii# -oi. din punct de vedere economic. sm$rcuri. în orice "el# -e g$ndeam că. în c$ţiva ani. vom împărţi totul cu ei. nepărtinitor. nu se mai prea vede în zilele noastre un ast"el de naţionalism# 8ire!te. săl&ăticie. evreii vor "i aici ma(oritari. doar că "ără înclinaţia lor pentru vărsarea de s$nge# Printre noi. !coala 307 . ne vom împărţi patria cu ei.'mos +z se despărţeau în "acţiuni !i partide rivale. !i că poate ara&ii erau doar întăr$taţi să ne urască. era un soi de entuziasm imens în privinţa a tot ce era naţional# 5ra "oarte asemănător cu ce vezi astăzi la palestinieni. vom trata minoritatea noastră ara&ă drept.

ce*i. !i tot "elul de lozinci cu "r$nturi de versuri# >iali3 a "ost la 7ovno de două ori. lozinci. cu satele pioniere su&liniate anume. ucrainenii erau îm&ătaţi de ucrainitate. iar .e altă alegere ne lăsaseră. %nsă educaţia noastră nu era !ovină# De "apt. c*iar !i slovacii. valuri de entuziasm. sau poate a "ost alt scriitor# 'u venit !i sioni!ti de "runte din Palestina. cu toţii. "otogra"ii cu pionierii lucr$nd. decoraţiuni. dar în vremea aceea toţi polonezi i erau îm&ătaţi de polonitate. "elinare de *$rtie.erni3ovs3i a venit !i el de două ori.Poveste despre dragoste si întuneric primară Tar&ut* !i liceul Tar&ut* at$rna un ta&lou mare al lui T*eodore Herzl. educaţia de la Tar&ut* era umanistă. &rasarde !i c$ntece# %nsu!i primarul polonez ie!ea să i înt$mpine în piaţă !i în "elul acesta puteam uneori să simţi m că suntem !i noi o naţiune. o *artă mare a ţării. ca toţi ceilalţi# . Ealman 7u&a!ov. !i de asemenea artistică !i !tiinţi"ică# %ncercau să le dea &ăieţilor !i "etelor drepturi egale# -e învăţau să respectăm întotdeauna celelalte popoare: orice om este 308 . nu le aparţineam !i nu eram doriţi# -u i de mirare că voiam !i noi să "im o naţiune. de la Dan la >eer ?*e&a. lituanienii !i letonii. !i nu era loc !i pentru noi în carnaval. avansată. nu doar un soi de pleavă# Poate că e un pic cam greu să înţelegi. o cutie de colectă a 8ondului -aţional 5vreiesc. cu to&e !i "lamuri. @aa3ov Eeru&avel. Ta&en3in. 1ladimir Aa&otins3i# +rganizam procesiuni grandioase în cinstea lor. ca să nu mai vor&esc de nemţi. democratică. aproape în "iecare lună. mi se pare că !i 's*er >aras*.

!i c$nd s au căţărat pionierii pe Muntele 6il&oa# 2tiam c*iar !i ce măn$ncă !i cu ce se îm&racă oamenii de acolo# Mai eCact. plin de căldură !i de empatie sinceră. cu minte ascuţită !i inimă de poet# -umele lui era 7eiss. a!a că !i dacă ar "i vrut să ne spună despre lucrurile rele. doctorul Issac*ar 7eiss# 5ra din 6aliţia !i cur$nd a devenit idolul tinerilor# 8etele îl adorau în taină. nu voiam să auzim# Pur !i simplu le înc*ideam gura# Ii tratam cu dispreţ# Directorul nostru era un &ăr&at înc$ntător# . c*iar dacă înclină să uite asta# De la o v$rstă "oarte "ragedă g$ndurile noastre erau la ţara Israelului# 2tiam pe de rost situaţia din "iecare sat nou. conducătorii tineretului. asupra căreia doctorul 7eiss avea o in"luenţă misterioasă. !i 8ania. n ar "i putut# Ha&ar n aveau# Toţi cei care veneau din ţară. îndrum$nd o cu &l$ndeţe către literatură !i artă# 5ra tare c*ipe! !i viril.*armant# )n pro"esor eCcelent. HaGa.'mos +z "ăcut după c*ipul lui Dumnezeu. pro"esorii no!tri nu cuno!teau tot adevărul. !i c$nd se înt$mpla 309 . credeam că !tim# De "apt. ce se cultiva în >eer Tu via !i c$ţi locuitori sunt în Eic*ron @aa3ov. zugrăveau un ta&lou tranda"iriu# Iar dacă cineva se întorcea !i ne spunea lucruri mai puţin plăcute. inclusiv sora mea. cam ca 7udolp* 1alentino sau 7amon -avarro. politicienii !i cei care mergeau p$nă acolo !i se întorceau. rareori î!i pierdea cumpătul. care era implicată în activităţi o&!te!ti !i era un lider înnăscut. cine a construit drumul cu pietri! de la Ti&erias la Tsemac*. mama ta. trimi!ii.

încercau să l imite. apoi pe străzile din Tel 'viv# 'ducea *ărţi !i "otogra"ii. cum "ăcea el# 'r "i "ost un seducător d e succes# Dar nu. care ne învăţa >i&lia ca !i cum s ar "i a"lat el însu!i în 1alea lui 5la* sau 'nat*ot* sau în templul "ilistin din 6aza# %n "iecare săptăm$nă Mena*em 6ele*rter ne lua într o eCcursie 9în ţară:.red că mamele visau la el noaptea. era Mena*em 6ele*rter. iar "iicele le!inau la vederea lui ziua# Iar &ăieţii. din c$te !tiu era însurat nu prea "ericit. să tu!ească la "el ca el. eCemple din >i&lie. cu o "emeie care de a&ia îi a(ungea p$nă la glezne !i se purta ca un "amilist eCemplar# 'r "i putut "i !i un mare conducător: avea darul de a i "ace pe oameni să !i dorească să l urmeze prin "oc !i prin apă. cu"undaţi în g$nduri. să vor&ească la "el ca el. nu mai puţin dec$t "etele. !i să meargă la "ereastră unde să stea c$teva minute. geogra"ie. într o zi în 6alileea. în altă zi în c$mpia Ieri*onului. ca el. tăieturi din ziare !i "ragmente de poezii !i proză. să în"ăptuiască orice lucru care ar "i putut să l "acă să z$m&ească admirativ !i să i laude# 6$ndurile lui erau g$ndurile noastre# )morul lui a devenit umorul nostru# 2i el credea că ţara Israelului era singurul loc în care evreii ar putea să se vindece de su"erinţele lor spirituale !i să !i dovedească lor în!i!i !i lumii că au !i calităţi# 'm avut !i alţi pro"esori minunaţi. să se oprească în mi(locul unei "raze. 310 .Poveste despre dragoste si întuneric asta nu !ovăia niciodată să trimită apoi după acel elev !i să !i ceară scuze# %ntregul ora! era vră(it de el# . în alta în noile sate din Iudeea.

"ie au emigrat în ţară.'mos +z istorie !i ar*eologie. p$nă ce a(ungeai să simţi o o&oseală plăcută. cum o să muncească acolo la înviorarea vieţii artistice !i culturale. uneori mergeam p$nă la r$ul +stia !i în cartierul vec*i. în roc*ia mea verde !i cu &entiţă al&ă pe cap. la Praga. ci ca !i cum ai "i mers de a &inelea prin soare !i pra". !i alţii# HaGa a "ost. în 6rădinile Palatului. avea un prieten. în parcul 6ravni. mama ta.etăţii. 8ania Veissmann. 5ster3a >en Meir. poate că !i 8ania ?onder. conducătoarea lor p$nă a plecat la Praga# 2edeau !i cloceau tot soiul de planuri. care se numea Tarla sau T$rlo# 'veau un "el de mică uniune a elevilor sioni!ti în care erau mama ta. ca !i cum ai "i "ost cu adevărat acolo. unde erau marea sinagogă !i catedrala catolică# Intre noi n a "ost niciodată nimic mai mult dec$t 311 . un elev pro"und !i sensi&il. sora mea HaGa. cum o să păstreze vie legătura cu 7ovno# După ce celelalte "ete au plecat din 7ovno. printre pomii cu citrice !i coli&a din vie !i gardurile din cactu!i !i corturile pionierilor din văi# 2i a!a se "ace că am venit în ţară mult înainte de a a(unge cu adevărat aici# La 7ovno. cum o să trăiască ei în ţara Israelului. Lilia Dalisc*. T$rlo a început să mi "acă mie curte# Mă a!tepta în "iecare seară la intrarea ?pitalului Militar Polonez# Ie!eam. !i ne plim&am împreună pe . . "ie la studii. "ire!te. T$rlo. care mai t$rziu avea să se numească Lea >ar ?am3*a. nu doar în g$ndurile tale. 8ania.artierul . care "usese re&otezată strada Pitsuds3i.zecziego Ma(a !i pe strada Topoliova.

n am nici un c*e" să mă întorc să l vizitez: la ce &un. . delicte. pur !i simplu a "ost luat.a să încep iar să t$n(esc de acolo după o ţară a Israelului care nu mai eCistă !i poat e că n a eCistat niciodată în a"ara visurilor noastre de tinereţe.a să (elesc. dar asta nu i a "ost de vreun lolos: c$nd a venit ?talin. ro!eaţa i te întindea p$nă în v$r"ul urec*ilor. 5 greu să ţi eCplic. Dacă îmi arde de (elit nu i nevoie să plec din strada VesselG !i nici măcar să pun 312 .=H. . în a"ara celor măcelăriţi de ?talin# -u. dacă sunt &inecuv$ntare sau &lestem pentru omenire# ?au am$ndouă# 1or&ea cu entuziasm despre un viitor în care cur$nd nu vor mai "i sărăcie. pentru că generaţia ta n are cum să înţeleagă# . !i dus a "ost# Dintre tot 7ovno ul evreiesc de a&ia dacă au mai rămas c$ţiva doar cei care au venit în ţară c$t mai era timp. 9"ustă: sau c*iar 9picioare:.Poveste despre dragoste si întuneric vor&e# Poate că ne am ţinut de m$nă de două sau cel mult trei ori# De ce. 9alăptare:. &oală sau c*iar moarte# 5ra un pic comunist. !i începea să se scuze !i să se &$l&$ie# %mi vor&ea la nes"$r!it doar despre !tiinţă !i te*nologie. dar ro!ea din orice "leac: dacă se înt$mpla să rostească un cuv$nt ca 9"emei:. puţinii care au "ugit în 'merica !i cei care au iz&utit cumva să scape de cuţitele regimului &ol!evic# Toţi ceilalţi au "ost măcelăriţi de nemţi. ca o *emoragie. în .*iar ai putea să r$zi de noi# Hram cumplit de mode!ti# 5ram îngropaţi su& un munte de ru!ine !i teamă# T$rlo acela era un mare revoluţionar din convingere.

!i îmi amintesc că.are mai multă sau mai puţină milă pentru purcel dec$t pentru toţi ra&inii !i *asidim care respectă toate poruncile !i îl preamăresc toată viaţa lor# '!a că nu era din cauza lui Dumnezeu. Dumnezeu a creat porcii. de cancer sau de dia&et# Aelesc doar pentru ce n a "ost niciodată# Doar pentru acele înc*ipuiri "rumoase pe care ni le am "ăcut !i acum# M am îm&arcat la Trieste pe un vas rom$nesc. oricum n ar mai "i viu: dacă nu l ar "i ucis ?talin. la clasa a treia. Dumnezeu vede !i aude "iece geamăt !i îi este la "el de milă de purcelul c*inuit ca !i de oameni# . de!i nu eram adepta vreunei religii. ci pentru ce n a "ost niciodată# am nici un motiv să (elesc pentru T$rlo. a unui răz&oi sau a unei &om&e a terori!tilor. !i (elesc c$teva ore pe zi# ?au mă uit pe "ereastră !i (elesc# -u pentru ce a "ost !i nu mai este. ar "i murit din cauza acestui loc. la urma urmei. alături de o t$nără 313 . în "otoliul meu. ci doar pentru că nu părea potrivit ca pe drumul spre ţara Israelului să mă îndop pe vasul acela cu carne de porc a"umată !i carne de porc sărată !i c$rnaţi de porc# '!a că am m$ncat în sc*im& p$ine al&ă. !i c$nd e ucis un purcel !i el ţipă !i imploră cu vocea unui copil c*inuit. se numea .'mos +z piciorul a"ară din apartamentul meu# 2ed aici. nu simte pentru ei dezgust. p$ine at$t de gustoasă !i de consistentă# -oaptea dormeam su& punte. minunată. n am vrut să măn$nc carne de porc nu din cauza lui Dumnezeu. într un dormitor.onstanţa. a "ost acum aproape !aptezeci de ani.

miercuri. pe drum. îţi pot spune cu precizie c*iar !i data !i momentul era eCact cu trei zile înainte de s"$r!itul anului HI<8. care pro&a&il că nici nu !tie ce e aia evreu. la !ase 314 . !i mi am zis. Doar ca să "iu printre evrei. grecoaica asta. pe acel vas. după Hanu33a* s a nimerit o zi "oarte limpede. c*iar dacă nu era evreu. cu "oarte puţini nori. nu mai mult# In "iecare seară legănam împreună "etiţa într un cear!a". de ce o tre&ui să merg eu în ţara Israelului. 'ntioc*us 5pip*anes# %ntr o dimineaţă devreme. ca să mă poată mistui în întregime cu sucurile lui digestive. că o să "iu mistuită de sucurile digestive ale poporului evreu# -ici nu s a mai arătat după ce am a(uns aici# ' "ost doar atunci. da. ?onia. 28 decem&rie HI<8. !i în ciuda ticălosului care îi ura pe evrei. asta vrei cu adevărat. ca să nu mai pl$ngă !i să adoarmă# -u vor&eam între noi. ca !i cum în acel moment era cu adevărat carne din carnea mea. mama unui prunc de vreo trei săptăm$ni. 5 ciudat că în 7ovno n am simţit niciodată această teamă. 2i totu!i. !i poate că acesta este motivul pentru care ne am despărţit cu multă căldură# %mi amintesc c*iar că la un moment dat am avut un g$nd "ugar. pentru că nu aveam o lim&ă comună. pe moment.Poveste despre dragoste si întuneric grecoaică. c$nd pruncul grec a adormit în poala mea !i îl puteam simţi prin roc*ie. e mai aproape de mine dec$t întregul popor evreu# %ntregul popor evreu îmi părea în acel moment o mulţime uria!ă !i transpirată în al cărui p$ntec eram ademenită să intru.

nu mai avusesem niciodată p$nă atunci un ast"el de sentiment. pe loc. îmi pusesem de(a *aine călduroase. nici în livada noastră. deasupra liniei norilor a apărut soarele de iarnă. înaintea acelei dimineţi sau după ea. aproape într o clipă. !ir după !ir de căsuţe pătrate. &ucuria mi a urcat în g$t. un pulover !i un mantou u!or. niciodată# -iciodată în viaţa mea. n am cunoscut acel "el de &ucurie: în s"$r!it. nu tre&uia să "ac o impresie &ună neevreilor# .'mos +z dimineaţa. cu totul alt"el dec$t 7ovno sau 1ar!ovia sau Trieste. !i m am urcat pe punte !i m am uitat la linia cenu!ie de nori din "aţă# M am uitat cam o oră !i n am văzut dec$t c$ţiva pescăru!i# 2i dintr odată. de proprietate. aceasta va "i casa mea. la moară.*iar !i c$nd ne am cumpărat primul 315 . nu tre&uia să mi "ac gri(i pentru ce ar g$ndi despre noi ţăranii sau ce ar zice preoţii sau ce ar crede intelectualii.e lucru ciudat. dintr odată tot ce voiam era să strig !i să c$nt: 5 al meu4 'l meu cu totul4 5 al meu cu adevărat4 . de apartenenţă. iar dedesu&t era ora!ul Tel 'viv. cu totul alt"el dec$t casele dintr un ora! sau un sat din Polonia sau )craina. în s"$r!it aici am să pot să trag draperiile !i să uit de vecini !i să "ac eCact ce am eu c*e"# 'ici nu tre&uia să mă port tot timpul c$t de &ine puteam. dar "oarte asemănător cu ta&lourile de pe pereţii "iecărei clase de la Tar&ut* !i cu desenele !i "otogra"iile pe care ni le arăta pro"esorul nostru Mena*em 6ele*rter# '!a că am "ost !i n am "ost surprinsă# -u pot spune cum. nici în casa. mă înţelegi. nu tre&uia să mă s"iesc din cauza nimănui. văruite în al&.

?au prostesc. !i cel mai &ine îmi amintesc de un miros puternic. nu i a!a. Tsvi. a r$s !i deodată a grăit într o e&raică curată 9?cumpo. de smoală clocotită. dar de la prima privire m a "ulgerat un g$nd. ameţitor. în clipa în care i am mulţumit "rumos în ucraineană !i am vrut să i dau un &an. un pic rece. o namilă de ucrainean păros. departe de &utoaiele arz$nd. plin de sudoare !i cam înspăim$ntător. cam a!a: ce mai &ăiat !i a găsit aici4 5 tare c*ipe!. cum nu mai văzusem niciodată p$nă atunci4 Presupun că nu poţi înţelege asta# Pro&a&il că ţi pare destul de carag*ios. La unsprezece dimineaţa am co&or$t cu &aga(ele noastre într o &ărcuţă cu motor. cu inima &ună !i mai e !i vesel4 2i doar după ce i am sărutat !i i am îm&răţi!at pe toţi am văzut că era acolo !i sora mea 8ania.Poveste despre dragoste si întuneric apartament. !i la căsuţele ciudate. în Holon. !i sora mea HaGa cu soţul ei. !i apoi al lui Papa. iar marinarul care era acolo. de ce nu mi dai mai &ine un pupic. : 5ra o zi plăcută. ce te a apucat. mama ta# ?tătea puţin într o parte. privind la un ora! în care nu mai "usesem !i la o ţară în care nu mai pusesem piciorul. într o 316 . nu i nevoie de a!a ceva. înlăcrimat. n am simţit cu at$ta intensitate ce &ine e să ai casa ta# 2i acesta a "ost sentimentul care mă umplea pe la !apte dimineaţa. r$z$nd. pe care încă nu l cunoscusem. !i din "umul gros care se ridica din &utoaiele cu smoală pro&a&il că tocmai as"altaseră vreun scuar sau vreun trotuar a iz&ucnit c*ipul mamei mele. sau pe acesta din strada VesselG.

plină de siguranţă am văzut !i că 8ania nu se simţea prea &ine: părea "oarte palidă !i era !i mai tăcută dec$t de o&icei# 1enise anume de la Ierusalim ca să mă înt$mpine. însă pentru oricine avea oc*i &uni !i se uita atent. era limpede că cea mai "rumoasă dintre noi era 8ania# 5u. încrezătoare. tatăl tău. că o iu&e!te cel mai mult pe 8ania# 5u nu eram 317 . cumva. -u contam deloc: eram doar sora cea mică !i prostuţă# .red că mama o admira cel mai mult pe HaGa !i era m$ndră de ea. cu o&ra(ii tranda"irii.'mos +z "ustă lungă !i un pulover al&astru tricotat de m$nă. sclipitoare. dar o&ra(ii ei păreau un pic sco&iţi. p$nă la s"$r!it# HaGa "usese întotdeauna cea mai "ascinantă !i impresionantă dintre noi trei. !i m a invitat să merg la Ierusalim# De a&ia după vreun s"ert de oră am văzut că nu i prie!te să stea at$ta în picioare# %nainte ca alt mem&ru al "amiliei să mi spună. !i a cerut scuze pentru 'rie*. iar "runtea îi părea. doar că părea să "i "ost acoperită cu un văl cenu!iu. dimpotrivă. în vreme ce Papa aproape că reu!ea să ascundă adevărul. a!tept$nd să mă îm&răţi!eze !i să mă sărute după ce o "ăceau toţi ceilalţi# '!a cum am văzut imediat că sora mea HaGa în"lorea aici era plină de viaţă. dar nu putuse să o&ţină o zi li&eră. înnorată# 8rumuseţea nu i pierise. o "emeie "atală. pe care nu !i l a mai scos niciodată. era interesantă. &uzele nu aveau culoare. stătea lini!tită. mi am dat &rusc seama că î!i ducea greu sarcina adică pe tine# Tre&uie să "i "ost de a&ia în luna a treia.

mai ales o să tre&uiască să i a(utăm pe părinţi# 'partamentul în care locuiau HaGa !i Tsvi era la vreun s"ert de oră de mers pe (os din port. a!a de &ine că suntem iar împreună cu toţii.Poveste despre dragoste si întuneric lumina oc*ilor nici pentru tata. doar în poze# 'poi am început să pl$ng nu numai pentru că acei constructori erau a!a de puternici !i de "ericiţi. de 318 . cel mult de doisprezece ani. găsesc în ei cea mai multă iu&ire de dăruit celorlalţi# -u crezi. iar Tsvi a "ost un erou !i mi a cărat singur cea mai mare parte din &aga(e# Pe drum am văzut ni!te muncitori construind o clădire mare. o să tre&uiască să ne a(utăm mult între noi. dar !i pentru că printre ei erau ni!te copii. poate doar pentru &unicul 5p*raim. e a!a de &ine că e!ti aici. puţin înainte de colţul cu &ulevardul -ordau# La prima vedere i am luat pe muncitori drept ţigani sau turci. ca să "ie mai puţin înspăim$ntător# Mama ta m a îm&răţi!at !i mi a zis. dar HaGa a zis că sunt doar evrei ar!i de soare# -u mai văzusem p$nă atunci ast"el de evrei. -u sunt prea sigură de ceea ce am zis adineaori# Poate că e doar una dintre pove!tile pe care mi le spun înainte de culcare# Poate că toată lumea î!i spune pove!ti înainte de culcare. ?onia. cu condiţia să nu "ie invidio!i sau plini de amărăciune. nici pentru mama. !i totu!i îi iu&eam pe toţi: nu eram invidioasă !i nu eram supărată# Poate că tocmai oamenii cel mai puţin iu&iţi. era colegiul pedagogic care încă se mai a"lă pe strada >en @a*uda. !i "iecare căra în spate un soi de scară de lemn încărcată cu &locur i mari de &eton# 'm pl$ns un pic văz$nd asta.

un &ăieţel vioi. !i de data asta n am mai simţit nevoia să pl$ng !i n am mai simţit o &ucurie săl&atică. cu o vecină care a avut gri(ă de el p$nă am a(uns noi# Tre&uie să "i avut !ase luni. la urma urmei. din ad$ncul ad$ncului "iinţei mele. în acel moment# %n seara aceea Tsvi !i 8ania m au dus să văd Tel 'vivul# 'm mers pe (os p$nă pe strada 'llen&G !i &ulevardul 7ot*sc*ild. ca !i cum întreg Tel 'vivul n ar "i "ost dec$t un aran(ament "oarte "rumos pe terenul de (oacă de la !coala Tar&ut*# 5ra s"$r!itul lui decem&rie HI<8 !i de atunci n am mai călcat niciodată peste *otare.'mos +z &ucurie. !i m am spălat pe m$ini. cu mare &l$ndeţe. pentru că strada >en @a*uda nu era considerată pe atunci cu adevărat parte din Tel 'viv# %mi amintesc ce curat !i "rumos părea totul la prima vedere. l am luat pe @igal !i l am str$ns în &raţe. ca din "undul unui puţ. z$m&itor. că marinarul acela o&raznic !i plin de sudoare n a căpătat de la mine pupicul pe care îl ceruse# . . dinăuntru. dar !i de tristeţe# Mi e cam greu să eCplic# %n apartamentul mic al lui HaGa !i Tsvi a!tepta @igal. n am simţit dec$t un "el de lini!tire. leit tatăl lui. cu &ăncile !i "elinarele !i toate indicatoarele în e&raică. că e "oarte &ine că suntem aici !i nu în casa de pe strada Du&ins3a# 2i am mai simţit dintr odată că e mare păcat. la "el cu cea de pe vas . seara. dec$t poate în g$ndurile mele# 2i nici n o să mai calc# -u pentru că ţara Israelului este at$t de 319 .am a"lat nici p$nă azi# Dar a!a am simţit acolo.are era legătura.

să vizitez oameni care nu mai sunt# Pot să merg p$nă !i în locuri care n au eCistat niciodată. la numărul =2. a!a am auzit de la 5ster3a Veiner. La )niversitatea 5&raică de pe Muntele ?copus sau poate într una dintre acele odăi îng*esuite din Derem 'vra*am.Poveste despre dragoste si întuneric "rumoasă. lui îi plăcea să le 320 . care n ar "i putut eCista. ci pentru că acum cred că toate călătoriile sunt ridicole: singura călătorie din care nu te întorci întotdeauna cu m$inile goale este cea din tine# %n mine nu eCistă graniţe sau vămi !i pot călători p$nă la cele mai îndepărtate stele# ?au să mă plim& prin locuri care nu mai sunt. avusese !i una sau două legături trecătoare# . cu ni!te ro!ii !i &r$nză !i o "elie de p$ine. 6eula sau '*va. ?au ni!te avocado. -u mai vrei măcar un pa*ar de ceai. 5ster3a Veiner !i 8ania Veissmann# 2tiu că era "oarte curtată# Dar. pe care o împărţea cu două prietene de la 7ovno. nu îmi displace# 'cum pot să ţi "ac un oc*i la capac înainte de a pleca. 8ania Mussman l a înt$lnit pe @e*uda 'rie* Dlausner# 5ra în HI<P sau HI<M# 2tiu că mama locuia atunci într o cameră de pe strada Eep*ania*. Iar e!ti pe "ugă. mi s a spus că era "oarte atras de compania "emeilor. vor&ea mult. cel puţin. !i ele studente. cu umor. cu strălucire. în care în acea vreme studenţii săraci locuiau îng*esuiţi c$te doi sau trei. dar în care îmi place să "iu# ?au. -u.$t despre tata. atrăgea atenţia !i poate că !i un strop de &at(ocură# 9)n dicţionar am&ulant: îl numeau ceilalţi studenţi# Dacă cineva voia să !tie sau c*iar dacă nu voia.

îi cumpăra o &ăutură gazoasă. al&ă. se alătura eCcursiilor la locurile s"inte sau la !antierele ar*eologice. din poeziile lui Mic3ievicz sau . cu patos. o lua seara la plim&are în Mea ?*arim sau pe aleile din ?an*edriGa.'mos +z arate tuturor că el cunoa!te numele pre!edintelui 8inlandei. el într un costum negru cu dungi al&e !i cu cravată.alea Aa""a. găsea o plăcere a"erată în a o a(uta la teme.erni3ovs3i# Dar se pare că ma(oritatea relaţiilor lui cu "etele nu mergeau dincolo de discuţiile serioase !i plim&ările pe înserat: se părea că "etele erau atrase doar de creierul lui# Poate că nici el nu avea mai mult noroc dec$t cei mai mulţi &ăieţi din vremea aceea# -u !tiu cum sau c$nd au devenit mai apropiaţi părinţii mei !i n am *a&ar dacă mai rămăsese iu&ire între ei înainte să apar cu# ? au căsătorit la începutul lui HI<8. care îi sporea paloarea pielii !i "rumuseţea părului negru# 8ania s a mutat cu puţinele ei lucruri din camera comună de pe strada Eep*ania* în camera lui 'rie* din apartamentul "amiliei Earc*i de pe strada 'mos# După c$teva luni. pe acoperi!ul clădirii ra&inatului din . ea într o roc*ie lungă. ec*ivalentul sanscrit al cuv$ntului 9turn: sau unde anume este menţionat petrolul în Mis*na*# Dacă îi cădea cu tronc vreo studentă. s au mutat într o clădire de peste 321 . îi plăcea să participe la discuţii intelectuale !i citea cu glas tare. cu un triung*i de &atistă al&ă iţindu se din &uzunarul de la piept. c$nd mama era de(a însărcinată.

!i d$nd de înţeles că din cauza na!terii mele a pierdut el trenul# ?au poate că nu dădea nimic de înţeles.e m$ncau as3enazii săraci din Ierusalim în anii .Poveste despre dragoste si întuneric drum. pentru că m am născut în mod at$t de nec*i&zuit !i de iresponsa&il. ca !i 9cu toate acestea:. în "elul lui destul de st$ngaci. cu siguranţă înainte de a "i do&$ndit ceea ce nădă(duise să do&$ndească în viaţă. 9într un anume sens:. că în vremea aceea lumea nu era cu siguranţă locul potrivit în care să aduci &e&elu!i /îi plăcea mult eCpresia 9cu siguranţă:. 9cu promptitudine:. M$neam p$ine neagră cu "elii de ceapă !i măsline tăiate pe (umătate !i uneori cu pastă de an!oaF m$neam pe!te a"umat !i pe!te sărat. în apartamentul cu două odăi de la demisol# 'ici s a născut singurul lor copil# )neori tata glumea. "ierte sau pră(ite sau su& "ormă de salată plină de ulei. împotriva planurilor !i a!teptărilor sale. care veneau din ad$ncurile &utoaielor înmiresmate din colţul &ăcăniei domnului 'usterF cu anumite ocazii m$neam sardele. doar "ăcea pe isteţul. care erau considerate o delicatesă# M$neam dovlecei. 9pe de altă parte: !i 9a&solută ru!ine:0# ?pun$nd că lumea nu era locul potrivit în care să aduci &e&elu!i poate că dădea glas unui repro! implicit "ăcut mie.=0. în "elul lui o&i!nuit: adesea tata "ăcea o glumă sau alta doar ca să spargă tăcerea# %ntotdeauna î!i înc*ipuia că tăcerea e cumva îndreptată împotriva lui# ?au că e din vina lui# . dovleci !i vinete. 9într adevăr:. cu "eliuţe de usturoi !i ceapă tocată# 322 . 9negre!it:.

'mos +z Dimineaţa aveam p$ine neagră cu gem sau uneori cu &r$nză# /Prima dată c$nd am mers la Paris. at$t de "als că ţi se "ăcea părul măciucă# După aceea &ea un pa*ar de ceai singur în &ucătărie. trans"orm$nd cu pămătu"ul zăpada de pe o&ra(i în spumă groasă. gri(uliul meu tată aprindea primusul înainte de a stoarce portocalele !i punea pe el o oală cu apă. !i în acea vreme lumea credea că poţi răci dacă &ei &ăuturi reci într o zi "riguroasă. ardei gras !i castraveţi !i un pic de sm$nt$nă Tnuva acrită. direct din 3i&&utzul Hulda. cu o oră sau o oră !i (umătate înaintea mamei !i a mea# Pe la cinci !i (umătate stătea de(a în "aţa oglinzii din &aie. iar c$nd apa aproape că dădea în clocot scu"unda cu atenţie cele două 323 . în vreme ce citea ziarul# In sezonul citricelor storcea c$teva portocale cu un mic storcător manual !i ne aducea mamei !i mie la pat c$te un pa*ar cu suc de portocale# 2i pentru că sezonul citricelor era iarna. !i în vreme ce se rădea c$nta înceti!or un c$ntec popular. o (umătate de ou "iert !i măsline. care se vindea într un &orcan gros# Tata se scula întotdeauna devreme. gazdele mele au descoperit amuzate că în Israel erau doar două "eluri de &r$nză: al&ă !i gal&enă#0 Dimineaţa mi se dădea ovăz Sua3er. "elii de ro!ii. !i c$nd "ăceam grevă îl înlocuiau cu gri! stropit cu scorţi!oară# Mama &ea dimineaţa ceai de lăm$ie !i uneori înmuia în el un &iscuit înc*is la culoare# Micul de(un al tatei era o "elie de p$ine neagră cu gem gal&en !i gros. care avea gust de lipici. în HIMI.

în dimineţile în care se simţea mai mult orator dec$t poet: 9. ras. nu:# ?au: 9Dacă ţi &ei sucul în "iece zi N P$nă la urmă voios tu vei "i:# ?au c*iar: 9+rice strop. nu. uneori. cu !orţul lui în carouri !i cravata !tearsă !i costumul (erpelit. Go"t. acu. peste costumul ie"tin. a!tept$nd să i dau înapoi pa*arul gol# In vreme ce &eam sucul tata căuta ceva de spusF întotdeauna se simţea vinovat c$nd se lăsa tăcerea# 8ăcea poezii în "elul lui care nu era amuzant: 9>ea sucul. un cuv$nt "oarte vec*i care e posi&il să "i venit din a33adianul "aGa. se poveste!te N Trup !i minte întăre!te:# ?au. o trezea pe mama /în odaia cu cărţi0 !i mă trezea pe mine /în odăiţa de la capătul coridorului0 !i ne înm$na "iecăruia c$te un pa*ar cu suc de portocale încălzit# >eam sucul ăsta căl$i de parcă ar "i "ost otravă. a!a înc$t sucul a"lat mai aproape de margine să nu "ie mai cald dec$t cel din mi(locul pa*arului# 'poi. &ăiete. în vreme ce tata stătea l$ngă mine. N -u vreau să te s$c$i.itricele sunt m$ndria ţării noastre4 Portocalele de Aa""a sunt preţuite în toată lumea# 'propo. derivă din cuv$ntul pentru "rumuseţe. se pare că numele Aa""a. ca !i numele &i&lic Aap*et*. iar în 324 . îm&răcat !i cu !orţul în carouri al mamei legat în (urul taliei.Poveste despre dragoste si întuneric pa*are cu suc în oală !i amesteca &ine cu o lingură.

"ie lingu!itor.*iar î!i înc*ipuie că viaţa e doar un "el de picnic de elevi sau de petrecere între &urlaci. !i la ce i ar "olosi domnului Lem&erg dacă ne am apuca să l &ocim c$t e încă în viaţă. cu glume !i o&servaţii isteţe. s a întors de la spital arăt$nd !i mai vlăguit dec$t c$nd a plecat !i că se zice că e într o situaţie dezastruoasă. st$rneau întotdeauna în tata un soi de &ună dispoziţie &ine intenţionată# ?imţea că ele au "orţa să împră!tie m$*nirea sau nelini!tea !i să creeze o atmos"eră plăcută# Dacă mama spunea. pe care le numea calem&ours sau paronomasii. de eCemplu. Tata c$ntărea repro!ul ei. simţind o satis"acţie calmă pentru (ocul lui de cuvinte 9termină ţi "rumosul suc de Aa""a !i îngăduie mi să duc pa*arul înapoi la &ucătărie în c*ip de pradă a mea:# 'st"el de (ocuri de cuvinte !i vor&e de du*. Mama zicea: 9. t$năra mea "rumuseţe: de acum z$m&ea cu modestie. !i în am&ele cazuri tre&uie să tr$nte!ti poante:# După care treceau la lim&a rusă !i vor&eau pe tonuri 325 . în vreme ce în am*ară este. că vecinul nostru. domnul Lem&erg. înţesată cu citate &i&lice# Mama se arăta uimită că orice. dar avusese intenţii &une. cred. taOa"a# 2i acum. c*iar !i &oala gravă a domnului Lem&erg. tata se lansa într o mică prelegere despre originea cuvintelor 9situaţie: !i 9dezastruos:. î!i cerea scuze. îi declan!ează glumele copilăre!ti# .'mos +z ara&ă are "orma Oa"i.*iar !i c$nd ai intenţii &une iz&ute!ti cumva să o "aci cu prost gust: e!ti "ie condescendent.

Poveste despre dragoste si întuneric înă&u!ite. cu lacrimi. ceapă verde !i pătrun(el. tata "ăcea o salată gustoasă din ro!ii. ciornicevoiene# . varză acră sau morcovi. dezgust !i "urie. păzită stra!nic de morcovii "ierţi !i dovleceii loviţi de ra*itism care stăteau în (urul punţii lui# + perec*e de castraveţi muraţi slu(eau de "lancuri acestui contratorpilor. mazărea !i lintea# 1ara. 3usa0. implorări !i pove!ti despre prinţese !i "antome.$nd mă întorceam la pr$nz de la grădiniţa doamnei Pnina mama se lupta cu mine. mărunţite !i strălucind în uleiul de măsline# Din c$nd în c$nd aveam drept musa"ir c$te o &ucată de pui. scu"undată în orez sau e!uată pe un &anc de pireu de carto"i. !i dacă îl dădeai gata cu totul erai răsplătit cu o &udincă roz "ăcută din lapte !i pra". să răz&at mestec$nd prin munţi de conopidă "iartă. cior&ă de s"eclă. tot "elul de c*i"tele din spanac. cu catargul !i p$nzele împodo&ite cu pătrun(el. cruzi sau gătiţi# 'lteori eram condamnat să traversez p$rloage de crupe de ovăz !i tăr$ţe. gelBe# 'cesta era 326 . m$ncare de spanac. castraveţi. ardei gras. s"eclă. "olosind mită. căruia îi ziceam pe numele "ranţuzesc. sau un (eleu gal&en "ăcut din pra". "ără nici un gust. !i c*i"tele "ăcute din p$ine amestecată cu un pic de carne tocată /încercau să ascundă "aptul că era prea multă p$ine pun$nd &ucăţele de usturoi0# )neori eram silit să îng*it. !i de tot soiul de &oa&e deprimante. ca "asolea uscată. ca să mi distragă atenţia p$nă ce îng*iţeam ni!te dovleac &ălos !i dovlecel mucos /căruia îi ziceam pe numele ară&esc.

lucru care îmi părea ciudat !i c*iar împotriva legilor "irii. aveam să mă alătur lui în cur$nd# In cinstea ?*a&&at ului 'ov !i săr&ătorilor mama aducea un crap.'mos +z doar la un pas de Aules 1erne !i de misteriosul su&marin -autilus. 327 . a!a *otăr$sem eu. după ce se stingeau luminile. iar dimineaţa aluneca în taină înapoi în cadă ca să !i "acă datoria în serviciul marinei# +dată. scoţ$nd din apă o gură care mă ducea cu g$ndul la lucruri la care e mai &ine să nu te g$nde!ti# + dată sau de două ori m am sculat !i m am "uri!at prin întuneric ca să văd dacă prietenul meu c*iar dormea toată noaptea în apa rece. pe la mi(locul săptăm$nii# Toată ziua pe!tele înota "ără ast$mpăr încolo !i încoace prin cadă. pe care îl cumpăra din vreme. iar el se strecura a"ară !i se t$ra încet pe &urtă p$nă în co!ul cu ru"e murdare. care se le*ămetise de toată omenirea !i se re"ugiase pe tăr$mul lui misterios de su& oceane unde. ziua de muncă a lui Pr$nzi!or se înc*eia. c$nd am "ost lăsat de capul meu acasă. !i se "ăcea colac !i dormea în îm&răţi!area caldă a prosoapelor !i a ru"ăriei de corp. sau poate că. căut$nd neo&osit vreun pasa( su&marin secret din cadă spre marea largă# %l *răneam cu "irimituri de p$ine# Tata mi a spus că în lim&a(ul nostru secret un pe!te se numea Pr$nz# M am împrietenit rapid cu Pr$nzi!or: îmi recuno!tea pa!ii de departe !i venea repede la marginea căzii să mă înt$mpine. dintr o parte în alta !i iar înapoi. su& comanda căpitanului -emo.

m a în(ung*iat &rusc cu at$ta spaimă. rece !i rigid. că i am dat drumul iute !i mi am scuturat degetele. era întotdeauna moale !i caldăF doar ce era mort devenea rece !i rigid# 2i acum crapul ăsta paradoCal. solzos. promontorii !i &ancuri de nisip "ăcute din di"erite ustensile de &ucătărie pe care le am &ăgat în cadă# 7ă&dător !i stăruitor precum căpitanul '*a&. care se răsucea !i se lupta cu putere. "ără pleoape. "ie ea găină. copil sau pisică. oc*ii împăien(eniţi privind "ără nici o clipire. !i m au prins !ez$nd nemi!cat ca >udd*a pe capacul closetului. devenind ţeapăn !i îng*eţat între degetele mele. "ără mi!care# 2i a!a au dat peste mine tata. apoi le am udat. mama !i pedeapsa. le am săpunit !i le am "recat de trei ori# '!a am renunţat la v$nătoare# In loc să l v$nez pe Pr$nzi!or.Poveste despre dragoste si întuneric m am *otăr$t să îm&ogăţesc viaţa &ietului crap plictisit cu ni!te insule. pentru că s au întors acasă !i s au "uri!at în &aie "ără să i aud. alunecos !i uleios. str$mtori. ca două mărgele de sticlă# Pe dată au ie!it la iveală 328 . însă viu. "ără gene. am petrecut mult timp încerc$nd să mă uit la lume prin oc*ii rotunzi !i nemi!caţi ai unui pe!te. "aţa încremenită. mi am v$nat îndelung Mo&G Dic3 ul cu un polonic. cu gura puţin desc*isă. cu &ran*ii. dar mereu se strecura !i scăpa din vizuinele su&marine pe care le presărasem eu însumi pe "undul mării# L a un moment dat i am atins &rusc solzii reci !i tăio!i !i m am cutremurat de silă !i teamă la această descoperire care îmi îng*eţa s$ngele în vine: p$nă în acea dimineaţă orice "iinţă. ud tot.

oc*ii lui străpungători au strigat trădătorule !i uciga!ule nazist. a mai venit !i prietena mamei. presărat cu "ulgi verzi decorativi# Dar privirea vie !i acuzatoare a lui Pr$nzi!or era aţintită neînduplecat asupra tuturor uciga!ilor lui. încerc$nd să nu &age de seamă ceilalţi# %nsă Lilen3a. cu capul în piept. splendid ca trupul unui rege dus pe un a"et către Panteon# . împreună cu um"latul ei soţ. !i am început să pl$ng în tăcere. părea un c$ine lup care î!i ţine o urec*e ciulită !i pe cealaltă pleo!tită# După supa de pui cu 3neidlac*. cu un repro! încremenit. ornat cu prune din compot !i "elii de morcov. întreg. 9va "i din nou silit să su"ere consecinţele "aptelor sale# %mi pare rău#: 1ineri seara au venit &unicul !i &unica. cea mai &ună prietenă !i con"identă a mamei. a spus tata cu m$*nire. Lilen3a. domnul >ar ?am3*a. cu su"erinţă tăcută# . s a alarmat !i s a repezit să 329 . un su"let de educatoare de grădiniţă într un trup de păpu!ă de porţelan. în c*ip de ar*ipelag sau de apărarea su&marină de la Pearl Har&our# 9înălţimea ?a:. peste un strat de orez strălucitor.'mos +z ustensilele de &ucătărie pe care copilul ăsta aiurit le a pus pe "undul apei crapului. dar cu c$teva tăieturi de cuţit pe lateral. a cărui "aţă era acoperită cu o &ar&ă deasă !i c$rlionţată ca vata minerală# )rec*ile îi erau de mărimi di"erite.adavrul regal era a!ezat într un sos consistent de culoarea sm$nt$nii. cu cap !i coadă. mama a pus deodată pe masă cadavrul lui Pr$nzi!or al meu.$nd oc*ii mei i au înt$lnit privirea îngrozitoare.

nu "izic# 'poi s a întors spre părinţii mei !i a tras concluzia. înălţimii ?ale îi trece cumva prin cap g$ndul de a !i concedia perec*ea de &ucătari. cu o plăcere plină de sine. d$nd pe dina"ară de dulceaţă !i de im&oldul de a "ace pe mi(locitorul. a"irm$nd că le spusese de(a de multă vreme că acest copil. complicaţi. o persoană emotivă !i sentimentală. le a c$ntărit !i a pronunţat sentinţa: J 8oarte &ine# Dar mai înt$i de toate îţi vei m$nca. !i cel mai &ine e să la!i lucrurile în voia lor# Tata a cugetat la cele spuse. vulnera&ili.Poveste despre dragoste si întuneric mă consoleze# Mai înt$i mi a pus m$na pe "runte !i a declarat: -u.are rost să siliţi copilul4 're un &loca( psi*ologic4 330 . ca toţi viitorii arti!ti sensi&ili. rogu te. n are temperatură# 'poi mi a tot m$ng$iat &raţul !i a zis: însă da. domnul >ar ?am3*a. soţia lui. a intervenit în "avoarea mea: J . %nsă Lil3a. cu vocea lui stridentă: J Păi. ca toţi ceilalţi# J -u# J -u. p$nă ce răsu"larea ei aproape că mi a tăiat răsu"larea. + &ucată sim&olică. tremură un pic# 'poi s a aplecat spre mine. J -u pot# %n acest moment. ce zici. pe!tele. De dragul părinţilor tăi !i al zilei de ?*a&&at. se pare că intră "oarte devreme în "aza de pu&ertate. ce ar "i să iei doar o &ucăţică. a început să mă îm&ie. împăciuitor. !i a zis: ?e pare că e ceva psi*ologic. 2i de ce nu.

palidă. cu capetele alăturate !i m$nă în m$nă# De cele mai multe ori Lil3a venea c$nd tata era la lucru# 'm senzaţia că între ea !i tata era acea aversiune reciprocă !i politicoasă care eCistă în general între soţi !i cele mai &une prietene ale soţiilor lor# Dacă mă apropiam de mama c$nd tăi"ăsuia cu Lilen3a. a dat din cap ca !i cum ar "i "ost cu siguranţă de acord cu ea însă!i !i a început o conversaţie# Ţinea cu adevărat. dar cu adevărat. tăi"ăsuind sau cu"undate într o carte sau într un al&um cu capodopere. tăceau imediat am$ndouă !i nu !i reluau discuţia dec$t c$nd a(ungeam destul de departe ca să nu aud# Lilia >ar?am3*a mă privea cu z$m&etul ei trist. iniţial Lilia Dalisc*HH.) 331 . cunoscută !i ca Lilen3a. era un oaspete o&i!nuit în apartamentul nostru în cea mai mare parte a copilăriei mele petrecute la Ierusalim# 5ra o "emeie mică. (N. însă mama îmi cerea să mă gră&esc să spun ce vreau !i să le las în pace# %mpărtă!eau o mulţime de secrete# + dată Lilen3a a venit c$nd ai mei nu erau acasă# ? a uitat o vreme la mine cu înţelegere !i m$*nire.'mos +z Lea >ar ?am3*a. !i era "oarte 33 *m sc'imbat cFteva dintre nume. înţeleg !i iert orice pe motiv emoţional. a. tristă. la mine de c$nd eram mic. "ragilă. cu umerii căzuţi# Lucrase mulţi ani ca învăţătoare !i c*iar a scris două cărţi despre mentalitatea copilului# Din spate arăta ca o copilă su&ţirică de doisprezece ani# 5a !i mama stăteau ore întregi !opăcăind. din diferite motive. a!ezate pe ta&uretele din răc*ită din &ucătărie sau pe scaune pe care le scoteau în grădină.

'm de(a g$nduri secrete despre seCul "rumos.e se înt$mplă în viaţa tainică a imaginaţiei mele. cum să i zicem. n o să !ovăi.Poveste despre dragoste si întuneric interesată de mine# Interesată nu ca adulţii ăia plictico!i care întrea&ă întotdeauna dacă învăţ &ine. .e mă sperie. 'm citit vreodată cartea lui. . 'm auzit vreodată de Aanusz Dorcza3. am răspuns politicos: La tot soiul de lucruri# La ra"ala de între&ări . urec*ea care mă ascultă# . I ar plăcea să mi "ie. mai vulnera&ilă a tinerei mele personalităţi /aveam vreo zece ani pe atunci0# De eCemplu. dacă îmi place "ot&alul sau dacă mai colecţionez încă tim&re. at$t de original4 ?u"letul unui artist în devenire4 I ar plăcea să încerce într o zi nu neapărat pe loc să intre în legătură cu partea mai intimă. .e mă entuziasmează . e!ti "oarte ama&ilă:# J Dacă simţi vreodată nevoia să vor&e!ti despre ceva ce nu ţi e u!or să le spui alor tăi. la prima ei între&are.e "el de peisa( mă atrage. 332 . .on"identa mea# %n ciuda di"erenţei de v$rstă etc# 5ram un copil de o politeţe o&sesivă# Prin urmare. la ce mă g$ndesc.e îmi provoacă dezgust. . la ce mă g$ndesc c$nd sunt a&solut singur. !i ce vreau să mă "ac c$nd o să "iu mare !i prostii de astea# -u4 Pe ea o interesau g$ndurile mele4 1isurile mele4 1iaţa mea spirituală4 Mă considera un copil at$t de deose&it.e mă "ace cu adevărat "ericit sau trist. tanti Lilia.e mă sperie am răspuns: -imic anume# Iar la o"erta ei de prietenie am răspuns cu tact: 9Mulţumesc. .e mă entuziasmează. @otam Magicianul. + să vii la mine.

am primit o scrisoare de la această prietenă a mamei mele. care trecuse de !aizeci de ani: 9?imt că nu m am purtat cum tre&uie cu tine de la moartea tatălui tău# 'm "ost "oarte deprimată !i nu sunt în stare să "ac nimic# M am înc*is în casă /apartamentul nostru e înspăim$ntător### dar nu am puterea să sc*im& nimic0 !i mi e "rică să ies acesta este adevărul adevărat# In &ăr&atul din povestea ta Iu&ire t$rzie am recunoscut c$teva trăsături comune părea at$t de "amiliar !i de apropiat# Dramatizarea K. 2i sigur că eu o să păstrez secretul# Poţi să vor&e!ti cu mine# J %ţi mulţumesc# J Lucrurile despre care n ai cu cine vor&i. 6$ndurile care te "ac să te simţi un pic singur. pe 28 iulie HIXH. Mama se întoarce repede# 5 doar după colţ. 1rei să dau drumul la ventilator. cu siguranţă nu victime### m au impresionat# 333 . J %ţi mulţumesc# Iţi mulţumesc din su"let# 1rei să ţi aduc un pa*ar cu apă.'mos +z 2i o să mi spui. la Heinemann. la c$teva săptăm$ni după ce a apărut cartea mea ?pre moarte. în colţul odăii mele# ?unt curioasă care sunt izvoarele pove!tii este eCcepţională# Mi e greu să mi înc*ipui ce se petrecea în tine c$nd a!terneai acele descrieri ale ororii !i morţii# Iţi îng*eaţă s$ngele în vine# Descrierile evreilor "iguri puternice.ruciadeiL am auzit o odată la radio !i tu ai citit c$teva "ragmente într un interviu televizat# ' "ost minunat să te văd a!a la televizor. tanti Lilia. pe nepusă masă. După douăzeci de ani. la "armacie# +ri vrei să cite!ti ziarul c$t o a!tepţi.

Te rog să mă ierţi.a !i imaginea apei care roade încetul cu încetul "ierul### !i imaginea unui Ierusalim care nu e o realitate !i nu e nici capătul călătoriei. iar acum.L. poate că într o zi o să ne înt$lnim totu!i. n am perceput în tine &ăr&atul i posomor$t### Toată "amilia mea trimite salutări alor tăi# + să "iu cur$nd &unică4 . !i atunci o să tăi"ăsuim despre mulţimea de între&ări pe care le au st$rnit în mine cuvintele tale# La ce "aci aluzie acum. în discuţia în"ier&$ntată cu tatăl tău. mai ales rana ta. !i c*iar a mea# . Lilia /Lea0:# Iar în altă scrisoare. at$ţia ani am visat să mă întorc în ţară.eva n a mers cum tre&uie. că a devenit realitate trăiesc aici ca într un co!mar# -u lua în seamă ce zic# Mi a scăpat# -u mi răspunde# )ltima dată c$nd te am văzut.Poveste despre dragoste si întuneric . e doar t$n(irea !i înseto!area după ceva ce nu e un loc de pe lume# Moartea îmi apare din paginile cărţii tale ca un lucru pe care nu mi l am înc*ipuit niciodată !i totu!i am r$vnit la ea nu demult### %mi amintesc acum mai mult ca oric$nd de vor&ele mamei tale ea mi a prevăzut e!ecul din viaţă# 2i mă m$ndream că slă&iciunea nu mi e dec$t la supra"aţă. ating o rană# 7ana răposatului tău tată.ai cum să !tii c$t de mult îmi lipse!te 334 . că sunt "leCi&ilă# 'cum simt descompunerea ciudat. din P august HIXI. în + notă auto&iogra"ică din cartea ta### c$nd vor&e!ti de "aptul că mama ta a murit Kdin dezamăgire sau t$n(ire# . Lilia mi a scris: 9## #dar destul cu asta pentru moment.u prietenie !i drag.

$nd te g$nde!ti că odată mă puteam eCprima doar în scris# Poate că ne vom mai înt$lni !i multe s ar putea sc*im&a p$nă atunci### 2i.<0# ?unt una dintre ultimii mo*icani dintre prietenii care nu mai eCistă# De două ori am încercat.o să mai încerc ### %ncă n a venit vremea să vor&esc cu tine despre lucruri legate de părinţii tăi### 'u trecut de atunci at$ţia ani### -u. mai ales în ultima vreme# 'm rămas at$t de singură în lumea mea îngustă4 Mi e dor de ea# 2i de altă prietenă a noastră. stăteai în apartamentul nostru### !i ţi am promis că o să 335 . în HIM<### 5ra pediatru !i viaţa ei a "ost un !ir de dezamăgiri. încă nu sunt gata să eCprim în scris tot ce a! vrea să spun# . !i n am reu!it# .u toate că atunci c$nd a a(uns prin măriti! în "amilia Dlausner se poate să "i pretins că e ca ei:# 2i iară!i. să mi iau viaţa. în HIM<. dintr o scrisoare datată 28 septem&rie HI80: 9 ###Mama ta venea dintr o "amilie ne"ericită !i a "ăcut rău "amiliei tale# Dar nu i se poate repro!a nimic### %mi amintesc că o dată.'mos +z 8ania. poate pentru că avea încredere în &ăr&aţi# ?te"a pur !i simplu re"uza să priceapă de ce sunt în stare unii &ăr&aţi# -oi trei eram "oarte apropiate în anii . ar tre&ui să !tii că mama ta !i cu mine !i alte c$teva mem&re ale grupului nostru din Has*omer Hatsair din 7ovno consideram mica &urg*ezie cel mai rău dintre toate lucrurile# Toate aveam aceea!i origine# Mama ta n a "ost niciodată Kadeptă a drepteiL### . apropo. care a plecat de pe lumea asta din m$*nire !i su"erinţă. o c*ema ?te"a. în HIXH !i HIX<.

orice "el de s"inţi. Lilen3a Dalisc*. intuiţia. miracolele !i sta"iile# ?e considera un om cu o viziune laică asupra lumii. Poate că într o discuţie "aţă în "aţă a! "i mai îndrăzneaţă !i ţi a! spune lucruri pe care nu cutez să le a!tern pe *$rtie# . pe care le am a!ternut în năde(dea că o să înduio!ez muzele despre a cărui eCistenţă îi plăcea să mi vor&ească# /Tata nu credea în muze. ar "i reacţionat !i ea cu cuvinte asemănătoare celor rostite de prietena ei. vră(itoarele. ca !i cum vieţile le ar "i "ost zugrăvite pe veci pe pereţii liceului lor cu o paletă ce avea doar două culori: 336 . Lilia#: Tata.Poveste despre dragoste si întuneric ţi scriu c$ndva despre mama ta### Dar mi e tare greu să mă ţin de cuv$nt# Mi e greu c*iar !i să scriu o scrisoare# Dacă ai !ti c$t de mult dorea mama ta să a(ungă artistă. emoţii nerostite !i su"erinţă romantică le încon(ura pe acele domni!oare înstărite din 7ovno. 6reu de spus# )n văl ceţos de tristeţe visătoare. ra&inii "ăcători de minuni. spiridu!ii.u drag. credea în g$ndirea raţională !i în munca intelectuală susţinută#0 Dacă mama ar "i citit cele două povestiri din ?pre moarte. care nu i au plăcut pe de a ntregul# Mama n a reu!it să vadă dec$t c$teva povestiri pe care le am scris la !coală !i ni!te versuri copilăre!ti. să "ie o creatoare încă din copilărie4 Dacă te ar putea vedea acum4 2i de ce n a reu!it. a!a cum a dispreţuit întotdeauna z$nele. înainte de a muri /în HIX00 a putut citi primele mele trei cărţi. 9t$n(irea !i înseto!area după ceva ce nu e un loc de pe lume:.

i am o&servat !orţul în carouri care mai era încă at$rnat de c$rligul de pe u!a &ucătăriei. cutia de pudră. în HIP2# 'vea treizeci !i opt de ani c$nd a murit# 5u aveam doisprezece !i (umătate# %n săptăm$nile !i lunile care au urmat morţii mamei nu m am g$ndit nici o clipă la su"erinţa ei# Mi am astupat urec*ile la strigătul neauzit de a(utor care a rămas în urma ei !i care poate că plutise întotdeauna în aerul din apartamentul nostru# -u era în mine nici un strop de milă# -ici nu i am simţit lipsa# . a amăgit o pe mama mea în cea mai mare parte a vieţii !i a sedus o p$nă ce a cedat !i s a sinucis. am "ost at$t de m$nios. între ?u"erinţele t$nărului Vert*er !i Lordul >Gron. ceva între .eva din programul de studii al acelei !coli în anii . tot "elul de "lăcări de pe comori de 9t$n(ire !i înseto!are:.$nd. o emotivitate densă polono rusă. peria de păr de pe ra"tu l ei verde din &aie mă răneau de parcă ar "i rămas 337 . de eCemplu. visător !i singuratic.'mos +z "ie melancolică. la c$teva săptăm$ni după moartea ei.u toate că mama se răscula uneori împotriva acestei educaţii# .20 sau poate un mucegai romantic pro"und care s a in"iltrat în inima mamei mele !i a prietenelor sale în tinereţe. ceva din zona crepusculară dintre su&lim.*opin !i Mic3ievicz. "ie săr&ătorească# . de parcă mi s ar "i presărat sare pe răni# Lucrurile ei de toaletă. c*inuit.am (elit moartea mamei mele: eram prea rănit !i "urios ca să mai "ie loc pentru altă emoţie# .

cu grosolănie. un comisionar sau un negustor am&ulant de la u!ă.a !i cum puloverul ei. mama nu era în stare să se despartă nici măcar de cineva cu totul străin. sensi&ilitate4 . a dispărut &rusc.um a "ost în stare să "acă a!a ceva . în mi(locul unei "raze. se *ol&a la mine trium"ător. "ără nici o eCplicaţie: la urma urmei. "ie !i numai pentru o oră sau două. 2i totu!i. politeţe. "ără o mică scuză !i o vor&ă &ună# De c$nd mă !tiam nu m a lăsat singur ia &ăcănie. "ără să le o"ere un pa*ar cu apă. strigau la mine !i mă pedepseau: era o regulă sta&ilită. ca o "emeie care "uge cu un străin într un "ilm comic# De c$nd mă !tiu. atenţie.um a "ost în 338 . cu un r$n(et dezgustător# 5ram "urios pe ea pentru că a plecat "ără să !i ia rămas &un. dacă dispăream vreodată. ca oricine pleacă să spună întotdeauna unde merge. pentru c$tă vreme !i la ce oră se întoarce# ?au cel puţin să lase un &ilet în locul o&i!nuit. "ără o îm&răţi!are. ea însă!i punea întotdeauna accentul pe tact. a cărui soţie l a "ăcut ast"el de ru!ine. comportare curtenitoare. "ără un z$m&et. 5ram m$nios pe ea !i în numele tatei.ărţile ei# Panto"ii ei goi# 5coul mirosului ei ori de c$te ori desc*ideam 9partea mamei: din !i"onier# Totul mă arunca într o "urie neputincioasă# .Poveste despre dragoste si întuneric acolo anume ca să !i &ată (oc de mine# . într o curte străină sau într un parc# . su& vază# -oi toţi# '!a se pleacă. care se "uri!ase nu se !tie cum în teancul meu de pulovere. permanenta gri(ă să nu i răne!ti pe ceilalţi. l a arătat cu degetul.

un soi de căptu!eală de plum& care mă apărase în primele zile de !oc !i de durere# De acum eram eCpus# . nu mai eram "urios pe ea. dacă n a! "i supărat o !i n a! "i &ătut o la cap. venind acasă cu căma!a ruptă.'mos +z stare. cumplita disperare a ultimelor nopţi din viaţa ei# %mi trăiam încă propria criză. mă acuzam pe mine: dacă a! "i "ost un "iu mai &un.$nd am încetat să o urăsc pe mama am început să "iu dezgustat de mine# %ncă nu aveam nici un ung*er li&er în inimă pentru durerea mamei. dacă nu mi a! "i împră!tiat *ainele pe toată podeaua. su"ocarea care se str$nsese în (urul ei. dacă de dragul ei a! "i "ost un copil mai socia&il !i mai puţin singuratic. "ără să se strige la mine să o "ac. a!a cum voia ea să "iu4 ?au poate că dimpotrivă. "ăc$nd zgomot. dacă mi a! "i "ăcut temele la timp. mai puţin piele !i os !i mai ars de soare !i atletic. + uram# După c$teva săptăm$ni "uria a dispărut# 2i odată cu m$nia mi se părea că am pierdut un soi de strat protector. ci dimpotrivă. uit$nd să sting lumina. nu pe a ei# Da. singurătatea ei. dacă a! "i dus gunoiul în "iecare seară de &unăvoie. mai devotat. să "i m$ncat tot ce mi gătea !i mi punea în "ar"urie !i n a! "i "ost a!a de mo"turos. lăs$nd urme de noroi prin toată &ucătăria# Dacă a! "i "ost mai atent cu migrenele ei# ?au cel puţin dacă a! "i încercat să "ac ce dorea ea !i să "i "ost mai puţin slă&uţ !i palid. dacă n a! "i "ost a!a o pacoste. Dacă a! "i "ost mult 339 .

n a! "i plecat niciodată de l$ngă ea. 'r "i rămas. Dacă a! "i "ost un copil *andicapat. poate că mama ar "i "ost plină de milă. dar n a! "i părăsit o pe veci# -iciodată# Toate mamele î!i iu&esc copiii: asta e o lege a naturii# .*iar !i o pisică sau o capră# . poate c*iar n a! "i vor&it cu ea o zi două. c$nd î!i pierde !apca. cu siguranţă era un semn că nu m a iu&it deloc niciodată: dacă iu&e!ti pe cineva. în ciuda migrenelor ei. c*iar dacă acum !tiu că nu ne a iu&it niciodată. -u m ar "i părăsit.*iar !i mamele delincvenţilor !i ale uciga!ilor# . "ără să arunce măcar o privire înapoi. să l lase în su"erinţa lui !i să dispară. ca să continue să mă îngri(ească. dacă atunci c$nd mai era timp a! "i sărit în "aţa unei ma!ini a"late în mers !i m ar "i călcat !i mi ar "i "ost amputate am$ndouă picioarele.u siguranţă &unătatea !i "irea ei generoasă nu i ar "i îngăduit să părăsească un copil at$t de dezavanta(at. Dacă mama m a părăsit a!a. c$nd lasă dovlecelul în "ar"urie# ' părăsi înseamnă a trăda# 2i asta ne a "ăcut ea am$ndurora. în a"ară de trădare# %l ierţi c*iar !i c$nd te &ate la cap. a "aptului că se înc*idea într o odaie întunecoasă !i a tuturor toanelor ei# Mi a! "i ie!it din "ire uneori. înţepenit într un scaun rulant. tu&erculos sau c*iar or& din na!tere.Poveste despre dragoste si întuneric mai slă&ănog. asta m a învăţat ea. "ără picioare.*iar !i mamele nazi!tilor# ?au ale arieraţilor &ălo!i# 340 . tatei !i mie# 5u n a! "i plecat niciodată de l$ngă ea a!a. îi ierţi orice. în ciuda lungilor ei tăceri. . ve!nic &olnav.

Dullu Rirdin &i aGni ummi*i g*azalun 9orice maimuţă e pentru mama ei o gazelă:# %n a"ară de mine# De a! "i "ost !i dulce. care sunt întotdeauna daţi a"ară de prin !coli.*iar !i mamele mon!trilor# 8aptul că numai eu n am putut "i iu&it. tăgăduind că am luat o dacă 341 . de m a! "i purtat a!a cum mi a cerut de o mie de ori. c*iar !i cei mai ur$ţi !i mai răi copii. dovedea doar că în mine nu e nimic de iu&it. c*iar !i @anni perversul. că mama a "ugit de mine. ceva at$t de cumplit. înc$t nici c*iar o "emeie sensi&ilă ca mama. ceva dezgustător !i cu adevărat îngrozitor. ceva "oarte rău. care are ele"antiazis !i î!i des"ace "ermoarul pe stradă !i î!i scoate socoteala !i o arată "etelor de a! "i "ost &un. a!a cum toţi copiii din lume sunt cu mamele lor. c*iar !i acei copii violenţi. c*iar !i >ianca ?c*or care !i a în(ung*iat &unicul cu un cuţit de &ucătărie. cu tul&urări de comportament.'mos +z . care î!i putea revărsa iu&irea asupra unei păsări sau a unui cer!etor sau a unui căţel vaga&ond. doar un pic. mai nesu"erit dec$t un de"ect "izic sau mental. n a mai putut să mă ra&de !i a tre&uit să "ugă de min e c$t de departe a putut# 5ste o zicală ara&ă. sus !i (os !i de (ur împre(ur !i la colţuri. sau c*iar ne&unia# 5 în mine ceva at$t de iremedia&il detesta&il. "ără să tri!ez dacă n a! "i !terpelit &ancnota de o (umătate de liră din po!eta ei !i n a! "i minţit apoi. !i ca un idiot n am ascultat o dacă n a! "i spart după noaptea de ?eder castronul ei al&astru pe care îl avea de la stră&unica ei dacă m a! "i spălat pe dinţi cum se cuvine în "iecare dimineaţă. că nu merit iu&ire# 5 ceva gre!it în mine.

Lilen3a Dalisc* !i c$teva dintre prietenele lor au încasat g*iontul realităţii dintr un Ierusalim cu valuri de căldură. migrene. o (umătate de oră sau o oră. c$nd acele !colăriţe emotive din 7ovno s au trezit dintr odată pe terenul accidentat al vieţii de toate zilele. scutece. c$nd toţi ceilalţi copii din 3i&&utz "ăcuseră du! !i se îm&răcaseră de seară !i plecaseră să stea un pic cu părinţii lor. muncă !i un du!. după !coală. nici între mama !i mine sau între mine !i tata. pe întuneric. c$nd mama.Poveste despre dragoste si întuneric nu m a! mai "i g$ndit la acele lucruri rele !i nu mi a! "i lăsat niciodată m$na să rătăcească în pantalonii de pi(ama noaptea de a! "i "ost ca toată lumea. evoc$nd. s ar 342 . soţi. lăs$ndu mă de unul singur. a ie!it la iveală. am început treptat să mă g$ndesc !i la ea# La s"$r!itul zilei. sau. se pare. printre casele goale ale copiilor. sărăcie !i &$r"e răutăcioase. mirosul de na"talină !i cel al c*iuvetei din &ucătărie. imagine cu imagine. nici între ei doi# Mama avea treizeci !i opt de ani c$nd a murit: mai mică dec$t "iica mea cea mare !i puţin mai mare dec$t "iica mea cea mică în ziua în care am scris aceste r$nduri# După zece sau douăzeci de ani de c$nd terminaseră liceul Tar&ut*. s"$r!itul vieţii ei# In acele zile încercam de(a să mi înc*ipui un pic din lucrurile despre care nu s a vor&it niciodată. merit$nd să am !i eu o mamă### După un an sau doi. cozi. "ără rost. mă duceam să !ed singur pe &anca de lemn din sala de lectură# 2edeam acolo. după ce plecasem de acasă ca să locuiesc în 3i&&utzul Hulda.

ceva nici &Gronian. poate că a "ost sc$nteia "orţei vitale a mamei mele care încerca în zadar să se eli&ereze de întunericul ce începea de(a să o învăluie# In spatele "erestrelor cu draperii care apărau at$t de &ine copilăria 8aniei Mussman.'mos +z părea. unde pro&a&il că a "ost crescută ca păstoriţa din ta&loul pe care îl ura. într o criză de "urie nea!teptată din partea ei. cu o&ra(ii tranda"irii !i trei (upoane# Iz&ucnirea de care !i a amintit mătu!a ?onia după !aptezeci de ani.e*ov !i din povestirile lui 6nessin. a devenit adultă în vila de pe strada Du&ins3a. într o 343 . "aptul că programul de studii al !colii din 7ovno din anii . ci mai apropiat de acel a&ur de singurătate melancolică de care sunt încon(urate domni!oarele de "amilie &ună. c$nd 8ania cea de !aisprezece ani. călcată în picioare !i c*iar ridiculizată de monotonia vieţii înse!i# Mama a crescut încon(urată de o viziune culturală angelică de o "rumuseţe înceţo!ată.20 nu le a "ost de a(utor# . păstoriţa cea împodo&ită. introvertite. &ucătăreasă !i servitoare. nici c*opinian. ale cărei aripi s au zdro&it în cele din urmă de caldar$mul pră"os !i "ier&inte din piatră de Ierusalim# ' crescut ca "iica "rumoasă !i ra"inată a morarului. un "el de "ăgăduială din copilărie care este "rustrată în mod inevita&il. cu livadă. din piesele lui .a "ăcut dec$t să înrăutăţească lucrurile# ?au poate că a "ost altceva. a acoperit dintr odată cu dispreţ !i aproape că a scuipat pe ta&loul cu drăgăla!a păstoriţă cu aer visător !i o mulţime de (upoane de mătase.

iar ea. Ira. care se pare că a "ost nuanţată cu un pic de melancolie ce n a tul&urat o. mama a început să se o"ilească# Poate că ar "i putut îndura. în Derem 'vra*am. greutăţile !i pierderile. al !colii Tar&ut*# -ici una dintre ele nu a putut răz&i înăuntru ca să vatăme grav "armecul copilăriei mamei mele. ea a !tiut că toţi "useseră asasinaţi acolo. a!a mi se pare. încon(urată de lig*ene de ta&lă !i de castraveţi muraţi !i de mu!cata care se prăpădea într un &idon de măsline ruginit. str$ng$nd din dinţi. sărăcia sau cruzimea vieţii casnice# Dar ceea ce n a putut îndura. "iica mena(erei. a rămas însărcinată cu iu&itul mamei ei. în cele din urmă a murit arsă c$nd a pus "oc coli&ei pustii a c*ipe!ului 'nton# %nsă toate aceste lucruri s au petrecut de cealaltă parte a geamurilor du&le. în a"ara cercului luminat. ru"e spălate. pe strada 'mos.ineva tre&uie să "i venit !i să "i povestit cum 344 . ca să primească un strop din durerea M$ntuitorului !i să o su"ere în numele Lui# Dora. dedesu&tul "amiliei 7osendor"" !i alături de u!a Lem&ergilor. dacă nu !i mai devreme. în apartamentul îng*esuit !i umed de la su&sol. nevasta lui. c*iar la marginea ora!ului 7ovno# . pane Ea3rzeOs3i !i a tras un glonţ în coapsă !i altul în cap# Prinţesa 7avzova !i a &ătut un cui ruginit în m$nă. a "ost sordidul# Prin HI=< sau HI==.Poveste despre dragoste si întuneric noapte. &eţivul ?teleţ3i !i a pierdut nevasta la cărţi. asaltată c$t e ziua de lungă de mirosuri de varză. plăcut. doar a colorat o !i a îndulcit o# După c$ţiva ani. pe!te "iert !i urină uscată.

ciuperci. directorul. arti!ti !i pro!tii satului !i în (ur de patru mii de prunci# 2i pro"esorii mamei au murit acolo. să c$nte în (urul "ocului de ta&ără. nemţii au desc*is "ocul !i au măcelărit pe malul !anţurilor. negustori am&ulanţi !i apari. vreo douăzeci !i cinci de mii de su"leteH2# 'u pierit aproape toţi colegii de clasă ai mamei# %mpreună cu părinţii lor !i cu toţi vecinii. păsări. !i mai mult dec$t numărul total al evreilor uci!i în o sută de ani de răz&oi cu ara&ii 345 . concurenţii în a"aceri !i du!maniiF înstăriţi !i proletari. cu prezenţa lui carismatică !i oc*ii *ipnotici. "uncţionari la sinagogă. care preda cu dinţii aproape încle!taţi istoria universală !i poloneză# . au m$nat tot ora!ul.'mos +z nemţii. conducători comunali. unde le plăcea tuturor să meargă la plim&are în zilele "rumoase. su& cerul înstelat# 'colo. cu mare. !i doctorul Mos*e >ergmann cel pedant !i înăcrit. a căror privire a pătruns în visele multor !colăriţe adolescente. !i "ratele ei. 8an3a Eeidmann care preda geogra"ia !i &iologia !i. asimilaţi !i &otezaţi. comuni!ti !i sioni!ti.u toţii# -u mult după aceea. în HI=8. în care trăiesc acum. ?*muel pictorul. de asemenea. intelectuali. care preda cultura e&raică. evlavio!i. 5liezer >usli3 cel iute la m$nie. în două zile. printre tu"e. către pădurea ?osen3i. cu mic. coacăze !i mure. lituanienii !i ucrainenii. c$nd Legiunea 12 'proCimativ populaţia ora!ului 'rad. educaţia "izică. ca să se (oace de a cerceta!ii. Isaac >er3ovs3i cel distrat !i somnoros. Issac*ar 7eiss. cunoscuţii. înarmaţi cu pu!ti mitraliere. să doarmă în saci de dormit pe malul unui p$r$u.

acestui seducător &ătr$n !i di&aci. Piro!3a. dar deg*iz$ndu se iar !i iar într un t$năr 8ăt 8rumos# 1$nătorul ăsta iscusit al celor cu inima s"ăr$mată. care asocia muzele cu moartea. maestru al stratagemelor. Piri @annai. Turg*eniev. otrăvitoare. înmiresmat !i ca"eniu. sluţit de v$rstă. să privească moartea ca pe un iu&it eCcitant. un ultim iu&it. melancolică. . acestui dezgustător mo!neag destră&ălat. amorezul ăsta vampir. su&til.e*ov. cu o lovitură directă de o&uz# Ie!ise doar să aducă o găleată !i o c$rpă de !ters pe (os# Poate că ceva din "ăgăduiala copilăriei "usese de(a in"ectat de un "el de crustă romantică. cu vocea la "el de dulce !i amară ca a unui violoncel într o noapte singuratică. c$ntăreţ din "lautul "ermecat care îi atrage pe cei disperaţi !i singuri în "aldurile mantiei lui de mătase# 1ec*iul uciga! în serie al su"letelor dezamăgite# . !arlatan cati"elat.ea dint$i !i dint$i dintre amintiri este un panto". atunci c$nd viaţa nu i a îndeplinit nici una dintre "ăgăduielile tinereţii.u ce încep amintirile mele.eva din suprara"inatul program de studii de la !coala Tar&ut*.eva care a "ăcut o pe mama. protector. a "ost ucisă o altă prietenă a mamei. cu o lim&ă moale !i caldă# 346 .Poveste despre dragoste si întuneric 'ra&ă &om&arda Ierusalimul. dar !i lini!titor. pe care am a"lat o la c$ţiva ani după moartea mamei mele în paginile lui . care să vindece în s"$r!it rănile inimii ei singuratice# ?unt de(a de mulţi ani pe urmele acestui vec*i uciga!. un panto"ior nou. ?au poate că a "ost o trăsătură &urg*eză slavă. artistic. . 6nessin !i c*iar în unele dintre poeziile lui 7ac*el# .

a să mă pot îm&ăta de miros# Mama a intrat în cameră. aduceţi un aparat de "otogra"iat4 -u eCista aparat de "otogra"iat în apartamentul nostru. dar aproape că îl pot vedea încă pe acel ţ$nc: de vreo doi ani sau doi ani !i un s"ert. iar altcineva a mormăit !i a zis răgu!it. pentru că au iz&ucnit cu toţii în r$s arăt$nd spre mine. iar de la o&ra(i în (os ceva ce arăta ca un pe!te ciocan sau un soi de pasăre primitivă. surprinsă de el. !i de clei picant !i ameţitor. ameţitoare &ucurie. pe care nu călcase nimeni# De la oc*i în sus era un prunc al& la "aţă. pe nas. în loc de nas. aproape vie. înc$t se pare că am încercat mai înt$i să mi pun panto"ul cel nou pe "aţă. ca un "el de r$t# . Pot să răspund la această între&are destul de eCact. &ucur$ndu se 347 . strălucitoare. deoarece am mo!tenit de la acel ţ$nc ceea ce a simţit atunci: o &ucurie străpungătoare. rotunzi !i miraţi# Dar c*iar su& oc*i. răsărea călc$iul unui panto".e simţea ţ$ncul. dar ciudat. sau poate simple cuno!tinţe# Tre&uie să "i arătat drăgăla!. încă puţin ţeapăn# 'm "ost at$t de vră(it de mirosul lui înc$ntător de piele nouă. o săl&atică. cu părul &ălai !i oc*ii mari. iute. "eciorelnică. dar memoria nu l a păstrat dec$t pe unul# )n panto" nou. urmată de tata !i de di"eriţi unc*i !i mătu!i. !i cineva a r$s în *o*ote !i !i a plesnit genunc*ii cu am$ndouă m$inile. răsărită din "aptul că toată mulţimea aceea era atentă doar la el. Iute. !i o talpă nouă. cu "eţi!oara &ăgată în panto". cu gu!ă mare# .'mos +z Tre&uie să "i "ăcut parte dintr o perec*e. sclipitoare.

împinge tare. aduceţi un aparat de "otogra"iat# 2i. că !ed !i scriu asta. mă încura(a. &l$ndă !i ră&dătoare. pielea mea retrăie!te plăcerea piciorului care încerca să se strecoare între pereţii interiori ai acelui prim panto". în vreme ce strigau unul la altul. dezamăgit. !i totu!i moi. un aparat de "otogra"iat. pun$ndu mi o !osetă moale !i caldă /pentru că era rece în cameră0 !i apoi încura($ndu mă. ori de c$te ori mă străduiesc să mi v$r piciorul într o g*eată sau într un panto". tremurai cărnii care intra pentru prima oară în viaţa ei în această pe!teră a comorilor. pe care era prea mic ca să o cuprindă. de asemenea. împinge. împinge. o învăluiau m$ng$ietor pe c$nd pătrundea tot mai ad$nc. mai tare. pentru că părinţii lui !i străinii !i toţi z&ierau r$deau arătau spre el !i spre r$tul lui !i iar r$deau. care îi "ăceau măruntaiele să tremure# %n cea de a doua imagine nu eCistă pu&lic# Doar mama. iute. pentru că se iviseră c*iar în toiul plăcerii senzuale îm&ătătoare a in*alării mirosului proaspăt de piele !i aromei ameţitoare a cleiului. pruncul mai era speriat !i îngri(orat de prisosul atenţiei lor. c*iar !i acum.Poveste despre dragoste si întuneric de el. împinge încă un pic# 348 . arăt$nd spre el# In acela!i timp. iar vocea mamei mele. ai cărei pereţi ţepeni. ca !i c$nd ar "i "ost o moa!ă a(ut$nd "ătul picioru!ului meu să călătorească în (os pe canalul de na!tere "eciorelnic al plăcut mirositorului meu panto" nou# P$nă în ziua de azi. "ără nici o contradicţie.

înăuntru. lim&a caldă s a întins su& !ireturi !i su& nod. !i de acum erai cu totul acolo. leg$ndu le. ca !i cum ar "i în"r$nt un ultim o&stacol. prins în str$nsoarea plăcută !i "ermă a primului meu panto"# %n noaptea aceea m am rugat să "iu lăsat să dorm încălţat: nu voiam să se termine# ?au măcar să mi se dea voie să ţin panto"ii cei noi l$ngă cap. 349 . acea întindere care îmi dă întotdeauna o senzaţie de g$dilătură de a lungul la&ei piciorului# 2i iată mă# %năuntru# %m&răţi!at. ţinut str$ns. te poţi uita doar. p$nă în acel moment înc$ntător în care. !i în cele din urmă. pe pernă. pentru că te ai spălat pe m$ini. cu condiţia ca nici măcar să nu i atingi p$nă dimineaţa. ca o ultimă lingere înc$ntătoare. z$m&indu ţi în somn cu o plăcere senzuală. care ţinea de talpă. împingea u!or spre mine. a!a înc$t piciorul a umplul cu totul spaţiul. în siguranţă. de parcă ai "i dezmierdat# %n cea de a doua amintire sunt încuiat. aparent împotrivindu se mi!cării mele. dar de "apt a(ut$ndu mă să intru.'mos +z + m$nă împingea lin piciorul meu mai ad$nc. singur. învăluit. călc$iul meu a "ăcut un ultim e"ort !i a alunecat înăuntru. ca să pot adormi cu acea aromă de piele !i clei# Doar după t$rguieli îndelungate !i pline de lacrimi au acceptat în s"$r!it să pună panto"ii pe un scaun a"lat la căpăt$iul patului meu. poţi arunca în "iecare minut o privire între "ălcile lor întunecate care îţi z$m&esc !i poţi trage în piept mirosul lor p$nă te pră&u!e!ti cu "aţa spre ele. în vreme ce cealaltă. !i mama trăgea de(a de !ireturi.

după cum îi era năravul. purpurie. de scuză. moi erau presărate cu o puzderie de pistrui de un ca"eniu !ters# Pe su& roc*iile ţărăne!ti de &um&ac pe care îi plăcea să le poarte avea coapse greoaie. unei vecine văduve de v$rstă mi(locie care nu avea copii. aproape v$nătă# Părul &lond al lui tanti 6reta era împletit într o coadă groasă pe care !i o răsucea ca pe o "r$ng*ie în (urul capului ei rotund# Părul de la t$mple îi încărunţea. în a"ară de tatăl meu. eram încredinţat de c$teva ori pe săptăm$nă. devenea pe dată !i mai ro!ie. "oarte mari. ca ni!te ciulini cenu!ii cresc$nd la marginea unui c$mp de gal&en# >raţele ei dolo"ane. în stilul unui !colar din lumea vec*e: 9-u uita N Dumneata N 6reta meaN I o acadea4: /?e pare că ăsta era "elul lui de a "ace curte "emeilor#0 Tanti 6reta se înro!ea !i pentru că îi era ru!ine că se înro!e!te. dar toţi îi ziceam tanti 6reta. plutea uneori pe &uzele ei. a săpun de ru"e !i a pră(eală# ?e numea doamna 6at. !i uneori trei. care din c$nd în c$nd o prindea pe după umeri !i îi zicea 6retsc*en sau 6ret. ca !i cum ar "i "ost prinsă "ăc$nd ceva "oarte ur$t sau spun$nd o minciună.$nd aveam trei ani !i (umătate. mai puţin intens. care te "ăceau să te g$nde!ti la un cal în*ămat la căruţă# )n z$m&et sting*erit. pentru că se rănise pe 350 .Poveste despre dragoste si întuneric într o cu!că întunecată# . o "emeie care mirosea a l$nă umedă !i. !i era sincer mirată de sine însă!i# 'vea întotdeauna două degete &anda(ate sau cel puţin unul. !i "ăcea versuri glumeţe. timp de c$teva ore. aproape patru ani.

căreia i se spune crustă. o &ucată de &r$nză !i c$ţiva &iscuiţi# 2i a!a . pentru că acea coa(ă. un măr. Doamne "ere!te. apoi îmi înm$na o pungă de *$rtie ca"enie în care erau o &anană. un tigru ager din p$slă !i c$teva piese de domino. că o să "ac tot ce mi zice tanti 6reta. să mă (oc "rumos !i în lini!te pe o rogo(ină dintr un colţ. !ervete. în "aţa c*iuvetei din &aie. mai presus de toate. !i &onă ocazională# După micul de(un mama mă a!eza. de asemenea. o să tre&uiască să ţi "acă altă in(ecţie# La u!ă mama ne ura mie !i lui tanti 6reta distracţie plăcută !i pleca# Pe dată tanti 6reta îmi scotea panto"ii !i mă a!eza. în picioare. pe un ta&uret de lemn. îmi umezea părul !i mi l pieptăna gri(uliu cu cărare dreaptă într o parte. pe care mă a!teptau în "iecare dimineaţă cărămizi. dădea lecţii particulare de pian# 5ra. în !osete. s ar putea in"ecta !i atunci nu mai e scăpare. 351 . pieptănat !i ne"ericit. linguriţe. dar dacă o atingi. "recat. "ace parte din procesul de vindecare !i va cădea cur$nd de la sine. eram dus către curtea din spate a celei de a patra case de la dreapta casei noastre# Pe drum tre&uia să promit că o să "iu cuminte. perniţe. că n o să "iu o pacoste !i.'mos +z c$nd tăia legumele ori î!i prinsese m$na în vreun sertar din &ucătărie sau lăsase să i cadă peste degete capacul pianului: în ciuda degetelor ve!nic accidentate. pentru nimic în lume n o să zgreapţăn coa(a ca"enie care crescuse pe rana de la genunc*i. îmi !tergea urmele de "iertură de ovăz de pe o&ra(i !i de pe &ăr&ie cu un prosop umed.

în rolul de luptători *asmoneeni sau trupele de g*erilă ale lui >ar Doc*&a# Pe la (umătatea dimineţii tanti 6reta îmi aducea ni!te suc de zmeură. din 352 . su& comanda tigrului. care mirosea un pic a mucegai# 'cest inventar îmi era de a(uns pentru c$teva ore de &ătălii !i de "apte eroice# Prinţesa "usese luată în captivitate de un vră(itor rău /tigrul0. păpu!a cea moale era trans"ormată în înaltul . în vreme ce promovam linguriţele.omisar 5nglez. gros !i lipicios. care s"$r!eau întotdeauna cu pupături lipicioase. care a înc*is o într o pe!teră /su& pian0# Linguriţele erau o escadrilă de avioane care z&urau toate în căutarea prinţesei. perniţele erau zidurile Ierusalimului. !ervetele erau corturi ară&e!ti. tanti 6reta îmi o"erea două pătrăţele de ciocolată sau &ucăţi de marţipan# +&loanele apartamentului ei erau întotdeauna trase. peste mare /rogo(ina0 !i dincolo de munţi /perniţele0# Piesele de domino erau "ioro!ii lupi cu care încon(urase vră(itorul pe!tera unde era înc*isă prinţesa# ?au alt"el: piesele de domino erau tancuri.Poveste despre dragoste si întuneric precum !i o prinţesă păpu!ă (erpelită. pline de gem# )neori mă lăsa să clămpănesc u!urel4 la pian# Dacă îmi terminam m$ncarea pe care mi o pusese mama în punga de *$rtie. într o cană grea care nu semăna cu nici una de la noi de acasă# )neori î!i ridica gri(ulie tivul roc*iei !i se a!eza l$ngă mine pe rogo(ină# Mă cople!ea cu tot soiul de ciripituri !i alte semne de tandreţe.

dar îi "ăcea trupul !i mai rotund# . ca a unui poliţist englez sau a unui !o"er de pe auto&uzele Hame3as*er# 'poi se uita la mine cu o privire cercetătoare.ăii Prinţesei MarG. la colţul dintre străzile 6eula* !i Malac*i# Lumea largă însă!i se întindea între .alea Prinţesei MarG era întotdeauna 353 . care oprea la celălalt capăt al străzii 'mos. ca o perec*e de genunc*i că!ti.alea 7egele 6eorge 1.alea Aulian. pe strada >en @a*uda !i în (urul ei. î!i punea pălăria de pai rotundă.alea Aa""a. 9să vedem ce se petrece în lumea largă:# Din cartierul nostru. puteai a(unge în lumea largă "ie lu$nd auto&uzul <'.$nd toate aceste pregătiri luau s"$r!it. ie!eam am$ndoi c$teva ore. în (os pe . Derem 'vra*am.$t despre perdelele în"lorate. strada Mamilla !i . "ie lu$nd auto&uzul <>. către mănăstirea 7atis&onne !i clădirile 'genţiei 5vreie!ti.alea Aulian. care ducea la *otelul 7egele David# La intersecţia dintre . precum !i în sus pe . l$ngă grădiniţa doamnei Hasia. care erau în (osul . îmi punea pe cap o !apcă 3a3i cu cozoroc ţeapăn. care îi ascundea (umătate de "aţă. erau întotdeauna &ine împreunate. pentru o mai mare intimitate# )neori tanti 6reta mă încălţa. îmi înc*eia la loc căma!a. care oprea în strada Eep*ania*. în (urul cinematogra"elor ?tudio !i 7eC.'mos +z cauza soarelui# 8erestrele erau înc*ise din cauza mu!telor# . pe strada Hillel !i strada ?*ammai. î!i lingea degetul !i r$c$ia resturile întărite de ciocolată sau de marţipan din (urul gurii mele.

iar dreapta îl eli&era# De la această intersecţie lumea largă se întindea !i continua spre centrul comercial evreiesc de su& zidurile +ra!ului 1ec*i. !i uneori prelungirile ei a(ungeau p$nă la părţile ara&e din (urul Porţii Damascului. să scoată !i să pună iar pe ea.*ipul vulpii mi a tul&urat su"letul.alea ?ultanul ?uleiman. pe . de unde răsărea după ce păreau să "i trecut ani întregi. pentru că arăta viclean !i în acela!i timp s"$!ietor de ne"ericit# %ncă o dată !i încă o dată se scu"unda tanti 6reta în ca&ina mică. o mulţime de roc*ii "rumoase !i o serie de "uste.Poveste despre dragoste si întuneric un poliţist energic în pantaloni scurţi !i cu &rasarde al&e# Domnea cu m$nă de "ier peste o insuliţă de ciment adăpostită su& o um&relă de ta&lă# Din v$r"ul insulei sale. încă o dată !i încă o dată această '"rodită cu z$m&etul p$nă la urec*i se nă!tea din spumă. !i c*iar în &azarul dinăuntrul zidurilor# In "iecare dintre aceste eCpediţii tanti 6reta mă t$ra prin două trei magazine de îm&răcăminte. &luze !i cămă!i de noapte minunate. !i în "iecare îi plăcea să pună pe ea. năpustindu se de după draperie într o !i mai "ascinantă reîncarnare# De dragul meu. zeu atotputernic înarmat cu un "luier stridentF m$na lui st$ngă oprea tra"icul. !i un vra" de capoate viu colorate pe care le numea negligees# +dată a încercat c*iar !i o &lană: privirea din oc*ii c*inuiţi ai vulpii ucise m a îngrozit# . poliţistul diri(a tra"icul. în intimitatea unei ca&ine de pro&ă. al v$nzătorilor !i al 354 .

se rotea pe călc$ie de c$teva ori în "aţa oglinzii# In ciuda coapselor ei masive. devenea pe dată !i mai ro!ie. tanti 6reta !i cu 355 . ar&iter elegantiarum !i con"ident. oare cade &ine. după ce se mai uită !i prin alte magazine. avea întotdeauna mare gri(ă să nu mai calce a doua oară prin acela!i magazin înainte de a "i trecut c$teva luni# 2i nu cumpăra niciodată nimic# %n orice caz.'mos +z celorlalţi cumpărători. pe la s"$r!itul după amiezii. se întorcea cu m$inile goale# Poate că nu avea destui &ani# Poate că acele ca&ine de pro&ă cu draperii din toate magazinele cu îm&răcăminte "emeiască ale Ierusalimului erau pentru tanti 6reta ceea ce era pentru (erpelita prinţesă păpu!ă castelul vră(itorului. acel ro!u purpuriu. pe care îl construiam pentru ea din cărămizi. o zi de iarnă cu v$nt puternic. îi plăcea să Iacă o piruetă coc*etă !i ne între&a pe "iecare. nu o "ace să arate grasă. pe r$nd. cel mai t$rziu m$ine# Din c$te îmi amintesc. de "apt "oarte repede. în cele din urmă îi promitea cu m$na pe inimă v$nzătorului sau v$nzătoarei că aproape sigur se întoarce în aceea!i zi. la marginea rogo(inii# P$nă ce într o zi. nu cumva se &ate cap în cap cu culoarea oc*ilor ei. după pr$nz. oare e potrivită pentru ea. cu mormane de "runze "o!nitoare care se înv$rte(eau în lumina cenu!ie. aproape v$năt. nu cumva e cam &anală. oare o avanta(ează. în vremea asta "aţa i se înro!ea !i pentru că îi era ru!ine că se înro!e!te. niciodată nu se întorcea# Dimpotrivă. un pic cam îndrăzneaţă. din toate eCcursiile în care am "ost cu ea pe post de escortă.

ci ca o vioară# 'm reu!it să văd pe picioru!ele ei ciorapi de nailon cu dungă. sau mai degra&ă ce nu văzusem. "ascinat !i uluit. !i mai ales nu vor&i cu vreun străin p$nă ce iese iar tanti 6reta. tanti 6reta. care se terminau într o perec*e de panto"i ro!ii ascuţiţi !i cu tocul înalt# -u mai văzusem niciodată o ast"el de "emeie copil: prea mică pentru o "emeie !i prea gătită pentru o copilă# '!a că m am ridicat. cămă!i de noapte !i roc*ii viu colorate. mai "rumoasă ca oric$nd. a dispărut în ca&ina de pro&ă. poate că pe una dintre străzile ara&ilor cre!tini# . în nici un caz. asta însă după ce mi a dat un pupic lipicios !i m a pus să o a!tept pe un ta&uret de răc*ită din "aţa singuraticei ei celule de detenţie. ia g*ici ce4 Pe c$nd !edeam !i o a!teptam.a de o&icei. încărcată cu un morman de capoate. însă ascultător. îm&răcată ca de carnaval sau poate că doar împopoţonată# 5ra "oarte t$nără. dar cum era cu putinţă. pe nea!teptate a trecut pe acolo o "etiţă cu pa!i mărunţei.Poveste despre dragoste si întuneric mine. !i m am luat după ea ca să mai văd o dată ce văzusem. plin de tristeţe. am a(uns la un magazin de îm&răcăminte splendid !i mare. !i dacă e!ti cuminte o să capeţi o surpriză de la tanti 6reta. m$nă n m$nă. dar mai în v$rstă ca mine /aveam pe atunci trei ani !i (umătate ori poate aproape patru0# + clipă mi s a părut că î!i dăduse cu ru(. 356 . Doamne "ere!te. care era apărată de o draperie groasă# 'cum promite mi că nu pleci nicăieri. cu !anţ pe mi(loc# Linia taliei !i a !oldurilor ei nu era de copil. doar !ezi aici !i mă a!tepţi. 2i îi "ăcuseră un "el de piept ca al "emeilor.

mai ales la "etiţe# 8etiţa cea gătită a plutit lin printre !irurile de ra"turi încărcate cu &aloturi de ţesături !i a dispărut într o trecere ca un tunel. mantouri !i &lănuri. &luze !i "uste. ca&ine mici !i întunecate învăluite în draperii înc*ise la culoare se căscau în calea mea# Ici !i colo. capoate !i tot soiul de corsete !i port(artiere. pulovere. (upoane !i cămă!i de noapte. un la&irint pro"und !i seducător. un la&irint întunecat !i înmiresmat de cărări calde. (ac*ete cu &luze asortate. len(erie. stră(uită pe am&ele părţi de trunc*iuri înalte de copaci cu g*irlande de roc*ii. mătăsos !i cati"elat. aceste trunc*iuri puteau "i rotite cu o împingere u!oară# 5ra o lume a "emeilor. în vreme ce mătasea "o!nitoare se unduia ca o &riză &l$ndă# Ici !i colo. e!ar"e. !aluri. na"talină !i "lanel se amestecau cu o urmă de arome nede"inite care pluteau printr un desi! de roc*ii. cu crengile aproape rupte de povara "runzi!ului lor de ţesături viu colorate# %n ciuda greutăţii lor.'mos +z pentru că "ata ţ$!nise dinspre &ara cu "uste din spatele meu !i trecuse pe l$ngă mine "oarte repede# 1oiam să o văd de aproape# 1oiam ca ea să mă vadă pe mine# 1oiam să "ac sau să zic ceva care să o "acă să mă &age în seamă: aveam de(a un mic repertoriu care putea smulge strigăte de admiraţie de la adulţi !i vreo două care "uncţionau de minune !i la copii. care se rami"ica în !i mai multe căi stră(uite de roc*ii# Mirosurile de l$nă. la capătul unui tunel !erpuit clipea un &ec c*ior# Ici !i colo se desc*ideau 357 .

să mă uit &ine la c*ipul acestei *amadriade. deloc ai unei "etiţe. ţ$nc pitic:0. tre&uia să o depă!esc. lungindu !i pa!ii cei mititei ca să nu răm$nă în urmă# Dacă da. camere de pro&ă înc*ise !i tot soiul de dulapuri. mici ni!e.Poveste despre dragoste si întuneric tainice alei dosnice. să i do&$ndesc recuno!tinţa ve!nică# Mi era teamă că o s o pierd pe vecie în întunericul la&irintului# Dar n aveam cum să !tiu dacă "ata care î!i vedea cu at$ta sprinteneală de calea ei !erpuită prin pădurea de *aine o&servase sau nu că un cavaler temerar se aţinea pe urmele ei. poate că să o salvez un pic. !i totu!i vedeam &ine că e mai scundă dec$t mine# 'm îndrăgit o pe loc# 7$vneam din toată "iinţa mea. &at(ocoritor. l a agitat încolo !i încoace !i pe dată a dispărut din "aţa mea. 9ţ$nc pitic. de ce n a dat nici un semn: nici măcar o dată nu s a înt$mplat să întoarcă spre mine capul sau să se uite în (ur# >rusc. cu orice preţ. ti ta tac /în în"ier&$ntarea mea auzeam 9la tai"as. ra"turi !i te(g*ele# 2i erau multe colţuri ascunse după paravane sau draperii groase# Pa!ii copilei cu tocuri înalte erau "oarte iuţi !i siguri.u su"letul plin de &asme cu prinţese pe care cavalerii ca mine galopează să le salveze din colţii &alaurilor sau de "armecele vră(itorilor răi. micuţa z$nă s a aplecat su& un pom rămuros cu *aine de ploaie. la tai"as:. 358 . sau. să răpun pentru ea un &alaur sau doi. ti tatac. să i lac oc*ii să se desc*idă larg de admiraţie# 'm iuţit pasul# 'proape că alergam după ea# . alcovuri. cărări înguste !i întortoc*eate din (unglă.

o despicătură răutăcioasă. electrizat de cutezanţă cavalerească. cu capul plecat. &at(ocoritoare.'mos +z îng*iţită de "runzi!ul lui des# Inundat de o &ravură ce nu mă caracteriza. într adevăr. !i să mi a!tept răsplata care nu avea să înt$rzie !i lacrimile ei de recuno!tinţă. un 359 . aproape un pruncF !i avea o cascadă de &ucle castanii# 2i panto"i ro!ii cu tocuri înalte# 2i o roc*ie de "emeie. s a ivit &rusc între &uzele ei. am ie!it aproape poticnindu mă într un "el de lumini! de pădure sla& luminat# 'ici am *otăr$ t s o a!tept oric$t va "i nevoie pe mica *amadriadă. care dezvăluia un piept de "emeie.$nd mi am adunat în s"$r!it cura(ul să mă uit la "aţa ei. dar !tiam că va veni negre!it !i mă va cople!i# 5ra micuţă. înot$nd împotriva curentului. vopsite într un ro!u ţipător# . cu !anţul dintre s$nii unei "emei adevărate# 2i avea &uze late. în cele din urmă. cu modestie tăcută. cu decolteu ad$nc. mi am croit drum prin grămada de ve!minte "o!nitoare# 2i a!a. să s"ăr$m lanţurile de "ier de la m$inile !i picioarele ei. !i apoi să stau deoparte. cu trupul "ragil ca un &ăţ de c*i&rit. ca un pui de găină. ale cărei zgomote !i. al cărei par"um îmi înc*ipuiam că le pot percepe printre ramurile cele mai apropiate# 'veam să mi risc viaţa lupt$nd cu m$inile goale cu vră(itorul care a înc*is o în &eciul lui# 'veam să înving monstrul. g$"$ind de emoţie. m am aruncat "ără teamă după ea în desi!ul de ţesături !i. după care nu !tiam ce o să vină. să o eli&erez.

cu un g$t &ătr$n plin de riduri !i m$ini pe care le a des"ăcut deodată larg !i le a întins spre mine. am "ugit. cu răsu"larea tăiată. ca !i cum !i ar "i luat &rusc c*ipul vulpii ucise. care erau un pic tra!i. am "ugit.Poveste despre dragoste si întuneric "el de z$m&et sc*imonosit !i veninos. ci o "emeie aproape &ătr$nă cu un aer sardonic# + pitică# + micuţă coco!ată# De aproape. z$na cea iute de picior. ca g*earele unei păsări de pradă# Pe loc m am întors !i am z&ug*it o. a(utaţi mă. nim"a "ermecată pe care o urmărisem ca vră(it de a lungul !i de a latul pădurii. un ţipăt înă&u!it. am "ugit ne&une!te prin tunelele "o!nitoare în întuneric. ca o vră(itoare care pro&a&il încerca să mă atingă ca să mă prindă în capcană. a(utor. z&$rcită. cu un *o*ot de r$s gros. îngrozit. prea încremenit ca să strig. cu degetele osoase. z&$rcite. nu era deloc copil# -u era nici z$nă !i nici *amadriadă. suspin$nd. groaznic. sco&iţi ca aceia ai unei vră(itoare rele. c*ircită. pierz$ndu mă din ce în ce mai mult în la&irint# -iciodată p$nă atunci sau de atunci încoace n am mai simţit a!a groază# Descoperisem secretul cumplit că nu e 360 . acel c*ip care păruse în acela!i timp răutăcios !i s"$!ietor de trist# 'cea copilă stranie. care dezvelea dinţi!ori ascuţiţi printre care a sclipit deodată un incisiv din aur# )n strat gros de pudră împestriţat cu insule de ro!u îi acoperea "runtea !i îi al&ea o&ra(ii groaznici. ţip$nd înăuntrul meu. rătăcindu mă. "aţa ei avea ceva dintr o cioară cu ciocul încovoiat !i oc*ii ca mărgelele# Mie mi se părea înspăim$ntătoare.

care avea să mă trădeze în cur$nd. încerc$nd să mi !terg propria eCistenţă. lăzi care se s"ăr$mau !i teancuri de ţesături mucegăite. printre ni!te nedeslu!ite tu&uri de metal răsucite. am zăcut tremur$nd. în 361 . cu o u!ă de lemn care nu era nici desc*isă. prea speriat ca să ies "ie !i pentru o clipă din adăpostul meu. de "apt nu era o u!ă de înălţime normală. îng*eţat de spaimă din cauza respiraţiei mele ca ni!te "oaie.'mos +z copil. c*iar deasupra mea. Dar eram paralizat de oroare. că e o vră(itoare travestită în copil. de ce n am înc*is după mine u!a ascunzi!ului. str$ns în mine !i încovrigat ca un "etus. să mă retrag în propriul p$ntec. iudă mori. iat o acum. de vreme ce cu siguranţă se auzea de a"ară# Mi s a părut că aud în mai multe r$nduri cum se apropie ţăcănitul tocurilor ei. 9iudă mori. gri(uliu să nu mi scape nici măcar un c*iţcăit. care pro&a&il că era doar un loc de depozitare. un "el de spaţiu triung*iular înc*is de su& o scară# 'colo. prea încremenit ca măcar să întind m$na !i să înc*id u!a din spatele meu# '!a că m am g*emuit într un colţ al acestei cu!ti. nici înc*isă. cu capul îng*esuit între genunc*i. !i acum n o să mă mai lase să scap cu viaţă din pădurea ei întunecată# Tot "ugind am nimerit deodată la o intrare mică. iudă mori:. &lestem$ndu mă singur. ci o desc*izătură (oasă. cu m$inile acoperindu mi capul. ca a unei cu!ti pentru c$ini# M am t$r$t înăuntru cu ultima răsu"lare !i m am ascuns acolo de vră(itoare. transpir$nd. mă urmărea cu c*ipul ei de vulpe ucisă. necutez$nd să respir.

în care poţi deslu!i di"erite licăriri. r$z$nd cu dinţii ei ascuţiţi. stele !i licurici. tăcut# -u mai "usesem în a!a întuneric p$nă atunci. !i întotdeauna poţi să încerci să &$(&$i prin întuneric după ni!te um&re care sunt un pic mai întunecate dec$t noaptea însă!i# -u !i aici: eram pe "undul unei mări de cerneală# -ici tăcerea nu era a nopţii. ici !i colo. "ereastra unei case. care de o&icei este un întuneric al&astru înc*is. să mă tragă a"ară. ca să mă pre"acă pe loc într o vulpe ucisă# ?au în piatră# După !apte ani a trecut pe acolo cineva# .Poveste despre dragoste si întuneric orice clipă poate să mă prindă. în care întotdeauna se aude în depărtare ritmul unei 362 . să or&ecăie după mine. să mă rănească. !i orice punctează întunericul nopţii. !i nici de atunci încolo# -u era &ezna nopţii. p$lp$iri !i sclipiri. să mă atingă cu degete care la pipăit sunt ca de &roască. Mi am ţinut respiraţia !i mi am încle!tat pumnii# Dar omul nu mi a auzit inima &u&uind# ' trecut repede pe l$ngă cu!ca mea !i din mers înc*iz$nd u!a !i "ără să vrea m a înc*is înăuntru# 'cum eram încuiat aici# Pe vecie# %ntr un întuneric deplin# Pe "undul unui ocean pa!nic. "elinarele drumeţilor din depărtare.ineva care lucra în magazin. în care poţi întotdeauna să călătore!ti de la un &loc de întuneric la altul cu a(utorul di"eritelor licăriri. !i o să mi in(ecteze în s$nge cine !tie ce vra(ă îngrozitoare. !i dintr odată o să se g*emuiască deasupra mea.

tăcerea pe care o găse!ti doar pe "undul unei mări de cerneală# . a intrat prin urec*ea st$ngă a lui tanti 6reta !i i a ie!it prin oc*i# P$nă în ziua de azi. pe care am urmărit o !i de care am 363 . a tras cu precizie în ea dinspre 'cademia de Poliţie. eram încuiat în cel mai întunecat întuneric# 2i tăcerea tăcerilor mă învăluia aici. !i poţi auzi greierii !i un cor de &roa!te. ?au vră(itoarea travestită în *amadriadă. care era pe linia de încetare a "ocului# 6lonţul. 2i cu alcovurile din spatele draperiilor.$t am stat acolo. cu mulţimea lui de la&irinturi. de c$te ori încerc să mi înc*ipui cum arăta "aţa ei. cu diagonală din piele neagră !i 3e""ie* ro!ie. . )nul armenesc. pe!teri !i cărări prin pădure. am co!maruri cu un oc*i scurs# -ici nu am vreo posi&ilitate să sta&ilesc unde anume în Ierusalim era magazinul de îm&răcăminte. acum vreo !aizeci de ani# Dra un magazin ară&esc. 2i cu!ca în care am "ost îngropat de viu. te(g*elele !i toate ca&inele de pro&ă. motoare *uruind sla&. după cum spun cei de la "aţa locului.'mos +z pompe. . ţiuitul unui ţ$nţar.e s a înt$mplat cu acele păduri !i tunelurile !erpuite. 2i ce se a"lă acum pe locul acela. de un purpuriu întunecat.a mai rămas nimeni care să !tie# 6reta 6at a "ost ucisă în asediul Ierusalimului evreiesc din HI=8# )n ţinta! de elită din Legiunea 'ra&ă. !i din c$nd în c$nd te străpunge urletul unui !acal# Dar aici nu eram într o noapte vie. palpit$ndă. c$ini lătr$nd.

Poate că stă !i se uită la manec*inele de ceară ale unor "ete pe (umătate dez&răcate. deloc întreprinzător. strălucitoare. ?au pur !i simplu a găsit singur 364 . c*ipul unei vulpi ucise.e s a înt$mplat cu copilul. ca să o pedepsească pentru că a lipsit at$t de mult# Poate că secătura asta mică se ascunde aici. că a devenit aproape v$nătă# . 'proape întotdeauna e un copil at$t de demn de încredere !i de ascultător. pe care cu o singură privire am reu!it să l pre"ac într o oroare. un copil "oarte prudent.Poveste despre dragoste si întuneric "ugit apoi îngrozit. în acela!i timp răutăcios !i de o tristeţe disperată# Poate că tanti 6reta. s a nelini!tit că nu mă găse!te a!tept$nd o în locul pe care mi l sta&ilise. înve!m$ntată într o roc*ie sclipitoare. nici măcar "oarte cura(os# Tre&uie să ne înc*ipuim că la început tanti 6reta a încercat să mă găsească singură: poate că î!i înc*ipuia că &ăiatul a a!teptat !i a tot a!teptat p$nă ce s a plictisit !i acum se pare că se (oacă de a v aţi ascunselea cu ea. -u. .e s a înt$mplat cu prima dintre cele care m au ispitit. printre mantouri. în care a &inevoit deodată să mi arate c*ipul său. din acel lim&. c$nd ea a catadicsit în s"$r!it să iasă iar. pe ta&uretul de răc*ită din "aţa camerei de pro&ă# 8ără îndoială că s a speriat !i "aţa i s a înro!it at$t de ţare. Poate că se uită la lumea de a"ară prin vitrina magazinului. care m a atras în ascunzi!ul ei din pădure p$nă ce m am trezit în &$rlogul ei tainic. ?au aici. în spatele ra"turilor.

zăpăcit. . )n &ăiat isteţ. 2i dacă a apărut un necunoscut !i a întins m$na spre el !i i a promis tot "elul de lucruri minunate. încerc$nd să găsească singur drumul spre casă. de a valma. ci s a al&it toată !i a început să tremure. v$nzători !i clienţi. pe străduţele înguste. ve!nic rătăcindu se în tot "elul de pove!ti pe care i le spun eu sau pe care !i le spune singur# Poate că a ie!it totu!i pe stradă. ?au un ro&inet.'mos +z closetul. pe pa(i!tea caprelor de pe coasta dealului. pe care te poţi &aza. numai că un pic cu capul în nori. tanti 6reta n a mai ro!it. pierdut în tot soiul de visuri cu oc*ii desc*i!i. în puţuri. în pasa(ele care duceau în &azar# 5ra acolo vreun tele"on. au căutat degea&a pe toate cărările pădurii# 2i pentru că se pare că era un magazin ară&esc. Pe măsură ce îi cre!tea nelini!tea.u un străin. în cr$ngul de măslini din apropiere. "ără îndoială. 365 . +are tanti 6reta a sunat la "armacia domnului Heinemann de la colţul străzii Eep*ania*. !i toată lumea din magazin. ne putem înc*ipui că p$lcuri de copii doar un pic mai mari ca mine au "ost c*emate !i trimise ici !i colo să mă caute prin cartier. au cercetat aleile la&irintice ale magazinului. ca !i cum ar "i "ost răcită# In cele din urmă cu siguranţă că a ridicat vocea. i au sărit în a(utor !i au pornit să mă caute# Pro&a&il că m au strigat pe nume. 2i a plecat. ca să &ea un pic de apă. ?periat că poate am uitat de el. în curtea mosc*eii. 2i dacă &ăiatul s a lăsat ademenit. a iz&ucnit în pl$ns.

un "el de melc rotund de metal.Poveste despre dragoste si întuneric ' reu!it sau nu să le dea părinţilor mei vestea cea cumplită. în întunericul deplin# . se str$ngeau un pic !i se 366 .am încercat să zg$lţ$i u!a încuiată sau să &u&ui în ea cu pumni!orii mei. ani la r$nd. alt"el părinţii mi ar "i amintit o mereu. îl pipăiau. neted !i plăcut la pipăit# %mi încăpea per"ect în palmă !i degetele mele vi&rau c$nd se înc*ideau în (urul lui. prin care copilul cel aiurit i a "ăcut să treacă. la orice semn de neascultare ar "i pus pe tapet încă o reprezentaţie cu acea eCperienţă groaznică a pierderii !i (elirii . oric$t de scurtă o "i "ost ea. îl dezmierdau.am scos nici un sunet# . poate din cauză că încă mai tremuram de teama că vră(itoarea cu c*ipul vulpii ucise încă mai amu!ina pe acolo după mine# %mi amintesc că teama a "ost înlocuită acolo pe "undul tăcutei mări de cerneală. în vreme ce ra"ale de v$nt rece iz&esc geamurile pe dina"ară# 2i un pic ca !i cum m a! "i pre"ăcut că sunt un copil surd !i or&# 2i un pic ca !i cum m a! "i eli&erat de ei toţi# Pe deplin# ?peram să mă găsească în cur$nd !i să mă scoată de acolo# Dar numai în cur$nd. de o &l$ndeţe ciudată: a "i acolo era un pic ca !i cum m a! "i cui&ărit la căldură l$ngă mama su& o pătură de iarnă. -u imediat# 'veam acolo c*iar !i un o&iect mic. !i cum într o oră sau două aproape că au al&it# %mi amintesc că nu am strigat acolo. ?e pare că nu. solid.

literalmente nimic c$t de multe pulsaţii pac pac vor mai "i p$nă să aud acel pac *otăr$t al &locării "inale. trimiţ$ndu l departe în ad$ncimea spaţiului întunecat. se arcuie!te într o parte !i în alta !i pe dată se retrage în căsuţa lui# 5ra o ruletă. trăgeam de el. curios. îl întindeam.'mos +z des"ăceau un pic. eli&er$ndu l doar un piculeţ !i stop. îl scoteam din teacă. ascult$nd pocniturile articulaţiilor lui delicate în vreme ce se întindea. iar capul i se îndepărta tot mai mult de coc*ilie# In cele din urmă îi îngăduiam să se întoarcă acasă treptat. primea toată lungimea lui !i răspundea cu o u!oară cutremurare "inală. -u mi amintesc dacă l am în!"ăcat trec$nd 367 . !i de data asta întindeam la maCimum !arpele de oţel. care însemna că !arpele a dispărut de la cap la coadă înapoi în p$ntecul din care îi îngăduisem să iasă# . îi dădeam &rusc drumul !i "ăceam !arpele de oţel să se năpustească înapoi în siguranţa &$rlogului lui cu viteza "ulgerului. o &andă su&ţire !i mlădioasă de oţel încovrigată într o cutie metalică# M am distrat cu acest melc multă vreme în întuneric. alt piculeţ !i stop. pipăind cu el ca să a"lu capătul întunericului.um a a(uns &rusc în posesia mea melcul cel &un. iar uneori trăgeau !i scoteau doar un pic capătul locatarului su&ţire !i mlădios dinăuntru precum capul unui melc care se iţe!te o clipă. un clic în"iorat care îi era "oarte plăcut m$inii mele ce o învăluia# 2i iară!i îl scoteam din teacă !i trăgeam. p$nă ce cutia îl trăgea cu totul înapoi în p$ntecele ei. încerc$nd să g*icesc pentru că nu vedeam nimic.

după ce &olovanul "usese rostogolit înapoi ca să astupe gura morm$ntului meu# -e putem înc*ipui "ără să gre!im că. dar regulate# %ntre mine !i tanti 6reta. c$nd totul s a terminat cu &ine# Poate că s a temut că o vor considera o &onă pe care nu te poţi &aza pe de a ntregul. mulţumită mie.Poveste despre dragoste si întuneric pe l$ngă el. sunetul pianului lui tanti 6reta. pe strada Eep*ania*# Dar încă vreo c$ţiva ani am auzit sla&. un sunet stăruitor. dincolo de zgomotele străzii# 368 . de departe. n a "ost nici măcar vreo aluzie# -ici măcar o oc*eadă complice# Poate a nădă(duit ca amintirea să se !teargă cu timpul !i să a(ungem am$ndoi să credem că n a "ost dec$t un vis ur$t# Poate că a "ost c*iar un pic ru!inată de eCcursiile ei eCtravagante prin magazinele de îm&răcăminte: după acea dimineaţă de iarnă nu m a mai "ăcut niciodată complice la delict# Poate că a reu!it c*iar. sau dacă degetele mele au dat peste el în cu!ca aceea.u siguranţă că nu găsea nici un motiv ca să i îngri(oreze după aceea. să se vindece întru c$tva de dependenţa de roc*ii# După c$teva săptăm$ni sau luni am "ost luat de la tanti 6reta !i trimis la grădiniţa doamnei Pnina. singuratic. povestea morţii !i învierii mele din magazinul de îm&răcăminte ară&esc nu a "ost pomenită niciodată. !i ast"el î!i va pierde o sursă de venituri modeste. într una dintre meandrele la&irintului. în amurg. în călătoria mea de cavaler rătăcitor. tanti 6reta a *otăr$t că ar "i mai &ine din toate punctele de vedere. după ce s a g$ndit &ine. să nu le spună nimic părinţilor mei# .

nici &ătr$n. acel copil &ătr$n. în vreme ce acea vră(itoare pitică. nu ţi mai "ie teamă:# %mi amintesc că salvatorul meu avea oc*elari de citit pătraţi. printre care se vede un incisiv de aur# 2i nu e doar vră(itoarea: mai e !i melcul de metal pe care l am adus din pădure. cu rame ca"enii. întruc*ipare a vulpii ucise. însă am tradus totu!i în cuvinte în inima mea: 9-u ţi "ie teamă. ceva ce n am înţeles. copile. nu prin 369 . încă mai r$n(e!te la mine cu dinţii ei ascuţiţi. cu capetele sp$nzur$ndu i pe piept# ?e mi!ca parcă o&osit# 8aţa lui ca"enie era lată !i somnoroasă !i un z$m&et s"ios a p$lp$it o clipă !i s a stins su& mustaţa lui cenu!ie !i moale# >ăr&atul s a aplecat deasupra mea !i mi a spus ceva în ara&ă. ci mai degra&ă. care "redonează în vreme ce merge cu pa!i t$r!$iţi. provoc$ndu i erecţii lungi !i retrageri "ulgerătoare în ad$ncimea &$rlogului lui# )n &ăr&at cu pielea de culoarea ca"elei. av$nd în (urul g$tului un metru de croitorie verde !i al&. melcul pe care l am ascuns de mama !i de tata !i pe care uneori. poate. cu pungi mari su& oc*ii &l$nzi. care nu se potriveau unui v$nzător dintr un magazin de îm&răcăminte. nici t$năr.'mos +z -u a "ost vis# 1isele se topesc cu timpul !i lasă locul altor vise. c$nd eram singur. în v$rstă. unui t$mplar îndesat. cu un muc de ţigară stins între &uze !i o ruletă vec*e iţindu i se din &uzunarul de la piept# >ăr&atul s a uitat o vreme la mine. îndrăzneam să l iau !i să mă (oc cu el su& pătură.

amintind plăcut de un drum de ţară um&rit. mult mai picant !i mai &ogat. &ăr&atul m a trecut în &raţele lui tanti 6reta# .Poveste despre dragoste si întuneric lentilele oc*elarilor. care pl$ngea într un colţ. care îi alunecaseră pe nas. pră"uită. ca !i cum ar "i încălzit un pui îng*eţat . răspuns !i rezumat: J Totul în ordine. între m$inile lui calde. !i el a rostit o "rază !i către tanti 6reta. în e&raica ara&ilor. !i după ce m a cercetat atent !i !i a ascuns alt z$m&et sau um&ra unui z$m&et su& mustaţa îngri(ită a dat din cap pentru sine de două trei ori !i apoi s a întins !i mi a luat m$na. di"erit de al tatălui meu. între mine !i tanti 6reta. competentă. pentru că era lume în &irou.u toate că nu eram prea dornic să "iu în &raţele ei# %ncă nu# 1oiam să mai stau un pic lipit 370 . între&are. în amurg. !i m a scos din ung*erul întunecat. m a ridicat sus în aer !i m a str$ns destul de tare la piept. !i atunci am început să pl$ng# . cu o mi!care largă. lentă. ci peste ele. Totul în ordine# 8oarte &ine# 2i m a dus în &raţe p$nă la &iroul care se a"la în măruntaiele magazinului. !i apoi. în picioare sau !ez$nd.$nd &ăr&atul mi a văzut lacrimile. un miros pe care voiam să l ai&ă !i tata# Iar &ăr&atul care m a găsit a spus c$teva cuvinte în ara&ă celor adunaţi acolo. ca un doctor care palpează ca să a"le eCact unde doare. mi a apăsat o&razul de o&razul lui moale !i a zis. care îmi îng*eţase de teamă. !i acolo aerul era plin de mirosuri de ca"ea !i ţigări !i sto"ă de l$nă !i a"ters*ave ul &ăr&atului care mă găsise. cu vocea lui (oasă. care a ro!it "oarte tare.

+are trăie!te în casa lui. cu poze "rumos colorate. un castronel de orez "iert !i un pa*ar de lapte călduţ. ca să nu se vadă că am pl$ns# Mi a dat ni!te p$ine cu miere. doar m a m$ng$iat pe o&raz !i m a &ătut u!urel pe umăr de două ori !i a plecat# . sau dacă le a! spune ea ar putea să z$m&ească !i să spună că întotdeauna visam ast"el de pove!ti în timpul somnului de după masă. ca să se poată &ucura de ele !i ceilalţi copii# Dar n am adormit# 'm stat cuminte su& pătură.'mos +z de pieptul &ăr&atului care mă salvase# După aceea au vor&it o vreme. iar ca desert două &ucăţi de marţipan# 'poi m a dez&răcat !i m a culcat în patul ei !i a revărsat peste mine o ploaie de giugiuleli !i de sunete miorlăite. ceilalţi. nu omul meu. cineva c*iar că ar tre&ui să le scrie !i să le pu&lice într o carte. în vreo ta&ără de re"ugiaţi. ?au în murdărie !i sărăcie. 'poi ne am dus acasă cu auto&uzul <'# Tanti 6reta s a spălat pe "aţă !i m a spălat !i pe mine. dormi.ine !tie cum îl c*ema. despre "undul mării de cerneală sau despre &ăr&atul care m a salvat: nu voiam să mi con"i!te melcul# 2i nu !tiam cum le a! "i putut 371 . !i pe c$nd mă învelea a zis 9Dormi. omul meu n a vor&it. dragul meu:# Poate că trăgea năde(de să !teargă mărturia# Poate că trăgea năde(de că atunci c$nd mă voi trezi din somnul de după masă o să cred că totul s a înt$mplat într un vis !i n o să le spun părinţilor. care s au s"$r!it cu pupături lipicioase. ?au dacă mai trăie!te. (uc$ndu mă cu melcul meu de metal# -u le am spus niciodată părinţilor mei despre vră(itoare.

4 Hoţ. scu"undate coră&iile. cu toate că a! "i putut cu siguranţă să l amarase# De eCemplu.4 2i m ar "i dus drept acolo !i m ar "i silit să dau înapoi melcul meu !i să spun vă rog să mă scuzaţi# 2i apoi pedeapsa# Mai t$rziu în acea după amiază a venit tata să mă ia de la tanti 6reta# . Doamne "ere!te. cam a!a: 9-u i delict deloc N >ag m$na în "oc N )n "lirt !i un (oc N . ca să nu lase loc nici unei clipe de tăcere# Tatei i a "ost "rică toată viaţa de tăcere# %ntotdeauna se simţea răspunzător de viaţa unei conversaţii !i considera că e un semn de e!ec !i de vinovăţie din partea lui dacă aceasta l$ncezea un moment# '!a că a "ăcut o poezie în cinstea lui tanti 6reta.Poveste despre dragoste si întuneric eCplica unde l am găsit# -u prea puteam zice că l am adus ca amintire din vis# 2i dacă le spuneam adevărul s ar "i în"uriat pe tanti 6reta !i p.4 %nălţimea ?a !i a pierdut cumva minţile. a! "i putut să i spun că din acea dimineaţă mai am un tată în a"ară de el# )n tată ara&# %n vreme ce mă încălţa glumea cu tanti 6reta# %ntotdeauna curta "emeile cu vor&e de du*# 2i întotdeauna "lecărea la nes"$r!it.u 6reta pe loc:# 372 . : .um. ?au castelele i au "ost cucerite de du!mani.4 înălţimea ?a.e mine# . a zis: 9înălţimea ?a e cam palid azi# ' avut o zi grea.am răspuns. I au "ost.a de o&icei.

tare ca &etonul. am trecut împreună peste oceane !i munţi. doar un dreptung*i str$mt de păm$nt &ătucit. ca o curte de înc*isoare# 2i în um&ra c*iparo!ilor înalţi de pe cealaltă parte a zidului.u oc*ii no!tri am văzut ora!ele misterioase !i ruinele palatelor !i templelor din enciclopedie !i din "ilele unei cărţi ilustrate poloneze# Toată seara mama a stat într un "otoliu. zău a!a. arăt$ndu !i inima# Tanti 6reta a ro!it pe dată !i pentru că îi era ru!ine că se înro!e!te. cu picioarele str$nse su& ea# %ncălzitorul cu para"ină ardea cu o "lacără lini!tită. de un al&astru înc*is# 2i la c$teva minute o dată tăcerea din odaie era su&liniată de trei patru &ol&oroseli ale &ulelor de aer din venele încălzitorului# 6rădina nu era o grădină adevărată. un ar&ust s"ri(it de piper se c*inuia să supravieţuiască. citind. scr$!nind din dinţiF îmi plăcea 373 . domnule doctor Dlausner. pe care c*iar !i ciulinii cre!teau cu greu# 5ra întotdeauna în um&ra zidului de ciment. iar g$tul !i pieptul ei au luat culoarea unei vinete. r$uri !i c$mpii din marele atlas german# .'mos +z Poate că a mers !i mai departe !i a zis: 96reta dragă ţi "aci păcat N Drept aici m ai săgetat:. însă tot a reu!it să &ol&orosească: J -u. a ro!it !i mai tare. ce stră(uiau grădina Lem&ergilor de alături# %ntr un colţ. ca !i cum t$n(eau să "acă pentru el o mică piruetă# In seara aceea tata m a dus într o călătorie lungă !i amănunţită printre vestigiile civilizaţiei inca: seto!i de cunoa!tere. însă coapsele ei au tremurat u!or către el.

copiii. a zis el cu entuziasm# 9+ să "acem un mic 3i&&utz în spaţiul de l$ngă rodiu !i o să scoatem p$inea din păm$nt prin propria trudă#: -ici o "amilie de pe strada noastră nu avea *$rleţ. "urcă sau sapă# 'st"el de lucruri ţineau de noii evrei. era un copac sau un tu"i! singuratic de rodii. nu a!teptam "ructele. devreme. uneori părea că e la capătul "iecărei pipe un licăr ro!iatic# -i!te musa"iri cu înclinaţii agricole. aproape de celălalt zid. ro!ii !i castraveţi# '!a că tata a propus să "acem o parcelă cu legume# 9+ să "im am$ndoi "ermieri:. Mala !i ?tasze3 7udnic3i din strada .Poveste despre dragoste si întuneric să i "rec "runzele între degete !i să trag în piept mirosul lor eCcitant# %n partea opusă. din ?*aron !i din văi# '!a că tata !i cu mine am purces să cucerim săl&ăticia !i să "acem o grădină de legume aproape cu m$inile goale# ?$m&ătă dimineaţa. ci tăiam "ără milă &o&ocii necopţi. mi au adus odată în dar trei punguţe de *$rtie cu seminţe de ridic*i. pe c$nd mama 374 . în "ormă de vază.ancelarului. *ăt departe în satele !i 3i&&utzurile din 6alileea. în care &ăgăm un &ăţ lung cam de un deget pre"ăc$ndu i ast"el în pipe. ca acelea pe care le "umau englezii !i c$ţiva oameni mai înstăriţi din cartier care voiau să i imite pe englezi# + dată pe an desc*ideam o prăvălie de pipe într un colţ al curţii# Datorită culorii &o&ocilor. un supravieţuitor dezamăgit al vremii în care Derem 'vra*am era încă livadă. !i care în"lorea cu încăpăţ$nare în "iecare an# -oi. care trăiau peste dealuri. ar!i de soare.

o "urculiţă. între u!ile celor două camere# 'poi mi a spus să mă a!ez în genunc*i !i să ţin &ine. numită 1elveta. plin de &ucuriile agriculturii.rema. un &eţi!or cu care să pui iodul. oră!eni p$nă în v$r"ul degetelor noastre su&ţiri. o !uru&elniţă. căr$nd o sticlă cu apă.'mos +z încă dormea. adică un pic mai mult dec$t *arta lumii care at$rna pe peretele coridorului nostru. încălţat cu g*ete !i înarmat cu un ciocan. care avea cam doi metri pătraţi. dar &ine apăraţi de un strat gros de cremă pe care ni l am întins unul altuia pe umeri# /. două pa*are !i o cutiuţă cu un plasture. avea rostul să de(oace toate tertipurile soarelui de primăvară#0 Tata desc*idea parada. cu am$ndouă m$inile. neră&dător. un &ăţ ascuţit la un capăt pe care îl numea ţăru!# Planul lui era să &ată cu ciocanul c$te un ţăru! în colţurile parcelei !i să încon(oare totul cu s"oară &ine întinsă# %nsă păm$ntul &ătucit era tare ca &etonul !i a rezistat tuturor e"orturilor tatei de a în"ige 375 . la "el ca întregul cartier. un g*em de s"oară. noi doi ne am "uri!at a"ară. pantaloni scurţi !i pălării 3a3i. cu pieptul îngust. slă&ănogi. cu veste al&e. primul a(utor în caz de accidente# Mai înt$i tata a ridicat ceremonios cuţitul pentru *$rtie. o "$!ie de ti"on !i u n &anda(. o sticluţă cu iod. palizi ca două coli de *$rtie. s a aplecat !i a trasat pe păm$nt patru linii# 'st"el a marcat pe dată !i pentru totdeauna *otarele parcelei noastre. un sac gol !i cuţitul pentru *$rtie de pe &iroul său# 5u măr!ăluia m pe urmele lui.

!i totul din (ur era a"ară. "ără oc*elari. i a a!ezat cu gri(ă pe pervazul "erestrei de la &ucătărie. de "apt grădina noastră de legume. să &eau ni!te apă. s a întors pe c$mpul de luptă !i s a străduit !i mai tare# Transpira din &el!ug în vreme ce se lupta !i. o dată sau de două ori aproape că m a lovit peste degetele care ţineau ţăru!ul# Intre timp. să !ed pe treaptă !i să mă 376 . v$r"ul ţăru!ului s a turtit rapid# Prin trudă aprigă am reu!it în cele din urmă să străpungem crusta de la supra"aţă !i să "acem o mică depresiune# Ţăru!ii au "ost în"ipţi p$nă la o ad$ncime de (umătate de deget !i în ruptul capului n au vrut să meargă mai departe# 'm "ost siliţi să l spri(inim pe "iecare cu două sau trei pietre mari !i să nu întindem c*iar a!a de &ine s"oara. reu!isem să "acem ceva din nimic: de aici p$nă aici era înăuntru.Poveste despre dragoste si întuneric ţăru!ii# '!a că a lăsat (os ciocanul. imit$ndu i incon!tient clătinarea din cap: J 'sta e# In "elul acesta a dat tata semnalul unei scurte pauze# Mi a spus să mi !terg transpiraţia. cu alte cuvinte. !i a clătinat de c$teva ori din cap. ca !i cum ar "i "ost de acord cu el însu!i !i ar "i con"irmat validitatea celor săv$r!ite# Iar eu am repetat după el. a zis tata cu modestie. !i a scos oc*elarii cu un aer de martir. pentru că de c$te ori o str$ngeam ţăru!ii ameninţau să iasă din păm$nt# '!a că parcela a "ost marcată de patru porţiuni de s"oară legată le(er# In ciuda tuturor acestora. restul lumii# J 'sta e.

!i a&ia apoi să ne reluăm atacul cr$ncen# Tata s a luptat p$nă la pr$nz. "ăcută pentru a trage a"ară cuiele. a c*i&zuit la el. g$"$ind de parcă s ar "i înecat. ca David cu pra!tia împotriva armurii masive a lui 6oliat sau ca !i cum ar "i atacat crenelurile Troiei cu o tigaie# Partea &i"urcată a ciocanului. s a g$ndit la următoarea "ază a campaniei. cu spatele îndurerat. toate de odată# . lac de apă. p$nă pătrunde &ine !i înmoaie acoperăm$ntul de "ier. a tras concluziile !i mi a spus să scot deocamdată ţăru!ii !i s"oara !i să i a!ez în ordine l$ngă perete: de "apt.ur$nd pe pernuţele moi ale m$inilor i au apărut &ă!ici mari. eroic !i aproape cu m$inile goale. alt"el s"oara ne ar sta în cale# De asemenea. cu oc*ii arăt$nd dezgoliţi !i nea(utoraţi "ără oc*elari. nu "ăcut să dea iure! prin "orti"icaţii. cu "orti"icaţiile păm$ntului întărit# %ncovoiat. dar tata a scr$!nit din dinţi !i 377 . iz&ea iar !i iar cu ciocanul în păm$ntul încăpăţ$nat# Dar ciocanul era prea u!or: era un ciocan pentru tre&uri casnice. ci !i a pus la loc oc*elarii. a inspectat progresul de p$nă acum al proiectului nostru. a analizat gre!elile "ăcute. "urcă !i sapă. s a *otăr$t să turnăm pe păm$nt patru cinci găleţi de apă !i să a!teptăm vreo douăzeci de minute. a stat l$ngă pătratul nostru de s"oară. ci să spargă nuci sau să &ată un cui în u!a de la &ucătărie# Iar !i iar ridica tata ciocanul lui (alnic. ar "i mai &ine să săpăm mai înt$i parcela !i a&ia apoi să o marcăm. slu(ea drept *$rleţ.'mos +z odi*nesc un pic# 5l nu s a a!ezat l$ngă mine.

ca pe ni!te &alauri uci!i# 7ădăcini rupte se iţeau din ace!ti &ulgări de păm$nt. !i !i a reluat eroic e"orturile tenace# P$nă ce. ca !i cum s ar "i temut că solul s ar putea răzg$ndi. cu &urta în sus. le a ad$ncit !i le a lărgit. s a odi*nit un pic. iz&ea !i &u&uia !i îl ridica iar în înalturi. !i a început să crape# Pe dată tata a v$r$t v$r"ul !uru&elniţei în crăpături. !i în vreme ce se lupta cu elementele naturii !i cu săl&ăticia virgină &uzele sale &ol&oroseau imprecaţii în"ier&$ntate la adresa solului neînduplecat. în am*ară. !i a !ters "runtea. păm$ntului întărit i s a "ăcut milă de el. nici c*iar c$nd s au spart !i a curs "luidul din ele !i s au pre"ăcut în răni desc*ise# . în cele din urmă. a "olosit cuvintele 9evident: sau 9categoric: pentru a !i repro!a lipsa de gri(ă. slavonă sau sanscrită# La un moment dat a repezit ciocanul cu toată puterea drept pe &om&eul panto"ului !i a gemut de durereF !i a mu!cat &uza. răsucindu se !i încovrig$ndu se ca tendoanele smulse din carne 378 . al&ite de e"ort.Poveste despre dragoste si întuneric nu le a &ăgat în seamă. sau poate că a "ost doar uimit de devotamentul lui. apoi s a întors pe c$mpul de luptă !c*iopăt$nd. a desprins &ulgări mari pe care i a îngrămădit unul peste altul la picioarele sale. pre"ăc$ndu se iar în &eton# ' trudit la crăpături. în greacă !i în latină !i. a sor&it un pic de apă. a !ters cu &atista gura sticlei !i a insistat să &eau !i eu un pic. !i cu degetele goale. îl lăsa în (os. ilar plin de *otăr$re. după c$t mă taie capul.a dat atenţie nici &ă!icilor de pe laturile degetelor sale de cărturar# Iar !i iar ridica ciocanul în înalturi.

ca un "el de supă groasă care s a stricat# 9'sta o să îm&ogăţească solul nostru sărac:.'mos +z vie# ?arcina mea era să avansez în urma e!alonului de asalt. resturi de pe!te !i ulei de pră(it înnegrit. resturi de "iertură de ovăz !i de &or! cu legume "ierte. co(i de "ructe !i legume. a!a că tata pregătise dinainte o cratiţă cu resturi de m$ncare# 5rau ni!te lături groase din apă în care a "iert m$ncarea. "olosind "urculiţa ca pe o gre&lă sau o grapă. să îndepărtez pietrele mari !i mici. să des"ac &ulgării cu cuţitul de *$rtie. mi a eCplicat tata pe c$nd ne odi*neam alături pe treaptă. în cele din urmă. cu vestele leoarcă de sudoare. lapte acrit !i tot soiul de alte lic*ide v$scoase !i scursuri groase pline de &ucăţi !i particule suspecte. să pieptăn părul solului a"$nat# 'cum a venit vremea "ertilizării# -u aveam gunoi de la vite sau păsări. să desprind rădăcinile !i să le pun în sac. iar eCcrementele porum&eilor de pe acoperi! ie!eau din discuţie din cauza riscului de in"ecţie. ca să le dea plantelor noastre *rana "ără de care vor cre!te c*ircite !i &olnăvicioase#: Pro&a&il că a g*icit corect ideea ori&ilă care îmi 379 . să sparg !i să "ăr$miţez "iecare &ulgăre !i. simţindu ne ca doi adevăraţi muncitori !i "ăc$ndu ne v$nt cu pălăriile 3a3i# 9Tre&uie neapărat să *rănim solul cu orice poate să se trans"orme din resturile de la &ucătărie într un *umus &ogat în su&stanţe organice. dovleci putrezi. zaţ de ca"ea m$los pe care pluteau "runze de ceai.

$nd mama a venit să ne spună că pr$nzul va "i gata într o (umătate de oră. compostul în sol &ogat !i ast"el în cereale. pentru că s a gră&it să adauge. acea metamor"oză minunată care trans"ormă putreziciunea !i descompunerea în compost. eCact !i în ordine: putreziciune !i descompunere. proiectul de cucerire a săl&ăticiei "usese dus la &un s"$r!it# -oua noastră grădină se întindea de la un ţăru! la altul !i de la o s"oară la altă. "ructe !i toate roadele &ogate ale c$mpului. Tolstoi. organic. lini!titor: 92i să nu "aci gre!eala să te sperii că am putea a(unge să m$ncăm prin legumele pe care le cre!tem ceea ce acum poate părea un gunoi dezgustător# -u !i nu4 In nici un caz4 6unoiul nu e mizerie. unul pentru ro!ii. mister# . gunoită !i însăm$nţată. legume. compost. încon(urată din toate părţile de păm$ntul gol al curţii din spate. unul pentru castraveţi !i altul pentru 380 . împărţită în trei valuri sau d$m&uri alungite !i egale. roade. tata mi a eCplicat cuvintele simplu.Poveste despre dragoste si întuneric venise în minte. alc*imie. lucrat# Parcela noastră de legume era "rumos săpată !i gre&lată. grădinii !i livezii:# In vreme ce "iCam la loc ţăru!ii în cele patru colţuri ale parcelei noastre !i întindeam cu &ăgare de seamă s"oara între ei. e o comoară ascunsă generaţii la r$nd de ţărani !i de "ermieri au perceput instinctiv acest adevăr# Tolstoi însu!i vor&e!te undeva despre mistica alc*imie care se des"ă!oară în p$ntecul păm$ntului. metamor"oză. însă deose&ită de acesta prin culoarea ei ca"eniu înc*is !i prin solul s"ăr$micios.

nu tre&uie să le udăm nici prea mult.'mos +z ridic*i# 2i în loc de plăcuţe temporare. nici prea puţin. am pus la capătul "iecărui strat c$te un &ăţ !i pe "iecare &ăţ o punguţă în care se a"laseră seminţele# '!a se "ace că aveam. care în viaţa civilă at$rna de ceainic !i ţinea "runzele c$nd "ăceam ceaiul# Tata a zis: J '!adar. strălucind în ro!u. cu două trei picături transparente de rouă care i se prelingeau pe o&ra(i. are propriul ei înger care stă deasupra ei. spălate !i plesnind de sănătate. o grădină viu colorată de poze: o imagine plină de viaţă a unei tomate de un ro!u în"lăcărat. de acum în "iecare dimineaţă !i seară o să udăm straturile de legume. ca acelea care se pun la căpăt$iul mormintelor ce nu au "ost încă acoperite cu o piatră. pe moment. o poză cu ni!te castraveţi într o nuanţă atrăgătoare de verde !i o ilustraţie apetisantă a unei legături de ridic*i. am udat d$m&urile gestante o dată !i încă o dată cu o stropitoare improvizată dintr o sticlă cu apă !i o mică strecurătoare din &ucătărie. spun ra&inii. o să alergi să cauţi primele semne de încolţire. pentru că în c$teva zile lăstarii "iravi o să înceapă să !i ridice capetele !i o să dea deoparte "iri!oarele de păm$nt. al& !i verde# După ce am împră!tiat îngră!ăm$ntul !i am pus în păm$nt seminţele. a!a cum un &ăiat neascultător î!i scutură capul ca să !i dea (os !apca# 8iecare plantă. cel puţin p$nă ce cre!teau legumele însele. !i "ără îndoială că în "iecare dimineaţă. o atinge 381 . de cum "aci oc*i.

)n prim lăstar. încă !c*iopăt$nd de c$nd î!i dăduse peste deget cu ciocanul. de eCemplu. )n torent constant de aluzii. sau legătura etimologică între păm$nt ro!u om s$nge tăcere. întotdeauna &ucuros să eCplice !i să citeze. "ericit ca un artist care pozează alături de ultima lui creaţie. conotaţii !i (ocuri de cuvinte se scurgea din el. o&osit. a lapida !i a alunga. dornic să ţi pună pe loc la dispoziţie vastele lui cuno!tinţe# Te ai g$ndit vreodată la modul în care lim&a e&raică leagă la un loc anumite rădăcini după sunetele lor. modest !i smerit. a ara !i a lipsi. + mlădiţă verde. asocieri. pentru că umilul 1ostru servitor î!i a!teaptă cu ră&dare r$ndul# %n &aie am scos totul de pe mine.re!ti4:# Tata a mai zis: J 'cum înălţimea 1oastră cea transpirată !i murdară să "acă &ine să ia ru"ărie. !i apoi m am căţărat pe capacul de la closet !i m am uitat pe "erestruică# ?e vedea de(a ceva. mai ales !tii tu unde# 2i să nu adoarmă în cadă ca de o&icei.*iar !i una c$t o gămălie. dar "ericit ca un erou învingător# Tata era un vor&itor neo&osit. Pe c$nd mă uitam a"ară l am văzut pe tata ză&ovind c$teva minute alături de noua lui grădină. . p$nă la c*iloţi. căma!ă !i pantaloni curaţi !i să sară în cadă# %nălţimea 1oastră să !i amintească să "olosească mult săpun. a dezrădăcina !i a rupe. a planta !i a scoate din păm$nt.Poveste despre dragoste si întuneric pe cap !i zice 9. 382 . întotdeauna d$nd pe dina"ară de citate !i prover&e. păduri întregi de "apte !i analogii.

care i erau prea largi !i i a(ungeau p$nă la genunc*ii noduro!i# >raţele !i picioarele su&ţiri erau "oarte al&e !i acoperite cu păr des !i negru# 'răta ca un învăţăcel talmudic &uimac. dar care era cel mai urgent !i mai important lucru de pe lume. c*iar să "acă pe prostul. "ie doar !i pentru o clipă# + siluetă uscăţivă. ca !i cum !i ar "i amintit deodată că a uitat ceva. respingeri !i argumente. ce "usese t$r$t &rusc a"ară din întunericul lăca!ului de studiu.ai vrea să "ii at$t de drăguţ !i să mi aminte!ti ce anume era. să răsp$ndească "ericire. ca !i cum te ar "i tras de m$necă !i te ar "i implorat să &inevoie!ti să i arăţi un strop de iu&ire# +c*ii lui căprui te priveau a&senţi sau c*iar panicaţi. ceva ce nu tre&uia cu nici un preţ să uite# Dar ce anume uitase. Dacă mi e îngăduită îndrăzneala# Q In zilele următoare am alergat în grădina noastră de legume la "iecare două trei ore. 383 . cine mai !tie ce. !tii tu cumva ce am uitat. îm&răcat în ve!mintele 3a3i de pionier !i condus cu &rutalitate în al&astrul or&itor al amiezii# E$m&etul lui !ovăielnic te "iCa o clipă. străduindu se cu disperare să i distreze pe cei de "aţă.'mos +z mormane peste mormane de eCplicaţii. călc$ndu !i pe demnitate. neră&dător să descopăr vreun semn de încolţire. ca !i cum s ar "i rugat. nu !i amintea în ruptul capului# ?cuză mă. într o "lanelă leoarcă de sudoare !i pantaloni scurţi 3a3i. . prin oc*elarii cu rame rotunde. doar să nu se instaleze tăcerea. încordată.eva important# .eva ce nu poate "i am$nat# .

în pi(ama. cu o cutie goală de conserve în loc de cap. încon(urată de ziduri înalte !i um&rită de c*iparo!i înalţi. pentru că s au răzg$ndit. în"ă!urate str$ns# 'm "ost at$t de "ericit. p$nă ce păm$ntul se pre"ăcea în noroi# In "iecare dimineaţă săream din pat !i dădeam "uga desculţ. ca al lui Hitler. să văd dacă peste noapte se produsese minunea mult a!teptată# 2i după c$teva zile. "iind at$t de (oasă. capetele lor micuţe au atins păm$ntul iar ele au devenit ve!tede. au discutat ce să "acă !i au *otăr$t să ne lase &altă# Poate curtea noastră nu era în stare să rodească nimic. am văzut că ridic*ile au preluat conducerea !i !i au înălţat periscoapele plăp$nde. trupurile li s au încovoiat peste noapte. cenu!ii.Poveste despre dragoste si întuneric "ie !i numai vreo um&ră de mi!care a păm$ntului a"$nat# )dam iar !i iar parcela. tre&uie să i "i m$*nit sau îngrozit. ca !i cum ar "i "ost tare descura(ate. dintre care unul a ie!it un pic str$m&. într o dimineaţă devreme. au pălit. pe care am desenat o gură !i o mustaţă !i o "runte peste care cădea păr negru. înc$t nu a(ungea la ea nici o rază de soare# ?au 384 . ca !i cum ar "i clipit !mec*ere!te sau în &ătaie de (oc# După c$teva zile au ie!it !i castraveţii# Dar indi"erent ce au văzut ridic*ile !i castraveţii. su&ţiri. p$nă ce n au mai "ost dec$t ni!te paie (alnice# . !i doi oc*i.$t despre ro!ii. înc$t le am udat din nou !i din nou# 2i am înălţat o sperietoare îm&răcată într un com&inezon vec*i de al mamei. nici măcar n au răsărit: au eCaminat condiţiile predominante.

!i le a studiat cu gri(ă# 'tenţia lui s a îndreptat în cur$nd către alte pro&leme !i către cu totul alte cărţi. pe c$nd pleca la lucru cu servieta lui cam *ărtănită. La urma urmei. 'm udat prea mult. declinul unor lim&i ale minorităţilor din >alcani. 385 . ci simpli amatori. despre grădinărit !i despre cultivarea legumelor /cel de al doilea era în germană0. a adus două volume groase pe care le împrumutase. înlăcrimat. c$nd s a întors de la munca lui des"ă!urată la >i&lioteca -aţională de pe Muntele ?copus.'mos +z poate că sărisem peste cal cu udatul# ?au cu îngră!ăm$ntul# Poate că sperietoarea mea Hitler. dimpotrivă. că am gre!it cu siguranţă pe undeva# '!a că acum categoric suntem o&ligaţi să muncim "ără istov !i cu înver!unare ca să găsim rădăcina !i cauza e!ecului nostru# 'm pus prea mult îngră!ăm$nt. a spus tata cu tristeţe. îngrozise de moarte lăstarii "iravi# '!a că acesta a "ost s"$r!itul încercării noastre de a crea un "el de mic 3i&&utz în Ierusalim !i de a m$nca într o &ună zi rodul muncii noastre# J De aici. in"luenţa poeziei curtene!ti medievale asupra originilor romanului scurt. tata m a văzut aplecat peste lăstarii muri&unzi. nu suntem ţărani sau "ii de ţărani. am sărit peste o "ază esenţială. interpretarea teCtelor ugaritice# %nsă într o dimineaţă. de care nu s au sinc*isit deloc păsările. decurge concluzia gravă. dar nu sunt încă o&i!nuiţi cu calea de mi(loc# In acea zi. cuvintele grece!ti din Mis*na*. ?au. adoratori ageamii care curtează păm$ntul. dar inevita&ilă.

la începutul anilor . doar vreun s"ert de acru de pomi "ructi"eri. avea să se înalţe cele&ra re!edinţă din pre"a&ricate a pre!edintelui >en Tsvi# Tata s a dus după orele de muncă la această "ermă eCperimentală# Pro&a&il că i a spus lui 7ac*el @annait sau uneia dintre asistentele acesteia. toată povestea în"r$ngerii noastre agricole. dar m a pus iute (os# 5ra perpleC. în cele din urmă. a dat de trei patru ori din cap !i a îngăimat g$nditor. legume. a cerut s"aturi !i îndrumare !i. c$te o picătură "iecăruia# %n acel moment tatei i s a "ăcut milă de mine# M a ridicat !i m a str$ns la piept. ca !i cum ar "i "ugit de pe c$mpul de luptă. un soi de comună. aproape că se pierduse cu "irea# %nainte să plece. căr$nd o lădiţă de lemn cu păm$nt în care erau vreo douăzeci sau treizeci de răsaduri sănătoase# ' adus pe "uri! prada în casă !i a ascuns o de mine în spatele co!ului cu ru"e murdare sau su& 386 . mai degra&ă pentru sine dec$t către mine.Poveste despre dragoste si întuneric cu"undat într un ultim e"ort disperat de a i salva cu a(utorul unor picături pentru nas sau pentru urec*i. coteţe de păsări !i stupi# Pe acest loc.P0. o "ermă a "emeilor. cuvintele: 9+ să vedem ce se mai poate "ace:# Pe strada I&n 6a&irol din 7e*avia era pe atunci o clădire numită . sting*erit. pe care le luasem "ără să cer voie din dulăpiorul cu medicamente din &aie !i acum le administram lăstarilor o"iliţi.asa 8emeilor Pioniere sau poate că 8erma 8emeilor Muncitoare sau cam a!a ceva# %n spatele ei era o mică rezervaţie agricolă. a venit acasă cu auto&uzul.

se trans"ormaseră peste noapte. !i veniţi să mi spuneţi ce credeţi. mi am dat seama că minunea era c*iar mai mare dec$t păruse la prima vedere# 7ăsadurile de ridic*i săriseră noaptea în stratul castraveţilor# Iar în stratul ridic*ilor se a!ezaseră ni!te plante pe care nu le recuno!team deloc. apoi s a "uri!at a"ară. rogu vă. stratul pentru care nu avusesem vreun 387 . poate vinete. unde pusesem seminţele de ro!ii care nu au încolţit. c$nd m am trezit. înarmat cu lanterna. a zis: J Da# Mi se pare că medicamentul tău de ieri le a "ăcut &ine plantelor noastre su"erinde# . sau morcovi# 2i lucrul cel mai de mirare: pe stratul din st$nga. tata mi s a adresat pe un ton o&i!nuit. înălţimea 1oastră. ciocanul lui neîn"ricat !i cuţitul pentru *$rtie# Dimineaţa. Lăstarii mei s"ri(iţi. dacă e vreun semn de vindecare# ?au poate că mi s a părut# Mergeţi să vedeţi. !i vom vedea dacă am$ndoi suntem mai mult sau mai puţin de aceea!i părere.e ar "i să mergeţi să aruncaţi 1oi în!ivă o privire. înc$t ieri nu mai erau dec$t ni!te paie (alnice. care "useseră at$t de o"iliţi !i găl&e(iţi. &ine. !uru&elniţa. plesnind de sănătate. ca prin "armec. cople!it de puterea magică a zece sau douăzeci de picături pentru nas sau urec*i# Tot *ol&$ndu mă a!a. pline de sevă !i de un verde intens# 'm rămas acolo.'mos +z &u"etul din &ucătărie. în plante viguroase. ca !i cum mi ar "i spus să mi leg !ireturile sau să mi înc*ei căma!a# 8ără să !i ridice oc*ii de pe ziar. a a!teptat p$nă ce am adormit. uluit.

am presărat curtea cu galaCii ticsite cu stele. !i cine n a avut cura(ul să l um"le nu merită să "acă 388 . sori. !i de data asta nici picăturile pentru nas !i nici siropul de tuse n au avut nici un spor: parcela noastră de legume se usca !i murea# Timp de două sau trei săptăm$ni cei patru ţăru!i au continuat să se înalţe acolo. cu lăstarii o"iliţi.eilalţi au plecat "ără mine. cu "runzele pleo!tite. plin de ceva ur$t mirositor !i lipicios care se uscase !i l a spălat la ro&inet. apoi au murit !i ei# Doar sperietoarea mea Hitler a prosperat ceva mai mult# Tata !i a căutat consolarea în eCplorarea surselor romanului cavaleresc lituanian sau în na!terea romanului din poezia tru&adurilor. uniţi de s"orile murdare. sau vara dintre ele# ?unt singur în curte# . luni. iar a început agonia. în ce mă prive!te. 5itan !i 'mmi s au dus să caute lucrurile acelea printre copacii de pe panta pădurilor de la Tel 'rza. în căutarea altor semne de viaţă# T$rziu. Luli3. Danus*.Poveste despre dragoste si întuneric motiv să mi "olosesc picăturile magice. comete !i planete ciudate !i am purces într o călătorie prime(dioasă de la stea la stea. dar nu m au primit în &anda M$inii -egre pentru că n am vrut să su"lu# Danus* a găsit unul printre copaci. într o după amiază de vară# 5ste s"$r!itul clasei înt$i ori începutul clasei a doua. erau acum trei sau patru plante tinere !i stu"oase. răsadurile !i au aplecat capetele !i au început să arate din nou la "el de &olnăvicioase !i de slă&ite ca evreii persecutaţi din diaspora. )ri. cu muguri gal&eni printre lăstarii de la v$r"# După o săptăm$nă &oala ne a lovit iar grădina. 'li3.

u toţii# 2i îţi dă tot soiul de senzaţii plăcute în corp !i îţi întăre!te mu!c*ii !i e &un !i pentru curăţarea s$ngelui# ? au dus cu toţii. soţul ei i o "ace noaptea# . c*iar !i su& *aine# 'poi el dă (os pantalonii de pe am$ndoi !i î!i pune unul dintre acele lucruri !i se culcă pe ea !i tot a!a !i la s"$r!it el se udă# 2i lucrul acesta a "ost inventat pentru ca ea să nu "ie udată deloc de el# 2i a!a se petrec lucrurile în "iecare noapte în pădurile de la Tel 'rza. că tot ce e tare !i tot ce e rece va răm$ne tare !i rece pe vecie. !i mă uit la ce a mai rămas din zi# . dincolo de s$rmele de ru"e. iar tot ce e moale !i tot ce e cald e moale !i cald doar pe moment# P$nă la urmă totul va tre&ui să treacă de partea rece !i tare# 'colo nu te mi!ti nu g$nde!ti nu simţi nu încălze!ti nimic# Pe vecie# 389 . ca un soldat englez.*iar !i doamnei ?ussmann.'mos +z parte din &anda M$inii -egre.*iar !i părinţii tăi# Da. î n întuneric. iar cine n a avut cura(ul să !i l pună !i să "acă un pic de pipi în el. "ără mine. pe gură# 'poi el atinge trupul ei în tot "elul de locuri. !i nici părinţii mei nu sunt acasă# Eac pe spate pe cimentul de la capătul curţii.imentul e rece !i tare su& trupul tău îm&răcat cu vestă# 6$ndind. nici vor&ă să poată "i primit în &anda M$inii -egre# Danus* a eCplicat cum merge trea&a# In "iecare noapte soldaţii englezi duc "ete în pădurile de la Tel 'rza !i acolo. iată ce se înt$mplă# Mai înt$i se sărută multă vreme. !i a!a se petrec lucrurile în "iecare noapte cu toată lumea# . !i ai tăi# 2i ai tăi# . dar nu c*iar p$nă la capăt. învăţătoarea.

!i prietenii lui au r$s de el !i au plecat "ără el. +rice univers e o piatră !i orice piatră e un univers# P$nă ce prinde să ţi se înv$rtă capul.Poveste despre dragoste si întuneric Eaci pe spate !i degetele găsesc o pietricică !i o v$ră în gura ta care simte gustul de pra" !i ipsos !i ceva ce parcă ar "i sărat. iar el !i universul lui. nu e în realitate dec$t o pietricică din curtea unui &ăiat !i mai mare. !i acum lim&a ta însă!i are gust de cretă# Danu!. 2i se g$nde!te !i el că poate această piatră din gura lui e în realitate un întreg univers. !i c$nd e mai mic. ca păpu!ile matrio!ca. poate că universul acelui &ăiat uria!. nu e dec$t o pietricică pe cimentul din curtea unor uria!i. &ăiatul în a cărui gură nu suntem dec$t o pietricică. un univers întreg într o pietricică într un univers într o pietricică. imposi&il de imaginat c$t de mare este. !i e întocmai acela!i lucru. )ri. !i între timp lim&a ta cercetează piatra ca !i cum ar "i o &om&oană. 5itan !i 'mmi !i ceilalţi din &anda M$inii -egre peste !aizeci de ani vor "i morţi. ca !i cum piatra ar "i o lume ca a noastră !i ar avea munţi !i văi# 2i dacă se dovede!te că păm$ntul nostru sau c*iar întregul nostru univers. !i acel copil culege pur !i simplu întregul nostru univers cu două degete !i îl &agă cu totul în gură !i începe !i el să l cerceteze cu lim&a. 'li3. cu căi lactee !i sori !i comete !i copii !i pisici.e se va înt$mpla dacă în clipa următoare vreun copil imens. . dar nu sărat de a &inelea# Lim&a cercetează tot soiul de mici ridicături !i sco&ituri. !i ru"e at$rn$nd pe o s$rmă. 2i. cine !tie. !i tot a!a. !i apoi cei care 390 . !i c$nd e mai mare. Luli3.

'mos +z !i i amintesc vor muri. c*iar începe să se mi!te în gura ta !i îţi întoarce &l$nd g$dilăturile pe care le prime!te de la v$r"ul lim&ii tale# %n spatele c*iparo!ilor. !i apoi cei care î!i amintesc de cei care î!i amintesc de cei care î!i amintesc de ei# +asele lor se vor pre"ace în piatră ca aceasta din gura mea# Poate că piatra din gura mea a "ost ni!te copii care au murit acum miliarde de ani. a devenit umedă !i caldă. Poate că !i ei s au dus să caute acele lucruri în păduri !i era cineva de care au r$s pentru că nu a avut cura(ul să l um"le !i să !i l pună. de a&ia se mi!că. doamna Lem&erg sau ?*ula sau 5va. iar din "ereastra vecinilor !i în seara aceasta curge o lumină electrică groasă 391 . a!a de gros e. 2i l au lăsat !i pe el singur în curtea lui. a aprins lumina. iar &oarea se st$rne!te !i o linge o clipă# 2i după cincizeci !i cinc i de ani. dincolo de gardul Lem&ergilor. !i a stat !i el culcat pe spate !i !i a &ăgat în gură o piatră !i piatra a "ost !i ea c$ndva un &ăiat !i &ăiatul a "ost c$ndva o piatră# -ăucit# 2i între timp piatra asta a căpătat un pic de viaţă !i nu mai e c*iar a!a de rece !i de tare. în "elul în care o "ac lic*idele v$scoase: mo*or$t !i gal&en !i încet. î!i croie!te cu trudă drumul cel încet. dar culcat cum e!ti nu poţi vedea cine anume. pe c$nd !ed !i scriu într un caiet !colăresc la masa din grădina din 'rad. înaintează ca uleiul de motor dens peste seara care acum e un pic al&astră cenu!ie. se st$rne!te eCact aceea!i &oare a serii. cineva a aprins lumina electrică. dar vezi electricitatea gal&enă curg$nd ca un clei at$t de gros că e greu de vărsat.

de c$te ori daţi nas în nas ea zice cam acelea!i c$teva vor&e &anale. la 'rad. întotdeauna te &ate u!or pe piept într un "el "amiliar. smuce!te !i se scu"undă în ad$ncurile întunecoase. nu u!urel. ea doar î!i în"ige g*earele !i tu e!ti cel care smuce!te !i scrie. ca uleiul de motor dens ne cunoa!tem.Poveste despre dragoste si întuneric înceată. ca un del"in cu *arponul prins în carne !i care smuce!te c$t de tare poate. ce simţi tu. dimpotrivă: a venit să atace seara aceasta# 5 ca o "emeie pe care o cuno!ti de multă vreme. întotdeauna îţi z$m&e!te. numai că de data asta nu o "ace. dar de "apt nu ea e cea care trage. smuce!te !i se zv$rcole!te. să ţi amintească de cele uitate sau să aţ$ţe doruri vec*i. e ca !i cum n ar mai "i surprize# Dar sunt# 'cea seară cu piatra din gură în curtea de la Ierusalim n a venit aici. acum tre&uie să o "acă. dintr odată întinde m$na !i te în!"acă de căma!ă. lu&ric. dacă vrei sau nu. smuce!te !i se luptă. disperat. ce i pasă. gal&enă. *otăr$tă să !i impună voinţa. nu i mai pasă de tine. cu "aţa sc*imonosită parcă de durere. smuce!te !i se răsuce!te iar !i iar în mare. nu se poate a&ţine. întinde m$na acum !i te love!te ca un *arpon !i începe să te tragă !i să te s"$!ie. !i încă de multă vreme. smuce!te !i scrie !i 392 . smuce!te *arponul !i "unia legată de el !i tunul legat de "unie !i &arca v$nătorului pe care e "iCat tunul. *otăr$tă să nu ţi dea drumul. cu oc*ii str$ns înc*i!i. n o mai găse!ti atrăgătoare sau neatrăgătoare. ci cu toate g*earele. smuce!te ca să scape.

!i scuipa către ea vor&e îngrozitoare în rusă sau polonă amestecate cu idi!# -ici una dintre ele nu !i înc*ipuia că eram g*emuit în acel loc. văz$nd !i auzind totul# Mama n a răspuns la &lestemele tunătoare ale mamei ei. e v$nătorul !i tu e!ti del"inul străpuns de *arpon. din 'rad. mama mamei mele.'mos +z smuce!te !i mai tareF dacă mai smuce!te o dată cu toată "orţa lui disperată poate că se va eli&era de lucrul în"ipt în carnea sa. cu oc*ii arunc$nd "ulgere. e acea seară de la Ierusalim !i tu e!ti în această seară de aici.ur$nd va "i noapte# +dată am văzut din pe!tera lui 'ii >a&a. sunt părinţii tăi morţi !i tu doar smuce!ti !i scrii mai departe# . uit$ndu mă a"ară. care venise la Ierusalim din coli&a din carton gudronat de la marginea Diriat Mots3inului. !edea doar pe scaunul tare care î!i 393 . pe care o aveam în spaţiul dintre !i"onier !i perete. lucrul care mu!că !i sapă în tine !i nu ţi dă drumul.eilalţi se duseseră cu toţii în pădurile de la Tel 'rza "ără mine !i din cauză că nu aveam cura(ul să su"lu zac aici pe spate pe ciment la capătul curţii. dincolo de s$rmele de ru"e# Privind cum lumina zilei se predă treptat# . rănindu te din ce în ce mai mult. ţin$ndu mi respiraţia. pentru că e prinzătorul !i tu e!ti prada. cu c$t smuce!ti mai tare cu at$t sapă mai ad$nc în tine !i nu poţi niciodată să i pricinuie!ti durere pentru această pierdere care sapă din ce în ce mai ad$nc. cum &unica. !i a ie!it din "ire din cauza mamei mele !i gesticula către ea cu "ierul de călcat. el dă !i tu ai primit. smuce!ti !i smuce!ti !i el doar mu!că din carnea ta.

Poveste despre dragoste si întuneric

pierduse spătarul, a!ezat în colţ, !edea dreaptă cu genunc*ii str$n!i, cu m$inile neclintite pe genunc*i !i cu oc*ii aţintiţi !i ei asupra genunc*ilor, de parcă totul ar "i depins de genunc*ii ei# Mama !edea acolo ca un copil certat, !i în vreme ce mama ei o &om&arda cu între&ări veninoase, toate s"$r$ind, îm&i&ate de sunete !uierătoare, ea nu răspundea nimic, dar oc*ii îi aţinteau !i mai intens genunc*ii# Tăcerea ei continuă nu "ăcea dec$t să sporească "uria &unicii, părea că !i a pierdut de a &inelea minţile: oc*ii îi "ulgerau, tur&area îi "ăcuse "aţa ca de lup, clă&uci îi al&eau colţurile &uzelor desc*ise !i i se vedeau dinţii ascuţiţi , a azv$rlit "ierul "ier&inte pe care îl ţinea, de parcă ar "i vrut să l zdro&ească de perete, a răsturnat cu piciorul sc$ndura de călcat !i a ie!it ca o "urtună din încăpere, tr$ntind u!a at$t de tare, înc$t au zăngănit toate geamurile, vaza !i ce!tile# Mama, "ără să !i dea seama că mă uitam, s a ridicat dintr odată !i a început să se pedepsească singură, s a plesnit peste o&ra(i !i !i a smuls părul, a în*ăţat un umera! !i s a lovit cu el peste cap !i peste spate p$nă ce a iz&ucnit în pl$ns, !i am început !i eu, în loc!orul meu dintre !i"onier !i perete, să pl$ng !i să mi mu!c am$ndouă m$inile at$t de tare, înc$t mi au apărut urme ca un cadran de ceas, dureroase# In seara aceea am m$ncat cu toţii pe!te umplut îndulcit, pe care l a adus &unica din coli&a de carton gudronat de la marginea Diriat Mots3inului, într un sos dulce cu morcovi "ierţi dulci, !i vor&eau cu toţii între ei despre
394

'mos +z

speculanţi !i &ursa neagră, despre întreprinderea de stat pentru construcţii, !i economia de piaţă, !i "a&rica de teCtile 'ta de l$ngă Hai"a, !i masa s a înc*eiat cu o salată de "ructe "ierte, numită compot, pe care o "ăcuse tot mama mamei mele !i care ie!ise tot dulce !i lipicioasă ca un sirop# .ealaltă &unică a mea, cea de la +dessa, &unica ?*lomit, !i a terminat politicos compotul, !i a !ters &uzele cu un !erveţel al& de *$rtie, a scos din geanta ei de piele un ru( !i o oglin(oară de &uzunar !i !i a desenat la loc conturul &uzelor, !i apoi, în vreme ce v$ra la loc cu gri(ă în tu&ul lui ru(ul ăla ca erecţia ro!ie a unui c$ine, a remarcat: J .e pot să zic, - am gustat în viaţa mea o m$ncare mai dulce# 'totputernicul tre&uie că iu&e!te tare mult 1ol*Gnia, de a îm&i&at o a!a cu miere# .*iar !i za*ărul vostru e mult mai dulce ca al nostru, !i sarea voastră e dulce, !i piperul vostru, !i c*iar mu!tarul din 1ol*Gnia are gust de dulceaţă, !i *reanul vostru, oţetul vostru, usturoiul vostru, toate sunt at$t de dulci, că l aţi putea îndulci cu ele p$nă !i pe Ingerul morţii însu!i# De îndată ce a rostit aceste vor&e a amuţit &rusc, ca !i cum s ar "i temut de m$nia îngerului căruia cu at$ta u!urinţă cutezase să i pomenească numele# La care cealaltă &unică, mama mamei mele, a ar&orat un z$m&et plăcut, deloc răz&unător sau răutăcios, ci un z$m&et &ine intenţionat, curat !i nevinovat precum c$ntecul *eruvimilor, !i la acuzaţia că gătea at$t de dulce că ar "i îndulcit
395

Poveste despre dragoste si întuneric

oţetul sau *reanul !i c*iar pe îngerul morţii, &unica Itta i a răspuns &unicii ?*lomit: J Dar nu !i pe tine, dragă soacră a "iicei mele4 .eilalţi încă nu s au întors din pădurile de la Tel 'rza !i stau încă pe spate pe cimentul care pare să "i devenit un pic mai puţin rece !i tare# Lumina serii se "ace mai rece !i mai cenu!ie peste v$r"urile c*iparo!ilor# .a !i cum cineva s ar preda acolo, pe grozavele înălţimi de deasupra copacilor, acoperi!urilor !i a tuturor celor ce se mi!că aici, pe stradă, în curtea din spate !i în &ucătărie, mult deasupra mirosurilor de pra", varză !i gunoi, mult deasupra ciripitului păsărilor, la "el de sus pe c$t este cerul "aţă de păm$nt, deasupra sunetelor de (elanie ale rugăciunilor care vin în ra"ale zdrenţuite din sinagoga din (osul străzii# %nalt, limpede !i nepăsător, se des"ă!oară acum peste încălzitoarele de apă !i ru"ele spălate at$rnate pe "iecare acoperi! de aici !i peste gunoaiele a&andonate !i pisicile vaga&oande !i peste tot "elul de doruri !i peste toate !oproanele din "ier ruginit de prin curţi !i peste urzeli, omlete, minciuni, ciu&ere, lozincile lipite de cei din ilegalitate, &or!, paragina grădinilor distruse !i rămă!iţele pomilor "ructi"eri din vremea în care aici era o livadă, !i acum, c*iar acum, se răsp$nde!te !i creează ti*na unei seri limpezi !i line, "ăc$nd pace în cerurile înalte, deasupra lăzilor de gunoi !i deasupra sunetelor de pian !ovăielnice !i s"$!ietoare pe care le tot încearcă o "ată !tearsă, Menuc*ele ?tic*, pe care am poreclit o -emuc*ele*, Pitica, încerc$nd iar
396

'mos +z

!i iar să c$nte o gamă ascendentă simplă, poticnindu se iar !i iar, întotdeauna în acela!i loc, !i de "iecare dată lu$nd o de la capăt, în vreme ce o pasăre îi răspunde, iar !i iar, cu primele cinci note din 8ur 5lise a lui >eet*oven# )n cer larg !i gol, din zare în zare, la capătul unei zile "ier&inţi de vară# ?unt trei nori cirus !i două păsări întunecate# ?oarele a apus dincolo de zidurile cazărmii ?c*neller, cu toate că "irmamentul nu i a dat drumul soarelui, ci l a în*ăţat cu g*earele !i a iz&utit să i s"$!ie poalele pelerinei multicolore, iar acum î!i pro&ează prada, "olosind norii cirus ca manec*ine de croitorie, pun$ndu !i lumina ca pe un ve!m$nt, scoţ$nd o, cercet$nd c$t de &ine i se potrivesc colanele de strălucire verzuie sau mantia cu multe culori, cu sclipirea ei aurie !i aureola de purpură al&ăstrie, sau cum se încolăcesc pe lungimea lor ni!te "$!ii "ine de argint, tremur$nd ca liniile "r$nte sc*iţate su& apă de un &anc de pe!ti care înoată iute# 2i sunt ni!te sclipiri de tranda"iriu cu o nuanţă de purpuriu !i verde ca lăm$ia, iar acum se dezgole!te rapid !i se îm&racă într o mantie ro!iatică din care curg r$uri de lumină c$rm$zie !tearsă, iar după o clipă sau două î!i pune altă *aină, de culoarea cărnii dezgolite care e în(ung*iată dintr odată !i pătată de c$teva *emoragii puternice, în vreme ce trena ei întunecată începe să "ie adunată su& "alduri de cati"ea neagră !i deodată nu mai e înălţime peste înălţime, ci ad$ncime peste ad$ncime peste ad$ncime, ca !i cum valea morţii s ar desc*ide !i s ar întinde pe "irmament,
397

Poveste despre dragoste si întuneric

ca !i cum nu ar "i deasupra !i cel care zace pe spate dedesu&t, ci invers, tot "irmamentul e un a&is iar cel care zace pe spate nu mai zace ci plute!te, "iind supt, plon($nd rapid, căz$nd ca o piatră spre ad$ncimea cati"elată# - o să uiţi niciodată seara asta: nu ai dec$t !ase ani sau cel mult !ase !i (umătate, dar pentru prima oară în mica ta viaţă ceva enorm !i a&solut cumplit s a desc*is pentru tine, ceva important !i grav, ceva care se întinde de la in"init la in"init, !i te ia, !i ca un uria! mut intră în tine !i te desc*ide, a!a înc$t !i tu pari pentru o clipă mai larg !i mai ad$nc dec$t tine însuţi, !i cu o voce care nu e vocea ta, ci poate că va "i vocea ta peste treizeci sau patruzeci de ani, cu o voce care nu îngăduie r$sul sau u!urinţa, îţi porunce!te să nu uiţi nici un amănunt din această seară: să ţi aminte!ti !i să păstrezi mirosurile ei, să ţi aminte!ti trupul !i lumina ei, să ţi aminte!ti păsările ei, sunetele pianului, strigătele ciorilor !i toate ciudăţeniile cerului dezlănţuit din zare în zare su& oc*ii tăi, !i toate astea sunt pentru tine, toate strict în atenţia adresantului !i doar a lui# - o să i uiţi niciodată pe Danus*, 'mmi !i Luli3 sau "etele cu soldaţii în păduri, sau ce i a spus &unica celeilalte &unici, sau pe!tele dulce plutind, mort !i asezonat, într un sos de morcovi# - o să uiţi niciodată asprimea pietrei ude care a "ost în gura ta cu mai &ine de o (umătate de secol înainte, dar un ecou al gustului ei cenu!iu de cretă, ipsos !i sare îţi mai înc$ntă încă v$r"ul lim&ii# 2i toate g$ndurile pe care ţi le a evocat piatra aceea nu le vei uita niciodată, un univers
398

'mos +z

într un univers într un univers# %ţi vei aminti senzaţia ameţitoare a timpului din vreme în vreme, !i toate puterile cere!ti pro&$nd, amestec$nd !i rănind nenumăratele nuanţe de lumină imediat după ce a apus soarele, purpuriu liliac*iu verde portocaliu auriu mov c$rm$ziu staco(iu al&astru !i ro!u !ters cu s$nge !iroind, !i încet co&oară peste toate o culoare cenu!iu al&ăstruie pro"undă !i opacă, cum e culoarea tăcerii, cu miros ca al notelor repetate la pian, urc$nd !i poticnindu se iar !i iar pe o gamă ruptă, în vreme ce o singură pasăre răspunde cu cele cinci note de început din 8ur 5lise: Ti da di da di# Tata avea o slă&iciune pentru lucrurile importante, în vreme ce mama era "ascinată de t$n(ire !i capitulare# Tata era un admirator entuziast al lui '&ra*am Lincoln, Louis Pasteur !i al discursurilor lui .*urc*ill, 9s$nge, sudoare !i lacrimi:, 9niciodată at$t de mulţi nu au datorat at$t de mult:, 9vom lupta cu ei pe pla(e:# Mama, cu un z$m&et &l$nd, se identi"ica cu poezia lui 7a*el, 9-u ţi am c$ntat, patria mea, !i nu ţi am slăvit numele cu "apte de vite(ie, doar pe o cale au pă!it picioarele mele###: Tata, la c*iuveta din &ucătărie, iz&ucnea din senin, "ără să ne prevină, într un recital av$ntat din .erni3ovs3i: 9 ###iar în această Ţară va cre!te un neam N .are î!i rupe lanţurile de "ier N Privind lumina drept în oc*i4: ?au uneori din Aa&otins3i: 9### Aotapata, Massada N 2i >eitarul capturat N ? or ridica iară!i în putere !i splendoare4 N +, evreule c*iar sărman N ?clav
399

Poveste despre dragoste si întuneric

sau rătăcitor N Te ai născut prinţ N încoronat cu a lui David cunună regală:# .$nd era în vervă, tata z&iera at$t de "als, că s ar "i răsucit morţii în morm$nt, 9Patria mea, o, ţara mea, ţinut muntos acoperit cu piatră goală4: a lui .erni3ovs3i# P$nă ce mama tre&uia să i aducă aminte că Lem&ergii de alături, !i pro&a&il că !i alţi vecini, "amilia >uc*ovs3i !i "amilia 7osendor"", îi ascultă pro&a&il recitalul !i r$d, la care lata se oprea s"ios, cu un z$m&et sting*erit, de parcă ar "i "ost prins "ur$nd dulciuri# .$t despre mama, îi plăcea să !i petreacă seara !ez$nd pe patul deg*izat în canapea, cu picioarele desculţe adunate su& ca, aplecată peste o carte a"lată pe genunc*i, rătăcind ore în !ir pe aleile din grădinile învăluite în toamnă din povestirile lui Turg*eniev, .e*ov, IOas3eOicz, 'ndrB Maurois !i )#-# 6nessin# 'm$ndoi părinţii mei au venit la Ierusalim direct din secolul al WIW lea# Tata a crescut cu un regim concentrat de romantism de operetă, naţionalist, setos de luptă /Primăvara -aţiunilor, ?turm und Drang0, ale cărui culmi de marţipan erau stropite, ca de ni!te picături de !ampanie, cu "renezia virilă a lui -ietzsc*e# Mama, pe de altă parte, trăia după cealaltă regulă romantică, meniul introspectiv, melancolic în c*eie minoră, îm&i&at de su"erinţa proscri!ilor sentimentali cu inimile zdro&ite, în care se insu"laseră arome autumnale vagi de decadenţă "in de si^cle# Derem 'vra*am, su&ur&ia noastră, cu v$nzătorii ei am&ulanţi, prăvălia!ii !i misiţii, cu v$nzătorii de articole de modă !i idi!i!tii, pieti!tii
400

'mos +z

cu c$ntecele lor t$nguitoare, mica &urg*ezie strămutată !i eCcentricii re"ormatori ai lumii, nu li se potrivea nici unuia# %ntotdeauna a plutit prin casa noastră un vis !ovăielnic despre mutarea într un cartier mai cult, ca >eit Ha3ei cm sau Diriat ?*emuel, dacă nu c*iar Talpiot sau 7e*avia, nu pe loc, dar într o &ună zi, în viitor, c$nd s ar "i ivit o posi&ilitate, c$nd o să punem ceva deoparte, c$nd copilul o să "ie un pic mai mare, c$nd tata o să reu!ească să pună piciorul pe scara academică, c$nd mama o să ai&ă un post în învăţăm$nt, c$nd situaţia se va îm&unătăţi, c$nd ţara va "i mai dezvoltată, c$nd o să plece englezii, c$nd statul evreu va "i creat, c$nd va "i mai limpede ce se va înt$mpla aici, c$nd ne va "i în s"$r!it un pic mai u!or# 9'ici, în Ţara pe care au iu&it o stră&unii no!tri:, c$ntau părinţii mei c$nd erau tineri, ea la 7ovno iar el la +dessa !i 1ilna, la "el cu mii de alţi tineri sioni!ti din estul 5uropei în primele decenii ale secolului WW, 9toate speranţele ni se vor împlini# 'colo să trăim în li&ertate, acolo să în"lorim, curaţi !i neîncătu!aţi#: Dar care erau toate speranţele astea, .e "el de viaţă 9curată !i neîncătu!ată: se a!teptau părinţii mei să găsească acolo, Poate că se g$ndeau, nedeslu!it, că vor găsi în ţara reînnoită a Israelului ceva mai puţin mic &urg*ez !i evreiesc !i mai mult european !i modernF ceva mai puţin &rutal materialist !i mai idealistF ceva mai puţin "e&ril !i volu&il !i mai a!ezat !i reţinut#
401

Poveste despre dragoste si întuneric

Poate că mama a visat să ducă viaţa unei pro"esoare studioase !i creative de la !coala unui sat din ţara Israelului, scriind în timpul li&er poezii sentimentale sau poate povestiri evocatoare, pline de sensi&ilitate# .red că spera să !i creeze relaţii plăcute cu arti!ti su&tili, relaţii marcate de desc*iderea inimii !i de dezvăluirea sentimentelor adevărate, !i ast"el să se eli&ereze de dominaţia zgomotoasă a mamei ei !i să scape de puritanismul su"ocant, de prostul gust !i de odiosul materialism care se pare că "ăceau ravagii în locul de unde venea ea# Pe de altă parte, tata î!i imagina că e *ărăzit să devină un cărturar plin de originalitate din Ierusalim, un pionier cutezător al reînnoirii spiritului evreiesc, un demn urma! al pro"esorului Aosep* Dlausner, un o"iţer curtenitor din o!tirea cultă a 8iilor Luminii care se luptă cu "orţele întunericului, un succesor potrivit dintr o lungă !i glorioasă dinastie de cărturari care începuse cu unc*iul Aosep* cel "ără copii !i avea să continue cu nepotul lui devotat, pe care îl îndrăgea ca pe un "iu# La "el cu cele&rul lui unc*i, !i "ără îndoială că inspirat de acesta, tata putea citi lucrări !tiinţi"ice în !aisprezece sau !aptesprezece lim&i# ?tudiase la universităţile din 1ilna !i Ierusalim /!i c*iar a scris o teză de doctorat, mai t$rziu, la Londra# De ani de zile vecinii !i străinii i se adresau cu Herr Do3tor, !i apoi, la cincizeci de ani, a avut în cele din urmă un doctorat adevărat, !i pe deasupra unul londonez0# Mai studiase, în mare parte de unul singur, istoria
402

'mos +z

antică !i modernă, istoria literaturii, lingvistica !i "ilologia generală e&raică, studiile &i&lice, g$ndirea evreiască, ar*eologia, literatura medievală, puţină "ilozo"ie, studii slavone, istoria 7ena!terii !i studii romanice: era ec*ipat !i pregătit să devină lector !i să înainteze în ierar*ie p$nă la con"erenţiar !i în cele din urmă la pro"esor, să "ie un cărturar desc*izător de drumuri !i, &ineînţeles, să a(ungă să !adă în capul mesei în "iecare s$m&ătă după amiază !i să o"ere un monolog după altul pu&licului cople!it de uimire, alcătuit din admiratori !i devotaţi, întocmai ca unc*iul său# Dar nimeni nu l a vrut, !i nici realizările sale savante# '!a înc$t acest Treplev a "ost silit să o ducă de azi pe m$ine ca &i&liotecar la ?ecţia ziarelor din >i&lioteca -aţională, scriindu !i noaptea cărţile despre istoria romanului scurt !i despre alte su&iecte din istoria literaturii, cu puterile care îi mai răm$neau, în vreme ce Pescăru!ul lui î!i petrecea zilele într un apartament de la su&sol, gătind, spăl$nd ru"e, deretic$nd, coc$nd, îngri(ind un copil &olnăvicios, !i, c$nd nu citea romane, stătea cu oc*ii aţintiţi pe "ereastră p$nă ce pa*arul cu ceai i se răcea în m$nă# +ri de c$te ori putea, dădea meditaţii# 'm "ost singur la părinţi !i am$ndoi au pus întreaga povară a dezamăgirilor lor pe umerii mei mici# Mai înt$i a tre&uit să măn$nc &ine, să dorm mult !i să mă spăl cum tre&uie, ca să mi sporesc !ansele de a cre!te mare ca să împlinesc o parte din "ăgăduinţele tinereţii lor#
403

Poveste despre dragoste si întuneric

?e a!teptau să învăţ să citesc !i să scriu c*iar înainte de a a(unge la v$rsta !colară# ?e luau la întrecere să mi o"ere lingu!eli !i mită ca să mă "acă să învăţ literele /!i nu era nicidecum nevoie, pentru că ele oricum mă "ascinau !i au venit la mine de &unăvoie0# 2i după ce am învăţat să citesc, la v$rsta de cinci ani, am$ndoi ţineau cu tot dinadinsul să mi asigure un regim de lectură gustos dar !i *rănitor, &ogat în vitamine culturale# Discutau adesea cu mine su&iecte care în alte case cu siguranţă nu erau considerate potrivite pentru copii# Mamei îi plăcea să mi spună pove!ti cu vră(itori, spiridu!i, v$rcolaci, coli&e "ermecate din ad$ncul pădurii, dar vor&ea cu mine serios !i despre delicte, di"erite emoţii, vieţile !i su"erinţele unor arti!ti străluciţi, &oli mintale !i viaţa interioară a animalelor# /9Dacă te uiţi atent, o să vezi că "iecare persoană are o caracteristică dominantă care o "ace să semene cu un anumit animal, pisică, urs, vulpe sau porc# Trăsăturile "izice ale unei persoane trimit !i ele la animalul cu care se aseamănă cel mai &ine#:0 Tata, între timp, mă iniţia în domenii ca misterele sistemului solar, circulaţia s$ngelui, .arta 'l&ă &ritanică, evoluţia, T*eodor Herzl !i uimitoarea poveste a vieţii lui, aventurile lui don Sui(ote, istoria scrisului !i tiparului !i principiile sionismului# /9In diaspora viaţa evreilor era "oarte greaF aici, în ţara Israelului, încă nu ne e u!or, dar cur$nd va "i creat statul evreu !i atunci lucrurile vor "i îndreptate !i înnoite# %ntreaga lume o să vină să se minuneze de ceea ce va
404

'mos +z

crea aici poporul evreu#:0 Părinţii !i &unicii, prietenii sentimentali ai "amiliei, vecinii &ine intenţionaţi, tot soiul de mătu!i împopoţonate, cu îm&răţi!ările lor urse!ti !i pupicii unsuro!i, erau în permanenţă uimiţi de "iece cuv$nt care îmi ie!ea pe gură: copilul e a!a de minunat de inteligent, a!a de original, a!a de sensi&il, a!a de aparte, a!a de precoce, e a!a de meditativ, pricepe tot, are imaginaţia unui artist# %n ce mă prive!te, eram at$t de uimit de uimirea lor, înc$t inevita&il a(ungeam să mă uimesc singur# La urma urmei, erau cu toţii adulţi, cu alte cuvinte, "ăpturi care !tiau tot !i aveau întotdeauna dreptate, !i dacă ei ziceau întotdeauna că sunt at$t de de!tept, păi, cu siguranţă a!a !i era# Dacă le păream interesant, nu era ne"irească tendinţa mea de a "i de acord cu ei# 2i dacă ei credeau că sunt un copil sensi&il, creativ !i destul de cumva !i întru totul altcumva /am&ele într o lim&ă străină0, !i apoi a!a de original, a!a de dezvoltat, a!a de inteligent, a!a de raţional, a!a de drăguţ etc, ei &ine### 8iind at$t de con"ormist !i plin de respect "aţă de lumea adulţilor !i de valorile predominante !i neav$nd "raţi sau surori sau prieteni care să contra&alanseze cultul personalităţii care mă încon(ura, n aveam de ales, tre&uia să "iu de acord, cu modestie, însă pe deplin, cu părerea pe care o aveau adulţii despre mine# 2i a!a, în mod incon!tient, pe la patru sau cinci ani am devenit un mic îng$m"at în care părinţii !i restul lumii adulţilor investiseră o avere
405

Poveste despre dragoste si întuneric

considera&ilă !i o"ereau un credit generos în"umurării mele# )neori, în serile de iarnă, noi trei !edeam la tai"as în (urul mesei din &ucătărie, după cină# 1or&eam înceti!or, pentru că &ucătăria era tare mică !i str$mtă, !i niciodată nu ne întrerupeam unul pe celălalt# /Tata considera aceasta o condiţie preliminară a oricărei conversaţii#0 1or&eam, de eCemplu, despre ce ar înţelege din lumea noastră un or& sau o creatură de pe altă planetă# Poate că, în esenţă, suntem cu toţii mai degra&ă ca un eCtraterestru or&, 1or&eam despre copiii din .*ina !i din India, copiii &eduinilor !i ai ţăranilor ara&i, copiii din g*etouri, copiii imigranţilor ilegali !i copiii din 3i&&utzuri, care nu aparţineau părinţilor lor, ci, la v$rsta mea, trăiau de(a o viaţă o&!tească independentă pentru care erau răspunzători ei în!i!i, î!i curăţau camerele prin rotaţie !i *otărau prin vot la ce oră să stingă lumina !i să se culce# Lumina electrică gal&enă, sla&ă, lumina c*iar !i ziua &ucătărioara sărăcăcioasă# '"ară, pe strada care era de(a pustie la opt seara, "ie din cauza restricţiei de circulaţie impuse de către englezi, "ie pur !i simplu din o&i!nuinţă, un v$nt "lăm$nd !uiera în nopţile de iarnă# Eăngănea capacele lăzilor de gunoi din a"ara caselor, îngrozea c*iparo!ii !i c$inii vaga&onzi !i cu degetele lui negre pipăia ciu&erele at$rnate de &alustradele &alcoanelor# )neori a(ungea p$nă la noi din inima întunericului ecoul îndepărtat al unei împu!cături sau o eCplozie înă&u!ită#
406

'mos +z

După cină, stăteam toţi trei la r$nd, ca la paradă, înt$i tata, apoi mama !i apoi eu, cu "aţa la peretele pe care primusul !i ma!ina de gătit cu para"ină îl m$n(iseră cu negru, !i cu spatele către încăpere# Tata se apleca peste c*iuvetă, spăla !i clătea pe r$nd "iecare "ar"urie !i pa*ar, pun$ndu le apoi pe plan!eta pentru uscare, de unde mama le lua, le !tergea !i le punea deoparte# 5u răspundeam de !tergerea "urculiţelor !i a lingurilor !i mai tre&uia să le sortez !i să le pun în sertar# De la !ase ani mi s a îngăduit să !terg cuţitele de masă, dar îmi era interzis cu desăv$r!ire să m$nuiesc cuţitul de p$ine !i celelalte cuţite# Pentru ei nu era destul să "iu inteligent, raţional, cuminte, sensi&il, creativ !i meditativ, cu imaginaţia visătoare a unui artist# Mai tre&uia să "iu !i vizionar !i g*icitor, un soi de oracol al "amiliei# La urma urmei, se !tie, copiii sunt mai aproape de natură, de s$nul magic al creaţiunii, încă nu au "ost corupţi de minciuni sau otrăviţi de socoteli egoiste# '!a că tre&uia să (oc rolul oracolului del"ic sau al ne&unului s"$nt# Pe c$nd mă căţăram în rodiul o"ticos din curte sau alergam de la un zid la altul "ără să calc pe liniile dintre pietrele pava(ului, mă c*emau să le dau lor !i musa"irilor lor oarece semn spontan al cerului, ca să îi a(ut să înc*eie o dispută, să meargă sau nu în vizită la prietenii lor din 3i&&utzul Diriat 'navim, să cumpere sau nu /în rate0 o masă rotundă maro cu patru scaune, să prime(duiască sau nu vieţile
407

Poveste despre dragoste si întuneric

supravieţuitorilor "uri!$ndu i în ţară în &ărci prăpădite sau să invite sau nu "amilia 7udnic3i la cină vineri seara# ?arcina mea era să rostesc o idee vagă, am&iguă, mai presus de v$rsta mea, o "rază o&scură &azată pe "ragmente de idei pe care le am auzit de la adulţi !i le am scuturat !i amestecat &ine, ceva ce poate "i interpretat în am&ele sensuri, ceva desc*is oricărei interpretări# Dacă se poate, ar tre&ui să cuprindă vreo comparaţie sau să apară în ea eCpresia 9în viaţă:# De eCemplu: 9+rice călătorie e ca un sertar:# 9In viaţă eCistă dimineaţă !i seară, vară !i iarnă#: 9' "ace mici concesii e ca !i cum ai evita să calci pe "ăpturi mititele#: 'st"el de "raze enigmatice, 9din gura pruncilor !i a sugarilor:, îi "ăceau pe părinţii mei să se simtă cople!iţi de emoţie, oc*ii le străluceau, îmi răsuceau cuvintele pe o parte !i pe alta, descoperind în ele eCprimarea pro"etică a înţelepciunii pure, incon!tiente, a naturii înse!i# Mama mă str$ngea cu căldură la piept la auzul unor zicale at$t de "rumoase, pe care tre&uia întotdeauna să le repet sau să le reproduc în prezenţa rudelor sau a prietenilor încremeniţi# .ur$nd am învăţat să produc în serie ast"el de cugetări, la comandă, la cererea pu&licului meu entuziasmat# 'm reu!it să eCtrag nu una, ci trei plăceri separate din "iecare pro"eţie# Mai înt$i, priveli!tea pu&licului meu, care î!i aţintea oc*ii "lăm$nzi asupra &uzelor mele, a!tept$nd cu neră&dare ceea ce avea să se ivească, !i apoi
408

'mos +z

cu"und$ndu se într o mulţime de interpretări contradictorii# In al doilea r$nd, eCperienţa ameţitoare a "aptului că (udecam precum ?olomon între ace!ti adulţi /9- ai auzit ce a zis despre micile concesii, 2i atunci de ce mai insi!ti că n ar tre&ui să mergem m$ine la Diriat 'navim, :0# .ea de a treia plăcere era cea mai tainică !i minunată dintre toate: generozitatea mea# -imic pe lume nu mă &ucura mai mult dec$t înc$ntarea de a da# 5rau însetaţi, aveau nevoie de mine !i le dădeam ce voiau# .e noroco!i erau să mă ai&ă4 .e s ar "i "ăcut "ără mine, De "apt, eram un copil "oarte lini!tit, ascultător, s$rguincios, susţin$nd "ără să !tiu ordinea socială sta&ilită /mama !i cu mine eram supu!i tatei, care era la picioarele unc*iului Aospe*, care, la r$ndul său în ciuda opoziţiei sale critice se supunea lui >en 6urion !i 9instituţiilor autorizate:0# %n a"ară de asta, eram neo&osit în căutarea cuvintelor de laudă din partea adulţilor, părinţii mei !i musa"irii lor, mătu!i, vecini !i cuno!tinţe# Totu!i, una dintre cele mai populare reprezentaţii din repertoriul "amiliei, o comedie "avorită cu intrigă presta&ilită, evolua în (urul unei încălcări a legii, urmată de o !edinţă de introspecţie !i apoi de pedeapsa potrivită# După pedeapsă veneau remu!carea, căinţa, iertarea, renunţarea la o parte din pedeapsă sau la cea mai mare parte a ei !i, în "inal, o scenă de iertare !i împăcare plină de lacrimi, însoţită de îm&răţi!ări !i de tandreţuri reciproce#
409

Poveste despre dragoste si întuneric

De eCemplu, într o zi, îm&oldit de dragostea pentru !tiinţă, presar piper negru în ca"eaua mamei# Mama ia o îng*iţitură, se îneacă !i scuipă ca"eaua în !ervetul ei# +c*ii i se umplu de lacrimi# De(a plin de remu!care, nu zic nimic, !tiu prea &ine că scena următoare e a tatei# Tata, în rolul lui de investigator imparţial, gustă cu &ăgare de seamă ca"eaua mamei# Poate că doar î!i înmoaie &uzele în ea# Pe dată pune diagnosticul: J .ineva a *otăr$t să ţi asezoneze ca"eaua# 'm &ănuiala că este m$na unui persona( de rang înalt# Tăcere# .a un copil cum nu se poate mai cuminte, car lingură după lingură de "iertură de ovăz din "ar"urie la gură, îmi !terg &uzele cu !ervetul, mă opresc un pic !i apoi iar măn$nc două trei linguri cu v$r"# .alm# 2ez$nd drept# .a !i cum a! eCempli"ica o carte a &unelor maniere# 'zi o să mi măn$nc toată "iertura# .a un copil model# P$nă ce "ar"uria va sclipi de curăţenie# Tata continuă, ca !i cum ar "i ad$ncit în g$nduri, ca !i cum ne ar împărtă!i liniile generale ale misterelor c*imiei, "ără să se uite la mine, vor&ind doar cu mama sau cu el însu!i: J 2i totu!i ar "i putut "i o catastro"ă# După cum se !tie prea &ine, eCistă o serie de amestecuri "ăcute din su&stanţe care în sine sunt complet nevătămătoare !i pot "i consumate de oameni, însă c$nd se com&ină pot pune în prime(die viaţa oricui le gustă# +ricine e cel care a pus orice o "i lucrul acela în
410

continuă tata. împinge potirul otrăvit departe de ea. măcar nu adăpostim un la!# + persoană lipsită de orice cinste !i respect de sine# Tăcere# 5 r$ndul meu# Mă ridic în picioare !i spun cu un ton de adult. g$nditor. sugerez ca oricine o "i "ăcut "arsa asta "ără îndoială că "ără să vrea. +trăvire# ?pital# . J Pe cuv$ntul meu de onoare de om care se 411 . întocmai ca al tatei: J 5u am "ăcut o# %mi pare rău# ' "ost un lucru cu adevărat prostesc# .tău de onoare de om care se respectă.a să !tim cu toţii că. dacă eCistă printre noi o ast"el de secătură u!uratică. J . de parcă ar !ti "oarte &ine ceea ce aproape că s a înt$mplat.ategoric# J Pe cuv$ntul.'mos +z ca"eaua ta ar "i putut să amestece alt ingredient# 2i atunci. dar are prea mult tact ca să pomenească oroarea# Tăcere# J Prin urmare.o să se mai înt$mple niciodată# J 5!ti sigur. ca o glumă deplasată ar tre&ui să ai&ă cura(ul să se ridice pe dată în picioare# .*iar prime(duirea vieţii# + tăcere de moarte umple &ucătăria# De parcă ce e mai rău s a înt$mplat de(a# Mama. cu dosul m$inii# J 2i atunci ce s ar "i înt$mplat. d$nd din cap de c$teva ori. incon!tient.

um.Poveste despre dragoste si întuneric respectă# J Mărturisire. ne putem a!eza la &iroul meu ca să mai sortăm ni!te tim&re# >ine.opilul are un stomac at$t de sensi&il# 2i cu siguranţă că de acum !i a învăţat lecţia# Tata nu aude pledoaria pentru compromis# ?au se pre"ace că n o aude# %ntrea&ă: J 2i cum îi pare înălţimii 1oastre &ăutura sa. J Da. %mi str$m& "aţa cu un dezgust a&solut# 5Cprim$nd su"erinţă. eu să &eau asta.u piperul negru în ea. toate indică o reducere a pedepsei# -e vom mulţumi de data aceasta să &inevoie!ti să o &ei# Da. . po"te!te# %nsă după o primă îng*iţitură !ovăielnică intervine mama# ?ugerează că e destul# -u i nevoie să eCagerăm# . c*iar a!a# J . ca"eaua asta. 're gust de mană cerească. atunci# 5 destul# + să ne mulţumim cu at$t de data aceasta# %nălţimea 1oastră !i a mani"estat pocăinţa# '!a că o să tragem o linie su& cele înt$mplate# 2i *ai să o su&liniem cu a(utorul unei &ucăţi de ciocolată. remu!care !i tristeţe s"$!ietoare# '!a că tata declară: J Prea &ine. J Da. 8iecare dintre noi se &ucura de rolul lui în această comedie# Tatei îi plăcea să se poarte ca un zeu 412 . ca să !teargă gustul rău# 'poi. dacă vrei. acum# Po"te!te# J . căinţă !i promisiune.um.

rogu te4:0. un "el de Ie*ova domestic care împră!tie sc$ntei de m$nie !i tunete cumplite. mai ales dacă "ăcusem ceva ce ar "i putut "i periculos pentru mine. văz$nd !i pedepsind toate "aptele rele.'mos +z răz&unător. apoi mă lovea nemilos de !ase sau !apte ori cu cureaua# Dar. m$nia tatei nu se mani"esta prin pogromuri. îndelung ră&dător !i mult iu&itor# %nsă c$teodată era cople!it de un val or& de m$nie adevărată. !i atunci. sărind peste prolog. ca să ai&ă ocazia să re"lecteze la comportarea sa gre!ită !i să se *otărască să o îm&unătăţească pe viitor# 413 . în general. muritorii de r$nd. pe întuneric. c*iar îmi poruncea să mi trag în (os pantalonii !i să mi pregătesc "undul /el nu spunea dec$t 92ezutul. ci prin politeţe !i sarcasm îng*eţat: J %nălţimea 1oastră a catadicsit să umple iar cu noroiul din stradă coridorul: se pare că e mai pre(os de demnitatea înălţimii 1oastre să !i !teargă picioarele pe pre!ul de la u!ă a!a cum ne ostenim să o "acem noi. în zilele ploioase# De data aceasta mă tem că 5Ccelenţa 1oastră va tre&ui să consimtă să !i !teargă regalele urme ale pa!ilor cu propriile i m$ini ginga!e# Iar apoi înălţimea 1oastră ?upremă va &inevoi să se supună încuierii în &aie pentru o oră. nu doar teatrală. mă plesnea de două trei ori peste "aţă# )neori. însă !i sensi&il !i îndurător. după ce mă (ucasem cu electricitatea sau mă căţărasem pe o creangă înaltă.

de adult. în care o rugam să nu mai sară a!a să mă ierte. că înţeleg per"ect. cu o eCpresie inteligentă. "ire!te.e noroc pe 5Ccelenţa 1oastră să ai&ă întotdeauna un s"etnic at$t de entuziast care să i sară în apărare# Mama zicea: J >ine ar "i să eCiste o pedeapsă pentru cei care au un simţ al umorului mor&id### Dar nu !i s"$r!ea niciodată vor&a# După un s"ert de oră era vremea scenei "inale# Tata însu!i venea să mă scoată din &aie# %ntinz$nd m$inile pentru o îm&răţi!are scurtă !i sting*erită.Poveste despre dragoste si întuneric Mama protesta pe dată împotriva severităţii sentinţei: J + (umătate de oră e destul# 2i nu pe întuneric# . Data viitoare o să i interzici să respire# J . e!ti doar cu capul în nori# Dar sigur că !i tu îţi dai seama că noi te am pedepsit doar pentru &inele tău. !i cu vor&ele împrumutate din arsenalul tatei. !i îi promiteam că de acum încolo voi avea întotdeauna gri(ă să mi !terg încălţările c$nd intru în casă# Mai mult. ca să nu a(ungi !i tu alt pro"esor cu capul în nori# Mă uitam drept în oc*ii lui căprui. &ălmă(ea un soi de scuze: J ?igur că îmi dau seama că nu ai lăsat dinadins noroiul. pentru că accept consecinţele acţiunilor mele !i sunt pe deplin 414 . nevinovaţi !i s"io!i.e te a apucat. rolul meu sta&ilit din dramă era să spun în acest moment. că sunt întotdeauna pedepsit pentru &inele meu# 7olul meu includea c*iar !i o replică pentru mama.

trusa de toaletă a tatei. nave de răz&oi. ta&uretul din &aie. un marinar !i un inginer care săpa canalele ?uez !i Panama pe un teren accidentat. &aleniere !i &ărci pline de eCploratori care vor descoperi continente !i insule pe care încă n a călcat picior de om# . ca să unească toate mările !i lacurile în micuţa sală de &aie !i să trimită în cursă dintr un capăt al lumii în celălalt nave comerciale. proiecte imense de construcţie !i aventuri măreţe. un v$nător. "ără "raţi sau surori !i aproape "ără prieteni# + m$nă de sco&itori. vase de piraţi. deluros. c$teva &ucăţi de săpun. în cursul cărora eram pe r$nd înălţimea ?a.*iar !i pe întuneric# Mi e totuna# 2i cu adevărat nu mi păsa. un g*icitor.*iar !i două ore în &aie# . un (udecător. su&marine. nu mă îngri(oram# Lăsam capacul closetului. trei periuţe de dinţi !i un tu& pe (umătate stors de pastă de dinţi 8ilde!. acuzatul.*iar dacă eram condamnat la carceră în întuneric. pentru că nu prea era mare di"erenţă între a "i înc*is în &aie !i singurătatea mea o&i!nuită. o cutie de aspirine. plus o perie de păr. v$natul. cinci dintre acele de păr ale mamei.'mos +z capa&il să suport pedeapsa pe care o merit# . sclavul înălţimii ?ale. mă a!ezam pe el !i des"ă!uram toate răz&oaiele !i călătoriile cu m$inile goale# 8ără 415 . călătorii. c$ţiva plasturi lipicio!i !i un sul de *$rtie igienică îmi erau su"iciente pentru o zi întreagă de răz&oaie. în odaia mea sau în curte sau la grădiniţă: cea mai mare parte a copilăriei mele am "ost un copil singuratic.

"ără să mă clintesc din locul meu# 2edeam acolo cu oc*ii înc*i!i !i aprindeam în capul meu oric$tă lumină voiam. la coada de la auto&uz sau în mulţimea din piaţa principală. nu i dădeam nici un indiciu despre des"ătarea mea# . că poţi recunoa!te regii !i no&ilii adevăraţi după "aptul că î!i dispreţuiesc titlurile !i !tiu "oarte &ine că no&leţea adevărată constă în a avea "aţă de oamenii de r$nd o purtare modestă. 9tre&uie că este "ie un zeu. "ie un animal#: +re în !ir mă &ucuram să "iu am$ndoi# Mi era totuna# . dar eu pur !i simplu ignor plecăciunea !i titlul# -u dau nici un semn# Poate că motivul pentru care m am *otăr$t să mă port în acest "el este ceea ce m a învăţat mama. &inevoitor. îl cita tata pe 'ristotel. lăs$nd tot întunericul a"ară# ? ar putea spune c*iar că iu&eam pedeapsa cu carcera# 9+ricine nu are nevoie de alte "iinţe umane:. care încearcă întotdeauna să "acă ceea ce doresc supu!ii săi# ?e pare că le place să mă îm&race !i să mi pună 416 .a un rege eCilat care a reu!it să se "uri!eze înapoi peste *otar !i se plim&ă prin ora!ul său îm&răcat ca un om de r$nd# Din c$nd în c$nd unul dintre supu!ii lui uluiţi îl recunoa!te. "ace o plecăciune !i îi spune Maiestatea 1oastră. ci ca un conducător &la(in.Poveste despre dragoste si întuneric săpun sau piepteni sau ace de păr.$nd tata îmi zicea ironic înălţimea 1oastră sau 5Ccelenţa 1oastră nu mă simţeam (ignit# Dimpotrivă: în sinea mea eram de acord cu el# 'm adoptat aceste titluri !i mi le am însu!it# Dar nu spuneam nimic. ca a unui om o&i!nuit# 2i nu doar ca orice om o&i!nuit.

c*iar dacă uleiul din "icat de cod mă "ace să mi vină să vomit. delect$ndu mă cu priveli!tea înc$ntării lor radioase.'mos +z în picioare panto"ii: să i lăsăm. ?ă mi pună încă un pulover peste celălalt. m$ng$indu l. ca domnul Lem&erg de alături. deci# %mi întind &ucuros toate patru mem&rele# După o vreme ei se răzg$ndesc &rusc !i pre"eră să mă îm&rac singur !i să mi pun singur panto"ii: îmi "ace o plăcere deose&ită să mă strecor singur în *ainele mele. av$nd el o&iceiul de a !i răsplăti supu!ii cu o îm&răţi!are# -ici un alt copil nu e mai priceput la a le mulţumi rege!te !i politicos pentru serviciile lor# +dată c*iar le promite părinţilor săi /care se uită unul la altul cu oc*i înceţo!aţi de m$ndrie !i de &ucurie. c$teodată încurc$nd nasturii sau rug$ndu i dulce să mă a(ute să mi leg !ireturile# 'proape că se pră&u!esc unul peste celălalt în vreme ce revendică privilegiul de a îngenunc*ea în "aţa micului prinţ !i de a i lega !ireturile. . mă 417 . el o să le înc*eie nasturii !i o să le lege !ireturile# Pentru toată &unătatea lor "aţă de el# %i înc$ntă să mi pieptene părul. îmi în"r$ng &ucuros dezgustul !i îng*it toată linguriţa dintr odată. !i c*iar le mulţumesc pentru că mă "ac să cresc sănătos !i voinic# %n acela!i timp. în vreme ce pe dinăuntru se topesc de înc$ntare0 că atunci c$nd vor "i "oarte &ătr$ni.*iar !i să mă "acă zilnic să îng*it o linguriţă din uleiul ăla sc$r&os din "icat de cod# ?unt "ericit să i las să mi "acă tot ce vor. ?ă mi eCplice cum se mi!că luna. ?ă mă înveţe să număr p$nă la o sută. mă înc$ntă plăcerea constantă pe care le o o"eră eCistenţa mea micuţă# '!adar.

418 . iată mă. tre&uie să mă port mai &ine ca oric$nd# )nc*iul !i tanti au de(a o părere "oarte &ună despre mine.ancelarului am parte de două sc*iţe de portret. dolo"ane !i lene!e. a!a că nu tre&uie să "ac nimica nimicuţa care să le poată strica părerea &ună# Tanti Mala !i unc*iul ?tasze3 n or avea ei copii. de eCemplu. o perec*e de pisici persane cu oc*i al&a!tri. dar au. dacă nu !i mai devreme. să uimească !i să distreze pu&licul# Tre&uia să "iu unica vedetă de dimineaţa p$nă seara# De eCemplu. într o s$m&ătă dimineaţa ne ducem în vizită acasă la Mala !i ?tasze3 7udnic3i.*opin !i ?c*open*auer /în vreme ce înaintăm pe ?trada . în general. desigur. numai să pot "i în continuare 9at$t de aparte4: sau 9cu adevărat neo&i!nuit4: '!adar.Poveste despre dragoste si întuneric înc$ntă !i uimirea lor: e limpede că nu i un copil o&i!nuit copilul ăsta e at$t de aparte4 2i ast"el pentru mine eCpresia 9copil o&i!nuit: a devenit un termen de dispreţ a&solut# 5ra mai &ine să a(ung c$ine vaga&ond. mai &ine să "iu c*iar !i "ată. colţ cu ?trada Pro"eţilor# Pe drum ei îmi tot spun că nu tre&uie cu nici un c*ip să uit că unc*iul ?tasze3 !i tanti Mala nu au copii. . de la v$rsta de trei sau patru ani. c$nd o să ai&ă un &e&elu!# 2i. a!a că nici prin g$nd să nu mi treacă să i între&. de(a un spectacol individual# )n program non stop# + vedetă singuratică a scenei.ancelarului. silită permanent să improvizeze !i să "ascineze. să entuziasmeze. mai &ine să "iu sc*ilod sau arierat. numai să nu devin un 9copil o&i!nuit: ca toţi ceilalţi. pe ?trada .

iar alteori îi zic Mira&elle# In colivia ei se a"lă !i cealaltă pasăre. de parcă ar eCprima o îndoială: c*iar a!a să "ie. ca o perec*e de ur!i polari în *i&ernare# Iar în colţ.iocul îi at$rnă întotdeauna pe (umătate căscat. e întotdeauna ridicată. deasupra pianului negru. at$rnă colivia cu pasărea cea &ătr$nă !i năp$rlită. "ăcută dintr un con de pin vopsit. 2i unul dintre incisivi îi lipse!te. le o"eră părinţilor mei un pa*ar de ceai !i ni!te pră(itură cu mere# 2tie să cureţe merele într o singură spirală care se răsuce!te la "el cu "irul tele"onului# 2i ?tasze3. nu prea sănătoasă !i c*ioară# . d$ndu i aerul unui golăna! de pe stradă# Mama de a&ia dacă scoate vreo vor&ă# Tanti Mala. ca !i cum i ar "i sete# )neori Mala !i ?tasze3 îi zic 'lma. cu &eţe de c*i&rit în c*ip de picioare !i o ţandăra de lemn de un ro!u înc*is în c*ip de cioc# 'ceastă nouă pasăre are aripi "ăcute din pene adevărate.'mos +z a lui .*opin de la mama !i a lui ?c*open*auer de la tata0# In cea mai mare parte a timpului pisicile picotesc încovrigate una l$ngă alta pe canapea sau pe un ta&uret capitonat. cea din st$nga. care au căzut sau au "ost smulse din aripile lui 'lma Mira&elle# Penele sunt colorate în turcoaz !i mov# )nc*iul ?tasze3 !ade !i "umează# )na dintre spr$ncenele lui. o "emeie &londă cu părul împletit în două cosiţe care uneori îi cad cu eleganţă pe umeri !i alteori îi sunt în"ă!urate pe cap. !i Mala visau c$ndva să devină "ermieri# 'u trăit 419 . ca o cunună. nu eCagerezi un pic. pe care tanti Mala a pus o acolo ca să i u!ureze singurătatea.

marţea !i (oia ca asistentă a unui dentist "aimos# . pe deplin con!tient de di"eritele pericole ale petelor. atent să nu măn$nc cu gura desc*isă. străpung$nd "iecare &ucată 420 . !i apoi au încercat să trăiască alţi c$ţiva ani la "erma unei cooperative. în vreme ce unc*iul ?tasze3 era alergic la soare /sau. 'rie*# Iar pentru mine. p$nă ce a devenit limpede că tanti Mala era alergică la ma(oritatea plantelor săl&atice. coptu ne ai N Pră(itura cea din rai N 2i mereu am adorat N . după cum zicea el.eaiul tău cel minunat# Mama zice: J Termină.ire!ata ei "ăcută în casă compensează puţinătatea &ulelor /e limpede că sticla cu apă gazoasă a suportat consecinţele !ederii prea îndelungate "ără pălărie0 prin cantitatea at$t de generoasă de sirop ro!u. "irimiturilor !i gurii umplute prea tare. înc$t e aproape insuporta&il de dulce# '!a că îmi măn$nc politicos toată pră(itura /nu i rea deloc0.entral al Po!tei. ca un &ăiat mare. tata nu se poate a&ţine să nu o complimenteze în o&i!nuitul său stil glumeţ: J Dragă Mala. în vreme ce tanti Mala lucrează duminica. tanti Mala are o trataţie specială: cire!ată "ăcută în casă# .$nd ne serve!te cu pră(itura cu mere. cu condiţia să măn$nc o "elie groasă de pră(itură. soarele însu!i era alergic la el0# '!a că acum unc*iul ?tasze3 e "uncţionar la >iroul .Poveste despre dragoste si întuneric c$ţiva ani într un 3i&&utz. să măn$nc corect cu "urculiţa !i să nu mi m$n(esc degetele.

ca siropul de tuse# Duc cupa tristeţii la &uze.$t despre părinţii mei. neră&dători să audă ce am să zic (ur în gra&ă /cu cuvintele tatei !i cu tonul tatei0 că am$ndouă creaţiile ei. !i îng*it discret. ca !i c$nd a! lua în calcul posi&ilitatea ca aviaţia inamică să mi intercepteze z&orul cu încărcătura pe drumul de la "ar"urie la gură# Mestec "rumos. înc$t este complet. se uită la mine cu adoraţie mută# .*ipul lui tanti Mala se luminează# J Mai este4 Mai este multă4 Hai să ţi mai torn un pa*ar4 'm "ăcut o cara"ă întreagă4 . !i din talia minţii mă înclin în "aţa audienţei entuziaste# 421 . dar "oarte &ogată în sirop# 't$t de &ogată în sirop. a&solut !i cu totul de ne&ăut# -u pot lua nici o îng*iţitură# -ici măcar un strop# 're un gust mai rău dec$t ca"eaua cu aromă de piper a mamei# 5 dezgustător de groasă !i de lipicioasă. cu puţine &ule. "ăc$ndu mă că &eau. pră(itura cu mere !i &ăutura siropoasă.u urec*ile minţii le aud aplauzele. într adevăr. cu gura înc*isă. în cele din urmă c$!tig premiul promis: un pa*ar de cire!ată "ăcută în casă. "ără să mă ling pe &uze# Pe parcurs culeg oc*eadele admirative ale soţilor 7udnic3i !i m$ndria părinţilor mei !i mi le prind pe uni"orma de aviator# De asemenea.'mos +z de pră(itură cu "urculiţa !i mi!c$nd o prin aer eCtrem de gri(uliu. sunt 9cu adevărat a&solut eCcelente:# . !i c$nd tanti Mala se uită la mine împreună cu restul pu&licului meu.

mă strecor în *ol cu potirul meu otrăvit !i îl ridic la nasul uneia dintre pisicile persane. "ie pentru că nu se cuvine să se *ol&eze la mine c$nd su"letul îmi plute!te spre s"ere mai înalte. ceva care o să le placă: J %n viaţă un lucru at$t de gustos ca acesta tre&uie să "ie &ăut cu îng*iţituri mici# 8olosirea eCpresiei 9în viaţă: mă a(ută în mod special: Pitia a grăit din nou# 1ocea pură. politica de cumpătare !i înaltul . sunt cu"undat în cugetare.omisar# %n!"ac cu am$ndouă m$inile ocazia.Poveste despre dragoste si întuneric Dar ce să "ac acum. cu coatele pe genunc*i !i m$inile su& &ăr&ie. într o poziţie care reprezintă eCact statuia "iului cel mic al 6$nditorului# Mi a "ost arătată odată o poză a originalului. limpede a naturii înse!i a răsunat prin gura mea# 6ustă ţi viaţa cu îng*iţituri mici# . "ie pentru că au sosit alţi musa"iri !i se încinge o discuţie despre navele cu re"ugiaţi. tre&uie să le a&at atenţia# Tre&uie să rostesc o cugetare. compozitorul sau "ilozo"ul. g$nditor# 'st"el. alături de mine. în enciclopedie# După o clipă două atenţia lor mă părăse!te. In primul r$nd. ceva mult dincolo de v$rsta mea.u încetul. pe c$nd ei sunt încă în transă. nu sunt sigur care e# )rsuleţul ăsta 422 .$t despre mine. ca să c$!tig timp. pentru că viaţa tre&uie &ăută cu îng*iţituri mici# . cupa ororilor stă pe podea. cu o singură propoziţie ditiram&ică am reu!it să le a&at atenţia# '!a că n o să &age de seamă că încă n am &ăut deloc din cleiul lor pentru lemn# %ntre timp.

apoi mă strecor din nou neo&servat. !i pe care. n au copii. ca un luptător din 423 . -u. doar î!i încreţe!te nasul. se trage înapoi.'mos +z polar dolo"an amu!ină o dată. scoate un miorlăit o"uscat.$ntăresc argumentele pro !i contra: conul de pin ar putea să mă p$rască. nu tre&uie să le între&i c$nd socotesc să "acă un ou0# După o vreme tanti Mala o&servă pa*arul meu gol# ?e dovede!te pe dată că am "ăcut o cu adevărat "ericită savur$ndu i &ăutura# %i z$m&esc !i zic. a "ost tare &ună:# 8ără să între&e sau să a!tepte vreo con"irmare. "oarte mulţumesc. !i mi!că spre mine o urec*e roz# . . Mă declar de acord. trupe!a creatură nici măcar nu se ostene!te să !i desc*idă oc*ii c$nd întind pa*arul. a "ăcut o cara"ă întreagă# Poate că cire!ata ei n o "i cea mai gazoasă posi&il. mi!că din mustăţi. nu i a!a.$t despre partenerul lui. întocmai ca un adult4 9îţi mulţumesc. a!adar. dar c dulce ca ciocolata. ca !i cum ar zice: -u. zău a!a. !i se retrage cu un aer plictisit în &ucătărie# . în vreme ce "ilodendronul nu m ar da de gol nici dacă ar "i interogat su& tortură# Prin urmare. îi mulţumesc încă o dată. !i mă *otărăsc să a!tept altă ocazie. pe care c*ioara !i năp$rlită 'lma Mira&elle o împarte cu conul ei de pin cu aripi. la "el cu tanti Mala !i unc*iul ?tasze3.a !i cum ar vrea să alunge o muscă# '! putea oare să golesc licoarea mortală în cănuţa cu apă din colivie. tanti Mala. îmi umple la loc pa*arul !i îmi aminte!te să nu pierd din vedere "aptul că asta nu e tot. aleg planta !i nu perec*ea de păsări /care.

a căpătat o &ucată de pră(itură !i două pa*are de cire!ată. cu inima mi cea păcătoasă zv$cnind în piept ca un iepure speriat.Poveste despre dragoste si întuneric ilegalitate către instalaţiile "orti"icate ale radarului &ritanic. să mărturisesc. !i asta mi a "ăcut plăcere# Tata zice: J >ăiatul c*iar că s a purtat &ine azi. cu toate că ne cere întotdeauna. Mama: 424 . mama se uită drept în oc*ii mei !i zice. un cactus# %nsă în acel moment simt o nevoie imperioasă. !i îi otrăvesc cealaltă plantă. că am vărsat o pe toată în g*ivecele lor cu "lori. să mă ridic în picioare !i să anunţ în pu&lic că &ăutura lor e at$t de sc$r&oasă. zic: J . cu un z$m&et conspirativ: J ?ă nu crezi că n am văzut# 'm văzut tot# Deplin nevinovat !i pur. J 'm văzut că erai cumplit de plictisit# Dar ai reu!it să n o arăţi. nu un 6eng*is Han# Pe drum spre casă. ca un strănut pe care nu l poţi reţine. dar la urma urmei !i a primit răsplata. din care nu i cumpărăm niciodată. că p$nă !i pisicilor !i păsărilor lor li se pare dezgustătoare. pentru că cine !tie dacă pa*arele de la c*io!c sunt cu adevărat curate. ca un r$s irezisti&il în clasă.e ai văzut. !i acum plantele lor o să moară# 2i să "iu pedepsit !i să mi suport pedeapsa ca un &ăr&at# 8ără regrete# ?igur că n am s o "ac: dorinţa mea de a i "ermeca e mult mai puternică dec$t nevoia de a i !oca# ?unt un ra&in s"$nt.

tre&uie întotdeauna să i pre"eri sincerităţii generozitatea# 8ăc$nd aceasta. continuă mama. poate vedea ce e în inima ta# .u alte cuvinte. nu eu. doar ca să i "aci plăcere# 1reau să !tii că nu sunt mulţi copii de v$rsta ta. merită complimentul. spune tata. am o&servat că i ai mulţumit !i l ai &ăut pe tot. dacă tre&uie să alegi între a spune o minciună sau a (igni pe cineva. tre&uie să i pre"eri adevărului sensi&ilitatea# . . !i sunt cu adevărat m$ndră de tine pentru asta# J Mama ta. te înalţi deasupra turmei celor de r$nd !i c$!tigi din partea tuturor onoarea supremă: un 425 . ea !tie pe dată nu numai ce ai spus !i ai "ăcut. ca să nu o (igne!ti pe tanti Mala.on"runtat cu o alegere între a "ace plăcere cuiva !i a spune adevărul.um să le produc părinţilor mei o su"erinţă a&solut nemeritată. de "apt nu sunt prea mulţi oameni în stare de at$ta consideraţie# %n acel moment aproape că am recunoscut că plantele "amiliei 7udnic3i.'mos +z J -u sunt sigură că ţi a plăcut într adevăr acea &ăutură. între a nu produce durere !i a nu minţi. dar am o&servat că ai &ăut o pe toată. dar !i lucrurile pe care crezi că nu le !tie nimeni altcineva# -u e neapărat u!or să trăie!ti cu cineva care poate vedea ce e în inima ta# J 2i c$nd tanti Mala ţi a o"erit al doilea pa*ar. Tocmai învăţasem de la mama că. de vreme ce ele au &ăut &eleaua aia siropoasă# Dar cum să smulg medaliile pe care tocmai mi le prinsese pe piept !i să le arunc la picioarele ei.

în seara zilei în care s au înt$lnit pentru prima oară.artea Prover&elor.el care cruţă nuiaua î!i ură!te copilulL se spune în .olegiului Terra ?ancta. stro&ilos. o lipsă de copii sau o lipsă de lumină# Mai este un cuv$nt înrudit care înseamnă a cruţa sau a economisi# 9K. derivă dintr un cuv$nt grecesc. actul rotirii# Iar acest cuv$nt are aceea!i rădăcină cu cuvintele Kstro"ăL !i Kcatastro"ăL# 'cum c$teva zile am văzut un camion care se răsturnase pe drumul spre Muntele ?copus: oamenii din el au "ost răniţi.Poveste despre dragoste si întuneric copil "oarte aparte# 'poi tata ne a eCplicat cu ră&dare că în e&raică acel cuv$nt care înseamnă 9"ără copii: este înrudit cu cuv$ntul care înseamnă 9întuneric:. istru&al. înt$mplător.$t despre conul de &rad. numele lui e&raic. Mic*ael0 se înt$lnesc din nou în ca"eneaua 'tara de pe 426 . Hanna* !i Mic*ael /din romanul ?oţul meu. suger$nd că vor&a care înseamnă 9întuneric: este legată de cea care înseamnă 9a uita:# 9. el continuă. care desemnează orice se răsuce!te sau se înv$rte!te. !i sunt întru totul de acord cu această a"irmaţie#: Printr o digresiune în lim&a ara&ă. de la stro&os. pe scările . iar roţile încă se mai înv$rteau a!a că era stro&os !i era !i catastro"ă# De îndată ce a(ungem acasă să &inevoiască Preacinstitul Domn să !i str$ngă toate (ucăriile pe care le a lăsat împră!tiate pe podea !i să le pună acolo unde le e locul#: Părinţii mi au pus pe umeri tot ce nu au reu!it să în"ăptuiască ei în!i!i# In HIP0. pentru că am$ndouă implică o lipsă.

am scris cu litere mari pe spatele uneia dintre cărţile de 427 . pentru că &unicul lui din partea tatălui predase !tiinţele naturale la seminarul pedagogic evreiesc din 6rodno### 'r "i "rumos. mantia nu poposea la el. poate că avea să o mo!tenească unicul lui "iu# ?imt că mama voia ca atunci c$nd o să "iu mare să eCprim lucrurile pe care ea nu a "ost în stare să le eCprime# %n anii următori îmi tot aminteau. pe c$nd aveam doar cinci ani. în "aţa "amiliilor Earc*i !i 7udnic3i !i Hanani !i >ar @itz*ar !i '&rams3i îmi aminteau întotdeauna cum. la c$teva săptăm$ni după ce învăţasem literele din al"a&et. credea tatăl lui Mic*ael. a zis [Hanna*\# Mulţi ani tata nu !i a pierdut năde(dea că în cele din urmă mantia unc*iului Aosep* va poposi la el !i că mi ar putea o trece mie la timpul potrivit.'mos +z strada >en @a*uda din Ierusalim# Hanna* îl îndeamnă pe Mic*ael să vor&ească despre sine. din cauza muncii lui plictisitoare care nu i lăsa dec$t orele nopţii pentru cercetare. în prezenţa tuturor musa"irilor lor îmi aminteau.ea mai mare dorinţă a tatălui era ca Mic*ael să a(ungă pro"esor la Ierusalim. cu un c*icotit amestecat cu m$ndrie. dacă urmez tradiţia "amiliei !i devin cărturar# Iar dacă. ca lanţul să se continue de la o generaţie la alta# J + "amilie nu e o pro&ă de !ta"etă. dar în loc de asta el îi poveste!te despre tatăl lui văduv: Tatăl lui î!i pusese în el mari speranţe# 7e"uza să recunoască "aptul că "iul lui era un t$năr o&i!nuit### . cu o pro"esie în c*ip de torţă.

cu penseta. o ridic iar în lumină.7IIT+7 !i am ţintuit o pe u!a odăiţei mele# 2tiam cum sunt "ăcute cărţile c*iar înainte de a !ti să citesc# Mă strecuram în încăpere !i mă ridicam pe v$r"uri în spatele tatălui meu. nu "i!e. cu trudă. culeg$nd tot soiul de amănunte de prin volumele care zăceau desc*ise în "aţa lui.Poveste despre dragoste si întuneric vizită ale tatei 'M+? DL')?-57 ?. !i &ucăţi de "raze dezmem&rate. aceste molecule de teCt. cu o pensetă "ină între degete. sort$ndu le. ţin$ndu le la lumină. !i eu lucrez cam ca el# Lucrez ca un ceasornicar sau ca un argintar de modă vec*e: cu un oc*i mi(it. cum stătea aplecat peste &irou. în vreme ce î!i croia drum încet. prin valea !erpuitoare dintre două teancuri de cărţi de pe &irou. mă întind în "aţă !i o "rec sau o !le"uiesc. o ridic în lumină !i o cercetez atent. smulg$ndu le. una dintre aceste particule. cu &ucăţi de *$rtie. "ragmente de eCpresii !i descrieri !i tot "elul de încercări de com&inaţii# Din c$nd în c$nd culeg cu gri(ă. ver&e. cu capul o&osit plutind într o &altă de lumină de la lampa lui de &irou. încă nu pe deplin satis"ăcut. pe care am scris di"erite cuvinte. cercet$ndu le. !i apoi îl potrivea pe "iecare la locul lui din puzzle. cu o lupă la celălalt. !i iar o scot !i o înlocuiesc 428 . a!ezate pe &irou în "aţa mea. iar o "rec u!or. apoi mă aplec în "aţă !i o potrivesc în teCtura p$nzei pe care o ţes# 'poi mă uit intens la ea din di"erite ung*iuri. o răsucesc în di"erite direcţii. ad(ective !i adver&e. copiindu le pe "i!e mici. a!a cum în!iri un colier# De "apt.

disperat# Mă &lestem cu voce tare !i &lestem scrisul în general !i lim&a cu totul !i totu!i mă a!ez !i încep să pun totul la un loc. o&iceiurile !i ocupaţiile lor. Mă ridic# Mă plim& prin cameră# Mă întorc la &irou# Mă uit la ea c$teva clipe sau mai mult. p$nă la ultima &ancă de pe stradă. de sine stătătoare. împărţirea pe capitole. ce să spui desc*is !i la ce să "aci aluzie. cine se îm&ogăţe!te sau se "ace de r$sul lumii. din &eţe de c*i&rit# Dacă scrii un roman de optzeci de mii de cuvinte tre&uie să iei cam un s"ert de milion de *otăr$ri. indirect /!i acestea sunt *otăr$ri destul de generale0F dar tre&uie să iei !i mii de *otăr$ri mai delicate. tai toată "raza sau rup toată pagina# 7enunţ. pieţe !i &ulevarde. apoi o scot. ce vine înt$i !i ce vine la urmă. cum ar "i dacă să scrii. e ca !i cum ai încerca să "aci munţii 5dom din Lego# ?au ca !i cum ai construi întregul Paris. o pilesc încă un piculeţ !i iar încerc să o potrivesc. cele mai generale *otăr$ri0F nu doar ce să poveste!ti !i ce să ascunzi su& aparenţe în!elătoare.'mos +z cu alt cuv$nt sau încerc să o potrivesc în alt loca! din aceea!i "rază. numele !i c*ipurile persona(elor. poate că într un ung*i puţin di"erit# Poate că mai departe în "rază# ?au la începutul celei următoare# ?au poate că ar tre&ui să o tai !i să o "ac o propoziţie de un cuv$nt. iară!i# ' scrie un roman. cine trăie!te sau moare. cu clădiri. în 429 . cine se îndrăgoste!te sau este necredincios. titlul cărţii /acestea sunt cele mai simple. am spus c$ndva. nu doar în privinţa liniilor mari ale intrigii.

9al&astru: sau 9al&ăstrui:# ?au ar tre&ui să "ie 9al&astru pal:. ?au ar tre&ui pur !i simplu să "ie prins în curgerea unei "raze complicate. ?au ar tre&ui cu adevărat să "ie 9cenu!iu al&ăstrui:.erni3ovs3i. domnul Earc*i. +ri la mi(loc. ?au 9azuriu:. a tatălui meu. vaierul sirenei. privirile "etelor !i luminile "ulger$nd. re"ugiul în cărţi al mamei mele. plină de propoziţii su&ordonate. în Talpiot. căma!a de "orţă. eroismul. ?au cel mai &ine ar "i să scriu cele două cuvinte.Poveste despre dragoste si întuneric cea de a treia propoziţie de la s"$r!itul paragra"ului. "i!ele de cartoteca !i (ocurile de cuvinte ale tatălui meu !i c*iar îm&răţi!area cu aromă picantă a lui ?aul . cel care avea multe um&re. ?au 9al&astru regal:. cu coacăzele lui# %nsă adevărul e că în taină am întors spatele cărţii de vizită pe care o ţintuisem pe u!a odăii mele# Mulţi ani am visat doar să cresc !i să scap din aceste la&irinturi de cărţi !i să mă "ac pompier# 8ocul !i apa. năvala tunătoare a ma!inii ro!ii lăs$nd în urma ei o d$ră de spaimă# 430 . romanele vecinului nostru. din apartamentul nostru din Derem 'vra*am. uni"orma. poeziile &unicului 'le3sandr. casca de argint sclipitor. panica de pe stradă. 2i acest 9al&astru cenu!iu: tre&uie să stea la începutul propoziţiei sau tre&uie să strălucească doar către s"$r!it. 9lumina serii: "ără să încerc să o colorez în 9al&astru cenu!iu: sau 9al&astru pră"uit: sau cum o mai "i. !i domnul 'gnon. "ăcută din cărţi. Din "ragedă pruncie am "ost victima unei spălări a creierului meticuloase !i prelungite: templul cărţilor unc*iului Aosep*.

"ără să i dezvăluie deznodăm$ntul. un pompier îndrăzneţ !i calm. incon!tientă. !i mai presus de toate cea mai "rumoasă dintre ele. din cuptorul mistuitor !i a cărei iu&ire am c$!tigat o în sc*im&. ci. iar !i iar. mai degra&ă: ce cumplită. Pentru că la cinci ani mă imaginam de(a. genele !i părul p$r(olite. c$t ar mai "i "ost timp. "ata sau "emeia incon!tientă cărată pe umărul curtenitorului ei salvator. în "anteziile mele. năpustindu se vite(e!te de unul singur în "lăcările tur&ate. punctul culminant. pielea. r$urile de iu&ire înlăcrimată din partea "emeilor ameţite care îţi cad le!inate la piept. "urtunurile care se descolăcesc la nes"$r!it. incredi&ilă presimţire a pătruns în inima îng$m"ată a acelui copil nesă&uit !i visător !i i a sugerat. în cele din urmă. i a semnalat "ără să i dea vreo !ansă să interpreteze. strălucitor în uni"orma !i casca lui. "umul in"ernal care te înă&u!ă# 2i imediat după aceea lauda. Poate că nu a!a tre&uie pusă între&area. aluzia voalată la ceea ce avea să i se înt$mple mamei lui într o seară de iarnă. strălucirea "lăcărilor care se re"lectă ca picurarea s$ngelui în ro!ul ma!inii !i. devotamentul "aţă de datorie dus p$nă la sacri"iciul de sine. cu admiraţie !i recuno!tinţă.'mos +z 2i apoi scările. risc$ndu !i viaţa !i salv$nd o. din "oc /în vreme ce tatăl lui cel neputincios !i palavragiu nu "ăcea 431 . cea pe care ai salvat o vite(e!te din "lăcări cu "orţa plină de gingă!ie a &raţelor tale# Dar cine era cea pe care în cea mai mare parte a copilăriei mele am tot salvat o.

în vreun "el. să se "i strecurat în "antezia mea cu pompierul !i "emeia salvată. Ira. al cărei soţ o&i!nuia să o piardă la cărţi în "iecare noapte# >iata Ira ?telets3aGa. întrup$nd în oc*ii proprii eroismul călit în "oc al evreului de tip nou /întocmai a!a cum îi recomandase tatăl lui0. !i !i a pierdut copiii. Ira ?telets3aGa. soţia inginerului din 7ovno. . asemenea mirosului unui "um îndepărtat. îmi spunea tot "elul de pove!ti ciudate !i. în"rico!ătoare# Micul Peer.Poveste despre dragoste si întuneric altceva dec$t să stea acolo uluit. acea "emeie. "ăc$nd aceasta. storc$nd portocale sau "ăc$nd peri!oare pe plan!etă. într o ţară pe care n am văzut o niciodată# 2i cu siguranţă mama n ar "i putut "i at$t de ne&ună înc$t să i spună o poveste îngrozitoare ca aceea unui copil de patru cinci ani. Irina. ?ă "ie cu putinţă ca. privind nea(utorat incendiul0# 2i ast"el.$nd tata nu era acasă !i !edeam la masa din &ucătărie aleg$nd linte. da. o smulge pe veci pe mama lui din încle!tarea tatălui !i o ia su& aripa sa# Dar cu ce "ire negre să "i ţesut eu această oedipiană "antezie care nu m a părăsit mulţi ani. care s a îndrăgostit de 'nton. "iul or"an al lui Aon. nepotul lui 432 . în vreme ce mama stătea cu spatele la mine curăţ$nd legume. p$nă ce într o zi a golit un &idon de para"ină !i a murit arz$nd în coli&a lui din carton gudronat# Dar toate astea s au înt$mplat cu cincizeci de ani înainte de a veni eu pe lume. "iul vizitiului. se aruncă în "oc !i o salvează !i.

precum !i despre cumplitul >oGg# >ucătăria însă!i. pe (umătate ne&une!ti. una cu c*i&riturile noi !i cealaltă cu c*i&riturile arse pe care. le "oloseam ca să aprindem un arzător sau primusul de la un arzător de(a aprins# +r "i "ost pove!tile mamei ciudate. despre castelul ?oria Moria de dincolo de "iord. îţi dădeau "iori pe !ira spinării. sate părăsite !i podur i stricate at$rn$nd deasupra a&isului# Pove!tile ei nu începeau cu începutul !i nu se s"$r!eau "ericit.'mos +z 7asmus 6Gnt. ci licăreau în penum&ră. era la "el de îngustă !i de (oasă ca o carceră# L$ngă so&ă aveam două cutii de c*i&rituri. trolii din castelul regelui muntelui !i v$rcolacii verzi. cu v$nt !i zăpadă. pentru a "ace economie. pline de pe!teri !i turnuri. sta"ia din pe!teră care s a îndrăgostit de nevasta pădurarului sau sta"ia lui -i3ita căruţa!ul care s a întors din moarte ca 433 . drăcu!ori !i ondine. iar el a&sor&ea !i păstra în inimă povestirile ei mistice. despre topitorul de nasturi. răsăreau o clipă din ceaţă. te uimeau. apoi dispăreau înapoi în întuneric înainte să "i avut timp să vezi ceea ce era în "aţa oc*ilor tăi# '!a era povestea ei despre &ătr$nul 'leluiev !i cea despre Tanicica !i cei trei &ăr&aţi ai ei. în"rico!ătoare. dar erau captivante. se răsuceau în (urul lor însele. tre&uie să "i "ost c*iar ca mine atunci c$nd el !i sărmana lui mamă văduvă. cea despre ursul care a adoptat un copil mort. despre răpirea miresei. cu pereţii ei înnegriţi de "um !i podeaua str$m&ă. 'se. stăteau singuri în coli&a lor de pe munte în acele nopţi lungi. "raţii "ierari care s au omor$t unul pe altul.

mama mă ducea în locuri prin care puţini copii călcaseră !i ast"el des"ăcea în "aţa mea un evantai captivant de cuvinte. pa(i!tile erau înverzite. 5ster3a !i 8ania Veissmann. un munte necălcat de picior de om. ca !i cum m ar "i luat în &raţe !i m ar "i ridicat din ce în ce mai sus. mănăstirile !i mosc*eile îi păreau toate o apă !i un păm$nt. c$mpiile dormeau lini!tite !i se tolăneau. turlele erau semeţe. !ipote. se înălţa ameninţător. &isericile. muntele. înc*isă în casă în cea mai mare parte a timpului# In a"ară de prietenele ei Lilen3a. cărora le zicea v$lcele.Poveste despre dragoste si întuneric să o "armece !i să o seducă pe "iica uciga!ului# Pove!tile ei erau pline de mure. a"ine. castelele dominau. c*iar !i su& un nor cenu!iu de tăm$ie# -ici tata nu !i pierdea vremea cu religia# 434 . care "useseră !i ele la Tar&ut* 6Gmnasium din 7ovno. copacii se înălţau semeţi. p$raie !i r$uleţe ţ$!neau. tru"e !i ciuperci# 8ără să se sinc*isească de v$rsta mea "ragedă. mama nu găsea nimic interesant la IerusalimF nu i plăceau locurile s"inte !i numeroasele situri antice "aimoase# ?inagogile !i academiile ra&inice. susurau !i !opoteau# Mama ducea o viaţă singuratică. plicticoase !i pline de du*oarea &ăr&aţilor evlavio!i care nu se spălau su"icient de des# -ările ei sensi&ile se trăgeau înapoi în "aţa mirosului de carne nespălată. "ragi. pădurile ei erau dese sau de nepătruns. iar prin văi. dezvăluindu mi înălţimi ameţitoare ale lim&ii: c$mpurile ei erau împestriţate cu soare sau scăldate în rouă.

erni3ovs3i. relicve "alse !i tot soiul de credinţe !i pre(udecăţi găunoase# ?uspecta pe oricine trăia de pe urma religiei de un "el de !arlatanism îndulcit# %i plăcea să citeze remarca lui Heine. 9!i cei ce stăp$nesc "armecul mistic al versului N M$ntuiesc lumea prin melodie !i c$ntec:# . ori în minunile 9geniului creator evreiesc:. în versiunea atenuată a tatei. recita el cu patos din ciclul de sonete al lui . aţ$ţau spaimele.'mos +z . mai pătrunzători. !i î!i punea năde(dea. un 9spirit al poporului. !i ra&inul du*nesc /sau. erau &ăr&aţi destul de du&io!i. 9-ici unul dintre ei nu miroase a tranda"iri44 2i nici Mustim Mu"ti. indi"erent de credinţă. că !i preotul.redea că arti!tii sunt superiori altor oameni. au putut să l urmeze pe ?talin sau c*iar pe Hitler. vărsau lacrimi de crocodil !i negustoreau o&iecte s"inte contra"ăcute. ignoranţi.onsidera că preoţii. el credea uneori într o providenţă vagă. de asemenea. care nutreau uri antice. Ha( 'min cel iu&itor de nazi!ti4:0# Pe de altă parte. îl tul&ura !i îl m$*nea# 'desea se certa cu sine pe acest su&iect: arti!tii care erau captivaţi de "armecul tiranilor !i se puneau în slu(&a represiunii !i răutăţii nu meritau titlul de 9preoţi ai "rumuseţii:# )neori încerca să !i eCplice lui însu!i că î!i v$nduseră su"letul diavolului. care prezidează: sau 9?t$nca lui Israel:. scorneau doctrine mincinoase. în puterile m$ntuitoare sau renăscătoare ale artei: 9Preoţii "rumuseţii !i pensula arti!tilor:. ca 8aust al lui 6oet*e# 435 . mai cinstiţi. neîntinaţi de ur$ciune# 6$ndul că unii arti!ti. în ciuda tuturor acestor lucruri.

mama !edea dreaptă într un colţ. coa"urile !i mo&ila o interesau pe mama doar ca "erestruici prin care putea privi pe "uri! în vieţile interioare ale oamenilor# +ri de c$te ori mergeam acasă la cineva sau c*iar !i într o sală de a!teptare. la perdele.onsidera politica o catastro"ă# 8lecăreala !i &$r"a o plictiseau# . tapiţerie. o&iectele. z$m&ind u!or. cărţi. ca o elevă model dintr un pension de domni!oare. mama rareori se alătura conversaţiei# 2i totu!i. din răsputeri. Hainele. sau la "amiliile Earc*i. cu m$inile încruci!ate la piept. '&rams3i. cumpărau !i cultivau păm$nt nelucrat !i pavau drumuri. în vreme ce ea !edea !i nu zicea nimic. o&iectele de pe ra"turi. la domnul 'gnon. la "amilia Hanani sau la Hanna* !i HaGim Toren. uneori prin simpla ei prezenţă îi "ăcea pe &ăr&aţi să vor&ească !i iar să vor&ească. ta&lourile de pe pereţi. iar domnul Hanani pe cea opusă: oare disputa ar "i "ost di"erită dacă dintr odată ar "i "ăcut sc*im& !i "iecare ar "i apărat poziţia celuilalt.Poveste despre dragoste si întuneric Dacă pe tata îl îm&ăta într o anumită măsură "ervoarea sionistă a celor care construiau noi su&ur&ii. în Talpiot. !i se uita cu atenţie.$nd aveam musa"iri sau c$nd mergeam în vizită la unc*iul Aosep* !i mătu!a Eippora*. "ără gra&ă. 7udnic3i. 436 . în vreme ce o ataca pe cea pentru care pledase înainte. ca !i cum ar "i încercat să desci"reze din disputa lor motivul pentru care domnul Earc*i susţinea o părere. porţelanuri. pe mama n o atingea deloc# De o&icei lăsa ziarul (os după ce arunca o privire asupra titlurilor# .

curăţa. ci ca pe o persoană care studiază a!ezarea pietrelor într un mozaic sau a "ragmentelor dintr un puzzle uria!# 'sculta conversaţia cu atenţie !icu acel z$m&et sla& plutindu i neintenţionat pe &uzeF îl o&serva amănunţit pe vor&itor. punea la locul lor cumpărăturile. încotro îi sunt îndreptaţi oc*ii. călca. cine um&lă cu cine. nu la nivel de &$r"ă cui îi place de cine.'mos +z ca un detectiv care adună din ce în ce mai multe detalii. ridurile "eţei. dar dacă ie!ea din tăcerea ei !i rostea o "rază sau două. de o&icei conversaţia nu revenea la ceea ce "usese înainte de intervenţia ei# ?au poate că era doar "aptul că în acea vreme "emeilor li se atri&uia rolul de pu&lic în conversaţii# Dacă o "emeie desc*idea &rusc gura !i rostea o "rază sau două provoca o oarecare surprindere# Din c$nd în c$nd mama dădea meditaţii# )neori mergea la o con"erinţă sau la o întrunire literară# %nsă în cea mai mare parte a timpului stătea acasă# -u lenevea. dintre care unele ar putea în cele din urmă să se com&ine !i să o"ere un indiciu# ?ecretele celorlalţi o "ascinau. spăla vase. muncea din greu# Muncea în tăcere !i cu spor# . cine a cumpărat oarece . ce "ac m$inile lui. orice sc*im&are a poziţiei !i dacă picioarele îi sunt "ără ast$mpăr sau lini!tite în panto"i# 7areori participa la conversaţie. tăia legume. urmărindu i &uzele. ce spune trupul lui !i ce încearcă să ascundă. spăla. "răm$nta 437 . deretica.am auzit o niciodată "redon$nd sau mormăind în vreme ce se ocupa de gospodărie# 6ătea. cocea.

iar canapeaua era des"ăcută. veri"ic$ndu le în catalog !i lipindu le în al&um. mama se încolăcea în colţul ei !i citea# %mpăcată cu trupul ei. citea# . cu umerii lăsaţi. respir$nd lent !i u!or.itea în "iecare seară.Poveste despre dragoste si întuneric aluat# Dar c$nd apartamentul era în deplină r$nduială. citea# . !edea pe canapea !i citea# . triind tim&re. c$nd terminase cu spălatul !i ru"ele erau împăturite !i puse "rumos la locul lor. citea în vreme ce tata !i cu mine !edeam împreună la &iroul lui. !i continua să citească c*iar !i după ce era stinsă lumina din tavan !i tata î!i scotea oc*elarii. eu cu capul înclinat. citea# 'plecată peste cartea rezemată pe genunc*i.u picioarele desculţe trase su& ea. p$nă ce în ultimul an al vieţii ei diver!i doctori au considerat potrivit să i prescrie pastile puternice !i tot soiul de poţiuni !i soluţii de dormit !i i au 438 . citea# . iar tata !edea la &iroul lui not$ndu !i o&servaţiile pe "i!e de cartotecă îm&$csite. cu g$tul aplecat în "aţă. care s a agravat cu timpul. rezemat u!or de umărul lui. dezvăluind patul du&lu ascuns în ea. se întorcea cu spatele la ea !i se pră&u!ea în somnul oamenilor &ine intenţionaţi. citea după ce erau înc*ise o&loanele. !i continua să citească: su"erea de insomnie. !i citea !i după ce spălam vasele de la cină. cu tot trupul în "ormă de semilună.u spatele arcuit. aplecată peste pagină. în vreme ce eu mă (ucam a"ară.u "aţa pe (umătate ascunsă de părul ei întunecat. în curte. citea după ce mă duceam la culcare !i tata se întorcea la "i!ele lui micuţe. care cred cu tărie că totul va "i &ine.

la Ierusalim. în drum spre clinică sau spre magazinul de încălţăminte. a citit aproape zi !i noapte# De dimineaţa p$nă seara stătea pe un !ezlong în păduricea de pini de pe coasta dealului !i citea. iar mama c*iar a plecat singură la sanatoriul de la 'rza# %nsă nici măcar acolo nu s a oprit din cititF dimpotrivă. Hermann Hesse. c$nd aveam !apte sau opt ani. (ucau cărţi sau participau la alte activităţi# Iar noaptea co&ora în micul salon de l$ngă &iroul recepţiei !i î!i petrecea cea mai mare parte a nopţii citind. iar seara citea pe veranda luminată. pe c$nd !edeam pe penultimele locuri din auto&uz. de!i e adevărat 439 . 'gnon. Dic3ens. >alzac. . în vreme ce ceilalţi internaţi dansau. IOas3ieOicz. 8lau&ert. Dleist. că. cu um&re negre su& oc*i. ?te"an EOeig !i 'ndrB Maurois rar !i a ridicat oc*ii din carte pe toată perioada acelei pauze# . Tolstoi. precum !i din ?omerset Maug*am.$nd s a întors acasă. .*amisso. Mauriac.$nd tata !i cu mine am între&at o cum s a &ucurat de vacanţă. Dnut Hamsun. ca să nu o deran(eze pe "emeia cu care împărţea camera# .'mos +z recomandat două săptăm$ni de odi*nă adevărată la un *otel "amilial din ?a"ed sau la sanatoriul 8ondului ?ănătăţii din 'rza# Prin urmare. tata a împrumutat c$teva lire de la părinţii săi !i s a o"erit să ai&ă gri(ă de copil !i de casă. a z$m&it !i a zis: 9-u m am g$ndit la asta:# +dată. Turg*eniev. Moravia. arăta o&osită !i palidă.e*ov. 6nessin. T*omas Mann.itea din Maupassant. ca !i cum ar "i petrecut în "iecare noapte# . mama mi a spus.

"ăc$ndu mă că citesc. c*iar dacă e o carte pe care ai părăsit o !i ai !ters o din inimă de ani !i ani. în vreme ce oamenii întotdeauna te lasă &altă c$nd vine vremea să nu mai poată o&ţine de la tin e nici un avanta(. "ăc$ndu mă că sunt tata. interes sau cel puţin o senzaţie plăcută. nu te va dezamăgi niciodată. nu ţi vor întoarce nicic$nd spatele: te vor a!tepta tăcute !i modeste pe ra"tul lor# Te vor a!tepta zece ani# -u se vor pl$nge# P$nă într o noapte în care ai &rusc nevoie de o carteF c*iar !i la trei dimineaţa. de îndată ce i o ceri# + carte nu te va dezamăgi niciodată# . cuv$nt cu cuv$nt. înc$t tre&uie să "i a(uns să o învăţ pe de rost. întorc$nd "oaia eCact la acea pauză dintre două cuvinte la care tata o&i!nuia să o întoarcă în "iecare seară# ' doua zi i am cerut tatei să urmărească 440 .are a "ost numele primei pove!ti pe care am citit o singur.Poveste despre dragoste si întuneric că !i cărţile se pot sc*im&a cu trecerea anilor la "el de mult ca oamenii. o carte nu te părăse!te niciodată# 8ire!te. tata mi a citit în pat cartea at$t de des. c*iar dacă le ai trădat. De "apt. va veni pe loc. de la început p$nă la s"$r!it. am luat cartea cu mine în pat !i am recitat o toată pentru mine. plăcere. c$nd tata n a putut să mi o citească. uneori tu le la!i &altă. va co&orî din ra"t !i îţi va ţine tovără!ie la nevoie# -u va încerca să !i ia revan!a sau să se scuze sau să se între&e dacă merită să o "acă. di"erenţa este că. iar odată. poate ani în !ir sau c*iar pe vecie# Dar ele. dacă tu o meriţi sau dacă vă mai potriviţi.

15 Idem.'mos +z r$ndurile cu degetul c$nd cite!te !i i am urmărit degetul. au căzut în capcană. e1e (N.) 38 Idem.) 441 . !i "ără să zic nimic am desc*is cartea pe masă. între ei. degetul meu arăta pe r$nd "iecare cuv$nt. ameţiţi de m$ndrie. iar c$nd a "ăcut asta a cincea sau a !asea oară puteam identi"ica "iecare cuv$nt după "ormă !i după locul lui pe r$nd# 'poi a venit momentul să i surprind pe am$ndoi# Intr o s$m&ătă dimineaţă am apărut în &ucătărie. de eCemplu. că 9c$ine:H< arată ca o "aţă rotundă. tr.). însă restul e "oarte di"erit: tăticul are la mi(loc o 13 5ste vor&a despre cuv$ntul din lim&a engleză. dog (N. tr. încă în pi(ama. incapa&ili să !i înc*ipuie enormitatea în!elăciunii. DaddG !i MummG (N. iar eu rosteam cu voce tare cuv$ntul în vreme ce degetul meu îl atingea# Părinţii mei. convin!i am$ndoi că acest copil neo&i!nuit a învăţat singur să citească# Dar p$nă la urmă c*iar am învăţat singur# 'm descoperit că "iecare cuv$nt are "orma lui specială# '!a cum se poate spune. tr. cu pro"ilul unui nas desenat într o parte !i o perec*e de oc*elari în cealaltă parteF iar 9oc*i:H= arată într adevăr ca o perec*e de oc*i cu puntea unui nas între ei# 'st"el am reu!it să citesc r$nduri !i c*iar pagini întregi# După ce au mai trecut vreo două săptăm$ni am început să mă împrietenesc cu literele însele# 8 ul din 9"lamură: arată ca o "lamură "lutur$nd la începutul "lamurii# 2 ul din 9!arpe: arată c*iar ca un !arpe# Tăticul !i mămicaHP sunt la "el la s"$r!it.

!i era c*iar !i o clauză în el care îi 442 . de parcă asta n ar "i "ost destul. un urs lene! !i somnoros care semăna un pic cu domnul '&rams3i al nostru. sănătos !i voios !i nu mai era lene!. în vreme ce mămica are un !ir de dinţi care arată ca !i cum ar z$m&i# Prima carte pe care mi o amintesc era o carte cu poze despre un urs mare !i gras care era "oarte m$ndru de el. cu o "undă mare în cre!tet.I P75' M)LTĂ MI5754 In lumea tatălui meu nu eCista su"erinţă care să nu ducă la m$ntuire# ?u"ereau evreii în diaspora.Poveste despre dragoste si întuneric perec*e de g*ete din care ies picioarele. pentru că învăţase lecţia: a înc*eiat un tratat de pace cu al&inele. !i ursului îi plăcea să lingă miere c*iar !i c$nd n ar "i tre&uit# -u doar lingea miere. 5i &ine. m$ine o să cumpărăm una nouă. în cur$nd o să se creeze ?tatul Israel !i atunci totul o să "ie mai &ine# ? a pierdut ascuţitoarea. 5i &ine.artea avea un s"$r!it ne"ericit urmat de un s"$r!it !i mai ne"ericit !i doar după aceea venea s"$r!itul "ericit# )rsul cel lene! a "ost înţepat crunt de un roi de al&ine !i. drept între urec*i# Iar morala era scrisă cu litere mari !i ro!ii: -) 5 >I-5 ?Ă MĂ-_-. iată l pe pagina de alături. Iţi trece p$nă te însori# 2i sărmanul urs înţepat. ai cărui oc*i erau at$t de (alnici că mi se umpleau mie oc*ii de lacrimi c$nd mă uitam la el. 5i &ine. mai &ună# 'zi ne doare un pic &urtica. în "olosul am&elor părţi. pentru că a "ost a!a de lacom a "ost pedepsit cu o durere de dinţi !i era o imagine cu el cu "aţa um"lată !i cu o c$rpă al&ă legată în (urul capului. se îndopa cu ea# .

!i de acum "iecare literă avea să "ie nu un desen. citind# .opilul se ascunde su& masă. o cantitate rezona&ilă.IT4 M+2 M'7TI. "iul tău !ade pe (umătate dez&răcat pe podea.5 PLI. moderată.D5 >). ce e drept. pe ultima pagină ursul arăta vesel !i z$m&itor !i î!i construia o casă. sau să mi zică înălţimea 1oastră Preacinstită /9doar în glumă4:0# Toate astea. nu ţi "ie cu supărare.opilul doar s a pre"ăcut că adoarme. citind# . 443 . de n o "i căzut înăuntru.)7I54 -umai că. erau scrise acolo. ci un sunet di"erit: M+2 M'7TI. !i acesta s ar putea să "ie cu adevărat primul r$nd din viaţa mea pe care l am citit nu după "ormele cuvintelor. de dimineaţa p$nă seara !i c*iar mai t$rziu# 5i erau cei care mă împinseseră să citesc !i acum erau ca ucenicul vră(itor: eu eram apa care nu mai putea "i oprită# Hai numai să vezi.opilul ăla aiurit iar s a încuiat în &aie !i !ade pe closet citind. într o săptăm$nă sau două. ca !i cum după toate aventurile captivante *otăr$se să intre în r$ndurile clasei de mi(loc# 'ducea un pic cu tatăl meu c$nd era &inedispus: arăta ca !i cum era pe cale să "acă o poezie sau un (oc de cuvinte. "oamea mea avea să devină "renezie a *rănirii# Părinţii nu mă mai puteau despărţi de cărţi. într un singur r$nd de pe ultima pagină. însă pe vecie# 2i a!a. cu carte cu tot. !i s a înecat# .'mos +z asigura o livrare regulată de miere. mai mult sau mai puţin. a!a cum se cuvine.5 T'75 857I. în mi(locul coridorului. ci literă cu literă.

ca tu !i cu mine să nu putem intra. !i g*ici ce "ace# . "ără să i se dea voie. destul de îngri(orător# . apoi a aprins lumina.*iar vrei să !tii ce "ace.ălătoriile lui Marco Polo. unul dintre romanele c*ineze!ti ale lui Pearl >uc3.lădirea din (osul străzii Eec*arias avea patru apartamente# 'partamentul "amiliei -a*lieli era la primul eta(.ite!te toată ziulica.artea tradiţiilor evreie!ti. povestiri de 's*er >aras* sau ?*o""mann. în parte pavată !i în parte acoperită de &uruieni iarna !i de ciulini 444 .opilul poate citi "luent "ără vocale# . doar c$t să meargă la closet# 2i c*iar !i acolo !i a luat cartea cu el# . copilul zice acum că a!teaptă să termin o parte din ziar# De acum încolo mai avem în casă un dependent de ziare# . pam"lete despre coloniile agricole. >uletinul . 5venimente importante din HI2I. în spatele clădirii# 8erestrele dădeau spre curtea din spate. 7egii Israelului !i Iuda.onsiliului Districtului >eit Ha3erem. de a valma. ?"aturi pentru persoanele în v$rstă în caz de gripă.Poveste despre dragoste si întuneric de "apt a!tepta să plec. . dacă o ţine tot a!a în cur$nd o să măn$nce coperte !i o să &ea cerneală de tipar# Tre&uie să punem piciorul în prag !i să "acem ceva# Tre&uie să punem capăt situaţiei: începe de(a să "ie ciudat !i. Păi. numere vec*i din ?ăptăm$nalul 8emeilor Muncitoare. !i după ce am ie!it din odaie a mai stat un pic. !i acum se pare că !ade cu spatele proptit în u!ă. .opilul ăla nu s a mi!cat din pat tot Oee3endul. 'venturile lui Magellan !i 1asco da 6ama. de "apt. părăginită.

"emeie de serviciu.urtea mai adăpostea s$rme de ru"e. !i avea deasupra &uzei de sus o aluniţă păroasă. organizatoare a programului de cursuri. lăzi de gunoi. o sală de &aie. învăţătoare la clasa înt$i. cu trei sau patru &ănci.opiilor: erau două clase !i două învăţătoare !i asta era tot ce putea cuprinde micul apartament. o ladă de am&ala( vec*e. casieră. de vreo patruzeci de ani.'mos +z vara# . magazineră. pe care încăpeau c$te doi copii# 'st"el. !i răspundea de toate activităţile practice# Ii spuneam întotdeauna doamna învăţătoare Isa&ella# 5ra o "emeie gălăgioasă. iar noaptea dormeau. "oloseau prima încăpere drept salon. care arăta ca o li&arcă rătăcită pe acolo# 5ra irasci&ilă. un *ol la intrare. împreună cu o!tirea lor de pisici. zdravănă. în *ol. două încăperi !i opt sau nouă pisici# După pr$nz doamna învăţătoare Isa&ella !i soţul ei -a*lieli. 445 .opiilor:# La 9Tăr$mul . în cea de a doua încăpere. mai micuţă# ?e trezeau devreme în "iecare dimineaţă !i împingeau toată mo&ila a"ară. !i puneau în "iecare cameră trei sau patru pupitre. casierul. voioasă. urmele unui "oc de ta&ără. un !opron din ta&lă ruginită !i rămă!iţele din lemn ale unei su33a*# Pasi"lore azurii în"loreau pe zid# 'partamentul avea o &ucătărie. cu opt elevi în clasa înt$i !i alţi !ase în clasa a doua# Isa&ella -a*lieli era proprietăreasa !colii !i avea rolul de directoare. între opt dimineaţa !i pr$nz casa lor devenea 2coala 5lementară Particulară 9Tăr$mul . imprevizi&ilă.

stăteau pe pupitrul ei. ca !i cum ar "i "ost gata să scoată soţia per"ectă pentru tine. cu toate secretele tale# In vreme ce te interoga. o perie de păr. ca să nu deran(eze oraF dresate ca ni!te c$ini. care stăteau "oarte lini!tite. cu multele lor &uzunare. care te putea preţălui pe dinăuntru !i pe dina"ară cu o singură privire a oc*iului ei eCperimentat !i cu vreo două între&ări &ine ţintite# Intr o clipă a"la eCact cine e!ti. (enant. se căţărau cu g*earele pe roc*ia ei !i i se a!ezau pe umerii laţi. m$inile ei aspre !i ro!ii î!i "ăceau neîncetat de lucru prin nenumăratele ei &uzunare. pentru privilegiul de a i se cui&ări la piept# La lecţiile ei erau mai multe pisici dec$t elevi. arăta ca o peţitoare îndesată. cu oc*i vulture!ti din !tetl. o împiedicau să înainteze !i aproape că o "ăceau să se poticnească. se încovrigau în co!ul cu cărţi. de la v$r"ul nasului tău# Doamna învăţătoare Isa&ella era !i o păstoriţă de pisici# +riunde mergea era încon(urată de o turmă de pisici topite de admiraţie care îi nimereau în picioare. cu vaiere disperate. se instalau ca ni!te clo!ti pe panto"ii ei !i se încăierau între ele. ni!te picături de nas sau cel puţin o &atistă curată ca să !teargă mucul acela verde. pe genunc*i i no!tri mici. at$t îi erau de devotate# 5rau de toate culorile posi&ile. pe g*iozdanele noastre. &ine crescute ca ni!te domni!oare de "amilie &ună.Poveste despre dragoste si întuneric severă !i totu!i &ună ca p$inea caldă# In roc*iile ei simple !i largi din &um&ac imprimat. i se agăţau de tivul roc*iei. pe pervaz !i pe cutia cu ec*ipamentul pentru educaţie "izică 446 . în poala ei.

pentru că delincventul iertat dansa de(a către ea. cu o "luturare a m$inii# J >ine# '(unge# 'cum poţi veni înapoi# Dar nu uita că. martori ai dizgraţiei# '!a că acuzatul se t$ra în colţ. cu coada între picioare !i urec*ile lăsate pe spate. pisicile i se supuneau întotdeauna pe loc. 447 . !i poate că sper$nd umil p$nă în ultima clipă la vreo graţiere miraculoasă# Din colţ. umilit. necondiţionat !i "ără să cr$cnească# 9Eeru&&a&el. să ţi "ie ru!ine4: striga ea &rusc# Imediat un &iet păcătos se desprindea din g*emul de pe pre!ul din "aţa pupitrului ei !i se "uri!a plin de ru!ine. dacă te mai prind o dată### -u era nevoie să !i s"$r!ească vor&a. cu urec*ile ridicate !i îndreptate în "aţă.'mos +z !i lucru manual# )neori doamna învăţătoare Isa&ella le certa sau le dădea porunci# . cu &urta aproape t$r$ndu se pe podea. cu arcuri în perniţele la&elor delicate. de a&ia stăp$nindu !i &ucuria. către colţul încăperii# Toţi oc*ii ai copiilor !i ai pisicilor deopotrivă erau aţintiţi asupra lui. ne"ericitul ne arunca o privire s"$!ietoare. cu coada &ăţ. căindu se pentru păcatele săv$r!ite.lătina mustrător degetul către una sau alta dintre ele !i o ameninţa că o trage de urec*i sau îi smulge coada dacă nu î!i îm&unătăţe!te pe loc purtarea# %n ce le prive!te. plină de vinovăţie !i de implorare# J +draslă a gunoaielor ce e!ti4 se strop!ea la el doamna învăţătoare Isa&ella. *otăr$t să i sucească minţile cu "armecele sale. ca un adorator. dar apoi îl ierta. ru!inat. (alnic.

tre&uia să stea la &ucătărie !i să !i îndeplinească îndatoririle acolo în lini!te în timpul lecţiilor# Dacă nu am "i avut voie din c$nd în c$nd !i el. dacă ar "i vrut. dar să scoată un miorlăit de alarmă dacă se apropia un străin# /. micul soţ al doamnei învăţătoare Isa&ella. cu mustăţile sc$nteind.ele mai multe dintre aceste minuni nu le am văzut cu oc*ii no!tri. ca !i cum ne ar "i "ăcut cu oc*iul. &ăiatul cel palid care încasa &anii la prăvălia cooperativei# 5ra cu aproape douăzeci de ani mai t$năr ca soţia lui !i. o &ucată de cretă sau o perec*e de !osete din !i"onier sau să recupereze o linguriţă rătăcită pe su& vreo mo&ilăF să stea la "ereastră !i să miaune a recunoa!tere dacă se apropia o cuno!tinţă.Poveste despre dragoste si întuneric con!tient de puterea tainică a "armecului său !i "olosind o pentru a zdro&i inimile. dar o credeam# 'm "i crezut o !i dacă ne ar "i spus că pisicile ei pot dezlega careuri de cuvinte încruci!ate#0 . n am "i descoperit niciodată că de "apt domnul -a*lieli nu era altul dec$t 6etzel. !i noi să mergem la closet.$t despre domnul -a*lieli. pe el nu l vedeam aproape deloc# De o&icei pleca la muncă înainte de venirea noastră !i. puteau trece drept mamă !i "iu# 448 . în vreme ce (ura că de acum încolo nu va "i pe lume pisică mai evlavioasă sau mai cinstită ca el# Pisicile doamnei învăţătoare Isa&ella erau deprinse să ducă o viaţă productivă !i erau pisici cu adevărat "olositoare# 5a le învăţase să i aducă un creion. cu &lana lucioasă !i un pic în"oiată !i cu un licăr de viclenie "elină "ăţarnică în oc*ii strălucitori. dacă din cine !tie ce motiv era acasă.

'mos +z )neori. nu o striga Isa&ella. c$nd tre&uia /sau îndrăznea0 să o strige în timpul unei lecţii. ?turz sau Pitulice# +rice în a"ară de . metalurgia. . în vreme ce 449 . pentru că arsese pateurile cu carne de vită sau se opărise.ei mai mulţi dintre ei purtau cămă!i al&astre înc*eiate la piept cu !nururile al&e sau ro!ii ale celor două mi!cări de tineret# >ăieţii purtau pantaloni scurţi cu crăcii su"lecaţi p$nă la pro*a&. ci Mami. la o distanţă de casa noastră pe care un copil o putea parcurge pe (os într o (umătate de oră# )na era prea socialistă.intezoi. dar "ascinant.asa de 5ducaţie pentru . alături de drapelul naţional# 'colo se săr&ătorea cu procesiuni !i ceremonii ziua de H Mai# Directorului îi spuneau 9tovară!e: at$t pro"esorii. ar&ora pe acoperi! steagul ro!u al clasei muncitoare. construcţiile. repararea de motoare !i de încuietori !i ceva vag. numit mecanică "ină# %n clasă copiii !edeau unde voiauF &ăieţii !i "etele puteau c*iar să !adă împreună# . care e sensul literal al numelui -a*lieli# 5Cistau două !coli primare.opiii Muncitorilor 9>eri Datznelson:. la capătul nordic al străzii Haturim. !i pro&a&il că a!a îi zicea !i turma ei de pisici# In ce o prive!te. î!i striga soţul cel tinerel cu un nume luat din lumea păsărilor: 1ra&ie. c$t !i elevii# 1ara pro"esorii purtau pantaloni scurţi 3a3i !i sandale &i&lice# %n grădina de legume din curte elevii erau pregătiţi pentru viaţa de "ermier !i pionieratul personal în noile sate# %n ateliere învăţau te*nici de producţie cum ar "i t$mplăria. iar cealaltă prea religioasă# .oţo"ană.

i a "urat săracului mielu!eaua !i a eCploatat cr$ncen sudoarea poporului muncitor# La vreo patru sute de metri de această .asa de 5ducaţie pentru . păstorul. lim&a e&raică !i istorie. încep$nd cu 9Internaţionala: !i s"$r!ind cu 9?untem cu toţii pionieri: !i 9.ăma!a al&astră e cea mai de preţ nestemată:# >i&lia era predată la .asă de 5ducaţie ro!ie. era un îndrăzneţ luptător de g*erilă din r$ndurile unei mi!cări naţionale de eli&erare a israeliţilor de su& (ugul "ilistin. principiile satelor colective sau "azele c*eie din evoluţia luptei de clasă# 2i c$ntau tot "elul de imnuri ale clasei muncitoare. dar !i su&iecte ca istoria a!ezării evreilor în Ţară. dar la &ătr$neţe a devenit un rege colonialist imperialist care a cucerit alte ţări.ei mai mulţi dintre elevi proveneau din "amilii sărace. în 450 . c*iar pe strada paralelă. "ondată de mi!carea sionistă religioasă Mizra*i. în vreme ce regii !i preoţimea reprezentau toate nedreptăţile ordinii sociale din acea vreme# T$nărul David. studii despre patrie. unde elevii erau cu toţii &ăieţi care stăteau cu capetele acoperite în timpul lecţiilor# .opiii Muncitorilor ca o culegere de pam"lete despre pro&lemele curente# Pro"eţii au luptat pentru progres.Poveste despre dragoste si întuneric pantalonii scurţi ai "etelor erau prin!i pe coapse cu elastic# 5levii li se adresau întotdeauna pro"esorilor doar pe numele de &otez# Li se predau aritmetica. dreptate socială !i &unăstarea sărăcimii. a supus popoare. istoria mi!cării muncitore!ti. era !coala naţional tradiţională Tac*3emoni.

cu clădirile ei vec*i din piatră construite su& domnia turcească. c$teva aspecte (uridice. "ie pentru că nu era de acord cu riguroasa separare religioasă a "etelor de &ăieţi. domnul 'l3alai etc# Directorului i se spunea 9Domnul Director:# In "iecare zi prima lecţie începea cu rugăciunile de dimineaţă. istoria comunităţilor evreie!ti din lume. "ie din cauză că !coala Tac*3emoni. părea demodată !i posomor$tă în comparaţie cu . muzică. c$teva legende !i noţiuni de etică.asa de 5ducaţie pentru . mai siguri pe ei# 5levii de aici erau strigaţi doar pe numele de lamilie. vieţile marilor învăţători evrei de a lungul veacurilor. lim&a engleză. Talmudul. în vreme ce pro"esorilor li se spunea domnul -eimann. tot "elul de comandamente !i "apte &une. urmate de studierea Torei cu comentariile lui 7as*i !i ore în care elevii cu calote citeau 5tica Părinţilor !i alte lucrări ale înţelepciunii ra&inice. se îm&răca întotdeauna în costum cu vestă# Mama voia să merg din clasa înt$i la . ciclul zilelor însemnate !i săr&ătorilor evreie!ti.opiii Muncitorilor.opiii Muncitorilor. ?*ul*an 'ru3*. matematică.'mos +z a"ara c$torva care proveneau din vec*ea aristocraţie se"ardă ce "usese dată deoparte de nou veniţii as3enazi. un pic de poezie de Auda* Hallevi !i >iali3.asa de 5ducaţie pentru . !i printre toate astea se predau !i ceva gramatică e&raică. istoria rugăciunilor !i imnurilor. domnul Han. istorie !i geogra"ie elementară# Pro"esorii purtau *aină c*iar !i vara. iar directorul. eCtrase din codul de legi evreiesc. care avea 451 .

tata a *otăr$t.asa de 5ducaţie un izvor tul&ure de îndoctrinare st$ngistă !i spălare a creierului proletară# .$t despre tata. iar 7e*avia !i >eit Ha3erem erau la distanţă de două staţii de auto&uz de casa noastră din Derem 'vra*am# 2coala Tac*3emoni era străină viziunii laice a tatălui meu !i minţii lui sceptice. împotriva opţiunii mamei. să mă trimită la Tac*3emoni# 5l credea că nu tre&uie să ne temem că mă vor trans"orma într un copil evlavios. progresul o înlătura cu iuţeală. luminate# Pe de altă parte. straturi "rumoase de legume !i un soi de veselie tinerească molipsitoare# Poate că îi amintea într un "el de Tar&ut* 6Gmnasium din 7ovno# . a!a cum evreii evlavio!i în!i!i or să piară de pe "aţa păm$ntului în c$ţiva ani. clase aerisite. "ără să lase în urmă nimic altceva dec$t o vagă amintire# 452 . pentru că în orice caz s"$r!itul religiei era apropiat. considera . pro"esorilor !i "uncţionarilor civili care locuiau în >eit Ha3erem.Poveste despre dragoste si întuneric "erestre mari.avea de ales. cur$nd aveam să ies în lumea cea largă !i să mă scutur de acel col& ar*aic. !i. dar trăiam vremuri cu răzmeriţe !i împu!cături. aveam să renunţ la ţinerea riturilor. tre&uia să c$ntărească prime(dia neagră !i pe cea ro!ie !i să aleagă răul cel mai mic# După o perioadă grea în care a tot cumpănit lucrurile. lumină. c*iar dacă ar "i iz&utit cei de acolo să mă trans"orme într un mic cleric. îi era greu să se *otărască# 'r "i pre"erat să merg la !coală cu copiii de pro"esori din 7e*avia sau măcar cu copiii medicilor.

asa de 5ducaţie pentru . cu ma!ini in"ernale plasate de Irgun în su&solul *otelului 7egele David !i cu atacuri asupra cartierului general al . apărate de saci de nisip. care îi urau pe evrei sau erau pur !i simplu &eţi.'mos +z %n sc*im&. a!a cum se înt$mplase c$nd au "ost puse &om&e la *otelul 7egele David# + dată sau de două ori !o"eri englezi au trecut cu (eepurile lor peste pietoni. de unde n o să se mai întoarcă niciodată# /9-imeni care merge acolo nu se întoarce iar:. soldaţi englezi iritaţi.opiii Muncitorilor. pentru că se temeau că &idoanele de lapte erau pline de eCplozi&il. o să i umple capul cu tot soiul de paie marCiste !i o să l trans"orme într un &ol!evic. care era !i drumul către . vremurile cu ilegali!ti !i terorism. trăgeau uneori în cei ce treceau pe strada de dedesu&t# +dată au desc*is "ocul cu o mitralieră !i au ucis măgarul lăptarului. !i îndoctrinarea socialistă era un drum "ără întoarcere către dezastru# Dacă trimitem copilul acolo o să i spele pe dată creierul. . cum zicea tata#0 't$ta doar că drumul către Tac*3emoni. trecea pe l$ngă .ID din 453 . unul dintre soldăţeii lui ?talin.azarma ?c*neller# De pe poziţiile lor din v$r"ul zidurilor. pentru că nu s au "erit din cale destul de repede# 'cestea erau vremurile de după cel de al Doilea 7ăz&oi Mondial. cu aruncarea în aer a cartierelor generale &ritanice. o să l eCpedieze la unul dintre 3i&&utzurile lor.asa de 5ducaţie reprezenta în viziunea tatei un pericol serios# 1alul ro!u era în cre!tere în ţara noastră. mătura întreaga lume.

în m$inile lini!tite ale domni!oarei învăţătoare Eelda de la clasa a doua# 5a nu avea pisici. anunţ$ndu ţi de la "ereastră sosirea. însă o încon(ura un "el de nim& cenu!iu al&ăstrui care pe dată m a ademenit !i m a "ascinat# Domni!oara învăţătoare Eelda vor&ea at$t de încet. dar mai tre&uia !i să ne aplecăm în "aţă peste pupitre# 454 .$nd am terminat clasa înt$i am trecut de pe tăr$mul vulcanic al doamnei învăţătoare Isa&ella. mergi în (os pe strada Eec*aria* vreo treizeci de metri. o traversezi atent !i ai a(uns: un perete acoperit de pasi"lore !i o pisică al& cu gri. treci de intrarea Lem&ergilor !i de &ăcănia domnului 'uster. păstoriţa de pisici. două învăţătoare. o duzină de elevi !i nouă pisici# . pisica de serviciu. înc$t dacă voiam să auzim ce zice nu numai că tre&uia să nu mai vor&im.opiilor: al doamnei Isa&ella -a*lieli# Marele avanta( al !colii ei &$ntuite de pisici era că se a"la literalmente la o aruncătură de &ăţ de casa noastră# Ie!i din curte !i o iei la st$nga.Poveste despre dragoste si întuneric strada Mamilla !i asupra instalaţiilor armatei !i poliţiei# Prin urmare. traversezi cu &ăgare de seamă strada 'mos în "aţa &alconului Ea*avilor. în sus pe douăzeci !i două de trepte !i îţi at$rni sticla cu apă de c$rligul de la intrarea în cea mai mică !coală din Ierusalim: două clase. părinţii mei au *otăr$t să am$ne încă doi ani alegerea "rustrantă între întunericul 5vului Mediu !i capcana stalinistă !i să mă trimită deocamdată la 9Tăr$mul .

pentru că nu voiam să pierdem nici un cuv$nt# Tot ce spunea domni!oara învăţătoare Eelda era înc$ntător !i nea!teptat# 5ra ca !i cum am "i învăţat de la ea altă lim&ă. ci 455 .u vreo două săptăm$ni înainte de săr&ătoarea Purim. -e am speriat cu toţii: nu ne temeam doar că o să pierdem Purimul.'mos +z Prin urmare. 9oc*ii cărnii:# -umea îng$m"area 9p$r(olirea aripilor:. nu "oarte di"erită de e&raică !i totu!i distinctă !i înduio!ătoare# 5a numea stelele 9stelele cerului:. iar &$r"a. a&isul era 9puternicul a&is: !i vor&ea despre 9r$uri tul&uri: !i 9deserturi nocturne:# Dacă spuneai la oră ceva ce îi plăcea. + săr&ătoare. care era pre"erata noastră din tot anul. îi zicea 9a "ace sc$ntei:# . domni!oara învăţătoare Eelda ne spunea că a!a cum nimeni nu poate "i învinovăţit dacă nu poate dormi. acesta este un copil inundat de lumină#: Dacă una dintre "ete visa cu oc*ii desc*i!i. tot a!a nu o poţi considera pe -ora răspunzătoare pentru că uneori nu e în stare să răm$nă trează# Domni!oara învăţătoare Eelda numea orice "el de &at(ocură 9otravă:# Minciunii îi zicea 9o cădere:# Lenevia era 9plum&urie:. domni!oara învăţătoare Eelda arăta spre tine !i zicea încet: 9Priviţi cu toţii. a anunţat dintr odată: Poate că anul acesta n o să "ie Purim# Poate că o să "ie stins înainte să a(ungă aici# ?tinsă. cum ar "i o gumă sau r$ndul tău la distri&uirea *$rtiei de desen. iar renunţării la ceva. ne petreceam toată dimineaţa aplecaţi în "aţă. c*iar !i la lucrurile mici.

dacă vrem ca săr&ătoarea să nu "ie stinsă. tainici.Poveste despre dragoste si întuneric simţeam o groază întunecată "aţă de aceste "orţe puternice !i ascunse despre a căror eCistenţă nu ni se mai pomenise p$nă atunci. pentru cel care nu are nimic# %mi amintesc oc*ii ei: vioi !i căprui. c$nd elevii doamnei învăţătoare Isa&ella "useseră trimi!i de mult pe la casele lor. dar ne reţinea pe vreo doi dintre noi. eli&erate. să aprindă sau să stingă săr&ătorile ca !i cum ar "i "ost &eţe de c*i&rit# Domni!oara învăţătoare Eelda nu s a ostenit să ne dea amănunte. spunea domni!oara învăţătoare Eelda. !i numai noi păream uitaţi su& aripile 456 . între sacru !i pro"an# '!a că. c$nd se terminau lecţiile. se răsp$ndeau prin tot apartamentul. care erau în stare. dacă a!a voiau. ne spuneam unul altuia. pe scări !i prin curte. doar ne a sugerat că *otăr$rea de a stinge sau nu săr&ătoarea depindea în primul r$nd de ea: ea însă!i era legată cumva de "orţele invizi&ile care "ăceau di"erenţa între săr&ătoare !i ne săr&ătoare. pisicile. dar nu "ericiţi# +c*i evreie!ti care aveau în ei ceva tătăresc# )neori înc*eia rapid lecţia !i ne trimitea în curte la (oacă. cel mai &ine ar "i să ne străduim anume ca să "acem măcar puţinul ce ne stă în puteri pentru a ne asigura că îi intrăm în graţii domni!oarei învăţătoare Eelda# Puţinul nu e puţin. care considera că merităm să continuăm# 5Cilaţii din curte erau mai puţin &ucuro!i de timpul li&er !i mai mult invidio!i pe cei ale!i# 2i uneori.

cu m$inile în !olduri. c*iar dacă era în mi(locul lecţiei.$tă vreme reu!eai să reţii interesul ei sau pe cel al clasei.'mos +z pove!tilor domni!oarei învăţătoare Eelda. ca noi. la început neră&dătoare. ca !i cum !i ea ar "i devenit o "etiţă plină de uimire. cu condiţia ca povestea ta să ai&ă sens sau să prezinţi o idee interesantă# . ceilalţi. dacă nu aveai cu adevărat ceva de spus. norul pe care nu l iu&ea nimeni. domni!oara învăţătoare Eelda te a!eza pe dată la pupitrul ei. apoi cu surprindere care se pre"ăcea în curiozitate. dacă spuneai o prostie sau încercai doar să atragi atenţia. venea !i stătea în u!ă. iar ea !edea pe &ăncuţa ta# 'st"el te promova printr un simplu salt minunat în rolul de învăţător. a cărui mantie se agăţase de razele stelei aurii# Dacă ziceai că ai ceva de spus tuturor. purt$nd încă !orţul de &ucătărie. domni!oara învăţătoare Eelda te întrerupea cu cea mai rece !i mai calmă voce a ei. aplecaţi în "aţă pe pupitrele noastre ca să nu scăpăm un cuvinţel. puteai continua să ţii "r$iele# In sc*im&. întinz$ndu se în "aţă. p$nă ce o mamă nelini!tită. o voce care nu îngăduia neseriozitatea: J Dar asta e o mare prostie# ?au: J -u te mai prosti# ?au c*iar: J Isprăve!te: nu "aci dec$t să te co&ori singur în oc*ii no!tri# '!a că te întorceai la locul tău cople!it de 457 . ca să audă !i să nu scape ceea ce avea să se înt$mple la s"$r!itu l pove!tii cu norul rătăcit. !i a!tepta.

îi invocam imaginea încă dinainte de a desc*ide oc*ii# Mă îm&răcam !i îng*iţeam micul de(un dintr o su"lare. neră&dător să termin. c$nd mă trezeam. în această dimineaţă e printre noi un &ăiat inundat de lumină:# In "iecare dimineaţă !edeam la orele ei ameţit de iu&ire# ?au plin de "uninginea geloziei# %ncercam tot timpul să descopăr care dintre 458 .Poveste despre dragoste si întuneric ru!ine !i tul&urare# 'm învăţat iute să "im cu &ăgare de seamă# Tăcerea e de aur# . de vreo treizeci de ani. a!a înc$t să primesc lumina privirii ei !i să arate spre mine zic$nd: 9Priviţi. domni!oara învăţătoare EeldaF domni!oara ?c*neerso*n# -u împlinisem încă opt ani !i m a prins într un v$rte(. putea c*iar să ţi se urce la cap. însă căderea putea "i rapidă !i dureroasă# Prostul gust sau încercarea de a "ace pe de!teptul te puteau duce la umilire# 5ra important să te pregăte!ti înainte de orice cuv$ntare în "aţa pu&licului# Tre&uia întotdeauna să c*i&zuie!ti !i să te între&i dacă nu ar "i mai &ine să ţi ţii gura# 5a a "ost prima mea iu&ire# + "emeie necăsătorită. să înc*id. mi a pus în mi!care un "el de metronom interior care nu &ătuse înainte !i care nu s a mai oprit de atunci# Dimineaţa.el mai &ine e să nu "aci pe vedeta dacă nu ai ceva rezona&il de spus# -u i vor&ă. să trag "ermoarul. să iau.reierul îmi "ier&ea de strădania de a pregăti în "iecare zi ceva nou !i interesant pentru ea. era plăcut să "ii ridicat deasupra celorlalţi !i să !ezi la pupitrul învăţătoarei. să alerg direct la ea# .

ineva care înainte era străin. cărţi pentru copii. nu măn$nci !i nu dormi# 2i nu prea m$neam. ca să mă "acă un &ăiat inundat de lumină# 8ire!te. iar în timpul zilei a!teptam să se întunece ca să mă pot culca# ?omnul ăsta nu se potrivea cu simptomele iu&irii descrise în cărţi !i nu !tiam 459 . ca !i atunci c$nd e!ti &olnav.'mos +z "armecele mele i ar putea c$!tiga "avorurile# Plănuiam mereu cum să zădărnicesc "armecele celorlalţi !i să mă pun între ei !i ea# La pr$nz veneam acasă de la !coală. tot a!a "iecare se îndrăgoste!te. cărţi pentru adolescenţi !i c*iar cărţi care erau considerate nepotrivite pentru mine# '!a cum orice copil î!i iu&e!te mama !i tatăl. c$nd cre!te un pic. mirosul z$m&etului ei !i "o!netul roc*iilor ei /cu m$neci lungi !i de o&icei ca"enii. &leumarin sau cenu!ii. ca !i cum ai găsi o comoară într o pe!teră din pădurile de la Tel 'rza. !tiam de(a ce e iu&irea# Devorasem at$tea cărţi. într adevăr. cu un simplu !irag de mărgele de culoarea "ilde!ului sau c$teodată o e!ar"ă de mătase în culori delicate0# La s"$r!itul zilei înc*ideam oc*ii. îmi trăgeam pătura p$nă peste cap !i o lua m cu mine# %n vise o str$ngeam în &raţe !i ea aproape că mă săruta pe "runte# )n nim& de lumină o încon(ura !i mă învăluia !i pe mine. viaţa îndrăgostitului este alta# 2i !tiam din cărţi că atunci c$nd iu&e!ti. însă dormeam "oarte &ine noaptea. de cineva din a"ara "amiliei# . dar dintr odată. mă întindeam pe pat !i îmi înc*ipuiam cum ea !i cu mine### Iu&eam culoarea vocii ei.

un ceva despre care. "otogra"ia pe care mi a arătat o atunci prizonierul acela italian. nu le avem !i încă nu le au nici "etele din clasa noastră# In întuneric e altceva care trăie!te !i se mi!că. ceva ce ţine de întuneric# . la care nu reu!isem să mă uit &ine0. ru!inos. e mult mai &ine pentru mine să nu !tiu nimic.Poveste despre dragoste si întuneric prea &ine dacă sunt îndrăgostit în "elul adulţilor. pe care îi puteam vedea de pe Muntele ?copus. o "ată de v$rsta mea sau un pic mai mare. pur !i simplu. se a"lă alt peisa(. sau dacă iu&irea mea era încă una copilărească# 2i mai !tiam din cărţi !i din "ilmele pe care le văzusem la cinematogra"ul 5dison !i a!a. ca sora mai mare a lui @oezer: mă îndrăgostisem de o "emeie# 2i era mult mai 460 . ca @oavi cu -oa sau >en 'mmi cu -oa sau c*iar ca -oa cu "ratele lui 'vner# %nsă în cazul meu nu era o "ată din clasa mea sau cineva din vecinătate. în care caz ar "i tre&uit să su"ăr de insomnie. în acela!i timp. să mi amintesc vreun detaliu al ei. reiese că iu&irea mea nu e dec$t a unui copil# Iu&irea unui copil e ceva di"erit.eva ce ţine de acea poză pe care mă străduisem at$t de tare să o uit /!i totu!i. că dincolo de îndrăgostire. pe de o parte. pe de alta. dar. care nu e vizi&il de aici !i pro&a&il că e "oarte &ine că nu se vede# 5 ceva ce stă la p$ndă acolo. prin s$rma g*impată. !i c umed !i plin de păr. dacă nu !tiu nimic despre el. nu doare !i nu e (enantă. ceva îm&lănit. ca dincolo de Munţii Moa&ului. !i eu am "ugit aproape înainte de a o vedea# 2i mai ţine de acele articole de îm&răcăminte ale "emeilor pe care noi. cam în"rico!ător. se agită. &ăieţii.

într adevăr. în care directorul nu vine &rusc să ţi scoată un muc din nas !i nu e căsătorit cu un casier de la prăvălia cooperativei !i unde nu s ar spune despre mine că sunt inundat de lumină# + !coală "ără îndrăgostire !i c*estii de astea# 2i. după o ceartă între părinţii mei. clopoţel !i teren de (oacă. să intru în clasa a treia la Tac*3emoni. 2i dintr odată n am mai vrut să merg la !coala 9Tăr$mul . cu mi!uneala peste tot. !i mă numea un &ăiat inundat de lumină. o ceartă pe !optite în lim&a rusă. s a *otăr$t ca la s"$r!itul clasei a doua. "ără ve!nicul miros de pipi de pisică vec*i care s a uscat pe su& vreo mo&ilă# + !coală adevărată. către care arăta uneori. eram inundat de întuneric. pentru că era învăţătoare# %nvăţătoarea mea# 2i nu era nimeni pe lume la care să mă duc !i să l între& despre asta "ără să !i &ată (oc de mine# 5a numea &at(ocura 9otravă:# Minciuna o considera 9cădere:# -umea dezamăgirea 9m$*nire: sau 9m$*nirea visătorului:# Iar în"umurarea era cu siguranţă 9p$r(olirea aripilor:# 2i în lim&a(ul ei 9a ţi "i ru!ine: era 9imaginea lui Dumnezeu:# 2i cum răm$nea cu mine. nu în apartamentul "amiliei -a*lieli. la lecţie. din cauza ei. !i nu la . o ceartă de genul ti*tic*ciavoinii. c$nd termin cursurile la 9Tăr$mul . c*iar !i la closet. !i care acum.opiilor:.asa de 5ducaţie 461 . din care se pare că a ie!it învingător tata.opiilor:# 1oiam să merg la o !coală adevărată. cu săli de clasă. după vacanţa de vară. a pisicilor care ţi se agăţau de trup prin *aine.'mos +z rău.

purtat pe aripi de vultur către apartamentul ei de la parter. care venea pe străduţele noastre mo*or$te direct din ţinutul muntos al 6alileei. nu ţi se pare că e un pic ne"iresc ca un copil de opt ani să se ţină de "usta învăţătoarei . J Dar ea m a invitat# ' zis că pot merge c$nd vreau# . a!tept$nd să se termine predica. în spatele lăptarului. 9din c$mpiile scăldate în soare. . cu &idoanele lui mari de lapte. în 1ăi. tăr$mul acelor 462 . cel ro!u era mai rău dec$t cel negru# Dar între mine !i Tac*3emoni se întindea încă o vară întreagă de iu&ire# J . în "aţa grădiniţei doamnei Hassia.Poveste despre dragoste si întuneric pentru . La !apte !i (umătate dimineaţa.ai prieteni de v$rsta ta. &ine4 + să mă g$ndesc4 In mod raţional4: 8ugeam de(a în timp ce vor&eam. rogu te. La !apte dimineaţa. a "ostei lui învăţătoare. In "iecare zi. -u crezi că sari un pic peste cal.opiii Muncitorilor: din două rele.e cauţi iar acasă la domni!oara învăţătoare Eelda. pe strada Eep*ania*. -u e cam nepoliticos. te rog# In mod raţional4 Mă mutam de pe un picior pe celălalt. neră&dător. domnul Langermann. peste drum de staţia auto&uzului <. cu roua su& noi !i luna deasupra:# Dar luna era aici: domni!oara învăţătoare Eelda era luna# 'colo sus.*iar !i în "iecare dimineaţă# J 8oarte "rumos# Dar spune mi. !i am rostit iute: 9>ine. In vacanţa de vară. se întindeau ţinuturile soarelui. în ?*aron !i în 6alileea. 6$nde!te te la asta. De "apt.

cu "aţa spre nord. pe strada Eep*ania*. 463 . at$rnam pe s$rma de a"ară cele c$teva ru"e spălate !i le duceam înăuntru pe cele uscate. !tiam că dincolo de mosc*eea din -e&i ?amOil.ălătoream "ără să ne mi!căm# 8iind un copil al *ărţilor. ?amaria !i apoi Muntele 6il&oa !i după ele 1ăile. eram în "aţa "erestrei ei. se a"lă valea >eit Horon !i !tiam că dincolo de ea sunt ţinuturile >en(amin !i 5p*raim. Muntele Ta&or !i 6alileea# -u "usesem niciodată prin acele locuri: o dată sau de două ori pe an mergeam la Tel 'viv la c$te o săr&ătoareF de două ori am "ost la coli&a din carton gudronat a &unicii !i &unicului. măturam curtea. de l$ngă Diriat Mots3in. îi udam mu!catele. !i c$nd agita acele pinilor se &ălăcea printre ele# .'mos +z pionieri aspri !i &ronzaţi# -u aici# 'ici. ci 9apă limpede:# 1$nticelului de vest îi zicea 9apuseanul:. scoteam două ta&urete de papură în curtea din spate !i ne a!ezam su& "ereastra domni!oarei învăţătoare Eelda.$nd isprăveam cele c$teva tre&uri casnice. de pe culmea celor mai depărtate !i mai înalte dealuri tic la orizont. cu părul lipit pe cap cu apă !i cu căma!a curată v$r$tă "rumos în pantalonii scurţi# Mă o"erisem s o a(ut la tre&urile de dimineaţă# 'lergam pe la prăvălii pentru ea. pe care nu o numea simplu apă. înainte de ora opt. pescuiam pentru ea o scrisoare din cutia de scrisori al cărei lacăt ruginise# %mi o"erea un pa*ar cu apă. c*iar !i într o dimineaţă de vară era încă um&ra unei nopţi cu lună# In "iecare dimineaţă. către 2coala de Poliţie !i satul ara& ?*ua"at# .

Poveste despre dragoste si întuneric dincolo de Hai"a. 7amot 5s*3ol. 6ivat Hamivtar. Dealul Muniţiei. !i în a"ară de acestea nu văzusem nimic# . 7amot 'lon. legende ra&inice. munţii ?a"edului. Dealul 8rancez. ţărmurile Dinneretului# %n vara de după vara noastră. pove!ti destul de o&scure despre ca&ali!ti s"inţi care au reu!it să com&ine literele al"a&etului !i să "acă minuni# )neori. ori c*iar pe cele ale întregului popor 464 . pe c$nd ace!ti mistici se străduiau să !i m$ntuiască propriile su"lete sau pe cele ale sărmanilor !i asupriţilor. singuratic !i încăpăţ$nat. 9!i dealurile toate se vor topi:# %nsă în vara lui HI=X toate erau încă dealuri părăginite !i pietroase. Maalot Da"na. încovoiat de v$nturile aprige care îi îndoiseră pe veci spatele# %mi citea ceea ce poate că voia oricum să citească în dimineaţa aceea: povestiri *asidice. o dată am "ost la >at @am. coaste împestriţate cu petice de roci luminoase !i tu"e întunecate# Ici !i colo t$n(ea c$te un pin &ătr$n.u siguranţă nu locurile minunate pe care domni!oara învăţătoare Eelda mi le descria în cuvinte. Ierusalimul avea să "ie &om&ardat de pe culmile dealurilor în "aţa cărora !edeam toată dimineaţa# L$ngă satul >eit I3sa !i l$ngă dealul -e&i ?amOil aveau să "ie instalate tunurile &ateriei din artileria &ritanică a"lată în serviciul Legiunii 'ra&e Transiordaniene !i aveau să toarne mii de &om&e asupra ora!ului asediat !i în"ometat# 2i după mulţi ani culmile dealurilor pe care le vedeam aveau să "ie acoperite cu case îng*esuite între ele. c$nd nu "useseră destul de gri(ulii. torentul Harodului.

în care nu 465 . despre care spunea că ţin de Isus din -azaret. dar că este multă sărăcie a du*ului !i printre noi. însă el însu!i a rămas neatins de mizerie !i necurăţenie# Doar "iul lui. care în realitate sunt cei treizeci !i !ase de drepţi ce păstrează viu universul# 'ltă dată mi a citit poezia lui >iali3 despre tatăl său cel cu su"letul curat. nea!teptate# )neori păreau destul de departe de su&iect. a "ost atins de ele.'mos +z evreu. ameninţ$nd să su&mineze într un mod înspăim$ntător regulile stricte de logică ale tatălui meu# %nsă alteori mă surprindea cu un răspuns previzi&il. evreii din Ierusalim. a!a cum scrie >iali3 însu!i în primele două versuri din 9Tatăl meu:. aproape înspăim$ntător# La "el cu 9săracii cu du*ul:. care întotdeauna erau rezultatul unei gre!eli de com&inaţie sau al unui simplu grăunte de necurăţenie care intrase în "ormulele sacre ale îndrumării spirituale# La între&ările mele dădea răspunsuri ciudate.*iar !i cele mai previzi&ile lucruri ie!eau din gura ei într un "el totu!i nea!teptat# 2i o iu&eam !i eram "ascinat de ea pentru că. !i încă cum4. !i nu neapărat în sensul la care se g$ndea 9+mul 'cela:# ?au cu cei 9săraci cu du*ul: care apar în poezia lui >iali3 9?oarta noastră "ie aceea!i:. a cărui viaţă s a împotmolit în mizeria c$rciumilor. provocau dezastre cumplite. în tot ce spunea !i "ăcea era ceva ciudat !i tul&urător. poetul. simplu !i totu!i *rănitor ca p$inea neagră# . practic.

de "iecare zi. încerc să reconstruiesc sau mai degra&ă să g*icesc. dezamăgirile !i dorurile lui neîmplinite# . nu !edeam acolo cu un creion !i un carnet. îmi amintesc că mi a spus despre >iali3. alături de alt cuv$nt care era !i el destul de o&i!nuit. c*iar înainte de a începe să ne spună despre tatăl.Poveste despre dragoste si întuneric vor&e!te dec$t despre el însu!i !i necurăţenia sa. pur !i simplu pentru că se a"lau alături două cuvinte o&i!nuite care în mod normal nu 466 . scriind tot ce mi spunea# 2i au trecut de atunci mai &ine de cincizeci de ani# Multe dintre cele auzite de la Eelda în acea vară îmi depă!eau înţelegerea. în &iroul meu din 'rad. însă zi de zi ea ridica mai sus !tac*eta înţelegerii mele# De eCemplu. despre copilăria lui. dintr odată. său# 5i i se părea ciudat că învăţaţii n au o&servat că poezia despre viaţa curată a tatălui începe de "apt cu o mărturisire at$t de amară a necurăţeniei vieţii "iului# ?au poate că ea n a spus toate acesteaF la urma urmei. aproape să recreez din nimic: la "el cu acei paleontologi de la muzeul de istorie naturală care pot reconstrui un dinozaur întreg după două sau trei oase# %mi plăcea "elul în care domni!oara învăţătoare Eelda a!eza un cuv$nt l$ngă altul# )neori punea un cuv$nt o&i!nuit. cu siguranţă mi a citit 9Tatăl meu: !i mi a vor&it despre ciclurile curăţeniei !i necurăţeniei# Dar ce anume a spus. !i. 'cum.*iar !i lucruri care îmi depă!eau v$rsta# Printre alte poezii. să evoc. într o zi de vară de la s"$r!itul lui iunie 200H.

ca să nu înţeleg o &oa&ă# + dată sau de două ori a reu!it c*iar să i smulgă un *o*ot de r$s copilăresc. mai departe. de dimineaţa p$nă seara. cu toţii ţineau !i ei cuv$ntări. tot ce ziceam suna a sOa*ili sau a păsărească. începusem o cuv$ntare care continua aproape "ără întrerupere p$nă ce se stingea lumina seara !i. în somn# Dar nu aveam pe nimeni care să mă asculte# Pentru ceilalţi copii de v$rsta mea. dacă nu !aptezeci !i !apte# 2i în idi!. !i nici unul 467 . !i după în"ăţi!are era un evreu evlavios# Pe c$nd trecea printre noi s"$!ia "ără să !i dea seama mulţimea de invizi&ile p$nze de păian(en ale dimineţii care se ţesuseră între noi doi# )neori îmi arunca o rămă!iţă de z$m&et !i. după ce îl omor$sem la miezul nopţii# 5ram un copil al cuvintelor# )n vor&itor "ără răgaz. îmi imaginam în amănunt &etoniera zgomotoasă care s a agitat la capătul străzii Malac*i timp de c$teva zile: azv$rleam trupul &u"onului ăstuia în p$ntecele &etonierei.*iar înainte de a "ace oc*i.'mos +z stăteau alături. la "el ca mine. un "el de sc$nteie electrică ţ$!nea între ele !i mă lăsa "ără su"lare# Pentru prima oară mă g$ndesc la o noapte în care constelaţiile sunt doar un zvon### %n vara aceea Eelda era încă nemăritată. însă uneori apărea în curte un &ăr&atF nu mi se părea t$năr. st$nd cu spatele la mine. dimineaţa. neo&osit# . în zori. cum n am reu!it niciodată să scot de la ea# -ici măcar în vise# Disperat. purta cu domni!oara învăţătoare Eelda o discuţie care dura !apte ani. iar în ce prive!te adulţii.

îmi "ăcea onoarea de a mi aţ$ţa cu &l$ndeţe "lăcările atunci c$nd voia să vor&esc. ca !i cum ar "i învăţat de la mine lucruri care o înc$ntau sau îi trezeau curiozitatea# Mai mult. nu eCista în toată lumea nici măcar o urec*e desc*isă spre mine.Poveste despre dragoste si întuneric nu i asculta pe ceilalţi# -imeni nu asculta pe nimeni la Ierusalim în vremea aceea# 2i poate că nici măcar nu se ascultau cu adevărat pe ei în!i!i /în a"ară de &unul meu &unic 'le3sandr. că ascultă în continuare. pun$nd crenguţe pe rugul meu. învăţătoarea mea. o urec*e cunoscătoare unui t$năr tur&at care î!i iese &rusc din "ire în "aţa ei# -u. nu pe mine0# Prin urmare. după ce terminasem cu !coala 468 . dar mă lăsau să trăncănesc în voie timp de o oră sau mai mult. care putea să asculte cu atenţie !i c*iar îi "ăcea multă plăcere ceea ce auzea. cu "oarte rare eCcepţii# 2i c*iar dacă cineva catadicsea să mă asculte. cu un aer o&osit. dar c$nd se sătura nu !ovăia să zică: J 5 destul# Te rog să nu mai vor&e!ti# 'lţi oameni încetau să asculte după trei minute. mă asculta# -u ca o mătu!ă ama&ilă care o"eră de milă. cu toate că pretindea. pretinz$nd în tot acest timp că ascultă. în vreme ce se g$ndeau la ale lor# Toate acestea se petreceau după s"$r!itul clasei a doua. Eelda. dar nu asculta dec$t doamnele. politicos. învăţătoarea mea. se plictisea de mine după două trei minute. mă asculta lent !i serios. !i c*iar se pre"ăcea că se delectează# Doar Eelda.

despre luptătorii din ilegalitate. 9"o!nind: e un cuv$nt care !opte!te. ca !i cum ar "i "ost con!tientă de răspunderea ei# -u mi mai amintesc ce spunea despre "iecare# De "apt.'mos +z 9Tăr$mul . scriam poezii: despre &atalioane evreie!ti. cuv$ntul 9m$r$it: are un sunet ad$nc. învăţătoarea mea. peste cele o sută sau două de cărţi pe care le devorasem p$nă atunci /aproape orice îmi cădea în m$ini. am uitat !i poeziile# Dar îmi amintesc ce mi a spus despre poezii !i sunete: nu despre sunetul vocilor de sus care glăsuiesc în su"letul poetului. în vreme ce 9ton: are un sunet delicat. învăţătoarea mea. despre Iosua cuceritorul. &uletine !i tot "elul de reviste. dar mă o&i!nuisem de(a să citesc ziare. 9strident: e un cuv$nt care ţipă. de a valma: scormoneam prin &i&lioteca tatii !i ori de c$te ori dădeam peste o carte scrisă în e&raica modernă îmi în"igeam colţii în ea !i o luam să o mursec în ung*erul meu0# De asemenea. în acea vară în care eram 469 . iar cuv$ntul 9zgomot: este el însu!i zgomotos# 2i a!a mai departe# 'vea un întreg repertoriu de cuvinte cu sunetele lor !i îi cer acum memoriei mele mai mult dec$t e în stare să o"ere# Poate că am auzit !i asta de la Eelda. c*iar !i despre un g$ndac strivit sau tristeţea toamnei# Dimineaţa îi arătam poeziile acestea Eeldei. iar ea le m$nuia cu gri(ă.opiilor: !i înainte să încep cursurile la Tac*3emoni# -u aveam dec$t opt ani. gros. ci despre di"eritele sunete pe care le scot unele cuvinte: de eCemplu.

trecutul cu prezentul. în vreme ce altă dată zicea că de "apt ar "i tre&uit să scriu un pic mai mult# Dar cum să ţi dai seama. desenează doar c$teva "runze# -u i nevoie să le desenezi pe toate# Dacă desenezi un om nu tre&uie să desenezi "iecare "ir de păr# %nsă în această privinţă nu era consecventă: zicea că într un loc sau altul am scris un pic prea mult. din povestirile *asidice. cuvintele însele scăpărau# 2i ce dulceaţă ciudată.Poveste despre dragoste si întuneric apropiaţi: dacă vrei să desenezi un copac. o e&raică pe care n o mai înt$lnisem niciodată. o e&raică stranie. *ipnotică. era în povestirile ei despre tot "elul de "apte miraculoase4 De parcă autorul !i ar "i înmuiat pana în vin: cuvintele se clătinau !i ţi se împleticeau în gură# Domni!oara învăţătoare Eelda mi a mai desc*is în acea vară ni!te cărţi de poezie care nu erau deloc. încurc$nd masculinul cu "emininul. 7ăspunsul îl caut !i în ziua de azi# Domni!oara învăţătoare Eelda mi a dezvăluit. încălc$nd toate regulile. e&raica plămădită cu idi!. la noi acasă. dar deloc potrivite pentru cineva de v$rsta mea: poezii de Lea* 6old&erg. anar*ică. pe stradă sau în vreuna dintre cărţile pe care le citisem p$nă atunci. în casa pro"esorului Dlausner. din prover&e. 5st*er 7aa& !i 470 . )ri Tsvi 6reen&erg. scrisul însu!i părea "ormat din cuvinte îng*eţate# Intr o poveste despre "ocuri. c*iar dezarticulată# Dar c$tă viaţă era în acele povestiri4 Intr o poveste despre zăpadă. pronumele cu ad(ectivele. e&raica din pove!tile cu s"inţi. @oc*eved >at Miriam. de asemenea. o e&raică negli(entă.

*aim Mi!3ovs3i sau că după doi ani de la vara noastră. avea să se însoare cu ea# -u !tiam aproape nimic despre ea# La începutul toamnei lui HI=X am intrat în clasa a treia la 2coala >ăieţilor 5vlavio!i Tac*3emoni# 1iaţa mi s a umplut de noi emoţii puternice# 2i. nu se cuvenea să mă mai ţin ca un &e&elu! de "usta unei învăţătoare din 471 . oricum. a ei !i a mea. la "el ca mine. unele dintre poeziile căreia "useseră pu&licate în suplimente literare !i în una sau două reviste puţin cunoscute# -u !tiam că. Me*ac*em Mendel ?c*neerso*n /taţii lor erau "raţi0# 2i nu !tiam că "ăcuse !i cursuri de desen sau că "ăcea parte dintr un grup de teatru !i nici măcar că se &ucura de o oarece "aimă în micile cercuri de iu&itori ai poeziei# -u mi înc*ipuiam că rivalul meu.'mos +z @#E# 7imon# De la ea am învăţat că eCistă unele cuvinte care tre&uie să "ie încon(urate de tăcere deplină. nu am avut *a&ar !i nu mi a dat niciodată de înţeles că pe l$ngă învăţătoarea mea mai era !i poeta Eelda. ca atunci c$nd pui pe perete ta&louri !i sunt unele care nu suportă să ai&ă vecini# 'm învăţat "oarte multe de la ea. în clasă !i de asemenea în curtea ei# ?e pare că nu avea nimic împotrivă să !i împartă cu mine unele secrete# %nsă numai unele# De eCemplu. era ra&inul . că era veri!oară primară cu Lu&avitc*er 7e&&e. ca să ai&ă su"icient spaţiu. celălalt adorator al ei. era singură la părinţi# -ici că era înrudită cu o cele&ră dinastie de ra&ini *asidici.

. "ără să mă ostenesc măcar să i spun că am părăsit o !i "ără să i dau măcar o eCplicaţie# 2i îmi era ru!ine de g$ndurile ei.Poveste despre dragoste si întuneric clasele primare: vecinii ridicau din spr$ncene. &ine spălat !i cu părul lipit de cap. &om&ardamentul. asediul !i "oametea# M am îndepărtat de domni!oara învăţătoare Eelda# -u mai "ugeam la ea în "iecare dimineaţă la !apte. Q La c$teva săptăm$ni după asta au iz&ucnit la Ierusalim ciocniri violente.um o să ţi !adă c$nd tot cari ierul o să înceapă să vor&ească despre &ăiatul cel aiurit care îi str$nge ru"ele de pe s$rmă !i îi mătură curtea !i pro&a&il c*iar visează să se însoare cu ea în toiul nopţii. c$nd strălucesc stelele.e nu i în ordine cu tine de tot "ugi la ea în "iecare dimineaţă. "ără semnul între&ării. pentru că ea !tia cu siguranţă că în g$ndurile mele încă nu am părăsit o# După care ne am eli&erat în s"$r!it de Derem 'vra*am# -e am mutat în 7e*avia. zona la care visa tata# 472 . ce mai "aceţi. copiii lor începuseră să r$dă de mine !i c*iar !i eu r$deam de mine# . ca să !edem împreună în curtea ei# -u i mai duceam poeziile pe care le scrisesem în noaptea dinainte# Dacă ne înt$lneam pe stradă mormăiam în gra&ă 9>ună dimineaţa. domni!oară învăţătoare Eelda:. apoi au venit răz&oiul. !i "ugeam "ără să a!tept răspunsul# %mi era ru!ine de tot ce se petrecuse# 2i îmi mai era ru!ine !i de "elul în care am părăsit o dintr odată.

a cărei acţiune se des"ă!oară mai mult sau mai puţin în cartierul nostru. dar n am "ăcut o# M am g$ndit să i trimit cartea mea. pare să se "i "erit !i la care părea indi"erentă# Tot Ierusalimul din copilăria mea. nu ca pentru a intra din nou în legătură cu ea# Printre poeziile din Ti*nă am descoperit "amilia domni!oarei învăţătoare Eelda !i i am înt$lnit !i pe unii dintre vecinii no!tri# 'poi i au apărut alte două cărţi de poezie. dar n am "ăcut o# De unde să !tiu dacă mai locuie!te pe strada Eep*ania* sau s a mutat altundeva. nici "oc. Ti*nă# M am g$ndit să i scriu c$teva cuvinte de "elicitare. ?oţul meu. Mic*ael. am scris ?oţul meu. în ultimii ani 473 .'mos +z 'poi mama a murit. In orice caz. . Mic*ael ca pentru a trage o linie între mine !i Ierusalim. iar eu m am dus să trăiesc !i să muncesc în 3i&&utz# 1oiam să las Ierusalimul în urma mea o dată pentru totdeauna# Toate legăturile erau tăiate# Din c$nd în c$nd dădeam peste o poezie a Eeldei într o revistă !i a!a !tiam că mai trăie!te !i că mai este încă o persoană cu sentimente# %nsă de la moartea mamei dădeam înapoi în "aţa tuturor sentimentelor !i mai ales voiam să mă ţin departe de "emeile cu sentimente# %n general# %n anul în care mi a apărut cea de a treia carte.armelul invizi&il !i -ici munte. a apărut !i primul volum de poezii al Eeldei. care au st$rnit iu&irea a mii de cititori !i i au adus premii literare de prestigiu !i salve de aplauze de care domni!oara învăţătoare Eelda. o "emeie singuratică.

iar în serile în care nu erau restricţii de circulaţie Ierusalimul se încuia de &unăvoie. iar pe a"ară nu se mi!cau dec$t v$ntul. ca acei &ăr&aţi *irsuţi din epoca de piatră care ie!eau cu îndrăzneală din pe!terile lor calde ca să caute *rană sau să !i apere "emeile !i copiii sau ca pescarul din >ătr$nul !i mareaF a!a mergea tata singur să în"runte 474 . din cauza restricţiilor de circulaţie &ritanice. pentru că soarele !i luna se mi!cau mai încet. videocaseto"oane. iar viaţa continua la lumina lămpilor cu para"ină pline de "uningine !i a lum$nărilor# Ploile de iarnă erau !i ele mult mai puternice ca acum !i împreună cu ele &ăteau în o&loanele "erecate pumnii v$ntului !i ecourile tunetului# 'veam un ritual de seară al încuierii în casă# Tata ie!ea să înc*idă o&loanele /nu puteau "i înc*ise dec$t din eCterior0F intra cu vite(ie între "ălcile ploii. întunericului !i prime(diilor ne!tiute ale nopţii.D plaGere. pentru că toată lumea era săracă: "ăcea economie la &ecuri !i la iluminare# 2i uneori curentul era tăiat c$teva ore sau c$teva zile. internet sau e mail# Dar toată lumea avea un creion !i un carnet de notiţe# %ntregul ora! era încuiat în casă la opt seara. . stătea acasă !i scria# In acea vreme puţină lume avea radio !i nu eCistau televizoare.Poveste despre dragoste si întuneric ai guvernării &ritanice. !i lumina electrică era c*ioară. pisicile vaga&oande !i &ălţile de lumină ale "elinarelor# 2i c*iar !i acestea se ascundeau în um&re c$nd trecea pe l$ngă ele un (eep englezesc care patrula pe străzi cu proiectorul !i pu!ca lui# ?erile erau mai lungi.

>eit Hanina. acoperindu !i capul cu un sac gol în vreme ce se con"runta cu necunoscutul# %n "iecare seară. &iciuite de ploaie: Li"ta. văi. coteai iar la st$nga. împreună cu o&loanele de "ier !i cu muntele întunecat care stătea greoi de cealaltă parte a zidului din spate. -e&i ?amOil# 2i a!a. încuia pe dinăuntru u!a de la intrare !i punea &ara la locul ei: pe tocul u!ii. în am$ndouă părţile. ?*ua"at. întunecate. pe!teri. !i scriau# Pro"esorii !i cărturarii din 7e*avia. mai mergeai trei sute de metri. r$pe. sate din piatră. toţi locuitorii Ierusalimului se încuiau în casele lor. păzindu ne ca un luptător gigantic !i taciturn# %ntreaga lume din (ur era încuiată a"ară !i în ca&ina noastră &lindată nu eram dec$t noi trei. >eit I3sa. ca un su&marin. erau "iCate scoa&e. în întunericul gros.'mos +z elementele "eroce. c$nd se întorcea din +peraţiunea +&loane. munţii goi. so&a !i pereţii acoperiţi de cărţi din podea p$nă n tavan# '!a era etan!at întregul apartament în "iecare seară !i se scu"unda încet. la "el ca noi. &olovănoase. !i în ele tata a!eza &ara de "ier plată care păzea u!a de (e"uitori sau de invadatori# Eidurile groase de piatră ne apărau de rău. la vreo două sute de metri mai departe. în capătul străzii 'mos. în "iecare seară. su& supra"aţa iernii# Pentru că imediat l$ngă noi lumea se s"$r!ea &rusc: ie!eai din curtea din "aţă !i o luai la st$nga. !i acela era !i capătul străzii !i capătul ora!ului !i capătul lumii# Mai departe nu erau dec$t coaste sterpe. p$nă în dreptul ultimei case de pe strada Eep*ania*. 475 .

domnul VislaOs3i !i poate c*iar !i mama mea# Tata "ăcea cercetare !i scotea la lumină motivele sanscrite care se strecuraseră în epica naţională lituaniană sau in"luenţele *omerice asupra poeziei ru!ilor al&i# . !terg$nd. scriau versuri sau compuneau tot "elul de pam"lete !i mani"este# Dacă nu scriau a"i!e ilegale împotriva englezilor scriau scrisori către ziare# ?au î!i trimiteau scrisori unul altuia# Tot Ierusalimul stătea seara aplecat peste o coală de *$rtie. tăcea întotdeauna !i nu scria nici măcar un r$nd# .Poveste despre dragoste si întuneric Talpiot. >eit Ha3erem !i Diriat ?*emuel. revoluţionarii. pe!teri !i 476 . poeţii !i prozatorii. domnul Lem&erg. scriind !i cizel$nd# )nc*iul Aosep* !i domnul 'gnon. vecinul de dincolo de zidul din spate. pro"esorul ?c*olem. ca !i 7osendor""ii de deasupra !i "amilia ?tic* de peste drum# -umai muntele. de o parte !i de alta a străduţei lor din Talpiot# >unicul 'le3sandr !i domni!oara învăţătoare Eelda# Domnul Earc*i. scriau articole# Dacă nu scriau articole. pro"esorul >u&er. ra&inii. domnul Toren. apocalipsi!tii !i intelectualii# Dacă nu scriau cărţi. domnul '&rams3i. domnul -etanGa*u. corect$nd. pro"esorul >ergman. "amilia >u3ovs3i.a !i cum ar "i înălţat în noapte periscopul micului nostru su&marin !i ar "i privit spre Danzig sau ?lovacia# 1ecinul nostru din dreapta.ărţile erau "iravul ca&lu de siguranţă care lega su&marinul nostru de lumea de a"ară# 5ram încon(uraţi din toate părţile de munţi. !edea !i î!i scria amintirile în idi!. pro&a&il că scriau !i ei în "iecare seară. ideologii. în vreme ce vecinii no!tri din st$nga.

razii. era luminat de candela&re cu o mulţime de lumini la "el cu cele !apte ceruri# %n acei ani. precum !i palatul cu turlele.o să lase viu nici măcar un prunc# 8ire!te. englezi. cati"ea !i cristal.'mos +z deserturi. speram că atunci c$nd o să "iu mare o să "iu o carte# -u un scriitor. împodo&it cu aur. cum am spus. *oarde de ara&i seto!i de s$nge. ci o carte# 2i asta de "rică# %ntruc$t cei ale căror ru&edenii nu a(unseseră în Israel începeau să priceapă că nemţii i au omor$t pe toţi# Teama &$ntuia prin Ierusalim. adulţii aveau mare gri(ă să nu vor&ească despre ororile astea în "aţa copiilor# %n orice caz. ca&ana. arestări. c$mpul !i pa(i!tea. dar oamenii se străduiau din răsputeri să o îngroape ad$nc în piepturile lor# Tancurile lui 7ommel au a(uns aproape la porţile Ţării Israelului# 'vioanele italiene au &om&ardat Tel 'vivul !i Hai"a în timpul răz&oiului# 2i cine !tie ce ne ar putea "ace englezii înainte de a pleca# Iar după ce pleacă. nu în e&raică# Dar uneori se strecura c$te un cuv$nt sau cineva ţipa în somn# Toate apartamentele noastre erau micuţe !i îng*esuite 477 . eCplozii. milioane de musulmani "anatici cu siguranţă o să ne măcelărească pe toţi în c$teva zile# . corni!ele !i "rontoanele lui# 'colo căminul. ra"ale de mitraliere în noapte. am&uscade. groaza înă&u!ită de ceea ce ne mai a!tepta în zilele următoare# Printre toate acestea "iravul ca&lu de siguranţă încă se mai încolăcea către lumea adevărată# %n lumea adevărată erau lacul !i pădurea. ara&i !i luptători din ilegalitate.

umva. lagăre de eCterminare. în vreo &i&liotecă dosnică. după ce se stingea lumina. su& mormane de articole tipărite separat !i (urnale. e adevărat. într un colţ al unei eta(ere uitate de oameni !i de Dumnezeu# La urma urmei. '3tionen. atunci în vreo altă ţară. unc*iul David. am "ost invitat să petrec c$teva luni la Ierusalim !i să ţin c$teva cursuri ca invitat al )niversităţii 5&raice# Mi s a o"erit o garsonieră în campusul de pe Muntele ?copus !i în "iecare dimineaţă lucram la 478 . îi puteam auzi !optind în &ucătărie.opiii de v$rsta ta nu apucă întotdeauna să crească# )neori oameni răi vin !i îi ucid în leagăn sau la grădiniţă# Pe strada -e*emia* era c$ndva un legător de cărţi care avusese o depresie !i ie!ea pe &alcon !i ţipa. în cur$nd o să ne ardă pe toţi# 'erul era greu de at$ta groază# 2i poate că &ănuiam de(a c$t de u!or e să ucizi oameni# -ici cărţile nu sunt greu de ars. sau î!i găsesc o ascunzătoare în spatele altor cărţi### După vreo treizeci de ani. în HIXM. teama a pătruns în mine# . care era de o v$rstă cu mine# . am văzut cu oc*ii mei cum cărţile reu!esc să se pitească în întunericul pră"os dintre ra"turile ticsite. dacă nu aici. partizani. mătu!a Mal3a !i veri!orul Daniel. 1ilna. în vreme ce &eau ceai cu &iscuiţi. nazi!ti.Poveste despre dragoste si întuneric ca ni!te colivii# ?eara. evrei. a(utor. !i am prins din z&or . iute. trenuri ale morţii.*elmno. în vreun ora!. dar dacă atunci c$nd mă "ac mare o să "iu o carte erau multe !anse ca măcar un eCemplar să reu!ească să supravieţuiască.

erul vede cumplita ticălo!ie cum n a mai "ost vreodată în Israel: !i tot a!a# Timp de treizeci de ani n o mai văzusem pe învăţătoarea mea din clasa a doua de la 2coala Particulară 9Tăr$mul . 9Pitica:F am zărit o de departe. la s"$r!itul Mandatului >ritanic. a!a că m am dus să mă plim& pe strada Eep*ania* !i pe străzile învecinate. traducătorii !i casierii.opiilor: !i iată mă acum deodată în pragul ei# In locul lăptăriei care îi 479 . în apropierea lăzilor de gunoi# Toate zidurile erau împodo&ite cu g*irlande de mani"este care "luturau prin aer pumni anemici !i îi ameninţau pe păcăto!i cu di"erite "orme de moarte ne"irească: 9Hotarele decenţei au "ost încălcate:. 9. "ata cu g*e& căreia îi ziceam -emuc*ele*. 9Pietrele din zid strigă împotriva decretului nelegiuit:. ca să văd ce s a sc*im&at de atunci# 2coala Particulară 9Tăr$mul . mama invalidă a lui Menuc*ele ?tic*. intelectualii casnici !i scriitorii de scrisori către ziar dispăruseră în cea mai mare parte. legătorii de cărţi.'mos +z povestirea 9Domnul Levi: din Dealul s"atului nelegiuit# Povestea se petrece pe strada Eep*ania*. "uncţionarii. picotind pe un ta&uret într o curte dosnică.urţile erau pline de gunoaie# Pomii "ructi"eri muriseră# %nvăţătorii. 9'm su"erit o mare pierdere:. 9-u vă atingeţi de cei s"inţiţi:.opiilor: "usese înc*isă de mult# . !i cartierul s a umplut de a lungul anilor cu evrei ultraortodoc!i săraci# 'proape toate numele vecinilor no!tri dispăruseră de pe cutiile de scrisori# ?ingura persoană cunoscută pe care am văzut o a "ost doamna ?tic*.

dar nici cratimă sau 9!i:# 2i ce mă "ac dacă soţul ei e cel care îmi desc*ide u!a. mai mult dec$t avea ea c$nd am părăsit o#0 2i de data aceasta.Poveste despre dragoste si întuneric aparţinea domnului Langermann. ţesături.e a! putea să i spun lui. cu siguranţă un &ăr&at. ?au ei. cea din care c$nd eram mic îi pescuiam corespondenţa. Poate că nu m a iertat pentru că am lăsat o &altă. Pentru această tăcere îndelungată.u siguranţă că domni!oara învăţătoare Eelda nu mai locuia aici. Pentru că nu am "elicitat o nici pentru pu&licarea cărţilor sale.*iar că ar "i tre&uit să o sun înainte de a veni să o văd# ?au să i "i scris un &ilet# Poate că e supărată pe mine. nici pentru 480 . ca !i atunci. care ne vindea lapte din &idoane de metal rotunde !i grele. 'proape că am dat &ir cu "ugiţii. "ermoare !i c$rlige pentru perdele# . . copci. Dar iată i cutia de scrisori. era dimineaţa. tre&uie să "i "ost mai neră&dător dec$t domni!oara învăţătoare Eelda !i dec$t mine !i a smuls de a &inelea lacătul# ?e sc*im&ase !i numele: în loc de 9Eelda ?c*neerso*n: era acum 9?c*neerso*n Mi!3ovs3i:# -ici Eelda. ca un adorator speriat dintr un "ilm comic# /-u !tiusem că a "ost măritată sau că a rămas văduvă. destul de devreme# . pentru că lacătul ruginise !i nu mai putea "i desc*is# 'cum u!iţa era desc*isă: cineva. nu mă g$ndisem că aveam opt ani c$nd am părăsit apartamentul ei !i acum am treizeci !i !apte. nasturi. partea din "aţă a clădirii era ocupată acum de o prăvălie ultraortodoCă care vindea tot soiul de mărunţi!uri.

Maalot Da"na. ?per că nu vă deran(ez# -umele meu este. doamnă ?c*neerso*n Mi!3ovs3i. 'm stat în "aţa u!ii vreo zece minute. n am venit să vă iau un interviu. încă arătaţi minunat. 1 am "ost c$ndva elev. m am dus în curte. 6ivat Hamivtar. Dealul 8rancez !i Dealul Muniţiei# Dar ce ar tre&ui să i spun. >ună ziua. 1ă rog să mă iertaţi. a! putea să vă răpesc doar c$teva minute. -u. după douăzeci !i nouă de ani. cutare !i cutare. c$nd am încercat să sparg migdale cu o piatră# 2i m am uitat peste acoperi!urile ro!ii ale cartierului &uc*arian către dealurile pustii care "useseră la nord# %nsă acum dealurile nu mai erau pustii. îmi poartă pică pentru că în ?oţul meu. *m. %mi place poezia dumneavoastră. >ună dimineaţa.'mos +z premiile literare pe care le a c$!tigat. am atins s$rma de ru"e de pe care str$ngeam c$ndva "ustele ei modeste. ca"enii sau cenu!ii# 'm recunoscut &ucata de pava( pe care am crăpat o eu însumi. 2i dacă e cu totul altă "emeie acum. c*iar !i într o dimineaţă de vară# %ntunecimea mi a desc*is u!a: întunecimea 481 . nu !tiu dacă vă amintiţi. ci acoperite de case: 7amot 5s*3ol. la "el ca alţi c$ţiva locuitori din Ierusalim. Mic*ael am scuipat în "$nt$na din care &ăusem# Poate că s a sc*im&at at$t de mult înc$t e de nerecunoscut. Poate că. am "umat o ţigară sau două. Pro&a&il că uitasem c$t de întunecoase erau la Ierusalim apartamentele micuţe de la parter. dragă domni!oară învăţătoare Eelda.

Poveste despre dragoste si întuneric plină de mirosuri ca"enii# 2i din întunecime vocea proaspătă pe care mi o aminteam. nici inventate. 2i apoi: J %ţi place limonada nu prea concentrată# 2i apoi: J Tre&uie să mă corectez: îţi plăcea limonada nu prea concentrată# Poate că de atunci s a sc*im&at ceva# 8ire!te. nici reconstruite. aceasta este o amintire a unei vizite care avea !i ea rostul. 'mos# 2i imediat după aceea: J Pro&a&il că vrei să !edem a"ară. de la s"$r!itul lui iunie HIXM# La douăzeci !i nouă de ani după vara noastră de miere# 2i cu douăzeci !i cinci de ani înainte d e dimineaţa de vară în care scriu această pagină /în &iroul meu din 'rad. sarcina mea este cam ca a celui care încearcă să 482 . sunt aceste cuvinte: 9Tre&uie să mă corectez### Poate că de atunci s a sc*im&at ceva:# 5ste eCact ceea ce mi a spus Eelda în acea dimineaţă de vară. pe <0 iulie 200H: prin urmare. vocea unei "ete pline de încredere care iu&ea cuvintele. pe &aza a !apte sau opt pietre care mai sunt în picioare# %nsă printre cele c$teva pietre rămase eCact a!a cum erau. în acel moment. mi a spus: J Intră. reconstruiesc din memorie acea dimineaţă !i conversaţia noastră ca !i cum a! încerca să restaurez o clădire vec*e. să evoce o amintire sau să zg$ndăre răni vec*i# In toate aceste amintiri. în curte. ruinată. pe un caiet plin de !tersături.

la trecutul nostru particular. ar "i putut spune: Poate că nu ţi mai place limonada. ?au ar "i putut să între&e. dar am simţit că tre&uie să între&# 'poi am &ăut am$ndoi limonada de la g*eaţă /în locul răcitorului era acum un "rigider mic.'mos +z construiască ceva din pietre vec*i pe care le scoate din ruinele a ceva ce "usese la vremea lui construit cu pietrele dintr o ruină0# J Tre&uie să mă corectez. dar am trecut peste asta în cinci 483 . un model învec*it care î!i arăta v$rsta0# -e am lăsat pradă amintirilor# Intr adevăr. simplu: . dar să o "acă "ără să su&ordoneze prezentul trecutului /9Poate că de atunci s a sc*im&at ceva. ?au: Poate că acum îţi place "oarte concentrată. îmi citise cărţile. 5ra o persoană care iu&ea precizia# Intenţia ei a "ost să "acă aluzie pe loc. nu "ără un z$m&et0: J 1ă mulţumesc# Mi ar plăcea ni!te limonada ca înainte# 5a a spus: J '!a îmi ziceam !i eu. cu &ucurie.: cu semnul între&ării o"erindu mi ast"el posi&ilitatea alegerii !i de asemenea împărţind cu mine răspunderea pentru ceea ce va urma.e ai vrea să &ei. pentru restul vizitei# Pentru care eu "ăcusem primul pas0# 'm spus /"ire!te. !i eu pe ale ei. a spus domni!oara învăţătoare Eelda# Poate că de atunci s a sc*im&at ceva# 'r "i putut să o spună în at$t de multe "eluri# De eCemplu. "ără urmă de amărăciune. al ei !i al meu /limonada nu prea concentrată0.

Isa&ella !i 6etzel# Despre alte cuno!tinţe comune# Despre sc*im&ările care au avut loc în Derem 'vra*am# Părinţii mei !i răposatul ei soţ. apoi !i a revenit !i a spus. dar tot am între&at cine este# +c*ii ei s au luminat &rusc !i au sc$nteiat !trengarF mi a z$m&it. cu lacul ei gros. ca un c$ine &ătr$n# ?erviciul de ceai din porţelan încă dormita în spatele u!ilor ei cu geamuri# Pe servantă erau "otogra"ii cu părinţii Eeldei. ca !i cum ne am "i gră&it să trecem de o porţiune de drum nesigură# 'm vor&it despre ce s a înt$mplat cu soţii -a*lieli. simplu: J 5 . în splendide legături din piele cu incrustaţii aurite.*aim# Masa ca"enie rotundă părea că s a împuţinat odată cu trecerea anilor# In &i&liotecă erau cărţi de rugăciune vec*i. de!i se poate să o "i citit am$ndoi în engleză0# . care arătau mai tineri dec$t ea. către casă a "ost tradusă cam pe atunci în e&raică. încă mai stătea g*emuită în colţul ei. au "ost !i ei pomeniţi în "ugă.Poveste despre dragoste si întuneric !ase "raze. apoi ne am întors la ritmul de plim&are ca s ă vor&im despre 'gnon !i poate !i despre T*omas Vol"e /Prive!te. !i portretul unui &ăr&at despre care mi am înc*ipuit că tre&uie să "ie soţul ei. !i c$teva cărţi de religie noi. ca !i cum tocmai am "i "ăcut împreună o poznă. 484 . îngere. precum !i istoria poeziei e&raice din ?pania. de ?c*irmann.$nd oc*ii mi s au o&i!nuit cu întunericul am "ost uimit să văd c$t de puţin se sc*im&ase apartamentul# +ri&ila servantă ca"enie. cu coperte întunecate !i roase. care murise cu cinci ani înainte de vizita mea.

'mos +z o mulţime de cărţi de poezie !i romane moderne în e&raică !i un r$nd de cărţi &ro!ate# . !i odaia ei. mici ornamente din lemn de măslin sau aramă. pentru mai puţin de o (umătate de minut. odaia unei "emei credincioase# -u un loc ascetic. după cum spusese ea. c$teva lămpi de Hanu33a*. neîndoios. nu i am scris. doar de vreo două ori în suplimente literare !i încă o dată. în ziua morţii ci. spre s"$r!itul !tirilor de la televizor /!i am scris despre ea.$nd eram copil &i&lioteca asta mi se părea "oarte.am mai văzut o niciodată după acea dimineaţă# 'm auzit că s a mutat în s"$r!it într o zonă nouă# 'm auzit că în decursul vremii a avut multe prietene apropiate care erau mai tinere dec$t ea !i mai tinere dec$t mine# 'm auzit că a avut cancer !i că într o noapte de vineri din HI8= a murit în dureri cumplite# Dar nu m am mai dus niciodată să o văd. ci unul retras !i reţinut !i cumva deprimant# 8usese. "oarte mareF acum îmi a(ungea doar p$nă la umăr# Pe servantă !i pe ra"turi erau s"e!nice de argint pentru ?*a&&at. într adevăr. o plantă tristă într un g*iveci pe comodă !i încă vreo două pe pervaz# %ntreaga scenă era dominată de o lumină sla&ă saturată cu mirosuri ca"enii: era. nu i am trimis nici o carte de a mea !i n am mai dat oc*ii cu ea. o sc*im&are# -u pentru că îm&ătr$nise sau pentru că devenise iu&ită !i cele&ră. ea a "ost întotdeauna o persoană care iu&ea precizia. ci poate pentru că devenise sinceră# 2i totu!i. în 'ceea!i mare0# 485 . sinceritatea !i seriozitatea interioară# 5 greu de eCplicat# .

î!i pierde "orma de trom&ă !i în cele din urmă moare# Dealurile însele sunt încă ascunse de ceaţa care urcă dinspre Marea Moartă !i acoperă soarele ce răsare !i ţinuturile muntoase cu un văl cenu!iu. ca !i cum ar "i de(a toamnă în loc de vară# Dar e o toamnă "alsă: în vreo două ore aici o să "ie iar uscat !i "ier&inte# La "el ca ieri# La "el ca alaltăieri. s"e!nicul !i ca vidul întunecat# In "iecare dimineaţă. ca un s"e!nic licărind stins într un vid întunecat# 2i a! vrea să mă eCprim aici c$t mai eCact posi&il: la acea ultimă înt$lnire Eelda mi se părea la "el ca lum$narea. lumina din oc*ii ei încă mai sc$nteia c$teodată.Poveste despre dragoste si întuneric . o&i!nuiesc să ies ca să descopăr ce e nou în de!ert# De!ertul începe aici. la 'rad. ca acum o săptăm$nă. care încearcă în van să se ridice de la păm$nt# 8iecare dintre ele luptă. s a dovedit că tavanul co&or$se odată cu trecerea anilor# 'proape că îmi atingea capul# 'nii nu au sc*im&at o prea mult# -u devenise ur$tă. st$rnind ici !i colo mici v$rte(uri de nisip. puţin înainte sau după răsărit. la capătul străzii noastre# )n v$nticel de dimineaţă de la est vine dinspre Munţii 5dom.$nd m am ridicat să plec. sau grasă. ca acum o lună# 486 . ceva se sc*im&ase# /la !i cum în deceniile în care n am văzut o domni!oara învăţătoare Eelda a(unsese să semene cu apartamentul ei de modă vec*e# 5ra ca un s"e!nic de argint. pe c$nd vor&eam. sau sta"idită. ca un "ascicul de raze trimis să mi scotocească toate ung*erele ascunse# 2i totu!i.

se a"lă dintr odată trei capre negre. înve!m$ntată în negru din cap p$nă în picioare# + "emeie &eduină. 2i dintr odată au dispărut cu toţii dincolo de linia dealurilor. de eCcremente de capră.o&or în ued !i înaintez pe o cărare !erpuită către culmea dealului de pe care văd Marea Moartă.'mos +z P$nă atunci răcoarea nopţii răm$ne la putere# 5 un miros plăcut de pra" care s a înmuiat în multă rouă. Poate că într o noapte o caravană de cămile a contra&andi!tilor a trecut pe aici. printre st$ncile de pe marginea cărării. eCact pe linia orizontului de pe creasta dealului din "aţa mea. "emeia. la o distanţă de douăzeci !i cinci de 3ilometri# )m&ra dealurilor de la est cade peste apă !i îi dă o culoare de aramă vec*e# Ici !i colo o rază ascuţită reu!e!te să străpungă o clipă norul !i să atingă marea# 5a răspunde cu o lucire or&itoare. iar printre ele stă în picioare o siluetă omenească nemi!cată. la aproape o mie de metri mai (os. pe drumul dintre ?inai !i partea sudică a Muntelui He&ron. ca !i cum în ad$ncuri s ar "i dezlănţuit o "urtună electrică# De aici p$nă acolo se întind coaste goale de calcar presărate cu st$nci negre# Printre aceste st$nci. amestecat cu un iz de sul". caprele !i c$inele# Lumina cenu!ie te "ace să te îndoie!ti de orice mi!care# Intre timp alţi c$ini dau glas în depărtare# Puţin mai de parte. 2i acela de l$ngă ea e un c$ine. zace un tu& de o&uz ruginit# . 487 .um a a(uns aici. ciulini !i "ocuri de ta&ără stinse# 'cesta este mirosul Ţării Israelului din vremuri imemoriale# .

ud$nd stratul de tranda"iri din "aţa casei sale# J Tranda"irii dumneavoastră arată minunat# 488 . I iecare întrerup$ndu le pe celelalte cu ţipete asurzitoare: mai degra&ă urlă dec$t ciripesc# . ca de "umător înrăit# >ăiatul cu ziarele încearcă zadarnic să se împrietenească cu un c$ine neînduplecat# )n vecin îndesat. cert$ndu mă cu un cor de căini m$nio!i care încep să mă latre din "iecare grădină# Poate că î!i înc*ipuie că ameninţ să a(ut de!ertul să cotropească ora!ul# In ramurile primului copac din grădina primei case un întreg parlament de vră&ii e prins într o dez&atere zgomotoasă.Poveste despre dragoste si întuneric !i unul dintre contra&andi!ti a pierdut tu&ul sau l a aruncat după ce s a între&at ce ar putea "ace cu el# 'cum poţi auzi p$nă în stră"unduri ale tăcerii de!ertului# -u este calmul dinainte de "urtună. stă pe (umătate dez&răcat. un colonel în retragere. cu o tu"ă de păr cenu!iu pe pieptul gol. nici tăcerea de la s"$r!itul lumii. al cărui trup pătrăţos îmi aminte!te de un cu"ăr de ta&lă. ars de soare. trăg$nd în piept tăcerea ca pe un miros# 'poi mă întorc# Merg înapoi în sus din ued p$nă la capătul străzii mele. !i mai pro"undă# ?tau acolo trei patru minute. în pantaloni de trening al&a!tri. ci o tăcere care doar acoperă altă tăcere.a !i cum "aptul că noaptea pleacă !i "aptul că se crapă de ziuă ar "i evenimente "ără precedent care (usti"ică o întrunire urgentă# Pe stradă o ma!ină vec*e porne!te cu un acces de tuse răgu!ită.

oncursul Tinerelor Talente# De!i toată lumea. "ără eCcepţie. ?au de M`nc*en. pe la opt# Treceam pe aici !i c*iar m am oprit să ascult c$teva minute# 5ra "iica dumneavoastră. zice că ar "i tre&uit să "ie a doua# ?crie !i poezii "rumoase# 't$t de sensi&ile# 'ţi avea vreme să vă uitaţi la ele. Daniella# ' ie!it a treia din întreaga 7egiune ?udică în . sc*im& vor&a: J . 'm într adevăr un răspuns amănunţit !i raţional la asta. 2i c$nd remarc că unii văd lucrurile alt"el adaugă cu amărăciune: J ?e pare că un *olocaust n a "ost de a(uns ca să învăţăm lecţia# . 5i &ine. să le pu&lice# 'r tre&ui să le pu&lice dacă le trimiteţi dumneavoastră#: 489 .$nta minunat# 1ă rog să i transmiteţi# Trece "urtunul la stratul următor !i îmi z$m&e!te ca un !colar s"ios care a "ost ales &rusc monitorul clasei. .ineva c$nta ?onata Lunii în casa dumneavoastră aseară. mă atacă el# ' renunţat în s"$r!it ?*imon Perez să i v$ndă lui 'ra"at toată ţara. ?au de .*iar numiţi dezastrul ăsta pace. domnule ?*muelevici# J De ce ar "i a!a &ună. 9e plecată la Praga# 5ra "iica ei# -epoata mea. 'ţi auzit vreodată de ?udetenland. zice. în ued.'mos +z >ună dimineaţa. dar mulţumită rezervelor de calm pe care mi le am "ăcut mai devreme. Poate aţi putea să o încura(aţi un pic# ?au c*iar să le trimiteţi la un ziar.*am&erlain. prin vot secret# 9-u era "iica mea:.

care "usese amestecată cu o ceaţă cenu!ie. cu c$teva tu"e. are "runzi!ul găl&e(it !i trunc*iul îndoit ca un &raţ pe care cineva îl împinge spre spate# . că toate cuvintele care încep cu 'D înseamnă ceva rău# 92i pro&a&il aţi o&servat singur. stau la "ereastră încă zece minute# 'ud la !tiri despre o ară&oaică de !aptesprezece ani care a "ost rănită grav de o ra"ală de gloanţe. după ce a încercat să în(ung*ie un soldat israelian la un &ara( de l$ngă >et*leem# Lumina din zori. înregistrez această promisiune ca pe o contri&uţie la progresul păcii# %napoi în &iroul meu. că propriile voastre iniţiale.u siguranţă# De ce nu# .aveţi pentru ce# %n ad$ncul meu.Poveste despre dragoste si întuneric %i promit domnului ?*muelevici că o să citesc poemele Daniellei c$nd o să am timp# >ucuros# . înălţimea 1oastră. ci în realitate ne va întări# 2i că e o gre!eală să vezi peste tot *olocaustul !i pe Hitler !i M`nc*enul# 490 . îmi aminte!te ce spunea tata. care se înt$mplă să înceapă cu literele 'D. o plantă căţărătoare !i un lăm$i &olnăvicios: încă nu !tiu dacă o să trăiască sau o să moară. cu o cană de ca"ea în m$nă !i ziarul de dimineaţă des"ăcut pe canapea. sunt tot 'D#: Poate că ar tre&ui să scriu azi un articol pentru @ediot '*aronot. a început să strălucească !i a devenit de un al&astru dur.uv$ntul e&raic pentru 9îndoit:. neînduplecat# ?u& "ereastra mea e o grădină mică. înt$mplător sau nu. ca să încerc să i eCplic domnului ?*muelevici că părăsirea teritoriilor cucerite nu va slă&i Israelul.

să nu mai "iu naiv.a vrut să mi spună cum a supravieţuit# ' promis că o să mi spună altă dată# Dar de "iecare altă dată pre"era să mi desc*idă oc*ii. Progres. însă nu contri&uie cu nimic la progresul povestirii# . note îm&$csite !i (umătăţi de pagină pline de tăieturi# 5ste capitolul despre doamna învăţătoare Isa&ella -a*lieli de la 2coala 5lementară Particulară 9Tăr$mul . pentru că încă nu am *a&ar încotro se îndreaptă 491 . -u !tiu ce poate contri&ui la progresul povestirii. casierul# 'u "ost incidente tare amuzante. într un morman de sc*iţe m$zgălite. să mi intre &ine în cap că singurul lor scop era să ne măcelărească pe toţi !i că toate vor&ele lor despre pace sunt o capcană sau o licoare adormitoare pe care întreaga lume îi a(ută să o "iar&ă !i să ne o dea ca să ne adoarmă# La "el ca atunci# M am *otăr$t să am$n scrierea articolului# )n capitol neterminat al acestei cărţi mă a!teaptă pe &irou. cum a "ost dus în lagărul de eCterminare Maidane3 pe c$nd avea vreo doisprezece ani.ontri&uie. împreună cu părinţii. c$nd !edeam am$ndoi în vestă !i sandale pe gardul grădinii lui.opiilor: !i o!tirea ei de pisici# 1a tre&ui să "ac ni!te concesii acolo !i să !terg unele incidente cu pisici !i cu 6etzel -a*lieli. !i el a "ost singurul care a supravieţuit# . ca să nu cred în pace. c$nd ţi se pare că lumina serii nu se va stinge niciodată. trei surori !i &unica lor.'mos +z Domnul ?*muelevici mi a povestit odată. într una dintre acele seri lungi de vară.

sare de pe o ramură pe o rămurică !i "ace paradă cu pena(ul ei sc$nteietor în lumina &ălţată cu um&ră# . nu departe de apartamentul în care locuiau mătu!ica HaGa !i 492 . metalic.e ai venit să mi aminte!ti în dimineaţa asta. înainte de răsăritul soarelui# La unsprezece merg cu ma!ina în ora! să rezolv una sau două tre&uri la po!tă. se uită la mine o clipă două din lăm$i: se mi!că încolo !i încoace. 6ata# Tre&uie să mă apuc de lucru# 'cum tre&uie să "olosesc restul de calm pe care l am adunat în ued în dimineaţa asta. de ce ar avea nevoie de contri&uţii# ?au de progres# Intre timp.apul îi este aproape violet. Pe soţii -a*lieli. !tirile de la ora zece s au terminat. Poezia lui >iali3 + rămurică a căzut pe un zid !i a aţipit. care stătea ore întregi la "ereastră. !i poartă o ginga!ă vestă gal&enă# >un venit înapoi# . că ei se trans"ormă de &unăvoie în două crăpături înguste# 5 o coadă mică la &ancomat !i alta la standul de ziare al lui +ua3nine# La Tel 'viv. Pe mama. de "apt. cu un pa*ar cu ceai răcindu i se în m$nă. cu "aţa către tu"i!ul de rodii !i spatele către odaie. în vacanţa de vară a lui HIP0 sau HIPH. am &ăut a doua cană de ca"ea !i încă mă uit pe "ereastră# + păsăruică "rumoasă. la clinică !i la papetărie# )n soare tropical p$r(ole!te străzile cu copacii lor pră"uiţi. g$tul e de un al&astru înc*is.Poveste despre dragoste si întuneric povestirea !i. care arată "iravi# Lumina de!ertului s a încins acum at$t de tare că e aproape al&ă !i at$t de crudă cu oc*ii tăi. turcoaz. la &ancă.

Aoel. cu c*ica lui cenu!ie !i 493 . amintind de pădurile de &razi cu ca&ane. Micali !i Aona*# Toată trupa# )n emigrant rus stă în picioare la colţul pieţii din centrul 'radului# . în piaţa din centrul 'radului. . vărul meu @igal mi a arătat un c*io!c de ziare pe care îl ţinea "ratele lui David >en 6urion !i mi a spus că oricine vrea poate merge pur !i simplu acolo să vor&ească cu el. strada Eep*ania*. Ha&a33u3. strada +&adia*. pe c$nd ea !i cu mine !edeam împreună aleg$nd linte sau curăţ$nd mazăre în &ucătărioara noastră m$n(ită cu "uningine# %nsă aici.'mos +z unc*iul Tsvi.$t costă o napolitană cu ciocolată. care c*iar seamănă mult cu el# Poţi c*iar să i pui între&ări# . -a*um. lumina de!ertului alungă sta"iile !i împră!tie orice amintire a pădurilor de &razi !i a toamnelor ceţoase# Muzicianul. Haggai. domnule 6ruen. ?ingurul lucru pe care nu tre&uie să l "aci e să l între&i despre "ratele lui# 'sta e# Pur !i simplu nu i place să "ie între&at despre "ratele lui# 'm "ost "oarte invidios pe oamenii din Tel 'viv# %n Derem 'vra*am nu aveam nici o cele&ritate sau măcar "raţi ai cele&rităţilor# -u i aveam dec$t pe Pro"eţii Mici în numele străzilor noastre: strada 'mos. s"$!ietoare. ce mai "aceţi. pentru &ani# Melodia e lini!tită. Hosea. cu acest "rate al lui >en 6urion. domnule 6ruen. Eec*aria*. + să "ie cur$nd alt răz&oi.utia viorii e desc*isă în "aţa lui. care îmi aduc în minte pove!tile mamei.um ar "i. p$raie !i pa(i!ti. pe caldar$m. domnule 6ruen. Malac*i.

opiii lor o să "ie israelieni. druz. rus. lasă i să vină.Poveste despre dragoste si întuneric mustaţa groasă !i al&ă îmi aminte!te un pic de 'l&ert 5instein !i un pic !i de pro"esorul ?amuel Hugo >ergman. georgian. ce ţi pasă ţie. cu &luză aproape transparentă !i "ustă ro!ie. în HIMH.e i în capul tău. care poate că se trag din nordul '"ricii. păi dacă primesc pe 494 . zice: J Dar de unde !tim dacă sunt c*iar evrei. despre istoria "ilozo"iei dialogice de la Dier3egaard la Martin >u&er# Iată două tinere. . lasă l să c$nte pe stradă. ?ărit. una dintre ele "oarte sla&ă. a cărei &uză de sus e un pic ridicată spre nas. cu murături. în campusul 6ivat 7am. cealaltă într un costum cu pantalon plin de cordoane !i catarame# ?e opresc în "aţa muzicianului !i îl ascultă un minut sau două cum c$ntă# 5l c$ntă cu oc*ii înc*i!i !i nu i desc*ide# 8emeile !optesc între ele. î!i desc*id po!etele !i "iecare pune în cutie c$te un s*e3el# 8emeia cea sla&ă. o să "acă o ipotecă !i o să se vaite c$t e ziua de lungă# 8usta ro!ie o&servă: J .e ne pasă nouă. care i a predat mamei mele "ilozo"ia pe Muntele ?copusF de "apt am asistat eu însumi la ni!te cursuri ale sale de neuitat. evreu. o să intre în armată. o să măn$nce peri!oare înpitta. 'm auzit că (umătate dintre ru!ii care vin aici sunt pur !i simplu goGim care doar pro"ită de noi ca să scape nai&ii din 7usia !i să vină aici să primească pomană# Prietena ei zice: J .

ca grădina asta să nu ai&ă aceea!i soartă ca aceea pe care tata !i cu mine am "ăcut o cu intenţii at$t de &une# 495 . a!a cum 6reta 6at. astup toate crăpăturile. cine o să### Dar restul discuţiei se îndepărtează de mine către parcare# %mi atrag singur atenţia că nu am înaintat deloc azi !i dimineaţa e pe s"$r!ite# %napoi în &iroul meu# . care era !i pro"esoară de pian. î!i etan!a întotdeauna apartamentul. înc*id "erestrele !i o&loanele !i trag draperiile.P0 a trimis undeva după un camion de păm$nt ara&il &ogat pentru grădină !i l a pus peste calcarul. pre"ăc$ndu l într un su&marin# 'cest &irou a "ost construit de muncitori ara&i cu puţini ani înainte# 'u pus podeaua !i au veri"icat o cu o nivelă cu &ulă de aer# 'u înălţat u!a !i ramele "erestrelor# 'u ascuns ţevăria !i ca&lurile electrice în pereţi !i au pus o priză pentru tele"on# )n t$mplar masiv. cremenea !i sarea care se întindeau dintotdeauna pe aceste dealuri. amator de operă.'mos +z oricine vrea să vină pe gratis.ăldura începe sa "ie insuporta&ilă !i un v$nt cu pra" aduce de!ertul înăuntru. pe care mă străduiesc c$t pot eu mai &ine să le îngri(esc. ca !i cum ar "i pus un plasture peste o rană# In păm$ntul cel &un locatarul dinainte a plantat tu"e !i copaci !i o pa(i!te. dar "ără să sar peste cal cu iu&irea. în gri(a căreia eram lăsat. creta. a "ăcut dulapurile !i a a!ezat &i&lioteca# )n antreprenor care imigrase din 7om$nia la s"$r!itul anilor . inclusiv muncitori străini !i ara&i din 6aza !i din teritorii.

$teva duzini de pionieri. cu o m$nă de alţi proiectanţi de ora!e cuprin!i de entuziasmul sionist.*iar !i cele mai multe dintre a!ezările &eduine de aici au apărut după ce s a construit ora!ul# Pionierii care au pus temeliile ora!ului erau pasionaţi. corturi. &ulevardele !i grădinile lui. a proiectat. &unicului 'le3sandr. au (urat 9să cucerească săl&ăticia !i să îm&l$nzească de!ertul:# . la începutul anilor .Poveste despre dragoste si întuneric . nu avea nici un drum principal.ineva trece acum pe l$ngă casă într o du&ită ro!ieF se opre!te la cutia de scrisori din colţ !i scoate scrisorile pe care le am pus ieri# 'ltcineva a venit să înlocuiască dala spartă a pava(ului de peste drum# Tre&uie să găsesc o cale să le mulţumesc tuturor. conductă de apă sau curent electric.M0. 496 . s au sta&ilit aici la începutul anilor . semne de viaţă# . vor&ăreţi !i activi# 8ără să stea pe g$nduri. în care nu erau copaci. ara&ului cu pungi su& oc*i care m a salvat din celula întunecată în care am "ost prins în capcană în magazinul acela de îm&răcăminte. precum !i c$teva cupluri tinere. clădiri. pieţele. neră&dători.M0: mineri. 6retei 6at. nu departe de Marea Moartă. a!a cum un &ăiat la &ar mitzva* le mulţume!te în pu&lic tuturor care l au a(utat să a(ungă acolo: mătu!ii ?onia. a sc*iţat !i a construit imediat acest ora!. o"iţeri activi !i muncitori din industrie# Lova 5liav. cărări. muncitori la carieră. domni!oarei învăţătoare Eelda. printre care lupi singuratici care iu&eau de!ertul sau căutau singurătatea. cu străzile. într un loc retras care în acea vreme.

muzicianului care c$nta la vioară în colţul pieţei. nepoţilor mei. "emeii &eduine !i celor trei capre pe care le am văzut azi dimineaţă înainte de răsărit sau doar mi le am înc*ipuit. constructorilor !i electricienilor care au "ăcut această casă. ministrului ?*imon Perez. lui ?aul . domnului 'gnon. copiilor mei. &ăr&atului din du&ita ro!ie. doamnei învăţătoare Isa&ella !i pisicilor ei. av$nd mare gri(ă să nu "ac nici cel mai mic zgomot care ar putea vătăma tăcerea care încă n a dispărut# 'cum o să mă a!ez !i o să scriu# P$nă în acea dimineaţă nu mai văzusem o ast"el de casă# 497 . &unicului Papa. care ieri s a dus din nou să vor&ească cu 'ra"at. care are mai multe !i mai multe tăceri în"ă!urate înăuntrul ei# 'sta a "ost a treia ca"ea a dimineţii# 6ata# Pun cana goală pe marginea mesei. &unicii ?*lomit.erni3ovs3i. în năde(dea că vor găsi totu!i o "ormă de compromis. !i păsării turcoaz care îmi vizitează uneori lăm$iul# 2i lăm$iului însu!i# 2i mai ales tăcerii de!ertului c*iar înainte de răsăritul soarelui. care mi a amintit de 5instein !i de >ergman. Lem&ergilor de alături. soţiei mele. nepoatei sale Daniella. căruţa!ul din Diriat Mots3in. prizonierilor de răz&oi italieni. &ăiatului cu ziarele. cu răz&oiul ei împotriva germenilor. unc*iului Aosep*. 7udnic3ilor. lui tanti Lilen3a >ar ?am3*a. vecinului meu ?*muelevici. domnului Earc*i. care se teme de un alt *olocaust. care a c$ntat ieri ?onata Lunii. care a scris Iudaism !i umanitate. t$mplarului.'mos +z părinţilor mei.

am urcat treptele de piatră către o verandă largă cu vedere către zidurile de la nordul +ra!ului 1ec*i. politico!i !i mode!ti. să te tolăne!ti. tul&uraţi. "ăcut din piatră !i căptu!it cu plăci de "aianţă al&astră împodo&ite cu cuvinte ară&e!ti# In mi(locul &azinului o "$nt$nă g$lg$ia înceti!or# 6rupuri de pe!ti!ori aurii înotau agale încolo !i încoace printre mănunc*iuri de nu"eri# De pe terasă noi trei. să te odi*ne!ti la um&ra viţei !i să asculţi &$z$itul al&inelor de vară. ca !i su& &olta de verdeaţă. c$ntecul păsărilor în livadă !i susurul "$nt$nii pentru că la unul din capetele &oitei de verdeaţă era un mic &azin în "ormă de stea în cinci colţuri.$teva scaune din piatră !i o masă lată !i (oasă te îm&iau să ză&ove!ti su& &oltă. cu minaretele !i cupolele de dedesu&t# Pe verandă erau scaune de lemn cu perne !i ta&urete pentru rezemat picioarele !i c$teva mese acoperite cu mozaic# 2i aici. să aţipe!ti la um&ra "runzi!ului sau să sor&i în ti*nă tăcerea dealurilor !i a pietrei# %nsă n am ză&ovit în livadă. tranda"irie cu vini!oare al&ăstrii# + &oltă de verdeaţă din viţă groasă um&rea un colţ al acestei terase# .Poveste despre dragoste si întuneric 5ra încon(urată de un zid gros de piatră care ascundea o livadă um&roasă cu viţă de vie !i pomi "ructi"eri# +c*ii mei uluiţi au căutat instinctiv pomul vieţii !i pomul cunoa!terii# %n "aţa casei era o "$nt$nă. a!ezată pe o terasă largă. ci am tras m$nerul clopoţelului de 498 . simţeai nevoia să te tolăne!ti cu "aţa către zidurile ora!ului. pavată cu &locuri de piatră netedă. su& &oltă sau pe verandă.

su& tavanul înalt. !i de "apt se prea poate să "i "ost inscripţii ara&e stilizate# Pe "iecare latură a încăperii se desc*ideau !ase sau opt u!i# Pereţii erau acoperiţi cu carpete. ca !i cum ne ar "i dat un ultim avertisment lui tanti Mala !i mie: >ună cuviinţă4 ?tăp$nire de sine4 Diplomaţie4 De a lungul celor patru pereţi ai salonului spaţios erau canapele moi. erau at$rnate arme vec*i în c*ip de ornamente: să&ii de Damasc. care avea !i ea un model "loral în culorile roz. mare. ca pentru a reprezenta înăuntrul casei grădina !i livada care o încon(urau# . c$rcei !erpuitori !i "lori simetrice# Pe c$nd a!teptam să se desc*idă u!a. unc*iul ?tasze3 !i a întors iar capul spre noi !i a dus încă o dată degetul la &uze. muguri !i "lori.'mos +z l$ngă u!ile du&le de "ier care erau vopsite în culoarea ma*onului !i erau modelate iscusit în relie" cu tot "elul de rodii.anapelele erau tapiţate cu di"erite ţesături în dungi. lila !i verde pal# Ici !i colo. cu spătarele din lemn sculptat alăturate. în nuanţe de ro!u !i azuriu# Pe "iecare canapea erau o mulţime de perniţe &rodate în culori vii# Pe podea erau covoare groase. !i "iecare tavă era gravată cu o mulţime de desene a&stracte cu "orme întreţesute care aminteau de scrierea ara&ă. struguri. ating$ndu se# Mo&ila era sculptată cu "runze. iar printre carpete se vedea tencuiala. un 499 . unul dintre ele ţesut cu păsări ale paradisului# %n "aţa "iecărei canapele era o masă (oasă av$nd drept tă&lie o tavă rotundă de metal.

stătea un &u"et imens. pocale de argint !i de alamă !i numeroase podoa&e din sticlă de He&ron sau ?idon# %ntr o ni!ă ad$ncă din perete. pocale de cristal. cu multe compartimente cu geam în care se a"lau ce!ti de porţelan. !i o mulţime de &ecuri în "ormă de pară care erau toate aprinse. (ung*ere !i suliţe. între două "erestre.Poveste despre dragoste si întuneric iatagan. toate în"lorite cu stalactite strălucitoare de cristal. gal&en.u "aţa către intrare !i av$nd de o parte o canapea cu tapiţerie &ordo. scoţ$nd tot timpul un &$z$it ca de viespe !i mi!c$nd aerul încărcat de "um# %ntre ventilatoare răsărea din tavan un imens candela&ru de alamă. în stil &aroc. splendid. arăt$nd ca un mic palat. cu o &ogăţie de ramuri. iar de cealaltă o canapea cu tapiţerie gal&enă ca lăm$ia. verde. era cui&ărită o vază verde cu intarsii de side" din care se înălţau c$teva pene de păun# 'lte ni!e adăposteau ulcioare mari din alamă !i cupe de sticlă sau de ceramică# Patru ventilatoare at$rnau din tavan. în ciuda luminii dimineţii de vară ce intra în valuri prin "erestrele desc*ise# 'rcurile "erestrelor erau împodo&ite cu vitralii reprezent$nd cununi de tri"oi !i "iecare dădea luminii zilei altă culoare: ro!u. musc*ete cu ţeava lungă !i pu!ti cu două ţevi g*intuite# . crengi. turcoaz. pistoale. crenguţe !i lăstare. auriu !i violet# Două colivii at$rnau de c$rlige pe pereţi opu!i !i în ele erau o perec*e de papagali solemni ale căror pene erau o dezlănţuire de portocaliu. verde !i al&astru# Din c$nd în 500 . &ogat împodo&it.

spre Muntele ?copus !i Muntele Măslinilor. &ăr&aţi &ăr&o!i cu aer "ioros călare pe cai magni"ici. o pădurice de pini. galop$nd at$t de iute. iar între carpetele de pe pereţi erau ta&louri de "amilie# In unele erau ni!te e""endi impunători.e minunat4: Deasupra tocurilor u!ilor !i "erestrelor !i pe tencuiala în"lorată erau scrise versete coranice sau versuri. purt$nd ro&e &rodate !i 3e""iGe* uri strălucitor de al&e prinse cu cercuri negre# 5rau !i două sau trei persona(e călare. cu vocea răgu!ită a unui "umător înrăit: 9?ill vous plait4 >ucură te4: 2i din cealaltă colivie. cu o prezenţă impozantă. în scrierea ara&ă înc$rligată. de un acoperi! prusac cenu!iu !i înclinat# Puţin la st$nga 501 . o voce ademenitoare de soprană răspundea pe dată în engleză: 9+*. purt$nd "esuri ro!ii cu ciucuri negri !i îndesaţi în costume al&astre groase. la celălalt capăt al încăperii. cu "aţa durdulie !i complet rasă. +p*el !i ospiciul 'ugusta 1ictoria. ca o cască imperială. tare drăguţ4 . ce drăguţ. cu lanţuri de aur at$rnate peste &urţi !i dispăr$nd în &uzunarul vestei# Predecesorii lor erau &ăr&aţi mustăcio!i cu aer autoritar !i în"ăţi!are ursuză. inspir$nd o teamă respectuoasă.'mos +z c$nd unul dintre ei eCclama. înc$t 3e""iGe* urile le "$l"$iau în spate iar coamele cailor se vălureauF aveau în"ipte la cingătoare (ung*ere lungi !i iatagane prinse la !old sau ridicate deasupra capului# 8erestrele ad$nci ale acestui salon dădeau spre nord !i est. coaste st$ncoase. învăluiţi într un aer de responsa&ilitate. cu turnul lui încoronat.

!i l a convins să !i ia prenumele ?tav. mici turme printre &olovani !i mărăcini!uri !i din loc în loc c$te un măsli n care părea că a părăsit de mult lumea celor vii !i a a(uns pe tăr$mul celor neînsu"leţite# In vara lui HI=X părinţii mei s au dus la ni!te cuno!tinţe din -etanGa !i m au lăsat în timpul Oee3endului cu unc*iul ?tasze3 !i tanti Mala. auzi. să ţi găse!ti ceva de "ăcut. care înseamnă în e&raică 9toamnă:. 9care miroase a pogromuri:. !i lasă i să doarmă mai mult s$m&ătă dimineaţa4 ?ă "ii cuminte ca un îngera!4 Poţi. c$nd vrei cu adevărat4:0 ?criitorul HaGGim Hazaz a decretat odată că unc*iul ?tasze3 tre&uie să se descotorosească de numele lui polonez. . iar în (urul ei erau a!ezate celelalte clădiri ale )niversităţii 5&raice !i ale ?pitalului Hadassa*# ?u& linia orizontului se deslu!eau ni!te căsuţe din piatră împră!tiate pe coastele dealurilor. 2i să o a(uţi pe tanti Mala la &ucătărie !i să nu l deran(ezi pe unc*iul ?tasze3.$ntărilor# 2i de aceea a apărut pe u!a apartamentului lor o carte de vizită scrisă de m$na lui tanti Mala: Mal8a şi 1ta! 9udnic8i :ă rugăm să nu bateţi la uşă -n timpul orelor 502 . unde lucra tata.Poveste despre dragoste si întuneric ospiciului 'ugusta 1ictoria se a"la o clădire "orti"icată cu desc*izături înguste !i acoperită cu o cupolă: era >i&lioteca -aţională. pentru că sună un pic ca ?tasze3. dar are un iz de .$ntare a .*opin !i ?c*open*auer 7udnic3i# /9?ă te porţi cum se cuvine acolo4 8ără cusur. cite!te o carte !i nu le sta în cale.

Directorul 6eneral al Po!tei. tr. s a adresat domnului Dennet* +rOell DnoC 6uild"ord. era un &ogat om de a"aceri !i agentul local al multor "irme "ranceze mari. cu umeri puternici. a!a ni s a spus. rug$ndu l 16 în ara&ă. cu nări păroase !i întunecate ca ni!te grote !i spr$ncene stu"oase. după ce a încercat în di"erite "eluri să !i salveze "iul. „dascăl de religie (N. în cele din urmă. ni nord vestul ora!ului. "iul cel mare al lui )staz -a(i& !i partenerul său la lirma ?ilOani !i 8iii# T$nărul a "ost interogat. ceea ce îi dădea uneori un aer de rău"ăcător. !i de acolo se rami"icau la Hai"a. una dintre ele "iind întotdeauna ridicată între&ător# %!i pierduse unul dintre incisivi. 503 . ale căror a"aceri se eCtindeau p$nă în 'leCandria !i >eirut. mai ales c$nd z$m&ea# %!i c$!tiga p$inea la departamentul recomandatelor de la o"iciul po!tal central din Ierusalim !i în timpul li&er culegea material pe mici "i!e pentru o lucrare de cercetare originală despre poetul evreu medieval Immanuel de la 7oma# )stazHM -a(i& Mamdu* al ?ilOani. sau poate că un certi"icat de acţiuni# >ănuiala a căzut asupra lui 5dOard al ?ilOani. i le însu!i directorul ad(unct al . )nc*iul ?tasze3 era un &ăr&at îndesat. disperat.ID ului !i după aceea a "ost dus l#i centrul pentru cercetări din Hai"a pentru o interogare !i mai amănunţită# )staz -a(i&.). -a&lus !i Ierusalim# ? a înt$mplat ca la începutul verii să dispară un cec cu o sumă considera&ilă sau o poliţă.'mos +z obişnuite de odihnă. care locuia în ?*ei3* Aarra*. masiv.

in"orm$ndu l însă cu sinceritate !i tristeţe că nu prea sunt speranţe ca o ast"e l de cercetare să ai&ă vreun rezultat pozitiv.Poveste despre dragoste si întuneric să caute un plic pierdut pe care. iar tentaţia a "ost prea mare0# '!a că &unul pierdut a "ost restituit posesorului. nici în registrul po!tei# )nc*iul ?tasze3 s a apucat pe loc să cerceteze !i a descoperit nu numai că nu eCistă vreo înregistrare a respectivei scrisori. n a mai durat mult p$nă l a identi"icat pe vinovat /t$nărul care a ridicat plicul în lumină !i a văzut cecul. p$nă ce a descoperit c$nd "usese văzută pentru ultima oară "oaia în registru# După ce a "ăcut asta. domnul Dennet* +rOell DnoC 6uild"ord. după ce l a asigurat pe )staz -a(i& de simpatia sa. care poate că s a rătăcit sau poate că nu. îl trimises e personal în iarna dinainte. recomandat# Din ne"ericire. t$nărul 5dOard al ?ilOani a "ost 504 . o scrisoare despre care nu eCistă vreo urmă nici la trimiţător. rătăcise recipisa# ' dispărut ca !i cum diavolul însu!i ar "i îng*iţit o# In ce l prive!te. l a însărcinat totu!i pe ?tasze3 7udnic3i să cerceteze pro&lema !i să descopere tot ce se poate descoperi despre soarta unei scrisori recomandate trimise cu c$teva luni înainte. a a"lat care "uncţionar "usese de serviciu la g*i!eul de recomandate în acea vreme !i i a între&at !i pe ceilalţi "uncţionari. dar că întreaga pagină "usese ruptă cu gri(ă din registru# -u era nici urmă de ea# Pe dată ?tasze3 a intrat la &ănuieli# ' "ăcut cercetări. o scrisoare care poate că a eCistat sau poate că nu. (ura.

$t despre dragul copil. s a c*inuit trei 505 . în vreme ce dragul domn ?tav a "ost invitat. întreaga "amilie ?ilOani arde de neră&dare să !i eCprime recuno!tinţa "aţă de domnul ?tav pentru e"icienţa !i integritatea sa# '!adar s$m&ătă. avea imaginea vulturului &ice"al imperial rus# In picioare aveam sandale. tre&uie să vină cu ei. c*iar înainte de a porni. la o ca"ea la vila ?ilOani din ?*ei3* Aarra*.$t despre tanti Mala. onoarea respecta&ilei "irme ?ilOani !i 8iii a strălucit din nou nepătată pe antetul "irmei. pe care nu aveau cu cine să l lase s$m&ătă dimineaţa. ce între&are. "iul prietenilor lor care stătea la ei. din Lodz. proaspăt călcată. mi am pus cele mai &une *aine. cu m$necile răsucite în sus cu splendidă precizieF pantaloni &leumarin cu man!ete !i dungă &ine călcată !i o curea so&ră de piele neagră cu o cataramă de metal strălucitoare care. s$m&ătă dimineaţa# .'mos +z eli&erat din custodie. căma!a de mătase al&ă ca zăpada care călătorise cu el acum cincisprezece ani din casa părinţilor lui. unc*iul ?tasze3 a ţinut să îm&race costumul negru de l$nă /era singurul lui costum0. pe care părinţii mi le lăsaseră la tanti Mala anume pentru vizită /9'ra&ii dau mare importanţă aspectului eCterior4: a stăruit tata0: o căma!ă strălucitor de al&ă. pe care unc*iul ?tasze3 mi le a lustruit cu aceea!i perie !i aceea!i cremă neagră pe care le "olosise la cei mai &uni panto"i ai lui !i ai lui tanti Mala# In ciuda căldurii de august. cu soţia. !i cravata discretă de mătase al&astră pe care o purtase în ziua nunţii# . cine !tie de ce. după micul de(un. "ire!te.

>rusc a *otăr$t că roc*ia u!oară de vară. unc*iul ?tav. !i a pus o "ustă plisată neagră cu o &luză u!oară de &um&ac. !i s a întors la roc*ia de seară cu care începuse# In disperare. !i s a uitat cum îi stă în roc*ia tinerească de vară pe care o cumpărase de cur$nd. cu sau "ără cercei. sau cu un colier !i "ără &ro!a !i e!ar"ă. -u era nepotrivit cu coa"ura ei. pe care umăr. !i dacă da. oric$t ar "i el de dureros: nu cumva ve!m$ntul ăsta era prea elegant. cu m$na pe inimă. tanti Mala a apelat la unc*iul ?tasze3 !i c*iar la mine !i ne a "ăcut să (urăm că spunem adevărul !i numai adevărul. prea teatral pentru o vizită neo"icială într o zi călduroasă. ar tre&ui să !i prindă cosiţele p e cap sau să le despletească !i să !i lase părul să at$rne li&er pe un umăr. 2i dacă tot ne uităm la părul ei. era prea "rivolă. cu &roderia din (urul g$tului. a ales o "ustă ca"enie simplă. s a răzg$ndit. dar "ără e!ar"ă. prea populară pentru acea ocazie.Poveste despre dragoste si întuneric s"erturi de oră în "aţa oglinzii. călc$ndu !i pe inimă. sau cu colierul !i altă &ro!a. ce credem. cu trupul lui îndesat prins ca în c*ingi în costumul gros. %n cele din urmă. o &luză cu m$neci lungi pusă în valoare de o &ro!a "rumoasă cu turcoaze !i cercei de care at$rnau două pietre preţioase &leu ce se potriveau cu oc*ii ei "rumo!i# Iar părul !i l a despletit !i l a lăsat să cadă li&er peste am$ndoi umerii# Pe drum. cu o &ro!a !i o e!ar"ă de mătase. !i a pus roc*ia de seară. iar s a răzg$ndit. mi a eCplicat unele dintre realităţile vieţii care rezultă din 506 .

avusese ocazia să o&serve că noul stil evreiesc. at$t la g*i!eele pu&lice. pentru că se îm&răcau "oarte simplu !i purtarea lor era grosolană !i "amiliară# De mai multe ori în timpul lucrului la po!tă. care adoptau de cele mai multe ori o cultură europeană mai occidentală. este o "amilie europenizată "oarte respectată. c$t !i în culise. eram "ără îndoială europeni. a eCplicat unc*iul ?tasze3.'mos +z di"erenţele istorice dintre culturi# 8amilia ?ilOani. morale !i culturale# . c*iar dacă poate că într un alt sens al cuv$ntului# -oi. a zis el. sandale !i *aine 3a3i. apăream în mod eronat ca un "el de gloată gălăgioasă de sărăntoci neciopliţi. nu puneam mare preţ pe aspectul eCterior. evreii moderni. ci doar pe valorile interioare. m$neci su"lecate !i guler desc*eiat. pe 507 . de eCemplu.$t despre noi. iar un mare revoluţionar ca Lenin dispreţuia pro"und îm&răcămintea &urg*eză !i pre"era să poarte o scurtă de piele !i o !apcă de muncitor# 1izita noastră la "amilia ?ilOani nu era ca atunci c$nd Lenin vizita muncitorii sau c$nd Tolstoi se amesteca printre oamenii de r$nd: era o situaţie specială# %n oc*ii vecinilor no!tri ara&i mai respecta&ili !i mai luminaţi. prost crescuţi !i încă nemerit$nd să stăm nici pe cea mai de (os treaptă a ra"inamentului cultural# . noi.*iar !i un geniu universal ca Tolstoi nu !ovăise să um&le îm&răcat ca un ţăran. ai cărei mem&ri au "ost educaţi în !coli eCcelente din >eirut !i Liverpool !i care vor&eau cu toţii &ine lim&i occidentale# .*iar !i unii dintre conducătorii no!tri se pare că apăreau într o lumină negativă în oc*ii vecinilor no!tri ara&i.

tre&uia să "im "oarte atenţi la în"ăţi!area noastră. "oarte suscepti&ilă !i înclinată să se simtă o"ensată /!i c*iar. c*iar dacă moare de dorinţa de a se servi# 2i pe tot parcursul vizitei copilul tre&uie să &inevoiască să !adă drept !i să nu se *ol&eze !i mai presus de toate nu tre&uie în nici un caz să se str$m&e# + comportare nepotrivită. tindea el să creadă. această impresie e "undamental gre!ită !i nu e nevoie să repetăm că noi credem în viaţa simplă. la purtarea noastră !i la "elul nostru de a vor&i# De eCemplu. ca !i în alte ocazii asemănătoare. la ast"el de întruniri copiii !i c*iar adolescenţii nu tre&uie în nici un caz să se amestece în discuţia celor mari# Dacă li se vor&e!te.Poveste despre dragoste si întuneric care noi îl considerăm pionieresc. că e "oarte sensi&ilă. se cuvenea să ne purtăm ca !i cum am "i "os t investiţi cu o misiune diplomatică# In consecinţă. mai ales în societatea ara&ă. !i numai în acest caz. a stăruit unc*iul ?tasze3. era privit de englezi !i în special de ara&i ca grosolan sau ca un "el de paradă vulgară. ar "i nu numai nepoliticoasă !i un 508 . o vizită la vila unei "amilii &ine cunoscute !i "oarte respectate. despre care se !tie "oarte &ine. democratic !i egalitarist. dovedind lipsă de respect "aţă de ceilalţi !i dispreţ "aţă de serviciile pu&lice# Desigur. tre&uie să răspundă politicos !i c$t mai scurt# Dacă se servesc răcoritoare. ne a asigurat el. în "rugalitate !i în renunţarea la tot spectacolul eCterior# %nsă în împre(urările de "aţă. să se răz&une0. copilul tre&uie să aleagă doar lucruri care nu se varsă !i nu "ac "irimituri# Dacă i se o"eră a doua porţie tre&uie să re"uze "oarte politicos.

Malen3a dragă. strălucitoare !i instruită a!a cum se cuvine. c*iar deasupra "lorăriei 9>el!ugul 8lorilor:. eCacer&$nd ast"el se încinsese pe tema asta ostilitatea într o perioadă de nelini!te legată de prime(dia unui con"lict s$ngeros între cele două naţiuni# Pe scurt. ci ar putea !i să deterioreze viitoarea înţelegere reciprocă dintre două popoare învecinate.'mos +z a&uz de încredere. către vila ?ilOani din partea nordică a cartierului ?*ei3* Aarra*. depinde de tine în această dimineaţă. poate că mult mai mult dec$t poate duce pe umeri un copil de opt ani. !i am purces spre est. în tradiţiile vecinilor no!tri ara&i. de la colţul străzii Pro"eţilor cu strada . draga mea. lăs$ndu i în urmă pe .ancelarului. din apartamentul de o cameră !i (umătate al 7udnic3ilor. de inteligenţa !i de purtarea ta &ună# 'propo.*opin !i ?c*open*auer. !i tu. pasărea sc*iloadă 'lma Mira&elle !i conul de pin pictat. în care a locuit 509 . a spus unc*iul ?tasze3. a!a cum era !i la strămo!ii no!tri. să ţi la!i &una cre!tere înnăscută !i "armecul "eminin să vor&ească în locul tău# 2i ast"el mica noastră solie diplomatică a purces la ora zece dimineaţa. nu se consideră accepta&il ca o "emeie să desc*idă &rusc gura în compania &ăr&aţilor# Prin urmare. ai "ace &ine cu această ocazie. nimic în a"ară de politeţurile necesare: după cum se !tie. "oarte mult. în susul drumului către Muntele ?copus# Primul lucru pe l$ngă care am trecut a "ost zidul casei numite T*a&or. ai "ace mai &ine să nu zici nimic acolo.

un cre!tin evlavios îndrăgostit de Ierusalim# Deasupra porţii sale . armean. "emei cu văl !i popi în sutane# 5ra o dimineaţă din vara lui HI=X. "ără o vor&ă. călugări !i călugăriţe. era inspirat după un palat "lorentin# In dreptul ?pitalului Italian. care. german.onrad ?c*ic3. mosc*ei !i mistere. Ierusalimul a&isinian. american. corni!elor !i zidurilor de piatră# 'cesta era celălalt Ierusalim. "oi!oare. grec. 3adi i !i muezini. pe străzile căruia o"icianţi ai unor culte străine învăluiţi în mantii negre sau ve!minte preoţe!ti se mi!cau "ără zgomot ca ni!te um&re întunecate. misionar. (udec$nd după turnul crenelat !i cupolele acoperite cu ţiglă. plin de pini.onrad ?c*ic3 a construit un "oi!or în (urul căruia ţeseam eu tot "elul de pove!ti pline de cavaleri !i prinţese# De acolo am mers în (os pe strada Pro"eţilor către ?pitalul Italian. am luat o spre nord. cu clopotele !i "armecele lui înaripate care îţi erau interzise pentru că erau străine !i du!mănoase. către strada ?t# 6eorge. ad$ncit în g$nduri. adoratori. pelerin.Poveste despre dragoste si întuneric c$ndva un ar*itect neamţ eCcentric pe nume . italian. Ierusalimul pe care nu l cuno!team aproape deloc. cu c$teva luni înainte de încăierările s$ngeroase care au iz&ucnit la Ierusalim. grila(elor. un ora! demn !i tăcut. care ascunde taine prime(dioase. intr$nd în lumea c*iparo!ilor. otoman. o"icialităţi. pelerini. ameninţător !i totu!i "ascinant. cu mai puţin de un an 510 . mona*al. un ora! a"lat su& văl. ocolind cartierul evreiesc ultraortodoC Mea ?*earim. ticsit cu cruci. rus. ara&.

511 . c$ţiva st$nd în picioare în grupuleţe. precum !i domnul Dennet* +rOell DnoC 6uild"ord.ardigan.$nd am a(uns noi. de tăierea apei !i de împărţirea ora!ului# %n s$m&ăta în care am mers către casa "amiliei ?ilOani din ?*ei3* Aarra* asupra acestor cartiere de la nord est domnea încă o lini!te încărcată# %nsă în această lini!te puteai percepe de(a o undă de neră&dare. de unde au răsărit deodată.'mos +z înainte de plecarea englezilor.e caută aici trei evrei. &ăr&aţi !i "emei. îm&răcate în roc*ii lungi. de &om&ardament. care stătea în picioare împreună cu alţi domni !i l a salutat pe unc*iul ?tasze3 ridic$nd un pic pa*arul# . prin colţuri# Printre ei erau domnul . o "emeie !i un copil. în încăpere erau de(a vreo cincisprezece sau douăzeci de oaspeţi !i mem&ri ai "amiliei. că sunteţi aici. îng*esuite pe o &ăncuţă. dar printr una care era dată de perete am zărit trei "ete de v$rsta mea. aţi "ace &ine să nu ză&oviţi mai mult dec$t e nevoie# ?trecuraţi vă iute pe străzile astea# . uit$ndu se la oaspeţi !i !u!otind între ele# )staz -a(i& Mamdu* al ?ilOani. o ră&u"nire insesiza&ilă de ostilitate înă&u!ită# . cei mai mulţi dintre ei a!ezaţi pe canapelele în!irate de a lungul celor patru pereţi. care parcă pluteau pe un nor de "um de ţigară. gazda noastră.ele mai multe dintre u!ile care dădeau în odăile celelalte erau înc*ise.$t mai e### . în partea asta a ora!ului. ne a prezentat c$ţiva mem&ri ai "amiliei !i pe c$ţiva dintre ceilalţi oaspeţi. un &ăr&at. 2i acum. înainte de asediu. Directorul 6eneral al Po!tei !i !e"ul unc*iului ?tasze3.

:.ine o să "ie ursitul meu. în engleză !i uneori în "ranceză. Ga 512 .e "rumos4:.ine o să "ie prinţul meu. ţin$nd str$ns "r$ul măgarului său în vreme ce se uită la un tractor gigantic pe !enile care trece într un nor de pra"# 8iecare "otogra"ie era însoţită de c$teva eCplicaţii în e&raică !i engleză# )staz al ?ilOani a răs"oit cartea cu "otogra"ii. . pionieri pe c$mp !i la lăptărie. un cărturar "rancez mai în v$rstă !i un preot grec în sutană. am z$m&it.Poveste despre dragoste si întuneric printre care două doamne englezoaice de v$rstă mi(locie în costume cenu!ii. cu o &ar&ă pătrată !i c$rlionţată# 6azda noastră le a lăudat tuturor oaspetele. am "ăcut mici plecăciuni !i am murmurat 9. 95nc*ante : !i 9îmi "ace plăcere să vă cunosc:# I am o"erit "amiliei ?ilOani c*iar !i un modest dar sim&olic: o carte cu "otogra"ii ale vieţii din 3i&&utz. am str$ns m$ini. copii goi &ălăcindu se voio!i su& stropitori !i un ţăran ara& &ătr$n. ca !i cum ar "i înţeles în s"$r!it ceea ce voiau "otogra"ii să spună în imagini# I a mulţumit oaspetelui pentru dar !i l a pus într una dintre ni!e sau poate că pe un pervaz# Papagalul cu voce înaltă a intonat &rusc din colivia sa. în engleză: 9. am "lecărit. cu poze ale scenelor din viaţa de toate zilele din sala de mese comună. !i a eCplicat în vreo două "raze cum dragul domn ?tav a alungat marele necaz care at$rnase deasupra capului "amiliei ?ilOani timp de c$teva săptăm$ni întunecate# La r$ndul nostru. !i din celălalt capăt al încăperii papagalul răgu!it a răspuns: 9Dalamat. z$m&ind ama&il !i d$nd de c$teva ori din cap.

într un costum ca"eniu ros care era cam destrămat pe la m$neci# 5ra un &ătr$n z&$rcit. o&ra(ii îi erau sco"$lciţi. în vreme ce "ratele lui "uma ţigară de la ţigară. în colţul în care ne am a!ezat# 'm încercat în zadar să g*icesc care sunt oaspeţii !i care sunt mem&rii "amiliei# . !i unul î!i "ăcea de lucru cu un !irag de mătănii de c*i*lim&ar. care se îngri(ea în coli&a lui de un &ăr&at !i mai &ătr$n# 5rau c$ţiva tineri în *aine al&e de tenis. Ga s*ei3*4 Dalamat": Două să&ii încruci!ate at$rnau pe perete deasupra capetelor noastre. av$nd gri(ă să nu se 513 . arăt$nd ca un trunc*i de copac rupt. de zidar# ?emăna &ine cu unul dintre portretele at$rnate pe perete. v$nos. cu o căma!ă în dungi înc*eiată doar la (umătate din nasturi !i cu pantaloni care păreau prea mari pentru el# Mi am amintit de &ătr$nul 'leluiev din povestea mamei. mustaţa argintie îi era îngăl&enită de tutun. !i o perec*e de &ăr&aţi &urto!i.'mos +z s*ei3*4 Dalamat.ei mai mulţi dintre &ăr&aţi aveau cincizeci sau !aizeci de ani !i unul era un &ăr&at "oarte &ătr$n. de patruzeci !i ceva de ani. a!a cum erau !i m$inile lui muncite. înalt !i g$r&ov. Pentru că la st$nga lui )staz al ?ilOani era alt &ăr&at &ătr$n. ?au c*iar stră&unicul. cu capul arămiu acoperit de peri ţepo!i# 5ra îm&răcat negli(ent. care păreau gemeniF !edeau unul l$ngă altul. somnoro!i. aduc$ndu !i contri&uţia la vălul cenu!iu care plutea în aer# %n a"ară de cele două doamne englezoaice mai erau c$teva "emei a!ezate pe canapele sau plim&$ndu se prin încăpere. în ramele lor aurite# ?ă "i "ost &unicul.

!u!otind "ără încetare. !i soţia lui. dulciuri. înc$t clinc*eteau la orice mi!care. Mala. "ără *aină sau cravată# Deodată.are dintre "emei era stăp$na casei. cu mustaţă cenu!ie !i nările păroase um"late. păreau să "ie persoanele cu îm&răcămintea cea mai protocolară din încăpere /cu eCcepţia c*elnerilor0# . era greu de spus: c$teva dintre ele păreau să "ie acasă la ele# + "emeie voinică într o roc*ie de mătase în"lorată de aceea!i culoare cu vaza în care se a"lau penele de păun. st$nga !i iar dreapta# 8ata !i o matroană mai &ătr$nă. domnul DnoC 6uild"ord. în costumul său negru. cu "usta ei ca"enie. cu care emigrase din Lodz cu vreo cincisprezece ani înainte. dreapta. stătea în picioare !i vor&ea în"lăcărat cu ni!te tineri în pantaloni scurţi de tenis# 'ltă doamnă. cu ung*ii ro!ii.Poveste despre dragoste si întuneric ciocnească de servitorii cu papion care duceau tăvi încărcate cu &ăuturi reci. ale cărei &raţe cărnoase erau împodo&ite cu at$tea &răţări !i cercuri de argint. precum !i c$teva tinere "ermecătoare. purta o căma!ă al&astră simplă. cu coa"uri elegante !i "uste de sport# ?tasze3 7udnic3i.*iar !i Directorul 6eneral al Po!tei. pa*are de ceai !i ce!cuţe de ca"ea# . i a întins m$na gazdei ca să i o sărute !i l a răsplătit îndată cu trei pupături pe o&ra(i. ca de popă. papagalul care vor&ea ca un "umător pătima! a glăsuit din colivia sa de la un capăt al încăperii: 514 . &luza cu m$neci lungi !i cerceii de care at$rnau pietre preţioase. cu !olduri înguste. într o roc*ie de &um&ac imprimat cu o droaie de "ructe care păreau să i accentueze rotun(imea pieptului !i a coapselor.

Ga eini" >as min "adla34 )sRut4 >as Oa*alas:# Din c$nd în c$nd servitorii în negru. seminţe de dovleac !i de pepene. glumind. dar *otăr$t. mais oui. poate compliment$nd o pentru cercei# 'poi. "elii de pepene verde. a !ovăit. z$m&ind. al& !i ro!u se materializau din norul de "um !i încercau să ne ispitească cu &ol după &ol de migdale. nuci. pe c$nd se scuza !i era gata să se întoarcă la ceilalţi oaspeţi. s a întors deodată spre mine !i a spus cu un z$m&et ama&il. cu sucuri de "ructe !i suc de rodii cu &ucăţi de g*eaţă. mais oui. !i castronele cu gelatină de migdale mirosind delicios a scorţi!oară !i împodo&ită cu migdale tocate# Dar m am mulţumit cu doi &iscuiţi !i un singur pa*ar de suc de "ructe !i am re"uzat politicos. a&solument. naturellement#: Din capătul celălalt soprana răzg$iată i a răspuns pe loc: 9>as4 >as. cu &uza îng*eţată. c*ere mademoiselle. !i tăvi încărcate de plăcinte calde. în e&raica lui împiedicată: J Poate că t$nărului domn i ar plăcea să iasă în grădină# ?unt ni!te copii în grădină# 515 . toate &unătăţurile următoare. "ructe.'mos +z 9Metis oui. con!tient de o&ligaţiile care decurgeau din statutul meu de t$năr diplomat care acceptă ospitalitatea unei mari puteri ce îmi scruta cu suspiciune comportamentul# Domnul al ?ilOani s a oprit l$ngă noi !i a "lecărit c$teva minute în engleză cu tanti Mala !i unc*iul ?tasze3. alte ce!cuţe de ca"ea. pa*are de ceai !i pa*are înalte. ara*ide.

o&i!nuia tata să citeze cu entuziasm din 1ladimir Aa&otins3i. nimeni nu mi mai spusese p$nă atunci domn# Timp de o clipă glorioasă c*iar m am văzut ca un t$năr domn evreu al cărui statut nu e cu nimic mai pre(os dec$t cel al tinerilor domni străini care erau a"ară. aproape de colţul zidului. g$tul su&ţire. cu încetineală.$nd avea să se pună în s"$r!it temelia statului evreiesc li&er. în grădină# . dar "ără să se atingă# La celălalt capăt al livezii. în (urul trunc*iului aspru al unui dud stu"os. ca un leu care în"runtă alţi lei am părăsit încăperea plină de "um# De pe veranda largă am cuprins cu oc*ii priveli!tea zidurilor +ra!ului 1ec*i. cineva în(g*e&ase o &ancă "ără picioare. umerii "iravi !i părul ei tuns scurt cădea peste o "runte care îmi părea luminată pe dinăuntru de strălucirea curiozităţii !i &ucuriei# Purta o &luză 516 . cu sentimentul puternic al con!tiinţei naţionale. căruia îi plăcea să mi zică înălţimea 1oastră. turnurile !i cupolele# 'poi. am co&or$t treptele de piatră !i am mers spre &olta de verdeaţă !i dincolo de ea. autoritar. în plină adolescenţă# Le am ocolit de departe# 'poi ni!te pu!ti gălăgio!i au trecut agale pe l$ngă mine# + "ată !i un &ăiat se plim&au pe su& copaci. naţiunea noastră va putea să se alăture comitetului naţiunilor 9ca un leu care în"runtă alţi lei:# '!adar. în livadă# ?u& &olta de verdeaţă erau vreo cinci !ase "ete. ad$nciţi într o conversaţie !optită. !i acolo !edea cu genunc*ii lipiţi o "ată cu c*ipul palid# 'vea părul !i genele negre.Poveste despre dragoste si întuneric In a"ară de tata.

517 . 1ă rog numele. preocupat. dornic să creez contactul !i ast"el să împră!tii orice pre(udecăţi !i să gră&esc împăcarea dintre popoarele noastre# J ?a&a* al &eir. Ga &int. cu părul c$rlionţat. care poate că îi era "rateF stătea în genunc*i pe păm$nt !i culegea. poate că mai puţin ca un leu care în"runtă alţi lei !i mai mult ca papagalii din încăperea a"lată în susul treptelor# 8ără să mi dau seama. ? a uitat la mine "ără să z$m&ească# ?pr$ncenele îm&inate îi dădeau un aer sever. înainte ca oc*ii mei să se "erească0 tre&uie să "i avut cu doi trei ani mai mult. dacă sunteţi &ună.u îndrăzneală. domni!oară# 'na ismi 'mos# Va inti. în contrast cu delicateţea celorlalte trăsături# La picioarele ei era un copil. dar după mica arcuire a &luzei !i licărul deloc copilăresc de curiozitate !i. dintr o su"lare. 1otre nom s. un &ăieţel de vreo trei ani.il vous plait. de avertizare din oc*ii ei c$nd i au înt$lnit pe ai mei /pentru o clipă. am "ăcut c*iar o mică plecăciune. i am o"erit "etei un s"ert din întreg voca&ularul meu de cuvinte străine. de asemenea. poate unsprezece sau doisprezece# 'm reu!it totu!i să văd că spr$ncenele îi erau destul ele groase !i îm&inate. Mademoiselle.'mos +z crem pe su& o roc*ie lungă &leumarin cu dungi late# Pe &luză avea o &ro!a de "ilde! care îmi amintea de una pe care o purta &unica mea ?*lomit# La prima vedere "ata aceasta părea de v$rsta mea. "runzele căzute pe care le a!eza în cerc# .

care m a privit !i el lini!tit. ca"enie !i netedă. "eminină. care ne arătau într o lumină înspăim$ntătoare ca să i aţ$ţe pe ara&i să ne urască# ?arcina noastră. de la unc*iul Aosep*. de la unc*i !i mătu!i !i din zvonuri mi a venit în minte în acel moment# Tot ce spuseseră la un pa*ar de ceai în curtea noastră din spate. despre tensiunea care cre!tea între ara&i !i evrei. era să înlăturăm &ănuielile !i să le eCplicăm că suntem de "apt un popor pozitiv !i c*iar &l$nd# Pe scurt. un simţ al misiunii mi a dat cura(ul să mă adresez acestei "ete ciudate !i să încerc să stau de vor&ă cu ea : aveam de g$nd să i eCplic în c$teva cuvinte convingătoare c$t de curate sunt intenţiile noastre. ca !i cum ar "i luat o *otăr$re !i era de acord cu ea însă!i. spre "răţiorul ei. cu c*ipul lui negricios !i lini!tit# Tot ce auzisem de la părinţi. de la vecini. dar în spaţiul dintre roc*ie !i panto"ii cu catarame în "ormă de "luture am zărit pielea pulpelor ei. de(a maturăF ra am îm&u(orat !i oc*ii mi au "ugit iar în altă parte. pun$nd capăt deli&erării !i con"irm$nd constatările# 7oc*ia ei &leumarin îi a(ungea p$nă su& genunc*i. "ără neîncredere. dar !i "ără z$m&et# Dintr odată semăna "oarte mult cu ea. s$m&ăta sau în vreo seară de vară.Poveste despre dragoste si întuneric care îi depă!ea v$rsta# ' dat din cap de c$teva ori. c$t de dezgustătoare e uneltirea menită să st$rnească un con"lict între popoarele noastre !i c$t de &ine va "i pentru pu&licul ara& în 518 . de la învăţătorii mei. despre neîncredere !i ostilitate. a spus odată domnul 7osendor"". rodul cel putred al intrigilor &ritanice !i al incitării "anaticilor musulmani.

în v$rstă de opt ani !i (umătate# 'proape# Dar nu mă g$ndisem dinainte ce o să "ac după ce voi "i "olosit cea mai mare parte din stocul meu de cuvinte străine în prima "rază# . dar după aceea nu mai !tie nimic despre !a*.um o voi lumina pe această "ată ne!tiutoare !i o voi "ace să priceapă o dată pentru totdeauna dreptul evreilor de a se întoarce în ?ion. cu m$inile odi*nindu i se desc*ise pe &ancă.$nd malurile r$ului Iordan N Prin steagul nostru pur vor "i spălate: a lui Aa&otins3i. eram ca un nătărău care a învăţat să mute cu două pătrate pionul din "aţa regelui !i a "ăcut asta "ără !ovăială. !i încă în e&raică. Prin mi!cări de dans. care punea c$te o pietricică în mi(locul "iecărei "runze din cercurile lui: J Mă c*eamă 'is*a# Micuţul e "ratele meu# 519 . Prin pantomimă.'mos +z "orma acestei "ete cu &uze arcuite graţios să petreacă un pic de timp în compania poporului evreu politicos !i plăcut. . 2i cum o "ac să recunoască dreptul nostru la Ţară "ără să "olosesc cuvinte. nazarineni !i noi N In &ucurie om &ea pe săturate N . nic i măcar numele pieselor. în persoana mea. ?au 9'colo ara&i.erni3ovs3i. cu oc*ii aţintiţi asupra "ratelui ei. sau încotro. patria mea: a lui .um a! putea să i traduc "ără nici un cuv$nt 9+. "ără să se uite la mine. ţara mea. într un cuv$nt. sau cum se mi!că. sau de ce# Dezorientat# Dar "ata mi a răspuns. solul cel me!ter la vor&ă. de o parte !i de cealaltă a roc*iei.

m am gră&it să răspund. !i a descruci!at !i încruci!at iar picioarele# 2i. în ?*ei3* Aarra*. e&raica. acolo unde zidul grădinii se iţea spre noi dintre copaci#0 Prin urmare am adoptat o eCpresie reprezentativă !i mi am eCprimat părerea că e destul loc în această ţară pentru am$ndouă 520 . ci unc*iul mamei ei: ea !i "amilia ei nu locuiesc aici. a "ost cel care a sugerat personal să vin în grădină !i să vor&esc cu copiii din casă# 'is*a m a corectat !i a spus că ustaz -a(i& nu e tatăl ei. domnul al ?ilOani. ci în Tal&ie*. genunc*ii unei "emei mature de(a. ci al prietenilor lor# 2i că tata era un cărturar destul de însemnat. '!a că i am eCplicat că nu eram deloc "iul oaspeţilor de la po!tă. răspunz$nd la compliment cu alt compliment# 'r vrea să stăm un pic de vor&ă. !i că onoratul ei tată. care era c*iar o cele&ritate mondială. -u vor&im de(a. pentru o clipă. !i că unc*iul tatălui meu era un cărturar !i mai însemnat. /)n mic z$m&et a p$lp$it o clipă pe &uzele ei# 2i a îndreptat cu am$ndouă m$inile tivul roc*iei. genunc*ii. !i ea a luat în ultimii trei ani lecţii de pian de la o pro"esoară din 7e*avia !i a învăţat un pic de e&raică de la pro"esoară !i de la ceilalţi elevi# 5 o lim&ă "rumoasă. un ustaz.Poveste despre dragoste si întuneric 'OOad# ' mai spus: J 5!ti "iul oaspeţilor de la po!tă. !i 7e*avia e o zonă "rumoasă# >ine îngri(ită# Lini!tită# Tal&ie* e !i ea &ine îngri(ită !i lini!tită. apoi roc*ia s a a!ezat la loc# 'cum privea puţin în st$nga mea.

st$nd încă în picioare în "aţa ei !i !terg$ndu mi pe pantalonii scurţi palmele transpirate. a pre"erat să treacă pe l$ngă ea: "ratele ei mai mare. mi a spus ea. am între&at o ce vrea să studieze c$nd o să "ie mai mare# ? a uitat drept în oc*ii mei !i în acel moment în loc să ro!esc m am al&it# Pe dată mi am "erit privirea !i m am uitat în (os spre "răţiorul ei cel serios. J Păi. dar îmi înc*ipuiam că în am$ndouă cazurile se cere o delicateţe specială: tre&uie să vor&e!ti în v$r"ul picioarelor. 'OOad. e la Londra.a un măgar îm&răcat în roc*ie de &al !i cu panto"i cu toc înalt: convins. din sting*ereală sau îng$m"are. cine !tie de ce. uite care e trea&a### J + să "ii !i tu avocat# După "elul în care 521 . să vezi. îngri(ită# . ci în cea a tatei !i a musa"irilor săi: protocolară.'mos +z popoarele. păi. cum s ar zice#0 ? a dovedit că nu avea cuno!tinţe prea mari de e&raică sau poate că părerea ei era di"erită de a mea# In loc să mi răspundă la provocare. am zis eu. că acesta era singurul "el potrivit de a vor&i cu ara&ii !i cu "etele# /-u prea avusesem ocazia să vor&esc cu o "ată sau cu un ara&.umva. care de(a "ăcuse la poalele dudului patru cercuri per"ecte din "runze# J Dar tu. unde învaţă ca să "ie 9(urisconsult !i avocat:# )m"l$ndu mă în pene de at$ta reprezentativitate. vor&eam cu ea nu în e&raica mea o&i!nuită. să vezi. nu tre&uie dec$t să ai&ă &unul simţ să trăiască în pace !i respect reciproc# .

ridic$nd vocea. rotindu mi &raţele prin aer. 2ocat de între&area ei. !i totu!i cutremurat de "iorul reprezentativităţii naţionale.. a zis: J + să scriu o carte# J Tu.erni3ovs3i# Levin Dipnes# 7a*el# 1ladimir Aa&otins3i# 2i o poezie de a mea# Tot ce mi venea în minte# Tur&at. m am trans"ormat pe loc din Aa&otins3i în Tarzan# Lepăd$ndu mi sandalele pe care unc*iul ?tasze3 le lustruise în dimineaţa aceea 522 . 'OOad. dar nu le a arătat nimănui# 5&raica e !i ea o lim&ă "rumoasă# ' scris cineva vreodată poezii în e&raică. cu simţire. 'is*a nu zicea nimic# >rusc m a între&at dacă !tiu să mă caţăr în copaci# 5moţionat cum eram. .e "el de carte o să scrii. !i deodată a declarat într o e&raică limpede:. In loc să mi răspundă. poate că un pic îndrăgostit de ea.e anume te "ace să crezi asta. în"oiat de indignare !i cu simţul misiunii. ca de miel. J In "ranceză !i engleză# J ?crii poezii. ?cria poezii !i în ara&ă. J Poezie# J Poezie.mai o clipă4 ?tai o clipă4: Intre timp. !i a ridicat capul c$rlionţat !i m a aţintit cu oc*i căprui !i nevinovaţi. i am dat pe loc un recital pasionat de "r$nturi de poezie# . plini de curiozitate !i cu un strop de teamă. gesturi !i eCpresii ale "eţei !i c$teodată c*iar înc*iz$nd oc*ii# P$nă !i "răţiorul ei.Poveste despre dragoste si întuneric vor&e!ti# J . . setos să "ac tot ce voia ea.

!i ea ruginită. molii "ragile care sar în sus de "rică la orice um&ră. dincolo de v$r"ul zidului. "ără să mă sinc*isesc de zg$rieturi. am pipăit cu picioarele goale trunc*iul zgrunţuros !i "ără să !ovăi o clipă m am a&urcat în copac. după cum ni se spusese. prinsă la capătul lui. dracu. copii ai morţii. iar cu cealaltă. !ovăielnic. !tie la ce slu(ea !i cum a(unsese în cre!tetul dudului# Micul 'OOad s a uitat la mine g$nditor. în sus. (uliturile !i petele de dude. uit$nd de *ainele mele &ine călcate.mai o clipă4 ?tai o clipă4 ?e pare că erau singurele cuvinte e&raice pe care le !tia# M am ţinut cu o m$nă de creanga mea care gemea.'mos +z p$nă ce pielea a a(uns de un negru strălucitor. ca !i cum a! "i ridicat în aer vreun "ruct rar pentru t$năra de dedesu&t# De !aizeci de generaţii încoace. "ăc$ndu i pe toţi cei ce l văd să tremure la răgetul lui: un leu printre lei# 523 . dincolo de v$r"ul celorlalţi copaci. p$nă ce &urta mi s a lipit de o creangă înclinată care s a lăsat su& greutatea mea ca un arc !i am &$(&$it cu m$inile !i am dat deodată peste un lanţ ruginit cu o &ilă grea de "ier. scoţ$nd săl&atice strigăte de răz&oi. am "ăcut un salt !i m am agăţat de o creangă (oasă. în sus p$nă în cre!tetul copacului. ei ne au considerat o naţiune (alnică de învăţăcei îng*esuiţi în Ges&iva. aOlad al maOt. de la o cracă la alta !i în sus. !i a zis iar: . a"ară din um&ră. !i acum în s"$r!it urca pe scenă iudaismul musculos. am scuturat lanţul !i am rotit &ila de "ier în cercuri repezi. nelu$nd în seamă v$nătăile. strălucitorul t$năr evreu în deplinătatea "orţei lui. către ramurile din v$r".

surd. călărind pe creanga lui legănătoare. dacă c*iar vrei să mă uime!ti într o &ună zi va tre&ui să te străduie!ti de !apte ori mai mult# 524 . cu spr$ncenele negre !i groase. g$nditoare. acest zelos păzitor al "raţilor. !i nu auzea# -u "ăcea dec$t să înv$rtă lanţul. toate e"orturile astea ale tale nu înseamnă nimic.a văzut !i n a auzit. din goana calului# . nu ne poţi impresiona cu asta. străpung$nd aerul cu rotiri din ce în ce mai puternice ale mărului lui de "ier. nu un z$m&et de admiraţie sau de veneraţie "aţă de noul evreu. un z$m&et amuzat. ci o eCpresie u!or dispreţuitoare. ameninţ$nd să i smulgă &raţul din umăr# %ng$m"area lui# -esă&uinţa lui# +trava pu&ertăţii# >eţia !ovinismului tru"a!# 7amura pe care era culcat ca să !i "acă numărul gemea de(a su& greutatea lui# Iar "ata delicată. se uita în sus la el cu un z$m&et compătimitor.Poveste despre dragoste si întuneric %nsă acest teri&il leu de copac al cărui rol îl (ucam trium"ător în "aţa 'is*ei !i a "ratelui ei nu !i dădea seama că i se apropie os$nda# 5ra un leu or&. dar nu vedea. ca acei coO&oG vite(i pe care îi văzuse la cinematogra" descriind prin aer cercuri cu lasourile lor. ca !i cum ar "i spus. nătărău# 'vea oc*i. asta nu e nimic. acest leu z&urător. am văzut noi mult mai mult dec$t asta. îngăduitor. urec*i. cu toate că -emesis era de(a pe drum !i totul era pregătit pentru oroarea ce avea să vină# >ila de "ier ruginit din capătul lanţului se înv$rte(ea prin aer. poeta. nu !i a înc*ipuit !i nu s a păzit.

!i cu siguranţă i ar "i strivit ţeasta dacă nu ar "i trecut la un "ir de păr de capul lui !i nu i ar "i v$($it drept pe l$ngă nas. s a dovedit a "i o oroare#0 Iar "ratele ei era încă acolo. cineva i a rostit numele cu un răcnet îngrozit. din v$r"ul dudului. amintirea unei păduri dese dintr un magazin de îm&răcăminte pentru "emei. !i poate că n a avut timp dec$t să se uite în sus în copac cu oc*ii lui rotunzi. î!i terminase misterioasele cercuri per"ecte din "runze căzute !i acum. străpungător. drept spre el din ce în ce mai întunecat !i mai mare !i z&ur$nd drept către oc*ii copilului. "ugi. s"$!ietor s a înălţat peste v$r"urile copacilor !i apoi întreg trupul ţi a "ost prins de tremurături ca ni!te ace îng*eţate !i totul a tăcut în (urul tău într o clipă. 'OOad. ciu"ulit. panto"ul ca de păpu!ă care s a umplut deodată de s$nge !i a început să reverse s$nge prin găurile !ireturilor !i să picure pe la cusături !i peste partea de sus# 'tunci un singur ţipăt de durere lung. o "r$ntură de clipă. um&la !ovăielnic după un "luture al&. serios. în pantalona!ii lui scurţi !i cu panto"iori ro!ii. poate că n a avut timp dec$t să vadă mărul de "ier ruginit care se desprinsese din capătul lanţului !i se năpustea spre el ca un o&uz. în s"$r!it. de parcă ai "i "ost înc*is într un 525 . o (unglă virgină prin care urmărise c$ndva o "etiţă !i c$nd a a(uns o. ateriz$nd cu o &u"nitură grea !i surdă !i strivindu i picioru!ul prin panto"ul mic !i ro!u. 'OOad. c$nd deodată.'mos +z /2i din ad$ncurile unui puţ întunecat se poate să i "i "luturat prin "aţă. arăt$nd competent !i adora&il. la poalele dudului.

încă mai tremuram din cap p$nă n picioare. un &ăr&at scund !i păros. g*emuit cu genunc*ii la gură. cu c$teva cusături în &ăr&ie. în patul du&lu al unc*iului ?tasze3 !i al lui tanti Mala# Dar îmi amintesc p$nă în ziua de azi oc*ii ei ca doi căr&uni aprin!i. ca !i cum ar "i "ost de acord cu ea însă!i. groază !i "ulgere de ură veneau din oc*ii ei !i dincolo de sc$r&ă !i de ură mai era un soi de clătinare mo*or$tă a capului. cu o mustaţă stu"oasă. asta se simţea de departe# . ar "i tre&uit să "iu atentă. su& &ordura de doliu a spr$ncenelor negre îm&inate la mi(loc: sc$r&ă. ţin$ndu mă de căma!a 526 .Poveste despre dragoste si întuneric ais&erg# -u mi amintesc c*ipul copilului le!inat c$nd sora lui l a dus de acolo în &raţe !i nu mi amintesc dacă a ţipat !i ea. cum cineva. disperare. dacă a strigat după a(utor. poate că era unul dintre oaspeţi sau unul dintre "iii gazdei. vag. nu mi amintesc cine mi a îngri(it tăietura de pe &ăr&ie din care picura s$nge pe cea mai &ună căma!ă a mea /am p$nă în ziua de azi semnul pe &ăr&ie0 !i nu mi amintesc aproape nimic din cele petrecute între singurul ţipăt al &ăiatului rănit !i cear!a"urile al&e din seara aceea.a o du*oare# 2i îmi amintesc. ca !i cum ar "i spus a! "i putut g*ici pe loc. cu un ceas de aur pe o &răţară "oarte lată. c*iar înainte să desc*izi gura ar "i tre&uit să &ag de seamă. mă t$ra &rutal de acolo. dacă mi a vor&it !i nu mi amintesc c$nd sau cum am co&or$t din copac sau dacă am căzut cu creanga care s a pră&u!it su& mine.

ca !i ?tasze3 !i Mala. să i contacteze !i să între&e ce "ace micul 'OOad !i c$t de grave erau rănile lui# Desigur. aproape de a "uga# 2i din mers am văzut un &ăr&at "urios care stătea l$ngă "$nt$na din mi(locul terasei pavate lovind o pe 'is*a. dar în acela!i timp prea no&ili ca să căutăm scuze sau circumstanţe atenuante !i destul de responsa&ili ca să purtăm pe umeri întreaga povară a sting*erelii. în vreme ce sarcina mea ar "i "ost să mi eCprim umilele remu!cări prostern$ndu mă în prag sau acoperindu mă cu p$nză de sac !i cenu!ă. nu iz&ind o cu pumnii. ci !i a tăiat &ăr&ia !i a "ost nevoie de două sau trei cusături# Poate că părinţii mei !i soţii 7udnic3i plănuiseră c*iar o vizită la vila ?ilOani. ci lovind o tare. de ru!inaţi !i de sting*eriţi suntem. ca să dovedim "amiliei al ?ilOani în particular !i poporului ara& în general c$t de m$*niţi. contrazic$ndu se în privinţa momentului !i a modalităţii. iar !i iar. peste "aţă. ci a!a cum îţi ver!i "uria pe un cal# ?au pe o cămilă încăpăţ$nată# Desigur. peste umăr. părinţii mei au vrut. voiau să găsească o modalitate de a !i eCprima regretul !i ru!inea# Poate că s au g$ndit să o"ere o compensaţie potrivită# Poate că era important pentru ei să le "acă pe gazde să vadă cu oc*ii lor că nici partea noastră nu a scăpat nevătămată. remu!cării !i vinii# %nsă pe c$nd se tot s"ătuiau. meticulos.'mos +z ruptă. nu plesnind o peste o&ra(i. poate că 527 . în care să ducă daruri pentru t$nărul rănit. peste spate. cu palma desc*isă. lent. nu a!a cum pedepse!ti un copil. peste cap.

"aptul că suntem gata să plătim toate c*eltuielile medicale !i dorinţa noastră sinceră de a ne înt$lni c$t mai cur$nd pentru a limpezi lucrurile 528 . !i să l roage să întindă pentru noi ni!te antene neo"iciale !i să a"le în ce ape se scaldă "amilia ?ilOani. pe c$nd c*i&zuiau încă la planuri !i la măsuri de cercetare. domnul DnoC 6uil"ord.Poveste despre dragoste si întuneric suger$nd ca unc*iul ?tasze3 să meargă la !e"ul lui. c*iar dacă încă nu iz&ucnise violenţa. în prima zi din septem&rie HI=X. gri(a noastră "aţă de sănătatea dragului de copil. i a cerut în engleză !i "ranceză "luentă să ai&ă ama&ilitatea de a a!tepta c$teva clipe !i a revenit spun$nd că a "ost împuternicit să primească un mesa( pentru domnul ?ilOani# '!a că tata a dictat un mesa( scurt despre sentimentele noastre. c$t de m$nio!i mai sunt !i cum pot "i îm&l$nziţi. a "ost ca !i cum un mu!c*i invizi&il s ar "i încordat dintr odată# -u era o idee &ună să mai calci prin acele zone# '!a că tata a tele"onat cu vite(ie la &iroul "irmei ?ilOani !i 8iii din strada Prinţesa MarG. au venit săr&ătorile evreie!ti mari# 2i c*iar înainte de aceasta. în am$ndouă lim&ile. s a prezentat în engleză !i în "ranceză !i a cerut. .omitetul ?pecial al -aţiunilor )nite pentru Palestina i a prezentat 'dunării 6enerale recomandările sale# 2i la Ierusalim. regretele noastre. c$t de "olositoare ar "i prezentarea personală a scuzelor !i în ce spirit ar primi ei o"erta noastră de a îndrepta lucrurile . să "ie pus în legătură cu domnul al ?ilOani senior# )n secretar t$năr i a răspuns cu politeţe rece.

într o s$m&ătă de vară. n a pomenit de acea s$m&ătă de la vila ?ilOani# 2i odată. nici prin intermediul domnului DnoC 6uil"ord. Dacă o "i reu!it într adevăr să a"le ceva. .$nd pronunţa t*e se auzea 9zi:. c$nd &ietul ?tasze3 a vor&it o (umătate de noapte. la vreo cinci ani după 7ăz&oiul de 2ase Eile. destul de devreme. mie nu mi au spus nimic# P$nă în ziua în care a murit mama !i mai apoi.am primit nici un răspuns de la "amilia ?ilOani. cu perdeluţe gri# Pe v$r"ul zidului care încon(ura grădina erau cio&uri de sticlă de care nu mi aminteam# 1$r"urile verzi ale copacilor se arătau deasupra zidului# ?teagul unui consulat important "lutura pe acoperi! !i l$ngă porţile noi de "ier erau o placă 529 . tata !i cu mine n am vor&it niciodată despre acea s$m&ătă# -ici măcar înt$mplător# 2i c*iar după mulţi ani. în vreme ce locomotive era 9locomoţi":#0 . după ce cucerisem Ierusalimul de est. am "ost acolo de unul singur.e a spus !i ce n a spus 'is*a despre mine. pe acela!i drum pe care am mers în acea s$m&ătă dinainte# 5rau porţi de "ier noi !i în "aţa casei era parcată o ma!ină nemţească strălucitoare.'mos +z !i a încerca să îndreptăm răul# /Tata vor&ea engleza !i "ranceza cu un accent "oarte rusesc# . !i a amintit de tot soiul de lucruri &une !i rele. p$nă în ziua morţii sale. nici direct. la slu(&a de pomenire a Malei 7udnic3i. !e"ul lui ?tasze3 7udnic3i# +are tata s a străduit pe alte căi să a"le c$t de grave erau rănile lui 'OOad. a!ezat în "otoliul său cu rotile. în HIMX.

mi a spus o "a&ulă indiană: 'u "ost c$ndva doi călugări care se supuneau la tot soiul de restricţii !i su"erinţe# Printre altele. a dus o pe "emeie în c$rcă p$nă la mal !i a lăsat o pe nisip "ără să spună nimic# .ei doi asceţi !i au continuat drumul în tăcere# 'u trecut !ase luni sau un an !i dintr odată 530 . nici măcar în somn# %nsă odată. în litere ara&e !i latine. a în"runtat zidurile cenzurii# +dată. livezi. nici despre copila!i ara&i. în momentul nostru special. !i stema lui# )n paznic în *aine civile a ie!it !i s a uitat la mine curios# 'm mormăit ceva !i mi am continuat drumul către Muntele ?copus# Tăietura din &ăr&ie s a vindecat în c$teva zile# Doctorul Hollander. lanţuri de "ier. călugărul mai t$năr a sărit în apă.Poveste despre dragoste si întuneric de alamă lucitoare cu numele statului respectiv. la masa din &ucătărie. mi a scos aţele puse la camera de gardă în acea s$m&ătă dimineaţă# Din ziua în care au "ost scoase aţele un văl a co&or$t asupra întregului episod# Tanti Mala !i unc*iul ?tasze3 erau !i ei înrolaţi în acţiunea de înă&u!ire a c*estiunii# -ici o vor&ă# -ici despre ?*ei3* Aarra*. în "elul ei o&i!nuit. au auzit strigătele de a(utor ale unei "emei care se îneca# 8ără o vor&ă. în locul nostru special. pe c$nd mergeau pe malul unui r$u. duzi sau cicatrice de pe &ăr&ie# Ta&u# -u s a înt$mplat niciodată# Doar mama. pediatrul de la clinica din strada 'mos. s au *otăr$t să traverseze întreg su&continentul indian pe (os# 2i au mai *otăr$ t să "acă drumul în tăcere deplină: să nu rostească un cuvinţel. c$nd tata nu era acasă.

'mos +z călugărul mai t$năr l a între&at pe însoţitorul său: 9?pune mi. va "i 531 . descoperirile unor ar*ive antice în Tel el 'marna !i Hatus*as*. susţineau c$ţiva dintre strategii din &ăcănia domnului 'uster. după ce evreii vor "i plecat. legendara &i&liotecă a regelui 'ssur&anipal. >a&ilonia !i 'siria. care nu erau altceva dec$t un &raţ al englezilor îm&răcat în ve!minte din de!ert. tata s a întors la cercetările lui# %n acel moment era cu"undat ad$nc în literaturile +rientului 'propiat antic. pe care grecii l au numit ?ardanapalius.: %n ceea ce l prive!te. să cucerească ţara !i apoi. o mai duci încă. : Prietenul lui i a răspuns cu o între&are: 9. povestirile lui 6*ilgame! !i scurtul mit al lui 'dapă# Monogra"ii !i lucrări de re"erinţă se îngrămădeau pe &iroul lui. ca să permită "orţelor regulate ale statelor mem&re ale Ligii 'ra&e. crezi că am păcătuit duc$nd "emeia aceea în c$rcă. '33adia !i ?umeria. să i primească înapoi pe englezi pe u!a din dos# Ierusalimul.um. încon(urate de armata de note !i "i!e# %ncerca să ne amuze pe mama !i pe mine cu una dintre poantele lui o&i!nuite: Dacă "uri de la un autor e!ti plagiatorF dacă "uri din cinci cărţi e!ti cărturarF dacă "uri din cincizeci de cărţi e!ti un mare cărturar# Ei de zi acel mu!c*i invizi&il de su& pielea Ierusalimului se încorda# Evonuri ne&une!ti circulau prin cartierul nostruF unele dintre ele îţi îng*eţau s$ngele în vine# )nele ziceau că guvernul &ritanic de la Londra e pe cale să !i retragă armata. să i în"r$ngă pe evrei.

Poveste despre dragoste si întuneric cur$nd capitala regelui '&dulla* al Transiordaniei. !i s$ngele nostru va cădea pe capetele noastre# )nii spuneau că unor evrei cu relaţii. li s a su"lat la urec*e că ar "i mai &ine să plece în străinătate c$t mai iute sau măcar să !i trimită "amiliile într un loc sigur# 5i pomeneau despre cutare !i cutare "amilie care a "ost trimisă în 'merica !i despre di"eriţi oameni de a"acere prosperi care 532 . vom "i urcaţi pe nave !i du!i în lagărele de re"ugiaţi din . slu(&a!i civili de rang înalt din 'dministraţia Mandatară. >anda lui ?tern !i Hagana*. locuitorii evrei. mai ales pentru că aruncaseră în aer cartierul general &ritanic din *otelul 7egele David. antreprenori !i angrosi!ti care aveau legături cu englezii. prin acţiunile lor s$ngeroase împotriva englezilor. &ogăta!i din 7e*avia.ipru# ?au am putea "i împră!tiaţi prin lagărele pentru persoane strămutate a"late în insulele Mauritius !i ?eGc*elles# 'lţii nu pregetau să a"irme că mi!cările evreie!ti ilegale. iar englezii *otăr$seră de(a să ne pedepsească printr o săl&atică &aie de s$nge# +"ensele necugetate ale "anaticilor no!tri conducători sioni!ti au "ăcut pu&licul englez să ne urască at$t de tare. înc$t Londra a *otăr$t pur !i simplu să i lase pe ara&i să ne măcelărească p$nă la unul: p$nă acum "orţele armate engleze au stat între noi !i un masacru general săv$r!it de naţiunile ara&e. au adus asupra noastră nenorocirea# -ici un imperiu din istorie n a "ost or& la a!a provocări umilitoare. dar acum ei o să se dea deoparte. iar noi. Irgun.

"ie ce o "i# + să !i trimită degra&ă armata.u siguranţă !tiu ei ceva ce noi. nu putem dec$t să ne înc*ipuim# ?au ei puteau să !i înc*ipuie ceea ce pentru noi nu era dec$t un co!mar# 'lţii vor&eau despre grupuri de tineri ara&i care cercetau noaptea străzile noastre. două avioane de transport americane gigantice au "ost văzute de(a în largul ?iciliei. o să intervină. Truman. cărora englezii le au permis să vină din 5gipt înarmaţi !i să !i creeze poziţii "orti"icate pe dealurile din (urul Ierusalimului. marc$nd casele evreie!ti !i repartiz$ndu le dinainte# 5i a"irmau că &ande de ara&i înarmate. su& comanda Marelui Mu"tiu din Ierusalim. 6lu&& pa!a. erau de(a des"ă!urate în di"erite poziţii c*eie din ţară. îndrept$ndu se spre estF cu siguranţă că pre!edintele Truman nu va îngădui să se petreacă aici al doilea *olocaust la mai puţin de trei ani după Holocaustul celor 2ase Milioane# . iar englezii se "ăceau că nu i văd# Eiceau că "orţele Legiunii 'ra&e Transiordaniene. pre!edintele american.u siguranţă că evreii americani 533 . înarmaţi cu cutii de vopsea !i pensule. luaseră de(a în stăp$nire toate dealurile din (urul ora!ului. ast"el înc$t să i poată strivi pe evrei înainte ca ace!tia să poată măcar încerca să !i ridice capetele# 2i că luptătorii din 8răţia Musulmană. atunci c$nd englezii o să plece. se instalează în tran!ee c*iar peste drum de 3i&&utzul 7amat 7a*el# )nii î!i eCprimau speranţa că. su& comanda generalului de &rigadă englez ?ir Ao*n 6lu&&. ceilalţi.'mos +z au părăsit peste noapte Ierusalimul !i s au sta&ilit cu "amiliile lor la Tel 'viv# .

laptele pra" !i "ăina aproape că au dispărut de pe ra"turile din &ăcănia domnului 'uster: oamenii începeau să !i "acă rezerve. rezultă că eCistă o !ansă ca la urma urmei să "im lăsaţi aici# 5i o să i silească pe ara&i să îng*ită ceea ce 5uropa încearcă să scuipe# Intr un "el sau altul. pac*ete de pesmeţi. c*iar dacă ara&ii nu ne vor aici. lum$nările. uleiul. sau larg răsp$nditele sentimente de vinovăţie "aţă de soarta tristă a evreilor supravieţuitori vor acţiona toate împotriva 9complotului anglo ara& de a ne distruge:# )nii dintre prietenii !i vecinii no!tri se încura(au singuri la începutul acelei toamne ciudate. ulei. pregătindu se pentru ce avea să vină# Mama a umplut &u"etul din &ucătărie cu pungi de "ăină de gr$u !i matso. conserve de legume !i de carne. dat "iind că europenii sunt mult mai puternici dec$t ara&ii. ultimul lucru pe care !i l doresc popoarele europene este să ne întoarcem !i să inundăm iar 5uropa# 2i. ovăz Sua3er. ameninţătoare.rupele. practic toată lumea prezicea răz&oiul# . cu un g$nd consolator: în cel mai rău caz. măsline !i za*ăr# Tata a cumpărat două canistre de para"ină etan!ate !i le a pus su& &azinul din &aie# 534 .Poveste despre dragoste si întuneric &ogaţi !i in"luenţi o să l preseze# 5i n ar putea să stea pur !i simplu cu m$inile în s$n# După părerea unora.ei din ilegalitate di"uzau pe unde scurte c$ntece în"lăcărate# . za*ărul. ori clasa muncitoare internaţională. con!tiinţa lumii civilizate sau opinia pu&lică progresistă.

'mos +z Tata încă mai pleca în "iecare zi. amestecate cu admiraţia pro"undă "aţă de inimile noastre no&ile !i măreţia noastră morală# Purtam în acea vreme discuţii m$ndre !i totu!i 535 . nasturii !i piesele de domino de pe rogo(ină# Trimiteam trupe. "ăuream alianţe cu una sau alta dintre puterile străine. la serviciul lui de la >i&lioteca -aţională de pe Muntele ?copus. care mergea din strada 6eula prin Mea ?*arim !i traversa ?*ei3* Aarra*. la !apte !i (umătate dimineaţa. eCecutam mi!cări tactice de învăluire prin "lanc. nu departe de vila ?ilOani# ?e întorcea acasă puţin înainte de cinci. cu cărţi !i articole în servieta (erpelită !i altele îndesate su& &raţ# %nsă mama l a rugat de mai multe ori să nu !adă în auto&uz la "ereastră# 2i adăuga ni!te cuvinte în rusă# -e am întrerupt pe moment o&i!nuita plim&are de s$m&ătă după masa p$nă la unc*iul Aosep* !i mătu!a Eippora*# 'veam a&ia nouă ani !i eram de(a un zelos cititor de ziare# )n consumator avid al ultimelor !tiri# )n eCcelent comentator !i orator# )n eCpert politic !i militar ale cărui opinii erau preţuite de copiii vecinilor# )n strateg cu c*i&riturile. adunam argumente tran!ante care erau în stare să cucerească cele mai împietrite inimi &ritanice !i compuneam discursuri care nu numai că i ar "i adus pe ara&i la înţelegere !i împăcare !i i ar "i "ăcut să ne ceară iertare. cu auto&uzul I. dar ar "i putut c*iar să aducă în oc*ii lor lacrimi de simpatie pentru su"erinţa noastră. ca de o&icei.

un naţionalist "ăţarnic !i mieros. un mic !ovin travestit în iu&itor al păcii. mielul de sacri"iciu. i a! "i putut convinge cu u!urinţă. +-) a creat un . măr!ăluind "urioase după ce ie!iseră din mosc*ei. în timpul mar!urilor sau întrunirilorF la una sau două dintre acestea mama i a îngăduit tatei să mă ia !i pe mine# In vreme ce în "iecare vineri mulţimi de ara&i.Poveste despre dragoste si întuneric pragmatice cu DoOning ?treet. iar evreii sunt c$inii no!tri40# Dacă a! "i avut ocazia. în mod raţional. Papa de la 7oma. ?talin !i c$rmuitorii ara&i# 9?tat evreu4 Imigrare li&eră4 : strigau demonstranţii din comunitatea a"iliată.omitet ?pecial pentru Palestina 536 . nu erau prea ama&ile ori civilizate !i că de "apt ele îi puneau într o lumină ru!inoasă pe cei care le strigau# In zilele acelea eram mai puţin copil !i mai mult un snop de argumente "ariseice. un miel printre lupi. lumea ipocrită întotdeauna însetată de s$ngele nostruF cu at$t mai mult să Ie "ie ru!ine# . noi eram David împotriva lui 6oliat. noi eram victime nevinovate. un propagandist sionist de nouă ani# -oi eram cei &uni. . că în vreme ce lozincile noastre nu conţineau nimic care să i vatăme.$nd guvernatorul &ritanic !i a anunţat intenţia de a !i înc*eia c$rmuirea în Palestina !i de a returna mandatul +rganizaţiei -aţiunilor )nite. ara&ii !i toată lumea neevreiască erau lupii. urlau 9Id&a* al@a*ud1 /?ă i măcelărim pe evrei40 !i 98alastin *i ar duna Oa al @a*ud 3il&una4: /Palestina este ţara noastră.asa 'l&ă. strigate de gloate în"ier&$ntate. lozincile lor. în vreme ce ei englezii. noi aveam dreptate. răul.

pe cea a sutelor de mii de evrei strămutaţi. supravieţuitori ai genocidului nazist.ele două state să ai&ă în comun economia.+P !i a dat pu&licităţii raportul ma(oritar. unul pentru ara&i !i unul pentru evrei# Eonele alocate celor două state erau aproape la "el de mari# 6raniţa complicată. care le despărţea era trasată în general con"orm distri&uţiei demogra"ice a populaţiilor respective# . care trăiau de doi ani sau de mai multă vreme în lagărele din 5uropa pentru persoane strămutate# La începutul lui septem&rie HI=X. )-?.+P0 care să eCamineze situaţia din Palestina !i. su& tutelă internaţională. !erpuitoare. recomand$nd ca mandatul &ritanic să se înc*eie c$t mai cur$nd# In locul lui. !i trei s"erturi din statul evreu propus era teren de!ertic necultivat. conducerea ara&ilor palestinieni !i toate naţiunile Ligii 'ra&e au declarat pe loc că nu vor accepta nici un compromis !i că intenţionează 9să se opună cu "orţa transpunerii în "apt a acestor propuneri !i să înece în s$nge orice încercare de a crea o entitate sionistă pe vreo palmă de păm$nt 537 .omitetul recomanda ca Ierusalimul să "ie un corpus separatum neutru. în sc*im&.'mos +z /)-?. cu un guvernator numit de +-)# 'ceste recomandări erau supuse apro&ării 'dunării 6enerale !i era nevoie de o ma(oritate de două treimi# 5vreii au scr$!nit din dinţi !i au acceptat împărţirea propusă: teritoriul alocat lor nu includea Ierusalimul sau 6alileea de ?us !i de 1est. de asemenea. Palestina să "ie împărţită în două state independente. moneda etc# .

vor (e"ui de caracterul lor ara& aceste peisa(e străvec*i !i vor îng*iţi totul înainte ca ara&ii să "i avut timp să se trezească din somn# La mi(locul lui octom&rie înaltul . nu încape îndoială că îl vor "olosi drept cap de pod. se vor a!eza pe orice deal !i vale. 'ustralia !i din alte părţi# Dacă li se îngăduie să !i întemeieze aici un stat. de la mo!ieri corupţi. vor "ace aici eCact ceea ce le au "ăcut al&ii populaţiilor indigene din 'merica. prin su&ter"ugii. c*iar !i unul mic. datorită vicleniei !i superiorităţii lor te*nice !i cu spri(inul imperialismului &ritanic. a rostit în "aţa lui David >en 6urion. !mec*erii ă!tia de coloni!ti evrei aveau să îng*ită întreaga ţară.Poveste despre dragoste si întuneric palestinian:# 5i susţineau că întreaga Palestina a "ost păm$nt ara& de sute de ani.unning*am. !i să i alunge pe ţăranii care îl cultivaseră de generaţii întregi# Dacă nu erau opriţi. se vor revărsa înăuntru cu milioanele lor. !terg$nd orice urmă a vieţii ara&e. acoperind o cu coloniile lor europene cu acoperi!uri ro!ii. ca lăcustele.omisar &ritanic. generalul ?ir 'lan . care era !e"ul eCecutivului din 'genţia 5vreiască. o ameninţare 538 . parcelă cu parcelă. corup$nd o cu comportarea lor îng$m"ată !i des"r$nată. p$nă ce au venit englezii !i au încura(at *oardele de străini să se răsp$ndească peste tot. să scoată din rădăcini &ătr$nele cr$nguri de măslini. !i "oarte repede vor pune m$na pe locurile s"inte ale Islamului !i apoi se vor revărsa în ţările ara&e învecinate# . să niveleze dealurile.$t ai &ate din palme. să cumpere păm$nt.

pe c$nd vizitam o &iserică# %mi aminteam de măslinii pe care i am văzut de la "ereastra acelei case. în H8IX. C'e . (N. spre amurg sau s$m&ăta dimineaţa. ca să nu înţeleg# Iar eu am zis.ongres ?ionist.ait'ful . cu o &ucurie pe care nu mi o puteam ascunde: J + să "ie cur$nd răz&oi la Ierusalim4 2i o să i învingem pe toţi4 Dar uneori. 379>).'mos +z voalată: 9Dacă încep tul&urările:. pentru că imaginea 'is*ei care lua de (os copilul le!inat !i îl ducea în tăcere în &raţe semăna &rusc ca un ta&lou cre!tin înspăim$ntător pe care tata mi l a arătat !i mi l a eCplicat în !oaptă odată. a spus că. a spus el cu tristeţe. c$nd părinţii mei !i toţi cei din cartier dormeau încă. va eCista un stat evreu în Ţara Israelului# 2i acum au trecut cincizeci de ani !i statul stă literalmente în "aţa porţii# Mama a zis: J -u stă# -u e nici o poartă# 5 un a&is# Do(ana tatei a sunat ca o plesnitură de &ici# ' vor&it în rusă. în(ung*iat de groază.it1: t'e +iege of :erusalem.) 539 . 63. 3784 (!ondra. care părăsiseră de veacuri întregi lumea celor vii !i deveniseră o parte a tăr$mului celor neînsu"leţite# 35 Dov :osep'. 9mă tem că nu vom "i în stare să vă a(utămF nu vom "i în stare să vă apărăm:#HX Tata a zis: J Herzl a "ost pro"et !i o !tia# La primul . c$nd eram singur în curte. a. îng*eţam. în cinci ani sau cel mai t$rziu în cincizeci de ani. pag.

ora!ul ciudat. ad$ncit în g$nduri. vătămător. un ora! secretos. su"it. străzi cu ziduri de piatră. !iit.Poveste despre dragoste si întuneric Prin noiem&rie un soi de perdea începuse să împartă Ierusalimul în două# 'uto&uzele încă mai mergeau acolo !i se întorceau. ora!ul a&isinian. purt$nd în p$ntece nenorocirea# Q %ntreaga "amilie ?ilOani. iar v$nzătorii de "ructe din satele ara&e învecinate încă î!i mai "ăceau apariţia o&i!nuită pe strada noastră.P0 !i la începutul anilor . mi s a spus după 7ăz&oiul de 2ase Eile. retras.M0# 540 . corni!e !i ziduri întunecate. al cruciaţilor !i templierilor. a părăsit Ierusalimul iordanian în anii . musulman. stră&ătut de sunetele clopotelor !i de (elania muezinului. alaOit. copt. italian. !i "amiliile ara&e începuseră să părăsească vestul ora!ului. tăcut. anglican. căr$nd tăvi cu smoc*ine. cu la&irinturile de străduţe înguste care ne erau interzise !i ne ameninţau din întuneric. pelerin. în"ă!urat în văluri. migdale !i "ructe de cactus. catolic. sunit. greco ortodoC. înţesat cu pini. însă unele "amilii de evrei se mutaseră de(a din cartierele ara&e. grila(e împletite. misionar. duc$ndu se în părţile sudice !i estice# Doar în g$ndurile mele puteam să merg uneori p$nă la prelungirea străzii ?t# 6eorge către nord est !i să mă uit cu oc*ii larg desc*i!i la celălalt Ierusalim: un ora! cu c*iparo!i &ătr$ni. ora!ul grec. cu toate "armecele lui ascunse. înspăim$ntător !i totu!i ademenitor. otoman. ora!ul mona*al. mai mult negri dec$t verzi. luteran. scoţian. armean. Ierusalimul străin.

de asemenea. presupun$nd că nu a a(uns &ătr$nă !i sta"idită printre !andramalele pline de pra" !i de ar!iţă din cine !tie ce ta&ără de re"ugiaţi. presupun$nd că mai are unul. care 541 . &rodate cu dantelă "ină# După covoarele groase.anada. aveam să "iu cuprins dintr odată de spaimă în acele zile din toamna lui HI=X !i aveam să simt durerea t$n(irii amestecate cu ru!ine !i cu certitudinea pedepsei iminente !i. -u din cauza răz&oiului care se apropia. dintre care unul în"ăţi!a păsări ale paradisului printre copaci ai paradisului# După "irele de tri"oi din vitralii. ci din alt motiv. un cartier construit din piatră al&ăstruie !i tranda"irie.ine o să "ie prinţul meu. mai pro"und. )nde oare c$ntă ea la pian. alţii s au sta&ilit în emiratele din 6ol".ine o să "ie ursitul meu. un soi de durere nu prea &ine de"inită: un "el de dor interzis. 9. .'mos +z )nii au mers în 5lveţia !i . amestecat cu vinovăţie !i m$*nire# După acea livadă# După acea "$nt$nă acoperită cu o placă de metal verde !i &azinul cu plăci de "aianţă al&astre. 2i cu "ratele ei olog. unde pe!ti!ori aurii străluceau o clipă în soare înainte să dispară în pădurea de nu"eri# După perniţele moi. în Tal&ie*. c$ţiva s au mutat la Londra !i alţii în 'merica Latină# 2i ce s a înt$mplat cu papagalii lor. cu &olţi !i arcade.: 2i ce s a înt$mplat cu 'is*a. unde zoaiele se scurg pe străzile nepietruite# 2i cine sunt evreii noroco!i care trăiesc acum în casa care era c$ndva a "amiliei ei.

Poveste despre dragoste si întuneric colorau "iecare lumina în altă nuanţă: "runză ro!ie. devreme. sunt c$mpuri de luptă din nasturi# -u suntem îngăduiţi acolo. e interzis# 5 542 . e înţesat de "orti"icaţii !i turnuri "ăcute din cu&uri. înainte de a "i alungat din ea în mod ru!inos. poate că a! "i putut pur !i simplu să i vor&esc ca un &ăiat care îi vor&e!te unei "ete# ?au n a! "i putut. în "iecare dimineaţă. am atins o c$ndva. 9)ite numai cum strategul ăla de copil a ocupat iar tot apartamentul# -u te mai poţi mi!ca pe coridor. mais oui. din perete în perete. mă trezeam la mirosul primei raze de lumină !i zăream printre lamelele de "ier ale o&loanelor înc*ise rodiul care cre!tea în curtea noastră# 'scunsă în acest copac. Ga eini4 >as min "adla34 )sRut4 >as Oa*alas4: Dimineaţa.ilvousplait4 5n(oGl: !i perec*ea lui soprană care răspundea cu o voce ca un clopoţel de argint: 9Mais oui. ce nătărău mic !i gălăgios# In loc să i vor&esc a!a cum -oul Tineret 5vreu i ar vor&i -o&ilului Popor 'ra& sau cum ar a&orda un leu alţi lei. "runză violetă# 2i după papagalul care vor&ea ca un "umător înrăit: 9 T"addal4 ?. "runză aurie. în acea livadă. o pasăre nevăzută repeta voios !i eCact primele cinci note din 8ur 5lise# . mine "ăcute din dopuri de plută !i graniţe "ăcute din &eţi!oare# In odaia lui.e nătărău me!ter la vor&ire. cu v$r"urile degetelor### 9>as4 >as. "runză verde. castele "ăcute din piese de domino. c*ere mademoiselle:# 'm "ost acolo c$ndva.

din 'rad.'mos +z un ordin# 2i c*iar !i în odaia noastră a împră!tiat cuţite !i "urculiţe pe toată podeaua. după ziarele din septem&rie HI=X# 2i a!a. ca o imagine re"lectată într o oglindă re"lectată în altă oglindă. se tolăne!te pe canapea !i îl cite!te de la un capăt la celălalt. însă în clipa în care vine ziarul odrasla ta lasă totul &altă. însemnările mele de acum douăzeci !i !apte de ani îmi amintesc ce anume citea 9strategul ăla de copil: în ziarul din I septem&rie 543 . care se pare că e pe marginea căzii# Dacă nu mă în!el. pro&a&il că a declarat un armistiţiu general. într o dimineaţă din vara lui 200H. sunt ni!te însemnări înc$lcite pe care le am "ăcut într o &i&liotecă din Tel 'viv în HIX= sau HIXP. în &iroul meu de aici. tu !i cu mine o să tre&uiască să ne mutăm în curte# ?au pe stradă. ni!te e"ective de marină sau &lindate# Dacă o mai ţine a!a. la 'rad. am găsit aseară o cutie de carton ponosită. tocmai se pregăte!te să se "olosească de ea ca să vor&ească cu >en 6urion# La "el ca !i ieri# ?ă i eCplice ce ar tre&ui să "acem în acest moment !i la ce ar tre&ui să "im atenţi# Poate că a !i început să i dea ordine lui >en 6urion#: %ntr unui dintre sertarele de (os. acum mai &ine de douăzeci !i cinci de ani# Printre altele. c*iar !i mica pu&licitate# 'cum trage o linie tele"onică din cartierul lui general din spatele !i"onierului p$nă la apartamentul din Tel 'viv. pro&a&il ca să marc*eze vreo Linie Maginot. cu di"erite însemnări pe care le am "ăcut pe c$nd scriam romanele scurte ce alcătuiesc Dealul s"atului nelegiuit.

olonadelor de pe .alea Aa""a. din . 8reidmann a >ein !i doctorul podolog ?c*oll# .Poveste despre dragoste si întuneric HI=X: Poliţia rutieră evreiască a început să acţioneze în Tel 'viv cu consimţăm$ntul guvernatorului &ritanic# 5a e "ormată din opt poliţi!ti care lucrează în două ture# + ară&oaică de treisprezece ani va apărea în "aţa tri&unalului militar. a declarat că evreii vor lupta pentru 544 . în satul HaOara. dar a "ost înapoiat viu !i nevătămat# +rc*estra 91ocea Ierusalimului: va "i diri(ată de Hanan ?c*lesinger# 5ste a doua zi de post a lui Ma*atma 6and*i# . acum două zile s a desc*is noua .lădire a .*melni3 din 7e*ovot a "ost răpit !i &ătut cu cruzime de o organizaţie eCtremistă. ara&ii nu vor accepta niciodată împărţirea ţăriiF la urma urmei.$ntăreţul 5dis de P*ilippe nu va putea c$nta săptăm$na aceasta la Ierusalim.omitetul 5Cecutiv al 'genţiei 5vreie!ti. Mi3olins3i. acuzată "iind că deţine o pu!că. printre alte magazine. în care se a"lă. iar evreii ar tre&ui să recunoască semni"icaţia para&olei# Pe de altă parte.on"orm conducătorului ara& Musa 'lami. regele ?olomon a *otăr$t că mama care s a împotrivit împărţirii e mama adevărată. iar Teatrul de .o poţi lua cu tine# In sc*im&. tovară!a 6olda MGerson [ulterior Meir\.ameră a "ost o&ligat să am$ne reprezentaţia lui cu . districtul -a&lus# Imigranţii 9ilegali: de pe 5Codus sunt deportaţi la Ham&urg !i spun că vor lupta p$nă în p$nzele al&e ca să nu "ie de&arcaţi# Paisprezece gestapovi!ti au "ost condamnaţi la moarte la L`&ec3# Domnul ?olomon .

de teamă că starea lui se va înrăutăţi.onnor a reie!it că &ăr&atul e anga(at la ?erviciul de 7adiodi"uzare !i se înrude!te pe departe cu in"luenta "amilie -as*as*i&i# In ciuda acestui lucru. distri&uitor de mani"este ilegale. domnul 6ardeOicz. !i le a cerut în sc*im& (udecătorilor ca el să "ie izolat într o instituţie particulară. a cerut ca prizonierul să nu "ie trimis la un azil de ne&uni. în pielea goală# 2i altă zi din septem&rie HI=X: Locotenent colonelul 'dderleG a prezidat curtea marţială care a (udecat cazul lui ?*lomo Mansoor ?*alom. pentru ca mintea lui sla&ă să nu "ie eCploatată de "anatici în scopurile lor criminale# Lt# col# 'dderleG a regretat că nu poate îndeplini cererea domnului 6ardeOicz. care a "ost declarat alienat# Audecătorul de instrucţie. iar cealaltă a strigat după a(utor !i unii dintre locuitorii de acolo au auzit !i au reu!it să l împiedice pe suspect să "ugă# In cursul investigaţiilor "ăcute de agentul de poliţie +..a"B. 545 . deoarece Ţara Israelului !i Ierusalimul sunt sinonime în inimile noastre# După c$teva zile ziarul spunea: ?eara trecută. t$rziu. eli&erarea pe cauţiune i a "ost re"uzată.'mos +z includerea Ierusalimului în statul evreu. între >eit Ha3erem !i >aGit 1agan# )na dintre "ete a "ugit. un ara& a atacat două "ete evreice în apropiere de >ernardiGa . prizonierul a declarat că ie!is e din ca"enea &eat !i a avut impresia că cele două "ete se "$ţ$iau pe acolo în întuneric. din cauza gravităţii presupusului delict# In apărarea sa.

englezi !i multe alte naţionalităţi# %nsă la nordul. era de(a cel mai populat ora! din ţară: avea cincizeci !i cinci de mii de locuitori. cu mult înainte de apariţia sionismului modern !i "ără legătură cu el. armeni. trăiau la Ierusalim vreo sută de mii de evrei !i vreo !aizeci !i cinci de mii de neevrei. în privinţa unei posi&ile mani"estări a unei indulgenţe speciale# La radio. printre care ?*ei3* Aarra*. în a!teptarea unei decizii a înaltului . tot înainte de începutul emigraţiilor sioniste. precum !i multe sate ara&e: el 546 . cartierele musulmane !i cre!tine din +ra!ul 1ec*i. dintre care vreo treizeci !i cinci de mii erau evrei# Iar acum. domni!oara >rac*a Tse"ira va o"eri un &uc*et de melodii populare# %ntr o seară. .illa Lei&oOitz va da un recital de pian !i după !tiri ni s a promis un comentariu "ăcut de domnul 6oerdusF în înc*eierea serii.omisar. >eit Aalla !i >et*le*em. su& guvernare otomană. . printre care musulmani !i ara&i cre!tini. colonia greacă.Poveste despre dragoste si întuneric aceasta ie!ind din competenţa saF era o&ligat să l pună pe ne"ericit în custodie.olonia 6ermană. 7amalla* !i el >ire*. evreii reprezentau ma(oritatea netă a populaţiei Ierusalimului# La începutul secolului WW. Ierusalimul. care reprezintă . greci.oroana. . >a3aa !i '&u Tor# 5rau !i ora!e ara&e pe dealurile din (urul Ierusalimului. estul !i sudul ora!ului erau cartierele ara&e întinse. tata le a eCplicat prietenilor săi care veniseră la un pa*ar de ceai că încă de la mi(locul secolului al W1III lea. Datamon.olonia 'mericană. în toamna lui HI=X.

?u&a. ?*ua"at.artierul 5vreiesc dinăuntrul zidurilor +ra!ului 1ec*i. IsaOiGa. în vreme ce în . "ără eCcepţie. >eit ?a"a"a. ?*ei3* >adr. iar locuitorii lor evrei au "ost uci!i. Diriat 'navim !i Maale *a Hamis*a la vest# %n răz&oiul din HI=8 cea mai mare parte a acestor a!ezări evreie!ti. luaţi în captivitate sau au "ugit. SoloniGa. în timpul guvernării iordaniene !i egiptene nu mai erau deloc evrei# -ici unul# '!ezările erau distruse.isiordania sau în 8$!ia 6aza. au "ost rase de pe "aţa păm$ntului. et Tur. 7amat 7a*el !i 6us* 5tsion la sud !i Motsa. ?ilOan. )mm Tu&a !i ?ur >a*ir# La nordul. Salandria. >eit Mazmil. au căzut în m$inile Legiunii 'ra&e# Toate a!ezările evreie!ti capturate de ara&i în timpul 7ăz&oiului de Independenţă. 5in Darim. însă armatele ara&e nu au permis nici unui supravieţuitor să se întoarcă acolo după răz&oi# 'ra&ii au e"ectuat în teritoriile cucerite o 9puri"icare etnică: mai intensă dec$t evreii: sute de mii de ara&i au "ugit sau au "ost alungaţi de pe teritoriul ?tatului Israel în acel răz&oi. iar sinagogile !i 547 . la est. Deir @assin /unde peste o sută de locuitori aveau să "ie măcelăriţi de Irgun !i >anda lui ?tern în aprilie HI=80. -e&i ?amOil. împreună cu . >eit I3sa. >ir -a&alla*. >eit Hanina. DalGa !i >eit *a 'rava pe malul Mării Moarte. >iddu.'mos +z 'zaria. estul !i vestul Ierusalimului erau zone ara&e !i doar c$teva a!ezări evreie!ti erau presărate ici !i colo în (urul ora!ului: 'tarot !i -eve @aa3ov la nord. însă o sută de mii au rămas. '&u Dis. el Mali*a. sudul. Li"ta.

Poveste despre dragoste si întuneric

cimitirele rase de pe "aţa păm$ntului# 2i în viaţa oamenilor, !i în cea a popoarelor, cele mai mari con"licte sunt adesea cele care iz&ucnesc între cei persecutaţi# -u e dec$t o iluzie ideea că persecutaţii !i asupriţii se unesc, din solidaritate, !i stau împreună pe &aricade împotriva unui asupritor nemilos# In realitate, doi copii ai aceluia!i tată &rutal nu se solidarizează întotdeauna, uniţi "iind de soarta comună# 'desea "iecare vede în celălalt nu un tovară! de su"erinţă, ci, în realitate, imaginea asupritorului lor comun# 'cesta ar putea "i cazul con"lictului vec*i de o sută de ani dintre ara&i !i evrei# 5uropa care i a maltratat, umilit !i asuprit pe ara&i prin imperialism, colonialism, eCploatare !i represiune este aceea!i 5uropă care i a asuprit !i persecutat pe evrei !i în cele din urmă le a îngăduit nemţilor sau c*iar i a spri(init să i smulgă din rădăcini din orice colţi!or al continentului !i să i ucidă aproape pe toţi# %nsă c$nd ara&ii se uită la noi nu văd o ceată de supravieţuitori pe (umătate isterizaţi, ci o nouă mlădiţă a 5uropei, cu colonialismul, so"isticarea te*nică !i eCploatarea ei, care s a întors în mod iscusit în +rientul Mi(lociu în "ormă sionistă de data asta ca să o ia de la capăt cu eCploatarea, izgonirea !i asuprirea# In vreme ce, atunci c$nd ne uităm la ei, nici noi au vedem tot victime, "raţi în vremuri de restri!te, ci, cumva, vedem cazaci care "ac pogromuri, antisemiţi însetaţi de s$nge, nazi!ti deg*izaţi, ca
548

'mos +z

!i cum persecutorii no!tri europeni ar "i apărut iar, aici, în Ţara Israelului, !i ar "i pus pe cap 3e""iGe uri !i !i ar "i lăsat mustăţi, dar sunt tot vec*ii no!tri uciga!i, care nu vor altceva dec$t să se distreze retez$nd &eregate de evrei# Q In septem&rie, octom&rie !i noiem&rie HI=X nimeni din Derem 'vra*am nu !tia dacă tre&uie să se roage ca 'dunarea 6enerală +-) să apro&e raportul ma(oritar al )-?.+P ului sau mai &ine să tragă năde(de că englezii n o să ne lase în voia soartei, 9singuri !i "ără apărare într o mare de ara&i:# Mulţi sperau că va "i întemeiat în s"$r!it un stat evreu li&er, că vor "i ridicate restricţiile de imigrare impuse de englezi !i că sutelor de mii de supravieţuitori evrei, care de la pră&u!irea lui Hitler t$n(eau în lagărele din .ipru pentru persoane strămutate, li se va îngădui în s"$r!it să vină în ţara pe care cei mai mulţi dintre ei o considerau singura lor casă# 2i totu!i, în spatele acestor speranţe, într un "el, se temeau /în !oaptă0 că cei un milion de ara&i de aici, cu a(utorul armatelor regulate ale ţărilor din Liga 'ra&ă, s ar putea ridica să i omoare pe cei !ase sute de mii de evrei de îndată ce se retrag englezii# La &ăcănie, pe stradă, la "armacie, oamenii vor&eau în gura mare despre o m$ntuire iminentă, ziceau că Mos*e ?*erto3 !i 5liezer Daplan o să devină mini!tri în guvernul evreu care va "i creat de >en 6urion la Hai"a sau la Tel 'viv !i vor&eau /în !oaptă0 despre "aptul că generali evrei "aimo!i din străinătate, din 'rmata
549

Poveste despre dragoste si întuneric

7o!ie, din 'viaţia Militară 'mericană !i c*iar din Marina 7egală au "ost c*emaţi să ia comanda "orţelor armate evreie!ti care vor "i create c$nd pleacă englezii# Dar în taină, acasă, su& pături, după ce se stingea lumina, î!i !opteau unul altuia că, cine !tie poate că englezii o să !i anuleze totu!i plecarea, poate că nu aveau intenţia să plece !i toată c*estiunea nu era dec$t un complot viclean din partea Per"idului 'l&ion, cu scopul de a i "ace pe evrei să se întoarcă ei în!i!i spre englezi, c$nd se vor con"runta cu ani*ilarea iminentă, !i să i roage să nu i lase în voia soartei# 'tunci Londra ar putea cere, în sc*im&ul menţinerii protecţiei &ritanice, ca evreii să înceteze orice activitate teroristă, să scoată din uz unele stocuri de arme ilegale !i să i predea .ID ului pe conducătorii luptătorilor ilegali# Poate că englezii o să se răzg$ndească în ultima clipă !i n o să ne lase pe toţi la mila cuţitelor ară&e!ti# Poate că măcar aici, la Ierusalim, o să lase trupe regulate care să ne apere de pogromul ara&# ?au poate că >en 6urion !i prietenii săi de acolo, din Tel 'vivul con"orta&il, care nu era încon(urat din toate părţile de ara&i, ar putea să !i vină în "ire în ultima clipă !i să renunţe la această aventură a unui stat evreu, în "avoarea unui compromis modest cu lumea ara&ă !i cu masele musulmane# ?au poate că -aţiunile )nite vor trimite, c$t mai e timp, ni!te trupe din ţări neutre să preia !ta"eta de la englezi !i să apere cel puţin +ra!ul ?"$nt, dacă nu întreaga Ţară ?"$ntă, de pericolul unei &ăi de s$nge#
550

'mos +z

'zzam pa!a, ?ecretarul 6eneral al Ligii 'ra&e, i a prevenit pe evrei că, 9dacă îndrăznesc să încerce să creeze o entitate sionistă pe un singur centimetru de păm$nt ara&, ara&ii o să i înece în propriul s$nge:, iar +rientul Mi(lociu o să vadă orori 9în comparaţie cu care o să pălească atrocităţile cuceririlor mongole:# Prim ministrul ira3ian, Muza*im al >a(a(i, le a cerut evreilor din Palestina 9să !i "acă &aga(ele !i să plece c$t mai e vreme:, pentru că ara&ii au (urat că după victorie o să i cruţe doar pe puţinii evrei care trăiesc în Palestina dinainte de HIHX, !i c*iar !i acestora 9li se va îngădui doar să se re"ugieze su& aripa Islamului !i vor "i toleraţi su& "lamura lui cu condiţia să se trezească o dată pentru totdeauna din otrava sionismului !i să redevină o comunitate religioasă care î!i cunoa!te locul su& protecţia Islamului !i trăie!te după legile !i o&iceiurile Islamului:# 5vreii, adăuga un predicator la marea mosc*ee din Aa""a, nu sunt un popor !i nici nu au cu adevărat o religie: toată lumea !tie că 'lla* însu!i, cel îndurător, cel milos, nu i putea su"eri !i prin urmare i a condamnat să "ie &lestemaţi !i dispreţuiţi pe veci în ţările în care s au împră!tiat# 5vreii erau cei mai încăpăţ$naţi dintre încăpăţ$naţi: Pro"etul le a întins m$na, !i ei l au scuipatF Issa /Isus0 le a întins m$na, !i ei l au ucis, &a c*iar i au ucis mereu cu pietre pe pro"eţii propriei lor credinţe demne de dispreţ# -u degea&a toate naţiunile 5uropei s au *otăr$t să scape de ei o dată pentru totdeauna, !i acum 5uropa plănuie!te să ni i pună pe toţi în c$rcă, dar noi, ara&ii, nu vom
551

Poveste despre dragoste si întuneric

îngădui europenilor să !i arunce peste noi mizeriile# -oi, ara&ii, vom zădărnici cu să&iile planul drăcesc de a trans"orma ţara s"$ntă a Palestinei într un morman de gunoi pentru toate rămă!iţele lumii# 2i cum răm$ne cu &ăr&atul din magazinul de îm&răcăminte al lui tanti 6reta, 'ra&ul milos care m a salvat din capcana întunecată !i m a dus în &raţe c$nd aveam doar patru sau cinci ani# >ăr&atul cu pungi mari su& oc*ii &l$nzi !i cu miros ca"eniu, adormitor, cu metrul de croitorie verde !i al& pe după g$t, cu capetele &ălă&ănindu se pe pieptul lui, cu o&razul cald !i ţepii cenu!ii !i plăcuţi de pe "aţă, &ăr&atul acela somnoros !i &l$nd, cu un z$m&et s"ios care a p$lp$it o clipă !i s a stins su& mustaţa lui cenu!ie !i moale, .u oc*elarii săi de citit pătraţi, cu rame ca"enii, pe care îi ţinea co&or$ţi p$nă la (umătatea nasului, ca un t$mplar &ătr$n !i &un la inimă, un "el de 6epetto, &ăr&atul care mergea at$t de agale, t$r!$indu !i picioarele ca !i cum ar "i "ost o&osit, prin desi!ul de *aine pentru "emei, !i care, c$nd m a scos din carceră, mi a zis cu vocea lui răgu!ită, o voce pe care întotdeauna o să mi o amintesc cu dor: 96ata copil nu i nimic copil nu i nimic:# .um, !i el, Tocmai î!i 9ascute (ung*erul încovoiat, d$ndu i la tocilă tăi!ul !i pregătindu se să ne măcelărească pe toţi:, 2i el o să se "uri!eze pe strada 'mos în toiul nopţii, ţin$nd în dinţi un cuţit lung !i încovoiat, ca să mi reteze &eregata !i &eregatele părinţilor mei !i să 9ne înece pe toţi în s$nge:, %m&ălsămată i noaptea n .anaan !i &riza peste
552

'mos +z

tot e revărsată# Hiene dinspre -il îng$nă ai ?iriei !acali, pe dată# '&d el Sadr, ?pears !i D*ourG clocesc "iertura nveninată# 1$ntul de marte se n"oaie !i urlă cu nori cerul iar potope!te# Din t$nărul, înarmatul !i aprigul Tel 'viv, să z&urăm vite(e!te, Manara cu "ală veg*ează oc*iul lui Hule* n aţipe!te###H8 %nsă Ierusalimul evreiesc nu era nici t$năr, nici înarmat !i aprig, era un ora! ce*ovian, derutat, îngrozit, &$ntuit de &$r"e !i zvonuri "alse, gata să !i iasă din minţi, paralizat de tul&urare !i groază# Pe 20 aprilie HI=8, David >en 6urion !i a notat în (urnalul său, în urma unei discuţii cu David ?*ealtiel, comandantul miliţiei Hagana* din Ierusalim, impresia sa despre Ierusalimul evreiesc: 5lementele constitutive din Ierusalim: 20b oameni normali, 20b privilegiaţi /universitari etc0, M0b ciudaţi /provinciali, medievali etc#0#HI /5 greu de spus dacă >en 6urion a z$m&it sau nu c$nd a scris aceasta în (urnalul luiF în orice caz, Derem 'vra*am nu era inclus în prima categorie, !i nici în a doua#0 La aprozar vecina noastră, doamna Lem&erg, a zis: J Dar de(a nu mai am încredere în ei# -u mai
18 Natan *lterman, „-opţi în .anaan , din ' cincea coloană, vol# 3 (Cel *viv, 37@?), pag. 698. (N. a.) 19 David >en 6urion, Aurnal de răz&oi 3784, ed. (. %ivlin G Dr. &. #ren, vol. 3 (Cel *viv, 3746), pag. 6@7. (N. a.) 553

Poveste despre dragoste si întuneric

am încredere în nimeni# -u e dec$t o mare uneltire# Doamna 7osendor"" a zis: J %n nici un caz nu tre&uie să vor&e!ti a!a# %mi pare rău# Tre&uie să mă ierţi, rogu te, că ţi o spun: a vor&i a!a pur !i simplu strică moralul întregii naţiuni# .e ţi înc*ipui, .ă &ăieţii no!tri o să "ie de acord să meargă să lupte pentru tine, să !i ri!te vieţile lor tinere, dacă zici că totul nu e dec$t o uneltire, Proprietarul, domnul >a&aio", a zis: J -u i invidiez pe ara&ii ăia# ?unt ceva evrei în 'merica, o să ne trimită cur$nd aici ni!te &om&e atomice# Mama mea a zis: J .eapa asta n arată &ine# -ici castraveţii# Iar doamna Lem&erg /care avea întotdeauna un iz de ouă "ierte tari, transpiraţie !i săpun r$nced0 a zis: J Totul nu e dec$t o mare uneltire, ascultaţi ce vă spun4 Aoacă teatru4 .omedie4 >en 6urion a acceptat de(a pe ascuns să v$ndă tot Ierusalimul mu"tiului, &andelor de ara&i !i regelui '&dulla*, !i pentru asta englezii !i ara&ii au acceptat poate să i lase 3i&&utzurile !i -a*alalul !i Tel 'vivul# 2i doar de astea le pasă4 2i ce o să se înt$mple cu noi, dacă o să ne omoare sau o să ne ardă pe toţi, pe ei îi doare n cot# La Ierusalim cel mai &ine e să "ie cu toţii "ai"en, a!a înc$t apoi, în statul pe care vor să !i l "acă, să le răm$nă ceva mai puţini revizioni!ti, ceva mai puţini
554

'mos +z

ultraortodoc!i, ceva mai puţini intelligentsia# .elelalte "emei s au gră&it să o "acă să tacă: .e te a apucat, Doamnă Lem&erg4 2a4 >ist du mes*igge, 5s s*teit da a 3ind4 ' "ars*tandi3er 3ind4 /Taci4 'i înne&unit, 5 un copil aici4 )n copil care pricepe40 8ars*tandi3er 3ind ul, copilul strateg, a recitat ce auzise de la tatăl lui sau de la &unic: J .$nd englezii o să plece acasă, Hagana*, Irgun !i >anda lui ?tern cu siguranţă o să se unească !i o să în"r$ngă du!manul# Intre timp, pasărea nevăzută din rodiu o ţinea una !i &ună: era de neclintit# 9Ti da di da di:# Iar !i iar: 9Ti da di da di:# 2i după un răstimp de cugetare: 9Ti da di da di4: In septem&rie !i octom&rie HI=X ziarele erau pline de estimări, analize, a"irmaţii !i presupuneri# + să se voteze oare în 'dunarea 6enerală împărţirea, + să reu!ească ara&ii să "acă să se sc*im&e recomandările sau să se anuleze votarea, 2i dacă se a(unge la votare, oare o să avem o ma(oritate de două treimi, In "iecare seară tata !edea între mama !i mine la masa din &ucătărie !i, după ce se usca mu!amaua, întindea ni!te "i!e !i începea să calculeze, cu creionul, în lumina gal&enă !i c*ioară, !ansele de a c$!tiga votarea# ?eară după seară moralul îi scădea# Toate calculele sale arătau o în"r$ngere sigură !i zdro&itoare#
555

Poveste despre dragoste si întuneric

J Toate cele douăsprezece state ara&e !i musulmane vor vota, "ire!te, împotriva noastră# Iar >iserica .atolică eCercită cu siguranţă presiuni asupra statelor catolice ca să voteze împotrivă, pentru că un stat evreiesc contrazice credinţa "undamentală a >isericii !i nimeni nu se compară cu 1aticanul c$nd e vor&a de tras s"orile în culise# '!a că pro&a&il vom pierde toate cele douăzeci de voturi ale ţărilor din 'merica Latină# Iar ?talin, "ără îndoială, o să !i instruiască toţi sateliţii din &locul comunist să voteze în con"ormitate cu atitudinea lui rigidă antisionistă, ceea ce înseamnă alte douăsprezece voturi împotriva noastră# .a să nu mai vor&im de 'nglia, care întotdeauna agită spiritele împotriva noastră peste tot !i mai ales în dominioanele ei, .anada, 'ustralia, -oua Eeelandă !i '"rica de ?ud, !i o să se asocieze toate ca să zădărnicească orice !ansă a unui stat evreu# .um răm$ne cu 8ranţa !i cu statele care o urmează, 8ranţa n o să ri!te niciodată să !i atragă m$nia milioanelor de musulmani din Tunisia, 'lgeria !i Maroc# 6recia are str$nse legături comerciale cu întreaga lume ara&ă !i eCistă mari comunităţi grece!ti în toate ţările ara&e# Iar 'merica însă!i, 5ste 'merica un spri(in pentru secvenţa "inală a planului de împărţire, .e se înt$mplă dacă uneltirile companiilor petroliere gigantice !i ale du!manilor no!tri din Ministerul '"acerilor 5Cterne înclină &alanţa !i at$rnă mai greu dec$t con!tiinţa pre!edintelui Truman, Tata calcula iar !i iar ec*ili&rul voturilor din
556

'mos +z

'dunare# ?eară după seară încerca să amortizeze lovitura, să născocească vreo coaliţie de state care de o&icei urmau ?tatele )nite, ţări care ar putea avea propriile lor motive să i ponegrească pe ara&i !i ţări mici !i respecta&ile ca Danemarca sau +landa, care au "ost martore ale ororilor genocidului poporului evreu, iar acum !i ar putea su"leca m$necile ca să acţioneze a!a cum le dictează con!tiinţa, nu pe considerente de egoism !i petrol# +are !i cei din "amilia ?ilOani, în vila lor din ?*ei3* Aarra* /la numai patruzeci de minute de mers pe (os de aici0, !ed c*iar în momentul ăsta în (urul unei &ucăţi de *$rtie de pe masa lo r din &ucătărie !i "ac acelea!i socoteli, invers, Ii îngri(orează !i pe ei, ca !i pe noi, cum o să voteze 6recia !i ronţăie capătul unui creion cuget$nd la *otăr$rea "inală a ţărilor scandinave, î!i au !i ei optimi!tii !i pesimi!tii, cinicii !i pro"eţii apocalipsei, Tremură !i ei în "iecare noapte, înc*ipuindu !i că urzim planuri, aţ$ţăm lumea, tragem cu viclenie s"orile , întrea&ă !i ei, cu toţii, ce o să se înt$mple aici, ce o să "ie, ?unt !i ei la "el de speriaţi de noi cum suntem noi de ei, 2i ce e cu 'is*a !i cu părinţii ei din Tal&ie*, ?ade toată "amilia ei într o încăpere plină de &ăr&aţi mustăcio!i !i "emei care poartă &i(uterii, cu "eţe m$nioase !i spr$ncene îm&inate deasupra nasului, str$n!i roată în (urul unor &oluri cu co(i de portocale za*arisite, !u!otind între ei !i plănuind să 9ne înece în s$nge:, Mai c$ntă uneori 'is*a melodii învăţate de la
557

Poveste despre dragoste si întuneric

pro"esoara ei de pian evreică, ?au i s a interzis, ?au poate că stau într un cerc tăcut în (urul patului &ăieţelului lor, 'OOad# Piciorul i a "ost amputat# Din cauza mea# ?au moare de septicemie# Din cauza mea# +c*ii lui curio!i !i nevinovaţi, ca de căţelu!, sunt înc*i!i# ?tr$ns înc*i!i de durere# 8aţa îi e trasă !i palidă ca g*eaţa# 8runtea îi e scurmată de durere# .$rlionţii lui drăgăla!i zac pe perna al&ă# ;mai o clipă stai o clipă# 6em$nd !i z&ucium$ndu se de durere# ?au pl$ng$nd înceti!or, cu o voce ascuţită, de &e&elu!# 2i sora lui !ade l$ngă pat, ur$ndu mă pentru că a "ost din vina mea, totul a "ost din vina mea, din vina mea a "ost &ătută cu at$ta cruzime, at$t de meticulos, iar !i iar, peste spate, peste cap, peste umerii ei "iravi, nu a!a cum e &ătută uneori o "ată care a "ăcut ceva rău, ci un cal încăpăţ$nat# ' "ost din vina mea# >unicul 'le3sandr !i &unica ?*lomit veneau uneori în acele seri din septem&rie HI=X să stea cu noi !i să participe la &ursa tatei de numărare a voturilor# 1eneau !i Hanna* !i HaGim Toren sau soţii 7udnic3i, tanti Mala !i unc*iul ?tasze3, soţii '&rams3i sau vecinii no!tri, 7osendor""ii !i Tosia !i 6ustav Droc*mal# Domnul Droc*mal avea o prăvălioară cu puţini mu!terii în (osul străzii 6eula, unde !edea toată ziua cu un !orţ de piele !i oc*elari cu ramă de &aga, repar$nd păpu!i: $ămăduitor garantat din /an,ig, doctor de 5ucării +dată, pe c$nd aveam vreo cinci ani, unc*iul
558

'mos +z

6ustav mi a reparat pe gratis păpu!a &alerină cu păr ro!u, TsillG, în atelierul lui miniatural# -asul ei plin de pistrui "usese rupt# .u îndem$nare, "olosind un clei special, domnul Droc*mal a reparat o at$t de &ine, înc$t cu greu puteai distinge cicatricea# Domnul Droc*mal credea în dialogul cu vecinii no!tri ara&i# După părerea sa, locuitorii din Derem 'vra*am ar tre&ui să alcătuiască o delegaţie mică !i aleasă care să meargă să vor&ească cu mu3*tar ;u, !eicii !i alţi demnitari din satele ara&e cele mai apropiate# La urma urmei, am avut întotdeauna relaţii de &ună vecinătate !i, c*iar dacă restul ţării î!i ie!ise din minţi, nu era nici un motiv raţional ca aici, în Ierusalimul de nord vest, unde nu "usese niciodată vreun con"lict sau du!mănie între cele două părţi### Dacă ar vor&i un pic de ara&ă sau engleză, el însu!i, 6ustav Droc*mal, care mulţi ani la r$nd !i a "olosit talentul de vindecător la păpu!i ara&e !i evreie!ti deopotrivă, "ără ose&ire, !i ar lua &astonul, ar traversa c$mpul gol care ne desparte de ei, ar &ate la u!ile lor !i le ar eCplica, în cuvinte simple, merg$nd din casă în casă### ?ergentul Vil3, unc*iul Dude3, un &ăr&at c*ipe! care arăta ca un colonel englez dintr un "ilm !i c*iar îi slu(ea pe englezi în acea vreme, ca poliţist, a venit într o seară pe la noi !i a stat o vreme, !i ne a adus o cutie de langues de c*at de la o "a&rică de ciocolată specială# ' &ăut o cea!că de amestec de ca"ea !i cicoare, a m$ncat
559

Poveste despre dragoste si întuneric

vreo doi &iscuiţi !i mi a luat oc*ii cu uni"orma sa "rumoasă, neagră, cu !irul ei de nasturi argintii, cureaua de piele care îi trecea de a curmezi!ul pieptului !i pistolul lui negru care se odi*nea într un toc de pe !old, ca un leu adormit /doar patul se iţea, d$ndu mi "iori de c$te ori mă uitam la el0# )nc*iul Dude3 a stat cam un s"ert de oră !i numai după ce părinţii mei !i musa"irii lor s au rugat de el a "ăcut în cele din urmă una două aluzii voalate la ceea ce culesese din aluziile voalate ale unor o"iţeri englezi de rang înalt din poliţie, care !tiau ce spun: J 5 păcat de toate calculele !i estimările voastre# - o să "ie nici o împărţire# - o să "ie două state, dat "iind care [sic4\ %ntregul -egev o să răm$nă în m$inile englezilor, ca să !i poată prote(a &azele din ?uez, !i englezii o să se agate !i de Hai"a, at$t ora!ul, c$t !i portul, !i de principalele aeroporturi din LGdda, 53ron !i 7amat David, !i de grupul lor de ta&ere militare din ?ara"and# Tot restul, inclusiv Ierusalimul, o să l ia ara&ii, dat "iind care 'merica vrea ca ei să "ie de acord în sc*im & să i lase pe evrei să ai&ă un soi de &uzunar între Tel 'viv !i Hadera# 5vreilor o să li se permită să !i întemeieze un canton autonom în &uzunarul ăsta, un "el de 1atican evreiesc, !i treptat o să "im lăsaţi să aducem în &uzunarul ăsta p$nă la o sută sau cel mult o sută cincizeci de mii de supravieţuitori din lagărele de persoane strămutate# La nevoie, &uzunarul ăsta evreiesc o să "ie apărat de c$teva mii de marinari americani din 8lota a 2asea, de pe avioanele lor
560

'mos +z

transportoare gigantice, dat "iind care ei nu cred că evreii o să "ie în stare să se apere s inguri în condiţiile astea# J Dar e un g*etou4 a strigat domnul '&rams3i cu o voce cumplită# )n domiciliu "orţat4 + înc*isoare4 .arceră4 In ce l prive!te, 6ustav Droc*mal a z$m&it !i a sugerat, cu ama&ilitate: J 'r "i mai &ine dacă americanii ar lua Lilliputul ăsta pe care vor să ni l dea nouă !i să ne dea în loc pur !i simplu cele două avioane de transport: am "i mai în largul nostru acolo, !i mai în siguranţă# 2i un pic mai puţin îng*esuiţi# Mala 7udnic3i l a rugat pe poliţist, l a implorat, ca !i cum ar "i pledat în "aţa lui pentru vieţile noastre: J 2i cum răm$ne cu 6alileea, 6alileea, dragă Dude3, 2i 1ăile, - o să ne dea nici măcar 1ăile, De ce nu ne pot lăsa cel puţin asta, De ce tre&uie să i ia săracului cea din urmă mielu!ea, Tata a o&servat cu tristeţe: J -u eCistă a!a ceva, cea din urmă mielu!ea a săracului, Mala: săracul nu avea dec$t o mielu!ea !i au venit !i i au luat o# După o scurtă pauză, &unicul 'le3sandr a eCplodat "urios, înro!indu se la "aţă, um"l$ndu se de parcă era pe cale să dea în clocot: J .*iar că avea dreptate, secătura aia din mosc*eea din Aa""a4 .*iar că avea dreptate4 ?untem cu adevărat ni!te ra*aţi4 -u, ce: ăsta i s"$r!itul4 1siol Dvatitl 6ata4 Toţi antisemiţii tlin lume au mare dreptate# D*melnic3i avea dreptate# Petliura avea
561

Poveste despre dragoste si întuneric

dreptate# 2i Hitler avea dreptate: nu, ce# .*iar că suntem &lestemaţi4 Dumnezeu ne ură!te cu adevărat4 In ce mă prive!te, a mormăit &unicul, ro!u ca racul, împro!c$nd "iri!oare de salivă în toate părţile, d$nd cu pumnul în masă p$nă ce a "ăcut să zăngăne linguriţele în pa*are, nu, ce, ti s3azal, a!a cum Dumnezeu ne ură!te pe noi !i eu îl urăsc pe el4 îl urăsc pe Dumnezeu4 De ar muri4 'ntisemitul de la >erlin e scrum, dar acolo sus sade alt Hitler4 Mult mai rău4 -u, ce4 ?ade acolo !i r$de de noi, ticălosul4 >unica ?*lomit *a în*ăţat de &raţ !i a poruncit: J EisGa4 Termină4 2to ti govori!4 6enug4 I&er genug4 .umva, au reu!it să l potolească# Tau turnat un pic de coniac !i i au pus în "aţă ni!te &iscuiţi# Dar unc*iul Dude3, sergentul Vil3, se pare că a considerat că vor&e ca acelea urlate cu at$ta disperare de &unicul nu tre&uie să "ie rostite în prezenţa poliţiei, a!a că s a ridicat, !i a pus splendida !apcă de poliţist, cu cozoroc, !i a potrivit tocul pistolului pe !oldul st$ng !i, din prag, ne a o"erit o !ansă de păsuire, o rază de lumină, ca !i cum i ar "i "ost milă de noi !i ar "i catadicsit să răspundă pozitiv (al&ei noastre, cel puţin p$nă la un punct: J Dar mai e un o"iţer, un irlandez, o mare "igură, care o ţine una !i &ună, că evreii au mai multă minte dec$t restul lumii la un loc !i că reu!esc întotdeauna să aterizeze pe picioare# 'sta zice el# Pro&lema e, pe ale cui anume picioare aterizează, -oapte &ună tuturor# Tre&uie să vă rog să nu spuneţi nimănui ce v am
562

'mos +z

spus, dat "iind care sunt in"ormaţii secrete# /Toată viaţa, c*iar !i la &ătr$neţe, după ce a trăit la Ierusalim !aizeci de ani, unc*iul Dude3 zicea întotdeauna 9dat "iind care: !i trei generaţii de "ervenţi apărători ai purităţii lim&ii n au iz&utit să l înveţe să spună alt"el# - au "ost de "olos nici măcar anii în care a "ost o"iţer superior de poliţie !i p$nă la urmă !e"ul poliţiei din Ierusalim, iar mai t$rziu director general ad(unct al Ministerului Turismului# ' rămas întotdeauna eCact a!a cum era 9dat "iind care nu s dec$t un evreu căpos4:0 Tata a eCplicat la cină, într o seară, că la 'dunarea 6enerală a -aţiunilor )nite care se va ţine pe 2I noiem&rie la La3e ?uccess, aproape de -eO @or3, va "i nevoie de o ma(oritate de cel puţin două treimi ca să "ie adoptat raportul )-?.+P, ce recomandă crearea a două state pe teritoriul Mandatului >ritanic, unul evreu !i celălalt ara&# .ei din &locul musulman, împreună cu 'nglia, vor "ace tot ce le stă în puteri ca să nu se a(ungă la această ma(oritate# 5i vor ca întreg teritoriul să devină un stat ara& su& protecţie &ritanică, a!a cum alte state ara&e, ca 5gipt, Transiordania !i Ira3, sunt de"acto su& protecţie &ritanică# Pe de altă parte, pre!edintele Truman acţiona, împotriva propriului Minister al '"acerilor 5Cterne, pentru acceptarea împărţirii propuse# )niunea ?ovietică a lui ?talin se alăturase, în mod surprinzător, ?tatelor )nite, spri(inind !i ea întemeierea unui stat evreu alături de unul ara&: poate că prevăzuse că votarea în "avoarea
563

Poveste despre dragoste si întuneric

împărţirii ar putea duce la mulţi ani de con"licte s$ngeroase în zonă, care ar permite )7?? ului să pună piciorul în zona de in"luenţă &ritanică din +rientul Mi(lociu, aproape de c$mpurile petroliere !i de .analul ?uez# ?ocotelile complicate pe care !i le "ăceau marile puteri coincideau între ele !i se pare că se intersectau cu am&iţiile religioase: 1aticanul spera să c$!tige o in"luenţă decisivă la Ierusalim, care în planul de împărţire tre&uia să "ie su& control internaţional, adică nici musulman, nici evreiesc# .onsiderentele ţin$nd de con!tiinţă !i de simpatie se împleteau cu altele cinice, egoiste: c$teva guverne europene căutau o cale de a compensa cumva "aptul că poporul evreu î!i pierduse o treime în m$inile uciga!ilor nemţi, precum !i generaţiile întregi de victime ale persecuţiilor# %nsă acelea!i guverne nu erau potrivnice canalizării valului de sute de mii de evrei săraci est europeni, strămutaţi, care zăceau în lagăre de la în"r$ngerea 6ermaniei încoace, c$t mai departe posi&il de propriul teritoriu !i, de "apt, de 5uropa# P$nă în clipa votării e"ective a "ost greu de prevăzut rezultatul# Presiunile !i tentaţiile, ameninţările !i uneltirile, c*iar !i mita, au reu!it să mute într o parte sau în alta voturile a trei patru mici repu&lici din 'merica Latină !i 5Ctremul +rient# 6uvernul statului .*ile, care "usese în "avoarea împărţirii, a cedat presiunii ara&e !i !i a instruit reprezentantul la +-) să voteze împotrivă# Haiti !i a anunţat intenţia de a vota împotrivă# Delegaţia greacă avea de g$nd
564

a zis domnul '&rams3i# 2i doamna Tosia Droc*mal a adus prelungitorul de la ma!ina de cusut din spitalul de păpu!i al soţului ei. cu toate că guvernul ei le promisese evreilor să i spri(ine# 9Dar pe dată:. ca să nu pricep eu0# ?$m&ătă dimineaţă. cel cu presa !i papetăria. se vor&ea despre un c*ipe! diplomat ara& care !i a eCercitat "armecul asupra reprezentantei unui stat mic !i a reu!it să o determine să voteze împotriva planului de împărţire. !i a *otăr$t să voteze pentru# Intre timp.'mos +z să se a&ţină. dar a decis !i ea în ultima clipă să spri(ine poziţia ara&ă# 7eprezentantul 8ilipinelor a re"uzat să se implice# ParaguaGul !ovăiaF delegatul său la +-). doctorul . a spus domnul Dolodni.ale3o. pe strada 'mos.ine e pentru viaţă !i cine e pentru distrugere:. su& presiunea americană. aran(aseră !i să###: /aici conversaţia a continuat în idi!. 'dunarea 6enerală avea să se întrunească într un loc numit La3e ?uccess !i acolo ne vor *otărî soarta# 9. ziceau ei. iar noul guvern !i a c*emat înapoi delegaţia !i n a trimis alta în loc# Li&eria a promis să spri(ine propunerea# Haiti s a răzg$ndit. 9au trimis un evreu isteţ care să i v$ndă pontul soţului diplomatei îndrăgostite !i o evreică isteaţă care să i v$ndă pontul soţiei Don Auanului diplomat. proprietarul Tipogra"iei Dolodni. iar în cazul în care asta n ar "i mers. ca Lem&ergii să poată scoate din casă aparatul lor 565 . în &ăcănia domnului 'uster sau la domnul . s a pl$ns că nu a primit instrucţiuni clare de la guvernul său# In ?iam "usese o lovitură de stat.esar 'costa.

peste dealuri !i *ăt departe. a o&servat tata. aproape de miezul nopţii. a continuat el. dar cu un pulover pe el: e "rig a"ară# Dar s$m&ătă dimineaţă s a dovedit că "atidica !edinţă ce urma să ai&ă loc în acea după amiază la La3e ?uccess va începe aici de a&ia seara.Poveste despre dragoste si întuneric de radio negru !i greu !i să l pună pe masa de pe &alcon# /5ra singurul aparat de radio de pe strada 'mos. !i a!a toată strada o să poată auzi transmisia în direct !i o să a"le verdictul !i ce ne rezervă viitorul /9dacă o mai "i vreun viitor după această s$m&ătă:0# J -umele La3e ?uccess. se va "ace c$nd va "i "oarte t$rziu la Ierusalim. este opusul Mării Lacrimilor. întruc$t se potrive!te cu noul său rol de cititor "ervent al ziarelor !i de al nostru analist politic !i militar# Mama a spus: J Da. oră la care copilul ăsta tre&uie să "ie de mult în pat. i se va îngădui să participe la acest eveniment. în curte. pentru că tre&uie să ne trezim dimineaţă să mergem la 566 . înc$t tot ce se petrece acolo nu a(unge la noi dec$t sla& !i întotdeauna cu înt$rziere# 1otarea. înălţimii 1oastre. din cauza di"erenţei orare între -eO @or3 !i Ierusalim sau poate din cauză că Ierusalimul era un loc at$t de izolat. dacă nu c*iar din întregul Derem 'vra*am#0 + să l dea la maCimum !i noi o să ne adunăm în apartamentul Lem&ergilor. au descoperit ei. at$t de departe de lumea mare. pe stradă. pe &alconul apartamentului de deasupra !i pe &alconul de peste drum. care sim&olizează la >iali3 soarta poporului nostru.

în curtea noastră. dar noi o să stăm a"ară. pe &alcoane. unii în *ainele de culcare !i alţii cu *aină !i cravată. m am trezit# Patul meu era su& "ereastra care clădea spre stradă. o scurtă conversaţie în polonă !ci"ien ic3 !i rusă iani*aciu ică.a într un vis de groază. spre s"$r!itul votării. !i dacă rezultatul e pozitiv o să te trezim c*iar !i la miezul nopţii !i o să ţi spunem# Iţi promitem# După miezul nopţii. cuno!tinţe !i străini. ci sute de siluete întunecate pictate pe p$nza 567 . la gard. să mergi în seara asta la culcare ca de o&icei. altele în capoate !i cu e!ar"e pe cap. la urma urmei. vecini. pe mi(locul străzii. unii &ăr&aţi cu pălării sau !epci. !i o să ascultăm transmisia din &alconul Lem&ergilor. în curţile învecinate. ca o adunare uria!ă de sta"ii# ?ute de oameni care nu scoteau nici un sunet. unii ţin$nd pe umeri copii somnoro!i. de parcă nu ar "i "ost oameni adevăraţi. a!a că tot ce aveam de "ăcut era să mă ridic în genunc*i !i să mă uit printre lamelele o&loanelor# M am cutremurat# . mulţimi de um&re stăteau str$nse laolaltă în tăcere la lumina gal&enă a "elinarului. iar la marginea mulţimii am o&servat ici !i colo c$te o "emeie &ătr$nă !ez$nd pe un ta&uret sau un &ăr&at "oarte &ătr$n care "usese cărat în stradă cu scaun cu tot# %ntreaga mulţime părea să "i "ost pre"ăcută în piatră în acea tăcere înspăim$ntătoare a nopţii. unele "emei cu capul descoperit. la s"$r!itul căreia mama a zis: J Poate că ar "i mai &ine.'mos +z !coală# Mama !i tata au sc*im&at c$teva "raze rapide.

strada noastră îndepărtată. &razilianul +sOaldo 'ran*a# )nul după altul. "ăc$nd aerul să tremure în vreme ce totaliza. de &uze des"ăcute ca de sete !i oc*i larg desc*i!i. urmat imediat de răspunsul reprezentantului acestora# )7??: da# 'nglia: se a&ţine# 7egatul )nit: se a&ţine# )7??: da# )?': da# )ruguaG: da# 1enezuela: da# @emen: nu# Iugoslavia: se a&ţine# 'ici vocea s a oprit &rusc !i o tăcere ca de pe altă lume a co&or$t !i a îng*eţat întreaga scenă. nici înainte. aspră. cu o uscăciune aspră de&ord$nd de emoţie: treizeci !i trei pentru# Treisprezece împotrivă# Eece a&ţineri !i o ţară a&sentă de la votare# 7ezoluţia este apro&ată# 1ocea lui a "ost îng*iţită de un urlet care a iz&ucnit din radio. revărs$ndu se din galeriile sălii de la La3e ?uccess !i după vreo două clipe de !oc !i neîncredere. un pic răgu!ită s a întors. nici de atunci încoace# 'poi vocea pro"undă. în ordinea al"a&etică engleză.Poveste despre dragoste si întuneric întunericului p$lp$itor# De parcă ar "i murit în picioare# -u se auzea nici o vor&ă. o tăcere îngrozită. de la marginea cartierului Derem 'vra*am din nordul Ierusalimului. citea numele ultimelor ţări de pe listă. a urlat !i ea 568 . a!a cum n am mai auzit în viaţa mea. o tăcere a sute de oameni care î!i ţin răsu"larea. lugu&ră. tuse sau pas# -ici un ţ$nţar nu &$z$ia# Doar vocea pro"undă. a crainicului american z&iera din radioul dat la maCimum !i "ăcea să tremure aerul nopţii sau poate că era vocea pre!edintelui 'dunării.

în îm&răţi!area lor. ca !i cum ar "i "ost într o imensă &etonieră !i nu mai eCistau interdicţii.'mos +z pe loc. !i peste o clipă eram înapoi pe umerii tatei. nici după aceea. iar tatăl meu cel "oarte cult !i politicos stătea acolo strig$nd c$t îl ţineau &o(ocii. !i am sărit în pantaloni. un strigăt care ar "i putut muta st$ncile. neav$nd nimic din strigătele spectatorilor de pe terenurile de sport sau ale mulţimilor entuziaste care se dezlănţuie. !i întreaga mulţime a început să se înv$rtă încet în (urul ei. nu vor&e sau (ocuri de cuvinte sau lozinci 569 . !i pentru o clipă am "ost între ei. pătrunzător. poate mai degra&ă ca un ţipăt de groază !i uimire. într un prim strigăt cumplit care !i a croit drum prin întuneric. clădiri !i copaci. aproape de poarta noastră din "aţă# Tata !i mama stăteau acolo îm&răţi!aţi ca doi copii pierduţi în pădure. !i în clipa următoare ţipătul de groază a "ost înlocuit de urlete de &ucurie !i de un amestec de strigăte răgu!ite !i 9Poporul evreu trăie!te: !i cineva încerca să c$nte 9Hati3va*: !i "emeile ţipau !i &ăteau din palme !i 9'ici. nu un strigăt de &ucurie. a!a cum nu i am mai văzut nici înainte. în Ţara pe care au iu&it o stră&unii no!tri:. dar nu m am mai o&osit să mi pun căma!ă sau pulover !i am ţ$!nit pe u!ă !i un vecin sau un străin m a cules de (os ca să nu "iu călcat în picioare !i am "ost trecut din m$nă în m$nă p$nă ce am aterizat pe umerii tatei. ca !i cum tuturor morţilor care au murit vreodată aici !i tuturor celor care urmează să moară li s a o"erit o scurtă ocazie să strige. un strigăt cataclismic. care ţi îng*eţa s$ngele.

doar zonele evreie!ti. cu siguranţă nu întreg ora!ul. ci un singur strigăt lung !i dezgolit. &ăr&atul acesta care voia să "ie un pro"esor "aimos !i merita să a(ungă a!a ceva !i acum nu mai era dec$t aaa****# 2i am "ost surprins să văd m$na mamei m$ng$indu l pe capul ud !i pe cea"ă !i apoi am simţit m$na ei pe capul !i pe spatele meu. ca înainte de a "i "ost născocite cuvintele# Dar ceilalţi c$ntau acum. toată lumea c$nta. însă tata. !i m$na mamei ne m$ng$ia pe am$ndoi iar !i iar. nu s a oprit. în casa 'is*ei din Tal&ie* !i în casa &ăr&atului din magazinul de îm&răcăminte. poate că din ad$ncuri încerca !i ea să împărtă!ească strigătul cu el !i cu mine !i cu întreaga stradă întreg cartierul întreg ora!ul !i întreaga ţară mama mea cea tristă încerca să participe de data aceasta nu. de asemenea. pentru că ?*ei3* Aarra*. pentru că poate că "ără să mi dau seama îl a(utam pe tata să strige. poate ca să ne aline sau poate că nu. Datamon. nici măcar strigăte de &ucurie. p$nă la capătul plăm$nilor aaaa*** !i c$nd a rămas "ără su"lare a tras aer în piept ca un om care se îneacă !i a continuat să strige. care nu putea să c$nte !i nu !tia cuvintele c$ntecelor îndrăgite.Poveste despre dragoste si întuneric sioniste. >a3aa !i Tal&ie* tre&uie să ne "i ascultat în noaptea aceea învăluite într o tăcere ce poate că semăna cu tăcerea îngrozită a!ternută peste cartierele evreie!ti înainte de anunţarea rezultatului votării# In casa ?ilOanilor din ?*ei3* Aarra*. &ăr&atul cel drag 570 . ci a ţinut o mai departe cu strigătul lui lung.

alea 7egele 6eorge s au desc*is !i &arurile s au desc*is în tot ora!ul !i au o"erit răcoritoare !i gustări !i c*iar &ăuturi alcoolice p$nă ce s a crăpat de ziuă.*iar !i papagalii tăceau# 2i "$nt$na din &azinul din grădină# . în întregul Derem 'vra*am !i în toate cartierele evreie!tiF au apărut steaguri !i lozinci scrise pe "$!ii de p$nză. claCoanele ma!inilor mugeau.alea Aa""a !i . în ţara pe care au iu&it o stră&unii no!tri:. sticle cu sucuri de "ructe. !i 9Dumnezeu va reclădi 6alileea: !i 91ino să vezi N ce măreaţă e această zi: !i. iar sulurile cu Tora erau scoase din c*ivoturile s"inte !i se prindeau în dans. domnul 'uster !i a desc*is dintr odată prăvălia !i toate c*io!curile de pe strada Eep*ania* !i strada 6eula !i strada . se auzeau sunete puternice de s*o"ar din toate sinagogile.ancelarului !i .*iar dacă nici Datamon. în m$inile evreilor !i că alţi oameni aveau să se mute în casele acelea &oltite din piatră tranda"irie !i în acele vile cu multele lor corni!e !i arcade# 'poi au "ost dansuri !i plan!ete pe strada 'mos. mai t$rziu. str$ng$nd din &uze în tăcere# . nu era săr&ătoare în noaptea asta# 5i tre&uie să "i auzit sunetele &ucuriei de pe străzile evreie!ti. &ere !i 571 . la orele mici ale dimineţii. !i 9înalţă "lamura sus către ?ion: !i 9'ici.'mos +z 6epetto cu pungile de su& oc*ii lui milostivi. poate că au stat la "erestre să vadă cele c$teva "ocuri voioase de arti"icii care au s"$!iat întunericul. nici Tal&ie* sau >a3aa nu !tiau !i n aveau cum să !tie că peste cinci luni o să cadă goale. neatinse.

avioane de v$nătoare !i &om&ardiere. de la sud. însă unul din "iecare sută de &ăr&aţi. un întreg procent din oamenii entuziasmaţi care s au revărsat pe străzi în acea noapte aveau să moară în răz&oiul pe care ara&ii l au pornit înainte de a trece !apte ore de la decizia 'dunării 6enerale de la La3e ?uccess !i aveau să "ie a(utaţi. la La3e ?uccess. !i eram călare pe umerii lui. pe c$nd rătăceam pe acolo. &ătr$ni. înlăcrimaţi. ci de parcă ar "i !tiut !i ar "i &ătut în cuie ceea ce !tia. printre cercurile de dansatori !i petrecăreţi. copii !i sugari din acele mulţimi de evrei care dansau. se *otăr$se că are dreptul să "ie întemeiat# 2i avea să "ie întemeiat după o sută !i !aizeci !i !apte de zile !i nopţi. &eau !i pl$ngeau de &ucurie. străinii se îm&răţi!au pe stradă !i se sărutau. armatele regulate din cinci state ara&e care ne au invadat cu intenţia de a pune capăt noului stat în răstimp de una două zile de la proclamarea lui# %nsă tata mi a spus. acolo. !i poliţi!ti englezi uluiţi erau tra!i !i ei în cercurile de dansatori !i îm&l$nziţi cu cutii de &ere !i cu lic*ioruri dulci. &lindate. de "orţele armate regulate ale Ligii 'ra&e. uită te "oarte 572 . artilerie. coloane de in"anterie. dar în noaptea asta. "emei. de la est !i de la nord.Poveste despre dragoste si întuneric vin treceau din m$nă în m$nă !i de la o gură la alta. vineri. c*e"uiau. uită te &ine. după plecarea englezilor. !i petrecăreţi "renetici se căţărau pe ma!inile &lindate engleze!ti !i "luturau drapelul statului ce nu se întemeiase încă. în noaptea de 2I noiem&rie HI=X. nu ca !i cum mi ar "i cerut o. H= mai HI=8. copile.

ce le au "ăcut ni!te *uligani lui !i "ratelui său. &unicul 'le3sandr. David. !i ce i au "ăcut ni!te &ăieţi neevrei la !coala lui poloneză din 1ilna. iar "etele s au amestecat !i ele. complet îm&răcat# 2i după o vreme m$na tatei a ridicat pătura pe întuneric. at$ta doar că m$na lui îmi m$ng$ia u!or părul# .a !i cum în această &eznă tata se trans"ormase în mama# 'poi mi a spus în !oaptă. indi"erent din ce motiv. iar a doua zi. era părta! la ea. &rutele au re"uzat să i înapoieze pantalonii rupţi !i l au atacat pe tatăl 573 . "ără să mă numească vreodată înălţimea 1oastră sau Preacinstitul Domn. m am t$r$t su& pătura mea pe întuneric. "iule. să nu intri în a!ternut cu *ainele de stradă0# Tata a stat l$ngă mine c$teva minute !i nu a zis nimic. c$nd tatăl său. nu ca să mă certe că am intrat în pat cu *ainele pe mine. la "el ca ale mele /!i aveam o regulă de "ier: niciodată. ci ca să intre !i el !i să se culce l$ngă mine. la +dessa. cu toate că în mod normal nu putea su"eri tăcerea !i se gră&ea să o izgonească# %nsă de data asta nu s a atins de tăcerea care era între noi. la o oră la care copilul ăsta n a avut niciodată voie să nu doarmă &u!tean în patul lui. care erau leoarcă de sudoare din îng*esuiala mulţimii. poate la trei sau patru. a venit la !coală să înregistreze o pl$ngere. nepoţilor !i strănepoţilor tăi despre noaptea asta c$nd noi o să "im de mult du!i de pe lume# 2i "oarte t$rziu. pentru că n o să uiţi noaptea asta p$nă la ultima ta su"lare !i o să le spui copiilor.'mos +z &ine. să nu ţi scape nimic. !i era !i el cu *ainele.

nu l am văzut pl$ng$nd nici în noaptea aceea: era prea întuneric# Doar m$na mea st$ngă l a văzut# După c$teva ore. iar "etele r$deau !i "ăceau glume neru!inate. degetele mele au dat de lacrimi# -iciodată în viaţa mea.o să se mai înt$mple# Din noaptea asta s a terminat# Pe veci#: 'm întins m$na somnoros să i ating "aţa. în loc de oc*elari. în mi(locul terenului de sport. &unicul. de "apt.Poveste despre dragoste si întuneric lui. zic$nd că evreii sunt a!a !i pe dincolo. su& oc*ii lui. în vreme ce pro"esorii se uitau !i nu ziceau nimic sau poate că r$deau !i ei# 2i tot cu o voce de întuneric. în ?*ei3* Aarra* s a tras într o am&ulanţă evreiască a"lată în drum spre centrul ora!ului. în vreme ce noi !i pro&a&il !i toţi vecinii no!tri dormeam. nici măcar c$nd a murit mama. din clipa în care avem statul nostru. la !apte. au ucis !i au rănit pasagerii !i au tras cu 574 . c*iar su& "runtea lui înaltă. niciodată n o să "ii &rutalizat doar pentru că e!ti evreu !i pentru că evreii sunt a!a !i pe dincolo# 'sta nu# . nu l am văzut pe tata pl$ng$nd# 2i. tata mi a spus su& pătura mea în primele ore ale lui <0 noiem&rie HI=X. !i dintr odată. spre spitalul Hadassa* de pe Muntele ?copus# %n toată ţara ara&ii au atacat auto&uzele evreie!ti de pe !osele. înainte sau după acea noapte. 9>rutele s ar putea să se ia !i de tine c$ndva pe stradă sau la !coală# ? ar putea să o "acă tocmai pentru că e!ti un pic ca mine# %nsă de acum încolo. l au silit să se întindă pe pava( !i i au scos !i lui pantalonii. cu m$na încă rătăcindu i prin părul meu /pentru că nu era o&i!nuit să mă m$ng$ie0.

i au arestat mem&rii !i le 575 . au condus mulţimea care a năvălit în centrul comercial evreiesc din capătul de est al străzii Mamilla !i a (e"uit !i a ars toată zona# Patruzeci de magazine au ars din temelii# ?oldaţii !i poliţi!tii englezi au "ormat &ariere pe strada Prinţesa MarG !i au împiedicat "orţele de apărare Hagana* să vină în a(utorul evreilor care au "ost prin!i în centrul comercial. deoarece englezii au zădărnicit încercările Hagana*ului de a lansa contraatacuri. &a c*iar le au con"iscat armele !i au arestat !aisprezece dintre ei# %n ziua următoare. circa două sute de evrei !i ara&i# De la începutul lui decem&rie HI=X p$nă în martie HI=8 iniţiativa a "ost în m$inile "orţelor ara&eF evreii din Ierusalim !i de prin alte părţi au "ost siliţi să se mulţumească cu apărarea statică.omitetul ?uprem 'ra& condus de Aamal Husseini a declarat grevă generală !i a trimis mulţimile pe străzi !i în mosc*ei. răcnind versete din .oran.'mos +z arme u!oare !i cu mitraliere în su&ur&ii !i în a!ezările izolate# . ca represalii. al cărui proprietar se pare că era ara&# %n prima săptăm$nă a tul&urărilor au "ost uci!i vreo douăzeci de evrei# P$nă la s"$r!itul celei de a doua săptăm$ni au murit. inton$nd c$ntece s$ngeroase. iar ma!inile &lindate engleze!ti. unde conducătorii religio!i au cerut un (i*ad împotriva evreilor# După c$teva zile. în toată ţara. sute de ara&i înarmaţi au ie!it din +ra!ul 1ec*i. după cum s a spus. organizaţia paramilitară Irgun a ars complet cinematogra"ul 7eC. url$nd 9id&a* al @a*ud: /să i măcelărim pe evrei0 !i trăg$nd ra"ale în aer# Poliţia engleză îi însoţea.

!i asta cu preţul unor pierderi grele# Pe la s"$r!itul lui decem&rie HI=X părţile evreie!ti din Ierusalim erau asediate de"acto# 8orţele regulate ira3iene. au &locat !oselele !i au redus prezenţa evreiască la un mozaic spart de a!ezări asediate !i grupuri de a!ezări care nu puteau "i alimentate cu *rană. împreună cu sute de voluntari înarmaţi din ţările ara&e învecinate !i vreo două sute de soldaţi englezi care "ugiseră la ara&i !i luptau alături de ei. au aruncat în aer instalaţiile de pompare !i Ierusalimul evreiesc a rămas "ără altă apă dec$t cea din puţuri !i rezervoare# Eonele evreie!ti izolate. com&usti&il !i muniţii dec$t prin intermediul convoaielor# In vreme ce englezii continuau să guverneze !i î!i "oloseau puterea în principal ca să i a(ute pe ara&i în răz&oiul lor !i ca să lege m$inile evreilor. cum erau cartierul 5vreiesc dintre zidurile +ra!ului 1ec*i. Me3or HaGim !i 7amat 7a*el. cărora administraţia &ritanică le permisese să preia controlul asupra staţiei de pompare a apei de la 7os* *a 'Gin. iar convoaiele care cărau *rană !i alte provizii nu !i puteau croi drum dec$t în sus dinspre coastă. distri&uind o 576 . Ierusalimul evreiesc era treptat despărţit de restul ţării# ?ingurul drum care îl lega de Tel 'viv era &locat de "orţele ara&e.Poveste despre dragoste si întuneric au con"iscat armele# 8orţele ara&e semiregulate. "iind izolate de celelalte părţi evreie!ti ale ora!ului# )n 9comitet de criză: creat de 'genţia 5vreiască diri(a raţionalizarea *ranei !i cisternele care treceau pe străzi între &om&ardamente. @emin Mos*e. au su"erit un asediu în interiorul asediului.

re"ugiaţi din cartierele de pe linia "rontului. vecini. care era ca un "el de su&sol. care nu avea pe unde să iasă. un &ătr$n pe (umătate ne&un care î!i zicea pro"etul Ieremia !i (elea mereu distrugerea Ierusalimului !i 577 . s a trans"ormat într un adăpost antiaerian pentru locuitorii din apartamentele de deasupra noastră. străini. ni se alăturau din c$nd în c$nd vreo douăzeci sau douăzeci !i cinci de persoane. pesmeţi !i pra" de ouă cu miros ciudat# Medicamentele !i alte articole medicale aproape că se epuizaseră# 7ăniţii erau uneori operaţi "ără anestezie# 'limentarea cu curent electric s a întrerupt !i. za*ărul.'mos +z găleată de apă de persoană la două sau trei zile# P$inea. cuno!tinţe. care dormeau pe saltele !i pe rogo(ini# Printre ei erau două "emei "oarte &ătr$ne care !edeau toată ziua pe podeaua coridorului privind în gol. raţii sărăcăcioase de lapte pra". din martie HI=8 p$nă în august sau septem&rie# In acest întuneric ad$nc !i în aerul rău mirositor. legumele. dat "iind că era practic imposi&il să "aci rost de para"ină. din c$nd în c$nd. zi !i noapte. ouăle !i alte alimente erau raţionalizate cu stricteţe !i se distri&uiau "amiliilor pe &aza unui sistem de cupoane. "iind considerat mai sigur în caz de &om&ardament !i "ocuri de armă# Toate geamurile au "ost scoase !i am &aricadat "erestrele cu saci cu nisip# 'm trăit într un întuneric neîntrerupt. ca de pe!teră. laptele. p$nă ce proviziile s au epuizat !i primeam în loc. am trăit luni întregi în întuneric sau la lumina lum$nărilor# 'partamentul nostru îng*esuit.

&a tre(i pentru că din cauza întunericului era greu de deose&it noaptea de zi pe podeaua &ucătărioarei noastre. *'iasaf. să "ugă din Talpiot. 37@?). a scris despre cele trăite de el în 7ăz&oiul de 5li&erare în cartea sa ?a&ia însetată (Ierusalim. !i s au re"ugiat la noi# 'cum stăteau culcaţi. la ni!te prieteni#0 )nc*iul Aosep* depl$ngea necontenit. văduv. rănit sau prizonier#20 ?oţii Miudovni3. practic în ultimul minut. a. era cine !tie unde. aproape înlăcrimată. care "usese izolat !i încercuit. care era considerat locul cel mai puţin zgomotos din apartament# /2i domnul 'gnon. al &unicului 'le3sandr /mătu!a Eippora* murise în HI=M0. plecase din Talpiot împreună cu soţia sa !i stăteau în 7e*avia. cu vocea sa stridentă. îm&răcaţi complet !i încălţaţi. (N. al căror "iu.Poveste despre dragoste si întuneric prevestea pentru noi toţi camerele de gazare ara&e de l$ngă 7amalla* 9unde au început de(a să gazeze 2H00 de evrei pe zi:. 'riei. precum !i &unicul 'le3sandr. unicul ei "iu. ni s a spus. !i multă vreme n am !tiut dacă era viu sau mort. 6ri!a. soarta &i&liotecii !i a manuscriselor sale preţioase pe care a tre&uit să le lase în urmă în Talpiot !i pe care cine !tie dacă o să le mai vadă vreodată# .$t despre HaGa 5litsede3. &unica ?*lomit !i "ratele mai mare. se înrolase !i lupta ca să apere Talpiotul. "ugiseră din casa lor de pe linia "rontului. 'riel 5litsede3. &a dormind. ateriz$nd !i ei 20 1ărul tatălui meu. înrolat în Palmac*.) 578 . din >eit @israel. unc*iul Aosep* însu!i pro"esorul Dlausner cu cumnata sa HaGa 5litsede3: cei doi au reu!it.

de MatitGa*u Miudovni3# Domnul Miudovni3 a plecat într o dimineaţă !i seara nu a venit înapoi# -u s a întors nici a doua zi# '!a că soţia lui s a dus la morga municipală. datorită unei perec*i de !osete de ale sale pe care i le împrumutase lui MatitGa*u Miudovni3. !i a găsit vreo "rumuseţe com&atantă în "ustă 3a3i !i acum e camaradul ei de trup /asta era (alnica lui încercare de a "ace o poantă0# Dar după un s"ert de oră de veselie căznită. a declarat el. tata a devenit &rusc serios !i s a dus el însu!i la morgă. a!a cum "ăcea de o&icei c$nd voia să alunge tăcerea sau să împră!tie m$*nirea# 5 limpede că dragul nostru MatGa. care putea p$nă la ceruri 579 . !i toată noaptea procesiuni de oameni se căţărau peste noi în drum spre closet. pentru că s a dovedit că este cel care a scris cartea verzuie pe care o "oloseam cu toţii la !coala Tac*3emoni: 'ritmetica pentru clasa a treia. alături de alte "amilii ce se îng*esuiau toate în cămăruţa care înainte de răz&oi "usese odaia mea# Mă uitam la domnul Miudovni3 cu veneraţie. a reu!it să identi"ice cadavrul care "usese lovit de un o&uzF se pare că doamna Miudovni3 nu reu!ise să l recunoască pentru că nu mai avea "aţă# %n lunile de asediu mama. tata a început să glumească. tata !i eu am dormit pe o saltea la capătul coridorului. unde.'mos +z în apartamentul nostru. lini!tită că soţul ei nu se a"lă printre morţi# . s a uitat &ine peste tot !i s a întors "ericită.um domnul Miudovni3 n a venit înapoi nici în ziua următoare.

Palestine Post# . la zece !i !ase minute dimineaţa. tatăl meu cel miop s a dus la cartierul general al 6ărzii -aţionale. !i s a o"erit să se înroleze# ' tre&uit să recunoască "aptul că eCperienţa lui militară anterioară se limita la compunerea unor a"i!e ilegale. cei care apărau @emin Mos*e au reu!it să respingă un atac masiv al trupelor ara&e semiregulate# Duminică 22 "e&ruarie. în inima Ierusalimului evreiesc# . pentru Irgun /97u!ine per"idului 'l&ion4:. c$nd vreunul dintre cei care dormeau în apartament avea un co!mar# Pe H "e&ruarie o ma!ină capcană a eCplodat în dreptul clădirii ziarului evreiesc de lim&ă engleză. c$nd cădea un o&uz. se zg$lţ$ia tot dealul. iar circa o sută cincizeci au "ost răniţi# In acea zi. iar casele construite din piatră se zg$lţ$iau !i ele# Mă trezeau uneori strigăte în"iorătoare.lădirea a "ost distrusă în întregime !i &ănuiala a căzut pe poliţi!tii englezi care au dezertat.lădirile cu !ase eta(e au "ost trans"ormate în moloz !i dintr o mare parte a străzii au mai rămas doar ruine# . 9Aos cu represiunea &ritanică 580 .Poveste despre dragoste si întuneric pentru că nu aveai ce apă să tragi !i pentru că "ereastra era &locată cu saci de nisip# La c$teva minute o dată. o organizaţie care î!i zicea 9'rmata >ritanică 8ascistă: a aruncat în aer trei camioane încărcate cu dinamită pe strada >en @e*uda. în engleză.incizeci !i doi de evrei care locuiau acolo au "ost uci!i în casele lor. trec$nd de partea ara&ilor# Pe H0 "e&ruarie. care "usese amplasat pe o alee îngustă ce se desprindea din strada Eep*ania*.

de pe parcele necultivate sau din curţi dosnice părăginite# 'ceastă *u&eize* 581 .asa de 5ducaţie.'mos +z nazistă4: !i altele asemenea0# Pe HH martie ma!ina &ine cunoscută a consulului general american. sediul &irourilor organizaţiilor din Ierusalim !i din întreaga ţară# + parte a clădirii a "ost distrusă în eCplozie !i zeci de oameni au "ost uci!i sau răniţi# In cea de a treia săptăm$nă din martie încercările de a aduce convoaie cu provizii dinspre coastă au e!uat: asediul s a înăsprit. pe care o !tiam cu toţii pe numele ei ara&. cu un soi de neutralitate ironică. lipsit de apă !i risc$nd epidemii# 2colile din zona noastră erau înc*ise de la (umătatea lui decem&rie HI=X# -oi. îm&răcat le(er în 3a3i. cu !o"erul ara& al consulului general la volan. pe care n o mai înt$lnisem dec$t la adulţi# 6ari&aldi ne a dat sarcina să scotocim prin toate curţile !i magaziile după saci goi /9o să i umplem cu nisip:0 !i după sticle /9cineva !tie cum să le umple cu un cocteil care o să i pară inamicului "oarte gustos:0# 'm mai "ost instruiţi !i să culegem nal&ă săl&atică. iar ora!ul era în pragul "oametei. 6ari&aldi. copiii din clasele a treia !i a patra de la Tac*3emoni !i . care "uma o ţigară !i care ne a "ost prezentat pe numele lui conspirativ. a intrat în curtea clădirii 'genţiei 5vreie!ti. am "ost adunaţi într o dimineaţă într un apartament gol din strada Malac*i# )n t$năr ars de soare. *u&eize*. ne a vor&it "oarte serios timp de vreo douăzeci de minute.

au "ost instruiţi de 6ari&aldi să ducă mesa(e între di"eritele posturi ale Hagana*ului de la capătul străzii Eep*ania* !i din (urul cartierului &u*arian# Mama m a po"tit să 9dau dovadă de adevărată maturitate !i să mă las de (ocurile astea copilăre!ti:. dar aveau gust mult mai rău# Mai aveam !i o misiune îndeplinită prin rotaţie: c$tă vreme era lumină. doi dintre noi tre&uia să supraveg*em de pe un acoperi! &ine amplasat din strada +&adia* ta&ăra armatei engleze din .azarma ?c*neller. în vreme ce î!i scărpina părul de pe piept prin căma!a desc*eiată: 98oarte "rumos# ? ar putea să mai auzim de tine într o &ună zi#: . din clasele a patra !i a cincea.Poveste despre dragoste si întuneric a(uta întru c$tva la îndepărtarea ororii "oametei# Mamele o "ier&eau sau o pră(eau !i apoi "ăceau din ea c*i"tele sau piure. la cartierul general# 6ari&aldi însu!i m a &ătut pe spate !i mi a aruncat o căutătură piezi!ă# %mi amintesc eCact vor&ele pe care mi le a spus.uv$nt cu cuv$nt# 'u trecut de atunci cincizeci !i trei de ani !i n am uitat nici în ziua de azi# 582 . în cutii !i în saci. care erau verzi ca spanacul. dar n am putut să i "ac pe plac# 5ram deose&it de priceput la adunarea sticlelor: într o si