Amos Oz Poveste despre dragoste si întuneric

Traducere din engleză: Dana Ligia Ilin Humanitas, 2008

Poveste despre dragoste si întuneric

M am născut !i am crescut într un apartament micuţ, cu tavanul scund, a"lat la parter# Părinţii mei dormeau pe o canapea care, atunci c$nd era des"ăcută, seara, aproape că umplea încăperea de la un perete la celălalt# %n "iecare dimineaţă trăgeau patul la loc, ascundeau a!ternuturile în lada de dedesu&t, răsturnau salteaua, apăsau &ine !i ascundeau totul su& o cuvertură de un cenu!iu !ters, peste care împră!tiau apoi ni!te pernuţe orientale, &rodate, a!a înc$t orice urmă a somnului lor de peste noapte se "ăcea nevăzută# 'st"el, dormitorul lor era deopotrivă &irou, &i&liotecă, su"ragerie !i salon# In "aţa acestei camere se a"la odăiţa mea verde, pe (umătate ocupată de un !i"onier p$ntecos# )n coridor lung !i str$mt, întunecat !i puţin cur&at, ca un tunel prin care evadezi din înc*isoare, lega de cele două odăiţe &ucătărioara !i &aia cu closetul# )n &ec c*ior, înc*is într o cu!că de "ier, arunca asupra acestui coridor o penum&ră lugu&ră c*iar !i în timpul zilei# In partea din "aţă, am$ndouă camerele aveau c$te o singură "ereastră, stră(uită de o&loane de metal, care se străduia să arunce o oc*eadă către priveli!tea de la răsărit, dar nu descoperea dec$t un c*iparos pră"uit !i un zid scund, din pietre cioplite grosolan# Printr o desc*izătură c$t palma în pereţii lor din spate, aproape de tavan, &ucătărioara !i &aia se uitau la o curte mică de înc*isoare, încon(urată de ziduri înalte !i a!ternută cu ciment, und e o mu!cată decolorată, a!ezată într un &idon de măsline ruginit, se prăpădea înceti!or t$n(ind
2

'mos +z

după o rază de soare# Pe pervazurile acestor desc*izături ţineam întotdeauna &orcane cu castraveţi muraţi !i mai era acolo un cactus încăpăţ$nat, pus într o vază crăpată ce slu(ea drept g*iveci# De "apt, apartamentul era la su&sol, întruc$t parterul clădirii "usese săpat în coasta pietroasă a dealului# Dealul acesta era vecinul de alături, un vecin greoi, introvertit, tăcut, un deal &ătr$n !i posac, cu manii de &urlac, un deal somnoros, iernatic, care nu *$r!$ia mo&ila !i nu primea pe nimeni în vizită, nu "ăcea nici un zgomot !i nu ne deran(a de"el, însă prin pereţii ce ne despărţeau se "uri!au tot timpul către noi, ca un iz de mucegai sla&, dar persistent, "riguroasa tăcere întunecată !i umezeala posomor$tului nostru vecin# '!adar, c*iar !i vara în casa noastră plutea un strop de iarnă# Musa"irii ziceau: întotdeauna e tare plăcut aici în toiul valului de căldură, at$ta răcoare, c*iar "rig, dar cum vă descurcaţi iarna, -u trece umezeala prin pereţi, -u vi se pare deprimant, .asa era plină oc*i cu cărţi# Tata putea citi în !aisprezece sau !aptesprezece lim&i !i vor&ea unsprezece /toate cu accent rusesc0# Mama vor&ea patru sau cinci lim&i !i citea în !apte sau opt# 1or&eau între ei în rusă sau polonă c$nd nu voiau să pricep eu# /'dică în cea mai mare parte a timpului# .$nd s a înt$mplat ca mama să vor&ească în e&raică despre un armăsar, cu mine de "aţă, tata a repezit o, "urios, în ruse!te: 2to s to&oi, 1idis malci3 riadom snami4 .e te a
3

Poveste despre dragoste si întuneric

apucat, Doar vezi că &ăiatul e aici40 Din considerente culturale, citeau mai ales în germană sau engleză !i presupun că visau în idi!# %nsă pe mine mă învăţau o singură lim&ă, e&raica# Poate se temeau că, dacă !tiu mai multe lim&i, o să "iu !i eu vulnera&il la lingu!irile 5uropei, continentul ăsta minunat !i uciga!# Pe scala de valori a părinţilor mei, cu c$t un lucru era mai occidental, cu at$t era considerat mai cultural# +ric$t de mult i ar "i îndrăgit su"letele lor ruse!ti pe Tolstoi !i Dostoievs3i, &ănuiesc că 6ermania în ciuda lui Hitler le părea mai culturală dec$t 7usia sau Polonia, iar 8ranţa !i mai mult dec$t 6ermania# 'nglia era !i mai sus pe scala lor dec$t 8ranţa# .$t despre 'merica, nu erau prea lămuriţi: la urma urmei, era o ţară în care oamenii împu!cau indieni, (e"uiau trenurile po!tale, goneau după aur !i v$nau "ete# Pentru ei, 5uropa era o ţară a "ăgăduinţei interzisă, un peisa( mult r$vnit, cu "oi!oare !i piaţete pavate cu lespezi vec*i, cu tramvaie, poduri !i clopotniţe, sate pierdute pe coclauri, staţiuni &alneare, păduri !i pa(i!ti înzăpezite# .uvinte precum 9ca&ană:, 9pa(i!te: sau 9g$scăriţă: m au entuziasmat !i m au "ermecat toată copilăria# 'veau aroma senzuală a unei lumi adevărate !i ti*nite, departe de acoperi!urile de tinic*ea, pră"uite, de maidanele acoperite de "iare ruginite !i ciulini, de coastele secetoase ale dealurilor din Ierusalimul nostru ce se su"oca su& povara verii încinse p$nă la al&# %mi era destul să murmur 9pa(i!te:, !i pe dată
4

'mos +z

auzeam mugetele vacilor cu tălăngi la g$t !i clipocitul p$raielor# Dacă înc*ideam oc*ii puteam vedea g$scăriţă desculţă, a cărei ispită îmi umplea oc*ii de lacrimi înainte să "i avut măcar *a&ar de toate astea# .u trecerea anilor, mi am dat seama că Ierusalimul, a"lat su& guvernare &ritanică în anii ;20, ;<0 !i ;=0, tre&uia să "ie un ora! cu o cultură "ascinantă# 'vea mari oameni de a"aceri, muzicieni, învăţaţi !i scriitori: Martin >u&er, 6ers*om ?c*olem, ?#@# 'gnon !i o pleiadă de alţi savanţi !i arti!ti de "runte# )neori, pe c$nd treceam pe strada >en @e*uda sau pe &ulevardul >en Maimon, tata îmi !optea: 9)ite, acela e un savant de renume mondial:# -u pricepeam ce voia să zică# Mă g$ndeam că a avea renume mondial era cumva legat de ni!te picioare neputincioase, pentru că omul acela era adesea un &ătr$n spri(init în &aston care !ont$căia !i purta un costum gros de l$nă c*iar !i vara# Ierusalimul pe care îl admirau părinţii mei se a"la departe de zona în care trăiam: era în 7e*avia cea plină de verdeaţă, cu grădinile !i acordurile ei de pian, era în trei patru ca"enele cu policandre aurite de pe .alea Aa""a sau strada >en @a*uda, în *olurile din @M.' sau din *otelul 7egele David, unde evreii !i ara&ii seto!i de cultură se amestecau cu englezi culţi, cu manie e desăv$r!ite, unde doamne visătoare, cu g$tul lung, pluteau în roc*ii de seară, la &raţul domnilor în costume înc*ise la culoare, unde englezi cu mintea destupată cinau cu evrei culţi
5

Poveste despre dragoste si întuneric

sau cu ara&i !coliţi, unde aveau loc recitaluri, &aluri, serate literare, thés dansants !i se purtau conversaţii ra"inate, artistice# ?au poate că un ast"el de Ierusalim, cu ale sale policandre !i t*Bs dansants, nu eCista dec$t în visurile &i&liotecarilor, pro"esorilor, "uncţionarilor !i legăturilor de cărţi care trăiau în Derem 'vra*am# In orice caz, acolo unde eram noi nu eCista# Derem 'vra*am, zona în care trăiam, ţinea de .e*ov# După mai mulţi ani, c$nd l am citit pe .e*ov /tradus în e&raică0 am "ost convins că este unul dintre noi: unc*iul 1ania trăia c*iar la eta(ul de deasupra, doctorul ?amoilen3o se aplecase asupra mea !i mă cercetase cu m$inile i mari !i puternice c$nd am avut "e&ră !i, o dată, di"terie, Laevs3i, cu ve!nica lui migrenă, era vărul de al doilea al mamei mele !i ne duceam la sala de concerte >eit Haam să l ascultăm pe Trigorin, la matineele de s$m&ătă# 5ram încon(uraţi de tot "elul de ru!i# 5rau mulţi tolstoieni# )nii dintre ei c*iar arătau ca Tolstoi# .$nd am dat peste o "otogra"ie a lui Tolstoi, pe coperta din spate a unei cărţi, am "ost convins că l zărisem adesea prin cartier, preum&l$ndu se pe strada Malac*i sau în (os, pe +&adia*, cu capul gol, cu &ar&a lui al&ă z&$rlită de v$nt, la "el de măreţ ca patriar*ul 'vraam, cu oc*ii arunc$nd "ulgere, av$nd în loc de &aston o creangă, cu ru&a!ca purtată peste pantalonii largi !i încinsă cu o s"oară# Tolstoienii din cartierul nostru /cărora părinţii
6

'mos +z

mei le ziceau tolstoi!ci3i0 erau, p$nă la unul, vegetarieni aprigi, re"ormatori ai lumii cărora le păsa "oarte mult de natură, moralizatori iu&itori ai omenirii, iu&itori ai "iecărei "ăpturi, t$n(ind ve!nic după viaţa de la ţară, după muncile agricole simple, pe c$mpuri !i prin livezi# Dar nu iz&uteau nici măcar să !i cultive plantele din g*ivece: poate că le omorau ud$ndu le prea mult sau poate că uitau să le ude, sau poate o "i "ost vina nesu"eritei administraţii &ritanice care ne punea clor în apă# )nii dintre ei erau tolstoieni care păreau să iasă drept din paginile unui roman de Dostoievs3i: "răm$ntaţi, vor&ăreţi, reprim$ndu !i dorinţele, arz$nd în "lacăra ideilor# Dar în cartierul nostru, Derem 'vra*am, cu toţii, !i tolstoieni, !i dostoievs3ieni, ro&oteau pentru .e*ov# 7estul lumii era numit, în general, 9lumeaceamare:, dar avea !i alte epitete: luminată, eCterioară, li&eră, ipocrită# + cuno!team aproape numai din colecţia mea de tim&re: Danzig, >oemia !i Moravia, >osnia !i Herţegovina, +u&angui .*ari, Trinidad !i To&ago, Denia, )ganda !i Tangani3a# Lumeaceamare era departe de tot, atrăgătoare, minunată, dar pentru noi ea era !i periculoasă !i ameninţătoare# 5i nu i plăceau evreii, pentru că sunt de!tepţi, le scapără mintea, au succes din plin, dar !i pentru că sunt zgomoto!i !i arivi!ti# -u i plăcea nici ce "ăceam aici, pe păm$ntul Israelului, pentru că ne pizmuia p$nă !i pentru "$!ia asta îngustă de mla!tini, &olovăni! !i
7

Poveste despre dragoste si întuneric

de!ert# 'colo, în lume, toţi pereţii erau acoperiţi cu gra""iti: 9Aidanilor, duceţi vă înapoi în Palestina:, a!a că am venit înapoi în Palestina, !i acum lumeaceamare z&iera către noi: 9Aidanilor, căraţi vă din Palestina:# -u numai lumeaceamare era "oarte departe: c*iar !i ţara Israelului era destul de departe# )ndeva, peste dealuri, *ăt departe, răsărea un nou neam de eroi evrei eroici, un neam de oameni ar!i de soare, duri, tăcuţi, cu spirit practic, cu totul alt"el dec$t evreii din diaspora, cu totul alt"el dec$t locuitorii din Derem 'vra*am# Pionieri cutezători !i *$r!iiţi, care au iz&utit să !i "acă un prieten din întunericul nopţii !i au depă!it toate *otarele !i în privinţa relaţiilor dintre un &ăiat !i o "ată, !i invers# -u se ru!inau de nimic# >unicul 'le3sandr a spus o dată: 95i cred că în viitor o să "ie "oarte u!or, un &ăiat va putea să meargă la o "ată !i să i o ceară, pur !i simplu, sau poate că "etele nici n o să mai a!tepte să vină la ele, o să se ducă ele la &ăieţi să le o ceară, cum ai cere un pa*ar de apă:# Miopul unc*i >etsalel a zis, cu m$nie politicoasă: 9'sta nu i &ol!evism curat, să calci în picioare toate tainele, toate misterele,4 ?ă pui cruce emoţiilor,4 ?ă pre"aci întreaga noastră viaţă într un pa*ar cu apă căl$ie,4: )nc*iul -e*emia, din ung*erul lui, a lăsat să i scape c$teva versuri dintr un c$ntec care îmi părea m$r$itul unei "iare încolţite: „Of, lungă mi-e calea şi drumul strâmbat Pe munte, pe câmpul pustiu Of, maică, prin arşiţi şi nea eu te cat
8

'mos +z

Mi-e dor, dar departe te ştiu!..." 'tunci mătu!a Eippora* a spus în ruse!te: 9Da; potoliţi vă odată# 'ţi luat o razna cu toţii, 1ă aude &ăiatul4: 2i atunci au dat o pe ruse!te# Pionierii trăiau dincolo de orizontul nostru, în 6alileea, ?*aron !i în 1ăi# Tineri duri, inimo!i, c*iar dacă sunt, "ire!te, tăcuţi !i c*i&zuiţi, !i tinere solide, sincere !i reţinute, care păreau să !tie !i să înţeleagă totulF te înţelegeau !i îţi înţelegeau încurcătura s"ioasă, !i totu!i se purtau cu tine cu tandreţe, cu seriozitate !i cu respect, ca !i cum nu ai "i "ost un copil, ci un &ăr&at, c*iar dacă unul mai mititel# %n mintea mea, ace!ti pionieri erau oameni puternici, serio!i, independenţi, în stare să !adă roată inton$nd c$ntece de dor s"$!ietor sau de &at(ocură, sau scandaloase c$ntece "ără perdeaF sau în stare să danseze at$t de săl&atic, înc$t să pară că !i ies din trupF dar, de asemenea, în stare să "ie singuri !i să privească în sine, să trăiască su& cerul li&er, să doarmă în corturi, să muncească pe rupte, c$nt$nd ?untem gata totdeauna, 8iii tăi ţi au adus pacea cu "ierul plugului, azi aduc pacea cu pu!ca, +riunde suntem trimi!i, ne du u ucem, oameni în stare să călărească pe cai săl&atici sau pe tractoarele cu roţi ce lasă urme late, care vor&esc ara&a, care cunosc "iecare grotă !i ued, care se pricep la pistoale !i grenade, !i totu!i citesc poezie !i "ilozo"ie: &ăr&aţi voinici cu mintea iscoditoare !i sentimentele &ine ascunse, care pot discuta aproape pe !optite în corturile lor, la licărul lum$nărilor, către orele mici ale dimineţii, despre
9

Poveste despre dragoste si întuneric

sensul vieţilor noastre !i despre alegerile crude între iu&ire !i datorie, între patriotism !i dreptatea universală# )neori mă duceam cu prietenii la depozitul unde se livrau produsele de la Tnuva, ca să i privim venind de peste dealuri, de *ăt departe, cu un camion înv$r"uit cu produse agricole, 9în ve!minte de lucru, cu &ocanci încălţaţi:, !i mă duceam aproape de ei, ca să trag pe nări mirosul de "$n, aromele ameţitoare ale locurilor îndepărtateF în locul de unde vin ei, îmi ziceam, se petrec cu adevărat lucruri măreţe# 'colo se construie!te ţara !i se re"ace lumea, acolo se "ăure!te o nouă societate# 5i î!i pun pecetea pe "aţa păm$ntului !i pe istorie, ară c$mpuri !i plantează vii, scriu un c$ntec nou, î!i în!"acă pu!tile, sar pe cai !i le răspund la împu!cături (e"uitorilor ara&i: ei iau (alnicul nostru lut omenesc !i îi dau "orma unei naţiuni luptătoare# 1isam în taină că într o zi o să mă ia cu ei# 2i o să mă pre"acă !i pe mine într o naţiune luptătoare# .ă !i viaţa mea va deveni un c$ntec nou, o viaţă la "el de curată, sinceră !i simplă ca un pa*ar cu apă într o zi cu zădu"# Peste dealuri, *ăt departe, ora!ul Tel 'viv era !i el un loc senzaţional din care veneau ziare, zvonuri despre teatru, operă, &alet !i ca&aret, precum !i despre arta modernă, politica de partid, ecourile unor dez&ateri "urtunoase !i "r$nturi de &$r"ă rătăcite# La Tel 'viv erau marii sportivi# 2i tot acolo era marea, plină de evrei &ronzaţi care !tiau să înoate# .ine !tie la Ierusalim să înoate, .ine a mai pomenit evrei
10

'mos +z

care înoată, 'stea erau alte gene# + mutaţie# 9.a minunata na!tere a unui "luture dintr un vierme#: 5ra o vra(ă anume în însu!i numele Tel 'viv# De cum am auzit cuv$ntul 9Telaviv:, am văzut cu oc*ii minţii imaginea unui tip zdravăn, cu un maiou al&astru înc*is, &ronzat !i cu umerii laţi, un poet muncitor revoluţionar, un tip în a cărui plămadă n a intrat !i "rica, genul numit Hevreman, cu !apca pusă pe o parte, negli(ent !i totu!i provocator, peste părul c$rlionţat, care "umează ţigări Matusian, cineva care se simte în largul lui în lume: toată ziua munce!te la c$mp sau cu nisip !i mortar, seara c$ntă la vioară, noaptea dansează cu "etele sau le "redonează c$ntece sentimentale printre dune, la lumina lunii pline, iar înainte de ivirea zorilor î!i ia din ascunzătoare pistolul sau mitraliera !i se "uri!ează prin întuneric ca să păzească locuinţele !i c$mpurile# .e departe era Tel 'vivul4 în toată copilăria mea n am "ost acolo dec$t cel mult de cinci !ase ori: mergeam c$teodată să petrecem săr&ătorile cu mătu!ile, surorile mamei# -u numai că lumina din Tel 'viv era !i mai di"erită de cea din Ierusalim dec$t acum, dar c*iar !i legile gravitaţiei erau cu totul altele# +amenii mergeau alt"el la Tel 'viv: săltau !i pluteau, ca -eil 'rmstrong pe lună# La Ierusalim oamenii mergeau întotdeauna ca după un mort sau ca înt$rziaţii la un concert# Mai înt$i puneau (os v$r"ul panto"ului !i încercau păm$ntul# 'poi, după ce a!ezau piciorul, nu se
11

Poveste despre dragoste si întuneric

gră&eau deloc să l mi!te: a!teptasem două mii de ani ca să putem pune piciorul în Ierusalim, !i nu voiam să renunţăm la asta# Dacă ridicam piciorul s ar "i putut să vină cineva !i să ne în!"ace "$!iuţa de ţară# Pe de altă parte, după ce ai ridicat piciorul, nu te pripi să l pui iar (os: cine !tie în ce cui& de vipere poţi călca# ?ute de ani ne am plătit cu s$nge impetuozitatea, am căzut iar !i iar în m$inile du!manilor pentru că am pus picioarele pe păm$nt "ără să ne uităm pe unde mergem# .am a!a pă!eau oamenii în Ierusalim# Dar la Tel 'viv măiculiţă4 întreg ora!ul era o lăcustă uria!ă# +amenii săltau, ca !i casele, străzile, pieţele, &riza mării, nisipul, &ulevardele, !i c*iar norii de pe cer# + dată ne am dus la Tel 'viv de Pa!te !i a doua zi m am sculat dis de dimineaţă, c$nd toată lumea dormea, m am îm&răcat, am ie!it !i m am (ucat de unul singur într un scuar unde erau vreo două &ănci, un leagăn, o groapă cu nisip !i trei patru copaci tineri în care păsărelele ciripeau de(a# Peste c$teva luni, de 'nul -ou, ne am întors la Tel 'viv, !i scuarul nu mai era acolo# 8usese mutat, cu tot cu copăcei, &ănci, groapă cu nisip, păsărele !i leagăn, la celălalt capăt al străzii# 'm rămas uimit: nu pricepeam cum de >en 6urion !i autorităţile desemnate legal puteau îngădui a!a ceva# .um poate să ia cineva dintr odată un scuar !i să l mute, .e urmează acum o să mute Muntele Măslinilor sau Turnul lui David, + să sc*im&e locul Eidului Pl$ngerii, +amenii din Ierusalim vor&eau despre Tel 'viv cu invidie !i m$ndrie, cu admiraţie, dar aproape
12

'mos +z

con"idenţial: ca !i cum ora!ul ar "i "ost un soi de proiect secret crucial al poporului evreu, despre care era mai &ine să nu vor&e!ti prea mult la urma urmei, zidurile au urec*i, spionii !i agenţii inamicului pot p$ndi la orice colţ# Tel 'viv# Mare# Lumină# -isip, sc*ele, c*io!curi pe &ulevarde, un ora! evreiesc al&, nou nouţ, cu linii simple, care cre!te printre cr$ngurile de citrice !i dune# -u doar un loc pentru care cumperi un &ilet !i călătore!ti cu un auto&uz 5gged, ci cu totul alt continent# 'ni la r$nd am ţinut regulat legătura prin tele"on cu neamurile de la Tel 'viv# Ii sunam noi o dată la trei sau patru luni, cu toate că nu aveam tele"on nici noi, nici ei# Mai înt$i le scriam mătu!icii HaGGa !i unc*iului Tsvi, ca să i anunţăm că, să zicem, aveam să i sunăm pe HI din acea lună, care era miercuri, iar miercurea unc*iul Tsvi pleca de la serviciul lui de la clinică la trei, a!a că la cinci tele"onăm de la drog*eria noastră la drog*eria lor# ?crisoarea era trimisă cu mult înainte !i apoi a!teptam răspunsul# In scrisoarea lor, mătu!ica HaGGa !i unc*iul Tsvi ne asigurau că acea miercuri, HI, le convenea de minune, !i vor "i la drog*erie puţin înainte de cinci, !i că să nu ne "acem gri( i dacă nu reu!im să tele"onăm la cinci "iC, că n o să "ugă nicăieri# -u mi amintesc dacă ne puneam cele mai &une *aine în eCpediţia p$nă la drog*erie pentru tele"onul la Tel 'viv, dar nu m a! mira s o "i "ăcut# 5ra o acţiune solemnă# %ncă din duminica dinainte tata îi zicea mamei, 98ania, n ai uitat că e săptăm$na în care sunăm la Tel 'viv , : Luni,
13

Poveste despre dragoste si întuneric

mama zicea, 9'rie*, nu cumva să a(ungi t$rziu acasă poim$ine, să nu iasă vreo încurcătură :# Iar marţi am$ndoi îmi ziceau: 9'mos, nu care cumva să ne "aci vreo surpriză, auzi, nu cumva să te îm&olnăve!ti, auzi, să nu răce!ti ori să cazi p$nă m$ine după amiază:# 2i în seara aceea îmi ziceau, 9Du te la culcare devreme, ca să "ii în "ormă pentru tele"on, nu vrem să ţi sune vocea de parcă nu te am *răni cum tre&uie:# '!a că emoţia cre!tea# Locuiam pe strada 'mos, iar drog*eria era la cinci minute de mers pe (os, pe strada Eep*ania*, însă pe la trei tata îi zicea mamei: J ?ă nu te mai apuci acum de nimic, ca să nu tre&uiască să te zore!ti# J 5u n am pro&leme, dar cum răm$ne cu tine, cu nasul în cărţi, ar putea să ţi iasă cu totul din minte# J 5u, ?ă uit, Din cinci în cinci minute mă uit la ceas# 2i apoi, 'mos o să mi amintească# Po"tim, n am dec$t cinci sau !ase ani !i de(a tre&uie să mi asum o răspundere istorică# aveam ceas cum să "i avut, a!a că tot timpul "ugeam la &ucătărie să văd ce zice ceasul, !i apoi anunţam, ca numărătoarea inversă la lansarea unei nave spaţiale: încă douăzeci !i cinci de minute, încă douăzeci de minute, încă cincisprezece minute, încă zece minute !i (umătate !i în clipa aceea ne ridicăm, încuiem cu gri(ă u!a din "aţă !i purcedem, toţi trei, o luăm la st$nga p$nă în dreptul &ăcăniei domnului 'uster, apoi la dreapta pe strada Eec*aria*, la st$nga pe Malac*i, la dreapta pe
14

'mos +z

Eep*ania* !i drept în drog*erie, zic$nd: J >ună ziua, domnule Heinemann, ce mai "aceţi, 'm venit să tele"onăm# +mul !tia per"ect, desigur, că miercurea venim să ne sunăm neamurile din Tel 'viv !i !tia că Tsvi lucrează la clinică !i că HaGGa are o slu(&ă importantă la Liga 8emeilor Muncitoare, că @igal vrea să se "acă sportiv c$nd o să "ie mare !i că sunt &uni prieteni cu 6olda MeGerson /care a devenit apoi 6olda Meir0 !i cu Mi!a DolodnG, căruia pe aici i se zicea Mos*e Dol, însă noi tot îi aminteam: 9'm venit să ne sunăm neamurile de la Tel 'viv:# Iar domnul Heinemann zicea: 9Da, "ire!te, vă rog să luaţi loc:# 'poi ne spunea o&i!nuita lui glumă despre tele"on# 9+dată, la .ongresul ?ionist de la Euric*, s au auzit ni!te z&ierete cumplite dintr o încăpere vecină# >eri Loc3er l a între&at pe Harz"eld ce se înt$mplă, iar Harz"eld i a eCplicat că tovară!ul 7u&as*ov vor&e!te cu >en 6urion, care e la Ierusalim# K1or&e!te la IerusalimL, a eCclamat >eri Loc3er, Kpăi atunci de ce nu "olose!te tele"onul,L: Tata zicea: 9'cuma "ormez numărul:# 2i mama zicea: 95 prea cur$nd, 'rie*# Mai sunt c$teva minute:# 5l răspundea: 9Da, dar mai tre&uie să ne dea legătura /pe atunci nu era tele"on direct0:# Mama: 9Da, dar dacă se nimere!te să ne dea imediat legătura !i încă n au a(uns,: Tata răspundea: 9'tunci o să încercăm mai t$rziu:# Mama: 9-u, o să !i "acă gri(i, o să creadă că au ratat convor&irea:#
15

Poveste despre dragoste si întuneric

Pe c$nd se ciorovăiau a!a, dintr odată era aproape cinci# Tata lua receptorul, ridic$ndu se în picioare, !i i spunea operatoarei: 9>ună ziua, doamnă# 1ă rog să mi daţi Tel 'viv M=8:# /?au cam a!a ceva: trăiam încă în lumea numerelor cu trei ci"re#0 )neori operatoarea răspundea: 91ă rog să a!teptaţi c$teva minute, domnule, vor&e!te !e"ul po!tei:# ?au domnul ?itton# ?au domnul -as*as*i&i# 2i eram destul de agitaţi: ce o să !i înc*ipuie despre noi, Puteam vedea ca aievea această singură linie care lega Ierusalimul de Tel 'viv !i, prin Tel 'viv, de restul lumii# 2i dacă această unică linie era ocupată, eram rupţi de lume# Linia !erpuia prin deserturi !i st$nci, peste dealuri !i văi, !i mă g$ndeam că asta e o mare minune# Tremuram: dacă vin noaptea "iarele !i rup linia cu colţii, ?au dacă o taie ni!te ara&i răi, ?au dacă pătrunde în ea ploaia, ?au dacă e un incendiu, -u se !tie niciodată# Linia asta !erpuia, at$t de vulnera&ilă, nepăzită, se cocea la soare, nu se !tie niciodată# Mă simţeam plin de recuno!tinţă "aţă de oamenii care au pus linia asta, a!a de cura(o!i, a!a de îndem$natici, doar nu i lucru de !agă să întinzi o linie de la Ierusalim la Tel 'viv# 2tiam din eCperienţă: o dată am întins o s$rmă din odaia mea p$nă în odaia lui 5liGa*u 8riedmann, a"lată doar peste două case !i o grădină, !i c$tă trudă, cu copacii din cale, vecinii, !opronul, zidul, treptele, tu"ele# După ce a!teptam un pic, tata î!i spunea că !e"ul po!tei sau domnul -as*as*i&i tre&uie să "i
16

'mos +z

s"$r!it de vor&it, a!a că lua iar receptorul !i i spunea operatoarei: 91ă rog să mă scuzaţi, doamnă, vă cerusem să mi "aceţi legătura cu Tel 'viv M=8:# 5a zicea: 9'm scris numărul, domnule# 1ă rog să a!teptaţi: /sau 91ă rog să aveţi ră&dare:0# Tata zicea: 9'!tept, doamnă, "ire!te că a!tept, dar !i acolo sunt oameni care a!teaptă:# 'cesta era "elul lui de a i sugera politicos că, de!i suntem într adevăr oameni culţi, eCistă o limită a ră&dării noastre# 5ram persoane &ine crescute, dar nu eram "raieri# -u puteam "i m$naţi ca oile la în(ung*iat# 'cea idee că te poţi purta cu evreii oricum po"te!ti era moartă, o dată pentru totdeauna# 'poi, &rusc, tele"onul ţ$r$ia acolo, în drog*erie, !i întotdeauna era un sunet "oarte emoţionant, o clipă de vra(ă, !i conversaţia suna cam a!a: J 'lo, Tsvi, J La tele"on# J 'ici e 'rie*, din Ierusalim# J Da, 'rie*, &ună, aici e Tsvi, ce mai "aci, J Toate &une pe aici# 1or&im de la drog*erie# J 2i noi# .e noutăţi ai, J -imic nou pe aici# Dar pe la voi, Tsvi, ?pune mi cum o duceţi# J Totul e &ine# -imic special# ?untem &ine cu toţii# J Lipsa ve!tilor e o veste &ună# -ici aici nu s noutăţi# ?untem &ine cu toţii# 2i voi, J 2i noi suntem &ine# J 'sta e &ine# 1rea !i 8ania să vor&ească# 2i apoi totul de la capăt, la "el# .e mai "aceţi, .e mai e nou,
17

e mai e nou. dez&ăt$nd scandat colonialismul. 'ceste replici goale nu erau cu adevărat goale. nu doar părinţilor mei să !i eCprime sentimentele personale# -u le era deloc greu să eCprime sentimentele o&!te!ti erau oameni inimo!i !i !tiau să vor&ească# +. un pogrom. cu mare însu"leţire. cum mai !tiau să vor&ească4 5rau în stare să converseze ore în !ir. un dezastru cumplit. cine !tie ce se poate înt$mpla. nordul '"ricii !i .Poveste despre dragoste si întuneric 2i apoi: 9'cum 'mos vrea să zică !i el ceva:# 2i asta era toată discuţia# .aucazul. d$ndu le lacrimile de at$ta patetism. o &aie de s$nge. Aa&otins3i.ur$nd# Pe cur$nd# 'veţi gri(ă de voi# Toate cele &une# 2i vouă# Dar nu era o glumă: vieţile noastre at$rnau de un "ir# 'cum îmi dau seama că nu erau deloc siguri că vor mai vor&i cu adevărat vreodată. erau doar st$ngace# . pun$nd tot su"letul. 9c*estiunea agrară:. ?talin. 9arta în opoziţie cu viaţa:. însă în clipa 18 . cine !tie ce ne mai a!teaptă.e &ine că am a"lat cum o mai duceţi# . ar putea "i răzmeriţe. la urma urmei. o să vor&im iar în cur$nd# . aceasta ar putea "i ultima oară.eea ce înţeleg acum din acele conversaţii tele"onice este c$t de greu le era tuturor. >ine# Păi. ar putea "i răz&oi. despre -ietzsc*e. ara&ii s ar putea ridica să ne ucidă pe toţi. antisemitismul. 8reud.e &ine că am a"lat cum o mai duceţi !i voi# + să scriem !i sta&ilim următoarea convor&ire# + să vor&im# Da# ?igur# . tancurile lui Hitler aproape că ne a(unseseră în prag din două direcţii. 9pro&lema "emeilor:. dreptatea.

*iar !i cei ca părinţii mei. de "apt. sec. într o ma!ină străină# Intr o s$m&ătă a venit la noi în vizită o prietenă de a mamei. cuv$ntul "olosit de ea pentru 9spaimă: însemna 9p$rţ:# -imănui dintre ceilalţi nu i se părea amuzant sau poate doar se pre"ăceau# Tot a!a. două r$nduri de g*ilimele. era o mare lipsă de cuvinte: e&raica era o lim&ă încă insu"icient de naturală. c*iar speriat. totul era 9interzis: sau 9nu se "ace: sau 9nu i "rumos:# Pe l$ngă aceasta. eu iz&ucneam în r$s# In argou. rezultatul unui !ir de generaţii care î!i reprimaseră sau î!i negaseră adevăratele sentimente# + du&lă negaţie. nu o stăp$neau pe deplin# + vor&eau cu un soi de o&sesie a preciziei# ?e răzg$ndeau adesea !i spuneau cu alte cuvinte ceea ce tocmai rostiseră# Poate că a!a se simte un !o"er miop c$nd încearcă să !i di&uiască drumul noaptea printr un la&irint de străduţe dosnice dintr un ora! necunoscut. în conversaţie. care cuno!teau &ine e&raica. !i era greu de !tiut ce o să iasă de "apt c$nd o vor&e!ti# -u puteau "i siguri niciodată că nu vor rosti ceva ridicol. c$nd tata vor&ea despre 19 .'mos +z în care încercau să !i eCprime un sentiment personal nu ie!ea dec$t ceva oarecum crispat. întruc$t manierele &urg*eze europene întăreau constr$ngerile comunităţii evreilor religio!i# Practic. !i ei trăiau cu spaima de ridicol# ?e temeau de el ca de moarte# . că s a speriat sau că cineva era speriat. cu siguranţă nu era o lim&ă intimă. o pro"esoară pe nume Lilia >ar ?am3*a# +ri de c$te ori zicea.

dacă o "emeie a(ungea în impas însemna că e însărcinată# 9In noaptea aia.Poveste despre dragoste si întuneric 9cursa înarmărilor: sau tuna !i "ulgera împotriva deciziei ţărilor -'T+ de a reînarma 6ermania.<0. ca "actor de descura(are împotriva lui ?talin# Ha&ar n avea că acel cuv$nt de prin cărţi pe care îl "olosea pentru 9înarmare: însemna 9"##: în argou# Pe de altă parte. a adus o în impas. atunci c$nd ziceam 9?ora lui )ri e într un impas: în nu !tiu ce pro&lemă. !i nici nu încăpea vor&ă să l între&# După mulţi ani am a"lat că. cei care citeau ziarul socialist Davar în 20 . prin anii . nu pricepeam deloc de ce îl scotea din "ire# Desigur. %n clipele lor de intimitate nu vor&eau niciodată între ei în e&raică# Poate că în clipele lor cele mai intime nu vor&eau deloc# -u spuneau nimic# Totul era um&rit de teama de a părea ridicoli sau de a spune ceva ridicol# 'parent. tata î!i încreţea &uzele !i î!i prindea între degete rădăcina nasului# 8ire!te. în 1ăi. înainte de a veni eu pe lume. care apăreau pe a"i!ele 8ondului -aţional 5vreiesc# Pe locul de su& pionieri stătea 9comunitatea a"iliată:. în magazie. în 6alileea !i în săl&ăticia ţărmului Mării Moarte# Le admiram siluetele masive !i g$nditoare. a!ezate între tractor !i păm$ntul arat. nu zicea de ce. tata se încrunta ori de c$te ori "oloseam cuv$ntul 9impas:: o vor&ă destul de nevinovată. în acea vreme pe cea mai înaltă treaptă a scării prestigiului se a"lau pionierii# %nsă pionierii trăiau departe de Ierusalim. nu zicea de ce cum să zică a!a ceva. iar a doua zi cutărică se "ăcea că n o cunoa!te#: '!a că.

!i apoi Gemeniţi. "ără îndoială. vieţii sănătoase. nespus4: +pu!i acestei comunităţi consolidate erau 9nea"iliaţii:. pe verandă. 9'l&astru (os !i al&astru sus N . alături de o *oardă de intelectuali eCcentrici. individuali!ti !i ni*ili!ti du&io!i. m$ncători de salată cu omletă !i iaurt. &ăr&aţi îm&răcaţi în 3a3i !i contri&ua&ili ai "ondului voluntar de solidaritate . clasei muncitoare. cu toţii.onstruim ţara cu drag nespus. "anatici ai cumpătării.omunitară. amestecaţi cu tot soiul de paria. disciplinei de partid !i măslinelor necondimentate din cunoscutul &orcan Tnuva. evrei germani care nu au reu!it să scape de comportamentul nemţesc. georgieni. desigur.utia . manierele eCagerate ale unor ma(ordomi în"umuraţi. "raţii no!tri.'mos +z maiou. mem&ri în Histadrut. pe care îi tratam în general cu compătimire !i un strop de silă: &iete epave. precum !i pio!ii evrei din Mea* ?*earim !i comuni!tii ultraortodoc!i 9care urăsc ?ionul:. adică terori!tii. Hagana* !i 8ondul ?ănătăţii. 3urzi !i locuitori ai ?alonicului. cu toţii. dar era oare vina noastră că au pre"erat să stea !i să l a!tepte pe Hitler în loc să vină aici c$t mai 21 . carieri!ti !i arti!ti egocentrici de tipul cosmopolitan decadent. lucrurilor "ăcute în casă. nord a"ricani. după părerea noastră. sno&i anglo"ili. dar ce să i "aci. supravieţuitorii. material uman promiţător. responsa&ilităţii. &ogăta!i levantini "ranţuziţi care aveau. ar "i "ost nevoie de ră&dare !i trudă uria!ă# In a"ară de toţi ace!tia mai erau re"ugiaţii.

2i măcar de n ar mai trăncăni mereu în idi! !i nu ne ar mai împuia urec*ile cu toate lucrurile pe care le au îndurat acolo. nu i nevoie să stricăm totul cu această poveste evreiască deprimantă care nu înseamnă altceva dec$t o droaie de necazuri /ei "oloseau întotdeauna cuv$ntul din idi!. De ce s au lăsat m$naţi ca oile la în(ung*iere în loc să se organizeze !i să riposteze. a!a înc$t &ăiatul să !i dea seama că aceste tsores sunt un soi de &oală de a lor. cu o mutră dezgustată. !i nici pe noi. !i dacă c*iar tre&uie să scormonim trecutul. nu de a noastră0# ?upravieţuitori ca domnul Lic*t. "eţele noastre. de "apt# +ricum. din vremurile &i&lice !i de la Hasmoneeni. a!tept$ndu !i clienţii. ne a(unge !i c*iar ne prisose!te istoria evreilor. căruia pu!tii din cartier îi zic 9Milion de Dinder:# Inc*iriase o g*eretă pentru &ilete pe strada Malac*i. cu sc$r&ă.Poveste despre dragoste si întuneric era timp. în care dormea pe o saltea noaptea. într o eCpresie de dispreţ sau dezgust# De o&icei !edea în pragul prăvăliei. iar ziua "ăcea salteaua sul !i î!i des"ă!ura mica a"acere numită 9. sunt întoarse spre viitor.urăţătorie c*imică !i călcat la a&uri:# . de parcă ne ar "i &lestemat# Părinţii mei nu aveau un loc clar pe scara asta.olţurile gurii îi erau ve!nic trase în (os. iar c$nd trecea vreun copil din cartier întotdeauna scuipa într o parte !i !uiera printre &uzele pungite: 9)n milion de Dinder au omor$t4 Pu!tani ca tine4 I au măcelărit4: -u spunea asta cu tristeţe. între pionieri !i "ăcătorii de tsores# ?tăteau cu un 22 . ci cu ură. nu spre trecut. că asta nu i punea într o lumină prea &ună. aici. tsores.

însă idealurile paci"iste din >rit ?*alom ul lui Martin >u&er înrudire sentimentală între evrei !i ara&i.eea ce înrăutăţea !i mai mult lucrurile era "aptul că cei 23 . dar nu avea vreo !ansă să ocupe o "uncţie didactică la )niversitatea 5&raică într o vreme în care numărul eCperţilor în literatură din Ierusalim îl depă!ea cu mult pe cel al studenţilor# .ontri&uţia lui maCimă era să !i pună cuno!tinţele de engleză în slu(&a conspiratorilor !i să scrie din c$nd în c$nd un mani"est ilegal !i incendiar despre 9per"idul 'l&ion:# Părinţii mei erau atra!i de elita intelectuală din 7e*avia.omunitară0 !i cu celălalt în aer# %n inima lui. care a studiat la )niversitatea din Praga !i a a&solvit )niversitatea din Ierusalim. a&andonarea completă a visului la un stat evreiesc. de tipul celor care au caracterizat viaţa de secole întregi a diasporei evreie!ti# Mama. -oii ?ioni!ti disidenţii ai lui Aa&otins3i. uneori. la picioarele lor idealurile astea le păreau părinţilor mei un împăciuitorism lipsit de coloana verte&rală. tata era apropiat de ideologia celor nea"iliaţi. a!a înc$t ara&ii să se îndure de noi !i să catadicsească să ne îngăduie să trăim aici. de"etism plin de la!itate. cu toate că era "oarte departe de &om&ele !i pu!tile lor# .'mos +z picior în comunitatea a"iliată /erau înscri!i la 8ondul ?ănătăţii !i î!i plăteau cotizaţia la . la literatură# Tata !i a luat licenţa în literatură la )niversitatea din 1ilna /acum 1ilnius0 !i a doua licenţă la )niversitatea de pe Muntele ?copus.utia . dădea meditaţii studenţilor care se pregăteau pentru eCamene la istorie !i.

să i arăţi acestui muncitor că e!ti democrat !i nu um&li cu nasul pe sus# %nsă aici. sever !i în acela!i timp destul de s"ios. dacă voiai. recita cu pasiune versuri în zece lim&i.$nd se trezea "aţă în "aţă cu un pionier în 3a3i. diplome strălucitoare de la universităţi germane cele&re. la Ierusalim.Poveste despre dragoste si întuneric mai mulţi dintre lectori aveau licenţe adevărate. aceste &ancuri erau destul de căznite: nu erau at$t specimene de umor viu. s a mulţumit cu un post de &i&liotecar la >i&lioteca -aţională de pe Muntele ?copus !i stătea p$nă t$rziu nopţile să !i scrie cărţile despre romanul scurt e&raic sau scurta istorie a literaturii universale# Tata era un &i&liotecar cult. doar ec*ivoc# Pe de o parte. !i repeta la nes"$r!it acela!i repertoriu de &ancuri /pe care le numea 9anecdote: sau 9vor&e de du*:0# In general. tata era. se gră&ea să le desc*idă u!a "emeilor. un intelectual devenit muncitor. un revoluţionar. cu cravată. cu toate că puteai. oc*elari rotunzi !i o *aină cam (erpelită. tata era în mare încurcătură# In lumea mare. totul era ec*ivoc# -u cu susul în (os. se străduia întotdeauna să "ie plăcut !i amuzant. era "oarte clar cum tre&uie să te adresezi unui proletar# 8iecare î!i cuno!tea lungul nasului. ca în 7usia comunistă. un vlăstar al clasei 24 . care se înclina în "aţa superiorilor. î!i susţinea nea&ătut cele c$teva drepturi. c$t o declaraţie limpede de intenţie în ceea ce prive!te o&ligaţia noastră de a "i amuzanţi în vremuri grele# . la 1ilna sau la 1ar!ovia. "ără îndoială. nu ca (igărita cali"icare polono ierusalimică a tatălui meu# '!adar. politicos.

'mos +z de mi(loc. se spunea că acel muncitor are un soi de diplomă de c*imist !i mai era !i un pionier devotat. deţinătorul unei poziţii modeste la >i&lioteca -aţională. viaţa culturală a ţării. în vreme ce tata se considera cel puţin în ad$ncul inimii un "el de intelectual dezrădăcinat. meditatori ori denti!ti# -u erau evrei religio!iF mergeau la sinagogă doar de @om Dippur !i c$teodată la procesiunea de ?im*at Tora*. de pildă. pro"esori la !coală. care trudea cu m$inile. în vreme ce interlocutorul lui era un muncitor din construcţii. sarea păm$ntului. c*iar dacă mai din (osul clasei de mi(loc. era un om instruit. pentru a păstra un rest de iudaism !i poate !i din prudenţă. autor de articole !i de cărţi. plin de sudoare. miop !i deloc îndem$natic# %ntr un "el. casieri la &ancă sau la cinematogra". că nu se !tie ce o mai "i# 'veau cu toţii studii mai mult sau mai puţin înalte. totu!i aprindeau lum$nări în noaptea de vineri. despre viitorul sionismului. atacul lui Dii*ring împotriva lui MarC. c*estiunea ara&ă sau drepturile "emeilor# 5rau g$nditori !i predicatori de tot soiul. care pledau. clasa muncitoare. mici comercianţi cu amănuntul. dezertor de pe "rontul pe care se clădea patria# Mulţi dintre vecinii no!tri erau "uncţionari mărunţi. în salopetă !i &ocanci# Pe de altă parte. romanele lui Dnut Hamsun. pentru 25 . dar lucrul acesta le dădea o oarecare crispare# 'veau cu toţii păreri "oarte limpezi despre Mandatul >ritanic. erou al 7evoluţiei 5vreie!ti. ca să "ie în siguranţă.

Poveste despre dragoste si întuneric

ridicarea interdicţiei puse de evreii ortodoc!i asupra lui ?pinoza sau pentru o campanie în care să se eCplice ara&ilor palestinieni că nu sunt în realitate ara&i, ci descendenţii vec*ilor evrei, sau "ăceau o dată pentru totdeauna sinteza ideilor lui Dant !i Hegel, a învăţăturilor lui Tolstoi !i sionism, sinteză care ar da na!tere aici, în Ţara Israelului, unui mod de viaţă minunat de curat !i sănătos, sau pentru promovarea laptelui de capră, sau pentru o alianţă cu 'merica !i c*iar cu ?talin în vederea alungării englezilor, sau pentru ca toată lumea să "acă în "iecare dimineaţă ni!te eCerciţii "izice simple, care să alunge posomorala !i să puri"ice su"letul# 'ce!ti vecini, care se adunau în curticica noastră în după amiezile de s$m&ătă ca să soar&ă ceai rusesc, erau aproape cu toţii neîndem$natici# +ri de c$te ori cineva avea nevoie să repare o siguranţă, să sc*im&e o garnitură la ro&inet sau să dea o gaură în perete, îl c*ema pe >aru*, singurul &ăr&at din cartier în stare de o atare vră(itorie, !i de aceea poreclit 9>aru* M$ini de 'ur:# Toţi ceilalţi !tiau să analizeze, cu o retorică aprigă, importanţa pe care o are pentru poporul evreu întoarcerea la o viaţă &azată pe agricultură !i munca manuală: avem aici mai mulţi intelectuali dec$t ne tre&uie, declarau ei, dar ne lipsesc cei care lucrează cu m$inile# Dar în cartierul nostru, în a"ara lui >aru* M$inide 'ur, nu se mai vedea picior de muncitor# -u aveam nici vreun intelectual de categorie grea# Toată lumea citea o grămadă de ziare, !i toată
26

'mos +z

lumea adora să vor&ească# )nii poate că erau pricepuţi la tot soiul de lucruri, alţii poate că aveau mintea ascuţită ca &riciul, dar cei mai mulţi dintre ei pur !i simplu declamau cam ceea ce citiseră prin ziare sau în ploaia de pam"lete !i de mani"este ale partidului# .opil "iind, nu puteam să simt dec$t vag prăpastia dintre dorinţa lor av$ntată de a re"ace lumea !i "elul în care î!i "răm$ntau &orul pălăriei c$nd li se o"erea o cană de ceai ori cumplita st$n(eneală care îi "ăcea să se îm&u(oreze c$nd mama se apleca /doar un pic0 ca să le pună za*ăr în ceai !i "rumosul ei decolteu dezgolea ceva mai multă piele: zăpăceala degetelor lor, care încercau să se c*ircească în ele !i să nu mai "ie degete# Toate astea veneau direct din .e*ov !i îmi dădeau, de asemenea, o senzaţie de provincialism: că sunt pe lume locuri în care mai eCistă viaţă adevărată, *ăt departe de aici, într o 5uropă dinaintea lui Hitler, în care se aprind în "iecare seară sute de lumini, doamne !i domni se adună să &ea ca"ea cu "ri!ca în încăperi cu lam&riuri de ste(ar sau !ed în ti*nă în ca"enele, su& candela&rele aurite, se îndreaptă &raţ la &raţ spre un spectacol de operă sau de &alet, urmăresc îndeaproape viaţa marilor arti!ti, pove!ti de dragoste în"lăcărată, inimi s"ăr$mate, iu&ita pictorului se îndrăgoste!te de prietenul lui cel mai &un, compozitorul, !i iese în toiul nopţii cu capul gol în ploaie, !i stă singură pe podul cel vec*i a cărui imagine tremură în apa r$ului# -imic din toate astea nu se înt$mpla în
27

Poveste despre dragoste si întuneric

cartierul nostru# 'st"el de lucruri se petrec doar dincolo de dealuri, *ăt departe, în locuri în care oamenii trăiesc nec*i&zuit# De eCemplu, în 'merica, unde oamenii sapă după aur, (e"uiesc trenuri po!tale, st$rnesc goana dezlănţuită a cirezilor peste c$mpii nes"$r!ite, iar cel care ucide mai mulţi indieni capătă "ata# 'sta era 'merica pe care o vedeam la cinematogra"ul 5dison: "ata cea "rumoasă era premiul celui mai &un oc*itor# .e puteai "ace cu un ast"el de premiu n aveam nici cea mai mică idee# Dacă ne ar "i arătat în acele "ilme o 'merică unde &ăr&atul care împu!că cele mai multe "ete este răsplătit cu un indian c*ipe!, a! "i crezut pur !i simplu că a!a stau lucrurile# .el puţin în acele lumi îndepărtate, în 'merica !i în alte locuri minunate din al&umul meu cu tim&re, la Paris, 'leCandria, 7otterdam, Lugano, >iarritz, ?t# Morritz, locuri în care &ăr&aţi asemenea zeilor se îndrăgosteau, se încăierau politicos, erau învin!i, renunţau la luptă, plecau în pri&egie, !edeau !i &eau singuri noaptea prin &aruri sla& luminate din *oteluri de pe &ulevarde din ora!e potopite de ploaie# 2i trăiau nec*i&zuit# .*iar !i în acele romane de Tolstoi !i Dostoievs3i, pe tema cărora tot discutau, eroii trăiau nec*i&zuit !i mureau pentru iu&ire# ?au pentru vreun ideal înalt# ?au de tu&erculoză !i inimă rea# 2i pionierii aceia ar!i de soare, de pe vreun deal din 6alileea, trăiau nec*i&zuit# -imeni din cartierul nostru n a murit vreodată din pricina tu&erculozei, a iu&irii neîmpărtă!ite
28

'mos +z

sau a idealismului# 5rau tot ce vreţi, în a"ară de nec*i&zuiţi# -u numai părinţii mei# .u toţii# 'veam o regulă de "ier, că nu tre&uie să cumpărăm nimic importat, nimic străin, dacă putem cumpăra un produs ec*ivalent de al nostru# %nsă c$nd mergeam la &ăcănia domnului 'uster, la colţul dintre străzile +&adia* !i 'mos, tre&uia să alegem între &r$nză de la 3i&&utz, "ăcută de cooperativa evreiască Tnuva, !i &r$nză ară&ească: &r$nza ară&ească din satul apropiat, Li"ta, era produs auto*ton sau de import, 6rea între&are# 5 adevărat, &r$nza ară&ească era un pic mai ie"tină# Dar dacă iei &r$nză ară&ească nu cumva trădezi sionismul, )ndeva, într un 3i&&utz sau mos*av, în valea Aezreel sau pe dealurile 6alileii, o pionieriţă eCtenuată !edea, poate cu lacrimi în oc*i, !i împac*eta această &r$nză evreiască pentru noi cum am putea să i întoarcem spatele !i să cumpărăm &r$nză străină, -e lasă inima să "acem asta, Pe de altă parte, dacă &oicotăm produsele vecinilor no!tri ara&i sporim !i perpetuăm ura dintre popoarele noastre# 2i vom "i în parte răspunzători de s$ngele ce se va vărsa, Doamne "ere!te# .u siguranţă umilul "ella* ara&, truditor simplu !i cinstit al păm$ntului, al cărui su"let încă nu a "ost p$ngărit de miasmele vieţii la ora!, nu e nici mai mult, nici mai puţin dec$t "ratele negricios al mu(i3 ului simplu, cu su"let no&il, din povestirile lui Tolstoi4 'm putea "i oare a!a de lipsiţi de inimă înc$t să întoarcem spatele &r$nzei sale ţărăne!ti, 'm putea "i oare at$t de cruzi înc$t
29

Poveste despre dragoste si întuneric

să l pedepsim, De ce, Pentru că viclenii &ritanici !i e"endi i corupţi l au asmuţit împotriva noastră, -u# De data asta c*iar că vom cumpăra &r$nza din satul ara&, care, "ie vor&a între noi, e cu adevărat mai gustoasă dec$t cea de la Tnuva !i, pe deasupra, e !i un picuţ mai ie"tină# Dar iară!i, dacă ne g$ndim !i mai &ine, dacă &r$nza ară&ească nu e prea curată, .ine !tie cum arată "ermele lor, Dacă se dovede!te, prea t$rziu, că &r$nza lor e plină de germeni, 6ermenii erau unul dintre cele mai cumplite co!maruri# 5rau ca antisemitismul: nu reu!eai niciodată să dai cu oc*ii de un antisemit sau de un germen, dar !tiai "oarte &ine că te p$ndesc din toate părţile, ascun!i vederii# De "apt, nu e adevărat că nimeni dintre noi nu a zărit vreodată un germene: eu da# 'veam o&iceiul să mă uit "oarte atent vreme îndelungată la o &ucată de &r$nză vec*e, p$nă ce deodată începeam să văd mii de c*estii micuţe !i zv$rcolitoare# La "el cu "orţa de gravitaţie din Ierusalim, care era mult mai mare dec$t acum, !i germenii erau mult mai mari !i mai puternici# I am văzut cu oc*ii mei# Intre clienţii din &ăcănia domnului 'uster se isca o mică dispută: să cumperi sau nu &r$nză ară&ească, Pe de o parte, 9mila începe de acasă:, a!a că era datoria noastră să cumpărăm numai &r$nza TnuvaF pe de altă parte, 9tre&uie să "ie o singură lege pentru voi !i pentru străinii din s$nul vostru:, a!a că uneori ar tre&ui să cumpărăm &r$nza vecinilor no!tri ara&i, 9pentru că străini eraţi în ţara 5g*ipetului:# 2i, oricum,
30

'mos +z

înc*ipuiţi vă cu ce dispreţ s ar "i uitat Tolstoi la cineva care cumpără sau nu o &r$nză !i nu alta doar din cauza di"erenţei de religie, de naţionalitate sau de rasă4 .um răm$ne cu valorile universale, )manismul, 8răţia dintre oameni, 2i totu!i, c$t de (alnic, c$t de neconvingător, c$t de mesc*in e să cumperi &r$nză ară&ească doar pentru că te costă cu c$teva parale mai puţin, în loc de &r$nza "ăcută de pionieri, care se spetesc pentru &inele nostru4 7u!ine4 7u!ine !i iar ru!ine4 +ricum ai da o, ru!ine !i iar ru!ine4 1iaţa era plină oc*i de ast"el de ru!ine !i iară!i ru!ine# Iată altă dilemă tipică: tre&uie sau nu să trimiţi "lori de ziua na!terii, 2i dacă da, ce "lori, 6ladiolele erau "oarte scumpe, dar erau "lori sensi&ile, aristocratice, culte, nu cine !tie ce ier&uri asiatice pe (umătate săl&atice# Puteam culege c$te anemone !i ciclame voiam, dar nu se considera că ar "i potrivit să le trimiţi cuiva de ziua lui sau la lansarea unei cărţi# 6ladiolele aminteau de recitaluri, petreceri măreţe, teatru, &alet, cultură, sentimente pro"unde !i delicate# >un, trimitem gladiole# 2i la nai&a cu zg$rcenia# Dar apoi se punea între&area dacă !apte nu sunt prea multe, Iar cinci prea puţine, Poate că !ase, atunci, ?au trimitem !apte, la urma urmei# La nai&a cu zg$rcenia# Putem încon(ura gladiolele cu o pădure de asparagus !i scăpăm cu !ase# Pe de altă parte, nu cumva c*estia asta e demodată, 6ladiole, .ine nai&a mai trimite în zilele noastre gladiole, în 6alileea,
31

Poveste despre dragoste si întuneric

pionierii î!i trimit oare unul altuia gladiole, La Tel 'viv oamenii î!i mai pierd vremea cu gladiole, 2i, oricum, la ce sunt &une, Te costă oc*ii din cap !i după patru cinci zile a(ung la gunoi# '!adar, ce să dăm în locul lor, .e ziceţi de o cutie cu &om&oane de ciocolată, + cutie cu &om&oane de ciocolată, Păi, e c*iar mai ridicolă dec$t gladiolele# Poate că ideea cea mai &ună ar "i să luăm, pur !i simplu, ni!te !ervete sau un set de suporturi pentru pa*are, din alea rotun(ite, "ăcute din metal argintiu, cu m$nere drăgăla!e, pentru ceaiul "ier&inte, un dar ce nu sare în oc*i !i e at$t "rumos, c$t !i "oarte util, !i n o să "ie azv$rlit, ci "olosit mulţi ani !i, ori de c$te ori îl vor "olosi, o să se g$ndească, pentru o "r$ntură de clipă, la noi# Peste tot puteai deslu!i tot soiul de mici emisari ai 5uropei, tăr$mul "ăgăduinţei# De eCemplu, mani3in, omuleţii care ţineau o&loanele desc*ise în timpul zilei, "igurinele acelea de metal: c$nd voiai să înc*izi o&loanele îi răsuceai, a!a că toată noaptea at$rnau cu capul în (os# '!a au at$rnat Mussolini !i amanta lui, .lara Petacci, la s"$r!itul celui de al Doilea 7ăz&oi Mondial# 5ra cumplit, era în"iorător, nu "aptul că i au sp$nzurat, asta o meritau, ci "aptul că i au at$rnat cu capul în (os# 'proape că îmi părea rău pentru ei, cu toate că n ar "i tre&uit: ţi ai ie!it cumva din minţi, ?ă ţi pară rău pentru Mussolini, 5 ca !i cum ţi ar părea rău pentru Hitler4 Dar am "ăcut o eCperienţă, ra am lăsat să at$rn cu capul în (os, prins cu picioarele de o
32

'mos +z

ţeava din perete, !i după c$teva minute tot s$ngele mi s a năpustit în cap !i am simţit că o să le!in# Iar Mussolini !i amanta lui au at$rnat a!a nu numai c$teva minute, ci trei zile !i trei nopţi, !i asta după ce i au ucis4 Mă g$ndeam că e o pedeapsă peste măsură de crudă# .*iar !i pentru un uciga!# .*iar !i pentru o amantă# -u că a! "i avut *a&ar ce e aceea amantă # %n vremea aceea în tot Ierusalimul nu se a"la picior de amantă# 5rau 9tovară!e de viaţă:, 9partenere:, 9prietene, în am&ele sensuri ale cuv$ntului:, poate era c*iar !i trea&a aceea# De eCemplu, se vor&ea, cu mare "ereală, că era ceva între domnul .ernians3i !i iu&ita domnului Lupatin !i am simţit, în vreme ce inima îmi &u&uia, că 9era ceva între: e o eCpresie misterioasă, "atidică, ascunz$nd ceva dulce, cumplit !i ru!inos# Dar o amantă,4 'sta era ceva de a dreptul &i&lic# .eva al nai&ii de impresionant# 5ra de neînc*ipuit# Poate că la Tel 'viv eCistau ast"el de lucruri, îmi ziceam eu, acolo au tot soiul de lucruri care nu eCistă sau nu sunt îngăduite aici# 'm început să citesc aproape singur, "oarte devreme# .e altceva să "i "ăcut, ?erile erau pe atunci mult mai lungi, pentru că păm$ntul se înv$rtea mai încet, pentru că galaCia era mult mai destinsă dec$t în zilele noastre# Lumina electrică era de un gal&en !ters !i era întreruptă de multe căderi de tensiune# .*iar !i astăzi mirosul lum$nărilor care "umegă sau al unei lămpi cu para"ină care umple totul de
33

Poveste despre dragoste si întuneric

"uningine îmi st$rnesc dorinţa să citesc o carte# Pe la !apte eram ţintuiţi în casele noastre din cauza restricţiei de circulaţie impuse în Ierusalim de către englezi# 2i c*iar dacă n ar "i "ost restricţia de circulaţie, cui îi ardea pe vremea aceea să stea pe a"ară noaptea în Ierusalim, Totul era înc*is !i o&lonit, străzile pietruite erau pustii, orice um&ră care trecea pe străduţele acelea înguste era urmărită de alte trei patru um&re# .*iar !i c$nd nu era vreo cădere de tensiune trăiam într o lumină sla&ă, pentru că era important să "aci economie: părinţii mei înlocuiau &ecurile de =0 de Oaţi cu unele de 2P, nu doar pentru a "ace economie, ci din principiu, pentru că lumina puternică e risipă, iar risipa e imorală# 'partamentul nostru micuţ era întotdeauna ticsit cu su"erinţele întregii omeniri# .opiii care mureau de "oame în India, de dragul cărora eram eu silit să măn$nc tot ce mi se punea în "ar"urie# ?upravieţuitorii din in"ernul lui Hitler, pe care englezii îi deportaseră în lagăre din .ipru# +r"anii zdrenţăro!i care încă mai &$ntuiau prin pădurile cople!ite de zăpadă din 5uropa în ruine# Tata lucra la &iroul lui p$nă la două dimineaţa, la lumina unui &ec anemic de 2P de Oaţi, c*inuindu !i oc*ii, pentru că nu i se părea corect să "olosească o lumină mai puternică: pionierii din 3i&&utzurile 6alileii !edeau în corturile lor noapte de noapte scriind cărţi de poezii sau tratate "ilozo"ice la lumina unor lum$nări ce picurau, !i cum ai putea să uiţi de ei !i să !ezi aici ca 7ot*sc*ild, la un &ec
34

'mos +z

or&itor de =0 de Oaţi, 2i ce ar zice vecinii dacă ar vedea dintr odată la noi lumină ca într o sală de &al, Mai &ine să !i distrugă vederea dec$t să atragă privirile "uri!e ale celorlalţi# -u ne număram printre cei mai nevoia!i# ?lu(&a pe care o avea tata la >i&lioteca -aţională îi aducea un salariu modest, dar regulat# Mama dădea meditaţii# 5u udam în "iecare vineri grădina domnului .o*en din Tel 'rza, pentru un !iling, iar miercurea mai c$!tigam patru pia!tri pentru că a!ezam sticlele goale în lăzi, în dosul &ăcăniei domnului 'uster, !i pe l$ngă astea îl învăţam pe "iul domnului 8inster să citească o *artă, cu doi pia!tri pe lecţie /dar asta era pe credit, !i nici p$nă în ziua de azi nu m au plătit 8insterii0# %n ciuda tuturor acestor surse de venit, "ăceam tot timpul economii# 1iaţa din apartamentul nostru micuţ semăna cu viaţa dintr un su&marin, a!a cum se arăta într un "ilm pe care l am văzut c$ndva la cinematogra"ul 5dison, unde marinarii înc*ideau după ei o trapă ori de c$te ori treceau dintr un compartiment în altul# %n clipa în care aprindeam cu o m$nă lumina la &aie stingeam cu cealaltă lumina de pe coridor, ca să nu irosesc curentul# Trăgeam lanţul u!urel, pentru că nu se cuvenea să gole!ti toată -iagara din rezervor pentru un pipi# 5rau alte "uncţii /pe care nu le numeam niciodată0 care puteau (usti"ica, uneori, golirea completă a rezervorului# Dar pentru un pipi, Toată -iagara, In vreme ce pionierii din -egev păstrau apa cu care se spălaseră pe dinţi pentru
35

Poveste despre dragoste si întuneric

udatul plantelor, în vreme ce în lagărele din .ipru o întreagă "amilie tre&uia să se descurce cu o găleată de apă timp de trei zile , .$nd plecam de la toaletă stingeam lumina cu m$na st$ngă !i în aceea!i clipă aprindeam lumina de pe coridor cu dreapta, pentru că ?*oa* a "ost doar ieri, pentru că erau încă evrei "ără adăpost care &$ntuiau prin .arpaţi !i Dolomiţi, l$ncezeau prin lagărele de deportare !i pe coră&ii greoaie, gata gata să se scu"unde, sc*eletici, acoperiţi de zdrenţe, !i pentru că !i prin alte părţi ale lumii erau greutăţi !i sărăcie: culii din .*ina, culegătorii de &um&ac de pe Mississippi, copiii din '"rica, pescarii din ?icilia# 5ra de datoria noastră să nu "im risipitori# 2i, în plus, cine !tie ce se poate înt$mpla în orice zi, -ecazurile noastre încă nu se isprăviseră, puteai &ăga m$na n "oc că lucrurile cele mai rele încă nu veniseră# -azi!tii or "i "ost ei învin!i, dar în Polonia încă mai erau pogromuri, vor&itorii de e&raică erau persecutaţi în 7usia, iar aici englezii încă nu !i spuseseră ultimul cuv$nt, Marele mu"tiu vor&ea de măcelărirea evreilor !i cine !tie ce plănuiau pentru noi statele ara&e, în vreme ce lumea cinică îi spri(inea pe ara&i datorită petrolului, pieţelor !i altor interese# ?ituaţia nu avea să "ie prea roz, p$nă !i eu puteam vedea asta limpede# Q .ea ce aveam din &el!ug erau cărţile# ?e găseau peste tot: de la un perete ticsit p$nă la celălalt, pe coridor !i în &ucătărie !i în *olul de la intrare !i pe toate pervazurile# Mii de cărţi, în
36

'mos +z

toate ung*erele apartamentului# Mi se părea că oamenii pot să vină !i să plece, să se nască !i să moară, dar cărţile erau ve!nice# .$nd eram mic, dorinţa mea era să mă "ac o carte# -u un scriitor# +amenii pot "i omor$ţi ca "urnicile# -ici scriitorii nu sunt greu de omor$t# Dar cărţile nu: oric$t te ai trudi să le distrugi, întotdeauna e o !ansă să supravieţuiască un eCemplar !i să continue să se &ucure de viaţa lui de pe ra"t, în cine !tie ce ung*er al vreunei li&rării, la 7eG3(avi3, 1alladolid sau 1ancouver# .$nd s a înt$mplat o dată sau de două ori să nu "ie destui &ani pentru m$ncarea de ?*a&&at, mama se uita la tata, iar el pricepea că venise vremea să "acă un sacri"iciu !i se ducea la ra"turile cu cărţi# 5ra un om cu principii !i !tia că p$inea e mai presus de cărţi !i că &inele copilului e mai presus de toate# %mi amintesc de spatele lui încovoiat, pe c$nd se îndrepta spre u!ă, ca să meargă la anticariatul domnului MeGer cu două trei volume dragi su& &raţ, arăt$nd de parcă i se rupea inima# '!a tre&uie să "i "ost încovoiat spatele lui 'vraam c$nd a purces dis de dimineaţă din cortul lui, cu Isaac pe umăr, spre Muntele Moria*# %mi pot înc*ipui durerea lui# Tata avea o relaţie senzuală cu cărţile sale# %i plăcea să le pipăie, să le m$ng$ie, să le amu!ine# %i st$rneau o plăcere "izică: nu se putea stăp$ni, tre&uia să întindă m$na !i să le atingă, c*iar !i cărţile altora# Iar cărţile de atunci erau cu adevărat mai pline de nuri dec$t cele de azi: erau plăcute la amu!inat, atins !i dezmierdat#
37

Poveste despre dragoste si întuneric

5rau cărţi cu litere de aur pe legăturile de piele înmiresmată, un pic zgrunţuroasă, de ţi se "ăcea pielea de găină c$nd puneai m$na pe ele, de parcă ai "i pipăit ceva intim !i inaccesi&il, ceva care părea să se z&$rlească !i să tremure la atingerea ta# 2i erau alte cărţi, legate în carton p$nzat, lipite cu un clei ce avea un miros minunat de senzual# 8iecare carte î!i avea propriul miros intim, aţ$ţător# )neori p$nza se desprindea de carton, ca o "ustiţă coc*etă, !i era greu să rezi!ti ispitei de a arunca o privire în despărţitura întunecoasă dintre trup !i acoperăm$nt !i de a adulmeca acele mirosuri ameţitoare# De o&icei tata se înapoia peste o oră sau două, "ără cărţi, încărcat cu pungi de *$rtie ca"enie cu p$ine, ouă, &r$nză, uneori c*iar !i o conservă de vită# Dar uneori se întorcea de la sacri"iciu cu "aţa plină de z$m&et, "ără cărţile dragi, dar !i "ără nimic de m$ncare: !i a v$ndut cărţile, într adevăr, însă a cumpărat pe dată altele în locul lor, pentru că a găsit la anticariat ni!te comori uria!e, genul de ocazie care nu ţi se arată dec$t o dată în viaţă, !i nu s a putut a&ţine# Mama îl ierta !i îl iertam !i eu, pentru că rareori aveam po"tă de altceva dec$t de porum& "iert !i îng*eţată# )ram omletele !i conservele de vită# ?incer să "iu, uneori c*iar îi invidiam pe copiii ăia care mureau de "oame în India, pentru că nimeni nu le spunea vreodată să termine tot din "ar"urie# .$nd aveam vreo !ase ani, a "ost o zi mare în viaţa mea: tata mi a eli&erat o &ucăţică din
38

'mos +z

ra"turile lui cu cărţi !i m a lăsat să mi pun acolo cărţile mele# Mai eCact, mi a dat cam un s"ert din lungimea ultimului ra"t de (os# Mi am adunat cărţile, care p$nă atunci zăcuseră pe un ta&uret alături de patul meu, le am cărat în &raţe p$nă la ra"tul tatei !i le am a!ezat în picioare a!a cum se cuvine, cu spatele către lumea de a"ară !i "aţa spre perete# 5ra un ritual iniţiatic, trecerea la v$rsta adultă: cel ale cărui cărţi stau în picioare nu mai e copil, e &ăr&at# 'cum eram ca tata# .ărţile mele stăteau smirnă# 'm "ăcut o gre!eală îngrozitoare# .$nd tata a plecat la lucru, am "ost li&er să "ac ce vreau cu colţul meu de &i&liotecă, dar aveam o viziune complet copilărească a "elului în care se "ac lucrurile astea# '!a că mi am aran(at cărţile după înălţime# .ele mai înalte erau cărţile care de acum nu mai erau de rangul meu, cărţi pentru copii, în versuri, cu poze, pe care mi le citiseră c$nd a&ia începeam să merg# 'm "ăcut o pentru că voiam să umplu întregul spaţiu de pe ra"t care îmi "usese destinat# 1oiam ca partea mea să "ie plină, îndesată, să dea pe dina"ară, ca ra"turile tatei# 5ram încă într o stare eu"orică atunci c$nd tata s a întors de la lucru, !i a aruncat oc*ii scandalizat spre ra"tul meu cu cărţi !i apoi, în tăcere deplină, mi a aruncat o privire lungă !i aspră pe care n am s o uit c$t trăiesc: era o privire de dispreţ, de dezamăgire amară, mai mult dec$t se poate spune în cuvinte, aproape o privire de disperare pur genetică# In cele din urmă a !uierat către mine printre &uzele str$nse:
39

Poveste despre dragoste si întuneric

9'i înne&unit de a &inelea, ?ă le a!ezi după mărime, .e ţi înc*ipui că sunt cărţile, ni!te soldaţi, )n soi de gardă de onoare, >rigada de pompieri la paradă, : 'poi n a mai zis nimic# 2i a venit dinspre el o tăcere lungă, înspăim$ntătoare, un "el de tăcere a lui 6regor ?amsa, ca !i c$nd m a! "i pre"ăcut su& oc*ii lui într un g$ndac de &ucătărie# 2i eu am tăcut cople!it de vinovăţie, ca !i cum a! "i "ost tot timpul cine !tie ce g$nganie sc$r&oasă, !i iată că taina mea ie!ise la iveală !i de acum totul era pierdut# La capătul tăcerii tata a început să vor&ească !i, în douăzeci de minute, mi a dezvăluit marile adevăruri ale vieţii# - a trecut nimic su& tăcere# M a iniţiat în cele mai ad$nci taine ale !tiinţei &i&liotecarilor: a scos la lumină autostrada, precum !i cărăruile de prin păduri, perspective ameţitoare ale variaţiilor, nuanţelor, "anteziilor, &ulevarde eCotice, sc*eme îndrăzneţe !i c*iar mo"turi eCcentrice# .ărţile pot "i aran(ate după su&iect, în ordine al"a&etică, în "uncţie de autori, pe serii sau pe edituri, în ordine cronologică, pe lim&i, pe teme, pe domenii sau pe specialităţi, sau c*iar după locul tipăririi# 5Cistă at$t de multe "eluri de a o "ace4 2i a!a am a"lat secretul diversităţii# 1iaţa este "ăcută din di"erite &ulevarde# +rice se poate petrece în unul dintre mai multe "eluri, con"orm unor di"erite partituri muzicale !i logici paralele# 8iecare dintre aceste logici paralele este compati&ilă !i coerentă în propriii termeni, per"ectă în sine, neinteresată de toate celelalte#
40

'mos +z

%n zilele următoare am petrecut ore în !ir aran($ndu mi mica &i&liotecă, douăzeci sau treizeci de volume pe care le m$nuiam !i le amestecam ca pe ni!te cărţi de (oc, a!ez$ndu le iar !i iar, în "el !i c*ip# '!a că am învăţat de la cărţi arta compunerii, nu din ceea ce era în ele, ci din ele însele, din eCistenţa lor "izică# 5le m au învăţat despre acea ameţitoare zonă nede"inită sau crepusculară dintre cele îngăduite !i cele neîngăduite, dintre legitim !i eCcentric, dintre normativ !i &izar# 'ceastă lecţie n am uitat o niciodată# %n momentul descoperirii iu&irii nu eram un ageamiu# 2tiam că eCistă di"erite meniuri# 2tiam că eCistă o autostradă !i un drum pitoresc, precum !i rami"icaţii pe care rareori calcă piciorul omului# 5Cistă lucruri îngăduite care sunt aproape interzise !i lucruri interzise care sunt aproape îngăduite# 5Cistă at$t de multe "eluri de a o "ace4 .$teodată părinţii mă lăsau să scot în curte cărţi din ra"turile tatei, ca să le scutur de pra"# -u mai mult de trei o dată, ca să nu le stric ordinea, ca "iecare să a(ungă înapoi la locul ei# 5ra o răspundere mare, dar minunată, pentru că mirosul pra"ului de pe cărţi îmi părea at$t de îm&ătător, înc$t uneori îmi uitam sarcina, datoria, răspunderile, !i stăteam a"ară p$nă ce mama se îngri(ora !i îl trimitea pe tata în misiune de salvare, să se asigure că nu am "ăcut insolaţie, că nu m a mu!cat vreun c$ine, !i întotdeauna mă găsea g*emuit într un colţ al curţii, cu"undat în vreo carte, cu genunc*ii
41

Poveste despre dragoste si întuneric

str$n!i su& mine, capul într o parte, gura pe (umătate desc*isă# .$nd tata mă între&a, pe (umătate m$nios, pe (umătate duios, ce i cu mine, reveneam cu greu pe lumea asta, ca o persoană care s a înecat sau a le!inat !i se întoarce încet, "ără voia sa, din ni!te locuri neînc*ipuit de îndepărtate, în această vale a pl$ngerii a tre&urilor casnice# Toată copilăria mi a plăcut să a!ez în "el !i c*ip lucrurile, de "iecare dată puţin alt"el# Trei sau patru pă*ărele pentru ouă, goale, puteau deveni o linie de "orti"icaţii sau un grup de su&marine, ori o înt$lnire de la @alta a conducătorilor marilor puteri# .$teodată "ăceam raiduri "ulgerătoare în lumea dezordinii nestăvilite# 5ra în asta ceva tare îndrăzneţ !i captivant: îmi plăcea să golesc pe podea o cutie de c*i&rituri !i să încerc toate com&inaţiile posi&ile# In anii răz&oiului mondial pe peretele coridorului at$rna o *artă mare a "ocarelor de răz&oi din 5uropa, plină de ace cu gămălie !i steguleţe colorate di"erit# Eilnic sau la două zile o dată, tata le deplasa con"orm noutăţilor de la radio# Iar eu construiam o realitate personală, paralelă: îmi împră!tiam pe rogo(ina de trestie propria zonă de răz&oi, realitatea mea virtuală, !i deplasam armatele, eCecutam mi!cări de cle!te !i diversiuni, capturam capete de pod, învăluiam inamicul prin "lanc, mă resemnam la retrageri tactice pe care le trans"ormam apoi în &re!e strategice# 5ram un copil "ascinat de istorie# 'm încercat să corectez gre!elile comandanţilor din trecut#
42

acela!i ciudat im&old pe care îl simţeam c$nd eram mic dorinţa de a mai da o !ansă unui lucru care poate că nu avusese nici una eCistă !i acum printre im&oldurile care mă pun în mi!care ori de c$te ori mă a!ez să scriu o poveste# Multe lucruri s au petrecut la Ierusalim# +ra!ul a "ost distrus. am salvat Ierusalimul de la distrugere !i din m$inile armatei lui Titus. o m$nă de cio&uri !i documente !i au dispărut# 'u pierit precum ceaţa dimineţii pe coastele dealurilor# Ierusalimul este o &ătr$nă nim"omană care stoarce amorez după amorez p$nă îl omoară !i 43 . construit la loc. sortită e!ecului. am cucerit cu un asalt .oloseumul !i am în"ipt steagul evreu în v$r"ul . au domnit o vreme. c$teva crăpături în piatră. am adus trupele lui >ar Doc*&a su& zidurile 7omei. un singur Piper. au lăsat în urmă c$teva ziduri !i turnuri. într o victorie evreiască decisivă cu a(utorul unei singure mortiere !i a c$torva grenade# 2i.'mos +z 'm reluat marea revoltă evreiască împotriva romanilor. de "apt. a îngenunc*eat m$ndrul Imperiu 7oman# 'm trans"ormat lupta dusă de apărătorii Massadei. am împins campania pe teritoriul inamicului. distrus !i construit iară!i# 'u venit cuceritorii unul după altul.apitoliului# %n acest scop am trans"erat >rigada 5vreiască din armata &ritanică în secolul înt$i e#n# !i în zilele celui de al Doilea Templu !i m am delectat cu distrugerile pe care le puteau produce vreo două mitraliere splendidelor legiuni ale &lestemaţilor de Hadrian !i Titus# )n avion u!or.

de cealaltă parte a lumii. însă n o să su"ăr niciodată de plictiseală c$tă vreme mi se îngăduie să am o cutie cu piese de domino. copile.olum& au descoperit de(a p$nă !i cele mai îndepărtate insule:# 5u o contraziceam. "ăceam una sau două mutări în acea după amiază !i 44 . sisteme solare !i galaCii întregi necunoscute# Dacă o să a(ung vreodată la înc*isoare. c$teva cutii de c*i&rituri sau o m$nă de nasturi# Mi a! petrece zilele aran($ndu le iar !i iar. 9'i înt$rziat. Magellan !i . erau descoperite noi continente !i insule# Mama spunea adesea. dar !i stele. "orm$nd mici compoziţii# Poate pentru că am "ost singur la părinţi: nu aveam "raţi sau surori !i aveam "oarte puţini prieteni. îi spuneam: 9. departe de tot. picioarele mo&ilelor !i spaţiul de su& patul meu descopeream uneori nu numai insule necunoscute. las o &altă.um poţi "i a!a de sigură. înainte de . o văduvă neagră care î!i devorează &ăr&ătu!ii în vreme ce ace!tia încă o mai pătrund# %ntre timp. un pac*et de cărţi de (oc.Poveste despre dragoste si întuneric apoi se scutură de el sau de ea căsc$nd. despărţindu le !i adun$ndu le. apoi petreceam toată dimineaţa de marţi la !coală g$ndindu mă la mi!carea următoare. "ără îndoială că mi vor lipsi li&ertatea !i încă unul sau două alte lucruri.olum& oamenii credeau că toată lumea e cunoscută !i că n a mai rămas nimic de descoperit:# %ntre rogo(ina de trestie. care se saturau repede de mine pentru că voiau mi!care !i nu se puteau adapta la ritmul epic al (ocurilor mele# )neori începeam un (oc nou lunea. La urma urmei.

pe nume -e*emia*. care ura sc*im&area# . mergeau a"ară !i alergau unii după alţii prin curţile din spate. odată 45 . demararea unei mi!cări de rezistenţă în munţi. cel puţin în privinţa răz&oiului: pe c$mpul de &ătălie viteza. mătura totul. ora!e. zi după zi. în vreme ce eu mergeam mai departe cu (ocul meu despre istorie de pe podea. este esenţială# Poate că gre!eala mea venea din "aptul că unc*iul -e*emia* însu!i era un &ăr&at cu mi!cări lente. c$nd aveam vreo nouă ani.$nd stătea în picioare era aproape imposi&il să l "aci să !adă !i.'mos +z lăsam restul pe miercuri sau (oi# Prietenii nu puteau su"eri asta. munţi !i ţărmuri. deplasări de trupe. continente întregi. retrageri în derută. cuceriri prin asalt. iar mama. în a"ara o&scurei legături pe care o "ăcusem la cinematogra"ul 5dison între dragoste !i indienii morţi# %nsă din cele spuse de unc*iul -e*emia* am dedus că cel mai &ine e să nu te gră&e!ti# )lterior. un unc*i mai în v$rstă. ca într un *olocaust nuclear# + dată. o!tiri. lărgirea sau str$mtarea graniţelor marcate de c*i&rituri# Dacă un adult călca din ne&ăgare de seamă peste mica mea lume declaram greva "oamei sau un moratoriu asupra spălatului pe dinţi# %nsă în cele din urmă venea !i ziua Audecăţii de 'poi. mi am dat seama că mă în!elasem cu totul. m a învăţat un prover& "rancez. 9în dragoste e ca la răz&oi:# Pe atunci nu !tiam nimic despre dragoste. eli&erare !i apoi recucerire. se spune. vapoare. nemaiput$nd să ra&de pră"ăraia. asediul unui castel sau al unui ora!. atacarea cetăţilor !i "orti"icaţiilor.

e "oarte t$rziu. îi ziceau. Iar el răspundea: J . Trupul lui. într o după amiază de iarnă t$rzie# 5ra cinci sau cinci !i (umătate.imitirul s a măritF în cur$nd va a(unge la malul lacului >eit -eR"a. copaci. cu !iretenie. ce i cu tine. p$nă m$ine dimineaţă. ca toate trupurile. -e*emia*. !i adăuga: J )nde arde. p$nă anul viitor. se scărpina. nu putea "i convins să se ridice# ?coală te. !i a"ară era "rig !i întuneric. "ără să l găsesc. pentru numele lui Dumnezeu. c$t ai de g$nd să mai !ezi acolo. ploaia măturată de v$nt !"ic*iuia o&loanele de "ier înc*ise. dealuri !i nori# + "emeie su&ţirică. părinţii plecaseră la un 46 . călătoriile# Dar îmi plăcea !i de unc*iul -e*emia*# -u demult l am căutat. p$nă la s"$r!itul veacurilor. iar o pasăre a repetat de cinci !ase ori o "rază muzicală. z$m&ea pentru sine. ca !i cum ne ar "i deslu!it stratagema.el puţin# 'poi cugeta.Poveste despre dragoste si întuneric a!ezat. la peri"eria Motsei# 'm stat pe o &ancă vreo (umătate de orăF prin c*iparo!i &$z$ia o viespe încăpăţ$nată. însă nu vedeam dec$t pietre de morm$nt. cu un voal negru pe cap a trecut pe l$ngă mine cu un copil de cinci sau !ase ani agăţat de ea# Degeţelele copilului în!"ăcaseră dintr o parte poala roc*iei ei !i am$ndoi pl$ngeau# ?ingur acasă. mi!că te. în cimitirul 6ivat ?*aul# . avea o înclinaţie "irească să răm$nă acolo unde este# -u sunt ca el# %mi plac nespus sc*im&area. în negru. înt$lnirile.

în strada . e ca o lovitură de ciocan care sparge sticla.*opin !i ?c*open*auer# Mai era într un ung*er al salonului o colivie cu o pasăre &ătr$nă !i pe (umătate oar&ă# . dar întăre!te oţelul# Tata ne o"erea un discurs savant despre etimologia cuv$ntului 9ciocan:. Mala !i ?tasze3 7udnic3i aveau două pisici persane. de eCemplu. .ancelarului. care are sensul eCact de sora tatălui. strănepoate de unc*i. zicea mama. că erau doar la "amilia 7udnic3i. la mai puţin de un s"ert de oră distanţă de noi# In loc de copii. mătu!i prin căsătorie. după cum mi au promis. nu era nici un &ai. că 9mătu!ă: vine din latinul amita. cu o droaie de veri de a treia. puţin înainte de opt sau la !i un s"ert. îi puseseră în colivie altă pasăre. rude prin alianţă. a!ezat pe picioare de lemn.'mos +z ceai la Mala !i ?tasze3 7udnic3i.*iar !i cuvinte ca 9mătu!ă: sau 9văr: î!i aveau povestea lor de "amilie. propria reţea de relaţii# 2tiam noi. !i aveau să se întoarcă. colţ cu strada Pro"eţilor. sau cel mai t$rziu la opt !i douăzeci# 2i c*iar dacă ar "i înt$rziat. cu toate rami"icaţiile din di"erite lim&i# Tatălui meu îi plăcea să mi eCplice tot "elul de legături între cuvinte# +rigini. cu aripi multicolore din *$rtie împodo&ite cu c$teva pene adevărate# ?ingurătatea. "ăcută de Mala 7udnic3i dintr un con de pin vopsit. relaţii.a pasărea să nu se simtă singură. în vreme ce 9unc*i: vine 47 . strănepoţi !i stră strănepoţi# . ca !i cum cuvintele ar "i "ost o altă "amilie complicată din 5uropa răsăriteană.

o ascuţitoare. pun în picioare ascuţitoarea !i guma de am$ndouă părţile călimării înalte. care înseamnă "ratele mamei. zicea tata. tu !i cu mine.ur$nd va avea loc un raidF o &andă de t$l*ari seto!i de s$nge /vreo două duzini de nasturi0 o să atace a!ezarea pe la est !i sud. o cutie cu piuneze. c$teva carneţele. o călimară cu g$t lung plină cu cerneală neagră. Iar cuv$ntul în e&raică pentru unc*i. dar las. !i mai &ine. du te !i adu c*iar acum dicţionarul !i *ai să ne instruim pe loc. ating$nd v$r"urile c*iparo!ilor# ?unetul apei care picură în c*iuveta din &aie !i un "$s$it sau un zgrepţănat at$t de sla&. să mă uit în dicţionarul cel mare !i să veri"ic de unde vin cuvintele astea !i cum s a sc*im&at "olosirea lor de a lungul generaţiilor# ?au. !i mă "olosesc de toate astea ca să construiesc un nou 3i&&utz de la graniţă# )n zid !i un turn în inima de!ertului de pe rogo(inăF a!ez agra"ele în semicerc. !i dacă tot mergi du ţi cana murdară la &ucătărie# %n curţi !i pe străzi tăcerea e at$t de întunecată !i de întinsă. îl simţi cu v$r"ul perilor de pe cea"ă. nu mi mai aminti. cu toate că nu sunt convins că este la origine acela!i cuv$nt# Tre&uie să mi aminte!ti c$ndva. !i încon(ur totul cu un gard "ăcut din creioane !i tocuri !i întărit cu piuneze# . o gumă. înseamnă !i iu&it. dod. înc$t aproape că nu se aude.Poveste despre dragoste si întuneric de la latinul avunculus. înc$t poţi auzi sunetul norilor care plutesc (os peste acoperi!uri. care e turnul de apă. că le 48 . venit din spaţiul dintre !i"onier !i perete# 'prind lumina în odaia părinţilor !i iau de pe &iroul tatei opt sau nouă agra"e.

îi lăsăm să înainteze în curtea "ermei. iar rogo(ina o să "ie înaintată la rangul de Marea Mediterană. pionierii reprezentaţi de piesele mele de !a* al&e vor desc*ide "ocul !i. "ălos N laudă. ?icilia !i Malta. unde va "i măcelul. prinos:. am aprins radiatorul.'mos +z (ucăm noi o "estă# + să desc*idem poarta. ca atunci c$nd calci pe za*ăr tos. de pe "iecare acoperi! !i din v$r"ul călimării ce slu(e!te drept turn de apă. cu &i&lioteca în c*ip de coastă a 5uropei.iprul. vor mătura "orţa inamică prinsă în capcană. să nu poată scăpa. piunezele mine. carneţelele pot "i avioane de transport. cum mi se spusese să "ac. str$mtoarea 6i&raltar o să treacă printre picioarele scaunului. ro!iatică. 9imn de slavă înălţ$nd N povestirea depan$nd N din măcelul s$nger$nd N !i am să c$nt. cărţile de (oc împră!tiate o să înc*ipuie . dar eCista un comutator pentru economie care stătea întotdeauna în poziţia în care aprindea doar una dintre ele# Pe cea de (os# Mă uitam ţintă la spira care începea să strălucească# ? a aprins treptat: mai înt$i nu s a văzut nimic. se auzea doar o serie de pocnituri. !i apoi am să dau ordin să se tragă !i. ca să economisesc curentul electric. canapeaua va "i '"rica. iar apoi la am$ndouă capetele rezistenţei s a ivit o p$lp$ire sla&ă. în clipa aceea. pentru vreo zece minute numai# 7adiatorul avea două rezistenţe. iar agra"ele vor "i su&marine# 5ra "rig în casă# %n loc să mi mai iau un pulover. poarta va "i înc*isă în urma lor. guma !i ascuţitorile contratorpiloare. !i un pic de roz a purces să se 49 . cu c$teva salve m$nioase.

ci !i din cauza riscului ca circuitul să se supraîncarce. cu at$t mai nepăsătoare părea cealaltă# 7idic$nd din umeri. înc$t nu te puteai uita la el "ără să ţi mi(e!ti oc*ii. privind totul de pe un scaun de la marginea ringului. incapa&ilă să se a&ţină. curg$nd peste Mediterana mea ca un vulcan în erupţie care revarsă cascade de lavă topită. a!a înc$t !i ea să palpite. gata să eCplodeze în revărsarea de "oc dar era strict interzis# 5ra complet interzis nu numai din cauza risipei "lagrante. rezistenţa de sus. să sară o siguranţă !i să se cu"unde casa în întuneric. în orice clipă s ar putea topi. !i rezistenţa era acum incandescentă. !i cine se duce în toiul nopţii să mi l aducă pe >aru* M$ini de aur. dormea rece !i nepăsătoare# . care a devenit îm&u(orare deplină ce s a dezlănţuit iute într o etalare neru!inată de gal&en dezgolit !i verde găl&ui lasciv. dar deloc impresionată# M am cutremurat deodată.u c$t strălucea mai tare una. pentru ca !i spira nepăsătoare să n ai&ă încotro !i să strălucească. rapidă. un "oc ro!u aprins. De cea de a doua spiră putea "i vor&a doar 50 . ca un soare săl&atic în platoul de metal strălucitor al re"lectorului. ca !i cum a! "i simţit pe pielea mea toată tensiunea acumulată între cele două spire. partenera ei.Poveste despre dragoste si întuneric întindă spre centru ca o u!oară îm&u(orare pe un o&raz s"ios. distrug$ndu i "lota de contratorpiloare !i su&marine# In tot acest răstimp. p$nă ce strălucirea a a(uns la mi(locul spirei !i nu s a mai întrerupt. or&itoare. !i mi am dat seama că eCista o cale simplă.

ne&unia deplină. a văzut umerii !i &raţele &ăr&aţilor din +rientul Mi(lociu !i culorile stridente ale "ructelor !i legumelor.'mos +z dacă mă lovea ne&unia. ?au reu!esc s o sting la timp. dar spira n are vreme să se răcească !i să "acă pe mortu. răgetul măgarilor. a privit cu groază pieţele unde se îm&ulzea lumea. !i pe dată a pronunţat verdictul de"initiv: 9Levantul e plin de germeni:# >unica a trăit la Ierusalim vreo 2P de ani. "urnicarul străduţelor pline de strigătele v$nzătorilor am&ulanţi. într o zi toridă din vara lui HI<<. tara&ele viu colorate. !i atunci cum m a! putea dezvinovăţi. &e*ăitul caprelor. "ie iarnă. dar p$nă în ultima ei zi n a găsit nici un motiv să !i sc*im&e verdictul# ?e spune că încă din a doua zi după sosire i a poruncit &unicului.n păpu!oi. a avut momente grele !i c$teva "ericite. c$r$iala puilor care at$rnau de picioarele legate !i s$ngele care picura din g$tul puilor uci!i. !i apoi ce o "i o "i# Dar dacă părinţii se întorc înainte să reu!esc s o sting. a!a cum a "ăcut în "iecare zi c$t au trăit la Ierusalim. să se scoale la !ase sau !ase !i (umătate dimineaţa !i să dea cu 8lit prin toate ung*erele apartamentului ca să alunge 51 . '!a că tre&uie să mă împotrivesc ispitei# ?ă mă stăp$nesc# 2i a! mai putea !i să încep să curăţ mizeria pe care am "ăcut o !i să le pun pe toate la locul lor# )neori "aptele se opun adevărului# 'm scris c$ndva despre adevăratul motiv al morţii &unicii mele# >unica ?*lomit a venit la Ierusalim direct de la 1ilna. "ie vară. a văzut dealurile de (ur împre(ur !i coastele st$ncoase.

"ăcea trei &ăi în apă aproape clocotită. &ăt$nd la perne ca Don Sui(ote c$nd atacă &urdu"urile de vin. altoindu le iar !i iar cu &ătătorul de covoare. !i c$nd a trecut de optzeci de ani. goangele !i viru!ii "ugeau pe partea cealaltă a străzii c$nd o vedeau de departe. pe după !i"onier !i c*iar prin ra"turi !i între picioarele &u"etului. după c$teva crize de inimă. să dea pe su& pat. într un capot din mătase în"lorată înc*eiat de sus p$nă (os. "ier&$ndu le multă vreme# >unica ?*lomit î!i "ier&ea !i propria persoană. ca să st$rpească germenii# ' trăit p$nă la o v$rstă destul de înaintată.aii# După "iecare masă nu spăla vasele. cu toată "orţa ne"ericirii sau disperării sale# >unica ?*lomit stătea la c$ţiva pa!i în spatele lui. doctorul Drom*oltz a avertizat o: 9Doamnă dragă. ţeapănă !i dreaptă ca directoarea unui pension de "ete. &unica "ier&ea toate "ructele !i legumele# 2tergea p$inea de două ori cu o c$rpă înmuiată într o soluţie dezin"ectantă rozalie numită .Poveste despre dragoste si întuneric germenii. în "lanela de corp !i papuci. dacă nu termini cu aceste a&luţiuni "ervente. îmi 52 . cu părul prins într o "undă verde ce arăta ca un "luture. "ie vară. de trei ori pe zi: "ie iarnă. d$nd ordine pe c$mpul de luptă p$nă la victoria din acea zi# In ve!nicul ei răz&oi cu germenii. ci proceda a!a cum se "ace de o&icei doar în a(unul Pa!telui. mai înaltă dec$t el. a!ternuturile !i plăpumile de pu"# Din copilărie mi l amintesc pe &unicul 'le3sandr st$nd pe &alcon dimineaţa. !i apoi să &ată toate saltelele.

u toate că mottoul vieţii ei la Ierusalim. la "el ca ea. &unica ?*lomit venea din 5uropa de nord est. dimineaţa. 9Levantul e plin de germeni:.urăţenia e cea care a ucis o# . nu de inimă# 8aptele tind să întunece adevărul# . o "isură care ne ar putea a(uta să întrezărim e"ectul pe care în"ăţi!area +rientului. a!adar.'mos +z declin răspunderea pentru posi&ilele consecinţe ne"ericite !i regreta&ile:# Dar &unica n a putut renunţa la &ăile sale# Teama de germeni era mai tare dec$t ea# ' murit în &aie# 'tacul ei de cord este real# %nsă adevărul este că &unica a murit dintr un eCces de igienă. la pr$nz !i seara. unde erau la "el de mulţi germeni ca la Ierusalim. ci mai degra&ă "armecele lui senzuale !i însu!i trupul ei !i puternica atracţie a acelor pieţe 53 . mai pro"und dec$t demonul igienei. un adevăr ce a "ost reprimat !i ascuns vederii# La urma urmei. în "iecare zi trăită la Ierusalim. poate "i mărturia unui adevăr anterior. înc$t s au *otăr$t să se apere de ameninţarea ei construindu !i propriul g*etou# 'meninţare. !i poate !i a altor emigranţi !i re"ugiaţi care. ?au poate adevărul este că nu ameninţarea Levantului a "ost cea care a "ăcut o pe &unica mea să !i morti"ice !i să !i puri"ice trupul prin acele a&luţiuni clocotite. ca să nu mai vor&im de tot soiul de alte lucruri vătămătoare# 'ici este. au venit din !tletluri mo*or$te din 5uropa răsăriteană !i au "ost at$t de tul&uraţi de senzualitatea omniprezentă a Levantului. culorile !i mirosurile lui l au avut asupra &unicii mele.

nici mai mult. dezgoliţi p$nă la &r$u. distrug$nd toate c*eile. !i recipientele de sticlă pline cu &ăuturi viu colorate. nici mai puţin. + centură de castitate aseptică pe care !i a pus o de &unăvoie încă din prima zi aici !i a "erecat o cu !apte lacăte. &r$nzeturi condimentate. ?au poate că n au ucis o nici igiena. o m$nie reprimată. toate momelile lu&rice !i multicolore ale acelei lumi picante. un costum spaţia l ermetic. !i paleta ameţitoare de mirodenii. at$rn$nd neru!inat de despuiate în c$rligele măcelarilor. !i acei *amali din piaţă. ar!i de soare !i împăro!aţi. ro!ii. care o torturau !i o eCcitau. mirosuri de mirodenii !i alimente ce glăsuiau gutural. ca să nu mai vor&im de mirozna pătrunzătoare a ca"elei proaspăt pră(ite. ier&uri !i pra"uri. !i acele m$ini lascive ce pipăiau !i scormoneau prin cele mai intime ad$ncituri ale "ructelor !i legumelor. care strălucea su& p$r$ia!ele de sudoare ce se scurgeau pe ea în &ătaia soarelui# Poate că acel cult al &unicii pentru curăţenie era. ca un "uruncul care nu e 54 . aromată cu nuc!oară. ardeii iuţi !i măslinele condimentate. din care picura s$nge. cu mu!c*ii de pe spate unduind su& pielea lor "ier&inte. v$n(o!i. "oarte condimentate. !i goliciunea acelor cărnuri pline.Poveste despre dragoste si întuneric supraaglomerate care o "ăceau să g$"$ie !i să simtă că i se înmoaie genunc*ii în "aţa acelei a&undente de legume !i "ructe necunoscute. ci ve!nica ei "urie tainică "aţă de această teamă. malignă. nici dorinţele ei. nici teama de dorinţe. cu &ucăţi de g*eaţă sau "elii de lăm$ie plutind prin ele.

c$t !i a gardianului ei. care mă duce cu g$ndul la pipăirea unei p$nze de sac. "aţă de acel Levant.erni3ovs3i !i s a (ucat cu mustaţa lui# De "iecare dată se întorceau spre mine ca să le con"irm povestea: 9-u i a!a că îţi mai aminte!ti de acea după amiază de s$m&ătă în care nenea ?aul te a luat în poală !i ţi a zis 55 . &uclele lui mari. murdar. pră"os. veninoasă. "aţă de însă!i sila pe care o st$rnea această t$n(ire. "uria "aţă de propriul trup. însă puternic !i plăcut. într o zi de iarnă# Poetul ?aul . învecinat în minte cu amintirea atingerii pielii lui. !i încă o m$nie. transpirat. dar "urnicar de germeni# 'u trecut de atunci aproape !aizeci de ani. dorinţele. pentru că le plăcea să se "ălească pe la cunoscuţi că ţ$ncul a !ezut în poala lui . a!a că această amintire senzuală ar "i putut supravieţui doar trec$nd prin mai multe etape de transmitere !i ampli"icare# Mama !i tata îmi aminteau adeseori acele momente. o m$nie mo*or$tă. ca într o &ucătărie vec*e. caldă !i întunecoasă. &estial. mustaţa groasă care se "reca de o&razul meu !i mi dădea o senzaţie plăcută. ani !i ani de (elanie tainică pentru trecerea neîntreruptă a timpului !i smoc*inirea trupului ei !i dorinţele acelui trup. c$nd aveam ceva mai mult de patru ani. eCcitant p$nă la le!in. un miros un pic aspru.erni3ovs3i a murit în toamna lui HI=<. îndreptată at$t împotriva prizonierei. mai pro"undă. de propria t$n(ire. !i totu!i îmi amintesc încă mirosul lui# %l c*em !i se întoarce la mine. săpunite !i clătite !i răzuite !i dezin"ectate !i "ierte de o mie de ori.'mos +z spart.

: ?arcina mea era să le recit re"renul: 9Da. ce !ade în poala gigantului poeziei e&raice.Poveste despre dragoste si întuneric Tdrăcu!orU. în versiunea tatălui meu. a replicat ast"el: 9Poate că am$ndoi avem dreptate:. cel care a scris In "aţa statuii lui 'pollo. să zicem. Pu!3in s ar "i aplecat să l sărute pe cap pe micuţul Tolstoi# 56 . a!a e# %mi amintesc "oarte &ine:# -u le am spus niciodată că ta&loul pe care mi l amintesc e un pic di"erit de versiunea lor# -u voiam să li l stric# +&iceiul părinţilor mei de a repeta povestea asta !i de a se întoarce spre mine ca să con"irm mi a întărit !i păstrat. dulce inocenţă4 îi plăte!te cu aceea!i monedă. un "el de ungere. lucru pe care părinţii mei l au interpretat ca un semn al lucrurilor ce aveau să vină. într adevăr. în vreme ce poetul îi con"eră pu!tiului învestitura de 9drăcu!or:. zic$nd 9>a nu. iar copilul o. 5 adevărat. ca !i cum. !i c*iar m a sărutat pe "runte. "aptul că amintirea pe care am păstrat o nu e o simplă re"lectare a pove!tii părinţilor. ci are o viaţă anterioară. în scenariul părinţilor mei. nu i a!a. cortina se trage. care în lipsa m$ndriei lor poate că s ar "i !ters !i ar "i dispărut# %nsă di"erenţa dintre povestea lor !i ta&loul din amintirea mea. că imaginea marelui poet !i a tancului. este dovada că povestea mea nu este pur !i simplu mo!tenită de la a lor# I n versiunea părinţilor mei. era un pic di"erită de a mea. la care. tu e!ti drac4:. m$ng$indu i !i smucindu i mustaţa. amintirea acelor clipe. dezvăluind un copil &lond cu pantalona!i scurţi.

ci un miros trupesc plin. cu siguranţă nu despre trecerea coroanei lui Pu!3in în m$inile lui Tolstoi. dens. !i poetul. simplu. nici nu l am smucit de "aimoasa mustaţă. ci de "apt m am împiedicat !i am căzut. doar o zg$rietură. care e mai puţin dulce ca al lor. acasă la unc*iul Aosep*. m a ridicat cu m$inile lui mari. cur$nd o să r$dem# 8ie pentru că vor&ele poetului ne includeau pe am$ndoi. ca asprimea unui prosop gros !i cald. pe care mi l amintesc !i azi /nu miros de a"ters*ave sau de săpun. !i în vreme ce încă mă z&ăteam în &raţele lui m a silit să desc*id gura !i a cerut să i se aducă ni!te g*eaţă. "ie datorită atingerii aspre a o&razului lui pe al meu. apoi m a răsucit în &raţele lui !i a zis ceva. ca gustul supei de pui într o zi de iarnă0. "iind !i doctor pediatru. !i a!a cum pl$ngem acum. nu miros de tutun. spaima "usese mai mare ca durerea# Iar nietzsc*eeana mustaţă stu"oasă m a zg$riat 57 . a!a cum se înt$mplă de multe ori. îmi amintesc !i acum cum m a săltat cu spatele la el !i cu "aţa urlătoare spre încăpere. !i am pl$ns. apoi mi a cercetat rana !i a declarat: J -u i nimic. apoi altceva. pe care repetatele raze ale proiectorului părinţilor mei se poate să mă "i a(utat să l păstrez. a a(uns la mine înaintea părinţilor mei. dar în nici un caz nu mi l au imprimat. sau într adevăr datorită mirosului lui puternic. cur$nd m am lini!tit !i s a dovedit că. n am !ezut în poala poetului. iar în cădere mi am mu!cat lim&a care a s$ngerat un pic. în scenariul meu.'mos +z %nsă în ta&loul din mintea mea.

m$ini mari !i calde. dar "ără tevatură. un tu"i! de mustaţă. sunt învăluit pe dată. g$nditor.Poveste despre dragoste si întuneric !i m a g$dilat un pic.erni3ovs3i# am "ost surprins c$nd mi s a spus că e poet: aproape oricine din Ierusalimul acelei vremi era poet. din c$te îmi amintesc. nesupusă. o&raz ca de p$slă !i un miros aparte. un &ăr&at cu o c*ică z&$rlită. cu oc*i care r$d. doctorul ?aul . iar poetul doctor sau mama mi a pus pe lim&ă ni!te g*eaţă pe care mătu!ica Eippora* o adusese în gra&a mare# Din c$te îmi amintesc. pe canapeaua unc*iului Aosep* /adică pro"esorul Aosep* Dlausner0. c$nd văd o "otogra"ie sau un desen al poetului ?aul. !i apoi.erni3ovs3i m a culcat cu gri(ă. de mirosul lui lini!titor# 58 .asa ?criitorilor 9. cu acea ocazie nu s a lansat vreun a"orism demn de imortalizare între gigantul poeţilor din "ormatoarea 96eneraţie a 7ena!terii -aţionale: !i micul reprezentant suspinător al ulterioarei a!a zise 9generaţii a statului Israel:# De a&ia la doi trei ani după acest incident am "ost în stare să pronunţ numele .erni3ovs3i:. puternic !i &l$nd# P$nă în ziua de azi. sau &ustul lui de la intrarea în . prozator. ca !i cum m a! în"ă!ură cu o pătură groasă. cercetător. savant sau re"ormator al lumii# -ici n am "ost impresionat de titlul de doctor: acasă la unc*iul Aosep* !i mătu!ica Eippora* toţi musa"irii &ăr&aţi erau numiţi pro"esor sau doctor# Dar el nu era doar un &ătr$n doctor sau poet# 5ra pediatru.

iz&ucne!te incon!tient într un imn al lui DionGsos# 2tia pe de rost mai multe poezii ale lui . cu toate lucrurile din el. "ără compleCele !i complicaţiile at$t de tipice !tetl ului. în loc de europeni de neam iudaic răsăritean# Detesta !i dialectul idi!. !i de reprezentanţii lui în literatura modernă. >iali3 !i 'gnon# 1oia să ne na!tem cu toţii din nou.anaanului prin 'salt:# Putea să recite pe nerăsu"late In "aţa statuii lui 'pollo. al 9ve!nicelor c*inuri ale morţii:.erni3ovs3i dec$t toţi oamenii pe care i am cunoscut !i le recita cu patos !i înc$ntare. pe care îl numea (argon# %l considera pe >iali3 poetul eternului statut de victimă. cu imensă înc$ntare. ar!i de soare. pe de rost. musculo!i. în vreme ce . ca europeni de neam evreiesc &lonzi. în vreme ce se înclină încă în "aţa lui 'pollo. dar se a&ţinea de la comentarii# 59 .erni3ovs3i era vestitorul zorilor noi pe cale să se arate.erni3ovs3i nu se &ălăce!te prin tot soiul de tsores !i 3rec&tzen# %n ast"el de momente mama îi arunca o privire sceptică. "ără măcar să o&serve că poetul.uceritorilor . un poet at$t de inspirat de muze. !i prin urmare muzical. zorii 9.'mos +z La "el cu at$ţia evrei sioni!ti din vremea noastră. de parcă ar "i "ost surprinsă în sine de natura grosolană a plăcerilor lui. tata era în taină un pic canaanit# 5ra (enat de !tetl. scriind "ără ru!ine despre iu&ire !i c*iar despre plăcerile senzuale# Tata zicea: .

!i se poate să se "i apropiat de cele ale mamei mele# %n su&solul >i&liotecii -aţionale a descoperit un manuscris necunoscut al lui I#L# Peretz. după moartea ei. însă în cea mai mare parte a vieţii lui a detestat toate "ormele de misticism !i de magie# . 9eCtaz:. m$zgăleli !i încercări poetice. îmi zicea: 9Tatăl tău e un om înţelept !i raţionalF e raţional c*iar !i c$nd doarme:# Peste ani !i ani. dar înainte trăiseră în Lituania. un cuv$nt pe care îl pronunţa întotdeauna cu aceea!i str$m&ătură de dezgust ce însoţea la el cuvintele (argon. din 'ustria răsăriteană. uneori. în loc să riposteze. c$nd i se cam o"ilise voio!ia optimistă. i s au sc*im&at !i gusturile. iar înainte de asta se pare că la Mattersdor". o poveste necunoscută intitulată 97ăz&unare:# Tata a stat c$ţiva ani la Londra. unde a scris o teză de doctorat despre această descoperire.Poveste despre dragoste si întuneric Tatăl meu avea un temperament incontesta&il 9lituanian: !i îi plăcea grozav să "olosească cuv$ntul 9incontesta&il: /Dlausnerii veneau de la +dessa. acum Matters&urg. plin de entuziasm. 9*a!i!: sau 9intuiţie:# Mama îl asculta vor&ind !i. pe l$ngă tot "elul de sc*iţe. ne o"erea z$m&etul ei trist sau. un caiet din tinereţea autorului. aproape de graniţa cu )ngaria0# 5ra un om sentimental. care conţinea. împreună cu volu&ilitatea.redea că pove!tile *asidice nu sunt altceva dec$t "olclor. !i prin înt$lnirea cu Peretz cel înclinat spre misticism s a îndepărtat de înclinaţia lui 60 .onsidera că supranaturalul este apana(ul !arlatanilor !i escrocilor# .

>alzac. tata încă mai încerca să ne deprindă pe toţi să "im la "el de luminaţi ca el# Părinţii mei se ciorovăiau adesea pe tema literaturii# Tata îi iu&ea pe ?*a3espeare. a!a cum cineva î!i descle!tează în "ine m$na de pe o &alustradă. dar arctică. "ăceau o u!oară plecăciune.erni3ovs3i# Mama ii pre"era pe ?c*iller. I ieste drum de unc*iul Aosep*. 6nessin. îi considera scrierile proliCe. I&sen !i . care locuia în Talpiot. î!i clocea ranc*iuna !i p$nă la urmă s a răz&unat. Turg*eniev !i . c$nd l a străpuns pe unc*iul Aosep* cu una dintre lăncile 61 . a aruncat o oc*eadă literaturii idi! !i treptat a cedat. în anii în care o&i!nuiam să ne ducem s$m&ăta după amiază pe la unc*iul lui Aosep*. "armecului misterios al pove!tilor lui Peretz în special. Tolstoi. ?trind&erg.'mos +z precedentă către ?turm und Drang de la începuturile lui .erni3ovs3i# ' început să studieze miturile !i legendele popoarelor îndepărtate. provinciale !i împodo&ite cu tot soiul de &i&iluri de c$ntăreţ &isericesc# . &iali3 !i. de!i am impresia că cei doi nu se prea îng*iţeau# + răceală politicoasă. în Talpiot. !i pro&a&il că "iecare îi dorea celuilalt din ad$ncul inimii să a(ungă pe veci în "undul iadului uitării# )nc*iul Aosep* nu avea o părere &ună despre 'gnon. pe domnul 'gnon.e*ov. !i al povestirilor *asidice în general# Totu!i. de asemenea. se lăsa pe moment peste străduţă c$nd se înt$mpla să se înt$lnească pro"esorul Aosep* Dlausner !i domnul ?#@# 'gnonF î!i săltau pălăriile cam de un deget.$t despre domnul 'gnon.

'&u Tor !i Datamon. se a"la o eCtindere a Ierusalimului străin: su&ur&iile Tal&ie*. la vila micuţă în care locuiau unc*iul Aosep* !i mătu!ica Eippora*# . a c$!tigat Premiul -o&el pentru literatură !i o "aimă mondială.Poveste despre dragoste si întuneric lui de ironie. !i a luat 62 . . cu "oarte &anale apartamente. este re&otezată strada Dlausner# Din acea zi !i p$nă la moarte a tre&uit să ra&de în(osirea de a "i cele&rul scriitor ?#@# 'gnon de pe strada Dlausner# 2i a!a. cu toate că a "ost condamnat la amarul c*in de a vedea cum mica alee din Talpiot. de Diriat ?*muel !i de Moara de v$nt a lui Monte"iore. ironia sorţii a "ăcut ca locuinţa lui 'gnon să "ie pe strada Dlausner. a murit înainte să apară ?*ira . "iind ast"el cruţat de multă supărare# In ce l prive!te.olonia 6recească !i >a3aa# /'&u Tor. domnul 'visar. ne a eCplicat o dată pro"esorul nostru.asa noastră din Derem 'vra*am era la vreo !ase !apte 3ilometri de Talpiot. în "igura grotescă a pro"esorului >ac*lam din romanul ?*ira# Din "ericire pentru unc*iul Aosep*. . domnul 'gnon a mai trăit mulţi ani. pe care locuiseră am$ndoi. în vreme ce o soartă nu mai puţin ironică a "ăcut ca locuinţa lui Dlausner să "ie demolată !i înlocuită cu un "oarte &anal &loc pătrăţos. p$nă în zilele noastre. o su&ur&ie evreiască îndepărtată !i oarecum periculoasă# La sud de 7e*avia. ce privesc de sus *oardele de vizitatori din pragul casei lui 'gnon# %n "iecare a doua sau a treia s$m&ătă porneam în pelerina( la Talpiot.olonia 6ermană.

spre sud. străluceau puncte evreie!ti izolate.a să nu mai vor&im de răz&oiu l total:# Porneam după pr$nz. 63 . însemn$nd 9tatăl taurului:. &i&lica 1ale a )ria!ilor. vecinul nostru. Talpiot. într o noapte. inginerul. Tal&ie* a "ost c$ndva mo!ia unui &ăr&at pe nume Tale&.azarma 'llen&G. Talpiotul se zărea doar ca o mică masă de copaci pră"uiţi pe culmea unui deal a"lat în depărtare# De pe acoperi!ul casei noastre. 'rnona !i 3i&&utzul 7amat 7a*el. c$nd ora!ul se înc*idea în dosul o&loanelor "erecate !i se cu"unda în somnul din după amiaza de ?*a&&at# Tăcere deplină peste străzi !i curţi. at$rnate între cer !i păm$nt. domnul 8riedmann. la capătul lumii. cu !oproanele lor de ta&lă ruginită# De parcă întregul Ierusalim ar "i "ost înc*is într o s"eră de cristal limpede# Traversam strada 6eula*. însemn$nd 9alături de mănăstire:#0 Mai departe. a arătat o dată spre un ciorc*ine de lumini palide !i tremurătoare de la orizont. n a! vrea să "iu în pielea lor# . !i dincolo se văd luminile din Talpiot sau 'rnona# Dacă o să sporească violenţa. >a3aa înseamnă c$mpie sau vale. a zis el. !i a zis: 9'colo e . dincolo de toate acele lumi străine. în vreme ce numele Datamon este "orma coruptă în ara&ă a grecescului 3ata mones. printre casele construite din piatră. care aproape că a(ungea la marginile >et*leemului# Din Ierusalimul nostru. intram pe străduţele ca un la&irint din mizerul cartier ultraortodoC.'mos +z numele de la un vec*i răz&oinic. Me3or HaGGim. peste dealuri !i *ăt departe.

iar de cealaltă. trăg$ndu ne cu oc*iul. pe l$ngă splendide magazine. par"umuri ale ora!elor pline de lumini !i de zarvă ce vieţuiesc în siguranţă pe 64 . usturoi. gal&ene !i al&e. >i33ur Holim. de &ătr$neţe !i cel usturător. zidul sum&ru al spitalului evreiesc.Poveste despre dragoste si întuneric sus pe '*va. ca să i îngăduim tatei să !i sature oc*ii "lăm$nzi cu &ogăţia de cărţi e&raice noi din vitrină# De acolo stră&ăteam toată . cu sim&olurile celor douăsprezece tri&uri ale lui Israel în relie" pe splendida lui poartă de &ronz# Mirosul de leacuri. cu "armecul irezisti&il al altor lumi. dar cu vitrine ce ne "ăceau semn prin grila(ele de "ier încuiate. ve!nic scăldată în um&ră de &ătr$nii pini ce perdeluiau două ziduri. c*ollent. ca"enele cu candela&re înalte !i prăvălii &ogate. !i mergeam mai departe pe strada Pro"eţilor# -u era nici su"lare de om pe străzile Ierusalimului la ora două. ceapă !i varză acră. &or!.alea 7egele 6eorge 1. urcam prin Ei3*ron Mos*e. în după amiaza de s$m&ătă# De pe strada Pro"eţilor co&oram pe strada ?trauss. al spitalului protestant. treceam pe su& s$rme cu ru"e puse la uscat. cu mu!c*i pe el. de o parte zidul cenu!iu. ve!nic scăldat în mirosurile &ucătăriei as3enazilor săraci. condus de diaconese. al soluţiei LGsol. se revărsa dinspre cele două spitale# 'poi traversam . printre &alustradele de "ier ruginit ale unor verande !i scări eCterioare neîngri(ite. arome ale &ogăţiei de pe continent e îndepărtate.alea Aa""a pe la cele&rul magazin de îm&răcăminte MaaGan ?*tu& !i ză&oveam o vreme în "aţa li&răriei 8raţii '*iasa". pline de *aine negre. toate goale !i "erecate de ?*a&&at.

li&eri de regulile oprimante ale pionieratului !i sacri"iciului de sine. cu !irurile ei de clădiri măreţe. &ucătari.alea 7egele 6eorge 1. stăp$nea . cu aer o"icial. lipsiţi de gri(a de a !i număra "iecare &ănuţ. a!ternute cu covoare. instalaţi con"orta&il în case "rumoase.utia . scutiţi de povara contri&uţiei la . ca !i în 7e*avia evreilor germani !i în &ogatul Tal&ie* grecesc !i ară&esc. un calm străin. în care doamne elegante !i domni prosperi. "ără acele goluri ale 65 . tainic. nu cunosc greutăţile. pe . pustie acum.'mos +z malurile unor r$uri late. întinz$ndu se pe am&ele părţi ale străzii ca o "aţadă continuă. într o după amiază de s$m&ătă la ora două !i (umătate. eCcitant. de vreme ce . ma(ordomi !i agenţi imo&iliari care le stau la dispoziţie# Doamne !i domni care se &ucură de o viaţă u!oară.alea 7egele 6eorge 1.alea 7egele 6eorge 1.alea 7egele 6eorge 1 /nu doar din cauza numelui ei0 îmi păruse întotdeauna în copilărie că e o prelungire a acelei minunate Londre pe care o !tiam din "ilme: . care nu î!i duc zilele între un atac sau un decret guvernamental !i altul. nu ca a noastră# 'ici. cu *ornurile !emineurilor cocoţate pe acoperi!uri sau în apartamente spaţioase din &locuri moderne.omunitară sau la 8ondul ?ănătăţii !i a cumpărăturilor raţionalizate. de "apt speci"ic &ritanic. domnea acum alt calm. uni"ormă. deose&it de calmul cucernic al acelor străduţe est europene sărmane !i părăginite: un calm di"erit. cu portar în uni"ormă al&astră care păze!te intrarea !i li"tier în uni"ormă ro!ie care acţionează li"tul !i servitori.

ale cărei u!i !i "erestre cu perdele de dantelă vor&eau cu discreţie despre &ogăţie. nu erau verande dărăpănate. iar mama se pl$ngea că o să ne adoarmă pe toţi cu eCplicaţiile lui# Treceam de 6roapa ?c*i&er. carpete în culori ţipătoare. !i ne opream o clipă să privim peste zidurile +ra!ului 1ec*i spre cimitirul 66 . voci &l$nde. pe . !i de "aţada &au*aus semicirculară a lui >eit Hamaalot. o&loane stricate la "erestre care se cască precum o gură &ătr$nă !i !tir&ă. respecta&ilitate. ţesături scumpe. &ro3eri.Poveste despre dragoste si întuneric curţilor (alnice. de am&ele părţi ale străzii era o singură "aţadă m$ndră. perne pestriţe. doctori. părăginite. de parcă n ar mai "i "ăcut o de(a acum două săptăm$ni !i acum o lună. care le promitea tuturor celor care intră des"ătările so&re ale pedantei estetici germano evreie!ti. cratiţe str$m&e !i o *ara&a&ură de cutii de tinic*ea ruginite# 'ici. "erestre de nevoia!i care le dezvăluie trecătorilor respingătoarele măruntaie ale casei. neîntreruptă. cristal !le"uit !i &une maniere# 'ici u!ile clădirilor erau împodo&ite cu plăcuţe din sticlă neagră cu nume de avocaţi. oale mucegăite. care despărţeau casele din zonele noastre# 'ici.alea 7egele 6eorge 1. unde Dnessetul avea să !i a"le mai t$rziu loca!ul temporar. notari !i agenţi acreditaţi ai unor &ine cunoscute "irme străine# %n vreme ce treceam pe l$ngă &locurile Talit*a Dumi tata ne eCplica originea numelui. covoare moi. "undaţia căscată a unei clădiri care nu s a mai construit. !i de &locul 8rumin. ur$ţite de gunoaie !i de "iare ruginite. tigăi înnegrite. îng*esuială de mo&ile.

iar secţia periodicelor din >i&lioteca -aţională. de parcă ar "i dezvăluit secrete de stat: 9'ici î!i ţine !edinţele ca&inetul nostru. !i mai e destul de mers40. îndemn$ndu ne unul pe altul să iuţim pasul /5 de(a trei "ără un s"ert. de parcă treceam o graniţă invizi&ilă !i pătrundeam într o 67 . iar sus. cel arcuit. într un colţ de la eta(ul trei0# De la Terra ?ancta o plim&are de douăzeci de minute ne aducea la &locul David. ca !i altele. prin doctorul Veizmann. pentru că într un "el sau altul tot o să plece0# De acolo co&oram dealul către . !i a a"lat re"ugiul temporar aici. după 7ăz&oiul de Independenţă !i asediul Ierusalimului.olegiul Terra ?ancta /unde tata avea să lucreze timp de zece ani. pe coasta din dreapta.e păcat că nu e un ca&inet naţional mai impunător4: 2i continua. ?*erto3. eCplic$ndu mi ce înseamnă un 9ca&inet "antomă: !i ce se va înt$mpla în ţară c$nd vor pleca în s"$r!it englezii. unde se oprea &rusc ora!ul !i treceai peste ni!te c$mpuri p$nă să a(ungi la gara din 5me3 7e"aim# Pe st$nga se vedeau aripile morii de v$nt de la @emin Mos*e. c$nd clădirile universităţii de pe Muntele ?copus au "ost izolate. uneori însu!i David >en 6urion# 'ici &ate inima guvernului evreu# . trec$nd pe l$ngă sinagoga @es*urun !i semicercul masiv al clădirii 'genţiei 5vreie!ti /tata spunea aproape în !oaptă.'mos +z musulman Mamilla*. ultimele case din Tal&ie*# ?imţeam o tensiune tăcută în vreme ce părăseam *otarele ora!ului evreiesc. Daplan.

trec$nd prin "aţa instalaţiilor militare &ritanice. ca mu!c*iul vec*i# 'cest loc îi amintea mamei de o străduţă musulmană din ma*alalele ora!ului ei natal. în piaţa pavată din "aţa acestei gări. lipsit de toate vocalele# Tata r$dea !i zicea că asta e încă o dovadă că a venit vremea să se modernizeze scrisul e&raic. o lumină mai noroasă. "orti"icate. care "usese construită. despre descăpăţ$nări !i &iciuiri care se "ăceau în "aţa unei mulţimi adunate c*iar aici. introduc$nd litere separate pentru vocalele care. despre edictele lui Aemal Pa!a. în vreme ce în dreapta erau minunatele alei ale . după cum !tiam.Poveste despre dragoste si întuneric ţară străină# Puţin după ora trei stră&ăteam drumul care despărţea ruinele săla!ului pelerinilor turci. plin de păsări c$ntătoare. cenu!ie. sunt poliţia rutieră a citirii# La st$nga noastră. care o&ţinuse concesiunea de la turci# Din piaţa a"lată în "aţa gării co&oram pe . !i a unui morman de &idoane mari de com&usti&il pe care era scris în trei lim&i )L5I D5 1ID'-A. la s"$r!itul secolului al WlW lea de către un evreu din Ierusalim pe nume Aosep* >eG -avon. 68 . un sătuc &avarez lini!tit. din vestul )crainei# In acest punct nu se putea ca tata să nu înceapă să vor&ească despre Ierusalimul de pe vremea turcilor. c$teva străzi duceau la cartierul ara& '&u Tor.alea He&ron.oloniei 6ermane. spunea el. peste care se înălţau &iserica scoţiană !i gara cea înc*isă# 5ra o lumină di"erită pe aici. încon(urate de un gard# 5ra ceva ciudat !i comic în cuv$ntul e&raic.

ale speciali!tilor ara&i cre!tini !i ale slu(&a!ilor de rang înalt ai administraţiei mandatare !i ale mem&rilor înaltului . toţi în costume maro !i "iecare etal$nd un lanţ de aur care răsărea la &utonieră.omitet 'ra&. la um&ra aruncată de doi pini &ătr$ni din "aţa miei ca"enele. îi ocolea &urta !i dispărea într un &uzunar# >eau ceai din pa*are 69 . un orologiu sau o "$nt$nă cu roată în grădina lui# Merg$nd mai departe pe . sau o cămară sau o comodă înaltă ori un &u"et cu sertare. Mardam >eG al MatnaOi. um&rite de copaci cu "runzi! &ogat# Toate casele de acolo aveau pivniţă !i pod. născut într un loc unde nimeni nu avea un &eci întunecat su& picioare sau un pod sla& luminat deasupra capului. avocatul HenrG TaOil Tuta3* !i ceilalţi rezidenţi &ogaţi ai su&ur&iei >a3aa# Toate magazinele de aici erau desc*ise !i din ca"enele răz&ăteau r$sete !i muzică. !i grădini micuţe cu ziduri de piatră. Ha( 7as*ed al '"i"i. reţinut de un zid imaginar care îi tăia calea undeva între @emin Mos*e !i 'zilul ?coţian# Pe pava(ul lat. printre c*iparo!i !i pini.alea He&ron treceam pe l$ngă vilele din piatră tranda"irie ale e"endilor &ogaţi. cu porum&are !i acoperi!uri ro!ii de ţiglă presărate ici !i colo. de parcă am "i lăsat ?*a&&at ul însu!i în urma noastră.'mos +z de c$ini care latră !i de coco!i c$r$itori. doctorul 5mile 'dOan al >oustani. trei sau patru domni în puterea v$rstei !edeau pe scaune de răc*ită în (urul unei mese (oase de lemn. cuvinte al căror simplu sunet îi dădea "urnicături unui copil ca mine.

dinspre cazărmi. am cucerit o. în (ocurile de pe rogo(ina de trestie# De aici continuam drumul către inima ocupantului străin. o rac*etă uimitoare# Plănuiam să ţintim cu ea palatul >uc3ing*am /descoperisem în colecţia tatălui meu o *artă la scară mare a centrului Londrei0# 'm &ătut la ma!ina de scris a tatălui meu un 70 . în vreme ce cealaltă "alcă a cle!telui se înc*idea. am construit în curtea din spatele casei noastre.Poveste despre dragoste si întuneric sau sor&eau ca"ea din ce!cuţe împodo&ite !i rostogoleau zarurile în cutiile cu ta&le din "aţa lor# Tata îi saluta voios într o ara&ă care în gura lui suna mai degra&ă a rusă# Domnii amuţeau o clipă. trimiţ$nd grupuri de comando spre zidurile re!edinţei înaltului . &aza militară &ritanică din sudul Ierusalimului# 'm năvălit adesea în ta&ăra asta. poate că un singur cuv$nt sau poate c*iar ne răspundea la salut# La trei !i (umătate treceam de gardul din s$rmă g*impată al cazărmii 'llen&G. împreună cu c$ţiva tovară!i de conspiraţie.omisar de pe Dealul s"atului nelegiuit. printr o surpriză deplină. de la est.$nd aveam ceva mai mult de opt ani. dinspre coastele gola!e care co&oară spre De!ertul Iudaic# . !i unul dintre ei mormăia ceva nedeslu!it. am supus o. care era capturat iar !i iar de trupele mele evreie!ti într o spectaculoasă mi!care de cle!te. o coloană &lindată "orţa re!edinţa pe la vest. în ultimul an al Mandatului >ritanic. se uitau la el oarecum surprin!i. am curăţat o !i am înălţat deasupra ei steagul evreu.

!i iată cum se "ace că Londra a supravieţuit zelului meu naţional !i rac*etei mele mortale.alea He&ron !i intram în su&ur&ia Talpiot. pentru că n am reu!it să "acem dispozitivul complicat de g*idare /plănuiam să lovim palatul >uc3ing*am. care era "ăcută din &ucăţile unui "rigider stricat !i rămă!iţele unei &iciclete vec*i# Puţin înainte de ora patru o luam în s"$r!it la st$nga de pe .asa de Vindsor /am scris în e&raică tre&uie să ai&ă acolo pe cineva care să i poată traduce0: 9Dacă nu plecaţi din ţara noastră în cel mult !ase luni. "ăcute pentru pacea !i lini!tea 71 . dar nu !i trecătorii englezi nevinovaţi0 !i pentru că am avut oarece pro&leme cu inventarea com&usti&ilului care să ne poarte rac*eta de la colţul străzilor 'mos !i +&adia* din Derem 'vra*am p$nă la o ţintă a"lată în centrul Londrei# Pe c$nd noi era m încă prin!i cu cercetarea !i dezvoltarea te*nologică. Eiua Marii Iertări de la noi va "i Eiua Audecăţii de 'poi a Marii >ritanii:# %nsă proiectul nostru n a dat roade. a"lată la marginea de!ertului. cu multe grădini. englezii s au răzg$ndit !i au părăsit în gra&ă ţara. pe un &ulevard mărginit de c*iparo!i întunecaţi pe care un v$nticel de la vest c$nta o melodie "o!nită ce trezea în mine în acela!i timp uimire. umilinţă !i respect# %n acea vreme Talpiotul era o su&ur&ie lini!tită. "oarte departe de centrul ora!ului !i de "or"ota lui comercială# 5ra proiectat după modelul construcţiei de locuinţe "oarte îngri(ite din 5uropa centrală.'mos +z ultimatum politicos adresat Maiestăţii ?ale 7egelui 6eorge 1I al 'ngliei din .

mottoul unc*iului Aosep*: I)D'I?M 2I )M'-I?M Pe u!ă era o placă mai mică !i mai strălucitoare. din cupru.T+7 A+?5PH DL')?-57 2i dedesu&t. cu scrisul rotun(it al mătu!ii Eippora*. pe o placă "ină de alamă. încon(urate de grădini "rumoase. poate că se odi*nesc încă. e patru !i un s"ert.Poveste despre dragoste si întuneric cărturarilor. 9. ne înc*ipuiam noi. !i în "iecare dintre ele. !i a(ungeam în dreptul casei unc*iului# Mama zicea: 5 de a&ia patru "ără zece. prin traducerile cărţilor lui# . pe care era gravat cu litere e&raice !i latine: P7+85?+7 D+. apoi la st$nga. mărginită pe am&ele părţi de un gard de tuia. : ?au: 9'zi am înt$rziat un pic. era "aimos în toată ţara !i c*iar în ţări depărtate. iar mătu!a Eippora* a pus de(a pe tavă "ructele:# Doi palmieri stăteau ca ni!te santinele de o parte !i de cealaltă a porţii. care. 72 . ce ducea de la poartă l a treptele late pe care a(ungeam la veranda din "aţă !i la u!a deasupra căreia era gravat. p$nă în dreptul păduricii de pini. !i dincolo de ei era o cărare pietruită. samovarul tre&uie să clocotească de(a. pe un cartona! prins cu o piuneză. "ără eta(.oteam la dreapta pe strada Dore Hadorot. doctorilor.e ar "i să !edem lini!tiţi pe &anca din grădină !i să mai a!teptăm c$teva minute. scriitorilor !i cugetătorilor# De am$ndouă părţile străzii erau căsuţe plăcute. cu toate că nu avea copii. sălă!luia vreun cărturar de "runte sau pro"esor cele&ru ca unc*iul nostru Aosep*.

în a"ară de un cuier pom din lemn ca"eniu.ărţi grele. !i alte cărţi sărmane. respecta&ile. pe v$r"uri. strălucitoare. la 73 . care se c*iorau la tine dintr o mare str$mtoare. cu ramuri răsucite. în zdrenţe. pline cu cărţi în lim&i cărora nu le puteam identi"ica nici măcar al"a&etul. articole tipărite separat. cărţi străine dolo"ane. periodice ziare !i reviste. acea mulţime zgomotoasă care se adună întotdeauna în orice piaţă pu&lică sau în piaţa de alimente# ?ingura "ereastră din acest *ol privea. a!a cum se cuvine# %n acest *ol. care se lă"ăiau. !i cărţulii legate în *$rtie su&ţire.'mos +z stătea scris: 1ă rugăm să nu sunaţi între orele două !i patru# 1ă mulţumim# %ncă din *ol eram cuprins de o teamă respectuoasă. cărţi în picioare !i alte cărţi culcate peste ele. respir$nd politicos cu gura înc*isă. prospecte. nu era centimetru neacoperit de !iruri de cărţi: ra"turi peste ra"turi se înălţau din podea p$nă la tavanul înalt. pam"lete. ca !i cum c*iar !i inimii mele i s ar "i cerut să !i scoată încălţările !i să pă!ească în !osete. !i peste tot în (urul lor !i printre ele !i în spatele lor !i pe o masă !i mai ticsită de &ro!uri. printre gratii de "ier amintind de c*ilia unui pustnic. super&i domni corpolenţi !i cer!etori ponosiţi. care stătea l$ngă u!a de la intrare. în legături de piele aurite. o mică oglindă de perete !i un pre! în culori întunecate. zăc$nd ca imigranţii ilegali îng*esuiţi pe cu!etele vaporului# .

care n a pus geană pe geană noaptea trecută sau al cărui stomac a revenit la normal după îndelungate pro&leme sau care tocmai a primit o scrisoare minunată de la un "oarte cele&ru pro"esor din PennsGlvania sau pe care iar îl c*inuie pietrele de la "iere sau care tre&uie să termine p$nă m$ine un articol important !i lung pentru Metsuda lui 7avidovitci sau care s a *otăr$t iară!i să ignore altă insultă din partea lui 5isig ?il&ersc*lag sau care s a *otăr$t în "ine să dea un răspuns zdro&itor a&uzului comis de unul dintre conducătorii &andei >rit ?*alom# După acest &uletin de !tiri.Poveste despre dragoste si întuneric "runzi!ul melancolic al grădinii# Mătu!a Eippora* ne înt$mpina în *ol. iz&ucnind în r$s. mătu!a Eippora* z$m&ea dulce !i ne ducea în "aţa unc*iului însu!i# 9Aosep* vă a!teaptă în sala lui de recepţie:. a!a cum î!i înt$mpina toţi musa"irii# 5ra o &ătr$nică plăcută. cu "aţa strălucitoare !i z$m&etul larg. în stil "oarte rusesc. cu "aţa ei rotundă !i &l$ndă z$m&indu ţi de &un venit. ci trec$nd direct la ve!tile despre dragul nostru Aosep*. întotdeauna prima care să te între&e ce mai "aci !i de o&icei nea!tept$nd să i răspunzi. cu o&ra(ii întin!i pe r$nd pentru pupat. sau 9Aosep* este de(a în salon. cu părul ei al& pieptănat peste cap !i prins într un mic coc elegant. într o roc*ie cenu!ie !i cu un !al negru pe umeri. cu domnul Drupni3 !i "amilia -etanGa*u !i domnul Aonitc*man !i "amilia ?c*oc*tman !i mai sunt pe drum c$ţiva musa"iri distin!i:# Iar uneori zicea: 95 în"undat în &iroul lui 74 . anunţa ea.

o u!ă grea. care slu(ea !i de su"ragerieF cealaltă. manuscrisele celor mai mari dintre prozatorii !i poeţii no!tri. ducea în salon. greacă vec*e !i modernă. anticamera unui palat al înţelepciunii# ?unt peste douăzeci !i cinci de mii de volume. cărţi pe care Ie a descoperit la Lausanne sau le a găsit la >erlin sau la 1ar!ovia. precum !i o &ună parte din cea mondială. uneori cunoscut !i ca 9&i&lioteca:# >iroul unc*iului Aosep* îmi părea. în e&raică.'mos +z de la !ase dimineaţa. cu sticlă. ara&ă medievală. mi a !optit o dată tata. cărţi pe care le a comandat în 'merica !i cărţi cum nu mai eCistă nicăieri în a"ară de >i&lioteca 1aticanului. articole preţioase de colecţie. cărţi pe care unc*iul le a cumpărat la +dessa sau la Heidel&erg. e mai &ine pentru el să se oprească un pic din lucru. *aideţi. volume scoase pe su& m$nă din +dessa sovietică prin tot soiul de su&ter"ugii complicate. nu i nimic. în &i&lioteca particulară a unc*iului tău. siriacă. lucrări sacre !i laice. dar nu i nimic. că !i distruge sănătatea4 -u se cruţă deloc4: Din *ol se desc*ideau două u!i: una. practic toată literatura e&raică. ducea în &irou l pro"esorului. să "acă o pauză. nepreţuite. germană. italiană. o să se &ucure. veniţi încoace. prime ediţii cu dedicaţii pentru el. av$nd tă&liile împodo&ite cu "lori !i g*irlande. copil "iind. printre care tomuri vec*i. sanscrită. polonă. spaniolă. e întotdeauna tare &ucuros să vă vadă. !i o să mă &ucur !i eu. aramaică. !i lim&i !i dialecte de 75 . a tre&uit c*iar să i duc acolo m$ncarea. engleză. rusă. întunecată. latină. "ranceză.

c*iar !i pe unc*iul Aosep*. &ălării.*iar !i în cele mai calde zile ale verii era ceva iernatic. dincolo de zidul căreia începeau pustietatea De!ertului Iudaic !i coastele pietroase care co&orau în cascadă către Marea Moartă# 6rădina era tig*elită cu c*iparo!i înalţi !i pini !optitori. g$r&ovit !i pe (umătate uscat# . tuia pră"uite. p$nă !i deasupra u!ilor !i "erestrelor. să vor&im în !oaptă# Mirosul enormei &i&lioteci a unc*iului m a însoţit în toate zilele vieţii: aroma pră"oasă. o masă de grădină din lemn care putrezise su& ploile multor ierni !i un pom din specia Melia azedara*. se putea vedea grădina sum&ră. tăcerea severă a "antomelor care se ridică din cele mai ad$nci "$nt$ni ale cunoa!terii. prin trei "erestre înalte !i înguste. care nu îngăduia nici un "el de "rivolitate !i ne silea pe toţi. !oapta înţelepţilor morţi. retrase. mirosul unei vieţi tăcute. a celor !apte înţelepciuni tainice. printre care se strecurau leandri. rusesc !i deprimant în grădina asta. un "el de măreţie tăcută !i aspră. în liniile drepte !i negre ale zecilor de ra"turi care se întindeau de la podea p$nă la tavanul înalt. dezmierdarea rece a dorinţelor generaţiilor trecute# 2i din &irou. pe ale cărei 76 .Poveste despre dragoste si întuneric care nici n am auzit. viaţa unui pustnic secretos. ademenitoare. tu"e de tranda"iri necurăţate. &ătr$n. malteza sau slavona &isericească# 5ra ceva sever !i ascetic în &i&liotecă. revărsarea g$ndurilor tainice ale autorilor a(un!i oale !i ulcele. cum sunt ugaritica sau slovena. dedicate muncii !tiinţi"ice. destul de săl&ăticită. cărări cu pietri! înnegrit.

c$t !i modernă. săp$nd pe su& pietre ca să găsesc un depozit secret de pergamente. verde sau negru. istoria medievalăF erau acolo zone 77 . !i zone cu cărţile s"inte e&raice. istorie greacă !i romană. talmuduri !i cărţi de rugăciune !i coduri de legi !i compilaţii midrasice. dar în care nu l am văzut niciodată pe vreunul dintre ei preum&l$ndu se sau !ez$nd în v$nticelul serii pe una dintre &ăncile decolorate# 5u eram singurul care &$ntuia prin grădină. legate în al&astru. în după amiezile de ?*a&&at. un ra"t cu lucrări e&raice din ?pania !i altul cu cărţi din ItaliaF o secţiune cu scrierile Iluminismului 5vreiesc. întotdeauna singur. precum !i o nes"$r!ită întindere de g$ndire evreiască !i istorie evreiască !i istoria +rientului 'propiat. !i di"eritele culturi păg$ne: g$ndirea islamică. de la >erlin !i din alte părţi.'mos +z pisici unc*iul Aosep* !i mătu!a Eippora*. vis$nd la cucerirea dealurilor aride de dincolo de zid într un iure! săl&atic al trupelor mele# Toţi patru pereţii înalţi !i laţi ai &i&liotecii erau acoperiţi de cărţi îng*esuite. le *răneau cu resturi de la &ucătărie. !iruri peste !iruri de volume preţioase. "ugind de conversaţia plicticoasă a cărturarilor din salona!. religiile răsăritene. care mă duceau cu g$ndul la clopotniţe !i "oi!oare. istoria >isericii. at$t vec*e. lipsiţi de copii cum erau. înc$t două r$nduri de cărţi erau silite să stea unul în spatele altuia pe acela!i ra"t împovărat# 5rau zone cu litere gotice înzorzonate. dar &ine r$nduite. v$n$nd leoparzi prin tu"ări!uri. cu relie"uri aurite sau argintate# In unele locuri erau at$t de ticsite.

stătea &iroul pro"esorului Dlausner. teritorii grece!ti !i zone cenu!ii maronii de &i&liora"turi !i mape de carton îndesate cu articole tipărite separat !i cu manuscrise# . note !i "i!e de cartotecă. o ciudată d$ră de alge !i lipici vec*i. plicuri gal&en maronii. în vreme ce altele se îng*esuiau ca oile speriate pe scaunele cu spătar înalt destinate vizitatorilor sau c*iar pe pervazuriF o scară neagră care putea "i mi!cată de (ur împre(urul &i&liotecii pe o !ină metalică iţi îngăduia să a(ungi la ra"turile de sus. mucegai. plante sau &i&elouri# Doar cărţi !i iară!i cărţi.*iar !i podeaua era acoperită cu zeci de cărţi puse una peste alta. elastice !i capse. ca un contratorpilor uria! !i întunecat ce a ancorat în apele unui gol" încon(urat de munţi. lini!tea care umplea încăperea !i un miros minunat de &ogat. volume străine desc*ise îngrămădite peste volume e&raice desc*ise. verzi sau ro!ii. călimări.Poveste despre dragoste si întuneric mari slave care mă dezorientau. de înţelepciune. negre. pe roţile ei cu cauciuc# -u eCistau ta&louri. 78 . coli de *$rtie. carnete. lai ne !i pra"# %n centrul &i&liotecii. un asortiment de tocuri. creioane. cutii pline de clame. de coperţi legate în piele. care atingeau tavanul înalt# )neori îmi dădeau voie să o mi!c de la un corp de &i&liotecă la altul. unele dintre ele desc*ise. gume. cu mare &ăgare de seamă. *$rtie care se îngăl&ene!te. al&astre. acoperit cu totul de teancuri peste teancuri de lucrări de re"erinţă. plicuri al&e !i plicuri av$nd pe ele ispititoare tim&re colorate. cu "aţa în (os. unele pline de semne mici. "iţuici.

de parcă ar "i plutit peste vid. nu măn$nc !i nu dorm. zăcea unc*iul Aosep* însu!i. st$nd drept în "aţa lui. !i a treia perec*e se iţea dintre paginile unei &ro!uri desc*ise de pe un dulăpior a!ezat l$ngă canapeaua înc*isă la culoare# Pe această canapea. pline de "$!iuţe de *$rtie. ca o turmă micuţă rătăcită pe o pă!une ciudată0. vă rog să nu mă (udecaţi prea aspru. cu o privire "ericită !i un pic pierdută în oc*ii lui căprui migdalaţi# ' "luturat sla& spre noi m$na i al&ă. a sur$s tranda"iriu între mustaţa al&ă !i ţăcălie !i a glăsuit cam a!a: J Intraţi. străvezie. cu rame negre. cu toate că nu ne am îndepărtat de u!ă. su&ţire !i mic ca un copil. de pe un cărucior a"lat l$ngă scaunul lui. ca trupurile unor mu!te pu*ave. tata !i cu mine.'mos +z printre paginile cărora apăreau "oi smulse dintr un carnet cu spirală. intraţi. dragilor. !i iertaţi mă că nu mă ridic să vă înt$mpin. mama. cu "aţa arăt$nd vulnera&ilă !i copilăroasă "ără oc*elari. în vreme ce a doua perec*e. acoperit p$nă la umeri cu o cuvertură în carouri verzi !i ro!ii. pentru că de două nopţi !i trei zile nu m am urnit de la &irou !i n am înc*is un oc*i. g*emuit cu genunc*ii la piept. pline de tăieturi !i corecturi. nici măcar nu mi arunc oc*ii prin ziar p$nă ce nu isprăvesc acest 79 . între&aţi o pe doamna Dlausner !i o să mi "ie martor. iar oc*elarii cu ramă aurită ai unc*iului Aosep* zăceau în v$r"ul teancului. intraţi /c*iar dacă suntem de(a în odaie. ca "usta unui soldat scoţian. zăcea pe alt teanc de cărţi. acoperite cu păien(eni!ul scrisului unc*iului meu.

poate. . (ocul s a înc*eiat# 2i ce se aude pe la voi. dacă o urmaţi pe tăr$mul ei. că din tot ce am scris nimic nu e mai potrivit dec$t . pe c$nd mai trăiam în pitorescul !i at$t de originalul cartier &u*arian. Tre&uie că aţi venit pe (os p$nă aici# 2i drumul e a!a de lung# De acasă de la voi. .e mai "aceţi. 80 .red. o&i!nuiam să ie!im s$m&ăta !i să mergem de la Ierusalim la >et*el sau la 'natot. 2i drăguţul 'mos.Poveste despre dragoste si întuneric articol care. dragii mei. 8ania dragă. . au pierdut partida. !i nu doar aici.e mai e nou în lumea voastră. c$nd o să apară. %mi amintesc cum. de descrierile eroismului !i revoltei presărate în paginile cărţii mele Istoria celui de al Doilea Templu# 2i ce se aude pe la voi.$nd un popor luptă pentru li&ertatea sa. în a"ară. întreaga lume culturală urmăre!te această dez&atere cu su"letul la gură. acum treizeci de ani. Dragul meu Lonia. I aţi citit de(a drăguţului de 'mos c$teva pagini din cartea mea . pe c$nd eram încă tineri. !i uneori c*iar p$nă la morm$ntul pro"etului ?amuel# Draga de doamnă Dlausner o să vă dea acum ceva de m$ncat !i de &ăut. !i de data asta cred că am reu!it să i amuţesc o dată pentru totdeauna pe o&scuranti!ti4 De data asta vor "i siliţi să "ie de acord !i să zică ami n sau măcar să accepte că nu mai au nimic de zis.$nd un popor luptă pentru li&ertatea sa ca să i "ie spri(in spiritual dragului de 'mos în particular !i întregului nostru tineret evreiesc minunat în general. dragii mei. din Derem 'vra*am. o să "acă mare senzaţie în ţara asta a noastră.

iar inspiraţia din s$rguinţă !i e"ort# . uneori mai &ine de o (umătate de duzină de ciorne di"erite. înainte de a "i mulţumit de cele scrise# ?uccesul izvoră!te din transpiraţie. iar eu n am să ză&ovesc# Din capătul îndepărtat al &i&liotecii puteai ie!i pe un coridor lung !i îngust. să mă ierte doamnele# 'cum. "ire!te.'mos +z iar eu o să mă alătur vouă de îndată ce isprăvesc acest paragra" di"icil# '!teptăm azi "amilia 1oislavs3i !i pe poetul )ri Tsvi. &ătăliile pe care le am dat !i p$nă unde am mers ca să mă asigur că stilul i ucu e simplu. ca să poată vedea cu oc*ii lor c*inurile pe care le îndură scriitorii în slu(&a artei lor. vedeţi c$te cuvinte a in tăiat pe "iecare r$nd. !i pe 5ven Ea*av# 2i dragul de -etanGa*u cu înc$ntătoarea lui soţie ne vizitează aproape în "iece s$m&ătă# 'cum veniţi mai aproape. &inecuv$ntările raiului acolo sus !i &inecuv$ntările ad$ncului pe "und# 5 doar mica mea glumă. uitaţi vă la ciorna de pe &irou: după moartea mea ar tre&ui să aducă aici grupuri de studenţi. c$te ciorne am rupt. dragilor. "luent !i limpede ca un cristal. cămara !i camera servitoarei. drăguţule de 'mos. puteai i oii la 81 . care dădea în &ucătărie /cu toate că n au avut niciodată servitoare0. dragii mei. care reprezenta măruntaiele casei. !i tu.um zice cartea s"$ntă. veniţi mai aproape să vedeţi cu oc*ii vo!tri. în vreme ce drept înainte erau &ucătăria. generaţie după generaţie. !i pe acest coridor a(ungeai pe dreapta la &aie !i la o de&ara. ţineţi vă după doamna Dlausner !i stingeţi vă ci ca.

care se întindea pe aproape toată lungimea salonului# 2i apoi mai era o arcadă (oasă într un colţ al salonului. coteai pe dată la st$nga. !i te trezeai direct la locul de onoare din capul mesei lungi !i negre. care în"ăţi!a un evreu &ătr$n. cum intrai în casă. canapele presărate cu perniţe &rodate în stil oriental. cu "ilactere !i !al de rugăciune. cu toate că ?*a&&at ul nu l împiedica întotdeauna pe unc*iul Aosep* să lucreze la articolele sale#0 5rau acolo c$teva "otolii masive. ca un "oi!or. treceai din el în coridor. pentru că are oc*ii înc*i!i. a"lată c*iar peste drum# 'cest salona! era cunoscut !i su& numele de 9odaia de "umat:# /8umatul era interzis în casa pro"esorului Dlausner în timpul ?*a&&at ului. a!a cum "$cea unc*iul Aosep* c$nd era ?*a&&at. moi. în ramă de &ronz. străduţa lini!tită !i casa domnului 'gnon. 0. ţin$nd o carte de rugăciune. gura îi este desc*isă !i "aţa lui eCprimă smerenie dureroasă !i eCaltare spirituală# %ntotdeauna aveam senzaţia că acest evreu pios îmi cunoa!te toate tainele 82 . cu "erestrele spre grădina din "aţă. un pre! mare !i moale !i un ta&lou în ulei. p$nă la u!a dormitorului al& !i în"loi #ii al unc*iului !i mătu!ii. palmieri. sau mergeai drept înainte în &irou. încadrată de s"e!nice &ogat împodo&ite# '!a că puteai a(unge în salon pe una din trei căi: "ăceai la st$nga din *ol.Poveste despre dragoste si întuneric st$nga. mare /pictat de MaurGcG 6ottlie&. care dădea într un salona! rotun(it pe o parte. din care nu cite!te. în care era o oglindă mare. a(ung$nd drept în salon sau să o ţii tot înainte i #ii re capătul coridorului.

c$nd Menac*em >egin. liderul opoziţiei din Dnesset. din Talpiot.*aim Veizmann la pre!edinţia Israelului. Ţi s au înecat coră&iile. ro!u !i transpirat. cu trupele evreie!ti stră(uind palatul din Talpiot# %n HI=I. l a propus pe unc*iul Aosep* candidat din partea mi!cării Herut ca rival al lui . 9ia uite l cum "uge încolo !i încoace. mi am imaginat re!edinţa prezidenţială a unc*iului meu. !i niciodată în con"lict între ele# 9. Ţi ai pierdut mireasa cea "rumoasă. !i deseori. ?au o molie.e i cu tine. ziceau.'mos +z ru!inoase. împărţite între două "amilii rivale. în loc să mă do(enească. însă.e ar "i să !ezi un pic lini!tit. 83 . mă imploră în tăcere să mă îndrept# %n acele vremuri. 'i m$ncat ardei iute. ?au un ventilator. cu două santinele strălucitoare de o parte !i de cealaltă a u!ii. ?au te înv$rti în (urul cozii. încercuită de trupe evreie!ti. înainte de a adormi. stăteam în pat înc*ipuindu mi restaurarea 7egatului Davidic.opilul ăsta zăpăcit iar aleargă prin casă:. aproape "ără su"lare. -e "aci pe toţi să ne apuce durerea de cap# 2i îi stai in cale mătu!ii Eippora*# . su& placa de alamă care le promite tuturor celor ce se apropie că valorile evreie!ti !i umanitare vor "i unite. Te crezi o s"$rlează de Hanu33a*. c$nd tot Ierusalimul era îng*esuit în apartamente cu un dormitor !i (umătate sau două dormitoare. de parcă ar "i îng*iţit argint viu#: 2i mă cicăleau: 9. vila pro"esorului Dlausner mi se părea un model pentru palatul sultanului sau cel al împăraţilor romani.

cu &uzele str$nse. treceri secrete. tuneluri. pipăind pereţii !i ciocănind în ei ca sa descopăr încăperi ascunse. descoperirile sale. cu capul plin de înc*ipuiri. responsa&ilităţile persona(elor însemnate din cultură sau despre colegii săi !i lipsa lor de respect "aţă de cercetarea sa. uneori aproape că suspina# 1or&ea despre starea naţiunii. ?au să ţi căutăm ni!te creioane !i *$rtie ca să stai cuminte !i să ne desenezi ceva "rumos. a"ară.e ar "i să ţi iei o carte "rumoasă !i să cite!ti. poziţia sa pe plan internaţional. de "apt le dispreţuia 84 . vor&ind cu vocea lui stridentă. spaţii invizi&ile. cu un c*ipiu o"iţeresc cu vizieră !i cu o impunătoare diagonală de piele peste piept# )nc*iul Aosep* !edea în capul mesei. cara"e de sticlă cu g$tul lung. vizuini. dezmierda. o colecţie de lămpi de Hanu33a* vec*i !i "ar"urii speciale pentru Pa!te# Deasupra unei vitrine erau două &usturi de &ronz: un >eet*oven îm&u"nat "aţă în "aţă cu im 1ladimir Aa&otins3i calm. strălucind în uni"ormă. compartimente secrete sau u!i camu"late# . care stătea acolo &ine !le"uit.Poveste despre dragoste si întuneric .e zici. : Dar eu eram de(a departe. în vreme ce el nu era deloc impresionat de ei.am renunţat nici în ziua de azi# %n &u"etul întunecat din salon erau a!ezate un serviciu de masă cu "lori. "eminină. galop$nd în"ier&$ntat din *ol pe coridor !i în odaia servitoarei. . !i înapoi. în grădină. statutul scriitorilor !i cărturarilor. care pleda. &i&elouri preţioase din porţelan !i cristal. catacom&e.

ca să nu i curme "luCul eCpunerii# 1or&ele de la masă ale unc*iului Aosep* erau monologuri pline de emoţie: de pe scaunul lui din capul mesei. dispreţul "aţă de ipocrizia &ritanicului moralizator. &ăr&aţi precum 6ari&aldi. eCprim$ndu !i nelini!tea "aţă de su&versivitatea agenţilor lui ?talin de pretutindeni. 6ladstone erau mari eli&eratori naţionali !i eCponenţi de vază ai valorilor civilizate !i luminate. nu "ără rezerve. cea care în vremurile noastre stătea în "runtea tuturor democraţiilor. '&ra*am Lincoln. evoca sau î!i împărtă!ea părerile.'mos +z mesc*inăria provincială !i ideile mediocre. care n a acceptat !i nu va accepta niciodată controlul evreiesc asupra Ierusalimului în particular !i a Ţării Israelului în general. în vreme ce acest nou secol se a"la su& cizma celor doi măcelari. teama de intrigile 1aticanului. "iul cizmarului georgian din Dremlin !i acel coate goale smintit care luase în stăp$nire ţara lui 6oet*e. ideile !i sentimentele în legătură cu lucruri ca ticălo!ia 85 . optimismul prudent "aţă de scrupulele democraţiilor luminate !i admiraţia. "aţă de 'merica. pro"esorul Dlausner cenzura !i denunţa. egoiste# )neori se întorcea către lumea mai largă a politicii internaţionale. ?c*iller !i Dant### Musa"irii lui ascultau în tăcere respectuoasă sau î!i arătau apro&area prin c$teva vor&e discrete. "igurile eroice ale secolului al WlW lea. c*iar dacă era in"ectată de vulgaritate !i de materialism !i lipsită de pro"unzime culturală !i spirituală# In general.

care tre&uie să z$m&ească la momentul potrivit !i să transmită prin mimică înc$ntarea "aţă de perlele de înţelepciune pe care unc*iul Aosep* Ie răsp$ndea în "aţa lor cu at$ta generozitate# -u mi amintesc să o "i văzut vreodată pe mătu!a 86 .$t despre doamne. !i a lim&ilor europene. în care caz eCplica. mesc*ina invidie a unora dintre colegii săi de pro"esorat. statutul lim&ii e&raice. după Hitler. pe de o parte. sau evreii din 5uropa. încă se mai agaţă de prosperitatea lor materială în loc să se sta&ilească în Ţara Mumă# )neori. invaria&il: glumeam doar c$nd am spus ce am spus adineaori# . în cea mai mare parte a timpului !edeau respectuo!i. scoţ$nd eCclamaţii politicoase de apro&are !i mulţumire. mereu gudur$ndu se pe l$ngă neevrei. dar se împleticesc c*iar !i în e&raică.Poveste despre dragoste si întuneric ple&eiană a conducerii 'genţiei 5vreie!ti. sau r$deau c$nd unc*iul Aosep* lua un ton sarcastic sau glumeţ. ca !i cum ar "i aruncat o crenguţă pe rug. "oarte rar cineva dintre ei îndrăznea să comenteze un detaliu sau altul din discursul gazdei. care n au "ost în stare să priceapă avertismentele pro"etice ale lui Aa&otins3i. !i evreii din 'merica. vreunul dintre &ăr&aţii a"laţi în vizită se încumeta la o între&are sau la un comentariu. care c*iar !i acum. rolul lor în conversaţie era limitat la cel de ascultător care dă din cap. în special a celor născuţi în ţară. ve!nic între ?cGla !i .*ari&da idi!ului. lipsa de pro"unzime a prozatorilor !i poeţilor mai tineri. care nu numai că nu stăp$nesc nici o lim&ă din cultura europeană. pe de alta.

din care vrea să citeze ceva în spri(inul celor a"irmate# '!a era invaria&ila ordine a lucrurilor în acea vreme: unc*iul Aosep* a!ezat în capul mesei. !i mătu!a Eippora* în picioare. de la un !ervet umed p$nă la o sco&itoare. stătea aproape de u!a dintre salon !i coridor. "ructe sau "iertura dulce căreia i se zicea varinie. cu m$inile încruci!ate pe &urtă. în dreapta unc*iului Aosep* !i la c$ţiva pa!i în spatele lui. din dreapta. un cuplu în v$rstă. iar c$nd nu avea de turnat ceai sau nu era nevoie să mai aducă pră(ituri. umpl$nd din nou "ar"uria cu &iscuiţi sau &olul cu "ructe. "ără copii.'mos +z Eippora* a!ezată la masă: era într o ve!nică alergătură între &ucătărie sau cămară !i salon. răsp$ndind vor&e de înţelepciune. întotdeauna gră&indu se. a!tept$nd să vadă dacă e nevoie de ceva sau dacă vreunul dintre musa"iri mai dore!te ceva. ea î!i trata soţul ca pe un copil singur la părinţi. &iscuiţi. al &iroului din &i&lioteca lui ultimul număr din periodicul Les&onenu sau noul volum de poezii al lui Itz*a3 Lamdan. cu !orţul ei al&. cu un !orţuleţ prins în talie. servind sau a!tept$nd p$nă era nevoie de ea# 2i totu!i unc*iul !i mătu!a î!i erau cu totul devotaţi unul celuilalt !i se cople!eau reciproc cu semne de a"ecţiune. cu ve!nice &ete!uguri. sau ca unc*iul Aosep* să i ceară politicos să i aducă de pe colţul cel mai depărtat. îl în"o"olea în 87 . răs"ăţat. de polemică !i de du*. el î!i trata soţia ca pe un prunc !i se purta cu ea cu imensă &l$ndeţe !i a"ecţiune. turn$nd în ceai apă clocotită din samovarul cel mare !i argintat.

ca !i cum s ar "i tras înapoi: Pentru inteligentul şi sârguinciosul mos cel mic cu speranţa sinceră că atunci când !a fi mare !a face cinste poporului său. de la unchiul "oseph #erusalim-$alpiot. '()* 'cum. !u!otindu i vor&e de alint în lim&a rusă# )nc*iului Aosep* tare i mai plăcea să scrie pe cărţi lucruri pline de simţire: în "iecare an. !i ce li se preda la !coală copiilor evrei din zilele noastre. mi a dăruit c$te un volum din 5nciclopedia copiilor. în vreme ce în legătură cu viitorul statului ar tre&ui să citesc articolul lui "ormulat "oarte viguros din numărul de ieri al lui 88 . ca să !i dreagă g$tul# ? a înt$mplat o dată să i văd a!ezaţi alături pe marginea patului lor.erni3ovs3i am învăţat pe de rost. ce am citit în ultima vreme !i pe care dintre cărţile lui am citit o. %ag &a-Omer. cu litere care o luau un pic piezi! spre spate. mă între& ce !tia cu adevărat despre mine unc*iul meu Aosep*.Poveste despre dragoste si întuneric e!ar"e !i tot soiul de ve!minte c$nd răcea !i îi dădea lapte cu ou !i miere. cu un sur$s &l$nd su& mustaţa lui al&ă. de c$nd am împlinit nouă sau zece ani. !i "ără să mi asculte răspunsurile îmi spunea că ar tre&ui să mă "amiliarizez cu ceea ce a scris el despre Macca&ei în Istoria celui de al Doilea Templu. care o&i!nuia să !i a!eze m$na mică !i rece pe o&razul meu !i să mă între&e. ea tăindu i cu gri(ă ung*iile. !i pe unul dintre ele a scris. după mai &ine de cincizeci de ani. ce poezii de >iali3 !i . el cu m$na i străvezie între m$inile ei. c$nd mă uit la aceste cuvinte. !i care a "ost eroul meu &i&lic pre"erat.

dragul meu. am investit în ele s$ngele su"letului meu. Ia persoana a treia: +ie ca el să i. termină cu asta# 2tii că doctorii ţi au spus să nu te agiţi# 2i acum ţi ai lăsat ceaiul să se răcească# 5 rece ca g*eaţa# -u.bândească pe calea !ieţii şi să -n!eţe din !orbele celor mari traduşi -n această carte că trebuie să-ţi urme. termină cu asta# 2a# +sin3a# Eău a!a. iar ultima literă a numelui său "$l"$ia ca un steag în v$nt# %n altă dedicaţie. la urma urmei. %ag &a-Omer. nu l &ea. ci mai degra&ă un &e*ăit strident. mă duc să ţi aduc alt pa*ar# 8uria unc*iului Aosep* "aţă de ipocrizia !i (osnicia rivalilor săi îl "ăcea uneori să ridice glasul.'mos +z Hamas*3i" sau interviul pe care l a dat la Ha&o3er săptăm$na asta# %n dedicaţie a avut gri(ă să adauge punctele vocalice acolo unde eCista riscul de am&iguitate. '().i conştiinţa şi nu turma omenească . aduc$nd mai mult cu o "emeie ce suspină dec$t cu un proroc &at(ocoritor# )neori iz&ea în masă cu m$na lui 89 . +sia. dar vocea lui nu era niciodată un răcnet. La una dintre acele întruniri de ?*a&&at unc*iul Aosep* a grăit cam a!a: J ?unt un &ăr&at "ără copii. îmi ura. !i după moartea mea ele !i numai ele îmi vor purta spiritul !i visele către generaţiile viitoare# La care mătu!a Eippora* a răspuns: J -u.mulţimea aflată acum la putere. nu. din partea iubitorului său unchi "oseph #erusalim-$alpiot. pe prima pagină a unui volum de traduceri ale lui David 8risc*mann. !i cărţile îmi sunt copiii. doamnelor !i domnilor.

lucrul pentru care îl admiram cel mai mult pe unc*iul Aosep* era că. s a repezit !i i a !ters pantalonii cu !orţul. c*iar în spatele lui. dar la el asta arăta mai puţin a lovitură !i mai mult a m$ng$iere# + dată. spăl$nd !i pl$ng$nd pe tăcute. care i a curs în poală. !i a cerut scuze "aţă de ceilalţi. de parcă ar "i încercat să aline un prunc sau s ar "i o"erit să "ie pruncul ei# %n copilărie. lumina oc*ilor săi# )neori ea î!i împletea degetele plinuţe cu degetele lui străvezii !i o clipă sau două se priveau în oc*i. după cum mi se spusese. îi punea m$inile rozalii pe umeri !i scotea un !ir de piuituri. iar ea îl trata pe el ca pe &e&elu!ul ei scump. l a a(utat să se ridice de la masă !i l a condus în dormitor# După zece minute l a adus înapoi. iar el venea p$nă în spatele ei. îl a(uta să !i scoată panto"ii !i îl punea să se întindă.Poveste despre dragoste si întuneric "ragilă. ca să se odi*nească un pic. sc*im&at. cu capul lui trist rezemat de pieptul ei !i silueta lui măruntă agăţată de plinătatea trupului ei# ?au ea stătea în &ucătărie. a"lată l$ngă u!ă. a răsturnat o cara"ă cu limonada de la g*eaţă. în mi(locul unei tirade ce în"iera >olsc*eOismus ul sau >und ul sau adepţii (argon ului iudeo german /cum numea el idi!ul0. cloncăneli !i ciripituri. vor&ind cu voce scăzută despre gazdele lor. !i mătu!a Eippora*. la prietenii lui care a!teptau politicos în (urul mesei. a inventat !i ne a dat c$teva dintre 90 . apoi î!i plecau privirea !i î!i z$m&eau s"ios# 2i uneori ea îi des"ăcea &l$nd cravata. uscat !i strălucitor. care trăiau întocmai ca o perec*e de porum&ei: el o trata pe ea ca pe o "iică "ăcută la &ătr$neţe.

9monoton:. . în care pleda pentru lărgirea graniţelor lim&ii e&raice "ie !i prin încorporarea de cuvinte străine. stilul modern. cuvinte care păreau să "i "ost cunoscute !i "olosite dintotdeauna. 9încărcătură:. 9multicolor:. lim&ile semitice !i studiile 91 . )n 9ve!m$nt în "elurite culori:. unde el a trecut prin sistemul educaţional evreiesc tradiţional. de la c*eder la Ges*iva. 9ais&erg:.arlGle# ?tudiile sale la Heidel&erg au mers de la "ilozo"ie !i istorie la literatură. ce a! "i îm&răcat în "iecare dimineaţă dacă unc*iul Aosep* nu ne ar "i dat cuv$ntul 9căma!ă:. s a născut în el o atracţie puternică "aţă de istoria orientală a la 7enan !i a "ost pro"und in"luenţat de . 2i cu ce a! "i scris "ără creionul lui. 9seră:. în vara lui H8IX a plecat la studii la Heidel&erg. un dar destul de uimitor din partea acestui unc*i at$t de puritan#0 Aosep* Dlausner s a născut în H8X= la +l3ien3i. !i a murit la Ierusalim în HIP8# . intitulat 9. ast"el înc$t să poată "uncţiona ca lim&ă vie# Din cauză că în 7usia ţaristă universităţile erau inaccesi&ile evreilor. 9senzual:.uvintele noi !i literatura ra"inată:. . 9cocor: !i 9rinocer:# /'cum.$nd avea zece ani Dlausnerii s au mutat din Lituania la +dessa. iar apoi a intrat în mi!carea Hi&&at Eion !i în cercurile lui '*ad Haam# La nouăsprezece ani !i a pu&licat primul articol.a să nu mai vor&im de 9senzual:.'mos +z cuvintele e&raice o&i!nuite.u un 9toc de plum&:. 9p$ine pră(ită:. 9căma!ă:. printre care 9creion:. în Lituania. în 6ermania# %n cei cinci ani petrecuţi acolo a studiat "ilozo"ia cu pro"esorul Duno 8isc*er. dacă stau să mă g$ndesc.

Poveste despre dragoste si întuneric orientale /stăp$nea vreo cincisprezece lim&i. care vră(eau pe oricine privea în ad$ncul lor# 2i "runtea lui înaltă îi adăuga o splendoare maiestuoasă4:0 %ntors la +dessa. a 92 . Herzl avea oc*ii unui t$nă r poet îndrăgostit. Dlausner a scris. a predat !i s a anga(at în activitatea sionistă p$nă ce. visătoare4 2i oc*ii lui. aramaica. sanscrita !i ara&a. iar prietenia lor s a întărit !i s a trans"ormat într o a"initate caldă. în vreme ce cealaltă este des"ă!urată peste întreaga 5uropă modernă4: Iar alteori zicea despre . cu &ar&a lui neagră !i eCpresia inspirată.ongres ?ionist de la >asel. c$nd a&ia împlinise douăzeci !i nouă de ani. melancolici. prietenul lui din zilele c$nd trăia la +dessa.erni3ovs3i. printre care greaca !i latina. persana !i am*ara0# . rodnică# 9)n poet pasionat4: zicea unc*iul Aosep* despre el. care cu o aripă atinge >i&lia !i peisa(ul .anaanului. 9un vultur de poet de lim&ă e&raică. studia medicina la Heidel&erg în aceea!i vreme. iar o dată a reu!it c*iar să sc*im&e c$teva cuvinte cu părintel e sionismului. arzători.erni3ovs3i: 9?u"letul unui copil naiv !i curat în trupul zdravăn al unui cazac4: ?tudenţii evrei l au ales pe unc*iul Aosep* ca delegat al lor la primul . însu!i T*eodor Herzl# /95ra un &ăr&at c*ipe!4 . precum !i la următorul.a un ar*ang*el4 Pe c*ipul lui strălucea o lumină lăuntrică4 -i se părea că seamănă cu un rege asirian. o să mi amintesc oc*ii lui p$nă în cea de pe urmă zi.

în prezenţa musa"irilor. unc*iul Aosep* a mo!tenit de la '*ad Haam un 9&uletin periodic: !i l a trans"ormat imediat într unui lunar. care se înclină cu toţii în "aţa lui. mai &une. cu ţăcălia lui al&ă !i ascuţită.'mos +z mo!tenit de la '*ad Haam răspunderea redacţională a principalei reviste lunare de cultură e&raică modernă Has*iloa*# . p$! p$!. cu g$ndul aiurea.*iar !i c$nd vor&ea 93 .reatorul luminii !i întunericului# Dacă scrii o carte. t$r!$indu !i picioarele. m$inile delicate. poţi avea norocul să "ie citită o vreme. ca un mic 6ulliver într un >ro&dingnag populat de o mulţime multicoloră de ais&erguri măreţe. p$nă ce alte cărţi. apar !i îi iau loculF dar a produce un cuv$nt nou înseamnă să te apropii de nemurire# P$nă în ziua de azi mi se înt$mplă să înc*id uneori oc*ii !i să mi apară imaginea acestui &ătr$n "ragil. oc*elarii ruse!ti. cu recuno!tinţă# 5l !i soţia lui. prin "aptul că a inventat cuv$ntul e&raic pentru 9lunar:# )n &ăr&at în stare să inventeze un cuv$nt !i să l in(ecteze în circuitul sangvin al lim&ii este în oc*ii mei doar cu puţin mai pre(os dec$t . 8anni Vernic3 /care încep$nd din ziua nunţii a "ost numită invaria&il 9draga mea Eippora*: sau. cocori înalţi !i rinoceri masivi. 9doamna Dlausner:0 !i au trans"ormat casa de pe strada 7imislinaGa din +dessa într un soi de clu& !i loc de înt$lnire a unor personalităţi sioniste !i literare# )nc*iul Aosep* avea întotdeauna o voio!ie aproape copilărească# .a să spunem eCact. mustaţa moale.

20 p$nă la moarte. oc*ii sclipitori. (ovială !i aproape *edonistă: 9. viziunea îngustă a conducătorilor no!tri. valul de imigrare de după răz&oi# Hanu33a* din acel an i a găsit instalaţi în cartierul >u*arian din Ierusalim# 94 . ca să nu mai vor&esc de durerea mea. care trecea de(a de la o ta&ără la alta. mătu!a Eippora* !i &ătr$na mamă a unc*iului. la )niversitatea din +dessa. !i p$nă la urmă pro"esor. n a înc*is oc*ii vreo clipă cel puţin de la începutul anilor . m au apăsat mai tare în întuneric dec$t propriile mele pro&leme deloc u!oare.Poveste despre dragoste si întuneric despre tristeţea sa. care a "ost MaG"loOer vW sionist al celui de al Treilea 'lGia*. teama pentru viitorul nostru. destinul tragic al noncon"ormistului. născută >raz. !i cumplitele migrene de care su"ăr zi !i noapte#: /Dacă era să l crezi. pro"unda sa însingurare. durerile !i &olile sale. 9nelini!tile naţiunii noastre. în HIP8#0 %ntre HIHX !i HIHI Dlausner a "ost lector. ca de &e&elu!. în răz&oiul civil care a urmat 7evoluţiei lui Lenin# %n HIHI unc*iul Aosep*. întotdeauna o veselie reţinută mi(ea în spatele oc*elarilor lui rotunzi# Mi!cările lui. care nu se ridică dec$t p$nă la genunc*iul &roa!tei. stră&unica mea 7as*a Deila. transmiteau o vioiciune optimistă. nedreptăţile !i umilinţele pe care a tre&uit să le suporte toata viaţa. astmul meu. le spunea întotdeauna oaspeţilor. au plecat de la +dessa spre Aa""a cu nava 7uslan. în lupta s$ngeroasă dintre 'l&i !i 7o!ii. du!manii săi. o&ra(ii rozalii.am pus geană pe geană noaptea trecută:.

e*oslovacia eCistă trei naţiuni ce*ii. iar printre ei sunt con"raţii no!tri. singurii mem&ri reali ai unei naţiuni sovietice# 5uropa s a sc*im&at acum cu totul !i e plină de la un perete la altul de europeni# Printre altele. irlandezi sau slovaci# ?ingurii europeni din întreaga 5uropă a anilor . într o vreme în care se pare că nimeni altcineva din 5uropa nu mai era a!a. toţi pereţii ţipau: 95vrei. croaţii. 95vrei. n au mers în Palestina. la 1ilna. &ulgari. împreună cu tata !i "ratele lui mai mare. capitala Lituaniei. adică evreiiF în Iugoslavia sunt s$r&ii. se sc*im&aseră !i acele graffiti do pe pereţii din 5uropa# . !i sunt uz&e3ii !i ciu3cii !i tătarii. ca european convins. ucrainenii. c$nd antisemitismul din 1ilna crescuse p$nă la nivelul violenţelor împotriva studenţilor evrei# )nc*iul David a rămas acolo. tata !i părinţii săi a(ung$nd la Ierusalim de a&ia în HI<<. slovenii !i muntenegrenii. plecaţi acasă în Palestina:# După cincizeci de ani. slovacii !i ce*oslovacii. pan germanici sau pur !i simplu patrioţi lituanieni. David. în a"ară de mem&rii "amiliei mele !i alţi evrei ca ei# ?e pare că toţi ceilalţi au "ost pan slavici.$nd tata era t$năr. &unicul 'le3sandr !i &unica ?*lomit. cu toate că erau !i ei sioni!ti în"lăcăraţi: condiţiile de viaţă din ţară li se păreau prea asiatice.<0 erau evreii# Tata o&i!nuia să spună: I n . dar c*iar !i acolo trăie!te un grup de iugoslavi incon"unda&iliF !i c*iar !i în imperiul lui ?talin sunt ru!ii. în vizită.'mos +z Pe de altă parte. c$nd s a întors în 5uropa. căraţi vă din Palestina:# 95 .20 !i . pe "iecare perete din 5uropa scria. a!a că s au dus la 1ilna.

De la Isus la Pavel# )nc*iul Aosep* mi a spus: 9Dragule. în care susţinea spre stupoarea comună a cre!tinilor !i evreilor că Isus s a născut !i a murit evreu !i n a intenţionat niciodată să întemeieze o nouă religie# >a mai mult. în vreme ce. misionarii anglicani de la Ierusalim i au cerut ar*iepiscopului să l demită pe doctorul Dan&G. c$nd i a "ost pu&licată cartea la Ierusalim.Poveste despre dragoste si întuneric )nc*iul Aosep* !i a petrecut mulţi ani lucr$nd la al său magnum opus despre Isus din -azaret. at$t printre evrei c$t !i printre cre!tini.$nd o să mai cre!ti. ca să nu se dezlănţuie un scandal colosal în lumea evreiască. lăs$ndu i la o parte pe 96 . de "apt. cum s a !i înt$mplat. cite!te -oul Testament. întruc$t cartea este 9in"ectată cu erezie. ca pe un muritor !i ca pe un evreu care nu are nimic de a "ace cu >iserica:# )nc*iul Aosep* !i a do&$ndit reputaţia internaţională mai ales pe &aza acestei cărţi !i a urmării ei. dragule. în HI2H: eCtremi!tii îl acuzau că a 9acceptat mită de la misionari ca să i c$nte osanale 'celui +m:. apărute după c$ţiva ani. prin "aptul că îl descrie pe M$ntuitorul nostru ca pe un soi de ra&in re"ormat. îmi înc*ipui că la !coala ta te învaţă să I dispreţuie!ti pe acel tragic !i minunat evreu !i trag năde(de că măcar nu te învaţă !i să scuipi de c$te ori treci prin "aţa icoanei lui sau a unui cruci"iC# . dar !i altele. pe de altă parte. misionarul care a tradus în engleză Isus din -azaret. se considera 9evreul moralist par eCcellence:# '*ad Haam l a implorat pe Dlausner să !teargă această propoziţie.

Dacă i a!a. !i o să descoperi că acest om era carne din carnea noastră !i os din osul nostru. iar cuv$ntul e&raic Tmessia*U este c$t se poate de prozaic !i comun. Messia* este pur !i simplu cineva care a "ost uns cu mir: orice preot sau rege din >i&lie e un messia*. roag o să "ie &ună !i să mi "acă un ceai. î!i are totu!i locul său în panteonul marilor evrei. te rog. să recite!ti !i iar să cite!ti4 2i acuma. legat str$ns de cuv$ntul care desemnează crema de "aţă spre deose&ire de lim&ile neevreilor. "ără strop de g$ndire politică. 'm uitat# %ţi aminte!ti tu. era un "el de pietist evreu care "ăcea minuni !i. "ugi acum !i întrea& o pe mătu!a ce te am rugat să o între&i# +are ce era. crema cea vec*e. di"erenţa imensă între Tm$ntuitorulU din lim&ile neevreilor !i messia* al nostru.rema mea de "aţă. unde e crema. draga mătu!ă Eippora*. !i el eCcomunicat# '"lă de la mine: cei care mă condamnă sunt evreii de ieri. în a"ară de a plecaL. alături de >aru* ?pinoza. că aia nouă nu i &ună nici s o dai la c$ini# . a!a cum zice 7av Huna în tratatul Pesa*im din Talmudul >a&ilonian. "ă. c*iar dacă a "ost într adevăr un visător. în care messia* este numit M$ntuitor# ?au e!ti încă prea t$năr ca să înţelegi lecţia asta. Dacă i a!a. ?pune i. dragule. . pe care o interpretez ca re"erinţă la 97 . ca să nu a(ungi ca ei.uno!ti. pentru că. ni!te viermi îngu!ti la minte !i incapa&ili# Iar tu. dragule. K+rice îţi spune stăp$nul casei să "aci. vrei să "ii drăguţ să o între&i pe doamna Dlausner. tre&uie să cite!ti cărţi &une să cite!ti.'mos +z pro"esori.

) 98 . după propriile cuvinte. care mi se scurge printre degete#: '(uns la Ierusalim. desc*isă în HI2P# -ădă(duise să i se dea în primire 8acultatea de Istorie 5vreiască sau măcar să predea perioada celui de al Doilea Templu. a scris el. !i nu se g$nde!te că minutele !i orele îmi sunt singura comoară. 9 iată idealul pentru care am luptat cea mai mare parte a vieţii mele !i nu l voi 1 In original joc de cuvinte intraductibil: (to) leave (a pleca) !i leaves (frunze). la "el ca -apoleon pe insula 5l&a: de vreme ce era împiedicat să împingă înainte întregul continent european. desigur# 8ugi acum. iar unc*iul Aosep* a "ost în s"$r!it desemnat să se ocupe de acest su&iect. !i nu mi mai răpi timpul. a!a cum "ace toată lumea. dragule. "ără să renunţe la poziţia sa din "runtea 8acultăţii de Literatură 5&raică# 9Pentru a a&sor&i cultură străină !i a o pre"ace într a noastră naţională !i în carne !i s$nge omenesc:. s a apucat să impună o ordine progresistă !i &ine organizată pe insuliţa unde era eCilat# Doar după vreo douăzeci de ani s a creat catedra de istorie a epocii celui de al Doilea Templu /P<M î#e#n# X0 e#n#0.Poveste despre dragoste si întuneric "runzele de ceaiH# -u e dec$t o glumă.omitetului pentru Lim&a 5&raică. însă 9grangurii )niversităţii se uitau în (os la mine de pe culmile măreţe ale germanismului lor:# La 8acultatea de Literatură 5&raică unc*iul Aosep* se simţea. (N. după care a "ost numit la catedra de literatură e&raică de la )niversitatea 5&raică din Ierusalim. tr. unc*iul Aosep* a devenit secretarul .

cu "ervoare napoleonică: 9Dacă aspiraţia noastră e să "im un popor care domne!te asupra propriei ţări. 9m am luptat cea mai &ună parte a vieţii mele:. iar &i&lioteca lui. a "ost (e"uită !i arsă. 9generaţiile ce vor veni: !i 9p$nă la ultima mea su"lare:# %n HI2I a "ost silit să "ugă c$nd Talpiotul a "ost atacat de ara&i# . 9străin pentru contemporanii săi:. !i să le spună musa"irilor: 9?piritul individului este eCact la "el cu cel al naţiunii am&ele tind spre înălţimi !i am&ele devin nedisciplinate în lipsa unei viziuni:# %i plăceau eCpresiile în stilul c*urc*illian.'mos +z părăsi p$nă în ziua cea de pe urmă#: 2i în altă parte a scris. 9cei puţini împotriva celor mulţi:. un spirit de opoziţie neclintită### . care mi(e!te în ei#: ?u& in"luenţa unc*iului Aosep*. ca !i cea a lui 'gnon. atunci copiii no!tri tre&uie să "ie "ăcuţi din "ieri: +&i!nuia să arate spre cele două &usturi din &ronz de pe &u"etul din salonul lui. 9idealuri:. din nou la "el cu cea a lui 'gnon.asa lui. "uriosul. cum ar "i 9carnea !i s$ngele nostru:.$nd un popor luptă pentru li&ertatea sa. 9tre&uie să i înve!m$ntăm pe tineri în spiritul eroismului. a scris în cartea lui . 9nu ne vom clinti:. a "ost grav deteriorată# 9Tre&uie să reeducăm generaţia mai t$nără:. cu uni"orma lui splendidă !i &uzele str$nse cu *otăr$re. &unicul !i &unica au devenit !i ei (a&otins3iţi neosioni!ti. 9uman !i naţional:. indi"erent că este vor&a de diaspora europeană sau de cea ara&ă. iar 99 .ei mai mulţi dintre pro"esorii no!tri încă mai au de luptat cu spiritul docil !i de"etist al diasporei. pasionatul >eet*oven !i Aa&otins3i.

Poveste despre dragoste si întuneric tata c*iar s a apropiat de ideile Irgunului organizaţie paramilitară clandestină !i de aripa sa politică. în privinţa relaţiei dintre Israel !i celelalte naţiuni. cu toate că.um scria Aa&otins3i.a un leu care în"runtă alţi Iei:# >egin nu arăta a leu# -ici c*iar tatăl meu. printre care se strecura !i un strop de condescendenţă reţinută: "aptul că provenea dintr un !tetl polonez !i emotivitatea lui eCcesivă îl "ăceau pro&a&il să pară oarecum ple&eu !i provincial !i. lucruri care simţeau că i stau &ine unui conducător dăruit cu calităţile unui leu sau ale unui vultur# . nu su"icient de c*armant. cu mintea desc*isă. poate că nu arăta destul a om de lume. sentimente contradictorii. acea undă de însingurare tragică. măreţie de spirit. >egin le inspira acestor (a&otins3iţi odesiţi laici. dar a contri&uit la luptă compun$nd din c$nd în c$nd pentru organizaţia clandestină mani"este în lim&a engleză. nu era un leu# 5ra un cărturar neîndem$natic !i miop din Ierusalim# -u era capa&il să a(ungă luptător clandestin. cu o 100 . după rena!terea naţională: 9. c*iar dacă era indiscuta&il dedicat !i un naţionalist viguros. de capacitatea de a emana carismă. de "apt. prea lipsit de poezie. în ciuda numelui lui. în care denunţa ipocrizia 9per"idului 'l&ion:# 'ceste mani"este erau tipărite pe o presă clandestină !i tineri sprinteni mergeau prin cartier noaptea !i le lipeau pe toţi pereţii !i c*iar pe st$lpii de telegra"# 2i eu am "ost un copil al clandestinităţiiF nu doar o dată i am alungat pe englezi. partidul Herut al lui Menac*em >egin.

. 101 . vulnera&il !i a*tiat după onoruri. de&ord$nd de o veselie copilăroasă. sculptată de >ernini. un om "ericit care ve!nic pretindea că e nenorocit# 'dora să vor&ească la nes"$r!it. care ameninţau să năvălească "lin de!ert ca să ne ucidă. pe un tim&ru american0 pe catargul de la . să "acem un "ront al a!a ziselor naţiuni luminate. plin de dragoste de sine !i autocompătimire. împotriva valurilor de orientali săl&atici. i am răpit !i i am trimis în "aţa curţii marţiale pe înaltul . pe Dealul s"atului nelegiuit# După ce i am alungat. despre realizările sale. !i cu m$inile mele am înălţat steagul evreiesc /ca soldaţii aceia care înalţă drapelul american la IOo Aima. tăcut. cu ţipetele lor guturale care "ac să ng*eţe s$ngele n vine# 1oiam ca atunci c$nd voi "i mare să arăt ca statuia c*ipe!ă. un pic pl$ngăreaţă. am scu"undat "lota Maiestăţii ?ale după o am&uscadă îndrăzneaţă pe mare.$nd un popor luptă pentru li&ertatea sa# 1oiam să "iu un &ăr&at puternic. civilizate. "ratele &unicului meu. &uclată !i cu &uzele pecetluite a lui David. de doamnă &ătr$nă# )nc*iul Aosep*. reprodusă pe prima pagină a cărţii unc*iului Aosep*. am semnat un acord cu per"idul &ritanic cucerit. era un om minunat de sincer. cu un soi de mulţumire voioasă. să ne prade !i să ne ardă. a unc*iului Aosep*# -u voiam ca m$inile mele să "ie ca m$inile lui moi.omisar !i c*iar pe 7egele 'ngliei în persoană.'mos +z manevră de atac pe "lanc a trupelor mele. cu vocea tărăgănată !i (oasă# -u ca vocea stridentă.asa 6uvernului. cu înc$rligatul lor scris antic !i iataganele lor.

p$nă dincolo de casa ar*itectului Dron&erg. la marginea săl&ăticiei. insomnia sa. am$ndoi "oarte &la(ini. un deal pa!nic acoperit de pădure. mama lui. în adierea serii. la capătul "undăturii care era !i capătul Talpiotului. au "ăcut 9mare senzaţie în lume:.Poveste despre dragoste si întuneric descoperirile sale. articolele !i con"erinţele sale. soţia lui. planurile sale de lucru. care tre&uia să "ie replica din Ierusalim a unei su&ur&ii &erlineze pline de grădini. care accepta c$teodată musa"iri cu plată. cărţile. în Talpiot. dar în acela!i timp un egoist !i un răs"ăţat. detractorii săi. av$nd drăgălă!enia unui &e&elu! !i aroganţa unui Vunder3ind# 'colo. care cu toate. unc*iul Aosep* avea să se plim&e uneori. prin "runzi!ul căreia. "ără eCcepţie. măreţia sa. înt$lnirile sale. din soiul celor politico!i !i culţi. ca o 102 . aveau să strălucească acoperi!uri de ţiglă ro!ie !i ale cărui vile aveau să o"ere un cămin ti*nit !i con"orta&il unui scriitor cele&ru sau unui cărturar de renume. ale De!ertului Iudaic# Marea Moartă strălucea în depărtare ca un platou de oţel topit# %i văd încă st$nd acolo. cu &raţul su&ţire prins de &raţul dolo"an al mătu!ii Eippora*. importanţa sa !i mărinimia sa# 5ra un om &un. copilul &ătr$neţilor lui !i m$na lui dreaptă# Mergeau cu pa!i mici. gola!e. la capătul lumii. la timpul cuvenit. pe străduţa căreia i s a dat apoi numele Dlausner. trăirile sale. capătul Ierusalimului !i capătul păm$ntului locuit: mai departe se întindeau dealurile sum&re. delicaţi.

din cauză că atunci c$nd a murit Ierusalimul de est era su& guvernare iordaniană# Lumina serii întăre!te tranda"iriul o&ra(ilor lui de &e&elu! !i "runţii lui înalte# Pe &uzele lui plute!te un sur$s distrat. zicea el.'mos +z perec*e de ursuleţi de plu!. cu părul al& descoperit în su"larea v$ntului. "o!netul pinilor !i un miros amărui de mu!cate plutind în aerul uscat !i curat. unc*iul Aosep* cu un sacou /care. cu toate că dorinţa lui de a "i în*umat el însu!i acolo nu avea să "ie îndeplinită. puţin încurcat. crucile de pe clopotniţele &isericilor !i semilunile de pe minarete sclipesc în ro!eaţa soarelui la as"inţit# Eidurile însele devin cenu!ii !i greoaie. ca !i cum ar "i un &ăr&at ce &ate la u!a unei case unde merge regulat în vizită !i unde e o&i!nuit să "ie primit cu multă căldură. în papuci. cu o e!ar"ă de l$nă cenu!ie în (urul umerilor# Tot orizontul e ocupat de proeminenţa al&astră a dealurilor Moa&ului de dincolo de Marea Moartă. încununat de clădirile universităţii at$t de dragi unc*iului Aosep*. iar mătu!ica într o roc*ie de mătase în"lorată. &raţ la &raţ. în care su& oc*ii lor cupolele mosc*eilor se auresc. dar c$nd u!a se desc*ide. pe a cărui coastă avea să "ie înmorm$ntată mătu!a Eippora*. înc*isă la culoare. pe su& ele trece vec*iul drum roman care continuă p$nă su& zidurile +ra!ului 1ec*i. !i Muntele Măslinilor. în pragul ei se ive!te pe nea!teptate 103 . ar tre&ui să "ie numit în e&raică (aco&it0 !i cravată. cu adierea de seară a Ierusalimului su"l$nd peste capetele lor. !i dincolo de +ra!ul 1ec*i ei zăresc Muntele ?copus.

9sudoare:: 104 . mama !i cu mine îi lăsam pe el !i pe mătu!a Eippora* să stea acolo mai departeF ne luam &ini!or rămas &un !i porneam către staţia auto&uzului X. de unde îl luam pe <> p$nă pe strada Eep*ania*. darnică !i aspră:. ca !i cum ar între&a: .ine sunteţi. iar de acolo mai erau cinci minute de mers p$nă acasă# Mama zicea: J 5 nesc*im&at# Mereu acelea!i predici. a!a înc$t a scris provizoriu cuv$ntul rusesc (elezo. p$nă ce prietenul său >aruc* Drupni3 a venit !i a sc*im&at (elezo cu cuv$ntul e&raic Gezd. care avea să vină cu siguranţă în c$teva minute dinspre 7amat 7a*el !i 'rnona. acelea!i pove!ti !i anecdote# ?e repetă la "iecare ?*a&&at. 9"ier:# 2i a!a a ie!it: 9. domnule. săream !i eu cu parodia proprie a unui vers din Imnul >eitar: J 9. !i ce anume căutaţi aici. de c$nd îl !tiu# Tata răspundea: J )neori e!ti cam prea aspră# -u mai e t$năr.u s$nge !i (elezo vom înălţa o ge(o#: /)nc*iul Aosep* putea să vor&ească la nes"$r!it despre "elul în care î!i alegea Aa&otins3i cuvintele# ?e pare că Aa&otins3i n a reu!it să găsească o rimă potrivită în e&raică pentru cuv$ntul geza. !i cu toţii ne repetăm uneori# P$nă !i tu# 7ăutăcios.u s$nge !i (elezo I 1om înălţa o rasă N M$ndră.alea Aa""a. pentru că acum ?*a&&at ul se înc*eiase# -umărul X ne ducea la .Poveste despre dragoste si întuneric un străin care se uită la el !i se trage înapoi surprins. Tata. 9Lrasă:.

'mos.'mos +z 9. s ar putea să se lege de cuv$ntul 9de"ensiv:.ar tre&ui să "ie# La aceasta. cu siguranţă că nu te scutesc# De ce a! "ace o. după ce ne luam rămas &un de la unc*iul Aosep* !i mătu!a Eippora*. cuv$ntul 9a de"ini: vine dintr un cuv$nt latin care înseamnă 9s"$r!it: sau 9limită: !i "iecare act de de"inire denotă trasarea unei limite sau a unui *otar. darnică !i aspră:#0 Tata îmi spunea: J Eău a!a4 ?unt unele lucruri pe seama cărora n ar tre&ui să glumim# 2i mama zicea: J De "apt. de "apt.$t despre tine. căma!a. dacă nu era 105 . In cazul acesta n ar tre&ui nici măcar să ncerci vreodată să începi o dispută. despărţind ceea ce este înăuntru de ceea ce se a"lă a"ară. !i aceea!i imagine este oglindită în ec*ivalentul e&raic pentru 9de"iniţie:. !osetele. nu cred că sunt# . dacă nu ai vreun "iricel de motiv# ?ă ţi intre &ine în cap de acum: 9vreau: !i 9nu vreau: nu sunt motive. nu uita că "aci &aie în seara asta# 2i să te speli pe cap# -u. nu sunt altceva dec$t capricii# 2i. Poţi să mi dai un motiv rezona&il pentru am$narea spălării pe cap. tata intervenea: J '(unge pentru astăzi# . totul# 'poi pi(amaua. înt$mplător. !i aruncă toate *ainele murdare în co!ul cu ru"ele de spălat# Len(eria de corp. o cea!că de cacao !i culcarea# 2i ţi a(unge pe ziua de azi# 2i uneori. -u. rogu te.u s$nge !i sudoare N 1om înălţa o rasă N M$ndră. derivat din ec*ivalentul pentru 9&arieră:# 'cum taie ţi ung*iile.

în vreme ce ne îndreptam spre staţia auto&uzului X.asa "amiliei 'gnon era a!ezată într o grădină încon(urată de c*iparo!i. re"uză să viziteze casa lui 'gnon !i să i dălţi iască strălucirea c*ipului doamnei. ea. iar tata accepta invitaţia. adică tata. "ără să le spunem unc*iului !i mătu!ii unde mergem. rogu te. dar pentru mai multă siguranţă "usese construită cu spatele la stradă. sunai la u!a al&ă !i a!teptai ca ea să se desc*idă !i să "ii 106 . vreau să zic casa lui 'gnon. nu vom sta prea mult. dădeam nas în nas cu domnul 'gnon care venea de la sinagogă !i care îl trăgea de &raţ pe tata !i l avertiza că dacă el. ca să zic a!a. tre&uie să ne întoarcem în Derem 'vra*am. ca să nu i necă(im# )neori. dacă domnul 'gnon ne iartă. copilul e o&osit !i tre&uie să se scoale devreme ca să meargă la !coală:# J . ziceam eu# 2i domnul 'gnon adăuga: J 'pleacă ţi urec*ea. zic$nd: 9Prea &ine.Poveste despre dragoste si întuneric prea t$rziu. va "i lipsită de strălucirea ei# '!a reu!ea 'gnon să aducă un sur$s pe &uzele mamei. dar numai pentru c$teva minute. mai ză&oveam vreo douăzeci de minute sau o (umătate de oră ca să trecem !i pe la vecinii de peste drum# -e "uri!am. p$nă la casa lui 'gnon.opilul nu e o&osit deloc. mergeai pe cărare pavată de pe latura casei. ca !i cum !i ar "i ascuns "aţa în grădină# Tot ce puteai vedea dinspre drum erau patru sau cinci "erestre înguste# Intrai pe o poartă ascunsă printre c*iparo!i. urcai patru cinci trepte. &unule doctor: prin gura pruncilor glăsuie!te tăria ta# .

trei sau c*iar mai multe# '!a s a întipărit imaginea lui în memoria copilăriei mele !i a!a mi l amintesc !i astăzi: un &ăr&at care se clatină în semiîntuneric. de unde a(ungeai pe o terasă mare. a"lată pe acoperi!. poate pentru că mergeam în vizită c*iar înainte de s"$r!itul ?*a&&at ului. destul de îng*esuit. către salonul mic. dar era acea electricitate de la Ierusalim. "orma corpului lui nu arunca o singură um&ră. sau să o iei la st$nga. de "apt aproape că încă o pot atingeF grila(ele de la "erestre păreau că o ţin înc*isă !i o întăresc# Motivul ei este greu de deslu!it acum. ci două. ale cărui "erestre dădeau spre grădina goală# -u era niciodată lumină de zi deplină în casa lui 'gnon. care dădea spre De!ertul Iudaic !i dealurile Moa&ului. sau domnul 'gnon încerca să "acă economie ori poate că era o cădere de reţea !i singura lumină venea de la o lampă cu para"ină# %mi amintesc !i acum de penum&ră. pătrata. cu un vag miros de ca"ea !i pră(ini ii. gal&enă !i destul de sărăcăcioasă. cu trei sau patru um&re di"erite clătin$ndu se în (urul lui 107 . !i nu aprindeau lumina electrică p$nă ce nu se iveau în "ereastră cel puţin trei stele# ?au poate că lumina electrică era aprinsă. către seară.'mos +z po"tit să o iei la dreapta !i să urci treptele a"late în penum&ră ce duceau la &iroul domnului 'gnon. !i poate că era greu de deslu!it c*iar !i atunci# +ricare ar "i "ost el. mereu un "el de crepuscul. ori de c$te ori domnul 'gnon se ridica să ia o carte de pe ra"turile care arătau ca o adunare de credincio!i îm&răcaţi în ve!minte întunecate !i oarecum sărăcăcioase.

poruncitoare.iudat. părea că !ade pe v$r"uri# Domnul 'gnon rareori i se adresa ei. dar în primul r$nd din cauza "olosirii cuv$ntului 9stăp$nă:. în spate. (N. dar în vreme ce vor&ea cu tata privirea părea să i se oprească o clipă pe "aţa mamei# . „directoare . !i o dată domnul 'gnon i a spus. de parcă ar "i um&lat tot timpul pe v$r"uri# . în "aţa lui. la dreapta. mistress.$teodată doamna 'gnon spunea ceva cu o voce ascuţită. „iu&ită/amantă . deasupra sau su& picioarele lui# .u toate că atunci c$nd zicea 9stăp$nă: poate că se g$ndea la ceva un pic di"erit# 5 greu de spus: la urma urmei. c$nd am citit povestea lui ?tăp$na !i negustorul am&ulant# %n a"ară de domnul 'gnon n am mai înt$lnit pe cineva care să "olosească termenul 9stăp$nă: în sensul de stăp$na casei# . care este rar în e&raică# L am înt$lnit din nou după mulţi ani. cum să spun. cu capul un pic înclinat într o parte !i cu o um&ră de z$m&et sarcastic: 98ă &ine !i îngăduie mi să "iu stăp$n în casa mea c$tă vreme oaspeţii mai sunt aici# După ce pleacă. „doamnă ("emeie măritată) . vor&ea aproape numai cu tata. în rarele ocazii în care îi 2 în original. „institutoare/învăţătoare/profesoară .) 108 . tr.*iar !i c$nd !edea acolo. tu vei "i stăp$na2:# %mi amintesc limpede această "rază. era un &ăr&at cu trei sau mai multe um&re# Mama se purta cu domnul 'gnon.Poveste despre dragoste si întuneric în vreme ce merge. care are mai multe sensuri: „suverană/stăp$nă (a casei) . nu numai din cauza nea!teptatei maliţiozităţi pe care o conţinea /pe care în zilele noastre am numi o su&versivitate0.

sose!te pe nea!teptate !i tremură într o singură clipă în mai multe ritmuri sau diverse puncte de concentrare. în toată graţia !i nevinovăţia lui. asemenea încreţiturilor de pe apă sau cutremurului nervos al pielii unei gazele în clipa dinainte de a o lua la goană. i am trimis cu oarece emoţie un eCemplar lui 'gnon. ci doar a!a s au gravat în imaginaţia mea: amintirea vie. c$nd a apărut prima mea carte. care a tradus pentru 'gnon articolul 9>uczacz: dintr o enciclopedie poloneză atunci c$nd acesta scria la volumul )n ora! !i plinătatea lui. ?#@# 'gnon:# Tata.e mi ai scris despre cartea ta mi a trezit imaginea răposatei tale mame# %mi amintesc cum o dată. mi a adus o carte de la tatăl tău# Poate că erai cu ea# ' stat în prag iar vor&ele ei au "ost puţine# Dar c*ipul ei a rămas cu mine. oc*ii lui păreau să o evite pe ea !i se întorceau spre mine# ?au spre "ereastră# ?au poate că nu a!a se petreceau lucrurile. după care îng*eaţă !i încremene!te în amintirea unei amintiri# In vara lui HIMP. )nde urlă !acalii. acum vreo cincisprezece sau !aisprezece ani. 109 . str$m&a din &uze în vreme ce îl de"inea pe 'gnon ca 9scriitor din diaspora:: povestirile lui nu au aripi. în care spunea c$teva lucruri despre cartea mea !i pe care o înc*eia după cum urmează: 9. spunea el.'mos +z adresa o remarcă mamei. cu o dedicaţie pe prima pagină# Mi a răspuns cu o scrisoare "rumoasă. mul te zile# 'l tău sincer.

în general. nu eCistă în ele nici măcar un r$s sănătos.Poveste despre dragoste si întuneric nu au pro"unzime tragică.are este adevărul. c$nd gusturile i s au sc*im&at# Tre&uie să admitem că. tot a!a curriculum vitae al tatălui meu a"irmă doar că ultima lui cercetare a "ost asupra unui manuscris necunoscut al lui @#L# Peretz# 'cestea sunt "aptele# . nu are ast$mpăr sau nu lasă tocul din m$nă p$nă ce nu le îneacă în &ălţi de &u"onerie guralivă !i isteţime galiţiană# 'm impresia că tata vedea povestirile lui 'gnon ca pe o prelungire a literaturii idi!. părinţi. iu&irile sale. orice lucru proiectat pentru a năuci simţurile sau pentru a pune raţiunii oc*elari de cal# 'sta p$nă în ultimii ani ai vieţii. pentru că n am prea vor&it cu tata despre adevăr# -u mi a spus prea multe despre copilăria sa. propria &oală. a!a cum pe certi"icatul de deces al &unicii ?*lomit. supranaturalul !i eCcesul de emotivitate. iu&ire. cea care a murit din eCces de curăţenie. iar lui nu i plăcea literatura idi!# %n con"ormitate cu temperamentul lui de Misnaged lituanian raţionalist. detesta magicul. pe colo. orice era învăluit în ceţuri de romantism sau de mister. doar &ancuri !i sarcasm# 2i dacă are într adevăr unele descrieri "rumoase pe ici. nu !tiu. este înregistrat simplu că a murit de un atac de cord.am vor&it niciodată despre moartea mamei mele# -ici un cuv$nt# -ici eu nu i u!uram situaţia !i m am "erit să pornesc vreodată o conversaţie care ar "i putut duce la cine !tie ce dezvăluiri# Dacă m a! apuca 110 . su"erinţa sa sau su"erinţa în general# . moartea "ratelui său.

tata !i cu mine. !i nu ie!ea niciodată din casă###: 111 .'mos +z să scriu aici toate lucrurile despre care n am vor&it noi doi. m am ocupat de propoziţia aparent tautologică 9Toată ziua stătea acasă.: despre desc*iderea "olosită de 'gnon in în "loarea v$rstei.$t despre mine.ine a venit. născută Minz. de la începutul povestirii In "loarea v$rstei: Mama a murit în "loarea v$rstei# La a&ia treizeci !i unu de ani mama !i a a(uns moartea# Puţine !i rele au "ost zilele din anii vieţii ei# Toată ziua stătea acasă. a! putea umple două cărţi# Tata mi a lăsat multă trea&ă de "ăcut !i încă trudesc la ea# Mama spunea despre 'gnon: J +mul acela vede !i înţelege o mulţime de lucruri# 2i o dată a zis: J Poate că nu e un om c*iar a!a de &un. dar măcar !tie să deose&ească răul de &ine. aproape în "iecare iarnă# Poate că găsise acolo un ecou al propriei tristeţi !i însingurări# 2i eu recitesc uneori cuvintele lui Tirza* Mazal.uvintele sunt aproape acelea pe care mi le a scris 'gnon despre mama mea: 9' stat în prag. !i mai !tie !i că nu prea avem de ales# . !i nu ie!ea niciodată din casă### Tăcută stătea casa noastră în m$*nirea saF u!ile ei nu se desc*ideau vreunui străin# Mama zăcea în pat iar vor&ele ei erau puţine# . c$nd după mulţi ani am scris un eseu numit 9.itea !i recitea pove!tile din culegerea Pe gaura c*eii. iar vor&ele ei au "ost puţine:# .

a !i cum !i ele ar arunca pe perete mai mult de o um&ră# După c$ţiva ani. c$nd 'dunarea 6enerală a 3i&&utzului 8ulda m a trimis la universitate ca să studiez literatura. însă cu m$nie. !i a lui Tirza* Mazal. în papuci !i vestă tricotată. mi a spus: 9-u e!ti tu copilul care. !i cea a vieţii lui Lea.$teodată aud în aceste cuvinte dualitatea vieţii mamei mele. era a"ară. de unde s a ivit pe nea!teptate. în "elul în care le răspundea cetelor de &andiţi si t$l*ari de drumul mare care veneau să l (e"uiască pe soţul ei de timpul lui preţios# ?tăp$na casei 'gnon nu mă minţea cu lotul: într adevăr. la care. în spatele casei. după ce a "ost lăsat or"an de către &iata lui mamă !i s a 112 . politicos. în lim&a(ul lui 'gnon: 9Mi am luat inima n dinţi !i m am dus la el:0# 9Dar 'gnon nu e acasă:. născută Minz# . : . a!a cum stăteam în pragul casei /doamna 'gnon dispăruse înăuntru "ără o vor&ă0. &ănuitor. domnul 'gnon nu era în casă. în grădină. mama lui Tirza*. pun$ndu mi m$na pe umăr. m a salutat !i apoi a între&at. a spus doamna 'gnon. domnul 'gnon !i a amintit ceea ce lim&ile *arnice tocaseră prin Ierusalim cu c$ţiva ani înainte !i. mi am adunat tot cura(ul !i am sunat într o zi la u!a domnului 'gnon /sau.Poveste despre dragoste si întuneric Mama nu stătea toată ziua acasă# Ie!ea din casă destul de mult# %nsă !i zilele din anii vieţii ei au "ost puţine !i rele# 9'nii vieţii ei. domnule. dat "iind că !coala 3i&&utzului avea nevoie de un pro"esor de literatură. : I am spus numele meu !i pe cele ale părinţilor mei. 9Dar rine sunteţi.

!i eram uimit că doi oameni at$t de deose&iţi s au putut împrieteni# @ose" HaGGim >renner era un evreu 113 . după care ră&darea lui a a(uns la s"$r!it !i era evident că e în căutarea unei modalităţi de a se descotorosi de mine. dar eu mi am luat inima în dinţi. despre studii /2i care dintre cărţile mele se cite!te la universitate în această vreme. i s au luminat oc*ii !i mi a spus două trei povestiri. 0 !i s a mai interesat cu cine m am însurat !i de unde e "amilia soţiei mele. !i am citit povestirile !i de asemenea tot ce am putut găsi la &i&liotecă despre prietenia lor din Aa""a în zilele celui de al Doilea 'liGa*. eCact a!a cum "ăcuse mama înaintea mea. !i c$nd i am spus că din partea tatălui se trage din talmudistul !i ca&alistul din secolul al W1II lea Isaia* HoroOitz. !i i am spus care era pro&lema mea# 1enisem să l văd pentru că pro"esorul 6ers*on ?*a3ed dăduse studenţilor săi de anul înt$i de la cursul de literatură e&raică sarcina de a compara povestirile din Aa""a. ale lui >renner !i 'gnon.'mos +z îndepărtat de tatăl lui. c*iar dacă !edeam acolo pe v$r"uri. dar am pre"erat să nu l contrazic#0 Domnul 'gnon m a po"tit înăuntru !i m a între&at o vreme despre cum îmi mergea în 3i&&utz. 2i pe care dintre cărţile mele o pre"eri. : /-u mi aminteam de asta !i nici nu l credeam în privinţa scoaterii sta"idelor. s a dus să trăiască viaţa 3i&&utzului. -u e!ti cel care în tinereţe a "ost certat de părinţii lui c*iar în casa asta pentru că o&i!nuia să scoată sta"idele din c*ec.

în casa lui 'gnon. acel soi de sur$s am înţeles mai t$rziu pe care l ar avea un prinzător de "luturi c$nd zăre!te un "lutura! drăgăla!# După ce s a uitat destul la mine a zis: J Intre @ose" HaGGim. înc$t erau aproape ca o perec*e de îndrăgostiţi. între milă !i "urie. care se îm&răca întotdeauna la patru ace. "ie ca Dumnezeu să i răz&une moartea. înainte de iz&ucnirea Primului 7ăz&oi Mondial. îndesat. nevinovat cum eram. eCact. un t$năr su&ţirel. dar în ziua aceea. cu plăcere. cu mulţi ani mai t$năr dec$t >renner !i încă virgin din punct de vedere literar. !i mine era în acele zile o apropiere &azată pe o iu&ire împărtă!ită# 114 . un su"let dostoievs3ian oscil$nd permanent între entuziasm !i deprimare. i am vor&it gazdei mele despre sarcina ce mi "usese încredinţată !i l am între&at cu nevinovăţie dacă ar vrea să mi dezvăluie secretul apropierii sale de >renner# Domnul 'gnon !i a mi(it oc*ii !i s a uitat la mine sau mai cur$nd m a scrutat.Poveste despre dragoste si întuneric rus irasci&il. negli(ent. visător !i totu!i sarcastic: ce nai&a a putut să i apropie at$t de mult la Aa""a în acele zile ale celui de al Doilea 'liGa*. în vreme ce 'gnon era pe atunci /doar0 un t$năr galiţian s"ios. un pionier devenit "uncţionar. capricios !i plin de amărăciune. un ra"inat !i perspicace învăţăcel talmudic. o vreme. !i un scriitor "oarte gri(uliu. un persona( care pe vremea aceea era de(a instalat în centrul literaturii e&raice moderne !i în inima mi!cării de pionierat. cu o privire piezi!ă. !i cu un mic sur$s. 'zi am impresia că pot g*ici o parte din răspuns.

!i n am putut dec$t să sc*iţez din &uze promisiunea# J >ine. îţi pot spune că. pasional. a z$m&it domnul 'gnon. @ose" HaGGim !i cu mine eram am$ndoi îndrăgostiţi ne&une!te de ?amuel @ose" 'gnon# Da. cu tinerească nevinovăţie !i cu inima &ăt$ndu mi ne&une!te# J 'sta e un mare secret. !i aproape că !i a "ăcut singur cu oc*iul în vreme ce z$m&ea. crez$nd că aveam să aud un secret care să pună capăt tuturor secretelor. despre care a! putea pu&lica un articol senzaţional !i a! deveni peste noapte un nume cunoscut de toţi cei din lumea cercetării literaturii e&raice# J 2i care era acea iu&ire împărtă!ită. ironia cuiva care î!i &ătea (oc de sine. am între&at. ci sie!i.'mos +z Mi am ciulit urec*ile. prostul de mine. "aţă de un t$năr suplu !i răs"ăţat. pe care ţi l voi dezvălui doar dacă îmi dai cuv$ntul că nu l spui niciodată nimănui# 5ram at$t de entuziasmat că mi a pierit vocea. nu mie. care îl mu!ca pe autor !i în acela!i timp !i pe musa"irul lui cel naiv ce venise să tragă de m$neca gazdei# 2i totu!i era !i un grăunte de adevăr ascuns acolo. în acele zile. într adevăr: ironie agonică. că aveam să a"lu vreo poveste suculentă despre o iu&ire ascunsă. strict între noi doi. un mare secret. da. atunci. !i de asemenea a ra"inatului galiţian "aţă de &ăr&atul aprig !i venerat care ar "i putut să l ia su& aripa sa părintească sau să i o"ere un umăr de "rate mai mare# 115 . o aluzie vagă la secretul atracţiei resimţite de un &ăr&at "oarte carnal. pe c$nd trăiam la Aa""a.

prin gloata de punga!i !i palavragii străluceau stins din loc în loc "igurile unor oameni simpli. 9"rică: !i 9credinţă: sunt sinonime# 5Cistă ung*ere din povestirile lui 'gnon în care. tragică !i c*iar disperată. era. în sensul literal. "rica de Dumnezeu este prezentată ca o groază cumplită de Dumnezeu: 'gnon crede în Dumnezeu !i se teme de 5l. c$t !i în cea a lui 'gnon. un om cu "rica lui Dumnezeu: în e&raică.Poveste despre dragoste si întuneric 2i totu!i nu o iu&ire împărtă!ită. în scrierile lui. dar nu l iu&e!te# 9?unt din soiul oamenilor comozi:. tot ce era mincinos sau se proslăvea singur din realitatea sionistă. 9!i nu cred că 'totputernicul dore!te &inele "ăpturilor pe care le a creat:# 'ceasta este o poziţie paradoCală. spune Daniel >ac* în )n oaspete peste noapte. at$t în Aa""a lui >renner. ci mai degra&ă o ură împărtă!ită lega pove!tile lui 'gnon de cele ale lui >renner# Tot ce era "als. retoric sau um"lat de propria importanţă în lumea celui de al Doilea 'liGa* /valul de imigrare care s a înc*eiat cu Primul 7ăz&oi Mondial0. camu"lat cu isteţime. adevăraţi# 'gnon însu!i era un evreu religios. "ăţarnică !i comodă a vieţii evreie!ti din acea vreme erau dispreţuite în aceea!i măsură de 'gnon !i de >renner# >renner. toată autoîngăduinţa &urg*eză. într un mod indirect. în vreme ce 'gnon înţepa minciunile !i pretenţiile cu ironia i ascuţită !i "ăcea să iasă aerul "ier&inte !i puturos care le um"la# 2i totu!i. iz&ea cu &arosul "uriei. care ţinea ?*a&&at ul !i purta calotă. pe care 'gnon n a 116 .

"iecare în "elul lui. !i c*iar pro"esori !i "uncţionari credincio!i. eCplor$nd această temă.$nd am scris o carte despre 'gnon. dar nu am c*e" de citit zilele astea: !i 117 . 9!i dacă Domnul nu se va milostivi de mine poate că o va "ace . că !i ei puteau vedea în su"letele lor ceea ce am văzut eu în 'gnon# Dar ceea ce am văzut în scrierile lui 'gnon am zărit. mi au trimis scrisori# )nele dintre aceste scrisori erau adevărate con"esiuni# 5i îmi spuneau. zeci de evrei credincio!i. a zis odată. Tăcerea .artierului.erului: 8rica de Dumnezeu a lui 'gnon. "ără îndoială:. s a mulţumit să îngăduie să "ie rostită de persona(e secundare din scrierile sale !i să "ie sugerată de ceea ce se înt$mplă cu eroii săi# . dar mă tem că mai tare ca am$ndoi este cooperativa de transporturi#: 'm "ăcut pelerina(ul la Talpiot încă de două sau trei ori în timpul celor doi ani de studii la )niversitatea din Ierusalim# Primele mele povestiri erau pu&licate pe atunci în suplimentul săptăm$nal al cotidianului Davar !i în trimestrialul Des*et !i m am g$ndit să i le las domnului 'gnon ca să aud ce crede despre eleF dar domnul 'gnon s a scuzat !i a spus 9regret. în acel cinism sardonic al său care aproape "riza un ni*ilism ironic. printre care !i tineri !i "emei. cei mai mulţi dintre ei din zona ultraortodoCă.onsiliul . disperat# 9Domnul se va milostivi de mine. pentru o clipă sau două.'mos +z eCprimat o niciodată în mod direct. în domnul 'gnon însu!i. re"erindu se la una dintre ve!nicele sale pl$ngeri despre "uncţionarea auto&uzelor.

ultimul număr din Des*et în care "usese pu&licată povestea mea# P$nă la urmă n am avut cura(ul să nasc acolo. pe c$nd eram la )niversitate. cu m$inile goale dar purt$nd pe &urtă. după ce am primit "rumoasa scrisoare a domnului 'gnon. c$nt$nd "ără glas !i url$nd de a &inelea de "ericire. a apărut într un ziar străin un articol scris de una dintre luminile călăuzitoare ale literaturii comparate /poate că autorul era elveţianul 5mil ?teiger. m am întors. mi am "ăcut cura( să i o trimit# Trei zile !i trei nopţi am dansat prin 3i&&utz. cu voia lui Dumnezeu.Poveste despre dragoste si întuneric mi a cerut să i le aduc în altă zi# In altă zi. ca o sarcină st$n(enitoare. 7o&ert Musil !i ?#@# 'gnon# 'rticolul a "ost scris cu c$ţiva ani înainte ca 'gnon să c$!tige Premiul -o&el !i am "ost at$t de entuziasmat. &eat de &ucurie. mă temeam să nu "iu o pacoste pe capul omului !i am părăsit casa lui a!a cum venisem. în care scria. al cărui autor era de părere că cei mai importanţi trei scriitori din 5uropa . a!adar. cu &urta mare# ?au cu un pulover um"lat# De a&ia după c$ţiva ani. c$nd povestirile au "ost adunate într o carte /)nde urlă !acalii. 9### !i c$nd o să ne vedem am să ţi spun viva voce mai mult dec$t am scris aici# In timpul Pastelor voi citi restul povestirilor. pentru că îmi plac povestirile ca ale tale. inter alia. în care eroii apar în deplina realitate a "iinţei lor:# + dată. url$nd !i pl$ng$nd pe dinăuntru. în HIMP0.entrală din prima (umătate a secolului douăzeci sunt T*omas Mann. înc$t am !terpelit ziarul din 118 .0.

înainte să mă po"tească măcar înăuntruF după ce l a recitit. de lim&a(ul lui dens. în pragul casei sale. enigmaticelor lui (ocuri la&irintice. am pierdut ultimul auto&uz din 7e*ovot către 3i&&utzul Hulda !i a tre&uit să iau un taCi# Toată ziua se vor&ise la radio despre Premiul -o&el. uneori "ilistin. a zis el. uimit. împodo&it. re recitit !i poate c*iar s a lins pe &uze. !i !o"erul de taCi m a între&at dacă am auzit vreodată de un scriitor numit. du&lelor lui sensuri !i trucurilor lui literare complicate !i 119 . mi a aruncat acea privire pe care mi o arunca uneori !i a între&at cu nevinovăţie: 92i tu crezi că T*omas Mann este un autor at$t de important.'mos +z camera de lectură /pe atunci nu eCistau "otocopiatoare la universitate0 !i m am dus iute cu el în Talpiot. cu m îi zice. dintr o su"lare. o anumită mulţumire de sine midrasică. ca să i o"er lui 'gnon plăcerea de a l citi# 2i a "ost cu adevărat înc$ntat. o măsură din melodiile idi!. : %ntr o noapte. înc$t a devorat întregul articol acolo. după c$ţiva ani. at$t de mult. 9nimeni n a auzit de el p$nă acum !i dintr odată ne duce în "inalele mondiale# Pro&lema e că a(unge să "ie la egalitate cu o "emeie:# M am străduit vreme de mulţi ani să mă eli&erez de um&ra lui 'gnon# M am luptat să mi îndepărtez scrisul de in"luenţa lui. care a "ost împărţit între 'gnon !i poeta -ellie ?ac*s. ondulaţiile savuroase ale povestirilor *asidice# Tre&uia să mă eli&erez de in"luenţa sarcasmului !i inteligenţei lui. 5gnon: 9Ia g$ndiţi vă un pic:. sim&olismului lui &aroc. de ritmurile lui măsurate.

"ără să !i dea osteneala să ne eCplice pe cine compară cu animalele# . "ără îndoială.a animalele:. în scrisul meu# . "ără vreo provocare sau legătură.*iar !i c$nd !edeam l$ngă ea pe o &ancă. "ără motiv aparent. !uiera ea din senin. !mec*erul ăsta.Poveste despre dragoste si întuneric erudite# %n ciuda tuturor e"orturilor de a mă eli&era de el. atunci nu mai pl$nge# 7$zi:# 2i uneori eram lăsat peste noapte la &unici# >unica o&i!nuia să mi arate &rusc o mo&ilă. de "apt. ceea ce am învăţat de la 'gnon mai răsună încă. sc$r&ită.e am învăţat. în parc. o *aină sau o persoană !i ă mi spună: J 5 a!a de ur$t că e aproape "rumos# )neori zicea: J ? a "ăcut at$t de de!tept. de la el. !i nu era nimeni în parc. !i o adiere atingea v$r"urile "runzelor sau poate că le "ăcea sa 120 . că nu mai pricepe nimic# ?au: J Doare at$t de tare înc$t aproape că mă "ace să r$d# Toată ziulica îng$na melodii pe care le a adus din locurile ude se pare că a trăit "ără teama de germeni !i "ără grosolănia de care se pl$ngea că in"ectează de asemenea totul aici# 9. Poate că asta# ?ă arunci mai mult de o um&ră# ?ă nu culegi sta"idele din c*ec# ?ă ţii în "r$u !i să !le"uie!ti durerea# 2i încă un lucru. seara. pe care &unica o&i!nuia să l spună într un mod mai clar dec$t l am găsit eCprimat de 'gnon: 9Dacă nu mai ai lacrimi de pl$ns.

care treptat se distila într un ecou. o voce plăcută. un "luid amniotic călduţ# Toată noaptea# %nsă de cum venea dimineaţa te o&liga să cureţi cu peria. cu înver!unare. în "aţa oglinzii.um au îndrăznit4 Mai rău ca animalele4 2i după o clipă iar îng$na melodii &l$nde care îmi erau necunoscute# %ntotdeauna "redona c$te ceva. &unica putea să iz&ucnească. o aromă. toate aceste înc$ntări nocturne. în patul ei larg /pe care &unicul îl părăsise sau din care "usese alungat înainte ca eu să vin pe lume0# >unica îmi citea o poveste sau două. pe !ezlongul de pe verandă. o căldură maronie. mă m$ng$ia pe o&raz. o culoare. c*iar !i noaptea# )neori.*iar !i atunci continua să îng$ne în întuneric sau mai degra&ă lăsa să iasă din piept o voce visătoare !i îndepărtată. c*iar înainte de cana de cacao "ără pieliţă# 121 . sc$r&ită. mă spălasem pe dinţi !i mi curăţasem urec*ile cu un &eţi!or de portocal cu un capăt învelit în vată. întunecată. în &ucătărie. o asprime &l$ndă. mă culca l$ngă ea. o voce de culoare castanie.'mos +z tremure "ără să le atingă de a &inelea cu degetele ei invizi&ile. după ce "ăcusem &aie. !i apoi stingea Iu mina# . mă pupa pe "runte !i apoi !tergea imediat locul cu o &atistuţă înmuiata în par"um pe care o ţinea ve!nic în m$neca st$ngă !i cu care o&i!nuia să !teargă sau să strivească germenii. scutur$ndu se de !ocul dezgustului: J Eău a!a4 .

!i în tot acest timp îţi povestea cu voce a ei plăcută. cu "ioroasa ţesală ce amintea de pieptenii de "ier cu care romanii cei răi le au s"$!iat carnea lui 7a&&i '3iva !i celorlalţi martiri ai revoltei lui >ar Doc*&a. p$nă ce pielea ţi se înro!ea ca o carne vie. din care ie!eau a&uri.Poveste despre dragoste si întuneric Mă trezeam în patul ei la zgomotul &ătătorului &unicului. !i în vreme ce tu dormi &u!tean toate aceste rămă!iţe !i scurgeri te m$n(eau pe tot trupul !i se amestecau !i c*emau. în vreme ce îţi !ampona !i îţi &um&ăcea ţeasta !i ţi zgrepţăna pielea capului cu ung*iile ei ascuţite. cum sunt transpiraţia lipicioasă !i tot "elul de supuraţii unsuroase !i co(iţe de piele !i "ire de păr căzute !i milioane de celule moarte !i tot soiul de secreţii v$scoase despre care mai &ine nici să nu !tii. din cap p$nă n picioare !i înapoi. !i apoi &unica îţi spunea să str$ngi oc*ii c$t poţi de tare. care era prins în o&i!nuita lui &ătălie din zori cu a!ternuturile# Dinainte c*iar de a desc*ide oc*ii te a!tepta o &aie "ier&inte. !i la s"$r!it venea &unica. care mirosea ca o clinică din cauza soluţiei antiseptice turnate în apă# Pe marginea &ăii era a!ezată de(a o periuţă de dinţi. pur !i simplu c*emau &acteriile !i &acilii !i viru!ii să 122 . ca Iov care se scărpina cu un cio&. te ţinea str$ns de &raţ !i te "reca peste tot. cu un vierme al& !i încovoiat de pastă de dinţi 8ilde! a!ezat de(a peste peri# Datoria ta era să se scu"unzi . da. despre gunoiul !i mizeria pe care le secretă glandele trupului pe c$nd dormi. să te săpune!ti peste tot !i să te "reci cu lu"a !i să te clăte!ti. te ridica în genunc*i în cadă. maronie.

!i a !ters nasul sau i a picurat din nas tocmai peste acele înveli!uri de dulciuri pe care le iei de pe stradă !i le pui drept pe patul în care doarme apoi lumea. pe care trupul o eCcretă permanent. ca ale unei li&ărci.'mos +z vină !i ei să mi!une peste tine. ca să nu mai vor&esc de dopurile alea de plută pe care le culegi de prin co!urile de gunoi !i de !tiuleţii ăia de porum& pe care maică ta. doar le !terg. ca să nu mai pomenim toate lucrurile pe care !tiinţa încă nu le a descoperit. mai ales c$nd mizeria dinăuntru. dimpotrivă. nici c*iar savanţii nu le pot vedea încă. !i ea devine din ce în ce mai murdară !i mai sc$r&oasă. sau c*iar. !i cu acele picioare acoperite de peri dezgustători ele se strecoară înapoi în trupurile noastre . scuză mă. se amestecă cu murdăria din a"ară care vine de la atingerea lucrurilor neigienice care au "ost atinse de cine !tie cine înaintea ta. cu trilioane de picioru!e păroase ori&ile. dar c*iar dacă nu pot "i văzute se t$răsc pe tot trupul tău noaptea. !i !tersul nu e deloc curăţenie. in nas !i pe gură !i nu mai e nevoie să spun pe unde altundeva se t$răsc înăuntru. sau c*iar m$ncarea pe care o cumperi. cum sunt &anii sau ziarele sau &alustradele sau m$nerele u!ilor. la urma urmei cine !tie cine a strănutat peste ce ai cumpărat tu. zi !i noapte. lucruri care nu pot "i văzute nici cu cel mai puternic microscop. nu "ace dec$t să împră!tie secreţiile murdare în milioanele de găuri pe care le avem pe toată pielea. dar a!a de mici că nu le poţi vedea. mai ales atunci c$nd lumea nu se spală niciodată în acele locuri care nu sunt simpatice. domnul 123 .

molii. c$t despre igienă. !i oamenii aici transpiră toată ziua !i tot i impui î!i ating !i î!i "reacă unul de altul in"lamaţiile !i scurgerile !i sudoarea !i toate "luidele lor trupe!ti. îi cumpără direct din m$na acelui &ăr&at care poate că nici nu s a spălat !i nu !i a !ters m$inile după ce a "ost la scuză mă. la urma urmei nu trece nici o zi aici. Poate că nici nu e evreu# 'i idee c$te &oli sunt pe aici. (umătate din 124 . !i cum poţi "i sigur că e sănătos. . g$ndaci de &ucătărie. "urnici.Poveste despre dragoste si întuneric să o ai&ă în paza lui. în ţara asta în care e at$t de cald !i plin de mu!te. în Levant. mai ales aici.$te molime levantine. o str$ngere de m$nă e destul ca să transmită tot soiul de molime. 2i nu vor&esc dec$t de &olile cunoscute. ţ$nţari. !i celălalt nici măcar nu simte ce s a lipit de el în toată îng*esuiala de aici. !i oricine poate "oarte u!or să l m$n(ească pe altul. cu toţi germenii !i &acilii de *erpes !i tra*om !i sc*istozomiază# Iar sistemul sanitar de aici nu e deloc european. doar respir$nd aerul pe care altcineva l a tras în plăm$nii lui înaintea ta. !i c*iar "ără vreo atingere. sau *oleră sau ti"os sau găl&inare sau dizenterie. musculiţe !i cine !tie ce altceva. la v$rsta ta e mai &ine să nu !tii de toate aceste "luide puturoase. nu despre unele care nu sunt încă !tiute !i pe care !tiinţa medicală încă nu le recunoa!te. .a n are T>. ?au un a&ces sau enterită sau eczemă sau psoriazis sau impetigo sau un "uruncul. "ără să moară oamenii ca mu!tele de vreun parazit sau &acii sau micro& sau de tot soiul de viermi microscopici pe care doctorii nici măcar nu i pot identi"ica.

!i apoi să te îm&raci în *ainele pe care le pun aici. !i vreau să te ungi cu cremă 1elveta din tu&ul ăsta pe tot g$tul. nu lăsa nici un loc!or umed. ci cu un soi de m$*nire ad$ncă: J . către li&ertate# %ntr un ung*er al acestei odăiţe stătea canapeaua din +dessa. doar că le am călcat cu "ierul încins care dezin"ectează !i ucide mai &ine ca spălatul orice s o "i "ost prăsind pe acolo. !i aerul e plin de tot soiul de insecte asiatice !i sc$r&oase reptile înaripate care vin aici drept din satele ară&e!ti sau c*iar din '"rica. cu părul pieptănat "rumos. !i cine !tie ce &oli. Levantul ăsta e plin de germeni# 'cuma usucă te &ine peste tot. !i o să capeţi o cană de cacao. ca un &ăiat mare. !i împre(urul lor. pe care &unicul dormea 125 . nu "urioasă. !i în celălalt !tii tu ce. in"lamaţii !i secreţii ciudate aduc cu ele tot timpul. Domnul să o ai&ă în paza lui. iar apoi o să ţi iei micul de(un# Pe c$nd ie!ea din &aie murmura pentru sine. !i apoi pune ţi singur ni!te pudră de talc în !tii tu ce.a animalele# ?au mai rău# Q + u!ă cu un panou din sticlă (ivrată împodo&ită cu "orme geometrice "lorale despărţea dormitorul &unicii de cămăruţa cunoscută ca 9&iroul &unicului 'le3sandr:# De aici &unicul î!i avea ie!irea separată pe verandă !i de acolo în grădină !i în "ine a"ară. la "el de îngustă !i de tare ca o sc$ndură. către ora!. care sunt *ainele pregătite de maică ta. !i apoi vino la mine în &ucătărie.'mos +z lumea de aici nici măcar n a auzit de a!a ceva.

tot a!a &unicului 'le3sandr îi plăcea să comande o întreagă "lotă de panto"i. unii înc*eiaţi cu !ireturi. pe care îi lustruia p$nă ce luceau precum cristalul. una plină cu agra"e. !apte sau opt perec*i de panto"i stăteau aliniate per"ect. plină cu tim&re de diverse valori. una pentru scrisorile trimise. ca un cui& de vipere.Poveste despre dragoste si întuneric noaptea# ?u& canapea. cea de alături plină cu piuneze. alţii rotun(iţi sau ascuţiţi. cu compartimente di"erite pentru etic*ete de eCpres. alta pentru documente de la municipalitate !i de la &ancă !i încă una pentru corespondenţa cu Mi!carea Herut. pe care le păstra ca pe ni!te tro"ee într o cutie de pălării rotundă. cu o călimară !i un tampon din lemn de măslin cu sugativă pe el# Tamponul îmi părea întotdeauna un tanc sau un vapor cu co! gros care navig*ează spre un de&arcader "ormat dintr un trio de cutii argintii sclipitoare. întotdeauna curat !i ordonat. iar în spatele lor un suport rotitor. alţii cu curelu!e sau cu catarame# %n partea opusă canapelei se a"la &iroul lui mic. ca recruţii la paradă. a treia pentru tăieturi din ziare. unii tari !i cu talpa groasă. recomandate !i par avion# 2i mai erau o cutie cu plicuri !i alta cu ilustrate. se încolăceau !i se învălmă!eau elasticele# Pe &irou era un suport metalic dreptung*iular cu tăviţe. cu 126 . una pentru scrisorile primite. liliala Ierusalim# Mai era !i o cutie din lemn de măslin. toate negre !i strălucitoareF a!a cum &unica ?*lomit colecţiona pălării. în vreme ce în a treia. verzi !i negre !i maro. unii cu găurele. în "orma Turnului 5i""el.

$nd vedea o îndatorire negli(ată. întotdeauna se în*ăma la ea# Dar apoi o"ta !i se pl$ngea de greutatea sarcinii !i de "aptul că toată lumea. irasci&il dar u!or de calmat# . !i mai ales &unica. prietenii. dereticat. &ăut de unul singur# Lumea nu l înţelegea# -evasta nu l înţelegea# -imeni nu l înţelegea cu adevărat# Inima lui t$n(ea mereu după lucrurile no&ile. "iind agentul de la Ierusalim al 127 . !i îl "olosesc pe post de comisionar# %n timpul zilei &unicul 'le3sandr lucra ca reprezentant comercial !i v$nzător de articole vestimentare.'mos +z un asortiment de tocuri !i creioane de di"erite culori. !i îi plăcea să !i întărească din c$nd în c$nd inima i singuratică !i pasionată cu c$te un strop de vi!inată. o&!tească sau morală. l$ngă dosare !i *$rtii. toţi "ăceau parte dintr un complot menit să l silească să se scu"unde în nu !tiu c$te "eluri de c$!tigare a p$inii de toate zilele. igienă. "ie ea "amilială. pro"ită de &unătatea lui !i l cople!esc cu o mie !i una de sarcini care îi sting sc$nteia poetică. stătea întotdeauna o sticlă înc*isă la culoare !i înaltă de lic*ior străin !i trei sau patru pocale verzi. dar toţi conspirau ca să i reteze aripile: nevasta. tranzacţii comerciale !i o mie de plictiseli !i o&ligaţii mesc*ine# 5ra un &ăr&at cu o "ire lini!tită. partenerii de a"aceri. printre care !i un creion minunat cu c$te un v$r" la am&ele capete. unul ro!u !i celălalt al&astru# %ntr un colţ al &iroului &unicului. care arătau ca ni!te "emei cu talia su&ţire# >unicul iu&ea "rumuseţea !i detesta tot ce era ur$t.

Aosep* Do*en Tsede3. care de o&icei strălucea de &unătate !i mulţumire. 5mpire ?tate >uilding. piramide. la &iroul său. cu picioarele întinse în "aţă !i cu c*ipul lui tranda"iriu. cu condiţia să nu le desc*id.oloseumul. cum sunt Part*enonul !i . cămă!i !i pantaloni din tricot !i din ga&ardină. grădinile suspendate !i celelalte minuni ale spiritului omenesc. ca să construiesc turnuri. cu spatele la &irou.analele ?uez !i Panama. sor&ind un pocal de vi!inată. toate în lim&a rusă# >unul lui prieten. avea o colecţie multicoloră de mostre de ţesături. &unicul 'le3sandr era un poet sentimental care arunca peste o lume străină poezii de dragoste.Poveste despre dragoste si întuneric "a&ricii de teCtile Lodzia !i a multe alte "irme de mare prestigiu# %n numeroase cutii puse una peste alta pe ra"turi. !ervete !i perdele# Mi se îngăduia să "olosesc aceste cutii cu mostre. le a tradus în e&raică# Iată un eCemplu: „/upă mulţi ani de-adormire 128 . în singurătatea odăiţei sale. "orturi !i ziduri de apărare# >unicul !edea pe scaunul lui. care acopereau p$nă sus peretele din &iroul lui. z$m&ind "ericit spre mine. 'rcul de Trium" !i Turnul 5i""el# -oaptea. entuziasm !i dor. de parcă turnul din cutii !i cutiuţe care cre!tea su& m$inile mele ar "i a(uns cur$nd să um&rească piramidele. &isericile de la Dremlin. !osete. grădinile suspendate din >a&ilon !i Marele Eid . canalele veneţiene. precum !i tot soiul de prosoape. .*inezesc# >unicul 'le3sandr a "ost cel care mi a vor&it despre Marele Eid . înc$ntare.*inezesc.

un patriot. dacă ne am ridica în s"$r!it !i nu ne am mai "ace gri(i în privinţa ne evreilor. Ţara mea e-n !eselie. *otăr$re de "ier etc. preamărind "iguri ca 1ladimir Aa&otins3i. precum !i poeme pline de m$nie împotriva nemţilor.ă cuma iarna aspră se aşa. am putea să ne învingem toţi du!manii !i am sta&ili 7egatul lui David de la -il p$nă la marele 129 . englezilor !i tuturor celorlalţi care urăsc evreii# 2i printre acestea am găsit trei sau patru poezii de singurătate !i tristeţe. /e la /an pân2 la &eershe!a Patriei ocol să dau.eşte0 1altă-mi cu blândeţe pleoapa $rei .ă. unc*iul Aosep*. evreii. trupul -mi tre. dacă noi.. ne am înve!m$nta în cura(.'mos +z /oamne. un iu&itor al o!tirilor.. victoriilor !i cuceririlor. eroism. 4ăci pământul -nfloreşte. un om pasionat. cu versuri cum sunt acestea: „4e gânduri sumbre mă-ncon5oară 4ând !iaţa mi se -nserea. plină de năde5de ra." Dar de o&icei nu iarna aspră îl încon(ura: era un naţionalist. -n a sa !ie.. Menac*em >egin sau pe cele&rul său "rate." ?cria ode.ă3 dio-ţi spun. ara&ilor.. /eal şi !ale să cutreier 1ă le !ăd cum mândre stau3 Omu-n pace să trăiască 1ub smochin.ile-mi mai dăruieşte. !igoare-a tinereţii 6i ţie. cu mintea nevinovată. care credea că.

iarna s a s"$r!it !i e de acum departe. ar veni !i s ar înclina p$nă la păm$nt în "aţa noastră# 'vea slă&iciune pentru tot ce este măreţ. goarne de alamă. iar iarna un &orsalino cu panglică de mătase înc*isă la culoare# 5ra îngrozitor de irasci&il. pentru că "aţa lui î!i sc*im&a culoarea ca un sema"or: roz al& ro!u !i înapoi la roz# %n cea mai mare parte a timpului o&ra(ii îi erau de un tranda"iriu mulţumit. î!i cerea iertare. ierta. dar "oarte repede se însenina. puternic !i strălucitor uni"orme militare. su& care avea uneori o vestă din pic*et cu un lanţ de argint "in ce i îm&răţi!a talia !i ducea la un &uzunar al sus numitei veste# Pe cap purta vara pălărie de paie împletită larg. iar dacă era "urios se înro!eau. dar c$nd era (ignit ii luceau al&i. după o scurtă întrerupereF !i într o clipă uita cine sau ce îl în"uriase !i ce a "ost cu toată tevatura aceea. iar &unicul reîncepea să radieze de o&i!nuita i voio!ie. !i întreaga lume neevreiască. însă în scurtă vreme î!i reluau nuanţa tranda"irie care vestea întreaga lume că "urtuna cu trăsnete a trecut. palate regale !i &lazoane# Mi l amintesc îm&răcat într un costum de "lanel &e( desc*is sau într un costum reiat cu pantalonii călcaţi la dungă. gata să iz&ucnească dintr odată în avalan!e de tunete. de parcă m$nia lui "usese doar un "el de criză rea de tuse# Puteai să ţi dai seama întotdeauna de la distanţă în ce ape se scaldă. "lorile au răsărit pe păm$nt. rea !i crudă. era plin de căinţă. *amuri !i lănci sc$nteind în soare. ca un copil care pl$nge o clipă !i 130 . 5u"ratul.Poveste despre dragoste si întuneric r$u.

su& pedeapsa eCcomunicării. "ără să pună dedesu&t cear!a"uri sau paie. z$m&e!te !i se întoarce "ericit la (oaca lui# 7av 'le3sandr Eis3ind din Horodino /în acea vreme a"lat în 7usia. ascet. care a murit în HXI=. autorul c$torva scrieri etice in"luente# ?e spunea despre el că 92i a petrecut viaţa înc*is într o cămăruţă. p$nă ce toate mem&rele aveau să i "ie strivite# De eCemplu: 9?ă mă ridice p$nă la tavan !i să mă azv$rle cu putere de păm$nt. este cunoscut în tradiţia ra&inică drept @1?*H.'mos +z imediat se potole!te. !i avertizez ?ocietatea de îngropăciune.reatorului cu mare &ucurie !i "ervoare:# /7a&&i -a*man din >ratislava a spus despre el că era un Hasid a!ant la lettre#0 %nsă nici &ucuria. !i să repete aceasta de !apte ori. apoi în Polonia !i acum în >elarus0. @esod 1e ?*ores* Ha 'voda* /Temelia !i rădăcinile adoraţiei0# 5ra mistic. nici "ervoarea nu l au împiedicat pe 7a&&i 'le3sandr Eis3ind să lase în testamentul său instrucţiuni ca după moartea sa 9?ocietatea de îngropăciune să e"ectueze pe le!ul meu cele patru pedepse de moarte încredinţate ?an*edrinilor:. ca&alist. după iniţialele lucrării sale cele mai cunoscute. să mă c*inuiască cu aceste !apte morţi !i să nu mi 131 . studiind ToraF niciodată nu !i a sărutat !i nu !i a îm&răţi!at copiii !i niciodată nu a vor&it cu ei despre altceva dec$t lucrurile cere!ti:# ?oţia lui conducea gospodăria !i i a crescut pe copii de una singură# 2i totu!i acest distins ascet propovăduia 9adorarea .

timp de patru ore pe noapte. pentru că nu se 132 . pentru că umilinţa lui 7av @ossele nu i îngăduia să !i asume poziţia de ra&in.Poveste despre dragoste si întuneric cruţe umilinţa. ci preda Tora pe degea&a copiilor din sărăci mc# -ici n a lăsat vreo carte în urma lui. nici c*iar pentru a dormi: î!i îngăduia să moţăie !ez$nd. pe care nu o părăsea dec$t la începutu l ?&a&&at ului !i unde se întorcea de cum se înc*eia ?&a&&at ul# Ivra un ascet. care s a născut din "emeia 7e&ecca:# 2i se mai !tie despre el că a um&lat prin ora!ele germane str$ng$nd &ani pentru a i a!eza pe evrei în Ţara ?"$ntă !i a "ost înc*is pentru asta# Descendenţii lui poartă numele de "amilie >raz. la vremea ei. a!a cum "ăcuse !i mama lui. la "el ca tatăl său# ?oţia lui ţinea un magazin de p$nzeturi !i s a îngri(it de el !i de odraslele lui p$nă în ziua morţii lui !i mai departe. unul dintre acei "raţi pe care tatăl lor nu i a sărutat sau îm&răţi!at niciodată. cu capul pe &raţe !i &raţele pe masa de lucru. care toată ziua studia Tora i nu părăsea niciodată în timpul săptăm$nii casa de studiu. 7av @ossele >raz.*iar !i *rana "rugală îi era adusă la casa de studiu. a "ost considerat cu adevărat unul dintre . a!a înc$t c$nd aceasta termina să l trezească "lacăra# . care este o a&reviere a lui 9născut din 7a&&i 'le3sandr Eis3ind:# 8iul lui.ei Drepţi. 9pentru spiritul sau su"letul lui 'le3sandr Eis3ind. căci umilinţa îmi este m$ndria. pentru a "i nevinovat la (udecata cea mare:# Toate acestea ca ispă!ire a păcatelor sau pentru puri"icare. cu o lum$nare aprinsă între degete.

pe care predecesorii săi sa nu l "i spus înaintea lui# 8iul lui 7av @ossele. "iul lui 'le3sandr Eis3ind. să studieze. n a trăit din sudoarea "runţii soţiei sale !i nu a ur$t Eeitgeist ul !i Iluminismul# Le a îngăduit copiilor săi să înveţe rusa !i germana !i un pic de 9înţelepciune străină: !i c*iar a încura(at o pe "iica sa. 7as*a Deila >raz. 7av 'le3sandr Eis3ind >raz /&unicul &unicului meu 'le3sandr0 a "ost un prosper om de a"aceri. după c$t se !tie. cu aceea!i devoţiune deplină cu care &unicul !i stră&unicul 133 . dai. să citească !i să devină o "emeie învăţată# .u siguranţă a pus ?ocietatea de îngropăciune. împreună cu soţia lui. strănepotul lui 7a&&i 'le3sandr Eis3ind. s a sta&ilit în anii H880 la +dessa. care s a ocupat de cereale. în tinereţe. c*iar !i după standardele "oarte tolerante ale +dessei evreie!ti de la s"$r!itul secolului al WIW lea# 'teu "ără să se ascundă !i "aimos *edonist. s a distanţat de *a&otnicia tatălui !i &unicului său: n a întors spatele lumii. c$t !i pe "anaticii religio!i. in !i c*iar păr de porcF avea a"aceri p$nă la DYnigs&erg !i Leipzig# 5ra un evreu "oarte credincios.'mos +z consiliera demn să spună vreun lucru nou. unde. era proprietarul !i conducătorul unei mici "a&rici de sticlă# %nainte. su& ameninţări cumplite. lucrase ca "uncţionar guvernamental la DYnigs&erg# Mena*em >raz era un &on viveur c*ipe! !i înstărit !i un noncon"ormist *otăr$t. dispreţuia at$t religia. nepotul lui 7av @ossele. nu i strivească trupul după moarte# Q Mena*em Mendel >raz. Perla.

@e*uda 'rie* Dlausner. în satul +l3ieni3i din Lituania /nu departe de 1ilna0. autorul lui +efer . un descendent al lui %abbi *bra'am "lausner. @e*uda !eib "lausner. 7as*a Deila. nedreptăţi sau su"erinţe# Pe de altă parte. care a trăit la 1iena la s"$r!itul secolului al WI1)lea# 8ratele meu David a "ost numit după unc*iul David. sora lui. din satul #l$ieni$i din !ituania. care ţinea în arendă o "ermă<# 3 -umele se repetă în "amilii# 8iica mea cea mare se nume!te 8ania.Poveste despre dragoste si întuneric său ţinuseră să respecte "iecare &uc*e a Legii# Mena*em >raz era un li&er cugetător p$nă la eC*i&iţionism: "uma în pu&lic de ?*a&&at. !i după tatăl meu. era logodită cu un evreu simplu acolo. cel asasinat de nemţi la 1ilna# Trei dintre nepoţii mei poartă 134 . cu condiţia ca prin aceasta să nu le provoace altora vătămări. acea "iică învăţată a lui 7av 'le3sandr Eis3ind >raz. "ratele tatălui meu. care la r$ndul lui a primit numele &unicului său. pe nume @e*uda Lei& Dlausner. fiul lui %av (edalia' "lausner ) #l$icnic$i.amin'agim -. împreună cu părinţii lui. vărul meu primar. 8ania# 8iul meu este Daniel @e*uda 'rie*. după Daniel Dlausner. David !i Mal3a.artea obiceiurilor). care s a născut cu un an înaintea mea !i a "ost asasinat de către nemţi la 1ilna c$nd avea trei ani. după mama mea. fiul lui %av "adis'. "iul lui 5ze3iel Dlausner. fiul lui %av &ze$iel. consuma cu dezinvoltură voioasă alimente interzise !i î!i găsea plăcerea în a"irmarea unei viziuni sum&re asupra scurtimii vieţii omene!ti !i în negarea pasionată a vieţii de după moarte !i a (udecăţii divine# 'cest admirator al lui 5picur !i al lui 1oltaire credea că un om tre&uie să întindă m$na !i să culeagă tot ce i scoate în cale viaţa !i tre&uie să se dăruiască pe de a ntregul des"ătării "ără *otare cu toate cele dorite de inima lui.

a. apoi în alt sat numit 7udni3 !i. a!a cum "ăcuse !i tatăl lui mai înainte. mulţumit de soarta lui !i îi plăcea să măn$nce &ine. spre deose&ire de verii lor învăţaţi din ora!ul învecinat Tra3ai. a învăţat un pic din Tora !i Talmud de la un învăţător din sat !i respecta poruncile. @e*uda Lei& a cumpărat cu &anii răma!i un cal !i o căruţă !i s a apucat cu voio!ie să care pasageri !i măr"uri dintr un sat în altul# 5ra un căruţa! vesel. erau în general evrei simpli de la sat. %iva 0uc$erman). cu căruţa plină cu lemne sau saci de cereale. în "ine. să intoneze c$ntece de petrecere la ?*a&&at !i de săr&ători !i să &ea un strop de rac*iu în serile de iarnăF niciodată nu !i &ătea calul !i nu dădea înapoi în "aţa prime(diei# Ii plăcea să călătorească singur. căpo!i !i naivi# 5ze3iel Dlausner a crescut vaci !i oi !i a cultivat "ructe !i legume. prin pădurile întunecate. elimin$ndu l de pe piaţă. 2i a!a mai departe# (N. agale. peste c$mpuri pustii. prin viscol !i peste stratul su&ţire de g*eaţă care acoperea r$ul iarna# + dată /a!a îi plăcea &unicului numele unuia dintre &unicii lor (/accabi +alzberger. &un la su"let. !otte +alzberger. c*iar la +l3ieni3i# Toate trei satele erau în apropiere de 1ilna# @e*uda. "iindcă alţi negustori i au descoperit cur$nd naivitatea !i au pro"itat de ea.) 135 . mai înt$i într un sat numit Popis*u3 /sau Papis*3i0. dispreţuind însă su&tilităţile eCegetice# %i plăcea viaţa în aer li&er !i ura să stea înc*is în casă# După ce !i a încercat norocul cu produsele agricole !i a e!uat.'mos +z Dlausnerii din +l3ieni3i.

o&serv$nd comportamentul oamenilor. iu&itor al lim&ii e&raice !i setos de cunoa!tere# Părea să tragă în partea verilor săi. care nu avea dec$t vreo patru ani c$nd s au mutat la +dessa. a apuca t *ăţurile calului cu m$inile sale puternice !i a scos la mal calul !i căruţa# 7as*a Deila >raz i a născut soţului ei. de unde venea 7as*a Deila !i unde trăia in"luentul ei "rate: cu siguranţă că Mena*em Mendel >raz avea să se ocupe de ei !i va avea gri(ă ca sora lui &olnavă să "ie tratată de cei mai &uni medici# %n vremea în care Dlausnerii s au sta&ilit la +dessa. căruţa!ul. la +dessa. epicureicul !i voltairianul Mena*em Mendel >raz. unc*iul meu Aosep*. !i @e*uda Lei& a sărit în apa cea rece. trei "ii !i cinci "iice# %nsă în H88= s a îm&olnăvit grav !i Dlausnerii au *otăr$t să !i părăsească satul cel izolat din Lituania !i să se mute la sute de mile depărtare. era un copil cam tur&ulent !i emotiv. a declarat că micul Aos ep* este sortit unor lucruri mari !i i a plătit studiile# Pe de altă parte. amu!in$nd !i pipăind lumea. "ratele lui. care cur$nd !i a mani"estat a"initatea cu tatăl !i &unicul său.Poveste despre dragoste si întuneric 'le3sandr să povestească iar !i iar în serile de iarnă0 g*eaţa s a spart su& greutatea căruţei. era un copil minune de unsprezece ani. 'le3sandr Eis3ind. Dlausnerii rurali# -u era atras de învăţătură !i încă de la o v$rstă "ragedă s a arătat dornic să !i petreacă mult timp în aer li&er. singur 136 . de o s$rguinţă o&sesivă. isteţii Dlausnerii din Tra3ai. "iul lor cel mare. nu a strămo!ilor "ermieri !i căruţa!i din +l3ieni3i# )nc*iul lui.

a plecat din ?an3t Peters&urg după pră&u!irea )niunii ?ovietice !i s a sta&ilit la . Dlausnerii au dat de greu la puţin timp după venirea în ora!# . dintre care nici una n a a(uns în Israel# Pe c$t am reu!it să a"lu. care "ace parte din generaţia copiilor mei. a murit la ?an3t Peters&urg în "loarea v$rstei# -i3ita.) 137 . o "emeie în v$rstă de optzeci de ani.leveland. s a dus în 'merica împreună cu &unica lui. care era cam de v$rsta mea.'mos +z pe pă!uni !i prin păduri. @vetta 7adovs3aia. unicul "iu al Marinei. veri!oara tatălui meu. cu soţul ei Mi!a au încercat să "ugă în Palestina după 7evoluţie. s a o"ilit după ce a c*eltuit ce i mai rămăsese din economii cumpăr$nd o &ăcănie micuţă !i 4 8iica Dariei. dar nu după multă vreme s a răzg$ndit !i s a întors în 7usia sau în )craina. 'nna !i Daria. pentru că Daria era însărcinată=# In ciuda a(utorului primit de la prosperul unc*i Mena*em !i de la alte rude ale "amiliei din ramura >raz. sau Dvora. după 7evoluţia 7usă. generozitatea !i &unătatea lui "ăceau să "ie îndrăgit de toţi cei cu care se înt$lnea# 5ra cunoscut peste tot ca Eusia sau Eissel# 2i acesta era &unicul 'le3sandr# Mai era !i "ratele lor mezin. încă mai corespondează cu mine# Mătu!a @vetta. ?o"ia a "ost pro"esoară de literatură !i apoi directoarea unei !coli din Leningrad# 'nna a murit înainte de cel de al Doilea 7ăz&oi Mondial. precum !i trei surori. +*io# ?ingurul ei copil. iar Daria. unc*iul >etsalel. ?o"ia. vis$nd cu oc*ii desc*i!i# 1ioiciunea. ră&dător. căruia îi era dragă viaţa !i îi plăcea să glumească.ăruţa!ul @e*uda Lei&. a. dar 9au "ost &locaţi: la Diev. un &ăr&at puternic. Marina. unde s a însurat !i acum lucrează ca medic veterinar într un sat# 8iicele lui sunt din aceea!i generaţie cu nepoţii mei# (N.

Poveste despre dragoste si întuneric su"ocantă. de dragul căreia se mutaseră acolo. m$zgălind noaptea poezii în"lăcărate în lim&a rusă. ca !i senzualelor "emei din sud. copilul minune# %ntre timp învăţa să danseze cu 138 . citind avid orice îi cădea în m$nă. întinderile înzăpezite. arunc$nd oc*eade lacome vitrinelor !i munţilor de cantalupi. în HI28# %n vreme ce unc*iul Aosep* î!i urma strălucitoarea carieră de student la +dessa !i mai t$rziu la Heidel&erg. din care el !i "amilia lui î!i c$!tigau cu greu p$inea# T$n(ea după c$mpiile largi. 7as*a Deila. pe c$nd avea doar cincizeci !i !apte de ani# 1ăduva lui. cu mustaţa lui &ine ceruităF uneori co&ora în port. cumpăr$nd ceva de aici !i v$nz$nd ceva dincolo. apoi d$nd iar t$rcoale pe străzile +dessei. *otăr$nd să nu încerce să se ia la întrecere cu studiosul lui "rate mai mare. "ugind acasă ca să mai compună o poezie plină de simţire. "um$nd ţigări ca un adult. &unicul 'le3sandr a părăsit !coala la cincisprezece ani !i !i a încercat norocul cu o serie de mici a"aceri. *anurile !i r$ul pe care le lăsase în urmă. !i uneori petrecea o oră sau două la &i&liotecă. în mesc*ina lui prăvălioară. sau se uita entuziasmat la o trupă de soldaţi care măr!ăluiau însoţiţi de "an"ară. struguri !i pepeni verzi. calul !i căruţa lui. pădurile. ţipător. îm&răcat cu mare atenţie. doc*erii !i t$r"ele ie"tine. în Lituania# După c$ţiva ani s a îm&olnăvit !i cur$nd a murit. a mai trăit douăzeci !i cinci de ani după moartea lui# %n cele din urmă a murit în cartierul &uc*arian din Ierusalim. după ultima modă. ca să !i &ucure oc*ii cu vapoarele.

să cultive cuno!tinţele din ca"enele !i să răs"eţe căţelu!ul ca să c$!tige "avorurile doamnei# Pe c$nd &ătea străzile scăldate în soare ale +dessei. de la domnul )ssi!3in la domnul Lilien&lum.'mos +z domni!oarele &ine crescute. a curtat "ete. care era mare amator de glume piperate. "irmamentul de deasupra strălucind de lumina radioasă a celor 2apte . un ora! portuar cu o atmos"eră ameţitoare. s a a!ezat în c$te un colţ de ca"enea sau pe o &ancă din parc. cu un înger st$nd la "iece colţ. slăvindu i "rumuseţea !i muzicalitatea.*iar !i după ce a trăit la Ierusalim peste patruzeci de ani. colorată de prezenţa mai multor naţionalităţi. a scris o poezie /patru stro"e. în inima lui c$ntau poezii în lim&a rusă. "ăc$nd ce i se cerea. să &ea mai multe pa*are de coniac "ără să !i piardă minţile. ale cărui străzi sunt pavate cu oniC !i (asp. sau la domnul Mena*em )ssi!3in. opt rime0. în spiritul mi!cării de Iu&ire a ?ionului: Ierusalimul. !i a scos carneţelul. "ăgăduindu i credinţă nemuritoare toate în lim&a rusă# /. a cumpărat !i a v$ndut !i uneori a avut !i pro"ituri. &unicul nu a reu!it să !i 139 . apoi a pornit iar pe străzi. în c*ip de comisionar neplătit al conducătorilor ?ocietăţii Iu&itorilor ?ionului dintr o +dessă ce nu cuno!tea încă tele"onul: duc$nd un &ilet urgent de la '*ad Haam la Mendele Mo3*er ?e"orim sau de la Mendele Mo3*er ?e"orim la domnul >iali3.eruri# ?cria c*iar !i poezii de iu&ire înc*inate lim&ii e&raice. !i a "ăcut tot "elul de prieteni. !i în vreme ce a!tepta în salon sau în *ol răspunsul.

Poveste despre dragoste si întuneric însu!ească pe deplin e&raica: p$nă în ultima lui zi vor&ea o e&raică personală care încălca toate regulile !i "ăcea gre!eli cumplite c$nd scria# In ultima ilustrată pe care ne a trimis o la 3i&&utzul Hulda. ci un Ierusalim ale cărui străzi sunt îm&ălsămate cu 140 . din 7amat 6an# 5!ecul !i nevoile au adus înapoi muza care îl a&andonase în anii de succes comercial# Din nou s a înc*is nopţile în 9&iroul: lui !i a a!ternut versuri pasionate în lim&a rusă despre splendorile lim&ii e&raice. a scris cam a!a: 98oarte dragii mei nepoţii !i strănepoţii. cu o &unică ?*lomit înspăim$ntată.$nd a a(uns în s"$r!it la Ierusalim. "emeilor din Ierusalim care t$n(eau după plăcerile 5uropei# %nsă în cele din urmă a apărut alt evreu mai de!tept ca &unicul !i a început să importe roc*ii de la Paris. iar &unicul cu roc*iile sale vieneze a tre&uit să !i recunoască în"r$ngerea: a "ost silit să părăsească a"acerea !i dragostea lui "aţă de roc*ii !i s a trezit "urniz$nd Ierusalimului tricota(e produse de Lodzia. n a mai scris poezii !i s a dedicat comerţului# Timp de c$ţiva ani a v$ndut cu succes roc*ii importate de la 1iena. din Holon. mi e durere de voi o mulţime# 1reau să vă vădesc pe toţi o mulţime4:0 Q . după moda din urmă cu doi ani. !i prosoape de la o mică "irmă numită ?zczupa3 !i 8iii. nu ora!ul de "anatici apăsat de sărăcie. despre "armecele Ierusalimului. cu puţin înainte de moarte. pră"uit !i su"ocat de căldură. ni!te modele de anul trecut. în HI<<.

4 1idi! malci3 riadom s nami44 . a dat cu pumnul în masă !i a răcnit: J 'devăratul Ierusalim. De ce nu scrii despre adevăratul Ierusalim. In vizită.e nai&a !tie un pi!ăcios de o !c*ioapă ca tine despre adevăratul Ierusalim. în"uriat de vor&ele mele impertinente. în rolul viteazului &ăieţel din povestea cu *ainele noi ale împăratului. 'i înne&unit. 141 . Doar vezi că i aici &ăiatul440# J 'i vrea să te întorci în 7usia. în care un sera"im plute!te deasupra "iecărui scuar# In acest punct am intrat eu în ta&lou. care !tia eCact ce urmează. &unicule. !i l am atacat pe &unicul cu un realism eCasperat de aceste poezii: J Trăie!ti la Ierusalim de at$ţia ani !i !tii "oarte &ine cu ce sunt pavate străzile !i ce plute!te cu adevărat peste scuarul ?ion. pi!ăciosule. ti dura3. 8ac o grămadă de lucruri ruse!te4 Mă în(ur singur ruse!te4 1isez ruse!te4 >a c*iar /dar aici &unica ?*lomit. l a întrerupt: 2to s to&oi.e nu mai eCistă. nătărăule. >unicul 'le3sandr. J . Ti ni normalni.e vrei să zici. &unicule.'mos +z mir !i tăm$ie. a!a că de ce continui să scrii despre ceva ce pur !i simplu nu eCistă.e te a apucat. . a trecut pe loc de la plăcutul tranda"iriu la un ro!u aprins. J -u mai eCistă# Propala4 J . 'devăratul Ierusalim este cel din poeziile mele44 J 2i c$t o să mai scrii ruse!te.

ce nu mai eCistă 7usia nu mai eCistă4 7usia e moartă# 5Cistă ?talin# 5Cistă D(er(ins3i# 5Cistă @ez*ov# 5Cistă >eria# 5Cistă o mare înc*isoare# 6ulag4 @evse3tsia4 'pparatcici4 . mi a eCplicat &unicul# Pe c$nd a!tepta ca Lilien&lum să scrie răspunsul. ca v$ntul. în &iroul lui. un mesa(.ert ego znaiet# Dracu. omul de lume în v$rstă de cincisprezece ani !i a scos ţigările !i a întins m$na după scrumiera !i cutia cu c*i&rituri de pe masa din salon# Domnul Lilien&lum i a prins iute m$na &unicului. la +dessa. termină odată# 2a# . pe c$nd avea cincisprezece ani. 9pe &icicleta mea. ca să l oprească. la un pa*ar de ceai cu 3iciela3*.e nu mai eCistă.riminali4 J Dar sigur nu mai iu&e!ti un pic +dessa. pi!ăciosule. a "ost cu adevărat primul nostru ministru de "inanţe:. !a.to& tipropal# 2a# %ntr o zi. apoi a ie!it din 142 . Lilien&lum avea !i o "uncţie onori"ică de trezorier al Iu&itorilor ?ionului de la +dessa#0 95l. J -u. nu iu&e!ti ce contează# . Lilien&lum.Poveste despre dragoste si întuneric J . !tie# J -u vrei s o mai vezi. după descoperirea unuia dintre acele scandaluri de deturnare de "onduri !i corupţie care au zguduit ţara. un mem&ru al comitetului Iu&itorilor ?ionului:# /Pe l$ngă statutul de &ine cunoscut scriitor de lim&ă e&raică. am dus odată o depe!ă. J -u# Iu&e!ti. &unicul mi a povestit cum. domnului Lilien&lum.

totu!i# +dată. degetele lui au împăturit &ancnota !i au pus o &ine în &uzunarul interior al sacoului# Eece lire era o sumă "rumu!ică pe atunci.P0. dar în vreme ce se scălda în m$ndrie. vezi !i tu# %n acele zile proprietatea pu&lică era proprietate pu&lică. zic$nd parcăF 9-u. recunoscut ca poet naţional al Israelului. ce era al meu !i ce nu#: -u întotdeauna. mai 5 . maliţios. a ridicat o în lumina &ecului.'mos +z încăpere !i s a întors peste o clipă cu altă cutie de c*i&rituri. a. poetul evreu născut în 7usia. o&ra(ii i s au îm&u(orat de plăcere. pe care o luase din &ucătărie. cu toate că a murit înainte de na!terea statului Israel# (N. a cercetat portretul lui >iali3 /care mi s a părut că &rusc i a "ăcut cu oc*iul &unicului.4 :0# + lacrimă mică a strălucit în oc*iul &unicului. eCplic$nd că c*i&riturile de pe masa din salon au "ost cumpărate din &ugetul Iu&itorilor ?ionului !i se "oloseau doar la !edinţele comitetului. poate că pe la s"$r!itul anilor . c$nd.$nd am pus m$na pe prima mea &ancnotă cu >iali3.a11im Na'man 2iali$ (3456)3768). a răsucit &ancnota pe toate părţile. am dat "uga la &unicul ca să i arăt cum l a onorat statul pe &ăr&atul pe care l a cunoscut în tinereţe# >unicul a "ost într adevăr entuziasmat.) 143 . am "ondat un stat ca să avem de unde "ura# In acel e zile orice copil !tia ce e voie !i ce nu. !i numai de către mem&rii comitetului# 9'!a că. după două mii de ani. nu la dispoziţia tuturor# -u ca astăzi la noi. care era &unul nimănui !i care nu. a intrat în circulaţie o &ancnotă "rumoasă de H0 lire cu portretul poetului >iali3P# .

cu siguranţă# J -u. colac peste pupăză. t$nărul nu avea o educaţie care să se poată numi ast"el. ?*lomit Levin "iica unei surori a lui 7as*a Deila Dlausner. pe colo# Peste toate aceste catastro"e. &unicul s a îndrăgostit de o t$nără respectată. nu cine !tie ce "rumuseţe.a !i cum di"erenţa de v$rstă !i legătura lor de s$nge n ar "i "ost de a(uns. Ţi am adus o doar ca să ţi o arăt !i să te &ucuri# 'i să "aci !i tu rost de una într o zi două. a dat din umeri &unicul. pe c$nd era "lăcău mustăcios de !aptesprezece ani. "amilia uluită nici n a vrut să audă de căsătoria între (ună !i &ăiat# . pe nume ?*lomit Levin. cu umeri laţi. >iali3 îmi datora douăzeci !i două de ru&le# La +dessa. tru"a!ă. nici o slu(&ă sta&ilă !i nici un venit regulat. căreia îi plăceau lucrurile "rumoase !i care era atrasă de înalta societate# T$n(ea să se întreţină cu persona(e cele&re.asanova de &uzunar !i în plus se înt$mpla să i "ie veri!oară primară# La început.Poveste despre dragoste si întuneric ales pentru un 3i&&utzni3 ca mine# 'm "ost uimit: J >unicule. să "ie prietenă cu arti!ti !i să 9ducă o viaţă culturală:# 5ra o iu&ire c$t se poate de nepotrivită: ea era cu opt sau nouă ani mai mare dec$t acel . înve!m$ntată cu severitate !i so&rietate# Poartă 144 . în a"ară de ceea ce putea agonisi cumpăr$nd !i v$nz$nd pe ici. 7usia ţaristă interzicea căsătoria între verii primari# Audec$nd după "otogra"ii. ce "aci. născută >raz era o t$nără solidă. dar elegantă.

înălţat de tălpile groase ale panto"ilor. !i pe &raţul său drept at$rnă. în vreme ce degetele ei. de pe cap# . în ciuda pălăriei de "etru înalte. a&ia ating$ndu l# 5l stă la dreapta ei. un &aston elegant cu m$nerul sculptat !i inel de metal sclipitor. &orul co&or$ndu i pe partea dreaptă a capului peste părul &ine coa"at !i peste urec*ea ei dreaptă !i înălţ$ndu se în partea st$ngă ca pupa unei coră&ii. într o elegantă mănu!ă de căprioară. cu umeri vătuiţi. aproape sum&ru# Mustaţa cea îngri(ită cu dragoste încearcă în zadar să împră!tie prospeţimea de copilandru care îi stăruie încă pe "aţă# +c *ii lui sunt alungiţi !i visători# Poartă un palton elegant. !i totu!i arată mai su&ţire !i mai scund dec$t este.'mos +z o pălărie moale de "etru care desenează o diagonală "rumoasă peste spr$nceana ei. negre. cu revere late. în vreme ce în "aţă este "iCat cu un ac de pălărie sclipitor un mănunc*i de "ructe. celălalt &raţ "iind răsucit cu *otăr$re pe după cel al t$nărului &unic 'le3sandr. iar la st$nga o pană "lutură m$ndru peste "ructe. ca o coadă s"idătoare de păun# >raţul st$ng al doamnei. *otăr$t. în "otogra"ia vec*e sc$nteiază ca lama unei să&ii# + +dessă !ocată le a întors spatele acestor 7omeo !i Aulieta# 145 . plutesc u!or peste m$neca paltonului lui negru. îm&răcat cu gri(ă. elegant.*ipul lui t$năr e serios. peste toate. ţeapăn. ţine o po!etă de piele dreptung*iulară. peste pălărie. tot înmănu!ate. sau poate c*iar se leagănă. o căma!ă al&ă scro&ită !i o cravată îngustă de mătase.

măcar pentru a "ace scandalul să dispară din "aţa oc*ilor !i din minte. au plecat cu vaporul la -eO @or3. undeva între +dessa !i -eO @or3. care erau surori. viitorul mire care încă nu !i ser&ase cel de al optsprezecelea an de viaţă. poate că au contri&uit cu ceva !i am&ele "amilii. !i a! "i scris romane isteţe în engleză despre pasiunile !i in*i&iţiile imigranţilor în(o&enaţi !i despre pătimirile nevrotice ale progeniturilor lor angoasate# -umai că pe vas. a!a cum "ăceau pe vremea aceea sute de mii de evrei din 7usia !i din alte ţări est europene# Intenţia lor era să se căsătorească la -eO @or3 !i să do&$ndească cetăţenie americană. !i &unicii mei. 146 . verii cei loviţi de iu&ire. au pornit un răz&oi al lumilor care a început cu acuzaţia reciprocă de vinovăţie !i s a înc*eiat cu o tăcere ve!nică# '!a că &unicul !i a retras economiile su&ţirele. o cotitură nea!teptată a intrigiiF iu&irea !i a înălţat încă o dată capul îngrozitor de dragon: c$nd e primăvară. pe colo. s a îndrăgostit iar. a iz&ucnit altă dramă. în care caz eu m a! "i putut na!te în >roo3lGn sau la -eOar3. a pus ru&lă peste ru&lă. -eO AerseG.Poveste despre dragoste si întuneric Mamele lor. ori poate pe c$nd cora&ia iu&irii pe care se a"lau trecea peste continentul pierdut al 'tlantidei. pe Marea -eagră sau în dreptul coastelor ?iciliei sau pe c$nd lunecau prin noapte către luminile licărinde ale ?tr$mtorii 6i&raltar. înc*ipuirea unui t$năr cu u!urinţă se întoarce spre g$ndurile de dragoste# . &unicul meu. a v$ndut c$te ceva pe ici.a să n o mai lungim.

-u u u# -u i a mai dat drumul niciodată# P$nă în ziua morţii. care era !i ea. în măruntaiele navei. !i poate c*iar !i puţin după asta. iar c$teodată smucea un pic:#0 2i apoi a urmat o mare enigmă# După un an sau doi acest cuplu ciudat a plătit altă călătorie peste ocean sau poate că rudele i au a(utat din nou !i s a îm&arcat pe alt vas cu a&uri. 9l a tras de urec*e p$nă acolo !i nu i a dat drumul p$nă ce n au "ost legaţi unul de celălalt de a &inelea#: 2i uneori ziceau: 9P$nă ce au "ost legaţi. sus pe punte sau (os.'mos +z cu patimă. !i "ără să privească măcar o dată înapoi. nici noaptea. una dintre pasagere. cu eCcepţia &unicilor mei. ea l a ţinut str$ns de urec*e. care au "ăcut !i drumul 147 . cu un deceniu întreg mai mare ca el. plus sau minus un an# %nsă &unicii ?*lomit. de o altă "emeie. într o !oaptă amuzată. zicea "amilia mea. s"$!ietor. din c$te !tiu. p$nă ce nu au ie!it din loca!ul ra&inului din -eO @or3 care i a căsătorit după legile lui Moise !i ale lui Israel# /9De urec*e:. între H880 !i HIHX. a!a zice tradiţia "amiliei. nici o clipă nu i a trecut prin cap să renunţe la el# Pe dată l a în!"ăcat de lo&ul urec*ii !i l a ţinut &ineF nu !i a des"ăcut str$nsoarea nici ziua. disperat. s a întors la +dessa# Pur !i simplu nu se mai auzise a!a ceva: vreo două milioane de evrei au migrat de la est la vest !i s au sta&ilit în 'merica în mai puţin de patruzeci de ani. !i pentru toţi călătoria a "ost într o singură direcţie.

burat. &unicule. ca de o&icei: Primă!ara a . -u ne a plăcut nimic acolo# -u. a!a că n a mai "ost nimeni de care să se îndrăgostească pasionalul meu &unic.ine a *otăr$t să vă întoarceţi. dar lacrimile-s ferecate.e între&are mai e !i asta. .e nu ne a plăcut. J Indieni ro!ii# Mai mult de at$t n am putut scoate de la el vreodată# Iată traducerea unei poezii numite 9Iarna:. !to. J . 148 . pe care &unicul a scris o în lim&a rusă. ce vrei să zici. &ucuria se topeşte. .at. J -u. în 'merica. m !rut să plâng.a "ost nici o pro&lemă# 5ra prea mare îm&ulzeală# J %m&ulzeală.am iz&utit niciodată să smulg de la ei un răspuns limpede# J >unico. 4eru-i de tuci şi cri!ăţul amar se . J . . care a "ost pro&lema cu 'merica. J Prea mulţi oameni în a!a ţară mică# J . Mi-e sufletul dus şi gândul răpus. Tu sau &unica. .e nu v a plăcut acolo. iarna grea s-a aşe. !i urec*ea i a "ost în siguranţă pe tot drumul de întoarcere la +dessa# De ce s au întors.e nu ne a plăcut. J 2i de ce aţi *otăr$t să plecaţi.Poveste despre dragoste si întuneric de întoarcere# ?ă presupunem că erau singurii pasageri.bate. inima mi se cerneşte. &ine# 5ra plin de cai !i de indieni ro!ii# J Indieni ro!ii.

c$nd am mers prima oară la -eO @or3. 9-u pierde nici o clipă# 1ino acum:# %ntr o "otogra"ie "ăcută la +dessa în HIH< sau HIH= &unicul meu poartă papion. la două r$nduri. ca de o&icei. a cărui *aină desc*eiată dezvăluie. imediat de su& cotF ţine de m$na dreaptă un &ăiat de !ase ani !i de st$nga o "etiţă "rumoasă de patru ani# >ăiatul are "aţa rotundă !i o !uviţă pieptănată cu gri(ă se iţe!te înduio!ător de su& !apcă !i îi desenează o linie dreaptă pe "runte# Poartă o *aină splendidă. la colţul dintre LeCington !i ?trada <<. avea pomeţii laţi !i purta un palton &ăr&ătesc vec*i !i un soi de !al care s o apere de v$ntul îng*eţat al iernii# Mi a întins un prospect !i a z$m&itF l am luat !i am spus mulţumesc# 9Iu&irea te a!teaptă:. &astonul elegant at$rnă. su& adresa unui &ar pentru celi&atari. "uneţea-i departe. nici &ătr$nă.nă. ca sus. de &raţul lui. trec$nd peste vesta înc*eiată. -n tării. 7n HIX2.'mos +z 7n inimă-i be. promitea el. cu două !iruri de nasturi al&i uria!i# Din partea de (os a *ainei ţ$!ne!te o 149 . ca o uni"ormă militară. am căutat !i am găsit o "emeie care arăta ca o indiancă americană &ă!tina!ăF stătea în picioare. !i înm$na "lutura!i trecătorilor# -u era nici t$nără. panto"ii negri strălucesc. pălărie cenu!ie cu panglică de mătase strălucitoare !i un costum din trei piese. o dungă su&ţire de argint care părea să "ie legată de un ceas de &uzunar# Papionul de mătase întunecată la culoare iese în evidenţă pe căma!a de un al& strălucitor. n-o să mai am parte /e-al iubirii desfăt şi-a lui mai bucurii. din c$te îmi amintesc.

!i &uzele ei pline z$m&esc pe (umătate# Poartă peste roc*iţă o *aină la două r$nduri. "etiţa aceea e tatăl meu# Din pruncie !i p$nă la !apte sau opt ani cu toate că uneori el ne spunea că a ţinut a!a p$nă a împlinit nouă ani Z &unica ?*lomit o&i!nuia să l îm&race numai în roc*iţe cu gulera! sau în "ustiţe plisate !i apretate pe care i le cosea ea însă!i !i să l încalţe cu panto"i de "ată. oc*ii îi sunt alungiţi !i piezi!i. &leu sau roz# %n "iecare seară mama lui îi spăla părul cu soluţii aromate !i uneori îl spăla din nou 150 . coc*etă. căruia i s a zis întotdeauna Eiuzia sau Eiuzin3a# Iar "ata. adesea ro!ii# ?plendidul lui păr lung curgea în (os pe umeri !i era legat cu o "undă ro!ie. îng*iţită imediat de ciorapii trei s"erturi al&i. doar că mai mică.Poveste despre dragoste si întuneric perec*e de pantaloni scurţi de su& care se arată o "$!ie de genunc*i al&i. gal&enă. aduc$nd cu ai unei c*inezoaice. la "el cu a "ratelui ei din toate punctele de vedere. are o cărare &ine "ăcută pe dreapta# 8aţa ei rotundă este durdulie !i "ericită. !i tare drăgăla!ă# 2i ea poartă ciorăpei care îi a(ung p$nă la genunc*i# %n picioare are panto"i ale căror catarame sunt împodo&ite cu "undiţe# >ăiatul din "otogra"ie este unc*iul meu David. acea "emeiu!că "ermecătoare. pe care le proiectează anume asupra o&iectivului aparatului de "otogra"iat# Părul ei moale !i lung. prin!i pro&a&il cu (artiere# 8etiţa îi z$m&e!te "otogra"ului# 'rată ca !i cum ar "i con!tientă de "armecele ei. care îi a(unge p$nă la umeri !i se a!terne pe *aină.

a!a cum îi po"te!te inima.$nd mergeau să "acă &aie în mare. după dorinţa !i propriul ei gust. &unicul se &ucura de o relativă autonomie. !i c*iar i se îngăduia să !i vadă de unele dintre propriile interese# La "el cu Monaco sau Liec*tenstein. nu i a trecut prin cap să se dea în stam&ă !i să !i ri!te "ragila suveranitate v$r$ndu !i nasul în tre&urile interne ale unei puteri învecinate mai mari. cu &unicul 'le3sandr. a *otăr$t pe loc că e dreptul ei "iresc !i indiscuta&il să crească acest copil. !i acolo. al cărei teritoriu încercuia cu totul ducatul lui liliputan# 151 . !i clăte!te de două ori acolo# După ce l a născut pe Eiuzin3a. răpindu i prospeţimea !i luciul !i "uncţionează ca o seră pentru mătreaţă# %i punea inele "rumoase pe degete !i &răţări pe &raţele lui grăsuţe# . *ainele.'mos +z dimineaţa. în vreme ce &unica ?*lomit !i micul Lionici3a tatăl meu se îndreptau spre du!urile "emeilor. acolo. carne din carnea ei !i os din osul ei. pentru că se !tie prea &ine că grăsimea din timpul nopţii vatămă părul. unde se săpuneau am$ndoi cu mare gri(ă.$nd a născut ceva ce se părea că nu e o "iică. da. &unica ?*lomit !i a pus în g$nd să ai&ă o "etiţă# . rogu te. !i mai ales acolo. în coa(a lui de nucă. seCul sau manierele lui Lonia sau Lionici3a al ei# ?e pare că &unicul 'le3sandr n a găsit vreun motiv de revoltă: în spatele u!ii înc*ise a &$rlogului său micuţ. Eiuzin3a unc*iul David mergea la vestiarul &ăr&aţilor. !i nici o putere din lume n are dreptul să se amestece !i să impună educaţia.

n a protestat niciodată# 7areori îi împărtă!ea cuiva amintirile despre du!ul "emeilor !i celelalte eCperienţe "eminine. plesnind de m$ndrie că a reu!it să ne "acă să r$dem.*urc*ill. entuziasmat.Poveste despre dragoste si întuneric . !i de(a r$sesem p$nă la lacrimi c$nd tata. trecea la povestea cu ?talin care !edea în auto&uz în "aţa lui >en 6urion !i a lui . ?c*iller scrie 152 . sau despre ?talin care se înt$lne!te cu împărăteasa 5caterina. aproape înduio!ător.$t despre tatăl meu. priviţi cum un &ăr&at serios ca mine poate să !i iasă din pielea lui pentru voi !i se o"eră să vă "acă să r$deţi# Mama !i cu mine o&i!nuiam să i z$m&im. ?au: J -u uita că ai promis să lipe!ti ni!te tim&re în al&um împreună cu copilul înainte să meargă la culcare# + dată le a spus musa"irilor săi: J Inima "emeii4 Degea&a au încercat marii poeţi să i dezvăluie misterele# Iată. ca !i cum i am "i mulţumit pentru e"orturi. cu eCcepţia momentelor c$nd î!i punea în cap să glumească cu noi# %nsă întotdeauna glumele lui aduceau mai degra&ă a declaraţie de intenţii: iată. !i despre >iali3 care se înt$lne!te cu ?*lons3i în rai. ne interpreta z$m&etele ca o invitaţie de a continua să ne amuze !i ne servea încă două trei glume pe care le mai auzisem de la el de o mie de ori. !i despre ?*lons3i care se înt$lne!te cu o "ată# P$nă ce mama îl lua cu &ini!orul: J -u voiai să mai lucrezi un pic în seara asta. despre evreul !i neevreul din tren. dar el.

s"ială !i eCtravaganţă. această distanţă este considerată o tragedie. să pună o m$nă pe un umăr sau un &raţ în (urul unui mi(loc.'mos +z undeva că în întreaga creaţie nu eCistă taină mai ad$ncă dec$t inima unei "emei !i că nici o "emeie nu i a dezvăluit !i nu i va dezvălui vreodată unui &ăr&at întregul cuprins al misticii "eminine# 'r "i putut să mă între&e pe mine: la urma urmei. ca ma(oritatea &ăr&aţilor. să intimideze. în generaţiile următoare. pentru că o&i!nuiam să am o grămadă de "uste ale mele. doamna distinsă care iu&ea cărţile !i îi înţelegea pe scriitori. distanţa dintre seCe s ar putea să se mic!oreze# In general. să catadicsească. !i dintr odată mi au "ost luate toate:# +dată a zis cam a!a: 9Dacă a! "i avut o "iică. dar într o &ună zi s ar putea să se constate că nu e altceva dec$t o comedie a erorilor:# >unica ?*lomit. în "elul lui lipsit de umor: 9?igur că alerg uneori după "uste. dacă nu c*iar mai mult. să !i "acă de lucru. a sesizat acel amestec acru de singurătate !i sete de recunoa!tere. să "lecărească !i să se 153 .u sensi&ilitatea ei. să glumească. pro"undă nesiguranţă !i egomanie îm&ătată de sine care îi m$nă pe poeţi !i prozatori a"ară din odăile lor ca să se caute între ei. să se tatoneze reciproc. am "ost acolo# )neori glumea. a "ost cea care a trans"ormat casa lor din +dessa într un salon literar poate că primul salon literar evreiesc care a eCistat vreodată# . ar "i "ost cu siguranţă o "rumuseţe:# 2i a adăugat: 9Pe viitor.

guverna de la +dessa literatura e&raică !i cu un singur cuv$nt promova scriitorii sau îi surg*iunea# Mătu!a Eippora* îl însoţea la scnree urile "ratelui !i cumnatei lui. dar cu ama&ilitate# +"erea tuturor o urec*e atentă. Iu&itorii ?ionului. paltoane călduroase !i apărătoare pentru urec*i# Mena*em )ssi!3in. să se o"usc*eze. care la "rageda v$rstă de douăzeci !i nouă de ani mo!tenise de la '*ad Haam conducerea revistei Has*iloac*. 154 . admirativi. a&urindă. iar pe domni cu papirosi.Poveste despre dragoste si întuneric contrazică. să pactizeze. în"ier&$ntat ca un samovar ce dă în clocot. căpetenia precursorilor sionismului. să amu!ine ce "ier&e în oalele celorlalţi. cu pieptul um"lat ca al unui taur. pră(ituri cu mac care se topeau în gură !i r$uri de ceai clocotit. să lingu!ească. să se ocolească !i iar să !i caute tovără!ia unii altora# 5a era o gazdă desăv$r!ită !i î!i primea musa"irii "ără "asoane. d$ndu !i mici g*ionturi. din samovar# Trea&a &unicului era să toarne cu îndem$nare licorile !i să alimenteze doamnele cu ciocolată !i pră(ituri. cu vocea răgu!ită ca a unui guvernator rus. în serile de iarnă. principalul periodic de cultură e&raică modernă /poetul >iali3 însu!i era redactorul literar0. să !i ceară scuze. delicatesuri din pe!te "ăcute în casă sau castroane cu tocană groasă. în"o"olindu l gri(ulie în e!ar"e de l$nă. oc*i curio!i. să spioneze un pic. să se îndrepte. îm&răcat !ic. să nege. să ai&ă dreptate. acele ţigări ruse!ti cu miros usturător# )nc*iul Aosep*. un umăr de năde(de. o inimă plină de simpatie.

*iar !i 7a&&i . îi plăcea să se distreze.'mos +z aducea lini!te în încăpere c$nd î!i "ăcea apariţia: toată lumea amuţea din respect.*one 7aOnits3i striga la el: 9-u. ca să arate că e de acord să continue conversaţiile din salon# . iar apoi &ătea de două ori în podea cu &astonul.zernoOitz /al cărui nom de plume era 7av Tsair0 îi vizita în mod regulat# Mai era !i un t$năr istoric durduliu. 8ui4 Potole!te te odată4: Lui >iali3 îi plăceau m$ncarea !i &ăutura. dar avea întotdeauna tot soiul de pete dezgustătoare pe guler !i man!etele îi erau soioase. cu picioarele larg des"ăcute. un pa*ar de ceai clocotit !i un pă*ăruţ de lic*ior. urmate de o m$nă de pră(ituri. iar uneori puteai vedea &ucăţele de m$ncare prinse în "aldurile pantalonilor lui# 5ra cu totul s*lump. !a4 >iali34 . cineva sărea să i o"ere un loc. s*mutsi3:0# %n c$te o seară se arăta >iali3. !i apoi se lansa în serenade în idi! despre minunile lim&ii e&raice !i iu&irea lui pro"undă pentru ea# 155 . se îndopa cu p$ine !i &r$nză. care c$ndva îi "ăcuse curte &unicii /9însă era greu pentru o "emeie cuviincioasă să stea aproape de el era tare inteligent !i interesant. cu un aer de general !i se a!eza în largul lui. )ssi!3in traversa cu pa!i mari odaia. palid de m$*nire sau tremur$nd de "rig !i m$nie ori dimpotrivă: putea să "ie !i su"letul petrecerii# 92i încă cum4: zicea &unica mea# 95ra ca un pu!ti4 + adevărată secătură4 8ără nici o reţinere4L )neori glumea cu noi în idi! p$nă ce "ăcea doamnele să ro!ească !i .e te a apucat.

neast$mpăr !i energie4 )neori era ca un viţel4 )n viţel at$t de "ericit4 Ţopăind4 8ăc$nd pe ne&unul în "aţa tuturor4 Dar numai c$teodată# 'lteori venea at$t de m$*nit. li&ere sau măritate.a un prunc goGis&4 Plin de (oie de vivre.erni3ovs3i putea să dea &uzna în salon. "etele pe care le aducea cu el.Poveste despre dragoste si întuneric 2i poetul . înduio!ător în nevinovăţia sa copilărească. nu4 . că imediat "ăcea toate "emeile să vrea să se agite în (urul lui4 Pe toate4 Tinere sau &ătr$ne. "ără să !i dea seama măcar# 'devărul. pur !i simplu n ar "i avut asupra noastră e"ectul pe care îl avea4: . 9-iciodată nu voia să (ignească era at$t de nevinovat4 )n su"let &l$nd4 ?u"letul unui prunc care n a cunoscut păcatul4 -u ca un prunc evreiesc trist. toate simţeau un soi de dorinţă ascunsă să se agite în (urul lui# 5ra un "el de putere pe care o avea# -ici măcar nu !tia că o are dacă ar "i !tiut. în"lăcărat !i totu!i ţepos. strălucitor dar s"ios. &uclele unduioase. !terse sau "rumoase. "ragil ca un "luture dar !i vătămător. rănind în st$nga !i n dreapta. care nu erau întotdeauna prea isteţe !i nici măcar neapărat evreice. dar erau întotdeauna "rumuseţi ce &ucurau toţi oc*ii !i dezlegau nu puţine lim&i !i st$rneau invidia scriitorilor### 9îţi spun ca "emeie: 156 . cucerind inimile. mustaţa anar*ică.erni3ovs3i î!i întărea spiritul cu un glazele sau două de vodcă !i uneori se pornea să citească acele poezii ale sale din care se revărsa umorul sau tristeţea !i îi "ăcea pe toţi din încăpere să se topească împreună cu el !i după el: vederile lui largi.

m$r$ia el# 9-u. la patru ani după 7evoluţia din +ctom&rie. noile colonii agricole din Iudeea !i 6alileea !i vec*ile pro&leme ale "ermierilor evrei din D*erson sau Har3ov. ievseci. legătura dintre mo!tenirea culturală evreiască !i cea a naţiunilor. în Lituania0# >unicul detesta comuni!tii# 9?ă nu mi pomene!ti de &ol!evici:. pro&lema "emeilor !i c*estiunea agrară# %n HI2H. Dnut Hamsun !i Maupassant. care în acea vreme "ăcea parte din Polonia /cu mult înainte de a deveni 1ilnius. !i c$nd era calm îl numea 9iudeo germană:0.erni3ovs3i4: 5rau discuţii aprige despre rena!terea lim&ii !i literaturii e&raice. c$nd avea gust de polemică. după ce +dessa trecuse dintr o m$nă în alta de mai multe ori în timpul luptelor s$ngeroase dintre al&i !i ro!ii. numea idi!ul (argon. a!a### !i la "etele goGi! pe care le aducea cu el### >iali3 !i ar "i dat un an din viaţă ca să poată trăi o lună ca . &unica.'mos +z /din nou &unica0. înainte să se mute în casele pe care le au "urat de la alţi oameni. înainte să "i visat măcar să devină apparatcici. 9"emeile nu se în!ală niciodată în privinţa acestor lucruri. politruci !i comisari# Mi i amintesc de c$nd erau încă *uligani. ce. &unicul !i cei doi "ii ai lor au "ugit la 1ilna. c*iar înainte să ia puterea. marile puteri !i ?ozialismus. idi!i!ti /unc*iul Aosep*. la doi trei ani după ce tatăl meu s a pre"ăcut în "ine din "ată în &ăiat. i am cunoscut "oarte &ine. 157 . >iali3 !edea !i se uita la el. >undi!ti. limitele inovaţiei.

presupun că erau unul doi goGim care au mers cu ei. ce. "iu de măcelar# -u. 9"oarte respectuos. con"isc$nd &unurile. "ără să li se "ure nici 158 . *oţi de &uzunare. scandalagii. MaCim Litvino"" era Meir Valic*. a!a spuneam noi# Lenin !i Troţ3i ce Troţ3i. erau aproape toţi evrei. tot de la "undul oalei. ce. ce să i "aci# -umai că erau din "amiliile cele mai simple nu. &unicul a zis că acum comunitatea internaţională ar tre&ui să spri(ine Israelul să trimită înapoi toţi ara&ii din Levant. ce. drept din dro(diile care se lipesc pe "undul oalei. toată 3*aliastra [!lea*ta\ asta (egoasă. "amilii de pescari din piaţă. arest$nd lumea. erau lepădături. lepădături cu !osetele mpuţite#: -u se clintise din această părere despre comunism !i comuni!ti nici la cincizeci de ani după 7evoluţia >ol!evică# La c$teva zile după ce armata israeliană a cucerit +ra!ul 1ec*i al Ierusalimului. se îm&răcau ca revoluţionarii. nu. din port. un "el de evrei. !i pe oricine la al cărui apartament sau iu&ită r$vneau. "iul zurliu al unui gone" pe nume Dovidl din AanoO3a lepădăturile astea. în 7ăz&oiul de 2ase Eile. &ătău!i. care Troţ3i. "ără să li se clintească un "ir de păr. Dar3l 7ade3 era ?o&elso*n. ce. din dro(dii. ce. nu.Poveste despre dragoste si întuneric )nterOelt C' din cartierul portului din +dessa. îl asasinau# -u. pi" pa". Leiser Daganovic* era un cizmar. ce. &eţivani !i codo!i# -u. 6rigori Einoviev era la origine 'p"el&aum. cu g*ete de piele !i revolvere la centură. Damene"" era de "apt 7osen"eld. Lei&ele >ronstein. ca o scroa"ă mocirlită în roc*ie de mătase# 2i a!a um&lau pe străzi.

'mos +z măcar un pui de găină:. ce. toate &om&ele astea ale lor moderne de nu se mai poate. ne întoarcem în patrie. ar tre&ui să i trimitem pe &ăieţii ă!tia !i avioanele noastre p$nă la Peters&urg. acasă la ei.ai auzit de &om&ele atomice. &unicule. nu. în patria lor istorică. De &om&ele cu *idrogen. ce.4 -u mai e nici o 7usie. un &om&ardament cumsecade pe care îl merită de la noi de multă vreme un mare p*oos* !i tot &ol!evismul o să z&oare drept în iad ca o c$rpă murdară4 J Eici că Israelul ar tre&ui să &om&ardeze Leningradul.a să nu lungesc discuţia. de unde au venit aici:# . -u. două săptăm$ni acolo. &ol!evicii. două săptăm$ni înapoi. americanii. în 'ra&ia ?ouadia. m am interesat ce propunea să "acem dacă ne atacă 7usia. 2i să iz&ucnească un răz&oi mondial. că am văzut ce avioane evreie!ti minunate avem !i pu!ti. evreii. pi!ăciosule4 7usia nu eCistă4 1or&e!ti poate despre &ol!evici.4 De ce 7usie vor&e!ti. onora&il. ar tre&ui să meargă !i ei înapoi. !i a um"lat pieptul !i a răcnit: J 7usia. toate sunt în 159 . nu. ce# I am cunoscut pe &ol!evici de c$nd codo!eau prin cartierul portului din +dessa# -u sunt altceva dec$t o !lea*tă de *oţi !i *uligani4 Lepădături de pe "undul oalei4 Tot &ol!evismul e o mare cacialma4 'cum. pe care el o numea 9'ra&ia ?ouadia:: 95Cact a!a cum noi. dorind să i scutească pe aliaţii lor ara&i de greutăţile călătoriei de întoarcere în 'ra&ia# +&ra(ii lui tranda"irii s au înro!it de m$nie. J Toate sunt în m$ini evreie!ti. .

scriitorii evrei !i activi!tii sioni!ti din +dessa s au împră!tiat în toate direcţiile# )nc*iul Aosep* !i mătu!a Eippora*. ţara li se părea prea asiatică. sărăciţi. părinţii &unicului. pe nava 7uslan. nu. suntem un popor iu&itor de pace# . ca să vină să se roage de noi pentru pace !i atunci.airo# . prea primitivă !i înapoiată. ce.ar tre&ui să "acem asta. cenzuraţi !i îngroziţi după 7evoluţia din +ctom&rie. 5 vreo cale să "acem pace. unc*iului Aosep* !i unc*iului >etsalel o părăsiseră cu mai &ine de douăzeci !i cinci de ani înainte# 1ilna era încă 160 . sigur că o să le o dăm# De ce să nu le o dăm.*iar avem o ast"el de poruncă. ce. )luiţi. a cărei sosire în portul Aa""a a anunţat începutul celui de al Treilea 'liGa*# 'lţii au "ugit din +dessa la >erlin. pe care Dlausnerii. de ce. c*iar !i p$nă la . nu au emigrat în Palestina în ciuda pasiunii sioniste care pulsa în poeziile ruse!ti ale &unicului. să căutăm pacea nu. J Da. a!a că o s o căutăm p$nă la >agdad dacă e nevoie. împreună cu cei doi "ii ai lor. La urma urmei. lipsită de standardele minime de igienă !i de cultură elementară# '!a că s au dus în Lituania. au plecat în Palestina la s"$r!itul lui HIHI. Lausanne !i în 'merica# >unicul 'le3sandr !i &unica ?*lomit. Da. împreună cu mulţi dintre prietenii lor. răz&oiul civil !i victoria ro!iilor. este: să ne în"r$ngem toţi du!manii# Tre&uie să i &atem.Poveste despre dragoste si întuneric m$inile savanţilor evrei !i cu siguranţă că !tiu ei ce să "acă !i ce nu# J 2i cum răm$ne cu pacea.

care !i a luat licenţa la universitatea din 1ilna în HI<2. însă antisemitismul devenise de acum insuporta&il# ?tudenţii evrei erau siliţi să suporte umilinţe.'mos +z su& guvernare polonă !i antisemitismul violent care eCistase întotdeauna acolo cre!tea an după an# Polonia !i Lituania erau în g*earele naţionalismului !i Ceno"o&iei# In oc*ii lituanienilor cuceriţi !i supu!i. a cumpărat un pic de aici !i a v$ndut un pic dincolo. @e*uda 'rie*. cunoscuţi ca Eiuzia !i Lonia. tot soiul de discriminări !i a&uzuri sadice# 161 . au adăugat greaca !i latina. aramaica !i scrierea cunei"ormă# )nc*iul David a o&ţinut repede o slu(&ă de pro"esor de literatură. cu s$nge rece. polona. lovituri. la 8acultatea de Literatură de la universitate. pe stradă rusă !i la grădiniţa sionistă învăţaseră să vor&ească e&raica# 'ici. la gimnaziul clasic din 1ilna. !i între timp a c$!tigat ceva &ani !i !i a trimis &ăieţii mai înt$i la !coala evreiască !i apoi la gimnaziul clasic# 8raţii David !i 'rie*. uciga!e. germana !i "ranceza# Mai t$rziu. a urii "aţă de evrei# 2i la 1ilna &unicul a "ost om de a"aceri# -u a ţintit prea sus. iar tatăl meu. au adus cu ei de la +dessa trei lim&i: acasă vor&eau rusă !i idi!. 6ermania era în g*earele noii varietăţi naziste. spera să i calce pe urme. iar la 8acultatea de 8ilologie ?emitică tata a învăţat !i ara&a. marea minoritate evreiască apărea ca agentul regimurilor despotice# Dincolo de graniţă. pe listă s au adăugat engleza !i italiana.

a spus tata# 2i e mai &ine a!a# ?unt &ucuros. cămă!i cu gulere ţepene# Iată l pe &unicul 'le3sandr. nu ţi spun# Te poţi uita !i singur să vezi unde ai gre!it !i poţi să l pui corect !i singur# )n al&um ponosit cu "otogra"ii a supravieţuit din zilele de la 1ilna# Iată l pe tata cu "ratele lui. nici umilinţă. garantat# -u aici# Dacă ne atacă. am$ndoi arăt$nd "oarte serio!i. Te au lovit. c*iar dacă nu poţi înţelege nici asta. adică de ce sunt &ucuros că nu poţi înţelege cum a "ost: în nici un caz nu vreau să înţelegi# Pentru că nu e nevoie# Pur !i simplu nu mai e nevoie# Pentru că s a terminat# ? a terminat o dată pentru totdeauna# 'dică. încă mustăcios. 2i de ce nu te ai pl$ns de ei. cu cravate. cu urec*ile lor mari iţindu se de su& !epcile cu cozoroc. îm&răcat elegant. o să le plătim cu aceea!i monedă# Mi se pare că l ai îng*esuit pe Marte între ?aturn !i Aupiter# 5 gre!it# -u. nu se va înt$mpla !i aici# 'cum *ai să vor&im despre altceva: să vor&im despre al&umul tău cu planete4 ?igur că avem încă du!mani# 2i sunt răz&oaie# 5 un asediu !i pierderile nu sunt mărunte# Desigur# -u neg asta# Dar nu persecuţie# 'sta nu# -ici persecuţie. nici pogromuri# -ici sadismul pe care a tre&uit să l îndurăm acolo# 'sta nu se va mai întoarce. palizi. Ţi au rupt caietele de teme. J -u poţi nicicum să înţelegi asta. care începuse să c*elească. David. am$ndoi în costum. am$ndoi încă la !coală.e "el de a&uz sadic. l am între&at pe tata# .Poveste despre dragoste si întuneric J Dar ce anume ţi au "ăcut. aduc$nd puţin cu un diplomat ţarist de rang 162 .

nu. în"ometaţi !i îng*eţaţi. din st$nga. 6reu de spus: "eţele sunt destul de neclare# >ăieţii poartă !epci iar "etele &erete# . pentru că nu e pentru tine# 'tunci pentru cine. a reu!it să i evite 163 . 5 aproape sigur că practic toţi tinerii din aceste grupuri au "ost dez&răcaţi p$nă la piele !i pu!i să alerge. oi "i eu încă t$nără dar !tiu tot. ' "ugit !i s a alăturat partizanilor din pădurea 7udni3. în a"ară de tatăl meu. . &iciuiţi !i urmăriţi de c$ini. dragii mei. să nu se încreadă în toate vor&ele lini!titoare. ' "ost adăpostită într o mănăstire. cu privirea isteaţă. datorită aspectului ei 9arian:.ercetez "otogra"ia de grup su& o lumină puternică !i încerc să deslu!esc ceva pe "eţele lor: o urmă de iscusinţă sau *otăr$re. dar n o să descoperi. poa te de la a&solvire# 5 clasa tatei sau a unc*iului David. de "orţă interioară care să l "i "ăcut pe acest &ăiat din r$ndul al doilea.ele mai multe dintre "ete au părul înc*is la culoare !i unele au acel z$m&et de Mona Lisa. să se strecoare în conductele de scurgere de su& g*etou c$t mai era vreme !i să se alăture partizanilor din păduri# ?au cum e cu "ata aceea "rumoasă din mi(loc. ?au a "ugit c$t mai era timp. să g*icească ce i se pregăte!te. p$nă în gropile mari din pădurea Ponar# . care !tie ceva ce mori de curiozitate să a"li.are dintre ei a supravieţuit. ze"lemitoare. ' iz&utit să se ascundă într un cartier din a"ara g*etoului. nu mă pot ei păcăli pe mine. !tiu lucruri pe care nici nu visaţi că le !tiu# Poate că a supravieţuit.'mos +z secundar# 2i iată ni!te "otogra"ii de grup.

tare vor&ăreţ !i totu!i. la !aptesprezece ani. cumva o să lăsăm toate astea în urma noastră. a! încerca să le spun ce i a!teaptă# 5 aproape sigur că nu m ar crede dacă le a! spune: doar ar r$de de mine# Iată l din nou pe tata. semăn$nd "oarte mult cu "iul meu Daniel /care are !i prenumele @e*uda 'rie*. cu părul lui întunecat la culoare pieptănat "rumos peste cap !i pe "aţă cu un optimism voios. -u vă temeţi. cu două "ete care îi z$m&esc coc*et# Iată l cu pantaloni p$nă la genunc*i. îm&răţi!$nd pe la spate o "ată z$m&itoare cu o cărare 164 . nu i dracul c*iar a!a de negru. totul o să "ie &ine.Poveste despre dragoste si întuneric pe nemţi !i pe acoliţii lor lituanieni !i s a strecurat peste graniţă. o pălărie rusească. inaugur$nd stupăritul sau ocup$ndu se de coteţele de găini într un 3i&&utz din valea Aezreel. 2i iată l pe t$nărul meu tată. ce se mai poate înt$mpla. în 7usia. după el0. ?au a emigrat în ţara Israelului c$t mai era timp !i trăie!te viaţa unui pionier taciturn. cumplit de timid. cu o !ap3a. prieteni. o asemănare care îţi dă "iori pe !ira spinării. o să învingem. pe (umătate sting*erit !i pe (umătate m$ndru. totul o să "ie în ordine# Tata din poza asta e mai t$năr ca &ăiatul meu# De ar "i cu putinţă. dezvăluindu i !osetele. v$slind într o &arcă. a! intra în "otogra"ie !i i a! preveni pe el !i pe "$rtaţii lui voio!i. un pic ridicoli. cu papion. "ără ca asta să "ie o contradicţie. lung !i su&ţire ca un stru(an de porum&. îm&răcat pentru o petrecere. cu oc*ii lui nevinovaţi privindu mă prin oc*elarii rotunzi.

într o poziţie îndrăzneaţă. sau +l3ieni3i. . s"id$nd soarta sau "etele# 2i iată i construind o piramidă umană. !i la "el arată &alustrada podului de peste r$u# Doar pădurea din (ur pare stu"oasă. &ăieţoasă. ?au poate că e pădurea Popis*o3. &ăieţii !i au scos (ac*etele !i stau în cămă!i !i cravate. &raţelor sale puternice !i norocului. iar două alte "ete se uită !i r$d# 2i cerul senin arată vesel. @e*uda Lei& Dlausner. cam îndrăzneţ. serioasă. . amintind dintr odată de copilita cea dulce în care l a trans"ormat mama lui c$nd era mic. . 2i iată l pe tatăl meu.'mos +z dreaptă pe mi(locul capului# 8ata e pe cale să pună o scrisoare într o cutie marcată 9?crzGn3a PocztoOa: /cuvintele se văd "oarte &ine în imagine0# Pentru cine e scrisoarea. cu ciorapii !i panto"ii ei al&i. într un grup de cinci "ete !i trei &ăieţi# ?unt într o pădure. doi dintre &ăieţi poartă pe umeri o "ată destul de durdulie. lăs$ndu se în seama calului. întunecată: se întinde dintr o parte în alta a "otogra"iei !i pro&a&il că !i mult mai departe# + pădure de l$ngă 1ilna: pădurea 7udni3. iar al treilea o ţine de coapsă. pe care &unicului tatălui meu. "ata "rumoasă în roc*ie cu dungi.$tă vreme după ce a "ost "ăcută "otogra"ia a mai z$m&it "ata asta "rumoasă. c*iar 165 . ?au pădurea Ponar. cu o po!etuţă neagră su& &raţ. z$m&ind !i el. dar sunt îm&răcaţi în cele mai &une *aine de ora!# Totu!i. îi plăcea să o traverseze cu căruţa lui.are a "ost soarta celeilalte "ete din "otogra"ie. în întunericul ad$nc.e s a înt$mplat cu destinatarul.

5lveţia.urgi. &unicul meu sionist era a!a de or&it de disperarea "aţă de 166 . dealurile ?amariei !i munţii 5dom. care trecea c$teodată prin 1ilna evreiască !i str$ngea după el un alai entuziast# >unicul a susţinut întotdeauna din toată inima politica naţionalistă intransigentă !i m$ndră a lui Aa&otins3i !i se considera un militant sionist# Totu!i. 'merica /în po"ida indienilor ro!ii0.Poveste despre dragoste si întuneric !i în nopţile de iarnă cu ploaie sau cu "urtună. 6ilead. c*iar !i c$nd păm$ntul 1ilnei ardea su& picioarele lui !i ale "amiliei sale. 9. 6il&oa. ?*aron. a devorat "iece "r$ntură de in"ormaţie despre ţara Israelului. curgi mai departe. >unicul t$n(ea după ţara Israelului care era reconstruită după două mii de ani de paraginăF t$n(ea după 6alileea !i văi. Iordane. care se tot întuneca# %ntre HI<0 !i HI<2 Dlausnerii au încercat să o&ţină acte de imigrare în 8ranţa.anada !i 5lveţia. cu talazurile tale muginde:F a contri&uit la 8ondul -aţional 5vreiesc. a plătit s*e3el ul sionist. s a îm&ătat cu discursurile lui Aa&otins3i. o ţară scandinavă !i 'nglia# -ici una dintre aceste ţări nu i a vrut: toate aveau de(a destui evrei# /9-ici unul e de(a prea mult:. !i alte ţări au "ăcut la "el "ără să o strige în gura mare0# . încă mai înclina sau poate că &unica ?*lomit îl "ăcea să încline spre căutarea unei noi patrii într un loc mai puţin asiatic dec$t Palestina !i puţin mai european dec$t 1ilna. au spus în acea vreme mini!trii din .u vreo optsprezece luni înainte ca nazi!tii să a(ungă la putere în 6ermania.

iar pe drum s au "otogra"iat cu căpitanul. a "ost re"uzat !i de 6ermania# 2i iată unde a(unseseră. ?*lomit !i 'le3sandr Dlausner.'mos +z antisemitismul din 1ilna. să !i "acă prieteni. în Ierusalimul după care t$n(eau încă din tinereţe poeziile sentimentale ale &unicului# 'u navigat de la Trieste la Hai"a pe nava Italia. au emigrat cu inima îndoită. ace!ti euro"ili superentuzia!ti. să răz&ată prin ostilitatea ei rece curt$nd o "renetic. de la începutul Iluminismului 5vreiesc. după cum spune povestea "amiliei. împreună cu "iul lor cel mic. dezamăgiţii îndrăgostiţi de 5uropa. aproape împotriva voinţei lor. nici mai puţin# Iar în portul Hai"a. era >eniamino )m&erto ?teindler# -ici mai mult. care vor&eau at$tea dintre lim&ile 5uropei. visau la unitatea ei postnaţională !i adorau manierele. care tocmai î!i luase licenţa în literatura polonă !i universală. notat pe marginea "otogra"iei. îi apreciau &aletul !i opera. !i "ăcuseră tot ce era omene!te posi&il ca să o mulţumească. să "ie iu&iţi### 2i ast"el. îi a!tepta un doctor sau un o"iţer 167 . să "ie acceptaţi. al cărui nume. recitau poezia ei. în HI<<. cultivau mo!tenirea ei. înc$t a depus c*iar !i un dosar pentru cetăţenia germană# Din "ericire pentru noi. să ai&ă sentimentul că îi aparţin. care o iu&iseră necondiţionat !i nein*i&at zeci de ani. să devină o parte a ei. în 'sia asiatică. să contri&uie la ea în toate "elurile !i în toate domeniile. care credeau în superioritatea ei morală. *ainele !i modele ei. să i intre în graţii. @e*uda 'rie*.

în HI<8.Poveste despre dragoste si întuneric sanitar. al Mandatului >ritanic. ca să i pulverizeze pe toţi pasagerii cu dezin"ectant# . s a însurat cu o t$nără pe nume Mal3a.$nd a venit r$ndul &unicului 'le3sandr. David. de "oarte t$năr. în ţara noastră. dar aici. a!a zice povestea. scrise în polonă de mătu!a Mal3a /Macia0# 9H0 "e&ruarie HI<I: în prima noapte Danus* a dormit de la nouă seara p$nă la !ase dimineaţa# Doarme "oarte &ine noaptea# Eiua stă cu oc*ii desc*i!i !i î!i mi!că tot timpul &raţele !i picioarele# )neori ţipă###: Micul Daniel Dlausner avea să trăiască mai puţin de trei ani# . nu vom mai îngădui un nou eCil. la 1ilna. în patria noastră. avea să se nască "iul lui. a "ost anga(at să predea literatură la universitate# 8ără îndoială că idealul lui era cariera glorioasă a unc*iului Aosep*. înc$t a smuls pulverizatorul din m$na doctorului !i l a împro!cat zdravăn: ca !i cum ar "i spus 9'!a "ace se va celui ce cutează să ne trateze aici. a "ost at$t de "urios. Daniel# -u l am văzut niciodată pe acest "iu născut cu un an !i (umătate înaintea mea !i n am reu!it să găsesc vreo "otogra"ie de a lui# ? au păstrat doar ni!te ilustrate !i c$teva scrisori. !i tot acolo. a!a cum a "ost !i cu tatăl meu. !i în ciuda "aptului că era evreu. a rămas la 1ilna# 'colo. acel devotat !i con!tiincios euro"il. într o *aină al&ă.ur$nd aveau să vină !i să l 168 . ca !i cum am "i încă în diasporaF căci două mii de ani le am ră&dat pe toate în tăcere. onoarea noastră nu va "i călcată în picioare ori dezin"ectată:# 8iul lor cel mare. toată viaţa lui# 'colo.

săl&atice. al 9 . lipsa de încredere în evrei &elgiană. înclinaţia către pogromuri ucraineană.) 169 . 3767).lara <inston (!ondon. etc. a!tept$nd "ata încrezătoare pe care să o p$ngărească cu s$ngele lui### ?copul evreiesc "inal este denaţionalizarea### prin &astardizarea altor naţiuni. . ura poloneză "aţă de evrei.itler. @66 si 589 (testamentul lui . în scurt timp ar ocupa toate poziţiile de conducere### otrăvitorul universal al tuturor raselor.: =enguin 2oo$s.'mos +z ucidă ca să apere 95uropa: de el. 8?. evreimea internaţională:M# %nsă unc*iul David g$ndea alt"el: dispreţuia !i respingea viziunile pline de ură de acest soi. irlandeză !i scandinavă# Toate acestea i se păreau o rămă!iţă o&scură a unor epoci ignorante. 9co!marul seducerii a sute !i mii de "ete de către &astarzi evrei sc$r&o!i. olandeză.. a. (N. .itler)A vezi si . >?8.u o &ucurie satanică pe "aţă. &ritanică. să împiedice realizarea viziunii lui Hitler. rasismul nemţesc. traducere de %ic'ard si .itler. ungară sau "ranceză. resturi din leatul trecut. >???).ermann %ausc'ning. pag.onversations Bit' *dolf .itler +pea$s: * +eries of =olitical . cu picioarele str$m&e### .. scăz$nd nivelul rasial al celor mai înalte### cu tainicul### scop de a ruina### rasa al&ă### dacă P 000 de evrei ar "i transportaţi în ?uedia. re"uza să se g$ndească la solemnul antisemitism catolic ce răsună pe su& &olţile de piatră ale catedralelor înalte sau la antisemitismul protestant cu răceala lui letală. t$nărul evreu cu părul negru p$nde!te. "uria uciga!ă austriacă. cruzimea lituaniană. rom$nească.itler on 'is %eal *ims (!ondon: C'ornton 2utterBort' !td. . rusească !i croată. citat in :oac'im .est.

care era alintat Danu! sau Danu!e3F în penultima scrisoare. în care 170 . "lutur$nd steagul progresului. artei !i spiritului "ără *otare. ale căror voci răgu!ite promiteau 9moarte evreilor: !i lătrau la el de pe pereţi: 9Aidanilor. doar pentru a "ace pe placul unor antisemiţi ignoranţi !i unor t$l*ari naţionali!ti îngu!ti Ia minte# '!a că a rămas la postul lui. culturii. distins. plini de pre(udecăţi. "luent. p$nă ce nazi!tii au venit la 1ilna: evreii iu&itori de cultură. pentru el literaturile 5uropei erau o patrie spirituală# -u vedea de ce ar tre&ui să plece de unde se a"la !i să emigreze în 'sia +ccidentală. un loc ciudat !i străin. nu erau pe gustul lor. Mal3a !i micuţul meu văr Daniel. părinţii lui scriau că 9de cur$nd a început să meargă### !i are o memorie eCcelentă#: )nc*iul David se considera un copil al vremii luiF un european luminat. . intelectuali !i cosmopoliţi. !ovinilor !i demagogilor "ilistini.u siguranţă nu: un om de soiul lui n o să !i ia t$năra soţie !i pruncul. precum !i a antisemiţilor opaci. să dezerteze din linia înt$i !i să "ugă să se pitească de violenţa unei gloate zgomotoase într o provincie levantină pălită de secetă. !i "ără îndoială un om modern# Dispreţuia pre(udecăţile !i urile etnice !i era *otăr$t să nu cedeze niciodată în "aţa rasi!tilor. multicultural.Poveste despre dragoste si întuneric căror timp a apus# 8iind specialist în literatura comparată. a!a că i au asasinat pe David. poliglot. cu data HP decem&rie HI=0. plecaţi în Palestina4: %n Palestina.

să atace violent a!ternuturile !i pernele cu un &ătător de covoare.'mos +z c$ţiva evrei disperaţi încearcă să creeze un naţionalism segregationist înarmat pe care. ru"ăriei. culmea ironiei. par să l "i învăţat de la cei mai răi dintre du!manii lor# -u. ca !anţul unui castel medieval. aveau pe "und un pic de clor sau soluţie LGsol. într unui dintre cele mai importante avanposturi ale acelui Iluminism european tolerant !i li&eral. să o a(ute la nemiloasa "ier&ere a legumelor. pentru că nu putea "ace altceva# P$nă la s"$r!it# >unica a aruncat în (urul ei o singură privire uluită !i a pronunţat "aimoasa propoziţie ce avea să devină mottoul ei în cei douăzeci !i cinci de ani pe care i a trăit la Ierusalim: Levantul e plin de germeni# 2i de atunci &unicul a tre&uit să se scoale în "iecare dimineaţă la !ase sau !ase !i (umătate. la postul lui. să pulverizeze prin întreaga casă DDT. la 1ilna. prosoapelor !i ustensilelor din &ucătărie# + dată la două trei ore tre&uia să dezin"ecteze cu clor closetul !i c*iuvetele# 'ceste c*iuvete. în numele &unicii. raţional. "ructelor. cu spiritul desc*is. care se lupta acum pentru eCistenţa sa cu valurile de &ar&arism ce ameninţau să l îng*ită# 'vea să stea aici. ale căror ori"icii de scurgere erau de o&icei astupate. ca să &loc*eze orice invazie a li&ărcilor !i a du*urilor rele care încercau mereu să pătrundă în apartament prin canalizare# .*iar !i nările 171 . în mod cert. va răm$ne aici.

îng*esuiala spaţiului !i greutăţile de zi cu zi au silit o pe &unica să !i îngusteze vederile: Hanna* !i . domnul ?c*eindelevici din strada Isaia*. sau "amilia >ar @itz*ar /Itzelevic*0 din Me3or >aru*. insecticide !i pudră de talc dezin"ectante plutea ve!nic în aer !i o parte din el se poate să "i ie!it !i din pielea &unicii# Dar !i aici erau invitaţi c$teodată. creme.Poveste despre dragoste si întuneric c*iuvetelor. 172 . Eerta !i Aaco& David '&rams3i !i c$teodată unul sau doi dintre prietenii lor de la +dessa sau 1ilna. lic*ide pulverizate. în caz că du!manul ar "i încercat să pătrundă pe acolo# Plasele de ţ$nţari de la "erestre miroseau întotdeauna a DDT !i un miros de dezin"ectant domnea în tot apartamentul# )n nor gros de spirt. c$ţiva scriitori minori. cu oarece poziţie enigmatică în Hagana*. care dispreţuiau cu toată "iinţa lor Partidul La&urist# >unica a!eza m$ncarea în &ucătărie în stil militar. nu mai erau serate mari !i voioase# >ugetul limitat. am$ndoi devotaţi revizioni!ti sioni!ti din aripa dreaptă. trimiţ$ndu l pe &unicul la luptă iar !i iar. domnul Datcials3i. erau &locate cu dopuri improvizate din săpun strivit.erni3ovs3i.*aim Toren. ai căror doi "ii erau de(a consideraţi savanţi "aimo!i. săpun. el era un marc*itan sum&ru !i ea eCecuta la comandă peruci !i corsete pentru "emei. prăvălia!ul din strada Davil @ellin. ori"iciile preaplinului. doi trei oameni de a"aceri cu înclinaţii intelectuale sau ni!te tineri cărturari promiţători# 5 adevărat că nu mai erau >iali3 sau . momeli. la primele ore ale serii. 5st*er !i Israel Earc*i.

împră!tiind licenţiozitate !i degrad$nd tot ce era s"$nt pentru naţiune. care pe deasupra mai erau !i anar*o ni*iliste. tolerante. de"eti!ti.$t despre 3i&&utzuri. !trudel cu mere !i o tartă delicioasă pe care o "ăcea din "oieta(# 2i aici discutau pro&lemele zilei !i viitorul poporului evreu !i al lumii !i ocărau coruptul Partid La&urist !i pe conducătorii lui cola&oraţioni!ti. de morcovi 173 . de aici acestea arătau ca ni!te celule &ol!evice periculoase. ca să servească &or! rece pe care plutea un ais&erg zdravăn de sm$nt$nă. di"erite gemuri !i conserve. pră(ituri cu mac. "ructe de sezon. paraziţi care se îngră!au pe c*eltuiala pu&lică !i pro"itori care (e"uiau păm$ntul naţiunii nu puţine dintre cele ce aveau să "ie spuse ulterior împotriva 3i&&utzurilor de către du!manii lor din r$ndul evreilor radicali din +rientul Mi(lociu erau de(a 9lucruri sigure:. care se sileau cu lingu!eli să intre în graţiile asupritorului neevreu# . înţesat cu mo&ilă grea !i cu di"erite lucruri !i valizeF mirosuri grele de pe!te "iert. pandi!pan cu gem.'mos +z încărcat cu tăvi. pentru musa"irii care veneau în casa din Ierusalim a &unicilor mei# ?e părea că discuţiile nu le produc prea multă &ucurie participanţilor. alt"el de ce ar "i tăcut adesea în clipa în care mă vedeau sau o dădeau pe ruse!te sau înc*ideau u!a dintre salon !i castelul din cutii de mostre pe care îl construiam în &iroul &unicului. în acei ani. Iată cum arăta apartamentul lor micuţ din aleea Praga# 'vea un singur salon. nuci. clementine proaspete. "oarte rusesc. desco(ite.

pentru că era "ăcut din l$nă !i umplut cu c$rpe# Ii urmase cu credinţă pe Dlausneri în toate migrărilor lor de la +dessa la 1ilna !i de la 1ilna la Ierusalim# Pentru sănătatea lui. era a!ezat în "aţa "erestrei desc*ise. o "ăptură &l$ndă. erau o droaie de mici "leacuri. un &u"et acoperit de podoa&e !i suveniruri# %ntreaga încăpere era plină de velinţe de si"on al&. eczemă. cum ar "i un crocodil de argint care î!i desc*idea "ălcile ca să spargă o alună dacă îi ridicai coada !i pudelul în mărime naturală. ta&urete. ca să stea la aer !i la soare# Timp de c$teva ore ?ta3* !edea nemi!cat pe pervaz. care stătea întotdeauna la picioarele patului &unicii ?*lomit !i niciodată nu lătra !i nu cerea să "ie lăsat a"ară. de unde ar "i putut aduce cine !tie ce insecte. suveniruri !i pe toate supra"eţele disponi&ile. &ietul c$ine era silit să îng*ită la c$teva săptăm$ni o dată mai mulţi &ulgări de na"talină# In "iecare dimineaţă tre&uia să ra&de pulverizatorul &unicului# Din c$nd în c$nd. un gardero& pentru *aine &ăr&ăte!ti înc*is la culoare. păduc*i. o masă cu picioare groase. perniţe &rodate. tăcută. plo!niţe. căpu!e. perdele de dantelă. cu nas negru !i oc*i de sticlă rotunzi. în Levant. viermi.Poveste despre dragoste si întuneric "ierţi !i plăcinte se amestecau cu izurile de DDT !i LGsolF în (urul pereţilor se îng*esuiau cu"ere. era cel mai &l$nd !i mai ascultător c$ine din lume. cu nasul 174 . c*iar !i pe pervaz. vara. scrut$nd strada de dedesu&t cu un dor nes"$r!it în melancolicii lui oc*i negri. pe nume ?ta3* sau ?ta!e3 sau ?ta!in3a. &acili !i alte molime "ioroase# 'ceastă "ăptură &inevoitoare. purici.

oc*ii lui aveau o privire tragică# -u lătra niciodată la trecători.'mos +z negru ridicat în zadar ca să amu!ine căţelel e de pe ulicioară. slu(ea !i ca dormitor al &unicii. g$nditor. cu canapeaua tare. a căror soartă era cu mult mai &ună dec$t a lui# . eCprima o disperare tăcută care mă săgeta drept în inimă. teancurile de cutii cu mostre. ca !i culoarea. dar n a cutezat să cr$cnească# Iar eu n am iertat o niciodată# Q 'cest salon supraaglomerat. strigătul cumplit al telalului. pentru că dintr odată o lovise &ănuiala că ar avea pra" sau mucegai# 8ără îndoială că &unicul a "ost necă(it. lătratul c$inilor li&eri. cu urec*ile de l$nă ciulite. l a în"ă!urat pe ?ta!in3a al ei într un ziar !i l a aruncat la gunoi. o resemnare mută care era mai pătrunzătoare dec$t cel mai cumplit urlet# Intr o dimineaţă. "ără să stea pe g$nduri. (elania unei m$ţe lovite de amor. &unica. nu începea niciodată să urle. ciripitul vesel al păsărilor. z&ierete în idi!. !i din el se desc*idea &iroul ca o c*ilie al &unicului. încerc$nd să prindă nenumăratele sunete din cartier. ra"turile. a!a cum stătea acolo. nu i c*ema în a(utor pe c$inii de pe stradă. coada scurtă îi era str$nsă cu tristeţe între picioarele din spate. dar c*ipul lui. &i&lioteca !i &iroul micuţ. al cărui miros. care era întotdeauna la "el de curat !i de ordonat ca o strălucitoare trupă de *usari a"laţi la parada de dimineaţă# 175 . era de un ca"eniu înc*is.apul îi era aplecat întotdeauna într o parte.

7amat 6an. strada Luncz !i strada >en @a*uda. ca să vor&ească cu "a&ricanţii de prosoape sau să se tocmească cu producătorii de len(erie de corp sau cu "urnizorii de *aine de gata# %n "iecare dimineaţă. la Ierusalim. pierdea sau î!i rec$!tiga poziţia de reprezentant comercial local al vreunui angrosist sau al unei "a&rici# -u i plăcea comerţul !i nu avea succes. "ăc$nd turul magazinelor de *aine din . . stoc$nd vara ca să scoată la v$nzare toamna. dispute. !i adora să petreacă ore întregi prin ca"enele. întotdeauna elegant. cu cutiile lui de mostre# + dată pe lună mergea la Holon. cu un triung*i de &atistă al&ă iţit din &uzunarul de la piept. Peta* Ti3va.eaiul acesta este rece# 1ă rog să mi aduceţi imediat ceai "ier&inte: ceai "ier&inte. cu costumul lui de diplomat ţarist. -etanGa. cu &utoni de argint. aparent pentru a"aceri.Poveste despre dragoste si întuneric 2i aici. o duceau de azi pe m$ine din sla&ele c$!tiguri ale &unicului# Din nou cumpăra aici !i vindea dincolo.alea 7egele 6eorge 1. ceai a&urind !i răs"oirea ziarelor !i revistelor# %i plăcea !i să măn$nce la restaurant. &unicul pregătea pac*ete cu ve!minte sau ţesături pe care să le trimită prin po!tă# )neori era răsplătit. dar îi plăcea să meargă pe străzile Ierusalimului. dar în realitate pentru conversaţii. înainte de a porni în tururile sale. asta înseamnă că !i esenţa tre&uie să 176 .alea Aa""a. uneori c*iar p$nă la Hai"a. întotdeauna se purta cu ospătarii ca un domn "oarte aparte. c$!tiga doar c$t să nu moară de "oame el !i &unica. strada 'grippa. însă generos# 9?cuzaţi mă# .

să scrie poezii în"lăcărate. cu părul &uclat. ca un !colar de !aptezeci de ani. !i sentimental. să le înţeleagă inimile.'mos +z "ie "oarte. agent general !i angrosist acreditat. să "ie c*ipe!. să se &ucure de tovără!ia lor în cui&u!oare văratice din s$nul naturii. cu siguranţă că ar "i ales să iu&ească "emeile. să "ie . doruri !i visuri neclare# Dacă i s ar "i îngăduit să ia viaţa de la capăt. de scuză: 9-u. să "ie iu&it. cu muc*iile aurite !i o em&lemă în "orma unor rom&uri împletite.e i plăcea cel mai mult &unicului erau călătoriile lungi. 177 . reprezentant autorizat. să le "ie v$sla! pe lacuri de su& munţi cu căciuli de zăpadă. t$n(iri romantice. ce# Tre&uie să trăiască !i omul din ceva:# Dar capul nu i stătea la a"acerile lui. !i înt$lnirile de a"aceri în &irourile "irmelor din ora!ele de pe coastă# 'vea o carte de vizită de a"aceri impresionantă. 1ladimir Aa&otins3i. su&lim poet !i proeminent lider politic com&inaţi într o singură "igură minunată# Toată viaţa a t$n(it după lumi de iu&ire !i &ogăţie emoţională# /?e pare că nu a "ăcut niciodată distincţia între iu&ire !i admiraţie. !i mai &ine.erni3ovs3i# ?au >Gron# ?au. Ierusalim !i împre(urimile:# %ntindea cartea de vizită cu un c*icotit copilăresc. ci mai degra&ă la nevinovate pove!ti de dragoste nepermise. la alegerea lui !i după adevărata înclinaţie a inimii. a"ară din ora!. ca o grămă(oară de diamante# Pe cartona! scria: 9'le3sandr E# Dlausner. "oarte "ier&inte# -u doar apa# 1ă mulţumesc "oarte mult#: . importator. să "ie iu&it de mulţime. dar !i viril.

tot ce putea vedea ziua sau noaptea era o înspăim$ntătoare gaură neagră# >unicul pă!ea în (os pe ?trada '&isinienilor. ar "i tre&uit să clipească spre ea. ascult$nd ecoul propriilor pa!i. saturat cu pini !i pietre# %ntors acasă. la eta(ul patru al &locului Terra ?ancta. pe care nu l a văzut !i nu l a spălat niciodată. &ea un pa*ar de vodcă !i "uma. cu Mal3a !i micul Daniel. &ea un pic. "uma una două ţigări !i scria o poezie rusească sentimentală# De la acel pas gre!it ru!inos. disperat. 'mos se (oacă cu cel mai &un prieten al lui. î!i rodea ză&ala. în prima clădire de pe dreapta# Doar la capătul ecranului ei. mai ales în nopţile "ără somn. în colţul din care "iul ei Eiuzia. să vadă eCact unde suntem "iecare. &ea c$teva pa*are de coniac în singurătatea &iroului lui sau. niciodată 178 . întristat# )neori ie!ea singur după lăsarea nopţii !i &$ntuia pe străzile pustii# -u îi era u!or să plece din casă# >unica avea un ecran de radar "oarte dezvoltat. Eussia la ca"eneaua 'tara. pe care ne urmărea pe toţi: în orice moment putea "ace inventarul. cu pălăria pe cap. *ipersensi&il. 5liGa*u. Lonia la &iroul lui de la >i&lioteca -aţională. 8ania !ade în >i&lioteca >nai >rit*. amare. Eiuzin3a. în vecini. !i &unica a tre&uit să l ducă cu de a sila la ra&in. c$nd !i a pierdut capul după altcineva pe vasul care mergea la -eO @or3. dincolo de galaCia stinsă. inginerul. la domnul 8riedmann.Poveste despre dragoste si întuneric însetat cum era să le ai&ă pe am$ndouă din &el!ug#0 )neori. î!i scutura lanţurile. respir$nd aerul uscat al nopţii. se a!eza la &irou .

smerenie.u toate că p$nă în ultima lui zi a dat "oarte mare importanţă curăţeniei !i ordinii. !i în rare momente de pro"undă &l$ndeţe !i compasiune îi zicea Eissel# 'tunci c*ipul lui se lumina dintr odată. violenţa dispăruse din el: nu mai erau &ătăi "uri&unde sau pulverizări "renetice cu LGsol sau clor# La c$teva luni după 179 . devotament !i ră&dare "ără margini# %n ceea ce o prive!te. îl numea Eussia. unde le &ătea "ără milă.$teva săptăm$ni sau luni a continuat să se scoale c$nd se crăpa de ziuă !i să t$rască saltelele !i a!ternuturile p$nă pe &alustrada &alconului.'mos +z nu i a mai trecut prin minte să se revolte: stătea în "aţa soţiei sale ca un ro& în "aţa stăp$nei !i o slu(ea cu umilinţă. "iind din "ire un &ăr&at spilcuit.a încetat imediat nici să dezin"ecteze closetul !i c*iuvetele# Dar treptat. o&ra(ii z$m&itori ai &unicului au a(uns mai tranda"irii ca oric$nd# %ntotdeauna au arătat voio!i# . ca să strivească orice germene sau spiridu! care s ar "i putut strecura în a!ternuturi peste noapte# Poate că i se părea greu să se dez&are de acest o&iceiF poate că era "elul lui de a !i mani"esta respectul "aţă de cea plecată dintre noiF poate că î!i eCprima dorul după regina luiF sau poate că se temea să nu i st$rnească du*ul răz&unător dacă încetează# . cu timpul. de parcă cele !apte ceruri i s ar "i desc*is în "aţă# ' mai trăit douăzeci de ani după ce &unica ?*lomit a murit în &aie# . admiraţie.

cu toţi !e"ii companiei:# %ncă îi plăcea să o"ere tuturor celor cu care se înt$lnea una dintre numeroasele !i impresionantele lui cărţi de vizită. consol$ndu l cu pră(itură cu mere. reţin$ndu l cu mese calde. reprezentant autorizat. dragostea lui de viaţă a început să în"lorească într un mod "urtunos !i minunat# . a z$m&it el. agent general !i angrosist acreditat: etc# etc# 180 . !i nici măcar pe ei# +r&i4: După moartea &unicii. ce# -u se văd dec$t pe ei. c$t !i de cele a căror "rumuseţe alţi &ăr&aţi nu erau în stare s o vadă# 98emeile:. "ără eCcepţie# Doar că &ăr&aţii:. &unicul !i a petrecut mai puţin timp cu a"acerile# %ncă mai anunţa uneori. a declarat o dată &unicul meu. !i se părea că lui îi place să nu le lase să l părăsească# %ntotdeauna a "ost atras de "emei de toate "emeile. importator. con"ecţii de gata. ţesături. at$t de cele "rumoase. 9o călătorie de a"aceri "oarte importantă la Tel 'viv. încura(are. în strada 6rusen&erg: sau 9o înt$lnire eCtrem de importantă la 7amat 6an. cu "aţa radiind de m$ndrie !i &ucurie.Poveste despre dragoste si întuneric moartea &unicii. 9'le3sandr E# Dlausner. eli&erare de singurătate# -u l lăsau niciodată singur. 9sunt toate "oarte "rumoase# Toate.am în vremea aceea am avut impresia că &unicul meu de !aptezeci !i !apte de ani a descoperit &ucuria seCului# %nainte să "i apucat să !i !teargă de pe panto"i pra"ul de la îngropăciunea &unicii. 9sunt or&i4 +r&i de a &inelea4 -u. îm&răcăminte. casa &unicului era plină de "emei care îi o"ereau condoleanţe.

mirosind a !ampon. dar nu prea scump /9cu doamna Tsitrine. matroane care vor&eau o e&raică masacrată de accentul unguresc. radios. ti dura3. &atista sclipitor de al&ă din &uzunarul de la piept. sc*im&ării coa"urii. panto"ilor eleganţi sau po!etei noi. de cincizeci sau !aizeci de ani: văduve str$nse n corsete. cu ciorapi de nailon cu dungă. pedic*iură !i permanent. trimitea &uc*ete de "lori !i cutii cu dulciuri. care săruta m$na doamnelor. arăt$nd tranda"iriu. rom$nesc sau &ulgăresc# >unicului îl plăcea compania lor !i pe ele le topea "armecul lui: era un vor&itor "ascinant !i amuzant. &utonii de argint. le o"erea &raţul la "iecare scară sau pantă. un gentleman după tiparul secolului al nouăsprezecelea. sur$zător. pudră de talc !i a"ters*ave# + priveli!te "rapantă. se gră&ea să le desc*idă u!ile. divorţate mac*iate "rumos. îngri(it. cu căma!a lui al&ă scro&ită. o&serva !i "ăcea complimente su&tile în privinţa croielii unei roc*ii. nu doamna 2apo!ni34:0# 2edea ore întregi la masa lui de la discretul eta( al ca"enelei 'tara din strada >en @a*uda. cină la lumina lum$nărilor în vreun restaurant select. glumea cu 181 . încon(urat întotdeauna de un stol de "emei &ine conservate. cu manic*iură. cu papion cu &uline. cercei !i &răţări. îm&răcat într un costum &leumarin.'mos +z Dar acum în cele mai multe zile era ocupat cu "urtunoasele lui pove!ti sentimentale: trimiterea sau primirea de invitaţii la ceai. polonez. împodo&ite cu o grămadă de inele. nu uita niciodată o zi de na!tere.

că ascultă. cita o poezie la momentul oportun. o &runetă nostimă !i &ondoacă# Doamna mi a "ăcut cu oc*iul peste capul &unicului meu îndrăgostit !i a z$m&it vesel.Poveste despre dragoste si întuneric gust. o calitate minunată. politicos. în vreme ce a!tepta cu neră&dare ca ea să termine ce are de zis !i să tacă# -u !i întrerupea partenera la mi(locul "razei ca s o termine el# -u i tăia vor&a. ca să rezume ce spunea ea !i să treacă la alt su&iect# -u !i lăsa interlocutoarea să vor&ească la pereţi. ce: avea o curiozitate ve!nic vie# -u era neră&dător# -u încerca să a&ată conversaţia de la preocupările ei mărunte către propriile lui preocupări importante# Dimpotrivă. îi plăceau preocupările ei# Ii plăcea 182 . "lecărea cu căldură !i umor# +dată am desc*is o u!ă !i l am zărit pe &unicul meu de nouăzeci de ani îngenunc*eat în "aţa văduvei unui notar. dezvăluind două !iruri de dinţi prea "rumo!i ca să "ie ai ei de la natură# 'm plecat. care pentru multe "emei este cea mai seCG# 'sculta# -u pretindea doar. în vreme ce el î!i pregătea în minte răspunsul pe care să i l dea c$nd o să termine. 'm început să înţeleg de a&ia după mulţi ani# 'vea o calitate ce nu se prea găse!te la &ăr&aţi. înc*iz$nd &ini!or u!a.are era secretul "armecului &unicului. c*iar era# -u. de vor&it# -u pretindea că e interesat sau amuzat. în s"$r!it. înainte ca &unicul să !i dea seama de prezenţa mea# .

să a(ungă p$nă în miezul ei# 2i mai departe# %i plăcea să se dăruiască# %i plăcea să i se dăruiască ei mai mult dec$t îi plăcea c$nd i se dăruia ea lui# -u. !to: ele îi vor&eau !i i tot vor&eau. poate că ea o pornea pe alt val# %i plăcea să o lase să l ia de m$nă !i să l conducă în locurile ei. dar urăsc "emeile# . în ritmul ei# %i plăcea să "ie acompaniatorul ei# %i plăcea să a(ungă să o cunoască# Ii plăcea să o înţeleagă.red că &unicul meu le iu&ea pe am$ndouă# 2i cu &l$ndeţe# -iciodată nu !i "ăcea socoteli. vulnera&ile. poate că mai era ceva. ci îi plăcea să a!tepte. tainice. în vreme ce el !edea !i asculta cu înţelepciune. c*iar !i despre lucrurile cele mai intime.'mos +z întotdeauna să o a!tepte. iar dacă ea avea nevoie să lungească povestea. lui îi plăceau toate acro&aţiile ei# -u era gră&it !i niciodată nu o zorea# '!tepta să termine !i c*iar c$nd termina el nu sărea !i nu în!"ăca. după po"ta inimii. niciodată nu în!"ăca# -iciodată nu se năpustea# %i plăcea să ridice p$nzele. cu simpatie !i cu ră&dare# ?au mai degra&ă cu plăcere !i cu emoţie# ?unt pe lume mulţi &ăr&aţi care iu&esc seCul. dar nu se gră&ea niciodată să arunce ancora# ' trăit multe pove!ti de dragoste în cei douăzeci de ani de vară indiană de după moartea &unicii. cu &l$ndeţe. de la !aptezeci !i !apte de ani p$nă la s"$r!itul vieţii lui# )neori pleca pentru 183 .

dar cu vocea scăzută. pe c$nd avea de(a optzeci !i nouă de ani. sau îng$na vreo melodie ucraineană melancolică. tranda"iriul de prunc îi părăsea o&ra(ii. cu accentele ce*oviene ce aminteau de unele vile de pe coasta .rimeii#0 + dată sau de două ori l am zărit merg$nd pe strada >ezalel sau 'grippas. &raţ la &raţ cu o "emeie. !i uneori î!i vor&ea singur în lim&a rusă. cu oc*ii înceţo!aţi. de unde deduceam că i s a înc*is în "aţă vreo u!ă sau. "redon$nd. s a înc$lcit iară!i. în tortura a două iu&iri simultane# + dată. cu un z$m&et a&sent plutindu i pe &uze# Iar alteori "aţa i se lungea.Poveste despre dragoste si întuneric c$teva zile împreună cu una sau alta dintre prietenele lui la un *otel din Ti&erias. la o casă de oaspeţi din 6edera sau într o 9staţiune de odi*nă: de pe litoral. la -etanGa# /5Cpresia lui 9staţiune de odi*nă: părea să "ie traducerea unei eCpresii ruse!ti. a!a ca în uimitoarea călătorie spre -eO @or3. !i stătea în picioare în camera lui. !i nu m am apropiat de ei# -u se străduia să !i ascundă de noi pove!tile de dragoste. î!i călca p$nă !i len(eria de corp !i o stropea cu par"um dintr un "lacona!. dar nici nu se lăuda cu ele# -iciodată nu !i aducea prietenele în casa noastră !i nu ni le prezenta !i rareori pomenea de ele# Dar uneori părea îm&ătat de dragoste ca un adolescent. cu asprime. "ăc$ndu l să arate ca o zi înnorată de toamnă. c$nd era logodit. călc$nd "urios cămă!i una după alta. dimpotrivă. ne a anunţat că se g$nde!te să "acă 9o călătorie importantă: de două trei zile !i că nu 184 .

De ce nu dădea un tele"on. va tre&ui să anunţăm poliţia# -u aveam de ales# ' apărut vineri. am *otăr$t noi după o zi !i o noapte de &ătut apa n piuă. am plecat să ne distrăm un pic# 'm descoperit o casă de oaspeţi lini!tită# + casă de oaspeţi "oarte culturală# + casă de oaspeţi ca în 5lveţia# J + casă de oaspeţi. dacă sunam la poliţie !i el apărea viu !i nevătămat. îm&u(orat de mulţumire. ne au cople!it gri(ile# )nde era. cum să i în"runtăm "uria dezlănţuită. ce# 'm călătorit# J Dar ziceai că o să lipse!ti doar două trei zile# J 2i ce dacă am zis. La urma urmei. la 7amat 6an# J Dar nu puteai măcar să ne tele"onezi.'mos +z tre&uia în nici un caz să ne îngri(orăm# Dar. &unicule. J -u. zace &olnav în vreun spital sau a intrat în vreun &ucluc. !i ne am simţit a!a de &ine. . Dacă &unicul nu apare p$nă vineri la pr$nz. Dacă. cam cu o oră !i (umătate înainte de termenul sta&ilit. !i nu !i mai încăpea în piele de voie &ună. nu ne am ierta niciodată că nu l am căutat# Pe de altă parte. Doamne "ere!te. Dacă. -u.a să 185 . înc$ntare !i entuziasm. a păţit ceva. J Ţi am spus. c$nd am văzut că a trecut o săptăm$nă !i nu s a întors. ca un copila!# J )nde ai dispărut. Doamne "ere!te. că n am &ăgat de seamă cum trece timpul# J Dar unde ai "ost. )nde. un &ăr&at de v$rsta lui### 5ram înne&uniţi: tre&uia să apelăm la poliţie. J Pe un munte înalt. am călătorit cu doamna Her!3ovici.

de cealaltă parte a &iroului# -u mi a zis 9pi!ăcios:. ce# 5ra o casă de oaspeţi minunat de culturală4 J Dar nu puteai să ne suni de la un tele"on pu&lic. !to ta3oie. eram însurat de cincisprezece ani !i aveam două "ete adolescente#0 >unicul a o"tat. J -u era tele"on în cameră# -u. a încuiat u!a. dar ai gri(ă să le numeri# ?ă nu prime!ti niciodată nimic de la nimeni p$nă nu numeri &ine# J Dar de ce nu le ai "olosit. ce. Ţi am dat c*iar eu "ise# J 8ise# 8ise# -u. ia le. J 8ise pentru tele"onul pu&lic# J '. !i a îndreptat cravata. &unicul a *otăr$t că a venit vremea !i sunt destul de mare pentru o discuţie de la &ăr&at la &ăr&at# M a po"tit în &$rlogul lui. a înc*is "erestrele. ia le. !i a spri(init &ăr&ia în m$ini. !i a dres de c$teva ori glasul !i a zis: 186 . ce sunt alea "ise. J Aeton urile. la trei ani după ce a murit tata. a cugetat o vreme !i a zis: J ' venit vremea să vor&im despre "emei# 2i imediat a eCplicat: J -u# Despre "emeie în general# /In acel moment aveam treizeci !i !ase de ani. -u. nu cred în (eton uri# 2i c$nd avea nouăzeci !i trei de ani. acele (eton uri ale voastre# )ite le# -u. a tu!it cu palma la gură. pi!ăciosule. s a a!ezat cu un aer solemn !i o"icial la &irou !i mi a "ăcut semn să mă a!ez în "aţa lui. !i a pus picior peste picior. ia ţi "isele cu găurile din mi(locul lor cu tot.Poveste despre dragoste si întuneric nu ne "acem gri(i pentru tine.

nu. !i ce am învăţat. sur$sul lui de copil i a luminat "aţa. c*iar !i c$nd eram doar un mic ciuda3. m am uitat doar cu tot respectul# M am uitat !i am învăţat# -u. vreau să zic că "emeia m a interesat întotdeauna# -u. încă mai lucrez# 'vea nouăzeci !i trei de ani !i poate că a continuat să 9lucreze: la această c*estiune p$nă la s"$r!itul 187 . "oarte alt"el nu. în ce "eluri o "emeie e întocmai ca noi !i în ce "eluri e "oarte. nu. a zis el.'mos +z J -u. nu.a să !tii# '!a că acum ascultă cu atenţie. nu. de parcă ar "i vrut să se asigure că suntem cu adevărat singuri. ridic$ndu se de pe scaun. că nu i nimeni care să ne audă# J 8emeia. nu 9pro&lema "emeii:4 8emeia ca persoană# ' c*icotit !i s a corectat: J -u. nu. vreau să te învăţ acum !i pe tine# .e zic eu e cu totul alt"el. ce# 8emeile m au interesat întotdeauna# .u adevărat întotdeauna# 'cuma să nu te g$nde!ti la ceva ce nu e "rumos4 . o "emeie e cu totul alt"el# 8oarte. niciodată nu m am uitat la o "emeie ca vreun pas3udnia3. rogu te: uite cum stau lucrurile# ? a oprit !i a privit în (ur. m a interesat în toate "elurile# Toată viaţa mea m am uitat la "emei. la asta. nu. a zis &unicul. "oarte alt"el# ? a oprit aici !i s a socotit o vreme. poate că st$rnind în minte imagini. în unele "eluri e întocmai ca noi# 5Cact la "el# Dar în alte "eluri. a înc*eiat el. !i !i a înc*eiat lecţia: J Dar !tii ceva.

Da*ir.a un pirat4: -umea întotdeauna poliţele ploiţe. un ceainic ceaini3. poliţă# -u spunea niciodată ora!ului . !i c$nd era între&at cum a dormit răspundea invaria&il 9eCcelent4:. e vremea să mergi la marinar. !i pentru că nu avea încredere deplină în lim&a e&raică adăuga voios în rusă: Hara!o4 +cen *ara!o44 -umea o &i&liotecă &i&liote3a. îi zicea uneori ge!tan3t /împuţit0 sau i&lai3t /putreziciune0# 2i o dată.airo pe numele evreiesc. un &ăiat de nouăsprezece. instrucţiuni pentru călătoria ce îl a!tepta# %mi spunea uneori: 9-u. se a!eza în scaunul căpitanului !i dădea un !ir de porunci aspre. dar nu o tragedie# 188 . amănunţite. Doamne "ere!te. &unicul 'le3sandr. cu c$ţiva ani înainte de a pleca dintre noi. e un dezastru cumplit. "ie ti dura3 /nătărău0F Ham&urg era 6am&urgF un o&icei era întotdeauna un o&iectF somnul era spat. acest neîn"ricat cutreierător al mărilor se ducea la !antierul naval al 8raţilor >en @a3ar. un soldat t$năr moare în luptă. a"lat la putere. nea&ătut. !i re"uza să "ie corectat# Ţinea morţi! să i zică &ăr&ierului /sapar0 marinar /sapan0 !i "rizeriei /mispara0 !antier naval /mispana0# + dată pe lună.airoF mie îmi zicea. mi a vor&it despre moartea lui: 9Dacă. poporul oilem goilem.Poveste despre dragoste si întuneric vieţii# 5u însumi încă mai lucrez la ea# 'vea stilul lui unic de e&raică. cu toate că se descurca per"ect cu singularul. poate douăzeci de ani. nu. ci întotdeauna . iar Partidului La&urist. "ie *oro!i malci3 /&ăiat cuminte0. uite cum arăţi4 . Mapai. în rusă. guvernul partats.

8ără douc*e. 8ără ziar.'mos +z Dar să mori la v$rsta mea asta e o tragedie4 )n &ăr&at ca mine. "ără *ering sărat cu p$ine. dacă. de aproape o sută de ani. să "aci un douc*e rece în "iecare dimineaţă. nu. "elie de p$ine cu *ering sărat. să te scoli at$ţia ani în "iecare dimineaţă la cinci. încă n a avut timp să ai&ă tot "elul de o&iecte regulate# . ce. "ără pa*ar ceai "ier&inte. tare. vară sau iarnă. de nouăzeci !i cinci de ani. în "iecare dimineaţă. Păi. asta e. să &ei pa*ar de ceai !i să ie!i în "iecare dimineaţă. !i să cite!ti un pic de ziar !i între timp să &ei alt pa*ar ceai. &a*urci3 u] ăsta de nouăsprezece ani. dragul meu. au sosit în Ierusalimul guvernat de otomani# 'm$ndoi 189 .$nd să le ai&ă.*iar să trăiesc e un o&iect pentru mine. "ără preum&lare. în "iecare zi. în "iecare dimineaţă. asta e pentru motion. pe scurt. Doamne "ere!te. în "iecare dimineaţă. asta c*iar că e tragedie4: %n anul H8=P noul consul &ritanic Aames 8inn. de o sută de ani să măn$nci în "iecare dimineaţă. preum&lare de dimineaţă. Dar la v$rsta mea e tare greu să te opre!ti. c*iar !i în 7usia douc*e rece dimineaţa. ?ă nu te mai scoli la cinci dimineaţa. tare greu# ?ă mă preum&lu pe stradă în "iecare dimineaţă asta e pentru mine o&iect vec*i# 2i douc*e rece tot o&iect# . c*iar !i la 1ilna. împreună cu soţia lui 5liza&et* 'nne. după o sută de ani cine poate să sc*im&e dintr odată toate o&iectele lui. e ucis. aproape o sută. "ace tare &ine la circulaţie4 2i după asta să te întorci acasă în "iecare zi. să te preum&li o (umătate de oră pe stradă. nu.

190 . după c$t se !tie. iar tavanele erau construite în stil oriental. nu era implicat direct în activitatea de misionar la Ierusalim# . un deal pietros. în spatele casei. o &ucată de păm$nt nelocuită !i necultivată pe care ara&ii o numeau Darm al D*alil. a"lat la c$teva mile de Ierusalimul intra muros. cu toate că. la nord vest de +ra!ul 1ec*i.re!tinismului printre 5vrei. care înseamnă în traducere 91ia lui 'vraam:# 'ici Aames 8inn !i a construit casa !i a creat o 9Plantaţie Industrială: care avea scopul de a le o"eri evreilor sărmani un loc de muncă !i de a i pregăti pentru viaţa 9utilă:# 8erma se întindea pe circa patruzeci de dontim sau zece acri# Aames !i 5liza&et* 'nne 8inn !i au ridicat casa pe culmea dealului !i în (urul ei s a eCtins colonia agricolă.onsulul 8inn !i soţia sa credeau cu ardoare că revenirea poporului evreu în patrie va gră&i m$ntuirea lumii# -u o dată i a prote(at pe evreii din Ierusalim de *ărţuiala autorităţilor otomane# Aames 8inn credea !i în necesitatea de a i "ace pe evrei să ducă o viaţă 9productivă: c*iar a a(utat unii evrei să se cali"ice în munca de constructor !i să înveţe agricultura# %n acest scop a cumpărat în H8P<. pe care îi simpatizase dintotdeauna# 5l "ăcea parte din ?ocietatea Londoneză de Promovare a .Poveste despre dragoste si întuneric cuno!teau lim&a e&raică !i consulul c*iar a scris cărţi despre evrei. cu arcade încruci!ate. cu 2P0 de lire sterline. sterp. clădirile "ermei !i atelierele# Pereţii gro!i ai casei cu două eta(e erau din piatră cioplită.

o cramă cu &eci !i o presă pentru măsline# 1reo două sute de evrei erau anga(aţi pe Plantaţia Industrială din "erma lui 8inn. magazii. după moartea consulului. deznăde(dii. precum !i eCploatarea unei mici cariere de piatră !i di"erite activităţi de construcţie# 'poi. în "elurile lor di"erite. la munci ca îndepărtarea pietrelor. su"erinţele !i înapoierea evreilor !i ara&ilor din Ţara ?"$ntă# 'm$ndoi credeau că pregătirea localnicilor pentru o viaţă productivă ca me!te!ugari. erau am$ndoi cre!tini evlavio!i impresionaţi de sărăcia. constructori sau agricultori va smulge 9+rientul: din g*earele degenerării. încon(urată de un zid de piatră# +r"elinatul ?irian al lui ?c*neller. ca !i Plantaţia Industrială. aproape în acela!i timp. că generozitatea lor va lumina calea evreilor !i 191 . un *am&ar. văduva lui a desc*is o "a&rică de săpun în care "olosea tot lucrători evrei# -u departe de 1ia lui 'vraam. plantarea unei livezi !i cultivarea de "ructe !i legume. construirea de ziduri !i de garduri. mizeriei !i nepăsării# Poate că au crezut cu adevărat. "iecare în "elul lui.'mos +z pe marginea grădinii împre(muite cu zid. au "ost săpate puţuri !i s au construit un ţarc pentru oi. avea drept scop pregătirea internilor pentru o viaţă productivă în di"erite me!te!uguri !i în agricultură# 8inn !i ?c*neller. misionarul protestant neamţ Ao*ann LudOig ?c*neller a "ondat un institut de învăţăm$nt pentru or"anii ara&i cre!tini care au "ugit de luptele dintre druzi !i cre!tini din munţii Li&anului# 5ra o proprietate mare.

ca a doua parte a unei vec*i lozinci. !i de dincolo de garduri !i de &arierele lim&ii. alunelor. de David "ro1an$er ("eter. de parcă ar "i "ost maimuţe de 7 >azat pe cartea e&raică 'r*itectura la Ierusalim: construcţiile cre!tine europene în a"ara Eidurilor. 34@@) 3734. Ierusalim. iar în casă !i în grădină au "ost înc*i!i o"iţeri italieni prizonieri# -e "ăcuserăm o&iceiul de a ne "uri!a la căderea nopţii ca să i s$c$im pe prizonierii de răz&oi# Italienii ne salutau cu strigătele >am&ino4 >am&ino4 >uon giorno &am&ino4. portocalelor !i &iscuiţilor pe care li i aruncam peste gardul din s$rmă g*impată. 91ia lui 'vraam:. grădina casei lui 8inn a "ost încon(urată de un gard înalt din s$rmă g*impată. !i noi răspundeam ţip$nd asurzitor >am&ino4 >am&ino4 Il Duce morte4 8inito il Duce4 )neori strigam 1iva Pinocc*io4. (N.Poveste despre dragoste si întuneric musulmanilor către s$nul >isericiiX# In HI20. 5liza&et* 'nne 8inn: mai înt$i a "ost trans"ormată într o instituţie &ritanică pentru tineri delincvenţi. de răz&oi !i de "ascism . cartierul Derem 'vra*am. a. din care au tot îng*iţit c$te o &ucată# %nsă!i casa consulului a su"erit di"erite trans"ormări după moartea văduvei lui. răspundea întotdeauna. strigătul: 6epetto4 6epetto4 1iva 6epetto4 In sc*im&ul dulciurilor.) 192 . pag. 837)8>3. a "ost "ondat în (osul "ermei lui 8inn: căsuţele lui îng*esuite erau construite printre plantaţii !i livezi. apoi a intrat în proprietatea administraţiei &ritanice !i în cele din urmă a devenit cartier general al armatei# ?pre s"$r!itul celui de al Doilea 7ăz&oi Mondial. 3745).

cu oc*ii larg desc*i!i !i amuţit de oroare. 'părarea . suspin$nd. îngrozit. unul dintre prizonierii de răz&oi mi a arătat din spatele s$rmei. pe strada Malac*i. am "ugit !i am "ugit !i am continuat să "ug de poza aia p$nă la v$rsta de unsprezece ani !i (umătate. copii cu (ac*ete. în Eiua Marii Iertări. copii de v$rsta noastră cu păr întunecat la culoare pieptănat "rumos !i cu c$rlionţul de pe "runte sclipind de &riantină# + dată. s ar "i ridicat deodată în picioare !i ar "i strigat -umele Ine"a&il# 'poi m am răsucit pe călc$ie !i am "ugit. ca răsplată pentru o gumă de mestecat 'lma învelită în *$rtie gal&enă. sau cam a!a ceva# După "ondarea ?tatului Israel. unii dintre ei ne dădeau tim&re sau ne arătau de departe "otogra"ii ale "amiliei lor. copii cu cravată. "otogra"ia unei "emei durdulii care nu purta dec$t ciorapi !i port(artier# M am uitat ţintă o clipă. în HI=8. stră&at de c$teva ori strada 193 .'mos +z la grădina zoologică. de a&ia văz$nd pe unde călcau# 'veam pe atunci !ase sau !apte ani. apoi la st$nga pe strada Eec*aria*. !i am alergat de parcă mă "ugăreau lupii. care a "ost re&otezată Mal3ei Israel. casa lui 8inn a "ost "olosită pe r$nd de 1oluntarii pentru 'părarea Teritoriului. ca !i cum cineva din mi(locul sinagogii. cotind de pe strada 6eula. Patrula de 8rontieră. cu "emei z$m&itoare !i copila!i îng*esuiţi în costumase. după care a devenit o !coală religioasă pentru "etele evreice.ivilă !i Mi!carea Paramilitară a Tineretului. numită >eit >rac*a# Mă plim& uneori prin Derem 'vra*am.

Poveste despre dragoste si întuneric 'mos. cu vreo două sute de metri la est de casa consulului 8inn# 'poi părinţii lui s au mutat în alt apartament# )n cuplu pe nume Earc*i s a mutat în apartamentul de pe strada 'mos. rămă!iţă de la ultima săr&ătoare ?u33ot. ca !i cum capul i ar "i "ost împins în (os. tatăl meu s a înscris la un masterat la )niversitatea 5&raică de pe Muntele ?copus# La început a locuit cu părinţii în micul apartament întunecat din Derem 'vra*am. apoi o urc în sus p$nă la capătul străzii +&adia*. însă acel t$năr învăţăcel în care părinţii î!i puseseră at$tea năde(di a plătit c*irie ca să locuiască mai departe în odaia sa. între umeri. iar resturile viei care i a dat numele se mai vedeau prin grădinile caselor noi.opacii !i ar&u!tii au "ost sco!i din păm$nt !i toată zona grădinii a "ost as"altată# Pinocc*io !i 6epetto au dispărut# 2i Mi!carea Paramilitară a Tineretului a dispărut "ără urmă# .asa vec*e s a împuţinat cu trecerea anilor. stă în curtea din "aţă# )neori c$teva "emei cu părul prins în "ileu !i roc*ii înc*ise la culoare stau la poartăF se opresc din vor&ă c$nd mă uit la ele# -u se uită la mine # %ncep să !u!otească în vreme ce mă îndepărtez# . unde mă opresc c$teva minute la intrarea casei consulului 8inn !i o privesc îndelung# .adrul vec*i al unei su33a* stricate. în HI<<. su& "orma viţelor !i a tu"elor de rodii. care avea propria intrare din verandă# Derem 'vra*am era încă un cartier nou: cele mai multe străzi erau nepavate.$nd a a(uns la Ierusalim. 194 . de pe strada 'mos. cu o lovitură de topor# ' "ost iudaizată# .

unii plantau leandri sau tu"e de mu!cate. întruc$t peste ele erau întinse s$rme de ru"e. leandrii !i mu!catele se săl&ăticeau. clădiri cu două sau trei eta(e împărţite în multe apartamente îng*esuite. 195 . dar straturile erau uitate cur$nd. &arăci din "ier ruginit. dar copiii îi (e"uiau înainte ca "ructele să apuce să se coacă# Printre copacii neîngri(iţi !i a"lorimentele strălucitoare de pietre din grădini. devenind tu"ări!uri# Tot soiul de magazii erau ridicate prin grădini. pătrate. coli&e improvizate din sc$ndurile lăzilor în care locatarii î!i aduseseră aici lucrurile.'mos +z a smoc*inilor !i duzilor. care !opoteau unii către ceilalţi la orice adiere# La începutul verii. rodiii cre!teau în voie. c$nd "erestrele erau desc*ise. !oproane. mirosul vegetaţiei inunda odăile micuţe# De pe acoperi!uri !i de la capătul străzilor pră"oase puteai zări dealurile din (urul Ierusalimului# )na după alta răsăreau case din piatră simple. )ngaria sau Lituania# )nii "iCau pe un st$lp o cutie de măsline goală. !i erau călcate în picioare sau se umpleau de scaieţi !i de cio&uri# Dacă nu mureau de sete. "ăceau din ea un porum&ar !i a!teptau să vină porum&eii p$nă ce î!i pierdeau năde(dea# Pe ici. "iecare cu c$te două odăiţe# 6rădinile !i verandele aveau &alustrade care rugineau repede# %n porţile din "ier "or(at era încorporată steaua în !ase colţuri sau cuv$ntul ?I+-# Treptat. )craina. c*iparo!ii întunecaţi !i pinii au înlocuit rodiii !i viţa de vie# Ici !i colo. ca !i cum ar "i încercat să creeze o du&lură a unui !tetl din Polonia.

&i&liotecari. traducători. cepe. mici prăvălia!i.Poveste despre dragoste si întuneric pe colo cineva încerca să ţină c$teva găini. care mai t$rziu !i a sc*im&at numele în Ealman ?*azar !i a "ost ales pre!edinte al Israelului. se "erecau o&loanele !i numai "elinarul "ăcea o &altă de un gal&en mo*or$t la colţul străzii pustii# In întuneric puteai 196 . re"ormatori ai lumii.ei care trăiau în Derem 'vra*am erau mici "uncţionari ai 'genţiei 5vreie!ti sau pro"esori. se încuiau apartamentele. Diriat ?*muel. ?*neour Ealman 7u&as*ov. ca 7e*avia. conopidă. că statul evreiesc va "i "ondat !i că totul va "i cum nu se poate mai &ine: cu siguranţă că pocalul amărăciunii lor era să se reverse nu i a!a. a scris ceva în genul acesta într un ziar de pe atunci: 9. altcineva îngri(ea un petic de păm$nt cu legume. cu ridic*i. teoreticieni.*iar !i dragostea nu va mai "i ca înainte4: Intre timp. ideologi. surori medicale.ei mai mulţi visau să plece de aici !i să se mute într un loc mai cultivat. nimic nu va mai "i cum a "ost4 . casieri la &ancă sau la cinematogra". &urlaci &ătr$ni !i singuratici care trăiau din micile lor economii# Pe la opt seara se înc*ideau grila(ele &alcoanelor. v$nzători.$nd în cele din urmă se va înălţa statul evreu li&er. pătrun(el# . Talpiot sau >eit Ha3erem# . scriitori. stenodactilogra"i.u toţii se sileau să creadă că zilele grele o să se termine cur$nd. !o"eri. primii prunci veneau pe lume în Derem 'vra*am !i era aproape imposi&il să le eCplici de unde au venit părinţii lor sau de ce au venit sau ce anume a!teaptă cu toţii# .

!i sunetul ciocanelor lor care iz&esc în dălţi !i taie !anţuri în piatră umple aerul cu &ătăile de to&ă ale unei muzici atonale ciudate !i stăruitoare# ?trigăte răgu!ite se înalţă din c$nd în c$nd de la capătul străzii. între clădiri. pietri!. viţă de vie !i rodii î!i "o!neau "runzi!ul în "iecare grădină# Pereţii de piatră re"lectau lumina lunii înapoi pe crengi într un licăr sla&. nu este un drum. împu!cături răzleţe. într una sau două "otogra"ii din al&umul tatei. munţi de nisip.'mos +z auzi ţipetele stridente ale păsărilor de noapte. 7a rud4 >a rud4 /eCplozie0. acoperiţi de un pra" al&icios# -i!te pietrari !ed pe (os în mi(locul cărării. goi p$nă la &r$u. grămezi de pietre pe (umătate cioplite. &idoane de metal. meri. o cărare plină de pra" presărată cu materiale de construcţie. printre &orcanele înc*ise ermetic. lătratul c$inilor în depărtare. saci de ciment. plăci de gresie pentru pardoseli. cu o p$nză răsucită în (urul capului. pe pervazuri.lădiri pătrate din piatră cu o&loane metalice !i verande înc*ise cu grila(e de "ier# Ici !i colo. cu castraveţi sau ardei pu!i la murat cu usturoi !i mărar# In centru. anemic# ?trada 'mos. în pantaloni largi. arată ca sc*iţa neterminată a unei străzi# . 197 . ci un !antier provizoriu. duzi !i măslini. v$ntul în pomii din livadă: pentru că la căderea nopţii Derem 'vra*am se pre"ăcea la loc într o vie# ?moc*ini. colaci de s$rmă pentru garduri. o stivă de sc*ele din lemn# -i!te ar&u!ti spino!i din genul Prosopis încă se mai iţesc prin *aosul de materiale de construcţie. desculţi. mu!cate palide în"loresc în g*ivece.

în mi(locul acestei *ara&a&uri. cu cravată. pe cap cu o pălărie de pai. din anii . Imposi&il de spus din "otogra"ie# 5 o ma!ină strălucitoare. stă alături de ei ca un mire agitat în ziua cununiei# 'rată cam carag*ios. ca să intre aerul. arăt$nd ca 5rrol 8lGnn într un "ilm despre aristocraţii europeni din '"rica ecuatorială sau din >urma# 'lături de el. strălucitor.apota are "ante pe laturi. o"icială. cu acele cauciucuri înguste ca ale unei motociclete. Lionici3a. mai înaltă !i mai lată dec$t el. se a"lă "igura impunătoare a elegantei sale soţii. mai voinică. într o roc*ie de vară cu m$neci scurte. iar "arurile sunt !i ele argintii !i sclipesc în soare# 'lături de acest automo&il somptuos aparatul de "otogra"iat l a surprins pe 'le3sandr Dlausner. ?*lomit.Poveste despre dragoste si întuneric urmate de grindina tunătoare a pietrelor s"ăr$mate# In altă "otogra"ie. maiestuoasă ca o navă de răz&oi. drept în mi(locul străzii 'mos. cu oc*elarii rotunzi 198 . agent general. care arată ca !i cum ar "i "ost "ăcută înaintea unei petreceri. stă un automo&il dreptung*iular !i negru. strălucitor într un costum tropical crem. iar pe v$r"ul nasului ei radiatorul cromat. două "aruri at$rnă de un soi de &ară argintie. cu un colier !i o splendidă pălărie de p$slă cu voal de muselină. se înalţă ca o &u&uliţă# In "aţă. Lonia. lustruită.20. veri!oara !i stăp$na lui. cu gura întredesc*isă. o mare doamnă. ca un dric# TaCi sau ma!ină înc*iriată . a!ezată într o parte pe coa"ura ei per"ectă !i ţin$nd str$ns o um&relă# 8iul lor. spiţe de metal !i o "$!ie de crom care mărgine!te capota# .

are a "ost evenimentul solemn pentru care s au pus toţi trei la patru ace !i au comandat o limuzină specială. M HMPH# Tata avea douăzeci !i patru de ani. toţi trei Dlausnerii au trăit aproCimativ un an în apartamentul cu două camere !i (umătate din strada 'mos# 'poi &unica !i &unicul au găsit de înc*iriat un loc!or cu o cameră mai mare plus o odăiţă care i a slu(it &unicului de 9&$rlog:. îng*iţindu i !i restul capului# . !i dă impresia că doar urec*ile lui clăpăuge o împiedică să i alunece în (os p$nă la &ăr&ie.$nd au venit de la 1ilna. îng*esuit !i aproape mumi"icat într un costum str$mt !i cu o pălărie neagră ţeapănă. este HI<=. (udec$nd după alte "otogra"ii de pe aceea!i pagină a al&umului.amera din "aţă a vec*iului apartament din strada 'mos a devenit garsoniera de student a 199 . adăpostul lui sigur din calea acceselor de "urie ale &unicii !i a "lagelului igienic al răz&oiului ei cu germenii# -oul apartament era cel din aleea Praga. re&otezată acum strada ?trauss# . dar în "otogra"ie arată ca un pu!ti de cincisprezece ani deg*izat în domn respecta&il de v$rstă mi(locie# .'mos +z alunec$ndu i de pe nas. -u i c*ip să a"li# Data. ca un castron de &udincă răsturnat. între strada Isaia* !i . care arată ca !i cum i ar "i "ost îndesată pe cap: îi a(unge p$nă la (umătatea "runţii. anul de după cel în care a(unseseră aici.ancelarului. cu umerii căzuţi. pe c$nd încă mai locuiau cu toţii în apartamentul "amiliei Earc*i din strada 'mos# Deslu!esc "ără greutate numărul automo&ilului.

care arată autoritar !i măreţ. cu acei oc*elari serio!i. cu părul pieptănat peste cap. o&lic "aţă de &irou. cu ţăcălia lui al&ă !i părul rărit. cu spatele către aparatul de "otogra"iat. a!a înc$t doar degete su&ţiri de lumină pătrund printre !ipci# In "otogra"ie tata e cu"undat ad$nc într o carte mare pe care o ţine în "aţa lui# Pe &irou stă desc*isă altă carte !i se mai a"lă ceva care arată ca un ceas de!teptător. din care o (umătate e desc*isă spre interior. în spatele unei draperii care ascundea lada de am&ala( care îi era !i"onierul# 'ici î!i invita prietenii pentru conversaţii intelectuale despre sensul vieţii. care îi slu(ea drept &irouF aici î!i at$rna *ainele. picior peste picior# ?tă cu spatele la o "ereastră du&lă. dar o&loanele sunt încă înc*ise. ca !i cum s ar uita 200 . !i căma!ă al&ă cu m$neci lungi# 2ade într o poziţie destinsă.Poveste despre dragoste si întuneric tatei# 'ici !i a a!ezat prima &i&liotecă &oo3case. lume !i politica locală# Intr o "otogra"ie. cu cărţile pe care le a adus din zilele studenţiei de la 1ilnaF aici era vec*ea masă de "urnir. le e cald !i nu sunt la largul lor# Pe peretele de deasupra eta(erei at$rnă o "otogra"ie întrămată a unc*iului Aosep*. un ceas rotund de tinic*ea cu picioru!e o&lice# La st$nga tatei stă o mică eta(eră plină cu cărţi. cu rame negre. literatură. sla&. cu picioare lungi !i su&ţiri. care au venit de la 1ilna !i e limpede că se simt aici destul de îng*esuite. t$năr !i so&ru. aproape ca un pro"et. cu un ra"t încovoiat su& povara volumelor groase cu care e încărcat. tata !ade comod la &iroul lui. aparent cărţi străine.

cele pe care le a citit de(a. dar la "el de serios !i de *otăr$t ca un călugăr: ţine povara cărţii desc*ise în m$na st$ngă. ca să se asigure că nu !i negli(ează studiile !i nu se lasă "urat de deliciile du&ioase ale vieţii de student sau că nu uită situaţia istorică a naţiunii evreie!ti sau năde(dile generaţiilor sau Doamne "ere!te4 nu su&estimează aceste mici detalii din care. muncitorii sapă un !anţ pe su& drumul pră"os. tinerii din Hagana*ul Ierusalimului se antrenează în taină. este alcătuit ta&loul cel mare# ?u& unc*iul Aosep* at$rnă de un cui cutia pentru colecta 8ondului -aţional 5vreiesc. într un &eci al unei clădiri evreie!ti vec*i a"lată pe străduţele !erpuite din ?*aarei Hesed sau -a*alat ?*iva. pictată cu o stea a lui David alcătuită din linii groase# Tata arată destins !i mulţumit de sine. în vreme ce m$na dreaptă i se odi*ne!te pe paginile din dreapta. la urma urmei.'mos +z de la mare înălţime la tata !i l ar aţinti cu un oc*i atent. dincolo de o&loanele înc*ise. pentru canalizare# )ndeva. citită de la dreapta la st$nga# 'colo unde m$na îi iese din m$neca acelei cămă!i al&e îi zăresc părul negru !i des care îi acoperea &raţul de la umăr p$nă la "alange# Tatăl meu arată ca un t$năr care î!i cunoa!te datoria !i are de g$nd să !i o îndeplinească "ie ce o "i# 5ste *otăr$t să calce pe urmele cele&rului său unc*i !i ale "ratelui său mai mare# '"ară. dezmem&r$nd !i mont$nd la loc un vec*i pistol Para&ellum ilicit# Pe drumurile de pe dealuri. din care putem deduce că e o carte în e&raică. 201 .

strada ?imeon cel Drept. cu centuri militare !i 3e""iGe mi al&e învaţă să recunoască la pas cărările secrete ale patriei# In 6alileea !i în . care n a iz&utit 202 . strada Pro"etul ?amuel. în valea >et* ?*ean !i valea lui Aezreel. ca să tragă &razdele spiritului naţional !i să "acă să în"lorească noua cultură evreiască# Toate astea se văd în "otogra"ie# %n "iecare dimineaţă @e*uda 'rie* Dlausner lua auto&uzul I din staţia de pe strada 6eula !i trecea prin cartierul &uc*arian.$mpii. -egev !i săl&ăticia din (urul Mării Moarte. cu entuziasm !i dăruire. în valea ?*aron !i He"er. ţin$nd volanul cu m$inile lor puternice !i arse de soare# In uedurile care co&oară în De!ertul Iudaic tineri cerceta!i evrei în pantaloni scurţi 3a3i !i !osete 3a3i 3*a3i s*orts and 3*a3i soc3s. în !esurile Iudaice. va a(uta la lărgirea *otarelor cunoa!terii !i va seca sm$rcurile eCilului din inimile oamenilor# '!a cum pionierii din 6alileea !i din 1ăi au "ăcut să în"lorească de!ertul. !o"erii auto&uzelor 5gged !i ai camioanelor Tnuva î!i conduc ve*iculele. !i el va munci din toate puterile sale. . tăcuţi. studentul cinstit din 1ilna. vite(i !i &ronzaţi# 2i între timp el.olonia 'mericană !i cartierul ?*ei3* Aarra*.Poveste despre dragoste si întuneric care se răsucesc printre sate ara&e ameninţătoare. unde î!i urma cu s$rguinţă studiile de masterat# Mergea la cursul de istorie ţinut de pro"esorul 7ic*ard Mic*ael Do&ner. musculo!i. p$nă la clădirile universităţii de pe Muntele ?copus. pionierii ară păm$ntul. trage !i el &razda lui aici# Intr o &ună zi va "i !i el pro"esor pe Muntele ?copus.

poate că p$nă acum a! "i "ost lector la 8acultatea de Literatură !i nu &i&liotecar:# %n toţi acei ani a "ost ca o rană desc*isă în su"letul tatei. 203 . pentru că merita cu adevărat să "ie pro"esor. autorul lui Iudaism !i umanism# . ca unc*iul !i ca "ratele său. cursul de studii &i&lice ţinut de pro"esorul )m&erto Mos*e David . o remarcă usturătoare: 9Dacă n am "i "ost neamuri. care era unul dintre studenţii lui de "runte. cine !tie. din partea unc*iului Aosep* care îl iu&e!te ca pe oc*ii din cap:# Tata a "ăcut odată. un student eCcelent cu memorie eCtraordinară. unc*iul cel "ără copii a scris următoarele cuvinte: 9Dragului meu @e*uda 'rie*.u toate că. cursul de lingvistică semitică al pro"esorului Hans Aaco& Polots3i. nepotul meu care îmi este drag ca un "iu. cu amărăciune. David. înc$t se pare că s a purtat incorect cu "iul "ratelui. dacă m ar "i iu&it oleacă mai puţin. ca să nu dea prile( de &$r"ă gurilor rele# 't$t de important era pentru pro"esorul Dlausner să evite împro!carea cu noroi a numelui său.assuto !i cursul de literatură e&raică ţinut de unc*iul Aosep*. unc*iul Aosep* îl încura(a pe tatăl meu. s$nge din s$ngele său# Pe prima pagină a uneia dintre cărţile sale.'mos +z niciodată să înveţe e&raica. c$nd a venit momentul potrivit nu pe el l a ales ca asistent. "ără îndoială. alias pro"esorul doctor Aosep* Dlausner. cel care preda literatura la 1ilna !i care a murit din cauza asta# Tata era uimitor de învăţat.

*arnic ca o al&ină. poezia &a&iloniană. "uncţionarea unui su&marin sau sistemul solar# 2i totu!i.rimă !i pedeapsă. doctorul P"e""ermann# In Ierusalimul plin de imigranţi din Polonia !i 7usia !i de re"ugiaţi din calea lui Hitler. la vremea lui. pro"esor dăruit cu *ar. unde a lucrat vreo douăzeci de ani. care era în largul lui în multe lim&i. pe deplin "amiliarizat cu Tose"ta. după ce !i a luat doctoratul la )niversitatea din Londra. ca lector invitat# Pro"esorul Dlausner. s a temut de ce o să zică lumea dacă î!i anga(ează nepotul# 204 . tata a încercat în zadar să !i asigure un loc la 8acultatea de Literatură din Ierusalim. care putea eCplica simplu !i eCact invaziile &ar&arilor. în special despre literatura comparată !i cea polonă# In HI<M !i a găsit un post modest la ?ecţia ziarelor de la >i&lioteca -aţională. niciodată n a avut !ansa să stea în "aţa unei clase sau să ai&ă învăţăceii săi. precum !i cu Homer.P0. ci !i a s"$r!it zilele ca &i&liotecar !i &i&liogra" care a scris trei sau patru cărţi erudite !i a contri&uit cu c$teva articole la 5nciclopedia e&raică.Poveste despre dragoste si întuneric eCpert în literatura universală ca !i în cea e&raică. erau mai mulţi pro"esori !i cercetători dec$t studenţi# Pe la s"$r!itul anilor . literatura midrasică. "oarte cinstit. ?*a3espeare. . poezia religioasă a evreilor din ?pania. printre care distinse personalităţi ale unor universităţi cele&re. pe Muntele ?copus. !i după HI=8 în &locul Terra ?ancta. 6oet*e !i 'dam Mic3ievicz. mai înt$i ca simplu &i&liotecar !i apoi ca ad(unctul !e"ului secţiei. +vidiu.

7omanul scurt în literatura evreiască# ?criind acea notă.ărţile tatei sunt pline de note de su&sol# In ce mă prive!te. >???) L am menţionat pe tata în nota 7> de pe pagina 37> a ediţiei în e&raică a acestei cărţi# 'dică l am trimis pe cititor la cartea lui. am sperat să i "ac o mică plăcere. !i cu siguranţă nu dorea să l ia asistent pe nepotul lui Dlausner# La începutul anilor . nici savant.erului: 8rica de Dumnezeu a lui *gnon (Ierusalim: "eter. să "iu pro"esor plin de literatură. nici dintre cei care mută munţii din loc.'mos +z Lui Dlausner i a urmat ca pro"esor poetul ?*imon Hal3in. dar nici acolo n a "ost &ine venit# In ultimul an de viaţă a dus tratative pentru un post de literatură la institutul academic în"iinţat la >eer ?*eva. metodele !i însu!i mirosul lui Dlausner. Tăcerea . 3776A =rinceton Eniversit1 =ress. care nu sunt nici specialist. care avea să devină în cele din urmă )niversitatea >en 6urion# La !aisprezece ani de la moartea tatei am devenit eu însumi pro"esor cola&orator de literatură la )niversitatea >en 6urionF după un an sau doi am "ost "ăcut pro"esor plin !i în cele din urmă am "ost numit la catedra 'gnon# 'm primit !i invitaţii generoase de la am&ele universităţi. după douăzeci de ani de la moartea lui. !i în acela!i timp m)am temut că în loc să "ie înc$ntat s ar putea să !i clatine mustrător degetul 205 . le am "olosit din plin doar într o carte. care n am avut niciodată talent pentru cercetare !i a cărui minte se înceţo!ează la vederea unei note de su&sol8# Degetul mic al tatălui meu avea 8 . proaspăt în"iinţată. eu.M0 tata !i a încercat norocul la )niversitatea din Tel 'viv. din Ierusalim !i din Tel 'viv. care s a străduit să pornească de la zero !i a eliminat mo!tenirea.

pe c$teva trepte. pe strada 'mos. a.amera din "aţă. t$r$ndu se "uri!at ca o viperă prin înc$lceala vegetaţiei întunecate. care. 9n o să îm&ătr$ne!ti:# . a(ungeai în grădina îngustă din "aţă !i a"ară.Poveste despre dragoste si întuneric mai mult talent pro"esoral dec$t o duzină de pro"esori 9para!utaţi: de "elul meu# 'partamentul "amiliei Earc*i avea două odăiţe !i (umătate !i se a"la la parterul unui &loc cu trei eta(e# Partea din spate a apartamentului era ocupată de Israel Earc*i. avea propria ei u!ă.*iar !i acum strigătul îmi st$rne!te un "ior pe !ira către mine# (N. care era încă o simplă cărare plină de pra". !i în cele din urmă împreună cu mama. sau căruţa v$nzătorului de para"ină.) 206 . cea a v$nzătorului de g*eaţă. se apropiau treptat. care dădea pe verandă !i apoi. "ără carosa&il sau pava(. în care erau încărcate &are lungi de "ier pentru construcţii. ineCora&il. gata să mă atace pe la spate# ?trigătul în idi! 9al te sac*en: îmi suna la "el cu cuvintele e&raice al teza3en. mai înt$i cu părinţii săi. !i părinţii lui v$rstnici# . c*iar dacă erau încă departe de mine. a telalului. unde locuia tata. a lăptarului. printre care &$ntuiau pisici li*nite de "oame !i ciuguleau c$teva turturele# De trei patru ori pe zi trecea pe acolo o căruţă trasă de un măgar sau de un cat$r. al cărui strigăt răgu!it alte sachen îmi îng*eţa întotdeauna s$ngele în vine: toată copilăria mi am înc*ipuit că sunt pus în gardă împotriva &olii. &ătr$neţii !i morţii. 5st*er. apoi singur. soţia lui. încă presărată cu grămezi de materiale de construcţie !i sc*elărie demontată.

însă în acele zile era un t$năr scriitor proli"ic. din liste de cărţi. -e&i ?amOil# 'stăzi numele lui Israel Earc*i este aproape uitat.opiii scormoneau pe su& garduri. pu&licase de(a nu mai puţin de trei cărţi# %l veneram pentru că mi se spusese că nu e ca alţi scriitori: tot Ierusalimul scria cărţi erudite.azarma ?c*neller sau să se uite la satele ară&e!ti din depărtare. din alte cărţi. în clădirea de peste drum: HaGim !i Hanna* Toren. iar dacă "uri din treizeci sau patruzeci de cărţi. dicţionare. sau se căţărau pe acoperi!urile plate ca să i urmărească pe soldaţii englezi din .'mos +z spinării# 7$ndunelele î!i "ăceau cui&ul în pomii "ructi"eri din grădini. ?*ua"at. Li"ta. ale cărui cărţi se vindeau &ine# 5ra cam de v$rsta tatălui meu. alcătuind o reţea de scurtături prin curţile din spate ale cartierului. >eit I3sa. în vreme ce gu!teri. savant de "runte:#0 %n serile de iarnă c$ţiva mem&ri ai cercului părinţilor mei o&i!nuiau să se adune uneori la noi sau la "amilia Earc*i. compuse din note. însă domnul Earc*i scria cărţi 9din capul lui:# /Tata avea o vor&ă: 9Dacă "uri dintr o carte e!ti condamnat ca plagiator. ?*muel Verses. volume străine grele !i "i!e de cartotecă pătate de cerneală. însă prin HI<X. "amilia 207 . de pe coastele dealurilor din (ur: IsaOiGa. dar dacă "uri din zece cărţi e!ti considerat savant. pe la douăzeci !i opt de ani. gec3o !i scorpioni se t$rau prin crăpăturile pietrelor# Din c$nd în c$nd vedeam c*iar !i c$te o ţestoasă# .

ronţăiau pră(ituri cu miere sau "ructe proaspete. iar tatei îi plăcea să i dea răspunsuri "oarte amănunţite# Israel Earc*i se întorcea uneori spre mama. ea avea tendinţa să pună între&ări. cu oc*ii în păm$nt. la !apte sau la !apte !i (umătate. în ciuda ve!nicelor ciondăneli dintre tatăl meu cel revizionist !i Earc*i cel 9ro!u:: tatei îi plăcea să vor&ească !i să eCplice. stălucitorul domn ?*aron ?*vadron. !i soţia lui. între timp &eau ceai "ier&inte. ca domnul Earc*i. iar lui Earc*i îi plăcea să asculte# Mama intervenea cu una sau două propoziţii calme. !i plecau la nouă !i (umătate. ca !i cum ar "i rugat o într un lim&a( codi"icat să i ia partea în dispută: mama !tia cum să arunce o lumină nouă peste toate# 208 .Poveste despre dragoste si întuneric >reiman. discutau cu o "urie cuviincioasă tot "elul de su&iecte pe care nu le înţelegeamF dar !tiam că atunci c$nd va veni vremea am să i înţeleg.erni3ovs3i. sau culegeri de poezii ca >iali3 !i &unicul 'le3sandr !i Levin Dipnis !i doctorul ?aul . Israel Hanani. din c$nd în c$nd# In ce o prive!te pe 5st*er Earc*i. care lucra la 'genţia 5vreiască. care era considerată o oră t$rzie. ci !i ni!te prieteni dragi. doctorul al cărui miros n am să l uit niciodată# ?oţii Earc*i nu erau doar "o!tii proprietari ai locuinţei tatălui meu. domnul Haim ?c*Oarz&aum. am să particip la discuţii !i am să aduc argumente decisive la care ei nu se g$ndiseră# Poate am să reu!esc c*iar să i surprind. care era mare orator. poate că am să a(ung să scriu !i eu cărţi din capul meu. "olcloristul cu părul ro!u. 5st*er# 1eneau după cină. !i i cerea părerea.

care urmează celei cu titlul. constituind disertaţia "inală în domeniul literaturii e&raice moderne a vec*iului meu discipol.*ac*i3. Aos*ua . c$t !i limpede. p$nă ce după o vreme se în"ier&$ntau iară!i !i vocile se ridicau din nou cu o "urie civilizată. o notă prudentă sau ezitantă. care mi a "ost prezentată în calitatea mea de pro"esor de literatură în unica noastră )niversitate 5&raică. !i este adecvat su&iectului important pe care îl tratează### Prin urmare. nepotul meu @e*uda 'rie* Dlausner# -u este o lucrare de r$nd### 5ste un studiu pro"und !i atotcuprinzător### . tata a dedicat cartea memoriei "ratelui 209 . destins. numi pot în"r$na &ucuria### Talmudul zice: 9Discipolii sunt ca ni!te "ii:### !i pe o pagină separată.*iar !i stilul cărţii este at$t &ogat. de la origini p$nă la s"$r!itul lui Has3ala&# 'ceastă carte se &aza pe disertaţia de masterat a tatei# Pe prima pagină scria că lucrării îi "usese acordat Premiul Dlausner al Municipalităţii din Tel 'viv !i că "usese pu&licată cu spri(inul Municipalităţii !i al 8ondului Memorial Eippora* Dlausner# Pro"esorul doctor Aosep* Dlausner însu!i a scris o introducere: 5ste o du&lă plăcere pentru mine să văd pu&licarea unei cărţi e&raice despre romanul scurt. a scos prima carte a tatălui meu. care clocotea de semne de eCclamare# Q %n HI=X editorul din Tel 'viv. după care conversaţia lua uneori un ton plăcut.'mos +z 8ăcea asta doar cu c$teva cuvinte. 7omanul scurt în literatura e&raică. în dispută apăreau un nou calm.

la Tel 'viv: 'sta e pur !i simplu inadmisi&il4 Dacă nu vine cartea p$nă duminică. cel mai t$rziu p$nă vineri dar pac*etul a venit. adus la noi acasă de către o t$nără Gemenită z$m&itoare. a&ia ie!ite de su& tipar. nu a(unge p$nă a doua zi.*ac*i3. o să meargă la drog*erie !i o să i dea un tele"on "urios domnului . la capătul de est al străzii 6eula. "eciorelnice. tel# 28I20# Pac*etul conţinea cinci eCemplare din 7omanul scurt în literatura e&raică. Timp de zece zile sau două săptăm$ni.Poveste despre dragoste si întuneric său David: Primului meu pro"esor de istorie a literaturii unicul meu "rate David pe care l am pierdut în întunericul eCilului# )nde sălă!luie!ti. de pe Muntele ?copus. despre care "usese in"ormat că a apărut !i cutare sau cutărică a văzut o într o li&rărie din Tel 'viv# '!a că în "iecare zi se repezea la o"iciul po!tal !i în "iecare zi se întorcea cu m$inile goale. ci livrat personal. nu de la Tel 'viv. !i în "iecare zi (ura că. de la Tipogra"ia ?inai. a!tept$nd cu neră&dare eCemplarele din prima sa carte. învelite în c$teva straturi de *$rtie al&ă de &ună calitate /pe care erau tipărite pro&ele unei cărţi ilustrate0 !i legate cu s"oară# Tata i a mulţumit "etei !i. tata dădea "uga la o"iciul po!tal local. n a uitat să i dea un !iling /o sumă 210 . de cum venea acasă de la muncă. "aţă în "aţă cu intrarea în Mea ?*earim. dacă pac*etul de la domnul 6ru&er. ci direct de la Tipogra"ia ?inai /Ierusalim. în ciuda emoţiei. p$nă la mi(locul săptăm$nii. nu prin po!tă.

a atins u!or coperta cărţii de deasupra cu v$r"urile degetelor. uit$ndu se înt$i la indeC. a&ia ie!ită de su& tipar. e ca !i cum tocmai mi s a mai născut un prunc# J . a spus. ca să se scuze: J + carte nouă. ca un îndrăgostit s"ios. su"icientă pentru o masă vegetariană la restaurantul Tnuva0# 'poi ne a rugat pe mine !i pe mama să intrăm în &iroul lui. a înc*is oc*ii !i le a mirosit. înceti!or. de v$r"ul cuţitului pentru *$rtie !i de o clamă dezdoită# . îm&ătătorul miros de clei# Doar apoi a început să o răs"oiască. "olosindu se pe r$nd de ung*iile sale puternice. !i apoi. ci a "ăcut g*em s"oara. prima carte. 211 . ci n am să uit niciodată asta a des"ăcut nodurile str$nse &ine.$nd a isprăvit. gust$nd plăcerea *$rtiei noi. a dat la o parte *$rtia lucioasă în care erau împac*etate. a ridicat o &ini!or spre "aţa lui. cu nes"$r!ită ră&dare. nici măcar n a tăiat o cu "oar"ecă.$nd o să "ie vremea să i sc*im&i scutecele. m$ng$ind iar coperta. citind iar !i iar introducerea unc*iului Aosep* !i propria pre"aţă. unul după altul. a v$nturat un pic paginile. ză&ovind pe prima pagină. înc$ntătorul. ca să i "im alături c$nd des"ace pac*etul# %mi amintesc cum !i a stăp$nit tata entuziasmul ce l "ăcea să tremure !i n a rupt s"oara care ţinea str$ns pac*etul. îngri(orat că mama ar putea r$de pe ascuns de el. cercet$nd lista de aneCe !i erata.'mos +z "rumu!ică pe vremea aceea. nu s a repezit la cartea lui cea nouă. inspir$nd pro"und mirosurile de tipăritură proaspătă.

dulce. "ără rost. cior&ă de s"eclă "ier&inte cu un ais&erg de sm$nt$nă curată. dar că Doamne "ere!te să dea ea s"aturi. de parcă ar "i "ost ?*a&&at sau o săr&ătoare mare. dar se !tie. zic$nd că tre&uie să &em în sănătatea primei cărţi a tatei# ' turnat un pic de vin pentru ei doi !i un strop pentru mine. în vreme ce el o m$ng$ia pe păr# %n seara aceea mama a acoperit masa din &ucătărie cu o p$nză al&ă.Poveste despre dragoste si întuneric a răspuns mama. era prea mulţumit ca să le &age în seamă înţepăturile# Le a dăruit părinţilor un 212 . dar s a întors peste c$teva clipe aduc$nd o sticlă de To3aG pentru ?*a&&at. !i dacă n ai gri(ă îneacă *eringul sărat în za*ăr sau pun gem pe c*rein /sos de *rean0# La r$ndul ei. orice copilită !tie.$t despre tata. plutind pe ea# >unicul !i &unica ni s au alăturat la modesta săr&ătorire. c*iar !i "emeile neevreice care gătesc în case evreie!ti !tiu. a!a cum îl "ac polonezii. !i &unica i a spus mamei că s"ecla e cu adevărat "oarte "rumoasă !i aproape gustoasă. pentru că ei îndulcesc orice. că &or!ul tre&uie să "ie acru !i un pic dulce. cu siguranţă nu dulce !i un pic acru. !i trei pă*ăruţe de lic*ior. poate c*iar l a sărutat pe "runte. al&ă. !i ne a servit m$ncarea pre"erată a tatei. pentru că acestea cu siguranţă i se vor potrivi# . s a răsucit !i a plecat din încăpere. mama i a mulţumit &unicii pentru că ne împărtă!e!te din !tiinţa ei !i i a promis că pe viitor îi va o"eri doar m$ncăruri amare !i acre. presupun că o să mă c*emi pe mine# Eic$nd a!a.

alea 7egele 6eorge 1. dar acesta umplea apartamentul ca un miros# -u mai "redona "als 213 . nu "usese cumpărat nici unul# La "el în ziua următoare !i în cea de după# 9Tu:. doi sau trei colegi de înc*isoare din domeniul nostru ne citesc cărţile. pe al treilea dragilor lui prieteni 5st*er !i Israel Earc*i. altul l a dat unc*iului Aosep*. veri"ic$nd "iecare citat. !i pe ultimul l a păstrat în &i&lioteca sa. pe un ra"t "oarte vizi&il. ne trudim ani întregi cercet$nd "iecare amănunt. !i cine se ostene!te să ne citească. după care ne "ac de două parale# )neori nici măcar at$t# ?untem pur !i simplu ignoraţi#: ' trecut o săptăm$nă !i nu s a v$ndut nici unul dintre cele trei eCemplare de la 'c*iasa"# Tata nu mai vor&ea de necazul lui. tot a!a dădea acum "uga în "iecare zi la li&răria lui 'c*iasa" de pe . pe altul nu mi mai amintesc cui. în vreme ce noi. cărturarii. !i pe loc toate "etele "rumoase te smulg de pe ra"turi !i te duc drept în patul lor. iar apoi "aţa i s a lungit# '!a cum dădea "uga în "iecare zi la o"iciul po!tal înainte de sosirea pac*etului. 9scoţi c$te un roman la "iecare !ase luni. acelea!i trei eCemplare erau acolo. cui&ărit l$ngă lucrările unc*iului său Aosep*# 8ericirea tatei a durat trei sau patru zile. i a spus tata cu un z$m&et trist prietenului său Israel Earc*i.'mos +z eCemplar cu dedicaţie. Dacă suntem noroco!i. unde trei eCemplare din 7omanul scurt erau puse în v$nzare# ' doua zi. lucr$nd c$te o săptăm$nă la o singură notă de su&sol.

din care avea să se nască următoarea lui carte plină de erudiţie# 2i apoi. ca un pu!ti pe care tocmai l a sărutat în "aţa tuturor cea mai "rumoasă "ată din clasă# 9? au v$ndut4 ? au v$ndut toate4 Toate într o zi4 -u un eCemplar v$ndut4 -u două eCemplare v$ndute4 Toate trei v$ndute4 Tot stocul4 . la nouă sau nouă !i (umătate# ?ă "ii cuminte. e clar.artea mea s a epuizat ?*a3*na 'c*iasa" o să mai comande eCemplare de la . a venit acasă radiind de "ericire !i tremur$nd tot. pe care o admirau am$ndoi# 'm "ost lăsat cu romancierul Earc*i !i soţia lui.*ac*i3 din Tel 'viv4 Le a comandat de(a4 In dimineaţa asta4 Prin tele"on4 -u trei eCemplare. ci se cu"unda cu m$nie în *$rtiile !i cărţile de re"erinţă împră!tiate pe &iroul său. &rusc. să cinez acolo !i să mă port "rumos p$nă ce aveau ei să se întoarcă.Grus ?mit* din Insula misterioasă. la premiera unui "ilm cu 6reta 6ar&o.4 ?ă nu auzim 214 . încă cinci4 2i crede că povestea nu se înc*eie aici4: Mama a ie!it iară!i din încăpere !i s a întors cu To3aGul greţos de dulce !i cele trei pă*ăruţe de lic*ior# %nsă de data asta nu s a mai ostenit cu cior&a de s"eclă cu sm$nt$nă sau cu "aţa de masă al&ă# %n sc*im& a propus ca ei doi să meargă în seara următoare la cinematogra"ul 5dison. peste c$teva zile. vineri seara.Poveste despre dragoste si întuneric melodii populare în vreme ce se rădea sau spăla "ar"uriile# -u mi mai spunea pe de rost "aptele lui 6*ilgame! sau aventurile căpitanului -emo sau ale inginerului .

u gri(ă. ca acasă. găse!te ţi o (ucărie sau o carte !i stai cuminte ca un !oricel4 2i dacă. !i !terge "rumos mu!amaua după ce s a str$ns masa# 2i nu vor&i dec$t atunci c$nd ţi se vor&e!te# Dacă domnul Earc*i lucrează. str$nge ţi "ar"uriile !i pune le cu gri(ă pe c*iuvetă# .4 ?ă nu cumva să spargi ceva pe acolo# 2i ia un !ervet de &ucătărie. auzi. !i domnul Earc*i mi a propus să merg în &iroul său. ca !i în apartamentul nostru. unul peste celălalt. doamna Earc*i se pl$nge iar că o doare capul.4 2i au plecat# Doamna Earc*i s a înc*is pro&a&il în cealaltă odaie sau poate că s a dus în vizită la un vecin. !i mi a stat pe lim&ă să l între& pe domnul 215 . de vreme ce au locuit acolo de la căsătoria lor p$nă cu o lună înainte de venirea mea pe lume# Domnul Earc*i m a a!ezat pe canapea !i mi a vor&it un pic.'mos +z nici cea mai mică pl$ngere despre tine4 . era si dormitorul si salonul si toate# 'ceea era camera care "usese a tatălui meu pe c$nd era student. un eCemplar pe care !tiam că tata i l a dat cu dedicaţie domnului Earc*i !i încă trei. care. să n o deran(ezi cu nimic# . lucru pe care nu l înţelegeam. ca într un magazin. auzi.u nimic. dar numai după ce toată lumea s a ridicat de la masă. care a "ost !i a părinţilor mei !i unde se pare că am "ost conceput.$nd o să pună masa nu uita să le o"eri a(utorul# După cină. nu mi amintesc despre ce. Doamne "ere!te. dar n am să uit niciodată cum am o&servat dintr odată pe măsuţa pentru ca"ea de l$ngă canapea nu mai puţin de patru eCemplare identice din 7omanul scurt în literatura e&raică.

!i totu!i nu sunt sigur că a! putea "ace pentru unul dintr e ei ceea ce a "ăcut Israel Earc*i pentru tata# . după mulţi ani. cu oc*ii mi(iţi. nici lui. nici părinţilor mei# . încă t$năr. !i cele trei eCemplare din 7omanul scurt în literatura e&raică tre&uie să l "i costat cel puţin c$t ni!te *aine "oarte tre&uincioase# Domnul Earc*i a ie!it din odaie !i s a întors cu o cană de cacao caldă. !i am simţit în mine un val de recuno!tinţă care aproape că mi a umplut oc*ii de lacrimi# Domnul Earc*i a văzut că le am o&servat !i n a z$m&it. dar mi a aruncat o privire piezi!ă. ca toată lumea în acele zile. !i ea n a părut prea impresionată de ce i am spus# Printre cei mai &uni prieteni de ai mei se numără doi trei scriitori. în s"$r!it. !i moartea tatălui meuF n am spus nimănui.Poveste despre dragoste si întuneric Earc*i. -urit Earc*i. ca !i cum m ar "i acceptat pe tăcute în ceata lui de conspiratori !i. "ără pieliţă. pentru că !i a amintit din vizitele lui la noi că asta &eau eu seara# I am mulţumit a!a cum mi se spusese să 216 . din li&răria 'c*iasa".am spus nimănui p$nă după moartea lui Earc*i. cu eCcepţia "iicei lui. trăia de azi pe m$ine. dar în ultima clipă mi am amintit de cele trei eCemplare care "useseră cumpărate cu o zi înainte.ine !tie dacă mi ar "i dat vreodată prin cap un ast"el de !iretlic generos# La urma urmei el. "ără să zică nimic. a luat trei dintre cele patru eCemplare de pe măsuţa pentru ca"ea !i le a ascuns într un sertar al &iroului său# Iar eu mi am ţinut cumpătul !i n am spus nimic. s a aplecat. prieteni care mi au "ost aproape !i îi îndrăgesc de zeci de ani.

de!i. cuviincios !i 217 . retrasă. cu politeţe. care era înregistrată aici pe numele ei evreiesc. într o seară. 7iv3a. a!a că am stat pur !i simplu acolo. n a lucrat în seara aceea. cu piele măslinie !i oc*i negri. cu c$ţiva ani înainte. pe canapea. dar n am putut. de "apt. dar "amilia ei !i prietenele i au spus întotdeauna 8ania# Lui îi plăcea să vor&ească. ca să nu l deran(ez de la lucru. "ără să scot un sunet. iar ea !tia să asculte !i să audă c*iar !i printre r$nduri# 5l era "oarte erudit. le au mulţumit soţilor Earc*i. pentru că era "oarte t$rziu !i tre&uia să mă spăl pe dinţi !i să merg direct la culcare# Tre&uie să "i "ost aceea!i odaie în care. tata a adus acasă pentru prima dată o anumită studentă "oarte "rumoasă.'mos +z "ac. care vor&ea puţin. doar a "runzărit ziarele de la cap la coadă !i înapoi p$nă ce s au întors părinţii mei de la cinematogra". au spus în gra&ă noapte &ună !i m au dus acasă. în HI<M. să eCplice. !i voiam cu adevărat să spun altceva. cu toate că în# unele documente este numită Eippora* !i într un loc apare ca 8eiga. să analizeze. dar a cărei prezenţă însă!i îi "ăcea pe &ăr&aţi să vor&ească "ără să se mai oprească# 5a părăsise cu c$teva luni înainte )niversitatea din Praga !i venise la Ierusalim ca să studieze istoria !i "ilozo"ia la )niversitatea de pe Muntele ?copus# -u !tiu cum. c$nd sau unde a înt$lnit o 'rie* Dlausner pe 8ania Mussman. iar ea avea privirea ageră !i ceva din cei care pot citi g$ndurile# 5l era un per"ecţionist *arnic.

$nd !edea în casa unui prieten evalua întotdeauna cu privirea tapiţeria. mă a!ezam pe ta&uretul lui. pereţii îi erau plini de "uningine de la ma!ina de gătit cu para"ină !i de la primus. iar "ereastra ei mică dădea spre curtea de la su&sol.a !i cum în casa lui ar "i locuit su& o identitate "alsă o g*icitoare# ?au o vizionară# %n (urul mesei din &ucătăria noastră. care arăta de parcă era pe cale să se stingă. suvenirurile de pe marginea "erestrei !i &i&elourile din &i&liotecă. canapelele.Poveste despre dragoste si întuneric cinstit. ca să stau "aţă în "aţă cu mama. cu mu!amaua ei în"lorată erau trei ta&urete din răc*ită# >ucătăria era micuţă. cursul conversaţiei se sc*im&a imediat# . încon(urată de pereţi cenu!ii de ciment# )neori. draperiile. cu z$m&etul ei sla&. cu tavanul scund !i întunecoasăF podeaua i se scu"undase un pic. !i nu zicea nimic# 5ra adesea tăcută# Dar ori de c$te ori spărgea tăcerea !i rostea c$teva propoziţii. acel z$m&et !ovăielnic. tandreţe. în vreme ce toţi ceilalţi erau prin!i în discuţie: ca !i cum ar "i "ost într o misiune de spiona(# ?ecretele oamenilor o "ascinau întotdeauna. respect !i teamă# . dar c$nd se &$r"ea.$nd tata îi vor&ea era uneori în vocea lui ceva ce sugera un amestec de timiditate. în vreme ce ca înţelegea întotdeauna de ce anume cineva ţine morţi! la o anumită idee. !i ea îmi spunea 218 . de o&icei asculta. !i de ce altcineva care i se împotrive!te "uri&und simte nevoia să "acă asta# Hainele o interesau doar ca o "erestruică spre !inele purtătorilor lor# . distanţă. după ce tata pleca la lucru.

că începuse să i crească un covor de mu!c*i pe spate# In loc de păr. iat o pe cea despre omul "oarte &ătr$n. st$rnind sentimente de înstrăinare sau spasme de teamă. pe cap îi cre!teau 219 .'mos +z pove!ti în vreme ce curăţa !i tăia legume sau alegea linte. mut !i or&# Trăia singur. îmi amintesc p$nă în ziua de azi unele dintre pove!tile mamei. aproape cuv$nt cu cuv$nt# De eCemplu. într o pădure de pini întunecoasă. ca um&rele de"ormate de pe perete. se arătau o vreme. !i numele îi era 'leluiev# >ătr$nul 'leluiev era mai &ătr$n dec$t cel mai &ătr$n om din sat. ci erau învăluite într un "el de ceaţă. mai &ătr$n dec$t cel mai &ătr$n om din vale sau din stepă# -u era doar &ătr$n. "ără "amilie sau prieteni. !i se "uri!au înapoi în pădurea din care veniseră înainte să mi dau seama ce se înt$mplă. uneori îmi dădeau "iori pe spate. ca !i cum nu ar "i început de la început sau nu s ar "i s"$r!it la s"$r!it. culeg$nd &oa&ele negre. se mi!cau prin "aţa mea c$teva clipe. dincolo de r$urile ad$nci !i stepele cele sterpe. trăia un om sărman. pe care le punea într o "ar"urioară# Mai t$rziu aveam să le dau păsărilor# Pove!tile mamei erau ciudate: nu semănau deloc cu pove!tile care se spuneau pe atunci în alte case sau cu cele pe care le am spus copiilor mei. cu cocioa&e pe (umătate dăr$mate# La capătul acestui sat. ci ie!eau din tu"i!uri. a "ost un sat mititel !i uitat de lume. mă uluiau. era matusalemic# '!a de &ătr$n. dincolo de munţii cei înalţi. 'leluiev: ' "ost odată ca niciodată.

mult mai &ătr$n ca &ătr$nul 'leluiev. noaptea. odorul meu. lula.erniciortin. îl *rănea cu "ructe de prin pădure !i i da să &ea apă din "$nt$nă sau zăpadă topită !i. îng*esuiţi unul într altul. îi c$nta. !i era !le"uit de vremuri ca un &an tătăresc# ?e povestea prin sat. era mai &ătr$n ca pădurea. 'leluiev. uneori.Poveste despre dragoste si întuneric ciuperci negre. sălă!luia alt &ătr$n. nu te n"iora. în nopţile lungi de iarnă. lula. mai coc$r(at. mai încremenit. . în coli&a lor dărăpănată. cel &ătr$n !i cel !i mai &ătr$n. p$nă în ziua de azi. !i în loc de o&ra(i avea sco&ituri în care se lăţeau lic*enii# 7ădăcini ca"enii începuseră să i răsară din tălpile picioarelor !i licurici strălucitori î!i "ăcuseră cui& în or&itele lui ad$nci# >ătr$nul ăsta. !opteam iar !i iar cuvintele 9&ătr$n:. 9matusalemic:.erniciortin. că &ătr$nul 'leluiev se îngri(ea de matusalemicul . lula. nu ţi "ie "rică. !i c*iar mai or& !i mai sărman !i mai tăcut. p$nă să adorm. îi spăla rănile. care era mult. tremur$nd de teamă !i de emoţie. ale cărei o&loane n au "ost desc*ise niciodată. 9mai &ătr$n ca Timpul însu!i:# %nc*ideam oc*ii !i vedeam cu oc*ii minţii. cu o groază înc$ntătoare. lula. mu!c*iul care se întinde cu încetul pe spinarea &ătr$nului. c$nd a"ară nu erau dec$t v$ntul !i nămeţii# Dacă nu i au m$ncat lupii. cum îi c$nţi unui prunc: 9Lula. mai surd. îi a!ternea masa !i îi "ăcea patul. lula. dragul meu:# 2i a!a dormeau am$ndoi. încă mai trăiesc acolo. mai &ătr$n ca Timpul însu!i# Intr o zi s a ivit zvonul că în "undul coli&ei lui. am$ndoi. mai &ătr$n ca zăpada. pe c$nd lupul urlă în pădure !i v$ntul !uieră pe *orn# ?ingur în pat. 220 .

păduri de cuvinte. în care toate casele aveau acoperi! din ţigle !i *orn# -u aveam "raţi sau surori. care cresc în întuneric# %ncercam să mi reprezint în spatele oc*ilor înc*i!i înţelesul lui 9!le"uit de vremuri ca un &an tătăresc:# 2i a!a mă în"ă!uram în somn.'mos +z ciupercile negre !i lic*enii. c$nd treceau cătinel. dar locul în care trăiam cu adevărat era la marginea pădurii. coli&e de cuvinte. "ierul ruginit întins peste casele de piatră. pa(i!tile. dar în"ăţi!area lor.eea ce mă încon(ura n avea importanţă# Tot ce avea importanţă era "ăcut din cuvinte# 'veam pe strada 'mos vecini &ătr$ni. pe 221 . un v$nt care nu s ar putea apropia vreodată de casa noastră. greoi. !i acele rădăcini ca"enii !i lacome. iar televizorul !i calculatoarele încă nu se născuseră# Mi am petrecut toată copilăria în Derem 'vra*am din Ierusalim. ca ni!te viermi. în sunetul v$ntului care ţipă pe *orn. stepele. &alcoanele încărcate de ciu&ere !i s$rme de ru"e# . pa(i!ti de cuvinte# 7ealitatea cuvintelor înlătura înă&u!itoarele curţi dosnice. dar inima îmi era în vestul cel mai îndepărtat# ?au 9miază noaptele cel mai îndepărtat:. părinţii nu prea puteau să mi cumpere (ucării sau (ocuri. cum se spunea în acele cărţi# 7ătăceam ameţit prin păduri virtuale. zăpada din pove!tile mamei mele !i din cărţile cu poze care se îngrămădeau pe măsuţa (oasă de la capul patului meu: eram în est. printre coli&ele. *ornul pe care nu l am văzut altundeva dec$t în pozele din cărţile pentru copii. sunete pe care nu le am auzit nicic$nd.

în ţinutul celor mai ad$nci văi. 'lio!a !i 'nto!a# 5rau toţi trei îndesaţi. "ără să !i aleagă cuvintele. Tanicica# 5ra tare "rumoasă. într un oră!el lini!tit din Ţara 5nularia. grosolană a realităţii în"iorătoare a &ătr$nului. s a dus în ţinutul Tro!i&an# ' lipsit multe zile. trăiau trei "raţi "ierari. "ăcută de un diletant. ascuţeau tăi!uri !i ciocăneau la uneltele de metal# Intr o &ună zi Mi!a. !i c$nd s a întors nu era singur. păro!i. mure !i a"ine. pe nume Tatiana. "ără să se g$ndească la v$rsta mea "ragedă. în goliciunea lor. din pove!tile pe care mi le spunea# %ntreaga realitate nu era dec$t o încercare zadarnică de a imita lumea cuvintelor# Iată povestea pe care mi a spus o mama despre acea "emeie !i "ierari. a!tern$ndu mi în "aţă. pe unde puţine picioare de copil mai călcaseră.Poveste despre dragoste si întuneric l$ngă casa noastră era doar o imitaţie !tearsă. toată întinderea ţinuturilor îndepărtate !i multicolore ale lim&a(ului. potcoveau caii. ca o "eti!cană. ci a adus cu el o "emeie sur$zătoare. matusalemicului 'leluiev# '!a cum pădurile de la Tel 'rza erau o sc*iţă ca vai de lume. dădeau la tocilă cuţite. a pădurii virgine. de nepătruns# Lintea mamei mele era o amintire dezamăgitoare a ciupercilor !i "ructelor din pădure. Tania. ca ni!te ur!i# Toată iarna dormeau !i numai c$nd venea vara "ăureau pluguri.ei doi "raţi mai mici ai lui Mi!a scr$!neau din dinţi !i tăceau 222 . "ratele cel mare. (alnică. Mi!a. adăpostul lingvisticelor păsări ale paradisului: Demult. nu găseai alta mai "rumoasă de a lungul !i de a latul 5nulariei# .

lanţuri !i colaci de s$rmă# 2i iată că s a înt$mplat ca într o zi Mi!a să "ie împins în cuptor.$nd au trecut !apte săptăm$ni. încon(uraţi de &aroase. dar n a ră&dat niciodată un "ierar care uită să se scoale !i să !i vadă de drum# + săptăm$nă sau două *ai. dălţi. 'nto!a s a al&it deodată la "aţă !i apoi s a al&ăstrit. "ratele săl&atic.'mos +z toată ziulica# Dacă vreunul dintre ei se uita la ea. nicovala. "oalele. iar 'nto!a. dar nici unul dintre ei n a cutezat să răm$nă acolo !apte săptăm$ni întregi# 2i Tanicica. !i a îngropat "ratele !i i a luat locul# . Tanicica asta r$dea în *o*ote. pră(ini. !i în această încăpere locuiau Mi!a !i Tanicica. "ierarii care vin pentru c$teva zile. dar !apte săptăm$ni. lucrează pentru ea pe (umătate dez&răcaţi. "ratele cel tăcut. p$nă ce &arosul s a prăvălit asupra lui !i i a strivit ţeasta. !i 'lio!a a luat o el pe Tanicica# Timp de !apte săptăm$ni "rumoasa Tanicica a "ost nevasta "ratelui săl&atic. pe c$nd cei doi m$ncau o plăcintă cu ciuperci. topoare. s a înecat !i a murit# 2i din acea zi p$nă azi tineri "ierari rătăcitori din cele patru zări ale 5nulariei merg să locuiască în acea coli&ă. "iecare "ierar din cele patru zări ale 5nulariei !tie că Tanicicăi îi plac "ierarii care vin pentru o săptăm$nă. 'nto!a. 'lio!a. 223 . atunci acela dintre "raţi pe care îl aţintea se cutremura !i î!i apleca privirea# In coli&a "raţilor nu era dec$t o încăpere mare. cuptorul. Păi. mai merge. !i "ratele tăcut. 'lio!a. "ierarii care stau o zi !i o noapte. p$nă ce &ăr&atul era silit să !i co&oare privirea# ?au dacă se uita ea la unul dintre ei.

o&osită după emoţia căsătoriei !i un pic ameţită de la îng*iţiturile de vin care i se dăduseră. adormise cu capul în poala mamei# Mirele "ugea 9 'm auzit povestea aceasta !i altele. aveau un "iu "rumos. din apropierea ora!ului 7ovno. ?*ims*on !i Mic*ael Mussman# In 3757 am scris c$teva dintre amintirile din copilărie ale mătu!ii mele HaGa.Poveste despre dragoste si întuneric . a!a zice povestea "amilieiI. c$nd eram t$năr. HaGa ?*apiro /care a primit numele &unicii ei. de la &unicii mei !i de la verii mamei. Hertz !i ?ara* Mussman. pu&licată în lim&a e&raică la Tel 'viv în 3779. a "ost po"tită mai multă lume la un ospăţ. pe nume 5p*raim# %ncă din copilărie. ca nu cumva să "ie luaţi în oastea ţarului !i apoi să nu i mai vadă ai lor niciodată# Mătu!a mea. pe care vi le voi spune în paginile următoare. la douăzeci de zile după &ar mitzva*. de la mama !i. mi a povestit acum mulţi ani ce s a înt$mplat la această nuntă# După ceremonie !i ospăţul care a avut loc seara. părinţii micuţei mirese s au ridicat să o ducă acasă. a. !i de data aceasta 5p*raim a "ost cununat cu o copilă de doisprezece ani pe nume HaGa Du&a: în acea vreme &ăieţii erau căsătoriţi pe *$rtie. iar între 3775 !i >??3 am notat din c$nd în c$nd unele dintre multele lucruri pe care mi le a spus mătu!a ?onia# M a a(utat !i cartea vărului mamei. copila nevastă0. în parte. acestui 5p*raim îi plăcea să se (oace cu roţi !i cu apă curgătoare# . !i micuţa. peste drum de casa ra&inului din satul Trope. care trăiau la începutul secolului al WlW lea în sătucul Trope sau Tripe.$nd 5p*raim Mussman avea treisprezece ani. (N.um să cuteze.) 224 . 5vadarea din oroare. la culcare# 5ra de(a t$rziu. în )craina. ?*ims*on Mussman.

5ra ea sau nu nevasta lui. !i a smucit "avoriţii !i s a tras de &ar&ă. le a întors spatele m$nios !i s a repezit peste drum. !i în cele din urmă a o"tat din rărunc*i !i a *otăr$t că nu e nimic de 225 . nici măcar peste trei luni. cele două "amilii au început să !i ia rămas &un !i părinţii mirelui i au spus "iului lor să se suie iute în căruţă ca să meargă acasă# -umai că t$nărul mire avea alte g$nduri: copilul 5p*raim s a oprit în mi(locul curţii. 2i atunci una din două: "ie îl lasă să !i ia mireasa.*iar în seara asta# . !i a pipăit mustaţa !i s a scărpinat de c$teva ori în cap. codurile de legi !i comentatori# 5ra limpede că &ăiatul î!i pregătise muniţia !i î!i "ăcuse &ine temele# I a cerut ra&inului să (udece pe loc pricina lui cu restul lumii !i să *otărască într un "el sau altul# .e spuneau Talmudul !i (uri!tii. !i căsătoria să "ie anulată# 7a&inul. ci c*iar aici !i acum# . după cum spune povestea. . a &ătut din picior !i !i a cerut cu încăpăţ$nare nevasta# -u peste trei ani. a &u&uit la u!a ra&inului. în"oiat dintr odată ca un coco!el. (uc$ndu se de a v aţi ascunselea cu micii lui colegi de !coală# '!a că oaspeţii s au ridicat să plece.e scria în Tora. a stat în prag "aţă în "aţă cu ra&inul z$m&itor !i s a apucat să citeze teCte din >i&lie.'mos +z de colo colo printre invitaţi. 5ra sau nu dreptul lui. ?e însurase sau nu cu ea după lege.$nd oaspeţii care mai rămăseseră au iz&ucnit în r$s. a mormăit. contractul de căsătorie. Mis*na*. ro!u !i transpirat. "ie tre&uie să i dea înapoi 3etu&&a. a !ovăit !i !i a dres glasul.

226 . înc$ntaţi de scandal. nec*ezaturi !i z&ierete# %ntre timp. pentru că unii dintre participanţi. ţineau morţi! să zică. din cauza ze"lemelelor !i r$n(etelor invitaţilor# .Poveste despre dragoste si întuneric "ăcut. au "ost siliţi să însoţească perec*ea de însurăţei acasă la părinţii lui# Mireasa a pl$ns tot drumul de "rică# Mama ei o ţinea str$ns îm&răţi!ată !i pl$ngea împreună cu ea# 2i mirele a pl$ns tot drumul. dar mai avea !i per"ectă dreptate: tinerei mirese nu i răm$nea altceva de "ăcut dec$t să l urmeze !i nu eCista nici o altă cale dec$t să i se supună lui# '!a că au trezit o pe micuţa mireasă !i. a "ost m$nată ca oile la în(ung*iere către camera nupţială improvizată în care.$t despre mama lui !i restul "amiliei. printre "ornăieli neru!inate. a tre&uit să "ie v$r$tă aproape cu "orţa# ?e zice că u!a a "ost încuiată pe dina"ară# 'poi nunta!ii s au retras în v$r"ul picioarelor !i au petrecut restul nopţii !ez$nd în altă încăpere. c$nd toate deli&erările s au înc*eiat. răcnind c$t îi ţineau &o(ocii. !i ei au pl$ns pe tot drumul. înlăcrimată !i nedormită. &ăiatul nu numai că era priceput la manevrarea teCtelor !i argumentelor. des"ăt$ndu se cu rac*iu. pe t$nărul mire l a părăsit cura(ul !i a început să !i regrete victoria# 2i a!a t$năra perec*e zăpăcită. de ru!ine# Procesiunea nocturnă a durat o oră !i (umătate# 5ra o com&inaţie de alai "unerar înlăcrimat !i petrecere zgomotoasă. &ine cunoscuta glumă cu coco!elul !i puicuţa sau pe cea despre cum se &agă aţa în ac. la miezul nopţii. la orele mici ale dimineţii.

$nd s a "ăcut mare. iar el s a întors la (oaca lui cu roţi !i ape curgătoare. neră&dătoare să a"le cum au supravieţuit odraslele lor încăierării !i ce vătămări !i au produs unul altuia# Dar după c$teva zile soţul !i soţia puteau "i văzuţi alerg$nd voio!i prin curte !i (uc$ndu se. au întreţinut t$năra perec*e p$nă la v$rsta de !aisprezece ani# Dest Dinder era denumirea în idi! din acea vreme a tinerelor perec*i care se &azează pe spri(inul părinţilor# . pe ascuns# ' 227 . pe care le diri(a prin curte. poate că mamele s au năpustit în odaie. înarmate cu prosoape !i lig*ene. desculţi !i zgomoto!i# >a c*iar soţul a construit într un copac o căsuţă pentru păpu!ile nevestei.'mos +z &$nd ceai !i d$ rid gata rămă!iţele ospăţului. cine !tie. 5p*raim Mussman a com&inat pasiunea lui pentru roţi cu cea pentru ape curgătoare !i a "ăcut o moară în satul Trope# 7oata morii era înv$rtită de "orţa apei curgătoare# '"acerea lui n a "ost niciodată prosperă: era visător !i naiv ca un copil. "ăc$nd p$raie. g$lcevitor !i totu!i niciodată "erm pe poziţie# 'vea tendinţa de a se prinde în "lecăreli care durau de dimineaţa p$nă seara# HaGa Du&a !i 5p*raim trăiau în sărăcie# Micuţa mireasă i a născut lui 5p*raim trei "ii !i două "iice# 5a a învăţat meseria de moa!ă !i in"irmieră la domiciliu# +&i!nuia să trateze "ără &ani pacienţii săraci. în vreme ce se străduiau să se consoleze unii pe ceilalţi# Dimineaţa. Hertz !i ?ara* Mussman. lene! !i m$nă spartă. lacuri !i cascade# Părinţii lui.

în seara în care a &u&uit eroic la u!a ra&inului !i a cerut. ager la minte.Poveste despre dragoste si întuneric murit în "loarea v$rstei. "ermecător !i amuzant !i. l$ngă 7udno. !tia !i c$te ceva despre măcinarea "ăinii. dat "iind că a crescut la moara tatălui său# Pro&a&il că mai avea el ceva. !i totu!i cu străinii a început treptat să se poarte ca un om care ascunde ad$nc în el mister !i s"inţenie# %n"ăţi!area lui sugera o oarecare în"umurare învăluită în umilinţă. &unicul meu. prinţesa 7avzova# %n trei patru ani prinţesa a descoperit că t$nărul evreu pe care îl căpătase practic pe degea&a era sprinten. a devenit la v$rsta de doisprezece ani ucenic pe mo!ia 1il3ov. 228 . noua HaGa Mussman i a gonit din casa ei pe copiii vitregi# ?oţul ei cel sla& n a încercat să o oprească: părea să !i "i consumat întreaga porţie modestă de îndrăzneală !i *otăr$re într o singură acţiune. -ap*tali Hertz.$t ai zice pe!te. pe l$ngă toate aceste calităţi. de "tizie# ?tră&unica mea avea douăzeci !i !ase de ani c$nd a murit# . la "el ca precursoarea ei# . ca a unui ţăran "ăcător de minuni sau a unui mo!neag s"$nt de al ortodoc!ilor ru!i# 2i a!a se "ace că primul lui născut. "ericit să se dea &ătut în "aţa oricui i se împotrivea. care aparţinea unei eCcentrice aristocrate necăsătorite. ced$nd întotdeauna vrerii nevestelor.*ipe!ul 5p*raim s a însurat la iuţeală cu o copilă de !aisprezece ani pe nume tot HaGa. dreptul de a !i consuma căsătoria# Din acea noapte s$ngeroasă p$nă la s"$r!itul vieţii s a arătat ne*otăr$t: era &l$nd !i moale. invoc$nd Tora !i toţi (uri!tii.

sisteme. să se t$rguiască cu ţăranii care aduceau acolo gr$ul !i orzul. !i a construit o moară# ' încredinţat conducerea morii unuia dintre nepoţii !i mo!tenitorii ei. Inginerul ăla. inginerul . tot ce dregea s"ăr$ma iară!i c$nd se îm&ăta# 5ra un &eţivan cumplit4 încă mi l amintesc cum î!i &ătea calul. în dreptul cimitirului de la capătul străzii Du&ins3a. dar dădea mai departe în cal# Toată ziua născocea noi ma!inării. ?telets3i ăsta. întocmai ca ?tep*enson# 'vea un "el de sc$nteie de geniu# Dar de îndată ce născocea un lucru. se m$nia. care avea !aisprezece ani# 8oarte repede &unicul meu !i a arătat talentele de organizator. pl$ngea cu lacrimi c$t &o&ul de strugure. roţi dinţate.a în povestea aceea cu Iosi" cel drept din 5gipt !i aia. datorită cărora era îndrăgit de toţi cei care îl înt$lneau. tactul !i empatia. să le plătească 229 . Madam Poti"ar.'mos +z care a st$rnit sentimentele materne în prinţesa sta"idită. ?teleţ3i. "urios. !i îl nimicea4:0 2i a!a t$nărul evreu a învăţat să întreţină !i să repare ma!inăriile. !i în acela!i timp pl$ngea de mila animalelor proaste.onstantin ?emionovici ?teleţ3i. "ără copii# '!a că a *otăr$t să cumpere un teren la peri"eria ora!ului 7ovno. !i acea sensi&ilitate "aţă de ceilalţi care îi îngăduia să g*icească ce g$ndesc sau ce !i doresc# La !aptesprezece ani &unicul a(unsese adevăratul administrator al morii# /9'!a de repede a crescut în oc*ii prinţesei4 . nu. cum îi zice. !i i l a dat ca a(utor pe Hertz Mussman.

uno!tea pe de rost toate lucrările marilor "ilozo"i. poezii at$t de "rumoase. . ?teleţ3i. în amurgul vieţii sale. au ras o în cap !i au înc*is o pentru restul vieţii într o mănăstire de l$ngă Tuia#:0 Inginerul cel netre&nic. ?oloviev. î!i petrecea vremea cu rugăciuni !i posturi. nepotul prinţesei. ca tatăl său# %nsă. în latină# . !i o&i!nuia să um&le de unul singur 230 . pentru că voia să simtă eCact ce a simţit Isus# 2i atunci au venit !i au legat o. î!i risipea averea pe danii către &iserici !i locurile s"inte# /9Iar într o zi a luat un ciocan !i !i a &ătut un cui în m$nă. i au îngri(it m$na. pline de căinţă !i de milă4 ' scris c*iar !i un tratat "ilozo"ic. "iul vizitiului# /92i ea era marepianiţa &eţivancă# Dar el. Irina Matveievna. călătorea de la o mănăstire la alta în căutarea iluminării. pline de simţire.onstantin ?teleţ3i. tăi"ăsuia în !oaptă cu Isus. 'ristotel.Poveste despre dragoste si întuneric lucrătorilor salariile. să negocieze cu "urnizorii !i cu clienţii# '!a a devenit morar. o căpăta înapoi dimineaţa. muncitor !i am&iţios# 2i avea succes# Intre timp. prinţesa 7avzova. a "ugit cu 'nton. !i în seara următoare iar o pierdea#:0 2i a!a inginerul ?teleţ3i î!i îneca necazurile în vodcă !i în (ocul de cărţi# /9Dar scria !i poezii minunate. el era de!tept. a "ost cel care a "ăcut opianiţa# )neori o pierdea la cărţi# 'dică o pierdea pentru o noapte. Dant. a devenit din ce în ce mai evlavioasă: nu se îm&răca dec$t în negru. s a scu"undat cu totul în &eţie după ce a primit averea mătu!ii# ?oţia lui. spre deose&ire de lene!ul !i copilărosul său tată 5p*raim. (elea ve!nic.

ur$nd a"acerea i s a eCtins !i printre alte ac*iziţii a îng*iţit !i micuţa moară a tatălui său# T$nărul proprietar de moară nu era supărat că "usese alungat din casa părintească# Dimpotrivă: l a iertat pe tatăl său. cum să dormi mai &ine.*ipe!ul 5p*raim a !ezut acolo mulţi ani. a!a numitul 3ontora. &$nd ceai !i st$nd la tai"asuri plăcute !i îndelungate cu "urnizorii !i agenţii care veneau la moară. calm !i eCpansiv. natura su"letului rus în comparaţie cu su"letul polon sau ucrainean.a să se în(osească. apoi locţiitorul său. a cumpărat partea din moară a lui ?teleţ3i# . !i c*iar i a plătit un salariu lunar "rumu!el p$nă la s"$r!itul vieţii# . ?teleţ3i l a "ăcut pe Hertz Mussman m$na sa dreaptă la moară. cum să păstrezi pove!tile din popor sau să ţi întăre!ti vederea prin mi(loace a"late în natură# Mama î!i amintea de &unicul ei 5p*raim ca de 231 .'mos +z prin pădure# . despre secretul longevităţii. iar în cele din urmă partener# . ne"ăc$nd nimic: zilele îi treceau încet. care între timp reu!ise să a(ungă iară!i văduv. îi plăcea să le ţină lecţii. se îm&răca uneori în zdrenţe !i rătăcea pe străzi în "aptul dimineţii. împodo&it cu o impresionantă &ar&ă al&ă !i lungă. cu vreo zece ani după ce "usese 9v$ndut ca ro&: prinţesei 7avzova. crearea lumii sau propriile idei originale despre îm&unătăţirea pădurilor. misterele ascunse ale iudaismului. l a instalat la &irou.$nd &unicul a împlinit douăzeci !i trei de ani. scormonind prin gunoaie. ca un cer!etor li*nit#:0 Treptat.

!i spr$ncenelor groase !i al&e care îi dădeau o splendoare &i&lică# +c*ii lui al&a!tri străluceau ca ni!te iazuri în acest peisa( înzăpezit. a spus mătu!a mea ?onia.Poveste despre dragoste si întuneric o impunătoare "igură patriar*ală# . datorită &ăr&ii lungi. iar m$inile îi erau moi !i calde# /9Dar eu:.*ipul lui îi părea su&lim. la optzeci !i cinci de ani. să dea iertăciune. să interpreteze visele. ca a unui pro"et. !i pur !i simplu compătimea# %n a"ară de asta nu mai "ăcea nimic.răciun#: 5p*raim Mussman trecuse de cincizeci de ani c$nd a devenit la "el de impresionant ca un &ătr$n înţelept oarecum ne&ulos# 5ra din ce în ce mai puţin în stare să "acă deose&irea între un om al lui Dumnezeu !i Dumnezeu însu!i# %ncepuse să citească g$ndurile. cu un pa*ar de ceai. să peroreze despre morală. copilăresc# 9>unicul 5p*raim arăta întocmai ca Dumnezeu# 1reau să spun. ca zăpada. să g*icească viitorul. cu un z$m&et "ericit. c$t e ziua de mare# %ntotdeauna răsp$ndea o aromă scumpă. ceva între imaginea &ătr$nului Tolstoi !i Mo! . cu satis"acţie nu prea &ine ascunsă. 9eram cea pe care o iu&ea cel mai mult dintre toţi nepoţii lui4 5ram pre"erata lui4 'sta pentru că eram o micuţă 232 . un ţăran "ăcător de minuni. în "elul în care !i l înc*ipuie pe Dumnezeu toţi copiii# Treptat a a(uns să apară în "aţa întregii lumi ca un s"$nt slav. să "acă acte de smerenie !i să compătimească# De dimineaţa p$nă seara !edea la masa de lucru din &iroul de la moară. care se revărsa maiestuos.

mare "lecar. plină de coc*etărie. a!a de copilăros. era a!a de dulce !i cu capul în nori. cel mai mărunt lucru îi umplea oc*ii de lacrimi# 2i c$nd eram copilită !edeam ore în !ir în poala lui. la "el ca Dumnezeul din povestirile populare *asidice. !i !tiam cum să l răsucesc după degetul meu mic. -ap*tali Hertz. de "apt. ce plutea ve!nic pe c*ipul lui z&$rcit# /9>unicul 5p*raim era a!a: în clipa în care te uitai la el începeai să z$m&e!ti !i tu4 Toată lumea începeau să z$m&ească. mi au pus numele mamei lui# De aceea &unicul mă iu&ea cel mai mult pe mine. după ce le g*icea viitorul !i îi procopsea cu o predică 233 . "ermecător. "iul său. ama&il. ţăranilor recunoscători. mai presus de toate. în clipa în care &unicul 5p*raim intra în încăpere# . ca o micuţă "ranţuzoaică. dar oamenilor le plăcea să se uite la el datorită z$m&etului amuzat. cu toate că. orice "ată putea răsuci după degetul ei mic capul lui "rumos. vr$nd nevr$nd. !i întotdeauna aveam destulă ră&dare să ascult toate nimicurile pe care o&i!nuia să le toarne# 2i. !i a!a de emotiv. copilăresc.*iar !i portretele de pe pereţi începea să z$m&ească în clipa în care &unicul 5p*raim intra în încăpere4:0 Din "ericire pentru el.'mos +z 3rasaviţa. îl iu&ea din tot su"letul !i întotdeauna îl ierta sau se pre"ăcea că n a o&servat c$nd el încurca socotelile sau desc*idea "ără permisiune cutia cu &ani din &irou !i lua c$teva &ancnote pe care le înm$na. tot pieptăn$ndu i &ar&a minunată. !i uneori îmi zicea KmăicuţăL4:0 5ra lini!tit !i cu "ire pa!nică# )n &ăr&at &l$nd.

?ara*.Poveste despre dragoste si întuneric moralizatoare# Eile în !ir &ătr$nul !edea în &irou. !i p$nă la urmă a iz&utit să o mărite !i pe ea /9eu un t$mplar. se uita la socoteli cu g$ndurile aiurea. poate că un pic sla& la minte la &ătr$neţe /care a început pe la cincizeci de ani0# )neori îi o"erea "iului său tot soiul de s"aturi !i sugestii pentru îm&unătăţirea !i eCtinderea a"acerii. La urma urmei. c*iar dacă era "oarte simplu4 Dar ce altă alegere ar "i avut AennG. urmărind mulţumit cum lucrează moara "iului său# Poate că. dar de cele mai multe ori după o oră sau două uita ce a zis. avea aproape patruzeci de ani4:0# L a anga(at pe nepotul lui. ?*ims*on. cu un salariu cuviincios. c*iar se vedea pe sine în ultimii ani de viaţă ca un "el de 'totputernicul# 5ra umil. privind pe "ereastră. -ap*tali Hertz a eCtins a"acerea. ca !i pe @as*a al lui AennG. ci stătea cu ei la tai"asuri plăcute despre averea "amiliei 7ot*sc*ild sau despre cumplitele greutăţi ale vieţii culilor din . c$!tig$nd ni!te &ani# 2i a căsătorit o soră. @as*a4 )n &ăiat drăguţ. !i o"erea alte s"aturi# >ea pa*ar după pa*ar de ceai. iar dacă străinii îl luau drept !e"ul cel mare nu i corecta. dar !i arogant. surorilor !i altor neamuriF 234 .*ina /pe care o numea Ditai0# De o&icei stăteau a!a la taclale c$te !apte opt ore# 8iul lui îi "ăcea întotdeauna pe plac# . t$mplarul. a luat o la el pe cealaltă. desc*iz$nd "iliale ici !i colo. AennG. dat "iind că arăta 9întocmai ca Dumnezeu:.u înţelepciune. prudenţă !i ră&dare. !i a împră!tiat generozitatea asupra tuturor "raţilor.

Moscova !i Peters&urg# %n HI0I sau HIH0.u a(utorul lui. -ap*tali Hertz Mussman s a însurat cu Itta 6edalievna ?c*uster. de&ord$nd de po"te# >ar&a îi era neagră !i neîngri(ită. &unica mea. !i clienţii ucraineni !i ru!i se înclinau cu respect în "aţa lui. &unicul !i a eCtins a"acerea !i mai mult. !i i se adresau cu 6ertz @e"removici /Hertz. &a c*iar !i iezii !i viţeii#0 8iica lor. 9vicleană ca !apte negustori:. Pearl /născută 6i&or0# Despre stră&unica Pearl am a"lat de la mătu!a HaGa că era o "emeie dură.'mos +z a"acerea prospera. iar purtarea zgomotoasă !i despotică# ?e spunea că poate r$g$i at$t de tare înc$t "ăcea să se zguduie geamurile. la douăzeci !i unu de ani. "iica năzuroasă a lui 6edalia* ?c*uster !i a soţiei lui. "iul lui 5p*raim0# 'vea c*iar !i un a(utor rus. care su"erea de ulcer# . s a purtat întotdeauna ca o "emeie cu care viaţa nu a "ost at$t de &ună cum ar "i meritat# ' "ost "rumoasă 235 . cu pălăria apăsată pe piept. ca să umple perniţe cu ele# Tăia cu un cuţit "iecare &ucăţică de za*ăr în patru cu&uleţe egale#:0 . un t$năr aristocrat scăpătat.$t despre stră&unicul 6edalia*. !i pisicile. nepoata lui ?onia !i l amintea ca pe un &ăr&at morocănos !i îndesat. !i că urletul lui era ca *odorogeala unor &utoaie care se rostogolesc# /Dar animalele îl înspăim$ntau de moarte. cu un al !aselea simţ pentru intrigile din sat. !i c$inii. lacomă de &ani !i de putere !i cumplit de mesc*ină# /9?e spune că str$ngea întotdeauna !uviţele de păr care cădeau la "rizer. Itta. cu lim&a ascuţită. !i a desc*is "iliale c*iar !i la Diev.

8ania !i ?onia. umilinţe. era ca izul sla& de carne perpelită de cealaltă parte a peretelui# . armistiţii. putea să se poarte cu o cruzime politicoasă# .$nd se luau la *arţă. reţinere !i politeţe reciprocă.ăsătoria dintre Itta !i Hertz Mussman a durat. ca !i cum ne ar "i implorat să ne agităm în (urul ei.*iar !i la &ătr$neţe a continuat să !i răs"eţe nepoţii cu tot soiul de mici &ac!i!uri !i gesturi pline de coc*etărie. să i "acem curte# In acela!i timp. !i se pare că a "ost corcolită# Domnea cu m$nă de "ier asupra celor trei "iice ale ei !i totu!i se purta ca !i cum ar "i vrut ca ele să o trateze ca pe o soră mai mică sau ca pe o copilită dulce# . str$m&$nd din &uze# >unicii mei din partea mamei erau disperat de deose&iţi !i departe unul de celălalt. să ne lăsăm captivaţi de "armecul ei.Poveste despre dragoste si întuneric în tinereţe !i a avut mulţi adoratori. cu scr$!nete din dinţi. se acuzau una pe cealaltă: 9)ită te la tine4 'i a(uns întocmai ca maman4: 236 . HaGa. ru!ine. vreme de !aizeci !i cinci de ani plini de insulte. !i totu!i disperarea asta era ţinută întotdeauna su& lacăt# -imeni din "amilia mea nu vor&ea despre ea !i dacă am reu!it vreodată să o simt în copilărie.ele trei "iice ale lor. au căutat mi(loacele prin care să aline su"erinţa din căsnicia părinţilor lor# Toate trei luau "ără !ovăială partea tatălui împotriva mamei# Toate trei î!i dispreţuiau mama !i se temeau de eaF le era ru!ine cu ea !i o considerau o persoană care &agă z$zanie. deprimant de vulgară !i de despotică# . nedreptăţi.

ginerii !i nepoţii. "iecare în "elul ei. de la s"$r!itul anilor . acei oc*i ageri care ascundeau un sur$s# . citind printre r$nduri. aproape însoţit de un semn cu 237 .'mos +z Doar c$nd părinţii ei erau de(a &ătr$ni. patern. mătu!a HaGa a iz&utit în cele din urmă să !i despartă părinţii.$nd vor&ea cu tine aveai impresia că îţi putea cerceta ad$ncurile su"letului. de un al&astru desc*is.u un an înaintea morţii. unde ne a spus cu tristeţe: 9+ iert pentru toate# 2i mă rog în inima mea să o ierte !i Dumnezeu !i n o să "ie trea&ă u!oară pentru 5l. duc$ndu !i tatăl la o casă pentru &ătr$ni din 6ivataGim !i mama într o clinică din apropiere de -es TsiGona# ' "ăcut asta în ciuda protestelor mătu!ii ?onia. mătu!a H$Ga îmi spusese eCact acela!i lucru despre sora ei ?onia#0 'devărul este că toate trei surorile Mussman. îi ziceam Papa0 era un &ăr&at "ascinant. "iicele. &l$nd. că are o grămadă de lucruri să i ierte:# . !i totodată deslu!ind ce anume încercai zadarnic să i ascunzi# )neori îţi arunca pe nea!teptate un z$m&et maliţios. cu vocea caldă !i mo!tenise oc*ii tatălui său. !i ea însă!i îm&ătr$nise.P0 p$nă la moartea mătu!ii HaGa. care credea că o ast"el de despărţire silită e complet gre!ită# Dar pe atunci dez&inarea dintre cele două mătu!i ale mele a(unsese oricum la culme# -u !i au spus nici un cuvinţel timp de aproape treizeci de ani. &un la inimă# 5ra oac*e!. erau îndrăgostite de tatăl lor# >unicul meu. pricep$nd pe dată ce ai spus !i de ce a i spus o. -ap*tali Hertz /căruia cu toţii. în HI8I# /Mătu!a ?onia a mers la înmorm$ntarea surorii ei.

Poveste despre dragoste si întuneric oc*iul. pre"ăcătorii. "arse. pomul răului /pomul cu ris*es îi zicea el în idi!0 !i din acesta am m$ncat.e înseamnă eCpresia asta. inclusiv diverse uneltiri. care !i au provocat mare dezamăgire !i su"erinţă lor în!i!i. după părerea lui Papa. care în general se termină prost# Toate drumurile duc la su"erinţă# Prin urmare. la urma urmei. în vreme ce el însu!i era sting*erit din cauza ta. la urma urmei. stăp$nii creaţiunii# '!a că. un om nu e dec$t un om# 5l credea că toţi oamenii sunt copii nec*i&zuiţi. revendicări !i pretenţii# Pentru toate acestea te ierta cu acea um&ră de z$m&et maliţios. practic toţi oamenii merită îndurare !i cele mai multe dintre "aptele lor merită să "ie iertate. : cugeta el în idi!# 9-ici un animal nu e rău# -ici un animal nu e în stare să "acă rău# 'nimalele nu au inventat încă răul# 5l e monopolul nostru. . !i unul altuia. din gre!eală. în!elătorii. ce dacă# ?ingurele lucruri care puneau la grea încercare îngăduinţa amuzată a lui Papa erau actele de cruzime# De acestea avea oroare# +c*ii lui al&a!tri !i veseli se înnorau c$nd auzea de "apte rele# 9)n animal rău. manipulări "alse. despre care nu se vor&e!te în scriptură. i a (urat 238 . pentru că. Poate că între pomul vieţii !i cel al cunoa!terii mai cre!tea unul în grădina raiului. "iind cu toţii prin!i într o comedie grosolană !i "ără s"$r!it. ca !i cum voia să te "acă să te simţi un pic sting*erit. poate că am m$ncat alt măr din grădina raiului. dar te ierta. Ticălosul ăla de !arpe a în!elat o pe 5va. un pom otrăvitor. de parcă ar "i zis /în idi!0: -u.

?e pare că ni se trage de la mărul pe care l am m$ncat atunci: am m$ncat 239 . dacă ne am "i mulţumit cu pomul vieţii !i cu cel al cunoa!terii. n am zis iu&ire: nu prea cred în iu&irea universală# Iu&irea tuturor pentru toţi poate că ar tre&ui să lăsăm asta în seama lui Isus# Iu&irea e cu totul altceva# -u are nimic de a "ace cu generozitatea cu îndurarea# Dimpotrivă# Iu&irea este un amestec ciudat de contrarii. 6enerozitate sau mesc*inărie# +rice copil o !tie. o îm&inare de egoism eCtrem !i dăruire deplină# )n paradoC4 %n plus. e!ti prins în ea ca într o nenorocire# '!adar. . nu am "i "ost izgoniţi din rai. : 2i apoi. cu vocea sa înceată. caldă.e e raiul. dar iu&irea nu e ceva ce alegi. ceea ce Aean Paul ?artre avea să descopere după mulţi ani: 9Dar ce e iadul. între ce !i ce tre&uie să aleagă oamenii în "iecare minut al zilei. !i totu!i răutatea nu se mai isprăve!te# . ce anume alegem. dar de "apt a dus o la pomul cu ris*es# Poate că.'mos +z că era cu adevărat pomul cunoa!terii. .u siguranţă că totul e înăuntru# In casele noastre# Poţi găsi iad !i rai în "iecare odaie# %n spatele "iecărei u!i# ?u& "iecare pătură du&lă# '!a este# )n strop de răutate. cu oc*ii care î!i recăpătaseră al&astrul lor voios !i sclipitor. continua să eCplice. sonor.um se poate eCplica asta. toată lumea vor&e!te întotdeauna de iu&ire. iu&irea. ci te molipse!ti de ea ca de o &oală. !i oamenii sunt unul pentru celălalt iadul# )n strop de îndurare. iu&ire. !i în idi!ul lui pitoresc. !i oamenii găsesc unul în celălalt raiul# 'm zis un strop de îndurare !i generozitate.

!i pe vremea ru!ilor încă mai era un lac "rumos. a crescut în (urul palatelor !i parcurilor încon(urate cu !anţuri cu apă ale "amiliei princiare Lu&omirs3i# 7$ul )ste tăia ora!ul de la sud la nord# %ntre r$u !i mla!tină se a"la cetatea. dintre care ma(oritatea erau evrei. cu &alcoane din "ier "or(at. în care locuia clasa de mi(loc# )n !ir de prăvălioare ocupa parterul acestor case de 240 . un important nod de cale "erată. &răzdate de r$uri !i &ălţi. iar restul erau ucraineni. polonezi. ru!i !i o m$nă de ce*i !i nemţi# 'lte c$teva mii de evrei locuiau în ora!ele !i satele din prea(mă# ?atele erau încon(urate de livezi !i grădini de zarzavat. cu c$teva clădiri o"iciale în stil neoclasic !i o "aţadă aproape neîntreruptă de &locuri cu două eta(e.$mpii netede !i largi se întindeau c$t vedeai cu oc*ii. cu le&ede# +rizontul ora!ului 7ovno era "ormat de cetate. în germană 7oOno0. pă!uni !i lanuri de gr$u !i de secară. împestriţate cu mla!tini !i păduri# %n ora! erau trei sau patru străzi 9europene:. ici !i colo arcuind în sus c$te o colină.Poveste despre dragoste si întuneric un măr otrăvit:# +ra!ul 7ovno /în polonă 7ovne. care uneori tremurau !i se unduiau în v$nt# Tăcerea c$mpurilor era s"$!iată din c$nd în c$nd de !uieratul unei locomotive# )neori se auzeau tinerele ţărănci ucrainene c$nt$nd prin grădini# De departe. c$ntecul lor suna ca o t$nguire# . dintre care una avea două clopotniţe# %nainte de cel de al Doilea 7ăz&oi Mondial ora!ul se m$ndrea cu vreo !aizeci de mii de locuitori. palatul Lu&omirs3i !i mai multe &iserici catolice !i ortodoCe.

Lu&lin !i 1ar!ovia# Duminica !i de săr&ătorile cre!tine &ăteau toate clopotele# Iernile erau întunecate !i cu zăpadă din &el!ug. eCpresul de noapte pleca din staţia 7ovno către Edol&unoOo.<0. încon(urate de loturi mici de păm$nt !i de nenumărate coli&e de lemn dărăpănate. cu pereţi gro!i !i stre!ini late. zece sau douăsprezece partide politice evreie!ti se luptau "renetic între ele !i în"loreau clu&uri de literatură e&raică. iar vara cădeau ploi calde# Proprietarul 10 /ena'em (ele'rter. Lvov. !tiinţă !i educaţie a adulţilor# . !i în acela!i timp /"ără să "ie o contradicţie0. (oase !i late.<0 la 7ovno se tipăreau ziare în e&raică !i idi!.20 !i . 3756# 2colile Tar&ut* erau sioniste !i laice 241 . !iceul evreiesc Carbut' din %ovno (în e&raică). o !coală primară !i c$teva grădiniţe# Mama !i surorile ei au "ost educate în !colile Tar&ut*# In anii . la ora zece "iC. Ierusalim. iudaism.20 !i .'mos +z negustori# %nsă cele mai multe dintre străzile lăturalnice erau ni!te uliţe neîngri(iteF erau noroioase iarna !i pră"oase vara# Din loc în loc erau mărginite de pava(e din lemn. cu at$t mai puternică devenea atracţia laicismului !i a culturii neevreie!tiH0# %n "iecare seară. cu at$t se întăreau sionismul !i educaţia evreiască. în anii .u c$t se ampli"ica antisemitismul în Polonia. o organizaţie educativă evreiască a desc*is la 7ovno un liceu. unele în"undate în păm$nt p$nă la "erestre !i cu iar&ă crescută pe acoperi!# %n HIHI Tar&ut*. !u&rede# De cum coteai pe una dintre aceste străzi lăturalnice erai încon(urat de case slave.

pielărie. cu vocea ei lini!tită.Poveste despre dragoste si întuneric cinematogra"ului din 7ovno era un neamţ pe nume >randt# )nul dintre "armaci!ti era un ce* pe nume Ma*ace3# . nemţii !i cola&oratorii lor au ucis peste douăzeci !i trei de mii dintre evreii din ora!# . pe H< iulie HI=2# Mama îmi vor&ea uneori.ei din "amilia TOisc*or erau artizani renumiţi# 8amilia ?trauc* "ăcea săpun# 8amilia 6endel&erg arenda păduri# 8amilia ?tein&erg avea o "a&rică de c*i&rituri# %n iunie HI=H nemţii au cucerit 7ovno ul de la sovietici. care ză&ovea un pic la s"$r!itul cuvintelor. imprimerie. despre acel 7ovno pe care îl lăsase în urmă# %n !ase !apte propoziţii îmi zugrăvea un ta&lou# 'm am$nat în repetate r$nduri să merg 242 . nostalgic. doctorul ?egal. cu "ăină. comerţ !i &ănci# )nii dintre tinerii evrei erau împin!i de con!tiinţa lor socială să se alăture proletariatului. ucenici. muncitori cu ziua# 8amilia Pisiu3 avea o "a&rică de &ere# . îm&răcăminte.*irurgul !e" al spitalului era un evreu. se ocupau de teCtile !i &unuri casnice. pe care rivalii îl porecliseră ?egal -e&unul# )nul dintre colegi i lui de la spital era c*irurgul ortoped Aosep* Dope(3a. aurărie !i argintărie.inci mii dintre supravieţuitori au "ost uci!i mai t$rziu. ca lucrători în imprimerii. &ăcănie. galanterie. un în"lăcărat sionist revizionist# Mos*e 7oten&erg !i ?imc*a Hertz Ma(a"it erau ra&inii ora!ului# 5vreii se ocupau de a"aceri cu lemn !i cereale. care ocupaseră ora!ul cu doi ani înainte# %n două zile. X !i 8 noiem&rie HI=H.

în care se pare că dormeau toate trei# . erau îng*esuite grămezi de o&iecte vec*i din argint. unt. împodo&it cu perniţe colorate. cu "amilia domnitoare a 7omanovilor# Trăia în casa lui Le&edevs3i împreună cu cele două "iice de la doi soţi. de departe. Liu&ova -i3iticina. &rodate. în spatele unei draperii# . despre care se zvonea că ar "i a lui# Mai era !i o rudă îndepărtată de a lui. însă dedesu&t era un &eci uria!. sau 'ntonina >oleslavovna# Toate trei trăiau îng*esuite într o cămăruţă a"lată c*iar la capătul unui coridor. în spatele u!ilor lustruite. de mirosuri de "ructe uscate. cu o grădină de "lori !i una de zarzavat !i livadă. 243 .'mos +z la 7ovno. din ma*on sculptat cu "lori !i alte ornamente# In ea. dar !i "ascinant. n a avut copiiF locuia într o casă mare. care pretindea că ar "i înrudită întru c$tva.asa avea un singur eta( spaţios. pe strada Du&ins3a. cramă !i depozit de mirosuri puternice: un amestec ciudat. sau 'nastasia ?erg*eievna. încon(urată de mai mult de un acru de teren. ca ta&loul pe care mi l a dat mama să nu tre&uiască să "acă loc altora# 5Ccentricul primar al ora!ului 7ovno din al doilea deceniu al secolului WW. o rusoaică aristocrată "ără un &an în pungă. cămară. !i -ina. Le&edevs3i. care slu(ea de atelier. magazie.ele trei &oieroaice împărţeau acest spaţiu cu o splendidă piesă de mo&ilier din secolul al W1III lea. un pic înspăim$ntător. Tasia. porţelan !i cristal# Mai aveau un pat lat. la numărul H=# Trăia acolo cu o singură servitoare !i "etiţa acesteia.

!i mirosuri de gudron. &utoaie cu varză !i castraveţi muraţi !i tot soiul de mirodenii. para"ină. smoală. Itta.asa. primarul Le&edevs3i a căzut în dizgraţie !i a "ost mazilit# ?uccesorul lui a "ost un t$r$ie &r$u grosolan !i &eţiv. povidlo. sau -GusGa. la puţină vreme după ce trupele poloneze ale mare!alului Pilsuds3i au cucerit de la ru!i 7ovno ul !i tot vestul )crainei. sau ?onia.Poveste despre dragoste si întuneric c$rnaţi. în saci !i în ciu&ere. iar de a curmezi!ul &eciului sp$nzurau !iraguri de "ructe uscate !i erau mai multe "eluri de seminţe uscate. precum !i izuri de mucegai !i putreziciune# + mică desc*izătură din apropierea tavanului lăsa să pătrundă raze de soare piezi!e. HaGa. era un antisemit "eroce# . ?ara*. &ere. ce păreau să ad$ncească întunericul în loc să l alunge# Din povestirile mamei am a(uns să cunosc at$t de &ine &eciul. mai multe "eluri de dulceaţă. născută în HIHH. căr&une !i lemne de "oc. colac peste pupăză. !i cele trei "iice. sau 8ania. înc$t !i acum.asa lui Le&edevs3i din strada Du&ins3a a "ost cumpărată la un preţ &un de &unicul meu. cereale. 7iv3a8eiga. născută după doi ani. care. care a venit pe lume în HIHM# . încă mai eCistă# Pe o parte a străzii Du&ins3a. c$nd scriu acestea. proprietarul de moară -ap*tali Hertz Mussman# ? a mutat acolo cu soţia lui. dacă înc*id oc*ii co&or în el !i trag în piept amestecul lui ameţitor de mirosuri# In HI20. miere. varinnie. !i ultima născută. cea mai mare. al cărei nume a 244 . după cum mi s a spus. în care (uca pra"ul. pe nume >o(ars3i.

de p$ine proaspătă. lene! !i sentimental care trecuse de cincizeci de ani. aristocrata scăpătată Liu&a. Wenia Dimitrievna. locuia în continuare în spatele &ucătăriei. continuau să trăiască di"eriţi locatari pe care Mussmanii îi 9mo!teniseră: de la Le&edevs3i# Pe Papa nu l a lăsat inima să i dea a"ară# '!a că &ătr$na servitoare. pră(ituri. drepte !i m$ndre. Dora. pretinz$nd în continuare că se trage oarecum din "amilia imperială. mare.'mos +z "ost sc*im&at de polonezi în strada DazarmoOa /. amestecat uneori cu mirosuri de spălat sau de copt. pentru care plătea lunar c*irie. cu 245 . cu "ata ei. cu numeroasele ei odăi. Wenietci3a. !i care era numită Da&inett. voinic. "ără patronimic# Iar la capătul coridorului. &iscuiţi !i plăcinte !i aromele de m$ncăruri "oarte condimentate care adiau dinspre &ucătăriile caselor# %n casa aceea mare. a rămas netul&urată în spaţiul ei micuţ. 9ca un c$rd de păuni:# %ntr o cameră luminoasă. dincolo de draperia grea. !i întotdeauna îm&răcate "oarte îngri(it. în vreme ce latura cealaltă era ocupată de localurile armatei /3azarmG0# Primăvara. a"lată în partea din "aţă a casei. trăia un colonel /pol3ovni30 polonez pe nume Aan Ea3rzeOs3i# 5ra un &ăr&at lăudăros. împreună cu "iicele ei Tasia !i -inaF toate trei erau "oarte sla&e. par"umul grădinilor !i livezilor umplea strada. Dora. care poate că era sau poate că nu era zămislită de Le&edevs3i însu!iF toţi îi spuneau simplu. Liu&ova -i3iticina. viril. se a"lau vilele celor mai &ogaţi locuitori ai ora!ului.azărmii0.

primarul antisemit care îl înlocuise pe Le&edevs3i. uneori pe spate sau pe umărF le numea pe toate ţigan3a /ţigăncu!ă0 !i îi (ura "iecăreia că o să o a!tepte credincios !i n o să se însoare cu nimeni altcineva dec$t cu ea. pentru că are 9o cumplită durere de cap:# . c$nd o să "ie destul de mare# >o(ars3i.$nd venea primarul. a&ia scoase din cuptorF ea tre&uia să ciocănească politicos la u!a lui pan pol3ovni3.e îi răspundeau domnii &ătr$nei servitoare nu vom !ti niciodată. "etele erau trimise în spatele casei sau în grădină. ca nu cumva urec*ile lor să prindă vor&e care nu se cuvine să "ie auzite de domni!oarele &ine crescute# Din c$nd în c$nd servitoarea le ducea &ăr&aţilor ceai "ier&inte. pentru că era 9surdă ca zece pereţi: /alteori ziceau 9surdă ca Dumnezeu 246 . venea uneori să (oace cărţi cu colonelul în retragere Ea3rzeOs3i# >eau împreună !i "umau 9p$nă ce aerul se înnegrea:# 2i pe măsură ce treceau orele.olonelul se apleca !i o m$ng$ia pe copilă pe păr. *eringi sau o tavă cu compot. vocile lor erau din ce în ce mai groase !i mai răgu!ite. c$rnaţi. &iscuiţi !i nuci# De "iecare dată le transmitea respectuos rugămintea stăp$nei casei de a vor&i mai încet. să "acă o plecăciune !i să i ureze ?*a&&at "ericit în numele întregii "amilii# .Poveste despre dragoste si întuneric umeri laţi !i deloc ur$t# 8etele i se adresau cu pane pol3ovni3# %n "iecare vineri Itta Mussman o trimitea pe una dintre "iicele ei cu o tavă de pră(ituri cu mac "rumos mirositoare. iar r$sul lor răsunător se umplea de gro*ăieli !i *orcăieli# .

1asilisa. !i cu ultimul glonţ !i a s"ăr$mat "runtea !i a murit# 5ra un &ăr&at gure! !i sentimental. care se scurgea "ără vreun rost. 9de ce Ţi ai întors c*ipul de la mine. netre&nică: 9Doamne. dormind du!i. dar încă viu# 'poi. prin "ereastra înc*isă# Din înt$mplare. sau în vreun "el misterios. trist din cauza purcelu!ului celui drăgăla! pe care vecinul l a &ătut cu parul p$nă l a omor$t.'mos +z 'totputernicul:0# 5a î!i "ăcea cruce cu smerenie. era întristat de propria viaţă. colonelul Ea3rzeOs3i s a *otăr$t să !i încerce pistolul# Mai înt$i a tras în grădină. !i îngrozitor de trist din cauza unei "ete. pe care o lăsase c$ndva să plece de l$ngă el. pe care l au găsit dimineaţa rănit. lucru pentru care mereu î!i &lestema prostia !i viaţa goală. care erau persecutaţi de cincizeci de generaţii !i încă nu a(unseseră la lumină. de su"erinţa lui Isus ţintuit pe cruce. m$*nit de soarta amară a păsărilor c$ntătoare la sosirea iernii. într o duminică devreme. întristat de tragedia istorică a poporului său. era "oarte întristat c*iar !i din cauza evreilor. acum mulţi ani. se înclina !i părăsea odaia t$r$ndu !i picioarele o&osite !i îndurerate# 2i odată. Dumnezeul meu:. a reu!it prin întuneric să lovească un porum&el. 2i de ce Ţi ai întors c*ipul de 247 . declama în latina lui poloneză. s a împu!cat în coapsă. "oarte sincerF adesea se pornea să c$nte sau să pl$ngă. a tras în sticla de vin de pe masa lui. c$nd toţi cei din casă erau încă în pat. din cine !tie ce motiv. a tras de două ori în candela&ru. înainte de revărsarea zorilor. dar nu l a nimerit.

scris într o polonă destul de rudimentară de o m$nă de "emeie. cine !tie. e mult mai u!or să trăie!ti în gre!eală dec$t în întuneric. că totu!i !tim ceva.u toate că. curăţată !i pusă în r$nduială !i aerisită !i toate lucrurile colonelului "useseră îndesate în saci !i duse de acolo# Doar un miros de vin. î!i amintea mătu!a HaGa. e !i mai rău. dacă ne g$ndim mai &ine. de la sticla care "usese s"ăr$mată. pentru că e mai &ine să trăie!ti "ără să !tii nimi c dec$t să trăie!ti în gre!eală# . iar c$nd s au întors. 9nu !tie nimic despre altcineva# -ici măcar despre vecinul de alături# -ici măcar despre cel cu care e!ti căsătorit# ?au despre o rudă sau copilul său# '&solut nimic# -ici c*iar despre noi în!ine# -u !tim nimic# 2i dacă ne înc*ipuim uneori. de "apt. odaia din "aţă era goală.Poveste despre dragoste si întuneric la noi toţi. pitit într o crăpătură a !i"onierului. Poate că. : 248 . a mai stăruit c$teva zile# Q 2i odată "ata care avea să "ie mama mea a găsit acolo un &ilet. su& care autoarea desenase două &uze pline. prin livadă !i pe poarta gra(dului. : In acea dimineaţă le au scos pe cele trei "ete din casă pe u!a din spate. întinse pentru o sărutare# 9-imeni:. pentru o clipă. a spus mama. în care cineva îi scria preascumpului ei lupi!or ca să i spună că în toată viaţa ei nu a înt$lnit un &ăr&at mai &un sau mai generos dec$t el !i că ea nu e vrednică nici să i sărute tălpile# Mica 8ania a o&servat două gre!eli de ortogra"ie în polonă # >iletul era semnat cu litera -.

strada 9Trei Mai:. o dulceaţă at$t de dulce !i de aromată. mătu!a ?onia mă duce să văd vila din cartierul Vol(a de la nord vestul ora!ului 7ovno# ?trada DazarmoOa. ca"enie. înă&u!itor. în cinstea zilei naţionale a Poloniei# . cu tot soiul de podoa&e !i 249 . roGoci3i.zecziego Ma(a. "ostă Du&ins3a.$nd te apropii de casă dinspre stradă. mai înt$i traversezi grădiniţa din "aţă. îngri(ite /9!i îmi amintesc încă o anumită tu"ă de pe st$nga. precis !i amănunţit.'mos +z Din apartamentul ei cu două camere. de pe strada VesselG din Tel 'viv /în vreme ce a"ară se în"iripă o zi de septem&rie umedă !i apăsătoare0. cu tu"ele ei de iasomie. cu o&loanele ve!nic înc*ise. că îţi înc*ipuiai că pro&a&il se linge singură c$nd n o vede nimeni# Tranda"irii cre!teau pe două straturi rotunde încon(urate de pietre mici sau cărămizi a!ezate o&lic !i date cu var. cu prea multă mo&ilă. cărora le ziceţi acum margarete# 2i erau tu"e de tranda"iri. se încruci!a cu strada principală din 7ovno. întunecat. care avea un miros "oarte puternic !i deose&it de picant. îmi poveste!te mătu!a ?onia. a!a înc$t arătau ca un !ir de le&ede al&e ca zăpada care se reazemă una de alta# Dincolo de aceste tu"e aveam o &ăncuţă verde !i l$ngă ea coteai la st$nga către intrarea principală: erau patru sau cinci trepte late !i o u!ă mare. numită palisadni3. !i de aceea îi ziceam TîndrăgostitaU###:0# 2i erau "lori numite margarit3i. curat !i ordonat. "ăceam din petalele lor un "el de 3on"itura. căreia i se zicea 2osse(na. însă după venirea polonezilor a "ost re&otezată .

iar apoi îi părea rău !i îi dădea &ani de &uzunar# Puteai intra în casă prin aripa din dreapta era o cărare pavată cu pietre ro!ietice.Poveste despre dragoste si întuneric sculpturi. rămă!iţă a gustului &aroc al primarului Le&edevs3i# Intrarea principală dădea într un *ol cu mo&ilier din ma*on !i o "ereastră mare. un ţărănu! cu "aţă lată !i ro!ie ca o s"eclă. cu o aromă at$t de îm&ătătoare. nu !tiu cum le ziceţi voi. "etele. pe o saltea care era str$nsă în timpul zilei# . sau den!ci3. că ne opream anume acolo !i o trăgeam ad$nc în piept p$nă ce ne simţeam c$teodată ameţite !i vedeam în "aţa oc*ilor tot "elul de puncte strălucitoare. oric$tă vroia# Pol3ovni3 ul îl &ătea pe den!ci3 cu cruzime. dormea în "aţa u!ii lui noaptea. pe ruse!te li se spunea siren. eu cred că eCistă mult mai multe culori !i mirosuri dec$t cuvinte# . unde trăia pol3ovni3 ul pane Aan Ea3rzeOs3i# ?lu(itorul lui. de "apt îi aduceam tot timpul p$ine de la &ucătărie. "oarte alunecoasă iarna# 2ase copaci cre!teau de a lungul cărării. oc*ii îi ie!eau din cap ca !i cum dădea să moară de "oame# -u vor&esc de "oamea de p$ine. poate că nici nu eCistă aici# 'ce!ti copaci aveau uneori ciorc*ini mici de "lori purpurii. în tot "elul de culori "ără nume# %n general.ărarea de pe latura casei te ducea la !ase trepte care dădeau într o mică verandă desc*isă unde era o &ancă 250 . acoperită de co!uri. din cele cu care te treze!ti c$nd ai g$nduri pe care nu i "rumos să le ai. cu perdele care a(ungeau p$nă la podea# Prima u!ă pe dreapta ducea la Da&inett.$nd acest den!ci3 se uita la noi.

pe care le puneam su& paie în cerda3 în pod să se coacă pe îndelete pentru iarnă# Puneau acolo !i pere. !i nici carto"i întotdeauna# Papa 251 . p$nă în strada Dizengo""# ?au c*iar p$nă în strada >en @e*uda# In mi(locul grădinii era o alee cu o mulţime de pomi "ructi"eri pe am$ndouă părţile. tot soiul de pruni !i doi cire!i ale căror "lori arătau ca o roc*ie de mireasă. să doarmă c$teva săptăm$ni !i să se trezească doar iarna. c$nd alţi oameni nu aveau de m$ncare dec$t carto"i. învelite tot în paie. pere pontov3i. popirov3i !i gru!i pere uria!e. ca să nu le auzim# 2i prune lungi pentru dulceaţă. mere care semănau cu cele cărora le zicem Peerless. din cauza a ceva nu prea "rumos despre care nu voiau să ne spună. dar !tiam că are de a "ace cu servitorii# Intrarea servitorilor era prin această verandăF o numeam ciorni &od. care înseamnă u!a neagră# Dacă nu intrai în casă pe u!a din "aţă sau pe cornG &od. !i pere mici !i verzi despre care &ăieţii spuneau tot lucruri care ne "ăceau să ne acoperim &ine urec*ile cu m$inile. care era uria!ă: cel puţin la "el de mare ca de aici. !i ai no!tri "ăceau din "ructe vi!nia3 !i piro!3i# Mere 7einette.'mos +z &anca iu&irii îi ziceam cu toţii. !i a!a aveam "ructe &une pe timpul iernii. piersici zemoase. puteai urma cărarea de pe latura casei !i a(ungeai în grădină. cărora &ăieţii le dădeau nume pe care nu i "rumos să le repet# Pe cealaltă parte erau alţi pomi "ructi"eri. zemoase. din strada VesselG. !i printre pomi erau tulpini de zmeură !i tu"e de mure !i de coacăze negre# 2i aveam mere speciale pentru iarnă.

cu m$inile. să măn$nce cu cuţitul !i "urculiţa. 6ert @e"removici Mussman 252 . motorul principal care alimenta Valzen roţile ca să macine porum&ul. o "elie de ceapă cu sare. Papa le dădea "iecăruia un sac de "ăină. tovară!e 6uvernator. !i au trimis o Delegation la povodir ul ro!u !i i au spus: 9'scultă ne &ine.u siguranţă că acesta a "ost motivul pentru care în HIHI. pre!edintele socialist care &ea vin din aceea!i cupă cu soldaţii de r$nd# . iar el se a!eza la masă cu lucrătorii săi. l$ngă so&a cu lemne. o sticlă de vin !i c$teva ru&le# +&i!nuia să arate către moară !i să zică -u. lucrătorii lui Papa au desc*is capacul motorului cel mare. sunt ale noastre4 >unicul tău era ca Vil*elm Tell al lui ?c*iller. la masa din &iroul de la moară. iar sărăcia o pedeapsă. în a(un. pe un !ervet al&. toate astea nu s ale mele. !i m$nca împreună cu ei. c$nd comuni!tii au venit în ora! !i pe dată i au pus la zid pe toţi capitali!tii !i 8a&ri3anten proprietarii de "a&rici . !i l au ascuns acolo !i l au încuiat înăuntru.Poveste despre dragoste si întuneric avea o vor&ă. p$ine de secară !i *ering murat. rugămu te. &unicul 5p*raim. &unicul tău# %ntotdeauna îl lăsa pe tatăl lui. !i un carto" în coa(ă# M$ncau pe un ziar a!ezat pe podea !i î!i clăteau g$tul cu o îng*iţitură mare de vodcă# La "iecare săr&ătoare. că &ogăţia este un păcat. dar se pare că voia lui Dumnezeu e să nu "ie legătură între păcat !i pedeapsă# )n om păcătuie!te !i altul este pedepsit# '!a e "ăcută lumea# 5ra aproape comunist Papa. nu mi amintesc cum îi zicea.

să nu care cumva să te atingi de el. -oaptea t$rziu a poruncit ca întreaga încărcătură să "ie descărcată la moara lui Papa !i i a poruncit să o pre"acă în "ăină p$nă la cinci dimineaţa# Pe întuneric. "ie să accepte răspunderea. '!adar. "ie să l acuze "ără dovezi pe guvernatorul 253 . dacă ai vreun necaz cu un lucrător lene! sau un sa&ota(ni3 nu tre&uie dec$t să ni l arăţi nouă. s au pus pe trea&ă !i l au măcinat pe tot. au trudit toată noaptea. au venit !i i au zis cam a!a: 9Dragă tovară!e Mussman. dimpotrivă. &unicul tău a "ăcut taman pe dos: era "oarte iscusit c$nd venea vor&a să !i apere muncitorii de acest guvern al muncitorilor# 2i în acela!i timp alimenta cu "ăină toată 'rmata 7o!ie din raionul nostru# + dată s a înt$mplat ca guvernatorul sovietic să preia o încărcătură uria!ă de gr$u mucegăit de a &inelea !i s a îngrozit. !i l punem la zid#: Desigur.'mos +z al nostru. rogu te. de acum încolo. nici măcar de un "ir de păr de al lui. Papa !i lucrătorii nici măcar n au o&servat că gr$ul era mucegăit. ce a "ăcut guvernatorul ca să !i scape pielea. plină de viermi# Papa a înţeles pe dată că de această "ăină răspundea acum el. .e i asta. ascultă. de ce l ai primit "ără să veri"ici. !i dimineaţa s au trezit cu o "ăină împuţită. căci pentru asta îl puteau pune pe el la zid pe loc. !i că el tre&uia să aleagă. nu s au amestecat în tre&urile lui. a!a4 Hertz Mussman on na! &at3a: /care înseamnă în ucraineană 9e tatăl nostru:0# 2i autorităţile sovietice din 7ovno c*iar l au "ăcut pe &unicul tău uparvlaiu!i !e"ul morii.

dar el nu auzea nimic: trăia într o pace tăcută. La urma urmei. guvernatorul a priceput că ceea ce îi dădea Papa nu era în nici un caz gr$ul lui împuţit. !i dimineaţa. &$nd ceai cu &unicul 254 . striga la el !i l în(ura zi !i noapte cu vocea ei aspră. Lenin !i ?talin nu acceptau niciodată eCplicaţii sau scuze de la nimeni: pur !i simpl u îi puneau la zid !i îi împu!cau# 8ire!te. Papa le salvase am$ndurora pielea pe c*eltuiala proprie# 2i a lucrătorilor lui# Povestea asta are o urmare# Papa avea un "rate. !i în locul ei a adus din depozitul lui o sută cincizeci de saci de "ăină de cea mai &ună calitate. ca luna pe cer# In toţi acei ani Mi3*ail s a înv$rtit pe la moara lui Papa "ără să "acă nimic. !i că. cu viermi cu tot. 7a3*il. nu din cea pentru armată. "ără să zică nimic. ?ă dea toată vina pe lucrătorii săi.e i răm$nea de "ăcut. ci din cea al&ă. c*iar dacă în su"letul lui poate că s a ru!inat un pic că a încercat să treacă vina în c$rca &unicului tău# Dar ce mai putea "ace acum. prin urmare. Mic*ael. pentru pră(ituri !i ciolla. care avea norocul să "ie surd ca Dumnezeu# Eic norocul. pentru că unc*iul Mic*ael avea o scorpie de nevastă. răgu!ită. Mi3*ail. i a trimis "ăina asta guvernatorului# -ici guvernatorul n a zis nimic.Poveste despre dragoste si întuneric sovietic care îi trimisese gr$ul mucegăit: în am$ndouă cazurile a(ungea la plutonul de eCecuţie# . care era tare rea. '!a că pur !i simplu a aruncat "ăina mucedă.

că m$ine !i au pus în g$nd să te omoare:# '!a că s a sculat dis de dimineaţă !i a "ugit din cazarmă de parcă ar "i luat "oc: un dezertor. idi domoi4 Po!ol4 Du te acasă4 2terge o de aici4 2i se apleacă spre Papa. "ratele meu4 2i atunci generalul pur !i simplu se răsuce!te !i i zice unc*iului Mi3*ail: -u. gră&e!te te să "ugi. : Iar Papa răspunde !i el: Da.ategoric. ti &rat al lui 6ertz @e"removici. "iule. unde soldaţii î!i încărcaseră de(a armele pentru Mi3*ail dintr odată guvernatorul ăsta. tovară!e general4: 2i guvernatorul se răsuce!te către Papa !i l întrea&ă: 95 "ratele tău. HaGa. rogu te. : 2i Mi3*ail îi răspunde: 9Da. ca să nu l audă 255 . să dezerteze4 Papa s a dus în piaţă să !i ia rămas &un de la "ratele său. "iul lui 5p*raim. 5!ti cumva "ratele lui Hertz. tovară!e general4 5 "ratele meu4 . da. !i pentru asta Papa îi plătea un salariu lunar "rumu!el# Intr o zi. sovieticii l au luat dintr odată pe Mi3*ail !i l au înrolat în 'rmata 7o!ie# Dar în aceea!i noapte lui Mi3*ail i a apărut &rusc în vis mama sa. la c$teva săptăm$ni după povestea cu "ăina mucedă. cel cu "ăina mucedă. se răsuce!te către condamnat !i strigă: 9?pune mi.'mos +z 5p*raim în &irou !i scărpin$ndu se. !i i a zis: 96ră&e!te te. că nu tre&uia în nici un caz să "ugă. în mi(locul pieţii. c$nd dintr odată. rastral3i# Dar ro!ii au pus pe dată la&a pe el !i l au trimis în "aţa curţii marţiale !i au dat sentinţa să "ie pus la zid# %ntocmai a!a cum mama lui îl prevenise în vis4 -umai că în vis ea uitase să spună că era pe dos. nu mai era nimic de "ăcut.

6ertz @e"removici. ce. în !oaptă: 9-u. asta ne spunea întotdeauna. un leac amar.Poveste despre dragoste si întuneric nimeni. : >unicul tău era comunist în inima lui. pe zi ce trece. doar că nu dintr odată. un leac periculos.*iar dacă e nevoie de !apte sau opt generaţii.redeai oare că e!ti singurul care !tie cum să pre"acă ra*atul în aur curat. !i iată ce i zice. care se opunea vărsării de s$nge# 5ra "oarte speriat de răul care mi(e!te în su"letul oamenilor de toate condiţiile: ne spunea întotdeauna că ar tre&ui să eCiste într o zi un regim popular comun tuturor oamenilor cumsecade de pe lume# Dar că mai înt$i de toate va tre&ui să "ie eliminate treptat toate statele !i armatele !i poliţia secretă. pentru că asta duce la vărsare de s$nge. un "el de comunist paci"ist. după părerea lui. varsă r$uri de s$nge# )itaţi vă numai la ce au 256 . . un comunist to*toi!ci3. !i doar după aceea va "i cu putinţă să începi treptat să creezi egalitate între &ogaţi !i săraci# ?ă iei impozit de la unii !i să le dai celorlalţi. un leac puternic pe care tre&uie să l iei cu picătura p$nă ce trupul se învaţă cu el# +ricine încearcă să l dea pe g$t dintr odată nu provoacă altceva dec$t dezastru. cum. un narodnic. dar nu era &ol!evic ro!u# %ntotdeauna l a considerat pe ?talin un alt Ivan cel 6roaznic# 5ra. a!a înc$t &ogaţii să nu &age de seamă că. ci încetul cu încetul# ?punea: Mit aroap"alendi3er# Merg$nd lin la vale# . nu mai sunt a!a de &ogaţi# Lucrul principal. să zic. era că tre&ui e să începem să convingem lumea în cele din urmă că nedreptatea !i eCploatarea sunt o &oală a omenirii !i că dreptatea este singurul leac: e adevărat.

după părerea &unicului tău. care au m$ncat din mărul răului# 'sta era părerea lui: mai puţină or$nduială. dar n aveau nici o idee despre viaţă. îndurarea "ără dreptate o "i ea &ună pentru Isus. îi dai să &ea din ce în ce mai mult s$nge proaspăt4 -ecazul cu Troţ3i. un splendid castan &ătr$n. care 257 . nici despre răutate sau gelozie. invidie. der&aremen un gerecitig3eit# Dar era de părere că tre&uie să "aci întotdeauna legătura între ele: dreptatea "ără îndurare nu e dreptate. după cărţi.'mos +z "ăcut Lenin !i ?talin din 7usia !i din întreaga lume4 5 adevărat. dimpotrivă. dar nu !i pentru muritorii de r$nd. mai multă milă# In "aţa lui ciorni *od. nici Isus din -azaret !i nici Mani"estul lui MarC4 -icic$nd4 In general. ?talin !i prietenii lor. nicic$nd nu se va putea or$ndui viaţa după o carte4 -ici ?*ul*an 'ru3* a noastră. mai &ine să or$nduim !i să reor$nduim ceva mai puţin !i să ne a(utăm între noi ceva mai mult. dar n ai să scapi de vampir prin vărsare de s$nge. o&i!nuia Papa să ne spună. Vall ?treet c*iar e un vampir care suge s$ngele lumii. 9u!a neagră:. nu "aci dec$t să l întăre!ti. cărţile lui MarC !i Dngels !i ale altor mari g$nditori ca eiF poate că or "i cunoscut "oarte &ine &i&liotecile. cre!tea un minunat 3a!tan. Lenin. este că au încercat să or$nduiască din nou întreaga viaţă. ris*es sau cum e să te &ucuri de necazurile altora# -icic$nd. !i poate !i să iertăm# >unicul tău credea în două lucrur i: îndurare !i dreptate. dintr o lovitură. e un a&ator# Pe de altă parte.

eu pun &una cuviinţă mai presus de &unătate# >una cuviinţă e p$inea. 'r tre&ui să caute o calitate care nu e deloc eCcitantă. ce &estii sunt marii arti!ti.u siguranţă că nu# ?entimentele sunt doar un "oc pe o miri!te: arde o clipă.um am "i putut !ti ce ticălo!i.are dintre noi va "i inginer. !i su& el Papa pusese să se a!eze o &ancă pentru noi trei o numeam 9&anca surorilor:# . !i nu ne ispitea deloc ideea de a ne mărita cu cineva !i mai &ogat dec$t noi# Dacă se înt$mpla să vor&im despre iu&ire. de eCemplu un mare artist. a!a cum "ăceau cele mai multe "ete de v$rsta noastră. /-u toţi "ire!te că nu toţi40 Doar că astăzi nu cred că sentimentele no&ile !i c*estiile de "elul ăsta sunt lucrul cel mai important în viaţă# .e !tiam noi pe atunci. poet sau inventator vestit ca Mărie .urie. e &ine să a"li asta. nu era vor&a de vreun &oier sau actor vestit. ci numai de cineva cu sentimente no&ile. să ne mărităm cu un &ăr&at &ogat sau vestit. pentru că veneam dintr o "amilie &ogată. dar e mai rară dec$t aurul: &una cuviinţă# 2i poate !i &unătatea# 'stăzi. 'sta era soiul de lucruri la care visam# -u visam. .avea importanţă# . &unătatea e untul# ?au 258 . c*iar dacă i ar "i su"lat v$ntul prin &uzunare# .$nd era "rumos a"ară !edeam acolo !i visam cu voce tare la ce se va înt$mpla cu noi c$nd o să cre!tem# .Poveste despre dragoste si întuneric semăna un pic cu regele Lear. !i apoi nu răm$ne altceva dec$t "uningine !i cenu!ă# 2tii care e lucrul principal lucrul pe care o "emeie ar tre&ui să l caute la &ăr&atul ei.

la marginea c$mpului. Aa&otins3i.erni3ovs3i# .red că &ăiatul acela. sau cincisprezece. la (umătatea aleii. !i întotdeauna voia să meargă în trăsură sau în sanie cu Hemi. se a"la un cazan negru pentru spălarea ru"elor# -e (ucam de a prizonierele vră(itoarei rele >a&a Iaga. 'nton. . iar eu întotdeauna mă v$ram cu dinadinsul între ei# 'veam nouă sau zece ani. murg# L$ngă gra(d era o sanie cu tălpici de "ier cu care 8ilip. în care locuia storo(. care "ier&e în cazan copilitele# 2i mai era o odăiţă în spate. a "ost prima iu&ire a mamei tale# 8ania avea vreo treisprezece ani. nu i lăsam să "ie singuri. !i trăia acolo !i un cal mare. în care. eram o copilită proastă# '!a mi se 259 . în încăperea din "aţă. dar nu !i cu mine. în lini!tea neîntreruptă dec$t de c$ntecul păsărilor !i !oapta v$ntului prin ramuri# Dincolo de ele. sau "iul lui. grădinarul# După o"iţina erau gra(durile. unde stătea "aetonul lui Papa. pe care o numeam o"iţina. erau două &ănci "aţă în "aţă. era o clădire mică. "iind condusă de Hertz Meir Pisiu3. care erau "oarte &ogaţi# 8amilia Pisiu3 avea o "a&rică de &ere !i alimenta tot raionul cu &ere !i dro(die# 8a&rica de &ere era enormă. vizitiul.'mos +z mierea# %n livadă. !i era locul potrivit unde să te duci c$nd aveai c*e" să "ii singur cu g$ndurile tale. &unicul lui Hemi# +amenii cele&ri care veneau la 7ovno trăgeau întotdeauna la "amilia Pisiu3: >iali3. ne ducea la coa"or în zilele cu g*eaţă sau cu zăpadă# )neori venea cu noi Hemi era "iul lui 7uc*a !i 'rie Lei& Pisiu3. Hemi Pisiu3.

dar lucrul pe care îl ura cu adevărat era să meargă în trăsură.a nevasta pescarului din poveste. !i îi plăcea c*iar !i "ierarul care venea să ungă trăsura. ca să !i recapete poziţia pierdută. se simţea un pic ca un 3omediant# După mulţi ani. de "apt nu i s a părut că ar "i prea rău# -u simţea deloc lipsa averii# Dimpotrivă. ca un &oier.umva. în spatele vizitiului său ucrainean# Pre"era să meargă pe (os# . c$nd î!i pierduse toată averea !i a venit în Israel cu m$inile goale. coa"eză !i croitoreasă. Merita oare la v$rsta ei să trăiască la "el ca un mu(i3. )nde sunt"auteui*. asta vine de la Hemi# -e*emia*# Hemi Pisiu3 s a dus să studieze la Paris !i acolo l au omor$t# -emţii# Papa. căr$nd în spate un sac de "ăină de <0 de 3ilograme# Doar mama su"erea cumplit. încon(urat de &u""ets !i candela&re de cristal. &unicul tău. &lestema. îm&răcat cu o vestă cenu!ie. vizitiul. . se simţea u!urat# -u l deran(a să transpire în plin soare. Hemuci3a.$nd voiam să o scot din "ire pe 8ania o numeam. nu i plăcea să "ie &ogat# %n trăsură sau "auteuil. striga la el !i îl insulta. a!a era mama# Dar am iertat o pentru toate# 8ie ca !i Dumnezeu să o ierte# 2i o să ai&ă multe de iertat4 8ie ca Dumnezeu să mă ierte !i pe mine 260 . !i îi plăceau "oarte mult caii. în "aţa tuturor.$nd o să !i revină în s"$r!it !i o să construiască o nouă moară la Hai"a. ca o *o*ol3a. că de ce a scăpătat. . "ără &ucătăreasă. ţinea la 8ilip. purt$nd *aină de &lană cu guler de vulpe.Poveste despre dragoste si întuneric spunea pe atunci# . cristalele !i candela&rele.

pe care Papa l a în(g*e&at din &ucăţi de lemn# Poate că nu e în întregime vina mamei că i a otrăvit a!a viaţa# La urma urmei. a!a cum nu i a dat lui Papa o clipă de pace toată viaţa lui# Timp de patruzeci de ani au trăit în această ţară !i în "iecare zi. Papa !i a găsit de lucru la Hai"a. ea a "ost "oarte ne"ericită aici# . ea n a "ăcut altceva dec$t să i otrăvească lui viaţa# 2i au găsit un soi de coli&ă dărăpănată într un c$mp de ciulini.'mos +z că vor&esc a!a de ea. dincolo de Diriat Mots3in. transport$nd tot "elul de &ucăţi de "ier rotunde !i lungi. apa era plină de rugină. a!a că în loc să i dea o slu(&ă de morar sau de &rutar. ăsta a "ost g*inionul &unicului tău# De cum a venit în Israel. l au pus să care saci de "ăină !i să livreze p$ine cu calul !i căruţa lui# După aceea a lucrat mulţi ani la turnătoria 1ulcan. ?ingurul ro&inet era a"ară. de dimineaţă p$nă seara. o coli&ă cu o singură încăpere. "ăină !i p$ine. acoperită cu carton gudronat îţi aminte!ti coli&a lui Papa !i Mama. la o &rutărie# 8ăcea turul gol"ului Hai"a cu un cal !i o căruţă: au văzut că se pricepe la gr$u.umplit4 ' "ost o "emeie cu totul ne"ericită# ? a născut ne"ericită# -ici măcar candela&rele !i cristalurile n au "ăcut o "ericită# Dar era soiul de persoană ne"ericită care tre&uie neapărat să i "acă !i pe ceilalţi să se simtă rău. iar closetul era o gaură în păm$nt într un adăpost din spatele coli&ei. pentru construcţii# 261 . odi*nească se în pace# +di*nească se în pace. Da. printre ciulini. "ără apă !i "ără closet.

un ma*ara(a* cu oc*i al&a!tri ce sc$nteiau de r$s# 2i !edeai pe sc$ndura care slu(ea de capră într o vestuţă al&ă. c$nd nu era dec$t un ucenic de pe mo!ia 1il3ov# Poate că se &ucura mai tare de viaţă în c*ip de căruţa! dec$t se &ucurase ca &ogat proprietar de moară !i de casă în 7ovno# 2i tu erai un &ăieţa! tare serios. ca *$rtia. iar el !edea l$ngă tine într o vestă de muncitor cenu!ie !i plină de sudoare# 5ra cu adevărat "ericit. cu pielea "eţei înc*isă ca a unui indian. nelini!tit din pricina *ăţurilor. speriat că o să "ie !"ic*iuit de coada calului# Dar te ai purtat vite(e!te !i nu te ai pl$ns# %mi amintesc de parcă s ar "i petrecut azi# 1esta cea 262 .Poveste despre dragoste si întuneric )neori te lua cu el în căruţă în (urul gol"ului Hai"a# Iţi mai aminte!ti. încordat ca elasticul unei pra!tiiF Papa îţi dădea ţie *ăţurile# 'm încă limpede ta&loul în "aţa oc*ilor: erai un copil al&. !i &unicul tău era întotdeauna ars de soare. un "el de prinţ indian. La &ătr$neţe &unicul tău !i a c$!tigat p$inea căr$nd sc$nduri late pentru sc*ele sau nisip de pe ţărm pentru clădirile noi# %mi amintesc !i azi cum !edeai l$ngă el. prea serios. !i la Hai"a se simţea &ine ca proletar. c*inuit de mu!te !i de căldură. iu&ea soarele !i munca "izică# %i plăcea să "ie căruţa!. de !apte sau opt ani. Da. a avut întotdeauna înclinaţii proletare. un pu!ti slă&ănog. iară!i. ţeapăn pe capră. c*iar !i la !aptezeci de ani era încă puternic. un &ăiat care nu putea su"eri razele soarelui. l$ngă el. un &ăr&at puternic. mulţumit de soarta lui. ca la începutul călătoriei lui.

discutam !i despre Palestina. săptăm$ni la r$nd. cu întreruperi. după trei ani# %n "amilia ta. sau nenorocirile poporului evreu# HaGa. a Dlausnerilor. 8ania !i prietenii lor se dădeau în v$nt după discuţii# 5u discutam mai puţin. era mai &ine să nu pomene!ti de Has*omer Hatsair# 5rau mult prea de st$nga pentru ei# Dlausnerii nu voiau nici măcar să se pomenească numele de Has*omer Hatsair. între noi. asimilare. cu &ăieţii. ce e Dumnezeu. despre ereditate !i cu li&erul ar&itru# %mi amintesc de parcă ar "i "ost ieri cum mama ta a rostit această "rază ciudată. ce e soarta. Desigur. literatură. dacă desc*izi capul cuiva !i i scoţi creierul. pentru că îi speria de moarte g$ndul că te ai putea m$n(i cu ro!u doar dacă îl auzi# +dată.*iar !i în cazul . socialism. am intrat !i eu în Has*omer Hatsair. !i întotdeauna îmi spuneau: tu taci !i ascultă# HaGa era un persona( important în mi!carea sionistă# Mama ta era în Has*omer Hatsair. cu pro"esorii la !coală. pentru că eram sora cea mică. vezi imediat că creierul nostru nu e altceva dec$t conopidă# . ce e "rumuseţea. !i acasă. se poate să "i "ost iarna. despre lucruri ca dreptatea. că.'mos +z mare !i cenu!ie !i cea mică !i al&ă# M am g$ndit atunci că vei "i cu siguranţă mai mult Dlausner dec$t Mussman# 'zi nu mai sunt at$t de sigură### %mi amintesc că discutam de multe ori cu prietenele noastre. partidele politice.*opin sau al lui ?*a3espeare: creierul lor nu era 263 . de Hanu33a*. am avut o mare discuţie care a durat.

dorinţele !i gre!elile !i înc*ipuirile omenirii. !i !tia că a!a se va înt$mpla. !i ne a arătat cu m$inile mărimea conopidei. In"ernul lui Dante. cu un aer "oarte serios. în a"ară de mama ta care doar se uita ţintă la noi. e loc acolo pentru orice. ci noi# Mai t$rziu 8ania mi a scris o scrisoare "ilozo"ică de la Praga# 264 .Poveste despre dragoste si întuneric altceva dec$t conopidă# -ici măcar nu mi amintesc cum a a(uns 8ania să zică asta. dar ea nici măcar nu z$m&ea# 8ania avea o&iceiul ăsta. de parcă nu conopida ar "i "ost at$t de amuzantă. romanele lui Tolstoi. ideile lui Platon. toate deserturile !i oceanele. nu odată cu toată lumea. 7evoluţia 8ranceză. lucruri care îi "ăceau pe toţi să r$dă. !i ce minune e. muzica lui >eet*oven. e loc acolo pentru dinozauri !i &alene. să spună. tocmai c$nd nimănui nu i se părea că ar "i ceva amuzant în discuţia noastră atunci mama ta iz&ucnea dintr odată în r$s# -imic altceva dec$t conopidă. toate năde(dile. cu uimire. totul poate intra în conopida aceea. a zis ea. soarele !i toate stelele. c*iar !i pentru negul ăla um"lat cu "irele negre de păr din el ce !ade pe &ăr&ia lui >a!3a Dura!3a# %n clipa în care 8ania a &ăgat negul sc$r&os a lui >a!3a drept între Platon !i >eet*oven am iz&ucnit cu toţii în r$s din nou. dar îmi amintesc că nu ne mai opream din r$s. a zis ea în conopida asta găse!ti cerul !i păm$ntul. am r$s a!a de mult că mi au dat lacrimile. dar ea nu r$dea# 8ania r$dea doar c$nd avea ea c*e".

pro&lema e ce "ace "iecare cu cărţile care i s au dat# )nii (oacă strălucit cu cărţi proaste. c*iar !i cu cărţi eCcelente# 2i la asta se reduce li&ertatea noastră: cum (ucăm cu cărţile care ni s au dat# Dar c*iar !i li&ertatea de a (uca &ine sau rău. inteligenţă. de ră&dare. n ai nici o !ansă să alegi# Dar. depinde. scria mama ta. în ultimă instanţă. desigur. sigur că !i acestea sunt simple cărţi care ni s au dat sau nu înainte să înceapă (ocul# 2i dacă i pe a!a. dar îmi amintesc că era o scrisoare lungă. iar alţii "ac tocmai pe dos: irosesc !i pierd totul. intuiţie sau cutezanţă# 2i. iată cam ce mi a scris: că ereditatea !i mediul care ne educă. nu ale 8aniei: nu cunosc multe persoane în stare să eCprime ceea ce putea eCprima 8ania# '!adar.'mos +z 'veam vreo !aisprezece ani !i ea era o studentă de nouăsprezece ani. despre ereditate în comparaţie cu mediul !i li&erul ar&itru# 'm să încerc să ţi spun ce zicea. mi a scris ea de la Praga. -u prea mult. scria ea. !i clasa noastră socială toate astea sunt precum cărţile împărţite la înt$mplare înainte de începerea (ocului# -u eCistă li&ertate în această privinţă: lumea dă. de norocul "iecăruia. cu cuvintele mele. scrisorile pe care mi le trimitea erau poate cam prea de *aut en &as. dar va "i. !i tu iei doar ceea ce ţi s a dat. amănunţită. poate că tot ce ne răm$ne este li&ertatea de a r$de de situaţia noastră sau de a 265 . în ultimă instanţă. în mod ironic. pentru că eram privită întotdeauna ca o copilă prostuţă. ce mai răm$ne din li&ertatea noastră de alegere.

locuia inginerul ?teleţ3i.Poveste despre dragoste si întuneric ne pl$nge de ea. de a încerca mai mult sau mai puţin să înţelegem cum stau lucrurile. voce de &as. de a (uca sau de a lăsa cărţile din m$nă. surorile. 'lături de noi. mama ta. în mare. 'nton ăsta dinadins încetinea pasul. nepotul prinţesei 7avzova. cea la care &unicul tău "usese trimis să muncească pe c$nd avea doisprezece ani# 5ra acela!i inginer sărac care în"iinţase moara. !i !osete al&e ca zăpada.are !i a prins în păr o "loare pentru 'nton. mai am o poveste pentru tine### 8ilip. cu o "ustă plisată. vizitiul ucrainean al "amiliei Mussman. pa*arele din 3ommoda zăngăneau c$nd striga 'nton# De c$te ori trecea pe stradă pe l$ngă o "ată. că vor&im de cărţile de (oc. scro&ită. o gură cu colţurile un pic lăsate. noi. !i prietenele noastre: care !i a aran(at &luza a!a pentru 'nton. pă!ea un pic mai iute !i respiraţia i se iuţea !i ea# %mi amintesc că o&i!nuiam să r$dem una de alta. cel pentru 266 . . iar lata. "ără să !i dea seama. sau de a renunţa !i a nu încerca să înţelegem pe scurt. avea un "iu &runet. umeri largi. dar cu cuvintele mele# -u cu ale ei# -u o pot spune cu cuvintele ei# Q 'cum. 2i care a ie!it să se plim&e pe stradă pentru 'nton. semn de dispreţ !i putere. ceea ce a spus 8ania. c*ipe!. că vor&im de soartă în comparaţie cu li&ertatea de alegere. pe strada Du&ins3a. alegerea este între a trece prin viaţă treaz sau într un soi de letargie# 'sta e. pe nume 'nton: oc*i negri sc$nteietori ca diamantele. ca a unui taur.

!i vocea îi devine ur$tă !i groasă. !i o ridicase dincolo de grădina noastră din "aţă. ţin$nd str$ns în m$nă o vali(oară al&astră. 5u însămi nu voiam deloc să am ast"el de g$nduri. lra. !i uneori o pierdea la cărţi. ?onieci3a4 +i vei4 'r tre&ui să ţi "ie ru!ine4 încetează. "iul vizitiului 8ilip.'mos +z care a lucrat la început Papa. ?onieci3a. auzi. cumpăr$nd apoi !i partea lui# %ntr o zi soţia lui. începe să i crească păr în tot "elul de părţi ale trupului. încetează imediat să te g$nde!ti la lucruri ur$te ca acesta !i începe să te g$nde!ti la lucruri "rumoase4 Pentru că se !tie prea &ine. pe care 'nton. adică o dădea pentru o noapte în loc de plată. Irina Matveievna. înţelegi ce vreau să zic# %mi amintesc că am între&at o pe mama despre asta. era pe un c$mp unde pă!teau vacile# 5 drept că avea motive să "ugă de la soţul ei: o "i avut el o sc$nteie de geniu. cu vreun ticălos &eat# 6$nduri despre soarta multor "emei ai căror &ăr&aţi le pierd# Pentru că sunt !i alte "eluri de a pierde o "emeie# -u numai la cărţi4 însă g$ndurile nu sunt 267 . ca de &ăr&at. unei "ete care se g$nde!te la lucruri ur$te. !i ea s a al&it la "aţă !i mi a zis. dar era un geniu &eţiv. la marginea zonei locuite# De "apt. iar după aceea nimeni n o să mai vrea s o ia de nevastă4 '!a eram crescute pe atunci# 2i care era adevărul. despre o "emeie care tre&uia să meargă în c*ip de plată noaptea în cine !tie ce coli&ă mizera&ilă. drept la coli&a mică de peste drum. i a părăsit pe el !i pe cei doi copii# Pur !i simplu a "ugit. c*iar !i numai în ad$ncul su"letului.

ca pe un căţel. dar o puteau vedea zilnic de departe. !i soţul ei. micuţă. în coli&a lui 'nton# Lui 'nton îi plăcea să o salte de la păm$nt: c*iar !i după ce născuse doi copii î!i păstrase trupul suplu. c$nd vezi lucruri neplăcute să ape!i pur !i simplu pe &uton !i să sc*im&i programul# 6$ndurile ur$te sunt mai degra&ă ca ni!te viermi în conopidă4 Q Mătu!a ?onia î!i aminte!te că Ira ?teleţ3i era o "emeie "ragilă. cu o "aţă dulce !i u!or mirată# 9'răta întotdeauna de parcă tocmai i s ar "i spus că o a!teaptă Lenin a"ară. poate o (umătate de an. ei &ine. lui îi plăcea să o ridice cu m$inile. iar ea ţipa de "rică !i îl iz&ea cu pumni!orii pe care el tre&uie să i "i simţit ca o g$dilătură# 'nton era puternic ca un &ou: ar "i putut îndrepta cu m$inile goale osia trăsurii noastre. "emeia asta lipsită de noroc. ?teleţ3i. să o arunce în sus !i să o prindă. le a interzis copiilor să meargă la ea !i c*iar să i răspundă dacă le ar "i vor&it. în curte#: ' trăit în coli&a lui 'nton c$teva luni. copiii !i soţul peste drum. !i în "iecare zi ei o puteau vedea de departe# +dată. odată s a ascuns l$ngă poarta casei lor !i a a!teptat o pe mezina 268 .Poveste despre dragoste si întuneric ca televizorul. *opa. putea !i el să o vadă tot timpul. care de(a &ea mai mult dec$t i ar "i priit !i începea să &ea încă de dimineaţă . dacă s ar "i îndoit# 5ra pur !i simplu o tragedie "ără cuvinte: în "iecare zi Ira ?teleţ3i î!i vedea casa. inginerul. al unei "eti!cane de !aisprezece ani. minunat. *op. de la distanţă. să o înv$rtească. !i ea îi putea vedea# ?oţul ei. *op.

i a auzit ţipetele !i a ie!it pe trepte# Pe dată a început să !i "luture m$inile către ea.'mos +z lor. în vreme ce Darenin e la &irou. a împins o. a trecut pe l$ngă mine. după "elul în care pl$ngea. uite a!a. a dat cu picioarele în ea. !i am auzit urletele ei sparte !i i am mirosit răsu"larea !i am văzut pe c*ipul ei că nu mai era cu totul sănătoasă# După privirea ei. slu(itorul. c$nd într o zi 'nna se "uri!ează în casa ei. pl$ngea ca o slu(nică. slu(itorul inginerului ?teleţ3i. pentru că tatăl le interzisese să ai&ă de a "ace cu ea# . Dira. după mers. cu urlete îngrozitoare. eram vecini dar nu m a salutat. neomene!ti. at$t de aproape pe c$t sunt de locul în care !ezi tu la urma urmei. nu. p$nă ce Dasimir. cu siguranţă că îţi aminte!ti.opilei îi era "rică de tatăl ei. ca o căţea al cărei pui e luat !i omor$t su& oc*ii ei# 5ste ceva asemănător la Tolstoi. a strigat după a(utor. reu!e!te să se "uri!eze în casa care odată era a ei !i iz&ute!te c*iar să !i vadă pentru o clipă "iul# 't$ta doar că Tolstoi este mult mai puţin crud dec$t . !i să "acă ni!te zgomote ca atunci c$nd u!ui o găină# . în 'nna Darenina.eea ce am văzut c$nd Irina Matveievna a "ugit de Dasimir.am să uit niciodată cum se îndepărta Ira ?teleţ3i !i pl$ngea. am putut vedea limpede semnele 269 . ca o doamnă. nu lini!tit. îi era "rică p$nă !i să i spună mamei c$teva cuvinte. să se întoarcă de la !coală# ? a nimerit să trec pe acolo !i am văzut de aproape cum Diruc*3a nu voia s o lase pe mama ei să o ia în &raţe. ca un mu(i3 pl$ngea.

!i p$nă la 270 . !i a pierdut toţi &anii.oli&a era acoperită cu carton gudronat 'nton n a locuit multă vreme acolo !i ea a aprins un c*i&rit !i a dat "oc coli&ei. au trecut optzeci de ani. *rănea păsările. dar într o zi a "ugit iară!i. dar nu pentru multă vreme: au tot dus o la spital !i p$nă la urmă au venit ni!te in"irmieri !i au legat o la oc*i !i la m$ini !i au dus o cu "orţa la un azil de ne&uni din Dovel# %mi amintesc oc*ii ei. cu toate &ulendrele lui !i cu ea cu tot# Iarna. *rănea pisicile. !i a "ost Holocaustul. c*iar !i acum c$nd îţi povestesc îi văd oc*ii. grinzile înnegrite ale coli&ei arse se înălţau din zăpadă. a îngenunc*eat în "aţa soţului ei. potolităF se îngri(ea de copii.Poveste despre dragoste si întuneric morţii ei# Iar după c$teva săptăm$ni sau luni 'nton a dat o a"ară. !i &olile. !i se pare că inginerul ?teleţ3i s a îndurat de ea !i a primit o înapoi. arăt$nd către cer !i către pădure ca ni!te degete pline de "uningine# După o vreme inginerul ?teleţ3i a luat o razna de a &inelea !i s a "ăcut de r$sul lumiiF s a însurat din nou. !i Irina s a dus acasă. c$nd totul era acoperit de zăpada al&ă. toţi în a"ară de mine au murit. !i totu!i oc*ii ei încă îmi străpung inima ca două ace de tricotat tare ascuţite# Ira s a întors de c$teva ori acasă la ?teleţ3i. !i c$nd au prins o a luat un &idon de petrol !i s a dus la coli&a cea mică pe care !i o clădise 'nton pe pă!une# . c*iar a sădit ni!te tu"e de tranda"iri în grădină. !i e a!a de ciudat. !i au "ost toate răz&oaiele de aici !i tragedia noastră. în pădure. de "apt el a plecat undeva într un sat.

prin care a(ungeai în plo!ciad3a. ai "ost trimis la un 3i&&utz# ?ă nu ţi înc*ipui că nu !tiu ce înseamnă să mergi într un 3i&&utz ca un copil care nu s a născut acolo: nu e raiul pe păm$nt# La cincisprezece ani &unicul tău practic conducea moara prinţesei 7avzova. ca să se îndepărteze insectele# 6ardul avea o 3alit3a. a avut stăruinţă !i perspicacitate. !i la aceea!i v$rstă tu scriai poezii# După c$ţiva ani toată moara îi aparţinea lui Papa. I portiţă. îl su"oca# Tatăl meu. un "el de scuar sau de spaţiu desc*is# In "iecare luni veneau ţigan3i. un ro&. un &ăiat sărman de doisprezece ani !i (umătate care !i a pierdut mama !i a "ost alungat din casă de mama vitregă# )ită te !i tu ce cercuri ciudate ne desenează soarta: doar !i tu aveai eCact doisprezece ani !i (umătate c$nd ţi ai pierdut mama# La "el cu &unicul tău# .'mos +z urmă i a v$ndut lui Papa partea lui din moară# >unicul tău reu!ise să cumpere încă dinainte de asta partea lui Dni(na /prinţesa0 7avzova# 2i c$nd te g$nde!ti că a pornit o ca ucenic la ea. generozitate !i c*iar o înţelepciune lumească aparte# ?ingurul lucru pe care nu l a avut a "ost norocul### 6rădina era împre(muită cu un gard din lemn care primăvara era vopsit în al&# In "iecare an se văruiau !i trunc*iurile copacilor. ţigăncile# %!i a!ezau acolo căruţa cu coviltir. !i înălţau un 271 . care în inima lui dispreţuia avuţia# -u numai că o dispreţuia. pictată. cu roţile ei mari.u toate că nu te au trimis la "erma vreunui mo!ier pe (umătate ne&un# %n sc*im&. &unicul tău.

în"ă!urat în "runze !i încon(urat de orez !i morcovi# . d$nd porunci &ucătăresei !i servitoarei !i oricui intra în &ucătărie# 2i nu numai în &ucătărie: iionul ei era ast"el a!ezat. înc$t vedea spre st$nga.Poveste despre dragoste si întuneric cort mare din p$nză unsă cu smoală într o parte a scuarului# Ţigănci "rumoase um&lau desculţe din u!ă în u!ă: veneau în &ucătării să dea în cărţi. Poate că mai împodo&e!te !i acum &u"etul vreunui *o*ol gras# 2i mai era un soi de postament. în aripa casei# 'ceastă u!ă din spate dădea direct în &ucătăria noastră. într un colţ. !i dacă nu erai cu &ăgare de seamă. să cureţe closetele. coridorul. să c$nte pentru c$teva copeici. mai mare dec$t tot apartamentul ăsta. să !terpelească# Pătrundeau în casa noastră prin intrarea servitorilor. cu un &alansoar tapiţat !i alături de el o măsuţă pe care era întotdeauna un pa*ar cu ceai de "ructe îndulcit# 'cela era tronul pe care mama &unica ta !edea sau uneori stătea în picioare cu m$inile pe spătarul &alansoarului. care era pe o latură. ciorni *od despre care ţi am spus. a!a că putea supraveg*ea u!ile tuturor camerelor.e s a înt$mplat cu acel platou. avea în mi(loc o masă cu scaune pentru !aisprezece oameni# 5rau o ma!ină de gătit cu douăsprezece plite de di"erite mărimi. unde locuia Wenia cu 272 . i#u la dreapta putea privi prin desc*izătură spre aripa casei. . prin u!ă. ca un căpitan pe punte. &u"ete cu u!i gal&ene !i o grămadă de porţelanuri !i cristaluri# %mi amintesc că aveam un platou lunguieţ uria!. pe care puteai servi un pe!te mtreg. care era enormă.ine !tie. su"rageria !i camera servitoarei.

a!a înc$t salonul nostru arăta întotdeauna ca !i cum ar "i "ost plin de sta"ii# Mama era îngrozită de orice "iri!or de pra"# . mama ta era cea care su"erea cel mai mult din cauza mamei. care era o "emeie tăioasă. at$t de multe înc$t ne era silă de ele. pe care o numeam Dealul lui -apoleon# )neori mama stătea acolo !i spărgea ouă într un castron !i ne "ăcea pe HaGa.o!marul ei era să intre copiii !i să se cocoaţe pe scaunele ei "rumoase cu încălţările murdare# Mama ascundea porţelanurile !i cristalurile !i nu le scotea dec$t c$nd aveam musa"iri de vază. putea comanda pe toate c$mpurile de &ătălie din poziţia aceea avanta(oasă. pentru că avea dreptatea de partea lui# Mama o&i!nuia să acopere "auteuils !i mo&ila cea "rumoasă cu cear!a"uri. pentru că era o teorie pe acea vreme. sau de 'nul -ou ori de 273 . un sergent# De dimineaţa p$nă seara lua c$te o gură din ceaiul ei de "ructe !i dădea instrucţiuni !i porunci# 'vea ni!te o&iceiuri nesu"erite care îl scoteau din sărite pe Papa. destul de milităroasă. era de o mesc*inărie maniacă. mama ta. era pusă să îng*ită cele mai multe găl&enu!uri. Dora# 'st"el.'mos +z "rumoasa ei "iică. pentru că întotdeauna a "ost cea mai "iravă !i mai palidă dintre copii# Dintre noi trei. că găl&enu!urile te "ac rezistent la toate &olile# -imeni nu auzise de colesterol pe atunci# 8ania. dar de cele mai multe ori lui i se "ăcea le*amite de ea !i o lăsa într ale ei. !i asta ne enerva: eram de partea lui. ca un 8eldOe&el. 8ania !i pe mine să îng*iţim găl&enu!urile crude.

red că !i el. ţinea deose&it de mult la 8ania# . !i el era un om care n ar "i rănit vreun su"let# -iciodată# Mama se certa cu Papa în idi!# De cele mai multe ori vor&eau între ei într un amestec de rusă !i idi!. dar c$nd se luau la *arţă o "ăceau doar în idi!# . a!a înc$t părinţii să nu 274 . surorile. vor&eam e&raică !i rusă# Mai ales e&raică. !i scotea cear!a"urile care acopereau mo&ilele din salon# )ram asta# Mai ales mama ta nu putea su"eri ipocrizia: că uneori eram 3os*er !i alteori nu. servitoarea. să o"ensezi pe cineva este considerat mai rău dec$t să i ver!i s$ngele. "etele.u noi.Poveste despre dragoste si întuneric Pa!te. uneori mergeam la sinagogă !i alteori nu. uneori ne lăudam cu &ogăţia noastră !i alteori o ţineam îng*esuită pe su& giulgiuri al&e# 8ania îi lua partea lui Papa c*iar mai mult dec$t noi !i se împotrivea autorităţii mamei# . cu partenerul de a"aceri.am cunoscut nici un alt &ăr&at căruia să i displacă at$t de mult să rănească pe cineva ca &unicului tău# . &ucătăreasa !i vizitiul vor&eau doar ruse!te# . Papa.u o"icialităţile polone vor&eau în polonă# /După ce 7ovno a "ost aneCat de Polonia noile autorităţi au ţinut morţi! ca toată lumea să vor&ească polona#0 La !coala noastră Tar&ut* toţi elevii !i pro"esorii vor&eau aproape numai în e&raică# Intre noi. acasă.o pot dovedi. însă n a eCistat niciodată vreun "avoritism el avea un "oarte puternic simţ al dreptăţii# . cu locatarii.*iar !i pe ticălo!i se străduia întotdeauna din răsputeri să nu i rănească# %n iudaism.

î!i păstra calmul# Prea mult c*iar: nu mi amintesc să "i ridicat vreodată vocea# ?au să pună pe cineva la punct# 7ăspunsul ei era tăcerea c*iar !i c$nd era vor&a de lucruri pe care n ar "i tre&uit să le ra&de# %ntr un colţ al &ucătăriei era un cuptor mare !i uneori ne era îngăduit. voia să i se vor&ească lini!tit !i rezona&il.'mos +z înţeleagă# -u vor&eam niciodată între noi în idi!# -u voiam să "im ca mama: asociam idi!ul cu (eluirile. cerni cert# Mai erau !i so&e mai mici. cu patru plite !i două du3ov3i. să luăm lopata !i să &ăgăm în cuptor ciollas pentru ?*a&&at# -e "ăceam că i &ăgăm în "oc pe reaua vră(itoare >a&a Iaga !i pe dracul cel negru. !i mai tot timpul um&la prin casă într un capot vec*i de culoare !oricie# Dar de c$teva ori pe an se împopoţona precum calea!ca ţarului ca să meargă la sinagogă sau la vreun &al de caritate. striga la noi că îl ruinăm pe Papa# 8ania. nu să se ţipe la ea# %i plăcea să eCplice !i voia să i se eCplice# -u putea su"eri poruncile# . în care se coceau &iscuiţii !i se pră(ea carnea# >ucătăria avea trei "erestre uria!e 275 .*iar !i în dormitor avea "elul ei anume de a !i r$ndui lucrurile era o "ată "oarte ordonată . ca o "avoare. a!a înc$t tot ora!ul să o vadă !i să crape de invidie# 2i totu!i. !i dacă cineva tul&ura acea ordine era "oarte necă(ită# 2i totu!i. care îi "ăceau roc*ii luCoase# Dar era prea zg$rie &r$nză ca să le poarte: le păstra în "undul !i"onierului. mama ta. despotismul !i certurile ei# %l storcea pe Papa de tot ce c$!tiga de la moară cu sudoarea "runţii lui !i c*eltuia totul pe croitorii ei scumpi.

în curtea vecinilor. 5ra un 3olodeţ. cu un cazan cu lemne care "olosea pentru &aie !i pentru spălatul ru"elor# 5ram singurii care aveam o sală de &aie adevărată !i toate micile noastre prietene se înverzeau de ciudă# %i spuneau 9des"ătarea sultanului:# . mulţumită ţie. după masă. !i erau aproape întotdeauna a&urite# %n &aie a(ungeai prin &ucătărie# In acea vreme nimeni din 7ovno nu avea &aie în casă# 8amiliile &ogate aveau un !opron în curte. a lăsat să cadă în ea trei sau patru &ucăţi de za*ăr !i a amestecat cu degetul.$nd i am adus apa. mein $ochter!. ?urele*. cu două minute înainte să înceapă postul. !i după ce a &ăut o mi a spus: 9'cum. apoi aprindeam "ocul !i a!teptam o oră sau o oră !i (umătate p$nă se încălzea apa# 5ra destulă apă "ier&inte c$t pentru !ase sau !apte &ăi# De unde venea apa.Poveste despre dragoste si întuneric care dădeau în grădină !i în livadă. pro"esorii îmi spuneau ?ara*. Papa mi a spus: 1ureleh. un puţ. te rog adu-mi un pahar cu apă direct din puţ# . în spatele casei.$nd voiam să "acem &aie puneam ni!te &u!teni !i rumegu! în desc*izătura de su& cazanul cel mare. în a(unul Eilei Marii Iertări. postul îmi va "i mai u!or:# /Mama îmi zicea ?onici3a. !i c$nd voiam să umplem cazanul opreau apa la ei iar 8ilip. 'nton sau 1asia trăgeau apă cu pompa de m$nă care sc$rţ$ia# %mi amintesc cum o dată. dar pentru Papa eram întotdeauna ?urele*#0 Lui Papa îi plăcea să amestece cu degetul sau să măn$nce cu m$inile# 5ram pe atunci o copilită 276 .

dar cu talie su&ţire ca de viespe. ci pentru că am m$ncat din pomul răului# 'lt"el cum să eCplici "ericirea neagră. ci pentru ceea ce avem noi !i alţii nu au. un trup împlinit. mă simt "ericită. ori de c$te ori îmi amintesc# Dar mai este !i un soi de "ericire răsturnată. în partea cealaltă a &ucătăriei. Papa spunea că orice tragedie e într un "el comedie !i în "iecare nenorocire e un s$m&ure de înc$ntare pentru spectator# ?pune mi. despre care se zicea că e !i iu&itul mamei ei# Wenia îi dădea Dorei să măn$nce doar o dată pe zi. Pentru că ceilalţi o să "ie invidio!i. o "ericire neagră. e adevărat că nu eCistă în engleză un cuv$nt pentru ?c*aden"reude. !i atunci îi spunea o poveste cu mai 277 . era u!a care dădea în odaia împărţită de Wenia cu "iica ei.'mos +z de cinci sau !ase ani# 2i nu ţi pot eCplica nu mi pot eCplica nici mie c$tă &ucurie. după optzeci de ani.*iar !i acum. In "aţa &ăii. avea o "aţă de madonă. Dora. c$tă "ericire mi au adus vor&ele lui. însă era un pic sla&ă de minte# . pe nume DrGnic3i. !i g$ndul că mulţumită mie postul avea să i "ie mai u!or# . oc*i mari !i căprui. seara. 8ericirea pe care o simţim nu pentru ceea ce avem. de căprioară. 2i o să se simtă rău. că am "ost izgoniţi din rai nu pentru că am m$ncat din pomul cunoa!terii. la "el ca atunci. primarul Le&edevs3i# Dora era tare "rumoasă. al cărui tată se presupune că era "ostul proprietar al casei. care vine din răul "ăcut altora# Papa avea o vor&ă.$nd avea paisprezece sau !aisprezece ani s a îndrăgostit dintr odată de un neevreu mai în v$rstă.

-u.Poveste despre dragoste si întuneric multe episoade. n am mai cunoscut pe nimeni care putea să povestească a!a ca ea# %mi amintesc o poveste pe care ne a spus o# ' "ost odată ca niciodată Ivanu!ca. nu căpăta dec$t un coltuc de p$ine pentru toată ziua# Intr o zi a apărut din senin o gaură în pod sau în stăvilar. care uneori îţi "ăceau părul măciucă. înc$t a *otăr$t pe loc să l "acă prinţ mo!tenitor# ' devenit regele Durac /care înseamnă regele -eg*io&0. prostuţ !i mocăit cum era. !i ce dacă nu măn$nc azi. Ivanu!ca Duracioc. + să măn$nce alţii. ca să nu "ie înecată valea# >ătr$nul rege tocmai trecea pe acolo !i s a mirat "oarte. a între&at &ătr$nul rege# Păi ce o să măn$nci toată ziua. ce dacă.e vrea să zică Maiestatea 1oastră. !i l a între&at pe Ivanu!ca de ce a "ăcut asta# Ivanu!ca a răspuns. !i c*iar !i atunci c$nd Ivanu!ca a a(uns rege toţi supu!ii 278 . că alt"el toţi oamenii s ar "i înecat. prostul satului. iară eu o să măn$nc m$ine4 >ătr$nul rege nu avea copii !i a "ost at$t de impresionat de ce "ăcuse Ivanu!ca !i de răspunsul lui. Doamne "ere!te4 2i a "ost singurul tău coltuc de p$ine. . !i ameninţa să înece întreaga vale# Ivanu!ca a luat singurul lui coltuc de p$ine pe care i l dăduse mama lui !i a astupat cu el gaura din stăvilar. Maiestatea 1oastră. pe care mama lui îl trimitea în "iecare zi dincolo de pod. cu merinde pentru "raţii lui mai mari care munceau la c$mp# Ivanu!ca. 'm "ăcut o ca să nu "ie potop. !i toate trei dădeam "uga să ascultăm. prin care a pornit să curgă apa. căci Wenia avea darul de a spune pove!ti at$t de ciudate.

s a născut în HIH<# Mătu!a ?onia s a născut în HIHM# . s a născut în H88I# >unica mea Itta s a născut în H8IH# Mătu!a HaGa s a născut în HIHH# 8ania. -ap*tali Hertz Mussman.ele trei "ete Mussman au mers la !coala Tar&ut* din 7ovno# 'poi HaGa !i 8ania. !edea pe tron toată ziulica !i se str$m&a# Dar încetul cu încetul s a vădit că su& domnia regelui Ivanu!ca -eg*io&ul nu erau deloc răz&oaie. am$ndouă împărăţiile au "ost acoperite de apă# Date# >unicul meu. !i au "ost cu toţii uci!i. !i au pornit răz&oiul. c*iar !i el r$dea de el însu!i. din împărăţia vecină. !i desigur că pe dată au "ost o"ensaţi de mirosul ţarcurilor cu vite pe care v$ntul îl aducea de peste *otar. pentru că el nu !tia ce înseamnă să "ii o"ensat sau să te răz&uni# Desigur. au "ost trimise pentru un an la o !coală particulară poloneză care dădea certi"icate de studii secundare# '!a au putut HaGa !i 8ania să meargă la )niversitatea din Praga. pe r$nd. mama mea.'mos +z r$deau de el.20 prea puţini evrei reu!eau să "ie admi!i în universităţi# Mătu!a mea HaGa a venit în Palestina în HI<< !i a o&ţinut o poziţie pu&lică destul de înaltă în Partidul Muncitorilor ?ioni!ti !i în "iliala de la Tel 'viv a +rganizaţiei Mamelor Muncitoare# Datorită acestei activităţi le a cunoscut pe unele dintre cele mai importante "iguri ale sionismului# ' avut 279 . iar stăvilarul pe care regele Ivanu!ca Duracioc îl astupase c$ndva cu p$inea sa a "ost s"ăr$mat !i au pierit cu toţii "ericiţi în potop. p$nă la urmă generalii l au ucis !i au luat puterea. deoarece în Polonia antisemită din anii .

@aa3ov Dori. !i acum o îngri(ea cu iu&ire. în aceea!i cameră. una pl$ng$nd !i m$nc$nd. 280 . !i a!a erau !i pove!tile# 'm$ndouă !edeau acolo seara.Poveste despre dragoste si întuneric mai mulţi adoratori în"ocaţi. !e"ul operaţiunilor !i ad(unctul !e"ului de stat ma(or al nou "ormatei armate israeliene# ?e ţineau acolo !edinţe noaptea. mama mea !i a pus capăt zilelor# . ca !i cum s ar "i îm&olnăvit am$ndouă de aceea!i &oală incura&ilă# ?au ca !i cum mama ar "i in"ectat o "ără să vrea pe "iică. dar m$ncarea pe care o "ăcea era înecată în lacrimi. pan DrGnic3i. în timpul 7ăz&oiului de Independenţă. se îm&răţi!au !i pl$ngeau împreună. la numărul HXP de pe strada >en @e*uda din Tel 'viv. dar s a măritat cu un muncitor din Polonia vesel !i inimos. care a devenit mai t$rziu administrator al 8ondului ?ănătăţii !i în cele din urmă a a(uns directorul eCecutiv al spitalului Donnolo Tsa*alon din Aa""a# )na dintre cele două camere ale apartamentului de la parter al lui HaGa !i Tsvi ?*apiro. cu Israel 6alili. Itz*a3 ?ade*. Tsvi ?*apiro. a "ost su&înc*iriat unor comandanţi superiori din Haganna*# In HI=8. dimpotrivă. printre care !i stele în plină ascensiune din .onsiliul Muncitorilor.*iar !i după ce micuţa Dora s a îndrăgostit de iu&itul mamei ei. Wenia nu a încetat să i pregătească masa de seară !i să i spună pove!ti. cealaltă pl$ng$nd "ără să măn$nceF nu se certau niciodată. consilieri !i o"iţeri# După trei ani. a locuit acolo generalul maior @igael @adin. conducători ai organizaţiei Haganna*.

nu poate tăgădui că e însărcinată# >ăr&atul tăgăduie!te c$t vrea. tu să "aci asta# '!a auzeam !i învăţam !i noi c$te ceva. e o răsplată !i nu o pedeapsă ia i &ăr&atului munca !i î!i iese din minţi iar nouă. ci celui care n are &ani ca să scape de pedeapsă# 8emeia. !i dacă el zice a!a. !i ce poţi să "aci. !i a mai adăugat promisiunea că 9în dureri vei na!te copii:# 2tiu că lucrurile pot "i privite !i puţin alt"el# 281 . cu toate că pedeapsa nu este dată celui care a păcătuit. !i !tiam că Dora s a întors !i că în cur$nd mama ei se va "uri!a către aceea!i casă# Papa spunea întotdeauna că orice tragedie are ceva dintr o comedie# Wenia î!i veg*ea cu mare atenţie "iica. iar el a re"uzat să i dea !i a pretins că nu le cunoa!te pe nici una dintre ele# '!a ne a "ăcut Dumnezeu: averea e crimă !i &ogăţia e pedeapsă. acea 3alit3a din gardul grădinii. cea ce nu e o plăcere c*iar a!a de mare. ceea ce. "ire!te. "emeile. ca nu cumva să răm$nă însărcinată# Ii eCplica la nes"$r!it. 5l ne a dat privilegiul de a mirosi îndeaproape sudoarea "eţei tale. cu un devotament "ără margini# -oaptea auzeam sc$rţ$itul portiţei. în sudoarea "eţei tale îţi vei m$nca p$inea ta.'mos +z cu milă. !i dacă el insistă să "acă asta. să "aci asta. oricum. Dumnezeu le a dat &ăr&aţilor plăcerea !i nouă pedeapsa# >ăr&atului i a zis. că nimeni nu ne a eCplicat vreodată ast"el de lucruri pe care nu e "rumos să le "aci# %nsă totul a "ost în zadar: micuţa Dora a rămas însărcinată !i se zice că Wenia s a dus la pan DrGnic3i să i ceară &ani. să nu "aci asta. tu să zici a!a.

ci rumenă la "aţă !i dolo"ană. . c$nd a a(uns în luna a noua au dus o într un sat. HaGunia.ine să !tie# -i s a spus să nu între&ăm. nici &olnavă !i nici palidă. nu ca un prunc căruia îi e "oame 282 . doar că se arăta !i mai copilăroasă dec$t înainte# Iar înainte "usese "oarte copilăroasă# Dar după ce s a întors din sat Dora nu ne mai vor&ea dec$t a!a cum vor&esc copiii !i se (uca cu păpu!ile. tre&uie să "i visat# -u l am contrazis pe Papa. ca un măr zemos.Poveste despre dragoste si întuneric >iata Dora. Dar "iecare dintre noi !tia prea &ine că n a visat. la ce &un să l contrazicem. apoi s a întors !i a zis cu tristeţe. dar Papa a luat totu!i un "elinar mare !i s a dus în grădină !i a cercetat prin toate ung*erele.red că Papa le a dat ni!te &ani# Wenia s a dus cu Dora în sat !i peste c$teva zile s a întors &olnavă !i palidă# Wenia. noaptea. at$t de pătrunzător. !i c$nd pl$ngea era ca !i cum ar "i pl$ns un ţ$nc de trei ani!ori# ' început !i să doarmă c$t dorm pruncii: "ata asta dormea douăzeci de ore pe zi# 2i ce s a înt$mplat cu pruncul. s a întors "ără prunc !i nu părea c$tu!i de puţin tristă. nu Dora# Dora s a întors după o lună. la un văr de al Weniei# . în întuneric era o noapte cu ploaie !i v$nt pl$nsul unui prunc# P$nă s a dus HaGa să l trezească pe Papa nu s a mai auzit copilul. HaGa ne a trezit pe mine !i pe 8ania zic$nd că aude "oarte limpede din grădină. ci a "ost cu adevărat un prunc care pl$ngea în grădină: un pl$ns at$t de ascuţit. at$t de înspăim$ntător. !i eram "iice "oarte ascultătoare: n am între&at !i nimeni nu ne a spus# Doar o dată.

!i nu s a mai întors# Wenia Dimitrovna a continuat să ne spună seara pove!ti. "ilozo"ie evreiască medievală.'mos +z !i vrea să sugă sau un prunc căruia îi e "rig. pentru că eram domni!oare &ine crescute# 2i micuţa Dora. literatura !i istoria evreiască# Printre altele. a "ost el însu!i pro"esor acolo# Preda >i&lia. ne interziceam singure să o "acem. surorile !i prietenele ei.erni3ovs3i !i selecţii 283 . adică nu prea cuviincioase. !i uneori se strecurau în pove!tile ei cuvinte pe care nu era "rumos să le spui !i pe care nu voiam să le auzim# ?au. !i iarna au murit îng*eţate# 'm$ndouă# Mena*em 6ele*rter. culegeri de lucrări ale lui >iali3 !i . ci ca un prunc care simte o durere cumplită# După care "rumoasa Dora s a îm&olnăvit de o maladie rară a s$ngelui.20# Includea pove!ti despre ra&ini. . în cartea lui am găsit c$te ceva din ceea ce au studiat mama. ca !i cum ar "i iertat o c$nd i a luat iu&itul.am mai vor&it niciodată despre ea# -ici c*iar Wenia Dimitrovna nu i a mai rostit numele. !i Papa a plătit iară!i ca să "ie eCaminată de un mare pro"esor din 1ar!ovia. !i le a mers de minune p$nă în iarnă. dar nu !i c$nd a dispărut la 1ar!ovia# In sc*im&. un pro"esor la "el de cele&ru ca Louis Pasteur. dacă voiam. care a scris cartea despre Tar&ut* 6Gmnasium /Liceul0 din 7ovno. o selecţie de poezii din 5poca de 'ur evreiască din ?pania. ca parte din programul de studii e&raice din anii . Wenia a ţinut două păsărele drăgăla!e într o colivie pe verandă. dar în cele din urmă pove!tile ei au devenit săl&atice.

.a învăţat aproape deloc e&raică# )neori stăm am$ndouă acolo c$teva minute.erni3ovs3i !i a!a mai departe# Printre cărţile despre istoria evreilor era !i cartea lui Aosep* Dlausner. epopeea lui 6*ilgame! în traducerea lui . ?c*iller. din autori ca Tolstoi.Poveste despre dragoste si întuneric din alţi scriitori evrei moderni. la !ase. Heine. +scar Vilde. Turg*eniev. Aac3 London. Mic3ievicz. 1aria. Tagore.a să !i ţină la "acultate două "iice talentate. Pu!3in.e*ov. co&or încet pe scări să golesc sacul cu gunoi în tom&eronul de a"ară# %nainte să urc înapoi tre&uie să mă odi*nesc acolo o vreme. înainte de a începe ziua o&i!nuită. >Gron. . Dic3ens. precum !i traduceri din literatura universală. Hamsun. l$ngă lăzile de gunoi. alta la stomatologie# ?oţ nu are# 7ude în Israel nici a!a ceva nu are# M$ncarea o drămuiesc. Istoria celui de al Doilea Templu# %n "iecare zi /continuă mătu!a ?onia0. era mare !e"ă# 'ici mătură trotuarul# . care mătură trotuarul pe strada VesselG în "iecare dimineaţă# 'colo. ?*a3espeare. una la c*imie. Dostoievs3i. !i tăi"ăsuim un pic în ruse!te# De ce e măturătoare de străzi. pentru că scările mă lasă "ără su"lare# )neori dau peste o nouă emigrantă din 7usia. sau c*iar mai devreme. în 7usia. îm&răcămintea !i pe ea o drămuiesc# Locuinţa stau toate într o odaie# Toate astea ca să nu se lipsească de studii !i de manuale. tre&uie să mă a!ez pe zidul scund de l$ngă lăzile de gunoi. 6oet*e. întotdeauna a "ost a!a în "amiliile evreie!ti: credeau că educaţia este o investiţie 284 .

In "ond. singurul lucru pe care nu l poate lua nimeni copiilor tăi. altă revoluţie. li se spunea întotdeauna că "emeile au dreptul la educaţie !i la un loc în a"ara casei însă numai p$nă se nasc copiii# 1iaţa ta este numai a ta doar pentru scurtă vreme: de c$nd părăse!ti casa părintească p$nă la prima sarcină# Din acel moment. legi mai discriminatorii diploma o poţi îndoi iute. e!ti c*iar găl&enu!ul oului. nu aurul# Diploma# Dar în spatele acestei credinţe în diplomă mai era ceva. !i c*iar "etelor moderne. !i anume "aptul că "etelor din acea vreme. de la prima sarcină. ceva mai complicat.'mos +z pentru viitor. dacă vine alt răz&oi. e!ti ceea ce măn$ncă puiul ca să crească mare !i voinic# Iar c$nd copilul tău cre!te nici măcar atunci nu poţi să "ii iar tu însăţi. altă migraţie. c*iar !i atunci au "ost c$teva "emei care au "ăcut carieră !i au ie!it în lume# Dar toată lumea le vor&ea pe la spate. iar tu e!ti ce anume. "ete care au mers la !coală !i apoi la "acultate.*iar să măturăm trotuarele pentru copiii no!tri. uite la egoista aia. tre&uia să începem să ne organizăm toată viaţa în (urul copiilor# La "el cu mamele noastre# . nici c*iar. se ţine de !edinţe în vreme ce sărmanii ei 285 . pur !i simplu treci de la a "i mamă la a "i &unică# ' cărei sarcină este doar să !i a(ute copiii să !i crească copiii# 5 drept. o ascunzi în tivul *ainelor !i "ugi în orice loc li se îngăduie evreilor să trăiască# -eevreii spuneau despre noi: diploma asta e religia evreilor# -u &anii. căci copilul tău e puiul. Doamne "ere!te. mai tainic. ca noi.

!i să compar lacrimile de atunci cu cele de acum# )neori văd la televizor. la urma urmei. între religii. uneori văd p$nă !i aici. veri"ic$nd c$te lacrimi de mamă se varsă în "iecare noapte în pernă în vreme ce soţii dorm.a să "ac o comparaţie ar "i tre&uit să um&lu din u!ă în u!ă. 5 sigur că răutatea.artea Prover&elor. odată c*iar l am auzit la &ăcănie pe un t$năr cum a zis că a doua zi el !i soţia lui se duc a!a a zis.Poveste despre dragoste si întuneric copii cresc pe stradă !i suportă consecinţele# 'cum e o lume nouă# 'cum în s"$r!it "emeilor li se dau mai multe !anse să !i trăiască propria viaţă# ?au e doar o iluzie. din &alconul meu. cum perec*ile tinere. 286 . %ţi mai aminte!ti ce scrie în . Poate că !i la generaţiile mai tinere "emeile încă mai pl$ng noaptea cu "aţa în pernă. pentru că simt că tre&uie să "acă alegeri imposi&ile. In "amiliile tinere. ris*es. le întind. mi!că din mustăţi !i porne!te prin curte în căutarea plăcerilor. -u vreau să dau sentinţe: asta nu mai e lumea mea# . naţiuni sau clase. ?au poate că mă păcălesc singură# Poate că nu e dec$t teatru !i de "apt lumea merge la "el ca înainte mama pisică î!i alăptează puii. n a pierdut teren în politică. dar poate că dă un pic înapoi în cupluri.$nd l am auzit zic$nd asta mi s a pus un nod în g$t: poate că lumea se sc*im&ă un pic. m$ine ne ducem să "acă o amniocenteză# . în vreme ce domnul Motan încălţat se spală cu de amănuntul. gătesc. sc*im&ă scutece. după o zi de muncă. "ac totul împreună spală ru"e. în vreme ce soţii lor dorm.

atunci tre&uie să "ie vina mamei.eva despre care nu prea vor&eam. Tasia !i -ina. se laudă cu "iul său !i prime!te nota maCimă# %nsă dacă. prost sau cu pro&leme. dacă prinţesa. ?au era doar guvernant3a. Doamne "ere!te. de"ormat sau criminal nu. pentru că eCista de(a camu"la(ul# 5rau multe camu"la(e în viaţă acum două sau trei generaţii# 'stăzi poate că sunt mai puţine# ?au poate doar s au sc*im&at. sunt doar două lucruri &a nu. 'u "ost inventate altele. dar poate că nu !i aminteau de mama lor adevărată# -u ţi pot spune sigur că era a!a sau alt"el. zău că nu !tiu# -u sunt în măsură să (udec 287 . care trăia în casa noastră dincolo de draperie cu "etele ei. . celor două "ete. dar un "iu nesă&uit este povara mamei sale4 Dacă "iul se dovede!te înţelept. "iul se dovede!te ratat. Liu&ova -i3iticina. Pentru că Tasia era 'nastasia ?ergeievna.are se pare că au avut doi taţi. !i dormea cu ele în acela!i pat vec*i.'mos +z )n "iu înţelept îl "ace pe tată "ericit. Dacă acest camu"la( este sau nu un lucru &un. guvernanta. atunci tatăl se &ucură. nu sunt sigură: era cu adevărat mama lor. ca !i cum ar "i "ost un su&iect (enant# %mi amintesc că am$ndouă "etele îi spuneau prinţesei 9mama: sau 9maman:. în vreme ce -ina era 'ntonim >oleslavovna# 'colo era ceva cam neclar# . !i toată gri(a !i su"erinţa cad pe umerii ei# +dată mama ta mi a spus: ?onia. iar mi s a pus un nod în g$t# + să vor&im despre asta altă dată# Hai să vor&im despre altceva# )neori nu sunt sigură că mi amintesc corect.

otravă. !i despre caracter vor&eau la nes"$r!it. un întuneric îngrozitor# . vor&eau c*iar !i despre 9pro&lema "emeii:. despre &oli. &$r"ă răutăcioasă . 8ania era !i ea un pic su"ragetă. taci. ăsta are un caracter a!a !i pe dincolo. nu te &ăga în vor&ă. despre o "amilie &ună în comparaţie cu cine !ti e ce soi de "amilie. dar avea unele îndoieli# Iar eu eram copila prostuţă căreia i se spunea întotdeauna# ?onia. totul a devenit mai simplu în vremea de acum# . pentru că se prea poate să mi se "i spălat creierul. vor&eau despre succes. cum se zice. emanciparea "emeilor# Mătu!a ta HaGa era cea mai cutezătoare dintre noi trei în privinţa emancipării "emeilor dar numai c$nd era vor&a despre tliscuţii !i dispute. c$nd eram ceea ce numeau ei o domni!oară de "amilie &ună. >und. era plin de cuţite. comunism.a !i cum ai um&la în &eznă "ără încălţări printr un &eci plin de scorpioni# 5rai cu totul în &eznă# Pur !i simplu nu se vor&ea despre asta# Dar ei vor&eau tot timpul sporovăială invidioasă !i ris*es. vor&eau despre &ani. a!teaptă p$nă cre!ti !i atunci o să pricepi# '!a că înc*ideam gura !i 288 . uneori mă g$ndesc că poate 9între el !i ea:. vor&eau despre 'merica. vor&eau despre Lenin. sionism. "ire!te .$nd eram copilă.Poveste despre dragoste si întuneric o&iceiurile de azi. !i ăla are un caracter a!a !i pe dincolo# 2i ce mai vor&eau despre Idei4 5 de neînc*ipuit în zilele noastre4 1or&eau despre iudaism. ?onia. era un su&iect inepuiza&il. ca tuturor "etelor din generaţia mea# 2i totu!i. vor&eau despre anar*ism !i ni*ilism.

-u.$nd eram copilă !u!oteam uneori între 289 . -u cumva se dovede!te a li prea ur$t. castitatea era !i cu!că.*iar !i în visele pe care le visa noaptea. alt "el de li&ertate# Dar c$nd se a(ungea la 9între el !i ea: nu era li&ertate: era doar mersul în &eznă desculţ printr un &eci plin de scorpioni# -u trecea o săptăm$nă "ără să auzim zvonuri cumplite despre o "eti!cană care a a"lat pe pielea ei ce păţesc "etele c$nd nu s atenteF sau o "emeie respecta&ilă care s a îndrăgostit !i !i a ie!it din minţiF sau o servitoare sedusă de cinevaF sau o &ucătăreasă care a "ugit cu "iul stăp$nilor !i s a întors singură. castitatea răm$nea trează !i stătea l$ngă pat !i o veg*ea. Mă surprinde că vor&esc cu tine despre toate astea# .'mos +z ascultam# Toţi tinerii de atunci "luturau ideea de li&ertate: "elul ăsta de li&ertate. "aptul că e mult mai puţin misterioasă acum să "ie oare un lucru &un. In vremea c$nd eram copile. "elul ăla de li&ertate. dar a "ost respinsă !i &at(ocorită# 1oi ziceţi 9&at(ocorită:. cu un pruncF sau o pro"esoară respecta&ilă care s a îndrăgostit !i s a aruncat la picioarele cuiva. c*iar dacă nu !tia nimeni# Toată această c*estie 9între el !i ea: poate "i mai puţin în &eznă în ziua de azi# )n pic mai simplă# In &ezna care acoperea lucrurile pe atunci le era mult mai u!or &ăr&aţilor să a&uzeze de "emei# Pe de altă parte. a!a că "etei putea să i "ie "oarte ru!ine c$nd se trezea dimineaţa. !i singura &alustradă între tine !i prăpastie# 'păsa pe pieptul unei "ete ca un &olovan de treizeci de 3ilograme# .

c$nd am "ost cuceriţi de polonezi.um de am a(uns aici. 1or&eam despre Liu&ova -i3iticina cu "etele ei Tasia !i -ina# Dacă mergi într o zi la 7ovno ai putea "ace pe detectivul# 'i putea să veri"ici dacă mai au la primărie vreun document care să arunce lumină asupra acelui camu"la(# ?ă descoperi dacă acea contesă sau prinţesă era sau nu era mama celor două "iice ale ei# 2i dacă era cu adevărat prinţesă sau contesă# ?au poate dacă Le&edevs3i. a!a cum se zicea că e tatăl &ietei Dora# Dar. cu -D1D ul. ca un căţel pe care îl necă(e!ti. primarul. -ici eu nu !tiu cui îi aparţine acum# 2i nici măcar nu mi pasă cu adevărat: ce era nu mai eCistă. !i suntem căsătoriţi de aproape !aizeci de ani# . toate documentele de acolo tre&uie să "i "ost arse de vreo zece ori p$nă acum. ci )crainei.am vor&it în viaţa mea despre ast"el de lucruri cu un &ăiat# -ici măcar cu >uma. dacă te uiţi la ea de departe. +ri ni!te &ande locale.Poveste despre dragoste si întuneric noi# . dacă mă g$ndesc mai &ine. c$nd pur !i simplu ne au luat pe toţi !i ne au împu!cat în !anţuri !i ne au acoperit cu păm$nt# 'poi a "ost iar ?talin. n o să mai continue cine !tie c$t# ?e zice că într o zi soarele o să se stingă !i totul o să se întoarcă 290 . sau o "i >elarus. iar ce este acum în c$ţiva ani se va pre"ace de asemenea în nimic# %ntreaga lume. de către 7usia Polonia 7usia 6ermania 7usia# 2i acum nu aparţine Poloniei sau 7usiei. 7ovno a "ost aruncat dintr o m$nă în alta. de 'rmata 7o!ie !i apoi de nazi!ti. era !i tatăl Tasiei !i al -inei.

de eCemplu &a nu. te rog nu.a!mirul sau Mormintele Patriar*ilor din He&ron. se pare că am m$ncat mărul din pomul cu ris*es. mi a spus ea însă!i. că atunci c$nd iu&e!ti cu adevărat pe cineva îi iu&e!ti c*iar !i &atista# ?e pierde din el în traducere# Dar cred că înţelegi ce vreau să zic# )ită te. Z Liu&ova -i3iticina# . ca să !tii că tot ce ţi spun nu sunt doar pove!ti# )ită te la asta. De ce contează at$t de mult cine guvernează . nu i o "aţă de masă.rezi că !tii o grămadă !i se dovede!te că *a&ar n ai de nimic# Mama ta.o să vor&esc despre 8ania# Doar despre ce era în (urul ei# 2i ceea ce era în (urul 8aniei poate că e un pic 8ania# 'veam un "el de prover&. îmi pare rău.'mos +z în întuneric# 2i atunci de ce se măcelăresc oamenii între ei prin toată istoria. &rodată a!a cum domni!oarele de "amilie &ună învăţau să &rodeze pe vremuri# ' "ost &rodată pentru mine. te rog: am aici un lucru pe care ţi l pot arăta !i pe care l poţi pipăi cu degetele tale. pur !i simplu nu pot să vor&esc despre ea direct# Doar pe ocolite# 'lt"el rana începe să doară# . ca dar din partea prinţesei sau contesei. în loc să m$ncăm mărul din pomul vieţii sau din pomul cunoa!terii.apul &rodat aici.ine era acest cardinal 7ic*elieu nu mi mai amintesc# Poate că n am !tiut niciodată. este pro"ilul capului cardinalului 7ic*elieu# . e o "aţă de pernă. nu s de!teaptă ca 291 . !i l am m$ncat cu plăcere# '!a s a s"$r!it cu raiul !i a început acest iad# 't$tea lucruri pot "i a!a sau alt"el: !tii at$t de puţin c*iar !i despre cei cu care locuie!ti su& acela!i acoperi!# .

nu e a!a de important dacă îmi s"$r!esc viaţa "ără onoarea de a "i !tiut cine a "ost cardinalul 7ic*elieu# ?unt o droaie de cardinali !i cei mai mulţi dintre ei nu se prăpădesc de dragul poporului nostru# In ad$ncul inimii mele sunt un pic anar*istă# . cu toate că s au purtat întotdeauna politicos cu ea# . s a milostivit de oamenii de r$nd !i nu 292 . îţi aminte!ti. mi ar "i sărutat o# 5Cistă un &asm cu Motanul încălţat# %n "amilia Dlausner.elălalt &unic al tău. e tare drăguţă. dar cam grea de cap# M au trimis la ?pitalul Militar Polonez ca să mă cali"ic ca soră de caritate# Dar îmi amintesc încă "oarte &ine că.Poveste despre dragoste si întuneric HaGa !i 8ania: ele au "ost trimise să !i ia certi"icatul de studii secundare !i apoi la Praga. înainte de a pleca de acasă. Weniuci3a.a Papa# Mama ta era !i ea anar*istă în ad$ncul inimii# Desigur. dacă nu mi smulgeam m$na iute. printre Dlausneri n a putut niciodată să o arate: ei o considerau destul de ciudată !i a!a. prostul satului din povestea servitoarei noastre. &unicul 'le3sandr. -u contează# ?pune mi altă dată sau nu te mai osteni# La v$rsta mea. mama ta era ca o pasăre înc*isă într o colivie care at$rnă în salonul Motanului încălţat# ?unt anar*istă din simplul motiv că niciodată vreun cardinal 7ic*elieu n a adus ceva &un# -umai Ivanu!ca Duracioc. prinţesa mi a spus că e capul cardinalului 7ic*elieu# Poate că tu !tii cine a "ost cardinalul 7ic*elieu . să studieze la universitate# Du eram mai grea de cap# Lumea spunea întotdeauna despre mine: ?onici3a asta.

rezi că oamenii de r$nd sunt a!a de grozavi. nici nouă.*iar !i Papa de la 7oma. nu ne e milă unii de alţii: nu ne a prea "ost milă de micuţa ară&oaică. că oamenii de r$nd sunt eCact la "el de pro!ti ca regele. -ici g$nd4 ?unt eCact la "el de pro!ti !i de cruzi ca !i conducătorii lor# 'ceasta este adevărata morală a pove!tii lui Hans . "ără eCcepţie. pentru că se pare că acolo a "ost un cardinal 7ic*elieu de militar "ără inimă# )n militar evreu !i totu!i un cardinal 7ic*elieu4 -u voia dec$t să încuie !i să plece acasă.'mos +z i a părut rău după coltucul de p$ine. niciodată pe ale lor# . nu le e milă de nimeni# De "apt. !i oc*ii ei ar tre&ui să ne străpungă su"letele. !i datorită acestui lucru a "ost "ăcut rege doar cuiva ca el ar putea să i "ie milă !i de noi. să nu mai poată dormi nimeni dintre noi noaptea. pentru că în ziare ne arată doar victimele noastre. au nevoie de un pic de milă# . cu toate că nu i am văzut niciodată oc*ii. ci l a "olosit ca să astupe gaura din pod. !i tre&uie să "i văzut !i tu la televizor c$t de &olnav 293 .*iar !i cardinalul 7ic*elieu# . a!a că "etiţa a murit. oamenilor de r$nd. singura lui *rană. c$teodată# Tuturor celorlalţi. curtenii !i cardinalul 7ic*elieu# Dar Ivanu!ca Duracioc nu s a sinc*isit că r$d de elF tot ce voia era ca ei să răm$nă în viaţă# Ii era milă de oameni. care cu toţii. regi !i conducători.*ristian 'ndersen despre noii croitori ai împăratului. cea care a murit la &ariera de pe drumul către spital.

la @ad 1es*em [monumentul Holocaustului\ o oră !i (umătate. tocmai acolo. stătea noaptea la lumina lămpii !i cosea "ustiţe de *$rtie pentru "etele &ogate care luau lecţii de &alet# 5ra un soi de *$rtie creponată !i ea lipea pe ea o puzderie de steluţe strălucitoare. îi spuneau maman. ciornG *od. ca să !i caute o rudă pierdută demult. ?au numai doica. Tasia# Mulţi ani au trăit în casa noastră împreună cu prinţesa. maman este cuv$ntul "ranţuzesc pentru mama. c$nd prinţesa sau contesa Liu&ova -i3iticina !i a lăsat cele două "iice !i a plecat pe nepusă masă la Tunis. 5rau "oarte sărace. dar cine !tie dacă era cu adevărat mama lor. putea sta în picioare doar cu mari c*inuri. 8ania. căreia i se zicea paradni *od# 5rau at$t de sărace. iar eu m am împrietenit cu sora cea mică. pe nume 5lizaveta 294 . într o căldură insuporta&ilă. l am "ăcut să stea în capul oaselor ore întregi. ca să nu ne dezonoreze# Mi a "ost greu să l privesc# Mi a părut "oarte rău pentru el# -ina era "oarte &ună prietenă cu mama ta. care. după cum se putea vedea !i la televizor. înc$t prinţesa. !i aici noi am "ost lipsiţi de milă. din *$rtie aurie# P$nă într o &ună zi. maman.Poveste despre dragoste si întuneric !i sla& este. ci pe cea principală. pe picioarele lui &olnave# -u ne a "ost milă de un om &ătr$n !i "oarte &olnav. dar el a "ăcut un e"ort suprem !i a stat în picioare în "aţa noastră. erau eCact de aceea!i v$rstă. nu cred că ne plăteau vreo c*irie# Li se îngăduia să intre în casă nu pe u!a servitorilor. "ără să spună nimic. "ără pauză. în soare.

dar îmi amintesc "oarte &ine că purta un soi de căma!ă &rodată cu m$necile &u"ante. în mi(loc.'mos +z 8ranzovna# 2i acuma ia uite cum î!i r$de memoria mea de mine4 )nde mi am pus ceasul. !i dedesu&t de tot picioarele îi erau acoperite de a treia "ustă. de un *udo(ni3 /pictor0 "oarte valoros: îmi amintesc că în ta&lou se vedea un &ăiat drăguţ cu părul &lond !i ciu"ulit. o 5lizaveta 8ranzovna pe care acum vreo optzeci de ani prinţesa noastră Liu&ova -i3iticina s a dus să o caute la Tunis. apoi su& ea un (upon de dantelă al&ă. un gal&en "oarte puternic. %n su"rageria noastră era un ta&lou în ramă aurită. mai înt$i o "ustă gal&enă. încon(urată de pă!une !i de oi al&e. tocmai acolo. pe cer erau c$ţiva nori lumino!i !i departe se vedea o "$!ie de pădure# 295 . azurie# )n ast"el de ta&lou poate să pară modest. una peste alta. pentru că o parte era un pic ridicată !i dantela se iţea de dedesu&t. ca la 1an 6og*. arăt$nd mai degra&ă a "ată răzg$iată dec$t a &ăiat. ceva între &ăiat !i "ată# -u mi amintesc c*ipul lui. pe ăsta mi l amintesc limpede ca lumina zilei4 Poate că mi am rătăcit ceasul tot la Tunis. dar nu era deloc a!a# 5ra o pictură în mărime naturală# Iar "ata aceea care aducea at$t de mult cu un &ăiat stătea acolo. o pălărie mare !i gal&enă at$rna de un !nur pe umărul ei poate că era totu!i o "etiţă !i i se vedeau cele trei "uste. -ici vor&ă să mi amintesc# Dar numele unei oarecare 5lizaveta 8ranzovna pe care n am văzut o în viaţa mea.

sau ?*avuot. de ce spuneţi a!a prostii. nu pot repeta "elul de a vor&i al mamei tale. ce nu i plăcea# 2i iată că deodată îmi amintesc că era s$m&ătă seara sau s"$r!itul unei săr&ători. -u pot să i uit această iz&ucnire sau c*ipul ei în acel moment# Poate că avea în acel moment !aisprezece sau cincisprezece ani# %mi amintesc totul eCact pentru că a!a ceva nu i stătea în "ire: 8ania nu ridica niciodată vocea.am astea au "ost cuvintele ei. toată viaţa am "ost doar aia mică !i prostuţă. am$ndouă.u carisma ei4 HaGa. niciodată. e o pictură mincinoasă care acoperă o mare decădere morală:# . dar să strige la HaGa4 ?ora noastră mai mare4 . oricum. de parcă ar "i "ost tăiată direct din cer# 2i dintr odată 8ania s a repezit "urioasă la noi două !i a zis: 9Tăceţi. !i eu am zis că "usta cea mai de dedesu&t avea aceea!i culoare cu cerul. .onducătoarea grupării de tineret4 . iz&ucne!te dintr odată !i strigă la noi# -u i vor&a de mine. nici c*iar c$nd era rănită. se retrăgea doar în sine# 2i. poate ?u33ot. dar nu eCact.ă în viaţa adevărată 296 . pe care o admira întreaga !coală4 Dar mama ta.Poveste despre dragoste si întuneric %mi amintesc cum odată HaGa a zis că o "rumoasă ca aceea n ar tre&ui să iasă la păscut oile. s a apucat să împroa!te cu dispreţ acel ta&lou at$rnat de at$ţia ani în su"rageria noastră# La ridiculizat pentru îndulcirea realităţii4 Pentru minciună4 . cu ea tre&uia întotdeauna să g*ice!ti ce simţea. de parcă s ar "i răsculat dintr odată. ci să stea între zidurile unui palat. nimeni n ar putea îţi mai aminte!ti un pic cum vor&ea 8ania.

!i au "eţe &răzdate de "rig !i de "oame. nu &ucle aurii ca acelea# 2i că ignorarea su"erinţei e aproape la "el de rea ca provocarea ei. de c$te ori văd o pictură cu trei (upoane !i un cer cu pana!e de nori văd scorpioni distrug$ndu mi sora !i mă pun pe pl$ns# 2i a!a. a "ost trimisă în HI<H să studieze la )niversitatea din Praga.'mos +z păstoriţele se îm&racă în zdrenţe. nu în mătase. deoarece în Polonia universităţile erau practic înc*ise pentru evrei# Mama a studiat istoria !i "ilozo"ia# Părinţii ei. pă!ind pe urmele surorii ei HaGa. Hertz !i Itta.red că asta o în"uria# %n momentul acestei iz&ucniri tre&uie să "i "ost mai ne"ericită dec$t !i ar "i putut înc*ipui cineva# Iartă mă că pl$ng# 5ra sora mea !i mă iu&ea mult de tot !i a "ost distrusă de scorpioni# '(unge: am terminat cu pl$nsul# %mi pare rău# De c$te ori îmi amintesc de pictura aia în"rumuseţată. cre!tinilor catolici !i ortodoc!i . 8ania cea de optsprezece ani. plin de păduc*i !i de purici. nu c*ipuri de înger. actelor 297 . erau martorii !i victimele antisemitismului ce se ampli"ica at$t în r$ndurile vecinilor lor polonezi. la "el ca toţi evreii din 7ovno. c$t !i în r$ndurile ucrainenilor !i nemţilor. !i păr murdar. !i că ta&loul pre"ăcea viaţa adevărată într un soi de imagine de pe cutiile cu ciocolată elveţiană# Poate că motivul pentru care mama ta era at$t de pornită pe ta&loul din su"ragerie era "aptul că acel *udo(ni3 care îl pictase părea să sugereze că pe lume nu mai eCistau nenorociri# .

căruia i a plăcut întotdeauna să "ie aproape de "ăină. moara. aproape "ără un &an# 'u înc*iriat o coli&ă mizeră. un &ăr&at &run. toate au "ost v$ndute într o tranzacţie pripită. precum !i măsurilor din ce în ce mai discriminatori i luate de autorităţile poloneze# 2i. ars de soare.ur$nd HaGa !i 8ania au "ost silite să a&andoneze studiile de la Praga din cauză că &anii.Poveste despre dragoste si întuneric de violenţă ale *uliganilor ucraineni. a(ungeau la 7ovno ecouri ale "atalei incitări la violenţă !i persecutare a evreilor din 6ermania lui Hitler# 2i a"acerile &unicului erau în criză: in"laţia de la începutul anilor . caii !i sania.<0 i a îng*iţit toate economiile. practic peste noapte# Mătu!a ?onia mi a vor&it despre 9grămezi de &ancnote poloneze. casa !i livada din strada Du&ins3a. acoperită cu carton gudronat# Papa. în *ainele sale de lucru. după cum mi a amintit mătu!a ?onia. g$nditor. a reu!it să !i găsească de lucru la &rutăria Pat# Mai t$rziu. cu 298 . aproape se isprăviseră# 2i a!a. a cumpărat un cal !i o căruţă !i a c$!tigat &ani livr$nd p$ine. c$nd avea vreo cincizeci de ani. în pierdere# Itta !i Hertz Mussman au a(uns în Palestina în HI<<. iar apoi căr$nd materiale de construcţie de a lungul gol"ului Hai"a# 'm în "aţa oc*ilor imaginea lui limpede. la "el cu *uruitul tunetului îndepărtat. &anii tatălui lor. milioane !i miliarde pe care mi le a dat Papa !i cu care ini am tapetat odaia# Toată zestrea pe care o str$ngea de zece ani pentru noi s a dus pe apa s$m&etei în două luni:# . trăsura.

al lungilor zile domoale. că nu mai era un &ogăta! !i se întorsese la proletariat. cu *ăţurile lăsate moale în m$ini. a macaralelor din portul a"lat în depărtare !i a co!urilor "a&ricilor# 'cum. 'le3sandr. ar "i găsit ceva înc$ntător !i amuzant în priveli!tea gol"ului Hai"a. a ra"inăriilor de petrol. surorile !i Tsvi ?*apiro. de pe sc$ndura a!ezată de a curmezi!ul trăsurii. iar surorile erau la studii în Praga. 9proaspătul: soţ al HaGei. de atingerea calului !i de mirosurile lui iuţi. ti*nit. pedant. care era o "eti!cană de !aisprezece ani c$nd părinţii ei au emigrat. a lanţului muntos . *amuri. de ritmul singuratic. pe nume 'vra*am 6endel&erg# >uma# 299 . însă oc*ii lui al&a!tri aruncă sc$ntei de r$s. părea să "i întinerit# )n soi de ve!nică &ucurie reţinută părea să "i co&or$t peste el. încăpăţ$nat. tatăl celuilalt &unic al meu. cu z$m&et destul de s"ios. un &ăr&at sever. o (oie de vivre în care sclipea o sc$nteie anar*istă# La "el ca @e*uda Lei& Dlausner în Lituania. "r$u !i ză&ală# ?onia. unde o a!teptau părinţii. *ulu&e. p$nă ce !i a luat diploma de soră de caritate la colegiul ata!at ?pitalului Militar Polonez# 5a a a(uns în portul Tel 'viv. &unicul meu -ap*tali Hertz Mussman se &ucura de viaţa de căruţa!.$rmei. cu trei zile înainte de s"$r!itul anului HI<8# După c$ţiva ani s a măritat la Tel 'viv cu cel care îi "usese conducător în mi!carea de tineret din 7ovno. de sacul cu ovăz. paie. de gra(d. ca !i cum de la locul lui. a rămas la 7ovno încă cinci ani.'mos +z vestă cenu!ie plină de sudoare.

e nădă(duia să a"le aici.um suna e&raica de aici în urec*ile sensi&ile ale unei domni!oare care venea cu e&raica ci ra"inată. ce a a"lat. ca să !i continue studiile de istorie !i "ilozo"ie# După patruzeci !i opt de ani. !i cu patru ani înainte de sora ei mai mică.Poveste despre dragoste si întuneric Iar în HI<=.ei care au cunoscut o spun că a avut la Praga o poveste de dragoste dureroasăF n au putut să mi dea amănunte# . .arol doar din cauză că părinţii ei nu mai aveau &ani# . . în c$teva seri la r$nd am pă!it prin la&irintul străzilor vec*i. . ?onia. pietruite. 8ania a a(uns !i ea în ţara Israelului# .<0 !i se răsp$ndea către universităţi sau în ce măsură a venit aici ca rezultat al educării ei într o !coală Tar&ut* !i al "aptului că era mem&ră a unei mi!cări de tineret sioniste. care venea direct din "rumuseţea gotică a Pragăi. ce n a a"lat.$nd am "ost la Praga. am evocat imagini !i mi s au în"iripat în minte pove!ti# .am la un an după ce a a(uns la Ierusalim. din (urul universităţii.$t de mult a "ost împinsă să emigreze în Palestina de ura violentă "aţă de evrei care umplea străzile 5uropei la mi(locul anilor . mama s a înscris la )niversitatea 5&raică de pe Muntele ?copus. HaGa. 300 . se pare că "ără să ai&ă *a&ar de ceea ce studiase &unica ei în tinereţe. "iica mea 8ania s a *otăr$t să studieze istoria !i "ilozo"ia la )niversitatea din Tel 'viv# -u !tiu dacă mama !i a întrerupt studiile la )niversitatea .um arătau Tel 'vivul !i Ierusalimul pentru cineva crescut într o vilă din 7ovno. cam la un an după părinţii !i sora ei mai mare.

. adunarea prin apeluri în presă de voluntari pentru muncile agricole. coastele pietroase ale dealurilor. *amsinurile. mintea ei era altundeva !i "iCată pe alte lucruri# Pove!tile de la culcare pe care mi le spunea erau pline de uria!i. eCcursiile dedicate studiilor ar*eologice. ruinele &i&lice !i rămă!iţele perioadei celui de al Doilea Templu. pompele cu motor din cr$ngurile de citrice. livezile întunecate. !i care era înzestrată cu o mare sensi&ilitate lingvistică. soţia "ermierului !i "ata morarului. minaretele. paznicii evrei. lim&a celor care guvernau ţara. cupolele mănăstirilor încon(urate de ziduri. con"licte ideologice !i curtea care i se "ăcea. seratele culturale cu muzică de acordeon !i de muzicuţă. cu !epcile lor ponosite. pionierii ar!i de soare din 3i&&utzuri. !o"erii cooperativei de auto&uze.'mos +z învăţată din cărţi. nopţile de un al&astru înc*is. uedurile.$nd am a(uns la v$rsta la care mama mi ar "i putut povesti despre copilăria sa !i despre primele zile în ţară. titlurile din ziare !i produsele lactate ale cooperativelor. . intrigile tainice ale di"eritelor grupări ilegale !i ale simpatizanţilor acestora. !irurile de cămile căr$nd nisip pentru construcţii. z$ne. 301 . vră(itoare.$t de mult a "ost dezgustată sau atrasă ele nopţile "urtunoase cu dispute. în !orturile lor 3a3i. plim&ările de s$m&ătă după masa. punctate de urletele !acalilor !i de ecourile împu!căturilor îndepărtate. apa rece ca g*eaţa din (arra. în"lăcărarea politicii de partid. de la !coala Tar&ut*. sunetele lim&ii engleze.um a reacţionat mama la dunele de nisip. . lucrătorii din construcţii.

despre primele ei zile la Tel 'viv sau despre primii ei ani la Ierusalim. în vocea ei se "uri!a ceva amar !i disperat. învăţam că dincolo de zare. ceva am&iguu sau cumva sarcastic. despre casa părintească. ce nădă(duia să a"le !i ce a a"lat în realitate# La !coala Tar&ut* nu am învăţat doar să citim. moară sau căţeaua Prima. arta 7ena!terii !i istoria europeană# 2i. în sc*im&. să ne spună cum !i de ce a a(uns ea aici. pe care să le pot înţelege. să scriem !i să vor&im o e&raică "oarte corectă. ceva prea complicat sau ascuns ca să l pot percepe. ca aceea a lui Matvei 'parul cu cele !ase neveste vră(ite ale sale sau cea a călăreţului mort care a continuat să cutreiere continentele !i ora!ele su& "orma unui sc*elet cu armură !i pinteni sc$nteietori# -u !tiu mai nimic despre sosirea mamei la Hai"a. literatura !i istoria polonă. sunt numărate# 302 . pe care apoi viaţa mi a stricat o# 'm învăţat >i&lia. dar !i &iologie. pentru că zilele evreilor în 5uropa.Poveste despre dragoste si întuneric coli&e pitite în ad$ncul pădurii# Dacă vor&ea vreodată despre trecutul ei. un soi de &at(ocură înă&u!ită. ceva provocator !i derutant# Poate de aceea nu mi plăcea să vor&ească despre aceste lucruri !i o rugam să mi spună mai &ine pove!ti simple. pot să vă încredinţez din nou mătu!ii ?onia. mai presus de toate. e o ţară în care va tre&ui cur$nd să mergem cu toţii. peste r$uri !i păduri. cel puţin ale celor care trăiau în 5uropa de 5st. Mis*na* !i poezia e&raică medievală.

care să dea in"ormaţii unul despre celălalt# Pe de altă parte. sau cei care construiseră "a&rici moderne în 7ovno sau se orientaseră către medicină. nici să scuipi# . simţeau că trăim pe un vulcan# 5ram c*iar pe graniţa dintre ?talin.aveau c*e" să ne scuipe a"ară în prezenţa naţiunilor de la 1ersailles. voia ca toţi evreii să devină &uni comsomoli!ti. dar care ni se 303 . a Ligii -aţiunilor: în anii . a!a înc$t să plecăm pe r$nd în Palestina !i să nu le mai stăm în oc*i# Iată de ce tindeau c*iar să încura(eze educaţia sionistă !i !colile evreie!ti: tre&uia să devenim o naţiune cu orice preţ. 6ra(eOs3i !i Pilsuds3i# '"lasem de(a că ?talin voia să pună capăt cu "orţa eCistenţei evreilor. în "aţa lui VoodroO Vilson. ţineau să nu !i păteze o&razul# . ca tatăl nostru. principalul era să o !tergem în Palestina. călătorie spr$ncenată# Teama din "iecare casă evreiască.'mos +z 6eneraţia părinţilor no!tri era mult mai con!tientă dec$t noi că intră zilele n sac# .a un om &eat care încearcă să meargă drept. atitudinea poloneză "aţă de evrei era de dezgust.*iar !i cei care "ăcuseră avere. teama despre care nu vor&eam niciodată. ca să nu vadă nimeni că se &ălă&ăne# %ncă mai sperau să arate pe dina"ară mai mult sau mai puţin ca alte ţări# Dar pe ascuns ne asupreau !i ne umileau. de ce nu. ca atunci c$nd ai mu!cat dintr un pe!te stricat !i nu poţi nici să îng*iţi. drept sau inginerie. c$nd se ve*icula noţiunea de drepturi ale minorităţilor.20 polonezii încă mai aveau un strop de ru!ine. cei care aveau relaţii sociale &une cu autorităţile locale !i intelectualitatea.

care te ai născut aici. în Israel. picătură cu picătură. ca să nu poată spune că avem am&iţii mai presus de rangul nostru. nu tre&uie să le dăm nici o scuză ca să ne acuze că suntem prea lacomi !i. însă nu tre&uie să vor&im o polonă prea elevată. că suntem cu adevărat prea zgomoto!i !i arivi!ti. !i întotdeauna tre&uie să vor&im cu ei într o polonă corectă. care împră!tie păduc*i. să spună că avem pete pe "uste# Pe scurt. că în nici un caz nu tre&uie să i provocăm pe neevrei. să "acem o impresie proastă neevreilor. ca să nu poată spune că suntem zgomoto!i. nu tre&uie să i enervăm sau să ţinem capul sus. pentru că un singur copil cu părul murdar. să îi contrazicem sau să ne t$rguim cu ei. !i tre&uie să vor&im cu ei doar &l$nd. ca să nu poată spune că le p$ngărim lim&a. z$m&ind. ca o otravă. că poate într adevăr nu suntem destul de curaţi.Poveste despre dragoste si întuneric in(ecta "ără voie. "erească ne Dumnezeu să le dăm mai multe motive să nu ne su"ere# Tu. poate strica reputaţia întregului popor evreu# -u ne puteau su"eri nici a!a. o impresie pe care nici un copil nu tre&uia să o strice. n ai să poţi 304 . !i atunci o să se m$nie !i o să ne "acă ni!te lucruri la care e cumplit !i să te g$nde!ti# 8iecărui copil evreu i se repeta de o mie de ori că tre&uie să ne purtăm "rumos !i politicos cu ei c*iar !i atunci c$nd sunt grosolani sau &eţi. Doamne "ere!te. era teama ce ne dădea "iori. prea isteţi !i apucători# Poate că nu suntem &ine crescuţi# 5ra teroarea că am putea. Doamne "ere!te. tre&uia să încercăm din răsputeri să "acem impresie &ună.

se temeau că în acest interval &ande de ucraineni sau de &ieloru!i ori masele poloneze în"ier&$ntate sau. te "ace la "el de lingu!itor !i de necinstit !i de plin de !iretlicuri ca o m$ţă# -u pot su"eri m$ţele# -u mi plac prea mult nici c$inii. gloatele evreie!ti pot "i monstruoase# ?ingurul popor de care nu ne temeam prea tare erau nemţii.<= sau . dar dacă ar tre&ui să aleg.*iar !i aici. ziceau oamenii !i nu spuneau niciodată cine anume. înţelegi ce vreau să zic# Dar cel mai mult se temeau de gloate# 5rau îngroziţi de ceea ce s ar putea înt$mpla în perioadele dintre guverneF de eCemplu. dacă polonezii erau alungaţi !i veneau în loc comuni!tii. îţi dai seama pe dată ce g$nde!te sau ce simte# 5vreii din diaspora au devenit m$ţe. după cum se arată.<P rămăsesem la 7ovno ca să mi termin pregătirea ca soră de caritate. nu contează 305 . cel puţin în 6ermania e lege !i ordine !i "iecare î!i !tie locul. îmi amintesc că în . cum îţi corodează demnitatea de om. în sensul rău. lituanienii î!i vor ridica din nou capul# 5ra un vulcan din care se scurgea tot timpul lavă !i mirosea a "um# 9î!i ascut cuţitele pentru noi în întuneric:. în Israel. pre"er un c$ine# )n c$ine e ca un neevreu. în vreme ce restul "amilie i plecase.'mos +z înţelege niciodată cum această picătură care cade "ără încetare îţi str$m&ă toate sentimentele. pentru că puteau "i oricare dintre ei# 6loatele# . ca rugina# Treptat. mai la nord. !i erau c$ţiva evrei care spuneau că măcar de ar veni Hitler.

"ire!te# 5vreii credincio!i erau împotrivă !i la "el erau !i &undi!tii. în 6ermania. care credeau că erau de(a mai polonezi ca PadereOs3i sau Vo(cie*oOs3i# Dar în anii . !i o să pornească să tragă clopotele alea înspăim$ntătoare ale lor. dar de(a în anii . ori la colegiile de agricultură din Palestina. contează că acolo. iar ţăranii o să audă. o să !i umple &urţile cu ţuică !i o să !i ia topoarele !i "urcile. discutau.e contează este că în 6ermania lui Hitler nu sunt revolte pe străzi !i nu eCistă anar*ie încă mai credeam că anar*ia este cea mai rea situaţie# . c$nd o să vă vină r$ndul.ei care aveau destui &ani î!i trimiteau copiii la studii în Hai"a. recitau din >iali3 !i . "redonau c$ntece din Ţara Israelului. impune ordinea nemţească !i gloata este îngrozită de el# . sau la 6Gmnasium din Tel 'viv. a!a începea întotdeauna# -imeni nu !i înc*ipuia ce ne a!tepta cu adevărat. între timp toţi citeau ziare în e&raică. idi!i!tii. din cauza evreilor. la Tec*nion. 306 .Poveste despre dragoste si întuneric prea mult ce zice Hitler. precum !i evreii asimilaţi.o!marul nostru era că într o zi preoţii o să înceapă să predice că s$ngele lui Isus curge iară!i.20 mulţi evrei de r$nd din 7ovno ţineau ca odraslele lor să înveţe e&raica !i să meargă la Tar&ut*# . comuni!tii.20 cu toţii !tiau în ad$ncul su"letului că nu eCista un viitor pentru evrei nici cu ?talin. iar ecourile care ne veneau din ţară erau pur !i simplu minunate tinerii vă a!teaptă. nici în Polonia sau oriunde în 5uropa de 5st.erni3ovs3i. a!a că atracţia Palestinei a devenit din ce în ce mai puternică# -u pentru toată lumea.

!i că poate ara&ii erau doar întăr$taţi să ne urască. evreii vor "i aici ma(oritari. generos. vom trata minoritatea noastră ara&ă drept. ne vom împărţi patria cu ei. cultural. nepărtinitor. doar că "ără înclinaţia lor pentru vărsarea de s$nge# Printre noi. sm$rcuri. medical. să "i "ost cu totul o (umătate de milion. ara&ii# -oi. la "el cu oamenii de r$nd din Polonia. !coala 307 . !i era a&solut sigur că va "i loc destul pentru alte c$teva milioane de evrei. din punct de vedere economic. !oma( !i !tiam că erau ara&i sărmani prin sate. !tiam c$t de greu e în ţarăF !tiam că e "oarte cald. cu siguranţă mai puţin de un milion. nu se mai prea vede în zilele noastre un ast"el de naţionalism# 8ire!te. în c$ţiva ani. care am "ost întotdeauna o minoritate asuprită. săl&ăticie. vom împărţi totul cu ei. !i de îndată ce se va înt$mpla asta vom arăta lumii întregi cum se tratează o minoritate propria noastră minoritate. era un soi de entuziasm imens în privinţa a tot ce era naţional# 5ra "oarte asemănător cu ce vezi astăzi la palestinieni. în orice "el# -e g$ndeam că. dar puteam vedea pe *arta cea mare de pe peretele clasei noastre că nu erau mulţi ara&i.'mos +z se despărţeau în "acţiuni !i partide rivale. dar cu siguranţă vom "i în stare să le eCplicăm !i să i convingem că întoarcerea noastră în ţară înseamnă pentru ei o &inecuv$ntare. evreii. nu i vom pre"ace niciodată în m$ţe# 5ra un vis "rumos# %n "iecare clasă din grădiniţa Tar&ut*. în scurt timp. con"ecţionau la iuţeală uni"orme !i "lamuri.

c*iar !i slovacii. ce*i. o *artă mare a ţării. decoraţiuni. democratică. nu doar un soi de pleavă# Poate că e un pic cam greu să înţelegi. ucrainenii erau îm&ătaţi de ucrainitate. lozinci. de la Dan la >eer ?*e&a. !i tot "elul de lozinci cu "r$nturi de versuri# >iali3 a "ost la 7ovno de două ori. lituanienii !i letonii. cu toţii. ca să nu mai vor&esc de nemţi. "otogra"ii cu pionierii lucr$nd. cu satele pioniere su&liniate anume. &rasarde !i c$ntece# %nsu!i primarul polonez ie!ea să i înt$mpine în piaţă !i în "elul acesta puteam uneori să simţi m că suntem !i noi o naţiune. sau poate a "ost alt scriitor# 'u venit !i sioni!ti de "runte din Palestina. aproape în "iecare lună. avansată. @aa3ov Eeru&avel. dar în vremea aceea toţi polonezi i erau îm&ătaţi de polonitate. !i nu era loc !i pentru noi în carnaval.erni3ovs3i a venit !i el de două ori. iar . nu le aparţineam !i nu eram doriţi# -u i de mirare că voiam !i noi să "im o naţiune. !i de asemenea artistică !i !tiinţi"ică# %ncercau să le dea &ăieţilor !i "etelor drepturi egale# -e învăţau să respectăm întotdeauna celelalte popoare: orice om este 308 .Poveste despre dragoste si întuneric primară Tar&ut* !i liceul Tar&ut* at$rna un ta&lou mare al lui T*eodore Herzl.e altă alegere ne lăsaseră. %nsă educaţia noastră nu era !ovină# De "apt. mi se pare că !i 's*er >aras*. Ta&en3in. o cutie de colectă a 8ondului -aţional 5vreiesc. "elinare de *$rtie. cu to&e !i "lamuri. Ealman 7u&a!ov. educaţia de la Tar&ut* era umanistă. valuri de entuziasm. 1ladimir Aa&otins3i# +rganizam procesiuni grandioase în cinstea lor. ca toţi ceilalţi# .

c*iar dacă înclină să uite asta# De la o v$rstă "oarte "ragedă g$ndurile noastre erau la ţara Israelului# 2tiam pe de rost situaţia din "iecare sat nou. a!a că !i dacă ar "i vrut să ne spună despre lucrurile rele. pro"esorii no!tri nu cuno!teau tot adevărul. doctorul Issac*ar 7eiss# 5ra din 6aliţia !i cur$nd a devenit idolul tinerilor# 8etele îl adorau în taină.'mos +z "ăcut după c*ipul lui Dumnezeu. asupra căreia doctorul 7eiss avea o in"luenţă misterioasă. HaGa. !i 8ania. politicienii !i cei care mergeau p$nă acolo !i se întorceau. conducătorii tineretului. n ar "i putut# Ha&ar n aveau# Toţi cei care veneau din ţară. !i c$nd s au căţărat pionierii pe Muntele 6il&oa# 2tiam c*iar !i ce măn$ncă !i cu ce se îm&racă oamenii de acolo# Mai eCact. zugrăveau un ta&lou tranda"iriu# Iar dacă cineva se întorcea !i ne spunea lucruri mai puţin plăcute. trimi!ii. cu minte ascuţită !i inimă de poet# -umele lui era 7eiss. !i c$nd se înt$mpla 309 . inclusiv sora mea. îndrum$nd o cu &l$ndeţe către literatură !i artă# 5ra tare c*ipe! !i viril. plin de căldură !i de empatie sinceră. rareori î!i pierdea cumpătul.*armant# )n pro"esor eCcelent. nu voiam să auzim# Pur !i simplu le înc*ideam gura# Ii tratam cu dispreţ# Directorul nostru era un &ăr&at înc$ntător# . cine a construit drumul cu pietri! de la Ti&erias la Tsemac*. care era implicată în activităţi o&!te!ti !i era un lider înnăscut. mama ta. ce se cultiva în >eer Tu via !i c$ţi locuitori sunt în Eic*ron @aa3ov. cam ca 7udolp* 1alentino sau 7amon -avarro. credeam că !tim# De "apt.

ca el. din c$te !tiu era însurat nu prea "ericit. era Mena*em 6ele*rter. în altă zi în c$mpia Ieri*onului. nu mai puţin dec$t "etele. în alta în noile sate din Iudeea. să vor&ească la "el ca el. să în"ăptuiască orice lucru care ar "i putut să l "acă să z$m&ească admirativ !i să i laude# 6$ndurile lui erau g$ndurile noastre# )morul lui a devenit umorul nostru# 2i el credea că ţara Israelului era singurul loc în care evreii ar putea să se vindece de su"erinţele lor spirituale !i să !i dovedească lor în!i!i !i lumii că au !i calităţi# 'm avut !i alţi pro"esori minunaţi. !i să meargă la "ereastră unde să stea c$teva minute. cu o "emeie care de a&ia îi a(ungea p$nă la glezne !i se purta ca un "amilist eCemplar# 'r "i putut "i !i un mare conducător: avea darul de a i "ace pe oameni să !i dorească să l urmeze prin "oc !i prin apă. care ne învăţa >i&lia ca !i cum s ar "i a"lat el însu!i în 1alea lui 5la* sau 'nat*ot* sau în templul "ilistin din 6aza# %n "iecare săptăm$nă Mena*em 6ele*rter ne lua într o eCcursie 9în ţară:. să se oprească în mi(locul unei "raze. într o zi în 6alileea. 310 . eCemple din >i&lie.Poveste despre dragoste si întuneric asta nu !ovăia niciodată să trimită apoi după acel elev !i să !i ceară scuze# %ntregul ora! era vră(it de el# . tăieturi din ziare !i "ragmente de poezii !i proză.red că mamele visau la el noaptea. iar "iicele le!inau la vederea lui ziua# Iar &ăieţii. apoi pe străzile din Tel 'viv# 'ducea *ărţi !i "otogra"ii. cum "ăcea el# 'r "i "ost un seducător d e succes# Dar nu. cu"undaţi în g$nduri. geogra"ie. încercau să l imite. să tu!ească la "el ca el.

în roc*ia mea verde !i cu &entiţă al&ă pe cap.'mos +z istorie !i ar*eologie. cum o să trăiască ei în ţara Israelului. sora mea HaGa. nu doar în g$ndurile tale. conducătoarea lor p$nă a plecat la Praga# 2edeau !i cloceau tot soiul de planuri. ca !i cum ai "i "ost cu adevărat acolo. care "usese re&otezată strada Pitsuds3i. "ire!te. uneori mergeam p$nă la r$ul +stia !i în cartierul vec*i. !i alţii# HaGa a "ost. 8ania Veissmann. Lilia Dalisc*. cum o să muncească acolo la înviorarea vieţii artistice !i culturale. T$rlo.artierul . "ie au emigrat în ţară. 5ster3a >en Meir. 8ania. la Praga. "ie la studii. p$nă ce a(ungeai să simţi o o&oseală plăcută. în 6rădinile Palatului. poate că !i 8ania ?onder. în parcul 6ravni. un elev pro"und !i sensi&il. cum o să păstreze vie legătura cu 7ovno# După ce celelalte "ete au plecat din 7ovno. printre pomii cu citrice !i coli&a din vie !i gardurile din cactu!i !i corturile pionierilor din văi# 2i a!a se "ace că am venit în ţară mult înainte de a a(unge cu adevărat aici# La 7ovno. ci ca !i cum ai "i mers de a &inelea prin soare !i pra". unde erau marea sinagogă !i catedrala catolică# Intre noi n a "ost niciodată nimic mai mult dec$t 311 .zecziego Ma(a !i pe strada Topoliova. care se numea Tarla sau T$rlo# 'veau un "el de mică uniune a elevilor sioni!ti în care erau mama ta.etăţii. care mai t$rziu avea să se numească Lea >ar ?am3*a. mama ta. !i ne plim&am împreună pe . . avea un prieten. T$rlo a început să mi "acă mie curte# Mă a!tepta în "iecare seară la intrarea ?pitalului Militar Polonez# Ie!eam.

a să încep iar să t$n(esc de acolo după o ţară a Israelului care nu mai eCistă !i poat e că n a eCistat niciodată în a"ara visurilor noastre de tinereţe. ro!eaţa i te întindea p$nă în v$r"ul urec*ilor. pur !i simplu a "ost luat. dar asta nu i a "ost de vreun lolos: c$nd a venit ?talin. pentru că generaţia ta n are cum să înţeleagă# . puţinii care au "ugit în 'merica !i cei care au iz&utit cumva să scape de cuţitele regimului &ol!evic# Toţi ceilalţi au "ost măcelăriţi de nemţi. . delicte.Poveste despre dragoste si întuneric vor&e# Poate că ne am ţinut de m$nă de două sau cel mult trei ori# De ce.=H. dar ro!ea din orice "leac: dacă se înt$mpla să rostească un cuv$nt ca 9"emei:. !i dus a "ost# Dintre tot 7ovno ul evreiesc de a&ia dacă au mai rămas c$ţiva doar cei care au venit în ţară c$t mai era timp. în a"ara celor măcelăriţi de ?talin# -u. în . Dacă îmi arde de (elit nu i nevoie să plec din strada VesselG !i nici măcar să pun 312 . 5 greu să ţi eCplic.*iar ai putea să r$zi de noi# Hram cumplit de mode!ti# 5ram îngropaţi su& un munte de ru!ine !i teamă# T$rlo acela era un mare revoluţionar din convingere. dacă sunt &inecuv$ntare sau &lestem pentru omenire# ?au am$ndouă# 1or&ea cu entuziasm despre un viitor în care cur$nd nu vor mai "i sărăcie.a să (elesc. !i începea să se scuze !i să se &$l&$ie# %mi vor&ea la nes"$r!it doar despre !tiinţă !i te*nologie. n am nici un c*e" să mă întorc să l vizitez: la ce &un. 9"ustă: sau c*iar 9picioare:. ca o *emoragie. . &oală sau c*iar moarte# 5ra un pic comunist. 9alăptare:.

se numea . alături de o t$nără 313 . în "otoliul meu. ci pentru ce n a "ost niciodată# am nici un motiv să (elesc pentru T$rlo. într un dormitor. la clasa a treia. Dumnezeu a creat porcii.are mai multă sau mai puţină milă pentru purcel dec$t pentru toţi ra&inii !i *asidim care respectă toate poruncile !i îl preamăresc toată viaţa lor# '!a că nu era din cauza lui Dumnezeu. a "ost acum aproape !aptezeci de ani. !i îmi amintesc că. Dumnezeu vede !i aude "iece geamăt !i îi este la "el de milă de purcelul c*inuit ca !i de oameni# . !i c$nd e ucis un purcel !i el ţipă !i imploră cu vocea unui copil c*inuit. de cancer sau de dia&et# Aelesc doar pentru ce n a "ost niciodată# Doar pentru acele înc*ipuiri "rumoase pe care ni le am "ăcut !i acum# M am îm&arcat la Trieste pe un vas rom$nesc. ci doar pentru că nu părea potrivit ca pe drumul spre ţara Israelului să mă îndop pe vasul acela cu carne de porc a"umată !i carne de porc sărată !i c$rnaţi de porc# '!a că am m$ncat în sc*im& p$ine al&ă. ar "i murit din cauza acestui loc. nu simte pentru ei dezgust.onstanţa. a unui răz&oi sau a unei &om&e a terori!tilor. n am vrut să măn$nc carne de porc nu din cauza lui Dumnezeu. oricum n ar mai "i viu: dacă nu l ar "i ucis ?talin. !i (elesc c$teva ore pe zi# ?au mă uit pe "ereastră !i (elesc# -u pentru ce a "ost !i nu mai este. de!i nu eram adepta vreunei religii. la urma urmei. minunată. p$ine at$t de gustoasă !i de consistentă# -oaptea dormeam su& punte.'mos +z piciorul a"ară din apartamentul meu# 2ed aici.

Doar ca să "iu printre evrei. ca să nu mai pl$ngă !i să adoarmă# -u vor&eam între noi. pe drum. e mai aproape de mine dec$t întregul popor evreu# %ntregul popor evreu îmi părea în acel moment o mulţime uria!ă !i transpirată în al cărui p$ntec eram ademenită să intru. pe moment. miercuri. c$nd pruncul grec a adormit în poala mea !i îl puteam simţi prin roc*ie. grecoaica asta. nu mai mult# In "iecare seară legănam împreună "etiţa într un cear!a". asta vrei cu adevărat. 5 ciudat că în 7ovno n am simţit niciodată această teamă. pentru că nu aveam o lim&ă comună. ca să mă poată mistui în întregime cu sucurile lui digestive. cu "oarte puţini nori. mama unui prunc de vreo trei săptăm$ni. 28 decem&rie HI<8. c*iar dacă nu era evreu. ?onia. !i poate că acesta este motivul pentru care ne am despărţit cu multă căldură# %mi amintesc c*iar că la un moment dat am avut un g$nd "ugar. 2i totu!i. la !ase 314 . îţi pot spune cu precizie c*iar !i data !i momentul era eCact cu trei zile înainte de s"$r!itul anului HI<8. că o să "iu mistuită de sucurile digestive ale poporului evreu# -ici nu s a mai arătat după ce am a(uns aici# ' "ost doar atunci. da. ca !i cum în acel moment era cu adevărat carne din carnea mea.Poveste despre dragoste si întuneric grecoaică. !i în ciuda ticălosului care îi ura pe evrei. care pro&a&il că nici nu !tie ce e aia evreu. de ce o tre&ui să merg eu în ţara Israelului. pe acel vas. !i mi am zis. după Hanu33a* s a nimerit o zi "oarte limpede. 'ntioc*us 5pip*anes# %ntr o dimineaţă devreme.

*iar !i c$nd ne am cumpărat primul 315 . nu tre&uia să "ac o impresie &ună neevreilor# . niciodată# -iciodată în viaţa mea. mă înţelegi. aproape într o clipă. cu totul alt"el dec$t 7ovno sau 1ar!ovia sau Trieste. n am cunoscut acel "el de &ucurie: în s"$r!it.'mos +z dimineaţa. nu mai avusesem niciodată p$nă atunci un ast"el de sentiment.e lucru ciudat. nu tre&uia să mă s"iesc din cauza nimănui. !i m am urcat pe punte !i m am uitat la linia cenu!ie de nori din "aţă# M am uitat cam o oră !i n am văzut dec$t c$ţiva pescăru!i# 2i dintr odată. în s"$r!it aici am să pot să trag draperiile !i să uit de vecini !i să "ac eCact ce am eu c*e"# 'ici nu tre&uia să mă port tot timpul c$t de &ine puteam. pe loc. dar "oarte asemănător cu ta&lourile de pe pereţii "iecărei clase de la Tar&ut* !i cu desenele !i "otogra"iile pe care ni le arăta pro"esorul nostru Mena*em 6ele*rter# '!a că am "ost !i n am "ost surprinsă# -u pot spune cum. nici în casa. de apartenenţă. văruite în al&. îmi pusesem de(a *aine călduroase. la moară. deasupra liniei norilor a apărut soarele de iarnă. înaintea acelei dimineţi sau după ea. de proprietate. dintr odată tot ce voiam era să strig !i să c$nt: 5 al meu4 'l meu cu totul4 5 al meu cu adevărat4 . nu tre&uia să mi "ac gri(i pentru ce ar g$ndi despre noi ţăranii sau ce ar zice preoţii sau ce ar crede intelectualii. un pulover !i un mantou u!or. !ir după !ir de căsuţe pătrate. nici în livada noastră. aceasta va "i casa mea. iar dedesu&t era ora!ul Tel 'viv. cu totul alt"el dec$t casele dintr un ora! sau un sat din Polonia sau )craina. &ucuria mi a urcat în g$t.

în Holon. de smoală clocotită. ce te a apucat. : 5ra o zi plăcută. ameţitor. privind la un ora! în care nu mai "usesem !i la o ţară în care nu mai pusesem piciorul. !i cel mai &ine îmi amintesc de un miros puternic. nu i nevoie de a!a ceva. cu inima &ună !i mai e !i vesel4 2i doar după ce i am sărutat !i i am îm&răţi!at pe toţi am văzut că era acolo !i sora mea 8ania. un pic rece. sau pe acesta din strada VesselG. !i la căsuţele ciudate. dar de la prima privire m a "ulgerat un g$nd. La unsprezece dimineaţa am co&or$t cu &aga(ele noastre într o &ărcuţă cu motor. plin de sudoare !i cam înspăim$ntător. pe care încă nu l cunoscusem. înlăcrimat. !i apoi al lui Papa. Tsvi. ?au prostesc.Poveste despre dragoste si întuneric apartament. a r$s !i deodată a grăit într o e&raică curată 9?cumpo. !i sora mea HaGa cu soţul ei. într o 316 . n am simţit cu at$ta intensitate ce &ine e să ai casa ta# 2i acesta a "ost sentimentul care mă umplea pe la !apte dimineaţa. r$z$nd. nu i a!a. cam a!a: ce mai &ăiat !i a găsit aici4 5 tare c*ipe!. cum nu mai văzusem niciodată p$nă atunci4 Presupun că nu poţi înţelege asta# Pro&a&il că ţi pare destul de carag*ios. iar marinarul care era acolo. !i din "umul gros care se ridica din &utoaiele cu smoală pro&a&il că tocmai as"altaseră vreun scuar sau vreun trotuar a iz&ucnit c*ipul mamei mele. în clipa în care i am mulţumit "rumos în ucraineană !i am vrut să i dau un &an. departe de &utoaiele arz$nd. o namilă de ucrainean păros. de ce nu mi dai mai &ine un pupic. mama ta# ?tătea puţin într o parte.

iar "runtea îi părea. !i a cerut scuze pentru 'rie*. pe care nu !i l a mai scos niciodată. era limpede că cea mai "rumoasă dintre noi era 8ania# 5u. cu o&ra(ii tranda"irii. stătea lini!tită. că o iu&e!te cel mai mult pe 8ania# 5u nu eram 317 . în vreme ce Papa aproape că reu!ea să ascundă adevărul. dar nu putuse să o&ţină o zi li&eră. încrezătoare. tatăl tău. sclipitoare. doar că părea să "i "ost acoperită cu un văl cenu!iu.red că mama o admira cel mai mult pe HaGa !i era m$ndră de ea. p$nă la s"$r!it# HaGa "usese întotdeauna cea mai "ascinantă !i impresionantă dintre noi trei.'mos +z "ustă lungă !i un pulover al&astru tricotat de m$nă. cumva. dar o&ra(ii ei păreau un pic sco&iţi. dimpotrivă. !i m a invitat să merg la Ierusalim# De a&ia după vreun s"ert de oră am văzut că nu i prie!te să stea at$ta în picioare# %nainte ca alt mem&ru al "amiliei să mi spună. o "emeie "atală. era interesantă. înnorată# 8rumuseţea nu i pierise. &uzele nu aveau culoare. însă pentru oricine avea oc*i &uni !i se uita atent. plină de siguranţă am văzut !i că 8ania nu se simţea prea &ine: părea "oarte palidă !i era !i mai tăcută dec$t de o&icei# 1enise anume de la Ierusalim ca să mă înt$mpine. a!tept$nd să mă îm&răţi!eze !i să mă sărute după ce o "ăceau toţi ceilalţi# '!a cum am văzut imediat că sora mea HaGa în"lorea aici era plină de viaţă. mi am dat &rusc seama că î!i ducea greu sarcina adică pe tine# Tre&uie să "i "ost de a&ia în luna a treia. -u contam deloc: eram doar sora cea mică !i prostuţă# .

Poveste despre dragoste si întuneric lumina oc*ilor nici pentru tata. iar Tsvi a "ost un erou !i mi a cărat singur cea mai mare parte din &aga(e# Pe drum am văzut ni!te muncitori construind o clădire mare. !i totu!i îi iu&eam pe toţi: nu eram invidioasă !i nu eram supărată# Poate că tocmai oamenii cel mai puţin iu&iţi. !i "iecare căra în spate un soi de scară de lemn încărcată cu &locur i mari de &eton# 'm pl$ns un pic văz$nd asta. ?onia. a!a de &ine că suntem iar împreună cu toţii. o să tre&uiască să ne a(utăm mult între noi. cu condiţia să nu "ie invidio!i sau plini de amărăciune. era colegiul pedagogic care încă se mai a"lă pe strada >en @a*uda. mai ales o să tre&uiască să i a(utăm pe părinţi# 'partamentul în care locuiau HaGa !i Tsvi era la vreun s"ert de oră de mers pe (os din port. cel mult de doisprezece ani. e a!a de &ine că e!ti aici. -u sunt prea sigură de ceea ce am zis adineaori# Poate că e doar una dintre pove!tile pe care mi le spun înainte de culcare# Poate că toată lumea î!i spune pove!ti înainte de culcare. ca să "ie mai puţin înspăim$ntător# Mama ta m a îm&răţi!at !i mi a zis. puţin înainte de colţul cu &ulevardul -ordau# La prima vedere i am luat pe muncitori drept ţigani sau turci. poate doar pentru &unicul 5p*raim. găsesc în ei cea mai multă iu&ire de dăruit celorlalţi# -u crezi. dar !i pentru că printre ei erau ni!te copii. nici pentru mama. dar HaGa a zis că sunt doar evrei ar!i de soare# -u mai văzusem p$nă atunci ast"el de evrei. doar în poze# 'poi am început să pl$ng nu numai pentru că acei constructori erau a!a de puternici !i de "ericiţi. de 318 .

seara. cu o vecină care a avut gri(ă de el p$nă am a(uns noi# Tre&uie să "i avut !ase luni. că e "oarte &ine că suntem aici !i nu în casa de pe strada Du&ins3a# 2i am mai simţit dintr odată că e mare păcat. n am simţit dec$t un "el de lini!tire.am a"lat nici p$nă azi# Dar a!a am simţit acolo. pentru că strada >en @a*uda nu era considerată pe atunci cu adevărat parte din Tel 'viv# %mi amintesc ce curat !i "rumos părea totul la prima vedere. . un &ăieţel vioi. din ad$ncul ad$ncului "iinţei mele. dec$t poate în g$ndurile mele# 2i nici n o să mai calc# -u pentru că ţara Israelului este at$t de 319 . dinăuntru. la urma urmei. ca din "undul unui puţ. la "el cu cea de pe vas .'mos +z &ucurie. în acel moment# %n seara aceea Tsvi !i 8ania m au dus să văd Tel 'vivul# 'm mers pe (os p$nă pe strada 'llen&G !i &ulevardul 7ot*sc*ild. că marinarul acela o&raznic !i plin de sudoare n a căpătat de la mine pupicul pe care îl ceruse# . !i de data asta n am mai simţit nevoia să pl$ng !i n am mai simţit o &ucurie săl&atică. l am luat pe @igal !i l am str$ns în &raţe. leit tatăl lui. cu mare &l$ndeţe. !i m am spălat pe m$ini. z$m&itor. ca !i cum întreg Tel 'vivul n ar "i "ost dec$t un aran(ament "oarte "rumos pe terenul de (oacă de la !coala Tar&ut*# 5ra s"$r!itul lui decem&rie HI<8 !i de atunci n am mai călcat niciodată peste *otare. cu &ăncile !i "elinarele !i toate indicatoarele în e&raică. dar !i de tristeţe# Mi e cam greu să eCplic# %n apartamentul mic al lui HaGa !i Tsvi a!tepta @igal.are era legătura.

cu ni!te ro!ii !i &r$nză !i o "elie de p$ine. 5ster3a Veiner !i 8ania Veissmann# 2tiu că era "oarte curtată# Dar. a!a am auzit de la 5ster3a Veiner.Poveste despre dragoste si întuneric "rumoasă. nu îmi displace# 'cum pot să ţi "ac un oc*i la capac înainte de a pleca. cel puţin. dar în care îmi place să "iu# ?au. să vizitez oameni care nu mai sunt# Pot să merg p$nă !i în locuri care n au eCistat niciodată. -u mai vrei măcar un pa*ar de ceai. care n ar "i putut eCista. Iar e!ti pe "ugă. lui îi plăcea să le 320 . cu umor. cu strălucire. La )niversitatea 5&raică de pe Muntele ?copus sau poate într una dintre acele odăi îng*esuite din Derem 'vra*am. avusese !i una sau două legături trecătoare# . vor&ea mult.$t despre tata. mi s a spus că era "oarte atras de compania "emeilor. 6eula sau '*va. la numărul =2. ?au ni!te avocado. atrăgea atenţia !i poate că !i un strop de &at(ocură# 9)n dicţionar am&ulant: îl numeau ceilalţi studenţi# Dacă cineva voia să !tie sau c*iar dacă nu voia. !i ele studente. pe care o împărţea cu două prietene de la 7ovno. -u. 8ania Mussman l a înt$lnit pe @e*uda 'rie* Dlausner# 5ra în HI<P sau HI<M# 2tiu că mama locuia atunci într o cameră de pe strada Eep*ania*. în care în acea vreme studenţii săraci locuiau îng*esuiţi c$te doi sau trei. ci pentru că acum cred că toate călătoriile sunt ridicole: singura călătorie din care nu te întorci întotdeauna cu m$inile goale este cea din tine# %n mine nu eCistă graniţe sau vămi !i pot călători p$nă la cele mai îndepărtate stele# ?au să mă plim& prin locuri care nu mai sunt.

ea într o roc*ie lungă. îi cumpăra o &ăutură gazoasă.erni3ovs3i# Dar se pare că ma(oritatea relaţiilor lui cu "etele nu mergeau dincolo de discuţiile serioase !i plim&ările pe înserat: se părea că "etele erau atrase doar de creierul lui# Poate că nici el nu avea mai mult noroc dec$t cei mai mulţi &ăieţi din vremea aceea# -u !tiu cum sau c$nd au devenit mai apropiaţi părinţii mei !i n am *a&ar dacă mai rămăsese iu&ire între ei înainte să apar cu# ? au căsătorit la începutul lui HI<8. el într un costum negru cu dungi al&e !i cu cravată. ec*ivalentul sanscrit al cuv$ntului 9turn: sau unde anume este menţionat petrolul în Mis*na*# Dacă îi cădea cu tronc vreo studentă. îi plăcea să participe la discuţii intelectuale !i citea cu glas tare.alea Aa""a. care îi sporea paloarea pielii !i "rumuseţea părului negru# 8ania s a mutat cu puţinele ei lucruri din camera comună de pe strada Eep*ania* în camera lui 'rie* din apartamentul "amiliei Earc*i de pe strada 'mos# După c$teva luni. o lua seara la plim&are în Mea ?*arim sau pe aleile din ?an*edriGa. al&ă. găsea o plăcere a"erată în a o a(uta la teme. cu patos. se alătura eCcursiilor la locurile s"inte sau la !antierele ar*eologice.'mos +z arate tuturor că el cunoa!te numele pre!edintelui 8inlandei. pe acoperi!ul clădirii ra&inatului din . cu un triung*i de &atistă al&ă iţindu se din &uzunarul de la piept. din poeziile lui Mic3ievicz sau . s au mutat într o clădire de peste 321 . c$nd mama era de(a însărcinată.

9într un anume sens:. 9într adevăr:. în "elul lui o&i!nuit: adesea tata "ăcea o glumă sau alta doar ca să spargă tăcerea# %ntotdeauna î!i înc*ipuia că tăcerea e cumva îndreptată împotriva lui# ?au că e din vina lui# .=0. !i d$nd de înţeles că din cauza na!terii mele a pierdut el trenul# ?au poate că nu dădea nimic de înţeles. M$neam p$ine neagră cu "elii de ceapă !i măsline tăiate pe (umătate !i uneori cu pastă de an!oaF m$neam pe!te a"umat !i pe!te sărat. doar "ăcea pe isteţul. pentru că m am născut în mod at$t de nec*i&zuit !i de iresponsa&il. 9negre!it:. cu siguranţă înainte de a "i do&$ndit ceea ce nădă(duise să do&$ndească în viaţă. împotriva planurilor !i a!teptărilor sale. în apartamentul cu două odăi de la demisol# 'ici s a născut singurul lor copil# )neori tata glumea. ca !i 9cu toate acestea:. 9cu promptitudine:. cu "eliuţe de usturoi !i ceapă tocată# 322 . dovleci !i vinete. "ierte sau pră(ite sau su& "ormă de salată plină de ulei. în "elul lui destul de st$ngaci.e m$ncau as3enazii săraci din Ierusalim în anii .Poveste despre dragoste si întuneric drum. 9pe de altă parte: !i 9a&solută ru!ine:0# ?pun$nd că lumea nu era locul potrivit în care să aduci &e&elu!i poate că dădea glas unui repro! implicit "ăcut mie. care veneau din ad$ncurile &utoaielor înmiresmate din colţul &ăcăniei domnului 'usterF cu anumite ocazii m$neam sardele. că în vremea aceea lumea nu era cu siguranţă locul potrivit în care să aduci &e&elu!i /îi plăcea mult eCpresia 9cu siguranţă:. care erau considerate o delicatesă# M$neam dovlecei.

'mos +z Dimineaţa aveam p$ine neagră cu gem sau uneori cu &r$nză# /Prima dată c$nd am mers la Paris. cu o oră sau o oră !i (umătate înaintea mamei !i a mea# Pe la cinci !i (umătate stătea de(a în "aţa oglinzii din &aie. care se vindea într un &orcan gros# Tata se scula întotdeauna devreme. !i în acea vreme lumea credea că poţi răci dacă &ei &ăuturi reci într o zi "riguroasă. "elii de ro!ii. !i c$nd "ăceam grevă îl înlocuiau cu gri! stropit cu scorţi!oară# Mama &ea dimineaţa ceai de lăm$ie !i uneori înmuia în el un &iscuit înc*is la culoare# Micul de(un al tatei era o "elie de p$ine neagră cu gem gal&en !i gros. gri(uliul meu tată aprindea primusul înainte de a stoarce portocalele !i punea pe el o oală cu apă. ardei gras !i castraveţi !i un pic de sm$nt$nă Tnuva acrită. direct din 3i&&utzul Hulda. trans"orm$nd cu pămătu"ul zăpada de pe o&ra(i în spumă groasă. o (umătate de ou "iert !i măsline. !i în vreme ce se rădea c$nta înceti!or un c$ntec popular. iar c$nd apa aproape că dădea în clocot scu"unda cu atenţie cele două 323 . care avea gust de lipici. în HIMI. at$t de "als că ţi se "ăcea părul măciucă# După aceea &ea un pa*ar de ceai singur în &ucătărie. în vreme ce citea ziarul# In sezonul citricelor storcea c$teva portocale cu un mic storcător manual !i ne aducea mamei !i mie la pat c$te un pa*ar cu suc de portocale# 2i pentru că sezonul citricelor era iarna. gazdele mele au descoperit amuzate că în Israel erau doar două "eluri de &r$nză: al&ă !i gal&enă#0 Dimineaţa mi se dădea ovăz Sua3er.

N -u vreau să te s$c$i. în vreme ce tata stătea l$ngă mine. derivă din cuv$ntul pentru "rumuseţe. Go"t.Poveste despre dragoste si întuneric pa*are cu suc în oală !i amesteca &ine cu o lingură. a!tept$nd să i dau înapoi pa*arul gol# In vreme ce &eam sucul tata căuta ceva de spusF întotdeauna se simţea vinovat c$nd se lăsa tăcerea# 8ăcea poezii în "elul lui care nu era amuzant: 9>ea sucul. uneori. peste costumul ie"tin. în dimineţile în care se simţea mai mult orator dec$t poet: 9. nu:# ?au: 9Dacă ţi &ei sucul în "iece zi N P$nă la urmă voios tu vei "i:# ?au c*iar: 9+rice strop. &ăiete.itricele sunt m$ndria ţării noastre4 Portocalele de Aa""a sunt preţuite în toată lumea# 'propo. nu. se pare că numele Aa""a. o trezea pe mama /în odaia cu cărţi0 !i mă trezea pe mine /în odăiţa de la capătul coridorului0 !i ne înm$na "iecăruia c$te un pa*ar cu suc de portocale încălzit# >eam sucul ăsta căl$i de parcă ar "i "ost otravă. iar în 324 . un cuv$nt "oarte vec*i care e posi&il să "i venit din a33adianul "aGa. cu !orţul lui în carouri !i cravata !tearsă !i costumul (erpelit. ca !i numele &i&lic Aap*et*. acu. a!a înc$t sucul a"lat mai aproape de margine să nu "ie mai cald dec$t cel din mi(locul pa*arului# 'poi. ras. îm&răcat !i cu !orţul în carouri al mamei legat în (urul taliei. se poveste!te N Trup !i minte întăre!te:# ?au.

în vreme ce în am*ară este. !i la ce i ar "olosi domnului Lem&erg dacă ne am apuca să l &ocim c$t e încă în viaţă. st$rneau întotdeauna în tata un soi de &ună dispoziţie &ine intenţionată# ?imţea că ele au "orţa să împră!tie m$*nirea sau nelini!tea !i să creeze o atmos"eră plăcută# Dacă mama spunea. tata se lansa într o mică prelegere despre originea cuvintelor 9situaţie: !i 9dezastruos:.*iar !i c$nd ai intenţii &une iz&ute!ti cumva să o "aci cu prost gust: e!ti "ie condescendent. cu glume !i o&servaţii isteţe. cred.'mos +z ara&ă are "orma Oa"i. !i în am&ele cazuri tre&uie să tr$nte!ti poante:# După care treceau la lim&a rusă !i vor&eau pe tonuri 325 . î!i cerea scuze. îi declan!ează glumele copilăre!ti# . pe care le numea calem&ours sau paronomasii. simţind o satis"acţie calmă pentru (ocul lui de cuvinte 9termină ţi "rumosul suc de Aa""a !i îngăduie mi să duc pa*arul înapoi la &ucătărie în c*ip de pradă a mea:# 'st"el de (ocuri de cuvinte !i vor&e de du*. domnul Lem&erg. "ie lingu!itor. c*iar !i &oala gravă a domnului Lem&erg. t$năra mea "rumuseţe: de acum z$m&ea cu modestie. înţesată cu citate &i&lice# Mama se arăta uimită că orice. taOa"a# 2i acum. Tata c$ntărea repro!ul ei. Mama zicea: 9. dar avusese intenţii &une. că vecinul nostru. s a întors de la spital arăt$nd !i mai vlăguit dec$t c$nd a plecat !i că se zice că e într o situaţie dezastruoasă. de eCemplu.*iar î!i înc*ipuie că viaţa e doar un "el de picnic de elevi sau de petrecere între &urlaci.

implorări !i pove!ti despre prinţese !i "antome. varză acră sau morcovi. cior&ă de s"eclă. "olosind mită. ca "asolea uscată. dezgust !i "urie. mazărea !i lintea# 1ara. să răz&at mestec$nd prin munţi de conopidă "iartă. sau un (eleu gal&en "ăcut din pra". căruia îi ziceam pe numele "ranţuzesc. scu"undată în orez sau e!uată pe un &anc de pireu de carto"i. !i de tot soiul de &oa&e deprimante.$nd mă întorceam la pr$nz de la grădiniţa doamnei Pnina mama se lupta cu mine. cruzi sau gătiţi# 'lteori eram condamnat să traversez p$rloage de crupe de ovăz !i tăr$ţe. ciornicevoiene# . !i dacă îl dădeai gata cu totul erai răsplătit cu o &udincă roz "ăcută din lapte !i pra". !i c*i"tele "ăcute din p$ine amestecată cu un pic de carne tocată /încercau să ascundă "aptul că era prea multă p$ine pun$nd &ucăţele de usturoi0# )neori eram silit să îng*it.Poveste despre dragoste si întuneric înă&u!ite. ca să mi distragă atenţia p$nă ce îng*iţeam ni!te dovleac &ălos !i dovlecel mucos /căruia îi ziceam pe numele ară&esc. cu lacrimi. m$ncare de spanac. "ără nici un gust. s"eclă. tata "ăcea o salată gustoasă din ro!ii. gelBe# 'cesta era 326 . păzită stra!nic de morcovii "ierţi !i dovleceii loviţi de ra*itism care stăteau în (urul punţii lui# + perec*e de castraveţi muraţi slu(eau de "lancuri acestui contratorpilor. 3usa0. ceapă verde !i pătrun(el. cu catargul !i p$nzele împodo&ite cu pătrun(el. castraveţi. tot "elul de c*i"tele din spanac. mărunţite !i strălucind în uleiul de măsline# Din c$nd în c$nd aveam drept musa"ir c$te o &ucată de pui. ardei gras.

iar el se strecura a"ară !i se t$ra încet pe &urtă p$nă în co!ul cu ru"e murdare. ziua de muncă a lui Pr$nzi!or se înc*eia. dintr o parte în alta !i iar înapoi. pe la mi(locul săptăm$nii# Toată ziua pe!tele înota "ără ast$mpăr încolo !i încoace prin cadă. 327 . pe care îl cumpăra din vreme. scoţ$nd din apă o gură care mă ducea cu g$ndul la lucruri la care e mai &ine să nu te g$nde!ti# + dată sau de două ori m am sculat !i m am "uri!at prin întuneric ca să văd dacă prietenul meu c*iar dormea toată noaptea în apa rece. su& comanda căpitanului -emo. !i se "ăcea colac !i dormea în îm&răţi!area caldă a prosoapelor !i a ru"ăriei de corp. căut$nd neo&osit vreun pasa( su&marin secret din cadă spre marea largă# %l *răneam cu "irimituri de p$ine# Tata mi a spus că în lim&a(ul nostru secret un pe!te se numea Pr$nz# M am împrietenit rapid cu Pr$nzi!or: îmi recuno!tea pa!ii de departe !i venea repede la marginea căzii să mă înt$mpine. sau poate că. aveam să mă alătur lui în cur$nd# In cinstea ?*a&&at ului 'ov !i săr&ătorilor mama aducea un crap. lucru care îmi părea ciudat !i c*iar împotriva legilor "irii. iar dimineaţa aluneca în taină înapoi în cadă ca să !i "acă datoria în serviciul marinei# +dată.'mos +z doar la un pas de Aules 1erne !i de misteriosul su&marin -autilus. după ce se stingeau luminile. a!a *otăr$sem eu. c$nd am "ost lăsat de capul meu acasă. care se le*ămetise de toată omenirea !i se re"ugiase pe tăr$mul lui misterios de su& oceane unde.

copil sau pisică. str$mtori. cu &ran*ii. apoi le am udat. ud tot. care se răsucea !i se lupta cu putere. oc*ii împăien(eniţi privind "ără nici o clipire. "ără pleoape. era întotdeauna moale !i caldăF doar ce era mort devenea rece !i rigid# 2i acum crapul ăsta paradoCal. că i am dat drumul iute !i mi am scuturat degetele. !i m au prins !ez$nd nemi!cat ca >udd*a pe capacul closetului.Poveste despre dragoste si întuneric m am *otăr$t să îm&ogăţesc viaţa &ietului crap plictisit cu ni!te insule. alunecos !i uleios. pentru că s au întors acasă !i s au "uri!at în &aie "ără să i aud. am petrecut mult timp încerc$nd să mă uit la lume prin oc*ii rotunzi !i nemi!caţi ai unui pe!te. solzos. le am săpunit !i le am "recat de trei ori# '!a am renunţat la v$nătoare# In loc să l v$nez pe Pr$nzi!or. mi am v$nat îndelung Mo&G Dic3 ul cu un polonic. promontorii !i &ancuri de nisip "ăcute din di"erite ustensile de &ucătărie pe care le am &ăgat în cadă# 7ă&dător !i stăruitor precum căpitanul '*a&. mama !i pedeapsa. însă viu. "ie ea găină. "ără mi!care# 2i a!a au dat peste mine tata. cu gura puţin desc*isă. m a în(ung*iat &rusc cu at$ta spaimă. "ără gene. "aţa încremenită. rece !i rigid. ca două mărgele de sticlă# Pe dată au ie!it la iveală 328 . dar mereu se strecura !i scăpa din vizuinele su&marine pe care le presărasem eu însumi pe "undul mării# L a un moment dat i am atins &rusc solzii reci !i tăio!i !i m am cutremurat de silă !i teamă la această descoperire care îmi îng*eţa s$ngele în vine: p$nă în acea dimineaţă orice "iinţă. devenind ţeapăn !i îng*eţat între degetele mele.

cea mai &ună prietenă !i con"identă a mamei. încerc$nd să nu &age de seamă ceilalţi# %nsă Lilen3a. a cărui "aţă era acoperită cu o &ar&ă deasă !i c$rlionţată ca vata minerală# )rec*ile îi erau de mărimi di"erite. cu cap !i coadă.$nd oc*ii mei i au înt$lnit privirea îngrozitoare. a mai venit !i prietena mamei. peste un strat de orez strălucitor. splendid ca trupul unui rege dus pe un a"et către Panteon# . 9va "i din nou silit să su"ere consecinţele "aptelor sale# %mi pare rău#: 1ineri seara au venit &unicul !i &unica. cu un repro! încremenit. a spus tata cu m$*nire. cu capul în piept. împreună cu um"latul ei soţ. întreg. !i am început să pl$ng în tăcere. părea un c$ine lup care î!i ţine o urec*e ciulită !i pe cealaltă pleo!tită# După supa de pui cu 3neidlac*.adavrul regal era a!ezat într un sos consistent de culoarea sm$nt$nii.'mos +z ustensilele de &ucătărie pe care copilul ăsta aiurit le a pus pe "undul apei crapului. oc*ii lui străpungători au strigat trădătorule !i uciga!ule nazist. dar cu c$teva tăieturi de cuţit pe lateral. mama a pus deodată pe masă cadavrul lui Pr$nzi!or al meu. domnul >ar ?am3*a. s a alarmat !i s a repezit să 329 . presărat cu "ulgi verzi decorativi# Dar privirea vie !i acuzatoare a lui Pr$nzi!or era aţintită neînduplecat asupra tuturor uciga!ilor lui. Lilen3a. un su"let de educatoare de grădiniţă într un trup de păpu!ă de porţelan. cu su"erinţă tăcută# . în c*ip de ar*ipelag sau de apărarea su&marină de la Pearl Har&our# 9înălţimea ?a:. ornat cu prune din compot !i "elii de morcov.

rogu te. complicaţi. %nsă Lil3a. ce zici. o persoană emotivă !i sentimentală. soţia lui. a început să mă îm&ie. domnul >ar ?am3*a. 2i de ce nu. nu "izic# 'poi s a întors spre părinţii mei !i a tras concluzia. cu o plăcere plină de sine. cu vocea lui stridentă: J Păi. !i cel mai &ine e să la!i lucrurile în voia lor# Tata a cugetat la cele spuse.Poveste despre dragoste si întuneric mă consoleze# Mai înt$i mi a pus m$na pe "runte !i a declarat: -u. ca toţi ceilalţi# J -u# J -u. a intervenit în "avoarea mea: J . ca toţi viitorii arti!ti sensi&ili. le a c$ntărit !i a pronunţat sentinţa: J 8oarte &ine# Dar mai înt$i de toate îţi vei m$nca. + &ucată sim&olică. înălţimii ?ale îi trece cumva prin cap g$ndul de a !i concedia perec*ea de &ucătari. De dragul părinţilor tăi !i al zilei de ?*a&&at. d$nd pe dina"ară de dulceaţă !i de im&oldul de a "ace pe mi(locitorul. tremură un pic# 'poi s a aplecat spre mine. împăciuitor.are rost să siliţi copilul4 're un &loca( psi*ologic4 330 . pe!tele. se pare că intră "oarte devreme în "aza de pu&ertate. !i a zis: ?e pare că e ceva psi*ologic. vulnera&ili. J -u pot# %n acest moment. p$nă ce răsu"larea ei aproape că mi a tăiat răsu"larea. a"irm$nd că le spusese de(a de multă vreme că acest copil. n are temperatură# 'poi mi a tot m$ng$iat &raţul !i a zis: însă da. ce ar "i să iei doar o &ucăţică.

a dat din cap ca !i cum ar "i "ost cu siguranţă de acord cu ea însă!i !i a început o conversaţie# Ţinea cu adevărat. "ragilă. dar cu adevărat. !i era "oarte 33 *m sc'imbat cFteva dintre nume. cu capetele alăturate !i m$nă în m$nă# De cele mai multe ori Lil3a venea c$nd tata era la lucru# 'm senzaţia că între ea !i tata era acea aversiune reciprocă !i politicoasă care eCistă în general între soţi !i cele mai &une prietene ale soţiilor lor# Dacă mă apropiam de mama c$nd tăi"ăsuia cu Lilen3a.) 331 . a. tristă. (N. înţeleg !i iert orice pe motiv emoţional. a!ezate pe ta&uretele din răc*ită din &ucătărie sau pe scaune pe care le scoteau în grădină. iniţial Lilia Dalisc*HH. tăi"ăsuind sau cu"undate într o carte sau într un al&um cu capodopere. era un oaspete o&i!nuit în apartamentul nostru în cea mai mare parte a copilăriei mele petrecute la Ierusalim# 5ra o "emeie mică.'mos +z Lea >ar ?am3*a. tăceau imediat am$ndouă !i nu !i reluau discuţia dec$t c$nd a(ungeam destul de departe ca să nu aud# Lilia >ar?am3*a mă privea cu z$m&etul ei trist. cu umerii căzuţi# Lucrase mulţi ani ca învăţătoare !i c*iar a scris două cărţi despre mentalitatea copilului# Din spate arăta ca o copilă su&ţirică de doisprezece ani# 5a !i mama stăteau ore întregi !opăcăind. palidă. la mine de c$nd eram mic. însă mama îmi cerea să mă gră&esc să spun ce vreau !i să le las în pace# %mpărtă!eau o mulţime de secrete# + dată Lilen3a a venit c$nd ai mei nu erau acasă# ? a uitat o vreme la mine cu înţelegere !i m$*nire. cunoscută !i ca Lilen3a. din diferite motive.

e îmi provoacă dezgust. e!ti "oarte ama&ilă:# J Dacă simţi vreodată nevoia să vor&e!ti despre ceva ce nu ţi e u!or să le spui alor tăi. . . @otam Magicianul. n o să !ovăi.on"identa mea# %n ciuda di"erenţei de v$rstă etc# 5ram un copil de o politeţe o&sesivă# Prin urmare. 332 .Poveste despre dragoste si întuneric interesată de mine# Interesată nu ca adulţii ăia plictico!i care întrea&ă întotdeauna dacă învăţ &ine. 'm citit vreodată cartea lui.e se înt$mplă în viaţa tainică a imaginaţiei mele. 'm de(a g$nduri secrete despre seCul "rumos.e mă sperie am răspuns: -imic anume# Iar la o"erta ei de prietenie am răspuns cu tact: 9Mulţumesc. at$t de original4 ?u"letul unui artist în devenire4 I ar plăcea să încerce într o zi nu neapărat pe loc să intre în legătură cu partea mai intimă.e "el de peisa( mă atrage. la ce mă g$ndesc. am răspuns politicos: La tot soiul de lucruri# La ra"ala de între&ări . dacă îmi place "ot&alul sau dacă mai colecţionez încă tim&re. cum să i zicem. . . tanti Lilia. . mai vulnera&ilă a tinerei mele personalităţi /aveam vreo zece ani pe atunci0# De eCemplu. . I ar plăcea să mi "ie. la ce mă g$ndesc c$nd sunt a&solut singur. urec*ea care mă ascultă# .e mă sperie. !i ce vreau să mă "ac c$nd o să "iu mare !i prostii de astea# -u4 Pe ea o interesau g$ndurile mele4 1isurile mele4 1iaţa mea spirituală4 Mă considera un copil at$t de deose&it. + să vii la mine.e mă "ace cu adevărat "ericit sau trist. la prima ei între&are. 'm auzit vreodată de Aanusz Dorcza3.e mă entuziasmează.e mă entuziasmează .

Mama se întoarce repede# 5 doar după colţ. pe 28 iulie HIXH. 2i sigur că eu o să păstrez secretul# Poţi să vor&e!ti cu mine# J %ţi mulţumesc# J Lucrurile despre care n ai cu cine vor&i. cu siguranţă nu victime### m au impresionat# 333 . După douăzeci de ani. pe nepusă masă. J %ţi mulţumesc# Iţi mulţumesc din su"let# 1rei să ţi aduc un pa*ar cu apă. care trecuse de !aizeci de ani: 9?imt că nu m am purtat cum tre&uie cu tine de la moartea tatălui tău# 'm "ost "oarte deprimată !i nu sunt în stare să "ac nimic# M am înc*is în casă /apartamentul nostru e înspăim$ntător### dar nu am puterea să sc*im& nimic0 !i mi e "rică să ies acesta este adevărul adevărat# In &ăr&atul din povestea ta Iu&ire t$rzie am recunoscut c$teva trăsături comune părea at$t de "amiliar !i de apropiat# Dramatizarea K. 1rei să dau drumul la ventilator. la "armacie# +ri vrei să cite!ti ziarul c$t o a!tepţi. la c$teva săptăm$ni după ce a apărut cartea mea ?pre moarte. la Heinemann. am primit o scrisoare de la această prietenă a mamei mele. tanti Lilia. în colţul odăii mele# ?unt curioasă care sunt izvoarele pove!tii este eCcepţională# Mi e greu să mi înc*ipui ce se petrecea în tine c$nd a!terneai acele descrieri ale ororii !i morţii# Iţi îng*eaţă s$ngele în vine# Descrierile evreilor "iguri puternice.ruciadeiL am auzit o odată la radio !i tu ai citit c$teva "ragmente într un interviu televizat# ' "ost minunat să te văd a!a la televizor. 6$ndurile care te "ac să te simţi un pic singur.'mos +z 2i o să mi spui.

at$ţia ani am visat să mă întorc în ţară. din P august HIXI. !i c*iar a mea# . Lilia /Lea0:# Iar în altă scrisoare. în discuţia în"ier&$ntată cu tatăl tău.u prietenie !i drag.a !i imaginea apei care roade încetul cu încetul "ierul### !i imaginea unui Ierusalim care nu e o realitate !i nu e nici capătul călătoriei. mai ales rana ta. Lilia mi a scris: 9## #dar destul cu asta pentru moment.L.Poveste despre dragoste si întuneric . n am perceput în tine &ăr&atul i posomor$t### Toată "amilia mea trimite salutări alor tăi# + să "iu cur$nd &unică4 . că sunt "leCi&ilă# 'cum simt descompunerea ciudat.ai cum să !tii c$t de mult îmi lipse!te 334 . !i atunci o să tăi"ăsuim despre mulţimea de între&ări pe care le au st$rnit în mine cuvintele tale# La ce "aci aluzie acum.eva n a mers cum tre&uie. Te rog să mă ierţi. poate că într o zi o să ne înt$lnim totu!i. în + notă auto&iogra"ică din cartea ta### c$nd vor&e!ti de "aptul că mama ta a murit Kdin dezamăgire sau t$n(ire# . ating o rană# 7ana răposatului tău tată. iar acum. e doar t$n(irea !i înseto!area după ceva ce nu e un loc de pe lume# Moartea îmi apare din paginile cărţii tale ca un lucru pe care nu mi l am înc*ipuit niciodată !i totu!i am r$vnit la ea nu demult### %mi amintesc acum mai mult ca oric$nd de vor&ele mamei tale ea mi a prevăzut e!ecul din viaţă# 2i mă m$ndream că slă&iciunea nu mi e dec$t la supra"aţă. că a devenit realitate trăiesc aici ca într un co!mar# -u lua în seamă ce zic# Mi a scăpat# -u mi răspunde# )ltima dată c$nd te am văzut.

poate pentru că avea încredere în &ăr&aţi# ?te"a pur !i simplu re"uza să priceapă de ce sunt în stare unii &ăr&aţi# -oi trei eram "oarte apropiate în anii .$nd te g$nde!ti că odată mă puteam eCprima doar în scris# Poate că ne vom mai înt$lni !i multe s ar putea sc*im&a p$nă atunci### 2i. apropo. în HIXH !i HIX<. mai ales în ultima vreme# 'm rămas at$t de singură în lumea mea îngustă4 Mi e dor de ea# 2i de altă prietenă a noastră. o c*ema ?te"a. care a plecat de pe lumea asta din m$*nire !i su"erinţă. în HIM<### 5ra pediatru !i viaţa ei a "ost un !ir de dezamăgiri.o să mai încerc ### %ncă n a venit vremea să vor&esc cu tine despre lucruri legate de părinţii tăi### 'u trecut de atunci at$ţia ani### -u. în HIM<.u toate că atunci c$nd a a(uns prin măriti! în "amilia Dlausner se poate să "i pretins că e ca ei:# 2i iară!i. ar tre&ui să !tii că mama ta !i cu mine !i alte c$teva mem&re ale grupului nostru din Has*omer Hatsair din 7ovno consideram mica &urg*ezie cel mai rău dintre toate lucrurile# Toate aveam aceea!i origine# Mama ta n a "ost niciodată Kadeptă a drepteiL### . să mi iau viaţa. încă nu sunt gata să eCprim în scris tot ce a! vrea să spun# . !i n am reu!it# .<0# ?unt una dintre ultimii mo*icani dintre prietenii care nu mai eCistă# De două ori am încercat. dintr o scrisoare datată 28 septem&rie HI80: 9 ###Mama ta venea dintr o "amilie ne"ericită !i a "ăcut rău "amiliei tale# Dar nu i se poate repro!a nimic### %mi amintesc că o dată.'mos +z 8ania. stăteai în apartamentul nostru### !i ţi am promis că o să 335 .

a!a cum a dispreţuit întotdeauna z$nele. Lilen3a Dalisc*. ra&inii "ăcători de minuni. ar "i reacţionat !i ea cu cuvinte asemănătoare celor rostite de prietena ei. 9t$n(irea !i înseto!area după ceva ce nu e un loc de pe lume:. Poate că într o discuţie "aţă în "aţă a! "i mai îndrăzneaţă !i ţi a! spune lucruri pe care nu cutez să le a!tern pe *$rtie# . emoţii nerostite !i su"erinţă romantică le încon(ura pe acele domni!oare înstărite din 7ovno. intuiţia. Lilia#: Tata.u drag. înainte de a muri /în HIX00 a putut citi primele mele trei cărţi. spiridu!ii. miracolele !i sta"iile# ?e considera un om cu o viziune laică asupra lumii. 6reu de spus# )n văl ceţos de tristeţe visătoare. să "ie o creatoare încă din copilărie4 Dacă te ar putea vedea acum4 2i de ce n a reu!it. ca !i cum vieţile le ar "i "ost zugrăvite pe veci pe pereţii liceului lor cu o paletă ce avea doar două culori: 336 . orice "el de s"inţi. vră(itoarele. care nu i au plăcut pe de a ntregul# Mama n a reu!it să vadă dec$t c$teva povestiri pe care le am scris la !coală !i ni!te versuri copilăre!ti. pe care le am a!ternut în năde(dea că o să înduio!ez muzele despre a cărui eCistenţă îi plăcea să mi vor&ească# /Tata nu credea în muze.Poveste despre dragoste si întuneric ţi scriu c$ndva despre mama ta### Dar mi e tare greu să mă ţin de cuv$nt# Mi e greu c*iar !i să scriu o scrisoare# Dacă ai !ti c$t de mult dorea mama ta să a(ungă artistă. credea în g$ndirea raţională !i în munca intelectuală susţinută#0 Dacă mama ar "i citit cele două povestiri din ?pre moarte.

în HIP2# 'vea treizeci !i opt de ani c$nd a murit# 5u aveam doisprezece !i (umătate# %n săptăm$nile !i lunile care au urmat morţii mamei nu m am g$ndit nici o clipă la su"erinţa ei# Mi am astupat urec*ile la strigătul neauzit de a(utor care a rămas în urma ei !i care poate că plutise întotdeauna în aerul din apartamentul nostru# -u era în mine nici un strop de milă# -ici nu i am simţit lipsa# .am (elit moartea mamei mele: eram prea rănit !i "urios ca să mai "ie loc pentru altă emoţie# . ceva între . între ?u"erinţele t$nărului Vert*er !i Lordul >Gron. de parcă mi s ar "i presărat sare pe răni# Lucrurile ei de toaletă.u toate că mama se răscula uneori împotriva acestei educaţii# . visător !i singuratic. i am o&servat !orţul în carouri care mai era încă at$rnat de c$rligul de pe u!a &ucătăriei.$nd. cutia de pudră. "ie săr&ătorească# . tot "elul de "lăcări de pe comori de 9t$n(ire !i înseto!are:.eva din programul de studii al acelei !coli în anii . am "ost at$t de m$nios. la c$teva săptăm$ni după moartea ei. de eCemplu. a amăgit o pe mama mea în cea mai mare parte a vieţii !i a sedus o p$nă ce a cedat !i s a sinucis.*opin !i Mic3ievicz. ceva din zona crepusculară dintre su&lim.20 sau poate un mucegai romantic pro"und care s a in"iltrat în inima mamei mele !i a prietenelor sale în tinereţe. peria de păr de pe ra"tu l ei verde din &aie mă răneau de parcă ar "i rămas 337 .'mos +z "ie melancolică. o emotivitate densă polono rusă. c*inuit.

a dispărut &rusc. "ără un z$m&et. permanenta gri(ă să nu i răne!ti pe ceilalţi. cu grosolănie.um a "ost în 338 . care se "uri!ase nu se !tie cum în teancul meu de pulovere. în mi(locul unei "raze. atenţie. "ără să le o"ere un pa*ar cu apă. ca oricine pleacă să spună întotdeauna unde merge. 5ram m$nios pe ea !i în numele tatei. politeţe. "ără o îm&răţi!are. într o curte străină sau într un parc# . 2i totu!i. ea însă!i punea întotdeauna accentul pe tact. "ără nici o eCplicaţie: la urma urmei.a !i cum puloverul ei. pentru c$tă vreme !i la ce oră se întoarce# ?au cel puţin să lase un &ilet în locul o&i!nuit. "ără o mică scuză !i o vor&ă &ună# De c$nd mă !tiam nu m a lăsat singur ia &ăcănie. ca o "emeie care "uge cu un străin într un "ilm comic# De c$nd mă !tiu. su& vază# -oi toţi# '!a se pleacă. cu un r$n(et dezgustător# 5ram "urios pe ea pentru că a plecat "ără să !i ia rămas &un.um a "ost în stare să "acă a!a ceva . strigau la mine !i mă pedepseau: era o regulă sta&ilită. dacă dispăream vreodată.Poveste despre dragoste si întuneric acolo anume ca să !i &ată (oc de mine# . se *ol&a la mine trium"ător. un comisionar sau un negustor am&ulant de la u!ă. l a arătat cu degetul. sensi&ilitate4 .ărţile ei# Panto"ii ei goi# 5coul mirosului ei ori de c$te ori desc*ideam 9partea mamei: din !i"onier# Totul mă arunca într o "urie neputincioasă# . "ie !i numai pentru o oră sau două. comportare curtenitoare. a cărui soţie l a "ăcut ast"el de ru!ine. mama nu era în stare să se despartă nici măcar de cineva cu totul străin.

dacă n a! "i "ost a!a o pacoste. nu pe a ei# Da. su"ocarea care se str$nsese în (urul ei. mai devotat. Dacă a! "i "ost mult 339 . + uram# După c$teva săptăm$ni "uria a dispărut# 2i odată cu m$nia mi se părea că am pierdut un soi de strat protector. un soi de căptu!eală de plum& care mă apărase în primele zile de !oc !i de durere# De acum eram eCpus# . cumplita disperare a ultimelor nopţi din viaţa ei# %mi trăiam încă propria criză. "ără să se strige la mine să o "ac. dacă nu mi a! "i împră!tiat *ainele pe toată podeaua. dacă n a! "i supărat o !i n a! "i &ătut o la cap. venind acasă cu căma!a ruptă. dacă de dragul ei a! "i "ost un copil mai socia&il !i mai puţin singuratic. ci dimpotrivă. a!a cum voia ea să "iu4 ?au poate că dimpotrivă. uit$nd să sting lumina. mă acuzam pe mine: dacă a! "i "ost un "iu mai &un. să "i m$ncat tot ce mi gătea !i mi punea în "ar"urie !i n a! "i "ost a!a de mo"turos. mai puţin piele !i os !i mai ars de soare !i atletic. singurătatea ei.'mos +z stare. dacă a! "i dus gunoiul în "iecare seară de &unăvoie. "ăc$nd zgomot.$nd am încetat să o urăsc pe mama am început să "iu dezgustat de mine# %ncă nu aveam nici un ung*er li&er în inimă pentru durerea mamei. lăs$nd urme de noroi prin toată &ucătăria# Dacă a! "i "ost mai atent cu migrenele ei# ?au cel puţin dacă a! "i încercat să "ac ce dorea ea !i să "i "ost mai puţin slă&uţ !i palid. nu mai eram "urios pe ea. dacă mi a! "i "ăcut temele la timp.

îi ierţi orice. tu&erculos sau c*iar or& din na!tere. în a"ară de trădare# %l ierţi c*iar !i c$nd te &ate la cap. a "aptului că se înc*idea într o odaie întunecoasă !i a tuturor toanelor ei# Mi a! "i ie!it din "ire uneori.*iar !i mamele nazi!tilor# ?au ale arieraţilor &ălo!i# 340 . în ciuda lungilor ei tăceri. înţepenit într un scaun rulant. n a! "i plecat niciodată de l$ngă ea. 'r "i rămas. tatei !i mie# 5u n a! "i plecat niciodată de l$ngă ea a!a. c*iar dacă acum !tiu că nu ne a iu&it niciodată. c$nd î!i pierde !apca. să l lase în su"erinţa lui !i să dispară. "ără picioare. .*iar !i o pisică sau o capră# .*iar !i mamele delincvenţilor !i ale uciga!ilor# . -u m ar "i părăsit. Dacă a! "i "ost un copil *andicapat. în ciuda migrenelor ei. dar n a! "i părăsit o pe veci# -iciodată# Toate mamele î!i iu&esc copiii: asta e o lege a naturii# . ve!nic &olnav.Poveste despre dragoste si întuneric mai slă&ănog.u siguranţă &unătatea !i "irea ei generoasă nu i ar "i îngăduit să părăsească un copil at$t de dezavanta(at. dacă atunci c$nd mai era timp a! "i sărit în "aţa unei ma!ini a"late în mers !i m ar "i călcat !i mi ar "i "ost amputate am$ndouă picioarele. asta m a învăţat ea. Dacă mama m a părăsit a!a. c$nd lasă dovlecelul în "ar"urie# ' părăsi înseamnă a trăda# 2i asta ne a "ăcut ea am$ndurora. ca să continue să mă îngri(ească. cu siguranţă era un semn că nu m a iu&it deloc niciodată: dacă iu&e!ti pe cineva. "ără să arunce măcar o privire înapoi. poate că mama ar "i "ost plină de milă. poate c*iar n a! "i vor&it cu ea o zi două.

care are ele"antiazis !i î!i des"ace "ermoarul pe stradă !i î!i scoate socoteala !i o arată "etelor de a! "i "ost &un. sus !i (os !i de (ur împre(ur !i la colţuri. de m a! "i purtat a!a cum mi a cerut de o mie de ori.*iar !i mamele mon!trilor# 8aptul că numai eu n am putut "i iu&it. Dullu Rirdin &i aGni ummi*i g*azalun 9orice maimuţă e pentru mama ei o gazelă:# %n a"ară de mine# De a! "i "ost !i dulce. c*iar !i acei copii violenţi. a!a cum toţi copiii din lume sunt cu mamele lor. c*iar !i @anni perversul. că nu merit iu&ire# 5 ceva gre!it în mine. doar un pic. cu tul&urări de comportament. ceva at$t de cumplit.'mos +z . !i ca un idiot n am ascultat o dacă n a! "i spart după noaptea de ?eder castronul ei al&astru pe care îl avea de la stră&unica ei dacă m a! "i spălat pe dinţi cum se cuvine în "iecare dimineaţă. ceva "oarte rău. c*iar !i cei mai ur$ţi !i mai răi copii. dovedea doar că în mine nu e nimic de iu&it. care sunt întotdeauna daţi a"ară de prin !coli. mai nesu"erit dec$t un de"ect "izic sau mental. înc$t nici c*iar o "emeie sensi&ilă ca mama. ceva dezgustător !i cu adevărat îngrozitor. că mama a "ugit de mine. "ără să tri!ez dacă n a! "i !terpelit &ancnota de o (umătate de liră din po!eta ei !i n a! "i minţit apoi. c*iar !i >ianca ?c*or care !i a în(ung*iat &unicul cu un cuţit de &ucătărie. tăgăduind că am luat o dacă 341 . care î!i putea revărsa iu&irea asupra unei păsări sau a unui cer!etor sau a unui căţel vaga&ond. n a mai putut să mă ra&de !i a tre&uit să "ugă de min e c$t de departe a putut# 5ste o zicală ara&ă. sau c*iar ne&unia# 5 în mine ceva at$t de iremedia&il detesta&il.

Poveste despre dragoste si întuneric nu m a! mai "i g$ndit la acele lucruri rele !i nu mi a! "i lăsat niciodată m$na să rătăcească în pantalonii de pi(ama noaptea de a! "i "ost ca toată lumea. a ie!it la iveală. s"$r!itul vieţii ei# In acele zile încercam de(a să mi înc*ipui un pic din lucrurile despre care nu s a vor&it niciodată. după !coală. după ce plecasem de acasă ca să locuiesc în 3i&&utzul Hulda. soţi. c$nd toţi ceilalţi copii din 3i&&utz "ăcuseră du! !i se îm&răcaseră de seară !i plecaseră să stea un pic cu părinţii lor. muncă !i un du!. nici între ei doi# Mama avea treizeci !i opt de ani c$nd a murit: mai mică dec$t "iica mea cea mare !i puţin mai mare dec$t "iica mea cea mică în ziua în care am scris aceste r$nduri# După zece sau douăzeci de ani de c$nd terminaseră liceul Tar&ut*. se pare. lăs$ndu mă de unul singur. cozi. sau. pe întuneric. printre casele goale ale copiilor. Lilen3a Dalisc* !i c$teva dintre prietenele lor au încasat g*iontul realităţii dintr un Ierusalim cu valuri de căldură. am început treptat să mă g$ndesc !i la ea# La s"$r!itul zilei. nici între mama !i mine sau între mine !i tata. merit$nd să am !i eu o mamă### După un an sau doi. mirosul de na"talină !i cel al c*iuvetei din &ucătărie. c$nd mama. "ără rost. migrene. evoc$nd. scutece. c$nd acele !colăriţe emotive din 7ovno s au trezit dintr odată pe terenul accidentat al vieţii de toate zilele. o (umătate de oră sau o oră. sărăcie !i &$r"e răutăcioase. s ar 342 . mă duceam să !ed singur pe &anca de lemn din sala de lectură# 2edeam acolo. imagine cu imagine.

ale cărei aripi s au zdro&it în cele din urmă de caldar$mul pră"os !i "ier&inte din piatră de Ierusalim# ' crescut ca "iica "rumoasă !i ra"inată a morarului. "aptul că programul de studii al !colii din 7ovno din anii .e*ov !i din povestirile lui 6nessin. călcată în picioare !i c*iar ridiculizată de monotonia vieţii înse!i# Mama a crescut încon(urată de o viziune culturală angelică de o "rumuseţe înceţo!ată. ci mai apropiat de acel a&ur de singurătate melancolică de care sunt încon(urate domni!oarele de "amilie &ună. unde pro&a&il că a "ost crescută ca păstoriţa din ta&loul pe care îl ura. într o criză de "urie nea!teptată din partea ei.20 nu le a "ost de a(utor# . nici c*opinian. introvertite. a devenit adultă în vila de pe strada Du&ins3a. c$nd 8ania cea de !aisprezece ani.'mos +z părea.a "ăcut dec$t să înrăutăţească lucrurile# ?au poate că a "ost altceva. &ucătăreasă !i servitoare. un "el de "ăgăduială din copilărie care este "rustrată în mod inevita&il. păstoriţa cea împodo&ită. cu livadă. din piesele lui . cu o&ra(ii tranda"irii !i trei (upoane# Iz&ucnirea de care !i a amintit mătu!a ?onia după !aptezeci de ani. poate că a "ost sc$nteia "orţei vitale a mamei mele care încerca în zadar să se eli&ereze de întunericul ce începea de(a să o învăluie# In spatele "erestrelor cu draperii care apărau at$t de &ine copilăria 8aniei Mussman. a acoperit dintr odată cu dispreţ !i aproape că a scuipat pe ta&loul cu drăgăla!a păstoriţă cu aer visător !i o mulţime de (upoane de mătase. într o 343 . ceva nici &Gronian.

nevasta lui. str$ng$nd din dinţi. sărăcia sau cruzimea vieţii casnice# Dar ceea ce n a putut îndura. mama a început să se o"ilească# Poate că ar "i putut îndura. încon(urată de lig*ene de ta&lă !i de castraveţi muraţi !i de mu!cata care se prăpădea într un &idon de măsline ruginit. ca să primească un strop din durerea M$ntuitorului !i să o su"ere în numele Lui# Dora. în Derem 'vra*am. dacă nu !i mai devreme. plăcut. Ira. asaltată c$t e ziua de lungă de mirosuri de varză. &eţivul ?teleţ3i !i a pierdut nevasta la cărţi. pe strada 'mos. a!a mi se pare.ineva tre&uie să "i venit !i să "i povestit cum 344 . dedesu&tul "amiliei 7osendor"" !i alături de u!a Lem&ergilor. "iica mena(erei. a "ost sordidul# Prin HI=< sau HI==. greutăţile !i pierderile. a rămas însărcinată cu iu&itul mamei ei. ea a !tiut că toţi "useseră asasinaţi acolo. care se pare că a "ost nuanţată cu un pic de melancolie ce n a tul&urat o.Poveste despre dragoste si întuneric noapte. pane Ea3rzeOs3i !i a tras un glonţ în coapsă !i altul în cap# Prinţesa 7avzova !i a &ătut un cui ruginit în m$nă. c*iar la marginea ora!ului 7ovno# . iar ea. în apartamentul îng*esuit !i umed de la su&sol. pe!te "iert !i urină uscată. doar a colorat o !i a îndulcit o# După c$ţiva ani. în cele din urmă a murit arsă c$nd a pus "oc coli&ei pustii a c*ipe!ului 'nton# %nsă toate aceste lucruri s au petrecut de cealaltă parte a geamurilor du&le. al !colii Tar&ut*# -ici una dintre ele nu a putut răz&i înăuntru ca să vatăme grav "armecul copilăriei mamei mele. ru"e spălate. în a"ara cercului luminat.

Issac*ar 7eiss. unde le plăcea tuturor să meargă la plim&are în zilele "rumoase. ca să se (oace de a cerceta!ii. c$nd Legiunea 12 'proCimativ populaţia ora!ului 'rad. a căror privire a pătruns în visele multor !colăriţe adolescente.u toţii# -u mult după aceea. să c$nte în (urul "ocului de ta&ără. să doarmă în saci de dormit pe malul unui p$r$u. arti!ti !i pro!tii satului !i în (ur de patru mii de prunci# 2i pro"esorii mamei au murit acolo. cu prezenţa lui carismatică !i oc*ii *ipnotici. cu mic. coacăze !i mure. negustori am&ulanţi !i apari. în două zile. vreo douăzeci !i cinci de mii de su"leteH2# 'u pierit aproape toţi colegii de clasă ai mamei# %mpreună cu părinţii lor !i cu toţi vecinii. asimilaţi !i &otezaţi. de asemenea. su& cerul înstelat# 'colo. ciuperci. directorul. în HI=8. conducători comunali. lituanienii !i ucrainenii. păsări. !i "ratele ei. către pădurea ?osen3i. comuni!ti !i sioni!ti. cunoscuţii. 8an3a Eeidmann care preda geogra"ia !i &iologia !i. care preda cu dinţii aproape încle!taţi istoria universală !i poloneză# . care preda cultura e&raică. intelectuali. !i mai mult dec$t numărul total al evreilor uci!i în o sută de ani de răz&oi cu ara&ii 345 . evlavio!i. cu mare. !i doctorul Mos*e >ergmann cel pedant !i înăcrit. Isaac >er3ovs3i cel distrat !i somnoros. printre tu"e. înarmaţi cu pu!ti mitraliere. ?*muel pictorul. au m$nat tot ora!ul.'mos +z nemţii. 5liezer >usli3 cel iute la m$nie. "uncţionari la sinagogă. în care trăiesc acum. nemţii au desc*is "ocul !i au măcelărit pe malul !anţurilor. concurenţii în a"aceri !i du!maniiF înstăriţi !i proletari. educaţia "izică.

dar deg*iz$ndu se iar !i iar într un t$năr 8ăt 8rumos# 1$nătorul ăsta iscusit al celor cu inima s"ăr$mată.eva care a "ăcut o pe mama. un ultim iu&it. c$ntăreţ din "lautul "ermecat care îi atrage pe cei disperaţi !i singuri în "aldurile mantiei lui de mătase# 1ec*iul uciga! în serie al su"letelor dezamăgite# . !arlatan cati"elat. să privească moartea ca pe un iu&it eCcitant. înmiresmat !i ca"eniu. otrăvitoare. Piro!3a. Turg*eniev. maestru al stratagemelor. pe care am a"lat o la c$ţiva ani după moartea mamei mele în paginile lui .Poveste despre dragoste si întuneric 'ra&ă &om&arda Ierusalimul.e*ov. 6nessin !i c*iar în unele dintre poeziile lui 7ac*el# . amorezul ăsta vampir.eva din suprara"inatul program de studii de la !coala Tar&ut*. dar !i lini!titor. cu o lovitură directă de o&uz# Ie!ise doar să aducă o găleată !i o c$rpă de !ters pe (os# Poate că ceva din "ăgăduiala copilăriei "usese de(a in"ectat de un "el de crustă romantică. acestui seducător &ătr$n !i di&aci. acestui dezgustător mo!neag destră&ălat. artistic. cu o lim&ă moale !i caldă# 346 . sluţit de v$rstă. . protector. care asocia muzele cu moartea. atunci c$nd viaţa nu i a îndeplinit nici una dintre "ăgăduielile tinereţii. su&til. ?au poate că a "ost o trăsătură &urg*eză slavă. Piri @annai. cu vocea la "el de dulce !i amară ca a unui violoncel într o noapte singuratică.u ce încep amintirile mele. a "ost ucisă o altă prietenă a mamei.ea dint$i !i dint$i dintre amintiri este un panto". . care să vindece în s"$r!it rănile inimii ei singuratice# ?unt de(a de mulţi ani pe urmele acestui vec*i uciga!. melancolică. un panto"ior nou.

a să mă pot îm&ăta de miros# Mama a intrat în cameră. înc$t se pare că am încercat mai înt$i să mi pun panto"ul cel nou pe "aţă. urmată de tata !i de di"eriţi unc*i !i mătu!i. pe nas. ca un "el de r$t# . strălucitoare. iute. Pot să răspund la această între&are destul de eCact. deoarece am mo!tenit de la acel ţ$nc ceea ce a simţit atunci: o &ucurie străpungătoare. dar memoria nu l a păstrat dec$t pe unul# )n panto" nou. !i de clei picant !i ameţitor. încă puţin ţeapăn# 'm "ost at$t de vră(it de mirosul lui înc$ntător de piele nouă.e simţea ţ$ncul. ameţitoare &ucurie. pe care nu călcase nimeni# De la oc*i în sus era un prunc al& la "aţă.'mos +z Tre&uie să "i "ăcut parte dintr o perec*e. cu gu!ă mare# . dar ciudat. o săl&atică. aproape vie. sau poate simple cuno!tinţe# Tre&uie să "i arătat drăgăla!. răsărea călc$iul unui panto". iar altcineva a mormăit !i a zis răgu!it. surprinsă de el. pentru că au iz&ucnit cu toţii în r$s arăt$nd spre mine. rotunzi !i miraţi# Dar c*iar su& oc*i. în loc de nas. !i cineva a r$s în *o*ote !i !i a plesnit genunc*ii cu am$ndouă m$inile. "eciorelnică. &ucur$ndu se 347 . iar de la o&ra(i în (os ceva ce arăta ca un pe!te ciocan sau un soi de pasăre primitivă. Iute. cu "eţi!oara &ăgată în panto". sclipitoare. dar aproape că îl pot vedea încă pe acel ţ$nc: de vreo doi ani sau doi ani !i un s"ert. !i o talpă nouă. aduceţi un aparat de "otogra"iat4 -u eCista aparat de "otogra"iat în apartamentul nostru. răsărită din "aptul că toată mulţimea aceea era atentă doar la el. cu părul &ălai !i oc*ii mari.

împinge tare.Poveste despre dragoste si întuneric de el. pentru că părinţii lui !i străinii !i toţi z&ierau r$deau arătau spre el !i spre r$tul lui !i iar r$deau. că !ed !i scriu asta. tremurai cărnii care intra pentru prima oară în viaţa ei în această pe!teră a comorilor. împinge. pe care era prea mic ca să o cuprindă. o învăluiau m$ng$ietor pe c$nd pătrundea tot mai ad$nc. ai cărei pereţi ţepeni. pun$ndu mi o !osetă moale !i caldă /pentru că era rece în cameră0 !i apoi încura($ndu mă. care îi "ăceau măruntaiele să tremure# %n cea de a doua imagine nu eCistă pu&lic# Doar mama. dezamăgit. un aparat de "otogra"iat. împinge. ca !i c$nd ar "i "ost o moa!ă a(ut$nd "ătul picioru!ului meu să călătorească în (os pe canalul de na!tere "eciorelnic al plăcut mirositorului meu panto" nou# P$nă în ziua de azi. mă încura(a. c*iar !i acum. pielea mea retrăie!te plăcerea piciorului care încerca să se strecoare între pereţii interiori ai acelui prim panto". aduceţi un aparat de "otogra"iat# 2i. pentru că se iviseră c*iar în toiul plăcerii senzuale îm&ătătoare a in*alării mirosului proaspăt de piele !i aromei ameţitoare a cleiului. pruncul mai era speriat !i îngri(orat de prisosul atenţiei lor. împinge încă un pic# 348 . arăt$nd spre el# In acela!i timp. !i totu!i moi. iar vocea mamei mele. &l$ndă !i ră&dătoare. "ără nici o contradicţie. de asemenea. mai tare. iute. ori de c$te ori mă străduiesc să mi v$r piciorul într o g*eată sau într un panto". în vreme ce strigau unul la altul.

!i în cele din urmă. ţinut str$ns. pentru că te ai spălat pe m$ini. împingea u!or spre mine. leg$ndu le. ca o ultimă lingere înc$ntătoare. !i mama trăgea de(a de !ireturi. în siguranţă. 349 . !i de acum erai cu totul acolo. ca să pot adormi cu acea aromă de piele !i clei# Doar după t$rguieli îndelungate !i pline de lacrimi au acceptat în s"$r!it să pună panto"ii pe un scaun a"lat la căpăt$iul patului meu. învăluit. care ţinea de talpă. acea întindere care îmi dă întotdeauna o senzaţie de g$dilătură de a lungul la&ei piciorului# 2i iată mă# %năuntru# %m&răţi!at.'mos +z + m$nă împingea lin piciorul meu mai ad$nc. te poţi uita doar. de parcă ai "i dezmierdat# %n cea de a doua amintire sunt încuiat. lim&a caldă s a întins su& !ireturi !i su& nod. ca !i cum ar "i în"r$nt un ultim o&stacol. pe pernă. p$nă în acel moment înc$ntător în care. dar de "apt a(ut$ndu mă să intru. înăuntru. z$m&indu ţi în somn cu o plăcere senzuală. călc$iul meu a "ăcut un ultim e"ort !i a alunecat înăuntru. în vreme ce cealaltă. aparent împotrivindu se mi!cării mele. poţi arunca în "iecare minut o privire între "ălcile lor întunecate care îţi z$m&esc !i poţi trage în piept mirosul lor p$nă te pră&u!e!ti cu "aţa spre ele. a!a înc$t piciorul a umplul cu totul spaţiul. singur. prins în str$nsoarea plăcută !i "ermă a primului meu panto"# %n noaptea aceea m am rugat să "iu lăsat să dorm încălţat: nu voiam să se termine# ?au măcar să mi se dea voie să ţin panto"ii cei noi l$ngă cap. cu condiţia ca nici măcar să nu i atingi p$nă dimineaţa.

purpurie. care din c$nd în c$nd o prindea pe după umeri !i îi zicea 6retsc*en sau 6ret. mai puţin intens. aproape v$nătă# Părul &lond al lui tanti 6reta era împletit într o coadă groasă pe care !i o răsucea ca pe o "r$ng*ie în (urul capului ei rotund# Părul de la t$mple îi încărunţea. aproape patru ani. "oarte mari. moi erau presărate cu o puzderie de pistrui de un ca"eniu !ters# Pe su& roc*iile ţărăne!ti de &um&ac pe care îi plăcea să le poarte avea coapse greoaie. care te "ăceau să te g$nde!ti la un cal în*ămat la căruţă# )n z$m&et sting*erit. eram încredinţat de c$teva ori pe săptăm$nă. ca ni!te ciulini cenu!ii cresc$nd la marginea unui c$mp de gal&en# >raţele ei dolo"ane. în stilul unui !colar din lumea vec*e: 9-u uita N Dumneata N 6reta meaN I o acadea4: /?e pare că ăsta era "elul lui de a "ace curte "emeilor#0 Tanti 6reta se înro!ea !i pentru că îi era ru!ine că se înro!e!te. !i uneori trei. timp de c$teva ore. a săpun de ru"e !i a pră(eală# ?e numea doamna 6at. de scuză. unei vecine văduve de v$rstă mi(locie care nu avea copii. dar toţi îi ziceam tanti 6reta. ca !i cum ar "i "ost prinsă "ăc$nd ceva "oarte ur$t sau spun$nd o minciună. pentru că se rănise pe 350 . în a"ară de tatăl meu.$nd aveam trei ani !i (umătate. o "emeie care mirosea a l$nă umedă !i. !i "ăcea versuri glumeţe. !i era sincer mirată de sine însă!i# 'vea întotdeauna două degete &anda(ate sau cel puţin unul.Poveste despre dragoste si întuneric într o cu!că întunecată# . devenea pe dată !i mai ro!ie. plutea uneori pe &uzele ei. după cum îi era năravul.

mai presus de toate. pentru nimic în lume n o să zgreapţăn coa(a ca"enie care crescuse pe rana de la genunc*i. un tigru ager din p$slă !i c$teva piese de domino. apoi îmi înm$na o pungă de *$rtie ca"enie în care erau o &anană. în !osete. !i &onă ocazională# După micul de(un mama mă a!eza. căreia i se spune crustă. Doamne "ere!te. 351 . "ace parte din procesul de vindecare !i va cădea cur$nd de la sine. pe care mă a!teptau în "iecare dimineaţă cărămizi. dădea lecţii particulare de pian# 5ra. de asemenea. linguriţe. în "aţa c*iuvetei din &aie. eram dus către curtea din spate a celei de a patra case de la dreapta casei noastre# Pe drum tre&uia să promit că o să "iu cuminte.'mos +z c$nd tăia legumele ori î!i prinsese m$na în vreun sertar din &ucătărie sau lăsase să i cadă peste degete capacul pianului: în ciuda degetelor ve!nic accidentate. dar dacă o atingi. pentru că acea coa(ă. să mă (oc "rumos !i în lini!te pe o rogo(ină dintr un colţ. o să tre&uiască să ţi "acă altă in(ecţie# La u!ă mama ne ura mie !i lui tanti 6reta distracţie plăcută !i pleca# Pe dată tanti 6reta îmi scotea panto"ii !i mă a!eza. perniţe. că o să "ac tot ce mi zice tanti 6reta. pe un ta&uret de lemn. "recat. un măr. în picioare. pieptănat !i ne"ericit. îmi !tergea urmele de "iertură de ovăz de pe o&ra(i !i de pe &ăr&ie cu un prosop umed. !ervete. că n o să "iu o pacoste !i. o &ucată de &r$nză !i c$ţiva &iscuiţi# 2i a!a . s ar putea in"ecta !i atunci nu mai e scăpare. îmi umezea părul !i mi l pieptăna gri(uliu cu cărare dreaptă într o parte.

!ervetele erau corturi ară&e!ti. su& comanda tigrului. din 352 . păpu!a cea moale era trans"ormată în înaltul . în vreme ce promovam linguriţele. peste mare /rogo(ina0 !i dincolo de munţi /perniţele0# Piesele de domino erau "ioro!ii lupi cu care încon(urase vră(itorul pe!tera unde era înc*isă prinţesa# ?au alt"el: piesele de domino erau tancuri.omisar 5nglez. în rolul de luptători *asmoneeni sau trupele de g*erilă ale lui >ar Doc*&a# Pe la (umătatea dimineţii tanti 6reta îmi aducea ni!te suc de zmeură. care a înc*is o într o pe!teră /su& pian0# Linguriţele erau o escadrilă de avioane care z&urau toate în căutarea prinţesei. într o cană grea care nu semăna cu nici una de la noi de acasă# )neori î!i ridica gri(ulie tivul roc*iei !i se a!eza l$ngă mine pe rogo(ină# Mă cople!ea cu tot soiul de ciripituri !i alte semne de tandreţe.Poveste despre dragoste si întuneric precum !i o prinţesă păpu!ă (erpelită. care s"$r!eau întotdeauna cu pupături lipicioase. gros !i lipicios. care mirosea un pic a mucegai# 'cest inventar îmi era de a(uns pentru c$teva ore de &ătălii !i de "apte eroice# Prinţesa "usese luată în captivitate de un vră(itor rău /tigrul0. perniţele erau zidurile Ierusalimului. tanti 6reta îmi o"erea două pătrăţele de ciocolată sau &ucăţi de marţipan# +&loanele apartamentului ei erau întotdeauna trase. pline de gem# )neori mă lăsa să clămpănesc u!urel4 la pian# Dacă îmi terminam m$ncarea pe care mi o pusese mama în punga de *$rtie.

care oprea la celălalt capăt al străzii 'mos. la colţul dintre străzile 6eula* !i Malac*i# Lumea largă însă!i se întindea între .'mos +z cauza soarelui# 8erestrele erau înc*ise din cauza mu!telor# . pe strada >en @a*uda !i în (urul ei. Derem 'vra*am. l$ngă grădiniţa doamnei Hasia. ca a unui poliţist englez sau a unui !o"er de pe auto&uzele Hame3as*er# 'poi se uita la mine cu o privire cercetătoare. strada Mamilla !i .$t despre perdelele în"lorate. î!i lingea degetul !i r$c$ia resturile întărite de ciocolată sau de marţipan din (urul gurii mele. în (os pe .alea Aulian.alea Aa""a. precum !i în sus pe . care ducea la *otelul 7egele David# La intersecţia dintre . îmi punea pe cap o !apcă 3a3i cu cozoroc ţeapăn. care oprea în strada Eep*ania*. "ie lu$nd auto&uzul <>. î!i punea pălăria de pai rotundă.$nd toate aceste pregătiri luau s"$r!it.alea Prinţesei MarG era întotdeauna 353 . erau întotdeauna &ine împreunate. pentru o mai mare intimitate# )neori tanti 6reta mă încălţa.alea 7egele 6eorge 1. ie!eam am$ndoi c$teva ore.ăii Prinţesei MarG. către mănăstirea 7atis&onne !i clădirile 'genţiei 5vreie!ti. în (urul cinematogra"elor ?tudio !i 7eC.alea Aulian. îmi înc*eia la loc căma!a. pe strada Hillel !i strada ?*ammai. 9să vedem ce se petrece în lumea largă:# Din cartierul nostru. care erau în (osul . dar îi "ăcea trupul !i mai rotund# . care îi ascundea (umătate de "aţă. puteai a(unge în lumea largă "ie lu$nd auto&uzul <'. ca o perec*e de genunc*i că!ti.

poliţistul diri(a tra"icul. !i în "iecare îi plăcea să pună pe ea. pentru că arăta viclean !i în acela!i timp s"$!ietor de ne"ericit# %ncă o dată !i încă o dată se scu"unda tanti 6reta în ca&ina mică. !i un vra" de capoate viu colorate pe care le numea negligees# +dată a încercat c*iar !i o &lană: privirea din oc*ii c*inuiţi ai vulpii ucise m a îngrozit# . pe . zeu atotputernic înarmat cu un "luier stridentF m$na lui st$ngă oprea tra"icul. să scoată !i să pună iar pe ea. &luze !i cămă!i de noapte minunate. o mulţime de roc*ii "rumoase !i o serie de "uste. încă o dată !i încă o dată această '"rodită cu z$m&etul p$nă la urec*i se nă!tea din spumă. al v$nzătorilor !i al 354 . iar dreapta îl eli&era# De la această intersecţie lumea largă se întindea !i continua spre centrul comercial evreiesc de su& zidurile +ra!ului 1ec*i. de unde răsărea după ce păreau să "i trecut ani întregi. !i c*iar în &azarul dinăuntrul zidurilor# In "iecare dintre aceste eCpediţii tanti 6reta mă t$ra prin două trei magazine de îm&răcăminte.Poveste despre dragoste si întuneric un poliţist energic în pantaloni scurţi !i cu &rasarde al&e# Domnea cu m$nă de "ier peste o insuliţă de ciment adăpostită su& o um&relă de ta&lă# Din v$r"ul insulei sale.alea ?ultanul ?uleiman. !i uneori prelungirile ei a(ungeau p$nă la părţile ara&e din (urul Porţii Damascului. năpustindu se de după draperie într o !i mai "ascinantă reîncarnare# De dragul meu.*ipul vulpii mi a tul&urat su"letul. în intimitatea unei ca&ine de pro&ă.

oare cade &ine. de "apt "oarte repede. după ce se mai uită !i prin alte magazine. pe care îl construiam pentru ea din cărămizi. îi plăcea să Iacă o piruetă coc*etă !i ne între&a pe "iecare. la marginea rogo(inii# P$nă ce într o zi. niciodată nu se întorcea# Dimpotrivă. acel ro!u purpuriu. cu mormane de "runze "o!nitoare care se înv$rte(eau în lumina cenu!ie. avea întotdeauna mare gri(ă să nu mai calce a doua oară prin acela!i magazin înainte de a "i trecut c$teva luni# 2i nu cumpăra niciodată nimic# %n orice caz. nu o "ace să arate grasă. cel mai t$rziu m$ine# Din c$te îmi amintesc. se întorcea cu m$inile goale# Poate că nu avea destui &ani# Poate că acele ca&ine de pro&ă cu draperii din toate magazinele cu îm&răcăminte "emeiască ale Ierusalimului erau pentru tanti 6reta ceea ce era pentru (erpelita prinţesă păpu!ă castelul vră(itorului. un pic cam îndrăzneaţă. aproape v$năt. din toate eCcursiile în care am "ost cu ea pe post de escortă. oare o avanta(ează. nu cumva se &ate cap în cap cu culoarea oc*ilor ei. pe r$nd. devenea pe dată !i mai ro!ie. tanti 6reta !i cu 355 . oare e potrivită pentru ea. pe la s"$r!itul după amiezii. nu cumva e cam &anală. în vremea asta "aţa i se înro!ea !i pentru că îi era ru!ine că se înro!e!te. după pr$nz. ar&iter elegantiarum !i con"ident. o zi de iarnă cu v$nt puternic. în cele din urmă îi promitea cu m$na pe inimă v$nzătorului sau v$nzătoarei că aproape sigur se întoarce în aceea!i zi. se rotea pe călc$ie de c$teva ori în "aţa oglinzii# In ciuda coapselor ei masive.'mos +z celorlalţi cumpărători.

însă ascultător. m$nă n m$nă. încărcată cu un morman de capoate. ci ca o vioară# 'm reu!it să văd pe picioru!ele ei ciorapi de nailon cu dungă. plin de tristeţe. îm&răcată ca de carnaval sau poate că doar împopoţonată# 5ra "oarte t$nără. pe nea!teptate a trecut pe acolo o "etiţă cu pa!i mărunţei. "ascinat !i uluit. cămă!i de noapte !i roc*ii viu colorate. ia g*ici ce4 Pe c$nd !edeam !i o a!teptam. doar !ezi aici !i mă a!tepţi. dar mai în v$rstă ca mine /aveam pe atunci trei ani !i (umătate ori poate aproape patru0# + clipă mi s a părut că î!i dăduse cu ru(. în nici un caz.a de o&icei. care era apărată de o draperie groasă# 'cum promite mi că nu pleci nicăieri. asta însă după ce mi a dat un pupic lipicios !i m a pus să o a!tept pe un ta&uret de răc*ită din "aţa singuraticei ei celule de detenţie. am a(uns la un magazin de îm&răcăminte splendid !i mare. a dispărut în ca&ina de pro&ă. 356 . tanti 6reta. dar cum era cu putinţă. Doamne "ere!te. 2i îi "ăcuseră un "el de piept ca al "emeilor. poate că pe una dintre străzile ara&ilor cre!tini# .Poveste despre dragoste si întuneric mine. care se terminau într o perec*e de panto"i ro!ii ascuţiţi !i cu tocul înalt# -u mai văzusem niciodată o ast"el de "emeie copil: prea mică pentru o "emeie !i prea gătită pentru o copilă# '!a că m am ridicat. !i mai ales nu vor&i cu vreun străin p$nă ce iese iar tanti 6reta. cu !anţ pe mi(loc# Linia taliei !i a !oldurilor ei nu era de copil. !i dacă e!ti cuminte o să capeţi o surpriză de la tanti 6reta. !i m am luat după ea ca să mai văd o dată ce văzusem. sau mai degra&ă ce nu văzusem. mai "rumoasă ca oric$nd.

(upoane !i cămă!i de noapte. aceste trunc*iuri puteau "i rotite cu o împingere u!oară# 5ra o lume a "emeilor. (ac*ete cu &luze asortate. un la&irint pro"und !i seducător. cu crengile aproape rupte de povara "runzi!ului lor de ţesături viu colorate# %n ciuda greutăţii lor. în vreme ce mătasea "o!nitoare se unduia ca o &riză &l$ndă# Ici !i colo. care se rami"ica în !i mai multe căi stră(uite de roc*ii# Mirosurile de l$nă. pulovere. capoate !i tot soiul de corsete !i port(artiere. !aluri. mai ales la "etiţe# 8etiţa cea gătită a plutit lin printre !irurile de ra"turi încărcate cu &aloturi de ţesături !i a dispărut într o trecere ca un tunel. un la&irint întunecat !i înmiresmat de cărări calde. &luze !i "uste. len(erie. na"talină !i "lanel se amestecau cu o urmă de arome nede"inite care pluteau printr un desi! de roc*ii. ca&ine mici !i întunecate învăluite în draperii înc*ise la culoare se căscau în calea mea# Ici !i colo. stră(uită pe am&ele părţi de trunc*iuri înalte de copaci cu g*irlande de roc*ii. la capătul unui tunel !erpuit clipea un &ec c*ior# Ici !i colo se desc*ideau 357 .'mos +z pentru că "ata ţ$!nise dinspre &ara cu "uste din spatele meu !i trecuse pe l$ngă mine "oarte repede# 1oiam să o văd de aproape# 1oiam ca ea să mă vadă pe mine# 1oiam să "ac sau să zic ceva care să o "acă să mă &age în seamă: aveam de(a un mic repertoriu care putea smulge strigăte de admiraţie de la adulţi !i vreo două care "uncţionau de minune !i la copii. mantouri !i &lănuri. e!ar"e. mătăsos !i cati"elat.

sau. să i lac oc*ii să se desc*idă larg de admiraţie# 'm iuţit pasul# 'proape că alergam după ea# . 358 . alcovuri. !i totu!i vedeam &ine că e mai scundă dec$t mine# 'm îndrăgit o pe loc# 7$vneam din toată "iinţa mea. ţ$nc pitic:0. &at(ocoritor. lungindu !i pa!ii cei mititei ca să nu răm$nă în urmă# Dacă da. l a agitat încolo !i încoace !i pe dată a dispărut din "aţa mea. să i do&$ndesc recuno!tinţa ve!nică# Mi era teamă că o s o pierd pe vecie în întunericul la&irintului# Dar n aveam cum să !tiu dacă "ata care î!i vedea cu at$ta sprinteneală de calea ei !erpuită prin pădurea de *aine o&servase sau nu că un cavaler temerar se aţinea pe urmele ei. micuţa z$nă s a aplecat su& un pom rămuros cu *aine de ploaie. ra"turi !i te(g*ele# 2i erau multe colţuri ascunse după paravane sau draperii groase# Pa!ii copilei cu tocuri înalte erau "oarte iuţi !i siguri. mici ni!e. poate că să o salvez un pic. ti ta tac /în în"ier&$ntarea mea auzeam 9la tai"as.Poveste despre dragoste si întuneric tainice alei dosnice. cu orice preţ. cărări înguste !i întortoc*eate din (unglă. de ce n a dat nici un semn: nici măcar o dată nu s a înt$mplat să întoarcă spre mine capul sau să se uite în (ur# >rusc. să răpun pentru ea un &alaur sau doi. ti tatac.u su"letul plin de &asme cu prinţese pe care cavalerii ca mine galopează să le salveze din colţii &alaurilor sau de "armecele vră(itorilor răi. 9ţ$nc pitic. să mă uit &ine la c*ipul acestei *amadriade. la tai"as:. tre&uia să o depă!esc. deloc ai unei "etiţe. camere de pro&ă înc*ise !i tot soiul de dulapuri.

înot$nd împotriva curentului.$nd mi am adunat în s"$r!it cura(ul să mă uit la "aţa ei.'mos +z îng*iţită de "runzi!ul lui des# Inundat de o &ravură ce nu mă caracteriza. vopsite într un ro!u ţipător# . &at(ocoritoare. care dezvăluia un piept de "emeie. să o eli&erez. cu !anţul dintre s$nii unei "emei adevărate# 2i avea &uze late. să s"ăr$m lanţurile de "ier de la m$inile !i picioarele ei. s a ivit &rusc între &uzele ei. după care nu !tiam ce o să vină. un 359 . ca un pui de găină. aproape un pruncF !i avea o cascadă de &ucle castanii# 2i panto"i ro!ii cu tocuri înalte# 2i o roc*ie de "emeie. electrizat de cutezanţă cavalerească. am ie!it aproape poticnindu mă într un "el de lumini! de pădure sla& luminat# 'ici am *otăr$ t s o a!tept oric$t va "i nevoie pe mica *amadriadă. !i să mi a!tept răsplata care nu avea să înt$rzie !i lacrimile ei de recuno!tinţă. într adevăr. cu modestie tăcută. !i apoi să stau deoparte. cu decolteu ad$nc. ale cărei zgomote !i. cu capul plecat. mi am croit drum prin grămada de ve!minte "o!nitoare# 2i a!a. m am aruncat "ără teamă după ea în desi!ul de ţesături !i. g$"$ind de emoţie. o despicătură răutăcioasă. în cele din urmă. cu trupul "ragil ca un &ăţ de c*i&rit. al cărei par"um îmi înc*ipuiam că le pot percepe printre ramurile cele mai apropiate# 'veam să mi risc viaţa lupt$nd cu m$inile goale cu vră(itorul care a înc*is o în &eciul lui# 'veam să înving monstrul. dar !tiam că va veni negre!it !i mă va cople!i# 5ra micuţă.

cu răsu"larea tăiată. z$na cea iute de picior. z&$rcită.Poveste despre dragoste si întuneric "el de z$m&et sc*imonosit !i veninos. cu un g$t &ătr$n plin de riduri !i m$ini pe care le a des"ăcut deodată larg !i le a întins spre mine. ca o vră(itoare care pro&a&il încerca să mă atingă ca să mă prindă în capcană. care erau un pic tra!i. cu un *o*ot de r$s gros. suspin$nd. nim"a "ermecată pe care o urmărisem ca vră(it de a lungul !i de a latul pădurii. am "ugit. ţip$nd înăuntrul meu. pierz$ndu mă din ce în ce mai mult în la&irint# -iciodată p$nă atunci sau de atunci încoace n am mai simţit a!a groază# Descoperisem secretul cumplit că nu e 360 . cu degetele osoase. nu era deloc copil# -u era nici z$nă !i nici *amadriadă. un ţipăt înă&u!it. z&$rcite. "aţa ei avea ceva dintr o cioară cu ciocul încovoiat !i oc*ii ca mărgelele# Mie mi se părea înspăim$ntătoare. prea încremenit ca să strig. am "ugit. sco&iţi ca aceia ai unei vră(itoare rele. am "ugit ne&une!te prin tunelele "o!nitoare în întuneric. ca !i cum !i ar "i luat &rusc c*ipul vulpii ucise. care dezvelea dinţi!ori ascuţiţi printre care a sclipit deodată un incisiv din aur# )n strat gros de pudră împestriţat cu insule de ro!u îi acoperea "runtea !i îi al&ea o&ra(ii groaznici. acel c*ip care păruse în acela!i timp răutăcios !i s"$!ietor de trist# 'cea copilă stranie. îngrozit. ca g*earele unei păsări de pradă# Pe loc m am întors !i am z&ug*it o. a(utaţi mă. a(utor. ci o "emeie aproape &ătr$nă cu un aer sardonic# + pitică# + micuţă coco!ată# De aproape. rătăcindu mă. c*ircită. groaznic.

necutez$nd să respir. Dar eram paralizat de oroare. în 361 . cu o u!ă de lemn care nu era nici desc*isă. str$ns în mine !i încovrigat ca un "etus. &lestem$ndu mă singur. mă urmărea cu c*ipul ei de vulpe ucisă. iudă mori. iudă mori:. să mă retrag în propriul p$ntec. de "apt nu era o u!ă de înălţime normală. cu m$inile acoperindu mi capul.'mos +z copil. ca a unei cu!ti pentru c$ini# M am t$r$t înăuntru cu ultima răsu"lare !i m am ascuns acolo de vră(itoare. nici înc*isă. prea încremenit ca măcar să întind m$na !i să înc*id u!a din spatele meu# '!a că m am g*emuit într un colţ al acestei cu!ti. un "el de spaţiu triung*iular înc*is de su& o scară# 'colo. de ce n am înc*is după mine u!a ascunzi!ului. ci o desc*izătură (oasă. îng*eţat de spaimă din cauza respiraţiei mele ca ni!te "oaie. printre ni!te nedeslu!ite tu&uri de metal răsucite. care pro&a&il că era doar un loc de depozitare. am zăcut tremur$nd. 9iudă mori. !i acum n o să mă mai lase să scap cu viaţă din pădurea ei întunecată# Tot "ugind am nimerit deodată la o intrare mică. de vreme ce cu siguranţă se auzea de a"ară# Mi s a părut că aud în mai multe r$nduri cum se apropie ţăcănitul tocurilor ei. c*iar deasupra mea. prea speriat ca să ies "ie !i pentru o clipă din adăpostul meu. gri(uliu să nu mi scape nici măcar un c*iţcăit. încerc$nd să mi !terg propria eCistenţă. iat o acum. cu capul îng*esuit între genunc*i. transpir$nd. lăzi care se s"ăr$mau !i teancuri de ţesături mucegăite. care avea să mă trădeze în cur$nd. că e o vră(itoare travestită în copil.

tăcut# -u mai "usesem în a!a întuneric p$nă atunci. p$lp$iri !i sclipiri. "ereastra unei case. în care poţi întotdeauna să călătore!ti de la un &loc de întuneric la altul cu a(utorul di"eritelor licăriri. să or&ecăie după mine. r$z$nd cu dinţii ei ascuţiţi. stele !i licurici. !i orice punctează întunericul nopţii.ineva care lucra în magazin. !i nici de atunci încolo# -u era &ezna nopţii. în care poţi deslu!i di"erite licăriri.Poveste despre dragoste si întuneric orice clipă poate să mă prindă. care de o&icei este un întuneric al&astru înc*is. !i dintr odată o să se g*emuiască deasupra mea. !i o să mi in(ecteze în s$nge cine !tie ce vra(ă îngrozitoare. să mă tragă a"ară. în care întotdeauna se aude în depărtare ritmul unei 362 . să mă atingă cu degete care la pipăit sunt ca de &roască. să mă rănească. Mi am ţinut respiraţia !i mi am încle!tat pumnii# Dar omul nu mi a auzit inima &u&uind# ' trecut repede pe l$ngă cu!ca mea !i din mers înc*iz$nd u!a !i "ără să vrea m a înc*is înăuntru# 'cum eram încuiat aici# Pe vecie# %ntr un întuneric deplin# Pe "undul unui ocean pa!nic. ca să mă pre"acă pe loc într o vulpe ucisă# ?au în piatră# După !apte ani a trecut pe acolo cineva# . !i întotdeauna poţi să încerci să &$(&$i prin întuneric după ni!te um&re care sunt un pic mai întunecate dec$t noaptea însă!i# -u !i aici: eram pe "undul unei mări de cerneală# -ici tăcerea nu era a nopţii. ici !i colo. "elinarele drumeţilor din depărtare.

$t am stat acolo. c$ini lătr$nd. cu diagonală din piele neagră !i 3e""ie* ro!ie. .'mos +z pompe. te(g*elele !i toate ca&inele de pro&ă. . 2i cu alcovurile din spatele draperiilor. de un purpuriu întunecat. care era pe linia de încetare a "ocului# 6lonţul. !i poţi auzi greierii !i un cor de &roa!te. !i din c$nd în c$nd te străpunge urletul unui !acal# Dar aici nu eram într o noapte vie. cu mulţimea lui de la&irinturi. acum vreo !aizeci de ani# Dra un magazin ară&esc. pe care am urmărit o !i de care am 363 . a tras cu precizie în ea dinspre 'cademia de Poliţie. ?au vră(itoarea travestită în *amadriadă. de c$te ori încerc să mi înc*ipui cum arăta "aţa ei. 2i cu!ca în care am "ost îngropat de viu. după cum spun cei de la "aţa locului. 2i ce se a"lă acum pe locul acela. motoare *uruind sla&. a intrat prin urec*ea st$ngă a lui tanti 6reta !i i a ie!it prin oc*i# P$nă în ziua de azi. tăcerea pe care o găse!ti doar pe "undul unei mări de cerneală# .a mai rămas nimeni care să !tie# 6reta 6at a "ost ucisă în asediul Ierusalimului evreiesc din HI=8# )n ţinta! de elită din Legiunea 'ra&ă. )nul armenesc.e s a înt$mplat cu acele păduri !i tunelurile !erpuite. ţiuitul unui ţ$nţar. eram încuiat în cel mai întunecat întuneric# 2i tăcerea tăcerilor mă învăluia aici. am co!maruri cu un oc*i scurs# -ici nu am vreo posi&ilitate să sta&ilesc unde anume în Ierusalim era magazinul de îm&răcăminte. pe!teri !i cărări prin pădure. palpit$ndă.

în acela!i timp răutăcios !i de o tristeţe disperată# Poate că tanti 6reta. ca să o pedepsească pentru că a lipsit at$t de mult# Poate că secătura asta mică se ascunde aici. un copil "oarte prudent. pe ta&uretul de răc*ită din "aţa camerei de pro&ă# 8ără îndoială că s a speriat !i "aţa i s a înro!it at$t de ţare.e s a înt$mplat cu copilul. Poate că stă !i se uită la manec*inele de ceară ale unor "ete pe (umătate dez&răcate. .Poveste despre dragoste si întuneric "ugit apoi îngrozit. Poate că se uită la lumea de a"ară prin vitrina magazinului. care m a atras în ascunzi!ul ei din pădure p$nă ce m am trezit în &$rlogul ei tainic. c*ipul unei vulpi ucise. ?au pur !i simplu a găsit singur 364 . nici măcar "oarte cura(os# Tre&uie să ne înc*ipuim că la început tanti 6reta a încercat să mă găsească singură: poate că î!i înc*ipuia că &ăiatul a a!teptat !i a tot a!teptat p$nă ce s a plictisit !i acum se pare că se (oacă de a v aţi ascunselea cu ea.e s a înt$mplat cu prima dintre cele care m au ispitit. că a devenit aproape v$nătă# . în spatele ra"turilor. în care a &inevoit deodată să mi arate c*ipul său. s a nelini!tit că nu mă găse!te a!tept$nd o în locul pe care mi l sta&ilise. printre mantouri. înve!m$ntată într o roc*ie sclipitoare. pe care cu o singură privire am reu!it să l pre"ac într o oroare. -u. 'proape întotdeauna e un copil at$t de demn de încredere !i de ascultător. ?au aici. c$nd ea a catadicsit în s"$r!it să iasă iar. din acel lim&. strălucitoare. deloc întreprinzător.

?au un ro&inet. numai că un pic cu capul în nori. )n &ăiat isteţ. ve!nic rătăcindu se în tot "elul de pove!ti pe care i le spun eu sau pe care !i le spune singur# Poate că a ie!it totu!i pe stradă. ?periat că poate am uitat de el. pe pa(i!tea caprelor de pe coasta dealului. 365 . încerc$nd să găsească singur drumul spre casă. pierdut în tot soiul de visuri cu oc*ii desc*i!i. ca să &ea un pic de apă. Pe măsură ce îi cre!tea nelini!tea. în cr$ngul de măslini din apropiere. "ără îndoială. +are tanti 6reta a sunat la "armacia domnului Heinemann de la colţul străzii Eep*ania*. 2i dacă a apărut un necunoscut !i a întins m$na spre el !i i a promis tot "elul de lucruri minunate.'mos +z closetul. 2i dacă &ăiatul s a lăsat ademenit. zăpăcit. 2i a plecat. !i toată lumea din magazin. pe străduţele înguste. au căutat degea&a pe toate cărările pădurii# 2i pentru că se pare că era un magazin ară&esc. i au sărit în a(utor !i au pornit să mă caute# Pro&a&il că m au strigat pe nume. ci s a al&it toată !i a început să tremure. ca !i cum ar "i "ost răcită# In cele din urmă cu siguranţă că a ridicat vocea. de a valma. ne putem înc*ipui că p$lcuri de copii doar un pic mai mari ca mine au "ost c*emate !i trimise ici !i colo să mă caute prin cartier. . au cercetat aleile la&irintice ale magazinului. a iz&ucnit în pl$ns. v$nzători !i clienţi. în puţuri. în curtea mosc*eii. în pasa(ele care duceau în &azar# 5ra acolo vreun tele"on. tanti 6reta n a mai ro!it. pe care te poţi &aza.u un străin.

oric$t de scurtă o "i "ost ea. neted !i plăcut la pipăit# %mi încăpea per"ect în palmă !i degetele mele vi&rau c$nd se înc*ideau în (urul lui. solid. un "el de melc rotund de metal. alt"el părinţii mi ar "i amintit o mereu. se str$ngeau un pic !i se 366 . îl pipăiau. de o &l$ndeţe ciudată: a "i acolo era un pic ca !i cum m a! "i cui&ărit la căldură l$ngă mama su& o pătură de iarnă. poate din cauză că încă mai tremuram de teama că vră(itoarea cu c*ipul vulpii ucise încă mai amu!ina pe acolo după mine# %mi amintesc că teama a "ost înlocuită acolo pe "undul tăcutei mări de cerneală. !i cum într o oră sau două aproape că au al&it# %mi amintesc că nu am strigat acolo. în întunericul deplin# . în vreme ce ra"ale de v$nt rece iz&esc geamurile pe dina"ară# 2i un pic ca !i cum m a! "i pre"ăcut că sunt un copil surd !i or&# 2i un pic ca !i cum m a! "i eli&erat de ei toţi# Pe deplin# ?peram să mă găsească în cur$nd !i să mă scoată de acolo# Dar numai în cur$nd. la orice semn de neascultare ar "i pus pe tapet încă o reprezentaţie cu acea eCperienţă groaznică a pierderii !i (elirii . îl dezmierdau.Poveste despre dragoste si întuneric ' reu!it sau nu să le dea părinţilor mei vestea cea cumplită. prin care copilul cel aiurit i a "ăcut să treacă. ?e pare că nu.am scos nici un sunet# .am încercat să zg$lţ$i u!a încuiată sau să &u&ui în ea cu pumni!orii mei. -u imediat# 'veam acolo c*iar !i un o&iect mic. ani la r$nd.

trimiţ$ndu l departe în ad$ncimea spaţiului întunecat. iar capul i se îndepărta tot mai mult de coc*ilie# In cele din urmă îi îngăduiam să se întoarcă acasă treptat. o &andă su&ţire !i mlădioasă de oţel încovrigată într o cutie metalică# M am distrat cu acest melc multă vreme în întuneric.um a a(uns &rusc în posesia mea melcul cel &un. un clic în"iorat care îi era "oarte plăcut m$inii mele ce o învăluia# 2i iară!i îl scoteam din teacă !i trăgeam. se arcuie!te într o parte !i în alta !i pe dată se retrage în căsuţa lui# 5ra o ruletă. iar uneori trăgeau !i scoteau doar un pic capătul locatarului su&ţire !i mlădios dinăuntru precum capul unui melc care se iţe!te o clipă. curios. eli&er$ndu l doar un piculeţ !i stop. -u mi amintesc dacă l am în!"ăcat trec$nd 367 . !i de data asta întindeam la maCimum !arpele de oţel. primea toată lungimea lui !i răspundea cu o u!oară cutremurare "inală. îl întindeam. îl scoteam din teacă. ascult$nd pocniturile articulaţiilor lui delicate în vreme ce se întindea. alt piculeţ !i stop. care însemna că !arpele a dispărut de la cap la coadă înapoi în p$ntecul din care îi îngăduisem să iasă# . trăgeam de el. îi dădeam &rusc drumul !i "ăceam !arpele de oţel să se năpustească înapoi în siguranţa &$rlogului lui cu viteza "ulgerului. literalmente nimic c$t de multe pulsaţii pac pac vor mai "i p$nă să aud acel pac *otăr$t al &locării "inale. pipăind cu el ca să a"lu capătul întunericului.'mos +z des"ăceau un pic. p$nă ce cutia îl trăgea cu totul înapoi în p$ntecele ei. încerc$nd să g*icesc pentru că nu vedeam nimic.

să se vindece întru c$tva de dependenţa de roc*ii# După c$teva săptăm$ni sau luni am "ost luat de la tanti 6reta !i trimis la grădiniţa doamnei Pnina. !i ast"el î!i va pierde o sursă de venituri modeste. în amurg. mulţumită mie. n a "ost nici măcar vreo aluzie# -ici măcar o oc*eadă complice# Poate a nădă(duit ca amintirea să se !teargă cu timpul !i să a(ungem am$ndoi să credem că n a "ost dec$t un vis ur$t# Poate că a "ost c*iar un pic ru!inată de eCcursiile ei eCtravagante prin magazinele de îm&răcăminte: după acea dimineaţă de iarnă nu m a mai "ăcut niciodată complice la delict# Poate că a reu!it c*iar. tanti 6reta a *otăr$t că ar "i mai &ine din toate punctele de vedere. după ce s a g$ndit &ine.Poveste despre dragoste si întuneric pe l$ngă el. dar regulate# %ntre mine !i tanti 6reta. un sunet stăruitor. într una dintre meandrele la&irintului. de departe. pe strada Eep*ania*# Dar încă vreo c$ţiva ani am auzit sla&. sau dacă degetele mele au dat peste el în cu!ca aceea.u siguranţă că nu găsea nici un motiv ca să i îngri(oreze după aceea. c$nd totul s a terminat cu &ine# Poate că s a temut că o vor considera o &onă pe care nu te poţi &aza pe de a ntregul. sunetul pianului lui tanti 6reta. povestea morţii !i învierii mele din magazinul de îm&răcăminte ară&esc nu a "ost pomenită niciodată. să nu le spună nimic părinţilor mei# . în călătoria mea de cavaler rătăcitor. după ce &olovanul "usese rostogolit înapoi ca să astupe gura morm$ntului meu# -e putem înc*ipui "ără să gre!im că. singuratic. dincolo de zgomotele străzii# 368 .

'mos +z -u a "ost vis# 1isele se topesc cu timpul !i lasă locul altor vise. care nu se potriveau unui v$nzător dintr un magazin de îm&răcăminte. printre care se vede un incisiv de aur# 2i nu e doar vră(itoarea: mai e !i melcul de metal pe care l am adus din pădure. ci mai degra&ă. îndrăzneam să l iau !i să mă (oc cu el su& pătură. cu rame ca"enii. în v$rstă. poate. cu pungi mari su& oc*ii &l$nzi. acel copil &ătr$n. ceva ce n am înţeles. av$nd în (urul g$tului un metru de croitorie verde !i al&. însă am tradus totu!i în cuvinte în inima mea: 9-u ţi "ie teamă. melcul pe care l am ascuns de mama !i de tata !i pe care uneori. nici &ătr$n. întruc*ipare a vulpii ucise. c$nd eram singur. cu capetele sp$nzur$ndu i pe piept# ?e mi!ca parcă o&osit# 8aţa lui ca"enie era lată !i somnoroasă !i un z$m&et s"ios a p$lp$it o clipă !i s a stins su& mustaţa lui cenu!ie !i moale# >ăr&atul s a aplecat deasupra mea !i mi a spus ceva în ara&ă. care "redonează în vreme ce merge cu pa!i t$r!$iţi. în vreme ce acea vră(itoare pitică. unui t$mplar îndesat. provoc$ndu i erecţii lungi !i retrageri "ulgerătoare în ad$ncimea &$rlogului lui# )n &ăr&at cu pielea de culoarea ca"elei. nu prin 369 . cu un muc de ţigară stins între &uze !i o ruletă vec*e iţindu i se din &uzunarul de la piept# >ăr&atul s a uitat o vreme la mine. nici t$năr. copile. încă mai r$n(e!te la mine cu dinţii ei ascuţiţi. nu ţi mai "ie teamă:# %mi amintesc că salvatorul meu avea oc*elari de citit pătraţi.

între mine !i tanti 6reta. pră"uită. între m$inile lui calde. în amurg. între&are. !i acolo aerul era plin de mirosuri de ca"ea !i ţigări !i sto"ă de l$nă !i a"ters*ave ul &ăr&atului care mă găsise. &ăr&atul m a trecut în &raţele lui tanti 6reta# .$nd &ăr&atul mi a văzut lacrimile.u toate că nu eram prea dornic să "iu în &raţele ei# %ncă nu# 1oiam să mai stau un pic lipit 370 . în picioare sau !ez$nd. care îmi îng*eţase de teamă. !i el a rostit o "rază !i către tanti 6reta.Poveste despre dragoste si întuneric lentilele oc*elarilor. m a ridicat sus în aer !i m a str$ns destul de tare la piept. care pl$ngea într un colţ. amintind plăcut de un drum de ţară um&rit. mult mai picant !i mai &ogat. !i atunci am început să pl$ng# . ca un doctor care palpează ca să a"le eCact unde doare. care îi alunecaseră pe nas. competentă. pentru că era lume în &irou. care a ro!it "oarte tare. un miros pe care voiam să l ai&ă !i tata# Iar &ăr&atul care m a găsit a spus c$teva cuvinte în ara&ă celor adunaţi acolo. lentă. ca !i cum ar "i încălzit un pui îng*eţat . în e&raica ara&ilor. !i după ce m a cercetat atent !i !i a ascuns alt z$m&et sau um&ra unui z$m&et su& mustaţa îngri(ită a dat din cap pentru sine de două trei ori !i apoi s a întins !i mi a luat m$na. !i m a scos din ung*erul întunecat. !i apoi. di"erit de al tatălui meu. mi a apăsat o&razul de o&razul lui moale !i a zis. Totul în ordine# 8oarte &ine# 2i m a dus în &raţe p$nă la &iroul care se a"la în măruntaiele magazinului. cu vocea lui (oasă. ci peste ele. răspuns !i rezumat: J Totul în ordine. cu o mi!care largă.

?au dacă mai trăie!te. sau dacă le a! spune ea ar putea să z$m&ească !i să spună că întotdeauna visam ast"el de pove!ti în timpul somnului de după masă. un castronel de orez "iert !i un pa*ar de lapte călduţ.ine !tie cum îl c*ema. despre "undul mării de cerneală sau despre &ăr&atul care m a salvat: nu voiam să mi con"i!te melcul# 2i nu !tiam cum le a! "i putut 371 . 'poi ne am dus acasă cu auto&uzul <'# Tanti 6reta s a spălat pe "aţă !i m a spălat !i pe mine. dormi. dragul meu:# Poate că trăgea năde(de să !teargă mărturia# Poate că trăgea năde(de că atunci c$nd mă voi trezi din somnul de după masă o să cred că totul s a înt$mplat într un vis !i n o să le spun părinţilor.'mos +z de pieptul &ăr&atului care mă salvase# După aceea au vor&it o vreme. ca să se poată &ucura de ele !i ceilalţi copii# Dar n am adormit# 'm stat cuminte su& pătură. ?au în murdărie !i sărăcie. cu poze "rumos colorate. doar m a m$ng$iat pe o&raz !i m a &ătut u!urel pe umăr de două ori !i a plecat# . omul meu n a vor&it. (uc$ndu mă cu melcul meu de metal# -u le am spus niciodată părinţilor mei despre vră(itoare. nu omul meu. !i pe c$nd mă învelea a zis 9Dormi. care s au s"$r!it cu pupături lipicioase. ca să nu se vadă că am pl$ns# Mi a dat ni!te p$ine cu miere. +are trăie!te în casa lui. ceilalţi. iar ca desert două &ucăţi de marţipan# 'poi m a dez&răcat !i m a culcat în patul ei !i a revărsat peste mine o ploaie de giugiuleli !i de sunete miorlăite. cineva c*iar că ar tre&ui să le scrie !i să le pu&lice într o carte. în vreo ta&ără de re"ugiaţi.

um.4 înălţimea ?a.e mine# . cu toate că a! "i putut cu siguranţă să l amarase# De eCemplu. : .am răspuns.4 Hoţ. a! "i putut să i spun că din acea dimineaţă mai am un tată în a"ară de el# )n tată ara&# %n vreme ce mă încălţa glumea cu tanti 6reta# %ntotdeauna curta "emeile cu vor&e de du*# 2i întotdeauna "lecărea la nes"$r!it. Doamne "ere!te. cam a!a: 9-u i delict deloc N >ag m$na în "oc N )n "lirt !i un (oc N . ca să nu lase loc nici unei clipe de tăcere# Tatei i a "ost "rică toată viaţa de tăcere# %ntotdeauna se simţea răspunzător de viaţa unei conversaţii !i considera că e un semn de e!ec !i de vinovăţie din partea lui dacă aceasta l$ncezea un moment# '!a că a "ăcut o poezie în cinstea lui tanti 6reta. a zis: 9înălţimea ?a e cam palid azi# ' avut o zi grea.Poveste despre dragoste si întuneric eCplica unde l am găsit# -u prea puteam zice că l am adus ca amintire din vis# 2i dacă le spuneam adevărul s ar "i în"uriat pe tanti 6reta !i p.4 %nălţimea ?a !i a pierdut cumva minţile. ?au castelele i au "ost cucerite de du!mani. I au "ost. scu"undate coră&iile.a de o&icei.4 2i m ar "i dus drept acolo !i m ar "i silit să dau înapoi melcul meu !i să spun vă rog să mă scuzaţi# 2i apoi pedeapsa# Mai t$rziu în acea după amiază a venit tata să mă ia de la tanti 6reta# .u 6reta pe loc:# 372 .

un ar&ust s"ri(it de piper se c*inuia să supravieţuiască. ca !i cum t$n(eau să "acă pentru el o mică piruetă# In seara aceea tata m a dus într o călătorie lungă !i amănunţită printre vestigiile civilizaţiei inca: seto!i de cunoa!tere. ca o curte de înc*isoare# 2i în um&ra c*iparo!ilor înalţi de pe cealaltă parte a zidului. doar un dreptung*i str$mt de păm$nt &ătucit. am trecut împreună peste oceane !i munţi.u oc*ii no!tri am văzut ora!ele misterioase !i ruinele palatelor !i templelor din enciclopedie !i din "ilele unei cărţi ilustrate poloneze# Toată seara mama a stat într un "otoliu. iar g$tul !i pieptul ei au luat culoarea unei vinete.'mos +z Poate că a mers !i mai departe !i a zis: 96reta dragă ţi "aci păcat N Drept aici m ai săgetat:. r$uri !i c$mpii din marele atlas german# . domnule doctor Dlausner. scr$!nind din dinţiF îmi plăcea 373 . cu picioarele str$nse su& ea# %ncălzitorul cu para"ină ardea cu o "lacără lini!tită. arăt$ndu !i inima# Tanti 6reta a ro!it pe dată !i pentru că îi era ru!ine că se înro!e!te. citind. tare ca &etonul. de un al&astru înc*is# 2i la c$teva minute o dată tăcerea din odaie era su&liniată de trei patru &ol&oroseli ale &ulelor de aer din venele încălzitorului# 6rădina nu era o grădină adevărată. zău a!a. a ro!it !i mai tare. însă coapsele ei au tremurat u!or către el. ce stră(uiau grădina Lem&ergilor de alături# %ntr un colţ. pe care c*iar !i ciulinii cre!teau cu greu# 5ra întotdeauna în um&ra zidului de ciment. însă tot a reu!it să &ol&orosească: J -u.

devreme. *ăt departe în satele !i 3i&&utzurile din 6alileea. a zis el cu entuziasm# 9+ să "acem un mic 3i&&utz în spaţiul de l$ngă rodiu !i o să scoatem p$inea din păm$nt prin propria trudă#: -ici o "amilie de pe strada noastră nu avea *$rleţ. în care &ăgăm un &ăţ lung cam de un deget pre"ăc$ndu i ast"el în pipe. nu a!teptam "ructele. un supravieţuitor dezamăgit al vremii în care Derem 'vra*am era încă livadă. pe c$nd mama 374 . copiii. care trăiau peste dealuri. aproape de celălalt zid. Mala !i ?tasze3 7udnic3i din strada . era un copac sau un tu"i! singuratic de rodii. "urcă sau sapă# 'st"el de lucruri ţineau de noii evrei.Poveste despre dragoste si întuneric să i "rec "runzele între degete !i să trag în piept mirosul lor eCcitant# %n partea opusă. uneori părea că e la capătul "iecărei pipe un licăr ro!iatic# -i!te musa"iri cu înclinaţii agricole. mi au adus odată în dar trei punguţe de *$rtie cu seminţe de ridic*i. ca acelea pe care le "umau englezii !i c$ţiva oameni mai înstăriţi din cartier care voiau să i imite pe englezi# + dată pe an desc*ideam o prăvălie de pipe într un colţ al curţii# Datorită culorii &o&ocilor. !i care în"lorea cu încăpăţ$nare în "iecare an# -oi. ci tăiam "ără milă &o&ocii necopţi. ro!ii !i castraveţi# '!a că tata a propus să "acem o parcelă cu legume# 9+ să "im am$ndoi "ermieri:. ar!i de soare. din ?*aron !i din văi# '!a că tata !i cu mine am purces să cucerim săl&ăticia !i să "acem o grădină de legume aproape cu m$inile goale# ?$m&ătă dimineaţa.ancelarului. în "ormă de vază.

plin de &ucuriile agriculturii. oră!eni p$nă în v$r"ul degetelor noastre su&ţiri. palizi ca două coli de *$rtie.'mos +z încă dormea. numită 1elveta. între u!ile celor două camere# 'poi mi a spus să mă a!ez în genunc*i !i să ţin &ine. cu am$ndouă m$inile. un g*em de s"oară. primul a(utor în caz de accidente# Mai înt$i tata a ridicat ceremonios cuţitul pentru *$rtie. avea rostul să de(oace toate tertipurile soarelui de primăvară#0 Tata desc*idea parada. o !uru&elniţă. adică un pic mai mult dec$t *arta lumii care at$rna pe peretele coridorului nostru. o "urculiţă. dar &ine apăraţi de un strat gros de cremă pe care ni l am întins unul altuia pe umeri# /. cu veste al&e. cu pieptul îngust. neră&dător. la "el ca întregul cartier. un sac gol !i cuţitul pentru *$rtie de pe &iroul său# 5u măr!ăluia m pe urmele lui. care avea cam doi metri pătraţi. pantaloni scurţi !i pălării 3a3i.rema. noi doi ne am "uri!at a"ară. slă&ănogi. un &eţi!or cu care să pui iodul. un &ăţ ascuţit la un capăt pe care îl numea ţăru!# Planul lui era să &ată cu ciocanul c$te un ţăru! în colţurile parcelei !i să încon(oare totul cu s"oară &ine întinsă# %nsă păm$ntul &ătucit era tare ca &etonul !i a rezistat tuturor e"orturilor tatei de a în"ige 375 . încălţat cu g*ete !i înarmat cu un ciocan. două pa*are !i o cutiuţă cu un plasture. o sticluţă cu iod. s a aplecat !i a trasat pe păm$nt patru linii# 'st"el a marcat pe dată !i pentru totdeauna *otarele parcelei noastre. căr$nd o sticlă cu apă. o "$!ie de ti"on !i u n &anda(.

să &eau ni!te apă. s a întors pe c$mpul de luptă !i s a străduit !i mai tare# Transpira din &el!ug în vreme ce se lupta !i. imit$ndu i incon!tient clătinarea din cap: J 'sta e# In "elul acesta a dat tata semnalul unei scurte pauze# Mi a spus să mi !terg transpiraţia. !i a clătinat de c$teva ori din cap. i a a!ezat cu gri(ă pe pervazul "erestrei de la &ucătărie. v$r"ul ţăru!ului s a turtit rapid# Prin trudă aprigă am reu!it în cele din urmă să străpungem crusta de la supra"aţă !i să "acem o mică depresiune# Ţăru!ii au "ost în"ipţi p$nă la o ad$ncime de (umătate de deget !i în ruptul capului n au vrut să meargă mai departe# 'm "ost siliţi să l spri(inim pe "iecare cu două sau trei pietre mari !i să nu întindem c*iar a!a de &ine s"oara. cu alte cuvinte. restul lumii# J 'sta e. ca !i cum ar "i "ost de acord cu el însu!i !i ar "i con"irmat validitatea celor săv$r!ite# Iar eu am repetat după el. reu!isem să "acem ceva din nimic: de aici p$nă aici era înăuntru. să !ed pe treaptă !i să mă 376 . o dată sau de două ori aproape că m a lovit peste degetele care ţineau ţăru!ul# Intre timp. "ără oc*elari. de "apt grădina noastră de legume. pentru că de c$te ori o str$ngeam ţăru!ii ameninţau să iasă din păm$nt# '!a că parcela a "ost marcată de patru porţiuni de s"oară legată le(er# In ciuda tuturor acestora. !i totul din (ur era a"ară. !i a scos oc*elarii cu un aer de martir. a zis tata cu modestie.Poveste despre dragoste si întuneric ţăru!ii# '!a că a lăsat (os ciocanul.

g$"$ind de parcă s ar "i înecat.ur$nd pe pernuţele moi ale m$inilor i au apărut &ă!ici mari. nu "ăcut să dea iure! prin "orti"icaţii. ci !i a pus la loc oc*elarii. eroic !i aproape cu m$inile goale. toate de odată# . a inspectat progresul de p$nă acum al proiectului nostru. ar "i mai &ine să săpăm mai înt$i parcela !i a&ia apoi să o marcăm. lac de apă. "ăcută pentru a trage a"ară cuiele. alt"el s"oara ne ar sta în cale# De asemenea. cu spatele îndurerat. a analizat gre!elile "ăcute.'mos +z odi*nesc un pic# 5l nu s a a!ezat l$ngă mine. "urcă !i sapă. iz&ea iar !i iar cu ciocanul în păm$ntul încăpăţ$nat# Dar ciocanul era prea u!or: era un ciocan pentru tre&uri casnice. cu "orti"icaţiile păm$ntului întărit# %ncovoiat. !i a&ia apoi să ne reluăm atacul cr$ncen# Tata s a luptat p$nă la pr$nz. p$nă pătrunde &ine !i înmoaie acoperăm$ntul de "ier. slu(ea drept *$rleţ. a c*i&zuit la el. dar tata a scr$!nit din dinţi !i 377 . a stat l$ngă pătratul nostru de s"oară. cu oc*ii arăt$nd dezgoliţi !i nea(utoraţi "ără oc*elari. s a g$ndit la următoarea "ază a campaniei. s a *otăr$t să turnăm pe păm$nt patru cinci găleţi de apă !i să a!teptăm vreo douăzeci de minute. ci să spargă nuci sau să &ată un cui în u!a de la &ucătărie# Iar !i iar ridica tata ciocanul lui (alnic. a tras concluziile !i mi a spus să scot deocamdată ţăru!ii !i s"oara !i să i a!ez în ordine l$ngă perete: de "apt. ca David cu pra!tia împotriva armurii masive a lui 6oliat sau ca !i cum ar "i atacat crenelurile Troiei cu o tigaie# Partea &i"urcată a ciocanului.

slavonă sau sanscrită# La un moment dat a repezit ciocanul cu toată puterea drept pe &om&eul panto"ului !i a gemut de durereF !i a mu!cat &uza. apoi s a întors pe c$mpul de luptă !c*iopăt$nd. după c$t mă taie capul. nici c*iar c$nd s au spart !i a curs "luidul din ele !i s au pre"ăcut în răni desc*ise# . a sor&it un pic de apă. s a odi*nit un pic. ilar plin de *otăr$re. în cele din urmă.a dat atenţie nici &ă!icilor de pe laturile degetelor sale de cărturar# Iar !i iar ridica ciocanul în înalturi. a desprins &ulgări mari pe care i a îngrămădit unul peste altul la picioarele sale. pre"ăc$ndu se iar în &eton# ' trudit la crăpături. !i în vreme ce se lupta cu elementele naturii !i cu săl&ăticia virgină &uzele sale &ol&oroseau imprecaţii în"ier&$ntate la adresa solului neînduplecat. răsucindu se !i încovrig$ndu se ca tendoanele smulse din carne 378 . a "olosit cuvintele 9evident: sau 9categoric: pentru a !i repro!a lipsa de gri(ă. le a ad$ncit !i le a lărgit. !i a început să crape# Pe dată tata a v$r$t v$r"ul !uru&elniţei în crăpături.Poveste despre dragoste si întuneric nu le a &ăgat în seamă. ca !i cum s ar "i temut că solul s ar putea răzg$ndi. iz&ea !i &u&uia !i îl ridica iar în înalturi. !i cu degetele goale. al&ite de e"ort. !i a !ters "runtea. păm$ntului întărit i s a "ăcut milă de el. a !ters cu &atista gura sticlei !i a insistat să &eau !i eu un pic. !i !i a reluat eroic e"orturile tenace# P$nă ce. în am*ară. îl lăsa în (os. ca pe ni!te &alauri uci!i# 7ădăcini rupte se iţeau din ace!ti &ulgări de păm$nt. cu &urta în sus. sau poate că a "ost doar uimit de devotamentul lui. în greacă !i în latină !i.

resturi de "iertură de ovăz !i de &or! cu legume "ierte. zaţ de ca"ea m$los pe care pluteau "runze de ceai. să des"ac &ulgării cu cuţitul de *$rtie. simţindu ne ca doi adevăraţi muncitori !i "ăc$ndu ne v$nt cu pălăriile 3a3i# 9Tre&uie neapărat să *rănim solul cu orice poate să se trans"orme din resturile de la &ucătărie într un *umus &ogat în su&stanţe organice. să pieptăn părul solului a"$nat# 'cum a venit vremea "ertilizării# -u aveam gunoi de la vite sau păsări. să sparg !i să "ăr$miţez "iecare &ulgăre !i. în cele din urmă. dovleci putrezi. resturi de pe!te !i ulei de pră(it înnegrit. cu vestele leoarcă de sudoare. ca un "el de supă groasă care s a stricat# 9'sta o să îm&ogăţească solul nostru sărac:. să desprind rădăcinile !i să le pun în sac. mi a eCplicat tata pe c$nd ne odi*neam alături pe treaptă. să îndepărtez pietrele mari !i mici. a!a că tata pregătise dinainte o cratiţă cu resturi de m$ncare# 5rau ni!te lături groase din apă în care a "iert m$ncarea. co(i de "ructe !i legume. "olosind "urculiţa ca pe o gre&lă sau o grapă.'mos +z vie# ?arcina mea era să avansez în urma e!alonului de asalt. ca să le dea plantelor noastre *rana "ără de care vor cre!te c*ircite !i &olnăvicioase#: Pro&a&il că a g*icit corect ideea ori&ilă care îmi 379 . lapte acrit !i tot soiul de alte lic*ide v$scoase !i scursuri groase pline de &ucăţi !i particule suspecte. iar eCcrementele porum&eilor de pe acoperi! ie!eau din discuţie din cauza riscului de in"ecţie.

gunoită !i însăm$nţată. pentru că s a gră&it să adauge.Poveste despre dragoste si întuneric venise în minte. Tolstoi. unul pentru castraveţi !i altul pentru 380 . însă deose&ită de acesta prin culoarea ei ca"eniu înc*is !i prin solul s"ăr$micios. încon(urată din toate părţile de păm$ntul gol al curţii din spate. lini!titor: 92i să nu "aci gre!eala să te sperii că am putea a(unge să m$ncăm prin legumele pe care le cre!tem ceea ce acum poate părea un gunoi dezgustător# -u !i nu4 In nici un caz4 6unoiul nu e mizerie. alc*imie. lucrat# Parcela noastră de legume era "rumos săpată !i gre&lată. organic. "ructe !i toate roadele &ogate ale c$mpului. proiectul de cucerire a săl&ăticiei "usese dus la &un s"$r!it# -oua noastră grădină se întindea de la un ţăru! la altul !i de la o s"oară la altă. roade. acea metamor"oză minunată care trans"ormă putreziciunea !i descompunerea în compost. eCact !i în ordine: putreziciune !i descompunere.$nd mama a venit să ne spună că pr$nzul va "i gata într o (umătate de oră. compostul în sol &ogat !i ast"el în cereale. e o comoară ascunsă generaţii la r$nd de ţărani !i de "ermieri au perceput instinctiv acest adevăr# Tolstoi însu!i vor&e!te undeva despre mistica alc*imie care se des"ă!oară în p$ntecul păm$ntului. tata mi a eCplicat cuvintele simplu. mister# . metamor"oză. legume. unul pentru ro!ii. împărţită în trei valuri sau d$m&uri alungite !i egale. compost. grădinii !i livezii:# In vreme ce "iCam la loc ţăru!ii în cele patru colţuri ale parcelei noastre !i întindeam cu &ăgare de seamă s"oara între ei.

strălucind în ro!u. am pus la capătul "iecărui strat c$te un &ăţ !i pe "iecare &ăţ o punguţă în care se a"laseră seminţele# '!a se "ace că aveam. am udat d$m&urile gestante o dată !i încă o dată cu o stropitoare improvizată dintr o sticlă cu apă !i o mică strecurătoare din &ucătărie. care în viaţa civilă at$rna de ceainic !i ţinea "runzele c$nd "ăceam ceaiul# Tata a zis: J '!adar. o atinge 381 . are propriul ei înger care stă deasupra ei. o să alergi să cauţi primele semne de încolţire. nici prea puţin. !i "ără îndoială că în "iecare dimineaţă. cu două trei picături transparente de rouă care i se prelingeau pe o&ra(i.'mos +z ridic*i# 2i în loc de plăcuţe temporare. spun ra&inii. spălate !i plesnind de sănătate. pentru că în c$teva zile lăstarii "iravi o să înceapă să !i ridice capetele !i o să dea deoparte "iri!oarele de păm$nt. o grădină viu colorată de poze: o imagine plină de viaţă a unei tomate de un ro!u în"lăcărat. nu tre&uie să le udăm nici prea mult. o poză cu ni!te castraveţi într o nuanţă atrăgătoare de verde !i o ilustraţie apetisantă a unei legături de ridic*i. ca acelea care se pun la căpăt$iul mormintelor ce nu au "ost încă acoperite cu o piatră. a!a cum un &ăiat neascultător î!i scutură capul ca să !i dea (os !apca# 8iecare plantă. cel puţin p$nă ce cre!teau legumele însele. de cum "aci oc*i. pe moment. al& !i verde# După ce am împră!tiat îngră!ăm$ntul !i am pus în păm$nt seminţele. de acum în "iecare dimineaţă !i seară o să udăm straturile de legume.

conotaţii !i (ocuri de cuvinte se scurgea din el. "ericit ca un artist care pozează alături de ultima lui creaţie.re!ti4:# Tata a mai zis: J 'cum înălţimea 1oastră cea transpirată !i murdară să "acă &ine să ia ru"ărie. întotdeauna d$nd pe dina"ară de citate !i prover&e. a ara !i a lipsi. !i apoi m am căţărat pe capacul de la closet !i m am uitat pe "erestruică# ?e vedea de(a ceva. dar "ericit ca un erou învingător# Tata era un vor&itor neo&osit. )n prim lăstar. pentru că umilul 1ostru servitor î!i a!teaptă cu ră&dare r$ndul# %n &aie am scos totul de pe mine. + mlădiţă verde. de eCemplu. păduri întregi de "apte !i analogii. întotdeauna &ucuros să eCplice !i să citeze. căma!ă !i pantaloni curaţi !i să sară în cadă# %nălţimea 1oastră să !i amintească să "olosească mult săpun. )n torent constant de aluzii. a dezrădăcina !i a rupe. dornic să ţi pună pe loc la dispoziţie vastele lui cuno!tinţe# Te ai g$ndit vreodată la modul în care lim&a e&raică leagă la un loc anumite rădăcini după sunetele lor.*iar !i una c$t o gămălie. Pe c$nd mă uitam a"ară l am văzut pe tata ză&ovind c$teva minute alături de noua lui grădină.Poveste despre dragoste si întuneric pe cap !i zice 9. sau legătura etimologică între păm$nt ro!u om s$nge tăcere. p$nă la c*iloţi. 382 . mai ales !tii tu unde# 2i să nu adoarmă în cadă ca de o&icei. a lapida !i a alunga. a planta !i a scoate din păm$nt. modest !i smerit. asocieri. încă !c*iopăt$nd de c$nd î!i dăduse peste deget cu ciocanul. o&osit. .

ca !i cum !i ar "i amintit deodată că a uitat ceva. călc$ndu !i pe demnitate.'mos +z mormane peste mormane de eCplicaţii.ai vrea să "ii at$t de drăguţ !i să mi aminte!ti ce anume era. ca !i cum te ar "i tras de m$necă !i te ar "i implorat să &inevoie!ti să i arăţi un strop de iu&ire# +c*ii lui căprui te priveau a&senţi sau c*iar panicaţi. ca !i cum s ar "i rugat. ceva ce nu tre&uia cu nici un preţ să uite# Dar ce anume uitase. străduindu se cu disperare să i distreze pe cei de "aţă. 383 . cine mai !tie ce. care i erau prea largi !i i a(ungeau p$nă la genunc*ii noduro!i# >raţele !i picioarele su&ţiri erau "oarte al&e !i acoperite cu păr des !i negru# 'răta ca un învăţăcel talmudic &uimac. să răsp$ndească "ericire. neră&dător să descopăr vreun semn de încolţire. într o "lanelă leoarcă de sudoare !i pantaloni scurţi 3a3i. ce "usese t$r$t &rusc a"ară din întunericul lăca!ului de studiu. nu !i amintea în ruptul capului# ?cuză mă. Dacă mi e îngăduită îndrăzneala# Q In zilele următoare am alergat în grădina noastră de legume la "iecare două trei ore. îm&răcat în ve!mintele 3a3i de pionier !i condus cu &rutalitate în al&astrul or&itor al amiezii# E$m&etul lui !ovăielnic te "iCa o clipă.eva ce nu poate "i am$nat# . prin oc*elarii cu rame rotunde. dar care era cel mai urgent !i mai important lucru de pe lume.eva important# . încordată. respingeri !i argumente. !tii tu cumva ce am uitat. "ie doar !i pentru o clipă# + siluetă uscăţivă. c*iar să "acă pe prostul. doar să nu se instaleze tăcerea. .

într o dimineaţă devreme.Poveste despre dragoste si întuneric "ie !i numai vreo um&ră de mi!care a păm$ntului a"$nat# )dam iar !i iar parcela. au pălit. înc$t le am udat din nou !i din nou# 2i am înălţat o sperietoare îm&răcată într un com&inezon vec*i de al mamei. p$nă ce n au mai "ost dec$t ni!te paie (alnice# . "iind at$t de (oasă. cu o cutie goală de conserve în loc de cap. p$nă ce păm$ntul se pre"ăcea în noroi# In "iecare dimineaţă săream din pat !i dădeam "uga desculţ. nici măcar n au răsărit: au eCaminat condiţiile predominante. să văd dacă peste noapte se produsese minunea mult a!teptată# 2i după c$teva zile. su&ţiri. încon(urată de ziduri înalte !i um&rită de c*iparo!i înalţi. cenu!ii. ca al lui Hitler. am văzut că ridic*ile au preluat conducerea !i !i au înălţat periscoapele plăp$nde. ca !i cum ar "i "ost tare descura(ate.$t despre ro!ii. dintre care unul a ie!it un pic str$m&. pe care am desenat o gură !i o mustaţă !i o "runte peste care cădea păr negru. tre&uie să i "i m$*nit sau îngrozit. !i doi oc*i. înc$t nu a(ungea la ea nici o rază de soare# ?au 384 . în"ă!urate str$ns# 'm "ost at$t de "ericit. trupurile li s au încovoiat peste noapte. au discutat ce să "acă !i au *otăr$t să ne lase &altă# Poate curtea noastră nu era în stare să rodească nimic. ca !i cum ar "i clipit !mec*ere!te sau în &ătaie de (oc# După c$teva zile au ie!it !i castraveţii# Dar indi"erent ce au văzut ridic*ile !i castraveţii. capetele lor micuţe au atins păm$ntul iar ele au devenit ve!tede. pentru că s au răzg$ndit. în pi(ama.

înlăcrimat. că am gre!it cu siguranţă pe undeva# '!a că acum categoric suntem o&ligaţi să muncim "ără istov !i cu înver!unare ca să găsim rădăcina !i cauza e!ecului nostru# 'm pus prea mult îngră!ăm$nt. ci simpli amatori. decurge concluzia gravă. 'm udat prea mult. despre grădinărit !i despre cultivarea legumelor /cel de al doilea era în germană0. dar inevita&ilă. cuvintele grece!ti din Mis*na*. ?au. a adus două volume groase pe care le împrumutase.'mos +z poate că sărisem peste cal cu udatul# ?au cu îngră!ăm$ntul# Poate că sperietoarea mea Hitler. dimpotrivă. de care nu s au sinc*isit deloc păsările. am sărit peste o "ază esenţială. tata m a văzut aplecat peste lăstarii muri&unzi. nu suntem ţărani sau "ii de ţărani. 385 . adoratori ageamii care curtează păm$ntul. declinul unor lim&i ale minorităţilor din >alcani. dar nu sunt încă o&i!nuiţi cu calea de mi(loc# In acea zi. a spus tata cu tristeţe. îngrozise de moarte lăstarii "iravi# '!a că acesta a "ost s"$r!itul încercării noastre de a crea un "el de mic 3i&&utz în Ierusalim !i de a m$nca într o &ună zi rodul muncii noastre# J De aici. interpretarea teCtelor ugaritice# %nsă într o dimineaţă. pe c$nd pleca la lucru cu servieta lui cam *ărtănită. in"luenţa poeziei curtene!ti medievale asupra originilor romanului scurt. c$nd s a întors de la munca lui des"ă!urată la >i&lioteca -aţională de pe Muntele ?copus. La urma urmei. !i le a studiat cu gri(ă# 'tenţia lui s a îndreptat în cur$nd către alte pro&leme !i către cu totul alte cărţi.

a venit acasă cu auto&uzul. avea să se înalţe cele&ra re!edinţă din pre"a&ricate a pre!edintelui >en Tsvi# Tata s a dus după orele de muncă la această "ermă eCperimentală# Pro&a&il că i a spus lui 7ac*el @annait sau uneia dintre asistentele acesteia. căr$nd o lădiţă de lemn cu păm$nt în care erau vreo douăzeci sau treizeci de răsaduri sănătoase# ' adus pe "uri! prada în casă !i a ascuns o de mine în spatele co!ului cu ru"e murdare sau su& 386 . un soi de comună. dar m a pus iute (os# 5ra perpleC. la începutul anilor . c$te o picătură "iecăruia# %n acel moment tatei i s a "ăcut milă de mine# M a ridicat !i m a str$ns la piept. aproape că se pierduse cu "irea# %nainte să plece. coteţe de păsări !i stupi# Pe acest loc. a cerut s"aturi !i îndrumare !i. o "ermă a "emeilor. ca !i cum ar "i "ugit de pe c$mpul de luptă.asa 8emeilor Pioniere sau poate că 8erma 8emeilor Muncitoare sau cam a!a ceva# %n spatele ei era o mică rezervaţie agricolă.Poveste despre dragoste si întuneric cu"undat într un ultim e"ort disperat de a i salva cu a(utorul unor picături pentru nas sau pentru urec*i. legume. în cele din urmă. sting*erit. cuvintele: 9+ să vedem ce se mai poate "ace:# Pe strada I&n 6a&irol din 7e*avia era pe atunci o clădire numită . toată povestea în"r$ngerii noastre agricole. a dat de trei patru ori din cap !i a îngăimat g$nditor. doar vreun s"ert de acru de pomi "ructi"eri. mai degra&ă pentru sine dec$t către mine.P0. pe care le luasem "ără să cer voie din dulăpiorul cu medicamente din &aie !i acum le administram lăstarilor o"iliţi.

!i veniţi să mi spuneţi ce credeţi. a a!teptat p$nă ce am adormit. Lăstarii mei s"ri(iţi. ca !i cum mi ar "i spus să mi leg !ireturile sau să mi înc*ei căma!a# 8ără să !i ridice oc*ii de pe ziar.'mos +z &u"etul din &ucătărie. plesnind de sănătate. apoi s a "uri!at a"ară. a zis: J Da# Mi se pare că medicamentul tău de ieri le a "ăcut &ine plantelor noastre su"erinde# . &ine. mi am dat seama că minunea era c*iar mai mare dec$t păruse la prima vedere# 7ăsadurile de ridic*i săriseră noaptea în stratul castraveţilor# Iar în stratul ridic*ilor se a!ezaseră ni!te plante pe care nu le recuno!team deloc. unde pusesem seminţele de ro!ii care nu au încolţit. înarmat cu lanterna. înălţimea 1oastră. poate vinete. ca prin "armec.e ar "i să mergeţi să aruncaţi 1oi în!ivă o privire. uluit. stratul pentru care nu avusesem vreun 387 . înc$t ieri nu mai erau dec$t ni!te paie (alnice. sau morcovi# 2i lucrul cel mai de mirare: pe stratul din st$nga. cople!it de puterea magică a zece sau douăzeci de picături pentru nas sau urec*i# Tot *ol&$ndu mă a!a. tata mi s a adresat pe un ton o&i!nuit. !uru&elniţa. rogu vă. se trans"ormaseră peste noapte. în plante viguroase. ciocanul lui neîn"ricat !i cuţitul pentru *$rtie# Dimineaţa. care "useseră at$t de o"iliţi !i găl&e(iţi. c$nd m am trezit. !i vom vedea dacă am$ndoi suntem mai mult sau mai puţin de aceea!i părere. pline de sevă !i de un verde intens# 'm rămas acolo. dacă e vreun semn de vindecare# ?au poate că mi s a părut# Mergeţi să vedeţi.

în căutarea altor semne de viaţă# T$rziu.Poveste despre dragoste si întuneric motiv să mi "olosesc picăturile magice. comete !i planete ciudate !i am purces într o călătorie prime(dioasă de la stea la stea. iar a început agonia. dar nu m au primit în &anda M$inii -egre pentru că n am vrut să su"lu# Danus* a găsit unul printre copaci. răsadurile !i au aplecat capetele !i au început să arate din nou la "el de &olnăvicioase !i de slă&ite ca evreii persecutaţi din diaspora. 'li3. sori. cu "runzele pleo!tite. sau vara dintre ele# ?unt singur în curte# . erau acum trei sau patru plante tinere !i stu"oase. plin de ceva ur$t mirositor !i lipicios care se uscase !i l a spălat la ro&inet. 5itan !i 'mmi s au dus să caute lucrurile acelea printre copacii de pe panta pădurilor de la Tel 'rza. cu muguri gal&eni printre lăstarii de la v$r"# După o săptăm$nă &oala ne a lovit iar grădina. Danus*. într o după amiază de vară# 5ste s"$r!itul clasei înt$i ori începutul clasei a doua. Luli3. !i de data asta nici picăturile pentru nas !i nici siropul de tuse n au avut nici un spor: parcela noastră de legume se usca !i murea# Timp de două sau trei săptăm$ni cei patru ţăru!i au continuat să se înalţe acolo. !i cine n a avut cura(ul să l um"le nu merită să "acă 388 .eilalţi au plecat "ără mine. luni. în ce mă prive!te. apoi au murit !i ei# Doar sperietoarea mea Hitler a prosperat ceva mai mult# Tata !i a căutat consolarea în eCplorarea surselor romanului cavaleresc lituanian sau în na!terea romanului din poezia tru&adurilor. am presărat curtea cu galaCii ticsite cu stele. uniţi de s"orile murdare. cu lăstarii o"iliţi. )ri.

'mos +z parte din &anda M$inii -egre. învăţătoarea.*iar !i părinţii tăi# Da. dincolo de s$rmele de ru"e. dar nu c*iar p$nă la capăt. nici vor&ă să poată "i primit în &anda M$inii -egre# Danus* a eCplicat cum merge trea&a# In "iecare noapte soldaţii englezi duc "ete în pădurile de la Tel 'rza !i acolo. "ără mine.u toţii# 2i îţi dă tot soiul de senzaţii plăcute în corp !i îţi întăre!te mu!c*ii !i e &un !i pentru curăţarea s$ngelui# ? au dus cu toţii.*iar !i doamnei ?ussmann. î n întuneric. soţul ei i o "ace noaptea# . pe gură# 'poi el atinge trupul ei în tot "elul de locuri. iată ce se înt$mplă# Mai înt$i se sărută multă vreme. c*iar !i su& *aine# 'poi el dă (os pantalonii de pe am$ndoi !i î!i pune unul dintre acele lucruri !i se culcă pe ea !i tot a!a !i la s"$r!it el se udă# 2i lucrul acesta a "ost inventat pentru ca ea să nu "ie udată deloc de el# 2i a!a se petrec lucrurile în "iecare noapte în pădurile de la Tel 'rza. !i a!a se petrec lucrurile în "iecare noapte cu toată lumea# . ca un soldat englez. !i mă uit la ce a mai rămas din zi# .imentul e rece !i tare su& trupul tău îm&răcat cu vestă# 6$ndind. iar cine n a avut cura(ul să !i l pună !i să "acă un pic de pipi în el. !i nici părinţii mei nu sunt acasă# Eac pe spate pe cimentul de la capătul curţii. !i ai tăi# 2i ai tăi# . că tot ce e tare !i tot ce e rece va răm$ne tare !i rece pe vecie. iar tot ce e moale !i tot ce e cald e moale !i cald doar pe moment# P$nă la urmă totul va tre&ui să treacă de partea rece !i tare# 'colo nu te mi!ti nu g$nde!ti nu simţi nu încălze!ti nimic# Pe vecie# 389 .

!i c$nd e mai mic. +rice univers e o piatră !i orice piatră e un univers# P$nă ce prinde să ţi se înv$rtă capul. cu căi lactee !i sori !i comete !i copii !i pisici. ca păpu!ile matrio!ca. !i acel copil culege pur !i simplu întregul nostru univers cu două degete !i îl &agă cu totul în gură !i începe !i el să l cerceteze cu lim&a. &ăiatul în a cărui gură nu suntem dec$t o pietricică. 2i. !i între timp lim&a ta cercetează piatra ca !i cum ar "i o &om&oană. 5itan !i 'mmi !i ceilalţi din &anda M$inii -egre peste !aizeci de ani vor "i morţi. !i ru"e at$rn$nd pe o s$rmă. 2i se g$nde!te !i el că poate această piatră din gura lui e în realitate un întreg univers. !i acum lim&a ta însă!i are gust de cretă# Danu!. poate că universul acelui &ăiat uria!. !i e întocmai acela!i lucru.Poveste despre dragoste si întuneric Eaci pe spate !i degetele găsesc o pietricică !i o v$ră în gura ta care simte gustul de pra" !i ipsos !i ceva ce parcă ar "i sărat. !i c$nd e mai mare. ca !i cum piatra ar "i o lume ca a noastră !i ar avea munţi !i văi# 2i dacă se dovede!te că păm$ntul nostru sau c*iar întregul nostru univers. !i tot a!a. nu e dec$t o pietricică pe cimentul din curtea unor uria!i. !i prietenii lui au r$s de el !i au plecat "ără el. cine !tie. nu e în realitate dec$t o pietricică din curtea unui &ăiat !i mai mare. Luli3. dar nu sărat de a &inelea# Lim&a cercetează tot soiul de mici ridicături !i sco&ituri. !i apoi cei care 390 . )ri.e se va înt$mpla dacă în clipa următoare vreun copil imens. . 'li3. imposi&il de imaginat c$t de mare este. un univers întreg într o pietricică într un univers într o pietricică. iar el !i universul lui.

dar culcat cum e!ti nu poţi vedea cine anume. c*iar începe să se mi!te în gura ta !i îţi întoarce &l$nd g$dilăturile pe care le prime!te de la v$r"ul lim&ii tale# %n spatele c*iparo!ilor. 2i l au lăsat !i pe el singur în curtea lui. pe c$nd !ed !i scriu într un caiet !colăresc la masa din grădina din 'rad. î!i croie!te cu trudă drumul cel încet. iar din "ereastra vecinilor !i în seara aceasta curge o lumină electrică groasă 391 .'mos +z !i i amintesc vor muri. se st$rne!te eCact aceea!i &oare a serii. dincolo de gardul Lem&ergilor. a devenit umedă !i caldă. iar &oarea se st$rne!te !i o linge o clipă# 2i după cincizeci !i cinc i de ani. Poate că !i ei s au dus să caute acele lucruri în păduri !i era cineva de care au r$s pentru că nu a avut cura(ul să l um"le !i să !i l pună. !i a stat !i el culcat pe spate !i !i a &ăgat în gură o piatră !i piatra a "ost !i ea c$ndva un &ăiat !i &ăiatul a "ost c$ndva o piatră# -ăucit# 2i între timp piatra asta a căpătat un pic de viaţă !i nu mai e c*iar a!a de rece !i de tare. înaintează ca uleiul de motor dens peste seara care acum e un pic al&astră cenu!ie. în "elul în care o "ac lic*idele v$scoase: mo*or$t !i gal&en !i încet. !i apoi cei care î!i amintesc de cei care î!i amintesc de cei care î!i amintesc de ei# +asele lor se vor pre"ace în piatră ca aceasta din gura mea# Poate că piatra din gura mea a "ost ni!te copii care au murit acum miliarde de ani. dar vezi electricitatea gal&enă curg$nd ca un clei at$t de gros că e greu de vărsat. a!a de gros e. a aprins lumina. de a&ia se mi!că. doamna Lem&erg sau ?*ula sau 5va. cineva a aprins lumina electrică.

întinde m$na acum !i te love!te ca un *arpon !i începe să te tragă !i să te s"$!ie. întotdeauna te &ate u!or pe piept într un "el "amiliar. dintr odată întinde m$na !i te în!"acă de căma!ă. smuce!te ca să scape. cu oc*ii str$ns înc*i!i. dacă vrei sau nu. ci cu toate g*earele. disperat. smuce!te !i scrie !i 392 .Poveste despre dragoste si întuneric înceată. nu i mai pasă de tine. numai că de data asta nu o "ace. nu u!urel. *otăr$tă să nu ţi dea drumul. smuce!te !i se scu"undă în ad$ncurile întunecoase. n o mai găse!ti atrăgătoare sau neatrăgătoare. nu se poate a&ţine. smuce!te !i se luptă. să ţi amintească de cele uitate sau să aţ$ţe doruri vec*i. de c$te ori daţi nas în nas ea zice cam acelea!i c$teva vor&e &anale. smuce!te !i se zv$rcole!te. smuce!te *arponul !i "unia legată de el !i tunul legat de "unie !i &arca v$nătorului pe care e "iCat tunul. ca uleiul de motor dens ne cunoa!tem. !i încă de multă vreme. ce simţi tu. lu&ric. gal&enă. ca un del"in cu *arponul prins în carne !i care smuce!te c$t de tare poate. *otăr$tă să !i impună voinţa. la 'rad. ea doar î!i în"ige g*earele !i tu e!ti cel care smuce!te !i scrie. dar de "apt nu ea e cea care trage. smuce!te !i se răsuce!te iar !i iar în mare. întotdeauna îţi z$m&e!te. acum tre&uie să o "acă. e ca !i cum n ar mai "i surprize# Dar sunt# 'cea seară cu piatra din gură în curtea de la Ierusalim n a venit aici. dimpotrivă: a venit să atace seara aceasta# 5 ca o "emeie pe care o cuno!ti de multă vreme. cu "aţa sc*imonosită parcă de durere. ce i pasă.

cu oc*ii arunc$nd "ulgere. pe care o aveam în spaţiul dintre !i"onier !i perete. uit$ndu mă a"ară. lucrul care mu!că !i sapă în tine !i nu ţi dă drumul.ur$nd va "i noapte# +dată am văzut din pe!tera lui 'ii >a&a. ţin$ndu mi respiraţia. cum &unica. din 'rad. cu c$t smuce!ti mai tare cu at$t sapă mai ad$nc în tine !i nu poţi niciodată să i pricinuie!ti durere pentru această pierdere care sapă din ce în ce mai ad$nc. pentru că e prinzătorul !i tu e!ti prada. văz$nd !i auzind totul# Mama n a răspuns la &lestemele tunătoare ale mamei ei.'mos +z smuce!te !i mai tareF dacă mai smuce!te o dată cu toată "orţa lui disperată poate că se va eli&era de lucrul în"ipt în carnea sa. sunt părinţii tăi morţi !i tu doar smuce!ti !i scrii mai departe# . care venise la Ierusalim din coli&a din carton gudronat de la marginea Diriat Mots3inului.eilalţi se duseseră cu toţii în pădurile de la Tel 'rza "ără mine !i din cauză că nu aveam cura(ul să su"lu zac aici pe spate pe ciment la capătul curţii. !edea doar pe scaunul tare care î!i 393 . e acea seară de la Ierusalim !i tu e!ti în această seară de aici. el dă !i tu ai primit. smuce!ti !i smuce!ti !i el doar mu!că din carnea ta. !i a ie!it din "ire din cauza mamei mele !i gesticula către ea cu "ierul de călcat. rănindu te din ce în ce mai mult. dincolo de s$rmele de ru"e# Privind cum lumina zilei se predă treptat# . !i scuipa către ea vor&e îngrozitoare în rusă sau polonă amestecate cu idi!# -ici una dintre ele nu !i înc*ipuia că eram g*emuit în acel loc. mama mamei mele. e v$nătorul !i tu e!ti del"inul străpuns de *arpon.

Poveste despre dragoste si întuneric

pierduse spătarul, a!ezat în colţ, !edea dreaptă cu genunc*ii str$n!i, cu m$inile neclintite pe genunc*i !i cu oc*ii aţintiţi !i ei asupra genunc*ilor, de parcă totul ar "i depins de genunc*ii ei# Mama !edea acolo ca un copil certat, !i în vreme ce mama ei o &om&arda cu între&ări veninoase, toate s"$r$ind, îm&i&ate de sunete !uierătoare, ea nu răspundea nimic, dar oc*ii îi aţinteau !i mai intens genunc*ii# Tăcerea ei continuă nu "ăcea dec$t să sporească "uria &unicii, părea că !i a pierdut de a &inelea minţile: oc*ii îi "ulgerau, tur&area îi "ăcuse "aţa ca de lup, clă&uci îi al&eau colţurile &uzelor desc*ise !i i se vedeau dinţii ascuţiţi , a azv$rlit "ierul "ier&inte pe care îl ţinea, de parcă ar "i vrut să l zdro&ească de perete, a răsturnat cu piciorul sc$ndura de călcat !i a ie!it ca o "urtună din încăpere, tr$ntind u!a at$t de tare, înc$t au zăngănit toate geamurile, vaza !i ce!tile# Mama, "ără să !i dea seama că mă uitam, s a ridicat dintr odată !i a început să se pedepsească singură, s a plesnit peste o&ra(i !i !i a smuls părul, a în*ăţat un umera! !i s a lovit cu el peste cap !i peste spate p$nă ce a iz&ucnit în pl$ns, !i am început !i eu, în loc!orul meu dintre !i"onier !i perete, să pl$ng !i să mi mu!c am$ndouă m$inile at$t de tare, înc$t mi au apărut urme ca un cadran de ceas, dureroase# In seara aceea am m$ncat cu toţii pe!te umplut îndulcit, pe care l a adus &unica din coli&a de carton gudronat de la marginea Diriat Mots3inului, într un sos dulce cu morcovi "ierţi dulci, !i vor&eau cu toţii între ei despre
394

'mos +z

speculanţi !i &ursa neagră, despre întreprinderea de stat pentru construcţii, !i economia de piaţă, !i "a&rica de teCtile 'ta de l$ngă Hai"a, !i masa s a înc*eiat cu o salată de "ructe "ierte, numită compot, pe care o "ăcuse tot mama mamei mele !i care ie!ise tot dulce !i lipicioasă ca un sirop# .ealaltă &unică a mea, cea de la +dessa, &unica ?*lomit, !i a terminat politicos compotul, !i a !ters &uzele cu un !erveţel al& de *$rtie, a scos din geanta ei de piele un ru( !i o oglin(oară de &uzunar !i !i a desenat la loc conturul &uzelor, !i apoi, în vreme ce v$ra la loc cu gri(ă în tu&ul lui ru(ul ăla ca erecţia ro!ie a unui c$ine, a remarcat: J .e pot să zic, - am gustat în viaţa mea o m$ncare mai dulce# 'totputernicul tre&uie că iu&e!te tare mult 1ol*Gnia, de a îm&i&at o a!a cu miere# .*iar !i za*ărul vostru e mult mai dulce ca al nostru, !i sarea voastră e dulce, !i piperul vostru, !i c*iar mu!tarul din 1ol*Gnia are gust de dulceaţă, !i *reanul vostru, oţetul vostru, usturoiul vostru, toate sunt at$t de dulci, că l aţi putea îndulci cu ele p$nă !i pe Ingerul morţii însu!i# De îndată ce a rostit aceste vor&e a amuţit &rusc, ca !i cum s ar "i temut de m$nia îngerului căruia cu at$ta u!urinţă cutezase să i pomenească numele# La care cealaltă &unică, mama mamei mele, a ar&orat un z$m&et plăcut, deloc răz&unător sau răutăcios, ci un z$m&et &ine intenţionat, curat !i nevinovat precum c$ntecul *eruvimilor, !i la acuzaţia că gătea at$t de dulce că ar "i îndulcit
395

Poveste despre dragoste si întuneric

oţetul sau *reanul !i c*iar pe îngerul morţii, &unica Itta i a răspuns &unicii ?*lomit: J Dar nu !i pe tine, dragă soacră a "iicei mele4 .eilalţi încă nu s au întors din pădurile de la Tel 'rza !i stau încă pe spate pe cimentul care pare să "i devenit un pic mai puţin rece !i tare# Lumina serii se "ace mai rece !i mai cenu!ie peste v$r"urile c*iparo!ilor# .a !i cum cineva s ar preda acolo, pe grozavele înălţimi de deasupra copacilor, acoperi!urilor !i a tuturor celor ce se mi!că aici, pe stradă, în curtea din spate !i în &ucătărie, mult deasupra mirosurilor de pra", varză !i gunoi, mult deasupra ciripitului păsărilor, la "el de sus pe c$t este cerul "aţă de păm$nt, deasupra sunetelor de (elanie ale rugăciunilor care vin în ra"ale zdrenţuite din sinagoga din (osul străzii# %nalt, limpede !i nepăsător, se des"ă!oară acum peste încălzitoarele de apă !i ru"ele spălate at$rnate pe "iecare acoperi! de aici !i peste gunoaiele a&andonate !i pisicile vaga&oande !i peste tot "elul de doruri !i peste toate !oproanele din "ier ruginit de prin curţi !i peste urzeli, omlete, minciuni, ciu&ere, lozincile lipite de cei din ilegalitate, &or!, paragina grădinilor distruse !i rămă!iţele pomilor "ructi"eri din vremea în care aici era o livadă, !i acum, c*iar acum, se răsp$nde!te !i creează ti*na unei seri limpezi !i line, "ăc$nd pace în cerurile înalte, deasupra lăzilor de gunoi !i deasupra sunetelor de pian !ovăielnice !i s"$!ietoare pe care le tot încearcă o "ată !tearsă, Menuc*ele ?tic*, pe care am poreclit o -emuc*ele*, Pitica, încerc$nd iar
396

'mos +z

!i iar să c$nte o gamă ascendentă simplă, poticnindu se iar !i iar, întotdeauna în acela!i loc, !i de "iecare dată lu$nd o de la capăt, în vreme ce o pasăre îi răspunde, iar !i iar, cu primele cinci note din 8ur 5lise a lui >eet*oven# )n cer larg !i gol, din zare în zare, la capătul unei zile "ier&inţi de vară# ?unt trei nori cirus !i două păsări întunecate# ?oarele a apus dincolo de zidurile cazărmii ?c*neller, cu toate că "irmamentul nu i a dat drumul soarelui, ci l a în*ăţat cu g*earele !i a iz&utit să i s"$!ie poalele pelerinei multicolore, iar acum î!i pro&ează prada, "olosind norii cirus ca manec*ine de croitorie, pun$ndu !i lumina ca pe un ve!m$nt, scoţ$nd o, cercet$nd c$t de &ine i se potrivesc colanele de strălucire verzuie sau mantia cu multe culori, cu sclipirea ei aurie !i aureola de purpură al&ăstrie, sau cum se încolăcesc pe lungimea lor ni!te "$!ii "ine de argint, tremur$nd ca liniile "r$nte sc*iţate su& apă de un &anc de pe!ti care înoată iute# 2i sunt ni!te sclipiri de tranda"iriu cu o nuanţă de purpuriu !i verde ca lăm$ia, iar acum se dezgole!te rapid !i se îm&racă într o mantie ro!iatică din care curg r$uri de lumină c$rm$zie !tearsă, iar după o clipă sau două î!i pune altă *aină, de culoarea cărnii dezgolite care e în(ung*iată dintr odată !i pătată de c$teva *emoragii puternice, în vreme ce trena ei întunecată începe să "ie adunată su& "alduri de cati"ea neagră !i deodată nu mai e înălţime peste înălţime, ci ad$ncime peste ad$ncime peste ad$ncime, ca !i cum valea morţii s ar desc*ide !i s ar întinde pe "irmament,
397

Poveste despre dragoste si întuneric

ca !i cum nu ar "i deasupra !i cel care zace pe spate dedesu&t, ci invers, tot "irmamentul e un a&is iar cel care zace pe spate nu mai zace ci plute!te, "iind supt, plon($nd rapid, căz$nd ca o piatră spre ad$ncimea cati"elată# - o să uiţi niciodată seara asta: nu ai dec$t !ase ani sau cel mult !ase !i (umătate, dar pentru prima oară în mica ta viaţă ceva enorm !i a&solut cumplit s a desc*is pentru tine, ceva important !i grav, ceva care se întinde de la in"init la in"init, !i te ia, !i ca un uria! mut intră în tine !i te desc*ide, a!a înc$t !i tu pari pentru o clipă mai larg !i mai ad$nc dec$t tine însuţi, !i cu o voce care nu e vocea ta, ci poate că va "i vocea ta peste treizeci sau patruzeci de ani, cu o voce care nu îngăduie r$sul sau u!urinţa, îţi porunce!te să nu uiţi nici un amănunt din această seară: să ţi aminte!ti !i să păstrezi mirosurile ei, să ţi aminte!ti trupul !i lumina ei, să ţi aminte!ti păsările ei, sunetele pianului, strigătele ciorilor !i toate ciudăţeniile cerului dezlănţuit din zare în zare su& oc*ii tăi, !i toate astea sunt pentru tine, toate strict în atenţia adresantului !i doar a lui# - o să i uiţi niciodată pe Danus*, 'mmi !i Luli3 sau "etele cu soldaţii în păduri, sau ce i a spus &unica celeilalte &unici, sau pe!tele dulce plutind, mort !i asezonat, într un sos de morcovi# - o să uiţi niciodată asprimea pietrei ude care a "ost în gura ta cu mai &ine de o (umătate de secol înainte, dar un ecou al gustului ei cenu!iu de cretă, ipsos !i sare îţi mai înc$ntă încă v$r"ul lim&ii# 2i toate g$ndurile pe care ţi le a evocat piatra aceea nu le vei uita niciodată, un univers
398

'mos +z

într un univers într un univers# %ţi vei aminti senzaţia ameţitoare a timpului din vreme în vreme, !i toate puterile cere!ti pro&$nd, amestec$nd !i rănind nenumăratele nuanţe de lumină imediat după ce a apus soarele, purpuriu liliac*iu verde portocaliu auriu mov c$rm$ziu staco(iu al&astru !i ro!u !ters cu s$nge !iroind, !i încet co&oară peste toate o culoare cenu!iu al&ăstruie pro"undă !i opacă, cum e culoarea tăcerii, cu miros ca al notelor repetate la pian, urc$nd !i poticnindu se iar !i iar pe o gamă ruptă, în vreme ce o singură pasăre răspunde cu cele cinci note de început din 8ur 5lise: Ti da di da di# Tata avea o slă&iciune pentru lucrurile importante, în vreme ce mama era "ascinată de t$n(ire !i capitulare# Tata era un admirator entuziast al lui '&ra*am Lincoln, Louis Pasteur !i al discursurilor lui .*urc*ill, 9s$nge, sudoare !i lacrimi:, 9niciodată at$t de mulţi nu au datorat at$t de mult:, 9vom lupta cu ei pe pla(e:# Mama, cu un z$m&et &l$nd, se identi"ica cu poezia lui 7a*el, 9-u ţi am c$ntat, patria mea, !i nu ţi am slăvit numele cu "apte de vite(ie, doar pe o cale au pă!it picioarele mele###: Tata, la c*iuveta din &ucătărie, iz&ucnea din senin, "ără să ne prevină, într un recital av$ntat din .erni3ovs3i: 9 ###iar în această Ţară va cre!te un neam N .are î!i rupe lanţurile de "ier N Privind lumina drept în oc*i4: ?au uneori din Aa&otins3i: 9### Aotapata, Massada N 2i >eitarul capturat N ? or ridica iară!i în putere !i splendoare4 N +, evreule c*iar sărman N ?clav
399

Poveste despre dragoste si întuneric

sau rătăcitor N Te ai născut prinţ N încoronat cu a lui David cunună regală:# .$nd era în vervă, tata z&iera at$t de "als, că s ar "i răsucit morţii în morm$nt, 9Patria mea, o, ţara mea, ţinut muntos acoperit cu piatră goală4: a lui .erni3ovs3i# P$nă ce mama tre&uia să i aducă aminte că Lem&ergii de alături, !i pro&a&il că !i alţi vecini, "amilia >uc*ovs3i !i "amilia 7osendor"", îi ascultă pro&a&il recitalul !i r$d, la care lata se oprea s"ios, cu un z$m&et sting*erit, de parcă ar "i "ost prins "ur$nd dulciuri# .$t despre mama, îi plăcea să !i petreacă seara !ez$nd pe patul deg*izat în canapea, cu picioarele desculţe adunate su& ca, aplecată peste o carte a"lată pe genunc*i, rătăcind ore în !ir pe aleile din grădinile învăluite în toamnă din povestirile lui Turg*eniev, .e*ov, IOas3eOicz, 'ndrB Maurois !i )#-# 6nessin# 'm$ndoi părinţii mei au venit la Ierusalim direct din secolul al WIW lea# Tata a crescut cu un regim concentrat de romantism de operetă, naţionalist, setos de luptă /Primăvara -aţiunilor, ?turm und Drang0, ale cărui culmi de marţipan erau stropite, ca de ni!te picături de !ampanie, cu "renezia virilă a lui -ietzsc*e# Mama, pe de altă parte, trăia după cealaltă regulă romantică, meniul introspectiv, melancolic în c*eie minoră, îm&i&at de su"erinţa proscri!ilor sentimentali cu inimile zdro&ite, în care se insu"laseră arome autumnale vagi de decadenţă "in de si^cle# Derem 'vra*am, su&ur&ia noastră, cu v$nzătorii ei am&ulanţi, prăvălia!ii !i misiţii, cu v$nzătorii de articole de modă !i idi!i!tii, pieti!tii
400

'mos +z

cu c$ntecele lor t$nguitoare, mica &urg*ezie strămutată !i eCcentricii re"ormatori ai lumii, nu li se potrivea nici unuia# %ntotdeauna a plutit prin casa noastră un vis !ovăielnic despre mutarea într un cartier mai cult, ca >eit Ha3ei cm sau Diriat ?*emuel, dacă nu c*iar Talpiot sau 7e*avia, nu pe loc, dar într o &ună zi, în viitor, c$nd s ar "i ivit o posi&ilitate, c$nd o să punem ceva deoparte, c$nd copilul o să "ie un pic mai mare, c$nd tata o să reu!ească să pună piciorul pe scara academică, c$nd mama o să ai&ă un post în învăţăm$nt, c$nd situaţia se va îm&unătăţi, c$nd ţara va "i mai dezvoltată, c$nd o să plece englezii, c$nd statul evreu va "i creat, c$nd va "i mai limpede ce se va înt$mpla aici, c$nd ne va "i în s"$r!it un pic mai u!or# 9'ici, în Ţara pe care au iu&it o stră&unii no!tri:, c$ntau părinţii mei c$nd erau tineri, ea la 7ovno iar el la +dessa !i 1ilna, la "el cu mii de alţi tineri sioni!ti din estul 5uropei în primele decenii ale secolului WW, 9toate speranţele ni se vor împlini# 'colo să trăim în li&ertate, acolo să în"lorim, curaţi !i neîncătu!aţi#: Dar care erau toate speranţele astea, .e "el de viaţă 9curată !i neîncătu!ată: se a!teptau părinţii mei să găsească acolo, Poate că se g$ndeau, nedeslu!it, că vor găsi în ţara reînnoită a Israelului ceva mai puţin mic &urg*ez !i evreiesc !i mai mult european !i modernF ceva mai puţin &rutal materialist !i mai idealistF ceva mai puţin "e&ril !i volu&il !i mai a!ezat !i reţinut#
401

Poveste despre dragoste si întuneric

Poate că mama a visat să ducă viaţa unei pro"esoare studioase !i creative de la !coala unui sat din ţara Israelului, scriind în timpul li&er poezii sentimentale sau poate povestiri evocatoare, pline de sensi&ilitate# .red că spera să !i creeze relaţii plăcute cu arti!ti su&tili, relaţii marcate de desc*iderea inimii !i de dezvăluirea sentimentelor adevărate, !i ast"el să se eli&ereze de dominaţia zgomotoasă a mamei ei !i să scape de puritanismul su"ocant, de prostul gust !i de odiosul materialism care se pare că "ăceau ravagii în locul de unde venea ea# Pe de altă parte, tata î!i imagina că e *ărăzit să devină un cărturar plin de originalitate din Ierusalim, un pionier cutezător al reînnoirii spiritului evreiesc, un demn urma! al pro"esorului Aosep* Dlausner, un o"iţer curtenitor din o!tirea cultă a 8iilor Luminii care se luptă cu "orţele întunericului, un succesor potrivit dintr o lungă !i glorioasă dinastie de cărturari care începuse cu unc*iul Aosep* cel "ără copii !i avea să continue cu nepotul lui devotat, pe care îl îndrăgea ca pe un "iu# La "el cu cele&rul lui unc*i, !i "ără îndoială că inspirat de acesta, tata putea citi lucrări !tiinţi"ice în !aisprezece sau !aptesprezece lim&i# ?tudiase la universităţile din 1ilna !i Ierusalim /!i c*iar a scris o teză de doctorat, mai t$rziu, la Londra# De ani de zile vecinii !i străinii i se adresau cu Herr Do3tor, !i apoi, la cincizeci de ani, a avut în cele din urmă un doctorat adevărat, !i pe deasupra unul londonez0# Mai studiase, în mare parte de unul singur, istoria
402

'mos +z

antică !i modernă, istoria literaturii, lingvistica !i "ilologia generală e&raică, studiile &i&lice, g$ndirea evreiască, ar*eologia, literatura medievală, puţină "ilozo"ie, studii slavone, istoria 7ena!terii !i studii romanice: era ec*ipat !i pregătit să devină lector !i să înainteze în ierar*ie p$nă la con"erenţiar !i în cele din urmă la pro"esor, să "ie un cărturar desc*izător de drumuri !i, &ineînţeles, să a(ungă să !adă în capul mesei în "iecare s$m&ătă după amiază !i să o"ere un monolog după altul pu&licului cople!it de uimire, alcătuit din admiratori !i devotaţi, întocmai ca unc*iul său# Dar nimeni nu l a vrut, !i nici realizările sale savante# '!a înc$t acest Treplev a "ost silit să o ducă de azi pe m$ine ca &i&liotecar la ?ecţia ziarelor din >i&lioteca -aţională, scriindu !i noaptea cărţile despre istoria romanului scurt !i despre alte su&iecte din istoria literaturii, cu puterile care îi mai răm$neau, în vreme ce Pescăru!ul lui î!i petrecea zilele într un apartament de la su&sol, gătind, spăl$nd ru"e, deretic$nd, coc$nd, îngri(ind un copil &olnăvicios, !i, c$nd nu citea romane, stătea cu oc*ii aţintiţi pe "ereastră p$nă ce pa*arul cu ceai i se răcea în m$nă# +ri de c$te ori putea, dădea meditaţii# 'm "ost singur la părinţi !i am$ndoi au pus întreaga povară a dezamăgirilor lor pe umerii mei mici# Mai înt$i a tre&uit să măn$nc &ine, să dorm mult !i să mă spăl cum tre&uie, ca să mi sporesc !ansele de a cre!te mare ca să împlinesc o parte din "ăgăduinţele tinereţii lor#
403

Poveste despre dragoste si întuneric

?e a!teptau să învăţ să citesc !i să scriu c*iar înainte de a a(unge la v$rsta !colară# ?e luau la întrecere să mi o"ere lingu!eli !i mită ca să mă "acă să învăţ literele /!i nu era nicidecum nevoie, pentru că ele oricum mă "ascinau !i au venit la mine de &unăvoie0# 2i după ce am învăţat să citesc, la v$rsta de cinci ani, am$ndoi ţineau cu tot dinadinsul să mi asigure un regim de lectură gustos dar !i *rănitor, &ogat în vitamine culturale# Discutau adesea cu mine su&iecte care în alte case cu siguranţă nu erau considerate potrivite pentru copii# Mamei îi plăcea să mi spună pove!ti cu vră(itori, spiridu!i, v$rcolaci, coli&e "ermecate din ad$ncul pădurii, dar vor&ea cu mine serios !i despre delicte, di"erite emoţii, vieţile !i su"erinţele unor arti!ti străluciţi, &oli mintale !i viaţa interioară a animalelor# /9Dacă te uiţi atent, o să vezi că "iecare persoană are o caracteristică dominantă care o "ace să semene cu un anumit animal, pisică, urs, vulpe sau porc# Trăsăturile "izice ale unei persoane trimit !i ele la animalul cu care se aseamănă cel mai &ine#:0 Tata, între timp, mă iniţia în domenii ca misterele sistemului solar, circulaţia s$ngelui, .arta 'l&ă &ritanică, evoluţia, T*eodor Herzl !i uimitoarea poveste a vieţii lui, aventurile lui don Sui(ote, istoria scrisului !i tiparului !i principiile sionismului# /9In diaspora viaţa evreilor era "oarte greaF aici, în ţara Israelului, încă nu ne e u!or, dar cur$nd va "i creat statul evreu !i atunci lucrurile vor "i îndreptate !i înnoite# %ntreaga lume o să vină să se minuneze de ceea ce va
404

'mos +z

crea aici poporul evreu#:0 Părinţii !i &unicii, prietenii sentimentali ai "amiliei, vecinii &ine intenţionaţi, tot soiul de mătu!i împopoţonate, cu îm&răţi!ările lor urse!ti !i pupicii unsuro!i, erau în permanenţă uimiţi de "iece cuv$nt care îmi ie!ea pe gură: copilul e a!a de minunat de inteligent, a!a de original, a!a de sensi&il, a!a de aparte, a!a de precoce, e a!a de meditativ, pricepe tot, are imaginaţia unui artist# %n ce mă prive!te, eram at$t de uimit de uimirea lor, înc$t inevita&il a(ungeam să mă uimesc singur# La urma urmei, erau cu toţii adulţi, cu alte cuvinte, "ăpturi care !tiau tot !i aveau întotdeauna dreptate, !i dacă ei ziceau întotdeauna că sunt at$t de de!tept, păi, cu siguranţă a!a !i era# Dacă le păream interesant, nu era ne"irească tendinţa mea de a "i de acord cu ei# 2i dacă ei credeau că sunt un copil sensi&il, creativ !i destul de cumva !i întru totul altcumva /am&ele într o lim&ă străină0, !i apoi a!a de original, a!a de dezvoltat, a!a de inteligent, a!a de raţional, a!a de drăguţ etc, ei &ine### 8iind at$t de con"ormist !i plin de respect "aţă de lumea adulţilor !i de valorile predominante !i neav$nd "raţi sau surori sau prieteni care să contra&alanseze cultul personalităţii care mă încon(ura, n aveam de ales, tre&uia să "iu de acord, cu modestie, însă pe deplin, cu părerea pe care o aveau adulţii despre mine# 2i a!a, în mod incon!tient, pe la patru sau cinci ani am devenit un mic îng$m"at în care părinţii !i restul lumii adulţilor investiseră o avere
405

Poveste despre dragoste si întuneric

considera&ilă !i o"ereau un credit generos în"umurării mele# )neori, în serile de iarnă, noi trei !edeam la tai"as în (urul mesei din &ucătărie, după cină# 1or&eam înceti!or, pentru că &ucătăria era tare mică !i str$mtă, !i niciodată nu ne întrerupeam unul pe celălalt# /Tata considera aceasta o condiţie preliminară a oricărei conversaţii#0 1or&eam, de eCemplu, despre ce ar înţelege din lumea noastră un or& sau o creatură de pe altă planetă# Poate că, în esenţă, suntem cu toţii mai degra&ă ca un eCtraterestru or&, 1or&eam despre copiii din .*ina !i din India, copiii &eduinilor !i ai ţăranilor ara&i, copiii din g*etouri, copiii imigranţilor ilegali !i copiii din 3i&&utzuri, care nu aparţineau părinţilor lor, ci, la v$rsta mea, trăiau de(a o viaţă o&!tească independentă pentru care erau răspunzători ei în!i!i, î!i curăţau camerele prin rotaţie !i *otărau prin vot la ce oră să stingă lumina !i să se culce# Lumina electrică gal&enă, sla&ă, lumina c*iar !i ziua &ucătărioara sărăcăcioasă# '"ară, pe strada care era de(a pustie la opt seara, "ie din cauza restricţiei de circulaţie impuse de către englezi, "ie pur !i simplu din o&i!nuinţă, un v$nt "lăm$nd !uiera în nopţile de iarnă# Eăngănea capacele lăzilor de gunoi din a"ara caselor, îngrozea c*iparo!ii !i c$inii vaga&onzi !i cu degetele lui negre pipăia ciu&erele at$rnate de &alustradele &alcoanelor# )neori a(ungea p$nă la noi din inima întunericului ecoul îndepărtat al unei împu!cături sau o eCplozie înă&u!ită#
406

'mos +z

După cină, stăteam toţi trei la r$nd, ca la paradă, înt$i tata, apoi mama !i apoi eu, cu "aţa la peretele pe care primusul !i ma!ina de gătit cu para"ină îl m$n(iseră cu negru, !i cu spatele către încăpere# Tata se apleca peste c*iuvetă, spăla !i clătea pe r$nd "iecare "ar"urie !i pa*ar, pun$ndu le apoi pe plan!eta pentru uscare, de unde mama le lua, le !tergea !i le punea deoparte# 5u răspundeam de !tergerea "urculiţelor !i a lingurilor !i mai tre&uia să le sortez !i să le pun în sertar# De la !ase ani mi s a îngăduit să !terg cuţitele de masă, dar îmi era interzis cu desăv$r!ire să m$nuiesc cuţitul de p$ine !i celelalte cuţite# Pentru ei nu era destul să "iu inteligent, raţional, cuminte, sensi&il, creativ !i meditativ, cu imaginaţia visătoare a unui artist# Mai tre&uia să "iu !i vizionar !i g*icitor, un soi de oracol al "amiliei# La urma urmei, se !tie, copiii sunt mai aproape de natură, de s$nul magic al creaţiunii, încă nu au "ost corupţi de minciuni sau otrăviţi de socoteli egoiste# '!a că tre&uia să (oc rolul oracolului del"ic sau al ne&unului s"$nt# Pe c$nd mă căţăram în rodiul o"ticos din curte sau alergam de la un zid la altul "ără să calc pe liniile dintre pietrele pava(ului, mă c*emau să le dau lor !i musa"irilor lor oarece semn spontan al cerului, ca să îi a(ut să înc*eie o dispută, să meargă sau nu în vizită la prietenii lor din 3i&&utzul Diriat 'navim, să cumpere sau nu /în rate0 o masă rotundă maro cu patru scaune, să prime(duiască sau nu vieţile
407

Poveste despre dragoste si întuneric

supravieţuitorilor "uri!$ndu i în ţară în &ărci prăpădite sau să invite sau nu "amilia 7udnic3i la cină vineri seara# ?arcina mea era să rostesc o idee vagă, am&iguă, mai presus de v$rsta mea, o "rază o&scură &azată pe "ragmente de idei pe care le am auzit de la adulţi !i le am scuturat !i amestecat &ine, ceva ce poate "i interpretat în am&ele sensuri, ceva desc*is oricărei interpretări# Dacă se poate, ar tre&ui să cuprindă vreo comparaţie sau să apară în ea eCpresia 9în viaţă:# De eCemplu: 9+rice călătorie e ca un sertar:# 9In viaţă eCistă dimineaţă !i seară, vară !i iarnă#: 9' "ace mici concesii e ca !i cum ai evita să calci pe "ăpturi mititele#: 'st"el de "raze enigmatice, 9din gura pruncilor !i a sugarilor:, îi "ăceau pe părinţii mei să se simtă cople!iţi de emoţie, oc*ii le străluceau, îmi răsuceau cuvintele pe o parte !i pe alta, descoperind în ele eCprimarea pro"etică a înţelepciunii pure, incon!tiente, a naturii înse!i# Mama mă str$ngea cu căldură la piept la auzul unor zicale at$t de "rumoase, pe care tre&uia întotdeauna să le repet sau să le reproduc în prezenţa rudelor sau a prietenilor încremeniţi# .ur$nd am învăţat să produc în serie ast"el de cugetări, la comandă, la cererea pu&licului meu entuziasmat# 'm reu!it să eCtrag nu una, ci trei plăceri separate din "iecare pro"eţie# Mai înt$i, priveli!tea pu&licului meu, care î!i aţintea oc*ii "lăm$nzi asupra &uzelor mele, a!tept$nd cu neră&dare ceea ce avea să se ivească, !i apoi
408

'mos +z

cu"und$ndu se într o mulţime de interpretări contradictorii# In al doilea r$nd, eCperienţa ameţitoare a "aptului că (udecam precum ?olomon între ace!ti adulţi /9- ai auzit ce a zis despre micile concesii, 2i atunci de ce mai insi!ti că n ar tre&ui să mergem m$ine la Diriat 'navim, :0# .ea de a treia plăcere era cea mai tainică !i minunată dintre toate: generozitatea mea# -imic pe lume nu mă &ucura mai mult dec$t înc$ntarea de a da# 5rau însetaţi, aveau nevoie de mine !i le dădeam ce voiau# .e noroco!i erau să mă ai&ă4 .e s ar "i "ăcut "ără mine, De "apt, eram un copil "oarte lini!tit, ascultător, s$rguincios, susţin$nd "ără să !tiu ordinea socială sta&ilită /mama !i cu mine eram supu!i tatei, care era la picioarele unc*iului Aospe*, care, la r$ndul său în ciuda opoziţiei sale critice se supunea lui >en 6urion !i 9instituţiilor autorizate:0# %n a"ară de asta, eram neo&osit în căutarea cuvintelor de laudă din partea adulţilor, părinţii mei !i musa"irii lor, mătu!i, vecini !i cuno!tinţe# Totu!i, una dintre cele mai populare reprezentaţii din repertoriul "amiliei, o comedie "avorită cu intrigă presta&ilită, evolua în (urul unei încălcări a legii, urmată de o !edinţă de introspecţie !i apoi de pedeapsa potrivită# După pedeapsă veneau remu!carea, căinţa, iertarea, renunţarea la o parte din pedeapsă sau la cea mai mare parte a ei !i, în "inal, o scenă de iertare !i împăcare plină de lacrimi, însoţită de îm&răţi!ări !i de tandreţuri reciproce#
409

Poveste despre dragoste si întuneric

De eCemplu, într o zi, îm&oldit de dragostea pentru !tiinţă, presar piper negru în ca"eaua mamei# Mama ia o îng*iţitură, se îneacă !i scuipă ca"eaua în !ervetul ei# +c*ii i se umplu de lacrimi# De(a plin de remu!care, nu zic nimic, !tiu prea &ine că scena următoare e a tatei# Tata, în rolul lui de investigator imparţial, gustă cu &ăgare de seamă ca"eaua mamei# Poate că doar î!i înmoaie &uzele în ea# Pe dată pune diagnosticul: J .ineva a *otăr$t să ţi asezoneze ca"eaua# 'm &ănuiala că este m$na unui persona( de rang înalt# Tăcere# .a un copil cum nu se poate mai cuminte, car lingură după lingură de "iertură de ovăz din "ar"urie la gură, îmi !terg &uzele cu !ervetul, mă opresc un pic !i apoi iar măn$nc două trei linguri cu v$r"# .alm# 2ez$nd drept# .a !i cum a! eCempli"ica o carte a &unelor maniere# 'zi o să mi măn$nc toată "iertura# .a un copil model# P$nă ce "ar"uria va sclipi de curăţenie# Tata continuă, ca !i cum ar "i ad$ncit în g$nduri, ca !i cum ne ar împărtă!i liniile generale ale misterelor c*imiei, "ără să se uite la mine, vor&ind doar cu mama sau cu el însu!i: J 2i totu!i ar "i putut "i o catastro"ă# După cum se !tie prea &ine, eCistă o serie de amestecuri "ăcute din su&stanţe care în sine sunt complet nevătămătoare !i pot "i consumate de oameni, însă c$nd se com&ină pot pune în prime(die viaţa oricui le gustă# +ricine e cel care a pus orice o "i lucrul acela în
410

a să !tim cu toţii că. măcar nu adăpostim un la!# + persoană lipsită de orice cinste !i respect de sine# Tăcere# 5 r$ndul meu# Mă ridic în picioare !i spun cu un ton de adult. d$nd din cap de c$teva ori.'mos +z ca"eaua ta ar "i putut să amestece alt ingredient# 2i atunci.o să se mai înt$mple niciodată# J 5!ti sigur. ca o glumă deplasată ar tre&ui să ai&ă cura(ul să se ridice pe dată în picioare# .ategoric# J Pe cuv$ntul. întocmai ca al tatei: J 5u am "ăcut o# %mi pare rău# ' "ost un lucru cu adevărat prostesc# . J .tău de onoare de om care se respectă. sugerez ca oricine o "i "ăcut "arsa asta "ără îndoială că "ără să vrea. +trăvire# ?pital# . dacă eCistă printre noi o ast"el de secătură u!uratică. cu dosul m$inii# J 2i atunci ce s ar "i înt$mplat. J Pe cuv$ntul meu de onoare de om care se 411 . de parcă ar !ti "oarte &ine ceea ce aproape că s a înt$mplat. g$nditor. incon!tient. împinge potirul otrăvit departe de ea.*iar prime(duirea vieţii# + tăcere de moarte umple &ucătăria# De parcă ce e mai rău s a înt$mplat de(a# Mama. dar are prea mult tact ca să pomenească oroarea# Tăcere# J Prin urmare. continuă tata.

J Da. căinţă !i promisiune. 're gust de mană cerească. J Da. po"te!te# %nsă după o primă îng*iţitură !ovăielnică intervine mama# ?ugerează că e destul# -u i nevoie să eCagerăm# . 8iecare dintre noi se &ucura de rolul lui în această comedie# Tatei îi plăcea să se poarte ca un zeu 412 . toate indică o reducere a pedepsei# -e vom mulţumi de data aceasta să &inevoie!ti să o &ei# Da. dacă vrei. remu!care !i tristeţe s"$!ietoare# '!a că tata declară: J Prea &ine. atunci# 5 destul# + să ne mulţumim cu at$t de data aceasta# %nălţimea 1oastră !i a mani"estat pocăinţa# '!a că o să tragem o linie su& cele înt$mplate# 2i *ai să o su&liniem cu a(utorul unei &ucăţi de ciocolată.um.opilul are un stomac at$t de sensi&il# 2i cu siguranţă că de acum !i a învăţat lecţia# Tata nu aude pledoaria pentru compromis# ?au se pre"ace că n o aude# %ntrea&ă: J 2i cum îi pare înălţimii 1oastre &ăutura sa. eu să &eau asta. . ca"eaua asta. ne putem a!eza la &iroul meu ca să mai sortăm ni!te tim&re# >ine.Poveste despre dragoste si întuneric respectă# J Mărturisire. ca să !teargă gustul rău# 'poi.um.u piperul negru în ea. acum# Po"te!te# J . %mi str$m& "aţa cu un dezgust a&solut# 5Cprim$nd su"erinţă. c*iar a!a# J .

sărind peste prolog. ci prin politeţe !i sarcasm îng*eţat: J %nălţimea 1oastră a catadicsit să umple iar cu noroiul din stradă coridorul: se pare că e mai pre(os de demnitatea înălţimii 1oastre să !i !teargă picioarele pe pre!ul de la u!ă a!a cum ne ostenim să o "acem noi. văz$nd !i pedepsind toate "aptele rele. pe întuneric. după ce mă (ucasem cu electricitatea sau mă căţărasem pe o creangă înaltă. muritorii de r$nd. ca să ai&ă ocazia să re"lecteze la comportarea sa gre!ită !i să se *otărască să o îm&unătăţească pe viitor# 413 . c*iar îmi poruncea să mi trag în (os pantalonii !i să mi pregătesc "undul /el nu spunea dec$t 92ezutul. în zilele ploioase# De data aceasta mă tem că 5Ccelenţa 1oastră va tre&ui să consimtă să !i !teargă regalele urme ale pa!ilor cu propriile i m$ini ginga!e# Iar apoi înălţimea 1oastră ?upremă va &inevoi să se supună încuierii în &aie pentru o oră. rogu te4:0. mai ales dacă "ăcusem ceva ce ar "i putut "i periculos pentru mine. un "el de Ie*ova domestic care împră!tie sc$ntei de m$nie !i tunete cumplite. apoi mă lovea nemilos de !ase sau !apte ori cu cureaua# Dar. mă plesnea de două trei ori peste "aţă# )neori. însă !i sensi&il !i îndurător. !i atunci. îndelung ră&dător !i mult iu&itor# %nsă c$teodată era cople!it de un val or& de m$nie adevărată. m$nia tatei nu se mani"esta prin pogromuri.'mos +z răz&unător. nu doar teatrală. în general.

că sunt întotdeauna pedepsit pentru &inele meu# 7olul meu includea c*iar !i o replică pentru mama. !i cu vor&ele împrumutate din arsenalul tatei. &ălmă(ea un soi de scuze: J ?igur că îmi dau seama că nu ai lăsat dinadins noroiul. !i îi promiteam că de acum încolo voi avea întotdeauna gri(ă să mi !terg încălţările c$nd intru în casă# Mai mult. rolul meu sta&ilit din dramă era să spun în acest moment. pentru că accept consecinţele acţiunilor mele !i sunt pe deplin 414 .e noroc pe 5Ccelenţa 1oastră să ai&ă întotdeauna un s"etnic at$t de entuziast care să i sară în apărare# Mama zicea: J >ine ar "i să eCiste o pedeapsă pentru cei care au un simţ al umorului mor&id### Dar nu !i s"$r!ea niciodată vor&a# După un s"ert de oră era vremea scenei "inale# Tata însu!i venea să mă scoată din &aie# %ntinz$nd m$inile pentru o îm&răţi!are scurtă !i sting*erită. e!ti doar cu capul în nori# Dar sigur că !i tu îţi dai seama că noi te am pedepsit doar pentru &inele tău. Data viitoare o să i interzici să respire# J . "ire!te.e te a apucat. cu o eCpresie inteligentă. nevinovaţi !i s"io!i.Poveste despre dragoste si întuneric Mama protesta pe dată împotriva severităţii sentinţei: J + (umătate de oră e destul# 2i nu pe întuneric# . ca să nu a(ungi !i tu alt pro"esor cu capul în nori# Mă uitam drept în oc*ii lui căprui. că înţeleg per"ect. în care o rugam să nu mai sară a!a să mă ierte. de adult.

&aleniere !i &ărci pline de eCploratori care vor descoperi continente !i insule pe care încă n a călcat picior de om# .*iar !i două ore în &aie# . "ără "raţi sau surori !i aproape "ără prieteni# + m$nă de sco&itori. pentru că nu prea era mare di"erenţă între a "i înc*is în &aie !i singurătatea mea o&i!nuită. în cursul cărora eram pe r$nd înălţimea ?a. un (udecător. un g*icitor. sclavul înălţimii ?ale.*iar dacă eram condamnat la carceră în întuneric. proiecte imense de construcţie !i aventuri măreţe.*iar !i pe întuneric# Mi e totuna# 2i cu adevărat nu mi păsa. un marinar !i un inginer care săpa canalele ?uez !i Panama pe un teren accidentat. v$natul. ca să unească toate mările !i lacurile în micuţa sală de &aie !i să trimită în cursă dintr un capăt al lumii în celălalt nave comerciale. un v$nător. vase de piraţi. în odaia mea sau în curte sau la grădiniţă: cea mai mare parte a copilăriei mele am "ost un copil singuratic. plus o perie de păr. su&marine. ta&uretul din &aie. acuzatul. nave de răz&oi. deluros. trei periuţe de dinţi !i un tu& pe (umătate stors de pastă de dinţi 8ilde!.'mos +z capa&il să suport pedeapsa pe care o merit# . o cutie de aspirine. călătorii. c$teva &ucăţi de săpun. c$ţiva plasturi lipicio!i !i un sul de *$rtie igienică îmi erau su"iciente pentru o zi întreagă de răz&oaie. nu mă îngri(oram# Lăsam capacul closetului. cinci dintre acele de păr ale mamei. trusa de toaletă a tatei. mă a!ezam pe el !i des"ă!uram toate răz&oaiele !i călătoriile cu m$inile goale# 8ără 415 .

ca a unui om o&i!nuit# 2i nu doar ca orice om o&i!nuit. dar eu pur !i simplu ignor plecăciunea !i titlul# -u dau nici un semn# Poate că motivul pentru care m am *otăr$t să mă port în acest "el este ceea ce m a învăţat mama. 9tre&uie că este "ie un zeu. ci ca un conducător &la(in.a un rege eCilat care a reu!it să se "uri!eze înapoi peste *otar !i se plim&ă prin ora!ul său îm&răcat ca un om de r$nd# Din c$nd în c$nd unul dintre supu!ii lui uluiţi îl recunoa!te.Poveste despre dragoste si întuneric săpun sau piepteni sau ace de păr. "ie un animal#: +re în !ir mă &ucuram să "iu am$ndoi# Mi era totuna# . "ace o plecăciune !i îi spune Maiestatea 1oastră. la coada de la auto&uz sau în mulţimea din piaţa principală. "ără să mă clintesc din locul meu# 2edeam acolo cu oc*ii înc*i!i !i aprindeam în capul meu oric$tă lumină voiam. lăs$nd tot întunericul a"ară# ? ar putea spune c*iar că iu&eam pedeapsa cu carcera# 9+ricine nu are nevoie de alte "iinţe umane:. care încearcă întotdeauna să "acă ceea ce doresc supu!ii săi# ?e pare că le place să mă îm&race !i să mi pună 416 . &inevoitor.$nd tata îmi zicea ironic înălţimea 1oastră sau 5Ccelenţa 1oastră nu mă simţeam (ignit# Dimpotrivă: în sinea mea eram de acord cu el# 'm adoptat aceste titluri !i mi le am însu!it# Dar nu spuneam nimic. îl cita tata pe 'ristotel. nu i dădeam nici un indiciu despre des"ătarea mea# . că poţi recunoa!te regii !i no&ilii adevăraţi după "aptul că î!i dispreţuiesc titlurile !i !tiu "oarte &ine că no&leţea adevărată constă în a avea "aţă de oamenii de r$nd o purtare modestă.

*iar !i să mă "acă zilnic să îng*it o linguriţă din uleiul ăla sc$r&os din "icat de cod# ?unt "ericit să i las să mi "acă tot ce vor. ?ă mă înveţe să număr p$nă la o sută. m$ng$indu l.'mos +z în picioare panto"ii: să i lăsăm. el o să le înc*eie nasturii !i o să le lege !ireturile# Pentru toată &unătatea lor "aţă de el# %i înc$ntă să mi pieptene părul. ?ă mi pună încă un pulover peste celălalt. mă înc$ntă plăcerea constantă pe care le o o"eră eCistenţa mea micuţă# '!adar. . deci# %mi întind &ucuros toate patru mem&rele# După o vreme ei se răzg$ndesc &rusc !i pre"eră să mă îm&rac singur !i să mi pun singur panto"ii: îmi "ace o plăcere deose&ită să mă strecor singur în *ainele mele. c*iar dacă uleiul din "icat de cod mă "ace să mi vină să vomit. îmi în"r$ng &ucuros dezgustul !i îng*it toată linguriţa dintr odată. c$teodată încurc$nd nasturii sau rug$ndu i dulce să mă a(ute să mi leg !ireturile# 'proape că se pră&u!esc unul peste celălalt în vreme ce revendică privilegiul de a îngenunc*ea în "aţa micului prinţ !i de a i lega !ireturile. av$nd el o&iceiul de a !i răsplăti supu!ii cu o îm&răţi!are# -ici un alt copil nu e mai priceput la a le mulţumi rege!te !i politicos pentru serviciile lor# +dată c*iar le promite părinţilor săi /care se uită unul la altul cu oc*i înceţo!aţi de m$ndrie !i de &ucurie. delect$ndu mă cu priveli!tea înc$ntării lor radioase. !i c*iar le mulţumesc pentru că mă "ac să cresc sănătos !i voinic# %n acela!i timp. mă 417 . ?ă mi eCplice cum se mi!că luna. în vreme ce pe dinăuntru se topesc de înc$ntare0 că atunci c$nd vor "i "oarte &ătr$ni. ca domnul Lem&erg de alături.

silită permanent să improvizeze !i să "ascineze. a!a că nici prin g$nd să nu mi treacă să i între&. de la v$rsta de trei sau patru ani. iată mă.*opin !i ?c*open*auer /în vreme ce înaintăm pe ?trada . 418 . c$nd o să ai&ă un &e&elu!# 2i. a!a că nu tre&uie să "ac nimica nimicuţa care să le poată strica părerea &ună# Tanti Mala !i unc*iul ?tasze3 n or avea ei copii. dar au. mai &ine să "iu sc*ilod sau arierat. numai să nu devin un 9copil o&i!nuit: ca toţi ceilalţi. o perec*e de pisici persane cu oc*i al&a!tri.ancelarului am parte de două sc*iţe de portret. să uimească !i să distreze pu&licul# Tre&uia să "iu unica vedetă de dimineaţa p$nă seara# De eCemplu. în general. de(a un spectacol individual# )n program non stop# + vedetă singuratică a scenei.Poveste despre dragoste si întuneric înc$ntă !i uimirea lor: e limpede că nu i un copil o&i!nuit copilul ăsta e at$t de aparte4 2i ast"el pentru mine eCpresia 9copil o&i!nuit: a devenit un termen de dispreţ a&solut# 5ra mai &ine să a(ung c$ine vaga&ond. dolo"ane !i lene!e. numai să pot "i în continuare 9at$t de aparte4: sau 9cu adevărat neo&i!nuit4: '!adar. . de eCemplu. tre&uie să mă port mai &ine ca oric$nd# )nc*iul !i tanti au de(a o părere "oarte &ună despre mine. colţ cu ?trada Pro"eţilor# Pe drum ei îmi tot spun că nu tre&uie cu nici un c*ip să uit că unc*iul ?tasze3 !i tanti Mala nu au copii.ancelarului. dacă nu !i mai devreme. desigur. într o s$m&ătă dimineaţa ne ducem în vizită acasă la Mala !i ?tasze3 7udnic3i. mai &ine să "iu c*iar !i "ată. pe ?trada . să entuziasmeze.

le o"eră părinţilor mei un pa*ar de ceai !i ni!te pră(itură cu mere# 2tie să cureţe merele într o singură spirală care se răsuce!te la "el cu "irul tele"onului# 2i ?tasze3. at$rnă colivia cu pasărea cea &ătr$nă !i năp$rlită. de parcă ar eCprima o îndoială: c*iar a!a să "ie. ca o cunună. pe care tanti Mala a pus o acolo ca să i u!ureze singurătatea. !i Mala visau c$ndva să devină "ermieri# 'u trăit 419 .*opin de la mama !i a lui ?c*open*auer de la tata0# In cea mai mare parte a timpului pisicile picotesc încovrigate una l$ngă alta pe canapea sau pe un ta&uret capitonat. ca !i cum i ar "i sete# )neori Mala !i ?tasze3 îi zic 'lma. cu &eţe de c*i&rit în c*ip de picioare !i o ţandăra de lemn de un ro!u înc*is în c*ip de cioc# 'ceastă nouă pasăre are aripi "ăcute din pene adevărate. e întotdeauna ridicată. 2i unul dintre incisivi îi lipse!te.'mos +z a lui . cea din st$nga. "ăcută dintr un con de pin vopsit.iocul îi at$rnă întotdeauna pe (umătate căscat. care au căzut sau au "ost smulse din aripile lui 'lma Mira&elle# Penele sunt colorate în turcoaz !i mov# )nc*iul ?tasze3 !ade !i "umează# )na dintre spr$ncenele lui. nu prea sănătoasă !i c*ioară# . iar alteori îi zic Mira&elle# In colivia ei se a"lă !i cealaltă pasăre. o "emeie &londă cu părul împletit în două cosiţe care uneori îi cad cu eleganţă pe umeri !i alteori îi sunt în"ă!urate pe cap. deasupra pianului negru. nu eCagerezi un pic. ca o perec*e de ur!i polari în *i&ernare# Iar în colţ. d$ndu i aerul unui golăna! de pe stradă# Mama de a&ia dacă scoate vreo vor&ă# Tanti Mala.

!i apoi au încercat să trăiască alţi c$ţiva ani la "erma unei cooperative. străpung$nd "iecare &ucată 420 . "irimiturilor !i gurii umplute prea tare.entral al Po!tei.eaiul tău cel minunat# Mama zice: J Termină. coptu ne ai N Pră(itura cea din rai N 2i mereu am adorat N .Poveste despre dragoste si întuneric c$ţiva ani într un 3i&&utz. în vreme ce tanti Mala lucrează duminica. tata nu se poate a&ţine să nu o complimenteze în o&i!nuitul său stil glumeţ: J Dragă Mala. după cum zicea el. cu condiţia să măn$nc o "elie groasă de pră(itură. 'rie*# Iar pentru mine. p$nă ce a devenit limpede că tanti Mala era alergică la ma(oritatea plantelor săl&atice. să măn$nc corect cu "urculiţa !i să nu mi m$n(esc degetele.$nd ne serve!te cu pră(itura cu mere. soarele însu!i era alergic la el0# '!a că acum unc*iul ?tasze3 e "uncţionar la >iroul . atent să nu măn$nc cu gura desc*isă. marţea !i (oia ca asistentă a unui dentist "aimos# . pe deplin con!tient de di"eritele pericole ale petelor. tanti Mala are o trataţie specială: cire!ată "ăcută în casă# . în vreme ce unc*iul ?tasze3 era alergic la soare /sau. ca un &ăiat mare.ire!ata ei "ăcută în casă compensează puţinătatea &ulelor /e limpede că sticla cu apă gazoasă a suportat consecinţele !ederii prea îndelungate "ără pălărie0 prin cantitatea at$t de generoasă de sirop ro!u. înc$t e aproape insuporta&il de dulce# '!a că îmi măn$nc politicos toată pră(itura /nu i rea deloc0.

sunt 9cu adevărat a&solut eCcelente:# . !i din talia minţii mă înclin în "aţa audienţei entuziaste# 421 .'mos +z de pră(itură cu "urculiţa !i mi!c$nd o prin aer eCtrem de gri(uliu. cu gura înc*isă. !i îng*it discret. în cele din urmă c$!tig premiul promis: un pa*ar de cire!ată "ăcută în casă.*ipul lui tanti Mala se luminează# J Mai este4 Mai este multă4 Hai să ţi mai torn un pa*ar4 'm "ăcut o cara"ă întreagă4 . pră(itura cu mere !i &ăutura siropoasă. neră&dători să audă ce am să zic (ur în gra&ă /cu cuvintele tatei !i cu tonul tatei0 că am$ndouă creaţiile ei. dar "oarte &ogată în sirop# 't$t de &ogată în sirop. se uită la mine cu adoraţie mută# . !i c$nd tanti Mala se uită la mine împreună cu restul pu&licului meu. ca !i c$nd a! lua în calcul posi&ilitatea ca aviaţia inamică să mi intercepteze z&orul cu încărcătura pe drumul de la "ar"urie la gură# Mestec "rumos. a&solut !i cu totul de ne&ăut# -u pot lua nici o îng*iţitură# -ici măcar un strop# 're un gust mai rău dec$t ca"eaua cu aromă de piper a mamei# 5 dezgustător de groasă !i de lipicioasă. ca siropul de tuse# Duc cupa tristeţii la &uze.$t despre părinţii mei. "ără să mă ling pe &uze# Pe parcurs culeg oc*eadele admirative ale soţilor 7udnic3i !i m$ndria părinţilor mei !i mi le prind pe uni"orma de aviator# De asemenea.u urec*ile minţii le aud aplauzele. "ăc$ndu mă că &eau. cu puţine &ule. înc$t este complet. într adevăr.

cu o singură propoziţie ditiram&ică am reu!it să le a&at atenţia# '!a că n o să &age de seamă că încă n am &ăut deloc din cleiul lor pentru lemn# %ntre timp.u încetul. pentru că viaţa tre&uie &ăută cu îng*iţituri mici# . "ie pentru că au sosit alţi musa"iri !i se încinge o discuţie despre navele cu re"ugiaţi. "ie pentru că nu se cuvine să se *ol&eze la mine c$nd su"letul îmi plute!te spre s"ere mai înalte. nu sunt sigur care e# )rsuleţul ăsta 422 . politica de cumpătare !i înaltul . ca să c$!tig timp. tre&uie să le a&at atenţia# Tre&uie să rostesc o cugetare. g$nditor# 'st"el. limpede a naturii înse!i a răsunat prin gura mea# 6ustă ţi viaţa cu îng*iţituri mici# . alături de mine. mă strecor în *ol cu potirul meu otrăvit !i îl ridic la nasul uneia dintre pisicile persane.Poveste despre dragoste si întuneric Dar ce să "ac acum. ceva mult dincolo de v$rsta mea. într o poziţie care reprezintă eCact statuia "iului cel mic al 6$nditorului# Mi a "ost arătată odată o poză a originalului. pe c$nd ei sunt încă în transă. compozitorul sau "ilozo"ul. cu coatele pe genunc*i !i m$inile su& &ăr&ie. sunt cu"undat în cugetare.$t despre mine. cupa ororilor stă pe podea. In primul r$nd. ceva care o să le placă: J %n viaţă un lucru at$t de gustos ca acesta tre&uie să "ie &ăut cu îng*iţituri mici# 8olosirea eCpresiei 9în viaţă: mă a(ută în mod special: Pitia a grăit din nou# 1ocea pură.omisar# %n!"ac cu am$ndouă m$inile ocazia. în enciclopedie# După o clipă două atenţia lor mă părăse!te.

trupe!a creatură nici măcar nu se ostene!te să !i desc*idă oc*ii c$nd întind pa*arul. . !i pe care. n au copii. apoi mă strecor din nou neo&servat. îi mulţumesc încă o dată. -u. mi!că din mustăţi.a !i cum ar vrea să alunge o muscă# '! putea oare să golesc licoarea mortală în cănuţa cu apă din colivie. doar î!i încreţe!te nasul. pe care c*ioara !i năp$rlită 'lma Mira&elle o împarte cu conul ei de pin cu aripi. tanti Mala. aleg planta !i nu perec*ea de păsări /care. !i mi!că spre mine o urec*e roz# . a!adar. a "ăcut o cara"ă întreagă# Poate că cire!ata ei n o "i cea mai gazoasă posi&il. întocmai ca un adult4 9îţi mulţumesc. !i se retrage cu un aer plictisit în &ucătărie# . !i mă *otărăsc să a!tept altă ocazie. scoate un miorlăit o"uscat. nu tre&uie să le între&i c$nd socotesc să "acă un ou0# După o vreme tanti Mala o&servă pa*arul meu gol# ?e dovede!te pe dată că am "ăcut o cu adevărat "ericită savur$ndu i &ăutura# %i z$m&esc !i zic. dar c dulce ca ciocolata. Mă declar de acord. nu i a!a. a "ost tare &ună:# 8ără să între&e sau să a!tepte vreo con"irmare. "oarte mulţumesc. îmi umple la loc pa*arul !i îmi aminte!te să nu pierd din vedere "aptul că asta nu e tot. la "el cu tanti Mala !i unc*iul ?tasze3. în vreme ce "ilodendronul nu m ar da de gol nici dacă ar "i interogat su& tortură# Prin urmare.$ntăresc argumentele pro !i contra: conul de pin ar putea să mă p$rască. ca un luptător din 423 .$t despre partenerul lui. se trage înapoi. zău a!a.'mos +z polar dolo"an amu!ină o dată. ca !i cum ar zice: -u.

să mărturisesc. pentru că cine !tie dacă pa*arele de la c*io!c sunt cu adevărat curate. că p$nă !i pisicilor !i păsărilor lor li se pare dezgustătoare. să mă ridic în picioare !i să anunţ în pu&lic că &ăutura lor e at$t de sc$r&oasă. cu inima mi cea păcătoasă zv$cnind în piept ca un iepure speriat. un cactus# %nsă în acel moment simt o nevoie imperioasă. ca un strănut pe care nu l poţi reţine.Poveste despre dragoste si întuneric ilegalitate către instalaţiile "orti"icate ale radarului &ritanic. !i asta mi a "ăcut plăcere# Tata zice: J >ăiatul c*iar că s a purtat &ine azi. !i acum plantele lor o să moară# 2i să "iu pedepsit !i să mi suport pedeapsa ca un &ăr&at# 8ără regrete# ?igur că n am s o "ac: dorinţa mea de a i "ermeca e mult mai puternică dec$t nevoia de a i !oca# ?unt un ra&in s"$nt. J 'm văzut că erai cumplit de plictisit# Dar ai reu!it să n o arăţi. mama se uită drept în oc*ii mei !i zice. !i îi otrăvesc cealaltă plantă.e ai văzut. ca un r$s irezisti&il în clasă. nu un 6eng*is Han# Pe drum spre casă. cu un z$m&et conspirativ: J ?ă nu crezi că n am văzut# 'm văzut tot# Deplin nevinovat !i pur. din care nu i cumpărăm niciodată. dar la urma urmei !i a primit răsplata. zic: J . cu toate că ne cere întotdeauna. că am vărsat o pe toată în g*ivecele lor cu "lori. a căpătat o &ucată de pră(itură !i două pa*are de cire!ată. Mama: 424 .

tre&uie întotdeauna să i pre"eri sincerităţii generozitatea# 8ăc$nd aceasta. am o&servat că i ai mulţumit !i l ai &ăut pe tot. dar am o&servat că ai &ăut o pe toată. continuă mama. te înalţi deasupra turmei celor de r$nd !i c$!tigi din partea tuturor onoarea supremă: un 425 . dacă tre&uie să alegi între a spune o minciună sau a (igni pe cineva. de vreme ce ele au &ăut &eleaua aia siropoasă# Dar cum să smulg medaliile pe care tocmai mi le prinsese pe piept !i să le arunc la picioarele ei. !i sunt cu adevărat m$ndră de tine pentru asta# J Mama ta. doar ca să i "aci plăcere# 1reau să !tii că nu sunt mulţi copii de v$rsta ta.um să le produc părinţilor mei o su"erinţă a&solut nemeritată. merită complimentul.on"runtat cu o alegere între a "ace plăcere cuiva !i a spune adevărul. nu eu. dar !i lucrurile pe care crezi că nu le !tie nimeni altcineva# -u e neapărat u!or să trăie!ti cu cineva care poate vedea ce e în inima ta# J 2i c$nd tanti Mala ţi a o"erit al doilea pa*ar. tre&uie să i pre"eri adevărului sensi&ilitatea# . între a nu produce durere !i a nu minţi.u alte cuvinte. ca să nu o (igne!ti pe tanti Mala. ea !tie pe dată nu numai ce ai spus !i ai "ăcut. de "apt nu sunt prea mulţi oameni în stare de at$ta consideraţie# %n acel moment aproape că am recunoscut că plantele "amiliei 7udnic3i. Tocmai învăţasem de la mama că. spune tata. poate vedea ce e în inima ta# . .'mos +z J -u sunt sigură că ţi a plăcut într adevăr acea &ăutură.

iar roţile încă se mai înv$rteau a!a că era stro&os !i era !i catastro"ă# De îndată ce a(ungem acasă să &inevoiască Preacinstitul Domn să !i str$ngă toate (ucăriile pe care le a lăsat împră!tiate pe podea !i să le pună acolo unde le e locul#: Părinţii mi au pus pe umeri tot ce nu au reu!it să în"ăptuiască ei în!i!i# In HIP0. numele lui e&raic. !i sunt întru totul de acord cu această a"irmaţie#: Printr o digresiune în lim&a ara&ă. istru&al. o lipsă de copii sau o lipsă de lumină# Mai este un cuv$nt înrudit care înseamnă a cruţa sau a economisi# 9K. Mic*ael0 se înt$lnesc din nou în ca"eneaua 'tara de pe 426 . actul rotirii# Iar acest cuv$nt are aceea!i rădăcină cu cuvintele Kstro"ăL !i Kcatastro"ăL# 'cum c$teva zile am văzut un camion care se răsturnase pe drumul spre Muntele ?copus: oamenii din el au "ost răniţi. suger$nd că vor&a care înseamnă 9întuneric: este legată de cea care înseamnă 9a uita:# 9.el care cruţă nuiaua î!i ură!te copilulL se spune în . înt$mplător.$t despre conul de &rad. care desemnează orice se răsuce!te sau se înv$rte!te. derivă dintr un cuv$nt grecesc.olegiului Terra ?ancta. pe scările .artea Prover&elor. pentru că am$ndouă implică o lipsă. Hanna* !i Mic*ael /din romanul ?oţul meu. el continuă. în seara zilei în care s au înt$lnit pentru prima oară. stro&ilos. de la stro&os.Poveste despre dragoste si întuneric copil "oarte aparte# 'poi tata ne a eCplicat cu ră&dare că în e&raică acel cuv$nt care înseamnă 9"ără copii: este înrudit cu cuv$ntul care înseamnă 9întuneric:.

dacă urmez tradiţia "amiliei !i devin cărturar# Iar dacă. pe c$nd aveam doar cinci ani. dar în loc de asta el îi poveste!te despre tatăl lui văduv: Tatăl lui î!i pusese în el mari speranţe# 7e"uza să recunoască "aptul că "iul lui era un t$năr o&i!nuit### . credea tatăl lui Mic*ael. a zis [Hanna*\# Mulţi ani tata nu !i a pierdut năde(dea că în cele din urmă mantia unc*iului Aosep* va poposi la el !i că mi ar putea o trece mie la timpul potrivit. la c$teva săptăm$ni după ce învăţasem literele din al"a&et. cu o pro"esie în c*ip de torţă. în prezenţa tuturor musa"irilor lor îmi aminteau. pentru că &unicul lui din partea tatălui predase !tiinţele naturale la seminarul pedagogic evreiesc din 6rodno### 'r "i "rumos. am scris cu litere mari pe spatele uneia dintre cărţile de 427 . din cauza muncii lui plictisitoare care nu i lăsa dec$t orele nopţii pentru cercetare.ea mai mare dorinţă a tatălui era ca Mic*ael să a(ungă pro"esor la Ierusalim. în "aţa "amiliilor Earc*i !i 7udnic3i !i Hanani !i >ar @itz*ar !i '&rams3i îmi aminteau întotdeauna cum. mantia nu poposea la el.'mos +z strada >en @a*uda din Ierusalim# Hanna* îl îndeamnă pe Mic*ael să vor&ească despre sine. ca lanţul să se continue de la o generaţie la alta# J + "amilie nu e o pro&ă de !ta"etă. poate că avea să o mo!tenească unicul lui "iu# ?imt că mama voia ca atunci c$nd o să "iu mare să eCprim lucrurile pe care ea nu a "ost în stare să le eCprime# %n anii următori îmi tot aminteau. cu un c*icotit amestecat cu m$ndrie.

pe care am scris di"erite cuvinte. "ragmente de eCpresii !i descrieri !i tot "elul de încercări de com&inaţii# Din c$nd în c$nd culeg cu gri(ă.Poveste despre dragoste si întuneric vizită ale tatei 'M+? DL')?-57 ?. iar o "rec u!or. cu o lupă la celălalt. prin valea !erpuitoare dintre două teancuri de cărţi de pe &irou. cercet$ndu le. !i iar o scot !i o înlocuiesc 428 . cu capul o&osit plutind într o &altă de lumină de la lampa lui de &irou. cu &ucăţi de *$rtie. copiindu le pe "i!e mici. !i &ucăţi de "raze dezmem&rate. smulg$ndu le. sort$ndu le. încă nu pe deplin satis"ăcut. a!ezate pe &irou în "aţa mea. culeg$nd tot soiul de amănunte de prin volumele care zăceau desc*ise în "aţa lui. cu o pensetă "ină între degete. ad(ective !i adver&e. o răsucesc în di"erite direcţii. a!a cum în!iri un colier# De "apt. !i apoi îl potrivea pe "iecare la locul lui din puzzle. nu "i!e. cu penseta. aceste molecule de teCt. cum stătea aplecat peste &irou. o ridic iar în lumină.7IIT+7 !i am ţintuit o pe u!a odăiţei mele# 2tiam cum sunt "ăcute cărţile c*iar înainte de a !ti să citesc# Mă strecuram în încăpere !i mă ridicam pe v$r"uri în spatele tatălui meu. !i eu lucrez cam ca el# Lucrez ca un ceasornicar sau ca un argintar de modă vec*e: cu un oc*i mi(it. una dintre aceste particule. apoi mă aplec în "aţă !i o potrivesc în teCtura p$nzei pe care o ţes# 'poi mă uit intens la ea din di"erite ung*iuri. cu trudă. o ridic în lumină !i o cercetez atent. ţin$ndu le la lumină. mă întind în "aţă !i o "rec sau o !le"uiesc. în vreme ce î!i croia drum încet. ver&e.

pieţe !i &ulevarde. ce vine înt$i !i ce vine la urmă. cele mai generale *otăr$ri0F nu doar ce să poveste!ti !i ce să ascunzi su& aparenţe în!elătoare. disperat# Mă &lestem cu voce tare !i &lestem scrisul în general !i lim&a cu totul !i totu!i mă a!ez !i încep să pun totul la un loc. cine trăie!te sau moare. Mă ridic# Mă plim& prin cameră# Mă întorc la &irou# Mă uit la ea c$teva clipe sau mai mult. cu clădiri. p$nă la ultima &ancă de pe stradă. tai toată "raza sau rup toată pagina# 7enunţ. titlul cărţii /acestea sunt cele mai simple. indirect /!i acestea sunt *otăr$ri destul de generale0F dar tre&uie să iei !i mii de *otăr$ri mai delicate. din &eţe de c*i&rit# Dacă scrii un roman de optzeci de mii de cuvinte tre&uie să iei cam un s"ert de milion de *otăr$ri. poate că într un ung*i puţin di"erit# Poate că mai departe în "rază# ?au la începutul celei următoare# ?au poate că ar tre&ui să o tai !i să o "ac o propoziţie de un cuv$nt. iară!i# ' scrie un roman. în 429 . cine se îndrăgoste!te sau este necredincios. cum ar "i dacă să scrii. numele !i c*ipurile persona(elor.'mos +z cu alt cuv$nt sau încerc să o potrivesc în alt loca! din aceea!i "rază. nu doar în privinţa liniilor mari ale intrigii. am spus c$ndva. apoi o scot. de sine stătătoare. o&iceiurile !i ocupaţiile lor. cine se îm&ogăţe!te sau se "ace de r$sul lumii. împărţirea pe capitole. o pilesc încă un piculeţ !i iar încerc să o potrivesc. ce să spui desc*is !i la ce să "aci aluzie. e ca !i cum ai încerca să "aci munţii 5dom din Lego# ?au ca !i cum ai construi întregul Paris.

casca de argint sclipitor. plină de propoziţii su&ordonate. privirile "etelor !i luminile "ulger$nd. cu coacăzele lui# %nsă adevărul e că în taină am întors spatele cărţii de vizită pe care o ţintuisem pe u!a odăii mele# Mulţi ani am visat doar să cresc !i să scap din aceste la&irinturi de cărţi !i să mă "ac pompier# 8ocul !i apa. "ăcută din cărţi. în Talpiot. eroismul. 9lumina serii: "ără să încerc să o colorez în 9al&astru cenu!iu: sau 9al&astru pră"uit: sau cum o mai "i. căma!a de "orţă. "i!ele de cartoteca !i (ocurile de cuvinte ale tatălui meu !i c*iar îm&răţi!area cu aromă picantă a lui ?aul . vaierul sirenei. a tatălui meu. romanele vecinului nostru. !i domnul 'gnon. re"ugiul în cărţi al mamei mele. uni"orma.erni3ovs3i. ?au 9al&astru regal:. ?au ar tre&ui cu adevărat să "ie 9cenu!iu al&ăstrui:.Poveste despre dragoste si întuneric cea de a treia propoziţie de la s"$r!itul paragra"ului. Din "ragedă pruncie am "ost victima unei spălări a creierului meticuloase !i prelungite: templul cărţilor unc*iului Aosep*. din apartamentul nostru din Derem 'vra*am. năvala tunătoare a ma!inii ro!ii lăs$nd în urma ei o d$ră de spaimă# 430 . ?au cel mai &ine ar "i să scriu cele două cuvinte. 9al&astru: sau 9al&ăstrui:# ?au ar tre&ui să "ie 9al&astru pal:. 2i acest 9al&astru cenu!iu: tre&uie să stea la începutul propoziţiei sau tre&uie să strălucească doar către s"$r!it. ?au 9azuriu:. +ri la mi(loc. cel care avea multe um&re. ?au ar tre&ui pur !i simplu să "ie prins în curgerea unei "raze complicate. panica de pe stradă. domnul Earc*i. poeziile &unicului 'le3sandr.

din cuptorul mistuitor !i a cărei iu&ire am c$!tigat o în sc*im&. din "oc /în vreme ce tatăl lui cel neputincios !i palavragiu nu "ăcea 431 . "ata sau "emeia incon!tientă cărată pe umărul curtenitorului ei salvator. cea pe care ai salvat o vite(e!te din "lăcări cu "orţa plină de gingă!ie a &raţelor tale# Dar cine era cea pe care în cea mai mare parte a copilăriei mele am tot salvat o. în "anteziile mele. punctul culminant. "umul in"ernal care te înă&u!ă# 2i imediat după aceea lauda. ci. iar !i iar. incon!tientă. !i mai presus de toate cea mai "rumoasă dintre ele. c$t ar mai "i "ost timp. incredi&ilă presimţire a pătruns în inima îng$m"ată a acelui copil nesă&uit !i visător !i i a sugerat. risc$ndu !i viaţa !i salv$nd o. "urtunurile care se descolăcesc la nes"$r!it. un pompier îndrăzneţ !i calm. genele !i părul p$r(olite. r$urile de iu&ire înlăcrimată din partea "emeilor ameţite care îţi cad le!inate la piept. mai degra&ă: ce cumplită. cu admiraţie !i recuno!tinţă. năpustindu se vite(e!te de unul singur în "lăcările tur&ate. i a semnalat "ără să i dea vreo !ansă să interpreteze. strălucirea "lăcărilor care se re"lectă ca picurarea s$ngelui în ro!ul ma!inii !i. Pentru că la cinci ani mă imaginam de(a. Poate că nu a!a tre&uie pusă între&area.'mos +z 2i apoi scările. în cele din urmă. pielea. strălucitor în uni"orma !i casca lui. "ără să i dezvăluie deznodăm$ntul. devotamentul "aţă de datorie dus p$nă la sacri"iciul de sine. aluzia voalată la ceea ce avea să i se înt$mple mamei lui într o seară de iarnă.

nepotul lui 432 . într o ţară pe care n am văzut o niciodată# 2i cu siguranţă mama n ar "i putut "i at$t de ne&ună înc$t să i spună o poveste îngrozitoare ca aceea unui copil de patru cinci ani. storc$nd portocale sau "ăc$nd peri!oare pe plan!etă. privind nea(utorat incendiul0# 2i ast"el. . acea "emeie. "iul vizitiului. soţia inginerului din 7ovno. "ăc$nd aceasta. !i !i a pierdut copiii. să se "i strecurat în "antezia mea cu pompierul !i "emeia salvată. întrup$nd în oc*ii proprii eroismul călit în "oc al evreului de tip nou /întocmai a!a cum îi recomandase tatăl lui0. ?ă "ie cu putinţă ca. îmi spunea tot "elul de pove!ti ciudate !i. care s a îndrăgostit de 'nton. Ira ?telets3aGa. Irina. p$nă ce într o zi a golit un &idon de para"ină !i a murit arz$nd în coli&a lui din carton gudronat# Dar toate astea s au înt$mplat cu cincizeci de ani înainte de a veni eu pe lume.$nd tata nu era acasă !i !edeam la masa din &ucătărie aleg$nd linte. o smulge pe veci pe mama lui din încle!tarea tatălui !i o ia su& aripa sa# Dar cu ce "ire negre să "i ţesut eu această oedipiană "antezie care nu m a părăsit mulţi ani. da.Poveste despre dragoste si întuneric altceva dec$t să stea acolo uluit. asemenea mirosului unui "um îndepărtat. în"rico!ătoare# Micul Peer. Ira. în vreme ce mama stătea cu spatele la mine curăţ$nd legume. se aruncă în "oc !i o salvează !i. al cărei soţ o&i!nuia să o piardă la cărţi în "iecare noapte# >iata Ira ?telets3aGa. "iul or"an al lui Aon. în vreun "el.

sta"ia din pe!teră care s a îndrăgostit de nevasta pădurarului sau sta"ia lui -i3ita căruţa!ul care s a întors din moarte ca 433 . tre&uie să "i "ost c*iar ca mine atunci c$nd el !i sărmana lui mamă văduvă. era la "el de îngustă !i de (oasă ca o carceră# L$ngă so&ă aveam două cutii de c*i&rituri. drăcu!ori !i ondine. îţi dădeau "iori pe !ira spinării. cu v$nt !i zăpadă. trolii din castelul regelui muntelui !i v$rcolacii verzi. sate părăsite !i podur i stricate at$rn$nd deasupra a&isului# Pove!tile ei nu începeau cu începutul !i nu se s"$r!eau "ericit. 'se. iar el a&sor&ea !i păstra în inimă povestirile ei mistice. pline de pe!teri !i turnuri. pentru a "ace economie. stăteau singuri în coli&a lor de pe munte în acele nopţi lungi. cu pereţii ei înnegriţi de "um !i podeaua str$m&ă. una cu c*i&riturile noi !i cealaltă cu c*i&riturile arse pe care. "raţii "ierari care s au omor$t unul pe altul. despre topitorul de nasturi. te uimeau. pe (umătate ne&une!ti. în"rico!ătoare. ci licăreau în penum&ră. se răsuceau în (urul lor însele.'mos +z 7asmus 6Gnt. precum !i despre cumplitul >oGg# >ucătăria însă!i. cea despre ursul care a adoptat un copil mort. despre răpirea miresei. despre castelul ?oria Moria de dincolo de "iord. răsăreau o clipă din ceaţă. dar erau captivante. le "oloseam ca să aprindem un arzător sau primusul de la un arzător de(a aprins# +r "i "ost pove!tile mamei ciudate. apoi dispăreau înapoi în întuneric înainte să "i avut timp să vezi ceea ce era în "aţa oc*ilor tăi# '!a era povestea ei despre &ătr$nul 'leluiev !i cea despre Tanicica !i cei trei &ăr&aţi ai ei.

plicticoase !i pline de du*oarea &ăr&aţilor evlavio!i care nu se spălau su"icient de des# -ările ei sensi&ile se trăgeau înapoi în "aţa mirosului de carne nespălată. care "useseră !i ele la Tar&ut* 6Gmnasium din 7ovno. !ipote. se înălţa ameninţător. cărora le zicea v$lcele. copacii se înălţau semeţi. înc*isă în casă în cea mai mare parte a timpului# In a"ară de prietenele ei Lilen3a. a"ine. turlele erau semeţe. mama mă ducea în locuri prin care puţini copii călcaseră !i ast"el des"ăcea în "aţa mea un evantai captivant de cuvinte. c*iar !i su& un nor cenu!iu de tăm$ie# -ici tata nu !i pierdea vremea cu religia# 434 . castelele dominau. &isericile. un munte necălcat de picior de om. mama nu găsea nimic interesant la IerusalimF nu i plăceau locurile s"inte !i numeroasele situri antice "aimoase# ?inagogile !i academiile ra&inice. tru"e !i ciuperci# 8ără să se sinc*isească de v$rsta mea "ragedă. dezvăluindu mi înălţimi ameţitoare ale lim&ii: c$mpurile ei erau împestriţate cu soare sau scăldate în rouă. pădurile ei erau dese sau de nepătruns. "ragi. ca !i cum m ar "i luat în &raţe !i m ar "i ridicat din ce în ce mai sus. p$raie !i r$uleţe ţ$!neau. susurau !i !opoteau# Mama ducea o viaţă singuratică. iar prin văi. mănăstirile !i mosc*eile îi păreau toate o apă !i un păm$nt.Poveste despre dragoste si întuneric să o "armece !i să o seducă pe "iica uciga!ului# Pove!tile ei erau pline de mure. pa(i!tile erau înverzite. c$mpiile dormeau lini!tite !i se tolăneau. 5ster3a !i 8ania Veissmann. muntele.

care prezidează: sau 9?t$nca lui Israel:. scorneau doctrine mincinoase. în ciuda tuturor acestor lucruri. vărsau lacrimi de crocodil !i negustoreau o&iecte s"inte contra"ăcute. relicve "alse !i tot soiul de credinţe !i pre(udecăţi găunoase# ?uspecta pe oricine trăia de pe urma religiei de un "el de !arlatanism îndulcit# %i plăcea să citeze remarca lui Heine. neîntinaţi de ur$ciune# 6$ndul că unii arti!ti. au putut să l urmeze pe ?talin sau c*iar pe Hitler. !i î!i punea năde(dea. aţ$ţau spaimele. erau &ăr&aţi destul de du&io!i.erni3ovs3i. !i ra&inul du*nesc /sau. indi"erent de credinţă. recita el cu patos din ciclul de sonete al lui . ori în minunile 9geniului creator evreiesc:. care nutreau uri antice.redea că arti!tii sunt superiori altor oameni. mai pătrunzători. mai cinstiţi. că !i preotul. de asemenea. 9!i cei ce stăp$nesc "armecul mistic al versului N M$ntuiesc lumea prin melodie !i c$ntec:# . un 9spirit al poporului. în versiunea atenuată a tatei. ca 8aust al lui 6oet*e# 435 . ignoranţi. îl tul&ura !i îl m$*nea# 'desea se certa cu sine pe acest su&iect: arti!tii care erau captivaţi de "armecul tiranilor !i se puneau în slu(&a represiunii !i răutăţii nu meritau titlul de 9preoţi ai "rumuseţii:# )neori încerca să !i eCplice lui însu!i că î!i v$nduseră su"letul diavolului. Ha( 'min cel iu&itor de nazi!ti4:0# Pe de altă parte.onsidera că preoţii. 9-ici unul dintre ei nu miroase a tranda"iri44 2i nici Mustim Mu"ti. în puterile m$ntuitoare sau renăscătoare ale artei: 9Preoţii "rumuseţii !i pensula arti!tilor:. el credea uneori într o providenţă vagă.'mos +z .

în vreme ce ea !edea !i nu zicea nimic. tapiţerie. o&iectele de pe ra"turi. z$m&ind u!or. cărţi. cumpărau !i cultivau păm$nt nelucrat !i pavau drumuri. mama !edea dreaptă într un colţ. o&iectele. 436 . la perdele. din răsputeri. cu m$inile încruci!ate la piept. în vreme ce o ataca pe cea pentru care pledase înainte. '&rams3i.$nd aveam musa"iri sau c$nd mergeam în vizită la unc*iul Aosep* !i mătu!a Eippora*. pe mama n o atingea deloc# De o&icei lăsa ziarul (os după ce arunca o privire asupra titlurilor# . ca !i cum ar "i încercat să desci"reze din disputa lor motivul pentru care domnul Earc*i susţinea o părere. uneori prin simpla ei prezenţă îi "ăcea pe &ăr&aţi să vor&ească !i iar să vor&ească. iar domnul Hanani pe cea opusă: oare disputa ar "i "ost di"erită dacă dintr odată ar "i "ăcut sc*im& !i "iecare ar "i apărat poziţia celuilalt. Hainele. !i se uita cu atenţie. porţelanuri. la domnul 'gnon. 7udnic3i.Poveste despre dragoste si întuneric Dacă pe tata îl îm&ăta într o anumită măsură "ervoarea sionistă a celor care construiau noi su&ur&ii. coa"urile !i mo&ila o interesau pe mama doar ca "erestruici prin care putea privi pe "uri! în vieţile interioare ale oamenilor# +ri de c$te ori mergeam acasă la cineva sau c*iar !i într o sală de a!teptare. ta&lourile de pe pereţi. la "amilia Hanani sau la Hanna* !i HaGim Toren. ca o elevă model dintr un pension de domni!oare.onsidera politica o catastro"ă# 8lecăreala !i &$r"a o plictiseau# . sau la "amiliile Earc*i. în Talpiot. "ără gra&ă. mama rareori se alătura conversaţiei# 2i totu!i.

ci ca pe o persoană care studiază a!ezarea pietrelor într un mozaic sau a "ragmentelor dintr un puzzle uria!# 'sculta conversaţia cu atenţie !icu acel z$m&et sla& plutindu i neintenţionat pe &uzeF îl o&serva amănunţit pe vor&itor. ce "ac m$inile lui. cocea. cine um&lă cu cine. ridurile "eţei. de o&icei conversaţia nu revenea la ceea ce "usese înainte de intervenţia ei# ?au poate că era doar "aptul că în acea vreme "emeilor li se atri&uia rolul de pu&lic în conversaţii# Dacă o "emeie desc*idea &rusc gura !i rostea o "rază sau două provoca o oarecare surprindere# Din c$nd în c$nd mama dădea meditaţii# )neori mergea la o con"erinţă sau la o întrunire literară# %nsă în cea mai mare parte a timpului stătea acasă# -u lenevea. "răm$nta 437 . ce spune trupul lui !i ce încearcă să ascundă. orice sc*im&are a poziţiei !i dacă picioarele îi sunt "ără ast$mpăr sau lini!tite în panto"i# 7areori participa la conversaţie. încotro îi sunt îndreptaţi oc*ii. curăţa. muncea din greu# Muncea în tăcere !i cu spor# . dintre care unele ar putea în cele din urmă să se com&ine !i să o"ere un indiciu# ?ecretele celorlalţi o "ascinau.am auzit o niciodată "redon$nd sau mormăind în vreme ce se ocupa de gospodărie# 6ătea. spăla. tăia legume. punea la locul lor cumpărăturile. deretica. călca. cine a cumpărat oarece . nu la nivel de &$r"ă cui îi place de cine.'mos +z ca un detectiv care adună din ce în ce mai multe detalii. spăla vase. urmărindu i &uzele. dar dacă ie!ea din tăcerea ei !i rostea o "rază sau două.

u picioarele desculţe trase su& ea. rezemat u!or de umărul lui. mama se încolăcea în colţul ei !i citea# %mpăcată cu trupul ei. aplecată peste pagină.Poveste despre dragoste si întuneric aluat# Dar c$nd apartamentul era în deplină r$nduială. citea în vreme ce tata !i cu mine !edeam împreună la &iroul lui.itea în "iecare seară. cu g$tul aplecat în "aţă. !i continua să citească: su"erea de insomnie. care cred cu tărie că totul va "i &ine. citea# . citea# . !edea pe canapea !i citea# . care s a agravat cu timpul.u spatele arcuit. p$nă ce în ultimul an al vieţii ei diver!i doctori au considerat potrivit să i prescrie pastile puternice !i tot soiul de poţiuni !i soluţii de dormit !i i au 438 .u "aţa pe (umătate ascunsă de părul ei întunecat. !i citea !i după ce spălam vasele de la cină. în vreme ce eu mă (ucam a"ară. iar canapeaua era des"ăcută. respir$nd lent !i u!or. !i continua să citească c*iar !i după ce era stinsă lumina din tavan !i tata î!i scotea oc*elarii. citea# . în curte. iar tata !edea la &iroul lui not$ndu !i o&servaţiile pe "i!e de cartotecă îm&$csite. citea după ce erau înc*ise o&loanele. veri"ic$ndu le în catalog !i lipindu le în al&um. se întorcea cu spatele la ea !i se pră&u!ea în somnul oamenilor &ine intenţionaţi. cu umerii lăsaţi. citea după ce mă duceam la culcare !i tata se întorcea la "i!ele lui micuţe. cu tot trupul în "ormă de semilună. triind tim&re. citea# 'plecată peste cartea rezemată pe genunc*i. eu cu capul înclinat. c$nd terminase cu spălatul !i ru"ele erau împăturite !i puse "rumos la locul lor. dezvăluind patul du&lu ascuns în ea.

Moravia. tata a împrumutat c$teva lire de la părinţii săi !i s a o"erit să ai&ă gri(ă de copil !i de casă. că. IOas3ieOicz. Hermann Hesse. . .*amisso.$nd tata !i cu mine am între&at o cum s a &ucurat de vacanţă.'mos +z recomandat două săptăm$ni de odi*nă adevărată la un *otel "amilial din ?a"ed sau la sanatoriul 8ondului ?ănătăţii din 'rza# Prin urmare. c$nd aveam !apte sau opt ani. iar mama c*iar a plecat singură la sanatoriul de la 'rza# %nsă nici măcar acolo nu s a oprit din cititF dimpotrivă. 8lau&ert. arăta o&osită !i palidă. cu um&re negre su& oc*i. Dleist.itea din Maupassant. în drum spre clinică sau spre magazinul de încălţăminte. precum !i din ?omerset Maug*am. (ucau cărţi sau participau la alte activităţi# Iar noaptea co&ora în micul salon de l$ngă &iroul recepţiei !i î!i petrecea cea mai mare parte a nopţii citind. ca să nu o deran(eze pe "emeia cu care împărţea camera# . ca !i cum ar "i petrecut în "iecare noapte# . de!i e adevărat 439 . a citit aproape zi !i noapte# De dimineaţa p$nă seara stătea pe un !ezlong în păduricea de pini de pe coasta dealului !i citea. Turg*eniev. Dnut Hamsun.e*ov. ?te"an EOeig !i 'ndrB Maurois rar !i a ridicat oc*ii din carte pe toată perioada acelei pauze# . T*omas Mann. în vreme ce ceilalţi internaţi dansau. 'gnon. Dic3ens. iar seara citea pe veranda luminată. pe c$nd !edeam pe penultimele locuri din auto&uz. >alzac. a z$m&it !i a zis: 9-u m am g$ndit la asta:# +dată.$nd s a întors acasă. 6nessin. la Ierusalim. Tolstoi. mama mi a spus. Mauriac.

plăcere. dacă tu o meriţi sau dacă vă mai potriviţi. cuv$nt cu cuv$nt. "ăc$ndu mă că citesc. uneori tu le la!i &altă. poate ani în !ir sau c*iar pe vecie# Dar ele. c$nd tata n a putut să mi o citească. nu ţi vor întoarce nicic$nd spatele: te vor a!tepta tăcute !i modeste pe ra"tul lor# Te vor a!tepta zece ani# -u se vor pl$nge# P$nă într o noapte în care ai &rusc nevoie de o carteF c*iar !i la trei dimineaţa. tata mi a citit în pat cartea at$t de des. interes sau cel puţin o senzaţie plăcută. de îndată ce i o ceri# + carte nu te va dezamăgi niciodată# . înc$t tre&uie să "i a(uns să o învăţ pe de rost. De "apt. iar odată. "ăc$ndu mă că sunt tata.Poveste despre dragoste si întuneric că !i cărţile se pot sc*im&a cu trecerea anilor la "el de mult ca oamenii.are a "ost numele primei pove!ti pe care am citit o singur. întorc$nd "oaia eCact la acea pauză dintre două cuvinte la care tata o&i!nuia să o întoarcă în "iecare seară# ' doua zi i am cerut tatei să urmărească 440 . o carte nu te părăse!te niciodată# 8ire!te. de la început p$nă la s"$r!it. di"erenţa este că. nu te va dezamăgi niciodată. c*iar dacă le ai trădat. am luat cartea cu mine în pat !i am recitat o toată pentru mine. va co&orî din ra"t !i îţi va ţine tovără!ie la nevoie# -u va încerca să !i ia revan!a sau să se scuze sau să se între&e dacă merită să o "acă. c*iar dacă e o carte pe care ai părăsit o !i ai !ters o din inimă de ani !i ani. în vreme ce oamenii întotdeauna te lasă &altă c$nd vine vremea să nu mai poată o&ţine de la tin e nici un avanta(. va veni pe loc.

ameţiţi de m$ndrie. iar c$nd a "ăcut asta a cincea sau a !asea oară puteam identi"ica "iecare cuv$nt după "ormă !i după locul lui pe r$nd# 'poi a venit momentul să i surprind pe am$ndoi# Intr o s$m&ătă dimineaţă am apărut în &ucătărie. că 9c$ine:H< arată ca o "aţă rotundă. !i "ără să zic nimic am desc*is cartea pe masă. DaddG !i MummG (N.). încă în pi(ama. însă restul e "oarte di"erit: tăticul are la mi(loc o 13 5ste vor&a despre cuv$ntul din lim&a engleză.'mos +z r$ndurile cu degetul c$nd cite!te !i i am urmărit degetul. cu pro"ilul unui nas desenat într o parte !i o perec*e de oc*elari în cealaltă parteF iar 9oc*i:H= arată într adevăr ca o perec*e de oc*i cu puntea unui nas între ei# 'st"el am reu!it să citesc r$nduri !i c*iar pagini întregi# După ce au mai trecut vreo două săptăm$ni am început să mă împrietenesc cu literele însele# 8 ul din 9"lamură: arată ca o "lamură "lutur$nd la începutul "lamurii# 2 ul din 9!arpe: arată c*iar ca un !arpe# Tăticul !i mămicaHP sunt la "el la s"$r!it. de eCemplu. tr.) 38 Idem. iar eu rosteam cu voce tare cuv$ntul în vreme ce degetul meu îl atingea# Părinţii mei. degetul meu arăta pe r$nd "iecare cuv$nt. 15 Idem. dog (N. tr. tr. incapa&ili să !i înc*ipuie enormitatea în!elăciunii. e1e (N.) 441 . între ei. au căzut în capcană. convin!i am$ndoi că acest copil neo&i!nuit a învăţat singur să citească# Dar p$nă la urmă c*iar am învăţat singur# 'm descoperit că "iecare cuv$nt are "orma lui specială# '!a cum se poate spune.

Iţi trece p$nă te însori# 2i sărmanul urs înţepat. !i ursului îi plăcea să lingă miere c*iar !i c$nd n ar "i tre&uit# -u doar lingea miere.I P75' M)LTĂ MI5754 In lumea tatălui meu nu eCista su"erinţă care să nu ducă la m$ntuire# ?u"ereau evreii în diaspora. pentru că a "ost a!a de lacom a "ost pedepsit cu o durere de dinţi !i era o imagine cu el cu "aţa um"lată !i cu o c$rpă al&ă legată în (urul capului. sănătos !i voios !i nu mai era lene!. cu o "undă mare în cre!tet. pentru că învăţase lecţia: a înc*eiat un tratat de pace cu al&inele. 5i &ine. iată l pe pagina de alături.artea avea un s"$r!it ne"ericit urmat de un s"$r!it !i mai ne"ericit !i doar după aceea venea s"$r!itul "ericit# )rsul cel lene! a "ost înţepat crunt de un roi de al&ine !i. ai cărui oc*i erau at$t de (alnici că mi se umpleau mie oc*ii de lacrimi c$nd mă uitam la el. !i era c*iar !i o clauză în el care îi 442 . 5i &ine. 5i &ine. mai &ună# 'zi ne doare un pic &urtica. drept între urec*i# Iar morala era scrisă cu litere mari !i ro!ii: -) 5 >I-5 ?Ă MĂ-_-. m$ine o să cumpărăm una nouă.Poveste despre dragoste si întuneric perec*e de g*ete din care ies picioarele. în "olosul am&elor părţi. se îndopa cu ea# . în cur$nd o să se creeze ?tatul Israel !i atunci totul o să "ie mai &ine# ? a pierdut ascuţitoarea. în vreme ce mămica are un !ir de dinţi care arată ca !i cum ar z$m&i# Prima carte pe care mi o amintesc era o carte cu poze despre un urs mare !i gras care era "oarte m$ndru de el. de parcă asta n ar "i "ost destul. un urs lene! !i somnoros care semăna un pic cu domnul '&rams3i al nostru.

5 PLI. !i de acum "iecare literă avea să "ie nu un desen. 443 .)7I54 -umai că. pe ultima pagină ursul arăta vesel !i z$m&itor !i î!i construia o casă.opilul ăla aiurit iar s a încuiat în &aie !i !ade pe closet citind.'mos +z asigura o livrare regulată de miere. erau scrise acolo. ca !i cum după toate aventurile captivante *otăr$se să intre în r$ndurile clasei de mi(loc# 'ducea un pic cu tatăl meu c$nd era &inedispus: arăta ca !i cum era pe cale să "acă o poezie sau un (oc de cuvinte. ci literă cu literă. o cantitate rezona&ilă. cu carte cu tot. moderată.IT4 M+2 M'7TI. citind# .5 T'75 857I. ci un sunet di"erit: M+2 M'7TI. citind# . nu ţi "ie cu supărare. în mi(locul coridorului. de n o "i căzut înăuntru. !i acesta s ar putea să "ie cu adevărat primul r$nd din viaţa mea pe care l am citit nu după "ormele cuvintelor. !i s a înecat# . sau să mi zică înălţimea 1oastră Preacinstită /9doar în glumă4:0# Toate astea. a!a cum se cuvine.opilul se ascunde su& masă. de dimineaţa p$nă seara !i c*iar mai t$rziu# 5i erau cei care mă împinseseră să citesc !i acum erau ca ucenicul vră(itor: eu eram apa care nu mai putea "i oprită# Hai numai să vezi. ce e drept.D5 >). "iul tău !ade pe (umătate dez&răcat pe podea. într o săptăm$nă sau două. mai mult sau mai puţin. într un singur r$nd de pe ultima pagină.opilul doar s a pre"ăcut că adoarme. "oamea mea avea să devină "renezie a *rănirii# Părinţii nu mă mai puteau despărţi de cărţi. însă pe vecie# 2i a!a.

ite!te toată ziulica. !i g*ici ce "ace# .onsiliului Districtului >eit Ha3erem. de a valma. . !i după ce am ie!it din odaie a mai stat un pic.*iar vrei să !tii ce "ace. Păi.artea tradiţiilor evreie!ti. copilul zice acum că a!teaptă să termin o parte din ziar# De acum încolo mai avem în casă un dependent de ziare# .opilul ăla nu s a mi!cat din pat tot Oee3endul. pam"lete despre coloniile agricole. 5venimente importante din HI2I. în spatele clădirii# 8erestrele dădeau spre curtea din spate. 7egii Israelului !i Iuda. apoi a aprins lumina.ălătoriile lui Marco Polo. povestiri de 's*er >aras* sau ?*o""mann. . doar c$t să meargă la closet# 2i c*iar !i acolo !i a luat cartea cu el# . în parte pavată !i în parte acoperită de &uruieni iarna !i de ciulini 444 . numere vec*i din ?ăptăm$nalul 8emeilor Muncitoare. 'venturile lui Magellan !i 1asco da 6ama. "ără să i se dea voie. ca tu !i cu mine să nu putem intra. ?"aturi pentru persoanele în v$rstă în caz de gripă. părăginită. destul de îngri(orător# .lădirea din (osul străzii Eec*arias avea patru apartamente# 'partamentul "amiliei -a*lieli era la primul eta(. >uletinul . de "apt.opilul poate citi "luent "ără vocale# . unul dintre romanele c*ineze!ti ale lui Pearl >uc3. !i acum se pare că !ade cu spatele proptit în u!ă.Poveste despre dragoste si întuneric de "apt a!tepta să plec. dacă o ţine tot a!a în cur$nd o să măn$nce coperte !i o să &ea cerneală de tipar# Tre&uie să punem piciorul în prag !i să "acem ceva# Tre&uie să punem capăt situaţiei: începe de(a să "ie ciudat !i.

un !opron din ta&lă ruginită !i rămă!iţele din lemn ale unei su33a*# Pasi"lore azurii în"loreau pe zid# 'partamentul avea o &ucătărie. casierul. de vreo patruzeci de ani. două încăperi !i opt sau nouă pisici# După pr$nz doamna învăţătoare Isa&ella !i soţul ei -a*lieli. iar noaptea dormeau. 445 . !i avea deasupra &uzei de sus o aluniţă păroasă.opiilor: erau două clase !i două învăţătoare !i asta era tot ce putea cuprinde micul apartament. "oloseau prima încăpere drept salon. urmele unui "oc de ta&ără. magazineră. cu opt elevi în clasa înt$i !i alţi !ase în clasa a doua# Isa&ella -a*lieli era proprietăreasa !colii !i avea rolul de directoare. pe care încăpeau c$te doi copii# 'st"el.'mos +z vara# . lăzi de gunoi. o ladă de am&ala( vec*e. învăţătoare la clasa înt$i. voioasă. un *ol la intrare. o sală de &aie. casieră. !i puneau în "iecare cameră trei sau patru pupitre.opiilor:# La 9Tăr$mul . organizatoare a programului de cursuri. !i răspundea de toate activităţile practice# Ii spuneam întotdeauna doamna învăţătoare Isa&ella# 5ra o "emeie gălăgioasă. zdravănă. mai micuţă# ?e trezeau devreme în "iecare dimineaţă !i împingeau toată mo&ila a"ară. imprevizi&ilă. cu trei sau patru &ănci. care arăta ca o li&arcă rătăcită pe acolo# 5ra irasci&ilă. "emeie de serviciu. în cea de a doua încăpere.urtea mai adăpostea s$rme de ru"e. între opt dimineaţa !i pr$nz casa lor devenea 2coala 5lementară Particulară 9Tăr$mul . în *ol. împreună cu o!tirea lor de pisici.

pe g*iozdanele noastre. se încovrigau în co!ul cu cărţi. ni!te picături de nas sau cel puţin o &atistă curată ca să !teargă mucul acela verde. care stăteau "oarte lini!tite. stăteau pe pupitrul ei. de la v$r"ul nasului tău# Doamna învăţătoare Isa&ella era !i o păstoriţă de pisici# +riunde mergea era încon(urată de o turmă de pisici topite de admiraţie care îi nimereau în picioare. în poala ei. cu toate secretele tale# In vreme ce te interoga. ca !i cum ar "i "ost gata să scoată soţia per"ectă pentru tine. o perie de păr. &ine crescute ca ni!te domni!oare de "amilie &ună. arăta ca o peţitoare îndesată. ca să nu deran(eze oraF dresate ca ni!te c$ini.Poveste despre dragoste si întuneric severă !i totu!i &ună ca p$inea caldă# In roc*iile ei simple !i largi din &um&ac imprimat. m$inile ei aspre !i ro!ii î!i "ăceau neîncetat de lucru prin nenumăratele ei &uzunare. pe pervaz !i pe cutia cu ec*ipamentul pentru educaţie "izică 446 . cu vaiere disperate. care te putea preţălui pe dinăuntru !i pe dina"ară cu o singură privire a oc*iului ei eCperimentat !i cu vreo două între&ări &ine ţintite# Intr o clipă a"la eCact cine e!ti. pe genunc*i i no!tri mici. se instalau ca ni!te clo!ti pe panto"ii ei !i se încăierau între ele. cu oc*i vulture!ti din !tetl. i se agăţau de tivul roc*iei. se căţărau cu g*earele pe roc*ia ei !i i se a!ezau pe umerii laţi. pentru privilegiul de a i se cui&ări la piept# La lecţiile ei erau mai multe pisici dec$t elevi. at$t îi erau de devotate# 5rau de toate culorile posi&ile. (enant. cu multele lor &uzunare. o împiedicau să înainteze !i aproape că o "ăceau să se poticnească.

cu urec*ile ridicate !i îndreptate în "aţă. *otăr$t să i sucească minţile cu "armecele sale.'mos +z !i lucru manual# )neori doamna învăţătoare Isa&ella le certa sau le dădea porunci# . cu &urta aproape t$r$ndu se pe podea. ru!inat. cu coada &ăţ. necondiţionat !i "ără să cr$cnească# 9Eeru&&a&el. ne"ericitul ne arunca o privire s"$!ietoare. umilit. 447 . către colţul încăperii# Toţi oc*ii ai copiilor !i ai pisicilor deopotrivă erau aţintiţi asupra lui. ca un adorator. (alnic. cu arcuri în perniţele la&elor delicate. martori ai dizgraţiei# '!a că acuzatul se t$ra în colţ. dacă te mai prind o dată### -u era nevoie să !i s"$r!ească vor&a. !i poate că sper$nd umil p$nă în ultima clipă la vreo graţiere miraculoasă# Din colţ. dar apoi îl ierta. căindu se pentru păcatele săv$r!ite.lătina mustrător degetul către una sau alta dintre ele !i o ameninţa că o trage de urec*i sau îi smulge coada dacă nu î!i îm&unătăţe!te pe loc purtarea# %n ce le prive!te. să ţi "ie ru!ine4: striga ea &rusc# Imediat un &iet păcătos se desprindea din g*emul de pe pre!ul din "aţa pupitrului ei !i se "uri!a plin de ru!ine. plină de vinovăţie !i de implorare# J +draslă a gunoaielor ce e!ti4 se strop!ea la el doamna învăţătoare Isa&ella. pentru că delincventul iertat dansa de(a către ea. cu coada între picioare !i urec*ile lăsate pe spate. de a&ia stăp$nindu !i &ucuria. cu o "luturare a m$inii# J >ine# '(unge# 'cum poţi veni înapoi# Dar nu uita că. pisicile i se supuneau întotdeauna pe loc.

pe el nu l vedeam aproape deloc# De o&icei pleca la muncă înainte de venirea noastră !i. dar o credeam# 'm "i crezut o !i dacă ne ar "i spus că pisicile ei pot dezlega careuri de cuvinte încruci!ate#0 . dacă ar "i vrut. în vreme ce (ura că de acum încolo nu va "i pe lume pisică mai evlavioasă sau mai cinstită ca el# Pisicile doamnei învăţătoare Isa&ella erau deprinse să ducă o viaţă productivă !i erau pisici cu adevărat "olositoare# 5a le învăţase să i aducă un creion.ele mai multe dintre aceste minuni nu le am văzut cu oc*ii no!tri. cu &lana lucioasă !i un pic în"oiată !i cu un licăr de viclenie "elină "ăţarnică în oc*ii strălucitori. tre&uia să stea la &ucătărie !i să !i îndeplinească îndatoririle acolo în lini!te în timpul lecţiilor# Dacă nu am "i avut voie din c$nd în c$nd !i el. ca !i cum ne ar "i "ăcut cu oc*iul. dar să scoată un miorlăit de alarmă dacă se apropia un străin# /. cu mustăţile sc$nteind. !i noi să mergem la closet. n am "i descoperit niciodată că de "apt domnul -a*lieli nu era altul dec$t 6etzel. o &ucată de cretă sau o perec*e de !osete din !i"onier sau să recupereze o linguriţă rătăcită pe su& vreo mo&ilăF să stea la "ereastră !i să miaune a recunoa!tere dacă se apropia o cuno!tinţă.$t despre domnul -a*lieli. &ăiatul cel palid care încasa &anii la prăvălia cooperativei# 5ra cu aproape douăzeci de ani mai t$năr ca soţia lui !i. micul soţ al doamnei învăţătoare Isa&ella. dacă din cine !tie ce motiv era acasă.Poveste despre dragoste si întuneric con!tient de puterea tainică a "armecului său !i "olosind o pentru a zdro&i inimile. puteau trece drept mamă !i "iu# 448 .

oţo"ană. î!i striga soţul cel tinerel cu un nume luat din lumea păsărilor: 1ra&ie.intezoi. care e sensul literal al numelui -a*lieli# 5Cistau două !coli primare. . numit mecanică "ină# %n clasă copiii !edeau unde voiauF &ăieţii !i "etele puteau c*iar să !adă împreună# .ei mai mulţi dintre ei purtau cămă!i al&astre înc*eiate la piept cu !nururile al&e sau ro!ii ale celor două mi!cări de tineret# >ăieţii purtau pantaloni scurţi cu crăcii su"lecaţi p$nă la pro*a&. la o distanţă de casa noastră pe care un copil o putea parcurge pe (os într o (umătate de oră# )na era prea socialistă.asa de 5ducaţie pentru . !i pro&a&il că a!a îi zicea !i turma ei de pisici# In ce o prive!te. repararea de motoare !i de încuietori !i ceva vag. ci Mami. nu o striga Isa&ella. metalurgia. ar&ora pe acoperi! steagul ro!u al clasei muncitoare. pentru că arsese pateurile cu carne de vită sau se opărise. c$nd tre&uia /sau îndrăznea0 să o strige în timpul unei lecţii. dar "ascinant. în vreme ce 449 . alături de drapelul naţional# 'colo se săr&ătorea cu procesiuni !i ceremonii ziua de H Mai# Directorului îi spuneau 9tovară!e: at$t pro"esorii. la capătul nordic al străzii Haturim.opiii Muncitorilor 9>eri Datznelson:. construcţiile. iar cealaltă prea religioasă# .'mos +z )neori. ?turz sau Pitulice# +rice în a"ară de . c$t !i elevii# 1ara pro"esorii purtau pantaloni scurţi 3a3i !i sandale &i&lice# %n grădina de legume din curte elevii erau pregătiţi pentru viaţa de "ermier !i pionieratul personal în noile sate# %n ateliere învăţau te*nici de producţie cum ar "i t$mplăria.

dreptate socială !i &unăstarea sărăcimii.asa de 5ducaţie pentru . era !coala naţional tradiţională Tac*3emoni.ei mai mulţi dintre elevi proveneau din "amilii sărace. dar la &ătr$neţe a devenit un rege colonialist imperialist care a cucerit alte ţări. principiile satelor colective sau "azele c*eie din evoluţia luptei de clasă# 2i c$ntau tot "elul de imnuri ale clasei muncitoare. lim&a e&raică !i istorie.asă de 5ducaţie ro!ie. studii despre patrie. încep$nd cu 9Internaţionala: !i s"$r!ind cu 9?untem cu toţii pionieri: !i 9. era un îndrăzneţ luptător de g*erilă din r$ndurile unei mi!cări naţionale de eli&erare a israeliţilor de su& (ugul "ilistin. unde elevii erau cu toţii &ăieţi care stăteau cu capetele acoperite în timpul lecţiilor# . dar !i su&iecte ca istoria a!ezării evreilor în Ţară. c*iar pe strada paralelă.opiii Muncitorilor ca o culegere de pam"lete despre pro&lemele curente# Pro"eţii au luptat pentru progres. în 450 . păstorul. a supus popoare. în vreme ce regii !i preoţimea reprezentau toate nedreptăţile ordinii sociale din acea vreme# T$nărul David.Poveste despre dragoste si întuneric pantalonii scurţi ai "etelor erau prin!i pe coapse cu elastic# 5levii li se adresau întotdeauna pro"esorilor doar pe numele de &otez# Li se predau aritmetica. "ondată de mi!carea sionistă religioasă Mizra*i.ăma!a al&astră e cea mai de preţ nestemată:# >i&lia era predată la . i a "urat săracului mielu!eaua !i a eCploatat cr$ncen sudoarea poporului muncitor# La vreo patru sute de metri de această . istoria mi!cării muncitore!ti.

părea demodată !i posomor$tă în comparaţie cu . în vreme ce pro"esorilor li se spunea domnul -eimann. ciclul zilelor însemnate !i săr&ătorilor evreie!ti.opiii Muncitorilor. istoria comunităţilor evreie!ti din lume.asa de 5ducaţie pentru . vieţile marilor învăţători evrei de a lungul veacurilor. lim&a engleză. se îm&răca întotdeauna în costum cu vestă# Mama voia să merg din clasa înt$i la . tot "elul de comandamente !i "apte &une. un pic de poezie de Auda* Hallevi !i >iali3. istorie !i geogra"ie elementară# Pro"esorii purtau *aină c*iar !i vara. Talmudul. domnul Han. eCtrase din codul de legi evreiesc. domnul 'l3alai etc# Directorului i se spunea 9Domnul Director:# In "iecare zi prima lecţie începea cu rugăciunile de dimineaţă.asa de 5ducaţie pentru . c$teva aspecte (uridice. istoria rugăciunilor !i imnurilor. "ie din cauză că !coala Tac*3emoni. cu clădirile ei vec*i din piatră construite su& domnia turcească. "ie pentru că nu era de acord cu riguroasa separare religioasă a "etelor de &ăieţi. c$teva legende !i noţiuni de etică. care avea 451 . matematică. ?*ul*an 'ru3*. iar directorul.opiii Muncitorilor. !i printre toate astea se predau !i ceva gramatică e&raică.'mos +z a"ara c$torva care proveneau din vec*ea aristocraţie se"ardă ce "usese dată deoparte de nou veniţii as3enazi. mai siguri pe ei# 5levii de aici erau strigaţi doar pe numele de lamilie. urmate de studierea Torei cu comentariile lui 7as*i !i ore în care elevii cu calote citeau 5tica Părinţilor !i alte lucrări ale înţelepciunii ra&inice. muzică.

$t despre tata. tata a *otăr$t. dar trăiam vremuri cu răzmeriţe !i împu!cături. a!a cum evreii evlavio!i în!i!i or să piară de pe "aţa păm$ntului în c$ţiva ani.avea de ales. "ără să lase în urmă nimic altceva dec$t o vagă amintire# 452 . lumină.asa de 5ducaţie un izvor tul&ure de îndoctrinare st$ngistă !i spălare a creierului proletară# . c*iar dacă ar "i iz&utit cei de acolo să mă trans"orme într un mic cleric. să mă trimită la Tac*3emoni# 5l credea că nu tre&uie să ne temem că mă vor trans"orma într un copil evlavios. cur$nd aveam să ies în lumea cea largă !i să mă scutur de acel col& ar*aic. luminate# Pe de altă parte. aveam să renunţ la ţinerea riturilor. progresul o înlătura cu iuţeală.Poveste despre dragoste si întuneric "erestre mari. clase aerisite. straturi "rumoase de legume !i un soi de veselie tinerească molipsitoare# Poate că îi amintea într un "el de Tar&ut* 6Gmnasium din 7ovno# . pentru că în orice caz s"$r!itul religiei era apropiat. iar 7e*avia !i >eit Ha3erem erau la distanţă de două staţii de auto&uz de casa noastră din Derem 'vra*am# 2coala Tac*3emoni era străină viziunii laice a tatălui meu !i minţii lui sceptice. tre&uia să c$ntărească prime(dia neagră !i pe cea ro!ie !i să aleagă răul cel mai mic# După o perioadă grea în care a tot cumpănit lucrurile. considera . !i. îi era greu să se *otărască# 'r "i pre"erat să merg la !coală cu copiii de pro"esori din 7e*avia sau măcar cu copiii medicilor. pro"esorilor !i "uncţionarilor civili care locuiau în >eit Ha3erem. împotriva opţiunii mamei.

trecea pe l$ngă .asa de 5ducaţie pentru . soldaţi englezi iritaţi. cu ma!ini in"ernale plasate de Irgun în su&solul *otelului 7egele David !i cu atacuri asupra cartierului general al . a!a cum se înt$mplase c$nd au "ost puse &om&e la *otelul 7egele David# + dată sau de două ori !o"eri englezi au trecut cu (eepurile lor peste pietoni. o să i umple capul cu tot soiul de paie marCiste !i o să l trans"orme într un &ol!evic. cu aruncarea în aer a cartierelor generale &ritanice.ID din 453 . vremurile cu ilegali!ti !i terorism.'mos +z %n sc*im&. . apărate de saci de nisip.azarma ?c*neller# De pe poziţiile lor din v$r"ul zidurilor. trăgeau uneori în cei ce treceau pe strada de dedesu&t# +dată au desc*is "ocul cu o mitralieră !i au ucis măgarul lăptarului. mătura întreaga lume. care îi urau pe evrei sau erau pur !i simplu &eţi. unul dintre soldăţeii lui ?talin. !i îndoctrinarea socialistă era un drum "ără întoarcere către dezastru# Dacă trimitem copilul acolo o să i spele pe dată creierul. care era !i drumul către .asa de 5ducaţie reprezenta în viziunea tatei un pericol serios# 1alul ro!u era în cre!tere în ţara noastră.opiii Muncitorilor. de unde n o să se mai întoarcă niciodată# /9-imeni care merge acolo nu se întoarce iar:. pentru că se temeau că &idoanele de lapte erau pline de eCplozi&il. cum zicea tata#0 't$ta doar că drumul către Tac*3emoni. pentru că nu s au "erit din cale destul de repede# 'cestea erau vremurile de după cel de al Doilea 7ăz&oi Mondial. o să l eCpedieze la unul dintre 3i&&utzurile lor.

treci de intrarea Lem&ergilor !i de &ăcănia domnului 'uster. în m$inile lini!tite ale domni!oarei învăţătoare Eelda de la clasa a doua# 5a nu avea pisici. părinţii mei au *otăr$t să am$ne încă doi ani alegerea "rustrantă între întunericul 5vului Mediu !i capcana stalinistă !i să mă trimită deocamdată la 9Tăr$mul . înc$t dacă voiam să auzim ce zice nu numai că tre&uia să nu mai vor&im.Poveste despre dragoste si întuneric strada Mamilla !i asupra instalaţiilor armatei !i poliţiei# Prin urmare. păstoriţa de pisici. două învăţătoare. dar mai tre&uia !i să ne aplecăm în "aţă peste pupitre# 454 . mergi în (os pe strada Eec*aria* vreo treizeci de metri.opiilor: al doamnei Isa&ella -a*lieli# Marele avanta( al !colii ei &$ntuite de pisici era că se a"la literalmente la o aruncătură de &ăţ de casa noastră# Ie!i din curte !i o iei la st$nga. însă o încon(ura un "el de nim& cenu!iu al&ăstrui care pe dată m a ademenit !i m a "ascinat# Domni!oara învăţătoare Eelda vor&ea at$t de încet.$nd am terminat clasa înt$i am trecut de pe tăr$mul vulcanic al doamnei învăţătoare Isa&ella. în sus pe douăzeci !i două de trepte !i îţi at$rni sticla cu apă de c$rligul de la intrarea în cea mai mică !coală din Ierusalim: două clase. anunţ$ndu ţi de la "ereastră sosirea. o duzină de elevi !i nouă pisici# . traversezi cu &ăgare de seamă strada 'mos în "aţa &alconului Ea*avilor. o traversezi atent !i ai a(uns: un perete acoperit de pasi"lore !i o pisică al& cu gri. pisica de serviciu.

iar renunţării la ceva. cum ar "i o gumă sau r$ndul tău la distri&uirea *$rtiei de desen. + săr&ătoare. pentru că nu voiam să pierdem nici un cuv$nt# Tot ce spunea domni!oara învăţătoare Eelda era înc$ntător !i nea!teptat# 5ra ca !i cum am "i învăţat de la ea altă lim&ă.u vreo două săptăm$ni înainte de săr&ătoarea Purim. tot a!a nu o poţi considera pe -ora răspunzătoare pentru că uneori nu e în stare să răm$nă trează# Domni!oara învăţătoare Eelda numea orice "el de &at(ocură 9otravă:# Minciunii îi zicea 9o cădere:# Lenevia era 9plum&urie:. a anunţat dintr odată: Poate că anul acesta n o să "ie Purim# Poate că o să "ie stins înainte să a(ungă aici# ?tinsă. îi zicea 9a "ace sc$ntei:# . a&isul era 9puternicul a&is: !i vor&ea despre 9r$uri tul&uri: !i 9deserturi nocturne:# Dacă spuneai la oră ceva ce îi plăcea. -e am speriat cu toţii: nu ne temeam doar că o să pierdem Purimul. 9oc*ii cărnii:# -umea îng$m"area 9p$r(olirea aripilor:. nu "oarte di"erită de e&raică !i totu!i distinctă !i înduio!ătoare# 5a numea stelele 9stelele cerului:.'mos +z Prin urmare. domni!oara învăţătoare Eelda ne spunea că a!a cum nimeni nu poate "i învinovăţit dacă nu poate dormi. iar &$r"a. ci 455 . domni!oara învăţătoare Eelda arăta spre tine !i zicea încet: 9Priviţi cu toţii. c*iar !i la lucrurile mici. ne petreceam toată dimineaţa aplecaţi în "aţă. acesta este un copil inundat de lumină#: Dacă una dintre "ete visa cu oc*ii desc*i!i. care era pre"erata noastră din tot anul.

dar ne reţinea pe vreo doi dintre noi. dacă a!a voiau. spunea domni!oara învăţătoare Eelda. !i numai noi păream uitaţi su& aripile 456 . ne spuneam unul altuia. cel mai &ine ar "i să ne străduim anume ca să "acem măcar puţinul ce ne stă în puteri pentru a ne asigura că îi intrăm în graţii domni!oarei învăţătoare Eelda# Puţinul nu e puţin. să aprindă sau să stingă săr&ătorile ca !i cum ar "i "ost &eţe de c*i&rit# Domni!oara învăţătoare Eelda nu s a ostenit să ne dea amănunte. dacă vrem ca săr&ătoarea să nu "ie stinsă. care considera că merităm să continuăm# 5Cilaţii din curte erau mai puţin &ucuro!i de timpul li&er !i mai mult invidio!i pe cei ale!i# 2i uneori. se răsp$ndeau prin tot apartamentul. doar ne a sugerat că *otăr$rea de a stinge sau nu săr&ătoarea depindea în primul r$nd de ea: ea însă!i era legată cumva de "orţele invizi&ile care "ăceau di"erenţa între săr&ătoare !i ne săr&ătoare. eli&erate. între sacru !i pro"an# '!a că. dar nu "ericiţi# +c*i evreie!ti care aveau în ei ceva tătăresc# )neori înc*eia rapid lecţia !i ne trimitea în curte la (oacă.Poveste despre dragoste si întuneric simţeam o groază întunecată "aţă de aceste "orţe puternice !i ascunse despre a căror eCistenţă nu ni se mai pomenise p$nă atunci. pe scări !i prin curte. care erau în stare. pentru cel care nu are nimic# %mi amintesc oc*ii ei: vioi !i căprui. c$nd se terminau lecţiile. tainici. c$nd elevii doamnei învăţătoare Isa&ella "useseră trimi!i de mult pe la casele lor. pisicile.

venea !i stătea în u!ă. o voce care nu îngăduia neseriozitatea: J Dar asta e o mare prostie# ?au: J -u te mai prosti# ?au c*iar: J Isprăve!te: nu "aci dec$t să te co&ori singur în oc*ii no!tri# '!a că te întorceai la locul tău cople!it de 457 . domni!oara învăţătoare Eelda te a!eza pe dată la pupitrul ei. ca să audă !i să nu scape ceea ce avea să se înt$mple la s"$r!itu l pove!tii cu norul rătăcit. p$nă ce o mamă nelini!tită. ca !i cum !i ea ar "i devenit o "etiţă plină de uimire. iar ea !edea pe &ăncuţa ta# 'st"el te promova printr un simplu salt minunat în rolul de învăţător. ca noi. dacă spuneai o prostie sau încercai doar să atragi atenţia.$tă vreme reu!eai să reţii interesul ei sau pe cel al clasei. apoi cu surprindere care se pre"ăcea în curiozitate. cu m$inile în !olduri.'mos +z pove!tilor domni!oarei învăţătoare Eelda. !i a!tepta. c*iar dacă era în mi(locul lecţiei. norul pe care nu l iu&ea nimeni. puteai continua să ţii "r$iele# In sc*im&. cu condiţia ca povestea ta să ai&ă sens sau să prezinţi o idee interesantă# . ceilalţi. purt$nd încă !orţul de &ucătărie. aplecaţi în "aţă pe pupitrele noastre ca să nu scăpăm un cuvinţel. întinz$ndu se în "aţă. la început neră&dătoare. domni!oara învăţătoare Eelda te întrerupea cu cea mai rece !i mai calmă voce a ei. dacă nu aveai cu adevărat ceva de spus. a cărui mantie se agăţase de razele stelei aurii# Dacă ziceai că ai ceva de spus tuturor.

el mai &ine e să nu "aci pe vedeta dacă nu ai ceva rezona&il de spus# -u i vor&ă. era plăcut să "ii ridicat deasupra celorlalţi !i să !ezi la pupitrul învăţătoarei. de vreo treizeci de ani.Poveste despre dragoste si întuneric ru!ine !i tul&urare# 'm învăţat iute să "im cu &ăgare de seamă# Tăcerea e de aur# . neră&dător să termin. să iau. să alerg direct la ea# . să trag "ermoarul. putea c*iar să ţi se urce la cap. a!a înc$t să primesc lumina privirii ei !i să arate spre mine zic$nd: 9Priviţi.reierul îmi "ier&ea de strădania de a pregăti în "iecare zi ceva nou !i interesant pentru ea. însă căderea putea "i rapidă !i dureroasă# Prostul gust sau încercarea de a "ace pe de!teptul te puteau duce la umilire# 5ra important să te pregăte!ti înainte de orice cuv$ntare în "aţa pu&licului# Tre&uia întotdeauna să c*i&zuie!ti !i să te între&i dacă nu ar "i mai &ine să ţi ţii gura# 5a a "ost prima mea iu&ire# + "emeie necăsătorită. domni!oara învăţătoare EeldaF domni!oara ?c*neerso*n# -u împlinisem încă opt ani !i m a prins într un v$rte(. în această dimineaţă e printre noi un &ăiat inundat de lumină:# In "iecare dimineaţă !edeam la orele ei ameţit de iu&ire# ?au plin de "uninginea geloziei# %ncercam tot timpul să descopăr care dintre 458 . mi a pus în mi!care un "el de metronom interior care nu &ătuse înainte !i care nu s a mai oprit de atunci# Dimineaţa. c$nd mă trezeam. îi invocam imaginea încă dinainte de a desc*ide oc*ii# Mă îm&răcam !i îng*iţeam micul de(un dintr o su"lare. să înc*id.

'mos +z "armecele mele i ar putea c$!tiga "avorurile# Plănuiam mereu cum să zădărnicesc "armecele celorlalţi !i să mă pun între ei !i ea# La pr$nz veneam acasă de la !coală. cărţi pentru copii. ca !i cum ai găsi o comoară într o pe!teră din pădurile de la Tel 'rza. mirosul z$m&etului ei !i "o!netul roc*iilor ei /cu m$neci lungi !i de o&icei ca"enii. iar în timpul zilei a!teptam să se întunece ca să mă pot culca# ?omnul ăsta nu se potrivea cu simptomele iu&irii descrise în cărţi !i nu !tiam 459 . mă întindeam pe pat !i îmi înc*ipuiam cum ea !i cu mine### Iu&eam culoarea vocii ei. nu măn$nci !i nu dormi# 2i nu prea m$neam. !tiam de(a ce e iu&irea# Devorasem at$tea cărţi. cu un simplu !irag de mărgele de culoarea "ilde!ului sau c$teodată o e!ar"ă de mătase în culori delicate0# La s"$r!itul zilei înc*ideam oc*ii. însă dormeam "oarte &ine noaptea. cărţi pentru adolescenţi !i c*iar cărţi care erau considerate nepotrivite pentru mine# '!a cum orice copil î!i iu&e!te mama !i tatăl. tot a!a "iecare se îndrăgoste!te. într adevăr. ca să mă "acă un &ăiat inundat de lumină# 8ire!te. îmi trăgeam pătura p$nă peste cap !i o lua m cu mine# %n vise o str$ngeam în &raţe !i ea aproape că mă săruta pe "runte# )n nim& de lumină o încon(ura !i mă învăluia !i pe mine. de cineva din a"ara "amiliei# . c$nd cre!te un pic. &leumarin sau cenu!ii.ineva care înainte era străin. dar dintr odată. viaţa îndrăgostitului este alta# 2i !tiam din cărţi că atunci c$nd iu&e!ti. ca !i atunci c$nd e!ti &olnav.

să mi amintesc vreun detaliu al ei. pe care îi puteam vedea de pe Muntele ?copus. se agită. care nu e vizi&il de aici !i pro&a&il că e "oarte &ine că nu se vede# 5 ceva ce stă la p$ndă acolo. !i eu am "ugit aproape înainte de a o vedea# 2i mai ţine de acele articole de îm&răcăminte ale "emeilor pe care noi. cam în"rico!ător. nu doare !i nu e (enantă. pur !i simplu. ca sora mai mare a lui @oezer: mă îndrăgostisem de o "emeie# 2i era mult mai 460 .Poveste despre dragoste si întuneric prea &ine dacă sunt îndrăgostit în "elul adulţilor. un ceva despre care. prin s$rma g*impată. reiese că iu&irea mea nu e dec$t a unui copil# Iu&irea unui copil e ceva di"erit. dar.eva ce ţine de acea poză pe care mă străduisem at$t de tare să o uit /!i totu!i. !i c umed !i plin de păr. dacă nu !tiu nimic despre el. pe de alta. nu le avem !i încă nu le au nici "etele din clasa noastră# In întuneric e altceva care trăie!te !i se mi!că. ru!inos. "otogra"ia pe care mi a arătat o atunci prizonierul acela italian. ceva ce ţine de întuneric# . ceva îm&lănit. în care caz ar "i tre&uit să su"ăr de insomnie. pe de o parte. o "ată de v$rsta mea sau un pic mai mare. la care nu reu!isem să mă uit &ine0. ca @oavi cu -oa sau >en 'mmi cu -oa sau c*iar ca -oa cu "ratele lui 'vner# %nsă în cazul meu nu era o "ată din clasa mea sau cineva din vecinătate. &ăieţii. că dincolo de îndrăgostire. ca dincolo de Munţii Moa&ului. în acela!i timp. se a"lă alt peisa(. e mult mai &ine pentru mine să nu !tiu nimic. sau dacă iu&irea mea era încă una copilărească# 2i mai !tiam din cărţi !i din "ilmele pe care le văzusem la cinematogra"ul 5dison !i a!a.

!i care acum. la lecţie.opiilor:# 1oiam să merg la o !coală adevărată. din care se pare că a ie!it învingător tata. eram inundat de întuneric.'mos +z rău. într adevăr. c*iar !i la closet. clopoţel !i teren de (oacă. s a *otăr$t ca la s"$r!itul clasei a doua. c$nd termin cursurile la 9Tăr$mul . 2i dintr odată n am mai vrut să merg la !coala 9Tăr$mul . către care arăta uneori. "ără ve!nicul miros de pipi de pisică vec*i care s a uscat pe su& vreo mo&ilă# + !coală adevărată. din cauza ei. după vacanţa de vară. după o ceartă între părinţii mei. pentru că era învăţătoare# %nvăţătoarea mea# 2i nu era nimeni pe lume la care să mă duc !i să l între& despre asta "ără să !i &ată (oc de mine# 5a numea &at(ocura 9otravă:# Minciuna o considera 9cădere:# -umea dezamăgirea 9m$*nire: sau 9m$*nirea visătorului:# Iar în"umurarea era cu siguranţă 9p$r(olirea aripilor:# 2i în lim&a(ul ei 9a ţi "i ru!ine: era 9imaginea lui Dumnezeu:# 2i cum răm$nea cu mine. a pisicilor care ţi se agăţau de trup prin *aine. să intru în clasa a treia la Tac*3emoni. cu mi!uneala peste tot. !i mă numea un &ăiat inundat de lumină.asa de 5ducaţie 461 . !i nu la . o ceartă pe !optite în lim&a rusă. în care directorul nu vine &rusc să ţi scoată un muc din nas !i nu e căsătorit cu un casier de la prăvălia cooperativei !i unde nu s ar spune despre mine că sunt inundat de lumină# + !coală "ără îndrăgostire !i c*estii de astea# 2i. cu săli de clasă. o ceartă de genul ti*tic*ciavoinii. nu în apartamentul "amiliei -a*lieli.opiilor:.

a "ostei lui învăţătoare. 6$nde!te te la asta.Poveste despre dragoste si întuneric pentru . cel ro!u era mai rău dec$t cel negru# Dar între mine !i Tac*3emoni se întindea încă o vară întreagă de iu&ire# J . tăr$mul acelor 462 . La !apte dimineaţa. în 1ăi. . nu ţi se pare că e un pic ne"iresc ca un copil de opt ani să se ţină de "usta învăţătoarei . 9din c$mpiile scăldate în soare. se întindeau ţinuturile soarelui. !i am rostit iute: 9>ine. cu roua su& noi !i luna deasupra:# Dar luna era aici: domni!oara învăţătoare Eelda era luna# 'colo sus.e cauţi iar acasă la domni!oara învăţătoare Eelda. purtat pe aripi de vultur către apartamentul ei de la parter. J Dar ea m a invitat# ' zis că pot merge c$nd vreau# . a!tept$nd să se termine predica.opiii Muncitorilor: din două rele. In vacanţa de vară. peste drum de staţia auto&uzului <. domnul Langermann. neră&dător.ai prieteni de v$rsta ta. în "aţa grădiniţei doamnei Hassia. rogu te. care venea pe străduţele noastre mo*or$te direct din ţinutul muntos al 6alileei. In "iecare zi. în ?*aron !i în 6alileea. -u e cam nepoliticos.*iar !i în "iecare dimineaţă# J 8oarte "rumos# Dar spune mi. te rog# In mod raţional4 Mă mutam de pe un picior pe celălalt. La !apte !i (umătate dimineaţa. De "apt. cu &idoanele lui mari de lapte. în spatele lăptarului. -u crezi că sari un pic peste cal. pe strada Eep*ania*. &ine4 + să mă g$ndesc4 In mod raţional4: 8ugeam de(a în timp ce vor&eam.

de pe culmea celor mai depărtate !i mai înalte dealuri tic la orizont. pe care nu o numea simplu apă. pe strada Eep*ania*. 463 . se a"lă valea >eit Horon !i !tiam că dincolo de ea sunt ţinuturile >en(amin !i 5p*raim.'mos +z pionieri aspri !i &ronzaţi# -u aici# 'ici. pescuiam pentru ea o scrisoare din cutia de scrisori al cărei lacăt ruginise# %mi o"erea un pa*ar cu apă. către 2coala de Poliţie !i satul ara& ?*ua"at# . c*iar !i într o dimineaţă de vară era încă um&ra unei nopţi cu lună# In "iecare dimineaţă. cu "aţa spre nord.ălătoream "ără să ne mi!căm# 8iind un copil al *ărţilor. ?amaria !i apoi Muntele 6il&oa !i după ele 1ăile. înainte de ora opt. eram în "aţa "erestrei ei. Muntele Ta&or !i 6alileea# -u "usesem niciodată prin acele locuri: o dată sau de două ori pe an mergeam la Tel 'viv la c$te o săr&ătoareF de două ori am "ost la coli&a din carton gudronat a &unicii !i &unicului. măturam curtea. cu părul lipit pe cap cu apă !i cu căma!a curată v$r$tă "rumos în pantalonii scurţi# Mă o"erisem s o a(ut la tre&urile de dimineaţă# 'lergam pe la prăvălii pentru ea.$nd isprăveam cele c$teva tre&uri casnice. scoteam două ta&urete de papură în curtea din spate !i ne a!ezam su& "ereastra domni!oarei învăţătoare Eelda. at$rnam pe s$rma de a"ară cele c$teva ru"e spălate !i le duceam înăuntru pe cele uscate. !tiam că dincolo de mosc*eea din -e&i ?amOil. ci 9apă limpede:# 1$nticelului de vest îi zicea 9apuseanul:. de l$ngă Diriat Mots3in. !i c$nd agita acele pinilor se &ălăcea printre ele# . îi udam mu!catele.

legende ra&inice. Maalot Da"na. Dealul Muniţiei. pove!ti destul de o&scure despre ca&ali!ti s"inţi care au reu!it să com&ine literele al"a&etului !i să "acă minuni# )neori. 6ivat Hamivtar. o dată am "ost la >at @am. c$nd nu "useseră destul de gri(ulii. munţii ?a"edului. singuratic !i încăpăţ$nat.u siguranţă nu locurile minunate pe care domni!oara învăţătoare Eelda mi le descria în cuvinte. !i în a"ară de acestea nu văzusem nimic# . 7amot 'lon. torentul Harodului. ori c*iar pe cele ale întregului popor 464 . coaste împestriţate cu petice de roci luminoase !i tu"e întunecate# Ici !i colo t$n(ea c$te un pin &ătr$n. 7amot 5s*3ol. Ierusalimul avea să "ie &om&ardat de pe culmile dealurilor în "aţa cărora !edeam toată dimineaţa# L$ngă satul >eit I3sa !i l$ngă dealul -e&i ?amOil aveau să "ie instalate tunurile &ateriei din artileria &ritanică a"lată în serviciul Legiunii 'ra&e Transiordaniene !i aveau să toarne mii de &om&e asupra ora!ului asediat !i în"ometat# 2i după mulţi ani culmile dealurilor pe care le vedeam aveau să "ie acoperite cu case îng*esuite între ele. ţărmurile Dinneretului# %n vara de după vara noastră. pe c$nd ace!ti mistici se străduiau să !i m$ntuiască propriile su"lete sau pe cele ale sărmanilor !i asupriţilor.Poveste despre dragoste si întuneric dincolo de Hai"a. Dealul 8rancez. încovoiat de v$nturile aprige care îi îndoiseră pe veci spatele# %mi citea ceea ce poate că voia oricum să citească în dimineaţa aceea: povestiri *asidice. 9!i dealurile toate se vor topi:# %nsă în vara lui HI=X toate erau încă dealuri părăginite !i pietroase.

în care nu 465 . poetul. a "ost atins de ele. ameninţ$nd să su&mineze într un mod înspăim$ntător regulile stricte de logică ale tatălui meu# %nsă alteori mă surprindea cu un răspuns previzi&il. simplu !i totu!i *rănitor ca p$inea neagră# . evreii din Ierusalim. despre care spunea că ţin de Isus din -azaret. !i încă cum4. aproape înspăim$ntător# La "el cu 9săracii cu du*ul:. !i nu neapărat în sensul la care se g$ndea 9+mul 'cela:# ?au cu cei 9săraci cu du*ul: care apar în poezia lui >iali3 9?oarta noastră "ie aceea!i:. care în realitate sunt cei treizeci !i !ase de drepţi ce păstrează viu universul# 'ltă dată mi a citit poezia lui >iali3 despre tatăl său cel cu su"letul curat. dar că este multă sărăcie a du*ului !i printre noi. a cărui viaţă s a împotmolit în mizeria c$rciumilor. practic.*iar !i cele mai previzi&ile lucruri ie!eau din gura ei într un "el totu!i nea!teptat# 2i o iu&eam !i eram "ascinat de ea pentru că.'mos +z evreu. în tot ce spunea !i "ăcea era ceva ciudat !i tul&urător. nea!teptate# )neori păreau destul de departe de su&iect. provocau dezastre cumplite. însă el însu!i a rămas neatins de mizerie !i necurăţenie# Doar "iul lui. care întotdeauna erau rezultatul unei gre!eli de com&inaţie sau al unui simplu grăunte de necurăţenie care intrase în "ormulele sacre ale îndrumării spirituale# La între&ările mele dădea răspunsuri ciudate. a!a cum scrie >iali3 însu!i în primele două versuri din 9Tatăl meu:.

aproape să recreez din nimic: la "el cu acei paleontologi de la muzeul de istorie naturală care pot reconstrui un dinozaur întreg după două sau trei oase# %mi plăcea "elul în care domni!oara învăţătoare Eelda a!eza un cuv$nt l$ngă altul# )neori punea un cuv$nt o&i!nuit. despre copilăria lui.*iar !i lucruri care îmi depă!eau v$rsta# Printre alte poezii. într o zi de vară de la s"$r!itul lui iunie 200H. să evoc. cu siguranţă mi a citit 9Tatăl meu: !i mi a vor&it despre ciclurile curăţeniei !i necurăţeniei# Dar ce anume a spus. 'cum. de "iecare zi. alături de alt cuv$nt care era !i el destul de o&i!nuit. său# 5i i se părea ciudat că învăţaţii n au o&servat că poezia despre viaţa curată a tatălui începe de "apt cu o mărturisire at$t de amară a necurăţeniei vieţii "iului# ?au poate că ea n a spus toate acesteaF la urma urmei. pur !i simplu pentru că se a"lau alături două cuvinte o&i!nuite care în mod normal nu 466 . !i.Poveste despre dragoste si întuneric vor&e!te dec$t despre el însu!i !i necurăţenia sa. însă zi de zi ea ridica mai sus !tac*eta înţelegerii mele# De eCemplu. nu !edeam acolo cu un creion !i un carnet. în &iroul meu din 'rad. dezamăgirile !i dorurile lui neîmplinite# . c*iar înainte de a începe să ne spună despre tatăl. încerc să reconstruiesc sau mai degra&ă să g*icesc. dintr odată. scriind tot ce mi spunea# 2i au trecut de atunci mai &ine de cincizeci de ani# Multe dintre cele auzite de la Eelda în acea vară îmi depă!eau înţelegerea. îmi amintesc că mi a spus despre >iali3.

începusem o cuv$ntare care continua aproape "ără întrerupere p$nă ce se stingea lumina seara !i. tot ce ziceam suna a sOa*ili sau a păsărească. !i după în"ăţi!are era un evreu evlavios# Pe c$nd trecea printre noi s"$!ia "ără să !i dea seama mulţimea de invizi&ile p$nze de păian(en ale dimineţii care se ţesuseră între noi doi# )neori îmi arunca o rămă!iţă de z$m&et !i. cu toţii ţineau !i ei cuv$ntări. după ce îl omor$sem la miezul nopţii# 5ram un copil al cuvintelor# )n vor&itor "ără răgaz. ca să nu înţeleg o &oa&ă# + dată sau de două ori a reu!it c*iar să i smulgă un *o*ot de r$s copilăresc. în somn# Dar nu aveam pe nimeni care să mă asculte# Pentru ceilalţi copii de v$rsta mea. st$nd cu spatele la mine. însă uneori apărea în curte un &ăr&atF nu mi se părea t$năr. îmi imaginam în amănunt &etoniera zgomotoasă care s a agitat la capătul străzii Malac*i timp de c$teva zile: azv$rleam trupul &u"onului ăstuia în p$ntecele &etonierei. în zori. de dimineaţa p$nă seara. iar în ce prive!te adulţii. mai departe. purta cu domni!oara învăţătoare Eelda o discuţie care dura !apte ani. dacă nu !aptezeci !i !apte# 2i în idi!.'mos +z stăteau alături. cum n am reu!it niciodată să scot de la ea# -ici măcar în vise# Disperat. la "el ca mine. !i nici unul 467 . dimineaţa.*iar înainte de a "ace oc*i. un "el de sc$nteie electrică ţ$!nea între ele !i mă lăsa "ără su"lare# Pentru prima oară mă g$ndesc la o noapte în care constelaţiile sunt doar un zvon### %n vara aceea Eelda era încă nemăritată. neo&osit# .

cu toate că pretindea. ca !i cum ar "i învăţat de la mine lucruri care o înc$ntau sau îi trezeau curiozitatea# Mai mult. Eelda. !i c*iar se pre"ăcea că se delectează# Doar Eelda. cu un aer o&osit. în vreme ce se g$ndeau la ale lor# Toate acestea se petreceau după s"$r!itul clasei a doua. mă asculta# -u ca o mătu!ă ama&ilă care o"eră de milă. învăţătoarea mea. mă asculta lent !i serios. îmi "ăcea onoarea de a mi aţ$ţa cu &l$ndeţe "lăcările atunci c$nd voia să vor&esc. dar mă lăsau să trăncănesc în voie timp de o oră sau mai mult.Poveste despre dragoste si întuneric nu i asculta pe ceilalţi# -imeni nu asculta pe nimeni la Ierusalim în vremea aceea# 2i poate că nici măcar nu se ascultau cu adevărat pe ei în!i!i /în a"ară de &unul meu &unic 'le3sandr. cu "oarte rare eCcepţii# 2i c*iar dacă cineva catadicsea să mă asculte. care putea să asculte cu atenţie !i c*iar îi "ăcea multă plăcere ceea ce auzea. învăţătoarea mea. politicos. că ascultă în continuare. dar nu asculta dec$t doamnele. pretinz$nd în tot acest timp că ascultă. o urec*e cunoscătoare unui t$năr tur&at care î!i iese &rusc din "ire în "aţa ei# -u. nu pe mine0# Prin urmare. dar c$nd se sătura nu !ovăia să zică: J 5 destul# Te rog să nu mai vor&e!ti# 'lţi oameni încetau să asculte după trei minute. pun$nd crenguţe pe rugul meu. se plictisea de mine după două trei minute. nu eCista în toată lumea nici măcar o urec*e desc*isă spre mine. după ce terminasem cu !coala 468 .

ci despre di"eritele sunete pe care le scot unele cuvinte: de eCemplu. peste cele o sută sau două de cărţi pe care le devorasem p$nă atunci /aproape orice îmi cădea în m$ini. &uletine !i tot "elul de reviste. despre luptătorii din ilegalitate. gros. de a valma: scormoneam prin &i&lioteca tatii !i ori de c$te ori dădeam peste o carte scrisă în e&raica modernă îmi în"igeam colţii în ea !i o luam să o mursec în ung*erul meu0# De asemenea. cuv$ntul 9m$r$it: are un sunet ad$nc. învăţătoarea mea.'mos +z 9Tăr$mul . c*iar !i despre un g$ndac strivit sau tristeţea toamnei# Dimineaţa îi arătam poeziile acestea Eeldei. învăţătoarea mea. am uitat !i poeziile# Dar îmi amintesc ce mi a spus despre poezii !i sunete: nu despre sunetul vocilor de sus care glăsuiesc în su"letul poetului. ca !i cum ar "i "ost con!tientă de răspunderea ei# -u mi mai amintesc ce spunea despre "iecare# De "apt. 9strident: e un cuv$nt care ţipă.opiilor: !i înainte să încep cursurile la Tac*3emoni# -u aveam dec$t opt ani. în vreme ce 9ton: are un sunet delicat. despre Iosua cuceritorul. iar ea le m$nuia cu gri(ă. 9"o!nind: e un cuv$nt care !opte!te. iar cuv$ntul 9zgomot: este el însu!i zgomotos# 2i a!a mai departe# 'vea un întreg repertoriu de cuvinte cu sunetele lor !i îi cer acum memoriei mele mai mult dec$t e în stare să o"ere# Poate că am auzit !i asta de la Eelda. dar mă o&i!nuisem de(a să citesc ziare. în acea vară în care eram 469 . scriam poezii: despre &atalioane evreie!ti.

încurc$nd masculinul cu "emininul. din povestirile *asidice. pe stradă sau în vreuna dintre cărţile pe care le citisem p$nă atunci. )ri Tsvi 6reen&erg. c*iar dezarticulată# Dar c$tă viaţă era în acele povestiri4 Intr o poveste despre zăpadă. încălc$nd toate regulile. cuvintele însele scăpărau# 2i ce dulceaţă ciudată. la noi acasă. pronumele cu ad(ectivele. 7ăspunsul îl caut !i în ziua de azi# Domni!oara învăţătoare Eelda mi a dezvăluit. 5st*er 7aa& !i 470 . era în povestirile ei despre tot "elul de "apte miraculoase4 De parcă autorul !i ar "i înmuiat pana în vin: cuvintele se clătinau !i ţi se împleticeau în gură# Domni!oara învăţătoare Eelda mi a mai desc*is în acea vară ni!te cărţi de poezie care nu erau deloc. trecutul cu prezentul. o e&raică stranie. o e&raică pe care n o mai înt$lnisem niciodată. anar*ică. o e&raică negli(entă. în casa pro"esorului Dlausner. e&raica din pove!tile cu s"inţi. @oc*eved >at Miriam. desenează doar c$teva "runze# -u i nevoie să le desenezi pe toate# Dacă desenezi un om nu tre&uie să desenezi "iecare "ir de păr# %nsă în această privinţă nu era consecventă: zicea că într un loc sau altul am scris un pic prea mult. *ipnotică. de asemenea. e&raica plămădită cu idi!. din prover&e. scrisul însu!i părea "ormat din cuvinte îng*eţate# Intr o poveste despre "ocuri. dar deloc potrivite pentru cineva de v$rsta mea: poezii de Lea* 6old&erg.Poveste despre dragoste si întuneric apropiaţi: dacă vrei să desenezi un copac. în vreme ce altă dată zicea că de "apt ar "i tre&uit să scriu un pic mai mult# Dar cum să ţi dai seama.

nu se cuvenea să mă mai ţin ca un &e&elu! de "usta unei învăţătoare din 471 . că era veri!oară primară cu Lu&avitc*er 7e&&e. la "el ca mine. ca atunci c$nd pui pe perete ta&louri !i sunt unele care nu suportă să ai&ă vecini# 'm învăţat "oarte multe de la ea. era singură la părinţi# -ici că era înrudită cu o cele&ră dinastie de ra&ini *asidici. avea să se însoare cu ea# -u !tiam aproape nimic despre ea# La începutul toamnei lui HI=X am intrat în clasa a treia la 2coala >ăieţilor 5vlavio!i Tac*3emoni# 1iaţa mi s a umplut de noi emoţii puternice# 2i. ca să ai&ă su"icient spaţiu.*aim Mi!3ovs3i sau că după doi ani de la vara noastră. unele dintre poeziile căreia "useseră pu&licate în suplimente literare !i în una sau două reviste puţin cunoscute# -u !tiam că. celălalt adorator al ei. nu am avut *a&ar !i nu mi a dat niciodată de înţeles că pe l$ngă învăţătoarea mea mai era !i poeta Eelda. era ra&inul . a ei !i a mea. oricum. Me*ac*em Mendel ?c*neerso*n /taţii lor erau "raţi0# 2i nu !tiam că "ăcuse !i cursuri de desen sau că "ăcea parte dintr un grup de teatru !i nici măcar că se &ucura de o oarece "aimă în micile cercuri de iu&itori ai poeziei# -u mi înc*ipuiam că rivalul meu. în clasă !i de asemenea în curtea ei# ?e pare că nu avea nimic împotrivă să !i împartă cu mine unele secrete# %nsă numai unele# De eCemplu.'mos +z @#E# 7imon# De la ea am învăţat că eCistă unele cuvinte care tre&uie să "ie încon(urate de tăcere deplină.

!i "ugeam "ără să a!tept răspunsul# %mi era ru!ine de tot ce se petrecuse# 2i îmi mai era ru!ine !i de "elul în care am părăsit o dintr odată. pentru că ea !tia cu siguranţă că în g$ndurile mele încă nu am părăsit o# După care ne am eli&erat în s"$r!it de Derem 'vra*am# -e am mutat în 7e*avia. .e nu i în ordine cu tine de tot "ugi la ea în "iecare dimineaţă. zona la care visa tata# 472 . asediul !i "oametea# M am îndepărtat de domni!oara învăţătoare Eelda# -u mai "ugeam la ea în "iecare dimineaţă la !apte. &ine spălat !i cu părul lipit de cap. &om&ardamentul. ca să !edem împreună în curtea ei# -u i mai duceam poeziile pe care le scrisesem în noaptea dinainte# Dacă ne înt$lneam pe stradă mormăiam în gra&ă 9>ună dimineaţa. c$nd strălucesc stelele. "ără să mă ostenesc măcar să i spun că am părăsit o !i "ără să i dau măcar o eCplicaţie# 2i îmi era ru!ine de g$ndurile ei. "ără semnul între&ării. copiii lor începuseră să r$dă de mine !i c*iar !i eu r$deam de mine# . domni!oară învăţătoare Eelda:.um o să ţi !adă c$nd tot cari ierul o să înceapă să vor&ească despre &ăiatul cel aiurit care îi str$nge ru"ele de pe s$rmă !i îi mătură curtea !i pro&a&il c*iar visează să se însoare cu ea în toiul nopţii. ce mai "aceţi. Q La c$teva săptăm$ni după asta au iz&ucnit la Ierusalim ciocniri violente. apoi au venit răz&oiul.Poveste despre dragoste si întuneric clasele primare: vecinii ridicau din spr$ncene.

nici "oc. în ultimii ani 473 . Mic*ael ca pentru a trage o linie între mine !i Ierusalim. . dar n am "ăcut o# M am g$ndit să i trimit cartea mea. Mic*ael.armelul invizi&il !i -ici munte. o "emeie singuratică. In orice caz.'mos +z 'poi mama a murit. a apărut !i primul volum de poezii al Eeldei. nu ca pentru a intra din nou în legătură cu ea# Printre poeziile din Ti*nă am descoperit "amilia domni!oarei învăţătoare Eelda !i i am înt$lnit !i pe unii dintre vecinii no!tri# 'poi i au apărut alte două cărţi de poezie. am scris ?oţul meu. dar n am "ăcut o# De unde să !tiu dacă mai locuie!te pe strada Eep*ania* sau s a mutat altundeva. ?oţul meu. a cărei acţiune se des"ă!oară mai mult sau mai puţin în cartierul nostru. iar eu m am dus să trăiesc !i să muncesc în 3i&&utz# 1oiam să las Ierusalimul în urma mea o dată pentru totdeauna# Toate legăturile erau tăiate# Din c$nd în c$nd dădeam peste o poezie a Eeldei într o revistă !i a!a !tiam că mai trăie!te !i că mai este încă o persoană cu sentimente# %nsă de la moartea mamei dădeam înapoi în "aţa tuturor sentimentelor !i mai ales voiam să mă ţin departe de "emeile cu sentimente# %n general# %n anul în care mi a apărut cea de a treia carte. care au st$rnit iu&irea a mii de cititori !i i au adus premii literare de prestigiu !i salve de aplauze de care domni!oara învăţătoare Eelda. pare să se "i "erit !i la care părea indi"erentă# Tot Ierusalimul din copilăria mea. Ti*nă# M am g$ndit să i scriu c$teva cuvinte de "elicitare.

din cauza restricţiilor de circulaţie &ritanice. ca acei &ăr&aţi *irsuţi din epoca de piatră care ie!eau cu îndrăzneală din pe!terile lor calde ca să caute *rană sau să !i apere "emeile !i copiii sau ca pescarul din >ătr$nul !i mareaF a!a mergea tata singur să în"runte 474 . pentru că toată lumea era săracă: "ăcea economie la &ecuri !i la iluminare# 2i uneori curentul era tăiat c$teva ore sau c$teva zile. întunericului !i prime(diilor ne!tiute ale nopţii. stătea acasă !i scria# In acea vreme puţină lume avea radio !i nu eCistau televizoare. !i lumina electrică era c*ioară.Poveste despre dragoste si întuneric ai guvernării &ritanice. iar pe a"ară nu se mi!cau dec$t v$ntul. pisicile vaga&oande !i &ălţile de lumină ale "elinarelor# 2i c*iar !i acestea se ascundeau în um&re c$nd trecea pe l$ngă ele un (eep englezesc care patrula pe străzi cu proiectorul !i pu!ca lui# ?erile erau mai lungi.D plaGere. . videocaseto"oane. internet sau e mail# Dar toată lumea avea un creion !i un carnet de notiţe# %ntregul ora! era încuiat în casă la opt seara. iar viaţa continua la lumina lămpilor cu para"ină pline de "uningine !i a lum$nărilor# Ploile de iarnă erau !i ele mult mai puternice ca acum !i împreună cu ele &ăteau în o&loanele "erecate pumnii v$ntului !i ecourile tunetului# 'veam un ritual de seară al încuierii în casă# Tata ie!ea să înc*idă o&loanele /nu puteau "i înc*ise dec$t din eCterior0F intra cu vite(ie între "ălcile ploii. pentru că soarele !i luna se mi!cau mai încet. iar în serile în care nu erau restricţii de circulaţie Ierusalimul se încuia de &unăvoie.

erau "iCate scoa&e. >eit I3sa. su& supra"aţa iernii# Pentru că imediat l$ngă noi lumea se s"$r!ea &rusc: ie!eai din curtea din "aţă !i o luai la st$nga. ?*ua"at.'mos +z elementele "eroce. ca un su&marin. acoperindu !i capul cu un sac gol în vreme ce se con"runta cu necunoscutul# %n "iecare seară. !i scriau# Pro"esorii !i cărturarii din 7e*avia. 475 . munţii goi. mai mergeai trei sute de metri. -e&i ?amOil# 2i a!a. !i acela era !i capătul străzii !i capătul ora!ului !i capătul lumii# Mai departe nu erau dec$t coaste sterpe. &olovănoase. sate din piatră. p$nă în dreptul ultimei case de pe strada Eep*ania*. pe!teri. la vreo două sute de metri mai departe. împreună cu o&loanele de "ier !i cu muntele întunecat care stătea greoi de cealaltă parte a zidului din spate. încuia pe dinăuntru u!a de la intrare !i punea &ara la locul ei: pe tocul u!ii. în întunericul gros. >eit Hanina. în capătul străzii 'mos. în "iecare seară. păzindu ne ca un luptător gigantic !i taciturn# %ntreaga lume din (ur era încuiată a"ară !i în ca&ina noastră &lindată nu eram dec$t noi trei. r$pe. toţi locuitorii Ierusalimului se încuiau în casele lor. la "el ca noi. văi. &iciuite de ploaie: Li"ta. !i în ele tata a!eza &ara de "ier plată care păzea u!a de (e"uitori sau de invadatori# Eidurile groase de piatră ne apărau de rău. coteai iar la st$nga. c$nd se întorcea din +peraţiunea +&loane. în am$ndouă părţile. so&a !i pereţii acoperiţi de cărţi din podea p$nă n tavan# '!a era etan!at întregul apartament în "iecare seară !i se scu"unda încet. întunecate.

pe!teri !i 476 . domnul VislaOs3i !i poate c*iar !i mama mea# Tata "ăcea cercetare !i scotea la lumină motivele sanscrite care se strecuraseră în epica naţională lituaniană sau in"luenţele *omerice asupra poeziei ru!ilor al&i# . scriau articole# Dacă nu scriau articole. "amilia >u3ovs3i. scriind !i cizel$nd# )nc*iul Aosep* !i domnul 'gnon. pro&a&il că scriau !i ei în "iecare seară.Poveste despre dragoste si întuneric Talpiot. >eit Ha3erem !i Diriat ?*emuel. !edea !i î!i scria amintirile în idi!. !terg$nd. tăcea întotdeauna !i nu scria nici măcar un r$nd# . poeţii !i prozatorii. domnul -etanGa*u.ărţile erau "iravul ca&lu de siguranţă care lega su&marinul nostru de lumea de a"ară# 5ram încon(uraţi din toate părţile de munţi. pro"esorul >u&er. ca !i 7osendor""ii de deasupra !i "amilia ?tic* de peste drum# -umai muntele. domnul Toren.a !i cum ar "i înălţat în noapte periscopul micului nostru su&marin !i ar "i privit spre Danzig sau ?lovacia# 1ecinul nostru din dreapta. pro"esorul ?c*olem. corect$nd. revoluţionarii. ideologii. domnul Lem&erg. vecinul de dincolo de zidul din spate. scriau versuri sau compuneau tot "elul de pam"lete !i mani"este# Dacă nu scriau a"i!e ilegale împotriva englezilor scriau scrisori către ziare# ?au î!i trimiteau scrisori unul altuia# Tot Ierusalimul stătea seara aplecat peste o coală de *$rtie. pro"esorul >ergman. în vreme ce vecinii no!tri din st$nga. ra&inii. de o parte !i de alta a străduţei lor din Talpiot# >unicul 'le3sandr !i domni!oara învăţătoare Eelda# Domnul Earc*i. domnul '&rams3i. apocalipsi!tii !i intelectualii# Dacă nu scriau cărţi.

speram că atunci c$nd o să "iu mare o să "iu o carte# -u un scriitor. razii. precum !i palatul cu turlele. englezi. ci o carte# 2i asta de "rică# %ntruc$t cei ale căror ru&edenii nu a(unseseră în Israel începeau să priceapă că nemţii i au omor$t pe toţi# Teama &$ntuia prin Ierusalim. *oarde de ara&i seto!i de s$nge. am&uscade. milioane de musulmani "anatici cu siguranţă o să ne măcelărească pe toţi în c$teva zile# . cum am spus. corni!ele !i "rontoanele lui# 'colo căminul. ra"ale de mitraliere în noapte. ara&i !i luptători din ilegalitate. eCplozii. groaza înă&u!ită de ceea ce ne mai a!tepta în zilele următoare# Printre toate acestea "iravul ca&lu de siguranţă încă se mai încolăcea către lumea adevărată# %n lumea adevărată erau lacul !i pădurea.'mos +z deserturi. cati"ea !i cristal. nu în e&raică# Dar uneori se strecura c$te un cuv$nt sau cineva ţipa în somn# Toate apartamentele noastre erau micuţe !i îng*esuite 477 . era luminat de candela&re cu o mulţime de lumini la "el cu cele !apte ceruri# %n acei ani. împodo&it cu aur. adulţii aveau mare gri(ă să nu vor&ească despre ororile astea în "aţa copiilor# %n orice caz. dar oamenii se străduiau din răsputeri să o îngroape ad$nc în piepturile lor# Tancurile lui 7ommel au a(uns aproape la porţile Ţării Israelului# 'vioanele italiene au &om&ardat Tel 'vivul !i Hai"a în timpul răz&oiului# 2i cine !tie ce ne ar putea "ace englezii înainte de a pleca# Iar după ce pleacă. arestări.o să lase viu nici măcar un prunc# 8ire!te. ca&ana. c$mpul !i pa(i!tea.

în vreme ce &eau ceai cu &iscuiţi. e adevărat. îi puteam auzi !optind în &ucătărie. 1ilna. mătu!a Mal3a !i veri!orul Daniel. partizani. a(utor. teama a pătruns în mine# .opiii de v$rsta ta nu apucă întotdeauna să crească# )neori oameni răi vin !i îi ucid în leagăn sau la grădiniţă# Pe strada -e*emia* era c$ndva un legător de cărţi care avusese o depresie !i ie!ea pe &alcon !i ţipa. într un colţ al unei eta(ere uitate de oameni !i de Dumnezeu# La urma urmei. '3tionen. în vreo &i&liotecă dosnică. dacă nu aici. după ce se stingea lumina. unc*iul David. dar dacă atunci c$nd mă "ac mare o să "iu o carte erau multe !anse ca măcar un eCemplar să reu!ească să supravieţuiască. su& mormane de articole tipărite separat !i (urnale.umva.Poveste despre dragoste si întuneric ca ni!te colivii# ?eara. evrei. în vreun ora!. sau î!i găsesc o ascunzătoare în spatele altor cărţi### După vreo treizeci de ani. trenuri ale morţii. lagăre de eCterminare.*elmno. am "ost invitat să petrec c$teva luni la Ierusalim !i să ţin c$teva cursuri ca invitat al )niversităţii 5&raice# Mi s a o"erit o garsonieră în campusul de pe Muntele ?copus !i în "iecare dimineaţă lucram la 478 . am văzut cu oc*ii mei cum cărţile reu!esc să se pitească în întunericul pră"os dintre ra"turile ticsite. atunci în vreo altă ţară. în cur$nd o să ne ardă pe toţi# 'erul era greu de at$ta groază# 2i poate că &ănuiam de(a c$t de u!or e să ucizi oameni# -ici cărţile nu sunt greu de ars. în HIXM. !i am prins din z&or . care era de o v$rstă cu mine# . iute. nazi!ti.

mama invalidă a lui Menuc*ele ?tic*. picotind pe un ta&uret într o curte dosnică. în apropierea lăzilor de gunoi# Toate zidurile erau împodo&ite cu g*irlande de mani"este care "luturau prin aer pumni anemici !i îi ameninţau pe păcăto!i cu di"erite "orme de moarte ne"irească: 9Hotarele decenţei au "ost încălcate:. la s"$r!itul Mandatului >ritanic.opiilor: "usese înc*isă de mult# . 9Pitica:F am zărit o de departe. 9'm su"erit o mare pierdere:. traducătorii !i casierii.'mos +z povestirea 9Domnul Levi: din Dealul s"atului nelegiuit# Povestea se petrece pe strada Eep*ania*. 9-u vă atingeţi de cei s"inţiţi:.opiilor: !i iată mă acum deodată în pragul ei# In locul lăptăriei care îi 479 .erul vede cumplita ticălo!ie cum n a mai "ost vreodată în Israel: !i tot a!a# Timp de treizeci de ani n o mai văzusem pe învăţătoarea mea din clasa a doua de la 2coala Particulară 9Tăr$mul . 9. "ata cu g*e& căreia îi ziceam -emuc*ele*. !i cartierul s a umplut de a lungul anilor cu evrei ultraortodoc!i săraci# 'proape toate numele vecinilor no!tri dispăruseră de pe cutiile de scrisori# ?ingura persoană cunoscută pe care am văzut o a "ost doamna ?tic*. a!a că m am dus să mă plim& pe strada Eep*ania* !i pe străzile învecinate. "uncţionarii. ca să văd ce s a sc*im&at de atunci# 2coala Particulară 9Tăr$mul . 9Pietrele din zid strigă împotriva decretului nelegiuit:.urţile erau pline de gunoaie# Pomii "ructi"eri muriseră# %nvăţătorii. intelectualii casnici !i scriitorii de scrisori către ziar dispăruseră în cea mai mare parte. legătorii de cărţi.

nu mă g$ndisem că aveam opt ani c$nd am părăsit apartamentul ei !i acum am treizeci !i !apte. care ne vindea lapte din &idoane de metal rotunde !i grele. ca un adorator speriat dintr un "ilm comic# /-u !tiusem că a "ost măritată sau că a rămas văduvă. Pentru această tăcere îndelungată. . ?au ei. destul de devreme# . Dar iată i cutia de scrisori. ca !i atunci. pentru că lacătul ruginise !i nu mai putea "i desc*is# 'cum u!iţa era desc*isă: cineva.Poveste despre dragoste si întuneric aparţinea domnului Langermann. partea din "aţă a clădirii era ocupată acum de o prăvălie ultraortodoCă care vindea tot soiul de mărunţi!uri. copci. era dimineaţa. dar nici cratimă sau 9!i:# 2i ce mă "ac dacă soţul ei e cel care îmi desc*ide u!a. Pentru că nu am "elicitat o nici pentru pu&licarea cărţilor sale. 'proape că am dat &ir cu "ugiţii. tre&uie să "i "ost mai neră&dător dec$t domni!oara învăţătoare Eelda !i dec$t mine !i a smuls de a &inelea lacătul# ?e sc*im&ase !i numele: în loc de 9Eelda ?c*neerso*n: era acum 9?c*neerso*n Mi!3ovs3i:# -ici Eelda. cu siguranţă un &ăr&at. cea din care c$nd eram mic îi pescuiam corespondenţa. ţesături. "ermoare !i c$rlige pentru perdele# .u siguranţă că domni!oara învăţătoare Eelda nu mai locuia aici. nici pentru 480 . Poate că nu m a iertat pentru că am lăsat o &altă. mai mult dec$t avea ea c$nd am părăsit o#0 2i de data aceasta. nasturi.*iar că ar "i tre&uit să o sun înainte de a veni să o văd# ?au să i "i scris un &ilet# Poate că e supărată pe mine.e a! putea să i spun lui.

la "el ca alţi c$ţiva locuitori din Ierusalim. am atins s$rma de ru"e de pe care str$ngeam c$ndva "ustele ei modeste. Mic*ael am scuipat în "$nt$na din care &ăusem# Poate că s a sc*im&at at$t de mult înc$t e de nerecunoscut. după douăzeci !i nouă de ani. am "umat o ţigară sau două. 1ă rog să mă iertaţi. c$nd am încercat să sparg migdale cu o piatră# 2i m am uitat peste acoperi!urile ro!ii ale cartierului &uc*arian către dealurile pustii care "useseră la nord# %nsă acum dealurile nu mai erau pustii. ?per că nu vă deran(ez# -umele meu este. cutare !i cutare. m am dus în curte. -u. Poate că. Pro&a&il că uitasem c$t de întunecoase erau la Ierusalim apartamentele micuţe de la parter. c*iar !i într o dimineaţă de vară# %ntunecimea mi a desc*is u!a: întunecimea 481 . Dealul 8rancez !i Dealul Muniţiei# Dar ce ar tre&ui să i spun. încă arătaţi minunat. ca"enii sau cenu!ii# 'm recunoscut &ucata de pava( pe care am crăpat o eu însumi. n am venit să vă iau un interviu. 2i dacă e cu totul altă "emeie acum. a! putea să vă răpesc doar c$teva minute. 'm stat în "aţa u!ii vreo zece minute. Maalot Da"na. îmi poartă pică pentru că în ?oţul meu.'mos +z premiile literare pe care le a c$!tigat. nu !tiu dacă vă amintiţi. 1 am "ost c$ndva elev. >ună ziua. >ună dimineaţa. dragă domni!oară învăţătoare Eelda. 6ivat Hamivtar. *m. ci acoperite de case: 7amot 5s*3ol. %mi place poezia dumneavoastră. doamnă ?c*neerso*n Mi!3ovs3i.

Poveste despre dragoste si întuneric plină de mirosuri ca"enii# 2i din întunecime vocea proaspătă pe care mi o aminteam. aceasta este o amintire a unei vizite care avea !i ea rostul. vocea unei "ete pline de încredere care iu&ea cuvintele. în curte. 'mos# 2i imediat după aceea: J Pro&a&il că vrei să !edem a"ară. de la s"$r!itul lui iunie HIXM# La douăzeci !i nouă de ani după vara noastră de miere# 2i cu douăzeci !i cinci de ani înainte d e dimineaţa de vară în care scriu această pagină /în &iroul meu din 'rad. reconstruiesc din memorie acea dimineaţă !i conversaţia noastră ca !i cum a! încerca să restaurez o clădire vec*e. nici reconstruite. sarcina mea este cam ca a celui care încearcă să 482 . sunt aceste cuvinte: 9Tre&uie să mă corectez### Poate că de atunci s a sc*im&at ceva:# 5ste eCact ceea ce mi a spus Eelda în acea dimineaţă de vară. în acel moment. mi a spus: J Intră. pe &aza a !apte sau opt pietre care mai sunt în picioare# %nsă printre cele c$teva pietre rămase eCact a!a cum erau. pe <0 iulie 200H: prin urmare. ruinată. să evoce o amintire sau să zg$ndăre răni vec*i# In toate aceste amintiri. nici inventate. 2i apoi: J %ţi place limonada nu prea concentrată# 2i apoi: J Tre&uie să mă corectez: îţi plăcea limonada nu prea concentrată# Poate că de atunci s a sc*im&at ceva# 8ire!te. pe un caiet plin de !tersături.

dar am simţit că tre&uie să între&# 'poi am &ăut am$ndoi limonada de la g*eaţă /în locul răcitorului era acum un "rigider mic. un model învec*it care î!i arăta v$rsta0# -e am lăsat pradă amintirilor# Intr adevăr. simplu: .'mos +z construiască ceva din pietre vec*i pe care le scoate din ruinele a ceva ce "usese la vremea lui construit cu pietrele dintr o ruină0# J Tre&uie să mă corectez. ar "i putut spune: Poate că nu ţi mai place limonada. "ără urmă de amărăciune. îmi citise cărţile. a spus domni!oara învăţătoare Eelda# Poate că de atunci s a sc*im&at ceva# 'r "i putut să o spună în at$t de multe "eluri# De eCemplu. !i eu pe ale ei. al ei !i al meu /limonada nu prea concentrată0.: cu semnul între&ării o"erindu mi ast"el posi&ilitatea alegerii !i de asemenea împărţind cu mine răspunderea pentru ceea ce va urma. pentru restul vizitei# Pentru care eu "ăcusem primul pas0# 'm spus /"ire!te. la trecutul nostru particular.e ai vrea să &ei. ?au ar "i putut să între&e. dar am trecut peste asta în cinci 483 . cu &ucurie. ?au: Poate că acum îţi place "oarte concentrată. nu "ără un z$m&et0: J 1ă mulţumesc# Mi ar plăcea ni!te limonada ca înainte# 5a a spus: J '!a îmi ziceam !i eu. 5ra o persoană care iu&ea precizia# Intenţia ei a "ost să "acă aluzie pe loc. dar să o "acă "ără să su&ordoneze prezentul trecutului /9Poate că de atunci s a sc*im&at ceva.

Poveste despre dragoste si întuneric !ase "raze. de ?c*irmann. ca !i cum tocmai am "i "ăcut împreună o poznă. care arătau mai tineri dec$t ea. au "ost !i ei pomeniţi în "ugă. ca un c$ine &ătr$n# ?erviciul de ceai din porţelan încă dormita în spatele u!ilor ei cu geamuri# Pe servantă erau "otogra"ii cu părinţii Eeldei. cu coperte întunecate !i roase.*aim# Masa ca"enie rotundă părea că s a împuţinat odată cu trecerea anilor# In &i&liotecă erau cărţi de rugăciune vec*i. în splendide legături din piele cu incrustaţii aurite. de!i se poate să o "i citit am$ndoi în engleză0# . 484 . !i portretul unui &ăr&at despre care mi am înc*ipuit că tre&uie să "ie soţul ei. apoi ne am întors la ritmul de plim&are ca s ă vor&im despre 'gnon !i poate !i despre T*omas Vol"e /Prive!te. dar tot am între&at cine este# +c*ii ei s au luminat &rusc !i au sc$nteiat !trengarF mi a z$m&it. ca !i cum ne am "i gră&it să trecem de o porţiune de drum nesigură# 'm vor&it despre ce s a înt$mplat cu soţii -a*lieli. cu lacul ei gros. încă mai stătea g*emuită în colţul ei. precum !i istoria poeziei e&raice din ?pania. !i c$teva cărţi de religie noi. către casă a "ost tradusă cam pe atunci în e&raică. care murise cu cinci ani înainte de vizita mea. îngere. simplu: J 5 . apoi !i a revenit !i a spus. Isa&ella !i 6etzel# Despre alte cuno!tinţe comune# Despre sc*im&ările care au avut loc în Derem 'vra*am# Părinţii mei !i răposatul ei soţ.$nd oc*ii mi s au o&i!nuit cu întunericul am "ost uimit să văd c$t de puţin se sc*im&ase apartamentul# +ri&ila servantă ca"enie.

$nd eram copil &i&lioteca asta mi se părea "oarte. nu i am trimis nici o carte de a mea !i n am mai dat oc*ii cu ea. ci unul retras !i reţinut !i cumva deprimant# 8usese. mici ornamente din lemn de măslin sau aramă.'mos +z o mulţime de cărţi de poezie !i romane moderne în e&raică !i un r$nd de cărţi &ro!ate# .am mai văzut o niciodată după acea dimineaţă# 'm auzit că s a mutat în s"$r!it într o zonă nouă# 'm auzit că în decursul vremii a avut multe prietene apropiate care erau mai tinere dec$t ea !i mai tinere dec$t mine# 'm auzit că a avut cancer !i că într o noapte de vineri din HI8= a murit în dureri cumplite# Dar nu m am mai dus niciodată să o văd. "oarte mareF acum îmi a(ungea doar p$nă la umăr# Pe servantă !i pe ra"turi erau s"e!nice de argint pentru ?*a&&at. într adevăr. nu i am scris. ci poate pentru că devenise sinceră# 2i totu!i. !i odaia ei. spre s"$r!itul !tirilor de la televizor /!i am scris despre ea. o plantă tristă într un g*iveci pe comodă !i încă vreo două pe pervaz# %ntreaga scenă era dominată de o lumină sla&ă saturată cu mirosuri ca"enii: era. în ziua morţii ci. sinceritatea !i seriozitatea interioară# 5 greu de eCplicat# . pentru mai puţin de o (umătate de minut. c$teva lămpi de Hanu33a*. ea a "ost întotdeauna o persoană care iu&ea precizia. după cum spusese ea. o sc*im&are# -u pentru că îm&ătr$nise sau pentru că devenise iu&ită !i cele&ră. în 'ceea!i mare0# 485 . odaia unei "emei credincioase# -u un loc ascetic. neîndoios. doar de vreo două ori în suplimente literare !i încă o dată.

s"e!nicul !i ca vidul întunecat# In "iecare dimineaţă.Poveste despre dragoste si întuneric . sau sta"idită. sau grasă. puţin înainte sau după răsărit. s a dovedit că tavanul co&or$se odată cu trecerea anilor# 'proape că îmi atingea capul# 'nii nu au sc*im&at o prea mult# -u devenise ur$tă. ca !i cum ar "i de(a toamnă în loc de vară# Dar e o toamnă "alsă: în vreo două ore aici o să "ie iar uscat !i "ier&inte# La "el ca ieri# La "el ca alaltăieri. ca acum o săptăm$nă. care încearcă în van să se ridice de la păm$nt# 8iecare dintre ele luptă. la capătul străzii noastre# )n v$nticel de dimineaţă de la est vine dinspre Munţii 5dom. ca acum o lună# 486 . ca un "ascicul de raze trimis să mi scotocească toate ung*erele ascunse# 2i totu!i. ca un s"e!nic licărind stins într un vid întunecat# 2i a! vrea să mă eCprim aici c$t mai eCact posi&il: la acea ultimă înt$lnire Eelda mi se părea la "el ca lum$narea.$nd m am ridicat să plec. st$rnind ici !i colo mici v$rte(uri de nisip. o&i!nuiesc să ies ca să descopăr ce e nou în de!ert# De!ertul începe aici. ceva se sc*im&ase# /la !i cum în deceniile în care n am văzut o domni!oara învăţătoare Eelda a(unsese să semene cu apartamentul ei de modă vec*e# 5ra ca un s"e!nic de argint. lumina din oc*ii ei încă mai sc$nteia c$teodată. pe c$nd vor&eam. la 'rad. î!i pierde "orma de trom&ă !i în cele din urmă moare# Dealurile însele sunt încă ascunse de ceaţa care urcă dinspre Marea Moartă !i acoperă soarele ce răsare !i ţinuturile muntoase cu un văl cenu!iu.

um a a(uns aici. la o distanţă de douăzeci !i cinci de 3ilometri# )m&ra dealurilor de la est cade peste apă !i îi dă o culoare de aramă vec*e# Ici !i colo o rază ascuţită reu!e!te să străpungă o clipă norul !i să atingă marea# 5a răspunde cu o lucire or&itoare. 2i acela de l$ngă ea e un c$ine. la aproape o mie de metri mai (os. zace un tu& de o&uz ruginit# . pe drumul dintre ?inai !i partea sudică a Muntelui He&ron. amestecat cu un iz de sul". "emeia. se a"lă dintr odată trei capre negre. caprele !i c$inele# Lumina cenu!ie te "ace să te îndoie!ti de orice mi!care# Intre timp alţi c$ini dau glas în depărtare# Puţin mai de parte. eCact pe linia orizontului de pe creasta dealului din "aţa mea. ciulini !i "ocuri de ta&ără stinse# 'cesta este mirosul Ţării Israelului din vremuri imemoriale# . 2i dintr odată au dispărut cu toţii dincolo de linia dealurilor. de eCcremente de capră. ca !i cum în ad$ncuri s ar "i dezlănţuit o "urtună electrică# De aici p$nă acolo se întind coaste goale de calcar presărate cu st$nci negre# Printre aceste st$nci. iar printre ele stă în picioare o siluetă omenească nemi!cată.o&or în ued !i înaintez pe o cărare !erpuită către culmea dealului de pe care văd Marea Moartă. Poate că într o noapte o caravană de cămile a contra&andi!tilor a trecut pe aici. 487 . printre st$ncile de pe marginea cărării. înve!m$ntată în negru din cap p$nă în picioare# + "emeie &eduină.'mos +z P$nă atunci răcoarea nopţii răm$ne la putere# 5 un miros plăcut de pra" care s a înmuiat în multă rouă.

ci o tăcere care doar acoperă altă tăcere. ud$nd stratul de tranda"iri din "aţa casei sale# J Tranda"irii dumneavoastră arată minunat# 488 . !i mai pro"undă# ?tau acolo trei patru minute. în pantaloni de trening al&a!tri. nici tăcerea de la s"$r!itul lumii. ars de soare. I iecare întrerup$ndu le pe celelalte cu ţipete asurzitoare: mai degra&ă urlă dec$t ciripesc# . al cărui trup pătrăţos îmi aminte!te de un cu"ăr de ta&lă. cu o tu"ă de păr cenu!iu pe pieptul gol. cert$ndu mă cu un cor de căini m$nio!i care încep să mă latre din "iecare grădină# Poate că î!i înc*ipuie că ameninţ să a(ut de!ertul să cotropească ora!ul# In ramurile primului copac din grădina primei case un întreg parlament de vră&ii e prins într o dez&atere zgomotoasă. stă pe (umătate dez&răcat.Poveste despre dragoste si întuneric !i unul dintre contra&andi!ti a pierdut tu&ul sau l a aruncat după ce s a între&at ce ar putea "ace cu el# 'cum poţi auzi p$nă în stră"unduri ale tăcerii de!ertului# -u este calmul dinainte de "urtună. trăg$nd în piept tăcerea ca pe un miros# 'poi mă întorc# Merg înapoi în sus din ued p$nă la capătul străzii mele.a !i cum "aptul că noaptea pleacă !i "aptul că se crapă de ziuă ar "i evenimente "ără precedent care (usti"ică o întrunire urgentă# Pe stradă o ma!ină vec*e porne!te cu un acces de tuse răgu!ită. ca de "umător înrăit# >ăiatul cu ziarele încearcă zadarnic să se împrietenească cu un c$ine neînduplecat# )n vecin îndesat. un colonel în retragere.

prin vot secret# 9-u era "iica mea:. Daniella# ' ie!it a treia din întreaga 7egiune ?udică în . 2i c$nd remarc că unii văd lucrurile alt"el adaugă cu amărăciune: J ?e pare că un *olocaust n a "ost de a(uns ca să învăţăm lecţia# . 9e plecată la Praga# 5ra "iica ei# -epoata mea. zice. ?au de . dar mulţumită rezervelor de calm pe care mi le am "ăcut mai devreme.ineva c$nta ?onata Lunii în casa dumneavoastră aseară. pe la opt# Treceam pe aici !i c*iar m am oprit să ascult c$teva minute# 5ra "iica dumneavoastră. domnule ?*muelevici# J De ce ar "i a!a &ună. sc*im& vor&a: J . ?au de M`nc*en. "ără eCcepţie.*am&erlain.'mos +z >ună dimineaţa.$nta minunat# 1ă rog să i transmiteţi# Trece "urtunul la stratul următor !i îmi z$m&e!te ca un !colar s"ios care a "ost ales &rusc monitorul clasei. zice că ar "i tre&uit să "ie a doua# ?crie !i poezii "rumoase# 't$t de sensi&ile# 'ţi avea vreme să vă uitaţi la ele. mă atacă el# ' renunţat în s"$r!it ?*imon Perez să i v$ndă lui 'ra"at toată ţara.oncursul Tinerelor Talente# De!i toată lumea. în ued. 'm într adevăr un răspuns amănunţit !i raţional la asta. Poate aţi putea să o încura(aţi un pic# ?au c*iar să le trimiteţi la un ziar.*iar numiţi dezastrul ăsta pace. 5i &ine. 'ţi auzit vreodată de ?udetenland. să le pu&lice# 'r tre&ui să le pu&lice dacă le trimiteţi dumneavoastră#: 489 . .

care "usese amestecată cu o ceaţă cenu!ie.Poveste despre dragoste si întuneric %i promit domnului ?*muelevici că o să citesc poemele Daniellei c$nd o să am timp# >ucuros# . cu o cană de ca"ea în m$nă !i ziarul de dimineaţă des"ăcut pe canapea. înt$mplător sau nu. după ce a încercat să în(ung*ie un soldat israelian la un &ara( de l$ngă >et*leem# Lumina din zori.uv$ntul e&raic pentru 9îndoit:. ca să încerc să i eCplic domnului ?*muelevici că părăsirea teritoriilor cucerite nu va slă&i Israelul. a început să strălucească !i a devenit de un al&astru dur. înălţimea 1oastră. îmi aminte!te ce spunea tata.aveţi pentru ce# %n ad$ncul meu.u siguranţă# De ce nu# . are "runzi!ul găl&e(it !i trunc*iul îndoit ca un &raţ pe care cineva îl împinge spre spate# . care se înt$mplă să înceapă cu literele 'D. stau la "ereastră încă zece minute# 'ud la !tiri despre o ară&oaică de !aptesprezece ani care a "ost rănită grav de o ra"ală de gloanţe. înregistrez această promisiune ca pe o contri&uţie la progresul păcii# %napoi în &iroul meu. cu c$teva tu"e. ci în realitate ne va întări# 2i că e o gre!eală să vezi peste tot *olocaustul !i pe Hitler !i M`nc*enul# 490 . că propriile voastre iniţiale. neînduplecat# ?u& "ereastra mea e o grădină mică. că toate cuvintele care încep cu 'D înseamnă ceva rău# 92i pro&a&il aţi o&servat singur. sunt tot 'D#: Poate că ar tre&ui să scriu azi un articol pentru @ediot '*aronot. o plantă căţărătoare !i un lăm$i &olnăvicios: încă nu !tiu dacă o să trăiască sau o să moară.

să mi intre &ine în cap că singurul lor scop era să ne măcelărească pe toţi !i că toate vor&ele lor despre pace sunt o capcană sau o licoare adormitoare pe care întreaga lume îi a(ută să o "iar&ă !i să ne o dea ca să ne adoarmă# La "el ca atunci# M am *otăr$t să am$n scrierea articolului# )n capitol neterminat al acestei cărţi mă a!teaptă pe &irou. împreună cu părinţii. !i el a "ost singurul care a supravieţuit# .opiilor: !i o!tirea ei de pisici# 1a tre&ui să "ac ni!te concesii acolo !i să !terg unele incidente cu pisici !i cu 6etzel -a*lieli. note îm&$csite !i (umătăţi de pagină pline de tăieturi# 5ste capitolul despre doamna învăţătoare Isa&ella -a*lieli de la 2coala 5lementară Particulară 9Tăr$mul .a vrut să mi spună cum a supravieţuit# ' promis că o să mi spună altă dată# Dar de "iecare altă dată pre"era să mi desc*idă oc*ii. c$nd !edeam am$ndoi în vestă !i sandale pe gardul grădinii lui. c$nd ţi se pare că lumina serii nu se va stinge niciodată. însă nu contri&uie cu nimic la progresul povestirii# . cum a "ost dus în lagărul de eCterminare Maidane3 pe c$nd avea vreo doisprezece ani. într una dintre acele seri lungi de vară. pentru că încă nu am *a&ar încotro se îndreaptă 491 . într un morman de sc*iţe m$zgălite.ontri&uie. -u !tiu ce poate contri&ui la progresul povestirii. casierul# 'u "ost incidente tare amuzante. trei surori !i &unica lor.'mos +z Domnul ?*muelevici mi a povestit odată. să nu mai "iu naiv. Progres. ca să nu cred în pace.

g$tul e de un al&astru înc*is. !tirile de la ora zece s au terminat. turcoaz.e ai venit să mi aminte!ti în dimineaţa asta. sare de pe o ramură pe o rămurică !i "ace paradă cu pena(ul ei sc$nteietor în lumina &ălţată cu um&ră# . !i poartă o ginga!ă vestă gal&enă# >un venit înapoi# .Poveste despre dragoste si întuneric povestirea !i. în vacanţa de vară a lui HIP0 sau HIPH. metalic. care stătea ore întregi la "ereastră. Pe soţii -a*lieli. la &ancă. Pe mama. care arată "iravi# Lumina de!ertului s a încins acum at$t de tare că e aproape al&ă !i at$t de crudă cu oc*ii tăi. că ei se trans"ormă de &unăvoie în două crăpături înguste# 5 o coadă mică la &ancomat !i alta la standul de ziare al lui +ua3nine# La Tel 'viv. de "apt. am &ăut a doua cană de ca"ea !i încă mă uit pe "ereastră# + păsăruică "rumoasă. cu "aţa către tu"i!ul de rodii !i spatele către odaie. înainte de răsăritul soarelui# La unsprezece merg cu ma!ina în ora! să rezolv una sau două tre&uri la po!tă. Poezia lui >iali3 + rămurică a căzut pe un zid !i a aţipit. 6ata# Tre&uie să mă apuc de lucru# 'cum tre&uie să "olosesc restul de calm pe care l am adunat în ued în dimineaţa asta. nu departe de apartamentul în care locuiau mătu!ica HaGa !i 492 . cu un pa*ar cu ceai răcindu i se în m$nă.apul îi este aproape violet. la clinică !i la papetărie# )n soare tropical p$r(ole!te străzile cu copacii lor pră"uiţi. de ce ar avea nevoie de contri&uţii# ?au de progres# Intre timp. se uită la mine o clipă două din lăm$i: se mi!că încolo !i încoace.

'mos +z unc*iul Tsvi. pentru &ani# Melodia e lini!tită. vărul meu @igal mi a arătat un c*io!c de ziare pe care îl ţinea "ratele lui David >en 6urion !i mi a spus că oricine vrea poate merge pur !i simplu acolo să vor&ească cu el. ce mai "aceţi. amintind de pădurile de &razi cu ca&ane. Ha&a33u3. Aoel.$t costă o napolitană cu ciocolată. cu acest "rate al lui >en 6urion. -a*um. ?ingurul lucru pe care nu tre&uie să l "aci e să l între&i despre "ratele lui# 'sta e# Pur !i simplu nu i place să "ie între&at despre "ratele lui# 'm "ost "oarte invidios pe oamenii din Tel 'viv# %n Derem 'vra*am nu aveam nici o cele&ritate sau măcar "raţi ai cele&rităţilor# -u i aveam dec$t pe Pro"eţii Mici în numele străzilor noastre: strada 'mos. lumina de!ertului alungă sta"iile !i împră!tie orice amintire a pădurilor de &razi !i a toamnelor ceţoase# Muzicianul. p$raie !i pa(i!ti. Malac*i. care c*iar seamănă mult cu el# Poţi c*iar să i pui între&ări# . s"$!ietoare. care îmi aduc în minte pove!tile mamei. + să "ie cur$nd alt răz&oi. Haggai. domnule 6ruen. Hosea. strada +&adia*. Eec*aria*. . domnule 6ruen. pe c$nd ea !i cu mine !edeam împreună aleg$nd linte sau curăţ$nd mazăre în &ucătărioara noastră m$n(ită cu "uningine# %nsă aici.utia viorii e desc*isă în "aţa lui. în piaţa din centrul 'radului.um ar "i. pe caldar$m. domnule 6ruen. Micali !i Aona*# Toată trupa# )n emigrant rus stă în picioare la colţul pieţii din centrul 'radului# . strada Eep*ania*. cu c*ica lui cenu!ie !i 493 .

o să măn$nce peri!oare înpitta. o să "acă o ipotecă !i o să se vaite c$t e ziua de lungă# 8usta ro!ie o&servă: J .opiii lor o să "ie israelieni. care poate că se trag din nordul '"ricii. evreu. cu murături. cealaltă într un costum cu pantalon plin de cordoane !i catarame# ?e opresc în "aţa muzicianului !i îl ascultă un minut sau două cum c$ntă# 5l c$ntă cu oc*ii înc*i!i !i nu i desc*ide# 8emeile !optesc între ele. în HIMH. 'm auzit că (umătate dintre ru!ii care vin aici sunt pur !i simplu goGim care doar pro"ită de noi ca să scape nai&ii din 7usia !i să vină aici să primească pomană# Prietena ei zice: J . lasă l să c$nte pe stradă. cu &luză aproape transparentă !i "ustă ro!ie. . a cărei &uză de sus e un pic ridicată spre nas. păi dacă primesc pe 494 . druz. rus. una dintre ele "oarte sla&ă.e ne pasă nouă. lasă i să vină.e i în capul tău. georgian. ?ărit. care i a predat mamei mele "ilozo"ia pe Muntele ?copusF de "apt am asistat eu însumi la ni!te cursuri ale sale de neuitat. ce ţi pasă ţie.Poveste despre dragoste si întuneric mustaţa groasă !i al&ă îmi aminte!te un pic de 'l&ert 5instein !i un pic !i de pro"esorul ?amuel Hugo >ergman. despre istoria "ilozo"iei dialogice de la Dier3egaard la Martin >u&er# Iată două tinere. zice: J Dar de unde !tim dacă sunt c*iar evrei. î!i desc*id po!etele !i "iecare pune în cutie c$te un s*e3el# 8emeia cea sla&ă. o să intre în armată. în campusul 6ivat 7am.

î!i etan!a întotdeauna apartamentul. inclusiv muncitori străini !i ara&i din 6aza !i din teritorii.ăldura începe sa "ie insuporta&ilă !i un v$nt cu pra" aduce de!ertul înăuntru.P0 a trimis undeva după un camion de păm$nt ara&il &ogat pentru grădină !i l a pus peste calcarul. cine o să### Dar restul discuţiei se îndepărtează de mine către parcare# %mi atrag singur atenţia că nu am înaintat deloc azi !i dimineaţa e pe s"$r!ite# %napoi în &iroul meu# . în gri(a căreia eram lăsat. creta. amator de operă.'mos +z oricine vrea să vină pe gratis. ca !i cum ar "i pus un plasture peste o rană# In păm$ntul cel &un locatarul dinainte a plantat tu"e !i copaci !i o pa(i!te. cremenea !i sarea care se întindeau dintotdeauna pe aceste dealuri. a "ăcut dulapurile !i a a!ezat &i&lioteca# )n antreprenor care imigrase din 7om$nia la s"$r!itul anilor . a!a cum 6reta 6at. pre"ăc$ndu l într un su&marin# 'cest &irou a "ost construit de muncitori ara&i cu puţini ani înainte# 'u pus podeaua !i au veri"icat o cu o nivelă cu &ulă de aer# 'u înălţat u!a !i ramele "erestrelor# 'u ascuns ţevăria !i ca&lurile electrice în pereţi !i au pus o priză pentru tele"on# )n t$mplar masiv. astup toate crăpăturile. care era !i pro"esoară de pian. dar "ără să sar peste cal cu iu&irea. pe care mă străduiesc c$t pot eu mai &ine să le îngri(esc. ca grădina asta să nu ai&ă aceea!i soartă ca aceea pe care tata !i cu mine am "ăcut o cu intenţii at$t de &une# 495 . înc*id "erestrele !i o&loanele !i trag draperiile.

cărări. vor&ăreţi !i activi# 8ără să stea pe g$nduri. într un loc retras care în acea vreme. corturi. în care nu erau copaci. clădiri. neră&dători. 6retei 6at. semne de viaţă# .M0: mineri. nu departe de Marea Moartă. cu o m$nă de alţi proiectanţi de ora!e cuprin!i de entuziasmul sionist. s au sta&ilit aici la începutul anilor . a sc*iţat !i a construit imediat acest ora!.*iar !i cele mai multe dintre a!ezările &eduine de aici au apărut după ce s a construit ora!ul# Pionierii care au pus temeliile ora!ului erau pasionaţi. au (urat 9să cucerească săl&ăticia !i să îm&l$nzească de!ertul:# . a proiectat. domni!oarei învăţătoare Eelda. &ulevardele !i grădinile lui.$teva duzini de pionieri. 496 .ineva trece acum pe l$ngă casă într o du&ită ro!ieF se opre!te la cutia de scrisori din colţ !i scoate scrisorile pe care le am pus ieri# 'ltcineva a venit să înlocuiască dala spartă a pava(ului de peste drum# Tre&uie să găsesc o cale să le mulţumesc tuturor. muncitori la carieră. printre care lupi singuratici care iu&eau de!ertul sau căutau singurătatea. a!a cum un &ăiat la &ar mitzva* le mulţume!te în pu&lic tuturor care l au a(utat să a(ungă acolo: mătu!ii ?onia.Poveste despre dragoste si întuneric . conductă de apă sau curent electric. pieţele. nu avea nici un drum principal. ara&ului cu pungi su& oc*i care m a salvat din celula întunecată în care am "ost prins în capcană în magazinul acela de îm&răcăminte. o"iţeri activi !i muncitori din industrie# Lova 5liav.M0. precum !i c$teva cupluri tinere. cu străzile. la începutul anilor . &unicului 'le3sandr.

&ăr&atului din du&ita ro!ie. t$mplarului. căruţa!ul din Diriat Mots3in. care a scris Iudaism !i umanitate. nepoţilor mei. lui tanti Lilen3a >ar ?am3*a. Lem&ergilor de alături. vecinului meu ?*muelevici. prizonierilor de răz&oi italieni. care are mai multe !i mai multe tăceri în"ă!urate înăuntrul ei# 'sta a "ost a treia ca"ea a dimineţii# 6ata# Pun cana goală pe marginea mesei. care mi a amintit de 5instein !i de >ergman. "emeii &eduine !i celor trei capre pe care le am văzut azi dimineaţă înainte de răsărit sau doar mi le am înc*ipuit. av$nd mare gri(ă să nu "ac nici cel mai mic zgomot care ar putea vătăma tăcerea care încă n a dispărut# 'cum o să mă a!ez !i o să scriu# P$nă în acea dimineaţă nu mai văzusem o ast"el de casă# 497 . doamnei învăţătoare Isa&ella !i pisicilor ei. domnului Earc*i. care ieri s a dus din nou să vor&ească cu 'ra"at. soţiei mele. care a c$ntat ieri ?onata Lunii. care se teme de un alt *olocaust. unc*iului Aosep*. constructorilor !i electricienilor care au "ăcut această casă. nepoatei sale Daniella.erni3ovs3i. cu răz&oiul ei împotriva germenilor. &unicii ?*lomit.'mos +z părinţilor mei. &ăiatului cu ziarele. domnului 'gnon. &unicului Papa. în năde(dea că vor găsi totu!i o "ormă de compromis. !i păsării turcoaz care îmi vizitează uneori lăm$iul# 2i lăm$iului însu!i# 2i mai ales tăcerii de!ertului c*iar înainte de răsăritul soarelui. lui ?aul . copiilor mei. ministrului ?*imon Perez. 7udnic3ilor. muzicianului care c$nta la vioară în colţul pieţei.

a!ezată pe o terasă largă. ci am tras m$nerul clopoţelului de 498 .Poveste despre dragoste si întuneric 5ra încon(urată de un zid gros de piatră care ascundea o livadă um&roasă cu viţă de vie !i pomi "ructi"eri# +c*ii mei uluiţi au căutat instinctiv pomul vieţii !i pomul cunoa!terii# %n "aţa casei era o "$nt$nă. politico!i !i mode!ti. să te odi*ne!ti la um&ra viţei !i să asculţi &$z$itul al&inelor de vară. tranda"irie cu vini!oare al&ăstrii# + &oltă de verdeaţă din viţă groasă um&rea un colţ al acestei terase# . cu minaretele !i cupolele de dedesu&t# Pe verandă erau scaune de lemn cu perne !i ta&urete pentru rezemat picioarele !i c$teva mese acoperite cu mozaic# 2i aici. să te tolăne!ti. să aţipe!ti la um&ra "runzi!ului sau să sor&i în ti*nă tăcerea dealurilor !i a pietrei# %nsă n am ză&ovit în livadă. simţeai nevoia să te tolăne!ti cu "aţa către zidurile ora!ului. ca !i su& &olta de verdeaţă. "ăcut din piatră !i căptu!it cu plăci de "aianţă al&astră împodo&ite cu cuvinte ară&e!ti# In mi(locul &azinului o "$nt$nă g$lg$ia înceti!or# 6rupuri de pe!ti!ori aurii înotau agale încolo !i încoace printre mănunc*iuri de nu"eri# De pe terasă noi trei. su& &oltă sau pe verandă. am urcat treptele de piatră către o verandă largă cu vedere către zidurile de la nordul +ra!ului 1ec*i. tul&uraţi. c$ntecul păsărilor în livadă !i susurul "$nt$nii pentru că la unul din capetele &oitei de verdeaţă era un mic &azin în "ormă de stea în cinci colţuri. pavată cu &locuri de piatră netedă.$teva scaune din piatră !i o masă lată !i (oasă te îm&iau să ză&ove!ti su& &oltă.

mare. ating$ndu se# Mo&ila era sculptată cu "runze. su& tavanul înalt. un 499 . cu spătarele din lemn sculptat alăturate. c$rcei !erpuitori !i "lori simetrice# Pe c$nd a!teptam să se desc*idă u!a. iar printre carpete se vedea tencuiala. ca pentru a reprezenta înăuntrul casei grădina !i livada care o încon(urau# . unc*iul ?tasze3 !i a întors iar capul spre noi !i a dus încă o dată degetul la &uze.anapelele erau tapiţate cu di"erite ţesături în dungi. !i de "apt se prea poate să "i "ost inscripţii ara&e stilizate# Pe "iecare latură a încăperii se desc*ideau !ase sau opt u!i# Pereţii erau acoperiţi cu carpete. !i "iecare tavă era gravată cu o mulţime de desene a&stracte cu "orme întreţesute care aminteau de scrierea ara&ă. lila !i verde pal# Ici !i colo. care avea !i ea un model "loral în culorile roz. în nuanţe de ro!u !i azuriu# Pe "iecare canapea erau o mulţime de perniţe &rodate în culori vii# Pe podea erau covoare groase. muguri !i "lori. ca !i cum ne ar "i dat un ultim avertisment lui tanti Mala !i mie: >ună cuviinţă4 ?tăp$nire de sine4 Diplomaţie4 De a lungul celor patru pereţi ai salonului spaţios erau canapele moi. erau at$rnate arme vec*i în c*ip de ornamente: să&ii de Damasc.'mos +z l$ngă u!ile du&le de "ier care erau vopsite în culoarea ma*onului !i erau modelate iscusit în relie" cu tot "elul de rodii. struguri. unul dintre ele ţesut cu păsări ale paradisului# %n "aţa "iecărei canapele era o masă (oasă av$nd drept tă&lie o tavă rotundă de metal.

arăt$nd ca un mic palat. turcoaz. crenguţe !i lăstare. stătea un &u"et imens. verde !i al&astru# Din c$nd în 500 .u "aţa către intrare !i av$nd de o parte o canapea cu tapiţerie &ordo. era cui&ărită o vază verde cu intarsii de side" din care se înălţau c$teva pene de păun# 'lte ni!e adăposteau ulcioare mari din alamă !i cupe de sticlă sau de ceramică# Patru ventilatoare at$rnau din tavan. între două "erestre. în stil &aroc. cu o &ogăţie de ramuri. &ogat împodo&it. cu multe compartimente cu geam în care se a"lau ce!ti de porţelan. crengi. toate în"lorite cu stalactite strălucitoare de cristal.Poveste despre dragoste si întuneric iatagan. gal&en. (ung*ere !i suliţe. musc*ete cu ţeava lungă !i pu!ti cu două ţevi g*intuite# . !i o mulţime de &ecuri în "ormă de pară care erau toate aprinse. auriu !i violet# Două colivii at$rnau de c$rlige pe pereţi opu!i !i în ele erau o perec*e de papagali solemni ale căror pene erau o dezlănţuire de portocaliu. splendid. pistoale. pocale de cristal. iar de cealaltă o canapea cu tapiţerie gal&enă ca lăm$ia. scoţ$nd tot timpul un &$z$it ca de viespe !i mi!c$nd aerul încărcat de "um# %ntre ventilatoare răsărea din tavan un imens candela&ru de alamă. pocale de argint !i de alamă !i numeroase podoa&e din sticlă de He&ron sau ?idon# %ntr o ni!ă ad$ncă din perete. în ciuda luminii dimineţii de vară ce intra în valuri prin "erestrele desc*ise# 'rcurile "erestrelor erau împodo&ite cu vitralii reprezent$nd cununi de tri"oi !i "iecare dădea luminii zilei altă culoare: ro!u. verde.

coaste st$ncoase. o pădurice de pini.'mos +z c$nd unul dintre ei eCclama. înc$t 3e""iGe* urile le "$l"$iau în spate iar coamele cailor se vălureauF aveau în"ipte la cingătoare (ung*ere lungi !i iatagane prinse la !old sau ridicate deasupra capului# 8erestrele ad$nci ale acestui salon dădeau spre nord !i est. &ăr&aţi &ăr&o!i cu aer "ioros călare pe cai magni"ici. tare drăguţ4 . cu "aţa durdulie !i complet rasă.e minunat4: Deasupra tocurilor u!ilor !i "erestrelor !i pe tencuiala în"lorată erau scrise versete coranice sau versuri. cu o prezenţă impozantă. cu turnul lui încoronat. purt$nd "esuri ro!ii cu ciucuri negri !i îndesaţi în costume al&astre groase. inspir$nd o teamă respectuoasă. ce drăguţ. învăluiţi într un aer de responsa&ilitate. iar între carpetele de pe pereţi erau ta&louri de "amilie# In unele erau ni!te e""endi impunători. cu vocea răgu!ită a unui "umător înrăit: 9?ill vous plait4 >ucură te4: 2i din cealaltă colivie. spre Muntele ?copus !i Muntele Măslinilor. galop$nd at$t de iute. +p*el !i ospiciul 'ugusta 1ictoria. de un acoperi! prusac cenu!iu !i înclinat# Puţin la st$nga 501 . o voce ademenitoare de soprană răspundea pe dată în engleză: 9+*. ca o cască imperială. la celălalt capăt al încăperii. purt$nd ro&e &rodate !i 3e""iGe* uri strălucitor de al&e prinse cu cercuri negre# 5rau !i două sau trei persona(e călare. în scrierea ara&ă înc$rligată. cu lanţuri de aur at$rnate peste &urţi !i dispăr$nd în &uzunarul vestei# Predecesorii lor erau &ăr&aţi mustăcio!i cu aer autoritar !i în"ăţi!are ursuză.

!i lasă i să doarmă mai mult s$m&ătă dimineaţa4 ?ă "ii cuminte ca un îngera!4 Poţi. să ţi găse!ti ceva de "ăcut.*opin !i ?c*open*auer 7udnic3i# /9?ă te porţi cum se cuvine acolo4 8ără cusur.$ntărilor# 2i de aceea a apărut pe u!a apartamentului lor o carte de vizită scrisă de m$na lui tanti Mala: Mal8a şi 1ta! 9udnic8i :ă rugăm să nu bateţi la uşă -n timpul orelor 502 . 9care miroase a pogromuri:. auzi. unde lucra tata. iar în (urul ei erau a!ezate celelalte clădiri ale )niversităţii 5&raice !i ale ?pitalului Hadassa*# ?u& linia orizontului se deslu!eau ni!te căsuţe din piatră împră!tiate pe coastele dealurilor. dar are un iz de . 2i să o a(uţi pe tanti Mala la &ucătărie !i să nu l deran(ezi pe unc*iul ?tasze3.Poveste despre dragoste si întuneric ospiciului 'ugusta 1ictoria se a"la o clădire "orti"icată cu desc*izături înguste !i acoperită cu o cupolă: era >i&lioteca -aţională.$ntare a . !i l a convins să !i ia prenumele ?tav. pentru că sună un pic ca ?tasze3. cite!te o carte !i nu le sta în cale. . care înseamnă în e&raică 9toamnă:. c$nd vrei cu adevărat4:0 ?criitorul HaGGim Hazaz a decretat odată că unc*iul ?tasze3 tre&uie să se descotorosească de numele lui polonez. mici turme printre &olovani !i mărăcini!uri !i din loc în loc c$te un măsli n care părea că a părăsit de mult lumea celor vii !i a a(uns pe tăr$mul celor neînsu"leţite# In vara lui HI=X părinţii mei s au dus la ni!te cuno!tinţe din -etanGa !i m au lăsat în timpul Oee3endului cu unc*iul ?tasze3 !i tanti Mala.

tr. una dintre ele "iind întotdeauna ridicată între&ător# %!i pierduse unul dintre incisivi. „dascăl de religie (N. rug$ndu l 16 în ara&ă. cu nări păroase !i întunecate ca ni!te grote !i spr$ncene stu"oase. !i de acolo se rami"icau la Hai"a. era un &ogat om de a"aceri !i agentul local al multor "irme "ranceze mari.'mos +z obişnuite de odihnă. în cele din urmă. disperat. a!a ni s a spus.ID ului !i după aceea a "ost dus l#i centrul pentru cercetări din Hai"a pentru o interogare !i mai amănunţită# )staz -a(i&. masiv. )nc*iul ?tasze3 era un &ăr&at îndesat. "iul cel mare al lui )staz -a(i& !i partenerul său la lirma ?ilOani !i 8iii# T$nărul a "ost interogat. mai ales c$nd z$m&ea# %!i c$!tiga p$inea la departamentul recomandatelor de la o"iciul po!tal central din Ierusalim !i în timpul li&er culegea material pe mici "i!e pentru o lucrare de cercetare originală despre poetul evreu medieval Immanuel de la 7oma# )stazHM -a(i& Mamdu* al ?ilOani. după ce a încercat în di"erite "eluri să !i salveze "iul. sau poate că un certi"icat de acţiuni# >ănuiala a căzut asupra lui 5dOard al ?ilOani. -a&lus !i Ierusalim# ? a înt$mplat ca la începutul verii să dispară un cec cu o sumă considera&ilă sau o poliţă.). 503 . cu umeri puternici. care locuia în ?*ei3* Aarra*. Directorul 6eneral al Po!tei. s a adresat domnului Dennet* +rOell DnoC 6uild"ord. ale căror a"aceri se eCtindeau p$nă în 'leCandria !i >eirut. ni nord vestul ora!ului. i le însu!i directorul ad(unct al . ceea ce îi dădea uneori un aer de rău"ăcător.

o scrisoare care poate că a eCistat sau poate că nu. după ce l a asigurat pe )staz -a(i& de simpatia sa. dar că întreaga pagină "usese ruptă cu gri(ă din registru# -u era nici urmă de ea# Pe dată ?tasze3 a intrat la &ănuieli# ' "ăcut cercetări. recomandat# Din ne"ericire. p$nă ce a descoperit c$nd "usese văzută pentru ultima oară "oaia în registru# După ce a "ăcut asta. iar tentaţia a "ost prea mare0# '!a că &unul pierdut a "ost restituit posesorului. in"orm$ndu l însă cu sinceritate !i tristeţe că nu prea sunt speranţe ca o ast"e l de cercetare să ai&ă vreun rezultat pozitiv. t$nărul 5dOard al ?ilOani a "ost 504 . rătăcise recipisa# ' dispărut ca !i cum diavolul însu!i ar "i îng*iţit o# In ce l prive!te. a a"lat care "uncţionar "usese de serviciu la g*i!eul de recomandate în acea vreme !i i a între&at !i pe ceilalţi "uncţionari. domnul Dennet* +rOell DnoC 6uild"ord. (ura. îl trimises e personal în iarna dinainte. o scrisoare despre care nu eCistă vreo urmă nici la trimiţător. nici în registrul po!tei# )nc*iul ?tasze3 s a apucat pe loc să cerceteze !i a descoperit nu numai că nu eCistă vreo înregistrare a respectivei scrisori. care poate că s a rătăcit sau poate că nu. n a mai durat mult p$nă l a identi"icat pe vinovat /t$nărul care a ridicat plicul în lumină !i a văzut cecul. l a însărcinat totu!i pe ?tasze3 7udnic3i să cerceteze pro&lema !i să descopere tot ce se poate descoperi despre soarta unei scrisori recomandate trimise cu c$teva luni înainte.Poveste despre dragoste si întuneric să caute un plic pierdut pe care.

s a c*inuit trei 505 . întreaga "amilie ?ilOani arde de neră&dare să !i eCprime recuno!tinţa "aţă de domnul ?tav pentru e"icienţa !i integritatea sa# '!adar s$m&ătă. "iul prietenilor lor care stătea la ei. cu m$necile răsucite în sus cu splendidă precizieF pantaloni &leumarin cu man!ete !i dungă &ine călcată !i o curea so&ră de piele neagră cu o cataramă de metal strălucitoare care. în vreme ce dragul domn ?tav a "ost invitat. tre&uie să vină cu ei.$t despre tanti Mala. "ire!te. proaspăt călcată. cine !tie de ce. c*iar înainte de a porni. ce între&are. pe care nu aveau cu cine să l lase s$m&ătă dimineaţa. avea imaginea vulturului &ice"al imperial rus# In picioare aveam sandale. din Lodz. pe care unc*iul ?tasze3 mi le a lustruit cu aceea!i perie !i aceea!i cremă neagră pe care le "olosise la cei mai &uni panto"i ai lui !i ai lui tanti Mala# In ciuda căldurii de august. după micul de(un. !i cravata discretă de mătase al&astră pe care o purtase în ziua nunţii# . la o ca"ea la vila ?ilOani din ?*ei3* Aarra*.$t despre dragul copil. pe care părinţii mi le lăsaseră la tanti Mala anume pentru vizită /9'ra&ii dau mare importanţă aspectului eCterior4: a stăruit tata0: o căma!ă strălucitor de al&ă. onoarea respecta&ilei "irme ?ilOani !i 8iii a strălucit din nou nepătată pe antetul "irmei.'mos +z eli&erat din custodie. mi am pus cele mai &une *aine. căma!a de mătase al&ă ca zăpada care călătorise cu el acum cincisprezece ani din casa părinţilor lui. unc*iul ?tasze3 a ţinut să îm&race costumul negru de l$nă /era singurul lui costum0. cu soţia. s$m&ătă dimineaţa# .

2i dacă tot ne uităm la părul ei. cu &roderia din (urul g$tului. prea teatral pentru o vizită neo"icială într o zi călduroasă. cu trupul lui îndesat prins ca în c*ingi în costumul gros.Poveste despre dragoste si întuneric s"erturi de oră în "aţa oglinzii. cu o &ro!a !i o e!ar"ă de mătase. prea populară pentru acea ocazie. a ales o "ustă ca"enie simplă. sau cu un colier !i "ără &ro!a !i e!ar"ă. !i s a uitat cum îi stă în roc*ia tinerească de vară pe care o cumpărase de cur$nd. >rusc a *otăr$t că roc*ia u!oară de vară. !i dacă da. pe care umăr. mi a eCplicat unele dintre realităţile vieţii care rezultă din 506 . sau cu colierul !i altă &ro!a. unc*iul ?tav. o &luză cu m$neci lungi pusă în valoare de o &ro!a "rumoasă cu turcoaze !i cercei de care at$rnau două pietre preţioase &leu ce se potriveau cu oc*ii ei "rumo!i# Iar părul !i l a despletit !i l a lăsat să cadă li&er peste am$ndoi umerii# Pe drum. iar s a răzg$ndit. ar tre&ui să !i prindă cosiţele p e cap sau să le despletească !i să !i lase părul să at$rne li&er pe un umăr. -u era nepotrivit cu coa"ura ei. %n cele din urmă. !i s a întors la roc*ia de seară cu care începuse# In disperare. !i a pus o "ustă plisată neagră cu o &luză u!oară de &um&ac. !i a pus roc*ia de seară. s a răzg$ndit. cu sau "ără cercei. dar "ără e!ar"ă. oric$t ar "i el de dureros: nu cumva ve!m$ntul ăsta era prea elegant. cu m$na pe inimă. era prea "rivolă. ce credem. călc$ndu !i pe inimă. tanti Mala a apelat la unc*iul ?tasze3 !i c*iar la mine !i ne a "ăcut să (urăm că spunem adevărul !i numai adevărul.

evreii moderni. apăream în mod eronat ca un "el de gloată gălăgioasă de sărăntoci neciopliţi. at$t la g*i!eele pu&lice. sandale !i *aine 3a3i. noi. nu puneam mare preţ pe aspectul eCterior.*iar !i unii dintre conducătorii no!tri se pare că apăreau într o lumină negativă în oc*ii vecinilor no!tri ara&i. eram "ără îndoială europeni. c*iar dacă poate că într un alt sens al cuv$ntului# -oi. iar un mare revoluţionar ca Lenin dispreţuia pro"und îm&răcămintea &urg*eză !i pre"era să poarte o scurtă de piele !i o !apcă de muncitor# 1izita noastră la "amilia ?ilOani nu era ca atunci c$nd Lenin vizita muncitorii sau c$nd Tolstoi se amesteca printre oamenii de r$nd: era o situaţie specială# %n oc*ii vecinilor no!tri ara&i mai respecta&ili !i mai luminaţi. morale !i culturale# . m$neci su"lecate !i guler desc*eiat. de eCemplu. ci doar pe valorile interioare. prost crescuţi !i încă nemerit$nd să stăm nici pe cea mai de (os treaptă a ra"inamentului cultural# . avusese ocazia să o&serve că noul stil evreiesc. este o "amilie europenizată "oarte respectată. ai cărei mem&ri au "ost educaţi în !coli eCcelente din >eirut !i Liverpool !i care vor&eau cu toţii &ine lim&i occidentale# . c$t !i în culise. a eCplicat unc*iul ?tasze3.$t despre noi.'mos +z di"erenţele istorice dintre culturi# 8amilia ?ilOani. a zis el. pentru că se îm&răcau "oarte simplu !i purtarea lor era grosolană !i "amiliară# De mai multe ori în timpul lucrului la po!tă.*iar !i un geniu universal ca Tolstoi nu !ovăise să um&le îm&răcat ca un ţăran. pe 507 . care adoptau de cele mai multe ori o cultură europeană mai occidentală.

!i numai în acest caz. tindea el să creadă. se cuvenea să ne purtăm ca !i cum am "i "os t investiţi cu o misiune diplomatică# In consecinţă. copilul tre&uie să aleagă doar lucruri care nu se varsă !i nu "ac "irimituri# Dacă i se o"eră a doua porţie tre&uie să re"uze "oarte politicos. ar "i nu numai nepoliticoasă !i un 508 .Poveste despre dragoste si întuneric care noi îl considerăm pionieresc. era privit de englezi !i în special de ara&i ca grosolan sau ca un "el de paradă vulgară. c*iar dacă moare de dorinţa de a se servi# 2i pe tot parcursul vizitei copilul tre&uie să &inevoiască să !adă drept !i să nu se *ol&eze !i mai presus de toate nu tre&uie în nici un caz să se str$m&e# + comportare nepotrivită. "oarte suscepti&ilă !i înclinată să se simtă o"ensată /!i c*iar. mai ales în societatea ara&ă. despre care se !tie "oarte &ine. această impresie e "undamental gre!ită !i nu e nevoie să repetăm că noi credem în viaţa simplă. ne a asigurat el. a stăruit unc*iul ?tasze3. că e "oarte sensi&ilă. democratic !i egalitarist. dovedind lipsă de respect "aţă de ceilalţi !i dispreţ "aţă de serviciile pu&lice# Desigur. să se răz&une0. la ast"el de întruniri copiii !i c*iar adolescenţii nu tre&uie în nici un caz să se amestece în discuţia celor mari# Dacă li se vor&e!te. în "rugalitate !i în renunţarea la tot spectacolul eCterior# %nsă în împre(urările de "aţă. o vizită la vila unei "amilii &ine cunoscute !i "oarte respectate. la purtarea noastră !i la "elul nostru de a vor&i# De eCemplu. tre&uie să răspundă politicos !i c$t mai scurt# Dacă se servesc răcoritoare. ca !i în alte ocazii asemănătoare. tre&uia să "im "oarte atenţi la în"ăţi!area noastră.

Malen3a dragă. pasărea sc*iloadă 'lma Mira&elle !i conul de pin pictat. draga mea. din apartamentul de o cameră !i (umătate al 7udnic3ilor. ai "ace &ine cu această ocazie. !i am purces spre est. în tradiţiile vecinilor no!tri ara&i.ancelarului. de inteligenţa !i de purtarea ta &ună# 'propo. de la colţul străzii Pro"eţilor cu strada . în care a locuit 509 . a spus unc*iul ?tasze3. către vila ?ilOani din partea nordică a cartierului ?*ei3* Aarra*. ai "ace mai &ine să nu zici nimic acolo. poate că mult mai mult dec$t poate duce pe umeri un copil de opt ani. nimic în a"ară de politeţurile necesare: după cum se !tie. în susul drumului către Muntele ?copus# Primul lucru pe l$ngă care am trecut a "ost zidul casei numite T*a&or. să ţi la!i &una cre!tere înnăscută !i "armecul "eminin să vor&ească în locul tău# 2i ast"el mica noastră solie diplomatică a purces la ora zece dimineaţa. eCacer&$nd ast"el se încinsese pe tema asta ostilitatea într o perioadă de nelini!te legată de prime(dia unui con"lict s$ngeros între cele două naţiuni# Pe scurt. depinde de tine în această dimineaţă. "oarte mult. c*iar deasupra "lorăriei 9>el!ugul 8lorilor:. ci ar putea !i să deterioreze viitoarea înţelegere reciprocă dintre două popoare învecinate. !i tu.'mos +z a&uz de încredere. strălucitoare !i instruită a!a cum se cuvine. lăs$ndu i în urmă pe . nu se consideră accepta&il ca o "emeie să desc*idă &rusc gura în compania &ăr&aţilor# Prin urmare.*opin !i ?c*open*auer. a!a cum era !i la strămo!ii no!tri.

către strada ?t# 6eorge. mona*al. "ără o vor&ă. plin de pini.Poveste despre dragoste si întuneric c$ndva un ar*itect neamţ eCcentric pe nume . pelerini. era inspirat după un palat "lorentin# In dreptul ?pitalului Italian. ocolind cartierul evreiesc ultraortodoC Mea ?*earim. adoratori. intr$nd în lumea c*iparo!ilor. italian. cu c$teva luni înainte de încăierările s$ngeroase care au iz&ucnit la Ierusalim. otoman. "emei cu văl !i popi în sutane# 5ra o dimineaţă din vara lui HI=X. pelerin. (udec$nd după turnul crenelat !i cupolele acoperite cu ţiglă. care ascunde taine prime(dioase. ameninţător !i totu!i "ascinant. care. cu mai puţin de un an 510 . german. ticsit cu cruci. grila(elor.onrad ?c*ic3. mosc*ei !i mistere. grec. călugări !i călugăriţe. ad$ncit în g$nduri. Ierusalimul a&isinian. un ora! demn !i tăcut. Ierusalimul pe care nu l cuno!team aproape deloc. 3adi i !i muezini. corni!elor !i zidurilor de piatră# 'cesta era celălalt Ierusalim. rus. "oi!oare. armean. ara&. cu clopotele !i "armecele lui înaripate care îţi erau interzise pentru că erau străine !i du!mănoase. un cre!tin evlavios îndrăgostit de Ierusalim# Deasupra porţii sale . un ora! a"lat su& văl. o"icialităţi. misionar. pe străzile căruia o"icianţi ai unor culte străine învăluiţi în mantii negre sau ve!minte preoţe!ti se mi!cau "ără zgomot ca ni!te um&re întunecate.onrad ?c*ic3 a construit un "oi!or în (urul căruia ţeseam eu tot "elul de pove!ti pline de cavaleri !i prinţese# De acolo am mers în (os pe strada Pro"eţilor către ?pitalul Italian. am luat o spre nord. american.

c$ţiva st$nd în picioare în grupuleţe.e caută aici trei evrei. înainte de asediu. &ăr&aţi !i "emei. de tăierea apei !i de împărţirea ora!ului# %n s$m&ăta în care am mers către casa "amiliei ?ilOani din ?*ei3* Aarra* asupra acestor cartiere de la nord est domnea încă o lini!te încărcată# %nsă în această lini!te puteai percepe de(a o undă de neră&dare. 2i acum. că sunteţi aici. o "emeie !i un copil. 511 . de unde au răsărit deodată.$t mai e### .ardigan. de &om&ardament.'mos +z înainte de plecarea englezilor. cei mai mulţi dintre ei a!ezaţi pe canapelele în!irate de a lungul celor patru pereţi. care stătea în picioare împreună cu alţi domni !i l a salutat pe unc*iul ?tasze3 ridic$nd un pic pa*arul# . gazda noastră. în partea asta a ora!ului. îng*esuite pe o &ăncuţă. un &ăr&at. o ră&u"nire insesiza&ilă de ostilitate înă&u!ită# . care parcă pluteau pe un nor de "um de ţigară. Directorul 6eneral al Po!tei !i !e"ul unc*iului ?tasze3. prin colţuri# Printre ei erau domnul . precum !i domnul Dennet* +rOell DnoC 6uild"ord. în încăpere erau de(a vreo cincisprezece sau douăzeci de oaspeţi !i mem&ri ai "amiliei.$nd am a(uns noi. dar printr una care era dată de perete am zărit trei "ete de v$rsta mea. uit$ndu se la oaspeţi !i !u!otind între ele# )staz -a(i& Mamdu* al ?ilOani. aţi "ace &ine să nu ză&oviţi mai mult dec$t e nevoie# ?trecuraţi vă iute pe străzile astea# .ele mai multe dintre u!ile care dădeau în odăile celelalte erau înc*ise. ne a prezentat c$ţiva mem&ri ai "amiliei !i pe c$ţiva dintre ceilalţi oaspeţi. îm&răcate în roc*ii lungi.

am "ăcut mici plecăciuni !i am murmurat 9. pionieri pe c$mp !i la lăptărie. cu o &ar&ă pătrată !i c$rlionţată# 6azda noastră le a lăudat tuturor oaspetele. un cărturar "rancez mai în v$rstă !i un preot grec în sutană. cu poze ale scenelor din viaţa de toate zilele din sala de mese comună.ine o să "ie ursitul meu. am "lecărit. în engleză: 9. !i din celălalt capăt al încăperii papagalul răgu!it a răspuns: 9Dalamat. ca !i cum ar "i înţeles în s"$r!it ceea ce voiau "otogra"ii să spună în imagini# I a mulţumit oaspetelui pentru dar !i l a pus într una dintre ni!e sau poate că pe un pervaz# Papagalul cu voce înaltă a intonat &rusc din colivia sa. !i a eCplicat în vreo două "raze cum dragul domn ?tav a alungat marele necaz care at$rnase deasupra capului "amiliei ?ilOani timp de c$teva săptăm$ni întunecate# La r$ndul nostru.ine o să "ie prinţul meu. z$m&ind ama&il !i d$nd de c$teva ori din cap. :. în engleză !i uneori în "ranceză. Ga 512 .Poveste despre dragoste si întuneric printre care două doamne englezoaice de v$rstă mi(locie în costume cenu!ii. ţin$nd str$ns "r$ul măgarului său în vreme ce se uită la un tractor gigantic pe !enile care trece într un nor de pra"# 8iecare "otogra"ie era însoţită de c$teva eCplicaţii în e&raică !i engleză# )staz al ?ilOani a răs"oit cartea cu "otogra"ii. 95nc*ante : !i 9îmi "ace plăcere să vă cunosc:# I am o"erit "amiliei ?ilOani c*iar !i un modest dar sim&olic: o carte cu "otogra"ii ale vieţii din 3i&&utz.e "rumos4:. . copii goi &ălăcindu se voio!i su& stropitori !i un ţăran ara& &ătr$n. am str$ns m$ini. am z$m&it.

mustaţa argintie îi era îngăl&enită de tutun. înalt !i g$r&ov. !i o perec*e de &ăr&aţi &urto!i. cu o căma!ă în dungi înc*eiată doar la (umătate din nasturi !i cu pantaloni care păreau prea mari pentru el# Mi am amintit de &ătr$nul 'leluiev din povestea mamei.ei mai mulţi dintre &ăr&aţi aveau cincizeci sau !aizeci de ani !i unul era un &ăr&at "oarte &ătr$n. a!a cum erau !i m$inile lui muncite. cu capul arămiu acoperit de peri ţepo!i# 5ra îm&răcat negli(ent. ?au c*iar stră&unicul. o&ra(ii îi erau sco"$lciţi. de patruzeci !i ceva de ani. care se îngri(ea în coli&a lui de un &ăr&at !i mai &ătr$n# 5rau c$ţiva tineri în *aine al&e de tenis. în vreme ce "ratele lui "uma ţigară de la ţigară. în colţul în care ne am a!ezat# 'm încercat în zadar să g*icesc care sunt oaspeţii !i care sunt mem&rii "amiliei# . care păreau gemeniF !edeau unul l$ngă altul.'mos +z s*ei3*4 Dalamat. arăt$nd ca un trunc*i de copac rupt. aduc$ndu !i contri&uţia la vălul cenu!iu care plutea în aer# %n a"ară de cele două doamne englezoaice mai erau c$teva "emei a!ezate pe canapele sau plim&$ndu se prin încăpere. somnoro!i. de zidar# ?emăna &ine cu unul dintre portretele at$rnate pe perete. într un costum ca"eniu ros care era cam destrămat pe la m$neci# 5ra un &ătr$n z&$rcit. în ramele lor aurite# ?ă "i "ost &unicul. v$nos. !i unul î!i "ăcea de lucru cu un !irag de mătănii de c*i*lim&ar. Pentru că la st$nga lui )staz al ?ilOani era alt &ăr&at &ătr$n. av$nd gri(ă să nu se 513 . Ga s*ei3*4 Dalamat": Două să&ii încruci!ate at$rnau pe perete deasupra capetelor noastre.

st$nga !i iar dreapta# 8ata !i o matroană mai &ătr$nă. i a întins m$na gazdei ca să i o sărute !i l a răsplătit îndată cu trei pupături pe o&ra(i. cu ung*ii ro!ii. domnul DnoC 6uild"ord. pa*are de ceai !i ce!cuţe de ca"ea# . Mala. păreau să "ie persoanele cu îm&răcămintea cea mai protocolară din încăpere /cu eCcepţia c*elnerilor0# . cu care emigrase din Lodz cu vreo cincisprezece ani înainte. precum !i c$teva tinere "ermecătoare. cu !olduri înguste. papagalul care vor&ea ca un "umător pătima! a glăsuit din colivia sa de la un capăt al încăperii: 514 . stătea în picioare !i vor&ea în"lăcărat cu ni!te tineri în pantaloni scurţi de tenis# 'ltă doamnă.are dintre "emei era stăp$na casei. !u!otind "ără încetare. !i soţia lui. ca de popă. dulciuri. dreapta. cu "usta ei ca"enie. într o roc*ie de &um&ac imprimat cu o droaie de "ructe care păreau să i accentueze rotun(imea pieptului !i a coapselor. înc$t clinc*eteau la orice mi!care. cu mustaţă cenu!ie !i nările păroase um"late.Poveste despre dragoste si întuneric ciocnească de servitorii cu papion care duceau tăvi încărcate cu &ăuturi reci. &luza cu m$neci lungi !i cerceii de care at$rnau pietre preţioase. în costumul său negru. cu coa"uri elegante !i "uste de sport# ?tasze3 7udnic3i.*iar !i Directorul 6eneral al Po!tei. purta o căma!ă al&astră simplă. era greu de spus: c$teva dintre ele păreau să "ie acasă la ele# + "emeie voinică într o roc*ie de mătase în"lorată de aceea!i culoare cu vaza în care se a"lau penele de păun. "ără *aină sau cravată# Deodată. ale cărei &raţe cărnoase erau împodo&ite cu at$tea &răţări !i cercuri de argint.

pa*are de ceai !i pa*are înalte. dar *otăr$t. naturellement#: Din capătul celălalt soprana răzg$iată i a răspuns pe loc: 9>as4 >as. !i castronele cu gelatină de migdale mirosind delicios a scorţi!oară !i împodo&ită cu migdale tocate# Dar m am mulţumit cu doi &iscuiţi !i un singur pa*ar de suc de "ructe !i am re"uzat politicos. al& !i ro!u se materializau din norul de "um !i încercau să ne ispitească cu &ol după &ol de migdale. cu sucuri de "ructe !i suc de rodii cu &ucăţi de g*eaţă. ara*ide. mais oui. z$m&ind. "ructe. c*ere mademoiselle. seminţe de dovleac !i de pepene. în e&raica lui împiedicată: J Poate că t$nărului domn i ar plăcea să iasă în grădină# ?unt ni!te copii în grădină# 515 . a !ovăit. glumind. "elii de pepene verde. poate compliment$nd o pentru cercei# 'poi. con!tient de o&ligaţiile care decurgeau din statutul meu de t$năr diplomat care acceptă ospitalitatea unei mari puteri ce îmi scruta cu suspiciune comportamentul# Domnul al ?ilOani s a oprit l$ngă noi !i a "lecărit c$teva minute în engleză cu tanti Mala !i unc*iul ?tasze3. alte ce!cuţe de ca"ea. s a întors deodată spre mine !i a spus cu un z$m&et ama&il. !i tăvi încărcate de plăcinte calde. pe c$nd se scuza !i era gata să se întoarcă la ceilalţi oaspeţi. toate &unătăţurile următoare. Ga eini" >as min "adla34 )sRut4 >as Oa*alas:# Din c$nd în c$nd servitorii în negru. cu &uza îng*eţată. mais oui.'mos +z 9Metis oui. a&solument. nuci.

în livadă# ?u& &olta de verdeaţă erau vreo cinci !ase "ete. turnurile !i cupolele# 'poi. cineva în(g*e&ase o &ancă "ără picioare. o&i!nuia tata să citeze cu entuziasm din 1ladimir Aa&otins3i. cu încetineală. în grădină# . am co&or$t treptele de piatră !i am mers spre &olta de verdeaţă !i dincolo de ea. dar "ără să se atingă# La celălalt capăt al livezii. ad$nciţi într o conversaţie !optită. !i acolo !edea cu genunc*ii lipiţi o "ată cu c*ipul palid# 'vea părul !i genele negre. aproape de colţul zidului. în plină adolescenţă# Le am ocolit de departe# 'poi ni!te pu!ti gălăgio!i au trecut agale pe l$ngă mine# + "ată !i un &ăiat se plim&au pe su& copaci. g$tul su&ţire. în (urul trunc*iului aspru al unui dud stu"os.Poveste despre dragoste si întuneric In a"ară de tata. autoritar.$nd avea să se pună în s"$r!it temelia statului evreiesc li&er. umerii "iravi !i părul ei tuns scurt cădea peste o "runte care îmi părea luminată pe dinăuntru de strălucirea curiozităţii !i &ucuriei# Purta o &luză 516 . nimeni nu mi mai spusese p$nă atunci domn# Timp de o clipă glorioasă c*iar m am văzut ca un t$năr domn evreu al cărui statut nu e cu nimic mai pre(os dec$t cel al tinerilor domni străini care erau a"ară. naţiunea noastră va putea să se alăture comitetului naţiunilor 9ca un leu care în"runtă alţi lei:# '!adar. căruia îi plăcea să mi zică înălţimea 1oastră. ca un leu care în"runtă alţi lei am părăsit încăperea plină de "um# De pe veranda largă am cuprins cu oc*ii priveli!tea zidurilor +ra!ului 1ec*i. cu sentimentul puternic al con!tiinţei naţionale.

Ga &int. dar după mica arcuire a &luzei !i licărul deloc copilăresc de curiozitate !i. preocupat. în contrast cu delicateţea celorlalte trăsături# La picioarele ei era un copil. un &ăieţel de vreo trei ani. ? a uitat la mine "ără să z$m&ească# ?pr$ncenele îm&inate îi dădeau un aer sever. dacă sunteţi &ună. i am o"erit "etei un s"ert din întreg voca&ularul meu de cuvinte străine. 517 . poate că mai puţin ca un leu care în"runtă alţi lei !i mai mult ca papagalii din încăperea a"lată în susul treptelor# 8ără să mi dau seama. 1ă rog numele. poate unsprezece sau doisprezece# 'm reu!it totu!i să văd că spr$ncenele îi erau destul ele groase !i îm&inate.u îndrăzneală. cu părul c$rlionţat. de avertizare din oc*ii ei c$nd i au înt$lnit pe ai mei /pentru o clipă.'mos +z crem pe su& o roc*ie lungă &leumarin cu dungi late# Pe &luză avea o &ro!a de "ilde! care îmi amintea de una pe care o purta &unica mea ?*lomit# La prima vedere "ata aceasta părea de v$rsta mea. înainte ca oc*ii mei să se "erească0 tre&uie să "i avut cu doi trei ani mai mult. de asemenea. domni!oară# 'na ismi 'mos# Va inti. care poate că îi era "rateF stătea în genunc*i pe păm$nt !i culegea. dornic să creez contactul !i ast"el să împră!tii orice pre(udecăţi !i să gră&esc împăcarea dintre popoarele noastre# J ?a&a* al &eir.il vous plait. dintr o su"lare. am "ăcut c*iar o mică plecăciune. 1otre nom s. "runzele căzute pe care le a!eza în cerc# . Mademoiselle.

dar !i "ără z$m&et# Dintr odată semăna "oarte mult cu ea. despre tensiunea care cre!tea între ara&i !i evrei. care m a privit !i el lini!tit.Poveste despre dragoste si întuneric care îi depă!ea v$rsta# ' dat din cap de c$teva ori. pun$nd capăt deli&erării !i con"irm$nd constatările# 7oc*ia ei &leumarin îi a(ungea p$nă su& genunc*i. care ne arătau într o lumină înspăim$ntătoare ca să i aţ$ţe pe ara&i să ne urască# ?arcina noastră. c$t de dezgustătoare e uneltirea menită să st$rnească un con"lict între popoarele noastre !i c$t de &ine va "i pentru pu&licul ara& în 518 . a spus odată domnul 7osendor"". de la învăţătorii mei. "eminină. un simţ al misiunii mi a dat cura(ul să mă adresez acestei "ete ciudate !i să încerc să stau de vor&ă cu ea : aveam de g$nd să i eCplic în c$teva cuvinte convingătoare c$t de curate sunt intenţiile noastre. cu c*ipul lui negricios !i lini!tit# Tot ce auzisem de la părinţi. de(a maturăF ra am îm&u(orat !i oc*ii mi au "ugit iar în altă parte. de la unc*iul Aosep*. de la unc*i !i mătu!i !i din zvonuri mi a venit în minte în acel moment# Tot ce spuseseră la un pa*ar de ceai în curtea noastră din spate. s$m&ăta sau în vreo seară de vară. dar în spaţiul dintre roc*ie !i panto"ii cu catarame în "ormă de "luture am zărit pielea pulpelor ei. ca"enie !i netedă. ca !i cum ar "i luat o *otăr$re !i era de acord cu ea însă!i. "ără neîncredere. era să înlăturăm &ănuielile !i să le eCplicăm că suntem de "apt un popor pozitiv !i c*iar &l$nd# Pe scurt. de la vecini. rodul cel putred al intrigilor &ritanice !i al incitării "anaticilor musulmani. spre "răţiorul ei. despre neîncredere !i ostilitate.

nic i măcar numele pieselor.um a! putea să i traduc "ără nici un cuv$nt 9+. ţara mea. eram ca un nătărău care a învăţat să mute cu două pătrate pionul din "aţa regelui !i a "ăcut asta "ără !ovăială.'mos +z "orma acestei "ete cu &uze arcuite graţios să petreacă un pic de timp în compania poporului evreu politicos !i plăcut. "ără să se uite la mine. Prin mi!cări de dans. patria mea: a lui . solul cel me!ter la vor&ă. de o parte !i de cealaltă a roc*iei. cu oc*ii aţintiţi asupra "ratelui ei. . sau de ce# Dezorientat# Dar "ata mi a răspuns. nazarineni !i noi N In &ucurie om &ea pe săturate N . !i încă în e&raică. ?au 9'colo ara&i. care punea c$te o pietricică în mi(locul "iecărei "runze din cercurile lui: J Mă c*eamă 'is*a# Micuţul e "ratele meu# 519 . într un cuv$nt. Prin pantomimă.um o voi lumina pe această "ată ne!tiutoare !i o voi "ace să priceapă o dată pentru totdeauna dreptul evreilor de a se întoarce în ?ion. cu m$inile odi*nindu i se desc*ise pe &ancă. dar după aceea nu mai !tie nimic despre !a*.erni3ovs3i. sau cum se mi!că.$nd malurile r$ului Iordan N Prin steagul nostru pur vor "i spălate: a lui Aa&otins3i. 2i cum o "ac să recunoască dreptul nostru la Ţară "ără să "olosesc cuvinte. în persoana mea. sau încotro. în v$rstă de opt ani !i (umătate# 'proape# Dar nu mă g$ndisem dinainte ce o să "ac după ce voi "i "olosit cea mai mare parte din stocul meu de cuvinte străine în prima "rază# .

pentru o clipă. genunc*ii unei "emei mature de(a. ci unc*iul mamei ei: ea !i "amilia ei nu locuiesc aici. !i că onoratul ei tată. domnul al ?ilOani. -u vor&im de(a. !i 7e*avia e o zonă "rumoasă# >ine îngri(ită# Lini!tită# Tal&ie* e !i ea &ine îngri(ită !i lini!tită. m am gră&it să răspund. răspunz$nd la compliment cu alt compliment# 'r vrea să stăm un pic de vor&ă. !i ea a luat în ultimii trei ani lecţii de pian de la o pro"esoară din 7e*avia !i a învăţat un pic de e&raică de la pro"esoară !i de la ceilalţi elevi# 5 o lim&ă "rumoasă. /)n mic z$m&et a p$lp$it o clipă pe &uzele ei# 2i a îndreptat cu am$ndouă m$inile tivul roc*iei. acolo unde zidul grădinii se iţea spre noi dintre copaci#0 Prin urmare am adoptat o eCpresie reprezentativă !i mi am eCprimat părerea că e destul loc în această ţară pentru am$ndouă 520 . care era c*iar o cele&ritate mondială. !i că unc*iul tatălui meu era un cărturar !i mai însemnat. a "ost cel care a sugerat personal să vin în grădină !i să vor&esc cu copiii din casă# 'is*a m a corectat !i a spus că ustaz -a(i& nu e tatăl ei. apoi roc*ia s a a!ezat la loc# 'cum privea puţin în st$nga mea. un ustaz. '!a că i am eCplicat că nu eram deloc "iul oaspeţilor de la po!tă.Poveste despre dragoste si întuneric 'OOad# ' mai spus: J 5!ti "iul oaspeţilor de la po!tă. !i a descruci!at !i încruci!at iar picioarele# 2i. e&raica. ci în Tal&ie*. în ?*ei3* Aarra*. genunc*ii. ci al prietenilor lor# 2i că tata era un cărturar destul de însemnat.

să vezi. J Păi. st$nd încă în picioare în "aţa ei !i !terg$ndu mi pe pantalonii scurţi palmele transpirate. uite care e trea&a### J + să "ii !i tu avocat# După "elul în care 521 . păi. mi a spus ea. am zis eu. e la Londra. dar îmi înc*ipuiam că în am$ndouă cazurile se cere o delicateţe specială: tre&uie să vor&e!ti în v$r"ul picioarelor. din sting*ereală sau îng$m"are. 'OOad. să vezi. cum s ar zice#0 ? a dovedit că nu avea cuno!tinţe prea mari de e&raică sau poate că părerea ei era di"erită de a mea# In loc să mi răspundă la provocare. unde învaţă ca să "ie 9(urisconsult !i avocat:# )m"l$ndu mă în pene de at$ta reprezentativitate. ci în cea a tatei !i a musa"irilor săi: protocolară. nu tre&uie dec$t să ai&ă &unul simţ să trăiască în pace !i respect reciproc# .umva. cine !tie de ce. care de(a "ăcuse la poalele dudului patru cercuri per"ecte din "runze# J Dar tu. vor&eam cu ea nu în e&raica mea o&i!nuită.'mos +z popoarele. că acesta era singurul "el potrivit de a vor&i cu ara&ii !i cu "etele# /-u prea avusesem ocazia să vor&esc cu o "ată sau cu un ara&. îngri(ită# . am între&at o ce vrea să studieze c$nd o să "ie mai mare# ? a uitat drept în oc*ii mei !i în acel moment în loc să ro!esc m am al&it# Pe dată mi am "erit privirea !i m am uitat în (os spre "răţiorul ei cel serios.a un măgar îm&răcat în roc*ie de &al !i cu panto"i cu toc înalt: convins. a pre"erat să treacă pe l$ngă ea: "ratele ei mai mare.

plini de curiozitate !i cu un strop de teamă. J In "ranceză !i engleză# J ?crii poezii.erni3ovs3i# Levin Dipnes# 7a*el# 1ladimir Aa&otins3i# 2i o poezie de a mea# Tot ce mi venea în minte# Tur&at. rotindu mi &raţele prin aer. setos să "ac tot ce voia ea.mai o clipă4 ?tai o clipă4: Intre timp. 2ocat de între&area ei.e "el de carte o să scrii. 'OOad. i am dat pe loc un recital pasionat de "r$nturi de poezie# . ?cria poezii !i în ara&ă. . dar nu le a arătat nimănui# 5&raica e !i ea o lim&ă "rumoasă# ' scris cineva vreodată poezii în e&raică. !i deodată a declarat într o e&raică limpede:.. poate că un pic îndrăgostit de ea. m am trans"ormat pe loc din Aa&otins3i în Tarzan# Lepăd$ndu mi sandalele pe care unc*iul ?tasze3 le lustruise în dimineaţa aceea 522 . 'is*a nu zicea nimic# >rusc m a între&at dacă !tiu să mă caţăr în copaci# 5moţionat cum eram. cu simţire. ca de miel. !i a ridicat capul c$rlionţat !i m a aţintit cu oc*i căprui !i nevinovaţi. în"oiat de indignare !i cu simţul misiunii. In loc să mi răspundă. ridic$nd vocea. . gesturi !i eCpresii ale "eţei !i c$teodată c*iar înc*iz$nd oc*ii# P$nă !i "răţiorul ei.e anume te "ace să crezi asta.Poveste despre dragoste si întuneric vor&e!ti# J . J Poezie# J Poezie. a zis: J + să scriu o carte# J Tu. !i totu!i cutremurat de "iorul reprezentativităţii naţionale.

copii ai morţii. "ăc$ndu i pe toţi cei ce l văd să tremure la răgetul lui: un leu printre lei# 523 . strălucitorul t$năr evreu în deplinătatea "orţei lui. aOlad al maOt. (uliturile !i petele de dude. ei ne au considerat o naţiune (alnică de învăţăcei îng*esuiţi în Ges&iva.'mos +z p$nă ce pielea a a(uns de un negru strălucitor. !i ea ruginită. "ără să mă sinc*isesc de zg$rieturi. dincolo de v$r"ul zidului. ca !i cum a! "i ridicat în aer vreun "ruct rar pentru t$năra de dedesu&t# De !aizeci de generaţii încoace. în sus p$nă în cre!tetul copacului. !i a zis iar: . am "ăcut un salt !i m am agăţat de o creangă (oasă. am scuturat lanţul !i am rotit &ila de "ier în cercuri repezi. iar cu cealaltă. nelu$nd în seamă v$nătăile.mai o clipă4 ?tai o clipă4 ?e pare că erau singurele cuvinte e&raice pe care le !tia# M am ţinut cu o m$nă de creanga mea care gemea. !tie la ce slu(ea !i cum a(unsese în cre!tetul dudului# Micul 'OOad s a uitat la mine g$nditor. p$nă ce &urta mi s a lipit de o creangă înclinată care s a lăsat su& greutatea mea ca un arc !i am &$(&$it cu m$inile !i am dat deodată peste un lanţ ruginit cu o &ilă grea de "ier. către ramurile din v$r". molii "ragile care sar în sus de "rică la orice um&ră. !i acum în s"$r!it urca pe scenă iudaismul musculos. prinsă la capătul lui. a"ară din um&ră. de la o cracă la alta !i în sus. uit$nd de *ainele mele &ine călcate. am pipăit cu picioarele goale trunc*iul zgrunţuros !i "ără să !ovăi o clipă m am a&urcat în copac. !ovăielnic. scoţ$nd săl&atice strigăte de răz&oi. dracu. dincolo de v$r"ul celorlalţi copaci. după cum ni se spusese. în sus.

nu un z$m&et de admiraţie sau de veneraţie "aţă de noul evreu. am văzut noi mult mai mult dec$t asta. asta nu e nimic. acest zelos păzitor al "raţilor. dar nu vedea. ca !i cum ar "i spus. dacă c*iar vrei să mă uime!ti într o &ună zi va tre&ui să te străduie!ti de !apte ori mai mult# 524 . călărind pe creanga lui legănătoare. ca acei coO&oG vite(i pe care îi văzuse la cinematogra" descriind prin aer cercuri cu lasourile lor.a văzut !i n a auzit. surd. !i nu auzea# -u "ăcea dec$t să înv$rtă lanţul. cu toate că -emesis era de(a pe drum !i totul era pregătit pentru oroarea ce avea să vină# >ila de "ier ruginit din capătul lanţului se înv$rte(ea prin aer. nu ne poţi impresiona cu asta. un z$m&et amuzat. toate e"orturile astea ale tale nu înseamnă nimic. urec*i.Poveste despre dragoste si întuneric %nsă acest teri&il leu de copac al cărui rol îl (ucam trium"ător în "aţa 'is*ei !i a "ratelui ei nu !i dădea seama că i se apropie os$nda# 5ra un leu or&. acest leu z&urător. ci o eCpresie u!or dispreţuitoare. g$nditoare. nu !i a înc*ipuit !i nu s a păzit. cu spr$ncenele negre !i groase. ameninţ$nd să i smulgă &raţul din umăr# %ng$m"area lui# -esă&uinţa lui# +trava pu&ertăţii# >eţia !ovinismului tru"a!# 7amura pe care era culcat ca să !i "acă numărul gemea de(a su& greutatea lui# Iar "ata delicată. din goana calului# . nătărău# 'vea oc*i. poeta. se uita în sus la el cu un z$m&et compătimitor. străpung$nd aerul cu rotiri din ce în ce mai puternice ale mărului lui de "ier. îngăduitor.

!i cu siguranţă i ar "i strivit ţeasta dacă nu ar "i trecut la un "ir de păr de capul lui !i nu i ar "i v$($it drept pe l$ngă nas. s a dovedit a "i o oroare#0 Iar "ratele ei era încă acolo. um&la !ovăielnic după un "luture al&. !i poate că n a avut timp dec$t să se uite în sus în copac cu oc*ii lui rotunzi. la poalele dudului. de parcă ai "i "ost înc*is într un 525 . "ugi. î!i terminase misterioasele cercuri per"ecte din "runze căzute !i acum. o "r$ntură de clipă. amintirea unei păduri dese dintr un magazin de îm&răcăminte pentru "emei. cineva i a rostit numele cu un răcnet îngrozit. în s"$r!it. din v$r"ul dudului. 'OOad. în pantalona!ii lui scurţi !i cu panto"iori ro!ii. arăt$nd competent !i adora&il. drept spre el din ce în ce mai întunecat !i mai mare !i z&ur$nd drept către oc*ii copilului. ateriz$nd cu o &u"nitură grea !i surdă !i strivindu i picioru!ul prin panto"ul mic !i ro!u. 'OOad.'mos +z /2i din ad$ncurile unui puţ întunecat se poate să i "i "luturat prin "aţă. ciu"ulit. panto"ul ca de păpu!ă care s a umplut deodată de s$nge !i a început să reverse s$nge prin găurile !ireturilor !i să picure pe la cusături !i peste partea de sus# 'tunci un singur ţipăt de durere lung. s"$!ietor s a înălţat peste v$r"urile copacilor !i apoi întreg trupul ţi a "ost prins de tremurături ca ni!te ace îng*eţate !i totul a tăcut în (urul tău într o clipă. o (unglă virgină prin care urmărise c$ndva o "etiţă !i c$nd a a(uns o. străpungător. c$nd deodată. serios. poate că n a avut timp dec$t să vadă mărul de "ier ruginit care se desprinsese din capătul lanţului !i se năpustea spre el ca un o&uz.

groază !i "ulgere de ură veneau din oc*ii ei !i dincolo de sc$r&ă !i de ură mai era un soi de clătinare mo*or$tă a capului. asta se simţea de departe# .Poveste despre dragoste si întuneric ais&erg# -u mi amintesc c*ipul copilului le!inat c$nd sora lui l a dus de acolo în &raţe !i nu mi amintesc dacă a ţipat !i ea.a o du*oare# 2i îmi amintesc. un &ăr&at scund !i păros. c*iar înainte să desc*izi gura ar "i tre&uit să &ag de seamă. mă t$ra &rutal de acolo. disperare. încă mai tremuram din cap p$nă n picioare. cu o mustaţă stu"oasă. su& &ordura de doliu a spr$ncenelor negre îm&inate la mi(loc: sc$r&ă. poate că era unul dintre oaspeţi sau unul dintre "iii gazdei. dacă a strigat după a(utor. vag. cu c$teva cusături în &ăr&ie. ar "i tre&uit să "iu atentă. ca !i cum ar "i "ost de acord cu ea însă!i. în patul du&lu al unc*iului ?tasze3 !i al lui tanti Mala# Dar îmi amintesc p$nă în ziua de azi oc*ii ei ca doi căr&uni aprin!i. g*emuit cu genunc*ii la gură. cu un ceas de aur pe o &răţară "oarte lată. ţin$ndu mă de căma!a 526 . cum cineva. ca !i cum ar "i spus a! "i putut g*ici pe loc. dacă mi a vor&it !i nu mi amintesc c$nd sau cum am co&or$t din copac sau dacă am căzut cu creanga care s a pră&u!it su& mine. nu mi amintesc cine mi a îngri(it tăietura de pe &ăr&ie din care picura s$nge pe cea mai &ună căma!ă a mea /am p$nă în ziua de azi semnul pe &ăr&ie0 !i nu mi amintesc aproape nimic din cele petrecute între singurul ţipăt al &ăiatului rănit !i cear!a"urile al&e din seara aceea.

nu a!a cum pedepse!ti un copil. dar în acela!i timp prea no&ili ca să căutăm scuze sau circumstanţe atenuante !i destul de responsa&ili ca să purtăm pe umeri întreaga povară a sting*erelii. părinţii mei au vrut. meticulos. ci !i a tăiat &ăr&ia !i a "ost nevoie de două sau trei cusături# Poate că părinţii mei !i soţii 7udnic3i plănuiseră c*iar o vizită la vila ?ilOani. aproape de a "uga# 2i din mers am văzut un &ăr&at "urios care stătea l$ngă "$nt$na din mi(locul terasei pavate lovind o pe 'is*a. peste cap. nu iz&ind o cu pumnii. ca !i ?tasze3 !i Mala. de ru!inaţi !i de sting*eriţi suntem. remu!cării !i vinii# %nsă pe c$nd se tot s"ătuiau. nu plesnind o peste o&ra(i. peste umăr. ci a!a cum îţi ver!i "uria pe un cal# ?au pe o cămilă încăpăţ$nată# Desigur. în vreme ce sarcina mea ar "i "ost să mi eCprim umilele remu!cări prostern$ndu mă în prag sau acoperindu mă cu p$nză de sac !i cenu!ă. poate că 527 . iar !i iar.'mos +z ruptă. peste "aţă. în care să ducă daruri pentru t$nărul rănit. peste spate. să i contacteze !i să între&e ce "ace micul 'OOad !i c$t de grave erau rănile lui# Desigur. voiau să găsească o modalitate de a !i eCprima regretul !i ru!inea# Poate că s au g$ndit să o"ere o compensaţie potrivită# Poate că era important pentru ei să le "acă pe gazde să vadă cu oc*ii lor că nici partea noastră nu a scăpat nevătămată. cu palma desc*isă. ci lovind o tare. lent. contrazic$ndu se în privinţa momentului !i a modalităţii. ca să dovedim "amiliei al ?ilOani în particular !i poporului ara& în general c$t de m$*niţi.

omitetul ?pecial al -aţiunilor )nite pentru Palestina i a prezentat 'dunării 6enerale recomandările sale# 2i la Ierusalim. în am$ndouă lim&ile. !i să l roage să întindă pentru noi ni!te antene neo"iciale !i să a"le în ce ape se scaldă "amilia ?ilOani. gri(a noastră "aţă de sănătatea dragului de copil. c*iar dacă încă nu iz&ucnise violenţa. domnul DnoC 6uil"ord. i a cerut în engleză !i "ranceză "luentă să ai&ă ama&ilitatea de a a!tepta c$teva clipe !i a revenit spun$nd că a "ost împuternicit să primească un mesa( pentru domnul ?ilOani# '!a că tata a dictat un mesa( scurt despre sentimentele noastre.Poveste despre dragoste si întuneric suger$nd ca unc*iul ?tasze3 să meargă la !e"ul lui. au venit săr&ătorile evreie!ti mari# 2i c*iar înainte de aceasta. în prima zi din septem&rie HI=X. . să "ie pus în legătură cu domnul al ?ilOani senior# )n secretar t$năr i a răspuns cu politeţe rece. c$t de "olositoare ar "i prezentarea personală a scuzelor !i în ce spirit ar primi ei o"erta noastră de a îndrepta lucrurile . "aptul că suntem gata să plătim toate c*eltuielile medicale !i dorinţa noastră sinceră de a ne înt$lni c$t mai cur$nd pentru a limpezi lucrurile 528 . s a prezentat în engleză !i în "ranceză !i a cerut. regretele noastre. pe c$nd c*i&zuiau încă la planuri !i la măsuri de cercetare. a "ost ca !i cum un mu!c*i invizi&il s ar "i încordat dintr odată# -u era o idee &ună să mai calci prin acele zone# '!a că tata a tele"onat cu vite(ie la &iroul "irmei ?ilOani !i 8iii din strada Prinţesa MarG. c$t de m$nio!i mai sunt !i cum pot "i îm&l$nziţi.

în HIMX. n a pomenit de acea s$m&ătă de la vila ?ilOani# 2i odată.$nd pronunţa t*e se auzea 9zi:. Dacă o "i reu!it într adevăr să a"le ceva.am primit nici un răspuns de la "amilia ?ilOani.e a spus !i ce n a spus 'is*a despre mine. p$nă în ziua morţii sale. !e"ul lui ?tasze3 7udnic3i# +are tata s a străduit pe alte căi să a"le c$t de grave erau rănile lui 'OOad. c$nd &ietul ?tasze3 a vor&it o (umătate de noapte. a!ezat în "otoliul său cu rotile.'mos +z !i a încerca să îndreptăm răul# /Tata vor&ea engleza !i "ranceza cu un accent "oarte rusesc# . tata !i cu mine n am vor&it niciodată despre acea s$m&ătă# -ici măcar înt$mplător# 2i c*iar după mulţi ani. nici prin intermediul domnului DnoC 6uil"ord. la vreo cinci ani după 7ăz&oiul de 2ase Eile. într o s$m&ătă de vară. . !i a amintit de tot soiul de lucruri &une !i rele. am "ost acolo de unul singur. nici direct. după ce cucerisem Ierusalimul de est. pe acela!i drum pe care am mers în acea s$m&ătă dinainte# 5rau porţi de "ier noi !i în "aţa casei era parcată o ma!ină nemţească strălucitoare. la slu(&a de pomenire a Malei 7udnic3i. cu perdeluţe gri# Pe v$r"ul zidului care încon(ura grădina erau cio&uri de sticlă de care nu mi aminteam# 1$r"urile verzi ale copacilor se arătau deasupra zidului# ?teagul unui consulat important "lutura pe acoperi! !i l$ngă porţile noi de "ier erau o placă 529 . mie nu mi au spus nimic# P$nă în ziua în care a murit mama !i mai apoi. destul de devreme. în vreme ce locomotive era 9locomoţi":#0 .

nici măcar în somn# %nsă odată. a în"runtat zidurile cenzurii# +dată. c$nd tata nu era acasă. mi a scos aţele puse la camera de gardă în acea s$m&ătă dimineaţă# Din ziua în care au "ost scoase aţele un văl a co&or$t asupra întregului episod# Tanti Mala !i unc*iul ?tasze3 erau !i ei înrolaţi în acţiunea de înă&u!ire a c*estiunii# -ici o vor&ă# -ici despre ?*ei3* Aarra*. în "elul ei o&i!nuit.ei doi asceţi !i au continuat drumul în tăcere# 'u trecut !ase luni sau un an !i dintr odată 530 . pediatrul de la clinica din strada 'mos. în litere ara&e !i latine. au auzit strigătele de a(utor ale unei "emei care se îneca# 8ără o vor&ă. !i stema lui# )n paznic în *aine civile a ie!it !i s a uitat la mine curios# 'm mormăit ceva !i mi am continuat drumul către Muntele ?copus# Tăietura din &ăr&ie s a vindecat în c$teva zile# Doctorul Hollander. duzi sau cicatrice de pe &ăr&ie# Ta&u# -u s a înt$mplat niciodată# Doar mama. mi a spus o "a&ulă indiană: 'u "ost c$ndva doi călugări care se supuneau la tot soiul de restricţii !i su"erinţe# Printre altele. livezi. în locul nostru special. călugărul mai t$năr a sărit în apă. la masa din &ucătărie. a dus o pe "emeie în c$rcă p$nă la mal !i a lăsat o pe nisip "ără să spună nimic# . în momentul nostru special. lanţuri de "ier.Poveste despre dragoste si întuneric de alamă lucitoare cu numele statului respectiv. nici despre copila!i ara&i. s au *otăr$t să traverseze întreg su&continentul indian pe (os# 2i au mai *otăr$ t să "acă drumul în tăcere deplină: să nu rostească un cuvinţel. pe c$nd mergeau pe malul unui r$u.

care nu erau altceva dec$t un &raţ al englezilor îm&răcat în ve!minte din de!ert. >a&ilonia !i 'siria. o mai duci încă. legendara &i&liotecă a regelui 'ssur&anipal.: %n ceea ce l prive!te. crezi că am păcătuit duc$nd "emeia aceea în c$rcă. : Prietenul lui i a răspuns cu o între&are: 9. descoperirile unor ar*ive antice în Tel el 'marna !i Hatus*as*. tata s a întors la cercetările lui# %n acel moment era cu"undat ad$nc în literaturile +rientului 'propiat antic. să i primească înapoi pe englezi pe u!a din dos# Ierusalimul. după ce evreii vor "i plecat. să cucerească ţara !i apoi.um. va "i 531 . pe care grecii l au numit ?ardanapalius. ca să permită "orţelor regulate ale statelor mem&re ale Ligii 'ra&e. să i în"r$ngă pe evrei. încon(urate de armata de note !i "i!e# %ncerca să ne amuze pe mama !i pe mine cu una dintre poantele lui o&i!nuite: Dacă "uri de la un autor e!ti plagiatorF dacă "uri din cinci cărţi e!ti cărturarF dacă "uri din cincizeci de cărţi e!ti un mare cărturar# Ei de zi acel mu!c*i invizi&il de su& pielea Ierusalimului se încorda# Evonuri ne&une!ti circulau prin cartierul nostruF unele dintre ele îţi îng*eţau s$ngele în vine# )nele ziceau că guvernul &ritanic de la Londra e pe cale să !i retragă armata. povestirile lui 6*ilgame! !i scurtul mit al lui 'dapă# Monogra"ii !i lucrări de re"erinţă se îngrămădeau pe &iroul lui.'mos +z călugărul mai t$năr l a între&at pe însoţitorul său: 9?pune mi. susţineau c$ţiva dintre strategii din &ăcănia domnului 'uster. '33adia !i ?umeria.

iar englezii *otăr$seră de(a să ne pedepsească printr o săl&atică &aie de s$nge# +"ensele necugetate ale "anaticilor no!tri conducători sioni!ti au "ăcut pu&licul englez să ne urască at$t de tare. li s a su"lat la urec*e că ar "i mai &ine să plece în străinătate c$t mai iute sau măcar să !i trimită "amiliile într un loc sigur# 5i pomeneau despre cutare !i cutare "amilie care a "ost trimisă în 'merica !i despre di"eriţi oameni de a"acere prosperi care 532 . vom "i urcaţi pe nave !i du!i în lagărele de re"ugiaţi din . au adus asupra noastră nenorocirea# -ici un imperiu din istorie n a "ost or& la a!a provocări umilitoare. Irgun. slu(&a!i civili de rang înalt din 'dministraţia Mandatară. >anda lui ?tern !i Hagana*. prin acţiunile lor s$ngeroase împotriva englezilor. iar noi. !i s$ngele nostru va cădea pe capetele noastre# )nii spuneau că unor evrei cu relaţii.Poveste despre dragoste si întuneric cur$nd capitala regelui '&dulla* al Transiordaniei. locuitorii evrei. dar acum ei o să se dea deoparte. antreprenori !i angrosi!ti care aveau legături cu englezii. &ogăta!i din 7e*avia. înc$t Londra a *otăr$t pur !i simplu să i lase pe ara&i să ne măcelărească p$nă la unul: p$nă acum "orţele armate engleze au stat între noi !i un masacru general săv$r!it de naţiunile ara&e.ipru# ?au am putea "i împră!tiaţi prin lagărele pentru persoane strămutate a"late în insulele Mauritius !i ?eGc*elles# 'lţii nu pregetau să a"irme că mi!cările evreie!ti ilegale. mai ales pentru că aruncaseră în aer cartierul general &ritanic din *otelul 7egele David.

u siguranţă că evreii americani 533 . su& comanda generalului de &rigadă englez ?ir Ao*n 6lu&&. pre!edintele american.'mos +z au părăsit peste noapte Ierusalimul !i s au sta&ilit cu "amiliile lor la Tel 'viv# . două avioane de transport americane gigantice au "ost văzute de(a în largul ?iciliei. atunci c$nd englezii o să plece. su& comanda Marelui Mu"tiu din Ierusalim. o să intervină. ceilalţi. nu putem dec$t să ne înc*ipuim# ?au ei puteau să !i înc*ipuie ceea ce pentru noi nu era dec$t un co!mar# 'lţii vor&eau despre grupuri de tineri ara&i care cercetau noaptea străzile noastre. înarmaţi cu cutii de vopsea !i pensule. ast"el înc$t să i poată strivi pe evrei înainte ca ace!tia să poată măcar încerca să !i ridice capetele# 2i că luptătorii din 8răţia Musulmană. marc$nd casele evreie!ti !i repartiz$ndu le dinainte# 5i a"irmau că &ande de ara&i înarmate.u siguranţă !tiu ei ceva ce noi. luaseră de(a în stăp$nire toate dealurile din (urul ora!ului. cărora englezii le au permis să vină din 5gipt înarmaţi !i să !i creeze poziţii "orti"icate pe dealurile din (urul Ierusalimului. iar englezii se "ăceau că nu i văd# Eiceau că "orţele Legiunii 'ra&e Transiordaniene. erau de(a des"ă!urate în di"erite poziţii c*eie din ţară. Truman. se instalează în tran!ee c*iar peste drum de 3i&&utzul 7amat 7a*el# )nii î!i eCprimau speranţa că. "ie ce o "i# + să !i trimită degra&ă armata. îndrept$ndu se spre estF cu siguranţă că pre!edintele Truman nu va îngădui să se petreacă aici al doilea *olocaust la mai puţin de trei ani după Holocaustul celor 2ase Milioane# . 6lu&& pa!a.

cu un g$nd consolator: în cel mai rău caz. lum$nările.rupele. pregătindu se pentru ce avea să vină# Mama a umplut &u"etul din &ucătărie cu pungi de "ăină de gr$u !i matso. rezultă că eCistă o !ansă ca la urma urmei să "im lăsaţi aici# 5i o să i silească pe ara&i să îng*ită ceea ce 5uropa încearcă să scuipe# Intr un "el sau altul. practic toată lumea prezicea răz&oiul# . pac*ete de pesmeţi. măsline !i za*ăr# Tata a cumpărat două canistre de para"ină etan!ate !i le a pus su& &azinul din &aie# 534 . c*iar dacă ara&ii nu ne vor aici. ori clasa muncitoare internaţională. sau larg răsp$nditele sentimente de vinovăţie "aţă de soarta tristă a evreilor supravieţuitori vor acţiona toate împotriva 9complotului anglo ara& de a ne distruge:# )nii dintre prietenii !i vecinii no!tri se încura(au singuri la începutul acelei toamne ciudate. ulei. uleiul. ovăz Sua3er. ultimul lucru pe care !i l doresc popoarele europene este să ne întoarcem !i să inundăm iar 5uropa# 2i.ei din ilegalitate di"uzau pe unde scurte c$ntece în"lăcărate# . laptele pra" !i "ăina aproape că au dispărut de pe ra"turile din &ăcănia domnului 'uster: oamenii începeau să !i "acă rezerve. conserve de legume !i de carne.Poveste despre dragoste si întuneric &ogaţi !i in"luenţi o să l preseze# 5i n ar putea să stea pur !i simplu cu m$inile în s$n# După părerea unora. za*ărul. dat "iind că europenii sunt mult mai puternici dec$t ara&ii. con!tiinţa lumii civilizate sau opinia pu&lică progresistă. ameninţătoare.

eCecutam mi!cări tactice de învăluire prin "lanc. dar ar "i putut c*iar să aducă în oc*ii lor lacrimi de simpatie pentru su"erinţa noastră. amestecate cu admiraţia pro"undă "aţă de inimile noastre no&ile !i măreţia noastră morală# Purtam în acea vreme discuţii m$ndre !i totu!i 535 . cu auto&uzul I. "ăuream alianţe cu una sau alta dintre puterile străine. adunam argumente tran!ante care erau în stare să cucerească cele mai împietrite inimi &ritanice !i compuneam discursuri care nu numai că i ar "i adus pe ara&i la înţelegere !i împăcare !i i ar "i "ăcut să ne ceară iertare. la serviciul lui de la >i&lioteca -aţională de pe Muntele ?copus. cu cărţi !i articole în servieta (erpelită !i altele îndesate su& &raţ# %nsă mama l a rugat de mai multe ori să nu !adă în auto&uz la "ereastră# 2i adăuga ni!te cuvinte în rusă# -e am întrerupt pe moment o&i!nuita plim&are de s$m&ătă după masa p$nă la unc*iul Aosep* !i mătu!a Eippora*# 'veam a&ia nouă ani !i eram de(a un zelos cititor de ziare# )n consumator avid al ultimelor !tiri# )n eCcelent comentator !i orator# )n eCpert politic !i militar ale cărui opinii erau preţuite de copiii vecinilor# )n strateg cu c*i&riturile. nasturii !i piesele de domino de pe rogo(ină# Trimiteam trupe.'mos +z Tata încă mai pleca în "iecare zi. nu departe de vila ?ilOani# ?e întorcea acasă puţin înainte de cinci. ca de o&icei. care mergea din strada 6eula prin Mea ?*arim !i traversa ?*ei3* Aarra*. la !apte !i (umătate dimineaţa.

nu erau prea ama&ile ori civilizate !i că de "apt ele îi puneau într o lumină ru!inoasă pe cei care le strigau# In zilele acelea eram mai puţin copil !i mai mult un snop de argumente "ariseice. mielul de sacri"iciu. i a! "i putut convinge cu u!urinţă. în timpul mar!urilor sau întrunirilorF la una sau două dintre acestea mama i a îngăduit tatei să mă ia !i pe mine# In vreme ce în "iecare vineri mulţimi de ara&i. ara&ii !i toată lumea neevreiască erau lupii. lumea ipocrită întotdeauna însetată de s$ngele nostruF cu at$t mai mult să Ie "ie ru!ine# . Papa de la 7oma. lozincile lor.asa 'l&ă. în vreme ce ei englezii. +-) a creat un . că în vreme ce lozincile noastre nu conţineau nimic care să i vatăme. un mic !ovin travestit în iu&itor al păcii. un propagandist sionist de nouă ani# -oi eram cei &uni. noi eram David împotriva lui 6oliat.$nd guvernatorul &ritanic !i a anunţat intenţia de a !i înc*eia c$rmuirea în Palestina !i de a returna mandatul +rganizaţiei -aţiunilor )nite. în mod raţional. răul. . iar evreii sunt c$inii no!tri40# Dacă a! "i avut ocazia. un naţionalist "ăţarnic !i mieros. strigate de gloate în"ier&$ntate. ?talin !i c$rmuitorii ara&i# 9?tat evreu4 Imigrare li&eră4 : strigau demonstranţii din comunitatea a"iliată.omitet ?pecial pentru Palestina 536 . noi aveam dreptate. măr!ăluind "urioase după ce ie!iseră din mosc*ei. noi eram victime nevinovate.Poveste despre dragoste si întuneric pragmatice cu DoOning ?treet. un miel printre lupi. urlau 9Id&a* al@a*ud1 /?ă i măcelărim pe evrei40 !i 98alastin *i ar duna Oa al @a*ud 3il&una4: /Palestina este ţara noastră.

'mos +z /)-?. în sc*im&. !i trei s"erturi din statul evreu propus era teren de!ertic necultivat.omitetul recomanda ca Ierusalimul să "ie un corpus separatum neutru. unul pentru ara&i !i unul pentru evrei# Eonele alocate celor două state erau aproape la "el de mari# 6raniţa complicată. su& tutelă internaţională. care le despărţea era trasată în general con"orm distri&uţiei demogra"ice a populaţiilor respective# .ele două state să ai&ă în comun economia. de asemenea.+P !i a dat pu&licităţii raportul ma(oritar. pe cea a sutelor de mii de evrei strămutaţi.+P0 care să eCamineze situaţia din Palestina !i. Palestina să "ie împărţită în două state independente. !erpuitoare. moneda etc# . cu un guvernator numit de +-)# 'ceste recomandări erau supuse apro&ării 'dunării 6enerale !i era nevoie de o ma(oritate de două treimi# 5vreii au scr$!nit din dinţi !i au acceptat împărţirea propusă: teritoriul alocat lor nu includea Ierusalimul sau 6alileea de ?us !i de 1est. )-?. recomand$nd ca mandatul &ritanic să se înc*eie c$t mai cur$nd# In locul lui. care trăiau de doi ani sau de mai multă vreme în lagărele din 5uropa pentru persoane strămutate# La începutul lui septem&rie HI=X. supravieţuitori ai genocidului nazist. conducerea ara&ilor palestinieni !i toate naţiunile Ligii 'ra&e au declarat pe loc că nu vor accepta nici un compromis !i că intenţionează 9să se opună cu "orţa transpunerii în "apt a acestor propuneri !i să înece în s$nge orice încercare de a crea o entitate sionistă pe vreo palmă de păm$nt 537 .

să scoată din rădăcini &ătr$nele cr$nguri de măslini.unning*am. parcelă cu parcelă.omisar &ritanic. care era !e"ul eCecutivului din 'genţia 5vreiască.$t ai &ate din palme. prin su&ter"ugii. !mec*erii ă!tia de coloni!ti evrei aveau să îng*ită întreaga ţară. !i să i alunge pe ţăranii care îl cultivaseră de generaţii întregi# Dacă nu erau opriţi. 'ustralia !i din alte părţi# Dacă li se îngăduie să !i întemeieze aici un stat. corup$nd o cu comportarea lor îng$m"ată !i des"r$nată. ca lăcustele. vor "ace aici eCact ceea ce le au "ăcut al&ii populaţiilor indigene din 'merica. nu încape îndoială că îl vor "olosi drept cap de pod. se vor revărsa înăuntru cu milioanele lor. p$nă ce au venit englezii !i au încura(at *oardele de străini să se răsp$ndească peste tot.Poveste despre dragoste si întuneric palestinian:# 5i susţineau că întreaga Palestina a "ost păm$nt ara& de sute de ani. c*iar !i unul mic. datorită vicleniei !i superiorităţii lor te*nice !i cu spri(inul imperialismului &ritanic. !terg$nd orice urmă a vieţii ara&e. de la mo!ieri corupţi. se vor a!eza pe orice deal !i vale. vor (e"ui de caracterul lor ara& aceste peisa(e străvec*i !i vor îng*iţi totul înainte ca ara&ii să "i avut timp să se trezească din somn# La mi(locul lui octom&rie înaltul . a rostit în "aţa lui David >en 6urion. să cumpere păm$nt. să niveleze dealurile. acoperind o cu coloniile lor europene cu acoperi!uri ro!ii. generalul ?ir 'lan . !i "oarte repede vor pune m$na pe locurile s"inte ale Islamului !i apoi se vor revărsa în ţările ara&e învecinate# . o ameninţare 538 .

379>). c$nd eram singur în curte. va eCista un stat evreu în Ţara Israelului# 2i acum au trecut cincizeci de ani !i statul stă literalmente în "aţa porţii# Mama a zis: J -u stă# -u e nici o poartă# 5 un a&is# Do(ana tatei a sunat ca o plesnitură de &ici# ' vor&it în rusă. pe c$nd vizitam o &iserică# %mi aminteam de măslinii pe care i am văzut de la "ereastra acelei case. a spus că. (N. în cinci ani sau cel mai t$rziu în cincizeci de ani. în(ung*iat de groază.) 539 .ait'ful . spre amurg sau s$m&ăta dimineaţa.ongres ?ionist. 63. C'e . a. în H8IX. a spus el cu tristeţe. pag. îng*eţam. care părăsiseră de veacuri întregi lumea celor vii !i deveniseră o parte a tăr$mului celor neînsu"leţite# 35 Dov :osep'. cu o &ucurie pe care nu mi o puteam ascunde: J + să "ie cur$nd răz&oi la Ierusalim4 2i o să i învingem pe toţi4 Dar uneori.it1: t'e +iege of :erusalem.'mos +z voalată: 9Dacă încep tul&urările:. 3784 (!ondra. c$nd părinţii mei !i toţi cei din cartier dormeau încă. ca să nu înţeleg# Iar eu am zis. pentru că imaginea 'is*ei care lua de (os copilul le!inat !i îl ducea în tăcere în &raţe semăna &rusc ca un ta&lou cre!tin înspăim$ntător pe care tata mi l a arătat !i mi l a eCplicat în !oaptă odată. 9mă tem că nu vom "i în stare să vă a(utămF nu vom "i în stare să vă apărăm:#HX Tata a zis: J Herzl a "ost pro"et !i o !tia# La primul .

duc$ndu se în părţile sudice !i estice# Doar în g$ndurile mele puteam să merg uneori p$nă la prelungirea străzii ?t# 6eorge către nord est !i să mă uit cu oc*ii larg desc*i!i la celălalt Ierusalim: un ora! cu c*iparo!i &ătr$ni. iar v$nzătorii de "ructe din satele ara&e învecinate încă î!i mai "ăceau apariţia o&i!nuită pe strada noastră. mi s a spus după 7ăz&oiul de 2ase Eile. anglican. ad$ncit în g$nduri. însă unele "amilii de evrei se mutaseră de(a din cartierele ara&e. misionar. al cruciaţilor !i templierilor. stră&ătut de sunetele clopotelor !i de (elania muezinului. ora!ul a&isinian. înspăim$ntător !i totu!i ademenitor. !i "amiliile ara&e începuseră să părăsească vestul ora!ului. vătămător. copt. pelerin. alaOit. a părăsit Ierusalimul iordanian în anii . purt$nd în p$ntece nenorocirea# Q %ntreaga "amilie ?ilOani. greco ortodoC. străzi cu ziduri de piatră. sunit. ora!ul grec. ora!ul ciudat. migdale !i "ructe de cactus. înţesat cu pini. !iit. cu la&irinturile de străduţe înguste care ne erau interzise !i ne ameninţau din întuneric. ora!ul mona*al. cu toate "armecele lui ascunse. otoman. corni!e !i ziduri întunecate. Ierusalimul străin. italian. armean. grila(e împletite.M0# 540 . mai mult negri dec$t verzi. musulman. un ora! secretos.Poveste despre dragoste si întuneric Prin noiem&rie un soi de perdea începuse să împartă Ierusalimul în două# 'uto&uzele încă mai mergeau acolo !i se întorceau. catolic. su"it. tăcut. în"ă!urat în văluri. luteran.P0 !i la începutul anilor . scoţian. căr$nd tăvi cu smoc*ine. retras.

ine o să "ie ursitul meu. unde pe!ti!ori aurii străluceau o clipă în soare înainte să dispară în pădurea de nu"eri# După perniţele moi. care 541 . )nde oare c$ntă ea la pian. dintre care unul în"ăţi!a păsări ale paradisului printre copaci ai paradisului# După "irele de tri"oi din vitralii. mai pro"und. ci din alt motiv. de asemenea. -u din cauza răz&oiului care se apropia.: 2i ce s a înt$mplat cu 'is*a. aveam să "iu cuprins dintr odată de spaimă în acele zile din toamna lui HI=X !i aveam să simt durerea t$n(irii amestecate cu ru!ine !i cu certitudinea pedepsei iminente !i. 2i cu "ratele ei olog. cu &olţi !i arcade. un soi de durere nu prea &ine de"inită: un "el de dor interzis. presupun$nd că mai are unul. un cartier construit din piatră al&ăstruie !i tranda"irie. c$ţiva s au mutat la Londra !i alţii în 'merica Latină# 2i ce s a înt$mplat cu papagalii lor. amestecat cu vinovăţie !i m$*nire# După acea livadă# După acea "$nt$nă acoperită cu o placă de metal verde !i &azinul cu plăci de "aianţă al&astre. &rodate cu dantelă "ină# După covoarele groase. alţii s au sta&ilit în emiratele din 6ol".ine o să "ie prinţul meu. în Tal&ie*. 9.'mos +z )nii au mers în 5lveţia !i . . unde zoaiele se scurg pe străzile nepietruite# 2i cine sunt evreii noroco!i care trăiesc acum în casa care era c$ndva a "amiliei ei.anada. presupun$nd că nu a a(uns &ătr$nă !i sta"idită printre !andramalele pline de pra" !i de ar!iţă din cine !tie ce ta&ără de re"ugiaţi.

e înţesat de "orti"icaţii !i turnuri "ăcute din cu&uri.e nătărău me!ter la vor&ire. ce nătărău mic !i gălăgios# In loc să i vor&esc a!a cum -oul Tineret 5vreu i ar vor&i -o&ilului Popor 'ra& sau cum ar a&orda un leu alţi lei. "runză aurie. e interzis# 5 542 . mă trezeam la mirosul primei raze de lumină !i zăream printre lamelele de "ier ale o&loanelor înc*ise rodiul care cre!tea în curtea noastră# 'scunsă în acest copac. din perete în perete. am atins o c$ndva. în acea livadă.ilvousplait4 5n(oGl: !i perec*ea lui soprană care răspundea cu o voce ca un clopoţel de argint: 9Mais oui. mais oui. cu v$r"urile degetelor### 9>as4 >as. "runză violetă# 2i după papagalul care vor&ea ca un "umător înrăit: 9 T"addal4 ?. devreme. poate că a! "i putut pur !i simplu să i vor&esc ca un &ăiat care îi vor&e!te unei "ete# ?au n a! "i putut. c*ere mademoiselle:# 'm "ost acolo c$ndva. 9)ite numai cum strategul ăla de copil a ocupat iar tot apartamentul# -u te mai poţi mi!ca pe coridor. Ga eini4 >as min "adla34 )sRut4 >as Oa*alas4: Dimineaţa. o pasăre nevăzută repeta voios !i eCact primele cinci note din 8ur 5lise# . înainte de a "i alungat din ea în mod ru!inos. castele "ăcute din piese de domino.Poveste despre dragoste si întuneric colorau "iecare lumina în altă nuanţă: "runză ro!ie. "runză verde. în "iecare dimineaţă. mine "ăcute din dopuri de plută !i graniţe "ăcute din &eţi!oare# In odaia lui. sunt c$mpuri de luptă din nasturi# -u suntem îngăduiţi acolo.

'mos +z un ordin# 2i c*iar !i în odaia noastră a împră!tiat cuţite !i "urculiţe pe toată podeaua. sunt ni!te însemnări înc$lcite pe care le am "ăcut într o &i&liotecă din Tel 'viv în HIX= sau HIXP. care se pare că e pe marginea căzii# Dacă nu mă în!el. tu !i cu mine o să tre&uiască să ne mutăm în curte# ?au pe stradă. ni!te e"ective de marină sau &lindate# Dacă o mai ţine a!a. în &iroul meu de aici. după ziarele din septem&rie HI=X# 2i a!a. se tolăne!te pe canapea !i îl cite!te de la un capăt la celălalt. într o dimineaţă din vara lui 200H. pro&a&il că a declarat un armistiţiu general. însemnările mele de acum douăzeci !i !apte de ani îmi amintesc ce anume citea 9strategul ăla de copil: în ziarul din I septem&rie 543 . acum mai &ine de douăzeci !i cinci de ani# Printre altele. am găsit aseară o cutie de carton ponosită. la 'rad. pro&a&il ca să marc*eze vreo Linie Maginot. din 'rad. cu di"erite însemnări pe care le am "ăcut pe c$nd scriam romanele scurte ce alcătuiesc Dealul s"atului nelegiuit. însă în clipa în care vine ziarul odrasla ta lasă totul &altă. ca o imagine re"lectată într o oglindă re"lectată în altă oglindă. tocmai se pregăte!te să se "olosească de ea ca să vor&ească cu >en 6urion# La "el ca !i ieri# ?ă i eCplice ce ar tre&ui să "acem în acest moment !i la ce ar tre&ui să "im atenţi# Poate că a !i început să i dea ordine lui >en 6urion#: %ntr unui dintre sertarele de (os. c*iar !i mica pu&licitate# 'cum trage o linie tele"onică din cartierul lui general din spatele !i"onierului p$nă la apartamentul din Tel 'viv.

dar a "ost înapoiat viu !i nevătămat# +rc*estra 91ocea Ierusalimului: va "i diri(ată de Hanan ?c*lesinger# 5ste a doua zi de post a lui Ma*atma 6and*i# . districtul -a&lus# Imigranţii 9ilegali: de pe 5Codus sunt deportaţi la Ham&urg !i spun că vor lupta p$nă în p$nzele al&e ca să nu "ie de&arcaţi# Paisprezece gestapovi!ti au "ost condamnaţi la moarte la L`&ec3# Domnul ?olomon . iar evreii ar tre&ui să recunoască semni"icaţia para&olei# Pe de altă parte.$ntăreţul 5dis de P*ilippe nu va putea c$nta săptăm$na aceasta la Ierusalim. regele ?olomon a *otăr$t că mama care s a împotrivit împărţirii e mama adevărată.o poţi lua cu tine# In sc*im&.ameră a "ost o&ligat să am$ne reprezentaţia lui cu .omitetul 5Cecutiv al 'genţiei 5vreie!ti.*melni3 din 7e*ovot a "ost răpit !i &ătut cu cruzime de o organizaţie eCtremistă. 8reidmann a >ein !i doctorul podolog ?c*oll# . acuzată "iind că deţine o pu!că.Poveste despre dragoste si întuneric HI=X: Poliţia rutieră evreiască a început să acţioneze în Tel 'viv cu consimţăm$ntul guvernatorului &ritanic# 5a e "ormată din opt poliţi!ti care lucrează în două ture# + ară&oaică de treisprezece ani va apărea în "aţa tri&unalului militar. printre alte magazine.olonadelor de pe . în care se a"lă. Mi3olins3i.on"orm conducătorului ara& Musa 'lami.alea Aa""a. acum două zile s a desc*is noua . în satul HaOara.lădire a . din . a declarat că evreii vor lupta pentru 544 . ara&ii nu vor accepta niciodată împărţirea ţăriiF la urma urmei. tovară!a 6olda MGerson [ulterior Meir\. iar Teatrul de .

deoarece Ţara Israelului !i Ierusalimul sunt sinonime în inimile noastre# După c$teva zile ziarul spunea: ?eara trecută. 545 . care a "ost declarat alienat# Audecătorul de instrucţie. domnul 6ardeOicz. de teamă că starea lui se va înrăutăţi.onnor a reie!it că &ăr&atul e anga(at la ?erviciul de 7adiodi"uzare !i se înrude!te pe departe cu in"luenta "amilie -as*as*i&i# In ciuda acestui lucru.'mos +z includerea Ierusalimului în statul evreu.a"B. a cerut ca prizonierul să nu "ie trimis la un azil de ne&uni. t$rziu. eli&erarea pe cauţiune i a "ost re"uzată. iar cealaltă a strigat după a(utor !i unii dintre locuitorii de acolo au auzit !i au reu!it să l împiedice pe suspect să "ugă# In cursul investigaţiilor "ăcute de agentul de poliţie +. distri&uitor de mani"este ilegale.. un ara& a atacat două "ete evreice în apropiere de >ernardiGa . pentru ca mintea lui sla&ă să nu "ie eCploatată de "anatici în scopurile lor criminale# Lt# col# 'dderleG a regretat că nu poate îndeplini cererea domnului 6ardeOicz. în pielea goală# 2i altă zi din septem&rie HI=X: Locotenent colonelul 'dderleG a prezidat curtea marţială care a (udecat cazul lui ?*lomo Mansoor ?*alom. din cauza gravităţii presupusului delict# In apărarea sa. !i le a cerut în sc*im& (udecătorilor ca el să "ie izolat într o instituţie particulară. prizonierul a declarat că ie!is e din ca"enea &eat !i a avut impresia că cele două "ete se "$ţ$iau pe acolo în întuneric. între >eit Ha3erem !i >aGit 1agan# )na dintre "ete a "ugit.

olonia 6ermană. . evreii reprezentau ma(oritatea netă a populaţiei Ierusalimului# La începutul secolului WW. era de(a cel mai populat ora! din ţară: avea cincizeci !i cinci de mii de locuitori.omisar. dintre care vreo treizeci !i cinci de mii erau evrei# Iar acum. su& guvernare otomană. cartierele musulmane !i cre!tine din +ra!ul 1ec*i. printre care ?*ei3* Aarra*. >a3aa !i '&u Tor# 5rau !i ora!e ara&e pe dealurile din (urul Ierusalimului. greci. în a!teptarea unei decizii a înaltului . .olonia 'mericană. >eit Aalla !i >et*le*em. englezi !i multe alte naţionalităţi# %nsă la nordul. estul !i sudul ora!ului erau cartierele ara&e întinse. armeni.Poveste despre dragoste si întuneric aceasta ie!ind din competenţa saF era o&ligat să l pună pe ne"ericit în custodie. în privinţa unei posi&ile mani"estări a unei indulgenţe speciale# La radio. trăiau la Ierusalim vreo sută de mii de evrei !i vreo !aizeci !i cinci de mii de neevrei. . colonia greacă. Ierusalimul. 7amalla* !i el >ire*. tot înainte de începutul emigraţiilor sioniste. precum !i multe sate ara&e: el 546 .illa Lei&oOitz va da un recital de pian !i după !tiri ni s a promis un comentariu "ăcut de domnul 6oerdusF în înc*eierea serii. în toamna lui HI=X. cu mult înainte de apariţia sionismului modern !i "ără legătură cu el. tata le a eCplicat prietenilor săi care veniseră la un pa*ar de ceai că încă de la mi(locul secolului al W1III lea. domni!oara >rac*a Tse"ira va o"eri un &uc*et de melodii populare# %ntr o seară. care reprezintă .oroana. printre care musulmani !i ara&i cre!tini. Datamon.

-e&i ?amOil. estul !i vestul Ierusalimului erau zone ara&e !i doar c$teva a!ezări evreie!ti erau presărate ici !i colo în (urul ora!ului: 'tarot !i -eve @aa3ov la nord. '&u Dis. Li"ta. Deir @assin /unde peste o sută de locuitori aveau să "ie măcelăriţi de Irgun !i >anda lui ?tern în aprilie HI=80. SoloniGa. >iddu. 7amat 7a*el !i 6us* 5tsion la sud !i Motsa. ?*ua"at. Diriat 'navim !i Maale *a Hamis*a la vest# %n răz&oiul din HI=8 cea mai mare parte a acestor a!ezări evreie!ti.'mos +z 'zaria. ?u&a. >ir -a&alla*. 5in Darim. >eit Hanina. ?*ei3* >adr. însă armatele ara&e nu au permis nici unui supravieţuitor să se întoarcă acolo după răz&oi# 'ra&ii au e"ectuat în teritoriile cucerite o 9puri"icare etnică: mai intensă dec$t evreii: sute de mii de ara&i au "ugit sau au "ost alungaţi de pe teritoriul ?tatului Israel în acel răz&oi. el Mali*a. "ără eCcepţie. >eit Mazmil. iar sinagogile !i 547 . DalGa !i >eit *a 'rava pe malul Mării Moarte. >eit I3sa. au "ost rase de pe "aţa păm$ntului. )mm Tu&a !i ?ur >a*ir# La nordul. în vreme ce în . sudul. iar locuitorii lor evrei au "ost uci!i. luaţi în captivitate sau au "ugit. >eit ?a"a"a. la est. ?ilOan. în timpul guvernării iordaniene !i egiptene nu mai erau deloc evrei# -ici unul# '!ezările erau distruse.isiordania sau în 8$!ia 6aza. IsaOiGa. împreună cu . Salandria. au căzut în m$inile Legiunii 'ra&e# Toate a!ezările evreie!ti capturate de ara&i în timpul 7ăz&oiului de Independenţă. însă o sută de mii au rămas. et Tur.artierul 5vreiesc dinăuntrul zidurilor +ra!ului 1ec*i.

Poveste despre dragoste si întuneric

cimitirele rase de pe "aţa păm$ntului# 2i în viaţa oamenilor, !i în cea a popoarelor, cele mai mari con"licte sunt adesea cele care iz&ucnesc între cei persecutaţi# -u e dec$t o iluzie ideea că persecutaţii !i asupriţii se unesc, din solidaritate, !i stau împreună pe &aricade împotriva unui asupritor nemilos# In realitate, doi copii ai aceluia!i tată &rutal nu se solidarizează întotdeauna, uniţi "iind de soarta comună# 'desea "iecare vede în celălalt nu un tovară! de su"erinţă, ci, în realitate, imaginea asupritorului lor comun# 'cesta ar putea "i cazul con"lictului vec*i de o sută de ani dintre ara&i !i evrei# 5uropa care i a maltratat, umilit !i asuprit pe ara&i prin imperialism, colonialism, eCploatare !i represiune este aceea!i 5uropă care i a asuprit !i persecutat pe evrei !i în cele din urmă le a îngăduit nemţilor sau c*iar i a spri(init să i smulgă din rădăcini din orice colţi!or al continentului !i să i ucidă aproape pe toţi# %nsă c$nd ara&ii se uită la noi nu văd o ceată de supravieţuitori pe (umătate isterizaţi, ci o nouă mlădiţă a 5uropei, cu colonialismul, so"isticarea te*nică !i eCploatarea ei, care s a întors în mod iscusit în +rientul Mi(lociu în "ormă sionistă de data asta ca să o ia de la capăt cu eCploatarea, izgonirea !i asuprirea# In vreme ce, atunci c$nd ne uităm la ei, nici noi au vedem tot victime, "raţi în vremuri de restri!te, ci, cumva, vedem cazaci care "ac pogromuri, antisemiţi însetaţi de s$nge, nazi!ti deg*izaţi, ca
548

'mos +z

!i cum persecutorii no!tri europeni ar "i apărut iar, aici, în Ţara Israelului, !i ar "i pus pe cap 3e""iGe uri !i !i ar "i lăsat mustăţi, dar sunt tot vec*ii no!tri uciga!i, care nu vor altceva dec$t să se distreze retez$nd &eregate de evrei# Q In septem&rie, octom&rie !i noiem&rie HI=X nimeni din Derem 'vra*am nu !tia dacă tre&uie să se roage ca 'dunarea 6enerală +-) să apro&e raportul ma(oritar al )-?.+P ului sau mai &ine să tragă năde(de că englezii n o să ne lase în voia soartei, 9singuri !i "ără apărare într o mare de ara&i:# Mulţi sperau că va "i întemeiat în s"$r!it un stat evreu li&er, că vor "i ridicate restricţiile de imigrare impuse de englezi !i că sutelor de mii de supravieţuitori evrei, care de la pră&u!irea lui Hitler t$n(eau în lagărele din .ipru pentru persoane strămutate, li se va îngădui în s"$r!it să vină în ţara pe care cei mai mulţi dintre ei o considerau singura lor casă# 2i totu!i, în spatele acestor speranţe, într un "el, se temeau /în !oaptă0 că cei un milion de ara&i de aici, cu a(utorul armatelor regulate ale ţărilor din Liga 'ra&ă, s ar putea ridica să i omoare pe cei !ase sute de mii de evrei de îndată ce se retrag englezii# La &ăcănie, pe stradă, la "armacie, oamenii vor&eau în gura mare despre o m$ntuire iminentă, ziceau că Mos*e ?*erto3 !i 5liezer Daplan o să devină mini!tri în guvernul evreu care va "i creat de >en 6urion la Hai"a sau la Tel 'viv !i vor&eau /în !oaptă0 despre "aptul că generali evrei "aimo!i din străinătate, din 'rmata
549

Poveste despre dragoste si întuneric

7o!ie, din 'viaţia Militară 'mericană !i c*iar din Marina 7egală au "ost c*emaţi să ia comanda "orţelor armate evreie!ti care vor "i create c$nd pleacă englezii# Dar în taină, acasă, su& pături, după ce se stingea lumina, î!i !opteau unul altuia că, cine !tie poate că englezii o să !i anuleze totu!i plecarea, poate că nu aveau intenţia să plece !i toată c*estiunea nu era dec$t un complot viclean din partea Per"idului 'l&ion, cu scopul de a i "ace pe evrei să se întoarcă ei în!i!i spre englezi, c$nd se vor con"runta cu ani*ilarea iminentă, !i să i roage să nu i lase în voia soartei# 'tunci Londra ar putea cere, în sc*im&ul menţinerii protecţiei &ritanice, ca evreii să înceteze orice activitate teroristă, să scoată din uz unele stocuri de arme ilegale !i să i predea .ID ului pe conducătorii luptătorilor ilegali# Poate că englezii o să se răzg$ndească în ultima clipă !i n o să ne lase pe toţi la mila cuţitelor ară&e!ti# Poate că măcar aici, la Ierusalim, o să lase trupe regulate care să ne apere de pogromul ara&# ?au poate că >en 6urion !i prietenii săi de acolo, din Tel 'vivul con"orta&il, care nu era încon(urat din toate părţile de ara&i, ar putea să !i vină în "ire în ultima clipă !i să renunţe la această aventură a unui stat evreu, în "avoarea unui compromis modest cu lumea ara&ă !i cu masele musulmane# ?au poate că -aţiunile )nite vor trimite, c$t mai e timp, ni!te trupe din ţări neutre să preia !ta"eta de la englezi !i să apere cel puţin +ra!ul ?"$nt, dacă nu întreaga Ţară ?"$ntă, de pericolul unei &ăi de s$nge#
550

'mos +z

'zzam pa!a, ?ecretarul 6eneral al Ligii 'ra&e, i a prevenit pe evrei că, 9dacă îndrăznesc să încerce să creeze o entitate sionistă pe un singur centimetru de păm$nt ara&, ara&ii o să i înece în propriul s$nge:, iar +rientul Mi(lociu o să vadă orori 9în comparaţie cu care o să pălească atrocităţile cuceririlor mongole:# Prim ministrul ira3ian, Muza*im al >a(a(i, le a cerut evreilor din Palestina 9să !i "acă &aga(ele !i să plece c$t mai e vreme:, pentru că ara&ii au (urat că după victorie o să i cruţe doar pe puţinii evrei care trăiesc în Palestina dinainte de HIHX, !i c*iar !i acestora 9li se va îngădui doar să se re"ugieze su& aripa Islamului !i vor "i toleraţi su& "lamura lui cu condiţia să se trezească o dată pentru totdeauna din otrava sionismului !i să redevină o comunitate religioasă care î!i cunoa!te locul su& protecţia Islamului !i trăie!te după legile !i o&iceiurile Islamului:# 5vreii, adăuga un predicator la marea mosc*ee din Aa""a, nu sunt un popor !i nici nu au cu adevărat o religie: toată lumea !tie că 'lla* însu!i, cel îndurător, cel milos, nu i putea su"eri !i prin urmare i a condamnat să "ie &lestemaţi !i dispreţuiţi pe veci în ţările în care s au împră!tiat# 5vreii erau cei mai încăpăţ$naţi dintre încăpăţ$naţi: Pro"etul le a întins m$na, !i ei l au scuipatF Issa /Isus0 le a întins m$na, !i ei l au ucis, &a c*iar i au ucis mereu cu pietre pe pro"eţii propriei lor credinţe demne de dispreţ# -u degea&a toate naţiunile 5uropei s au *otăr$t să scape de ei o dată pentru totdeauna, !i acum 5uropa plănuie!te să ni i pună pe toţi în c$rcă, dar noi, ara&ii, nu vom
551

Poveste despre dragoste si întuneric

îngădui europenilor să !i arunce peste noi mizeriile# -oi, ara&ii, vom zădărnici cu să&iile planul drăcesc de a trans"orma ţara s"$ntă a Palestinei într un morman de gunoi pentru toate rămă!iţele lumii# 2i cum răm$ne cu &ăr&atul din magazinul de îm&răcăminte al lui tanti 6reta, 'ra&ul milos care m a salvat din capcana întunecată !i m a dus în &raţe c$nd aveam doar patru sau cinci ani# >ăr&atul cu pungi mari su& oc*ii &l$nzi !i cu miros ca"eniu, adormitor, cu metrul de croitorie verde !i al& pe după g$t, cu capetele &ălă&ănindu se pe pieptul lui, cu o&razul cald !i ţepii cenu!ii !i plăcuţi de pe "aţă, &ăr&atul acela somnoros !i &l$nd, cu un z$m&et s"ios care a p$lp$it o clipă !i s a stins su& mustaţa lui cenu!ie !i moale, .u oc*elarii săi de citit pătraţi, cu rame ca"enii, pe care îi ţinea co&or$ţi p$nă la (umătatea nasului, ca un t$mplar &ătr$n !i &un la inimă, un "el de 6epetto, &ăr&atul care mergea at$t de agale, t$r!$indu !i picioarele ca !i cum ar "i "ost o&osit, prin desi!ul de *aine pentru "emei, !i care, c$nd m a scos din carceră, mi a zis cu vocea lui răgu!ită, o voce pe care întotdeauna o să mi o amintesc cu dor: 96ata copil nu i nimic copil nu i nimic:# .um, !i el, Tocmai î!i 9ascute (ung*erul încovoiat, d$ndu i la tocilă tăi!ul !i pregătindu se să ne măcelărească pe toţi:, 2i el o să se "uri!eze pe strada 'mos în toiul nopţii, ţin$nd în dinţi un cuţit lung !i încovoiat, ca să mi reteze &eregata !i &eregatele părinţilor mei !i să 9ne înece pe toţi în s$nge:, %m&ălsămată i noaptea n .anaan !i &riza peste
552

'mos +z

tot e revărsată# Hiene dinspre -il îng$nă ai ?iriei !acali, pe dată# '&d el Sadr, ?pears !i D*ourG clocesc "iertura nveninată# 1$ntul de marte se n"oaie !i urlă cu nori cerul iar potope!te# Din t$nărul, înarmatul !i aprigul Tel 'viv, să z&urăm vite(e!te, Manara cu "ală veg*ează oc*iul lui Hule* n aţipe!te###H8 %nsă Ierusalimul evreiesc nu era nici t$năr, nici înarmat !i aprig, era un ora! ce*ovian, derutat, îngrozit, &$ntuit de &$r"e !i zvonuri "alse, gata să !i iasă din minţi, paralizat de tul&urare !i groază# Pe 20 aprilie HI=8, David >en 6urion !i a notat în (urnalul său, în urma unei discuţii cu David ?*ealtiel, comandantul miliţiei Hagana* din Ierusalim, impresia sa despre Ierusalimul evreiesc: 5lementele constitutive din Ierusalim: 20b oameni normali, 20b privilegiaţi /universitari etc0, M0b ciudaţi /provinciali, medievali etc#0#HI /5 greu de spus dacă >en 6urion a z$m&it sau nu c$nd a scris aceasta în (urnalul luiF în orice caz, Derem 'vra*am nu era inclus în prima categorie, !i nici în a doua#0 La aprozar vecina noastră, doamna Lem&erg, a zis: J Dar de(a nu mai am încredere în ei# -u mai
18 Natan *lterman, „-opţi în .anaan , din ' cincea coloană, vol# 3 (Cel *viv, 37@?), pag. 698. (N. a.) 19 David >en 6urion, Aurnal de răz&oi 3784, ed. (. %ivlin G Dr. &. #ren, vol. 3 (Cel *viv, 3746), pag. 6@7. (N. a.) 553

Poveste despre dragoste si întuneric

am încredere în nimeni# -u e dec$t o mare uneltire# Doamna 7osendor"" a zis: J %n nici un caz nu tre&uie să vor&e!ti a!a# %mi pare rău# Tre&uie să mă ierţi, rogu te, că ţi o spun: a vor&i a!a pur !i simplu strică moralul întregii naţiuni# .e ţi înc*ipui, .ă &ăieţii no!tri o să "ie de acord să meargă să lupte pentru tine, să !i ri!te vieţile lor tinere, dacă zici că totul nu e dec$t o uneltire, Proprietarul, domnul >a&aio", a zis: J -u i invidiez pe ara&ii ăia# ?unt ceva evrei în 'merica, o să ne trimită cur$nd aici ni!te &om&e atomice# Mama mea a zis: J .eapa asta n arată &ine# -ici castraveţii# Iar doamna Lem&erg /care avea întotdeauna un iz de ouă "ierte tari, transpiraţie !i săpun r$nced0 a zis: J Totul nu e dec$t o mare uneltire, ascultaţi ce vă spun4 Aoacă teatru4 .omedie4 >en 6urion a acceptat de(a pe ascuns să v$ndă tot Ierusalimul mu"tiului, &andelor de ara&i !i regelui '&dulla*, !i pentru asta englezii !i ara&ii au acceptat poate să i lase 3i&&utzurile !i -a*alalul !i Tel 'vivul# 2i doar de astea le pasă4 2i ce o să se înt$mple cu noi, dacă o să ne omoare sau o să ne ardă pe toţi, pe ei îi doare n cot# La Ierusalim cel mai &ine e să "ie cu toţii "ai"en, a!a înc$t apoi, în statul pe care vor să !i l "acă, să le răm$nă ceva mai puţini revizioni!ti, ceva mai puţini
554

'mos +z

ultraortodoc!i, ceva mai puţini intelligentsia# .elelalte "emei s au gră&it să o "acă să tacă: .e te a apucat, Doamnă Lem&erg4 2a4 >ist du mes*igge, 5s s*teit da a 3ind4 ' "ars*tandi3er 3ind4 /Taci4 'i înne&unit, 5 un copil aici4 )n copil care pricepe40 8ars*tandi3er 3ind ul, copilul strateg, a recitat ce auzise de la tatăl lui sau de la &unic: J .$nd englezii o să plece acasă, Hagana*, Irgun !i >anda lui ?tern cu siguranţă o să se unească !i o să în"r$ngă du!manul# Intre timp, pasărea nevăzută din rodiu o ţinea una !i &ună: era de neclintit# 9Ti da di da di:# Iar !i iar: 9Ti da di da di:# 2i după un răstimp de cugetare: 9Ti da di da di4: In septem&rie !i octom&rie HI=X ziarele erau pline de estimări, analize, a"irmaţii !i presupuneri# + să se voteze oare în 'dunarea 6enerală împărţirea, + să reu!ească ara&ii să "acă să se sc*im&e recomandările sau să se anuleze votarea, 2i dacă se a(unge la votare, oare o să avem o ma(oritate de două treimi, In "iecare seară tata !edea între mama !i mine la masa din &ucătărie !i, după ce se usca mu!amaua, întindea ni!te "i!e !i începea să calculeze, cu creionul, în lumina gal&enă !i c*ioară, !ansele de a c$!tiga votarea# ?eară după seară moralul îi scădea# Toate calculele sale arătau o în"r$ngere sigură !i zdro&itoare#
555

Poveste despre dragoste si întuneric

J Toate cele douăsprezece state ara&e !i musulmane vor vota, "ire!te, împotriva noastră# Iar >iserica .atolică eCercită cu siguranţă presiuni asupra statelor catolice ca să voteze împotrivă, pentru că un stat evreiesc contrazice credinţa "undamentală a >isericii !i nimeni nu se compară cu 1aticanul c$nd e vor&a de tras s"orile în culise# '!a că pro&a&il vom pierde toate cele douăzeci de voturi ale ţărilor din 'merica Latină# Iar ?talin, "ără îndoială, o să !i instruiască toţi sateliţii din &locul comunist să voteze în con"ormitate cu atitudinea lui rigidă antisionistă, ceea ce înseamnă alte douăsprezece voturi împotriva noastră# .a să nu mai vor&im de 'nglia, care întotdeauna agită spiritele împotriva noastră peste tot !i mai ales în dominioanele ei, .anada, 'ustralia, -oua Eeelandă !i '"rica de ?ud, !i o să se asocieze toate ca să zădărnicească orice !ansă a unui stat evreu# .um răm$ne cu 8ranţa !i cu statele care o urmează, 8ranţa n o să ri!te niciodată să !i atragă m$nia milioanelor de musulmani din Tunisia, 'lgeria !i Maroc# 6recia are str$nse legături comerciale cu întreaga lume ara&ă !i eCistă mari comunităţi grece!ti în toate ţările ara&e# Iar 'merica însă!i, 5ste 'merica un spri(in pentru secvenţa "inală a planului de împărţire, .e se înt$mplă dacă uneltirile companiilor petroliere gigantice !i ale du!manilor no!tri din Ministerul '"acerilor 5Cterne înclină &alanţa !i at$rnă mai greu dec$t con!tiinţa pre!edintelui Truman, Tata calcula iar !i iar ec*ili&rul voturilor din
556

'mos +z

'dunare# ?eară după seară încerca să amortizeze lovitura, să născocească vreo coaliţie de state care de o&icei urmau ?tatele )nite, ţări care ar putea avea propriile lor motive să i ponegrească pe ara&i !i ţări mici !i respecta&ile ca Danemarca sau +landa, care au "ost martore ale ororilor genocidului poporului evreu, iar acum !i ar putea su"leca m$necile ca să acţioneze a!a cum le dictează con!tiinţa, nu pe considerente de egoism !i petrol# +are !i cei din "amilia ?ilOani, în vila lor din ?*ei3* Aarra* /la numai patruzeci de minute de mers pe (os de aici0, !ed c*iar în momentul ăsta în (urul unei &ucăţi de *$rtie de pe masa lo r din &ucătărie !i "ac acelea!i socoteli, invers, Ii îngri(orează !i pe ei, ca !i pe noi, cum o să voteze 6recia !i ronţăie capătul unui creion cuget$nd la *otăr$rea "inală a ţărilor scandinave, î!i au !i ei optimi!tii !i pesimi!tii, cinicii !i pro"eţii apocalipsei, Tremură !i ei în "iecare noapte, înc*ipuindu !i că urzim planuri, aţ$ţăm lumea, tragem cu viclenie s"orile , întrea&ă !i ei, cu toţii, ce o să se înt$mple aici, ce o să "ie, ?unt !i ei la "el de speriaţi de noi cum suntem noi de ei, 2i ce e cu 'is*a !i cu părinţii ei din Tal&ie*, ?ade toată "amilia ei într o încăpere plină de &ăr&aţi mustăcio!i !i "emei care poartă &i(uterii, cu "eţe m$nioase !i spr$ncene îm&inate deasupra nasului, str$n!i roată în (urul unor &oluri cu co(i de portocale za*arisite, !u!otind între ei !i plănuind să 9ne înece în s$nge:, Mai c$ntă uneori 'is*a melodii învăţate de la
557

Poveste despre dragoste si întuneric

pro"esoara ei de pian evreică, ?au i s a interzis, ?au poate că stau într un cerc tăcut în (urul patului &ăieţelului lor, 'OOad# Piciorul i a "ost amputat# Din cauza mea# ?au moare de septicemie# Din cauza mea# +c*ii lui curio!i !i nevinovaţi, ca de căţelu!, sunt înc*i!i# ?tr$ns înc*i!i de durere# 8aţa îi e trasă !i palidă ca g*eaţa# 8runtea îi e scurmată de durere# .$rlionţii lui drăgăla!i zac pe perna al&ă# ;mai o clipă stai o clipă# 6em$nd !i z&ucium$ndu se de durere# ?au pl$ng$nd înceti!or, cu o voce ascuţită, de &e&elu!# 2i sora lui !ade l$ngă pat, ur$ndu mă pentru că a "ost din vina mea, totul a "ost din vina mea, din vina mea a "ost &ătută cu at$ta cruzime, at$t de meticulos, iar !i iar, peste spate, peste cap, peste umerii ei "iravi, nu a!a cum e &ătută uneori o "ată care a "ăcut ceva rău, ci un cal încăpăţ$nat# ' "ost din vina mea# >unicul 'le3sandr !i &unica ?*lomit veneau uneori în acele seri din septem&rie HI=X să stea cu noi !i să participe la &ursa tatei de numărare a voturilor# 1eneau !i Hanna* !i HaGim Toren sau soţii 7udnic3i, tanti Mala !i unc*iul ?tasze3, soţii '&rams3i sau vecinii no!tri, 7osendor""ii !i Tosia !i 6ustav Droc*mal# Domnul Droc*mal avea o prăvălioară cu puţini mu!terii în (osul străzii 6eula, unde !edea toată ziua cu un !orţ de piele !i oc*elari cu ramă de &aga, repar$nd păpu!i: $ămăduitor garantat din /an,ig, doctor de 5ucării +dată, pe c$nd aveam vreo cinci ani, unc*iul
558

'mos +z

6ustav mi a reparat pe gratis păpu!a &alerină cu păr ro!u, TsillG, în atelierul lui miniatural# -asul ei plin de pistrui "usese rupt# .u îndem$nare, "olosind un clei special, domnul Droc*mal a reparat o at$t de &ine, înc$t cu greu puteai distinge cicatricea# Domnul Droc*mal credea în dialogul cu vecinii no!tri ara&i# După părerea sa, locuitorii din Derem 'vra*am ar tre&ui să alcătuiască o delegaţie mică !i aleasă care să meargă să vor&ească cu mu3*tar ;u, !eicii !i alţi demnitari din satele ara&e cele mai apropiate# La urma urmei, am avut întotdeauna relaţii de &ună vecinătate !i, c*iar dacă restul ţării î!i ie!ise din minţi, nu era nici un motiv raţional ca aici, în Ierusalimul de nord vest, unde nu "usese niciodată vreun con"lict sau du!mănie între cele două părţi### Dacă ar vor&i un pic de ara&ă sau engleză, el însu!i, 6ustav Droc*mal, care mulţi ani la r$nd !i a "olosit talentul de vindecător la păpu!i ara&e !i evreie!ti deopotrivă, "ără ose&ire, !i ar lua &astonul, ar traversa c$mpul gol care ne desparte de ei, ar &ate la u!ile lor !i le ar eCplica, în cuvinte simple, merg$nd din casă în casă### ?ergentul Vil3, unc*iul Dude3, un &ăr&at c*ipe! care arăta ca un colonel englez dintr un "ilm !i c*iar îi slu(ea pe englezi în acea vreme, ca poliţist, a venit într o seară pe la noi !i a stat o vreme, !i ne a adus o cutie de langues de c*at de la o "a&rică de ciocolată specială# ' &ăut o cea!că de amestec de ca"ea !i cicoare, a m$ncat
559

Poveste despre dragoste si întuneric

vreo doi &iscuiţi !i mi a luat oc*ii cu uni"orma sa "rumoasă, neagră, cu !irul ei de nasturi argintii, cureaua de piele care îi trecea de a curmezi!ul pieptului !i pistolul lui negru care se odi*nea într un toc de pe !old, ca un leu adormit /doar patul se iţea, d$ndu mi "iori de c$te ori mă uitam la el0# )nc*iul Dude3 a stat cam un s"ert de oră !i numai după ce părinţii mei !i musa"irii lor s au rugat de el a "ăcut în cele din urmă una două aluzii voalate la ceea ce culesese din aluziile voalate ale unor o"iţeri englezi de rang înalt din poliţie, care !tiau ce spun: J 5 păcat de toate calculele !i estimările voastre# - o să "ie nici o împărţire# - o să "ie două state, dat "iind care [sic4\ %ntregul -egev o să răm$nă în m$inile englezilor, ca să !i poată prote(a &azele din ?uez, !i englezii o să se agate !i de Hai"a, at$t ora!ul, c$t !i portul, !i de principalele aeroporturi din LGdda, 53ron !i 7amat David, !i de grupul lor de ta&ere militare din ?ara"and# Tot restul, inclusiv Ierusalimul, o să l ia ara&ii, dat "iind care 'merica vrea ca ei să "ie de acord în sc*im & să i lase pe evrei să ai&ă un soi de &uzunar între Tel 'viv !i Hadera# 5vreilor o să li se permită să !i întemeieze un canton autonom în &uzunarul ăsta, un "el de 1atican evreiesc, !i treptat o să "im lăsaţi să aducem în &uzunarul ăsta p$nă la o sută sau cel mult o sută cincizeci de mii de supravieţuitori din lagărele de persoane strămutate# La nevoie, &uzunarul ăsta evreiesc o să "ie apărat de c$teva mii de marinari americani din 8lota a 2asea, de pe avioanele lor
560

'mos +z

transportoare gigantice, dat "iind care ei nu cred că evreii o să "ie în stare să se apere s inguri în condiţiile astea# J Dar e un g*etou4 a strigat domnul '&rams3i cu o voce cumplită# )n domiciliu "orţat4 + înc*isoare4 .arceră4 In ce l prive!te, 6ustav Droc*mal a z$m&it !i a sugerat, cu ama&ilitate: J 'r "i mai &ine dacă americanii ar lua Lilliputul ăsta pe care vor să ni l dea nouă !i să ne dea în loc pur !i simplu cele două avioane de transport: am "i mai în largul nostru acolo, !i mai în siguranţă# 2i un pic mai puţin îng*esuiţi# Mala 7udnic3i l a rugat pe poliţist, l a implorat, ca !i cum ar "i pledat în "aţa lui pentru vieţile noastre: J 2i cum răm$ne cu 6alileea, 6alileea, dragă Dude3, 2i 1ăile, - o să ne dea nici măcar 1ăile, De ce nu ne pot lăsa cel puţin asta, De ce tre&uie să i ia săracului cea din urmă mielu!ea, Tata a o&servat cu tristeţe: J -u eCistă a!a ceva, cea din urmă mielu!ea a săracului, Mala: săracul nu avea dec$t o mielu!ea !i au venit !i i au luat o# După o scurtă pauză, &unicul 'le3sandr a eCplodat "urios, înro!indu se la "aţă, um"l$ndu se de parcă era pe cale să dea în clocot: J .*iar că avea dreptate, secătura aia din mosc*eea din Aa""a4 .*iar că avea dreptate4 ?untem cu adevărat ni!te ra*aţi4 -u, ce: ăsta i s"$r!itul4 1siol Dvatitl 6ata4 Toţi antisemiţii tlin lume au mare dreptate# D*melnic3i avea dreptate# Petliura avea
561

Poveste despre dragoste si întuneric

dreptate# 2i Hitler avea dreptate: nu, ce# .*iar că suntem &lestemaţi4 Dumnezeu ne ură!te cu adevărat4 In ce mă prive!te, a mormăit &unicul, ro!u ca racul, împro!c$nd "iri!oare de salivă în toate părţile, d$nd cu pumnul în masă p$nă ce a "ăcut să zăngăne linguriţele în pa*are, nu, ce, ti s3azal, a!a cum Dumnezeu ne ură!te pe noi !i eu îl urăsc pe el4 îl urăsc pe Dumnezeu4 De ar muri4 'ntisemitul de la >erlin e scrum, dar acolo sus sade alt Hitler4 Mult mai rău4 -u, ce4 ?ade acolo !i r$de de noi, ticălosul4 >unica ?*lomit *a în*ăţat de &raţ !i a poruncit: J EisGa4 Termină4 2to ti govori!4 6enug4 I&er genug4 .umva, au reu!it să l potolească# Tau turnat un pic de coniac !i i au pus în "aţă ni!te &iscuiţi# Dar unc*iul Dude3, sergentul Vil3, se pare că a considerat că vor&e ca acelea urlate cu at$ta disperare de &unicul nu tre&uie să "ie rostite în prezenţa poliţiei, a!a că s a ridicat, !i a pus splendida !apcă de poliţist, cu cozoroc, !i a potrivit tocul pistolului pe !oldul st$ng !i, din prag, ne a o"erit o !ansă de păsuire, o rază de lumină, ca !i cum i ar "i "ost milă de noi !i ar "i catadicsit să răspundă pozitiv (al&ei noastre, cel puţin p$nă la un punct: J Dar mai e un o"iţer, un irlandez, o mare "igură, care o ţine una !i &ună, că evreii au mai multă minte dec$t restul lumii la un loc !i că reu!esc întotdeauna să aterizeze pe picioare# 'sta zice el# Pro&lema e, pe ale cui anume picioare aterizează, -oapte &ună tuturor# Tre&uie să vă rog să nu spuneţi nimănui ce v am
562

'mos +z

spus, dat "iind care sunt in"ormaţii secrete# /Toată viaţa, c*iar !i la &ătr$neţe, după ce a trăit la Ierusalim !aizeci de ani, unc*iul Dude3 zicea întotdeauna 9dat "iind care: !i trei generaţii de "ervenţi apărători ai purităţii lim&ii n au iz&utit să l înveţe să spună alt"el# - au "ost de "olos nici măcar anii în care a "ost o"iţer superior de poliţie !i p$nă la urmă !e"ul poliţiei din Ierusalim, iar mai t$rziu director general ad(unct al Ministerului Turismului# ' rămas întotdeauna eCact a!a cum era 9dat "iind care nu s dec$t un evreu căpos4:0 Tata a eCplicat la cină, într o seară, că la 'dunarea 6enerală a -aţiunilor )nite care se va ţine pe 2I noiem&rie la La3e ?uccess, aproape de -eO @or3, va "i nevoie de o ma(oritate de cel puţin două treimi ca să "ie adoptat raportul )-?.+P, ce recomandă crearea a două state pe teritoriul Mandatului >ritanic, unul evreu !i celălalt ara&# .ei din &locul musulman, împreună cu 'nglia, vor "ace tot ce le stă în puteri ca să nu se a(ungă la această ma(oritate# 5i vor ca întreg teritoriul să devină un stat ara& su& protecţie &ritanică, a!a cum alte state ara&e, ca 5gipt, Transiordania !i Ira3, sunt de"acto su& protecţie &ritanică# Pe de altă parte, pre!edintele Truman acţiona, împotriva propriului Minister al '"acerilor 5Cterne, pentru acceptarea împărţirii propuse# )niunea ?ovietică a lui ?talin se alăturase, în mod surprinzător, ?tatelor )nite, spri(inind !i ea întemeierea unui stat evreu alături de unul ara&: poate că prevăzuse că votarea în "avoarea
563

Poveste despre dragoste si întuneric

împărţirii ar putea duce la mulţi ani de con"licte s$ngeroase în zonă, care ar permite )7?? ului să pună piciorul în zona de in"luenţă &ritanică din +rientul Mi(lociu, aproape de c$mpurile petroliere !i de .analul ?uez# ?ocotelile complicate pe care !i le "ăceau marile puteri coincideau între ele !i se pare că se intersectau cu am&iţiile religioase: 1aticanul spera să c$!tige o in"luenţă decisivă la Ierusalim, care în planul de împărţire tre&uia să "ie su& control internaţional, adică nici musulman, nici evreiesc# .onsiderentele ţin$nd de con!tiinţă !i de simpatie se împleteau cu altele cinice, egoiste: c$teva guverne europene căutau o cale de a compensa cumva "aptul că poporul evreu î!i pierduse o treime în m$inile uciga!ilor nemţi, precum !i generaţiile întregi de victime ale persecuţiilor# %nsă acelea!i guverne nu erau potrivnice canalizării valului de sute de mii de evrei săraci est europeni, strămutaţi, care zăceau în lagăre de la în"r$ngerea 6ermaniei încoace, c$t mai departe posi&il de propriul teritoriu !i, de "apt, de 5uropa# P$nă în clipa votării e"ective a "ost greu de prevăzut rezultatul# Presiunile !i tentaţiile, ameninţările !i uneltirile, c*iar !i mita, au reu!it să mute într o parte sau în alta voturile a trei patru mici repu&lici din 'merica Latină !i 5Ctremul +rient# 6uvernul statului .*ile, care "usese în "avoarea împărţirii, a cedat presiunii ara&e !i !i a instruit reprezentantul la +-) să voteze împotrivă# Haiti !i a anunţat intenţia de a vota împotrivă# Delegaţia greacă avea de g$nd
564

aran(aseră !i să###: /aici conversaţia a continuat în idi!. iar noul guvern !i a c*emat înapoi delegaţia !i n a trimis alta în loc# Li&eria a promis să spri(ine propunerea# Haiti s a răzg$ndit. ziceau ei. su& presiunea americană. se vor&ea despre un c*ipe! diplomat ara& care !i a eCercitat "armecul asupra reprezentantei unui stat mic !i a reu!it să o determine să voteze împotriva planului de împărţire. pe strada 'mos. 9au trimis un evreu isteţ care să i v$ndă pontul soţului diplomatei îndrăgostite !i o evreică isteaţă care să i v$ndă pontul soţiei Don Auanului diplomat. dar a decis !i ea în ultima clipă să spri(ine poziţia ara&ă# 7eprezentantul 8ilipinelor a re"uzat să se implice# ParaguaGul !ovăiaF delegatul său la +-). 'dunarea 6enerală avea să se întrunească într un loc numit La3e ?uccess !i acolo ne vor *otărî soarta# 9. a spus domnul Dolodni. iar în cazul în care asta n ar "i mers.ine e pentru viaţă !i cine e pentru distrugere:. cel cu presa !i papetăria.ale3o. cu toate că guvernul ei le promisese evreilor să i spri(ine# 9Dar pe dată:.'mos +z să se a&ţină. doctorul . s a pl$ns că nu a primit instrucţiuni clare de la guvernul său# In ?iam "usese o lovitură de stat. ca Lem&ergii să poată scoate din casă aparatul lor 565 . în &ăcănia domnului 'uster sau la domnul .esar 'costa. !i a *otăr$t să voteze pentru# Intre timp. proprietarul Tipogra"iei Dolodni. ca să nu pricep eu0# ?$m&ătă dimineaţă. a zis domnul '&rams3i# 2i doamna Tosia Droc*mal a adus prelungitorul de la ma!ina de cusut din spitalul de păpu!i al soţului ei.

înălţimii 1oastre. pe stradă. au descoperit ei. înc$t tot ce se petrece acolo nu a(unge la noi dec$t sla& !i întotdeauna cu înt$rziere# 1otarea. se va "ace c$nd va "i "oarte t$rziu la Ierusalim. întruc$t se potrive!te cu noul său rol de cititor "ervent al ziarelor !i de al nostru analist politic !i militar# Mama a spus: J Da. aproape de miezul nopţii. a continuat el. pe &alconul apartamentului de deasupra !i pe &alconul de peste drum. care sim&olizează la >iali3 soarta poporului nostru.Poveste despre dragoste si întuneric de radio negru !i greu !i să l pună pe masa de pe &alcon# /5ra singurul aparat de radio de pe strada 'mos. peste dealuri !i *ăt departe. din cauza di"erenţei orare între -eO @or3 !i Ierusalim sau poate din cauză că Ierusalimul era un loc at$t de izolat. pentru că tre&uie să ne trezim dimineaţă să mergem la 566 . în curte. at$t de departe de lumea mare. este opusul Mării Lacrimilor. !i a!a toată strada o să poată auzi transmisia în direct !i o să a"le verdictul !i ce ne rezervă viitorul /9dacă o mai "i vreun viitor după această s$m&ătă:0# J -umele La3e ?uccess. i se va îngădui să participe la acest eveniment. oră la care copilul ăsta tre&uie să "ie de mult în pat. dacă nu c*iar din întregul Derem 'vra*am#0 + să l dea la maCimum !i noi o să ne adunăm în apartamentul Lem&ergilor. dar cu un pulover pe el: e "rig a"ară# Dar s$m&ătă dimineaţă s a dovedit că "atidica !edinţă ce urma să ai&ă loc în acea după amiază la La3e ?uccess va începe aici de a&ia seara. a o&servat tata.

vecini. mulţimi de um&re stăteau str$nse laolaltă în tăcere la lumina gal&enă a "elinarului. !i o să ascultăm transmisia din &alconul Lem&ergilor. ca o adunare uria!ă de sta"ii# ?ute de oameni care nu scoteau nici un sunet. unii în *ainele de culcare !i alţii cu *aină !i cravată. m am trezit# Patul meu era su& "ereastra care clădea spre stradă. la gard. în curţile învecinate. de parcă nu ar "i "ost oameni adevăraţi. pe &alcoane. unii ţin$nd pe umeri copii somnoro!i. o scurtă conversaţie în polonă !ci"ien ic3 !i rusă iani*aciu ică. la s"$r!itul căreia mama a zis: J Poate că ar "i mai &ine. la urma urmei. unele "emei cu capul descoperit. pe mi(locul străzii. unii &ăr&aţi cu pălării sau !epci. ci sute de siluete întunecate pictate pe p$nza 567 .'mos +z !coală# Mama !i tata au sc*im&at c$teva "raze rapide. !i dacă rezultatul e pozitiv o să te trezim c*iar !i la miezul nopţii !i o să ţi spunem# Iţi promitem# După miezul nopţii. în curtea noastră.a într un vis de groază. iar la marginea mulţimii am o&servat ici !i colo c$te o "emeie &ătr$nă !ez$nd pe un ta&uret sau un &ăr&at "oarte &ătr$n care "usese cărat în stradă cu scaun cu tot# %ntreaga mulţime părea să "i "ost pre"ăcută în piatră în acea tăcere înspăim$ntătoare a nopţii. să mergi în seara asta la culcare ca de o&icei. cuno!tinţe !i străini. dar noi o să stăm a"ară. spre s"$r!itul votării. a!a că tot ce aveam de "ăcut era să mă ridic în genunc*i !i să mă uit printre lamelele o&loanelor# M am cutremurat# . altele în capoate !i cu e!ar"e pe cap.

a crainicului american z&iera din radioul dat la maCimum !i "ăcea să tremure aerul nopţii sau poate că era vocea pre!edintelui 'dunării. nici înainte. în ordinea al"a&etică engleză. tuse sau pas# -ici un ţ$nţar nu &$z$ia# Doar vocea pro"undă. un pic răgu!ită s a întors. nici de atunci încoace# 'poi vocea pro"undă. a urlat !i ea 568 . aspră. revărs$ndu se din galeriile sălii de la La3e ?uccess !i după vreo două clipe de !oc !i neîncredere. "ăc$nd aerul să tremure în vreme ce totaliza. strada noastră îndepărtată. citea numele ultimelor ţări de pe listă. cu o uscăciune aspră de&ord$nd de emoţie: treizeci !i trei pentru# Treisprezece împotrivă# Eece a&ţineri !i o ţară a&sentă de la votare# 7ezoluţia este apro&ată# 1ocea lui a "ost îng*iţită de un urlet care a iz&ucnit din radio. de &uze des"ăcute ca de sete !i oc*i larg desc*i!i. &razilianul +sOaldo 'ran*a# )nul după altul. lugu&ră. o tăcere a sute de oameni care î!i ţin răsu"larea.Poveste despre dragoste si întuneric întunericului p$lp$itor# De parcă ar "i murit în picioare# -u se auzea nici o vor&ă. urmat imediat de răspunsul reprezentantului acestora# )7??: da# 'nglia: se a&ţine# 7egatul )nit: se a&ţine# )7??: da# )?': da# )ruguaG: da# 1enezuela: da# @emen: nu# Iugoslavia: se a&ţine# 'ici vocea s a oprit &rusc !i o tăcere ca de pe altă lume a co&or$t !i a îng*eţat întreaga scenă. o tăcere îngrozită. de la marginea cartierului Derem 'vra*am din nordul Ierusalimului. a!a cum n am mai auzit în viaţa mea.

neav$nd nimic din strigătele spectatorilor de pe terenurile de sport sau ale mulţimilor entuziaste care se dezlănţuie. !i am sărit în pantaloni. în Ţara pe care au iu&it o stră&unii no!tri:. în îm&răţi!area lor. a!a cum nu i am mai văzut nici înainte. un strigăt cataclismic. care ţi îng*eţa s$ngele. !i peste o clipă eram înapoi pe umerii tatei. nu un strigăt de &ucurie. !i în clipa următoare ţipătul de groază a "ost înlocuit de urlete de &ucurie !i de un amestec de strigăte răgu!ite !i 9Poporul evreu trăie!te: !i cineva încerca să c$nte 9Hati3va*: !i "emeile ţipau !i &ăteau din palme !i 9'ici. ca !i cum tuturor morţilor care au murit vreodată aici !i tuturor celor care urmează să moară li s a o"erit o scurtă ocazie să strige. !i pentru o clipă am "ost între ei. un strigăt care ar "i putut muta st$ncile. iar tatăl meu cel "oarte cult !i politicos stătea acolo strig$nd c$t îl ţineau &o(ocii. într un prim strigăt cumplit care !i a croit drum prin întuneric. ca !i cum ar "i "ost într o imensă &etonieră !i nu mai eCistau interdicţii. nu vor&e sau (ocuri de cuvinte sau lozinci 569 . dar nu m am mai o&osit să mi pun căma!ă sau pulover !i am ţ$!nit pe u!ă !i un vecin sau un străin m a cules de (os ca să nu "iu călcat în picioare !i am "ost trecut din m$nă în m$nă p$nă ce am aterizat pe umerii tatei. nici după aceea. aproape de poarta noastră din "aţă# Tata !i mama stăteau acolo îm&răţi!aţi ca doi copii pierduţi în pădure.'mos +z pe loc. poate mai degra&ă ca un ţipăt de groază !i uimire. !i întreaga mulţime a început să se înv$rtă încet în (urul ei. clădiri !i copaci. pătrunzător.

p$nă la capătul plăm$nilor aaaa*** !i c$nd a rămas "ără su"lare a tras aer în piept ca un om care se îneacă !i a continuat să strige. de asemenea. în casa 'is*ei din Tal&ie* !i în casa &ăr&atului din magazinul de îm&răcăminte. pentru că poate că "ără să mi dau seama îl a(utam pe tata să strige. pentru că ?*ei3* Aarra*. poate ca să ne aline sau poate că nu. !i m$na mamei ne m$ng$ia pe am$ndoi iar !i iar. poate că din ad$ncuri încerca !i ea să împărtă!ească strigătul cu el !i cu mine !i cu întreaga stradă întreg cartierul întreg ora!ul !i întreaga ţară mama mea cea tristă încerca să participe de data aceasta nu. ci un singur strigăt lung !i dezgolit. ci a ţinut o mai departe cu strigătul lui lung.Poveste despre dragoste si întuneric sioniste. care nu putea să c$nte !i nu !tia cuvintele c$ntecelor îndrăgite. cu siguranţă nu întreg ora!ul. >a3aa !i Tal&ie* tre&uie să ne "i ascultat în noaptea aceea învăluite într o tăcere ce poate că semăna cu tăcerea îngrozită a!ternută peste cartierele evreie!ti înainte de anunţarea rezultatului votării# In casa ?ilOanilor din ?*ei3* Aarra*. însă tata. &ăr&atul acesta care voia să "ie un pro"esor "aimos !i merita să a(ungă a!a ceva !i acum nu mai era dec$t aaa****# 2i am "ost surprins să văd m$na mamei m$ng$indu l pe capul ud !i pe cea"ă !i apoi am simţit m$na ei pe capul !i pe spatele meu. doar zonele evreie!ti. toată lumea c$nta. nu s a oprit. nici măcar strigăte de &ucurie. ca înainte de a "i "ost născocite cuvintele# Dar ceilalţi c$ntau acum. Datamon. &ăr&atul cel drag 570 .

poate că au stat la "erestre să vadă cele c$teva "ocuri voioase de arti"icii care au s"$!iat întunericul. mai t$rziu.alea Aa""a !i . se auzeau sunete puternice de s*o"ar din toate sinagogile. în ţara pe care au iu&it o stră&unii no!tri:.alea 7egele 6eorge s au desc*is !i &arurile s au desc*is în tot ora!ul !i au o"erit răcoritoare !i gustări !i c*iar &ăuturi alcoolice p$nă ce s a crăpat de ziuă. neatinse.*iar dacă nici Datamon. &ere !i 571 . în întregul Derem 'vra*am !i în toate cartierele evreie!tiF au apărut steaguri !i lozinci scrise pe "$!ii de p$nză. în m$inile evreilor !i că alţi oameni aveau să se mute în casele acelea &oltite din piatră tranda"irie !i în acele vile cu multele lor corni!e !i arcade# 'poi au "ost dansuri !i plan!ete pe strada 'mos. str$ng$nd din &uze în tăcere# . !i 9înalţă "lamura sus către ?ion: !i 9'ici. nici Tal&ie* sau >a3aa nu !tiau !i n aveau cum să !tie că peste cinci luni o să cadă goale. claCoanele ma!inilor mugeau.'mos +z 6epetto cu pungile de su& oc*ii lui milostivi. sticle cu sucuri de "ructe. nu era săr&ătoare în noaptea asta# 5i tre&uie să "i auzit sunetele &ucuriei de pe străzile evreie!ti. !i 9Dumnezeu va reclădi 6alileea: !i 91ino să vezi N ce măreaţă e această zi: !i.*iar !i papagalii tăceau# 2i "$nt$na din &azinul din grădină# . iar sulurile cu Tora erau scoase din c*ivoturile s"inte !i se prindeau în dans. domnul 'uster !i a desc*is dintr odată prăvălia !i toate c*io!curile de pe strada Eep*ania* !i strada 6eula !i strada .ancelarului !i . la orele mici ale dimineţii.

vineri. uită te &ine. pe c$nd rătăceam pe acolo. H= mai HI=8. ci de parcă ar "i !tiut !i ar "i &ătut în cuie ceea ce !tia. dar în noaptea asta. armatele regulate din cinci state ara&e care ne au invadat cu intenţia de a pune capăt noului stat în răstimp de una două zile de la proclamarea lui# %nsă tata mi a spus. însă unul din "iecare sută de &ăr&aţi. uită te "oarte 572 . de la est !i de la nord. copile. !i poliţi!ti englezi uluiţi erau tra!i !i ei în cercurile de dansatori !i îm&l$nziţi cu cutii de &ere !i cu lic*ioruri dulci. după plecarea englezilor. acolo. &eau !i pl$ngeau de &ucurie. de "orţele armate regulate ale Ligii 'ra&e. în noaptea de 2I noiem&rie HI=X. nu ca !i cum mi ar "i cerut o.Poveste despre dragoste si întuneric vin treceau din m$nă în m$nă !i de la o gură la alta. la La3e ?uccess. copii !i sugari din acele mulţimi de evrei care dansau. înlăcrimaţi. &lindate. se *otăr$se că are dreptul să "ie întemeiat# 2i avea să "ie întemeiat după o sută !i !aizeci !i !apte de zile !i nopţi. !i petrecăreţi "renetici se căţărau pe ma!inile &lindate engleze!ti !i "luturau drapelul statului ce nu se întemeiase încă. c*e"uiau. !i eram călare pe umerii lui. &ătr$ni. străinii se îm&răţi!au pe stradă !i se sărutau. coloane de in"anterie. printre cercurile de dansatori !i petrecăreţi. avioane de v$nătoare !i &om&ardiere. "emei. un întreg procent din oamenii entuziasmaţi care s au revărsat pe străzi în acea noapte aveau să moară în răz&oiul pe care ara&ii l au pornit înainte de a trece !apte ore de la decizia 'dunării 6enerale de la La3e ?uccess !i aveau să "ie a(utaţi. de la sud. artilerie.

ce le au "ăcut ni!te *uligani lui !i "ratelui său. indi"erent din ce motiv. iar a doua zi. pentru că n o să uiţi noaptea asta p$nă la ultima ta su"lare !i o să le spui copiilor. la o oră la care copilul ăsta n a avut niciodată voie să nu doarmă &u!tean în patul lui. să nu intri în a!ternut cu *ainele de stradă0# Tata a stat l$ngă mine c$teva minute !i nu a zis nimic. !i ce i au "ăcut ni!te &ăieţi neevrei la !coala lui poloneză din 1ilna. c$nd tatăl său.a !i cum în această &eznă tata se trans"ormase în mama# 'poi mi a spus în !oaptă. nu ca să mă certe că am intrat în pat cu *ainele pe mine. ci ca să intre !i el !i să se culce l$ngă mine. m am t$r$t su& pătura mea pe întuneric. la +dessa. a venit la !coală să înregistreze o pl$ngere. nepoţilor !i strănepoţilor tăi despre noaptea asta c$nd noi o să "im de mult du!i de pe lume# 2i "oarte t$rziu. poate la trei sau patru.'mos +z &ine. &unicul 'le3sandr. iar "etele s au amestecat !i ele. "iule. "ără să mă numească vreodată înălţimea 1oastră sau Preacinstitul Domn. la "el ca ale mele /!i aveam o regulă de "ier: niciodată. David. &rutele au re"uzat să i înapoieze pantalonii rupţi !i l au atacat pe tatăl 573 . să nu ţi scape nimic. at$ta doar că m$na lui îmi m$ng$ia u!or părul# . era părta! la ea. care erau leoarcă de sudoare din îng*esuiala mulţimii. !i era !i el cu *ainele. cu toate că în mod normal nu putea su"eri tăcerea !i se gră&ea să o izgonească# %nsă de data asta nu s a atins de tăcerea care era între noi. complet îm&răcat# 2i după o vreme m$na tatei a ridicat pătura pe întuneric.

9>rutele s ar putea să se ia !i de tine c$ndva pe stradă sau la !coală# ? ar putea să o "acă tocmai pentru că e!ti un pic ca mine# %nsă de acum încolo. înainte sau după acea noapte. au ucis !i au rănit pasagerii !i au tras cu 574 . !i dintr odată. nu l am văzut pl$ng$nd nici în noaptea aceea: era prea întuneric# Doar m$na mea st$ngă l a văzut# După c$teva ore. în vreme ce noi !i pro&a&il !i toţi vecinii no!tri dormeam. cu m$na încă rătăcindu i prin părul meu /pentru că nu era o&i!nuit să mă m$ng$ie0. în vreme ce pro"esorii se uitau !i nu ziceau nimic sau poate că r$deau !i ei# 2i tot cu o voce de întuneric. &unicul. zic$nd că evreii sunt a!a !i pe dincolo. su& oc*ii lui. niciodată n o să "ii &rutalizat doar pentru că e!ti evreu !i pentru că evreii sunt a!a !i pe dincolo# 'sta nu# . l au silit să se întindă pe pava( !i i au scos !i lui pantalonii. din clipa în care avem statul nostru. iar "etele r$deau !i "ăceau glume neru!inate. c*iar su& "runtea lui înaltă. de "apt. în loc de oc*elari. în ?*ei3* Aarra* s a tras într o am&ulanţă evreiască a"lată în drum spre centrul ora!ului. degetele mele au dat de lacrimi# -iciodată în viaţa mea. nici măcar c$nd a murit mama. în mi(locul terenului de sport. nu l am văzut pe tata pl$ng$nd# 2i. la !apte. tata mi a spus su& pătura mea în primele ore ale lui <0 noiem&rie HI=X.o să se mai înt$mple# Din noaptea asta s a terminat# Pe veci#: 'm întins m$na somnoros să i ating "aţa.Poveste despre dragoste si întuneric lui. spre spitalul Hadassa* de pe Muntele ?copus# %n toată ţara ara&ii au atacat auto&uzele evreie!ti de pe !osele.

omitetul ?uprem 'ra& condus de Aamal Husseini a declarat grevă generală !i a trimis mulţimile pe străzi !i în mosc*ei. sute de ara&i înarmaţi au ie!it din +ra!ul 1ec*i. deoarece englezii au zădărnicit încercările Hagana*ului de a lansa contraatacuri. al cărui proprietar se pare că era ara&# %n prima săptăm$nă a tul&urărilor au "ost uci!i vreo douăzeci de evrei# P$nă la s"$r!itul celei de a doua săptăm$ni au murit. iar ma!inile &lindate engleze!ti.'mos +z arme u!oare !i cu mitraliere în su&ur&ii !i în a!ezările izolate# .oran. circa două sute de evrei !i ara&i# De la începutul lui decem&rie HI=X p$nă în martie HI=8 iniţiativa a "ost în m$inile "orţelor ara&eF evreii din Ierusalim !i de prin alte părţi au "ost siliţi să se mulţumească cu apărarea statică. &a c*iar le au con"iscat armele !i au arestat !aisprezece dintre ei# %n ziua următoare. au condus mulţimea care a năvălit în centrul comercial evreiesc din capătul de est al străzii Mamilla !i a (e"uit !i a ars toată zona# Patruzeci de magazine au ars din temelii# ?oldaţii !i poliţi!tii englezi au "ormat &ariere pe strada Prinţesa MarG !i au împiedicat "orţele de apărare Hagana* să vină în a(utorul evreilor care au "ost prin!i în centrul comercial. după cum s a spus. unde conducătorii religio!i au cerut un (i*ad împotriva evreilor# După c$teva zile. organizaţia paramilitară Irgun a ars complet cinematogra"ul 7eC. în toată ţara. răcnind versete din . inton$nd c$ntece s$ngeroase. url$nd 9id&a* al @a*ud: /să i măcelărim pe evrei0 !i trăg$nd ra"ale în aer# Poliţia engleză îi însoţea. i au arestat mem&rii !i le 575 . ca represalii.

iar convoaiele care cărau *rană !i alte provizii nu !i puteau croi drum dec$t în sus dinspre coastă. au su"erit un asediu în interiorul asediului. cum erau cartierul 5vreiesc dintre zidurile +ra!ului 1ec*i. Ierusalimul evreiesc era treptat despărţit de restul ţării# ?ingurul drum care îl lega de Tel 'viv era &locat de "orţele ara&e. cărora administraţia &ritanică le permisese să preia controlul asupra staţiei de pompare a apei de la 7os* *a 'Gin. distri&uind o 576 . împreună cu sute de voluntari înarmaţi din ţările ara&e învecinate !i vreo două sute de soldaţi englezi care "ugiseră la ara&i !i luptau alături de ei. Me3or HaGim !i 7amat 7a*el. au &locat !oselele !i au redus prezenţa evreiască la un mozaic spart de a!ezări asediate !i grupuri de a!ezări care nu puteau "i alimentate cu *rană. @emin Mos*e. !i asta cu preţul unor pierderi grele# Pe la s"$r!itul lui decem&rie HI=X părţile evreie!ti din Ierusalim erau asediate de"acto# 8orţele regulate ira3iene. com&usti&il !i muniţii dec$t prin intermediul convoaielor# In vreme ce englezii continuau să guverneze !i î!i "oloseau puterea în principal ca să i a(ute pe ara&i în răz&oiul lor !i ca să lege m$inile evreilor.Poveste despre dragoste si întuneric au con"iscat armele# 8orţele ara&e semiregulate. au aruncat în aer instalaţiile de pompare !i Ierusalimul evreiesc a rămas "ără altă apă dec$t cea din puţuri !i rezervoare# Eonele evreie!ti izolate. "iind izolate de celelalte părţi evreie!ti ale ora!ului# )n 9comitet de criză: creat de 'genţia 5vreiască diri(a raţionalizarea *ranei !i cisternele care treceau pe străzi între &om&ardamente.

"iind considerat mai sigur în caz de &om&ardament !i "ocuri de armă# Toate geamurile au "ost scoase !i am &aricadat "erestrele cu saci cu nisip# 'm trăit într un întuneric neîntrerupt. ouăle !i alte alimente erau raţionalizate cu stricteţe !i se distri&uiau "amiliilor pe &aza unui sistem de cupoane. un &ătr$n pe (umătate ne&un care î!i zicea pro"etul Ieremia !i (elea mereu distrugerea Ierusalimului !i 577 . străini. pesmeţi !i pra" de ouă cu miros ciudat# Medicamentele !i alte articole medicale aproape că se epuizaseră# 7ăniţii erau uneori operaţi "ără anestezie# 'limentarea cu curent electric s a întrerupt !i. raţii sărăcăcioase de lapte pra". laptele. zi !i noapte. care era ca un "el de su&sol. s a trans"ormat într un adăpost antiaerian pentru locuitorii din apartamentele de deasupra noastră. din martie HI=8 p$nă în august sau septem&rie# In acest întuneric ad$nc !i în aerul rău mirositor. re"ugiaţi din cartierele de pe linia "rontului. care nu avea pe unde să iasă. vecini. cuno!tinţe. legumele. ca de pe!teră. care dormeau pe saltele !i pe rogo(ini# Printre ei erau două "emei "oarte &ătr$ne care !edeau toată ziua pe podeaua coridorului privind în gol. p$nă ce proviziile s au epuizat !i primeam în loc. am trăit luni întregi în întuneric sau la lumina lum$nărilor# 'partamentul nostru îng*esuit. za*ărul. din c$nd în c$nd. dat "iind că era practic imposi&il să "aci rost de para"ină.'mos +z găleată de apă de persoană la două sau trei zile# P$inea. ni se alăturau din c$nd în c$nd vreo douăzeci sau douăzeci !i cinci de persoane.

(N. 'riei. precum !i &unicul 'le3sandr. a. înrolat în Palmac*. plecase din Talpiot împreună cu soţia sa !i stăteau în 7e*avia. văduv. 6ri!a. 'riel 5litsede3. îm&răcaţi complet !i încălţaţi. al căror "iu. !i multă vreme n am !tiut dacă era viu sau mort. &unica ?*lomit !i "ratele mai mare. "ugiseră din casa lor de pe linia "rontului. practic în ultimul minut. era cine !tie unde. se înrolase !i lupta ca să apere Talpiotul. *'iasaf.Poveste despre dragoste si întuneric prevestea pentru noi toţi camerele de gazare ara&e de l$ngă 7amalla* 9unde au început de(a să gazeze 2H00 de evrei pe zi:. al &unicului 'le3sandr /mătu!a Eippora* murise în HI=M0. 37@?). ni s a spus. soarta &i&liotecii !i a manuscriselor sale preţioase pe care a tre&uit să le lase în urmă în Talpiot !i pe care cine !tie dacă o să le mai vadă vreodată# . rănit sau prizonier#20 ?oţii Miudovni3. aproape înlăcrimată. &a dormind.) 578 . a scris despre cele trăite de el în 7ăz&oiul de 5li&erare în cartea sa ?a&ia însetată (Ierusalim.$t despre HaGa 5litsede3. ateriz$nd !i ei 20 1ărul tatălui meu. !i s au re"ugiat la noi# 'cum stăteau culcaţi. unicul ei "iu. din >eit @israel. la ni!te prieteni#0 )nc*iul Aosep* depl$ngea necontenit. care era considerat locul cel mai puţin zgomotos din apartament# /2i domnul 'gnon. &a tre(i pentru că din cauza întunericului era greu de deose&it noaptea de zi pe podeaua &ucătărioarei noastre. cu vocea sa stridentă. care "usese izolat !i încercuit. să "ugă din Talpiot. unc*iul Aosep* însu!i pro"esorul Dlausner cu cumnata sa HaGa 5litsede3: cei doi au reu!it.

tata a devenit &rusc serios !i s a dus el însu!i la morgă. a reu!it să identi"ice cadavrul care "usese lovit de un o&uzF se pare că doamna Miudovni3 nu reu!ise să l recunoască pentru că nu mai avea "aţă# %n lunile de asediu mama. de MatitGa*u Miudovni3# Domnul Miudovni3 a plecat într o dimineaţă !i seara nu a venit înapoi# -u s a întors nici a doua zi# '!a că soţia lui s a dus la morga municipală. s a uitat &ine peste tot !i s a întors "ericită. alături de alte "amilii ce se îng*esuiau toate în cămăruţa care înainte de răz&oi "usese odaia mea# Mă uitam la domnul Miudovni3 cu veneraţie. a declarat el.'mos +z în apartamentul nostru. unde. care putea p$nă la ceruri 579 . lini!tită că soţul ei nu se a"lă printre morţi# . !i a găsit vreo "rumuseţe com&atantă în "ustă 3a3i !i acum e camaradul ei de trup /asta era (alnica lui încercare de a "ace o poantă0# Dar după un s"ert de oră de veselie căznită. a!a cum "ăcea de o&icei c$nd voia să alunge tăcerea sau să împră!tie m$*nirea# 5 limpede că dragul nostru MatGa. tata a început să glumească. !i toată noaptea procesiuni de oameni se căţărau peste noi în drum spre closet. tata !i eu am dormit pe o saltea la capătul coridorului.um domnul Miudovni3 n a venit înapoi nici în ziua următoare. datorită unei perec*i de !osete de ale sale pe care i le împrumutase lui MatitGa*u Miudovni3. pentru că s a dovedit că este cel care a scris cartea verzuie pe care o "oloseam cu toţii la !coala Tac*3emoni: 'ritmetica pentru clasa a treia.

o organizaţie care î!i zicea 9'rmata >ritanică 8ascistă: a aruncat în aer trei camioane încărcate cu dinamită pe strada >en @e*uda. în engleză. în inima Ierusalimului evreiesc# . c$nd vreunul dintre cei care dormeau în apartament avea un co!mar# Pe H "e&ruarie o ma!ină capcană a eCplodat în dreptul clădirii ziarului evreiesc de lim&ă engleză. 9Aos cu represiunea &ritanică 580 . iar casele construite din piatră se zg$lţ$iau !i ele# Mă trezeau uneori strigăte în"iorătoare. c$nd cădea un o&uz. iar circa o sută cincizeci au "ost răniţi# In acea zi.lădirile cu !ase eta(e au "ost trans"ormate în moloz !i dintr o mare parte a străzii au mai rămas doar ruine# . care "usese amplasat pe o alee îngustă ce se desprindea din strada Eep*ania*. pentru Irgun /97u!ine per"idului 'l&ion4:.incizeci !i doi de evrei care locuiau acolo au "ost uci!i în casele lor. cei care apărau @emin Mos*e au reu!it să respingă un atac masiv al trupelor ara&e semiregulate# Duminică 22 "e&ruarie. se zg$lţ$ia tot dealul. tatăl meu cel miop s a dus la cartierul general al 6ărzii -aţionale. trec$nd de partea ara&ilor# Pe H0 "e&ruarie.lădirea a "ost distrusă în întregime !i &ănuiala a căzut pe poliţi!tii englezi care au dezertat. !i s a o"erit să se înroleze# ' tre&uit să recunoască "aptul că eCperienţa lui militară anterioară se limita la compunerea unor a"i!e ilegale. la zece !i !ase minute dimineaţa. Palestine Post# .Poveste despre dragoste si întuneric pentru că nu aveai ce apă să tragi !i pentru că "ereastra era &locată cu saci de nisip# La c$teva minute o dată.

copiii din clasele a treia !i a patra de la Tac*3emoni !i . sediul &irourilor organizaţiilor din Ierusalim !i din întreaga ţară# + parte a clădirii a "ost distrusă în eCplozie !i zeci de oameni au "ost uci!i sau răniţi# In cea de a treia săptăm$nă din martie încercările de a aduce convoaie cu provizii dinspre coastă au e!uat: asediul s a înăsprit. am "ost adunaţi într o dimineaţă într un apartament gol din strada Malac*i# )n t$năr ars de soare. *u&eize*.'mos +z nazistă4: !i altele asemenea0# Pe HH martie ma!ina &ine cunoscută a consulului general american. pe care o !tiam cu toţii pe numele ei ara&. de pe parcele necultivate sau din curţi dosnice părăginite# 'ceastă *u&eize* 581 . care "uma o ţigară !i care ne a "ost prezentat pe numele lui conspirativ. cu un soi de neutralitate ironică. pe care n o mai înt$lnisem dec$t la adulţi# 6ari&aldi ne a dat sarcina să scotocim prin toate curţile !i magaziile după saci goi /9o să i umplem cu nisip:0 !i după sticle /9cineva !tie cum să le umple cu un cocteil care o să i pară inamicului "oarte gustos:0# 'm mai "ost instruiţi !i să culegem nal&ă săl&atică. 6ari&aldi. a intrat în curtea clădirii 'genţiei 5vreie!ti. cu !o"erul ara& al consulului general la volan. iar ora!ul era în pragul "oametei. îm&răcat le(er în 3a3i.asa de 5ducaţie. lipsit de apă !i risc$nd epidemii# 2colile din zona noastră erau înc*ise de la (umătatea lui decem&rie HI=X# -oi. ne a vor&it "oarte serios timp de vreo douăzeci de minute.

din clasele a patra !i a cincea. la cartierul general# 6ari&aldi însu!i m a &ătut pe spate !i mi a aruncat o căutătură piezi!ă# %mi amintesc eCact vor&ele pe care mi le a spus. care erau verzi ca spanacul. au "ost instruiţi de 6ari&aldi să ducă mesa(e între di"eritele posturi ale Hagana*ului de la capătul străzii Eep*ania* !i din (urul cartierului &u*arian# Mama m a po"tit să 9dau dovadă de adevărată maturitate !i să mă las de (ocurile astea copilăre!ti:. doi dintre noi tre&uia să supraveg*em de pe un acoperi! &ine amplasat din strada +&adia* ta&ăra armatei engleze din . iar din c$nd în c$nd unul dintre noi "ugea p$nă la centrul de operaţiuni din apartamentul de pe strada Malac*i ca să i spună lui 6ari&aldi sau unuia dintre ad(uncţii săi cu ce se îndeletnicesc englezii !i dacă sunt semne de pregătire a plecării# >ăieţii mai mari.uv$nt cu cuv$nt# 'u trecut de atunci cincizeci !i trei de ani !i n am uitat nici în ziua de azi# 582 . dar n am putut să i "ac pe plac# 5ram deose&it de priceput la adunarea sticlelor: într o singură săptăm$nă am iz&utit să adun o sută patruzeci !i !ase de sticle goale !i le am cărat. în cutii !i în saci. dar aveau gust mult mai rău# Mai aveam !i o misiune îndeplinită prin rotaţie: c$tă vreme era lumină.azarma ?c*neller.Poveste despre dragoste si întuneric a(uta întru c$tva la îndepărtarea ororii "oametei# Mamele o "ier&eau sau o pră(eau !i apoi "ăceau din ea c*i"tele sau piure. în vreme ce î!i scărpina părul de pe piept prin căma!a desc*eiată: 98oarte "rumos# ? ar putea să mai auzim de tine într o &ună zi#: .

Eerta. a ţinut în aceste zile un (urnal# Parcă îmi amintesc că mama !edea uneori într un ung*er al coridorului. dar putea merge# ?oţia i a "ost ucisă# I a găsit lucrurile.'mos +z După mulţi ani am descoperit că o "emeie pe care o cunosc din copilărie. scriind în caietul ei. ignor$nd o&uzele care eCplodau !i mortierele !i ra"