P. 1
Amos Oz-Poveste Despre Dragoste Si Intuneric

Amos Oz-Poveste Despre Dragoste Si Intuneric

|Views: 50|Likes:
Published by yrolytor
Amos Oz- Poveste Despre Dragoste si Intuneric.
Besides his fiction, Oz regularly publishes essays on the subjects of politics, literature, and peace. He has written extensively for the Israeli Labor newspaper Davar and (since the demise of Davar in the 1990s) for Yedioth Ahronoth. In English, his non-fiction has appeared in various places, including the New York Review of Books. Oz is one of the writers whose works literary researchers study from a fundamental approach. At Ben-Gurion University a special collection was established dealing with him and his works.
In his works, Oz tends to present protagonists in a realistic light with an ironic touch while his treatment of the life in the kibbutz is accompanied by a somewhat critical tone. Oz credits a 1959 translation of American writer Sherwood Anderson's short story collection Winesburg, Ohio with his decision to “write about what was around me.” In A Tale of Love and Darkness, his memoir of coming of age in the midst of Israel's violent birth pangs, Oz credits Anderson's “modest book” with his own realization that "the written world … always revolves around the hand that is writing, wherever it happens to be writing: where you are is the center of the universe." In his 2004 essay "How to Cure a Fanatic" (later the title essay of a 2006 collection), Oz argues that the Israeli-Palestinian conflict is not a war of religion or cultures or traditions, but rather a real estate dispute — one that will be resolved not by greater understanding, but by painful compromise.
Roman magistral, detinator a zece distinctii literare, printre care Premiul Goethe si Premiul France Culture, tradus in peste douazeci si cinci de limbi si suficient de incitant pentru a fi ecranizat in anul 2009 de regizoarea Natalie Portman.

In Israelul de la jumatatea secolului XX, micul Amos isi petrece copilaria in intimitatea cartilor, a nesfarsitelor discutii intelectuale, pasionat fiind de marile intamplari ale istoriei, de sensul lor si inconjurat de membrii familiei sale, carturari autentici, care ii insufla dorinta de cunoastere. Inzestrat cu o imaginatie debordanta, Amos transfigureaza intamplarile istoriei, al caror martor implicat este, intr-o saga incitanta, evenimentele pastrand dramatismul perceput de copilul a carui sensibilitate contrasteaza puternic cu neverosimilul celei mai tulburi perioade din istoria lumii.

Astfel, insasi descoperirea lumii, primele zvacniri ale inimii si experiente dureroase, cele dintai sentimente de solidaritate sau prietenie capata cu toate proportii catastrofice, prin prisma micului Amos, a carui natura hipersensibila si introspectiva il anunta de timpuriu pe marele scriitor care avea sa devina. Acesta descopera treptat farmecul unui Israel legendar, in care miticul si realitatea se impletesc dand nastere celor mai frumoase povesti.
Amos Oz- Poveste Despre Dragoste si Intuneric.
Besides his fiction, Oz regularly publishes essays on the subjects of politics, literature, and peace. He has written extensively for the Israeli Labor newspaper Davar and (since the demise of Davar in the 1990s) for Yedioth Ahronoth. In English, his non-fiction has appeared in various places, including the New York Review of Books. Oz is one of the writers whose works literary researchers study from a fundamental approach. At Ben-Gurion University a special collection was established dealing with him and his works.
In his works, Oz tends to present protagonists in a realistic light with an ironic touch while his treatment of the life in the kibbutz is accompanied by a somewhat critical tone. Oz credits a 1959 translation of American writer Sherwood Anderson's short story collection Winesburg, Ohio with his decision to “write about what was around me.” In A Tale of Love and Darkness, his memoir of coming of age in the midst of Israel's violent birth pangs, Oz credits Anderson's “modest book” with his own realization that "the written world … always revolves around the hand that is writing, wherever it happens to be writing: where you are is the center of the universe." In his 2004 essay "How to Cure a Fanatic" (later the title essay of a 2006 collection), Oz argues that the Israeli-Palestinian conflict is not a war of religion or cultures or traditions, but rather a real estate dispute — one that will be resolved not by greater understanding, but by painful compromise.
Roman magistral, detinator a zece distinctii literare, printre care Premiul Goethe si Premiul France Culture, tradus in peste douazeci si cinci de limbi si suficient de incitant pentru a fi ecranizat in anul 2009 de regizoarea Natalie Portman.

In Israelul de la jumatatea secolului XX, micul Amos isi petrece copilaria in intimitatea cartilor, a nesfarsitelor discutii intelectuale, pasionat fiind de marile intamplari ale istoriei, de sensul lor si inconjurat de membrii familiei sale, carturari autentici, care ii insufla dorinta de cunoastere. Inzestrat cu o imaginatie debordanta, Amos transfigureaza intamplarile istoriei, al caror martor implicat este, intr-o saga incitanta, evenimentele pastrand dramatismul perceput de copilul a carui sensibilitate contrasteaza puternic cu neverosimilul celei mai tulburi perioade din istoria lumii.

Astfel, insasi descoperirea lumii, primele zvacniri ale inimii si experiente dureroase, cele dintai sentimente de solidaritate sau prietenie capata cu toate proportii catastrofice, prin prisma micului Amos, a carui natura hipersensibila si introspectiva il anunta de timpuriu pe marele scriitor care avea sa devina. Acesta descopera treptat farmecul unui Israel legendar, in care miticul si realitatea se impletesc dand nastere celor mai frumoase povesti.

More info:

Published by: yrolytor on Nov 25, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/25/2014

pdf

text

original

Amos Oz Poveste despre dragoste si întuneric

Traducere din engleză: Dana Ligia Ilin Humanitas, 2008

Poveste despre dragoste si întuneric

M am născut !i am crescut într un apartament micuţ, cu tavanul scund, a"lat la parter# Părinţii mei dormeau pe o canapea care, atunci c$nd era des"ăcută, seara, aproape că umplea încăperea de la un perete la celălalt# %n "iecare dimineaţă trăgeau patul la loc, ascundeau a!ternuturile în lada de dedesu&t, răsturnau salteaua, apăsau &ine !i ascundeau totul su& o cuvertură de un cenu!iu !ters, peste care împră!tiau apoi ni!te pernuţe orientale, &rodate, a!a înc$t orice urmă a somnului lor de peste noapte se "ăcea nevăzută# 'st"el, dormitorul lor era deopotrivă &irou, &i&liotecă, su"ragerie !i salon# In "aţa acestei camere se a"la odăiţa mea verde, pe (umătate ocupată de un !i"onier p$ntecos# )n coridor lung !i str$mt, întunecat !i puţin cur&at, ca un tunel prin care evadezi din înc*isoare, lega de cele două odăiţe &ucătărioara !i &aia cu closetul# )n &ec c*ior, înc*is într o cu!că de "ier, arunca asupra acestui coridor o penum&ră lugu&ră c*iar !i în timpul zilei# In partea din "aţă, am$ndouă camerele aveau c$te o singură "ereastră, stră(uită de o&loane de metal, care se străduia să arunce o oc*eadă către priveli!tea de la răsărit, dar nu descoperea dec$t un c*iparos pră"uit !i un zid scund, din pietre cioplite grosolan# Printr o desc*izătură c$t palma în pereţii lor din spate, aproape de tavan, &ucătărioara !i &aia se uitau la o curte mică de înc*isoare, încon(urată de ziduri înalte !i a!ternută cu ciment, und e o mu!cată decolorată, a!ezată într un &idon de măsline ruginit, se prăpădea înceti!or t$n(ind
2

'mos +z

după o rază de soare# Pe pervazurile acestor desc*izături ţineam întotdeauna &orcane cu castraveţi muraţi !i mai era acolo un cactus încăpăţ$nat, pus într o vază crăpată ce slu(ea drept g*iveci# De "apt, apartamentul era la su&sol, întruc$t parterul clădirii "usese săpat în coasta pietroasă a dealului# Dealul acesta era vecinul de alături, un vecin greoi, introvertit, tăcut, un deal &ătr$n !i posac, cu manii de &urlac, un deal somnoros, iernatic, care nu *$r!$ia mo&ila !i nu primea pe nimeni în vizită, nu "ăcea nici un zgomot !i nu ne deran(a de"el, însă prin pereţii ce ne despărţeau se "uri!au tot timpul către noi, ca un iz de mucegai sla&, dar persistent, "riguroasa tăcere întunecată !i umezeala posomor$tului nostru vecin# '!adar, c*iar !i vara în casa noastră plutea un strop de iarnă# Musa"irii ziceau: întotdeauna e tare plăcut aici în toiul valului de căldură, at$ta răcoare, c*iar "rig, dar cum vă descurcaţi iarna, -u trece umezeala prin pereţi, -u vi se pare deprimant, .asa era plină oc*i cu cărţi# Tata putea citi în !aisprezece sau !aptesprezece lim&i !i vor&ea unsprezece /toate cu accent rusesc0# Mama vor&ea patru sau cinci lim&i !i citea în !apte sau opt# 1or&eau între ei în rusă sau polonă c$nd nu voiau să pricep eu# /'dică în cea mai mare parte a timpului# .$nd s a înt$mplat ca mama să vor&ească în e&raică despre un armăsar, cu mine de "aţă, tata a repezit o, "urios, în ruse!te: 2to s to&oi, 1idis malci3 riadom snami4 .e te a
3

Poveste despre dragoste si întuneric

apucat, Doar vezi că &ăiatul e aici40 Din considerente culturale, citeau mai ales în germană sau engleză !i presupun că visau în idi!# %nsă pe mine mă învăţau o singură lim&ă, e&raica# Poate se temeau că, dacă !tiu mai multe lim&i, o să "iu !i eu vulnera&il la lingu!irile 5uropei, continentul ăsta minunat !i uciga!# Pe scala de valori a părinţilor mei, cu c$t un lucru era mai occidental, cu at$t era considerat mai cultural# +ric$t de mult i ar "i îndrăgit su"letele lor ruse!ti pe Tolstoi !i Dostoievs3i, &ănuiesc că 6ermania în ciuda lui Hitler le părea mai culturală dec$t 7usia sau Polonia, iar 8ranţa !i mai mult dec$t 6ermania# 'nglia era !i mai sus pe scala lor dec$t 8ranţa# .$t despre 'merica, nu erau prea lămuriţi: la urma urmei, era o ţară în care oamenii împu!cau indieni, (e"uiau trenurile po!tale, goneau după aur !i v$nau "ete# Pentru ei, 5uropa era o ţară a "ăgăduinţei interzisă, un peisa( mult r$vnit, cu "oi!oare !i piaţete pavate cu lespezi vec*i, cu tramvaie, poduri !i clopotniţe, sate pierdute pe coclauri, staţiuni &alneare, păduri !i pa(i!ti înzăpezite# .uvinte precum 9ca&ană:, 9pa(i!te: sau 9g$scăriţă: m au entuziasmat !i m au "ermecat toată copilăria# 'veau aroma senzuală a unei lumi adevărate !i ti*nite, departe de acoperi!urile de tinic*ea, pră"uite, de maidanele acoperite de "iare ruginite !i ciulini, de coastele secetoase ale dealurilor din Ierusalimul nostru ce se su"oca su& povara verii încinse p$nă la al&# %mi era destul să murmur 9pa(i!te:, !i pe dată
4

'mos +z

auzeam mugetele vacilor cu tălăngi la g$t !i clipocitul p$raielor# Dacă înc*ideam oc*ii puteam vedea g$scăriţă desculţă, a cărei ispită îmi umplea oc*ii de lacrimi înainte să "i avut măcar *a&ar de toate astea# .u trecerea anilor, mi am dat seama că Ierusalimul, a"lat su& guvernare &ritanică în anii ;20, ;<0 !i ;=0, tre&uia să "ie un ora! cu o cultură "ascinantă# 'vea mari oameni de a"aceri, muzicieni, învăţaţi !i scriitori: Martin >u&er, 6ers*om ?c*olem, ?#@# 'gnon !i o pleiadă de alţi savanţi !i arti!ti de "runte# )neori, pe c$nd treceam pe strada >en @e*uda sau pe &ulevardul >en Maimon, tata îmi !optea: 9)ite, acela e un savant de renume mondial:# -u pricepeam ce voia să zică# Mă g$ndeam că a avea renume mondial era cumva legat de ni!te picioare neputincioase, pentru că omul acela era adesea un &ătr$n spri(init în &aston care !ont$căia !i purta un costum gros de l$nă c*iar !i vara# Ierusalimul pe care îl admirau părinţii mei se a"la departe de zona în care trăiam: era în 7e*avia cea plină de verdeaţă, cu grădinile !i acordurile ei de pian, era în trei patru ca"enele cu policandre aurite de pe .alea Aa""a sau strada >en @a*uda, în *olurile din @M.' sau din *otelul 7egele David, unde evreii !i ara&ii seto!i de cultură se amestecau cu englezi culţi, cu manie e desăv$r!ite, unde doamne visătoare, cu g$tul lung, pluteau în roc*ii de seară, la &raţul domnilor în costume înc*ise la culoare, unde englezi cu mintea destupată cinau cu evrei culţi
5

Poveste despre dragoste si întuneric

sau cu ara&i !coliţi, unde aveau loc recitaluri, &aluri, serate literare, thés dansants !i se purtau conversaţii ra"inate, artistice# ?au poate că un ast"el de Ierusalim, cu ale sale policandre !i t*Bs dansants, nu eCista dec$t în visurile &i&liotecarilor, pro"esorilor, "uncţionarilor !i legăturilor de cărţi care trăiau în Derem 'vra*am# In orice caz, acolo unde eram noi nu eCista# Derem 'vra*am, zona în care trăiam, ţinea de .e*ov# După mai mulţi ani, c$nd l am citit pe .e*ov /tradus în e&raică0 am "ost convins că este unul dintre noi: unc*iul 1ania trăia c*iar la eta(ul de deasupra, doctorul ?amoilen3o se aplecase asupra mea !i mă cercetase cu m$inile i mari !i puternice c$nd am avut "e&ră !i, o dată, di"terie, Laevs3i, cu ve!nica lui migrenă, era vărul de al doilea al mamei mele !i ne duceam la sala de concerte >eit Haam să l ascultăm pe Trigorin, la matineele de s$m&ătă# 5ram încon(uraţi de tot "elul de ru!i# 5rau mulţi tolstoieni# )nii dintre ei c*iar arătau ca Tolstoi# .$nd am dat peste o "otogra"ie a lui Tolstoi, pe coperta din spate a unei cărţi, am "ost convins că l zărisem adesea prin cartier, preum&l$ndu se pe strada Malac*i sau în (os, pe +&adia*, cu capul gol, cu &ar&a lui al&ă z&$rlită de v$nt, la "el de măreţ ca patriar*ul 'vraam, cu oc*ii arunc$nd "ulgere, av$nd în loc de &aston o creangă, cu ru&a!ca purtată peste pantalonii largi !i încinsă cu o s"oară# Tolstoienii din cartierul nostru /cărora părinţii
6

'mos +z

mei le ziceau tolstoi!ci3i0 erau, p$nă la unul, vegetarieni aprigi, re"ormatori ai lumii cărora le păsa "oarte mult de natură, moralizatori iu&itori ai omenirii, iu&itori ai "iecărei "ăpturi, t$n(ind ve!nic după viaţa de la ţară, după muncile agricole simple, pe c$mpuri !i prin livezi# Dar nu iz&uteau nici măcar să !i cultive plantele din g*ivece: poate că le omorau ud$ndu le prea mult sau poate că uitau să le ude, sau poate o "i "ost vina nesu"eritei administraţii &ritanice care ne punea clor în apă# )nii dintre ei erau tolstoieni care păreau să iasă drept din paginile unui roman de Dostoievs3i: "răm$ntaţi, vor&ăreţi, reprim$ndu !i dorinţele, arz$nd în "lacăra ideilor# Dar în cartierul nostru, Derem 'vra*am, cu toţii, !i tolstoieni, !i dostoievs3ieni, ro&oteau pentru .e*ov# 7estul lumii era numit, în general, 9lumeaceamare:, dar avea !i alte epitete: luminată, eCterioară, li&eră, ipocrită# + cuno!team aproape numai din colecţia mea de tim&re: Danzig, >oemia !i Moravia, >osnia !i Herţegovina, +u&angui .*ari, Trinidad !i To&ago, Denia, )ganda !i Tangani3a# Lumeaceamare era departe de tot, atrăgătoare, minunată, dar pentru noi ea era !i periculoasă !i ameninţătoare# 5i nu i plăceau evreii, pentru că sunt de!tepţi, le scapără mintea, au succes din plin, dar !i pentru că sunt zgomoto!i !i arivi!ti# -u i plăcea nici ce "ăceam aici, pe păm$ntul Israelului, pentru că ne pizmuia p$nă !i pentru "$!ia asta îngustă de mla!tini, &olovăni! !i
7

Poveste despre dragoste si întuneric

de!ert# 'colo, în lume, toţi pereţii erau acoperiţi cu gra""iti: 9Aidanilor, duceţi vă înapoi în Palestina:, a!a că am venit înapoi în Palestina, !i acum lumeaceamare z&iera către noi: 9Aidanilor, căraţi vă din Palestina:# -u numai lumeaceamare era "oarte departe: c*iar !i ţara Israelului era destul de departe# )ndeva, peste dealuri, *ăt departe, răsărea un nou neam de eroi evrei eroici, un neam de oameni ar!i de soare, duri, tăcuţi, cu spirit practic, cu totul alt"el dec$t evreii din diaspora, cu totul alt"el dec$t locuitorii din Derem 'vra*am# Pionieri cutezători !i *$r!iiţi, care au iz&utit să !i "acă un prieten din întunericul nopţii !i au depă!it toate *otarele !i în privinţa relaţiilor dintre un &ăiat !i o "ată, !i invers# -u se ru!inau de nimic# >unicul 'le3sandr a spus o dată: 95i cred că în viitor o să "ie "oarte u!or, un &ăiat va putea să meargă la o "ată !i să i o ceară, pur !i simplu, sau poate că "etele nici n o să mai a!tepte să vină la ele, o să se ducă ele la &ăieţi să le o ceară, cum ai cere un pa*ar de apă:# Miopul unc*i >etsalel a zis, cu m$nie politicoasă: 9'sta nu i &ol!evism curat, să calci în picioare toate tainele, toate misterele,4 ?ă pui cruce emoţiilor,4 ?ă pre"aci întreaga noastră viaţă într un pa*ar cu apă căl$ie,4: )nc*iul -e*emia, din ung*erul lui, a lăsat să i scape c$teva versuri dintr un c$ntec care îmi părea m$r$itul unei "iare încolţite: „Of, lungă mi-e calea şi drumul strâmbat Pe munte, pe câmpul pustiu Of, maică, prin arşiţi şi nea eu te cat
8

'mos +z

Mi-e dor, dar departe te ştiu!..." 'tunci mătu!a Eippora* a spus în ruse!te: 9Da; potoliţi vă odată# 'ţi luat o razna cu toţii, 1ă aude &ăiatul4: 2i atunci au dat o pe ruse!te# Pionierii trăiau dincolo de orizontul nostru, în 6alileea, ?*aron !i în 1ăi# Tineri duri, inimo!i, c*iar dacă sunt, "ire!te, tăcuţi !i c*i&zuiţi, !i tinere solide, sincere !i reţinute, care păreau să !tie !i să înţeleagă totulF te înţelegeau !i îţi înţelegeau încurcătura s"ioasă, !i totu!i se purtau cu tine cu tandreţe, cu seriozitate !i cu respect, ca !i cum nu ai "i "ost un copil, ci un &ăr&at, c*iar dacă unul mai mititel# %n mintea mea, ace!ti pionieri erau oameni puternici, serio!i, independenţi, în stare să !adă roată inton$nd c$ntece de dor s"$!ietor sau de &at(ocură, sau scandaloase c$ntece "ără perdeaF sau în stare să danseze at$t de săl&atic, înc$t să pară că !i ies din trupF dar, de asemenea, în stare să "ie singuri !i să privească în sine, să trăiască su& cerul li&er, să doarmă în corturi, să muncească pe rupte, c$nt$nd ?untem gata totdeauna, 8iii tăi ţi au adus pacea cu "ierul plugului, azi aduc pacea cu pu!ca, +riunde suntem trimi!i, ne du u ucem, oameni în stare să călărească pe cai săl&atici sau pe tractoarele cu roţi ce lasă urme late, care vor&esc ara&a, care cunosc "iecare grotă !i ued, care se pricep la pistoale !i grenade, !i totu!i citesc poezie !i "ilozo"ie: &ăr&aţi voinici cu mintea iscoditoare !i sentimentele &ine ascunse, care pot discuta aproape pe !optite în corturile lor, la licărul lum$nărilor, către orele mici ale dimineţii, despre
9

Poveste despre dragoste si întuneric

sensul vieţilor noastre !i despre alegerile crude între iu&ire !i datorie, între patriotism !i dreptatea universală# )neori mă duceam cu prietenii la depozitul unde se livrau produsele de la Tnuva, ca să i privim venind de peste dealuri, de *ăt departe, cu un camion înv$r"uit cu produse agricole, 9în ve!minte de lucru, cu &ocanci încălţaţi:, !i mă duceam aproape de ei, ca să trag pe nări mirosul de "$n, aromele ameţitoare ale locurilor îndepărtateF în locul de unde vin ei, îmi ziceam, se petrec cu adevărat lucruri măreţe# 'colo se construie!te ţara !i se re"ace lumea, acolo se "ăure!te o nouă societate# 5i î!i pun pecetea pe "aţa păm$ntului !i pe istorie, ară c$mpuri !i plantează vii, scriu un c$ntec nou, î!i în!"acă pu!tile, sar pe cai !i le răspund la împu!cături (e"uitorilor ara&i: ei iau (alnicul nostru lut omenesc !i îi dau "orma unei naţiuni luptătoare# 1isam în taină că într o zi o să mă ia cu ei# 2i o să mă pre"acă !i pe mine într o naţiune luptătoare# .ă !i viaţa mea va deveni un c$ntec nou, o viaţă la "el de curată, sinceră !i simplă ca un pa*ar cu apă într o zi cu zădu"# Peste dealuri, *ăt departe, ora!ul Tel 'viv era !i el un loc senzaţional din care veneau ziare, zvonuri despre teatru, operă, &alet !i ca&aret, precum !i despre arta modernă, politica de partid, ecourile unor dez&ateri "urtunoase !i "r$nturi de &$r"ă rătăcite# La Tel 'viv erau marii sportivi# 2i tot acolo era marea, plină de evrei &ronzaţi care !tiau să înoate# .ine !tie la Ierusalim să înoate, .ine a mai pomenit evrei
10

'mos +z

care înoată, 'stea erau alte gene# + mutaţie# 9.a minunata na!tere a unui "luture dintr un vierme#: 5ra o vra(ă anume în însu!i numele Tel 'viv# De cum am auzit cuv$ntul 9Telaviv:, am văzut cu oc*ii minţii imaginea unui tip zdravăn, cu un maiou al&astru înc*is, &ronzat !i cu umerii laţi, un poet muncitor revoluţionar, un tip în a cărui plămadă n a intrat !i "rica, genul numit Hevreman, cu !apca pusă pe o parte, negli(ent !i totu!i provocator, peste părul c$rlionţat, care "umează ţigări Matusian, cineva care se simte în largul lui în lume: toată ziua munce!te la c$mp sau cu nisip !i mortar, seara c$ntă la vioară, noaptea dansează cu "etele sau le "redonează c$ntece sentimentale printre dune, la lumina lunii pline, iar înainte de ivirea zorilor î!i ia din ascunzătoare pistolul sau mitraliera !i se "uri!ează prin întuneric ca să păzească locuinţele !i c$mpurile# .e departe era Tel 'vivul4 în toată copilăria mea n am "ost acolo dec$t cel mult de cinci !ase ori: mergeam c$teodată să petrecem săr&ătorile cu mătu!ile, surorile mamei# -u numai că lumina din Tel 'viv era !i mai di"erită de cea din Ierusalim dec$t acum, dar c*iar !i legile gravitaţiei erau cu totul altele# +amenii mergeau alt"el la Tel 'viv: săltau !i pluteau, ca -eil 'rmstrong pe lună# La Ierusalim oamenii mergeau întotdeauna ca după un mort sau ca înt$rziaţii la un concert# Mai înt$i puneau (os v$r"ul panto"ului !i încercau păm$ntul# 'poi, după ce a!ezau piciorul, nu se
11

Poveste despre dragoste si întuneric

gră&eau deloc să l mi!te: a!teptasem două mii de ani ca să putem pune piciorul în Ierusalim, !i nu voiam să renunţăm la asta# Dacă ridicam piciorul s ar "i putut să vină cineva !i să ne în!"ace "$!iuţa de ţară# Pe de altă parte, după ce ai ridicat piciorul, nu te pripi să l pui iar (os: cine !tie în ce cui& de vipere poţi călca# ?ute de ani ne am plătit cu s$nge impetuozitatea, am căzut iar !i iar în m$inile du!manilor pentru că am pus picioarele pe păm$nt "ără să ne uităm pe unde mergem# .am a!a pă!eau oamenii în Ierusalim# Dar la Tel 'viv măiculiţă4 întreg ora!ul era o lăcustă uria!ă# +amenii săltau, ca !i casele, străzile, pieţele, &riza mării, nisipul, &ulevardele, !i c*iar norii de pe cer# + dată ne am dus la Tel 'viv de Pa!te !i a doua zi m am sculat dis de dimineaţă, c$nd toată lumea dormea, m am îm&răcat, am ie!it !i m am (ucat de unul singur într un scuar unde erau vreo două &ănci, un leagăn, o groapă cu nisip !i trei patru copaci tineri în care păsărelele ciripeau de(a# Peste c$teva luni, de 'nul -ou, ne am întors la Tel 'viv, !i scuarul nu mai era acolo# 8usese mutat, cu tot cu copăcei, &ănci, groapă cu nisip, păsărele !i leagăn, la celălalt capăt al străzii# 'm rămas uimit: nu pricepeam cum de >en 6urion !i autorităţile desemnate legal puteau îngădui a!a ceva# .um poate să ia cineva dintr odată un scuar !i să l mute, .e urmează acum o să mute Muntele Măslinilor sau Turnul lui David, + să sc*im&e locul Eidului Pl$ngerii, +amenii din Ierusalim vor&eau despre Tel 'viv cu invidie !i m$ndrie, cu admiraţie, dar aproape
12

'mos +z

con"idenţial: ca !i cum ora!ul ar "i "ost un soi de proiect secret crucial al poporului evreu, despre care era mai &ine să nu vor&e!ti prea mult la urma urmei, zidurile au urec*i, spionii !i agenţii inamicului pot p$ndi la orice colţ# Tel 'viv# Mare# Lumină# -isip, sc*ele, c*io!curi pe &ulevarde, un ora! evreiesc al&, nou nouţ, cu linii simple, care cre!te printre cr$ngurile de citrice !i dune# -u doar un loc pentru care cumperi un &ilet !i călătore!ti cu un auto&uz 5gged, ci cu totul alt continent# 'ni la r$nd am ţinut regulat legătura prin tele"on cu neamurile de la Tel 'viv# Ii sunam noi o dată la trei sau patru luni, cu toate că nu aveam tele"on nici noi, nici ei# Mai înt$i le scriam mătu!icii HaGGa !i unc*iului Tsvi, ca să i anunţăm că, să zicem, aveam să i sunăm pe HI din acea lună, care era miercuri, iar miercurea unc*iul Tsvi pleca de la serviciul lui de la clinică la trei, a!a că la cinci tele"onăm de la drog*eria noastră la drog*eria lor# ?crisoarea era trimisă cu mult înainte !i apoi a!teptam răspunsul# In scrisoarea lor, mătu!ica HaGGa !i unc*iul Tsvi ne asigurau că acea miercuri, HI, le convenea de minune, !i vor "i la drog*erie puţin înainte de cinci, !i că să nu ne "acem gri( i dacă nu reu!im să tele"onăm la cinci "iC, că n o să "ugă nicăieri# -u mi amintesc dacă ne puneam cele mai &une *aine în eCpediţia p$nă la drog*erie pentru tele"onul la Tel 'viv, dar nu m a! mira s o "i "ăcut# 5ra o acţiune solemnă# %ncă din duminica dinainte tata îi zicea mamei, 98ania, n ai uitat că e săptăm$na în care sunăm la Tel 'viv , : Luni,
13

Poveste despre dragoste si întuneric

mama zicea, 9'rie*, nu cumva să a(ungi t$rziu acasă poim$ine, să nu iasă vreo încurcătură :# Iar marţi am$ndoi îmi ziceau: 9'mos, nu care cumva să ne "aci vreo surpriză, auzi, nu cumva să te îm&olnăve!ti, auzi, să nu răce!ti ori să cazi p$nă m$ine după amiază:# 2i în seara aceea îmi ziceau, 9Du te la culcare devreme, ca să "ii în "ormă pentru tele"on, nu vrem să ţi sune vocea de parcă nu te am *răni cum tre&uie:# '!a că emoţia cre!tea# Locuiam pe strada 'mos, iar drog*eria era la cinci minute de mers pe (os, pe strada Eep*ania*, însă pe la trei tata îi zicea mamei: J ?ă nu te mai apuci acum de nimic, ca să nu tre&uiască să te zore!ti# J 5u n am pro&leme, dar cum răm$ne cu tine, cu nasul în cărţi, ar putea să ţi iasă cu totul din minte# J 5u, ?ă uit, Din cinci în cinci minute mă uit la ceas# 2i apoi, 'mos o să mi amintească# Po"tim, n am dec$t cinci sau !ase ani !i de(a tre&uie să mi asum o răspundere istorică# aveam ceas cum să "i avut, a!a că tot timpul "ugeam la &ucătărie să văd ce zice ceasul, !i apoi anunţam, ca numărătoarea inversă la lansarea unei nave spaţiale: încă douăzeci !i cinci de minute, încă douăzeci de minute, încă cincisprezece minute, încă zece minute !i (umătate !i în clipa aceea ne ridicăm, încuiem cu gri(ă u!a din "aţă !i purcedem, toţi trei, o luăm la st$nga p$nă în dreptul &ăcăniei domnului 'uster, apoi la dreapta pe strada Eec*aria*, la st$nga pe Malac*i, la dreapta pe
14

'mos +z

Eep*ania* !i drept în drog*erie, zic$nd: J >ună ziua, domnule Heinemann, ce mai "aceţi, 'm venit să tele"onăm# +mul !tia per"ect, desigur, că miercurea venim să ne sunăm neamurile din Tel 'viv !i !tia că Tsvi lucrează la clinică !i că HaGGa are o slu(&ă importantă la Liga 8emeilor Muncitoare, că @igal vrea să se "acă sportiv c$nd o să "ie mare !i că sunt &uni prieteni cu 6olda MeGerson /care a devenit apoi 6olda Meir0 !i cu Mi!a DolodnG, căruia pe aici i se zicea Mos*e Dol, însă noi tot îi aminteam: 9'm venit să ne sunăm neamurile de la Tel 'viv:# Iar domnul Heinemann zicea: 9Da, "ire!te, vă rog să luaţi loc:# 'poi ne spunea o&i!nuita lui glumă despre tele"on# 9+dată, la .ongresul ?ionist de la Euric*, s au auzit ni!te z&ierete cumplite dintr o încăpere vecină# >eri Loc3er l a între&at pe Harz"eld ce se înt$mplă, iar Harz"eld i a eCplicat că tovară!ul 7u&as*ov vor&e!te cu >en 6urion, care e la Ierusalim# K1or&e!te la IerusalimL, a eCclamat >eri Loc3er, Kpăi atunci de ce nu "olose!te tele"onul,L: Tata zicea: 9'cuma "ormez numărul:# 2i mama zicea: 95 prea cur$nd, 'rie*# Mai sunt c$teva minute:# 5l răspundea: 9Da, dar mai tre&uie să ne dea legătura /pe atunci nu era tele"on direct0:# Mama: 9Da, dar dacă se nimere!te să ne dea imediat legătura !i încă n au a(uns,: Tata răspundea: 9'tunci o să încercăm mai t$rziu:# Mama: 9-u, o să !i "acă gri(i, o să creadă că au ratat convor&irea:#
15

Poveste despre dragoste si întuneric

Pe c$nd se ciorovăiau a!a, dintr odată era aproape cinci# Tata lua receptorul, ridic$ndu se în picioare, !i i spunea operatoarei: 9>ună ziua, doamnă# 1ă rog să mi daţi Tel 'viv M=8:# /?au cam a!a ceva: trăiam încă în lumea numerelor cu trei ci"re#0 )neori operatoarea răspundea: 91ă rog să a!teptaţi c$teva minute, domnule, vor&e!te !e"ul po!tei:# ?au domnul ?itton# ?au domnul -as*as*i&i# 2i eram destul de agitaţi: ce o să !i înc*ipuie despre noi, Puteam vedea ca aievea această singură linie care lega Ierusalimul de Tel 'viv !i, prin Tel 'viv, de restul lumii# 2i dacă această unică linie era ocupată, eram rupţi de lume# Linia !erpuia prin deserturi !i st$nci, peste dealuri !i văi, !i mă g$ndeam că asta e o mare minune# Tremuram: dacă vin noaptea "iarele !i rup linia cu colţii, ?au dacă o taie ni!te ara&i răi, ?au dacă pătrunde în ea ploaia, ?au dacă e un incendiu, -u se !tie niciodată# Linia asta !erpuia, at$t de vulnera&ilă, nepăzită, se cocea la soare, nu se !tie niciodată# Mă simţeam plin de recuno!tinţă "aţă de oamenii care au pus linia asta, a!a de cura(o!i, a!a de îndem$natici, doar nu i lucru de !agă să întinzi o linie de la Ierusalim la Tel 'viv# 2tiam din eCperienţă: o dată am întins o s$rmă din odaia mea p$nă în odaia lui 5liGa*u 8riedmann, a"lată doar peste două case !i o grădină, !i c$tă trudă, cu copacii din cale, vecinii, !opronul, zidul, treptele, tu"ele# După ce a!teptam un pic, tata î!i spunea că !e"ul po!tei sau domnul -as*as*i&i tre&uie să "i
16

'mos +z

s"$r!it de vor&it, a!a că lua iar receptorul !i i spunea operatoarei: 91ă rog să mă scuzaţi, doamnă, vă cerusem să mi "aceţi legătura cu Tel 'viv M=8:# 5a zicea: 9'm scris numărul, domnule# 1ă rog să a!teptaţi: /sau 91ă rog să aveţi ră&dare:0# Tata zicea: 9'!tept, doamnă, "ire!te că a!tept, dar !i acolo sunt oameni care a!teaptă:# 'cesta era "elul lui de a i sugera politicos că, de!i suntem într adevăr oameni culţi, eCistă o limită a ră&dării noastre# 5ram persoane &ine crescute, dar nu eram "raieri# -u puteam "i m$naţi ca oile la în(ung*iat# 'cea idee că te poţi purta cu evreii oricum po"te!ti era moartă, o dată pentru totdeauna# 'poi, &rusc, tele"onul ţ$r$ia acolo, în drog*erie, !i întotdeauna era un sunet "oarte emoţionant, o clipă de vra(ă, !i conversaţia suna cam a!a: J 'lo, Tsvi, J La tele"on# J 'ici e 'rie*, din Ierusalim# J Da, 'rie*, &ună, aici e Tsvi, ce mai "aci, J Toate &une pe aici# 1or&im de la drog*erie# J 2i noi# .e noutăţi ai, J -imic nou pe aici# Dar pe la voi, Tsvi, ?pune mi cum o duceţi# J Totul e &ine# -imic special# ?untem &ine cu toţii# J Lipsa ve!tilor e o veste &ună# -ici aici nu s noutăţi# ?untem &ine cu toţii# 2i voi, J 2i noi suntem &ine# J 'sta e &ine# 1rea !i 8ania să vor&ească# 2i apoi totul de la capăt, la "el# .e mai "aceţi, .e mai e nou,
17

o &aie de s$nge. tancurile lui Hitler aproape că ne a(unseseră în prag din două direcţii. 8reud. erau doar st$ngace# . cu mare însu"leţire. ara&ii s ar putea ridica să ne ucidă pe toţi. nordul '"ricii !i . antisemitismul. o să vor&im iar în cur$nd# . la urma urmei.e mai e nou.e &ine că am a"lat cum o mai duceţi !i voi# + să scriem !i sta&ilim următoarea convor&ire# + să vor&im# Da# ?igur# . ?talin. 'ceste replici goale nu erau cu adevărat goale.Poveste despre dragoste si întuneric 2i apoi: 9'cum 'mos vrea să zică !i el ceva:# 2i asta era toată discuţia# . 9arta în opoziţie cu viaţa:. dez&ăt$nd scandat colonialismul. 9c*estiunea agrară:. despre -ietzsc*e.eea ce înţeleg acum din acele conversaţii tele"onice este c$t de greu le era tuturor. >ine# Păi. 9pro&lema "emeilor:. cine !tie ce se poate înt$mpla. un dezastru cumplit.ur$nd# Pe cur$nd# 'veţi gri(ă de voi# Toate cele &une# 2i vouă# Dar nu era o glumă: vieţile noastre at$rnau de un "ir# 'cum îmi dau seama că nu erau deloc siguri că vor mai vor&i cu adevărat vreodată.aucazul. cum mai !tiau să vor&ească4 5rau în stare să converseze ore în !ir. Aa&otins3i. d$ndu le lacrimile de at$ta patetism. însă în clipa 18 . ar putea "i răzmeriţe. cine !tie ce ne mai a!teaptă. aceasta ar putea "i ultima oară. dreptatea. nu doar părinţilor mei să !i eCprime sentimentele personale# -u le era deloc greu să eCprime sentimentele o&!te!ti erau oameni inimo!i !i !tiau să vor&ească# +. un pogrom. pun$nd tot su"letul.e &ine că am a"lat cum o mai duceţi# . ar putea "i răz&oi.

sec. !i era greu de !tiut ce o să iasă de "apt c$nd o vor&e!ti# -u puteau "i siguri niciodată că nu vor rosti ceva ridicol. cuv$ntul "olosit de ea pentru 9spaimă: însemna 9p$rţ:# -imănui dintre ceilalţi nu i se părea amuzant sau poate doar se pre"ăceau# Tot a!a. într o ma!ină străină# Intr o s$m&ătă a venit la noi în vizită o prietenă de a mamei.'mos +z în care încercau să !i eCprime un sentiment personal nu ie!ea dec$t ceva oarecum crispat. nu o stăp$neau pe deplin# + vor&eau cu un soi de o&sesie a preciziei# ?e răzg$ndeau adesea !i spuneau cu alte cuvinte ceea ce tocmai rostiseră# Poate că a!a se simte un !o"er miop c$nd încearcă să !i di&uiască drumul noaptea printr un la&irint de străduţe dosnice dintr un ora! necunoscut. rezultatul unui !ir de generaţii care î!i reprimaseră sau î!i negaseră adevăratele sentimente# + du&lă negaţie. care cuno!teau &ine e&raica. o pro"esoară pe nume Lilia >ar ?am3*a# +ri de c$te ori zicea. întruc$t manierele &urg*eze europene întăreau constr$ngerile comunităţii evreilor religio!i# Practic. cu siguranţă nu era o lim&ă intimă. c*iar speriat. două r$nduri de g*ilimele. era o mare lipsă de cuvinte: e&raica era o lim&ă încă insu"icient de naturală.*iar !i cei ca părinţii mei. în conversaţie. c$nd tata vor&ea despre 19 . de "apt. !i ei trăiau cu spaima de ridicol# ?e temeau de el ca de moarte# . totul era 9interzis: sau 9nu se "ace: sau 9nu i "rumos:# Pe l$ngă aceasta. că s a speriat sau că cineva era speriat. eu iz&ucneam în r$s# In argou.

în acea vreme pe cea mai înaltă treaptă a scării prestigiului se a"lau pionierii# %nsă pionierii trăiau departe de Ierusalim. a adus o în impas. cei care citeau ziarul socialist Davar în 20 . nu zicea de ce cum să zică a!a ceva. tata î!i încreţea &uzele !i î!i prindea între degete rădăcina nasului# 8ire!te. prin anii . %n clipele lor de intimitate nu vor&eau niciodată între ei în e&raică# Poate că în clipele lor cele mai intime nu vor&eau deloc# -u spuneau nimic# Totul era um&rit de teama de a părea ridicoli sau de a spune ceva ridicol# 'parent. nu zicea de ce.Poveste despre dragoste si întuneric 9cursa înarmărilor: sau tuna !i "ulgera împotriva deciziei ţărilor -'T+ de a reînarma 6ermania. în magazie. ca "actor de descura(are împotriva lui ?talin# Ha&ar n avea că acel cuv$nt de prin cărţi pe care îl "olosea pentru 9înarmare: însemna 9"##: în argou# Pe de altă parte.<0. nu pricepeam deloc de ce îl scotea din "ire# Desigur. înainte de a veni eu pe lume. atunci c$nd ziceam 9?ora lui )ri e într un impas: în nu !tiu ce pro&lemă. a!ezate între tractor !i păm$ntul arat. în 1ăi. tata se încrunta ori de c$te ori "oloseam cuv$ntul 9impas:: o vor&ă destul de nevinovată. iar a doua zi cutărică se "ăcea că n o cunoa!te#: '!a că. care apăreau pe a"i!ele 8ondului -aţional 5vreiesc# Pe locul de su& pionieri stătea 9comunitatea a"iliată:. !i nici nu încăpea vor&ă să l între&# După mulţi ani am a"lat că. în 6alileea !i în săl&ăticia ţărmului Mării Moarte# Le admiram siluetele masive !i g$nditoare. dacă o "emeie a(ungea în impas însemna că e însărcinată# 9In noaptea aia.

supravieţuitorii. vieţii sănătoase. 3urzi !i locuitori ai ?alonicului. evrei germani care nu au reu!it să scape de comportamentul nemţesc. "raţii no!tri. &ogăta!i levantini "ranţuziţi care aveau. nespus4: +pu!i acestei comunităţi consolidate erau 9nea"iliaţii:. clasei muncitoare. precum !i pio!ii evrei din Mea* ?*earim !i comuni!tii ultraortodoc!i 9care urăsc ?ionul:.'mos +z maiou. dar era oare vina noastră că au pre"erat să stea !i să l a!tepte pe Hitler în loc să vină aici c$t mai 21 . m$ncători de salată cu omletă !i iaurt. după părerea noastră. pe care îi tratam în general cu compătimire !i un strop de silă: &iete epave. "anatici ai cumpătării. individuali!ti !i ni*ili!ti du&io!i. disciplinei de partid !i măslinelor necondimentate din cunoscutul &orcan Tnuva.onstruim ţara cu drag nespus. nord a"ricani. pe verandă. adică terori!tii. responsa&ilităţii. amestecaţi cu tot soiul de paria. 9'l&astru (os !i al&astru sus N . carieri!ti !i arti!ti egocentrici de tipul cosmopolitan decadent. alături de o *oardă de intelectuali eCcentrici. &ăr&aţi îm&răcaţi în 3a3i !i contri&ua&ili ai "ondului voluntar de solidaritate . "ără îndoială. ar "i "ost nevoie de ră&dare !i trudă uria!ă# In a"ară de toţi ace!tia mai erau re"ugiaţii.omunitară. lucrurilor "ăcute în casă. Hagana* !i 8ondul ?ănătăţii. mem&ri în Histadrut.utia . manierele eCagerate ale unor ma(ordomi în"umuraţi. !i apoi Gemeniţi. desigur. dar ce să i "aci. georgieni. material uman promiţător. cu toţii. cu toţii. sno&i anglo"ili.

căruia pu!tii din cartier îi zic 9Milion de Dinder:# Inc*iriase o g*eretă pentru &ilete pe strada Malac*i. că asta nu i punea într o lumină prea &ună. aici. sunt întoarse spre viitor. ci cu ură. iar c$nd trecea vreun copil din cartier întotdeauna scuipa într o parte !i !uiera printre &uzele pungite: 9)n milion de Dinder au omor$t4 Pu!tani ca tine4 I au măcelărit4: -u spunea asta cu tristeţe. din vremurile &i&lice !i de la Hasmoneeni. a!tept$ndu !i clienţii. nu spre trecut. cu sc$r&ă.Poveste despre dragoste si întuneric era timp.urăţătorie c*imică !i călcat la a&uri:# . !i dacă c*iar tre&uie să scormonim trecutul. De ce s au lăsat m$naţi ca oile la în(ung*iere în loc să se organizeze !i să riposteze. nu de a noastră0# ?upravieţuitori ca domnul Lic*t. 2i măcar de n ar mai trăncăni mereu în idi! !i nu ne ar mai împuia urec*ile cu toate lucrurile pe care le au îndurat acolo. de parcă ne ar "i &lestemat# Părinţii mei nu aveau un loc clar pe scara asta. !i nici pe noi. de "apt# +ricum. între pionieri !i "ăcătorii de tsores# ?tăteau cu un 22 . "eţele noastre. iar ziua "ăcea salteaua sul !i î!i des"ă!ura mica a"acere numită 9. cu o mutră dezgustată. în care dormea pe o saltea noaptea. a!a înc$t &ăiatul să !i dea seama că aceste tsores sunt un soi de &oală de a lor.olţurile gurii îi erau ve!nic trase în (os. nu i nevoie să stricăm totul cu această poveste evreiască deprimantă care nu înseamnă altceva dec$t o droaie de necazuri /ei "oloseau întotdeauna cuv$ntul din idi!. tsores. într o eCpresie de dispreţ sau dezgust# De o&icei !edea în pragul prăvăliei. ne a(unge !i c*iar ne prisose!te istoria evreilor.

cu toate că era "oarte departe de &om&ele !i pu!tile lor# . la picioarele lor idealurile astea le păreau părinţilor mei un împăciuitorism lipsit de coloana verte&rală.omunitară0 !i cu celălalt în aer# %n inima lui. a!a înc$t ara&ii să se îndure de noi !i să catadicsească să ne îngăduie să trăim aici.ontri&uţia lui maCimă era să !i pună cuno!tinţele de engleză în slu(&a conspiratorilor !i să scrie din c$nd în c$nd un mani"est ilegal !i incendiar despre 9per"idul 'l&ion:# Părinţii mei erau atra!i de elita intelectuală din 7e*avia. la literatură# Tata !i a luat licenţa în literatură la )niversitatea din 1ilna /acum 1ilnius0 !i a doua licenţă la )niversitatea de pe Muntele ?copus. dar nu avea vreo !ansă să ocupe o "uncţie didactică la )niversitatea 5&raică într o vreme în care numărul eCperţilor în literatură din Ierusalim îl depă!ea cu mult pe cel al studenţilor# . însă idealurile paci"iste din >rit ?*alom ul lui Martin >u&er înrudire sentimentală între evrei !i ara&i. uneori. tata era apropiat de ideologia celor nea"iliaţi. de tipul celor care au caracterizat viaţa de secole întregi a diasporei evreie!ti# Mama. dădea meditaţii studenţilor care se pregăteau pentru eCamene la istorie !i. a&andonarea completă a visului la un stat evreiesc.eea ce înrăutăţea !i mai mult lucrurile era "aptul că cei 23 . care a studiat la )niversitatea din Praga !i a a&solvit )niversitatea din Ierusalim.utia . de"etism plin de la!itate.'mos +z picior în comunitatea a"iliată /erau înscri!i la 8ondul ?ănătăţii !i î!i plăteau cotizaţia la . -oii ?ioni!ti disidenţii ai lui Aa&otins3i.

era "oarte clar cum tre&uie să te adresezi unui proletar# 8iecare î!i cuno!tea lungul nasului. la 1ilna sau la 1ar!ovia. nu ca (igărita cali"icare polono ierusalimică a tatălui meu# '!adar. cu cravată. un vlăstar al clasei 24 . s a mulţumit cu un post de &i&liotecar la >i&lioteca -aţională de pe Muntele ?copus !i stătea p$nă t$rziu nopţile să !i scrie cărţile despre romanul scurt e&raic sau scurta istorie a literaturii universale# Tata era un &i&liotecar cult. politicos. recita cu pasiune versuri în zece lim&i. aceste &ancuri erau destul de căznite: nu erau at$t specimene de umor viu. sever !i în acela!i timp destul de s"ios. diplome strălucitoare de la universităţi germane cele&re. tata era. tata era în mare încurcătură# In lumea mare. !i repeta la nes"$r!it acela!i repertoriu de &ancuri /pe care le numea 9anecdote: sau 9vor&e de du*:0# In general.Poveste despre dragoste si întuneric mai mulţi dintre lectori aveau licenţe adevărate. î!i susţinea nea&ătut cele c$teva drepturi. la Ierusalim. c$t o declaraţie limpede de intenţie în ceea ce prive!te o&ligaţia noastră de a "i amuzanţi în vremuri grele# . care se înclina în "aţa superiorilor. se gră&ea să le desc*idă u!a "emeilor. doar ec*ivoc# Pe de o parte.$nd se trezea "aţă în "aţă cu un pionier în 3a3i. oc*elari rotunzi !i o *aină cam (erpelită. un revoluţionar. "ără îndoială. ca în 7usia comunistă. un intelectual devenit muncitor. totul era ec*ivoc# -u cu susul în (os. cu toate că puteai. să i arăţi acestui muncitor că e!ti democrat !i nu um&li cu nasul pe sus# %nsă aici. dacă voiai. se străduia întotdeauna să "ie plăcut !i amuzant.

pentru a păstra un rest de iudaism !i poate !i din prudenţă. pentru 25 . pro"esori la !coală. în vreme ce interlocutorul lui era un muncitor din construcţii. viaţa culturală a ţării. despre viitorul sionismului. în salopetă !i &ocanci# Pe de altă parte. dezertor de pe "rontul pe care se clădea patria# Mulţi dintre vecinii no!tri erau "uncţionari mărunţi. mici comercianţi cu amănuntul. în vreme ce tata se considera cel puţin în ad$ncul inimii un "el de intelectual dezrădăcinat. plin de sudoare. sarea păm$ntului. care trudea cu m$inile. se spunea că acel muncitor are un soi de diplomă de c*imist !i mai era !i un pionier devotat. clasa muncitoare. de pildă. deţinătorul unei poziţii modeste la >i&lioteca -aţională. autor de articole !i de cărţi. erou al 7evoluţiei 5vreie!ti. atacul lui Dii*ring împotriva lui MarC. era un om instruit. miop !i deloc îndem$natic# %ntr un "el. ca să "ie în siguranţă. dar lucrul acesta le dădea o oarecare crispare# 'veau cu toţii păreri "oarte limpezi despre Mandatul >ritanic. c*estiunea ara&ă sau drepturile "emeilor# 5rau g$nditori !i predicatori de tot soiul. totu!i aprindeau lum$nări în noaptea de vineri. casieri la &ancă sau la cinematogra". care pledau. meditatori ori denti!ti# -u erau evrei religio!iF mergeau la sinagogă doar de @om Dippur !i c$teodată la procesiunea de ?im*at Tora*.'mos +z de mi(loc. c*iar dacă mai din (osul clasei de mi(loc. romanele lui Dnut Hamsun. că nu se !tie ce o mai "i# 'veau cu toţii studii mai mult sau mai puţin înalte.

Poveste despre dragoste si întuneric

ridicarea interdicţiei puse de evreii ortodoc!i asupra lui ?pinoza sau pentru o campanie în care să se eCplice ara&ilor palestinieni că nu sunt în realitate ara&i, ci descendenţii vec*ilor evrei, sau "ăceau o dată pentru totdeauna sinteza ideilor lui Dant !i Hegel, a învăţăturilor lui Tolstoi !i sionism, sinteză care ar da na!tere aici, în Ţara Israelului, unui mod de viaţă minunat de curat !i sănătos, sau pentru promovarea laptelui de capră, sau pentru o alianţă cu 'merica !i c*iar cu ?talin în vederea alungării englezilor, sau pentru ca toată lumea să "acă în "iecare dimineaţă ni!te eCerciţii "izice simple, care să alunge posomorala !i să puri"ice su"letul# 'ce!ti vecini, care se adunau în curticica noastră în după amiezile de s$m&ătă ca să soar&ă ceai rusesc, erau aproape cu toţii neîndem$natici# +ri de c$te ori cineva avea nevoie să repare o siguranţă, să sc*im&e o garnitură la ro&inet sau să dea o gaură în perete, îl c*ema pe >aru*, singurul &ăr&at din cartier în stare de o atare vră(itorie, !i de aceea poreclit 9>aru* M$ini de 'ur:# Toţi ceilalţi !tiau să analizeze, cu o retorică aprigă, importanţa pe care o are pentru poporul evreu întoarcerea la o viaţă &azată pe agricultură !i munca manuală: avem aici mai mulţi intelectuali dec$t ne tre&uie, declarau ei, dar ne lipsesc cei care lucrează cu m$inile# Dar în cartierul nostru, în a"ara lui >aru* M$inide 'ur, nu se mai vedea picior de muncitor# -u aveam nici vreun intelectual de categorie grea# Toată lumea citea o grămadă de ziare, !i toată
26

'mos +z

lumea adora să vor&ească# )nii poate că erau pricepuţi la tot soiul de lucruri, alţii poate că aveau mintea ascuţită ca &riciul, dar cei mai mulţi dintre ei pur !i simplu declamau cam ceea ce citiseră prin ziare sau în ploaia de pam"lete !i de mani"este ale partidului# .opil "iind, nu puteam să simt dec$t vag prăpastia dintre dorinţa lor av$ntată de a re"ace lumea !i "elul în care î!i "răm$ntau &orul pălăriei c$nd li se o"erea o cană de ceai ori cumplita st$n(eneală care îi "ăcea să se îm&u(oreze c$nd mama se apleca /doar un pic0 ca să le pună za*ăr în ceai !i "rumosul ei decolteu dezgolea ceva mai multă piele: zăpăceala degetelor lor, care încercau să se c*ircească în ele !i să nu mai "ie degete# Toate astea veneau direct din .e*ov !i îmi dădeau, de asemenea, o senzaţie de provincialism: că sunt pe lume locuri în care mai eCistă viaţă adevărată, *ăt departe de aici, într o 5uropă dinaintea lui Hitler, în care se aprind în "iecare seară sute de lumini, doamne !i domni se adună să &ea ca"ea cu "ri!ca în încăperi cu lam&riuri de ste(ar sau !ed în ti*nă în ca"enele, su& candela&rele aurite, se îndreaptă &raţ la &raţ spre un spectacol de operă sau de &alet, urmăresc îndeaproape viaţa marilor arti!ti, pove!ti de dragoste în"lăcărată, inimi s"ăr$mate, iu&ita pictorului se îndrăgoste!te de prietenul lui cel mai &un, compozitorul, !i iese în toiul nopţii cu capul gol în ploaie, !i stă singură pe podul cel vec*i a cărui imagine tremură în apa r$ului# -imic din toate astea nu se înt$mpla în
27

Poveste despre dragoste si întuneric

cartierul nostru# 'st"el de lucruri se petrec doar dincolo de dealuri, *ăt departe, în locuri în care oamenii trăiesc nec*i&zuit# De eCemplu, în 'merica, unde oamenii sapă după aur, (e"uiesc trenuri po!tale, st$rnesc goana dezlănţuită a cirezilor peste c$mpii nes"$r!ite, iar cel care ucide mai mulţi indieni capătă "ata# 'sta era 'merica pe care o vedeam la cinematogra"ul 5dison: "ata cea "rumoasă era premiul celui mai &un oc*itor# .e puteai "ace cu un ast"el de premiu n aveam nici cea mai mică idee# Dacă ne ar "i arătat în acele "ilme o 'merică unde &ăr&atul care împu!că cele mai multe "ete este răsplătit cu un indian c*ipe!, a! "i crezut pur !i simplu că a!a stau lucrurile# .el puţin în acele lumi îndepărtate, în 'merica !i în alte locuri minunate din al&umul meu cu tim&re, la Paris, 'leCandria, 7otterdam, Lugano, >iarritz, ?t# Morritz, locuri în care &ăr&aţi asemenea zeilor se îndrăgosteau, se încăierau politicos, erau învin!i, renunţau la luptă, plecau în pri&egie, !edeau !i &eau singuri noaptea prin &aruri sla& luminate din *oteluri de pe &ulevarde din ora!e potopite de ploaie# 2i trăiau nec*i&zuit# .*iar !i în acele romane de Tolstoi !i Dostoievs3i, pe tema cărora tot discutau, eroii trăiau nec*i&zuit !i mureau pentru iu&ire# ?au pentru vreun ideal înalt# ?au de tu&erculoză !i inimă rea# 2i pionierii aceia ar!i de soare, de pe vreun deal din 6alileea, trăiau nec*i&zuit# -imeni din cartierul nostru n a murit vreodată din pricina tu&erculozei, a iu&irii neîmpărtă!ite
28

'mos +z

sau a idealismului# 5rau tot ce vreţi, în a"ară de nec*i&zuiţi# -u numai părinţii mei# .u toţii# 'veam o regulă de "ier, că nu tre&uie să cumpărăm nimic importat, nimic străin, dacă putem cumpăra un produs ec*ivalent de al nostru# %nsă c$nd mergeam la &ăcănia domnului 'uster, la colţul dintre străzile +&adia* !i 'mos, tre&uia să alegem între &r$nză de la 3i&&utz, "ăcută de cooperativa evreiască Tnuva, !i &r$nză ară&ească: &r$nza ară&ească din satul apropiat, Li"ta, era produs auto*ton sau de import, 6rea între&are# 5 adevărat, &r$nza ară&ească era un pic mai ie"tină# Dar dacă iei &r$nză ară&ească nu cumva trădezi sionismul, )ndeva, într un 3i&&utz sau mos*av, în valea Aezreel sau pe dealurile 6alileii, o pionieriţă eCtenuată !edea, poate cu lacrimi în oc*i, !i împac*eta această &r$nză evreiască pentru noi cum am putea să i întoarcem spatele !i să cumpărăm &r$nză străină, -e lasă inima să "acem asta, Pe de altă parte, dacă &oicotăm produsele vecinilor no!tri ara&i sporim !i perpetuăm ura dintre popoarele noastre# 2i vom "i în parte răspunzători de s$ngele ce se va vărsa, Doamne "ere!te# .u siguranţă umilul "ella* ara&, truditor simplu !i cinstit al păm$ntului, al cărui su"let încă nu a "ost p$ngărit de miasmele vieţii la ora!, nu e nici mai mult, nici mai puţin dec$t "ratele negricios al mu(i3 ului simplu, cu su"let no&il, din povestirile lui Tolstoi4 'm putea "i oare a!a de lipsiţi de inimă înc$t să întoarcem spatele &r$nzei sale ţărăne!ti, 'm putea "i oare at$t de cruzi înc$t
29

Poveste despre dragoste si întuneric

să l pedepsim, De ce, Pentru că viclenii &ritanici !i e"endi i corupţi l au asmuţit împotriva noastră, -u# De data asta c*iar că vom cumpăra &r$nza din satul ara&, care, "ie vor&a între noi, e cu adevărat mai gustoasă dec$t cea de la Tnuva !i, pe deasupra, e !i un picuţ mai ie"tină# Dar iară!i, dacă ne g$ndim !i mai &ine, dacă &r$nza ară&ească nu e prea curată, .ine !tie cum arată "ermele lor, Dacă se dovede!te, prea t$rziu, că &r$nza lor e plină de germeni, 6ermenii erau unul dintre cele mai cumplite co!maruri# 5rau ca antisemitismul: nu reu!eai niciodată să dai cu oc*ii de un antisemit sau de un germen, dar !tiai "oarte &ine că te p$ndesc din toate părţile, ascun!i vederii# De "apt, nu e adevărat că nimeni dintre noi nu a zărit vreodată un germene: eu da# 'veam o&iceiul să mă uit "oarte atent vreme îndelungată la o &ucată de &r$nză vec*e, p$nă ce deodată începeam să văd mii de c*estii micuţe !i zv$rcolitoare# La "el cu "orţa de gravitaţie din Ierusalim, care era mult mai mare dec$t acum, !i germenii erau mult mai mari !i mai puternici# I am văzut cu oc*ii mei# Intre clienţii din &ăcănia domnului 'uster se isca o mică dispută: să cumperi sau nu &r$nză ară&ească, Pe de o parte, 9mila începe de acasă:, a!a că era datoria noastră să cumpărăm numai &r$nza TnuvaF pe de altă parte, 9tre&uie să "ie o singură lege pentru voi !i pentru străinii din s$nul vostru:, a!a că uneori ar tre&ui să cumpărăm &r$nza vecinilor no!tri ara&i, 9pentru că străini eraţi în ţara 5g*ipetului:# 2i, oricum,
30

'mos +z

înc*ipuiţi vă cu ce dispreţ s ar "i uitat Tolstoi la cineva care cumpără sau nu o &r$nză !i nu alta doar din cauza di"erenţei de religie, de naţionalitate sau de rasă4 .um răm$ne cu valorile universale, )manismul, 8răţia dintre oameni, 2i totu!i, c$t de (alnic, c$t de neconvingător, c$t de mesc*in e să cumperi &r$nză ară&ească doar pentru că te costă cu c$teva parale mai puţin, în loc de &r$nza "ăcută de pionieri, care se spetesc pentru &inele nostru4 7u!ine4 7u!ine !i iar ru!ine4 +ricum ai da o, ru!ine !i iar ru!ine4 1iaţa era plină oc*i de ast"el de ru!ine !i iară!i ru!ine# Iată altă dilemă tipică: tre&uie sau nu să trimiţi "lori de ziua na!terii, 2i dacă da, ce "lori, 6ladiolele erau "oarte scumpe, dar erau "lori sensi&ile, aristocratice, culte, nu cine !tie ce ier&uri asiatice pe (umătate săl&atice# Puteam culege c$te anemone !i ciclame voiam, dar nu se considera că ar "i potrivit să le trimiţi cuiva de ziua lui sau la lansarea unei cărţi# 6ladiolele aminteau de recitaluri, petreceri măreţe, teatru, &alet, cultură, sentimente pro"unde !i delicate# >un, trimitem gladiole# 2i la nai&a cu zg$rcenia# Dar apoi se punea între&area dacă !apte nu sunt prea multe, Iar cinci prea puţine, Poate că !ase, atunci, ?au trimitem !apte, la urma urmei# La nai&a cu zg$rcenia# Putem încon(ura gladiolele cu o pădure de asparagus !i scăpăm cu !ase# Pe de altă parte, nu cumva c*estia asta e demodată, 6ladiole, .ine nai&a mai trimite în zilele noastre gladiole, în 6alileea,
31

Poveste despre dragoste si întuneric

pionierii î!i trimit oare unul altuia gladiole, La Tel 'viv oamenii î!i mai pierd vremea cu gladiole, 2i, oricum, la ce sunt &une, Te costă oc*ii din cap !i după patru cinci zile a(ung la gunoi# '!adar, ce să dăm în locul lor, .e ziceţi de o cutie cu &om&oane de ciocolată, + cutie cu &om&oane de ciocolată, Păi, e c*iar mai ridicolă dec$t gladiolele# Poate că ideea cea mai &ună ar "i să luăm, pur !i simplu, ni!te !ervete sau un set de suporturi pentru pa*are, din alea rotun(ite, "ăcute din metal argintiu, cu m$nere drăgăla!e, pentru ceaiul "ier&inte, un dar ce nu sare în oc*i !i e at$t "rumos, c$t !i "oarte util, !i n o să "ie azv$rlit, ci "olosit mulţi ani !i, ori de c$te ori îl vor "olosi, o să se g$ndească, pentru o "r$ntură de clipă, la noi# Peste tot puteai deslu!i tot soiul de mici emisari ai 5uropei, tăr$mul "ăgăduinţei# De eCemplu, mani3in, omuleţii care ţineau o&loanele desc*ise în timpul zilei, "igurinele acelea de metal: c$nd voiai să înc*izi o&loanele îi răsuceai, a!a că toată noaptea at$rnau cu capul în (os# '!a au at$rnat Mussolini !i amanta lui, .lara Petacci, la s"$r!itul celui de al Doilea 7ăz&oi Mondial# 5ra cumplit, era în"iorător, nu "aptul că i au sp$nzurat, asta o meritau, ci "aptul că i au at$rnat cu capul în (os# 'proape că îmi părea rău pentru ei, cu toate că n ar "i tre&uit: ţi ai ie!it cumva din minţi, ?ă ţi pară rău pentru Mussolini, 5 ca !i cum ţi ar părea rău pentru Hitler4 Dar am "ăcut o eCperienţă, ra am lăsat să at$rn cu capul în (os, prins cu picioarele de o
32

'mos +z

ţeava din perete, !i după c$teva minute tot s$ngele mi s a năpustit în cap !i am simţit că o să le!in# Iar Mussolini !i amanta lui au at$rnat a!a nu numai c$teva minute, ci trei zile !i trei nopţi, !i asta după ce i au ucis4 Mă g$ndeam că e o pedeapsă peste măsură de crudă# .*iar !i pentru un uciga!# .*iar !i pentru o amantă# -u că a! "i avut *a&ar ce e aceea amantă # %n vremea aceea în tot Ierusalimul nu se a"la picior de amantă# 5rau 9tovară!e de viaţă:, 9partenere:, 9prietene, în am&ele sensuri ale cuv$ntului:, poate era c*iar !i trea&a aceea# De eCemplu, se vor&ea, cu mare "ereală, că era ceva între domnul .ernians3i !i iu&ita domnului Lupatin !i am simţit, în vreme ce inima îmi &u&uia, că 9era ceva între: e o eCpresie misterioasă, "atidică, ascunz$nd ceva dulce, cumplit !i ru!inos# Dar o amantă,4 'sta era ceva de a dreptul &i&lic# .eva al nai&ii de impresionant# 5ra de neînc*ipuit# Poate că la Tel 'viv eCistau ast"el de lucruri, îmi ziceam eu, acolo au tot soiul de lucruri care nu eCistă sau nu sunt îngăduite aici# 'm început să citesc aproape singur, "oarte devreme# .e altceva să "i "ăcut, ?erile erau pe atunci mult mai lungi, pentru că păm$ntul se înv$rtea mai încet, pentru că galaCia era mult mai destinsă dec$t în zilele noastre# Lumina electrică era de un gal&en !ters !i era întreruptă de multe căderi de tensiune# .*iar !i astăzi mirosul lum$nărilor care "umegă sau al unei lămpi cu para"ină care umple totul de
33

Poveste despre dragoste si întuneric

"uningine îmi st$rnesc dorinţa să citesc o carte# Pe la !apte eram ţintuiţi în casele noastre din cauza restricţiei de circulaţie impuse în Ierusalim de către englezi# 2i c*iar dacă n ar "i "ost restricţia de circulaţie, cui îi ardea pe vremea aceea să stea pe a"ară noaptea în Ierusalim, Totul era înc*is !i o&lonit, străzile pietruite erau pustii, orice um&ră care trecea pe străduţele acelea înguste era urmărită de alte trei patru um&re# .*iar !i c$nd nu era vreo cădere de tensiune trăiam într o lumină sla&ă, pentru că era important să "aci economie: părinţii mei înlocuiau &ecurile de =0 de Oaţi cu unele de 2P, nu doar pentru a "ace economie, ci din principiu, pentru că lumina puternică e risipă, iar risipa e imorală# 'partamentul nostru micuţ era întotdeauna ticsit cu su"erinţele întregii omeniri# .opiii care mureau de "oame în India, de dragul cărora eram eu silit să măn$nc tot ce mi se punea în "ar"urie# ?upravieţuitorii din in"ernul lui Hitler, pe care englezii îi deportaseră în lagăre din .ipru# +r"anii zdrenţăro!i care încă mai &$ntuiau prin pădurile cople!ite de zăpadă din 5uropa în ruine# Tata lucra la &iroul lui p$nă la două dimineaţa, la lumina unui &ec anemic de 2P de Oaţi, c*inuindu !i oc*ii, pentru că nu i se părea corect să "olosească o lumină mai puternică: pionierii din 3i&&utzurile 6alileii !edeau în corturile lor noapte de noapte scriind cărţi de poezii sau tratate "ilozo"ice la lumina unor lum$nări ce picurau, !i cum ai putea să uiţi de ei !i să !ezi aici ca 7ot*sc*ild, la un &ec
34

'mos +z

or&itor de =0 de Oaţi, 2i ce ar zice vecinii dacă ar vedea dintr odată la noi lumină ca într o sală de &al, Mai &ine să !i distrugă vederea dec$t să atragă privirile "uri!e ale celorlalţi# -u ne număram printre cei mai nevoia!i# ?lu(&a pe care o avea tata la >i&lioteca -aţională îi aducea un salariu modest, dar regulat# Mama dădea meditaţii# 5u udam în "iecare vineri grădina domnului .o*en din Tel 'rza, pentru un !iling, iar miercurea mai c$!tigam patru pia!tri pentru că a!ezam sticlele goale în lăzi, în dosul &ăcăniei domnului 'uster, !i pe l$ngă astea îl învăţam pe "iul domnului 8inster să citească o *artă, cu doi pia!tri pe lecţie /dar asta era pe credit, !i nici p$nă în ziua de azi nu m au plătit 8insterii0# %n ciuda tuturor acestor surse de venit, "ăceam tot timpul economii# 1iaţa din apartamentul nostru micuţ semăna cu viaţa dintr un su&marin, a!a cum se arăta într un "ilm pe care l am văzut c$ndva la cinematogra"ul 5dison, unde marinarii înc*ideau după ei o trapă ori de c$te ori treceau dintr un compartiment în altul# %n clipa în care aprindeam cu o m$nă lumina la &aie stingeam cu cealaltă lumina de pe coridor, ca să nu irosesc curentul# Trăgeam lanţul u!urel, pentru că nu se cuvenea să gole!ti toată -iagara din rezervor pentru un pipi# 5rau alte "uncţii /pe care nu le numeam niciodată0 care puteau (usti"ica, uneori, golirea completă a rezervorului# Dar pentru un pipi, Toată -iagara, In vreme ce pionierii din -egev păstrau apa cu care se spălaseră pe dinţi pentru
35

Poveste despre dragoste si întuneric

udatul plantelor, în vreme ce în lagărele din .ipru o întreagă "amilie tre&uia să se descurce cu o găleată de apă timp de trei zile , .$nd plecam de la toaletă stingeam lumina cu m$na st$ngă !i în aceea!i clipă aprindeam lumina de pe coridor cu dreapta, pentru că ?*oa* a "ost doar ieri, pentru că erau încă evrei "ără adăpost care &$ntuiau prin .arpaţi !i Dolomiţi, l$ncezeau prin lagărele de deportare !i pe coră&ii greoaie, gata gata să se scu"unde, sc*eletici, acoperiţi de zdrenţe, !i pentru că !i prin alte părţi ale lumii erau greutăţi !i sărăcie: culii din .*ina, culegătorii de &um&ac de pe Mississippi, copiii din '"rica, pescarii din ?icilia# 5ra de datoria noastră să nu "im risipitori# 2i, în plus, cine !tie ce se poate înt$mpla în orice zi, -ecazurile noastre încă nu se isprăviseră, puteai &ăga m$na n "oc că lucrurile cele mai rele încă nu veniseră# -azi!tii or "i "ost ei învin!i, dar în Polonia încă mai erau pogromuri, vor&itorii de e&raică erau persecutaţi în 7usia, iar aici englezii încă nu !i spuseseră ultimul cuv$nt, Marele mu"tiu vor&ea de măcelărirea evreilor !i cine !tie ce plănuiau pentru noi statele ara&e, în vreme ce lumea cinică îi spri(inea pe ara&i datorită petrolului, pieţelor !i altor interese# ?ituaţia nu avea să "ie prea roz, p$nă !i eu puteam vedea asta limpede# Q .ea ce aveam din &el!ug erau cărţile# ?e găseau peste tot: de la un perete ticsit p$nă la celălalt, pe coridor !i în &ucătărie !i în *olul de la intrare !i pe toate pervazurile# Mii de cărţi, în
36

'mos +z

toate ung*erele apartamentului# Mi se părea că oamenii pot să vină !i să plece, să se nască !i să moară, dar cărţile erau ve!nice# .$nd eram mic, dorinţa mea era să mă "ac o carte# -u un scriitor# +amenii pot "i omor$ţi ca "urnicile# -ici scriitorii nu sunt greu de omor$t# Dar cărţile nu: oric$t te ai trudi să le distrugi, întotdeauna e o !ansă să supravieţuiască un eCemplar !i să continue să se &ucure de viaţa lui de pe ra"t, în cine !tie ce ung*er al vreunei li&rării, la 7eG3(avi3, 1alladolid sau 1ancouver# .$nd s a înt$mplat o dată sau de două ori să nu "ie destui &ani pentru m$ncarea de ?*a&&at, mama se uita la tata, iar el pricepea că venise vremea să "acă un sacri"iciu !i se ducea la ra"turile cu cărţi# 5ra un om cu principii !i !tia că p$inea e mai presus de cărţi !i că &inele copilului e mai presus de toate# %mi amintesc de spatele lui încovoiat, pe c$nd se îndrepta spre u!ă, ca să meargă la anticariatul domnului MeGer cu două trei volume dragi su& &raţ, arăt$nd de parcă i se rupea inima# '!a tre&uie să "i "ost încovoiat spatele lui 'vraam c$nd a purces dis de dimineaţă din cortul lui, cu Isaac pe umăr, spre Muntele Moria*# %mi pot înc*ipui durerea lui# Tata avea o relaţie senzuală cu cărţile sale# %i plăcea să le pipăie, să le m$ng$ie, să le amu!ine# %i st$rneau o plăcere "izică: nu se putea stăp$ni, tre&uia să întindă m$na !i să le atingă, c*iar !i cărţile altora# Iar cărţile de atunci erau cu adevărat mai pline de nuri dec$t cele de azi: erau plăcute la amu!inat, atins !i dezmierdat#
37

Poveste despre dragoste si întuneric

5rau cărţi cu litere de aur pe legăturile de piele înmiresmată, un pic zgrunţuroasă, de ţi se "ăcea pielea de găină c$nd puneai m$na pe ele, de parcă ai "i pipăit ceva intim !i inaccesi&il, ceva care părea să se z&$rlească !i să tremure la atingerea ta# 2i erau alte cărţi, legate în carton p$nzat, lipite cu un clei ce avea un miros minunat de senzual# 8iecare carte î!i avea propriul miros intim, aţ$ţător# )neori p$nza se desprindea de carton, ca o "ustiţă coc*etă, !i era greu să rezi!ti ispitei de a arunca o privire în despărţitura întunecoasă dintre trup !i acoperăm$nt !i de a adulmeca acele mirosuri ameţitoare# De o&icei tata se înapoia peste o oră sau două, "ără cărţi, încărcat cu pungi de *$rtie ca"enie cu p$ine, ouă, &r$nză, uneori c*iar !i o conservă de vită# Dar uneori se întorcea de la sacri"iciu cu "aţa plină de z$m&et, "ără cărţile dragi, dar !i "ără nimic de m$ncare: !i a v$ndut cărţile, într adevăr, însă a cumpărat pe dată altele în locul lor, pentru că a găsit la anticariat ni!te comori uria!e, genul de ocazie care nu ţi se arată dec$t o dată în viaţă, !i nu s a putut a&ţine# Mama îl ierta !i îl iertam !i eu, pentru că rareori aveam po"tă de altceva dec$t de porum& "iert !i îng*eţată# )ram omletele !i conservele de vită# ?incer să "iu, uneori c*iar îi invidiam pe copiii ăia care mureau de "oame în India, pentru că nimeni nu le spunea vreodată să termine tot din "ar"urie# .$nd aveam vreo !ase ani, a "ost o zi mare în viaţa mea: tata mi a eli&erat o &ucăţică din
38

'mos +z

ra"turile lui cu cărţi !i m a lăsat să mi pun acolo cărţile mele# Mai eCact, mi a dat cam un s"ert din lungimea ultimului ra"t de (os# Mi am adunat cărţile, care p$nă atunci zăcuseră pe un ta&uret alături de patul meu, le am cărat în &raţe p$nă la ra"tul tatei !i le am a!ezat în picioare a!a cum se cuvine, cu spatele către lumea de a"ară !i "aţa spre perete# 5ra un ritual iniţiatic, trecerea la v$rsta adultă: cel ale cărui cărţi stau în picioare nu mai e copil, e &ăr&at# 'cum eram ca tata# .ărţile mele stăteau smirnă# 'm "ăcut o gre!eală îngrozitoare# .$nd tata a plecat la lucru, am "ost li&er să "ac ce vreau cu colţul meu de &i&liotecă, dar aveam o viziune complet copilărească a "elului în care se "ac lucrurile astea# '!a că mi am aran(at cărţile după înălţime# .ele mai înalte erau cărţile care de acum nu mai erau de rangul meu, cărţi pentru copii, în versuri, cu poze, pe care mi le citiseră c$nd a&ia începeam să merg# 'm "ăcut o pentru că voiam să umplu întregul spaţiu de pe ra"t care îmi "usese destinat# 1oiam ca partea mea să "ie plină, îndesată, să dea pe dina"ară, ca ra"turile tatei# 5ram încă într o stare eu"orică atunci c$nd tata s a întors de la lucru, !i a aruncat oc*ii scandalizat spre ra"tul meu cu cărţi !i apoi, în tăcere deplină, mi a aruncat o privire lungă !i aspră pe care n am s o uit c$t trăiesc: era o privire de dispreţ, de dezamăgire amară, mai mult dec$t se poate spune în cuvinte, aproape o privire de disperare pur genetică# In cele din urmă a !uierat către mine printre &uzele str$nse:
39

Poveste despre dragoste si întuneric

9'i înne&unit de a &inelea, ?ă le a!ezi după mărime, .e ţi înc*ipui că sunt cărţile, ni!te soldaţi, )n soi de gardă de onoare, >rigada de pompieri la paradă, : 'poi n a mai zis nimic# 2i a venit dinspre el o tăcere lungă, înspăim$ntătoare, un "el de tăcere a lui 6regor ?amsa, ca !i c$nd m a! "i pre"ăcut su& oc*ii lui într un g$ndac de &ucătărie# 2i eu am tăcut cople!it de vinovăţie, ca !i cum a! "i "ost tot timpul cine !tie ce g$nganie sc$r&oasă, !i iată că taina mea ie!ise la iveală !i de acum totul era pierdut# La capătul tăcerii tata a început să vor&ească !i, în douăzeci de minute, mi a dezvăluit marile adevăruri ale vieţii# - a trecut nimic su& tăcere# M a iniţiat în cele mai ad$nci taine ale !tiinţei &i&liotecarilor: a scos la lumină autostrada, precum !i cărăruile de prin păduri, perspective ameţitoare ale variaţiilor, nuanţelor, "anteziilor, &ulevarde eCotice, sc*eme îndrăzneţe !i c*iar mo"turi eCcentrice# .ărţile pot "i aran(ate după su&iect, în ordine al"a&etică, în "uncţie de autori, pe serii sau pe edituri, în ordine cronologică, pe lim&i, pe teme, pe domenii sau pe specialităţi, sau c*iar după locul tipăririi# 5Cistă at$t de multe "eluri de a o "ace4 2i a!a am a"lat secretul diversităţii# 1iaţa este "ăcută din di"erite &ulevarde# +rice se poate petrece în unul dintre mai multe "eluri, con"orm unor di"erite partituri muzicale !i logici paralele# 8iecare dintre aceste logici paralele este compati&ilă !i coerentă în propriii termeni, per"ectă în sine, neinteresată de toate celelalte#
40

'mos +z

%n zilele următoare am petrecut ore în !ir aran($ndu mi mica &i&liotecă, douăzeci sau treizeci de volume pe care le m$nuiam !i le amestecam ca pe ni!te cărţi de (oc, a!ez$ndu le iar !i iar, în "el !i c*ip# '!a că am învăţat de la cărţi arta compunerii, nu din ceea ce era în ele, ci din ele însele, din eCistenţa lor "izică# 5le m au învăţat despre acea ameţitoare zonă nede"inită sau crepusculară dintre cele îngăduite !i cele neîngăduite, dintre legitim !i eCcentric, dintre normativ !i &izar# 'ceastă lecţie n am uitat o niciodată# %n momentul descoperirii iu&irii nu eram un ageamiu# 2tiam că eCistă di"erite meniuri# 2tiam că eCistă o autostradă !i un drum pitoresc, precum !i rami"icaţii pe care rareori calcă piciorul omului# 5Cistă lucruri îngăduite care sunt aproape interzise !i lucruri interzise care sunt aproape îngăduite# 5Cistă at$t de multe "eluri de a o "ace4 .$teodată părinţii mă lăsau să scot în curte cărţi din ra"turile tatei, ca să le scutur de pra"# -u mai mult de trei o dată, ca să nu le stric ordinea, ca "iecare să a(ungă înapoi la locul ei# 5ra o răspundere mare, dar minunată, pentru că mirosul pra"ului de pe cărţi îmi părea at$t de îm&ătător, înc$t uneori îmi uitam sarcina, datoria, răspunderile, !i stăteam a"ară p$nă ce mama se îngri(ora !i îl trimitea pe tata în misiune de salvare, să se asigure că nu am "ăcut insolaţie, că nu m a mu!cat vreun c$ine, !i întotdeauna mă găsea g*emuit într un colţ al curţii, cu"undat în vreo carte, cu genunc*ii
41

Poveste despre dragoste si întuneric

str$n!i su& mine, capul într o parte, gura pe (umătate desc*isă# .$nd tata mă între&a, pe (umătate m$nios, pe (umătate duios, ce i cu mine, reveneam cu greu pe lumea asta, ca o persoană care s a înecat sau a le!inat !i se întoarce încet, "ără voia sa, din ni!te locuri neînc*ipuit de îndepărtate, în această vale a pl$ngerii a tre&urilor casnice# Toată copilăria mi a plăcut să a!ez în "el !i c*ip lucrurile, de "iecare dată puţin alt"el# Trei sau patru pă*ărele pentru ouă, goale, puteau deveni o linie de "orti"icaţii sau un grup de su&marine, ori o înt$lnire de la @alta a conducătorilor marilor puteri# .$teodată "ăceam raiduri "ulgerătoare în lumea dezordinii nestăvilite# 5ra în asta ceva tare îndrăzneţ !i captivant: îmi plăcea să golesc pe podea o cutie de c*i&rituri !i să încerc toate com&inaţiile posi&ile# In anii răz&oiului mondial pe peretele coridorului at$rna o *artă mare a "ocarelor de răz&oi din 5uropa, plină de ace cu gămălie !i steguleţe colorate di"erit# Eilnic sau la două zile o dată, tata le deplasa con"orm noutăţilor de la radio# Iar eu construiam o realitate personală, paralelă: îmi împră!tiam pe rogo(ina de trestie propria zonă de răz&oi, realitatea mea virtuală, !i deplasam armatele, eCecutam mi!cări de cle!te !i diversiuni, capturam capete de pod, învăluiam inamicul prin "lanc, mă resemnam la retrageri tactice pe care le trans"ormam apoi în &re!e strategice# 5ram un copil "ascinat de istorie# 'm încercat să corectez gre!elile comandanţilor din trecut#
42

am salvat Ierusalimul de la distrugere !i din m$inile armatei lui Titus.apitoliului# %n acest scop am trans"erat >rigada 5vreiască din armata &ritanică în secolul înt$i e#n# !i în zilele celui de al Doilea Templu !i m am delectat cu distrugerile pe care le puteau produce vreo două mitraliere splendidelor legiuni ale &lestemaţilor de Hadrian !i Titus# )n avion u!or. am adus trupele lui >ar Doc*&a su& zidurile 7omei. distrus !i construit iară!i# 'u venit cuceritorii unul după altul. acela!i ciudat im&old pe care îl simţeam c$nd eram mic dorinţa de a mai da o !ansă unui lucru care poate că nu avusese nici una eCistă !i acum printre im&oldurile care mă pun în mi!care ori de c$te ori mă a!ez să scriu o poveste# Multe lucruri s au petrecut la Ierusalim# +ra!ul a "ost distrus. o m$nă de cio&uri !i documente !i au dispărut# 'u pierit precum ceaţa dimineţii pe coastele dealurilor# Ierusalimul este o &ătr$nă nim"omană care stoarce amorez după amorez p$nă îl omoară !i 43 . construit la loc. a îngenunc*eat m$ndrul Imperiu 7oman# 'm trans"ormat lupta dusă de apărătorii Massadei. au domnit o vreme. sortită e!ecului. un singur Piper. de "apt. am împins campania pe teritoriul inamicului. într o victorie evreiască decisivă cu a(utorul unei singure mortiere !i a c$torva grenade# 2i.oloseumul !i am în"ipt steagul evreu în v$r"ul . au lăsat în urmă c$teva ziduri !i turnuri. c$teva crăpături în piatră. am cucerit cu un asalt .'mos +z 'm reluat marea revoltă evreiască împotriva romanilor.

înainte de . "orm$nd mici compoziţii# Poate pentru că am "ost singur la părinţi: nu aveam "raţi sau surori !i aveam "oarte puţini prieteni. o văduvă neagră care î!i devorează &ăr&ătu!ii în vreme ce ace!tia încă o mai pătrund# %ntre timp. dar !i stele. departe de tot. despărţindu le !i adun$ndu le.um poţi "i a!a de sigură. picioarele mo&ilelor !i spaţiul de su& patul meu descopeream uneori nu numai insule necunoscute. c$teva cutii de c*i&rituri sau o m$nă de nasturi# Mi a! petrece zilele aran($ndu le iar !i iar.Poveste despre dragoste si întuneric apoi se scutură de el sau de ea căsc$nd. îi spuneam: 9.olum& oamenii credeau că toată lumea e cunoscută !i că n a mai rămas nimic de descoperit:# %ntre rogo(ina de trestie. La urma urmei. copile. apoi petreceam toată dimineaţa de marţi la !coală g$ndindu mă la mi!carea următoare. 9'i înt$rziat. Magellan !i . însă n o să su"ăr niciodată de plictiseală c$tă vreme mi se îngăduie să am o cutie cu piese de domino.olum& au descoperit de(a p$nă !i cele mai îndepărtate insule:# 5u o contraziceam. "ăceam una sau două mutări în acea după amiază !i 44 . "ără îndoială că mi vor lipsi li&ertatea !i încă unul sau două alte lucruri. las o &altă. sisteme solare !i galaCii întregi necunoscute# Dacă o să a(ung vreodată la înc*isoare. un pac*et de cărţi de (oc. de cealaltă parte a lumii. erau descoperite noi continente !i insule# Mama spunea adesea. care se saturau repede de mine pentru că voiau mi!care !i nu se puteau adapta la ritmul epic al (ocurilor mele# )neori începeam un (oc nou lunea.

munţi !i ţărmuri. este esenţială# Poate că gre!eala mea venea din "aptul că unc*iul -e*emia* însu!i era un &ăr&at cu mi!cări lente. c$nd aveam vreo nouă ani. atacarea cetăţilor !i "orti"icaţiilor. în a"ara o&scurei legături pe care o "ăcusem la cinematogra"ul 5dison între dragoste !i indienii morţi# %nsă din cele spuse de unc*iul -e*emia* am dedus că cel mai &ine e să nu te gră&e!ti# )lterior. demararea unei mi!cări de rezistenţă în munţi. mi am dat seama că mă în!elasem cu totul. zi după zi. pe nume -e*emia*.$nd stătea în picioare era aproape imposi&il să l "aci să !adă !i. retrageri în derută. o!tiri. deplasări de trupe. m a învăţat un prover& "rancez. ora!e. iar mama. cel puţin în privinţa răz&oiului: pe c$mpul de &ătălie viteza. se spune. cuceriri prin asalt. lărgirea sau str$mtarea graniţelor marcate de c*i&rituri# Dacă un adult călca din ne&ăgare de seamă peste mica mea lume declaram greva "oamei sau un moratoriu asupra spălatului pe dinţi# %nsă în cele din urmă venea !i ziua Audecăţii de 'poi. nemaiput$nd să ra&de pră"ăraia. asediul unui castel sau al unui ora!. odată 45 . 9în dragoste e ca la răz&oi:# Pe atunci nu !tiam nimic despre dragoste. mergeau a"ară !i alergau unii după alţii prin curţile din spate. continente întregi. vapoare. eli&erare !i apoi recucerire. care ura sc*im&area# . ca într un *olocaust nuclear# + dată. în vreme ce eu mergeam mai departe cu (ocul meu despre istorie de pe podea. un unc*i mai în v$rstă.'mos +z lăsam restul pe miercuri sau (oi# Prietenii nu puteau su"eri asta. mătura totul.

e "oarte t$rziu. p$nă anul viitor. copaci. îi ziceau. iar o pasăre a repetat de cinci !ase ori o "rază muzicală. p$nă m$ine dimineaţă. însă nu vedeam dec$t pietre de morm$nt. se scărpina. într o după amiază de iarnă t$rzie# 5ra cinci sau cinci !i (umătate. nu putea "i convins să se ridice# ?coală te. c$t ai de g$nd să mai !ezi acolo. la peri"eria Motsei# 'm stat pe o &ancă vreo (umătate de orăF prin c*iparo!i &$z$ia o viespe încăpăţ$nată. cu !iretenie. călătoriile# Dar îmi plăcea !i de unc*iul -e*emia*# -u demult l am căutat. cu un voal negru pe cap a trecut pe l$ngă mine cu un copil de cinci sau !ase ani agăţat de ea# Degeţelele copilului în!"ăcaseră dintr o parte poala roc*iei ei !i am$ndoi pl$ngeau# ?ingur acasă. !i a"ară era "rig !i întuneric. -e*emia*. "ără să l găsesc. ca !i cum ne ar "i deslu!it stratagema. Trupul lui. !i adăuga: J )nde arde. ce i cu tine.el puţin# 'poi cugeta. pentru numele lui Dumnezeu. în negru.Poveste despre dragoste si întuneric a!ezat.imitirul s a măritF în cur$nd va a(unge la malul lacului >eit -eR"a. ca toate trupurile. părinţii plecaseră la un 46 . avea o înclinaţie "irească să răm$nă acolo unde este# -u sunt ca el# %mi plac nespus sc*im&area. z$m&ea pentru sine. înt$lnirile. dealuri !i nori# + "emeie su&ţirică. p$nă la s"$r!itul veacurilor. în cimitirul 6ivat ?*aul# . Iar el răspundea: J . mi!că te. ploaia măturată de v$nt !"ic*iuia o&loanele de "ier înc*ise.

'mos +z ceai la Mala !i ?tasze3 7udnic3i. relaţii. după cum mi au promis. îi puseseră în colivie altă pasăre. e ca o lovitură de ciocan care sparge sticla.*iar !i cuvinte ca 9mătu!ă: sau 9văr: î!i aveau povestea lor de "amilie. a!ezat pe picioare de lemn. puţin înainte de opt sau la !i un s"ert. de eCemplu. rude prin alianţă.*opin !i ?c*open*auer# Mai era într un ung*er al salonului o colivie cu o pasăre &ătr$nă !i pe (umătate oar&ă# . cu toate rami"icaţiile din di"erite lim&i# Tatălui meu îi plăcea să mi eCplice tot "elul de legături între cuvinte# +rigini. Mala !i ?tasze3 7udnic3i aveau două pisici persane. că 9mătu!ă: vine din latinul amita.a pasărea să nu se simtă singură. cu aripi multicolore din *$rtie împodo&ite cu c$teva pene adevărate# ?ingurătatea. propria reţea de relaţii# 2tiam noi. nu era nici un &ai. la mai puţin de un s"ert de oră distanţă de noi# In loc de copii. dar întăre!te oţelul# Tata ne o"erea un discurs savant despre etimologia cuv$ntului 9ciocan:. care are sensul eCact de sora tatălui. "ăcută de Mala 7udnic3i dintr un con de pin vopsit. ca !i cum cuvintele ar "i "ost o altă "amilie complicată din 5uropa răsăriteană. că erau doar la "amilia 7udnic3i.ancelarului. !i aveau să se întoarcă. colţ cu strada Pro"eţilor. strănepoate de unc*i. în vreme ce 9unc*i: vine 47 . mătu!i prin căsătorie. strănepoţi !i stră strănepoţi# . în strada . zicea mama. cu o droaie de veri de a treia. sau cel mai t$rziu la opt !i douăzeci# 2i c*iar dacă ar "i înt$rziat. .

o ascuţitoare. care înseamnă "ratele mamei. o cutie cu piuneze. dod.ur$nd va avea loc un raidF o &andă de t$l*ari seto!i de s$nge /vreo două duzini de nasturi0 o să atace a!ezarea pe la est !i sud. pun în picioare ascuţitoarea !i guma de am$ndouă părţile călimării înalte. dar las. că le 48 . tu !i cu mine. c$teva carneţele.Poveste despre dragoste si întuneric de la latinul avunculus. o călimară cu g$t lung plină cu cerneală neagră. să mă uit în dicţionarul cel mare !i să veri"ic de unde vin cuvintele astea !i cum s a sc*im&at "olosirea lor de a lungul generaţiilor# ?au. îl simţi cu v$r"ul perilor de pe cea"ă. care e turnul de apă. cu toate că nu sunt convins că este la origine acela!i cuv$nt# Tre&uie să mi aminte!ti c$ndva. ating$nd v$r"urile c*iparo!ilor# ?unetul apei care picură în c*iuveta din &aie !i un "$s$it sau un zgrepţănat at$t de sla&. înseamnă !i iu&it. o gumă. !i mă "olosesc de toate astea ca să construiesc un nou 3i&&utz de la graniţă# )n zid !i un turn în inima de!ertului de pe rogo(inăF a!ez agra"ele în semicerc. du te !i adu c*iar acum dicţionarul !i *ai să ne instruim pe loc. nu mi mai aminti. zicea tata. Iar cuv$ntul în e&raică pentru unc*i. venit din spaţiul dintre !i"onier !i perete# 'prind lumina în odaia părinţilor !i iau de pe &iroul tatei opt sau nouă agra"e. înc$t poţi auzi sunetul norilor care plutesc (os peste acoperi!uri. !i încon(ur totul cu un gard "ăcut din creioane !i tocuri !i întărit cu piuneze# . !i mai &ine. !i dacă tot mergi du ţi cana murdară la &ucătărie# %n curţi !i pe străzi tăcerea e at$t de întunecată !i de întinsă. înc$t aproape că nu se aude.

'mos +z (ucăm noi o "estă# + să desc*idem poarta. canapeaua va "i '"rica. ?icilia !i Malta. cu c$teva salve m$nioase. iar apoi la am$ndouă capetele rezistenţei s a ivit o p$lp$ire sla&ă. ca să economisesc curentul electric. cum mi se spusese să "ac. se auzea doar o serie de pocnituri. str$mtoarea 6i&raltar o să treacă printre picioarele scaunului. pentru vreo zece minute numai# 7adiatorul avea două rezistenţe. guma !i ascuţitorile contratorpiloare.iprul. prinos:. carneţelele pot "i avioane de transport. dar eCista un comutator pentru economie care stătea întotdeauna în poziţia în care aprindea doar una dintre ele# Pe cea de (os# Mă uitam ţintă la spira care începea să strălucească# ? a aprins treptat: mai înt$i nu s a văzut nimic. pionierii reprezentaţi de piesele mele de !a* al&e vor desc*ide "ocul !i. !i apoi am să dau ordin să se tragă !i. iar rogo(ina o să "ie înaintată la rangul de Marea Mediterană. piunezele mine. "ălos N laudă. îi lăsăm să înainteze în curtea "ermei. iar agra"ele vor "i su&marine# 5ra "rig în casă# %n loc să mi mai iau un pulover. am aprins radiatorul. să nu poată scăpa. cărţile de (oc împră!tiate o să înc*ipuie . unde va "i măcelul. 9imn de slavă înălţ$nd N povestirea depan$nd N din măcelul s$nger$nd N !i am să c$nt. vor mătura "orţa inamică prinsă în capcană. !i un pic de roz a purces să se 49 . ro!iatică. poarta va "i înc*isă în urma lor. de pe "iecare acoperi! !i din v$r"ul călimării ce slu(e!te drept turn de apă. ca atunci c$nd calci pe za*ăr tos. cu &i&lioteca în c*ip de coastă a 5uropei. în clipa aceea.

!i cine se duce în toiul nopţii să mi l aducă pe >aru* M$ini de aur. rapidă. a!a înc$t !i ea să palpite. distrug$ndu i "lota de contratorpiloare !i su&marine# In tot acest răstimp. De cea de a doua spiră putea "i vor&a doar 50 .u c$t strălucea mai tare una. un "oc ro!u aprins. înc$t nu te puteai uita la el "ără să ţi mi(e!ti oc*ii. ci !i din cauza riscului ca circuitul să se supraîncarce. în orice clipă s ar putea topi. ca !i cum a! "i simţit pe pielea mea toată tensiunea acumulată între cele două spire. partenera ei. privind totul de pe un scaun de la marginea ringului. care a devenit îm&u(orare deplină ce s a dezlănţuit iute într o etalare neru!inată de gal&en dezgolit !i verde găl&ui lasciv. or&itoare. cu at$t mai nepăsătoare părea cealaltă# 7idic$nd din umeri. dar deloc impresionată# M am cutremurat deodată. !i mi am dat seama că eCista o cale simplă.Poveste despre dragoste si întuneric întindă spre centru ca o u!oară îm&u(orare pe un o&raz s"ios. dormea rece !i nepăsătoare# . incapa&ilă să se a&ţină. pentru ca !i spira nepăsătoare să n ai&ă încotro !i să strălucească. rezistenţa de sus. gata să eCplodeze în revărsarea de "oc dar era strict interzis# 5ra complet interzis nu numai din cauza risipei "lagrante. !i rezistenţa era acum incandescentă. să sară o siguranţă !i să se cu"unde casa în întuneric. p$nă ce strălucirea a a(uns la mi(locul spirei !i nu s a mai întrerupt. ca un soare săl&atic în platoul de metal strălucitor al re"lectorului. curg$nd peste Mediterana mea ca un vulcan în erupţie care revarsă cascade de lavă topită.

c$r$iala puilor care at$rnau de picioarele legate !i s$ngele care picura din g$tul puilor uci!i. a avut momente grele !i c$teva "ericite. dar p$nă în ultima ei zi n a găsit nici un motiv să !i sc*im&e verdictul# ?e spune că încă din a doua zi după sosire i a poruncit &unicului. dar spira n are vreme să se răcească !i să "acă pe mortu. "ie vară. &e*ăitul caprelor. a văzut umerii !i &raţele &ăr&aţilor din +rientul Mi(lociu !i culorile stridente ale "ructelor !i legumelor. "ie iarnă. a!a cum a "ăcut în "iecare zi c$t au trăit la Ierusalim.'mos +z dacă mă lovea ne&unia. !i atunci cum m a! putea dezvinovăţi. !i pe dată a pronunţat verdictul de"initiv: 9Levantul e plin de germeni:# >unica a trăit la Ierusalim vreo 2P de ani. ?au reu!esc s o sting la timp. să se scoale la !ase sau !ase !i (umătate dimineaţa !i să dea cu 8lit prin toate ung*erele apartamentului ca să alunge 51 . ne&unia deplină. '!a că tre&uie să mă împotrivesc ispitei# ?ă mă stăp$nesc# 2i a! mai putea !i să încep să curăţ mizeria pe care am "ăcut o !i să le pun pe toate la locul lor# )neori "aptele se opun adevărului# 'm scris c$ndva despre adevăratul motiv al morţii &unicii mele# >unica ?*lomit a venit la Ierusalim direct de la 1ilna. a privit cu groază pieţele unde se îm&ulzea lumea.n păpu!oi. a văzut dealurile de (ur împre(ur !i coastele st$ncoase. !i apoi ce o "i o "i# Dar dacă părinţii se întorc înainte să reu!esc s o sting. tara&ele viu colorate. într o zi toridă din vara lui HI<<. răgetul măgarilor. "urnicarul străduţelor pline de strigătele v$nzătorilor am&ulanţi.

doctorul Drom*oltz a avertizat o: 9Doamnă dragă. "ăcea trei &ăi în apă aproape clocotită. ci proceda a!a cum se "ace de o&icei doar în a(unul Pa!telui. d$nd ordine pe c$mpul de luptă p$nă la victoria din acea zi# In ve!nicul ei răz&oi cu germenii. pe după !i"onier !i c*iar prin ra"turi !i între picioarele &u"etului.Poveste despre dragoste si întuneric germenii. să dea pe su& pat. în "lanela de corp !i papuci. "ie vară. altoindu le iar !i iar cu &ătătorul de covoare. de trei ori pe zi: "ie iarnă. !i apoi să &ată toate saltelele. după c$teva crize de inimă. mai înaltă dec$t el. !i c$nd a trecut de optzeci de ani. ţeapănă !i dreaptă ca directoarea unui pension de "ete. ca să st$rpească germenii# ' trăit p$nă la o v$rstă destul de înaintată. a!ternuturile !i plăpumile de pu"# Din copilărie mi l amintesc pe &unicul 'le3sandr st$nd pe &alcon dimineaţa. &unica "ier&ea toate "ructele !i legumele# 2tergea p$inea de două ori cu o c$rpă înmuiată într o soluţie dezin"ectantă rozalie numită . într un capot din mătase în"lorată înc*eiat de sus p$nă (os.aii# După "iecare masă nu spăla vasele. îmi 52 . cu părul prins într o "undă verde ce arăta ca un "luture. cu toată "orţa ne"ericirii sau disperării sale# >unica ?*lomit stătea la c$ţiva pa!i în spatele lui. dacă nu termini cu aceste a&luţiuni "ervente. goangele !i viru!ii "ugeau pe partea cealaltă a străzii c$nd o vedeau de departe. "ier&$ndu le multă vreme# >unica ?*lomit î!i "ier&ea !i propria persoană. &ăt$nd la perne ca Don Sui(ote c$nd atacă &urdu"urile de vin.

au venit din !tletluri mo*or$te din 5uropa răsăriteană !i au "ost at$t de tul&uraţi de senzualitatea omniprezentă a Levantului.urăţenia e cea care a ucis o# . ci mai degra&ă "armecele lui senzuale !i însu!i trupul ei !i puternica atracţie a acelor pieţe 53 .u toate că mottoul vieţii ei la Ierusalim.'mos +z declin răspunderea pentru posi&ilele consecinţe ne"ericite !i regreta&ile:# Dar &unica n a putut renunţa la &ăile sale# Teama de germeni era mai tare dec$t ea# ' murit în &aie# 'tacul ei de cord este real# %nsă adevărul este că &unica a murit dintr un eCces de igienă. la "el ca ea. &unica ?*lomit venea din 5uropa de nord est. mai pro"und dec$t demonul igienei. culorile !i mirosurile lui l au avut asupra &unicii mele. un adevăr ce a "ost reprimat !i ascuns vederii# La urma urmei. o "isură care ne ar putea a(uta să întrezărim e"ectul pe care în"ăţi!area +rientului. dimineaţa. ca să nu mai vor&im de tot soiul de alte lucruri vătămătoare# 'ici este. !i poate !i a altor emigranţi !i re"ugiaţi care. la pr$nz !i seara. ?au poate adevărul este că nu ameninţarea Levantului a "ost cea care a "ăcut o pe &unica mea să !i morti"ice !i să !i puri"ice trupul prin acele a&luţiuni clocotite. nu de inimă# 8aptele tind să întunece adevărul# . unde erau la "el de mulţi germeni ca la Ierusalim. a!adar. 9Levantul e plin de germeni:. poate "i mărturia unui adevăr anterior. în "iecare zi trăită la Ierusalim. înc$t s au *otăr$t să se apere de ameninţarea ei construindu !i propriul g*etou# 'meninţare.

toate momelile lu&rice !i multicolore ale acelei lumi picante. !i paleta ameţitoare de mirodenii. un costum spaţia l ermetic. !i recipientele de sticlă pline cu &ăuturi viu colorate. care strălucea su& p$r$ia!ele de sudoare ce se scurgeau pe ea în &ătaia soarelui# Poate că acel cult al &unicii pentru curăţenie era. !i acei *amali din piaţă. ca un "uruncul care nu e 54 . mirosuri de mirodenii !i alimente ce glăsuiau gutural. "oarte condimentate. + centură de castitate aseptică pe care !i a pus o de &unăvoie încă din prima zi aici !i a "erecat o cu !apte lacăte. nici teama de dorinţe. care o torturau !i o eCcitau. &r$nzeturi condimentate. distrug$nd toate c*eile. nici mai puţin. at$rn$nd neru!inat de despuiate în c$rligele măcelarilor. ar!i de soare !i împăro!aţi. aromată cu nuc!oară. !i acele m$ini lascive ce pipăiau !i scormoneau prin cele mai intime ad$ncituri ale "ructelor !i legumelor. v$n(o!i. din care picura s$nge. ier&uri !i pra"uri. ro!ii. cu mu!c*ii de pe spate unduind su& pielea lor "ier&inte. ci ve!nica ei "urie tainică "aţă de această teamă. ca să nu mai vor&im de mirozna pătrunzătoare a ca"elei proaspăt pră(ite. dezgoliţi p$nă la &r$u.Poveste despre dragoste si întuneric supraaglomerate care o "ăceau să g$"$ie !i să simtă că i se înmoaie genunc*ii în "aţa acelei a&undente de legume !i "ructe necunoscute. cu &ucăţi de g*eaţă sau "elii de lăm$ie plutind prin ele. nici mai mult. ?au poate că n au ucis o nici igiena. malignă. !i goliciunea acelor cărnuri pline. ardeii iuţi !i măslinele condimentate. o m$nie reprimată. nici dorinţele ei.

c$nd aveam ceva mai mult de patru ani. murdar. pentru că le plăcea să se "ălească pe la cunoscuţi că ţ$ncul a !ezut în poala lui . "uria "aţă de propriul trup. ani !i ani de (elanie tainică pentru trecerea neîntreruptă a timpului !i smoc*inirea trupului ei !i dorinţele acelui trup. învecinat în minte cu amintirea atingerii pielii lui. veninoasă. dorinţele. !i totu!i îmi amintesc încă mirosul lui# %l c*em !i se întoarce la mine.'mos +z spart. mai pro"undă. care mă duce cu g$ndul la pipăirea unei p$nze de sac. o m$nie mo*or$tă. într o zi de iarnă# Poetul ?aul . c$t !i a gardianului ei. un miros un pic aspru. dar "urnicar de germeni# 'u trecut de atunci aproape !aizeci de ani. însă puternic !i plăcut. îndreptată at$t împotriva prizonierei. eCcitant p$nă la le!in. !i încă o m$nie. ca într o &ucătărie vec*e.erni3ovs3i a murit în toamna lui HI=<. "aţă de acel Levant. a!a că această amintire senzuală ar "i putut supravieţui doar trec$nd prin mai multe etape de transmitere !i ampli"icare# Mama !i tata îmi aminteau adeseori acele momente.erni3ovs3i !i s a (ucat cu mustaţa lui# De "iecare dată se întorceau spre mine ca să le con"irm povestea: 9-u i a!a că îţi mai aminte!ti de acea după amiază de s$m&ătă în care nenea ?aul te a luat în poală !i ţi a zis 55 . transpirat. pră"os. de propria t$n(ire. caldă !i întunecoasă. &uclele lui mari. "aţă de însă!i sila pe care o st$rnea această t$n(ire. mustaţa groasă care se "reca de o&razul meu !i mi dădea o senzaţie plăcută. săpunite !i clătite !i răzuite !i dezin"ectate !i "ierte de o mie de ori. &estial.

cortina se trage. "aptul că amintirea pe care am păstrat o nu e o simplă re"lectare a pove!tii părinţilor. ce !ade în poala gigantului poeziei e&raice. : ?arcina mea era să le recit re"renul: 9Da.Poveste despre dragoste si întuneric Tdrăcu!orU. că imaginea marelui poet !i a tancului. era un pic di"erită de a mea. cel care a scris In "aţa statuii lui 'pollo. în vreme ce poetul îi con"eră pu!tiului învestitura de 9drăcu!or:. în scenariul părinţilor mei. zic$nd 9>a nu. nu i a!a. tu e!ti drac4:. m$ng$indu i !i smucindu i mustaţa. este dovada că povestea mea nu este pur !i simplu mo!tenită de la a lor# I n versiunea părinţilor mei. a!a e# %mi amintesc "oarte &ine:# -u le am spus niciodată că ta&loul pe care mi l amintesc e un pic di"erit de versiunea lor# -u voiam să li l stric# +&iceiul părinţilor mei de a repeta povestea asta !i de a se întoarce spre mine ca să con"irm mi a întărit !i păstrat. dezvăluind un copil &lond cu pantalona!i scurţi. amintirea acelor clipe. să zicem. în versiunea tatălui meu. într adevăr. care în lipsa m$ndriei lor poate că s ar "i !ters !i ar "i dispărut# %nsă di"erenţa dintre povestea lor !i ta&loul din amintirea mea. a replicat ast"el: 9Poate că am$ndoi avem dreptate:. ci are o viaţă anterioară. ca !i cum. un "el de ungere. !i c*iar m a sărutat pe "runte. Pu!3in s ar "i aplecat să l sărute pe cap pe micuţul Tolstoi# 56 . iar copilul o. dulce inocenţă4 îi plăte!te cu aceea!i monedă. la care. 5 adevărat. lucru pe care părinţii mei l au interpretat ca un semn al lucrurilor ce aveau să vină.

îmi amintesc !i acum cum m a săltat cu spatele la el !i cu "aţa urlătoare spre încăpere. m a ridicat cu m$inile lui mari. sau într adevăr datorită mirosului lui puternic. care e mai puţin dulce ca al lor. nu miros de tutun. a a(uns la mine înaintea părinţilor mei. nici nu l am smucit de "aimoasa mustaţă. cur$nd m am lini!tit !i s a dovedit că. ci un miros trupesc plin. spaima "usese mai mare ca durerea# Iar nietzsc*eeana mustaţă stu"oasă m a zg$riat 57 . iar în cădere mi am mu!cat lim&a care a s$ngerat un pic. !i poetul. !i în vreme ce încă mă z&ăteam în &raţele lui m a silit să desc*id gura !i a cerut să i se aducă ni!te g*eaţă. dar în nici un caz nu mi l au imprimat. pe care mi l amintesc !i azi /nu miros de a"ters*ave sau de săpun. "iind !i doctor pediatru. cu siguranţă nu despre trecerea coroanei lui Pu!3in în m$inile lui Tolstoi. apoi m a răsucit în &raţele lui !i a zis ceva. ci de "apt m am împiedicat !i am căzut. n am !ezut în poala poetului. !i a!a cum pl$ngem acum. "ie datorită atingerii aspre a o&razului lui pe al meu. pe care repetatele raze ale proiectorului părinţilor mei se poate să mă "i a(utat să l păstrez.'mos +z %nsă în ta&loul din mintea mea. dens. ca asprimea unui prosop gros !i cald. acasă la unc*iul Aosep*. a!a cum se înt$mplă de multe ori. ca gustul supei de pui într o zi de iarnă0. apoi altceva. în scenariul meu. !i am pl$ns. apoi mi a cercetat rana !i a declarat: J -u i nimic. cur$nd o să r$dem# 8ie pentru că vor&ele poetului ne includeau pe am$ndoi. doar o zg$rietură. simplu.

asa ?criitorilor 9. c$nd văd o "otogra"ie sau un desen al poetului ?aul. !i apoi. dar "ără tevatură. puternic !i &l$nd# P$nă în ziua de azi. cercetător. savant sau re"ormator al lumii# -ici n am "ost impresionat de titlul de doctor: acasă la unc*iul Aosep* !i mătu!ica Eippora* toţi musa"irii &ăr&aţi erau numiţi pro"esor sau doctor# Dar el nu era doar un &ătr$n doctor sau poet# 5ra pediatru. prozator. sau &ustul lui de la intrarea în . sunt învăluit pe dată. cu oc*i care r$d. iar poetul doctor sau mama mi a pus pe lim&ă ni!te g*eaţă pe care mătu!ica Eippora* o adusese în gra&a mare# Din c$te îmi amintesc. un &ăr&at cu o c*ică z&$rlită. din c$te îmi amintesc. nesupusă. un tu"i! de mustaţă. doctorul ?aul . m$ini mari !i calde. cu acea ocazie nu s a lansat vreun a"orism demn de imortalizare între gigantul poeţilor din "ormatoarea 96eneraţie a 7ena!terii -aţionale: !i micul reprezentant suspinător al ulterioarei a!a zise 9generaţii a statului Israel:# De a&ia la doi trei ani după acest incident am "ost în stare să pronunţ numele . pe canapeaua unc*iului Aosep* /adică pro"esorul Aosep* Dlausner0.erni3ovs3i m a culcat cu gri(ă. ca !i cum m a! în"ă!ură cu o pătură groasă.Poveste despre dragoste si întuneric !i m a g$dilat un pic. g$nditor. de mirosul lui lini!titor# 58 .erni3ovs3i:. o&raz ca de p$slă !i un miros aparte.erni3ovs3i# am "ost surprins c$nd mi s a spus că e poet: aproape oricine din Ierusalimul acelei vremi era poet.

ca europeni de neam evreiesc &lonzi. pe de rost. de parcă ar "i "ost surprinsă în sine de natura grosolană a plăcerilor lui. zorii 9. "ără compleCele !i complicaţiile at$t de tipice !tetl ului. în vreme ce . un poet at$t de inspirat de muze.anaanului prin 'salt:# Putea să recite pe nerăsu"late In "aţa statuii lui 'pollo.uceritorilor . scriind "ără ru!ine despre iu&ire !i c*iar despre plăcerile senzuale# Tata zicea: .erni3ovs3i dec$t toţi oamenii pe care i am cunoscut !i le recita cu patos !i înc$ntare. pe care îl numea (argon# %l considera pe >iali3 poetul eternului statut de victimă. al 9ve!nicelor c*inuri ale morţii:. dar se a&ţinea de la comentarii# 59 . "ără măcar să o&serve că poetul.'mos +z La "el cu at$ţia evrei sioni!ti din vremea noastră. iz&ucne!te incon!tient într un imn al lui DionGsos# 2tia pe de rost mai multe poezii ale lui . în loc de europeni de neam iudaic răsăritean# Detesta !i dialectul idi!. tata era în taină un pic canaanit# 5ra (enat de !tetl.erni3ovs3i nu se &ălăce!te prin tot soiul de tsores !i 3rec&tzen# %n ast"el de momente mama îi arunca o privire sceptică. musculo!i. cu toate lucrurile din el. ar!i de soare. în vreme ce se înclină încă în "aţa lui 'pollo. cu imensă înc$ntare. !i prin urmare muzical. >iali3 !i 'gnon# 1oia să ne na!tem cu toţii din nou. !i de reprezentanţii lui în literatura modernă.erni3ovs3i era vestitorul zorilor noi pe cale să se arate.

m$zgăleli !i încercări poetice. uneori. unde a scris o teză de doctorat despre această descoperire.redea că pove!tile *asidice nu sunt altceva dec$t "olclor. o poveste necunoscută intitulată 97ăz&unare:# Tata a stat c$ţiva ani la Londra. îmi zicea: 9Tatăl tău e un om înţelept !i raţionalF e raţional c*iar !i c$nd doarme:# Peste ani !i ani. 9*a!i!: sau 9intuiţie:# Mama îl asculta vor&ind !i. însă în cea mai mare parte a vieţii lui a detestat toate "ormele de misticism !i de magie# . c$nd i se cam o"ilise voio!ia optimistă. după moartea ei. un caiet din tinereţea autorului. un cuv$nt pe care îl pronunţa întotdeauna cu aceea!i str$m&ătură de dezgust ce însoţea la el cuvintele (argon. iar înainte de asta se pare că la Mattersdor". plin de entuziasm.onsidera că supranaturalul este apana(ul !arlatanilor !i escrocilor# . i s au sc*im&at !i gusturile. dar înainte trăiseră în Lituania. în loc să riposteze. împreună cu volu&ilitatea. din 'ustria răsăriteană.Poveste despre dragoste si întuneric Tatăl meu avea un temperament incontesta&il 9lituanian: !i îi plăcea grozav să "olosească cuv$ntul 9incontesta&il: /Dlausnerii veneau de la +dessa. ne o"erea z$m&etul ei trist sau. 9eCtaz:. care conţinea. !i prin înt$lnirea cu Peretz cel înclinat spre misticism s a îndepărtat de înclinaţia lui 60 . !i se poate să se "i apropiat de cele ale mamei mele# %n su&solul >i&liotecii -aţionale a descoperit un manuscris necunoscut al lui I#L# Peretz. pe l$ngă tot "elul de sc*iţe. aproape de graniţa cu )ngaria0# 5ra un om sentimental. acum Matters&urg.

provinciale !i împodo&ite cu tot soiul de &i&iluri de c$ntăreţ &isericesc# . "armecului misterios al pove!tilor lui Peretz în special. c$nd l a străpuns pe unc*iul Aosep* cu una dintre lăncile 61 . !i al povestirilor *asidice în general# Totu!i. &iali3 !i. !i pro&a&il că "iecare îi dorea celuilalt din ad$ncul inimii să a(ungă pe veci în "undul iadului uitării# )nc*iul Aosep* nu avea o părere &ună despre 'gnon. ?trind&erg. de!i am impresia că cei doi nu se prea îng*iţeau# + răceală politicoasă. >alzac.'mos +z precedentă către ?turm und Drang de la începuturile lui .$t despre domnul 'gnon. dar arctică. de asemenea. Turg*eniev !i . a!a cum cineva î!i descle!tează în "ine m$na de pe o &alustradă.erni3ovs3i# Mama ii pre"era pe ?c*iller. în anii în care o&i!nuiam să ne ducem s$m&ăta după amiază pe la unc*iul lui Aosep*. I&sen !i . tata încă mai încerca să ne deprindă pe toţi să "im la "el de luminaţi ca el# Părinţii mei se ciorovăiau adesea pe tema literaturii# Tata îi iu&ea pe ?*a3espeare. I ieste drum de unc*iul Aosep*. îi considera scrierile proliCe. a aruncat o oc*eadă literaturii idi! !i treptat a cedat.e*ov. Tolstoi. care locuia în Talpiot. se lăsa pe moment peste străduţă c$nd se înt$mpla să se înt$lnească pro"esorul Aosep* Dlausner !i domnul ?#@# 'gnonF î!i săltau pălăriile cam de un deget. în Talpiot. î!i clocea ranc*iuna !i p$nă la urmă s a răz&unat. 6nessin.erni3ovs3i# ' început să studieze miturile !i legendele popoarelor îndepărtate. pe domnul 'gnon. "ăceau o u!oară plecăciune.

domnul 'visar.olonia 6recească !i >a3aa# /'&u Tor. la vila micuţă în care locuiau unc*iul Aosep* !i mătu!ica Eippora*# .Poveste despre dragoste si întuneric lui de ironie. "iind ast"el cruţat de multă supărare# In ce l prive!te. p$nă în zilele noastre.olonia 6ermană. de Diriat ?*muel !i de Moara de v$nt a lui Monte"iore. ne a eCplicat o dată pro"esorul nostru.asa noastră din Derem 'vra*am era la vreo !ase !apte 3ilometri de Talpiot. în "igura grotescă a pro"esorului >ac*lam din romanul ?*ira# Din "ericire pentru unc*iul Aosep*. !i a luat 62 . a murit înainte să apară ?*ira . este re&otezată strada Dlausner# Din acea zi !i p$nă la moarte a tre&uit să ra&de în(osirea de a "i cele&rul scriitor ?#@# 'gnon de pe strada Dlausner# 2i a!a. domnul 'gnon a mai trăit mulţi ani. în vreme ce o soartă nu mai puţin ironică a "ăcut ca locuinţa lui Dlausner să "ie demolată !i înlocuită cu un "oarte &anal &loc pătrăţos. a c$!tigat Premiul -o&el pentru literatură !i o "aimă mondială. cu toate că a "ost condamnat la amarul c*in de a vedea cum mica alee din Talpiot. '&u Tor !i Datamon. se a"la o eCtindere a Ierusalimului străin: su&ur&iile Tal&ie*. . o su&ur&ie evreiască îndepărtată !i oarecum periculoasă# La sud de 7e*avia. . cu "oarte &anale apartamente. ce privesc de sus *oardele de vizitatori din pragul casei lui 'gnon# %n "iecare a doua sau a treia s$m&ătă porneam în pelerina( la Talpiot. ironia sorţii a "ăcut ca locuinţa lui 'gnon să "ie pe strada Dlausner. pe care locuiseră am$ndoi.

'rnona !i 3i&&utzul 7amat 7a*el. c$nd ora!ul se înc*idea în dosul o&loanelor "erecate !i se cu"unda în somnul din după amiaza de ?*a&&at# Tăcere deplină peste străzi !i curţi. Me3or HaGGim. Talpiotul se zărea doar ca o mică masă de copaci pră"uiţi pe culmea unui deal a"lat în depărtare# De pe acoperi!ul casei noastre.a să nu mai vor&im de răz&oiu l total:# Porneam după pr$nz. Tal&ie* a "ost c$ndva mo!ia unui &ăr&at pe nume Tale&. care aproape că a(ungea la marginile >et*leemului# Din Ierusalimul nostru. at$rnate între cer !i păm$nt. peste dealuri !i *ăt departe. printre casele construite din piatră. la capătul lumii. în vreme ce numele Datamon este "orma coruptă în ara&ă a grecescului 3ata mones. dincolo de toate acele lumi străine. >a3aa înseamnă c$mpie sau vale. &i&lica 1ale a )ria!ilor. a arătat o dată spre un ciorc*ine de lumini palide !i tremurătoare de la orizont.azarma 'llen&G. n a! vrea să "iu în pielea lor# . domnul 8riedmann. străluceau puncte evreie!ti izolate. însemn$nd 9alături de mănăstire:#0 Mai departe. Talpiot. vecinul nostru. !i a zis: 9'colo e . însemn$nd 9tatăl taurului:. cu !oproanele lor de ta&lă ruginită# De parcă întregul Ierusalim ar "i "ost înc*is într o s"eră de cristal limpede# Traversam strada 6eula*. într o noapte. !i dincolo se văd luminile din Talpiot sau 'rnona# Dacă o să sporească violenţa. spre sud. intram pe străduţele ca un la&irint din mizerul cartier ultraortodoC. inginerul.'mos +z numele de la un vec*i răz&oinic. a zis el. 63 .

al soluţiei LGsol. par"umuri ale ora!elor pline de lumini !i de zarvă ce vieţuiesc în siguranţă pe 64 . usturoi. treceam pe su& s$rme cu ru"e puse la uscat. !i mergeam mai departe pe strada Pro"eţilor# -u era nici su"lare de om pe străzile Ierusalimului la ora două. &or!. arome ale &ogăţiei de pe continent e îndepărtate. toate goale !i "erecate de ?*a&&at. ve!nic scăldat în mirosurile &ucătăriei as3enazilor săraci. trăg$ndu ne cu oc*iul. ve!nic scăldată în um&ră de &ătr$nii pini ce perdeluiau două ziduri. >i33ur Holim. ca"enele cu candela&re înalte !i prăvălii &ogate. pline de *aine negre. dar cu vitrine ce ne "ăceau semn prin grila(ele de "ier încuiate. de &ătr$neţe !i cel usturător. urcam prin Ei3*ron Mos*e. printre &alustradele de "ier ruginit ale unor verande !i scări eCterioare neîngri(ite. al spitalului protestant. ca să i îngăduim tatei să !i sature oc*ii "lăm$nzi cu &ogăţia de cărţi e&raice noi din vitrină# De acolo stră&ăteam toată . pe l$ngă splendide magazine. de o parte zidul cenu!iu. iar de cealaltă. cu "armecul irezisti&il al altor lumi. zidul sum&ru al spitalului evreiesc. ceapă !i varză acră. gal&ene !i al&e. cu mu!c*i pe el. în după amiaza de s$m&ătă# De pe strada Pro"eţilor co&oram pe strada ?trauss.alea 7egele 6eorge 1. condus de diaconese.Poveste despre dragoste si întuneric sus pe '*va. cu sim&olurile celor douăsprezece tri&uri ale lui Israel în relie" pe splendida lui poartă de &ronz# Mirosul de leacuri.alea Aa""a pe la cele&rul magazin de îm&răcăminte MaaGan ?*tu& !i ză&oveam o vreme în "aţa li&răriei 8raţii '*iasa". se revărsa dinspre cele două spitale# 'poi traversam . c*ollent.

un calm străin. pustie acum. în care doamne elegante !i domni prosperi. nu ca a noastră# 'ici.alea 7egele 6eorge 1 /nu doar din cauza numelui ei0 îmi păruse întotdeauna în copilărie că e o prelungire a acelei minunate Londre pe care o !tiam din "ilme: .utia . scutiţi de povara contri&uţiei la . deose&it de calmul cucernic al acelor străduţe est europene sărmane !i părăginite: un calm di"erit. cu aer o"icial. "ără acele goluri ale 65 . uni"ormă. cu !irurile ei de clădiri măreţe.alea 7egele 6eorge 1. lipsiţi de gri(a de a !i număra "iecare &ănuţ. li&eri de regulile oprimante ale pionieratului !i sacri"iciului de sine. într o după amiază de s$m&ătă la ora două !i (umătate. nu cunosc greutăţile. ca !i în 7e*avia evreilor germani !i în &ogatul Tal&ie* grecesc !i ară&esc. de vreme ce .'mos +z malurile unor r$uri late. cu *ornurile !emineurilor cocoţate pe acoperi!uri sau în apartamente spaţioase din &locuri moderne. pe . de "apt speci"ic &ritanic. tainic. întinz$ndu se pe am&ele părţi ale străzii ca o "aţadă continuă.alea 7egele 6eorge 1.omunitară sau la 8ondul ?ănătăţii !i a cumpărăturilor raţionalizate. instalaţi con"orta&il în case "rumoase.alea 7egele 6eorge 1. care nu î!i duc zilele între un atac sau un decret guvernamental !i altul. stăp$nea . ma(ordomi !i agenţi imo&iliari care le stau la dispoziţie# Doamne !i domni care se &ucură de o viaţă u!oară. a!ternute cu covoare. eCcitant. &ucătari. cu portar în uni"ormă al&astră care păze!te intrarea !i li"tier în uni"ormă ro!ie care acţionează li"tul !i servitori. domnea acum alt calm.

notari !i agenţi acreditaţi ai unor &ine cunoscute "irme străine# %n vreme ce treceam pe l$ngă &locurile Talit*a Dumi tata ne eCplica originea numelui. doctori. !i de "aţada &au*aus semicirculară a lui >eit Hamaalot. voci &l$nde. părăginite. care despărţeau casele din zonele noastre# 'ici. "undaţia căscată a unei clădiri care nu s a mai construit. &ro3eri. unde Dnessetul avea să !i a"le mai t$rziu loca!ul temporar. !i de &locul 8rumin. de parcă n ar mai "i "ăcut o de(a acum două săptăm$ni !i acum o lună. cristal !le"uit !i &une maniere# 'ici u!ile clădirilor erau împodo&ite cu plăcuţe din sticlă neagră cu nume de avocaţi.Poveste despre dragoste si întuneric curţilor (alnice. neîntreruptă. o&loane stricate la "erestre care se cască precum o gură &ătr$nă !i !tir&ă. cratiţe str$m&e !i o *ara&a&ură de cutii de tinic*ea ruginite# 'ici. tigăi înnegrite. "erestre de nevoia!i care le dezvăluie trecătorilor respingătoarele măruntaie ale casei. de am&ele părţi ale străzii era o singură "aţadă m$ndră. ţesături scumpe. perne pestriţe. ale cărei u!i !i "erestre cu perdele de dantelă vor&eau cu discreţie despre &ogăţie. ur$ţite de gunoaie !i de "iare ruginite. oale mucegăite. respecta&ilitate. nu erau verande dărăpănate. iar mama se pl$ngea că o să ne adoarmă pe toţi cu eCplicaţiile lui# Treceam de 6roapa ?c*i&er. !i ne opream o clipă să privim peste zidurile +ra!ului 1ec*i spre cimitirul 66 . care le promitea tuturor celor care intră des"ătările so&re ale pedantei estetici germano evreie!ti. carpete în culori ţipătoare. covoare moi. îng*esuială de mo&ile.alea 7egele 6eorge 1. pe .

de parcă ar "i dezvăluit secrete de stat: 9'ici î!i ţine !edinţele ca&inetul nostru. îndemn$ndu ne unul pe altul să iuţim pasul /5 de(a trei "ără un s"ert. eCplic$ndu mi ce înseamnă un 9ca&inet "antomă: !i ce se va înt$mpla în ţară c$nd vor pleca în s"$r!it englezii. Daplan. pe coasta din dreapta. c$nd clădirile universităţii de pe Muntele ?copus au "ost izolate. iar secţia periodicelor din >i&lioteca -aţională. iar sus.e păcat că nu e un ca&inet naţional mai impunător4: 2i continua. cel arcuit. după 7ăz&oiul de Independenţă !i asediul Ierusalimului. ultimele case din Tal&ie*# ?imţeam o tensiune tăcută în vreme ce părăseam *otarele ora!ului evreiesc. pentru că într un "el sau altul tot o să plece0# De acolo co&oram dealul către . uneori însu!i David >en 6urion# 'ici &ate inima guvernului evreu# . !i a a"lat re"ugiul temporar aici. unde se oprea &rusc ora!ul !i treceai peste ni!te c$mpuri p$nă să a(ungi la gara din 5me3 7e"aim# Pe st$nga se vedeau aripile morii de v$nt de la @emin Mos*e.olegiul Terra ?ancta /unde tata avea să lucreze timp de zece ani.'mos +z musulman Mamilla*. ca !i altele. !i mai e destul de mers40. de parcă treceam o graniţă invizi&ilă !i pătrundeam într o 67 . ?*erto3. într un colţ de la eta(ul trei0# De la Terra ?ancta o plim&are de douăzeci de minute ne aducea la &locul David. prin doctorul Veizmann. trec$nd pe l$ngă sinagoga @es*urun !i semicercul masiv al clădirii 'genţiei 5vreie!ti /tata spunea aproape în !oaptă.

trec$nd prin "aţa instalaţiilor militare &ritanice. introduc$nd litere separate pentru vocalele care. 68 . !i a unui morman de &idoane mari de com&usti&il pe care era scris în trei lim&i )L5I D5 1ID'-A. spunea el.oloniei 6ermane. o lumină mai noroasă.alea He&ron. sunt poliţia rutieră a citirii# La st$nga noastră. despre edictele lui Aemal Pa!a. ca mu!c*iul vec*i# 'cest loc îi amintea mamei de o străduţă musulmană din ma*alalele ora!ului ei natal. lipsit de toate vocalele# Tata r$dea !i zicea că asta e încă o dovadă că a venit vremea să se modernizeze scrisul e&raic. care "usese construită. care o&ţinuse concesiunea de la turci# Din piaţa a"lată în "aţa gării co&oram pe .Poveste despre dragoste si întuneric ţară străină# Puţin după ora trei stră&ăteam drumul care despărţea ruinele săla!ului pelerinilor turci. "orti"icate. despre descăpăţ$nări !i &iciuiri care se "ăceau în "aţa unei mulţimi adunate c*iar aici. încon(urate de un gard# 5ra ceva ciudat !i comic în cuv$ntul e&raic. din vestul )crainei# In acest punct nu se putea ca tata să nu înceapă să vor&ească despre Ierusalimul de pe vremea turcilor. peste care se înălţau &iserica scoţiană !i gara cea înc*isă# 5ra o lumină di"erită pe aici. în piaţa pavată din "aţa acestei gări. după cum !tiam. la s"$r!itul secolului al WlW lea de către un evreu din Ierusalim pe nume Aosep* >eG -avon. cenu!ie. plin de păsări c$ntătoare. un sătuc &avarez lini!tit. în vreme ce în dreapta erau minunatele alei ale . c$teva străzi duceau la cartierul ara& '&u Tor.

născut într un loc unde nimeni nu avea un &eci întunecat su& picioare sau un pod sla& luminat deasupra capului. un orologiu sau o "$nt$nă cu roată în grădina lui# Merg$nd mai departe pe . toţi în costume maro !i "iecare etal$nd un lanţ de aur care răsărea la &utonieră. reţinut de un zid imaginar care îi tăia calea undeva între @emin Mos*e !i 'zilul ?coţian# Pe pava(ul lat. cuvinte al căror simplu sunet îi dădea "urnicături unui copil ca mine. ale speciali!tilor ara&i cre!tini !i ale slu(&a!ilor de rang înalt ai administraţiei mandatare !i ale mem&rilor înaltului .'mos +z de c$ini care latră !i de coco!i c$r$itori. doctorul 5mile 'dOan al >oustani. !i grădini micuţe cu ziduri de piatră. îi ocolea &urta !i dispărea într un &uzunar# >eau ceai din pa*are 69 . cu porum&are !i acoperi!uri ro!ii de ţiglă presărate ici !i colo. de parcă am "i lăsat ?*a&&at ul însu!i în urma noastră. um&rite de copaci cu "runzi! &ogat# Toate casele de acolo aveau pivniţă !i pod. avocatul HenrG TaOil Tuta3* !i ceilalţi rezidenţi &ogaţi ai su&ur&iei >a3aa# Toate magazinele de aici erau desc*ise !i din ca"enele răz&ăteau r$sete !i muzică.omitet 'ra&. la um&ra aruncată de doi pini &ătr$ni din "aţa miei ca"enele. Ha( 7as*ed al '"i"i. Mardam >eG al MatnaOi. sau o cămară sau o comodă înaltă ori un &u"et cu sertare.alea He&ron treceam pe l$ngă vilele din piatră tranda"irie ale e"endilor &ogaţi. trei sau patru domni în puterea v$rstei !edeau pe scaune de răc*ită în (urul unei mese (oase de lemn. printre c*iparo!i !i pini.

trimiţ$nd grupuri de comando spre zidurile re!edinţei înaltului . poate că un singur cuv$nt sau poate c*iar ne răspundea la salut# La trei !i (umătate treceam de gardul din s$rmă g*impată al cazărmii 'llen&G. care era capturat iar !i iar de trupele mele evreie!ti într o spectaculoasă mi!care de cle!te. &aza militară &ritanică din sudul Ierusalimului# 'm năvălit adesea în ta&ăra asta. printr o surpriză deplină. o coloană &lindată "orţa re!edinţa pe la vest. în vreme ce cealaltă "alcă a cle!telui se înc*idea. în ultimul an al Mandatului >ritanic. împreună cu c$ţiva tovară!i de conspiraţie. dinspre coastele gola!e care co&oară spre De!ertul Iudaic# . am cucerit o. de la est.$nd aveam ceva mai mult de opt ani. o rac*etă uimitoare# Plănuiam să ţintim cu ea palatul >uc3ing*am /descoperisem în colecţia tatălui meu o *artă la scară mare a centrului Londrei0# 'm &ătut la ma!ina de scris a tatălui meu un 70 .Poveste despre dragoste si întuneric sau sor&eau ca"ea din ce!cuţe împodo&ite !i rostogoleau zarurile în cutiile cu ta&le din "aţa lor# Tata îi saluta voios într o ara&ă care în gura lui suna mai degra&ă a rusă# Domnii amuţeau o clipă.omisar de pe Dealul s"atului nelegiuit. !i unul dintre ei mormăia ceva nedeslu!it. am construit în curtea din spatele casei noastre. dinspre cazărmi. în (ocurile de pe rogo(ina de trestie# De aici continuam drumul către inima ocupantului străin. se uitau la el oarecum surprin!i. am supus o. am curăţat o !i am înălţat deasupra ei steagul evreu.

"ăcute pentru pacea !i lini!tea 71 .alea He&ron !i intram în su&ur&ia Talpiot. dar nu !i trecătorii englezi nevinovaţi0 !i pentru că am avut oarece pro&leme cu inventarea com&usti&ilului care să ne poarte rac*eta de la colţul străzilor 'mos !i +&adia* din Derem 'vra*am p$nă la o ţintă a"lată în centrul Londrei# Pe c$nd noi era m încă prin!i cu cercetarea !i dezvoltarea te*nologică. a"lată la marginea de!ertului. englezii s au răzg$ndit !i au părăsit în gra&ă ţara. care era "ăcută din &ucăţile unui "rigider stricat !i rămă!iţele unei &iciclete vec*i# Puţin înainte de ora patru o luam în s"$r!it la st$nga de pe . cu multe grădini. umilinţă !i respect# %n acea vreme Talpiotul era o su&ur&ie lini!tită.asa de Vindsor /am scris în e&raică tre&uie să ai&ă acolo pe cineva care să i poată traduce0: 9Dacă nu plecaţi din ţara noastră în cel mult !ase luni. pe un &ulevard mărginit de c*iparo!i întunecaţi pe care un v$nticel de la vest c$nta o melodie "o!nită ce trezea în mine în acela!i timp uimire. pentru că n am reu!it să "acem dispozitivul complicat de g*idare /plănuiam să lovim palatul >uc3ing*am. "oarte departe de centrul ora!ului !i de "or"ota lui comercială# 5ra proiectat după modelul construcţiei de locuinţe "oarte îngri(ite din 5uropa centrală.'mos +z ultimatum politicos adresat Maiestăţii ?ale 7egelui 6eorge 1I al 'ngliei din . Eiua Marii Iertări de la noi va "i Eiua Audecăţii de 'poi a Marii >ritanii:# %nsă proiectul nostru n a dat roade. !i iată cum se "ace că Londra a supravieţuit zelului meu naţional !i rac*etei mele mortale.

oteam la dreapta pe strada Dore Hadorot. 9. ce ducea de la poartă l a treptele late pe care a(ungeam la veranda din "aţă !i la u!a deasupra căreia era gravat. samovarul tre&uie să clocotească de(a. sălă!luia vreun cărturar de "runte sau pro"esor cele&ru ca unc*iul nostru Aosep*. !i dincolo de ei era o cărare pietruită. pe care era gravat cu litere e&raice !i latine: P7+85?+7 D+. care. prin traducerile cărţilor lui# . poate că se odi*nesc încă. cu scrisul rotun(it al mătu!ii Eippora*.T+7 A+?5PH DL')?-57 2i dedesu&t. : ?au: 9'zi am înt$rziat un pic. 72 . din cupru.e ar "i să !edem lini!tiţi pe &anca din grădină !i să mai a!teptăm c$teva minute. apoi la st$nga. cu toate că nu avea copii. "ără eta(. încon(urate de grădini "rumoase. pe o placă "ină de alamă. mottoul unc*iului Aosep*: I)D'I?M 2I )M'-I?M Pe u!ă era o placă mai mică !i mai strălucitoare. !i a(ungeam în dreptul casei unc*iului# Mama zicea: 5 de a&ia patru "ără zece. doctorilor. !i în "iecare dintre ele. era "aimos în toată ţara !i c*iar în ţări depărtate.Poveste despre dragoste si întuneric cărturarilor. p$nă în dreptul păduricii de pini. mărginită pe am&ele părţi de un gard de tuia. pe un cartona! prins cu o piuneză. ne înc*ipuiam noi. e patru !i un s"ert. iar mătu!a Eippora* a pus de(a pe tavă "ructele:# Doi palmieri stăteau ca ni!te santinele de o parte !i de cealaltă a porţii. scriitorilor !i cugetătorilor# De am$ndouă părţile străzii erau căsuţe plăcute.

pline cu cărţi în lim&i cărora nu le puteam identi"ica nici măcar al"a&etul. cărţi în picioare !i alte cărţi culcate peste ele. !i peste tot în (urul lor !i printre ele !i în spatele lor !i pe o masă !i mai ticsită de &ro!uri. cu ramuri răsucite. în legături de piele aurite. strălucitoare.'mos +z stătea scris: 1ă rugăm să nu sunaţi între orele două !i patru# 1ă mulţumim# %ncă din *ol eram cuprins de o teamă respectuoasă. prospecte. periodice ziare !i reviste. cărţi străine dolo"ane. respecta&ile. care stătea l$ngă u!a de la intrare. care se c*iorau la tine dintr o mare str$mtoare. articole tipărite separat. a!a cum se cuvine# %n acest *ol. în zdrenţe. zăc$nd ca imigranţii ilegali îng*esuiţi pe cu!etele vaporului# . care se lă"ăiau.ărţi grele. la 73 . în a"ară de un cuier pom din lemn ca"eniu. printre gratii de "ier amintind de c*ilia unui pustnic. respir$nd politicos cu gura înc*isă. ca !i cum c*iar !i inimii mele i s ar "i cerut să !i scoată încălţările !i să pă!ească în !osete. pam"lete. !i cărţulii legate în *$rtie su&ţire. pe v$r"uri. !i alte cărţi sărmane. nu era centimetru neacoperit de !iruri de cărţi: ra"turi peste ra"turi se înălţau din podea p$nă la tavanul înalt. o mică oglindă de perete !i un pre! în culori întunecate. super&i domni corpolenţi !i cer!etori ponosiţi. acea mulţime zgomotoasă care se adună întotdeauna în orice piaţă pu&lică sau în piaţa de alimente# ?ingura "ereastră din acest *ol privea.

într o roc*ie cenu!ie !i cu un !al negru pe umeri.Poveste despre dragoste si întuneric "runzi!ul melancolic al grădinii# Mătu!a Eippora* ne înt$mpina în *ol. iz&ucnind în r$s. cu părul ei al& pieptănat peste cap !i prins într un mic coc elegant. în stil "oarte rusesc. cu domnul Drupni3 !i "amilia -etanGa*u !i domnul Aonitc*man !i "amilia ?c*oc*tman !i mai sunt pe drum c$ţiva musa"iri distin!i:# Iar uneori zicea: 95 în"undat în &iroul lui 74 . a!a cum î!i înt$mpina toţi musa"irii# 5ra o &ătr$nică plăcută. cu o&ra(ii întin!i pe r$nd pentru pupat. cu "aţa ei rotundă !i &l$ndă z$m&indu ţi de &un venit. ci trec$nd direct la ve!tile despre dragul nostru Aosep*. sau 9Aosep* este de(a în salon. cu "aţa strălucitoare !i z$m&etul larg. întotdeauna prima care să te între&e ce mai "aci !i de o&icei nea!tept$nd să i răspunzi. anunţa ea. mătu!a Eippora* z$m&ea dulce !i ne ducea în "aţa unc*iului însu!i# 9Aosep* vă a!teaptă în sala lui de recepţie:. care n a pus geană pe geană noaptea trecută sau al cărui stomac a revenit la normal după îndelungate pro&leme sau care tocmai a primit o scrisoare minunată de la un "oarte cele&ru pro"esor din PennsGlvania sau pe care iar îl c*inuie pietrele de la "iere sau care tre&uie să termine p$nă m$ine un articol important !i lung pentru Metsuda lui 7avidovitci sau care s a *otăr$t iară!i să ignore altă insultă din partea lui 5isig ?il&ersc*lag sau care s a *otăr$t în "ine să dea un răspuns zdro&itor a&uzului comis de unul dintre conducătorii &andei >rit ?*alom# După acest &uletin de !tiri.

a tre&uit c*iar să i duc acolo m$ncarea. practic toată literatura e&raică. e întotdeauna tare &ucuros să vă vadă. manuscrisele celor mai mari dintre prozatorii !i poeţii no!tri. o să se &ucure. latină. spaniolă. !i lim&i !i dialecte de 75 . copil "iind. în &i&lioteca particulară a unc*iului tău. că !i distruge sănătatea4 -u se cruţă deloc4: Din *ol se desc*ideau două u!i: una. articole preţioase de colecţie. ara&ă medievală. volume scoase pe su& m$nă din +dessa sovietică prin tot soiul de su&ter"ugii complicate. rusă. !i o să mă &ucur !i eu. italiană. printre care tomuri vec*i. veniţi încoace. "ranceză. siriacă. care slu(ea !i de su"ragerieF cealaltă. nu i nimic. întunecată. precum !i o &ună parte din cea mondială. cărţi pe care le a comandat în 'merica !i cărţi cum nu mai eCistă nicăieri în a"ară de >i&lioteca 1aticanului. mi a !optit o dată tata. dar nu i nimic. ducea în &irou l pro"esorului. sanscrită. prime ediţii cu dedicaţii pentru el. e mai &ine pentru el să se oprească un pic din lucru. ducea în salon. cărţi pe care unc*iul le a cumpărat la +dessa sau la Heidel&erg. uneori cunoscut !i ca 9&i&lioteca:# >iroul unc*iului Aosep* îmi părea.'mos +z de la !ase dimineaţa. cărţi pe care Ie a descoperit la Lausanne sau le a găsit la >erlin sau la 1ar!ovia. anticamera unui palat al înţelepciunii# ?unt peste douăzeci !i cinci de mii de volume. nepreţuite. aramaică. germană. *aideţi. o u!ă grea. în e&raică. greacă vec*e !i modernă. engleză. lucrări sacre !i laice. av$nd tă&liile împodo&ite cu "lori !i g*irlande. polonă. cu sticlă. să "acă o pauză.

malteza sau slavona &isericească# 5ra ceva sever !i ascetic în &i&liotecă. să vor&im în !oaptă# Mirosul enormei &i&lioteci a unc*iului m a însoţit în toate zilele vieţii: aroma pră"oasă. tuia pră"uite. care nu îngăduia nici un "el de "rivolitate !i ne silea pe toţi. o masă de grădină din lemn care putrezise su& ploile multor ierni !i un pom din specia Melia azedara*. p$nă !i deasupra u!ilor !i "erestrelor. pe ale cărei 76 . prin trei "erestre înalte !i înguste. cărări cu pietri! înnegrit. ademenitoare.*iar !i în cele mai calde zile ale verii era ceva iernatic. printre care se strecurau leandri. a celor !apte înţelepciuni tainice. dedicate muncii !tiinţi"ice. mirosul unei vieţi tăcute. un "el de măreţie tăcută !i aspră. tu"e de tranda"iri necurăţate. cum sunt ugaritica sau slovena. dincolo de zidul căreia începeau pustietatea De!ertului Iudaic !i coastele pietroase care co&orau în cascadă către Marea Moartă# 6rădina era tig*elită cu c*iparo!i înalţi !i pini !optitori. c*iar !i pe unc*iul Aosep*. viaţa unui pustnic secretos. &ălării. g$r&ovit !i pe (umătate uscat# . tăcerea severă a "antomelor care se ridică din cele mai ad$nci "$nt$ni ale cunoa!terii. se putea vedea grădina sum&ră. rusesc !i deprimant în grădina asta. retrase. !oapta înţelepţilor morţi. &ătr$n.Poveste despre dragoste si întuneric care nici n am auzit. revărsarea g$ndurilor tainice ale autorilor a(un!i oale !i ulcele. dezmierdarea rece a dorinţelor generaţiilor trecute# 2i din &irou. destul de săl&ăticită. în liniile drepte !i negre ale zecilor de ra"turi care se întindeau de la podea p$nă la tavanul înalt.

le *răneau cu resturi de la &ucătărie. talmuduri !i cărţi de rugăciune !i coduri de legi !i compilaţii midrasice. !iruri peste !iruri de volume preţioase. înc$t două r$nduri de cărţi erau silite să stea unul în spatele altuia pe acela!i ra"t împovărat# 5rau zone cu litere gotice înzorzonate. at$t vec*e. întotdeauna singur. religiile răsăritene. cu relie"uri aurite sau argintate# In unele locuri erau at$t de ticsite. "ugind de conversaţia plicticoasă a cărturarilor din salona!. dar &ine r$nduite. verde sau negru.'mos +z pisici unc*iul Aosep* !i mătu!a Eippora*. în după amiezile de ?*a&&at. precum !i o nes"$r!ită întindere de g$ndire evreiască !i istorie evreiască !i istoria +rientului 'propiat. istoria >isericii. vis$nd la cucerirea dealurilor aride de dincolo de zid într un iure! săl&atic al trupelor mele# Toţi patru pereţii înalţi !i laţi ai &i&liotecii erau acoperiţi de cărţi îng*esuite. care mă duceau cu g$ndul la clopotniţe !i "oi!oare. săp$nd pe su& pietre ca să găsesc un depozit secret de pergamente. dar în care nu l am văzut niciodată pe vreunul dintre ei preum&l$ndu se sau !ez$nd în v$nticelul serii pe una dintre &ăncile decolorate# 5u eram singurul care &$ntuia prin grădină. lipsiţi de copii cum erau. istorie greacă !i romană. c$t !i modernă. v$n$nd leoparzi prin tu"ări!uri. de la >erlin !i din alte părţi. !i zone cu cărţile s"inte e&raice. legate în al&astru. un ra"t cu lucrări e&raice din ?pania !i altul cu cărţi din ItaliaF o secţiune cu scrierile Iluminismului 5vreiesc. !i di"eritele culturi păg$ne: g$ndirea islamică. istoria medievalăF erau acolo zone 77 .

un asortiment de tocuri. volume străine desc*ise îngrămădite peste volume e&raice desc*ise. călimări. teritorii grece!ti !i zone cenu!ii maronii de &i&liora"turi !i mape de carton îndesate cu articole tipărite separat !i cu manuscrise# . de coperţi legate în piele.*iar !i podeaua era acoperită cu zeci de cărţi puse una peste alta. verzi sau ro!ii. în vreme ce altele se îng*esuiau ca oile speriate pe scaunele cu spătar înalt destinate vizitatorilor sau c*iar pe pervazuriF o scară neagră care putea "i mi!cată de (ur împre(urul &i&liotecii pe o !ină metalică iţi îngăduia să a(ungi la ra"turile de sus. stătea &iroul pro"esorului Dlausner. carnete. care atingeau tavanul înalt# )neori îmi dădeau voie să o mi!c de la un corp de &i&liotecă la altul. cutii pline de clame. al&astre. creioane. cu mare &ăgare de seamă. plicuri gal&en maronii. gume. cu "aţa în (os.Poveste despre dragoste si întuneric mari slave care mă dezorientau. note !i "i!e de cartotecă. plicuri al&e !i plicuri av$nd pe ele ispititoare tim&re colorate. o ciudată d$ră de alge !i lipici vec*i. plante sau &i&elouri# Doar cărţi !i iară!i cărţi. mucegai. coli de *$rtie. "iţuici. *$rtie care se îngăl&ene!te. ca un contratorpilor uria! !i întunecat ce a ancorat în apele unui gol" încon(urat de munţi. unele pline de semne mici. de înţelepciune. negre. pe roţile ei cu cauciuc# -u eCistau ta&louri. unele dintre ele desc*ise. lini!tea care umplea încăperea !i un miros minunat de &ogat. lai ne !i pra"# %n centrul &i&liotecii. acoperit cu totul de teancuri peste teancuri de lucrări de re"erinţă. 78 . elastice !i capse.

acoperit p$nă la umeri cu o cuvertură în carouri verzi !i ro!ii. de parcă ar "i plutit peste vid. !i iertaţi mă că nu mă ridic să vă înt$mpin. între&aţi o pe doamna Dlausner !i o să mi "ie martor. ca trupurile unor mu!te pu*ave. acoperite cu păien(eni!ul scrisului unc*iului meu. st$nd drept în "aţa lui. su&ţire !i mic ca un copil. zăcea pe alt teanc de cărţi. în vreme ce a doua perec*e. tata !i cu mine. nici măcar nu mi arunc oc*ii prin ziar p$nă ce nu isprăvesc acest 79 . vă rog să nu mă (udecaţi prea aspru. g*emuit cu genunc*ii la piept. zăcea unc*iul Aosep* însu!i. cu toate că nu ne am îndepărtat de u!ă. de pe un cărucior a"lat l$ngă scaunul lui. pline de "$!iuţe de *$rtie. nu măn$nc !i nu dorm. mama. pline de tăieturi !i corecturi. cu "aţa arăt$nd vulnera&ilă !i copilăroasă "ără oc*elari. a sur$s tranda"iriu între mustaţa al&ă !i ţăcălie !i a glăsuit cam a!a: J Intraţi. dragilor.'mos +z printre paginile cărora apăreau "oi smulse dintr un carnet cu spirală. străvezie. ca "usta unui soldat scoţian. intraţi. iar oc*elarii cu ramă aurită ai unc*iului Aosep* zăceau în v$r"ul teancului. intraţi /c*iar dacă suntem de(a în odaie. cu rame negre. !i a treia perec*e se iţea dintre paginile unei &ro!uri desc*ise de pe un dulăpior a!ezat l$ngă canapeaua înc*isă la culoare# Pe această canapea. cu o privire "ericită !i un pic pierdută în oc*ii lui căprui migdalaţi# ' "luturat sla& spre noi m$na i al&ă. pentru că de două nopţi !i trei zile nu m am urnit de la &irou !i n am înc*is un oc*i. ca o turmă micuţă rătăcită pe o pă!une ciudată0.

de descrierile eroismului !i revoltei presărate în paginile cărţii mele Istoria celui de al Doilea Templu# 2i ce se aude pe la voi. I aţi citit de(a drăguţului de 'mos c$teva pagini din cartea mea . o să "acă mare senzaţie în ţara asta a noastră. .e mai "aceţi. !i uneori c*iar p$nă la morm$ntul pro"etului ?amuel# Draga de doamnă Dlausner o să vă dea acum ceva de m$ncat !i de &ăut. dragii mei.red. întreaga lume culturală urmăre!te această dez&atere cu su"letul la gură. !i de data asta cred că am reu!it să i amuţesc o dată pentru totdeauna pe o&scuranti!ti4 De data asta vor "i siliţi să "ie de acord !i să zică ami n sau măcar să accepte că nu mai au nimic de zis. că din tot ce am scris nimic nu e mai potrivit dec$t . în a"ară. din Derem 'vra*am. 8ania dragă. au pierdut partida. 2i drăguţul 'mos. pe c$nd mai trăiam în pitorescul !i at$t de originalul cartier &u*arian. dacă o urmaţi pe tăr$mul ei.Poveste despre dragoste si întuneric articol care. acum treizeci de ani. poate. Tre&uie că aţi venit pe (os p$nă aici# 2i drumul e a!a de lung# De acasă de la voi. .e mai e nou în lumea voastră. %mi amintesc cum. (ocul s a înc*eiat# 2i ce se aude pe la voi. !i nu doar aici.$nd un popor luptă pentru li&ertatea sa. pe c$nd eram încă tineri.$nd un popor luptă pentru li&ertatea sa ca să i "ie spri(in spiritual dragului de 'mos în particular !i întregului nostru tineret evreiesc minunat în general. 80 . . c$nd o să apară. dragii mei. o&i!nuiam să ie!im s$m&ăta !i să mergem de la Ierusalim la >et*el sau la 'natot. Dragul meu Lonia.

vedeţi c$te cuvinte a in tăiat pe "iecare r$nd. dragii mei. să mă ierte doamnele# 'cum. !i pe acest coridor a(ungeai pe dreapta la &aie !i la o de&ara. !i pe 5ven Ea*av# 2i dragul de -etanGa*u cu înc$ntătoarea lui soţie ne vizitează aproape în "iece s$m&ătă# 'cum veniţi mai aproape. dragilor. ca să poată vedea cu oc*ii lor c*inurile pe care le îndură scriitorii în slu(&a artei lor. &ătăliile pe care le am dat !i p$nă unde am mers ca să mă asigur că stilul i ucu e simplu. uneori mai &ine de o (umătate de duzină de ciorne di"erite. veniţi mai aproape să vedeţi cu oc*ii vo!tri. &inecuv$ntările raiului acolo sus !i &inecuv$ntările ad$ncului pe "und# 5 doar mica mea glumă. înainte de a "i mulţumit de cele scrise# ?uccesul izvoră!te din transpiraţie.'mos +z iar eu o să mă alătur vouă de îndată ce isprăvesc acest paragra" di"icil# '!teptăm azi "amilia 1oislavs3i !i pe poetul )ri Tsvi. uitaţi vă la ciorna de pe &irou: după moartea mea ar tre&ui să aducă aici grupuri de studenţi. "ire!te. în vreme ce drept înainte erau &ucătăria. care dădea în &ucătărie /cu toate că n au avut niciodată servitoare0. puteai i oii la 81 .um zice cartea s"$ntă. cămara !i camera servitoarei. iar eu n am să ză&ovesc# Din capătul îndepărtat al &i&liotecii puteai ie!i pe un coridor lung !i îngust. "luent !i limpede ca un cristal. !i tu. iar inspiraţia din s$rguinţă !i e"ort# . c$te ciorne am rupt. care reprezenta măruntaiele casei. ţineţi vă după doamna Dlausner !i stingeţi vă ci ca. drăguţule de 'mos. generaţie după generaţie.

mare /pictat de MaurGcG 6ottlie&. coteai pe dată la st$nga. !i te trezeai direct la locul de onoare din capul mesei lungi !i negre. a!a cum "$cea unc*iul Aosep* c$nd era ?*a&&at. sau mergeai drept înainte în &irou. moi. în ramă de &ronz. ca un "oi!or. care dădea într un salona! rotun(it pe o parte. p$nă la u!a dormitorului al& !i în"loi #ii al unc*iului !i mătu!ii. cu "erestrele spre grădina din "aţă. în care era o oglindă mare. ţin$nd o carte de rugăciune. străduţa lini!tită !i casa domnului 'gnon. treceai din el în coridor. încadrată de s"e!nice &ogat împodo&ite# '!a că puteai a(unge în salon pe una din trei căi: "ăceai la st$nga din *ol. palmieri. gura îi este desc*isă !i "aţa lui eCprimă smerenie dureroasă !i eCaltare spirituală# %ntotdeauna aveam senzaţia că acest evreu pios îmi cunoa!te toate tainele 82 . a(ung$nd drept în salon sau să o ţii tot înainte i #ii re capătul coridorului. a"lată c*iar peste drum# 'cest salona! era cunoscut !i su& numele de 9odaia de "umat:# /8umatul era interzis în casa pro"esorului Dlausner în timpul ?*a&&at ului. cum intrai în casă. care se întindea pe aproape toată lungimea salonului# 2i apoi mai era o arcadă (oasă într un colţ al salonului. care în"ăţi!a un evreu &ătr$n. din care nu cite!te.Poveste despre dragoste si întuneric st$nga. cu "ilactere !i !al de rugăciune. pentru că are oc*ii înc*i!i. un pre! mare !i moale !i un ta&lou în ulei. cu toate că ?*a&&at ul nu l împiedica întotdeauna pe unc*iul Aosep* să lucreze la articolele sale#0 5rau acolo c$teva "otolii masive. canapele presărate cu perniţe &rodate în stil oriental. 0.

?au un ventilator. ro!u !i transpirat. Te crezi o s"$rlează de Hanu33a*. ziceau. vila pro"esorului Dlausner mi se părea un model pentru palatul sultanului sau cel al împăraţilor romani. cu trupele evreie!ti stră(uind palatul din Talpiot# %n HI=I.e i cu tine. 83 . împărţite între două "amilii rivale. c$nd tot Ierusalimul era îng*esuit în apartamente cu un dormitor !i (umătate sau două dormitoare. su& placa de alamă care le promite tuturor celor ce se apropie că valorile evreie!ti !i umanitare vor "i unite. ?au o molie. de parcă ar "i îng*iţit argint viu#: 2i mă cicăleau: 9.'mos +z ru!inoase. ?au te înv$rti în (urul cozii. înainte de a adormi. -e "aci pe toţi să ne apuce durerea de cap# 2i îi stai in cale mătu!ii Eippora*# . mă imploră în tăcere să mă îndrept# %n acele vremuri. stăteam în pat înc*ipuindu mi restaurarea 7egatului Davidic. încercuită de trupe evreie!ti.opilul ăsta zăpăcit iar aleargă prin casă:. 'i m$ncat ardei iute. aproape "ără su"lare. c$nd Menac*em >egin. însă. în loc să mă do(enească. 9ia uite l cum "uge încolo !i încoace. !i deseori. l a propus pe unc*iul Aosep* candidat din partea mi!cării Herut ca rival al lui . din Talpiot.*aim Veizmann la pre!edinţia Israelului. Ţi ai pierdut mireasa cea "rumoasă. Ţi s au înecat coră&iile. liderul opoziţiei din Dnesset.e ar "i să !ezi un pic lini!tit. !i niciodată în con"lict între ele# 9. mi am imaginat re!edinţa prezidenţială a unc*iului meu. cu două santinele strălucitoare de o parte !i de cealaltă a u!ii.

strălucind în uni"ormă. uneori aproape că suspina# 1or&ea despre starea naţiunii. descoperirile sale. cu un c*ipiu o"iţeresc cu vizieră !i cu o impunătoare diagonală de piele peste piept# )nc*iul Aosep* !edea în capul mesei. statutul scriitorilor !i cărturarilor. o colecţie de lămpi de Hanu33a* vec*i !i "ar"urii speciale pentru Pa!te# Deasupra unei vitrine erau două &usturi de &ronz: un >eet*oven îm&u"nat "aţă în "aţă cu im 1ladimir Aa&otins3i calm. cu capul plin de înc*ipuiri. spaţii invizi&ile. responsa&ilităţile persona(elor însemnate din cultură sau despre colegii săi !i lipsa lor de respect "aţă de cercetarea sa. treceri secrete. dezmierda. pipăind pereţii !i ciocănind în ei ca sa descopăr încăperi ascunse. galop$nd în"ier&$ntat din *ol pe coridor !i în odaia servitoarei. tuneluri. vor&ind cu vocea lui stridentă. &i&elouri preţioase din porţelan !i cristal. vizuini. de "apt le dispreţuia 84 .e zici. : Dar eu eram de(a departe. catacom&e. care stătea acolo &ine !le"uit. . "eminină. ?au să ţi căutăm ni!te creioane !i *$rtie ca să stai cuminte !i să ne desenezi ceva "rumos. care pleda. în grădină. în vreme ce el nu era deloc impresionat de ei.e ar "i să ţi iei o carte "rumoasă !i să cite!ti. !i înapoi.am renunţat nici în ziua de azi# %n &u"etul întunecat din salon erau a!ezate un serviciu de masă cu "lori. cu &uzele str$nse. poziţia sa pe plan internaţional. a"ară. cara"e de sticlă cu g$tul lung. compartimente secrete sau u!i camu"late# .Poveste despre dragoste si întuneric .

'mos +z mesc*inăria provincială !i ideile mediocre. egoiste# )neori se întorcea către lumea mai largă a politicii internaţionale. evoca sau î!i împărtă!ea părerile. teama de intrigile 1aticanului. c*iar dacă era in"ectată de vulgaritate !i de materialism !i lipsită de pro"unzime culturală !i spirituală# In general. ?c*iller !i Dant### Musa"irii lui ascultau în tăcere respectuoasă sau î!i arătau apro&area prin c$teva vor&e discrete. eCprim$ndu !i nelini!tea "aţă de su&versivitatea agenţilor lui ?talin de pretutindeni. în vreme ce acest nou secol se a"la su& cizma celor doi măcelari. 6ladstone erau mari eli&eratori naţionali !i eCponenţi de vază ai valorilor civilizate !i luminate. "iul cizmarului georgian din Dremlin !i acel coate goale smintit care luase în stăp$nire ţara lui 6oet*e. dispreţul "aţă de ipocrizia &ritanicului moralizator. pro"esorul Dlausner cenzura !i denunţa. &ăr&aţi precum 6ari&aldi. '&ra*am Lincoln. care n a acceptat !i nu va accepta niciodată controlul evreiesc asupra Ierusalimului în particular !i a Ţării Israelului în general. ideile !i sentimentele în legătură cu lucruri ca ticălo!ia 85 . optimismul prudent "aţă de scrupulele democraţiilor luminate !i admiraţia. "aţă de 'merica. "igurile eroice ale secolului al WlW lea. nu "ără rezerve. cea care în vremurile noastre stătea în "runtea tuturor democraţiilor. ca să nu i curme "luCul eCpunerii# 1or&ele de la masă ale unc*iului Aosep* erau monologuri pline de emoţie: de pe scaunul lui din capul mesei.

ve!nic între ?cGla !i . ca !i cum ar "i aruncat o crenguţă pe rug. în care caz eCplica. care c*iar !i acum. sau r$deau c$nd unc*iul Aosep* lua un ton sarcastic sau glumeţ. încă se mai agaţă de prosperitatea lor materială în loc să se sta&ilească în Ţara Mumă# )neori. statutul lim&ii e&raice. "oarte rar cineva dintre ei îndrăznea să comenteze un detaliu sau altul din discursul gazdei. în special a celor născuţi în ţară. sau evreii din 5uropa. care nu numai că nu stăp$nesc nici o lim&ă din cultura europeană.*ari&da idi!ului.$t despre doamne. după Hitler. !i evreii din 'merica. vreunul dintre &ăr&aţii a"laţi în vizită se încumeta la o între&are sau la un comentariu. dar se împleticesc c*iar !i în e&raică. rolul lor în conversaţie era limitat la cel de ascultător care dă din cap. lipsa de pro"unzime a prozatorilor !i poeţilor mai tineri. care tre&uie să z$m&ească la momentul potrivit !i să transmită prin mimică înc$ntarea "aţă de perlele de înţelepciune pe care unc*iul Aosep* Ie răsp$ndea în "aţa lor cu at$ta generozitate# -u mi amintesc să o "i văzut vreodată pe mătu!a 86 . pe de alta. pe de o parte. scoţ$nd eCclamaţii politicoase de apro&are !i mulţumire. mesc*ina invidie a unora dintre colegii săi de pro"esorat. invaria&il: glumeam doar c$nd am spus ce am spus adineaori# . care n au "ost în stare să priceapă avertismentele pro"etice ale lui Aa&otins3i. !i a lim&ilor europene. mereu gudur$ndu se pe l$ngă neevrei.Poveste despre dragoste si întuneric ple&eiană a conducerii 'genţiei 5vreie!ti. în cea mai mare parte a timpului !edeau respectuo!i.

cu un !orţuleţ prins în talie. cu m$inile încruci!ate pe &urtă. umpl$nd din nou "ar"uria cu &iscuiţi sau &olul cu "ructe. un cuplu în v$rstă. răsp$ndind vor&e de înţelepciune. ea î!i trata soţul ca pe un copil singur la părinţi. întotdeauna gră&indu se. îl în"o"olea în 87 .'mos +z Eippora* a!ezată la masă: era într o ve!nică alergătură între &ucătărie sau cămară !i salon. el î!i trata soţia ca pe un prunc !i se purta cu ea cu imensă &l$ndeţe !i a"ecţiune. al &iroului din &i&lioteca lui ultimul număr din periodicul Les&onenu sau noul volum de poezii al lui Itz*a3 Lamdan. de polemică !i de du*. !i mătu!a Eippora* în picioare. din dreapta. a!tept$nd să vadă dacă e nevoie de ceva sau dacă vreunul dintre musa"iri mai dore!te ceva. servind sau a!tept$nd p$nă era nevoie de ea# 2i totu!i unc*iul !i mătu!a î!i erau cu totul devotaţi unul celuilalt !i se cople!eau reciproc cu semne de a"ecţiune. din care vrea să citeze ceva în spri(inul celor a"irmate# '!a era invaria&ila ordine a lucrurilor în acea vreme: unc*iul Aosep* a!ezat în capul mesei. cu !orţul ei al&. "ără copii. răs"ăţat. stătea aproape de u!a dintre salon !i coridor. &iscuiţi. turn$nd în ceai apă clocotită din samovarul cel mare !i argintat. iar c$nd nu avea de turnat ceai sau nu era nevoie să mai aducă pră(ituri. sau ca unc*iul Aosep* să i ceară politicos să i aducă de pe colţul cel mai depărtat. "ructe sau "iertura dulce căreia i se zicea varinie. cu ve!nice &ete!uguri. de la un !ervet umed p$nă la o sco&itoare. în dreapta unc*iului Aosep* !i la c$ţiva pa!i în spatele lui.

ea tăindu i cu gri(ă ung*iile. care o&i!nuia să !i a!eze m$na mică !i rece pe o&razul meu !i să mă între&e. ce am citit în ultima vreme !i pe care dintre cărţile lui am citit o. mi a dăruit c$te un volum din 5nciclopedia copiilor. el cu m$na i străvezie între m$inile ei. c$nd mă uit la aceste cuvinte. !i ce li se preda la !coală copiilor evrei din zilele noastre. în vreme ce în legătură cu viitorul statului ar tre&ui să citesc articolul lui "ormulat "oarte viguros din numărul de ieri al lui 88 . de c$nd am împlinit nouă sau zece ani. mă între& ce !tia cu adevărat despre mine unc*iul meu Aosep*. de la unchiul "oseph #erusalim-$alpiot. !i care a "ost eroul meu &i&lic pre"erat.Poveste despre dragoste si întuneric e!ar"e !i tot soiul de ve!minte c$nd răcea !i îi dădea lapte cu ou !i miere. !i "ără să mi asculte răspunsurile îmi spunea că ar tre&ui să mă "amiliarizez cu ceea ce a scris el despre Macca&ei în Istoria celui de al Doilea Templu. ca să !i dreagă g$tul# ? a înt$mplat o dată să i văd a!ezaţi alături pe marginea patului lor. !i pe unul dintre ele a scris. '()* 'cum. %ag &a-Omer. cu litere care o luau un pic piezi! spre spate. ca !i cum s ar "i tras înapoi: Pentru inteligentul şi sârguinciosul mos cel mic cu speranţa sinceră că atunci când !a fi mare !a face cinste poporului său.erni3ovs3i am învăţat pe de rost. ce poezii de >iali3 !i . !u!otindu i vor&e de alint în lim&a rusă# )nc*iului Aosep* tare i mai plăcea să scrie pe cărţi lucruri pline de simţire: în "iecare an. cu un sur$s &l$nd su& mustaţa lui al&ă. după mai &ine de cincizeci de ani.

La una dintre acele întruniri de ?*a&&at unc*iul Aosep* a grăit cam a!a: J ?unt un &ăr&at "ără copii.i conştiinţa şi nu turma omenească .mulţimea aflată acum la putere. ci mai degra&ă un &e*ăit strident. dragul meu. din partea iubitorului său unchi "oseph #erusalim-$alpiot. Ia persoana a treia: +ie ca el să i. mă duc să ţi aduc alt pa*ar# 8uria unc*iului Aosep* "aţă de ipocrizia !i (osnicia rivalilor săi îl "ăcea uneori să ridice glasul. iar ultima literă a numelui său "$l"$ia ca un steag în v$nt# %n altă dedicaţie. +sia. nu. doamnelor !i domnilor. la urma urmei. am investit în ele s$ngele su"letului meu. pe prima pagină a unui volum de traduceri ale lui David 8risc*mann. termină cu asta# 2a# +sin3a# Eău a!a. termină cu asta# 2tii că doctorii ţi au spus să nu te agiţi# 2i acum ţi ai lăsat ceaiul să se răcească# 5 rece ca g*eaţa# -u. îmi ura. %ag &a-Omer. !i cărţile îmi sunt copiii. !i după moartea mea ele !i numai ele îmi vor purta spiritul !i visele către generaţiile viitoare# La care mătu!a Eippora* a răspuns: J -u. aduc$nd mai mult cu o "emeie ce suspină dec$t cu un proroc &at(ocoritor# )neori iz&ea în masă cu m$na lui 89 . '().'mos +z Hamas*3i" sau interviul pe care l a dat la Ha&o3er săptăm$na asta# %n dedicaţie a avut gri(ă să adauge punctele vocalice acolo unde eCista riscul de am&iguitate.bândească pe calea !ieţii şi să -n!eţe din !orbele celor mari traduşi -n această carte că trebuie să-ţi urme. nu l &ea. dar vocea lui nu era niciodată un răcnet.

iar ea îl trata pe el ca pe &e&elu!ul ei scump. vor&ind cu voce scăzută despre gazdele lor. cloncăneli !i ciripituri. a"lată l$ngă u!ă. la prietenii lui care a!teptau politicos în (urul mesei. s a repezit !i i a !ters pantalonii cu !orţul. care trăiau întocmai ca o perec*e de porum&ei: el o trata pe ea ca pe o "iică "ăcută la &ătr$neţe. iar el venea p$nă în spatele ei. îi punea m$inile rozalii pe umeri !i scotea un !ir de piuituri. c*iar în spatele lui. în mi(locul unei tirade ce în"iera >olsc*eOismus ul sau >und ul sau adepţii (argon ului iudeo german /cum numea el idi!ul0. lucrul pentru care îl admiram cel mai mult pe unc*iul Aosep* era că. a răsturnat o cara"ă cu limonada de la g*eaţă. !i mătu!a Eippora*. ca să se odi*nească un pic. a inventat !i ne a dat c$teva dintre 90 . de parcă ar "i încercat să aline un prunc sau s ar "i o"erit să "ie pruncul ei# %n copilărie. dar la el asta arăta mai puţin a lovitură !i mai mult a m$ng$iere# + dată. lumina oc*ilor săi# )neori ea î!i împletea degetele plinuţe cu degetele lui străvezii !i o clipă sau două se priveau în oc*i.Poveste despre dragoste si întuneric "ragilă. !i a cerut scuze "aţă de ceilalţi. îl a(uta să !i scoată panto"ii !i îl punea să se întindă. uscat !i strălucitor. apoi î!i plecau privirea !i î!i z$m&eau s"ios# 2i uneori ea îi des"ăcea &l$nd cravata. după cum mi se spusese. sc*im&at. spăl$nd !i pl$ng$nd pe tăcute. care i a curs în poală. cu capul lui trist rezemat de pieptul ei !i silueta lui măruntă agăţată de plinătatea trupului ei# ?au ea stătea în &ucătărie. l a a(utat să se ridice de la masă !i l a condus în dormitor# După zece minute l a adus înapoi.

9p$ine pră(ită:. iar apoi a intrat în mi!carea Hi&&at Eion !i în cercurile lui '*ad Haam# La nouăsprezece ani !i a pu&licat primul articol. în vara lui H8IX a plecat la studii la Heidel&erg. în 6ermania# %n cei cinci ani petrecuţi acolo a studiat "ilozo"ia cu pro"esorul Duno 8isc*er.u un 9toc de plum&:. . 9seră:. 9cocor: !i 9rinocer:# /'cum. 9căma!ă:. unde el a trecut prin sistemul educaţional evreiesc tradiţional. 9monoton:. dacă stau să mă g$ndesc. 9senzual:.$nd avea zece ani Dlausnerii s au mutat din Lituania la +dessa.a să nu mai vor&im de 9senzual:. în care pleda pentru lărgirea graniţelor lim&ii e&raice "ie !i prin încorporarea de cuvinte străine. lim&ile semitice !i studiile 91 .'mos +z cuvintele e&raice o&i!nuite.uvintele noi !i literatura ra"inată:. 9încărcătură:. ast"el înc$t să poată "uncţiona ca lim&ă vie# Din cauză că în 7usia ţaristă universităţile erau inaccesi&ile evreilor. s a născut în el o atracţie puternică "aţă de istoria orientală a la 7enan !i a "ost pro"und in"luenţat de . 2i cu ce a! "i scris "ără creionul lui.arlGle# ?tudiile sale la Heidel&erg au mers de la "ilozo"ie !i istorie la literatură. printre care 9creion:. )n 9ve!m$nt în "elurite culori:. 9multicolor:. de la c*eder la Ges*iva. stilul modern. . în Lituania. 9ais&erg:. ce a! "i îm&răcat în "iecare dimineaţă dacă unc*iul Aosep* nu ne ar "i dat cuv$ntul 9căma!ă:. un dar destul de uimitor din partea acestui unc*i at$t de puritan#0 Aosep* Dlausner s a născut în H8X= la +l3ien3i. cuvinte care păreau să "i "ost cunoscute !i "olosite dintotdeauna. !i a murit la Ierusalim în HIP8# . intitulat 9.

erni3ovs3i: 9?u"letul unui copil naiv !i curat în trupul zdravăn al unui cazac4: ?tudenţii evrei l au ales pe unc*iul Aosep* ca delegat al lor la primul . o să mi amintesc oc*ii lui p$nă în cea de pe urmă zi. iar o dată a reu!it c*iar să sc*im&e c$teva cuvinte cu părintel e sionismului. arzători. în vreme ce cealaltă este des"ă!urată peste întreaga 5uropă modernă4: Iar alteori zicea despre .Poveste despre dragoste si întuneric orientale /stăp$nea vreo cincisprezece lim&i. însu!i T*eodor Herzl# /95ra un &ăr&at c*ipe!4 .a un ar*ang*el4 Pe c*ipul lui strălucea o lumină lăuntrică4 -i se părea că seamănă cu un rege asirian. care cu o aripă atinge >i&lia !i peisa(ul . Dlausner a scris. rodnică# 9)n poet pasionat4: zicea unc*iul Aosep* despre el. a predat !i s a anga(at în activitatea sionistă p$nă ce.anaanului. sanscrita !i ara&a. aramaica.ongres ?ionist de la >asel. a 92 . care vră(eau pe oricine privea în ad$ncul lor# 2i "runtea lui înaltă îi adăuga o splendoare maiestuoasă4:0 %ntors la +dessa. printre care greaca !i latina. precum !i la următorul.erni3ovs3i. prietenul lui din zilele c$nd trăia la +dessa. cu &ar&a lui neagră !i eCpresia inspirată. c$nd a&ia împlinise douăzeci !i nouă de ani. visătoare4 2i oc*ii lui. melancolici. Herzl avea oc*ii unui t$nă r poet îndrăgostit. iar prietenia lor s a întărit !i s a trans"ormat într o a"initate caldă. studia medicina la Heidel&erg în aceea!i vreme. 9un vultur de poet de lim&ă e&raică. persana !i am*ara0# .

cu g$ndul aiurea. cu recuno!tinţă# 5l !i soţia lui. în prezenţa musa"irilor. mustaţa moale. 9doamna Dlausner:0 !i au trans"ormat casa de pe strada 7imislinaGa din +dessa într un soi de clu& !i loc de înt$lnire a unor personalităţi sioniste !i literare# )nc*iul Aosep* avea întotdeauna o voio!ie aproape copilărească# . cocori înalţi !i rinoceri masivi. prin "aptul că a inventat cuv$ntul e&raic pentru 9lunar:# )n &ăr&at în stare să inventeze un cuv$nt !i să l in(ecteze în circuitul sangvin al lim&ii este în oc*ii mei doar cu puţin mai pre(os dec$t . p$nă ce alte cărţi.*iar !i c$nd vor&ea 93 . ca un mic 6ulliver într un >ro&dingnag populat de o mulţime multicoloră de ais&erguri măreţe. cu ţăcălia lui al&ă !i ascuţită. unc*iul Aosep* a mo!tenit de la '*ad Haam un 9&uletin periodic: !i l a trans"ormat imediat într unui lunar. apar !i îi iau loculF dar a produce un cuv$nt nou înseamnă să te apropii de nemurire# P$nă în ziua de azi mi se înt$mplă să înc*id uneori oc*ii !i să mi apară imaginea acestui &ătr$n "ragil.reatorul luminii !i întunericului# Dacă scrii o carte.'mos +z mo!tenit de la '*ad Haam răspunderea redacţională a principalei reviste lunare de cultură e&raică modernă Has*iloa*# . p$! p$!. m$inile delicate. t$r!$indu !i picioarele. poţi avea norocul să "ie citită o vreme.a să spunem eCact. mai &une. care se înclină cu toţii în "aţa lui. oc*elarii ruse!ti. 8anni Vernic3 /care încep$nd din ziua nunţii a "ost numită invaria&il 9draga mea Eippora*: sau.

le spunea întotdeauna oaspeţilor. oc*ii sclipitori.Poveste despre dragoste si întuneric despre tristeţea sa. ca să nu mai vor&esc de durerea mea. transmiteau o vioiciune optimistă. nedreptăţile !i umilinţele pe care a tre&uit să le suporte toata viaţa. care a "ost MaG"loOer vW sionist al celui de al Treilea 'lGia*. au plecat de la +dessa spre Aa""a cu nava 7uslan. teama pentru viitorul nostru. mătu!a Eippora* !i &ătr$na mamă a unc*iului. o&ra(ii rozalii. întotdeauna o veselie reţinută mi(ea în spatele oc*elarilor lui rotunzi# Mi!cările lui. născută >raz. (ovială !i aproape *edonistă: 9. în lupta s$ngeroasă dintre 'l&i !i 7o!ii. !i cumplitele migrene de care su"ăr zi !i noapte#: /Dacă era să l crezi. durerile !i &olile sale. care trecea de(a de la o ta&ără la alta. care nu se ridică dec$t p$nă la genunc*iul &roa!tei. 9nelini!tile naţiunii noastre. ca de &e&elu!. du!manii săi. !i p$nă la urmă pro"esor. pro"unda sa însingurare. în răz&oiul civil care a urmat 7evoluţiei lui Lenin# %n HIHI unc*iul Aosep*. la )niversitatea din +dessa. stră&unica mea 7as*a Deila. m au apăsat mai tare în întuneric dec$t propriile mele pro&leme deloc u!oare. în HIP8#0 %ntre HIHX !i HIHI Dlausner a "ost lector. valul de imigrare de după răz&oi# Hanu33a* din acel an i a găsit instalaţi în cartierul >u*arian din Ierusalim# 94 . destinul tragic al noncon"ormistului.am pus geană pe geană noaptea trecută:. viziunea îngustă a conducătorilor no!tri.20 p$nă la moarte. astmul meu. n a înc*is oc*ii vreo clipă cel puţin de la începutul anilor .

ca european convins.e*oslovacia eCistă trei naţiuni ce*ii. ucrainenii.<0 erau evreii# Tata o&i!nuia să spună: I n . într o vreme în care se pare că nimeni altcineva din 5uropa nu mai era a!a.20 !i . iar printre ei sunt con"raţii no!tri. n au mers în Palestina. la 1ilna. tata !i părinţii săi a(ung$nd la Ierusalim de a&ia în HI<<. căraţi vă din Palestina:# 95 . toţi pereţii ţipau: 95vrei. 95vrei. David. plecaţi acasă în Palestina:# După cincizeci de ani. slovenii !i muntenegrenii. c$nd antisemitismul din 1ilna crescuse p$nă la nivelul violenţelor împotriva studenţilor evrei# )nc*iul David a rămas acolo. &ulgari. împreună cu tata !i "ratele lui mai mare. a!a că s au dus la 1ilna. slovacii !i ce*oslovacii.'mos +z Pe de altă parte. singurii mem&ri reali ai unei naţiuni sovietice# 5uropa s a sc*im&at acum cu totul !i e plină de la un perete la altul de europeni# Printre altele. pe "iecare perete din 5uropa scria. c$nd s a întors în 5uropa. !i sunt uz&e3ii !i ciu3cii !i tătarii. cu toate că erau !i ei sioni!ti în"lăcăraţi: condiţiile de viaţă din ţară li se păreau prea asiatice.$nd tata era t$năr. pan germanici sau pur !i simplu patrioţi lituanieni. capitala Lituaniei. &unicul 'le3sandr !i &unica ?*lomit. irlandezi sau slovaci# ?ingurii europeni din întreaga 5uropă a anilor . se sc*im&aseră !i acele graffiti do pe pereţii din 5uropa# . în vizită. în a"ară de mem&rii "amiliei mele !i alţi evrei ca ei# ?e pare că toţi ceilalţi au "ost pan slavici. croaţii. adică evreiiF în Iugoslavia sunt s$r&ii. dar c*iar !i acolo trăie!te un grup de iugoslavi incon"unda&iliF !i c*iar !i în imperiul lui ?talin sunt ru!ii.

lăs$ndu i la o parte pe 96 . at$t printre evrei c$t !i printre cre!tini. dar !i altele. îmi înc*ipui că la !coala ta te învaţă să I dispreţuie!ti pe acel tragic !i minunat evreu !i trag năde(de că măcar nu te învaţă !i să scuipi de c$te ori treci prin "aţa icoanei lui sau a unui cruci"iC# . misionarul care a tradus în engleză Isus din -azaret. se considera 9evreul moralist par eCcellence:# '*ad Haam l a implorat pe Dlausner să !teargă această propoziţie. misionarii anglicani de la Ierusalim i au cerut ar*iepiscopului să l demită pe doctorul Dan&G. De la Isus la Pavel# )nc*iul Aosep* mi a spus: 9Dragule. în HI2H: eCtremi!tii îl acuzau că a 9acceptat mită de la misionari ca să i c$nte osanale 'celui +m:. de "apt. întruc$t cartea este 9in"ectată cu erezie. în care susţinea spre stupoarea comună a cre!tinilor !i evreilor că Isus s a născut !i a murit evreu !i n a intenţionat niciodată să întemeieze o nouă religie# >a mai mult. cum s a !i înt$mplat. pe de altă parte. apărute după c$ţiva ani. ca să nu se dezlănţuie un scandal colosal în lumea evreiască. dragule.Poveste despre dragoste si întuneric )nc*iul Aosep* !i a petrecut mulţi ani lucr$nd la al său magnum opus despre Isus din -azaret.$nd o să mai cre!ti. ca pe un muritor !i ca pe un evreu care nu are nimic de a "ace cu >iserica:# )nc*iul Aosep* !i a do&$ndit reputaţia internaţională mai ales pe &aza acestei cărţi !i a urmării ei. în vreme ce. c$nd i a "ost pu&licată cartea la Ierusalim. prin "aptul că îl descrie pe M$ntuitorul nostru ca pe un soi de ra&in re"ormat. cite!te -oul Testament.

te rog. vrei să "ii drăguţ să o între&i pe doamna Dlausner. în care messia* este numit M$ntuitor# ?au e!ti încă prea t$năr ca să înţelegi lecţia asta. iar cuv$ntul e&raic Tmessia*U este c$t se poate de prozaic !i comun. dragule. "ugi acum !i întrea& o pe mătu!a ce te am rugat să o între&i# +are ce era. tre&uie să cite!ti cărţi &une să cite!ti. î!i are totu!i locul său în panteonul marilor evrei. Dacă i a!a. ni!te viermi îngu!ti la minte !i incapa&ili# Iar tu. că aia nouă nu i &ună nici s o dai la c$ini# . di"erenţa imensă între Tm$ntuitorulU din lim&ile neevreilor !i messia* al nostru. legat str$ns de cuv$ntul care desemnează crema de "aţă spre deose&ire de lim&ile neevreilor.uno!ti. roag o să "ie &ună !i să mi "acă un ceai. dragule. "ă. să recite!ti !i iar să cite!ti4 2i acuma. "ără strop de g$ndire politică.rema mea de "aţă. Messia* este pur !i simplu cineva care a "ost uns cu mir: orice preot sau rege din >i&lie e un messia*. ?pune i. ca să nu a(ungi ca ei. pentru că. !i el eCcomunicat# '"lă de la mine: cei care mă condamnă sunt evreii de ieri. alături de >aru* ?pinoza. c*iar dacă a "ost într adevăr un visător. 'm uitat# %ţi aminte!ti tu. . era un "el de pietist evreu care "ăcea minuni !i.'mos +z pro"esori. pe care o interpretez ca re"erinţă la 97 . Dacă i a!a. !i o să descoperi că acest om era carne din carnea noastră !i os din osul nostru. crema cea vec*e. în a"ară de a plecaL. K+rice îţi spune stăp$nul casei să "aci. draga mătu!ă Eippora*. unde e crema. a!a cum zice 7av Huna în tratatul Pesa*im din Talmudul >a&ilonian.

a scris el.omitetului pentru Lim&a 5&raică. a!a cum "ace toată lumea. dragule. !i nu se g$nde!te că minutele !i orele îmi sunt singura comoară. desigur# 8ugi acum. !i nu mi mai răpi timpul.Poveste despre dragoste si întuneric "runzele de ceaiH# -u e dec$t o glumă. desc*isă în HI2P# -ădă(duise să i se dea în primire 8acultatea de Istorie 5vreiască sau măcar să predea perioada celui de al Doilea Templu. tr. 9 iată idealul pentru care am luptat cea mai mare parte a vieţii mele !i nu l voi 1 In original joc de cuvinte intraductibil: (to) leave (a pleca) !i leaves (frunze). însă 9grangurii )niversităţii se uitau în (os la mine de pe culmile măreţe ale germanismului lor:# La 8acultatea de Literatură 5&raică unc*iul Aosep* se simţea. după propriile cuvinte. la "el ca -apoleon pe insula 5l&a: de vreme ce era împiedicat să împingă înainte întregul continent european. s a apucat să impună o ordine progresistă !i &ine organizată pe insuliţa unde era eCilat# Doar după vreo douăzeci de ani s a creat catedra de istorie a epocii celui de al Doilea Templu /P<M î#e#n# X0 e#n#0. iar unc*iul Aosep* a "ost în s"$r!it desemnat să se ocupe de acest su&iect. care mi se scurge printre degete#: '(uns la Ierusalim. (N. "ără să renunţe la poziţia sa din "runtea 8acultăţii de Literatură 5&raică# 9Pentru a a&sor&i cultură străină !i a o pre"ace într a noastră naţională !i în carne !i s$nge omenesc:.) 98 . unc*iul Aosep* a devenit secretarul . după care a "ost numit la catedra de literatură e&raică de la )niversitatea 5&raică din Ierusalim.

un spirit de opoziţie neclintită### . &unicul !i &unica au devenit !i ei (a&otins3iţi neosioni!ti. ca !i cea a lui 'gnon. 9străin pentru contemporanii săi:.$nd un popor luptă pentru li&ertatea sa.'mos +z părăsi p$nă în ziua cea de pe urmă#: 2i în altă parte a scris. "uriosul. din nou la "el cu cea a lui 'gnon. 9tre&uie să i înve!m$ntăm pe tineri în spiritul eroismului. a "ost (e"uită !i arsă. cu "ervoare napoleonică: 9Dacă aspiraţia noastră e să "im un popor care domne!te asupra propriei ţări. a "ost grav deteriorată# 9Tre&uie să reeducăm generaţia mai t$nără:. iar &i&lioteca lui. !i să le spună musa"irilor: 9?piritul individului este eCact la "el cu cel al naţiunii am&ele tind spre înălţimi !i am&ele devin nedisciplinate în lipsa unei viziuni:# %i plăceau eCpresiile în stilul c*urc*illian.ei mai mulţi dintre pro"esorii no!tri încă mai au de luptat cu spiritul docil !i de"etist al diasporei. atunci copiii no!tri tre&uie să "ie "ăcuţi din "ieri: +&i!nuia să arate spre cele două &usturi din &ronz de pe &u"etul din salonul lui. 9cei puţini împotriva celor mulţi:. cu uni"orma lui splendidă !i &uzele str$nse cu *otăr$re. pasionatul >eet*oven !i Aa&otins3i. a scris în cartea lui . cum ar "i 9carnea !i s$ngele nostru:. care mi(e!te în ei#: ?u& in"luenţa unc*iului Aosep*. 9generaţiile ce vor veni: !i 9p$nă la ultima mea su"lare:# %n HI2I a "ost silit să "ugă c$nd Talpiotul a "ost atacat de ara&i# . 9idealuri:. indi"erent că este vor&a de diaspora europeană sau de cea ara&ă. iar 99 .asa lui. 9nu ne vom clinti:. 9uman !i naţional:. 9m am luptat cea mai &ună parte a vieţii mele:.

de capacitatea de a emana carismă. lucruri care simţeau că i stau &ine unui conducător dăruit cu calităţile unui leu sau ale unui vultur# . poate că nu arăta destul a om de lume.Poveste despre dragoste si întuneric tata c*iar s a apropiat de ideile Irgunului organizaţie paramilitară clandestină !i de aripa sa politică. după rena!terea naţională: 9. în privinţa relaţiei dintre Israel !i celelalte naţiuni. printre care se strecura !i un strop de condescendenţă reţinută: "aptul că provenea dintr un !tetl polonez !i emotivitatea lui eCcesivă îl "ăceau pro&a&il să pară oarecum ple&eu !i provincial !i. în ciuda numelui lui. în care denunţa ipocrizia 9per"idului 'l&ion:# 'ceste mani"este erau tipărite pe o presă clandestină !i tineri sprinteni mergeau prin cartier noaptea !i le lipeau pe toţi pereţii !i c*iar pe st$lpii de telegra"# 2i eu am "ost un copil al clandestinităţiiF nu doar o dată i am alungat pe englezi. cu mintea desc*isă.um scria Aa&otins3i. partidul Herut al lui Menac*em >egin. >egin le inspira acestor (a&otins3iţi odesiţi laici. sentimente contradictorii. c*iar dacă era indiscuta&il dedicat !i un naţionalist viguros. dar a contri&uit la luptă compun$nd din c$nd în c$nd pentru organizaţia clandestină mani"este în lim&a engleză. măreţie de spirit. acea undă de însingurare tragică.a un leu care în"runtă alţi Iei:# >egin nu arăta a leu# -ici c*iar tatăl meu. nu su"icient de c*armant. nu era un leu# 5ra un cărturar neîndem$natic !i miop din Ierusalim# -u era capa&il să a(ungă luptător clandestin. cu o 100 . de "apt. cu toate că. prea lipsit de poezie.

a unc*iului Aosep*# -u voiam ca m$inile mele să "ie ca m$inile lui moi. care ameninţau să năvălească "lin de!ert ca să ne ucidă. cu un soi de mulţumire voioasă. am semnat un acord cu per"idul &ritanic cucerit. despre realizările sale. . de doamnă &ătr$nă# )nc*iul Aosep*. plin de dragoste de sine !i autocompătimire.asa 6uvernului. împotriva valurilor de orientali săl&atici. cu ţipetele lor guturale care "ac să ng*eţe s$ngele n vine# 1oiam ca atunci c$nd voi "i mare să arăt ca statuia c*ipe!ă. civilizate. un pic pl$ngăreaţă. era un om minunat de sincer. 101 . cu vocea tărăgănată !i (oasă# -u ca vocea stridentă. să ne prade !i să ne ardă. i am răpit !i i am trimis în "aţa curţii marţiale pe înaltul . &uclată !i cu &uzele pecetluite a lui David. !i cu m$inile mele am înălţat steagul evreiesc /ca soldaţii aceia care înalţă drapelul american la IOo Aima. de&ord$nd de o veselie copilăroasă. pe Dealul s"atului nelegiuit# După ce i am alungat.$nd un popor luptă pentru li&ertatea sa# 1oiam să "iu un &ăr&at puternic. vulnera&il !i a*tiat după onoruri. sculptată de >ernini. am scu"undat "lota Maiestăţii ?ale după o am&uscadă îndrăzneaţă pe mare. să "acem un "ront al a!a ziselor naţiuni luminate. "ratele &unicului meu. reprodusă pe prima pagină a cărţii unc*iului Aosep*. cu înc$rligatul lor scris antic !i iataganele lor. pe un tim&ru american0 pe catargul de la . un om "ericit care ve!nic pretindea că e nenorocit# 'dora să vor&ească la nes"$r!it.'mos +z manevră de atac pe "lanc a trupelor mele.omisar !i c*iar pe 7egele 'ngliei în persoană. tăcut.

copilul &ătr$neţilor lui !i m$na lui dreaptă# Mergeau cu pa!i mici. înt$lnirile sale. "ără eCcepţie. în Talpiot. dar în acela!i timp un egoist !i un răs"ăţat. ale De!ertului Iudaic# Marea Moartă strălucea în depărtare ca un platou de oţel topit# %i văd încă st$nd acolo. importanţa sa !i mărinimia sa# 5ra un om &un. delicaţi. care cu toate. p$nă dincolo de casa ar*itectului Dron&erg. capătul Ierusalimului !i capătul păm$ntului locuit: mai departe se întindeau dealurile sum&re. av$nd drăgălă!enia unui &e&elu! !i aroganţa unui Vunder3ind# 'colo. trăirile sale. cărţile. articolele !i con"erinţele sale. prin "runzi!ul căreia. care accepta c$teodată musa"iri cu plată. măreţia sa. pe străduţa căreia i s a dat apoi numele Dlausner. au "ăcut 9mare senzaţie în lume:. am$ndoi "oarte &la(ini. din soiul celor politico!i !i culţi. detractorii săi.Poveste despre dragoste si întuneric descoperirile sale. cu &raţul su&ţire prins de &raţul dolo"an al mătu!ii Eippora*. soţia lui. gola!e. unc*iul Aosep* avea să se plim&e uneori. mama lui. la timpul cuvenit. la capătul "undăturii care era !i capătul Talpiotului. planurile sale de lucru. la marginea săl&ăticiei. la capătul lumii. aveau să strălucească acoperi!uri de ţiglă ro!ie !i ale cărui vile aveau să o"ere un cămin ti*nit !i con"orta&il unui scriitor cele&ru sau unui cărturar de renume. care tre&uia să "ie replica din Ierusalim a unei su&ur&ii &erlineze pline de grădini. insomnia sa. un deal pa!nic acoperit de pădure. în adierea serii. ca o 102 .

"o!netul pinilor !i un miros amărui de mu!cate plutind în aerul uscat !i curat. înc*isă la culoare. în papuci.'mos +z perec*e de ursuleţi de plu!. ar tre&ui să "ie numit în e&raică (aco&it0 !i cravată. în pragul ei se ive!te pe nea!teptate 103 . cu o e!ar"ă de l$nă cenu!ie în (urul umerilor# Tot orizontul e ocupat de proeminenţa al&astră a dealurilor Moa&ului de dincolo de Marea Moartă. cu toate că dorinţa lui de a "i în*umat el însu!i acolo nu avea să "ie îndeplinită. dar c$nd u!a se desc*ide. ca !i cum ar "i un &ăr&at ce &ate la u!a unei case unde merge regulat în vizită !i unde e o&i!nuit să "ie primit cu multă căldură. puţin încurcat. unc*iul Aosep* cu un sacou /care. !i Muntele Măslinilor. încununat de clădirile universităţii at$t de dragi unc*iului Aosep*. pe su& ele trece vec*iul drum roman care continuă p$nă su& zidurile +ra!ului 1ec*i. crucile de pe clopotniţele &isericilor !i semilunile de pe minarete sclipesc în ro!eaţa soarelui la as"inţit# Eidurile însele devin cenu!ii !i greoaie. cu părul al& descoperit în su"larea v$ntului. zicea el. în care su& oc*ii lor cupolele mosc*eilor se auresc. !i dincolo de +ra!ul 1ec*i ei zăresc Muntele ?copus. iar mătu!ica într o roc*ie de mătase în"lorată. pe a cărui coastă avea să "ie înmorm$ntată mătu!a Eippora*. cu adierea de seară a Ierusalimului su"l$nd peste capetele lor. din cauză că atunci c$nd a murit Ierusalimul de est era su& guvernare iordaniană# Lumina serii întăre!te tranda"iriul o&ra(ilor lui de &e&elu! !i "runţii lui înalte# Pe &uzele lui plute!te un sur$s distrat. &raţ la &raţ.

9"ier:# 2i a!a a ie!it: 9. de unde îl luam pe <> p$nă pe strada Eep*ania*.u s$nge !i (elezo vom înălţa o ge(o#: /)nc*iul Aosep* putea să vor&ească la nes"$r!it despre "elul în care î!i alegea Aa&otins3i cuvintele# ?e pare că Aa&otins3i n a reu!it să găsească o rimă potrivită în e&raică pentru cuv$ntul geza. acelea!i pove!ti !i anecdote# ?e repetă la "iecare ?*a&&at. darnică !i aspră:. săream !i eu cu parodia proprie a unui vers din Imnul >eitar: J 9. 9Lrasă:. mama !i cu mine îi lăsam pe el !i pe mătu!a Eippora* să stea acolo mai departeF ne luam &ini!or rămas &un !i porneam către staţia auto&uzului X.u s$nge !i (elezo I 1om înălţa o rasă N M$ndră. domnule. pentru că acum ?*a&&at ul se înc*eiase# -umărul X ne ducea la . care avea să vină cu siguranţă în c$teva minute dinspre 7amat 7a*el !i 'rnona. iar de acolo mai erau cinci minute de mers p$nă acasă# Mama zicea: J 5 nesc*im&at# Mereu acelea!i predici. !i cu toţii ne repetăm uneori# P$nă !i tu# 7ăutăcios.ine sunteţi. p$nă ce prietenul său >aruc* Drupni3 a venit !i a sc*im&at (elezo cu cuv$ntul e&raic Gezd. !i ce anume căutaţi aici.Poveste despre dragoste si întuneric un străin care se uită la el !i se trage înapoi surprins. Tata. de c$nd îl !tiu# Tata răspundea: J )neori e!ti cam prea aspră# -u mai e t$năr.alea Aa""a. 9sudoare:: 104 . ca !i cum ar între&a: . a!a înc$t a scris provizoriu cuv$ntul rusesc (elezo.

-u. tata intervenea: J '(unge pentru astăzi# . dacă nu era 105 . rogu te. Poţi să mi dai un motiv rezona&il pentru am$narea spălării pe cap. cuv$ntul 9a de"ini: vine dintr un cuv$nt latin care înseamnă 9s"$r!it: sau 9limită: !i "iecare act de de"inire denotă trasarea unei limite sau a unui *otar. după ce ne luam rămas &un de la unc*iul Aosep* !i mătu!a Eippora*. o cea!că de cacao !i culcarea# 2i ţi a(unge pe ziua de azi# 2i uneori. cu siguranţă că nu te scutesc# De ce a! "ace o.$t despre tine. 'mos. derivat din ec*ivalentul pentru 9&arieră:# 'cum taie ţi ung*iile. nu cred că sunt# . darnică !i aspră:#0 Tata îmi spunea: J Eău a!a4 ?unt unele lucruri pe seama cărora n ar tre&ui să glumim# 2i mama zicea: J De "apt. !osetele.ar tre&ui să "ie# La aceasta. nu uita că "aci &aie în seara asta# 2i să te speli pe cap# -u. !i aceea!i imagine este oglindită în ec*ivalentul e&raic pentru 9de"iniţie:.'mos +z 9. s ar putea să se lege de cuv$ntul 9de"ensiv:. despărţind ceea ce este înăuntru de ceea ce se a"lă a"ară. In cazul acesta n ar tre&ui nici măcar să ncerci vreodată să începi o dispută. nu sunt altceva dec$t capricii# 2i. dacă nu ai vreun "iricel de motiv# ?ă ţi intre &ine în cap de acum: 9vreau: !i 9nu vreau: nu sunt motive. înt$mplător. de "apt. căma!a. totul# 'poi pi(amaua. !i aruncă toate *ainele murdare în co!ul cu ru"ele de spălat# Len(eria de corp.u s$nge !i sudoare N 1om înălţa o rasă N M$ndră.

ziceam eu# 2i domnul 'gnon adăuga: J 'pleacă ţi urec*ea. &unule doctor: prin gura pruncilor glăsuie!te tăria ta# . iar tata accepta invitaţia. adică tata. copilul e o&osit !i tre&uie să se scoale devreme ca să meargă la !coală:# J .Poveste despre dragoste si întuneric prea t$rziu. dar numai pentru c$teva minute. urcai patru cinci trepte.asa "amiliei 'gnon era a!ezată într o grădină încon(urată de c*iparo!i. mai ză&oveam vreo douăzeci de minute sau o (umătate de oră ca să trecem !i pe la vecinii de peste drum# -e "uri!am. mergeai pe cărare pavată de pe latura casei. ca !i cum !i ar "i ascuns "aţa în grădină# Tot ce puteai vedea dinspre drum erau patru sau cinci "erestre înguste# Intrai pe o poartă ascunsă printre c*iparo!i. re"uză să viziteze casa lui 'gnon !i să i dălţi iască strălucirea c*ipului doamnei. ea. nu vom sta prea mult. "ără să le spunem unc*iului !i mătu!ii unde mergem. va "i lipsită de strălucirea ei# '!a reu!ea 'gnon să aducă un sur$s pe &uzele mamei. dacă domnul 'gnon ne iartă. în vreme ce ne îndreptam spre staţia auto&uzului X. dar pentru mai multă siguranţă "usese construită cu spatele la stradă.opilul nu e o&osit deloc. p$nă la casa lui 'gnon. vreau să zic casa lui 'gnon. ca să nu i necă(im# )neori. zic$nd: 9Prea &ine. dădeam nas în nas cu domnul 'gnon care venea de la sinagogă !i care îl trăgea de &raţ pe tata !i l avertiza că dacă el. ca să zic a!a. tre&uie să ne întoarcem în Derem 'vra*am. sunai la u!a al&ă !i a!teptai ca ea să se desc*idă !i să "ii 106 . rogu te.

trei sau c*iar mai multe# '!a s a întipărit imaginea lui în memoria copilăriei mele !i a!a mi l amintesc !i astăzi: un &ăr&at care se clatină în semiîntuneric. către seară. ori de c$te ori domnul 'gnon se ridica să ia o carte de pe ra"turile care arătau ca o adunare de credincio!i îm&răcaţi în ve!minte întunecate !i oarecum sărăcăcioase. dar era acea electricitate de la Ierusalim. cu un vag miros de ca"ea !i pră(ini ii. de "apt aproape că încă o pot atingeF grila(ele de la "erestre păreau că o ţin înc*isă !i o întăresc# Motivul ei este greu de deslu!it acum. ci două. !i poate că era greu de deslu!it c*iar !i atunci# +ricare ar "i "ost el. destul de îng*esuit. care dădea spre De!ertul Iudaic !i dealurile Moa&ului. pătrata. de unde a(ungeai pe o terasă mare. sau domnul 'gnon încerca să "acă economie ori poate că era o cădere de reţea !i singura lumină venea de la o lampă cu para"ină# %mi amintesc !i acum de penum&ră. sau să o iei la st$nga. cu trei sau patru um&re di"erite clătin$ndu se în (urul lui 107 . mereu un "el de crepuscul. gal&enă !i destul de sărăcăcioasă. "orma corpului lui nu arunca o singură um&ră. poate pentru că mergeam în vizită c*iar înainte de s"$r!itul ?*a&&at ului.'mos +z po"tit să o iei la dreapta !i să urci treptele a"late în penum&ră ce duceau la &iroul domnului 'gnon. a"lată pe acoperi!. ale cărui "erestre dădeau spre grădina goală# -u era niciodată lumină de zi deplină în casa lui 'gnon. !i nu aprindeau lumina electrică p$nă ce nu se iveau în "ereastră cel puţin trei stele# ?au poate că lumina electrică era aprinsă. către salonul mic.

*iar !i c$nd !edea acolo. tr. dar în vreme ce vor&ea cu tata privirea părea să i se oprească o clipă pe "aţa mamei# . !i o dată domnul 'gnon i a spus. dar în primul r$nd din cauza "olosirii cuv$ntului 9stăp$nă:. „iu&ită/amantă .iudat. în "aţa lui. vor&ea aproape numai cu tata. nu numai din cauza nea!teptatei maliţiozităţi pe care o conţinea /pe care în zilele noastre am numi o su&versivitate0. părea că !ade pe v$r"uri# Domnul 'gnon rareori i se adresa ei.u toate că atunci c$nd zicea 9stăp$nă: poate că se g$ndea la ceva un pic di"erit# 5 greu de spus: la urma urmei. tu vei "i stăp$na2:# %mi amintesc limpede această "rază. „doamnă ("emeie măritată) . în spate. „institutoare/învăţătoare/profesoară . la dreapta. era un &ăr&at cu trei sau mai multe um&re# Mama se purta cu domnul 'gnon. cu capul un pic înclinat într o parte !i cu o um&ră de z$m&et sarcastic: 98ă &ine !i îngăduie mi să "iu stăp$n în casa mea c$tă vreme oaspeţii mai sunt aici# După ce pleacă.) 108 . care este rar în e&raică# L am înt$lnit din nou după mulţi ani.$teodată doamna 'gnon spunea ceva cu o voce ascuţită. mistress. în rarele ocazii în care îi 2 în original. care are mai multe sensuri: „suverană/stăp$nă (a casei) .Poveste despre dragoste si întuneric în vreme ce merge. c$nd am citit povestea lui ?tăp$na !i negustorul am&ulant# %n a"ară de domnul 'gnon n am mai înt$lnit pe cineva care să "olosească termenul 9stăp$nă: în sensul de stăp$na casei# . poruncitoare. „directoare . de parcă ar "i um&lat tot timpul pe v$r"uri# . cum să spun. deasupra sau su& picioarele lui# . (N.

care a tradus pentru 'gnon articolul 9>uczacz: dintr o enciclopedie poloneză atunci c$nd acesta scria la volumul )n ora! !i plinătatea lui.'mos +z adresa o remarcă mamei. ci doar a!a s au gravat în imaginaţia mea: amintirea vie.e mi ai scris despre cartea ta mi a trezit imaginea răposatei tale mame# %mi amintesc cum o dată. ?#@# 'gnon:# Tata. acum vreo cincisprezece sau !aisprezece ani. în toată graţia !i nevinovăţia lui. c$nd a apărut prima mea carte. oc*ii lui păreau să o evite pe ea !i se întorceau spre mine# ?au spre "ereastră# ?au poate că nu a!a se petreceau lucrurile. sose!te pe nea!teptate !i tremură într o singură clipă în mai multe ritmuri sau diverse puncte de concentrare. )nde urlă !acalii. 109 . mi a adus o carte de la tatăl tău# Poate că erai cu ea# ' stat în prag iar vor&ele ei au "ost puţine# Dar c*ipul ei a rămas cu mine. după care îng*eaţă !i încremene!te în amintirea unei amintiri# In vara lui HIMP. str$m&a din &uze în vreme ce îl de"inea pe 'gnon ca 9scriitor din diaspora:: povestirile lui nu au aripi. mul te zile# 'l tău sincer. i am trimis cu oarece emoţie un eCemplar lui 'gnon. cu o dedicaţie pe prima pagină# Mi a răspuns cu o scrisoare "rumoasă. în care spunea c$teva lucruri despre cartea mea !i pe care o înc*eia după cum urmează: 9. spunea el. asemenea încreţiturilor de pe apă sau cutremurului nervos al pielii unei gazele în clipa dinainte de a o lua la goană.

nu !tiu. a!a cum pe certi"icatul de deces al &unicii ?*lomit. cea care a murit din eCces de curăţenie. moartea "ratelui său. doar &ancuri !i sarcasm# 2i dacă are într adevăr unele descrieri "rumoase pe ici. iar lui nu i plăcea literatura idi!# %n con"ormitate cu temperamentul lui de Misnaged lituanian raţionalist. detesta magicul. tot a!a curriculum vitae al tatălui meu a"irmă doar că ultima lui cercetare a "ost asupra unui manuscris necunoscut al lui @#L# Peretz# 'cestea sunt "aptele# . pe colo. c$nd gusturile i s au sc*im&at# Tre&uie să admitem că.are este adevărul. iu&ire.Poveste despre dragoste si întuneric nu au pro"unzime tragică. supranaturalul !i eCcesul de emotivitate. orice lucru proiectat pentru a năuci simţurile sau pentru a pune raţiunii oc*elari de cal# 'sta p$nă în ultimii ani ai vieţii. su"erinţa sa sau su"erinţa în general# . nu are ast$mpăr sau nu lasă tocul din m$nă p$nă ce nu le îneacă în &ălţi de &u"onerie guralivă !i isteţime galiţiană# 'm impresia că tata vedea povestirile lui 'gnon ca pe o prelungire a literaturii idi!. orice era învăluit în ceţuri de romantism sau de mister. este înregistrat simplu că a murit de un atac de cord.am vor&it niciodată despre moartea mamei mele# -ici un cuv$nt# -ici eu nu i u!uram situaţia !i m am "erit să pornesc vreodată o conversaţie care ar "i putut duce la cine !tie ce dezvăluiri# Dacă m a! apuca 110 . nu eCistă în ele nici măcar un r$s sănătos. pentru că n am prea vor&it cu tata despre adevăr# -u mi a spus prea multe despre copilăria sa. propria &oală. iu&irile sale. în general. părinţi.

uvintele sunt aproape acelea pe care mi le a scris 'gnon despre mama mea: 9' stat în prag. aproape în "iecare iarnă# Poate că găsise acolo un ecou al propriei tristeţi !i însingurări# 2i eu recitesc uneori cuvintele lui Tirza* Mazal. tata !i cu mine.: despre desc*iderea "olosită de 'gnon in în "loarea v$rstei. !i nu ie!ea niciodată din casă###: 111 .itea !i recitea pove!tile din culegerea Pe gaura c*eii. dar măcar !tie să deose&ească răul de &ine.ine a venit. !i nu ie!ea niciodată din casă### Tăcută stătea casa noastră în m$*nirea saF u!ile ei nu se desc*ideau vreunui străin# Mama zăcea în pat iar vor&ele ei erau puţine# . iar vor&ele ei au "ost puţine:# . m am ocupat de propoziţia aparent tautologică 9Toată ziua stătea acasă. de la începutul povestirii In "loarea v$rstei: Mama a murit în "loarea v$rstei# La a&ia treizeci !i unu de ani mama !i a a(uns moartea# Puţine !i rele au "ost zilele din anii vieţii ei# Toată ziua stătea acasă. a! putea umple două cărţi# Tata mi a lăsat multă trea&ă de "ăcut !i încă trudesc la ea# Mama spunea despre 'gnon: J +mul acela vede !i înţelege o mulţime de lucruri# 2i o dată a zis: J Poate că nu e un om c*iar a!a de &un.$t despre mine. !i mai !tie !i că nu prea avem de ales# . născută Minz. c$nd după mulţi ani am scris un eseu numit 9.'mos +z să scriu aici toate lucrurile despre care n am vor&it noi doi.

politicos. domnule. m a salutat !i apoi a între&at. mama lui Tirza*.a !i cum !i ele ar arunca pe perete mai mult de o um&ră# După c$ţiva ani. după ce a "ost lăsat or"an de către &iata lui mamă !i s a 112 . în lim&a(ul lui 'gnon: 9Mi am luat inima n dinţi !i m am dus la el:0# 9Dar 'gnon nu e acasă:. c$nd 'dunarea 6enerală a 3i&&utzului 8ulda m a trimis la universitate ca să studiez literatura. de unde s a ivit pe nea!teptate. la care. mi a spus: 9-u e!ti tu copilul care. : I am spus numele meu !i pe cele ale părinţilor mei. : . dat "iind că !coala 3i&&utzului avea nevoie de un pro"esor de literatură. pun$ndu mi m$na pe umăr. domnul 'gnon !i a amintit ceea ce lim&ile *arnice tocaseră prin Ierusalim cu c$ţiva ani înainte !i. &ănuitor. a spus doamna 'gnon. !i a lui Tirza* Mazal. născută Minz# . însă cu m$nie. în papuci !i vestă tricotată. în grădină.$teodată aud în aceste cuvinte dualitatea vieţii mamei mele. în "elul în care le răspundea cetelor de &andiţi si t$l*ari de drumul mare care veneau să l (e"uiască pe soţul ei de timpul lui preţios# ?tăp$na casei 'gnon nu mă minţea cu lotul: într adevăr. a!a cum stăteam în pragul casei /doamna 'gnon dispăruse înăuntru "ără o vor&ă0.Poveste despre dragoste si întuneric Mama nu stătea toată ziua acasă# Ie!ea din casă destul de mult# %nsă !i zilele din anii vieţii ei au "ost puţine !i rele# 9'nii vieţii ei. 9Dar rine sunteţi. mi am adunat tot cura(ul !i am sunat într o zi la u!a domnului 'gnon /sau. era a"ară. domnul 'gnon nu era în casă. în spatele casei. !i cea a vieţii lui Lea.

!i eram uimit că doi oameni at$t de deose&iţi s au putut împrieteni# @ose" HaGGim >renner era un evreu 113 . dar eu mi am luat inima în dinţi. : /-u mi aminteam de asta !i nici nu l credeam în privinţa scoaterii sta"idelor. eCact a!a cum "ăcuse mama înaintea mea. c*iar dacă !edeam acolo pe v$r"uri. 2i pe care dintre cărţile mele o pre"eri. dar am pre"erat să nu l contrazic#0 Domnul 'gnon m a po"tit înăuntru !i m a între&at o vreme despre cum îmi mergea în 3i&&utz. !i am citit povestirile !i de asemenea tot ce am putut găsi la &i&liotecă despre prietenia lor din Aa""a în zilele celui de al Doilea 'liGa*. i s au luminat oc*ii !i mi a spus două trei povestiri. 0 !i s a mai interesat cu cine m am însurat !i de unde e "amilia soţiei mele. !i c$nd i am spus că din partea tatălui se trage din talmudistul !i ca&alistul din secolul al W1II lea Isaia* HoroOitz. ale lui >renner !i 'gnon.'mos +z îndepărtat de tatăl lui. s a dus să trăiască viaţa 3i&&utzului. după care ră&darea lui a a(uns la s"$r!it !i era evident că e în căutarea unei modalităţi de a se descotorosi de mine. despre studii /2i care dintre cărţile mele se cite!te la universitate în această vreme. !i i am spus care era pro&lema mea# 1enisem să l văd pentru că pro"esorul 6ers*on ?*a3ed dăduse studenţilor săi de anul înt$i de la cursul de literatură e&raică sarcina de a compara povestirile din Aa""a. -u e!ti cel care în tinereţe a "ost certat de părinţii lui c*iar în casa asta pentru că o&i!nuia să scoată sta"idele din c*ec.

!i mine era în acele zile o apropiere &azată pe o iu&ire împărtă!ită# 114 . !i cu un mic sur$s. visător !i totu!i sarcastic: ce nai&a a putut să i apropie at$t de mult la Aa""a în acele zile ale celui de al Doilea 'liGa*. în casa lui 'gnon. negli(ent. cu mulţi ani mai t$năr dec$t >renner !i încă virgin din punct de vedere literar. "ie ca Dumnezeu să i răz&une moartea. dar în ziua aceea. i am vor&it gazdei mele despre sarcina ce mi "usese încredinţată !i l am între&at cu nevinovăţie dacă ar vrea să mi dezvăluie secretul apropierii sale de >renner# Domnul 'gnon !i a mi(it oc*ii !i s a uitat la mine sau mai cur$nd m a scrutat. o vreme. îndesat. un ra"inat !i perspicace învăţăcel talmudic. acel soi de sur$s am înţeles mai t$rziu pe care l ar avea un prinzător de "luturi c$nd zăre!te un "lutura! drăgăla!# După ce s a uitat destul la mine a zis: J Intre @ose" HaGGim. înainte de iz&ucnirea Primului 7ăz&oi Mondial.Poveste despre dragoste si întuneric rus irasci&il. !i un scriitor "oarte gri(uliu. un t$năr su&ţirel. cu plăcere. capricios !i plin de amărăciune. în vreme ce 'gnon era pe atunci /doar0 un t$năr galiţian s"ios. înc$t erau aproape ca o perec*e de îndrăgostiţi. care se îm&răca întotdeauna la patru ace. cu o privire piezi!ă. eCact. un su"let dostoievs3ian oscil$nd permanent între entuziasm !i deprimare. un persona( care pe vremea aceea era de(a instalat în centrul literaturii e&raice moderne !i în inima mi!cării de pionierat. nevinovat cum eram. între milă !i "urie. 'zi am impresia că pot g*ici o parte din răspuns. un pionier devenit "uncţionar.

prostul de mine. pe c$nd trăiam la Aa""a. în acele zile. ci sie!i. pe care ţi l voi dezvălui doar dacă îmi dai cuv$ntul că nu l spui niciodată nimănui# 5ram at$t de entuziasmat că mi a pierit vocea. că aveam să a"lu vreo poveste suculentă despre o iu&ire ascunsă. @ose" HaGGim !i cu mine eram am$ndoi îndrăgostiţi ne&une!te de ?amuel @ose" 'gnon# Da. care îl mu!ca pe autor !i în acela!i timp !i pe musa"irul lui cel naiv ce venise să tragă de m$neca gazdei# 2i totu!i era !i un grăunte de adevăr ascuns acolo. a z$m&it domnul 'gnon. am între&at. despre care a! putea pu&lica un articol senzaţional !i a! deveni peste noapte un nume cunoscut de toţi cei din lumea cercetării literaturii e&raice# J 2i care era acea iu&ire împărtă!ită. nu mie. o aluzie vagă la secretul atracţiei resimţite de un &ăr&at "oarte carnal. un mare secret. !i aproape că !i a "ăcut singur cu oc*iul în vreme ce z$m&ea. da. strict între noi doi.'mos +z Mi am ciulit urec*ile. cu tinerească nevinovăţie !i cu inima &ăt$ndu mi ne&une!te# J 'sta e un mare secret. într adevăr: ironie agonică. atunci. !i n am putut dec$t să sc*iţez din &uze promisiunea# J >ine. îţi pot spune că. !i de asemenea a ra"inatului galiţian "aţă de &ăr&atul aprig !i venerat care ar "i putut să l ia su& aripa sa părintească sau să i o"ere un umăr de "rate mai mare# 115 . ironia cuiva care î!i &ătea (oc de sine. "aţă de un t$năr suplu !i răs"ăţat. pasional. crez$nd că aveam să aud un secret care să pună capăt tuturor secretelor.

iz&ea cu &arosul "uriei. toată autoîngăduinţa &urg*eză. c$t !i în cea a lui 'gnon.Poveste despre dragoste si întuneric 2i totu!i nu o iu&ire împărtă!ită. care ţinea ?*a&&at ul !i purta calotă. "ăţarnică !i comodă a vieţii evreie!ti din acea vreme erau dispreţuite în aceea!i măsură de 'gnon !i de >renner# >renner. un om cu "rica lui Dumnezeu: în e&raică. dar nu l iu&e!te# 9?unt din soiul oamenilor comozi:. ci mai degra&ă o ură împărtă!ită lega pove!tile lui 'gnon de cele ale lui >renner# Tot ce era "als. 9!i nu cred că 'totputernicul dore!te &inele "ăpturilor pe care le a creat:# 'ceasta este o poziţie paradoCală. prin gloata de punga!i !i palavragii străluceau stins din loc în loc "igurile unor oameni simpli. într un mod indirect. tot ce era mincinos sau se proslăvea singur din realitatea sionistă. 9"rică: !i 9credinţă: sunt sinonime# 5Cistă ung*ere din povestirile lui 'gnon în care. în sensul literal. în vreme ce 'gnon înţepa minciunile !i pretenţiile cu ironia i ascuţită !i "ăcea să iasă aerul "ier&inte !i puturos care le um"la# 2i totu!i. tragică !i c*iar disperată. retoric sau um"lat de propria importanţă în lumea celui de al Doilea 'liGa* /valul de imigrare care s a înc*eiat cu Primul 7ăz&oi Mondial0. în scrierile lui. spune Daniel >ac* în )n oaspete peste noapte. "rica de Dumnezeu este prezentată ca o groază cumplită de Dumnezeu: 'gnon crede în Dumnezeu !i se teme de 5l. camu"lat cu isteţime. era. pe care 'gnon n a 116 . at$t în Aa""a lui >renner. adevăraţi# 'gnon însu!i era un evreu religios.

în domnul 'gnon însu!i. re"erindu se la una dintre ve!nicele sale pl$ngeri despre "uncţionarea auto&uzelor. mi au trimis scrisori# )nele dintre aceste scrisori erau adevărate con"esiuni# 5i îmi spuneau. printre care !i tineri !i "emei. Tăcerea . "iecare în "elul lui. pentru o clipă sau două. dar mă tem că mai tare ca am$ndoi este cooperativa de transporturi#: 'm "ăcut pelerina(ul la Talpiot încă de două sau trei ori în timpul celor doi ani de studii la )niversitatea din Ierusalim# Primele mele povestiri erau pu&licate pe atunci în suplimentul săptăm$nal al cotidianului Davar !i în trimestrialul Des*et !i m am g$ndit să i le las domnului 'gnon ca să aud ce crede despre eleF dar domnul 'gnon s a scuzat !i a spus 9regret.erului: 8rica de Dumnezeu a lui 'gnon.onsiliul . zeci de evrei credincio!i. că !i ei puteau vedea în su"letele lor ceea ce am văzut eu în 'gnon# Dar ceea ce am văzut în scrierile lui 'gnon am zărit. !i c*iar pro"esori !i "uncţionari credincio!i. 9!i dacă Domnul nu se va milostivi de mine poate că o va "ace .$nd am scris o carte despre 'gnon. eCplor$nd această temă. în acel cinism sardonic al său care aproape "riza un ni*ilism ironic. a zis odată. "ără îndoială:. disperat# 9Domnul se va milostivi de mine. cei mai mulţi dintre ei din zona ultraortodoCă. s a mulţumit să îngăduie să "ie rostită de persona(e secundare din scrierile sale !i să "ie sugerată de ceea ce se înt$mplă cu eroii săi# .'mos +z eCprimat o niciodată în mod direct.artierului. dar nu am c*e" de citit zilele astea: !i 117 .

pe c$nd eram la )niversitate. ca o sarcină st$n(enitoare. a apărut într un ziar străin un articol scris de una dintre luminile călăuzitoare ale literaturii comparate /poate că autorul era elveţianul 5mil ?teiger. în HIMP0. 7o&ert Musil !i ?#@# 'gnon# 'rticolul a "ost scris cu c$ţiva ani înainte ca 'gnon să c$!tige Premiul -o&el !i am "ost at$t de entuziasmat. url$nd !i pl$ng$nd pe dinăuntru. cu voia lui Dumnezeu. inter alia. în care eroii apar în deplina realitate a "iinţei lor:# + dată. c$nt$nd "ără glas !i url$nd de a &inelea de "ericire.entrală din prima (umătate a secolului douăzeci sunt T*omas Mann. al cărui autor era de părere că cei mai importanţi trei scriitori din 5uropa . înc$t am !terpelit ziarul din 118 . pentru că îmi plac povestirile ca ale tale. c$nd povestirile au "ost adunate într o carte /)nde urlă !acalii.0.Poveste despre dragoste si întuneric mi a cerut să i le aduc în altă zi# In altă zi. cu m$inile goale dar purt$nd pe &urtă. 9### !i c$nd o să ne vedem am să ţi spun viva voce mai mult dec$t am scris aici# In timpul Pastelor voi citi restul povestirilor. după ce am primit "rumoasa scrisoare a domnului 'gnon. mi am "ăcut cura( să i o trimit# Trei zile !i trei nopţi am dansat prin 3i&&utz. în care scria. a!adar. cu &urta mare# ?au cu un pulover um"lat# De a&ia după c$ţiva ani. mă temeam să nu "iu o pacoste pe capul omului !i am părăsit casa lui a!a cum venisem. m am întors. ultimul număr din Des*et în care "usese pu&licată povestea mea# P$nă la urmă n am avut cura(ul să nasc acolo. &eat de &ucurie.

'mos +z camera de lectură /pe atunci nu eCistau "otocopiatoare la universitate0 !i m am dus iute cu el în Talpiot. 5gnon: 9Ia g$ndiţi vă un pic:. ondulaţiile savuroase ale povestirilor *asidice# Tre&uia să mă eli&erez de in"luenţa sarcasmului !i inteligenţei lui. at$t de mult. enigmaticelor lui (ocuri la&irintice. ca să i o"er lui 'gnon plăcerea de a l citi# 2i a "ost cu adevărat înc$ntat. după c$ţiva ani. 9nimeni n a auzit de el p$nă acum !i dintr odată ne duce în "inalele mondiale# Pro&lema e că a(unge să "ie la egalitate cu o "emeie:# M am străduit vreme de mulţi ani să mă eli&erez de um&ra lui 'gnon# M am luptat să mi îndepărtez scrisul de in"luenţa lui. a zis el. o anumită mulţumire de sine midrasică. am pierdut ultimul auto&uz din 7e*ovot către 3i&&utzul Hulda !i a tre&uit să iau un taCi# Toată ziua se vor&ise la radio despre Premiul -o&el. de lim&a(ul lui dens. du&lelor lui sensuri !i trucurilor lui literare complicate !i 119 . care a "ost împărţit între 'gnon !i poeta -ellie ?ac*s. sim&olismului lui &aroc. în pragul casei sale. !i !o"erul de taCi m a între&at dacă am auzit vreodată de un scriitor numit. cu m îi zice. înc$t a devorat întregul articol acolo. împodo&it. o măsură din melodiile idi!. uimit. înainte să mă po"tească măcar înăuntruF după ce l a recitit. re recitit !i poate c*iar s a lins pe &uze. dintr o su"lare. : %ntr o noapte. uneori "ilistin. mi a aruncat acea privire pe care mi o arunca uneori !i a între&at cu nevinovăţie: 92i tu crezi că T*omas Mann este un autor at$t de important. de ritmurile lui măsurate.

!i o adiere atingea v$r"urile "runzelor sau poate că le "ăcea sa 120 . seara. o *aină sau o persoană !i ă mi spună: J 5 a!a de ur$t că e aproape "rumos# )neori zicea: J ? a "ăcut at$t de de!tept. în parc. !uiera ea din senin. sc$r&ită. "ără vreo provocare sau legătură. "ără să !i dea osteneala să ne eCplice pe cine compară cu animalele# .a animalele:.e am învăţat. în scrisul meu# . !i nu era nimeni în parc. că nu mai pricepe nimic# ?au: J Doare at$t de tare înc$t aproape că mă "ace să r$d# Toată ziulica îng$na melodii pe care le a adus din locurile ude se pare că a trăit "ără teama de germeni !i "ără grosolănia de care se pl$ngea că in"ectează de asemenea totul aici# 9. pe care &unica o&i!nuia să l spună într un mod mai clar dec$t l am găsit eCprimat de 'gnon: 9Dacă nu mai ai lacrimi de pl$ns. Poate că asta# ?ă arunci mai mult de o um&ră# ?ă nu culegi sta"idele din c*ec# ?ă ţii în "r$u !i să !le"uie!ti durerea# 2i încă un lucru. "ără motiv aparent. ceea ce am învăţat de la 'gnon mai răsună încă. !mec*erul ăsta. de "apt.Poveste despre dragoste si întuneric erudite# %n ciuda tuturor e"orturilor de a mă eli&era de el. atunci nu mai pl$nge# 7$zi:# 2i uneori eram lăsat peste noapte la &unici# >unica o&i!nuia să mi arate &rusc o mo&ilă. "ără îndoială.*iar !i c$nd !edeam l$ngă ea pe o &ancă. de la el.

cu înver!unare. o aromă. în &ucătărie. pe !ezlongul de pe verandă. !i apoi stingea Iu mina# . o voce plăcută. o căldură maronie. mă spălasem pe dinţi !i mi curăţasem urec*ile cu un &eţi!or de portocal cu un capăt învelit în vată. toate aceste înc$ntări nocturne. sc$r&ită. o culoare. un "luid amniotic călduţ# Toată noaptea# %nsă de cum venea dimineaţa te o&liga să cureţi cu peria. mă pupa pe "runte !i apoi !tergea imediat locul cu o &atistuţă înmuiata în par"um pe care o ţinea ve!nic în m$neca st$ngă !i cu care o&i!nuia să !teargă sau să strivească germenii.um au îndrăznit4 Mai rău ca animalele4 2i după o clipă iar îng$na melodii &l$nde care îmi erau necunoscute# %ntotdeauna "redona c$te ceva.*iar !i atunci continua să îng$ne în întuneric sau mai degra&ă lăsa să iasă din piept o voce visătoare !i îndepărtată. întunecată.'mos +z tremure "ără să le atingă de a &inelea cu degetele ei invizi&ile. o asprime &l$ndă. mă culca l$ngă ea. c*iar înainte de cana de cacao "ără pieliţă# 121 . în patul ei larg /pe care &unicul îl părăsise sau din care "usese alungat înainte ca eu să vin pe lume0# >unica îmi citea o poveste sau două. c*iar !i noaptea# )neori. care treptat se distila într un ecou. &unica putea să iz&ucnească. scutur$ndu se de !ocul dezgustului: J Eău a!a4 . în "aţa oglinzii. mă m$ng$ia pe o&raz. o voce de culoare castanie. după ce "ăcusem &aie.

te ridica în genunc*i în cadă. cu un vierme al& !i încovoiat de pastă de dinţi 8ilde! a!ezat de(a peste peri# Datoria ta era să se scu"unzi . !i în vreme ce tu dormi &u!tean toate aceste rămă!iţe !i scurgeri te m$n(eau pe tot trupul !i se amestecau !i c*emau. !i apoi &unica îţi spunea să str$ngi oc*ii c$t poţi de tare. care mirosea ca o clinică din cauza soluţiei antiseptice turnate în apă# Pe marginea &ăii era a!ezată de(a o periuţă de dinţi.Poveste despre dragoste si întuneric Mă trezeam în patul ei la zgomotul &ătătorului &unicului. cum sunt transpiraţia lipicioasă !i tot "elul de supuraţii unsuroase !i co(iţe de piele !i "ire de păr căzute !i milioane de celule moarte !i tot soiul de secreţii v$scoase despre care mai &ine nici să nu !tii. despre gunoiul !i mizeria pe care le secretă glandele trupului pe c$nd dormi. p$nă ce pielea ţi se înro!ea ca o carne vie. !i în tot acest timp îţi povestea cu voce a ei plăcută. să te săpune!ti peste tot !i să te "reci cu lu"a !i să te clăte!ti. în vreme ce îţi !ampona !i îţi &um&ăcea ţeasta !i ţi zgrepţăna pielea capului cu ung*iile ei ascuţite. maronie. te ţinea str$ns de &raţ !i te "reca peste tot. !i la s"$r!it venea &unica. din care ie!eau a&uri. da. care era prins în o&i!nuita lui &ătălie din zori cu a!ternuturile# Dinainte c*iar de a desc*ide oc*ii te a!tepta o &aie "ier&inte. ca Iov care se scărpina cu un cio&. din cap p$nă n picioare !i înapoi. cu "ioroasa ţesală ce amintea de pieptenii de "ier cu care romanii cei răi le au s"$!iat carnea lui 7a&&i '3iva !i celorlalţi martiri ai revoltei lui >ar Doc*&a. pur !i simplu c*emau &acteriile !i &acilii !i viru!ii să 122 .

!i !tersul nu e deloc curăţenie. ca ale unei li&ărci. cum sunt &anii sau ziarele sau &alustradele sau m$nerele u!ilor. pe care trupul o eCcretă permanent. doar le !terg. lucruri care nu pot "i văzute nici cu cel mai puternic microscop. in nas !i pe gură !i nu mai e nevoie să spun pe unde altundeva se t$răsc înăuntru. scuză mă. dar a!a de mici că nu le poţi vedea. ca să nu mai pomenim toate lucrurile pe care !tiinţa încă nu le a descoperit. se amestecă cu murdăria din a"ară care vine de la atingerea lucrurilor neigienice care au "ost atinse de cine !tie cine înaintea ta. !i cu acele picioare acoperite de peri dezgustători ele se strecoară înapoi în trupurile noastre . nu "ace dec$t să împră!tie secreţiile murdare în milioanele de găuri pe care le avem pe toată pielea. sau c*iar. mai ales c$nd mizeria dinăuntru. mai ales atunci c$nd lumea nu se spală niciodată în acele locuri care nu sunt simpatice. zi !i noapte. nici c*iar savanţii nu le pot vedea încă. !i a !ters nasul sau i a picurat din nas tocmai peste acele înveli!uri de dulciuri pe care le iei de pe stradă !i le pui drept pe patul în care doarme apoi lumea. sau c*iar m$ncarea pe care o cumperi. dimpotrivă. dar c*iar dacă nu pot "i văzute se t$răsc pe tot trupul tău noaptea. !i ea devine din ce în ce mai murdară !i mai sc$r&oasă. cu trilioane de picioru!e păroase ori&ile. ca să nu mai vor&esc de dopurile alea de plută pe care le culegi de prin co!urile de gunoi !i de !tiuleţii ăia de porum& pe care maică ta. domnul 123 .'mos +z vină !i ei să mi!une peste tine. la urma urmei cine !tie cine a strănutat peste ce ai cumpărat tu.

g$ndaci de &ucătărie.$te molime levantine. (umătate din 124 . musculiţe !i cine !tie ce altceva. !i celălalt nici măcar nu simte ce s a lipit de el în toată îng*esuiala de aici. !i cum poţi "i sigur că e sănătos. . cu toţi germenii !i &acilii de *erpes !i tra*om !i sc*istozomiază# Iar sistemul sanitar de aici nu e deloc european. !i c*iar "ără vreo atingere. ţ$nţari. la urma urmei nu trece nici o zi aici. nu despre unele care nu sunt încă !tiute !i pe care !tiinţa medicală încă nu le recunoa!te. o str$ngere de m$nă e destul ca să transmită tot soiul de molime. . ?au un a&ces sau enterită sau eczemă sau psoriazis sau impetigo sau un "uruncul. "urnici. 2i nu vor&esc dec$t de &olile cunoscute. mai ales aici. sau *oleră sau ti"os sau găl&inare sau dizenterie. Poate că nici nu e evreu# 'i idee c$te &oli sunt pe aici. în ţara asta în care e at$t de cald !i plin de mu!te.a n are T>.Poveste despre dragoste si întuneric să o ai&ă în paza lui. c$t despre igienă. în Levant. molii. la v$rsta ta e mai &ine să nu !tii de toate aceste "luide puturoase. !i oricine poate "oarte u!or să l m$n(ească pe altul. îi cumpără direct din m$na acelui &ăr&at care poate că nici nu s a spălat !i nu !i a !ters m$inile după ce a "ost la scuză mă. doar respir$nd aerul pe care altcineva l a tras în plăm$nii lui înaintea ta. "ără să moară oamenii ca mu!tele de vreun parazit sau &acii sau micro& sau de tot soiul de viermi microscopici pe care doctorii nici măcar nu i pot identi"ica. !i oamenii aici transpiră toată ziua !i tot i impui î!i ating !i î!i "reacă unul de altul in"lamaţiile !i scurgerile !i sudoarea !i toate "luidele lor trupe!ti.

in"lamaţii !i secreţii ciudate aduc cu ele tot timpul.'mos +z lumea de aici nici măcar n a auzit de a!a ceva.a animalele# ?au mai rău# Q + u!ă cu un panou din sticlă (ivrată împodo&ită cu "orme geometrice "lorale despărţea dormitorul &unicii de cămăruţa cunoscută ca 9&iroul &unicului 'le3sandr:# De aici &unicul î!i avea ie!irea separată pe verandă !i de acolo în grădină !i în "ine a"ară. !i apoi vino la mine în &ucătărie. pe care &unicul dormea 125 . ci cu un soi de m$*nire ad$ncă: J . !i împre(urul lor. nu lăsa nici un loc!or umed. !i în celălalt !tii tu ce. către li&ertate# %ntr un ung*er al acestei odăiţe stătea canapeaua din +dessa. !i aerul e plin de tot soiul de insecte asiatice !i sc$r&oase reptile înaripate care vin aici drept din satele ară&e!ti sau c*iar din '"rica. Domnul să o ai&ă în paza lui. la "el de îngustă !i de tare ca o sc$ndură. !i vreau să te ungi cu cremă 1elveta din tu&ul ăsta pe tot g$tul. Levantul ăsta e plin de germeni# 'cuma usucă te &ine peste tot. care sunt *ainele pregătite de maică ta. iar apoi o să ţi iei micul de(un# Pe c$nd ie!ea din &aie murmura pentru sine. !i o să capeţi o cană de cacao. ca un &ăiat mare. !i apoi pune ţi singur ni!te pudră de talc în !tii tu ce. !i cine !tie ce &oli. nu "urioasă. !i apoi să te îm&raci în *ainele pe care le pun aici. către ora!. doar că le am călcat cu "ierul încins care dezin"ectează !i ucide mai &ine ca spălatul orice s o "i "ost prăsind pe acolo. cu părul pieptănat "rumos.

alta pentru documente de la municipalitate !i de la &ancă !i încă una pentru corespondenţa cu Mi!carea Herut. !apte sau opt perec*i de panto"i stăteau aliniate per"ect. alţii cu curelu!e sau cu catarame# %n partea opusă canapelei se a"la &iroul lui mic. pe care îi lustruia p$nă ce luceau precum cristalul. pe care le păstra ca pe ni!te tro"ee într o cutie de pălării rotundă. recomandate !i par avion# 2i mai erau o cutie cu plicuri !i alta cu ilustrate. unii cu găurele. una pentru scrisorile primite. alţii rotun(iţi sau ascuţiţi. plină cu tim&re de diverse valori. unii tari !i cu talpa groasă. verzi !i negre !i maro. una pentru scrisorile trimise.Poveste despre dragoste si întuneric noaptea# ?u& canapea. cu compartimente di"erite pentru etic*ete de eCpres. în "orma Turnului 5i""el. în vreme ce în a treia. ca un cui& de vipere. toate negre !i strălucitoareF a!a cum &unica ?*lomit colecţiona pălării. una plină cu agra"e. ca recruţii la paradă. iar în spatele lor un suport rotitor. întotdeauna curat !i ordonat. tot a!a &unicului 'le3sandr îi plăcea să comande o întreagă "lotă de panto"i. unii înc*eiaţi cu !ireturi. cu 126 . a treia pentru tăieturi din ziare. cea de alături plină cu piuneze. liliala Ierusalim# Mai era !i o cutie din lemn de măslin. cu o călimară !i un tampon din lemn de măslin cu sugativă pe el# Tamponul îmi părea întotdeauna un tanc sau un vapor cu co! gros care navig*ează spre un de&arcader "ormat dintr un trio de cutii argintii sclipitoare. se încolăceau !i se învălmă!eau elasticele# Pe &irou era un suport metalic dreptung*iular cu tăviţe.

l$ngă dosare !i *$rtii.$nd vedea o îndatorire negli(ată. unul ro!u !i celălalt al&astru# %ntr un colţ al &iroului &unicului. prietenii. partenerii de a"aceri. igienă. o&!tească sau morală. !i îl "olosesc pe post de comisionar# %n timpul zilei &unicul 'le3sandr lucra ca reprezentant comercial !i v$nzător de articole vestimentare. !i îi plăcea să !i întărească din c$nd în c$nd inima i singuratică !i pasionată cu c$te un strop de vi!inată. dereticat. toţi "ăceau parte dintr un complot menit să l silească să se scu"unde în nu !tiu c$te "eluri de c$!tigare a p$inii de toate zilele. care arătau ca ni!te "emei cu talia su&ţire# >unicul iu&ea "rumuseţea !i detesta tot ce era ur$t. tranzacţii comerciale !i o mie de plictiseli !i o&ligaţii mesc*ine# 5ra un &ăr&at cu o "ire lini!tită. pro"ită de &unătatea lui !i l cople!esc cu o mie !i una de sarcini care îi sting sc$nteia poetică. irasci&il dar u!or de calmat# . "iind agentul de la Ierusalim al 127 . printre care !i un creion minunat cu c$te un v$r" la am&ele capete. "ie ea "amilială. stătea întotdeauna o sticlă înc*isă la culoare !i înaltă de lic*ior străin !i trei sau patru pocale verzi.'mos +z un asortiment de tocuri !i creioane de di"erite culori. întotdeauna se în*ăma la ea# Dar apoi o"ta !i se pl$ngea de greutatea sarcinii !i de "aptul că toată lumea. !i mai ales &unica. &ăut de unul singur# Lumea nu l înţelegea# -evasta nu l înţelegea# -imeni nu l înţelegea cu adevărat# Inima lui t$n(ea mereu după lucrurile no&ile. dar toţi conspirau ca să i reteze aripile: nevasta.

5mpire ?tate >uilding. le a tradus în e&raică# Iată un eCemplu: „/upă mulţi ani de-adormire 128 . care acopereau p$nă sus peretele din &iroul lui. grădinile suspendate din >a&ilon !i Marele Eid . la &iroul său. canalele veneţiene. de parcă turnul din cutii !i cutiuţe care cre!tea su& m$inile mele ar "i a(uns cur$nd să um&rească piramidele. 'rcul de Trium" !i Turnul 5i""el# -oaptea. &isericile de la Dremlin. înc$ntare. cămă!i !i pantaloni din tricot !i din ga&ardină. precum !i tot soiul de prosoape. &unicul 'le3sandr era un poet sentimental care arunca peste o lume străină poezii de dragoste. sor&ind un pocal de vi!inată.analele ?uez !i Panama. cu spatele la &irou. z$m&ind "ericit spre mine. cu condiţia să nu le desc*id.oloseumul.Poveste despre dragoste si întuneric "a&ricii de teCtile Lodzia !i a multe alte "irme de mare prestigiu# %n numeroase cutii puse una peste alta pe ra"turi. "orturi !i ziduri de apărare# >unicul !edea pe scaunul lui. entuziasm !i dor. . în singurătatea odăiţei sale. toate în lim&a rusă# >unul lui prieten. care de o&icei strălucea de &unătate !i mulţumire. ca să construiesc turnuri. !ervete !i perdele# Mi se îngăduia să "olosesc aceste cutii cu mostre.*inezesc# >unicul 'le3sandr a "ost cel care mi a vor&it despre Marele Eid . grădinile suspendate !i celelalte minuni ale spiritului omenesc. avea o colecţie multicoloră de mostre de ţesături. !osete. Aosep* Do*en Tsede3. piramide. cum sunt Part*enonul !i . cu picioarele întinse în "aţă !i cu c*ipul lui tranda"iriu.*inezesc.

*otăr$re de "ier etc. trupul -mi tre.. !igoare-a tinereţii 6i ţie. un iu&itor al o!tirilor. englezilor !i tuturor celorlalţi care urăsc evreii# 2i printre acestea am găsit trei sau patru poezii de singurătate !i tristeţe. eroism.. dacă noi. preamărind "iguri ca 1ladimir Aa&otins3i. dacă ne am ridica în s"$r!it !i nu ne am mai "ace gri(i în privinţa ne evreilor. ne am înve!m$nta în cura(. un patriot. un om pasionat. precum !i poeme pline de m$nie împotriva nemţilor. am putea să ne învingem toţi du!manii !i am sta&ili 7egatul lui David de la -il p$nă la marele 129 . care credea că.ă.'mos +z /oamne. /eal şi !ale să cutreier 1ă le !ăd cum mândre stau3 Omu-n pace să trăiască 1ub smochin. ara&ilor.ă3 dio-ţi spun.ile-mi mai dăruieşte. 4ăci pământul -nfloreşte. victoriilor !i cuceririlor. unc*iul Aosep*. cu versuri cum sunt acestea: „4e gânduri sumbre mă-ncon5oară 4ând !iaţa mi se -nserea. /e la /an pân2 la &eershe!a Patriei ocol să dau.eşte0 1altă-mi cu blândeţe pleoapa $rei . Ţara mea e-n !eselie." ?cria ode.. plină de năde5de ra. -n a sa !ie..ă cuma iarna aspră se aşa. cu mintea nevinovată. evreii. Menac*em >egin sau pe cele&rul său "rate." Dar de o&icei nu iarna aspră îl încon(ura: era un naţionalist.

palate regale !i &lazoane# Mi l amintesc îm&răcat într un costum de "lanel &e( desc*is sau într un costum reiat cu pantalonii călcaţi la dungă. rea !i crudă. dar "oarte repede se însenina. pentru că "aţa lui î!i sc*im&a culoarea ca un sema"or: roz al& ro!u !i înapoi la roz# %n cea mai mare parte a timpului o&ra(ii îi erau de un tranda"iriu mulţumit. su& care avea uneori o vestă din pic*et cu un lanţ de argint "in ce i îm&răţi!a talia !i ducea la un &uzunar al sus numitei veste# Pe cap purta vara pălărie de paie împletită larg. ar veni !i s ar înclina p$nă la păm$nt în "aţa noastră# 'vea slă&iciune pentru tot ce este măreţ. după o scurtă întrerupereF !i într o clipă uita cine sau ce îl în"uriase !i ce a "ost cu toată tevatura aceea. ierta. iarna s a s"$r!it !i e de acum departe. *amuri !i lănci sc$nteind în soare. iar dacă era "urios se înro!eau. dar c$nd era (ignit ii luceau al&i. gata să iz&ucnească dintr odată în avalan!e de tunete. iar iarna un &orsalino cu panglică de mătase înc*isă la culoare# 5ra îngrozitor de irasci&il. de parcă m$nia lui "usese doar un "el de criză rea de tuse# Puteai să ţi dai seama întotdeauna de la distanţă în ce ape se scaldă. ca un copil care pl$nge o clipă !i 130 . !i întreaga lume neevreiască. iar &unicul reîncepea să radieze de o&i!nuita i voio!ie. puternic !i strălucitor uni"orme militare.Poveste despre dragoste si întuneric r$u. î!i cerea iertare. goarne de alamă. însă în scurtă vreme î!i reluau nuanţa tranda"irie care vestea întreaga lume că "urtuna cu trăsnete a trecut. "lorile au răsărit pe păm$nt. 5u"ratul. era plin de căinţă.

p$nă ce toate mem&rele aveau să i "ie strivite# De eCemplu: 9?ă mă ridice p$nă la tavan !i să mă azv$rle cu putere de păm$nt. după iniţialele lucrării sale cele mai cunoscute. z$m&e!te !i se întoarce "ericit la (oaca lui# 7av 'le3sandr Eis3ind din Horodino /în acea vreme a"lat în 7usia.reatorului cu mare &ucurie !i "ervoare:# /7a&&i -a*man din >ratislava a spus despre el că era un Hasid a!ant la lettre#0 %nsă nici &ucuria. su& pedeapsa eCcomunicării. ca&alist.'mos +z imediat se potole!te. este cunoscut în tradiţia ra&inică drept @1?*H. nici "ervoarea nu l au împiedicat pe 7a&&i 'le3sandr Eis3ind să lase în testamentul său instrucţiuni ca după moartea sa 9?ocietatea de îngropăciune să e"ectueze pe le!ul meu cele patru pedepse de moarte încredinţate ?an*edrinilor:. care a murit în HXI=. !i avertizez ?ocietatea de îngropăciune. @esod 1e ?*ores* Ha 'voda* /Temelia !i rădăcinile adoraţiei0# 5ra mistic. "ără să pună dedesu&t cear!a"uri sau paie. studiind ToraF niciodată nu !i a sărutat !i nu !i a îm&răţi!at copiii !i niciodată nu a vor&it cu ei despre altceva dec$t lucrurile cere!ti:# ?oţia lui conducea gospodăria !i i a crescut pe copii de una singură# 2i totu!i acest distins ascet propovăduia 9adorarea . ascet. autorul c$torva scrieri etice in"luente# ?e spunea despre el că 92i a petrecut viaţa înc*is într o cămăruţă. să mă c*inuiască cu aceste !apte morţi !i să nu mi 131 . !i să repete aceasta de !apte ori. apoi în Polonia !i acum în >elarus0.

timp de patru ore pe noapte. unul dintre acei "raţi pe care tatăl lor nu i a sărutat sau îm&răţi!at niciodată. căci umilinţa îmi este m$ndria. la "el ca tatăl său# ?oţia lui ţinea un magazin de p$nzeturi !i s a îngri(it de el !i de odraslele lui p$nă în ziua morţii lui !i mai departe. a!a înc$t c$nd aceasta termina să l trezească "lacăra# . care toată ziua studia Tora i nu părăsea niciodată în timpul săptăm$nii casa de studiu. pentru a "i nevinovat la (udecata cea mare:# Toate acestea ca ispă!ire a păcatelor sau pentru puri"icare.*iar !i *rana "rugală îi era adusă la casa de studiu.Poveste despre dragoste si întuneric cruţe umilinţa. pe care nu o părăsea dec$t la începutu l ?&a&&at ului !i unde se întorcea de cum se înc*eia ?&a&&at ul# Ivra un ascet. care s a născut din "emeia 7e&ecca:# 2i se mai !tie despre el că a um&lat prin ora!ele germane str$ng$nd &ani pentru a i a!eza pe evrei în Ţara ?"$ntă !i a "ost înc*is pentru asta# Descendenţii lui poartă numele de "amilie >raz. 7av @ossele >raz. cu capul pe &raţe !i &raţele pe masa de lucru. pentru că umilinţa lui 7av @ossele nu i îngăduia să !i asume poziţia de ra&in. pentru că nu se 132 . la vremea ei. care este o a&reviere a lui 9născut din 7a&&i 'le3sandr Eis3ind:# 8iul lui. cu o lum$nare aprinsă între degete. 9pentru spiritul sau su"letul lui 'le3sandr Eis3ind. ci preda Tora pe degea&a copiilor din sărăci mc# -ici n a lăsat vreo carte în urma lui. nici c*iar pentru a dormi: î!i îngăduia să moţăie !ez$nd. a "ost considerat cu adevărat unul dintre .ei Drepţi. a!a cum "ăcuse !i mama lui.

împreună cu soţia lui. era proprietarul !i conducătorul unei mici "a&rici de sticlă# %nainte. 7as*a Deila >raz. nepotul lui 7av @ossele. lucrase ca "uncţionar guvernamental la DYnigs&erg# Mena*em >raz era un &on viveur c*ipe! !i înstărit !i un noncon"ormist *otăr$t. c*iar !i după standardele "oarte tolerante ale +dessei evreie!ti de la s"$r!itul secolului al WIW lea# 'teu "ără să se ascundă !i "aimos *edonist. care s a ocupat de cereale. Perla. n a trăit din sudoarea "runţii soţiei sale !i nu a ur$t Eeitgeist ul !i Iluminismul# Le a îngăduit copiilor săi să înveţe rusa !i germana !i un pic de 9înţelepciune străină: !i c*iar a încura(at o pe "iica sa. pe care predecesorii săi sa nu l "i spus înaintea lui# 8iul lui 7av @ossele. in !i c*iar păr de porcF avea a"aceri p$nă la DYnigs&erg !i Leipzig# 5ra un evreu "oarte credincios. unde. s a distanţat de *a&otnicia tatălui !i &unicului său: n a întors spatele lumii. dispreţuia at$t religia.u siguranţă a pus ?ocietatea de îngropăciune. s a sta&ilit în anii H880 la +dessa. strănepotul lui 7a&&i 'le3sandr Eis3ind. c$t !i pe "anaticii religio!i. să studieze. "iul lui 'le3sandr Eis3ind. în tinereţe. su& ameninţări cumplite.'mos +z consiliera demn să spună vreun lucru nou. cu aceea!i devoţiune deplină cu care &unicul !i stră&unicul 133 . după c$t se !tie. nu i strivească trupul după moarte# Q Mena*em Mendel >raz. 7av 'le3sandr Eis3ind >raz /&unicul &unicului meu 'le3sandr0 a "ost un prosper om de a"aceri. să citească !i să devină o "emeie învăţată# . dai.

"iul lui 5ze3iel Dlausner. sora lui. 8ania# 8iul meu este Daniel @e*uda 'rie*.amin'agim -. fiul lui %av "adis'. !i după tatăl meu. din satul #l$ieni$i din !ituania. după mama mea. autorul lui +efer .artea obiceiurilor). vărul meu primar. care ţinea în arendă o "ermă<# 3 -umele se repetă în "amilii# 8iica mea cea mare se nume!te 8ania. cel asasinat de nemţi la 1ilna# Trei dintre nepoţii mei poartă 134 . care a trăit la 1iena la s"$r!itul secolului al WI1)lea# 8ratele meu David a "ost numit după unc*iul David. acea "iică învăţată a lui 7av 'le3sandr Eis3ind >raz. pe nume @e*uda Lei& Dlausner. @e*uda 'rie* Dlausner. un descendent al lui %abbi *bra'am "lausner. consuma cu dezinvoltură voioasă alimente interzise !i î!i găsea plăcerea în a"irmarea unei viziuni sum&re asupra scurtimii vieţii omene!ti !i în negarea pasionată a vieţii de după moarte !i a (udecăţii divine# 'cest admirator al lui 5picur !i al lui 1oltaire credea că un om tre&uie să întindă m$na !i să culeagă tot ce i scoate în cale viaţa !i tre&uie să se dăruiască pe de a ntregul des"ătării "ără *otare cu toate cele dorite de inima lui. David !i Mal3a. împreună cu părinţii lui. "ratele tatălui meu. @e*uda !eib "lausner. după Daniel Dlausner. nedreptăţi sau su"erinţe# Pe de altă parte. era logodită cu un evreu simplu acolo.Poveste despre dragoste si întuneric său ţinuseră să respecte "iecare &uc*e a Legii# Mena*em >raz era un li&er cugetător p$nă la eC*i&iţionism: "uma în pu&lic de ?*a&&at. fiul lui %av &ze$iel. cu condiţia ca prin aceasta să nu le provoace altora vătămări. care s a născut cu un an înaintea mea !i a "ost asasinat de către nemţi la 1ilna c$nd avea trei ani. care la r$ndul lui a primit numele &unicului său. fiul lui %av (edalia' "lausner ) #l$icnic$i. 7as*a Deila. în satul +l3ieni3i din Lituania /nu departe de 1ilna0.

căpo!i !i naivi# 5ze3iel Dlausner a crescut vaci !i oi !i a cultivat "ructe !i legume. cu căruţa plină cu lemne sau saci de cereale. elimin$ndu l de pe piaţă. agale.) 135 . peste c$mpuri pustii. a!a cum "ăcuse !i tatăl lui mai înainte. c*iar la +l3ieni3i# Toate trei satele erau în apropiere de 1ilna# @e*uda. %iva 0uc$erman). a învăţat un pic din Tora !i Talmud de la un învăţător din sat !i respecta poruncile. "iindcă alţi negustori i au descoperit cur$nd naivitatea !i au pro"itat de ea. 2i a!a mai departe# (N. erau în general evrei simpli de la sat. spre deose&ire de verii lor învăţaţi din ora!ul învecinat Tra3ai. mai înt$i într un sat numit Popis*u3 /sau Papis*3i0. @e*uda Lei& a cumpărat cu &anii răma!i un cal !i o căruţă !i s a apucat cu voio!ie să care pasageri !i măr"uri dintr un sat în altul# 5ra un căruţa! vesel. să intoneze c$ntece de petrecere la ?*a&&at !i de săr&ători !i să &ea un strop de rac*iu în serile de iarnăF niciodată nu !i &ătea calul !i nu dădea înapoi în "aţa prime(diei# Ii plăcea să călătorească singur. dispreţuind însă su&tilităţile eCegetice# %i plăcea viaţa în aer li&er !i ura să stea înc*is în casă# După ce !i a încercat norocul cu produsele agricole !i a e!uat. mulţumit de soarta lui !i îi plăcea să măn$nce &ine. apoi în alt sat numit 7udni3 !i. &un la su"let. în "ine. prin pădurile întunecate. a. prin viscol !i peste stratul su&ţire de g*eaţă care acoperea r$ul iarna# + dată /a!a îi plăcea &unicului numele unuia dintre &unicii lor (/accabi +alzberger.'mos +z Dlausnerii din +l3ieni3i. !otte +alzberger.

la +dessa. de unde venea 7as*a Deila !i unde trăia in"luentul ei "rate: cu siguranţă că Mena*em Mendel >raz avea să se ocupe de ei !i va avea gri(ă ca sora lui &olnavă să "ie tratată de cei mai &uni medici# %n vremea în care Dlausnerii s au sta&ilit la +dessa. iu&itor al lim&ii e&raice !i setos de cunoa!tere# Părea să tragă în partea verilor săi. unc*iul meu Aosep*. singur 136 . care cur$nd !i a mani"estat a"initatea cu tatăl !i &unicul său. epicureicul !i voltairianul Mena*em Mendel >raz. de o s$rguinţă o&sesivă. era un copil minune de unsprezece ani. căruţa!ul.Poveste despre dragoste si întuneric 'le3sandr să povestească iar !i iar în serile de iarnă0 g*eaţa s a spart su& greutatea căruţei. 'le3sandr Eis3ind. Dlausnerii rurali# -u era atras de învăţătură !i încă de la o v$rstă "ragedă s a arătat dornic să !i petreacă mult timp în aer li&er. care nu avea dec$t vreo patru ani c$nd s au mutat la +dessa. "iul lor cel mare. !i @e*uda Lei& a sărit în apa cea rece. nu a strămo!ilor "ermieri !i căruţa!i din +l3ieni3i# )nc*iul lui. isteţii Dlausnerii din Tra3ai. o&serv$nd comportamentul oamenilor. "ratele lui. trei "ii !i cinci "iice# %nsă în H88= s a îm&olnăvit grav !i Dlausnerii au *otăr$t să !i părăsească satul cel izolat din Lituania !i să se mute la sute de mile depărtare. amu!in$nd !i pipăind lumea. era un copil cam tur&ulent !i emotiv. a declarat că micul Aos ep* este sortit unor lucruri mari !i i a plătit studiile# Pe de altă parte. a apuca t *ăţurile calului cu m$inile sale puternice !i a scos la mal calul !i căruţa# 7as*a Deila >raz i a născut soţului ei.

a plecat din ?an3t Peters&urg după pră&u!irea )niunii ?ovietice !i s a sta&ilit la . generozitatea !i &unătatea lui "ăceau să "ie îndrăgit de toţi cei cu care se înt$lnea# 5ra cunoscut peste tot ca Eusia sau Eissel# 2i acesta era &unicul 'le3sandr# Mai era !i "ratele lor mezin. @vetta 7adovs3aia. încă mai corespondează cu mine# Mătu!a @vetta. un &ăr&at puternic. dintre care nici una n a a(uns în Israel# Pe c$t am reu!it să a"lu. sau Dvora. Marina. veri!oara tatălui meu. 'nna !i Daria. a. după 7evoluţia 7usă.ăruţa!ul @e*uda Lei&. care "ace parte din generaţia copiilor mei. a murit la ?an3t Peters&urg în "loarea v$rstei# -i3ita. +*io# ?ingurul ei copil. ?o"ia. s a o"ilit după ce a c*eltuit ce i mai rămăsese din economii cumpăr$nd o &ăcănie micuţă !i 4 8iica Dariei. o "emeie în v$rstă de optzeci de ani. care era cam de v$rsta mea. dar 9au "ost &locaţi: la Diev. cu soţul ei Mi!a au încercat să "ugă în Palestina după 7evoluţie. vis$nd cu oc*ii desc*i!i# 1ioiciunea. ?o"ia a "ost pro"esoară de literatură !i apoi directoarea unei !coli din Leningrad# 'nna a murit înainte de cel de al Doilea 7ăz&oi Mondial. unicul "iu al Marinei. dar nu după multă vreme s a răzg$ndit !i s a întors în 7usia sau în )craina. precum !i trei surori. iar Daria. pentru că Daria era însărcinată=# In ciuda a(utorului primit de la prosperul unc*i Mena*em !i de la alte rude ale "amiliei din ramura >raz.'mos +z pe pă!uni !i prin păduri. unde s a însurat !i acum lucrează ca medic veterinar într un sat# 8iicele lui sunt din aceea!i generaţie cu nepoţii mei# (N. unc*iul >etsalel. Dlausnerii au dat de greu la puţin timp după venirea în ora!# .) 137 . ră&dător. s a dus în 'merica împreună cu &unica lui. căruia îi era dragă viaţa !i îi plăcea să glumească.leveland.

doc*erii !i t$r"ele ie"tine. după ultima modă.Poveste despre dragoste si întuneric su"ocantă. a mai trăit douăzeci !i cinci de ani după moartea lui# %n cele din urmă a murit în cartierul &uc*arian din Ierusalim. ca să !i &ucure oc*ii cu vapoarele. în mesc*ina lui prăvălioară. "ugind acasă ca să mai compună o poezie plină de simţire. *otăr$nd să nu încerce să se ia la întrecere cu studiosul lui "rate mai mare. cu mustaţa lui &ine ceruităF uneori co&ora în port. m$zgălind noaptea poezii în"lăcărate în lim&a rusă. apoi d$nd iar t$rcoale pe străzile +dessei. copilul minune# %ntre timp învăţa să danseze cu 138 . ţipător. *anurile !i r$ul pe care le lăsase în urmă. arunc$nd oc*eade lacome vitrinelor !i munţilor de cantalupi. pe c$nd avea doar cincizeci !i !apte de ani# 1ăduva lui. calul !i căruţa lui. în Lituania# După c$ţiva ani s a îm&olnăvit !i cur$nd a murit. de dragul căreia se mutaseră acolo. "um$nd ţigări ca un adult. ca !i senzualelor "emei din sud. !i uneori petrecea o oră sau două la &i&liotecă. întinderile înzăpezite. pădurile. din care el !i "amilia lui î!i c$!tigau cu greu p$inea# T$n(ea după c$mpiile largi. cumpăr$nd ceva de aici !i v$nz$nd ceva dincolo. &unicul 'le3sandr a părăsit !coala la cincisprezece ani !i !i a încercat norocul cu o serie de mici a"aceri. sau se uita entuziasmat la o trupă de soldaţi care măr!ăluiau însoţiţi de "an"ară. struguri !i pepeni verzi. citind avid orice îi cădea în m$nă. îm&răcat cu mare atenţie. în HI28# %n vreme ce unc*iul Aosep* î!i urma strălucitoarea carieră de student la +dessa !i mai t$rziu la Heidel&erg. 7as*a Deila.

"ăc$nd ce i se cerea. a curtat "ete. "ăgăduindu i credinţă nemuritoare toate în lim&a rusă# /. colorată de prezenţa mai multor naţionalităţi. de la domnul )ssi!3in la domnul Lilien&lum. care era mare amator de glume piperate. !i a "ăcut tot "elul de prieteni. a cumpărat !i a v$ndut !i uneori a avut !i pro"ituri. în c*ip de comisionar neplătit al conducătorilor ?ocietăţii Iu&itorilor ?ionului dintr o +dessă ce nu cuno!tea încă tele"onul: duc$nd un &ilet urgent de la '*ad Haam la Mendele Mo3*er ?e"orim sau de la Mendele Mo3*er ?e"orim la domnul >iali3. în spiritul mi!cării de Iu&ire a ?ionului: Ierusalimul. "irmamentul de deasupra strălucind de lumina radioasă a celor 2apte . a scris o poezie /patru stro"e.'mos +z domni!oarele &ine crescute. !i a scos carneţelul. cu un înger st$nd la "iece colţ. opt rime0. un ora! portuar cu o atmos"eră ameţitoare. apoi a pornit iar pe străzi.eruri# ?cria c*iar !i poezii de iu&ire înc*inate lim&ii e&raice. !i în vreme ce a!tepta în salon sau în *ol răspunsul. sau la domnul Mena*em )ssi!3in. s a a!ezat în c$te un colţ de ca"enea sau pe o &ancă din parc. slăvindu i "rumuseţea !i muzicalitatea. în inima lui c$ntau poezii în lim&a rusă. să &ea mai multe pa*are de coniac "ără să !i piardă minţile. &unicul nu a reu!it să !i 139 . să cultive cuno!tinţele din ca"enele !i să răs"eţe căţelu!ul ca să c$!tige "avorurile doamnei# Pe c$nd &ătea străzile scăldate în soare ale +dessei. ale cărui străzi sunt pavate cu oniC !i (asp.*iar !i după ce a trăit la Ierusalim peste patruzeci de ani.

$nd a a(uns în s"$r!it la Ierusalim. nu ora!ul de "anatici apăsat de sărăcie. "emeilor din Ierusalim care t$n(eau după plăcerile 5uropei# %nsă în cele din urmă a apărut alt evreu mai de!tept ca &unicul !i a început să importe roc*ii de la Paris. din 7amat 6an# 5!ecul !i nevoile au adus înapoi muza care îl a&andonase în anii de succes comercial# Din nou s a înc*is nopţile în 9&iroul: lui !i a a!ternut versuri pasionate în lim&a rusă despre splendorile lim&ii e&raice. din Holon. ci un Ierusalim ale cărui străzi sunt îm&ălsămate cu 140 . n a mai scris poezii !i s a dedicat comerţului# Timp de c$ţiva ani a v$ndut cu succes roc*ii importate de la 1iena. a scris cam a!a: 98oarte dragii mei nepoţii !i strănepoţii. în HI<<.Poveste despre dragoste si întuneric însu!ească pe deplin e&raica: p$nă în ultima lui zi vor&ea o e&raică personală care încălca toate regulile !i "ăcea gre!eli cumplite c$nd scria# In ultima ilustrată pe care ne a trimis o la 3i&&utzul Hulda. după moda din urmă cu doi ani. pră"uit !i su"ocat de căldură. ni!te modele de anul trecut. cu puţin înainte de moarte. mi e durere de voi o mulţime# 1reau să vă vădesc pe toţi o mulţime4:0 Q . cu o &unică ?*lomit înspăim$ntată. despre "armecele Ierusalimului. !i prosoape de la o mică "irmă numită ?zczupa3 !i 8iii. iar &unicul cu roc*iile sale vieneze a tre&uit să !i recunoască în"r$ngerea: a "ost silit să părăsească a"acerea !i dragostea lui "aţă de roc*ii !i s a trezit "urniz$nd Ierusalimului tricota(e produse de Lodzia.

De ce nu scrii despre adevăratul Ierusalim. l a întrerupt: 2to s to&oi. In vizită. a dat cu pumnul în masă !i a răcnit: J 'devăratul Ierusalim.e te a apucat. 'i înne&unit. în care un sera"im plute!te deasupra "iecărui scuar# In acest punct am intrat eu în ta&lou. &unicule. 8ac o grămadă de lucruri ruse!te4 Mă în(ur singur ruse!te4 1isez ruse!te4 >a c*iar /dar aici &unica ?*lomit. J -u mai eCistă# Propala4 J . a trecut pe loc de la plăcutul tranda"iriu la un ro!u aprins. Doar vezi că i aici &ăiatul440# J 'i vrea să te întorci în 7usia. pi!ăciosule. nătărăule.e vrei să zici. 'devăratul Ierusalim este cel din poeziile mele44 J 2i c$t o să mai scrii ruse!te. !i l am atacat pe &unicul cu un realism eCasperat de aceste poezii: J Trăie!ti la Ierusalim de at$ţia ani !i !tii "oarte &ine cu ce sunt pavate străzile !i ce plute!te cu adevărat peste scuarul ?ion. &unicule. 141 . în rolul viteazului &ăieţel din povestea cu *ainele noi ale împăratului.e nu mai eCistă.4 1idi! malci3 riadom s nami44 . a!a că de ce continui să scrii despre ceva ce pur !i simplu nu eCistă. >unicul 'le3sandr. ti dura3. în"uriat de vor&ele mele impertinente. care !tia eCact ce urmează.'mos +z mir !i tăm$ie. . J . Ti ni normalni.e nai&a !tie un pi!ăcios de o !c*ioapă ca tine despre adevăratul Ierusalim.

am dus odată o depe!ă. după descoperirea unuia dintre acele scandaluri de deturnare de "onduri !i corupţie care au zguduit ţara. Lilien&lum. !a. J -u# Iu&e!ti.ert ego znaiet# Dracu. &unicul mi a povestit cum. ca să l oprească. ce nu mai eCistă 7usia nu mai eCistă4 7usia e moartă# 5Cistă ?talin# 5Cistă D(er(ins3i# 5Cistă @ez*ov# 5Cistă >eria# 5Cistă o mare înc*isoare# 6ulag4 @evse3tsia4 'pparatcici4 . mi a eCplicat &unicul# Pe c$nd a!tepta ca Lilien&lum să scrie răspunsul. la +dessa. !tie# J -u vrei s o mai vezi.riminali4 J Dar sigur nu mai iu&e!ti un pic +dessa. 9pe &icicleta mea. domnului Lilien&lum. nu iu&e!ti ce contează# .Poveste despre dragoste si întuneric J . omul de lume în v$rstă de cincisprezece ani !i a scos ţigările !i a întins m$na după scrumiera !i cutia cu c*i&rituri de pe masa din salon# Domnul Lilien&lum i a prins iute m$na &unicului. Lilien&lum avea !i o "uncţie onori"ică de trezorier al Iu&itorilor ?ionului de la +dessa#0 95l. J -u. pe c$nd avea cincisprezece ani.e nu mai eCistă. pi!ăciosule. un mesa(. apoi a ie!it din 142 .to& tipropal# 2a# %ntr o zi. ca v$ntul. la un pa*ar de ceai cu 3iciela3*. termină odată# 2a# . în &iroul lui. un mem&ru al comitetului Iu&itorilor ?ionului:# /Pe l$ngă statutul de &ine cunoscut scriitor de lim&ă e&raică. a "ost cu adevărat primul nostru ministru de "inanţe:.

dar în vreme ce se scălda în m$ndrie.P0. mai 5 . a intrat în circulaţie o &ancnotă "rumoasă de H0 lire cu portretul poetului >iali3P# . am dat "uga la &unicul ca să i arăt cum l a onorat statul pe &ăr&atul pe care l a cunoscut în tinereţe# >unicul a "ost într adevăr entuziasmat. !i numai de către mem&rii comitetului# 9'!a că. am "ondat un stat ca să avem de unde "ura# In acel e zile orice copil !tia ce e voie !i ce nu.$nd am pus m$na pe prima mea &ancnotă cu >iali3. o&ra(ii i s au îm&u(orat de plăcere. a cercetat portretul lui >iali3 /care mi s a părut că &rusc i a "ăcut cu oc*iul &unicului. maliţios.a11im Na'man 2iali$ (3456)3768).) 143 . ce era al meu !i ce nu#: -u întotdeauna. nu la dispoziţia tuturor# -u ca astăzi la noi.'mos +z încăpere !i s a întors peste o clipă cu altă cutie de c*i&rituri. a răsucit &ancnota pe toate părţile.4 :0# + lacrimă mică a strălucit în oc*iul &unicului. care era &unul nimănui !i care nu. recunoscut ca poet naţional al Israelului. eCplic$nd că c*i&riturile de pe masa din salon au "ost cumpărate din &ugetul Iu&itorilor ?ionului !i se "oloseau doar la !edinţele comitetului. vezi !i tu# %n acele zile proprietatea pu&lică era proprietate pu&lică. după două mii de ani. cu toate că a murit înainte de na!terea statului Israel# (N. poate că pe la s"$r!itul anilor . pe care o luase din &ucătărie. poetul evreu născut în 7usia. a ridicat o în lumina &ecului. zic$nd parcăF 9-u. a. degetele lui au împăturit &ancnota !i au pus o &ine în &uzunarul interior al sacoului# Eece lire era o sumă "rumu!ică pe atunci. c$nd. totu!i# +dată.

a dat din umeri &unicul. născută >raz era o t$nără solidă. nici o slu(&ă sta&ilă !i nici un venit regulat. "amilia uluită nici n a vrut să audă de căsătoria între (ună !i &ăiat# . >iali3 îmi datora douăzeci !i două de ru&le# La +dessa. căreia îi plăceau lucrurile "rumoase !i care era atrasă de înalta societate# T$n(ea să se întreţină cu persona(e cele&re. tru"a!ă. pe colo# Peste toate aceste catastro"e. să "ie prietenă cu arti!ti !i să 9ducă o viaţă culturală:# 5ra o iu&ire c$t se poate de nepotrivită: ea era cu opt sau nouă ani mai mare dec$t acel . pe c$nd era "lăcău mustăcios de !aptesprezece ani. Ţi am adus o doar ca să ţi o arăt !i să te &ucuri# 'i să "aci !i tu rost de una într o zi două.a !i cum di"erenţa de v$rstă !i legătura lor de s$nge n ar "i "ost de a(uns. t$nărul nu avea o educaţie care să se poată numi ast"el. nu cine !tie ce "rumuseţe. colac peste pupăză.asanova de &uzunar !i în plus se înt$mpla să i "ie veri!oară primară# La început.Poveste despre dragoste si întuneric ales pentru un 3i&&utzni3 ca mine# 'm "ost uimit: J >unicule. dar elegantă. înve!m$ntată cu severitate !i so&rietate# Poartă 144 . cu siguranţă# J -u. &unicul s a îndrăgostit de o t$nără respectată. cu umeri laţi. ?*lomit Levin "iica unei surori a lui 7as*a Deila Dlausner. în a"ară de ceea ce putea agonisi cumpăr$nd !i v$nz$nd pe ici. 7usia ţaristă interzicea căsătoria între verii primari# Audec$nd după "otogra"ii. pe nume ?*lomit Levin. ce "aci.

ţeapăn. celălalt &raţ "iind răsucit cu *otăr$re pe după cel al t$nărului &unic 'le3sandr. ca o coadă s"idătoare de păun# >raţul st$ng al doamnei. îm&răcat cu gri(ă. un &aston elegant cu m$nerul sculptat !i inel de metal sclipitor. ţine o po!etă de piele dreptung*iulară. plutesc u!or peste m$neca paltonului lui negru. înălţat de tălpile groase ale panto"ilor. cu umeri vătuiţi. sau poate c*iar se leagănă. cu revere late. iar la st$nga o pană "lutură m$ndru peste "ructe. în vreme ce în "aţă este "iCat cu un ac de pălărie sclipitor un mănunc*i de "ructe. &orul co&or$ndu i pe partea dreaptă a capului peste părul &ine coa"at !i peste urec*ea ei dreaptă !i înălţ$ndu se în partea st$ngă ca pupa unei coră&ii. elegant. aproape sum&ru# Mustaţa cea îngri(ită cu dragoste încearcă în zadar să împră!tie prospeţimea de copilandru care îi stăruie încă pe "aţă# +c *ii lui sunt alungiţi !i visători# Poartă un palton elegant. *otăr$t.'mos +z o pălărie moale de "etru care desenează o diagonală "rumoasă peste spr$nceana ei.*ipul lui t$năr e serios. peste pălărie. în ciuda pălăriei de "etru înalte. în "otogra"ia vec*e sc$nteiază ca lama unei să&ii# + +dessă !ocată le a întors spatele acestor 7omeo !i Aulieta# 145 . a&ia ating$ndu l# 5l stă la dreapta ei. !i pe &raţul său drept at$rnă. !i totu!i arată mai su&ţire !i mai scund dec$t este. într o elegantă mănu!ă de căprioară. de pe cap# . peste toate. negre. în vreme ce degetele ei. tot înmănu!ate. o căma!ă al&ă scro&ită !i o cravată îngustă de mătase.

verii cei loviţi de iu&ire. o cotitură nea!teptată a intrigiiF iu&irea !i a înălţat încă o dată capul îngrozitor de dragon: c$nd e primăvară. măcar pentru a "ace scandalul să dispară din "aţa oc*ilor !i din minte. care erau surori. a iz&ucnit altă dramă. pe colo. !i a! "i scris romane isteţe în engleză despre pasiunile !i in*i&iţiile imigranţilor în(o&enaţi !i despre pătimirile nevrotice ale progeniturilor lor angoasate# -umai că pe vas. !i &unicii mei. &unicul meu. a v$ndut c$te ceva pe ici. înc*ipuirea unui t$năr cu u!urinţă se întoarce spre g$ndurile de dragoste# . a!a cum "ăceau pe vremea aceea sute de mii de evrei din 7usia !i din alte ţări est europene# Intenţia lor era să se căsătorească la -eO @or3 !i să do&$ndească cetăţenie americană. viitorul mire care încă nu !i ser&ase cel de al optsprezecelea an de viaţă. au plecat cu vaporul la -eO @or3. -eO AerseG.Poveste despre dragoste si întuneric Mamele lor. poate că au contri&uit cu ceva !i am&ele "amilii. în care caz eu m a! "i putut na!te în >roo3lGn sau la -eOar3. au pornit un răz&oi al lumilor care a început cu acuzaţia reciprocă de vinovăţie !i s a înc*eiat cu o tăcere ve!nică# '!a că &unicul !i a retras economiile su&ţirele.a să n o mai lungim. a pus ru&lă peste ru&lă. s a îndrăgostit iar. pe Marea -eagră sau în dreptul coastelor ?iciliei sau pe c$nd lunecau prin noapte către luminile licărinde ale ?tr$mtorii 6i&raltar. undeva între +dessa !i -eO @or3. 146 . ori poate pe c$nd cora&ia iu&irii pe care se a"lau trecea peste continentul pierdut al 'tlantidei.

-u u u# -u i a mai dat drumul niciodată# P$nă în ziua morţii. s"$!ietor. zicea "amilia mea. disperat. plus sau minus un an# %nsă &unicii ?*lomit. care era !i ea. din c$te !tiu. între H880 !i HIHX. cu un deceniu întreg mai mare ca el. de o altă "emeie. în măruntaiele navei. 9l a tras de urec*e p$nă acolo !i nu i a dat drumul p$nă ce n au "ost legaţi unul de celălalt de a &inelea#: 2i uneori ziceau: 9P$nă ce au "ost legaţi. care au "ăcut !i drumul 147 . a!a zice tradiţia "amiliei. !i "ără să privească măcar o dată înapoi.'mos +z cu patimă. s a întors la +dessa# Pur !i simplu nu se mai auzise a!a ceva: vreo două milioane de evrei au migrat de la est la vest !i s au sta&ilit în 'merica în mai puţin de patruzeci de ani. !i poate c*iar !i puţin după asta. ea l a ţinut str$ns de urec*e. nici o clipă nu i a trecut prin cap să renunţe la el# Pe dată l a în!"ăcat de lo&ul urec*ii !i l a ţinut &ineF nu !i a des"ăcut str$nsoarea nici ziua. p$nă ce nu au ie!it din loca!ul ra&inului din -eO @or3 care i a căsătorit după legile lui Moise !i ale lui Israel# /9De urec*e:. !i pentru toţi călătoria a "ost într o singură direcţie. nici noaptea. într o !oaptă amuzată. sus pe punte sau (os. iar c$teodată smucea un pic:#0 2i apoi a urmat o mare enigmă# După un an sau doi acest cuplu ciudat a plătit altă călătorie peste ocean sau poate că rudele i au a(utat din nou !i s a îm&arcat pe alt vas cu a&uri. cu eCcepţia &unicilor mei. una dintre pasagere.

ca de o&icei: Primă!ara a . în 'merica.e nu v a plăcut acolo. Tu sau &unica. inima mi se cerneşte. 148 .Poveste despre dragoste si întuneric de întoarcere# ?ă presupunem că erau singurii pasageri. ce vrei să zici. &ine# 5ra plin de cai !i de indieni ro!ii# J Indieni ro!ii. .bate.e nu ne a plăcut. . &unicule. .e nu ne a plăcut.a "ost nici o pro&lemă# 5ra prea mare îm&ulzeală# J %m&ulzeală.at. pe care &unicul a scris o în lim&a rusă. &ucuria se topeşte. !to. iarna grea s-a aşe. J Indieni ro!ii# Mai mult de at$t n am putut scoate de la el vreodată# Iată traducerea unei poezii numite 9Iarna:.ine a *otăr$t să vă întoarceţi. care a "ost pro&lema cu 'merica. -u ne a plăcut nimic acolo# -u. J . dar lacrimile-s ferecate. J -u. J 2i de ce aţi *otăr$t să plecaţi. a!a că n a mai "ost nimeni de care să se îndrăgostească pasionalul meu &unic. J Prea mulţi oameni în a!a ţară mică# J .e între&are mai e !i asta. Mi-e sufletul dus şi gândul răpus. !i urec*ea i a "ost în siguranţă pe tot drumul de întoarcere la +dessa# De ce s au întors. . J . m !rut să plâng. 4eru-i de tuci şi cri!ăţul amar se .am iz&utit niciodată să smulg de la ei un răspuns limpede# J >unico.burat.

am căutat !i am găsit o "emeie care arăta ca o indiancă americană &ă!tina!ăF stătea în picioare. 9-u pierde nici o clipă# 1ino acum:# %ntr o "otogra"ie "ăcută la +dessa în HIH< sau HIH= &unicul meu poartă papion. su& adresa unui &ar pentru celi&atari. promitea el. !i înm$na "lutura!i trecătorilor# -u era nici t$nără. trec$nd peste vesta înc*eiată.nă. la colţul dintre LeCington !i ?trada <<. ca sus. avea pomeţii laţi !i purta un palton &ăr&ătesc vec*i !i un soi de !al care s o apere de v$ntul îng*eţat al iernii# Mi a întins un prospect !i a z$m&itF l am luat !i am spus mulţumesc# 9Iu&irea te a!teaptă:. n-o să mai am parte /e-al iubirii desfăt şi-a lui mai bucurii. "uneţea-i departe. de &raţul lui. &astonul elegant at$rnă. 7n HIX2. nici &ătr$nă. c$nd am mers prima oară la -eO @or3. panto"ii negri strălucesc. ca o uni"ormă militară. -n tării.'mos +z 7n inimă-i be. ca de o&icei. din c$te îmi amintesc. a cărui *aină desc*eiată dezvăluie. imediat de su& cotF ţine de m$na dreaptă un &ăiat de !ase ani !i de st$nga o "etiţă "rumoasă de patru ani# >ăiatul are "aţa rotundă !i o !uviţă pieptănată cu gri(ă se iţe!te înduio!ător de su& !apcă !i îi desenează o linie dreaptă pe "runte# Poartă o *aină splendidă. cu două !iruri de nasturi al&i uria!i# Din partea de (os a *ainei ţ$!ne!te o 149 . la două r$nduri. pălărie cenu!ie cu panglică de mătase strălucitoare !i un costum din trei piese. o dungă su&ţire de argint care părea să "ie legată de un ceas de &uzunar# Papionul de mătase întunecată la culoare iese în evidenţă pe căma!a de un al& strălucitor.

are o cărare &ine "ăcută pe dreapta# 8aţa ei rotundă este durdulie !i "ericită. adesea ro!ii# ?plendidul lui păr lung curgea în (os pe umeri !i era legat cu o "undă ro!ie. prin!i pro&a&il cu (artiere# 8etiţa îi z$m&e!te "otogra"ului# 'rată ca !i cum ar "i con!tientă de "armecele ei. îng*iţită imediat de ciorapii trei s"erturi al&i. la "el cu a "ratelui ei din toate punctele de vedere. !i tare drăgăla!ă# 2i ea poartă ciorăpei care îi a(ung p$nă la genunc*i# %n picioare are panto"i ale căror catarame sunt împodo&ite cu "undiţe# >ăiatul din "otogra"ie este unc*iul meu David. !i &uzele ei pline z$m&esc pe (umătate# Poartă peste roc*iţă o *aină la două r$nduri. pe care le proiectează anume asupra o&iectivului aparatului de "otogra"iat# Părul ei moale !i lung. care îi a(unge p$nă la umeri !i se a!terne pe *aină. &leu sau roz# %n "iecare seară mama lui îi spăla părul cu soluţii aromate !i uneori îl spăla din nou 150 . gal&enă. doar că mai mică. aduc$nd cu ai unei c*inezoaice.Poveste despre dragoste si întuneric perec*e de pantaloni scurţi de su& care se arată o "$!ie de genunc*i al&i. coc*etă. oc*ii îi sunt alungiţi !i piezi!i. "etiţa aceea e tatăl meu# Din pruncie !i p$nă la !apte sau opt ani cu toate că uneori el ne spunea că a ţinut a!a p$nă a împlinit nouă ani Z &unica ?*lomit o&i!nuia să l îm&race numai în roc*iţe cu gulera! sau în "ustiţe plisate !i apretate pe care i le cosea ea însă!i !i să l încalţe cu panto"i de "ată. căruia i s a zis întotdeauna Eiuzia sau Eiuzin3a# Iar "ata. acea "emeiu!că "ermecătoare.

!i acolo. pentru că se !tie prea &ine că grăsimea din timpul nopţii vatămă părul. a *otăr$t pe loc că e dreptul ei "iresc !i indiscuta&il să crească acest copil. !i c*iar i se îngăduia să !i vadă de unele dintre propriile interese# La "el cu Monaco sau Liec*tenstein. da. !i nici o putere din lume n are dreptul să se amestece !i să impună educaţia. nu i a trecut prin cap să se dea în stam&ă !i să !i ri!te "ragila suveranitate v$r$ndu !i nasul în tre&urile interne ale unei puteri învecinate mai mari. *ainele. a!a cum îi po"te!te inima. acolo. &unica ?*lomit !i a pus în g$nd să ai&ă o "etiţă# . după dorinţa !i propriul ei gust. al cărei teritoriu încercuia cu totul ducatul lui liliputan# 151 . în vreme ce &unica ?*lomit !i micul Lionici3a tatăl meu se îndreptau spre du!urile "emeilor. seCul sau manierele lui Lonia sau Lionici3a al ei# ?e pare că &unicul 'le3sandr n a găsit vreun motiv de revoltă: în spatele u!ii înc*ise a &$rlogului său micuţ. !i clăte!te de două ori acolo# După ce l a născut pe Eiuzin3a. unde se săpuneau am$ndoi cu mare gri(ă.'mos +z dimineaţa. în coa(a lui de nucă. rogu te.$nd mergeau să "acă &aie în mare. carne din carnea ei !i os din osul ei. !i mai ales acolo. Eiuzin3a unc*iul David mergea la vestiarul &ăr&aţilor.$nd a născut ceva ce se părea că nu e o "iică. &unicul se &ucura de o relativă autonomie. răpindu i prospeţimea !i luciul !i "uncţionează ca o seră pentru mătreaţă# %i punea inele "rumoase pe degete !i &răţări pe &raţele lui grăsuţe# . cu &unicul 'le3sandr.

ne interpreta z$m&etele ca o invitaţie de a continua să ne amuze !i ne servea încă două trei glume pe care le mai auzisem de la el de o mie de ori. n a protestat niciodată# 7areori îi împărtă!ea cuiva amintirile despre du!ul "emeilor !i celelalte eCperienţe "eminine. ca !i cum i am "i mulţumit pentru e"orturi.*urc*ill. !i despre >iali3 care se înt$lne!te cu ?*lons3i în rai. priviţi cum un &ăr&at serios ca mine poate să !i iasă din pielea lui pentru voi !i se o"eră să vă "acă să r$deţi# Mama !i cu mine o&i!nuiam să i z$m&im. ?c*iller scrie 152 . dar el. sau despre ?talin care se înt$lne!te cu împărăteasa 5caterina.Poveste despre dragoste si întuneric . despre evreul !i neevreul din tren. cu eCcepţia momentelor c$nd î!i punea în cap să glumească cu noi# %nsă întotdeauna glumele lui aduceau mai degra&ă a declaraţie de intenţii: iată. plesnind de m$ndrie că a reu!it să ne "acă să r$dem. ?au: J -u uita că ai promis să lipe!ti ni!te tim&re în al&um împreună cu copilul înainte să meargă la culcare# + dată le a spus musa"irilor săi: J Inima "emeii4 Degea&a au încercat marii poeţi să i dezvăluie misterele# Iată. aproape înduio!ător. entuziasmat. !i de(a r$sesem p$nă la lacrimi c$nd tata.$t despre tatăl meu. !i despre ?*lons3i care se înt$lne!te cu o "ată# P$nă ce mama îl lua cu &ini!orul: J -u voiai să mai lucrezi un pic în seara asta. trecea la povestea cu ?talin care !edea în auto&uz în "aţa lui >en 6urion !i a lui .

această distanţă este considerată o tragedie. pro"undă nesiguranţă !i egomanie îm&ătată de sine care îi m$nă pe poeţi !i prozatori a"ară din odăile lor ca să se caute între ei. să "lecărească !i să se 153 . să pună o m$nă pe un umăr sau un &raţ în (urul unui mi(loc. pentru că o&i!nuiam să am o grămadă de "uste ale mele. dar într o &ună zi s ar putea să se constate că nu e altceva dec$t o comedie a erorilor:# >unica ?*lomit. a "ost cea care a trans"ormat casa lor din +dessa într un salon literar poate că primul salon literar evreiesc care a eCistat vreodată# . să !i "acă de lucru. să se tatoneze reciproc. în "elul lui lipsit de umor: 9?igur că alerg uneori după "uste. să catadicsească. doamna distinsă care iu&ea cărţile !i îi înţelegea pe scriitori. să glumească. s"ială !i eCtravaganţă. dacă nu c*iar mai mult. ar "i "ost cu siguranţă o "rumuseţe:# 2i a adăugat: 9Pe viitor. să intimideze. !i dintr odată mi au "ost luate toate:# +dată a zis cam a!a: 9Dacă a! "i avut o "iică. am "ost acolo# )neori glumea. ca ma(oritatea &ăr&aţilor. a sesizat acel amestec acru de singurătate !i sete de recunoa!tere.u sensi&ilitatea ei. în generaţiile următoare. distanţa dintre seCe s ar putea să se mic!oreze# In general.'mos +z undeva că în întreaga creaţie nu eCistă taină mai ad$ncă dec$t inima unei "emei !i că nici o "emeie nu i a dezvăluit !i nu i va dezvălui vreodată unui &ăr&at întregul cuprins al misticii "eminine# 'r "i putut să mă între&e pe mine: la urma urmei.

d$ndu !i mici g*ionturi. Iu&itorii ?ionului. cu pieptul um"lat ca al unui taur. în serile de iarnă. guverna de la +dessa literatura e&raică !i cu un singur cuv$nt promova scriitorii sau îi surg*iunea# Mătu!a Eippora* îl însoţea la scnree urile "ratelui !i cumnatei lui. acele ţigări ruse!ti cu miros usturător# )nc*iul Aosep*. 154 . din samovar# Trea&a &unicului era să toarne cu îndem$nare licorile !i să alimenteze doamnele cu ciocolată !i pră(ituri. a&urindă. în"o"olindu l gri(ulie în e!ar"e de l$nă. să amu!ine ce "ier&e în oalele celorlalţi. în"ier&$ntat ca un samovar ce dă în clocot.Poveste despre dragoste si întuneric contrazică. iar pe domni cu papirosi. căpetenia precursorilor sionismului. care la "rageda v$rstă de douăzeci !i nouă de ani mo!tenise de la '*ad Haam conducerea revistei Has*iloac*. o inimă plină de simpatie. un umăr de năde(de. să se ocolească !i iar să !i caute tovără!ia unii altora# 5a era o gazdă desăv$r!ită !i î!i primea musa"irii "ără "asoane. cu vocea răgu!ită ca a unui guvernator rus. paltoane călduroase !i apărătoare pentru urec*i# Mena*em )ssi!3in. să !i ceară scuze. dar cu ama&ilitate# +"erea tuturor o urec*e atentă. să nege. oc*i curio!i. îm&răcat !ic. să spioneze un pic. admirativi. să ai&ă dreptate. să se o"usc*eze. să se îndrepte. principalul periodic de cultură e&raică modernă /poetul >iali3 însu!i era redactorul literar0. să pactizeze. pră(ituri cu mac care se topeau în gură !i r$uri de ceai clocotit. delicatesuri din pe!te "ăcute în casă sau castroane cu tocană groasă. să lingu!ească.

s*mutsi3:0# %n c$te o seară se arăta >iali3. urmate de o m$nă de pră(ituri. îi plăcea să se distreze.*iar !i 7a&&i . !a4 >iali34 . un pa*ar de ceai clocotit !i un pă*ăruţ de lic*ior. care c$ndva îi "ăcuse curte &unicii /9însă era greu pentru o "emeie cuviincioasă să stea aproape de el era tare inteligent !i interesant.'mos +z aducea lini!te în încăpere c$nd î!i "ăcea apariţia: toată lumea amuţea din respect.*one 7aOnits3i striga la el: 9-u. cineva sărea să i o"ere un loc. iar uneori puteai vedea &ucăţele de m$ncare prinse în "aldurile pantalonilor lui# 5ra cu totul s*lump. palid de m$*nire sau tremur$nd de "rig !i m$nie ori dimpotrivă: putea să "ie !i su"letul petrecerii# 92i încă cum4: zicea &unica mea# 95ra ca un pu!ti4 + adevărată secătură4 8ără nici o reţinere4L )neori glumea cu noi în idi! p$nă ce "ăcea doamnele să ro!ească !i . 8ui4 Potole!te te odată4: Lui >iali3 îi plăceau m$ncarea !i &ăutura.zernoOitz /al cărui nom de plume era 7av Tsair0 îi vizita în mod regulat# Mai era !i un t$năr istoric durduliu. !i apoi se lansa în serenade în idi! despre minunile lim&ii e&raice !i iu&irea lui pro"undă pentru ea# 155 . cu picioarele larg des"ăcute. ca să arate că e de acord să continue conversaţiile din salon# . dar avea întotdeauna tot soiul de pete dezgustătoare pe guler !i man!etele îi erau soioase.e te a apucat. )ssi!3in traversa cu pa!i mari odaia. se îndopa cu p$ine !i &r$nză. cu un aer de general !i se a!eza în largul lui. iar apoi &ătea de două ori în podea cu &astonul.

rănind în st$nga !i n dreapta. 9-iciodată nu voia să (ignească era at$t de nevinovat4 )n su"let &l$nd4 ?u"letul unui prunc care n a cunoscut păcatul4 -u ca un prunc evreiesc trist. strălucitor dar s"ios.a un prunc goGis&4 Plin de (oie de vivre.erni3ovs3i putea să dea &uzna în salon. "ără să !i dea seama măcar# 'devărul. în"lăcărat !i totu!i ţepos. cucerind inimile. toate simţeau un soi de dorinţă ascunsă să se agite în (urul lui# 5ra un "el de putere pe care o avea# -ici măcar nu !tia că o are dacă ar "i !tiut. nu4 . neast$mpăr !i energie4 )neori era ca un viţel4 )n viţel at$t de "ericit4 Ţopăind4 8ăc$nd pe ne&unul în "aţa tuturor4 Dar numai c$teodată# 'lteori venea at$t de m$*nit. că imediat "ăcea toate "emeile să vrea să se agite în (urul lui4 Pe toate4 Tinere sau &ătr$ne. pur !i simplu n ar "i avut asupra noastră e"ectul pe care îl avea4: . !terse sau "rumoase. dar erau întotdeauna "rumuseţi ce &ucurau toţi oc*ii !i dezlegau nu puţine lim&i !i st$rneau invidia scriitorilor### 9îţi spun ca "emeie: 156 . &uclele unduioase.erni3ovs3i î!i întărea spiritul cu un glazele sau două de vodcă !i uneori se pornea să citească acele poezii ale sale din care se revărsa umorul sau tristeţea !i îi "ăcea pe toţi din încăpere să se topească împreună cu el !i după el: vederile lui largi. înduio!ător în nevinovăţia sa copilărească. mustaţa anar*ică. li&ere sau măritate. care nu erau întotdeauna prea isteţe !i nici măcar neapărat evreice. "etele pe care le aducea cu el. "ragil ca un "luture dar !i vătămător.Poveste despre dragoste si întuneric 2i poetul .

care în acea vreme "ăcea parte din Polonia /cu mult înainte de a deveni 1ilnius. !i c$nd era calm îl numea 9iudeo germană:0. a!a### !i la "etele goGi! pe care le aducea cu el### >iali3 !i ar "i dat un an din viaţă ca să poată trăi o lună ca . 9"emeile nu se în!ală niciodată în privinţa acestor lucruri. Dnut Hamsun !i Maupassant. ce.erni3ovs3i4: 5rau discuţii aprige despre rena!terea lim&ii !i literaturii e&raice. ievseci. &unicul !i cei doi "ii ai lor au "ugit la 1ilna. în Lituania0# >unicul detesta comuni!tii# 9?ă nu mi pomene!ti de &ol!evici:. noile colonii agricole din Iudeea !i 6alileea !i vec*ile pro&leme ale "ermierilor evrei din D*erson sau Har3ov. legătura dintre mo!tenirea culturală evreiască !i cea a naţiunilor. >iali3 !edea !i se uita la el. politruci !i comisari# Mi i amintesc de c$nd erau încă *uligani. c*iar înainte să ia puterea. la patru ani după 7evoluţia din +ctom&rie. i am cunoscut "oarte &ine. numea idi!ul (argon. marile puteri !i ?ozialismus. după ce +dessa trecuse dintr o m$nă în alta de mai multe ori în timpul luptelor s$ngeroase dintre al&i !i ro!ii. >undi!ti. m$r$ia el# 9-u. pro&lema "emeilor !i c*estiunea agrară# %n HI2H. la doi trei ani după ce tatăl meu s a pre"ăcut în "ine din "ată în &ăiat. înainte să se mute în casele pe care le au "urat de la alţi oameni. &unica. idi!i!ti /unc*iul Aosep*. c$nd avea gust de polemică. limitele inovaţiei. înainte să "i visat măcar să devină apparatcici. 157 .'mos +z /din nou &unica0.

Leiser Daganovic* era un cizmar. care Troţ3i. erau lepădături. 6rigori Einoviev era la origine 'p"el&aum. toată 3*aliastra [!lea*ta\ asta (egoasă. Dar3l 7ade3 era ?o&elso*n. Lei&ele >ronstein. arest$nd lumea. lepădături cu !osetele mpuţite#: -u se clintise din această părere despre comunism !i comuni!ti nici la cincizeci de ani după 7evoluţia >ol!evică# La c$teva zile după ce armata israeliană a cucerit +ra!ul 1ec*i al Ierusalimului. *oţi de &uzunare. "ără să li se clintească un "ir de păr. din port. &eţivani !i codo!i# -u. ce. nu. 9"oarte respectuos. "amilii de pescari din piaţă. presupun că erau unul doi goGim care au mers cu ei. scandalagii. din dro(dii. în 7ăz&oiul de 2ase Eile. nu.Poveste despre dragoste si întuneric )nterOelt C' din cartierul portului din +dessa. un "el de evrei. ce. ce. se îm&răcau ca revoluţionarii. a!a spuneam noi# Lenin !i Troţ3i ce Troţ3i. "iul zurliu al unui gone" pe nume Dovidl din AanoO3a lepădăturile astea. ce să i "aci# -umai că erau din "amiliile cele mai simple nu. !i pe oricine la al cărui apartament sau iu&ită r$vneau. Damene"" era de "apt 7osen"eld. &unicul a zis că acum comunitatea internaţională ar tre&ui să spri(ine Israelul să trimită înapoi toţi ara&ii din Levant. "iu de măcelar# -u. pi" pa". "ără să li se "ure nici 158 . ce. ca o scroa"ă mocirlită în roc*ie de mătase# 2i a!a um&lau pe străzi. con"isc$nd &unurile. îl asasinau# -u. erau aproape toţi evrei. ce. drept din dro(diile care se lipesc pe "undul oalei. cu g*ete de piele !i revolvere la centură. MaCim Litvino"" era Meir Valic*. tot de la "undul oalei. ce. &ătău!i.

'mos +z măcar un pui de găină:. americanii. dorind să i scutească pe aliaţii lor ara&i de greutăţile călătoriei de întoarcere în 'ra&ia# +&ra(ii lui tranda"irii s au înro!it de m$nie.4 De ce 7usie vor&e!ti. un &om&ardament cumsecade pe care îl merită de la noi de multă vreme un mare p*oos* !i tot &ol!evismul o să z&oare drept în iad ca o c$rpă murdară4 J Eici că Israelul ar tre&ui să &om&ardeze Leningradul. două săptăm$ni înapoi. onora&il. pi!ăciosule4 7usia nu eCistă4 1or&e!ti poate despre &ol!evici. 2i să iz&ucnească un răz&oi mondial. ce. J Toate sunt în m$ini evreie!ti. că am văzut ce avioane evreie!ti minunate avem !i pu!ti. în patria lor istorică. nu. &unicule. evreii.4 -u mai e nici o 7usie.ai auzit de &om&ele atomice. ce. toate sunt în 159 . m am interesat ce propunea să "acem dacă ne atacă 7usia. !i a um"lat pieptul !i a răcnit: J 7usia. nu. &ol!evicii. două săptăm$ni acolo. în 'ra&ia ?ouadia. ar tre&ui să meargă !i ei înapoi. acasă la ei. ce# I am cunoscut pe &ol!evici de c$nd codo!eau prin cartierul portului din +dessa# -u sunt altceva dec$t o !lea*tă de *oţi !i *uligani4 Lepădături de pe "undul oalei4 Tot &ol!evismul e o mare cacialma4 'cum. De &om&ele cu *idrogen. -u. . ar tre&ui să i trimitem pe &ăieţii ă!tia !i avioanele noastre p$nă la Peters&urg. pe care el o numea 9'ra&ia ?ouadia:: 95Cact a!a cum noi. ne întoarcem în patrie.a să nu lungesc discuţia. toate &om&ele astea ale lor moderne de nu se mai poate. de unde au venit aici:# .

pe care Dlausnerii. să căutăm pacea nu. este: să ne în"r$ngem toţi du!manii# Tre&uie să i &atem. cenzuraţi !i îngroziţi după 7evoluţia din +ctom&rie.Poveste despre dragoste si întuneric m$inile savanţilor evrei !i cu siguranţă că !tiu ei ce să "acă !i ce nu# J 2i cum răm$ne cu pacea. ca să vină să se roage de noi pentru pace !i atunci. Da. împreună cu cei doi "ii ai lor. )luiţi. scriitorii evrei !i activi!tii sioni!ti din +dessa s au împră!tiat în toate direcţiile# )nc*iul Aosep* !i mătu!a Eippora*. de ce. a cărei sosire în portul Aa""a a anunţat începutul celui de al Treilea 'liGa*# 'lţii au "ugit din +dessa la >erlin. au plecat în Palestina la s"$r!itul lui HIHI. ce. împreună cu mulţi dintre prietenii lor. nu. sigur că o să le o dăm# De ce să nu le o dăm. pe nava 7uslan. prea primitivă !i înapoiată. unc*iului Aosep* !i unc*iului >etsalel o părăsiseră cu mai &ine de douăzeci !i cinci de ani înainte# 1ilna era încă 160 . sărăciţi. suntem un popor iu&itor de pace# . J Da. ce. părinţii &unicului. ţara li se părea prea asiatică.ar tre&ui să "acem asta. răz&oiul civil !i victoria ro!iilor.*iar avem o ast"el de poruncă. a!a că o s o căutăm p$nă la >agdad dacă e nevoie.airo# . nu au emigrat în Palestina în ciuda pasiunii sioniste care pulsa în poeziile ruse!ti ale &unicului. lipsită de standardele minime de igienă !i de cultură elementară# '!a că s au dus în Lituania. 5 vreo cale să "acem pace. c*iar !i p$nă la . La urma urmei. Lausanne !i în 'merica# >unicul 'le3sandr !i &unica ?*lomit.

care !i a luat licenţa la universitatea din 1ilna în HI<2. marea minoritate evreiască apărea ca agentul regimurilor despotice# Dincolo de graniţă. !i între timp a c$!tigat ceva &ani !i !i a trimis &ăieţii mai înt$i la !coala evreiască !i apoi la gimnaziul clasic# 8raţii David !i 'rie*. aramaica !i scrierea cunei"ormă# )nc*iul David a o&ţinut repede o slu(&ă de pro"esor de literatură. cunoscuţi ca Eiuzia !i Lonia. iar tatăl meu. pe stradă rusă !i la grădiniţa sionistă învăţaseră să vor&ească e&raica# 'ici.'mos +z su& guvernare polonă !i antisemitismul violent care eCistase întotdeauna acolo cre!tea an după an# Polonia !i Lituania erau în g*earele naţionalismului !i Ceno"o&iei# In oc*ii lituanienilor cuceriţi !i supu!i. iar la 8acultatea de 8ilologie ?emitică tata a învăţat !i ara&a. lovituri. la 8acultatea de Literatură de la universitate. spera să i calce pe urme. cu s$nge rece. la gimnaziul clasic din 1ilna. însă antisemitismul devenise de acum insuporta&il# ?tudenţii evrei erau siliţi să suporte umilinţe. 6ermania era în g*earele noii varietăţi naziste. tot soiul de discriminări !i a&uzuri sadice# 161 . polona. pe listă s au adăugat engleza !i italiana. @e*uda 'rie*. germana !i "ranceza# Mai t$rziu. au adus cu ei de la +dessa trei lim&i: acasă vor&eau rusă !i idi!. a urii "aţă de evrei# 2i la 1ilna &unicul a "ost om de a"aceri# -u a ţintit prea sus. au adăugat greaca !i latina. a cumpărat un pic de aici !i a v$ndut un pic dincolo. uciga!e.

aduc$nd puţin cu un diplomat ţarist de rang 162 . am$ndoi în costum.Poveste despre dragoste si întuneric J Dar ce anume ţi au "ăcut. cămă!i cu gulere ţepene# Iată l pe &unicul 'le3sandr. l am între&at pe tata# . Te au lovit. care începuse să c*elească.e "el de a&uz sadic. nici pogromuri# -ici sadismul pe care a tre&uit să l îndurăm acolo# 'sta nu se va mai întoarce. 2i de ce nu te ai pl$ns de ei. nici umilinţă. David. o să le plătim cu aceea!i monedă# Mi se pare că l ai îng*esuit pe Marte între ?aturn !i Aupiter# 5 gre!it# -u. Ţi au rupt caietele de teme. J -u poţi nicicum să înţelegi asta. nu ţi spun# Te poţi uita !i singur să vezi unde ai gre!it !i poţi să l pui corect !i singur# )n al&um ponosit cu "otogra"ii a supravieţuit din zilele de la 1ilna# Iată l pe tata cu "ratele lui. nu se va înt$mpla !i aici# 'cum *ai să vor&im despre altceva: să vor&im despre al&umul tău cu planete4 ?igur că avem încă du!mani# 2i sunt răz&oaie# 5 un asediu !i pierderile nu sunt mărunte# Desigur# -u neg asta# Dar nu persecuţie# 'sta nu# -ici persecuţie. palizi. adică de ce sunt &ucuros că nu poţi înţelege cum a "ost: în nici un caz nu vreau să înţelegi# Pentru că nu e nevoie# Pur !i simplu nu mai e nevoie# Pentru că s a terminat# ? a terminat o dată pentru totdeauna# 'dică. îm&răcat elegant. am$ndoi încă la !coală. garantat# -u aici# Dacă ne atacă. încă mustăcios. cu cravate. cu urec*ile lor mari iţindu se de su& !epcile cu cozoroc. a spus tata# 2i e mai &ine a!a# ?unt &ucuros. c*iar dacă nu poţi înţelege nici asta. am$ndoi arăt$nd "oarte serio!i.

' "ost adăpostită într o mănăstire. în a"ară de tatăl meu. !tiu lucruri pe care nici nu visaţi că le !tiu# Poate că a supravieţuit. datorită aspectului ei 9arian:. a reu!it să i evite 163 . nu. să se strecoare în conductele de scurgere de su& g*etou c$t mai era vreme !i să se alăture partizanilor din păduri# ?au cum e cu "ata aceea "rumoasă din mi(loc.'mos +z secundar# 2i iată ni!te "otogra"ii de grup. &iciuiţi !i urmăriţi de c$ini. ze"lemitoare. din st$nga. 6reu de spus: "eţele sunt destul de neclare# >ăieţii poartă !epci iar "etele &erete# . să nu se încreadă în toate vor&ele lini!titoare. care !tie ceva ce mori de curiozitate să a"li. p$nă în gropile mari din pădurea Ponar# . 5 aproape sigur că practic toţi tinerii din aceste grupuri au "ost dez&răcaţi p$nă la piele !i pu!i să alerge. ?au a "ugit c$t mai era timp. ' "ugit !i s a alăturat partizanilor din pădurea 7udni3. oi "i eu încă t$nără dar !tiu tot. în"ometaţi !i îng*eţaţi. de "orţă interioară care să l "i "ăcut pe acest &ăiat din r$ndul al doilea. să g*icească ce i se pregăte!te.ele mai multe dintre "ete au părul înc*is la culoare !i unele au acel z$m&et de Mona Lisa. pentru că nu e pentru tine# 'tunci pentru cine. dar n o să descoperi. poa te de la a&solvire# 5 clasa tatei sau a unc*iului David. nu mă pot ei păcăli pe mine. ' iz&utit să se ascundă într un cartier din a"ara g*etoului.are dintre ei a supravieţuit. . cu privirea isteaţă.ercetez "otogra"ia de grup su& o lumină puternică !i încerc să deslu!esc ceva pe "eţele lor: o urmă de iscusinţă sau *otăr$re. dragii mei.

la !aptesprezece ani. cumplit de timid. o să învingem. totul o să "ie în ordine# Tata din poza asta e mai t$năr ca &ăiatul meu# De ar "i cu putinţă. nu i dracul c*iar a!a de negru. ?au a emigrat în ţara Israelului c$t mai era timp !i trăie!te viaţa unui pionier taciturn. cu papion. cu o !ap3a. o asemănare care îţi dă "iori pe !ira spinării. a! intra în "otogra"ie !i i a! preveni pe el !i pe "$rtaţii lui voio!i. dezvăluindu i !osetele. îm&răţi!$nd pe la spate o "ată z$m&itoare cu o cărare 164 . lung !i su&ţire ca un stru(an de porum&. tare vor&ăreţ !i totu!i. după el0. un pic ridicoli. semăn$nd "oarte mult cu "iul meu Daniel /care are !i prenumele @e*uda 'rie*. totul o să "ie &ine. cumva o să lăsăm toate astea în urma noastră.Poveste despre dragoste si întuneric pe nemţi !i pe acoliţii lor lituanieni !i s a strecurat peste graniţă. cu oc*ii lui nevinovaţi privindu mă prin oc*elarii rotunzi. inaugur$nd stupăritul sau ocup$ndu se de coteţele de găini într un 3i&&utz din valea Aezreel. ce se mai poate înt$mpla. o pălărie rusească. îm&răcat pentru o petrecere. pe (umătate sting*erit !i pe (umătate m$ndru. -u vă temeţi. în 7usia. 2i iată l pe t$nărul meu tată. prieteni. cu două "ete care îi z$m&esc coc*et# Iată l cu pantaloni p$nă la genunc*i. a! încerca să le spun ce i a!teaptă# 5 aproape sigur că nu m ar crede dacă le a! spune: doar ar r$de de mine# Iată l din nou pe tata. v$slind într o &arcă. "ără ca asta să "ie o contradicţie. cu părul lui întunecat la culoare pieptănat "rumos peste cap !i pe "aţă cu un optimism voios.

iar al treilea o ţine de coapsă. . dar sunt îm&răcaţi în cele mai &une *aine de ora!# Totu!i. cam îndrăzneţ. @e*uda Lei& Dlausner. ?au pădurea Ponar. întunecată: se întinde dintr o parte în alta a "otogra"iei !i pro&a&il că !i mult mai departe# + pădure de l$ngă 1ilna: pădurea 7udni3. amintind dintr odată de copilita cea dulce în care l a trans"ormat mama lui c$nd era mic. 2i iată l pe tatăl meu. pe care &unicului tatălui meu. serioasă. într un grup de cinci "ete !i trei &ăieţi# ?unt într o pădure. . cu o po!etuţă neagră su& &raţ. s"id$nd soarta sau "etele# 2i iată i construind o piramidă umană. sau +l3ieni3i.e s a înt$mplat cu destinatarul. în întunericul ad$nc. doi dintre &ăieţi poartă pe umeri o "ată destul de durdulie. &raţelor sale puternice !i norocului. &ăieţoasă. z$m&ind !i el. . ?au poate că e pădurea Popis*o3. !i la "el arată &alustrada podului de peste r$u# Doar pădurea din (ur pare stu"oasă.are a "ost soarta celeilalte "ete din "otogra"ie. iar două alte "ete se uită !i r$d# 2i cerul senin arată vesel. într o poziţie îndrăzneaţă.'mos +z dreaptă pe mi(locul capului# 8ata e pe cale să pună o scrisoare într o cutie marcată 9?crzGn3a PocztoOa: /cuvintele se văd "oarte &ine în imagine0# Pentru cine e scrisoarea.$tă vreme după ce a "ost "ăcută "otogra"ia a mai z$m&it "ata asta "rumoasă. c*iar 165 . &ăieţii !i au scos (ac*etele !i stau în cămă!i !i cravate. cu ciorapii !i panto"ii ei al&i. îi plăcea să o traverseze cu căruţa lui. lăs$ndu se în seama calului. "ata "rumoasă în roc*ie cu dungi.

au spus în acea vreme mini!trii din .urgi. care trecea c$teodată prin 1ilna evreiască !i str$ngea după el un alai entuziast# >unicul a susţinut întotdeauna din toată inima politica naţionalistă intransigentă !i m$ndră a lui Aa&otins3i !i se considera un militant sionist# Totu!i. dealurile ?amariei !i munţii 5dom. s a îm&ătat cu discursurile lui Aa&otins3i. ?*aron. a devorat "iece "r$ntură de in"ormaţie despre ţara Israelului. !i alte ţări au "ăcut la "el "ără să o strige în gura mare0# . Iordane. curgi mai departe. c*iar !i c$nd păm$ntul 1ilnei ardea su& picioarele lui !i ale "amiliei sale. 'merica /în po"ida indienilor ro!ii0. 9. cu talazurile tale muginde:F a contri&uit la 8ondul -aţional 5vreiesc. o ţară scandinavă !i 'nglia# -ici una dintre aceste ţări nu i a vrut: toate aveau de(a destui evrei# /9-ici unul e de(a prea mult:.Poveste despre dragoste si întuneric !i în nopţile de iarnă cu ploaie sau cu "urtună. încă mai înclina sau poate că &unica ?*lomit îl "ăcea să încline spre căutarea unei noi patrii într un loc mai puţin asiatic dec$t Palestina !i puţin mai european dec$t 1ilna. 6ilead. &unicul meu sionist era a!a de or&it de disperarea "aţă de 166 .u vreo optsprezece luni înainte ca nazi!tii să a(ungă la putere în 6ermania. care se tot întuneca# %ntre HI<0 !i HI<2 Dlausnerii au încercat să o&ţină acte de imigrare în 8ranţa. >unicul t$n(ea după ţara Israelului care era reconstruită după două mii de ani de paraginăF t$n(ea după 6alileea !i văi. a plătit s*e3el ul sionist.anada !i 5lveţia. 6il&oa. 5lveţia.

'mos +z antisemitismul din 1ilna. a "ost re"uzat !i de 6ermania# 2i iată unde a(unseseră. îi a!tepta un doctor sau un o"iţer 167 . în 'sia asiatică. aproape împotriva voinţei lor. să i intre în graţii. care tocmai î!i luase licenţa în literatura polonă !i universală. *ainele !i modele ei. ace!ti euro"ili superentuzia!ti. împreună cu "iul lor cel mic. care o iu&iseră necondiţionat !i nein*i&at zeci de ani. să contri&uie la ea în toate "elurile !i în toate domeniile. ?*lomit !i 'le3sandr Dlausner. să devină o parte a ei. era >eniamino )m&erto ?teindler# -ici mai mult. de la începutul Iluminismului 5vreiesc. cultivau mo!tenirea ei. după cum spune povestea "amiliei. au emigrat cu inima îndoită. să !i "acă prieteni. iar pe drum s au "otogra"iat cu căpitanul. !i "ăcuseră tot ce era omene!te posi&il ca să o mulţumească. recitau poezia ei. îi apreciau &aletul !i opera. care vor&eau at$tea dintre lim&ile 5uropei. în Ierusalimul după care t$n(eau încă din tinereţe poeziile sentimentale ale &unicului# 'u navigat de la Trieste la Hai"a pe nava Italia. să "ie iu&iţi### 2i ast"el. notat pe marginea "otogra"iei. @e*uda 'rie*. dezamăgiţii îndrăgostiţi de 5uropa. visau la unitatea ei postnaţională !i adorau manierele. să răz&ată prin ostilitatea ei rece curt$nd o "renetic. înc$t a depus c*iar !i un dosar pentru cetăţenia germană# Din "ericire pentru noi. în HI<<. nici mai puţin# Iar în portul Hai"a. să ai&ă sentimentul că îi aparţin. al cărui nume. care credeau în superioritatea ei morală. să "ie acceptaţi.

ca să i pulverizeze pe toţi pasagerii cu dezin"ectant# . în HI<8. la 1ilna. scrise în polonă de mătu!a Mal3a /Macia0# 9H0 "e&ruarie HI<I: în prima noapte Danus* a dormit de la nouă seara p$nă la !ase dimineaţa# Doarme "oarte &ine noaptea# Eiua stă cu oc*ii desc*i!i !i î!i mi!că tot timpul &raţele !i picioarele# )neori ţipă###: Micul Daniel Dlausner avea să trăiască mai puţin de trei ani# . ca !i cum am "i încă în diasporaF căci două mii de ani le am ră&dat pe toate în tăcere. al Mandatului >ritanic. onoarea noastră nu va "i călcată în picioare ori dezin"ectată:# 8iul lor cel mare. s a însurat cu o t$nără pe nume Mal3a. avea să se nască "iul lui.Poveste despre dragoste si întuneric sanitar. !i în ciuda "aptului că era evreu. în patria noastră. !i tot acolo. dar aici. într o *aină al&ă. a rămas la 1ilna# 'colo. înc$t a smuls pulverizatorul din m$na doctorului !i l a împro!cat zdravăn: ca !i cum ar "i spus 9'!a "ace se va celui ce cutează să ne trateze aici. a "ost anga(at să predea literatură la universitate# 8ără îndoială că idealul lui era cariera glorioasă a unc*iului Aosep*. toată viaţa lui# 'colo. în ţara noastră. a "ost at$t de "urios. de "oarte t$năr. Daniel# -u l am văzut niciodată pe acest "iu născut cu un an !i (umătate înaintea mea !i n am reu!it să găsesc vreo "otogra"ie de a lui# ? au păstrat doar ni!te ilustrate !i c$teva scrisori.$nd a venit r$ndul &unicului 'le3sandr. a!a zice povestea. nu vom mai îngădui un nou eCil.ur$nd aveau să vină !i să l 168 . a!a cum a "ost !i cu tatăl meu. David. acel devotat !i con!tiincios euro"il.

cruzimea lituaniană.itler. . etc. rusească !i croată. resturi din leatul trecut. olandeză. al 9 . . >?8. pag. "uria uciga!ă austriacă. să împiedice realizarea viziunii lui Hitler. >???). &ritanică. înclinaţia către pogromuri ucraineană. ungară sau "ranceză.. citat in :oac'im ..onversations Bit' *dolf . a!tept$nd "ata încrezătoare pe care să o p$ngărească cu s$ngele lui### ?copul evreiesc "inal este denaţionalizarea### prin &astardizarea altor naţiuni.itler)A vezi si . 9co!marul seducerii a sute !i mii de "ete de către &astarzi evrei sc$r&o!i. în scurt timp ar ocupa toate poziţiile de conducere### otrăvitorul universal al tuturor raselor. lipsa de încredere în evrei &elgiană. rom$nească.est. t$nărul evreu cu părul negru p$nde!te. . traducere de %ic'ard si . rasismul nemţesc. scăz$nd nivelul rasial al celor mai înalte### cu tainicul### scop de a ruina### rasa al&ă### dacă P 000 de evrei ar "i transportaţi în ?uedia.itler +pea$s: * +eries of =olitical .'mos +z ucidă ca să apere 95uropa: de el. 8?.: =enguin 2oo$s. re"uza să se g$ndească la solemnul antisemitism catolic ce răsună pe su& &olţile de piatră ale catedralelor înalte sau la antisemitismul protestant cu răceala lui letală. ura poloneză "aţă de evrei. evreimea internaţională:M# %nsă unc*iul David g$ndea alt"el: dispreţuia !i respingea viziunile pline de ură de acest soi. 3767). (N.itler. irlandeză !i scandinavă# Toate acestea i se păreau o rămă!iţă o&scură a unor epoci ignorante. a.) 169 .lara <inston (!ondon.itler on 'is %eal *ims (!ondon: C'ornton 2utterBort' !td. săl&atice. cu picioarele str$m&e### . @66 si 589 (testamentul lui .ermann %ausc'ning.u o &ucurie satanică pe "aţă.

nu erau pe gustul lor. multicultural. "luent.Poveste despre dragoste si întuneric căror timp a apus# 8iind specialist în literatura comparată. plecaţi în Palestina4: %n Palestina. cu data HP decem&rie HI=0. artei !i spiritului "ără *otare. Mal3a !i micuţul meu văr Daniel. a!a că i au asasinat pe David. pentru el literaturile 5uropei erau o patrie spirituală# -u vedea de ce ar tre&ui să plece de unde se a"la !i să emigreze în 'sia +ccidentală. plini de pre(udecăţi. culturii. "lutur$nd steagul progresului. să dezerteze din linia înt$i !i să "ugă să se pitească de violenţa unei gloate zgomotoase într o provincie levantină pălită de secetă. doar pentru a "ace pe placul unor antisemiţi ignoranţi !i unor t$l*ari naţionali!ti îngu!ti Ia minte# '!a că a rămas la postul lui. p$nă ce nazi!tii au venit la 1ilna: evreii iu&itori de cultură. . în care 170 . părinţii lui scriau că 9de cur$nd a început să meargă### !i are o memorie eCcelentă#: )nc*iul David se considera un copil al vremii luiF un european luminat. distins. poliglot. care era alintat Danu! sau Danu!e3F în penultima scrisoare. intelectuali !i cosmopoliţi. !i "ără îndoială un om modern# Dispreţuia pre(udecăţile !i urile etnice !i era *otăr$t să nu cedeze niciodată în "aţa rasi!tilor. precum !i a antisemiţilor opaci.u siguranţă nu: un om de soiul lui n o să !i ia t$năra soţie !i pruncul. ale căror voci răgu!ite promiteau 9moarte evreilor: !i lătrau la el de pe pereţi: 9Aidanilor. un loc ciudat !i străin. !ovinilor !i demagogilor "ilistini.

*iar !i nările 171 . la 1ilna. "ructelor. ale căror ori"icii de scurgere erau de o&icei astupate. la postul lui. să pulverizeze prin întreaga casă DDT. prosoapelor !i ustensilelor din &ucătărie# + dată la două trei ore tre&uia să dezin"ecteze cu clor closetul !i c*iuvetele# 'ceste c*iuvete. va răm$ne aici. să o a(ute la nemiloasa "ier&ere a legumelor. într unui dintre cele mai importante avanposturi ale acelui Iluminism european tolerant !i li&eral. ca să &loc*eze orice invazie a li&ărcilor !i a du*urilor rele care încercau mereu să pătrundă în apartament prin canalizare# . raţional. care se lupta acum pentru eCistenţa sa cu valurile de &ar&arism ce ameninţau să l îng*ită# 'vea să stea aici. în mod cert. cu spiritul desc*is. în numele &unicii. aveau pe "und un pic de clor sau soluţie LGsol. culmea ironiei. ca !anţul unui castel medieval. par să l "i învăţat de la cei mai răi dintre du!manii lor# -u. pentru că nu putea "ace altceva# P$nă la s"$r!it# >unica a aruncat în (urul ei o singură privire uluită !i a pronunţat "aimoasa propoziţie ce avea să devină mottoul ei în cei douăzeci !i cinci de ani pe care i a trăit la Ierusalim: Levantul e plin de germeni# 2i de atunci &unicul a tre&uit să se scoale în "iecare dimineaţă la !ase sau !ase !i (umătate.'mos +z c$ţiva evrei disperaţi încearcă să creeze un naţionalism segregationist înarmat pe care. să atace violent a!ternuturile !i pernele cu un &ătător de covoare. ru"ăriei.

cu oarece poziţie enigmatică în Hagana*. săpun. 172 . momeli.erni3ovs3i. care dispreţuiau cu toată "iinţa lor Partidul La&urist# >unica a!eza m$ncarea în &ucătărie în stil militar. am$ndoi devotaţi revizioni!ti sioni!ti din aripa dreaptă. Eerta !i Aaco& David '&rams3i !i c$teodată unul sau doi dintre prietenii lor de la +dessa sau 1ilna. sau "amilia >ar @itz*ar /Itzelevic*0 din Me3or >aru*.*aim Toren. prăvălia!ul din strada Davil @ellin. ai căror doi "ii erau de(a consideraţi savanţi "aimo!i. nu mai erau serate mari !i voioase# >ugetul limitat. creme. 5st*er !i Israel Earc*i. trimiţ$ndu l pe &unicul la luptă iar !i iar. la primele ore ale serii. domnul Datcials3i. erau &locate cu dopuri improvizate din săpun strivit. el era un marc*itan sum&ru !i ea eCecuta la comandă peruci !i corsete pentru "emei. c$ţiva scriitori minori. lic*ide pulverizate. domnul ?c*eindelevici din strada Isaia*.Poveste despre dragoste si întuneric c*iuvetelor. ori"iciile preaplinului. insecticide !i pudră de talc dezin"ectante plutea ve!nic în aer !i o parte din el se poate să "i ie!it !i din pielea &unicii# Dar !i aici erau invitaţi c$teodată. îng*esuiala spaţiului !i greutăţile de zi cu zi au silit o pe &unica să !i îngusteze vederile: Hanna* !i . doi trei oameni de a"aceri cu înclinaţii intelectuale sau ni!te tineri cărturari promiţători# 5 adevărat că nu mai erau >iali3 sau . în caz că du!manul ar "i încercat să pătrundă pe acolo# Plasele de ţ$nţari de la "erestre miroseau întotdeauna a DDT !i un miros de dezin"ectant domnea în tot apartamentul# )n nor gros de spirt.

"ructe de sezon. clementine proaspete. pentru musa"irii care veneau în casa din Ierusalim a &unicilor mei# ?e părea că discuţiile nu le produc prea multă &ucurie participanţilor. desco(ite. paraziţi care se îngră!au pe c*eltuiala pu&lică !i pro"itori care (e"uiau păm$ntul naţiunii nu puţine dintre cele ce aveau să "ie spuse ulterior împotriva 3i&&utzurilor de către du!manii lor din r$ndul evreilor radicali din +rientul Mi(lociu erau de(a 9lucruri sigure:. nuci. pră(ituri cu mac. ca să servească &or! rece pe care plutea un ais&erg zdravăn de sm$nt$nă. !trudel cu mere !i o tartă delicioasă pe care o "ăcea din "oieta(# 2i aici discutau pro&lemele zilei !i viitorul poporului evreu !i al lumii !i ocărau coruptul Partid La&urist !i pe conducătorii lui cola&oraţioni!ti. alt"el de ce ar "i tăcut adesea în clipa în care mă vedeau sau o dădeau pe ruse!te sau înc*ideau u!a dintre salon !i castelul din cutii de mostre pe care îl construiam în &iroul &unicului. Iată cum arăta apartamentul lor micuţ din aleea Praga# 'vea un singur salon. "oarte rusesc. în acei ani. de morcovi 173 . care pe deasupra mai erau !i anar*o ni*iliste.$t despre 3i&&utzuri.'mos +z încărcat cu tăvi. care se sileau cu lingu!eli să intre în graţiile asupritorului neevreu# . împră!tiind licenţiozitate !i degrad$nd tot ce era s"$nt pentru naţiune. di"erite gemuri !i conserve. de"eti!ti. pandi!pan cu gem. de aici acestea arătau ca ni!te celule &ol!evice periculoase. înţesat cu mo&ilă grea !i cu di"erite lucruri !i valizeF mirosuri grele de pe!te "iert. tolerante.

de unde ar "i putut aduce cine !tie ce insecte. plo!niţe. tăcută. pentru că era "ăcut din l$nă !i umplut cu c$rpe# Ii urmase cu credinţă pe Dlausneri în toate migrărilor lor de la +dessa la 1ilna !i de la 1ilna la Ierusalim# Pentru sănătatea lui. eczemă. erau o droaie de mici "leacuri. pe nume ?ta3* sau ?ta!e3 sau ?ta!in3a. &acili !i alte molime "ioroase# 'ceastă "ăptură &inevoitoare. care stătea întotdeauna la picioarele patului &unicii ?*lomit !i niciodată nu lătra !i nu cerea să "ie lăsat a"ară. cu nas negru !i oc*i de sticlă rotunzi. perdele de dantelă. o masă cu picioare groase. căpu!e.Poveste despre dragoste si întuneric "ierţi !i plăcinte se amestecau cu izurile de DDT !i LGsolF în (urul pereţilor se îng*esuiau cu"ere. o "ăptură &l$ndă. cum ar "i un crocodil de argint care î!i desc*idea "ălcile ca să spargă o alună dacă îi ridicai coada !i pudelul în mărime naturală. purici. un gardero& pentru *aine &ăr&ăte!ti înc*is la culoare. &ietul c$ine era silit să îng*ită la c$teva săptăm$ni o dată mai mulţi &ulgări de na"talină# In "iecare dimineaţă tre&uia să ra&de pulverizatorul &unicului# Din c$nd în c$nd. vara. perniţe &rodate. în Levant. era a!ezat în "aţa "erestrei desc*ise. c*iar !i pe pervaz. un &u"et acoperit de podoa&e !i suveniruri# %ntreaga încăpere era plină de velinţe de si"on al&. suveniruri !i pe toate supra"eţele disponi&ile. cu nasul 174 . ta&urete. ca să stea la aer !i la soare# Timp de c$teva ore ?ta3* !edea nemi!cat pe pervaz. viermi. scrut$nd strada de dedesu&t cu un dor nes"$r!it în melancolicii lui oc*i negri. era cel mai &l$nd !i mai ascultător c$ine din lume. păduc*i.

coada scurtă îi era str$nsă cu tristeţe între picioarele din spate. &i&lioteca !i &iroul micuţ. &unica. ra"turile. !i din el se desc*idea &iroul ca o c*ilie al &unicului. o resemnare mută care era mai pătrunzătoare dec$t cel mai cumplit urlet# Intr o dimineaţă. al cărui miros. nu i c*ema în a(utor pe c$inii de pe stradă. lătratul c$inilor li&eri. eCprima o disperare tăcută care mă săgeta drept în inimă. dar n a cutezat să cr$cnească# Iar eu n am iertat o niciodată# Q 'cest salon supraaglomerat. a!a cum stătea acolo. strigătul cumplit al telalului. z&ierete în idi!. ciripitul vesel al păsărilor. ca !i culoarea.'mos +z negru ridicat în zadar ca să amu!ine căţelel e de pe ulicioară. "ără să stea pe g$nduri. cu urec*ile de l$nă ciulite. teancurile de cutii cu mostre. l a în"ă!urat pe ?ta!in3a al ei într un ziar !i l a aruncat la gunoi. g$nditor. (elania unei m$ţe lovite de amor. nu începea niciodată să urle. cu canapeaua tare. pentru că dintr odată o lovise &ănuiala că ar avea pra" sau mucegai# 8ără îndoială că &unicul a "ost necă(it. încerc$nd să prindă nenumăratele sunete din cartier.apul îi era aplecat întotdeauna într o parte. a căror soartă era cu mult mai &ună dec$t a lui# . dar c*ipul lui. era de un ca"eniu înc*is. slu(ea !i ca dormitor al &unicii. oc*ii lui aveau o privire tragică# -u lătra niciodată la trecători. care era întotdeauna la "el de curat !i de ordonat ca o strălucitoare trupă de *usari a"laţi la parada de dimineaţă# 175 .

însă generos# 9?cuzaţi mă# . strada Luncz !i strada >en @a*uda. dispute. . înainte de a porni în tururile sale. cu un triung*i de &atistă al&ă iţit din &uzunarul de la piept. -etanGa. întotdeauna se purta cu ospătarii ca un domn "oarte aparte. aparent pentru a"aceri. ca să vor&ească cu "a&ricanţii de prosoape sau să se tocmească cu producătorii de len(erie de corp sau cu "urnizorii de *aine de gata# %n "iecare dimineaţă. 7amat 6an. stoc$nd vara ca să scoată la v$nzare toamna. ceai a&urind !i răs"oirea ziarelor !i revistelor# %i plăcea !i să măn$nce la restaurant. "ăc$nd turul magazinelor de *aine din . asta înseamnă că !i esenţa tre&uie să 176 . cu cutiile lui de mostre# + dată pe lună mergea la Holon. o duceau de azi pe m$ine din sla&ele c$!tiguri ale &unicului# Din nou cumpăra aici !i vindea dincolo.alea Aa""a. pierdea sau î!i rec$!tiga poziţia de reprezentant comercial local al vreunui angrosist sau al unei "a&rici# -u i plăcea comerţul !i nu avea succes. strada 'grippa. dar în realitate pentru conversaţii. &unicul pregătea pac*ete cu ve!minte sau ţesături pe care să le trimită prin po!tă# )neori era răsplătit. cu &utoni de argint.Poveste despre dragoste si întuneric 2i aici. cu costumul lui de diplomat ţarist. dar îi plăcea să meargă pe străzile Ierusalimului. la Ierusalim.eaiul acesta este rece# 1ă rog să mi aduceţi imediat ceai "ier&inte: ceai "ier&inte.alea 7egele 6eorge 1. uneori c*iar p$nă la Hai"a. întotdeauna elegant. Peta* Ti3va. c$!tiga doar c$t să nu moară de "oame el !i &unica. !i adora să petreacă ore întregi prin ca"enele.

ci mai degra&ă la nevinovate pove!ti de dragoste nepermise. 1ladimir Aa&otins3i. la alegerea lui !i după adevărata înclinaţie a inimii.erni3ovs3i# ?au >Gron# ?au. !i înt$lnirile de a"aceri în &irourile "irmelor din ora!ele de pe coastă# 'vea o carte de vizită de a"aceri impresionantă. să "ie iu&it de mulţime. să se &ucure de tovără!ia lor în cui&u!oare văratice din s$nul naturii. să "ie .e i plăcea cel mai mult &unicului erau călătoriile lungi. ca o grămă(oară de diamante# Pe cartona! scria: 9'le3sandr E# Dlausner. cu muc*iile aurite !i o em&lemă în "orma unor rom&uri împletite. să "ie c*ipe!. să scrie poezii în"lăcărate. dar !i viril. cu părul &uclat. t$n(iri romantice. !i mai &ine. ce# Tre&uie să trăiască !i omul din ceva:# Dar capul nu i stătea la a"acerile lui. importator. 177 .'mos +z "ie "oarte. "oarte "ier&inte# -u doar apa# 1ă mulţumesc "oarte mult#: . agent general !i angrosist acreditat. să le "ie v$sla! pe lacuri de su& munţi cu căciuli de zăpadă. Ierusalim !i împre(urimile:# %ntindea cartea de vizită cu un c*icotit copilăresc. să "ie iu&it. cu siguranţă că ar "i ales să iu&ească "emeile. ca un !colar de !aptezeci de ani. su&lim poet !i proeminent lider politic com&inaţi într o singură "igură minunată# Toată viaţa a t$n(it după lumi de iu&ire !i &ogăţie emoţională# /?e pare că nu a "ăcut niciodată distincţia între iu&ire !i admiraţie. doruri !i visuri neclare# Dacă i s ar "i îngăduit să ia viaţa de la capăt. a"ară din ora!. de scuză: 9-u. reprezentant autorizat. să le înţeleagă inimile. !i sentimental.

&ea un pa*ar de vodcă !i "uma. la eta(ul patru al &locului Terra ?ancta. dincolo de galaCia stinsă. în colţul din care "iul ei Eiuzia. cu Mal3a !i micul Daniel. mai ales în nopţile "ără somn. 'mos se (oacă cu cel mai &un prieten al lui.Poveste despre dragoste si întuneric însetat cum era să le ai&ă pe am$ndouă din &el!ug#0 )neori. ascult$nd ecoul propriilor pa!i. pe care ne urmărea pe toţi: în orice moment putea "ace inventarul. &ea un pic. cu pălăria pe cap. 8ania !ade în >i&lioteca >nai >rit*. amare. î!i rodea ză&ala. !i &unica a tre&uit să l ducă cu de a sila la ra&in. în vecini. ar "i tre&uit să clipească spre ea. respir$nd aerul uscat al nopţii. 5liGa*u. în prima clădire de pe dreapta# Doar la capătul ecranului ei. î!i scutura lanţurile. tot ce putea vedea ziua sau noaptea era o înspăim$ntătoare gaură neagră# >unicul pă!ea în (os pe ?trada '&isinienilor. niciodată 178 . întristat# )neori ie!ea singur după lăsarea nopţii !i &$ntuia pe străzile pustii# -u îi era u!or să plece din casă# >unica avea un ecran de radar "oarte dezvoltat. saturat cu pini !i pietre# %ntors acasă. inginerul. să vadă eCact unde suntem "iecare. c$nd !i a pierdut capul după altcineva pe vasul care mergea la -eO @or3. Eussia la ca"eneaua 'tara. Lonia la &iroul lui de la >i&lioteca -aţională. *ipersensi&il. la domnul 8riedmann. Eiuzin3a. "uma una două ţigări !i scria o poezie rusească sentimentală# De la acel pas gre!it ru!inos. &ea c$teva pa*are de coniac în singurătatea &iroului lui sau. pe care nu l a văzut !i nu l a spălat niciodată. disperat. se a!eza la &irou .

admiraţie.'mos +z nu i a mai trecut prin minte să se revolte: stătea în "aţa soţiei sale ca un ro& în "aţa stăp$nei !i o slu(ea cu umilinţă. ca să strivească orice germene sau spiridu! care s ar "i putut strecura în a!ternuturi peste noapte# Poate că i se părea greu să se dez&are de acest o&iceiF poate că era "elul lui de a !i mani"esta respectul "aţă de cea plecată dintre noiF poate că î!i eCprima dorul după regina luiF sau poate că se temea să nu i st$rnească du*ul răz&unător dacă încetează# .$teva săptăm$ni sau luni a continuat să se scoale c$nd se crăpa de ziuă !i să t$rască saltelele !i a!ternuturile p$nă pe &alustrada &alconului. "iind din "ire un &ăr&at spilcuit.a încetat imediat nici să dezin"ecteze closetul !i c*iuvetele# Dar treptat. !i în rare momente de pro"undă &l$ndeţe !i compasiune îi zicea Eissel# 'tunci c*ipul lui se lumina dintr odată.u toate că p$nă în ultima lui zi a dat "oarte mare importanţă curăţeniei !i ordinii. violenţa dispăruse din el: nu mai erau &ătăi "uri&unde sau pulverizări "renetice cu LGsol sau clor# La c$teva luni după 179 . devotament !i ră&dare "ără margini# %n ceea ce o prive!te. unde le &ătea "ără milă. îl numea Eussia. cu timpul. smerenie. de parcă cele !apte ceruri i s ar "i desc*is în "aţă# ' mai trăit douăzeci de ani după ce &unica ?*lomit a murit în &aie# . o&ra(ii z$m&itori ai &unicului au a(uns mai tranda"irii ca oric$nd# %ntotdeauna au arătat voio!i# .

ce# -u se văd dec$t pe ei. con"ecţii de gata. 9sunt or&i4 +r&i de a &inelea4 -u. at$t de cele "rumoase. ţesături. a declarat o dată &unicul meu. 9'le3sandr E# Dlausner. &unicul !i a petrecut mai puţin timp cu a"acerile# %ncă mai anunţa uneori. în strada 6rusen&erg: sau 9o înt$lnire eCtrem de importantă la 7amat 6an. a z$m&it el. "ără eCcepţie# Doar că &ăr&aţii:. dragostea lui de viaţă a început să în"lorească într un mod "urtunos !i minunat# . c$t !i de cele a căror "rumuseţe alţi &ăr&aţi nu erau în stare s o vadă# 98emeile:. eli&erare de singurătate# -u l lăsau niciodată singur. agent general !i angrosist acreditat: etc# etc# 180 . 9o călătorie de a"aceri "oarte importantă la Tel 'viv. încura(are. 9sunt toate "oarte "rumoase# Toate. cu "aţa radiind de m$ndrie !i &ucurie. îm&răcăminte. consol$ndu l cu pră(itură cu mere. !i nici măcar pe ei# +r&i4: După moartea &unicii. reprezentant autorizat.am în vremea aceea am avut impresia că &unicul meu de !aptezeci !i !apte de ani a descoperit &ucuria seCului# %nainte să "i apucat să !i !teargă de pe panto"i pra"ul de la îngropăciunea &unicii. cu toţi !e"ii companiei:# %ncă îi plăcea să o"ere tuturor celor cu care se înt$lnea una dintre numeroasele !i impresionantele lui cărţi de vizită. !i se părea că lui îi place să nu le lase să l părăsească# %ntotdeauna a "ost atras de "emei de toate "emeile. importator. reţin$ndu l cu mese calde. casa &unicului era plină de "emei care îi o"ereau condoleanţe.Poveste despre dragoste si întuneric moartea &unicii.

pedic*iură !i permanent. cu ciorapi de nailon cu dungă. împodo&ite cu o grămadă de inele. polonez. cu căma!a lui al&ă scro&ită. panto"ilor eleganţi sau po!etei noi. radios. ti dura3. nu doamna 2apo!ni34:0# 2edea ore întregi la masa lui de la discretul eta( al ca"enelei 'tara din strada >en @a*uda. de cincizeci sau !aizeci de ani: văduve str$nse n corsete. &atista sclipitor de al&ă din &uzunarul de la piept. divorţate mac*iate "rumos. &utonii de argint. rom$nesc sau &ulgăresc# >unicului îl plăcea compania lor !i pe ele le topea "armecul lui: era un vor&itor "ascinant !i amuzant. cină la lumina lum$nărilor în vreun restaurant select. matroane care vor&eau o e&raică masacrată de accentul unguresc. dar nu prea scump /9cu doamna Tsitrine. îngri(it. cercei !i &răţări. glumea cu 181 . îm&răcat într un costum &leumarin. o&serva !i "ăcea complimente su&tile în privinţa croielii unei roc*ii. sc*im&ării coa"urii. un gentleman după tiparul secolului al nouăsprezecelea. cu papion cu &uline. arăt$nd tranda"iriu. sur$zător. pudră de talc !i a"ters*ave# + priveli!te "rapantă. mirosind a !ampon. le o"erea &raţul la "iecare scară sau pantă. încon(urat întotdeauna de un stol de "emei &ine conservate. nu uita niciodată o zi de na!tere. se gră&ea să le desc*idă u!ile. care săruta m$na doamnelor. trimitea &uc*ete de "lori !i cutii cu dulciuri. cu manic*iură.'mos +z Dar acum în cele mai multe zile era ocupat cu "urtunoasele lui pove!ti sentimentale: trimiterea sau primirea de invitaţii la ceai.

cita o poezie la momentul oportun.Poveste despre dragoste si întuneric gust.are era secretul "armecului &unicului. îi plăceau preocupările ei# Ii plăcea 182 . c*iar era# -u. de vor&it# -u pretindea că e interesat sau amuzat. în s"$r!it. ce: avea o curiozitate ve!nic vie# -u era neră&dător# -u încerca să a&ată conversaţia de la preocupările ei mărunte către propriile lui preocupări importante# Dimpotrivă. înainte ca &unicul să !i dea seama de prezenţa mea# . în vreme ce el î!i pregătea în minte răspunsul pe care să i l dea c$nd o să termine. înc*iz$nd &ini!or u!a. în vreme ce a!tepta cu neră&dare ca ea să termine ce are de zis !i să tacă# -u !i întrerupea partenera la mi(locul "razei ca s o termine el# -u i tăia vor&a. ca să rezume ce spunea ea !i să treacă la alt su&iect# -u !i lăsa interlocutoarea să vor&ească la pereţi. "lecărea cu căldură !i umor# +dată am desc*is o u!ă !i l am zărit pe &unicul meu de nouăzeci de ani îngenunc*eat în "aţa văduvei unui notar. care pentru multe "emei este cea mai seCG# 'sculta# -u pretindea doar. că ascultă. dezvăluind două !iruri de dinţi prea "rumo!i ca să "ie ai ei de la natură# 'm plecat. politicos. o &runetă nostimă !i &ondoacă# Doamna mi a "ăcut cu oc*iul peste capul &unicului meu îndrăgostit !i a z$m&it vesel. o calitate minunată. 'm început să înţeleg de a&ia după mulţi ani# 'vea o calitate ce nu se prea găse!te la &ăr&aţi.

poate că mai era ceva. vulnera&ile. să a(ungă p$nă în miezul ei# 2i mai departe# %i plăcea să se dăruiască# %i plăcea să i se dăruiască ei mai mult dec$t îi plăcea c$nd i se dăruia ea lui# -u. dar urăsc "emeile# . în ritmul ei# %i plăcea să "ie acompaniatorul ei# %i plăcea să a(ungă să o cunoască# Ii plăcea să o înţeleagă.red că &unicul meu le iu&ea pe am$ndouă# 2i cu &l$ndeţe# -iciodată nu !i "ăcea socoteli. tainice.'mos +z întotdeauna să o a!tepte. lui îi plăceau toate acro&aţiile ei# -u era gră&it !i niciodată nu o zorea# '!tepta să termine !i c*iar c$nd termina el nu sărea !i nu în!"ăca. după po"ta inimii. niciodată nu în!"ăca# -iciodată nu se năpustea# %i plăcea să ridice p$nzele. cu simpatie !i cu ră&dare# ?au mai degra&ă cu plăcere !i cu emoţie# ?unt pe lume mulţi &ăr&aţi care iu&esc seCul. ci îi plăcea să a!tepte. poate că ea o pornea pe alt val# %i plăcea să o lase să l ia de m$nă !i să l conducă în locurile ei. c*iar !i despre lucrurile cele mai intime. în vreme ce el !edea !i asculta cu înţelepciune. de la !aptezeci !i !apte de ani p$nă la s"$r!itul vieţii lui# )neori pleca pentru 183 . cu &l$ndeţe. iar dacă ea avea nevoie să lungească povestea. dar nu se gră&ea niciodată să arunce ancora# ' trăit multe pove!ti de dragoste în cei douăzeci de ani de vară indiană de după moartea &unicii. !to: ele îi vor&eau !i i tot vor&eau.

&raţ la &raţ cu o "emeie. !i uneori î!i vor&ea singur în lim&a rusă. a!a ca în uimitoarea călătorie spre -eO @or3. !i nu m am apropiat de ei# -u se străduia să !i ascundă de noi pove!tile de dragoste. cu un z$m&et a&sent plutindu i pe &uze# Iar alteori "aţa i se lungea.rimeii#0 + dată sau de două ori l am zărit merg$nd pe strada >ezalel sau 'grippas. dar nici nu se lăuda cu ele# -iciodată nu !i aducea prietenele în casa noastră !i nu ni le prezenta !i rareori pomenea de ele# Dar uneori părea îm&ătat de dragoste ca un adolescent. "ăc$ndu l să arate ca o zi înnorată de toamnă. tranda"iriul de prunc îi părăsea o&ra(ii. !i stătea în picioare în camera lui. pe c$nd avea de(a optzeci !i nouă de ani. c$nd era logodit. în tortura a două iu&iri simultane# + dată. cu oc*ii înceţo!aţi. sau îng$na vreo melodie ucraineană melancolică. călc$nd "urios cămă!i una după alta. î!i călca p$nă !i len(eria de corp !i o stropea cu par"um dintr un "lacona!. de unde deduceam că i s a înc*is în "aţă vreo u!ă sau. dar cu vocea scăzută. s a înc$lcit iară!i. cu accentele ce*oviene ce aminteau de unele vile de pe coasta . ne a anunţat că se g$nde!te să "acă 9o călătorie importantă: de două trei zile !i că nu 184 . la o casă de oaspeţi din 6edera sau într o 9staţiune de odi*nă: de pe litoral.Poveste despre dragoste si întuneric c$teva zile împreună cu una sau alta dintre prietenele lui la un *otel din Ti&erias. dimpotrivă. "redon$nd. la -etanGa# /5Cpresia lui 9staţiune de odi*nă: părea să "ie traducerea unei eCpresii ruse!ti. cu asprime.

am *otăr$t noi după o zi !i o noapte de &ătut apa n piuă. De ce nu dădea un tele"on. ne au cople!it gri(ile# )nde era. !i ne am simţit a!a de &ine. J Ţi am spus. Dacă. Dacă &unicul nu apare p$nă vineri la pr$nz. &unicule. că n am &ăgat de seamă cum trece timpul# J Dar unde ai "ost.a să 185 . va tre&ui să anunţăm poliţia# -u aveam de ales# ' apărut vineri. . cum să i în"runtăm "uria dezlănţuită. îm&u(orat de mulţumire. Doamne "ere!te. Doamne "ere!te. c$nd am văzut că a trecut o săptăm$nă !i nu s a întors. zace &olnav în vreun spital sau a intrat în vreun &ucluc. J Pe un munte înalt. Dacă. !i nu !i mai încăpea în piele de voie &ună. ce# 'm călătorit# J Dar ziceai că o să lipse!ti doar două trei zile# J 2i ce dacă am zis.'mos +z tre&uia în nici un caz să ne îngri(orăm# Dar. )nde. cam cu o oră !i (umătate înainte de termenul sta&ilit. nu ne am ierta niciodată că nu l am căutat# Pe de altă parte. am călătorit cu doamna Her!3ovici. La urma urmei. la 7amat 6an# J Dar nu puteai măcar să ne tele"onezi. -u. dacă sunam la poliţie !i el apărea viu !i nevătămat. a păţit ceva. înc$ntare !i entuziasm. am plecat să ne distrăm un pic# 'm descoperit o casă de oaspeţi lini!tită# + casă de oaspeţi "oarte culturală# + casă de oaspeţi ca în 5lveţia# J + casă de oaspeţi. J -u. un &ăr&at de v$rsta lui### 5ram înne&uniţi: tre&uia să apelăm la poliţie. ca un copila!# J )nde ai dispărut.

&unicul a *otăr$t că a venit vremea !i sunt destul de mare pentru o discuţie de la &ăr&at la &ăr&at# M a po"tit în &$rlogul lui. !i a spri(init &ăr&ia în m$ini. de cealaltă parte a &iroului# -u mi a zis 9pi!ăcios:. !to ta3oie. J Aeton urile. J 8ise pentru tele"onul pu&lic# J '. ce sunt alea "ise. dar ai gri(ă să le numeri# ?ă nu prime!ti niciodată nimic de la nimeni p$nă nu numeri &ine# J Dar de ce nu le ai "olosit. !i a dres de c$teva ori glasul !i a zis: 186 . eram însurat de cincisprezece ani !i aveam două "ete adolescente#0 >unicul a o"tat. la trei ani după ce a murit tata. acele (eton uri ale voastre# )ite le# -u. -u. s a a!ezat cu un aer solemn !i o"icial la &irou !i mi a "ăcut semn să mă a!ez în "aţa lui. ce# 5ra o casă de oaspeţi minunat de culturală4 J Dar nu puteai să ne suni de la un tele"on pu&lic. a tu!it cu palma la gură. J -u era tele"on în cameră# -u. a încuiat u!a. a înc*is "erestrele. ia le. !i a îndreptat cravata. pi!ăciosule.Poveste despre dragoste si întuneric nu ne "acem gri(i pentru tine. ia ţi "isele cu găurile din mi(locul lor cu tot. ia le. ce. Ţi am dat c*iar eu "ise# J 8ise# 8ise# -u. nu cred în (eton uri# 2i c$nd avea nouăzeci !i trei de ani. !i a pus picior peste picior. a cugetat o vreme !i a zis: J ' venit vremea să vor&im despre "emei# 2i imediat a eCplicat: J -u# Despre "emeie în general# /In acel moment aveam treizeci !i !ase de ani.

!i ce am învăţat. vreau să te învăţ acum !i pe tine# .e zic eu e cu totul alt"el. ridic$ndu se de pe scaun. nu. "oarte alt"el# ? a oprit aici !i s a socotit o vreme. nu. în unele "eluri e întocmai ca noi# 5Cact la "el# Dar în alte "eluri. în ce "eluri o "emeie e întocmai ca noi !i în ce "eluri e "oarte. c*iar !i c$nd eram doar un mic ciuda3. sur$sul lui de copil i a luminat "aţa. "oarte alt"el nu. de parcă ar "i vrut să se asigure că suntem cu adevărat singuri. rogu te: uite cum stau lucrurile# ? a oprit !i a privit în (ur. nu. !i !i a înc*eiat lecţia: J Dar !tii ceva.'mos +z J -u.u adevărat întotdeauna# 'cuma să nu te g$nde!ti la ceva ce nu e "rumos4 . o "emeie e cu totul alt"el# 8oarte. nu. a zis &unicul. nu. nu 9pro&lema "emeii:4 8emeia ca persoană# ' c*icotit !i s a corectat: J -u. că nu i nimeni care să ne audă# J 8emeia. la asta. niciodată nu m am uitat la o "emeie ca vreun pas3udnia3.a să !tii# '!a că acum ascultă cu atenţie. ce# 8emeile m au interesat întotdeauna# . poate că st$rnind în minte imagini. a zis el. a înc*eiat el. m am uitat doar cu tot respectul# M am uitat !i am învăţat# -u. nu. m a interesat în toate "elurile# Toată viaţa mea m am uitat la "emei. vreau să zic că "emeia m a interesat întotdeauna# -u. încă mai lucrez# 'vea nouăzeci !i trei de ani !i poate că a continuat să 9lucreze: la această c*estiune p$nă la s"$r!itul 187 .

amănunţite. Da*ir. poliţă# -u spunea niciodată ora!ului . un &ăiat de nouăsprezece.a un pirat4: -umea întotdeauna poliţele ploiţe. !i c$nd era între&at cum a dormit răspundea invaria&il 9eCcelent4:.airo pe numele evreiesc. acest neîn"ricat cutreierător al mărilor se ducea la !antierul naval al 8raţilor >en @a3ar. dar nu o tragedie# 188 . e un dezastru cumplit. !i re"uza să "ie corectat# Ţinea morţi! să i zică &ăr&ierului /sapar0 marinar /sapan0 !i "rizeriei /mispara0 !antier naval /mispana0# + dată pe lună. ci întotdeauna . !i pentru că nu avea încredere deplină în lim&a e&raică adăuga voios în rusă: Hara!o4 +cen *ara!o44 -umea o &i&liotecă &i&liote3a.Poveste despre dragoste si întuneric vieţii# 5u însumi încă mai lucrez la ea# 'vea stilul lui unic de e&raică. Doamne "ere!te.airoF mie îmi zicea. nu. nea&ătut. îi zicea uneori ge!tan3t /împuţit0 sau i&lai3t /putreziciune0# 2i o dată. în rusă. poate douăzeci de ani. uite cum arăţi4 . un soldat t$năr moare în luptă. poporul oilem goilem. "ie ti dura3 /nătărău0F Ham&urg era 6am&urgF un o&icei era întotdeauna un o&iectF somnul era spat. un ceainic ceaini3. iar Partidului La&urist. cu toate că se descurca per"ect cu singularul. guvernul partats. a"lat la putere. cu c$ţiva ani înainte de a pleca dintre noi. Mapai. "ie *oro!i malci3 /&ăiat cuminte0. instrucţiuni pentru călătoria ce îl a!tepta# %mi spunea uneori: 9-u. &unicul 'le3sandr. se a!eza în scaunul căpitanului !i dădea un !ir de porunci aspre. e vremea să mergi la marinar. mi a vor&it despre moartea lui: 9Dacă.

aproape o sută.$nd să le ai&ă. de nouăzeci !i cinci de ani. ce. tare greu# ?ă mă preum&lu pe stradă în "iecare dimineaţă asta e pentru mine o&iect vec*i# 2i douc*e rece tot o&iect# . asta e pentru motion. &a*urci3 u] ăsta de nouăsprezece ani. încă n a avut timp să ai&ă tot "elul de o&iecte regulate# . au sosit în Ierusalimul guvernat de otomani# 'm$ndoi 189 . c*iar !i la 1ilna. c*iar !i în 7usia douc*e rece dimineaţa.*iar să trăiesc e un o&iect pentru mine. dragul meu. să te preum&li o (umătate de oră pe stradă. în "iecare zi. Dar la v$rsta mea e tare greu să te opre!ti. în "iecare dimineaţă. "elie de p$ine cu *ering sărat. vară sau iarnă. să "aci un douc*e rece în "iecare dimineaţă. nu. ?ă nu te mai scoli la cinci dimineaţa. să te scoli at$ţia ani în "iecare dimineaţă la cinci. după o sută de ani cine poate să sc*im&e dintr odată toate o&iectele lui. "ără preum&lare. Păi. !i să cite!ti un pic de ziar !i între timp să &ei alt pa*ar ceai. împreună cu soţia lui 5liza&et* 'nne. tare. nu. 8ără douc*e. de o sută de ani să măn$nci în "iecare dimineaţă. pe scurt. în "iecare dimineaţă. e ucis. dacă. asta e. să &ei pa*ar de ceai !i să ie!i în "iecare dimineaţă. Doamne "ere!te.'mos +z Dar să mori la v$rsta mea asta e o tragedie4 )n &ăr&at ca mine. asta c*iar că e tragedie4: %n anul H8=P noul consul &ritanic Aames 8inn. preum&lare de dimineaţă. "ără *ering sărat cu p$ine. 8ără ziar. în "iecare dimineaţă. "ace tare &ine la circulaţie4 2i după asta să te întorci acasă în "iecare zi. de aproape o sută de ani. "ără pa*ar ceai "ier&inte.

cu 2P0 de lire sterline. cu toate că.re!tinismului printre 5vrei. în spatele casei. la nord vest de +ra!ul 1ec*i. pe care îi simpatizase dintotdeauna# 5l "ăcea parte din ?ocietatea Londoneză de Promovare a . după c$t se !tie. care înseamnă în traducere 91ia lui 'vraam:# 'ici Aames 8inn !i a construit casa !i a creat o 9Plantaţie Industrială: care avea scopul de a le o"eri evreilor sărmani un loc de muncă !i de a i pregăti pentru viaţa 9utilă:# 8erma se întindea pe circa patruzeci de dontim sau zece acri# Aames !i 5liza&et* 'nne 8inn !i au ridicat casa pe culmea dealului !i în (urul ei s a eCtins colonia agricolă.onsulul 8inn !i soţia sa credeau cu ardoare că revenirea poporului evreu în patrie va gră&i m$ntuirea lumii# -u o dată i a prote(at pe evreii din Ierusalim de *ărţuiala autorităţilor otomane# Aames 8inn credea !i în necesitatea de a i "ace pe evrei să ducă o viaţă 9productivă: c*iar a a(utat unii evrei să se cali"ice în munca de constructor !i să înveţe agricultura# %n acest scop a cumpărat în H8P<.Poveste despre dragoste si întuneric cuno!teau lim&a e&raică !i consulul c*iar a scris cărţi despre evrei. a"lat la c$teva mile de Ierusalimul intra muros. nu era implicat direct în activitatea de misionar la Ierusalim# . un deal pietros. sterp. o &ucată de păm$nt nelocuită !i necultivată pe care ara&ii o numeau Darm al D*alil. cu arcade încruci!ate. iar tavanele erau construite în stil oriental. clădirile "ermei !i atelierele# Pereţii gro!i ai casei cu două eta(e erau din piatră cioplită. 190 .

ca !i Plantaţia Industrială.'mos +z pe marginea grădinii împre(muite cu zid. erau am$ndoi cre!tini evlavio!i impresionaţi de sărăcia. deznăde(dii. plantarea unei livezi !i cultivarea de "ructe !i legume. su"erinţele !i înapoierea evreilor !i ara&ilor din Ţara ?"$ntă# 'm$ndoi credeau că pregătirea localnicilor pentru o viaţă productivă ca me!te!ugari. o cramă cu &eci !i o presă pentru măsline# 1reo două sute de evrei erau anga(aţi pe Plantaţia Industrială din "erma lui 8inn. după moartea consulului. în "elurile lor di"erite. avea drept scop pregătirea internilor pentru o viaţă productivă în di"erite me!te!uguri !i în agricultură# 8inn !i ?c*neller. misionarul protestant neamţ Ao*ann LudOig ?c*neller a "ondat un institut de învăţăm$nt pentru or"anii ara&i cre!tini care au "ugit de luptele dintre druzi !i cre!tini din munţii Li&anului# 5ra o proprietate mare. constructori sau agricultori va smulge 9+rientul: din g*earele degenerării. precum !i eCploatarea unei mici cariere de piatră !i di"erite activităţi de construcţie# 'poi. un *am&ar. magazii. că generozitatea lor va lumina calea evreilor !i 191 . la munci ca îndepărtarea pietrelor. încon(urată de un zid de piatră# +r"elinatul ?irian al lui ?c*neller. au "ost săpate puţuri !i s au construit un ţarc pentru oi. aproape în acela!i timp. "iecare în "elul lui. mizeriei !i nepăsării# Poate că au crezut cu adevărat. văduva lui a desc*is o "a&rică de săpun în care "olosea tot lucrători evrei# -u departe de 1ia lui 'vraam. construirea de ziduri !i de garduri.

iar în casă !i în grădină au "ost înc*i!i o"iţeri italieni prizonieri# -e "ăcuserăm o&iceiul de a ne "uri!a la căderea nopţii ca să i s$c$im pe prizonierii de răz&oi# Italienii ne salutau cu strigătele >am&ino4 >am&ino4 >uon giorno &am&ino4.) 192 . !i noi răspundeam ţip$nd asurzitor >am&ino4 >am&ino4 Il Duce morte4 8inito il Duce4 )neori strigam 1iva Pinocc*io4. portocalelor !i &iscuiţilor pe care li i aruncam peste gardul din s$rmă g*impată. a. de parcă ar "i "ost maimuţe de 7 >azat pe cartea e&raică 'r*itectura la Ierusalim: construcţiile cre!tine europene în a"ara Eidurilor. (N. de răz&oi !i de "ascism . 34@@) 3734. ca a doua parte a unei vec*i lozinci. 5liza&et* 'nne 8inn: mai înt$i a "ost trans"ormată într o instituţie &ritanică pentru tineri delincvenţi. de David "ro1an$er ("eter. Ierusalim. apoi a intrat în proprietatea administraţiei &ritanice !i în cele din urmă a devenit cartier general al armatei# ?pre s"$r!itul celui de al Doilea 7ăz&oi Mondial. 91ia lui 'vraam:.Poveste despre dragoste si întuneric musulmanilor către s$nul >isericiiX# In HI20. 837)8>3. pag. alunelor. grădina casei lui 8inn a "ost încon(urată de un gard înalt din s$rmă g*impată. din care au tot îng*iţit c$te o &ucată# %nsă!i casa consulului a su"erit di"erite trans"ormări după moartea văduvei lui. răspundea întotdeauna. a "ost "ondat în (osul "ermei lui 8inn: căsuţele lui îng*esuite erau construite printre plantaţii !i livezi. 3745). cartierul Derem 'vra*am. !i de dincolo de garduri !i de &arierele lim&ii. strigătul: 6epetto4 6epetto4 1iva 6epetto4 In sc*im&ul dulciurilor.

!i am alergat de parcă mă "ugăreau lupii. copii de v$rsta noastră cu păr întunecat la culoare pieptănat "rumos !i cu c$rlionţul de pe "runte sclipind de &riantină# + dată. 'părarea . numită >eit >rac*a# Mă plim& uneori prin Derem 'vra*am. sau cam a!a ceva# După "ondarea ?tatului Israel. stră&at de c$teva ori strada 193 . ca răsplată pentru o gumă de mestecat 'lma învelită în *$rtie gal&enă. de a&ia văz$nd pe unde călcau# 'veam pe atunci !ase sau !apte ani. am "ugit !i am "ugit !i am continuat să "ug de poza aia p$nă la v$rsta de unsprezece ani !i (umătate. îngrozit. care a "ost re&otezată Mal3ei Israel. în Eiua Marii Iertări. după care a devenit o !coală religioasă pentru "etele evreice. copii cu (ac*ete. Patrula de 8rontieră. s ar "i ridicat deodată în picioare !i ar "i strigat -umele Ine"a&il# 'poi m am răsucit pe călc$ie !i am "ugit. suspin$nd. casa lui 8inn a "ost "olosită pe r$nd de 1oluntarii pentru 'părarea Teritoriului. unii dintre ei ne dădeau tim&re sau ne arătau de departe "otogra"ii ale "amiliei lor. "otogra"ia unei "emei durdulii care nu purta dec$t ciorapi !i port(artier# M am uitat ţintă o clipă. cotind de pe strada 6eula. copii cu cravată. unul dintre prizonierii de răz&oi mi a arătat din spatele s$rmei. cu "emei z$m&itoare !i copila!i îng*esuiţi în costumase. cu oc*ii larg desc*i!i !i amuţit de oroare.ivilă !i Mi!carea Paramilitară a Tineretului. ca !i cum cineva din mi(locul sinagogii. în HI=8. apoi la st$nga pe strada Eec*aria*.'mos +z la grădina zoologică. pe strada Malac*i.

între umeri.Poveste despre dragoste si întuneric 'mos. ca !i cum capul i ar "i "ost împins în (os.opacii !i ar&u!tii au "ost sco!i din păm$nt !i toată zona grădinii a "ost as"altată# Pinocc*io !i 6epetto au dispărut# 2i Mi!carea Paramilitară a Tineretului a dispărut "ără urmă# . stă în curtea din "aţă# )neori c$teva "emei cu părul prins în "ileu !i roc*ii înc*ise la culoare stau la poartăF se opresc din vor&ă c$nd mă uit la ele# -u se uită la mine # %ncep să !u!otească în vreme ce mă îndepărtez# .$nd a a(uns la Ierusalim. care avea propria intrare din verandă# Derem 'vra*am era încă un cartier nou: cele mai multe străzi erau nepavate. unde mă opresc c$teva minute la intrarea casei consulului 8inn !i o privesc îndelung# .adrul vec*i al unei su33a* stricate. de pe strada 'mos. cu vreo două sute de metri la est de casa consulului 8inn# 'poi părinţii lui s au mutat în alt apartament# )n cuplu pe nume Earc*i s a mutat în apartamentul de pe strada 'mos. iar resturile viei care i a dat numele se mai vedeau prin grădinile caselor noi. su& "orma viţelor !i a tu"elor de rodii.asa vec*e s a împuţinat cu trecerea anilor. rămă!iţă de la ultima săr&ătoare ?u33ot. 194 . în HI<<. cu o lovitură de topor# ' "ost iudaizată# . apoi o urc în sus p$nă la capătul străzii +&adia*. tatăl meu s a înscris la un masterat la )niversitatea 5&raică de pe Muntele ?copus# La început a locuit cu părinţii în micul apartament întunecat din Derem 'vra*am. însă acel t$năr învăţăcel în care părinţii î!i puseseră at$tea năde(di a plătit c*irie ca să locuiască mai departe în odaia sa.

unii plantau leandri sau tu"e de mu!cate. 195 . pătrate. dar copiii îi (e"uiau înainte ca "ructele să apuce să se coacă# Printre copacii neîngri(iţi !i a"lorimentele strălucitoare de pietre din grădini. )ngaria sau Lituania# )nii "iCau pe un st$lp o cutie de măsline goală.'mos +z a smoc*inilor !i duzilor. clădiri cu două sau trei eta(e împărţite în multe apartamente îng*esuite. care !opoteau unii către ceilalţi la orice adiere# La începutul verii. întruc$t peste ele erau întinse s$rme de ru"e. !oproane. rodiii cre!teau în voie. !i erau călcate în picioare sau se umpleau de scaieţi !i de cio&uri# Dacă nu mureau de sete. c$nd "erestrele erau desc*ise. c*iparo!ii întunecaţi !i pinii au înlocuit rodiii !i viţa de vie# Ici !i colo. "iecare cu c$te două odăiţe# 6rădinile !i verandele aveau &alustrade care rugineau repede# %n porţile din "ier "or(at era încorporată steaua în !ase colţuri sau cuv$ntul ?I+-# Treptat. "ăceau din ea un porum&ar !i a!teptau să vină porum&eii p$nă ce î!i pierdeau năde(dea# Pe ici. dar straturile erau uitate cur$nd. ca !i cum ar "i încercat să creeze o du&lură a unui !tetl din Polonia. &arăci din "ier ruginit. coli&e improvizate din sc$ndurile lăzilor în care locatarii î!i aduseseră aici lucrurile. mirosul vegetaţiei inunda odăile micuţe# De pe acoperi!uri !i de la capătul străzilor pră"oase puteai zări dealurile din (urul Ierusalimului# )na după alta răsăreau case din piatră simple. )craina. devenind tu"ări!uri# Tot soiul de magazii erau ridicate prin grădini. leandrii !i mu!catele se săl&ăticeau.

surori medicale.Poveste despre dragoste si întuneric pe colo cineva încerca să ţină c$teva găini. se încuiau apartamentele.ei mai mulţi visau să plece de aici !i să se mute într un loc mai cultivat. care mai t$rziu !i a sc*im&at numele în Ealman ?*azar !i a "ost ales pre!edinte al Israelului. cepe. &urlaci &ătr$ni !i singuratici care trăiau din micile lor economii# Pe la opt seara se înc*ideau grila(ele &alcoanelor.ei care trăiau în Derem 'vra*am erau mici "uncţionari ai 'genţiei 5vreie!ti sau pro"esori. a scris ceva în genul acesta într un ziar de pe atunci: 9.*iar !i dragostea nu va mai "i ca înainte4: Intre timp. primii prunci veneau pe lume în Derem 'vra*am !i era aproape imposi&il să le eCplici de unde au venit părinţii lor sau de ce au venit sau ce anume a!teaptă cu toţii# . Diriat ?*muel. se "erecau o&loanele !i numai "elinarul "ăcea o &altă de un gal&en mo*or$t la colţul străzii pustii# In întuneric puteai 196 . !o"eri. conopidă. ideologi. cu ridic*i. că statul evreiesc va "i "ondat !i că totul va "i cum nu se poate mai &ine: cu siguranţă că pocalul amărăciunii lor era să se reverse nu i a!a. altcineva îngri(ea un petic de păm$nt cu legume. casieri la &ancă sau la cinematogra". nimic nu va mai "i cum a "ost4 .$nd în cele din urmă se va înălţa statul evreu li&er. ca 7e*avia.u toţii se sileau să creadă că zilele grele o să se termine cur$nd. stenodactilogra"i. v$nzători. teoreticieni. traducători. mici prăvălia!i. Talpiot sau >eit Ha3erem# . &i&liotecari. pătrun(el# . ?*neour Ealman 7u&as*ov. re"ormatori ai lumii. scriitori.

lătratul c$inilor în depărtare. împu!cături răzleţe. grămezi de pietre pe (umătate cioplite. anemic# ?trada 'mos.'mos +z auzi ţipetele stridente ale păsărilor de noapte. !i sunetul ciocanelor lor care iz&esc în dălţi !i taie !anţuri în piatră umple aerul cu &ătăile de to&ă ale unei muzici atonale ciudate !i stăruitoare# ?trigăte răgu!ite se înalţă din c$nd în c$nd de la capătul străzii. meri. cu o p$nză răsucită în (urul capului. arată ca sc*iţa neterminată a unei străzi# . mu!cate palide în"loresc în g*ivece.lădiri pătrate din piatră cu o&loane metalice !i verande înc*ise cu grila(e de "ier# Ici !i colo. 7a rud4 >a rud4 /eCplozie0. pietri!. saci de ciment. ci un !antier provizoriu. viţă de vie !i rodii î!i "o!neau "runzi!ul în "iecare grădină# Pereţii de piatră re"lectau lumina lunii înapoi pe crengi într un licăr sla&. nu este un drum. duzi !i măslini. între clădiri. printre &orcanele înc*ise ermetic. acoperiţi de un pra" al&icios# -i!te pietrari !ed pe (os în mi(locul cărării. 197 . într una sau două "otogra"ii din al&umul tatei. cu castraveţi sau ardei pu!i la murat cu usturoi !i mărar# In centru. o stivă de sc*ele din lemn# -i!te ar&u!ti spino!i din genul Prosopis încă se mai iţesc prin *aosul de materiale de construcţie. plăci de gresie pentru pardoseli. pe pervazuri. v$ntul în pomii din livadă: pentru că la căderea nopţii Derem 'vra*am se pre"ăcea la loc într o vie# ?moc*ini. &idoane de metal. munţi de nisip. desculţi. o cărare plină de pra" presărată cu materiale de construcţie. în pantaloni largi. colaci de s$rmă pentru garduri. goi p$nă la &r$u.

din anii . Lionici3a. în mi(locul acestei *ara&a&uri. două "aruri at$rnă de un soi de &ară argintie. ca să intre aerul.Poveste despre dragoste si întuneric urmate de grindina tunătoare a pietrelor s"ăr$mate# In altă "otogra"ie. o mare doamnă. a!ezată într o parte pe coa"ura ei per"ectă !i ţin$nd str$ns o um&relă# 8iul lor. arăt$nd ca 5rrol 8lGnn într un "ilm despre aristocraţii europeni din '"rica ecuatorială sau din >urma# 'lături de el. ?*lomit. mai voinică. strălucitor. stă un automo&il dreptung*iular !i negru. care arată ca !i cum ar "i "ost "ăcută înaintea unei petreceri. cu acele cauciucuri înguste ca ale unei motociclete. Lonia. cu gura întredesc*isă. se înalţă ca o &u&uliţă# In "aţă. maiestuoasă ca o navă de răz&oi. veri!oara !i stăp$na lui. se a"lă "igura impunătoare a elegantei sale soţii. cu cravată. stă alături de ei ca un mire agitat în ziua cununiei# 'rată cam carag*ios.apota are "ante pe laturi. Imposi&il de spus din "otogra"ie# 5 o ma!ină strălucitoare. cu un colier !i o splendidă pălărie de p$slă cu voal de muselină. iar pe v$r"ul nasului ei radiatorul cromat. agent general. cu oc*elarii rotunzi 198 . într o roc*ie de vară cu m$neci scurte. strălucitor într un costum tropical crem. ca un dric# TaCi sau ma!ină înc*iriată . iar "arurile sunt !i ele argintii !i sclipesc în soare# 'lături de acest automo&il somptuos aparatul de "otogra"iat l a surprins pe 'le3sandr Dlausner. pe cap cu o pălărie de pai. drept în mi(locul străzii 'mos.20. lustruită. spiţe de metal !i o "$!ie de crom care mărgine!te capota# . mai înaltă !i mai lată dec$t el. o"icială.

are a "ost evenimentul solemn pentru care s au pus toţi trei la patru ace !i au comandat o limuzină specială.amera din "aţă a vec*iului apartament din strada 'mos a devenit garsoniera de student a 199 . care arată ca !i cum i ar "i "ost îndesată pe cap: îi a(unge p$nă la (umătatea "runţii.$nd au venit de la 1ilna. cu umerii căzuţi. toţi trei Dlausnerii au trăit aproCimativ un an în apartamentul cu două camere !i (umătate din strada 'mos# 'poi &unica !i &unicul au găsit de înc*iriat un loc!or cu o cameră mai mare plus o odăiţă care i a slu(it &unicului de 9&$rlog:. re&otezată acum strada ?trauss# .'mos +z alunec$ndu i de pe nas. (udec$nd după alte "otogra"ii de pe aceea!i pagină a al&umului. -u i c*ip să a"li# Data. între strada Isaia* !i . anul de după cel în care a(unseseră aici. M HMPH# Tata avea douăzeci !i patru de ani. dar în "otogra"ie arată ca un pu!ti de cincisprezece ani deg*izat în domn respecta&il de v$rstă mi(locie# . ca un castron de &udincă răsturnat.ancelarului. este HI<=. pe c$nd încă mai locuiau cu toţii în apartamentul "amiliei Earc*i din strada 'mos# Deslu!esc "ără greutate numărul automo&ilului. îng*iţindu i !i restul capului# . !i dă impresia că doar urec*ile lui clăpăuge o împiedică să i alunece în (os p$nă la &ăr&ie. îng*esuit !i aproape mumi"icat într un costum str$mt !i cu o pălărie neagră ţeapănă. adăpostul lui sigur din calea acceselor de "urie ale &unicii !i a "lagelului igienic al răz&oiului ei cu germenii# -oul apartament era cel din aleea Praga.

aparent cărţi străine. aproape ca un pro"et. sla&.Poveste despre dragoste si întuneric tatei# 'ici !i a a!ezat prima &i&liotecă &oo3case. t$năr !i so&ru. picior peste picior# ?tă cu spatele la o "ereastră du&lă. cu spatele către aparatul de "otogra"iat. cu părul pieptănat peste cap. le e cald !i nu sunt la largul lor# Pe peretele de deasupra eta(erei at$rnă o "otogra"ie întrămată a unc*iului Aosep*. care arată autoritar !i măreţ. dar o&loanele sunt încă înc*ise. literatură. cu ţăcălia lui al&ă !i părul rărit. care îi slu(ea drept &irouF aici î!i at$rna *ainele. cu un ra"t încovoiat su& povara volumelor groase cu care e încărcat. ca !i cum s ar uita 200 . în spatele unei draperii care ascundea lada de am&ala( care îi era !i"onierul# 'ici î!i invita prietenii pentru conversaţii intelectuale despre sensul vieţii. tata !ade comod la &iroul lui. un ceas rotund de tinic*ea cu picioru!e o&lice# La st$nga tatei stă o mică eta(eră plină cu cărţi. cu picioare lungi !i su&ţiri. a!a înc$t doar degete su&ţiri de lumină pătrund printre !ipci# In "otogra"ie tata e cu"undat ad$nc într o carte mare pe care o ţine în "aţa lui# Pe &irou stă desc*isă altă carte !i se mai a"lă ceva care arată ca un ceas de!teptător. cu acei oc*elari serio!i. !i căma!ă al&ă cu m$neci lungi# 2ade într o poziţie destinsă. din care o (umătate e desc*isă spre interior. lume !i politica locală# Intr o "otogra"ie. care au venit de la 1ilna !i e limpede că se simt aici destul de îng*esuite. o&lic "aţă de &irou. cu cărţile pe care le a adus din zilele studenţiei de la 1ilnaF aici era vec*ea masă de "urnir. cu rame negre.

tinerii din Hagana*ul Ierusalimului se antrenează în taină. ca să se asigure că nu !i negli(ează studiile !i nu se lasă "urat de deliciile du&ioase ale vieţii de student sau că nu uită situaţia istorică a naţiunii evreie!ti sau năde(dile generaţiilor sau Doamne "ere!te4 nu su&estimează aceste mici detalii din care. în vreme ce m$na dreaptă i se odi*ne!te pe paginile din dreapta. dezmem&r$nd !i mont$nd la loc un vec*i pistol Para&ellum ilicit# Pe drumurile de pe dealuri. cele pe care le a citit de(a. pictată cu o stea a lui David alcătuită din linii groase# Tata arată destins !i mulţumit de sine. dar la "el de serios !i de *otăr$t ca un călugăr: ţine povara cărţii desc*ise în m$na st$ngă. la urma urmei. într un &eci al unei clădiri evreie!ti vec*i a"lată pe străduţele !erpuite din ?*aarei Hesed sau -a*alat ?*iva. muncitorii sapă un !anţ pe su& drumul pră"os. 201 .'mos +z de la mare înălţime la tata !i l ar aţinti cu un oc*i atent. pentru canalizare# )ndeva. dincolo de o&loanele înc*ise. citită de la dreapta la st$nga# 'colo unde m$na îi iese din m$neca acelei cămă!i al&e îi zăresc părul negru !i des care îi acoperea &raţul de la umăr p$nă la "alange# Tatăl meu arată ca un t$năr care î!i cunoa!te datoria !i are de g$nd să !i o îndeplinească "ie ce o "i# 5ste *otăr$t să calce pe urmele cele&rului său unc*i !i ale "ratelui său mai mare# '"ară. este alcătuit ta&loul cel mare# ?u& unc*iul Aosep* at$rnă de un cui cutia pentru colecta 8ondului -aţional 5vreiesc. din care putem deduce că e o carte în e&raică.

Poveste despre dragoste si întuneric care se răsucesc printre sate ara&e ameninţătoare. !i el va munci din toate puterile sale. cu entuziasm !i dăruire. care n a iz&utit 202 . strada ?imeon cel Drept.olonia 'mericană !i cartierul ?*ei3* Aarra*.$mpii. -egev !i săl&ăticia din (urul Mării Moarte. ca să tragă &razdele spiritului naţional !i să "acă să în"lorească noua cultură evreiască# Toate astea se văd în "otogra"ie# %n "iecare dimineaţă @e*uda 'rie* Dlausner lua auto&uzul I din staţia de pe strada 6eula !i trecea prin cartierul &uc*arian. studentul cinstit din 1ilna. pionierii ară păm$ntul. în valea ?*aron !i He"er. unde î!i urma cu s$rguinţă studiile de masterat# Mergea la cursul de istorie ţinut de pro"esorul 7ic*ard Mic*ael Do&ner. . musculo!i. strada Pro"etul ?amuel. ţin$nd volanul cu m$inile lor puternice !i arse de soare# In uedurile care co&oară în De!ertul Iudaic tineri cerceta!i evrei în pantaloni scurţi 3a3i !i !osete 3a3i 3*a3i s*orts and 3*a3i soc3s. va a(uta la lărgirea *otarelor cunoa!terii !i va seca sm$rcurile eCilului din inimile oamenilor# '!a cum pionierii din 6alileea !i din 1ăi au "ăcut să în"lorească de!ertul. p$nă la clădirile universităţii de pe Muntele ?copus. !o"erii auto&uzelor 5gged !i ai camioanelor Tnuva î!i conduc ve*iculele. în !esurile Iudaice. trage !i el &razda lui aici# Intr o &ună zi va "i !i el pro"esor pe Muntele ?copus. vite(i !i &ronzaţi# 2i între timp el. cu centuri militare !i 3e""iGe mi al&e învaţă să recunoască la pas cărările secrete ale patriei# In 6alileea !i în . tăcuţi. în valea >et* ?*ean !i valea lui Aezreel.

s$nge din s$ngele său# Pe prima pagină a uneia dintre cărţile sale. nepotul meu care îmi este drag ca un "iu. o remarcă usturătoare: 9Dacă n am "i "ost neamuri. autorul lui Iudaism !i umanism# . alias pro"esorul doctor Aosep* Dlausner. unc*iul cel "ără copii a scris următoarele cuvinte: 9Dragului meu @e*uda 'rie*. pentru că merita cu adevărat să "ie pro"esor. c$nd a venit momentul potrivit nu pe el l a ales ca asistent. cu amărăciune. cursul de studii &i&lice ţinut de pro"esorul )m&erto Mos*e David .assuto !i cursul de literatură e&raică ţinut de unc*iul Aosep*. un student eCcelent cu memorie eCtraordinară. David. cine !tie. dacă m ar "i iu&it oleacă mai puţin. ca să nu dea prile( de &$r"ă gurilor rele# 't$t de important era pentru pro"esorul Dlausner să evite împro!carea cu noroi a numelui său. care era unul dintre studenţii lui de "runte. înc$t se pare că s a purtat incorect cu "iul "ratelui. 203 . "ără îndoială. unc*iul Aosep* îl încura(a pe tatăl meu.u toate că. poate că p$nă acum a! "i "ost lector la 8acultatea de Literatură !i nu &i&liotecar:# %n toţi acei ani a "ost ca o rană desc*isă în su"letul tatei. ca unc*iul !i ca "ratele său. cursul de lingvistică semitică al pro"esorului Hans Aaco& Polots3i.'mos +z niciodată să înveţe e&raica. din partea unc*iului Aosep* care îl iu&e!te ca pe oc*ii din cap:# Tata a "ăcut odată. cel care preda literatura la 1ilna !i care a murit din cauza asta# Tata era uimitor de învăţat.

care putea eCplica simplu !i eCact invaziile &ar&arilor. precum !i cu Homer. *arnic ca o al&ină. printre care distinse personalităţi ale unor universităţi cele&re. poezia religioasă a evreilor din ?pania. literatura midrasică.Poveste despre dragoste si întuneric eCpert în literatura universală ca !i în cea e&raică. pro"esor dăruit cu *ar. poezia &a&iloniană. tata a încercat în zadar să !i asigure un loc la 8acultatea de Literatură din Ierusalim. ?*a3espeare. ci !i a s"$r!it zilele ca &i&liotecar !i &i&liogra" care a scris trei sau patru cărţi erudite !i a contri&uit cu c$teva articole la 5nciclopedia e&raică. s a temut de ce o să zică lumea dacă î!i anga(ează nepotul# 204 . pe Muntele ?copus. +vidiu. ca lector invitat# Pro"esorul Dlausner. 6oet*e !i 'dam Mic3ievicz. erau mai mulţi pro"esori !i cercetători dec$t studenţi# Pe la s"$r!itul anilor . în special despre literatura comparată !i cea polonă# In HI<M !i a găsit un post modest la ?ecţia ziarelor de la >i&lioteca -aţională.rimă !i pedeapsă. după ce !i a luat doctoratul la )niversitatea din Londra. niciodată n a avut !ansa să stea în "aţa unei clase sau să ai&ă învăţăceii săi. care era în largul lui în multe lim&i. "uncţionarea unui su&marin sau sistemul solar# 2i totu!i. "oarte cinstit. unde a lucrat vreo douăzeci de ani.P0. doctorul P"e""ermann# In Ierusalimul plin de imigranţi din Polonia !i 7usia !i de re"ugiaţi din calea lui Hitler. pe deplin "amiliarizat cu Tose"ta. !i după HI=8 în &locul Terra ?ancta. la vremea lui. . mai înt$i ca simplu &i&liotecar !i apoi ca ad(unctul !e"ului secţiei.

nici dintre cei care mută munţii din loc. care avea să devină în cele din urmă )niversitatea >en 6urion# La !aisprezece ani de la moartea tatei am devenit eu însumi pro"esor cola&orator de literatură la )niversitatea >en 6urionF după un an sau doi am "ost "ăcut pro"esor plin !i în cele din urmă am "ost numit la catedra 'gnon# 'm primit !i invitaţii generoase de la am&ele universităţi. eu. dar nici acolo n a "ost &ine venit# In ultimul an de viaţă a dus tratative pentru un post de literatură la institutul academic în"iinţat la >eer ?*eva.erului: 8rica de Dumnezeu a lui *gnon (Ierusalim: "eter. 3776A =rinceton Eniversit1 =ress. din Ierusalim !i din Tel 'viv.'mos +z Lui Dlausner i a urmat ca pro"esor poetul ?*imon Hal3in. >???) L am menţionat pe tata în nota 7> de pe pagina 37> a ediţiei în e&raică a acestei cărţi# 'dică l am trimis pe cititor la cartea lui. proaspăt în"iinţată.M0 tata !i a încercat norocul la )niversitatea din Tel 'viv.ărţile tatei sunt pline de note de su&sol# In ce mă prive!te. care n am avut niciodată talent pentru cercetare !i a cărui minte se înceţo!ează la vederea unei note de su&sol8# Degetul mic al tatălui meu avea 8 . Tăcerea . !i cu siguranţă nu dorea să l ia asistent pe nepotul lui Dlausner# La începutul anilor . !i în acela!i timp m)am temut că în loc să "ie înc$ntat s ar putea să !i clatine mustrător degetul 205 . să "iu pro"esor plin de literatură. metodele !i însu!i mirosul lui Dlausner. nici savant. care nu sunt nici specialist. le am "olosit din plin doar într o carte. după douăzeci de ani de la moartea lui. 7omanul scurt în literatura evreiască# ?criind acea notă. am sperat să i "ac o mică plăcere. care s a străduit să pornească de la zero !i a eliminat mo!tenirea.

al cărui strigăt răgu!it alte sachen îmi îng*eţa întotdeauna s$ngele în vine: toată copilăria mi am înc*ipuit că sunt pus în gardă împotriva &olii. care dădea pe verandă !i apoi.Poveste despre dragoste si întuneric mai mult talent pro"esoral dec$t o duzină de pro"esori 9para!utaţi: de "elul meu# 'partamentul "amiliei Earc*i avea două odăiţe !i (umătate !i se a"la la parterul unui &loc cu trei eta(e# Partea din spate a apartamentului era ocupată de Israel Earc*i. unde locuia tata. apoi singur. pe strada 'mos. sau căruţa v$nzătorului de para"ină. a. "ără carosa&il sau pava(.) 206 . care. a(ungeai în grădina îngustă din "aţă !i a"ară. gata să mă atace pe la spate# ?trigătul în idi! 9al te sac*en: îmi suna la "el cu cuvintele e&raice al teza3en. care era încă o simplă cărare plină de pra". avea propria ei u!ă. soţia lui. ineCora&il. !i părinţii lui v$rstnici# . 5st*er. se apropiau treptat. printre care &$ntuiau pisici li*nite de "oame !i ciuguleau c$teva turturele# De trei patru ori pe zi trecea pe acolo o căruţă trasă de un măgar sau de un cat$r. a telalului. încă presărată cu grămezi de materiale de construcţie !i sc*elărie demontată. mai înt$i cu părinţii săi. &ătr$neţii !i morţii. !i în cele din urmă împreună cu mama. pe c$teva trepte.amera din "aţă. a lăptarului. 9n o să îm&ătr$ne!ti:# . cea a v$nzătorului de g*eaţă. c*iar dacă erau încă departe de mine. în care erau încărcate &are lungi de "ier pentru construcţii. t$r$ndu se "uri!at ca o viperă prin înc$lceala vegetaţiei întunecate.*iar !i acum strigătul îmi st$rne!te un "ior pe !ira către mine# (N.

dicţionare. însă domnul Earc*i scria cărţi 9din capul lui:# /Tata avea o vor&ă: 9Dacă "uri dintr o carte e!ti condamnat ca plagiator.opiii scormoneau pe su& garduri. de pe coastele dealurilor din (ur: IsaOiGa. însă în acele zile era un t$năr scriitor proli"ic. gec3o !i scorpioni se t$rau prin crăpăturile pietrelor# Din c$nd în c$nd vedeam c*iar !i c$te o ţestoasă# .azarma ?c*neller sau să se uite la satele ară&e!ti din depărtare. ?*muel Verses. în clădirea de peste drum: HaGim !i Hanna* Toren. din alte cărţi. "amilia 207 . pu&licase de(a nu mai puţin de trei cărţi# %l veneram pentru că mi se spusese că nu e ca alţi scriitori: tot Ierusalimul scria cărţi erudite. iar dacă "uri din treizeci sau patruzeci de cărţi. >eit I3sa. compuse din note. dar dacă "uri din zece cărţi e!ti considerat savant. savant de "runte:#0 %n serile de iarnă c$ţiva mem&ri ai cercului părinţilor mei o&i!nuiau să se adune uneori la noi sau la "amilia Earc*i. pe la douăzeci !i opt de ani. ?*ua"at. ale cărui cărţi se vindeau &ine# 5ra cam de v$rsta tatălui meu. din liste de cărţi. în vreme ce gu!teri. Li"ta. însă prin HI<X. volume străine grele !i "i!e de cartotecă pătate de cerneală.'mos +z spinării# 7$ndunelele î!i "ăceau cui&ul în pomii "ructi"eri din grădini. sau se căţărau pe acoperi!urile plate ca să i urmărească pe soldaţii englezi din . -e&i ?amOil# 'stăzi numele lui Israel Earc*i este aproape uitat. alcătuind o reţea de scurtături prin curţile din spate ale cartierului.

am să particip la discuţii !i am să aduc argumente decisive la care ei nu se g$ndiseră# Poate am să reu!esc c*iar să i surprind. !i soţia lui. la !apte sau la !apte !i (umătate. 5st*er# 1eneau după cină. discutau cu o "urie cuviincioasă tot "elul de su&iecte pe care nu le înţelegeamF dar !tiam că atunci c$nd va veni vremea am să i înţeleg. poate că am să a(ung să scriu !i eu cărţi din capul meu. !i plecau la nouă !i (umătate. care lucra la 'genţia 5vreiască. cu oc*ii în păm$nt. ca domnul Earc*i. ronţăiau pră(ituri cu miere sau "ructe proaspete. între timp &eau ceai "ier&inte.Poveste despre dragoste si întuneric >reiman. doctorul al cărui miros n am să l uit niciodată# ?oţii Earc*i nu erau doar "o!tii proprietari ai locuinţei tatălui meu. sau culegeri de poezii ca >iali3 !i &unicul 'le3sandr !i Levin Dipnis !i doctorul ?aul . iar lui Earc*i îi plăcea să asculte# Mama intervenea cu una sau două propoziţii calme. "olcloristul cu părul ro!u. iar tatei îi plăcea să i dea răspunsuri "oarte amănunţite# Israel Earc*i se întorcea uneori spre mama. !i i cerea părerea. ea avea tendinţa să pună între&ări. ci !i ni!te prieteni dragi. Israel Hanani. care era considerată o oră t$rzie. stălucitorul domn ?*aron ?*vadron. domnul Haim ?c*Oarz&aum. în ciuda ve!nicelor ciondăneli dintre tatăl meu cel revizionist !i Earc*i cel 9ro!u:: tatei îi plăcea să vor&ească !i să eCplice. ca !i cum ar "i rugat o într un lim&a( codi"icat să i ia partea în dispută: mama !tia cum să arunce o lumină nouă peste toate# 208 .erni3ovs3i. din c$nd în c$nd# In ce o prive!te pe 5st*er Earc*i. care era mare orator.

Aos*ua . p$nă ce după o vreme se în"ier&$ntau iară!i !i vocile se ridicau din nou cu o "urie civilizată. tata a dedicat cartea memoriei "ratelui 209 . în dispută apăreau un nou calm. de la origini p$nă la s"$r!itul lui Has3ala&# 'ceastă carte se &aza pe disertaţia de masterat a tatei# Pe prima pagină scria că lucrării îi "usese acordat Premiul Dlausner al Municipalităţii din Tel 'viv !i că "usese pu&licată cu spri(inul Municipalităţii !i al 8ondului Memorial Eippora* Dlausner# Pro"esorul doctor Aosep* Dlausner însu!i a scris o introducere: 5ste o du&lă plăcere pentru mine să văd pu&licarea unei cărţi e&raice despre romanul scurt. nepotul meu @e*uda 'rie* Dlausner# -u este o lucrare de r$nd### 5ste un studiu pro"und !i atotcuprinzător### . a scos prima carte a tatălui meu. care urmează celei cu titlul. care clocotea de semne de eCclamare# Q %n HI=X editorul din Tel 'viv. c$t !i limpede.'mos +z 8ăcea asta doar cu c$teva cuvinte. destins. care mi a "ost prezentată în calitatea mea de pro"esor de literatură în unica noastră )niversitate 5&raică. 7omanul scurt în literatura e&raică. constituind disertaţia "inală în domeniul literaturii e&raice moderne a vec*iului meu discipol. !i este adecvat su&iectului important pe care îl tratează### Prin urmare. după care conversaţia lua uneori un ton plăcut.*iar !i stilul cărţii este at$t &ogat. numi pot în"r$na &ucuria### Talmudul zice: 9Discipolii sunt ca ni!te "ii:### !i pe o pagină separată.*ac*i3. o notă prudentă sau ezitantă.

învelite în c$teva straturi de *$rtie al&ă de &ună calitate /pe care erau tipărite pro&ele unei cărţi ilustrate0 !i legate cu s"oară# Tata i a mulţumit "etei !i. o să meargă la drog*erie !i o să i dea un tele"on "urios domnului . de cum venea acasă de la muncă. nu a(unge p$nă a doua zi. "aţă în "aţă cu intrarea în Mea ?*earim. "eciorelnice. în ciuda emoţiei. ci direct de la Tipogra"ia ?inai /Ierusalim. tel# 28I20# Pac*etul conţinea cinci eCemplare din 7omanul scurt în literatura e&raică. despre care "usese in"ormat că a apărut !i cutare sau cutărică a văzut o într o li&rărie din Tel 'viv# '!a că în "iecare zi se repezea la o"iciul po!tal !i în "iecare zi se întorcea cu m$inile goale. a&ia ie!ite de su& tipar. de la Tipogra"ia ?inai.*ac*i3. cel mai t$rziu p$nă vineri dar pac*etul a venit. Timp de zece zile sau două săptăm$ni. a!tept$nd cu neră&dare eCemplarele din prima sa carte. la capătul de est al străzii 6eula. n a uitat să i dea un !iling /o sumă 210 . nu prin po!tă.Poveste despre dragoste si întuneric său David: Primului meu pro"esor de istorie a literaturii unicul meu "rate David pe care l am pierdut în întunericul eCilului# )nde sălă!luie!ti. p$nă la mi(locul săptăm$nii. de pe Muntele ?copus. tata dădea "uga la o"iciul po!tal local. nu de la Tel 'viv. adus la noi acasă de către o t$nără Gemenită z$m&itoare. ci livrat personal. !i în "iecare zi (ura că. la Tel 'viv: 'sta e pur !i simplu inadmisi&il4 Dacă nu vine cartea p$nă duminică. dacă pac*etul de la domnul 6ru&er.

ză&ovind pe prima pagină. de v$r"ul cuţitului pentru *$rtie !i de o clamă dezdoită# . a dat la o parte *$rtia lucioasă în care erau împac*etate. unul după altul. "olosindu se pe r$nd de ung*iile sale puternice. !i apoi. gust$nd plăcerea *$rtiei noi. uit$ndu se înt$i la indeC.$nd o să "ie vremea să i sc*im&i scutecele. a spus. cercet$nd lista de aneCe !i erata. nici măcar n a tăiat o cu "oar"ecă. citind iar !i iar introducerea unc*iului Aosep* !i propria pre"aţă. m$ng$ind iar coperta. cu nes"$r!ită ră&dare. înceti!or. a&ia ie!ită de su& tipar.$nd a isprăvit. îm&ătătorul miros de clei# Doar apoi a început să o răs"oiască. nu s a repezit la cartea lui cea nouă. ca să i "im alături c$nd des"ace pac*etul# %mi amintesc cum !i a stăp$nit tata entuziasmul ce l "ăcea să tremure !i n a rupt s"oara care ţinea str$ns pac*etul. ci a "ăcut g*em s"oara. a v$nturat un pic paginile. ci n am să uit niciodată asta a des"ăcut nodurile str$nse &ine. ca un îndrăgostit s"ios. îngri(orat că mama ar putea r$de pe ascuns de el. a ridicat o &ini!or spre "aţa lui.'mos +z "rumu!ică pe vremea aceea. 211 . prima carte. e ca !i cum tocmai mi s a mai născut un prunc# J . înc$ntătorul. ca să se scuze: J + carte nouă. a înc*is oc*ii !i le a mirosit. a atins u!or coperta cărţii de deasupra cu v$r"urile degetelor. su"icientă pentru o masă vegetariană la restaurantul Tnuva0# 'poi ne a rugat pe mine !i pe mama să intrăm în &iroul lui. inspir$nd pro"und mirosurile de tipăritură proaspătă.

poate c*iar l a sărutat pe "runte. !i trei pă*ăruţe de lic*ior.Poveste despre dragoste si întuneric a răspuns mama. dar se !tie. plutind pe ea# >unicul !i &unica ni s au alăturat la modesta săr&ătorire.$t despre tata. a!a cum îl "ac polonezii. că &or!ul tre&uie să "ie acru !i un pic dulce. cior&ă de s"eclă "ier&inte cu un ais&erg de sm$nt$nă curată. "ără rost. de parcă ar "i "ost ?*a&&at sau o săr&ătoare mare. !i ne a servit m$ncarea pre"erată a tatei. dar că Doamne "ere!te să dea ea s"aturi. în vreme ce el o m$ng$ia pe păr# %n seara aceea mama a acoperit masa din &ucătărie cu o p$nză al&ă. s a răsucit !i a plecat din încăpere. zic$nd că tre&uie să &em în sănătatea primei cărţi a tatei# ' turnat un pic de vin pentru ei doi !i un strop pentru mine. era prea mulţumit ca să le &age în seamă înţepăturile# Le a dăruit părinţilor un 212 . orice copilită !tie. al&ă. cu siguranţă nu dulce !i un pic acru. dulce. mama i a mulţumit &unicii pentru că ne împărtă!e!te din !tiinţa ei !i i a promis că pe viitor îi va o"eri doar m$ncăruri amare !i acre. !i dacă n ai gri(ă îneacă *eringul sărat în za*ăr sau pun gem pe c*rein /sos de *rean0# La r$ndul ei. pentru că ei îndulcesc orice. c*iar !i "emeile neevreice care gătesc în case evreie!ti !tiu. pentru că acestea cu siguranţă i se vor potrivi# . presupun că o să mă c*emi pe mine# Eic$nd a!a. dar s a întors peste c$teva clipe aduc$nd o sticlă de To3aG pentru ?*a&&at. !i &unica i a spus mamei că s"ecla e cu adevărat "oarte "rumoasă !i aproape gustoasă.

pe un ra"t "oarte vizi&il. i a spus tata cu un z$m&et trist prietenului său Israel Earc*i. veri"ic$nd "iecare citat. nu "usese cumpărat nici unul# La "el în ziua următoare !i în cea de după# 9Tu:. 9scoţi c$te un roman la "iecare !ase luni. dar acesta umplea apartamentul ca un miros# -u mai "redona "als 213 . !i pe loc toate "etele "rumoase te smulg de pe ra"turi !i te duc drept în patul lor.'mos +z eCemplar cu dedicaţie. cărturarii. !i cine se ostene!te să ne citească. unde trei eCemplare din 7omanul scurt erau puse în v$nzare# ' doua zi. Dacă suntem noroco!i. pe altul nu mi mai amintesc cui. tot a!a dădea acum "uga în "iecare zi la li&răria lui 'c*iasa" de pe . iar apoi "aţa i s a lungit# '!a cum dădea "uga în "iecare zi la o"iciul po!tal înainte de sosirea pac*etului. acelea!i trei eCemplare erau acolo. cui&ărit l$ngă lucrările unc*iului său Aosep*# 8ericirea tatei a durat trei sau patru zile. doi sau trei colegi de înc*isoare din domeniul nostru ne citesc cărţile. ne trudim ani întregi cercet$nd "iecare amănunt. altul l a dat unc*iului Aosep*.alea 7egele 6eorge 1. lucr$nd c$te o săptăm$nă la o singură notă de su&sol. în vreme ce noi. pe al treilea dragilor lui prieteni 5st*er !i Israel Earc*i. după care ne "ac de două parale# )neori nici măcar at$t# ?untem pur !i simplu ignoraţi#: ' trecut o săptăm$nă !i nu s a v$ndut nici unul dintre cele trei eCemplare de la 'c*iasa"# Tata nu mai vor&ea de necazul lui. !i pe ultimul l a păstrat în &i&lioteca sa.

4 ?ă nu auzim 214 . la premiera unui "ilm cu 6reta 6ar&o. din care avea să se nască următoarea lui carte plină de erudiţie# 2i apoi. la nouă sau nouă !i (umătate# ?ă "ii cuminte. e clar. &rusc. să cinez acolo !i să mă port "rumos p$nă ce aveau ei să se întoarcă.*ac*i3 din Tel 'viv4 Le a comandat de(a4 In dimineaţa asta4 Prin tele"on4 -u trei eCemplare. ci se cu"unda cu m$nie în *$rtiile !i cărţile de re"erinţă împră!tiate pe &iroul său. peste c$teva zile. ca un pu!ti pe care tocmai l a sărutat în "aţa tuturor cea mai "rumoasă "ată din clasă# 9? au v$ndut4 ? au v$ndut toate4 Toate într o zi4 -u un eCemplar v$ndut4 -u două eCemplare v$ndute4 Toate trei v$ndute4 Tot stocul4 .Poveste despre dragoste si întuneric melodii populare în vreme ce se rădea sau spăla "ar"uriile# -u mi mai spunea pe de rost "aptele lui 6*ilgame! sau aventurile căpitanului -emo sau ale inginerului . pe care o admirau am$ndoi# 'm "ost lăsat cu romancierul Earc*i !i soţia lui. încă cinci4 2i crede că povestea nu se înc*eie aici4: Mama a ie!it iară!i din încăpere !i s a întors cu To3aGul greţos de dulce !i cele trei pă*ăruţe de lic*ior# %nsă de data asta nu s a mai ostenit cu cior&a de s"eclă cu sm$nt$nă sau cu "aţa de masă al&ă# %n sc*im& a propus ca ei doi să meargă în seara următoare la cinematogra"ul 5dison.Grus ?mit* din Insula misterioasă.artea mea s a epuizat ?*a3*na 'c*iasa" o să mai comande eCemplare de la . vineri seara. a venit acasă radiind de "ericire !i tremur$nd tot.

ca într un magazin.$nd o să pună masa nu uita să le o"eri a(utorul# După cină. auzi. !i mi a stat pe lim&ă să l între& pe domnul 215 . !i domnul Earc*i mi a propus să merg în &iroul său. !i !terge "rumos mu!amaua după ce s a str$ns masa# 2i nu vor&i dec$t atunci c$nd ţi se vor&e!te# Dacă domnul Earc*i lucrează. ca acasă. nu mi amintesc despre ce.u nimic. un eCemplar pe care !tiam că tata i l a dat cu dedicaţie domnului Earc*i !i încă trei. lucru pe care nu l înţelegeam. să n o deran(ezi cu nimic# . ca !i în apartamentul nostru. care. care a "ost !i a părinţilor mei !i unde se pare că am "ost conceput. dar n am să uit niciodată cum am o&servat dintr odată pe măsuţa pentru ca"ea de l$ngă canapea nu mai puţin de patru eCemplare identice din 7omanul scurt în literatura e&raică. doamna Earc*i se pl$nge iar că o doare capul. str$nge ţi "ar"uriile !i pune le cu gri(ă pe c*iuvetă# . dar numai după ce toată lumea s a ridicat de la masă.4 ?ă nu cumva să spargi ceva pe acolo# 2i ia un !ervet de &ucătărie. unul peste celălalt.u gri(ă. auzi. Doamne "ere!te.4 2i au plecat# Doamna Earc*i s a înc*is pro&a&il în cealaltă odaie sau poate că s a dus în vizită la un vecin.'mos +z nici cea mai mică pl$ngere despre tine4 . era si dormitorul si salonul si toate# 'ceea era camera care "usese a tatălui meu pe c$nd era student. de vreme ce au locuit acolo de la căsătoria lor p$nă cu o lună înainte de venirea mea pe lume# Domnul Earc*i m a a!ezat pe canapea !i mi a vor&it un pic. găse!te ţi o (ucărie sau o carte !i stai cuminte ca un !oricel4 2i dacă.

"ără pieliţă. încă t$năr. cu eCcepţia "iicei lui. nici lui. dar în ultima clipă mi am amintit de cele trei eCemplare care "useseră cumpărate cu o zi înainte. în s"$r!it. s a aplecat. !i ea n a părut prea impresionată de ce i am spus# Printre cei mai &uni prieteni de ai mei se numără doi trei scriitori. cu oc*ii mi(iţi.am spus nimănui p$nă după moartea lui Earc*i. pentru că !i a amintit din vizitele lui la noi că asta &eau eu seara# I am mulţumit a!a cum mi se spusese să 216 . trăia de azi pe m$ine. -urit Earc*i. dar mi a aruncat o privire piezi!ă. a luat trei dintre cele patru eCemplare de pe măsuţa pentru ca"ea !i le a ascuns într un sertar al &iroului său# Iar eu mi am ţinut cumpătul !i n am spus nimic. ca toată lumea în acele zile. "ără să zică nimic. !i moartea tatălui meuF n am spus nimănui. din li&răria 'c*iasa". prieteni care mi au "ost aproape !i îi îndrăgesc de zeci de ani. !i totu!i nu sunt sigur că a! putea "ace pentru unul dintr e ei ceea ce a "ăcut Israel Earc*i pentru tata# . !i am simţit în mine un val de recuno!tinţă care aproape că mi a umplut oc*ii de lacrimi# Domnul Earc*i a văzut că le am o&servat !i n a z$m&it.Poveste despre dragoste si întuneric Earc*i. după mulţi ani. ca !i cum m ar "i acceptat pe tăcute în ceata lui de conspiratori !i. !i cele trei eCemplare din 7omanul scurt în literatura e&raică tre&uie să l "i costat cel puţin c$t ni!te *aine "oarte tre&uincioase# Domnul Earc*i a ie!it din odaie !i s a întors cu o cană de cacao caldă.ine !tie dacă mi ar "i dat vreodată prin cap un ast"el de !iretlic generos# La urma urmei el. nici părinţilor mei# .

să eCplice. cu c$ţiva ani înainte. pe canapea. 7iv3a. care era înregistrată aici pe numele ei evreiesc. le au mulţumit soţilor Earc*i. de!i. cu piele măslinie !i oc*i negri. pentru că era "oarte t$rziu !i tre&uia să mă spăl pe dinţi !i să merg direct la culcare# Tre&uie să "i "ost aceea!i odaie în care. într o seară. doar a "runzărit ziarele de la cap la coadă !i înapoi p$nă ce s au întors părinţii mei de la cinematogra". !i voiam cu adevărat să spun altceva. tata a adus acasă pentru prima dată o anumită studentă "oarte "rumoasă. de "apt. cu politeţe. dar n am putut. dar a cărei prezenţă însă!i îi "ăcea pe &ăr&aţi să vor&ească "ără să se mai oprească# 5a părăsise cu c$teva luni înainte )niversitatea din Praga !i venise la Ierusalim ca să studieze istoria !i "ilozo"ia la )niversitatea de pe Muntele ?copus# -u !tiu cum. iar ea avea privirea ageră !i ceva din cei care pot citi g$ndurile# 5l era un per"ecţionist *arnic. cu toate că în# unele documente este numită Eippora* !i într un loc apare ca 8eiga. în HI<M. "ără să scot un sunet. dar "amilia ei !i prietenele i au spus întotdeauna 8ania# Lui îi plăcea să vor&ească. au spus în gra&ă noapte &ună !i m au dus acasă. cuviincios !i 217 . ca să nu l deran(ez de la lucru. iar ea !tia să asculte !i să audă c*iar !i printre r$nduri# 5l era "oarte erudit. c$nd sau unde a înt$lnit o 'rie* Dlausner pe 8ania Mussman. n a lucrat în seara aceea. să analizeze. care vor&ea puţin.'mos +z "ac. a!a că am stat pur !i simplu acolo. retrasă.

încon(urată de pereţi cenu!ii de ciment# )neori. tandreţe. de o&icei asculta. pereţii îi erau plini de "uningine de la ma!ina de gătit cu para"ină !i de la primus. cursul conversaţiei se sc*im&a imediat# . respect !i teamă# .$nd !edea în casa unui prieten evalua întotdeauna cu privirea tapiţeria. în vreme ce ca înţelegea întotdeauna de ce anume cineva ţine morţi! la o anumită idee. draperiile. acel z$m&et !ovăielnic. cu mu!amaua ei în"lorată erau trei ta&urete din răc*ită# >ucătăria era micuţă. dar c$nd se &$r"ea. în vreme ce toţi ceilalţi erau prin!i în discuţie: ca !i cum ar "i "ost într o misiune de spiona(# ?ecretele oamenilor o "ascinau întotdeauna.a !i cum în casa lui ar "i locuit su& o identitate "alsă o g*icitoare# ?au o vizionară# %n (urul mesei din &ucătăria noastră. !i nu zicea nimic# 5ra adesea tăcută# Dar ori de c$te ori spărgea tăcerea !i rostea c$teva propoziţii. mă a!ezam pe ta&uretul lui. după ce tata pleca la lucru. care arăta de parcă era pe cale să se stingă. iar "ereastra ei mică dădea spre curtea de la su&sol. distanţă. cu tavanul scund !i întunecoasăF podeaua i se scu"undase un pic. cu z$m&etul ei sla&. canapelele. suvenirurile de pe marginea "erestrei !i &i&elourile din &i&liotecă.Poveste despre dragoste si întuneric cinstit. !i de ce altcineva care i se împotrive!te "uri&und simte nevoia să "acă asta# Hainele o interesau doar ca o "erestruică spre !inele purtătorilor lor# . !i ea îmi spunea 218 .$nd tata îi vor&ea era uneori în vocea lui ceva ce sugera un amestec de timiditate. ca să stau "aţă în "aţă cu mama.

'leluiev: ' "ost odată ca niciodată. mai &ătr$n dec$t cel mai &ătr$n om din vale sau din stepă# -u era doar &ătr$n. "ără "amilie sau prieteni. a "ost un sat mititel !i uitat de lume. st$rnind sentimente de înstrăinare sau spasme de teamă. îmi amintesc p$nă în ziua de azi unele dintre pove!tile mamei. ci ie!eau din tu"i!uri. ca !i cum nu ar "i început de la început sau nu s ar "i s"$r!it la s"$r!it. dincolo de munţii cei înalţi. aproape cuv$nt cu cuv$nt# De eCemplu. cu cocioa&e pe (umătate dăr$mate# La capătul acestui sat. într o pădure de pini întunecoasă. trăia un om sărman. mă uluiau. uneori îmi dădeau "iori pe spate. !i se "uri!au înapoi în pădurea din care veniseră înainte să mi dau seama ce se înt$mplă. iat o pe cea despre omul "oarte &ătr$n. ci erau învăluite într un "el de ceaţă. dincolo de r$urile ad$nci !i stepele cele sterpe. culeg$nd &oa&ele negre. se mi!cau prin "aţa mea c$teva clipe. era matusalemic# '!a de &ătr$n. se arătau o vreme. pe care le punea într o "ar"urioară# Mai t$rziu aveam să le dau păsărilor# Pove!tile mamei erau ciudate: nu semănau deloc cu pove!tile care se spuneau pe atunci în alte case sau cu cele pe care le am spus copiilor mei. pe cap îi cre!teau 219 . ca um&rele de"ormate de pe perete. !i numele îi era 'leluiev# >ătr$nul 'leluiev era mai &ătr$n dec$t cel mai &ătr$n om din sat.'mos +z pove!ti în vreme ce curăţa !i tăia legume sau alegea linte. că începuse să i crească un covor de mu!c*i pe spate# In loc de păr. mut !i or&# Trăia singur.

erniciortin. am$ndoi. nu ţi "ie "rică. lula. dragul meu:# 2i a!a dormeau am$ndoi. c$nd a"ară nu erau dec$t v$ntul !i nămeţii# Dacă nu i au m$ncat lupii. pe c$nd lupul urlă în pădure !i v$ntul !uieră pe *orn# ?ingur în pat. !i era !le"uit de vremuri ca un &an tătăresc# ?e povestea prin sat. odorul meu. !opteam iar !i iar cuvintele 9&ătr$n:. mai &ătr$n ca zăpada. uneori.Poveste despre dragoste si întuneric ciuperci negre. cum îi c$nţi unui prunc: 9Lula. !i în loc de o&ra(i avea sco&ituri în care se lăţeau lic*enii# 7ădăcini ca"enii începuseră să i răsară din tălpile picioarelor !i licurici strălucitori î!i "ăcuseră cui& în or&itele lui ad$nci# >ătr$nul ăsta. mai surd. mu!c*iul care se întinde cu încetul pe spinarea &ătr$nului. îi c$nta. care era mult. 9matusalemic:. 9mai &ătr$n ca Timpul însu!i:# %nc*ideam oc*ii !i vedeam cu oc*ii minţii. 'leluiev. p$nă să adorm. era mai &ătr$n ca pădurea. în nopţile lungi de iarnă. . noaptea. sălă!luia alt &ătr$n. !i c*iar mai or& !i mai sărman !i mai tăcut. lula. 220 . lula. cel &ătr$n !i cel !i mai &ătr$n. mai încremenit. îi spăla rănile. ale cărei o&loane n au "ost desc*ise niciodată. îng*esuiţi unul într altul. încă mai trăiesc acolo. în coli&a lor dărăpănată. nu te n"iora. că &ătr$nul 'leluiev se îngri(ea de matusalemicul . mult mai &ătr$n ca &ătr$nul 'leluiev. mai &ătr$n ca Timpul însu!i# Intr o zi s a ivit zvonul că în "undul coli&ei lui. mai coc$r(at. lula. cu o groază înc$ntătoare.erniciortin. îi a!ternea masa !i îi "ăcea patul. îl *rănea cu "ructe de prin pădure !i i da să &ea apă din "$nt$nă sau zăpadă topită !i. lula. tremur$nd de teamă !i de emoţie. p$nă în ziua de azi.

sunete pe care nu le am auzit nicic$nd. dar în"ăţi!area lor. &alcoanele încărcate de ciu&ere !i s$rme de ru"e# . greoi. care cresc în întuneric# %ncercam să mi reprezint în spatele oc*ilor înc*i!i înţelesul lui 9!le"uit de vremuri ca un &an tătăresc:# 2i a!a mă în"ă!uram în somn. în sunetul v$ntului care ţipă pe *orn.eea ce mă încon(ura n avea importanţă# Tot ce avea importanţă era "ăcut din cuvinte# 'veam pe strada 'mos vecini &ătr$ni. "ierul ruginit întins peste casele de piatră. un v$nt care nu s ar putea apropia vreodată de casa noastră. pe 221 . !i acele rădăcini ca"enii !i lacome. zăpada din pove!tile mamei mele !i din cărţile cu poze care se îngrămădeau pe măsuţa (oasă de la capul patului meu: eram în est. dar inima îmi era în vestul cel mai îndepărtat# ?au 9miază noaptele cel mai îndepărtat:. în care toate casele aveau acoperi! din ţigle !i *orn# -u aveam "raţi sau surori. *ornul pe care nu l am văzut altundeva dec$t în pozele din cărţile pentru copii. coli&e de cuvinte. dar locul în care trăiam cu adevărat era la marginea pădurii. ca ni!te viermi. printre coli&ele. c$nd treceau cătinel. pa(i!tile. părinţii nu prea puteau să mi cumpere (ucării sau (ocuri.'mos +z ciupercile negre !i lic*enii. păduri de cuvinte. cum se spunea în acele cărţi# 7ătăceam ameţit prin păduri virtuale. stepele. pa(i!ti de cuvinte# 7ealitatea cuvintelor înlătura înă&u!itoarele curţi dosnice. iar televizorul !i calculatoarele încă nu se născuseră# Mi am petrecut toată copilăria în Derem 'vra*am din Ierusalim.

matusalemicului 'leluiev# '!a cum pădurile de la Tel 'rza erau o sc*iţă ca vai de lume. ca ni!te ur!i# Toată iarna dormeau !i numai c$nd venea vara "ăureau pluguri.ei doi "raţi mai mici ai lui Mi!a scr$!neau din dinţi !i tăceau 222 . în goliciunea lor. într un oră!el lini!tit din Ţara 5nularia. Mi!a. grosolană a realităţii în"iorătoare a &ătr$nului. a!tern$ndu mi în "aţă. s a dus în ţinutul Tro!i&an# ' lipsit multe zile. mure !i a"ine. ci a adus cu el o "emeie sur$zătoare. pe nume Tatiana. "ratele cel mare. Tania. "ăcută de un diletant. de nepătruns# Lintea mamei mele era o amintire dezamăgitoare a ciupercilor !i "ructelor din pădure. păro!i. (alnică. ca o "eti!cană. potcoveau caii. 'lio!a !i 'nto!a# 5rau toţi trei îndesaţi. "ără să se g$ndească la v$rsta mea "ragedă. în ţinutul celor mai ad$nci văi. nu găseai alta mai "rumoasă de a lungul !i de a latul 5nulariei# .Poveste despre dragoste si întuneric l$ngă casa noastră era doar o imitaţie !tearsă. din pove!tile pe care mi le spunea# %ntreaga realitate nu era dec$t o încercare zadarnică de a imita lumea cuvintelor# Iată povestea pe care mi a spus o mama despre acea "emeie !i "ierari. a pădurii virgine. ascuţeau tăi!uri !i ciocăneau la uneltele de metal# Intr o &ună zi Mi!a. adăpostul lingvisticelor păsări ale paradisului: Demult. toată întinderea ţinuturilor îndepărtate !i multicolore ale lim&a(ului. dădeau la tocilă cuţite. pe unde puţine picioare de copil mai călcaseră. trăiau trei "raţi "ierari. "ără să !i aleagă cuvintele. Tanicica# 5ra tare "rumoasă. !i c$nd s a întors nu era singur.

223 . lanţuri !i colaci de s$rmă# 2i iată că s a înt$mplat ca într o zi Mi!a să "ie împins în cuptor. "iecare "ierar din cele patru zări ale 5nulariei !tie că Tanicicăi îi plac "ierarii care vin pentru o săptăm$nă. p$nă ce &ăr&atul era silit să !i co&oare privirea# ?au dacă se uita ea la unul dintre ei. mai merge. 'lio!a. pe c$nd cei doi m$ncau o plăcintă cu ciuperci. 'lio!a. lucrează pentru ea pe (umătate dez&răcaţi.'mos +z toată ziulica# Dacă vreunul dintre ei se uita la ea. "oalele. "ierarii care stau o zi !i o noapte. pră(ini. topoare. p$nă ce &arosul s a prăvălit asupra lui !i i a strivit ţeasta. "ratele săl&atic. nicovala. !i 'lio!a a luat o el pe Tanicica# Timp de !apte săptăm$ni "rumoasa Tanicica a "ost nevasta "ratelui săl&atic. iar 'nto!a. cuptorul. dar nici unul dintre ei n a cutezat să răm$nă acolo !apte săptăm$ni întregi# 2i Tanicica. 'nto!a s a al&it deodată la "aţă !i apoi s a al&ăstrit. 'nto!a. Păi. s a înecat !i a murit# 2i din acea zi p$nă azi tineri "ierari rătăcitori din cele patru zări ale 5nulariei merg să locuiască în acea coli&ă. !i în această încăpere locuiau Mi!a !i Tanicica. "ratele cel tăcut.$nd au trecut !apte săptăm$ni. dar !apte săptăm$ni. încon(uraţi de &aroase. dar n a ră&dat niciodată un "ierar care uită să se scoale !i să !i vadă de drum# + săptăm$nă sau două *ai. "ierarii care vin pentru c$teva zile. atunci acela dintre "raţi pe care îl aţintea se cutremura !i î!i apleca privirea# In coli&a "raţilor nu era dec$t o încăpere mare. Tanicica asta r$dea în *o*ote. !i "ratele tăcut. !i a îngropat "ratele !i i a luat locul# . dălţi.

acestui 5p*raim îi plăcea să se (oace cu roţi !i cu apă curgătoare# . în parte. de la mama !i. c$nd eram t$năr. Hertz !i ?ara* Mussman. iar între 3775 !i >??3 am notat din c$nd în c$nd unele dintre multele lucruri pe care mi le a spus mătu!a ?onia# M a a(utat !i cartea vărului mamei. HaGa ?*apiro /care a primit numele &unicii ei.Poveste despre dragoste si întuneric .) 224 . peste drum de casa ra&inului din satul Trope. o&osită după emoţia căsătoriei !i un pic ameţită de la îng*iţiturile de vin care i se dăduseră. !i de data aceasta 5p*raim a "ost cununat cu o copilă de doisprezece ani pe nume HaGa Du&a: în acea vreme &ăieţii erau căsătoriţi pe *$rtie. din apropierea ora!ului 7ovno. a. ?*ims*on Mussman. ca nu cumva să "ie luaţi în oastea ţarului !i apoi să nu i mai vadă ai lor niciodată# Mătu!a mea. a "ost po"tită mai multă lume la un ospăţ. pu&licată în lim&a e&raică la Tel 'viv în 3779. pe nume 5p*raim# %ncă din copilărie. aveau un "iu "rumos. (N. 5vadarea din oroare. la culcare# 5ra de(a t$rziu. adormise cu capul în poala mamei# Mirele "ugea 9 'm auzit povestea aceasta !i altele. a!a zice povestea "amilieiI.$nd 5p*raim Mussman avea treisprezece ani. mi a povestit acum mulţi ani ce s a înt$mplat la această nuntă# După ceremonie !i ospăţul care a avut loc seara.um să cuteze. pe care vi le voi spune în paginile următoare. !i micuţa. ?*ims*on !i Mic*ael Mussman# In 3757 am scris c$teva dintre amintirile din copilărie ale mătu!ii mele HaGa. care trăiau la începutul secolului al WlW lea în sătucul Trope sau Tripe. la douăzeci de zile după &ar mitzva*. în )craina. de la &unicii mei !i de la verii mamei. copila nevastă0. părinţii micuţei mirese s au ridicat să o ducă acasă.

!i căsătoria să "ie anulată# 7a&inul. a &u&uit la u!a ra&inului. !i a smucit "avoriţii !i s a tras de &ar&ă. (uc$ndu se de a v aţi ascunselea cu micii lui colegi de !coală# '!a că oaspeţii s au ridicat să plece. ci c*iar aici !i acum# . a stat în prag "aţă în "aţă cu ra&inul z$m&itor !i s a apucat să citeze teCte din >i&lie.*iar în seara asta# . 5ra ea sau nu nevasta lui. ro!u !i transpirat.'mos +z de colo colo printre invitaţi.e spuneau Talmudul !i (uri!tii. contractul de căsătorie. !i a pipăit mustaţa !i s a scărpinat de c$teva ori în cap. a mormăit. nici măcar peste trei luni. cele două "amilii au început să !i ia rămas &un !i părinţii mirelui i au spus "iului lor să se suie iute în căruţă ca să meargă acasă# -umai că t$nărul mire avea alte g$nduri: copilul 5p*raim s a oprit în mi(locul curţii. codurile de legi !i comentatori# 5ra limpede că &ăiatul î!i pregătise muniţia !i î!i "ăcuse &ine temele# I a cerut ra&inului să (udece pe loc pricina lui cu restul lumii !i să *otărască într un "el sau altul# .e scria în Tora. le a întors spatele m$nios !i s a repezit peste drum. . ?e însurase sau nu cu ea după lege. în"oiat dintr odată ca un coco!el. a !ovăit !i !i a dres glasul. după cum spune povestea. "ie tre&uie să i dea înapoi 3etu&&a. 5ra sau nu dreptul lui. a &ătut din picior !i !i a cerut cu încăpăţ$nare nevasta# -u peste trei ani.$nd oaspeţii care mai rămăseseră au iz&ucnit în r$s. Mis*na*. !i în cele din urmă a o"tat din rărunc*i !i a *otăr$t că nu e nimic de 225 . 2i atunci una din două: "ie îl lasă să !i ia mireasa.

au "ost siliţi să însoţească perec*ea de însurăţei acasă la părinţii lui# Mireasa a pl$ns tot drumul de "rică# Mama ei o ţinea str$ns îm&răţi!ată !i pl$ngea împreună cu ea# 2i mirele a pl$ns tot drumul. &ăiatul nu numai că era priceput la manevrarea teCtelor !i argumentelor. des"ăt$ndu se cu rac*iu. din cauza ze"lemelelor !i r$n(etelor invitaţilor# . a tre&uit să "ie v$r$tă aproape cu "orţa# ?e zice că u!a a "ost încuiată pe dina"ară# 'poi nunta!ii s au retras în v$r"ul picioarelor !i au petrecut restul nopţii !ez$nd în altă încăpere.$t despre mama lui !i restul "amiliei. printre "ornăieli neru!inate. 226 . pentru că unii dintre participanţi. de ru!ine# Procesiunea nocturnă a durat o oră !i (umătate# 5ra o com&inaţie de alai "unerar înlăcrimat !i petrecere zgomotoasă. înc$ntaţi de scandal. înlăcrimată !i nedormită. ţineau morţi! să zică. la orele mici ale dimineţii.Poveste despre dragoste si întuneric "ăcut. c$nd toate deli&erările s au înc*eiat. &ine cunoscuta glumă cu coco!elul !i puicuţa sau pe cea despre cum se &agă aţa în ac. !i ei au pl$ns pe tot drumul. dar mai avea !i per"ectă dreptate: tinerei mirese nu i răm$nea altceva de "ăcut dec$t să l urmeze !i nu eCista nici o altă cale dec$t să i se supună lui# '!a că au trezit o pe micuţa mireasă !i. pe t$nărul mire l a părăsit cura(ul !i a început să !i regrete victoria# 2i a!a t$năra perec*e zăpăcită. a "ost m$nată ca oile la în(ung*iere către camera nupţială improvizată în care. la miezul nopţii. răcnind c$t îi ţineau &o(ocii. nec*ezaturi !i z&ierete# %ntre timp.

"ăc$nd p$raie. poate că mamele s au năpustit în odaie. iar el s a întors la (oaca lui cu roţi !i ape curgătoare. au întreţinut t$năra perec*e p$nă la v$rsta de !aisprezece ani# Dest Dinder era denumirea în idi! din acea vreme a tinerelor perec*i care se &azează pe spri(inul părinţilor# . g$lcevitor !i totu!i niciodată "erm pe poziţie# 'vea tendinţa de a se prinde în "lecăreli care durau de dimineaţa p$nă seara# HaGa Du&a !i 5p*raim trăiau în sărăcie# Micuţa mireasă i a născut lui 5p*raim trei "ii !i două "iice# 5a a învăţat meseria de moa!ă !i in"irmieră la domiciliu# +&i!nuia să trateze "ără &ani pacienţii săraci. cine !tie. înarmate cu prosoape !i lig*ene. pe ascuns# ' 227 . lene! !i m$nă spartă. Hertz !i ?ara* Mussman.$nd s a "ăcut mare. 5p*raim Mussman a com&inat pasiunea lui pentru roţi cu cea pentru ape curgătoare !i a "ăcut o moară în satul Trope# 7oata morii era înv$rtită de "orţa apei curgătoare# '"acerea lui n a "ost niciodată prosperă: era visător !i naiv ca un copil. pe care le diri(a prin curte. neră&dătoare să a"le cum au supravieţuit odraslele lor încăierării !i ce vătămări !i au produs unul altuia# Dar după c$teva zile soţul !i soţia puteau "i văzuţi alerg$nd voio!i prin curte !i (uc$ndu se.'mos +z &$nd ceai !i d$ rid gata rămă!iţele ospăţului. în vreme ce se străduiau să se consoleze unii pe ceilalţi# Dimineaţa. lacuri !i cascade# Părinţii lui. desculţi !i zgomoto!i# >a c*iar soţul a construit într un copac o căsuţă pentru păpu!ile nevestei.

l$ngă 7udno. care aparţinea unei eCcentrice aristocrate necăsătorite. !i totu!i cu străinii a început treptat să se poarte ca un om care ascunde ad$nc în el mister !i s"inţenie# %n"ăţi!area lui sugera o oarecare în"umurare învăluită în umilinţă.*ipe!ul 5p*raim s a însurat la iuţeală cu o copilă de !aisprezece ani pe nume tot HaGa. dreptul de a !i consuma căsătoria# Din acea noapte s$ngeroasă p$nă la s"$r!itul vieţii s a arătat ne*otăr$t: era &l$nd !i moale. "ericit să se dea &ătut în "aţa oricui i se împotrivea. invoc$nd Tora !i toţi (uri!tii. pe l$ngă toate aceste calităţi. "ermecător !i amuzant !i. &unicul meu. !tia !i c$te ceva despre măcinarea "ăinii. ager la minte.Poveste despre dragoste si întuneric murit în "loarea v$rstei. de "tizie# ?tră&unica mea avea douăzeci !i !ase de ani c$nd a murit# .$t ai zice pe!te. în seara în care a &u&uit eroic la u!a ra&inului !i a cerut. la "el ca precursoarea ei# . prinţesa 7avzova# %n trei patru ani prinţesa a descoperit că t$nărul evreu pe care îl căpătase practic pe degea&a era sprinten. -ap*tali Hertz. dat "iind că a crescut la moara tatălui său# Pro&a&il că mai avea el ceva. a devenit la v$rsta de doisprezece ani ucenic pe mo!ia 1il3ov. 228 . ced$nd întotdeauna vrerii nevestelor. noua HaGa Mussman i a gonit din casa ei pe copiii vitregi# ?oţul ei cel sla& n a încercat să o oprească: părea să !i "i consumat întreaga porţie modestă de îndrăzneală !i *otăr$re într o singură acţiune. ca a unui ţăran "ăcător de minuni sau a unui mo!neag s"$nt de al ortodoc!ilor ru!i# 2i a!a se "ace că primul lui născut.

!i în acela!i timp pl$ngea de mila animalelor proaste. dar dădea mai departe în cal# Toată ziua născocea noi ma!inării. se m$nia. să le plătească 229 . sisteme. ?teleţ3i. tactul !i empatia. !i acea sensi&ilitate "aţă de ceilalţi care îi îngăduia să g*icească ce g$ndesc sau ce !i doresc# La !aptesprezece ani &unicul a(unsese adevăratul administrator al morii# /9'!a de repede a crescut în oc*ii prinţesei4 . cum îi zice. în dreptul cimitirului de la capătul străzii Du&ins3a.a în povestea aceea cu Iosi" cel drept din 5gipt !i aia. tot ce dregea s"ăr$ma iară!i c$nd se îm&ăta# 5ra un &eţivan cumplit4 încă mi l amintesc cum î!i &ătea calul. "urios. care avea !aisprezece ani# 8oarte repede &unicul meu !i a arătat talentele de organizator. pl$ngea cu lacrimi c$t &o&ul de strugure. întocmai ca ?tep*enson# 'vea un "el de sc$nteie de geniu# Dar de îndată ce născocea un lucru.'mos +z care a st$rnit sentimentele materne în prinţesa sta"idită. ?telets3i ăsta. datorită cărora era îndrăgit de toţi cei care îl înt$lneau. !i i l a dat ca a(utor pe Hertz Mussman.onstantin ?emionovici ?teleţ3i. să se t$rguiască cu ţăranii care aduceau acolo gr$ul !i orzul. Madam Poti"ar. "ără copii# '!a că a *otăr$t să cumpere un teren la peri"eria ora!ului 7ovno. !i a construit o moară# ' încredinţat conducerea morii unuia dintre nepoţii !i mo!tenitorii ei. inginerul . !i îl nimicea4:0 2i a!a t$nărul evreu a învăţat să întreţină !i să repare ma!inăriile. Inginerul ăla. roţi dinţate. nu.

călătorea de la o mănăstire la alta în căutarea iluminării.uno!tea pe de rost toate lucrările marilor "ilozo"i. a devenit din ce în ce mai evlavioasă: nu se îm&răca dec$t în negru. prinţesa 7avzova. Dant. î!i petrecea vremea cu rugăciuni !i posturi. a "ost cel care a "ăcut opianiţa# )neori o pierdea la cărţi# 'dică o pierdea pentru o noapte. ca tatăl său# %nsă. spre deose&ire de lene!ul !i copilărosul său tată 5p*raim.Poveste despre dragoste si întuneric lucrătorilor salariile. să negocieze cu "urnizorii !i cu clienţii# '!a a devenit morar. poezii at$t de "rumoase. o căpăta înapoi dimineaţa. ?oloviev. Irina Matveievna. au ras o în cap !i au înc*is o pentru restul vieţii într o mănăstire de l$ngă Tuia#:0 Inginerul cel netre&nic.onstantin ?teleţ3i. el era de!tept. (elea ve!nic. . !i o&i!nuia să um&le de unul singur 230 . pline de simţire. î!i risipea averea pe danii către &iserici !i locurile s"inte# /9Iar într o zi a luat un ciocan !i !i a &ătut un cui în m$nă. tăi"ăsuia în !oaptă cu Isus. "iul vizitiului# /92i ea era marepianiţa &eţivancă# Dar el. nepotul prinţesei. muncitor !i am&iţios# 2i avea succes# Intre timp. ?teleţ3i. pentru că voia să simtă eCact ce a simţit Isus# 2i atunci au venit !i au legat o. pline de căinţă !i de milă4 ' scris c*iar !i un tratat "ilozo"ic. a "ugit cu 'nton. !i în seara următoare iar o pierdea#:0 2i a!a inginerul ?teleţ3i î!i îneca necazurile în vodcă !i în (ocul de cărţi# /9Dar scria !i poezii minunate. în amurgul vieţii sale. s a scu"undat cu totul în &eţie după ce a primit averea mătu!ii# ?oţia lui. 'ristotel. i au îngri(it m$na. în latină# .

apoi locţiitorul său.ur$nd a"acerea i s a eCtins !i printre alte ac*iziţii a îng*iţit !i micuţa moară a tatălui său# T$nărul proprietar de moară nu era supărat că "usese alungat din casa părintească# Dimpotrivă: l a iertat pe tatăl său. cu vreo zece ani după ce "usese 9v$ndut ca ro&: prinţesei 7avzova. împodo&it cu o impresionantă &ar&ă al&ă !i lungă. misterele ascunse ale iudaismului. despre secretul longevităţii.*ipe!ul 5p*raim a !ezut acolo mulţi ani.$nd &unicul a împlinit douăzeci !i trei de ani. a cumpărat partea din moară a lui ?teleţ3i# . crearea lumii sau propriile idei originale despre îm&unătăţirea pădurilor. ca un cer!etor li*nit#:0 Treptat. iar în cele din urmă partener# . ne"ăc$nd nimic: zilele îi treceau încet. cum să păstrezi pove!tile din popor sau să ţi întăre!ti vederea prin mi(loace a"late în natură# Mama î!i amintea de &unicul ei 5p*raim ca de 231 . a!a numitul 3ontora.a să se în(osească.'mos +z prin pădure# . îi plăcea să le ţină lecţii. l a instalat la &irou. calm !i eCpansiv. scormonind prin gunoaie. ?teleţ3i l a "ăcut pe Hertz Mussman m$na sa dreaptă la moară. se îm&răca uneori în zdrenţe !i rătăcea pe străzi în "aptul dimineţii. natura su"letului rus în comparaţie cu su"letul polon sau ucrainean. &$nd ceai !i st$nd la tai"asuri plăcute !i îndelungate cu "urnizorii !i agenţii care veneau la moară. care între timp reu!ise să a(ungă iară!i văduv. cum să dormi mai &ine. !i c*iar i a plătit un salariu lunar "rumu!el p$nă la s"$r!itul vieţii# .

a spus mătu!a mea ?onia. !i spr$ncenelor groase !i al&e care îi dădeau o splendoare &i&lică# +c*ii lui al&a!tri străluceau ca ni!te iazuri în acest peisa( înzăpezit. să g*icească viitorul. iar m$inile îi erau moi !i calde# /9Dar eu:. cu un z$m&et "ericit. copilăresc# 9>unicul 5p*raim arăta întocmai ca Dumnezeu# 1reau să spun. ca zăpada. c$t e ziua de mare# %ntotdeauna răsp$ndea o aromă scumpă. care se revărsa maiestuos. să interpreteze visele.răciun#: 5p*raim Mussman trecuse de cincizeci de ani c$nd a devenit la "el de impresionant ca un &ătr$n înţelept oarecum ne&ulos# 5ra din ce în ce mai puţin în stare să "acă deose&irea între un om al lui Dumnezeu !i Dumnezeu însu!i# %ncepuse să citească g$ndurile.*ipul lui îi părea su&lim. 9eram cea pe care o iu&ea cel mai mult dintre toţi nepoţii lui4 5ram pre"erata lui4 'sta pentru că eram o micuţă 232 . ca a unui pro"et. cu satis"acţie nu prea &ine ascunsă. să dea iertăciune. un ţăran "ăcător de minuni. la optzeci !i cinci de ani. să peroreze despre morală. ceva între imaginea &ătr$nului Tolstoi !i Mo! . datorită &ăr&ii lungi. cu un pa*ar de ceai. să "acă acte de smerenie !i să compătimească# De dimineaţa p$nă seara !edea la masa de lucru din &iroul de la moară. în "elul în care !i l înc*ipuie pe Dumnezeu toţi copiii# Treptat a a(uns să apară în "aţa întregii lumi ca un s"$nt slav. !i pur !i simplu compătimea# %n a"ară de asta nu mai "ăcea nimic.Poveste despre dragoste si întuneric o impunătoare "igură patriar*ală# .

!i uneori îmi zicea KmăicuţăL4:0 5ra lini!tit !i cu "ire pa!nică# )n &ăr&at &l$nd. mi au pus numele mamei lui# De aceea &unicul mă iu&ea cel mai mult pe mine. vr$nd nevr$nd. ce plutea ve!nic pe c*ipul lui z&$rcit# /9>unicul 5p*raim era a!a: în clipa în care te uitai la el începeai să z$m&e!ti !i tu4 Toată lumea începeau să z$m&ească. tot pieptăn$ndu i &ar&a minunată. "ermecător. -ap*tali Hertz. a!a de copilăros. îl iu&ea din tot su"letul !i întotdeauna îl ierta sau se pre"ăcea că n a o&servat c$nd el încurca socotelile sau desc*idea "ără permisiune cutia cu &ani din &irou !i lua c$teva &ancnote pe care le înm$na. mai presus de toate. dar oamenilor le plăcea să se uite la el datorită z$m&etului amuzat. copilăresc. ţăranilor recunoscători. la "el ca Dumnezeul din povestirile populare *asidice. cu toate că. în clipa în care &unicul 5p*raim intra în încăpere# . de "apt. cel mai mărunt lucru îi umplea oc*ii de lacrimi# 2i c$nd eram copilită !edeam ore în !ir în poala lui. !i !tiam cum să l răsucesc după degetul meu mic. ca o micuţă "ranţuzoaică.*iar !i portretele de pe pereţi începea să z$m&ească în clipa în care &unicul 5p*raim intra în încăpere4:0 Din "ericire pentru el. "iul său. !i întotdeauna aveam destulă ră&dare să ascult toate nimicurile pe care o&i!nuia să le toarne# 2i. mare "lecar. era a!a de dulce !i cu capul în nori. plină de coc*etărie.'mos +z 3rasaviţa. ama&il. !i a!a de emotiv. după ce le g*icea viitorul !i îi procopsea cu o predică 233 . orice "ată putea răsuci după degetul ei mic capul lui "rumos.

se uita la socoteli cu g$ndurile aiurea. poate că un pic sla& la minte la &ătr$neţe /care a început pe la cincizeci de ani0# )neori îi o"erea "iului său tot soiul de s"aturi !i sugestii pentru îm&unătăţirea !i eCtinderea a"acerii. c*iar se vedea pe sine în ultimii ani de viaţă ca un "el de 'totputernicul# 5ra umil. !i o"erea alte s"aturi# >ea pa*ar după pa*ar de ceai. c*iar dacă era "oarte simplu4 Dar ce altă alegere ar "i avut AennG. dar !i arogant. La urma urmei. !i a împră!tiat generozitatea asupra tuturor "raţilor. ?*ims*on. avea aproape patruzeci de ani4:0# L a anga(at pe nepotul lui. iar dacă străinii îl luau drept !e"ul cel mare nu i corecta. a luat o la el pe cealaltă. dat "iind că arăta 9întocmai ca Dumnezeu:. cu un salariu cuviincios.u înţelepciune. ca !i pe @as*a al lui AennG. prudenţă !i ră&dare. ci stătea cu ei la tai"asuri plăcute despre averea "amiliei 7ot*sc*ild sau despre cumplitele greutăţi ale vieţii culilor din . AennG. urmărind mulţumit cum lucrează moara "iului său# Poate că. desc*iz$nd "iliale ici !i colo. surorilor !i altor neamuriF 234 . c$!tig$nd ni!te &ani# 2i a căsătorit o soră.*ina /pe care o numea Ditai0# De o&icei stăteau a!a la taclale c$te !apte opt ore# 8iul lui îi "ăcea întotdeauna pe plac# . t$mplarul. ?ara*. privind pe "ereastră.Poveste despre dragoste si întuneric moralizatoare# Eile în !ir &ătr$nul !edea în &irou. !i p$nă la urmă a iz&utit să o mărite !i pe ea /9eu un t$mplar. -ap*tali Hertz a eCtins a"acerea. @as*a4 )n &ăiat drăguţ. dar de cele mai multe ori după o oră sau două uita ce a zis.

!i clienţii ucraineni !i ru!i se înclinau cu respect în "aţa lui.u a(utorul lui. un t$năr aristocrat scăpătat.$t despre stră&unicul 6edalia*.'mos +z a"acerea prospera. iar purtarea zgomotoasă !i despotică# ?e spunea că poate r$g$i at$t de tare înc$t "ăcea să se zguduie geamurile. -ap*tali Hertz Mussman s a însurat cu Itta 6edalievna ?c*uster. !i c$inii. la douăzeci !i unu de ani. Moscova !i Peters&urg# %n HI0I sau HIH0. ca să umple perniţe cu ele# Tăia cu un cuţit "iecare &ucăţică de za*ăr în patru cu&uleţe egale#:0 . cu pălăria apăsată pe piept. "iul lui 5p*raim0# 'vea c*iar !i un a(utor rus. cu lim&a ascuţită. de&ord$nd de po"te# >ar&a îi era neagră !i neîngri(ită. lacomă de &ani !i de putere !i cumplit de mesc*ină# /9?e spune că str$ngea întotdeauna !uviţele de păr care cădeau la "rizer. &unicul !i a eCtins a"acerea !i mai mult. "iica năzuroasă a lui 6edalia* ?c*uster !i a soţiei lui. care su"erea de ulcer# . nepoata lui ?onia !i l amintea ca pe un &ăr&at morocănos !i îndesat. !i că urletul lui era ca *odorogeala unor &utoaie care se rostogolesc# /Dar animalele îl înspăim$ntau de moarte. Itta. !i i se adresau cu 6ertz @e"removici /Hertz. &a c*iar !i iezii !i viţeii#0 8iica lor. !i a desc*is "iliale c*iar !i la Diev. !i pisicile. Pearl /născută 6i&or0# Despre stră&unica Pearl am a"lat de la mătu!a HaGa că era o "emeie dură. &unica mea. s a purtat întotdeauna ca o "emeie cu care viaţa nu a "ost at$t de &ună cum ar "i meritat# ' "ost "rumoasă 235 . cu un al !aselea simţ pentru intrigile din sat. 9vicleană ca !apte negustori:.

au căutat mi(loacele prin care să aline su"erinţa din căsnicia părinţilor lor# Toate trei luau "ără !ovăială partea tatălui împotriva mamei# Toate trei î!i dispreţuiau mama !i se temeau de eaF le era ru!ine cu ea !i o considerau o persoană care &agă z$zanie. ru!ine. !i se pare că a "ost corcolită# Domnea cu m$nă de "ier asupra celor trei "iice ale ei !i totu!i se purta ca !i cum ar "i vrut ca ele să o trateze ca pe o soră mai mică sau ca pe o copilită dulce# . ca !i cum ne ar "i implorat să ne agităm în (urul ei.Poveste despre dragoste si întuneric în tinereţe !i a avut mulţi adoratori. să ne lăsăm captivaţi de "armecul ei. 8ania !i ?onia.ăsătoria dintre Itta !i Hertz Mussman a durat. se acuzau una pe cealaltă: 9)ită te la tine4 'i a(uns întocmai ca maman4: 236 . str$m&$nd din &uze# >unicii mei din partea mamei erau disperat de deose&iţi !i departe unul de celălalt. !i totu!i disperarea asta era ţinută întotdeauna su& lacăt# -imeni din "amilia mea nu vor&ea despre ea !i dacă am reu!it vreodată să o simt în copilărie. umilinţe. era ca izul sla& de carne perpelită de cealaltă parte a peretelui# .$nd se luau la *arţă.*iar !i la &ătr$neţe a continuat să !i răs"eţe nepoţii cu tot soiul de mici &ac!i!uri !i gesturi pline de coc*etărie. reţinere !i politeţe reciprocă. armistiţii. deprimant de vulgară !i de despotică# . HaGa. vreme de !aizeci !i cinci de ani plini de insulte. cu scr$!nete din dinţi. să i "acem curte# In acela!i timp. putea să se poarte cu o cruzime politicoasă# .ele trei "iice ale lor. nedreptăţi.

citind printre r$nduri. patern.'mos +z Doar c$nd părinţii ei erau de(a &ătr$ni.P0 p$nă la moartea mătu!ii HaGa. "iicele. cu vocea caldă !i mo!tenise oc*ii tatălui său. duc$ndu !i tatăl la o casă pentru &ătr$ni din 6ivataGim !i mama într o clinică din apropiere de -es TsiGona# ' "ăcut asta în ciuda protestelor mătu!ii ?onia.u un an înaintea morţii. erau îndrăgostite de tatăl lor# >unicul meu. &l$nd. &un la inimă# 5ra oac*e!. "iecare în "elul ei. unde ne a spus cu tristeţe: 9+ iert pentru toate# 2i mă rog în inima mea să o ierte !i Dumnezeu !i n o să "ie trea&ă u!oară pentru 5l. acei oc*i ageri care ascundeau un sur$s# . !i ea însă!i îm&ătr$nise. în HI8I# /Mătu!a ?onia a mers la înmorm$ntarea surorii ei. -ap*tali Hertz /căruia cu toţii.$nd vor&ea cu tine aveai impresia că îţi putea cerceta ad$ncurile su"letului. pricep$nd pe dată ce ai spus !i de ce a i spus o. îi ziceam Papa0 era un &ăr&at "ascinant. !i totodată deslu!ind ce anume încercai zadarnic să i ascunzi# )neori îţi arunca pe nea!teptate un z$m&et maliţios. mătu!a HaGa a iz&utit în cele din urmă să !i despartă părinţii. mătu!a H$Ga îmi spusese eCact acela!i lucru despre sora ei ?onia#0 'devărul este că toate trei surorile Mussman. de un al&astru desc*is. aproape însoţit de un semn cu 237 . care credea că o ast"el de despărţire silită e complet gre!ită# Dar pe atunci dez&inarea dintre cele două mătu!i ale mele a(unsese oricum la culme# -u !i au spus nici un cuvinţel timp de aproape treizeci de ani. de la s"$r!itul anilor . că are o grămadă de lucruri să i ierte:# . ginerii !i nepoţii.

în vreme ce el însu!i era sting*erit din cauza ta. manipulări "alse. Ticălosul ăla de !arpe a în!elat o pe 5va. care în general se termină prost# Toate drumurile duc la su"erinţă# Prin urmare. practic toţi oamenii merită îndurare !i cele mai multe dintre "aptele lor merită să "ie iertate. poate că am m$ncat alt măr din grădina raiului. ca !i cum voia să te "acă să te simţi un pic sting*erit. "arse. despre care nu se vor&e!te în scriptură. inclusiv diverse uneltiri. în!elătorii. : cugeta el în idi!# 9-ici un animal nu e rău# -ici un animal nu e în stare să "acă rău# 'nimalele nu au inventat încă răul# 5l e monopolul nostru. pentru că. pre"ăcătorii. din gre!eală. un pom otrăvitor. de parcă ar "i zis /în idi!0: -u. "iind cu toţii prin!i într o comedie grosolană !i "ără s"$r!it. dar te ierta. !i unul altuia. după părerea lui Papa.e înseamnă eCpresia asta. la urma urmei. revendicări !i pretenţii# Pentru toate acestea te ierta cu acea um&ră de z$m&et maliţios. stăp$nii creaţiunii# '!a că. . Poate că între pomul vieţii !i cel al cunoa!terii mai cre!tea unul în grădina raiului. pomul răului /pomul cu ris*es îi zicea el în idi!0 !i din acesta am m$ncat. un om nu e dec$t un om# 5l credea că toţi oamenii sunt copii nec*i&zuiţi. care !i au provocat mare dezamăgire !i su"erinţă lor în!i!i.Poveste despre dragoste si întuneric oc*iul. ce dacă# ?ingurele lucruri care puneau la grea încercare îngăduinţa amuzată a lui Papa erau actele de cruzime# De acestea avea oroare# +c*ii lui al&a!tri !i veseli se înnorau c$nd auzea de "apte rele# 9)n animal rău. la urma urmei. i a (urat 238 .

n am zis iu&ire: nu prea cred în iu&irea universală# Iu&irea tuturor pentru toţi poate că ar tre&ui să lăsăm asta în seama lui Isus# Iu&irea e cu totul altceva# -u are nimic de a "ace cu generozitatea cu îndurarea# Dimpotrivă# Iu&irea este un amestec ciudat de contrarii. sonor. !i totu!i răutatea nu se mai isprăve!te# . ?e pare că ni se trage de la mărul pe care l am m$ncat atunci: am m$ncat 239 . . ci te molipse!ti de ea ca de o &oală. 6enerozitate sau mesc*inărie# +rice copil o !tie. dar iu&irea nu e ceva ce alegi.um se poate eCplica asta.'mos +z că era cu adevărat pomul cunoa!terii. ce anume alegem.u siguranţă că totul e înăuntru# In casele noastre# Poţi găsi iad !i rai în "iecare odaie# %n spatele "iecărei u!i# ?u& "iecare pătură du&lă# '!a este# )n strop de răutate. dacă ne am "i mulţumit cu pomul vieţii !i cu cel al cunoa!terii. iu&irea. caldă.e e raiul. continua să eCplice. cu vocea sa înceată. ceea ce Aean Paul ?artre avea să descopere după mulţi ani: 9Dar ce e iadul. !i în idi!ul lui pitoresc. cu oc*ii care î!i recăpătaseră al&astrul lor voios !i sclipitor. nu am "i "ost izgoniţi din rai. o îm&inare de egoism eCtrem !i dăruire deplină# )n paradoC4 %n plus. iu&ire. e!ti prins în ea ca într o nenorocire# '!adar. !i oamenii găsesc unul în celălalt raiul# 'm zis un strop de îndurare !i generozitate. între ce !i ce tre&uie să aleagă oamenii în "iecare minut al zilei. : 2i apoi. !i oamenii sunt unul pentru celălalt iadul# )n strop de îndurare. . dar de "apt a dus o la pomul cu ris*es# Poate că. toată lumea vor&e!te întotdeauna de iu&ire.

în germană 7oOno0. ru!i !i o m$nă de ce*i !i nemţi# 'lte c$teva mii de evrei locuiau în ora!ele !i satele din prea(mă# ?atele erau încon(urate de livezi !i grădini de zarzavat. cu &alcoane din "ier "or(at. !i pe vremea ru!ilor încă mai era un lac "rumos. c$ntecul lor suna ca o t$nguire# . cu c$teva clădiri o"iciale în stil neoclasic !i o "aţadă aproape neîntreruptă de &locuri cu două eta(e. ici !i colo arcuind în sus c$te o colină. în care locuia clasa de mi(loc# )n !ir de prăvălioare ocupa parterul acestor case de 240 . &răzdate de r$uri !i &ălţi. cu le&ede# +rizontul ora!ului 7ovno era "ormat de cetate. palatul Lu&omirs3i !i mai multe &iserici catolice !i ortodoCe.Poveste despre dragoste si întuneric un măr otrăvit:# +ra!ul 7ovno /în polonă 7ovne. dintre care ma(oritatea erau evrei.$mpii netede !i largi se întindeau c$t vedeai cu oc*ii. dintre care una avea două clopotniţe# %nainte de cel de al Doilea 7ăz&oi Mondial ora!ul se m$ndrea cu vreo !aizeci de mii de locuitori. iar restul erau ucraineni. polonezi. pă!uni !i lanuri de gr$u !i de secară. împestriţate cu mla!tini !i păduri# %n ora! erau trei sau patru străzi 9europene:. a crescut în (urul palatelor !i parcurilor încon(urate cu !anţuri cu apă ale "amiliei princiare Lu&omirs3i# 7$ul )ste tăia ora!ul de la sud la nord# %ntre r$u !i mla!tină se a"la cetatea. un important nod de cale "erată. care uneori tremurau !i se unduiau în v$nt# Tăcerea c$mpurilor era s"$!iată din c$nd în c$nd de !uieratul unei locomotive# )neori se auzeau tinerele ţărănci ucrainene c$nt$nd prin grădini# De departe.

cu at$t se întăreau sionismul !i educaţia evreiască. eCpresul de noapte pleca din staţia 7ovno către Edol&unoOo. !tiinţă !i educaţie a adulţilor# . Lvov.u c$t se ampli"ica antisemitismul în Polonia. zece sau douăsprezece partide politice evreie!ti se luptau "renetic între ele !i în"loreau clu&uri de literatură e&raică. la ora zece "iC.'mos +z negustori# %nsă cele mai multe dintre străzile lăturalnice erau ni!te uliţe neîngri(iteF erau noroioase iarna !i pră"oase vara# Din loc în loc erau mărginite de pava(e din lemn. cu pereţi gro!i !i stre!ini late. în anii .20 !i . !iceul evreiesc Carbut' din %ovno (în e&raică). !i în acela!i timp /"ără să "ie o contradicţie0.<0. Ierusalim. (oase !i late. o organizaţie educativă evreiască a desc*is la 7ovno un liceu. iudaism. încon(urate de loturi mici de păm$nt !i de nenumărate coli&e de lemn dărăpănate. cu at$t mai puternică devenea atracţia laicismului !i a culturii neevreie!tiH0# %n "iecare seară. iar vara cădeau ploi calde# Proprietarul 10 /ena'em (ele'rter. o !coală primară !i c$teva grădiniţe# Mama !i surorile ei au "ost educate în !colile Tar&ut*# In anii . 3756# 2colile Tar&ut* erau sioniste !i laice 241 . unele în"undate în păm$nt p$nă la "erestre !i cu iar&ă crescută pe acoperi!# %n HIHI Tar&ut*.<0 la 7ovno se tipăreau ziare în e&raică !i idi!.20 !i . !u&rede# De cum coteai pe una dintre aceste străzi lăturalnice erai încon(urat de case slave. Lu&lin !i 1ar!ovia# Duminica !i de săr&ătorile cre!tine &ăteau toate clopotele# Iernile erau întunecate !i cu zăpadă din &el!ug.

cu "ăină. pielărie. pe H< iulie HI=2# Mama îmi vor&ea uneori. ucenici.Poveste despre dragoste si întuneric cinematogra"ului din 7ovno era un neamţ pe nume >randt# )nul dintre "armaci!ti era un ce* pe nume Ma*ace3# . îm&răcăminte. care ză&ovea un pic la s"$r!itul cuvintelor. se ocupau de teCtile !i &unuri casnice. doctorul ?egal. comerţ !i &ănci# )nii dintre tinerii evrei erau împin!i de con!tiinţa lor socială să se alăture proletariatului. X !i 8 noiem&rie HI=H. despre acel 7ovno pe care îl lăsase în urmă# %n !ase !apte propoziţii îmi zugrăvea un ta&lou# 'm am$nat în repetate r$nduri să merg 242 . galanterie.*irurgul !e" al spitalului era un evreu. nostalgic. cu vocea ei lini!tită. nemţii !i cola&oratorii lor au ucis peste douăzeci !i trei de mii dintre evreii din ora!# . aurărie !i argintărie. ca lucrători în imprimerii. pe care rivalii îl porecliseră ?egal -e&unul# )nul dintre colegi i lui de la spital era c*irurgul ortoped Aosep* Dope(3a. imprimerie. muncitori cu ziua# 8amilia Pisiu3 avea o "a&rică de &ere# .inci mii dintre supravieţuitori au "ost uci!i mai t$rziu. un în"lăcărat sionist revizionist# Mos*e 7oten&erg !i ?imc*a Hertz Ma(a"it erau ra&inii ora!ului# 5vreii se ocupau de a"aceri cu lemn !i cereale. care ocupaseră ora!ul cu doi ani înainte# %n două zile.ei din "amilia TOisc*or erau artizani renumiţi# 8amilia ?trauc* "ăcea săpun# 8amilia 6endel&erg arenda păduri# 8amilia ?tein&erg avea o "a&rică de c*i&rituri# %n iunie HI=H nemţii au cucerit 7ovno ul de la sovietici. &ăcănie.

cămară. Liu&ova -i3iticina. care slu(ea de atelier. 243 . de departe. în spatele unei draperii# . erau îng*esuite grămezi de o&iecte vec*i din argint. sau 'nastasia ?erg*eievna.ele trei &oieroaice împărţeau acest spaţiu cu o splendidă piesă de mo&ilier din secolul al W1III lea. unt. cramă !i depozit de mirosuri puternice: un amestec ciudat.asa avea un singur eta( spaţios. Tasia. cu "amilia domnitoare a 7omanovilor# Trăia în casa lui Le&edevs3i împreună cu cele două "iice de la doi soţi. pe strada Du&ins3a. din ma*on sculptat cu "lori !i alte ornamente# In ea. ca ta&loul pe care mi l a dat mama să nu tre&uiască să "acă loc altora# 5Ccentricul primar al ora!ului 7ovno din al doilea deceniu al secolului WW. dar !i "ascinant. împodo&it cu perniţe colorate. însă dedesu&t era un &eci uria!. &rodate. despre care se zvonea că ar "i a lui# Mai era !i o rudă îndepărtată de a lui. la numărul H=# Trăia acolo cu o singură servitoare !i "etiţa acesteia. de mirosuri de "ructe uscate. !i -ina. un pic înspăim$ntător. Le&edevs3i. în care se pare că dormeau toate trei# . care pretindea că ar "i înrudită întru c$tva. cu o grădină de "lori !i una de zarzavat !i livadă. încon(urată de mai mult de un acru de teren. sau 'ntonina >oleslavovna# Toate trei trăiau îng*esuite într o cămăruţă a"lată c*iar la capătul unui coridor. porţelan !i cristal# Mai aveau un pat lat.'mos +z la 7ovno. n a avut copiiF locuia într o casă mare. în spatele u!ilor lustruite. magazie. o rusoaică aristocrată "ără un &an în pungă.

născută după doi ani. mai multe "eluri de dulceaţă. cea mai mare. &ere. născută în HIHH. colac peste pupăză. era un antisemit "eroce# . care. care a venit pe lume în HIHM# . căr&une !i lemne de "oc. ?ara*. Itta.asa. iar de a curmezi!ul &eciului sp$nzurau !iraguri de "ructe uscate !i erau mai multe "eluri de seminţe uscate. dacă înc*id oc*ii co&or în el !i trag în piept amestecul lui ameţitor de mirosuri# In HI20. c$nd scriu acestea. cereale.asa lui Le&edevs3i din strada Du&ins3a a "ost cumpărată la un preţ &un de &unicul meu. proprietarul de moară -ap*tali Hertz Mussman# ? a mutat acolo cu soţia lui.Poveste despre dragoste si întuneric c$rnaţi. &utoaie cu varză !i castraveţi muraţi !i tot soiul de mirodenii. !i mirosuri de gudron. !i ultima născută. precum !i izuri de mucegai !i putreziciune# + mică desc*izătură din apropierea tavanului lăsa să pătrundă raze de soare piezi!e. pe nume >o(ars3i. miere. după cum mi s a spus. în care (uca pra"ul. para"ină. sau -GusGa. încă mai eCistă# Pe o parte a străzii Du&ins3a. la puţină vreme după ce trupele poloneze ale mare!alului Pilsuds3i au cucerit de la ru!i 7ovno ul !i tot vestul )crainei. 7iv3a8eiga. sau 8ania. varinnie. smoală. înc$t !i acum. HaGa. ce păreau să ad$ncească întunericul în loc să l alunge# Din povestirile mamei am a(uns să cunosc at$t de &ine &eciul. povidlo. sau ?onia. primarul Le&edevs3i a căzut în dizgraţie !i a "ost mazilit# ?uccesorul lui a "ost un t$r$ie &r$u grosolan !i &eţiv. al cărei nume a 244 . !i cele trei "iice. în saci !i în ciu&ere.

Wenia Dimitrievna. trăia un colonel /pol3ovni30 polonez pe nume Aan Ea3rzeOs3i# 5ra un &ăr&at lăudăros. continuau să trăiască di"eriţi locatari pe care Mussmanii îi 9mo!teniseră: de la Le&edevs3i# Pe Papa nu l a lăsat inima să i dea a"ară# '!a că &ătr$na servitoare. de p$ine proaspătă. pentru care plătea lunar c*irie. care poate că era sau poate că nu era zămislită de Le&edevs3i însu!iF toţi îi spuneau simplu. a rămas netul&urată în spaţiul ei micuţ. 9ca un c$rd de păuni:# %ntr o cameră luminoasă. pretinz$nd în continuare că se trage oarecum din "amilia imperială. par"umul grădinilor !i livezilor umplea strada. Dora. cu "ata ei. mare. pră(ituri. aristocrata scăpătată Liu&a. amestecat uneori cu mirosuri de spălat sau de copt. !i întotdeauna îm&răcate "oarte îngri(it. lene! !i sentimental care trecuse de cincizeci de ani. Dora. !i care era numită Da&inett. se a"lau vilele celor mai &ogaţi locuitori ai ora!ului. drepte !i m$ndre. cu 245 . în vreme ce latura cealaltă era ocupată de localurile armatei /3azarmG0# Primăvara. a"lată în partea din "aţă a casei. Liu&ova -i3iticina. &iscuiţi !i plăcinte !i aromele de m$ncăruri "oarte condimentate care adiau dinspre &ucătăriile caselor# %n casa aceea mare. împreună cu "iicele ei Tasia !i -inaF toate trei erau "oarte sla&e. dincolo de draperia grea.azărmii0. locuia în continuare în spatele &ucătăriei. "ără patronimic# Iar la capătul coridorului. cu numeroasele ei odăi. Wenietci3a. voinic.'mos +z "ost sc*im&at de polonezi în strada DazarmoOa /. viril.

pentru că are 9o cumplită durere de cap:# . *eringi sau o tavă cu compot. c$nd o să "ie destul de mare# >o(ars3i. să "acă o plecăciune !i să i ureze ?*a&&at "ericit în numele întregii "amilii# . c$rnaţi. primarul antisemit care îl înlocuise pe Le&edevs3i.olonelul se apleca !i o m$ng$ia pe copilă pe păr. vocile lor erau din ce în ce mai groase !i mai răgu!ite.Poveste despre dragoste si întuneric umeri laţi !i deloc ur$t# 8etele i se adresau cu pane pol3ovni3# %n "iecare vineri Itta Mussman o trimitea pe una dintre "iicele ei cu o tavă de pră(ituri cu mac "rumos mirositoare. venea uneori să (oace cărţi cu colonelul în retragere Ea3rzeOs3i# >eau împreună !i "umau 9p$nă ce aerul se înnegrea:# 2i pe măsură ce treceau orele.e îi răspundeau domnii &ătr$nei servitoare nu vom !ti niciodată.$nd venea primarul. iar r$sul lor răsunător se umplea de gro*ăieli !i *orcăieli# . a&ia scoase din cuptorF ea tre&uia să ciocănească politicos la u!a lui pan pol3ovni3. uneori pe spate sau pe umărF le numea pe toate ţigan3a /ţigăncu!ă0 !i îi (ura "iecăreia că o să o a!tepte credincios !i n o să se însoare cu nimeni altcineva dec$t cu ea. pentru că era 9surdă ca zece pereţi: /alteori ziceau 9surdă ca Dumnezeu 246 . ca nu cumva urec*ile lor să prindă vor&e care nu se cuvine să "ie auzite de domni!oarele &ine crescute# Din c$nd în c$nd servitoarea le ducea &ăr&aţilor ceai "ier&inte. "etele erau trimise în spatele casei sau în grădină. &iscuiţi !i nuci# De "iecare dată le transmitea respectuos rugămintea stăp$nei casei de a vor&i mai încet.

Dumnezeul meu:. c$nd toţi cei din casă erau încă în pat. 2i de ce Ţi ai întors c*ipul de 247 . a tras în sticla de vin de pe masa lui. din cine !tie ce motiv. dormind du!i. pe care l au găsit dimineaţa rănit. lucru pentru care mereu î!i &lestema prostia !i viaţa goală. era "oarte întristat c*iar !i din cauza evreilor. 9de ce Ţi ai întors c*ipul de la mine. prin "ereastra înc*isă# Din înt$mplare. colonelul Ea3rzeOs3i s a *otăr$t să !i încerce pistolul# Mai înt$i a tras în grădină. declama în latina lui poloneză. acum mulţi ani. dar nu l a nimerit. s a împu!cat în coapsă. a tras de două ori în candela&ru. !i îngrozitor de trist din cauza unei "ete. care erau persecutaţi de cincizeci de generaţii !i încă nu a(unseseră la lumină. care se scurgea "ără vreun rost. într o duminică devreme. a reu!it prin întuneric să lovească un porum&el. netre&nică: 9Doamne. pe care o lăsase c$ndva să plece de l$ngă el. întristat de tragedia istorică a poporului său. înainte de revărsarea zorilor. "oarte sincerF adesea se pornea să c$nte sau să pl$ngă.'mos +z 'totputernicul:0# 5a î!i "ăcea cruce cu smerenie. dar încă viu# 'poi. sau în vreun "el misterios. se înclina !i părăsea odaia t$r$ndu !i picioarele o&osite !i îndurerate# 2i odată. !i cu ultimul glonţ !i a s"ăr$mat "runtea !i a murit# 5ra un &ăr&at gure! !i sentimental. 1asilisa. de su"erinţa lui Isus ţintuit pe cruce. trist din cauza purcelu!ului celui drăgăla! pe care vecinul l a &ătut cu parul p$nă l a omor$t. m$*nit de soarta amară a păsărilor c$ntătoare la sosirea iernii. era întristat de propria viaţă.

: 248 . pentru că e mai &ine să trăie!ti "ără să !tii nimi c dec$t să trăie!ti în gre!eală# . curăţată !i pusă în r$nduială !i aerisită !i toate lucrurile colonelului "useseră îndesate în saci !i duse de acolo# Doar un miros de vin. întinse pentru o sărutare# 9-imeni:. e !i mai rău. pitit într o crăpătură a !i"onierului. Poate că. su& care autoarea desenase două &uze pline. cine !tie. odaia din "aţă era goală. iar c$nd s au întors.Poveste despre dragoste si întuneric la noi toţi. î!i amintea mătu!a HaGa. : In acea dimineaţă le au scos pe cele trei "ete din casă pe u!a din spate. scris într o polonă destul de rudimentară de o m$nă de "emeie. pentru o clipă. de la sticla care "usese s"ăr$mată. în care cineva îi scria preascumpului ei lupi!or ca să i spună că în toată viaţa ei nu a înt$lnit un &ăr&at mai &un sau mai generos dec$t el !i că ea nu e vrednică nici să i sărute tălpile# Mica 8ania a o&servat două gre!eli de ortogra"ie în polonă # >iletul era semnat cu litera -. a spus mama. de "apt. prin livadă !i pe poarta gra(dului. dacă ne g$ndim mai &ine. 9nu !tie nimic despre altcineva# -ici măcar despre vecinul de alături# -ici măcar despre cel cu care e!ti căsătorit# ?au despre o rudă sau copilul său# '&solut nimic# -ici c*iar despre noi în!ine# -u !tim nimic# 2i dacă ne înc*ipuim uneori. e mult mai u!or să trăie!ti în gre!eală dec$t în întuneric. că totu!i !tim ceva.u toate că. a mai stăruit c$teva zile# Q 2i odată "ata care avea să "ie mama mea a găsit acolo un &ilet.

a!a înc$t arătau ca un !ir de le&ede al&e ca zăpada care se reazemă una de alta# Dincolo de aceste tu"e aveam o &ăncuţă verde !i l$ngă ea coteai la st$nga către intrarea principală: erau patru sau cinci trepte late !i o u!ă mare. cărora le ziceţi acum margarete# 2i erau tu"e de tranda"iri. îngri(ite /9!i îmi amintesc încă o anumită tu"ă de pe st$nga. se încruci!a cu strada principală din 7ovno.'mos +z Din apartamentul ei cu două camere. cu o&loanele ve!nic înc*ise. "ostă Du&ins3a. cu tu"ele ei de iasomie. numită palisadni3. care avea un miros "oarte puternic !i deose&it de picant. o dulceaţă at$t de dulce !i de aromată. însă după venirea polonezilor a "ost re&otezată . strada 9Trei Mai:. mătu!a ?onia mă duce să văd vila din cartierul Vol(a de la nord vestul ora!ului 7ovno# ?trada DazarmoOa. cu prea multă mo&ilă. înă&u!itor. îmi poveste!te mătu!a ?onia.$nd te apropii de casă dinspre stradă. întunecat. ca"enie. "ăceam din petalele lor un "el de 3on"itura. căreia i se zicea 2osse(na. roGoci3i. !i de aceea îi ziceam TîndrăgostitaU###:0# 2i erau "lori numite margarit3i. că îţi înc*ipuiai că pro&a&il se linge singură c$nd n o vede nimeni# Tranda"irii cre!teau pe două straturi rotunde încon(urate de pietre mici sau cărămizi a!ezate o&lic !i date cu var. de pe strada VesselG din Tel 'viv /în vreme ce a"ară se în"iripă o zi de septem&rie umedă !i apăsătoare0. curat !i ordonat. precis !i amănunţit.zecziego Ma(a. cu tot soiul de podoa&e !i 249 . mai înt$i traversezi grădiniţa din "aţă. în cinstea zilei naţionale a Poloniei# .

în tot "elul de culori "ără nume# %n general. sau den!ci3. eu cred că eCistă mult mai multe culori !i mirosuri dec$t cuvinte# . de "apt îi aduceam tot timpul p$ine de la &ucătărie. cu o aromă at$t de îm&ătătoare.$nd acest den!ci3 se uita la noi. iar apoi îi părea rău !i îi dădea &ani de &uzunar# Puteai intra în casă prin aripa din dreapta era o cărare pavată cu pietre ro!ietice. oc*ii îi ie!eau din cap ca !i cum dădea să moară de "oame# -u vor&esc de "oamea de p$ine. rămă!iţă a gustului &aroc al primarului Le&edevs3i# Intrarea principală dădea într un *ol cu mo&ilier din ma*on !i o "ereastră mare. că ne opream anume acolo !i o trăgeam ad$nc în piept p$nă ce ne simţeam c$teodată ameţite !i vedeam în "aţa oc*ilor tot "elul de puncte strălucitoare.ărarea de pe latura casei te ducea la !ase trepte care dădeau într o mică verandă desc*isă unde era o &ancă 250 . "oarte alunecoasă iarna# 2ase copaci cre!teau de a lungul cărării. pe o saltea care era str$nsă în timpul zilei# . acoperită de co!uri. dormea în "aţa u!ii lui noaptea. pe ruse!te li se spunea siren.Poveste despre dragoste si întuneric sculpturi. "etele. poate că nici nu eCistă aici# 'ce!ti copaci aveau uneori ciorc*ini mici de "lori purpurii. un ţărănu! cu "aţă lată !i ro!ie ca o s"eclă. oric$tă vroia# Pol3ovni3 ul îl &ătea pe den!ci3 cu cruzime. unde trăia pol3ovni3 ul pane Aan Ea3rzeOs3i# ?lu(itorul lui. nu !tiu cum le ziceţi voi. cu perdele care a(ungeau p$nă la podea# Prima u!ă pe dreapta ducea la Da&inett. din cele cu care te treze!ti c$nd ai g$nduri pe care nu i "rumos să le ai.

zemoase. c$nd alţi oameni nu aveau de m$ncare dec$t carto"i. pere pontov3i. puteai urma cărarea de pe latura casei !i a(ungeai în grădină. care înseamnă u!a neagră# Dacă nu intrai în casă pe u!a din "aţă sau pe cornG &od. !i nici carto"i întotdeauna# Papa 251 . popirov3i !i gru!i pere uria!e. învelite tot în paie. !i pere mici !i verzi despre care &ăieţii spuneau tot lucruri care ne "ăceau să ne acoperim &ine urec*ile cu m$inile. piersici zemoase. din strada VesselG. mere care semănau cu cele cărora le zicem Peerless. din cauza a ceva nu prea "rumos despre care nu voiau să ne spună. cărora &ăieţii le dădeau nume pe care nu i "rumos să le repet# Pe cealaltă parte erau alţi pomi "ructi"eri. p$nă în strada Dizengo""# ?au c*iar p$nă în strada >en @e*uda# In mi(locul grădinii era o alee cu o mulţime de pomi "ructi"eri pe am$ndouă părţile. !i ai no!tri "ăceau din "ructe vi!nia3 !i piro!3i# Mere 7einette. pe care le puneam su& paie în cerda3 în pod să se coacă pe îndelete pentru iarnă# Puneau acolo !i pere. să doarmă c$teva săptăm$ni !i să se trezească doar iarna. ca să nu le auzim# 2i prune lungi pentru dulceaţă.'mos +z &anca iu&irii îi ziceam cu toţii. !i a!a aveam "ructe &une pe timpul iernii. dar !tiam că are de a "ace cu servitorii# Intrarea servitorilor era prin această verandăF o numeam ciorni &od. tot soiul de pruni !i doi cire!i ale căror "lori arătau ca o roc*ie de mireasă. !i printre pomi erau tulpini de zmeură !i tu"e de mure !i de coacăze negre# 2i aveam mere speciale pentru iarnă. care era uria!ă: cel puţin la "el de mare ca de aici.

c$nd comuni!tii au venit în ora! !i pe dată i au pus la zid pe toţi capitali!tii !i 8a&ri3anten proprietarii de "a&rici . &unicul tău# %ntotdeauna îl lăsa pe tatăl lui. o "elie de ceapă cu sare. 6ert @e"removici Mussman 252 . tovară!e 6uvernator. toate astea nu s ale mele. dar se pare că voia lui Dumnezeu e să nu "ie legătură între păcat !i pedeapsă# )n om păcătuie!te !i altul este pedepsit# '!a e "ăcută lumea# 5ra aproape comunist Papa. rugămu te. o sticlă de vin !i c$teva ru&le# +&i!nuia să arate către moară !i să zică -u.Poveste despre dragoste si întuneric avea o vor&ă. să măn$nce cu cuţitul !i "urculiţa. !i l au ascuns acolo !i l au încuiat înăuntru. !i m$nca împreună cu ei. pre!edintele socialist care &ea vin din aceea!i cupă cu soldaţii de r$nd# . Papa le dădea "iecăruia un sac de "ăină. cu m$inile. motorul principal care alimenta Valzen roţile ca să macine porum&ul. iar el se a!eza la masă cu lucrătorii săi. &unicul 5p*raim. sunt ale noastre4 >unicul tău era ca Vil*elm Tell al lui ?c*iller. că &ogăţia este un păcat. nu mi amintesc cum îi zicea. iar sărăcia o pedeapsă. !i au trimis o Delegation la povodir ul ro!u !i i au spus: 9'scultă ne &ine.u siguranţă că acesta a "ost motivul pentru care în HIHI. în a(un. lucrătorii lui Papa au desc*is capacul motorului cel mare. pe un !ervet al&. l$ngă so&a cu lemne. !i un carto" în coa(ă# M$ncau pe un ziar a!ezat pe podea !i î!i clăteau g$tul cu o îng*iţitură mare de vodcă# La "iecare săr&ătoare. p$ine de secară !i *ering murat. la masa din &iroul de la moară.

Papa !i lucrătorii nici măcar n au o&servat că gr$ul era mucegăit.e i asta. -oaptea t$rziu a poruncit ca întreaga încărcătură să "ie descărcată la moara lui Papa !i i a poruncit să o pre"acă în "ăină p$nă la cinci dimineaţa# Pe întuneric. dacă ai vreun necaz cu un lucrător lene! sau un sa&ota(ni3 nu tre&uie dec$t să ni l arăţi nouă. !i că el tre&uia să aleagă. '!adar. rogu te. nu s au amestecat în tre&urile lui. !i l punem la zid#: Desigur. plină de viermi# Papa a înţeles pe dată că de această "ăină răspundea acum el. au trudit toată noaptea. nici măcar de un "ir de păr de al lui. dimpotrivă.'mos +z al nostru. ascultă. . a!a4 Hertz Mussman on na! &at3a: /care înseamnă în ucraineană 9e tatăl nostru:0# 2i autorităţile sovietice din 7ovno c*iar l au "ăcut pe &unicul tău uparvlaiu!i !e"ul morii. au venit !i i au zis cam a!a: 9Dragă tovară!e Mussman. ce a "ăcut guvernatorul ca să !i scape pielea. "ie să l acuze "ără dovezi pe guvernatorul 253 . să nu care cumva să te atingi de el. s au pus pe trea&ă !i l au măcinat pe tot. "ie să accepte răspunderea. &unicul tău a "ăcut taman pe dos: era "oarte iscusit c$nd venea vor&a să !i apere muncitorii de acest guvern al muncitorilor# 2i în acela!i timp alimenta cu "ăină toată 'rmata 7o!ie din raionul nostru# + dată s a înt$mplat ca guvernatorul sovietic să preia o încărcătură uria!ă de gr$u mucegăit de a &inelea !i s a îngrozit. de acum încolo. căci pentru asta îl puteau pune pe el la zid pe loc. !i dimineaţa s au trezit cu o "ăină împuţită. de ce l ai primit "ără să veri"ici.

Mi3*ail.Poveste despre dragoste si întuneric sovietic care îi trimisese gr$ul mucegăit: în am$ndouă cazurile a(ungea la plutonul de eCecuţie# . dar el nu auzea nimic: trăia într o pace tăcută. ?ă dea toată vina pe lucrătorii săi. nu din cea pentru armată. Mic*ael. Lenin !i ?talin nu acceptau niciodată eCplicaţii sau scuze de la nimeni: pur !i simpl u îi puneau la zid !i îi împu!cau# 8ire!te. ca luna pe cer# In toţi acei ani Mi3*ail s a înv$rtit pe la moara lui Papa "ără să "acă nimic. pentru pră(ituri !i ciolla. i a trimis "ăina asta guvernatorului# -ici guvernatorul n a zis nimic. '!a că pur !i simplu a aruncat "ăina mucedă. 7a3*il. c*iar dacă în su"letul lui poate că s a ru!inat un pic că a încercat să treacă vina în c$rca &unicului tău# Dar ce mai putea "ace acum. prin urmare. "ără să zică nimic. La urma urmei. striga la el !i l în(ura zi !i noapte cu vocea ei aspră. care avea norocul să "ie surd ca Dumnezeu# Eic norocul. Papa le salvase am$ndurora pielea pe c*eltuiala proprie# 2i a lucrătorilor lui# Povestea asta are o urmare# Papa avea un "rate. !i dimineaţa. care era tare rea. răgu!ită. cu viermi cu tot. !i că. &$nd ceai cu &unicul 254 . pentru că unc*iul Mic*ael avea o scorpie de nevastă. !i în locul ei a adus din depozitul lui o sută cincizeci de saci de "ăină de cea mai &ună calitate.e i răm$nea de "ăcut. ci din cea al&ă. guvernatorul a priceput că ceea ce îi dădea Papa nu era în nici un caz gr$ul lui împuţit.

!i pentru asta Papa îi plătea un salariu lunar "rumu!el# Intr o zi. : 2i Mi3*ail îi răspunde: 9Da. tovară!e general4: 2i guvernatorul se răsuce!te către Papa !i l întrea&ă: 95 "ratele tău. "ratele meu4 2i atunci generalul pur !i simplu se răsuce!te !i i zice unc*iului Mi3*ail: -u. ca să nu l audă 255 . sovieticii l au luat dintr odată pe Mi3*ail !i l au înrolat în 'rmata 7o!ie# Dar în aceea!i noapte lui Mi3*ail i a apărut &rusc în vis mama sa. !i i a zis: 96ră&e!te te. se răsuce!te către condamnat !i strigă: 9?pune mi.'mos +z 5p*raim în &irou !i scărpin$ndu se. 5!ti cumva "ratele lui Hertz. în mi(locul pieţii. ti &rat al lui 6ertz @e"removici. c$nd dintr odată. să dezerteze4 Papa s a dus în piaţă să !i ia rămas &un de la "ratele său. HaGa. da. "iul lui 5p*raim. cel cu "ăina mucedă. că m$ine !i au pus în g$nd să te omoare:# '!a că s a sculat dis de dimineaţă !i a "ugit din cazarmă de parcă ar "i luat "oc: un dezertor. rastral3i# Dar ro!ii au pus pe dată la&a pe el !i l au trimis în "aţa curţii marţiale !i au dat sentinţa să "ie pus la zid# %ntocmai a!a cum mama lui îl prevenise în vis4 -umai că în vis ea uitase să spună că era pe dos. tovară!e general4 5 "ratele meu4 .ategoric. nu mai era nimic de "ăcut. la c$teva săptăm$ni după povestea cu "ăina mucedă. idi domoi4 Po!ol4 Du te acasă4 2terge o de aici4 2i se apleacă spre Papa. "iule. că nu tre&uia în nici un caz să "ugă. gră&e!te te să "ugi. unde soldaţii î!i încărcaseră de(a armele pentru Mi3*ail dintr odată guvernatorul ăsta. rogu te. : Iar Papa răspunde !i el: Da.

redeai oare că e!ti singurul care !tie cum să pre"acă ra*atul în aur curat. era că tre&ui e să începem să convingem lumea în cele din urmă că nedreptatea !i eCploatarea sunt o &oală a omenirii !i că dreptatea este singurul leac: e adevărat. . ci încetul cu încetul# ?punea: Mit aroap"alendi3er# Merg$nd lin la vale# . un narodnic. varsă r$uri de s$nge# )itaţi vă numai la ce au 256 . : >unicul tău era comunist în inima lui. un "el de comunist paci"ist. 6ertz @e"removici. un leac periculos. după părerea lui. nu mai sunt a!a de &ogaţi# Lucrul principal. un comunist to*toi!ci3. un leac amar. cum. !i doar după aceea va "i cu putinţă să începi treptat să creezi egalitate între &ogaţi !i săraci# ?ă iei impozit de la unii !i să le dai celorlalţi. să zic. care se opunea vărsării de s$nge# 5ra "oarte speriat de răul care mi(e!te în su"letul oamenilor de toate condiţiile: ne spunea întotdeauna că ar tre&ui să eCiste într o zi un regim popular comun tuturor oamenilor cumsecade de pe lume# Dar că mai înt$i de toate va tre&ui să "ie eliminate treptat toate statele !i armatele !i poliţia secretă.*iar dacă e nevoie de !apte sau opt generaţii. a!a înc$t &ogaţii să nu &age de seamă că.Poveste despre dragoste si întuneric nimeni. ce. pe zi ce trece. dar nu era &ol!evic ro!u# %ntotdeauna l a considerat pe ?talin un alt Ivan cel 6roaznic# 5ra. !i iată ce i zice. un leac puternic pe care tre&uie să l iei cu picătura p$nă ce trupul se învaţă cu el# +ricine încearcă să l dea pe g$t dintr odată nu provoacă altceva dec$t dezastru. asta ne spunea întotdeauna. pentru că asta duce la vărsare de s$nge. doar că nu dintr odată. în !oaptă: 9-u.

dar n ai să scapi de vampir prin vărsare de s$nge. e un a&ator# Pe de altă parte. nici Isus din -azaret !i nici Mani"estul lui MarC4 -icic$nd4 In general.'mos +z "ăcut Lenin !i ?talin din 7usia !i din întreaga lume4 5 adevărat. nici despre răutate sau gelozie. mai multă milă# In "aţa lui ciorni *od. dar nu !i pentru muritorii de r$nd. 9u!a neagră:. care 257 . dintr o lovitură. cărţile lui MarC !i Dngels !i ale altor mari g$nditori ca eiF poate că or "i cunoscut "oarte &ine &i&liotecile. der&aremen un gerecitig3eit# Dar era de părere că tre&uie să "aci întotdeauna legătura între ele: dreptatea "ără îndurare nu e dreptate. după părerea &unicului tău. dimpotrivă. invidie. îi dai să &ea din ce în ce mai mult s$nge proaspăt4 -ecazul cu Troţ3i. Lenin. ?talin !i prietenii lor. cre!tea un minunat 3a!tan. este că au încercat să or$nduiască din nou întreaga viaţă. nicic$nd nu se va putea or$ndui viaţa după o carte4 -ici ?*ul*an 'ru3* a noastră. după cărţi. dar n aveau nici o idee despre viaţă. mai &ine să or$nduim !i să reor$nduim ceva mai puţin !i să ne a(utăm între noi ceva mai mult. o&i!nuia Papa să ne spună. !i poate !i să iertăm# >unicul tău credea în două lucrur i: îndurare !i dreptate. un splendid castan &ătr$n. nu "aci dec$t să l întăre!ti. ris*es sau cum e să te &ucuri de necazurile altora# -icic$nd. Vall ?treet c*iar e un vampir care suge s$ngele lumii. îndurarea "ără dreptate o "i ea &ună pentru Isus. care au m$ncat din mărul răului# 'sta era părerea lui: mai puţină or$nduială.

!i su& el Papa pusese să se a!eze o &ancă pentru noi trei o numeam 9&anca surorilor:# . să ne mărităm cu un &ăr&at &ogat sau vestit. de eCemplu un mare artist. ce &estii sunt marii arti!ti.urie. eu pun &una cuviinţă mai presus de &unătate# >una cuviinţă e p$inea.are dintre noi va "i inginer. dar e mai rară dec$t aurul: &una cuviinţă# 2i poate !i &unătatea# 'stăzi.$nd era "rumos a"ară !edeam acolo !i visam cu voce tare la ce se va înt$mpla cu noi c$nd o să cre!tem# . &unătatea e untul# ?au 258 . nu era vor&a de vreun &oier sau actor vestit. e &ine să a"li asta.um am "i putut !ti ce ticălo!i.e !tiam noi pe atunci. !i apoi nu răm$ne altceva dec$t "uningine !i cenu!ă# 2tii care e lucrul principal lucrul pe care o "emeie ar tre&ui să l caute la &ăr&atul ei. .avea importanţă# . pentru că veneam dintr o "amilie &ogată.u siguranţă că nu# ?entimentele sunt doar un "oc pe o miri!te: arde o clipă. !i nu ne ispitea deloc ideea de a ne mărita cu cineva !i mai &ogat dec$t noi# Dacă se înt$mpla să vor&im despre iu&ire. ci numai de cineva cu sentimente no&ile. c*iar dacă i ar "i su"lat v$ntul prin &uzunare# . 'r tre&ui să caute o calitate care nu e deloc eCcitantă. a!a cum "ăceau cele mai multe "ete de v$rsta noastră. /-u toţi "ire!te că nu toţi40 Doar că astăzi nu cred că sentimentele no&ile !i c*estiile de "elul ăsta sunt lucrul cel mai important în viaţă# .Poveste despre dragoste si întuneric semăna un pic cu regele Lear. 'sta era soiul de lucruri la care visam# -u visam. poet sau inventator vestit ca Mărie .

Aa&otins3i. pe care o numeam o"iţina. grădinarul# După o"iţina erau gra(durile. dar nu !i cu mine. la (umătatea aleii. care erau "oarte &ogaţi# 8amilia Pisiu3 avea o "a&rică de &ere !i alimenta tot raionul cu &ere !i dro(die# 8a&rica de &ere era enormă. eram o copilită proastă# '!a mi se 259 . sau "iul lui. în încăperea din "aţă. era o clădire mică. "iind condusă de Hertz Meir Pisiu3. murg# L$ngă gra(d era o sanie cu tălpici de "ier cu care 8ilip. . !i trăia acolo !i un cal mare. &unicul lui Hemi# +amenii cele&ri care veneau la 7ovno trăgeau întotdeauna la "amilia Pisiu3: >iali3.erni3ovs3i# . iar eu întotdeauna mă v$ram cu dinadinsul între ei# 'veam nouă sau zece ani. erau două &ănci "aţă în "aţă. ne ducea la coa"or în zilele cu g*eaţă sau cu zăpadă# )neori venea cu noi Hemi era "iul lui 7uc*a !i 'rie Lei& Pisiu3. care "ier&e în cazan copilitele# 2i mai era o odăiţă în spate. se a"la un cazan negru pentru spălarea ru"elor# -e (ucam de a prizonierele vră(itoarei rele >a&a Iaga. la marginea c$mpului. sau cincisprezece.'mos +z mierea# %n livadă. 'nton. în care. a "ost prima iu&ire a mamei tale# 8ania avea vreo treisprezece ani. în lini!tea neîntreruptă dec$t de c$ntecul păsărilor !i !oapta v$ntului prin ramuri# Dincolo de ele. !i era locul potrivit unde să te duci c$nd aveai c*e" să "ii singur cu g$ndurile tale. nu i lăsam să "ie singuri.red că &ăiatul acela. unde stătea "aetonul lui Papa. Hemi Pisiu3. vizitiul. !i întotdeauna voia să meargă în trăsură sau în sanie cu Hemi. în care locuia storo(.

vizitiul. îm&răcat cu o vestă cenu!ie. !i îi plăcea c*iar !i "ierarul care venea să ungă trăsura. dar lucrul pe care îl ura cu adevărat era să meargă în trăsură. ţinea la 8ilip. &unicul tău. de "apt nu i s a părut că ar "i prea rău# -u simţea deloc lipsa averii# Dimpotrivă.Poveste despre dragoste si întuneric spunea pe atunci# . purt$nd *aină de &lană cu guler de vulpe. că de ce a scăpătat.a nevasta pescarului din poveste. ca să !i recapete poziţia pierdută. în spatele vizitiului său ucrainean# Pre"era să meargă pe (os# . coa"eză !i croitoreasă. încon(urat de &u""ets !i candela&re de cristal. ca o *o*ol3a. "ără &ucătăreasă. !i îi plăceau "oarte mult caii.$nd voiam să o scot din "ire pe 8ania o numeam.umva. Hemuci3a. striga la el !i îl insulta. se simţea u!urat# -u l deran(a să transpire în plin soare. în "aţa tuturor. &lestema. . cristalele !i candela&rele. se simţea un pic ca un 3omediant# După mulţi ani. . nu i plăcea să "ie &ogat# %n trăsură sau "auteuil. ca un &oier. )nde sunt"auteui*. a!a era mama# Dar am iertat o pentru toate# 8ie ca !i Dumnezeu să o ierte# 2i o să ai&ă multe de iertat4 8ie ca Dumnezeu să mă ierte !i pe mine 260 . asta vine de la Hemi# -e*emia*# Hemi Pisiu3 s a dus să studieze la Paris !i acolo l au omor$t# -emţii# Papa.$nd o să !i revină în s"$r!it !i o să construiască o nouă moară la Hai"a. c$nd î!i pierduse toată averea !i a venit în Israel cu m$inile goale. căr$nd în spate un sac de "ăină de <0 de 3ilograme# Doar mama su"erea cumplit. Merita oare la v$rsta ei să trăiască la "el ca un mu(i3.

odi*nească se în pace# +di*nească se în pace. Da. "ără apă !i "ără closet. ea n a "ăcut altceva dec$t să i otrăvească lui viaţa# 2i au găsit un soi de coli&ă dărăpănată într un c$mp de ciulini. pentru construcţii# 261 . la o &rutărie# 8ăcea turul gol"ului Hai"a cu un cal !i o căruţă: au văzut că se pricepe la gr$u. iar closetul era o gaură în păm$nt într un adăpost din spatele coli&ei. de dimineaţă p$nă seara. printre ciulini. Papa !i a găsit de lucru la Hai"a. "ăină !i p$ine. dincolo de Diriat Mots3in. pe care Papa l a în(g*e&at din &ucăţi de lemn# Poate că nu e în întregime vina mamei că i a otrăvit a!a viaţa# La urma urmei. ?ingurul ro&inet era a"ară. transport$nd tot "elul de &ucăţi de "ier rotunde !i lungi. a!a că în loc să i dea o slu(&ă de morar sau de &rutar. o coli&ă cu o singură încăpere. ea a "ost "oarte ne"ericită aici# .umplit4 ' "ost o "emeie cu totul ne"ericită# ? a născut ne"ericită# -ici măcar candela&rele !i cristalurile n au "ăcut o "ericită# Dar era soiul de persoană ne"ericită care tre&uie neapărat să i "acă !i pe ceilalţi să se simtă rău. ăsta a "ost g*inionul &unicului tău# De cum a venit în Israel. acoperită cu carton gudronat îţi aminte!ti coli&a lui Papa !i Mama.'mos +z că vor&esc a!a de ea. a!a cum nu i a dat lui Papa o clipă de pace toată viaţa lui# Timp de patruzeci de ani au trăit în această ţară !i în "iecare zi. l au pus să care saci de "ăină !i să livreze p$ine cu calul !i căruţa lui# După aceea a lucrat mulţi ani la turnătoria 1ulcan. apa era plină de rugină.

iu&ea soarele !i munca "izică# %i plăcea să "ie căruţa!. mulţumit de soarta lui. un &ăr&at puternic. c$nd nu era dec$t un ucenic de pe mo!ia 1il3ov# Poate că se &ucura mai tare de viaţă în c*ip de căruţa! dec$t se &ucurase ca &ogat proprietar de moară !i de casă în 7ovno# 2i tu erai un &ăieţa! tare serios. un ma*ara(a* cu oc*i al&a!tri ce sc$nteiau de r$s# 2i !edeai pe sc$ndura care slu(ea de capră într o vestuţă al&ă. un "el de prinţ indian. un pu!ti slă&ănog. ca la începutul călătoriei lui. La &ătr$neţe &unicul tău !i a c$!tigat p$inea căr$nd sc$nduri late pentru sc*ele sau nisip de pe ţărm pentru clădirile noi# %mi amintesc !i azi cum !edeai l$ngă el. !i &unicul tău era întotdeauna ars de soare. c*iar !i la !aptezeci de ani era încă puternic.Poveste despre dragoste si întuneric )neori te lua cu el în căruţă în (urul gol"ului Hai"a# Iţi mai aminte!ti. cu pielea "eţei înc*isă ca a unui indian. ţeapăn pe capră. iar el !edea l$ngă tine într o vestă de muncitor cenu!ie !i plină de sudoare# 5ra cu adevărat "ericit. prea serios. ca *$rtia. l$ngă el. Da. de !apte sau opt ani. iară!i. c*inuit de mu!te !i de căldură. încordat ca elasticul unei pra!tiiF Papa îţi dădea ţie *ăţurile# 'm încă limpede ta&loul în "aţa oc*ilor: erai un copil al&. nelini!tit din pricina *ăţurilor. speriat că o să "ie !"ic*iuit de coada calului# Dar te ai purtat vite(e!te !i nu te ai pl$ns# %mi amintesc de parcă s ar "i petrecut azi# 1esta cea 262 . !i la Hai"a se simţea &ine ca proletar. a avut întotdeauna înclinaţii proletare. un &ăiat care nu putea su"eri razele soarelui.

cu pro"esorii la !coală.*iar !i în cazul . socialism. pentru că îi speria de moarte g$ndul că te ai putea m$n(i cu ro!u doar dacă îl auzi# +dată. era mai &ine să nu pomene!ti de Has*omer Hatsair# 5rau mult prea de st$nga pentru ei# Dlausnerii nu voiau nici măcar să se pomenească numele de Has*omer Hatsair. vezi imediat că creierul nostru nu e altceva dec$t conopidă# . cu întreruperi. de Hanu33a*. am intrat !i eu în Has*omer Hatsair. ce e "rumuseţea. 8ania !i prietenii lor se dădeau în v$nt după discuţii# 5u discutam mai puţin. despre lucruri ca dreptatea. dacă desc*izi capul cuiva !i i scoţi creierul. săptăm$ni la r$nd. ce e Dumnezeu. sau nenorocirile poporului evreu# HaGa. se poate să "i "ost iarna. între noi. literatură. ce e soarta. partidele politice.*opin sau al lui ?*a3espeare: creierul lor nu era 263 . pentru că eram sora cea mică. că. !i acasă. discutam !i despre Palestina. a Dlausnerilor. !i întotdeauna îmi spuneau: tu taci !i ascultă# HaGa era un persona( important în mi!carea sionistă# Mama ta era în Has*omer Hatsair.'mos +z mare !i cenu!ie !i cea mică !i al&ă# M am g$ndit atunci că vei "i cu siguranţă mai mult Dlausner dec$t Mussman# 'zi nu mai sunt at$t de sigură### %mi amintesc că discutam de multe ori cu prietenele noastre. asimilare. am avut o mare discuţie care a durat. după trei ani# %n "amilia ta. despre ereditate !i cu li&erul ar&itru# %mi amintesc de parcă ar "i "ost ieri cum mama ta a rostit această "rază ciudată. Desigur. cu &ăieţii.

c*iar !i pentru negul ăla um"lat cu "irele negre de păr din el ce !ade pe &ăr&ia lui >a!3a Dura!3a# %n clipa în care 8ania a &ăgat negul sc$r&os a lui >a!3a drept între Platon !i >eet*oven am iz&ucnit cu toţii în r$s din nou. muzica lui >eet*oven. dorinţele !i gre!elile !i înc*ipuirile omenirii. !i ce minune e. de parcă nu conopida ar "i "ost at$t de amuzantă. ideile lui Platon. dar ea nici măcar nu z$m&ea# 8ania avea o&iceiul ăsta. ci noi# Mai t$rziu 8ania mi a scris o scrisoare "ilozo"ică de la Praga# 264 . toate năde(dile. a zis ea în conopida asta găse!ti cerul !i păm$ntul. 7evoluţia 8ranceză. tocmai c$nd nimănui nu i se părea că ar "i ceva amuzant în discuţia noastră atunci mama ta iz&ucnea dintr odată în r$s# -imic altceva dec$t conopidă. lucruri care îi "ăceau pe toţi să r$dă. !i !tia că a!a se va înt$mpla. toate deserturile !i oceanele. e loc acolo pentru dinozauri !i &alene. !i ne a arătat cu m$inile mărimea conopidei. să spună. nu odată cu toată lumea. dar ea nu r$dea# 8ania r$dea doar c$nd avea ea c*e". a zis ea. am r$s a!a de mult că mi au dat lacrimile. în a"ară de mama ta care doar se uita ţintă la noi.Poveste despre dragoste si întuneric altceva dec$t conopidă# -ici măcar nu mi amintesc cum a a(uns 8ania să zică asta. romanele lui Tolstoi. dar îmi amintesc că nu ne mai opream din r$s. soarele !i toate stelele. In"ernul lui Dante. cu un aer "oarte serios. cu uimire. e loc acolo pentru orice. totul poate intra în conopida aceea.

c*iar !i cu cărţi eCcelente# 2i la asta se reduce li&ertatea noastră: cum (ucăm cu cărţile care ni s au dat# Dar c*iar !i li&ertatea de a (uca &ine sau rău. sigur că !i acestea sunt simple cărţi care ni s au dat sau nu înainte să înceapă (ocul# 2i dacă i pe a!a. !i clasa noastră socială toate astea sunt precum cărţile împărţite la înt$mplare înainte de începerea (ocului# -u eCistă li&ertate în această privinţă: lumea dă. nu ale 8aniei: nu cunosc multe persoane în stare să eCprime ceea ce putea eCprima 8ania# '!adar. de norocul "iecăruia. desigur. pentru că eram privită întotdeauna ca o copilă prostuţă. dar îmi amintesc că era o scrisoare lungă. -u prea mult. scrisorile pe care mi le trimitea erau poate cam prea de *aut en &as. depinde. mi a scris ea de la Praga. scria mama ta. ce mai răm$ne din li&ertatea noastră de alegere. despre ereditate în comparaţie cu mediul !i li&erul ar&itru# 'm să încerc să ţi spun ce zicea. iar alţii "ac tocmai pe dos: irosesc !i pierd totul. cu cuvintele mele. intuiţie sau cutezanţă# 2i. iată cam ce mi a scris: că ereditatea !i mediul care ne educă.'mos +z 'veam vreo !aisprezece ani !i ea era o studentă de nouăsprezece ani. în mod ironic. inteligenţă. de ră&dare. în ultimă instanţă. !i tu iei doar ceea ce ţi s a dat. dar va "i. poate că tot ce ne răm$ne este li&ertatea de a r$de de situaţia noastră sau de a 265 . scria ea. n ai nici o !ansă să alegi# Dar. în ultimă instanţă. amănunţită. pro&lema e ce "ace "iecare cu cărţile care i s au dat# )nii (oacă strălucit cu cărţi proaste.

'nton ăsta dinadins încetinea pasul. mai am o poveste pentru tine### 8ilip. cel pentru 266 . de a încerca mai mult sau mai puţin să înţelegem cum stau lucrurile. avea un "iu &runet. cea la care &unicul tău "usese trimis să muncească pe c$nd avea doisprezece ani# 5ra acela!i inginer sărac care în"iinţase moara. pa*arele din 3ommoda zăngăneau c$nd striga 'nton# De c$te ori trecea pe stradă pe l$ngă o "ată. !i !osete al&e ca zăpada. 'lături de noi. iar lata. pe nume 'nton: oc*i negri sc$nteietori ca diamantele. nepotul prinţesei 7avzova. pe strada Du&ins3a. "ără să !i dea seama. că vor&im de cărţile de (oc. surorile. . ceea ce a spus 8ania. vizitiul ucrainean al "amiliei Mussman. semn de dispreţ !i putere. ca a unui taur. că vor&im de soartă în comparaţie cu li&ertatea de alegere. !i prietenele noastre: care !i a aran(at &luza a!a pentru 'nton. mama ta. o gură cu colţurile un pic lăsate. scro&ită. de a (uca sau de a lăsa cărţile din m$nă.are !i a prins în păr o "loare pentru 'nton. pă!ea un pic mai iute !i respiraţia i se iuţea !i ea# %mi amintesc că o&i!nuiam să r$dem una de alta. locuia inginerul ?teleţ3i. c*ipe!. alegerea este între a trece prin viaţă treaz sau într un soi de letargie# 'sta e. dar cu cuvintele mele# -u cu ale ei# -u o pot spune cu cuvintele ei# Q 'cum. noi. 2i care a ie!it să se plim&e pe stradă pentru 'nton. umeri largi. cu o "ustă plisată. sau de a renunţa !i a nu încerca să înţelegem pe scurt. în mare.Poveste despre dragoste si întuneric ne pl$nge de ea. voce de &as.

la marginea zonei locuite# De "apt. !i o ridicase dincolo de grădina noastră din "aţă. pe care 'nton. începe să i crească păr în tot "elul de părţi ale trupului. despre o "emeie care tre&uia să meargă în c*ip de plată noaptea în cine !tie ce coli&ă mizera&ilă. unei "ete care se g$nde!te la lucruri ur$te. înţelegi ce vreau să zic# %mi amintesc că am între&at o pe mama despre asta. ?onieci3a. drept la coli&a mică de peste drum. iar după aceea nimeni n o să mai vrea s o ia de nevastă4 '!a eram crescute pe atunci# 2i care era adevărul. adică o dădea pentru o noapte în loc de plată. ca de &ăr&at. cumpăr$nd apoi !i partea lui# %ntr o zi soţia lui. !i uneori o pierdea la cărţi. lra. !i ea s a al&it la "aţă !i mi a zis.'mos +z care a lucrat la început Papa. era pe un c$mp unde pă!teau vacile# 5 drept că avea motive să "ugă de la soţul ei: o "i avut el o sc$nteie de geniu. încetează imediat să te g$nde!ti la lucruri ur$te ca acesta !i începe să te g$nde!ti la lucruri "rumoase4 Pentru că se !tie prea &ine. cu vreun ticălos &eat# 6$nduri despre soarta multor "emei ai căror &ăr&aţi le pierd# Pentru că sunt !i alte "eluri de a pierde o "emeie# -u numai la cărţi4 însă g$ndurile nu sunt 267 . i a părăsit pe el !i pe cei doi copii# Pur !i simplu a "ugit. !i vocea îi devine ur$tă !i groasă. dar era un geniu &eţiv. ţin$nd str$ns în m$nă o vali(oară al&astră. auzi. "iul vizitiului 8ilip. Irina Matveievna. 5u însămi nu voiam deloc să am ast"el de g$nduri. c*iar !i numai în ad$ncul su"letului. ?onieci3a4 +i vei4 'r tre&ui să ţi "ie ru!ine4 încetează.

care de(a &ea mai mult dec$t i ar "i priit !i începea să &ea încă de dimineaţă . poate o (umătate de an. micuţă. să o înv$rtească. copiii !i soţul peste drum. ei &ine. ?teleţ3i. ca pe un căţel. c$nd vezi lucruri neplăcute să ape!i pur !i simplu pe &uton !i să sc*im&i programul# 6$ndurile ur$te sunt mai degra&ă ca ni!te viermi în conopidă4 Q Mătu!a ?onia î!i aminte!te că Ira ?teleţ3i era o "emeie "ragilă. !i ea îi putea vedea# ?oţul ei. dar o puteau vedea zilnic de departe.Poveste despre dragoste si întuneric ca televizorul. !i în "iecare zi ei o puteau vedea de departe# +dată. "emeia asta lipsită de noroc. lui îi plăcea să o ridice cu m$inile. *op. minunat. putea !i el să o vadă tot timpul. le a interzis copiilor să meargă la ea !i c*iar să i răspundă dacă le ar "i vor&it. al unei "eti!cane de !aisprezece ani. odată s a ascuns l$ngă poarta casei lor !i a a!teptat o pe mezina 268 . !i soţul ei. iar ea ţipa de "rică !i îl iz&ea cu pumni!orii pe care el tre&uie să i "i simţit ca o g$dilătură# 'nton era puternic ca un &ou: ar "i putut îndrepta cu m$inile goale osia trăsurii noastre. cu o "aţă dulce !i u!or mirată# 9'răta întotdeauna de parcă tocmai i s ar "i spus că o a!teaptă Lenin a"ară. în coli&a lui 'nton# Lui 'nton îi plăcea să o salte de la păm$nt: c*iar !i după ce născuse doi copii î!i păstrase trupul suplu. *opa. *op. dacă s ar "i îndoit# 5ra pur !i simplu o tragedie "ără cuvinte: în "iecare zi Ira ?teleţ3i î!i vedea casa. de la distanţă. inginerul. în curte#: ' trăit în coli&a lui 'nton c$teva luni. să o arunce în sus !i să o prindă.

uite a!a. după mers.opilei îi era "rică de tatăl ei. i a auzit ţipetele !i a ie!it pe trepte# Pe dată a început să !i "luture m$inile către ea. slu(itorul. !i să "acă ni!te zgomote ca atunci c$nd u!ui o găină# .eea ce am văzut c$nd Irina Matveievna a "ugit de Dasimir. a împins o.'mos +z lor. a strigat după a(utor. at$t de aproape pe c$t sunt de locul în care !ezi tu la urma urmei. în 'nna Darenina.am să uit niciodată cum se îndepărta Ira ?teleţ3i !i pl$ngea. c$nd într o zi 'nna se "uri!ează în casa ei. în vreme ce Darenin e la &irou. pl$ngea ca o slu(nică. să se întoarcă de la !coală# ? a nimerit să trec pe acolo !i am văzut de aproape cum Diruc*3a nu voia s o lase pe mama ei să o ia în &raţe. a trecut pe l$ngă mine. reu!e!te să se "uri!eze în casa care odată era a ei !i iz&ute!te c*iar să !i vadă pentru o clipă "iul# 't$ta doar că Tolstoi este mult mai puţin crud dec$t . !i am auzit urletele ei sparte !i i am mirosit răsu"larea !i am văzut pe c*ipul ei că nu mai era cu totul sănătoasă# După privirea ei. am putut vedea limpede semnele 269 . după "elul în care pl$ngea. ca un mu(i3 pl$ngea. Dira. ca o doamnă. nu lini!tit. cu siguranţă că îţi aminte!ti. ca o căţea al cărei pui e luat !i omor$t su& oc*ii ei# 5ste ceva asemănător la Tolstoi. cu urlete îngrozitoare. eram vecini dar nu m a salutat. neomene!ti. nu. slu(itorul inginerului ?teleţ3i. pentru că tatăl le interzisese să ai&ă de a "ace cu ea# . a dat cu picioarele în ea. p$nă ce Dasimir. îi era "rică p$nă !i să i spună mamei c$teva cuvinte.

de "apt el a plecat undeva într un sat. *rănea păsările. dar într o zi a "ugit iară!i. !i e a!a de ciudat. toţi în a"ară de mine au murit. !i a pierdut toţi &anii. cu toate &ulendrele lui !i cu ea cu tot# Iarna.oli&a era acoperită cu carton gudronat 'nton n a locuit multă vreme acolo !i ea a aprins un c*i&rit !i a dat "oc coli&ei. c*iar !i acum c$nd îţi povestesc îi văd oc*ii. dar nu pentru multă vreme: au tot dus o la spital !i p$nă la urmă au venit ni!te in"irmieri !i au legat o la oc*i !i la m$ini !i au dus o cu "orţa la un azil de ne&uni din Dovel# %mi amintesc oc*ii ei. arăt$nd către cer !i către pădure ca ni!te degete pline de "uningine# După o vreme inginerul ?teleţ3i a luat o razna de a &inelea !i s a "ăcut de r$sul lumiiF s a însurat din nou. a îngenunc*eat în "aţa soţului ei. potolităF se îngri(ea de copii. în pădure. !i c$nd au prins o a luat un &idon de petrol !i s a dus la coli&a cea mică pe care !i o clădise 'nton pe pă!une# .Poveste despre dragoste si întuneric morţii ei# Iar după c$teva săptăm$ni sau luni 'nton a dat o a"ară. grinzile înnegrite ale coli&ei arse se înălţau din zăpadă. au trecut optzeci de ani. !i &olile. !i se pare că inginerul ?teleţ3i s a îndurat de ea !i a primit o înapoi. !i Irina s a dus acasă. !i a "ost Holocaustul. c$nd totul era acoperit de zăpada al&ă. !i p$nă la 270 . *rănea pisicile. !i au "ost toate răz&oaiele de aici !i tragedia noastră. c*iar a sădit ni!te tu"e de tranda"iri în grădină. !i totu!i oc*ii ei încă îmi străpung inima ca două ace de tricotat tare ascuţite# Ira s a întors de c$teva ori acasă la ?teleţ3i.

ai "ost trimis la un 3i&&utz# ?ă nu ţi înc*ipui că nu !tiu ce înseamnă să mergi într un 3i&&utz ca un copil care nu s a născut acolo: nu e raiul pe păm$nt# La cincisprezece ani &unicul tău practic conducea moara prinţesei 7avzova. îl su"oca# Tatăl meu.u toate că nu te au trimis la "erma vreunui mo!ier pe (umătate ne&un# %n sc*im&.'mos +z urmă i a v$ndut lui Papa partea lui din moară# >unicul tău reu!ise să cumpere încă dinainte de asta partea lui Dni(na /prinţesa0 7avzova# 2i c$nd te g$nde!ti că a pornit o ca ucenic la ea. &unicul tău. ţigăncile# %!i a!ezau acolo căruţa cu coviltir. !i la aceea!i v$rstă tu scriai poezii# După c$ţiva ani toată moara îi aparţinea lui Papa. generozitate !i c*iar o înţelepciune lumească aparte# ?ingurul lucru pe care nu l a avut a "ost norocul### 6rădina era împre(muită cu un gard din lemn care primăvara era vopsit în al&# In "iecare an se văruiau !i trunc*iurile copacilor. a avut stăruinţă !i perspicacitate. cu roţile ei mari. I portiţă. !i înălţau un 271 . pictată. un ro&. ca să se îndepărteze insectele# 6ardul avea o 3alit3a. un &ăiat sărman de doisprezece ani !i (umătate care !i a pierdut mama !i a "ost alungat din casă de mama vitregă# )ită te !i tu ce cercuri ciudate ne desenează soarta: doar !i tu aveai eCact doisprezece ani !i (umătate c$nd ţi ai pierdut mama# La "el cu &unicul tău# . un "el de scuar sau de spaţiu desc*is# In "iecare luni veneau ţigan3i. care în inima lui dispreţuia avuţia# -u numai că o dispreţuia. prin care a(ungeai în plo!ciad3a.

care era pe o latură. Poate că mai împodo&e!te !i acum &u"etul vreunui *o*ol gras# 2i mai era un soi de postament. &u"ete cu u!i gal&ene !i o grămadă de porţelanuri !i cristaluri# %mi amintesc că aveam un platou lunguieţ uria!. su"rageria !i camera servitoarei. i#u la dreapta putea privi prin desc*izătură spre aripa casei. în aripa casei# 'ceastă u!ă din spate dădea direct în &ucătăria noastră. pe care puteai servi un pe!te mtreg. să !terpelească# Pătrundeau în casa noastră prin intrarea servitorilor.e s a înt$mplat cu acel platou. înc$t vedea spre st$nga. . a!a că putea supraveg*ea u!ile tuturor camerelor. ca un căpitan pe punte. coridorul. unde locuia Wenia cu 272 . d$nd porunci &ucătăresei !i servitoarei !i oricui intra în &ucătărie# 2i nu numai în &ucătărie: iionul ei era ast"el a!ezat. să c$nte pentru c$teva copeici. avea în mi(loc o masă cu scaune pentru !aisprezece oameni# 5rau o ma!ină de gătit cu douăsprezece plite de di"erite mărimi. ciorni *od despre care ţi am spus. cu un &alansoar tapiţat !i alături de el o măsuţă pe care era întotdeauna un pa*ar cu ceai de "ructe îndulcit# 'cela era tronul pe care mama &unica ta !edea sau uneori stătea în picioare cu m$inile pe spătarul &alansoarului. în"ă!urat în "runze !i încon(urat de orez !i morcovi# . mai mare dec$t tot apartamentul ăsta. într un colţ.Poveste despre dragoste si întuneric cort mare din p$nză unsă cu smoală într o parte a scuarului# Ţigănci "rumoase um&lau desculţe din u!ă în u!ă: veneau în &ucătării să dea în cărţi. să cureţe closetele. !i dacă nu erai cu &ăgare de seamă. care era enormă. prin u!ă.ine !tie.

destul de milităroasă. pentru că era o teorie pe acea vreme. un sergent# De dimineaţa p$nă seara lua c$te o gură din ceaiul ei de "ructe !i dădea instrucţiuni !i porunci# 'vea ni!te o&iceiuri nesu"erite care îl scoteau din sărite pe Papa. care era o "emeie tăioasă. mama ta. mama ta era cea care su"erea cel mai mult din cauza mamei. at$t de multe înc$t ne era silă de ele. pentru că avea dreptatea de partea lui# Mama o&i!nuia să acopere "auteuils !i mo&ila cea "rumoasă cu cear!a"uri. !i asta ne enerva: eram de partea lui. Dora# 'st"el. putea comanda pe toate c$mpurile de &ătălie din poziţia aceea avanta(oasă. pe care o numeam Dealul lui -apoleon# )neori mama stătea acolo !i spărgea ouă într un castron !i ne "ăcea pe HaGa. 8ania !i pe mine să îng*iţim găl&enu!urile crude. că găl&enu!urile te "ac rezistent la toate &olile# -imeni nu auzise de colesterol pe atunci# 8ania. sau de 'nul -ou ori de 273 . era de o mesc*inărie maniacă. dar de cele mai multe ori lui i se "ăcea le*amite de ea !i o lăsa într ale ei.o!marul ei era să intre copiii !i să se cocoaţe pe scaunele ei "rumoase cu încălţările murdare# Mama ascundea porţelanurile !i cristalurile !i nu le scotea dec$t c$nd aveam musa"iri de vază. ca un 8eldOe&el.'mos +z "rumoasa ei "iică. pentru că întotdeauna a "ost cea mai "iravă !i mai palidă dintre copii# Dintre noi trei. a!a înc$t salonul nostru arăta întotdeauna ca !i cum ar "i "ost plin de sta"ii# Mama era îngrozită de orice "iri!or de pra"# . era pusă să îng*ită cele mai multe găl&enu!uri.

Poveste despre dragoste si întuneric Pa!te. uneori ne lăudam cu &ogăţia noastră !i alteori o ţineam îng*esuită pe su& giulgiuri al&e# 8ania îi lua partea lui Papa c*iar mai mult dec$t noi !i se împotrivea autorităţii mamei# .red că !i el. însă n a eCistat niciodată vreun "avoritism el avea un "oarte puternic simţ al dreptăţii# . vor&eam e&raică !i rusă# Mai ales e&raică. ţinea deose&it de mult la 8ania# . &ucătăreasa !i vizitiul vor&eau doar ruse!te# .o pot dovedi. cu partenerul de a"aceri.am cunoscut nici un alt &ăr&at căruia să i displacă at$t de mult să rănească pe cineva ca &unicului tău# .u noi. uneori mergeam la sinagogă !i alteori nu. a!a înc$t părinţii să nu 274 . Papa. "etele. !i scotea cear!a"urile care acopereau mo&ilele din salon# )ram asta# Mai ales mama ta nu putea su"eri ipocrizia: că uneori eram 3os*er !i alteori nu. !i el era un om care n ar "i rănit vreun su"let# -iciodată# Mama se certa cu Papa în idi!# De cele mai multe ori vor&eau între ei într un amestec de rusă !i idi!. servitoarea. dar c$nd se luau la *arţă o "ăceau doar în idi!# .*iar !i pe ticălo!i se străduia întotdeauna din răsputeri să nu i rănească# %n iudaism. cu locatarii. surorile. acasă.u o"icialităţile polone vor&eau în polonă# /După ce 7ovno a "ost aneCat de Polonia noile autorităţi au ţinut morţi! ca toată lumea să vor&ească polona#0 La !coala noastră Tar&ut* toţi elevii !i pro"esorii vor&eau aproape numai în e&raică# Intre noi. să o"ensezi pe cineva este considerat mai rău dec$t să i ver!i s$ngele.

mama ta. voia să i se vor&ească lini!tit !i rezona&il. î!i păstra calmul# Prea mult c*iar: nu mi amintesc să "i ridicat vreodată vocea# ?au să pună pe cineva la punct# 7ăspunsul ei era tăcerea c*iar !i c$nd era vor&a de lucruri pe care n ar "i tre&uit să le ra&de# %ntr un colţ al &ucătăriei era un cuptor mare !i uneori ne era îngăduit.'mos +z înţeleagă# -u vor&eam niciodată între noi în idi!# -u voiam să "im ca mama: asociam idi!ul cu (eluirile. cerni cert# Mai erau !i so&e mai mici. ca o "avoare. !i dacă cineva tul&ura acea ordine era "oarte necă(ită# 2i totu!i. să luăm lopata !i să &ăgăm în cuptor ciollas pentru ?*a&&at# -e "ăceam că i &ăgăm în "oc pe reaua vră(itoare >a&a Iaga !i pe dracul cel negru. nu să se ţipe la ea# %i plăcea să eCplice !i voia să i se eCplice# -u putea su"eri poruncile# .*iar !i în dormitor avea "elul ei anume de a !i r$ndui lucrurile era o "ată "oarte ordonată . cu patru plite !i două du3ov3i. despotismul !i certurile ei# %l storcea pe Papa de tot ce c$!tiga de la moară cu sudoarea "runţii lui !i c*eltuia totul pe croitorii ei scumpi. striga la noi că îl ruinăm pe Papa# 8ania. în care se coceau &iscuiţii !i se pră(ea carnea# >ucătăria avea trei "erestre uria!e 275 . !i mai tot timpul um&la prin casă într un capot vec*i de culoare !oricie# Dar de c$teva ori pe an se împopoţona precum calea!ca ţarului ca să meargă la sinagogă sau la vreun &al de caritate. a!a înc$t tot ora!ul să o vadă !i să crape de invidie# 2i totu!i. care îi "ăceau roc*ii luCoase# Dar era prea zg$rie &r$nză ca să le poarte: le păstra în "undul !i"onierului.

?urele*. 5ra un 3olodeţ.$nd i am adus apa. un puţ. Papa mi a spus: 1ureleh. cu două minute înainte să înceapă postul. mulţumită ţie. !i după ce a &ăut o mi a spus: 9'cum. 'nton sau 1asia trăgeau apă cu pompa de m$nă care sc$rţ$ia# %mi amintesc cum o dată. în curtea vecinilor. !i c$nd voiam să umplem cazanul opreau apa la ei iar 8ilip. apoi aprindeam "ocul !i a!teptam o oră sau o oră !i (umătate p$nă se încălzea apa# 5ra destulă apă "ier&inte c$t pentru !ase sau !apte &ăi# De unde venea apa. pro"esorii îmi spuneau ?ara*.$nd voiam să "acem &aie puneam ni!te &u!teni !i rumegu! în desc*izătura de su& cazanul cel mare. !i erau aproape întotdeauna a&urite# %n &aie a(ungeai prin &ucătărie# In acea vreme nimeni din 7ovno nu avea &aie în casă# 8amiliile &ogate aveau un !opron în curte. în spatele casei. în a(unul Eilei Marii Iertări. după masă. postul îmi va "i mai u!or:# /Mama îmi zicea ?onici3a. dar pentru Papa eram întotdeauna ?urele*#0 Lui Papa îi plăcea să amestece cu degetul sau să măn$nce cu m$inile# 5ram pe atunci o copilită 276 . a lăsat să cadă în ea trei sau patru &ucăţi de za*ăr !i a amestecat cu degetul. te rog adu-mi un pahar cu apă direct din puţ# . cu un cazan cu lemne care "olosea pentru &aie !i pentru spălatul ru"elor# 5ram singurii care aveam o sală de &aie adevărată !i toate micile noastre prietene se înverzeau de ciudă# %i spuneau 9des"ătarea sultanului:# . mein $ochter!.Poveste despre dragoste si întuneric care dădeau în grădină !i în livadă.

al cărui tată se presupune că era "ostul proprietar al casei. seara.'mos +z de cinci sau !ase ani# 2i nu ţi pot eCplica nu mi pot eCplica nici mie c$tă &ucurie. !i g$ndul că mulţumită mie postul avea să i "ie mai u!or# . 8ericirea pe care o simţim nu pentru ceea ce avem. o "ericire neagră. dar cu talie su&ţire ca de viespe. însă era un pic sla&ă de minte# . c$tă "ericire mi au adus vor&ele lui. de căprioară. în partea cealaltă a &ucătăriei. Papa spunea că orice tragedie e într un "el comedie !i în "iecare nenorocire e un s$m&ure de înc$ntare pentru spectator# ?pune mi. ori de c$te ori îmi amintesc# Dar mai este !i un soi de "ericire răsturnată. după optzeci de ani. e adevărat că nu eCistă în engleză un cuv$nt pentru ?c*aden"reude. la "el ca atunci. primarul Le&edevs3i# Dora era tare "rumoasă. Dora. despre care se zicea că e !i iu&itul mamei ei# Wenia îi dădea Dorei să măn$nce doar o dată pe zi. Pentru că ceilalţi o să "ie invidio!i. era u!a care dădea în odaia împărţită de Wenia cu "iica ei. ci pentru ceea ce avem noi !i alţii nu au. un trup împlinit. avea o "aţă de madonă. !i atunci îi spunea o poveste cu mai 277 . In "aţa &ăii. mă simt "ericită. oc*i mari !i căprui. că am "ost izgoniţi din rai nu pentru că am m$ncat din pomul cunoa!terii. pe nume DrGnic3i. care vine din răul "ăcut altora# Papa avea o vor&ă.*iar !i acum.$nd avea paisprezece sau !aisprezece ani s a îndrăgostit dintr odată de un neevreu mai în v$rstă. 2i o să se simtă rău. ci pentru că am m$ncat din pomul răului# 'lt"el cum să eCplici "ericirea neagră.

Poveste despre dragoste si întuneric multe episoade. a între&at &ătr$nul rege# Păi ce o să măn$nci toată ziua. că alt"el toţi oamenii s ar "i înecat. iară eu o să măn$nc m$ine4 >ătr$nul rege nu avea copii !i a "ost at$t de impresionat de ce "ăcuse Ivanu!ca !i de răspunsul lui.e vrea să zică Maiestatea 1oastră. !i l a între&at pe Ivanu!ca de ce a "ăcut asta# Ivanu!ca a răspuns. ce dacă. pe care mama lui îl trimitea în "iecare zi dincolo de pod. . + să măn$nce alţii. Maiestatea 1oastră. cu merinde pentru "raţii lui mai mari care munceau la c$mp# Ivanu!ca. nu căpăta dec$t un coltuc de p$ine pentru toată ziua# Intr o zi a apărut din senin o gaură în pod sau în stăvilar. !i toate trei dădeam "uga să ascultăm. căci Wenia avea darul de a spune pove!ti at$t de ciudate. prin care a pornit să curgă apa. care uneori îţi "ăceau părul măciucă. 'm "ăcut o ca să nu "ie potop. !i ameninţa să înece întreaga vale# Ivanu!ca a luat singurul lui coltuc de p$ine pe care i l dăduse mama lui !i a astupat cu el gaura din stăvilar. înc$t a *otăr$t pe loc să l "acă prinţ mo!tenitor# ' devenit regele Durac /care înseamnă regele -eg*io&0. !i c*iar !i atunci c$nd Ivanu!ca a a(uns rege toţi supu!ii 278 . n am mai cunoscut pe nimeni care putea să povestească a!a ca ea# %mi amintesc o poveste pe care ne a spus o# ' "ost odată ca niciodată Ivanu!ca. Doamne "ere!te4 2i a "ost singurul tău coltuc de p$ine. -u. ca să nu "ie înecată valea# >ătr$nul rege tocmai trecea pe acolo !i s a mirat "oarte. prostuţ !i mocăit cum era. prostul satului. Ivanu!ca Duracioc. !i ce dacă nu măn$nc azi.

p$nă la urmă generalii l au ucis !i au luat puterea. !edea pe tron toată ziulica !i se str$m&a# Dar încetul cu încetul s a vădit că su& domnia regelui Ivanu!ca -eg*io&ul nu erau deloc răz&oaie.'mos +z r$deau de el. din împărăţia vecină. pentru că el nu !tia ce înseamnă să "ii o"ensat sau să te răz&uni# Desigur.ele trei "ete Mussman au mers la !coala Tar&ut* din 7ovno# 'poi HaGa !i 8ania. s a născut în H88I# >unica mea Itta s a născut în H8IH# Mătu!a HaGa s a născut în HIHH# 8ania.20 prea puţini evrei reu!eau să "ie admi!i în universităţi# Mătu!a mea HaGa a venit în Palestina în HI<< !i a o&ţinut o poziţie pu&lică destul de înaltă în Partidul Muncitorilor ?ioni!ti !i în "iliala de la Tel 'viv a +rganizaţiei Mamelor Muncitoare# Datorită acestei activităţi le a cunoscut pe unele dintre cele mai importante "iguri ale sionismului# ' avut 279 . iar stăvilarul pe care regele Ivanu!ca Duracioc îl astupase c$ndva cu p$inea sa a "ost s"ăr$mat !i au pierit cu toţii "ericiţi în potop. pe r$nd. -ap*tali Hertz Mussman. s a născut în HIH<# Mătu!a ?onia s a născut în HIHM# . au "ost trimise pentru un an la o !coală particulară poloneză care dădea certi"icate de studii secundare# '!a au putut HaGa !i 8ania să meargă la )niversitatea din Praga. !i au pornit răz&oiul. deoarece în Polonia antisemită din anii . mama mea. !i au "ost cu toţii uci!i. c*iar !i el r$dea de el însu!i. am$ndouă împărăţiile au "ost acoperite de apă# Date# >unicul meu. !i desigur că pe dată au "ost o"ensaţi de mirosul ţarcurilor cu vite pe care v$ntul îl aducea de peste *otar.

cu Israel 6alili. în aceea!i cameră.*iar !i după ce micuţa Dora s a îndrăgostit de iu&itul mamei ei. Wenia nu a încetat să i pregătească masa de seară !i să i spună pove!ti. consilieri !i o"iţeri# După trei ani.onsiliul Muncitorilor.Poveste despre dragoste si întuneric mai mulţi adoratori în"ocaţi. în timpul 7ăz&oiului de Independenţă. ca !i cum s ar "i îm&olnăvit am$ndouă de aceea!i &oală incura&ilă# ?au ca !i cum mama ar "i in"ectat o "ără să vrea pe "iică. una pl$ng$nd !i m$nc$nd. dar s a măritat cu un muncitor din Polonia vesel !i inimos. a "ost su&înc*iriat unor comandanţi superiori din Haganna*# In HI=8. printre care !i stele în plină ascensiune din . dar m$ncarea pe care o "ăcea era înecată în lacrimi. conducători ai organizaţiei Haganna*. a locuit acolo generalul maior @igael @adin. 280 . @aa3ov Dori. cealaltă pl$ng$nd "ără să măn$nceF nu se certau niciodată. Tsvi ?*apiro. la numărul HXP de pe strada >en @e*uda din Tel 'viv. dimpotrivă. se îm&răţi!au !i pl$ngeau împreună. care a devenit mai t$rziu administrator al 8ondului ?ănătăţii !i în cele din urmă a a(uns directorul eCecutiv al spitalului Donnolo Tsa*alon din Aa""a# )na dintre cele două camere ale apartamentului de la parter al lui HaGa !i Tsvi ?*apiro. !i a!a erau !i pove!tile# 'm$ndouă !edeau acolo seara. Itz*a3 ?ade*. mama mea !i a pus capăt zilelor# . pan DrGnic3i. !e"ul operaţiunilor !i ad(unctul !e"ului de stat ma(or al nou "ormatei armate israeliene# ?e ţineau acolo !edinţe noaptea. !i acum o îngri(ea cu iu&ire.

nu poate tăgădui că e însărcinată# >ăr&atul tăgăduie!te c$t vrea. 5l ne a dat privilegiul de a mirosi îndeaproape sudoarea "eţei tale. ci celui care n are &ani ca să scape de pedeapsă# 8emeia. "ire!te. acea 3alit3a din gardul grădinii. ceea ce. "emeile. !i a mai adăugat promisiunea că 9în dureri vei na!te copii:# 2tiu că lucrurile pot "i privite !i puţin alt"el# 281 . e o răsplată !i nu o pedeapsă ia i &ăr&atului munca !i î!i iese din minţi iar nouă. cea ce nu e o plăcere c*iar a!a de mare. oricum. să nu "aci asta. tu să zici a!a. tu să "aci asta# '!a auzeam !i învăţam !i noi c$te ceva. cu un devotament "ără margini# -oaptea auzeam sc$rţ$itul portiţei. !i !tiam că Dora s a întors !i că în cur$nd mama ei se va "uri!a către aceea!i casă# Papa spunea întotdeauna că orice tragedie are ceva dintr o comedie# Wenia î!i veg*ea cu mare atenţie "iica. iar el a re"uzat să i dea !i a pretins că nu le cunoa!te pe nici una dintre ele# '!a ne a "ăcut Dumnezeu: averea e crimă !i &ogăţia e pedeapsă. să "aci asta.'mos +z cu milă. Dumnezeu le a dat &ăr&aţilor plăcerea !i nouă pedeapsa# >ăr&atului i a zis. !i dacă el insistă să "acă asta. !i dacă el zice a!a. că nimeni nu ne a eCplicat vreodată ast"el de lucruri pe care nu e "rumos să le "aci# %nsă totul a "ost în zadar: micuţa Dora a rămas însărcinată !i se zice că Wenia s a dus la pan DrGnic3i să i ceară &ani. ca nu cumva să răm$nă însărcinată# Ii eCplica la nes"$r!it. !i ce poţi să "aci. cu toate că pedeapsa nu este dată celui care a păcătuit. în sudoarea "eţei tale îţi vei m$nca p$inea ta.

ca un măr zemos. în întuneric era o noapte cu ploaie !i v$nt pl$nsul unui prunc# P$nă s a dus HaGa să l trezească pe Papa nu s a mai auzit copilul. c$nd a a(uns în luna a noua au dus o într un sat. ci a "ost cu adevărat un prunc care pl$ngea în grădină: un pl$ns at$t de ascuţit. HaGa ne a trezit pe mine !i pe 8ania zic$nd că aude "oarte limpede din grădină. nici &olnavă !i nici palidă. s a întors "ără prunc !i nu părea c$tu!i de puţin tristă. nu Dora# Dora s a întors după o lună. dar Papa a luat totu!i un "elinar mare !i s a dus în grădină !i a cercetat prin toate ung*erele. HaGunia.red că Papa le a dat ni!te &ani# Wenia s a dus cu Dora în sat !i peste c$teva zile s a întors &olnavă !i palidă# Wenia.ine să !tie# -i s a spus să nu între&ăm. !i eram "iice "oarte ascultătoare: n am între&at !i nimeni nu ne a spus# Doar o dată. doar că se arăta !i mai copilăroasă dec$t înainte# Iar înainte "usese "oarte copilăroasă# Dar după ce s a întors din sat Dora nu ne mai vor&ea dec$t a!a cum vor&esc copiii !i se (uca cu păpu!ile. !i c$nd pl$ngea era ca !i cum ar "i pl$ns un ţ$nc de trei ani!ori# ' început !i să doarmă c$t dorm pruncii: "ata asta dormea douăzeci de ore pe zi# 2i ce s a înt$mplat cu pruncul. Dar "iecare dintre noi !tia prea &ine că n a visat. ci rumenă la "aţă !i dolo"ană.Poveste despre dragoste si întuneric >iata Dora. la ce &un să l contrazicem. at$t de pătrunzător. tre&uie să "i visat# -u l am contrazis pe Papa. apoi s a întors !i a zis cu tristeţe. . noaptea. la un văr de al Weniei# . at$t de înspăim$ntător. nu ca un prunc căruia îi e "oame 282 .

culegeri de lucrări ale lui >iali3 !i . a "ost el însu!i pro"esor acolo# Preda >i&lia. dar în cele din urmă pove!tile ei au devenit săl&atice. literatura !i istoria evreiască# Printre altele. surorile !i prietenele ei. !i le a mers de minune p$nă în iarnă.20# Includea pove!ti despre ra&ini. o selecţie de poezii din 5poca de 'ur evreiască din ?pania. dar nu !i c$nd a dispărut la 1ar!ovia# In sc*im&. !i uneori se strecurau în pove!tile ei cuvinte pe care nu era "rumos să le spui !i pe care nu voiam să le auzim# ?au. ca parte din programul de studii e&raice din anii . "ilozo"ie evreiască medievală. pentru că eram domni!oare &ine crescute# 2i micuţa Dora. ci ca un prunc care simte o durere cumplită# După care "rumoasa Dora s a îm&olnăvit de o maladie rară a s$ngelui. Wenia a ţinut două păsărele drăgăla!e într o colivie pe verandă. un pro"esor la "el de cele&ru ca Louis Pasteur. !i nu s a mai întors# Wenia Dimitrovna a continuat să ne spună seara pove!ti.am mai vor&it niciodată despre ea# -ici c*iar Wenia Dimitrovna nu i a mai rostit numele. adică nu prea cuviincioase.'mos +z !i vrea să sugă sau un prunc căruia îi e "rig. !i iarna au murit îng*eţate# 'm$ndouă# Mena*em 6ele*rter. în cartea lui am găsit c$te ceva din ceea ce au studiat mama. care a scris cartea despre Tar&ut* 6Gmnasium /Liceul0 din 7ovno. . !i Papa a plătit iară!i ca să "ie eCaminată de un mare pro"esor din 1ar!ovia. dacă voiam. ne interziceam singure să o "acem.erni3ovs3i !i selecţii 283 . ca !i cum ar "i iertat o c$nd i a luat iu&itul.

+scar Vilde. >Gron.a să !i ţină la "acultate două "iice talentate. Istoria celui de al Doilea Templu# %n "iecare zi /continuă mătu!a ?onia0.a învăţat aproape deloc e&raică# )neori stăm am$ndouă acolo c$teva minute. care mătură trotuarul pe strada VesselG în "iecare dimineaţă# 'colo.Poveste despre dragoste si întuneric din alţi scriitori evrei moderni.erni3ovs3i !i a!a mai departe# Printre cărţile despre istoria evreilor era !i cartea lui Aosep* Dlausner. 1aria. înainte de a începe ziua o&i!nuită. 6oet*e. . alta la stomatologie# ?oţ nu are# 7ude în Israel nici a!a ceva nu are# M$ncarea o drămuiesc. în 7usia. Aac3 London. epopeea lui 6*ilgame! în traducerea lui . Pu!3in. Tagore. !i tăi"ăsuim un pic în ruse!te# De ce e măturătoare de străzi. Heine. Turg*eniev. precum !i traduceri din literatura universală. la !ase. l$ngă lăzile de gunoi. Hamsun. Dic3ens. pentru că scările mă lasă "ără su"lare# )neori dau peste o nouă emigrantă din 7usia. tre&uie să mă a!ez pe zidul scund de l$ngă lăzile de gunoi. întotdeauna a "ost a!a în "amiliile evreie!ti: credeau că educaţia este o investiţie 284 . Dostoievs3i. era mare !e"ă# 'ici mătură trotuarul# . ?c*iller. . Mic3ievicz. sau c*iar mai devreme. ?*a3espeare. îm&răcămintea !i pe ea o drămuiesc# Locuinţa stau toate într o odaie# Toate astea ca să nu se lipsească de studii !i de manuale. una la c*imie. co&or încet pe scări să golesc sacul cu gunoi în tom&eronul de a"ară# %nainte să urc înapoi tre&uie să mă odi*nesc acolo o vreme.e*ov. din autori ca Tolstoi.

"ete care au mers la !coală !i apoi la "acultate. se ţine de !edinţe în vreme ce sărmanii ei 285 . nici c*iar. In "ond. de la prima sarcină. iar tu e!ti ce anume.*iar să măturăm trotuarele pentru copiii no!tri. singurul lucru pe care nu l poate lua nimeni copiilor tăi. uite la egoista aia. e!ti ceea ce măn$ncă puiul ca să crească mare !i voinic# Iar c$nd copilul tău cre!te nici măcar atunci nu poţi să "ii iar tu însăţi. altă revoluţie. ceva mai complicat. nu aurul# Diploma# Dar în spatele acestei credinţe în diplomă mai era ceva. e!ti c*iar găl&enu!ul oului. tre&uia să începem să ne organizăm toată viaţa în (urul copiilor# La "el cu mamele noastre# . !i c*iar "etelor moderne. căci copilul tău e puiul. altă migraţie.'mos +z pentru viitor. ca noi. legi mai discriminatorii diploma o poţi îndoi iute. mai tainic. dacă vine alt răz&oi. !i anume "aptul că "etelor din acea vreme. li se spunea întotdeauna că "emeile au dreptul la educaţie !i la un loc în a"ara casei însă numai p$nă se nasc copiii# 1iaţa ta este numai a ta doar pentru scurtă vreme: de c$nd părăse!ti casa părintească p$nă la prima sarcină# Din acel moment. Doamne "ere!te. c*iar !i atunci au "ost c$teva "emei care au "ăcut carieră !i au ie!it în lume# Dar toată lumea le vor&ea pe la spate. pur !i simplu treci de la a "i mamă la a "i &unică# ' cărei sarcină este doar să !i a(ute copiii să !i crească copiii# 5 drept. o ascunzi în tivul *ainelor !i "ugi în orice loc li se îngăduie evreilor să trăiască# -eevreii spuneau despre noi: diploma asta e religia evreilor# -u &anii.

Poveste despre dragoste si întuneric copii cresc pe stradă !i suportă consecinţele# 'cum e o lume nouă# 'cum în s"$r!it "emeilor li se dau mai multe !anse să !i trăiască propria viaţă# ?au e doar o iluzie. m$ine ne ducem să "acă o amniocenteză# . 286 . cum perec*ile tinere.$nd l am auzit zic$nd asta mi s a pus un nod în g$t: poate că lumea se sc*im&ă un pic. In "amiliile tinere. naţiuni sau clase. în vreme ce soţii lor dorm. -u vreau să dau sentinţe: asta nu mai e lumea mea# . %ţi mai aminte!ti ce scrie în . dar poate că dă un pic înapoi în cupluri. odată c*iar l am auzit la &ăcănie pe un t$năr cum a zis că a doua zi el !i soţia lui se duc a!a a zis. ?au poate că mă păcălesc singură# Poate că nu e dec$t teatru !i de "apt lumea merge la "el ca înainte mama pisică î!i alăptează puii. din &alconul meu. "ac totul împreună spală ru"e.a să "ac o comparaţie ar "i tre&uit să um&lu din u!ă în u!ă. le întind. sc*im&ă scutece. n a pierdut teren în politică. uneori văd p$nă !i aici. în vreme ce domnul Motan încălţat se spală cu de amănuntul. veri"ic$nd c$te lacrimi de mamă se varsă în "iecare noapte în pernă în vreme ce soţii dorm. 5 sigur că răutatea. !i să compar lacrimile de atunci cu cele de acum# )neori văd la televizor. mi!că din mustăţi !i porne!te prin curte în căutarea plăcerilor. la urma urmei. după o zi de muncă. Poate că !i la generaţiile mai tinere "emeile încă mai pl$ng noaptea cu "aţa în pernă. gătesc.artea Prover&elor. pentru că simt că tre&uie să "acă alegeri imposi&ile. între religii. ris*es.

"iul se dovede!te ratat. dar un "iu nesă&uit este povara mamei sale4 Dacă "iul se dovede!te înţelept.eva despre care nu prea vor&eam. !i dormea cu ele în acela!i pat vec*i. sunt doar două lucruri &a nu. prost sau cu pro&leme. 'u "ost inventate altele. se laudă cu "iul său !i prime!te nota maCimă# %nsă dacă. atunci tre&uie să "ie vina mamei. Dacă acest camu"la( este sau nu un lucru &un. Tasia !i -ina. guvernanta. . ca !i cum ar "i "ost un su&iect (enant# %mi amintesc că am$ndouă "etele îi spuneau prinţesei 9mama: sau 9maman:. nu sunt sigură: era cu adevărat mama lor.'mos +z )n "iu înţelept îl "ace pe tată "ericit. dacă prinţesa. în vreme ce -ina era 'ntonim >oleslavovna# 'colo era ceva cam neclar# . Liu&ova -i3iticina.are se pare că au avut doi taţi. Pentru că Tasia era 'nastasia ?ergeievna. pentru că eCista de(a camu"la(ul# 5rau multe camu"la(e în viaţă acum două sau trei generaţii# 'stăzi poate că sunt mai puţine# ?au poate doar s au sc*im&at. celor două "ete. dar poate că nu !i aminteau de mama lor adevărată# -u ţi pot spune sigur că era a!a sau alt"el. zău că nu !tiu# -u sunt în măsură să (udec 287 . Doamne "ere!te. !i toată gri(a !i su"erinţa cad pe umerii ei# +dată mama ta mi a spus: ?onia. ?au era doar guvernant3a. care trăia în casa noastră dincolo de draperie cu "etele ei. atunci tatăl se &ucură. de"ormat sau criminal nu. iar mi s a pus un nod în g$t# + să vor&im despre asta altă dată# Hai să vor&im despre altceva# )neori nu sunt sigură că mi amintesc corect.

Poveste despre dragoste si întuneric o&iceiurile de azi.$nd eram copilă. >und. vor&eau despre &ani. 8ania era !i ea un pic su"ragetă. despre &oli. era plin de cuţite. cum se zice. ?onia. vor&eau despre anar*ism !i ni*ilism. totul a devenit mai simplu în vremea de acum# . ăsta are un caracter a!a !i pe dincolo. &$r"ă răutăcioasă . vor&eau despre succes. dar avea unele îndoieli# Iar eu eram copila prostuţă căreia i se spunea întotdeauna# ?onia. emanciparea "emeilor# Mătu!a ta HaGa era cea mai cutezătoare dintre noi trei în privinţa emancipării "emeilor dar numai c$nd era vor&a despre tliscuţii !i dispute. uneori mă g$ndesc că poate 9între el !i ea:. otravă. sionism. vor&eau despre Lenin. era un su&iect inepuiza&il. nu te &ăga în vor&ă. ca tuturor "etelor din generaţia mea# 2i totu!i. vor&eau despre 'merica. comunism. c$nd eram ceea ce numeau ei o domni!oară de "amilie &ună. !i ăla are un caracter a!a !i pe dincolo# 2i ce mai vor&eau despre Idei4 5 de neînc*ipuit în zilele noastre4 1or&eau despre iudaism.a !i cum ai um&la în &eznă "ără încălţări printr un &eci plin de scorpioni# 5rai cu totul în &eznă# Pur !i simplu nu se vor&ea despre asta# Dar ei vor&eau tot timpul sporovăială invidioasă !i ris*es. !i despre caracter vor&eau la nes"$r!it. un întuneric îngrozitor# . vor&eau c*iar !i despre 9pro&lema "emeii:. "ire!te . despre o "amilie &ună în comparaţie cu cine !ti e ce soi de "amilie. taci. pentru că se prea poate să mi se "i spălat creierul. a!teaptă p$nă cre!ti !i atunci o să pricepi# '!a că înc*ideam gura !i 288 .

c*iar dacă nu !tia nimeni# Toată această c*estie 9între el !i ea: poate "i mai puţin în &eznă în ziua de azi# )n pic mai simplă# In &ezna care acoperea lucrurile pe atunci le era mult mai u!or &ăr&aţilor să a&uzeze de "emei# Pe de altă parte. cu un pruncF sau o pro"esoară respecta&ilă care s a îndrăgostit !i s a aruncat la picioarele cuiva. castitatea era !i cu!că. "elul ăla de li&ertate.$nd eram copilă !u!oteam uneori între 289 . Mă surprinde că vor&esc cu tine despre toate astea# .'mos +z ascultam# Toţi tinerii de atunci "luturau ideea de li&ertate: "elul ăsta de li&ertate. -u cumva se dovede!te a li prea ur$t. a!a că "etei putea să i "ie "oarte ru!ine c$nd se trezea dimineaţa. In vremea c$nd eram copile. -u.*iar !i în visele pe care le visa noaptea. !i singura &alustradă între tine !i prăpastie# 'păsa pe pieptul unei "ete ca un &olovan de treizeci de 3ilograme# . "aptul că e mult mai puţin misterioasă acum să "ie oare un lucru &un. alt "el de li&ertate# Dar c$nd se a(ungea la 9între el !i ea: nu era li&ertate: era doar mersul în &eznă desculţ printr un &eci plin de scorpioni# -u trecea o săptăm$nă "ără să auzim zvonuri cumplite despre o "eti!cană care a a"lat pe pielea ei ce păţesc "etele c$nd nu s atenteF sau o "emeie respecta&ilă care s a îndrăgostit !i !i a ie!it din minţiF sau o servitoare sedusă de cinevaF sau o &ucătăreasă care a "ugit cu "iul stăp$nilor !i s a întors singură. castitatea răm$nea trează !i stătea l$ngă pat !i o veg*ea. dar a "ost respinsă !i &at(ocorită# 1oi ziceţi 9&at(ocorită:.

c$nd am "ost cuceriţi de polonezi. dacă te uiţi la ea de departe. iar ce este acum în c$ţiva ani se va pre"ace de asemenea în nimic# %ntreaga lume. ca un căţel pe care îl necă(e!ti. de către 7usia Polonia 7usia 6ermania 7usia# 2i acum nu aparţine Poloniei sau 7usiei. +ri ni!te &ande locale.am vor&it în viaţa mea despre ast"el de lucruri cu un &ăiat# -ici măcar cu >uma. sau o "i >elarus.Poveste despre dragoste si întuneric noi# . !i suntem căsătoriţi de aproape !aizeci de ani# . n o să mai continue cine !tie c$t# ?e zice că într o zi soarele o să se stingă !i totul o să se întoarcă 290 .um de am a(uns aici. era !i tatăl Tasiei !i al -inei. a!a cum se zicea că e tatăl &ietei Dora# Dar. de 'rmata 7o!ie !i apoi de nazi!ti. cu -D1D ul. ci )crainei. toate documentele de acolo tre&uie să "i "ost arse de vreo zece ori p$nă acum. 1or&eam despre Liu&ova -i3iticina cu "etele ei Tasia !i -ina# Dacă mergi într o zi la 7ovno ai putea "ace pe detectivul# 'i putea să veri"ici dacă mai au la primărie vreun document care să arunce lumină asupra acelui camu"la(# ?ă descoperi dacă acea contesă sau prinţesă era sau nu era mama celor două "iice ale ei# 2i dacă era cu adevărat prinţesă sau contesă# ?au poate dacă Le&edevs3i. primarul. dacă mă g$ndesc mai &ine. -ici eu nu !tiu cui îi aparţine acum# 2i nici măcar nu mi pasă cu adevărat: ce era nu mai eCistă. 7ovno a "ost aruncat dintr o m$nă în alta. c$nd pur !i simplu ne au luat pe toţi !i ne au împu!cat în !anţuri !i ne au acoperit cu păm$nt# 'poi a "ost iar ?talin.

De ce contează at$t de mult cine guvernează . te rog nu. nu i o "aţă de masă.o să vor&esc despre 8ania# Doar despre ce era în (urul ei# 2i ceea ce era în (urul 8aniei poate că e un pic 8ania# 'veam un "el de prover&. te rog: am aici un lucru pe care ţi l pot arăta !i pe care l poţi pipăi cu degetele tale. nu s de!teaptă ca 291 . ca să !tii că tot ce ţi spun nu sunt doar pove!ti# )ită te la asta. e o "aţă de pernă.rezi că !tii o grămadă !i se dovede!te că *a&ar n ai de nimic# Mama ta.ine era acest cardinal 7ic*elieu nu mi mai amintesc# Poate că n am !tiut niciodată. mi a spus ea însă!i.a!mirul sau Mormintele Patriar*ilor din He&ron. în loc să m$ncăm mărul din pomul vieţii sau din pomul cunoa!terii. pur !i simplu nu pot să vor&esc despre ea direct# Doar pe ocolite# 'lt"el rana începe să doară# .apul &rodat aici. &rodată a!a cum domni!oarele de "amilie &ună învăţau să &rodeze pe vremuri# ' "ost &rodată pentru mine. Z Liu&ova -i3iticina# . îmi pare rău. !i l am m$ncat cu plăcere# '!a s a s"$r!it cu raiul !i a început acest iad# 't$tea lucruri pot "i a!a sau alt"el: !tii at$t de puţin c*iar !i despre cei cu care locuie!ti su& acela!i acoperi!# . de eCemplu &a nu.'mos +z în întuneric# 2i atunci de ce se măcelăresc oamenii între ei prin toată istoria. că atunci c$nd iu&e!ti cu adevărat pe cineva îi iu&e!ti c*iar !i &atista# ?e pierde din el în traducere# Dar cred că înţelegi ce vreau să zic# )ită te. ca dar din partea prinţesei sau contesei. se pare că am m$ncat mărul din pomul cu ris*es. este pro"ilul capului cardinalului 7ic*elieu# .

a Papa# Mama ta era !i ea anar*istă în ad$ncul inimii# Desigur. &unicul 'le3sandr.Poveste despre dragoste si întuneric HaGa !i 8ania: ele au "ost trimise să !i ia certi"icatul de studii secundare !i apoi la Praga. nu e a!a de important dacă îmi s"$r!esc viaţa "ără onoarea de a "i !tiut cine a "ost cardinalul 7ic*elieu# ?unt o droaie de cardinali !i cei mai mulţi dintre ei nu se prăpădesc de dragul poporului nostru# In ad$ncul inimii mele sunt un pic anar*istă# . Weniuci3a. înainte de a pleca de acasă. e tare drăguţă.elălalt &unic al tău. s a milostivit de oamenii de r$nd !i nu 292 . mi ar "i sărutat o# 5Cistă un &asm cu Motanul încălţat# %n "amilia Dlausner. să studieze la universitate# Du eram mai grea de cap# Lumea spunea întotdeauna despre mine: ?onici3a asta. printre Dlausneri n a putut niciodată să o arate: ei o considerau destul de ciudată !i a!a. dar cam grea de cap# M au trimis la ?pitalul Militar Polonez ca să mă cali"ic ca soră de caritate# Dar îmi amintesc încă "oarte &ine că. prinţesa mi a spus că e capul cardinalului 7ic*elieu# Poate că tu !tii cine a "ost cardinalul 7ic*elieu . dacă nu mi smulgeam m$na iute. mama ta era ca o pasăre înc*isă într o colivie care at$rnă în salonul Motanului încălţat# ?unt anar*istă din simplul motiv că niciodată vreun cardinal 7ic*elieu n a adus ceva &un# -umai Ivanu!ca Duracioc. cu toate că s au purtat întotdeauna politicos cu ea# . -u contează# ?pune mi altă dată sau nu te mai osteni# La v$rsta mea. prostul satului din povestea servitoarei noastre. îţi aminte!ti.

rezi că oamenii de r$nd sunt a!a de grozavi. să nu mai poată dormi nimeni dintre noi noaptea. singura lui *rană.*iar !i Papa de la 7oma.*ristian 'ndersen despre noii croitori ai împăratului. c$teodată# Tuturor celorlalţi. pentru că în ziare ne arată doar victimele noastre. că oamenii de r$nd sunt eCact la "el de pro!ti ca regele. !i datorită acestui lucru a "ost "ăcut rege doar cuiva ca el ar putea să i "ie milă !i de noi. care cu toţii. au nevoie de un pic de milă# . regi !i conducători.'mos +z i a părut rău după coltucul de p$ine. cea care a murit la &ariera de pe drumul către spital.*iar !i cardinalul 7ic*elieu# . cu toate că nu i am văzut niciodată oc*ii. oamenilor de r$nd. a!a că "etiţa a murit. curtenii !i cardinalul 7ic*elieu# Dar Ivanu!ca Duracioc nu s a sinc*isit că r$d de elF tot ce voia era ca ei să răm$nă în viaţă# Ii era milă de oameni. ci l a "olosit ca să astupe gaura din pod. "ără eCcepţie. pentru că se pare că acolo a "ost un cardinal 7ic*elieu de militar "ără inimă# )n militar evreu !i totu!i un cardinal 7ic*elieu4 -u voia dec$t să încuie !i să plece acasă. !i tre&uie să "i văzut !i tu la televizor c$t de &olnav 293 . -ici g$nd4 ?unt eCact la "el de pro!ti !i de cruzi ca !i conducătorii lor# 'ceasta este adevărata morală a pove!tii lui Hans . niciodată pe ale lor# . !i oc*ii ei ar tre&ui să ne străpungă su"letele. nici nouă. nu le e milă de nimeni# De "apt. nu ne e milă unii de alţii: nu ne a prea "ost milă de micuţa ară&oaică.

pe picioarele lui &olnave# -u ne a "ost milă de un om &ătr$n !i "oarte &olnav. tocmai acolo. putea sta în picioare doar cu mari c*inuri. ?au numai doica. erau eCact de aceea!i v$rstă. ci pe cea principală. dar cine !tie dacă era cu adevărat mama lor. l am "ăcut să stea în capul oaselor ore întregi. îi spuneau maman. "ără pauză. după cum se putea vedea !i la televizor. "ără să spună nimic. 5rau "oarte sărace. ca să nu ne dezonoreze# Mi a "ost greu să l privesc# Mi a părut "oarte rău pentru el# -ina era "oarte &ună prietenă cu mama ta. pe nume 5lizaveta 294 . care. 8ania. !i aici noi am "ost lipsiţi de milă. în soare. ca să !i caute o rudă pierdută demult. din *$rtie aurie# P$nă într o &ună zi. nu cred că ne plăteau vreo c*irie# Li se îngăduia să intre în casă nu pe u!a servitorilor. maman este cuv$ntul "ranţuzesc pentru mama.Poveste despre dragoste si întuneric !i sla& este. c$nd prinţesa sau contesa Liu&ova -i3iticina !i a lăsat cele două "iice !i a plecat pe nepusă masă la Tunis. căreia i se zicea paradni *od# 5rau at$t de sărace. Tasia# Mulţi ani au trăit în casa noastră împreună cu prinţesa. ciornG *od. într o căldură insuporta&ilă. iar eu m am împrietenit cu sora cea mică. maman. dar el a "ăcut un e"ort suprem !i a stat în picioare în "aţa noastră. stătea noaptea la lumina lămpii !i cosea "ustiţe de *$rtie pentru "etele &ogate care luau lecţii de &alet# 5ra un soi de *$rtie creponată !i ea lipea pe ea o puzderie de steluţe strălucitoare. înc$t prinţesa. la @ad 1es*em [monumentul Holocaustului\ o oră !i (umătate.

!i dedesu&t de tot picioarele îi erau acoperite de a treia "ustă. încon(urată de pă!une !i de oi al&e.'mos +z 8ranzovna# 2i acuma ia uite cum î!i r$de memoria mea de mine4 )nde mi am pus ceasul. în mi(loc. arăt$nd mai degra&ă a "ată răzg$iată dec$t a &ăiat. o pălărie mare !i gal&enă at$rna de un !nur pe umărul ei poate că era totu!i o "etiţă !i i se vedeau cele trei "uste. pe ăsta mi l amintesc limpede ca lumina zilei4 Poate că mi am rătăcit ceasul tot la Tunis. ca la 1an 6og*. un gal&en "oarte puternic. -ici vor&ă să mi amintesc# Dar numele unei oarecare 5lizaveta 8ranzovna pe care n am văzut o în viaţa mea. tocmai acolo. de un *udo(ni3 /pictor0 "oarte valoros: îmi amintesc că în ta&lou se vedea un &ăiat drăguţ cu părul &lond !i ciu"ulit. mai înt$i o "ustă gal&enă. %n su"rageria noastră era un ta&lou în ramă aurită. ceva între &ăiat !i "ată# -u mi amintesc c*ipul lui. pe cer erau c$ţiva nori lumino!i !i departe se vedea o "$!ie de pădure# 295 . pentru că o parte era un pic ridicată !i dantela se iţea de dedesu&t. una peste alta. apoi su& ea un (upon de dantelă al&ă. azurie# )n ast"el de ta&lou poate să pară modest. o 5lizaveta 8ranzovna pe care acum vreo optzeci de ani prinţesa noastră Liu&ova -i3iticina s a dus să o caute la Tunis. dar îmi amintesc "oarte &ine că purta un soi de căma!ă &rodată cu m$necile &u"ante. dar nu era deloc a!a# 5ra o pictură în mărime naturală# Iar "ata aceea care aducea at$t de mult cu un &ăiat stătea acolo.

am$ndouă. poate ?u33ot. de ce spuneţi a!a prostii. e o pictură mincinoasă care acoperă o mare decădere morală:# . nimeni n ar putea îţi mai aminte!ti un pic cum vor&ea 8ania. dar să strige la HaGa4 ?ora noastră mai mare4 . cu ea tre&uia întotdeauna să g*ice!ti ce simţea. oricum.am astea au "ost cuvintele ei. -u pot să i uit această iz&ucnire sau c*ipul ei în acel moment# Poate că avea în acel moment !aisprezece sau cincisprezece ani# %mi amintesc totul eCact pentru că a!a ceva nu i stătea în "ire: 8ania nu ridica niciodată vocea. niciodată. . dar nu eCact. de parcă ar "i "ost tăiată direct din cer# 2i dintr odată 8ania s a repezit "urioasă la noi două !i a zis: 9Tăceţi. nici c*iar c$nd era rănită. ce nu i plăcea# 2i iată că deodată îmi amintesc că era s$m&ătă seara sau s"$r!itul unei săr&ători. pe care o admira întreaga !coală4 Dar mama ta. nu pot repeta "elul de a vor&i al mamei tale. toată viaţa am "ost doar aia mică !i prostuţă. ci să stea între zidurile unui palat.u carisma ei4 HaGa.Poveste despre dragoste si întuneric %mi amintesc cum odată HaGa a zis că o "rumoasă ca aceea n ar tre&ui să iasă la păscut oile. se retrăgea doar în sine# 2i.onducătoarea grupării de tineret4 . sau ?*avuot.ă în viaţa adevărată 296 . de parcă s ar "i răsculat dintr odată. s a apucat să împroa!te cu dispreţ acel ta&lou at$rnat de at$ţia ani în su"rageria noastră# La ridiculizat pentru îndulcirea realităţii4 Pentru minciună4 . !i eu am zis că "usta cea mai de dedesu&t avea aceea!i culoare cu cerul. iz&ucne!te dintr odată !i strigă la noi# -u i vor&a de mine.

la "el ca toţi evreii din 7ovno. erau martorii !i victimele antisemitismului ce se ampli"ica at$t în r$ndurile vecinilor lor polonezi. nu c*ipuri de înger.'mos +z păstoriţele se îm&racă în zdrenţe. actelor 297 . !i păr murdar. plin de păduc*i !i de purici. Hertz !i Itta. 8ania cea de optsprezece ani. !i au "eţe &răzdate de "rig !i de "oame. deoarece în Polonia universităţile erau practic înc*ise pentru evrei# Mama a studiat istoria !i "ilozo"ia# Părinţii ei. c$t !i în r$ndurile ucrainenilor !i nemţilor. !i că ta&loul pre"ăcea viaţa adevărată într un soi de imagine de pe cutiile cu ciocolată elveţiană# Poate că motivul pentru care mama ta era at$t de pornită pe ta&loul din su"ragerie era "aptul că acel *udo(ni3 care îl pictase părea să sugereze că pe lume nu mai eCistau nenorociri# . cre!tinilor catolici !i ortodoc!i . nu &ucle aurii ca acelea# 2i că ignorarea su"erinţei e aproape la "el de rea ca provocarea ei. nu în mătase. pă!ind pe urmele surorii ei HaGa. a "ost trimisă în HI<H să studieze la )niversitatea din Praga.red că asta o în"uria# %n momentul acestei iz&ucniri tre&uie să "i "ost mai ne"ericită dec$t !i ar "i putut înc*ipui cineva# Iartă mă că pl$ng# 5ra sora mea !i mă iu&ea mult de tot !i a "ost distrusă de scorpioni# '(unge: am terminat cu pl$nsul# %mi pare rău# De c$te ori îmi amintesc de pictura aia în"rumuseţată. de c$te ori văd o pictură cu trei (upoane !i un cer cu pana!e de nori văd scorpioni distrug$ndu mi sora !i mă pun pe pl$ns# 2i a!a.

ur$nd HaGa !i 8ania au "ost silite să a&andoneze studiile de la Praga din cauză că &anii. acoperită cu carton gudronat# Papa. &anii tatălui lor.Poveste despre dragoste si întuneric de violenţă ale *uliganilor ucraineni. a reu!it să !i găsească de lucru la &rutăria Pat# Mai t$rziu. precum !i măsurilor din ce în ce mai discriminatori i luate de autorităţile poloneze# 2i. căruia i a plăcut întotdeauna să "ie aproape de "ăină. milioane !i miliarde pe care mi le a dat Papa !i cu care ini am tapetat odaia# Toată zestrea pe care o str$ngea de zece ani pentru noi s a dus pe apa s$m&etei în două luni:# . practic peste noapte# Mătu!a ?onia mi a vor&it despre 9grămezi de &ancnote poloneze. iar apoi căr$nd materiale de construcţie de a lungul gol"ului Hai"a# 'm în "aţa oc*ilor imaginea lui limpede. cu 298 . ars de soare. trăsura. a(ungeau la 7ovno ecouri ale "atalei incitări la violenţă !i persecutare a evreilor din 6ermania lui Hitler# 2i a"acerile &unicului erau în criză: in"laţia de la începutul anilor . aproape "ără un &an# 'u înc*iriat o coli&ă mizeră. toate au "ost v$ndute într o tranzacţie pripită. g$nditor. casa !i livada din strada Du&ins3a. la "el cu *uruitul tunetului îndepărtat. după cum mi a amintit mătu!a ?onia. caii !i sania. un &ăr&at &run. în pierdere# Itta !i Hertz Mussman au a(uns în Palestina în HI<<. în *ainele sale de lucru. a cumpărat un cal !i o căruţă !i a c$!tigat &ani livr$nd p$ine. aproape se isprăviseră# 2i a!a. c$nd avea vreo cincizeci de ani. moara.<0 i a îng*iţit toate economiile.

*ulu&e. de pe sc$ndura a!ezată de a curmezi!ul trăsurii. de atingerea calului !i de mirosurile lui iuţi. de sacul cu ovăz. de gra(d.'mos +z vestă cenu!ie plină de sudoare. însă oc*ii lui al&a!tri aruncă sc$ntei de r$s. iar surorile erau la studii în Praga. ti*nit. a ra"inăriilor de petrol. a macaralelor din portul a"lat în depărtare !i a co!urilor "a&ricilor# 'cum. un &ăr&at sever. pedant. p$nă ce !i a luat diploma de soră de caritate la colegiul ata!at ?pitalului Militar Polonez# 5a a a(uns în portul Tel 'viv. unde o a!teptau părinţii. cu z$m&et destul de s"ios. paie. *amuri. a rămas la 7ovno încă cinci ani. care era o "eti!cană de !aisprezece ani c$nd părinţii ei au emigrat. &unicul meu -ap*tali Hertz Mussman se &ucura de viaţa de căruţa!. ca !i cum de la locul lui.$rmei. ar "i găsit ceva înc$ntător !i amuzant în priveli!tea gol"ului Hai"a. încăpăţ$nat. cu trei zile înainte de s"$r!itul anului HI<8# După c$ţiva ani s a măritat la Tel 'viv cu cel care îi "usese conducător în mi!carea de tineret din 7ovno. de ritmul singuratic. 9proaspătul: soţ al HaGei. cu *ăţurile lăsate moale în m$ini. pe nume 'vra*am 6endel&erg# >uma# 299 . părea să "i întinerit# )n soi de ve!nică &ucurie reţinută părea să "i co&or$t peste el. 'le3sandr. a lanţului muntos . tatăl celuilalt &unic al meu. o (oie de vivre în care sclipea o sc$nteie anar*istă# La "el ca @e*uda Lei& Dlausner în Lituania. surorile !i Tsvi ?*apiro. "r$u !i ză&ală# ?onia. al lungilor zile domoale. că nu mai era un &ogăta! !i se întorsese la proletariat.

mama s a înscris la )niversitatea 5&raică de pe Muntele ?copus.$nd am "ost la Praga. ca să !i continue studiile de istorie !i "ilozo"ie# După patruzeci !i opt de ani. am evocat imagini !i mi s au în"iripat în minte pove!ti# . !i cu patru ani înainte de sora ei mai mică. pietruite. . cam la un an după părinţii !i sora ei mai mare. 300 . care venea direct din "rumuseţea gotică a Pragăi. "iica mea 8ania s a *otăr$t să studieze istoria !i "ilozo"ia la )niversitatea din Tel 'viv# -u !tiu dacă mama !i a întrerupt studiile la )niversitatea .am la un an după ce a a(uns la Ierusalim.$t de mult a "ost împinsă să emigreze în Palestina de ura violentă "aţă de evrei care umplea străzile 5uropei la mi(locul anilor . ?onia. 8ania a a(uns !i ea în ţara Israelului# . se pare că "ără să ai&ă *a&ar de ceea ce studiase &unica ei în tinereţe. din (urul universităţii.um arătau Tel 'vivul !i Ierusalimul pentru cineva crescut într o vilă din 7ovno. în c$teva seri la r$nd am pă!it prin la&irintul străzilor vec*i.arol doar din cauză că părinţii ei nu mai aveau &ani# .um suna e&raica de aici în urec*ile sensi&ile ale unei domni!oare care venea cu e&raica ci ra"inată.Poveste despre dragoste si întuneric Iar în HI<=. HaGa.<0 !i se răsp$ndea către universităţi sau în ce măsură a venit aici ca rezultat al educării ei într o !coală Tar&ut* !i al "aptului că era mem&ră a unei mi!cări de tineret sioniste. . ce a a"lat.ei care au cunoscut o spun că a avut la Praga o poveste de dragoste dureroasăF n au putut să mi dea amănunte# .e nădă(duia să a"le aici. ce n a a"lat. .

301 . soţia "ermierului !i "ata morarului. mintea ei era altundeva !i "iCată pe alte lucruri# Pove!tile de la culcare pe care mi le spunea erau pline de uria!i. livezile întunecate. plim&ările de s$m&ătă după masa. . eCcursiile dedicate studiilor ar*eologice. .$t de mult a "ost dezgustată sau atrasă ele nopţile "urtunoase cu dispute. *amsinurile. !irurile de cămile căr$nd nisip pentru construcţii. paznicii evrei.um a reacţionat mama la dunele de nisip. uedurile. vră(itoare. cupolele mănăstirilor încon(urate de ziduri. de la !coala Tar&ut*. pionierii ar!i de soare din 3i&&utzuri.'mos +z învăţată din cărţi. apa rece ca g*eaţa din (arra. lim&a celor care guvernau ţara. intrigile tainice ale di"eritelor grupări ilegale !i ale simpatizanţilor acestora. !o"erii cooperativei de auto&uze. minaretele. coastele pietroase ale dealurilor. con"licte ideologice !i curtea care i se "ăcea. cu !epcile lor ponosite. . !i care era înzestrată cu o mare sensi&ilitate lingvistică.$nd am a(uns la v$rsta la care mama mi ar "i putut povesti despre copilăria sa !i despre primele zile în ţară. seratele culturale cu muzică de acordeon !i de muzicuţă. punctate de urletele !acalilor !i de ecourile împu!căturilor îndepărtate. pompele cu motor din cr$ngurile de citrice. sunetele lim&ii engleze. nopţile de un al&astru înc*is. ruinele &i&lice !i rămă!iţele perioadei celui de al Doilea Templu. z$ne. în !orturile lor 3a3i. lucrătorii din construcţii. în"lăcărarea politicii de partid. titlurile din ziare !i produsele lactate ale cooperativelor. adunarea prin apeluri în presă de voluntari pentru muncile agricole.

să ne spună cum !i de ce a a(uns ea aici. ceva am&iguu sau cumva sarcastic. cel puţin ale celor care trăiau în 5uropa de 5st. să scriem !i să vor&im o e&raică "oarte corectă. despre primele ei zile la Tel 'viv sau despre primii ei ani la Ierusalim. Mis*na* !i poezia e&raică medievală. dar !i &iologie. ceva provocator !i derutant# Poate de aceea nu mi plăcea să vor&ească despre aceste lucruri !i o rugam să mi spună mai &ine pove!ti simple. pot să vă încredinţez din nou mătu!ii ?onia.Poveste despre dragoste si întuneric coli&e pitite în ad$ncul pădurii# Dacă vor&ea vreodată despre trecutul ei. pe care să le pot înţelege. ceva prea complicat sau ascuns ca să l pot percepe. învăţam că dincolo de zare. sunt numărate# 302 . pe care apoi viaţa mi a stricat o# 'm învăţat >i&lia. pentru că zilele evreilor în 5uropa. ca aceea a lui Matvei 'parul cu cele !ase neveste vră(ite ale sale sau cea a călăreţului mort care a continuat să cutreiere continentele !i ora!ele su& "orma unui sc*elet cu armură !i pinteni sc$nteietori# -u !tiu mai nimic despre sosirea mamei la Hai"a. mai presus de toate. despre casa părintească. peste r$uri !i păduri. în sc*im&. e o ţară în care va tre&ui cur$nd să mergem cu toţii. arta 7ena!terii !i istoria europeană# 2i. în vocea ei se "uri!a ceva amar !i disperat. literatura !i istoria polonă. un soi de &at(ocură înă&u!ită. moară sau căţeaua Prima. ce nădă(duia să a"le !i ce a a"lat în realitate# La !coala Tar&ut* nu am învăţat doar să citim.

nici să scuipi# . ca atunci c$nd ai mu!cat dintr un pe!te stricat !i nu poţi nici să îng*iţi. cei care aveau relaţii sociale &une cu autorităţile locale !i intelectualitatea. 6ra(eOs3i !i Pilsuds3i# '"lasem de(a că ?talin voia să pună capăt cu "orţa eCistenţei evreilor. sau cei care construiseră "a&rici moderne în 7ovno sau se orientaseră către medicină.aveau c*e" să ne scuipe a"ară în prezenţa naţiunilor de la 1ersailles. drept sau inginerie. principalul era să o !tergem în Palestina. care să dea in"ormaţii unul despre celălalt# Pe de altă parte.*iar !i cei care "ăcuseră avere.a un om &eat care încearcă să meargă drept. în "aţa lui VoodroO Vilson. ţineau să nu !i păteze o&razul# . atitudinea poloneză "aţă de evrei era de dezgust. dar care ni se 303 . voia ca toţi evreii să devină &uni comsomoli!ti.20 polonezii încă mai aveau un strop de ru!ine. c$nd se ve*icula noţiunea de drepturi ale minorităţilor. a!a înc$t să plecăm pe r$nd în Palestina !i să nu le mai stăm în oc*i# Iată de ce tindeau c*iar să încura(eze educaţia sionistă !i !colile evreie!ti: tre&uia să devenim o naţiune cu orice preţ. de ce nu. simţeau că trăim pe un vulcan# 5ram c*iar pe graniţa dintre ?talin.'mos +z 6eneraţia părinţilor no!tri era mult mai con!tientă dec$t noi că intră zilele n sac# . a Ligii -aţiunilor: în anii . ca să nu vadă nimeni că se &ălă&ăne# %ncă mai sperau să arate pe dina"ară mai mult sau mai puţin ca alte ţări# Dar pe ascuns ne asupreau !i ne umileau. teama despre care nu vor&eam niciodată. călătorie spr$ncenată# Teama din "iecare casă evreiască. ca tatăl nostru.

poate strica reputaţia întregului popor evreu# -u ne puteau su"eri nici a!a. ca să nu poată spune că avem am&iţii mai presus de rangul nostru. să îi contrazicem sau să ne t$rguim cu ei. care împră!tie păduc*i. care te ai născut aici. nu tre&uie să i enervăm sau să ţinem capul sus. prea isteţi !i apucători# Poate că nu suntem &ine crescuţi# 5ra teroarea că am putea. în Israel. Doamne "ere!te. ca să nu poată spune că le p$ngărim lim&a. era teama ce ne dădea "iori.Poveste despre dragoste si întuneric in(ecta "ără voie. o impresie pe care nici un copil nu tre&uia să o strice. că poate într adevăr nu suntem destul de curaţi. pentru că un singur copil cu părul murdar. !i tre&uie să vor&im cu ei doar &l$nd. ca o otravă. !i atunci o să se m$nie !i o să ne "acă ni!te lucruri la care e cumplit !i să te g$nde!ti# 8iecărui copil evreu i se repeta de o mie de ori că tre&uie să ne purtăm "rumos !i politicos cu ei c*iar !i atunci c$nd sunt grosolani sau &eţi. picătură cu picătură. să "acem o impresie proastă neevreilor. că în nici un caz nu tre&uie să i provocăm pe neevrei. să spună că avem pete pe "uste# Pe scurt. însă nu tre&uie să vor&im o polonă prea elevată. !i întotdeauna tre&uie să vor&im cu ei într o polonă corectă. nu tre&uie să le dăm nici o scuză ca să ne acuze că suntem prea lacomi !i. tre&uia să încercăm din răsputeri să "acem impresie &ună. că suntem cu adevărat prea zgomoto!i !i arivi!ti. Doamne "ere!te. ca să nu poată spune că suntem zgomoto!i. z$m&ind. "erească ne Dumnezeu să le dăm mai multe motive să nu ne su"ere# Tu. n ai să poţi 304 .

cum îţi corodează demnitatea de om. !i erau c$ţiva evrei care spuneau că măcar de ar veni Hitler. îmi amintesc că în . nu contează 305 . cel puţin în 6ermania e lege !i ordine !i "iecare î!i !tie locul. în Israel. îţi dai seama pe dată ce g$nde!te sau ce simte# 5vreii din diaspora au devenit m$ţe. dar dacă ar tre&ui să aleg. ca rugina# Treptat. ziceau oamenii !i nu spuneau niciodată cine anume.<P rămăsesem la 7ovno ca să mi termin pregătirea ca soră de caritate. în sensul rău. dacă polonezii erau alungaţi !i veneau în loc comuni!tii.*iar !i aici. după cum se arată. în vreme ce restul "amilie i plecase. lituanienii î!i vor ridica din nou capul# 5ra un vulcan din care se scurgea tot timpul lavă !i mirosea a "um# 9î!i ascut cuţitele pentru noi în întuneric:.<= sau . mai la nord. se temeau că în acest interval &ande de ucraineni sau de &ieloru!i ori masele poloneze în"ier&$ntate sau. înţelegi ce vreau să zic# Dar cel mai mult se temeau de gloate# 5rau îngroziţi de ceea ce s ar putea înt$mpla în perioadele dintre guverneF de eCemplu.'mos +z înţelege niciodată cum această picătură care cade "ără încetare îţi str$m&ă toate sentimentele. te "ace la "el de lingu!itor !i de necinstit !i de plin de !iretlicuri ca o m$ţă# -u pot su"eri m$ţele# -u mi plac prea mult nici c$inii. pre"er un c$ine# )n c$ine e ca un neevreu. pentru că puteau "i oricare dintre ei# 6loatele# . gloatele evreie!ti pot "i monstruoase# ?ingurul popor de care nu ne temeam prea tare erau nemţii.

o să !i umple &urţile cu ţuică !i o să !i ia topoarele !i "urcile.Poveste despre dragoste si întuneric prea mult ce zice Hitler.20 mulţi evrei de r$nd din 7ovno ţineau ca odraslele lor să înveţe e&raica !i să meargă la Tar&ut*# . precum !i evreii asimilaţi. impune ordinea nemţească !i gloata este îngrozită de el# . dar de(a în anii . c$nd o să vă vină r$ndul. "ire!te# 5vreii credincio!i erau împotrivă !i la "el erau !i &undi!tii. între timp toţi citeau ziare în e&raică. iar ţăranii o să audă. care credeau că erau de(a mai polonezi ca PadereOs3i sau Vo(cie*oOs3i# Dar în anii .o!marul nostru era că într o zi preoţii o să înceapă să predice că s$ngele lui Isus curge iară!i. 306 . contează că acolo. comuni!tii. recitau din >iali3 !i . din cauza evreilor. a!a începea întotdeauna# -imeni nu !i înc*ipuia ce ne a!tepta cu adevărat. la Tec*nion. nici în Polonia sau oriunde în 5uropa de 5st.ei care aveau destui &ani î!i trimiteau copiii la studii în Hai"a. sau la 6Gmnasium din Tel 'viv. idi!i!tii. !i o să pornească să tragă clopotele alea înspăim$ntătoare ale lor.e contează este că în 6ermania lui Hitler nu sunt revolte pe străzi !i nu eCistă anar*ie încă mai credeam că anar*ia este cea mai rea situaţie# . în 6ermania. a!a că atracţia Palestinei a devenit din ce în ce mai puternică# -u pentru toată lumea. "redonau c$ntece din Ţara Israelului.20 cu toţii !tiau în ad$ncul su"letului că nu eCista un viitor pentru evrei nici cu ?talin.erni3ovs3i. ori la colegiile de agricultură din Palestina. iar ecourile care ne veneau din ţară erau pur !i simplu minunate tinerii vă a!teaptă. discutau.

cu siguranţă mai puţin de un milion. nu se mai prea vede în zilele noastre un ast"el de naţionalism# 8ire!te. ara&ii# -oi. evreii vor "i aici ma(oritari. !i era a&solut sigur că va "i loc destul pentru alte c$teva milioane de evrei. !coala 307 . !tiam c$t de greu e în ţarăF !tiam că e "oarte cald. cultural. !oma( !i !tiam că erau ara&i sărmani prin sate. care am "ost întotdeauna o minoritate asuprită. con"ecţionau la iuţeală uni"orme !i "lamuri. din punct de vedere economic. vom împărţi totul cu ei. nu i vom pre"ace niciodată în m$ţe# 5ra un vis "rumos# %n "iecare clasă din grădiniţa Tar&ut*. sm$rcuri. !i de îndată ce se va înt$mpla asta vom arăta lumii întregi cum se tratează o minoritate propria noastră minoritate. săl&ăticie. să "i "ost cu totul o (umătate de milion. în c$ţiva ani. !i că poate ara&ii erau doar întăr$taţi să ne urască. generos. nepărtinitor. doar că "ără înclinaţia lor pentru vărsarea de s$nge# Printre noi. medical.'mos +z se despărţeau în "acţiuni !i partide rivale. dar cu siguranţă vom "i în stare să le eCplicăm !i să i convingem că întoarcerea noastră în ţară înseamnă pentru ei o &inecuv$ntare. la "el cu oamenii de r$nd din Polonia. vom trata minoritatea noastră ara&ă drept. în orice "el# -e g$ndeam că. în scurt timp. era un soi de entuziasm imens în privinţa a tot ce era naţional# 5ra "oarte asemănător cu ce vezi astăzi la palestinieni. evreii. dar puteam vedea pe *arta cea mare de pe peretele clasei noastre că nu erau mulţi ara&i. ne vom împărţi patria cu ei.

cu to&e !i "lamuri. dar în vremea aceea toţi polonezi i erau îm&ătaţi de polonitate.e altă alegere ne lăsaseră. ce*i. ca să nu mai vor&esc de nemţi. avansată. educaţia de la Tar&ut* era umanistă. cu toţii. 1ladimir Aa&otins3i# +rganizam procesiuni grandioase în cinstea lor. lituanienii !i letonii. "otogra"ii cu pionierii lucr$nd. !i de asemenea artistică !i !tiinţi"ică# %ncercau să le dea &ăieţilor !i "etelor drepturi egale# -e învăţau să respectăm întotdeauna celelalte popoare: orice om este 308 . de la Dan la >eer ?*e&a. nu le aparţineam !i nu eram doriţi# -u i de mirare că voiam !i noi să "im o naţiune. cu satele pioniere su&liniate anume. Ealman 7u&a!ov. iar . &rasarde !i c$ntece# %nsu!i primarul polonez ie!ea să i înt$mpine în piaţă !i în "elul acesta puteam uneori să simţi m că suntem !i noi o naţiune. democratică. mi se pare că !i 's*er >aras*. ucrainenii erau îm&ătaţi de ucrainitate. %nsă educaţia noastră nu era !ovină# De "apt.Poveste despre dragoste si întuneric primară Tar&ut* !i liceul Tar&ut* at$rna un ta&lou mare al lui T*eodore Herzl. aproape în "iecare lună. decoraţiuni. valuri de entuziasm. !i tot "elul de lozinci cu "r$nturi de versuri# >iali3 a "ost la 7ovno de două ori. o *artă mare a ţării. c*iar !i slovacii. "elinare de *$rtie. Ta&en3in. lozinci. !i nu era loc !i pentru noi în carnaval. @aa3ov Eeru&avel.erni3ovs3i a venit !i el de două ori. o cutie de colectă a 8ondului -aţional 5vreiesc. ca toţi ceilalţi# . sau poate a "ost alt scriitor# 'u venit !i sioni!ti de "runte din Palestina. nu doar un soi de pleavă# Poate că e un pic cam greu să înţelegi.

trimi!ii. pro"esorii no!tri nu cuno!teau tot adevărul. plin de căldură !i de empatie sinceră. c*iar dacă înclină să uite asta# De la o v$rstă "oarte "ragedă g$ndurile noastre erau la ţara Israelului# 2tiam pe de rost situaţia din "iecare sat nou. HaGa. cine a construit drumul cu pietri! de la Ti&erias la Tsemac*. politicienii !i cei care mergeau p$nă acolo !i se întorceau. !i 8ania. îndrum$nd o cu &l$ndeţe către literatură !i artă# 5ra tare c*ipe! !i viril. n ar "i putut# Ha&ar n aveau# Toţi cei care veneau din ţară. !i c$nd se înt$mpla 309 . care era implicată în activităţi o&!te!ti !i era un lider înnăscut. cu minte ascuţită !i inimă de poet# -umele lui era 7eiss. nu voiam să auzim# Pur !i simplu le înc*ideam gura# Ii tratam cu dispreţ# Directorul nostru era un &ăr&at înc$ntător# .*armant# )n pro"esor eCcelent. mama ta. conducătorii tineretului. credeam că !tim# De "apt. !i c$nd s au căţărat pionierii pe Muntele 6il&oa# 2tiam c*iar !i ce măn$ncă !i cu ce se îm&racă oamenii de acolo# Mai eCact. inclusiv sora mea. a!a că !i dacă ar "i vrut să ne spună despre lucrurile rele. ce se cultiva în >eer Tu via !i c$ţi locuitori sunt în Eic*ron @aa3ov.'mos +z "ăcut după c*ipul lui Dumnezeu. doctorul Issac*ar 7eiss# 5ra din 6aliţia !i cur$nd a devenit idolul tinerilor# 8etele îl adorau în taină. asupra căreia doctorul 7eiss avea o in"luenţă misterioasă. rareori î!i pierdea cumpătul. cam ca 7udolp* 1alentino sau 7amon -avarro. zugrăveau un ta&lou tranda"iriu# Iar dacă cineva se întorcea !i ne spunea lucruri mai puţin plăcute.

într o zi în 6alileea. să tu!ească la "el ca el. apoi pe străzile din Tel 'viv# 'ducea *ărţi !i "otogra"ii. cum "ăcea el# 'r "i "ost un seducător d e succes# Dar nu. cu"undaţi în g$nduri. cu o "emeie care de a&ia îi a(ungea p$nă la glezne !i se purta ca un "amilist eCemplar# 'r "i putut "i !i un mare conducător: avea darul de a i "ace pe oameni să !i dorească să l urmeze prin "oc !i prin apă. să în"ăptuiască orice lucru care ar "i putut să l "acă să z$m&ească admirativ !i să i laude# 6$ndurile lui erau g$ndurile noastre# )morul lui a devenit umorul nostru# 2i el credea că ţara Israelului era singurul loc în care evreii ar putea să se vindece de su"erinţele lor spirituale !i să !i dovedească lor în!i!i !i lumii că au !i calităţi# 'm avut !i alţi pro"esori minunaţi. ca el. încercau să l imite. 310 . tăieturi din ziare !i "ragmente de poezii !i proză. în altă zi în c$mpia Ieri*onului. care ne învăţa >i&lia ca !i cum s ar "i a"lat el însu!i în 1alea lui 5la* sau 'nat*ot* sau în templul "ilistin din 6aza# %n "iecare săptăm$nă Mena*em 6ele*rter ne lua într o eCcursie 9în ţară:. iar "iicele le!inau la vederea lui ziua# Iar &ăieţii. !i să meargă la "ereastră unde să stea c$teva minute. eCemple din >i&lie.red că mamele visau la el noaptea. era Mena*em 6ele*rter. nu mai puţin dec$t "etele. să vor&ească la "el ca el. să se oprească în mi(locul unei "raze.Poveste despre dragoste si întuneric asta nu !ovăia niciodată să trimită apoi după acel elev !i să !i ceară scuze# %ntregul ora! era vră(it de el# . geogra"ie. din c$te !tiu era însurat nu prea "ericit. în alta în noile sate din Iudeea.

"ire!te. care "usese re&otezată strada Pitsuds3i. mama ta. . 8ania. conducătoarea lor p$nă a plecat la Praga# 2edeau !i cloceau tot soiul de planuri. cum o să păstreze vie legătura cu 7ovno# După ce celelalte "ete au plecat din 7ovno. cum o să muncească acolo la înviorarea vieţii artistice !i culturale.etăţii. la Praga. ci ca !i cum ai "i mers de a &inelea prin soare !i pra". uneori mergeam p$nă la r$ul +stia !i în cartierul vec*i. în parcul 6ravni. poate că !i 8ania ?onder. 8ania Veissmann. "ie au emigrat în ţară. !i ne plim&am împreună pe . Lilia Dalisc*. T$rlo. nu doar în g$ndurile tale. p$nă ce a(ungeai să simţi o o&oseală plăcută. "ie la studii.'mos +z istorie !i ar*eologie.zecziego Ma(a !i pe strada Topoliova.artierul . în roc*ia mea verde !i cu &entiţă al&ă pe cap. în 6rădinile Palatului. avea un prieten. un elev pro"und !i sensi&il. care se numea Tarla sau T$rlo# 'veau un "el de mică uniune a elevilor sioni!ti în care erau mama ta. sora mea HaGa. ca !i cum ai "i "ost cu adevărat acolo. unde erau marea sinagogă !i catedrala catolică# Intre noi n a "ost niciodată nimic mai mult dec$t 311 . care mai t$rziu avea să se numească Lea >ar ?am3*a. !i alţii# HaGa a "ost. 5ster3a >en Meir. cum o să trăiască ei în ţara Israelului. printre pomii cu citrice !i coli&a din vie !i gardurile din cactu!i !i corturile pionierilor din văi# 2i a!a se "ace că am venit în ţară mult înainte de a a(unge cu adevărat aici# La 7ovno. T$rlo a început să mi "acă mie curte# Mă a!tepta în "iecare seară la intrarea ?pitalului Militar Polonez# Ie!eam.

în . ca o *emoragie. !i dus a "ost# Dintre tot 7ovno ul evreiesc de a&ia dacă au mai rămas c$ţiva doar cei care au venit în ţară c$t mai era timp. . pur !i simplu a "ost luat. 9alăptare:.a să (elesc.*iar ai putea să r$zi de noi# Hram cumplit de mode!ti# 5ram îngropaţi su& un munte de ru!ine !i teamă# T$rlo acela era un mare revoluţionar din convingere. dacă sunt &inecuv$ntare sau &lestem pentru omenire# ?au am$ndouă# 1or&ea cu entuziasm despre un viitor în care cur$nd nu vor mai "i sărăcie. n am nici un c*e" să mă întorc să l vizitez: la ce &un. 9"ustă: sau c*iar 9picioare:. pentru că generaţia ta n are cum să înţeleagă# . dar asta nu i a "ost de vreun lolos: c$nd a venit ?talin. puţinii care au "ugit în 'merica !i cei care au iz&utit cumva să scape de cuţitele regimului &ol!evic# Toţi ceilalţi au "ost măcelăriţi de nemţi. în a"ara celor măcelăriţi de ?talin# -u. Dacă îmi arde de (elit nu i nevoie să plec din strada VesselG !i nici măcar să pun 312 . &oală sau c*iar moarte# 5ra un pic comunist. dar ro!ea din orice "leac: dacă se înt$mpla să rostească un cuv$nt ca 9"emei:.a să încep iar să t$n(esc de acolo după o ţară a Israelului care nu mai eCistă !i poat e că n a eCistat niciodată în a"ara visurilor noastre de tinereţe. 5 greu să ţi eCplic. ro!eaţa i te întindea p$nă în v$r"ul urec*ilor.=H. !i începea să se scuze !i să se &$l&$ie# %mi vor&ea la nes"$r!it doar despre !tiinţă !i te*nologie. . delicte.Poveste despre dragoste si întuneric vor&e# Poate că ne am ţinut de m$nă de două sau cel mult trei ori# De ce.

!i (elesc c$teva ore pe zi# ?au mă uit pe "ereastră !i (elesc# -u pentru ce a "ost !i nu mai este. p$ine at$t de gustoasă !i de consistentă# -oaptea dormeam su& punte. Dumnezeu a creat porcii. oricum n ar mai "i viu: dacă nu l ar "i ucis ?talin. !i c$nd e ucis un purcel !i el ţipă !i imploră cu vocea unui copil c*inuit. ci pentru ce n a "ost niciodată# am nici un motiv să (elesc pentru T$rlo. minunată. la clasa a treia. Dumnezeu vede !i aude "iece geamăt !i îi este la "el de milă de purcelul c*inuit ca !i de oameni# . se numea . la urma urmei. într un dormitor. a "ost acum aproape !aptezeci de ani. !i îmi amintesc că. ar "i murit din cauza acestui loc. n am vrut să măn$nc carne de porc nu din cauza lui Dumnezeu. a unui răz&oi sau a unei &om&e a terori!tilor. în "otoliul meu.are mai multă sau mai puţină milă pentru purcel dec$t pentru toţi ra&inii !i *asidim care respectă toate poruncile !i îl preamăresc toată viaţa lor# '!a că nu era din cauza lui Dumnezeu. de cancer sau de dia&et# Aelesc doar pentru ce n a "ost niciodată# Doar pentru acele înc*ipuiri "rumoase pe care ni le am "ăcut !i acum# M am îm&arcat la Trieste pe un vas rom$nesc. alături de o t$nără 313 . nu simte pentru ei dezgust.onstanţa. de!i nu eram adepta vreunei religii.'mos +z piciorul a"ară din apartamentul meu# 2ed aici. ci doar pentru că nu părea potrivit ca pe drumul spre ţara Israelului să mă îndop pe vasul acela cu carne de porc a"umată !i carne de porc sărată !i c$rnaţi de porc# '!a că am m$ncat în sc*im& p$ine al&ă.

!i mi am zis. miercuri. c$nd pruncul grec a adormit în poala mea !i îl puteam simţi prin roc*ie. !i poate că acesta este motivul pentru care ne am despărţit cu multă căldură# %mi amintesc c*iar că la un moment dat am avut un g$nd "ugar. ca !i cum în acel moment era cu adevărat carne din carnea mea. că o să "iu mistuită de sucurile digestive ale poporului evreu# -ici nu s a mai arătat după ce am a(uns aici# ' "ost doar atunci. după Hanu33a* s a nimerit o zi "oarte limpede.Poveste despre dragoste si întuneric grecoaică. c*iar dacă nu era evreu. pe moment. ca să mă poată mistui în întregime cu sucurile lui digestive. nu mai mult# In "iecare seară legănam împreună "etiţa într un cear!a". 2i totu!i. de ce o tre&ui să merg eu în ţara Israelului. pentru că nu aveam o lim&ă comună. cu "oarte puţini nori. e mai aproape de mine dec$t întregul popor evreu# %ntregul popor evreu îmi părea în acel moment o mulţime uria!ă !i transpirată în al cărui p$ntec eram ademenită să intru. îţi pot spune cu precizie c*iar !i data !i momentul era eCact cu trei zile înainte de s"$r!itul anului HI<8. da. 5 ciudat că în 7ovno n am simţit niciodată această teamă. ca să nu mai pl$ngă !i să adoarmă# -u vor&eam între noi. care pro&a&il că nici nu !tie ce e aia evreu. !i în ciuda ticălosului care îi ura pe evrei. ?onia. 'ntioc*us 5pip*anes# %ntr o dimineaţă devreme. la !ase 314 . pe acel vas. asta vrei cu adevărat. grecoaica asta. Doar ca să "iu printre evrei. 28 decem&rie HI<8. pe drum. mama unui prunc de vreo trei săptăm$ni.

!ir după !ir de căsuţe pătrate. văruite în al&. de proprietate. dar "oarte asemănător cu ta&lourile de pe pereţii "iecărei clase de la Tar&ut* !i cu desenele !i "otogra"iile pe care ni le arăta pro"esorul nostru Mena*em 6ele*rter# '!a că am "ost !i n am "ost surprinsă# -u pot spune cum. un pulover !i un mantou u!or.e lucru ciudat. cu totul alt"el dec$t casele dintr un ora! sau un sat din Polonia sau )craina. la moară. cu totul alt"el dec$t 7ovno sau 1ar!ovia sau Trieste. n am cunoscut acel "el de &ucurie: în s"$r!it. înaintea acelei dimineţi sau după ea. nu mai avusesem niciodată p$nă atunci un ast"el de sentiment. aproape într o clipă. de apartenenţă.'mos +z dimineaţa.*iar !i c$nd ne am cumpărat primul 315 . iar dedesu&t era ora!ul Tel 'viv. mă înţelegi. deasupra liniei norilor a apărut soarele de iarnă. în s"$r!it aici am să pot să trag draperiile !i să uit de vecini !i să "ac eCact ce am eu c*e"# 'ici nu tre&uia să mă port tot timpul c$t de &ine puteam. nu tre&uia să mă s"iesc din cauza nimănui. aceasta va "i casa mea. nici în casa. nu tre&uia să mi "ac gri(i pentru ce ar g$ndi despre noi ţăranii sau ce ar zice preoţii sau ce ar crede intelectualii. dintr odată tot ce voiam era să strig !i să c$nt: 5 al meu4 'l meu cu totul4 5 al meu cu adevărat4 . nici în livada noastră. pe loc. !i m am urcat pe punte !i m am uitat la linia cenu!ie de nori din "aţă# M am uitat cam o oră !i n am văzut dec$t c$ţiva pescăru!i# 2i dintr odată. niciodată# -iciodată în viaţa mea. îmi pusesem de(a *aine călduroase. nu tre&uia să "ac o impresie &ună neevreilor# . &ucuria mi a urcat în g$t.

înlăcrimat. cam a!a: ce mai &ăiat !i a găsit aici4 5 tare c*ipe!. n am simţit cu at$ta intensitate ce &ine e să ai casa ta# 2i acesta a "ost sentimentul care mă umplea pe la !apte dimineaţa. dar de la prima privire m a "ulgerat un g$nd. iar marinarul care era acolo. de ce nu mi dai mai &ine un pupic. ?au prostesc. !i din "umul gros care se ridica din &utoaiele cu smoală pro&a&il că tocmai as"altaseră vreun scuar sau vreun trotuar a iz&ucnit c*ipul mamei mele. !i cel mai &ine îmi amintesc de un miros puternic. în clipa în care i am mulţumit "rumos în ucraineană !i am vrut să i dau un &an. : 5ra o zi plăcută. o namilă de ucrainean păros. într o 316 . departe de &utoaiele arz$nd. mama ta# ?tătea puţin într o parte. Tsvi. sau pe acesta din strada VesselG. ce te a apucat. cum nu mai văzusem niciodată p$nă atunci4 Presupun că nu poţi înţelege asta# Pro&a&il că ţi pare destul de carag*ios. pe care încă nu l cunoscusem. cu inima &ună !i mai e !i vesel4 2i doar după ce i am sărutat !i i am îm&răţi!at pe toţi am văzut că era acolo !i sora mea 8ania. La unsprezece dimineaţa am co&or$t cu &aga(ele noastre într o &ărcuţă cu motor. în Holon. un pic rece. privind la un ora! în care nu mai "usesem !i la o ţară în care nu mai pusesem piciorul.Poveste despre dragoste si întuneric apartament. !i sora mea HaGa cu soţul ei. de smoală clocotită. a r$s !i deodată a grăit într o e&raică curată 9?cumpo. r$z$nd. !i la căsuţele ciudate. nu i a!a. nu i nevoie de a!a ceva. ameţitor. plin de sudoare !i cam înspăim$ntător. !i apoi al lui Papa.

era limpede că cea mai "rumoasă dintre noi era 8ania# 5u. cu o&ra(ii tranda"irii.'mos +z "ustă lungă !i un pulover al&astru tricotat de m$nă. !i a cerut scuze pentru 'rie*. -u contam deloc: eram doar sora cea mică !i prostuţă# . era interesantă. că o iu&e!te cel mai mult pe 8ania# 5u nu eram 317 . doar că părea să "i "ost acoperită cu un văl cenu!iu. stătea lini!tită. dar nu putuse să o&ţină o zi li&eră. iar "runtea îi părea. tatăl tău. dimpotrivă. &uzele nu aveau culoare. însă pentru oricine avea oc*i &uni !i se uita atent. înnorată# 8rumuseţea nu i pierise. p$nă la s"$r!it# HaGa "usese întotdeauna cea mai "ascinantă !i impresionantă dintre noi trei. a!tept$nd să mă îm&răţi!eze !i să mă sărute după ce o "ăceau toţi ceilalţi# '!a cum am văzut imediat că sora mea HaGa în"lorea aici era plină de viaţă. în vreme ce Papa aproape că reu!ea să ascundă adevărul. !i m a invitat să merg la Ierusalim# De a&ia după vreun s"ert de oră am văzut că nu i prie!te să stea at$ta în picioare# %nainte ca alt mem&ru al "amiliei să mi spună. pe care nu !i l a mai scos niciodată. mi am dat &rusc seama că î!i ducea greu sarcina adică pe tine# Tre&uie să "i "ost de a&ia în luna a treia. încrezătoare.red că mama o admira cel mai mult pe HaGa !i era m$ndră de ea. cumva. sclipitoare. dar o&ra(ii ei păreau un pic sco&iţi. plină de siguranţă am văzut !i că 8ania nu se simţea prea &ine: părea "oarte palidă !i era !i mai tăcută dec$t de o&icei# 1enise anume de la Ierusalim ca să mă înt$mpine. o "emeie "atală.

?onia. de 318 . cel mult de doisprezece ani. !i "iecare căra în spate un soi de scară de lemn încărcată cu &locur i mari de &eton# 'm pl$ns un pic văz$nd asta. !i totu!i îi iu&eam pe toţi: nu eram invidioasă !i nu eram supărată# Poate că tocmai oamenii cel mai puţin iu&iţi. iar Tsvi a "ost un erou !i mi a cărat singur cea mai mare parte din &aga(e# Pe drum am văzut ni!te muncitori construind o clădire mare. poate doar pentru &unicul 5p*raim. nici pentru mama.Poveste despre dragoste si întuneric lumina oc*ilor nici pentru tata. era colegiul pedagogic care încă se mai a"lă pe strada >en @a*uda. mai ales o să tre&uiască să i a(utăm pe părinţi# 'partamentul în care locuiau HaGa !i Tsvi era la vreun s"ert de oră de mers pe (os din port. e a!a de &ine că e!ti aici. dar !i pentru că printre ei erau ni!te copii. -u sunt prea sigură de ceea ce am zis adineaori# Poate că e doar una dintre pove!tile pe care mi le spun înainte de culcare# Poate că toată lumea î!i spune pove!ti înainte de culcare. doar în poze# 'poi am început să pl$ng nu numai pentru că acei constructori erau a!a de puternici !i de "ericiţi. a!a de &ine că suntem iar împreună cu toţii. ca să "ie mai puţin înspăim$ntător# Mama ta m a îm&răţi!at !i mi a zis. cu condiţia să nu "ie invidio!i sau plini de amărăciune. o să tre&uiască să ne a(utăm mult între noi. dar HaGa a zis că sunt doar evrei ar!i de soare# -u mai văzusem p$nă atunci ast"el de evrei. găsesc în ei cea mai multă iu&ire de dăruit celorlalţi# -u crezi. puţin înainte de colţul cu &ulevardul -ordau# La prima vedere i am luat pe muncitori drept ţigani sau turci.

la urma urmei. .are era legătura. la "el cu cea de pe vas . !i de data asta n am mai simţit nevoia să pl$ng !i n am mai simţit o &ucurie săl&atică. z$m&itor. l am luat pe @igal !i l am str$ns în &raţe. un &ăieţel vioi. că marinarul acela o&raznic !i plin de sudoare n a căpătat de la mine pupicul pe care îl ceruse# .am a"lat nici p$nă azi# Dar a!a am simţit acolo. cu o vecină care a avut gri(ă de el p$nă am a(uns noi# Tre&uie să "i avut !ase luni. seara.'mos +z &ucurie. !i m am spălat pe m$ini. dinăuntru. că e "oarte &ine că suntem aici !i nu în casa de pe strada Du&ins3a# 2i am mai simţit dintr odată că e mare păcat. în acel moment# %n seara aceea Tsvi !i 8ania m au dus să văd Tel 'vivul# 'm mers pe (os p$nă pe strada 'llen&G !i &ulevardul 7ot*sc*ild. n am simţit dec$t un "el de lini!tire. ca !i cum întreg Tel 'vivul n ar "i "ost dec$t un aran(ament "oarte "rumos pe terenul de (oacă de la !coala Tar&ut*# 5ra s"$r!itul lui decem&rie HI<8 !i de atunci n am mai călcat niciodată peste *otare. ca din "undul unui puţ. din ad$ncul ad$ncului "iinţei mele. pentru că strada >en @a*uda nu era considerată pe atunci cu adevărat parte din Tel 'viv# %mi amintesc ce curat !i "rumos părea totul la prima vedere. dec$t poate în g$ndurile mele# 2i nici n o să mai calc# -u pentru că ţara Israelului este at$t de 319 . cu &ăncile !i "elinarele !i toate indicatoarele în e&raică. leit tatăl lui. cu mare &l$ndeţe. dar !i de tristeţe# Mi e cam greu să eCplic# %n apartamentul mic al lui HaGa !i Tsvi a!tepta @igal.

mi s a spus că era "oarte atras de compania "emeilor.Poveste despre dragoste si întuneric "rumoasă. a!a am auzit de la 5ster3a Veiner. La )niversitatea 5&raică de pe Muntele ?copus sau poate într una dintre acele odăi îng*esuite din Derem 'vra*am. 8ania Mussman l a înt$lnit pe @e*uda 'rie* Dlausner# 5ra în HI<P sau HI<M# 2tiu că mama locuia atunci într o cameră de pe strada Eep*ania*. dar în care îmi place să "iu# ?au. pe care o împărţea cu două prietene de la 7ovno. vor&ea mult. lui îi plăcea să le 320 . în care în acea vreme studenţii săraci locuiau îng*esuiţi c$te doi sau trei. cu strălucire. cu ni!te ro!ii !i &r$nză !i o "elie de p$ine. cel puţin. ci pentru că acum cred că toate călătoriile sunt ridicole: singura călătorie din care nu te întorci întotdeauna cu m$inile goale este cea din tine# %n mine nu eCistă graniţe sau vămi !i pot călători p$nă la cele mai îndepărtate stele# ?au să mă plim& prin locuri care nu mai sunt. ?au ni!te avocado. să vizitez oameni care nu mai sunt# Pot să merg p$nă !i în locuri care n au eCistat niciodată. care n ar "i putut eCista. !i ele studente. nu îmi displace# 'cum pot să ţi "ac un oc*i la capac înainte de a pleca. 5ster3a Veiner !i 8ania Veissmann# 2tiu că era "oarte curtată# Dar. avusese !i una sau două legături trecătoare# . 6eula sau '*va. -u. Iar e!ti pe "ugă. la numărul =2. atrăgea atenţia !i poate că !i un strop de &at(ocură# 9)n dicţionar am&ulant: îl numeau ceilalţi studenţi# Dacă cineva voia să !tie sau c*iar dacă nu voia. -u mai vrei măcar un pa*ar de ceai. cu umor.$t despre tata.

al&ă. care îi sporea paloarea pielii !i "rumuseţea părului negru# 8ania s a mutat cu puţinele ei lucruri din camera comună de pe strada Eep*ania* în camera lui 'rie* din apartamentul "amiliei Earc*i de pe strada 'mos# După c$teva luni. cu un triung*i de &atistă al&ă iţindu se din &uzunarul de la piept.erni3ovs3i# Dar se pare că ma(oritatea relaţiilor lui cu "etele nu mergeau dincolo de discuţiile serioase !i plim&ările pe înserat: se părea că "etele erau atrase doar de creierul lui# Poate că nici el nu avea mai mult noroc dec$t cei mai mulţi &ăieţi din vremea aceea# -u !tiu cum sau c$nd au devenit mai apropiaţi părinţii mei !i n am *a&ar dacă mai rămăsese iu&ire între ei înainte să apar cu# ? au căsătorit la începutul lui HI<8. din poeziile lui Mic3ievicz sau . cu patos.alea Aa""a. găsea o plăcere a"erată în a o a(uta la teme. o lua seara la plim&are în Mea ?*arim sau pe aleile din ?an*edriGa. c$nd mama era de(a însărcinată. ec*ivalentul sanscrit al cuv$ntului 9turn: sau unde anume este menţionat petrolul în Mis*na*# Dacă îi cădea cu tronc vreo studentă. pe acoperi!ul clădirii ra&inatului din . el într un costum negru cu dungi al&e !i cu cravată.'mos +z arate tuturor că el cunoa!te numele pre!edintelui 8inlandei. îi plăcea să participe la discuţii intelectuale !i citea cu glas tare. se alătura eCcursiilor la locurile s"inte sau la !antierele ar*eologice. îi cumpăra o &ăutură gazoasă. ea într o roc*ie lungă. s au mutat într o clădire de peste 321 .

"ierte sau pră(ite sau su& "ormă de salată plină de ulei. pentru că m am născut în mod at$t de nec*i&zuit !i de iresponsa&il. cu "eliuţe de usturoi !i ceapă tocată# 322 .Poveste despre dragoste si întuneric drum.=0. cu siguranţă înainte de a "i do&$ndit ceea ce nădă(duise să do&$ndească în viaţă. în "elul lui o&i!nuit: adesea tata "ăcea o glumă sau alta doar ca să spargă tăcerea# %ntotdeauna î!i înc*ipuia că tăcerea e cumva îndreptată împotriva lui# ?au că e din vina lui# . 9negre!it:. !i d$nd de înţeles că din cauza na!terii mele a pierdut el trenul# ?au poate că nu dădea nimic de înţeles. că în vremea aceea lumea nu era cu siguranţă locul potrivit în care să aduci &e&elu!i /îi plăcea mult eCpresia 9cu siguranţă:. în apartamentul cu două odăi de la demisol# 'ici s a născut singurul lor copil# )neori tata glumea. 9cu promptitudine:. 9într un anume sens:. doar "ăcea pe isteţul.e m$ncau as3enazii săraci din Ierusalim în anii . M$neam p$ine neagră cu "elii de ceapă !i măsline tăiate pe (umătate !i uneori cu pastă de an!oaF m$neam pe!te a"umat !i pe!te sărat. împotriva planurilor !i a!teptărilor sale. ca !i 9cu toate acestea:. care veneau din ad$ncurile &utoaielor înmiresmate din colţul &ăcăniei domnului 'usterF cu anumite ocazii m$neam sardele. 9pe de altă parte: !i 9a&solută ru!ine:0# ?pun$nd că lumea nu era locul potrivit în care să aduci &e&elu!i poate că dădea glas unui repro! implicit "ăcut mie. în "elul lui destul de st$ngaci. care erau considerate o delicatesă# M$neam dovlecei. 9într adevăr:. dovleci !i vinete.

iar c$nd apa aproape că dădea în clocot scu"unda cu atenţie cele două 323 . !i în vreme ce se rădea c$nta înceti!or un c$ntec popular. !i c$nd "ăceam grevă îl înlocuiau cu gri! stropit cu scorţi!oară# Mama &ea dimineaţa ceai de lăm$ie !i uneori înmuia în el un &iscuit înc*is la culoare# Micul de(un al tatei era o "elie de p$ine neagră cu gem gal&en !i gros. ardei gras !i castraveţi !i un pic de sm$nt$nă Tnuva acrită. "elii de ro!ii.'mos +z Dimineaţa aveam p$ine neagră cu gem sau uneori cu &r$nză# /Prima dată c$nd am mers la Paris. at$t de "als că ţi se "ăcea părul măciucă# După aceea &ea un pa*ar de ceai singur în &ucătărie. în HIMI. trans"orm$nd cu pămătu"ul zăpada de pe o&ra(i în spumă groasă. în vreme ce citea ziarul# In sezonul citricelor storcea c$teva portocale cu un mic storcător manual !i ne aducea mamei !i mie la pat c$te un pa*ar cu suc de portocale# 2i pentru că sezonul citricelor era iarna. gri(uliul meu tată aprindea primusul înainte de a stoarce portocalele !i punea pe el o oală cu apă. direct din 3i&&utzul Hulda. o (umătate de ou "iert !i măsline. cu o oră sau o oră !i (umătate înaintea mamei !i a mea# Pe la cinci !i (umătate stătea de(a în "aţa oglinzii din &aie. care se vindea într un &orcan gros# Tata se scula întotdeauna devreme. care avea gust de lipici. gazdele mele au descoperit amuzate că în Israel erau doar două "eluri de &r$nză: al&ă !i gal&enă#0 Dimineaţa mi se dădea ovăz Sua3er. !i în acea vreme lumea credea că poţi răci dacă &ei &ăuturi reci într o zi "riguroasă.

peste costumul ie"tin. în dimineţile în care se simţea mai mult orator dec$t poet: 9. îm&răcat !i cu !orţul în carouri al mamei legat în (urul taliei. se poveste!te N Trup !i minte întăre!te:# ?au. nu:# ?au: 9Dacă ţi &ei sucul în "iece zi N P$nă la urmă voios tu vei "i:# ?au c*iar: 9+rice strop. a!tept$nd să i dau înapoi pa*arul gol# In vreme ce &eam sucul tata căuta ceva de spusF întotdeauna se simţea vinovat c$nd se lăsa tăcerea# 8ăcea poezii în "elul lui care nu era amuzant: 9>ea sucul. un cuv$nt "oarte vec*i care e posi&il să "i venit din a33adianul "aGa.itricele sunt m$ndria ţării noastre4 Portocalele de Aa""a sunt preţuite în toată lumea# 'propo. ca !i numele &i&lic Aap*et*. cu !orţul lui în carouri !i cravata !tearsă !i costumul (erpelit. acu. ras. derivă din cuv$ntul pentru "rumuseţe. a!a înc$t sucul a"lat mai aproape de margine să nu "ie mai cald dec$t cel din mi(locul pa*arului# 'poi. se pare că numele Aa""a. uneori. nu. iar în 324 . în vreme ce tata stătea l$ngă mine. N -u vreau să te s$c$i. &ăiete. Go"t.Poveste despre dragoste si întuneric pa*are cu suc în oală !i amesteca &ine cu o lingură. o trezea pe mama /în odaia cu cărţi0 !i mă trezea pe mine /în odăiţa de la capătul coridorului0 !i ne înm$na "iecăruia c$te un pa*ar cu suc de portocale încălzit# >eam sucul ăsta căl$i de parcă ar "i "ost otravă.

s a întors de la spital arăt$nd !i mai vlăguit dec$t c$nd a plecat !i că se zice că e într o situaţie dezastruoasă. st$rneau întotdeauna în tata un soi de &ună dispoziţie &ine intenţionată# ?imţea că ele au "orţa să împră!tie m$*nirea sau nelini!tea !i să creeze o atmos"eră plăcută# Dacă mama spunea. cu glume !i o&servaţii isteţe. t$năra mea "rumuseţe: de acum z$m&ea cu modestie. !i în am&ele cazuri tre&uie să tr$nte!ti poante:# După care treceau la lim&a rusă !i vor&eau pe tonuri 325 . Mama zicea: 9.*iar î!i înc*ipuie că viaţa e doar un "el de picnic de elevi sau de petrecere între &urlaci. îi declan!ează glumele copilăre!ti# . de eCemplu. simţind o satis"acţie calmă pentru (ocul lui de cuvinte 9termină ţi "rumosul suc de Aa""a !i îngăduie mi să duc pa*arul înapoi la &ucătărie în c*ip de pradă a mea:# 'st"el de (ocuri de cuvinte !i vor&e de du*. domnul Lem&erg. dar avusese intenţii &une. "ie lingu!itor. !i la ce i ar "olosi domnului Lem&erg dacă ne am apuca să l &ocim c$t e încă în viaţă.*iar !i c$nd ai intenţii &une iz&ute!ti cumva să o "aci cu prost gust: e!ti "ie condescendent. cred. Tata c$ntărea repro!ul ei. în vreme ce în am*ară este. tata se lansa într o mică prelegere despre originea cuvintelor 9situaţie: !i 9dezastruos:. înţesată cu citate &i&lice# Mama se arăta uimită că orice. pe care le numea calem&ours sau paronomasii. că vecinul nostru. î!i cerea scuze. taOa"a# 2i acum. c*iar !i &oala gravă a domnului Lem&erg.'mos +z ara&ă are "orma Oa"i.

!i c*i"tele "ăcute din p$ine amestecată cu un pic de carne tocată /încercau să ascundă "aptul că era prea multă p$ine pun$nd &ucăţele de usturoi0# )neori eram silit să îng*it. ceapă verde !i pătrun(el. mărunţite !i strălucind în uleiul de măsline# Din c$nd în c$nd aveam drept musa"ir c$te o &ucată de pui. să răz&at mestec$nd prin munţi de conopidă "iartă. ca "asolea uscată. scu"undată în orez sau e!uată pe un &anc de pireu de carto"i.$nd mă întorceam la pr$nz de la grădiniţa doamnei Pnina mama se lupta cu mine. ciornicevoiene# . tot "elul de c*i"tele din spanac. m$ncare de spanac. ca să mi distragă atenţia p$nă ce îng*iţeam ni!te dovleac &ălos !i dovlecel mucos /căruia îi ziceam pe numele ară&esc. varză acră sau morcovi. !i de tot soiul de &oa&e deprimante. castraveţi. cu lacrimi. cruzi sau gătiţi# 'lteori eram condamnat să traversez p$rloage de crupe de ovăz !i tăr$ţe. ardei gras. păzită stra!nic de morcovii "ierţi !i dovleceii loviţi de ra*itism care stăteau în (urul punţii lui# + perec*e de castraveţi muraţi slu(eau de "lancuri acestui contratorpilor. cior&ă de s"eclă. tata "ăcea o salată gustoasă din ro!ii. dezgust !i "urie. gelBe# 'cesta era 326 . implorări !i pove!ti despre prinţese !i "antome. "ără nici un gust. 3usa0. mazărea !i lintea# 1ara. !i dacă îl dădeai gata cu totul erai răsplătit cu o &udincă roz "ăcută din lapte !i pra". căruia îi ziceam pe numele "ranţuzesc. cu catargul !i p$nzele împodo&ite cu pătrun(el. s"eclă. "olosind mită. sau un (eleu gal&en "ăcut din pra".Poveste despre dragoste si întuneric înă&u!ite.

care se le*ămetise de toată omenirea !i se re"ugiase pe tăr$mul lui misterios de su& oceane unde. scoţ$nd din apă o gură care mă ducea cu g$ndul la lucruri la care e mai &ine să nu te g$nde!ti# + dată sau de două ori m am sculat !i m am "uri!at prin întuneric ca să văd dacă prietenul meu c*iar dormea toată noaptea în apa rece. c$nd am "ost lăsat de capul meu acasă. după ce se stingeau luminile. aveam să mă alătur lui în cur$nd# In cinstea ?*a&&at ului 'ov !i săr&ătorilor mama aducea un crap. pe la mi(locul săptăm$nii# Toată ziua pe!tele înota "ără ast$mpăr încolo !i încoace prin cadă. !i se "ăcea colac !i dormea în îm&răţi!area caldă a prosoapelor !i a ru"ăriei de corp. iar el se strecura a"ară !i se t$ra încet pe &urtă p$nă în co!ul cu ru"e murdare. a!a *otăr$sem eu. 327 . ziua de muncă a lui Pr$nzi!or se înc*eia. pe care îl cumpăra din vreme.'mos +z doar la un pas de Aules 1erne !i de misteriosul su&marin -autilus. su& comanda căpitanului -emo. dintr o parte în alta !i iar înapoi. căut$nd neo&osit vreun pasa( su&marin secret din cadă spre marea largă# %l *răneam cu "irimituri de p$ine# Tata mi a spus că în lim&a(ul nostru secret un pe!te se numea Pr$nz# M am împrietenit rapid cu Pr$nzi!or: îmi recuno!tea pa!ii de departe !i venea repede la marginea căzii să mă înt$mpine. sau poate că. lucru care îmi părea ciudat !i c*iar împotriva legilor "irii. iar dimineaţa aluneca în taină înapoi în cadă ca să !i "acă datoria în serviciul marinei# +dată.

apoi le am udat. !i m au prins !ez$nd nemi!cat ca >udd*a pe capacul closetului. am petrecut mult timp încerc$nd să mă uit la lume prin oc*ii rotunzi !i nemi!caţi ai unui pe!te. însă viu. "ără gene. devenind ţeapăn !i îng*eţat între degetele mele. copil sau pisică. "ie ea găină. care se răsucea !i se lupta cu putere. era întotdeauna moale !i caldăF doar ce era mort devenea rece !i rigid# 2i acum crapul ăsta paradoCal. alunecos !i uleios. solzos. mi am v$nat îndelung Mo&G Dic3 ul cu un polonic. dar mereu se strecura !i scăpa din vizuinele su&marine pe care le presărasem eu însumi pe "undul mării# L a un moment dat i am atins &rusc solzii reci !i tăio!i !i m am cutremurat de silă !i teamă la această descoperire care îmi îng*eţa s$ngele în vine: p$nă în acea dimineaţă orice "iinţă. rece !i rigid. le am săpunit !i le am "recat de trei ori# '!a am renunţat la v$nătoare# In loc să l v$nez pe Pr$nzi!or.Poveste despre dragoste si întuneric m am *otăr$t să îm&ogăţesc viaţa &ietului crap plictisit cu ni!te insule. ud tot. promontorii !i &ancuri de nisip "ăcute din di"erite ustensile de &ucătărie pe care le am &ăgat în cadă# 7ă&dător !i stăruitor precum căpitanul '*a&. "aţa încremenită. mama !i pedeapsa. cu gura puţin desc*isă. ca două mărgele de sticlă# Pe dată au ie!it la iveală 328 . oc*ii împăien(eniţi privind "ără nici o clipire. "ără mi!care# 2i a!a au dat peste mine tata. m a în(ung*iat &rusc cu at$ta spaimă. str$mtori. "ără pleoape. cu &ran*ii. că i am dat drumul iute !i mi am scuturat degetele. pentru că s au întors acasă !i s au "uri!at în &aie "ără să i aud.

splendid ca trupul unui rege dus pe un a"et către Panteon# . încerc$nd să nu &age de seamă ceilalţi# %nsă Lilen3a. domnul >ar ?am3*a. cu capul în piept. ornat cu prune din compot !i "elii de morcov. cea mai &ună prietenă !i con"identă a mamei. a cărui "aţă era acoperită cu o &ar&ă deasă !i c$rlionţată ca vata minerală# )rec*ile îi erau de mărimi di"erite. presărat cu "ulgi verzi decorativi# Dar privirea vie !i acuzatoare a lui Pr$nzi!or era aţintită neînduplecat asupra tuturor uciga!ilor lui. s a alarmat !i s a repezit să 329 . a mai venit !i prietena mamei.adavrul regal era a!ezat într un sos consistent de culoarea sm$nt$nii. dar cu c$teva tăieturi de cuţit pe lateral. cu cap !i coadă. cu su"erinţă tăcută# . oc*ii lui străpungători au strigat trădătorule !i uciga!ule nazist. mama a pus deodată pe masă cadavrul lui Pr$nzi!or al meu. a spus tata cu m$*nire. împreună cu um"latul ei soţ. !i am început să pl$ng în tăcere.$nd oc*ii mei i au înt$lnit privirea îngrozitoare. părea un c$ine lup care î!i ţine o urec*e ciulită !i pe cealaltă pleo!tită# După supa de pui cu 3neidlac*. cu un repro! încremenit.'mos +z ustensilele de &ucătărie pe care copilul ăsta aiurit le a pus pe "undul apei crapului. Lilen3a. în c*ip de ar*ipelag sau de apărarea su&marină de la Pearl Har&our# 9înălţimea ?a:. peste un strat de orez strălucitor. un su"let de educatoare de grădiniţă într un trup de păpu!ă de porţelan. 9va "i din nou silit să su"ere consecinţele "aptelor sale# %mi pare rău#: 1ineri seara au venit &unicul !i &unica. întreg.

+ &ucată sim&olică. o persoană emotivă !i sentimentală. p$nă ce răsu"larea ei aproape că mi a tăiat răsu"larea. ca toţi viitorii arti!ti sensi&ili. ce ar "i să iei doar o &ucăţică. soţia lui. vulnera&ili.Poveste despre dragoste si întuneric mă consoleze# Mai înt$i mi a pus m$na pe "runte !i a declarat: -u. complicaţi. !i cel mai &ine e să la!i lucrurile în voia lor# Tata a cugetat la cele spuse. înălţimii ?ale îi trece cumva prin cap g$ndul de a !i concedia perec*ea de &ucătari. cu o plăcere plină de sine. J -u pot# %n acest moment. 2i de ce nu. domnul >ar ?am3*a. %nsă Lil3a. ca toţi ceilalţi# J -u# J -u. cu vocea lui stridentă: J Păi. pe!tele. ce zici. n are temperatură# 'poi mi a tot m$ng$iat &raţul !i a zis: însă da. împăciuitor. a"irm$nd că le spusese de(a de multă vreme că acest copil. a început să mă îm&ie.are rost să siliţi copilul4 're un &loca( psi*ologic4 330 . a intervenit în "avoarea mea: J . De dragul părinţilor tăi !i al zilei de ?*a&&at. le a c$ntărit !i a pronunţat sentinţa: J 8oarte &ine# Dar mai înt$i de toate îţi vei m$nca. rogu te. !i a zis: ?e pare că e ceva psi*ologic. d$nd pe dina"ară de dulceaţă !i de im&oldul de a "ace pe mi(locitorul. se pare că intră "oarte devreme în "aza de pu&ertate. nu "izic# 'poi s a întors spre părinţii mei !i a tras concluzia. tremură un pic# 'poi s a aplecat spre mine.

palidă. a!ezate pe ta&uretele din răc*ită din &ucătărie sau pe scaune pe care le scoteau în grădină. tristă. dar cu adevărat. din diferite motive. înţeleg !i iert orice pe motiv emoţional. a.'mos +z Lea >ar ?am3*a. tăi"ăsuind sau cu"undate într o carte sau într un al&um cu capodopere. era un oaspete o&i!nuit în apartamentul nostru în cea mai mare parte a copilăriei mele petrecute la Ierusalim# 5ra o "emeie mică. cu umerii căzuţi# Lucrase mulţi ani ca învăţătoare !i c*iar a scris două cărţi despre mentalitatea copilului# Din spate arăta ca o copilă su&ţirică de doisprezece ani# 5a !i mama stăteau ore întregi !opăcăind. a dat din cap ca !i cum ar "i "ost cu siguranţă de acord cu ea însă!i !i a început o conversaţie# Ţinea cu adevărat. "ragilă. tăceau imediat am$ndouă !i nu !i reluau discuţia dec$t c$nd a(ungeam destul de departe ca să nu aud# Lilia >ar?am3*a mă privea cu z$m&etul ei trist. iniţial Lilia Dalisc*HH. !i era "oarte 33 *m sc'imbat cFteva dintre nume. la mine de c$nd eram mic. cunoscută !i ca Lilen3a.) 331 . (N. cu capetele alăturate !i m$nă în m$nă# De cele mai multe ori Lil3a venea c$nd tata era la lucru# 'm senzaţia că între ea !i tata era acea aversiune reciprocă !i politicoasă care eCistă în general între soţi !i cele mai &une prietene ale soţiilor lor# Dacă mă apropiam de mama c$nd tăi"ăsuia cu Lilen3a. însă mama îmi cerea să mă gră&esc să spun ce vreau !i să le las în pace# %mpărtă!eau o mulţime de secrete# + dată Lilen3a a venit c$nd ai mei nu erau acasă# ? a uitat o vreme la mine cu înţelegere !i m$*nire.

e mă entuziasmează . dacă îmi place "ot&alul sau dacă mai colecţionez încă tim&re.e "el de peisa( mă atrage. !i ce vreau să mă "ac c$nd o să "iu mare !i prostii de astea# -u4 Pe ea o interesau g$ndurile mele4 1isurile mele4 1iaţa mea spirituală4 Mă considera un copil at$t de deose&it. + să vii la mine. 'm auzit vreodată de Aanusz Dorcza3.e mă sperie.e se înt$mplă în viaţa tainică a imaginaţiei mele. la prima ei între&are.e mă "ace cu adevărat "ericit sau trist. n o să !ovăi. I ar plăcea să mi "ie.on"identa mea# %n ciuda di"erenţei de v$rstă etc# 5ram un copil de o politeţe o&sesivă# Prin urmare. . 'm de(a g$nduri secrete despre seCul "rumos. .e îmi provoacă dezgust. urec*ea care mă ascultă# . @otam Magicianul. mai vulnera&ilă a tinerei mele personalităţi /aveam vreo zece ani pe atunci0# De eCemplu. . la ce mă g$ndesc. la ce mă g$ndesc c$nd sunt a&solut singur. tanti Lilia.e mă sperie am răspuns: -imic anume# Iar la o"erta ei de prietenie am răspuns cu tact: 9Mulţumesc. 332 . cum să i zicem.e mă entuziasmează.Poveste despre dragoste si întuneric interesată de mine# Interesată nu ca adulţii ăia plictico!i care întrea&ă întotdeauna dacă învăţ &ine. . am răspuns politicos: La tot soiul de lucruri# La ra"ala de între&ări . . 'm citit vreodată cartea lui. at$t de original4 ?u"letul unui artist în devenire4 I ar plăcea să încerce într o zi nu neapărat pe loc să intre în legătură cu partea mai intimă. . e!ti "oarte ama&ilă:# J Dacă simţi vreodată nevoia să vor&e!ti despre ceva ce nu ţi e u!or să le spui alor tăi.

pe nepusă masă. J %ţi mulţumesc# Iţi mulţumesc din su"let# 1rei să ţi aduc un pa*ar cu apă. cu siguranţă nu victime### m au impresionat# 333 . pe 28 iulie HIXH. După douăzeci de ani.ruciadeiL am auzit o odată la radio !i tu ai citit c$teva "ragmente într un interviu televizat# ' "ost minunat să te văd a!a la televizor. Mama se întoarce repede# 5 doar după colţ. am primit o scrisoare de la această prietenă a mamei mele. care trecuse de !aizeci de ani: 9?imt că nu m am purtat cum tre&uie cu tine de la moartea tatălui tău# 'm "ost "oarte deprimată !i nu sunt în stare să "ac nimic# M am înc*is în casă /apartamentul nostru e înspăim$ntător### dar nu am puterea să sc*im& nimic0 !i mi e "rică să ies acesta este adevărul adevărat# In &ăr&atul din povestea ta Iu&ire t$rzie am recunoscut c$teva trăsături comune părea at$t de "amiliar !i de apropiat# Dramatizarea K. tanti Lilia. la Heinemann. 2i sigur că eu o să păstrez secretul# Poţi să vor&e!ti cu mine# J %ţi mulţumesc# J Lucrurile despre care n ai cu cine vor&i. la "armacie# +ri vrei să cite!ti ziarul c$t o a!tepţi. în colţul odăii mele# ?unt curioasă care sunt izvoarele pove!tii este eCcepţională# Mi e greu să mi înc*ipui ce se petrecea în tine c$nd a!terneai acele descrieri ale ororii !i morţii# Iţi îng*eaţă s$ngele în vine# Descrierile evreilor "iguri puternice.'mos +z 2i o să mi spui. 6$ndurile care te "ac să te simţi un pic singur. 1rei să dau drumul la ventilator. la c$teva săptăm$ni după ce a apărut cartea mea ?pre moarte.

n am perceput în tine &ăr&atul i posomor$t### Toată "amilia mea trimite salutări alor tăi# + să "iu cur$nd &unică4 . Lilia mi a scris: 9## #dar destul cu asta pentru moment. Lilia /Lea0:# Iar în altă scrisoare. că sunt "leCi&ilă# 'cum simt descompunerea ciudat.ai cum să !tii c$t de mult îmi lipse!te 334 . at$ţia ani am visat să mă întorc în ţară. din P august HIXI. ating o rană# 7ana răposatului tău tată. mai ales rana ta. !i c*iar a mea# .eva n a mers cum tre&uie. iar acum. !i atunci o să tăi"ăsuim despre mulţimea de între&ări pe care le au st$rnit în mine cuvintele tale# La ce "aci aluzie acum. că a devenit realitate trăiesc aici ca într un co!mar# -u lua în seamă ce zic# Mi a scăpat# -u mi răspunde# )ltima dată c$nd te am văzut.u prietenie !i drag.Poveste despre dragoste si întuneric . în + notă auto&iogra"ică din cartea ta### c$nd vor&e!ti de "aptul că mama ta a murit Kdin dezamăgire sau t$n(ire# . e doar t$n(irea !i înseto!area după ceva ce nu e un loc de pe lume# Moartea îmi apare din paginile cărţii tale ca un lucru pe care nu mi l am înc*ipuit niciodată !i totu!i am r$vnit la ea nu demult### %mi amintesc acum mai mult ca oric$nd de vor&ele mamei tale ea mi a prevăzut e!ecul din viaţă# 2i mă m$ndream că slă&iciunea nu mi e dec$t la supra"aţă. poate că într o zi o să ne înt$lnim totu!i. Te rog să mă ierţi.a !i imaginea apei care roade încetul cu încetul "ierul### !i imaginea unui Ierusalim care nu e o realitate !i nu e nici capătul călătoriei. în discuţia în"ier&$ntată cu tatăl tău.L.

u toate că atunci c$nd a a(uns prin măriti! în "amilia Dlausner se poate să "i pretins că e ca ei:# 2i iară!i. o c*ema ?te"a.<0# ?unt una dintre ultimii mo*icani dintre prietenii care nu mai eCistă# De două ori am încercat. !i n am reu!it# . poate pentru că avea încredere în &ăr&aţi# ?te"a pur !i simplu re"uza să priceapă de ce sunt în stare unii &ăr&aţi# -oi trei eram "oarte apropiate în anii . apropo. în HIM<### 5ra pediatru !i viaţa ei a "ost un !ir de dezamăgiri. stăteai în apartamentul nostru### !i ţi am promis că o să 335 . în HIM<. încă nu sunt gata să eCprim în scris tot ce a! vrea să spun# .$nd te g$nde!ti că odată mă puteam eCprima doar în scris# Poate că ne vom mai înt$lni !i multe s ar putea sc*im&a p$nă atunci### 2i.o să mai încerc ### %ncă n a venit vremea să vor&esc cu tine despre lucruri legate de părinţii tăi### 'u trecut de atunci at$ţia ani### -u.'mos +z 8ania. care a plecat de pe lumea asta din m$*nire !i su"erinţă. în HIXH !i HIX<. dintr o scrisoare datată 28 septem&rie HI80: 9 ###Mama ta venea dintr o "amilie ne"ericită !i a "ăcut rău "amiliei tale# Dar nu i se poate repro!a nimic### %mi amintesc că o dată. ar tre&ui să !tii că mama ta !i cu mine !i alte c$teva mem&re ale grupului nostru din Has*omer Hatsair din 7ovno consideram mica &urg*ezie cel mai rău dintre toate lucrurile# Toate aveam aceea!i origine# Mama ta n a "ost niciodată Kadeptă a drepteiL### . mai ales în ultima vreme# 'm rămas at$t de singură în lumea mea îngustă4 Mi e dor de ea# 2i de altă prietenă a noastră. să mi iau viaţa.

Lilia#: Tata. ar "i reacţionat !i ea cu cuvinte asemănătoare celor rostite de prietena ei. 9t$n(irea !i înseto!area după ceva ce nu e un loc de pe lume:. Poate că într o discuţie "aţă în "aţă a! "i mai îndrăzneaţă !i ţi a! spune lucruri pe care nu cutez să le a!tern pe *$rtie# . înainte de a muri /în HIX00 a putut citi primele mele trei cărţi. orice "el de s"inţi. credea în g$ndirea raţională !i în munca intelectuală susţinută#0 Dacă mama ar "i citit cele două povestiri din ?pre moarte. vră(itoarele. a!a cum a dispreţuit întotdeauna z$nele. Lilen3a Dalisc*.Poveste despre dragoste si întuneric ţi scriu c$ndva despre mama ta### Dar mi e tare greu să mă ţin de cuv$nt# Mi e greu c*iar !i să scriu o scrisoare# Dacă ai !ti c$t de mult dorea mama ta să a(ungă artistă. care nu i au plăcut pe de a ntregul# Mama n a reu!it să vadă dec$t c$teva povestiri pe care le am scris la !coală !i ni!te versuri copilăre!ti.u drag. miracolele !i sta"iile# ?e considera un om cu o viziune laică asupra lumii. pe care le am a!ternut în năde(dea că o să înduio!ez muzele despre a cărui eCistenţă îi plăcea să mi vor&ească# /Tata nu credea în muze. emoţii nerostite !i su"erinţă romantică le încon(ura pe acele domni!oare înstărite din 7ovno. intuiţia. ra&inii "ăcători de minuni. spiridu!ii. să "ie o creatoare încă din copilărie4 Dacă te ar putea vedea acum4 2i de ce n a reu!it. 6reu de spus# )n văl ceţos de tristeţe visătoare. ca !i cum vieţile le ar "i "ost zugrăvite pe veci pe pereţii liceului lor cu o paletă ce avea doar două culori: 336 .

ceva între . a amăgit o pe mama mea în cea mai mare parte a vieţii !i a sedus o p$nă ce a cedat !i s a sinucis.'mos +z "ie melancolică. visător !i singuratic. tot "elul de "lăcări de pe comori de 9t$n(ire !i înseto!are:.u toate că mama se răscula uneori împotriva acestei educaţii# . am "ost at$t de m$nios. în HIP2# 'vea treizeci !i opt de ani c$nd a murit# 5u aveam doisprezece !i (umătate# %n săptăm$nile !i lunile care au urmat morţii mamei nu m am g$ndit nici o clipă la su"erinţa ei# Mi am astupat urec*ile la strigătul neauzit de a(utor care a rămas în urma ei !i care poate că plutise întotdeauna în aerul din apartamentul nostru# -u era în mine nici un strop de milă# -ici nu i am simţit lipsa# . cutia de pudră. i am o&servat !orţul în carouri care mai era încă at$rnat de c$rligul de pe u!a &ucătăriei. peria de păr de pe ra"tu l ei verde din &aie mă răneau de parcă ar "i rămas 337 .eva din programul de studii al acelei !coli în anii . ceva din zona crepusculară dintre su&lim. de parcă mi s ar "i presărat sare pe răni# Lucrurile ei de toaletă.$nd. o emotivitate densă polono rusă. c*inuit. de eCemplu. "ie săr&ătorească# .am (elit moartea mamei mele: eram prea rănit !i "urios ca să mai "ie loc pentru altă emoţie# . între ?u"erinţele t$nărului Vert*er !i Lordul >Gron.20 sau poate un mucegai romantic pro"und care s a in"iltrat în inima mamei mele !i a prietenelor sale în tinereţe. la c$teva săptăm$ni după moartea ei.*opin !i Mic3ievicz.

um a "ost în 338 . un comisionar sau un negustor am&ulant de la u!ă. "ără o îm&răţi!are. mama nu era în stare să se despartă nici măcar de cineva cu totul străin.a !i cum puloverul ei. l a arătat cu degetul. "ără nici o eCplicaţie: la urma urmei. "ără o mică scuză !i o vor&ă &ună# De c$nd mă !tiam nu m a lăsat singur ia &ăcănie. ca o "emeie care "uge cu un străin într un "ilm comic# De c$nd mă !tiu. a cărui soţie l a "ăcut ast"el de ru!ine. se *ol&a la mine trium"ător.Poveste despre dragoste si întuneric acolo anume ca să !i &ată (oc de mine# . a dispărut &rusc. comportare curtenitoare. ea însă!i punea întotdeauna accentul pe tact. su& vază# -oi toţi# '!a se pleacă. pentru c$tă vreme !i la ce oră se întoarce# ?au cel puţin să lase un &ilet în locul o&i!nuit. "ără un z$m&et. în mi(locul unei "raze. dacă dispăream vreodată. cu un r$n(et dezgustător# 5ram "urios pe ea pentru că a plecat "ără să !i ia rămas &un. politeţe. "ără să le o"ere un pa*ar cu apă. atenţie. cu grosolănie. strigau la mine !i mă pedepseau: era o regulă sta&ilită. permanenta gri(ă să nu i răne!ti pe ceilalţi. 2i totu!i. într o curte străină sau într un parc# . 5ram m$nios pe ea !i în numele tatei. care se "uri!ase nu se !tie cum în teancul meu de pulovere. "ie !i numai pentru o oră sau două. ca oricine pleacă să spună întotdeauna unde merge.ărţile ei# Panto"ii ei goi# 5coul mirosului ei ori de c$te ori desc*ideam 9partea mamei: din !i"onier# Totul mă arunca într o "urie neputincioasă# .um a "ost în stare să "acă a!a ceva . sensi&ilitate4 .

venind acasă cu căma!a ruptă. a!a cum voia ea să "iu4 ?au poate că dimpotrivă. Dacă a! "i "ost mult 339 . dacă a! "i dus gunoiul în "iecare seară de &unăvoie. nu pe a ei# Da. lăs$nd urme de noroi prin toată &ucătăria# Dacă a! "i "ost mai atent cu migrenele ei# ?au cel puţin dacă a! "i încercat să "ac ce dorea ea !i să "i "ost mai puţin slă&uţ !i palid. mă acuzam pe mine: dacă a! "i "ost un "iu mai &un. su"ocarea care se str$nsese în (urul ei.'mos +z stare. ci dimpotrivă. să "i m$ncat tot ce mi gătea !i mi punea în "ar"urie !i n a! "i "ost a!a de mo"turos. "ăc$nd zgomot. singurătatea ei. dacă n a! "i "ost a!a o pacoste. uit$nd să sting lumina. un soi de căptu!eală de plum& care mă apărase în primele zile de !oc !i de durere# De acum eram eCpus# .$nd am încetat să o urăsc pe mama am început să "iu dezgustat de mine# %ncă nu aveam nici un ung*er li&er în inimă pentru durerea mamei. mai puţin piele !i os !i mai ars de soare !i atletic. nu mai eram "urios pe ea. "ără să se strige la mine să o "ac. mai devotat. cumplita disperare a ultimelor nopţi din viaţa ei# %mi trăiam încă propria criză. dacă de dragul ei a! "i "ost un copil mai socia&il !i mai puţin singuratic. dacă n a! "i supărat o !i n a! "i &ătut o la cap. + uram# După c$teva săptăm$ni "uria a dispărut# 2i odată cu m$nia mi se părea că am pierdut un soi de strat protector. dacă mi a! "i "ăcut temele la timp. dacă nu mi a! "i împră!tiat *ainele pe toată podeaua.

ca să continue să mă îngri(ească. n a! "i plecat niciodată de l$ngă ea. în ciuda lungilor ei tăceri. a "aptului că se înc*idea într o odaie întunecoasă !i a tuturor toanelor ei# Mi a! "i ie!it din "ire uneori. înţepenit într un scaun rulant. asta m a învăţat ea. dar n a! "i părăsit o pe veci# -iciodată# Toate mamele î!i iu&esc copiii: asta e o lege a naturii# . poate că mama ar "i "ost plină de milă. în ciuda migrenelor ei. îi ierţi orice. cu siguranţă era un semn că nu m a iu&it deloc niciodată: dacă iu&e!ti pe cineva.*iar !i mamele delincvenţilor !i ale uciga!ilor# . . 'r "i rămas. Dacă a! "i "ost un copil *andicapat.*iar !i mamele nazi!tilor# ?au ale arieraţilor &ălo!i# 340 . poate c*iar n a! "i vor&it cu ea o zi două. tu&erculos sau c*iar or& din na!tere.Poveste despre dragoste si întuneric mai slă&ănog. în a"ară de trădare# %l ierţi c*iar !i c$nd te &ate la cap. să l lase în su"erinţa lui !i să dispară. c$nd lasă dovlecelul în "ar"urie# ' părăsi înseamnă a trăda# 2i asta ne a "ăcut ea am$ndurora. "ără să arunce măcar o privire înapoi. -u m ar "i părăsit.*iar !i o pisică sau o capră# . tatei !i mie# 5u n a! "i plecat niciodată de l$ngă ea a!a.u siguranţă &unătatea !i "irea ei generoasă nu i ar "i îngăduit să părăsească un copil at$t de dezavanta(at. Dacă mama m a părăsit a!a. "ără picioare. c$nd î!i pierde !apca. ve!nic &olnav. dacă atunci c$nd mai era timp a! "i sărit în "aţa unei ma!ini a"late în mers !i m ar "i călcat !i mi ar "i "ost amputate am$ndouă picioarele. c*iar dacă acum !tiu că nu ne a iu&it niciodată.

care sunt întotdeauna daţi a"ară de prin !coli. n a mai putut să mă ra&de !i a tre&uit să "ugă de min e c$t de departe a putut# 5ste o zicală ara&ă. c*iar !i @anni perversul. de m a! "i purtat a!a cum mi a cerut de o mie de ori. ceva at$t de cumplit. doar un pic. ceva "oarte rău. că nu merit iu&ire# 5 ceva gre!it în mine. mai nesu"erit dec$t un de"ect "izic sau mental. c*iar !i cei mai ur$ţi !i mai răi copii. care are ele"antiazis !i î!i des"ace "ermoarul pe stradă !i î!i scoate socoteala !i o arată "etelor de a! "i "ost &un. !i ca un idiot n am ascultat o dacă n a! "i spart după noaptea de ?eder castronul ei al&astru pe care îl avea de la stră&unica ei dacă m a! "i spălat pe dinţi cum se cuvine în "iecare dimineaţă. tăgăduind că am luat o dacă 341 . care î!i putea revărsa iu&irea asupra unei păsări sau a unui cer!etor sau a unui căţel vaga&ond. cu tul&urări de comportament. Dullu Rirdin &i aGni ummi*i g*azalun 9orice maimuţă e pentru mama ei o gazelă:# %n a"ară de mine# De a! "i "ost !i dulce. a!a cum toţi copiii din lume sunt cu mamele lor. c*iar !i >ianca ?c*or care !i a în(ung*iat &unicul cu un cuţit de &ucătărie. că mama a "ugit de mine.'mos +z . c*iar !i acei copii violenţi. înc$t nici c*iar o "emeie sensi&ilă ca mama. ceva dezgustător !i cu adevărat îngrozitor. sus !i (os !i de (ur împre(ur !i la colţuri. sau c*iar ne&unia# 5 în mine ceva at$t de iremedia&il detesta&il.*iar !i mamele mon!trilor# 8aptul că numai eu n am putut "i iu&it. dovedea doar că în mine nu e nimic de iu&it. "ără să tri!ez dacă n a! "i !terpelit &ancnota de o (umătate de liră din po!eta ei !i n a! "i minţit apoi.

Lilen3a Dalisc* !i c$teva dintre prietenele lor au încasat g*iontul realităţii dintr un Ierusalim cu valuri de căldură. merit$nd să am !i eu o mamă### După un an sau doi. după ce plecasem de acasă ca să locuiesc în 3i&&utzul Hulda. imagine cu imagine. c$nd acele !colăriţe emotive din 7ovno s au trezit dintr odată pe terenul accidentat al vieţii de toate zilele. s ar 342 . printre casele goale ale copiilor. nici între ei doi# Mama avea treizeci !i opt de ani c$nd a murit: mai mică dec$t "iica mea cea mare !i puţin mai mare dec$t "iica mea cea mică în ziua în care am scris aceste r$nduri# După zece sau douăzeci de ani de c$nd terminaseră liceul Tar&ut*. sărăcie !i &$r"e răutăcioase. evoc$nd. cozi. scutece. lăs$ndu mă de unul singur. nici între mama !i mine sau între mine !i tata. mirosul de na"talină !i cel al c*iuvetei din &ucătărie. s"$r!itul vieţii ei# In acele zile încercam de(a să mi înc*ipui un pic din lucrurile despre care nu s a vor&it niciodată. migrene. pe întuneric.Poveste despre dragoste si întuneric nu m a! mai "i g$ndit la acele lucruri rele !i nu mi a! "i lăsat niciodată m$na să rătăcească în pantalonii de pi(ama noaptea de a! "i "ost ca toată lumea. c$nd mama. se pare. după !coală. muncă !i un du!. am început treptat să mă g$ndesc !i la ea# La s"$r!itul zilei. a ie!it la iveală. sau. o (umătate de oră sau o oră. "ără rost. mă duceam să !ed singur pe &anca de lemn din sala de lectură# 2edeam acolo. soţi. c$nd toţi ceilalţi copii din 3i&&utz "ăcuseră du! !i se îm&răcaseră de seară !i plecaseră să stea un pic cu părinţii lor.

un "el de "ăgăduială din copilărie care este "rustrată în mod inevita&il. din piesele lui .20 nu le a "ost de a(utor# .'mos +z părea. a acoperit dintr odată cu dispreţ !i aproape că a scuipat pe ta&loul cu drăgăla!a păstoriţă cu aer visător !i o mulţime de (upoane de mătase. ceva nici &Gronian. cu o&ra(ii tranda"irii !i trei (upoane# Iz&ucnirea de care !i a amintit mătu!a ?onia după !aptezeci de ani.a "ăcut dec$t să înrăutăţească lucrurile# ?au poate că a "ost altceva. ale cărei aripi s au zdro&it în cele din urmă de caldar$mul pră"os !i "ier&inte din piatră de Ierusalim# ' crescut ca "iica "rumoasă !i ra"inată a morarului. unde pro&a&il că a "ost crescută ca păstoriţa din ta&loul pe care îl ura. &ucătăreasă !i servitoare. păstoriţa cea împodo&ită. c$nd 8ania cea de !aisprezece ani. a devenit adultă în vila de pe strada Du&ins3a. cu livadă. poate că a "ost sc$nteia "orţei vitale a mamei mele care încerca în zadar să se eli&ereze de întunericul ce începea de(a să o învăluie# In spatele "erestrelor cu draperii care apărau at$t de &ine copilăria 8aniei Mussman. ci mai apropiat de acel a&ur de singurătate melancolică de care sunt încon(urate domni!oarele de "amilie &ună.e*ov !i din povestirile lui 6nessin. călcată în picioare !i c*iar ridiculizată de monotonia vieţii înse!i# Mama a crescut încon(urată de o viziune culturală angelică de o "rumuseţe înceţo!ată. într o 343 . "aptul că programul de studii al !colii din 7ovno din anii . nici c*opinian. într o criză de "urie nea!teptată din partea ei. introvertite.

iar ea.Poveste despre dragoste si întuneric noapte. asaltată c$t e ziua de lungă de mirosuri de varză. în cele din urmă a murit arsă c$nd a pus "oc coli&ei pustii a c*ipe!ului 'nton# %nsă toate aceste lucruri s au petrecut de cealaltă parte a geamurilor du&le. a "ost sordidul# Prin HI=< sau HI==. ru"e spălate. c*iar la marginea ora!ului 7ovno# . doar a colorat o !i a îndulcit o# După c$ţiva ani. ca să primească un strop din durerea M$ntuitorului !i să o su"ere în numele Lui# Dora. a!a mi se pare. pe!te "iert !i urină uscată. str$ng$nd din dinţi. &eţivul ?teleţ3i !i a pierdut nevasta la cărţi.ineva tre&uie să "i venit !i să "i povestit cum 344 . încon(urată de lig*ene de ta&lă !i de castraveţi muraţi !i de mu!cata care se prăpădea într un &idon de măsline ruginit. dedesu&tul "amiliei 7osendor"" !i alături de u!a Lem&ergilor. plăcut. ea a !tiut că toţi "useseră asasinaţi acolo. în a"ara cercului luminat. nevasta lui. mama a început să se o"ilească# Poate că ar "i putut îndura. dacă nu !i mai devreme. a rămas însărcinată cu iu&itul mamei ei. greutăţile !i pierderile. în Derem 'vra*am. în apartamentul îng*esuit !i umed de la su&sol. "iica mena(erei. Ira. sărăcia sau cruzimea vieţii casnice# Dar ceea ce n a putut îndura. pe strada 'mos. pane Ea3rzeOs3i !i a tras un glonţ în coapsă !i altul în cap# Prinţesa 7avzova !i a &ătut un cui ruginit în m$nă. care se pare că a "ost nuanţată cu un pic de melancolie ce n a tul&urat o. al !colii Tar&ut*# -ici una dintre ele nu a putut răz&i înăuntru ca să vatăme grav "armecul copilăriei mamei mele.

cu mare. au m$nat tot ora!ul. educaţia "izică. su& cerul înstelat# 'colo. să c$nte în (urul "ocului de ta&ără. a căror privire a pătruns în visele multor !colăriţe adolescente. asimilaţi !i &otezaţi. înarmaţi cu pu!ti mitraliere. ca să se (oace de a cerceta!ii. în care trăiesc acum. ciuperci. în două zile. să doarmă în saci de dormit pe malul unui p$r$u. negustori am&ulanţi !i apari. cu mic. "uncţionari la sinagogă. nemţii au desc*is "ocul !i au măcelărit pe malul !anţurilor. !i mai mult dec$t numărul total al evreilor uci!i în o sută de ani de răz&oi cu ara&ii 345 . comuni!ti !i sioni!ti. concurenţii în a"aceri !i du!maniiF înstăriţi !i proletari. arti!ti !i pro!tii satului !i în (ur de patru mii de prunci# 2i pro"esorii mamei au murit acolo. 5liezer >usli3 cel iute la m$nie. !i "ratele ei. către pădurea ?osen3i. coacăze !i mure. păsări.'mos +z nemţii. ?*muel pictorul. de asemenea. c$nd Legiunea 12 'proCimativ populaţia ora!ului 'rad. 8an3a Eeidmann care preda geogra"ia !i &iologia !i. unde le plăcea tuturor să meargă la plim&are în zilele "rumoase. care preda cultura e&raică. cu prezenţa lui carismatică !i oc*ii *ipnotici. cunoscuţii. lituanienii !i ucrainenii. Isaac >er3ovs3i cel distrat !i somnoros. Issac*ar 7eiss. !i doctorul Mos*e >ergmann cel pedant !i înăcrit. intelectuali. vreo douăzeci !i cinci de mii de su"leteH2# 'u pierit aproape toţi colegii de clasă ai mamei# %mpreună cu părinţii lor !i cu toţi vecinii. în HI=8. conducători comunali. evlavio!i.u toţii# -u mult după aceea. care preda cu dinţii aproape încle!taţi istoria universală !i poloneză# . printre tu"e. directorul.

Piro!3a.e*ov. un panto"ior nou.eva din suprara"inatul program de studii de la !coala Tar&ut*. atunci c$nd viaţa nu i a îndeplinit nici una dintre "ăgăduielile tinereţii. să privească moartea ca pe un iu&it eCcitant. maestru al stratagemelor. dar !i lini!titor. un ultim iu&it. . artistic. acestui seducător &ătr$n !i di&aci. înmiresmat !i ca"eniu. acestui dezgustător mo!neag destră&ălat. pe care am a"lat o la c$ţiva ani după moartea mamei mele în paginile lui . dar deg*iz$ndu se iar !i iar într un t$năr 8ăt 8rumos# 1$nătorul ăsta iscusit al celor cu inima s"ăr$mată. !arlatan cati"elat.eva care a "ăcut o pe mama.Poveste despre dragoste si întuneric 'ra&ă &om&arda Ierusalimul. cu o lovitură directă de o&uz# Ie!ise doar să aducă o găleată !i o c$rpă de !ters pe (os# Poate că ceva din "ăgăduiala copilăriei "usese de(a in"ectat de un "el de crustă romantică.ea dint$i !i dint$i dintre amintiri este un panto". c$ntăreţ din "lautul "ermecat care îi atrage pe cei disperaţi !i singuri în "aldurile mantiei lui de mătase# 1ec*iul uciga! în serie al su"letelor dezamăgite# . su&til. otrăvitoare. . Piri @annai. cu vocea la "el de dulce !i amară ca a unui violoncel într o noapte singuratică. 6nessin !i c*iar în unele dintre poeziile lui 7ac*el# . protector. care asocia muzele cu moartea. sluţit de v$rstă. amorezul ăsta vampir. Turg*eniev. ?au poate că a "ost o trăsătură &urg*eză slavă. a "ost ucisă o altă prietenă a mamei. melancolică. cu o lim&ă moale !i caldă# 346 . care să vindece în s"$r!it rănile inimii ei singuratice# ?unt de(a de mulţi ani pe urmele acestui vec*i uciga!.u ce încep amintirile mele.

aduceţi un aparat de "otogra"iat4 -u eCista aparat de "otogra"iat în apartamentul nostru. !i cineva a r$s în *o*ote !i !i a plesnit genunc*ii cu am$ndouă m$inile. încă puţin ţeapăn# 'm "ost at$t de vră(it de mirosul lui înc$ntător de piele nouă. sau poate simple cuno!tinţe# Tre&uie să "i arătat drăgăla!. răsărită din "aptul că toată mulţimea aceea era atentă doar la el. urmată de tata !i de di"eriţi unc*i !i mătu!i.a să mă pot îm&ăta de miros# Mama a intrat în cameră. "eciorelnică. Pot să răspund la această între&are destul de eCact. !i o talpă nouă.'mos +z Tre&uie să "i "ăcut parte dintr o perec*e. aproape vie. o săl&atică. iar de la o&ra(i în (os ceva ce arăta ca un pe!te ciocan sau un soi de pasăre primitivă. în loc de nas. dar aproape că îl pot vedea încă pe acel ţ$nc: de vreo doi ani sau doi ani !i un s"ert. dar memoria nu l a păstrat dec$t pe unul# )n panto" nou. &ucur$ndu se 347 . pentru că au iz&ucnit cu toţii în r$s arăt$nd spre mine. ameţitoare &ucurie. Iute. cu "eţi!oara &ăgată în panto". strălucitoare. pe nas. dar ciudat. ca un "el de r$t# . pe care nu călcase nimeni# De la oc*i în sus era un prunc al& la "aţă.e simţea ţ$ncul. iar altcineva a mormăit !i a zis răgu!it. cu părul &ălai !i oc*ii mari. răsărea călc$iul unui panto". cu gu!ă mare# . iute. surprinsă de el. sclipitoare. înc$t se pare că am încercat mai înt$i să mi pun panto"ul cel nou pe "aţă. rotunzi !i miraţi# Dar c*iar su& oc*i. deoarece am mo!tenit de la acel ţ$nc ceea ce a simţit atunci: o &ucurie străpungătoare. !i de clei picant !i ameţitor.

iar vocea mamei mele. că !ed !i scriu asta. ai cărei pereţi ţepeni. !i totu!i moi. mai tare. aduceţi un aparat de "otogra"iat# 2i. "ără nici o contradicţie.Poveste despre dragoste si întuneric de el. împinge încă un pic# 348 . pentru că părinţii lui !i străinii !i toţi z&ierau r$deau arătau spre el !i spre r$tul lui !i iar r$deau. o învăluiau m$ng$ietor pe c$nd pătrundea tot mai ad$nc. arăt$nd spre el# In acela!i timp. împinge. iute. care îi "ăceau măruntaiele să tremure# %n cea de a doua imagine nu eCistă pu&lic# Doar mama. pun$ndu mi o !osetă moale !i caldă /pentru că era rece în cameră0 !i apoi încura($ndu mă. în vreme ce strigau unul la altul. pe care era prea mic ca să o cuprindă. pielea mea retrăie!te plăcerea piciorului care încerca să se strecoare între pereţii interiori ai acelui prim panto". împinge. c*iar !i acum. tremurai cărnii care intra pentru prima oară în viaţa ei în această pe!teră a comorilor. împinge tare. pruncul mai era speriat !i îngri(orat de prisosul atenţiei lor. &l$ndă !i ră&dătoare. mă încura(a. pentru că se iviseră c*iar în toiul plăcerii senzuale îm&ătătoare a in*alării mirosului proaspăt de piele !i aromei ameţitoare a cleiului. un aparat de "otogra"iat. de asemenea. ca !i c$nd ar "i "ost o moa!ă a(ut$nd "ătul picioru!ului meu să călătorească în (os pe canalul de na!tere "eciorelnic al plăcut mirositorului meu panto" nou# P$nă în ziua de azi. ori de c$te ori mă străduiesc să mi v$r piciorul într o g*eată sau într un panto". dezamăgit.

cu condiţia ca nici măcar să nu i atingi p$nă dimineaţa. leg$ndu le. ţinut str$ns. învăluit. ca să pot adormi cu acea aromă de piele !i clei# Doar după t$rguieli îndelungate !i pline de lacrimi au acceptat în s"$r!it să pună panto"ii pe un scaun a"lat la căpăt$iul patului meu. !i de acum erai cu totul acolo. prins în str$nsoarea plăcută !i "ermă a primului meu panto"# %n noaptea aceea m am rugat să "iu lăsat să dorm încălţat: nu voiam să se termine# ?au măcar să mi se dea voie să ţin panto"ii cei noi l$ngă cap.'mos +z + m$nă împingea lin piciorul meu mai ad$nc. poţi arunca în "iecare minut o privire între "ălcile lor întunecate care îţi z$m&esc !i poţi trage în piept mirosul lor p$nă te pră&u!e!ti cu "aţa spre ele. singur. înăuntru. a!a înc$t piciorul a umplul cu totul spaţiul. împingea u!or spre mine. 349 . acea întindere care îmi dă întotdeauna o senzaţie de g$dilătură de a lungul la&ei piciorului# 2i iată mă# %năuntru# %m&răţi!at. în vreme ce cealaltă. pe pernă. aparent împotrivindu se mi!cării mele. lim&a caldă s a întins su& !ireturi !i su& nod. ca !i cum ar "i în"r$nt un ultim o&stacol. ca o ultimă lingere înc$ntătoare. !i mama trăgea de(a de !ireturi. care ţinea de talpă. călc$iul meu a "ăcut un ultim e"ort !i a alunecat înăuntru. pentru că te ai spălat pe m$ini. în siguranţă. te poţi uita doar. z$m&indu ţi în somn cu o plăcere senzuală. p$nă în acel moment înc$ntător în care. !i în cele din urmă. de parcă ai "i dezmierdat# %n cea de a doua amintire sunt încuiat. dar de "apt a(ut$ndu mă să intru.

care din c$nd în c$nd o prindea pe după umeri !i îi zicea 6retsc*en sau 6ret. unei vecine văduve de v$rstă mi(locie care nu avea copii. "oarte mari. pentru că se rănise pe 350 . aproape v$nătă# Părul &lond al lui tanti 6reta era împletit într o coadă groasă pe care !i o răsucea ca pe o "r$ng*ie în (urul capului ei rotund# Părul de la t$mple îi încărunţea. dar toţi îi ziceam tanti 6reta. în a"ară de tatăl meu. !i uneori trei. ca !i cum ar "i "ost prinsă "ăc$nd ceva "oarte ur$t sau spun$nd o minciună. care te "ăceau să te g$nde!ti la un cal în*ămat la căruţă# )n z$m&et sting*erit. moi erau presărate cu o puzderie de pistrui de un ca"eniu !ters# Pe su& roc*iile ţărăne!ti de &um&ac pe care îi plăcea să le poarte avea coapse greoaie. de scuză. !i "ăcea versuri glumeţe. !i era sincer mirată de sine însă!i# 'vea întotdeauna două degete &anda(ate sau cel puţin unul. plutea uneori pe &uzele ei. a săpun de ru"e !i a pră(eală# ?e numea doamna 6at. aproape patru ani. în stilul unui !colar din lumea vec*e: 9-u uita N Dumneata N 6reta meaN I o acadea4: /?e pare că ăsta era "elul lui de a "ace curte "emeilor#0 Tanti 6reta se înro!ea !i pentru că îi era ru!ine că se înro!e!te. ca ni!te ciulini cenu!ii cresc$nd la marginea unui c$mp de gal&en# >raţele ei dolo"ane. purpurie. mai puţin intens. după cum îi era năravul. o "emeie care mirosea a l$nă umedă !i. eram încredinţat de c$teva ori pe săptăm$nă. timp de c$teva ore.$nd aveam trei ani !i (umătate.Poveste despre dragoste si întuneric într o cu!că întunecată# . devenea pe dată !i mai ro!ie.

!i &onă ocazională# După micul de(un mama mă a!eza. o &ucată de &r$nză !i c$ţiva &iscuiţi# 2i a!a . Doamne "ere!te. dar dacă o atingi. !ervete. pieptănat !i ne"ericit. 351 . apoi îmi înm$na o pungă de *$rtie ca"enie în care erau o &anană. pe un ta&uret de lemn. îmi umezea părul !i mi l pieptăna gri(uliu cu cărare dreaptă într o parte. s ar putea in"ecta !i atunci nu mai e scăpare. perniţe. mai presus de toate. o să tre&uiască să ţi "acă altă in(ecţie# La u!ă mama ne ura mie !i lui tanti 6reta distracţie plăcută !i pleca# Pe dată tanti 6reta îmi scotea panto"ii !i mă a!eza. de asemenea. un tigru ager din p$slă !i c$teva piese de domino.'mos +z c$nd tăia legumele ori î!i prinsese m$na în vreun sertar din &ucătărie sau lăsase să i cadă peste degete capacul pianului: în ciuda degetelor ve!nic accidentate. eram dus către curtea din spate a celei de a patra case de la dreapta casei noastre# Pe drum tre&uia să promit că o să "iu cuminte. că o să "ac tot ce mi zice tanti 6reta. să mă (oc "rumos !i în lini!te pe o rogo(ină dintr un colţ. pentru că acea coa(ă. dădea lecţii particulare de pian# 5ra. căreia i se spune crustă. în picioare. "ace parte din procesul de vindecare !i va cădea cur$nd de la sine. linguriţe. pentru nimic în lume n o să zgreapţăn coa(a ca"enie care crescuse pe rana de la genunc*i. un măr. în "aţa c*iuvetei din &aie. îmi !tergea urmele de "iertură de ovăz de pe o&ra(i !i de pe &ăr&ie cu un prosop umed. "recat. pe care mă a!teptau în "iecare dimineaţă cărămizi. în !osete. că n o să "iu o pacoste !i.

tanti 6reta îmi o"erea două pătrăţele de ciocolată sau &ucăţi de marţipan# +&loanele apartamentului ei erau întotdeauna trase. peste mare /rogo(ina0 !i dincolo de munţi /perniţele0# Piesele de domino erau "ioro!ii lupi cu care încon(urase vră(itorul pe!tera unde era înc*isă prinţesa# ?au alt"el: piesele de domino erau tancuri. păpu!a cea moale era trans"ormată în înaltul . perniţele erau zidurile Ierusalimului. care mirosea un pic a mucegai# 'cest inventar îmi era de a(uns pentru c$teva ore de &ătălii !i de "apte eroice# Prinţesa "usese luată în captivitate de un vră(itor rău /tigrul0. în rolul de luptători *asmoneeni sau trupele de g*erilă ale lui >ar Doc*&a# Pe la (umătatea dimineţii tanti 6reta îmi aducea ni!te suc de zmeură. gros !i lipicios. din 352 .omisar 5nglez.Poveste despre dragoste si întuneric precum !i o prinţesă păpu!ă (erpelită. care s"$r!eau întotdeauna cu pupături lipicioase. su& comanda tigrului. într o cană grea care nu semăna cu nici una de la noi de acasă# )neori î!i ridica gri(ulie tivul roc*iei !i se a!eza l$ngă mine pe rogo(ină# Mă cople!ea cu tot soiul de ciripituri !i alte semne de tandreţe. care a înc*is o într o pe!teră /su& pian0# Linguriţele erau o escadrilă de avioane care z&urau toate în căutarea prinţesei. pline de gem# )neori mă lăsa să clămpănesc u!urel4 la pian# Dacă îmi terminam m$ncarea pe care mi o pusese mama în punga de *$rtie. în vreme ce promovam linguriţele. !ervetele erau corturi ară&e!ti.

ăii Prinţesei MarG. dar îi "ăcea trupul !i mai rotund# . către mănăstirea 7atis&onne !i clădirile 'genţiei 5vreie!ti. în (os pe . Derem 'vra*am.alea Aulian. care erau în (osul . î!i punea pălăria de pai rotundă.alea 7egele 6eorge 1. ca a unui poliţist englez sau a unui !o"er de pe auto&uzele Hame3as*er# 'poi se uita la mine cu o privire cercetătoare. precum !i în sus pe .'mos +z cauza soarelui# 8erestrele erau înc*ise din cauza mu!telor# . î!i lingea degetul !i r$c$ia resturile întărite de ciocolată sau de marţipan din (urul gurii mele. care ducea la *otelul 7egele David# La intersecţia dintre .$nd toate aceste pregătiri luau s"$r!it.alea Prinţesei MarG era întotdeauna 353 . îmi punea pe cap o !apcă 3a3i cu cozoroc ţeapăn. l$ngă grădiniţa doamnei Hasia. 9să vedem ce se petrece în lumea largă:# Din cartierul nostru. la colţul dintre străzile 6eula* !i Malac*i# Lumea largă însă!i se întindea între . ie!eam am$ndoi c$teva ore. în (urul cinematogra"elor ?tudio !i 7eC. pentru o mai mare intimitate# )neori tanti 6reta mă încălţa. erau întotdeauna &ine împreunate.alea Aulian. care oprea în strada Eep*ania*. pe strada Hillel !i strada ?*ammai. care îi ascundea (umătate de "aţă. strada Mamilla !i . pe strada >en @a*uda !i în (urul ei. care oprea la celălalt capăt al străzii 'mos. îmi înc*eia la loc căma!a. "ie lu$nd auto&uzul <>.$t despre perdelele în"lorate.alea Aa""a. ca o perec*e de genunc*i că!ti. puteai a(unge în lumea largă "ie lu$nd auto&uzul <'.

pentru că arăta viclean !i în acela!i timp s"$!ietor de ne"ericit# %ncă o dată !i încă o dată se scu"unda tanti 6reta în ca&ina mică. poliţistul diri(a tra"icul. încă o dată !i încă o dată această '"rodită cu z$m&etul p$nă la urec*i se nă!tea din spumă. să scoată !i să pună iar pe ea. în intimitatea unei ca&ine de pro&ă. al v$nzătorilor !i al 354 .alea ?ultanul ?uleiman. zeu atotputernic înarmat cu un "luier stridentF m$na lui st$ngă oprea tra"icul. !i în "iecare îi plăcea să pună pe ea. !i un vra" de capoate viu colorate pe care le numea negligees# +dată a încercat c*iar !i o &lană: privirea din oc*ii c*inuiţi ai vulpii ucise m a îngrozit# . năpustindu se de după draperie într o !i mai "ascinantă reîncarnare# De dragul meu. de unde răsărea după ce păreau să "i trecut ani întregi. o mulţime de roc*ii "rumoase !i o serie de "uste. &luze !i cămă!i de noapte minunate. !i c*iar în &azarul dinăuntrul zidurilor# In "iecare dintre aceste eCpediţii tanti 6reta mă t$ra prin două trei magazine de îm&răcăminte.Poveste despre dragoste si întuneric un poliţist energic în pantaloni scurţi !i cu &rasarde al&e# Domnea cu m$nă de "ier peste o insuliţă de ciment adăpostită su& o um&relă de ta&lă# Din v$r"ul insulei sale. pe .*ipul vulpii mi a tul&urat su"letul. iar dreapta îl eli&era# De la această intersecţie lumea largă se întindea !i continua spre centrul comercial evreiesc de su& zidurile +ra!ului 1ec*i. !i uneori prelungirile ei a(ungeau p$nă la părţile ara&e din (urul Porţii Damascului.

nu o "ace să arate grasă. nu cumva e cam &anală. cu mormane de "runze "o!nitoare care se înv$rte(eau în lumina cenu!ie. acel ro!u purpuriu. avea întotdeauna mare gri(ă să nu mai calce a doua oară prin acela!i magazin înainte de a "i trecut c$teva luni# 2i nu cumpăra niciodată nimic# %n orice caz. oare o avanta(ează. ar&iter elegantiarum !i con"ident. oare e potrivită pentru ea. îi plăcea să Iacă o piruetă coc*etă !i ne între&a pe "iecare. devenea pe dată !i mai ro!ie. un pic cam îndrăzneaţă. în cele din urmă îi promitea cu m$na pe inimă v$nzătorului sau v$nzătoarei că aproape sigur se întoarce în aceea!i zi. niciodată nu se întorcea# Dimpotrivă. tanti 6reta !i cu 355 . cel mai t$rziu m$ine# Din c$te îmi amintesc. pe care îl construiam pentru ea din cărămizi. de "apt "oarte repede. după pr$nz. nu cumva se &ate cap în cap cu culoarea oc*ilor ei. o zi de iarnă cu v$nt puternic. în vremea asta "aţa i se înro!ea !i pentru că îi era ru!ine că se înro!e!te. se întorcea cu m$inile goale# Poate că nu avea destui &ani# Poate că acele ca&ine de pro&ă cu draperii din toate magazinele cu îm&răcăminte "emeiască ale Ierusalimului erau pentru tanti 6reta ceea ce era pentru (erpelita prinţesă păpu!ă castelul vră(itorului. după ce se mai uită !i prin alte magazine. din toate eCcursiile în care am "ost cu ea pe post de escortă. oare cade &ine. pe la s"$r!itul după amiezii.'mos +z celorlalţi cumpărători. aproape v$năt. la marginea rogo(inii# P$nă ce într o zi. se rotea pe călc$ie de c$teva ori în "aţa oglinzii# In ciuda coapselor ei masive. pe r$nd.

ia g*ici ce4 Pe c$nd !edeam !i o a!teptam. îm&răcată ca de carnaval sau poate că doar împopoţonată# 5ra "oarte t$nără. doar !ezi aici !i mă a!tepţi. pe nea!teptate a trecut pe acolo o "etiţă cu pa!i mărunţei. m$nă n m$nă. poate că pe una dintre străzile ara&ilor cre!tini# . în nici un caz. care era apărată de o draperie groasă# 'cum promite mi că nu pleci nicăieri. însă ascultător. !i dacă e!ti cuminte o să capeţi o surpriză de la tanti 6reta. care se terminau într o perec*e de panto"i ro!ii ascuţiţi !i cu tocul înalt# -u mai văzusem niciodată o ast"el de "emeie copil: prea mică pentru o "emeie !i prea gătită pentru o copilă# '!a că m am ridicat. Doamne "ere!te. cămă!i de noapte !i roc*ii viu colorate. !i m am luat după ea ca să mai văd o dată ce văzusem. tanti 6reta. dar cum era cu putinţă. ci ca o vioară# 'm reu!it să văd pe picioru!ele ei ciorapi de nailon cu dungă.a de o&icei. încărcată cu un morman de capoate. plin de tristeţe. 356 . a dispărut în ca&ina de pro&ă. asta însă după ce mi a dat un pupic lipicios !i m a pus să o a!tept pe un ta&uret de răc*ită din "aţa singuraticei ei celule de detenţie. "ascinat !i uluit. 2i îi "ăcuseră un "el de piept ca al "emeilor. !i mai ales nu vor&i cu vreun străin p$nă ce iese iar tanti 6reta. am a(uns la un magazin de îm&răcăminte splendid !i mare. dar mai în v$rstă ca mine /aveam pe atunci trei ani !i (umătate ori poate aproape patru0# + clipă mi s a părut că î!i dăduse cu ru(.Poveste despre dragoste si întuneric mine. mai "rumoasă ca oric$nd. sau mai degra&ă ce nu văzusem. cu !anţ pe mi(loc# Linia taliei !i a !oldurilor ei nu era de copil.

e!ar"e. (ac*ete cu &luze asortate. ca&ine mici !i întunecate învăluite în draperii înc*ise la culoare se căscau în calea mea# Ici !i colo. &luze !i "uste. len(erie. care se rami"ica în !i mai multe căi stră(uite de roc*ii# Mirosurile de l$nă. în vreme ce mătasea "o!nitoare se unduia ca o &riză &l$ndă# Ici !i colo. stră(uită pe am&ele părţi de trunc*iuri înalte de copaci cu g*irlande de roc*ii. un la&irint pro"und !i seducător. na"talină !i "lanel se amestecau cu o urmă de arome nede"inite care pluteau printr un desi! de roc*ii. pulovere. mantouri !i &lănuri.'mos +z pentru că "ata ţ$!nise dinspre &ara cu "uste din spatele meu !i trecuse pe l$ngă mine "oarte repede# 1oiam să o văd de aproape# 1oiam ca ea să mă vadă pe mine# 1oiam să "ac sau să zic ceva care să o "acă să mă &age în seamă: aveam de(a un mic repertoriu care putea smulge strigăte de admiraţie de la adulţi !i vreo două care "uncţionau de minune !i la copii. cu crengile aproape rupte de povara "runzi!ului lor de ţesături viu colorate# %n ciuda greutăţii lor. mai ales la "etiţe# 8etiţa cea gătită a plutit lin printre !irurile de ra"turi încărcate cu &aloturi de ţesături !i a dispărut într o trecere ca un tunel. aceste trunc*iuri puteau "i rotite cu o împingere u!oară# 5ra o lume a "emeilor. (upoane !i cămă!i de noapte. un la&irint întunecat !i înmiresmat de cărări calde. la capătul unui tunel !erpuit clipea un &ec c*ior# Ici !i colo se desc*ideau 357 . !aluri. capoate !i tot soiul de corsete !i port(artiere. mătăsos !i cati"elat.

ti ta tac /în în"ier&$ntarea mea auzeam 9la tai"as. să i do&$ndesc recuno!tinţa ve!nică# Mi era teamă că o s o pierd pe vecie în întunericul la&irintului# Dar n aveam cum să !tiu dacă "ata care î!i vedea cu at$ta sprinteneală de calea ei !erpuită prin pădurea de *aine o&servase sau nu că un cavaler temerar se aţinea pe urmele ei. poate că să o salvez un pic. tre&uia să o depă!esc. l a agitat încolo !i încoace !i pe dată a dispărut din "aţa mea. cărări înguste !i întortoc*eate din (unglă. alcovuri. ti tatac.u su"letul plin de &asme cu prinţese pe care cavalerii ca mine galopează să le salveze din colţii &alaurilor sau de "armecele vră(itorilor răi. ra"turi !i te(g*ele# 2i erau multe colţuri ascunse după paravane sau draperii groase# Pa!ii copilei cu tocuri înalte erau "oarte iuţi !i siguri.Poveste despre dragoste si întuneric tainice alei dosnice. cu orice preţ. sau. deloc ai unei "etiţe. camere de pro&ă înc*ise !i tot soiul de dulapuri. !i totu!i vedeam &ine că e mai scundă dec$t mine# 'm îndrăgit o pe loc# 7$vneam din toată "iinţa mea. &at(ocoritor. ţ$nc pitic:0. să mă uit &ine la c*ipul acestei *amadriade. să i lac oc*ii să se desc*idă larg de admiraţie# 'm iuţit pasul# 'proape că alergam după ea# . 9ţ$nc pitic. micuţa z$nă s a aplecat su& un pom rămuros cu *aine de ploaie. la tai"as:. mici ni!e. lungindu !i pa!ii cei mititei ca să nu răm$nă în urmă# Dacă da. să răpun pentru ea un &alaur sau doi. de ce n a dat nici un semn: nici măcar o dată nu s a înt$mplat să întoarcă spre mine capul sau să se uite în (ur# >rusc. 358 .

dar !tiam că va veni negre!it !i mă va cople!i# 5ra micuţă. ale cărei zgomote !i. care dezvăluia un piept de "emeie. s a ivit &rusc între &uzele ei. cu capul plecat. o despicătură răutăcioasă. cu modestie tăcută. g$"$ind de emoţie. cu decolteu ad$nc. în cele din urmă. cu !anţul dintre s$nii unei "emei adevărate# 2i avea &uze late. după care nu !tiam ce o să vină. un 359 . vopsite într un ro!u ţipător# . să o eli&erez. să s"ăr$m lanţurile de "ier de la m$inile !i picioarele ei. mi am croit drum prin grămada de ve!minte "o!nitoare# 2i a!a. electrizat de cutezanţă cavalerească. ca un pui de găină.'mos +z îng*iţită de "runzi!ul lui des# Inundat de o &ravură ce nu mă caracteriza. !i să mi a!tept răsplata care nu avea să înt$rzie !i lacrimile ei de recuno!tinţă. al cărei par"um îmi înc*ipuiam că le pot percepe printre ramurile cele mai apropiate# 'veam să mi risc viaţa lupt$nd cu m$inile goale cu vră(itorul care a înc*is o în &eciul lui# 'veam să înving monstrul. !i apoi să stau deoparte. &at(ocoritoare. într adevăr. cu trupul "ragil ca un &ăţ de c*i&rit. am ie!it aproape poticnindu mă într un "el de lumini! de pădure sla& luminat# 'ici am *otăr$ t s o a!tept oric$t va "i nevoie pe mica *amadriadă.$nd mi am adunat în s"$r!it cura(ul să mă uit la "aţa ei. aproape un pruncF !i avea o cascadă de &ucle castanii# 2i panto"i ro!ii cu tocuri înalte# 2i o roc*ie de "emeie. m am aruncat "ără teamă după ea în desi!ul de ţesături !i. înot$nd împotriva curentului.

care dezvelea dinţi!ori ascuţiţi printre care a sclipit deodată un incisiv din aur# )n strat gros de pudră împestriţat cu insule de ro!u îi acoperea "runtea !i îi al&ea o&ra(ii groaznici. am "ugit ne&une!te prin tunelele "o!nitoare în întuneric. nu era deloc copil# -u era nici z$nă !i nici *amadriadă. prea încremenit ca să strig. ca g*earele unei păsări de pradă# Pe loc m am întors !i am z&ug*it o. c*ircită. am "ugit. cu degetele osoase. groaznic. "aţa ei avea ceva dintr o cioară cu ciocul încovoiat !i oc*ii ca mărgelele# Mie mi se părea înspăim$ntătoare. z&$rcită. cu răsu"larea tăiată. cu un *o*ot de r$s gros. z$na cea iute de picior. acel c*ip care păruse în acela!i timp răutăcios !i s"$!ietor de trist# 'cea copilă stranie. z&$rcite. a(utor.Poveste despre dragoste si întuneric "el de z$m&et sc*imonosit !i veninos. care erau un pic tra!i. îngrozit. suspin$nd. ţip$nd înăuntrul meu. rătăcindu mă. nim"a "ermecată pe care o urmărisem ca vră(it de a lungul !i de a latul pădurii. ci o "emeie aproape &ătr$nă cu un aer sardonic# + pitică# + micuţă coco!ată# De aproape. ca !i cum !i ar "i luat &rusc c*ipul vulpii ucise. am "ugit. sco&iţi ca aceia ai unei vră(itoare rele. a(utaţi mă. un ţipăt înă&u!it. cu un g$t &ătr$n plin de riduri !i m$ini pe care le a des"ăcut deodată larg !i le a întins spre mine. ca o vră(itoare care pro&a&il încerca să mă atingă ca să mă prindă în capcană. pierz$ndu mă din ce în ce mai mult în la&irint# -iciodată p$nă atunci sau de atunci încoace n am mai simţit a!a groază# Descoperisem secretul cumplit că nu e 360 .

am zăcut tremur$nd. nici înc*isă. ci o desc*izătură (oasă. !i acum n o să mă mai lase să scap cu viaţă din pădurea ei întunecată# Tot "ugind am nimerit deodată la o intrare mică. &lestem$ndu mă singur. în 361 . de vreme ce cu siguranţă se auzea de a"ară# Mi s a părut că aud în mai multe r$nduri cum se apropie ţăcănitul tocurilor ei. prea speriat ca să ies "ie !i pentru o clipă din adăpostul meu. cu capul îng*esuit între genunc*i. iudă mori:.'mos +z copil. mă urmărea cu c*ipul ei de vulpe ucisă. prea încremenit ca măcar să întind m$na !i să înc*id u!a din spatele meu# '!a că m am g*emuit într un colţ al acestei cu!ti. ca a unei cu!ti pentru c$ini# M am t$r$t înăuntru cu ultima răsu"lare !i m am ascuns acolo de vră(itoare. cu m$inile acoperindu mi capul. care pro&a&il că era doar un loc de depozitare. 9iudă mori. transpir$nd. c*iar deasupra mea. gri(uliu să nu mi scape nici măcar un c*iţcăit. cu o u!ă de lemn care nu era nici desc*isă. str$ns în mine !i încovrigat ca un "etus. să mă retrag în propriul p$ntec. iat o acum. că e o vră(itoare travestită în copil. care avea să mă trădeze în cur$nd. de "apt nu era o u!ă de înălţime normală. printre ni!te nedeslu!ite tu&uri de metal răsucite. lăzi care se s"ăr$mau !i teancuri de ţesături mucegăite. iudă mori. Dar eram paralizat de oroare. îng*eţat de spaimă din cauza respiraţiei mele ca ni!te "oaie. încerc$nd să mi !terg propria eCistenţă. un "el de spaţiu triung*iular înc*is de su& o scară# 'colo. de ce n am înc*is după mine u!a ascunzi!ului. necutez$nd să respir.

"elinarele drumeţilor din depărtare. !i orice punctează întunericul nopţii. în care poţi întotdeauna să călătore!ti de la un &loc de întuneric la altul cu a(utorul di"eritelor licăriri. Mi am ţinut respiraţia !i mi am încle!tat pumnii# Dar omul nu mi a auzit inima &u&uind# ' trecut repede pe l$ngă cu!ca mea !i din mers înc*iz$nd u!a !i "ără să vrea m a înc*is înăuntru# 'cum eram încuiat aici# Pe vecie# %ntr un întuneric deplin# Pe "undul unui ocean pa!nic. să mă rănească. !i dintr odată o să se g*emuiască deasupra mea. ca să mă pre"acă pe loc într o vulpe ucisă# ?au în piatră# După !apte ani a trecut pe acolo cineva# . să mă tragă a"ară. stele !i licurici. !i nici de atunci încolo# -u era &ezna nopţii. !i întotdeauna poţi să încerci să &$(&$i prin întuneric după ni!te um&re care sunt un pic mai întunecate dec$t noaptea însă!i# -u !i aici: eram pe "undul unei mări de cerneală# -ici tăcerea nu era a nopţii. tăcut# -u mai "usesem în a!a întuneric p$nă atunci. în care poţi deslu!i di"erite licăriri. r$z$nd cu dinţii ei ascuţiţi. !i o să mi in(ecteze în s$nge cine !tie ce vra(ă îngrozitoare.ineva care lucra în magazin. să mă atingă cu degete care la pipăit sunt ca de &roască. să or&ecăie după mine.Poveste despre dragoste si întuneric orice clipă poate să mă prindă. în care întotdeauna se aude în depărtare ritmul unei 362 . ici !i colo. "ereastra unei case. care de o&icei este un întuneric al&astru înc*is. p$lp$iri !i sclipiri.

de c$te ori încerc să mi înc*ipui cum arăta "aţa ei.e s a înt$mplat cu acele păduri !i tunelurile !erpuite. cu mulţimea lui de la&irinturi. după cum spun cei de la "aţa locului. motoare *uruind sla&. cu diagonală din piele neagră !i 3e""ie* ro!ie. 2i cu alcovurile din spatele draperiilor. tăcerea pe care o găse!ti doar pe "undul unei mări de cerneală# . !i poţi auzi greierii !i un cor de &roa!te. )nul armenesc. te(g*elele !i toate ca&inele de pro&ă. a tras cu precizie în ea dinspre 'cademia de Poliţie. c$ini lătr$nd. palpit$ndă. care era pe linia de încetare a "ocului# 6lonţul. am co!maruri cu un oc*i scurs# -ici nu am vreo posi&ilitate să sta&ilesc unde anume în Ierusalim era magazinul de îm&răcăminte.'mos +z pompe. 2i ce se a"lă acum pe locul acela. pe care am urmărit o !i de care am 363 . eram încuiat în cel mai întunecat întuneric# 2i tăcerea tăcerilor mă învăluia aici. pe!teri !i cărări prin pădure.a mai rămas nimeni care să !tie# 6reta 6at a "ost ucisă în asediul Ierusalimului evreiesc din HI=8# )n ţinta! de elită din Legiunea 'ra&ă.$t am stat acolo. . 2i cu!ca în care am "ost îngropat de viu. . !i din c$nd în c$nd te străpunge urletul unui !acal# Dar aici nu eram într o noapte vie. a intrat prin urec*ea st$ngă a lui tanti 6reta !i i a ie!it prin oc*i# P$nă în ziua de azi. acum vreo !aizeci de ani# Dra un magazin ară&esc. de un purpuriu întunecat. ?au vră(itoarea travestită în *amadriadă. ţiuitul unui ţ$nţar.

în spatele ra"turilor. în acela!i timp răutăcios !i de o tristeţe disperată# Poate că tanti 6reta. care m a atras în ascunzi!ul ei din pădure p$nă ce m am trezit în &$rlogul ei tainic. printre mantouri.Poveste despre dragoste si întuneric "ugit apoi îngrozit. ?au pur !i simplu a găsit singur 364 . ?au aici. ca să o pedepsească pentru că a lipsit at$t de mult# Poate că secătura asta mică se ascunde aici. un copil "oarte prudent. înve!m$ntată într o roc*ie sclipitoare. pe ta&uretul de răc*ită din "aţa camerei de pro&ă# 8ără îndoială că s a speriat !i "aţa i s a înro!it at$t de ţare. în care a &inevoit deodată să mi arate c*ipul său. că a devenit aproape v$nătă# . s a nelini!tit că nu mă găse!te a!tept$nd o în locul pe care mi l sta&ilise.e s a înt$mplat cu copilul. strălucitoare. nici măcar "oarte cura(os# Tre&uie să ne înc*ipuim că la început tanti 6reta a încercat să mă găsească singură: poate că î!i înc*ipuia că &ăiatul a a!teptat !i a tot a!teptat p$nă ce s a plictisit !i acum se pare că se (oacă de a v aţi ascunselea cu ea. c$nd ea a catadicsit în s"$r!it să iasă iar. din acel lim&. Poate că se uită la lumea de a"ară prin vitrina magazinului. pe care cu o singură privire am reu!it să l pre"ac într o oroare. c*ipul unei vulpi ucise.e s a înt$mplat cu prima dintre cele care m au ispitit. Poate că stă !i se uită la manec*inele de ceară ale unor "ete pe (umătate dez&răcate. 'proape întotdeauna e un copil at$t de demn de încredere !i de ascultător. . -u. deloc întreprinzător.

"ără îndoială. +are tanti 6reta a sunat la "armacia domnului Heinemann de la colţul străzii Eep*ania*. în cr$ngul de măslini din apropiere. . încerc$nd să găsească singur drumul spre casă. 365 . a iz&ucnit în pl$ns. i au sărit în a(utor !i au pornit să mă caute# Pro&a&il că m au strigat pe nume. v$nzători !i clienţi. Pe măsură ce îi cre!tea nelini!tea. în puţuri. ne putem înc*ipui că p$lcuri de copii doar un pic mai mari ca mine au "ost c*emate !i trimise ici !i colo să mă caute prin cartier. pe pa(i!tea caprelor de pe coasta dealului. 2i dacă &ăiatul s a lăsat ademenit. ci s a al&it toată !i a început să tremure. ?au un ro&inet. 2i a plecat. tanti 6reta n a mai ro!it. au căutat degea&a pe toate cărările pădurii# 2i pentru că se pare că era un magazin ară&esc. ca să &ea un pic de apă. de a valma. ve!nic rătăcindu se în tot "elul de pove!ti pe care i le spun eu sau pe care !i le spune singur# Poate că a ie!it totu!i pe stradă.u un străin. pierdut în tot soiul de visuri cu oc*ii desc*i!i. )n &ăiat isteţ. în pasa(ele care duceau în &azar# 5ra acolo vreun tele"on. au cercetat aleile la&irintice ale magazinului. ca !i cum ar "i "ost răcită# In cele din urmă cu siguranţă că a ridicat vocea. zăpăcit. pe care te poţi &aza. ?periat că poate am uitat de el. 2i dacă a apărut un necunoscut !i a întins m$na spre el !i i a promis tot "elul de lucruri minunate. în curtea mosc*eii. pe străduţele înguste. numai că un pic cu capul în nori.'mos +z closetul. !i toată lumea din magazin.

am scos nici un sunet# . la orice semn de neascultare ar "i pus pe tapet încă o reprezentaţie cu acea eCperienţă groaznică a pierderii !i (elirii . se str$ngeau un pic !i se 366 . poate din cauză că încă mai tremuram de teama că vră(itoarea cu c*ipul vulpii ucise încă mai amu!ina pe acolo după mine# %mi amintesc că teama a "ost înlocuită acolo pe "undul tăcutei mări de cerneală. ?e pare că nu. în întunericul deplin# .am încercat să zg$lţ$i u!a încuiată sau să &u&ui în ea cu pumni!orii mei. !i cum într o oră sau două aproape că au al&it# %mi amintesc că nu am strigat acolo. ani la r$nd. oric$t de scurtă o "i "ost ea. alt"el părinţii mi ar "i amintit o mereu. în vreme ce ra"ale de v$nt rece iz&esc geamurile pe dina"ară# 2i un pic ca !i cum m a! "i pre"ăcut că sunt un copil surd !i or&# 2i un pic ca !i cum m a! "i eli&erat de ei toţi# Pe deplin# ?peram să mă găsească în cur$nd !i să mă scoată de acolo# Dar numai în cur$nd. de o &l$ndeţe ciudată: a "i acolo era un pic ca !i cum m a! "i cui&ărit la căldură l$ngă mama su& o pătură de iarnă. prin care copilul cel aiurit i a "ăcut să treacă.Poveste despre dragoste si întuneric ' reu!it sau nu să le dea părinţilor mei vestea cea cumplită. un "el de melc rotund de metal. solid. neted !i plăcut la pipăit# %mi încăpea per"ect în palmă !i degetele mele vi&rau c$nd se înc*ideau în (urul lui. îl pipăiau. îl dezmierdau. -u imediat# 'veam acolo c*iar !i un o&iect mic.

îl întindeam. care însemna că !arpele a dispărut de la cap la coadă înapoi în p$ntecul din care îi îngăduisem să iasă# . -u mi amintesc dacă l am în!"ăcat trec$nd 367 . pipăind cu el ca să a"lu capătul întunericului.um a a(uns &rusc în posesia mea melcul cel &un. ascult$nd pocniturile articulaţiilor lui delicate în vreme ce se întindea. alt piculeţ !i stop. încerc$nd să g*icesc pentru că nu vedeam nimic. curios. iar capul i se îndepărta tot mai mult de coc*ilie# In cele din urmă îi îngăduiam să se întoarcă acasă treptat. o &andă su&ţire !i mlădioasă de oţel încovrigată într o cutie metalică# M am distrat cu acest melc multă vreme în întuneric. !i de data asta întindeam la maCimum !arpele de oţel. p$nă ce cutia îl trăgea cu totul înapoi în p$ntecele ei. iar uneori trăgeau !i scoteau doar un pic capătul locatarului su&ţire !i mlădios dinăuntru precum capul unui melc care se iţe!te o clipă.'mos +z des"ăceau un pic. îl scoteam din teacă. trimiţ$ndu l departe în ad$ncimea spaţiului întunecat. literalmente nimic c$t de multe pulsaţii pac pac vor mai "i p$nă să aud acel pac *otăr$t al &locării "inale. primea toată lungimea lui !i răspundea cu o u!oară cutremurare "inală. un clic în"iorat care îi era "oarte plăcut m$inii mele ce o învăluia# 2i iară!i îl scoteam din teacă !i trăgeam. eli&er$ndu l doar un piculeţ !i stop. trăgeam de el. se arcuie!te într o parte !i în alta !i pe dată se retrage în căsuţa lui# 5ra o ruletă. îi dădeam &rusc drumul !i "ăceam !arpele de oţel să se năpustească înapoi în siguranţa &$rlogului lui cu viteza "ulgerului.

sunetul pianului lui tanti 6reta. într una dintre meandrele la&irintului. n a "ost nici măcar vreo aluzie# -ici măcar o oc*eadă complice# Poate a nădă(duit ca amintirea să se !teargă cu timpul !i să a(ungem am$ndoi să credem că n a "ost dec$t un vis ur$t# Poate că a "ost c*iar un pic ru!inată de eCcursiile ei eCtravagante prin magazinele de îm&răcăminte: după acea dimineaţă de iarnă nu m a mai "ăcut niciodată complice la delict# Poate că a reu!it c*iar. sau dacă degetele mele au dat peste el în cu!ca aceea. în călătoria mea de cavaler rătăcitor. !i ast"el î!i va pierde o sursă de venituri modeste. mulţumită mie. dincolo de zgomotele străzii# 368 . pe strada Eep*ania*# Dar încă vreo c$ţiva ani am auzit sla&. în amurg. un sunet stăruitor. povestea morţii !i învierii mele din magazinul de îm&răcăminte ară&esc nu a "ost pomenită niciodată. să nu le spună nimic părinţilor mei# . c$nd totul s a terminat cu &ine# Poate că s a temut că o vor considera o &onă pe care nu te poţi &aza pe de a ntregul. să se vindece întru c$tva de dependenţa de roc*ii# După c$teva săptăm$ni sau luni am "ost luat de la tanti 6reta !i trimis la grădiniţa doamnei Pnina. după ce s a g$ndit &ine.u siguranţă că nu găsea nici un motiv ca să i îngri(oreze după aceea. tanti 6reta a *otăr$t că ar "i mai &ine din toate punctele de vedere. singuratic.Poveste despre dragoste si întuneric pe l$ngă el. de departe. dar regulate# %ntre mine !i tanti 6reta. după ce &olovanul "usese rostogolit înapoi ca să astupe gura morm$ntului meu# -e putem înc*ipui "ără să gre!im că.

unui t$mplar îndesat. încă mai r$n(e!te la mine cu dinţii ei ascuţiţi. av$nd în (urul g$tului un metru de croitorie verde !i al&. însă am tradus totu!i în cuvinte în inima mea: 9-u ţi "ie teamă. îndrăzneam să l iau !i să mă (oc cu el su& pătură. nici t$năr. întruc*ipare a vulpii ucise. în v$rstă.'mos +z -u a "ost vis# 1isele se topesc cu timpul !i lasă locul altor vise. acel copil &ătr$n. printre care se vede un incisiv de aur# 2i nu e doar vră(itoarea: mai e !i melcul de metal pe care l am adus din pădure. care "redonează în vreme ce merge cu pa!i t$r!$iţi. ci mai degra&ă. cu capetele sp$nzur$ndu i pe piept# ?e mi!ca parcă o&osit# 8aţa lui ca"enie era lată !i somnoroasă !i un z$m&et s"ios a p$lp$it o clipă !i s a stins su& mustaţa lui cenu!ie !i moale# >ăr&atul s a aplecat deasupra mea !i mi a spus ceva în ara&ă. copile. nu ţi mai "ie teamă:# %mi amintesc că salvatorul meu avea oc*elari de citit pătraţi. nici &ătr$n. ceva ce n am înţeles. provoc$ndu i erecţii lungi !i retrageri "ulgerătoare în ad$ncimea &$rlogului lui# )n &ăr&at cu pielea de culoarea ca"elei. nu prin 369 . cu rame ca"enii. cu pungi mari su& oc*ii &l$nzi. poate. care nu se potriveau unui v$nzător dintr un magazin de îm&răcăminte. c$nd eram singur. în vreme ce acea vră(itoare pitică. melcul pe care l am ascuns de mama !i de tata !i pe care uneori. cu un muc de ţigară stins între &uze !i o ruletă vec*e iţindu i se din &uzunarul de la piept# >ăr&atul s a uitat o vreme la mine.

un miros pe care voiam să l ai&ă !i tata# Iar &ăr&atul care m a găsit a spus c$teva cuvinte în ara&ă celor adunaţi acolo. mult mai picant !i mai &ogat. amintind plăcut de un drum de ţară um&rit. ci peste ele. Totul în ordine# 8oarte &ine# 2i m a dus în &raţe p$nă la &iroul care se a"la în măruntaiele magazinului. ca un doctor care palpează ca să a"le eCact unde doare. ca !i cum ar "i încălzit un pui îng*eţat . răspuns !i rezumat: J Totul în ordine. !i acolo aerul era plin de mirosuri de ca"ea !i ţigări !i sto"ă de l$nă !i a"ters*ave ul &ăr&atului care mă găsise. !i m a scos din ung*erul întunecat. m a ridicat sus în aer !i m a str$ns destul de tare la piept. între m$inile lui calde. care a ro!it "oarte tare.u toate că nu eram prea dornic să "iu în &raţele ei# %ncă nu# 1oiam să mai stau un pic lipit 370 . cu vocea lui (oasă. în picioare sau !ez$nd. competentă. lentă. care îmi îng*eţase de teamă.Poveste despre dragoste si întuneric lentilele oc*elarilor. care îi alunecaseră pe nas. !i atunci am început să pl$ng# . care pl$ngea într un colţ. cu o mi!care largă. între mine !i tanti 6reta. !i după ce m a cercetat atent !i !i a ascuns alt z$m&et sau um&ra unui z$m&et su& mustaţa îngri(ită a dat din cap pentru sine de două trei ori !i apoi s a întins !i mi a luat m$na. !i el a rostit o "rază !i către tanti 6reta. mi a apăsat o&razul de o&razul lui moale !i a zis. !i apoi. &ăr&atul m a trecut în &raţele lui tanti 6reta# . pră"uită. di"erit de al tatălui meu.$nd &ăr&atul mi a văzut lacrimile. pentru că era lume în &irou. în e&raica ara&ilor. între&are. în amurg.

dormi. ca să se poată &ucura de ele !i ceilalţi copii# Dar n am adormit# 'm stat cuminte su& pătură. nu omul meu. în vreo ta&ără de re"ugiaţi. dragul meu:# Poate că trăgea năde(de să !teargă mărturia# Poate că trăgea năde(de că atunci c$nd mă voi trezi din somnul de după masă o să cred că totul s a înt$mplat într un vis !i n o să le spun părinţilor. (uc$ndu mă cu melcul meu de metal# -u le am spus niciodată părinţilor mei despre vră(itoare. +are trăie!te în casa lui. 'poi ne am dus acasă cu auto&uzul <'# Tanti 6reta s a spălat pe "aţă !i m a spălat !i pe mine. un castronel de orez "iert !i un pa*ar de lapte călduţ. cineva c*iar că ar tre&ui să le scrie !i să le pu&lice într o carte. !i pe c$nd mă învelea a zis 9Dormi. despre "undul mării de cerneală sau despre &ăr&atul care m a salvat: nu voiam să mi con"i!te melcul# 2i nu !tiam cum le a! "i putut 371 .'mos +z de pieptul &ăr&atului care mă salvase# După aceea au vor&it o vreme. ceilalţi. care s au s"$r!it cu pupături lipicioase. iar ca desert două &ucăţi de marţipan# 'poi m a dez&răcat !i m a culcat în patul ei !i a revărsat peste mine o ploaie de giugiuleli !i de sunete miorlăite. ?au în murdărie !i sărăcie.ine !tie cum îl c*ema. doar m a m$ng$iat pe o&raz !i m a &ătut u!urel pe umăr de două ori !i a plecat# . cu poze "rumos colorate. ca să nu se vadă că am pl$ns# Mi a dat ni!te p$ine cu miere. sau dacă le a! spune ea ar putea să z$m&ească !i să spună că întotdeauna visam ast"el de pove!ti în timpul somnului de după masă. ?au dacă mai trăie!te. omul meu n a vor&it.

cu toate că a! "i putut cu siguranţă să l amarase# De eCemplu.e mine# . scu"undate coră&iile. a zis: 9înălţimea ?a e cam palid azi# ' avut o zi grea. : . ca să nu lase loc nici unei clipe de tăcere# Tatei i a "ost "rică toată viaţa de tăcere# %ntotdeauna se simţea răspunzător de viaţa unei conversaţii !i considera că e un semn de e!ec !i de vinovăţie din partea lui dacă aceasta l$ncezea un moment# '!a că a "ăcut o poezie în cinstea lui tanti 6reta.u 6reta pe loc:# 372 . I au "ost. cam a!a: 9-u i delict deloc N >ag m$na în "oc N )n "lirt !i un (oc N .4 2i m ar "i dus drept acolo !i m ar "i silit să dau înapoi melcul meu !i să spun vă rog să mă scuzaţi# 2i apoi pedeapsa# Mai t$rziu în acea după amiază a venit tata să mă ia de la tanti 6reta# .a de o&icei. a! "i putut să i spun că din acea dimineaţă mai am un tată în a"ară de el# )n tată ara&# %n vreme ce mă încălţa glumea cu tanti 6reta# %ntotdeauna curta "emeile cu vor&e de du*# 2i întotdeauna "lecărea la nes"$r!it. Doamne "ere!te.um.4 înălţimea ?a.Poveste despre dragoste si întuneric eCplica unde l am găsit# -u prea puteam zice că l am adus ca amintire din vis# 2i dacă le spuneam adevărul s ar "i în"uriat pe tanti 6reta !i p.am răspuns.4 Hoţ.4 %nălţimea ?a !i a pierdut cumva minţile. ?au castelele i au "ost cucerite de du!mani.

ca o curte de înc*isoare# 2i în um&ra c*iparo!ilor înalţi de pe cealaltă parte a zidului. a ro!it !i mai tare. însă tot a reu!it să &ol&orosească: J -u. scr$!nind din dinţiF îmi plăcea 373 . ce stră(uiau grădina Lem&ergilor de alături# %ntr un colţ.'mos +z Poate că a mers !i mai departe !i a zis: 96reta dragă ţi "aci păcat N Drept aici m ai săgetat:. citind. ca !i cum t$n(eau să "acă pentru el o mică piruetă# In seara aceea tata m a dus într o călătorie lungă !i amănunţită printre vestigiile civilizaţiei inca: seto!i de cunoa!tere.u oc*ii no!tri am văzut ora!ele misterioase !i ruinele palatelor !i templelor din enciclopedie !i din "ilele unei cărţi ilustrate poloneze# Toată seara mama a stat într un "otoliu. domnule doctor Dlausner. zău a!a. de un al&astru înc*is# 2i la c$teva minute o dată tăcerea din odaie era su&liniată de trei patru &ol&oroseli ale &ulelor de aer din venele încălzitorului# 6rădina nu era o grădină adevărată. pe care c*iar !i ciulinii cre!teau cu greu# 5ra întotdeauna în um&ra zidului de ciment. însă coapsele ei au tremurat u!or către el. un ar&ust s"ri(it de piper se c*inuia să supravieţuiască. r$uri !i c$mpii din marele atlas german# . doar un dreptung*i str$mt de păm$nt &ătucit. cu picioarele str$nse su& ea# %ncălzitorul cu para"ină ardea cu o "lacără lini!tită. am trecut împreună peste oceane !i munţi. arăt$ndu !i inima# Tanti 6reta a ro!it pe dată !i pentru că îi era ru!ine că se înro!e!te. tare ca &etonul. iar g$tul !i pieptul ei au luat culoarea unei vinete.

ancelarului. nu a!teptam "ructele. *ăt departe în satele !i 3i&&utzurile din 6alileea. un supravieţuitor dezamăgit al vremii în care Derem 'vra*am era încă livadă. uneori părea că e la capătul "iecărei pipe un licăr ro!iatic# -i!te musa"iri cu înclinaţii agricole. Mala !i ?tasze3 7udnic3i din strada . ar!i de soare. era un copac sau un tu"i! singuratic de rodii. aproape de celălalt zid. mi au adus odată în dar trei punguţe de *$rtie cu seminţe de ridic*i. a zis el cu entuziasm# 9+ să "acem un mic 3i&&utz în spaţiul de l$ngă rodiu !i o să scoatem p$inea din păm$nt prin propria trudă#: -ici o "amilie de pe strada noastră nu avea *$rleţ. ro!ii !i castraveţi# '!a că tata a propus să "acem o parcelă cu legume# 9+ să "im am$ndoi "ermieri:.Poveste despre dragoste si întuneric să i "rec "runzele între degete !i să trag în piept mirosul lor eCcitant# %n partea opusă. în care &ăgăm un &ăţ lung cam de un deget pre"ăc$ndu i ast"el în pipe. care trăiau peste dealuri. devreme. copiii. !i care în"lorea cu încăpăţ$nare în "iecare an# -oi. din ?*aron !i din văi# '!a că tata !i cu mine am purces să cucerim săl&ăticia !i să "acem o grădină de legume aproape cu m$inile goale# ?$m&ătă dimineaţa. în "ormă de vază. "urcă sau sapă# 'st"el de lucruri ţineau de noii evrei. pe c$nd mama 374 . ci tăiam "ără milă &o&ocii necopţi. ca acelea pe care le "umau englezii !i c$ţiva oameni mai înstăriţi din cartier care voiau să i imite pe englezi# + dată pe an desc*ideam o prăvălie de pipe într un colţ al curţii# Datorită culorii &o&ocilor.

o sticluţă cu iod. s a aplecat !i a trasat pe păm$nt patru linii# 'st"el a marcat pe dată !i pentru totdeauna *otarele parcelei noastre.'mos +z încă dormea. primul a(utor în caz de accidente# Mai înt$i tata a ridicat ceremonios cuţitul pentru *$rtie. dar &ine apăraţi de un strat gros de cremă pe care ni l am întins unul altuia pe umeri# /. neră&dător. cu pieptul îngust. care avea cam doi metri pătraţi. căr$nd o sticlă cu apă. două pa*are !i o cutiuţă cu un plasture. un sac gol !i cuţitul pentru *$rtie de pe &iroul său# 5u măr!ăluia m pe urmele lui. o "urculiţă.rema. cu veste al&e. pantaloni scurţi !i pălării 3a3i. încălţat cu g*ete !i înarmat cu un ciocan. palizi ca două coli de *$rtie. slă&ănogi. o "$!ie de ti"on !i u n &anda(. adică un pic mai mult dec$t *arta lumii care at$rna pe peretele coridorului nostru. oră!eni p$nă în v$r"ul degetelor noastre su&ţiri. o !uru&elniţă. la "el ca întregul cartier. un g*em de s"oară. un &ăţ ascuţit la un capăt pe care îl numea ţăru!# Planul lui era să &ată cu ciocanul c$te un ţăru! în colţurile parcelei !i să încon(oare totul cu s"oară &ine întinsă# %nsă păm$ntul &ătucit era tare ca &etonul !i a rezistat tuturor e"orturilor tatei de a în"ige 375 . cu am$ndouă m$inile. avea rostul să de(oace toate tertipurile soarelui de primăvară#0 Tata desc*idea parada. plin de &ucuriile agriculturii. între u!ile celor două camere# 'poi mi a spus să mă a!ez în genunc*i !i să ţin &ine. un &eţi!or cu care să pui iodul. numită 1elveta. noi doi ne am "uri!at a"ară.

!i a clătinat de c$teva ori din cap. v$r"ul ţăru!ului s a turtit rapid# Prin trudă aprigă am reu!it în cele din urmă să străpungem crusta de la supra"aţă !i să "acem o mică depresiune# Ţăru!ii au "ost în"ipţi p$nă la o ad$ncime de (umătate de deget !i în ruptul capului n au vrut să meargă mai departe# 'm "ost siliţi să l spri(inim pe "iecare cu două sau trei pietre mari !i să nu întindem c*iar a!a de &ine s"oara. o dată sau de două ori aproape că m a lovit peste degetele care ţineau ţăru!ul# Intre timp. a zis tata cu modestie. s a întors pe c$mpul de luptă !i s a străduit !i mai tare# Transpira din &el!ug în vreme ce se lupta !i. !i a scos oc*elarii cu un aer de martir. să &eau ni!te apă. de "apt grădina noastră de legume. reu!isem să "acem ceva din nimic: de aici p$nă aici era înăuntru. i a a!ezat cu gri(ă pe pervazul "erestrei de la &ucătărie. restul lumii# J 'sta e. ca !i cum ar "i "ost de acord cu el însu!i !i ar "i con"irmat validitatea celor săv$r!ite# Iar eu am repetat după el. pentru că de c$te ori o str$ngeam ţăru!ii ameninţau să iasă din păm$nt# '!a că parcela a "ost marcată de patru porţiuni de s"oară legată le(er# In ciuda tuturor acestora. !i totul din (ur era a"ară. "ără oc*elari. să !ed pe treaptă !i să mă 376 . imit$ndu i incon!tient clătinarea din cap: J 'sta e# In "elul acesta a dat tata semnalul unei scurte pauze# Mi a spus să mi !terg transpiraţia. cu alte cuvinte.Poveste despre dragoste si întuneric ţăru!ii# '!a că a lăsat (os ciocanul.

"urcă !i sapă. nu "ăcut să dea iure! prin "orti"icaţii. p$nă pătrunde &ine !i înmoaie acoperăm$ntul de "ier. a c*i&zuit la el. a inspectat progresul de p$nă acum al proiectului nostru. lac de apă. iz&ea iar !i iar cu ciocanul în păm$ntul încăpăţ$nat# Dar ciocanul era prea u!or: era un ciocan pentru tre&uri casnice. ci să spargă nuci sau să &ată un cui în u!a de la &ucătărie# Iar !i iar ridica tata ciocanul lui (alnic. a tras concluziile !i mi a spus să scot deocamdată ţăru!ii !i s"oara !i să i a!ez în ordine l$ngă perete: de "apt. slu(ea drept *$rleţ.'mos +z odi*nesc un pic# 5l nu s a a!ezat l$ngă mine. ar "i mai &ine să săpăm mai înt$i parcela !i a&ia apoi să o marcăm. s a *otăr$t să turnăm pe păm$nt patru cinci găleţi de apă !i să a!teptăm vreo douăzeci de minute. alt"el s"oara ne ar sta în cale# De asemenea. dar tata a scr$!nit din dinţi !i 377 . toate de odată# . eroic !i aproape cu m$inile goale. a analizat gre!elile "ăcute. s a g$ndit la următoarea "ază a campaniei.ur$nd pe pernuţele moi ale m$inilor i au apărut &ă!ici mari. a stat l$ngă pătratul nostru de s"oară. ca David cu pra!tia împotriva armurii masive a lui 6oliat sau ca !i cum ar "i atacat crenelurile Troiei cu o tigaie# Partea &i"urcată a ciocanului. ci !i a pus la loc oc*elarii. !i a&ia apoi să ne reluăm atacul cr$ncen# Tata s a luptat p$nă la pr$nz. cu spatele îndurerat. "ăcută pentru a trage a"ară cuiele. g$"$ind de parcă s ar "i înecat. cu "orti"icaţiile păm$ntului întărit# %ncovoiat. cu oc*ii arăt$nd dezgoliţi !i nea(utoraţi "ără oc*elari.

ca !i cum s ar "i temut că solul s ar putea răzg$ndi. în am*ară.Poveste despre dragoste si întuneric nu le a &ăgat în seamă. ilar plin de *otăr$re. pre"ăc$ndu se iar în &eton# ' trudit la crăpături. în cele din urmă. apoi s a întors pe c$mpul de luptă !c*iopăt$nd. a sor&it un pic de apă. ca pe ni!te &alauri uci!i# 7ădăcini rupte se iţeau din ace!ti &ulgări de păm$nt. în greacă !i în latină !i. după c$t mă taie capul. !i a început să crape# Pe dată tata a v$r$t v$r"ul !uru&elniţei în crăpături. le a ad$ncit !i le a lărgit. păm$ntului întărit i s a "ăcut milă de el. !i cu degetele goale. slavonă sau sanscrită# La un moment dat a repezit ciocanul cu toată puterea drept pe &om&eul panto"ului !i a gemut de durereF !i a mu!cat &uza. !i în vreme ce se lupta cu elementele naturii !i cu săl&ăticia virgină &uzele sale &ol&oroseau imprecaţii în"ier&$ntate la adresa solului neînduplecat. !i !i a reluat eroic e"orturile tenace# P$nă ce. sau poate că a "ost doar uimit de devotamentul lui. răsucindu se !i încovrig$ndu se ca tendoanele smulse din carne 378 . a !ters cu &atista gura sticlei !i a insistat să &eau !i eu un pic. !i a !ters "runtea. îl lăsa în (os. a "olosit cuvintele 9evident: sau 9categoric: pentru a !i repro!a lipsa de gri(ă. a desprins &ulgări mari pe care i a îngrămădit unul peste altul la picioarele sale. cu &urta în sus. iz&ea !i &u&uia !i îl ridica iar în înalturi.a dat atenţie nici &ă!icilor de pe laturile degetelor sale de cărturar# Iar !i iar ridica ciocanul în înalturi. nici c*iar c$nd s au spart !i a curs "luidul din ele !i s au pre"ăcut în răni desc*ise# . al&ite de e"ort. s a odi*nit un pic.

iar eCcrementele porum&eilor de pe acoperi! ie!eau din discuţie din cauza riscului de in"ecţie. în cele din urmă. "olosind "urculiţa ca pe o gre&lă sau o grapă. ca să le dea plantelor noastre *rana "ără de care vor cre!te c*ircite !i &olnăvicioase#: Pro&a&il că a g*icit corect ideea ori&ilă care îmi 379 .'mos +z vie# ?arcina mea era să avansez în urma e!alonului de asalt. să îndepărtez pietrele mari !i mici. lapte acrit !i tot soiul de alte lic*ide v$scoase !i scursuri groase pline de &ucăţi !i particule suspecte. să sparg !i să "ăr$miţez "iecare &ulgăre !i. să des"ac &ulgării cu cuţitul de *$rtie. a!a că tata pregătise dinainte o cratiţă cu resturi de m$ncare# 5rau ni!te lături groase din apă în care a "iert m$ncarea. să pieptăn părul solului a"$nat# 'cum a venit vremea "ertilizării# -u aveam gunoi de la vite sau păsări. resturi de "iertură de ovăz !i de &or! cu legume "ierte. resturi de pe!te !i ulei de pră(it înnegrit. cu vestele leoarcă de sudoare. mi a eCplicat tata pe c$nd ne odi*neam alături pe treaptă. zaţ de ca"ea m$los pe care pluteau "runze de ceai. co(i de "ructe !i legume. dovleci putrezi. simţindu ne ca doi adevăraţi muncitori !i "ăc$ndu ne v$nt cu pălăriile 3a3i# 9Tre&uie neapărat să *rănim solul cu orice poate să se trans"orme din resturile de la &ucătărie într un *umus &ogat în su&stanţe organice. ca un "el de supă groasă care s a stricat# 9'sta o să îm&ogăţească solul nostru sărac:. să desprind rădăcinile !i să le pun în sac.

legume. Tolstoi. pentru că s a gră&it să adauge. eCact !i în ordine: putreziciune !i descompunere. grădinii !i livezii:# In vreme ce "iCam la loc ţăru!ii în cele patru colţuri ale parcelei noastre !i întindeam cu &ăgare de seamă s"oara între ei. acea metamor"oză minunată care trans"ormă putreziciunea !i descompunerea în compost. însă deose&ită de acesta prin culoarea ei ca"eniu înc*is !i prin solul s"ăr$micios. unul pentru ro!ii. lucrat# Parcela noastră de legume era "rumos săpată !i gre&lată. compost.$nd mama a venit să ne spună că pr$nzul va "i gata într o (umătate de oră. "ructe !i toate roadele &ogate ale c$mpului. unul pentru castraveţi !i altul pentru 380 . roade. încon(urată din toate părţile de păm$ntul gol al curţii din spate. e o comoară ascunsă generaţii la r$nd de ţărani !i de "ermieri au perceput instinctiv acest adevăr# Tolstoi însu!i vor&e!te undeva despre mistica alc*imie care se des"ă!oară în p$ntecul păm$ntului. gunoită !i însăm$nţată. tata mi a eCplicat cuvintele simplu. mister# . compostul în sol &ogat !i ast"el în cereale.Poveste despre dragoste si întuneric venise în minte. proiectul de cucerire a săl&ăticiei "usese dus la &un s"$r!it# -oua noastră grădină se întindea de la un ţăru! la altul !i de la o s"oară la altă. metamor"oză. lini!titor: 92i să nu "aci gre!eala să te sperii că am putea a(unge să m$ncăm prin legumele pe care le cre!tem ceea ce acum poate părea un gunoi dezgustător# -u !i nu4 In nici un caz4 6unoiul nu e mizerie. organic. împărţită în trei valuri sau d$m&uri alungite !i egale. alc*imie.

pentru că în c$teva zile lăstarii "iravi o să înceapă să !i ridice capetele !i o să dea deoparte "iri!oarele de păm$nt. o să alergi să cauţi primele semne de încolţire. !i "ără îndoială că în "iecare dimineaţă. o atinge 381 . am udat d$m&urile gestante o dată !i încă o dată cu o stropitoare improvizată dintr o sticlă cu apă !i o mică strecurătoare din &ucătărie. ca acelea care se pun la căpăt$iul mormintelor ce nu au "ost încă acoperite cu o piatră. pe moment.'mos +z ridic*i# 2i în loc de plăcuţe temporare. de acum în "iecare dimineaţă !i seară o să udăm straturile de legume. cu două trei picături transparente de rouă care i se prelingeau pe o&ra(i. cel puţin p$nă ce cre!teau legumele însele. strălucind în ro!u. nu tre&uie să le udăm nici prea mult. spun ra&inii. are propriul ei înger care stă deasupra ei. nici prea puţin. o grădină viu colorată de poze: o imagine plină de viaţă a unei tomate de un ro!u în"lăcărat. o poză cu ni!te castraveţi într o nuanţă atrăgătoare de verde !i o ilustraţie apetisantă a unei legături de ridic*i. spălate !i plesnind de sănătate. am pus la capătul "iecărui strat c$te un &ăţ !i pe "iecare &ăţ o punguţă în care se a"laseră seminţele# '!a se "ace că aveam. al& !i verde# După ce am împră!tiat îngră!ăm$ntul !i am pus în păm$nt seminţele. care în viaţa civilă at$rna de ceainic !i ţinea "runzele c$nd "ăceam ceaiul# Tata a zis: J '!adar. de cum "aci oc*i. a!a cum un &ăiat neascultător î!i scutură capul ca să !i dea (os !apca# 8iecare plantă.

întotdeauna d$nd pe dina"ară de citate !i prover&e. sau legătura etimologică între păm$nt ro!u om s$nge tăcere. )n prim lăstar.*iar !i una c$t o gămălie. păduri întregi de "apte !i analogii. încă !c*iopăt$nd de c$nd î!i dăduse peste deget cu ciocanul. de eCemplu. Pe c$nd mă uitam a"ară l am văzut pe tata ză&ovind c$teva minute alături de noua lui grădină. a ara !i a lipsi. p$nă la c*iloţi. modest !i smerit. dar "ericit ca un erou învingător# Tata era un vor&itor neo&osit. căma!ă !i pantaloni curaţi !i să sară în cadă# %nălţimea 1oastră să !i amintească să "olosească mult săpun. 382 . asocieri.Poveste despre dragoste si întuneric pe cap !i zice 9. conotaţii !i (ocuri de cuvinte se scurgea din el. o&osit. dornic să ţi pună pe loc la dispoziţie vastele lui cuno!tinţe# Te ai g$ndit vreodată la modul în care lim&a e&raică leagă la un loc anumite rădăcini după sunetele lor. . "ericit ca un artist care pozează alături de ultima lui creaţie. !i apoi m am căţărat pe capacul de la closet !i m am uitat pe "erestruică# ?e vedea de(a ceva. întotdeauna &ucuros să eCplice !i să citeze. pentru că umilul 1ostru servitor î!i a!teaptă cu ră&dare r$ndul# %n &aie am scos totul de pe mine. )n torent constant de aluzii. a lapida !i a alunga. mai ales !tii tu unde# 2i să nu adoarmă în cadă ca de o&icei.re!ti4:# Tata a mai zis: J 'cum înălţimea 1oastră cea transpirată !i murdară să "acă &ine să ia ru"ărie. + mlădiţă verde. a planta !i a scoate din păm$nt. a dezrădăcina !i a rupe.

ca !i cum !i ar "i amintit deodată că a uitat ceva. prin oc*elarii cu rame rotunde. nu !i amintea în ruptul capului# ?cuză mă. doar să nu se instaleze tăcerea. încordată. ca !i cum s ar "i rugat.ai vrea să "ii at$t de drăguţ !i să mi aminte!ti ce anume era.eva important# . dar care era cel mai urgent !i mai important lucru de pe lume. îm&răcat în ve!mintele 3a3i de pionier !i condus cu &rutalitate în al&astrul or&itor al amiezii# E$m&etul lui !ovăielnic te "iCa o clipă.'mos +z mormane peste mormane de eCplicaţii. cine mai !tie ce. "ie doar !i pentru o clipă# + siluetă uscăţivă. neră&dător să descopăr vreun semn de încolţire. respingeri !i argumente.eva ce nu poate "i am$nat# . ceva ce nu tre&uia cu nici un preţ să uite# Dar ce anume uitase. care i erau prea largi !i i a(ungeau p$nă la genunc*ii noduro!i# >raţele !i picioarele su&ţiri erau "oarte al&e !i acoperite cu păr des !i negru# 'răta ca un învăţăcel talmudic &uimac. 383 . ca !i cum te ar "i tras de m$necă !i te ar "i implorat să &inevoie!ti să i arăţi un strop de iu&ire# +c*ii lui căprui te priveau a&senţi sau c*iar panicaţi. străduindu se cu disperare să i distreze pe cei de "aţă. . c*iar să "acă pe prostul. ce "usese t$r$t &rusc a"ară din întunericul lăca!ului de studiu. călc$ndu !i pe demnitate. !tii tu cumva ce am uitat. să răsp$ndească "ericire. Dacă mi e îngăduită îndrăzneala# Q In zilele următoare am alergat în grădina noastră de legume la "iecare două trei ore. într o "lanelă leoarcă de sudoare !i pantaloni scurţi 3a3i.

în"ă!urate str$ns# 'm "ost at$t de "ericit. au pălit. !i doi oc*i. p$nă ce păm$ntul se pre"ăcea în noroi# In "iecare dimineaţă săream din pat !i dădeam "uga desculţ. cu o cutie goală de conserve în loc de cap. pentru că s au răzg$ndit. am văzut că ridic*ile au preluat conducerea !i !i au înălţat periscoapele plăp$nde. în pi(ama.$t despre ro!ii.Poveste despre dragoste si întuneric "ie !i numai vreo um&ră de mi!care a păm$ntului a"$nat# )dam iar !i iar parcela. trupurile li s au încovoiat peste noapte. ca !i cum ar "i clipit !mec*ere!te sau în &ătaie de (oc# După c$teva zile au ie!it !i castraveţii# Dar indi"erent ce au văzut ridic*ile !i castraveţii. să văd dacă peste noapte se produsese minunea mult a!teptată# 2i după c$teva zile. ca !i cum ar "i "ost tare descura(ate. capetele lor micuţe au atins păm$ntul iar ele au devenit ve!tede. au discutat ce să "acă !i au *otăr$t să ne lase &altă# Poate curtea noastră nu era în stare să rodească nimic. într o dimineaţă devreme. ca al lui Hitler. pe care am desenat o gură !i o mustaţă !i o "runte peste care cădea păr negru. tre&uie să i "i m$*nit sau îngrozit. cenu!ii. dintre care unul a ie!it un pic str$m&. înc$t nu a(ungea la ea nici o rază de soare# ?au 384 . "iind at$t de (oasă. p$nă ce n au mai "ost dec$t ni!te paie (alnice# . înc$t le am udat din nou !i din nou# 2i am înălţat o sperietoare îm&răcată într un com&inezon vec*i de al mamei. su&ţiri. nici măcar n au răsărit: au eCaminat condiţiile predominante. încon(urată de ziduri înalte !i um&rită de c*iparo!i înalţi.

!i le a studiat cu gri(ă# 'tenţia lui s a îndreptat în cur$nd către alte pro&leme !i către cu totul alte cărţi. a spus tata cu tristeţe. înlăcrimat. c$nd s a întors de la munca lui des"ă!urată la >i&lioteca -aţională de pe Muntele ?copus. 'm udat prea mult. declinul unor lim&i ale minorităţilor din >alcani. adoratori ageamii care curtează păm$ntul. dar inevita&ilă. ?au. decurge concluzia gravă. dar nu sunt încă o&i!nuiţi cu calea de mi(loc# In acea zi. dimpotrivă. ci simpli amatori. interpretarea teCtelor ugaritice# %nsă într o dimineaţă. pe c$nd pleca la lucru cu servieta lui cam *ărtănită.'mos +z poate că sărisem peste cal cu udatul# ?au cu îngră!ăm$ntul# Poate că sperietoarea mea Hitler. cuvintele grece!ti din Mis*na*. că am gre!it cu siguranţă pe undeva# '!a că acum categoric suntem o&ligaţi să muncim "ără istov !i cu înver!unare ca să găsim rădăcina !i cauza e!ecului nostru# 'm pus prea mult îngră!ăm$nt. despre grădinărit !i despre cultivarea legumelor /cel de al doilea era în germană0. am sărit peste o "ază esenţială. in"luenţa poeziei curtene!ti medievale asupra originilor romanului scurt. nu suntem ţărani sau "ii de ţărani. îngrozise de moarte lăstarii "iravi# '!a că acesta a "ost s"$r!itul încercării noastre de a crea un "el de mic 3i&&utz în Ierusalim !i de a m$nca într o &ună zi rodul muncii noastre# J De aici. tata m a văzut aplecat peste lăstarii muri&unzi. a adus două volume groase pe care le împrumutase. 385 . La urma urmei. de care nu s au sinc*isit deloc păsările.

cuvintele: 9+ să vedem ce se mai poate "ace:# Pe strada I&n 6a&irol din 7e*avia era pe atunci o clădire numită . căr$nd o lădiţă de lemn cu păm$nt în care erau vreo douăzeci sau treizeci de răsaduri sănătoase# ' adus pe "uri! prada în casă !i a ascuns o de mine în spatele co!ului cu ru"e murdare sau su& 386 . mai degra&ă pentru sine dec$t către mine. un soi de comună. a dat de trei patru ori din cap !i a îngăimat g$nditor. coteţe de păsări !i stupi# Pe acest loc. dar m a pus iute (os# 5ra perpleC. sting*erit. c$te o picătură "iecăruia# %n acel moment tatei i s a "ăcut milă de mine# M a ridicat !i m a str$ns la piept. toată povestea în"r$ngerii noastre agricole.P0. o "ermă a "emeilor. aproape că se pierduse cu "irea# %nainte să plece. în cele din urmă. ca !i cum ar "i "ugit de pe c$mpul de luptă. a cerut s"aturi !i îndrumare !i. doar vreun s"ert de acru de pomi "ructi"eri. la începutul anilor .asa 8emeilor Pioniere sau poate că 8erma 8emeilor Muncitoare sau cam a!a ceva# %n spatele ei era o mică rezervaţie agricolă. pe care le luasem "ără să cer voie din dulăpiorul cu medicamente din &aie !i acum le administram lăstarilor o"iliţi. legume. a venit acasă cu auto&uzul.Poveste despre dragoste si întuneric cu"undat într un ultim e"ort disperat de a i salva cu a(utorul unor picături pentru nas sau pentru urec*i. avea să se înalţe cele&ra re!edinţă din pre"a&ricate a pre!edintelui >en Tsvi# Tata s a dus după orele de muncă la această "ermă eCperimentală# Pro&a&il că i a spus lui 7ac*el @annait sau uneia dintre asistentele acesteia.

tata mi s a adresat pe un ton o&i!nuit. c$nd m am trezit.e ar "i să mergeţi să aruncaţi 1oi în!ivă o privire. în plante viguroase. &ine. a zis: J Da# Mi se pare că medicamentul tău de ieri le a "ăcut &ine plantelor noastre su"erinde# . înarmat cu lanterna. a a!teptat p$nă ce am adormit. unde pusesem seminţele de ro!ii care nu au încolţit. înc$t ieri nu mai erau dec$t ni!te paie (alnice. rogu vă. dacă e vreun semn de vindecare# ?au poate că mi s a părut# Mergeţi să vedeţi. stratul pentru care nu avusesem vreun 387 .'mos +z &u"etul din &ucătărie. uluit. plesnind de sănătate. !i veniţi să mi spuneţi ce credeţi. ciocanul lui neîn"ricat !i cuţitul pentru *$rtie# Dimineaţa. poate vinete. ca !i cum mi ar "i spus să mi leg !ireturile sau să mi înc*ei căma!a# 8ără să !i ridice oc*ii de pe ziar. se trans"ormaseră peste noapte. pline de sevă !i de un verde intens# 'm rămas acolo. sau morcovi# 2i lucrul cel mai de mirare: pe stratul din st$nga. apoi s a "uri!at a"ară. cople!it de puterea magică a zece sau douăzeci de picături pentru nas sau urec*i# Tot *ol&$ndu mă a!a. înălţimea 1oastră. ca prin "armec. Lăstarii mei s"ri(iţi. care "useseră at$t de o"iliţi !i găl&e(iţi. !uru&elniţa. mi am dat seama că minunea era c*iar mai mare dec$t păruse la prima vedere# 7ăsadurile de ridic*i săriseră noaptea în stratul castraveţilor# Iar în stratul ridic*ilor se a!ezaseră ni!te plante pe care nu le recuno!team deloc. !i vom vedea dacă am$ndoi suntem mai mult sau mai puţin de aceea!i părere.

comete !i planete ciudate !i am purces într o călătorie prime(dioasă de la stea la stea. cu "runzele pleo!tite. dar nu m au primit în &anda M$inii -egre pentru că n am vrut să su"lu# Danus* a găsit unul printre copaci. sau vara dintre ele# ?unt singur în curte# . luni. în ce mă prive!te. !i de data asta nici picăturile pentru nas !i nici siropul de tuse n au avut nici un spor: parcela noastră de legume se usca !i murea# Timp de două sau trei săptăm$ni cei patru ţăru!i au continuat să se înalţe acolo. apoi au murit !i ei# Doar sperietoarea mea Hitler a prosperat ceva mai mult# Tata !i a căutat consolarea în eCplorarea surselor romanului cavaleresc lituanian sau în na!terea romanului din poezia tru&adurilor. Luli3.Poveste despre dragoste si întuneric motiv să mi "olosesc picăturile magice. !i cine n a avut cura(ul să l um"le nu merită să "acă 388 . cu lăstarii o"iliţi. am presărat curtea cu galaCii ticsite cu stele. cu muguri gal&eni printre lăstarii de la v$r"# După o săptăm$nă &oala ne a lovit iar grădina. într o după amiază de vară# 5ste s"$r!itul clasei înt$i ori începutul clasei a doua. sori. erau acum trei sau patru plante tinere !i stu"oase. )ri. răsadurile !i au aplecat capetele !i au început să arate din nou la "el de &olnăvicioase !i de slă&ite ca evreii persecutaţi din diaspora. 5itan !i 'mmi s au dus să caute lucrurile acelea printre copacii de pe panta pădurilor de la Tel 'rza.eilalţi au plecat "ără mine. Danus*. în căutarea altor semne de viaţă# T$rziu. iar a început agonia. uniţi de s"orile murdare. plin de ceva ur$t mirositor !i lipicios care se uscase !i l a spălat la ro&inet. 'li3.

*iar !i doamnei ?ussmann. nici vor&ă să poată "i primit în &anda M$inii -egre# Danus* a eCplicat cum merge trea&a# In "iecare noapte soldaţii englezi duc "ete în pădurile de la Tel 'rza !i acolo. iată ce se înt$mplă# Mai înt$i se sărută multă vreme. învăţătoarea. !i ai tăi# 2i ai tăi# . !i mă uit la ce a mai rămas din zi# .'mos +z parte din &anda M$inii -egre. iar cine n a avut cura(ul să !i l pună !i să "acă un pic de pipi în el. !i nici părinţii mei nu sunt acasă# Eac pe spate pe cimentul de la capătul curţii.u toţii# 2i îţi dă tot soiul de senzaţii plăcute în corp !i îţi întăre!te mu!c*ii !i e &un !i pentru curăţarea s$ngelui# ? au dus cu toţii. dar nu c*iar p$nă la capăt. î n întuneric. "ără mine. că tot ce e tare !i tot ce e rece va răm$ne tare !i rece pe vecie. dincolo de s$rmele de ru"e. ca un soldat englez. c*iar !i su& *aine# 'poi el dă (os pantalonii de pe am$ndoi !i î!i pune unul dintre acele lucruri !i se culcă pe ea !i tot a!a !i la s"$r!it el se udă# 2i lucrul acesta a "ost inventat pentru ca ea să nu "ie udată deloc de el# 2i a!a se petrec lucrurile în "iecare noapte în pădurile de la Tel 'rza. !i a!a se petrec lucrurile în "iecare noapte cu toată lumea# .*iar !i părinţii tăi# Da.imentul e rece !i tare su& trupul tău îm&răcat cu vestă# 6$ndind. soţul ei i o "ace noaptea# . pe gură# 'poi el atinge trupul ei în tot "elul de locuri. iar tot ce e moale !i tot ce e cald e moale !i cald doar pe moment# P$nă la urmă totul va tre&ui să treacă de partea rece !i tare# 'colo nu te mi!ti nu g$nde!ti nu simţi nu încălze!ti nimic# Pe vecie# 389 .

. )ri. cine !tie. Luli3. iar el !i universul lui. !i e întocmai acela!i lucru. nu e în realitate dec$t o pietricică din curtea unui &ăiat !i mai mare.e se va înt$mpla dacă în clipa următoare vreun copil imens. !i tot a!a. !i apoi cei care 390 . ca !i cum piatra ar "i o lume ca a noastră !i ar avea munţi !i văi# 2i dacă se dovede!te că păm$ntul nostru sau c*iar întregul nostru univers. 2i. !i ru"e at$rn$nd pe o s$rmă. ca păpu!ile matrio!ca. poate că universul acelui &ăiat uria!. !i prietenii lui au r$s de el !i au plecat "ără el. 5itan !i 'mmi !i ceilalţi din &anda M$inii -egre peste !aizeci de ani vor "i morţi. nu e dec$t o pietricică pe cimentul din curtea unor uria!i. cu căi lactee !i sori !i comete !i copii !i pisici.Poveste despre dragoste si întuneric Eaci pe spate !i degetele găsesc o pietricică !i o v$ră în gura ta care simte gustul de pra" !i ipsos !i ceva ce parcă ar "i sărat. 2i se g$nde!te !i el că poate această piatră din gura lui e în realitate un întreg univers. 'li3. !i c$nd e mai mare. +rice univers e o piatră !i orice piatră e un univers# P$nă ce prinde să ţi se înv$rtă capul. dar nu sărat de a &inelea# Lim&a cercetează tot soiul de mici ridicături !i sco&ituri. imposi&il de imaginat c$t de mare este. !i c$nd e mai mic. !i acum lim&a ta însă!i are gust de cretă# Danu!. !i între timp lim&a ta cercetează piatra ca !i cum ar "i o &om&oană. &ăiatul în a cărui gură nu suntem dec$t o pietricică. !i acel copil culege pur !i simplu întregul nostru univers cu două degete !i îl &agă cu totul în gură !i începe !i el să l cerceteze cu lim&a. un univers întreg într o pietricică într un univers într o pietricică.

de a&ia se mi!că. !i a stat !i el culcat pe spate !i !i a &ăgat în gură o piatră !i piatra a "ost !i ea c$ndva un &ăiat !i &ăiatul a "ost c$ndva o piatră# -ăucit# 2i între timp piatra asta a căpătat un pic de viaţă !i nu mai e c*iar a!a de rece !i de tare. în "elul în care o "ac lic*idele v$scoase: mo*or$t !i gal&en !i încet. iar &oarea se st$rne!te !i o linge o clipă# 2i după cincizeci !i cinc i de ani. dincolo de gardul Lem&ergilor. 2i l au lăsat !i pe el singur în curtea lui. înaintează ca uleiul de motor dens peste seara care acum e un pic al&astră cenu!ie.'mos +z !i i amintesc vor muri. a!a de gros e. pe c$nd !ed !i scriu într un caiet !colăresc la masa din grădina din 'rad. î!i croie!te cu trudă drumul cel încet. cineva a aprins lumina electrică. dar vezi electricitatea gal&enă curg$nd ca un clei at$t de gros că e greu de vărsat. a aprins lumina. dar culcat cum e!ti nu poţi vedea cine anume. c*iar începe să se mi!te în gura ta !i îţi întoarce &l$nd g$dilăturile pe care le prime!te de la v$r"ul lim&ii tale# %n spatele c*iparo!ilor. !i apoi cei care î!i amintesc de cei care î!i amintesc de cei care î!i amintesc de ei# +asele lor se vor pre"ace în piatră ca aceasta din gura mea# Poate că piatra din gura mea a "ost ni!te copii care au murit acum miliarde de ani. doamna Lem&erg sau ?*ula sau 5va. Poate că !i ei s au dus să caute acele lucruri în păduri !i era cineva de care au r$s pentru că nu a avut cura(ul să l um"le !i să !i l pună. iar din "ereastra vecinilor !i în seara aceasta curge o lumină electrică groasă 391 . a devenit umedă !i caldă. se st$rne!te eCact aceea!i &oare a serii.

întotdeauna te &ate u!or pe piept într un "el "amiliar. acum tre&uie să o "acă. dar de "apt nu ea e cea care trage. disperat. nu u!urel. întinde m$na acum !i te love!te ca un *arpon !i începe să te tragă !i să te s"$!ie.Poveste despre dragoste si întuneric înceată. smuce!te !i se luptă. ea doar î!i în"ige g*earele !i tu e!ti cel care smuce!te !i scrie. smuce!te !i se răsuce!te iar !i iar în mare. nu i mai pasă de tine. nu se poate a&ţine. gal&enă. să ţi amintească de cele uitate sau să aţ$ţe doruri vec*i. de c$te ori daţi nas în nas ea zice cam acelea!i c$teva vor&e &anale. ce i pasă. cu "aţa sc*imonosită parcă de durere. dacă vrei sau nu. cu oc*ii str$ns înc*i!i. smuce!te !i scrie !i 392 . smuce!te ca să scape. întotdeauna îţi z$m&e!te. la 'rad. smuce!te !i se scu"undă în ad$ncurile întunecoase. *otăr$tă să nu ţi dea drumul. e ca !i cum n ar mai "i surprize# Dar sunt# 'cea seară cu piatra din gură în curtea de la Ierusalim n a venit aici. dimpotrivă: a venit să atace seara aceasta# 5 ca o "emeie pe care o cuno!ti de multă vreme. smuce!te !i se zv$rcole!te. *otăr$tă să !i impună voinţa. lu&ric. ca uleiul de motor dens ne cunoa!tem. numai că de data asta nu o "ace. n o mai găse!ti atrăgătoare sau neatrăgătoare. ci cu toate g*earele. !i încă de multă vreme. ce simţi tu. dintr odată întinde m$na !i te în!"acă de căma!ă. smuce!te *arponul !i "unia legată de el !i tunul legat de "unie !i &arca v$nătorului pe care e "iCat tunul. ca un del"in cu *arponul prins în carne !i care smuce!te c$t de tare poate.

e acea seară de la Ierusalim !i tu e!ti în această seară de aici. lucrul care mu!că !i sapă în tine !i nu ţi dă drumul. pentru că e prinzătorul !i tu e!ti prada.'mos +z smuce!te !i mai tareF dacă mai smuce!te o dată cu toată "orţa lui disperată poate că se va eli&era de lucrul în"ipt în carnea sa. cum &unica. care venise la Ierusalim din coli&a din carton gudronat de la marginea Diriat Mots3inului. smuce!ti !i smuce!ti !i el doar mu!că din carnea ta. din 'rad. dincolo de s$rmele de ru"e# Privind cum lumina zilei se predă treptat# . sunt părinţii tăi morţi !i tu doar smuce!ti !i scrii mai departe# . rănindu te din ce în ce mai mult. văz$nd !i auzind totul# Mama n a răspuns la &lestemele tunătoare ale mamei ei. uit$ndu mă a"ară. !edea doar pe scaunul tare care î!i 393 . !i scuipa către ea vor&e îngrozitoare în rusă sau polonă amestecate cu idi!# -ici una dintre ele nu !i înc*ipuia că eram g*emuit în acel loc. cu oc*ii arunc$nd "ulgere.eilalţi se duseseră cu toţii în pădurile de la Tel 'rza "ără mine !i din cauză că nu aveam cura(ul să su"lu zac aici pe spate pe ciment la capătul curţii. pe care o aveam în spaţiul dintre !i"onier !i perete. cu c$t smuce!ti mai tare cu at$t sapă mai ad$nc în tine !i nu poţi niciodată să i pricinuie!ti durere pentru această pierdere care sapă din ce în ce mai ad$nc. e v$nătorul !i tu e!ti del"inul străpuns de *arpon. el dă !i tu ai primit. mama mamei mele.ur$nd va "i noapte# +dată am văzut din pe!tera lui 'ii >a&a. !i a ie!it din "ire din cauza mamei mele !i gesticula către ea cu "ierul de călcat. ţin$ndu mi respiraţia.

Poveste despre dragoste si întuneric

pierduse spătarul, a!ezat în colţ, !edea dreaptă cu genunc*ii str$n!i, cu m$inile neclintite pe genunc*i !i cu oc*ii aţintiţi !i ei asupra genunc*ilor, de parcă totul ar "i depins de genunc*ii ei# Mama !edea acolo ca un copil certat, !i în vreme ce mama ei o &om&arda cu între&ări veninoase, toate s"$r$ind, îm&i&ate de sunete !uierătoare, ea nu răspundea nimic, dar oc*ii îi aţinteau !i mai intens genunc*ii# Tăcerea ei continuă nu "ăcea dec$t să sporească "uria &unicii, părea că !i a pierdut de a &inelea minţile: oc*ii îi "ulgerau, tur&area îi "ăcuse "aţa ca de lup, clă&uci îi al&eau colţurile &uzelor desc*ise !i i se vedeau dinţii ascuţiţi , a azv$rlit "ierul "ier&inte pe care îl ţinea, de parcă ar "i vrut să l zdro&ească de perete, a răsturnat cu piciorul sc$ndura de călcat !i a ie!it ca o "urtună din încăpere, tr$ntind u!a at$t de tare, înc$t au zăngănit toate geamurile, vaza !i ce!tile# Mama, "ără să !i dea seama că mă uitam, s a ridicat dintr odată !i a început să se pedepsească singură, s a plesnit peste o&ra(i !i !i a smuls părul, a în*ăţat un umera! !i s a lovit cu el peste cap !i peste spate p$nă ce a iz&ucnit în pl$ns, !i am început !i eu, în loc!orul meu dintre !i"onier !i perete, să pl$ng !i să mi mu!c am$ndouă m$inile at$t de tare, înc$t mi au apărut urme ca un cadran de ceas, dureroase# In seara aceea am m$ncat cu toţii pe!te umplut îndulcit, pe care l a adus &unica din coli&a de carton gudronat de la marginea Diriat Mots3inului, într un sos dulce cu morcovi "ierţi dulci, !i vor&eau cu toţii între ei despre
394

'mos +z

speculanţi !i &ursa neagră, despre întreprinderea de stat pentru construcţii, !i economia de piaţă, !i "a&rica de teCtile 'ta de l$ngă Hai"a, !i masa s a înc*eiat cu o salată de "ructe "ierte, numită compot, pe care o "ăcuse tot mama mamei mele !i care ie!ise tot dulce !i lipicioasă ca un sirop# .ealaltă &unică a mea, cea de la +dessa, &unica ?*lomit, !i a terminat politicos compotul, !i a !ters &uzele cu un !erveţel al& de *$rtie, a scos din geanta ei de piele un ru( !i o oglin(oară de &uzunar !i !i a desenat la loc conturul &uzelor, !i apoi, în vreme ce v$ra la loc cu gri(ă în tu&ul lui ru(ul ăla ca erecţia ro!ie a unui c$ine, a remarcat: J .e pot să zic, - am gustat în viaţa mea o m$ncare mai dulce# 'totputernicul tre&uie că iu&e!te tare mult 1ol*Gnia, de a îm&i&at o a!a cu miere# .*iar !i za*ărul vostru e mult mai dulce ca al nostru, !i sarea voastră e dulce, !i piperul vostru, !i c*iar mu!tarul din 1ol*Gnia are gust de dulceaţă, !i *reanul vostru, oţetul vostru, usturoiul vostru, toate sunt at$t de dulci, că l aţi putea îndulci cu ele p$nă !i pe Ingerul morţii însu!i# De îndată ce a rostit aceste vor&e a amuţit &rusc, ca !i cum s ar "i temut de m$nia îngerului căruia cu at$ta u!urinţă cutezase să i pomenească numele# La care cealaltă &unică, mama mamei mele, a ar&orat un z$m&et plăcut, deloc răz&unător sau răutăcios, ci un z$m&et &ine intenţionat, curat !i nevinovat precum c$ntecul *eruvimilor, !i la acuzaţia că gătea at$t de dulce că ar "i îndulcit
395

Poveste despre dragoste si întuneric

oţetul sau *reanul !i c*iar pe îngerul morţii, &unica Itta i a răspuns &unicii ?*lomit: J Dar nu !i pe tine, dragă soacră a "iicei mele4 .eilalţi încă nu s au întors din pădurile de la Tel 'rza !i stau încă pe spate pe cimentul care pare să "i devenit un pic mai puţin rece !i tare# Lumina serii se "ace mai rece !i mai cenu!ie peste v$r"urile c*iparo!ilor# .a !i cum cineva s ar preda acolo, pe grozavele înălţimi de deasupra copacilor, acoperi!urilor !i a tuturor celor ce se mi!că aici, pe stradă, în curtea din spate !i în &ucătărie, mult deasupra mirosurilor de pra", varză !i gunoi, mult deasupra ciripitului păsărilor, la "el de sus pe c$t este cerul "aţă de păm$nt, deasupra sunetelor de (elanie ale rugăciunilor care vin în ra"ale zdrenţuite din sinagoga din (osul străzii# %nalt, limpede !i nepăsător, se des"ă!oară acum peste încălzitoarele de apă !i ru"ele spălate at$rnate pe "iecare acoperi! de aici !i peste gunoaiele a&andonate !i pisicile vaga&oande !i peste tot "elul de doruri !i peste toate !oproanele din "ier ruginit de prin curţi !i peste urzeli, omlete, minciuni, ciu&ere, lozincile lipite de cei din ilegalitate, &or!, paragina grădinilor distruse !i rămă!iţele pomilor "ructi"eri din vremea în care aici era o livadă, !i acum, c*iar acum, se răsp$nde!te !i creează ti*na unei seri limpezi !i line, "ăc$nd pace în cerurile înalte, deasupra lăzilor de gunoi !i deasupra sunetelor de pian !ovăielnice !i s"$!ietoare pe care le tot încearcă o "ată !tearsă, Menuc*ele ?tic*, pe care am poreclit o -emuc*ele*, Pitica, încerc$nd iar
396

'mos +z

!i iar să c$nte o gamă ascendentă simplă, poticnindu se iar !i iar, întotdeauna în acela!i loc, !i de "iecare dată lu$nd o de la capăt, în vreme ce o pasăre îi răspunde, iar !i iar, cu primele cinci note din 8ur 5lise a lui >eet*oven# )n cer larg !i gol, din zare în zare, la capătul unei zile "ier&inţi de vară# ?unt trei nori cirus !i două păsări întunecate# ?oarele a apus dincolo de zidurile cazărmii ?c*neller, cu toate că "irmamentul nu i a dat drumul soarelui, ci l a în*ăţat cu g*earele !i a iz&utit să i s"$!ie poalele pelerinei multicolore, iar acum î!i pro&ează prada, "olosind norii cirus ca manec*ine de croitorie, pun$ndu !i lumina ca pe un ve!m$nt, scoţ$nd o, cercet$nd c$t de &ine i se potrivesc colanele de strălucire verzuie sau mantia cu multe culori, cu sclipirea ei aurie !i aureola de purpură al&ăstrie, sau cum se încolăcesc pe lungimea lor ni!te "$!ii "ine de argint, tremur$nd ca liniile "r$nte sc*iţate su& apă de un &anc de pe!ti care înoată iute# 2i sunt ni!te sclipiri de tranda"iriu cu o nuanţă de purpuriu !i verde ca lăm$ia, iar acum se dezgole!te rapid !i se îm&racă într o mantie ro!iatică din care curg r$uri de lumină c$rm$zie !tearsă, iar după o clipă sau două î!i pune altă *aină, de culoarea cărnii dezgolite care e în(ung*iată dintr odată !i pătată de c$teva *emoragii puternice, în vreme ce trena ei întunecată începe să "ie adunată su& "alduri de cati"ea neagră !i deodată nu mai e înălţime peste înălţime, ci ad$ncime peste ad$ncime peste ad$ncime, ca !i cum valea morţii s ar desc*ide !i s ar întinde pe "irmament,
397

Poveste despre dragoste si întuneric

ca !i cum nu ar "i deasupra !i cel care zace pe spate dedesu&t, ci invers, tot "irmamentul e un a&is iar cel care zace pe spate nu mai zace ci plute!te, "iind supt, plon($nd rapid, căz$nd ca o piatră spre ad$ncimea cati"elată# - o să uiţi niciodată seara asta: nu ai dec$t !ase ani sau cel mult !ase !i (umătate, dar pentru prima oară în mica ta viaţă ceva enorm !i a&solut cumplit s a desc*is pentru tine, ceva important !i grav, ceva care se întinde de la in"init la in"init, !i te ia, !i ca un uria! mut intră în tine !i te desc*ide, a!a înc$t !i tu pari pentru o clipă mai larg !i mai ad$nc dec$t tine însuţi, !i cu o voce care nu e vocea ta, ci poate că va "i vocea ta peste treizeci sau patruzeci de ani, cu o voce care nu îngăduie r$sul sau u!urinţa, îţi porunce!te să nu uiţi nici un amănunt din această seară: să ţi aminte!ti !i să păstrezi mirosurile ei, să ţi aminte!ti trupul !i lumina ei, să ţi aminte!ti păsările ei, sunetele pianului, strigătele ciorilor !i toate ciudăţeniile cerului dezlănţuit din zare în zare su& oc*ii tăi, !i toate astea sunt pentru tine, toate strict în atenţia adresantului !i doar a lui# - o să i uiţi niciodată pe Danus*, 'mmi !i Luli3 sau "etele cu soldaţii în păduri, sau ce i a spus &unica celeilalte &unici, sau pe!tele dulce plutind, mort !i asezonat, într un sos de morcovi# - o să uiţi niciodată asprimea pietrei ude care a "ost în gura ta cu mai &ine de o (umătate de secol înainte, dar un ecou al gustului ei cenu!iu de cretă, ipsos !i sare îţi mai înc$ntă încă v$r"ul lim&ii# 2i toate g$ndurile pe care ţi le a evocat piatra aceea nu le vei uita niciodată, un univers
398

'mos +z

într un univers într un univers# %ţi vei aminti senzaţia ameţitoare a timpului din vreme în vreme, !i toate puterile cere!ti pro&$nd, amestec$nd !i rănind nenumăratele nuanţe de lumină imediat după ce a apus soarele, purpuriu liliac*iu verde portocaliu auriu mov c$rm$ziu staco(iu al&astru !i ro!u !ters cu s$nge !iroind, !i încet co&oară peste toate o culoare cenu!iu al&ăstruie pro"undă !i opacă, cum e culoarea tăcerii, cu miros ca al notelor repetate la pian, urc$nd !i poticnindu se iar !i iar pe o gamă ruptă, în vreme ce o singură pasăre răspunde cu cele cinci note de început din 8ur 5lise: Ti da di da di# Tata avea o slă&iciune pentru lucrurile importante, în vreme ce mama era "ascinată de t$n(ire !i capitulare# Tata era un admirator entuziast al lui '&ra*am Lincoln, Louis Pasteur !i al discursurilor lui .*urc*ill, 9s$nge, sudoare !i lacrimi:, 9niciodată at$t de mulţi nu au datorat at$t de mult:, 9vom lupta cu ei pe pla(e:# Mama, cu un z$m&et &l$nd, se identi"ica cu poezia lui 7a*el, 9-u ţi am c$ntat, patria mea, !i nu ţi am slăvit numele cu "apte de vite(ie, doar pe o cale au pă!it picioarele mele###: Tata, la c*iuveta din &ucătărie, iz&ucnea din senin, "ără să ne prevină, într un recital av$ntat din .erni3ovs3i: 9 ###iar în această Ţară va cre!te un neam N .are î!i rupe lanţurile de "ier N Privind lumina drept în oc*i4: ?au uneori din Aa&otins3i: 9### Aotapata, Massada N 2i >eitarul capturat N ? or ridica iară!i în putere !i splendoare4 N +, evreule c*iar sărman N ?clav
399

Poveste despre dragoste si întuneric

sau rătăcitor N Te ai născut prinţ N încoronat cu a lui David cunună regală:# .$nd era în vervă, tata z&iera at$t de "als, că s ar "i răsucit morţii în morm$nt, 9Patria mea, o, ţara mea, ţinut muntos acoperit cu piatră goală4: a lui .erni3ovs3i# P$nă ce mama tre&uia să i aducă aminte că Lem&ergii de alături, !i pro&a&il că !i alţi vecini, "amilia >uc*ovs3i !i "amilia 7osendor"", îi ascultă pro&a&il recitalul !i r$d, la care lata se oprea s"ios, cu un z$m&et sting*erit, de parcă ar "i "ost prins "ur$nd dulciuri# .$t despre mama, îi plăcea să !i petreacă seara !ez$nd pe patul deg*izat în canapea, cu picioarele desculţe adunate su& ca, aplecată peste o carte a"lată pe genunc*i, rătăcind ore în !ir pe aleile din grădinile învăluite în toamnă din povestirile lui Turg*eniev, .e*ov, IOas3eOicz, 'ndrB Maurois !i )#-# 6nessin# 'm$ndoi părinţii mei au venit la Ierusalim direct din secolul al WIW lea# Tata a crescut cu un regim concentrat de romantism de operetă, naţionalist, setos de luptă /Primăvara -aţiunilor, ?turm und Drang0, ale cărui culmi de marţipan erau stropite, ca de ni!te picături de !ampanie, cu "renezia virilă a lui -ietzsc*e# Mama, pe de altă parte, trăia după cealaltă regulă romantică, meniul introspectiv, melancolic în c*eie minoră, îm&i&at de su"erinţa proscri!ilor sentimentali cu inimile zdro&ite, în care se insu"laseră arome autumnale vagi de decadenţă "in de si^cle# Derem 'vra*am, su&ur&ia noastră, cu v$nzătorii ei am&ulanţi, prăvălia!ii !i misiţii, cu v$nzătorii de articole de modă !i idi!i!tii, pieti!tii
400

'mos +z

cu c$ntecele lor t$nguitoare, mica &urg*ezie strămutată !i eCcentricii re"ormatori ai lumii, nu li se potrivea nici unuia# %ntotdeauna a plutit prin casa noastră un vis !ovăielnic despre mutarea într un cartier mai cult, ca >eit Ha3ei cm sau Diriat ?*emuel, dacă nu c*iar Talpiot sau 7e*avia, nu pe loc, dar într o &ună zi, în viitor, c$nd s ar "i ivit o posi&ilitate, c$nd o să punem ceva deoparte, c$nd copilul o să "ie un pic mai mare, c$nd tata o să reu!ească să pună piciorul pe scara academică, c$nd mama o să ai&ă un post în învăţăm$nt, c$nd situaţia se va îm&unătăţi, c$nd ţara va "i mai dezvoltată, c$nd o să plece englezii, c$nd statul evreu va "i creat, c$nd va "i mai limpede ce se va înt$mpla aici, c$nd ne va "i în s"$r!it un pic mai u!or# 9'ici, în Ţara pe care au iu&it o stră&unii no!tri:, c$ntau părinţii mei c$nd erau tineri, ea la 7ovno iar el la +dessa !i 1ilna, la "el cu mii de alţi tineri sioni!ti din estul 5uropei în primele decenii ale secolului WW, 9toate speranţele ni se vor împlini# 'colo să trăim în li&ertate, acolo să în"lorim, curaţi !i neîncătu!aţi#: Dar care erau toate speranţele astea, .e "el de viaţă 9curată !i neîncătu!ată: se a!teptau părinţii mei să găsească acolo, Poate că se g$ndeau, nedeslu!it, că vor găsi în ţara reînnoită a Israelului ceva mai puţin mic &urg*ez !i evreiesc !i mai mult european !i modernF ceva mai puţin &rutal materialist !i mai idealistF ceva mai puţin "e&ril !i volu&il !i mai a!ezat !i reţinut#
401

Poveste despre dragoste si întuneric

Poate că mama a visat să ducă viaţa unei pro"esoare studioase !i creative de la !coala unui sat din ţara Israelului, scriind în timpul li&er poezii sentimentale sau poate povestiri evocatoare, pline de sensi&ilitate# .red că spera să !i creeze relaţii plăcute cu arti!ti su&tili, relaţii marcate de desc*iderea inimii !i de dezvăluirea sentimentelor adevărate, !i ast"el să se eli&ereze de dominaţia zgomotoasă a mamei ei !i să scape de puritanismul su"ocant, de prostul gust !i de odiosul materialism care se pare că "ăceau ravagii în locul de unde venea ea# Pe de altă parte, tata î!i imagina că e *ărăzit să devină un cărturar plin de originalitate din Ierusalim, un pionier cutezător al reînnoirii spiritului evreiesc, un demn urma! al pro"esorului Aosep* Dlausner, un o"iţer curtenitor din o!tirea cultă a 8iilor Luminii care se luptă cu "orţele întunericului, un succesor potrivit dintr o lungă !i glorioasă dinastie de cărturari care începuse cu unc*iul Aosep* cel "ără copii !i avea să continue cu nepotul lui devotat, pe care îl îndrăgea ca pe un "iu# La "el cu cele&rul lui unc*i, !i "ără îndoială că inspirat de acesta, tata putea citi lucrări !tiinţi"ice în !aisprezece sau !aptesprezece lim&i# ?tudiase la universităţile din 1ilna !i Ierusalim /!i c*iar a scris o teză de doctorat, mai t$rziu, la Londra# De ani de zile vecinii !i străinii i se adresau cu Herr Do3tor, !i apoi, la cincizeci de ani, a avut în cele din urmă un doctorat adevărat, !i pe deasupra unul londonez0# Mai studiase, în mare parte de unul singur, istoria
402

'mos +z

antică !i modernă, istoria literaturii, lingvistica !i "ilologia generală e&raică, studiile &i&lice, g$ndirea evreiască, ar*eologia, literatura medievală, puţină "ilozo"ie, studii slavone, istoria 7ena!terii !i studii romanice: era ec*ipat !i pregătit să devină lector !i să înainteze în ierar*ie p$nă la con"erenţiar !i în cele din urmă la pro"esor, să "ie un cărturar desc*izător de drumuri !i, &ineînţeles, să a(ungă să !adă în capul mesei în "iecare s$m&ătă după amiază !i să o"ere un monolog după altul pu&licului cople!it de uimire, alcătuit din admiratori !i devotaţi, întocmai ca unc*iul său# Dar nimeni nu l a vrut, !i nici realizările sale savante# '!a înc$t acest Treplev a "ost silit să o ducă de azi pe m$ine ca &i&liotecar la ?ecţia ziarelor din >i&lioteca -aţională, scriindu !i noaptea cărţile despre istoria romanului scurt !i despre alte su&iecte din istoria literaturii, cu puterile care îi mai răm$neau, în vreme ce Pescăru!ul lui î!i petrecea zilele într un apartament de la su&sol, gătind, spăl$nd ru"e, deretic$nd, coc$nd, îngri(ind un copil &olnăvicios, !i, c$nd nu citea romane, stătea cu oc*ii aţintiţi pe "ereastră p$nă ce pa*arul cu ceai i se răcea în m$nă# +ri de c$te ori putea, dădea meditaţii# 'm "ost singur la părinţi !i am$ndoi au pus întreaga povară a dezamăgirilor lor pe umerii mei mici# Mai înt$i a tre&uit să măn$nc &ine, să dorm mult !i să mă spăl cum tre&uie, ca să mi sporesc !ansele de a cre!te mare ca să împlinesc o parte din "ăgăduinţele tinereţii lor#
403

Poveste despre dragoste si întuneric

?e a!teptau să învăţ să citesc !i să scriu c*iar înainte de a a(unge la v$rsta !colară# ?e luau la întrecere să mi o"ere lingu!eli !i mită ca să mă "acă să învăţ literele /!i nu era nicidecum nevoie, pentru că ele oricum mă "ascinau !i au venit la mine de &unăvoie0# 2i după ce am învăţat să citesc, la v$rsta de cinci ani, am$ndoi ţineau cu tot dinadinsul să mi asigure un regim de lectură gustos dar !i *rănitor, &ogat în vitamine culturale# Discutau adesea cu mine su&iecte care în alte case cu siguranţă nu erau considerate potrivite pentru copii# Mamei îi plăcea să mi spună pove!ti cu vră(itori, spiridu!i, v$rcolaci, coli&e "ermecate din ad$ncul pădurii, dar vor&ea cu mine serios !i despre delicte, di"erite emoţii, vieţile !i su"erinţele unor arti!ti străluciţi, &oli mintale !i viaţa interioară a animalelor# /9Dacă te uiţi atent, o să vezi că "iecare persoană are o caracteristică dominantă care o "ace să semene cu un anumit animal, pisică, urs, vulpe sau porc# Trăsăturile "izice ale unei persoane trimit !i ele la animalul cu care se aseamănă cel mai &ine#:0 Tata, între timp, mă iniţia în domenii ca misterele sistemului solar, circulaţia s$ngelui, .arta 'l&ă &ritanică, evoluţia, T*eodor Herzl !i uimitoarea poveste a vieţii lui, aventurile lui don Sui(ote, istoria scrisului !i tiparului !i principiile sionismului# /9In diaspora viaţa evreilor era "oarte greaF aici, în ţara Israelului, încă nu ne e u!or, dar cur$nd va "i creat statul evreu !i atunci lucrurile vor "i îndreptate !i înnoite# %ntreaga lume o să vină să se minuneze de ceea ce va
404

'mos +z

crea aici poporul evreu#:0 Părinţii !i &unicii, prietenii sentimentali ai "amiliei, vecinii &ine intenţionaţi, tot soiul de mătu!i împopoţonate, cu îm&răţi!ările lor urse!ti !i pupicii unsuro!i, erau în permanenţă uimiţi de "iece cuv$nt care îmi ie!ea pe gură: copilul e a!a de minunat de inteligent, a!a de original, a!a de sensi&il, a!a de aparte, a!a de precoce, e a!a de meditativ, pricepe tot, are imaginaţia unui artist# %n ce mă prive!te, eram at$t de uimit de uimirea lor, înc$t inevita&il a(ungeam să mă uimesc singur# La urma urmei, erau cu toţii adulţi, cu alte cuvinte, "ăpturi care !tiau tot !i aveau întotdeauna dreptate, !i dacă ei ziceau întotdeauna că sunt at$t de de!tept, păi, cu siguranţă a!a !i era# Dacă le păream interesant, nu era ne"irească tendinţa mea de a "i de acord cu ei# 2i dacă ei credeau că sunt un copil sensi&il, creativ !i destul de cumva !i întru totul altcumva /am&ele într o lim&ă străină0, !i apoi a!a de original, a!a de dezvoltat, a!a de inteligent, a!a de raţional, a!a de drăguţ etc, ei &ine### 8iind at$t de con"ormist !i plin de respect "aţă de lumea adulţilor !i de valorile predominante !i neav$nd "raţi sau surori sau prieteni care să contra&alanseze cultul personalităţii care mă încon(ura, n aveam de ales, tre&uia să "iu de acord, cu modestie, însă pe deplin, cu părerea pe care o aveau adulţii despre mine# 2i a!a, în mod incon!tient, pe la patru sau cinci ani am devenit un mic îng$m"at în care părinţii !i restul lumii adulţilor investiseră o avere
405

Poveste despre dragoste si întuneric

considera&ilă !i o"ereau un credit generos în"umurării mele# )neori, în serile de iarnă, noi trei !edeam la tai"as în (urul mesei din &ucătărie, după cină# 1or&eam înceti!or, pentru că &ucătăria era tare mică !i str$mtă, !i niciodată nu ne întrerupeam unul pe celălalt# /Tata considera aceasta o condiţie preliminară a oricărei conversaţii#0 1or&eam, de eCemplu, despre ce ar înţelege din lumea noastră un or& sau o creatură de pe altă planetă# Poate că, în esenţă, suntem cu toţii mai degra&ă ca un eCtraterestru or&, 1or&eam despre copiii din .*ina !i din India, copiii &eduinilor !i ai ţăranilor ara&i, copiii din g*etouri, copiii imigranţilor ilegali !i copiii din 3i&&utzuri, care nu aparţineau părinţilor lor, ci, la v$rsta mea, trăiau de(a o viaţă o&!tească independentă pentru care erau răspunzători ei în!i!i, î!i curăţau camerele prin rotaţie !i *otărau prin vot la ce oră să stingă lumina !i să se culce# Lumina electrică gal&enă, sla&ă, lumina c*iar !i ziua &ucătărioara sărăcăcioasă# '"ară, pe strada care era de(a pustie la opt seara, "ie din cauza restricţiei de circulaţie impuse de către englezi, "ie pur !i simplu din o&i!nuinţă, un v$nt "lăm$nd !uiera în nopţile de iarnă# Eăngănea capacele lăzilor de gunoi din a"ara caselor, îngrozea c*iparo!ii !i c$inii vaga&onzi !i cu degetele lui negre pipăia ciu&erele at$rnate de &alustradele &alcoanelor# )neori a(ungea p$nă la noi din inima întunericului ecoul îndepărtat al unei împu!cături sau o eCplozie înă&u!ită#
406

'mos +z

După cină, stăteam toţi trei la r$nd, ca la paradă, înt$i tata, apoi mama !i apoi eu, cu "aţa la peretele pe care primusul !i ma!ina de gătit cu para"ină îl m$n(iseră cu negru, !i cu spatele către încăpere# Tata se apleca peste c*iuvetă, spăla !i clătea pe r$nd "iecare "ar"urie !i pa*ar, pun$ndu le apoi pe plan!eta pentru uscare, de unde mama le lua, le !tergea !i le punea deoparte# 5u răspundeam de !tergerea "urculiţelor !i a lingurilor !i mai tre&uia să le sortez !i să le pun în sertar# De la !ase ani mi s a îngăduit să !terg cuţitele de masă, dar îmi era interzis cu desăv$r!ire să m$nuiesc cuţitul de p$ine !i celelalte cuţite# Pentru ei nu era destul să "iu inteligent, raţional, cuminte, sensi&il, creativ !i meditativ, cu imaginaţia visătoare a unui artist# Mai tre&uia să "iu !i vizionar !i g*icitor, un soi de oracol al "amiliei# La urma urmei, se !tie, copiii sunt mai aproape de natură, de s$nul magic al creaţiunii, încă nu au "ost corupţi de minciuni sau otrăviţi de socoteli egoiste# '!a că tre&uia să (oc rolul oracolului del"ic sau al ne&unului s"$nt# Pe c$nd mă căţăram în rodiul o"ticos din curte sau alergam de la un zid la altul "ără să calc pe liniile dintre pietrele pava(ului, mă c*emau să le dau lor !i musa"irilor lor oarece semn spontan al cerului, ca să îi a(ut să înc*eie o dispută, să meargă sau nu în vizită la prietenii lor din 3i&&utzul Diriat 'navim, să cumpere sau nu /în rate0 o masă rotundă maro cu patru scaune, să prime(duiască sau nu vieţile
407

Poveste despre dragoste si întuneric

supravieţuitorilor "uri!$ndu i în ţară în &ărci prăpădite sau să invite sau nu "amilia 7udnic3i la cină vineri seara# ?arcina mea era să rostesc o idee vagă, am&iguă, mai presus de v$rsta mea, o "rază o&scură &azată pe "ragmente de idei pe care le am auzit de la adulţi !i le am scuturat !i amestecat &ine, ceva ce poate "i interpretat în am&ele sensuri, ceva desc*is oricărei interpretări# Dacă se poate, ar tre&ui să cuprindă vreo comparaţie sau să apară în ea eCpresia 9în viaţă:# De eCemplu: 9+rice călătorie e ca un sertar:# 9In viaţă eCistă dimineaţă !i seară, vară !i iarnă#: 9' "ace mici concesii e ca !i cum ai evita să calci pe "ăpturi mititele#: 'st"el de "raze enigmatice, 9din gura pruncilor !i a sugarilor:, îi "ăceau pe părinţii mei să se simtă cople!iţi de emoţie, oc*ii le străluceau, îmi răsuceau cuvintele pe o parte !i pe alta, descoperind în ele eCprimarea pro"etică a înţelepciunii pure, incon!tiente, a naturii înse!i# Mama mă str$ngea cu căldură la piept la auzul unor zicale at$t de "rumoase, pe care tre&uia întotdeauna să le repet sau să le reproduc în prezenţa rudelor sau a prietenilor încremeniţi# .ur$nd am învăţat să produc în serie ast"el de cugetări, la comandă, la cererea pu&licului meu entuziasmat# 'm reu!it să eCtrag nu una, ci trei plăceri separate din "iecare pro"eţie# Mai înt$i, priveli!tea pu&licului meu, care î!i aţintea oc*ii "lăm$nzi asupra &uzelor mele, a!tept$nd cu neră&dare ceea ce avea să se ivească, !i apoi
408

'mos +z

cu"und$ndu se într o mulţime de interpretări contradictorii# In al doilea r$nd, eCperienţa ameţitoare a "aptului că (udecam precum ?olomon între ace!ti adulţi /9- ai auzit ce a zis despre micile concesii, 2i atunci de ce mai insi!ti că n ar tre&ui să mergem m$ine la Diriat 'navim, :0# .ea de a treia plăcere era cea mai tainică !i minunată dintre toate: generozitatea mea# -imic pe lume nu mă &ucura mai mult dec$t înc$ntarea de a da# 5rau însetaţi, aveau nevoie de mine !i le dădeam ce voiau# .e noroco!i erau să mă ai&ă4 .e s ar "i "ăcut "ără mine, De "apt, eram un copil "oarte lini!tit, ascultător, s$rguincios, susţin$nd "ără să !tiu ordinea socială sta&ilită /mama !i cu mine eram supu!i tatei, care era la picioarele unc*iului Aospe*, care, la r$ndul său în ciuda opoziţiei sale critice se supunea lui >en 6urion !i 9instituţiilor autorizate:0# %n a"ară de asta, eram neo&osit în căutarea cuvintelor de laudă din partea adulţilor, părinţii mei !i musa"irii lor, mătu!i, vecini !i cuno!tinţe# Totu!i, una dintre cele mai populare reprezentaţii din repertoriul "amiliei, o comedie "avorită cu intrigă presta&ilită, evolua în (urul unei încălcări a legii, urmată de o !edinţă de introspecţie !i apoi de pedeapsa potrivită# După pedeapsă veneau remu!carea, căinţa, iertarea, renunţarea la o parte din pedeapsă sau la cea mai mare parte a ei !i, în "inal, o scenă de iertare !i împăcare plină de lacrimi, însoţită de îm&răţi!ări !i de tandreţuri reciproce#
409

Poveste despre dragoste si întuneric

De eCemplu, într o zi, îm&oldit de dragostea pentru !tiinţă, presar piper negru în ca"eaua mamei# Mama ia o îng*iţitură, se îneacă !i scuipă ca"eaua în !ervetul ei# +c*ii i se umplu de lacrimi# De(a plin de remu!care, nu zic nimic, !tiu prea &ine că scena următoare e a tatei# Tata, în rolul lui de investigator imparţial, gustă cu &ăgare de seamă ca"eaua mamei# Poate că doar î!i înmoaie &uzele în ea# Pe dată pune diagnosticul: J .ineva a *otăr$t să ţi asezoneze ca"eaua# 'm &ănuiala că este m$na unui persona( de rang înalt# Tăcere# .a un copil cum nu se poate mai cuminte, car lingură după lingură de "iertură de ovăz din "ar"urie la gură, îmi !terg &uzele cu !ervetul, mă opresc un pic !i apoi iar măn$nc două trei linguri cu v$r"# .alm# 2ez$nd drept# .a !i cum a! eCempli"ica o carte a &unelor maniere# 'zi o să mi măn$nc toată "iertura# .a un copil model# P$nă ce "ar"uria va sclipi de curăţenie# Tata continuă, ca !i cum ar "i ad$ncit în g$nduri, ca !i cum ne ar împărtă!i liniile generale ale misterelor c*imiei, "ără să se uite la mine, vor&ind doar cu mama sau cu el însu!i: J 2i totu!i ar "i putut "i o catastro"ă# După cum se !tie prea &ine, eCistă o serie de amestecuri "ăcute din su&stanţe care în sine sunt complet nevătămătoare !i pot "i consumate de oameni, însă c$nd se com&ină pot pune în prime(die viaţa oricui le gustă# +ricine e cel care a pus orice o "i lucrul acela în
410

d$nd din cap de c$teva ori.o să se mai înt$mple niciodată# J 5!ti sigur. J . cu dosul m$inii# J 2i atunci ce s ar "i înt$mplat. dacă eCistă printre noi o ast"el de secătură u!uratică.*iar prime(duirea vieţii# + tăcere de moarte umple &ucătăria# De parcă ce e mai rău s a înt$mplat de(a# Mama.tău de onoare de om care se respectă. +trăvire# ?pital# . g$nditor.ategoric# J Pe cuv$ntul. ca o glumă deplasată ar tre&ui să ai&ă cura(ul să se ridice pe dată în picioare# . continuă tata. incon!tient. de parcă ar !ti "oarte &ine ceea ce aproape că s a înt$mplat. împinge potirul otrăvit departe de ea.a să !tim cu toţii că. măcar nu adăpostim un la!# + persoană lipsită de orice cinste !i respect de sine# Tăcere# 5 r$ndul meu# Mă ridic în picioare !i spun cu un ton de adult.'mos +z ca"eaua ta ar "i putut să amestece alt ingredient# 2i atunci. dar are prea mult tact ca să pomenească oroarea# Tăcere# J Prin urmare. întocmai ca al tatei: J 5u am "ăcut o# %mi pare rău# ' "ost un lucru cu adevărat prostesc# . J Pe cuv$ntul meu de onoare de om care se 411 . sugerez ca oricine o "i "ăcut "arsa asta "ără îndoială că "ără să vrea.

8iecare dintre noi se &ucura de rolul lui în această comedie# Tatei îi plăcea să se poarte ca un zeu 412 . ca"eaua asta.um.Poveste despre dragoste si întuneric respectă# J Mărturisire. căinţă !i promisiune. eu să &eau asta. . dacă vrei. J Da. ne putem a!eza la &iroul meu ca să mai sortăm ni!te tim&re# >ine.u piperul negru în ea. toate indică o reducere a pedepsei# -e vom mulţumi de data aceasta să &inevoie!ti să o &ei# Da.um. c*iar a!a# J . atunci# 5 destul# + să ne mulţumim cu at$t de data aceasta# %nălţimea 1oastră !i a mani"estat pocăinţa# '!a că o să tragem o linie su& cele înt$mplate# 2i *ai să o su&liniem cu a(utorul unei &ucăţi de ciocolată. %mi str$m& "aţa cu un dezgust a&solut# 5Cprim$nd su"erinţă. 're gust de mană cerească.opilul are un stomac at$t de sensi&il# 2i cu siguranţă că de acum !i a învăţat lecţia# Tata nu aude pledoaria pentru compromis# ?au se pre"ace că n o aude# %ntrea&ă: J 2i cum îi pare înălţimii 1oastre &ăutura sa. J Da. ca să !teargă gustul rău# 'poi. remu!care !i tristeţe s"$!ietoare# '!a că tata declară: J Prea &ine. po"te!te# %nsă după o primă îng*iţitură !ovăielnică intervine mama# ?ugerează că e destul# -u i nevoie să eCagerăm# . acum# Po"te!te# J .

însă !i sensi&il !i îndurător. după ce mă (ucasem cu electricitatea sau mă căţărasem pe o creangă înaltă. văz$nd !i pedepsind toate "aptele rele. muritorii de r$nd. m$nia tatei nu se mani"esta prin pogromuri. în general. c*iar îmi poruncea să mi trag în (os pantalonii !i să mi pregătesc "undul /el nu spunea dec$t 92ezutul. ca să ai&ă ocazia să re"lecteze la comportarea sa gre!ită !i să se *otărască să o îm&unătăţească pe viitor# 413 . pe întuneric. un "el de Ie*ova domestic care împră!tie sc$ntei de m$nie !i tunete cumplite. mă plesnea de două trei ori peste "aţă# )neori. !i atunci.'mos +z răz&unător. apoi mă lovea nemilos de !ase sau !apte ori cu cureaua# Dar. rogu te4:0. ci prin politeţe !i sarcasm îng*eţat: J %nălţimea 1oastră a catadicsit să umple iar cu noroiul din stradă coridorul: se pare că e mai pre(os de demnitatea înălţimii 1oastre să !i !teargă picioarele pe pre!ul de la u!ă a!a cum ne ostenim să o "acem noi. sărind peste prolog. în zilele ploioase# De data aceasta mă tem că 5Ccelenţa 1oastră va tre&ui să consimtă să !i !teargă regalele urme ale pa!ilor cu propriile i m$ini ginga!e# Iar apoi înălţimea 1oastră ?upremă va &inevoi să se supună încuierii în &aie pentru o oră. mai ales dacă "ăcusem ceva ce ar "i putut "i periculos pentru mine. nu doar teatrală. îndelung ră&dător !i mult iu&itor# %nsă c$teodată era cople!it de un val or& de m$nie adevărată.

pentru că accept consecinţele acţiunilor mele !i sunt pe deplin 414 . ca să nu a(ungi !i tu alt pro"esor cu capul în nori# Mă uitam drept în oc*ii lui căprui. e!ti doar cu capul în nori# Dar sigur că !i tu îţi dai seama că noi te am pedepsit doar pentru &inele tău. că înţeleg per"ect.Poveste despre dragoste si întuneric Mama protesta pe dată împotriva severităţii sentinţei: J + (umătate de oră e destul# 2i nu pe întuneric# . "ire!te. !i cu vor&ele împrumutate din arsenalul tatei. cu o eCpresie inteligentă.e te a apucat. de adult.e noroc pe 5Ccelenţa 1oastră să ai&ă întotdeauna un s"etnic at$t de entuziast care să i sară în apărare# Mama zicea: J >ine ar "i să eCiste o pedeapsă pentru cei care au un simţ al umorului mor&id### Dar nu !i s"$r!ea niciodată vor&a# După un s"ert de oră era vremea scenei "inale# Tata însu!i venea să mă scoată din &aie# %ntinz$nd m$inile pentru o îm&răţi!are scurtă !i sting*erită. Data viitoare o să i interzici să respire# J . &ălmă(ea un soi de scuze: J ?igur că îmi dau seama că nu ai lăsat dinadins noroiul. în care o rugam să nu mai sară a!a să mă ierte. că sunt întotdeauna pedepsit pentru &inele meu# 7olul meu includea c*iar !i o replică pentru mama. rolul meu sta&ilit din dramă era să spun în acest moment. nevinovaţi !i s"io!i. !i îi promiteam că de acum încolo voi avea întotdeauna gri(ă să mi !terg încălţările c$nd intru în casă# Mai mult.

sclavul înălţimii ?ale. plus o perie de păr. cinci dintre acele de păr ale mamei. pentru că nu prea era mare di"erenţă între a "i înc*is în &aie !i singurătatea mea o&i!nuită. su&marine. trei periuţe de dinţi !i un tu& pe (umătate stors de pastă de dinţi 8ilde!. nave de răz&oi. călătorii. nu mă îngri(oram# Lăsam capacul closetului. mă a!ezam pe el !i des"ă!uram toate răz&oaiele !i călătoriile cu m$inile goale# 8ără 415 . deluros. un v$nător. un (udecător. în cursul cărora eram pe r$nd înălţimea ?a. v$natul.*iar !i pe întuneric# Mi e totuna# 2i cu adevărat nu mi păsa. trusa de toaletă a tatei. ta&uretul din &aie. un g*icitor.*iar dacă eram condamnat la carceră în întuneric. în odaia mea sau în curte sau la grădiniţă: cea mai mare parte a copilăriei mele am "ost un copil singuratic. o cutie de aspirine.*iar !i două ore în &aie# .'mos +z capa&il să suport pedeapsa pe care o merit# . vase de piraţi. c$teva &ucăţi de săpun. &aleniere !i &ărci pline de eCploratori care vor descoperi continente !i insule pe care încă n a călcat picior de om# . un marinar !i un inginer care săpa canalele ?uez !i Panama pe un teren accidentat. ca să unească toate mările !i lacurile în micuţa sală de &aie !i să trimită în cursă dintr un capăt al lumii în celălalt nave comerciale. acuzatul. proiecte imense de construcţie !i aventuri măreţe. "ără "raţi sau surori !i aproape "ără prieteni# + m$nă de sco&itori. c$ţiva plasturi lipicio!i !i un sul de *$rtie igienică îmi erau su"iciente pentru o zi întreagă de răz&oaie.

nu i dădeam nici un indiciu despre des"ătarea mea# . 9tre&uie că este "ie un zeu.$nd tata îmi zicea ironic înălţimea 1oastră sau 5Ccelenţa 1oastră nu mă simţeam (ignit# Dimpotrivă: în sinea mea eram de acord cu el# 'm adoptat aceste titluri !i mi le am însu!it# Dar nu spuneam nimic. lăs$nd tot întunericul a"ară# ? ar putea spune c*iar că iu&eam pedeapsa cu carcera# 9+ricine nu are nevoie de alte "iinţe umane:. "ără să mă clintesc din locul meu# 2edeam acolo cu oc*ii înc*i!i !i aprindeam în capul meu oric$tă lumină voiam.a un rege eCilat care a reu!it să se "uri!eze înapoi peste *otar !i se plim&ă prin ora!ul său îm&răcat ca un om de r$nd# Din c$nd în c$nd unul dintre supu!ii lui uluiţi îl recunoa!te. ca a unui om o&i!nuit# 2i nu doar ca orice om o&i!nuit. că poţi recunoa!te regii !i no&ilii adevăraţi după "aptul că î!i dispreţuiesc titlurile !i !tiu "oarte &ine că no&leţea adevărată constă în a avea "aţă de oamenii de r$nd o purtare modestă. dar eu pur !i simplu ignor plecăciunea !i titlul# -u dau nici un semn# Poate că motivul pentru care m am *otăr$t să mă port în acest "el este ceea ce m a învăţat mama. "ie un animal#: +re în !ir mă &ucuram să "iu am$ndoi# Mi era totuna# . la coada de la auto&uz sau în mulţimea din piaţa principală.Poveste despre dragoste si întuneric săpun sau piepteni sau ace de păr. care încearcă întotdeauna să "acă ceea ce doresc supu!ii săi# ?e pare că le place să mă îm&race !i să mi pună 416 . îl cita tata pe 'ristotel. &inevoitor. "ace o plecăciune !i îi spune Maiestatea 1oastră. ci ca un conducător &la(in.

av$nd el o&iceiul de a !i răsplăti supu!ii cu o îm&răţi!are# -ici un alt copil nu e mai priceput la a le mulţumi rege!te !i politicos pentru serviciile lor# +dată c*iar le promite părinţilor săi /care se uită unul la altul cu oc*i înceţo!aţi de m$ndrie !i de &ucurie. ?ă mi eCplice cum se mi!că luna. ?ă mi pună încă un pulover peste celălalt. delect$ndu mă cu priveli!tea înc$ntării lor radioase. c$teodată încurc$nd nasturii sau rug$ndu i dulce să mă a(ute să mi leg !ireturile# 'proape că se pră&u!esc unul peste celălalt în vreme ce revendică privilegiul de a îngenunc*ea în "aţa micului prinţ !i de a i lega !ireturile. el o să le înc*eie nasturii !i o să le lege !ireturile# Pentru toată &unătatea lor "aţă de el# %i înc$ntă să mi pieptene părul. ?ă mă înveţe să număr p$nă la o sută. c*iar dacă uleiul din "icat de cod mă "ace să mi vină să vomit.'mos +z în picioare panto"ii: să i lăsăm. deci# %mi întind &ucuros toate patru mem&rele# După o vreme ei se răzg$ndesc &rusc !i pre"eră să mă îm&rac singur !i să mi pun singur panto"ii: îmi "ace o plăcere deose&ită să mă strecor singur în *ainele mele. . ca domnul Lem&erg de alături. mă 417 . !i c*iar le mulţumesc pentru că mă "ac să cresc sănătos !i voinic# %n acela!i timp. mă înc$ntă plăcerea constantă pe care le o o"eră eCistenţa mea micuţă# '!adar. îmi în"r$ng &ucuros dezgustul !i îng*it toată linguriţa dintr odată. în vreme ce pe dinăuntru se topesc de înc$ntare0 că atunci c$nd vor "i "oarte &ătr$ni. m$ng$indu l.*iar !i să mă "acă zilnic să îng*it o linguriţă din uleiul ăla sc$r&os din "icat de cod# ?unt "ericit să i las să mi "acă tot ce vor.

să uimească !i să distreze pu&licul# Tre&uia să "iu unica vedetă de dimineaţa p$nă seara# De eCemplu. într o s$m&ătă dimineaţa ne ducem în vizită acasă la Mala !i ?tasze3 7udnic3i. 418 . mai &ine să "iu sc*ilod sau arierat. numai să pot "i în continuare 9at$t de aparte4: sau 9cu adevărat neo&i!nuit4: '!adar. c$nd o să ai&ă un &e&elu!# 2i. tre&uie să mă port mai &ine ca oric$nd# )nc*iul !i tanti au de(a o părere "oarte &ună despre mine. a!a că nu tre&uie să "ac nimica nimicuţa care să le poată strica părerea &ună# Tanti Mala !i unc*iul ?tasze3 n or avea ei copii. dar au.Poveste despre dragoste si întuneric înc$ntă !i uimirea lor: e limpede că nu i un copil o&i!nuit copilul ăsta e at$t de aparte4 2i ast"el pentru mine eCpresia 9copil o&i!nuit: a devenit un termen de dispreţ a&solut# 5ra mai &ine să a(ung c$ine vaga&ond. de la v$rsta de trei sau patru ani. de eCemplu.ancelarului.*opin !i ?c*open*auer /în vreme ce înaintăm pe ?trada . să entuziasmeze. mai &ine să "iu c*iar !i "ată. iată mă. dolo"ane !i lene!e. silită permanent să improvizeze !i să "ascineze. o perec*e de pisici persane cu oc*i al&a!tri. numai să nu devin un 9copil o&i!nuit: ca toţi ceilalţi. dacă nu !i mai devreme. colţ cu ?trada Pro"eţilor# Pe drum ei îmi tot spun că nu tre&uie cu nici un c*ip să uit că unc*iul ?tasze3 !i tanti Mala nu au copii. de(a un spectacol individual# )n program non stop# + vedetă singuratică a scenei. a!a că nici prin g$nd să nu mi treacă să i între&.ancelarului am parte de două sc*iţe de portret. pe ?trada . în general. . desigur.

d$ndu i aerul unui golăna! de pe stradă# Mama de a&ia dacă scoate vreo vor&ă# Tanti Mala. ca o perec*e de ur!i polari în *i&ernare# Iar în colţ. care au căzut sau au "ost smulse din aripile lui 'lma Mira&elle# Penele sunt colorate în turcoaz !i mov# )nc*iul ?tasze3 !ade !i "umează# )na dintre spr$ncenele lui. 2i unul dintre incisivi îi lipse!te. iar alteori îi zic Mira&elle# In colivia ei se a"lă !i cealaltă pasăre. pe care tanti Mala a pus o acolo ca să i u!ureze singurătatea. e întotdeauna ridicată. nu prea sănătoasă !i c*ioară# .*opin de la mama !i a lui ?c*open*auer de la tata0# In cea mai mare parte a timpului pisicile picotesc încovrigate una l$ngă alta pe canapea sau pe un ta&uret capitonat. cea din st$nga. ca !i cum i ar "i sete# )neori Mala !i ?tasze3 îi zic 'lma. !i Mala visau c$ndva să devină "ermieri# 'u trăit 419 . ca o cunună.'mos +z a lui . o "emeie &londă cu părul împletit în două cosiţe care uneori îi cad cu eleganţă pe umeri !i alteori îi sunt în"ă!urate pe cap. cu &eţe de c*i&rit în c*ip de picioare !i o ţandăra de lemn de un ro!u înc*is în c*ip de cioc# 'ceastă nouă pasăre are aripi "ăcute din pene adevărate. at$rnă colivia cu pasărea cea &ătr$nă !i năp$rlită. "ăcută dintr un con de pin vopsit. nu eCagerezi un pic.iocul îi at$rnă întotdeauna pe (umătate căscat. le o"eră părinţilor mei un pa*ar de ceai !i ni!te pră(itură cu mere# 2tie să cureţe merele într o singură spirală care se răsuce!te la "el cu "irul tele"onului# 2i ?tasze3. de parcă ar eCprima o îndoială: c*iar a!a să "ie. deasupra pianului negru.

ca un &ăiat mare. "irimiturilor !i gurii umplute prea tare. cu condiţia să măn$nc o "elie groasă de pră(itură.eaiul tău cel minunat# Mama zice: J Termină. în vreme ce tanti Mala lucrează duminica. tata nu se poate a&ţine să nu o complimenteze în o&i!nuitul său stil glumeţ: J Dragă Mala. pe deplin con!tient de di"eritele pericole ale petelor. înc$t e aproape insuporta&il de dulce# '!a că îmi măn$nc politicos toată pră(itura /nu i rea deloc0.$nd ne serve!te cu pră(itura cu mere. să măn$nc corect cu "urculiţa !i să nu mi m$n(esc degetele.ire!ata ei "ăcută în casă compensează puţinătatea &ulelor /e limpede că sticla cu apă gazoasă a suportat consecinţele !ederii prea îndelungate "ără pălărie0 prin cantitatea at$t de generoasă de sirop ro!u. 'rie*# Iar pentru mine.entral al Po!tei. străpung$nd "iecare &ucată 420 . !i apoi au încercat să trăiască alţi c$ţiva ani la "erma unei cooperative. tanti Mala are o trataţie specială: cire!ată "ăcută în casă# . p$nă ce a devenit limpede că tanti Mala era alergică la ma(oritatea plantelor săl&atice. soarele însu!i era alergic la el0# '!a că acum unc*iul ?tasze3 e "uncţionar la >iroul . coptu ne ai N Pră(itura cea din rai N 2i mereu am adorat N . după cum zicea el. atent să nu măn$nc cu gura desc*isă.Poveste despre dragoste si întuneric c$ţiva ani într un 3i&&utz. în vreme ce unc*iul ?tasze3 era alergic la soare /sau. marţea !i (oia ca asistentă a unui dentist "aimos# .

*ipul lui tanti Mala se luminează# J Mai este4 Mai este multă4 Hai să ţi mai torn un pa*ar4 'm "ăcut o cara"ă întreagă4 . într adevăr. !i c$nd tanti Mala se uită la mine împreună cu restul pu&licului meu. dar "oarte &ogată în sirop# 't$t de &ogată în sirop. "ără să mă ling pe &uze# Pe parcurs culeg oc*eadele admirative ale soţilor 7udnic3i !i m$ndria părinţilor mei !i mi le prind pe uni"orma de aviator# De asemenea. !i din talia minţii mă înclin în "aţa audienţei entuziaste# 421 . pră(itura cu mere !i &ăutura siropoasă. !i îng*it discret. neră&dători să audă ce am să zic (ur în gra&ă /cu cuvintele tatei !i cu tonul tatei0 că am$ndouă creaţiile ei.'mos +z de pră(itură cu "urculiţa !i mi!c$nd o prin aer eCtrem de gri(uliu. înc$t este complet. sunt 9cu adevărat a&solut eCcelente:# . în cele din urmă c$!tig premiul promis: un pa*ar de cire!ată "ăcută în casă.$t despre părinţii mei. se uită la mine cu adoraţie mută# . "ăc$ndu mă că &eau. cu gura înc*isă. ca siropul de tuse# Duc cupa tristeţii la &uze. cu puţine &ule.u urec*ile minţii le aud aplauzele. ca !i c$nd a! lua în calcul posi&ilitatea ca aviaţia inamică să mi intercepteze z&orul cu încărcătura pe drumul de la "ar"urie la gură# Mestec "rumos. a&solut !i cu totul de ne&ăut# -u pot lua nici o îng*iţitură# -ici măcar un strop# 're un gust mai rău dec$t ca"eaua cu aromă de piper a mamei# 5 dezgustător de groasă !i de lipicioasă.

In primul r$nd. "ie pentru că au sosit alţi musa"iri !i se încinge o discuţie despre navele cu re"ugiaţi. într o poziţie care reprezintă eCact statuia "iului cel mic al 6$nditorului# Mi a "ost arătată odată o poză a originalului. cu o singură propoziţie ditiram&ică am reu!it să le a&at atenţia# '!a că n o să &age de seamă că încă n am &ăut deloc din cleiul lor pentru lemn# %ntre timp. pe c$nd ei sunt încă în transă. nu sunt sigur care e# )rsuleţul ăsta 422 . ceva care o să le placă: J %n viaţă un lucru at$t de gustos ca acesta tre&uie să "ie &ăut cu îng*iţituri mici# 8olosirea eCpresiei 9în viaţă: mă a(ută în mod special: Pitia a grăit din nou# 1ocea pură. alături de mine. politica de cumpătare !i înaltul . compozitorul sau "ilozo"ul. pentru că viaţa tre&uie &ăută cu îng*iţituri mici# . ceva mult dincolo de v$rsta mea.omisar# %n!"ac cu am$ndouă m$inile ocazia. sunt cu"undat în cugetare. cupa ororilor stă pe podea. cu coatele pe genunc*i !i m$inile su& &ăr&ie. "ie pentru că nu se cuvine să se *ol&eze la mine c$nd su"letul îmi plute!te spre s"ere mai înalte. tre&uie să le a&at atenţia# Tre&uie să rostesc o cugetare. mă strecor în *ol cu potirul meu otrăvit !i îl ridic la nasul uneia dintre pisicile persane. limpede a naturii înse!i a răsunat prin gura mea# 6ustă ţi viaţa cu îng*iţituri mici# .$t despre mine. în enciclopedie# După o clipă două atenţia lor mă părăse!te. g$nditor# 'st"el. ca să c$!tig timp.Poveste despre dragoste si întuneric Dar ce să "ac acum.u încetul.

$t despre partenerul lui. !i mi!că spre mine o urec*e roz# . dar c dulce ca ciocolata. "oarte mulţumesc. nu i a!a. ca !i cum ar zice: -u. zău a!a. mi!că din mustăţi. îmi umple la loc pa*arul !i îmi aminte!te să nu pierd din vedere "aptul că asta nu e tot. scoate un miorlăit o"uscat. ca un luptător din 423 . pe care c*ioara !i năp$rlită 'lma Mira&elle o împarte cu conul ei de pin cu aripi.$ntăresc argumentele pro !i contra: conul de pin ar putea să mă p$rască. doar î!i încreţe!te nasul.'mos +z polar dolo"an amu!ină o dată. se trage înapoi. aleg planta !i nu perec*ea de păsări /care. tanti Mala. apoi mă strecor din nou neo&servat. . trupe!a creatură nici măcar nu se ostene!te să !i desc*idă oc*ii c$nd întind pa*arul. !i se retrage cu un aer plictisit în &ucătărie# . în vreme ce "ilodendronul nu m ar da de gol nici dacă ar "i interogat su& tortură# Prin urmare. a "ost tare &ună:# 8ără să între&e sau să a!tepte vreo con"irmare. n au copii. -u. întocmai ca un adult4 9îţi mulţumesc. la "el cu tanti Mala !i unc*iul ?tasze3. !i mă *otărăsc să a!tept altă ocazie. îi mulţumesc încă o dată. nu tre&uie să le între&i c$nd socotesc să "acă un ou0# După o vreme tanti Mala o&servă pa*arul meu gol# ?e dovede!te pe dată că am "ăcut o cu adevărat "ericită savur$ndu i &ăutura# %i z$m&esc !i zic.a !i cum ar vrea să alunge o muscă# '! putea oare să golesc licoarea mortală în cănuţa cu apă din colivie. a "ăcut o cara"ă întreagă# Poate că cire!ata ei n o "i cea mai gazoasă posi&il. !i pe care. a!adar. Mă declar de acord.

mama se uită drept în oc*ii mei !i zice. !i asta mi a "ăcut plăcere# Tata zice: J >ăiatul c*iar că s a purtat &ine azi. să mă ridic în picioare !i să anunţ în pu&lic că &ăutura lor e at$t de sc$r&oasă. ca un strănut pe care nu l poţi reţine.Poveste despre dragoste si întuneric ilegalitate către instalaţiile "orti"icate ale radarului &ritanic. nu un 6eng*is Han# Pe drum spre casă. !i îi otrăvesc cealaltă plantă. din care nu i cumpărăm niciodată. cu inima mi cea păcătoasă zv$cnind în piept ca un iepure speriat. cu toate că ne cere întotdeauna. ca un r$s irezisti&il în clasă. pentru că cine !tie dacă pa*arele de la c*io!c sunt cu adevărat curate. un cactus# %nsă în acel moment simt o nevoie imperioasă. să mărturisesc. J 'm văzut că erai cumplit de plictisit# Dar ai reu!it să n o arăţi. că p$nă !i pisicilor !i păsărilor lor li se pare dezgustătoare. dar la urma urmei !i a primit răsplata. a căpătat o &ucată de pră(itură !i două pa*are de cire!ată. Mama: 424 . că am vărsat o pe toată în g*ivecele lor cu "lori.e ai văzut. !i acum plantele lor o să moară# 2i să "iu pedepsit !i să mi suport pedeapsa ca un &ăr&at# 8ără regrete# ?igur că n am s o "ac: dorinţa mea de a i "ermeca e mult mai puternică dec$t nevoia de a i !oca# ?unt un ra&in s"$nt. cu un z$m&et conspirativ: J ?ă nu crezi că n am văzut# 'm văzut tot# Deplin nevinovat !i pur. zic: J .

on"runtat cu o alegere între a "ace plăcere cuiva !i a spune adevărul. continuă mama. te înalţi deasupra turmei celor de r$nd !i c$!tigi din partea tuturor onoarea supremă: un 425 . dacă tre&uie să alegi între a spune o minciună sau a (igni pe cineva.'mos +z J -u sunt sigură că ţi a plăcut într adevăr acea &ăutură. ca să nu o (igne!ti pe tanti Mala.u alte cuvinte. poate vedea ce e în inima ta# . nu eu. între a nu produce durere !i a nu minţi. . Tocmai învăţasem de la mama că.um să le produc părinţilor mei o su"erinţă a&solut nemeritată. spune tata. ea !tie pe dată nu numai ce ai spus !i ai "ăcut. dar !i lucrurile pe care crezi că nu le !tie nimeni altcineva# -u e neapărat u!or să trăie!ti cu cineva care poate vedea ce e în inima ta# J 2i c$nd tanti Mala ţi a o"erit al doilea pa*ar. dar am o&servat că ai &ăut o pe toată. de "apt nu sunt prea mulţi oameni în stare de at$ta consideraţie# %n acel moment aproape că am recunoscut că plantele "amiliei 7udnic3i. !i sunt cu adevărat m$ndră de tine pentru asta# J Mama ta. doar ca să i "aci plăcere# 1reau să !tii că nu sunt mulţi copii de v$rsta ta. de vreme ce ele au &ăut &eleaua aia siropoasă# Dar cum să smulg medaliile pe care tocmai mi le prinsese pe piept !i să le arunc la picioarele ei. am o&servat că i ai mulţumit !i l ai &ăut pe tot. tre&uie să i pre"eri adevărului sensi&ilitatea# . merită complimentul. tre&uie întotdeauna să i pre"eri sincerităţii generozitatea# 8ăc$nd aceasta.

de la stro&os. o lipsă de copii sau o lipsă de lumină# Mai este un cuv$nt înrudit care înseamnă a cruţa sau a economisi# 9K.el care cruţă nuiaua î!i ură!te copilulL se spune în .artea Prover&elor. Hanna* !i Mic*ael /din romanul ?oţul meu. pe scările . în seara zilei în care s au înt$lnit pentru prima oară. istru&al.$t despre conul de &rad.Poveste despre dragoste si întuneric copil "oarte aparte# 'poi tata ne a eCplicat cu ră&dare că în e&raică acel cuv$nt care înseamnă 9"ără copii: este înrudit cu cuv$ntul care înseamnă 9întuneric:. actul rotirii# Iar acest cuv$nt are aceea!i rădăcină cu cuvintele Kstro"ăL !i Kcatastro"ăL# 'cum c$teva zile am văzut un camion care se răsturnase pe drumul spre Muntele ?copus: oamenii din el au "ost răniţi. derivă dintr un cuv$nt grecesc. el continuă.olegiului Terra ?ancta. înt$mplător. numele lui e&raic. suger$nd că vor&a care înseamnă 9întuneric: este legată de cea care înseamnă 9a uita:# 9. stro&ilos. care desemnează orice se răsuce!te sau se înv$rte!te. pentru că am$ndouă implică o lipsă. !i sunt întru totul de acord cu această a"irmaţie#: Printr o digresiune în lim&a ara&ă. iar roţile încă se mai înv$rteau a!a că era stro&os !i era !i catastro"ă# De îndată ce a(ungem acasă să &inevoiască Preacinstitul Domn să !i str$ngă toate (ucăriile pe care le a lăsat împră!tiate pe podea !i să le pună acolo unde le e locul#: Părinţii mi au pus pe umeri tot ce nu au reu!it să în"ăptuiască ei în!i!i# In HIP0. Mic*ael0 se înt$lnesc din nou în ca"eneaua 'tara de pe 426 .

dacă urmez tradiţia "amiliei !i devin cărturar# Iar dacă.ea mai mare dorinţă a tatălui era ca Mic*ael să a(ungă pro"esor la Ierusalim. la c$teva săptăm$ni după ce învăţasem literele din al"a&et.'mos +z strada >en @a*uda din Ierusalim# Hanna* îl îndeamnă pe Mic*ael să vor&ească despre sine. pe c$nd aveam doar cinci ani. în "aţa "amiliilor Earc*i !i 7udnic3i !i Hanani !i >ar @itz*ar !i '&rams3i îmi aminteau întotdeauna cum. mantia nu poposea la el. pentru că &unicul lui din partea tatălui predase !tiinţele naturale la seminarul pedagogic evreiesc din 6rodno### 'r "i "rumos. dar în loc de asta el îi poveste!te despre tatăl lui văduv: Tatăl lui î!i pusese în el mari speranţe# 7e"uza să recunoască "aptul că "iul lui era un t$năr o&i!nuit### . în prezenţa tuturor musa"irilor lor îmi aminteau. am scris cu litere mari pe spatele uneia dintre cărţile de 427 . poate că avea să o mo!tenească unicul lui "iu# ?imt că mama voia ca atunci c$nd o să "iu mare să eCprim lucrurile pe care ea nu a "ost în stare să le eCprime# %n anii următori îmi tot aminteau. din cauza muncii lui plictisitoare care nu i lăsa dec$t orele nopţii pentru cercetare. ca lanţul să se continue de la o generaţie la alta# J + "amilie nu e o pro&ă de !ta"etă. a zis [Hanna*\# Mulţi ani tata nu !i a pierdut năde(dea că în cele din urmă mantia unc*iului Aosep* va poposi la el !i că mi ar putea o trece mie la timpul potrivit. credea tatăl lui Mic*ael. cu o pro"esie în c*ip de torţă. cu un c*icotit amestecat cu m$ndrie.

sort$ndu le. cercet$ndu le. !i apoi îl potrivea pe "iecare la locul lui din puzzle. cu o pensetă "ină între degete. culeg$nd tot soiul de amănunte de prin volumele care zăceau desc*ise în "aţa lui. pe care am scris di"erite cuvinte. o ridic iar în lumină. o răsucesc în di"erite direcţii. una dintre aceste particule. în vreme ce î!i croia drum încet. !i eu lucrez cam ca el# Lucrez ca un ceasornicar sau ca un argintar de modă vec*e: cu un oc*i mi(it. !i iar o scot !i o înlocuiesc 428 . mă întind în "aţă !i o "rec sau o !le"uiesc. încă nu pe deplin satis"ăcut.Poveste despre dragoste si întuneric vizită ale tatei 'M+? DL')?-57 ?. ţin$ndu le la lumină. cum stătea aplecat peste &irou. cu o lupă la celălalt. o ridic în lumină !i o cercetez atent. a!a cum în!iri un colier# De "apt. smulg$ndu le. a!ezate pe &irou în "aţa mea. cu penseta. prin valea !erpuitoare dintre două teancuri de cărţi de pe &irou. apoi mă aplec în "aţă !i o potrivesc în teCtura p$nzei pe care o ţes# 'poi mă uit intens la ea din di"erite ung*iuri. "ragmente de eCpresii !i descrieri !i tot "elul de încercări de com&inaţii# Din c$nd în c$nd culeg cu gri(ă. ad(ective !i adver&e. !i &ucăţi de "raze dezmem&rate. iar o "rec u!or. ver&e. aceste molecule de teCt. cu &ucăţi de *$rtie. copiindu le pe "i!e mici. cu trudă.7IIT+7 !i am ţintuit o pe u!a odăiţei mele# 2tiam cum sunt "ăcute cărţile c*iar înainte de a !ti să citesc# Mă strecuram în încăpere !i mă ridicam pe v$r"uri în spatele tatălui meu. nu "i!e. cu capul o&osit plutind într o &altă de lumină de la lampa lui de &irou.

poate că într un ung*i puţin di"erit# Poate că mai departe în "rază# ?au la începutul celei următoare# ?au poate că ar tre&ui să o tai !i să o "ac o propoziţie de un cuv$nt. cum ar "i dacă să scrii. ce să spui desc*is !i la ce să "aci aluzie. de sine stătătoare. Mă ridic# Mă plim& prin cameră# Mă întorc la &irou# Mă uit la ea c$teva clipe sau mai mult. p$nă la ultima &ancă de pe stradă. numele !i c*ipurile persona(elor. tai toată "raza sau rup toată pagina# 7enunţ. pieţe !i &ulevarde. împărţirea pe capitole.'mos +z cu alt cuv$nt sau încerc să o potrivesc în alt loca! din aceea!i "rază. ce vine înt$i !i ce vine la urmă. cine se îndrăgoste!te sau este necredincios. titlul cărţii /acestea sunt cele mai simple. în 429 . cele mai generale *otăr$ri0F nu doar ce să poveste!ti !i ce să ascunzi su& aparenţe în!elătoare. cu clădiri. e ca !i cum ai încerca să "aci munţii 5dom din Lego# ?au ca !i cum ai construi întregul Paris. disperat# Mă &lestem cu voce tare !i &lestem scrisul în general !i lim&a cu totul !i totu!i mă a!ez !i încep să pun totul la un loc. din &eţe de c*i&rit# Dacă scrii un roman de optzeci de mii de cuvinte tre&uie să iei cam un s"ert de milion de *otăr$ri. iară!i# ' scrie un roman. o pilesc încă un piculeţ !i iar încerc să o potrivesc. cine se îm&ogăţe!te sau se "ace de r$sul lumii. apoi o scot. o&iceiurile !i ocupaţiile lor. nu doar în privinţa liniilor mari ale intrigii. cine trăie!te sau moare. indirect /!i acestea sunt *otăr$ri destul de generale0F dar tre&uie să iei !i mii de *otăr$ri mai delicate. am spus c$ndva.

în Talpiot. ?au ar tre&ui cu adevărat să "ie 9cenu!iu al&ăstrui:. cu coacăzele lui# %nsă adevărul e că în taină am întors spatele cărţii de vizită pe care o ţintuisem pe u!a odăii mele# Mulţi ani am visat doar să cresc !i să scap din aceste la&irinturi de cărţi !i să mă "ac pompier# 8ocul !i apa. panica de pe stradă. ?au 9al&astru regal:. căma!a de "orţă. ?au cel mai &ine ar "i să scriu cele două cuvinte. poeziile &unicului 'le3sandr.Poveste despre dragoste si întuneric cea de a treia propoziţie de la s"$r!itul paragra"ului. cel care avea multe um&re. vaierul sirenei.erni3ovs3i. romanele vecinului nostru. casca de argint sclipitor. Din "ragedă pruncie am "ost victima unei spălări a creierului meticuloase !i prelungite: templul cărţilor unc*iului Aosep*. "ăcută din cărţi. privirile "etelor !i luminile "ulger$nd. 9al&astru: sau 9al&ăstrui:# ?au ar tre&ui să "ie 9al&astru pal:. năvala tunătoare a ma!inii ro!ii lăs$nd în urma ei o d$ră de spaimă# 430 . 2i acest 9al&astru cenu!iu: tre&uie să stea la începutul propoziţiei sau tre&uie să strălucească doar către s"$r!it. ?au ar tre&ui pur !i simplu să "ie prins în curgerea unei "raze complicate. a tatălui meu. !i domnul 'gnon. 9lumina serii: "ără să încerc să o colorez în 9al&astru cenu!iu: sau 9al&astru pră"uit: sau cum o mai "i. plină de propoziţii su&ordonate. ?au 9azuriu:. "i!ele de cartoteca !i (ocurile de cuvinte ale tatălui meu !i c*iar îm&răţi!area cu aromă picantă a lui ?aul . re"ugiul în cărţi al mamei mele. domnul Earc*i. +ri la mi(loc. din apartamentul nostru din Derem 'vra*am. eroismul. uni"orma.

pielea. cu admiraţie !i recuno!tinţă. mai degra&ă: ce cumplită. genele !i părul p$r(olite. ci. incredi&ilă presimţire a pătruns în inima îng$m"ată a acelui copil nesă&uit !i visător !i i a sugerat.'mos +z 2i apoi scările. "urtunurile care se descolăcesc la nes"$r!it. iar !i iar. în cele din urmă. Poate că nu a!a tre&uie pusă între&area. strălucirea "lăcărilor care se re"lectă ca picurarea s$ngelui în ro!ul ma!inii !i. "ata sau "emeia incon!tientă cărată pe umărul curtenitorului ei salvator. strălucitor în uni"orma !i casca lui. din "oc /în vreme ce tatăl lui cel neputincios !i palavragiu nu "ăcea 431 . i a semnalat "ără să i dea vreo !ansă să interpreteze. aluzia voalată la ceea ce avea să i se înt$mple mamei lui într o seară de iarnă. Pentru că la cinci ani mă imaginam de(a. punctul culminant. risc$ndu !i viaţa !i salv$nd o. c$t ar mai "i "ost timp. un pompier îndrăzneţ !i calm. în "anteziile mele. devotamentul "aţă de datorie dus p$nă la sacri"iciul de sine. incon!tientă. "umul in"ernal care te înă&u!ă# 2i imediat după aceea lauda. !i mai presus de toate cea mai "rumoasă dintre ele. năpustindu se vite(e!te de unul singur în "lăcările tur&ate. cea pe care ai salvat o vite(e!te din "lăcări cu "orţa plină de gingă!ie a &raţelor tale# Dar cine era cea pe care în cea mai mare parte a copilăriei mele am tot salvat o. din cuptorul mistuitor !i a cărei iu&ire am c$!tigat o în sc*im&. "ără să i dezvăluie deznodăm$ntul. r$urile de iu&ire înlăcrimată din partea "emeilor ameţite care îţi cad le!inate la piept.

storc$nd portocale sau "ăc$nd peri!oare pe plan!etă. soţia inginerului din 7ovno. Ira ?telets3aGa. !i !i a pierdut copiii. da. "ăc$nd aceasta. întrup$nd în oc*ii proprii eroismul călit în "oc al evreului de tip nou /întocmai a!a cum îi recomandase tatăl lui0. Ira. al cărei soţ o&i!nuia să o piardă la cărţi în "iecare noapte# >iata Ira ?telets3aGa. Irina. "iul vizitiului. nepotul lui 432 . . să se "i strecurat în "antezia mea cu pompierul !i "emeia salvată. în"rico!ătoare# Micul Peer. p$nă ce într o zi a golit un &idon de para"ină !i a murit arz$nd în coli&a lui din carton gudronat# Dar toate astea s au înt$mplat cu cincizeci de ani înainte de a veni eu pe lume. într o ţară pe care n am văzut o niciodată# 2i cu siguranţă mama n ar "i putut "i at$t de ne&ună înc$t să i spună o poveste îngrozitoare ca aceea unui copil de patru cinci ani. o smulge pe veci pe mama lui din încle!tarea tatălui !i o ia su& aripa sa# Dar cu ce "ire negre să "i ţesut eu această oedipiană "antezie care nu m a părăsit mulţi ani. îmi spunea tot "elul de pove!ti ciudate !i. care s a îndrăgostit de 'nton. ?ă "ie cu putinţă ca. privind nea(utorat incendiul0# 2i ast"el. în vreun "el. acea "emeie. în vreme ce mama stătea cu spatele la mine curăţ$nd legume. se aruncă în "oc !i o salvează !i.Poveste despre dragoste si întuneric altceva dec$t să stea acolo uluit.$nd tata nu era acasă !i !edeam la masa din &ucătărie aleg$nd linte. asemenea mirosului unui "um îndepărtat. "iul or"an al lui Aon.

te uimeau. sta"ia din pe!teră care s a îndrăgostit de nevasta pădurarului sau sta"ia lui -i3ita căruţa!ul care s a întors din moarte ca 433 . cea despre ursul care a adoptat un copil mort. una cu c*i&riturile noi !i cealaltă cu c*i&riturile arse pe care. iar el a&sor&ea !i păstra în inimă povestirile ei mistice. pline de pe!teri !i turnuri. precum !i despre cumplitul >oGg# >ucătăria însă!i. apoi dispăreau înapoi în întuneric înainte să "i avut timp să vezi ceea ce era în "aţa oc*ilor tăi# '!a era povestea ei despre &ătr$nul 'leluiev !i cea despre Tanicica !i cei trei &ăr&aţi ai ei. cu v$nt !i zăpadă. cu pereţii ei înnegriţi de "um !i podeaua str$m&ă. îţi dădeau "iori pe !ira spinării. le "oloseam ca să aprindem un arzător sau primusul de la un arzător de(a aprins# +r "i "ost pove!tile mamei ciudate. despre castelul ?oria Moria de dincolo de "iord. pe (umătate ne&une!ti. răsăreau o clipă din ceaţă. în"rico!ătoare. pentru a "ace economie. 'se. era la "el de îngustă !i de (oasă ca o carceră# L$ngă so&ă aveam două cutii de c*i&rituri.'mos +z 7asmus 6Gnt. drăcu!ori !i ondine. ci licăreau în penum&ră. se răsuceau în (urul lor însele. "raţii "ierari care s au omor$t unul pe altul. trolii din castelul regelui muntelui !i v$rcolacii verzi. despre topitorul de nasturi. despre răpirea miresei. tre&uie să "i "ost c*iar ca mine atunci c$nd el !i sărmana lui mamă văduvă. dar erau captivante. stăteau singuri în coli&a lor de pe munte în acele nopţi lungi. sate părăsite !i podur i stricate at$rn$nd deasupra a&isului# Pove!tile ei nu începeau cu începutul !i nu se s"$r!eau "ericit.

susurau !i !opoteau# Mama ducea o viaţă singuratică. ca !i cum m ar "i luat în &raţe !i m ar "i ridicat din ce în ce mai sus. c*iar !i su& un nor cenu!iu de tăm$ie# -ici tata nu !i pierdea vremea cu religia# 434 . se înălţa ameninţător. un munte necălcat de picior de om. pa(i!tile erau înverzite. iar prin văi. p$raie !i r$uleţe ţ$!neau. mănăstirile !i mosc*eile îi păreau toate o apă !i un păm$nt.Poveste despre dragoste si întuneric să o "armece !i să o seducă pe "iica uciga!ului# Pove!tile ei erau pline de mure. plicticoase !i pline de du*oarea &ăr&aţilor evlavio!i care nu se spălau su"icient de des# -ările ei sensi&ile se trăgeau înapoi în "aţa mirosului de carne nespălată. tru"e !i ciuperci# 8ără să se sinc*isească de v$rsta mea "ragedă. mama nu găsea nimic interesant la IerusalimF nu i plăceau locurile s"inte !i numeroasele situri antice "aimoase# ?inagogile !i academiile ra&inice. c$mpiile dormeau lini!tite !i se tolăneau. pădurile ei erau dese sau de nepătruns. care "useseră !i ele la Tar&ut* 6Gmnasium din 7ovno. "ragi. muntele. castelele dominau. cărora le zicea v$lcele. a"ine. înc*isă în casă în cea mai mare parte a timpului# In a"ară de prietenele ei Lilen3a. dezvăluindu mi înălţimi ameţitoare ale lim&ii: c$mpurile ei erau împestriţate cu soare sau scăldate în rouă. mama mă ducea în locuri prin care puţini copii călcaseră !i ast"el des"ăcea în "aţa mea un evantai captivant de cuvinte. 5ster3a !i 8ania Veissmann. !ipote. &isericile. turlele erau semeţe. copacii se înălţau semeţi.

erni3ovs3i. de asemenea. care prezidează: sau 9?t$nca lui Israel:. recita el cu patos din ciclul de sonete al lui . au putut să l urmeze pe ?talin sau c*iar pe Hitler. în puterile m$ntuitoare sau renăscătoare ale artei: 9Preoţii "rumuseţii !i pensula arti!tilor:. îl tul&ura !i îl m$*nea# 'desea se certa cu sine pe acest su&iect: arti!tii care erau captivaţi de "armecul tiranilor !i se puneau în slu(&a represiunii !i răutăţii nu meritau titlul de 9preoţi ai "rumuseţii:# )neori încerca să !i eCplice lui însu!i că î!i v$nduseră su"letul diavolului. mai pătrunzători. erau &ăr&aţi destul de du&io!i. 9-ici unul dintre ei nu miroase a tranda"iri44 2i nici Mustim Mu"ti. mai cinstiţi. !i ra&inul du*nesc /sau. ca 8aust al lui 6oet*e# 435 . în ciuda tuturor acestor lucruri.onsidera că preoţii. aţ$ţau spaimele. scorneau doctrine mincinoase. vărsau lacrimi de crocodil !i negustoreau o&iecte s"inte contra"ăcute. indi"erent de credinţă. că !i preotul. el credea uneori într o providenţă vagă. care nutreau uri antice. !i î!i punea năde(dea. în versiunea atenuată a tatei. Ha( 'min cel iu&itor de nazi!ti4:0# Pe de altă parte. ignoranţi. relicve "alse !i tot soiul de credinţe !i pre(udecăţi găunoase# ?uspecta pe oricine trăia de pe urma religiei de un "el de !arlatanism îndulcit# %i plăcea să citeze remarca lui Heine. 9!i cei ce stăp$nesc "armecul mistic al versului N M$ntuiesc lumea prin melodie !i c$ntec:# . ori în minunile 9geniului creator evreiesc:. un 9spirit al poporului. neîntinaţi de ur$ciune# 6$ndul că unii arti!ti.'mos +z .redea că arti!tii sunt superiori altor oameni.

cumpărau !i cultivau păm$nt nelucrat !i pavau drumuri. "ără gra&ă. !i se uita cu atenţie. iar domnul Hanani pe cea opusă: oare disputa ar "i "ost di"erită dacă dintr odată ar "i "ăcut sc*im& !i "iecare ar "i apărat poziţia celuilalt. ca !i cum ar "i încercat să desci"reze din disputa lor motivul pentru care domnul Earc*i susţinea o părere. z$m&ind u!or. ta&lourile de pe pereţi. ca o elevă model dintr un pension de domni!oare. cu m$inile încruci!ate la piept. 436 . sau la "amiliile Earc*i. mama rareori se alătura conversaţiei# 2i totu!i. o&iectele. '&rams3i. mama !edea dreaptă într un colţ.onsidera politica o catastro"ă# 8lecăreala !i &$r"a o plictiseau# . o&iectele de pe ra"turi.$nd aveam musa"iri sau c$nd mergeam în vizită la unc*iul Aosep* !i mătu!a Eippora*. porţelanuri. la domnul 'gnon. pe mama n o atingea deloc# De o&icei lăsa ziarul (os după ce arunca o privire asupra titlurilor# . la "amilia Hanani sau la Hanna* !i HaGim Toren. uneori prin simpla ei prezenţă îi "ăcea pe &ăr&aţi să vor&ească !i iar să vor&ească.Poveste despre dragoste si întuneric Dacă pe tata îl îm&ăta într o anumită măsură "ervoarea sionistă a celor care construiau noi su&ur&ii. în vreme ce ea !edea !i nu zicea nimic. în vreme ce o ataca pe cea pentru care pledase înainte. la perdele. Hainele. din răsputeri. coa"urile !i mo&ila o interesau pe mama doar ca "erestruici prin care putea privi pe "uri! în vieţile interioare ale oamenilor# +ri de c$te ori mergeam acasă la cineva sau c*iar !i într o sală de a!teptare. 7udnic3i. cărţi. tapiţerie. în Talpiot.

ci ca pe o persoană care studiază a!ezarea pietrelor într un mozaic sau a "ragmentelor dintr un puzzle uria!# 'sculta conversaţia cu atenţie !icu acel z$m&et sla& plutindu i neintenţionat pe &uzeF îl o&serva amănunţit pe vor&itor. spăla vase. curăţa. încotro îi sunt îndreptaţi oc*ii. dar dacă ie!ea din tăcerea ei !i rostea o "rază sau două. deretica. dintre care unele ar putea în cele din urmă să se com&ine !i să o"ere un indiciu# ?ecretele celorlalţi o "ascinau. tăia legume.'mos +z ca un detectiv care adună din ce în ce mai multe detalii. cocea. urmărindu i &uzele. de o&icei conversaţia nu revenea la ceea ce "usese înainte de intervenţia ei# ?au poate că era doar "aptul că în acea vreme "emeilor li se atri&uia rolul de pu&lic în conversaţii# Dacă o "emeie desc*idea &rusc gura !i rostea o "rază sau două provoca o oarecare surprindere# Din c$nd în c$nd mama dădea meditaţii# )neori mergea la o con"erinţă sau la o întrunire literară# %nsă în cea mai mare parte a timpului stătea acasă# -u lenevea. cine um&lă cu cine. cine a cumpărat oarece . ce "ac m$inile lui. ridurile "eţei. punea la locul lor cumpărăturile. orice sc*im&are a poziţiei !i dacă picioarele îi sunt "ără ast$mpăr sau lini!tite în panto"i# 7areori participa la conversaţie. muncea din greu# Muncea în tăcere !i cu spor# . nu la nivel de &$r"ă cui îi place de cine.am auzit o niciodată "redon$nd sau mormăind în vreme ce se ocupa de gospodărie# 6ătea. spăla. "răm$nta 437 . călca. ce spune trupul lui !i ce încearcă să ascundă.

citea# 'plecată peste cartea rezemată pe genunc*i.u picioarele desculţe trase su& ea. citea în vreme ce tata !i cu mine !edeam împreună la &iroul lui. cu g$tul aplecat în "aţă. cu tot trupul în "ormă de semilună. !i continua să citească: su"erea de insomnie. iar tata !edea la &iroul lui not$ndu !i o&servaţiile pe "i!e de cartotecă îm&$csite. !i continua să citească c*iar !i după ce era stinsă lumina din tavan !i tata î!i scotea oc*elarii. citea# . care s a agravat cu timpul. citea după ce erau înc*ise o&loanele. aplecată peste pagină. veri"ic$ndu le în catalog !i lipindu le în al&um. iar canapeaua era des"ăcută.u "aţa pe (umătate ascunsă de părul ei întunecat. citea# . p$nă ce în ultimul an al vieţii ei diver!i doctori au considerat potrivit să i prescrie pastile puternice !i tot soiul de poţiuni !i soluţii de dormit !i i au 438 . triind tim&re. eu cu capul înclinat. se întorcea cu spatele la ea !i se pră&u!ea în somnul oamenilor &ine intenţionaţi. cu umerii lăsaţi. rezemat u!or de umărul lui. !i citea !i după ce spălam vasele de la cină. în vreme ce eu mă (ucam a"ară. citea# .itea în "iecare seară. c$nd terminase cu spălatul !i ru"ele erau împăturite !i puse "rumos la locul lor. dezvăluind patul du&lu ascuns în ea.u spatele arcuit. citea după ce mă duceam la culcare !i tata se întorcea la "i!ele lui micuţe. care cred cu tărie că totul va "i &ine. !edea pe canapea !i citea# . mama se încolăcea în colţul ei !i citea# %mpăcată cu trupul ei. respir$nd lent !i u!or.Poveste despre dragoste si întuneric aluat# Dar c$nd apartamentul era în deplină r$nduială. în curte.

(ucau cărţi sau participau la alte activităţi# Iar noaptea co&ora în micul salon de l$ngă &iroul recepţiei !i î!i petrecea cea mai mare parte a nopţii citind.$nd tata !i cu mine am între&at o cum s a &ucurat de vacanţă. . 8lau&ert. pe c$nd !edeam pe penultimele locuri din auto&uz. că. în vreme ce ceilalţi internaţi dansau. precum !i din ?omerset Maug*am. Dnut Hamsun. tata a împrumutat c$teva lire de la părinţii săi !i s a o"erit să ai&ă gri(ă de copil !i de casă. Hermann Hesse. arăta o&osită !i palidă. . a citit aproape zi !i noapte# De dimineaţa p$nă seara stătea pe un !ezlong în păduricea de pini de pe coasta dealului !i citea. în drum spre clinică sau spre magazinul de încălţăminte. a z$m&it !i a zis: 9-u m am g$ndit la asta:# +dată. iar seara citea pe veranda luminată. ?te"an EOeig !i 'ndrB Maurois rar !i a ridicat oc*ii din carte pe toată perioada acelei pauze# . Turg*eniev.'mos +z recomandat două săptăm$ni de odi*nă adevărată la un *otel "amilial din ?a"ed sau la sanatoriul 8ondului ?ănătăţii din 'rza# Prin urmare.*amisso. Moravia. T*omas Mann. 6nessin. ca să nu o deran(eze pe "emeia cu care împărţea camera# .e*ov. Dic3ens. Mauriac.$nd s a întors acasă. la Ierusalim. ca !i cum ar "i petrecut în "iecare noapte# . iar mama c*iar a plecat singură la sanatoriul de la 'rza# %nsă nici măcar acolo nu s a oprit din cititF dimpotrivă. IOas3ieOicz. mama mi a spus. c$nd aveam !apte sau opt ani. Dleist. >alzac. Tolstoi.itea din Maupassant. cu um&re negre su& oc*i. 'gnon. de!i e adevărat 439 .

"ăc$ndu mă că sunt tata. c*iar dacă e o carte pe care ai părăsit o !i ai !ters o din inimă de ani !i ani. de la început p$nă la s"$r!it. întorc$nd "oaia eCact la acea pauză dintre două cuvinte la care tata o&i!nuia să o întoarcă în "iecare seară# ' doua zi i am cerut tatei să urmărească 440 . iar odată. tata mi a citit în pat cartea at$t de des. va veni pe loc. di"erenţa este că. dacă tu o meriţi sau dacă vă mai potriviţi. c$nd tata n a putut să mi o citească. în vreme ce oamenii întotdeauna te lasă &altă c$nd vine vremea să nu mai poată o&ţine de la tin e nici un avanta(. cuv$nt cu cuv$nt. plăcere. nu ţi vor întoarce nicic$nd spatele: te vor a!tepta tăcute !i modeste pe ra"tul lor# Te vor a!tepta zece ani# -u se vor pl$nge# P$nă într o noapte în care ai &rusc nevoie de o carteF c*iar !i la trei dimineaţa. "ăc$ndu mă că citesc. poate ani în !ir sau c*iar pe vecie# Dar ele.Poveste despre dragoste si întuneric că !i cărţile se pot sc*im&a cu trecerea anilor la "el de mult ca oamenii. uneori tu le la!i &altă. am luat cartea cu mine în pat !i am recitat o toată pentru mine. De "apt. va co&orî din ra"t !i îţi va ţine tovără!ie la nevoie# -u va încerca să !i ia revan!a sau să se scuze sau să se între&e dacă merită să o "acă. de îndată ce i o ceri# + carte nu te va dezamăgi niciodată# . o carte nu te părăse!te niciodată# 8ire!te. nu te va dezamăgi niciodată.are a "ost numele primei pove!ti pe care am citit o singur. înc$t tre&uie să "i a(uns să o învăţ pe de rost. interes sau cel puţin o senzaţie plăcută. c*iar dacă le ai trădat.

) 441 . degetul meu arăta pe r$nd "iecare cuv$nt.'mos +z r$ndurile cu degetul c$nd cite!te !i i am urmărit degetul. DaddG !i MummG (N. tr. că 9c$ine:H< arată ca o "aţă rotundă. tr.). 15 Idem. însă restul e "oarte di"erit: tăticul are la mi(loc o 13 5ste vor&a despre cuv$ntul din lim&a engleză. încă în pi(ama. e1e (N.) 38 Idem. !i "ără să zic nimic am desc*is cartea pe masă. dog (N. între ei. tr. au căzut în capcană. cu pro"ilul unui nas desenat într o parte !i o perec*e de oc*elari în cealaltă parteF iar 9oc*i:H= arată într adevăr ca o perec*e de oc*i cu puntea unui nas între ei# 'st"el am reu!it să citesc r$nduri !i c*iar pagini întregi# După ce au mai trecut vreo două săptăm$ni am început să mă împrietenesc cu literele însele# 8 ul din 9"lamură: arată ca o "lamură "lutur$nd la începutul "lamurii# 2 ul din 9!arpe: arată c*iar ca un !arpe# Tăticul !i mămicaHP sunt la "el la s"$r!it. iar eu rosteam cu voce tare cuv$ntul în vreme ce degetul meu îl atingea# Părinţii mei. ameţiţi de m$ndrie. de eCemplu. convin!i am$ndoi că acest copil neo&i!nuit a învăţat singur să citească# Dar p$nă la urmă c*iar am învăţat singur# 'm descoperit că "iecare cuv$nt are "orma lui specială# '!a cum se poate spune. iar c$nd a "ăcut asta a cincea sau a !asea oară puteam identi"ica "iecare cuv$nt după "ormă !i după locul lui pe r$nd# 'poi a venit momentul să i surprind pe am$ndoi# Intr o s$m&ătă dimineaţă am apărut în &ucătărie. incapa&ili să !i înc*ipuie enormitatea în!elăciunii.

drept între urec*i# Iar morala era scrisă cu litere mari !i ro!ii: -) 5 >I-5 ?Ă MĂ-_-. cu o "undă mare în cre!tet. un urs lene! !i somnoros care semăna un pic cu domnul '&rams3i al nostru. 5i &ine. sănătos !i voios !i nu mai era lene!. de parcă asta n ar "i "ost destul. în "olosul am&elor părţi. ai cărui oc*i erau at$t de (alnici că mi se umpleau mie oc*ii de lacrimi c$nd mă uitam la el. !i era c*iar !i o clauză în el care îi 442 . Iţi trece p$nă te însori# 2i sărmanul urs înţepat. !i ursului îi plăcea să lingă miere c*iar !i c$nd n ar "i tre&uit# -u doar lingea miere. pentru că a "ost a!a de lacom a "ost pedepsit cu o durere de dinţi !i era o imagine cu el cu "aţa um"lată !i cu o c$rpă al&ă legată în (urul capului. m$ine o să cumpărăm una nouă. în vreme ce mămica are un !ir de dinţi care arată ca !i cum ar z$m&i# Prima carte pe care mi o amintesc era o carte cu poze despre un urs mare !i gras care era "oarte m$ndru de el. iată l pe pagina de alături. în cur$nd o să se creeze ?tatul Israel !i atunci totul o să "ie mai &ine# ? a pierdut ascuţitoarea. pentru că învăţase lecţia: a înc*eiat un tratat de pace cu al&inele.I P75' M)LTĂ MI5754 In lumea tatălui meu nu eCista su"erinţă care să nu ducă la m$ntuire# ?u"ereau evreii în diaspora. 5i &ine. se îndopa cu ea# .Poveste despre dragoste si întuneric perec*e de g*ete din care ies picioarele. mai &ună# 'zi ne doare un pic &urtica.artea avea un s"$r!it ne"ericit urmat de un s"$r!it !i mai ne"ericit !i doar după aceea venea s"$r!itul "ericit# )rsul cel lene! a "ost înţepat crunt de un roi de al&ine !i. 5i &ine.

pe ultima pagină ursul arăta vesel !i z$m&itor !i î!i construia o casă.IT4 M+2 M'7TI. într un singur r$nd de pe ultima pagină. ca !i cum după toate aventurile captivante *otăr$se să intre în r$ndurile clasei de mi(loc# 'ducea un pic cu tatăl meu c$nd era &inedispus: arăta ca !i cum era pe cale să "acă o poezie sau un (oc de cuvinte.5 T'75 857I.5 PLI. cu carte cu tot.'mos +z asigura o livrare regulată de miere.opilul doar s a pre"ăcut că adoarme. a!a cum se cuvine. sau să mi zică înălţimea 1oastră Preacinstită /9doar în glumă4:0# Toate astea. de dimineaţa p$nă seara !i c*iar mai t$rziu# 5i erau cei care mă împinseseră să citesc !i acum erau ca ucenicul vră(itor: eu eram apa care nu mai putea "i oprită# Hai numai să vezi. !i acesta s ar putea să "ie cu adevărat primul r$nd din viaţa mea pe care l am citit nu după "ormele cuvintelor. ce e drept. de n o "i căzut înăuntru. citind# . !i de acum "iecare literă avea să "ie nu un desen. ci un sunet di"erit: M+2 M'7TI. "iul tău !ade pe (umătate dez&răcat pe podea. mai mult sau mai puţin. în mi(locul coridorului. moderată. erau scrise acolo.)7I54 -umai că.opilul se ascunde su& masă. 443 . "oamea mea avea să devină "renezie a *rănirii# Părinţii nu mă mai puteau despărţi de cărţi. însă pe vecie# 2i a!a. într o săptăm$nă sau două. o cantitate rezona&ilă. ci literă cu literă.opilul ăla aiurit iar s a încuiat în &aie !i !ade pe closet citind. nu ţi "ie cu supărare. !i s a înecat# .D5 >). citind# .

unul dintre romanele c*ineze!ti ale lui Pearl >uc3.lădirea din (osul străzii Eec*arias avea patru apartamente# 'partamentul "amiliei -a*lieli era la primul eta(. pam"lete despre coloniile agricole. doar c$t să meargă la closet# 2i c*iar !i acolo !i a luat cartea cu el# . !i g*ici ce "ace# . în parte pavată !i în parte acoperită de &uruieni iarna !i de ciulini 444 .ălătoriile lui Marco Polo. . !i după ce am ie!it din odaie a mai stat un pic. 5venimente importante din HI2I. "ără să i se dea voie. numere vec*i din ?ăptăm$nalul 8emeilor Muncitoare. în spatele clădirii# 8erestrele dădeau spre curtea din spate.artea tradiţiilor evreie!ti. 7egii Israelului !i Iuda. ca tu !i cu mine să nu putem intra. >uletinul . destul de îngri(orător# . dacă o ţine tot a!a în cur$nd o să măn$nce coperte !i o să &ea cerneală de tipar# Tre&uie să punem piciorul în prag !i să "acem ceva# Tre&uie să punem capăt situaţiei: începe de(a să "ie ciudat !i. apoi a aprins lumina.*iar vrei să !tii ce "ace. !i acum se pare că !ade cu spatele proptit în u!ă. Păi. .Poveste despre dragoste si întuneric de "apt a!tepta să plec. copilul zice acum că a!teaptă să termin o parte din ziar# De acum încolo mai avem în casă un dependent de ziare# . 'venturile lui Magellan !i 1asco da 6ama.opilul ăla nu s a mi!cat din pat tot Oee3endul.onsiliului Districtului >eit Ha3erem. ?"aturi pentru persoanele în v$rstă în caz de gripă.ite!te toată ziulica. povestiri de 's*er >aras* sau ?*o""mann.opilul poate citi "luent "ără vocale# . de "apt. de a valma. părăginită.

de vreo patruzeci de ani. o sală de &aie. învăţătoare la clasa înt$i. 445 . imprevizi&ilă. zdravănă.'mos +z vara# . organizatoare a programului de cursuri. un *ol la intrare. cu opt elevi în clasa înt$i !i alţi !ase în clasa a doua# Isa&ella -a*lieli era proprietăreasa !colii !i avea rolul de directoare. un !opron din ta&lă ruginită !i rămă!iţele din lemn ale unei su33a*# Pasi"lore azurii în"loreau pe zid# 'partamentul avea o &ucătărie. !i răspundea de toate activităţile practice# Ii spuneam întotdeauna doamna învăţătoare Isa&ella# 5ra o "emeie gălăgioasă. !i puneau în "iecare cameră trei sau patru pupitre. casierul.opiilor: erau două clase !i două învăţătoare !i asta era tot ce putea cuprinde micul apartament. magazineră. împreună cu o!tirea lor de pisici.urtea mai adăpostea s$rme de ru"e. lăzi de gunoi. !i avea deasupra &uzei de sus o aluniţă păroasă. pe care încăpeau c$te doi copii# 'st"el. cu trei sau patru &ănci. în cea de a doua încăpere. casieră. "emeie de serviciu. între opt dimineaţa !i pr$nz casa lor devenea 2coala 5lementară Particulară 9Tăr$mul . iar noaptea dormeau. urmele unui "oc de ta&ără. în *ol.opiilor:# La 9Tăr$mul . care arăta ca o li&arcă rătăcită pe acolo# 5ra irasci&ilă. "oloseau prima încăpere drept salon. două încăperi !i opt sau nouă pisici# După pr$nz doamna învăţătoare Isa&ella !i soţul ei -a*lieli. mai micuţă# ?e trezeau devreme în "iecare dimineaţă !i împingeau toată mo&ila a"ară. voioasă. o ladă de am&ala( vec*e.

cu multele lor &uzunare. ni!te picături de nas sau cel puţin o &atistă curată ca să !teargă mucul acela verde. cu vaiere disperate. at$t îi erau de devotate# 5rau de toate culorile posi&ile. de la v$r"ul nasului tău# Doamna învăţătoare Isa&ella era !i o păstoriţă de pisici# +riunde mergea era încon(urată de o turmă de pisici topite de admiraţie care îi nimereau în picioare. o perie de păr. care te putea preţălui pe dinăuntru !i pe dina"ară cu o singură privire a oc*iului ei eCperimentat !i cu vreo două între&ări &ine ţintite# Intr o clipă a"la eCact cine e!ti. în poala ei. stăteau pe pupitrul ei. (enant. i se agăţau de tivul roc*iei. m$inile ei aspre !i ro!ii î!i "ăceau neîncetat de lucru prin nenumăratele ei &uzunare. se încovrigau în co!ul cu cărţi. se căţărau cu g*earele pe roc*ia ei !i i se a!ezau pe umerii laţi. se instalau ca ni!te clo!ti pe panto"ii ei !i se încăierau între ele. ca să nu deran(eze oraF dresate ca ni!te c$ini. &ine crescute ca ni!te domni!oare de "amilie &ună. cu toate secretele tale# In vreme ce te interoga. arăta ca o peţitoare îndesată. pe pervaz !i pe cutia cu ec*ipamentul pentru educaţie "izică 446 . pe g*iozdanele noastre. o împiedicau să înainteze !i aproape că o "ăceau să se poticnească. cu oc*i vulture!ti din !tetl. care stăteau "oarte lini!tite.Poveste despre dragoste si întuneric severă !i totu!i &ună ca p$inea caldă# In roc*iile ei simple !i largi din &um&ac imprimat. ca !i cum ar "i "ost gata să scoată soţia per"ectă pentru tine. pentru privilegiul de a i se cui&ări la piept# La lecţiile ei erau mai multe pisici dec$t elevi. pe genunc*i i no!tri mici.

447 . ne"ericitul ne arunca o privire s"$!ietoare. plină de vinovăţie !i de implorare# J +draslă a gunoaielor ce e!ti4 se strop!ea la el doamna învăţătoare Isa&ella. *otăr$t să i sucească minţile cu "armecele sale.lătina mustrător degetul către una sau alta dintre ele !i o ameninţa că o trage de urec*i sau îi smulge coada dacă nu î!i îm&unătăţe!te pe loc purtarea# %n ce le prive!te. ru!inat. pisicile i se supuneau întotdeauna pe loc. umilit. cu coada între picioare !i urec*ile lăsate pe spate. necondiţionat !i "ără să cr$cnească# 9Eeru&&a&el. cu coada &ăţ. către colţul încăperii# Toţi oc*ii ai copiilor !i ai pisicilor deopotrivă erau aţintiţi asupra lui. cu &urta aproape t$r$ndu se pe podea. cu arcuri în perniţele la&elor delicate. martori ai dizgraţiei# '!a că acuzatul se t$ra în colţ. dacă te mai prind o dată### -u era nevoie să !i s"$r!ească vor&a. !i poate că sper$nd umil p$nă în ultima clipă la vreo graţiere miraculoasă# Din colţ. pentru că delincventul iertat dansa de(a către ea. (alnic.'mos +z !i lucru manual# )neori doamna învăţătoare Isa&ella le certa sau le dădea porunci# . căindu se pentru păcatele săv$r!ite. cu urec*ile ridicate !i îndreptate în "aţă. cu o "luturare a m$inii# J >ine# '(unge# 'cum poţi veni înapoi# Dar nu uita că. să ţi "ie ru!ine4: striga ea &rusc# Imediat un &iet păcătos se desprindea din g*emul de pe pre!ul din "aţa pupitrului ei !i se "uri!a plin de ru!ine. de a&ia stăp$nindu !i &ucuria. dar apoi îl ierta. ca un adorator.

pe el nu l vedeam aproape deloc# De o&icei pleca la muncă înainte de venirea noastră !i. &ăiatul cel palid care încasa &anii la prăvălia cooperativei# 5ra cu aproape douăzeci de ani mai t$năr ca soţia lui !i. în vreme ce (ura că de acum încolo nu va "i pe lume pisică mai evlavioasă sau mai cinstită ca el# Pisicile doamnei învăţătoare Isa&ella erau deprinse să ducă o viaţă productivă !i erau pisici cu adevărat "olositoare# 5a le învăţase să i aducă un creion. dacă din cine !tie ce motiv era acasă. dar să scoată un miorlăit de alarmă dacă se apropia un străin# /. micul soţ al doamnei învăţătoare Isa&ella. o &ucată de cretă sau o perec*e de !osete din !i"onier sau să recupereze o linguriţă rătăcită pe su& vreo mo&ilăF să stea la "ereastră !i să miaune a recunoa!tere dacă se apropia o cuno!tinţă. puteau trece drept mamă !i "iu# 448 . !i noi să mergem la closet.Poveste despre dragoste si întuneric con!tient de puterea tainică a "armecului său !i "olosind o pentru a zdro&i inimile.ele mai multe dintre aceste minuni nu le am văzut cu oc*ii no!tri. tre&uia să stea la &ucătărie !i să !i îndeplinească îndatoririle acolo în lini!te în timpul lecţiilor# Dacă nu am "i avut voie din c$nd în c$nd !i el. dar o credeam# 'm "i crezut o !i dacă ne ar "i spus că pisicile ei pot dezlega careuri de cuvinte încruci!ate#0 .$t despre domnul -a*lieli. ca !i cum ne ar "i "ăcut cu oc*iul. dacă ar "i vrut. cu &lana lucioasă !i un pic în"oiată !i cu un licăr de viclenie "elină "ăţarnică în oc*ii strălucitori. cu mustăţile sc$nteind. n am "i descoperit niciodată că de "apt domnul -a*lieli nu era altul dec$t 6etzel.

alături de drapelul naţional# 'colo se săr&ătorea cu procesiuni !i ceremonii ziua de H Mai# Directorului îi spuneau 9tovară!e: at$t pro"esorii. nu o striga Isa&ella. la o distanţă de casa noastră pe care un copil o putea parcurge pe (os într o (umătate de oră# )na era prea socialistă. care e sensul literal al numelui -a*lieli# 5Cistau două !coli primare.asa de 5ducaţie pentru . dar "ascinant.ei mai mulţi dintre ei purtau cămă!i al&astre înc*eiate la piept cu !nururile al&e sau ro!ii ale celor două mi!cări de tineret# >ăieţii purtau pantaloni scurţi cu crăcii su"lecaţi p$nă la pro*a&. la capătul nordic al străzii Haturim. în vreme ce 449 . repararea de motoare !i de încuietori !i ceva vag.'mos +z )neori. c$t !i elevii# 1ara pro"esorii purtau pantaloni scurţi 3a3i !i sandale &i&lice# %n grădina de legume din curte elevii erau pregătiţi pentru viaţa de "ermier !i pionieratul personal în noile sate# %n ateliere învăţau te*nici de producţie cum ar "i t$mplăria. .opiii Muncitorilor 9>eri Datznelson:. ar&ora pe acoperi! steagul ro!u al clasei muncitoare. î!i striga soţul cel tinerel cu un nume luat din lumea păsărilor: 1ra&ie. ci Mami. metalurgia.intezoi. pentru că arsese pateurile cu carne de vită sau se opărise. c$nd tre&uia /sau îndrăznea0 să o strige în timpul unei lecţii. ?turz sau Pitulice# +rice în a"ară de .oţo"ană. !i pro&a&il că a!a îi zicea !i turma ei de pisici# In ce o prive!te. numit mecanică "ină# %n clasă copiii !edeau unde voiauF &ăieţii !i "etele puteau c*iar să !adă împreună# . iar cealaltă prea religioasă# . construcţiile.

c*iar pe strada paralelă. în vreme ce regii !i preoţimea reprezentau toate nedreptăţile ordinii sociale din acea vreme# T$nărul David. istoria mi!cării muncitore!ti. în 450 .Poveste despre dragoste si întuneric pantalonii scurţi ai "etelor erau prin!i pe coapse cu elastic# 5levii li se adresau întotdeauna pro"esorilor doar pe numele de &otez# Li se predau aritmetica. era !coala naţional tradiţională Tac*3emoni. lim&a e&raică !i istorie. a supus popoare.asă de 5ducaţie ro!ie. era un îndrăzneţ luptător de g*erilă din r$ndurile unei mi!cări naţionale de eli&erare a israeliţilor de su& (ugul "ilistin. i a "urat săracului mielu!eaua !i a eCploatat cr$ncen sudoarea poporului muncitor# La vreo patru sute de metri de această . studii despre patrie. păstorul. dar la &ătr$neţe a devenit un rege colonialist imperialist care a cucerit alte ţări. dar !i su&iecte ca istoria a!ezării evreilor în Ţară. unde elevii erau cu toţii &ăieţi care stăteau cu capetele acoperite în timpul lecţiilor# .ei mai mulţi dintre elevi proveneau din "amilii sărace.opiii Muncitorilor ca o culegere de pam"lete despre pro&lemele curente# Pro"eţii au luptat pentru progres. principiile satelor colective sau "azele c*eie din evoluţia luptei de clasă# 2i c$ntau tot "elul de imnuri ale clasei muncitoare. dreptate socială !i &unăstarea sărăcimii.ăma!a al&astră e cea mai de preţ nestemată:# >i&lia era predată la . încep$nd cu 9Internaţionala: !i s"$r!ind cu 9?untem cu toţii pionieri: !i 9.asa de 5ducaţie pentru . "ondată de mi!carea sionistă religioasă Mizra*i.

mai siguri pe ei# 5levii de aici erau strigaţi doar pe numele de lamilie. istoria rugăciunilor !i imnurilor.opiii Muncitorilor. c$teva legende !i noţiuni de etică. eCtrase din codul de legi evreiesc. Talmudul. vieţile marilor învăţători evrei de a lungul veacurilor. "ie din cauză că !coala Tac*3emoni.'mos +z a"ara c$torva care proveneau din vec*ea aristocraţie se"ardă ce "usese dată deoparte de nou veniţii as3enazi. cu clădirile ei vec*i din piatră construite su& domnia turcească. matematică. un pic de poezie de Auda* Hallevi !i >iali3. ciclul zilelor însemnate !i săr&ătorilor evreie!ti. domnul 'l3alai etc# Directorului i se spunea 9Domnul Director:# In "iecare zi prima lecţie începea cu rugăciunile de dimineaţă. lim&a engleză. care avea 451 . !i printre toate astea se predau !i ceva gramatică e&raică. urmate de studierea Torei cu comentariile lui 7as*i !i ore în care elevii cu calote citeau 5tica Părinţilor !i alte lucrări ale înţelepciunii ra&inice. "ie pentru că nu era de acord cu riguroasa separare religioasă a "etelor de &ăieţi. părea demodată !i posomor$tă în comparaţie cu .asa de 5ducaţie pentru . în vreme ce pro"esorilor li se spunea domnul -eimann. muzică. se îm&răca întotdeauna în costum cu vestă# Mama voia să merg din clasa înt$i la .opiii Muncitorilor. istoria comunităţilor evreie!ti din lume. iar directorul. ?*ul*an 'ru3*. istorie !i geogra"ie elementară# Pro"esorii purtau *aină c*iar !i vara. c$teva aspecte (uridice. tot "elul de comandamente !i "apte &une.asa de 5ducaţie pentru . domnul Han.

considera . a!a cum evreii evlavio!i în!i!i or să piară de pe "aţa păm$ntului în c$ţiva ani. luminate# Pe de altă parte.$t despre tata. pentru că în orice caz s"$r!itul religiei era apropiat. c*iar dacă ar "i iz&utit cei de acolo să mă trans"orme într un mic cleric. lumină.asa de 5ducaţie un izvor tul&ure de îndoctrinare st$ngistă !i spălare a creierului proletară# . tata a *otăr$t. straturi "rumoase de legume !i un soi de veselie tinerească molipsitoare# Poate că îi amintea într un "el de Tar&ut* 6Gmnasium din 7ovno# . "ără să lase în urmă nimic altceva dec$t o vagă amintire# 452 . cur$nd aveam să ies în lumea cea largă !i să mă scutur de acel col& ar*aic. clase aerisite. progresul o înlătura cu iuţeală. îi era greu să se *otărască# 'r "i pre"erat să merg la !coală cu copiii de pro"esori din 7e*avia sau măcar cu copiii medicilor.avea de ales. pro"esorilor !i "uncţionarilor civili care locuiau în >eit Ha3erem. dar trăiam vremuri cu răzmeriţe !i împu!cături. împotriva opţiunii mamei.Poveste despre dragoste si întuneric "erestre mari. să mă trimită la Tac*3emoni# 5l credea că nu tre&uie să ne temem că mă vor trans"orma într un copil evlavios. !i. tre&uia să c$ntărească prime(dia neagră !i pe cea ro!ie !i să aleagă răul cel mai mic# După o perioadă grea în care a tot cumpănit lucrurile. iar 7e*avia !i >eit Ha3erem erau la distanţă de două staţii de auto&uz de casa noastră din Derem 'vra*am# 2coala Tac*3emoni era străină viziunii laice a tatălui meu !i minţii lui sceptice. aveam să renunţ la ţinerea riturilor.

opiii Muncitorilor. o să i umple capul cu tot soiul de paie marCiste !i o să l trans"orme într un &ol!evic. !i îndoctrinarea socialistă era un drum "ără întoarcere către dezastru# Dacă trimitem copilul acolo o să i spele pe dată creierul. . care era !i drumul către . cu aruncarea în aer a cartierelor generale &ritanice.asa de 5ducaţie reprezenta în viziunea tatei un pericol serios# 1alul ro!u era în cre!tere în ţara noastră. soldaţi englezi iritaţi. pentru că se temeau că &idoanele de lapte erau pline de eCplozi&il.asa de 5ducaţie pentru .azarma ?c*neller# De pe poziţiile lor din v$r"ul zidurilor. care îi urau pe evrei sau erau pur !i simplu &eţi. cu ma!ini in"ernale plasate de Irgun în su&solul *otelului 7egele David !i cu atacuri asupra cartierului general al . trecea pe l$ngă . apărate de saci de nisip.ID din 453 . unul dintre soldăţeii lui ?talin. mătura întreaga lume.'mos +z %n sc*im&. cum zicea tata#0 't$ta doar că drumul către Tac*3emoni. a!a cum se înt$mplase c$nd au "ost puse &om&e la *otelul 7egele David# + dată sau de două ori !o"eri englezi au trecut cu (eepurile lor peste pietoni. vremurile cu ilegali!ti !i terorism. o să l eCpedieze la unul dintre 3i&&utzurile lor. de unde n o să se mai întoarcă niciodată# /9-imeni care merge acolo nu se întoarce iar:. trăgeau uneori în cei ce treceau pe strada de dedesu&t# +dată au desc*is "ocul cu o mitralieră !i au ucis măgarul lăptarului. pentru că nu s au "erit din cale destul de repede# 'cestea erau vremurile de după cel de al Doilea 7ăz&oi Mondial.

$nd am terminat clasa înt$i am trecut de pe tăr$mul vulcanic al doamnei învăţătoare Isa&ella. părinţii mei au *otăr$t să am$ne încă doi ani alegerea "rustrantă între întunericul 5vului Mediu !i capcana stalinistă !i să mă trimită deocamdată la 9Tăr$mul . pisica de serviciu. însă o încon(ura un "el de nim& cenu!iu al&ăstrui care pe dată m a ademenit !i m a "ascinat# Domni!oara învăţătoare Eelda vor&ea at$t de încet.Poveste despre dragoste si întuneric strada Mamilla !i asupra instalaţiilor armatei !i poliţiei# Prin urmare.opiilor: al doamnei Isa&ella -a*lieli# Marele avanta( al !colii ei &$ntuite de pisici era că se a"la literalmente la o aruncătură de &ăţ de casa noastră# Ie!i din curte !i o iei la st$nga. o traversezi atent !i ai a(uns: un perete acoperit de pasi"lore !i o pisică al& cu gri. anunţ$ndu ţi de la "ereastră sosirea. în m$inile lini!tite ale domni!oarei învăţătoare Eelda de la clasa a doua# 5a nu avea pisici. păstoriţa de pisici. în sus pe douăzeci !i două de trepte !i îţi at$rni sticla cu apă de c$rligul de la intrarea în cea mai mică !coală din Ierusalim: două clase. mergi în (os pe strada Eec*aria* vreo treizeci de metri. înc$t dacă voiam să auzim ce zice nu numai că tre&uia să nu mai vor&im. două învăţătoare. treci de intrarea Lem&ergilor !i de &ăcănia domnului 'uster. o duzină de elevi !i nouă pisici# . dar mai tre&uia !i să ne aplecăm în "aţă peste pupitre# 454 . traversezi cu &ăgare de seamă strada 'mos în "aţa &alconului Ea*avilor.

c*iar !i la lucrurile mici. a anunţat dintr odată: Poate că anul acesta n o să "ie Purim# Poate că o să "ie stins înainte să a(ungă aici# ?tinsă.'mos +z Prin urmare. îi zicea 9a "ace sc$ntei:# . iar &$r"a. care era pre"erata noastră din tot anul. ne petreceam toată dimineaţa aplecaţi în "aţă. -e am speriat cu toţii: nu ne temeam doar că o să pierdem Purimul. domni!oara învăţătoare Eelda ne spunea că a!a cum nimeni nu poate "i învinovăţit dacă nu poate dormi. + săr&ătoare. cum ar "i o gumă sau r$ndul tău la distri&uirea *$rtiei de desen. 9oc*ii cărnii:# -umea îng$m"area 9p$r(olirea aripilor:. tot a!a nu o poţi considera pe -ora răspunzătoare pentru că uneori nu e în stare să răm$nă trează# Domni!oara învăţătoare Eelda numea orice "el de &at(ocură 9otravă:# Minciunii îi zicea 9o cădere:# Lenevia era 9plum&urie:.u vreo două săptăm$ni înainte de săr&ătoarea Purim. iar renunţării la ceva. pentru că nu voiam să pierdem nici un cuv$nt# Tot ce spunea domni!oara învăţătoare Eelda era înc$ntător !i nea!teptat# 5ra ca !i cum am "i învăţat de la ea altă lim&ă. acesta este un copil inundat de lumină#: Dacă una dintre "ete visa cu oc*ii desc*i!i. a&isul era 9puternicul a&is: !i vor&ea despre 9r$uri tul&uri: !i 9deserturi nocturne:# Dacă spuneai la oră ceva ce îi plăcea. nu "oarte di"erită de e&raică !i totu!i distinctă !i înduio!ătoare# 5a numea stelele 9stelele cerului:. domni!oara învăţătoare Eelda arăta spre tine !i zicea încet: 9Priviţi cu toţii. ci 455 .

ne spuneam unul altuia. se răsp$ndeau prin tot apartamentul. tainici. între sacru !i pro"an# '!a că. dacă a!a voiau. dar nu "ericiţi# +c*i evreie!ti care aveau în ei ceva tătăresc# )neori înc*eia rapid lecţia !i ne trimitea în curte la (oacă. c$nd elevii doamnei învăţătoare Isa&ella "useseră trimi!i de mult pe la casele lor.Poveste despre dragoste si întuneric simţeam o groază întunecată "aţă de aceste "orţe puternice !i ascunse despre a căror eCistenţă nu ni se mai pomenise p$nă atunci. să aprindă sau să stingă săr&ătorile ca !i cum ar "i "ost &eţe de c*i&rit# Domni!oara învăţătoare Eelda nu s a ostenit să ne dea amănunte. pe scări !i prin curte. dar ne reţinea pe vreo doi dintre noi. eli&erate. cel mai &ine ar "i să ne străduim anume ca să "acem măcar puţinul ce ne stă în puteri pentru a ne asigura că îi intrăm în graţii domni!oarei învăţătoare Eelda# Puţinul nu e puţin. pentru cel care nu are nimic# %mi amintesc oc*ii ei: vioi !i căprui. doar ne a sugerat că *otăr$rea de a stinge sau nu săr&ătoarea depindea în primul r$nd de ea: ea însă!i era legată cumva de "orţele invizi&ile care "ăceau di"erenţa între săr&ătoare !i ne săr&ătoare. pisicile. care erau în stare. spunea domni!oara învăţătoare Eelda. care considera că merităm să continuăm# 5Cilaţii din curte erau mai puţin &ucuro!i de timpul li&er !i mai mult invidio!i pe cei ale!i# 2i uneori. c$nd se terminau lecţiile. dacă vrem ca săr&ătoarea să nu "ie stinsă. !i numai noi păream uitaţi su& aripile 456 .

apoi cu surprindere care se pre"ăcea în curiozitate. p$nă ce o mamă nelini!tită. !i a!tepta. întinz$ndu se în "aţă. o voce care nu îngăduia neseriozitatea: J Dar asta e o mare prostie# ?au: J -u te mai prosti# ?au c*iar: J Isprăve!te: nu "aci dec$t să te co&ori singur în oc*ii no!tri# '!a că te întorceai la locul tău cople!it de 457 . c*iar dacă era în mi(locul lecţiei. ca să audă !i să nu scape ceea ce avea să se înt$mple la s"$r!itu l pove!tii cu norul rătăcit. iar ea !edea pe &ăncuţa ta# 'st"el te promova printr un simplu salt minunat în rolul de învăţător. a cărui mantie se agăţase de razele stelei aurii# Dacă ziceai că ai ceva de spus tuturor. dacă nu aveai cu adevărat ceva de spus. la început neră&dătoare.$tă vreme reu!eai să reţii interesul ei sau pe cel al clasei. aplecaţi în "aţă pe pupitrele noastre ca să nu scăpăm un cuvinţel. ceilalţi. cu m$inile în !olduri. venea !i stătea în u!ă. cu condiţia ca povestea ta să ai&ă sens sau să prezinţi o idee interesantă# . puteai continua să ţii "r$iele# In sc*im&. purt$nd încă !orţul de &ucătărie. domni!oara învăţătoare Eelda te a!eza pe dată la pupitrul ei. ca !i cum !i ea ar "i devenit o "etiţă plină de uimire. domni!oara învăţătoare Eelda te întrerupea cu cea mai rece !i mai calmă voce a ei.'mos +z pove!tilor domni!oarei învăţătoare Eelda. norul pe care nu l iu&ea nimeni. dacă spuneai o prostie sau încercai doar să atragi atenţia. ca noi.

el mai &ine e să nu "aci pe vedeta dacă nu ai ceva rezona&il de spus# -u i vor&ă. îi invocam imaginea încă dinainte de a desc*ide oc*ii# Mă îm&răcam !i îng*iţeam micul de(un dintr o su"lare. domni!oara învăţătoare EeldaF domni!oara ?c*neerso*n# -u împlinisem încă opt ani !i m a prins într un v$rte(.Poveste despre dragoste si întuneric ru!ine !i tul&urare# 'm învăţat iute să "im cu &ăgare de seamă# Tăcerea e de aur# .reierul îmi "ier&ea de strădania de a pregăti în "iecare zi ceva nou !i interesant pentru ea. să înc*id. însă căderea putea "i rapidă !i dureroasă# Prostul gust sau încercarea de a "ace pe de!teptul te puteau duce la umilire# 5ra important să te pregăte!ti înainte de orice cuv$ntare în "aţa pu&licului# Tre&uia întotdeauna să c*i&zuie!ti !i să te între&i dacă nu ar "i mai &ine să ţi ţii gura# 5a a "ost prima mea iu&ire# + "emeie necăsătorită. să iau. de vreo treizeci de ani. putea c*iar să ţi se urce la cap. era plăcut să "ii ridicat deasupra celorlalţi !i să !ezi la pupitrul învăţătoarei. să trag "ermoarul. în această dimineaţă e printre noi un &ăiat inundat de lumină:# In "iecare dimineaţă !edeam la orele ei ameţit de iu&ire# ?au plin de "uninginea geloziei# %ncercam tot timpul să descopăr care dintre 458 . mi a pus în mi!care un "el de metronom interior care nu &ătuse înainte !i care nu s a mai oprit de atunci# Dimineaţa. neră&dător să termin. să alerg direct la ea# . c$nd mă trezeam. a!a înc$t să primesc lumina privirii ei !i să arate spre mine zic$nd: 9Priviţi.

de cineva din a"ara "amiliei# . nu măn$nci !i nu dormi# 2i nu prea m$neam. dar dintr odată. viaţa îndrăgostitului este alta# 2i !tiam din cărţi că atunci c$nd iu&e!ti.'mos +z "armecele mele i ar putea c$!tiga "avorurile# Plănuiam mereu cum să zădărnicesc "armecele celorlalţi !i să mă pun între ei !i ea# La pr$nz veneam acasă de la !coală. !tiam de(a ce e iu&irea# Devorasem at$tea cărţi. iar în timpul zilei a!teptam să se întunece ca să mă pot culca# ?omnul ăsta nu se potrivea cu simptomele iu&irii descrise în cărţi !i nu !tiam 459 . mă întindeam pe pat !i îmi înc*ipuiam cum ea !i cu mine### Iu&eam culoarea vocii ei. ca !i atunci c$nd e!ti &olnav. c$nd cre!te un pic. &leumarin sau cenu!ii. cărţi pentru adolescenţi !i c*iar cărţi care erau considerate nepotrivite pentru mine# '!a cum orice copil î!i iu&e!te mama !i tatăl. cu un simplu !irag de mărgele de culoarea "ilde!ului sau c$teodată o e!ar"ă de mătase în culori delicate0# La s"$r!itul zilei înc*ideam oc*ii. mirosul z$m&etului ei !i "o!netul roc*iilor ei /cu m$neci lungi !i de o&icei ca"enii. cărţi pentru copii. însă dormeam "oarte &ine noaptea. ca să mă "acă un &ăiat inundat de lumină# 8ire!te. tot a!a "iecare se îndrăgoste!te. ca !i cum ai găsi o comoară într o pe!teră din pădurile de la Tel 'rza. într adevăr. îmi trăgeam pătura p$nă peste cap !i o lua m cu mine# %n vise o str$ngeam în &raţe !i ea aproape că mă săruta pe "runte# )n nim& de lumină o încon(ura !i mă învăluia !i pe mine.ineva care înainte era străin.

să mi amintesc vreun detaliu al ei. care nu e vizi&il de aici !i pro&a&il că e "oarte &ine că nu se vede# 5 ceva ce stă la p$ndă acolo. pe de o parte. cam în"rico!ător. !i c umed !i plin de păr. la care nu reu!isem să mă uit &ine0. nu le avem !i încă nu le au nici "etele din clasa noastră# In întuneric e altceva care trăie!te !i se mi!că. e mult mai &ine pentru mine să nu !tiu nimic. un ceva despre care. ca dincolo de Munţii Moa&ului. se agită. se a"lă alt peisa(. în acela!i timp. ceva îm&lănit. ca @oavi cu -oa sau >en 'mmi cu -oa sau c*iar ca -oa cu "ratele lui 'vner# %nsă în cazul meu nu era o "ată din clasa mea sau cineva din vecinătate. pur !i simplu. o "ată de v$rsta mea sau un pic mai mare. pe de alta. prin s$rma g*impată. dar. că dincolo de îndrăgostire.eva ce ţine de acea poză pe care mă străduisem at$t de tare să o uit /!i totu!i. ca sora mai mare a lui @oezer: mă îndrăgostisem de o "emeie# 2i era mult mai 460 . reiese că iu&irea mea nu e dec$t a unui copil# Iu&irea unui copil e ceva di"erit. &ăieţii. în care caz ar "i tre&uit să su"ăr de insomnie. "otogra"ia pe care mi a arătat o atunci prizonierul acela italian. ru!inos. sau dacă iu&irea mea era încă una copilărească# 2i mai !tiam din cărţi !i din "ilmele pe care le văzusem la cinematogra"ul 5dison !i a!a. !i eu am "ugit aproape înainte de a o vedea# 2i mai ţine de acele articole de îm&răcăminte ale "emeilor pe care noi. nu doare !i nu e (enantă.Poveste despre dragoste si întuneric prea &ine dacă sunt îndrăgostit în "elul adulţilor. pe care îi puteam vedea de pe Muntele ?copus. ceva ce ţine de întuneric# . dacă nu !tiu nimic despre el.

din cauza ei. către care arăta uneori.opiilor:. pentru că era învăţătoare# %nvăţătoarea mea# 2i nu era nimeni pe lume la care să mă duc !i să l între& despre asta "ără să !i &ată (oc de mine# 5a numea &at(ocura 9otravă:# Minciuna o considera 9cădere:# -umea dezamăgirea 9m$*nire: sau 9m$*nirea visătorului:# Iar în"umurarea era cu siguranţă 9p$r(olirea aripilor:# 2i în lim&a(ul ei 9a ţi "i ru!ine: era 9imaginea lui Dumnezeu:# 2i cum răm$nea cu mine. a pisicilor care ţi se agăţau de trup prin *aine. o ceartă de genul ti*tic*ciavoinii. s a *otăr$t ca la s"$r!itul clasei a doua. după o ceartă între părinţii mei. c*iar !i la closet. "ără ve!nicul miros de pipi de pisică vec*i care s a uscat pe su& vreo mo&ilă# + !coală adevărată. din care se pare că a ie!it învingător tata. !i nu la . 2i dintr odată n am mai vrut să merg la !coala 9Tăr$mul . cu mi!uneala peste tot. clopoţel !i teren de (oacă. la lecţie.opiilor:# 1oiam să merg la o !coală adevărată. să intru în clasa a treia la Tac*3emoni. nu în apartamentul "amiliei -a*lieli. în care directorul nu vine &rusc să ţi scoată un muc din nas !i nu e căsătorit cu un casier de la prăvălia cooperativei !i unde nu s ar spune despre mine că sunt inundat de lumină# + !coală "ără îndrăgostire !i c*estii de astea# 2i. c$nd termin cursurile la 9Tăr$mul .'mos +z rău. !i care acum. cu săli de clasă. într adevăr. !i mă numea un &ăiat inundat de lumină. după vacanţa de vară. eram inundat de întuneric.asa de 5ducaţie 461 . o ceartă pe !optite în lim&a rusă.

care venea pe străduţele noastre mo*or$te direct din ţinutul muntos al 6alileei. cu &idoanele lui mari de lapte. !i am rostit iute: 9>ine.opiii Muncitorilor: din două rele. 9din c$mpiile scăldate în soare. a!tept$nd să se termine predica. La !apte dimineaţa.ai prieteni de v$rsta ta. De "apt. -u crezi că sari un pic peste cal. . In "iecare zi. purtat pe aripi de vultur către apartamentul ei de la parter. a "ostei lui învăţătoare. în "aţa grădiniţei doamnei Hassia. peste drum de staţia auto&uzului <.*iar !i în "iecare dimineaţă# J 8oarte "rumos# Dar spune mi. te rog# In mod raţional4 Mă mutam de pe un picior pe celălalt. în ?*aron !i în 6alileea. în spatele lăptarului. 6$nde!te te la asta. -u e cam nepoliticos. tăr$mul acelor 462 .e cauţi iar acasă la domni!oara învăţătoare Eelda. In vacanţa de vară. La !apte !i (umătate dimineaţa. cel ro!u era mai rău dec$t cel negru# Dar între mine !i Tac*3emoni se întindea încă o vară întreagă de iu&ire# J . rogu te. &ine4 + să mă g$ndesc4 In mod raţional4: 8ugeam de(a în timp ce vor&eam. se întindeau ţinuturile soarelui. în 1ăi. neră&dător. cu roua su& noi !i luna deasupra:# Dar luna era aici: domni!oara învăţătoare Eelda era luna# 'colo sus. domnul Langermann. pe strada Eep*ania*. nu ţi se pare că e un pic ne"iresc ca un copil de opt ani să se ţină de "usta învăţătoarei . J Dar ea m a invitat# ' zis că pot merge c$nd vreau# .Poveste despre dragoste si întuneric pentru .

ci 9apă limpede:# 1$nticelului de vest îi zicea 9apuseanul:. înainte de ora opt. !tiam că dincolo de mosc*eea din -e&i ?amOil. îi udam mu!catele. 463 . !i c$nd agita acele pinilor se &ălăcea printre ele# . de pe culmea celor mai depărtate !i mai înalte dealuri tic la orizont. eram în "aţa "erestrei ei. pe strada Eep*ania*. Muntele Ta&or !i 6alileea# -u "usesem niciodată prin acele locuri: o dată sau de două ori pe an mergeam la Tel 'viv la c$te o săr&ătoareF de două ori am "ost la coli&a din carton gudronat a &unicii !i &unicului. pe care nu o numea simplu apă. se a"lă valea >eit Horon !i !tiam că dincolo de ea sunt ţinuturile >en(amin !i 5p*raim.ălătoream "ără să ne mi!căm# 8iind un copil al *ărţilor. c*iar !i într o dimineaţă de vară era încă um&ra unei nopţi cu lună# In "iecare dimineaţă.'mos +z pionieri aspri !i &ronzaţi# -u aici# 'ici. cu "aţa spre nord. de l$ngă Diriat Mots3in. măturam curtea. cu părul lipit pe cap cu apă !i cu căma!a curată v$r$tă "rumos în pantalonii scurţi# Mă o"erisem s o a(ut la tre&urile de dimineaţă# 'lergam pe la prăvălii pentru ea. scoteam două ta&urete de papură în curtea din spate !i ne a!ezam su& "ereastra domni!oarei învăţătoare Eelda. at$rnam pe s$rma de a"ară cele c$teva ru"e spălate !i le duceam înăuntru pe cele uscate.$nd isprăveam cele c$teva tre&uri casnice. ?amaria !i apoi Muntele 6il&oa !i după ele 1ăile. pescuiam pentru ea o scrisoare din cutia de scrisori al cărei lacăt ruginise# %mi o"erea un pa*ar cu apă. către 2coala de Poliţie !i satul ara& ?*ua"at# .

pe c$nd ace!ti mistici se străduiau să !i m$ntuiască propriile su"lete sau pe cele ale sărmanilor !i asupriţilor.u siguranţă nu locurile minunate pe care domni!oara învăţătoare Eelda mi le descria în cuvinte. munţii ?a"edului. Maalot Da"na. ţărmurile Dinneretului# %n vara de după vara noastră. 7amot 5s*3ol. legende ra&inice. coaste împestriţate cu petice de roci luminoase !i tu"e întunecate# Ici !i colo t$n(ea c$te un pin &ătr$n. ori c*iar pe cele ale întregului popor 464 . Ierusalimul avea să "ie &om&ardat de pe culmile dealurilor în "aţa cărora !edeam toată dimineaţa# L$ngă satul >eit I3sa !i l$ngă dealul -e&i ?amOil aveau să "ie instalate tunurile &ateriei din artileria &ritanică a"lată în serviciul Legiunii 'ra&e Transiordaniene !i aveau să toarne mii de &om&e asupra ora!ului asediat !i în"ometat# 2i după mulţi ani culmile dealurilor pe care le vedeam aveau să "ie acoperite cu case îng*esuite între ele. singuratic !i încăpăţ$nat. pove!ti destul de o&scure despre ca&ali!ti s"inţi care au reu!it să com&ine literele al"a&etului !i să "acă minuni# )neori. torentul Harodului. !i în a"ară de acestea nu văzusem nimic# . 6ivat Hamivtar. o dată am "ost la >at @am.Poveste despre dragoste si întuneric dincolo de Hai"a. 7amot 'lon. c$nd nu "useseră destul de gri(ulii. 9!i dealurile toate se vor topi:# %nsă în vara lui HI=X toate erau încă dealuri părăginite !i pietroase. încovoiat de v$nturile aprige care îi îndoiseră pe veci spatele# %mi citea ceea ce poate că voia oricum să citească în dimineaţa aceea: povestiri *asidice. Dealul 8rancez. Dealul Muniţiei.

care în realitate sunt cei treizeci !i !ase de drepţi ce păstrează viu universul# 'ltă dată mi a citit poezia lui >iali3 despre tatăl său cel cu su"letul curat. poetul. practic. aproape înspăim$ntător# La "el cu 9săracii cu du*ul:. dar că este multă sărăcie a du*ului !i printre noi. !i încă cum4. care întotdeauna erau rezultatul unei gre!eli de com&inaţie sau al unui simplu grăunte de necurăţenie care intrase în "ormulele sacre ale îndrumării spirituale# La între&ările mele dădea răspunsuri ciudate. evreii din Ierusalim.*iar !i cele mai previzi&ile lucruri ie!eau din gura ei într un "el totu!i nea!teptat# 2i o iu&eam !i eram "ascinat de ea pentru că. provocau dezastre cumplite. în tot ce spunea !i "ăcea era ceva ciudat !i tul&urător. despre care spunea că ţin de Isus din -azaret. a!a cum scrie >iali3 însu!i în primele două versuri din 9Tatăl meu:. a "ost atins de ele. însă el însu!i a rămas neatins de mizerie !i necurăţenie# Doar "iul lui. în care nu 465 . nea!teptate# )neori păreau destul de departe de su&iect. ameninţ$nd să su&mineze într un mod înspăim$ntător regulile stricte de logică ale tatălui meu# %nsă alteori mă surprindea cu un răspuns previzi&il. a cărui viaţă s a împotmolit în mizeria c$rciumilor. simplu !i totu!i *rănitor ca p$inea neagră# . !i nu neapărat în sensul la care se g$ndea 9+mul 'cela:# ?au cu cei 9săraci cu du*ul: care apar în poezia lui >iali3 9?oarta noastră "ie aceea!i:.'mos +z evreu.

îmi amintesc că mi a spus despre >iali3. alături de alt cuv$nt care era !i el destul de o&i!nuit. aproape să recreez din nimic: la "el cu acei paleontologi de la muzeul de istorie naturală care pot reconstrui un dinozaur întreg după două sau trei oase# %mi plăcea "elul în care domni!oara învăţătoare Eelda a!eza un cuv$nt l$ngă altul# )neori punea un cuv$nt o&i!nuit. dezamăgirile !i dorurile lui neîmplinite# . 'cum. c*iar înainte de a începe să ne spună despre tatăl. să evoc. său# 5i i se părea ciudat că învăţaţii n au o&servat că poezia despre viaţa curată a tatălui începe de "apt cu o mărturisire at$t de amară a necurăţeniei vieţii "iului# ?au poate că ea n a spus toate acesteaF la urma urmei. în &iroul meu din 'rad. pur !i simplu pentru că se a"lau alături două cuvinte o&i!nuite care în mod normal nu 466 . de "iecare zi. încerc să reconstruiesc sau mai degra&ă să g*icesc. scriind tot ce mi spunea# 2i au trecut de atunci mai &ine de cincizeci de ani# Multe dintre cele auzite de la Eelda în acea vară îmi depă!eau înţelegerea.*iar !i lucruri care îmi depă!eau v$rsta# Printre alte poezii. dintr odată. nu !edeam acolo cu un creion !i un carnet.Poveste despre dragoste si întuneric vor&e!te dec$t despre el însu!i !i necurăţenia sa. !i. despre copilăria lui. cu siguranţă mi a citit 9Tatăl meu: !i mi a vor&it despre ciclurile curăţeniei !i necurăţeniei# Dar ce anume a spus. într o zi de vară de la s"$r!itul lui iunie 200H. însă zi de zi ea ridica mai sus !tac*eta înţelegerii mele# De eCemplu.

însă uneori apărea în curte un &ăr&atF nu mi se părea t$năr. !i nici unul 467 . dacă nu !aptezeci !i !apte# 2i în idi!. începusem o cuv$ntare care continua aproape "ără întrerupere p$nă ce se stingea lumina seara !i. îmi imaginam în amănunt &etoniera zgomotoasă care s a agitat la capătul străzii Malac*i timp de c$teva zile: azv$rleam trupul &u"onului ăstuia în p$ntecele &etonierei. la "el ca mine. un "el de sc$nteie electrică ţ$!nea între ele !i mă lăsa "ără su"lare# Pentru prima oară mă g$ndesc la o noapte în care constelaţiile sunt doar un zvon### %n vara aceea Eelda era încă nemăritată. iar în ce prive!te adulţii. neo&osit# . în zori. după ce îl omor$sem la miezul nopţii# 5ram un copil al cuvintelor# )n vor&itor "ără răgaz.*iar înainte de a "ace oc*i. !i după în"ăţi!are era un evreu evlavios# Pe c$nd trecea printre noi s"$!ia "ără să !i dea seama mulţimea de invizi&ile p$nze de păian(en ale dimineţii care se ţesuseră între noi doi# )neori îmi arunca o rămă!iţă de z$m&et !i. cum n am reu!it niciodată să scot de la ea# -ici măcar în vise# Disperat. de dimineaţa p$nă seara. mai departe. cu toţii ţineau !i ei cuv$ntări. dimineaţa. st$nd cu spatele la mine. ca să nu înţeleg o &oa&ă# + dată sau de două ori a reu!it c*iar să i smulgă un *o*ot de r$s copilăresc. purta cu domni!oara învăţătoare Eelda o discuţie care dura !apte ani.'mos +z stăteau alături. tot ce ziceam suna a sOa*ili sau a păsărească. în somn# Dar nu aveam pe nimeni care să mă asculte# Pentru ceilalţi copii de v$rsta mea.

cu "oarte rare eCcepţii# 2i c*iar dacă cineva catadicsea să mă asculte. ca !i cum ar "i învăţat de la mine lucruri care o înc$ntau sau îi trezeau curiozitatea# Mai mult. !i c*iar se pre"ăcea că se delectează# Doar Eelda. pretinz$nd în tot acest timp că ascultă. mă asculta# -u ca o mătu!ă ama&ilă care o"eră de milă. îmi "ăcea onoarea de a mi aţ$ţa cu &l$ndeţe "lăcările atunci c$nd voia să vor&esc. în vreme ce se g$ndeau la ale lor# Toate acestea se petreceau după s"$r!itul clasei a doua. învăţătoarea mea. Eelda. se plictisea de mine după două trei minute. politicos. că ascultă în continuare. cu toate că pretindea. mă asculta lent !i serios. dar mă lăsau să trăncănesc în voie timp de o oră sau mai mult. cu un aer o&osit. o urec*e cunoscătoare unui t$năr tur&at care î!i iese &rusc din "ire în "aţa ei# -u. dar c$nd se sătura nu !ovăia să zică: J 5 destul# Te rog să nu mai vor&e!ti# 'lţi oameni încetau să asculte după trei minute. după ce terminasem cu !coala 468 .Poveste despre dragoste si întuneric nu i asculta pe ceilalţi# -imeni nu asculta pe nimeni la Ierusalim în vremea aceea# 2i poate că nici măcar nu se ascultau cu adevărat pe ei în!i!i /în a"ară de &unul meu &unic 'le3sandr. nu eCista în toată lumea nici măcar o urec*e desc*isă spre mine. care putea să asculte cu atenţie !i c*iar îi "ăcea multă plăcere ceea ce auzea. nu pe mine0# Prin urmare. dar nu asculta dec$t doamnele. învăţătoarea mea. pun$nd crenguţe pe rugul meu.

9"o!nind: e un cuv$nt care !opte!te. dar mă o&i!nuisem de(a să citesc ziare. în acea vară în care eram 469 .'mos +z 9Tăr$mul .opiilor: !i înainte să încep cursurile la Tac*3emoni# -u aveam dec$t opt ani. 9strident: e un cuv$nt care ţipă. de a valma: scormoneam prin &i&lioteca tatii !i ori de c$te ori dădeam peste o carte scrisă în e&raica modernă îmi în"igeam colţii în ea !i o luam să o mursec în ung*erul meu0# De asemenea. peste cele o sută sau două de cărţi pe care le devorasem p$nă atunci /aproape orice îmi cădea în m$ini. iar cuv$ntul 9zgomot: este el însu!i zgomotos# 2i a!a mai departe# 'vea un întreg repertoriu de cuvinte cu sunetele lor !i îi cer acum memoriei mele mai mult dec$t e în stare să o"ere# Poate că am auzit !i asta de la Eelda. învăţătoarea mea. despre luptătorii din ilegalitate. ci despre di"eritele sunete pe care le scot unele cuvinte: de eCemplu. &uletine !i tot "elul de reviste. învăţătoarea mea. am uitat !i poeziile# Dar îmi amintesc ce mi a spus despre poezii !i sunete: nu despre sunetul vocilor de sus care glăsuiesc în su"letul poetului. despre Iosua cuceritorul. gros. ca !i cum ar "i "ost con!tientă de răspunderea ei# -u mi mai amintesc ce spunea despre "iecare# De "apt. c*iar !i despre un g$ndac strivit sau tristeţea toamnei# Dimineaţa îi arătam poeziile acestea Eeldei. cuv$ntul 9m$r$it: are un sunet ad$nc. în vreme ce 9ton: are un sunet delicat. scriam poezii: despre &atalioane evreie!ti. iar ea le m$nuia cu gri(ă.

e&raica plămădită cu idi!. desenează doar c$teva "runze# -u i nevoie să le desenezi pe toate# Dacă desenezi un om nu tre&uie să desenezi "iecare "ir de păr# %nsă în această privinţă nu era consecventă: zicea că într un loc sau altul am scris un pic prea mult. o e&raică pe care n o mai înt$lnisem niciodată.Poveste despre dragoste si întuneric apropiaţi: dacă vrei să desenezi un copac. scrisul însu!i părea "ormat din cuvinte îng*eţate# Intr o poveste despre "ocuri. încălc$nd toate regulile. la noi acasă. încurc$nd masculinul cu "emininul. în vreme ce altă dată zicea că de "apt ar "i tre&uit să scriu un pic mai mult# Dar cum să ţi dai seama. anar*ică. cuvintele însele scăpărau# 2i ce dulceaţă ciudată. )ri Tsvi 6reen&erg. @oc*eved >at Miriam. pronumele cu ad(ectivele. din prover&e. 7ăspunsul îl caut !i în ziua de azi# Domni!oara învăţătoare Eelda mi a dezvăluit. e&raica din pove!tile cu s"inţi. era în povestirile ei despre tot "elul de "apte miraculoase4 De parcă autorul !i ar "i înmuiat pana în vin: cuvintele se clătinau !i ţi se împleticeau în gură# Domni!oara învăţătoare Eelda mi a mai desc*is în acea vară ni!te cărţi de poezie care nu erau deloc. trecutul cu prezentul. din povestirile *asidice. o e&raică stranie. o e&raică negli(entă. dar deloc potrivite pentru cineva de v$rsta mea: poezii de Lea* 6old&erg. pe stradă sau în vreuna dintre cărţile pe care le citisem p$nă atunci. de asemenea. în casa pro"esorului Dlausner. 5st*er 7aa& !i 470 . *ipnotică. c*iar dezarticulată# Dar c$tă viaţă era în acele povestiri4 Intr o poveste despre zăpadă.

la "el ca mine. celălalt adorator al ei. ca să ai&ă su"icient spaţiu. nu se cuvenea să mă mai ţin ca un &e&elu! de "usta unei învăţătoare din 471 . ca atunci c$nd pui pe perete ta&louri !i sunt unele care nu suportă să ai&ă vecini# 'm învăţat "oarte multe de la ea.*aim Mi!3ovs3i sau că după doi ani de la vara noastră. în clasă !i de asemenea în curtea ei# ?e pare că nu avea nimic împotrivă să !i împartă cu mine unele secrete# %nsă numai unele# De eCemplu. era ra&inul . oricum. era singură la părinţi# -ici că era înrudită cu o cele&ră dinastie de ra&ini *asidici. nu am avut *a&ar !i nu mi a dat niciodată de înţeles că pe l$ngă învăţătoarea mea mai era !i poeta Eelda. a ei !i a mea. că era veri!oară primară cu Lu&avitc*er 7e&&e. unele dintre poeziile căreia "useseră pu&licate în suplimente literare !i în una sau două reviste puţin cunoscute# -u !tiam că. avea să se însoare cu ea# -u !tiam aproape nimic despre ea# La începutul toamnei lui HI=X am intrat în clasa a treia la 2coala >ăieţilor 5vlavio!i Tac*3emoni# 1iaţa mi s a umplut de noi emoţii puternice# 2i.'mos +z @#E# 7imon# De la ea am învăţat că eCistă unele cuvinte care tre&uie să "ie încon(urate de tăcere deplină. Me*ac*em Mendel ?c*neerso*n /taţii lor erau "raţi0# 2i nu !tiam că "ăcuse !i cursuri de desen sau că "ăcea parte dintr un grup de teatru !i nici măcar că se &ucura de o oarece "aimă în micile cercuri de iu&itori ai poeziei# -u mi înc*ipuiam că rivalul meu.

apoi au venit răz&oiul. "ără semnul între&ării. zona la care visa tata# 472 . !i "ugeam "ără să a!tept răspunsul# %mi era ru!ine de tot ce se petrecuse# 2i îmi mai era ru!ine !i de "elul în care am părăsit o dintr odată.e nu i în ordine cu tine de tot "ugi la ea în "iecare dimineaţă. ce mai "aceţi. &om&ardamentul. copiii lor începuseră să r$dă de mine !i c*iar !i eu r$deam de mine# . pentru că ea !tia cu siguranţă că în g$ndurile mele încă nu am părăsit o# După care ne am eli&erat în s"$r!it de Derem 'vra*am# -e am mutat în 7e*avia.um o să ţi !adă c$nd tot cari ierul o să înceapă să vor&ească despre &ăiatul cel aiurit care îi str$nge ru"ele de pe s$rmă !i îi mătură curtea !i pro&a&il c*iar visează să se însoare cu ea în toiul nopţii. domni!oară învăţătoare Eelda:. "ără să mă ostenesc măcar să i spun că am părăsit o !i "ără să i dau măcar o eCplicaţie# 2i îmi era ru!ine de g$ndurile ei. c$nd strălucesc stelele. ca să !edem împreună în curtea ei# -u i mai duceam poeziile pe care le scrisesem în noaptea dinainte# Dacă ne înt$lneam pe stradă mormăiam în gra&ă 9>ună dimineaţa.Poveste despre dragoste si întuneric clasele primare: vecinii ridicau din spr$ncene. asediul !i "oametea# M am îndepărtat de domni!oara învăţătoare Eelda# -u mai "ugeam la ea în "iecare dimineaţă la !apte. Q La c$teva săptăm$ni după asta au iz&ucnit la Ierusalim ciocniri violente. . &ine spălat !i cu părul lipit de cap.

am scris ?oţul meu. nu ca pentru a intra din nou în legătură cu ea# Printre poeziile din Ti*nă am descoperit "amilia domni!oarei învăţătoare Eelda !i i am înt$lnit !i pe unii dintre vecinii no!tri# 'poi i au apărut alte două cărţi de poezie. . în ultimii ani 473 . iar eu m am dus să trăiesc !i să muncesc în 3i&&utz# 1oiam să las Ierusalimul în urma mea o dată pentru totdeauna# Toate legăturile erau tăiate# Din c$nd în c$nd dădeam peste o poezie a Eeldei într o revistă !i a!a !tiam că mai trăie!te !i că mai este încă o persoană cu sentimente# %nsă de la moartea mamei dădeam înapoi în "aţa tuturor sentimentelor !i mai ales voiam să mă ţin departe de "emeile cu sentimente# %n general# %n anul în care mi a apărut cea de a treia carte.'mos +z 'poi mama a murit.armelul invizi&il !i -ici munte. In orice caz. dar n am "ăcut o# M am g$ndit să i trimit cartea mea. a apărut !i primul volum de poezii al Eeldei. a cărei acţiune se des"ă!oară mai mult sau mai puţin în cartierul nostru. Ti*nă# M am g$ndit să i scriu c$teva cuvinte de "elicitare. Mic*ael. care au st$rnit iu&irea a mii de cititori !i i au adus premii literare de prestigiu !i salve de aplauze de care domni!oara învăţătoare Eelda. o "emeie singuratică. ?oţul meu. nici "oc. Mic*ael ca pentru a trage o linie între mine !i Ierusalim. dar n am "ăcut o# De unde să !tiu dacă mai locuie!te pe strada Eep*ania* sau s a mutat altundeva. pare să se "i "erit !i la care părea indi"erentă# Tot Ierusalimul din copilăria mea.

din cauza restricţiilor de circulaţie &ritanice. .Poveste despre dragoste si întuneric ai guvernării &ritanice.D plaGere. întunericului !i prime(diilor ne!tiute ale nopţii. iar în serile în care nu erau restricţii de circulaţie Ierusalimul se încuia de &unăvoie. stătea acasă !i scria# In acea vreme puţină lume avea radio !i nu eCistau televizoare. iar pe a"ară nu se mi!cau dec$t v$ntul. internet sau e mail# Dar toată lumea avea un creion !i un carnet de notiţe# %ntregul ora! era încuiat în casă la opt seara. pentru că soarele !i luna se mi!cau mai încet. videocaseto"oane. pentru că toată lumea era săracă: "ăcea economie la &ecuri !i la iluminare# 2i uneori curentul era tăiat c$teva ore sau c$teva zile. !i lumina electrică era c*ioară. pisicile vaga&oande !i &ălţile de lumină ale "elinarelor# 2i c*iar !i acestea se ascundeau în um&re c$nd trecea pe l$ngă ele un (eep englezesc care patrula pe străzi cu proiectorul !i pu!ca lui# ?erile erau mai lungi. ca acei &ăr&aţi *irsuţi din epoca de piatră care ie!eau cu îndrăzneală din pe!terile lor calde ca să caute *rană sau să !i apere "emeile !i copiii sau ca pescarul din >ătr$nul !i mareaF a!a mergea tata singur să în"runte 474 . iar viaţa continua la lumina lămpilor cu para"ină pline de "uningine !i a lum$nărilor# Ploile de iarnă erau !i ele mult mai puternice ca acum !i împreună cu ele &ăteau în o&loanele "erecate pumnii v$ntului !i ecourile tunetului# 'veam un ritual de seară al încuierii în casă# Tata ie!ea să înc*idă o&loanele /nu puteau "i înc*ise dec$t din eCterior0F intra cu vite(ie între "ălcile ploii.

ca un su&marin. încuia pe dinăuntru u!a de la intrare !i punea &ara la locul ei: pe tocul u!ii. împreună cu o&loanele de "ier !i cu muntele întunecat care stătea greoi de cealaltă parte a zidului din spate. sate din piatră. !i acela era !i capătul străzii !i capătul ora!ului !i capătul lumii# Mai departe nu erau dec$t coaste sterpe. în am$ndouă părţile. !i în ele tata a!eza &ara de "ier plată care păzea u!a de (e"uitori sau de invadatori# Eidurile groase de piatră ne apărau de rău. !i scriau# Pro"esorii !i cărturarii din 7e*avia. ?*ua"at. 475 . &iciuite de ploaie: Li"ta. toţi locuitorii Ierusalimului se încuiau în casele lor.'mos +z elementele "eroce. întunecate. &olovănoase. >eit I3sa. pe!teri. la "el ca noi. păzindu ne ca un luptător gigantic !i taciturn# %ntreaga lume din (ur era încuiată a"ară !i în ca&ina noastră &lindată nu eram dec$t noi trei. so&a !i pereţii acoperiţi de cărţi din podea p$nă n tavan# '!a era etan!at întregul apartament în "iecare seară !i se scu"unda încet. mai mergeai trei sute de metri. munţii goi. su& supra"aţa iernii# Pentru că imediat l$ngă noi lumea se s"$r!ea &rusc: ie!eai din curtea din "aţă !i o luai la st$nga. în capătul străzii 'mos. coteai iar la st$nga. în întunericul gros. -e&i ?amOil# 2i a!a. în "iecare seară. p$nă în dreptul ultimei case de pe strada Eep*ania*. >eit Hanina. acoperindu !i capul cu un sac gol în vreme ce se con"runta cu necunoscutul# %n "iecare seară. la vreo două sute de metri mai departe. erau "iCate scoa&e. c$nd se întorcea din +peraţiunea +&loane. văi. r$pe.

vecinul de dincolo de zidul din spate. pro"esorul >ergman. scriau articole# Dacă nu scriau articole. domnul Toren. domnul VislaOs3i !i poate c*iar !i mama mea# Tata "ăcea cercetare !i scotea la lumină motivele sanscrite care se strecuraseră în epica naţională lituaniană sau in"luenţele *omerice asupra poeziei ru!ilor al&i# . tăcea întotdeauna !i nu scria nici măcar un r$nd# . apocalipsi!tii !i intelectualii# Dacă nu scriau cărţi. domnul '&rams3i. scriind !i cizel$nd# )nc*iul Aosep* !i domnul 'gnon. corect$nd.a !i cum ar "i înălţat în noapte periscopul micului nostru su&marin !i ar "i privit spre Danzig sau ?lovacia# 1ecinul nostru din dreapta. ideologii. scriau versuri sau compuneau tot "elul de pam"lete !i mani"este# Dacă nu scriau a"i!e ilegale împotriva englezilor scriau scrisori către ziare# ?au î!i trimiteau scrisori unul altuia# Tot Ierusalimul stătea seara aplecat peste o coală de *$rtie.Poveste despre dragoste si întuneric Talpiot.ărţile erau "iravul ca&lu de siguranţă care lega su&marinul nostru de lumea de a"ară# 5ram încon(uraţi din toate părţile de munţi. pe!teri !i 476 . !terg$nd. pro"esorul ?c*olem. ra&inii. domnul -etanGa*u. în vreme ce vecinii no!tri din st$nga. revoluţionarii. domnul Lem&erg. "amilia >u3ovs3i. !edea !i î!i scria amintirile în idi!. pro"esorul >u&er. pro&a&il că scriau !i ei în "iecare seară. >eit Ha3erem !i Diriat ?*emuel. ca !i 7osendor""ii de deasupra !i "amilia ?tic* de peste drum# -umai muntele. poeţii !i prozatorii. de o parte !i de alta a străduţei lor din Talpiot# >unicul 'le3sandr !i domni!oara învăţătoare Eelda# Domnul Earc*i.

era luminat de candela&re cu o mulţime de lumini la "el cu cele !apte ceruri# %n acei ani. razii. corni!ele !i "rontoanele lui# 'colo căminul.'mos +z deserturi. *oarde de ara&i seto!i de s$nge. ra"ale de mitraliere în noapte. cati"ea !i cristal. englezi. am&uscade. eCplozii. cum am spus. ara&i !i luptători din ilegalitate. împodo&it cu aur. dar oamenii se străduiau din răsputeri să o îngroape ad$nc în piepturile lor# Tancurile lui 7ommel au a(uns aproape la porţile Ţării Israelului# 'vioanele italiene au &om&ardat Tel 'vivul !i Hai"a în timpul răz&oiului# 2i cine !tie ce ne ar putea "ace englezii înainte de a pleca# Iar după ce pleacă. nu în e&raică# Dar uneori se strecura c$te un cuv$nt sau cineva ţipa în somn# Toate apartamentele noastre erau micuţe !i îng*esuite 477 . speram că atunci c$nd o să "iu mare o să "iu o carte# -u un scriitor. c$mpul !i pa(i!tea. precum !i palatul cu turlele.o să lase viu nici măcar un prunc# 8ire!te. groaza înă&u!ită de ceea ce ne mai a!tepta în zilele următoare# Printre toate acestea "iravul ca&lu de siguranţă încă se mai încolăcea către lumea adevărată# %n lumea adevărată erau lacul !i pădurea. adulţii aveau mare gri(ă să nu vor&ească despre ororile astea în "aţa copiilor# %n orice caz. ci o carte# 2i asta de "rică# %ntruc$t cei ale căror ru&edenii nu a(unseseră în Israel începeau să priceapă că nemţii i au omor$t pe toţi# Teama &$ntuia prin Ierusalim. ca&ana. arestări. milioane de musulmani "anatici cu siguranţă o să ne măcelărească pe toţi în c$teva zile# .

Poveste despre dragoste si întuneric ca ni!te colivii# ?eara. care era de o v$rstă cu mine# . 1ilna.*elmno. în cur$nd o să ne ardă pe toţi# 'erul era greu de at$ta groază# 2i poate că &ănuiam de(a c$t de u!or e să ucizi oameni# -ici cărţile nu sunt greu de ars. atunci în vreo altă ţară. am "ost invitat să petrec c$teva luni la Ierusalim !i să ţin c$teva cursuri ca invitat al )niversităţii 5&raice# Mi s a o"erit o garsonieră în campusul de pe Muntele ?copus !i în "iecare dimineaţă lucram la 478 . e adevărat. trenuri ale morţii. dar dacă atunci c$nd mă "ac mare o să "iu o carte erau multe !anse ca măcar un eCemplar să reu!ească să supravieţuiască. am văzut cu oc*ii mei cum cărţile reu!esc să se pitească în întunericul pră"os dintre ra"turile ticsite. !i am prins din z&or . unc*iul David. nazi!ti. în vreo &i&liotecă dosnică. su& mormane de articole tipărite separat !i (urnale. dacă nu aici. în vreun ora!. iute. sau î!i găsesc o ascunzătoare în spatele altor cărţi### După vreo treizeci de ani. lagăre de eCterminare.opiii de v$rsta ta nu apucă întotdeauna să crească# )neori oameni răi vin !i îi ucid în leagăn sau la grădiniţă# Pe strada -e*emia* era c$ndva un legător de cărţi care avusese o depresie !i ie!ea pe &alcon !i ţipa. în vreme ce &eau ceai cu &iscuiţi. mătu!a Mal3a !i veri!orul Daniel. '3tionen. evrei. într un colţ al unei eta(ere uitate de oameni !i de Dumnezeu# La urma urmei. a(utor. în HIXM.umva. îi puteam auzi !optind în &ucătărie. după ce se stingea lumina. teama a pătruns în mine# . partizani.

la s"$r!itul Mandatului >ritanic. intelectualii casnici !i scriitorii de scrisori către ziar dispăruseră în cea mai mare parte.urţile erau pline de gunoaie# Pomii "ructi"eri muriseră# %nvăţătorii. "ata cu g*e& căreia îi ziceam -emuc*ele*.erul vede cumplita ticălo!ie cum n a mai "ost vreodată în Israel: !i tot a!a# Timp de treizeci de ani n o mai văzusem pe învăţătoarea mea din clasa a doua de la 2coala Particulară 9Tăr$mul . 9Pitica:F am zărit o de departe.opiilor: !i iată mă acum deodată în pragul ei# In locul lăptăriei care îi 479 . !i cartierul s a umplut de a lungul anilor cu evrei ultraortodoc!i săraci# 'proape toate numele vecinilor no!tri dispăruseră de pe cutiile de scrisori# ?ingura persoană cunoscută pe care am văzut o a "ost doamna ?tic*. 9'm su"erit o mare pierdere:. în apropierea lăzilor de gunoi# Toate zidurile erau împodo&ite cu g*irlande de mani"este care "luturau prin aer pumni anemici !i îi ameninţau pe păcăto!i cu di"erite "orme de moarte ne"irească: 9Hotarele decenţei au "ost încălcate:. "uncţionarii. legătorii de cărţi. picotind pe un ta&uret într o curte dosnică. a!a că m am dus să mă plim& pe strada Eep*ania* !i pe străzile învecinate. ca să văd ce s a sc*im&at de atunci# 2coala Particulară 9Tăr$mul . mama invalidă a lui Menuc*ele ?tic*. 9.'mos +z povestirea 9Domnul Levi: din Dealul s"atului nelegiuit# Povestea se petrece pe strada Eep*ania*. 9Pietrele din zid strigă împotriva decretului nelegiuit:. 9-u vă atingeţi de cei s"inţiţi:. traducătorii !i casierii.opiilor: "usese înc*isă de mult# .

ca !i atunci. cu siguranţă un &ăr&at. ?au ei. ca un adorator speriat dintr un "ilm comic# /-u !tiusem că a "ost măritată sau că a rămas văduvă. care ne vindea lapte din &idoane de metal rotunde !i grele. Pentru că nu am "elicitat o nici pentru pu&licarea cărţilor sale. cea din care c$nd eram mic îi pescuiam corespondenţa. "ermoare !i c$rlige pentru perdele# .e a! putea să i spun lui. mai mult dec$t avea ea c$nd am părăsit o#0 2i de data aceasta. nici pentru 480 .*iar că ar "i tre&uit să o sun înainte de a veni să o văd# ?au să i "i scris un &ilet# Poate că e supărată pe mine. partea din "aţă a clădirii era ocupată acum de o prăvălie ultraortodoCă care vindea tot soiul de mărunţi!uri. era dimineaţa. tre&uie să "i "ost mai neră&dător dec$t domni!oara învăţătoare Eelda !i dec$t mine !i a smuls de a &inelea lacătul# ?e sc*im&ase !i numele: în loc de 9Eelda ?c*neerso*n: era acum 9?c*neerso*n Mi!3ovs3i:# -ici Eelda. Poate că nu m a iertat pentru că am lăsat o &altă. ţesături.Poveste despre dragoste si întuneric aparţinea domnului Langermann.u siguranţă că domni!oara învăţătoare Eelda nu mai locuia aici. nasturi. destul de devreme# . copci. pentru că lacătul ruginise !i nu mai putea "i desc*is# 'cum u!iţa era desc*isă: cineva. nu mă g$ndisem că aveam opt ani c$nd am părăsit apartamentul ei !i acum am treizeci !i !apte. Dar iată i cutia de scrisori. Pentru această tăcere îndelungată. . dar nici cratimă sau 9!i:# 2i ce mă "ac dacă soţul ei e cel care îmi desc*ide u!a. 'proape că am dat &ir cu "ugiţii.

după douăzeci !i nouă de ani. la "el ca alţi c$ţiva locuitori din Ierusalim. Pro&a&il că uitasem c$t de întunecoase erau la Ierusalim apartamentele micuţe de la parter. 1 am "ost c$ndva elev. cutare !i cutare. ci acoperite de case: 7amot 5s*3ol. a! putea să vă răpesc doar c$teva minute. n am venit să vă iau un interviu. Dealul 8rancez !i Dealul Muniţiei# Dar ce ar tre&ui să i spun. >ună dimineaţa. c$nd am încercat să sparg migdale cu o piatră# 2i m am uitat peste acoperi!urile ro!ii ale cartierului &uc*arian către dealurile pustii care "useseră la nord# %nsă acum dealurile nu mai erau pustii. am "umat o ţigară sau două. Maalot Da"na. Poate că. 6ivat Hamivtar. ca"enii sau cenu!ii# 'm recunoscut &ucata de pava( pe care am crăpat o eu însumi. 1ă rog să mă iertaţi. nu !tiu dacă vă amintiţi. Mic*ael am scuipat în "$nt$na din care &ăusem# Poate că s a sc*im&at at$t de mult înc$t e de nerecunoscut. >ună ziua. am atins s$rma de ru"e de pe care str$ngeam c$ndva "ustele ei modeste. c*iar !i într o dimineaţă de vară# %ntunecimea mi a desc*is u!a: întunecimea 481 . îmi poartă pică pentru că în ?oţul meu. dragă domni!oară învăţătoare Eelda. doamnă ?c*neerso*n Mi!3ovs3i. ?per că nu vă deran(ez# -umele meu este. 'm stat în "aţa u!ii vreo zece minute. %mi place poezia dumneavoastră. -u. 2i dacă e cu totul altă "emeie acum.'mos +z premiile literare pe care le a c$!tigat. încă arătaţi minunat. m am dus în curte. *m.

nici reconstruite. aceasta este o amintire a unei vizite care avea !i ea rostul. 2i apoi: J %ţi place limonada nu prea concentrată# 2i apoi: J Tre&uie să mă corectez: îţi plăcea limonada nu prea concentrată# Poate că de atunci s a sc*im&at ceva# 8ire!te. pe un caiet plin de !tersături. reconstruiesc din memorie acea dimineaţă !i conversaţia noastră ca !i cum a! încerca să restaurez o clădire vec*e. să evoce o amintire sau să zg$ndăre răni vec*i# In toate aceste amintiri. pe <0 iulie 200H: prin urmare. pe &aza a !apte sau opt pietre care mai sunt în picioare# %nsă printre cele c$teva pietre rămase eCact a!a cum erau. mi a spus: J Intră. 'mos# 2i imediat după aceea: J Pro&a&il că vrei să !edem a"ară. în acel moment.Poveste despre dragoste si întuneric plină de mirosuri ca"enii# 2i din întunecime vocea proaspătă pe care mi o aminteam. ruinată. în curte. nici inventate. de la s"$r!itul lui iunie HIXM# La douăzeci !i nouă de ani după vara noastră de miere# 2i cu douăzeci !i cinci de ani înainte d e dimineaţa de vară în care scriu această pagină /în &iroul meu din 'rad. sarcina mea este cam ca a celui care încearcă să 482 . vocea unei "ete pline de încredere care iu&ea cuvintele. sunt aceste cuvinte: 9Tre&uie să mă corectez### Poate că de atunci s a sc*im&at ceva:# 5ste eCact ceea ce mi a spus Eelda în acea dimineaţă de vară.

simplu: . a spus domni!oara învăţătoare Eelda# Poate că de atunci s a sc*im&at ceva# 'r "i putut să o spună în at$t de multe "eluri# De eCemplu. cu &ucurie. ?au: Poate că acum îţi place "oarte concentrată. dar să o "acă "ără să su&ordoneze prezentul trecutului /9Poate că de atunci s a sc*im&at ceva. dar am simţit că tre&uie să între&# 'poi am &ăut am$ndoi limonada de la g*eaţă /în locul răcitorului era acum un "rigider mic. îmi citise cărţile. un model învec*it care î!i arăta v$rsta0# -e am lăsat pradă amintirilor# Intr adevăr. "ără urmă de amărăciune.'mos +z construiască ceva din pietre vec*i pe care le scoate din ruinele a ceva ce "usese la vremea lui construit cu pietrele dintr o ruină0# J Tre&uie să mă corectez. 5ra o persoană care iu&ea precizia# Intenţia ei a "ost să "acă aluzie pe loc.e ai vrea să &ei. ?au ar "i putut să între&e. la trecutul nostru particular. al ei !i al meu /limonada nu prea concentrată0. ar "i putut spune: Poate că nu ţi mai place limonada. dar am trecut peste asta în cinci 483 . pentru restul vizitei# Pentru care eu "ăcusem primul pas0# 'm spus /"ire!te.: cu semnul între&ării o"erindu mi ast"el posi&ilitatea alegerii !i de asemenea împărţind cu mine răspunderea pentru ceea ce va urma. !i eu pe ale ei. nu "ără un z$m&et0: J 1ă mulţumesc# Mi ar plăcea ni!te limonada ca înainte# 5a a spus: J '!a îmi ziceam !i eu.

$nd oc*ii mi s au o&i!nuit cu întunericul am "ost uimit să văd c$t de puţin se sc*im&ase apartamentul# +ri&ila servantă ca"enie.*aim# Masa ca"enie rotundă părea că s a împuţinat odată cu trecerea anilor# In &i&liotecă erau cărţi de rugăciune vec*i. Isa&ella !i 6etzel# Despre alte cuno!tinţe comune# Despre sc*im&ările care au avut loc în Derem 'vra*am# Părinţii mei !i răposatul ei soţ.Poveste despre dragoste si întuneric !ase "raze. !i portretul unui &ăr&at despre care mi am înc*ipuit că tre&uie să "ie soţul ei. ca !i cum tocmai am "i "ăcut împreună o poznă. de ?c*irmann. de!i se poate să o "i citit am$ndoi în engleză0# . care arătau mai tineri dec$t ea. în splendide legături din piele cu incrustaţii aurite. încă mai stătea g*emuită în colţul ei. precum !i istoria poeziei e&raice din ?pania. !i c$teva cărţi de religie noi. către casă a "ost tradusă cam pe atunci în e&raică. 484 . apoi ne am întors la ritmul de plim&are ca s ă vor&im despre 'gnon !i poate !i despre T*omas Vol"e /Prive!te. cu coperte întunecate !i roase. care murise cu cinci ani înainte de vizita mea. simplu: J 5 . cu lacul ei gros. apoi !i a revenit !i a spus. ca !i cum ne am "i gră&it să trecem de o porţiune de drum nesigură# 'm vor&it despre ce s a înt$mplat cu soţii -a*lieli. au "ost !i ei pomeniţi în "ugă. ca un c$ine &ătr$n# ?erviciul de ceai din porţelan încă dormita în spatele u!ilor ei cu geamuri# Pe servantă erau "otogra"ii cu părinţii Eeldei. dar tot am între&at cine este# +c*ii ei s au luminat &rusc !i au sc$nteiat !trengarF mi a z$m&it. îngere.

pentru mai puţin de o (umătate de minut. o sc*im&are# -u pentru că îm&ătr$nise sau pentru că devenise iu&ită !i cele&ră. într adevăr.'mos +z o mulţime de cărţi de poezie !i romane moderne în e&raică !i un r$nd de cărţi &ro!ate# . mici ornamente din lemn de măslin sau aramă. sinceritatea !i seriozitatea interioară# 5 greu de eCplicat# . spre s"$r!itul !tirilor de la televizor /!i am scris despre ea. nu i am scris. neîndoios. odaia unei "emei credincioase# -u un loc ascetic. în ziua morţii ci. o plantă tristă într un g*iveci pe comodă !i încă vreo două pe pervaz# %ntreaga scenă era dominată de o lumină sla&ă saturată cu mirosuri ca"enii: era. după cum spusese ea. în 'ceea!i mare0# 485 . ci poate pentru că devenise sinceră# 2i totu!i. "oarte mareF acum îmi a(ungea doar p$nă la umăr# Pe servantă !i pe ra"turi erau s"e!nice de argint pentru ?*a&&at. nu i am trimis nici o carte de a mea !i n am mai dat oc*ii cu ea.am mai văzut o niciodată după acea dimineaţă# 'm auzit că s a mutat în s"$r!it într o zonă nouă# 'm auzit că în decursul vremii a avut multe prietene apropiate care erau mai tinere dec$t ea !i mai tinere dec$t mine# 'm auzit că a avut cancer !i că într o noapte de vineri din HI8= a murit în dureri cumplite# Dar nu m am mai dus niciodată să o văd. ea a "ost întotdeauna o persoană care iu&ea precizia. c$teva lămpi de Hanu33a*. !i odaia ei. doar de vreo două ori în suplimente literare !i încă o dată.$nd eram copil &i&lioteca asta mi se părea "oarte. ci unul retras !i reţinut !i cumva deprimant# 8usese.

$nd m am ridicat să plec. sau grasă. î!i pierde "orma de trom&ă !i în cele din urmă moare# Dealurile însele sunt încă ascunse de ceaţa care urcă dinspre Marea Moartă !i acoperă soarele ce răsare !i ţinuturile muntoase cu un văl cenu!iu. ca un "ascicul de raze trimis să mi scotocească toate ung*erele ascunse# 2i totu!i. la 'rad. lumina din oc*ii ei încă mai sc$nteia c$teodată. ca un s"e!nic licărind stins într un vid întunecat# 2i a! vrea să mă eCprim aici c$t mai eCact posi&il: la acea ultimă înt$lnire Eelda mi se părea la "el ca lum$narea. ca acum o lună# 486 . s a dovedit că tavanul co&or$se odată cu trecerea anilor# 'proape că îmi atingea capul# 'nii nu au sc*im&at o prea mult# -u devenise ur$tă.Poveste despre dragoste si întuneric . ceva se sc*im&ase# /la !i cum în deceniile în care n am văzut o domni!oara învăţătoare Eelda a(unsese să semene cu apartamentul ei de modă vec*e# 5ra ca un s"e!nic de argint. pe c$nd vor&eam. care încearcă în van să se ridice de la păm$nt# 8iecare dintre ele luptă. puţin înainte sau după răsărit. sau sta"idită. st$rnind ici !i colo mici v$rte(uri de nisip. ca acum o săptăm$nă. la capătul străzii noastre# )n v$nticel de dimineaţă de la est vine dinspre Munţii 5dom. o&i!nuiesc să ies ca să descopăr ce e nou în de!ert# De!ertul începe aici. ca !i cum ar "i de(a toamnă în loc de vară# Dar e o toamnă "alsă: în vreo două ore aici o să "ie iar uscat !i "ier&inte# La "el ca ieri# La "el ca alaltăieri. s"e!nicul !i ca vidul întunecat# In "iecare dimineaţă.

2i acela de l$ngă ea e un c$ine. Poate că într o noapte o caravană de cămile a contra&andi!tilor a trecut pe aici. caprele !i c$inele# Lumina cenu!ie te "ace să te îndoie!ti de orice mi!care# Intre timp alţi c$ini dau glas în depărtare# Puţin mai de parte. "emeia.um a a(uns aici. printre st$ncile de pe marginea cărării. de eCcremente de capră. la aproape o mie de metri mai (os. se a"lă dintr odată trei capre negre. eCact pe linia orizontului de pe creasta dealului din "aţa mea.o&or în ued !i înaintez pe o cărare !erpuită către culmea dealului de pe care văd Marea Moartă. ca !i cum în ad$ncuri s ar "i dezlănţuit o "urtună electrică# De aici p$nă acolo se întind coaste goale de calcar presărate cu st$nci negre# Printre aceste st$nci. pe drumul dintre ?inai !i partea sudică a Muntelui He&ron. ciulini !i "ocuri de ta&ără stinse# 'cesta este mirosul Ţării Israelului din vremuri imemoriale# . iar printre ele stă în picioare o siluetă omenească nemi!cată. înve!m$ntată în negru din cap p$nă în picioare# + "emeie &eduină. amestecat cu un iz de sul". zace un tu& de o&uz ruginit# . 487 . la o distanţă de douăzeci !i cinci de 3ilometri# )m&ra dealurilor de la est cade peste apă !i îi dă o culoare de aramă vec*e# Ici !i colo o rază ascuţită reu!e!te să străpungă o clipă norul !i să atingă marea# 5a răspunde cu o lucire or&itoare.'mos +z P$nă atunci răcoarea nopţii răm$ne la putere# 5 un miros plăcut de pra" care s a înmuiat în multă rouă. 2i dintr odată au dispărut cu toţii dincolo de linia dealurilor.

!i mai pro"undă# ?tau acolo trei patru minute. ud$nd stratul de tranda"iri din "aţa casei sale# J Tranda"irii dumneavoastră arată minunat# 488 . ca de "umător înrăit# >ăiatul cu ziarele încearcă zadarnic să se împrietenească cu un c$ine neînduplecat# )n vecin îndesat. al cărui trup pătrăţos îmi aminte!te de un cu"ăr de ta&lă. cert$ndu mă cu un cor de căini m$nio!i care încep să mă latre din "iecare grădină# Poate că î!i înc*ipuie că ameninţ să a(ut de!ertul să cotropească ora!ul# In ramurile primului copac din grădina primei case un întreg parlament de vră&ii e prins într o dez&atere zgomotoasă. I iecare întrerup$ndu le pe celelalte cu ţipete asurzitoare: mai degra&ă urlă dec$t ciripesc# . ars de soare. trăg$nd în piept tăcerea ca pe un miros# 'poi mă întorc# Merg înapoi în sus din ued p$nă la capătul străzii mele.a !i cum "aptul că noaptea pleacă !i "aptul că se crapă de ziuă ar "i evenimente "ără precedent care (usti"ică o întrunire urgentă# Pe stradă o ma!ină vec*e porne!te cu un acces de tuse răgu!ită. nici tăcerea de la s"$r!itul lumii.Poveste despre dragoste si întuneric !i unul dintre contra&andi!ti a pierdut tu&ul sau l a aruncat după ce s a între&at ce ar putea "ace cu el# 'cum poţi auzi p$nă în stră"unduri ale tăcerii de!ertului# -u este calmul dinainte de "urtună. în pantaloni de trening al&a!tri. cu o tu"ă de păr cenu!iu pe pieptul gol. stă pe (umătate dez&răcat. ci o tăcere care doar acoperă altă tăcere. un colonel în retragere.

zice. 9e plecată la Praga# 5ra "iica ei# -epoata mea. 'ţi auzit vreodată de ?udetenland. 2i c$nd remarc că unii văd lucrurile alt"el adaugă cu amărăciune: J ?e pare că un *olocaust n a "ost de a(uns ca să învăţăm lecţia# . dar mulţumită rezervelor de calm pe care mi le am "ăcut mai devreme.*am&erlain. sc*im& vor&a: J . pe la opt# Treceam pe aici !i c*iar m am oprit să ascult c$teva minute# 5ra "iica dumneavoastră. ?au de . ?au de M`nc*en. 'm într adevăr un răspuns amănunţit !i raţional la asta. . mă atacă el# ' renunţat în s"$r!it ?*imon Perez să i v$ndă lui 'ra"at toată ţara. în ued.*iar numiţi dezastrul ăsta pace.$nta minunat# 1ă rog să i transmiteţi# Trece "urtunul la stratul următor !i îmi z$m&e!te ca un !colar s"ios care a "ost ales &rusc monitorul clasei.ineva c$nta ?onata Lunii în casa dumneavoastră aseară. Daniella# ' ie!it a treia din întreaga 7egiune ?udică în . 5i &ine. zice că ar "i tre&uit să "ie a doua# ?crie !i poezii "rumoase# 't$t de sensi&ile# 'ţi avea vreme să vă uitaţi la ele.'mos +z >ună dimineaţa. domnule ?*muelevici# J De ce ar "i a!a &ună. "ără eCcepţie. să le pu&lice# 'r tre&ui să le pu&lice dacă le trimiteţi dumneavoastră#: 489 .oncursul Tinerelor Talente# De!i toată lumea. prin vot secret# 9-u era "iica mea:. Poate aţi putea să o încura(aţi un pic# ?au c*iar să le trimiteţi la un ziar.

uv$ntul e&raic pentru 9îndoit:. neînduplecat# ?u& "ereastra mea e o grădină mică. cu c$teva tu"e. stau la "ereastră încă zece minute# 'ud la !tiri despre o ară&oaică de !aptesprezece ani care a "ost rănită grav de o ra"ală de gloanţe. care se înt$mplă să înceapă cu literele 'D. înregistrez această promisiune ca pe o contri&uţie la progresul păcii# %napoi în &iroul meu. cu o cană de ca"ea în m$nă !i ziarul de dimineaţă des"ăcut pe canapea. că propriile voastre iniţiale.aveţi pentru ce# %n ad$ncul meu.u siguranţă# De ce nu# . o plantă căţărătoare !i un lăm$i &olnăvicios: încă nu !tiu dacă o să trăiască sau o să moară. după ce a încercat să în(ung*ie un soldat israelian la un &ara( de l$ngă >et*leem# Lumina din zori. sunt tot 'D#: Poate că ar tre&ui să scriu azi un articol pentru @ediot '*aronot. are "runzi!ul găl&e(it !i trunc*iul îndoit ca un &raţ pe care cineva îl împinge spre spate# . că toate cuvintele care încep cu 'D înseamnă ceva rău# 92i pro&a&il aţi o&servat singur. a început să strălucească !i a devenit de un al&astru dur. ca să încerc să i eCplic domnului ?*muelevici că părăsirea teritoriilor cucerite nu va slă&i Israelul.Poveste despre dragoste si întuneric %i promit domnului ?*muelevici că o să citesc poemele Daniellei c$nd o să am timp# >ucuros# . care "usese amestecată cu o ceaţă cenu!ie. îmi aminte!te ce spunea tata. înt$mplător sau nu. ci în realitate ne va întări# 2i că e o gre!eală să vezi peste tot *olocaustul !i pe Hitler !i M`nc*enul# 490 . înălţimea 1oastră.

ontri&uie. trei surori !i &unica lor. !i el a "ost singurul care a supravieţuit# . ca să nu cred în pace. însă nu contri&uie cu nimic la progresul povestirii# . să nu mai "iu naiv. cum a "ost dus în lagărul de eCterminare Maidane3 pe c$nd avea vreo doisprezece ani. c$nd !edeam am$ndoi în vestă !i sandale pe gardul grădinii lui. -u !tiu ce poate contri&ui la progresul povestirii. casierul# 'u "ost incidente tare amuzante. c$nd ţi se pare că lumina serii nu se va stinge niciodată.'mos +z Domnul ?*muelevici mi a povestit odată. Progres. pentru că încă nu am *a&ar încotro se îndreaptă 491 .opiilor: !i o!tirea ei de pisici# 1a tre&ui să "ac ni!te concesii acolo !i să !terg unele incidente cu pisici !i cu 6etzel -a*lieli. într una dintre acele seri lungi de vară. într un morman de sc*iţe m$zgălite. să mi intre &ine în cap că singurul lor scop era să ne măcelărească pe toţi !i că toate vor&ele lor despre pace sunt o capcană sau o licoare adormitoare pe care întreaga lume îi a(ută să o "iar&ă !i să ne o dea ca să ne adoarmă# La "el ca atunci# M am *otăr$t să am$n scrierea articolului# )n capitol neterminat al acestei cărţi mă a!teaptă pe &irou. note îm&$csite !i (umătăţi de pagină pline de tăieturi# 5ste capitolul despre doamna învăţătoare Isa&ella -a*lieli de la 2coala 5lementară Particulară 9Tăr$mul . împreună cu părinţii.a vrut să mi spună cum a supravieţuit# ' promis că o să mi spună altă dată# Dar de "iecare altă dată pre"era să mi desc*idă oc*ii.

Pe mama. la &ancă. se uită la mine o clipă două din lăm$i: se mi!că încolo !i încoace. !i poartă o ginga!ă vestă gal&enă# >un venit înapoi# . care arată "iravi# Lumina de!ertului s a încins acum at$t de tare că e aproape al&ă !i at$t de crudă cu oc*ii tăi. cu un pa*ar cu ceai răcindu i se în m$nă. în vacanţa de vară a lui HIP0 sau HIPH. metalic. am &ăut a doua cană de ca"ea !i încă mă uit pe "ereastră# + păsăruică "rumoasă.apul îi este aproape violet. cu "aţa către tu"i!ul de rodii !i spatele către odaie. sare de pe o ramură pe o rămurică !i "ace paradă cu pena(ul ei sc$nteietor în lumina &ălţată cu um&ră# . care stătea ore întregi la "ereastră. de ce ar avea nevoie de contri&uţii# ?au de progres# Intre timp. Poezia lui >iali3 + rămurică a căzut pe un zid !i a aţipit. înainte de răsăritul soarelui# La unsprezece merg cu ma!ina în ora! să rezolv una sau două tre&uri la po!tă. turcoaz. nu departe de apartamentul în care locuiau mătu!ica HaGa !i 492 . !tirile de la ora zece s au terminat. că ei se trans"ormă de &unăvoie în două crăpături înguste# 5 o coadă mică la &ancomat !i alta la standul de ziare al lui +ua3nine# La Tel 'viv. la clinică !i la papetărie# )n soare tropical p$r(ole!te străzile cu copacii lor pră"uiţi.e ai venit să mi aminte!ti în dimineaţa asta. Pe soţii -a*lieli.Poveste despre dragoste si întuneric povestirea !i. 6ata# Tre&uie să mă apuc de lucru# 'cum tre&uie să "olosesc restul de calm pe care l am adunat în ued în dimineaţa asta. de "apt. g$tul e de un al&astru înc*is.

pe caldar$m.'mos +z unc*iul Tsvi. Aoel. . Haggai. în piaţa din centrul 'radului. ce mai "aceţi. domnule 6ruen. Hosea. cu c*ica lui cenu!ie !i 493 . Malac*i. cu acest "rate al lui >en 6urion. care c*iar seamănă mult cu el# Poţi c*iar să i pui între&ări# . pe c$nd ea !i cu mine !edeam împreună aleg$nd linte sau curăţ$nd mazăre în &ucătărioara noastră m$n(ită cu "uningine# %nsă aici. s"$!ietoare. Eec*aria*. amintind de pădurile de &razi cu ca&ane. strada +&adia*.utia viorii e desc*isă în "aţa lui. ?ingurul lucru pe care nu tre&uie să l "aci e să l între&i despre "ratele lui# 'sta e# Pur !i simplu nu i place să "ie între&at despre "ratele lui# 'm "ost "oarte invidios pe oamenii din Tel 'viv# %n Derem 'vra*am nu aveam nici o cele&ritate sau măcar "raţi ai cele&rităţilor# -u i aveam dec$t pe Pro"eţii Mici în numele străzilor noastre: strada 'mos. vărul meu @igal mi a arătat un c*io!c de ziare pe care îl ţinea "ratele lui David >en 6urion !i mi a spus că oricine vrea poate merge pur !i simplu acolo să vor&ească cu el. care îmi aduc în minte pove!tile mamei. + să "ie cur$nd alt răz&oi. Micali !i Aona*# Toată trupa# )n emigrant rus stă în picioare la colţul pieţii din centrul 'radului# . strada Eep*ania*. Ha&a33u3. domnule 6ruen. domnule 6ruen. -a*um. pentru &ani# Melodia e lini!tită.um ar "i. lumina de!ertului alungă sta"iile !i împră!tie orice amintire a pădurilor de &razi !i a toamnelor ceţoase# Muzicianul.$t costă o napolitană cu ciocolată. p$raie !i pa(i!ti.

una dintre ele "oarte sla&ă. lasă l să c$nte pe stradă.e i în capul tău. zice: J Dar de unde !tim dacă sunt c*iar evrei. care i a predat mamei mele "ilozo"ia pe Muntele ?copusF de "apt am asistat eu însumi la ni!te cursuri ale sale de neuitat. o să "acă o ipotecă !i o să se vaite c$t e ziua de lungă# 8usta ro!ie o&servă: J . cu &luză aproape transparentă !i "ustă ro!ie. în campusul 6ivat 7am.opiii lor o să "ie israelieni. ?ărit. georgian. î!i desc*id po!etele !i "iecare pune în cutie c$te un s*e3el# 8emeia cea sla&ă. care poate că se trag din nordul '"ricii. . evreu. druz. despre istoria "ilozo"iei dialogice de la Dier3egaard la Martin >u&er# Iată două tinere.e ne pasă nouă.Poveste despre dragoste si întuneric mustaţa groasă !i al&ă îmi aminte!te un pic de 'l&ert 5instein !i un pic !i de pro"esorul ?amuel Hugo >ergman. a cărei &uză de sus e un pic ridicată spre nas. cealaltă într un costum cu pantalon plin de cordoane !i catarame# ?e opresc în "aţa muzicianului !i îl ascultă un minut sau două cum c$ntă# 5l c$ntă cu oc*ii înc*i!i !i nu i desc*ide# 8emeile !optesc între ele. 'm auzit că (umătate dintre ru!ii care vin aici sunt pur !i simplu goGim care doar pro"ită de noi ca să scape nai&ii din 7usia !i să vină aici să primească pomană# Prietena ei zice: J . cu murături. rus. o să intre în armată. păi dacă primesc pe 494 . o să măn$nce peri!oare înpitta. în HIMH. ce ţi pasă ţie. lasă i să vină.

a "ăcut dulapurile !i a a!ezat &i&lioteca# )n antreprenor care imigrase din 7om$nia la s"$r!itul anilor .P0 a trimis undeva după un camion de păm$nt ara&il &ogat pentru grădină !i l a pus peste calcarul. inclusiv muncitori străini !i ara&i din 6aza !i din teritorii. pre"ăc$ndu l într un su&marin# 'cest &irou a "ost construit de muncitori ara&i cu puţini ani înainte# 'u pus podeaua !i au veri"icat o cu o nivelă cu &ulă de aer# 'u înălţat u!a !i ramele "erestrelor# 'u ascuns ţevăria !i ca&lurile electrice în pereţi !i au pus o priză pentru tele"on# )n t$mplar masiv.ăldura începe sa "ie insuporta&ilă !i un v$nt cu pra" aduce de!ertul înăuntru. în gri(a căreia eram lăsat. dar "ără să sar peste cal cu iu&irea. înc*id "erestrele !i o&loanele !i trag draperiile. cine o să### Dar restul discuţiei se îndepărtează de mine către parcare# %mi atrag singur atenţia că nu am înaintat deloc azi !i dimineaţa e pe s"$r!ite# %napoi în &iroul meu# .'mos +z oricine vrea să vină pe gratis. ca !i cum ar "i pus un plasture peste o rană# In păm$ntul cel &un locatarul dinainte a plantat tu"e !i copaci !i o pa(i!te. î!i etan!a întotdeauna apartamentul. cremenea !i sarea care se întindeau dintotdeauna pe aceste dealuri. ca grădina asta să nu ai&ă aceea!i soartă ca aceea pe care tata !i cu mine am "ăcut o cu intenţii at$t de &une# 495 . creta. amator de operă. a!a cum 6reta 6at. care era !i pro"esoară de pian. pe care mă străduiesc c$t pot eu mai &ine să le îngri(esc. astup toate crăpăturile.

$teva duzini de pionieri. în care nu erau copaci. o"iţeri activi !i muncitori din industrie# Lova 5liav. corturi. printre care lupi singuratici care iu&eau de!ertul sau căutau singurătatea. într un loc retras care în acea vreme. a proiectat. pieţele.M0. ara&ului cu pungi su& oc*i care m a salvat din celula întunecată în care am "ost prins în capcană în magazinul acela de îm&răcăminte. s au sta&ilit aici la începutul anilor . vor&ăreţi !i activi# 8ără să stea pe g$nduri. nu avea nici un drum principal. nu departe de Marea Moartă. 6retei 6at. &ulevardele !i grădinile lui. &unicului 'le3sandr. cu străzile. muncitori la carieră. cărări. a!a cum un &ăiat la &ar mitzva* le mulţume!te în pu&lic tuturor care l au a(utat să a(ungă acolo: mătu!ii ?onia.*iar !i cele mai multe dintre a!ezările &eduine de aici au apărut după ce s a construit ora!ul# Pionierii care au pus temeliile ora!ului erau pasionaţi. precum !i c$teva cupluri tinere. semne de viaţă# .Poveste despre dragoste si întuneric . cu o m$nă de alţi proiectanţi de ora!e cuprin!i de entuziasmul sionist. domni!oarei învăţătoare Eelda.ineva trece acum pe l$ngă casă într o du&ită ro!ieF se opre!te la cutia de scrisori din colţ !i scoate scrisorile pe care le am pus ieri# 'ltcineva a venit să înlocuiască dala spartă a pava(ului de peste drum# Tre&uie să găsesc o cale să le mulţumesc tuturor. a sc*iţat !i a construit imediat acest ora!. au (urat 9să cucerească săl&ăticia !i să îm&l$nzească de!ertul:# . neră&dători. conductă de apă sau curent electric. 496 .M0: mineri. la începutul anilor . clădiri.

căruţa!ul din Diriat Mots3in. &ăr&atului din du&ita ro!ie. în năde(dea că vor găsi totu!i o "ormă de compromis. unc*iului Aosep*. care se teme de un alt *olocaust. copiilor mei. t$mplarului. &ăiatului cu ziarele. soţiei mele. care a c$ntat ieri ?onata Lunii. nepoţilor mei. &unicii ?*lomit. doamnei învăţătoare Isa&ella !i pisicilor ei. ministrului ?*imon Perez. domnului Earc*i. vecinului meu ?*muelevici. care mi a amintit de 5instein !i de >ergman. cu răz&oiul ei împotriva germenilor. Lem&ergilor de alături. care are mai multe !i mai multe tăceri în"ă!urate înăuntrul ei# 'sta a "ost a treia ca"ea a dimineţii# 6ata# Pun cana goală pe marginea mesei. muzicianului care c$nta la vioară în colţul pieţei. lui tanti Lilen3a >ar ?am3*a. lui ?aul . prizonierilor de răz&oi italieni. care a scris Iudaism !i umanitate. !i păsării turcoaz care îmi vizitează uneori lăm$iul# 2i lăm$iului însu!i# 2i mai ales tăcerii de!ertului c*iar înainte de răsăritul soarelui. care ieri s a dus din nou să vor&ească cu 'ra"at.'mos +z părinţilor mei. nepoatei sale Daniella. "emeii &eduine !i celor trei capre pe care le am văzut azi dimineaţă înainte de răsărit sau doar mi le am înc*ipuit. constructorilor !i electricienilor care au "ăcut această casă. domnului 'gnon. 7udnic3ilor.erni3ovs3i. &unicului Papa. av$nd mare gri(ă să nu "ac nici cel mai mic zgomot care ar putea vătăma tăcerea care încă n a dispărut# 'cum o să mă a!ez !i o să scriu# P$nă în acea dimineaţă nu mai văzusem o ast"el de casă# 497 .

tranda"irie cu vini!oare al&ăstrii# + &oltă de verdeaţă din viţă groasă um&rea un colţ al acestei terase# . să te tolăne!ti. politico!i !i mode!ti.$teva scaune din piatră !i o masă lată !i (oasă te îm&iau să ză&ove!ti su& &oltă. ci am tras m$nerul clopoţelului de 498 . pavată cu &locuri de piatră netedă. su& &oltă sau pe verandă. simţeai nevoia să te tolăne!ti cu "aţa către zidurile ora!ului. am urcat treptele de piatră către o verandă largă cu vedere către zidurile de la nordul +ra!ului 1ec*i. să te odi*ne!ti la um&ra viţei !i să asculţi &$z$itul al&inelor de vară. ca !i su& &olta de verdeaţă. tul&uraţi. "ăcut din piatră !i căptu!it cu plăci de "aianţă al&astră împodo&ite cu cuvinte ară&e!ti# In mi(locul &azinului o "$nt$nă g$lg$ia înceti!or# 6rupuri de pe!ti!ori aurii înotau agale încolo !i încoace printre mănunc*iuri de nu"eri# De pe terasă noi trei. să aţipe!ti la um&ra "runzi!ului sau să sor&i în ti*nă tăcerea dealurilor !i a pietrei# %nsă n am ză&ovit în livadă. a!ezată pe o terasă largă.Poveste despre dragoste si întuneric 5ra încon(urată de un zid gros de piatră care ascundea o livadă um&roasă cu viţă de vie !i pomi "ructi"eri# +c*ii mei uluiţi au căutat instinctiv pomul vieţii !i pomul cunoa!terii# %n "aţa casei era o "$nt$nă. c$ntecul păsărilor în livadă !i susurul "$nt$nii pentru că la unul din capetele &oitei de verdeaţă era un mic &azin în "ormă de stea în cinci colţuri. cu minaretele !i cupolele de dedesu&t# Pe verandă erau scaune de lemn cu perne !i ta&urete pentru rezemat picioarele !i c$teva mese acoperite cu mozaic# 2i aici.

ating$ndu se# Mo&ila era sculptată cu "runze. lila !i verde pal# Ici !i colo. cu spătarele din lemn sculptat alăturate. !i de "apt se prea poate să "i "ost inscripţii ara&e stilizate# Pe "iecare latură a încăperii se desc*ideau !ase sau opt u!i# Pereţii erau acoperiţi cu carpete. ca pentru a reprezenta înăuntrul casei grădina !i livada care o încon(urau# . struguri.anapelele erau tapiţate cu di"erite ţesături în dungi. care avea !i ea un model "loral în culorile roz. unul dintre ele ţesut cu păsări ale paradisului# %n "aţa "iecărei canapele era o masă (oasă av$nd drept tă&lie o tavă rotundă de metal. unc*iul ?tasze3 !i a întors iar capul spre noi !i a dus încă o dată degetul la &uze.'mos +z l$ngă u!ile du&le de "ier care erau vopsite în culoarea ma*onului !i erau modelate iscusit în relie" cu tot "elul de rodii. un 499 . su& tavanul înalt. în nuanţe de ro!u !i azuriu# Pe "iecare canapea erau o mulţime de perniţe &rodate în culori vii# Pe podea erau covoare groase. muguri !i "lori. erau at$rnate arme vec*i în c*ip de ornamente: să&ii de Damasc. c$rcei !erpuitori !i "lori simetrice# Pe c$nd a!teptam să se desc*idă u!a. iar printre carpete se vedea tencuiala. mare. ca !i cum ne ar "i dat un ultim avertisment lui tanti Mala !i mie: >ună cuviinţă4 ?tăp$nire de sine4 Diplomaţie4 De a lungul celor patru pereţi ai salonului spaţios erau canapele moi. !i "iecare tavă era gravată cu o mulţime de desene a&stracte cu "orme întreţesute care aminteau de scrierea ara&ă.

(ung*ere !i suliţe. arăt$nd ca un mic palat. scoţ$nd tot timpul un &$z$it ca de viespe !i mi!c$nd aerul încărcat de "um# %ntre ventilatoare răsărea din tavan un imens candela&ru de alamă. splendid. în stil &aroc. stătea un &u"et imens. toate în"lorite cu stalactite strălucitoare de cristal. era cui&ărită o vază verde cu intarsii de side" din care se înălţau c$teva pene de păun# 'lte ni!e adăposteau ulcioare mari din alamă !i cupe de sticlă sau de ceramică# Patru ventilatoare at$rnau din tavan. verde !i al&astru# Din c$nd în 500 . verde. gal&en. auriu !i violet# Două colivii at$rnau de c$rlige pe pereţi opu!i !i în ele erau o perec*e de papagali solemni ale căror pene erau o dezlănţuire de portocaliu. iar de cealaltă o canapea cu tapiţerie gal&enă ca lăm$ia. pocale de argint !i de alamă !i numeroase podoa&e din sticlă de He&ron sau ?idon# %ntr o ni!ă ad$ncă din perete. în ciuda luminii dimineţii de vară ce intra în valuri prin "erestrele desc*ise# 'rcurile "erestrelor erau împodo&ite cu vitralii reprezent$nd cununi de tri"oi !i "iecare dădea luminii zilei altă culoare: ro!u. cu o &ogăţie de ramuri. crengi.u "aţa către intrare !i av$nd de o parte o canapea cu tapiţerie &ordo.Poveste despre dragoste si întuneric iatagan. &ogat împodo&it. crenguţe !i lăstare. !i o mulţime de &ecuri în "ormă de pară care erau toate aprinse. pocale de cristal. turcoaz. musc*ete cu ţeava lungă !i pu!ti cu două ţevi g*intuite# . între două "erestre. cu multe compartimente cu geam în care se a"lau ce!ti de porţelan. pistoale.

purt$nd ro&e &rodate !i 3e""iGe* uri strălucitor de al&e prinse cu cercuri negre# 5rau !i două sau trei persona(e călare. cu lanţuri de aur at$rnate peste &urţi !i dispăr$nd în &uzunarul vestei# Predecesorii lor erau &ăr&aţi mustăcio!i cu aer autoritar !i în"ăţi!are ursuză. coaste st$ncoase. cu turnul lui încoronat. o voce ademenitoare de soprană răspundea pe dată în engleză: 9+*. ca o cască imperială. învăluiţi într un aer de responsa&ilitate. de un acoperi! prusac cenu!iu !i înclinat# Puţin la st$nga 501 . ce drăguţ. înc$t 3e""iGe* urile le "$l"$iau în spate iar coamele cailor se vălureauF aveau în"ipte la cingătoare (ung*ere lungi !i iatagane prinse la !old sau ridicate deasupra capului# 8erestrele ad$nci ale acestui salon dădeau spre nord !i est. galop$nd at$t de iute.e minunat4: Deasupra tocurilor u!ilor !i "erestrelor !i pe tencuiala în"lorată erau scrise versete coranice sau versuri. la celălalt capăt al încăperii. +p*el !i ospiciul 'ugusta 1ictoria. cu vocea răgu!ită a unui "umător înrăit: 9?ill vous plait4 >ucură te4: 2i din cealaltă colivie. o pădurice de pini. în scrierea ara&ă înc$rligată. purt$nd "esuri ro!ii cu ciucuri negri !i îndesaţi în costume al&astre groase. spre Muntele ?copus !i Muntele Măslinilor. cu o prezenţă impozantă. inspir$nd o teamă respectuoasă. tare drăguţ4 . &ăr&aţi &ăr&o!i cu aer "ioros călare pe cai magni"ici.'mos +z c$nd unul dintre ei eCclama. cu "aţa durdulie !i complet rasă. iar între carpetele de pe pereţi erau ta&louri de "amilie# In unele erau ni!te e""endi impunători.

mici turme printre &olovani !i mărăcini!uri !i din loc în loc c$te un măsli n care părea că a părăsit de mult lumea celor vii !i a a(uns pe tăr$mul celor neînsu"leţite# In vara lui HI=X părinţii mei s au dus la ni!te cuno!tinţe din -etanGa !i m au lăsat în timpul Oee3endului cu unc*iul ?tasze3 !i tanti Mala. pentru că sună un pic ca ?tasze3. să ţi găse!ti ceva de "ăcut. iar în (urul ei erau a!ezate celelalte clădiri ale )niversităţii 5&raice !i ale ?pitalului Hadassa*# ?u& linia orizontului se deslu!eau ni!te căsuţe din piatră împră!tiate pe coastele dealurilor.$ntare a . !i lasă i să doarmă mai mult s$m&ătă dimineaţa4 ?ă "ii cuminte ca un îngera!4 Poţi. cite!te o carte !i nu le sta în cale.Poveste despre dragoste si întuneric ospiciului 'ugusta 1ictoria se a"la o clădire "orti"icată cu desc*izături înguste !i acoperită cu o cupolă: era >i&lioteca -aţională.$ntărilor# 2i de aceea a apărut pe u!a apartamentului lor o carte de vizită scrisă de m$na lui tanti Mala: Mal8a şi 1ta! 9udnic8i :ă rugăm să nu bateţi la uşă -n timpul orelor 502 .*opin !i ?c*open*auer 7udnic3i# /9?ă te porţi cum se cuvine acolo4 8ără cusur. !i l a convins să !i ia prenumele ?tav. dar are un iz de . 9care miroase a pogromuri:. 2i să o a(uţi pe tanti Mala la &ucătărie !i să nu l deran(ezi pe unc*iul ?tasze3. auzi. . care înseamnă în e&raică 9toamnă:. c$nd vrei cu adevărat4:0 ?criitorul HaGGim Hazaz a decretat odată că unc*iul ?tasze3 tre&uie să se descotorosească de numele lui polonez. unde lucra tata.

'mos +z obişnuite de odihnă. masiv. „dascăl de religie (N. Directorul 6eneral al Po!tei.). cu nări păroase !i întunecate ca ni!te grote !i spr$ncene stu"oase. 503 .ID ului !i după aceea a "ost dus l#i centrul pentru cercetări din Hai"a pentru o interogare !i mai amănunţită# )staz -a(i&. ni nord vestul ora!ului. era un &ogat om de a"aceri !i agentul local al multor "irme "ranceze mari. rug$ndu l 16 în ara&ă. !i de acolo se rami"icau la Hai"a. în cele din urmă. ale căror a"aceri se eCtindeau p$nă în 'leCandria !i >eirut. )nc*iul ?tasze3 era un &ăr&at îndesat. mai ales c$nd z$m&ea# %!i c$!tiga p$inea la departamentul recomandatelor de la o"iciul po!tal central din Ierusalim !i în timpul li&er culegea material pe mici "i!e pentru o lucrare de cercetare originală despre poetul evreu medieval Immanuel de la 7oma# )stazHM -a(i& Mamdu* al ?ilOani. ceea ce îi dădea uneori un aer de rău"ăcător. care locuia în ?*ei3* Aarra*. i le însu!i directorul ad(unct al . s a adresat domnului Dennet* +rOell DnoC 6uild"ord. una dintre ele "iind întotdeauna ridicată între&ător# %!i pierduse unul dintre incisivi. tr. a!a ni s a spus. disperat. cu umeri puternici. după ce a încercat în di"erite "eluri să !i salveze "iul. sau poate că un certi"icat de acţiuni# >ănuiala a căzut asupra lui 5dOard al ?ilOani. -a&lus !i Ierusalim# ? a înt$mplat ca la începutul verii să dispară un cec cu o sumă considera&ilă sau o poliţă. "iul cel mare al lui )staz -a(i& !i partenerul său la lirma ?ilOani !i 8iii# T$nărul a "ost interogat.

iar tentaţia a "ost prea mare0# '!a că &unul pierdut a "ost restituit posesorului. domnul Dennet* +rOell DnoC 6uild"ord. p$nă ce a descoperit c$nd "usese văzută pentru ultima oară "oaia în registru# După ce a "ăcut asta. după ce l a asigurat pe )staz -a(i& de simpatia sa. nici în registrul po!tei# )nc*iul ?tasze3 s a apucat pe loc să cerceteze !i a descoperit nu numai că nu eCistă vreo înregistrare a respectivei scrisori. a a"lat care "uncţionar "usese de serviciu la g*i!eul de recomandate în acea vreme !i i a între&at !i pe ceilalţi "uncţionari. rătăcise recipisa# ' dispărut ca !i cum diavolul însu!i ar "i îng*iţit o# In ce l prive!te. îl trimises e personal în iarna dinainte. o scrisoare despre care nu eCistă vreo urmă nici la trimiţător. (ura. in"orm$ndu l însă cu sinceritate !i tristeţe că nu prea sunt speranţe ca o ast"e l de cercetare să ai&ă vreun rezultat pozitiv. o scrisoare care poate că a eCistat sau poate că nu. dar că întreaga pagină "usese ruptă cu gri(ă din registru# -u era nici urmă de ea# Pe dată ?tasze3 a intrat la &ănuieli# ' "ăcut cercetări. n a mai durat mult p$nă l a identi"icat pe vinovat /t$nărul care a ridicat plicul în lumină !i a văzut cecul.Poveste despre dragoste si întuneric să caute un plic pierdut pe care. l a însărcinat totu!i pe ?tasze3 7udnic3i să cerceteze pro&lema !i să descopere tot ce se poate descoperi despre soarta unei scrisori recomandate trimise cu c$teva luni înainte. t$nărul 5dOard al ?ilOani a "ost 504 . care poate că s a rătăcit sau poate că nu. recomandat# Din ne"ericire.

din Lodz. la o ca"ea la vila ?ilOani din ?*ei3* Aarra*. în vreme ce dragul domn ?tav a "ost invitat.$t despre dragul copil. după micul de(un. proaspăt călcată.$t despre tanti Mala. avea imaginea vulturului &ice"al imperial rus# In picioare aveam sandale. ce între&are. întreaga "amilie ?ilOani arde de neră&dare să !i eCprime recuno!tinţa "aţă de domnul ?tav pentru e"icienţa !i integritatea sa# '!adar s$m&ătă. unc*iul ?tasze3 a ţinut să îm&race costumul negru de l$nă /era singurul lui costum0. !i cravata discretă de mătase al&astră pe care o purtase în ziua nunţii# . tre&uie să vină cu ei. c*iar înainte de a porni. pe care părinţii mi le lăsaseră la tanti Mala anume pentru vizită /9'ra&ii dau mare importanţă aspectului eCterior4: a stăruit tata0: o căma!ă strălucitor de al&ă. "ire!te. cu soţia. "iul prietenilor lor care stătea la ei. onoarea respecta&ilei "irme ?ilOani !i 8iii a strălucit din nou nepătată pe antetul "irmei. pe care nu aveau cu cine să l lase s$m&ătă dimineaţa. s$m&ătă dimineaţa# . căma!a de mătase al&ă ca zăpada care călătorise cu el acum cincisprezece ani din casa părinţilor lui. cine !tie de ce. mi am pus cele mai &une *aine. pe care unc*iul ?tasze3 mi le a lustruit cu aceea!i perie !i aceea!i cremă neagră pe care le "olosise la cei mai &uni panto"i ai lui !i ai lui tanti Mala# In ciuda căldurii de august. s a c*inuit trei 505 .'mos +z eli&erat din custodie. cu m$necile răsucite în sus cu splendidă precizieF pantaloni &leumarin cu man!ete !i dungă &ine călcată !i o curea so&ră de piele neagră cu o cataramă de metal strălucitoare care.

!i a pus o "ustă plisată neagră cu o &luză u!oară de &um&ac. 2i dacă tot ne uităm la părul ei. dar "ără e!ar"ă. sau cu colierul !i altă &ro!a. prea teatral pentru o vizită neo"icială într o zi călduroasă.Poveste despre dragoste si întuneric s"erturi de oră în "aţa oglinzii. iar s a răzg$ndit. cu o &ro!a !i o e!ar"ă de mătase. cu trupul lui îndesat prins ca în c*ingi în costumul gros. oric$t ar "i el de dureros: nu cumva ve!m$ntul ăsta era prea elegant. !i s a uitat cum îi stă în roc*ia tinerească de vară pe care o cumpărase de cur$nd. era prea "rivolă. %n cele din urmă. pe care umăr. a ales o "ustă ca"enie simplă. cu m$na pe inimă. călc$ndu !i pe inimă. cu &roderia din (urul g$tului. !i a pus roc*ia de seară. >rusc a *otăr$t că roc*ia u!oară de vară. tanti Mala a apelat la unc*iul ?tasze3 !i c*iar la mine !i ne a "ăcut să (urăm că spunem adevărul !i numai adevărul. s a răzg$ndit. o &luză cu m$neci lungi pusă în valoare de o &ro!a "rumoasă cu turcoaze !i cercei de care at$rnau două pietre preţioase &leu ce se potriveau cu oc*ii ei "rumo!i# Iar părul !i l a despletit !i l a lăsat să cadă li&er peste am$ndoi umerii# Pe drum. ar tre&ui să !i prindă cosiţele p e cap sau să le despletească !i să !i lase părul să at$rne li&er pe un umăr. unc*iul ?tav. mi a eCplicat unele dintre realităţile vieţii care rezultă din 506 . cu sau "ără cercei. ce credem. sau cu un colier !i "ără &ro!a !i e!ar"ă. !i dacă da. -u era nepotrivit cu coa"ura ei. prea populară pentru acea ocazie. !i s a întors la roc*ia de seară cu care începuse# In disperare.

eram "ără îndoială europeni. evreii moderni. de eCemplu. a eCplicat unc*iul ?tasze3. c*iar dacă poate că într un alt sens al cuv$ntului# -oi. pe 507 . sandale !i *aine 3a3i. c$t !i în culise. nu puneam mare preţ pe aspectul eCterior.*iar !i unii dintre conducătorii no!tri se pare că apăreau într o lumină negativă în oc*ii vecinilor no!tri ara&i. a zis el. avusese ocazia să o&serve că noul stil evreiesc. prost crescuţi !i încă nemerit$nd să stăm nici pe cea mai de (os treaptă a ra"inamentului cultural# . pentru că se îm&răcau "oarte simplu !i purtarea lor era grosolană !i "amiliară# De mai multe ori în timpul lucrului la po!tă. morale !i culturale# . este o "amilie europenizată "oarte respectată. ci doar pe valorile interioare. apăream în mod eronat ca un "el de gloată gălăgioasă de sărăntoci neciopliţi. m$neci su"lecate !i guler desc*eiat. ai cărei mem&ri au "ost educaţi în !coli eCcelente din >eirut !i Liverpool !i care vor&eau cu toţii &ine lim&i occidentale# . care adoptau de cele mai multe ori o cultură europeană mai occidentală. noi. iar un mare revoluţionar ca Lenin dispreţuia pro"und îm&răcămintea &urg*eză !i pre"era să poarte o scurtă de piele !i o !apcă de muncitor# 1izita noastră la "amilia ?ilOani nu era ca atunci c$nd Lenin vizita muncitorii sau c$nd Tolstoi se amesteca printre oamenii de r$nd: era o situaţie specială# %n oc*ii vecinilor no!tri ara&i mai respecta&ili !i mai luminaţi.'mos +z di"erenţele istorice dintre culturi# 8amilia ?ilOani.$t despre noi.*iar !i un geniu universal ca Tolstoi nu !ovăise să um&le îm&răcat ca un ţăran. at$t la g*i!eele pu&lice.

ar "i nu numai nepoliticoasă !i un 508 . tre&uie să răspundă politicos !i c$t mai scurt# Dacă se servesc răcoritoare. tre&uia să "im "oarte atenţi la în"ăţi!area noastră. tindea el să creadă. la ast"el de întruniri copiii !i c*iar adolescenţii nu tre&uie în nici un caz să se amestece în discuţia celor mari# Dacă li se vor&e!te. ne a asigurat el. ca !i în alte ocazii asemănătoare. c*iar dacă moare de dorinţa de a se servi# 2i pe tot parcursul vizitei copilul tre&uie să &inevoiască să !adă drept !i să nu se *ol&eze !i mai presus de toate nu tre&uie în nici un caz să se str$m&e# + comportare nepotrivită. mai ales în societatea ara&ă. această impresie e "undamental gre!ită !i nu e nevoie să repetăm că noi credem în viaţa simplă. era privit de englezi !i în special de ara&i ca grosolan sau ca un "el de paradă vulgară. o vizită la vila unei "amilii &ine cunoscute !i "oarte respectate. dovedind lipsă de respect "aţă de ceilalţi !i dispreţ "aţă de serviciile pu&lice# Desigur. se cuvenea să ne purtăm ca !i cum am "i "os t investiţi cu o misiune diplomatică# In consecinţă. despre care se !tie "oarte &ine. "oarte suscepti&ilă !i înclinată să se simtă o"ensată /!i c*iar.Poveste despre dragoste si întuneric care noi îl considerăm pionieresc. !i numai în acest caz. să se răz&une0. în "rugalitate !i în renunţarea la tot spectacolul eCterior# %nsă în împre(urările de "aţă. copilul tre&uie să aleagă doar lucruri care nu se varsă !i nu "ac "irimituri# Dacă i se o"eră a doua porţie tre&uie să re"uze "oarte politicos. democratic !i egalitarist. a stăruit unc*iul ?tasze3. la purtarea noastră !i la "elul nostru de a vor&i# De eCemplu. că e "oarte sensi&ilă.

!i am purces spre est. poate că mult mai mult dec$t poate duce pe umeri un copil de opt ani. lăs$ndu i în urmă pe . pasărea sc*iloadă 'lma Mira&elle !i conul de pin pictat. nu se consideră accepta&il ca o "emeie să desc*idă &rusc gura în compania &ăr&aţilor# Prin urmare. strălucitoare !i instruită a!a cum se cuvine. a spus unc*iul ?tasze3.*opin !i ?c*open*auer. în susul drumului către Muntele ?copus# Primul lucru pe l$ngă care am trecut a "ost zidul casei numite T*a&or. "oarte mult. nimic în a"ară de politeţurile necesare: după cum se !tie. eCacer&$nd ast"el se încinsese pe tema asta ostilitatea într o perioadă de nelini!te legată de prime(dia unui con"lict s$ngeros între cele două naţiuni# Pe scurt. ai "ace &ine cu această ocazie. de la colţul străzii Pro"eţilor cu strada .'mos +z a&uz de încredere. depinde de tine în această dimineaţă. din apartamentul de o cameră !i (umătate al 7udnic3ilor. draga mea. !i tu. c*iar deasupra "lorăriei 9>el!ugul 8lorilor:. în tradiţiile vecinilor no!tri ara&i. Malen3a dragă. ai "ace mai &ine să nu zici nimic acolo. către vila ?ilOani din partea nordică a cartierului ?*ei3* Aarra*. a!a cum era !i la strămo!ii no!tri. să ţi la!i &una cre!tere înnăscută !i "armecul "eminin să vor&ească în locul tău# 2i ast"el mica noastră solie diplomatică a purces la ora zece dimineaţa. de inteligenţa !i de purtarea ta &ună# 'propo.ancelarului. ci ar putea !i să deterioreze viitoarea înţelegere reciprocă dintre două popoare învecinate. în care a locuit 509 .

grila(elor. "emei cu văl !i popi în sutane# 5ra o dimineaţă din vara lui HI=X. plin de pini. călugări !i călugăriţe. (udec$nd după turnul crenelat !i cupolele acoperite cu ţiglă. german. ocolind cartierul evreiesc ultraortodoC Mea ?*earim. pe străzile căruia o"icianţi ai unor culte străine învăluiţi în mantii negre sau ve!minte preoţe!ti se mi!cau "ără zgomot ca ni!te um&re întunecate. cu clopotele !i "armecele lui înaripate care îţi erau interzise pentru că erau străine !i du!mănoase. mosc*ei !i mistere. mona*al. pelerini. un ora! demn !i tăcut. ameninţător !i totu!i "ascinant. Ierusalimul a&isinian. o"icialităţi. cu mai puţin de un an 510 . adoratori. ara&. un cre!tin evlavios îndrăgostit de Ierusalim# Deasupra porţii sale . corni!elor !i zidurilor de piatră# 'cesta era celălalt Ierusalim. ticsit cu cruci. italian.onrad ?c*ic3. care.Poveste despre dragoste si întuneric c$ndva un ar*itect neamţ eCcentric pe nume . rus. către strada ?t# 6eorge.onrad ?c*ic3 a construit un "oi!or în (urul căruia ţeseam eu tot "elul de pove!ti pline de cavaleri !i prinţese# De acolo am mers în (os pe strada Pro"eţilor către ?pitalul Italian. otoman. ad$ncit în g$nduri. american. cu c$teva luni înainte de încăierările s$ngeroase care au iz&ucnit la Ierusalim. "ără o vor&ă. era inspirat după un palat "lorentin# In dreptul ?pitalului Italian. Ierusalimul pe care nu l cuno!team aproape deloc. am luat o spre nord. un ora! a"lat su& văl. 3adi i !i muezini. pelerin. "oi!oare. armean. grec. intr$nd în lumea c*iparo!ilor. misionar. care ascunde taine prime(dioase.

$t mai e### . ne a prezentat c$ţiva mem&ri ai "amiliei !i pe c$ţiva dintre ceilalţi oaspeţi. cei mai mulţi dintre ei a!ezaţi pe canapelele în!irate de a lungul celor patru pereţi. de tăierea apei !i de împărţirea ora!ului# %n s$m&ăta în care am mers către casa "amiliei ?ilOani din ?*ei3* Aarra* asupra acestor cartiere de la nord est domnea încă o lini!te încărcată# %nsă în această lini!te puteai percepe de(a o undă de neră&dare. îm&răcate în roc*ii lungi. gazda noastră. aţi "ace &ine să nu ză&oviţi mai mult dec$t e nevoie# ?trecuraţi vă iute pe străzile astea# . care stătea în picioare împreună cu alţi domni !i l a salutat pe unc*iul ?tasze3 ridic$nd un pic pa*arul# . precum !i domnul Dennet* +rOell DnoC 6uild"ord.e caută aici trei evrei. uit$ndu se la oaspeţi !i !u!otind între ele# )staz -a(i& Mamdu* al ?ilOani.$nd am a(uns noi. că sunteţi aici. înainte de asediu. un &ăr&at. Directorul 6eneral al Po!tei !i !e"ul unc*iului ?tasze3. care parcă pluteau pe un nor de "um de ţigară.'mos +z înainte de plecarea englezilor.ele mai multe dintre u!ile care dădeau în odăile celelalte erau înc*ise. 2i acum. &ăr&aţi !i "emei. de &om&ardament. în partea asta a ora!ului.ardigan. dar printr una care era dată de perete am zărit trei "ete de v$rsta mea. prin colţuri# Printre ei erau domnul . de unde au răsărit deodată. 511 . o ră&u"nire insesiza&ilă de ostilitate înă&u!ită# . îng*esuite pe o &ăncuţă. în încăpere erau de(a vreo cincisprezece sau douăzeci de oaspeţi !i mem&ri ai "amiliei. c$ţiva st$nd în picioare în grupuleţe. o "emeie !i un copil.

în engleză: 9. z$m&ind ama&il !i d$nd de c$teva ori din cap. . 95nc*ante : !i 9îmi "ace plăcere să vă cunosc:# I am o"erit "amiliei ?ilOani c*iar !i un modest dar sim&olic: o carte cu "otogra"ii ale vieţii din 3i&&utz. !i a eCplicat în vreo două "raze cum dragul domn ?tav a alungat marele necaz care at$rnase deasupra capului "amiliei ?ilOani timp de c$teva săptăm$ni întunecate# La r$ndul nostru.ine o să "ie ursitul meu. un cărturar "rancez mai în v$rstă !i un preot grec în sutană. Ga 512 . în engleză !i uneori în "ranceză.e "rumos4:. copii goi &ălăcindu se voio!i su& stropitori !i un ţăran ara& &ătr$n. ca !i cum ar "i înţeles în s"$r!it ceea ce voiau "otogra"ii să spună în imagini# I a mulţumit oaspetelui pentru dar !i l a pus într una dintre ni!e sau poate că pe un pervaz# Papagalul cu voce înaltă a intonat &rusc din colivia sa. cu o &ar&ă pătrată !i c$rlionţată# 6azda noastră le a lăudat tuturor oaspetele. am "lecărit.Poveste despre dragoste si întuneric printre care două doamne englezoaice de v$rstă mi(locie în costume cenu!ii. :. ţin$nd str$ns "r$ul măgarului său în vreme ce se uită la un tractor gigantic pe !enile care trece într un nor de pra"# 8iecare "otogra"ie era însoţită de c$teva eCplicaţii în e&raică !i engleză# )staz al ?ilOani a răs"oit cartea cu "otogra"ii. am z$m&it.ine o să "ie prinţul meu. am "ăcut mici plecăciuni !i am murmurat 9. am str$ns m$ini. !i din celălalt capăt al încăperii papagalul răgu!it a răspuns: 9Dalamat. cu poze ale scenelor din viaţa de toate zilele din sala de mese comună. pionieri pe c$mp !i la lăptărie.

înalt !i g$r&ov. cu capul arămiu acoperit de peri ţepo!i# 5ra îm&răcat negli(ent. a!a cum erau !i m$inile lui muncite. ?au c*iar stră&unicul. într un costum ca"eniu ros care era cam destrămat pe la m$neci# 5ra un &ătr$n z&$rcit. care se îngri(ea în coli&a lui de un &ăr&at !i mai &ătr$n# 5rau c$ţiva tineri în *aine al&e de tenis. av$nd gri(ă să nu se 513 . în colţul în care ne am a!ezat# 'm încercat în zadar să g*icesc care sunt oaspeţii !i care sunt mem&rii "amiliei# . v$nos. în ramele lor aurite# ?ă "i "ost &unicul. Pentru că la st$nga lui )staz al ?ilOani era alt &ăr&at &ătr$n. în vreme ce "ratele lui "uma ţigară de la ţigară. mustaţa argintie îi era îngăl&enită de tutun. care păreau gemeniF !edeau unul l$ngă altul. de zidar# ?emăna &ine cu unul dintre portretele at$rnate pe perete. !i unul î!i "ăcea de lucru cu un !irag de mătănii de c*i*lim&ar. !i o perec*e de &ăr&aţi &urto!i. o&ra(ii îi erau sco"$lciţi. de patruzeci !i ceva de ani. aduc$ndu !i contri&uţia la vălul cenu!iu care plutea în aer# %n a"ară de cele două doamne englezoaice mai erau c$teva "emei a!ezate pe canapele sau plim&$ndu se prin încăpere.'mos +z s*ei3*4 Dalamat. arăt$nd ca un trunc*i de copac rupt. cu o căma!ă în dungi înc*eiată doar la (umătate din nasturi !i cu pantaloni care păreau prea mari pentru el# Mi am amintit de &ătr$nul 'leluiev din povestea mamei. somnoro!i.ei mai mulţi dintre &ăr&aţi aveau cincizeci sau !aizeci de ani !i unul era un &ăr&at "oarte &ătr$n. Ga s*ei3*4 Dalamat": Două să&ii încruci!ate at$rnau pe perete deasupra capetelor noastre.

"ără *aină sau cravată# Deodată. cu care emigrase din Lodz cu vreo cincisprezece ani înainte. cu "usta ei ca"enie. precum !i c$teva tinere "ermecătoare. st$nga !i iar dreapta# 8ata !i o matroană mai &ătr$nă. cu mustaţă cenu!ie !i nările păroase um"late. papagalul care vor&ea ca un "umător pătima! a glăsuit din colivia sa de la un capăt al încăperii: 514 . într o roc*ie de &um&ac imprimat cu o droaie de "ructe care păreau să i accentueze rotun(imea pieptului !i a coapselor. era greu de spus: c$teva dintre ele păreau să "ie acasă la ele# + "emeie voinică într o roc*ie de mătase în"lorată de aceea!i culoare cu vaza în care se a"lau penele de păun. ca de popă. ale cărei &raţe cărnoase erau împodo&ite cu at$tea &răţări !i cercuri de argint. domnul DnoC 6uild"ord. cu coa"uri elegante !i "uste de sport# ?tasze3 7udnic3i. i a întins m$na gazdei ca să i o sărute !i l a răsplătit îndată cu trei pupături pe o&ra(i. stătea în picioare !i vor&ea în"lăcărat cu ni!te tineri în pantaloni scurţi de tenis# 'ltă doamnă. &luza cu m$neci lungi !i cerceii de care at$rnau pietre preţioase.Poveste despre dragoste si întuneric ciocnească de servitorii cu papion care duceau tăvi încărcate cu &ăuturi reci. dreapta. !u!otind "ără încetare. Mala. cu !olduri înguste.*iar !i Directorul 6eneral al Po!tei. cu ung*ii ro!ii. dulciuri. înc$t clinc*eteau la orice mi!care. !i soţia lui. purta o căma!ă al&astră simplă. păreau să "ie persoanele cu îm&răcămintea cea mai protocolară din încăpere /cu eCcepţia c*elnerilor0# . pa*are de ceai !i ce!cuţe de ca"ea# .are dintre "emei era stăp$na casei. în costumul său negru.

poate compliment$nd o pentru cercei# 'poi. ara*ide. pe c$nd se scuza !i era gata să se întoarcă la ceilalţi oaspeţi. con!tient de o&ligaţiile care decurgeau din statutul meu de t$năr diplomat care acceptă ospitalitatea unei mari puteri ce îmi scruta cu suspiciune comportamentul# Domnul al ?ilOani s a oprit l$ngă noi !i a "lecărit c$teva minute în engleză cu tanti Mala !i unc*iul ?tasze3. dar *otăr$t.'mos +z 9Metis oui. pa*are de ceai !i pa*are înalte. Ga eini" >as min "adla34 )sRut4 >as Oa*alas:# Din c$nd în c$nd servitorii în negru. mais oui. !i tăvi încărcate de plăcinte calde. !i castronele cu gelatină de migdale mirosind delicios a scorţi!oară !i împodo&ită cu migdale tocate# Dar m am mulţumit cu doi &iscuiţi !i un singur pa*ar de suc de "ructe !i am re"uzat politicos. "elii de pepene verde. seminţe de dovleac !i de pepene. cu sucuri de "ructe !i suc de rodii cu &ucăţi de g*eaţă. naturellement#: Din capătul celălalt soprana răzg$iată i a răspuns pe loc: 9>as4 >as. al& !i ro!u se materializau din norul de "um !i încercau să ne ispitească cu &ol după &ol de migdale. alte ce!cuţe de ca"ea. a !ovăit. "ructe. a&solument. mais oui. glumind. s a întors deodată spre mine !i a spus cu un z$m&et ama&il. cu &uza îng*eţată. toate &unătăţurile următoare. nuci. z$m&ind. în e&raica lui împiedicată: J Poate că t$nărului domn i ar plăcea să iasă în grădină# ?unt ni!te copii în grădină# 515 . c*ere mademoiselle.

cineva în(g*e&ase o &ancă "ără picioare. turnurile !i cupolele# 'poi. ad$nciţi într o conversaţie !optită. umerii "iravi !i părul ei tuns scurt cădea peste o "runte care îmi părea luminată pe dinăuntru de strălucirea curiozităţii !i &ucuriei# Purta o &luză 516 .$nd avea să se pună în s"$r!it temelia statului evreiesc li&er. am co&or$t treptele de piatră !i am mers spre &olta de verdeaţă !i dincolo de ea. în livadă# ?u& &olta de verdeaţă erau vreo cinci !ase "ete. nimeni nu mi mai spusese p$nă atunci domn# Timp de o clipă glorioasă c*iar m am văzut ca un t$năr domn evreu al cărui statut nu e cu nimic mai pre(os dec$t cel al tinerilor domni străini care erau a"ară. cu sentimentul puternic al con!tiinţei naţionale. în grădină# . autoritar. aproape de colţul zidului. !i acolo !edea cu genunc*ii lipiţi o "ată cu c*ipul palid# 'vea părul !i genele negre. dar "ără să se atingă# La celălalt capăt al livezii. în plină adolescenţă# Le am ocolit de departe# 'poi ni!te pu!ti gălăgio!i au trecut agale pe l$ngă mine# + "ată !i un &ăiat se plim&au pe su& copaci. în (urul trunc*iului aspru al unui dud stu"os. o&i!nuia tata să citeze cu entuziasm din 1ladimir Aa&otins3i. g$tul su&ţire. cu încetineală. naţiunea noastră va putea să se alăture comitetului naţiunilor 9ca un leu care în"runtă alţi lei:# '!adar. ca un leu care în"runtă alţi lei am părăsit încăperea plină de "um# De pe veranda largă am cuprins cu oc*ii priveli!tea zidurilor +ra!ului 1ec*i. căruia îi plăcea să mi zică înălţimea 1oastră.Poveste despre dragoste si întuneric In a"ară de tata.

? a uitat la mine "ără să z$m&ească# ?pr$ncenele îm&inate îi dădeau un aer sever. dornic să creez contactul !i ast"el să împră!tii orice pre(udecăţi !i să gră&esc împăcarea dintre popoarele noastre# J ?a&a* al &eir. domni!oară# 'na ismi 'mos# Va inti. de asemenea. care poate că îi era "rateF stătea în genunc*i pe păm$nt !i culegea. Mademoiselle. dintr o su"lare. dar după mica arcuire a &luzei !i licărul deloc copilăresc de curiozitate !i. 1otre nom s. un &ăieţel de vreo trei ani. înainte ca oc*ii mei să se "erească0 tre&uie să "i avut cu doi trei ani mai mult. poate unsprezece sau doisprezece# 'm reu!it totu!i să văd că spr$ncenele îi erau destul ele groase !i îm&inate. i am o"erit "etei un s"ert din întreg voca&ularul meu de cuvinte străine. în contrast cu delicateţea celorlalte trăsături# La picioarele ei era un copil. cu părul c$rlionţat. preocupat. dacă sunteţi &ună. am "ăcut c*iar o mică plecăciune. 1ă rog numele. poate că mai puţin ca un leu care în"runtă alţi lei !i mai mult ca papagalii din încăperea a"lată în susul treptelor# 8ără să mi dau seama. Ga &int. "runzele căzute pe care le a!eza în cerc# .il vous plait. 517 .'mos +z crem pe su& o roc*ie lungă &leumarin cu dungi late# Pe &luză avea o &ro!a de "ilde! care îmi amintea de una pe care o purta &unica mea ?*lomit# La prima vedere "ata aceasta părea de v$rsta mea. de avertizare din oc*ii ei c$nd i au înt$lnit pe ai mei /pentru o clipă.u îndrăzneală.

spre "răţiorul ei. care ne arătau într o lumină înspăim$ntătoare ca să i aţ$ţe pe ara&i să ne urască# ?arcina noastră. de la învăţătorii mei. despre neîncredere !i ostilitate. pun$nd capăt deli&erării !i con"irm$nd constatările# 7oc*ia ei &leumarin îi a(ungea p$nă su& genunc*i. ca"enie !i netedă. despre tensiunea care cre!tea între ara&i !i evrei. un simţ al misiunii mi a dat cura(ul să mă adresez acestei "ete ciudate !i să încerc să stau de vor&ă cu ea : aveam de g$nd să i eCplic în c$teva cuvinte convingătoare c$t de curate sunt intenţiile noastre. dar în spaţiul dintre roc*ie !i panto"ii cu catarame în "ormă de "luture am zărit pielea pulpelor ei. cu c*ipul lui negricios !i lini!tit# Tot ce auzisem de la părinţi. c$t de dezgustătoare e uneltirea menită să st$rnească un con"lict între popoarele noastre !i c$t de &ine va "i pentru pu&licul ara& în 518 . de la unc*i !i mătu!i !i din zvonuri mi a venit în minte în acel moment# Tot ce spuseseră la un pa*ar de ceai în curtea noastră din spate. ca !i cum ar "i luat o *otăr$re !i era de acord cu ea însă!i. "eminină. "ără neîncredere.Poveste despre dragoste si întuneric care îi depă!ea v$rsta# ' dat din cap de c$teva ori. de la unc*iul Aosep*. care m a privit !i el lini!tit. de(a maturăF ra am îm&u(orat !i oc*ii mi au "ugit iar în altă parte. rodul cel putred al intrigilor &ritanice !i al incitării "anaticilor musulmani. de la vecini. a spus odată domnul 7osendor"". dar !i "ără z$m&et# Dintr odată semăna "oarte mult cu ea. s$m&ăta sau în vreo seară de vară. era să înlăturăm &ănuielile !i să le eCplicăm că suntem de "apt un popor pozitiv !i c*iar &l$nd# Pe scurt.

ţara mea. dar după aceea nu mai !tie nimic despre !a*. sau cum se mi!că. !i încă în e&raică. Prin pantomimă. "ără să se uite la mine. de o parte !i de cealaltă a roc*iei.um a! putea să i traduc "ără nici un cuv$nt 9+. cu m$inile odi*nindu i se desc*ise pe &ancă.erni3ovs3i. nic i măcar numele pieselor. 2i cum o "ac să recunoască dreptul nostru la Ţară "ără să "olosesc cuvinte. Prin mi!cări de dans. în v$rstă de opt ani !i (umătate# 'proape# Dar nu mă g$ndisem dinainte ce o să "ac după ce voi "i "olosit cea mai mare parte din stocul meu de cuvinte străine în prima "rază# . eram ca un nătărău care a învăţat să mute cu două pătrate pionul din "aţa regelui !i a "ăcut asta "ără !ovăială. solul cel me!ter la vor&ă. cu oc*ii aţintiţi asupra "ratelui ei. care punea c$te o pietricică în mi(locul "iecărei "runze din cercurile lui: J Mă c*eamă 'is*a# Micuţul e "ratele meu# 519 . . într un cuv$nt.'mos +z "orma acestei "ete cu &uze arcuite graţios să petreacă un pic de timp în compania poporului evreu politicos !i plăcut. sau de ce# Dezorientat# Dar "ata mi a răspuns. ?au 9'colo ara&i.um o voi lumina pe această "ată ne!tiutoare !i o voi "ace să priceapă o dată pentru totdeauna dreptul evreilor de a se întoarce în ?ion. patria mea: a lui . în persoana mea.$nd malurile r$ului Iordan N Prin steagul nostru pur vor "i spălate: a lui Aa&otins3i. nazarineni !i noi N In &ucurie om &ea pe săturate N . sau încotro.

!i că unc*iul tatălui meu era un cărturar !i mai însemnat. ci în Tal&ie*. ci unc*iul mamei ei: ea !i "amilia ei nu locuiesc aici. acolo unde zidul grădinii se iţea spre noi dintre copaci#0 Prin urmare am adoptat o eCpresie reprezentativă !i mi am eCprimat părerea că e destul loc în această ţară pentru am$ndouă 520 . în ?*ei3* Aarra*. '!a că i am eCplicat că nu eram deloc "iul oaspeţilor de la po!tă. !i ea a luat în ultimii trei ani lecţii de pian de la o pro"esoară din 7e*avia !i a învăţat un pic de e&raică de la pro"esoară !i de la ceilalţi elevi# 5 o lim&ă "rumoasă. e&raica. a "ost cel care a sugerat personal să vin în grădină !i să vor&esc cu copiii din casă# 'is*a m a corectat !i a spus că ustaz -a(i& nu e tatăl ei. un ustaz. genunc*ii. !i 7e*avia e o zonă "rumoasă# >ine îngri(ită# Lini!tită# Tal&ie* e !i ea &ine îngri(ită !i lini!tită. răspunz$nd la compliment cu alt compliment# 'r vrea să stăm un pic de vor&ă. /)n mic z$m&et a p$lp$it o clipă pe &uzele ei# 2i a îndreptat cu am$ndouă m$inile tivul roc*iei. genunc*ii unei "emei mature de(a. pentru o clipă. !i că onoratul ei tată. ci al prietenilor lor# 2i că tata era un cărturar destul de însemnat. domnul al ?ilOani. -u vor&im de(a.Poveste despre dragoste si întuneric 'OOad# ' mai spus: J 5!ti "iul oaspeţilor de la po!tă. care era c*iar o cele&ritate mondială. apoi roc*ia s a a!ezat la loc# 'cum privea puţin în st$nga mea. !i a descruci!at !i încruci!at iar picioarele# 2i. m am gră&it să răspund.

'mos +z popoarele. vor&eam cu ea nu în e&raica mea o&i!nuită. st$nd încă în picioare în "aţa ei !i !terg$ndu mi pe pantalonii scurţi palmele transpirate. cum s ar zice#0 ? a dovedit că nu avea cuno!tinţe prea mari de e&raică sau poate că părerea ei era di"erită de a mea# In loc să mi răspundă la provocare. să vezi. din sting*ereală sau îng$m"are. care de(a "ăcuse la poalele dudului patru cercuri per"ecte din "runze# J Dar tu. am între&at o ce vrea să studieze c$nd o să "ie mai mare# ? a uitat drept în oc*ii mei !i în acel moment în loc să ro!esc m am al&it# Pe dată mi am "erit privirea !i m am uitat în (os spre "răţiorul ei cel serios. 'OOad. îngri(ită# . cine !tie de ce. dar îmi înc*ipuiam că în am$ndouă cazurile se cere o delicateţe specială: tre&uie să vor&e!ti în v$r"ul picioarelor. unde învaţă ca să "ie 9(urisconsult !i avocat:# )m"l$ndu mă în pene de at$ta reprezentativitate. să vezi.umva. ci în cea a tatei !i a musa"irilor săi: protocolară. am zis eu. păi. e la Londra. că acesta era singurul "el potrivit de a vor&i cu ara&ii !i cu "etele# /-u prea avusesem ocazia să vor&esc cu o "ată sau cu un ara&.a un măgar îm&răcat în roc*ie de &al !i cu panto"i cu toc înalt: convins. J Păi. mi a spus ea. a pre"erat să treacă pe l$ngă ea: "ratele ei mai mare. uite care e trea&a### J + să "ii !i tu avocat# După "elul în care 521 . nu tre&uie dec$t să ai&ă &unul simţ să trăiască în pace !i respect reciproc# .

m am trans"ormat pe loc din Aa&otins3i în Tarzan# Lepăd$ndu mi sandalele pe care unc*iul ?tasze3 le lustruise în dimineaţa aceea 522 . . 'is*a nu zicea nimic# >rusc m a între&at dacă !tiu să mă caţăr în copaci# 5moţionat cum eram. în"oiat de indignare !i cu simţul misiunii. !i totu!i cutremurat de "iorul reprezentativităţii naţionale. dar nu le a arătat nimănui# 5&raica e !i ea o lim&ă "rumoasă# ' scris cineva vreodată poezii în e&raică. setos să "ac tot ce voia ea. !i a ridicat capul c$rlionţat !i m a aţintit cu oc*i căprui !i nevinovaţi. 2ocat de între&area ei. a zis: J + să scriu o carte# J Tu.Poveste despre dragoste si întuneric vor&e!ti# J .erni3ovs3i# Levin Dipnes# 7a*el# 1ladimir Aa&otins3i# 2i o poezie de a mea# Tot ce mi venea în minte# Tur&at. cu simţire. gesturi !i eCpresii ale "eţei !i c$teodată c*iar înc*iz$nd oc*ii# P$nă !i "răţiorul ei.. ridic$nd vocea. poate că un pic îndrăgostit de ea.e anume te "ace să crezi asta. i am dat pe loc un recital pasionat de "r$nturi de poezie# . 'OOad. ca de miel. J In "ranceză !i engleză# J ?crii poezii. rotindu mi &raţele prin aer. !i deodată a declarat într o e&raică limpede:.e "el de carte o să scrii.mai o clipă4 ?tai o clipă4: Intre timp. . In loc să mi răspundă. J Poezie# J Poezie. plini de curiozitate !i cu un strop de teamă. ?cria poezii !i în ara&ă.

ca !i cum a! "i ridicat în aer vreun "ruct rar pentru t$năra de dedesu&t# De !aizeci de generaţii încoace. scoţ$nd săl&atice strigăte de răz&oi. uit$nd de *ainele mele &ine călcate. (uliturile !i petele de dude. !i acum în s"$r!it urca pe scenă iudaismul musculos. dincolo de v$r"ul celorlalţi copaci. "ără să mă sinc*isesc de zg$rieturi. către ramurile din v$r". !i ea ruginită. de la o cracă la alta !i în sus. prinsă la capătul lui. aOlad al maOt.'mos +z p$nă ce pielea a a(uns de un negru strălucitor. a"ară din um&ră. ei ne au considerat o naţiune (alnică de învăţăcei îng*esuiţi în Ges&iva. după cum ni se spusese. în sus p$nă în cre!tetul copacului. !ovăielnic. !i a zis iar: . dracu. am "ăcut un salt !i m am agăţat de o creangă (oasă. molii "ragile care sar în sus de "rică la orice um&ră. iar cu cealaltă. "ăc$ndu i pe toţi cei ce l văd să tremure la răgetul lui: un leu printre lei# 523 . am pipăit cu picioarele goale trunc*iul zgrunţuros !i "ără să !ovăi o clipă m am a&urcat în copac.mai o clipă4 ?tai o clipă4 ?e pare că erau singurele cuvinte e&raice pe care le !tia# M am ţinut cu o m$nă de creanga mea care gemea. în sus. !tie la ce slu(ea !i cum a(unsese în cre!tetul dudului# Micul 'OOad s a uitat la mine g$nditor. p$nă ce &urta mi s a lipit de o creangă înclinată care s a lăsat su& greutatea mea ca un arc !i am &$(&$it cu m$inile !i am dat deodată peste un lanţ ruginit cu o &ilă grea de "ier. am scuturat lanţul !i am rotit &ila de "ier în cercuri repezi. nelu$nd în seamă v$nătăile. strălucitorul t$năr evreu în deplinătatea "orţei lui. copii ai morţii. dincolo de v$r"ul zidului.

am văzut noi mult mai mult dec$t asta. urec*i. un z$m&et amuzat. călărind pe creanga lui legănătoare. din goana calului# . nătărău# 'vea oc*i. străpung$nd aerul cu rotiri din ce în ce mai puternice ale mărului lui de "ier. toate e"orturile astea ale tale nu înseamnă nimic. se uita în sus la el cu un z$m&et compătimitor. îngăduitor. nu un z$m&et de admiraţie sau de veneraţie "aţă de noul evreu. cu toate că -emesis era de(a pe drum !i totul era pregătit pentru oroarea ce avea să vină# >ila de "ier ruginit din capătul lanţului se înv$rte(ea prin aer. acest leu z&urător. cu spr$ncenele negre !i groase. dacă c*iar vrei să mă uime!ti într o &ună zi va tre&ui să te străduie!ti de !apte ori mai mult# 524 . g$nditoare. poeta.Poveste despre dragoste si întuneric %nsă acest teri&il leu de copac al cărui rol îl (ucam trium"ător în "aţa 'is*ei !i a "ratelui ei nu !i dădea seama că i se apropie os$nda# 5ra un leu or&. asta nu e nimic. surd. dar nu vedea. !i nu auzea# -u "ăcea dec$t să înv$rtă lanţul. nu ne poţi impresiona cu asta. nu !i a înc*ipuit !i nu s a păzit. ca !i cum ar "i spus. ameninţ$nd să i smulgă &raţul din umăr# %ng$m"area lui# -esă&uinţa lui# +trava pu&ertăţii# >eţia !ovinismului tru"a!# 7amura pe care era culcat ca să !i "acă numărul gemea de(a su& greutatea lui# Iar "ata delicată. ci o eCpresie u!or dispreţuitoare.a văzut !i n a auzit. acest zelos păzitor al "raţilor. ca acei coO&oG vite(i pe care îi văzuse la cinematogra" descriind prin aer cercuri cu lasourile lor.

arăt$nd competent !i adora&il. î!i terminase misterioasele cercuri per"ecte din "runze căzute !i acum. panto"ul ca de păpu!ă care s a umplut deodată de s$nge !i a început să reverse s$nge prin găurile !ireturilor !i să picure pe la cusături !i peste partea de sus# 'tunci un singur ţipăt de durere lung. !i poate că n a avut timp dec$t să se uite în sus în copac cu oc*ii lui rotunzi. s"$!ietor s a înălţat peste v$r"urile copacilor !i apoi întreg trupul ţi a "ost prins de tremurături ca ni!te ace îng*eţate !i totul a tăcut în (urul tău într o clipă. ateriz$nd cu o &u"nitură grea !i surdă !i strivindu i picioru!ul prin panto"ul mic !i ro!u. poate că n a avut timp dec$t să vadă mărul de "ier ruginit care se desprinsese din capătul lanţului !i se năpustea spre el ca un o&uz. "ugi. c$nd deodată. ciu"ulit. !i cu siguranţă i ar "i strivit ţeasta dacă nu ar "i trecut la un "ir de păr de capul lui !i nu i ar "i v$($it drept pe l$ngă nas.'mos +z /2i din ad$ncurile unui puţ întunecat se poate să i "i "luturat prin "aţă. 'OOad. în s"$r!it. amintirea unei păduri dese dintr un magazin de îm&răcăminte pentru "emei. la poalele dudului. o (unglă virgină prin care urmărise c$ndva o "etiţă !i c$nd a a(uns o. cineva i a rostit numele cu un răcnet îngrozit. s a dovedit a "i o oroare#0 Iar "ratele ei era încă acolo. drept spre el din ce în ce mai întunecat !i mai mare !i z&ur$nd drept către oc*ii copilului. de parcă ai "i "ost înc*is într un 525 . o "r$ntură de clipă. 'OOad. um&la !ovăielnic după un "luture al&. din v$r"ul dudului. în pantalona!ii lui scurţi !i cu panto"iori ro!ii. serios. străpungător.

Poveste despre dragoste si întuneric ais&erg# -u mi amintesc c*ipul copilului le!inat c$nd sora lui l a dus de acolo în &raţe !i nu mi amintesc dacă a ţipat !i ea. cu c$teva cusături în &ăr&ie. groază !i "ulgere de ură veneau din oc*ii ei !i dincolo de sc$r&ă !i de ură mai era un soi de clătinare mo*or$tă a capului. disperare. cu un ceas de aur pe o &răţară "oarte lată. în patul du&lu al unc*iului ?tasze3 !i al lui tanti Mala# Dar îmi amintesc p$nă în ziua de azi oc*ii ei ca doi căr&uni aprin!i. ca !i cum ar "i "ost de acord cu ea însă!i. c*iar înainte să desc*izi gura ar "i tre&uit să &ag de seamă. încă mai tremuram din cap p$nă n picioare. vag. asta se simţea de departe# . ţin$ndu mă de căma!a 526 . dacă mi a vor&it !i nu mi amintesc c$nd sau cum am co&or$t din copac sau dacă am căzut cu creanga care s a pră&u!it su& mine. ar "i tre&uit să "iu atentă. ca !i cum ar "i spus a! "i putut g*ici pe loc. un &ăr&at scund !i păros. dacă a strigat după a(utor. cu o mustaţă stu"oasă. poate că era unul dintre oaspeţi sau unul dintre "iii gazdei. su& &ordura de doliu a spr$ncenelor negre îm&inate la mi(loc: sc$r&ă. cum cineva. g*emuit cu genunc*ii la gură. mă t$ra &rutal de acolo. nu mi amintesc cine mi a îngri(it tăietura de pe &ăr&ie din care picura s$nge pe cea mai &ună căma!ă a mea /am p$nă în ziua de azi semnul pe &ăr&ie0 !i nu mi amintesc aproape nimic din cele petrecute între singurul ţipăt al &ăiatului rănit !i cear!a"urile al&e din seara aceea.a o du*oare# 2i îmi amintesc.

'mos +z ruptă. meticulos. ci a!a cum îţi ver!i "uria pe un cal# ?au pe o cămilă încăpăţ$nată# Desigur. părinţii mei au vrut. ca !i ?tasze3 !i Mala. în vreme ce sarcina mea ar "i "ost să mi eCprim umilele remu!cări prostern$ndu mă în prag sau acoperindu mă cu p$nză de sac !i cenu!ă. dar în acela!i timp prea no&ili ca să căutăm scuze sau circumstanţe atenuante !i destul de responsa&ili ca să purtăm pe umeri întreaga povară a sting*erelii. ci lovind o tare. iar !i iar. cu palma desc*isă. peste "aţă. nu iz&ind o cu pumnii. să i contacteze !i să între&e ce "ace micul 'OOad !i c$t de grave erau rănile lui# Desigur. peste cap. aproape de a "uga# 2i din mers am văzut un &ăr&at "urios care stătea l$ngă "$nt$na din mi(locul terasei pavate lovind o pe 'is*a. voiau să găsească o modalitate de a !i eCprima regretul !i ru!inea# Poate că s au g$ndit să o"ere o compensaţie potrivită# Poate că era important pentru ei să le "acă pe gazde să vadă cu oc*ii lor că nici partea noastră nu a scăpat nevătămată. peste umăr. poate că 527 . nu plesnind o peste o&ra(i. nu a!a cum pedepse!ti un copil. ci !i a tăiat &ăr&ia !i a "ost nevoie de două sau trei cusături# Poate că părinţii mei !i soţii 7udnic3i plănuiseră c*iar o vizită la vila ?ilOani. remu!cării !i vinii# %nsă pe c$nd se tot s"ătuiau. lent. contrazic$ndu se în privinţa momentului !i a modalităţii. de ru!inaţi !i de sting*eriţi suntem. peste spate. în care să ducă daruri pentru t$nărul rănit. ca să dovedim "amiliei al ?ilOani în particular !i poporului ara& în general c$t de m$*niţi.

Poveste despre dragoste si întuneric suger$nd ca unc*iul ?tasze3 să meargă la !e"ul lui. c$t de m$nio!i mai sunt !i cum pot "i îm&l$nziţi. "aptul că suntem gata să plătim toate c*eltuielile medicale !i dorinţa noastră sinceră de a ne înt$lni c$t mai cur$nd pentru a limpezi lucrurile 528 . a "ost ca !i cum un mu!c*i invizi&il s ar "i încordat dintr odată# -u era o idee &ună să mai calci prin acele zone# '!a că tata a tele"onat cu vite(ie la &iroul "irmei ?ilOani !i 8iii din strada Prinţesa MarG. în prima zi din septem&rie HI=X. c$t de "olositoare ar "i prezentarea personală a scuzelor !i în ce spirit ar primi ei o"erta noastră de a îndrepta lucrurile . s a prezentat în engleză !i în "ranceză !i a cerut. pe c$nd c*i&zuiau încă la planuri !i la măsuri de cercetare. să "ie pus în legătură cu domnul al ?ilOani senior# )n secretar t$năr i a răspuns cu politeţe rece. !i să l roage să întindă pentru noi ni!te antene neo"iciale !i să a"le în ce ape se scaldă "amilia ?ilOani. gri(a noastră "aţă de sănătatea dragului de copil. . regretele noastre.omitetul ?pecial al -aţiunilor )nite pentru Palestina i a prezentat 'dunării 6enerale recomandările sale# 2i la Ierusalim. au venit săr&ătorile evreie!ti mari# 2i c*iar înainte de aceasta. domnul DnoC 6uil"ord. i a cerut în engleză !i "ranceză "luentă să ai&ă ama&ilitatea de a a!tepta c$teva clipe !i a revenit spun$nd că a "ost împuternicit să primească un mesa( pentru domnul ?ilOani# '!a că tata a dictat un mesa( scurt despre sentimentele noastre. c*iar dacă încă nu iz&ucnise violenţa. în am$ndouă lim&ile.

în HIMX. !e"ul lui ?tasze3 7udnic3i# +are tata s a străduit pe alte căi să a"le c$t de grave erau rănile lui 'OOad.$nd pronunţa t*e se auzea 9zi:. Dacă o "i reu!it într adevăr să a"le ceva. tata !i cu mine n am vor&it niciodată despre acea s$m&ătă# -ici măcar înt$mplător# 2i c*iar după mulţi ani. cu perdeluţe gri# Pe v$r"ul zidului care încon(ura grădina erau cio&uri de sticlă de care nu mi aminteam# 1$r"urile verzi ale copacilor se arătau deasupra zidului# ?teagul unui consulat important "lutura pe acoperi! !i l$ngă porţile noi de "ier erau o placă 529 . după ce cucerisem Ierusalimul de est.e a spus !i ce n a spus 'is*a despre mine. la vreo cinci ani după 7ăz&oiul de 2ase Eile.am primit nici un răspuns de la "amilia ?ilOani. mie nu mi au spus nimic# P$nă în ziua în care a murit mama !i mai apoi. nici prin intermediul domnului DnoC 6uil"ord. n a pomenit de acea s$m&ătă de la vila ?ilOani# 2i odată. la slu(&a de pomenire a Malei 7udnic3i.'mos +z !i a încerca să îndreptăm răul# /Tata vor&ea engleza !i "ranceza cu un accent "oarte rusesc# . în vreme ce locomotive era 9locomoţi":#0 . nici direct. într o s$m&ătă de vară. c$nd &ietul ?tasze3 a vor&it o (umătate de noapte. a!ezat în "otoliul său cu rotile. am "ost acolo de unul singur. !i a amintit de tot soiul de lucruri &une !i rele. pe acela!i drum pe care am mers în acea s$m&ătă dinainte# 5rau porţi de "ier noi !i în "aţa casei era parcată o ma!ină nemţească strălucitoare. destul de devreme. . p$nă în ziua morţii sale.

pediatrul de la clinica din strada 'mos.ei doi asceţi !i au continuat drumul în tăcere# 'u trecut !ase luni sau un an !i dintr odată 530 . în locul nostru special. la masa din &ucătărie. livezi. a dus o pe "emeie în c$rcă p$nă la mal !i a lăsat o pe nisip "ără să spună nimic# . a în"runtat zidurile cenzurii# +dată.Poveste despre dragoste si întuneric de alamă lucitoare cu numele statului respectiv. duzi sau cicatrice de pe &ăr&ie# Ta&u# -u s a înt$mplat niciodată# Doar mama. lanţuri de "ier. mi a spus o "a&ulă indiană: 'u "ost c$ndva doi călugări care se supuneau la tot soiul de restricţii !i su"erinţe# Printre altele. !i stema lui# )n paznic în *aine civile a ie!it !i s a uitat la mine curios# 'm mormăit ceva !i mi am continuat drumul către Muntele ?copus# Tăietura din &ăr&ie s a vindecat în c$teva zile# Doctorul Hollander. s au *otăr$t să traverseze întreg su&continentul indian pe (os# 2i au mai *otăr$ t să "acă drumul în tăcere deplină: să nu rostească un cuvinţel. nici despre copila!i ara&i. mi a scos aţele puse la camera de gardă în acea s$m&ătă dimineaţă# Din ziua în care au "ost scoase aţele un văl a co&or$t asupra întregului episod# Tanti Mala !i unc*iul ?tasze3 erau !i ei înrolaţi în acţiunea de înă&u!ire a c*estiunii# -ici o vor&ă# -ici despre ?*ei3* Aarra*. în momentul nostru special. în litere ara&e !i latine. călugărul mai t$năr a sărit în apă. pe c$nd mergeau pe malul unui r$u. în "elul ei o&i!nuit. au auzit strigătele de a(utor ale unei "emei care se îneca# 8ără o vor&ă. nici măcar în somn# %nsă odată. c$nd tata nu era acasă.

>a&ilonia !i 'siria. o mai duci încă.'mos +z călugărul mai t$năr l a între&at pe însoţitorul său: 9?pune mi.um. '33adia !i ?umeria. legendara &i&liotecă a regelui 'ssur&anipal. să i primească înapoi pe englezi pe u!a din dos# Ierusalimul. care nu erau altceva dec$t un &raţ al englezilor îm&răcat în ve!minte din de!ert. susţineau c$ţiva dintre strategii din &ăcănia domnului 'uster. : Prietenul lui i a răspuns cu o între&are: 9. încon(urate de armata de note !i "i!e# %ncerca să ne amuze pe mama !i pe mine cu una dintre poantele lui o&i!nuite: Dacă "uri de la un autor e!ti plagiatorF dacă "uri din cinci cărţi e!ti cărturarF dacă "uri din cincizeci de cărţi e!ti un mare cărturar# Ei de zi acel mu!c*i invizi&il de su& pielea Ierusalimului se încorda# Evonuri ne&une!ti circulau prin cartierul nostruF unele dintre ele îţi îng*eţau s$ngele în vine# )nele ziceau că guvernul &ritanic de la Londra e pe cale să !i retragă armata.: %n ceea ce l prive!te. după ce evreii vor "i plecat. tata s a întors la cercetările lui# %n acel moment era cu"undat ad$nc în literaturile +rientului 'propiat antic. descoperirile unor ar*ive antice în Tel el 'marna !i Hatus*as*. pe care grecii l au numit ?ardanapalius. să i în"r$ngă pe evrei. crezi că am păcătuit duc$nd "emeia aceea în c$rcă. să cucerească ţara !i apoi. va "i 531 . povestirile lui 6*ilgame! !i scurtul mit al lui 'dapă# Monogra"ii !i lucrări de re"erinţă se îngrămădeau pe &iroul lui. ca să permită "orţelor regulate ale statelor mem&re ale Ligii 'ra&e.

dar acum ei o să se dea deoparte. &ogăta!i din 7e*avia. li s a su"lat la urec*e că ar "i mai &ine să plece în străinătate c$t mai iute sau măcar să !i trimită "amiliile într un loc sigur# 5i pomeneau despre cutare !i cutare "amilie care a "ost trimisă în 'merica !i despre di"eriţi oameni de a"acere prosperi care 532 . iar englezii *otăr$seră de(a să ne pedepsească printr o săl&atică &aie de s$nge# +"ensele necugetate ale "anaticilor no!tri conducători sioni!ti au "ăcut pu&licul englez să ne urască at$t de tare.Poveste despre dragoste si întuneric cur$nd capitala regelui '&dulla* al Transiordaniei.ipru# ?au am putea "i împră!tiaţi prin lagărele pentru persoane strămutate a"late în insulele Mauritius !i ?eGc*elles# 'lţii nu pregetau să a"irme că mi!cările evreie!ti ilegale. prin acţiunile lor s$ngeroase împotriva englezilor. !i s$ngele nostru va cădea pe capetele noastre# )nii spuneau că unor evrei cu relaţii. înc$t Londra a *otăr$t pur !i simplu să i lase pe ara&i să ne măcelărească p$nă la unul: p$nă acum "orţele armate engleze au stat între noi !i un masacru general săv$r!it de naţiunile ara&e. locuitorii evrei. slu(&a!i civili de rang înalt din 'dministraţia Mandatară. iar noi. antreprenori !i angrosi!ti care aveau legături cu englezii. mai ales pentru că aruncaseră în aer cartierul general &ritanic din *otelul 7egele David. >anda lui ?tern !i Hagana*. Irgun. vom "i urcaţi pe nave !i du!i în lagărele de re"ugiaţi din . au adus asupra noastră nenorocirea# -ici un imperiu din istorie n a "ost or& la a!a provocări umilitoare.

'mos +z au părăsit peste noapte Ierusalimul !i s au sta&ilit cu "amiliile lor la Tel 'viv# . pre!edintele american. nu putem dec$t să ne înc*ipuim# ?au ei puteau să !i înc*ipuie ceea ce pentru noi nu era dec$t un co!mar# 'lţii vor&eau despre grupuri de tineri ara&i care cercetau noaptea străzile noastre. înarmaţi cu cutii de vopsea !i pensule. su& comanda Marelui Mu"tiu din Ierusalim. erau de(a des"ă!urate în di"erite poziţii c*eie din ţară. 6lu&& pa!a. cărora englezii le au permis să vină din 5gipt înarmaţi !i să !i creeze poziţii "orti"icate pe dealurile din (urul Ierusalimului. luaseră de(a în stăp$nire toate dealurile din (urul ora!ului. o să intervină. "ie ce o "i# + să !i trimită degra&ă armata. se instalează în tran!ee c*iar peste drum de 3i&&utzul 7amat 7a*el# )nii î!i eCprimau speranţa că. două avioane de transport americane gigantice au "ost văzute de(a în largul ?iciliei.u siguranţă !tiu ei ceva ce noi. ceilalţi. atunci c$nd englezii o să plece. ast"el înc$t să i poată strivi pe evrei înainte ca ace!tia să poată măcar încerca să !i ridice capetele# 2i că luptătorii din 8răţia Musulmană. Truman. iar englezii se "ăceau că nu i văd# Eiceau că "orţele Legiunii 'ra&e Transiordaniene. marc$nd casele evreie!ti !i repartiz$ndu le dinainte# 5i a"irmau că &ande de ara&i înarmate.u siguranţă că evreii americani 533 . îndrept$ndu se spre estF cu siguranţă că pre!edintele Truman nu va îngădui să se petreacă aici al doilea *olocaust la mai puţin de trei ani după Holocaustul celor 2ase Milioane# . su& comanda generalului de &rigadă englez ?ir Ao*n 6lu&&.

rezultă că eCistă o !ansă ca la urma urmei să "im lăsaţi aici# 5i o să i silească pe ara&i să îng*ită ceea ce 5uropa încearcă să scuipe# Intr un "el sau altul. sau larg răsp$nditele sentimente de vinovăţie "aţă de soarta tristă a evreilor supravieţuitori vor acţiona toate împotriva 9complotului anglo ara& de a ne distruge:# )nii dintre prietenii !i vecinii no!tri se încura(au singuri la începutul acelei toamne ciudate. con!tiinţa lumii civilizate sau opinia pu&lică progresistă. c*iar dacă ara&ii nu ne vor aici. pac*ete de pesmeţi. conserve de legume !i de carne.rupele. măsline !i za*ăr# Tata a cumpărat două canistre de para"ină etan!ate !i le a pus su& &azinul din &aie# 534 . ovăz Sua3er. ultimul lucru pe care !i l doresc popoarele europene este să ne întoarcem !i să inundăm iar 5uropa# 2i. laptele pra" !i "ăina aproape că au dispărut de pe ra"turile din &ăcănia domnului 'uster: oamenii începeau să !i "acă rezerve. lum$nările. pregătindu se pentru ce avea să vină# Mama a umplut &u"etul din &ucătărie cu pungi de "ăină de gr$u !i matso. practic toată lumea prezicea răz&oiul# . uleiul. za*ărul.Poveste despre dragoste si întuneric &ogaţi !i in"luenţi o să l preseze# 5i n ar putea să stea pur !i simplu cu m$inile în s$n# După părerea unora. ulei. dat "iind că europenii sunt mult mai puternici dec$t ara&ii. cu un g$nd consolator: în cel mai rău caz.ei din ilegalitate di"uzau pe unde scurte c$ntece în"lăcărate# . ori clasa muncitoare internaţională. ameninţătoare.

'mos +z Tata încă mai pleca în "iecare zi. amestecate cu admiraţia pro"undă "aţă de inimile noastre no&ile !i măreţia noastră morală# Purtam în acea vreme discuţii m$ndre !i totu!i 535 . "ăuream alianţe cu una sau alta dintre puterile străine. dar ar "i putut c*iar să aducă în oc*ii lor lacrimi de simpatie pentru su"erinţa noastră. ca de o&icei. cu cărţi !i articole în servieta (erpelită !i altele îndesate su& &raţ# %nsă mama l a rugat de mai multe ori să nu !adă în auto&uz la "ereastră# 2i adăuga ni!te cuvinte în rusă# -e am întrerupt pe moment o&i!nuita plim&are de s$m&ătă după masa p$nă la unc*iul Aosep* !i mătu!a Eippora*# 'veam a&ia nouă ani !i eram de(a un zelos cititor de ziare# )n consumator avid al ultimelor !tiri# )n eCcelent comentator !i orator# )n eCpert politic !i militar ale cărui opinii erau preţuite de copiii vecinilor# )n strateg cu c*i&riturile. nu departe de vila ?ilOani# ?e întorcea acasă puţin înainte de cinci. eCecutam mi!cări tactice de învăluire prin "lanc. cu auto&uzul I. adunam argumente tran!ante care erau în stare să cucerească cele mai împietrite inimi &ritanice !i compuneam discursuri care nu numai că i ar "i adus pe ara&i la înţelegere !i împăcare !i i ar "i "ăcut să ne ceară iertare. la !apte !i (umătate dimineaţa. care mergea din strada 6eula prin Mea ?*arim !i traversa ?*ei3* Aarra*. la serviciul lui de la >i&lioteca -aţională de pe Muntele ?copus. nasturii !i piesele de domino de pe rogo(ină# Trimiteam trupe.

iar evreii sunt c$inii no!tri40# Dacă a! "i avut ocazia. ara&ii !i toată lumea neevreiască erau lupii.omitet ?pecial pentru Palestina 536 . măr!ăluind "urioase după ce ie!iseră din mosc*ei.asa 'l&ă. un propagandist sionist de nouă ani# -oi eram cei &uni. un mic !ovin travestit în iu&itor al păcii. Papa de la 7oma. lozincile lor. mielul de sacri"iciu. urlau 9Id&a* al@a*ud1 /?ă i măcelărim pe evrei40 !i 98alastin *i ar duna Oa al @a*ud 3il&una4: /Palestina este ţara noastră.Poveste despre dragoste si întuneric pragmatice cu DoOning ?treet. . +-) a creat un . noi eram victime nevinovate. ?talin !i c$rmuitorii ara&i# 9?tat evreu4 Imigrare li&eră4 : strigau demonstranţii din comunitatea a"iliată. strigate de gloate în"ier&$ntate. un miel printre lupi. un naţionalist "ăţarnic !i mieros. în timpul mar!urilor sau întrunirilorF la una sau două dintre acestea mama i a îngăduit tatei să mă ia !i pe mine# In vreme ce în "iecare vineri mulţimi de ara&i.$nd guvernatorul &ritanic !i a anunţat intenţia de a !i înc*eia c$rmuirea în Palestina !i de a returna mandatul +rganizaţiei -aţiunilor )nite. răul. nu erau prea ama&ile ori civilizate !i că de "apt ele îi puneau într o lumină ru!inoasă pe cei care le strigau# In zilele acelea eram mai puţin copil !i mai mult un snop de argumente "ariseice. că în vreme ce lozincile noastre nu conţineau nimic care să i vatăme. noi eram David împotriva lui 6oliat. lumea ipocrită întotdeauna însetată de s$ngele nostruF cu at$t mai mult să Ie "ie ru!ine# . i a! "i putut convinge cu u!urinţă. în vreme ce ei englezii. în mod raţional. noi aveam dreptate.

în sc*im&. )-?. !erpuitoare.+P0 care să eCamineze situaţia din Palestina !i. supravieţuitori ai genocidului nazist.ele două state să ai&ă în comun economia. !i trei s"erturi din statul evreu propus era teren de!ertic necultivat. care le despărţea era trasată în general con"orm distri&uţiei demogra"ice a populaţiilor respective# . su& tutelă internaţională. cu un guvernator numit de +-)# 'ceste recomandări erau supuse apro&ării 'dunării 6enerale !i era nevoie de o ma(oritate de două treimi# 5vreii au scr$!nit din dinţi !i au acceptat împărţirea propusă: teritoriul alocat lor nu includea Ierusalimul sau 6alileea de ?us !i de 1est. recomand$nd ca mandatul &ritanic să se înc*eie c$t mai cur$nd# In locul lui. moneda etc# .'mos +z /)-?. Palestina să "ie împărţită în două state independente. de asemenea. conducerea ara&ilor palestinieni !i toate naţiunile Ligii 'ra&e au declarat pe loc că nu vor accepta nici un compromis !i că intenţionează 9să se opună cu "orţa transpunerii în "apt a acestor propuneri !i să înece în s$nge orice încercare de a crea o entitate sionistă pe vreo palmă de păm$nt 537 .omitetul recomanda ca Ierusalimul să "ie un corpus separatum neutru. pe cea a sutelor de mii de evrei strămutaţi. unul pentru ara&i !i unul pentru evrei# Eonele alocate celor două state erau aproape la "el de mari# 6raniţa complicată. care trăiau de doi ani sau de mai multă vreme în lagărele din 5uropa pentru persoane strămutate# La începutul lui septem&rie HI=X.+P !i a dat pu&licităţii raportul ma(oritar.

Poveste despre dragoste si întuneric palestinian:# 5i susţineau că întreaga Palestina a "ost păm$nt ara& de sute de ani. !mec*erii ă!tia de coloni!ti evrei aveau să îng*ită întreaga ţară. !i să i alunge pe ţăranii care îl cultivaseră de generaţii întregi# Dacă nu erau opriţi. se vor a!eza pe orice deal !i vale. o ameninţare 538 . nu încape îndoială că îl vor "olosi drept cap de pod. parcelă cu parcelă. !i "oarte repede vor pune m$na pe locurile s"inte ale Islamului !i apoi se vor revărsa în ţările ara&e învecinate# . acoperind o cu coloniile lor europene cu acoperi!uri ro!ii. generalul ?ir 'lan . să scoată din rădăcini &ătr$nele cr$nguri de măslini. 'ustralia !i din alte părţi# Dacă li se îngăduie să !i întemeieze aici un stat. p$nă ce au venit englezii !i au încura(at *oardele de străini să se răsp$ndească peste tot. a rostit în "aţa lui David >en 6urion. de la mo!ieri corupţi. datorită vicleniei !i superiorităţii lor te*nice !i cu spri(inul imperialismului &ritanic. să cumpere păm$nt.unning*am. prin su&ter"ugii. se vor revărsa înăuntru cu milioanele lor.$t ai &ate din palme. corup$nd o cu comportarea lor îng$m"ată !i des"r$nată. vor (e"ui de caracterul lor ara& aceste peisa(e străvec*i !i vor îng*iţi totul înainte ca ara&ii să "i avut timp să se trezească din somn# La mi(locul lui octom&rie înaltul . vor "ace aici eCact ceea ce le au "ăcut al&ii populaţiilor indigene din 'merica.omisar &ritanic. !terg$nd orice urmă a vieţii ara&e. care era !e"ul eCecutivului din 'genţia 5vreiască. ca lăcustele. să niveleze dealurile. c*iar !i unul mic.

a spus că. pentru că imaginea 'is*ei care lua de (os copilul le!inat !i îl ducea în tăcere în &raţe semăna &rusc ca un ta&lou cre!tin înspăim$ntător pe care tata mi l a arătat !i mi l a eCplicat în !oaptă odată. pag. a.) 539 . va eCista un stat evreu în Ţara Israelului# 2i acum au trecut cincizeci de ani !i statul stă literalmente în "aţa porţii# Mama a zis: J -u stă# -u e nici o poartă# 5 un a&is# Do(ana tatei a sunat ca o plesnitură de &ici# ' vor&it în rusă. în(ung*iat de groază. 3784 (!ondra. în cinci ani sau cel mai t$rziu în cincizeci de ani.it1: t'e +iege of :erusalem.ait'ful . c$nd părinţii mei !i toţi cei din cartier dormeau încă.ongres ?ionist.'mos +z voalată: 9Dacă încep tul&urările:. în H8IX. 379>). (N. îng*eţam. cu o &ucurie pe care nu mi o puteam ascunde: J + să "ie cur$nd răz&oi la Ierusalim4 2i o să i învingem pe toţi4 Dar uneori. care părăsiseră de veacuri întregi lumea celor vii !i deveniseră o parte a tăr$mului celor neînsu"leţite# 35 Dov :osep'. pe c$nd vizitam o &iserică# %mi aminteam de măslinii pe care i am văzut de la "ereastra acelei case. 9mă tem că nu vom "i în stare să vă a(utămF nu vom "i în stare să vă apărăm:#HX Tata a zis: J Herzl a "ost pro"et !i o !tia# La primul . C'e . c$nd eram singur în curte. spre amurg sau s$m&ăta dimineaţa. 63. ca să nu înţeleg# Iar eu am zis. a spus el cu tristeţe.

vătămător.M0# 540 . al cruciaţilor !i templierilor. mai mult negri dec$t verzi. un ora! secretos. alaOit. înspăim$ntător !i totu!i ademenitor. pelerin. cu toate "armecele lui ascunse. străzi cu ziduri de piatră. armean.P0 !i la începutul anilor . purt$nd în p$ntece nenorocirea# Q %ntreaga "amilie ?ilOani. Ierusalimul străin. scoţian. în"ă!urat în văluri. sunit. retras. !iit. tăcut. ora!ul ciudat. ora!ul a&isinian. duc$ndu se în părţile sudice !i estice# Doar în g$ndurile mele puteam să merg uneori p$nă la prelungirea străzii ?t# 6eorge către nord est !i să mă uit cu oc*ii larg desc*i!i la celălalt Ierusalim: un ora! cu c*iparo!i &ătr$ni. !i "amiliile ara&e începuseră să părăsească vestul ora!ului. anglican.Poveste despre dragoste si întuneric Prin noiem&rie un soi de perdea începuse să împartă Ierusalimul în două# 'uto&uzele încă mai mergeau acolo !i se întorceau. căr$nd tăvi cu smoc*ine. ora!ul mona*al. cu la&irinturile de străduţe înguste care ne erau interzise !i ne ameninţau din întuneric. luteran. însă unele "amilii de evrei se mutaseră de(a din cartierele ara&e. migdale !i "ructe de cactus. grila(e împletite. mi s a spus după 7ăz&oiul de 2ase Eile. copt. înţesat cu pini. corni!e !i ziduri întunecate. su"it. musulman. ad$ncit în g$nduri. stră&ătut de sunetele clopotelor !i de (elania muezinului. iar v$nzătorii de "ructe din satele ara&e învecinate încă î!i mai "ăceau apariţia o&i!nuită pe strada noastră. a părăsit Ierusalimul iordanian în anii . catolic. italian. ora!ul grec. greco ortodoC. misionar. otoman.

'mos +z )nii au mers în 5lveţia !i . -u din cauza răz&oiului care se apropia.: 2i ce s a înt$mplat cu 'is*a. presupun$nd că nu a a(uns &ătr$nă !i sta"idită printre !andramalele pline de pra" !i de ar!iţă din cine !tie ce ta&ără de re"ugiaţi. 2i cu "ratele ei olog. dintre care unul în"ăţi!a păsări ale paradisului printre copaci ai paradisului# După "irele de tri"oi din vitralii.ine o să "ie ursitul meu. care 541 . 9. ci din alt motiv.anada. aveam să "iu cuprins dintr odată de spaimă în acele zile din toamna lui HI=X !i aveam să simt durerea t$n(irii amestecate cu ru!ine !i cu certitudinea pedepsei iminente !i. c$ţiva s au mutat la Londra !i alţii în 'merica Latină# 2i ce s a înt$mplat cu papagalii lor. &rodate cu dantelă "ină# După covoarele groase. de asemenea. . cu &olţi !i arcade. unde pe!ti!ori aurii străluceau o clipă în soare înainte să dispară în pădurea de nu"eri# După perniţele moi. mai pro"und. )nde oare c$ntă ea la pian. alţii s au sta&ilit în emiratele din 6ol". în Tal&ie*. unde zoaiele se scurg pe străzile nepietruite# 2i cine sunt evreii noroco!i care trăiesc acum în casa care era c$ndva a "amiliei ei. presupun$nd că mai are unul.ine o să "ie prinţul meu. un soi de durere nu prea &ine de"inită: un "el de dor interzis. un cartier construit din piatră al&ăstruie !i tranda"irie. amestecat cu vinovăţie !i m$*nire# După acea livadă# După acea "$nt$nă acoperită cu o placă de metal verde !i &azinul cu plăci de "aianţă al&astre.

"runză aurie. e înţesat de "orti"icaţii !i turnuri "ăcute din cu&uri. poate că a! "i putut pur !i simplu să i vor&esc ca un &ăiat care îi vor&e!te unei "ete# ?au n a! "i putut. mine "ăcute din dopuri de plută !i graniţe "ăcute din &eţi!oare# In odaia lui. în acea livadă. e interzis# 5 542 . mă trezeam la mirosul primei raze de lumină !i zăream printre lamelele de "ier ale o&loanelor înc*ise rodiul care cre!tea în curtea noastră# 'scunsă în acest copac. ce nătărău mic !i gălăgios# In loc să i vor&esc a!a cum -oul Tineret 5vreu i ar vor&i -o&ilului Popor 'ra& sau cum ar a&orda un leu alţi lei. "runză violetă# 2i după papagalul care vor&ea ca un "umător înrăit: 9 T"addal4 ?. înainte de a "i alungat din ea în mod ru!inos. "runză verde. sunt c$mpuri de luptă din nasturi# -u suntem îngăduiţi acolo. devreme.ilvousplait4 5n(oGl: !i perec*ea lui soprană care răspundea cu o voce ca un clopoţel de argint: 9Mais oui. 9)ite numai cum strategul ăla de copil a ocupat iar tot apartamentul# -u te mai poţi mi!ca pe coridor. am atins o c$ndva. Ga eini4 >as min "adla34 )sRut4 >as Oa*alas4: Dimineaţa. cu v$r"urile degetelor### 9>as4 >as. o pasăre nevăzută repeta voios !i eCact primele cinci note din 8ur 5lise# . c*ere mademoiselle:# 'm "ost acolo c$ndva. din perete în perete.Poveste despre dragoste si întuneric colorau "iecare lumina în altă nuanţă: "runză ro!ie.e nătărău me!ter la vor&ire. în "iecare dimineaţă. mais oui. castele "ăcute din piese de domino.

tu !i cu mine o să tre&uiască să ne mutăm în curte# ?au pe stradă. tocmai se pregăte!te să se "olosească de ea ca să vor&ească cu >en 6urion# La "el ca !i ieri# ?ă i eCplice ce ar tre&ui să "acem în acest moment !i la ce ar tre&ui să "im atenţi# Poate că a !i început să i dea ordine lui >en 6urion#: %ntr unui dintre sertarele de (os. după ziarele din septem&rie HI=X# 2i a!a. din 'rad. ca o imagine re"lectată într o oglindă re"lectată în altă oglindă. la 'rad. însemnările mele de acum douăzeci !i !apte de ani îmi amintesc ce anume citea 9strategul ăla de copil: în ziarul din I septem&rie 543 . care se pare că e pe marginea căzii# Dacă nu mă în!el. se tolăne!te pe canapea !i îl cite!te de la un capăt la celălalt. am găsit aseară o cutie de carton ponosită. în &iroul meu de aici. într o dimineaţă din vara lui 200H. ni!te e"ective de marină sau &lindate# Dacă o mai ţine a!a. pro&a&il că a declarat un armistiţiu general. sunt ni!te însemnări înc$lcite pe care le am "ăcut într o &i&liotecă din Tel 'viv în HIX= sau HIXP. acum mai &ine de douăzeci !i cinci de ani# Printre altele. c*iar !i mica pu&licitate# 'cum trage o linie tele"onică din cartierul lui general din spatele !i"onierului p$nă la apartamentul din Tel 'viv.'mos +z un ordin# 2i c*iar !i în odaia noastră a împră!tiat cuţite !i "urculiţe pe toată podeaua. cu di"erite însemnări pe care le am "ăcut pe c$nd scriam romanele scurte ce alcătuiesc Dealul s"atului nelegiuit. însă în clipa în care vine ziarul odrasla ta lasă totul &altă. pro&a&il ca să marc*eze vreo Linie Maginot.

din .lădire a .olonadelor de pe .$ntăreţul 5dis de P*ilippe nu va putea c$nta săptăm$na aceasta la Ierusalim. iar Teatrul de . printre alte magazine. iar evreii ar tre&ui să recunoască semni"icaţia para&olei# Pe de altă parte.*melni3 din 7e*ovot a "ost răpit !i &ătut cu cruzime de o organizaţie eCtremistă.o poţi lua cu tine# In sc*im&.ameră a "ost o&ligat să am$ne reprezentaţia lui cu . tovară!a 6olda MGerson [ulterior Meir\. Mi3olins3i. ara&ii nu vor accepta niciodată împărţirea ţăriiF la urma urmei. acuzată "iind că deţine o pu!că. acum două zile s a desc*is noua . regele ?olomon a *otăr$t că mama care s a împotrivit împărţirii e mama adevărată. 8reidmann a >ein !i doctorul podolog ?c*oll# .on"orm conducătorului ara& Musa 'lami.Poveste despre dragoste si întuneric HI=X: Poliţia rutieră evreiască a început să acţioneze în Tel 'viv cu consimţăm$ntul guvernatorului &ritanic# 5a e "ormată din opt poliţi!ti care lucrează în două ture# + ară&oaică de treisprezece ani va apărea în "aţa tri&unalului militar. dar a "ost înapoiat viu !i nevătămat# +rc*estra 91ocea Ierusalimului: va "i diri(ată de Hanan ?c*lesinger# 5ste a doua zi de post a lui Ma*atma 6and*i# . a declarat că evreii vor lupta pentru 544 .alea Aa""a. în care se a"lă. în satul HaOara. districtul -a&lus# Imigranţii 9ilegali: de pe 5Codus sunt deportaţi la Ham&urg !i spun că vor lupta p$nă în p$nzele al&e ca să nu "ie de&arcaţi# Paisprezece gestapovi!ti au "ost condamnaţi la moarte la L`&ec3# Domnul ?olomon .omitetul 5Cecutiv al 'genţiei 5vreie!ti.

distri&uitor de mani"este ilegale.a"B. din cauza gravităţii presupusului delict# In apărarea sa. în pielea goală# 2i altă zi din septem&rie HI=X: Locotenent colonelul 'dderleG a prezidat curtea marţială care a (udecat cazul lui ?*lomo Mansoor ?*alom.. un ara& a atacat două "ete evreice în apropiere de >ernardiGa . !i le a cerut în sc*im& (udecătorilor ca el să "ie izolat într o instituţie particulară. 545 . pentru ca mintea lui sla&ă să nu "ie eCploatată de "anatici în scopurile lor criminale# Lt# col# 'dderleG a regretat că nu poate îndeplini cererea domnului 6ardeOicz. de teamă că starea lui se va înrăutăţi. domnul 6ardeOicz. care a "ost declarat alienat# Audecătorul de instrucţie. prizonierul a declarat că ie!is e din ca"enea &eat !i a avut impresia că cele două "ete se "$ţ$iau pe acolo în întuneric.'mos +z includerea Ierusalimului în statul evreu. t$rziu. deoarece Ţara Israelului !i Ierusalimul sunt sinonime în inimile noastre# După c$teva zile ziarul spunea: ?eara trecută. iar cealaltă a strigat după a(utor !i unii dintre locuitorii de acolo au auzit !i au reu!it să l împiedice pe suspect să "ugă# In cursul investigaţiilor "ăcute de agentul de poliţie +. a cerut ca prizonierul să nu "ie trimis la un azil de ne&uni. eli&erarea pe cauţiune i a "ost re"uzată.onnor a reie!it că &ăr&atul e anga(at la ?erviciul de 7adiodi"uzare !i se înrude!te pe departe cu in"luenta "amilie -as*as*i&i# In ciuda acestui lucru. între >eit Ha3erem !i >aGit 1agan# )na dintre "ete a "ugit.

.olonia 6ermană. . englezi !i multe alte naţionalităţi# %nsă la nordul. tot înainte de începutul emigraţiilor sioniste. colonia greacă. tata le a eCplicat prietenilor săi care veniseră la un pa*ar de ceai că încă de la mi(locul secolului al W1III lea.Poveste despre dragoste si întuneric aceasta ie!ind din competenţa saF era o&ligat să l pună pe ne"ericit în custodie. trăiau la Ierusalim vreo sută de mii de evrei !i vreo !aizeci !i cinci de mii de neevrei. estul !i sudul ora!ului erau cartierele ara&e întinse. . printre care ?*ei3* Aarra*. armeni. su& guvernare otomană. evreii reprezentau ma(oritatea netă a populaţiei Ierusalimului# La începutul secolului WW. greci. cartierele musulmane !i cre!tine din +ra!ul 1ec*i. >eit Aalla !i >et*le*em. printre care musulmani !i ara&i cre!tini. 7amalla* !i el >ire*. precum !i multe sate ara&e: el 546 . în toamna lui HI=X. dintre care vreo treizeci !i cinci de mii erau evrei# Iar acum.omisar.oroana.illa Lei&oOitz va da un recital de pian !i după !tiri ni s a promis un comentariu "ăcut de domnul 6oerdusF în înc*eierea serii. cu mult înainte de apariţia sionismului modern !i "ără legătură cu el. era de(a cel mai populat ora! din ţară: avea cincizeci !i cinci de mii de locuitori.olonia 'mericană. domni!oara >rac*a Tse"ira va o"eri un &uc*et de melodii populare# %ntr o seară. >a3aa !i '&u Tor# 5rau !i ora!e ara&e pe dealurile din (urul Ierusalimului. Datamon. care reprezintă . Ierusalimul. în privinţa unei posi&ile mani"estări a unei indulgenţe speciale# La radio. în a!teptarea unei decizii a înaltului .

Salandria.artierul 5vreiesc dinăuntrul zidurilor +ra!ului 1ec*i. însă o sută de mii au rămas. ?*ei3* >adr. Li"ta. >eit I3sa. au căzut în m$inile Legiunii 'ra&e# Toate a!ezările evreie!ti capturate de ara&i în timpul 7ăz&oiului de Independenţă. >eit Hanina. IsaOiGa. împreună cu . în timpul guvernării iordaniene !i egiptene nu mai erau deloc evrei# -ici unul# '!ezările erau distruse. SoloniGa. 5in Darim. -e&i ?amOil.'mos +z 'zaria. sudul. "ără eCcepţie. ?u&a. )mm Tu&a !i ?ur >a*ir# La nordul. Deir @assin /unde peste o sută de locuitori aveau să "ie măcelăriţi de Irgun !i >anda lui ?tern în aprilie HI=80. '&u Dis. >ir -a&alla*.isiordania sau în 8$!ia 6aza. au "ost rase de pe "aţa păm$ntului. el Mali*a. et Tur. estul !i vestul Ierusalimului erau zone ara&e !i doar c$teva a!ezări evreie!ti erau presărate ici !i colo în (urul ora!ului: 'tarot !i -eve @aa3ov la nord. >eit ?a"a"a. ?*ua"at. ?ilOan. iar sinagogile !i 547 . 7amat 7a*el !i 6us* 5tsion la sud !i Motsa. în vreme ce în . însă armatele ara&e nu au permis nici unui supravieţuitor să se întoarcă acolo după răz&oi# 'ra&ii au e"ectuat în teritoriile cucerite o 9puri"icare etnică: mai intensă dec$t evreii: sute de mii de ara&i au "ugit sau au "ost alungaţi de pe teritoriul ?tatului Israel în acel răz&oi. la est. DalGa !i >eit *a 'rava pe malul Mării Moarte. >iddu. >eit Mazmil. luaţi în captivitate sau au "ugit. Diriat 'navim !i Maale *a Hamis*a la vest# %n răz&oiul din HI=8 cea mai mare parte a acestor a!ezări evreie!ti. iar locuitorii lor evrei au "ost uci!i.

Poveste despre dragoste si întuneric

cimitirele rase de pe "aţa păm$ntului# 2i în viaţa oamenilor, !i în cea a popoarelor, cele mai mari con"licte sunt adesea cele care iz&ucnesc între cei persecutaţi# -u e dec$t o iluzie ideea că persecutaţii !i asupriţii se unesc, din solidaritate, !i stau împreună pe &aricade împotriva unui asupritor nemilos# In realitate, doi copii ai aceluia!i tată &rutal nu se solidarizează întotdeauna, uniţi "iind de soarta comună# 'desea "iecare vede în celălalt nu un tovară! de su"erinţă, ci, în realitate, imaginea asupritorului lor comun# 'cesta ar putea "i cazul con"lictului vec*i de o sută de ani dintre ara&i !i evrei# 5uropa care i a maltratat, umilit !i asuprit pe ara&i prin imperialism, colonialism, eCploatare !i represiune este aceea!i 5uropă care i a asuprit !i persecutat pe evrei !i în cele din urmă le a îngăduit nemţilor sau c*iar i a spri(init să i smulgă din rădăcini din orice colţi!or al continentului !i să i ucidă aproape pe toţi# %nsă c$nd ara&ii se uită la noi nu văd o ceată de supravieţuitori pe (umătate isterizaţi, ci o nouă mlădiţă a 5uropei, cu colonialismul, so"isticarea te*nică !i eCploatarea ei, care s a întors în mod iscusit în +rientul Mi(lociu în "ormă sionistă de data asta ca să o ia de la capăt cu eCploatarea, izgonirea !i asuprirea# In vreme ce, atunci c$nd ne uităm la ei, nici noi au vedem tot victime, "raţi în vremuri de restri!te, ci, cumva, vedem cazaci care "ac pogromuri, antisemiţi însetaţi de s$nge, nazi!ti deg*izaţi, ca
548

'mos +z

!i cum persecutorii no!tri europeni ar "i apărut iar, aici, în Ţara Israelului, !i ar "i pus pe cap 3e""iGe uri !i !i ar "i lăsat mustăţi, dar sunt tot vec*ii no!tri uciga!i, care nu vor altceva dec$t să se distreze retez$nd &eregate de evrei# Q In septem&rie, octom&rie !i noiem&rie HI=X nimeni din Derem 'vra*am nu !tia dacă tre&uie să se roage ca 'dunarea 6enerală +-) să apro&e raportul ma(oritar al )-?.+P ului sau mai &ine să tragă năde(de că englezii n o să ne lase în voia soartei, 9singuri !i "ără apărare într o mare de ara&i:# Mulţi sperau că va "i întemeiat în s"$r!it un stat evreu li&er, că vor "i ridicate restricţiile de imigrare impuse de englezi !i că sutelor de mii de supravieţuitori evrei, care de la pră&u!irea lui Hitler t$n(eau în lagărele din .ipru pentru persoane strămutate, li se va îngădui în s"$r!it să vină în ţara pe care cei mai mulţi dintre ei o considerau singura lor casă# 2i totu!i, în spatele acestor speranţe, într un "el, se temeau /în !oaptă0 că cei un milion de ara&i de aici, cu a(utorul armatelor regulate ale ţărilor din Liga 'ra&ă, s ar putea ridica să i omoare pe cei !ase sute de mii de evrei de îndată ce se retrag englezii# La &ăcănie, pe stradă, la "armacie, oamenii vor&eau în gura mare despre o m$ntuire iminentă, ziceau că Mos*e ?*erto3 !i 5liezer Daplan o să devină mini!tri în guvernul evreu care va "i creat de >en 6urion la Hai"a sau la Tel 'viv !i vor&eau /în !oaptă0 despre "aptul că generali evrei "aimo!i din străinătate, din 'rmata
549

Poveste despre dragoste si întuneric

7o!ie, din 'viaţia Militară 'mericană !i c*iar din Marina 7egală au "ost c*emaţi să ia comanda "orţelor armate evreie!ti care vor "i create c$nd pleacă englezii# Dar în taină, acasă, su& pături, după ce se stingea lumina, î!i !opteau unul altuia că, cine !tie poate că englezii o să !i anuleze totu!i plecarea, poate că nu aveau intenţia să plece !i toată c*estiunea nu era dec$t un complot viclean din partea Per"idului 'l&ion, cu scopul de a i "ace pe evrei să se întoarcă ei în!i!i spre englezi, c$nd se vor con"runta cu ani*ilarea iminentă, !i să i roage să nu i lase în voia soartei# 'tunci Londra ar putea cere, în sc*im&ul menţinerii protecţiei &ritanice, ca evreii să înceteze orice activitate teroristă, să scoată din uz unele stocuri de arme ilegale !i să i predea .ID ului pe conducătorii luptătorilor ilegali# Poate că englezii o să se răzg$ndească în ultima clipă !i n o să ne lase pe toţi la mila cuţitelor ară&e!ti# Poate că măcar aici, la Ierusalim, o să lase trupe regulate care să ne apere de pogromul ara&# ?au poate că >en 6urion !i prietenii săi de acolo, din Tel 'vivul con"orta&il, care nu era încon(urat din toate părţile de ara&i, ar putea să !i vină în "ire în ultima clipă !i să renunţe la această aventură a unui stat evreu, în "avoarea unui compromis modest cu lumea ara&ă !i cu masele musulmane# ?au poate că -aţiunile )nite vor trimite, c$t mai e timp, ni!te trupe din ţări neutre să preia !ta"eta de la englezi !i să apere cel puţin +ra!ul ?"$nt, dacă nu întreaga Ţară ?"$ntă, de pericolul unei &ăi de s$nge#
550

'mos +z

'zzam pa!a, ?ecretarul 6eneral al Ligii 'ra&e, i a prevenit pe evrei că, 9dacă îndrăznesc să încerce să creeze o entitate sionistă pe un singur centimetru de păm$nt ara&, ara&ii o să i înece în propriul s$nge:, iar +rientul Mi(lociu o să vadă orori 9în comparaţie cu care o să pălească atrocităţile cuceririlor mongole:# Prim ministrul ira3ian, Muza*im al >a(a(i, le a cerut evreilor din Palestina 9să !i "acă &aga(ele !i să plece c$t mai e vreme:, pentru că ara&ii au (urat că după victorie o să i cruţe doar pe puţinii evrei care trăiesc în Palestina dinainte de HIHX, !i c*iar !i acestora 9li se va îngădui doar să se re"ugieze su& aripa Islamului !i vor "i toleraţi su& "lamura lui cu condiţia să se trezească o dată pentru totdeauna din otrava sionismului !i să redevină o comunitate religioasă care î!i cunoa!te locul su& protecţia Islamului !i trăie!te după legile !i o&iceiurile Islamului:# 5vreii, adăuga un predicator la marea mosc*ee din Aa""a, nu sunt un popor !i nici nu au cu adevărat o religie: toată lumea !tie că 'lla* însu!i, cel îndurător, cel milos, nu i putea su"eri !i prin urmare i a condamnat să "ie &lestemaţi !i dispreţuiţi pe veci în ţările în care s au împră!tiat# 5vreii erau cei mai încăpăţ$naţi dintre încăpăţ$naţi: Pro"etul le a întins m$na, !i ei l au scuipatF Issa /Isus0 le a întins m$na, !i ei l au ucis, &a c*iar i au ucis mereu cu pietre pe pro"eţii propriei lor credinţe demne de dispreţ# -u degea&a toate naţiunile 5uropei s au *otăr$t să scape de ei o dată pentru totdeauna, !i acum 5uropa plănuie!te să ni i pună pe toţi în c$rcă, dar noi, ara&ii, nu vom
551

Poveste despre dragoste si întuneric

îngădui europenilor să !i arunce peste noi mizeriile# -oi, ara&ii, vom zădărnici cu să&iile planul drăcesc de a trans"orma ţara s"$ntă a Palestinei într un morman de gunoi pentru toate rămă!iţele lumii# 2i cum răm$ne cu &ăr&atul din magazinul de îm&răcăminte al lui tanti 6reta, 'ra&ul milos care m a salvat din capcana întunecată !i m a dus în &raţe c$nd aveam doar patru sau cinci ani# >ăr&atul cu pungi mari su& oc*ii &l$nzi !i cu miros ca"eniu, adormitor, cu metrul de croitorie verde !i al& pe după g$t, cu capetele &ălă&ănindu se pe pieptul lui, cu o&razul cald !i ţepii cenu!ii !i plăcuţi de pe "aţă, &ăr&atul acela somnoros !i &l$nd, cu un z$m&et s"ios care a p$lp$it o clipă !i s a stins su& mustaţa lui cenu!ie !i moale, .u oc*elarii săi de citit pătraţi, cu rame ca"enii, pe care îi ţinea co&or$ţi p$nă la (umătatea nasului, ca un t$mplar &ătr$n !i &un la inimă, un "el de 6epetto, &ăr&atul care mergea at$t de agale, t$r!$indu !i picioarele ca !i cum ar "i "ost o&osit, prin desi!ul de *aine pentru "emei, !i care, c$nd m a scos din carceră, mi a zis cu vocea lui răgu!ită, o voce pe care întotdeauna o să mi o amintesc cu dor: 96ata copil nu i nimic copil nu i nimic:# .um, !i el, Tocmai î!i 9ascute (ung*erul încovoiat, d$ndu i la tocilă tăi!ul !i pregătindu se să ne măcelărească pe toţi:, 2i el o să se "uri!eze pe strada 'mos în toiul nopţii, ţin$nd în dinţi un cuţit lung !i încovoiat, ca să mi reteze &eregata !i &eregatele părinţilor mei !i să 9ne înece pe toţi în s$nge:, %m&ălsămată i noaptea n .anaan !i &riza peste
552

'mos +z

tot e revărsată# Hiene dinspre -il îng$nă ai ?iriei !acali, pe dată# '&d el Sadr, ?pears !i D*ourG clocesc "iertura nveninată# 1$ntul de marte se n"oaie !i urlă cu nori cerul iar potope!te# Din t$nărul, înarmatul !i aprigul Tel 'viv, să z&urăm vite(e!te, Manara cu "ală veg*ează oc*iul lui Hule* n aţipe!te###H8 %nsă Ierusalimul evreiesc nu era nici t$năr, nici înarmat !i aprig, era un ora! ce*ovian, derutat, îngrozit, &$ntuit de &$r"e !i zvonuri "alse, gata să !i iasă din minţi, paralizat de tul&urare !i groază# Pe 20 aprilie HI=8, David >en 6urion !i a notat în (urnalul său, în urma unei discuţii cu David ?*ealtiel, comandantul miliţiei Hagana* din Ierusalim, impresia sa despre Ierusalimul evreiesc: 5lementele constitutive din Ierusalim: 20b oameni normali, 20b privilegiaţi /universitari etc0, M0b ciudaţi /provinciali, medievali etc#0#HI /5 greu de spus dacă >en 6urion a z$m&it sau nu c$nd a scris aceasta în (urnalul luiF în orice caz, Derem 'vra*am nu era inclus în prima categorie, !i nici în a doua#0 La aprozar vecina noastră, doamna Lem&erg, a zis: J Dar de(a nu mai am încredere în ei# -u mai
18 Natan *lterman, „-opţi în .anaan , din ' cincea coloană, vol# 3 (Cel *viv, 37@?), pag. 698. (N. a.) 19 David >en 6urion, Aurnal de răz&oi 3784, ed. (. %ivlin G Dr. &. #ren, vol. 3 (Cel *viv, 3746), pag. 6@7. (N. a.) 553

Poveste despre dragoste si întuneric

am încredere în nimeni# -u e dec$t o mare uneltire# Doamna 7osendor"" a zis: J %n nici un caz nu tre&uie să vor&e!ti a!a# %mi pare rău# Tre&uie să mă ierţi, rogu te, că ţi o spun: a vor&i a!a pur !i simplu strică moralul întregii naţiuni# .e ţi înc*ipui, .ă &ăieţii no!tri o să "ie de acord să meargă să lupte pentru tine, să !i ri!te vieţile lor tinere, dacă zici că totul nu e dec$t o uneltire, Proprietarul, domnul >a&aio", a zis: J -u i invidiez pe ara&ii ăia# ?unt ceva evrei în 'merica, o să ne trimită cur$nd aici ni!te &om&e atomice# Mama mea a zis: J .eapa asta n arată &ine# -ici castraveţii# Iar doamna Lem&erg /care avea întotdeauna un iz de ouă "ierte tari, transpiraţie !i săpun r$nced0 a zis: J Totul nu e dec$t o mare uneltire, ascultaţi ce vă spun4 Aoacă teatru4 .omedie4 >en 6urion a acceptat de(a pe ascuns să v$ndă tot Ierusalimul mu"tiului, &andelor de ara&i !i regelui '&dulla*, !i pentru asta englezii !i ara&ii au acceptat poate să i lase 3i&&utzurile !i -a*alalul !i Tel 'vivul# 2i doar de astea le pasă4 2i ce o să se înt$mple cu noi, dacă o să ne omoare sau o să ne ardă pe toţi, pe ei îi doare n cot# La Ierusalim cel mai &ine e să "ie cu toţii "ai"en, a!a înc$t apoi, în statul pe care vor să !i l "acă, să le răm$nă ceva mai puţini revizioni!ti, ceva mai puţini
554

'mos +z

ultraortodoc!i, ceva mai puţini intelligentsia# .elelalte "emei s au gră&it să o "acă să tacă: .e te a apucat, Doamnă Lem&erg4 2a4 >ist du mes*igge, 5s s*teit da a 3ind4 ' "ars*tandi3er 3ind4 /Taci4 'i înne&unit, 5 un copil aici4 )n copil care pricepe40 8ars*tandi3er 3ind ul, copilul strateg, a recitat ce auzise de la tatăl lui sau de la &unic: J .$nd englezii o să plece acasă, Hagana*, Irgun !i >anda lui ?tern cu siguranţă o să se unească !i o să în"r$ngă du!manul# Intre timp, pasărea nevăzută din rodiu o ţinea una !i &ună: era de neclintit# 9Ti da di da di:# Iar !i iar: 9Ti da di da di:# 2i după un răstimp de cugetare: 9Ti da di da di4: In septem&rie !i octom&rie HI=X ziarele erau pline de estimări, analize, a"irmaţii !i presupuneri# + să se voteze oare în 'dunarea 6enerală împărţirea, + să reu!ească ara&ii să "acă să se sc*im&e recomandările sau să se anuleze votarea, 2i dacă se a(unge la votare, oare o să avem o ma(oritate de două treimi, In "iecare seară tata !edea între mama !i mine la masa din &ucătărie !i, după ce se usca mu!amaua, întindea ni!te "i!e !i începea să calculeze, cu creionul, în lumina gal&enă !i c*ioară, !ansele de a c$!tiga votarea# ?eară după seară moralul îi scădea# Toate calculele sale arătau o în"r$ngere sigură !i zdro&itoare#
555

Poveste despre dragoste si întuneric

J Toate cele douăsprezece state ara&e !i musulmane vor vota, "ire!te, împotriva noastră# Iar >iserica .atolică eCercită cu siguranţă presiuni asupra statelor catolice ca să voteze împotrivă, pentru că un stat evreiesc contrazice credinţa "undamentală a >isericii !i nimeni nu se compară cu 1aticanul c$nd e vor&a de tras s"orile în culise# '!a că pro&a&il vom pierde toate cele douăzeci de voturi ale ţărilor din 'merica Latină# Iar ?talin, "ără îndoială, o să !i instruiască toţi sateliţii din &locul comunist să voteze în con"ormitate cu atitudinea lui rigidă antisionistă, ceea ce înseamnă alte douăsprezece voturi împotriva noastră# .a să nu mai vor&im de 'nglia, care întotdeauna agită spiritele împotriva noastră peste tot !i mai ales în dominioanele ei, .anada, 'ustralia, -oua Eeelandă !i '"rica de ?ud, !i o să se asocieze toate ca să zădărnicească orice !ansă a unui stat evreu# .um răm$ne cu 8ranţa !i cu statele care o urmează, 8ranţa n o să ri!te niciodată să !i atragă m$nia milioanelor de musulmani din Tunisia, 'lgeria !i Maroc# 6recia are str$nse legături comerciale cu întreaga lume ara&ă !i eCistă mari comunităţi grece!ti în toate ţările ara&e# Iar 'merica însă!i, 5ste 'merica un spri(in pentru secvenţa "inală a planului de împărţire, .e se înt$mplă dacă uneltirile companiilor petroliere gigantice !i ale du!manilor no!tri din Ministerul '"acerilor 5Cterne înclină &alanţa !i at$rnă mai greu dec$t con!tiinţa pre!edintelui Truman, Tata calcula iar !i iar ec*ili&rul voturilor din
556

'mos +z

'dunare# ?eară după seară încerca să amortizeze lovitura, să născocească vreo coaliţie de state care de o&icei urmau ?tatele )nite, ţări care ar putea avea propriile lor motive să i ponegrească pe ara&i !i ţări mici !i respecta&ile ca Danemarca sau +landa, care au "ost martore ale ororilor genocidului poporului evreu, iar acum !i ar putea su"leca m$necile ca să acţioneze a!a cum le dictează con!tiinţa, nu pe considerente de egoism !i petrol# +are !i cei din "amilia ?ilOani, în vila lor din ?*ei3* Aarra* /la numai patruzeci de minute de mers pe (os de aici0, !ed c*iar în momentul ăsta în (urul unei &ucăţi de *$rtie de pe masa lo r din &ucătărie !i "ac acelea!i socoteli, invers, Ii îngri(orează !i pe ei, ca !i pe noi, cum o să voteze 6recia !i ronţăie capătul unui creion cuget$nd la *otăr$rea "inală a ţărilor scandinave, î!i au !i ei optimi!tii !i pesimi!tii, cinicii !i pro"eţii apocalipsei, Tremură !i ei în "iecare noapte, înc*ipuindu !i că urzim planuri, aţ$ţăm lumea, tragem cu viclenie s"orile , întrea&ă !i ei, cu toţii, ce o să se înt$mple aici, ce o să "ie, ?unt !i ei la "el de speriaţi de noi cum suntem noi de ei, 2i ce e cu 'is*a !i cu părinţii ei din Tal&ie*, ?ade toată "amilia ei într o încăpere plină de &ăr&aţi mustăcio!i !i "emei care poartă &i(uterii, cu "eţe m$nioase !i spr$ncene îm&inate deasupra nasului, str$n!i roată în (urul unor &oluri cu co(i de portocale za*arisite, !u!otind între ei !i plănuind să 9ne înece în s$nge:, Mai c$ntă uneori 'is*a melodii învăţate de la
557

Poveste despre dragoste si întuneric

pro"esoara ei de pian evreică, ?au i s a interzis, ?au poate că stau într un cerc tăcut în (urul patului &ăieţelului lor, 'OOad# Piciorul i a "ost amputat# Din cauza mea# ?au moare de septicemie# Din cauza mea# +c*ii lui curio!i !i nevinovaţi, ca de căţelu!, sunt înc*i!i# ?tr$ns înc*i!i de durere# 8aţa îi e trasă !i palidă ca g*eaţa# 8runtea îi e scurmată de durere# .$rlionţii lui drăgăla!i zac pe perna al&ă# ;mai o clipă stai o clipă# 6em$nd !i z&ucium$ndu se de durere# ?au pl$ng$nd înceti!or, cu o voce ascuţită, de &e&elu!# 2i sora lui !ade l$ngă pat, ur$ndu mă pentru că a "ost din vina mea, totul a "ost din vina mea, din vina mea a "ost &ătută cu at$ta cruzime, at$t de meticulos, iar !i iar, peste spate, peste cap, peste umerii ei "iravi, nu a!a cum e &ătută uneori o "ată care a "ăcut ceva rău, ci un cal încăpăţ$nat# ' "ost din vina mea# >unicul 'le3sandr !i &unica ?*lomit veneau uneori în acele seri din septem&rie HI=X să stea cu noi !i să participe la &ursa tatei de numărare a voturilor# 1eneau !i Hanna* !i HaGim Toren sau soţii 7udnic3i, tanti Mala !i unc*iul ?tasze3, soţii '&rams3i sau vecinii no!tri, 7osendor""ii !i Tosia !i 6ustav Droc*mal# Domnul Droc*mal avea o prăvălioară cu puţini mu!terii în (osul străzii 6eula, unde !edea toată ziua cu un !orţ de piele !i oc*elari cu ramă de &aga, repar$nd păpu!i: $ămăduitor garantat din /an,ig, doctor de 5ucării +dată, pe c$nd aveam vreo cinci ani, unc*iul
558

'mos +z

6ustav mi a reparat pe gratis păpu!a &alerină cu păr ro!u, TsillG, în atelierul lui miniatural# -asul ei plin de pistrui "usese rupt# .u îndem$nare, "olosind un clei special, domnul Droc*mal a reparat o at$t de &ine, înc$t cu greu puteai distinge cicatricea# Domnul Droc*mal credea în dialogul cu vecinii no!tri ara&i# După părerea sa, locuitorii din Derem 'vra*am ar tre&ui să alcătuiască o delegaţie mică !i aleasă care să meargă să vor&ească cu mu3*tar ;u, !eicii !i alţi demnitari din satele ara&e cele mai apropiate# La urma urmei, am avut întotdeauna relaţii de &ună vecinătate !i, c*iar dacă restul ţării î!i ie!ise din minţi, nu era nici un motiv raţional ca aici, în Ierusalimul de nord vest, unde nu "usese niciodată vreun con"lict sau du!mănie între cele două părţi### Dacă ar vor&i un pic de ara&ă sau engleză, el însu!i, 6ustav Droc*mal, care mulţi ani la r$nd !i a "olosit talentul de vindecător la păpu!i ara&e !i evreie!ti deopotrivă, "ără ose&ire, !i ar lua &astonul, ar traversa c$mpul gol care ne desparte de ei, ar &ate la u!ile lor !i le ar eCplica, în cuvinte simple, merg$nd din casă în casă### ?ergentul Vil3, unc*iul Dude3, un &ăr&at c*ipe! care arăta ca un colonel englez dintr un "ilm !i c*iar îi slu(ea pe englezi în acea vreme, ca poliţist, a venit într o seară pe la noi !i a stat o vreme, !i ne a adus o cutie de langues de c*at de la o "a&rică de ciocolată specială# ' &ăut o cea!că de amestec de ca"ea !i cicoare, a m$ncat
559

Poveste despre dragoste si întuneric

vreo doi &iscuiţi !i mi a luat oc*ii cu uni"orma sa "rumoasă, neagră, cu !irul ei de nasturi argintii, cureaua de piele care îi trecea de a curmezi!ul pieptului !i pistolul lui negru care se odi*nea într un toc de pe !old, ca un leu adormit /doar patul se iţea, d$ndu mi "iori de c$te ori mă uitam la el0# )nc*iul Dude3 a stat cam un s"ert de oră !i numai după ce părinţii mei !i musa"irii lor s au rugat de el a "ăcut în cele din urmă una două aluzii voalate la ceea ce culesese din aluziile voalate ale unor o"iţeri englezi de rang înalt din poliţie, care !tiau ce spun: J 5 păcat de toate calculele !i estimările voastre# - o să "ie nici o împărţire# - o să "ie două state, dat "iind care [sic4\ %ntregul -egev o să răm$nă în m$inile englezilor, ca să !i poată prote(a &azele din ?uez, !i englezii o să se agate !i de Hai"a, at$t ora!ul, c$t !i portul, !i de principalele aeroporturi din LGdda, 53ron !i 7amat David, !i de grupul lor de ta&ere militare din ?ara"and# Tot restul, inclusiv Ierusalimul, o să l ia ara&ii, dat "iind care 'merica vrea ca ei să "ie de acord în sc*im & să i lase pe evrei să ai&ă un soi de &uzunar între Tel 'viv !i Hadera# 5vreilor o să li se permită să !i întemeieze un canton autonom în &uzunarul ăsta, un "el de 1atican evreiesc, !i treptat o să "im lăsaţi să aducem în &uzunarul ăsta p$nă la o sută sau cel mult o sută cincizeci de mii de supravieţuitori din lagărele de persoane strămutate# La nevoie, &uzunarul ăsta evreiesc o să "ie apărat de c$teva mii de marinari americani din 8lota a 2asea, de pe avioanele lor
560

'mos +z

transportoare gigantice, dat "iind care ei nu cred că evreii o să "ie în stare să se apere s inguri în condiţiile astea# J Dar e un g*etou4 a strigat domnul '&rams3i cu o voce cumplită# )n domiciliu "orţat4 + înc*isoare4 .arceră4 In ce l prive!te, 6ustav Droc*mal a z$m&it !i a sugerat, cu ama&ilitate: J 'r "i mai &ine dacă americanii ar lua Lilliputul ăsta pe care vor să ni l dea nouă !i să ne dea în loc pur !i simplu cele două avioane de transport: am "i mai în largul nostru acolo, !i mai în siguranţă# 2i un pic mai puţin îng*esuiţi# Mala 7udnic3i l a rugat pe poliţist, l a implorat, ca !i cum ar "i pledat în "aţa lui pentru vieţile noastre: J 2i cum răm$ne cu 6alileea, 6alileea, dragă Dude3, 2i 1ăile, - o să ne dea nici măcar 1ăile, De ce nu ne pot lăsa cel puţin asta, De ce tre&uie să i ia săracului cea din urmă mielu!ea, Tata a o&servat cu tristeţe: J -u eCistă a!a ceva, cea din urmă mielu!ea a săracului, Mala: săracul nu avea dec$t o mielu!ea !i au venit !i i au luat o# După o scurtă pauză, &unicul 'le3sandr a eCplodat "urios, înro!indu se la "aţă, um"l$ndu se de parcă era pe cale să dea în clocot: J .*iar că avea dreptate, secătura aia din mosc*eea din Aa""a4 .*iar că avea dreptate4 ?untem cu adevărat ni!te ra*aţi4 -u, ce: ăsta i s"$r!itul4 1siol Dvatitl 6ata4 Toţi antisemiţii tlin lume au mare dreptate# D*melnic3i avea dreptate# Petliura avea
561

Poveste despre dragoste si întuneric

dreptate# 2i Hitler avea dreptate: nu, ce# .*iar că suntem &lestemaţi4 Dumnezeu ne ură!te cu adevărat4 In ce mă prive!te, a mormăit &unicul, ro!u ca racul, împro!c$nd "iri!oare de salivă în toate părţile, d$nd cu pumnul în masă p$nă ce a "ăcut să zăngăne linguriţele în pa*are, nu, ce, ti s3azal, a!a cum Dumnezeu ne ură!te pe noi !i eu îl urăsc pe el4 îl urăsc pe Dumnezeu4 De ar muri4 'ntisemitul de la >erlin e scrum, dar acolo sus sade alt Hitler4 Mult mai rău4 -u, ce4 ?ade acolo !i r$de de noi, ticălosul4 >unica ?*lomit *a în*ăţat de &raţ !i a poruncit: J EisGa4 Termină4 2to ti govori!4 6enug4 I&er genug4 .umva, au reu!it să l potolească# Tau turnat un pic de coniac !i i au pus în "aţă ni!te &iscuiţi# Dar unc*iul Dude3, sergentul Vil3, se pare că a considerat că vor&e ca acelea urlate cu at$ta disperare de &unicul nu tre&uie să "ie rostite în prezenţa poliţiei, a!a că s a ridicat, !i a pus splendida !apcă de poliţist, cu cozoroc, !i a potrivit tocul pistolului pe !oldul st$ng !i, din prag, ne a o"erit o !ansă de păsuire, o rază de lumină, ca !i cum i ar "i "ost milă de noi !i ar "i catadicsit să răspundă pozitiv (al&ei noastre, cel puţin p$nă la un punct: J Dar mai e un o"iţer, un irlandez, o mare "igură, care o ţine una !i &ună, că evreii au mai multă minte dec$t restul lumii la un loc !i că reu!esc întotdeauna să aterizeze pe picioare# 'sta zice el# Pro&lema e, pe ale cui anume picioare aterizează, -oapte &ună tuturor# Tre&uie să vă rog să nu spuneţi nimănui ce v am
562

'mos +z

spus, dat "iind care sunt in"ormaţii secrete# /Toată viaţa, c*iar !i la &ătr$neţe, după ce a trăit la Ierusalim !aizeci de ani, unc*iul Dude3 zicea întotdeauna 9dat "iind care: !i trei generaţii de "ervenţi apărători ai purităţii lim&ii n au iz&utit să l înveţe să spună alt"el# - au "ost de "olos nici măcar anii în care a "ost o"iţer superior de poliţie !i p$nă la urmă !e"ul poliţiei din Ierusalim, iar mai t$rziu director general ad(unct al Ministerului Turismului# ' rămas întotdeauna eCact a!a cum era 9dat "iind care nu s dec$t un evreu căpos4:0 Tata a eCplicat la cină, într o seară, că la 'dunarea 6enerală a -aţiunilor )nite care se va ţine pe 2I noiem&rie la La3e ?uccess, aproape de -eO @or3, va "i nevoie de o ma(oritate de cel puţin două treimi ca să "ie adoptat raportul )-?.+P, ce recomandă crearea a două state pe teritoriul Mandatului >ritanic, unul evreu !i celălalt ara&# .ei din &locul musulman, împreună cu 'nglia, vor "ace tot ce le stă în puteri ca să nu se a(ungă la această ma(oritate# 5i vor ca întreg teritoriul să devină un stat ara& su& protecţie &ritanică, a!a cum alte state ara&e, ca 5gipt, Transiordania !i Ira3, sunt de"acto su& protecţie &ritanică# Pe de altă parte, pre!edintele Truman acţiona, împotriva propriului Minister al '"acerilor 5Cterne, pentru acceptarea împărţirii propuse# )niunea ?ovietică a lui ?talin se alăturase, în mod surprinzător, ?tatelor )nite, spri(inind !i ea întemeierea unui stat evreu alături de unul ara&: poate că prevăzuse că votarea în "avoarea
563

Poveste despre dragoste si întuneric

împărţirii ar putea duce la mulţi ani de con"licte s$ngeroase în zonă, care ar permite )7?? ului să pună piciorul în zona de in"luenţă &ritanică din +rientul Mi(lociu, aproape de c$mpurile petroliere !i de .analul ?uez# ?ocotelile complicate pe care !i le "ăceau marile puteri coincideau între ele !i se pare că se intersectau cu am&iţiile religioase: 1aticanul spera să c$!tige o in"luenţă decisivă la Ierusalim, care în planul de împărţire tre&uia să "ie su& control internaţional, adică nici musulman, nici evreiesc# .onsiderentele ţin$nd de con!tiinţă !i de simpatie se împleteau cu altele cinice, egoiste: c$teva guverne europene căutau o cale de a compensa cumva "aptul că poporul evreu î!i pierduse o treime în m$inile uciga!ilor nemţi, precum !i generaţiile întregi de victime ale persecuţiilor# %nsă acelea!i guverne nu erau potrivnice canalizării valului de sute de mii de evrei săraci est europeni, strămutaţi, care zăceau în lagăre de la în"r$ngerea 6ermaniei încoace, c$t mai departe posi&il de propriul teritoriu !i, de "apt, de 5uropa# P$nă în clipa votării e"ective a "ost greu de prevăzut rezultatul# Presiunile !i tentaţiile, ameninţările !i uneltirile, c*iar !i mita, au reu!it să mute într o parte sau în alta voturile a trei patru mici repu&lici din 'merica Latină !i 5Ctremul +rient# 6uvernul statului .*ile, care "usese în "avoarea împărţirii, a cedat presiunii ara&e !i !i a instruit reprezentantul la +-) să voteze împotrivă# Haiti !i a anunţat intenţia de a vota împotrivă# Delegaţia greacă avea de g$nd
564

pe strada 'mos. s a pl$ns că nu a primit instrucţiuni clare de la guvernul său# In ?iam "usese o lovitură de stat. aran(aseră !i să###: /aici conversaţia a continuat în idi!.esar 'costa. dar a decis !i ea în ultima clipă să spri(ine poziţia ara&ă# 7eprezentantul 8ilipinelor a re"uzat să se implice# ParaguaGul !ovăiaF delegatul său la +-). ca Lem&ergii să poată scoate din casă aparatul lor 565 . ca să nu pricep eu0# ?$m&ătă dimineaţă. !i a *otăr$t să voteze pentru# Intre timp. 9au trimis un evreu isteţ care să i v$ndă pontul soţului diplomatei îndrăgostite !i o evreică isteaţă care să i v$ndă pontul soţiei Don Auanului diplomat.ale3o. 'dunarea 6enerală avea să se întrunească într un loc numit La3e ?uccess !i acolo ne vor *otărî soarta# 9. doctorul . ziceau ei. în &ăcănia domnului 'uster sau la domnul . se vor&ea despre un c*ipe! diplomat ara& care !i a eCercitat "armecul asupra reprezentantei unui stat mic !i a reu!it să o determine să voteze împotriva planului de împărţire. iar noul guvern !i a c*emat înapoi delegaţia !i n a trimis alta în loc# Li&eria a promis să spri(ine propunerea# Haiti s a răzg$ndit.'mos +z să se a&ţină. su& presiunea americană. proprietarul Tipogra"iei Dolodni. cu toate că guvernul ei le promisese evreilor să i spri(ine# 9Dar pe dată:. iar în cazul în care asta n ar "i mers. cel cu presa !i papetăria.ine e pentru viaţă !i cine e pentru distrugere:. a zis domnul '&rams3i# 2i doamna Tosia Droc*mal a adus prelungitorul de la ma!ina de cusut din spitalul de păpu!i al soţului ei. a spus domnul Dolodni.

Poveste despre dragoste si întuneric de radio negru !i greu !i să l pună pe masa de pe &alcon# /5ra singurul aparat de radio de pe strada 'mos. i se va îngădui să participe la acest eveniment. au descoperit ei. se va "ace c$nd va "i "oarte t$rziu la Ierusalim. pe stradă. este opusul Mării Lacrimilor. aproape de miezul nopţii. înălţimii 1oastre. a o&servat tata. întruc$t se potrive!te cu noul său rol de cititor "ervent al ziarelor !i de al nostru analist politic !i militar# Mama a spus: J Da. pe &alconul apartamentului de deasupra !i pe &alconul de peste drum. !i a!a toată strada o să poată auzi transmisia în direct !i o să a"le verdictul !i ce ne rezervă viitorul /9dacă o mai "i vreun viitor după această s$m&ătă:0# J -umele La3e ?uccess. a continuat el. din cauza di"erenţei orare între -eO @or3 !i Ierusalim sau poate din cauză că Ierusalimul era un loc at$t de izolat. oră la care copilul ăsta tre&uie să "ie de mult în pat. pentru că tre&uie să ne trezim dimineaţă să mergem la 566 . at$t de departe de lumea mare. dacă nu c*iar din întregul Derem 'vra*am#0 + să l dea la maCimum !i noi o să ne adunăm în apartamentul Lem&ergilor. în curte. înc$t tot ce se petrece acolo nu a(unge la noi dec$t sla& !i întotdeauna cu înt$rziere# 1otarea. peste dealuri !i *ăt departe. dar cu un pulover pe el: e "rig a"ară# Dar s$m&ătă dimineaţă s a dovedit că "atidica !edinţă ce urma să ai&ă loc în acea după amiază la La3e ?uccess va începe aici de a&ia seara. care sim&olizează la >iali3 soarta poporului nostru.

la gard. unii ţin$nd pe umeri copii somnoro!i. !i o să ascultăm transmisia din &alconul Lem&ergilor. unii &ăr&aţi cu pălării sau !epci. unii în *ainele de culcare !i alţii cu *aină !i cravată. pe mi(locul străzii. la urma urmei. altele în capoate !i cu e!ar"e pe cap. vecini. spre s"$r!itul votării. o scurtă conversaţie în polonă !ci"ien ic3 !i rusă iani*aciu ică. ci sute de siluete întunecate pictate pe p$nza 567 . dar noi o să stăm a"ară. unele "emei cu capul descoperit. să mergi în seara asta la culcare ca de o&icei. la s"$r!itul căreia mama a zis: J Poate că ar "i mai &ine. ca o adunare uria!ă de sta"ii# ?ute de oameni care nu scoteau nici un sunet. m am trezit# Patul meu era su& "ereastra care clădea spre stradă. de parcă nu ar "i "ost oameni adevăraţi.a într un vis de groază. !i dacă rezultatul e pozitiv o să te trezim c*iar !i la miezul nopţii !i o să ţi spunem# Iţi promitem# După miezul nopţii. pe &alcoane. iar la marginea mulţimii am o&servat ici !i colo c$te o "emeie &ătr$nă !ez$nd pe un ta&uret sau un &ăr&at "oarte &ătr$n care "usese cărat în stradă cu scaun cu tot# %ntreaga mulţime părea să "i "ost pre"ăcută în piatră în acea tăcere înspăim$ntătoare a nopţii. în curţile învecinate. în curtea noastră.'mos +z !coală# Mama !i tata au sc*im&at c$teva "raze rapide. cuno!tinţe !i străini. mulţimi de um&re stăteau str$nse laolaltă în tăcere la lumina gal&enă a "elinarului. a!a că tot ce aveam de "ăcut era să mă ridic în genunc*i !i să mă uit printre lamelele o&loanelor# M am cutremurat# .

tuse sau pas# -ici un ţ$nţar nu &$z$ia# Doar vocea pro"undă. a urlat !i ea 568 . cu o uscăciune aspră de&ord$nd de emoţie: treizeci !i trei pentru# Treisprezece împotrivă# Eece a&ţineri !i o ţară a&sentă de la votare# 7ezoluţia este apro&ată# 1ocea lui a "ost îng*iţită de un urlet care a iz&ucnit din radio. un pic răgu!ită s a întors. lugu&ră. de la marginea cartierului Derem 'vra*am din nordul Ierusalimului. urmat imediat de răspunsul reprezentantului acestora# )7??: da# 'nglia: se a&ţine# 7egatul )nit: se a&ţine# )7??: da# )?': da# )ruguaG: da# 1enezuela: da# @emen: nu# Iugoslavia: se a&ţine# 'ici vocea s a oprit &rusc !i o tăcere ca de pe altă lume a co&or$t !i a îng*eţat întreaga scenă. &razilianul +sOaldo 'ran*a# )nul după altul. revărs$ndu se din galeriile sălii de la La3e ?uccess !i după vreo două clipe de !oc !i neîncredere. a crainicului american z&iera din radioul dat la maCimum !i "ăcea să tremure aerul nopţii sau poate că era vocea pre!edintelui 'dunării. "ăc$nd aerul să tremure în vreme ce totaliza.Poveste despre dragoste si întuneric întunericului p$lp$itor# De parcă ar "i murit în picioare# -u se auzea nici o vor&ă. a!a cum n am mai auzit în viaţa mea. o tăcere a sute de oameni care î!i ţin răsu"larea. aspră. citea numele ultimelor ţări de pe listă. nici înainte. nici de atunci încoace# 'poi vocea pro"undă. în ordinea al"a&etică engleză. strada noastră îndepărtată. o tăcere îngrozită. de &uze des"ăcute ca de sete !i oc*i larg desc*i!i.

!i în clipa următoare ţipătul de groază a "ost înlocuit de urlete de &ucurie !i de un amestec de strigăte răgu!ite !i 9Poporul evreu trăie!te: !i cineva încerca să c$nte 9Hati3va*: !i "emeile ţipau !i &ăteau din palme !i 9'ici. !i peste o clipă eram înapoi pe umerii tatei. !i am sărit în pantaloni. iar tatăl meu cel "oarte cult !i politicos stătea acolo strig$nd c$t îl ţineau &o(ocii. neav$nd nimic din strigătele spectatorilor de pe terenurile de sport sau ale mulţimilor entuziaste care se dezlănţuie. nici după aceea. ca !i cum tuturor morţilor care au murit vreodată aici !i tuturor celor care urmează să moară li s a o"erit o scurtă ocazie să strige. poate mai degra&ă ca un ţipăt de groază !i uimire. !i întreaga mulţime a început să se înv$rtă încet în (urul ei. într un prim strigăt cumplit care !i a croit drum prin întuneric. dar nu m am mai o&osit să mi pun căma!ă sau pulover !i am ţ$!nit pe u!ă !i un vecin sau un străin m a cules de (os ca să nu "iu călcat în picioare !i am "ost trecut din m$nă în m$nă p$nă ce am aterizat pe umerii tatei.'mos +z pe loc. pătrunzător. nu vor&e sau (ocuri de cuvinte sau lozinci 569 . clădiri !i copaci. un strigăt cataclismic. în Ţara pe care au iu&it o stră&unii no!tri:. aproape de poarta noastră din "aţă# Tata !i mama stăteau acolo îm&răţi!aţi ca doi copii pierduţi în pădure. ca !i cum ar "i "ost într o imensă &etonieră !i nu mai eCistau interdicţii. care ţi îng*eţa s$ngele. a!a cum nu i am mai văzut nici înainte. !i pentru o clipă am "ost între ei. un strigăt care ar "i putut muta st$ncile. în îm&răţi!area lor. nu un strigăt de &ucurie.

ci a ţinut o mai departe cu strigătul lui lung. p$nă la capătul plăm$nilor aaaa*** !i c$nd a rămas "ără su"lare a tras aer în piept ca un om care se îneacă !i a continuat să strige. Datamon.Poveste despre dragoste si întuneric sioniste. &ăr&atul acesta care voia să "ie un pro"esor "aimos !i merita să a(ungă a!a ceva !i acum nu mai era dec$t aaa****# 2i am "ost surprins să văd m$na mamei m$ng$indu l pe capul ud !i pe cea"ă !i apoi am simţit m$na ei pe capul !i pe spatele meu. &ăr&atul cel drag 570 . pentru că ?*ei3* Aarra*. ci un singur strigăt lung !i dezgolit. doar zonele evreie!ti. nu s a oprit. >a3aa !i Tal&ie* tre&uie să ne "i ascultat în noaptea aceea învăluite într o tăcere ce poate că semăna cu tăcerea îngrozită a!ternută peste cartierele evreie!ti înainte de anunţarea rezultatului votării# In casa ?ilOanilor din ?*ei3* Aarra*. în casa 'is*ei din Tal&ie* !i în casa &ăr&atului din magazinul de îm&răcăminte. cu siguranţă nu întreg ora!ul. însă tata. pentru că poate că "ără să mi dau seama îl a(utam pe tata să strige. ca înainte de a "i "ost născocite cuvintele# Dar ceilalţi c$ntau acum. de asemenea. care nu putea să c$nte !i nu !tia cuvintele c$ntecelor îndrăgite. toată lumea c$nta. poate că din ad$ncuri încerca !i ea să împărtă!ească strigătul cu el !i cu mine !i cu întreaga stradă întreg cartierul întreg ora!ul !i întreaga ţară mama mea cea tristă încerca să participe de data aceasta nu. !i m$na mamei ne m$ng$ia pe am$ndoi iar !i iar. poate ca să ne aline sau poate că nu. nici măcar strigăte de &ucurie.

domnul 'uster !i a desc*is dintr odată prăvălia !i toate c*io!curile de pe strada Eep*ania* !i strada 6eula !i strada . claCoanele ma!inilor mugeau. la orele mici ale dimineţii. iar sulurile cu Tora erau scoase din c*ivoturile s"inte !i se prindeau în dans. nici Tal&ie* sau >a3aa nu !tiau !i n aveau cum să !tie că peste cinci luni o să cadă goale.*iar dacă nici Datamon. str$ng$nd din &uze în tăcere# . nu era săr&ătoare în noaptea asta# 5i tre&uie să "i auzit sunetele &ucuriei de pe străzile evreie!ti. mai t$rziu. !i 9înalţă "lamura sus către ?ion: !i 9'ici. poate că au stat la "erestre să vadă cele c$teva "ocuri voioase de arti"icii care au s"$!iat întunericul.ancelarului !i . neatinse.alea 7egele 6eorge s au desc*is !i &arurile s au desc*is în tot ora!ul !i au o"erit răcoritoare !i gustări !i c*iar &ăuturi alcoolice p$nă ce s a crăpat de ziuă.alea Aa""a !i . în ţara pe care au iu&it o stră&unii no!tri:.'mos +z 6epetto cu pungile de su& oc*ii lui milostivi. în întregul Derem 'vra*am !i în toate cartierele evreie!tiF au apărut steaguri !i lozinci scrise pe "$!ii de p$nză. !i 9Dumnezeu va reclădi 6alileea: !i 91ino să vezi N ce măreaţă e această zi: !i. sticle cu sucuri de "ructe. în m$inile evreilor !i că alţi oameni aveau să se mute în casele acelea &oltite din piatră tranda"irie !i în acele vile cu multele lor corni!e !i arcade# 'poi au "ost dansuri !i plan!ete pe strada 'mos. &ere !i 571 . se auzeau sunete puternice de s*o"ar din toate sinagogile.*iar !i papagalii tăceau# 2i "$nt$na din &azinul din grădină# .

înlăcrimaţi. !i eram călare pe umerii lui. c*e"uiau. artilerie. ci de parcă ar "i !tiut !i ar "i &ătut în cuie ceea ce !tia. vineri. un întreg procent din oamenii entuziasmaţi care s au revărsat pe străzi în acea noapte aveau să moară în răz&oiul pe care ara&ii l au pornit înainte de a trece !apte ore de la decizia 'dunării 6enerale de la La3e ?uccess !i aveau să "ie a(utaţi. însă unul din "iecare sută de &ăr&aţi. !i petrecăreţi "renetici se căţărau pe ma!inile &lindate engleze!ti !i "luturau drapelul statului ce nu se întemeiase încă. copii !i sugari din acele mulţimi de evrei care dansau. uită te &ine.Poveste despre dragoste si întuneric vin treceau din m$nă în m$nă !i de la o gură la alta. de la est !i de la nord. &eau !i pl$ngeau de &ucurie. se *otăr$se că are dreptul să "ie întemeiat# 2i avea să "ie întemeiat după o sută !i !aizeci !i !apte de zile !i nopţi. pe c$nd rătăceam pe acolo. în noaptea de 2I noiem&rie HI=X. printre cercurile de dansatori !i petrecăreţi. de "orţele armate regulate ale Ligii 'ra&e. străinii se îm&răţi!au pe stradă !i se sărutau. &ătr$ni. !i poliţi!ti englezi uluiţi erau tra!i !i ei în cercurile de dansatori !i îm&l$nziţi cu cutii de &ere !i cu lic*ioruri dulci. H= mai HI=8. armatele regulate din cinci state ara&e care ne au invadat cu intenţia de a pune capăt noului stat în răstimp de una două zile de la proclamarea lui# %nsă tata mi a spus. după plecarea englezilor. la La3e ?uccess. nu ca !i cum mi ar "i cerut o. avioane de v$nătoare !i &om&ardiere. dar în noaptea asta. &lindate. acolo. "emei. uită te "oarte 572 . de la sud. copile. coloane de in"anterie.

să nu intri în a!ternut cu *ainele de stradă0# Tata a stat l$ngă mine c$teva minute !i nu a zis nimic. nepoţilor !i strănepoţilor tăi despre noaptea asta c$nd noi o să "im de mult du!i de pe lume# 2i "oarte t$rziu. cu toate că în mod normal nu putea su"eri tăcerea !i se gră&ea să o izgonească# %nsă de data asta nu s a atins de tăcerea care era între noi. ce le au "ăcut ni!te *uligani lui !i "ratelui său. !i ce i au "ăcut ni!te &ăieţi neevrei la !coala lui poloneză din 1ilna.'mos +z &ine. care erau leoarcă de sudoare din îng*esuiala mulţimii. poate la trei sau patru. "ără să mă numească vreodată înălţimea 1oastră sau Preacinstitul Domn. pentru că n o să uiţi noaptea asta p$nă la ultima ta su"lare !i o să le spui copiilor. la o oră la care copilul ăsta n a avut niciodată voie să nu doarmă &u!tean în patul lui. "iule. nu ca să mă certe că am intrat în pat cu *ainele pe mine. &unicul 'le3sandr. la "el ca ale mele /!i aveam o regulă de "ier: niciodată. c$nd tatăl său. at$ta doar că m$na lui îmi m$ng$ia u!or părul# . a venit la !coală să înregistreze o pl$ngere.a !i cum în această &eznă tata se trans"ormase în mama# 'poi mi a spus în !oaptă. la +dessa. să nu ţi scape nimic. indi"erent din ce motiv. m am t$r$t su& pătura mea pe întuneric. David. iar "etele s au amestecat !i ele. ci ca să intre !i el !i să se culce l$ngă mine. &rutele au re"uzat să i înapoieze pantalonii rupţi !i l au atacat pe tatăl 573 . era părta! la ea. complet îm&răcat# 2i după o vreme m$na tatei a ridicat pătura pe întuneric. !i era !i el cu *ainele. iar a doua zi.

în ?*ei3* Aarra* s a tras într o am&ulanţă evreiască a"lată în drum spre centrul ora!ului. în mi(locul terenului de sport. 9>rutele s ar putea să se ia !i de tine c$ndva pe stradă sau la !coală# ? ar putea să o "acă tocmai pentru că e!ti un pic ca mine# %nsă de acum încolo. nici măcar c$nd a murit mama. din clipa în care avem statul nostru. su& oc*ii lui. la !apte. în vreme ce pro"esorii se uitau !i nu ziceau nimic sau poate că r$deau !i ei# 2i tot cu o voce de întuneric. zic$nd că evreii sunt a!a !i pe dincolo. în vreme ce noi !i pro&a&il !i toţi vecinii no!tri dormeam. c*iar su& "runtea lui înaltă. cu m$na încă rătăcindu i prin părul meu /pentru că nu era o&i!nuit să mă m$ng$ie0. spre spitalul Hadassa* de pe Muntele ?copus# %n toată ţara ara&ii au atacat auto&uzele evreie!ti de pe !osele. în loc de oc*elari. degetele mele au dat de lacrimi# -iciodată în viaţa mea. niciodată n o să "ii &rutalizat doar pentru că e!ti evreu !i pentru că evreii sunt a!a !i pe dincolo# 'sta nu# . tata mi a spus su& pătura mea în primele ore ale lui <0 noiem&rie HI=X. &unicul.Poveste despre dragoste si întuneric lui. nu l am văzut pe tata pl$ng$nd# 2i. iar "etele r$deau !i "ăceau glume neru!inate. nu l am văzut pl$ng$nd nici în noaptea aceea: era prea întuneric# Doar m$na mea st$ngă l a văzut# După c$teva ore.o să se mai înt$mple# Din noaptea asta s a terminat# Pe veci#: 'm întins m$na somnoros să i ating "aţa. de "apt. !i dintr odată. înainte sau după acea noapte. au ucis !i au rănit pasagerii !i au tras cu 574 . l au silit să se întindă pe pava( !i i au scos !i lui pantalonii.

răcnind versete din .oran. deoarece englezii au zădărnicit încercările Hagana*ului de a lansa contraatacuri.omitetul ?uprem 'ra& condus de Aamal Husseini a declarat grevă generală !i a trimis mulţimile pe străzi !i în mosc*ei. circa două sute de evrei !i ara&i# De la începutul lui decem&rie HI=X p$nă în martie HI=8 iniţiativa a "ost în m$inile "orţelor ara&eF evreii din Ierusalim !i de prin alte părţi au "ost siliţi să se mulţumească cu apărarea statică. ca represalii. în toată ţara.'mos +z arme u!oare !i cu mitraliere în su&ur&ii !i în a!ezările izolate# . inton$nd c$ntece s$ngeroase. i au arestat mem&rii !i le 575 . unde conducătorii religio!i au cerut un (i*ad împotriva evreilor# După c$teva zile. organizaţia paramilitară Irgun a ars complet cinematogra"ul 7eC. iar ma!inile &lindate engleze!ti. sute de ara&i înarmaţi au ie!it din +ra!ul 1ec*i. după cum s a spus. al cărui proprietar se pare că era ara&# %n prima săptăm$nă a tul&urărilor au "ost uci!i vreo douăzeci de evrei# P$nă la s"$r!itul celei de a doua săptăm$ni au murit. au condus mulţimea care a năvălit în centrul comercial evreiesc din capătul de est al străzii Mamilla !i a (e"uit !i a ars toată zona# Patruzeci de magazine au ars din temelii# ?oldaţii !i poliţi!tii englezi au "ormat &ariere pe strada Prinţesa MarG !i au împiedicat "orţele de apărare Hagana* să vină în a(utorul evreilor care au "ost prin!i în centrul comercial. url$nd 9id&a* al @a*ud: /să i măcelărim pe evrei0 !i trăg$nd ra"ale în aer# Poliţia engleză îi însoţea. &a c*iar le au con"iscat armele !i au arestat !aisprezece dintre ei# %n ziua următoare.

iar convoaiele care cărau *rană !i alte provizii nu !i puteau croi drum dec$t în sus dinspre coastă. "iind izolate de celelalte părţi evreie!ti ale ora!ului# )n 9comitet de criză: creat de 'genţia 5vreiască diri(a raţionalizarea *ranei !i cisternele care treceau pe străzi între &om&ardamente. au &locat !oselele !i au redus prezenţa evreiască la un mozaic spart de a!ezări asediate !i grupuri de a!ezări care nu puteau "i alimentate cu *rană. au su"erit un asediu în interiorul asediului. împreună cu sute de voluntari înarmaţi din ţările ara&e învecinate !i vreo două sute de soldaţi englezi care "ugiseră la ara&i !i luptau alături de ei. cum erau cartierul 5vreiesc dintre zidurile +ra!ului 1ec*i. au aruncat în aer instalaţiile de pompare !i Ierusalimul evreiesc a rămas "ără altă apă dec$t cea din puţuri !i rezervoare# Eonele evreie!ti izolate. Ierusalimul evreiesc era treptat despărţit de restul ţării# ?ingurul drum care îl lega de Tel 'viv era &locat de "orţele ara&e. !i asta cu preţul unor pierderi grele# Pe la s"$r!itul lui decem&rie HI=X părţile evreie!ti din Ierusalim erau asediate de"acto# 8orţele regulate ira3iene.Poveste despre dragoste si întuneric au con"iscat armele# 8orţele ara&e semiregulate. Me3or HaGim !i 7amat 7a*el. @emin Mos*e. cărora administraţia &ritanică le permisese să preia controlul asupra staţiei de pompare a apei de la 7os* *a 'Gin. com&usti&il !i muniţii dec$t prin intermediul convoaielor# In vreme ce englezii continuau să guverneze !i î!i "oloseau puterea în principal ca să i a(ute pe ara&i în răz&oiul lor !i ca să lege m$inile evreilor. distri&uind o 576 .

care era ca un "el de su&sol. ouăle !i alte alimente erau raţionalizate cu stricteţe !i se distri&uiau "amiliilor pe &aza unui sistem de cupoane. re"ugiaţi din cartierele de pe linia "rontului. din martie HI=8 p$nă în august sau septem&rie# In acest întuneric ad$nc !i în aerul rău mirositor. ca de pe!teră. vecini. pesmeţi !i pra" de ouă cu miros ciudat# Medicamentele !i alte articole medicale aproape că se epuizaseră# 7ăniţii erau uneori operaţi "ără anestezie# 'limentarea cu curent electric s a întrerupt !i. străini. laptele. am trăit luni întregi în întuneric sau la lumina lum$nărilor# 'partamentul nostru îng*esuit. s a trans"ormat într un adăpost antiaerian pentru locuitorii din apartamentele de deasupra noastră. dat "iind că era practic imposi&il să "aci rost de para"ină. cuno!tinţe. care dormeau pe saltele !i pe rogo(ini# Printre ei erau două "emei "oarte &ătr$ne care !edeau toată ziua pe podeaua coridorului privind în gol. care nu avea pe unde să iasă. legumele.'mos +z găleată de apă de persoană la două sau trei zile# P$inea. un &ătr$n pe (umătate ne&un care î!i zicea pro"etul Ieremia !i (elea mereu distrugerea Ierusalimului !i 577 . raţii sărăcăcioase de lapte pra". zi !i noapte. ni se alăturau din c$nd în c$nd vreo douăzeci sau douăzeci !i cinci de persoane. p$nă ce proviziile s au epuizat !i primeam în loc. din c$nd în c$nd. za*ărul. "iind considerat mai sigur în caz de &om&ardament !i "ocuri de armă# Toate geamurile au "ost scoase !i am &aricadat "erestrele cu saci cu nisip# 'm trăit într un întuneric neîntrerupt.

&a dormind. văduv. !i multă vreme n am !tiut dacă era viu sau mort. al căror "iu. (N.Poveste despre dragoste si întuneric prevestea pentru noi toţi camerele de gazare ara&e de l$ngă 7amalla* 9unde au început de(a să gazeze 2H00 de evrei pe zi:. ni s a spus. 37@?). din >eit @israel. soarta &i&liotecii !i a manuscriselor sale preţioase pe care a tre&uit să le lase în urmă în Talpiot !i pe care cine !tie dacă o să le mai vadă vreodată# . la ni!te prieteni#0 )nc*iul Aosep* depl$ngea necontenit. unc*iul Aosep* însu!i pro"esorul Dlausner cu cumnata sa HaGa 5litsede3: cei doi au reu!it. să "ugă din Talpiot.) 578 . 6ri!a.$t despre HaGa 5litsede3. era cine !tie unde. a. plecase din Talpiot împreună cu soţia sa !i stăteau în 7e*avia. "ugiseră din casa lor de pe linia "rontului. precum !i &unicul 'le3sandr. rănit sau prizonier#20 ?oţii Miudovni3. care era considerat locul cel mai puţin zgomotos din apartament# /2i domnul 'gnon. &unica ?*lomit !i "ratele mai mare. înrolat în Palmac*. &a tre(i pentru că din cauza întunericului era greu de deose&it noaptea de zi pe podeaua &ucătărioarei noastre. cu vocea sa stridentă. aproape înlăcrimată. care "usese izolat !i încercuit. !i s au re"ugiat la noi# 'cum stăteau culcaţi. a scris despre cele trăite de el în 7ăz&oiul de 5li&erare în cartea sa ?a&ia însetată (Ierusalim. practic în ultimul minut. îm&răcaţi complet !i încălţaţi. ateriz$nd !i ei 20 1ărul tatălui meu. unicul ei "iu. *'iasaf. al &unicului 'le3sandr /mătu!a