Amos Oz Poveste despre dragoste si întuneric

Traducere din engleză: Dana Ligia Ilin Humanitas, 2008

Poveste despre dragoste si întuneric

M am născut !i am crescut într un apartament micuţ, cu tavanul scund, a"lat la parter# Părinţii mei dormeau pe o canapea care, atunci c$nd era des"ăcută, seara, aproape că umplea încăperea de la un perete la celălalt# %n "iecare dimineaţă trăgeau patul la loc, ascundeau a!ternuturile în lada de dedesu&t, răsturnau salteaua, apăsau &ine !i ascundeau totul su& o cuvertură de un cenu!iu !ters, peste care împră!tiau apoi ni!te pernuţe orientale, &rodate, a!a înc$t orice urmă a somnului lor de peste noapte se "ăcea nevăzută# 'st"el, dormitorul lor era deopotrivă &irou, &i&liotecă, su"ragerie !i salon# In "aţa acestei camere se a"la odăiţa mea verde, pe (umătate ocupată de un !i"onier p$ntecos# )n coridor lung !i str$mt, întunecat !i puţin cur&at, ca un tunel prin care evadezi din înc*isoare, lega de cele două odăiţe &ucătărioara !i &aia cu closetul# )n &ec c*ior, înc*is într o cu!că de "ier, arunca asupra acestui coridor o penum&ră lugu&ră c*iar !i în timpul zilei# In partea din "aţă, am$ndouă camerele aveau c$te o singură "ereastră, stră(uită de o&loane de metal, care se străduia să arunce o oc*eadă către priveli!tea de la răsărit, dar nu descoperea dec$t un c*iparos pră"uit !i un zid scund, din pietre cioplite grosolan# Printr o desc*izătură c$t palma în pereţii lor din spate, aproape de tavan, &ucătărioara !i &aia se uitau la o curte mică de înc*isoare, încon(urată de ziduri înalte !i a!ternută cu ciment, und e o mu!cată decolorată, a!ezată într un &idon de măsline ruginit, se prăpădea înceti!or t$n(ind
2

'mos +z

după o rază de soare# Pe pervazurile acestor desc*izături ţineam întotdeauna &orcane cu castraveţi muraţi !i mai era acolo un cactus încăpăţ$nat, pus într o vază crăpată ce slu(ea drept g*iveci# De "apt, apartamentul era la su&sol, întruc$t parterul clădirii "usese săpat în coasta pietroasă a dealului# Dealul acesta era vecinul de alături, un vecin greoi, introvertit, tăcut, un deal &ătr$n !i posac, cu manii de &urlac, un deal somnoros, iernatic, care nu *$r!$ia mo&ila !i nu primea pe nimeni în vizită, nu "ăcea nici un zgomot !i nu ne deran(a de"el, însă prin pereţii ce ne despărţeau se "uri!au tot timpul către noi, ca un iz de mucegai sla&, dar persistent, "riguroasa tăcere întunecată !i umezeala posomor$tului nostru vecin# '!adar, c*iar !i vara în casa noastră plutea un strop de iarnă# Musa"irii ziceau: întotdeauna e tare plăcut aici în toiul valului de căldură, at$ta răcoare, c*iar "rig, dar cum vă descurcaţi iarna, -u trece umezeala prin pereţi, -u vi se pare deprimant, .asa era plină oc*i cu cărţi# Tata putea citi în !aisprezece sau !aptesprezece lim&i !i vor&ea unsprezece /toate cu accent rusesc0# Mama vor&ea patru sau cinci lim&i !i citea în !apte sau opt# 1or&eau între ei în rusă sau polonă c$nd nu voiau să pricep eu# /'dică în cea mai mare parte a timpului# .$nd s a înt$mplat ca mama să vor&ească în e&raică despre un armăsar, cu mine de "aţă, tata a repezit o, "urios, în ruse!te: 2to s to&oi, 1idis malci3 riadom snami4 .e te a
3

Poveste despre dragoste si întuneric

apucat, Doar vezi că &ăiatul e aici40 Din considerente culturale, citeau mai ales în germană sau engleză !i presupun că visau în idi!# %nsă pe mine mă învăţau o singură lim&ă, e&raica# Poate se temeau că, dacă !tiu mai multe lim&i, o să "iu !i eu vulnera&il la lingu!irile 5uropei, continentul ăsta minunat !i uciga!# Pe scala de valori a părinţilor mei, cu c$t un lucru era mai occidental, cu at$t era considerat mai cultural# +ric$t de mult i ar "i îndrăgit su"letele lor ruse!ti pe Tolstoi !i Dostoievs3i, &ănuiesc că 6ermania în ciuda lui Hitler le părea mai culturală dec$t 7usia sau Polonia, iar 8ranţa !i mai mult dec$t 6ermania# 'nglia era !i mai sus pe scala lor dec$t 8ranţa# .$t despre 'merica, nu erau prea lămuriţi: la urma urmei, era o ţară în care oamenii împu!cau indieni, (e"uiau trenurile po!tale, goneau după aur !i v$nau "ete# Pentru ei, 5uropa era o ţară a "ăgăduinţei interzisă, un peisa( mult r$vnit, cu "oi!oare !i piaţete pavate cu lespezi vec*i, cu tramvaie, poduri !i clopotniţe, sate pierdute pe coclauri, staţiuni &alneare, păduri !i pa(i!ti înzăpezite# .uvinte precum 9ca&ană:, 9pa(i!te: sau 9g$scăriţă: m au entuziasmat !i m au "ermecat toată copilăria# 'veau aroma senzuală a unei lumi adevărate !i ti*nite, departe de acoperi!urile de tinic*ea, pră"uite, de maidanele acoperite de "iare ruginite !i ciulini, de coastele secetoase ale dealurilor din Ierusalimul nostru ce se su"oca su& povara verii încinse p$nă la al&# %mi era destul să murmur 9pa(i!te:, !i pe dată
4

'mos +z

auzeam mugetele vacilor cu tălăngi la g$t !i clipocitul p$raielor# Dacă înc*ideam oc*ii puteam vedea g$scăriţă desculţă, a cărei ispită îmi umplea oc*ii de lacrimi înainte să "i avut măcar *a&ar de toate astea# .u trecerea anilor, mi am dat seama că Ierusalimul, a"lat su& guvernare &ritanică în anii ;20, ;<0 !i ;=0, tre&uia să "ie un ora! cu o cultură "ascinantă# 'vea mari oameni de a"aceri, muzicieni, învăţaţi !i scriitori: Martin >u&er, 6ers*om ?c*olem, ?#@# 'gnon !i o pleiadă de alţi savanţi !i arti!ti de "runte# )neori, pe c$nd treceam pe strada >en @e*uda sau pe &ulevardul >en Maimon, tata îmi !optea: 9)ite, acela e un savant de renume mondial:# -u pricepeam ce voia să zică# Mă g$ndeam că a avea renume mondial era cumva legat de ni!te picioare neputincioase, pentru că omul acela era adesea un &ătr$n spri(init în &aston care !ont$căia !i purta un costum gros de l$nă c*iar !i vara# Ierusalimul pe care îl admirau părinţii mei se a"la departe de zona în care trăiam: era în 7e*avia cea plină de verdeaţă, cu grădinile !i acordurile ei de pian, era în trei patru ca"enele cu policandre aurite de pe .alea Aa""a sau strada >en @a*uda, în *olurile din @M.' sau din *otelul 7egele David, unde evreii !i ara&ii seto!i de cultură se amestecau cu englezi culţi, cu manie e desăv$r!ite, unde doamne visătoare, cu g$tul lung, pluteau în roc*ii de seară, la &raţul domnilor în costume înc*ise la culoare, unde englezi cu mintea destupată cinau cu evrei culţi
5

Poveste despre dragoste si întuneric

sau cu ara&i !coliţi, unde aveau loc recitaluri, &aluri, serate literare, thés dansants !i se purtau conversaţii ra"inate, artistice# ?au poate că un ast"el de Ierusalim, cu ale sale policandre !i t*Bs dansants, nu eCista dec$t în visurile &i&liotecarilor, pro"esorilor, "uncţionarilor !i legăturilor de cărţi care trăiau în Derem 'vra*am# In orice caz, acolo unde eram noi nu eCista# Derem 'vra*am, zona în care trăiam, ţinea de .e*ov# După mai mulţi ani, c$nd l am citit pe .e*ov /tradus în e&raică0 am "ost convins că este unul dintre noi: unc*iul 1ania trăia c*iar la eta(ul de deasupra, doctorul ?amoilen3o se aplecase asupra mea !i mă cercetase cu m$inile i mari !i puternice c$nd am avut "e&ră !i, o dată, di"terie, Laevs3i, cu ve!nica lui migrenă, era vărul de al doilea al mamei mele !i ne duceam la sala de concerte >eit Haam să l ascultăm pe Trigorin, la matineele de s$m&ătă# 5ram încon(uraţi de tot "elul de ru!i# 5rau mulţi tolstoieni# )nii dintre ei c*iar arătau ca Tolstoi# .$nd am dat peste o "otogra"ie a lui Tolstoi, pe coperta din spate a unei cărţi, am "ost convins că l zărisem adesea prin cartier, preum&l$ndu se pe strada Malac*i sau în (os, pe +&adia*, cu capul gol, cu &ar&a lui al&ă z&$rlită de v$nt, la "el de măreţ ca patriar*ul 'vraam, cu oc*ii arunc$nd "ulgere, av$nd în loc de &aston o creangă, cu ru&a!ca purtată peste pantalonii largi !i încinsă cu o s"oară# Tolstoienii din cartierul nostru /cărora părinţii
6

'mos +z

mei le ziceau tolstoi!ci3i0 erau, p$nă la unul, vegetarieni aprigi, re"ormatori ai lumii cărora le păsa "oarte mult de natură, moralizatori iu&itori ai omenirii, iu&itori ai "iecărei "ăpturi, t$n(ind ve!nic după viaţa de la ţară, după muncile agricole simple, pe c$mpuri !i prin livezi# Dar nu iz&uteau nici măcar să !i cultive plantele din g*ivece: poate că le omorau ud$ndu le prea mult sau poate că uitau să le ude, sau poate o "i "ost vina nesu"eritei administraţii &ritanice care ne punea clor în apă# )nii dintre ei erau tolstoieni care păreau să iasă drept din paginile unui roman de Dostoievs3i: "răm$ntaţi, vor&ăreţi, reprim$ndu !i dorinţele, arz$nd în "lacăra ideilor# Dar în cartierul nostru, Derem 'vra*am, cu toţii, !i tolstoieni, !i dostoievs3ieni, ro&oteau pentru .e*ov# 7estul lumii era numit, în general, 9lumeaceamare:, dar avea !i alte epitete: luminată, eCterioară, li&eră, ipocrită# + cuno!team aproape numai din colecţia mea de tim&re: Danzig, >oemia !i Moravia, >osnia !i Herţegovina, +u&angui .*ari, Trinidad !i To&ago, Denia, )ganda !i Tangani3a# Lumeaceamare era departe de tot, atrăgătoare, minunată, dar pentru noi ea era !i periculoasă !i ameninţătoare# 5i nu i plăceau evreii, pentru că sunt de!tepţi, le scapără mintea, au succes din plin, dar !i pentru că sunt zgomoto!i !i arivi!ti# -u i plăcea nici ce "ăceam aici, pe păm$ntul Israelului, pentru că ne pizmuia p$nă !i pentru "$!ia asta îngustă de mla!tini, &olovăni! !i
7

Poveste despre dragoste si întuneric

de!ert# 'colo, în lume, toţi pereţii erau acoperiţi cu gra""iti: 9Aidanilor, duceţi vă înapoi în Palestina:, a!a că am venit înapoi în Palestina, !i acum lumeaceamare z&iera către noi: 9Aidanilor, căraţi vă din Palestina:# -u numai lumeaceamare era "oarte departe: c*iar !i ţara Israelului era destul de departe# )ndeva, peste dealuri, *ăt departe, răsărea un nou neam de eroi evrei eroici, un neam de oameni ar!i de soare, duri, tăcuţi, cu spirit practic, cu totul alt"el dec$t evreii din diaspora, cu totul alt"el dec$t locuitorii din Derem 'vra*am# Pionieri cutezători !i *$r!iiţi, care au iz&utit să !i "acă un prieten din întunericul nopţii !i au depă!it toate *otarele !i în privinţa relaţiilor dintre un &ăiat !i o "ată, !i invers# -u se ru!inau de nimic# >unicul 'le3sandr a spus o dată: 95i cred că în viitor o să "ie "oarte u!or, un &ăiat va putea să meargă la o "ată !i să i o ceară, pur !i simplu, sau poate că "etele nici n o să mai a!tepte să vină la ele, o să se ducă ele la &ăieţi să le o ceară, cum ai cere un pa*ar de apă:# Miopul unc*i >etsalel a zis, cu m$nie politicoasă: 9'sta nu i &ol!evism curat, să calci în picioare toate tainele, toate misterele,4 ?ă pui cruce emoţiilor,4 ?ă pre"aci întreaga noastră viaţă într un pa*ar cu apă căl$ie,4: )nc*iul -e*emia, din ung*erul lui, a lăsat să i scape c$teva versuri dintr un c$ntec care îmi părea m$r$itul unei "iare încolţite: „Of, lungă mi-e calea şi drumul strâmbat Pe munte, pe câmpul pustiu Of, maică, prin arşiţi şi nea eu te cat
8

'mos +z

Mi-e dor, dar departe te ştiu!..." 'tunci mătu!a Eippora* a spus în ruse!te: 9Da; potoliţi vă odată# 'ţi luat o razna cu toţii, 1ă aude &ăiatul4: 2i atunci au dat o pe ruse!te# Pionierii trăiau dincolo de orizontul nostru, în 6alileea, ?*aron !i în 1ăi# Tineri duri, inimo!i, c*iar dacă sunt, "ire!te, tăcuţi !i c*i&zuiţi, !i tinere solide, sincere !i reţinute, care păreau să !tie !i să înţeleagă totulF te înţelegeau !i îţi înţelegeau încurcătura s"ioasă, !i totu!i se purtau cu tine cu tandreţe, cu seriozitate !i cu respect, ca !i cum nu ai "i "ost un copil, ci un &ăr&at, c*iar dacă unul mai mititel# %n mintea mea, ace!ti pionieri erau oameni puternici, serio!i, independenţi, în stare să !adă roată inton$nd c$ntece de dor s"$!ietor sau de &at(ocură, sau scandaloase c$ntece "ără perdeaF sau în stare să danseze at$t de săl&atic, înc$t să pară că !i ies din trupF dar, de asemenea, în stare să "ie singuri !i să privească în sine, să trăiască su& cerul li&er, să doarmă în corturi, să muncească pe rupte, c$nt$nd ?untem gata totdeauna, 8iii tăi ţi au adus pacea cu "ierul plugului, azi aduc pacea cu pu!ca, +riunde suntem trimi!i, ne du u ucem, oameni în stare să călărească pe cai săl&atici sau pe tractoarele cu roţi ce lasă urme late, care vor&esc ara&a, care cunosc "iecare grotă !i ued, care se pricep la pistoale !i grenade, !i totu!i citesc poezie !i "ilozo"ie: &ăr&aţi voinici cu mintea iscoditoare !i sentimentele &ine ascunse, care pot discuta aproape pe !optite în corturile lor, la licărul lum$nărilor, către orele mici ale dimineţii, despre
9

Poveste despre dragoste si întuneric

sensul vieţilor noastre !i despre alegerile crude între iu&ire !i datorie, între patriotism !i dreptatea universală# )neori mă duceam cu prietenii la depozitul unde se livrau produsele de la Tnuva, ca să i privim venind de peste dealuri, de *ăt departe, cu un camion înv$r"uit cu produse agricole, 9în ve!minte de lucru, cu &ocanci încălţaţi:, !i mă duceam aproape de ei, ca să trag pe nări mirosul de "$n, aromele ameţitoare ale locurilor îndepărtateF în locul de unde vin ei, îmi ziceam, se petrec cu adevărat lucruri măreţe# 'colo se construie!te ţara !i se re"ace lumea, acolo se "ăure!te o nouă societate# 5i î!i pun pecetea pe "aţa păm$ntului !i pe istorie, ară c$mpuri !i plantează vii, scriu un c$ntec nou, î!i în!"acă pu!tile, sar pe cai !i le răspund la împu!cături (e"uitorilor ara&i: ei iau (alnicul nostru lut omenesc !i îi dau "orma unei naţiuni luptătoare# 1isam în taină că într o zi o să mă ia cu ei# 2i o să mă pre"acă !i pe mine într o naţiune luptătoare# .ă !i viaţa mea va deveni un c$ntec nou, o viaţă la "el de curată, sinceră !i simplă ca un pa*ar cu apă într o zi cu zădu"# Peste dealuri, *ăt departe, ora!ul Tel 'viv era !i el un loc senzaţional din care veneau ziare, zvonuri despre teatru, operă, &alet !i ca&aret, precum !i despre arta modernă, politica de partid, ecourile unor dez&ateri "urtunoase !i "r$nturi de &$r"ă rătăcite# La Tel 'viv erau marii sportivi# 2i tot acolo era marea, plină de evrei &ronzaţi care !tiau să înoate# .ine !tie la Ierusalim să înoate, .ine a mai pomenit evrei
10

'mos +z

care înoată, 'stea erau alte gene# + mutaţie# 9.a minunata na!tere a unui "luture dintr un vierme#: 5ra o vra(ă anume în însu!i numele Tel 'viv# De cum am auzit cuv$ntul 9Telaviv:, am văzut cu oc*ii minţii imaginea unui tip zdravăn, cu un maiou al&astru înc*is, &ronzat !i cu umerii laţi, un poet muncitor revoluţionar, un tip în a cărui plămadă n a intrat !i "rica, genul numit Hevreman, cu !apca pusă pe o parte, negli(ent !i totu!i provocator, peste părul c$rlionţat, care "umează ţigări Matusian, cineva care se simte în largul lui în lume: toată ziua munce!te la c$mp sau cu nisip !i mortar, seara c$ntă la vioară, noaptea dansează cu "etele sau le "redonează c$ntece sentimentale printre dune, la lumina lunii pline, iar înainte de ivirea zorilor î!i ia din ascunzătoare pistolul sau mitraliera !i se "uri!ează prin întuneric ca să păzească locuinţele !i c$mpurile# .e departe era Tel 'vivul4 în toată copilăria mea n am "ost acolo dec$t cel mult de cinci !ase ori: mergeam c$teodată să petrecem săr&ătorile cu mătu!ile, surorile mamei# -u numai că lumina din Tel 'viv era !i mai di"erită de cea din Ierusalim dec$t acum, dar c*iar !i legile gravitaţiei erau cu totul altele# +amenii mergeau alt"el la Tel 'viv: săltau !i pluteau, ca -eil 'rmstrong pe lună# La Ierusalim oamenii mergeau întotdeauna ca după un mort sau ca înt$rziaţii la un concert# Mai înt$i puneau (os v$r"ul panto"ului !i încercau păm$ntul# 'poi, după ce a!ezau piciorul, nu se
11

Poveste despre dragoste si întuneric

gră&eau deloc să l mi!te: a!teptasem două mii de ani ca să putem pune piciorul în Ierusalim, !i nu voiam să renunţăm la asta# Dacă ridicam piciorul s ar "i putut să vină cineva !i să ne în!"ace "$!iuţa de ţară# Pe de altă parte, după ce ai ridicat piciorul, nu te pripi să l pui iar (os: cine !tie în ce cui& de vipere poţi călca# ?ute de ani ne am plătit cu s$nge impetuozitatea, am căzut iar !i iar în m$inile du!manilor pentru că am pus picioarele pe păm$nt "ără să ne uităm pe unde mergem# .am a!a pă!eau oamenii în Ierusalim# Dar la Tel 'viv măiculiţă4 întreg ora!ul era o lăcustă uria!ă# +amenii săltau, ca !i casele, străzile, pieţele, &riza mării, nisipul, &ulevardele, !i c*iar norii de pe cer# + dată ne am dus la Tel 'viv de Pa!te !i a doua zi m am sculat dis de dimineaţă, c$nd toată lumea dormea, m am îm&răcat, am ie!it !i m am (ucat de unul singur într un scuar unde erau vreo două &ănci, un leagăn, o groapă cu nisip !i trei patru copaci tineri în care păsărelele ciripeau de(a# Peste c$teva luni, de 'nul -ou, ne am întors la Tel 'viv, !i scuarul nu mai era acolo# 8usese mutat, cu tot cu copăcei, &ănci, groapă cu nisip, păsărele !i leagăn, la celălalt capăt al străzii# 'm rămas uimit: nu pricepeam cum de >en 6urion !i autorităţile desemnate legal puteau îngădui a!a ceva# .um poate să ia cineva dintr odată un scuar !i să l mute, .e urmează acum o să mute Muntele Măslinilor sau Turnul lui David, + să sc*im&e locul Eidului Pl$ngerii, +amenii din Ierusalim vor&eau despre Tel 'viv cu invidie !i m$ndrie, cu admiraţie, dar aproape
12

'mos +z

con"idenţial: ca !i cum ora!ul ar "i "ost un soi de proiect secret crucial al poporului evreu, despre care era mai &ine să nu vor&e!ti prea mult la urma urmei, zidurile au urec*i, spionii !i agenţii inamicului pot p$ndi la orice colţ# Tel 'viv# Mare# Lumină# -isip, sc*ele, c*io!curi pe &ulevarde, un ora! evreiesc al&, nou nouţ, cu linii simple, care cre!te printre cr$ngurile de citrice !i dune# -u doar un loc pentru care cumperi un &ilet !i călătore!ti cu un auto&uz 5gged, ci cu totul alt continent# 'ni la r$nd am ţinut regulat legătura prin tele"on cu neamurile de la Tel 'viv# Ii sunam noi o dată la trei sau patru luni, cu toate că nu aveam tele"on nici noi, nici ei# Mai înt$i le scriam mătu!icii HaGGa !i unc*iului Tsvi, ca să i anunţăm că, să zicem, aveam să i sunăm pe HI din acea lună, care era miercuri, iar miercurea unc*iul Tsvi pleca de la serviciul lui de la clinică la trei, a!a că la cinci tele"onăm de la drog*eria noastră la drog*eria lor# ?crisoarea era trimisă cu mult înainte !i apoi a!teptam răspunsul# In scrisoarea lor, mătu!ica HaGGa !i unc*iul Tsvi ne asigurau că acea miercuri, HI, le convenea de minune, !i vor "i la drog*erie puţin înainte de cinci, !i că să nu ne "acem gri( i dacă nu reu!im să tele"onăm la cinci "iC, că n o să "ugă nicăieri# -u mi amintesc dacă ne puneam cele mai &une *aine în eCpediţia p$nă la drog*erie pentru tele"onul la Tel 'viv, dar nu m a! mira s o "i "ăcut# 5ra o acţiune solemnă# %ncă din duminica dinainte tata îi zicea mamei, 98ania, n ai uitat că e săptăm$na în care sunăm la Tel 'viv , : Luni,
13

Poveste despre dragoste si întuneric

mama zicea, 9'rie*, nu cumva să a(ungi t$rziu acasă poim$ine, să nu iasă vreo încurcătură :# Iar marţi am$ndoi îmi ziceau: 9'mos, nu care cumva să ne "aci vreo surpriză, auzi, nu cumva să te îm&olnăve!ti, auzi, să nu răce!ti ori să cazi p$nă m$ine după amiază:# 2i în seara aceea îmi ziceau, 9Du te la culcare devreme, ca să "ii în "ormă pentru tele"on, nu vrem să ţi sune vocea de parcă nu te am *răni cum tre&uie:# '!a că emoţia cre!tea# Locuiam pe strada 'mos, iar drog*eria era la cinci minute de mers pe (os, pe strada Eep*ania*, însă pe la trei tata îi zicea mamei: J ?ă nu te mai apuci acum de nimic, ca să nu tre&uiască să te zore!ti# J 5u n am pro&leme, dar cum răm$ne cu tine, cu nasul în cărţi, ar putea să ţi iasă cu totul din minte# J 5u, ?ă uit, Din cinci în cinci minute mă uit la ceas# 2i apoi, 'mos o să mi amintească# Po"tim, n am dec$t cinci sau !ase ani !i de(a tre&uie să mi asum o răspundere istorică# aveam ceas cum să "i avut, a!a că tot timpul "ugeam la &ucătărie să văd ce zice ceasul, !i apoi anunţam, ca numărătoarea inversă la lansarea unei nave spaţiale: încă douăzeci !i cinci de minute, încă douăzeci de minute, încă cincisprezece minute, încă zece minute !i (umătate !i în clipa aceea ne ridicăm, încuiem cu gri(ă u!a din "aţă !i purcedem, toţi trei, o luăm la st$nga p$nă în dreptul &ăcăniei domnului 'uster, apoi la dreapta pe strada Eec*aria*, la st$nga pe Malac*i, la dreapta pe
14

'mos +z

Eep*ania* !i drept în drog*erie, zic$nd: J >ună ziua, domnule Heinemann, ce mai "aceţi, 'm venit să tele"onăm# +mul !tia per"ect, desigur, că miercurea venim să ne sunăm neamurile din Tel 'viv !i !tia că Tsvi lucrează la clinică !i că HaGGa are o slu(&ă importantă la Liga 8emeilor Muncitoare, că @igal vrea să se "acă sportiv c$nd o să "ie mare !i că sunt &uni prieteni cu 6olda MeGerson /care a devenit apoi 6olda Meir0 !i cu Mi!a DolodnG, căruia pe aici i se zicea Mos*e Dol, însă noi tot îi aminteam: 9'm venit să ne sunăm neamurile de la Tel 'viv:# Iar domnul Heinemann zicea: 9Da, "ire!te, vă rog să luaţi loc:# 'poi ne spunea o&i!nuita lui glumă despre tele"on# 9+dată, la .ongresul ?ionist de la Euric*, s au auzit ni!te z&ierete cumplite dintr o încăpere vecină# >eri Loc3er l a între&at pe Harz"eld ce se înt$mplă, iar Harz"eld i a eCplicat că tovară!ul 7u&as*ov vor&e!te cu >en 6urion, care e la Ierusalim# K1or&e!te la IerusalimL, a eCclamat >eri Loc3er, Kpăi atunci de ce nu "olose!te tele"onul,L: Tata zicea: 9'cuma "ormez numărul:# 2i mama zicea: 95 prea cur$nd, 'rie*# Mai sunt c$teva minute:# 5l răspundea: 9Da, dar mai tre&uie să ne dea legătura /pe atunci nu era tele"on direct0:# Mama: 9Da, dar dacă se nimere!te să ne dea imediat legătura !i încă n au a(uns,: Tata răspundea: 9'tunci o să încercăm mai t$rziu:# Mama: 9-u, o să !i "acă gri(i, o să creadă că au ratat convor&irea:#
15

Poveste despre dragoste si întuneric

Pe c$nd se ciorovăiau a!a, dintr odată era aproape cinci# Tata lua receptorul, ridic$ndu se în picioare, !i i spunea operatoarei: 9>ună ziua, doamnă# 1ă rog să mi daţi Tel 'viv M=8:# /?au cam a!a ceva: trăiam încă în lumea numerelor cu trei ci"re#0 )neori operatoarea răspundea: 91ă rog să a!teptaţi c$teva minute, domnule, vor&e!te !e"ul po!tei:# ?au domnul ?itton# ?au domnul -as*as*i&i# 2i eram destul de agitaţi: ce o să !i înc*ipuie despre noi, Puteam vedea ca aievea această singură linie care lega Ierusalimul de Tel 'viv !i, prin Tel 'viv, de restul lumii# 2i dacă această unică linie era ocupată, eram rupţi de lume# Linia !erpuia prin deserturi !i st$nci, peste dealuri !i văi, !i mă g$ndeam că asta e o mare minune# Tremuram: dacă vin noaptea "iarele !i rup linia cu colţii, ?au dacă o taie ni!te ara&i răi, ?au dacă pătrunde în ea ploaia, ?au dacă e un incendiu, -u se !tie niciodată# Linia asta !erpuia, at$t de vulnera&ilă, nepăzită, se cocea la soare, nu se !tie niciodată# Mă simţeam plin de recuno!tinţă "aţă de oamenii care au pus linia asta, a!a de cura(o!i, a!a de îndem$natici, doar nu i lucru de !agă să întinzi o linie de la Ierusalim la Tel 'viv# 2tiam din eCperienţă: o dată am întins o s$rmă din odaia mea p$nă în odaia lui 5liGa*u 8riedmann, a"lată doar peste două case !i o grădină, !i c$tă trudă, cu copacii din cale, vecinii, !opronul, zidul, treptele, tu"ele# După ce a!teptam un pic, tata î!i spunea că !e"ul po!tei sau domnul -as*as*i&i tre&uie să "i
16

'mos +z

s"$r!it de vor&it, a!a că lua iar receptorul !i i spunea operatoarei: 91ă rog să mă scuzaţi, doamnă, vă cerusem să mi "aceţi legătura cu Tel 'viv M=8:# 5a zicea: 9'm scris numărul, domnule# 1ă rog să a!teptaţi: /sau 91ă rog să aveţi ră&dare:0# Tata zicea: 9'!tept, doamnă, "ire!te că a!tept, dar !i acolo sunt oameni care a!teaptă:# 'cesta era "elul lui de a i sugera politicos că, de!i suntem într adevăr oameni culţi, eCistă o limită a ră&dării noastre# 5ram persoane &ine crescute, dar nu eram "raieri# -u puteam "i m$naţi ca oile la în(ung*iat# 'cea idee că te poţi purta cu evreii oricum po"te!ti era moartă, o dată pentru totdeauna# 'poi, &rusc, tele"onul ţ$r$ia acolo, în drog*erie, !i întotdeauna era un sunet "oarte emoţionant, o clipă de vra(ă, !i conversaţia suna cam a!a: J 'lo, Tsvi, J La tele"on# J 'ici e 'rie*, din Ierusalim# J Da, 'rie*, &ună, aici e Tsvi, ce mai "aci, J Toate &une pe aici# 1or&im de la drog*erie# J 2i noi# .e noutăţi ai, J -imic nou pe aici# Dar pe la voi, Tsvi, ?pune mi cum o duceţi# J Totul e &ine# -imic special# ?untem &ine cu toţii# J Lipsa ve!tilor e o veste &ună# -ici aici nu s noutăţi# ?untem &ine cu toţii# 2i voi, J 2i noi suntem &ine# J 'sta e &ine# 1rea !i 8ania să vor&ească# 2i apoi totul de la capăt, la "el# .e mai "aceţi, .e mai e nou,
17

o &aie de s$nge. nu doar părinţilor mei să !i eCprime sentimentele personale# -u le era deloc greu să eCprime sentimentele o&!te!ti erau oameni inimo!i !i !tiau să vor&ească# +. cum mai !tiau să vor&ească4 5rau în stare să converseze ore în !ir. o să vor&im iar în cur$nd# . 8reud. 9pro&lema "emeilor:. un dezastru cumplit. 9arta în opoziţie cu viaţa:. dez&ăt$nd scandat colonialismul. un pogrom. nordul '"ricii !i . la urma urmei. Aa&otins3i. cu mare însu"leţire. pun$nd tot su"letul. tancurile lui Hitler aproape că ne a(unseseră în prag din două direcţii. însă în clipa 18 . d$ndu le lacrimile de at$ta patetism. ara&ii s ar putea ridica să ne ucidă pe toţi. ar putea "i răz&oi.eea ce înţeleg acum din acele conversaţii tele"onice este c$t de greu le era tuturor. erau doar st$ngace# .e mai e nou.Poveste despre dragoste si întuneric 2i apoi: 9'cum 'mos vrea să zică !i el ceva:# 2i asta era toată discuţia# . aceasta ar putea "i ultima oară. dreptatea.e &ine că am a"lat cum o mai duceţi !i voi# + să scriem !i sta&ilim următoarea convor&ire# + să vor&im# Da# ?igur# .aucazul. despre -ietzsc*e. cine !tie ce ne mai a!teaptă. ?talin.e &ine că am a"lat cum o mai duceţi# . 9c*estiunea agrară:. ar putea "i răzmeriţe.ur$nd# Pe cur$nd# 'veţi gri(ă de voi# Toate cele &une# 2i vouă# Dar nu era o glumă: vieţile noastre at$rnau de un "ir# 'cum îmi dau seama că nu erau deloc siguri că vor mai vor&i cu adevărat vreodată. antisemitismul. >ine# Păi. cine !tie ce se poate înt$mpla. 'ceste replici goale nu erau cu adevărat goale.

nu o stăp$neau pe deplin# + vor&eau cu un soi de o&sesie a preciziei# ?e răzg$ndeau adesea !i spuneau cu alte cuvinte ceea ce tocmai rostiseră# Poate că a!a se simte un !o"er miop c$nd încearcă să !i di&uiască drumul noaptea printr un la&irint de străduţe dosnice dintr un ora! necunoscut. !i ei trăiau cu spaima de ridicol# ?e temeau de el ca de moarte# . era o mare lipsă de cuvinte: e&raica era o lim&ă încă insu"icient de naturală. în conversaţie. !i era greu de !tiut ce o să iasă de "apt c$nd o vor&e!ti# -u puteau "i siguri niciodată că nu vor rosti ceva ridicol. că s a speriat sau că cineva era speriat. c$nd tata vor&ea despre 19 .'mos +z în care încercau să !i eCprime un sentiment personal nu ie!ea dec$t ceva oarecum crispat. cuv$ntul "olosit de ea pentru 9spaimă: însemna 9p$rţ:# -imănui dintre ceilalţi nu i se părea amuzant sau poate doar se pre"ăceau# Tot a!a. eu iz&ucneam în r$s# In argou. cu siguranţă nu era o lim&ă intimă. întruc$t manierele &urg*eze europene întăreau constr$ngerile comunităţii evreilor religio!i# Practic. care cuno!teau &ine e&raica. de "apt. totul era 9interzis: sau 9nu se "ace: sau 9nu i "rumos:# Pe l$ngă aceasta. o pro"esoară pe nume Lilia >ar ?am3*a# +ri de c$te ori zicea. într o ma!ină străină# Intr o s$m&ătă a venit la noi în vizită o prietenă de a mamei. sec. rezultatul unui !ir de generaţii care î!i reprimaseră sau î!i negaseră adevăratele sentimente# + du&lă negaţie. c*iar speriat. două r$nduri de g*ilimele.*iar !i cei ca părinţii mei.

Poveste despre dragoste si întuneric 9cursa înarmărilor: sau tuna !i "ulgera împotriva deciziei ţărilor -'T+ de a reînarma 6ermania. atunci c$nd ziceam 9?ora lui )ri e într un impas: în nu !tiu ce pro&lemă. dacă o "emeie a(ungea în impas însemna că e însărcinată# 9In noaptea aia. nu zicea de ce. nu zicea de ce cum să zică a!a ceva. %n clipele lor de intimitate nu vor&eau niciodată între ei în e&raică# Poate că în clipele lor cele mai intime nu vor&eau deloc# -u spuneau nimic# Totul era um&rit de teama de a părea ridicoli sau de a spune ceva ridicol# 'parent. în 6alileea !i în săl&ăticia ţărmului Mării Moarte# Le admiram siluetele masive !i g$nditoare. în acea vreme pe cea mai înaltă treaptă a scării prestigiului se a"lau pionierii# %nsă pionierii trăiau departe de Ierusalim. a!ezate între tractor !i păm$ntul arat. !i nici nu încăpea vor&ă să l între&# După mulţi ani am a"lat că. cei care citeau ziarul socialist Davar în 20 . în magazie. tata î!i încreţea &uzele !i î!i prindea între degete rădăcina nasului# 8ire!te. nu pricepeam deloc de ce îl scotea din "ire# Desigur. a adus o în impas. prin anii . în 1ăi. iar a doua zi cutărică se "ăcea că n o cunoa!te#: '!a că. care apăreau pe a"i!ele 8ondului -aţional 5vreiesc# Pe locul de su& pionieri stătea 9comunitatea a"iliată:. înainte de a veni eu pe lume.<0. tata se încrunta ori de c$te ori "oloseam cuv$ntul 9impas:: o vor&ă destul de nevinovată. ca "actor de descura(are împotriva lui ?talin# Ha&ar n avea că acel cuv$nt de prin cărţi pe care îl "olosea pentru 9înarmare: însemna 9"##: în argou# Pe de altă parte.

manierele eCagerate ale unor ma(ordomi în"umuraţi. adică terori!tii. cu toţii. alături de o *oardă de intelectuali eCcentrici. &ăr&aţi îm&răcaţi în 3a3i !i contri&ua&ili ai "ondului voluntar de solidaritate . "anatici ai cumpătării. desigur. carieri!ti !i arti!ti egocentrici de tipul cosmopolitan decadent. clasei muncitoare. 9'l&astru (os !i al&astru sus N . individuali!ti !i ni*ili!ti du&io!i. vieţii sănătoase. nord a"ricani. pe verandă. nespus4: +pu!i acestei comunităţi consolidate erau 9nea"iliaţii:. Hagana* !i 8ondul ?ănătăţii. !i apoi Gemeniţi. disciplinei de partid !i măslinelor necondimentate din cunoscutul &orcan Tnuva. lucrurilor "ăcute în casă. sno&i anglo"ili. m$ncători de salată cu omletă !i iaurt. dar ce să i "aci. dar era oare vina noastră că au pre"erat să stea !i să l a!tepte pe Hitler în loc să vină aici c$t mai 21 . evrei germani care nu au reu!it să scape de comportamentul nemţesc. amestecaţi cu tot soiul de paria. supravieţuitorii.'mos +z maiou.omunitară. pe care îi tratam în general cu compătimire !i un strop de silă: &iete epave. 3urzi !i locuitori ai ?alonicului. cu toţii. precum !i pio!ii evrei din Mea* ?*earim !i comuni!tii ultraortodoc!i 9care urăsc ?ionul:. "raţii no!tri. după părerea noastră. mem&ri în Histadrut.onstruim ţara cu drag nespus. "ără îndoială. &ogăta!i levantini "ranţuziţi care aveau. responsa&ilităţii. material uman promiţător. georgieni.utia . ar "i "ost nevoie de ră&dare !i trudă uria!ă# In a"ară de toţi ace!tia mai erau re"ugiaţii.

nu de a noastră0# ?upravieţuitori ca domnul Lic*t. nu spre trecut.Poveste despre dragoste si întuneric era timp. cu o mutră dezgustată. aici. ne a(unge !i c*iar ne prisose!te istoria evreilor. !i dacă c*iar tre&uie să scormonim trecutul.urăţătorie c*imică !i călcat la a&uri:# . de "apt# +ricum. nu i nevoie să stricăm totul cu această poveste evreiască deprimantă care nu înseamnă altceva dec$t o droaie de necazuri /ei "oloseau întotdeauna cuv$ntul din idi!. !i nici pe noi. din vremurile &i&lice !i de la Hasmoneeni. "eţele noastre. a!a înc$t &ăiatul să !i dea seama că aceste tsores sunt un soi de &oală de a lor. cu sc$r&ă. în care dormea pe o saltea noaptea. ci cu ură. 2i măcar de n ar mai trăncăni mereu în idi! !i nu ne ar mai împuia urec*ile cu toate lucrurile pe care le au îndurat acolo. într o eCpresie de dispreţ sau dezgust# De o&icei !edea în pragul prăvăliei. iar ziua "ăcea salteaua sul !i î!i des"ă!ura mica a"acere numită 9. a!tept$ndu !i clienţii. că asta nu i punea într o lumină prea &ună. De ce s au lăsat m$naţi ca oile la în(ung*iere în loc să se organizeze !i să riposteze. iar c$nd trecea vreun copil din cartier întotdeauna scuipa într o parte !i !uiera printre &uzele pungite: 9)n milion de Dinder au omor$t4 Pu!tani ca tine4 I au măcelărit4: -u spunea asta cu tristeţe.olţurile gurii îi erau ve!nic trase în (os. sunt întoarse spre viitor. între pionieri !i "ăcătorii de tsores# ?tăteau cu un 22 . tsores. căruia pu!tii din cartier îi zic 9Milion de Dinder:# Inc*iriase o g*eretă pentru &ilete pe strada Malac*i. de parcă ne ar "i &lestemat# Părinţii mei nu aveau un loc clar pe scara asta.

de"etism plin de la!itate. a!a înc$t ara&ii să se îndure de noi !i să catadicsească să ne îngăduie să trăim aici.ontri&uţia lui maCimă era să !i pună cuno!tinţele de engleză în slu(&a conspiratorilor !i să scrie din c$nd în c$nd un mani"est ilegal !i incendiar despre 9per"idul 'l&ion:# Părinţii mei erau atra!i de elita intelectuală din 7e*avia. la picioarele lor idealurile astea le păreau părinţilor mei un împăciuitorism lipsit de coloana verte&rală.omunitară0 !i cu celălalt în aer# %n inima lui. -oii ?ioni!ti disidenţii ai lui Aa&otins3i. la literatură# Tata !i a luat licenţa în literatură la )niversitatea din 1ilna /acum 1ilnius0 !i a doua licenţă la )niversitatea de pe Muntele ?copus. cu toate că era "oarte departe de &om&ele !i pu!tile lor# . de tipul celor care au caracterizat viaţa de secole întregi a diasporei evreie!ti# Mama.utia .'mos +z picior în comunitatea a"iliată /erau înscri!i la 8ondul ?ănătăţii !i î!i plăteau cotizaţia la . a&andonarea completă a visului la un stat evreiesc. care a studiat la )niversitatea din Praga !i a a&solvit )niversitatea din Ierusalim. dădea meditaţii studenţilor care se pregăteau pentru eCamene la istorie !i. însă idealurile paci"iste din >rit ?*alom ul lui Martin >u&er înrudire sentimentală între evrei !i ara&i.eea ce înrăutăţea !i mai mult lucrurile era "aptul că cei 23 . dar nu avea vreo !ansă să ocupe o "uncţie didactică la )niversitatea 5&raică într o vreme în care numărul eCperţilor în literatură din Ierusalim îl depă!ea cu mult pe cel al studenţilor# . uneori. tata era apropiat de ideologia celor nea"iliaţi.

la 1ilna sau la 1ar!ovia. la Ierusalim. dacă voiai. sever !i în acela!i timp destul de s"ios. cu toate că puteai.$nd se trezea "aţă în "aţă cu un pionier în 3a3i. să i arăţi acestui muncitor că e!ti democrat !i nu um&li cu nasul pe sus# %nsă aici. c$t o declaraţie limpede de intenţie în ceea ce prive!te o&ligaţia noastră de a "i amuzanţi în vremuri grele# .Poveste despre dragoste si întuneric mai mulţi dintre lectori aveau licenţe adevărate. era "oarte clar cum tre&uie să te adresezi unui proletar# 8iecare î!i cuno!tea lungul nasului. nu ca (igărita cali"icare polono ierusalimică a tatălui meu# '!adar. î!i susţinea nea&ătut cele c$teva drepturi. politicos. diplome strălucitoare de la universităţi germane cele&re. ca în 7usia comunistă. tata era. aceste &ancuri erau destul de căznite: nu erau at$t specimene de umor viu. !i repeta la nes"$r!it acela!i repertoriu de &ancuri /pe care le numea 9anecdote: sau 9vor&e de du*:0# In general. un vlăstar al clasei 24 . se străduia întotdeauna să "ie plăcut !i amuzant. s a mulţumit cu un post de &i&liotecar la >i&lioteca -aţională de pe Muntele ?copus !i stătea p$nă t$rziu nopţile să !i scrie cărţile despre romanul scurt e&raic sau scurta istorie a literaturii universale# Tata era un &i&liotecar cult. un revoluţionar. tata era în mare încurcătură# In lumea mare. care se înclina în "aţa superiorilor. cu cravată. un intelectual devenit muncitor. oc*elari rotunzi !i o *aină cam (erpelită. doar ec*ivoc# Pe de o parte. totul era ec*ivoc# -u cu susul în (os. se gră&ea să le desc*idă u!a "emeilor. "ără îndoială. recita cu pasiune versuri în zece lim&i.

meditatori ori denti!ti# -u erau evrei religio!iF mergeau la sinagogă doar de @om Dippur !i c$teodată la procesiunea de ?im*at Tora*. în vreme ce tata se considera cel puţin în ad$ncul inimii un "el de intelectual dezrădăcinat. se spunea că acel muncitor are un soi de diplomă de c*imist !i mai era !i un pionier devotat. viaţa culturală a ţării. erou al 7evoluţiei 5vreie!ti. clasa muncitoare. plin de sudoare. dezertor de pe "rontul pe care se clădea patria# Mulţi dintre vecinii no!tri erau "uncţionari mărunţi. mici comercianţi cu amănuntul. că nu se !tie ce o mai "i# 'veau cu toţii studii mai mult sau mai puţin înalte.'mos +z de mi(loc. casieri la &ancă sau la cinematogra". atacul lui Dii*ring împotriva lui MarC. dar lucrul acesta le dădea o oarecare crispare# 'veau cu toţii păreri "oarte limpezi despre Mandatul >ritanic. totu!i aprindeau lum$nări în noaptea de vineri. romanele lui Dnut Hamsun. pentru a păstra un rest de iudaism !i poate !i din prudenţă. sarea păm$ntului. c*estiunea ara&ă sau drepturile "emeilor# 5rau g$nditori !i predicatori de tot soiul. ca să "ie în siguranţă. pro"esori la !coală. în vreme ce interlocutorul lui era un muncitor din construcţii. miop !i deloc îndem$natic# %ntr un "el. care trudea cu m$inile. deţinătorul unei poziţii modeste la >i&lioteca -aţională. despre viitorul sionismului. era un om instruit. în salopetă !i &ocanci# Pe de altă parte. care pledau. c*iar dacă mai din (osul clasei de mi(loc. autor de articole !i de cărţi. pentru 25 . de pildă.

Poveste despre dragoste si întuneric

ridicarea interdicţiei puse de evreii ortodoc!i asupra lui ?pinoza sau pentru o campanie în care să se eCplice ara&ilor palestinieni că nu sunt în realitate ara&i, ci descendenţii vec*ilor evrei, sau "ăceau o dată pentru totdeauna sinteza ideilor lui Dant !i Hegel, a învăţăturilor lui Tolstoi !i sionism, sinteză care ar da na!tere aici, în Ţara Israelului, unui mod de viaţă minunat de curat !i sănătos, sau pentru promovarea laptelui de capră, sau pentru o alianţă cu 'merica !i c*iar cu ?talin în vederea alungării englezilor, sau pentru ca toată lumea să "acă în "iecare dimineaţă ni!te eCerciţii "izice simple, care să alunge posomorala !i să puri"ice su"letul# 'ce!ti vecini, care se adunau în curticica noastră în după amiezile de s$m&ătă ca să soar&ă ceai rusesc, erau aproape cu toţii neîndem$natici# +ri de c$te ori cineva avea nevoie să repare o siguranţă, să sc*im&e o garnitură la ro&inet sau să dea o gaură în perete, îl c*ema pe >aru*, singurul &ăr&at din cartier în stare de o atare vră(itorie, !i de aceea poreclit 9>aru* M$ini de 'ur:# Toţi ceilalţi !tiau să analizeze, cu o retorică aprigă, importanţa pe care o are pentru poporul evreu întoarcerea la o viaţă &azată pe agricultură !i munca manuală: avem aici mai mulţi intelectuali dec$t ne tre&uie, declarau ei, dar ne lipsesc cei care lucrează cu m$inile# Dar în cartierul nostru, în a"ara lui >aru* M$inide 'ur, nu se mai vedea picior de muncitor# -u aveam nici vreun intelectual de categorie grea# Toată lumea citea o grămadă de ziare, !i toată
26

'mos +z

lumea adora să vor&ească# )nii poate că erau pricepuţi la tot soiul de lucruri, alţii poate că aveau mintea ascuţită ca &riciul, dar cei mai mulţi dintre ei pur !i simplu declamau cam ceea ce citiseră prin ziare sau în ploaia de pam"lete !i de mani"este ale partidului# .opil "iind, nu puteam să simt dec$t vag prăpastia dintre dorinţa lor av$ntată de a re"ace lumea !i "elul în care î!i "răm$ntau &orul pălăriei c$nd li se o"erea o cană de ceai ori cumplita st$n(eneală care îi "ăcea să se îm&u(oreze c$nd mama se apleca /doar un pic0 ca să le pună za*ăr în ceai !i "rumosul ei decolteu dezgolea ceva mai multă piele: zăpăceala degetelor lor, care încercau să se c*ircească în ele !i să nu mai "ie degete# Toate astea veneau direct din .e*ov !i îmi dădeau, de asemenea, o senzaţie de provincialism: că sunt pe lume locuri în care mai eCistă viaţă adevărată, *ăt departe de aici, într o 5uropă dinaintea lui Hitler, în care se aprind în "iecare seară sute de lumini, doamne !i domni se adună să &ea ca"ea cu "ri!ca în încăperi cu lam&riuri de ste(ar sau !ed în ti*nă în ca"enele, su& candela&rele aurite, se îndreaptă &raţ la &raţ spre un spectacol de operă sau de &alet, urmăresc îndeaproape viaţa marilor arti!ti, pove!ti de dragoste în"lăcărată, inimi s"ăr$mate, iu&ita pictorului se îndrăgoste!te de prietenul lui cel mai &un, compozitorul, !i iese în toiul nopţii cu capul gol în ploaie, !i stă singură pe podul cel vec*i a cărui imagine tremură în apa r$ului# -imic din toate astea nu se înt$mpla în
27

Poveste despre dragoste si întuneric

cartierul nostru# 'st"el de lucruri se petrec doar dincolo de dealuri, *ăt departe, în locuri în care oamenii trăiesc nec*i&zuit# De eCemplu, în 'merica, unde oamenii sapă după aur, (e"uiesc trenuri po!tale, st$rnesc goana dezlănţuită a cirezilor peste c$mpii nes"$r!ite, iar cel care ucide mai mulţi indieni capătă "ata# 'sta era 'merica pe care o vedeam la cinematogra"ul 5dison: "ata cea "rumoasă era premiul celui mai &un oc*itor# .e puteai "ace cu un ast"el de premiu n aveam nici cea mai mică idee# Dacă ne ar "i arătat în acele "ilme o 'merică unde &ăr&atul care împu!că cele mai multe "ete este răsplătit cu un indian c*ipe!, a! "i crezut pur !i simplu că a!a stau lucrurile# .el puţin în acele lumi îndepărtate, în 'merica !i în alte locuri minunate din al&umul meu cu tim&re, la Paris, 'leCandria, 7otterdam, Lugano, >iarritz, ?t# Morritz, locuri în care &ăr&aţi asemenea zeilor se îndrăgosteau, se încăierau politicos, erau învin!i, renunţau la luptă, plecau în pri&egie, !edeau !i &eau singuri noaptea prin &aruri sla& luminate din *oteluri de pe &ulevarde din ora!e potopite de ploaie# 2i trăiau nec*i&zuit# .*iar !i în acele romane de Tolstoi !i Dostoievs3i, pe tema cărora tot discutau, eroii trăiau nec*i&zuit !i mureau pentru iu&ire# ?au pentru vreun ideal înalt# ?au de tu&erculoză !i inimă rea# 2i pionierii aceia ar!i de soare, de pe vreun deal din 6alileea, trăiau nec*i&zuit# -imeni din cartierul nostru n a murit vreodată din pricina tu&erculozei, a iu&irii neîmpărtă!ite
28

'mos +z

sau a idealismului# 5rau tot ce vreţi, în a"ară de nec*i&zuiţi# -u numai părinţii mei# .u toţii# 'veam o regulă de "ier, că nu tre&uie să cumpărăm nimic importat, nimic străin, dacă putem cumpăra un produs ec*ivalent de al nostru# %nsă c$nd mergeam la &ăcănia domnului 'uster, la colţul dintre străzile +&adia* !i 'mos, tre&uia să alegem între &r$nză de la 3i&&utz, "ăcută de cooperativa evreiască Tnuva, !i &r$nză ară&ească: &r$nza ară&ească din satul apropiat, Li"ta, era produs auto*ton sau de import, 6rea între&are# 5 adevărat, &r$nza ară&ească era un pic mai ie"tină# Dar dacă iei &r$nză ară&ească nu cumva trădezi sionismul, )ndeva, într un 3i&&utz sau mos*av, în valea Aezreel sau pe dealurile 6alileii, o pionieriţă eCtenuată !edea, poate cu lacrimi în oc*i, !i împac*eta această &r$nză evreiască pentru noi cum am putea să i întoarcem spatele !i să cumpărăm &r$nză străină, -e lasă inima să "acem asta, Pe de altă parte, dacă &oicotăm produsele vecinilor no!tri ara&i sporim !i perpetuăm ura dintre popoarele noastre# 2i vom "i în parte răspunzători de s$ngele ce se va vărsa, Doamne "ere!te# .u siguranţă umilul "ella* ara&, truditor simplu !i cinstit al păm$ntului, al cărui su"let încă nu a "ost p$ngărit de miasmele vieţii la ora!, nu e nici mai mult, nici mai puţin dec$t "ratele negricios al mu(i3 ului simplu, cu su"let no&il, din povestirile lui Tolstoi4 'm putea "i oare a!a de lipsiţi de inimă înc$t să întoarcem spatele &r$nzei sale ţărăne!ti, 'm putea "i oare at$t de cruzi înc$t
29

Poveste despre dragoste si întuneric

să l pedepsim, De ce, Pentru că viclenii &ritanici !i e"endi i corupţi l au asmuţit împotriva noastră, -u# De data asta c*iar că vom cumpăra &r$nza din satul ara&, care, "ie vor&a între noi, e cu adevărat mai gustoasă dec$t cea de la Tnuva !i, pe deasupra, e !i un picuţ mai ie"tină# Dar iară!i, dacă ne g$ndim !i mai &ine, dacă &r$nza ară&ească nu e prea curată, .ine !tie cum arată "ermele lor, Dacă se dovede!te, prea t$rziu, că &r$nza lor e plină de germeni, 6ermenii erau unul dintre cele mai cumplite co!maruri# 5rau ca antisemitismul: nu reu!eai niciodată să dai cu oc*ii de un antisemit sau de un germen, dar !tiai "oarte &ine că te p$ndesc din toate părţile, ascun!i vederii# De "apt, nu e adevărat că nimeni dintre noi nu a zărit vreodată un germene: eu da# 'veam o&iceiul să mă uit "oarte atent vreme îndelungată la o &ucată de &r$nză vec*e, p$nă ce deodată începeam să văd mii de c*estii micuţe !i zv$rcolitoare# La "el cu "orţa de gravitaţie din Ierusalim, care era mult mai mare dec$t acum, !i germenii erau mult mai mari !i mai puternici# I am văzut cu oc*ii mei# Intre clienţii din &ăcănia domnului 'uster se isca o mică dispută: să cumperi sau nu &r$nză ară&ească, Pe de o parte, 9mila începe de acasă:, a!a că era datoria noastră să cumpărăm numai &r$nza TnuvaF pe de altă parte, 9tre&uie să "ie o singură lege pentru voi !i pentru străinii din s$nul vostru:, a!a că uneori ar tre&ui să cumpărăm &r$nza vecinilor no!tri ara&i, 9pentru că străini eraţi în ţara 5g*ipetului:# 2i, oricum,
30

'mos +z

înc*ipuiţi vă cu ce dispreţ s ar "i uitat Tolstoi la cineva care cumpără sau nu o &r$nză !i nu alta doar din cauza di"erenţei de religie, de naţionalitate sau de rasă4 .um răm$ne cu valorile universale, )manismul, 8răţia dintre oameni, 2i totu!i, c$t de (alnic, c$t de neconvingător, c$t de mesc*in e să cumperi &r$nză ară&ească doar pentru că te costă cu c$teva parale mai puţin, în loc de &r$nza "ăcută de pionieri, care se spetesc pentru &inele nostru4 7u!ine4 7u!ine !i iar ru!ine4 +ricum ai da o, ru!ine !i iar ru!ine4 1iaţa era plină oc*i de ast"el de ru!ine !i iară!i ru!ine# Iată altă dilemă tipică: tre&uie sau nu să trimiţi "lori de ziua na!terii, 2i dacă da, ce "lori, 6ladiolele erau "oarte scumpe, dar erau "lori sensi&ile, aristocratice, culte, nu cine !tie ce ier&uri asiatice pe (umătate săl&atice# Puteam culege c$te anemone !i ciclame voiam, dar nu se considera că ar "i potrivit să le trimiţi cuiva de ziua lui sau la lansarea unei cărţi# 6ladiolele aminteau de recitaluri, petreceri măreţe, teatru, &alet, cultură, sentimente pro"unde !i delicate# >un, trimitem gladiole# 2i la nai&a cu zg$rcenia# Dar apoi se punea între&area dacă !apte nu sunt prea multe, Iar cinci prea puţine, Poate că !ase, atunci, ?au trimitem !apte, la urma urmei# La nai&a cu zg$rcenia# Putem încon(ura gladiolele cu o pădure de asparagus !i scăpăm cu !ase# Pe de altă parte, nu cumva c*estia asta e demodată, 6ladiole, .ine nai&a mai trimite în zilele noastre gladiole, în 6alileea,
31

Poveste despre dragoste si întuneric

pionierii î!i trimit oare unul altuia gladiole, La Tel 'viv oamenii î!i mai pierd vremea cu gladiole, 2i, oricum, la ce sunt &une, Te costă oc*ii din cap !i după patru cinci zile a(ung la gunoi# '!adar, ce să dăm în locul lor, .e ziceţi de o cutie cu &om&oane de ciocolată, + cutie cu &om&oane de ciocolată, Păi, e c*iar mai ridicolă dec$t gladiolele# Poate că ideea cea mai &ună ar "i să luăm, pur !i simplu, ni!te !ervete sau un set de suporturi pentru pa*are, din alea rotun(ite, "ăcute din metal argintiu, cu m$nere drăgăla!e, pentru ceaiul "ier&inte, un dar ce nu sare în oc*i !i e at$t "rumos, c$t !i "oarte util, !i n o să "ie azv$rlit, ci "olosit mulţi ani !i, ori de c$te ori îl vor "olosi, o să se g$ndească, pentru o "r$ntură de clipă, la noi# Peste tot puteai deslu!i tot soiul de mici emisari ai 5uropei, tăr$mul "ăgăduinţei# De eCemplu, mani3in, omuleţii care ţineau o&loanele desc*ise în timpul zilei, "igurinele acelea de metal: c$nd voiai să înc*izi o&loanele îi răsuceai, a!a că toată noaptea at$rnau cu capul în (os# '!a au at$rnat Mussolini !i amanta lui, .lara Petacci, la s"$r!itul celui de al Doilea 7ăz&oi Mondial# 5ra cumplit, era în"iorător, nu "aptul că i au sp$nzurat, asta o meritau, ci "aptul că i au at$rnat cu capul în (os# 'proape că îmi părea rău pentru ei, cu toate că n ar "i tre&uit: ţi ai ie!it cumva din minţi, ?ă ţi pară rău pentru Mussolini, 5 ca !i cum ţi ar părea rău pentru Hitler4 Dar am "ăcut o eCperienţă, ra am lăsat să at$rn cu capul în (os, prins cu picioarele de o
32

'mos +z

ţeava din perete, !i după c$teva minute tot s$ngele mi s a năpustit în cap !i am simţit că o să le!in# Iar Mussolini !i amanta lui au at$rnat a!a nu numai c$teva minute, ci trei zile !i trei nopţi, !i asta după ce i au ucis4 Mă g$ndeam că e o pedeapsă peste măsură de crudă# .*iar !i pentru un uciga!# .*iar !i pentru o amantă# -u că a! "i avut *a&ar ce e aceea amantă # %n vremea aceea în tot Ierusalimul nu se a"la picior de amantă# 5rau 9tovară!e de viaţă:, 9partenere:, 9prietene, în am&ele sensuri ale cuv$ntului:, poate era c*iar !i trea&a aceea# De eCemplu, se vor&ea, cu mare "ereală, că era ceva între domnul .ernians3i !i iu&ita domnului Lupatin !i am simţit, în vreme ce inima îmi &u&uia, că 9era ceva între: e o eCpresie misterioasă, "atidică, ascunz$nd ceva dulce, cumplit !i ru!inos# Dar o amantă,4 'sta era ceva de a dreptul &i&lic# .eva al nai&ii de impresionant# 5ra de neînc*ipuit# Poate că la Tel 'viv eCistau ast"el de lucruri, îmi ziceam eu, acolo au tot soiul de lucruri care nu eCistă sau nu sunt îngăduite aici# 'm început să citesc aproape singur, "oarte devreme# .e altceva să "i "ăcut, ?erile erau pe atunci mult mai lungi, pentru că păm$ntul se înv$rtea mai încet, pentru că galaCia era mult mai destinsă dec$t în zilele noastre# Lumina electrică era de un gal&en !ters !i era întreruptă de multe căderi de tensiune# .*iar !i astăzi mirosul lum$nărilor care "umegă sau al unei lămpi cu para"ină care umple totul de
33

Poveste despre dragoste si întuneric

"uningine îmi st$rnesc dorinţa să citesc o carte# Pe la !apte eram ţintuiţi în casele noastre din cauza restricţiei de circulaţie impuse în Ierusalim de către englezi# 2i c*iar dacă n ar "i "ost restricţia de circulaţie, cui îi ardea pe vremea aceea să stea pe a"ară noaptea în Ierusalim, Totul era înc*is !i o&lonit, străzile pietruite erau pustii, orice um&ră care trecea pe străduţele acelea înguste era urmărită de alte trei patru um&re# .*iar !i c$nd nu era vreo cădere de tensiune trăiam într o lumină sla&ă, pentru că era important să "aci economie: părinţii mei înlocuiau &ecurile de =0 de Oaţi cu unele de 2P, nu doar pentru a "ace economie, ci din principiu, pentru că lumina puternică e risipă, iar risipa e imorală# 'partamentul nostru micuţ era întotdeauna ticsit cu su"erinţele întregii omeniri# .opiii care mureau de "oame în India, de dragul cărora eram eu silit să măn$nc tot ce mi se punea în "ar"urie# ?upravieţuitorii din in"ernul lui Hitler, pe care englezii îi deportaseră în lagăre din .ipru# +r"anii zdrenţăro!i care încă mai &$ntuiau prin pădurile cople!ite de zăpadă din 5uropa în ruine# Tata lucra la &iroul lui p$nă la două dimineaţa, la lumina unui &ec anemic de 2P de Oaţi, c*inuindu !i oc*ii, pentru că nu i se părea corect să "olosească o lumină mai puternică: pionierii din 3i&&utzurile 6alileii !edeau în corturile lor noapte de noapte scriind cărţi de poezii sau tratate "ilozo"ice la lumina unor lum$nări ce picurau, !i cum ai putea să uiţi de ei !i să !ezi aici ca 7ot*sc*ild, la un &ec
34

'mos +z

or&itor de =0 de Oaţi, 2i ce ar zice vecinii dacă ar vedea dintr odată la noi lumină ca într o sală de &al, Mai &ine să !i distrugă vederea dec$t să atragă privirile "uri!e ale celorlalţi# -u ne număram printre cei mai nevoia!i# ?lu(&a pe care o avea tata la >i&lioteca -aţională îi aducea un salariu modest, dar regulat# Mama dădea meditaţii# 5u udam în "iecare vineri grădina domnului .o*en din Tel 'rza, pentru un !iling, iar miercurea mai c$!tigam patru pia!tri pentru că a!ezam sticlele goale în lăzi, în dosul &ăcăniei domnului 'uster, !i pe l$ngă astea îl învăţam pe "iul domnului 8inster să citească o *artă, cu doi pia!tri pe lecţie /dar asta era pe credit, !i nici p$nă în ziua de azi nu m au plătit 8insterii0# %n ciuda tuturor acestor surse de venit, "ăceam tot timpul economii# 1iaţa din apartamentul nostru micuţ semăna cu viaţa dintr un su&marin, a!a cum se arăta într un "ilm pe care l am văzut c$ndva la cinematogra"ul 5dison, unde marinarii înc*ideau după ei o trapă ori de c$te ori treceau dintr un compartiment în altul# %n clipa în care aprindeam cu o m$nă lumina la &aie stingeam cu cealaltă lumina de pe coridor, ca să nu irosesc curentul# Trăgeam lanţul u!urel, pentru că nu se cuvenea să gole!ti toată -iagara din rezervor pentru un pipi# 5rau alte "uncţii /pe care nu le numeam niciodată0 care puteau (usti"ica, uneori, golirea completă a rezervorului# Dar pentru un pipi, Toată -iagara, In vreme ce pionierii din -egev păstrau apa cu care se spălaseră pe dinţi pentru
35

Poveste despre dragoste si întuneric

udatul plantelor, în vreme ce în lagărele din .ipru o întreagă "amilie tre&uia să se descurce cu o găleată de apă timp de trei zile , .$nd plecam de la toaletă stingeam lumina cu m$na st$ngă !i în aceea!i clipă aprindeam lumina de pe coridor cu dreapta, pentru că ?*oa* a "ost doar ieri, pentru că erau încă evrei "ără adăpost care &$ntuiau prin .arpaţi !i Dolomiţi, l$ncezeau prin lagărele de deportare !i pe coră&ii greoaie, gata gata să se scu"unde, sc*eletici, acoperiţi de zdrenţe, !i pentru că !i prin alte părţi ale lumii erau greutăţi !i sărăcie: culii din .*ina, culegătorii de &um&ac de pe Mississippi, copiii din '"rica, pescarii din ?icilia# 5ra de datoria noastră să nu "im risipitori# 2i, în plus, cine !tie ce se poate înt$mpla în orice zi, -ecazurile noastre încă nu se isprăviseră, puteai &ăga m$na n "oc că lucrurile cele mai rele încă nu veniseră# -azi!tii or "i "ost ei învin!i, dar în Polonia încă mai erau pogromuri, vor&itorii de e&raică erau persecutaţi în 7usia, iar aici englezii încă nu !i spuseseră ultimul cuv$nt, Marele mu"tiu vor&ea de măcelărirea evreilor !i cine !tie ce plănuiau pentru noi statele ara&e, în vreme ce lumea cinică îi spri(inea pe ara&i datorită petrolului, pieţelor !i altor interese# ?ituaţia nu avea să "ie prea roz, p$nă !i eu puteam vedea asta limpede# Q .ea ce aveam din &el!ug erau cărţile# ?e găseau peste tot: de la un perete ticsit p$nă la celălalt, pe coridor !i în &ucătărie !i în *olul de la intrare !i pe toate pervazurile# Mii de cărţi, în
36

'mos +z

toate ung*erele apartamentului# Mi se părea că oamenii pot să vină !i să plece, să se nască !i să moară, dar cărţile erau ve!nice# .$nd eram mic, dorinţa mea era să mă "ac o carte# -u un scriitor# +amenii pot "i omor$ţi ca "urnicile# -ici scriitorii nu sunt greu de omor$t# Dar cărţile nu: oric$t te ai trudi să le distrugi, întotdeauna e o !ansă să supravieţuiască un eCemplar !i să continue să se &ucure de viaţa lui de pe ra"t, în cine !tie ce ung*er al vreunei li&rării, la 7eG3(avi3, 1alladolid sau 1ancouver# .$nd s a înt$mplat o dată sau de două ori să nu "ie destui &ani pentru m$ncarea de ?*a&&at, mama se uita la tata, iar el pricepea că venise vremea să "acă un sacri"iciu !i se ducea la ra"turile cu cărţi# 5ra un om cu principii !i !tia că p$inea e mai presus de cărţi !i că &inele copilului e mai presus de toate# %mi amintesc de spatele lui încovoiat, pe c$nd se îndrepta spre u!ă, ca să meargă la anticariatul domnului MeGer cu două trei volume dragi su& &raţ, arăt$nd de parcă i se rupea inima# '!a tre&uie să "i "ost încovoiat spatele lui 'vraam c$nd a purces dis de dimineaţă din cortul lui, cu Isaac pe umăr, spre Muntele Moria*# %mi pot înc*ipui durerea lui# Tata avea o relaţie senzuală cu cărţile sale# %i plăcea să le pipăie, să le m$ng$ie, să le amu!ine# %i st$rneau o plăcere "izică: nu se putea stăp$ni, tre&uia să întindă m$na !i să le atingă, c*iar !i cărţile altora# Iar cărţile de atunci erau cu adevărat mai pline de nuri dec$t cele de azi: erau plăcute la amu!inat, atins !i dezmierdat#
37

Poveste despre dragoste si întuneric

5rau cărţi cu litere de aur pe legăturile de piele înmiresmată, un pic zgrunţuroasă, de ţi se "ăcea pielea de găină c$nd puneai m$na pe ele, de parcă ai "i pipăit ceva intim !i inaccesi&il, ceva care părea să se z&$rlească !i să tremure la atingerea ta# 2i erau alte cărţi, legate în carton p$nzat, lipite cu un clei ce avea un miros minunat de senzual# 8iecare carte î!i avea propriul miros intim, aţ$ţător# )neori p$nza se desprindea de carton, ca o "ustiţă coc*etă, !i era greu să rezi!ti ispitei de a arunca o privire în despărţitura întunecoasă dintre trup !i acoperăm$nt !i de a adulmeca acele mirosuri ameţitoare# De o&icei tata se înapoia peste o oră sau două, "ără cărţi, încărcat cu pungi de *$rtie ca"enie cu p$ine, ouă, &r$nză, uneori c*iar !i o conservă de vită# Dar uneori se întorcea de la sacri"iciu cu "aţa plină de z$m&et, "ără cărţile dragi, dar !i "ără nimic de m$ncare: !i a v$ndut cărţile, într adevăr, însă a cumpărat pe dată altele în locul lor, pentru că a găsit la anticariat ni!te comori uria!e, genul de ocazie care nu ţi se arată dec$t o dată în viaţă, !i nu s a putut a&ţine# Mama îl ierta !i îl iertam !i eu, pentru că rareori aveam po"tă de altceva dec$t de porum& "iert !i îng*eţată# )ram omletele !i conservele de vită# ?incer să "iu, uneori c*iar îi invidiam pe copiii ăia care mureau de "oame în India, pentru că nimeni nu le spunea vreodată să termine tot din "ar"urie# .$nd aveam vreo !ase ani, a "ost o zi mare în viaţa mea: tata mi a eli&erat o &ucăţică din
38

'mos +z

ra"turile lui cu cărţi !i m a lăsat să mi pun acolo cărţile mele# Mai eCact, mi a dat cam un s"ert din lungimea ultimului ra"t de (os# Mi am adunat cărţile, care p$nă atunci zăcuseră pe un ta&uret alături de patul meu, le am cărat în &raţe p$nă la ra"tul tatei !i le am a!ezat în picioare a!a cum se cuvine, cu spatele către lumea de a"ară !i "aţa spre perete# 5ra un ritual iniţiatic, trecerea la v$rsta adultă: cel ale cărui cărţi stau în picioare nu mai e copil, e &ăr&at# 'cum eram ca tata# .ărţile mele stăteau smirnă# 'm "ăcut o gre!eală îngrozitoare# .$nd tata a plecat la lucru, am "ost li&er să "ac ce vreau cu colţul meu de &i&liotecă, dar aveam o viziune complet copilărească a "elului în care se "ac lucrurile astea# '!a că mi am aran(at cărţile după înălţime# .ele mai înalte erau cărţile care de acum nu mai erau de rangul meu, cărţi pentru copii, în versuri, cu poze, pe care mi le citiseră c$nd a&ia începeam să merg# 'm "ăcut o pentru că voiam să umplu întregul spaţiu de pe ra"t care îmi "usese destinat# 1oiam ca partea mea să "ie plină, îndesată, să dea pe dina"ară, ca ra"turile tatei# 5ram încă într o stare eu"orică atunci c$nd tata s a întors de la lucru, !i a aruncat oc*ii scandalizat spre ra"tul meu cu cărţi !i apoi, în tăcere deplină, mi a aruncat o privire lungă !i aspră pe care n am s o uit c$t trăiesc: era o privire de dispreţ, de dezamăgire amară, mai mult dec$t se poate spune în cuvinte, aproape o privire de disperare pur genetică# In cele din urmă a !uierat către mine printre &uzele str$nse:
39

Poveste despre dragoste si întuneric

9'i înne&unit de a &inelea, ?ă le a!ezi după mărime, .e ţi înc*ipui că sunt cărţile, ni!te soldaţi, )n soi de gardă de onoare, >rigada de pompieri la paradă, : 'poi n a mai zis nimic# 2i a venit dinspre el o tăcere lungă, înspăim$ntătoare, un "el de tăcere a lui 6regor ?amsa, ca !i c$nd m a! "i pre"ăcut su& oc*ii lui într un g$ndac de &ucătărie# 2i eu am tăcut cople!it de vinovăţie, ca !i cum a! "i "ost tot timpul cine !tie ce g$nganie sc$r&oasă, !i iată că taina mea ie!ise la iveală !i de acum totul era pierdut# La capătul tăcerii tata a început să vor&ească !i, în douăzeci de minute, mi a dezvăluit marile adevăruri ale vieţii# - a trecut nimic su& tăcere# M a iniţiat în cele mai ad$nci taine ale !tiinţei &i&liotecarilor: a scos la lumină autostrada, precum !i cărăruile de prin păduri, perspective ameţitoare ale variaţiilor, nuanţelor, "anteziilor, &ulevarde eCotice, sc*eme îndrăzneţe !i c*iar mo"turi eCcentrice# .ărţile pot "i aran(ate după su&iect, în ordine al"a&etică, în "uncţie de autori, pe serii sau pe edituri, în ordine cronologică, pe lim&i, pe teme, pe domenii sau pe specialităţi, sau c*iar după locul tipăririi# 5Cistă at$t de multe "eluri de a o "ace4 2i a!a am a"lat secretul diversităţii# 1iaţa este "ăcută din di"erite &ulevarde# +rice se poate petrece în unul dintre mai multe "eluri, con"orm unor di"erite partituri muzicale !i logici paralele# 8iecare dintre aceste logici paralele este compati&ilă !i coerentă în propriii termeni, per"ectă în sine, neinteresată de toate celelalte#
40

'mos +z

%n zilele următoare am petrecut ore în !ir aran($ndu mi mica &i&liotecă, douăzeci sau treizeci de volume pe care le m$nuiam !i le amestecam ca pe ni!te cărţi de (oc, a!ez$ndu le iar !i iar, în "el !i c*ip# '!a că am învăţat de la cărţi arta compunerii, nu din ceea ce era în ele, ci din ele însele, din eCistenţa lor "izică# 5le m au învăţat despre acea ameţitoare zonă nede"inită sau crepusculară dintre cele îngăduite !i cele neîngăduite, dintre legitim !i eCcentric, dintre normativ !i &izar# 'ceastă lecţie n am uitat o niciodată# %n momentul descoperirii iu&irii nu eram un ageamiu# 2tiam că eCistă di"erite meniuri# 2tiam că eCistă o autostradă !i un drum pitoresc, precum !i rami"icaţii pe care rareori calcă piciorul omului# 5Cistă lucruri îngăduite care sunt aproape interzise !i lucruri interzise care sunt aproape îngăduite# 5Cistă at$t de multe "eluri de a o "ace4 .$teodată părinţii mă lăsau să scot în curte cărţi din ra"turile tatei, ca să le scutur de pra"# -u mai mult de trei o dată, ca să nu le stric ordinea, ca "iecare să a(ungă înapoi la locul ei# 5ra o răspundere mare, dar minunată, pentru că mirosul pra"ului de pe cărţi îmi părea at$t de îm&ătător, înc$t uneori îmi uitam sarcina, datoria, răspunderile, !i stăteam a"ară p$nă ce mama se îngri(ora !i îl trimitea pe tata în misiune de salvare, să se asigure că nu am "ăcut insolaţie, că nu m a mu!cat vreun c$ine, !i întotdeauna mă găsea g*emuit într un colţ al curţii, cu"undat în vreo carte, cu genunc*ii
41

Poveste despre dragoste si întuneric

str$n!i su& mine, capul într o parte, gura pe (umătate desc*isă# .$nd tata mă între&a, pe (umătate m$nios, pe (umătate duios, ce i cu mine, reveneam cu greu pe lumea asta, ca o persoană care s a înecat sau a le!inat !i se întoarce încet, "ără voia sa, din ni!te locuri neînc*ipuit de îndepărtate, în această vale a pl$ngerii a tre&urilor casnice# Toată copilăria mi a plăcut să a!ez în "el !i c*ip lucrurile, de "iecare dată puţin alt"el# Trei sau patru pă*ărele pentru ouă, goale, puteau deveni o linie de "orti"icaţii sau un grup de su&marine, ori o înt$lnire de la @alta a conducătorilor marilor puteri# .$teodată "ăceam raiduri "ulgerătoare în lumea dezordinii nestăvilite# 5ra în asta ceva tare îndrăzneţ !i captivant: îmi plăcea să golesc pe podea o cutie de c*i&rituri !i să încerc toate com&inaţiile posi&ile# In anii răz&oiului mondial pe peretele coridorului at$rna o *artă mare a "ocarelor de răz&oi din 5uropa, plină de ace cu gămălie !i steguleţe colorate di"erit# Eilnic sau la două zile o dată, tata le deplasa con"orm noutăţilor de la radio# Iar eu construiam o realitate personală, paralelă: îmi împră!tiam pe rogo(ina de trestie propria zonă de răz&oi, realitatea mea virtuală, !i deplasam armatele, eCecutam mi!cări de cle!te !i diversiuni, capturam capete de pod, învăluiam inamicul prin "lanc, mă resemnam la retrageri tactice pe care le trans"ormam apoi în &re!e strategice# 5ram un copil "ascinat de istorie# 'm încercat să corectez gre!elile comandanţilor din trecut#
42

de "apt. au domnit o vreme. sortită e!ecului.'mos +z 'm reluat marea revoltă evreiască împotriva romanilor. am împins campania pe teritoriul inamicului. a îngenunc*eat m$ndrul Imperiu 7oman# 'm trans"ormat lupta dusă de apărătorii Massadei. c$teva crăpături în piatră. am adus trupele lui >ar Doc*&a su& zidurile 7omei. am salvat Ierusalimul de la distrugere !i din m$inile armatei lui Titus. acela!i ciudat im&old pe care îl simţeam c$nd eram mic dorinţa de a mai da o !ansă unui lucru care poate că nu avusese nici una eCistă !i acum printre im&oldurile care mă pun în mi!care ori de c$te ori mă a!ez să scriu o poveste# Multe lucruri s au petrecut la Ierusalim# +ra!ul a "ost distrus. un singur Piper. într o victorie evreiască decisivă cu a(utorul unei singure mortiere !i a c$torva grenade# 2i. o m$nă de cio&uri !i documente !i au dispărut# 'u pierit precum ceaţa dimineţii pe coastele dealurilor# Ierusalimul este o &ătr$nă nim"omană care stoarce amorez după amorez p$nă îl omoară !i 43 .apitoliului# %n acest scop am trans"erat >rigada 5vreiască din armata &ritanică în secolul înt$i e#n# !i în zilele celui de al Doilea Templu !i m am delectat cu distrugerile pe care le puteau produce vreo două mitraliere splendidelor legiuni ale &lestemaţilor de Hadrian !i Titus# )n avion u!or.oloseumul !i am în"ipt steagul evreu în v$r"ul . am cucerit cu un asalt . au lăsat în urmă c$teva ziduri !i turnuri. distrus !i construit iară!i# 'u venit cuceritorii unul după altul. construit la loc.

9'i înt$rziat. "ără îndoială că mi vor lipsi li&ertatea !i încă unul sau două alte lucruri.olum& oamenii credeau că toată lumea e cunoscută !i că n a mai rămas nimic de descoperit:# %ntre rogo(ina de trestie. o văduvă neagră care î!i devorează &ăr&ătu!ii în vreme ce ace!tia încă o mai pătrund# %ntre timp. erau descoperite noi continente !i insule# Mama spunea adesea. apoi petreceam toată dimineaţa de marţi la !coală g$ndindu mă la mi!carea următoare. de cealaltă parte a lumii. sisteme solare !i galaCii întregi necunoscute# Dacă o să a(ung vreodată la înc*isoare. Magellan !i . înainte de .olum& au descoperit de(a p$nă !i cele mai îndepărtate insule:# 5u o contraziceam.Poveste despre dragoste si întuneric apoi se scutură de el sau de ea căsc$nd. dar !i stele. despărţindu le !i adun$ndu le. picioarele mo&ilelor !i spaţiul de su& patul meu descopeream uneori nu numai insule necunoscute. c$teva cutii de c*i&rituri sau o m$nă de nasturi# Mi a! petrece zilele aran($ndu le iar !i iar. "orm$nd mici compoziţii# Poate pentru că am "ost singur la părinţi: nu aveam "raţi sau surori !i aveam "oarte puţini prieteni. las o &altă. La urma urmei. care se saturau repede de mine pentru că voiau mi!care !i nu se puteau adapta la ritmul epic al (ocurilor mele# )neori începeam un (oc nou lunea. un pac*et de cărţi de (oc.um poţi "i a!a de sigură. copile. departe de tot. "ăceam una sau două mutări în acea după amiază !i 44 . însă n o să su"ăr niciodată de plictiseală c$tă vreme mi se îngăduie să am o cutie cu piese de domino. îi spuneam: 9.

9în dragoste e ca la răz&oi:# Pe atunci nu !tiam nimic despre dragoste. cuceriri prin asalt. mergeau a"ară !i alergau unii după alţii prin curţile din spate. iar mama. odată 45 . zi după zi. nemaiput$nd să ra&de pră"ăraia. munţi !i ţărmuri. pe nume -e*emia*. ca într un *olocaust nuclear# + dată. o!tiri. în vreme ce eu mergeam mai departe cu (ocul meu despre istorie de pe podea. eli&erare !i apoi recucerire. mătura totul. un unc*i mai în v$rstă. c$nd aveam vreo nouă ani. vapoare. deplasări de trupe.'mos +z lăsam restul pe miercuri sau (oi# Prietenii nu puteau su"eri asta. demararea unei mi!cări de rezistenţă în munţi. mi am dat seama că mă în!elasem cu totul. atacarea cetăţilor !i "orti"icaţiilor. m a învăţat un prover& "rancez. cel puţin în privinţa răz&oiului: pe c$mpul de &ătălie viteza. retrageri în derută. care ura sc*im&area# . în a"ara o&scurei legături pe care o "ăcusem la cinematogra"ul 5dison între dragoste !i indienii morţi# %nsă din cele spuse de unc*iul -e*emia* am dedus că cel mai &ine e să nu te gră&e!ti# )lterior. ora!e. lărgirea sau str$mtarea graniţelor marcate de c*i&rituri# Dacă un adult călca din ne&ăgare de seamă peste mica mea lume declaram greva "oamei sau un moratoriu asupra spălatului pe dinţi# %nsă în cele din urmă venea !i ziua Audecăţii de 'poi. este esenţială# Poate că gre!eala mea venea din "aptul că unc*iul -e*emia* însu!i era un &ăr&at cu mi!cări lente. asediul unui castel sau al unui ora!. continente întregi. se spune.$nd stătea în picioare era aproape imposi&il să l "aci să !adă !i.

călătoriile# Dar îmi plăcea !i de unc*iul -e*emia*# -u demult l am căutat. copaci. Iar el răspundea: J . părinţii plecaseră la un 46 . nu putea "i convins să se ridice# ?coală te. în cimitirul 6ivat ?*aul# .el puţin# 'poi cugeta. Trupul lui. avea o înclinaţie "irească să răm$nă acolo unde este# -u sunt ca el# %mi plac nespus sc*im&area. dealuri !i nori# + "emeie su&ţirică. p$nă la s"$r!itul veacurilor. la peri"eria Motsei# 'm stat pe o &ancă vreo (umătate de orăF prin c*iparo!i &$z$ia o viespe încăpăţ$nată. înt$lnirile. c$t ai de g$nd să mai !ezi acolo. -e*emia*. cu !iretenie. în negru. ce i cu tine. e "oarte t$rziu. !i adăuga: J )nde arde. însă nu vedeam dec$t pietre de morm$nt. ploaia măturată de v$nt !"ic*iuia o&loanele de "ier înc*ise. ca toate trupurile. "ără să l găsesc. cu un voal negru pe cap a trecut pe l$ngă mine cu un copil de cinci sau !ase ani agăţat de ea# Degeţelele copilului în!"ăcaseră dintr o parte poala roc*iei ei !i am$ndoi pl$ngeau# ?ingur acasă. iar o pasăre a repetat de cinci !ase ori o "rază muzicală. într o după amiază de iarnă t$rzie# 5ra cinci sau cinci !i (umătate.imitirul s a măritF în cur$nd va a(unge la malul lacului >eit -eR"a. ca !i cum ne ar "i deslu!it stratagema. pentru numele lui Dumnezeu. z$m&ea pentru sine. !i a"ară era "rig !i întuneric. p$nă anul viitor. mi!că te. îi ziceau.Poveste despre dragoste si întuneric a!ezat. p$nă m$ine dimineaţă. se scărpina.

propria reţea de relaţii# 2tiam noi. ca !i cum cuvintele ar "i "ost o altă "amilie complicată din 5uropa răsăriteană.*opin !i ?c*open*auer# Mai era într un ung*er al salonului o colivie cu o pasăre &ătr$nă !i pe (umătate oar&ă# . colţ cu strada Pro"eţilor. îi puseseră în colivie altă pasăre.a pasărea să nu se simtă singură. puţin înainte de opt sau la !i un s"ert. la mai puţin de un s"ert de oră distanţă de noi# In loc de copii. cu o droaie de veri de a treia.'mos +z ceai la Mala !i ?tasze3 7udnic3i. rude prin alianţă. nu era nici un &ai.ancelarului. în strada . în vreme ce 9unc*i: vine 47 . dar întăre!te oţelul# Tata ne o"erea un discurs savant despre etimologia cuv$ntului 9ciocan:. "ăcută de Mala 7udnic3i dintr un con de pin vopsit. a!ezat pe picioare de lemn. cu toate rami"icaţiile din di"erite lim&i# Tatălui meu îi plăcea să mi eCplice tot "elul de legături între cuvinte# +rigini. Mala !i ?tasze3 7udnic3i aveau două pisici persane. !i aveau să se întoarcă. că 9mătu!ă: vine din latinul amita. e ca o lovitură de ciocan care sparge sticla. cu aripi multicolore din *$rtie împodo&ite cu c$teva pene adevărate# ?ingurătatea. zicea mama. după cum mi au promis. care are sensul eCact de sora tatălui. strănepoţi !i stră strănepoţi# . relaţii. de eCemplu. sau cel mai t$rziu la opt !i douăzeci# 2i c*iar dacă ar "i înt$rziat. .*iar !i cuvinte ca 9mătu!ă: sau 9văr: î!i aveau povestea lor de "amilie. strănepoate de unc*i. mătu!i prin căsătorie. că erau doar la "amilia 7udnic3i.

!i mă "olosesc de toate astea ca să construiesc un nou 3i&&utz de la graniţă# )n zid !i un turn în inima de!ertului de pe rogo(inăF a!ez agra"ele în semicerc. ating$nd v$r"urile c*iparo!ilor# ?unetul apei care picură în c*iuveta din &aie !i un "$s$it sau un zgrepţănat at$t de sla&. Iar cuv$ntul în e&raică pentru unc*i. dod. nu mi mai aminti. înc$t poţi auzi sunetul norilor care plutesc (os peste acoperi!uri. !i mai &ine.ur$nd va avea loc un raidF o &andă de t$l*ari seto!i de s$nge /vreo două duzini de nasturi0 o să atace a!ezarea pe la est !i sud. cu toate că nu sunt convins că este la origine acela!i cuv$nt# Tre&uie să mi aminte!ti c$ndva. să mă uit în dicţionarul cel mare !i să veri"ic de unde vin cuvintele astea !i cum s a sc*im&at "olosirea lor de a lungul generaţiilor# ?au. îl simţi cu v$r"ul perilor de pe cea"ă. dar las. o cutie cu piuneze. zicea tata. o ascuţitoare. înc$t aproape că nu se aude. tu !i cu mine. o gumă. pun în picioare ascuţitoarea !i guma de am$ndouă părţile călimării înalte. o călimară cu g$t lung plină cu cerneală neagră.Poveste despre dragoste si întuneric de la latinul avunculus. venit din spaţiul dintre !i"onier !i perete# 'prind lumina în odaia părinţilor !i iau de pe &iroul tatei opt sau nouă agra"e. c$teva carneţele. care înseamnă "ratele mamei. du te !i adu c*iar acum dicţionarul !i *ai să ne instruim pe loc. care e turnul de apă. !i încon(ur totul cu un gard "ăcut din creioane !i tocuri !i întărit cu piuneze# . că le 48 . !i dacă tot mergi du ţi cana murdară la &ucătărie# %n curţi !i pe străzi tăcerea e at$t de întunecată !i de întinsă. înseamnă !i iu&it.

poarta va "i înc*isă în urma lor. carneţelele pot "i avioane de transport. să nu poată scăpa. cum mi se spusese să "ac.'mos +z (ucăm noi o "estă# + să desc*idem poarta. guma !i ascuţitorile contratorpiloare. pionierii reprezentaţi de piesele mele de !a* al&e vor desc*ide "ocul !i. cu c$teva salve m$nioase. unde va "i măcelul. ?icilia !i Malta. iar rogo(ina o să "ie înaintată la rangul de Marea Mediterană. !i apoi am să dau ordin să se tragă !i. "ălos N laudă. iar agra"ele vor "i su&marine# 5ra "rig în casă# %n loc să mi mai iau un pulover. 9imn de slavă înălţ$nd N povestirea depan$nd N din măcelul s$nger$nd N !i am să c$nt. canapeaua va "i '"rica. prinos:. ca atunci c$nd calci pe za*ăr tos. ca să economisesc curentul electric. piunezele mine. vor mătura "orţa inamică prinsă în capcană. am aprins radiatorul. îi lăsăm să înainteze în curtea "ermei. cărţile de (oc împră!tiate o să înc*ipuie . dar eCista un comutator pentru economie care stătea întotdeauna în poziţia în care aprindea doar una dintre ele# Pe cea de (os# Mă uitam ţintă la spira care începea să strălucească# ? a aprins treptat: mai înt$i nu s a văzut nimic. pentru vreo zece minute numai# 7adiatorul avea două rezistenţe. în clipa aceea. cu &i&lioteca în c*ip de coastă a 5uropei. iar apoi la am$ndouă capetele rezistenţei s a ivit o p$lp$ire sla&ă. ro!iatică. de pe "iecare acoperi! !i din v$r"ul călimării ce slu(e!te drept turn de apă. se auzea doar o serie de pocnituri. str$mtoarea 6i&raltar o să treacă printre picioarele scaunului. !i un pic de roz a purces să se 49 .iprul.

rezistenţa de sus. ci !i din cauza riscului ca circuitul să se supraîncarce. curg$nd peste Mediterana mea ca un vulcan în erupţie care revarsă cascade de lavă topită. înc$t nu te puteai uita la el "ără să ţi mi(e!ti oc*ii. rapidă. ca un soare săl&atic în platoul de metal strălucitor al re"lectorului.u c$t strălucea mai tare una. distrug$ndu i "lota de contratorpiloare !i su&marine# In tot acest răstimp. gata să eCplodeze în revărsarea de "oc dar era strict interzis# 5ra complet interzis nu numai din cauza risipei "lagrante. cu at$t mai nepăsătoare părea cealaltă# 7idic$nd din umeri. care a devenit îm&u(orare deplină ce s a dezlănţuit iute într o etalare neru!inată de gal&en dezgolit !i verde găl&ui lasciv. partenera ei. De cea de a doua spiră putea "i vor&a doar 50 .Poveste despre dragoste si întuneric întindă spre centru ca o u!oară îm&u(orare pe un o&raz s"ios. a!a înc$t !i ea să palpite. în orice clipă s ar putea topi. p$nă ce strălucirea a a(uns la mi(locul spirei !i nu s a mai întrerupt. or&itoare. un "oc ro!u aprins. !i rezistenţa era acum incandescentă. dar deloc impresionată# M am cutremurat deodată. dormea rece !i nepăsătoare# . ca !i cum a! "i simţit pe pielea mea toată tensiunea acumulată între cele două spire. privind totul de pe un scaun de la marginea ringului. pentru ca !i spira nepăsătoare să n ai&ă încotro !i să strălucească. incapa&ilă să se a&ţină. !i cine se duce în toiul nopţii să mi l aducă pe >aru* M$ini de aur. !i mi am dat seama că eCista o cale simplă. să sară o siguranţă !i să se cu"unde casa în întuneric.

a văzut umerii !i &raţele &ăr&aţilor din +rientul Mi(lociu !i culorile stridente ale "ructelor !i legumelor. ?au reu!esc s o sting la timp. '!a că tre&uie să mă împotrivesc ispitei# ?ă mă stăp$nesc# 2i a! mai putea !i să încep să curăţ mizeria pe care am "ăcut o !i să le pun pe toate la locul lor# )neori "aptele se opun adevărului# 'm scris c$ndva despre adevăratul motiv al morţii &unicii mele# >unica ?*lomit a venit la Ierusalim direct de la 1ilna. "ie iarnă. a!a cum a "ăcut în "iecare zi c$t au trăit la Ierusalim. "ie vară. "urnicarul străduţelor pline de strigătele v$nzătorilor am&ulanţi. să se scoale la !ase sau !ase !i (umătate dimineaţa !i să dea cu 8lit prin toate ung*erele apartamentului ca să alunge 51 . a privit cu groază pieţele unde se îm&ulzea lumea. !i pe dată a pronunţat verdictul de"initiv: 9Levantul e plin de germeni:# >unica a trăit la Ierusalim vreo 2P de ani. dar p$nă în ultima ei zi n a găsit nici un motiv să !i sc*im&e verdictul# ?e spune că încă din a doua zi după sosire i a poruncit &unicului. !i apoi ce o "i o "i# Dar dacă părinţii se întorc înainte să reu!esc s o sting. a văzut dealurile de (ur împre(ur !i coastele st$ncoase.n păpu!oi. !i atunci cum m a! putea dezvinovăţi. dar spira n are vreme să se răcească !i să "acă pe mortu. &e*ăitul caprelor.'mos +z dacă mă lovea ne&unia. răgetul măgarilor. într o zi toridă din vara lui HI<<. c$r$iala puilor care at$rnau de picioarele legate !i s$ngele care picura din g$tul puilor uci!i. a avut momente grele !i c$teva "ericite. tara&ele viu colorate. ne&unia deplină.

cu toată "orţa ne"ericirii sau disperării sale# >unica ?*lomit stătea la c$ţiva pa!i în spatele lui. d$nd ordine pe c$mpul de luptă p$nă la victoria din acea zi# In ve!nicul ei răz&oi cu germenii. !i apoi să &ată toate saltelele. ci proceda a!a cum se "ace de o&icei doar în a(unul Pa!telui.Poveste despre dragoste si întuneric germenii. doctorul Drom*oltz a avertizat o: 9Doamnă dragă. &unica "ier&ea toate "ructele !i legumele# 2tergea p$inea de două ori cu o c$rpă înmuiată într o soluţie dezin"ectantă rozalie numită . în "lanela de corp !i papuci. ca să st$rpească germenii# ' trăit p$nă la o v$rstă destul de înaintată. pe după !i"onier !i c*iar prin ra"turi !i între picioarele &u"etului. altoindu le iar !i iar cu &ătătorul de covoare. !i c$nd a trecut de optzeci de ani. cu părul prins într o "undă verde ce arăta ca un "luture. îmi 52 . "ăcea trei &ăi în apă aproape clocotită. "ie vară. a!ternuturile !i plăpumile de pu"# Din copilărie mi l amintesc pe &unicul 'le3sandr st$nd pe &alcon dimineaţa. dacă nu termini cu aceste a&luţiuni "ervente. mai înaltă dec$t el. într un capot din mătase în"lorată înc*eiat de sus p$nă (os. &ăt$nd la perne ca Don Sui(ote c$nd atacă &urdu"urile de vin. să dea pe su& pat.aii# După "iecare masă nu spăla vasele. după c$teva crize de inimă. ţeapănă !i dreaptă ca directoarea unui pension de "ete. "ier&$ndu le multă vreme# >unica ?*lomit î!i "ier&ea !i propria persoană. de trei ori pe zi: "ie iarnă. goangele !i viru!ii "ugeau pe partea cealaltă a străzii c$nd o vedeau de departe.

culorile !i mirosurile lui l au avut asupra &unicii mele. la "el ca ea. la pr$nz !i seara. ca să nu mai vor&im de tot soiul de alte lucruri vătămătoare# 'ici este. !i poate !i a altor emigranţi !i re"ugiaţi care. dimineaţa. 9Levantul e plin de germeni:. ci mai degra&ă "armecele lui senzuale !i însu!i trupul ei !i puternica atracţie a acelor pieţe 53 . o "isură care ne ar putea a(uta să întrezărim e"ectul pe care în"ăţi!area +rientului.urăţenia e cea care a ucis o# . &unica ?*lomit venea din 5uropa de nord est. a!adar.'mos +z declin răspunderea pentru posi&ilele consecinţe ne"ericite !i regreta&ile:# Dar &unica n a putut renunţa la &ăile sale# Teama de germeni era mai tare dec$t ea# ' murit în &aie# 'tacul ei de cord este real# %nsă adevărul este că &unica a murit dintr un eCces de igienă. nu de inimă# 8aptele tind să întunece adevărul# . înc$t s au *otăr$t să se apere de ameninţarea ei construindu !i propriul g*etou# 'meninţare. poate "i mărturia unui adevăr anterior. au venit din !tletluri mo*or$te din 5uropa răsăriteană !i au "ost at$t de tul&uraţi de senzualitatea omniprezentă a Levantului. un adevăr ce a "ost reprimat !i ascuns vederii# La urma urmei. unde erau la "el de mulţi germeni ca la Ierusalim. mai pro"und dec$t demonul igienei. ?au poate adevărul este că nu ameninţarea Levantului a "ost cea care a "ăcut o pe &unica mea să !i morti"ice !i să !i puri"ice trupul prin acele a&luţiuni clocotite.u toate că mottoul vieţii ei la Ierusalim. în "iecare zi trăită la Ierusalim.

nici dorinţele ei. toate momelile lu&rice !i multicolore ale acelei lumi picante. !i recipientele de sticlă pline cu &ăuturi viu colorate. aromată cu nuc!oară. nici mai mult. + centură de castitate aseptică pe care !i a pus o de &unăvoie încă din prima zi aici !i a "erecat o cu !apte lacăte. o m$nie reprimată. ca un "uruncul care nu e 54 . cu &ucăţi de g*eaţă sau "elii de lăm$ie plutind prin ele. "oarte condimentate. distrug$nd toate c*eile. care o torturau !i o eCcitau. dezgoliţi p$nă la &r$u. !i paleta ameţitoare de mirodenii. ro!ii. mirosuri de mirodenii !i alimente ce glăsuiau gutural. !i acele m$ini lascive ce pipăiau !i scormoneau prin cele mai intime ad$ncituri ale "ructelor !i legumelor. un costum spaţia l ermetic. &r$nzeturi condimentate. ar!i de soare !i împăro!aţi. ci ve!nica ei "urie tainică "aţă de această teamă. ca să nu mai vor&im de mirozna pătrunzătoare a ca"elei proaspăt pră(ite. din care picura s$nge.Poveste despre dragoste si întuneric supraaglomerate care o "ăceau să g$"$ie !i să simtă că i se înmoaie genunc*ii în "aţa acelei a&undente de legume !i "ructe necunoscute. nici teama de dorinţe. at$rn$nd neru!inat de despuiate în c$rligele măcelarilor. nici mai puţin. !i acei *amali din piaţă. ardeii iuţi !i măslinele condimentate. v$n(o!i. ier&uri !i pra"uri. care strălucea su& p$r$ia!ele de sudoare ce se scurgeau pe ea în &ătaia soarelui# Poate că acel cult al &unicii pentru curăţenie era. malignă. !i goliciunea acelor cărnuri pline. ?au poate că n au ucis o nici igiena. cu mu!c*ii de pe spate unduind su& pielea lor "ier&inte.

&estial. &uclele lui mari. mustaţa groasă care se "reca de o&razul meu !i mi dădea o senzaţie plăcută. mai pro"undă. a!a că această amintire senzuală ar "i putut supravieţui doar trec$nd prin mai multe etape de transmitere !i ampli"icare# Mama !i tata îmi aminteau adeseori acele momente. "uria "aţă de propriul trup. !i totu!i îmi amintesc încă mirosul lui# %l c*em !i se întoarce la mine. "aţă de acel Levant. o m$nie mo*or$tă. veninoasă. !i încă o m$nie. într o zi de iarnă# Poetul ?aul . caldă !i întunecoasă. pră"os. învecinat în minte cu amintirea atingerii pielii lui. c$nd aveam ceva mai mult de patru ani. "aţă de însă!i sila pe care o st$rnea această t$n(ire.erni3ovs3i a murit în toamna lui HI=<. ca într o &ucătărie vec*e. de propria t$n(ire.erni3ovs3i !i s a (ucat cu mustaţa lui# De "iecare dată se întorceau spre mine ca să le con"irm povestea: 9-u i a!a că îţi mai aminte!ti de acea după amiază de s$m&ătă în care nenea ?aul te a luat în poală !i ţi a zis 55 . îndreptată at$t împotriva prizonierei.'mos +z spart. săpunite !i clătite !i răzuite !i dezin"ectate !i "ierte de o mie de ori. pentru că le plăcea să se "ălească pe la cunoscuţi că ţ$ncul a !ezut în poala lui . transpirat. murdar. eCcitant p$nă la le!in. care mă duce cu g$ndul la pipăirea unei p$nze de sac. c$t !i a gardianului ei. însă puternic !i plăcut. dorinţele. un miros un pic aspru. ani !i ani de (elanie tainică pentru trecerea neîntreruptă a timpului !i smoc*inirea trupului ei !i dorinţele acelui trup. dar "urnicar de germeni# 'u trecut de atunci aproape !aizeci de ani.

în vreme ce poetul îi con"eră pu!tiului învestitura de 9drăcu!or:. a replicat ast"el: 9Poate că am$ndoi avem dreptate:. : ?arcina mea era să le recit re"renul: 9Da. !i c*iar m a sărutat pe "runte. "aptul că amintirea pe care am păstrat o nu e o simplă re"lectare a pove!tii părinţilor. era un pic di"erită de a mea. într adevăr. dezvăluind un copil &lond cu pantalona!i scurţi. ce !ade în poala gigantului poeziei e&raice. la care. iar copilul o. lucru pe care părinţii mei l au interpretat ca un semn al lucrurilor ce aveau să vină. în versiunea tatălui meu. să zicem. amintirea acelor clipe. m$ng$indu i !i smucindu i mustaţa. este dovada că povestea mea nu este pur !i simplu mo!tenită de la a lor# I n versiunea părinţilor mei. Pu!3in s ar "i aplecat să l sărute pe cap pe micuţul Tolstoi# 56 . cel care a scris In "aţa statuii lui 'pollo. zic$nd 9>a nu. care în lipsa m$ndriei lor poate că s ar "i !ters !i ar "i dispărut# %nsă di"erenţa dintre povestea lor !i ta&loul din amintirea mea. 5 adevărat. în scenariul părinţilor mei. un "el de ungere. ci are o viaţă anterioară. tu e!ti drac4:. dulce inocenţă4 îi plăte!te cu aceea!i monedă. că imaginea marelui poet !i a tancului. ca !i cum. nu i a!a.Poveste despre dragoste si întuneric Tdrăcu!orU. cortina se trage. a!a e# %mi amintesc "oarte &ine:# -u le am spus niciodată că ta&loul pe care mi l amintesc e un pic di"erit de versiunea lor# -u voiam să li l stric# +&iceiul părinţilor mei de a repeta povestea asta !i de a se întoarce spre mine ca să con"irm mi a întărit !i păstrat.

"ie datorită atingerii aspre a o&razului lui pe al meu. !i a!a cum pl$ngem acum. dar în nici un caz nu mi l au imprimat. ci de "apt m am împiedicat !i am căzut. cu siguranţă nu despre trecerea coroanei lui Pu!3in în m$inile lui Tolstoi. pe care repetatele raze ale proiectorului părinţilor mei se poate să mă "i a(utat să l păstrez. nici nu l am smucit de "aimoasa mustaţă. a!a cum se înt$mplă de multe ori. apoi altceva. a a(uns la mine înaintea părinţilor mei. apoi m a răsucit în &raţele lui !i a zis ceva. !i am pl$ns. sau într adevăr datorită mirosului lui puternic. acasă la unc*iul Aosep*. !i poetul. apoi mi a cercetat rana !i a declarat: J -u i nimic. ca asprimea unui prosop gros !i cald. dens. doar o zg$rietură. nu miros de tutun. în scenariul meu. ci un miros trupesc plin. simplu. ca gustul supei de pui într o zi de iarnă0. cur$nd o să r$dem# 8ie pentru că vor&ele poetului ne includeau pe am$ndoi. care e mai puţin dulce ca al lor. !i în vreme ce încă mă z&ăteam în &raţele lui m a silit să desc*id gura !i a cerut să i se aducă ni!te g*eaţă. îmi amintesc !i acum cum m a săltat cu spatele la el !i cu "aţa urlătoare spre încăpere. iar în cădere mi am mu!cat lim&a care a s$ngerat un pic. pe care mi l amintesc !i azi /nu miros de a"ters*ave sau de săpun.'mos +z %nsă în ta&loul din mintea mea. cur$nd m am lini!tit !i s a dovedit că. m a ridicat cu m$inile lui mari. n am !ezut în poala poetului. "iind !i doctor pediatru. spaima "usese mai mare ca durerea# Iar nietzsc*eeana mustaţă stu"oasă m a zg$riat 57 .

!i apoi. cercetător. iar poetul doctor sau mama mi a pus pe lim&ă ni!te g*eaţă pe care mătu!ica Eippora* o adusese în gra&a mare# Din c$te îmi amintesc. savant sau re"ormator al lumii# -ici n am "ost impresionat de titlul de doctor: acasă la unc*iul Aosep* !i mătu!ica Eippora* toţi musa"irii &ăr&aţi erau numiţi pro"esor sau doctor# Dar el nu era doar un &ătr$n doctor sau poet# 5ra pediatru. sau &ustul lui de la intrarea în . dar "ără tevatură. m$ini mari !i calde.erni3ovs3i# am "ost surprins c$nd mi s a spus că e poet: aproape oricine din Ierusalimul acelei vremi era poet. sunt învăluit pe dată. din c$te îmi amintesc.asa ?criitorilor 9. c$nd văd o "otogra"ie sau un desen al poetului ?aul.Poveste despre dragoste si întuneric !i m a g$dilat un pic. pe canapeaua unc*iului Aosep* /adică pro"esorul Aosep* Dlausner0. de mirosul lui lini!titor# 58 . cu acea ocazie nu s a lansat vreun a"orism demn de imortalizare între gigantul poeţilor din "ormatoarea 96eneraţie a 7ena!terii -aţionale: !i micul reprezentant suspinător al ulterioarei a!a zise 9generaţii a statului Israel:# De a&ia la doi trei ani după acest incident am "ost în stare să pronunţ numele .erni3ovs3i:. puternic !i &l$nd# P$nă în ziua de azi. prozator. un tu"i! de mustaţă. un &ăr&at cu o c*ică z&$rlită.erni3ovs3i m a culcat cu gri(ă. o&raz ca de p$slă !i un miros aparte. g$nditor. nesupusă. doctorul ?aul . cu oc*i care r$d. ca !i cum m a! în"ă!ură cu o pătură groasă.

"ără compleCele !i complicaţiile at$t de tipice !tetl ului.erni3ovs3i era vestitorul zorilor noi pe cale să se arate. în vreme ce .uceritorilor . !i prin urmare muzical. cu toate lucrurile din el.anaanului prin 'salt:# Putea să recite pe nerăsu"late In "aţa statuii lui 'pollo. >iali3 !i 'gnon# 1oia să ne na!tem cu toţii din nou. tata era în taină un pic canaanit# 5ra (enat de !tetl. musculo!i. pe de rost. scriind "ără ru!ine despre iu&ire !i c*iar despre plăcerile senzuale# Tata zicea: .erni3ovs3i dec$t toţi oamenii pe care i am cunoscut !i le recita cu patos !i înc$ntare. "ără măcar să o&serve că poetul. ar!i de soare. zorii 9. în vreme ce se înclină încă în "aţa lui 'pollo. de parcă ar "i "ost surprinsă în sine de natura grosolană a plăcerilor lui. pe care îl numea (argon# %l considera pe >iali3 poetul eternului statut de victimă. al 9ve!nicelor c*inuri ale morţii:. dar se a&ţinea de la comentarii# 59 .erni3ovs3i nu se &ălăce!te prin tot soiul de tsores !i 3rec&tzen# %n ast"el de momente mama îi arunca o privire sceptică. cu imensă înc$ntare. !i de reprezentanţii lui în literatura modernă. un poet at$t de inspirat de muze. iz&ucne!te incon!tient într un imn al lui DionGsos# 2tia pe de rost mai multe poezii ale lui . ca europeni de neam evreiesc &lonzi. în loc de europeni de neam iudaic răsăritean# Detesta !i dialectul idi!.'mos +z La "el cu at$ţia evrei sioni!ti din vremea noastră.

din 'ustria răsăriteană. un cuv$nt pe care îl pronunţa întotdeauna cu aceea!i str$m&ătură de dezgust ce însoţea la el cuvintele (argon. unde a scris o teză de doctorat despre această descoperire. iar înainte de asta se pare că la Mattersdor". plin de entuziasm. după moartea ei.redea că pove!tile *asidice nu sunt altceva dec$t "olclor. însă în cea mai mare parte a vieţii lui a detestat toate "ormele de misticism !i de magie# . în loc să riposteze. c$nd i se cam o"ilise voio!ia optimistă. care conţinea. i s au sc*im&at !i gusturile. dar înainte trăiseră în Lituania. !i prin înt$lnirea cu Peretz cel înclinat spre misticism s a îndepărtat de înclinaţia lui 60 . un caiet din tinereţea autorului. aproape de graniţa cu )ngaria0# 5ra un om sentimental. acum Matters&urg. pe l$ngă tot "elul de sc*iţe. o poveste necunoscută intitulată 97ăz&unare:# Tata a stat c$ţiva ani la Londra. 9*a!i!: sau 9intuiţie:# Mama îl asculta vor&ind !i. m$zgăleli !i încercări poetice. 9eCtaz:. împreună cu volu&ilitatea. ne o"erea z$m&etul ei trist sau.onsidera că supranaturalul este apana(ul !arlatanilor !i escrocilor# .Poveste despre dragoste si întuneric Tatăl meu avea un temperament incontesta&il 9lituanian: !i îi plăcea grozav să "olosească cuv$ntul 9incontesta&il: /Dlausnerii veneau de la +dessa. îmi zicea: 9Tatăl tău e un om înţelept !i raţionalF e raţional c*iar !i c$nd doarme:# Peste ani !i ani. uneori. !i se poate să se "i apropiat de cele ale mamei mele# %n su&solul >i&liotecii -aţionale a descoperit un manuscris necunoscut al lui I#L# Peretz.

a aruncat o oc*eadă literaturii idi! !i treptat a cedat. c$nd l a străpuns pe unc*iul Aosep* cu una dintre lăncile 61 . I&sen !i . se lăsa pe moment peste străduţă c$nd se înt$mpla să se înt$lnească pro"esorul Aosep* Dlausner !i domnul ?#@# 'gnonF î!i săltau pălăriile cam de un deget. I ieste drum de unc*iul Aosep*. !i al povestirilor *asidice în general# Totu!i. ?trind&erg.erni3ovs3i# ' început să studieze miturile !i legendele popoarelor îndepărtate.$t despre domnul 'gnon. !i pro&a&il că "iecare îi dorea celuilalt din ad$ncul inimii să a(ungă pe veci în "undul iadului uitării# )nc*iul Aosep* nu avea o părere &ună despre 'gnon. de asemenea. "armecului misterios al pove!tilor lui Peretz în special.e*ov. în Talpiot. tata încă mai încerca să ne deprindă pe toţi să "im la "el de luminaţi ca el# Părinţii mei se ciorovăiau adesea pe tema literaturii# Tata îi iu&ea pe ?*a3espeare. 6nessin. îi considera scrierile proliCe. &iali3 !i. dar arctică. provinciale !i împodo&ite cu tot soiul de &i&iluri de c$ntăreţ &isericesc# . >alzac. care locuia în Talpiot.'mos +z precedentă către ?turm und Drang de la începuturile lui . î!i clocea ranc*iuna !i p$nă la urmă s a răz&unat. Turg*eniev !i . în anii în care o&i!nuiam să ne ducem s$m&ăta după amiază pe la unc*iul lui Aosep*. Tolstoi. a!a cum cineva î!i descle!tează în "ine m$na de pe o &alustradă. de!i am impresia că cei doi nu se prea îng*iţeau# + răceală politicoasă. pe domnul 'gnon.erni3ovs3i# Mama ii pre"era pe ?c*iller. "ăceau o u!oară plecăciune.

la vila micuţă în care locuiau unc*iul Aosep* !i mătu!ica Eippora*# . !i a luat 62 . p$nă în zilele noastre. o su&ur&ie evreiască îndepărtată !i oarecum periculoasă# La sud de 7e*avia. de Diriat ?*muel !i de Moara de v$nt a lui Monte"iore.asa noastră din Derem 'vra*am era la vreo !ase !apte 3ilometri de Talpiot. cu "oarte &anale apartamente. este re&otezată strada Dlausner# Din acea zi !i p$nă la moarte a tre&uit să ra&de în(osirea de a "i cele&rul scriitor ?#@# 'gnon de pe strada Dlausner# 2i a!a. . ce privesc de sus *oardele de vizitatori din pragul casei lui 'gnon# %n "iecare a doua sau a treia s$m&ătă porneam în pelerina( la Talpiot.Poveste despre dragoste si întuneric lui de ironie. . în "igura grotescă a pro"esorului >ac*lam din romanul ?*ira# Din "ericire pentru unc*iul Aosep*. "iind ast"el cruţat de multă supărare# In ce l prive!te. cu toate că a "ost condamnat la amarul c*in de a vedea cum mica alee din Talpiot.olonia 6ermană. domnul 'gnon a mai trăit mulţi ani. domnul 'visar. '&u Tor !i Datamon. ne a eCplicat o dată pro"esorul nostru.olonia 6recească !i >a3aa# /'&u Tor. în vreme ce o soartă nu mai puţin ironică a "ăcut ca locuinţa lui Dlausner să "ie demolată !i înlocuită cu un "oarte &anal &loc pătrăţos. se a"la o eCtindere a Ierusalimului străin: su&ur&iile Tal&ie*. ironia sorţii a "ăcut ca locuinţa lui 'gnon să "ie pe strada Dlausner. pe care locuiseră am$ndoi. a murit înainte să apară ?*ira . a c$!tigat Premiul -o&el pentru literatură !i o "aimă mondială.

63 . at$rnate între cer !i păm$nt. Tal&ie* a "ost c$ndva mo!ia unui &ăr&at pe nume Tale&. &i&lica 1ale a )ria!ilor. care aproape că a(ungea la marginile >et*leemului# Din Ierusalimul nostru. străluceau puncte evreie!ti izolate. n a! vrea să "iu în pielea lor# . 'rnona !i 3i&&utzul 7amat 7a*el. Me3or HaGGim. spre sud.a să nu mai vor&im de răz&oiu l total:# Porneam după pr$nz.'mos +z numele de la un vec*i răz&oinic. >a3aa înseamnă c$mpie sau vale. a zis el. însemn$nd 9alături de mănăstire:#0 Mai departe. a arătat o dată spre un ciorc*ine de lumini palide !i tremurătoare de la orizont. la capătul lumii. cu !oproanele lor de ta&lă ruginită# De parcă întregul Ierusalim ar "i "ost înc*is într o s"eră de cristal limpede# Traversam strada 6eula*. într o noapte. peste dealuri !i *ăt departe. însemn$nd 9tatăl taurului:. vecinul nostru. domnul 8riedmann. Talpiotul se zărea doar ca o mică masă de copaci pră"uiţi pe culmea unui deal a"lat în depărtare# De pe acoperi!ul casei noastre. !i a zis: 9'colo e .azarma 'llen&G. printre casele construite din piatră. c$nd ora!ul se înc*idea în dosul o&loanelor "erecate !i se cu"unda în somnul din după amiaza de ?*a&&at# Tăcere deplină peste străzi !i curţi. inginerul. în vreme ce numele Datamon este "orma coruptă în ara&ă a grecescului 3ata mones. !i dincolo se văd luminile din Talpiot sau 'rnona# Dacă o să sporească violenţa. Talpiot. intram pe străduţele ca un la&irint din mizerul cartier ultraortodoC. dincolo de toate acele lumi străine.

printre &alustradele de "ier ruginit ale unor verande !i scări eCterioare neîngri(ite. al spitalului protestant. &or!. cu sim&olurile celor douăsprezece tri&uri ale lui Israel în relie" pe splendida lui poartă de &ronz# Mirosul de leacuri. ve!nic scăldată în um&ră de &ătr$nii pini ce perdeluiau două ziduri. usturoi. pe l$ngă splendide magazine. ca"enele cu candela&re înalte !i prăvălii &ogate. de &ătr$neţe !i cel usturător. arome ale &ogăţiei de pe continent e îndepărtate. treceam pe su& s$rme cu ru"e puse la uscat. par"umuri ale ora!elor pline de lumini !i de zarvă ce vieţuiesc în siguranţă pe 64 . dar cu vitrine ce ne "ăceau semn prin grila(ele de "ier încuiate. în după amiaza de s$m&ătă# De pe strada Pro"eţilor co&oram pe strada ?trauss. ca să i îngăduim tatei să !i sature oc*ii "lăm$nzi cu &ogăţia de cărţi e&raice noi din vitrină# De acolo stră&ăteam toată . urcam prin Ei3*ron Mos*e. cu mu!c*i pe el. trăg$ndu ne cu oc*iul. ve!nic scăldat în mirosurile &ucătăriei as3enazilor săraci.alea Aa""a pe la cele&rul magazin de îm&răcăminte MaaGan ?*tu& !i ză&oveam o vreme în "aţa li&răriei 8raţii '*iasa". iar de cealaltă. cu "armecul irezisti&il al altor lumi.Poveste despre dragoste si întuneric sus pe '*va. >i33ur Holim.alea 7egele 6eorge 1. al soluţiei LGsol. de o parte zidul cenu!iu. c*ollent. toate goale !i "erecate de ?*a&&at. condus de diaconese. ceapă !i varză acră. !i mergeam mai departe pe strada Pro"eţilor# -u era nici su"lare de om pe străzile Ierusalimului la ora două. pline de *aine negre. se revărsa dinspre cele două spitale# 'poi traversam . gal&ene !i al&e. zidul sum&ru al spitalului evreiesc.

omunitară sau la 8ondul ?ănătăţii !i a cumpărăturilor raţionalizate. într o după amiază de s$m&ătă la ora două !i (umătate. deose&it de calmul cucernic al acelor străduţe est europene sărmane !i părăginite: un calm di"erit. ca !i în 7e*avia evreilor germani !i în &ogatul Tal&ie* grecesc !i ară&esc. eCcitant. tainic.alea 7egele 6eorge 1. de "apt speci"ic &ritanic. scutiţi de povara contri&uţiei la . uni"ormă. ma(ordomi !i agenţi imo&iliari care le stau la dispoziţie# Doamne !i domni care se &ucură de o viaţă u!oară.alea 7egele 6eorge 1. nu cunosc greutăţile. cu !irurile ei de clădiri măreţe. instalaţi con"orta&il în case "rumoase. nu ca a noastră# 'ici. pe . în care doamne elegante !i domni prosperi.utia . &ucătari. care nu î!i duc zilele între un atac sau un decret guvernamental !i altul. de vreme ce . întinz$ndu se pe am&ele părţi ale străzii ca o "aţadă continuă. cu *ornurile !emineurilor cocoţate pe acoperi!uri sau în apartamente spaţioase din &locuri moderne. cu aer o"icial. pustie acum. cu portar în uni"ormă al&astră care păze!te intrarea !i li"tier în uni"ormă ro!ie care acţionează li"tul !i servitori. li&eri de regulile oprimante ale pionieratului !i sacri"iciului de sine. lipsiţi de gri(a de a !i număra "iecare &ănuţ.alea 7egele 6eorge 1.alea 7egele 6eorge 1 /nu doar din cauza numelui ei0 îmi păruse întotdeauna în copilărie că e o prelungire a acelei minunate Londre pe care o !tiam din "ilme: . un calm străin. domnea acum alt calm. "ără acele goluri ale 65 . a!ternute cu covoare.'mos +z malurile unor r$uri late. stăp$nea .

nu erau verande dărăpănate. covoare moi. care le promitea tuturor celor care intră des"ătările so&re ale pedantei estetici germano evreie!ti. doctori. unde Dnessetul avea să !i a"le mai t$rziu loca!ul temporar. ale cărei u!i !i "erestre cu perdele de dantelă vor&eau cu discreţie despre &ogăţie. părăginite. tigăi înnegrite. de parcă n ar mai "i "ăcut o de(a acum două săptăm$ni !i acum o lună. &ro3eri. !i de "aţada &au*aus semicirculară a lui >eit Hamaalot. voci &l$nde. respecta&ilitate. "erestre de nevoia!i care le dezvăluie trecătorilor respingătoarele măruntaie ale casei. ur$ţite de gunoaie !i de "iare ruginite. !i de &locul 8rumin. perne pestriţe. oale mucegăite. îng*esuială de mo&ile. o&loane stricate la "erestre care se cască precum o gură &ătr$nă !i !tir&ă. notari !i agenţi acreditaţi ai unor &ine cunoscute "irme străine# %n vreme ce treceam pe l$ngă &locurile Talit*a Dumi tata ne eCplica originea numelui.Poveste despre dragoste si întuneric curţilor (alnice. pe . de am&ele părţi ale străzii era o singură "aţadă m$ndră. !i ne opream o clipă să privim peste zidurile +ra!ului 1ec*i spre cimitirul 66 . cristal !le"uit !i &une maniere# 'ici u!ile clădirilor erau împodo&ite cu plăcuţe din sticlă neagră cu nume de avocaţi. cratiţe str$m&e !i o *ara&a&ură de cutii de tinic*ea ruginite# 'ici. ţesături scumpe. neîntreruptă. iar mama se pl$ngea că o să ne adoarmă pe toţi cu eCplicaţiile lui# Treceam de 6roapa ?c*i&er. "undaţia căscată a unei clădiri care nu s a mai construit. carpete în culori ţipătoare.alea 7egele 6eorge 1. care despărţeau casele din zonele noastre# 'ici.

pe coasta din dreapta.olegiul Terra ?ancta /unde tata avea să lucreze timp de zece ani. iar secţia periodicelor din >i&lioteca -aţională. !i a a"lat re"ugiul temporar aici. ca !i altele. după 7ăz&oiul de Independenţă !i asediul Ierusalimului. !i mai e destul de mers40. pentru că într un "el sau altul tot o să plece0# De acolo co&oram dealul către . iar sus. îndemn$ndu ne unul pe altul să iuţim pasul /5 de(a trei "ără un s"ert. de parcă treceam o graniţă invizi&ilă !i pătrundeam într o 67 . ?*erto3. eCplic$ndu mi ce înseamnă un 9ca&inet "antomă: !i ce se va înt$mpla în ţară c$nd vor pleca în s"$r!it englezii. ultimele case din Tal&ie*# ?imţeam o tensiune tăcută în vreme ce părăseam *otarele ora!ului evreiesc. uneori însu!i David >en 6urion# 'ici &ate inima guvernului evreu# . prin doctorul Veizmann. c$nd clădirile universităţii de pe Muntele ?copus au "ost izolate.'mos +z musulman Mamilla*. într un colţ de la eta(ul trei0# De la Terra ?ancta o plim&are de douăzeci de minute ne aducea la &locul David.e păcat că nu e un ca&inet naţional mai impunător4: 2i continua. Daplan. de parcă ar "i dezvăluit secrete de stat: 9'ici î!i ţine !edinţele ca&inetul nostru. trec$nd pe l$ngă sinagoga @es*urun !i semicercul masiv al clădirii 'genţiei 5vreie!ti /tata spunea aproape în !oaptă. unde se oprea &rusc ora!ul !i treceai peste ni!te c$mpuri p$nă să a(ungi la gara din 5me3 7e"aim# Pe st$nga se vedeau aripile morii de v$nt de la @emin Mos*e. cel arcuit.

despre edictele lui Aemal Pa!a. o lumină mai noroasă. trec$nd prin "aţa instalaţiilor militare &ritanice. în vreme ce în dreapta erau minunatele alei ale . sunt poliţia rutieră a citirii# La st$nga noastră. care "usese construită. 68 .oloniei 6ermane.alea He&ron. încon(urate de un gard# 5ra ceva ciudat !i comic în cuv$ntul e&raic. spunea el. "orti"icate. peste care se înălţau &iserica scoţiană !i gara cea înc*isă# 5ra o lumină di"erită pe aici. cenu!ie. !i a unui morman de &idoane mari de com&usti&il pe care era scris în trei lim&i )L5I D5 1ID'-A. la s"$r!itul secolului al WlW lea de către un evreu din Ierusalim pe nume Aosep* >eG -avon. ca mu!c*iul vec*i# 'cest loc îi amintea mamei de o străduţă musulmană din ma*alalele ora!ului ei natal. lipsit de toate vocalele# Tata r$dea !i zicea că asta e încă o dovadă că a venit vremea să se modernizeze scrisul e&raic. plin de păsări c$ntătoare. despre descăpăţ$nări !i &iciuiri care se "ăceau în "aţa unei mulţimi adunate c*iar aici. un sătuc &avarez lini!tit. după cum !tiam. c$teva străzi duceau la cartierul ara& '&u Tor. din vestul )crainei# In acest punct nu se putea ca tata să nu înceapă să vor&ească despre Ierusalimul de pe vremea turcilor. care o&ţinuse concesiunea de la turci# Din piaţa a"lată în "aţa gării co&oram pe .Poveste despre dragoste si întuneric ţară străină# Puţin după ora trei stră&ăteam drumul care despărţea ruinele săla!ului pelerinilor turci. în piaţa pavată din "aţa acestei gări. introduc$nd litere separate pentru vocalele care.

printre c*iparo!i !i pini. sau o cămară sau o comodă înaltă ori un &u"et cu sertare. de parcă am "i lăsat ?*a&&at ul însu!i în urma noastră. cu porum&are !i acoperi!uri ro!ii de ţiglă presărate ici !i colo. trei sau patru domni în puterea v$rstei !edeau pe scaune de răc*ită în (urul unei mese (oase de lemn.omitet 'ra&. cuvinte al căror simplu sunet îi dădea "urnicături unui copil ca mine. Ha( 7as*ed al '"i"i. avocatul HenrG TaOil Tuta3* !i ceilalţi rezidenţi &ogaţi ai su&ur&iei >a3aa# Toate magazinele de aici erau desc*ise !i din ca"enele răz&ăteau r$sete !i muzică. reţinut de un zid imaginar care îi tăia calea undeva între @emin Mos*e !i 'zilul ?coţian# Pe pava(ul lat. îi ocolea &urta !i dispărea într un &uzunar# >eau ceai din pa*are 69 . toţi în costume maro !i "iecare etal$nd un lanţ de aur care răsărea la &utonieră. um&rite de copaci cu "runzi! &ogat# Toate casele de acolo aveau pivniţă !i pod. doctorul 5mile 'dOan al >oustani. născut într un loc unde nimeni nu avea un &eci întunecat su& picioare sau un pod sla& luminat deasupra capului.'mos +z de c$ini care latră !i de coco!i c$r$itori.alea He&ron treceam pe l$ngă vilele din piatră tranda"irie ale e"endilor &ogaţi. Mardam >eG al MatnaOi. ale speciali!tilor ara&i cre!tini !i ale slu(&a!ilor de rang înalt ai administraţiei mandatare !i ale mem&rilor înaltului . la um&ra aruncată de doi pini &ătr$ni din "aţa miei ca"enele. un orologiu sau o "$nt$nă cu roată în grădina lui# Merg$nd mai departe pe . !i grădini micuţe cu ziduri de piatră.

de la est. care era capturat iar !i iar de trupele mele evreie!ti într o spectaculoasă mi!care de cle!te. am cucerit o. în vreme ce cealaltă "alcă a cle!telui se înc*idea. dinspre cazărmi. am curăţat o !i am înălţat deasupra ei steagul evreu. împreună cu c$ţiva tovară!i de conspiraţie. în (ocurile de pe rogo(ina de trestie# De aici continuam drumul către inima ocupantului străin.$nd aveam ceva mai mult de opt ani. trimiţ$nd grupuri de comando spre zidurile re!edinţei înaltului . poate că un singur cuv$nt sau poate c*iar ne răspundea la salut# La trei !i (umătate treceam de gardul din s$rmă g*impată al cazărmii 'llen&G. în ultimul an al Mandatului >ritanic. se uitau la el oarecum surprin!i. !i unul dintre ei mormăia ceva nedeslu!it. &aza militară &ritanică din sudul Ierusalimului# 'm năvălit adesea în ta&ăra asta. printr o surpriză deplină. dinspre coastele gola!e care co&oară spre De!ertul Iudaic# . am construit în curtea din spatele casei noastre. am supus o.Poveste despre dragoste si întuneric sau sor&eau ca"ea din ce!cuţe împodo&ite !i rostogoleau zarurile în cutiile cu ta&le din "aţa lor# Tata îi saluta voios într o ara&ă care în gura lui suna mai degra&ă a rusă# Domnii amuţeau o clipă. o rac*etă uimitoare# Plănuiam să ţintim cu ea palatul >uc3ing*am /descoperisem în colecţia tatălui meu o *artă la scară mare a centrului Londrei0# 'm &ătut la ma!ina de scris a tatălui meu un 70 . o coloană &lindată "orţa re!edinţa pe la vest.omisar de pe Dealul s"atului nelegiuit.

pentru că n am reu!it să "acem dispozitivul complicat de g*idare /plănuiam să lovim palatul >uc3ing*am. !i iată cum se "ace că Londra a supravieţuit zelului meu naţional !i rac*etei mele mortale. cu multe grădini. umilinţă !i respect# %n acea vreme Talpiotul era o su&ur&ie lini!tită. dar nu !i trecătorii englezi nevinovaţi0 !i pentru că am avut oarece pro&leme cu inventarea com&usti&ilului care să ne poarte rac*eta de la colţul străzilor 'mos !i +&adia* din Derem 'vra*am p$nă la o ţintă a"lată în centrul Londrei# Pe c$nd noi era m încă prin!i cu cercetarea !i dezvoltarea te*nologică. englezii s au răzg$ndit !i au părăsit în gra&ă ţara.asa de Vindsor /am scris în e&raică tre&uie să ai&ă acolo pe cineva care să i poată traduce0: 9Dacă nu plecaţi din ţara noastră în cel mult !ase luni. "ăcute pentru pacea !i lini!tea 71 . a"lată la marginea de!ertului. care era "ăcută din &ucăţile unui "rigider stricat !i rămă!iţele unei &iciclete vec*i# Puţin înainte de ora patru o luam în s"$r!it la st$nga de pe . Eiua Marii Iertări de la noi va "i Eiua Audecăţii de 'poi a Marii >ritanii:# %nsă proiectul nostru n a dat roade.'mos +z ultimatum politicos adresat Maiestăţii ?ale 7egelui 6eorge 1I al 'ngliei din . pe un &ulevard mărginit de c*iparo!i întunecaţi pe care un v$nticel de la vest c$nta o melodie "o!nită ce trezea în mine în acela!i timp uimire.alea He&ron !i intram în su&ur&ia Talpiot. "oarte departe de centrul ora!ului !i de "or"ota lui comercială# 5ra proiectat după modelul construcţiei de locuinţe "oarte îngri(ite din 5uropa centrală.

care. mărginită pe am&ele părţi de un gard de tuia. 9. ce ducea de la poartă l a treptele late pe care a(ungeam la veranda din "aţă !i la u!a deasupra căreia era gravat.oteam la dreapta pe strada Dore Hadorot. : ?au: 9'zi am înt$rziat un pic. scriitorilor !i cugetătorilor# De am$ndouă părţile străzii erau căsuţe plăcute. "ără eta(. încon(urate de grădini "rumoase. p$nă în dreptul păduricii de pini. era "aimos în toată ţara !i c*iar în ţări depărtate. din cupru. !i dincolo de ei era o cărare pietruită. pe un cartona! prins cu o piuneză. iar mătu!a Eippora* a pus de(a pe tavă "ructele:# Doi palmieri stăteau ca ni!te santinele de o parte !i de cealaltă a porţii. !i a(ungeam în dreptul casei unc*iului# Mama zicea: 5 de a&ia patru "ără zece. samovarul tre&uie să clocotească de(a. doctorilor.T+7 A+?5PH DL')?-57 2i dedesu&t. cu scrisul rotun(it al mătu!ii Eippora*. sălă!luia vreun cărturar de "runte sau pro"esor cele&ru ca unc*iul nostru Aosep*. ne înc*ipuiam noi. cu toate că nu avea copii. mottoul unc*iului Aosep*: I)D'I?M 2I )M'-I?M Pe u!ă era o placă mai mică !i mai strălucitoare. pe care era gravat cu litere e&raice !i latine: P7+85?+7 D+. !i în "iecare dintre ele. e patru !i un s"ert.e ar "i să !edem lini!tiţi pe &anca din grădină !i să mai a!teptăm c$teva minute.Poveste despre dragoste si întuneric cărturarilor. 72 . poate că se odi*nesc încă. apoi la st$nga. pe o placă "ină de alamă. prin traducerile cărţilor lui# .

periodice ziare !i reviste. nu era centimetru neacoperit de !iruri de cărţi: ra"turi peste ra"turi se înălţau din podea p$nă la tavanul înalt. cu ramuri răsucite. o mică oglindă de perete !i un pre! în culori întunecate. !i peste tot în (urul lor !i printre ele !i în spatele lor !i pe o masă !i mai ticsită de &ro!uri. articole tipărite separat. strălucitoare. în zdrenţe. pam"lete. !i cărţulii legate în *$rtie su&ţire. în a"ară de un cuier pom din lemn ca"eniu. care se c*iorau la tine dintr o mare str$mtoare. a!a cum se cuvine# %n acest *ol. acea mulţime zgomotoasă care se adună întotdeauna în orice piaţă pu&lică sau în piaţa de alimente# ?ingura "ereastră din acest *ol privea. care se lă"ăiau. super&i domni corpolenţi !i cer!etori ponosiţi. care stătea l$ngă u!a de la intrare. prospecte. în legături de piele aurite. pline cu cărţi în lim&i cărora nu le puteam identi"ica nici măcar al"a&etul. respir$nd politicos cu gura înc*isă. cărţi străine dolo"ane. cărţi în picioare !i alte cărţi culcate peste ele. zăc$nd ca imigranţii ilegali îng*esuiţi pe cu!etele vaporului# . pe v$r"uri. printre gratii de "ier amintind de c*ilia unui pustnic.ărţi grele. !i alte cărţi sărmane. ca !i cum c*iar !i inimii mele i s ar "i cerut să !i scoată încălţările !i să pă!ească în !osete. respecta&ile. la 73 .'mos +z stătea scris: 1ă rugăm să nu sunaţi între orele două !i patru# 1ă mulţumim# %ncă din *ol eram cuprins de o teamă respectuoasă.

cu "aţa strălucitoare !i z$m&etul larg.Poveste despre dragoste si întuneric "runzi!ul melancolic al grădinii# Mătu!a Eippora* ne înt$mpina în *ol. în stil "oarte rusesc. ci trec$nd direct la ve!tile despre dragul nostru Aosep*. cu părul ei al& pieptănat peste cap !i prins într un mic coc elegant. care n a pus geană pe geană noaptea trecută sau al cărui stomac a revenit la normal după îndelungate pro&leme sau care tocmai a primit o scrisoare minunată de la un "oarte cele&ru pro"esor din PennsGlvania sau pe care iar îl c*inuie pietrele de la "iere sau care tre&uie să termine p$nă m$ine un articol important !i lung pentru Metsuda lui 7avidovitci sau care s a *otăr$t iară!i să ignore altă insultă din partea lui 5isig ?il&ersc*lag sau care s a *otăr$t în "ine să dea un răspuns zdro&itor a&uzului comis de unul dintre conducătorii &andei >rit ?*alom# După acest &uletin de !tiri. cu o&ra(ii întin!i pe r$nd pentru pupat. mătu!a Eippora* z$m&ea dulce !i ne ducea în "aţa unc*iului însu!i# 9Aosep* vă a!teaptă în sala lui de recepţie:. într o roc*ie cenu!ie !i cu un !al negru pe umeri. cu domnul Drupni3 !i "amilia -etanGa*u !i domnul Aonitc*man !i "amilia ?c*oc*tman !i mai sunt pe drum c$ţiva musa"iri distin!i:# Iar uneori zicea: 95 în"undat în &iroul lui 74 . anunţa ea. întotdeauna prima care să te între&e ce mai "aci !i de o&icei nea!tept$nd să i răspunzi. sau 9Aosep* este de(a în salon. iz&ucnind în r$s. cu "aţa ei rotundă !i &l$ndă z$m&indu ţi de &un venit. a!a cum î!i înt$mpina toţi musa"irii# 5ra o &ătr$nică plăcută.

nu i nimic. germană. ara&ă medievală. "ranceză. *aideţi. !i lim&i !i dialecte de 75 . cărţi pe care Ie a descoperit la Lausanne sau le a găsit la >erlin sau la 1ar!ovia. e întotdeauna tare &ucuros să vă vadă. ducea în &irou l pro"esorului. lucrări sacre !i laice. printre care tomuri vec*i. latină. mi a !optit o dată tata. cărţi pe care unc*iul le a cumpărat la +dessa sau la Heidel&erg. !i o să mă &ucur !i eu. o să se &ucure. practic toată literatura e&raică. a tre&uit c*iar să i duc acolo m$ncarea. italiană. av$nd tă&liile împodo&ite cu "lori !i g*irlande. prime ediţii cu dedicaţii pentru el. sanscrită. care slu(ea !i de su"ragerieF cealaltă. aramaică. cărţi pe care le a comandat în 'merica !i cărţi cum nu mai eCistă nicăieri în a"ară de >i&lioteca 1aticanului. copil "iind. ducea în salon. engleză. nepreţuite. în e&raică. siriacă. întunecată. o u!ă grea. că !i distruge sănătatea4 -u se cruţă deloc4: Din *ol se desc*ideau două u!i: una. polonă. în &i&lioteca particulară a unc*iului tău. manuscrisele celor mai mari dintre prozatorii !i poeţii no!tri. precum !i o &ună parte din cea mondială.'mos +z de la !ase dimineaţa. rusă. să "acă o pauză. veniţi încoace. cu sticlă. uneori cunoscut !i ca 9&i&lioteca:# >iroul unc*iului Aosep* îmi părea. spaniolă. dar nu i nimic. anticamera unui palat al înţelepciunii# ?unt peste douăzeci !i cinci de mii de volume. e mai &ine pentru el să se oprească un pic din lucru. greacă vec*e !i modernă. articole preţioase de colecţie. volume scoase pe su& m$nă din +dessa sovietică prin tot soiul de su&ter"ugii complicate.

mirosul unei vieţi tăcute. să vor&im în !oaptă# Mirosul enormei &i&lioteci a unc*iului m a însoţit în toate zilele vieţii: aroma pră"oasă. tăcerea severă a "antomelor care se ridică din cele mai ad$nci "$nt$ni ale cunoa!terii. pe ale cărei 76 . &ătr$n. g$r&ovit !i pe (umătate uscat# . cărări cu pietri! înnegrit. malteza sau slavona &isericească# 5ra ceva sever !i ascetic în &i&liotecă. destul de săl&ăticită. &ălării. cum sunt ugaritica sau slovena. rusesc !i deprimant în grădina asta. revărsarea g$ndurilor tainice ale autorilor a(un!i oale !i ulcele. ademenitoare. o masă de grădină din lemn care putrezise su& ploile multor ierni !i un pom din specia Melia azedara*. tu"e de tranda"iri necurăţate.*iar !i în cele mai calde zile ale verii era ceva iernatic. prin trei "erestre înalte !i înguste.Poveste despre dragoste si întuneric care nici n am auzit. tuia pră"uite. a celor !apte înţelepciuni tainice. se putea vedea grădina sum&ră. dezmierdarea rece a dorinţelor generaţiilor trecute# 2i din &irou. în liniile drepte !i negre ale zecilor de ra"turi care se întindeau de la podea p$nă la tavanul înalt. dedicate muncii !tiinţi"ice. care nu îngăduia nici un "el de "rivolitate !i ne silea pe toţi. !oapta înţelepţilor morţi. un "el de măreţie tăcută !i aspră. viaţa unui pustnic secretos. printre care se strecurau leandri. c*iar !i pe unc*iul Aosep*. dincolo de zidul căreia începeau pustietatea De!ertului Iudaic !i coastele pietroase care co&orau în cascadă către Marea Moartă# 6rădina era tig*elită cu c*iparo!i înalţi !i pini !optitori. p$nă !i deasupra u!ilor !i "erestrelor. retrase.

v$n$nd leoparzi prin tu"ări!uri. de la >erlin !i din alte părţi. "ugind de conversaţia plicticoasă a cărturarilor din salona!. lipsiţi de copii cum erau. talmuduri !i cărţi de rugăciune !i coduri de legi !i compilaţii midrasice. istoria medievalăF erau acolo zone 77 . !i di"eritele culturi păg$ne: g$ndirea islamică. le *răneau cu resturi de la &ucătărie. istorie greacă !i romană. vis$nd la cucerirea dealurilor aride de dincolo de zid într un iure! săl&atic al trupelor mele# Toţi patru pereţii înalţi !i laţi ai &i&liotecii erau acoperiţi de cărţi îng*esuite. !iruri peste !iruri de volume preţioase. săp$nd pe su& pietre ca să găsesc un depozit secret de pergamente. !i zone cu cărţile s"inte e&raice. istoria >isericii. dar &ine r$nduite. un ra"t cu lucrări e&raice din ?pania !i altul cu cărţi din ItaliaF o secţiune cu scrierile Iluminismului 5vreiesc. precum !i o nes"$r!ită întindere de g$ndire evreiască !i istorie evreiască !i istoria +rientului 'propiat. legate în al&astru. întotdeauna singur. cu relie"uri aurite sau argintate# In unele locuri erau at$t de ticsite. în după amiezile de ?*a&&at.'mos +z pisici unc*iul Aosep* !i mătu!a Eippora*. înc$t două r$nduri de cărţi erau silite să stea unul în spatele altuia pe acela!i ra"t împovărat# 5rau zone cu litere gotice înzorzonate. at$t vec*e. c$t !i modernă. dar în care nu l am văzut niciodată pe vreunul dintre ei preum&l$ndu se sau !ez$nd în v$nticelul serii pe una dintre &ăncile decolorate# 5u eram singurul care &$ntuia prin grădină. religiile răsăritene. care mă duceau cu g$ndul la clopotniţe !i "oi!oare. verde sau negru.

unele dintre ele desc*ise. "iţuici. lai ne !i pra"# %n centrul &i&liotecii. 78 . plicuri gal&en maronii. al&astre. plante sau &i&elouri# Doar cărţi !i iară!i cărţi. cutii pline de clame. gume. care atingeau tavanul înalt# )neori îmi dădeau voie să o mi!c de la un corp de &i&liotecă la altul. mucegai. note !i "i!e de cartotecă. volume străine desc*ise îngrămădite peste volume e&raice desc*ise. coli de *$rtie. un asortiment de tocuri. plicuri al&e !i plicuri av$nd pe ele ispititoare tim&re colorate.*iar !i podeaua era acoperită cu zeci de cărţi puse una peste alta. acoperit cu totul de teancuri peste teancuri de lucrări de re"erinţă. verzi sau ro!ii. de coperţi legate în piele. o ciudată d$ră de alge !i lipici vec*i. călimări. unele pline de semne mici. carnete. cu mare &ăgare de seamă. de înţelepciune. lini!tea care umplea încăperea !i un miros minunat de &ogat.Poveste despre dragoste si întuneric mari slave care mă dezorientau. pe roţile ei cu cauciuc# -u eCistau ta&louri. negre. ca un contratorpilor uria! !i întunecat ce a ancorat în apele unui gol" încon(urat de munţi. stătea &iroul pro"esorului Dlausner. cu "aţa în (os. creioane. teritorii grece!ti !i zone cenu!ii maronii de &i&liora"turi !i mape de carton îndesate cu articole tipărite separat !i cu manuscrise# . în vreme ce altele se îng*esuiau ca oile speriate pe scaunele cu spătar înalt destinate vizitatorilor sau c*iar pe pervazuriF o scară neagră care putea "i mi!cată de (ur împre(urul &i&liotecii pe o !ină metalică iţi îngăduia să a(ungi la ra"turile de sus. elastice !i capse. *$rtie care se îngăl&ene!te.

cu toate că nu ne am îndepărtat de u!ă. su&ţire !i mic ca un copil. tata !i cu mine. zăcea unc*iul Aosep* însu!i. intraţi /c*iar dacă suntem de(a în odaie. cu rame negre. pline de tăieturi !i corecturi. pline de "$!iuţe de *$rtie. în vreme ce a doua perec*e. a sur$s tranda"iriu între mustaţa al&ă !i ţăcălie !i a glăsuit cam a!a: J Intraţi. cu o privire "ericită !i un pic pierdută în oc*ii lui căprui migdalaţi# ' "luturat sla& spre noi m$na i al&ă.'mos +z printre paginile cărora apăreau "oi smulse dintr un carnet cu spirală. g*emuit cu genunc*ii la piept. vă rog să nu mă (udecaţi prea aspru. dragilor. intraţi. nici măcar nu mi arunc oc*ii prin ziar p$nă ce nu isprăvesc acest 79 . acoperit p$nă la umeri cu o cuvertură în carouri verzi !i ro!ii. !i iertaţi mă că nu mă ridic să vă înt$mpin. între&aţi o pe doamna Dlausner !i o să mi "ie martor. ca trupurile unor mu!te pu*ave. mama. ca "usta unui soldat scoţian. străvezie. de parcă ar "i plutit peste vid. acoperite cu păien(eni!ul scrisului unc*iului meu. de pe un cărucior a"lat l$ngă scaunul lui. cu "aţa arăt$nd vulnera&ilă !i copilăroasă "ără oc*elari. pentru că de două nopţi !i trei zile nu m am urnit de la &irou !i n am înc*is un oc*i. zăcea pe alt teanc de cărţi. !i a treia perec*e se iţea dintre paginile unei &ro!uri desc*ise de pe un dulăpior a!ezat l$ngă canapeaua înc*isă la culoare# Pe această canapea. nu măn$nc !i nu dorm. st$nd drept în "aţa lui. iar oc*elarii cu ramă aurită ai unc*iului Aosep* zăceau în v$r"ul teancului. ca o turmă micuţă rătăcită pe o pă!une ciudată0.

de descrierile eroismului !i revoltei presărate în paginile cărţii mele Istoria celui de al Doilea Templu# 2i ce se aude pe la voi.e mai e nou în lumea voastră. dragii mei. (ocul s a înc*eiat# 2i ce se aude pe la voi. .$nd un popor luptă pentru li&ertatea sa. dacă o urmaţi pe tăr$mul ei. %mi amintesc cum. că din tot ce am scris nimic nu e mai potrivit dec$t . 8ania dragă. I aţi citit de(a drăguţului de 'mos c$teva pagini din cartea mea . pe c$nd mai trăiam în pitorescul !i at$t de originalul cartier &u*arian. !i nu doar aici. o să "acă mare senzaţie în ţara asta a noastră. Dragul meu Lonia. . în a"ară. !i uneori c*iar p$nă la morm$ntul pro"etului ?amuel# Draga de doamnă Dlausner o să vă dea acum ceva de m$ncat !i de &ăut. Tre&uie că aţi venit pe (os p$nă aici# 2i drumul e a!a de lung# De acasă de la voi.e mai "aceţi. poate. pe c$nd eram încă tineri. întreaga lume culturală urmăre!te această dez&atere cu su"letul la gură. !i de data asta cred că am reu!it să i amuţesc o dată pentru totdeauna pe o&scuranti!ti4 De data asta vor "i siliţi să "ie de acord !i să zică ami n sau măcar să accepte că nu mai au nimic de zis. dragii mei. acum treizeci de ani. c$nd o să apară.$nd un popor luptă pentru li&ertatea sa ca să i "ie spri(in spiritual dragului de 'mos în particular !i întregului nostru tineret evreiesc minunat în general. 80 . o&i!nuiam să ie!im s$m&ăta !i să mergem de la Ierusalim la >et*el sau la 'natot.red. 2i drăguţul 'mos. .Poveste despre dragoste si întuneric articol care. din Derem 'vra*am. au pierdut partida.

uneori mai &ine de o (umătate de duzină de ciorne di"erite.'mos +z iar eu o să mă alătur vouă de îndată ce isprăvesc acest paragra" di"icil# '!teptăm azi "amilia 1oislavs3i !i pe poetul )ri Tsvi.um zice cartea s"$ntă. dragilor. c$te ciorne am rupt. veniţi mai aproape să vedeţi cu oc*ii vo!tri. ca să poată vedea cu oc*ii lor c*inurile pe care le îndură scriitorii în slu(&a artei lor. !i pe acest coridor a(ungeai pe dreapta la &aie !i la o de&ara. generaţie după generaţie. cămara !i camera servitoarei. drăguţule de 'mos. care dădea în &ucătărie /cu toate că n au avut niciodată servitoare0. ţineţi vă după doamna Dlausner !i stingeţi vă ci ca. !i pe 5ven Ea*av# 2i dragul de -etanGa*u cu înc$ntătoarea lui soţie ne vizitează aproape în "iece s$m&ătă# 'cum veniţi mai aproape. puteai i oii la 81 . dragii mei. &inecuv$ntările raiului acolo sus !i &inecuv$ntările ad$ncului pe "und# 5 doar mica mea glumă. să mă ierte doamnele# 'cum. "ire!te. &ătăliile pe care le am dat !i p$nă unde am mers ca să mă asigur că stilul i ucu e simplu. în vreme ce drept înainte erau &ucătăria. vedeţi c$te cuvinte a in tăiat pe "iecare r$nd. înainte de a "i mulţumit de cele scrise# ?uccesul izvoră!te din transpiraţie. !i tu. iar inspiraţia din s$rguinţă !i e"ort# . "luent !i limpede ca un cristal. iar eu n am să ză&ovesc# Din capătul îndepărtat al &i&liotecii puteai ie!i pe un coridor lung !i îngust. uitaţi vă la ciorna de pe &irou: după moartea mea ar tre&ui să aducă aici grupuri de studenţi. care reprezenta măruntaiele casei.

cu toate că ?*a&&at ul nu l împiedica întotdeauna pe unc*iul Aosep* să lucreze la articolele sale#0 5rau acolo c$teva "otolii masive. un pre! mare !i moale !i un ta&lou în ulei. gura îi este desc*isă !i "aţa lui eCprimă smerenie dureroasă !i eCaltare spirituală# %ntotdeauna aveam senzaţia că acest evreu pios îmi cunoa!te toate tainele 82 . palmieri. 0. care dădea într un salona! rotun(it pe o parte. mare /pictat de MaurGcG 6ottlie&. care se întindea pe aproape toată lungimea salonului# 2i apoi mai era o arcadă (oasă într un colţ al salonului. în care era o oglindă mare.Poveste despre dragoste si întuneric st$nga. canapele presărate cu perniţe &rodate în stil oriental. !i te trezeai direct la locul de onoare din capul mesei lungi !i negre. coteai pe dată la st$nga. încadrată de s"e!nice &ogat împodo&ite# '!a că puteai a(unge în salon pe una din trei căi: "ăceai la st$nga din *ol. cum intrai în casă. ţin$nd o carte de rugăciune. a"lată c*iar peste drum# 'cest salona! era cunoscut !i su& numele de 9odaia de "umat:# /8umatul era interzis în casa pro"esorului Dlausner în timpul ?*a&&at ului. a!a cum "$cea unc*iul Aosep* c$nd era ?*a&&at. moi. din care nu cite!te. străduţa lini!tită !i casa domnului 'gnon. cu "erestrele spre grădina din "aţă. p$nă la u!a dormitorului al& !i în"loi #ii al unc*iului !i mătu!ii. a(ung$nd drept în salon sau să o ţii tot înainte i #ii re capătul coridorului. care în"ăţi!a un evreu &ătr$n. pentru că are oc*ii înc*i!i. cu "ilactere !i !al de rugăciune. sau mergeai drept înainte în &irou. în ramă de &ronz. ca un "oi!or. treceai din el în coridor.

de parcă ar "i îng*iţit argint viu#: 2i mă cicăleau: 9.'mos +z ru!inoase. ro!u !i transpirat. ?au o molie. su& placa de alamă care le promite tuturor celor ce se apropie că valorile evreie!ti !i umanitare vor "i unite. cu două santinele strălucitoare de o parte !i de cealaltă a u!ii. 9ia uite l cum "uge încolo !i încoace. mi am imaginat re!edinţa prezidenţială a unc*iului meu.e i cu tine. împărţite între două "amilii rivale. încercuită de trupe evreie!ti. aproape "ără su"lare. ?au te înv$rti în (urul cozii. însă. ziceau. -e "aci pe toţi să ne apuce durerea de cap# 2i îi stai in cale mătu!ii Eippora*# . 'i m$ncat ardei iute. Ţi ai pierdut mireasa cea "rumoasă. Te crezi o s"$rlează de Hanu33a*.e ar "i să !ezi un pic lini!tit. 83 . cu trupele evreie!ti stră(uind palatul din Talpiot# %n HI=I. !i deseori. ?au un ventilator. înainte de a adormi. în loc să mă do(enească. c$nd tot Ierusalimul era îng*esuit în apartamente cu un dormitor !i (umătate sau două dormitoare. stăteam în pat înc*ipuindu mi restaurarea 7egatului Davidic. liderul opoziţiei din Dnesset. mă imploră în tăcere să mă îndrept# %n acele vremuri. !i niciodată în con"lict între ele# 9. Ţi s au înecat coră&iile. vila pro"esorului Dlausner mi se părea un model pentru palatul sultanului sau cel al împăraţilor romani.*aim Veizmann la pre!edinţia Israelului.opilul ăsta zăpăcit iar aleargă prin casă:. c$nd Menac*em >egin. l a propus pe unc*iul Aosep* candidat din partea mi!cării Herut ca rival al lui . din Talpiot.

compartimente secrete sau u!i camu"late# . !i înapoi.Poveste despre dragoste si întuneric . care stătea acolo &ine !le"uit. treceri secrete. vizuini.e ar "i să ţi iei o carte "rumoasă !i să cite!ti. .e zici. &i&elouri preţioase din porţelan !i cristal. o colecţie de lămpi de Hanu33a* vec*i !i "ar"urii speciale pentru Pa!te# Deasupra unei vitrine erau două &usturi de &ronz: un >eet*oven îm&u"nat "aţă în "aţă cu im 1ladimir Aa&otins3i calm. în vreme ce el nu era deloc impresionat de ei. strălucind în uni"ormă. dezmierda. cu capul plin de înc*ipuiri. responsa&ilităţile persona(elor însemnate din cultură sau despre colegii săi !i lipsa lor de respect "aţă de cercetarea sa.am renunţat nici în ziua de azi# %n &u"etul întunecat din salon erau a!ezate un serviciu de masă cu "lori. spaţii invizi&ile. : Dar eu eram de(a departe. cu un c*ipiu o"iţeresc cu vizieră !i cu o impunătoare diagonală de piele peste piept# )nc*iul Aosep* !edea în capul mesei. statutul scriitorilor !i cărturarilor. vor&ind cu vocea lui stridentă. poziţia sa pe plan internaţional. a"ară. de "apt le dispreţuia 84 . cara"e de sticlă cu g$tul lung. catacom&e. ?au să ţi căutăm ni!te creioane !i *$rtie ca să stai cuminte !i să ne desenezi ceva "rumos. galop$nd în"ier&$ntat din *ol pe coridor !i în odaia servitoarei. care pleda. tuneluri. "eminină. cu &uzele str$nse. în grădină. pipăind pereţii !i ciocănind în ei ca sa descopăr încăperi ascunse. uneori aproape că suspina# 1or&ea despre starea naţiunii. descoperirile sale.

"igurile eroice ale secolului al WlW lea. "aţă de 'merica. c*iar dacă era in"ectată de vulgaritate !i de materialism !i lipsită de pro"unzime culturală !i spirituală# In general. care n a acceptat !i nu va accepta niciodată controlul evreiesc asupra Ierusalimului în particular !i a Ţării Israelului în general. 6ladstone erau mari eli&eratori naţionali !i eCponenţi de vază ai valorilor civilizate !i luminate. optimismul prudent "aţă de scrupulele democraţiilor luminate !i admiraţia. ideile !i sentimentele în legătură cu lucruri ca ticălo!ia 85 . dispreţul "aţă de ipocrizia &ritanicului moralizator. teama de intrigile 1aticanului. evoca sau î!i împărtă!ea părerile. "iul cizmarului georgian din Dremlin !i acel coate goale smintit care luase în stăp$nire ţara lui 6oet*e.'mos +z mesc*inăria provincială !i ideile mediocre. pro"esorul Dlausner cenzura !i denunţa. egoiste# )neori se întorcea către lumea mai largă a politicii internaţionale. eCprim$ndu !i nelini!tea "aţă de su&versivitatea agenţilor lui ?talin de pretutindeni. ca să nu i curme "luCul eCpunerii# 1or&ele de la masă ale unc*iului Aosep* erau monologuri pline de emoţie: de pe scaunul lui din capul mesei. cea care în vremurile noastre stătea în "runtea tuturor democraţiilor. în vreme ce acest nou secol se a"la su& cizma celor doi măcelari. &ăr&aţi precum 6ari&aldi. ?c*iller !i Dant### Musa"irii lui ascultau în tăcere respectuoasă sau î!i arătau apro&area prin c$teva vor&e discrete. '&ra*am Lincoln. nu "ără rezerve.

rolul lor în conversaţie era limitat la cel de ascultător care dă din cap. pe de o parte.$t despre doamne. scoţ$nd eCclamaţii politicoase de apro&are !i mulţumire. sau evreii din 5uropa. pe de alta. mesc*ina invidie a unora dintre colegii săi de pro"esorat. care n au "ost în stare să priceapă avertismentele pro"etice ale lui Aa&otins3i. care c*iar !i acum. !i a lim&ilor europene.*ari&da idi!ului. în cea mai mare parte a timpului !edeau respectuo!i. statutul lim&ii e&raice. după Hitler.Poveste despre dragoste si întuneric ple&eiană a conducerii 'genţiei 5vreie!ti. care nu numai că nu stăp$nesc nici o lim&ă din cultura europeană. sau r$deau c$nd unc*iul Aosep* lua un ton sarcastic sau glumeţ. invaria&il: glumeam doar c$nd am spus ce am spus adineaori# . ca !i cum ar "i aruncat o crenguţă pe rug. vreunul dintre &ăr&aţii a"laţi în vizită se încumeta la o între&are sau la un comentariu. în special a celor născuţi în ţară. !i evreii din 'merica. care tre&uie să z$m&ească la momentul potrivit !i să transmită prin mimică înc$ntarea "aţă de perlele de înţelepciune pe care unc*iul Aosep* Ie răsp$ndea în "aţa lor cu at$ta generozitate# -u mi amintesc să o "i văzut vreodată pe mătu!a 86 . "oarte rar cineva dintre ei îndrăznea să comenteze un detaliu sau altul din discursul gazdei. lipsa de pro"unzime a prozatorilor !i poeţilor mai tineri. ve!nic între ?cGla !i . dar se împleticesc c*iar !i în e&raică. mereu gudur$ndu se pe l$ngă neevrei. în care caz eCplica. încă se mai agaţă de prosperitatea lor materială în loc să se sta&ilească în Ţara Mumă# )neori.

iar c$nd nu avea de turnat ceai sau nu era nevoie să mai aducă pră(ituri. sau ca unc*iul Aosep* să i ceară politicos să i aducă de pe colţul cel mai depărtat. de polemică !i de du*. răs"ăţat. !i mătu!a Eippora* în picioare. cu m$inile încruci!ate pe &urtă. întotdeauna gră&indu se. ea î!i trata soţul ca pe un copil singur la părinţi. răsp$ndind vor&e de înţelepciune. din dreapta. &iscuiţi.'mos +z Eippora* a!ezată la masă: era într o ve!nică alergătură între &ucătărie sau cămară !i salon. "ructe sau "iertura dulce căreia i se zicea varinie. din care vrea să citeze ceva în spri(inul celor a"irmate# '!a era invaria&ila ordine a lucrurilor în acea vreme: unc*iul Aosep* a!ezat în capul mesei. umpl$nd din nou "ar"uria cu &iscuiţi sau &olul cu "ructe. de la un !ervet umed p$nă la o sco&itoare. turn$nd în ceai apă clocotită din samovarul cel mare !i argintat. servind sau a!tept$nd p$nă era nevoie de ea# 2i totu!i unc*iul !i mătu!a î!i erau cu totul devotaţi unul celuilalt !i se cople!eau reciproc cu semne de a"ecţiune. cu ve!nice &ete!uguri. cu !orţul ei al&. stătea aproape de u!a dintre salon !i coridor. în dreapta unc*iului Aosep* !i la c$ţiva pa!i în spatele lui. cu un !orţuleţ prins în talie. "ără copii. el î!i trata soţia ca pe un prunc !i se purta cu ea cu imensă &l$ndeţe !i a"ecţiune. a!tept$nd să vadă dacă e nevoie de ceva sau dacă vreunul dintre musa"iri mai dore!te ceva. un cuplu în v$rstă. îl în"o"olea în 87 . al &iroului din &i&lioteca lui ultimul număr din periodicul Les&onenu sau noul volum de poezii al lui Itz*a3 Lamdan.

de la unchiul "oseph #erusalim-$alpiot. mă între& ce !tia cu adevărat despre mine unc*iul meu Aosep*. de c$nd am împlinit nouă sau zece ani. !i care a "ost eroul meu &i&lic pre"erat. !i "ără să mi asculte răspunsurile îmi spunea că ar tre&ui să mă "amiliarizez cu ceea ce a scris el despre Macca&ei în Istoria celui de al Doilea Templu. !i pe unul dintre ele a scris. care o&i!nuia să !i a!eze m$na mică !i rece pe o&razul meu !i să mă între&e. !u!otindu i vor&e de alint în lim&a rusă# )nc*iului Aosep* tare i mai plăcea să scrie pe cărţi lucruri pline de simţire: în "iecare an. în vreme ce în legătură cu viitorul statului ar tre&ui să citesc articolul lui "ormulat "oarte viguros din numărul de ieri al lui 88 . cu un sur$s &l$nd su& mustaţa lui al&ă. ea tăindu i cu gri(ă ung*iile. ca !i cum s ar "i tras înapoi: Pentru inteligentul şi sârguinciosul mos cel mic cu speranţa sinceră că atunci când !a fi mare !a face cinste poporului său. %ag &a-Omer. mi a dăruit c$te un volum din 5nciclopedia copiilor. ce am citit în ultima vreme !i pe care dintre cărţile lui am citit o. c$nd mă uit la aceste cuvinte. el cu m$na i străvezie între m$inile ei. după mai &ine de cincizeci de ani.erni3ovs3i am învăţat pe de rost. '()* 'cum.Poveste despre dragoste si întuneric e!ar"e !i tot soiul de ve!minte c$nd răcea !i îi dădea lapte cu ou !i miere. !i ce li se preda la !coală copiilor evrei din zilele noastre. ca să !i dreagă g$tul# ? a înt$mplat o dată să i văd a!ezaţi alături pe marginea patului lor. ce poezii de >iali3 !i . cu litere care o luau un pic piezi! spre spate.

pe prima pagină a unui volum de traduceri ale lui David 8risc*mann.bândească pe calea !ieţii şi să -n!eţe din !orbele celor mari traduşi -n această carte că trebuie să-ţi urme. !i după moartea mea ele !i numai ele îmi vor purta spiritul !i visele către generaţiile viitoare# La care mătu!a Eippora* a răspuns: J -u. dragul meu. ci mai degra&ă un &e*ăit strident. îmi ura. dar vocea lui nu era niciodată un răcnet. termină cu asta# 2a# +sin3a# Eău a!a. am investit în ele s$ngele su"letului meu. nu l &ea. din partea iubitorului său unchi "oseph #erusalim-$alpiot.'mos +z Hamas*3i" sau interviul pe care l a dat la Ha&o3er săptăm$na asta# %n dedicaţie a avut gri(ă să adauge punctele vocalice acolo unde eCista riscul de am&iguitate. '(). +sia. !i cărţile îmi sunt copiii. iar ultima literă a numelui său "$l"$ia ca un steag în v$nt# %n altă dedicaţie. doamnelor !i domnilor. Ia persoana a treia: +ie ca el să i.i conştiinţa şi nu turma omenească . nu. %ag &a-Omer. termină cu asta# 2tii că doctorii ţi au spus să nu te agiţi# 2i acum ţi ai lăsat ceaiul să se răcească# 5 rece ca g*eaţa# -u. aduc$nd mai mult cu o "emeie ce suspină dec$t cu un proroc &at(ocoritor# )neori iz&ea în masă cu m$na lui 89 .mulţimea aflată acum la putere. mă duc să ţi aduc alt pa*ar# 8uria unc*iului Aosep* "aţă de ipocrizia !i (osnicia rivalilor săi îl "ăcea uneori să ridice glasul. la urma urmei. La una dintre acele întruniri de ?*a&&at unc*iul Aosep* a grăit cam a!a: J ?unt un &ăr&at "ără copii.

lumina oc*ilor săi# )neori ea î!i împletea degetele plinuţe cu degetele lui străvezii !i o clipă sau două se priveau în oc*i. spăl$nd !i pl$ng$nd pe tăcute. ca să se odi*nească un pic. cu capul lui trist rezemat de pieptul ei !i silueta lui măruntă agăţată de plinătatea trupului ei# ?au ea stătea în &ucătărie. uscat !i strălucitor. apoi î!i plecau privirea !i î!i z$m&eau s"ios# 2i uneori ea îi des"ăcea &l$nd cravata. c*iar în spatele lui. !i mătu!a Eippora*. în mi(locul unei tirade ce în"iera >olsc*eOismus ul sau >und ul sau adepţii (argon ului iudeo german /cum numea el idi!ul0. s a repezit !i i a !ters pantalonii cu !orţul. a"lată l$ngă u!ă. la prietenii lui care a!teptau politicos în (urul mesei. după cum mi se spusese.Poveste despre dragoste si întuneric "ragilă. iar el venea p$nă în spatele ei. vor&ind cu voce scăzută despre gazdele lor. !i a cerut scuze "aţă de ceilalţi. iar ea îl trata pe el ca pe &e&elu!ul ei scump. lucrul pentru care îl admiram cel mai mult pe unc*iul Aosep* era că. de parcă ar "i încercat să aline un prunc sau s ar "i o"erit să "ie pruncul ei# %n copilărie. a răsturnat o cara"ă cu limonada de la g*eaţă. care i a curs în poală. a inventat !i ne a dat c$teva dintre 90 . îl a(uta să !i scoată panto"ii !i îl punea să se întindă. sc*im&at. l a a(utat să se ridice de la masă !i l a condus în dormitor# După zece minute l a adus înapoi. care trăiau întocmai ca o perec*e de porum&ei: el o trata pe ea ca pe o "iică "ăcută la &ătr$neţe. cloncăneli !i ciripituri. dar la el asta arăta mai puţin a lovitură !i mai mult a m$ng$iere# + dată. îi punea m$inile rozalii pe umeri !i scotea un !ir de piuituri.

un dar destul de uimitor din partea acestui unc*i at$t de puritan#0 Aosep* Dlausner s a născut în H8X= la +l3ien3i. stilul modern. 9p$ine pră(ită:. iar apoi a intrat în mi!carea Hi&&at Eion !i în cercurile lui '*ad Haam# La nouăsprezece ani !i a pu&licat primul articol.uvintele noi !i literatura ra"inată:. 2i cu ce a! "i scris "ără creionul lui. printre care 9creion:. în 6ermania# %n cei cinci ani petrecuţi acolo a studiat "ilozo"ia cu pro"esorul Duno 8isc*er. ast"el înc$t să poată "uncţiona ca lim&ă vie# Din cauză că în 7usia ţaristă universităţile erau inaccesi&ile evreilor. dacă stau să mă g$ndesc. intitulat 9. unde el a trecut prin sistemul educaţional evreiesc tradiţional. cuvinte care păreau să "i "ost cunoscute !i "olosite dintotdeauna.a să nu mai vor&im de 9senzual:. ce a! "i îm&răcat în "iecare dimineaţă dacă unc*iul Aosep* nu ne ar "i dat cuv$ntul 9căma!ă:. în vara lui H8IX a plecat la studii la Heidel&erg.$nd avea zece ani Dlausnerii s au mutat din Lituania la +dessa. 9încărcătură:. 9cocor: !i 9rinocer:# /'cum.u un 9toc de plum&:. !i a murit la Ierusalim în HIP8# .arlGle# ?tudiile sale la Heidel&erg au mers de la "ilozo"ie !i istorie la literatură. . în Lituania. 9seră:. 9căma!ă:. de la c*eder la Ges*iva. în care pleda pentru lărgirea graniţelor lim&ii e&raice "ie !i prin încorporarea de cuvinte străine. 9ais&erg:. )n 9ve!m$nt în "elurite culori:. 9monoton:. 9senzual:. s a născut în el o atracţie puternică "aţă de istoria orientală a la 7enan !i a "ost pro"und in"luenţat de . .'mos +z cuvintele e&raice o&i!nuite. 9multicolor:. lim&ile semitice !i studiile 91 .

arzători.erni3ovs3i. visătoare4 2i oc*ii lui. 9un vultur de poet de lim&ă e&raică. în vreme ce cealaltă este des"ă!urată peste întreaga 5uropă modernă4: Iar alteori zicea despre . a predat !i s a anga(at în activitatea sionistă p$nă ce. melancolici. precum !i la următorul. prietenul lui din zilele c$nd trăia la +dessa. persana !i am*ara0# .erni3ovs3i: 9?u"letul unui copil naiv !i curat în trupul zdravăn al unui cazac4: ?tudenţii evrei l au ales pe unc*iul Aosep* ca delegat al lor la primul .anaanului. studia medicina la Heidel&erg în aceea!i vreme.ongres ?ionist de la >asel. însu!i T*eodor Herzl# /95ra un &ăr&at c*ipe!4 . sanscrita !i ara&a. care cu o aripă atinge >i&lia !i peisa(ul . Dlausner a scris. a 92 .Poveste despre dragoste si întuneric orientale /stăp$nea vreo cincisprezece lim&i. o să mi amintesc oc*ii lui p$nă în cea de pe urmă zi. c$nd a&ia împlinise douăzeci !i nouă de ani. printre care greaca !i latina. Herzl avea oc*ii unui t$nă r poet îndrăgostit. iar o dată a reu!it c*iar să sc*im&e c$teva cuvinte cu părintel e sionismului. aramaica. iar prietenia lor s a întărit !i s a trans"ormat într o a"initate caldă.a un ar*ang*el4 Pe c*ipul lui strălucea o lumină lăuntrică4 -i se părea că seamănă cu un rege asirian. care vră(eau pe oricine privea în ad$ncul lor# 2i "runtea lui înaltă îi adăuga o splendoare maiestuoasă4:0 %ntors la +dessa. rodnică# 9)n poet pasionat4: zicea unc*iul Aosep* despre el. cu &ar&a lui neagră !i eCpresia inspirată.

mustaţa moale. p$! p$!. mai &une. 8anni Vernic3 /care încep$nd din ziua nunţii a "ost numită invaria&il 9draga mea Eippora*: sau. prin "aptul că a inventat cuv$ntul e&raic pentru 9lunar:# )n &ăr&at în stare să inventeze un cuv$nt !i să l in(ecteze în circuitul sangvin al lim&ii este în oc*ii mei doar cu puţin mai pre(os dec$t . în prezenţa musa"irilor. apar !i îi iau loculF dar a produce un cuv$nt nou înseamnă să te apropii de nemurire# P$nă în ziua de azi mi se înt$mplă să înc*id uneori oc*ii !i să mi apară imaginea acestui &ătr$n "ragil. poţi avea norocul să "ie citită o vreme. cocori înalţi !i rinoceri masivi. cu ţăcălia lui al&ă !i ascuţită.*iar !i c$nd vor&ea 93 . cu recuno!tinţă# 5l !i soţia lui. p$nă ce alte cărţi. care se înclină cu toţii în "aţa lui. 9doamna Dlausner:0 !i au trans"ormat casa de pe strada 7imislinaGa din +dessa într un soi de clu& !i loc de înt$lnire a unor personalităţi sioniste !i literare# )nc*iul Aosep* avea întotdeauna o voio!ie aproape copilărească# .'mos +z mo!tenit de la '*ad Haam răspunderea redacţională a principalei reviste lunare de cultură e&raică modernă Has*iloa*# . unc*iul Aosep* a mo!tenit de la '*ad Haam un 9&uletin periodic: !i l a trans"ormat imediat într unui lunar. t$r!$indu !i picioarele.a să spunem eCact. oc*elarii ruse!ti. ca un mic 6ulliver într un >ro&dingnag populat de o mulţime multicoloră de ais&erguri măreţe. cu g$ndul aiurea.reatorul luminii !i întunericului# Dacă scrii o carte. m$inile delicate.

au plecat de la +dessa spre Aa""a cu nava 7uslan. care nu se ridică dec$t p$nă la genunc*iul &roa!tei. în răz&oiul civil care a urmat 7evoluţiei lui Lenin# %n HIHI unc*iul Aosep*. transmiteau o vioiciune optimistă. !i cumplitele migrene de care su"ăr zi !i noapte#: /Dacă era să l crezi. ca să nu mai vor&esc de durerea mea. care a "ost MaG"loOer vW sionist al celui de al Treilea 'lGia*.am pus geană pe geană noaptea trecută:. în HIP8#0 %ntre HIHX !i HIHI Dlausner a "ost lector. născută >raz. stră&unica mea 7as*a Deila. oc*ii sclipitori. în lupta s$ngeroasă dintre 'l&i !i 7o!ii. la )niversitatea din +dessa. pro"unda sa însingurare. m au apăsat mai tare în întuneric dec$t propriile mele pro&leme deloc u!oare. întotdeauna o veselie reţinută mi(ea în spatele oc*elarilor lui rotunzi# Mi!cările lui. durerile !i &olile sale.Poveste despre dragoste si întuneric despre tristeţea sa. mătu!a Eippora* !i &ătr$na mamă a unc*iului. teama pentru viitorul nostru. n a înc*is oc*ii vreo clipă cel puţin de la începutul anilor . o&ra(ii rozalii. le spunea întotdeauna oaspeţilor. nedreptăţile !i umilinţele pe care a tre&uit să le suporte toata viaţa. 9nelini!tile naţiunii noastre. viziunea îngustă a conducătorilor no!tri. du!manii săi. !i p$nă la urmă pro"esor. care trecea de(a de la o ta&ără la alta.20 p$nă la moarte. (ovială !i aproape *edonistă: 9. astmul meu. destinul tragic al noncon"ormistului. valul de imigrare de după răz&oi# Hanu33a* din acel an i a găsit instalaţi în cartierul >u*arian din Ierusalim# 94 . ca de &e&elu!.

&unicul 'le3sandr !i &unica ?*lomit.20 !i . capitala Lituaniei. David.'mos +z Pe de altă parte. iar printre ei sunt con"raţii no!tri. pan germanici sau pur !i simplu patrioţi lituanieni. irlandezi sau slovaci# ?ingurii europeni din întreaga 5uropă a anilor . împreună cu tata !i "ratele lui mai mare.e*oslovacia eCistă trei naţiuni ce*ii. n au mers în Palestina. dar c*iar !i acolo trăie!te un grup de iugoslavi incon"unda&iliF !i c*iar !i în imperiul lui ?talin sunt ru!ii. plecaţi acasă în Palestina:# După cincizeci de ani. 95vrei. în vizită. cu toate că erau !i ei sioni!ti în"lăcăraţi: condiţiile de viaţă din ţară li se păreau prea asiatice. într o vreme în care se pare că nimeni altcineva din 5uropa nu mai era a!a. se sc*im&aseră !i acele graffiti do pe pereţii din 5uropa# . tata !i părinţii săi a(ung$nd la Ierusalim de a&ia în HI<<. croaţii. slovenii !i muntenegrenii. căraţi vă din Palestina:# 95 . &ulgari. adică evreiiF în Iugoslavia sunt s$r&ii. slovacii !i ce*oslovacii.$nd tata era t$năr. c$nd antisemitismul din 1ilna crescuse p$nă la nivelul violenţelor împotriva studenţilor evrei# )nc*iul David a rămas acolo. în a"ară de mem&rii "amiliei mele !i alţi evrei ca ei# ?e pare că toţi ceilalţi au "ost pan slavici. toţi pereţii ţipau: 95vrei. !i sunt uz&e3ii !i ciu3cii !i tătarii. singurii mem&ri reali ai unei naţiuni sovietice# 5uropa s a sc*im&at acum cu totul !i e plină de la un perete la altul de europeni# Printre altele. pe "iecare perete din 5uropa scria. la 1ilna. ucrainenii. c$nd s a întors în 5uropa. a!a că s au dus la 1ilna.<0 erau evreii# Tata o&i!nuia să spună: I n . ca european convins.

în care susţinea spre stupoarea comună a cre!tinilor !i evreilor că Isus s a născut !i a murit evreu !i n a intenţionat niciodată să întemeieze o nouă religie# >a mai mult. se considera 9evreul moralist par eCcellence:# '*ad Haam l a implorat pe Dlausner să !teargă această propoziţie. întruc$t cartea este 9in"ectată cu erezie. îmi înc*ipui că la !coala ta te învaţă să I dispreţuie!ti pe acel tragic !i minunat evreu !i trag năde(de că măcar nu te învaţă !i să scuipi de c$te ori treci prin "aţa icoanei lui sau a unui cruci"iC# . lăs$ndu i la o parte pe 96 . De la Isus la Pavel# )nc*iul Aosep* mi a spus: 9Dragule. ca pe un muritor !i ca pe un evreu care nu are nimic de a "ace cu >iserica:# )nc*iul Aosep* !i a do&$ndit reputaţia internaţională mai ales pe &aza acestei cărţi !i a urmării ei. at$t printre evrei c$t !i printre cre!tini. misionarul care a tradus în engleză Isus din -azaret. cum s a !i înt$mplat. dar !i altele. cite!te -oul Testament. misionarii anglicani de la Ierusalim i au cerut ar*iepiscopului să l demită pe doctorul Dan&G. în HI2H: eCtremi!tii îl acuzau că a 9acceptat mită de la misionari ca să i c$nte osanale 'celui +m:. apărute după c$ţiva ani.$nd o să mai cre!ti. de "apt. c$nd i a "ost pu&licată cartea la Ierusalim. prin "aptul că îl descrie pe M$ntuitorul nostru ca pe un soi de ra&in re"ormat. ca să nu se dezlănţuie un scandal colosal în lumea evreiască. în vreme ce. pe de altă parte.Poveste despre dragoste si întuneric )nc*iul Aosep* !i a petrecut mulţi ani lucr$nd la al său magnum opus despre Isus din -azaret. dragule.

"ără strop de g$ndire politică. crema cea vec*e. iar cuv$ntul e&raic Tmessia*U este c$t se poate de prozaic !i comun. era un "el de pietist evreu care "ăcea minuni !i. pe care o interpretez ca re"erinţă la 97 . î!i are totu!i locul său în panteonul marilor evrei. dragule. K+rice îţi spune stăp$nul casei să "aci. tre&uie să cite!ti cărţi &une să cite!ti. să recite!ti !i iar să cite!ti4 2i acuma. !i el eCcomunicat# '"lă de la mine: cei care mă condamnă sunt evreii de ieri. alături de >aru* ?pinoza. "ă.'mos +z pro"esori. c*iar dacă a "ost într adevăr un visător. în a"ară de a plecaL. în care messia* este numit M$ntuitor# ?au e!ti încă prea t$năr ca să înţelegi lecţia asta. . ca să nu a(ungi ca ei. vrei să "ii drăguţ să o între&i pe doamna Dlausner. Dacă i a!a. ?pune i. Dacă i a!a. 'm uitat# %ţi aminte!ti tu. a!a cum zice 7av Huna în tratatul Pesa*im din Talmudul >a&ilonian. draga mătu!ă Eippora*. dragule. că aia nouă nu i &ună nici s o dai la c$ini# . legat str$ns de cuv$ntul care desemnează crema de "aţă spre deose&ire de lim&ile neevreilor.uno!ti. unde e crema. roag o să "ie &ună !i să mi "acă un ceai. te rog. "ugi acum !i întrea& o pe mătu!a ce te am rugat să o între&i# +are ce era. ni!te viermi îngu!ti la minte !i incapa&ili# Iar tu. di"erenţa imensă între Tm$ntuitorulU din lim&ile neevreilor !i messia* al nostru.rema mea de "aţă. Messia* este pur !i simplu cineva care a "ost uns cu mir: orice preot sau rege din >i&lie e un messia*. !i o să descoperi că acest om era carne din carnea noastră !i os din osul nostru. pentru că.

(N. !i nu mi mai răpi timpul. la "el ca -apoleon pe insula 5l&a: de vreme ce era împiedicat să împingă înainte întregul continent european. unc*iul Aosep* a devenit secretarul . a scris el. desigur# 8ugi acum. tr.) 98 . desc*isă în HI2P# -ădă(duise să i se dea în primire 8acultatea de Istorie 5vreiască sau măcar să predea perioada celui de al Doilea Templu. însă 9grangurii )niversităţii se uitau în (os la mine de pe culmile măreţe ale germanismului lor:# La 8acultatea de Literatură 5&raică unc*iul Aosep* se simţea. iar unc*iul Aosep* a "ost în s"$r!it desemnat să se ocupe de acest su&iect. a!a cum "ace toată lumea. după care a "ost numit la catedra de literatură e&raică de la )niversitatea 5&raică din Ierusalim. 9 iată idealul pentru care am luptat cea mai mare parte a vieţii mele !i nu l voi 1 In original joc de cuvinte intraductibil: (to) leave (a pleca) !i leaves (frunze). dragule. s a apucat să impună o ordine progresistă !i &ine organizată pe insuliţa unde era eCilat# Doar după vreo douăzeci de ani s a creat catedra de istorie a epocii celui de al Doilea Templu /P<M î#e#n# X0 e#n#0. care mi se scurge printre degete#: '(uns la Ierusalim.Poveste despre dragoste si întuneric "runzele de ceaiH# -u e dec$t o glumă. "ără să renunţe la poziţia sa din "runtea 8acultăţii de Literatură 5&raică# 9Pentru a a&sor&i cultură străină !i a o pre"ace într a noastră naţională !i în carne !i s$nge omenesc:. după propriile cuvinte. !i nu se g$nde!te că minutele !i orele îmi sunt singura comoară.omitetului pentru Lim&a 5&raică.

ca !i cea a lui 'gnon.'mos +z părăsi p$nă în ziua cea de pe urmă#: 2i în altă parte a scris. a "ost (e"uită !i arsă. 9uman !i naţional:. 9idealuri:. 9tre&uie să i înve!m$ntăm pe tineri în spiritul eroismului. iar &i&lioteca lui. cu "ervoare napoleonică: 9Dacă aspiraţia noastră e să "im un popor care domne!te asupra propriei ţări. 9m am luptat cea mai &ună parte a vieţii mele:. cum ar "i 9carnea !i s$ngele nostru:. a scris în cartea lui . un spirit de opoziţie neclintită### . cu uni"orma lui splendidă !i &uzele str$nse cu *otăr$re. 9cei puţini împotriva celor mulţi:.ei mai mulţi dintre pro"esorii no!tri încă mai au de luptat cu spiritul docil !i de"etist al diasporei. a "ost grav deteriorată# 9Tre&uie să reeducăm generaţia mai t$nără:. indi"erent că este vor&a de diaspora europeană sau de cea ara&ă. 9nu ne vom clinti:. "uriosul. 9generaţiile ce vor veni: !i 9p$nă la ultima mea su"lare:# %n HI2I a "ost silit să "ugă c$nd Talpiotul a "ost atacat de ara&i# .asa lui. &unicul !i &unica au devenit !i ei (a&otins3iţi neosioni!ti. din nou la "el cu cea a lui 'gnon. iar 99 . atunci copiii no!tri tre&uie să "ie "ăcuţi din "ieri: +&i!nuia să arate spre cele două &usturi din &ronz de pe &u"etul din salonul lui. 9străin pentru contemporanii săi:.$nd un popor luptă pentru li&ertatea sa. pasionatul >eet*oven !i Aa&otins3i. care mi(e!te în ei#: ?u& in"luenţa unc*iului Aosep*. !i să le spună musa"irilor: 9?piritul individului este eCact la "el cu cel al naţiunii am&ele tind spre înălţimi !i am&ele devin nedisciplinate în lipsa unei viziuni:# %i plăceau eCpresiile în stilul c*urc*illian.

lucruri care simţeau că i stau &ine unui conducător dăruit cu calităţile unui leu sau ale unui vultur# . nu su"icient de c*armant. în ciuda numelui lui. nu era un leu# 5ra un cărturar neîndem$natic !i miop din Ierusalim# -u era capa&il să a(ungă luptător clandestin. poate că nu arăta destul a om de lume.a un leu care în"runtă alţi Iei:# >egin nu arăta a leu# -ici c*iar tatăl meu. măreţie de spirit. cu toate că.um scria Aa&otins3i. acea undă de însingurare tragică. dar a contri&uit la luptă compun$nd din c$nd în c$nd pentru organizaţia clandestină mani"este în lim&a engleză. c*iar dacă era indiscuta&il dedicat !i un naţionalist viguros. în care denunţa ipocrizia 9per"idului 'l&ion:# 'ceste mani"este erau tipărite pe o presă clandestină !i tineri sprinteni mergeau prin cartier noaptea !i le lipeau pe toţi pereţii !i c*iar pe st$lpii de telegra"# 2i eu am "ost un copil al clandestinităţiiF nu doar o dată i am alungat pe englezi. prea lipsit de poezie. printre care se strecura !i un strop de condescendenţă reţinută: "aptul că provenea dintr un !tetl polonez !i emotivitatea lui eCcesivă îl "ăceau pro&a&il să pară oarecum ple&eu !i provincial !i. partidul Herut al lui Menac*em >egin. de "apt. în privinţa relaţiei dintre Israel !i celelalte naţiuni.Poveste despre dragoste si întuneric tata c*iar s a apropiat de ideile Irgunului organizaţie paramilitară clandestină !i de aripa sa politică. sentimente contradictorii. cu mintea desc*isă. cu o 100 . >egin le inspira acestor (a&otins3iţi odesiţi laici. după rena!terea naţională: 9. de capacitatea de a emana carismă.

cu ţipetele lor guturale care "ac să ng*eţe s$ngele n vine# 1oiam ca atunci c$nd voi "i mare să arăt ca statuia c*ipe!ă. i am răpit !i i am trimis în "aţa curţii marţiale pe înaltul . vulnera&il !i a*tiat după onoruri. "ratele &unicului meu. reprodusă pe prima pagină a cărţii unc*iului Aosep*. am semnat un acord cu per"idul &ritanic cucerit. tăcut.asa 6uvernului. pe Dealul s"atului nelegiuit# După ce i am alungat. să ne prade !i să ne ardă. &uclată !i cu &uzele pecetluite a lui David. civilizate. !i cu m$inile mele am înălţat steagul evreiesc /ca soldaţii aceia care înalţă drapelul american la IOo Aima. era un om minunat de sincer. despre realizările sale. un pic pl$ngăreaţă. cu vocea tărăgănată !i (oasă# -u ca vocea stridentă.'mos +z manevră de atac pe "lanc a trupelor mele. 101 .$nd un popor luptă pentru li&ertatea sa# 1oiam să "iu un &ăr&at puternic. pe un tim&ru american0 pe catargul de la .omisar !i c*iar pe 7egele 'ngliei în persoană. . a unc*iului Aosep*# -u voiam ca m$inile mele să "ie ca m$inile lui moi. cu un soi de mulţumire voioasă. de&ord$nd de o veselie copilăroasă. să "acem un "ront al a!a ziselor naţiuni luminate. de doamnă &ătr$nă# )nc*iul Aosep*. sculptată de >ernini. împotriva valurilor de orientali săl&atici. plin de dragoste de sine !i autocompătimire. am scu"undat "lota Maiestăţii ?ale după o am&uscadă îndrăzneaţă pe mare. care ameninţau să năvălească "lin de!ert ca să ne ucidă. cu înc$rligatul lor scris antic !i iataganele lor. un om "ericit care ve!nic pretindea că e nenorocit# 'dora să vor&ească la nes"$r!it.

am$ndoi "oarte &la(ini. care accepta c$teodată musa"iri cu plată. ca o 102 . gola!e. p$nă dincolo de casa ar*itectului Dron&erg. planurile sale de lucru. unc*iul Aosep* avea să se plim&e uneori. care cu toate. av$nd drăgălă!enia unui &e&elu! !i aroganţa unui Vunder3ind# 'colo. "ără eCcepţie. măreţia sa. înt$lnirile sale. articolele !i con"erinţele sale. la capătul lumii. importanţa sa !i mărinimia sa# 5ra un om &un. trăirile sale. la capătul "undăturii care era !i capătul Talpiotului. insomnia sa. pe străduţa căreia i s a dat apoi numele Dlausner. din soiul celor politico!i !i culţi. ale De!ertului Iudaic# Marea Moartă strălucea în depărtare ca un platou de oţel topit# %i văd încă st$nd acolo. delicaţi. cu &raţul su&ţire prins de &raţul dolo"an al mătu!ii Eippora*. prin "runzi!ul căreia. au "ăcut 9mare senzaţie în lume:. în adierea serii. cărţile. copilul &ătr$neţilor lui !i m$na lui dreaptă# Mergeau cu pa!i mici. mama lui. dar în acela!i timp un egoist !i un răs"ăţat. în Talpiot. capătul Ierusalimului !i capătul păm$ntului locuit: mai departe se întindeau dealurile sum&re. soţia lui. un deal pa!nic acoperit de pădure. la timpul cuvenit. la marginea săl&ăticiei. aveau să strălucească acoperi!uri de ţiglă ro!ie !i ale cărui vile aveau să o"ere un cămin ti*nit !i con"orta&il unui scriitor cele&ru sau unui cărturar de renume. care tre&uia să "ie replica din Ierusalim a unei su&ur&ii &erlineze pline de grădini.Poveste despre dragoste si întuneric descoperirile sale. detractorii săi.

din cauză că atunci c$nd a murit Ierusalimul de est era su& guvernare iordaniană# Lumina serii întăre!te tranda"iriul o&ra(ilor lui de &e&elu! !i "runţii lui înalte# Pe &uzele lui plute!te un sur$s distrat. !i dincolo de +ra!ul 1ec*i ei zăresc Muntele ?copus. în care su& oc*ii lor cupolele mosc*eilor se auresc. &raţ la &raţ. puţin încurcat. în papuci. cu toate că dorinţa lui de a "i în*umat el însu!i acolo nu avea să "ie îndeplinită. "o!netul pinilor !i un miros amărui de mu!cate plutind în aerul uscat !i curat. cu părul al& descoperit în su"larea v$ntului. pe su& ele trece vec*iul drum roman care continuă p$nă su& zidurile +ra!ului 1ec*i. pe a cărui coastă avea să "ie înmorm$ntată mătu!a Eippora*. cu adierea de seară a Ierusalimului su"l$nd peste capetele lor. zicea el. !i Muntele Măslinilor. crucile de pe clopotniţele &isericilor !i semilunile de pe minarete sclipesc în ro!eaţa soarelui la as"inţit# Eidurile însele devin cenu!ii !i greoaie. iar mătu!ica într o roc*ie de mătase în"lorată. încununat de clădirile universităţii at$t de dragi unc*iului Aosep*. ca !i cum ar "i un &ăr&at ce &ate la u!a unei case unde merge regulat în vizită !i unde e o&i!nuit să "ie primit cu multă căldură. în pragul ei se ive!te pe nea!teptate 103 . unc*iul Aosep* cu un sacou /care. dar c$nd u!a se desc*ide. cu o e!ar"ă de l$nă cenu!ie în (urul umerilor# Tot orizontul e ocupat de proeminenţa al&astră a dealurilor Moa&ului de dincolo de Marea Moartă. înc*isă la culoare. ar tre&ui să "ie numit în e&raică (aco&it0 !i cravată.'mos +z perec*e de ursuleţi de plu!.

acelea!i pove!ti !i anecdote# ?e repetă la "iecare ?*a&&at. mama !i cu mine îi lăsam pe el !i pe mătu!a Eippora* să stea acolo mai departeF ne luam &ini!or rămas &un !i porneam către staţia auto&uzului X.alea Aa""a. darnică !i aspră:. pentru că acum ?*a&&at ul se înc*eiase# -umărul X ne ducea la . !i ce anume căutaţi aici. de c$nd îl !tiu# Tata răspundea: J )neori e!ti cam prea aspră# -u mai e t$năr. p$nă ce prietenul său >aruc* Drupni3 a venit !i a sc*im&at (elezo cu cuv$ntul e&raic Gezd.u s$nge !i (elezo vom înălţa o ge(o#: /)nc*iul Aosep* putea să vor&ească la nes"$r!it despre "elul în care î!i alegea Aa&otins3i cuvintele# ?e pare că Aa&otins3i n a reu!it să găsească o rimă potrivită în e&raică pentru cuv$ntul geza.ine sunteţi. 9sudoare:: 104 . !i cu toţii ne repetăm uneori# P$nă !i tu# 7ăutăcios. a!a înc$t a scris provizoriu cuv$ntul rusesc (elezo.Poveste despre dragoste si întuneric un străin care se uită la el !i se trage înapoi surprins. care avea să vină cu siguranţă în c$teva minute dinspre 7amat 7a*el !i 'rnona. ca !i cum ar între&a: . iar de acolo mai erau cinci minute de mers p$nă acasă# Mama zicea: J 5 nesc*im&at# Mereu acelea!i predici. 9Lrasă:. de unde îl luam pe <> p$nă pe strada Eep*ania*. Tata. domnule.u s$nge !i (elezo I 1om înălţa o rasă N M$ndră. 9"ier:# 2i a!a a ie!it: 9. săream !i eu cu parodia proprie a unui vers din Imnul >eitar: J 9.

căma!a. !osetele.ar tre&ui să "ie# La aceasta. -u. 'mos. dacă nu ai vreun "iricel de motiv# ?ă ţi intre &ine în cap de acum: 9vreau: !i 9nu vreau: nu sunt motive. cuv$ntul 9a de"ini: vine dintr un cuv$nt latin care înseamnă 9s"$r!it: sau 9limită: !i "iecare act de de"inire denotă trasarea unei limite sau a unui *otar. înt$mplător. nu cred că sunt# . Poţi să mi dai un motiv rezona&il pentru am$narea spălării pe cap. tata intervenea: J '(unge pentru astăzi# . !i aceea!i imagine este oglindită în ec*ivalentul e&raic pentru 9de"iniţie:. nu sunt altceva dec$t capricii# 2i.u s$nge !i sudoare N 1om înălţa o rasă N M$ndră. nu uita că "aci &aie în seara asta# 2i să te speli pe cap# -u. după ce ne luam rămas &un de la unc*iul Aosep* !i mătu!a Eippora*.$t despre tine. !i aruncă toate *ainele murdare în co!ul cu ru"ele de spălat# Len(eria de corp. In cazul acesta n ar tre&ui nici măcar să ncerci vreodată să începi o dispută. darnică !i aspră:#0 Tata îmi spunea: J Eău a!a4 ?unt unele lucruri pe seama cărora n ar tre&ui să glumim# 2i mama zicea: J De "apt. dacă nu era 105 . o cea!că de cacao !i culcarea# 2i ţi a(unge pe ziua de azi# 2i uneori. s ar putea să se lege de cuv$ntul 9de"ensiv:. cu siguranţă că nu te scutesc# De ce a! "ace o.'mos +z 9. derivat din ec*ivalentul pentru 9&arieră:# 'cum taie ţi ung*iile. rogu te. totul# 'poi pi(amaua. de "apt. despărţind ceea ce este înăuntru de ceea ce se a"lă a"ară.

asa "amiliei 'gnon era a!ezată într o grădină încon(urată de c*iparo!i. dacă domnul 'gnon ne iartă. adică tata. sunai la u!a al&ă !i a!teptai ca ea să se desc*idă !i să "ii 106 .Poveste despre dragoste si întuneric prea t$rziu. iar tata accepta invitaţia. tre&uie să ne întoarcem în Derem 'vra*am. dar pentru mai multă siguranţă "usese construită cu spatele la stradă. zic$nd: 9Prea &ine. ca să nu i necă(im# )neori. dădeam nas în nas cu domnul 'gnon care venea de la sinagogă !i care îl trăgea de &raţ pe tata !i l avertiza că dacă el. vreau să zic casa lui 'gnon. &unule doctor: prin gura pruncilor glăsuie!te tăria ta# . ca să zic a!a. ca !i cum !i ar "i ascuns "aţa în grădină# Tot ce puteai vedea dinspre drum erau patru sau cinci "erestre înguste# Intrai pe o poartă ascunsă printre c*iparo!i. va "i lipsită de strălucirea ei# '!a reu!ea 'gnon să aducă un sur$s pe &uzele mamei. copilul e o&osit !i tre&uie să se scoale devreme ca să meargă la !coală:# J . urcai patru cinci trepte. mai ză&oveam vreo douăzeci de minute sau o (umătate de oră ca să trecem !i pe la vecinii de peste drum# -e "uri!am. p$nă la casa lui 'gnon. mergeai pe cărare pavată de pe latura casei. nu vom sta prea mult. dar numai pentru c$teva minute. ziceam eu# 2i domnul 'gnon adăuga: J 'pleacă ţi urec*ea. rogu te.opilul nu e o&osit deloc. "ără să le spunem unc*iului !i mătu!ii unde mergem. ea. în vreme ce ne îndreptam spre staţia auto&uzului X. re"uză să viziteze casa lui 'gnon !i să i dălţi iască strălucirea c*ipului doamnei.

!i poate că era greu de deslu!it c*iar !i atunci# +ricare ar "i "ost el. a"lată pe acoperi!. "orma corpului lui nu arunca o singură um&ră.'mos +z po"tit să o iei la dreapta !i să urci treptele a"late în penum&ră ce duceau la &iroul domnului 'gnon. gal&enă !i destul de sărăcăcioasă. cu un vag miros de ca"ea !i pră(ini ii. sau să o iei la st$nga. dar era acea electricitate de la Ierusalim. către seară. pătrata. !i nu aprindeau lumina electrică p$nă ce nu se iveau în "ereastră cel puţin trei stele# ?au poate că lumina electrică era aprinsă. de unde a(ungeai pe o terasă mare. către salonul mic. ale cărui "erestre dădeau spre grădina goală# -u era niciodată lumină de zi deplină în casa lui 'gnon. cu trei sau patru um&re di"erite clătin$ndu se în (urul lui 107 . ori de c$te ori domnul 'gnon se ridica să ia o carte de pe ra"turile care arătau ca o adunare de credincio!i îm&răcaţi în ve!minte întunecate !i oarecum sărăcăcioase. ci două. de "apt aproape că încă o pot atingeF grila(ele de la "erestre păreau că o ţin înc*isă !i o întăresc# Motivul ei este greu de deslu!it acum. destul de îng*esuit. poate pentru că mergeam în vizită c*iar înainte de s"$r!itul ?*a&&at ului. care dădea spre De!ertul Iudaic !i dealurile Moa&ului. trei sau c*iar mai multe# '!a s a întipărit imaginea lui în memoria copilăriei mele !i a!a mi l amintesc !i astăzi: un &ăr&at care se clatină în semiîntuneric. sau domnul 'gnon încerca să "acă economie ori poate că era o cădere de reţea !i singura lumină venea de la o lampă cu para"ină# %mi amintesc !i acum de penum&ră. mereu un "el de crepuscul.

$teodată doamna 'gnon spunea ceva cu o voce ascuţită.*iar !i c$nd !edea acolo. dar în primul r$nd din cauza "olosirii cuv$ntului 9stăp$nă:. vor&ea aproape numai cu tata. !i o dată domnul 'gnon i a spus. „institutoare/învăţătoare/profesoară . nu numai din cauza nea!teptatei maliţiozităţi pe care o conţinea /pe care în zilele noastre am numi o su&versivitate0. deasupra sau su& picioarele lui# .u toate că atunci c$nd zicea 9stăp$nă: poate că se g$ndea la ceva un pic di"erit# 5 greu de spus: la urma urmei. „doamnă ("emeie măritată) . (N. cum să spun. care are mai multe sensuri: „suverană/stăp$nă (a casei) . de parcă ar "i um&lat tot timpul pe v$r"uri# . în spate.iudat. c$nd am citit povestea lui ?tăp$na !i negustorul am&ulant# %n a"ară de domnul 'gnon n am mai înt$lnit pe cineva care să "olosească termenul 9stăp$nă: în sensul de stăp$na casei# . poruncitoare. era un &ăr&at cu trei sau mai multe um&re# Mama se purta cu domnul 'gnon. dar în vreme ce vor&ea cu tata privirea părea să i se oprească o clipă pe "aţa mamei# . mistress.Poveste despre dragoste si întuneric în vreme ce merge. care este rar în e&raică# L am înt$lnit din nou după mulţi ani. în rarele ocazii în care îi 2 în original. tu vei "i stăp$na2:# %mi amintesc limpede această "rază. la dreapta. „iu&ită/amantă . „directoare . cu capul un pic înclinat într o parte !i cu o um&ră de z$m&et sarcastic: 98ă &ine !i îngăduie mi să "iu stăp$n în casa mea c$tă vreme oaspeţii mai sunt aici# După ce pleacă.) 108 . tr. în "aţa lui. părea că !ade pe v$r"uri# Domnul 'gnon rareori i se adresa ei.

c$nd a apărut prima mea carte. sose!te pe nea!teptate !i tremură într o singură clipă în mai multe ritmuri sau diverse puncte de concentrare. oc*ii lui păreau să o evite pe ea !i se întorceau spre mine# ?au spre "ereastră# ?au poate că nu a!a se petreceau lucrurile. i am trimis cu oarece emoţie un eCemplar lui 'gnon. în care spunea c$teva lucruri despre cartea mea !i pe care o înc*eia după cum urmează: 9. spunea el. str$m&a din &uze în vreme ce îl de"inea pe 'gnon ca 9scriitor din diaspora:: povestirile lui nu au aripi. mul te zile# 'l tău sincer. după care îng*eaţă !i încremene!te în amintirea unei amintiri# In vara lui HIMP.'mos +z adresa o remarcă mamei. în toată graţia !i nevinovăţia lui. acum vreo cincisprezece sau !aisprezece ani. cu o dedicaţie pe prima pagină# Mi a răspuns cu o scrisoare "rumoasă. care a tradus pentru 'gnon articolul 9>uczacz: dintr o enciclopedie poloneză atunci c$nd acesta scria la volumul )n ora! !i plinătatea lui. 109 . ci doar a!a s au gravat în imaginaţia mea: amintirea vie. ?#@# 'gnon:# Tata. )nde urlă !acalii.e mi ai scris despre cartea ta mi a trezit imaginea răposatei tale mame# %mi amintesc cum o dată. mi a adus o carte de la tatăl tău# Poate că erai cu ea# ' stat în prag iar vor&ele ei au "ost puţine# Dar c*ipul ei a rămas cu mine. asemenea încreţiturilor de pe apă sau cutremurului nervos al pielii unei gazele în clipa dinainte de a o lua la goană.

doar &ancuri !i sarcasm# 2i dacă are într adevăr unele descrieri "rumoase pe ici. orice lucru proiectat pentru a năuci simţurile sau pentru a pune raţiunii oc*elari de cal# 'sta p$nă în ultimii ani ai vieţii. moartea "ratelui său. su"erinţa sa sau su"erinţa în general# . orice era învăluit în ceţuri de romantism sau de mister.are este adevărul. nu !tiu. nu eCistă în ele nici măcar un r$s sănătos. cea care a murit din eCces de curăţenie.Poveste despre dragoste si întuneric nu au pro"unzime tragică. pentru că n am prea vor&it cu tata despre adevăr# -u mi a spus prea multe despre copilăria sa. propria &oală. iar lui nu i plăcea literatura idi!# %n con"ormitate cu temperamentul lui de Misnaged lituanian raţionalist. c$nd gusturile i s au sc*im&at# Tre&uie să admitem că. pe colo. nu are ast$mpăr sau nu lasă tocul din m$nă p$nă ce nu le îneacă în &ălţi de &u"onerie guralivă !i isteţime galiţiană# 'm impresia că tata vedea povestirile lui 'gnon ca pe o prelungire a literaturii idi!. tot a!a curriculum vitae al tatălui meu a"irmă doar că ultima lui cercetare a "ost asupra unui manuscris necunoscut al lui @#L# Peretz# 'cestea sunt "aptele# . iu&ire. supranaturalul !i eCcesul de emotivitate.am vor&it niciodată despre moartea mamei mele# -ici un cuv$nt# -ici eu nu i u!uram situaţia !i m am "erit să pornesc vreodată o conversaţie care ar "i putut duce la cine !tie ce dezvăluiri# Dacă m a! apuca 110 . în general. iu&irile sale. detesta magicul. a!a cum pe certi"icatul de deces al &unicii ?*lomit. părinţi. este înregistrat simplu că a murit de un atac de cord.

m am ocupat de propoziţia aparent tautologică 9Toată ziua stătea acasă.uvintele sunt aproape acelea pe care mi le a scris 'gnon despre mama mea: 9' stat în prag. !i nu ie!ea niciodată din casă### Tăcută stătea casa noastră în m$*nirea saF u!ile ei nu se desc*ideau vreunui străin# Mama zăcea în pat iar vor&ele ei erau puţine# . dar măcar !tie să deose&ească răul de &ine.'mos +z să scriu aici toate lucrurile despre care n am vor&it noi doi. aproape în "iecare iarnă# Poate că găsise acolo un ecou al propriei tristeţi !i însingurări# 2i eu recitesc uneori cuvintele lui Tirza* Mazal. c$nd după mulţi ani am scris un eseu numit 9. tata !i cu mine. de la începutul povestirii In "loarea v$rstei: Mama a murit în "loarea v$rstei# La a&ia treizeci !i unu de ani mama !i a a(uns moartea# Puţine !i rele au "ost zilele din anii vieţii ei# Toată ziua stătea acasă. iar vor&ele ei au "ost puţine:# . a! putea umple două cărţi# Tata mi a lăsat multă trea&ă de "ăcut !i încă trudesc la ea# Mama spunea despre 'gnon: J +mul acela vede !i înţelege o mulţime de lucruri# 2i o dată a zis: J Poate că nu e un om c*iar a!a de &un. !i mai !tie !i că nu prea avem de ales# . !i nu ie!ea niciodată din casă###: 111 .$t despre mine. născută Minz.itea !i recitea pove!tile din culegerea Pe gaura c*eii.ine a venit.: despre desc*iderea "olosită de 'gnon in în "loarea v$rstei.

: I am spus numele meu !i pe cele ale părinţilor mei. născută Minz# . pun$ndu mi m$na pe umăr. mi a spus: 9-u e!ti tu copilul care. în papuci !i vestă tricotată. a!a cum stăteam în pragul casei /doamna 'gnon dispăruse înăuntru "ără o vor&ă0.a !i cum !i ele ar arunca pe perete mai mult de o um&ră# După c$ţiva ani. era a"ară. politicos. în spatele casei. domnul 'gnon !i a amintit ceea ce lim&ile *arnice tocaseră prin Ierusalim cu c$ţiva ani înainte !i. însă cu m$nie. în "elul în care le răspundea cetelor de &andiţi si t$l*ari de drumul mare care veneau să l (e"uiască pe soţul ei de timpul lui preţios# ?tăp$na casei 'gnon nu mă minţea cu lotul: într adevăr. !i a lui Tirza* Mazal. la care. a spus doamna 'gnon. c$nd 'dunarea 6enerală a 3i&&utzului 8ulda m a trimis la universitate ca să studiez literatura.Poveste despre dragoste si întuneric Mama nu stătea toată ziua acasă# Ie!ea din casă destul de mult# %nsă !i zilele din anii vieţii ei au "ost puţine !i rele# 9'nii vieţii ei. &ănuitor.$teodată aud în aceste cuvinte dualitatea vieţii mamei mele. 9Dar rine sunteţi. : . !i cea a vieţii lui Lea. domnule. mama lui Tirza*. dat "iind că !coala 3i&&utzului avea nevoie de un pro"esor de literatură. mi am adunat tot cura(ul !i am sunat într o zi la u!a domnului 'gnon /sau. după ce a "ost lăsat or"an de către &iata lui mamă !i s a 112 . m a salutat !i apoi a între&at. de unde s a ivit pe nea!teptate. în grădină. în lim&a(ul lui 'gnon: 9Mi am luat inima n dinţi !i m am dus la el:0# 9Dar 'gnon nu e acasă:. domnul 'gnon nu era în casă.

c*iar dacă !edeam acolo pe v$r"uri. i s au luminat oc*ii !i mi a spus două trei povestiri. !i c$nd i am spus că din partea tatălui se trage din talmudistul !i ca&alistul din secolul al W1II lea Isaia* HoroOitz. !i i am spus care era pro&lema mea# 1enisem să l văd pentru că pro"esorul 6ers*on ?*a3ed dăduse studenţilor săi de anul înt$i de la cursul de literatură e&raică sarcina de a compara povestirile din Aa""a. !i am citit povestirile !i de asemenea tot ce am putut găsi la &i&liotecă despre prietenia lor din Aa""a în zilele celui de al Doilea 'liGa*. despre studii /2i care dintre cărţile mele se cite!te la universitate în această vreme. după care ră&darea lui a a(uns la s"$r!it !i era evident că e în căutarea unei modalităţi de a se descotorosi de mine. s a dus să trăiască viaţa 3i&&utzului. 2i pe care dintre cărţile mele o pre"eri. -u e!ti cel care în tinereţe a "ost certat de părinţii lui c*iar în casa asta pentru că o&i!nuia să scoată sta"idele din c*ec. dar eu mi am luat inima în dinţi. ale lui >renner !i 'gnon.'mos +z îndepărtat de tatăl lui. eCact a!a cum "ăcuse mama înaintea mea. !i eram uimit că doi oameni at$t de deose&iţi s au putut împrieteni# @ose" HaGGim >renner era un evreu 113 . 0 !i s a mai interesat cu cine m am însurat !i de unde e "amilia soţiei mele. : /-u mi aminteam de asta !i nici nu l credeam în privinţa scoaterii sta"idelor. dar am pre"erat să nu l contrazic#0 Domnul 'gnon m a po"tit înăuntru !i m a între&at o vreme despre cum îmi mergea în 3i&&utz.

un su"let dostoievs3ian oscil$nd permanent între entuziasm !i deprimare. cu o privire piezi!ă. acel soi de sur$s am înţeles mai t$rziu pe care l ar avea un prinzător de "luturi c$nd zăre!te un "lutura! drăgăla!# După ce s a uitat destul la mine a zis: J Intre @ose" HaGGim. între milă !i "urie. îndesat. capricios !i plin de amărăciune. un pionier devenit "uncţionar. o vreme. în vreme ce 'gnon era pe atunci /doar0 un t$năr galiţian s"ios. un ra"inat !i perspicace învăţăcel talmudic. dar în ziua aceea. 'zi am impresia că pot g*ici o parte din răspuns. un t$năr su&ţirel. "ie ca Dumnezeu să i răz&une moartea. negli(ent. în casa lui 'gnon. i am vor&it gazdei mele despre sarcina ce mi "usese încredinţată !i l am între&at cu nevinovăţie dacă ar vrea să mi dezvăluie secretul apropierii sale de >renner# Domnul 'gnon !i a mi(it oc*ii !i s a uitat la mine sau mai cur$nd m a scrutat. un persona( care pe vremea aceea era de(a instalat în centrul literaturii e&raice moderne !i în inima mi!cării de pionierat. !i mine era în acele zile o apropiere &azată pe o iu&ire împărtă!ită# 114 . înc$t erau aproape ca o perec*e de îndrăgostiţi. care se îm&răca întotdeauna la patru ace. visător !i totu!i sarcastic: ce nai&a a putut să i apropie at$t de mult la Aa""a în acele zile ale celui de al Doilea 'liGa*. înainte de iz&ucnirea Primului 7ăz&oi Mondial. nevinovat cum eram.Poveste despre dragoste si întuneric rus irasci&il. cu plăcere. !i un scriitor "oarte gri(uliu. cu mulţi ani mai t$năr dec$t >renner !i încă virgin din punct de vedere literar. eCact. !i cu un mic sur$s.

ci sie!i. îţi pot spune că. @ose" HaGGim !i cu mine eram am$ndoi îndrăgostiţi ne&une!te de ?amuel @ose" 'gnon# Da. într adevăr: ironie agonică. că aveam să a"lu vreo poveste suculentă despre o iu&ire ascunsă. o aluzie vagă la secretul atracţiei resimţite de un &ăr&at "oarte carnal. pe care ţi l voi dezvălui doar dacă îmi dai cuv$ntul că nu l spui niciodată nimănui# 5ram at$t de entuziasmat că mi a pierit vocea. a z$m&it domnul 'gnon. !i aproape că !i a "ăcut singur cu oc*iul în vreme ce z$m&ea. strict între noi doi. nu mie. !i de asemenea a ra"inatului galiţian "aţă de &ăr&atul aprig !i venerat care ar "i putut să l ia su& aripa sa părintească sau să i o"ere un umăr de "rate mai mare# 115 . da. atunci. cu tinerească nevinovăţie !i cu inima &ăt$ndu mi ne&une!te# J 'sta e un mare secret. pe c$nd trăiam la Aa""a. ironia cuiva care î!i &ătea (oc de sine. crez$nd că aveam să aud un secret care să pună capăt tuturor secretelor. în acele zile. "aţă de un t$năr suplu !i răs"ăţat. pasional. un mare secret. am între&at. prostul de mine.'mos +z Mi am ciulit urec*ile. care îl mu!ca pe autor !i în acela!i timp !i pe musa"irul lui cel naiv ce venise să tragă de m$neca gazdei# 2i totu!i era !i un grăunte de adevăr ascuns acolo. despre care a! putea pu&lica un articol senzaţional !i a! deveni peste noapte un nume cunoscut de toţi cei din lumea cercetării literaturii e&raice# J 2i care era acea iu&ire împărtă!ită. !i n am putut dec$t să sc*iţez din &uze promisiunea# J >ine.

adevăraţi# 'gnon însu!i era un evreu religios. c$t !i în cea a lui 'gnon.Poveste despre dragoste si întuneric 2i totu!i nu o iu&ire împărtă!ită. at$t în Aa""a lui >renner. prin gloata de punga!i !i palavragii străluceau stins din loc în loc "igurile unor oameni simpli. ci mai degra&ă o ură împărtă!ită lega pove!tile lui 'gnon de cele ale lui >renner# Tot ce era "als. era. camu"lat cu isteţime. retoric sau um"lat de propria importanţă în lumea celui de al Doilea 'liGa* /valul de imigrare care s a înc*eiat cu Primul 7ăz&oi Mondial0. tot ce era mincinos sau se proslăvea singur din realitatea sionistă. într un mod indirect. "ăţarnică !i comodă a vieţii evreie!ti din acea vreme erau dispreţuite în aceea!i măsură de 'gnon !i de >renner# >renner. 9!i nu cred că 'totputernicul dore!te &inele "ăpturilor pe care le a creat:# 'ceasta este o poziţie paradoCală. în vreme ce 'gnon înţepa minciunile !i pretenţiile cu ironia i ascuţită !i "ăcea să iasă aerul "ier&inte !i puturos care le um"la# 2i totu!i. pe care 'gnon n a 116 . în scrierile lui. un om cu "rica lui Dumnezeu: în e&raică. care ţinea ?*a&&at ul !i purta calotă. iz&ea cu &arosul "uriei. în sensul literal. "rica de Dumnezeu este prezentată ca o groază cumplită de Dumnezeu: 'gnon crede în Dumnezeu !i se teme de 5l. 9"rică: !i 9credinţă: sunt sinonime# 5Cistă ung*ere din povestirile lui 'gnon în care. tragică !i c*iar disperată. spune Daniel >ac* în )n oaspete peste noapte. dar nu l iu&e!te# 9?unt din soiul oamenilor comozi:. toată autoîngăduinţa &urg*eză.

a zis odată. cei mai mulţi dintre ei din zona ultraortodoCă.$nd am scris o carte despre 'gnon. printre care !i tineri !i "emei. în acel cinism sardonic al său care aproape "riza un ni*ilism ironic. în domnul 'gnon însu!i. disperat# 9Domnul se va milostivi de mine. eCplor$nd această temă. dar nu am c*e" de citit zilele astea: !i 117 .artierului. că !i ei puteau vedea în su"letele lor ceea ce am văzut eu în 'gnon# Dar ceea ce am văzut în scrierile lui 'gnon am zărit. s a mulţumit să îngăduie să "ie rostită de persona(e secundare din scrierile sale !i să "ie sugerată de ceea ce se înt$mplă cu eroii săi# . 9!i dacă Domnul nu se va milostivi de mine poate că o va "ace .'mos +z eCprimat o niciodată în mod direct. "ără îndoială:. mi au trimis scrisori# )nele dintre aceste scrisori erau adevărate con"esiuni# 5i îmi spuneau. zeci de evrei credincio!i.onsiliul . Tăcerea . re"erindu se la una dintre ve!nicele sale pl$ngeri despre "uncţionarea auto&uzelor. "iecare în "elul lui.erului: 8rica de Dumnezeu a lui 'gnon. pentru o clipă sau două. dar mă tem că mai tare ca am$ndoi este cooperativa de transporturi#: 'm "ăcut pelerina(ul la Talpiot încă de două sau trei ori în timpul celor doi ani de studii la )niversitatea din Ierusalim# Primele mele povestiri erau pu&licate pe atunci în suplimentul săptăm$nal al cotidianului Davar !i în trimestrialul Des*et !i m am g$ndit să i le las domnului 'gnon ca să aud ce crede despre eleF dar domnul 'gnon s a scuzat !i a spus 9regret. !i c*iar pro"esori !i "uncţionari credincio!i.

ca o sarcină st$n(enitoare. m am întors. în care scria. în HIMP0. 9### !i c$nd o să ne vedem am să ţi spun viva voce mai mult dec$t am scris aici# In timpul Pastelor voi citi restul povestirilor. cu m$inile goale dar purt$nd pe &urtă. pentru că îmi plac povestirile ca ale tale.Poveste despre dragoste si întuneric mi a cerut să i le aduc în altă zi# In altă zi. url$nd !i pl$ng$nd pe dinăuntru. înc$t am !terpelit ziarul din 118 . inter alia. c$nd povestirile au "ost adunate într o carte /)nde urlă !acalii.entrală din prima (umătate a secolului douăzeci sunt T*omas Mann. al cărui autor era de părere că cei mai importanţi trei scriitori din 5uropa . ultimul număr din Des*et în care "usese pu&licată povestea mea# P$nă la urmă n am avut cura(ul să nasc acolo. &eat de &ucurie. după ce am primit "rumoasa scrisoare a domnului 'gnon. 7o&ert Musil !i ?#@# 'gnon# 'rticolul a "ost scris cu c$ţiva ani înainte ca 'gnon să c$!tige Premiul -o&el !i am "ost at$t de entuziasmat. cu &urta mare# ?au cu un pulover um"lat# De a&ia după c$ţiva ani. mă temeam să nu "iu o pacoste pe capul omului !i am părăsit casa lui a!a cum venisem. c$nt$nd "ără glas !i url$nd de a &inelea de "ericire. a!adar. în care eroii apar în deplina realitate a "iinţei lor:# + dată. pe c$nd eram la )niversitate. a apărut într un ziar străin un articol scris de una dintre luminile călăuzitoare ale literaturii comparate /poate că autorul era elveţianul 5mil ?teiger. cu voia lui Dumnezeu.0. mi am "ăcut cura( să i o trimit# Trei zile !i trei nopţi am dansat prin 3i&&utz.

a zis el. du&lelor lui sensuri !i trucurilor lui literare complicate !i 119 . înainte să mă po"tească măcar înăuntruF după ce l a recitit. de ritmurile lui măsurate. 9nimeni n a auzit de el p$nă acum !i dintr odată ne duce în "inalele mondiale# Pro&lema e că a(unge să "ie la egalitate cu o "emeie:# M am străduit vreme de mulţi ani să mă eli&erez de um&ra lui 'gnon# M am luptat să mi îndepărtez scrisul de in"luenţa lui. sim&olismului lui &aroc. re recitit !i poate c*iar s a lins pe &uze. enigmaticelor lui (ocuri la&irintice. uimit. împodo&it. ondulaţiile savuroase ale povestirilor *asidice# Tre&uia să mă eli&erez de in"luenţa sarcasmului !i inteligenţei lui. o anumită mulţumire de sine midrasică. : %ntr o noapte. dintr o su"lare. 5gnon: 9Ia g$ndiţi vă un pic:. de lim&a(ul lui dens. mi a aruncat acea privire pe care mi o arunca uneori !i a între&at cu nevinovăţie: 92i tu crezi că T*omas Mann este un autor at$t de important. !i !o"erul de taCi m a între&at dacă am auzit vreodată de un scriitor numit. uneori "ilistin. înc$t a devorat întregul articol acolo. at$t de mult.'mos +z camera de lectură /pe atunci nu eCistau "otocopiatoare la universitate0 !i m am dus iute cu el în Talpiot. am pierdut ultimul auto&uz din 7e*ovot către 3i&&utzul Hulda !i a tre&uit să iau un taCi# Toată ziua se vor&ise la radio despre Premiul -o&el. în pragul casei sale. o măsură din melodiile idi!. care a "ost împărţit între 'gnon !i poeta -ellie ?ac*s. după c$ţiva ani. ca să i o"er lui 'gnon plăcerea de a l citi# 2i a "ost cu adevărat înc$ntat. cu m îi zice.

de "apt. o *aină sau o persoană !i ă mi spună: J 5 a!a de ur$t că e aproape "rumos# )neori zicea: J ? a "ăcut at$t de de!tept. Poate că asta# ?ă arunci mai mult de o um&ră# ?ă nu culegi sta"idele din c*ec# ?ă ţii în "r$u !i să !le"uie!ti durerea# 2i încă un lucru.Poveste despre dragoste si întuneric erudite# %n ciuda tuturor e"orturilor de a mă eli&era de el. "ără vreo provocare sau legătură. în parc. ceea ce am învăţat de la 'gnon mai răsună încă. de la el. că nu mai pricepe nimic# ?au: J Doare at$t de tare înc$t aproape că mă "ace să r$d# Toată ziulica îng$na melodii pe care le a adus din locurile ude se pare că a trăit "ără teama de germeni !i "ără grosolănia de care se pl$ngea că in"ectează de asemenea totul aici# 9. sc$r&ită.e am învăţat. atunci nu mai pl$nge# 7$zi:# 2i uneori eram lăsat peste noapte la &unici# >unica o&i!nuia să mi arate &rusc o mo&ilă. în scrisul meu# . seara. "ără să !i dea osteneala să ne eCplice pe cine compară cu animalele# .*iar !i c$nd !edeam l$ngă ea pe o &ancă. !mec*erul ăsta. pe care &unica o&i!nuia să l spună într un mod mai clar dec$t l am găsit eCprimat de 'gnon: 9Dacă nu mai ai lacrimi de pl$ns. "ără motiv aparent. !uiera ea din senin. !i nu era nimeni în parc. !i o adiere atingea v$r"urile "runzelor sau poate că le "ăcea sa 120 .a animalele:. "ără îndoială.

mă m$ng$ia pe o&raz. o voce de culoare castanie. &unica putea să iz&ucnească. o asprime &l$ndă. toate aceste înc$ntări nocturne. o culoare. pe !ezlongul de pe verandă. întunecată. o căldură maronie. mă spălasem pe dinţi !i mi curăţasem urec*ile cu un &eţi!or de portocal cu un capăt învelit în vată. în "aţa oglinzii. o aromă. cu înver!unare. în &ucătărie. mă pupa pe "runte !i apoi !tergea imediat locul cu o &atistuţă înmuiata în par"um pe care o ţinea ve!nic în m$neca st$ngă !i cu care o&i!nuia să !teargă sau să strivească germenii. scutur$ndu se de !ocul dezgustului: J Eău a!a4 .'mos +z tremure "ără să le atingă de a &inelea cu degetele ei invizi&ile. mă culca l$ngă ea. după ce "ăcusem &aie. în patul ei larg /pe care &unicul îl părăsise sau din care "usese alungat înainte ca eu să vin pe lume0# >unica îmi citea o poveste sau două. c*iar !i noaptea# )neori. sc$r&ită. c*iar înainte de cana de cacao "ără pieliţă# 121 . o voce plăcută. care treptat se distila într un ecou. un "luid amniotic călduţ# Toată noaptea# %nsă de cum venea dimineaţa te o&liga să cureţi cu peria. !i apoi stingea Iu mina# .*iar !i atunci continua să îng$ne în întuneric sau mai degra&ă lăsa să iasă din piept o voce visătoare !i îndepărtată.um au îndrăznit4 Mai rău ca animalele4 2i după o clipă iar îng$na melodii &l$nde care îmi erau necunoscute# %ntotdeauna "redona c$te ceva.

!i apoi &unica îţi spunea să str$ngi oc*ii c$t poţi de tare. te ridica în genunc*i în cadă. în vreme ce îţi !ampona !i îţi &um&ăcea ţeasta !i ţi zgrepţăna pielea capului cu ung*iile ei ascuţite. p$nă ce pielea ţi se înro!ea ca o carne vie. da. care era prins în o&i!nuita lui &ătălie din zori cu a!ternuturile# Dinainte c*iar de a desc*ide oc*ii te a!tepta o &aie "ier&inte. din cap p$nă n picioare !i înapoi. cu un vierme al& !i încovoiat de pastă de dinţi 8ilde! a!ezat de(a peste peri# Datoria ta era să se scu"unzi . despre gunoiul !i mizeria pe care le secretă glandele trupului pe c$nd dormi. !i în vreme ce tu dormi &u!tean toate aceste rămă!iţe !i scurgeri te m$n(eau pe tot trupul !i se amestecau !i c*emau. !i la s"$r!it venea &unica. care mirosea ca o clinică din cauza soluţiei antiseptice turnate în apă# Pe marginea &ăii era a!ezată de(a o periuţă de dinţi. te ţinea str$ns de &raţ !i te "reca peste tot.Poveste despre dragoste si întuneric Mă trezeam în patul ei la zgomotul &ătătorului &unicului. să te săpune!ti peste tot !i să te "reci cu lu"a !i să te clăte!ti. din care ie!eau a&uri. maronie. pur !i simplu c*emau &acteriile !i &acilii !i viru!ii să 122 . cum sunt transpiraţia lipicioasă !i tot "elul de supuraţii unsuroase !i co(iţe de piele !i "ire de păr căzute !i milioane de celule moarte !i tot soiul de secreţii v$scoase despre care mai &ine nici să nu !tii. cu "ioroasa ţesală ce amintea de pieptenii de "ier cu care romanii cei răi le au s"$!iat carnea lui 7a&&i '3iva !i celorlalţi martiri ai revoltei lui >ar Doc*&a. ca Iov care se scărpina cu un cio&. !i în tot acest timp îţi povestea cu voce a ei plăcută.

ca să nu mai vor&esc de dopurile alea de plută pe care le culegi de prin co!urile de gunoi !i de !tiuleţii ăia de porum& pe care maică ta. sau c*iar m$ncarea pe care o cumperi. pe care trupul o eCcretă permanent. !i !tersul nu e deloc curăţenie. sau c*iar. !i ea devine din ce în ce mai murdară !i mai sc$r&oasă.'mos +z vină !i ei să mi!une peste tine. se amestecă cu murdăria din a"ară care vine de la atingerea lucrurilor neigienice care au "ost atinse de cine !tie cine înaintea ta. la urma urmei cine !tie cine a strănutat peste ce ai cumpărat tu. dar a!a de mici că nu le poţi vedea. in nas !i pe gură !i nu mai e nevoie să spun pe unde altundeva se t$răsc înăuntru. nici c*iar savanţii nu le pot vedea încă. domnul 123 . ca ale unei li&ărci. ca să nu mai pomenim toate lucrurile pe care !tiinţa încă nu le a descoperit. nu "ace dec$t să împră!tie secreţiile murdare în milioanele de găuri pe care le avem pe toată pielea. doar le !terg. cum sunt &anii sau ziarele sau &alustradele sau m$nerele u!ilor. scuză mă. dar c*iar dacă nu pot "i văzute se t$răsc pe tot trupul tău noaptea. !i cu acele picioare acoperite de peri dezgustători ele se strecoară înapoi în trupurile noastre . zi !i noapte. !i a !ters nasul sau i a picurat din nas tocmai peste acele înveli!uri de dulciuri pe care le iei de pe stradă !i le pui drept pe patul în care doarme apoi lumea. cu trilioane de picioru!e păroase ori&ile. mai ales atunci c$nd lumea nu se spală niciodată în acele locuri care nu sunt simpatice. dimpotrivă. lucruri care nu pot "i văzute nici cu cel mai puternic microscop. mai ales c$nd mizeria dinăuntru.

!i cum poţi "i sigur că e sănătos. (umătate din 124 . c$t despre igienă. ?au un a&ces sau enterită sau eczemă sau psoriazis sau impetigo sau un "uruncul. !i oricine poate "oarte u!or să l m$n(ească pe altul. doar respir$nd aerul pe care altcineva l a tras în plăm$nii lui înaintea ta. sau *oleră sau ti"os sau găl&inare sau dizenterie. mai ales aici. "ără să moară oamenii ca mu!tele de vreun parazit sau &acii sau micro& sau de tot soiul de viermi microscopici pe care doctorii nici măcar nu i pot identi"ica. !i oamenii aici transpiră toată ziua !i tot i impui î!i ating !i î!i "reacă unul de altul in"lamaţiile !i scurgerile !i sudoarea !i toate "luidele lor trupe!ti. la v$rsta ta e mai &ine să nu !tii de toate aceste "luide puturoase. nu despre unele care nu sunt încă !tiute !i pe care !tiinţa medicală încă nu le recunoa!te. 2i nu vor&esc dec$t de &olile cunoscute. Poate că nici nu e evreu# 'i idee c$te &oli sunt pe aici. în ţara asta în care e at$t de cald !i plin de mu!te. !i celălalt nici măcar nu simte ce s a lipit de el în toată îng*esuiala de aici. "urnici. în Levant. g$ndaci de &ucătărie. musculiţe !i cine !tie ce altceva. o str$ngere de m$nă e destul ca să transmită tot soiul de molime. îi cumpără direct din m$na acelui &ăr&at care poate că nici nu s a spălat !i nu !i a !ters m$inile după ce a "ost la scuză mă. ţ$nţari. cu toţi germenii !i &acilii de *erpes !i tra*om !i sc*istozomiază# Iar sistemul sanitar de aici nu e deloc european. molii. . . la urma urmei nu trece nici o zi aici.$te molime levantine.Poveste despre dragoste si întuneric să o ai&ă în paza lui.a n are T>. !i c*iar "ără vreo atingere.

!i apoi să te îm&raci în *ainele pe care le pun aici. ci cu un soi de m$*nire ad$ncă: J . !i aerul e plin de tot soiul de insecte asiatice !i sc$r&oase reptile înaripate care vin aici drept din satele ară&e!ti sau c*iar din '"rica. !i apoi vino la mine în &ucătărie. Levantul ăsta e plin de germeni# 'cuma usucă te &ine peste tot. la "el de îngustă !i de tare ca o sc$ndură. nu lăsa nici un loc!or umed. !i apoi pune ţi singur ni!te pudră de talc în !tii tu ce.'mos +z lumea de aici nici măcar n a auzit de a!a ceva. !i împre(urul lor. in"lamaţii !i secreţii ciudate aduc cu ele tot timpul. către ora!. ca un &ăiat mare. nu "urioasă. către li&ertate# %ntr un ung*er al acestei odăiţe stătea canapeaua din +dessa. doar că le am călcat cu "ierul încins care dezin"ectează !i ucide mai &ine ca spălatul orice s o "i "ost prăsind pe acolo. Domnul să o ai&ă în paza lui. !i o să capeţi o cană de cacao. iar apoi o să ţi iei micul de(un# Pe c$nd ie!ea din &aie murmura pentru sine. !i vreau să te ungi cu cremă 1elveta din tu&ul ăsta pe tot g$tul. !i cine !tie ce &oli. cu părul pieptănat "rumos. !i în celălalt !tii tu ce. care sunt *ainele pregătite de maică ta.a animalele# ?au mai rău# Q + u!ă cu un panou din sticlă (ivrată împodo&ită cu "orme geometrice "lorale despărţea dormitorul &unicii de cămăruţa cunoscută ca 9&iroul &unicului 'le3sandr:# De aici &unicul î!i avea ie!irea separată pe verandă !i de acolo în grădină !i în "ine a"ară. pe care &unicul dormea 125 .

întotdeauna curat !i ordonat. alţii rotun(iţi sau ascuţiţi. toate negre !i strălucitoareF a!a cum &unica ?*lomit colecţiona pălării. unii înc*eiaţi cu !ireturi. a treia pentru tăieturi din ziare. ca recruţii la paradă. iar în spatele lor un suport rotitor. alţii cu curelu!e sau cu catarame# %n partea opusă canapelei se a"la &iroul lui mic. cu compartimente di"erite pentru etic*ete de eCpres. pe care le păstra ca pe ni!te tro"ee într o cutie de pălării rotundă.Poveste despre dragoste si întuneric noaptea# ?u& canapea. pe care îi lustruia p$nă ce luceau precum cristalul. !apte sau opt perec*i de panto"i stăteau aliniate per"ect. în vreme ce în a treia. cea de alături plină cu piuneze. se încolăceau !i se învălmă!eau elasticele# Pe &irou era un suport metalic dreptung*iular cu tăviţe. plină cu tim&re de diverse valori. una plină cu agra"e. unii tari !i cu talpa groasă. tot a!a &unicului 'le3sandr îi plăcea să comande o întreagă "lotă de panto"i. unii cu găurele. cu o călimară !i un tampon din lemn de măslin cu sugativă pe el# Tamponul îmi părea întotdeauna un tanc sau un vapor cu co! gros care navig*ează spre un de&arcader "ormat dintr un trio de cutii argintii sclipitoare. verzi !i negre !i maro. una pentru scrisorile trimise. recomandate !i par avion# 2i mai erau o cutie cu plicuri !i alta cu ilustrate. una pentru scrisorile primite. cu 126 . în "orma Turnului 5i""el. alta pentru documente de la municipalitate !i de la &ancă !i încă una pentru corespondenţa cu Mi!carea Herut. liliala Ierusalim# Mai era !i o cutie din lemn de măslin. ca un cui& de vipere.

dereticat. care arătau ca ni!te "emei cu talia su&ţire# >unicul iu&ea "rumuseţea !i detesta tot ce era ur$t. toţi "ăceau parte dintr un complot menit să l silească să se scu"unde în nu !tiu c$te "eluri de c$!tigare a p$inii de toate zilele.'mos +z un asortiment de tocuri !i creioane de di"erite culori. pro"ită de &unătatea lui !i l cople!esc cu o mie !i una de sarcini care îi sting sc$nteia poetică. dar toţi conspirau ca să i reteze aripile: nevasta. "iind agentul de la Ierusalim al 127 . printre care !i un creion minunat cu c$te un v$r" la am&ele capete. igienă. prietenii. &ăut de unul singur# Lumea nu l înţelegea# -evasta nu l înţelegea# -imeni nu l înţelegea cu adevărat# Inima lui t$n(ea mereu după lucrurile no&ile. irasci&il dar u!or de calmat# . "ie ea "amilială. tranzacţii comerciale !i o mie de plictiseli !i o&ligaţii mesc*ine# 5ra un &ăr&at cu o "ire lini!tită. l$ngă dosare !i *$rtii. !i mai ales &unica. întotdeauna se în*ăma la ea# Dar apoi o"ta !i se pl$ngea de greutatea sarcinii !i de "aptul că toată lumea. stătea întotdeauna o sticlă înc*isă la culoare !i înaltă de lic*ior străin !i trei sau patru pocale verzi. !i îl "olosesc pe post de comisionar# %n timpul zilei &unicul 'le3sandr lucra ca reprezentant comercial !i v$nzător de articole vestimentare. o&!tească sau morală. unul ro!u !i celălalt al&astru# %ntr un colţ al &iroului &unicului. partenerii de a"aceri.$nd vedea o îndatorire negli(ată. !i îi plăcea să !i întărească din c$nd în c$nd inima i singuratică !i pasionată cu c$te un strop de vi!inată.

analele ?uez !i Panama. înc$ntare.oloseumul. !ervete !i perdele# Mi se îngăduia să "olosesc aceste cutii cu mostre. Aosep* Do*en Tsede3. grădinile suspendate din >a&ilon !i Marele Eid . precum !i tot soiul de prosoape. entuziasm !i dor. sor&ind un pocal de vi!inată. cu spatele la &irou. cum sunt Part*enonul !i . în singurătatea odăiţei sale. "orturi !i ziduri de apărare# >unicul !edea pe scaunul lui.*inezesc# >unicul 'le3sandr a "ost cel care mi a vor&it despre Marele Eid . . z$m&ind "ericit spre mine. &unicul 'le3sandr era un poet sentimental care arunca peste o lume străină poezii de dragoste. cu picioarele întinse în "aţă !i cu c*ipul lui tranda"iriu. la &iroul său.Poveste despre dragoste si întuneric "a&ricii de teCtile Lodzia !i a multe alte "irme de mare prestigiu# %n numeroase cutii puse una peste alta pe ra"turi.*inezesc. 'rcul de Trium" !i Turnul 5i""el# -oaptea. toate în lim&a rusă# >unul lui prieten. cu condiţia să nu le desc*id. canalele veneţiene. piramide. avea o colecţie multicoloră de mostre de ţesături. &isericile de la Dremlin. care de o&icei strălucea de &unătate !i mulţumire. care acopereau p$nă sus peretele din &iroul lui. ca să construiesc turnuri. 5mpire ?tate >uilding. cămă!i !i pantaloni din tricot !i din ga&ardină. !osete. grădinile suspendate !i celelalte minuni ale spiritului omenesc. le a tradus în e&raică# Iată un eCemplu: „/upă mulţi ani de-adormire 128 . de parcă turnul din cutii !i cutiuţe care cre!tea su& m$inile mele ar "i a(uns cur$nd să um&rească piramidele.

eroism. evreii. un om pasionat. plină de năde5de ra." Dar de o&icei nu iarna aspră îl încon(ura: era un naţionalist. englezilor !i tuturor celorlalţi care urăsc evreii# 2i printre acestea am găsit trei sau patru poezii de singurătate !i tristeţe... unc*iul Aosep*. dacă noi. cu mintea nevinovată. un iu&itor al o!tirilor. Ţara mea e-n !eselie. *otăr$re de "ier etc. /eal şi !ale să cutreier 1ă le !ăd cum mândre stau3 Omu-n pace să trăiască 1ub smochin. cu versuri cum sunt acestea: „4e gânduri sumbre mă-ncon5oară 4ând !iaţa mi se -nserea. un patriot. ara&ilor. care credea că. /e la /an pân2 la &eershe!a Patriei ocol să dau. !igoare-a tinereţii 6i ţie. dacă ne am ridica în s"$r!it !i nu ne am mai "ace gri(i în privinţa ne evreilor.ă. trupul -mi tre. preamărind "iguri ca 1ladimir Aa&otins3i.eşte0 1altă-mi cu blândeţe pleoapa $rei ." ?cria ode.ile-mi mai dăruieşte. Menac*em >egin sau pe cele&rul său "rate. precum !i poeme pline de m$nie împotriva nemţilor.. ne am înve!m$nta în cura(.'mos +z /oamne. 4ăci pământul -nfloreşte. -n a sa !ie. victoriilor !i cuceririlor..ă3 dio-ţi spun.ă cuma iarna aspră se aşa. am putea să ne învingem toţi du!manii !i am sta&ili 7egatul lui David de la -il p$nă la marele 129 .

!i întreaga lume neevreiască. iar dacă era "urios se înro!eau. însă în scurtă vreme î!i reluau nuanţa tranda"irie care vestea întreaga lume că "urtuna cu trăsnete a trecut. *amuri !i lănci sc$nteind în soare. puternic !i strălucitor uni"orme militare. după o scurtă întrerupereF !i într o clipă uita cine sau ce îl în"uriase !i ce a "ost cu toată tevatura aceea. ar veni !i s ar înclina p$nă la păm$nt în "aţa noastră# 'vea slă&iciune pentru tot ce este măreţ. pentru că "aţa lui î!i sc*im&a culoarea ca un sema"or: roz al& ro!u !i înapoi la roz# %n cea mai mare parte a timpului o&ra(ii îi erau de un tranda"iriu mulţumit. gata să iz&ucnească dintr odată în avalan!e de tunete. 5u"ratul. goarne de alamă. ca un copil care pl$nge o clipă !i 130 . ierta.Poveste despre dragoste si întuneric r$u. rea !i crudă. î!i cerea iertare. era plin de căinţă. palate regale !i &lazoane# Mi l amintesc îm&răcat într un costum de "lanel &e( desc*is sau într un costum reiat cu pantalonii călcaţi la dungă. iarna s a s"$r!it !i e de acum departe. su& care avea uneori o vestă din pic*et cu un lanţ de argint "in ce i îm&răţi!a talia !i ducea la un &uzunar al sus numitei veste# Pe cap purta vara pălărie de paie împletită larg. iar &unicul reîncepea să radieze de o&i!nuita i voio!ie. iar iarna un &orsalino cu panglică de mătase înc*isă la culoare# 5ra îngrozitor de irasci&il. de parcă m$nia lui "usese doar un "el de criză rea de tuse# Puteai să ţi dai seama întotdeauna de la distanţă în ce ape se scaldă. dar c$nd era (ignit ii luceau al&i. dar "oarte repede se însenina. "lorile au răsărit pe păm$nt.

ca&alist. apoi în Polonia !i acum în >elarus0. @esod 1e ?*ores* Ha 'voda* /Temelia !i rădăcinile adoraţiei0# 5ra mistic. p$nă ce toate mem&rele aveau să i "ie strivite# De eCemplu: 9?ă mă ridice p$nă la tavan !i să mă azv$rle cu putere de păm$nt. su& pedeapsa eCcomunicării. !i avertizez ?ocietatea de îngropăciune. !i să repete aceasta de !apte ori. "ără să pună dedesu&t cear!a"uri sau paie.'mos +z imediat se potole!te. ascet. este cunoscut în tradiţia ra&inică drept @1?*H. care a murit în HXI=. studiind ToraF niciodată nu !i a sărutat !i nu !i a îm&răţi!at copiii !i niciodată nu a vor&it cu ei despre altceva dec$t lucrurile cere!ti:# ?oţia lui conducea gospodăria !i i a crescut pe copii de una singură# 2i totu!i acest distins ascet propovăduia 9adorarea .reatorului cu mare &ucurie !i "ervoare:# /7a&&i -a*man din >ratislava a spus despre el că era un Hasid a!ant la lettre#0 %nsă nici &ucuria. să mă c*inuiască cu aceste !apte morţi !i să nu mi 131 . autorul c$torva scrieri etice in"luente# ?e spunea despre el că 92i a petrecut viaţa înc*is într o cămăruţă. z$m&e!te !i se întoarce "ericit la (oaca lui# 7av 'le3sandr Eis3ind din Horodino /în acea vreme a"lat în 7usia. după iniţialele lucrării sale cele mai cunoscute. nici "ervoarea nu l au împiedicat pe 7a&&i 'le3sandr Eis3ind să lase în testamentul său instrucţiuni ca după moartea sa 9?ocietatea de îngropăciune să e"ectueze pe le!ul meu cele patru pedepse de moarte încredinţate ?an*edrinilor:.

7av @ossele >raz. ci preda Tora pe degea&a copiilor din sărăci mc# -ici n a lăsat vreo carte în urma lui. nici c*iar pentru a dormi: î!i îngăduia să moţăie !ez$nd.ei Drepţi. a!a cum "ăcuse !i mama lui. pentru că nu se 132 . unul dintre acei "raţi pe care tatăl lor nu i a sărutat sau îm&răţi!at niciodată. pe care nu o părăsea dec$t la începutu l ?&a&&at ului !i unde se întorcea de cum se înc*eia ?&a&&at ul# Ivra un ascet. a "ost considerat cu adevărat unul dintre .*iar !i *rana "rugală îi era adusă la casa de studiu. a!a înc$t c$nd aceasta termina să l trezească "lacăra# . la "el ca tatăl său# ?oţia lui ţinea un magazin de p$nzeturi !i s a îngri(it de el !i de odraslele lui p$nă în ziua morţii lui !i mai departe. care s a născut din "emeia 7e&ecca:# 2i se mai !tie despre el că a um&lat prin ora!ele germane str$ng$nd &ani pentru a i a!eza pe evrei în Ţara ?"$ntă !i a "ost înc*is pentru asta# Descendenţii lui poartă numele de "amilie >raz. pentru a "i nevinovat la (udecata cea mare:# Toate acestea ca ispă!ire a păcatelor sau pentru puri"icare. 9pentru spiritul sau su"letul lui 'le3sandr Eis3ind. care este o a&reviere a lui 9născut din 7a&&i 'le3sandr Eis3ind:# 8iul lui. care toată ziua studia Tora i nu părăsea niciodată în timpul săptăm$nii casa de studiu. la vremea ei. căci umilinţa îmi este m$ndria. timp de patru ore pe noapte.Poveste despre dragoste si întuneric cruţe umilinţa. cu capul pe &raţe !i &raţele pe masa de lucru. pentru că umilinţa lui 7av @ossele nu i îngăduia să !i asume poziţia de ra&in. cu o lum$nare aprinsă între degete.

s a distanţat de *a&otnicia tatălui !i &unicului său: n a întors spatele lumii.u siguranţă a pus ?ocietatea de îngropăciune. împreună cu soţia lui. nu i strivească trupul după moarte# Q Mena*em Mendel >raz.'mos +z consiliera demn să spună vreun lucru nou. 7av 'le3sandr Eis3ind >raz /&unicul &unicului meu 'le3sandr0 a "ost un prosper om de a"aceri. să citească !i să devină o "emeie învăţată# . în tinereţe. după c$t se !tie. "iul lui 'le3sandr Eis3ind. dai. Perla. lucrase ca "uncţionar guvernamental la DYnigs&erg# Mena*em >raz era un &on viveur c*ipe! !i înstărit !i un noncon"ormist *otăr$t. n a trăit din sudoarea "runţii soţiei sale !i nu a ur$t Eeitgeist ul !i Iluminismul# Le a îngăduit copiilor săi să înveţe rusa !i germana !i un pic de 9înţelepciune străină: !i c*iar a încura(at o pe "iica sa. c*iar !i după standardele "oarte tolerante ale +dessei evreie!ti de la s"$r!itul secolului al WIW lea# 'teu "ără să se ascundă !i "aimos *edonist. nepotul lui 7av @ossele. c$t !i pe "anaticii religio!i. dispreţuia at$t religia. s a sta&ilit în anii H880 la +dessa. 7as*a Deila >raz. strănepotul lui 7a&&i 'le3sandr Eis3ind. era proprietarul !i conducătorul unei mici "a&rici de sticlă# %nainte. pe care predecesorii săi sa nu l "i spus înaintea lui# 8iul lui 7av @ossele. cu aceea!i devoţiune deplină cu care &unicul !i stră&unicul 133 . să studieze. care s a ocupat de cereale. unde. su& ameninţări cumplite. in !i c*iar păr de porcF avea a"aceri p$nă la DYnigs&erg !i Leipzig# 5ra un evreu "oarte credincios.

după Daniel Dlausner. "iul lui 5ze3iel Dlausner. care la r$ndul lui a primit numele &unicului său. pe nume @e*uda Lei& Dlausner. "ratele tatălui meu. @e*uda 'rie* Dlausner. în satul +l3ieni3i din Lituania /nu departe de 1ilna0. cel asasinat de nemţi la 1ilna# Trei dintre nepoţii mei poartă 134 . consuma cu dezinvoltură voioasă alimente interzise !i î!i găsea plăcerea în a"irmarea unei viziuni sum&re asupra scurtimii vieţii omene!ti !i în negarea pasionată a vieţii de după moarte !i a (udecăţii divine# 'cest admirator al lui 5picur !i al lui 1oltaire credea că un om tre&uie să întindă m$na !i să culeagă tot ce i scoate în cale viaţa !i tre&uie să se dăruiască pe de a ntregul des"ătării "ără *otare cu toate cele dorite de inima lui. fiul lui %av &ze$iel. 8ania# 8iul meu este Daniel @e*uda 'rie*. sora lui. care ţinea în arendă o "ermă<# 3 -umele se repetă în "amilii# 8iica mea cea mare se nume!te 8ania.amin'agim -. David !i Mal3a. un descendent al lui %abbi *bra'am "lausner. care s a născut cu un an înaintea mea !i a "ost asasinat de către nemţi la 1ilna c$nd avea trei ani. autorul lui +efer . vărul meu primar. cu condiţia ca prin aceasta să nu le provoace altora vătămări. @e*uda !eib "lausner. fiul lui %av "adis'. acea "iică învăţată a lui 7av 'le3sandr Eis3ind >raz. împreună cu părinţii lui. !i după tatăl meu.Poveste despre dragoste si întuneric său ţinuseră să respecte "iecare &uc*e a Legii# Mena*em >raz era un li&er cugetător p$nă la eC*i&iţionism: "uma în pu&lic de ?*a&&at. era logodită cu un evreu simplu acolo. din satul #l$ieni$i din !ituania.artea obiceiurilor). 7as*a Deila. după mama mea. nedreptăţi sau su"erinţe# Pe de altă parte. care a trăit la 1iena la s"$r!itul secolului al WI1)lea# 8ratele meu David a "ost numit după unc*iul David. fiul lui %av (edalia' "lausner ) #l$icnic$i.

în "ine. mulţumit de soarta lui !i îi plăcea să măn$nce &ine. c*iar la +l3ieni3i# Toate trei satele erau în apropiere de 1ilna# @e*uda. mai înt$i într un sat numit Popis*u3 /sau Papis*3i0. a. dispreţuind însă su&tilităţile eCegetice# %i plăcea viaţa în aer li&er !i ura să stea înc*is în casă# După ce !i a încercat norocul cu produsele agricole !i a e!uat. să intoneze c$ntece de petrecere la ?*a&&at !i de săr&ători !i să &ea un strop de rac*iu în serile de iarnăF niciodată nu !i &ătea calul !i nu dădea înapoi în "aţa prime(diei# Ii plăcea să călătorească singur. &un la su"let. 2i a!a mai departe# (N. spre deose&ire de verii lor învăţaţi din ora!ul învecinat Tra3ai.) 135 . agale. "iindcă alţi negustori i au descoperit cur$nd naivitatea !i au pro"itat de ea. !otte +alzberger. elimin$ndu l de pe piaţă. apoi în alt sat numit 7udni3 !i. peste c$mpuri pustii. a!a cum "ăcuse !i tatăl lui mai înainte. căpo!i !i naivi# 5ze3iel Dlausner a crescut vaci !i oi !i a cultivat "ructe !i legume. %iva 0uc$erman).'mos +z Dlausnerii din +l3ieni3i. prin pădurile întunecate. cu căruţa plină cu lemne sau saci de cereale. @e*uda Lei& a cumpărat cu &anii răma!i un cal !i o căruţă !i s a apucat cu voio!ie să care pasageri !i măr"uri dintr un sat în altul# 5ra un căruţa! vesel. prin viscol !i peste stratul su&ţire de g*eaţă care acoperea r$ul iarna# + dată /a!a îi plăcea &unicului numele unuia dintre &unicii lor (/accabi +alzberger. erau în general evrei simpli de la sat. a învăţat un pic din Tora !i Talmud de la un învăţător din sat !i respecta poruncile.

epicureicul !i voltairianul Mena*em Mendel >raz. care nu avea dec$t vreo patru ani c$nd s au mutat la +dessa. amu!in$nd !i pipăind lumea. căruţa!ul. care cur$nd !i a mani"estat a"initatea cu tatăl !i &unicul său. !i @e*uda Lei& a sărit în apa cea rece. nu a strămo!ilor "ermieri !i căruţa!i din +l3ieni3i# )nc*iul lui.Poveste despre dragoste si întuneric 'le3sandr să povestească iar !i iar în serile de iarnă0 g*eaţa s a spart su& greutatea căruţei. Dlausnerii rurali# -u era atras de învăţătură !i încă de la o v$rstă "ragedă s a arătat dornic să !i petreacă mult timp în aer li&er. isteţii Dlausnerii din Tra3ai. era un copil cam tur&ulent !i emotiv. "ratele lui. la +dessa. era un copil minune de unsprezece ani. unc*iul meu Aosep*. trei "ii !i cinci "iice# %nsă în H88= s a îm&olnăvit grav !i Dlausnerii au *otăr$t să !i părăsească satul cel izolat din Lituania !i să se mute la sute de mile depărtare. iu&itor al lim&ii e&raice !i setos de cunoa!tere# Părea să tragă în partea verilor săi. a apuca t *ăţurile calului cu m$inile sale puternice !i a scos la mal calul !i căruţa# 7as*a Deila >raz i a născut soţului ei. 'le3sandr Eis3ind. de unde venea 7as*a Deila !i unde trăia in"luentul ei "rate: cu siguranţă că Mena*em Mendel >raz avea să se ocupe de ei !i va avea gri(ă ca sora lui &olnavă să "ie tratată de cei mai &uni medici# %n vremea în care Dlausnerii s au sta&ilit la +dessa. "iul lor cel mare. de o s$rguinţă o&sesivă. o&serv$nd comportamentul oamenilor. singur 136 . a declarat că micul Aos ep* este sortit unor lucruri mari !i i a plătit studiile# Pe de altă parte.

unicul "iu al Marinei. ră&dător. +*io# ?ingurul ei copil. dintre care nici una n a a(uns în Israel# Pe c$t am reu!it să a"lu. precum !i trei surori. generozitatea !i &unătatea lui "ăceau să "ie îndrăgit de toţi cei cu care se înt$lnea# 5ra cunoscut peste tot ca Eusia sau Eissel# 2i acesta era &unicul 'le3sandr# Mai era !i "ratele lor mezin. unde s a însurat !i acum lucrează ca medic veterinar într un sat# 8iicele lui sunt din aceea!i generaţie cu nepoţii mei# (N. a murit la ?an3t Peters&urg în "loarea v$rstei# -i3ita. cu soţul ei Mi!a au încercat să "ugă în Palestina după 7evoluţie. dar nu după multă vreme s a răzg$ndit !i s a întors în 7usia sau în )craina. a. @vetta 7adovs3aia. după 7evoluţia 7usă. ?o"ia a "ost pro"esoară de literatură !i apoi directoarea unei !coli din Leningrad# 'nna a murit înainte de cel de al Doilea 7ăz&oi Mondial. unc*iul >etsalel. o "emeie în v$rstă de optzeci de ani. un &ăr&at puternic. sau Dvora. ?o"ia. s a o"ilit după ce a c*eltuit ce i mai rămăsese din economii cumpăr$nd o &ăcănie micuţă !i 4 8iica Dariei.) 137 . iar Daria. 'nna !i Daria. vis$nd cu oc*ii desc*i!i# 1ioiciunea. a plecat din ?an3t Peters&urg după pră&u!irea )niunii ?ovietice !i s a sta&ilit la . veri!oara tatălui meu.'mos +z pe pă!uni !i prin păduri. Dlausnerii au dat de greu la puţin timp după venirea în ora!# . care era cam de v$rsta mea. s a dus în 'merica împreună cu &unica lui. dar 9au "ost &locaţi: la Diev. pentru că Daria era însărcinată=# In ciuda a(utorului primit de la prosperul unc*i Mena*em !i de la alte rude ale "amiliei din ramura >raz.ăruţa!ul @e*uda Lei&.leveland. căruia îi era dragă viaţa !i îi plăcea să glumească. Marina. care "ace parte din generaţia copiilor mei. încă mai corespondează cu mine# Mătu!a @vetta.

sau se uita entuziasmat la o trupă de soldaţi care măr!ăluiau însoţiţi de "an"ară. în Lituania# După c$ţiva ani s a îm&olnăvit !i cur$nd a murit. în HI28# %n vreme ce unc*iul Aosep* î!i urma strălucitoarea carieră de student la +dessa !i mai t$rziu la Heidel&erg. calul !i căruţa lui. m$zgălind noaptea poezii în"lăcărate în lim&a rusă. *otăr$nd să nu încerce să se ia la întrecere cu studiosul lui "rate mai mare. struguri !i pepeni verzi. doc*erii !i t$r"ele ie"tine. &unicul 'le3sandr a părăsit !coala la cincisprezece ani !i !i a încercat norocul cu o serie de mici a"aceri. din care el !i "amilia lui î!i c$!tigau cu greu p$inea# T$n(ea după c$mpiile largi. 7as*a Deila. apoi d$nd iar t$rcoale pe străzile +dessei. după ultima modă. "um$nd ţigări ca un adult. pădurile. ca să !i &ucure oc*ii cu vapoarele. de dragul căreia se mutaseră acolo. copilul minune# %ntre timp învăţa să danseze cu 138 . *anurile !i r$ul pe care le lăsase în urmă. pe c$nd avea doar cincizeci !i !apte de ani# 1ăduva lui. întinderile înzăpezite. a mai trăit douăzeci !i cinci de ani după moartea lui# %n cele din urmă a murit în cartierul &uc*arian din Ierusalim. ţipător. arunc$nd oc*eade lacome vitrinelor !i munţilor de cantalupi. cu mustaţa lui &ine ceruităF uneori co&ora în port. ca !i senzualelor "emei din sud. !i uneori petrecea o oră sau două la &i&liotecă. îm&răcat cu mare atenţie.Poveste despre dragoste si întuneric su"ocantă. citind avid orice îi cădea în m$nă. în mesc*ina lui prăvălioară. cumpăr$nd ceva de aici !i v$nz$nd ceva dincolo. "ugind acasă ca să mai compună o poezie plină de simţire.

eruri# ?cria c*iar !i poezii de iu&ire înc*inate lim&ii e&raice. în spiritul mi!cării de Iu&ire a ?ionului: Ierusalimul. "ăc$nd ce i se cerea. a cumpărat !i a v$ndut !i uneori a avut !i pro"ituri. apoi a pornit iar pe străzi.*iar !i după ce a trăit la Ierusalim peste patruzeci de ani. opt rime0.'mos +z domni!oarele &ine crescute. cu un înger st$nd la "iece colţ. s a a!ezat în c$te un colţ de ca"enea sau pe o &ancă din parc. !i a scos carneţelul. sau la domnul Mena*em )ssi!3in. colorată de prezenţa mai multor naţionalităţi. a curtat "ete. &unicul nu a reu!it să !i 139 . să cultive cuno!tinţele din ca"enele !i să răs"eţe căţelu!ul ca să c$!tige "avorurile doamnei# Pe c$nd &ătea străzile scăldate în soare ale +dessei. !i în vreme ce a!tepta în salon sau în *ol răspunsul. !i a "ăcut tot "elul de prieteni. să &ea mai multe pa*are de coniac "ără să !i piardă minţile. slăvindu i "rumuseţea !i muzicalitatea. în c*ip de comisionar neplătit al conducătorilor ?ocietăţii Iu&itorilor ?ionului dintr o +dessă ce nu cuno!tea încă tele"onul: duc$nd un &ilet urgent de la '*ad Haam la Mendele Mo3*er ?e"orim sau de la Mendele Mo3*er ?e"orim la domnul >iali3. ale cărui străzi sunt pavate cu oniC !i (asp. în inima lui c$ntau poezii în lim&a rusă. de la domnul )ssi!3in la domnul Lilien&lum. care era mare amator de glume piperate. "irmamentul de deasupra strălucind de lumina radioasă a celor 2apte . "ăgăduindu i credinţă nemuritoare toate în lim&a rusă# /. a scris o poezie /patru stro"e. un ora! portuar cu o atmos"eră ameţitoare.

cu o &unică ?*lomit înspăim$ntată. nu ora!ul de "anatici apăsat de sărăcie. pră"uit !i su"ocat de căldură.$nd a a(uns în s"$r!it la Ierusalim. mi e durere de voi o mulţime# 1reau să vă vădesc pe toţi o mulţime4:0 Q . despre "armecele Ierusalimului. ci un Ierusalim ale cărui străzi sunt îm&ălsămate cu 140 . din Holon. cu puţin înainte de moarte. după moda din urmă cu doi ani.Poveste despre dragoste si întuneric însu!ească pe deplin e&raica: p$nă în ultima lui zi vor&ea o e&raică personală care încălca toate regulile !i "ăcea gre!eli cumplite c$nd scria# In ultima ilustrată pe care ne a trimis o la 3i&&utzul Hulda. a scris cam a!a: 98oarte dragii mei nepoţii !i strănepoţii. din 7amat 6an# 5!ecul !i nevoile au adus înapoi muza care îl a&andonase în anii de succes comercial# Din nou s a înc*is nopţile în 9&iroul: lui !i a a!ternut versuri pasionate în lim&a rusă despre splendorile lim&ii e&raice. în HI<<. "emeilor din Ierusalim care t$n(eau după plăcerile 5uropei# %nsă în cele din urmă a apărut alt evreu mai de!tept ca &unicul !i a început să importe roc*ii de la Paris. n a mai scris poezii !i s a dedicat comerţului# Timp de c$ţiva ani a v$ndut cu succes roc*ii importate de la 1iena. ni!te modele de anul trecut. iar &unicul cu roc*iile sale vieneze a tre&uit să !i recunoască în"r$ngerea: a "ost silit să părăsească a"acerea !i dragostea lui "aţă de roc*ii !i s a trezit "urniz$nd Ierusalimului tricota(e produse de Lodzia. !i prosoape de la o mică "irmă numită ?zczupa3 !i 8iii.

a dat cu pumnul în masă !i a răcnit: J 'devăratul Ierusalim. 141 . l a întrerupt: 2to s to&oi.e nai&a !tie un pi!ăcios de o !c*ioapă ca tine despre adevăratul Ierusalim. care !tia eCact ce urmează. a trecut pe loc de la plăcutul tranda"iriu la un ro!u aprins. Ti ni normalni.e te a apucat. 'i înne&unit. In vizită. 'devăratul Ierusalim este cel din poeziile mele44 J 2i c$t o să mai scrii ruse!te. &unicule. >unicul 'le3sandr.e vrei să zici. 8ac o grămadă de lucruri ruse!te4 Mă în(ur singur ruse!te4 1isez ruse!te4 >a c*iar /dar aici &unica ?*lomit. în"uriat de vor&ele mele impertinente.e nu mai eCistă. . De ce nu scrii despre adevăratul Ierusalim. în rolul viteazului &ăieţel din povestea cu *ainele noi ale împăratului. Doar vezi că i aici &ăiatul440# J 'i vrea să te întorci în 7usia. în care un sera"im plute!te deasupra "iecărui scuar# In acest punct am intrat eu în ta&lou. &unicule. pi!ăciosule. nătărăule. J -u mai eCistă# Propala4 J .'mos +z mir !i tăm$ie. J . ti dura3. a!a că de ce continui să scrii despre ceva ce pur !i simplu nu eCistă. !i l am atacat pe &unicul cu un realism eCasperat de aceste poezii: J Trăie!ti la Ierusalim de at$ţia ani !i !tii "oarte &ine cu ce sunt pavate străzile !i ce plute!te cu adevărat peste scuarul ?ion.4 1idi! malci3 riadom s nami44 .

termină odată# 2a# . apoi a ie!it din 142 .Poveste despre dragoste si întuneric J . J -u# Iu&e!ti. pe c$nd avea cincisprezece ani. ce nu mai eCistă 7usia nu mai eCistă4 7usia e moartă# 5Cistă ?talin# 5Cistă D(er(ins3i# 5Cistă @ez*ov# 5Cistă >eria# 5Cistă o mare înc*isoare# 6ulag4 @evse3tsia4 'pparatcici4 .riminali4 J Dar sigur nu mai iu&e!ti un pic +dessa. un mesa(.ert ego znaiet# Dracu. după descoperirea unuia dintre acele scandaluri de deturnare de "onduri !i corupţie care au zguduit ţara. am dus odată o depe!ă. 9pe &icicleta mea. domnului Lilien&lum. Lilien&lum. nu iu&e!ti ce contează# . pi!ăciosule.to& tipropal# 2a# %ntr o zi. a "ost cu adevărat primul nostru ministru de "inanţe:. mi a eCplicat &unicul# Pe c$nd a!tepta ca Lilien&lum să scrie răspunsul. !a. ca să l oprească. în &iroul lui. J -u. la +dessa. Lilien&lum avea !i o "uncţie onori"ică de trezorier al Iu&itorilor ?ionului de la +dessa#0 95l. un mem&ru al comitetului Iu&itorilor ?ionului:# /Pe l$ngă statutul de &ine cunoscut scriitor de lim&ă e&raică. !tie# J -u vrei s o mai vezi. &unicul mi a povestit cum.e nu mai eCistă. ca v$ntul. la un pa*ar de ceai cu 3iciela3*. omul de lume în v$rstă de cincisprezece ani !i a scos ţigările !i a întins m$na după scrumiera !i cutia cu c*i&rituri de pe masa din salon# Domnul Lilien&lum i a prins iute m$na &unicului.

am dat "uga la &unicul ca să i arăt cum l a onorat statul pe &ăr&atul pe care l a cunoscut în tinereţe# >unicul a "ost într adevăr entuziasmat. degetele lui au împăturit &ancnota !i au pus o &ine în &uzunarul interior al sacoului# Eece lire era o sumă "rumu!ică pe atunci. a răsucit &ancnota pe toate părţile. a intrat în circulaţie o &ancnotă "rumoasă de H0 lire cu portretul poetului >iali3P# .) 143 . eCplic$nd că c*i&riturile de pe masa din salon au "ost cumpărate din &ugetul Iu&itorilor ?ionului !i se "oloseau doar la !edinţele comitetului. a. cu toate că a murit înainte de na!terea statului Israel# (N. totu!i# +dată. vezi !i tu# %n acele zile proprietatea pu&lică era proprietate pu&lică. poetul evreu născut în 7usia. care era &unul nimănui !i care nu. zic$nd parcăF 9-u. pe care o luase din &ucătărie. a ridicat o în lumina &ecului.P0. poate că pe la s"$r!itul anilor . nu la dispoziţia tuturor# -u ca astăzi la noi. a cercetat portretul lui >iali3 /care mi s a părut că &rusc i a "ăcut cu oc*iul &unicului. dar în vreme ce se scălda în m$ndrie. o&ra(ii i s au îm&u(orat de plăcere. maliţios. mai 5 . după două mii de ani.'mos +z încăpere !i s a întors peste o clipă cu altă cutie de c*i&rituri. ce era al meu !i ce nu#: -u întotdeauna.$nd am pus m$na pe prima mea &ancnotă cu >iali3.a11im Na'man 2iali$ (3456)3768). c$nd. recunoscut ca poet naţional al Israelului.4 :0# + lacrimă mică a strălucit în oc*iul &unicului. am "ondat un stat ca să avem de unde "ura# In acel e zile orice copil !tia ce e voie !i ce nu. !i numai de către mem&rii comitetului# 9'!a că.

să "ie prietenă cu arti!ti !i să 9ducă o viaţă culturală:# 5ra o iu&ire c$t se poate de nepotrivită: ea era cu opt sau nouă ani mai mare dec$t acel . colac peste pupăză.a !i cum di"erenţa de v$rstă !i legătura lor de s$nge n ar "i "ost de a(uns. căreia îi plăceau lucrurile "rumoase !i care era atrasă de înalta societate# T$n(ea să se întreţină cu persona(e cele&re. în a"ară de ceea ce putea agonisi cumpăr$nd !i v$nz$nd pe ici. cu siguranţă# J -u. cu umeri laţi.Poveste despre dragoste si întuneric ales pentru un 3i&&utzni3 ca mine# 'm "ost uimit: J >unicule. născută >raz era o t$nără solidă.asanova de &uzunar !i în plus se înt$mpla să i "ie veri!oară primară# La început. a dat din umeri &unicul. 7usia ţaristă interzicea căsătoria între verii primari# Audec$nd după "otogra"ii. nu cine !tie ce "rumuseţe. ce "aci. pe c$nd era "lăcău mustăcios de !aptesprezece ani. >iali3 îmi datora douăzeci !i două de ru&le# La +dessa. Ţi am adus o doar ca să ţi o arăt !i să te &ucuri# 'i să "aci !i tu rost de una într o zi două. dar elegantă. tru"a!ă. t$nărul nu avea o educaţie care să se poată numi ast"el. pe colo# Peste toate aceste catastro"e. ?*lomit Levin "iica unei surori a lui 7as*a Deila Dlausner. înve!m$ntată cu severitate !i so&rietate# Poartă 144 . &unicul s a îndrăgostit de o t$nără respectată. "amilia uluită nici n a vrut să audă de căsătoria între (ună !i &ăiat# . nici o slu(&ă sta&ilă !i nici un venit regulat. pe nume ?*lomit Levin.

într o elegantă mănu!ă de căprioară. elegant. în vreme ce în "aţă este "iCat cu un ac de pălărie sclipitor un mănunc*i de "ructe. plutesc u!or peste m$neca paltonului lui negru. în ciuda pălăriei de "etru înalte. în "otogra"ia vec*e sc$nteiază ca lama unei să&ii# + +dessă !ocată le a întors spatele acestor 7omeo !i Aulieta# 145 .'mos +z o pălărie moale de "etru care desenează o diagonală "rumoasă peste spr$nceana ei. cu umeri vătuiţi.*ipul lui t$năr e serios. ţeapăn. o căma!ă al&ă scro&ită !i o cravată îngustă de mătase. !i pe &raţul său drept at$rnă. sau poate c*iar se leagănă. peste toate. celălalt &raţ "iind răsucit cu *otăr$re pe după cel al t$nărului &unic 'le3sandr. un &aston elegant cu m$nerul sculptat !i inel de metal sclipitor. tot înmănu!ate. ca o coadă s"idătoare de păun# >raţul st$ng al doamnei. de pe cap# . negre. înălţat de tălpile groase ale panto"ilor. cu revere late. ţine o po!etă de piele dreptung*iulară. îm&răcat cu gri(ă. a&ia ating$ndu l# 5l stă la dreapta ei. *otăr$t. peste pălărie. aproape sum&ru# Mustaţa cea îngri(ită cu dragoste încearcă în zadar să împră!tie prospeţimea de copilandru care îi stăruie încă pe "aţă# +c *ii lui sunt alungiţi !i visători# Poartă un palton elegant. în vreme ce degetele ei. iar la st$nga o pană "lutură m$ndru peste "ructe. !i totu!i arată mai su&ţire !i mai scund dec$t este. &orul co&or$ndu i pe partea dreaptă a capului peste părul &ine coa"at !i peste urec*ea ei dreaptă !i înălţ$ndu se în partea st$ngă ca pupa unei coră&ii.

au pornit un răz&oi al lumilor care a început cu acuzaţia reciprocă de vinovăţie !i s a înc*eiat cu o tăcere ve!nică# '!a că &unicul !i a retras economiile su&ţirele. undeva între +dessa !i -eO @or3. poate că au contri&uit cu ceva !i am&ele "amilii. a pus ru&lă peste ru&lă. o cotitură nea!teptată a intrigiiF iu&irea !i a înălţat încă o dată capul îngrozitor de dragon: c$nd e primăvară. care erau surori. &unicul meu. au plecat cu vaporul la -eO @or3. 146 . !i a! "i scris romane isteţe în engleză despre pasiunile !i in*i&iţiile imigranţilor în(o&enaţi !i despre pătimirile nevrotice ale progeniturilor lor angoasate# -umai că pe vas. ori poate pe c$nd cora&ia iu&irii pe care se a"lau trecea peste continentul pierdut al 'tlantidei. a v$ndut c$te ceva pe ici. viitorul mire care încă nu !i ser&ase cel de al optsprezecelea an de viaţă. a iz&ucnit altă dramă. în care caz eu m a! "i putut na!te în >roo3lGn sau la -eOar3. măcar pentru a "ace scandalul să dispară din "aţa oc*ilor !i din minte. -eO AerseG.a să n o mai lungim. !i &unicii mei. a!a cum "ăceau pe vremea aceea sute de mii de evrei din 7usia !i din alte ţări est europene# Intenţia lor era să se căsătorească la -eO @or3 !i să do&$ndească cetăţenie americană. s a îndrăgostit iar. pe colo.Poveste despre dragoste si întuneric Mamele lor. verii cei loviţi de iu&ire. înc*ipuirea unui t$năr cu u!urinţă se întoarce spre g$ndurile de dragoste# . pe Marea -eagră sau în dreptul coastelor ?iciliei sau pe c$nd lunecau prin noapte către luminile licărinde ale ?tr$mtorii 6i&raltar.

în măruntaiele navei. ea l a ţinut str$ns de urec*e. nici noaptea. cu eCcepţia &unicilor mei. 9l a tras de urec*e p$nă acolo !i nu i a dat drumul p$nă ce n au "ost legaţi unul de celălalt de a &inelea#: 2i uneori ziceau: 9P$nă ce au "ost legaţi. !i pentru toţi călătoria a "ost într o singură direcţie. disperat. care era !i ea.'mos +z cu patimă. sus pe punte sau (os. într o !oaptă amuzată. una dintre pasagere. s a întors la +dessa# Pur !i simplu nu se mai auzise a!a ceva: vreo două milioane de evrei au migrat de la est la vest !i s au sta&ilit în 'merica în mai puţin de patruzeci de ani. de o altă "emeie. între H880 !i HIHX. nici o clipă nu i a trecut prin cap să renunţe la el# Pe dată l a în!"ăcat de lo&ul urec*ii !i l a ţinut &ineF nu !i a des"ăcut str$nsoarea nici ziua. !i poate c*iar !i puţin după asta. s"$!ietor. plus sau minus un an# %nsă &unicii ?*lomit. cu un deceniu întreg mai mare ca el. care au "ăcut !i drumul 147 . iar c$teodată smucea un pic:#0 2i apoi a urmat o mare enigmă# După un an sau doi acest cuplu ciudat a plătit altă călătorie peste ocean sau poate că rudele i au a(utat din nou !i s a îm&arcat pe alt vas cu a&uri. !i "ără să privească măcar o dată înapoi. din c$te !tiu. p$nă ce nu au ie!it din loca!ul ra&inului din -eO @or3 care i a căsătorit după legile lui Moise !i ale lui Israel# /9De urec*e:. a!a zice tradiţia "amiliei. -u u u# -u i a mai dat drumul niciodată# P$nă în ziua morţii. zicea "amilia mea.

am iz&utit niciodată să smulg de la ei un răspuns limpede# J >unico.burat. Mi-e sufletul dus şi gândul răpus. J -u. care a "ost pro&lema cu 'merica. &ine# 5ra plin de cai !i de indieni ro!ii# J Indieni ro!ii.e nu ne a plăcut.e între&are mai e !i asta.ine a *otăr$t să vă întoarceţi. dar lacrimile-s ferecate. 4eru-i de tuci şi cri!ăţul amar se . .e nu v a plăcut acolo. &unicule. J Prea mulţi oameni în a!a ţară mică# J . J Indieni ro!ii# Mai mult de at$t n am putut scoate de la el vreodată# Iată traducerea unei poezii numite 9Iarna:. pe care &unicul a scris o în lim&a rusă. &ucuria se topeşte.bate. J . J . J 2i de ce aţi *otăr$t să plecaţi.Poveste despre dragoste si întuneric de întoarcere# ?ă presupunem că erau singurii pasageri. . -u ne a plăcut nimic acolo# -u.e nu ne a plăcut. !i urec*ea i a "ost în siguranţă pe tot drumul de întoarcere la +dessa# De ce s au întors. . ca de o&icei: Primă!ara a . m !rut să plâng. . ce vrei să zici. în 'merica.at. 148 . inima mi se cerneşte.a "ost nici o pro&lemă# 5ra prea mare îm&ulzeală# J %m&ulzeală. Tu sau &unica. !to. a!a că n a mai "ost nimeni de care să se îndrăgostească pasionalul meu &unic. iarna grea s-a aşe.

!i înm$na "lutura!i trecătorilor# -u era nici t$nără. avea pomeţii laţi !i purta un palton &ăr&ătesc vec*i !i un soi de !al care s o apere de v$ntul îng*eţat al iernii# Mi a întins un prospect !i a z$m&itF l am luat !i am spus mulţumesc# 9Iu&irea te a!teaptă:. imediat de su& cotF ţine de m$na dreaptă un &ăiat de !ase ani !i de st$nga o "etiţă "rumoasă de patru ani# >ăiatul are "aţa rotundă !i o !uviţă pieptănată cu gri(ă se iţe!te înduio!ător de su& !apcă !i îi desenează o linie dreaptă pe "runte# Poartă o *aină splendidă. la colţul dintre LeCington !i ?trada <<. su& adresa unui &ar pentru celi&atari. n-o să mai am parte /e-al iubirii desfăt şi-a lui mai bucurii. panto"ii negri strălucesc. -n tării. de &raţul lui. "uneţea-i departe. o dungă su&ţire de argint care părea să "ie legată de un ceas de &uzunar# Papionul de mătase întunecată la culoare iese în evidenţă pe căma!a de un al& strălucitor. ca o uni"ormă militară. trec$nd peste vesta înc*eiată. a cărui *aină desc*eiată dezvăluie. 7n HIX2. ca sus. ca de o&icei. c$nd am mers prima oară la -eO @or3.'mos +z 7n inimă-i be. am căutat !i am găsit o "emeie care arăta ca o indiancă americană &ă!tina!ăF stătea în picioare. promitea el.nă. pălărie cenu!ie cu panglică de mătase strălucitoare !i un costum din trei piese. la două r$nduri. din c$te îmi amintesc. nici &ătr$nă. 9-u pierde nici o clipă# 1ino acum:# %ntr o "otogra"ie "ăcută la +dessa în HIH< sau HIH= &unicul meu poartă papion. &astonul elegant at$rnă. cu două !iruri de nasturi al&i uria!i# Din partea de (os a *ainei ţ$!ne!te o 149 .

prin!i pro&a&il cu (artiere# 8etiţa îi z$m&e!te "otogra"ului# 'rată ca !i cum ar "i con!tientă de "armecele ei. aduc$nd cu ai unei c*inezoaice. acea "emeiu!că "ermecătoare. &leu sau roz# %n "iecare seară mama lui îi spăla părul cu soluţii aromate !i uneori îl spăla din nou 150 . gal&enă. pe care le proiectează anume asupra o&iectivului aparatului de "otogra"iat# Părul ei moale !i lung. doar că mai mică. îng*iţită imediat de ciorapii trei s"erturi al&i. adesea ro!ii# ?plendidul lui păr lung curgea în (os pe umeri !i era legat cu o "undă ro!ie. coc*etă. căruia i s a zis întotdeauna Eiuzia sau Eiuzin3a# Iar "ata. are o cărare &ine "ăcută pe dreapta# 8aţa ei rotundă este durdulie !i "ericită. !i &uzele ei pline z$m&esc pe (umătate# Poartă peste roc*iţă o *aină la două r$nduri. oc*ii îi sunt alungiţi !i piezi!i. "etiţa aceea e tatăl meu# Din pruncie !i p$nă la !apte sau opt ani cu toate că uneori el ne spunea că a ţinut a!a p$nă a împlinit nouă ani Z &unica ?*lomit o&i!nuia să l îm&race numai în roc*iţe cu gulera! sau în "ustiţe plisate !i apretate pe care i le cosea ea însă!i !i să l încalţe cu panto"i de "ată.Poveste despre dragoste si întuneric perec*e de pantaloni scurţi de su& care se arată o "$!ie de genunc*i al&i. la "el cu a "ratelui ei din toate punctele de vedere. care îi a(unge p$nă la umeri !i se a!terne pe *aină. !i tare drăgăla!ă# 2i ea poartă ciorăpei care îi a(ung p$nă la genunc*i# %n picioare are panto"i ale căror catarame sunt împodo&ite cu "undiţe# >ăiatul din "otogra"ie este unc*iul meu David.

cu &unicul 'le3sandr. !i c*iar i se îngăduia să !i vadă de unele dintre propriile interese# La "el cu Monaco sau Liec*tenstein. &unicul se &ucura de o relativă autonomie. al cărei teritoriu încercuia cu totul ducatul lui liliputan# 151 .$nd a născut ceva ce se părea că nu e o "iică. unde se săpuneau am$ndoi cu mare gri(ă. carne din carnea ei !i os din osul ei. după dorinţa !i propriul ei gust.$nd mergeau să "acă &aie în mare. !i nici o putere din lume n are dreptul să se amestece !i să impună educaţia. !i clăte!te de două ori acolo# După ce l a născut pe Eiuzin3a. pentru că se !tie prea &ine că grăsimea din timpul nopţii vatămă părul. &unica ?*lomit !i a pus în g$nd să ai&ă o "etiţă# . !i mai ales acolo. în coa(a lui de nucă. !i acolo. *ainele. răpindu i prospeţimea !i luciul !i "uncţionează ca o seră pentru mătreaţă# %i punea inele "rumoase pe degete !i &răţări pe &raţele lui grăsuţe# . da. în vreme ce &unica ?*lomit !i micul Lionici3a tatăl meu se îndreptau spre du!urile "emeilor. rogu te. a *otăr$t pe loc că e dreptul ei "iresc !i indiscuta&il să crească acest copil. Eiuzin3a unc*iul David mergea la vestiarul &ăr&aţilor.'mos +z dimineaţa. seCul sau manierele lui Lonia sau Lionici3a al ei# ?e pare că &unicul 'le3sandr n a găsit vreun motiv de revoltă: în spatele u!ii înc*ise a &$rlogului său micuţ. a!a cum îi po"te!te inima. acolo. nu i a trecut prin cap să se dea în stam&ă !i să !i ri!te "ragila suveranitate v$r$ndu !i nasul în tre&urile interne ale unei puteri învecinate mai mari.

!i despre ?*lons3i care se înt$lne!te cu o "ată# P$nă ce mama îl lua cu &ini!orul: J -u voiai să mai lucrezi un pic în seara asta. !i despre >iali3 care se înt$lne!te cu ?*lons3i în rai. aproape înduio!ător. ?c*iller scrie 152 . dar el. n a protestat niciodată# 7areori îi împărtă!ea cuiva amintirile despre du!ul "emeilor !i celelalte eCperienţe "eminine. ?au: J -u uita că ai promis să lipe!ti ni!te tim&re în al&um împreună cu copilul înainte să meargă la culcare# + dată le a spus musa"irilor săi: J Inima "emeii4 Degea&a au încercat marii poeţi să i dezvăluie misterele# Iată.*urc*ill. ca !i cum i am "i mulţumit pentru e"orturi. priviţi cum un &ăr&at serios ca mine poate să !i iasă din pielea lui pentru voi !i se o"eră să vă "acă să r$deţi# Mama !i cu mine o&i!nuiam să i z$m&im. !i de(a r$sesem p$nă la lacrimi c$nd tata.Poveste despre dragoste si întuneric . trecea la povestea cu ?talin care !edea în auto&uz în "aţa lui >en 6urion !i a lui . despre evreul !i neevreul din tren. sau despre ?talin care se înt$lne!te cu împărăteasa 5caterina. cu eCcepţia momentelor c$nd î!i punea în cap să glumească cu noi# %nsă întotdeauna glumele lui aduceau mai degra&ă a declaraţie de intenţii: iată. ne interpreta z$m&etele ca o invitaţie de a continua să ne amuze !i ne servea încă două trei glume pe care le mai auzisem de la el de o mie de ori.$t despre tatăl meu. entuziasmat. plesnind de m$ndrie că a reu!it să ne "acă să r$dem.

să glumească. ar "i "ost cu siguranţă o "rumuseţe:# 2i a adăugat: 9Pe viitor. doamna distinsă care iu&ea cărţile !i îi înţelegea pe scriitori. să "lecărească !i să se 153 . am "ost acolo# )neori glumea. !i dintr odată mi au "ost luate toate:# +dată a zis cam a!a: 9Dacă a! "i avut o "iică. a "ost cea care a trans"ormat casa lor din +dessa într un salon literar poate că primul salon literar evreiesc care a eCistat vreodată# . ca ma(oritatea &ăr&aţilor. pro"undă nesiguranţă !i egomanie îm&ătată de sine care îi m$nă pe poeţi !i prozatori a"ară din odăile lor ca să se caute între ei. să !i "acă de lucru. dacă nu c*iar mai mult. să se tatoneze reciproc. a sesizat acel amestec acru de singurătate !i sete de recunoa!tere. dar într o &ună zi s ar putea să se constate că nu e altceva dec$t o comedie a erorilor:# >unica ?*lomit. să intimideze. să catadicsească. distanţa dintre seCe s ar putea să se mic!oreze# In general.'mos +z undeva că în întreaga creaţie nu eCistă taină mai ad$ncă dec$t inima unei "emei !i că nici o "emeie nu i a dezvăluit !i nu i va dezvălui vreodată unui &ăr&at întregul cuprins al misticii "eminine# 'r "i putut să mă între&e pe mine: la urma urmei. în generaţiile următoare. s"ială !i eCtravaganţă. în "elul lui lipsit de umor: 9?igur că alerg uneori după "uste. să pună o m$nă pe un umăr sau un &raţ în (urul unui mi(loc.u sensi&ilitatea ei. pentru că o&i!nuiam să am o grămadă de "uste ale mele. această distanţă este considerată o tragedie.

în serile de iarnă. din samovar# Trea&a &unicului era să toarne cu îndem$nare licorile !i să alimenteze doamnele cu ciocolată !i pră(ituri. să se îndrepte. cu pieptul um"lat ca al unui taur. Iu&itorii ?ionului. în"ier&$ntat ca un samovar ce dă în clocot. admirativi. d$ndu !i mici g*ionturi. să se o"usc*eze. să !i ceară scuze. paltoane călduroase !i apărătoare pentru urec*i# Mena*em )ssi!3in. a&urindă. oc*i curio!i. să amu!ine ce "ier&e în oalele celorlalţi. pră(ituri cu mac care se topeau în gură !i r$uri de ceai clocotit. acele ţigări ruse!ti cu miros usturător# )nc*iul Aosep*. iar pe domni cu papirosi. să spioneze un pic.Poveste despre dragoste si întuneric contrazică. în"o"olindu l gri(ulie în e!ar"e de l$nă. căpetenia precursorilor sionismului. care la "rageda v$rstă de douăzeci !i nouă de ani mo!tenise de la '*ad Haam conducerea revistei Has*iloac*. să ai&ă dreptate. un umăr de năde(de. să se ocolească !i iar să !i caute tovără!ia unii altora# 5a era o gazdă desăv$r!ită !i î!i primea musa"irii "ără "asoane. să lingu!ească. cu vocea răgu!ită ca a unui guvernator rus. 154 . guverna de la +dessa literatura e&raică !i cu un singur cuv$nt promova scriitorii sau îi surg*iunea# Mătu!a Eippora* îl însoţea la scnree urile "ratelui !i cumnatei lui. să pactizeze. principalul periodic de cultură e&raică modernă /poetul >iali3 însu!i era redactorul literar0. o inimă plină de simpatie. îm&răcat !ic. dar cu ama&ilitate# +"erea tuturor o urec*e atentă. să nege. delicatesuri din pe!te "ăcute în casă sau castroane cu tocană groasă.

un pa*ar de ceai clocotit !i un pă*ăruţ de lic*ior. îi plăcea să se distreze.*one 7aOnits3i striga la el: 9-u. iar uneori puteai vedea &ucăţele de m$ncare prinse în "aldurile pantalonilor lui# 5ra cu totul s*lump. dar avea întotdeauna tot soiul de pete dezgustătoare pe guler !i man!etele îi erau soioase.*iar !i 7a&&i . cu un aer de general !i se a!eza în largul lui. palid de m$*nire sau tremur$nd de "rig !i m$nie ori dimpotrivă: putea să "ie !i su"letul petrecerii# 92i încă cum4: zicea &unica mea# 95ra ca un pu!ti4 + adevărată secătură4 8ără nici o reţinere4L )neori glumea cu noi în idi! p$nă ce "ăcea doamnele să ro!ească !i . s*mutsi3:0# %n c$te o seară se arăta >iali3. ca să arate că e de acord să continue conversaţiile din salon# . urmate de o m$nă de pră(ituri. care c$ndva îi "ăcuse curte &unicii /9însă era greu pentru o "emeie cuviincioasă să stea aproape de el era tare inteligent !i interesant. !i apoi se lansa în serenade în idi! despre minunile lim&ii e&raice !i iu&irea lui pro"undă pentru ea# 155 . 8ui4 Potole!te te odată4: Lui >iali3 îi plăceau m$ncarea !i &ăutura. )ssi!3in traversa cu pa!i mari odaia. cu picioarele larg des"ăcute. !a4 >iali34 .e te a apucat.zernoOitz /al cărui nom de plume era 7av Tsair0 îi vizita în mod regulat# Mai era !i un t$năr istoric durduliu. iar apoi &ătea de două ori în podea cu &astonul. cineva sărea să i o"ere un loc. se îndopa cu p$ine !i &r$nză.'mos +z aducea lini!te în încăpere c$nd î!i "ăcea apariţia: toată lumea amuţea din respect.

toate simţeau un soi de dorinţă ascunsă să se agite în (urul lui# 5ra un "el de putere pe care o avea# -ici măcar nu !tia că o are dacă ar "i !tiut. li&ere sau măritate. nu4 .Poveste despre dragoste si întuneric 2i poetul . în"lăcărat !i totu!i ţepos. dar erau întotdeauna "rumuseţi ce &ucurau toţi oc*ii !i dezlegau nu puţine lim&i !i st$rneau invidia scriitorilor### 9îţi spun ca "emeie: 156 . strălucitor dar s"ios. mustaţa anar*ică. pur !i simplu n ar "i avut asupra noastră e"ectul pe care îl avea4: .erni3ovs3i î!i întărea spiritul cu un glazele sau două de vodcă !i uneori se pornea să citească acele poezii ale sale din care se revărsa umorul sau tristeţea !i îi "ăcea pe toţi din încăpere să se topească împreună cu el !i după el: vederile lui largi. cucerind inimile.a un prunc goGis&4 Plin de (oie de vivre. că imediat "ăcea toate "emeile să vrea să se agite în (urul lui4 Pe toate4 Tinere sau &ătr$ne. neast$mpăr !i energie4 )neori era ca un viţel4 )n viţel at$t de "ericit4 Ţopăind4 8ăc$nd pe ne&unul în "aţa tuturor4 Dar numai c$teodată# 'lteori venea at$t de m$*nit.erni3ovs3i putea să dea &uzna în salon. &uclele unduioase. "etele pe care le aducea cu el. "ragil ca un "luture dar !i vătămător. "ără să !i dea seama măcar# 'devărul. înduio!ător în nevinovăţia sa copilărească. rănind în st$nga !i n dreapta. care nu erau întotdeauna prea isteţe !i nici măcar neapărat evreice. 9-iciodată nu voia să (ignească era at$t de nevinovat4 )n su"let &l$nd4 ?u"letul unui prunc care n a cunoscut păcatul4 -u ca un prunc evreiesc trist. !terse sau "rumoase.

&unica. marile puteri !i ?ozialismus. noile colonii agricole din Iudeea !i 6alileea !i vec*ile pro&leme ale "ermierilor evrei din D*erson sau Har3ov. i am cunoscut "oarte &ine. ievseci. la patru ani după 7evoluţia din +ctom&rie. numea idi!ul (argon. c$nd avea gust de polemică. 157 . Dnut Hamsun !i Maupassant. la doi trei ani după ce tatăl meu s a pre"ăcut în "ine din "ată în &ăiat.erni3ovs3i4: 5rau discuţii aprige despre rena!terea lim&ii !i literaturii e&raice. >undi!ti. înainte să "i visat măcar să devină apparatcici. înainte să se mute în casele pe care le au "urat de la alţi oameni. care în acea vreme "ăcea parte din Polonia /cu mult înainte de a deveni 1ilnius. >iali3 !edea !i se uita la el. idi!i!ti /unc*iul Aosep*. legătura dintre mo!tenirea culturală evreiască !i cea a naţiunilor. limitele inovaţiei. ce. pro&lema "emeilor !i c*estiunea agrară# %n HI2H.'mos +z /din nou &unica0. c*iar înainte să ia puterea. în Lituania0# >unicul detesta comuni!tii# 9?ă nu mi pomene!ti de &ol!evici:. politruci !i comisari# Mi i amintesc de c$nd erau încă *uligani. &unicul !i cei doi "ii ai lor au "ugit la 1ilna. 9"emeile nu se în!ală niciodată în privinţa acestor lucruri. după ce +dessa trecuse dintr o m$nă în alta de mai multe ori în timpul luptelor s$ngeroase dintre al&i !i ro!ii. m$r$ia el# 9-u. a!a### !i la "etele goGi! pe care le aducea cu el### >iali3 !i ar "i dat un an din viaţă ca să poată trăi o lună ca . !i c$nd era calm îl numea 9iudeo germană:0.

tot de la "undul oalei. ce. "iu de măcelar# -u. 9"oarte respectuos. erau aproape toţi evrei. &ătău!i. presupun că erau unul doi goGim care au mers cu ei. toată 3*aliastra [!lea*ta\ asta (egoasă. din dro(dii. ce. nu. un "el de evrei. îl asasinau# -u. se îm&răcau ca revoluţionarii. &unicul a zis că acum comunitatea internaţională ar tre&ui să spri(ine Israelul să trimită înapoi toţi ara&ii din Levant. "iul zurliu al unui gone" pe nume Dovidl din AanoO3a lepădăturile astea. a!a spuneam noi# Lenin !i Troţ3i ce Troţ3i. ce. Leiser Daganovic* era un cizmar. ca o scroa"ă mocirlită în roc*ie de mătase# 2i a!a um&lau pe străzi. Lei&ele >ronstein. scandalagii. *oţi de &uzunare. Damene"" era de "apt 7osen"eld. con"isc$nd &unurile. arest$nd lumea. erau lepădături. "ără să li se clintească un "ir de păr. !i pe oricine la al cărui apartament sau iu&ită r$vneau. ce să i "aci# -umai că erau din "amiliile cele mai simple nu. pi" pa". &eţivani !i codo!i# -u. "amilii de pescari din piaţă. "ără să li se "ure nici 158 . Dar3l 7ade3 era ?o&elso*n. ce. ce. drept din dro(diile care se lipesc pe "undul oalei. ce. din port. lepădături cu !osetele mpuţite#: -u se clintise din această părere despre comunism !i comuni!ti nici la cincizeci de ani după 7evoluţia >ol!evică# La c$teva zile după ce armata israeliană a cucerit +ra!ul 1ec*i al Ierusalimului. în 7ăz&oiul de 2ase Eile. MaCim Litvino"" era Meir Valic*. care Troţ3i. 6rigori Einoviev era la origine 'p"el&aum.Poveste despre dragoste si întuneric )nterOelt C' din cartierul portului din +dessa. nu. cu g*ete de piele !i revolvere la centură.

două săptăm$ni înapoi. evreii.ai auzit de &om&ele atomice.4 De ce 7usie vor&e!ti. toate sunt în 159 . nu. !i a um"lat pieptul !i a răcnit: J 7usia. americanii. -u. două săptăm$ni acolo. ar tre&ui să meargă !i ei înapoi. onora&il. &unicule. pi!ăciosule4 7usia nu eCistă4 1or&e!ti poate despre &ol!evici.a să nu lungesc discuţia. că am văzut ce avioane evreie!ti minunate avem !i pu!ti. ce# I am cunoscut pe &ol!evici de c$nd codo!eau prin cartierul portului din +dessa# -u sunt altceva dec$t o !lea*tă de *oţi !i *uligani4 Lepădături de pe "undul oalei4 Tot &ol!evismul e o mare cacialma4 'cum. ce. toate &om&ele astea ale lor moderne de nu se mai poate. ne întoarcem în patrie. 2i să iz&ucnească un răz&oi mondial. J Toate sunt în m$ini evreie!ti. în patria lor istorică. ar tre&ui să i trimitem pe &ăieţii ă!tia !i avioanele noastre p$nă la Peters&urg. &ol!evicii. De &om&ele cu *idrogen. de unde au venit aici:# . acasă la ei. dorind să i scutească pe aliaţii lor ara&i de greutăţile călătoriei de întoarcere în 'ra&ia# +&ra(ii lui tranda"irii s au înro!it de m$nie. . pe care el o numea 9'ra&ia ?ouadia:: 95Cact a!a cum noi.'mos +z măcar un pui de găină:. m am interesat ce propunea să "acem dacă ne atacă 7usia. în 'ra&ia ?ouadia.4 -u mai e nici o 7usie. ce. un &om&ardament cumsecade pe care îl merită de la noi de multă vreme un mare p*oos* !i tot &ol!evismul o să z&oare drept în iad ca o c$rpă murdară4 J Eici că Israelul ar tre&ui să &om&ardeze Leningradul. nu.

sigur că o să le o dăm# De ce să nu le o dăm. împreună cu cei doi "ii ai lor. pe care Dlausnerii. c*iar !i p$nă la .airo# . cenzuraţi !i îngroziţi după 7evoluţia din +ctom&rie. J Da. este: să ne în"r$ngem toţi du!manii# Tre&uie să i &atem. unc*iului Aosep* !i unc*iului >etsalel o părăsiseră cu mai &ine de douăzeci !i cinci de ani înainte# 1ilna era încă 160 . scriitorii evrei !i activi!tii sioni!ti din +dessa s au împră!tiat în toate direcţiile# )nc*iul Aosep* !i mătu!a Eippora*. părinţii &unicului.ar tre&ui să "acem asta. sărăciţi. lipsită de standardele minime de igienă !i de cultură elementară# '!a că s au dus în Lituania. suntem un popor iu&itor de pace# . Lausanne !i în 'merica# >unicul 'le3sandr !i &unica ?*lomit. prea primitivă !i înapoiată. 5 vreo cale să "acem pace. răz&oiul civil !i victoria ro!iilor. ca să vină să se roage de noi pentru pace !i atunci. ce. pe nava 7uslan. a cărei sosire în portul Aa""a a anunţat începutul celui de al Treilea 'liGa*# 'lţii au "ugit din +dessa la >erlin. Da. La urma urmei.*iar avem o ast"el de poruncă. de ce. împreună cu mulţi dintre prietenii lor. au plecat în Palestina la s"$r!itul lui HIHI. a!a că o s o căutăm p$nă la >agdad dacă e nevoie. nu. nu au emigrat în Palestina în ciuda pasiunii sioniste care pulsa în poeziile ruse!ti ale &unicului. ţara li se părea prea asiatică. ce. )luiţi.Poveste despre dragoste si întuneric m$inile savanţilor evrei !i cu siguranţă că !tiu ei ce să "acă !i ce nu# J 2i cum răm$ne cu pacea. să căutăm pacea nu.

aramaica !i scrierea cunei"ormă# )nc*iul David a o&ţinut repede o slu(&ă de pro"esor de literatură. pe listă s au adăugat engleza !i italiana. @e*uda 'rie*. marea minoritate evreiască apărea ca agentul regimurilor despotice# Dincolo de graniţă. !i între timp a c$!tigat ceva &ani !i !i a trimis &ăieţii mai înt$i la !coala evreiască !i apoi la gimnaziul clasic# 8raţii David !i 'rie*. la gimnaziul clasic din 1ilna. a cumpărat un pic de aici !i a v$ndut un pic dincolo. au adus cu ei de la +dessa trei lim&i: acasă vor&eau rusă !i idi!. polona. care !i a luat licenţa la universitatea din 1ilna în HI<2. lovituri. tot soiul de discriminări !i a&uzuri sadice# 161 . la 8acultatea de Literatură de la universitate. iar la 8acultatea de 8ilologie ?emitică tata a învăţat !i ara&a. însă antisemitismul devenise de acum insuporta&il# ?tudenţii evrei erau siliţi să suporte umilinţe. a urii "aţă de evrei# 2i la 1ilna &unicul a "ost om de a"aceri# -u a ţintit prea sus. au adăugat greaca !i latina. uciga!e. iar tatăl meu. pe stradă rusă !i la grădiniţa sionistă învăţaseră să vor&ească e&raica# 'ici.'mos +z su& guvernare polonă !i antisemitismul violent care eCistase întotdeauna acolo cre!tea an după an# Polonia !i Lituania erau în g*earele naţionalismului !i Ceno"o&iei# In oc*ii lituanienilor cuceriţi !i supu!i. spera să i calce pe urme. cunoscuţi ca Eiuzia !i Lonia. cu s$nge rece. germana !i "ranceza# Mai t$rziu. 6ermania era în g*earele noii varietăţi naziste.

Te au lovit. 2i de ce nu te ai pl$ns de ei. îm&răcat elegant. nici pogromuri# -ici sadismul pe care a tre&uit să l îndurăm acolo# 'sta nu se va mai întoarce. cu cravate. am$ndoi în costum. am$ndoi arăt$nd "oarte serio!i. David. a spus tata# 2i e mai &ine a!a# ?unt &ucuros.Poveste despre dragoste si întuneric J Dar ce anume ţi au "ăcut. am$ndoi încă la !coală. o să le plătim cu aceea!i monedă# Mi se pare că l ai îng*esuit pe Marte între ?aturn !i Aupiter# 5 gre!it# -u.e "el de a&uz sadic. l am între&at pe tata# . palizi. care începuse să c*elească. adică de ce sunt &ucuros că nu poţi înţelege cum a "ost: în nici un caz nu vreau să înţelegi# Pentru că nu e nevoie# Pur !i simplu nu mai e nevoie# Pentru că s a terminat# ? a terminat o dată pentru totdeauna# 'dică. c*iar dacă nu poţi înţelege nici asta. nu ţi spun# Te poţi uita !i singur să vezi unde ai gre!it !i poţi să l pui corect !i singur# )n al&um ponosit cu "otogra"ii a supravieţuit din zilele de la 1ilna# Iată l pe tata cu "ratele lui. J -u poţi nicicum să înţelegi asta. Ţi au rupt caietele de teme. cu urec*ile lor mari iţindu se de su& !epcile cu cozoroc. nici umilinţă. nu se va înt$mpla !i aici# 'cum *ai să vor&im despre altceva: să vor&im despre al&umul tău cu planete4 ?igur că avem încă du!mani# 2i sunt răz&oaie# 5 un asediu !i pierderile nu sunt mărunte# Desigur# -u neg asta# Dar nu persecuţie# 'sta nu# -ici persecuţie. garantat# -u aici# Dacă ne atacă. încă mustăcios. aduc$nd puţin cu un diplomat ţarist de rang 162 . cămă!i cu gulere ţepene# Iată l pe &unicul 'le3sandr.

din st$nga. 6reu de spus: "eţele sunt destul de neclare# >ăieţii poartă !epci iar "etele &erete# . ?au a "ugit c$t mai era timp. 5 aproape sigur că practic toţi tinerii din aceste grupuri au "ost dez&răcaţi p$nă la piele !i pu!i să alerge. p$nă în gropile mari din pădurea Ponar# . pentru că nu e pentru tine# 'tunci pentru cine. oi "i eu încă t$nără dar !tiu tot. în a"ară de tatăl meu. . ' "ugit !i s a alăturat partizanilor din pădurea 7udni3. să g*icească ce i se pregăte!te. în"ometaţi !i îng*eţaţi.are dintre ei a supravieţuit. să nu se încreadă în toate vor&ele lini!titoare. dragii mei. nu. cu privirea isteaţă.'mos +z secundar# 2i iată ni!te "otogra"ii de grup. dar n o să descoperi. a reu!it să i evite 163 .ele mai multe dintre "ete au părul înc*is la culoare !i unele au acel z$m&et de Mona Lisa. care !tie ceva ce mori de curiozitate să a"li. ' "ost adăpostită într o mănăstire. !tiu lucruri pe care nici nu visaţi că le !tiu# Poate că a supravieţuit. nu mă pot ei păcăli pe mine. ' iz&utit să se ascundă într un cartier din a"ara g*etoului.ercetez "otogra"ia de grup su& o lumină puternică !i încerc să deslu!esc ceva pe "eţele lor: o urmă de iscusinţă sau *otăr$re. datorită aspectului ei 9arian:. de "orţă interioară care să l "i "ăcut pe acest &ăiat din r$ndul al doilea. ze"lemitoare. să se strecoare în conductele de scurgere de su& g*etou c$t mai era vreme !i să se alăture partizanilor din păduri# ?au cum e cu "ata aceea "rumoasă din mi(loc. &iciuiţi !i urmăriţi de c$ini. poa te de la a&solvire# 5 clasa tatei sau a unc*iului David.

lung !i su&ţire ca un stru(an de porum&. o să învingem. dezvăluindu i !osetele. cumplit de timid. cumva o să lăsăm toate astea în urma noastră. pe (umătate sting*erit !i pe (umătate m$ndru. "ără ca asta să "ie o contradicţie. cu părul lui întunecat la culoare pieptănat "rumos peste cap !i pe "aţă cu un optimism voios. -u vă temeţi. prieteni. semăn$nd "oarte mult cu "iul meu Daniel /care are !i prenumele @e*uda 'rie*. ce se mai poate înt$mpla. cu două "ete care îi z$m&esc coc*et# Iată l cu pantaloni p$nă la genunc*i. a! intra în "otogra"ie !i i a! preveni pe el !i pe "$rtaţii lui voio!i. a! încerca să le spun ce i a!teaptă# 5 aproape sigur că nu m ar crede dacă le a! spune: doar ar r$de de mine# Iată l din nou pe tata. inaugur$nd stupăritul sau ocup$ndu se de coteţele de găini într un 3i&&utz din valea Aezreel. cu o !ap3a. 2i iată l pe t$nărul meu tată. o asemănare care îţi dă "iori pe !ira spinării. îm&răţi!$nd pe la spate o "ată z$m&itoare cu o cărare 164 . totul o să "ie în ordine# Tata din poza asta e mai t$năr ca &ăiatul meu# De ar "i cu putinţă. îm&răcat pentru o petrecere.Poveste despre dragoste si întuneric pe nemţi !i pe acoliţii lor lituanieni !i s a strecurat peste graniţă. o pălărie rusească. cu papion. nu i dracul c*iar a!a de negru. după el0. în 7usia. la !aptesprezece ani. ?au a emigrat în ţara Israelului c$t mai era timp !i trăie!te viaţa unui pionier taciturn. totul o să "ie &ine. v$slind într o &arcă. un pic ridicoli. cu oc*ii lui nevinovaţi privindu mă prin oc*elarii rotunzi. tare vor&ăreţ !i totu!i.

în întunericul ad$nc. într un grup de cinci "ete !i trei &ăieţi# ?unt într o pădure. într o poziţie îndrăzneaţă. serioasă. îi plăcea să o traverseze cu căruţa lui. &ăieţii !i au scos (ac*etele !i stau în cămă!i !i cravate. ?au poate că e pădurea Popis*o3. iar al treilea o ţine de coapsă. ?au pădurea Ponar. întunecată: se întinde dintr o parte în alta a "otogra"iei !i pro&a&il că !i mult mai departe# + pădure de l$ngă 1ilna: pădurea 7udni3.'mos +z dreaptă pe mi(locul capului# 8ata e pe cale să pună o scrisoare într o cutie marcată 9?crzGn3a PocztoOa: /cuvintele se văd "oarte &ine în imagine0# Pentru cine e scrisoarea.e s a înt$mplat cu destinatarul. sau +l3ieni3i. . dar sunt îm&răcaţi în cele mai &une *aine de ora!# Totu!i. lăs$ndu se în seama calului.$tă vreme după ce a "ost "ăcută "otogra"ia a mai z$m&it "ata asta "rumoasă. @e*uda Lei& Dlausner. &raţelor sale puternice !i norocului. !i la "el arată &alustrada podului de peste r$u# Doar pădurea din (ur pare stu"oasă. "ata "rumoasă în roc*ie cu dungi. doi dintre &ăieţi poartă pe umeri o "ată destul de durdulie. . 2i iată l pe tatăl meu. cam îndrăzneţ. z$m&ind !i el. &ăieţoasă. . cu o po!etuţă neagră su& &raţ. iar două alte "ete se uită !i r$d# 2i cerul senin arată vesel. amintind dintr odată de copilita cea dulce în care l a trans"ormat mama lui c$nd era mic. cu ciorapii !i panto"ii ei al&i.are a "ost soarta celeilalte "ete din "otogra"ie. c*iar 165 . pe care &unicului tatălui meu. s"id$nd soarta sau "etele# 2i iată i construind o piramidă umană.

a plătit s*e3el ul sionist.urgi. c*iar !i c$nd păm$ntul 1ilnei ardea su& picioarele lui !i ale "amiliei sale. 6il&oa. 6ilead. cu talazurile tale muginde:F a contri&uit la 8ondul -aţional 5vreiesc.anada !i 5lveţia.Poveste despre dragoste si întuneric !i în nopţile de iarnă cu ploaie sau cu "urtună. &unicul meu sionist era a!a de or&it de disperarea "aţă de 166 . Iordane. încă mai înclina sau poate că &unica ?*lomit îl "ăcea să încline spre căutarea unei noi patrii într un loc mai puţin asiatic dec$t Palestina !i puţin mai european dec$t 1ilna. ?*aron. a devorat "iece "r$ntură de in"ormaţie despre ţara Israelului. curgi mai departe. s a îm&ătat cu discursurile lui Aa&otins3i. 9.u vreo optsprezece luni înainte ca nazi!tii să a(ungă la putere în 6ermania. o ţară scandinavă !i 'nglia# -ici una dintre aceste ţări nu i a vrut: toate aveau de(a destui evrei# /9-ici unul e de(a prea mult:. care trecea c$teodată prin 1ilna evreiască !i str$ngea după el un alai entuziast# >unicul a susţinut întotdeauna din toată inima politica naţionalistă intransigentă !i m$ndră a lui Aa&otins3i !i se considera un militant sionist# Totu!i. 'merica /în po"ida indienilor ro!ii0. >unicul t$n(ea după ţara Israelului care era reconstruită după două mii de ani de paraginăF t$n(ea după 6alileea !i văi. 5lveţia. care se tot întuneca# %ntre HI<0 !i HI<2 Dlausnerii au încercat să o&ţină acte de imigrare în 8ranţa. au spus în acea vreme mini!trii din . !i alte ţări au "ăcut la "el "ără să o strige în gura mare0# . dealurile ?amariei !i munţii 5dom.

dezamăgiţii îndrăgostiţi de 5uropa. de la începutul Iluminismului 5vreiesc. în 'sia asiatică. să !i "acă prieteni. îi apreciau &aletul !i opera. iar pe drum s au "otogra"iat cu căpitanul. după cum spune povestea "amiliei. era >eniamino )m&erto ?teindler# -ici mai mult. recitau poezia ei. să i intre în graţii. în Ierusalimul după care t$n(eau încă din tinereţe poeziile sentimentale ale &unicului# 'u navigat de la Trieste la Hai"a pe nava Italia. !i "ăcuseră tot ce era omene!te posi&il ca să o mulţumească. să contri&uie la ea în toate "elurile !i în toate domeniile. nici mai puţin# Iar în portul Hai"a. care tocmai î!i luase licenţa în literatura polonă !i universală. în HI<<. notat pe marginea "otogra"iei. să "ie iu&iţi### 2i ast"el. îi a!tepta un doctor sau un o"iţer 167 . al cărui nume. să răz&ată prin ostilitatea ei rece curt$nd o "renetic.'mos +z antisemitismul din 1ilna. care vor&eau at$tea dintre lim&ile 5uropei. a "ost re"uzat !i de 6ermania# 2i iată unde a(unseseră. înc$t a depus c*iar !i un dosar pentru cetăţenia germană# Din "ericire pentru noi. împreună cu "iul lor cel mic. @e*uda 'rie*. visau la unitatea ei postnaţională !i adorau manierele. cultivau mo!tenirea ei. ace!ti euro"ili superentuzia!ti. care o iu&iseră necondiţionat !i nein*i&at zeci de ani. ?*lomit !i 'le3sandr Dlausner. aproape împotriva voinţei lor. *ainele !i modele ei. care credeau în superioritatea ei morală. să ai&ă sentimentul că îi aparţin. au emigrat cu inima îndoită. să "ie acceptaţi. să devină o parte a ei.

scrise în polonă de mătu!a Mal3a /Macia0# 9H0 "e&ruarie HI<I: în prima noapte Danus* a dormit de la nouă seara p$nă la !ase dimineaţa# Doarme "oarte &ine noaptea# Eiua stă cu oc*ii desc*i!i !i î!i mi!că tot timpul &raţele !i picioarele# )neori ţipă###: Micul Daniel Dlausner avea să trăiască mai puţin de trei ani# . David. ca !i cum am "i încă în diasporaF căci două mii de ani le am ră&dat pe toate în tăcere. a "ost at$t de "urios. în ţara noastră. înc$t a smuls pulverizatorul din m$na doctorului !i l a împro!cat zdravăn: ca !i cum ar "i spus 9'!a "ace se va celui ce cutează să ne trateze aici. de "oarte t$năr. onoarea noastră nu va "i călcată în picioare ori dezin"ectată:# 8iul lor cel mare. ca să i pulverizeze pe toţi pasagerii cu dezin"ectant# . în patria noastră. nu vom mai îngădui un nou eCil. a rămas la 1ilna# 'colo. s a însurat cu o t$nără pe nume Mal3a. dar aici. avea să se nască "iul lui. la 1ilna. !i în ciuda "aptului că era evreu. a!a cum a "ost !i cu tatăl meu. într o *aină al&ă. !i tot acolo.$nd a venit r$ndul &unicului 'le3sandr. a "ost anga(at să predea literatură la universitate# 8ără îndoială că idealul lui era cariera glorioasă a unc*iului Aosep*. în HI<8. Daniel# -u l am văzut niciodată pe acest "iu născut cu un an !i (umătate înaintea mea !i n am reu!it să găsesc vreo "otogra"ie de a lui# ? au păstrat doar ni!te ilustrate !i c$teva scrisori. a!a zice povestea.Poveste despre dragoste si întuneric sanitar. al Mandatului >ritanic. toată viaţa lui# 'colo. acel devotat !i con!tiincios euro"il.ur$nd aveau să vină !i să l 168 .

ungară sau "ranceză. resturi din leatul trecut. @66 si 589 (testamentul lui . etc.: =enguin 2oo$s. lipsa de încredere în evrei &elgiană. în scurt timp ar ocupa toate poziţiile de conducere### otrăvitorul universal al tuturor raselor. înclinaţia către pogromuri ucraineană.onversations Bit' *dolf .itler)A vezi si .ermann %ausc'ning.itler +pea$s: * +eries of =olitical .itler on 'is %eal *ims (!ondon: C'ornton 2utterBort' !td. cruzimea lituaniană. rasismul nemţesc. olandeză.lara <inston (!ondon. t$nărul evreu cu părul negru p$nde!te.itler.itler. a.) 169 . citat in :oac'im .. a!tept$nd "ata încrezătoare pe care să o p$ngărească cu s$ngele lui### ?copul evreiesc "inal este denaţionalizarea### prin &astardizarea altor naţiuni. traducere de %ic'ard si .. 9co!marul seducerii a sute !i mii de "ete de către &astarzi evrei sc$r&o!i. evreimea internaţională:M# %nsă unc*iul David g$ndea alt"el: dispreţuia !i respingea viziunile pline de ură de acest soi. >???).est. săl&atice. rom$nească. &ritanică.'mos +z ucidă ca să apere 95uropa: de el. 3767). al 9 . "uria uciga!ă austriacă. . re"uza să se g$ndească la solemnul antisemitism catolic ce răsună pe su& &olţile de piatră ale catedralelor înalte sau la antisemitismul protestant cu răceala lui letală. 8?. . irlandeză !i scandinavă# Toate acestea i se păreau o rămă!iţă o&scură a unor epoci ignorante. rusească !i croată. >?8. cu picioarele str$m&e### . ura poloneză "aţă de evrei. . (N. scăz$nd nivelul rasial al celor mai înalte### cu tainicul### scop de a ruina### rasa al&ă### dacă P 000 de evrei ar "i transportaţi în ?uedia. pag.u o &ucurie satanică pe "aţă. să împiedice realizarea viziunii lui Hitler.

"luent. plecaţi în Palestina4: %n Palestina. !i "ără îndoială un om modern# Dispreţuia pre(udecăţile !i urile etnice !i era *otăr$t să nu cedeze niciodată în "aţa rasi!tilor. p$nă ce nazi!tii au venit la 1ilna: evreii iu&itori de cultură. în care 170 . nu erau pe gustul lor.u siguranţă nu: un om de soiul lui n o să !i ia t$năra soţie !i pruncul. care era alintat Danu! sau Danu!e3F în penultima scrisoare. părinţii lui scriau că 9de cur$nd a început să meargă### !i are o memorie eCcelentă#: )nc*iul David se considera un copil al vremii luiF un european luminat. culturii. cu data HP decem&rie HI=0. doar pentru a "ace pe placul unor antisemiţi ignoranţi !i unor t$l*ari naţionali!ti îngu!ti Ia minte# '!a că a rămas la postul lui. multicultural. "lutur$nd steagul progresului. să dezerteze din linia înt$i !i să "ugă să se pitească de violenţa unei gloate zgomotoase într o provincie levantină pălită de secetă. intelectuali !i cosmopoliţi. ale căror voci răgu!ite promiteau 9moarte evreilor: !i lătrau la el de pe pereţi: 9Aidanilor. poliglot. artei !i spiritului "ără *otare. Mal3a !i micuţul meu văr Daniel. pentru el literaturile 5uropei erau o patrie spirituală# -u vedea de ce ar tre&ui să plece de unde se a"la !i să emigreze în 'sia +ccidentală. !ovinilor !i demagogilor "ilistini. precum !i a antisemiţilor opaci. distins. a!a că i au asasinat pe David. plini de pre(udecăţi. un loc ciudat !i străin. .Poveste despre dragoste si întuneric căror timp a apus# 8iind specialist în literatura comparată.

într unui dintre cele mai importante avanposturi ale acelui Iluminism european tolerant !i li&eral. culmea ironiei. care se lupta acum pentru eCistenţa sa cu valurile de &ar&arism ce ameninţau să l îng*ită# 'vea să stea aici. să o a(ute la nemiloasa "ier&ere a legumelor. la 1ilna. în mod cert. prosoapelor !i ustensilelor din &ucătărie# + dată la două trei ore tre&uia să dezin"ecteze cu clor closetul !i c*iuvetele# 'ceste c*iuvete. aveau pe "und un pic de clor sau soluţie LGsol. cu spiritul desc*is. ca !anţul unui castel medieval. "ructelor.'mos +z c$ţiva evrei disperaţi încearcă să creeze un naţionalism segregationist înarmat pe care. ca să &loc*eze orice invazie a li&ărcilor !i a du*urilor rele care încercau mereu să pătrundă în apartament prin canalizare# . par să l "i învăţat de la cei mai răi dintre du!manii lor# -u. va răm$ne aici. în numele &unicii. ale căror ori"icii de scurgere erau de o&icei astupate. raţional. pentru că nu putea "ace altceva# P$nă la s"$r!it# >unica a aruncat în (urul ei o singură privire uluită !i a pronunţat "aimoasa propoziţie ce avea să devină mottoul ei în cei douăzeci !i cinci de ani pe care i a trăit la Ierusalim: Levantul e plin de germeni# 2i de atunci &unicul a tre&uit să se scoale în "iecare dimineaţă la !ase sau !ase !i (umătate. să atace violent a!ternuturile !i pernele cu un &ătător de covoare. să pulverizeze prin întreaga casă DDT. ru"ăriei.*iar !i nările 171 . la postul lui.

172 . momeli. am$ndoi devotaţi revizioni!ti sioni!ti din aripa dreaptă. domnul Datcials3i. cu oarece poziţie enigmatică în Hagana*. ori"iciile preaplinului. la primele ore ale serii. 5st*er !i Israel Earc*i. lic*ide pulverizate. doi trei oameni de a"aceri cu înclinaţii intelectuale sau ni!te tineri cărturari promiţători# 5 adevărat că nu mai erau >iali3 sau . care dispreţuiau cu toată "iinţa lor Partidul La&urist# >unica a!eza m$ncarea în &ucătărie în stil militar. îng*esuiala spaţiului !i greutăţile de zi cu zi au silit o pe &unica să !i îngusteze vederile: Hanna* !i . prăvălia!ul din strada Davil @ellin. insecticide !i pudră de talc dezin"ectante plutea ve!nic în aer !i o parte din el se poate să "i ie!it !i din pielea &unicii# Dar !i aici erau invitaţi c$teodată. creme. nu mai erau serate mari !i voioase# >ugetul limitat. săpun. în caz că du!manul ar "i încercat să pătrundă pe acolo# Plasele de ţ$nţari de la "erestre miroseau întotdeauna a DDT !i un miros de dezin"ectant domnea în tot apartamentul# )n nor gros de spirt. el era un marc*itan sum&ru !i ea eCecuta la comandă peruci !i corsete pentru "emei. sau "amilia >ar @itz*ar /Itzelevic*0 din Me3or >aru*. Eerta !i Aaco& David '&rams3i !i c$teodată unul sau doi dintre prietenii lor de la +dessa sau 1ilna. ai căror doi "ii erau de(a consideraţi savanţi "aimo!i.erni3ovs3i. domnul ?c*eindelevici din strada Isaia*. c$ţiva scriitori minori.Poveste despre dragoste si întuneric c*iuvetelor.*aim Toren. erau &locate cu dopuri improvizate din săpun strivit. trimiţ$ndu l pe &unicul la luptă iar !i iar.

"oarte rusesc.$t despre 3i&&utzuri. care se sileau cu lingu!eli să intre în graţiile asupritorului neevreu# . nuci.'mos +z încărcat cu tăvi. de aici acestea arătau ca ni!te celule &ol!evice periculoase. împră!tiind licenţiozitate !i degrad$nd tot ce era s"$nt pentru naţiune. alt"el de ce ar "i tăcut adesea în clipa în care mă vedeau sau o dădeau pe ruse!te sau înc*ideau u!a dintre salon !i castelul din cutii de mostre pe care îl construiam în &iroul &unicului. paraziţi care se îngră!au pe c*eltuiala pu&lică !i pro"itori care (e"uiau păm$ntul naţiunii nu puţine dintre cele ce aveau să "ie spuse ulterior împotriva 3i&&utzurilor de către du!manii lor din r$ndul evreilor radicali din +rientul Mi(lociu erau de(a 9lucruri sigure:. de morcovi 173 . de"eti!ti. "ructe de sezon. înţesat cu mo&ilă grea !i cu di"erite lucruri !i valizeF mirosuri grele de pe!te "iert. pră(ituri cu mac. în acei ani. desco(ite. di"erite gemuri !i conserve. clementine proaspete. ca să servească &or! rece pe care plutea un ais&erg zdravăn de sm$nt$nă. care pe deasupra mai erau !i anar*o ni*iliste. Iată cum arăta apartamentul lor micuţ din aleea Praga# 'vea un singur salon. pentru musa"irii care veneau în casa din Ierusalim a &unicilor mei# ?e părea că discuţiile nu le produc prea multă &ucurie participanţilor. !trudel cu mere !i o tartă delicioasă pe care o "ăcea din "oieta(# 2i aici discutau pro&lemele zilei !i viitorul poporului evreu !i al lumii !i ocărau coruptul Partid La&urist !i pe conducătorii lui cola&oraţioni!ti. tolerante. pandi!pan cu gem.

în Levant. &ietul c$ine era silit să îng*ită la c$teva săptăm$ni o dată mai mulţi &ulgări de na"talină# In "iecare dimineaţă tre&uia să ra&de pulverizatorul &unicului# Din c$nd în c$nd. erau o droaie de mici "leacuri. cum ar "i un crocodil de argint care î!i desc*idea "ălcile ca să spargă o alună dacă îi ridicai coada !i pudelul în mărime naturală. perdele de dantelă. cu nas negru !i oc*i de sticlă rotunzi. viermi. era cel mai &l$nd !i mai ascultător c$ine din lume. purici. vara. ca să stea la aer !i la soare# Timp de c$teva ore ?ta3* !edea nemi!cat pe pervaz. o masă cu picioare groase. pentru că era "ăcut din l$nă !i umplut cu c$rpe# Ii urmase cu credinţă pe Dlausneri în toate migrărilor lor de la +dessa la 1ilna !i de la 1ilna la Ierusalim# Pentru sănătatea lui. &acili !i alte molime "ioroase# 'ceastă "ăptură &inevoitoare. un &u"et acoperit de podoa&e !i suveniruri# %ntreaga încăpere era plină de velinţe de si"on al&. suveniruri !i pe toate supra"eţele disponi&ile. c*iar !i pe pervaz. tăcută. o "ăptură &l$ndă. ta&urete. un gardero& pentru *aine &ăr&ăte!ti înc*is la culoare. cu nasul 174 . de unde ar "i putut aduce cine !tie ce insecte. plo!niţe.Poveste despre dragoste si întuneric "ierţi !i plăcinte se amestecau cu izurile de DDT !i LGsolF în (urul pereţilor se îng*esuiau cu"ere. eczemă. căpu!e. păduc*i. care stătea întotdeauna la picioarele patului &unicii ?*lomit !i niciodată nu lătra !i nu cerea să "ie lăsat a"ară. pe nume ?ta3* sau ?ta!e3 sau ?ta!in3a. era a!ezat în "aţa "erestrei desc*ise. scrut$nd strada de dedesu&t cu un dor nes"$r!it în melancolicii lui oc*i negri. perniţe &rodate.

&i&lioteca !i &iroul micuţ. al cărui miros. teancurile de cutii cu mostre. eCprima o disperare tăcută care mă săgeta drept în inimă. ca !i culoarea. "ără să stea pe g$nduri. dar n a cutezat să cr$cnească# Iar eu n am iertat o niciodată# Q 'cest salon supraaglomerat. a!a cum stătea acolo. care era întotdeauna la "el de curat !i de ordonat ca o strălucitoare trupă de *usari a"laţi la parada de dimineaţă# 175 . oc*ii lui aveau o privire tragică# -u lătra niciodată la trecători. ra"turile. dar c*ipul lui. pentru că dintr odată o lovise &ănuiala că ar avea pra" sau mucegai# 8ără îndoială că &unicul a "ost necă(it. z&ierete în idi!. coada scurtă îi era str$nsă cu tristeţe între picioarele din spate.apul îi era aplecat întotdeauna într o parte. g$nditor. ciripitul vesel al păsărilor. l a în"ă!urat pe ?ta!in3a al ei într un ziar !i l a aruncat la gunoi. !i din el se desc*idea &iroul ca o c*ilie al &unicului. era de un ca"eniu înc*is. cu urec*ile de l$nă ciulite. o resemnare mută care era mai pătrunzătoare dec$t cel mai cumplit urlet# Intr o dimineaţă. &unica. slu(ea !i ca dormitor al &unicii. (elania unei m$ţe lovite de amor. cu canapeaua tare. strigătul cumplit al telalului. nu i c*ema în a(utor pe c$inii de pe stradă.'mos +z negru ridicat în zadar ca să amu!ine căţelel e de pe ulicioară. a căror soartă era cu mult mai &ună dec$t a lui# . nu începea niciodată să urle. lătratul c$inilor li&eri. încerc$nd să prindă nenumăratele sunete din cartier.

alea 7egele 6eorge 1. uneori c*iar p$nă la Hai"a. strada Luncz !i strada >en @a*uda. "ăc$nd turul magazinelor de *aine din . 7amat 6an. &unicul pregătea pac*ete cu ve!minte sau ţesături pe care să le trimită prin po!tă# )neori era răsplătit. cu cutiile lui de mostre# + dată pe lună mergea la Holon.Poveste despre dragoste si întuneric 2i aici.eaiul acesta este rece# 1ă rog să mi aduceţi imediat ceai "ier&inte: ceai "ier&inte.alea Aa""a. dar îi plăcea să meargă pe străzile Ierusalimului. înainte de a porni în tururile sale. întotdeauna elegant. aparent pentru a"aceri. întotdeauna se purta cu ospătarii ca un domn "oarte aparte. c$!tiga doar c$t să nu moară de "oame el !i &unica. ceai a&urind !i răs"oirea ziarelor !i revistelor# %i plăcea !i să măn$nce la restaurant. cu un triung*i de &atistă al&ă iţit din &uzunarul de la piept. ca să vor&ească cu "a&ricanţii de prosoape sau să se tocmească cu producătorii de len(erie de corp sau cu "urnizorii de *aine de gata# %n "iecare dimineaţă. asta înseamnă că !i esenţa tre&uie să 176 . pierdea sau î!i rec$!tiga poziţia de reprezentant comercial local al vreunui angrosist sau al unei "a&rici# -u i plăcea comerţul !i nu avea succes. dar în realitate pentru conversaţii. strada 'grippa. cu &utoni de argint. dispute. însă generos# 9?cuzaţi mă# . !i adora să petreacă ore întregi prin ca"enele. la Ierusalim. o duceau de azi pe m$ine din sla&ele c$!tiguri ale &unicului# Din nou cumpăra aici !i vindea dincolo. Peta* Ti3va. stoc$nd vara ca să scoată la v$nzare toamna. . cu costumul lui de diplomat ţarist. -etanGa.

t$n(iri romantice. !i mai &ine. reprezentant autorizat. cu siguranţă că ar "i ales să iu&ească "emeile. doruri !i visuri neclare# Dacă i s ar "i îngăduit să ia viaţa de la capăt. cu părul &uclat. la alegerea lui !i după adevărata înclinaţie a inimii. ci mai degra&ă la nevinovate pove!ti de dragoste nepermise. să le "ie v$sla! pe lacuri de su& munţi cu căciuli de zăpadă. să "ie iu&it de mulţime. Ierusalim !i împre(urimile:# %ntindea cartea de vizită cu un c*icotit copilăresc. 1ladimir Aa&otins3i. să "ie iu&it. ca un !colar de !aptezeci de ani. să scrie poezii în"lăcărate. !i înt$lnirile de a"aceri în &irourile "irmelor din ora!ele de pe coastă# 'vea o carte de vizită de a"aceri impresionantă.erni3ovs3i# ?au >Gron# ?au. să "ie c*ipe!. să se &ucure de tovără!ia lor în cui&u!oare văratice din s$nul naturii. dar !i viril. cu muc*iile aurite !i o em&lemă în "orma unor rom&uri împletite. să le înţeleagă inimile. !i sentimental. importator. su&lim poet !i proeminent lider politic com&inaţi într o singură "igură minunată# Toată viaţa a t$n(it după lumi de iu&ire !i &ogăţie emoţională# /?e pare că nu a "ăcut niciodată distincţia între iu&ire !i admiraţie. de scuză: 9-u. agent general !i angrosist acreditat. să "ie .'mos +z "ie "oarte. "oarte "ier&inte# -u doar apa# 1ă mulţumesc "oarte mult#: . ca o grămă(oară de diamante# Pe cartona! scria: 9'le3sandr E# Dlausner. 177 .e i plăcea cel mai mult &unicului erau călătoriile lungi. a"ară din ora!. ce# Tre&uie să trăiască !i omul din ceva:# Dar capul nu i stătea la a"acerile lui.

în prima clădire de pe dreapta# Doar la capătul ecranului ei. &ea un pa*ar de vodcă !i "uma. inginerul. cu pălăria pe cap. cu Mal3a !i micul Daniel. dincolo de galaCia stinsă. tot ce putea vedea ziua sau noaptea era o înspăim$ntătoare gaură neagră# >unicul pă!ea în (os pe ?trada '&isinienilor. Eiuzin3a. ar "i tre&uit să clipească spre ea. î!i scutura lanţurile. se a!eza la &irou . saturat cu pini !i pietre# %ntors acasă. pe care nu l a văzut !i nu l a spălat niciodată. 'mos se (oacă cu cel mai &un prieten al lui. Eussia la ca"eneaua 'tara. amare. în vecini. &ea c$teva pa*are de coniac în singurătatea &iroului lui sau. respir$nd aerul uscat al nopţii. Lonia la &iroul lui de la >i&lioteca -aţională.Poveste despre dragoste si întuneric însetat cum era să le ai&ă pe am$ndouă din &el!ug#0 )neori. la domnul 8riedmann. pe care ne urmărea pe toţi: în orice moment putea "ace inventarul. să vadă eCact unde suntem "iecare. &ea un pic. ascult$nd ecoul propriilor pa!i. c$nd !i a pierdut capul după altcineva pe vasul care mergea la -eO @or3. !i &unica a tre&uit să l ducă cu de a sila la ra&in. mai ales în nopţile "ără somn. 8ania !ade în >i&lioteca >nai >rit*. 5liGa*u. "uma una două ţigări !i scria o poezie rusească sentimentală# De la acel pas gre!it ru!inos. *ipersensi&il. la eta(ul patru al &locului Terra ?ancta. în colţul din care "iul ei Eiuzia. niciodată 178 . î!i rodea ză&ala. întristat# )neori ie!ea singur după lăsarea nopţii !i &$ntuia pe străzile pustii# -u îi era u!or să plece din casă# >unica avea un ecran de radar "oarte dezvoltat. disperat.

violenţa dispăruse din el: nu mai erau &ătăi "uri&unde sau pulverizări "renetice cu LGsol sau clor# La c$teva luni după 179 . devotament !i ră&dare "ără margini# %n ceea ce o prive!te.u toate că p$nă în ultima lui zi a dat "oarte mare importanţă curăţeniei !i ordinii. unde le &ătea "ără milă. "iind din "ire un &ăr&at spilcuit. cu timpul. admiraţie. smerenie. de parcă cele !apte ceruri i s ar "i desc*is în "aţă# ' mai trăit douăzeci de ani după ce &unica ?*lomit a murit în &aie# .$teva săptăm$ni sau luni a continuat să se scoale c$nd se crăpa de ziuă !i să t$rască saltelele !i a!ternuturile p$nă pe &alustrada &alconului.a încetat imediat nici să dezin"ecteze closetul !i c*iuvetele# Dar treptat. ca să strivească orice germene sau spiridu! care s ar "i putut strecura în a!ternuturi peste noapte# Poate că i se părea greu să se dez&are de acest o&iceiF poate că era "elul lui de a !i mani"esta respectul "aţă de cea plecată dintre noiF poate că î!i eCprima dorul după regina luiF sau poate că se temea să nu i st$rnească du*ul răz&unător dacă încetează# . îl numea Eussia. o&ra(ii z$m&itori ai &unicului au a(uns mai tranda"irii ca oric$nd# %ntotdeauna au arătat voio!i# .'mos +z nu i a mai trecut prin minte să se revolte: stătea în "aţa soţiei sale ca un ro& în "aţa stăp$nei !i o slu(ea cu umilinţă. !i în rare momente de pro"undă &l$ndeţe !i compasiune îi zicea Eissel# 'tunci c*ipul lui se lumina dintr odată.

am în vremea aceea am avut impresia că &unicul meu de !aptezeci !i !apte de ani a descoperit &ucuria seCului# %nainte să "i apucat să !i !teargă de pe panto"i pra"ul de la îngropăciunea &unicii. "ără eCcepţie# Doar că &ăr&aţii:. a z$m&it el. ţesături. 9o călătorie de a"aceri "oarte importantă la Tel 'viv. con"ecţii de gata. eli&erare de singurătate# -u l lăsau niciodată singur. importator. at$t de cele "rumoase. ce# -u se văd dec$t pe ei. îm&răcăminte. casa &unicului era plină de "emei care îi o"ereau condoleanţe. în strada 6rusen&erg: sau 9o înt$lnire eCtrem de importantă la 7amat 6an. &unicul !i a petrecut mai puţin timp cu a"acerile# %ncă mai anunţa uneori. agent general !i angrosist acreditat: etc# etc# 180 . a declarat o dată &unicul meu. consol$ndu l cu pră(itură cu mere. !i nici măcar pe ei# +r&i4: După moartea &unicii. încura(are. 9sunt or&i4 +r&i de a &inelea4 -u. 9sunt toate "oarte "rumoase# Toate. reprezentant autorizat. dragostea lui de viaţă a început să în"lorească într un mod "urtunos !i minunat# . 9'le3sandr E# Dlausner.Poveste despre dragoste si întuneric moartea &unicii. cu toţi !e"ii companiei:# %ncă îi plăcea să o"ere tuturor celor cu care se înt$lnea una dintre numeroasele !i impresionantele lui cărţi de vizită. !i se părea că lui îi place să nu le lase să l părăsească# %ntotdeauna a "ost atras de "emei de toate "emeile. reţin$ndu l cu mese calde. c$t !i de cele a căror "rumuseţe alţi &ăr&aţi nu erau în stare s o vadă# 98emeile:. cu "aţa radiind de m$ndrie !i &ucurie.

trimitea &uc*ete de "lori !i cutii cu dulciuri. &utonii de argint. mirosind a !ampon. arăt$nd tranda"iriu. rom$nesc sau &ulgăresc# >unicului îl plăcea compania lor !i pe ele le topea "armecul lui: era un vor&itor "ascinant !i amuzant. nu uita niciodată o zi de na!tere. de cincizeci sau !aizeci de ani: văduve str$nse n corsete. cu manic*iură. nu doamna 2apo!ni34:0# 2edea ore întregi la masa lui de la discretul eta( al ca"enelei 'tara din strada >en @a*uda. care săruta m$na doamnelor. sc*im&ării coa"urii. &atista sclipitor de al&ă din &uzunarul de la piept. dar nu prea scump /9cu doamna Tsitrine. ti dura3.'mos +z Dar acum în cele mai multe zile era ocupat cu "urtunoasele lui pove!ti sentimentale: trimiterea sau primirea de invitaţii la ceai. pedic*iură !i permanent. un gentleman după tiparul secolului al nouăsprezecelea. le o"erea &raţul la "iecare scară sau pantă. cu ciorapi de nailon cu dungă. îngri(it. glumea cu 181 . divorţate mac*iate "rumos. se gră&ea să le desc*idă u!ile. împodo&ite cu o grămadă de inele. cu papion cu &uline. o&serva !i "ăcea complimente su&tile în privinţa croielii unei roc*ii. cină la lumina lum$nărilor în vreun restaurant select. panto"ilor eleganţi sau po!etei noi. cercei !i &răţări. polonez. încon(urat întotdeauna de un stol de "emei &ine conservate. sur$zător. îm&răcat într un costum &leumarin. cu căma!a lui al&ă scro&ită. matroane care vor&eau o e&raică masacrată de accentul unguresc. pudră de talc !i a"ters*ave# + priveli!te "rapantă. radios.

politicos. în vreme ce a!tepta cu neră&dare ca ea să termine ce are de zis !i să tacă# -u !i întrerupea partenera la mi(locul "razei ca s o termine el# -u i tăia vor&a. înainte ca &unicul să !i dea seama de prezenţa mea# .Poveste despre dragoste si întuneric gust.are era secretul "armecului &unicului. că ascultă. cita o poezie la momentul oportun. c*iar era# -u. care pentru multe "emei este cea mai seCG# 'sculta# -u pretindea doar. 'm început să înţeleg de a&ia după mulţi ani# 'vea o calitate ce nu se prea găse!te la &ăr&aţi. dezvăluind două !iruri de dinţi prea "rumo!i ca să "ie ai ei de la natură# 'm plecat. îi plăceau preocupările ei# Ii plăcea 182 . "lecărea cu căldură !i umor# +dată am desc*is o u!ă !i l am zărit pe &unicul meu de nouăzeci de ani îngenunc*eat în "aţa văduvei unui notar. înc*iz$nd &ini!or u!a. o &runetă nostimă !i &ondoacă# Doamna mi a "ăcut cu oc*iul peste capul &unicului meu îndrăgostit !i a z$m&it vesel. ca să rezume ce spunea ea !i să treacă la alt su&iect# -u !i lăsa interlocutoarea să vor&ească la pereţi. o calitate minunată. în s"$r!it. de vor&it# -u pretindea că e interesat sau amuzat. ce: avea o curiozitate ve!nic vie# -u era neră&dător# -u încerca să a&ată conversaţia de la preocupările ei mărunte către propriile lui preocupări importante# Dimpotrivă. în vreme ce el î!i pregătea în minte răspunsul pe care să i l dea c$nd o să termine.

să a(ungă p$nă în miezul ei# 2i mai departe# %i plăcea să se dăruiască# %i plăcea să i se dăruiască ei mai mult dec$t îi plăcea c$nd i se dăruia ea lui# -u. în vreme ce el !edea !i asculta cu înţelepciune. tainice. !to: ele îi vor&eau !i i tot vor&eau.'mos +z întotdeauna să o a!tepte. ci îi plăcea să a!tepte. de la !aptezeci !i !apte de ani p$nă la s"$r!itul vieţii lui# )neori pleca pentru 183 . poate că ea o pornea pe alt val# %i plăcea să o lase să l ia de m$nă !i să l conducă în locurile ei. dar nu se gră&ea niciodată să arunce ancora# ' trăit multe pove!ti de dragoste în cei douăzeci de ani de vară indiană de după moartea &unicii. dar urăsc "emeile# . poate că mai era ceva.red că &unicul meu le iu&ea pe am$ndouă# 2i cu &l$ndeţe# -iciodată nu !i "ăcea socoteli. niciodată nu în!"ăca# -iciodată nu se năpustea# %i plăcea să ridice p$nzele. în ritmul ei# %i plăcea să "ie acompaniatorul ei# %i plăcea să a(ungă să o cunoască# Ii plăcea să o înţeleagă. cu &l$ndeţe. lui îi plăceau toate acro&aţiile ei# -u era gră&it !i niciodată nu o zorea# '!tepta să termine !i c*iar c$nd termina el nu sărea !i nu în!"ăca. după po"ta inimii. c*iar !i despre lucrurile cele mai intime. cu simpatie !i cu ră&dare# ?au mai degra&ă cu plăcere !i cu emoţie# ?unt pe lume mulţi &ăr&aţi care iu&esc seCul. vulnera&ile. iar dacă ea avea nevoie să lungească povestea.

sau îng$na vreo melodie ucraineană melancolică. s a înc$lcit iară!i. dar nici nu se lăuda cu ele# -iciodată nu !i aducea prietenele în casa noastră !i nu ni le prezenta !i rareori pomenea de ele# Dar uneori părea îm&ătat de dragoste ca un adolescent.rimeii#0 + dată sau de două ori l am zărit merg$nd pe strada >ezalel sau 'grippas. cu accentele ce*oviene ce aminteau de unele vile de pe coasta . "redon$nd. la o casă de oaspeţi din 6edera sau într o 9staţiune de odi*nă: de pe litoral. pe c$nd avea de(a optzeci !i nouă de ani. a!a ca în uimitoarea călătorie spre -eO @or3. ne a anunţat că se g$nde!te să "acă 9o călătorie importantă: de două trei zile !i că nu 184 . !i stătea în picioare în camera lui. tranda"iriul de prunc îi părăsea o&ra(ii. !i uneori î!i vor&ea singur în lim&a rusă. cu oc*ii înceţo!aţi.Poveste despre dragoste si întuneric c$teva zile împreună cu una sau alta dintre prietenele lui la un *otel din Ti&erias. dimpotrivă. c$nd era logodit. "ăc$ndu l să arate ca o zi înnorată de toamnă. cu un z$m&et a&sent plutindu i pe &uze# Iar alteori "aţa i se lungea. cu asprime. de unde deduceam că i s a înc*is în "aţă vreo u!ă sau. la -etanGa# /5Cpresia lui 9staţiune de odi*nă: părea să "ie traducerea unei eCpresii ruse!ti. !i nu m am apropiat de ei# -u se străduia să !i ascundă de noi pove!tile de dragoste. &raţ la &raţ cu o "emeie. călc$nd "urios cămă!i una după alta. dar cu vocea scăzută. în tortura a două iu&iri simultane# + dată. î!i călca p$nă !i len(eria de corp !i o stropea cu par"um dintr un "lacona!.

Doamne "ere!te. -u. J Ţi am spus. Dacă. îm&u(orat de mulţumire. !i nu !i mai încăpea în piele de voie &ună. De ce nu dădea un tele"on. )nde. ce# 'm călătorit# J Dar ziceai că o să lipse!ti doar două trei zile# J 2i ce dacă am zis. !i ne am simţit a!a de &ine. am călătorit cu doamna Her!3ovici. dacă sunam la poliţie !i el apărea viu !i nevătămat. nu ne am ierta niciodată că nu l am căutat# Pe de altă parte. ne au cople!it gri(ile# )nde era. c$nd am văzut că a trecut o săptăm$nă !i nu s a întors. &unicule. . J -u. înc$ntare !i entuziasm. Doamne "ere!te. zace &olnav în vreun spital sau a intrat în vreun &ucluc. am plecat să ne distrăm un pic# 'm descoperit o casă de oaspeţi lini!tită# + casă de oaspeţi "oarte culturală# + casă de oaspeţi ca în 5lveţia# J + casă de oaspeţi. ca un copila!# J )nde ai dispărut. Dacă. cum să i în"runtăm "uria dezlănţuită. am *otăr$t noi după o zi !i o noapte de &ătut apa n piuă. că n am &ăgat de seamă cum trece timpul# J Dar unde ai "ost. a păţit ceva. va tre&ui să anunţăm poliţia# -u aveam de ales# ' apărut vineri. J Pe un munte înalt.'mos +z tre&uia în nici un caz să ne îngri(orăm# Dar. la 7amat 6an# J Dar nu puteai măcar să ne tele"onezi. cam cu o oră !i (umătate înainte de termenul sta&ilit.a să 185 . un &ăr&at de v$rsta lui### 5ram înne&uniţi: tre&uia să apelăm la poliţie. Dacă &unicul nu apare p$nă vineri la pr$nz. La urma urmei.

la trei ani după ce a murit tata. ia le. J Aeton urile. J 8ise pentru tele"onul pu&lic# J '. -u. !i a pus picior peste picior. J -u era tele"on în cameră# -u. !i a dres de c$teva ori glasul !i a zis: 186 . a înc*is "erestrele. nu cred în (eton uri# 2i c$nd avea nouăzeci !i trei de ani. s a a!ezat cu un aer solemn !i o"icial la &irou !i mi a "ăcut semn să mă a!ez în "aţa lui. !i a spri(init &ăr&ia în m$ini. ce sunt alea "ise. acele (eton uri ale voastre# )ite le# -u. eram însurat de cincisprezece ani !i aveam două "ete adolescente#0 >unicul a o"tat. dar ai gri(ă să le numeri# ?ă nu prime!ti niciodată nimic de la nimeni p$nă nu numeri &ine# J Dar de ce nu le ai "olosit.Poveste despre dragoste si întuneric nu ne "acem gri(i pentru tine. ce# 5ra o casă de oaspeţi minunat de culturală4 J Dar nu puteai să ne suni de la un tele"on pu&lic. Ţi am dat c*iar eu "ise# J 8ise# 8ise# -u. !i a îndreptat cravata. a tu!it cu palma la gură. de cealaltă parte a &iroului# -u mi a zis 9pi!ăcios:. ce. &unicul a *otăr$t că a venit vremea !i sunt destul de mare pentru o discuţie de la &ăr&at la &ăr&at# M a po"tit în &$rlogul lui. ia ţi "isele cu găurile din mi(locul lor cu tot. a încuiat u!a. pi!ăciosule. a cugetat o vreme !i a zis: J ' venit vremea să vor&im despre "emei# 2i imediat a eCplicat: J -u# Despre "emeie în general# /In acel moment aveam treizeci !i !ase de ani. !to ta3oie. ia le.

niciodată nu m am uitat la o "emeie ca vreun pas3udnia3. rogu te: uite cum stau lucrurile# ? a oprit !i a privit în (ur.e zic eu e cu totul alt"el. nu. nu. "oarte alt"el nu. în ce "eluri o "emeie e întocmai ca noi !i în ce "eluri e "oarte.'mos +z J -u.u adevărat întotdeauna# 'cuma să nu te g$nde!ti la ceva ce nu e "rumos4 . sur$sul lui de copil i a luminat "aţa. nu.a să !tii# '!a că acum ascultă cu atenţie. m a interesat în toate "elurile# Toată viaţa mea m am uitat la "emei. că nu i nimeni care să ne audă# J 8emeia. poate că st$rnind în minte imagini. în unele "eluri e întocmai ca noi# 5Cact la "el# Dar în alte "eluri. vreau să zic că "emeia m a interesat întotdeauna# -u. de parcă ar "i vrut să se asigure că suntem cu adevărat singuri. !i ce am învăţat. încă mai lucrez# 'vea nouăzeci !i trei de ani !i poate că a continuat să 9lucreze: la această c*estiune p$nă la s"$r!itul 187 . ridic$ndu se de pe scaun. nu 9pro&lema "emeii:4 8emeia ca persoană# ' c*icotit !i s a corectat: J -u. m am uitat doar cu tot respectul# M am uitat !i am învăţat# -u. vreau să te învăţ acum !i pe tine# . nu. !i !i a înc*eiat lecţia: J Dar !tii ceva. a zis el. nu. a zis &unicul. a înc*eiat el. "oarte alt"el# ? a oprit aici !i s a socotit o vreme. nu. la asta. ce# 8emeile m au interesat întotdeauna# . o "emeie e cu totul alt"el# 8oarte. c*iar !i c$nd eram doar un mic ciuda3.

ci întotdeauna .airo pe numele evreiesc. un ceainic ceaini3. cu c$ţiva ani înainte de a pleca dintre noi.Poveste despre dragoste si întuneric vieţii# 5u însumi încă mai lucrez la ea# 'vea stilul lui unic de e&raică. !i c$nd era între&at cum a dormit răspundea invaria&il 9eCcelent4:. &unicul 'le3sandr. instrucţiuni pentru călătoria ce îl a!tepta# %mi spunea uneori: 9-u. !i re"uza să "ie corectat# Ţinea morţi! să i zică &ăr&ierului /sapar0 marinar /sapan0 !i "rizeriei /mispara0 !antier naval /mispana0# + dată pe lună. "ie *oro!i malci3 /&ăiat cuminte0. nu. uite cum arăţi4 . dar nu o tragedie# 188 . îi zicea uneori ge!tan3t /împuţit0 sau i&lai3t /putreziciune0# 2i o dată. un &ăiat de nouăsprezece. !i pentru că nu avea încredere deplină în lim&a e&raică adăuga voios în rusă: Hara!o4 +cen *ara!o44 -umea o &i&liotecă &i&liote3a. în rusă. un soldat t$năr moare în luptă. cu toate că se descurca per"ect cu singularul. poate douăzeci de ani.airoF mie îmi zicea. a"lat la putere. se a!eza în scaunul căpitanului !i dădea un !ir de porunci aspre. e un dezastru cumplit. acest neîn"ricat cutreierător al mărilor se ducea la !antierul naval al 8raţilor >en @a3ar. Da*ir. Doamne "ere!te. poliţă# -u spunea niciodată ora!ului . iar Partidului La&urist. poporul oilem goilem. Mapai. "ie ti dura3 /nătărău0F Ham&urg era 6am&urgF un o&icei era întotdeauna un o&iectF somnul era spat. amănunţite. guvernul partats.a un pirat4: -umea întotdeauna poliţele ploiţe. mi a vor&it despre moartea lui: 9Dacă. nea&ătut. e vremea să mergi la marinar.

&a*urci3 u] ăsta de nouăsprezece ani. în "iecare zi. ?ă nu te mai scoli la cinci dimineaţa. Păi. tare greu# ?ă mă preum&lu pe stradă în "iecare dimineaţă asta e pentru mine o&iect vec*i# 2i douc*e rece tot o&iect# . "ace tare &ine la circulaţie4 2i după asta să te întorci acasă în "iecare zi.'mos +z Dar să mori la v$rsta mea asta e o tragedie4 )n &ăr&at ca mine. c*iar !i la 1ilna. au sosit în Ierusalimul guvernat de otomani# 'm$ndoi 189 . "elie de p$ine cu *ering sărat. aproape o sută. pe scurt. ce. în "iecare dimineaţă. c*iar !i în 7usia douc*e rece dimineaţa. !i să cite!ti un pic de ziar !i între timp să &ei alt pa*ar ceai.*iar să trăiesc e un o&iect pentru mine. dragul meu. "ără *ering sărat cu p$ine. dacă. după o sută de ani cine poate să sc*im&e dintr odată toate o&iectele lui. "ără pa*ar ceai "ier&inte. în "iecare dimineaţă. împreună cu soţia lui 5liza&et* 'nne.$nd să le ai&ă. să te preum&li o (umătate de oră pe stradă. să "aci un douc*e rece în "iecare dimineaţă. Doamne "ere!te. să te scoli at$ţia ani în "iecare dimineaţă la cinci. asta e pentru motion. de nouăzeci !i cinci de ani. 8ără douc*e. să &ei pa*ar de ceai !i să ie!i în "iecare dimineaţă. în "iecare dimineaţă. nu. e ucis. 8ără ziar. preum&lare de dimineaţă. nu. de aproape o sută de ani. vară sau iarnă. asta c*iar că e tragedie4: %n anul H8=P noul consul &ritanic Aames 8inn. încă n a avut timp să ai&ă tot "elul de o&iecte regulate# . asta e. Dar la v$rsta mea e tare greu să te opre!ti. tare. "ără preum&lare. de o sută de ani să măn$nci în "iecare dimineaţă.

onsulul 8inn !i soţia sa credeau cu ardoare că revenirea poporului evreu în patrie va gră&i m$ntuirea lumii# -u o dată i a prote(at pe evreii din Ierusalim de *ărţuiala autorităţilor otomane# Aames 8inn credea !i în necesitatea de a i "ace pe evrei să ducă o viaţă 9productivă: c*iar a a(utat unii evrei să se cali"ice în munca de constructor !i să înveţe agricultura# %n acest scop a cumpărat în H8P<. după c$t se !tie. a"lat la c$teva mile de Ierusalimul intra muros. o &ucată de păm$nt nelocuită !i necultivată pe care ara&ii o numeau Darm al D*alil. un deal pietros. iar tavanele erau construite în stil oriental. 190 . în spatele casei. la nord vest de +ra!ul 1ec*i. care înseamnă în traducere 91ia lui 'vraam:# 'ici Aames 8inn !i a construit casa !i a creat o 9Plantaţie Industrială: care avea scopul de a le o"eri evreilor sărmani un loc de muncă !i de a i pregăti pentru viaţa 9utilă:# 8erma se întindea pe circa patruzeci de dontim sau zece acri# Aames !i 5liza&et* 'nne 8inn !i au ridicat casa pe culmea dealului !i în (urul ei s a eCtins colonia agricolă. sterp. pe care îi simpatizase dintotdeauna# 5l "ăcea parte din ?ocietatea Londoneză de Promovare a .Poveste despre dragoste si întuneric cuno!teau lim&a e&raică !i consulul c*iar a scris cărţi despre evrei. clădirile "ermei !i atelierele# Pereţii gro!i ai casei cu două eta(e erau din piatră cioplită. cu 2P0 de lire sterline. cu toate că. cu arcade încruci!ate. nu era implicat direct în activitatea de misionar la Ierusalim# .re!tinismului printre 5vrei.

încon(urată de un zid de piatră# +r"elinatul ?irian al lui ?c*neller. construirea de ziduri !i de garduri. avea drept scop pregătirea internilor pentru o viaţă productivă în di"erite me!te!uguri !i în agricultură# 8inn !i ?c*neller. ca !i Plantaţia Industrială. în "elurile lor di"erite. erau am$ndoi cre!tini evlavio!i impresionaţi de sărăcia. "iecare în "elul lui. magazii. mizeriei !i nepăsării# Poate că au crezut cu adevărat. deznăde(dii. plantarea unei livezi !i cultivarea de "ructe !i legume. un *am&ar. după moartea consulului.'mos +z pe marginea grădinii împre(muite cu zid. văduva lui a desc*is o "a&rică de săpun în care "olosea tot lucrători evrei# -u departe de 1ia lui 'vraam. au "ost săpate puţuri !i s au construit un ţarc pentru oi. că generozitatea lor va lumina calea evreilor !i 191 . misionarul protestant neamţ Ao*ann LudOig ?c*neller a "ondat un institut de învăţăm$nt pentru or"anii ara&i cre!tini care au "ugit de luptele dintre druzi !i cre!tini din munţii Li&anului# 5ra o proprietate mare. o cramă cu &eci !i o presă pentru măsline# 1reo două sute de evrei erau anga(aţi pe Plantaţia Industrială din "erma lui 8inn. precum !i eCploatarea unei mici cariere de piatră !i di"erite activităţi de construcţie# 'poi. constructori sau agricultori va smulge 9+rientul: din g*earele degenerării. aproape în acela!i timp. la munci ca îndepărtarea pietrelor. su"erinţele !i înapoierea evreilor !i ara&ilor din Ţara ?"$ntă# 'm$ndoi credeau că pregătirea localnicilor pentru o viaţă productivă ca me!te!ugari.

din care au tot îng*iţit c$te o &ucată# %nsă!i casa consulului a su"erit di"erite trans"ormări după moartea văduvei lui. iar în casă !i în grădină au "ost înc*i!i o"iţeri italieni prizonieri# -e "ăcuserăm o&iceiul de a ne "uri!a la căderea nopţii ca să i s$c$im pe prizonierii de răz&oi# Italienii ne salutau cu strigătele >am&ino4 >am&ino4 >uon giorno &am&ino4. alunelor. de David "ro1an$er ("eter. ca a doua parte a unei vec*i lozinci. (N.Poveste despre dragoste si întuneric musulmanilor către s$nul >isericiiX# In HI20. pag. strigătul: 6epetto4 6epetto4 1iva 6epetto4 In sc*im&ul dulciurilor. 91ia lui 'vraam:. portocalelor !i &iscuiţilor pe care li i aruncam peste gardul din s$rmă g*impată. 3745). Ierusalim. grădina casei lui 8inn a "ost încon(urată de un gard înalt din s$rmă g*impată. cartierul Derem 'vra*am. 34@@) 3734. apoi a intrat în proprietatea administraţiei &ritanice !i în cele din urmă a devenit cartier general al armatei# ?pre s"$r!itul celui de al Doilea 7ăz&oi Mondial. 5liza&et* 'nne 8inn: mai înt$i a "ost trans"ormată într o instituţie &ritanică pentru tineri delincvenţi.) 192 . a. !i de dincolo de garduri !i de &arierele lim&ii. de parcă ar "i "ost maimuţe de 7 >azat pe cartea e&raică 'r*itectura la Ierusalim: construcţiile cre!tine europene în a"ara Eidurilor. a "ost "ondat în (osul "ermei lui 8inn: căsuţele lui îng*esuite erau construite printre plantaţii !i livezi. !i noi răspundeam ţip$nd asurzitor >am&ino4 >am&ino4 Il Duce morte4 8inito il Duce4 )neori strigam 1iva Pinocc*io4. răspundea întotdeauna. de răz&oi !i de "ascism . 837)8>3.

apoi la st$nga pe strada Eec*aria*. "otogra"ia unei "emei durdulii care nu purta dec$t ciorapi !i port(artier# M am uitat ţintă o clipă. îngrozit. Patrula de 8rontieră. după care a devenit o !coală religioasă pentru "etele evreice. în Eiua Marii Iertări. copii cu cravată. copii cu (ac*ete. !i am alergat de parcă mă "ugăreau lupii.ivilă !i Mi!carea Paramilitară a Tineretului. casa lui 8inn a "ost "olosită pe r$nd de 1oluntarii pentru 'părarea Teritoriului. cu oc*ii larg desc*i!i !i amuţit de oroare. stră&at de c$teva ori strada 193 . ca răsplată pentru o gumă de mestecat 'lma învelită în *$rtie gal&enă. s ar "i ridicat deodată în picioare !i ar "i strigat -umele Ine"a&il# 'poi m am răsucit pe călc$ie !i am "ugit. pe strada Malac*i. numită >eit >rac*a# Mă plim& uneori prin Derem 'vra*am. unul dintre prizonierii de răz&oi mi a arătat din spatele s$rmei. unii dintre ei ne dădeau tim&re sau ne arătau de departe "otogra"ii ale "amiliei lor.'mos +z la grădina zoologică. ca !i cum cineva din mi(locul sinagogii. care a "ost re&otezată Mal3ei Israel. 'părarea . copii de v$rsta noastră cu păr întunecat la culoare pieptănat "rumos !i cu c$rlionţul de pe "runte sclipind de &riantină# + dată. am "ugit !i am "ugit !i am continuat să "ug de poza aia p$nă la v$rsta de unsprezece ani !i (umătate. în HI=8. suspin$nd. de a&ia văz$nd pe unde călcau# 'veam pe atunci !ase sau !apte ani. cu "emei z$m&itoare !i copila!i îng*esuiţi în costumase. sau cam a!a ceva# După "ondarea ?tatului Israel. cotind de pe strada 6eula.

Poveste despre dragoste si întuneric 'mos. de pe strada 'mos. 194 . între umeri. cu o lovitură de topor# ' "ost iudaizată# . în HI<<. însă acel t$năr învăţăcel în care părinţii î!i puseseră at$tea năde(di a plătit c*irie ca să locuiască mai departe în odaia sa. iar resturile viei care i a dat numele se mai vedeau prin grădinile caselor noi. tatăl meu s a înscris la un masterat la )niversitatea 5&raică de pe Muntele ?copus# La început a locuit cu părinţii în micul apartament întunecat din Derem 'vra*am.adrul vec*i al unei su33a* stricate. rămă!iţă de la ultima săr&ătoare ?u33ot.opacii !i ar&u!tii au "ost sco!i din păm$nt !i toată zona grădinii a "ost as"altată# Pinocc*io !i 6epetto au dispărut# 2i Mi!carea Paramilitară a Tineretului a dispărut "ără urmă# . ca !i cum capul i ar "i "ost împins în (os. cu vreo două sute de metri la est de casa consulului 8inn# 'poi părinţii lui s au mutat în alt apartament# )n cuplu pe nume Earc*i s a mutat în apartamentul de pe strada 'mos.$nd a a(uns la Ierusalim. apoi o urc în sus p$nă la capătul străzii +&adia*. care avea propria intrare din verandă# Derem 'vra*am era încă un cartier nou: cele mai multe străzi erau nepavate. unde mă opresc c$teva minute la intrarea casei consulului 8inn !i o privesc îndelung# . su& "orma viţelor !i a tu"elor de rodii. stă în curtea din "aţă# )neori c$teva "emei cu părul prins în "ileu !i roc*ii înc*ise la culoare stau la poartăF se opresc din vor&ă c$nd mă uit la ele# -u se uită la mine # %ncep să !u!otească în vreme ce mă îndepărtez# .asa vec*e s a împuţinat cu trecerea anilor.

"ăceau din ea un porum&ar !i a!teptau să vină porum&eii p$nă ce î!i pierdeau năde(dea# Pe ici. )craina. ca !i cum ar "i încercat să creeze o du&lură a unui !tetl din Polonia. dar copiii îi (e"uiau înainte ca "ructele să apuce să se coacă# Printre copacii neîngri(iţi !i a"lorimentele strălucitoare de pietre din grădini. întruc$t peste ele erau întinse s$rme de ru"e. "iecare cu c$te două odăiţe# 6rădinile !i verandele aveau &alustrade care rugineau repede# %n porţile din "ier "or(at era încorporată steaua în !ase colţuri sau cuv$ntul ?I+-# Treptat. unii plantau leandri sau tu"e de mu!cate. devenind tu"ări!uri# Tot soiul de magazii erau ridicate prin grădini. c$nd "erestrele erau desc*ise. clădiri cu două sau trei eta(e împărţite în multe apartamente îng*esuite. 195 . dar straturile erau uitate cur$nd.'mos +z a smoc*inilor !i duzilor. !oproane. pătrate. &arăci din "ier ruginit. rodiii cre!teau în voie. )ngaria sau Lituania# )nii "iCau pe un st$lp o cutie de măsline goală. c*iparo!ii întunecaţi !i pinii au înlocuit rodiii !i viţa de vie# Ici !i colo. leandrii !i mu!catele se săl&ăticeau. !i erau călcate în picioare sau se umpleau de scaieţi !i de cio&uri# Dacă nu mureau de sete. coli&e improvizate din sc$ndurile lăzilor în care locatarii î!i aduseseră aici lucrurile. mirosul vegetaţiei inunda odăile micuţe# De pe acoperi!uri !i de la capătul străzilor pră"oase puteai zări dealurile din (urul Ierusalimului# )na după alta răsăreau case din piatră simple. care !opoteau unii către ceilalţi la orice adiere# La începutul verii.

că statul evreiesc va "i "ondat !i că totul va "i cum nu se poate mai &ine: cu siguranţă că pocalul amărăciunii lor era să se reverse nu i a!a. stenodactilogra"i. Diriat ?*muel. ca 7e*avia. v$nzători. &urlaci &ătr$ni !i singuratici care trăiau din micile lor economii# Pe la opt seara se înc*ideau grila(ele &alcoanelor. teoreticieni. mici prăvălia!i. altcineva îngri(ea un petic de păm$nt cu legume. se încuiau apartamentele. !o"eri. cepe. ideologi.ei mai mulţi visau să plece de aici !i să se mute într un loc mai cultivat. primii prunci veneau pe lume în Derem 'vra*am !i era aproape imposi&il să le eCplici de unde au venit părinţii lor sau de ce au venit sau ce anume a!teaptă cu toţii# . surori medicale. a scris ceva în genul acesta într un ziar de pe atunci: 9. cu ridic*i. re"ormatori ai lumii. ?*neour Ealman 7u&as*ov. nimic nu va mai "i cum a "ost4 . care mai t$rziu !i a sc*im&at numele în Ealman ?*azar !i a "ost ales pre!edinte al Israelului. Talpiot sau >eit Ha3erem# . traducători.Poveste despre dragoste si întuneric pe colo cineva încerca să ţină c$teva găini. scriitori.u toţii se sileau să creadă că zilele grele o să se termine cur$nd. conopidă.$nd în cele din urmă se va înălţa statul evreu li&er.ei care trăiau în Derem 'vra*am erau mici "uncţionari ai 'genţiei 5vreie!ti sau pro"esori. casieri la &ancă sau la cinematogra".*iar !i dragostea nu va mai "i ca înainte4: Intre timp. se "erecau o&loanele !i numai "elinarul "ăcea o &altă de un gal&en mo*or$t la colţul străzii pustii# In întuneric puteai 196 . pătrun(el# . &i&liotecari.

colaci de s$rmă pentru garduri. cu castraveţi sau ardei pu!i la murat cu usturoi !i mărar# In centru. acoperiţi de un pra" al&icios# -i!te pietrari !ed pe (os în mi(locul cărării.lădiri pătrate din piatră cu o&loane metalice !i verande înc*ise cu grila(e de "ier# Ici !i colo. viţă de vie !i rodii î!i "o!neau "runzi!ul în "iecare grădină# Pereţii de piatră re"lectau lumina lunii înapoi pe crengi într un licăr sla&. o cărare plină de pra" presărată cu materiale de construcţie. mu!cate palide în"loresc în g*ivece. pietri!. între clădiri. ci un !antier provizoriu. &idoane de metal. printre &orcanele înc*ise ermetic. v$ntul în pomii din livadă: pentru că la căderea nopţii Derem 'vra*am se pre"ăcea la loc într o vie# ?moc*ini. 7a rud4 >a rud4 /eCplozie0. goi p$nă la &r$u. saci de ciment. cu o p$nză răsucită în (urul capului. desculţi.'mos +z auzi ţipetele stridente ale păsărilor de noapte. arată ca sc*iţa neterminată a unei străzi# . 197 . grămezi de pietre pe (umătate cioplite. o stivă de sc*ele din lemn# -i!te ar&u!ti spino!i din genul Prosopis încă se mai iţesc prin *aosul de materiale de construcţie. anemic# ?trada 'mos. pe pervazuri. nu este un drum. munţi de nisip. meri. lătratul c$inilor în depărtare. !i sunetul ciocanelor lor care iz&esc în dălţi !i taie !anţuri în piatră umple aerul cu &ătăile de to&ă ale unei muzici atonale ciudate !i stăruitoare# ?trigăte răgu!ite se înalţă din c$nd în c$nd de la capătul străzii. plăci de gresie pentru pardoseli. împu!cături răzleţe. în pantaloni largi. duzi !i măslini. într una sau două "otogra"ii din al&umul tatei.

Imposi&il de spus din "otogra"ie# 5 o ma!ină strălucitoare. ca să intre aerul. o"icială. spiţe de metal !i o "$!ie de crom care mărgine!te capota# . cu cravată. ?*lomit. Lonia. maiestuoasă ca o navă de răz&oi. lustruită. strălucitor într un costum tropical crem. din anii . stă alături de ei ca un mire agitat în ziua cununiei# 'rată cam carag*ios. mai înaltă !i mai lată dec$t el. cu un colier !i o splendidă pălărie de p$slă cu voal de muselină. cu oc*elarii rotunzi 198 . cu acele cauciucuri înguste ca ale unei motociclete. se înalţă ca o &u&uliţă# In "aţă.Poveste despre dragoste si întuneric urmate de grindina tunătoare a pietrelor s"ăr$mate# In altă "otogra"ie. arăt$nd ca 5rrol 8lGnn într un "ilm despre aristocraţii europeni din '"rica ecuatorială sau din >urma# 'lături de el. iar "arurile sunt !i ele argintii !i sclipesc în soare# 'lături de acest automo&il somptuos aparatul de "otogra"iat l a surprins pe 'le3sandr Dlausner.apota are "ante pe laturi. agent general. pe cap cu o pălărie de pai. care arată ca !i cum ar "i "ost "ăcută înaintea unei petreceri. iar pe v$r"ul nasului ei radiatorul cromat. drept în mi(locul străzii 'mos. strălucitor. a!ezată într o parte pe coa"ura ei per"ectă !i ţin$nd str$ns o um&relă# 8iul lor. ca un dric# TaCi sau ma!ină înc*iriată . două "aruri at$rnă de un soi de &ară argintie.20. se a"lă "igura impunătoare a elegantei sale soţii. în mi(locul acestei *ara&a&uri. Lionici3a. într o roc*ie de vară cu m$neci scurte. stă un automo&il dreptung*iular !i negru. veri!oara !i stăp$na lui. mai voinică. cu gura întredesc*isă. o mare doamnă.

re&otezată acum strada ?trauss# . (udec$nd după alte "otogra"ii de pe aceea!i pagină a al&umului. -u i c*ip să a"li# Data. anul de după cel în care a(unseseră aici. toţi trei Dlausnerii au trăit aproCimativ un an în apartamentul cu două camere !i (umătate din strada 'mos# 'poi &unica !i &unicul au găsit de înc*iriat un loc!or cu o cameră mai mare plus o odăiţă care i a slu(it &unicului de 9&$rlog:. !i dă impresia că doar urec*ile lui clăpăuge o împiedică să i alunece în (os p$nă la &ăr&ie. ca un castron de &udincă răsturnat. între strada Isaia* !i .ancelarului. adăpostul lui sigur din calea acceselor de "urie ale &unicii !i a "lagelului igienic al răz&oiului ei cu germenii# -oul apartament era cel din aleea Praga.'mos +z alunec$ndu i de pe nas. îng*iţindu i !i restul capului# . M HMPH# Tata avea douăzeci !i patru de ani. îng*esuit !i aproape mumi"icat într un costum str$mt !i cu o pălărie neagră ţeapănă. pe c$nd încă mai locuiau cu toţii în apartamentul "amiliei Earc*i din strada 'mos# Deslu!esc "ără greutate numărul automo&ilului. este HI<=.amera din "aţă a vec*iului apartament din strada 'mos a devenit garsoniera de student a 199 . care arată ca !i cum i ar "i "ost îndesată pe cap: îi a(unge p$nă la (umătatea "runţii.$nd au venit de la 1ilna.are a "ost evenimentul solemn pentru care s au pus toţi trei la patru ace !i au comandat o limuzină specială. dar în "otogra"ie arată ca un pu!ti de cincisprezece ani deg*izat în domn respecta&il de v$rstă mi(locie# . cu umerii căzuţi.

Poveste despre dragoste si întuneric tatei# 'ici !i a a!ezat prima &i&liotecă &oo3case. ca !i cum s ar uita 200 . lume !i politica locală# Intr o "otogra"ie. cu picioare lungi !i su&ţiri. cu părul pieptănat peste cap. aparent cărţi străine. în spatele unei draperii care ascundea lada de am&ala( care îi era !i"onierul# 'ici î!i invita prietenii pentru conversaţii intelectuale despre sensul vieţii. literatură. cu cărţile pe care le a adus din zilele studenţiei de la 1ilnaF aici era vec*ea masă de "urnir. din care o (umătate e desc*isă spre interior. cu spatele către aparatul de "otogra"iat. care arată autoritar !i măreţ. care au venit de la 1ilna !i e limpede că se simt aici destul de îng*esuite. picior peste picior# ?tă cu spatele la o "ereastră du&lă. un ceas rotund de tinic*ea cu picioru!e o&lice# La st$nga tatei stă o mică eta(eră plină cu cărţi. cu ţăcălia lui al&ă !i părul rărit. le e cald !i nu sunt la largul lor# Pe peretele de deasupra eta(erei at$rnă o "otogra"ie întrămată a unc*iului Aosep*. o&lic "aţă de &irou. cu un ra"t încovoiat su& povara volumelor groase cu care e încărcat. care îi slu(ea drept &irouF aici î!i at$rna *ainele. sla&. cu acei oc*elari serio!i. dar o&loanele sunt încă înc*ise. !i căma!ă al&ă cu m$neci lungi# 2ade într o poziţie destinsă. a!a înc$t doar degete su&ţiri de lumină pătrund printre !ipci# In "otogra"ie tata e cu"undat ad$nc într o carte mare pe care o ţine în "aţa lui# Pe &irou stă desc*isă altă carte !i se mai a"lă ceva care arată ca un ceas de!teptător. t$năr !i so&ru. aproape ca un pro"et. cu rame negre. tata !ade comod la &iroul lui.

muncitorii sapă un !anţ pe su& drumul pră"os. dezmem&r$nd !i mont$nd la loc un vec*i pistol Para&ellum ilicit# Pe drumurile de pe dealuri. din care putem deduce că e o carte în e&raică. la urma urmei. tinerii din Hagana*ul Ierusalimului se antrenează în taină. citită de la dreapta la st$nga# 'colo unde m$na îi iese din m$neca acelei cămă!i al&e îi zăresc părul negru !i des care îi acoperea &raţul de la umăr p$nă la "alange# Tatăl meu arată ca un t$năr care î!i cunoa!te datoria !i are de g$nd să !i o îndeplinească "ie ce o "i# 5ste *otăr$t să calce pe urmele cele&rului său unc*i !i ale "ratelui său mai mare# '"ară. pictată cu o stea a lui David alcătuită din linii groase# Tata arată destins !i mulţumit de sine.'mos +z de la mare înălţime la tata !i l ar aţinti cu un oc*i atent. în vreme ce m$na dreaptă i se odi*ne!te pe paginile din dreapta. 201 . cele pe care le a citit de(a. dar la "el de serios !i de *otăr$t ca un călugăr: ţine povara cărţii desc*ise în m$na st$ngă. ca să se asigure că nu !i negli(ează studiile !i nu se lasă "urat de deliciile du&ioase ale vieţii de student sau că nu uită situaţia istorică a naţiunii evreie!ti sau năde(dile generaţiilor sau Doamne "ere!te4 nu su&estimează aceste mici detalii din care. dincolo de o&loanele înc*ise. într un &eci al unei clădiri evreie!ti vec*i a"lată pe străduţele !erpuite din ?*aarei Hesed sau -a*alat ?*iva. pentru canalizare# )ndeva. este alcătuit ta&loul cel mare# ?u& unc*iul Aosep* at$rnă de un cui cutia pentru colecta 8ondului -aţional 5vreiesc.

$mpii. !i el va munci din toate puterile sale. -egev !i săl&ăticia din (urul Mării Moarte. studentul cinstit din 1ilna. vite(i !i &ronzaţi# 2i între timp el. !o"erii auto&uzelor 5gged !i ai camioanelor Tnuva î!i conduc ve*iculele. va a(uta la lărgirea *otarelor cunoa!terii !i va seca sm$rcurile eCilului din inimile oamenilor# '!a cum pionierii din 6alileea !i din 1ăi au "ăcut să în"lorească de!ertul. care n a iz&utit 202 . musculo!i. cu centuri militare !i 3e""iGe mi al&e învaţă să recunoască la pas cărările secrete ale patriei# In 6alileea !i în . tăcuţi. trage !i el &razda lui aici# Intr o &ună zi va "i !i el pro"esor pe Muntele ?copus.Poveste despre dragoste si întuneric care se răsucesc printre sate ara&e ameninţătoare.olonia 'mericană !i cartierul ?*ei3* Aarra*. ca să tragă &razdele spiritului naţional !i să "acă să în"lorească noua cultură evreiască# Toate astea se văd în "otogra"ie# %n "iecare dimineaţă @e*uda 'rie* Dlausner lua auto&uzul I din staţia de pe strada 6eula !i trecea prin cartierul &uc*arian. ţin$nd volanul cu m$inile lor puternice !i arse de soare# In uedurile care co&oară în De!ertul Iudaic tineri cerceta!i evrei în pantaloni scurţi 3a3i !i !osete 3a3i 3*a3i s*orts and 3*a3i soc3s. cu entuziasm !i dăruire. în valea >et* ?*ean !i valea lui Aezreel. p$nă la clădirile universităţii de pe Muntele ?copus. în valea ?*aron !i He"er. strada Pro"etul ?amuel. unde î!i urma cu s$rguinţă studiile de masterat# Mergea la cursul de istorie ţinut de pro"esorul 7ic*ard Mic*ael Do&ner. . pionierii ară păm$ntul. strada ?imeon cel Drept. în !esurile Iudaice.

cursul de studii &i&lice ţinut de pro"esorul )m&erto Mos*e David . 203 .'mos +z niciodată să înveţe e&raica. alias pro"esorul doctor Aosep* Dlausner. autorul lui Iudaism !i umanism# .u toate că. înc$t se pare că s a purtat incorect cu "iul "ratelui. un student eCcelent cu memorie eCtraordinară. cu amărăciune. nepotul meu care îmi este drag ca un "iu. poate că p$nă acum a! "i "ost lector la 8acultatea de Literatură !i nu &i&liotecar:# %n toţi acei ani a "ost ca o rană desc*isă în su"letul tatei. care era unul dintre studenţii lui de "runte. dacă m ar "i iu&it oleacă mai puţin. din partea unc*iului Aosep* care îl iu&e!te ca pe oc*ii din cap:# Tata a "ăcut odată. unc*iul cel "ără copii a scris următoarele cuvinte: 9Dragului meu @e*uda 'rie*. David. cel care preda literatura la 1ilna !i care a murit din cauza asta# Tata era uimitor de învăţat. ca să nu dea prile( de &$r"ă gurilor rele# 't$t de important era pentru pro"esorul Dlausner să evite împro!carea cu noroi a numelui său. c$nd a venit momentul potrivit nu pe el l a ales ca asistent. o remarcă usturătoare: 9Dacă n am "i "ost neamuri. pentru că merita cu adevărat să "ie pro"esor. cursul de lingvistică semitică al pro"esorului Hans Aaco& Polots3i. unc*iul Aosep* îl încura(a pe tatăl meu. "ără îndoială. cine !tie. s$nge din s$ngele său# Pe prima pagină a uneia dintre cărţile sale.assuto !i cursul de literatură e&raică ţinut de unc*iul Aosep*. ca unc*iul !i ca "ratele său.

doctorul P"e""ermann# In Ierusalimul plin de imigranţi din Polonia !i 7usia !i de re"ugiaţi din calea lui Hitler. ?*a3espeare. pro"esor dăruit cu *ar. tata a încercat în zadar să !i asigure un loc la 8acultatea de Literatură din Ierusalim. poezia &a&iloniană. pe Muntele ?copus. . "oarte cinstit. care putea eCplica simplu !i eCact invaziile &ar&arilor. *arnic ca o al&ină. "uncţionarea unui su&marin sau sistemul solar# 2i totu!i. pe deplin "amiliarizat cu Tose"ta. la vremea lui. precum !i cu Homer. care era în largul lui în multe lim&i. s a temut de ce o să zică lumea dacă î!i anga(ează nepotul# 204 . după ce !i a luat doctoratul la )niversitatea din Londra. +vidiu. ci !i a s"$r!it zilele ca &i&liotecar !i &i&liogra" care a scris trei sau patru cărţi erudite !i a contri&uit cu c$teva articole la 5nciclopedia e&raică. poezia religioasă a evreilor din ?pania. 6oet*e !i 'dam Mic3ievicz. printre care distinse personalităţi ale unor universităţi cele&re. literatura midrasică.P0.Poveste despre dragoste si întuneric eCpert în literatura universală ca !i în cea e&raică.rimă !i pedeapsă. mai înt$i ca simplu &i&liotecar !i apoi ca ad(unctul !e"ului secţiei. niciodată n a avut !ansa să stea în "aţa unei clase sau să ai&ă învăţăceii săi. unde a lucrat vreo douăzeci de ani. erau mai mulţi pro"esori !i cercetători dec$t studenţi# Pe la s"$r!itul anilor . în special despre literatura comparată !i cea polonă# In HI<M !i a găsit un post modest la ?ecţia ziarelor de la >i&lioteca -aţională. !i după HI=8 în &locul Terra ?ancta. ca lector invitat# Pro"esorul Dlausner.

!i în acela!i timp m)am temut că în loc să "ie înc$ntat s ar putea să !i clatine mustrător degetul 205 .'mos +z Lui Dlausner i a urmat ca pro"esor poetul ?*imon Hal3in. care s a străduit să pornească de la zero !i a eliminat mo!tenirea. proaspăt în"iinţată. din Ierusalim !i din Tel 'viv. nici savant. după douăzeci de ani de la moartea lui.ărţile tatei sunt pline de note de su&sol# In ce mă prive!te. am sperat să i "ac o mică plăcere. !i cu siguranţă nu dorea să l ia asistent pe nepotul lui Dlausner# La începutul anilor . metodele !i însu!i mirosul lui Dlausner. care n am avut niciodată talent pentru cercetare !i a cărui minte se înceţo!ează la vederea unei note de su&sol8# Degetul mic al tatălui meu avea 8 .erului: 8rica de Dumnezeu a lui *gnon (Ierusalim: "eter. eu. >???) L am menţionat pe tata în nota 7> de pe pagina 37> a ediţiei în e&raică a acestei cărţi# 'dică l am trimis pe cititor la cartea lui.M0 tata !i a încercat norocul la )niversitatea din Tel 'viv. nici dintre cei care mută munţii din loc. 7omanul scurt în literatura evreiască# ?criind acea notă. dar nici acolo n a "ost &ine venit# In ultimul an de viaţă a dus tratative pentru un post de literatură la institutul academic în"iinţat la >eer ?*eva. Tăcerea . 3776A =rinceton Eniversit1 =ress. să "iu pro"esor plin de literatură. care nu sunt nici specialist. care avea să devină în cele din urmă )niversitatea >en 6urion# La !aisprezece ani de la moartea tatei am devenit eu însumi pro"esor cola&orator de literatură la )niversitatea >en 6urionF după un an sau doi am "ost "ăcut pro"esor plin !i în cele din urmă am "ost numit la catedra 'gnon# 'm primit !i invitaţii generoase de la am&ele universităţi. le am "olosit din plin doar într o carte.

printre care &$ntuiau pisici li*nite de "oame !i ciuguleau c$teva turturele# De trei patru ori pe zi trecea pe acolo o căruţă trasă de un măgar sau de un cat$r. 9n o să îm&ătr$ne!ti:# . !i în cele din urmă împreună cu mama. avea propria ei u!ă.) 206 . t$r$ndu se "uri!at ca o viperă prin înc$lceala vegetaţiei întunecate. a(ungeai în grădina îngustă din "aţă !i a"ară. &ătr$neţii !i morţii. !i părinţii lui v$rstnici# . pe strada 'mos. cea a v$nzătorului de g*eaţă. care era încă o simplă cărare plină de pra".Poveste despre dragoste si întuneric mai mult talent pro"esoral dec$t o duzină de pro"esori 9para!utaţi: de "elul meu# 'partamentul "amiliei Earc*i avea două odăiţe !i (umătate !i se a"la la parterul unui &loc cu trei eta(e# Partea din spate a apartamentului era ocupată de Israel Earc*i. "ără carosa&il sau pava(. care. c*iar dacă erau încă departe de mine. soţia lui. mai înt$i cu părinţii săi. a. a lăptarului.*iar !i acum strigătul îmi st$rne!te un "ior pe !ira către mine# (N. ineCora&il. 5st*er. în care erau încărcate &are lungi de "ier pentru construcţii. unde locuia tata. gata să mă atace pe la spate# ?trigătul în idi! 9al te sac*en: îmi suna la "el cu cuvintele e&raice al teza3en. încă presărată cu grămezi de materiale de construcţie !i sc*elărie demontată.amera din "aţă. al cărui strigăt răgu!it alte sachen îmi îng*eţa întotdeauna s$ngele în vine: toată copilăria mi am înc*ipuit că sunt pus în gardă împotriva &olii. apoi singur. sau căruţa v$nzătorului de para"ină. a telalului. se apropiau treptat. care dădea pe verandă !i apoi. pe c$teva trepte.

din alte cărţi. volume străine grele !i "i!e de cartotecă pătate de cerneală. din liste de cărţi. ale cărui cărţi se vindeau &ine# 5ra cam de v$rsta tatălui meu. >eit I3sa. pe la douăzeci !i opt de ani. ?*ua"at.azarma ?c*neller sau să se uite la satele ară&e!ti din depărtare. savant de "runte:#0 %n serile de iarnă c$ţiva mem&ri ai cercului părinţilor mei o&i!nuiau să se adune uneori la noi sau la "amilia Earc*i. de pe coastele dealurilor din (ur: IsaOiGa. însă domnul Earc*i scria cărţi 9din capul lui:# /Tata avea o vor&ă: 9Dacă "uri dintr o carte e!ti condamnat ca plagiator. gec3o !i scorpioni se t$rau prin crăpăturile pietrelor# Din c$nd în c$nd vedeam c*iar !i c$te o ţestoasă# . pu&licase de(a nu mai puţin de trei cărţi# %l veneram pentru că mi se spusese că nu e ca alţi scriitori: tot Ierusalimul scria cărţi erudite. "amilia 207 . în clădirea de peste drum: HaGim !i Hanna* Toren. -e&i ?amOil# 'stăzi numele lui Israel Earc*i este aproape uitat. însă prin HI<X. iar dacă "uri din treizeci sau patruzeci de cărţi. Li"ta. dar dacă "uri din zece cărţi e!ti considerat savant. compuse din note.opiii scormoneau pe su& garduri. însă în acele zile era un t$năr scriitor proli"ic. dicţionare. alcătuind o reţea de scurtături prin curţile din spate ale cartierului. sau se căţărau pe acoperi!urile plate ca să i urmărească pe soldaţii englezi din . ?*muel Verses.'mos +z spinării# 7$ndunelele î!i "ăceau cui&ul în pomii "ructi"eri din grădini. în vreme ce gu!teri.

!i i cerea părerea. la !apte sau la !apte !i (umătate. iar tatei îi plăcea să i dea răspunsuri "oarte amănunţite# Israel Earc*i se întorcea uneori spre mama. discutau cu o "urie cuviincioasă tot "elul de su&iecte pe care nu le înţelegeamF dar !tiam că atunci c$nd va veni vremea am să i înţeleg. iar lui Earc*i îi plăcea să asculte# Mama intervenea cu una sau două propoziţii calme. stălucitorul domn ?*aron ?*vadron. care era mare orator. ca !i cum ar "i rugat o într un lim&a( codi"icat să i ia partea în dispută: mama !tia cum să arunce o lumină nouă peste toate# 208 . !i soţia lui. "olcloristul cu părul ro!u. sau culegeri de poezii ca >iali3 !i &unicul 'le3sandr !i Levin Dipnis !i doctorul ?aul . 5st*er# 1eneau după cină. domnul Haim ?c*Oarz&aum. am să particip la discuţii !i am să aduc argumente decisive la care ei nu se g$ndiseră# Poate am să reu!esc c*iar să i surprind. poate că am să a(ung să scriu !i eu cărţi din capul meu. ronţăiau pră(ituri cu miere sau "ructe proaspete. ea avea tendinţa să pună între&ări. Israel Hanani. ci !i ni!te prieteni dragi. !i plecau la nouă !i (umătate.Poveste despre dragoste si întuneric >reiman.erni3ovs3i. ca domnul Earc*i. cu oc*ii în păm$nt. între timp &eau ceai "ier&inte. care lucra la 'genţia 5vreiască. care era considerată o oră t$rzie. doctorul al cărui miros n am să l uit niciodată# ?oţii Earc*i nu erau doar "o!tii proprietari ai locuinţei tatălui meu. în ciuda ve!nicelor ciondăneli dintre tatăl meu cel revizionist !i Earc*i cel 9ro!u:: tatei îi plăcea să vor&ească !i să eCplice. din c$nd în c$nd# In ce o prive!te pe 5st*er Earc*i.

numi pot în"r$na &ucuria### Talmudul zice: 9Discipolii sunt ca ni!te "ii:### !i pe o pagină separată. o notă prudentă sau ezitantă. constituind disertaţia "inală în domeniul literaturii e&raice moderne a vec*iului meu discipol. c$t !i limpede. după care conversaţia lua uneori un ton plăcut. nepotul meu @e*uda 'rie* Dlausner# -u este o lucrare de r$nd### 5ste un studiu pro"und !i atotcuprinzător### . 7omanul scurt în literatura e&raică.*ac*i3. care mi a "ost prezentată în calitatea mea de pro"esor de literatură în unica noastră )niversitate 5&raică.'mos +z 8ăcea asta doar cu c$teva cuvinte. de la origini p$nă la s"$r!itul lui Has3ala&# 'ceastă carte se &aza pe disertaţia de masterat a tatei# Pe prima pagină scria că lucrării îi "usese acordat Premiul Dlausner al Municipalităţii din Tel 'viv !i că "usese pu&licată cu spri(inul Municipalităţii !i al 8ondului Memorial Eippora* Dlausner# Pro"esorul doctor Aosep* Dlausner însu!i a scris o introducere: 5ste o du&lă plăcere pentru mine să văd pu&licarea unei cărţi e&raice despre romanul scurt. care clocotea de semne de eCclamare# Q %n HI=X editorul din Tel 'viv. Aos*ua .*iar !i stilul cărţii este at$t &ogat. tata a dedicat cartea memoriei "ratelui 209 . destins. a scos prima carte a tatălui meu. p$nă ce după o vreme se în"ier&$ntau iară!i !i vocile se ridicau din nou cu o "urie civilizată. care urmează celei cu titlul. în dispută apăreau un nou calm. !i este adecvat su&iectului important pe care îl tratează### Prin urmare.

de cum venea acasă de la muncă. dacă pac*etul de la domnul 6ru&er. nu de la Tel 'viv. adus la noi acasă de către o t$nără Gemenită z$m&itoare.*ac*i3. !i în "iecare zi (ura că. cel mai t$rziu p$nă vineri dar pac*etul a venit. "eciorelnice. Timp de zece zile sau două săptăm$ni. la capătul de est al străzii 6eula. despre care "usese in"ormat că a apărut !i cutare sau cutărică a văzut o într o li&rărie din Tel 'viv# '!a că în "iecare zi se repezea la o"iciul po!tal !i în "iecare zi se întorcea cu m$inile goale.Poveste despre dragoste si întuneric său David: Primului meu pro"esor de istorie a literaturii unicul meu "rate David pe care l am pierdut în întunericul eCilului# )nde sălă!luie!ti. învelite în c$teva straturi de *$rtie al&ă de &ună calitate /pe care erau tipărite pro&ele unei cărţi ilustrate0 !i legate cu s"oară# Tata i a mulţumit "etei !i. tata dădea "uga la o"iciul po!tal local. la Tel 'viv: 'sta e pur !i simplu inadmisi&il4 Dacă nu vine cartea p$nă duminică. "aţă în "aţă cu intrarea în Mea ?*earim. ci direct de la Tipogra"ia ?inai /Ierusalim. în ciuda emoţiei. de pe Muntele ?copus. a&ia ie!ite de su& tipar. ci livrat personal. p$nă la mi(locul săptăm$nii. de la Tipogra"ia ?inai. n a uitat să i dea un !iling /o sumă 210 . a!tept$nd cu neră&dare eCemplarele din prima sa carte. o să meargă la drog*erie !i o să i dea un tele"on "urios domnului . tel# 28I20# Pac*etul conţinea cinci eCemplare din 7omanul scurt în literatura e&raică. nu a(unge p$nă a doua zi. nu prin po!tă.

ca să se scuze: J + carte nouă. înceti!or. !i apoi. nu s a repezit la cartea lui cea nouă. a v$nturat un pic paginile. înc$ntătorul. 211 . ci a "ăcut g*em s"oara. de v$r"ul cuţitului pentru *$rtie !i de o clamă dezdoită# . inspir$nd pro"und mirosurile de tipăritură proaspătă. prima carte. a spus. m$ng$ind iar coperta. ca să i "im alături c$nd des"ace pac*etul# %mi amintesc cum !i a stăp$nit tata entuziasmul ce l "ăcea să tremure !i n a rupt s"oara care ţinea str$ns pac*etul.$nd o să "ie vremea să i sc*im&i scutecele. ză&ovind pe prima pagină. îngri(orat că mama ar putea r$de pe ascuns de el. su"icientă pentru o masă vegetariană la restaurantul Tnuva0# 'poi ne a rugat pe mine !i pe mama să intrăm în &iroul lui. nici măcar n a tăiat o cu "oar"ecă. ca un îndrăgostit s"ios. citind iar !i iar introducerea unc*iului Aosep* !i propria pre"aţă. uit$ndu se înt$i la indeC. a ridicat o &ini!or spre "aţa lui. a&ia ie!ită de su& tipar. unul după altul. e ca !i cum tocmai mi s a mai născut un prunc# J . îm&ătătorul miros de clei# Doar apoi a început să o răs"oiască. gust$nd plăcerea *$rtiei noi.$nd a isprăvit. a dat la o parte *$rtia lucioasă în care erau împac*etate. a înc*is oc*ii !i le a mirosit. ci n am să uit niciodată asta a des"ăcut nodurile str$nse &ine. a atins u!or coperta cărţii de deasupra cu v$r"urile degetelor. "olosindu se pe r$nd de ung*iile sale puternice. cercet$nd lista de aneCe !i erata. cu nes"$r!ită ră&dare.'mos +z "rumu!ică pe vremea aceea.

!i ne a servit m$ncarea pre"erată a tatei. dar se !tie. cior&ă de s"eclă "ier&inte cu un ais&erg de sm$nt$nă curată. de parcă ar "i "ost ?*a&&at sau o săr&ătoare mare. c*iar !i "emeile neevreice care gătesc în case evreie!ti !tiu. dar că Doamne "ere!te să dea ea s"aturi.$t despre tata. era prea mulţumit ca să le &age în seamă înţepăturile# Le a dăruit părinţilor un 212 . !i dacă n ai gri(ă îneacă *eringul sărat în za*ăr sau pun gem pe c*rein /sos de *rean0# La r$ndul ei. presupun că o să mă c*emi pe mine# Eic$nd a!a.Poveste despre dragoste si întuneric a răspuns mama. al&ă. în vreme ce el o m$ng$ia pe păr# %n seara aceea mama a acoperit masa din &ucătărie cu o p$nză al&ă. mama i a mulţumit &unicii pentru că ne împărtă!e!te din !tiinţa ei !i i a promis că pe viitor îi va o"eri doar m$ncăruri amare !i acre. poate c*iar l a sărutat pe "runte. plutind pe ea# >unicul !i &unica ni s au alăturat la modesta săr&ătorire. zic$nd că tre&uie să &em în sănătatea primei cărţi a tatei# ' turnat un pic de vin pentru ei doi !i un strop pentru mine. s a răsucit !i a plecat din încăpere. dar s a întors peste c$teva clipe aduc$nd o sticlă de To3aG pentru ?*a&&at. "ără rost. că &or!ul tre&uie să "ie acru !i un pic dulce. dulce. a!a cum îl "ac polonezii. pentru că acestea cu siguranţă i se vor potrivi# . !i trei pă*ăruţe de lic*ior. cu siguranţă nu dulce !i un pic acru. orice copilită !tie. pentru că ei îndulcesc orice. !i &unica i a spus mamei că s"ecla e cu adevărat "oarte "rumoasă !i aproape gustoasă.

dar acesta umplea apartamentul ca un miros# -u mai "redona "als 213 . cui&ărit l$ngă lucrările unc*iului său Aosep*# 8ericirea tatei a durat trei sau patru zile. iar apoi "aţa i s a lungit# '!a cum dădea "uga în "iecare zi la o"iciul po!tal înainte de sosirea pac*etului. !i cine se ostene!te să ne citească. !i pe ultimul l a păstrat în &i&lioteca sa. 9scoţi c$te un roman la "iecare !ase luni. pe al treilea dragilor lui prieteni 5st*er !i Israel Earc*i. veri"ic$nd "iecare citat. ne trudim ani întregi cercet$nd "iecare amănunt. tot a!a dădea acum "uga în "iecare zi la li&răria lui 'c*iasa" de pe . i a spus tata cu un z$m&et trist prietenului său Israel Earc*i. doi sau trei colegi de înc*isoare din domeniul nostru ne citesc cărţile. acelea!i trei eCemplare erau acolo. lucr$nd c$te o săptăm$nă la o singură notă de su&sol. Dacă suntem noroco!i. altul l a dat unc*iului Aosep*.alea 7egele 6eorge 1. cărturarii. în vreme ce noi. pe altul nu mi mai amintesc cui.'mos +z eCemplar cu dedicaţie. unde trei eCemplare din 7omanul scurt erau puse în v$nzare# ' doua zi. nu "usese cumpărat nici unul# La "el în ziua următoare !i în cea de după# 9Tu:. după care ne "ac de două parale# )neori nici măcar at$t# ?untem pur !i simplu ignoraţi#: ' trecut o săptăm$nă !i nu s a v$ndut nici unul dintre cele trei eCemplare de la 'c*iasa"# Tata nu mai vor&ea de necazul lui. pe un ra"t "oarte vizi&il. !i pe loc toate "etele "rumoase te smulg de pe ra"turi !i te duc drept în patul lor.

artea mea s a epuizat ?*a3*na 'c*iasa" o să mai comande eCemplare de la .*ac*i3 din Tel 'viv4 Le a comandat de(a4 In dimineaţa asta4 Prin tele"on4 -u trei eCemplare. e clar. să cinez acolo !i să mă port "rumos p$nă ce aveau ei să se întoarcă. din care avea să se nască următoarea lui carte plină de erudiţie# 2i apoi. &rusc. ca un pu!ti pe care tocmai l a sărutat în "aţa tuturor cea mai "rumoasă "ată din clasă# 9? au v$ndut4 ? au v$ndut toate4 Toate într o zi4 -u un eCemplar v$ndut4 -u două eCemplare v$ndute4 Toate trei v$ndute4 Tot stocul4 .4 ?ă nu auzim 214 . vineri seara. ci se cu"unda cu m$nie în *$rtiile !i cărţile de re"erinţă împră!tiate pe &iroul său. încă cinci4 2i crede că povestea nu se înc*eie aici4: Mama a ie!it iară!i din încăpere !i s a întors cu To3aGul greţos de dulce !i cele trei pă*ăruţe de lic*ior# %nsă de data asta nu s a mai ostenit cu cior&a de s"eclă cu sm$nt$nă sau cu "aţa de masă al&ă# %n sc*im& a propus ca ei doi să meargă în seara următoare la cinematogra"ul 5dison. a venit acasă radiind de "ericire !i tremur$nd tot. pe care o admirau am$ndoi# 'm "ost lăsat cu romancierul Earc*i !i soţia lui. la nouă sau nouă !i (umătate# ?ă "ii cuminte.Poveste despre dragoste si întuneric melodii populare în vreme ce se rădea sau spăla "ar"uriile# -u mi mai spunea pe de rost "aptele lui 6*ilgame! sau aventurile căpitanului -emo sau ale inginerului .Grus ?mit* din Insula misterioasă. la premiera unui "ilm cu 6reta 6ar&o. peste c$teva zile.

u nimic. !i !terge "rumos mu!amaua după ce s a str$ns masa# 2i nu vor&i dec$t atunci c$nd ţi se vor&e!te# Dacă domnul Earc*i lucrează. dar numai după ce toată lumea s a ridicat de la masă. !i mi a stat pe lim&ă să l între& pe domnul 215 . auzi.'mos +z nici cea mai mică pl$ngere despre tine4 . str$nge ţi "ar"uriile !i pune le cu gri(ă pe c*iuvetă# . care. !i domnul Earc*i mi a propus să merg în &iroul său. era si dormitorul si salonul si toate# 'ceea era camera care "usese a tatălui meu pe c$nd era student. nu mi amintesc despre ce.u gri(ă.4 ?ă nu cumva să spargi ceva pe acolo# 2i ia un !ervet de &ucătărie. ca într un magazin. un eCemplar pe care !tiam că tata i l a dat cu dedicaţie domnului Earc*i !i încă trei. ca !i în apartamentul nostru. dar n am să uit niciodată cum am o&servat dintr odată pe măsuţa pentru ca"ea de l$ngă canapea nu mai puţin de patru eCemplare identice din 7omanul scurt în literatura e&raică.$nd o să pună masa nu uita să le o"eri a(utorul# După cină. găse!te ţi o (ucărie sau o carte !i stai cuminte ca un !oricel4 2i dacă. care a "ost !i a părinţilor mei !i unde se pare că am "ost conceput. să n o deran(ezi cu nimic# . de vreme ce au locuit acolo de la căsătoria lor p$nă cu o lună înainte de venirea mea pe lume# Domnul Earc*i m a a!ezat pe canapea !i mi a vor&it un pic. unul peste celălalt. Doamne "ere!te. lucru pe care nu l înţelegeam.4 2i au plecat# Doamna Earc*i s a înc*is pro&a&il în cealaltă odaie sau poate că s a dus în vizită la un vecin. doamna Earc*i se pl$nge iar că o doare capul. auzi. ca acasă.

încă t$năr. s a aplecat. nici lui. -urit Earc*i. ca toată lumea în acele zile. !i ea n a părut prea impresionată de ce i am spus# Printre cei mai &uni prieteni de ai mei se numără doi trei scriitori.am spus nimănui p$nă după moartea lui Earc*i. trăia de azi pe m$ine. ca !i cum m ar "i acceptat pe tăcute în ceata lui de conspiratori !i. !i totu!i nu sunt sigur că a! putea "ace pentru unul dintr e ei ceea ce a "ăcut Israel Earc*i pentru tata# . cu oc*ii mi(iţi. dar în ultima clipă mi am amintit de cele trei eCemplare care "useseră cumpărate cu o zi înainte. din li&răria 'c*iasa". "ără pieliţă.Poveste despre dragoste si întuneric Earc*i. !i cele trei eCemplare din 7omanul scurt în literatura e&raică tre&uie să l "i costat cel puţin c$t ni!te *aine "oarte tre&uincioase# Domnul Earc*i a ie!it din odaie !i s a întors cu o cană de cacao caldă. nici părinţilor mei# . prieteni care mi au "ost aproape !i îi îndrăgesc de zeci de ani. în s"$r!it.ine !tie dacă mi ar "i dat vreodată prin cap un ast"el de !iretlic generos# La urma urmei el. după mulţi ani. !i am simţit în mine un val de recuno!tinţă care aproape că mi a umplut oc*ii de lacrimi# Domnul Earc*i a văzut că le am o&servat !i n a z$m&it. "ără să zică nimic. !i moartea tatălui meuF n am spus nimănui. pentru că !i a amintit din vizitele lui la noi că asta &eau eu seara# I am mulţumit a!a cum mi se spusese să 216 . cu eCcepţia "iicei lui. dar mi a aruncat o privire piezi!ă. a luat trei dintre cele patru eCemplare de pe măsuţa pentru ca"ea !i le a ascuns într un sertar al &iroului său# Iar eu mi am ţinut cumpătul !i n am spus nimic.

dar n am putut. într o seară. iar ea avea privirea ageră !i ceva din cei care pot citi g$ndurile# 5l era un per"ecţionist *arnic. n a lucrat în seara aceea.'mos +z "ac. !i voiam cu adevărat să spun altceva. "ără să scot un sunet. cuviincios !i 217 . le au mulţumit soţilor Earc*i. c$nd sau unde a înt$lnit o 'rie* Dlausner pe 8ania Mussman. a!a că am stat pur !i simplu acolo. care era înregistrată aici pe numele ei evreiesc. pe canapea. cu piele măslinie !i oc*i negri. de!i. cu c$ţiva ani înainte. în HI<M. dar a cărei prezenţă însă!i îi "ăcea pe &ăr&aţi să vor&ească "ără să se mai oprească# 5a părăsise cu c$teva luni înainte )niversitatea din Praga !i venise la Ierusalim ca să studieze istoria !i "ilozo"ia la )niversitatea de pe Muntele ?copus# -u !tiu cum. să analizeze. doar a "runzărit ziarele de la cap la coadă !i înapoi p$nă ce s au întors părinţii mei de la cinematogra". iar ea !tia să asculte !i să audă c*iar !i printre r$nduri# 5l era "oarte erudit. de "apt. retrasă. ca să nu l deran(ez de la lucru. tata a adus acasă pentru prima dată o anumită studentă "oarte "rumoasă. 7iv3a. pentru că era "oarte t$rziu !i tre&uia să mă spăl pe dinţi !i să merg direct la culcare# Tre&uie să "i "ost aceea!i odaie în care. să eCplice. care vor&ea puţin. au spus în gra&ă noapte &ună !i m au dus acasă. cu toate că în# unele documente este numită Eippora* !i într un loc apare ca 8eiga. cu politeţe. dar "amilia ei !i prietenele i au spus întotdeauna 8ania# Lui îi plăcea să vor&ească.

distanţă. !i de ce altcineva care i se împotrive!te "uri&und simte nevoia să "acă asta# Hainele o interesau doar ca o "erestruică spre !inele purtătorilor lor# . dar c$nd se &$r"ea. acel z$m&et !ovăielnic. iar "ereastra ei mică dădea spre curtea de la su&sol. care arăta de parcă era pe cale să se stingă. !i nu zicea nimic# 5ra adesea tăcută# Dar ori de c$te ori spărgea tăcerea !i rostea c$teva propoziţii. ca să stau "aţă în "aţă cu mama.$nd tata îi vor&ea era uneori în vocea lui ceva ce sugera un amestec de timiditate. încon(urată de pereţi cenu!ii de ciment# )neori. mă a!ezam pe ta&uretul lui. pereţii îi erau plini de "uningine de la ma!ina de gătit cu para"ină !i de la primus.Poveste despre dragoste si întuneric cinstit. după ce tata pleca la lucru. cu tavanul scund !i întunecoasăF podeaua i se scu"undase un pic. suvenirurile de pe marginea "erestrei !i &i&elourile din &i&liotecă. în vreme ce ca înţelegea întotdeauna de ce anume cineva ţine morţi! la o anumită idee. !i ea îmi spunea 218 . cu z$m&etul ei sla&. de o&icei asculta.$nd !edea în casa unui prieten evalua întotdeauna cu privirea tapiţeria. canapelele. respect !i teamă# . tandreţe. în vreme ce toţi ceilalţi erau prin!i în discuţie: ca !i cum ar "i "ost într o misiune de spiona(# ?ecretele oamenilor o "ascinau întotdeauna. cu mu!amaua ei în"lorată erau trei ta&urete din răc*ită# >ucătăria era micuţă.a !i cum în casa lui ar "i locuit su& o identitate "alsă o g*icitoare# ?au o vizionară# %n (urul mesei din &ucătăria noastră. draperiile. cursul conversaţiei se sc*im&a imediat# .

se mi!cau prin "aţa mea c$teva clipe. aproape cuv$nt cu cuv$nt# De eCemplu. mai &ătr$n dec$t cel mai &ătr$n om din vale sau din stepă# -u era doar &ătr$n. st$rnind sentimente de înstrăinare sau spasme de teamă. într o pădure de pini întunecoasă. pe care le punea într o "ar"urioară# Mai t$rziu aveam să le dau păsărilor# Pove!tile mamei erau ciudate: nu semănau deloc cu pove!tile care se spuneau pe atunci în alte case sau cu cele pe care le am spus copiilor mei. 'leluiev: ' "ost odată ca niciodată. ca !i cum nu ar "i început de la început sau nu s ar "i s"$r!it la s"$r!it. se arătau o vreme. iat o pe cea despre omul "oarte &ătr$n. pe cap îi cre!teau 219 . că începuse să i crească un covor de mu!c*i pe spate# In loc de păr. culeg$nd &oa&ele negre. dincolo de munţii cei înalţi. mă uluiau. !i se "uri!au înapoi în pădurea din care veniseră înainte să mi dau seama ce se înt$mplă. cu cocioa&e pe (umătate dăr$mate# La capătul acestui sat.'mos +z pove!ti în vreme ce curăţa !i tăia legume sau alegea linte. ci erau învăluite într un "el de ceaţă. "ără "amilie sau prieteni. trăia un om sărman. a "ost un sat mititel !i uitat de lume. !i numele îi era 'leluiev# >ătr$nul 'leluiev era mai &ătr$n dec$t cel mai &ătr$n om din sat. dincolo de r$urile ad$nci !i stepele cele sterpe. îmi amintesc p$nă în ziua de azi unele dintre pove!tile mamei. ci ie!eau din tu"i!uri. ca um&rele de"ormate de pe perete. mut !i or&# Trăia singur. era matusalemic# '!a de &ătr$n. uneori îmi dădeau "iori pe spate.

am$ndoi.erniciortin. !i în loc de o&ra(i avea sco&ituri în care se lăţeau lic*enii# 7ădăcini ca"enii începuseră să i răsară din tălpile picioarelor !i licurici strălucitori î!i "ăcuseră cui& în or&itele lui ad$nci# >ătr$nul ăsta.Poveste despre dragoste si întuneric ciuperci negre. odorul meu. 'leluiev. lula. p$nă să adorm. îi a!ternea masa !i îi "ăcea patul. noaptea. . încă mai trăiesc acolo. tremur$nd de teamă !i de emoţie. lula. îng*esuiţi unul într altul. c$nd a"ară nu erau dec$t v$ntul !i nămeţii# Dacă nu i au m$ncat lupii. uneori. lula. ale cărei o&loane n au "ost desc*ise niciodată. p$nă în ziua de azi. !i era !le"uit de vremuri ca un &an tătăresc# ?e povestea prin sat. în nopţile lungi de iarnă. lula. mai încremenit. lula. îi c$nta. cum îi c$nţi unui prunc: 9Lula. cel &ătr$n !i cel !i mai &ătr$n. mult mai &ătr$n ca &ătr$nul 'leluiev. cu o groază înc$ntătoare. mai &ătr$n ca zăpada. !i c*iar mai or& !i mai sărman !i mai tăcut. mai coc$r(at. că &ătr$nul 'leluiev se îngri(ea de matusalemicul . era mai &ătr$n ca pădurea. îl *rănea cu "ructe de prin pădure !i i da să &ea apă din "$nt$nă sau zăpadă topită !i. în coli&a lor dărăpănată. îi spăla rănile. mu!c*iul care se întinde cu încetul pe spinarea &ătr$nului.erniciortin. dragul meu:# 2i a!a dormeau am$ndoi. 9matusalemic:. 220 . sălă!luia alt &ătr$n. 9mai &ătr$n ca Timpul însu!i:# %nc*ideam oc*ii !i vedeam cu oc*ii minţii. mai &ătr$n ca Timpul însu!i# Intr o zi s a ivit zvonul că în "undul coli&ei lui. mai surd. care era mult. !opteam iar !i iar cuvintele 9&ătr$n:. pe c$nd lupul urlă în pădure !i v$ntul !uieră pe *orn# ?ingur în pat. nu te n"iora. nu ţi "ie "rică.

cum se spunea în acele cărţi# 7ătăceam ameţit prin păduri virtuale. c$nd treceau cătinel. părinţii nu prea puteau să mi cumpere (ucării sau (ocuri. păduri de cuvinte. stepele. iar televizorul !i calculatoarele încă nu se născuseră# Mi am petrecut toată copilăria în Derem 'vra*am din Ierusalim. care cresc în întuneric# %ncercam să mi reprezint în spatele oc*ilor înc*i!i înţelesul lui 9!le"uit de vremuri ca un &an tătăresc:# 2i a!a mă în"ă!uram în somn. în care toate casele aveau acoperi! din ţigle !i *orn# -u aveam "raţi sau surori. pa(i!tile. în sunetul v$ntului care ţipă pe *orn. greoi. dar locul în care trăiam cu adevărat era la marginea pădurii. !i acele rădăcini ca"enii !i lacome. pa(i!ti de cuvinte# 7ealitatea cuvintelor înlătura înă&u!itoarele curţi dosnice. ca ni!te viermi.eea ce mă încon(ura n avea importanţă# Tot ce avea importanţă era "ăcut din cuvinte# 'veam pe strada 'mos vecini &ătr$ni. printre coli&ele. dar inima îmi era în vestul cel mai îndepărtat# ?au 9miază noaptele cel mai îndepărtat:. coli&e de cuvinte. "ierul ruginit întins peste casele de piatră. &alcoanele încărcate de ciu&ere !i s$rme de ru"e# . sunete pe care nu le am auzit nicic$nd. zăpada din pove!tile mamei mele !i din cărţile cu poze care se îngrămădeau pe măsuţa (oasă de la capul patului meu: eram în est.'mos +z ciupercile negre !i lic*enii. un v$nt care nu s ar putea apropia vreodată de casa noastră. *ornul pe care nu l am văzut altundeva dec$t în pozele din cărţile pentru copii. pe 221 . dar în"ăţi!area lor.

ca ni!te ur!i# Toată iarna dormeau !i numai c$nd venea vara "ăureau pluguri. ascuţeau tăi!uri !i ciocăneau la uneltele de metal# Intr o &ună zi Mi!a. pe unde puţine picioare de copil mai călcaseră. s a dus în ţinutul Tro!i&an# ' lipsit multe zile. matusalemicului 'leluiev# '!a cum pădurile de la Tel 'rza erau o sc*iţă ca vai de lume. adăpostul lingvisticelor păsări ale paradisului: Demult. dădeau la tocilă cuţite. ci a adus cu el o "emeie sur$zătoare.Poveste despre dragoste si întuneric l$ngă casa noastră era doar o imitaţie !tearsă. păro!i. (alnică. mure !i a"ine. Tanicica# 5ra tare "rumoasă. toată întinderea ţinuturilor îndepărtate !i multicolore ale lim&a(ului. trăiau trei "raţi "ierari. "ratele cel mare. "ără să !i aleagă cuvintele. a!tern$ndu mi în "aţă. din pove!tile pe care mi le spunea# %ntreaga realitate nu era dec$t o încercare zadarnică de a imita lumea cuvintelor# Iată povestea pe care mi a spus o mama despre acea "emeie !i "ierari. în ţinutul celor mai ad$nci văi. 'lio!a !i 'nto!a# 5rau toţi trei îndesaţi. potcoveau caii. a pădurii virgine. "ăcută de un diletant. într un oră!el lini!tit din Ţara 5nularia.ei doi "raţi mai mici ai lui Mi!a scr$!neau din dinţi !i tăceau 222 . nu găseai alta mai "rumoasă de a lungul !i de a latul 5nulariei# . !i c$nd s a întors nu era singur. Mi!a. de nepătruns# Lintea mamei mele era o amintire dezamăgitoare a ciupercilor !i "ructelor din pădure. Tania. "ără să se g$ndească la v$rsta mea "ragedă. în goliciunea lor. grosolană a realităţii în"iorătoare a &ătr$nului. pe nume Tatiana. ca o "eti!cană.

cuptorul. iar 'nto!a. 'nto!a. 'lio!a. !i a îngropat "ratele !i i a luat locul# . !i 'lio!a a luat o el pe Tanicica# Timp de !apte săptăm$ni "rumoasa Tanicica a "ost nevasta "ratelui săl&atic. "ratele cel tăcut. 'nto!a s a al&it deodată la "aţă !i apoi s a al&ăstrit. nicovala. Păi. lanţuri !i colaci de s$rmă# 2i iată că s a înt$mplat ca într o zi Mi!a să "ie împins în cuptor. dălţi. dar nici unul dintre ei n a cutezat să răm$nă acolo !apte săptăm$ni întregi# 2i Tanicica. încon(uraţi de &aroase.$nd au trecut !apte săptăm$ni. p$nă ce &ăr&atul era silit să !i co&oare privirea# ?au dacă se uita ea la unul dintre ei. "ierarii care vin pentru c$teva zile. s a înecat !i a murit# 2i din acea zi p$nă azi tineri "ierari rătăcitori din cele patru zări ale 5nulariei merg să locuiască în acea coli&ă. pe c$nd cei doi m$ncau o plăcintă cu ciuperci. p$nă ce &arosul s a prăvălit asupra lui !i i a strivit ţeasta. topoare. "iecare "ierar din cele patru zări ale 5nulariei !tie că Tanicicăi îi plac "ierarii care vin pentru o săptăm$nă. atunci acela dintre "raţi pe care îl aţintea se cutremura !i î!i apleca privirea# In coli&a "raţilor nu era dec$t o încăpere mare. !i "ratele tăcut. mai merge. !i în această încăpere locuiau Mi!a !i Tanicica. "ierarii care stau o zi !i o noapte. "oalele. 'lio!a. dar n a ră&dat niciodată un "ierar care uită să se scoale !i să !i vadă de drum# + săptăm$nă sau două *ai. dar !apte săptăm$ni. pră(ini. "ratele săl&atic.'mos +z toată ziulica# Dacă vreunul dintre ei se uita la ea. lucrează pentru ea pe (umătate dez&răcaţi. 223 . Tanicica asta r$dea în *o*ote.

adormise cu capul în poala mamei# Mirele "ugea 9 'm auzit povestea aceasta !i altele. 5vadarea din oroare.$nd 5p*raim Mussman avea treisprezece ani. o&osită după emoţia căsătoriei !i un pic ameţită de la îng*iţiturile de vin care i se dăduseră. de la mama !i. Hertz !i ?ara* Mussman.um să cuteze. acestui 5p*raim îi plăcea să se (oace cu roţi !i cu apă curgătoare# . a!a zice povestea "amilieiI. din apropierea ora!ului 7ovno. (N. aveau un "iu "rumos. în )craina. copila nevastă0. părinţii micuţei mirese s au ridicat să o ducă acasă. peste drum de casa ra&inului din satul Trope. c$nd eram t$năr.Poveste despre dragoste si întuneric .) 224 . mi a povestit acum mulţi ani ce s a înt$mplat la această nuntă# După ceremonie !i ospăţul care a avut loc seara. ?*ims*on !i Mic*ael Mussman# In 3757 am scris c$teva dintre amintirile din copilărie ale mătu!ii mele HaGa. !i micuţa. ?*ims*on Mussman. a "ost po"tită mai multă lume la un ospăţ. la culcare# 5ra de(a t$rziu. a. de la &unicii mei !i de la verii mamei. HaGa ?*apiro /care a primit numele &unicii ei. pe nume 5p*raim# %ncă din copilărie. în parte. !i de data aceasta 5p*raim a "ost cununat cu o copilă de doisprezece ani pe nume HaGa Du&a: în acea vreme &ăieţii erau căsătoriţi pe *$rtie. pu&licată în lim&a e&raică la Tel 'viv în 3779. la douăzeci de zile după &ar mitzva*. ca nu cumva să "ie luaţi în oastea ţarului !i apoi să nu i mai vadă ai lor niciodată# Mătu!a mea. care trăiau la începutul secolului al WlW lea în sătucul Trope sau Tripe. iar între 3775 !i >??3 am notat din c$nd în c$nd unele dintre multele lucruri pe care mi le a spus mătu!a ?onia# M a a(utat !i cartea vărului mamei. pe care vi le voi spune în paginile următoare.

. 2i atunci una din două: "ie îl lasă să !i ia mireasa. (uc$ndu se de a v aţi ascunselea cu micii lui colegi de !coală# '!a că oaspeţii s au ridicat să plece. după cum spune povestea. cele două "amilii au început să !i ia rămas &un !i părinţii mirelui i au spus "iului lor să se suie iute în căruţă ca să meargă acasă# -umai că t$nărul mire avea alte g$nduri: copilul 5p*raim s a oprit în mi(locul curţii. !i căsătoria să "ie anulată# 7a&inul. a !ovăit !i !i a dres glasul. ?e însurase sau nu cu ea după lege. contractul de căsătorie.e scria în Tora. ro!u !i transpirat. 5ra sau nu dreptul lui. nici măcar peste trei luni. !i în cele din urmă a o"tat din rărunc*i !i a *otăr$t că nu e nimic de 225 . a stat în prag "aţă în "aţă cu ra&inul z$m&itor !i s a apucat să citeze teCte din >i&lie.e spuneau Talmudul !i (uri!tii. le a întors spatele m$nios !i s a repezit peste drum. !i a pipăit mustaţa !i s a scărpinat de c$teva ori în cap. !i a smucit "avoriţii !i s a tras de &ar&ă.$nd oaspeţii care mai rămăseseră au iz&ucnit în r$s. în"oiat dintr odată ca un coco!el. a mormăit. Mis*na*.'mos +z de colo colo printre invitaţi. codurile de legi !i comentatori# 5ra limpede că &ăiatul î!i pregătise muniţia !i î!i "ăcuse &ine temele# I a cerut ra&inului să (udece pe loc pricina lui cu restul lumii !i să *otărască într un "el sau altul# . a &u&uit la u!a ra&inului. 5ra ea sau nu nevasta lui. ci c*iar aici !i acum# .*iar în seara asta# . "ie tre&uie să i dea înapoi 3etu&&a. a &ătut din picior !i !i a cerut cu încăpăţ$nare nevasta# -u peste trei ani.

din cauza ze"lemelelor !i r$n(etelor invitaţilor# . ţineau morţi! să zică.$t despre mama lui !i restul "amiliei. nec*ezaturi !i z&ierete# %ntre timp. a tre&uit să "ie v$r$tă aproape cu "orţa# ?e zice că u!a a "ost încuiată pe dina"ară# 'poi nunta!ii s au retras în v$r"ul picioarelor !i au petrecut restul nopţii !ez$nd în altă încăpere. printre "ornăieli neru!inate. la orele mici ale dimineţii.Poveste despre dragoste si întuneric "ăcut. au "ost siliţi să însoţească perec*ea de însurăţei acasă la părinţii lui# Mireasa a pl$ns tot drumul de "rică# Mama ei o ţinea str$ns îm&răţi!ată !i pl$ngea împreună cu ea# 2i mirele a pl$ns tot drumul. a "ost m$nată ca oile la în(ung*iere către camera nupţială improvizată în care. înc$ntaţi de scandal. înlăcrimată !i nedormită. des"ăt$ndu se cu rac*iu. la miezul nopţii. de ru!ine# Procesiunea nocturnă a durat o oră !i (umătate# 5ra o com&inaţie de alai "unerar înlăcrimat !i petrecere zgomotoasă. 226 . pentru că unii dintre participanţi. răcnind c$t îi ţineau &o(ocii. &ăiatul nu numai că era priceput la manevrarea teCtelor !i argumentelor. dar mai avea !i per"ectă dreptate: tinerei mirese nu i răm$nea altceva de "ăcut dec$t să l urmeze !i nu eCista nici o altă cale dec$t să i se supună lui# '!a că au trezit o pe micuţa mireasă !i. c$nd toate deli&erările s au înc*eiat. &ine cunoscuta glumă cu coco!elul !i puicuţa sau pe cea despre cum se &agă aţa în ac. !i ei au pl$ns pe tot drumul. pe t$nărul mire l a părăsit cura(ul !i a început să !i regrete victoria# 2i a!a t$năra perec*e zăpăcită.

lacuri !i cascade# Părinţii lui. Hertz !i ?ara* Mussman. cine !tie. pe care le diri(a prin curte. g$lcevitor !i totu!i niciodată "erm pe poziţie# 'vea tendinţa de a se prinde în "lecăreli care durau de dimineaţa p$nă seara# HaGa Du&a !i 5p*raim trăiau în sărăcie# Micuţa mireasă i a născut lui 5p*raim trei "ii !i două "iice# 5a a învăţat meseria de moa!ă !i in"irmieră la domiciliu# +&i!nuia să trateze "ără &ani pacienţii săraci. în vreme ce se străduiau să se consoleze unii pe ceilalţi# Dimineaţa. iar el s a întors la (oaca lui cu roţi !i ape curgătoare.$nd s a "ăcut mare. înarmate cu prosoape !i lig*ene. poate că mamele s au năpustit în odaie. neră&dătoare să a"le cum au supravieţuit odraslele lor încăierării !i ce vătămări !i au produs unul altuia# Dar după c$teva zile soţul !i soţia puteau "i văzuţi alerg$nd voio!i prin curte !i (uc$ndu se. pe ascuns# ' 227 . lene! !i m$nă spartă. au întreţinut t$năra perec*e p$nă la v$rsta de !aisprezece ani# Dest Dinder era denumirea în idi! din acea vreme a tinerelor perec*i care se &azează pe spri(inul părinţilor# . "ăc$nd p$raie. desculţi !i zgomoto!i# >a c*iar soţul a construit într un copac o căsuţă pentru păpu!ile nevestei.'mos +z &$nd ceai !i d$ rid gata rămă!iţele ospăţului. 5p*raim Mussman a com&inat pasiunea lui pentru roţi cu cea pentru ape curgătoare !i a "ăcut o moară în satul Trope# 7oata morii era înv$rtită de "orţa apei curgătoare# '"acerea lui n a "ost niciodată prosperă: era visător !i naiv ca un copil.

l$ngă 7udno. la "el ca precursoarea ei# . ca a unui ţăran "ăcător de minuni sau a unui mo!neag s"$nt de al ortodoc!ilor ru!i# 2i a!a se "ace că primul lui născut. &unicul meu. a devenit la v$rsta de doisprezece ani ucenic pe mo!ia 1il3ov. !i totu!i cu străinii a început treptat să se poarte ca un om care ascunde ad$nc în el mister !i s"inţenie# %n"ăţi!area lui sugera o oarecare în"umurare învăluită în umilinţă.Poveste despre dragoste si întuneric murit în "loarea v$rstei. pe l$ngă toate aceste calităţi. dat "iind că a crescut la moara tatălui său# Pro&a&il că mai avea el ceva.$t ai zice pe!te. -ap*tali Hertz. "ermecător !i amuzant !i.*ipe!ul 5p*raim s a însurat la iuţeală cu o copilă de !aisprezece ani pe nume tot HaGa. invoc$nd Tora !i toţi (uri!tii. de "tizie# ?tră&unica mea avea douăzeci !i !ase de ani c$nd a murit# . noua HaGa Mussman i a gonit din casa ei pe copiii vitregi# ?oţul ei cel sla& n a încercat să o oprească: părea să !i "i consumat întreaga porţie modestă de îndrăzneală !i *otăr$re într o singură acţiune. care aparţinea unei eCcentrice aristocrate necăsătorite. prinţesa 7avzova# %n trei patru ani prinţesa a descoperit că t$nărul evreu pe care îl căpătase practic pe degea&a era sprinten. ced$nd întotdeauna vrerii nevestelor. !tia !i c$te ceva despre măcinarea "ăinii. 228 . "ericit să se dea &ătut în "aţa oricui i se împotrivea. ager la minte. dreptul de a !i consuma căsătoria# Din acea noapte s$ngeroasă p$nă la s"$r!itul vieţii s a arătat ne*otăr$t: era &l$nd !i moale. în seara în care a &u&uit eroic la u!a ra&inului !i a cerut.

!i acea sensi&ilitate "aţă de ceilalţi care îi îngăduia să g*icească ce g$ndesc sau ce !i doresc# La !aptesprezece ani &unicul a(unsese adevăratul administrator al morii# /9'!a de repede a crescut în oc*ii prinţesei4 . roţi dinţate.onstantin ?emionovici ?teleţ3i. !i în acela!i timp pl$ngea de mila animalelor proaste. ?telets3i ăsta. cum îi zice. "urios. tactul !i empatia. !i îl nimicea4:0 2i a!a t$nărul evreu a învăţat să întreţină !i să repare ma!inăriile. Inginerul ăla. întocmai ca ?tep*enson# 'vea un "el de sc$nteie de geniu# Dar de îndată ce născocea un lucru. sisteme. să le plătească 229 . care avea !aisprezece ani# 8oarte repede &unicul meu !i a arătat talentele de organizator. inginerul . !i i l a dat ca a(utor pe Hertz Mussman. dar dădea mai departe în cal# Toată ziua născocea noi ma!inării. în dreptul cimitirului de la capătul străzii Du&ins3a. pl$ngea cu lacrimi c$t &o&ul de strugure. "ără copii# '!a că a *otăr$t să cumpere un teren la peri"eria ora!ului 7ovno.'mos +z care a st$rnit sentimentele materne în prinţesa sta"idită. ?teleţ3i.a în povestea aceea cu Iosi" cel drept din 5gipt !i aia. se m$nia. !i a construit o moară# ' încredinţat conducerea morii unuia dintre nepoţii !i mo!tenitorii ei. tot ce dregea s"ăr$ma iară!i c$nd se îm&ăta# 5ra un &eţivan cumplit4 încă mi l amintesc cum î!i &ătea calul. să se t$rguiască cu ţăranii care aduceau acolo gr$ul !i orzul. nu. Madam Poti"ar. datorită cărora era îndrăgit de toţi cei care îl înt$lneau.

a "ost cel care a "ăcut opianiţa# )neori o pierdea la cărţi# 'dică o pierdea pentru o noapte. muncitor !i am&iţios# 2i avea succes# Intre timp. în latină# .uno!tea pe de rost toate lucrările marilor "ilozo"i. !i o&i!nuia să um&le de unul singur 230 . spre deose&ire de lene!ul !i copilărosul său tată 5p*raim. să negocieze cu "urnizorii !i cu clienţii# '!a a devenit morar. î!i risipea averea pe danii către &iserici !i locurile s"inte# /9Iar într o zi a luat un ciocan !i !i a &ătut un cui în m$nă. 'ristotel. pline de simţire. pentru că voia să simtă eCact ce a simţit Isus# 2i atunci au venit !i au legat o. el era de!tept. o căpăta înapoi dimineaţa. ca tatăl său# %nsă. poezii at$t de "rumoase. . călătorea de la o mănăstire la alta în căutarea iluminării.onstantin ?teleţ3i. i au îngri(it m$na. nepotul prinţesei.Poveste despre dragoste si întuneric lucrătorilor salariile. ?teleţ3i. !i în seara următoare iar o pierdea#:0 2i a!a inginerul ?teleţ3i î!i îneca necazurile în vodcă !i în (ocul de cărţi# /9Dar scria !i poezii minunate. (elea ve!nic. pline de căinţă !i de milă4 ' scris c*iar !i un tratat "ilozo"ic. ?oloviev. s a scu"undat cu totul în &eţie după ce a primit averea mătu!ii# ?oţia lui. în amurgul vieţii sale. prinţesa 7avzova. Irina Matveievna. tăi"ăsuia în !oaptă cu Isus. "iul vizitiului# /92i ea era marepianiţa &eţivancă# Dar el. Dant. au ras o în cap !i au înc*is o pentru restul vieţii într o mănăstire de l$ngă Tuia#:0 Inginerul cel netre&nic. a "ugit cu 'nton. a devenit din ce în ce mai evlavioasă: nu se îm&răca dec$t în negru. î!i petrecea vremea cu rugăciuni !i posturi.

?teleţ3i l a "ăcut pe Hertz Mussman m$na sa dreaptă la moară. misterele ascunse ale iudaismului. scormonind prin gunoaie. ca un cer!etor li*nit#:0 Treptat. crearea lumii sau propriile idei originale despre îm&unătăţirea pădurilor.ur$nd a"acerea i s a eCtins !i printre alte ac*iziţii a îng*iţit !i micuţa moară a tatălui său# T$nărul proprietar de moară nu era supărat că "usese alungat din casa părintească# Dimpotrivă: l a iertat pe tatăl său. împodo&it cu o impresionantă &ar&ă al&ă !i lungă. cu vreo zece ani după ce "usese 9v$ndut ca ro&: prinţesei 7avzova. l a instalat la &irou. cum să dormi mai &ine. cum să păstrezi pove!tile din popor sau să ţi întăre!ti vederea prin mi(loace a"late în natură# Mama î!i amintea de &unicul ei 5p*raim ca de 231 .'mos +z prin pădure# . despre secretul longevităţii. ne"ăc$nd nimic: zilele îi treceau încet. a!a numitul 3ontora. iar în cele din urmă partener# .$nd &unicul a împlinit douăzeci !i trei de ani. se îm&răca uneori în zdrenţe !i rătăcea pe străzi în "aptul dimineţii.a să se în(osească. a cumpărat partea din moară a lui ?teleţ3i# . natura su"letului rus în comparaţie cu su"letul polon sau ucrainean.*ipe!ul 5p*raim a !ezut acolo mulţi ani. !i c*iar i a plătit un salariu lunar "rumu!el p$nă la s"$r!itul vieţii# . calm !i eCpansiv. care între timp reu!ise să a(ungă iară!i văduv. &$nd ceai !i st$nd la tai"asuri plăcute !i îndelungate cu "urnizorii !i agenţii care veneau la moară. îi plăcea să le ţină lecţii. apoi locţiitorul său.

care se revărsa maiestuos. datorită &ăr&ii lungi. în "elul în care !i l înc*ipuie pe Dumnezeu toţi copiii# Treptat a a(uns să apară în "aţa întregii lumi ca un s"$nt slav. !i spr$ncenelor groase !i al&e care îi dădeau o splendoare &i&lică# +c*ii lui al&a!tri străluceau ca ni!te iazuri în acest peisa( înzăpezit. să interpreteze visele. ca a unui pro"et. la optzeci !i cinci de ani. copilăresc# 9>unicul 5p*raim arăta întocmai ca Dumnezeu# 1reau să spun. iar m$inile îi erau moi !i calde# /9Dar eu:. să peroreze despre morală. ca zăpada. un ţăran "ăcător de minuni. cu satis"acţie nu prea &ine ascunsă.*ipul lui îi părea su&lim. 9eram cea pe care o iu&ea cel mai mult dintre toţi nepoţii lui4 5ram pre"erata lui4 'sta pentru că eram o micuţă 232 . să "acă acte de smerenie !i să compătimească# De dimineaţa p$nă seara !edea la masa de lucru din &iroul de la moară. c$t e ziua de mare# %ntotdeauna răsp$ndea o aromă scumpă.Poveste despre dragoste si întuneric o impunătoare "igură patriar*ală# . !i pur !i simplu compătimea# %n a"ară de asta nu mai "ăcea nimic. a spus mătu!a mea ?onia. să g*icească viitorul.răciun#: 5p*raim Mussman trecuse de cincizeci de ani c$nd a devenit la "el de impresionant ca un &ătr$n înţelept oarecum ne&ulos# 5ra din ce în ce mai puţin în stare să "acă deose&irea între un om al lui Dumnezeu !i Dumnezeu însu!i# %ncepuse să citească g$ndurile. să dea iertăciune. ceva între imaginea &ătr$nului Tolstoi !i Mo! . cu un pa*ar de ceai. cu un z$m&et "ericit.

ca o micuţă "ranţuzoaică. la "el ca Dumnezeul din povestirile populare *asidice. !i întotdeauna aveam destulă ră&dare să ascult toate nimicurile pe care o&i!nuia să le toarne# 2i. ţăranilor recunoscători. mi au pus numele mamei lui# De aceea &unicul mă iu&ea cel mai mult pe mine. în clipa în care &unicul 5p*raim intra în încăpere# . ama&il. !i uneori îmi zicea KmăicuţăL4:0 5ra lini!tit !i cu "ire pa!nică# )n &ăr&at &l$nd. de "apt. după ce le g*icea viitorul !i îi procopsea cu o predică 233 .*iar !i portretele de pe pereţi începea să z$m&ească în clipa în care &unicul 5p*raim intra în încăpere4:0 Din "ericire pentru el. "ermecător. !i a!a de emotiv. era a!a de dulce !i cu capul în nori. -ap*tali Hertz. dar oamenilor le plăcea să se uite la el datorită z$m&etului amuzat. cel mai mărunt lucru îi umplea oc*ii de lacrimi# 2i c$nd eram copilită !edeam ore în !ir în poala lui. copilăresc. !i !tiam cum să l răsucesc după degetul meu mic. mare "lecar. orice "ată putea răsuci după degetul ei mic capul lui "rumos. vr$nd nevr$nd. mai presus de toate. plină de coc*etărie. a!a de copilăros. îl iu&ea din tot su"letul !i întotdeauna îl ierta sau se pre"ăcea că n a o&servat c$nd el încurca socotelile sau desc*idea "ără permisiune cutia cu &ani din &irou !i lua c$teva &ancnote pe care le înm$na. "iul său. cu toate că. tot pieptăn$ndu i &ar&a minunată. ce plutea ve!nic pe c*ipul lui z&$rcit# /9>unicul 5p*raim era a!a: în clipa în care te uitai la el începeai să z$m&e!ti !i tu4 Toată lumea începeau să z$m&ească.'mos +z 3rasaviţa.

desc*iz$nd "iliale ici !i colo. cu un salariu cuviincios. AennG. La urma urmei. poate că un pic sla& la minte la &ătr$neţe /care a început pe la cincizeci de ani0# )neori îi o"erea "iului său tot soiul de s"aturi !i sugestii pentru îm&unătăţirea !i eCtinderea a"acerii. se uita la socoteli cu g$ndurile aiurea. ?*ims*on. surorilor !i altor neamuriF 234 . c*iar dacă era "oarte simplu4 Dar ce altă alegere ar "i avut AennG. ca !i pe @as*a al lui AennG.*ina /pe care o numea Ditai0# De o&icei stăteau a!a la taclale c$te !apte opt ore# 8iul lui îi "ăcea întotdeauna pe plac# . privind pe "ereastră. !i p$nă la urmă a iz&utit să o mărite !i pe ea /9eu un t$mplar. ci stătea cu ei la tai"asuri plăcute despre averea "amiliei 7ot*sc*ild sau despre cumplitele greutăţi ale vieţii culilor din . -ap*tali Hertz a eCtins a"acerea. !i o"erea alte s"aturi# >ea pa*ar după pa*ar de ceai. avea aproape patruzeci de ani4:0# L a anga(at pe nepotul lui. iar dacă străinii îl luau drept !e"ul cel mare nu i corecta. c*iar se vedea pe sine în ultimii ani de viaţă ca un "el de 'totputernicul# 5ra umil. prudenţă !i ră&dare. dar !i arogant. c$!tig$nd ni!te &ani# 2i a căsătorit o soră. !i a împră!tiat generozitatea asupra tuturor "raţilor. ?ara*. dar de cele mai multe ori după o oră sau două uita ce a zis. @as*a4 )n &ăiat drăguţ.u înţelepciune. t$mplarul.Poveste despre dragoste si întuneric moralizatoare# Eile în !ir &ătr$nul !edea în &irou. a luat o la el pe cealaltă. urmărind mulţumit cum lucrează moara "iului său# Poate că. dat "iind că arăta 9întocmai ca Dumnezeu:.

!i pisicile. 9vicleană ca !apte negustori:. la douăzeci !i unu de ani. -ap*tali Hertz Mussman s a însurat cu Itta 6edalievna ?c*uster. nepoata lui ?onia !i l amintea ca pe un &ăr&at morocănos !i îndesat. !i i se adresau cu 6ertz @e"removici /Hertz. cu lim&a ascuţită. !i a desc*is "iliale c*iar !i la Diev. Itta. &unica mea.$t despre stră&unicul 6edalia*.'mos +z a"acerea prospera. &unicul !i a eCtins a"acerea !i mai mult. "iica năzuroasă a lui 6edalia* ?c*uster !i a soţiei lui. s a purtat întotdeauna ca o "emeie cu care viaţa nu a "ost at$t de &ună cum ar "i meritat# ' "ost "rumoasă 235 . Moscova !i Peters&urg# %n HI0I sau HIH0. de&ord$nd de po"te# >ar&a îi era neagră !i neîngri(ită. !i că urletul lui era ca *odorogeala unor &utoaie care se rostogolesc# /Dar animalele îl înspăim$ntau de moarte. un t$năr aristocrat scăpătat.u a(utorul lui. iar purtarea zgomotoasă !i despotică# ?e spunea că poate r$g$i at$t de tare înc$t "ăcea să se zguduie geamurile. ca să umple perniţe cu ele# Tăia cu un cuţit "iecare &ucăţică de za*ăr în patru cu&uleţe egale#:0 . cu un al !aselea simţ pentru intrigile din sat. &a c*iar !i iezii !i viţeii#0 8iica lor. care su"erea de ulcer# . cu pălăria apăsată pe piept. lacomă de &ani !i de putere !i cumplit de mesc*ină# /9?e spune că str$ngea întotdeauna !uviţele de păr care cădeau la "rizer. !i clienţii ucraineni !i ru!i se înclinau cu respect în "aţa lui. "iul lui 5p*raim0# 'vea c*iar !i un a(utor rus. !i c$inii. Pearl /născută 6i&or0# Despre stră&unica Pearl am a"lat de la mătu!a HaGa că era o "emeie dură.

str$m&$nd din &uze# >unicii mei din partea mamei erau disperat de deose&iţi !i departe unul de celălalt. putea să se poarte cu o cruzime politicoasă# . să i "acem curte# In acela!i timp. reţinere !i politeţe reciprocă. !i totu!i disperarea asta era ţinută întotdeauna su& lacăt# -imeni din "amilia mea nu vor&ea despre ea !i dacă am reu!it vreodată să o simt în copilărie. să ne lăsăm captivaţi de "armecul ei. vreme de !aizeci !i cinci de ani plini de insulte. umilinţe. HaGa. 8ania !i ?onia. deprimant de vulgară !i de despotică# . ru!ine.ele trei "iice ale lor. cu scr$!nete din dinţi. !i se pare că a "ost corcolită# Domnea cu m$nă de "ier asupra celor trei "iice ale ei !i totu!i se purta ca !i cum ar "i vrut ca ele să o trateze ca pe o soră mai mică sau ca pe o copilită dulce# . au căutat mi(loacele prin care să aline su"erinţa din căsnicia părinţilor lor# Toate trei luau "ără !ovăială partea tatălui împotriva mamei# Toate trei î!i dispreţuiau mama !i se temeau de eaF le era ru!ine cu ea !i o considerau o persoană care &agă z$zanie.Poveste despre dragoste si întuneric în tinereţe !i a avut mulţi adoratori. era ca izul sla& de carne perpelită de cealaltă parte a peretelui# .$nd se luau la *arţă. nedreptăţi.ăsătoria dintre Itta !i Hertz Mussman a durat.*iar !i la &ătr$neţe a continuat să !i răs"eţe nepoţii cu tot soiul de mici &ac!i!uri !i gesturi pline de coc*etărie. ca !i cum ne ar "i implorat să ne agităm în (urul ei. se acuzau una pe cealaltă: 9)ită te la tine4 'i a(uns întocmai ca maman4: 236 . armistiţii.

cu vocea caldă !i mo!tenise oc*ii tatălui său. mătu!a HaGa a iz&utit în cele din urmă să !i despartă părinţii. !i ea însă!i îm&ătr$nise. mătu!a H$Ga îmi spusese eCact acela!i lucru despre sora ei ?onia#0 'devărul este că toate trei surorile Mussman. de la s"$r!itul anilor . duc$ndu !i tatăl la o casă pentru &ătr$ni din 6ivataGim !i mama într o clinică din apropiere de -es TsiGona# ' "ăcut asta în ciuda protestelor mătu!ii ?onia.'mos +z Doar c$nd părinţii ei erau de(a &ătr$ni. citind printre r$nduri.$nd vor&ea cu tine aveai impresia că îţi putea cerceta ad$ncurile su"letului. îi ziceam Papa0 era un &ăr&at "ascinant. pricep$nd pe dată ce ai spus !i de ce a i spus o. care credea că o ast"el de despărţire silită e complet gre!ită# Dar pe atunci dez&inarea dintre cele două mătu!i ale mele a(unsese oricum la culme# -u !i au spus nici un cuvinţel timp de aproape treizeci de ani. că are o grămadă de lucruri să i ierte:# . în HI8I# /Mătu!a ?onia a mers la înmorm$ntarea surorii ei. de un al&astru desc*is. patern. "iicele.u un an înaintea morţii. ginerii !i nepoţii. &un la inimă# 5ra oac*e!. "iecare în "elul ei. -ap*tali Hertz /căruia cu toţii. !i totodată deslu!ind ce anume încercai zadarnic să i ascunzi# )neori îţi arunca pe nea!teptate un z$m&et maliţios. unde ne a spus cu tristeţe: 9+ iert pentru toate# 2i mă rog în inima mea să o ierte !i Dumnezeu !i n o să "ie trea&ă u!oară pentru 5l. &l$nd. aproape însoţit de un semn cu 237 . erau îndrăgostite de tatăl lor# >unicul meu.P0 p$nă la moartea mătu!ii HaGa. acei oc*i ageri care ascundeau un sur$s# .

e înseamnă eCpresia asta. manipulări "alse. stăp$nii creaţiunii# '!a că. Poate că între pomul vieţii !i cel al cunoa!terii mai cre!tea unul în grădina raiului. în!elătorii. : cugeta el în idi!# 9-ici un animal nu e rău# -ici un animal nu e în stare să "acă rău# 'nimalele nu au inventat încă răul# 5l e monopolul nostru. revendicări !i pretenţii# Pentru toate acestea te ierta cu acea um&ră de z$m&et maliţios. pre"ăcătorii. după părerea lui Papa. Ticălosul ăla de !arpe a în!elat o pe 5va. practic toţi oamenii merită îndurare !i cele mai multe dintre "aptele lor merită să "ie iertate. "arse. i a (urat 238 . !i unul altuia. un pom otrăvitor. la urma urmei. . inclusiv diverse uneltiri. pomul răului /pomul cu ris*es îi zicea el în idi!0 !i din acesta am m$ncat. care în general se termină prost# Toate drumurile duc la su"erinţă# Prin urmare. poate că am m$ncat alt măr din grădina raiului. pentru că. un om nu e dec$t un om# 5l credea că toţi oamenii sunt copii nec*i&zuiţi. din gre!eală. "iind cu toţii prin!i într o comedie grosolană !i "ără s"$r!it. ce dacă# ?ingurele lucruri care puneau la grea încercare îngăduinţa amuzată a lui Papa erau actele de cruzime# De acestea avea oroare# +c*ii lui al&a!tri !i veseli se înnorau c$nd auzea de "apte rele# 9)n animal rău. despre care nu se vor&e!te în scriptură. la urma urmei. care !i au provocat mare dezamăgire !i su"erinţă lor în!i!i.Poveste despre dragoste si întuneric oc*iul. în vreme ce el însu!i era sting*erit din cauza ta. dar te ierta. de parcă ar "i zis /în idi!0: -u. ca !i cum voia să te "acă să te simţi un pic sting*erit.

. !i oamenii sunt unul pentru celălalt iadul# )n strop de îndurare. ci te molipse!ti de ea ca de o &oală.um se poate eCplica asta. între ce !i ce tre&uie să aleagă oamenii în "iecare minut al zilei. 6enerozitate sau mesc*inărie# +rice copil o !tie. dacă ne am "i mulţumit cu pomul vieţii !i cu cel al cunoa!terii. cu vocea sa înceată. !i oamenii găsesc unul în celălalt raiul# 'm zis un strop de îndurare !i generozitate. toată lumea vor&e!te întotdeauna de iu&ire.'mos +z că era cu adevărat pomul cunoa!terii.u siguranţă că totul e înăuntru# In casele noastre# Poţi găsi iad !i rai în "iecare odaie# %n spatele "iecărei u!i# ?u& "iecare pătură du&lă# '!a este# )n strop de răutate. iu&ire. !i totu!i răutatea nu se mai isprăve!te# . iu&irea. dar de "apt a dus o la pomul cu ris*es# Poate că. ce anume alegem. caldă. nu am "i "ost izgoniţi din rai. .e e raiul. n am zis iu&ire: nu prea cred în iu&irea universală# Iu&irea tuturor pentru toţi poate că ar tre&ui să lăsăm asta în seama lui Isus# Iu&irea e cu totul altceva# -u are nimic de a "ace cu generozitatea cu îndurarea# Dimpotrivă# Iu&irea este un amestec ciudat de contrarii. ceea ce Aean Paul ?artre avea să descopere după mulţi ani: 9Dar ce e iadul. ?e pare că ni se trage de la mărul pe care l am m$ncat atunci: am m$ncat 239 . cu oc*ii care î!i recăpătaseră al&astrul lor voios !i sclipitor. e!ti prins în ea ca într o nenorocire# '!adar. continua să eCplice. dar iu&irea nu e ceva ce alegi. !i în idi!ul lui pitoresc. o îm&inare de egoism eCtrem !i dăruire deplină# )n paradoC4 %n plus. : 2i apoi. sonor.

în germană 7oOno0. palatul Lu&omirs3i !i mai multe &iserici catolice !i ortodoCe. cu c$teva clădiri o"iciale în stil neoclasic !i o "aţadă aproape neîntreruptă de &locuri cu două eta(e. care uneori tremurau !i se unduiau în v$nt# Tăcerea c$mpurilor era s"$!iată din c$nd în c$nd de !uieratul unei locomotive# )neori se auzeau tinerele ţărănci ucrainene c$nt$nd prin grădini# De departe. în care locuia clasa de mi(loc# )n !ir de prăvălioare ocupa parterul acestor case de 240 . ici !i colo arcuind în sus c$te o colină. polonezi. dintre care una avea două clopotniţe# %nainte de cel de al Doilea 7ăz&oi Mondial ora!ul se m$ndrea cu vreo !aizeci de mii de locuitori. !i pe vremea ru!ilor încă mai era un lac "rumos. cu &alcoane din "ier "or(at. iar restul erau ucraineni. a crescut în (urul palatelor !i parcurilor încon(urate cu !anţuri cu apă ale "amiliei princiare Lu&omirs3i# 7$ul )ste tăia ora!ul de la sud la nord# %ntre r$u !i mla!tină se a"la cetatea. cu le&ede# +rizontul ora!ului 7ovno era "ormat de cetate. c$ntecul lor suna ca o t$nguire# . dintre care ma(oritatea erau evrei. un important nod de cale "erată.$mpii netede !i largi se întindeau c$t vedeai cu oc*ii. împestriţate cu mla!tini !i păduri# %n ora! erau trei sau patru străzi 9europene:.Poveste despre dragoste si întuneric un măr otrăvit:# +ra!ul 7ovno /în polonă 7ovne. pă!uni !i lanuri de gr$u !i de secară. &răzdate de r$uri !i &ălţi. ru!i !i o m$nă de ce*i !i nemţi# 'lte c$teva mii de evrei locuiau în ora!ele !i satele din prea(mă# ?atele erau încon(urate de livezi !i grădini de zarzavat.

(oase !i late. 3756# 2colile Tar&ut* erau sioniste !i laice 241 . cu at$t mai puternică devenea atracţia laicismului !i a culturii neevreie!tiH0# %n "iecare seară.20 !i . Lu&lin !i 1ar!ovia# Duminica !i de săr&ătorile cre!tine &ăteau toate clopotele# Iernile erau întunecate !i cu zăpadă din &el!ug. în anii . !tiinţă !i educaţie a adulţilor# . cu pereţi gro!i !i stre!ini late. eCpresul de noapte pleca din staţia 7ovno către Edol&unoOo. cu at$t se întăreau sionismul !i educaţia evreiască. unele în"undate în păm$nt p$nă la "erestre !i cu iar&ă crescută pe acoperi!# %n HIHI Tar&ut*.20 !i . Ierusalim. zece sau douăsprezece partide politice evreie!ti se luptau "renetic între ele !i în"loreau clu&uri de literatură e&raică.<0. o !coală primară !i c$teva grădiniţe# Mama !i surorile ei au "ost educate în !colile Tar&ut*# In anii . !u&rede# De cum coteai pe una dintre aceste străzi lăturalnice erai încon(urat de case slave. încon(urate de loturi mici de păm$nt !i de nenumărate coli&e de lemn dărăpănate. o organizaţie educativă evreiască a desc*is la 7ovno un liceu.<0 la 7ovno se tipăreau ziare în e&raică !i idi!. !i în acela!i timp /"ără să "ie o contradicţie0. iar vara cădeau ploi calde# Proprietarul 10 /ena'em (ele'rter. !iceul evreiesc Carbut' din %ovno (în e&raică). la ora zece "iC.'mos +z negustori# %nsă cele mai multe dintre străzile lăturalnice erau ni!te uliţe neîngri(iteF erau noroioase iarna !i pră"oase vara# Din loc în loc erau mărginite de pava(e din lemn. Lvov.u c$t se ampli"ica antisemitismul în Polonia. iudaism.

care ză&ovea un pic la s"$r!itul cuvintelor. pe H< iulie HI=2# Mama îmi vor&ea uneori.ei din "amilia TOisc*or erau artizani renumiţi# 8amilia ?trauc* "ăcea săpun# 8amilia 6endel&erg arenda păduri# 8amilia ?tein&erg avea o "a&rică de c*i&rituri# %n iunie HI=H nemţii au cucerit 7ovno ul de la sovietici. aurărie !i argintărie.*irurgul !e" al spitalului era un evreu. ucenici. imprimerie. X !i 8 noiem&rie HI=H. &ăcănie. comerţ !i &ănci# )nii dintre tinerii evrei erau împin!i de con!tiinţa lor socială să se alăture proletariatului. nostalgic. se ocupau de teCtile !i &unuri casnice. pe care rivalii îl porecliseră ?egal -e&unul# )nul dintre colegi i lui de la spital era c*irurgul ortoped Aosep* Dope(3a.Poveste despre dragoste si întuneric cinematogra"ului din 7ovno era un neamţ pe nume >randt# )nul dintre "armaci!ti era un ce* pe nume Ma*ace3# . cu "ăină. muncitori cu ziua# 8amilia Pisiu3 avea o "a&rică de &ere# . care ocupaseră ora!ul cu doi ani înainte# %n două zile. despre acel 7ovno pe care îl lăsase în urmă# %n !ase !apte propoziţii îmi zugrăvea un ta&lou# 'm am$nat în repetate r$nduri să merg 242 . galanterie.inci mii dintre supravieţuitori au "ost uci!i mai t$rziu. un în"lăcărat sionist revizionist# Mos*e 7oten&erg !i ?imc*a Hertz Ma(a"it erau ra&inii ora!ului# 5vreii se ocupau de a"aceri cu lemn !i cereale. ca lucrători în imprimerii. îm&răcăminte. doctorul ?egal. pielărie. cu vocea ei lini!tită. nemţii !i cola&oratorii lor au ucis peste douăzeci !i trei de mii dintre evreii din ora!# .

de departe. dar !i "ascinant. care slu(ea de atelier. o rusoaică aristocrată "ără un &an în pungă. cramă !i depozit de mirosuri puternice: un amestec ciudat. n a avut copiiF locuia într o casă mare. unt. Tasia. erau îng*esuite grămezi de o&iecte vec*i din argint. în spatele u!ilor lustruite. la numărul H=# Trăia acolo cu o singură servitoare !i "etiţa acesteia. porţelan !i cristal# Mai aveau un pat lat. ca ta&loul pe care mi l a dat mama să nu tre&uiască să "acă loc altora# 5Ccentricul primar al ora!ului 7ovno din al doilea deceniu al secolului WW. sau 'nastasia ?erg*eievna.asa avea un singur eta( spaţios. magazie. un pic înspăim$ntător. cămară. din ma*on sculptat cu "lori !i alte ornamente# In ea. în care se pare că dormeau toate trei# . în spatele unei draperii# . însă dedesu&t era un &eci uria!.'mos +z la 7ovno. Le&edevs3i. &rodate. pe strada Du&ins3a. Liu&ova -i3iticina. !i -ina. sau 'ntonina >oleslavovna# Toate trei trăiau îng*esuite într o cămăruţă a"lată c*iar la capătul unui coridor. cu o grădină de "lori !i una de zarzavat !i livadă. 243 .ele trei &oieroaice împărţeau acest spaţiu cu o splendidă piesă de mo&ilier din secolul al W1III lea. care pretindea că ar "i înrudită întru c$tva. de mirosuri de "ructe uscate. împodo&it cu perniţe colorate. cu "amilia domnitoare a 7omanovilor# Trăia în casa lui Le&edevs3i împreună cu cele două "iice de la doi soţi. încon(urată de mai mult de un acru de teren. despre care se zvonea că ar "i a lui# Mai era !i o rudă îndepărtată de a lui.

înc$t !i acum. Itta. dacă înc*id oc*ii co&or în el !i trag în piept amestecul lui ameţitor de mirosuri# In HI20. ce păreau să ad$ncească întunericul în loc să l alunge# Din povestirile mamei am a(uns să cunosc at$t de &ine &eciul. primarul Le&edevs3i a căzut în dizgraţie !i a "ost mazilit# ?uccesorul lui a "ost un t$r$ie &r$u grosolan !i &eţiv. era un antisemit "eroce# . precum !i izuri de mucegai !i putreziciune# + mică desc*izătură din apropierea tavanului lăsa să pătrundă raze de soare piezi!e. la puţină vreme după ce trupele poloneze ale mare!alului Pilsuds3i au cucerit de la ru!i 7ovno ul !i tot vestul )crainei. născută în HIHH. !i ultima născută. născută după doi ani. c$nd scriu acestea. &utoaie cu varză !i castraveţi muraţi !i tot soiul de mirodenii. cea mai mare. ?ara*. sau 8ania. proprietarul de moară -ap*tali Hertz Mussman# ? a mutat acolo cu soţia lui. !i mirosuri de gudron. mai multe "eluri de dulceaţă. 7iv3a8eiga. în saci !i în ciu&ere.Poveste despre dragoste si întuneric c$rnaţi. în care (uca pra"ul. smoală. care a venit pe lume în HIHM# . care. al cărei nume a 244 . pe nume >o(ars3i. după cum mi s a spus. căr&une !i lemne de "oc. HaGa.asa. miere. para"ină. cereale. &ere. colac peste pupăză. iar de a curmezi!ul &eciului sp$nzurau !iraguri de "ructe uscate !i erau mai multe "eluri de seminţe uscate. încă mai eCistă# Pe o parte a străzii Du&ins3a.asa lui Le&edevs3i din strada Du&ins3a a "ost cumpărată la un preţ &un de &unicul meu. povidlo. !i cele trei "iice. sau -GusGa. varinnie. sau ?onia.

Wenietci3a. Dora. amestecat uneori cu mirosuri de spălat sau de copt. mare. de p$ine proaspătă. a"lată în partea din "aţă a casei. aristocrata scăpătată Liu&a. &iscuiţi !i plăcinte !i aromele de m$ncăruri "oarte condimentate care adiau dinspre &ucătăriile caselor# %n casa aceea mare. trăia un colonel /pol3ovni30 polonez pe nume Aan Ea3rzeOs3i# 5ra un &ăr&at lăudăros. pră(ituri. cu "ata ei. dincolo de draperia grea. împreună cu "iicele ei Tasia !i -inaF toate trei erau "oarte sla&e. 9ca un c$rd de păuni:# %ntr o cameră luminoasă. Dora. pentru care plătea lunar c*irie. !i întotdeauna îm&răcate "oarte îngri(it. viril.'mos +z "ost sc*im&at de polonezi în strada DazarmoOa /. continuau să trăiască di"eriţi locatari pe care Mussmanii îi 9mo!teniseră: de la Le&edevs3i# Pe Papa nu l a lăsat inima să i dea a"ară# '!a că &ătr$na servitoare. cu 245 . se a"lau vilele celor mai &ogaţi locuitori ai ora!ului. pretinz$nd în continuare că se trage oarecum din "amilia imperială. drepte !i m$ndre. par"umul grădinilor !i livezilor umplea strada.azărmii0. Wenia Dimitrievna. locuia în continuare în spatele &ucătăriei. "ără patronimic# Iar la capătul coridorului. în vreme ce latura cealaltă era ocupată de localurile armatei /3azarmG0# Primăvara. care poate că era sau poate că nu era zămislită de Le&edevs3i însu!iF toţi îi spuneau simplu. Liu&ova -i3iticina. lene! !i sentimental care trecuse de cincizeci de ani. voinic. cu numeroasele ei odăi. a rămas netul&urată în spaţiul ei micuţ. !i care era numită Da&inett.

c$rnaţi. venea uneori să (oace cărţi cu colonelul în retragere Ea3rzeOs3i# >eau împreună !i "umau 9p$nă ce aerul se înnegrea:# 2i pe măsură ce treceau orele. &iscuiţi !i nuci# De "iecare dată le transmitea respectuos rugămintea stăp$nei casei de a vor&i mai încet.$nd venea primarul.Poveste despre dragoste si întuneric umeri laţi !i deloc ur$t# 8etele i se adresau cu pane pol3ovni3# %n "iecare vineri Itta Mussman o trimitea pe una dintre "iicele ei cu o tavă de pră(ituri cu mac "rumos mirositoare. a&ia scoase din cuptorF ea tre&uia să ciocănească politicos la u!a lui pan pol3ovni3.e îi răspundeau domnii &ătr$nei servitoare nu vom !ti niciodată. pentru că are 9o cumplită durere de cap:# . uneori pe spate sau pe umărF le numea pe toate ţigan3a /ţigăncu!ă0 !i îi (ura "iecăreia că o să o a!tepte credincios !i n o să se însoare cu nimeni altcineva dec$t cu ea. c$nd o să "ie destul de mare# >o(ars3i. vocile lor erau din ce în ce mai groase !i mai răgu!ite. iar r$sul lor răsunător se umplea de gro*ăieli !i *orcăieli# . pentru că era 9surdă ca zece pereţi: /alteori ziceau 9surdă ca Dumnezeu 246 . primarul antisemit care îl înlocuise pe Le&edevs3i.olonelul se apleca !i o m$ng$ia pe copilă pe păr. "etele erau trimise în spatele casei sau în grădină. ca nu cumva urec*ile lor să prindă vor&e care nu se cuvine să "ie auzite de domni!oarele &ine crescute# Din c$nd în c$nd servitoarea le ducea &ăr&aţilor ceai "ier&inte. *eringi sau o tavă cu compot. să "acă o plecăciune !i să i ureze ?*a&&at "ericit în numele întregii "amilii# .

Dumnezeul meu:. într o duminică devreme. a reu!it prin întuneric să lovească un porum&el. s a împu!cat în coapsă. întristat de tragedia istorică a poporului său. a tras de două ori în candela&ru. trist din cauza purcelu!ului celui drăgăla! pe care vecinul l a &ătut cu parul p$nă l a omor$t. m$*nit de soarta amară a păsărilor c$ntătoare la sosirea iernii.'mos +z 'totputernicul:0# 5a î!i "ăcea cruce cu smerenie. declama în latina lui poloneză. netre&nică: 9Doamne. pe care l au găsit dimineaţa rănit. de su"erinţa lui Isus ţintuit pe cruce. !i îngrozitor de trist din cauza unei "ete. sau în vreun "el misterios. înainte de revărsarea zorilor. care erau persecutaţi de cincizeci de generaţii !i încă nu a(unseseră la lumină. pe care o lăsase c$ndva să plece de l$ngă el. era întristat de propria viaţă. dar încă viu# 'poi. care se scurgea "ără vreun rost. 1asilisa. !i cu ultimul glonţ !i a s"ăr$mat "runtea !i a murit# 5ra un &ăr&at gure! !i sentimental. colonelul Ea3rzeOs3i s a *otăr$t să !i încerce pistolul# Mai înt$i a tras în grădină. dormind du!i. era "oarte întristat c*iar !i din cauza evreilor. 2i de ce Ţi ai întors c*ipul de 247 . acum mulţi ani. lucru pentru care mereu î!i &lestema prostia !i viaţa goală. c$nd toţi cei din casă erau încă în pat. din cine !tie ce motiv. 9de ce Ţi ai întors c*ipul de la mine. a tras în sticla de vin de pe masa lui. dar nu l a nimerit. prin "ereastra înc*isă# Din înt$mplare. "oarte sincerF adesea se pornea să c$nte sau să pl$ngă. se înclina !i părăsea odaia t$r$ndu !i picioarele o&osite !i îndurerate# 2i odată.

cine !tie. Poate că. 9nu !tie nimic despre altcineva# -ici măcar despre vecinul de alături# -ici măcar despre cel cu care e!ti căsătorit# ?au despre o rudă sau copilul său# '&solut nimic# -ici c*iar despre noi în!ine# -u !tim nimic# 2i dacă ne înc*ipuim uneori. de la sticla care "usese s"ăr$mată. odaia din "aţă era goală. scris într o polonă destul de rudimentară de o m$nă de "emeie. e !i mai rău. a spus mama. î!i amintea mătu!a HaGa. de "apt. dacă ne g$ndim mai &ine. iar c$nd s au întors. pitit într o crăpătură a !i"onierului. prin livadă !i pe poarta gra(dului. a mai stăruit c$teva zile# Q 2i odată "ata care avea să "ie mama mea a găsit acolo un &ilet. : 248 .u toate că. pentru că e mai &ine să trăie!ti "ără să !tii nimi c dec$t să trăie!ti în gre!eală# . : In acea dimineaţă le au scos pe cele trei "ete din casă pe u!a din spate. su& care autoarea desenase două &uze pline. pentru o clipă. întinse pentru o sărutare# 9-imeni:. în care cineva îi scria preascumpului ei lupi!or ca să i spună că în toată viaţa ei nu a înt$lnit un &ăr&at mai &un sau mai generos dec$t el !i că ea nu e vrednică nici să i sărute tălpile# Mica 8ania a o&servat două gre!eli de ortogra"ie în polonă # >iletul era semnat cu litera -. că totu!i !tim ceva. curăţată !i pusă în r$nduială !i aerisită !i toate lucrurile colonelului "useseră îndesate în saci !i duse de acolo# Doar un miros de vin. e mult mai u!or să trăie!ti în gre!eală dec$t în întuneric.Poveste despre dragoste si întuneric la noi toţi.

că îţi înc*ipuiai că pro&a&il se linge singură c$nd n o vede nimeni# Tranda"irii cre!teau pe două straturi rotunde încon(urate de pietre mici sau cărămizi a!ezate o&lic !i date cu var. "ăceam din petalele lor un "el de 3on"itura. "ostă Du&ins3a. cărora le ziceţi acum margarete# 2i erau tu"e de tranda"iri. căreia i se zicea 2osse(na. roGoci3i. mai înt$i traversezi grădiniţa din "aţă. se încruci!a cu strada principală din 7ovno. o dulceaţă at$t de dulce !i de aromată. îngri(ite /9!i îmi amintesc încă o anumită tu"ă de pe st$nga. curat !i ordonat.$nd te apropii de casă dinspre stradă. ca"enie. întunecat. cu prea multă mo&ilă.'mos +z Din apartamentul ei cu două camere. cu o&loanele ve!nic înc*ise. însă după venirea polonezilor a "ost re&otezată . înă&u!itor. îmi poveste!te mătu!a ?onia. precis !i amănunţit. strada 9Trei Mai:. care avea un miros "oarte puternic !i deose&it de picant. numită palisadni3. în cinstea zilei naţionale a Poloniei# . mătu!a ?onia mă duce să văd vila din cartierul Vol(a de la nord vestul ora!ului 7ovno# ?trada DazarmoOa. !i de aceea îi ziceam TîndrăgostitaU###:0# 2i erau "lori numite margarit3i. cu tu"ele ei de iasomie. cu tot soiul de podoa&e !i 249 .zecziego Ma(a. a!a înc$t arătau ca un !ir de le&ede al&e ca zăpada care se reazemă una de alta# Dincolo de aceste tu"e aveam o &ăncuţă verde !i l$ngă ea coteai la st$nga către intrarea principală: erau patru sau cinci trepte late !i o u!ă mare. de pe strada VesselG din Tel 'viv /în vreme ce a"ară se în"iripă o zi de septem&rie umedă !i apăsătoare0.

un ţărănu! cu "aţă lată !i ro!ie ca o s"eclă. pe o saltea care era str$nsă în timpul zilei# . iar apoi îi părea rău !i îi dădea &ani de &uzunar# Puteai intra în casă prin aripa din dreapta era o cărare pavată cu pietre ro!ietice. sau den!ci3. din cele cu care te treze!ti c$nd ai g$nduri pe care nu i "rumos să le ai. în tot "elul de culori "ără nume# %n general. rămă!iţă a gustului &aroc al primarului Le&edevs3i# Intrarea principală dădea într un *ol cu mo&ilier din ma*on !i o "ereastră mare. că ne opream anume acolo !i o trăgeam ad$nc în piept p$nă ce ne simţeam c$teodată ameţite !i vedeam în "aţa oc*ilor tot "elul de puncte strălucitoare.Poveste despre dragoste si întuneric sculpturi. oric$tă vroia# Pol3ovni3 ul îl &ătea pe den!ci3 cu cruzime. pe ruse!te li se spunea siren.$nd acest den!ci3 se uita la noi.ărarea de pe latura casei te ducea la !ase trepte care dădeau într o mică verandă desc*isă unde era o &ancă 250 . cu perdele care a(ungeau p$nă la podea# Prima u!ă pe dreapta ducea la Da&inett. "oarte alunecoasă iarna# 2ase copaci cre!teau de a lungul cărării. poate că nici nu eCistă aici# 'ce!ti copaci aveau uneori ciorc*ini mici de "lori purpurii. "etele. unde trăia pol3ovni3 ul pane Aan Ea3rzeOs3i# ?lu(itorul lui. acoperită de co!uri. dormea în "aţa u!ii lui noaptea. de "apt îi aduceam tot timpul p$ine de la &ucătărie. nu !tiu cum le ziceţi voi. eu cred că eCistă mult mai multe culori !i mirosuri dec$t cuvinte# . cu o aromă at$t de îm&ătătoare. oc*ii îi ie!eau din cap ca !i cum dădea să moară de "oame# -u vor&esc de "oamea de p$ine.

c$nd alţi oameni nu aveau de m$ncare dec$t carto"i. ca să nu le auzim# 2i prune lungi pentru dulceaţă. să doarmă c$teva săptăm$ni !i să se trezească doar iarna. popirov3i !i gru!i pere uria!e. învelite tot în paie. pe care le puneam su& paie în cerda3 în pod să se coacă pe îndelete pentru iarnă# Puneau acolo !i pere. zemoase. cărora &ăieţii le dădeau nume pe care nu i "rumos să le repet# Pe cealaltă parte erau alţi pomi "ructi"eri. !i a!a aveam "ructe &une pe timpul iernii. piersici zemoase. dar !tiam că are de a "ace cu servitorii# Intrarea servitorilor era prin această verandăF o numeam ciorni &od. !i ai no!tri "ăceau din "ructe vi!nia3 !i piro!3i# Mere 7einette. din strada VesselG. !i pere mici !i verzi despre care &ăieţii spuneau tot lucruri care ne "ăceau să ne acoperim &ine urec*ile cu m$inile. !i nici carto"i întotdeauna# Papa 251 . care era uria!ă: cel puţin la "el de mare ca de aici. puteai urma cărarea de pe latura casei !i a(ungeai în grădină. care înseamnă u!a neagră# Dacă nu intrai în casă pe u!a din "aţă sau pe cornG &od. pere pontov3i. p$nă în strada Dizengo""# ?au c*iar p$nă în strada >en @e*uda# In mi(locul grădinii era o alee cu o mulţime de pomi "ructi"eri pe am$ndouă părţile.'mos +z &anca iu&irii îi ziceam cu toţii. mere care semănau cu cele cărora le zicem Peerless. din cauza a ceva nu prea "rumos despre care nu voiau să ne spună. tot soiul de pruni !i doi cire!i ale căror "lori arătau ca o roc*ie de mireasă. !i printre pomi erau tulpini de zmeură !i tu"e de mure !i de coacăze negre# 2i aveam mere speciale pentru iarnă.

dar se pare că voia lui Dumnezeu e să nu "ie legătură între păcat !i pedeapsă# )n om păcătuie!te !i altul este pedepsit# '!a e "ăcută lumea# 5ra aproape comunist Papa. lucrătorii lui Papa au desc*is capacul motorului cel mare. &unicul 5p*raim. rugămu te. !i m$nca împreună cu ei. la masa din &iroul de la moară. să măn$nce cu cuţitul !i "urculiţa. o sticlă de vin !i c$teva ru&le# +&i!nuia să arate către moară !i să zică -u. l$ngă so&a cu lemne. !i un carto" în coa(ă# M$ncau pe un ziar a!ezat pe podea !i î!i clăteau g$tul cu o îng*iţitură mare de vodcă# La "iecare săr&ătoare. !i au trimis o Delegation la povodir ul ro!u !i i au spus: 9'scultă ne &ine. c$nd comuni!tii au venit în ora! !i pe dată i au pus la zid pe toţi capitali!tii !i 8a&ri3anten proprietarii de "a&rici . &unicul tău# %ntotdeauna îl lăsa pe tatăl lui. pe un !ervet al&. iar el se a!eza la masă cu lucrătorii săi. 6ert @e"removici Mussman 252 .Poveste despre dragoste si întuneric avea o vor&ă. nu mi amintesc cum îi zicea. cu m$inile. motorul principal care alimenta Valzen roţile ca să macine porum&ul. că &ogăţia este un păcat. p$ine de secară !i *ering murat. pre!edintele socialist care &ea vin din aceea!i cupă cu soldaţii de r$nd# . !i l au ascuns acolo !i l au încuiat înăuntru. Papa le dădea "iecăruia un sac de "ăină. o "elie de ceapă cu sare. tovară!e 6uvernator. sunt ale noastre4 >unicul tău era ca Vil*elm Tell al lui ?c*iller.u siguranţă că acesta a "ost motivul pentru care în HIHI. toate astea nu s ale mele. în a(un. iar sărăcia o pedeapsă.

. să nu care cumva să te atingi de el. a!a4 Hertz Mussman on na! &at3a: /care înseamnă în ucraineană 9e tatăl nostru:0# 2i autorităţile sovietice din 7ovno c*iar l au "ăcut pe &unicul tău uparvlaiu!i !e"ul morii. ascultă. '!adar. rogu te. dacă ai vreun necaz cu un lucrător lene! sau un sa&ota(ni3 nu tre&uie dec$t să ni l arăţi nouă. !i că el tre&uia să aleagă. "ie să accepte răspunderea. căci pentru asta îl puteau pune pe el la zid pe loc. au trudit toată noaptea.e i asta. !i l punem la zid#: Desigur. dimpotrivă. s au pus pe trea&ă !i l au măcinat pe tot. nu s au amestecat în tre&urile lui. "ie să l acuze "ără dovezi pe guvernatorul 253 . !i dimineaţa s au trezit cu o "ăină împuţită. plină de viermi# Papa a înţeles pe dată că de această "ăină răspundea acum el. de ce l ai primit "ără să veri"ici. ce a "ăcut guvernatorul ca să !i scape pielea. nici măcar de un "ir de păr de al lui. au venit !i i au zis cam a!a: 9Dragă tovară!e Mussman. de acum încolo.'mos +z al nostru. Papa !i lucrătorii nici măcar n au o&servat că gr$ul era mucegăit. &unicul tău a "ăcut taman pe dos: era "oarte iscusit c$nd venea vor&a să !i apere muncitorii de acest guvern al muncitorilor# 2i în acela!i timp alimenta cu "ăină toată 'rmata 7o!ie din raionul nostru# + dată s a înt$mplat ca guvernatorul sovietic să preia o încărcătură uria!ă de gr$u mucegăit de a &inelea !i s a îngrozit. -oaptea t$rziu a poruncit ca întreaga încărcătură să "ie descărcată la moara lui Papa !i i a poruncit să o pre"acă în "ăină p$nă la cinci dimineaţa# Pe întuneric.

e i răm$nea de "ăcut. Mic*ael. pentru că unc*iul Mic*ael avea o scorpie de nevastă. dar el nu auzea nimic: trăia într o pace tăcută. prin urmare. !i dimineaţa. striga la el !i l în(ura zi !i noapte cu vocea ei aspră. ?ă dea toată vina pe lucrătorii săi. nu din cea pentru armată. c*iar dacă în su"letul lui poate că s a ru!inat un pic că a încercat să treacă vina în c$rca &unicului tău# Dar ce mai putea "ace acum. Lenin !i ?talin nu acceptau niciodată eCplicaţii sau scuze de la nimeni: pur !i simpl u îi puneau la zid !i îi împu!cau# 8ire!te. pentru pră(ituri !i ciolla. &$nd ceai cu &unicul 254 . !i în locul ei a adus din depozitul lui o sută cincizeci de saci de "ăină de cea mai &ună calitate. 7a3*il. ci din cea al&ă. Papa le salvase am$ndurora pielea pe c*eltuiala proprie# 2i a lucrătorilor lui# Povestea asta are o urmare# Papa avea un "rate. cu viermi cu tot. ca luna pe cer# In toţi acei ani Mi3*ail s a înv$rtit pe la moara lui Papa "ără să "acă nimic.Poveste despre dragoste si întuneric sovietic care îi trimisese gr$ul mucegăit: în am$ndouă cazurile a(ungea la plutonul de eCecuţie# . guvernatorul a priceput că ceea ce îi dădea Papa nu era în nici un caz gr$ul lui împuţit. '!a că pur !i simplu a aruncat "ăina mucedă. La urma urmei. i a trimis "ăina asta guvernatorului# -ici guvernatorul n a zis nimic. "ără să zică nimic. !i că. care avea norocul să "ie surd ca Dumnezeu# Eic norocul. Mi3*ail. răgu!ită. care era tare rea.

!i i a zis: 96ră&e!te te. unde soldaţii î!i încărcaseră de(a armele pentru Mi3*ail dintr odată guvernatorul ăsta. HaGa. să dezerteze4 Papa s a dus în piaţă să !i ia rămas &un de la "ratele său. rastral3i# Dar ro!ii au pus pe dată la&a pe el !i l au trimis în "aţa curţii marţiale !i au dat sentinţa să "ie pus la zid# %ntocmai a!a cum mama lui îl prevenise în vis4 -umai că în vis ea uitase să spună că era pe dos. că nu tre&uia în nici un caz să "ugă. că m$ine !i au pus în g$nd să te omoare:# '!a că s a sculat dis de dimineaţă !i a "ugit din cazarmă de parcă ar "i luat "oc: un dezertor. !i pentru asta Papa îi plătea un salariu lunar "rumu!el# Intr o zi. sovieticii l au luat dintr odată pe Mi3*ail !i l au înrolat în 'rmata 7o!ie# Dar în aceea!i noapte lui Mi3*ail i a apărut &rusc în vis mama sa. tovară!e general4: 2i guvernatorul se răsuce!te către Papa !i l întrea&ă: 95 "ratele tău.ategoric.'mos +z 5p*raim în &irou !i scărpin$ndu se. în mi(locul pieţii. ca să nu l audă 255 . gră&e!te te să "ugi. "iul lui 5p*raim. : Iar Papa răspunde !i el: Da. ti &rat al lui 6ertz @e"removici. la c$teva săptăm$ni după povestea cu "ăina mucedă. : 2i Mi3*ail îi răspunde: 9Da. rogu te. da. se răsuce!te către condamnat !i strigă: 9?pune mi. "ratele meu4 2i atunci generalul pur !i simplu se răsuce!te !i i zice unc*iului Mi3*ail: -u. nu mai era nimic de "ăcut. idi domoi4 Po!ol4 Du te acasă4 2terge o de aici4 2i se apleacă spre Papa. tovară!e general4 5 "ratele meu4 . "iule. 5!ti cumva "ratele lui Hertz. cel cu "ăina mucedă. c$nd dintr odată.

un "el de comunist paci"ist. !i iată ce i zice. ci încetul cu încetul# ?punea: Mit aroap"alendi3er# Merg$nd lin la vale# . asta ne spunea întotdeauna. cum. în !oaptă: 9-u. un leac puternic pe care tre&uie să l iei cu picătura p$nă ce trupul se învaţă cu el# +ricine încearcă să l dea pe g$t dintr odată nu provoacă altceva dec$t dezastru. pe zi ce trece. un comunist to*toi!ci3. un leac amar. un narodnic. . !i doar după aceea va "i cu putinţă să începi treptat să creezi egalitate între &ogaţi !i săraci# ?ă iei impozit de la unii !i să le dai celorlalţi. a!a înc$t &ogaţii să nu &age de seamă că.*iar dacă e nevoie de !apte sau opt generaţii. pentru că asta duce la vărsare de s$nge.Poveste despre dragoste si întuneric nimeni. : >unicul tău era comunist în inima lui. ce. 6ertz @e"removici. care se opunea vărsării de s$nge# 5ra "oarte speriat de răul care mi(e!te în su"letul oamenilor de toate condiţiile: ne spunea întotdeauna că ar tre&ui să eCiste într o zi un regim popular comun tuturor oamenilor cumsecade de pe lume# Dar că mai înt$i de toate va tre&ui să "ie eliminate treptat toate statele !i armatele !i poliţia secretă. varsă r$uri de s$nge# )itaţi vă numai la ce au 256 . să zic. nu mai sunt a!a de &ogaţi# Lucrul principal.redeai oare că e!ti singurul care !tie cum să pre"acă ra*atul în aur curat. un leac periculos. după părerea lui. doar că nu dintr odată. era că tre&ui e să începem să convingem lumea în cele din urmă că nedreptatea !i eCploatarea sunt o &oală a omenirii !i că dreptatea este singurul leac: e adevărat. dar nu era &ol!evic ro!u# %ntotdeauna l a considerat pe ?talin un alt Ivan cel 6roaznic# 5ra.

e un a&ator# Pe de altă parte.'mos +z "ăcut Lenin !i ?talin din 7usia !i din întreaga lume4 5 adevărat. dar n ai să scapi de vampir prin vărsare de s$nge. mai multă milă# In "aţa lui ciorni *od. după părerea &unicului tău. !i poate !i să iertăm# >unicul tău credea în două lucrur i: îndurare !i dreptate. dintr o lovitură. nicic$nd nu se va putea or$ndui viaţa după o carte4 -ici ?*ul*an 'ru3* a noastră. Lenin. după cărţi. invidie. un splendid castan &ătr$n. care au m$ncat din mărul răului# 'sta era părerea lui: mai puţină or$nduială. este că au încercat să or$nduiască din nou întreaga viaţă. dar nu !i pentru muritorii de r$nd. îndurarea "ără dreptate o "i ea &ună pentru Isus. nu "aci dec$t să l întăre!ti. dimpotrivă. nici Isus din -azaret !i nici Mani"estul lui MarC4 -icic$nd4 In general. ?talin !i prietenii lor. mai &ine să or$nduim !i să reor$nduim ceva mai puţin !i să ne a(utăm între noi ceva mai mult. dar n aveau nici o idee despre viaţă. care 257 . cre!tea un minunat 3a!tan. Vall ?treet c*iar e un vampir care suge s$ngele lumii. ris*es sau cum e să te &ucuri de necazurile altora# -icic$nd. nici despre răutate sau gelozie. 9u!a neagră:. îi dai să &ea din ce în ce mai mult s$nge proaspăt4 -ecazul cu Troţ3i. o&i!nuia Papa să ne spună. der&aremen un gerecitig3eit# Dar era de părere că tre&uie să "aci întotdeauna legătura între ele: dreptatea "ără îndurare nu e dreptate. cărţile lui MarC !i Dngels !i ale altor mari g$nditori ca eiF poate că or "i cunoscut "oarte &ine &i&liotecile.

!i nu ne ispitea deloc ideea de a ne mărita cu cineva !i mai &ogat dec$t noi# Dacă se înt$mpla să vor&im despre iu&ire. pentru că veneam dintr o "amilie &ogată.um am "i putut !ti ce ticălo!i. poet sau inventator vestit ca Mărie . !i apoi nu răm$ne altceva dec$t "uningine !i cenu!ă# 2tii care e lucrul principal lucrul pe care o "emeie ar tre&ui să l caute la &ăr&atul ei. ce &estii sunt marii arti!ti. să ne mărităm cu un &ăr&at &ogat sau vestit. dar e mai rară dec$t aurul: &una cuviinţă# 2i poate !i &unătatea# 'stăzi. 'sta era soiul de lucruri la care visam# -u visam. /-u toţi "ire!te că nu toţi40 Doar că astăzi nu cred că sentimentele no&ile !i c*estiile de "elul ăsta sunt lucrul cel mai important în viaţă# .are dintre noi va "i inginer.u siguranţă că nu# ?entimentele sunt doar un "oc pe o miri!te: arde o clipă.$nd era "rumos a"ară !edeam acolo !i visam cu voce tare la ce se va înt$mpla cu noi c$nd o să cre!tem# . e &ine să a"li asta. 'r tre&ui să caute o calitate care nu e deloc eCcitantă. c*iar dacă i ar "i su"lat v$ntul prin &uzunare# .urie.Poveste despre dragoste si întuneric semăna un pic cu regele Lear. ci numai de cineva cu sentimente no&ile. eu pun &una cuviinţă mai presus de &unătate# >una cuviinţă e p$inea. nu era vor&a de vreun &oier sau actor vestit. de eCemplu un mare artist. !i su& el Papa pusese să se a!eze o &ancă pentru noi trei o numeam 9&anca surorilor:# . . &unătatea e untul# ?au 258 .avea importanţă# .e !tiam noi pe atunci. a!a cum "ăceau cele mai multe "ete de v$rsta noastră.

. Hemi Pisiu3. la (umătatea aleii. vizitiul. sau "iul lui. în care. erau două &ănci "aţă în "aţă. &unicul lui Hemi# +amenii cele&ri care veneau la 7ovno trăgeau întotdeauna la "amilia Pisiu3: >iali3. în care locuia storo(. în încăperea din "aţă. în lini!tea neîntreruptă dec$t de c$ntecul păsărilor !i !oapta v$ntului prin ramuri# Dincolo de ele.erni3ovs3i# . !i trăia acolo !i un cal mare. pe care o numeam o"iţina. care erau "oarte &ogaţi# 8amilia Pisiu3 avea o "a&rică de &ere !i alimenta tot raionul cu &ere !i dro(die# 8a&rica de &ere era enormă. 'nton. era o clădire mică.red că &ăiatul acela.'mos +z mierea# %n livadă. iar eu întotdeauna mă v$ram cu dinadinsul între ei# 'veam nouă sau zece ani. la marginea c$mpului. se a"la un cazan negru pentru spălarea ru"elor# -e (ucam de a prizonierele vră(itoarei rele >a&a Iaga. "iind condusă de Hertz Meir Pisiu3. murg# L$ngă gra(d era o sanie cu tălpici de "ier cu care 8ilip. nu i lăsam să "ie singuri. grădinarul# După o"iţina erau gra(durile. care "ier&e în cazan copilitele# 2i mai era o odăiţă în spate. !i întotdeauna voia să meargă în trăsură sau în sanie cu Hemi. eram o copilită proastă# '!a mi se 259 . !i era locul potrivit unde să te duci c$nd aveai c*e" să "ii singur cu g$ndurile tale. ne ducea la coa"or în zilele cu g*eaţă sau cu zăpadă# )neori venea cu noi Hemi era "iul lui 7uc*a !i 'rie Lei& Pisiu3. dar nu !i cu mine. a "ost prima iu&ire a mamei tale# 8ania avea vreo treisprezece ani. sau cincisprezece. Aa&otins3i. unde stătea "aetonul lui Papa.

nu i plăcea să "ie &ogat# %n trăsură sau "auteuil.$nd voiam să o scot din "ire pe 8ania o numeam. vizitiul. ca să !i recapete poziţia pierdută. cristalele !i candela&rele.umva. în spatele vizitiului său ucrainean# Pre"era să meargă pe (os# .$nd o să !i revină în s"$r!it !i o să construiască o nouă moară la Hai"a. "ără &ucătăreasă. !i îi plăcea c*iar !i "ierarul care venea să ungă trăsura. ca o *o*ol3a. încon(urat de &u""ets !i candela&re de cristal. dar lucrul pe care îl ura cu adevărat era să meargă în trăsură. căr$nd în spate un sac de "ăină de <0 de 3ilograme# Doar mama su"erea cumplit. îm&răcat cu o vestă cenu!ie. se simţea u!urat# -u l deran(a să transpire în plin soare. coa"eză !i croitoreasă. asta vine de la Hemi# -e*emia*# Hemi Pisiu3 s a dus să studieze la Paris !i acolo l au omor$t# -emţii# Papa. &lestema. striga la el !i îl insulta.a nevasta pescarului din poveste. a!a era mama# Dar am iertat o pentru toate# 8ie ca !i Dumnezeu să o ierte# 2i o să ai&ă multe de iertat4 8ie ca Dumnezeu să mă ierte !i pe mine 260 . . în "aţa tuturor. de "apt nu i s a părut că ar "i prea rău# -u simţea deloc lipsa averii# Dimpotrivă. c$nd î!i pierduse toată averea !i a venit în Israel cu m$inile goale. că de ce a scăpătat. Merita oare la v$rsta ei să trăiască la "el ca un mu(i3. se simţea un pic ca un 3omediant# După mulţi ani. ca un &oier. . !i îi plăceau "oarte mult caii. Hemuci3a. purt$nd *aină de &lană cu guler de vulpe.Poveste despre dragoste si întuneric spunea pe atunci# . ţinea la 8ilip. &unicul tău. )nde sunt"auteui*.

pe care Papa l a în(g*e&at din &ucăţi de lemn# Poate că nu e în întregime vina mamei că i a otrăvit a!a viaţa# La urma urmei. de dimineaţă p$nă seara. acoperită cu carton gudronat îţi aminte!ti coli&a lui Papa !i Mama. "ără apă !i "ără closet. Papa !i a găsit de lucru la Hai"a.umplit4 ' "ost o "emeie cu totul ne"ericită# ? a născut ne"ericită# -ici măcar candela&rele !i cristalurile n au "ăcut o "ericită# Dar era soiul de persoană ne"ericită care tre&uie neapărat să i "acă !i pe ceilalţi să se simtă rău. a!a cum nu i a dat lui Papa o clipă de pace toată viaţa lui# Timp de patruzeci de ani au trăit în această ţară !i în "iecare zi. printre ciulini. ea a "ost "oarte ne"ericită aici# . dincolo de Diriat Mots3in. transport$nd tot "elul de &ucăţi de "ier rotunde !i lungi.'mos +z că vor&esc a!a de ea. apa era plină de rugină. ăsta a "ost g*inionul &unicului tău# De cum a venit în Israel. odi*nească se în pace# +di*nească se în pace. ea n a "ăcut altceva dec$t să i otrăvească lui viaţa# 2i au găsit un soi de coli&ă dărăpănată într un c$mp de ciulini. a!a că în loc să i dea o slu(&ă de morar sau de &rutar. "ăină !i p$ine. pentru construcţii# 261 . la o &rutărie# 8ăcea turul gol"ului Hai"a cu un cal !i o căruţă: au văzut că se pricepe la gr$u. o coli&ă cu o singură încăpere. Da. iar closetul era o gaură în păm$nt într un adăpost din spatele coli&ei. ?ingurul ro&inet era a"ară. l au pus să care saci de "ăină !i să livreze p$ine cu calul !i căruţa lui# După aceea a lucrat mulţi ani la turnătoria 1ulcan.

un &ăr&at puternic. încordat ca elasticul unei pra!tiiF Papa îţi dădea ţie *ăţurile# 'm încă limpede ta&loul în "aţa oc*ilor: erai un copil al&. un pu!ti slă&ănog. speriat că o să "ie !"ic*iuit de coada calului# Dar te ai purtat vite(e!te !i nu te ai pl$ns# %mi amintesc de parcă s ar "i petrecut azi# 1esta cea 262 . !i &unicul tău era întotdeauna ars de soare. nelini!tit din pricina *ăţurilor. l$ngă el. iar el !edea l$ngă tine într o vestă de muncitor cenu!ie !i plină de sudoare# 5ra cu adevărat "ericit. prea serios. c$nd nu era dec$t un ucenic de pe mo!ia 1il3ov# Poate că se &ucura mai tare de viaţă în c*ip de căruţa! dec$t se &ucurase ca &ogat proprietar de moară !i de casă în 7ovno# 2i tu erai un &ăieţa! tare serios. mulţumit de soarta lui. c*inuit de mu!te !i de căldură. Da. a avut întotdeauna înclinaţii proletare. iu&ea soarele !i munca "izică# %i plăcea să "ie căruţa!. un ma*ara(a* cu oc*i al&a!tri ce sc$nteiau de r$s# 2i !edeai pe sc$ndura care slu(ea de capră într o vestuţă al&ă. La &ătr$neţe &unicul tău !i a c$!tigat p$inea căr$nd sc$nduri late pentru sc*ele sau nisip de pe ţărm pentru clădirile noi# %mi amintesc !i azi cum !edeai l$ngă el. c*iar !i la !aptezeci de ani era încă puternic. ţeapăn pe capră. ca *$rtia. un "el de prinţ indian. cu pielea "eţei înc*isă ca a unui indian. ca la începutul călătoriei lui. iară!i. un &ăiat care nu putea su"eri razele soarelui. !i la Hai"a se simţea &ine ca proletar. de !apte sau opt ani.Poveste despre dragoste si întuneric )neori te lua cu el în căruţă în (urul gol"ului Hai"a# Iţi mai aminte!ti.

cu pro"esorii la !coală. după trei ani# %n "amilia ta. vezi imediat că creierul nostru nu e altceva dec$t conopidă# . pentru că îi speria de moarte g$ndul că te ai putea m$n(i cu ro!u doar dacă îl auzi# +dată. asimilare. !i întotdeauna îmi spuneau: tu taci !i ascultă# HaGa era un persona( important în mi!carea sionistă# Mama ta era în Has*omer Hatsair.*iar !i în cazul . între noi. am intrat !i eu în Has*omer Hatsair. cu întreruperi. ce e soarta. era mai &ine să nu pomene!ti de Has*omer Hatsair# 5rau mult prea de st$nga pentru ei# Dlausnerii nu voiau nici măcar să se pomenească numele de Has*omer Hatsair.*opin sau al lui ?*a3espeare: creierul lor nu era 263 . socialism.'mos +z mare !i cenu!ie !i cea mică !i al&ă# M am g$ndit atunci că vei "i cu siguranţă mai mult Dlausner dec$t Mussman# 'zi nu mai sunt at$t de sigură### %mi amintesc că discutam de multe ori cu prietenele noastre. ce e "rumuseţea. de Hanu33a*. cu &ăieţii. 8ania !i prietenii lor se dădeau în v$nt după discuţii# 5u discutam mai puţin. literatură. !i acasă. că. partidele politice. despre lucruri ca dreptatea. dacă desc*izi capul cuiva !i i scoţi creierul. sau nenorocirile poporului evreu# HaGa. săptăm$ni la r$nd. discutam !i despre Palestina. ce e Dumnezeu. a Dlausnerilor. am avut o mare discuţie care a durat. pentru că eram sora cea mică. Desigur. despre ereditate !i cu li&erul ar&itru# %mi amintesc de parcă ar "i "ost ieri cum mama ta a rostit această "rază ciudată. se poate să "i "ost iarna.

e loc acolo pentru orice. a zis ea.Poveste despre dragoste si întuneric altceva dec$t conopidă# -ici măcar nu mi amintesc cum a a(uns 8ania să zică asta. dorinţele !i gre!elile !i înc*ipuirile omenirii. !i ne a arătat cu m$inile mărimea conopidei. lucruri care îi "ăceau pe toţi să r$dă. ideile lui Platon. ci noi# Mai t$rziu 8ania mi a scris o scrisoare "ilozo"ică de la Praga# 264 . dar ea nu r$dea# 8ania r$dea doar c$nd avea ea c*e". c*iar !i pentru negul ăla um"lat cu "irele negre de păr din el ce !ade pe &ăr&ia lui >a!3a Dura!3a# %n clipa în care 8ania a &ăgat negul sc$r&os a lui >a!3a drept între Platon !i >eet*oven am iz&ucnit cu toţii în r$s din nou. a zis ea în conopida asta găse!ti cerul !i păm$ntul. cu un aer "oarte serios. 7evoluţia 8ranceză. e loc acolo pentru dinozauri !i &alene. tocmai c$nd nimănui nu i se părea că ar "i ceva amuzant în discuţia noastră atunci mama ta iz&ucnea dintr odată în r$s# -imic altceva dec$t conopidă. dar ea nici măcar nu z$m&ea# 8ania avea o&iceiul ăsta. !i ce minune e. dar îmi amintesc că nu ne mai opream din r$s. muzica lui >eet*oven. de parcă nu conopida ar "i "ost at$t de amuzantă. soarele !i toate stelele. să spună. toate năde(dile. In"ernul lui Dante. toate deserturile !i oceanele. în a"ară de mama ta care doar se uita ţintă la noi. cu uimire. nu odată cu toată lumea. totul poate intra în conopida aceea. !i !tia că a!a se va înt$mpla. romanele lui Tolstoi. am r$s a!a de mult că mi au dat lacrimile.

-u prea mult. despre ereditate în comparaţie cu mediul !i li&erul ar&itru# 'm să încerc să ţi spun ce zicea. în mod ironic. c*iar !i cu cărţi eCcelente# 2i la asta se reduce li&ertatea noastră: cum (ucăm cu cărţile care ni s au dat# Dar c*iar !i li&ertatea de a (uca &ine sau rău. depinde. dar va "i. mi a scris ea de la Praga. poate că tot ce ne răm$ne este li&ertatea de a r$de de situaţia noastră sau de a 265 . dar îmi amintesc că era o scrisoare lungă. pro&lema e ce "ace "iecare cu cărţile care i s au dat# )nii (oacă strălucit cu cărţi proaste. scrisorile pe care mi le trimitea erau poate cam prea de *aut en &as. în ultimă instanţă. ce mai răm$ne din li&ertatea noastră de alegere. sigur că !i acestea sunt simple cărţi care ni s au dat sau nu înainte să înceapă (ocul# 2i dacă i pe a!a. iar alţii "ac tocmai pe dos: irosesc !i pierd totul. !i tu iei doar ceea ce ţi s a dat. desigur. n ai nici o !ansă să alegi# Dar. scria mama ta. amănunţită. intuiţie sau cutezanţă# 2i. în ultimă instanţă.'mos +z 'veam vreo !aisprezece ani !i ea era o studentă de nouăsprezece ani. de norocul "iecăruia. cu cuvintele mele. de ră&dare. !i clasa noastră socială toate astea sunt precum cărţile împărţite la înt$mplare înainte de începerea (ocului# -u eCistă li&ertate în această privinţă: lumea dă. nu ale 8aniei: nu cunosc multe persoane în stare să eCprime ceea ce putea eCprima 8ania# '!adar. scria ea. pentru că eram privită întotdeauna ca o copilă prostuţă. iată cam ce mi a scris: că ereditatea !i mediul care ne educă. inteligenţă.

are !i a prins în păr o "loare pentru 'nton. c*ipe!. 2i care a ie!it să se plim&e pe stradă pentru 'nton. mama ta. locuia inginerul ?teleţ3i. !i prietenele noastre: care !i a aran(at &luza a!a pentru 'nton. avea un "iu &runet. 'nton ăsta dinadins încetinea pasul. dar cu cuvintele mele# -u cu ale ei# -u o pot spune cu cuvintele ei# Q 'cum.Poveste despre dragoste si întuneric ne pl$nge de ea. de a (uca sau de a lăsa cărţile din m$nă. cu o "ustă plisată. cea la care &unicul tău "usese trimis să muncească pe c$nd avea doisprezece ani# 5ra acela!i inginer sărac care în"iinţase moara. că vor&im de cărţile de (oc. pă!ea un pic mai iute !i respiraţia i se iuţea !i ea# %mi amintesc că o&i!nuiam să r$dem una de alta. noi. umeri largi. pa*arele din 3ommoda zăngăneau c$nd striga 'nton# De c$te ori trecea pe stradă pe l$ngă o "ată. scro&ită. 'lături de noi. !i !osete al&e ca zăpada. alegerea este între a trece prin viaţă treaz sau într un soi de letargie# 'sta e. sau de a renunţa !i a nu încerca să înţelegem pe scurt. nepotul prinţesei 7avzova. ceea ce a spus 8ania. iar lata. cel pentru 266 . o gură cu colţurile un pic lăsate. "ără să !i dea seama. . mai am o poveste pentru tine### 8ilip. de a încerca mai mult sau mai puţin să înţelegem cum stau lucrurile. semn de dispreţ !i putere. vizitiul ucrainean al "amiliei Mussman. că vor&im de soartă în comparaţie cu li&ertatea de alegere. voce de &as. surorile. în mare. pe nume 'nton: oc*i negri sc$nteietori ca diamantele. pe strada Du&ins3a. ca a unui taur.

ţin$nd str$ns în m$nă o vali(oară al&astră.'mos +z care a lucrat la început Papa. despre o "emeie care tre&uia să meargă în c*ip de plată noaptea în cine !tie ce coli&ă mizera&ilă. înţelegi ce vreau să zic# %mi amintesc că am între&at o pe mama despre asta. adică o dădea pentru o noapte în loc de plată. Irina Matveievna. 5u însămi nu voiam deloc să am ast"el de g$nduri. lra. i a părăsit pe el !i pe cei doi copii# Pur !i simplu a "ugit. încetează imediat să te g$nde!ti la lucruri ur$te ca acesta !i începe să te g$nde!ti la lucruri "rumoase4 Pentru că se !tie prea &ine. c*iar !i numai în ad$ncul su"letului. era pe un c$mp unde pă!teau vacile# 5 drept că avea motive să "ugă de la soţul ei: o "i avut el o sc$nteie de geniu. ca de &ăr&at. ?onieci3a. pe care 'nton. dar era un geniu &eţiv. !i vocea îi devine ur$tă !i groasă. auzi. cu vreun ticălos &eat# 6$nduri despre soarta multor "emei ai căror &ăr&aţi le pierd# Pentru că sunt !i alte "eluri de a pierde o "emeie# -u numai la cărţi4 însă g$ndurile nu sunt 267 . drept la coli&a mică de peste drum. !i o ridicase dincolo de grădina noastră din "aţă. "iul vizitiului 8ilip. cumpăr$nd apoi !i partea lui# %ntr o zi soţia lui. !i uneori o pierdea la cărţi. la marginea zonei locuite# De "apt. unei "ete care se g$nde!te la lucruri ur$te. !i ea s a al&it la "aţă !i mi a zis. iar după aceea nimeni n o să mai vrea s o ia de nevastă4 '!a eram crescute pe atunci# 2i care era adevărul. ?onieci3a4 +i vei4 'r tre&ui să ţi "ie ru!ine4 încetează. începe să i crească păr în tot "elul de părţi ale trupului.

ei &ine. poate o (umătate de an. *op. micuţă. să o arunce în sus !i să o prindă. de la distanţă. minunat. cu o "aţă dulce !i u!or mirată# 9'răta întotdeauna de parcă tocmai i s ar "i spus că o a!teaptă Lenin a"ară. lui îi plăcea să o ridice cu m$inile. putea !i el să o vadă tot timpul. dacă s ar "i îndoit# 5ra pur !i simplu o tragedie "ără cuvinte: în "iecare zi Ira ?teleţ3i î!i vedea casa. care de(a &ea mai mult dec$t i ar "i priit !i începea să &ea încă de dimineaţă . copiii !i soţul peste drum. inginerul. ?teleţ3i. ca pe un căţel. !i ea îi putea vedea# ?oţul ei. "emeia asta lipsită de noroc. să o înv$rtească.Poveste despre dragoste si întuneric ca televizorul. *opa. c$nd vezi lucruri neplăcute să ape!i pur !i simplu pe &uton !i să sc*im&i programul# 6$ndurile ur$te sunt mai degra&ă ca ni!te viermi în conopidă4 Q Mătu!a ?onia î!i aminte!te că Ira ?teleţ3i era o "emeie "ragilă. în curte#: ' trăit în coli&a lui 'nton c$teva luni. odată s a ascuns l$ngă poarta casei lor !i a a!teptat o pe mezina 268 . iar ea ţipa de "rică !i îl iz&ea cu pumni!orii pe care el tre&uie să i "i simţit ca o g$dilătură# 'nton era puternic ca un &ou: ar "i putut îndrepta cu m$inile goale osia trăsurii noastre. le a interzis copiilor să meargă la ea !i c*iar să i răspundă dacă le ar "i vor&it. în coli&a lui 'nton# Lui 'nton îi plăcea să o salte de la păm$nt: c*iar !i după ce născuse doi copii î!i păstrase trupul suplu. !i soţul ei. *op. al unei "eti!cane de !aisprezece ani. dar o puteau vedea zilnic de departe. !i în "iecare zi ei o puteau vedea de departe# +dată.

în 'nna Darenina. după "elul în care pl$ngea. i a auzit ţipetele !i a ie!it pe trepte# Pe dată a început să !i "luture m$inile către ea. uite a!a.eea ce am văzut c$nd Irina Matveievna a "ugit de Dasimir. pl$ngea ca o slu(nică. să se întoarcă de la !coală# ? a nimerit să trec pe acolo !i am văzut de aproape cum Diruc*3a nu voia s o lase pe mama ei să o ia în &raţe. am putut vedea limpede semnele 269 . !i să "acă ni!te zgomote ca atunci c$nd u!ui o găină# . cu siguranţă că îţi aminte!ti. p$nă ce Dasimir.'mos +z lor. neomene!ti. nu. ca o căţea al cărei pui e luat !i omor$t su& oc*ii ei# 5ste ceva asemănător la Tolstoi. nu lini!tit. cu urlete îngrozitoare. !i am auzit urletele ei sparte !i i am mirosit răsu"larea !i am văzut pe c*ipul ei că nu mai era cu totul sănătoasă# După privirea ei. slu(itorul inginerului ?teleţ3i. a dat cu picioarele în ea. ca o doamnă. at$t de aproape pe c$t sunt de locul în care !ezi tu la urma urmei. pentru că tatăl le interzisese să ai&ă de a "ace cu ea# . a trecut pe l$ngă mine. c$nd într o zi 'nna se "uri!ează în casa ei. după mers. Dira. în vreme ce Darenin e la &irou. ca un mu(i3 pl$ngea. reu!e!te să se "uri!eze în casa care odată era a ei !i iz&ute!te c*iar să !i vadă pentru o clipă "iul# 't$ta doar că Tolstoi este mult mai puţin crud dec$t .am să uit niciodată cum se îndepărta Ira ?teleţ3i !i pl$ngea. îi era "rică p$nă !i să i spună mamei c$teva cuvinte. eram vecini dar nu m a salutat. a strigat după a(utor.opilei îi era "rică de tatăl ei. slu(itorul. a împins o.

oli&a era acoperită cu carton gudronat 'nton n a locuit multă vreme acolo !i ea a aprins un c*i&rit !i a dat "oc coli&ei. dar într o zi a "ugit iară!i. dar nu pentru multă vreme: au tot dus o la spital !i p$nă la urmă au venit ni!te in"irmieri !i au legat o la oc*i !i la m$ini !i au dus o cu "orţa la un azil de ne&uni din Dovel# %mi amintesc oc*ii ei. arăt$nd către cer !i către pădure ca ni!te degete pline de "uningine# După o vreme inginerul ?teleţ3i a luat o razna de a &inelea !i s a "ăcut de r$sul lumiiF s a însurat din nou.Poveste despre dragoste si întuneric morţii ei# Iar după c$teva săptăm$ni sau luni 'nton a dat o a"ară. grinzile înnegrite ale coli&ei arse se înălţau din zăpadă. toţi în a"ară de mine au murit. *rănea păsările. c$nd totul era acoperit de zăpada al&ă. !i p$nă la 270 . !i e a!a de ciudat. !i c$nd au prins o a luat un &idon de petrol !i s a dus la coli&a cea mică pe care !i o clădise 'nton pe pă!une# . cu toate &ulendrele lui !i cu ea cu tot# Iarna. au trecut optzeci de ani. *rănea pisicile. potolităF se îngri(ea de copii. în pădure. a îngenunc*eat în "aţa soţului ei. de "apt el a plecat undeva într un sat. !i a pierdut toţi &anii. !i Irina s a dus acasă. c*iar !i acum c$nd îţi povestesc îi văd oc*ii. !i a "ost Holocaustul. !i se pare că inginerul ?teleţ3i s a îndurat de ea !i a primit o înapoi. !i totu!i oc*ii ei încă îmi străpung inima ca două ace de tricotat tare ascuţite# Ira s a întors de c$teva ori acasă la ?teleţ3i. !i au "ost toate răz&oaiele de aici !i tragedia noastră. c*iar a sădit ni!te tu"e de tranda"iri în grădină. !i &olile.

care în inima lui dispreţuia avuţia# -u numai că o dispreţuia. I portiţă. ţigăncile# %!i a!ezau acolo căruţa cu coviltir. pictată. &unicul tău. un &ăiat sărman de doisprezece ani !i (umătate care !i a pierdut mama !i a "ost alungat din casă de mama vitregă# )ită te !i tu ce cercuri ciudate ne desenează soarta: doar !i tu aveai eCact doisprezece ani !i (umătate c$nd ţi ai pierdut mama# La "el cu &unicul tău# .u toate că nu te au trimis la "erma vreunui mo!ier pe (umătate ne&un# %n sc*im&. generozitate !i c*iar o înţelepciune lumească aparte# ?ingurul lucru pe care nu l a avut a "ost norocul### 6rădina era împre(muită cu un gard din lemn care primăvara era vopsit în al&# In "iecare an se văruiau !i trunc*iurile copacilor. ai "ost trimis la un 3i&&utz# ?ă nu ţi înc*ipui că nu !tiu ce înseamnă să mergi într un 3i&&utz ca un copil care nu s a născut acolo: nu e raiul pe păm$nt# La cincisprezece ani &unicul tău practic conducea moara prinţesei 7avzova. cu roţile ei mari. !i înălţau un 271 . prin care a(ungeai în plo!ciad3a. un ro&. !i la aceea!i v$rstă tu scriai poezii# După c$ţiva ani toată moara îi aparţinea lui Papa. a avut stăruinţă !i perspicacitate. un "el de scuar sau de spaţiu desc*is# In "iecare luni veneau ţigan3i.'mos +z urmă i a v$ndut lui Papa partea lui din moară# >unicul tău reu!ise să cumpere încă dinainte de asta partea lui Dni(na /prinţesa0 7avzova# 2i c$nd te g$nde!ti că a pornit o ca ucenic la ea. îl su"oca# Tatăl meu. ca să se îndepărteze insectele# 6ardul avea o 3alit3a.

ca un căpitan pe punte. . pe care puteai servi un pe!te mtreg. coridorul. &u"ete cu u!i gal&ene !i o grămadă de porţelanuri !i cristaluri# %mi amintesc că aveam un platou lunguieţ uria!. a!a că putea supraveg*ea u!ile tuturor camerelor. d$nd porunci &ucătăresei !i servitoarei !i oricui intra în &ucătărie# 2i nu numai în &ucătărie: iionul ei era ast"el a!ezat.Poveste despre dragoste si întuneric cort mare din p$nză unsă cu smoală într o parte a scuarului# Ţigănci "rumoase um&lau desculţe din u!ă în u!ă: veneau în &ucătării să dea în cărţi. avea în mi(loc o masă cu scaune pentru !aisprezece oameni# 5rau o ma!ină de gătit cu douăsprezece plite de di"erite mărimi. înc$t vedea spre st$nga. să c$nte pentru c$teva copeici. mai mare dec$t tot apartamentul ăsta. Poate că mai împodo&e!te !i acum &u"etul vreunui *o*ol gras# 2i mai era un soi de postament. în"ă!urat în "runze !i încon(urat de orez !i morcovi# . cu un &alansoar tapiţat !i alături de el o măsuţă pe care era întotdeauna un pa*ar cu ceai de "ructe îndulcit# 'cela era tronul pe care mama &unica ta !edea sau uneori stătea în picioare cu m$inile pe spătarul &alansoarului. într un colţ.ine !tie. su"rageria !i camera servitoarei. i#u la dreapta putea privi prin desc*izătură spre aripa casei. ciorni *od despre care ţi am spus. care era enormă. prin u!ă. care era pe o latură. să cureţe closetele.e s a înt$mplat cu acel platou. în aripa casei# 'ceastă u!ă din spate dădea direct în &ucătăria noastră. să !terpelească# Pătrundeau în casa noastră prin intrarea servitorilor. !i dacă nu erai cu &ăgare de seamă. unde locuia Wenia cu 272 .

pentru că era o teorie pe acea vreme. pe care o numeam Dealul lui -apoleon# )neori mama stătea acolo !i spărgea ouă într un castron !i ne "ăcea pe HaGa. era de o mesc*inărie maniacă.'mos +z "rumoasa ei "iică. dar de cele mai multe ori lui i se "ăcea le*amite de ea !i o lăsa într ale ei. că găl&enu!urile te "ac rezistent la toate &olile# -imeni nu auzise de colesterol pe atunci# 8ania. ca un 8eldOe&el. mama ta era cea care su"erea cel mai mult din cauza mamei. !i asta ne enerva: eram de partea lui. care era o "emeie tăioasă. Dora# 'st"el. at$t de multe înc$t ne era silă de ele. pentru că întotdeauna a "ost cea mai "iravă !i mai palidă dintre copii# Dintre noi trei. 8ania !i pe mine să îng*iţim găl&enu!urile crude. putea comanda pe toate c$mpurile de &ătălie din poziţia aceea avanta(oasă. a!a înc$t salonul nostru arăta întotdeauna ca !i cum ar "i "ost plin de sta"ii# Mama era îngrozită de orice "iri!or de pra"# . era pusă să îng*ită cele mai multe găl&enu!uri.o!marul ei era să intre copiii !i să se cocoaţe pe scaunele ei "rumoase cu încălţările murdare# Mama ascundea porţelanurile !i cristalurile !i nu le scotea dec$t c$nd aveam musa"iri de vază. destul de milităroasă. mama ta. sau de 'nul -ou ori de 273 . un sergent# De dimineaţa p$nă seara lua c$te o gură din ceaiul ei de "ructe !i dădea instrucţiuni !i porunci# 'vea ni!te o&iceiuri nesu"erite care îl scoteau din sărite pe Papa. pentru că avea dreptatea de partea lui# Mama o&i!nuia să acopere "auteuils !i mo&ila cea "rumoasă cu cear!a"uri.

a!a înc$t părinţii să nu 274 . &ucătăreasa !i vizitiul vor&eau doar ruse!te# . uneori mergeam la sinagogă !i alteori nu. cu partenerul de a"aceri. vor&eam e&raică !i rusă# Mai ales e&raică. servitoarea. surorile. dar c$nd se luau la *arţă o "ăceau doar în idi!# . cu locatarii.Poveste despre dragoste si întuneric Pa!te.u o"icialităţile polone vor&eau în polonă# /După ce 7ovno a "ost aneCat de Polonia noile autorităţi au ţinut morţi! ca toată lumea să vor&ească polona#0 La !coala noastră Tar&ut* toţi elevii !i pro"esorii vor&eau aproape numai în e&raică# Intre noi. acasă. însă n a eCistat niciodată vreun "avoritism el avea un "oarte puternic simţ al dreptăţii# .o pot dovedi.u noi.am cunoscut nici un alt &ăr&at căruia să i displacă at$t de mult să rănească pe cineva ca &unicului tău# . ţinea deose&it de mult la 8ania# . !i el era un om care n ar "i rănit vreun su"let# -iciodată# Mama se certa cu Papa în idi!# De cele mai multe ori vor&eau între ei într un amestec de rusă !i idi!.*iar !i pe ticălo!i se străduia întotdeauna din răsputeri să nu i rănească# %n iudaism.red că !i el. "etele. Papa. !i scotea cear!a"urile care acopereau mo&ilele din salon# )ram asta# Mai ales mama ta nu putea su"eri ipocrizia: că uneori eram 3os*er !i alteori nu. uneori ne lăudam cu &ogăţia noastră !i alteori o ţineam îng*esuită pe su& giulgiuri al&e# 8ania îi lua partea lui Papa c*iar mai mult dec$t noi !i se împotrivea autorităţii mamei# . să o"ensezi pe cineva este considerat mai rău dec$t să i ver!i s$ngele.

'mos +z înţeleagă# -u vor&eam niciodată între noi în idi!# -u voiam să "im ca mama: asociam idi!ul cu (eluirile. cu patru plite !i două du3ov3i. voia să i se vor&ească lini!tit !i rezona&il. ca o "avoare. care îi "ăceau roc*ii luCoase# Dar era prea zg$rie &r$nză ca să le poarte: le păstra în "undul !i"onierului. cerni cert# Mai erau !i so&e mai mici. nu să se ţipe la ea# %i plăcea să eCplice !i voia să i se eCplice# -u putea su"eri poruncile# . despotismul !i certurile ei# %l storcea pe Papa de tot ce c$!tiga de la moară cu sudoarea "runţii lui !i c*eltuia totul pe croitorii ei scumpi. î!i păstra calmul# Prea mult c*iar: nu mi amintesc să "i ridicat vreodată vocea# ?au să pună pe cineva la punct# 7ăspunsul ei era tăcerea c*iar !i c$nd era vor&a de lucruri pe care n ar "i tre&uit să le ra&de# %ntr un colţ al &ucătăriei era un cuptor mare !i uneori ne era îngăduit. în care se coceau &iscuiţii !i se pră(ea carnea# >ucătăria avea trei "erestre uria!e 275 . striga la noi că îl ruinăm pe Papa# 8ania. a!a înc$t tot ora!ul să o vadă !i să crape de invidie# 2i totu!i. să luăm lopata !i să &ăgăm în cuptor ciollas pentru ?*a&&at# -e "ăceam că i &ăgăm în "oc pe reaua vră(itoare >a&a Iaga !i pe dracul cel negru.*iar !i în dormitor avea "elul ei anume de a !i r$ndui lucrurile era o "ată "oarte ordonată . !i dacă cineva tul&ura acea ordine era "oarte necă(ită# 2i totu!i. mama ta. !i mai tot timpul um&la prin casă într un capot vec*i de culoare !oricie# Dar de c$teva ori pe an se împopoţona precum calea!ca ţarului ca să meargă la sinagogă sau la vreun &al de caritate.

te rog adu-mi un pahar cu apă direct din puţ# . un puţ. pro"esorii îmi spuneau ?ara*.$nd i am adus apa.Poveste despre dragoste si întuneric care dădeau în grădină !i în livadă. cu un cazan cu lemne care "olosea pentru &aie !i pentru spălatul ru"elor# 5ram singurii care aveam o sală de &aie adevărată !i toate micile noastre prietene se înverzeau de ciudă# %i spuneau 9des"ătarea sultanului:# . 5ra un 3olodeţ. cu două minute înainte să înceapă postul.$nd voiam să "acem &aie puneam ni!te &u!teni !i rumegu! în desc*izătura de su& cazanul cel mare. ?urele*. !i erau aproape întotdeauna a&urite# %n &aie a(ungeai prin &ucătărie# In acea vreme nimeni din 7ovno nu avea &aie în casă# 8amiliile &ogate aveau un !opron în curte. !i după ce a &ăut o mi a spus: 9'cum. postul îmi va "i mai u!or:# /Mama îmi zicea ?onici3a. în spatele casei. în curtea vecinilor. mulţumită ţie. după masă. apoi aprindeam "ocul !i a!teptam o oră sau o oră !i (umătate p$nă se încălzea apa# 5ra destulă apă "ier&inte c$t pentru !ase sau !apte &ăi# De unde venea apa. Papa mi a spus: 1ureleh. mein $ochter!. dar pentru Papa eram întotdeauna ?urele*#0 Lui Papa îi plăcea să amestece cu degetul sau să măn$nce cu m$inile# 5ram pe atunci o copilită 276 . în a(unul Eilei Marii Iertări. !i c$nd voiam să umplem cazanul opreau apa la ei iar 8ilip. 'nton sau 1asia trăgeau apă cu pompa de m$nă care sc$rţ$ia# %mi amintesc cum o dată. a lăsat să cadă în ea trei sau patru &ucăţi de za*ăr !i a amestecat cu degetul.

despre care se zicea că e !i iu&itul mamei ei# Wenia îi dădea Dorei să măn$nce doar o dată pe zi. dar cu talie su&ţire ca de viespe. mă simt "ericită. după optzeci de ani. în partea cealaltă a &ucătăriei. ci pentru ceea ce avem noi !i alţii nu au.'mos +z de cinci sau !ase ani# 2i nu ţi pot eCplica nu mi pot eCplica nici mie c$tă &ucurie. !i atunci îi spunea o poveste cu mai 277 . In "aţa &ăii. era u!a care dădea în odaia împărţită de Wenia cu "iica ei. !i g$ndul că mulţumită mie postul avea să i "ie mai u!or# . la "el ca atunci. oc*i mari !i căprui. 8ericirea pe care o simţim nu pentru ceea ce avem. o "ericire neagră. care vine din răul "ăcut altora# Papa avea o vor&ă.*iar !i acum. seara. primarul Le&edevs3i# Dora era tare "rumoasă. Papa spunea că orice tragedie e într un "el comedie !i în "iecare nenorocire e un s$m&ure de înc$ntare pentru spectator# ?pune mi. Dora. ci pentru că am m$ncat din pomul răului# 'lt"el cum să eCplici "ericirea neagră. c$tă "ericire mi au adus vor&ele lui. că am "ost izgoniţi din rai nu pentru că am m$ncat din pomul cunoa!terii. Pentru că ceilalţi o să "ie invidio!i. ori de c$te ori îmi amintesc# Dar mai este !i un soi de "ericire răsturnată. de căprioară. însă era un pic sla&ă de minte# .$nd avea paisprezece sau !aisprezece ani s a îndrăgostit dintr odată de un neevreu mai în v$rstă. avea o "aţă de madonă. al cărui tată se presupune că era "ostul proprietar al casei. 2i o să se simtă rău. e adevărat că nu eCistă în engleză un cuv$nt pentru ?c*aden"reude. un trup împlinit. pe nume DrGnic3i.

căci Wenia avea darul de a spune pove!ti at$t de ciudate. că alt"el toţi oamenii s ar "i înecat. nu căpăta dec$t un coltuc de p$ine pentru toată ziua# Intr o zi a apărut din senin o gaură în pod sau în stăvilar. Ivanu!ca Duracioc. !i c*iar !i atunci c$nd Ivanu!ca a a(uns rege toţi supu!ii 278 . -u. !i ce dacă nu măn$nc azi. 'm "ăcut o ca să nu "ie potop. care uneori îţi "ăceau părul măciucă. !i ameninţa să înece întreaga vale# Ivanu!ca a luat singurul lui coltuc de p$ine pe care i l dăduse mama lui !i a astupat cu el gaura din stăvilar. înc$t a *otăr$t pe loc să l "acă prinţ mo!tenitor# ' devenit regele Durac /care înseamnă regele -eg*io&0. prostuţ !i mocăit cum era. pe care mama lui îl trimitea în "iecare zi dincolo de pod. ce dacă.Poveste despre dragoste si întuneric multe episoade.e vrea să zică Maiestatea 1oastră. . + să măn$nce alţii. ca să nu "ie înecată valea# >ătr$nul rege tocmai trecea pe acolo !i s a mirat "oarte. !i l a între&at pe Ivanu!ca de ce a "ăcut asta# Ivanu!ca a răspuns. prostul satului. a între&at &ătr$nul rege# Păi ce o să măn$nci toată ziua. iară eu o să măn$nc m$ine4 >ătr$nul rege nu avea copii !i a "ost at$t de impresionat de ce "ăcuse Ivanu!ca !i de răspunsul lui. Doamne "ere!te4 2i a "ost singurul tău coltuc de p$ine. n am mai cunoscut pe nimeni care putea să povestească a!a ca ea# %mi amintesc o poveste pe care ne a spus o# ' "ost odată ca niciodată Ivanu!ca. cu merinde pentru "raţii lui mai mari care munceau la c$mp# Ivanu!ca. Maiestatea 1oastră. !i toate trei dădeam "uga să ascultăm. prin care a pornit să curgă apa.

!i au "ost cu toţii uci!i. au "ost trimise pentru un an la o !coală particulară poloneză care dădea certi"icate de studii secundare# '!a au putut HaGa !i 8ania să meargă la )niversitatea din Praga. iar stăvilarul pe care regele Ivanu!ca Duracioc îl astupase c$ndva cu p$inea sa a "ost s"ăr$mat !i au pierit cu toţii "ericiţi în potop. c*iar !i el r$dea de el însu!i.20 prea puţini evrei reu!eau să "ie admi!i în universităţi# Mătu!a mea HaGa a venit în Palestina în HI<< !i a o&ţinut o poziţie pu&lică destul de înaltă în Partidul Muncitorilor ?ioni!ti !i în "iliala de la Tel 'viv a +rganizaţiei Mamelor Muncitoare# Datorită acestei activităţi le a cunoscut pe unele dintre cele mai importante "iguri ale sionismului# ' avut 279 . am$ndouă împărăţiile au "ost acoperite de apă# Date# >unicul meu. !i desigur că pe dată au "ost o"ensaţi de mirosul ţarcurilor cu vite pe care v$ntul îl aducea de peste *otar. deoarece în Polonia antisemită din anii . p$nă la urmă generalii l au ucis !i au luat puterea. mama mea. s a născut în HIH<# Mătu!a ?onia s a născut în HIHM# . din împărăţia vecină. -ap*tali Hertz Mussman.ele trei "ete Mussman au mers la !coala Tar&ut* din 7ovno# 'poi HaGa !i 8ania. !edea pe tron toată ziulica !i se str$m&a# Dar încetul cu încetul s a vădit că su& domnia regelui Ivanu!ca -eg*io&ul nu erau deloc răz&oaie.'mos +z r$deau de el. s a născut în H88I# >unica mea Itta s a născut în H8IH# Mătu!a HaGa s a născut în HIHH# 8ania. pe r$nd. !i au pornit răz&oiul. pentru că el nu !tia ce înseamnă să "ii o"ensat sau să te răz&uni# Desigur.

a "ost su&înc*iriat unor comandanţi superiori din Haganna*# In HI=8. pan DrGnic3i. dar m$ncarea pe care o "ăcea era înecată în lacrimi. una pl$ng$nd !i m$nc$nd. dar s a măritat cu un muncitor din Polonia vesel !i inimos. !i a!a erau !i pove!tile# 'm$ndouă !edeau acolo seara. în timpul 7ăz&oiului de Independenţă. ca !i cum s ar "i îm&olnăvit am$ndouă de aceea!i &oală incura&ilă# ?au ca !i cum mama ar "i in"ectat o "ără să vrea pe "iică. 280 . mama mea !i a pus capăt zilelor# . se îm&răţi!au !i pl$ngeau împreună.*iar !i după ce micuţa Dora s a îndrăgostit de iu&itul mamei ei. printre care !i stele în plină ascensiune din . !i acum o îngri(ea cu iu&ire. @aa3ov Dori. conducători ai organizaţiei Haganna*. Itz*a3 ?ade*. dimpotrivă.Poveste despre dragoste si întuneric mai mulţi adoratori în"ocaţi. care a devenit mai t$rziu administrator al 8ondului ?ănătăţii !i în cele din urmă a a(uns directorul eCecutiv al spitalului Donnolo Tsa*alon din Aa""a# )na dintre cele două camere ale apartamentului de la parter al lui HaGa !i Tsvi ?*apiro. cealaltă pl$ng$nd "ără să măn$nceF nu se certau niciodată.onsiliul Muncitorilor. cu Israel 6alili. în aceea!i cameră. a locuit acolo generalul maior @igael @adin. Tsvi ?*apiro. !e"ul operaţiunilor !i ad(unctul !e"ului de stat ma(or al nou "ormatei armate israeliene# ?e ţineau acolo !edinţe noaptea. consilieri !i o"iţeri# După trei ani. la numărul HXP de pe strada >en @e*uda din Tel 'viv. Wenia nu a încetat să i pregătească masa de seară !i să i spună pove!ti.

ca nu cumva să răm$nă însărcinată# Ii eCplica la nes"$r!it. cu toate că pedeapsa nu este dată celui care a păcătuit. "ire!te. tu să "aci asta# '!a auzeam !i învăţam !i noi c$te ceva. acea 3alit3a din gardul grădinii. "emeile. e o răsplată !i nu o pedeapsă ia i &ăr&atului munca !i î!i iese din minţi iar nouă. că nimeni nu ne a eCplicat vreodată ast"el de lucruri pe care nu e "rumos să le "aci# %nsă totul a "ost în zadar: micuţa Dora a rămas însărcinată !i se zice că Wenia s a dus la pan DrGnic3i să i ceară &ani. să nu "aci asta. oricum. tu să zici a!a. 5l ne a dat privilegiul de a mirosi îndeaproape sudoarea "eţei tale. cea ce nu e o plăcere c*iar a!a de mare. în sudoarea "eţei tale îţi vei m$nca p$inea ta. !i ce poţi să "aci. nu poate tăgădui că e însărcinată# >ăr&atul tăgăduie!te c$t vrea. cu un devotament "ără margini# -oaptea auzeam sc$rţ$itul portiţei. Dumnezeu le a dat &ăr&aţilor plăcerea !i nouă pedeapsa# >ăr&atului i a zis.'mos +z cu milă. ceea ce. iar el a re"uzat să i dea !i a pretins că nu le cunoa!te pe nici una dintre ele# '!a ne a "ăcut Dumnezeu: averea e crimă !i &ogăţia e pedeapsă. !i dacă el insistă să "acă asta. să "aci asta. !i dacă el zice a!a. !i !tiam că Dora s a întors !i că în cur$nd mama ei se va "uri!a către aceea!i casă# Papa spunea întotdeauna că orice tragedie are ceva dintr o comedie# Wenia î!i veg*ea cu mare atenţie "iica. !i a mai adăugat promisiunea că 9în dureri vei na!te copii:# 2tiu că lucrurile pot "i privite !i puţin alt"el# 281 . ci celui care n are &ani ca să scape de pedeapsă# 8emeia.

în întuneric era o noapte cu ploaie !i v$nt pl$nsul unui prunc# P$nă s a dus HaGa să l trezească pe Papa nu s a mai auzit copilul. ci a "ost cu adevărat un prunc care pl$ngea în grădină: un pl$ns at$t de ascuţit. !i c$nd pl$ngea era ca !i cum ar "i pl$ns un ţ$nc de trei ani!ori# ' început !i să doarmă c$t dorm pruncii: "ata asta dormea douăzeci de ore pe zi# 2i ce s a înt$mplat cu pruncul.Poveste despre dragoste si întuneric >iata Dora. apoi s a întors !i a zis cu tristeţe. la ce &un să l contrazicem. doar că se arăta !i mai copilăroasă dec$t înainte# Iar înainte "usese "oarte copilăroasă# Dar după ce s a întors din sat Dora nu ne mai vor&ea dec$t a!a cum vor&esc copiii !i se (uca cu păpu!ile. at$t de pătrunzător. HaGa ne a trezit pe mine !i pe 8ania zic$nd că aude "oarte limpede din grădină. dar Papa a luat totu!i un "elinar mare !i s a dus în grădină !i a cercetat prin toate ung*erele. at$t de înspăim$ntător. HaGunia. ca un măr zemos. . c$nd a a(uns în luna a noua au dus o într un sat. la un văr de al Weniei# . Dar "iecare dintre noi !tia prea &ine că n a visat. nu Dora# Dora s a întors după o lună.ine să !tie# -i s a spus să nu între&ăm. tre&uie să "i visat# -u l am contrazis pe Papa.red că Papa le a dat ni!te &ani# Wenia s a dus cu Dora în sat !i peste c$teva zile s a întors &olnavă !i palidă# Wenia. s a întors "ără prunc !i nu părea c$tu!i de puţin tristă. nu ca un prunc căruia îi e "oame 282 . !i eram "iice "oarte ascultătoare: n am între&at !i nimeni nu ne a spus# Doar o dată. nici &olnavă !i nici palidă. noaptea. ci rumenă la "aţă !i dolo"ană.

a "ost el însu!i pro"esor acolo# Preda >i&lia. surorile !i prietenele ei.am mai vor&it niciodată despre ea# -ici c*iar Wenia Dimitrovna nu i a mai rostit numele. dar nu !i c$nd a dispărut la 1ar!ovia# In sc*im&. ci ca un prunc care simte o durere cumplită# După care "rumoasa Dora s a îm&olnăvit de o maladie rară a s$ngelui. Wenia a ţinut două păsărele drăgăla!e într o colivie pe verandă. dar în cele din urmă pove!tile ei au devenit săl&atice. ne interziceam singure să o "acem. . literatura !i istoria evreiască# Printre altele.20# Includea pove!ti despre ra&ini. adică nu prea cuviincioase. un pro"esor la "el de cele&ru ca Louis Pasteur. "ilozo"ie evreiască medievală. o selecţie de poezii din 5poca de 'ur evreiască din ?pania. dacă voiam. pentru că eram domni!oare &ine crescute# 2i micuţa Dora.'mos +z !i vrea să sugă sau un prunc căruia îi e "rig. culegeri de lucrări ale lui >iali3 !i .erni3ovs3i !i selecţii 283 . !i uneori se strecurau în pove!tile ei cuvinte pe care nu era "rumos să le spui !i pe care nu voiam să le auzim# ?au. !i le a mers de minune p$nă în iarnă. ca parte din programul de studii e&raice din anii . care a scris cartea despre Tar&ut* 6Gmnasium /Liceul0 din 7ovno. !i nu s a mai întors# Wenia Dimitrovna a continuat să ne spună seara pove!ti. în cartea lui am găsit c$te ceva din ceea ce au studiat mama. ca !i cum ar "i iertat o c$nd i a luat iu&itul. !i iarna au murit îng*eţate# 'm$ndouă# Mena*em 6ele*rter. !i Papa a plătit iară!i ca să "ie eCaminată de un mare pro"esor din 1ar!ovia.

înainte de a începe ziua o&i!nuită. !i tăi"ăsuim un pic în ruse!te# De ce e măturătoare de străzi. Hamsun. Aac3 London. în 7usia. alta la stomatologie# ?oţ nu are# 7ude în Israel nici a!a ceva nu are# M$ncarea o drămuiesc. una la c*imie. +scar Vilde. întotdeauna a "ost a!a în "amiliile evreie!ti: credeau că educaţia este o investiţie 284 . 6oet*e. co&or încet pe scări să golesc sacul cu gunoi în tom&eronul de a"ară# %nainte să urc înapoi tre&uie să mă odi*nesc acolo o vreme. Dostoievs3i. >Gron. Mic3ievicz. Heine. epopeea lui 6*ilgame! în traducerea lui . . Pu!3in. Turg*eniev.e*ov. Istoria celui de al Doilea Templu# %n "iecare zi /continuă mătu!a ?onia0. tre&uie să mă a!ez pe zidul scund de l$ngă lăzile de gunoi. pentru că scările mă lasă "ără su"lare# )neori dau peste o nouă emigrantă din 7usia. .a învăţat aproape deloc e&raică# )neori stăm am$ndouă acolo c$teva minute. îm&răcămintea !i pe ea o drămuiesc# Locuinţa stau toate într o odaie# Toate astea ca să nu se lipsească de studii !i de manuale. l$ngă lăzile de gunoi.Poveste despre dragoste si întuneric din alţi scriitori evrei moderni. Tagore. din autori ca Tolstoi. ?c*iller. la !ase. ?*a3espeare.erni3ovs3i !i a!a mai departe# Printre cărţile despre istoria evreilor era !i cartea lui Aosep* Dlausner. precum !i traduceri din literatura universală.a să !i ţină la "acultate două "iice talentate. 1aria. sau c*iar mai devreme. care mătură trotuarul pe strada VesselG în "iecare dimineaţă# 'colo. era mare !e"ă# 'ici mătură trotuarul# . Dic3ens.

ceva mai complicat.*iar să măturăm trotuarele pentru copiii no!tri.'mos +z pentru viitor. căci copilul tău e puiul. uite la egoista aia. !i anume "aptul că "etelor din acea vreme. !i c*iar "etelor moderne. mai tainic. nu aurul# Diploma# Dar în spatele acestei credinţe în diplomă mai era ceva. o ascunzi în tivul *ainelor !i "ugi în orice loc li se îngăduie evreilor să trăiască# -eevreii spuneau despre noi: diploma asta e religia evreilor# -u &anii. ca noi. li se spunea întotdeauna că "emeile au dreptul la educaţie !i la un loc în a"ara casei însă numai p$nă se nasc copiii# 1iaţa ta este numai a ta doar pentru scurtă vreme: de c$nd părăse!ti casa părintească p$nă la prima sarcină# Din acel moment. altă migraţie. se ţine de !edinţe în vreme ce sărmanii ei 285 . "ete care au mers la !coală !i apoi la "acultate. de la prima sarcină. c*iar !i atunci au "ost c$teva "emei care au "ăcut carieră !i au ie!it în lume# Dar toată lumea le vor&ea pe la spate. In "ond. dacă vine alt răz&oi. e!ti ceea ce măn$ncă puiul ca să crească mare !i voinic# Iar c$nd copilul tău cre!te nici măcar atunci nu poţi să "ii iar tu însăţi. Doamne "ere!te. iar tu e!ti ce anume. nici c*iar. legi mai discriminatorii diploma o poţi îndoi iute. singurul lucru pe care nu l poate lua nimeni copiilor tăi. tre&uia să începem să ne organizăm toată viaţa în (urul copiilor# La "el cu mamele noastre# . altă revoluţie. e!ti c*iar găl&enu!ul oului. pur !i simplu treci de la a "i mamă la a "i &unică# ' cărei sarcină este doar să !i a(ute copiii să !i crească copiii# 5 drept.

din &alconul meu. între religii. 5 sigur că răutatea. %ţi mai aminte!ti ce scrie în . odată c*iar l am auzit la &ăcănie pe un t$năr cum a zis că a doua zi el !i soţia lui se duc a!a a zis. mi!că din mustăţi !i porne!te prin curte în căutarea plăcerilor. în vreme ce soţii lor dorm. cum perec*ile tinere. ?au poate că mă păcălesc singură# Poate că nu e dec$t teatru !i de "apt lumea merge la "el ca înainte mama pisică î!i alăptează puii. veri"ic$nd c$te lacrimi de mamă se varsă în "iecare noapte în pernă în vreme ce soţii dorm. !i să compar lacrimile de atunci cu cele de acum# )neori văd la televizor. ris*es. le întind. pentru că simt că tre&uie să "acă alegeri imposi&ile.artea Prover&elor. uneori văd p$nă !i aici. m$ine ne ducem să "acă o amniocenteză# . n a pierdut teren în politică. gătesc. sc*im&ă scutece. 286 . naţiuni sau clase. "ac totul împreună spală ru"e. la urma urmei. în vreme ce domnul Motan încălţat se spală cu de amănuntul. după o zi de muncă.Poveste despre dragoste si întuneric copii cresc pe stradă !i suportă consecinţele# 'cum e o lume nouă# 'cum în s"$r!it "emeilor li se dau mai multe !anse să !i trăiască propria viaţă# ?au e doar o iluzie.a să "ac o comparaţie ar "i tre&uit să um&lu din u!ă în u!ă. dar poate că dă un pic înapoi în cupluri.$nd l am auzit zic$nd asta mi s a pus un nod în g$t: poate că lumea se sc*im&ă un pic. Poate că !i la generaţiile mai tinere "emeile încă mai pl$ng noaptea cu "aţa în pernă. In "amiliile tinere. -u vreau să dau sentinţe: asta nu mai e lumea mea# .

guvernanta. dar un "iu nesă&uit este povara mamei sale4 Dacă "iul se dovede!te înţelept. se laudă cu "iul său !i prime!te nota maCimă# %nsă dacă. în vreme ce -ina era 'ntonim >oleslavovna# 'colo era ceva cam neclar# . celor două "ete. zău că nu !tiu# -u sunt în măsură să (udec 287 . Pentru că Tasia era 'nastasia ?ergeievna. iar mi s a pus un nod în g$t# + să vor&im despre asta altă dată# Hai să vor&im despre altceva# )neori nu sunt sigură că mi amintesc corect.are se pare că au avut doi taţi. care trăia în casa noastră dincolo de draperie cu "etele ei. nu sunt sigură: era cu adevărat mama lor. dar poate că nu !i aminteau de mama lor adevărată# -u ţi pot spune sigur că era a!a sau alt"el.eva despre care nu prea vor&eam. Doamne "ere!te. ?au era doar guvernant3a. de"ormat sau criminal nu. 'u "ost inventate altele. prost sau cu pro&leme. "iul se dovede!te ratat. !i dormea cu ele în acela!i pat vec*i.'mos +z )n "iu înţelept îl "ace pe tată "ericit. !i toată gri(a !i su"erinţa cad pe umerii ei# +dată mama ta mi a spus: ?onia. Liu&ova -i3iticina. ca !i cum ar "i "ost un su&iect (enant# %mi amintesc că am$ndouă "etele îi spuneau prinţesei 9mama: sau 9maman:. atunci tatăl se &ucură. pentru că eCista de(a camu"la(ul# 5rau multe camu"la(e în viaţă acum două sau trei generaţii# 'stăzi poate că sunt mai puţine# ?au poate doar s au sc*im&at. sunt doar două lucruri &a nu. . Tasia !i -ina. atunci tre&uie să "ie vina mamei. Dacă acest camu"la( este sau nu un lucru &un. dacă prinţesa.

Poveste despre dragoste si întuneric o&iceiurile de azi. 8ania era !i ea un pic su"ragetă. vor&eau despre 'merica. a!teaptă p$nă cre!ti !i atunci o să pricepi# '!a că înc*ideam gura !i 288 . vor&eau c*iar !i despre 9pro&lema "emeii:. dar avea unele îndoieli# Iar eu eram copila prostuţă căreia i se spunea întotdeauna# ?onia. !i despre caracter vor&eau la nes"$r!it. despre &oli. ca tuturor "etelor din generaţia mea# 2i totu!i. totul a devenit mai simplu în vremea de acum# . !i ăla are un caracter a!a !i pe dincolo# 2i ce mai vor&eau despre Idei4 5 de neînc*ipuit în zilele noastre4 1or&eau despre iudaism. pentru că se prea poate să mi se "i spălat creierul. despre o "amilie &ună în comparaţie cu cine !ti e ce soi de "amilie. taci. nu te &ăga în vor&ă. "ire!te . otravă. &$r"ă răutăcioasă . c$nd eram ceea ce numeau ei o domni!oară de "amilie &ună. ăsta are un caracter a!a !i pe dincolo. uneori mă g$ndesc că poate 9între el !i ea:. vor&eau despre anar*ism !i ni*ilism. ?onia. sionism.$nd eram copilă.a !i cum ai um&la în &eznă "ără încălţări printr un &eci plin de scorpioni# 5rai cu totul în &eznă# Pur !i simplu nu se vor&ea despre asta# Dar ei vor&eau tot timpul sporovăială invidioasă !i ris*es. era plin de cuţite. vor&eau despre succes. cum se zice. vor&eau despre &ani. un întuneric îngrozitor# . >und. vor&eau despre Lenin. comunism. era un su&iect inepuiza&il. emanciparea "emeilor# Mătu!a ta HaGa era cea mai cutezătoare dintre noi trei în privinţa emancipării "emeilor dar numai c$nd era vor&a despre tliscuţii !i dispute.

castitatea era !i cu!că. c*iar dacă nu !tia nimeni# Toată această c*estie 9între el !i ea: poate "i mai puţin în &eznă în ziua de azi# )n pic mai simplă# In &ezna care acoperea lucrurile pe atunci le era mult mai u!or &ăr&aţilor să a&uzeze de "emei# Pe de altă parte. -u. -u cumva se dovede!te a li prea ur$t. "aptul că e mult mai puţin misterioasă acum să "ie oare un lucru &un. castitatea răm$nea trează !i stătea l$ngă pat !i o veg*ea. "elul ăla de li&ertate.'mos +z ascultam# Toţi tinerii de atunci "luturau ideea de li&ertate: "elul ăsta de li&ertate. cu un pruncF sau o pro"esoară respecta&ilă care s a îndrăgostit !i s a aruncat la picioarele cuiva. Mă surprinde că vor&esc cu tine despre toate astea# . In vremea c$nd eram copile.*iar !i în visele pe care le visa noaptea. dar a "ost respinsă !i &at(ocorită# 1oi ziceţi 9&at(ocorită:. a!a că "etei putea să i "ie "oarte ru!ine c$nd se trezea dimineaţa.$nd eram copilă !u!oteam uneori între 289 . !i singura &alustradă între tine !i prăpastie# 'păsa pe pieptul unei "ete ca un &olovan de treizeci de 3ilograme# . alt "el de li&ertate# Dar c$nd se a(ungea la 9între el !i ea: nu era li&ertate: era doar mersul în &eznă desculţ printr un &eci plin de scorpioni# -u trecea o săptăm$nă "ără să auzim zvonuri cumplite despre o "eti!cană care a a"lat pe pielea ei ce păţesc "etele c$nd nu s atenteF sau o "emeie respecta&ilă care s a îndrăgostit !i !i a ie!it din minţiF sau o servitoare sedusă de cinevaF sau o &ucătăreasă care a "ugit cu "iul stăp$nilor !i s a întors singură.

dacă te uiţi la ea de departe. era !i tatăl Tasiei !i al -inei. primarul. toate documentele de acolo tre&uie să "i "ost arse de vreo zece ori p$nă acum.am vor&it în viaţa mea despre ast"el de lucruri cu un &ăiat# -ici măcar cu >uma. a!a cum se zicea că e tatăl &ietei Dora# Dar.um de am a(uns aici. de 'rmata 7o!ie !i apoi de nazi!ti. cu -D1D ul. de către 7usia Polonia 7usia 6ermania 7usia# 2i acum nu aparţine Poloniei sau 7usiei. 1or&eam despre Liu&ova -i3iticina cu "etele ei Tasia !i -ina# Dacă mergi într o zi la 7ovno ai putea "ace pe detectivul# 'i putea să veri"ici dacă mai au la primărie vreun document care să arunce lumină asupra acelui camu"la(# ?ă descoperi dacă acea contesă sau prinţesă era sau nu era mama celor două "iice ale ei# 2i dacă era cu adevărat prinţesă sau contesă# ?au poate dacă Le&edevs3i. ca un căţel pe care îl necă(e!ti.Poveste despre dragoste si întuneric noi# . iar ce este acum în c$ţiva ani se va pre"ace de asemenea în nimic# %ntreaga lume. ci )crainei. sau o "i >elarus. c$nd am "ost cuceriţi de polonezi. +ri ni!te &ande locale. -ici eu nu !tiu cui îi aparţine acum# 2i nici măcar nu mi pasă cu adevărat: ce era nu mai eCistă. !i suntem căsătoriţi de aproape !aizeci de ani# . n o să mai continue cine !tie c$t# ?e zice că într o zi soarele o să se stingă !i totul o să se întoarcă 290 . dacă mă g$ndesc mai &ine. 7ovno a "ost aruncat dintr o m$nă în alta. c$nd pur !i simplu ne au luat pe toţi !i ne au împu!cat în !anţuri !i ne au acoperit cu păm$nt# 'poi a "ost iar ?talin.

e o "aţă de pernă.apul &rodat aici. te rog: am aici un lucru pe care ţi l pot arăta !i pe care l poţi pipăi cu degetele tale. te rog nu. este pro"ilul capului cardinalului 7ic*elieu# .'mos +z în întuneric# 2i atunci de ce se măcelăresc oamenii între ei prin toată istoria. Z Liu&ova -i3iticina# . &rodată a!a cum domni!oarele de "amilie &ună învăţau să &rodeze pe vremuri# ' "ost &rodată pentru mine.a!mirul sau Mormintele Patriar*ilor din He&ron. pur !i simplu nu pot să vor&esc despre ea direct# Doar pe ocolite# 'lt"el rana începe să doară# . mi a spus ea însă!i. că atunci c$nd iu&e!ti cu adevărat pe cineva îi iu&e!ti c*iar !i &atista# ?e pierde din el în traducere# Dar cred că înţelegi ce vreau să zic# )ită te. !i l am m$ncat cu plăcere# '!a s a s"$r!it cu raiul !i a început acest iad# 't$tea lucruri pot "i a!a sau alt"el: !tii at$t de puţin c*iar !i despre cei cu care locuie!ti su& acela!i acoperi!# . îmi pare rău. în loc să m$ncăm mărul din pomul vieţii sau din pomul cunoa!terii.o să vor&esc despre 8ania# Doar despre ce era în (urul ei# 2i ceea ce era în (urul 8aniei poate că e un pic 8ania# 'veam un "el de prover&. de eCemplu &a nu. se pare că am m$ncat mărul din pomul cu ris*es.rezi că !tii o grămadă !i se dovede!te că *a&ar n ai de nimic# Mama ta. De ce contează at$t de mult cine guvernează . ca să !tii că tot ce ţi spun nu sunt doar pove!ti# )ită te la asta.ine era acest cardinal 7ic*elieu nu mi mai amintesc# Poate că n am !tiut niciodată. ca dar din partea prinţesei sau contesei. nu i o "aţă de masă. nu s de!teaptă ca 291 .

&unicul 'le3sandr.Poveste despre dragoste si întuneric HaGa !i 8ania: ele au "ost trimise să !i ia certi"icatul de studii secundare !i apoi la Praga. mama ta era ca o pasăre înc*isă într o colivie care at$rnă în salonul Motanului încălţat# ?unt anar*istă din simplul motiv că niciodată vreun cardinal 7ic*elieu n a adus ceva &un# -umai Ivanu!ca Duracioc. prostul satului din povestea servitoarei noastre. s a milostivit de oamenii de r$nd !i nu 292 . prinţesa mi a spus că e capul cardinalului 7ic*elieu# Poate că tu !tii cine a "ost cardinalul 7ic*elieu . îţi aminte!ti. înainte de a pleca de acasă. -u contează# ?pune mi altă dată sau nu te mai osteni# La v$rsta mea. mi ar "i sărutat o# 5Cistă un &asm cu Motanul încălţat# %n "amilia Dlausner. Weniuci3a. dar cam grea de cap# M au trimis la ?pitalul Militar Polonez ca să mă cali"ic ca soră de caritate# Dar îmi amintesc încă "oarte &ine că. printre Dlausneri n a putut niciodată să o arate: ei o considerau destul de ciudată !i a!a. dacă nu mi smulgeam m$na iute.a Papa# Mama ta era !i ea anar*istă în ad$ncul inimii# Desigur. să studieze la universitate# Du eram mai grea de cap# Lumea spunea întotdeauna despre mine: ?onici3a asta. cu toate că s au purtat întotdeauna politicos cu ea# . nu e a!a de important dacă îmi s"$r!esc viaţa "ără onoarea de a "i !tiut cine a "ost cardinalul 7ic*elieu# ?unt o droaie de cardinali !i cei mai mulţi dintre ei nu se prăpădesc de dragul poporului nostru# In ad$ncul inimii mele sunt un pic anar*istă# .elălalt &unic al tău. e tare drăguţă.

c$teodată# Tuturor celorlalţi. nu le e milă de nimeni# De "apt.rezi că oamenii de r$nd sunt a!a de grozavi. "ără eCcepţie. cu toate că nu i am văzut niciodată oc*ii. care cu toţii. a!a că "etiţa a murit. singura lui *rană. !i tre&uie să "i văzut !i tu la televizor c$t de &olnav 293 . au nevoie de un pic de milă# . ci l a "olosit ca să astupe gaura din pod. curtenii !i cardinalul 7ic*elieu# Dar Ivanu!ca Duracioc nu s a sinc*isit că r$d de elF tot ce voia era ca ei să răm$nă în viaţă# Ii era milă de oameni. că oamenii de r$nd sunt eCact la "el de pro!ti ca regele. !i datorită acestui lucru a "ost "ăcut rege doar cuiva ca el ar putea să i "ie milă !i de noi.'mos +z i a părut rău după coltucul de p$ine. pentru că se pare că acolo a "ost un cardinal 7ic*elieu de militar "ără inimă# )n militar evreu !i totu!i un cardinal 7ic*elieu4 -u voia dec$t să încuie !i să plece acasă. !i oc*ii ei ar tre&ui să ne străpungă su"letele. pentru că în ziare ne arată doar victimele noastre. să nu mai poată dormi nimeni dintre noi noaptea. regi !i conducători. niciodată pe ale lor# .*iar !i cardinalul 7ic*elieu# . nici nouă.*iar !i Papa de la 7oma.*ristian 'ndersen despre noii croitori ai împăratului. cea care a murit la &ariera de pe drumul către spital. nu ne e milă unii de alţii: nu ne a prea "ost milă de micuţa ară&oaică. oamenilor de r$nd. -ici g$nd4 ?unt eCact la "el de pro!ti !i de cruzi ca !i conducătorii lor# 'ceasta este adevărata morală a pove!tii lui Hans .

înc$t prinţesa. ciornG *od. !i aici noi am "ost lipsiţi de milă. Tasia# Mulţi ani au trăit în casa noastră împreună cu prinţesa. "ără pauză. dar cine !tie dacă era cu adevărat mama lor.Poveste despre dragoste si întuneric !i sla& este. nu cred că ne plăteau vreo c*irie# Li se îngăduia să intre în casă nu pe u!a servitorilor. ?au numai doica. tocmai acolo. ca să !i caute o rudă pierdută demult. 5rau "oarte sărace. stătea noaptea la lumina lămpii !i cosea "ustiţe de *$rtie pentru "etele &ogate care luau lecţii de &alet# 5ra un soi de *$rtie creponată !i ea lipea pe ea o puzderie de steluţe strălucitoare. c$nd prinţesa sau contesa Liu&ova -i3iticina !i a lăsat cele două "iice !i a plecat pe nepusă masă la Tunis. în soare. dar el a "ăcut un e"ort suprem !i a stat în picioare în "aţa noastră. pe nume 5lizaveta 294 . pe picioarele lui &olnave# -u ne a "ost milă de un om &ătr$n !i "oarte &olnav. ca să nu ne dezonoreze# Mi a "ost greu să l privesc# Mi a părut "oarte rău pentru el# -ina era "oarte &ună prietenă cu mama ta. la @ad 1es*em [monumentul Holocaustului\ o oră !i (umătate. maman este cuv$ntul "ranţuzesc pentru mama. ci pe cea principală. din *$rtie aurie# P$nă într o &ună zi. căreia i se zicea paradni *od# 5rau at$t de sărace. erau eCact de aceea!i v$rstă. l am "ăcut să stea în capul oaselor ore întregi. putea sta în picioare doar cu mari c*inuri. 8ania. într o căldură insuporta&ilă. care. îi spuneau maman. după cum se putea vedea !i la televizor. iar eu m am împrietenit cu sora cea mică. maman. "ără să spună nimic.

tocmai acolo. apoi su& ea un (upon de dantelă al&ă.'mos +z 8ranzovna# 2i acuma ia uite cum î!i r$de memoria mea de mine4 )nde mi am pus ceasul. mai înt$i o "ustă gal&enă. una peste alta. %n su"rageria noastră era un ta&lou în ramă aurită. pe ăsta mi l amintesc limpede ca lumina zilei4 Poate că mi am rătăcit ceasul tot la Tunis. de un *udo(ni3 /pictor0 "oarte valoros: îmi amintesc că în ta&lou se vedea un &ăiat drăguţ cu părul &lond !i ciu"ulit. -ici vor&ă să mi amintesc# Dar numele unei oarecare 5lizaveta 8ranzovna pe care n am văzut o în viaţa mea. dar îmi amintesc "oarte &ine că purta un soi de căma!ă &rodată cu m$necile &u"ante. o 5lizaveta 8ranzovna pe care acum vreo optzeci de ani prinţesa noastră Liu&ova -i3iticina s a dus să o caute la Tunis. arăt$nd mai degra&ă a "ată răzg$iată dec$t a &ăiat. ceva între &ăiat !i "ată# -u mi amintesc c*ipul lui. pentru că o parte era un pic ridicată !i dantela se iţea de dedesu&t. un gal&en "oarte puternic. dar nu era deloc a!a# 5ra o pictură în mărime naturală# Iar "ata aceea care aducea at$t de mult cu un &ăiat stătea acolo. în mi(loc. ca la 1an 6og*. !i dedesu&t de tot picioarele îi erau acoperite de a treia "ustă. azurie# )n ast"el de ta&lou poate să pară modest. pe cer erau c$ţiva nori lumino!i !i departe se vedea o "$!ie de pădure# 295 . încon(urată de pă!une !i de oi al&e. o pălărie mare !i gal&enă at$rna de un !nur pe umărul ei poate că era totu!i o "etiţă !i i se vedeau cele trei "uste.

ă în viaţa adevărată 296 . oricum. e o pictură mincinoasă care acoperă o mare decădere morală:# . s a apucat să împroa!te cu dispreţ acel ta&lou at$rnat de at$ţia ani în su"rageria noastră# La ridiculizat pentru îndulcirea realităţii4 Pentru minciună4 . cu ea tre&uia întotdeauna să g*ice!ti ce simţea.Poveste despre dragoste si întuneric %mi amintesc cum odată HaGa a zis că o "rumoasă ca aceea n ar tre&ui să iasă la păscut oile.onducătoarea grupării de tineret4 . pe care o admira întreaga !coală4 Dar mama ta. nu pot repeta "elul de a vor&i al mamei tale. poate ?u33ot. de parcă s ar "i răsculat dintr odată. -u pot să i uit această iz&ucnire sau c*ipul ei în acel moment# Poate că avea în acel moment !aisprezece sau cincisprezece ani# %mi amintesc totul eCact pentru că a!a ceva nu i stătea în "ire: 8ania nu ridica niciodată vocea. se retrăgea doar în sine# 2i. nici c*iar c$nd era rănită. !i eu am zis că "usta cea mai de dedesu&t avea aceea!i culoare cu cerul. toată viaţa am "ost doar aia mică !i prostuţă. de ce spuneţi a!a prostii. de parcă ar "i "ost tăiată direct din cer# 2i dintr odată 8ania s a repezit "urioasă la noi două !i a zis: 9Tăceţi.u carisma ei4 HaGa. ce nu i plăcea# 2i iată că deodată îmi amintesc că era s$m&ătă seara sau s"$r!itul unei săr&ători. am$ndouă.am astea au "ost cuvintele ei. . dar să strige la HaGa4 ?ora noastră mai mare4 . dar nu eCact. nimeni n ar putea îţi mai aminte!ti un pic cum vor&ea 8ania. sau ?*avuot. iz&ucne!te dintr odată !i strigă la noi# -u i vor&a de mine. ci să stea între zidurile unui palat. niciodată.

8ania cea de optsprezece ani. actelor 297 .red că asta o în"uria# %n momentul acestei iz&ucniri tre&uie să "i "ost mai ne"ericită dec$t !i ar "i putut înc*ipui cineva# Iartă mă că pl$ng# 5ra sora mea !i mă iu&ea mult de tot !i a "ost distrusă de scorpioni# '(unge: am terminat cu pl$nsul# %mi pare rău# De c$te ori îmi amintesc de pictura aia în"rumuseţată. de c$te ori văd o pictură cu trei (upoane !i un cer cu pana!e de nori văd scorpioni distrug$ndu mi sora !i mă pun pe pl$ns# 2i a!a. c$t !i în r$ndurile ucrainenilor !i nemţilor. cre!tinilor catolici !i ortodoc!i . erau martorii !i victimele antisemitismului ce se ampli"ica at$t în r$ndurile vecinilor lor polonezi.'mos +z păstoriţele se îm&racă în zdrenţe. !i că ta&loul pre"ăcea viaţa adevărată într un soi de imagine de pe cutiile cu ciocolată elveţiană# Poate că motivul pentru care mama ta era at$t de pornită pe ta&loul din su"ragerie era "aptul că acel *udo(ni3 care îl pictase părea să sugereze că pe lume nu mai eCistau nenorociri# . !i au "eţe &răzdate de "rig !i de "oame. a "ost trimisă în HI<H să studieze la )niversitatea din Praga. nu în mătase. pă!ind pe urmele surorii ei HaGa. deoarece în Polonia universităţile erau practic înc*ise pentru evrei# Mama a studiat istoria !i "ilozo"ia# Părinţii ei. nu c*ipuri de înger. nu &ucle aurii ca acelea# 2i că ignorarea su"erinţei e aproape la "el de rea ca provocarea ei. !i păr murdar. la "el ca toţi evreii din 7ovno. Hertz !i Itta. plin de păduc*i !i de purici.

a(ungeau la 7ovno ecouri ale "atalei incitări la violenţă !i persecutare a evreilor din 6ermania lui Hitler# 2i a"acerile &unicului erau în criză: in"laţia de la începutul anilor . c$nd avea vreo cincizeci de ani. milioane !i miliarde pe care mi le a dat Papa !i cu care ini am tapetat odaia# Toată zestrea pe care o str$ngea de zece ani pentru noi s a dus pe apa s$m&etei în două luni:# . căruia i a plăcut întotdeauna să "ie aproape de "ăină. ars de soare. casa !i livada din strada Du&ins3a.ur$nd HaGa !i 8ania au "ost silite să a&andoneze studiile de la Praga din cauză că &anii. aproape se isprăviseră# 2i a!a. după cum mi a amintit mătu!a ?onia. cu 298 . toate au "ost v$ndute într o tranzacţie pripită. acoperită cu carton gudronat# Papa. în pierdere# Itta !i Hertz Mussman au a(uns în Palestina în HI<<. caii !i sania. moara. trăsura. g$nditor. un &ăr&at &run. practic peste noapte# Mătu!a ?onia mi a vor&it despre 9grămezi de &ancnote poloneze. la "el cu *uruitul tunetului îndepărtat. precum !i măsurilor din ce în ce mai discriminatori i luate de autorităţile poloneze# 2i. aproape "ără un &an# 'u înc*iriat o coli&ă mizeră. &anii tatălui lor. a cumpărat un cal !i o căruţă !i a c$!tigat &ani livr$nd p$ine. a reu!it să !i găsească de lucru la &rutăria Pat# Mai t$rziu. în *ainele sale de lucru.Poveste despre dragoste si întuneric de violenţă ale *uliganilor ucraineni.<0 i a îng*iţit toate economiile. iar apoi căr$nd materiale de construcţie de a lungul gol"ului Hai"a# 'm în "aţa oc*ilor imaginea lui limpede.

a lanţului muntos .$rmei. pedant. părea să "i întinerit# )n soi de ve!nică &ucurie reţinută părea să "i co&or$t peste el. "r$u !i ză&ală# ?onia. o (oie de vivre în care sclipea o sc$nteie anar*istă# La "el ca @e*uda Lei& Dlausner în Lituania. p$nă ce !i a luat diploma de soră de caritate la colegiul ata!at ?pitalului Militar Polonez# 5a a a(uns în portul Tel 'viv. cu trei zile înainte de s"$r!itul anului HI<8# După c$ţiva ani s a măritat la Tel 'viv cu cel care îi "usese conducător în mi!carea de tineret din 7ovno. al lungilor zile domoale. însă oc*ii lui al&a!tri aruncă sc$ntei de r$s. unde o a!teptau părinţii. cu z$m&et destul de s"ios. 'le3sandr. a ra"inăriilor de petrol. iar surorile erau la studii în Praga. de atingerea calului !i de mirosurile lui iuţi. ti*nit. a macaralelor din portul a"lat în depărtare !i a co!urilor "a&ricilor# 'cum. paie. un &ăr&at sever. ar "i găsit ceva înc$ntător !i amuzant în priveli!tea gol"ului Hai"a. de ritmul singuratic. că nu mai era un &ogăta! !i se întorsese la proletariat. de pe sc$ndura a!ezată de a curmezi!ul trăsurii. cu *ăţurile lăsate moale în m$ini. tatăl celuilalt &unic al meu. care era o "eti!cană de !aisprezece ani c$nd părinţii ei au emigrat. *ulu&e.'mos +z vestă cenu!ie plină de sudoare. *amuri. pe nume 'vra*am 6endel&erg# >uma# 299 . 9proaspătul: soţ al HaGei. de sacul cu ovăz. a rămas la 7ovno încă cinci ani. încăpăţ$nat. &unicul meu -ap*tali Hertz Mussman se &ucura de viaţa de căruţa!. surorile !i Tsvi ?*apiro. de gra(d. ca !i cum de la locul lui.

arol doar din cauză că părinţii ei nu mai aveau &ani# .e nădă(duia să a"le aici. am evocat imagini !i mi s au în"iripat în minte pove!ti# .<0 !i se răsp$ndea către universităţi sau în ce măsură a venit aici ca rezultat al educării ei într o !coală Tar&ut* !i al "aptului că era mem&ră a unei mi!cări de tineret sioniste. ce a a"lat.um suna e&raica de aici în urec*ile sensi&ile ale unei domni!oare care venea cu e&raica ci ra"inată. pietruite. !i cu patru ani înainte de sora ei mai mică. .um arătau Tel 'vivul !i Ierusalimul pentru cineva crescut într o vilă din 7ovno.Poveste despre dragoste si întuneric Iar în HI<=. în c$teva seri la r$nd am pă!it prin la&irintul străzilor vec*i. care venea direct din "rumuseţea gotică a Pragăi. 300 . ?onia.$t de mult a "ost împinsă să emigreze în Palestina de ura violentă "aţă de evrei care umplea străzile 5uropei la mi(locul anilor . . "iica mea 8ania s a *otăr$t să studieze istoria !i "ilozo"ia la )niversitatea din Tel 'viv# -u !tiu dacă mama !i a întrerupt studiile la )niversitatea . se pare că "ără să ai&ă *a&ar de ceea ce studiase &unica ei în tinereţe. ce n a a"lat. . mama s a înscris la )niversitatea 5&raică de pe Muntele ?copus. ca să !i continue studiile de istorie !i "ilozo"ie# După patruzeci !i opt de ani.$nd am "ost la Praga.am la un an după ce a a(uns la Ierusalim. cam la un an după părinţii !i sora ei mai mare.ei care au cunoscut o spun că a avut la Praga o poveste de dragoste dureroasăF n au putut să mi dea amănunte# . HaGa. din (urul universităţii. 8ania a a(uns !i ea în ţara Israelului# .

cu !epcile lor ponosite. eCcursiile dedicate studiilor ar*eologice. în"lăcărarea politicii de partid.$nd am a(uns la v$rsta la care mama mi ar "i putut povesti despre copilăria sa !i despre primele zile în ţară. !o"erii cooperativei de auto&uze. coastele pietroase ale dealurilor. vră(itoare.um a reacţionat mama la dunele de nisip. . . sunetele lim&ii engleze. ruinele &i&lice !i rămă!iţele perioadei celui de al Doilea Templu. lucrătorii din construcţii. soţia "ermierului !i "ata morarului. lim&a celor care guvernau ţara. livezile întunecate. de la !coala Tar&ut*.$t de mult a "ost dezgustată sau atrasă ele nopţile "urtunoase cu dispute. seratele culturale cu muzică de acordeon !i de muzicuţă.'mos +z învăţată din cărţi. punctate de urletele !acalilor !i de ecourile împu!căturilor îndepărtate. cupolele mănăstirilor încon(urate de ziduri. intrigile tainice ale di"eritelor grupări ilegale !i ale simpatizanţilor acestora. apa rece ca g*eaţa din (arra. . !irurile de cămile căr$nd nisip pentru construcţii. pionierii ar!i de soare din 3i&&utzuri. 301 . z$ne. pompele cu motor din cr$ngurile de citrice. minaretele. mintea ei era altundeva !i "iCată pe alte lucruri# Pove!tile de la culcare pe care mi le spunea erau pline de uria!i. paznicii evrei. plim&ările de s$m&ătă după masa. adunarea prin apeluri în presă de voluntari pentru muncile agricole. *amsinurile. con"licte ideologice !i curtea care i se "ăcea. !i care era înzestrată cu o mare sensi&ilitate lingvistică. nopţile de un al&astru înc*is. titlurile din ziare !i produsele lactate ale cooperativelor. în !orturile lor 3a3i. uedurile.

un soi de &at(ocură înă&u!ită. ceva prea complicat sau ascuns ca să l pot percepe. peste r$uri !i păduri. dar !i &iologie. Mis*na* !i poezia e&raică medievală. învăţam că dincolo de zare. pentru că zilele evreilor în 5uropa. ceva provocator !i derutant# Poate de aceea nu mi plăcea să vor&ească despre aceste lucruri !i o rugam să mi spună mai &ine pove!ti simple. pe care apoi viaţa mi a stricat o# 'm învăţat >i&lia. în vocea ei se "uri!a ceva amar !i disperat. arta 7ena!terii !i istoria europeană# 2i. cel puţin ale celor care trăiau în 5uropa de 5st. e o ţară în care va tre&ui cur$nd să mergem cu toţii. literatura !i istoria polonă. mai presus de toate. în sc*im&. ceva am&iguu sau cumva sarcastic. pe care să le pot înţelege.Poveste despre dragoste si întuneric coli&e pitite în ad$ncul pădurii# Dacă vor&ea vreodată despre trecutul ei. despre casa părintească. pot să vă încredinţez din nou mătu!ii ?onia. moară sau căţeaua Prima. să scriem !i să vor&im o e&raică "oarte corectă. sunt numărate# 302 . să ne spună cum !i de ce a a(uns ea aici. despre primele ei zile la Tel 'viv sau despre primii ei ani la Ierusalim. ca aceea a lui Matvei 'parul cu cele !ase neveste vră(ite ale sale sau cea a călăreţului mort care a continuat să cutreiere continentele !i ora!ele su& "orma unui sc*elet cu armură !i pinteni sc$nteietori# -u !tiu mai nimic despre sosirea mamei la Hai"a. ce nădă(duia să a"le !i ce a a"lat în realitate# La !coala Tar&ut* nu am învăţat doar să citim.

ca tatăl nostru. 6ra(eOs3i !i Pilsuds3i# '"lasem de(a că ?talin voia să pună capăt cu "orţa eCistenţei evreilor. a Ligii -aţiunilor: în anii . atitudinea poloneză "aţă de evrei era de dezgust. cei care aveau relaţii sociale &une cu autorităţile locale !i intelectualitatea. de ce nu. voia ca toţi evreii să devină &uni comsomoli!ti.a un om &eat care încearcă să meargă drept. călătorie spr$ncenată# Teama din "iecare casă evreiască. în "aţa lui VoodroO Vilson. a!a înc$t să plecăm pe r$nd în Palestina !i să nu le mai stăm în oc*i# Iată de ce tindeau c*iar să încura(eze educaţia sionistă !i !colile evreie!ti: tre&uia să devenim o naţiune cu orice preţ. sau cei care construiseră "a&rici moderne în 7ovno sau se orientaseră către medicină.20 polonezii încă mai aveau un strop de ru!ine. simţeau că trăim pe un vulcan# 5ram c*iar pe graniţa dintre ?talin.aveau c*e" să ne scuipe a"ară în prezenţa naţiunilor de la 1ersailles. drept sau inginerie. ca atunci c$nd ai mu!cat dintr un pe!te stricat !i nu poţi nici să îng*iţi.*iar !i cei care "ăcuseră avere. ca să nu vadă nimeni că se &ălă&ăne# %ncă mai sperau să arate pe dina"ară mai mult sau mai puţin ca alte ţări# Dar pe ascuns ne asupreau !i ne umileau. teama despre care nu vor&eam niciodată. care să dea in"ormaţii unul despre celălalt# Pe de altă parte. ţineau să nu !i păteze o&razul# . principalul era să o !tergem în Palestina.'mos +z 6eneraţia părinţilor no!tri era mult mai con!tientă dec$t noi că intră zilele n sac# . dar care ni se 303 . nici să scuipi# . c$nd se ve*icula noţiunea de drepturi ale minorităţilor.

ca o otravă. să spună că avem pete pe "uste# Pe scurt. pentru că un singur copil cu părul murdar. picătură cu picătură. tre&uia să încercăm din răsputeri să "acem impresie &ună. însă nu tre&uie să vor&im o polonă prea elevată. poate strica reputaţia întregului popor evreu# -u ne puteau su"eri nici a!a. ca să nu poată spune că avem am&iţii mai presus de rangul nostru. Doamne "ere!te.Poveste despre dragoste si întuneric in(ecta "ără voie. în Israel. era teama ce ne dădea "iori. "erească ne Dumnezeu să le dăm mai multe motive să nu ne su"ere# Tu. !i întotdeauna tre&uie să vor&im cu ei într o polonă corectă. să "acem o impresie proastă neevreilor. care te ai născut aici. n ai să poţi 304 . care împră!tie păduc*i. !i atunci o să se m$nie !i o să ne "acă ni!te lucruri la care e cumplit !i să te g$nde!ti# 8iecărui copil evreu i se repeta de o mie de ori că tre&uie să ne purtăm "rumos !i politicos cu ei c*iar !i atunci c$nd sunt grosolani sau &eţi. că în nici un caz nu tre&uie să i provocăm pe neevrei. o impresie pe care nici un copil nu tre&uia să o strice. că suntem cu adevărat prea zgomoto!i !i arivi!ti. Doamne "ere!te. nu tre&uie să i enervăm sau să ţinem capul sus. ca să nu poată spune că le p$ngărim lim&a. z$m&ind. să îi contrazicem sau să ne t$rguim cu ei. nu tre&uie să le dăm nici o scuză ca să ne acuze că suntem prea lacomi !i. că poate într adevăr nu suntem destul de curaţi. ca să nu poată spune că suntem zgomoto!i. !i tre&uie să vor&im cu ei doar &l$nd. prea isteţi !i apucători# Poate că nu suntem &ine crescuţi# 5ra teroarea că am putea.

gloatele evreie!ti pot "i monstruoase# ?ingurul popor de care nu ne temeam prea tare erau nemţii. în vreme ce restul "amilie i plecase. în Israel. mai la nord. în sensul rău.<P rămăsesem la 7ovno ca să mi termin pregătirea ca soră de caritate.'mos +z înţelege niciodată cum această picătură care cade "ără încetare îţi str$m&ă toate sentimentele. !i erau c$ţiva evrei care spuneau că măcar de ar veni Hitler. cel puţin în 6ermania e lege !i ordine !i "iecare î!i !tie locul. se temeau că în acest interval &ande de ucraineni sau de &ieloru!i ori masele poloneze în"ier&$ntate sau. lituanienii î!i vor ridica din nou capul# 5ra un vulcan din care se scurgea tot timpul lavă !i mirosea a "um# 9î!i ascut cuţitele pentru noi în întuneric:. pentru că puteau "i oricare dintre ei# 6loatele# . înţelegi ce vreau să zic# Dar cel mai mult se temeau de gloate# 5rau îngroziţi de ceea ce s ar putea înt$mpla în perioadele dintre guverneF de eCemplu. nu contează 305 . pre"er un c$ine# )n c$ine e ca un neevreu. îmi amintesc că în .<= sau . cum îţi corodează demnitatea de om.*iar !i aici. dar dacă ar tre&ui să aleg. îţi dai seama pe dată ce g$nde!te sau ce simte# 5vreii din diaspora au devenit m$ţe. ca rugina# Treptat. ziceau oamenii !i nu spuneau niciodată cine anume. dacă polonezii erau alungaţi !i veneau în loc comuni!tii. după cum se arată. te "ace la "el de lingu!itor !i de necinstit !i de plin de !iretlicuri ca o m$ţă# -u pot su"eri m$ţele# -u mi plac prea mult nici c$inii.

"ire!te# 5vreii credincio!i erau împotrivă !i la "el erau !i &undi!tii. ori la colegiile de agricultură din Palestina. 306 . precum !i evreii asimilaţi. dar de(a în anii . iar ţăranii o să audă. iar ecourile care ne veneau din ţară erau pur !i simplu minunate tinerii vă a!teaptă. la Tec*nion. !i o să pornească să tragă clopotele alea înspăim$ntătoare ale lor.e contează este că în 6ermania lui Hitler nu sunt revolte pe străzi !i nu eCistă anar*ie încă mai credeam că anar*ia este cea mai rea situaţie# . comuni!tii. o să !i umple &urţile cu ţuică !i o să !i ia topoarele !i "urcile. care credeau că erau de(a mai polonezi ca PadereOs3i sau Vo(cie*oOs3i# Dar în anii .Poveste despre dragoste si întuneric prea mult ce zice Hitler. contează că acolo. idi!i!tii. între timp toţi citeau ziare în e&raică. sau la 6Gmnasium din Tel 'viv. impune ordinea nemţească !i gloata este îngrozită de el# . nici în Polonia sau oriunde în 5uropa de 5st. "redonau c$ntece din Ţara Israelului.ei care aveau destui &ani î!i trimiteau copiii la studii în Hai"a.o!marul nostru era că într o zi preoţii o să înceapă să predice că s$ngele lui Isus curge iară!i. discutau. recitau din >iali3 !i .erni3ovs3i. din cauza evreilor. a!a începea întotdeauna# -imeni nu !i înc*ipuia ce ne a!tepta cu adevărat.20 mulţi evrei de r$nd din 7ovno ţineau ca odraslele lor să înveţe e&raica !i să meargă la Tar&ut*# . în 6ermania.20 cu toţii !tiau în ad$ncul su"letului că nu eCista un viitor pentru evrei nici cu ?talin. a!a că atracţia Palestinei a devenit din ce în ce mai puternică# -u pentru toată lumea. c$nd o să vă vină r$ndul.

!i că poate ara&ii erau doar întăr$taţi să ne urască. evreii. să "i "ost cu totul o (umătate de milion. generos. !i era a&solut sigur că va "i loc destul pentru alte c$teva milioane de evrei. !i de îndată ce se va înt$mpla asta vom arăta lumii întregi cum se tratează o minoritate propria noastră minoritate. doar că "ără înclinaţia lor pentru vărsarea de s$nge# Printre noi. ara&ii# -oi. din punct de vedere economic. vom împărţi totul cu ei. !coala 307 . era un soi de entuziasm imens în privinţa a tot ce era naţional# 5ra "oarte asemănător cu ce vezi astăzi la palestinieni. sm$rcuri. la "el cu oamenii de r$nd din Polonia. dar puteam vedea pe *arta cea mare de pe peretele clasei noastre că nu erau mulţi ara&i. care am "ost întotdeauna o minoritate asuprită.'mos +z se despărţeau în "acţiuni !i partide rivale. !tiam c$t de greu e în ţarăF !tiam că e "oarte cald. cu siguranţă mai puţin de un milion. în scurt timp. vom trata minoritatea noastră ara&ă drept. dar cu siguranţă vom "i în stare să le eCplicăm !i să i convingem că întoarcerea noastră în ţară înseamnă pentru ei o &inecuv$ntare. medical. săl&ăticie. evreii vor "i aici ma(oritari. în orice "el# -e g$ndeam că. în c$ţiva ani. cultural. nu i vom pre"ace niciodată în m$ţe# 5ra un vis "rumos# %n "iecare clasă din grădiniţa Tar&ut*. ne vom împărţi patria cu ei. nu se mai prea vede în zilele noastre un ast"el de naţionalism# 8ire!te. con"ecţionau la iuţeală uni"orme !i "lamuri. !oma( !i !tiam că erau ara&i sărmani prin sate. nepărtinitor.

ucrainenii erau îm&ătaţi de ucrainitate. dar în vremea aceea toţi polonezi i erau îm&ătaţi de polonitate. "elinare de *$rtie. c*iar !i slovacii.e altă alegere ne lăsaseră. democratică. nu le aparţineam !i nu eram doriţi# -u i de mirare că voiam !i noi să "im o naţiune. 1ladimir Aa&otins3i# +rganizam procesiuni grandioase în cinstea lor. iar . aproape în "iecare lună. nu doar un soi de pleavă# Poate că e un pic cam greu să înţelegi. valuri de entuziasm. Ealman 7u&a!ov. decoraţiuni. o *artă mare a ţării. avansată. &rasarde !i c$ntece# %nsu!i primarul polonez ie!ea să i înt$mpine în piaţă !i în "elul acesta puteam uneori să simţi m că suntem !i noi o naţiune. o cutie de colectă a 8ondului -aţional 5vreiesc. mi se pare că !i 's*er >aras*. Ta&en3in. !i nu era loc !i pentru noi în carnaval. educaţia de la Tar&ut* era umanistă. %nsă educaţia noastră nu era !ovină# De "apt. @aa3ov Eeru&avel. ce*i. lozinci. cu satele pioniere su&liniate anume. cu toţii. !i de asemenea artistică !i !tiinţi"ică# %ncercau să le dea &ăieţilor !i "etelor drepturi egale# -e învăţau să respectăm întotdeauna celelalte popoare: orice om este 308 . ca să nu mai vor&esc de nemţi.Poveste despre dragoste si întuneric primară Tar&ut* !i liceul Tar&ut* at$rna un ta&lou mare al lui T*eodore Herzl. sau poate a "ost alt scriitor# 'u venit !i sioni!ti de "runte din Palestina.erni3ovs3i a venit !i el de două ori. !i tot "elul de lozinci cu "r$nturi de versuri# >iali3 a "ost la 7ovno de două ori. ca toţi ceilalţi# . cu to&e !i "lamuri. lituanienii !i letonii. de la Dan la >eer ?*e&a. "otogra"ii cu pionierii lucr$nd.

credeam că !tim# De "apt. c*iar dacă înclină să uite asta# De la o v$rstă "oarte "ragedă g$ndurile noastre erau la ţara Israelului# 2tiam pe de rost situaţia din "iecare sat nou. cu minte ascuţită !i inimă de poet# -umele lui era 7eiss. plin de căldură !i de empatie sinceră. inclusiv sora mea. conducătorii tineretului. !i c$nd s au căţărat pionierii pe Muntele 6il&oa# 2tiam c*iar !i ce măn$ncă !i cu ce se îm&racă oamenii de acolo# Mai eCact. îndrum$nd o cu &l$ndeţe către literatură !i artă# 5ra tare c*ipe! !i viril. doctorul Issac*ar 7eiss# 5ra din 6aliţia !i cur$nd a devenit idolul tinerilor# 8etele îl adorau în taină. a!a că !i dacă ar "i vrut să ne spună despre lucrurile rele.'mos +z "ăcut după c*ipul lui Dumnezeu. HaGa. asupra căreia doctorul 7eiss avea o in"luenţă misterioasă. rareori î!i pierdea cumpătul. politicienii !i cei care mergeau p$nă acolo !i se întorceau. n ar "i putut# Ha&ar n aveau# Toţi cei care veneau din ţară. pro"esorii no!tri nu cuno!teau tot adevărul. ce se cultiva în >eer Tu via !i c$ţi locuitori sunt în Eic*ron @aa3ov. !i c$nd se înt$mpla 309 . care era implicată în activităţi o&!te!ti !i era un lider înnăscut. trimi!ii. nu voiam să auzim# Pur !i simplu le înc*ideam gura# Ii tratam cu dispreţ# Directorul nostru era un &ăr&at înc$ntător# . cam ca 7udolp* 1alentino sau 7amon -avarro.*armant# )n pro"esor eCcelent. zugrăveau un ta&lou tranda"iriu# Iar dacă cineva se întorcea !i ne spunea lucruri mai puţin plăcute. mama ta. cine a construit drumul cu pietri! de la Ti&erias la Tsemac*. !i 8ania.

într o zi în 6alileea. apoi pe străzile din Tel 'viv# 'ducea *ărţi !i "otogra"ii. să tu!ească la "el ca el. să vor&ească la "el ca el.Poveste despre dragoste si întuneric asta nu !ovăia niciodată să trimită apoi după acel elev !i să !i ceară scuze# %ntregul ora! era vră(it de el# . să în"ăptuiască orice lucru care ar "i putut să l "acă să z$m&ească admirativ !i să i laude# 6$ndurile lui erau g$ndurile noastre# )morul lui a devenit umorul nostru# 2i el credea că ţara Israelului era singurul loc în care evreii ar putea să se vindece de su"erinţele lor spirituale !i să !i dovedească lor în!i!i !i lumii că au !i calităţi# 'm avut !i alţi pro"esori minunaţi. eCemple din >i&lie. era Mena*em 6ele*rter.red că mamele visau la el noaptea. tăieturi din ziare !i "ragmente de poezii !i proză. cum "ăcea el# 'r "i "ost un seducător d e succes# Dar nu. ca el. nu mai puţin dec$t "etele. să se oprească în mi(locul unei "raze. care ne învăţa >i&lia ca !i cum s ar "i a"lat el însu!i în 1alea lui 5la* sau 'nat*ot* sau în templul "ilistin din 6aza# %n "iecare săptăm$nă Mena*em 6ele*rter ne lua într o eCcursie 9în ţară:. în alta în noile sate din Iudeea. din c$te !tiu era însurat nu prea "ericit. cu"undaţi în g$nduri. geogra"ie. cu o "emeie care de a&ia îi a(ungea p$nă la glezne !i se purta ca un "amilist eCemplar# 'r "i putut "i !i un mare conducător: avea darul de a i "ace pe oameni să !i dorească să l urmeze prin "oc !i prin apă. în altă zi în c$mpia Ieri*onului. 310 . încercau să l imite. iar "iicele le!inau la vederea lui ziua# Iar &ăieţii. !i să meargă la "ereastră unde să stea c$teva minute.

8ania Veissmann. ci ca !i cum ai "i mers de a &inelea prin soare !i pra". în 6rădinile Palatului. în roc*ia mea verde !i cu &entiţă al&ă pe cap. T$rlo. p$nă ce a(ungeai să simţi o o&oseală plăcută. care se numea Tarla sau T$rlo# 'veau un "el de mică uniune a elevilor sioni!ti în care erau mama ta. "ie au emigrat în ţară. Lilia Dalisc*.'mos +z istorie !i ar*eologie. cum o să muncească acolo la înviorarea vieţii artistice !i culturale. !i ne plim&am împreună pe .zecziego Ma(a !i pe strada Topoliova. 8ania. sora mea HaGa.etăţii.artierul . conducătoarea lor p$nă a plecat la Praga# 2edeau !i cloceau tot soiul de planuri. care mai t$rziu avea să se numească Lea >ar ?am3*a. mama ta. cum o să trăiască ei în ţara Israelului. 5ster3a >en Meir. în parcul 6ravni. cum o să păstreze vie legătura cu 7ovno# După ce celelalte "ete au plecat din 7ovno. . ca !i cum ai "i "ost cu adevărat acolo. avea un prieten. nu doar în g$ndurile tale. care "usese re&otezată strada Pitsuds3i. un elev pro"und !i sensi&il. unde erau marea sinagogă !i catedrala catolică# Intre noi n a "ost niciodată nimic mai mult dec$t 311 . "ire!te. "ie la studii. T$rlo a început să mi "acă mie curte# Mă a!tepta în "iecare seară la intrarea ?pitalului Militar Polonez# Ie!eam. !i alţii# HaGa a "ost. uneori mergeam p$nă la r$ul +stia !i în cartierul vec*i. poate că !i 8ania ?onder. la Praga. printre pomii cu citrice !i coli&a din vie !i gardurile din cactu!i !i corturile pionierilor din văi# 2i a!a se "ace că am venit în ţară mult înainte de a a(unge cu adevărat aici# La 7ovno.

5 greu să ţi eCplic. 9alăptare:. Dacă îmi arde de (elit nu i nevoie să plec din strada VesselG !i nici măcar să pun 312 .=H. delicte.*iar ai putea să r$zi de noi# Hram cumplit de mode!ti# 5ram îngropaţi su& un munte de ru!ine !i teamă# T$rlo acela era un mare revoluţionar din convingere.a să încep iar să t$n(esc de acolo după o ţară a Israelului care nu mai eCistă !i poat e că n a eCistat niciodată în a"ara visurilor noastre de tinereţe. puţinii care au "ugit în 'merica !i cei care au iz&utit cumva să scape de cuţitele regimului &ol!evic# Toţi ceilalţi au "ost măcelăriţi de nemţi. ro!eaţa i te întindea p$nă în v$r"ul urec*ilor. dar ro!ea din orice "leac: dacă se înt$mpla să rostească un cuv$nt ca 9"emei:. ca o *emoragie. în . !i dus a "ost# Dintre tot 7ovno ul evreiesc de a&ia dacă au mai rămas c$ţiva doar cei care au venit în ţară c$t mai era timp. . pentru că generaţia ta n are cum să înţeleagă# . dacă sunt &inecuv$ntare sau &lestem pentru omenire# ?au am$ndouă# 1or&ea cu entuziasm despre un viitor în care cur$nd nu vor mai "i sărăcie. n am nici un c*e" să mă întorc să l vizitez: la ce &un. pur !i simplu a "ost luat. în a"ara celor măcelăriţi de ?talin# -u. 9"ustă: sau c*iar 9picioare:. &oală sau c*iar moarte# 5ra un pic comunist. .a să (elesc. dar asta nu i a "ost de vreun lolos: c$nd a venit ?talin. !i începea să se scuze !i să se &$l&$ie# %mi vor&ea la nes"$r!it doar despre !tiinţă !i te*nologie.Poveste despre dragoste si întuneric vor&e# Poate că ne am ţinut de m$nă de două sau cel mult trei ori# De ce.

nu simte pentru ei dezgust. !i (elesc c$teva ore pe zi# ?au mă uit pe "ereastră !i (elesc# -u pentru ce a "ost !i nu mai este. la clasa a treia. într un dormitor. la urma urmei. minunată.onstanţa. a unui răz&oi sau a unei &om&e a terori!tilor. !i îmi amintesc că. de!i nu eram adepta vreunei religii. a "ost acum aproape !aptezeci de ani. de cancer sau de dia&et# Aelesc doar pentru ce n a "ost niciodată# Doar pentru acele înc*ipuiri "rumoase pe care ni le am "ăcut !i acum# M am îm&arcat la Trieste pe un vas rom$nesc. p$ine at$t de gustoasă !i de consistentă# -oaptea dormeam su& punte.'mos +z piciorul a"ară din apartamentul meu# 2ed aici. alături de o t$nără 313 . ci doar pentru că nu părea potrivit ca pe drumul spre ţara Israelului să mă îndop pe vasul acela cu carne de porc a"umată !i carne de porc sărată !i c$rnaţi de porc# '!a că am m$ncat în sc*im& p$ine al&ă. ci pentru ce n a "ost niciodată# am nici un motiv să (elesc pentru T$rlo. în "otoliul meu. n am vrut să măn$nc carne de porc nu din cauza lui Dumnezeu. Dumnezeu a creat porcii. Dumnezeu vede !i aude "iece geamăt !i îi este la "el de milă de purcelul c*inuit ca !i de oameni# . !i c$nd e ucis un purcel !i el ţipă !i imploră cu vocea unui copil c*inuit.are mai multă sau mai puţină milă pentru purcel dec$t pentru toţi ra&inii !i *asidim care respectă toate poruncile !i îl preamăresc toată viaţa lor# '!a că nu era din cauza lui Dumnezeu. oricum n ar mai "i viu: dacă nu l ar "i ucis ?talin. ar "i murit din cauza acestui loc. se numea .

ca să mă poată mistui în întregime cu sucurile lui digestive. mama unui prunc de vreo trei săptăm$ni. 'ntioc*us 5pip*anes# %ntr o dimineaţă devreme. grecoaica asta. la !ase 314 . !i mi am zis. c$nd pruncul grec a adormit în poala mea !i îl puteam simţi prin roc*ie. îţi pot spune cu precizie c*iar !i data !i momentul era eCact cu trei zile înainte de s"$r!itul anului HI<8. de ce o tre&ui să merg eu în ţara Israelului. miercuri. pe drum. 2i totu!i. asta vrei cu adevărat. care pro&a&il că nici nu !tie ce e aia evreu. pentru că nu aveam o lim&ă comună. c*iar dacă nu era evreu. pe acel vas. pe moment. ca !i cum în acel moment era cu adevărat carne din carnea mea. după Hanu33a* s a nimerit o zi "oarte limpede. ?onia. !i în ciuda ticălosului care îi ura pe evrei. ca să nu mai pl$ngă !i să adoarmă# -u vor&eam între noi. că o să "iu mistuită de sucurile digestive ale poporului evreu# -ici nu s a mai arătat după ce am a(uns aici# ' "ost doar atunci. cu "oarte puţini nori. da. Doar ca să "iu printre evrei. nu mai mult# In "iecare seară legănam împreună "etiţa într un cear!a".Poveste despre dragoste si întuneric grecoaică. !i poate că acesta este motivul pentru care ne am despărţit cu multă căldură# %mi amintesc c*iar că la un moment dat am avut un g$nd "ugar. 28 decem&rie HI<8. e mai aproape de mine dec$t întregul popor evreu# %ntregul popor evreu îmi părea în acel moment o mulţime uria!ă !i transpirată în al cărui p$ntec eram ademenită să intru. 5 ciudat că în 7ovno n am simţit niciodată această teamă.

e lucru ciudat. nici în casa. de apartenenţă. văruite în al&. înaintea acelei dimineţi sau după ea. aproape într o clipă. cu totul alt"el dec$t casele dintr un ora! sau un sat din Polonia sau )craina. un pulover !i un mantou u!or. dintr odată tot ce voiam era să strig !i să c$nt: 5 al meu4 'l meu cu totul4 5 al meu cu adevărat4 . de proprietate. cu totul alt"el dec$t 7ovno sau 1ar!ovia sau Trieste. n am cunoscut acel "el de &ucurie: în s"$r!it. mă înţelegi. la moară. în s"$r!it aici am să pot să trag draperiile !i să uit de vecini !i să "ac eCact ce am eu c*e"# 'ici nu tre&uia să mă port tot timpul c$t de &ine puteam. !ir după !ir de căsuţe pătrate. nu tre&uia să mă s"iesc din cauza nimănui. niciodată# -iciodată în viaţa mea. aceasta va "i casa mea. nu mai avusesem niciodată p$nă atunci un ast"el de sentiment. iar dedesu&t era ora!ul Tel 'viv.*iar !i c$nd ne am cumpărat primul 315 . pe loc. deasupra liniei norilor a apărut soarele de iarnă. !i m am urcat pe punte !i m am uitat la linia cenu!ie de nori din "aţă# M am uitat cam o oră !i n am văzut dec$t c$ţiva pescăru!i# 2i dintr odată. dar "oarte asemănător cu ta&lourile de pe pereţii "iecărei clase de la Tar&ut* !i cu desenele !i "otogra"iile pe care ni le arăta pro"esorul nostru Mena*em 6ele*rter# '!a că am "ost !i n am "ost surprinsă# -u pot spune cum.'mos +z dimineaţa. nici în livada noastră. nu tre&uia să "ac o impresie &ună neevreilor# . nu tre&uia să mi "ac gri(i pentru ce ar g$ndi despre noi ţăranii sau ce ar zice preoţii sau ce ar crede intelectualii. îmi pusesem de(a *aine călduroase. &ucuria mi a urcat în g$t.

mama ta# ?tătea puţin într o parte. La unsprezece dimineaţa am co&or$t cu &aga(ele noastre într o &ărcuţă cu motor. o namilă de ucrainean păros. r$z$nd. !i din "umul gros care se ridica din &utoaiele cu smoală pro&a&il că tocmai as"altaseră vreun scuar sau vreun trotuar a iz&ucnit c*ipul mamei mele. dar de la prima privire m a "ulgerat un g$nd. privind la un ora! în care nu mai "usesem !i la o ţară în care nu mai pusesem piciorul. nu i nevoie de a!a ceva. plin de sudoare !i cam înspăim$ntător. ?au prostesc. pe care încă nu l cunoscusem. cam a!a: ce mai &ăiat !i a găsit aici4 5 tare c*ipe!. într o 316 . Tsvi. !i apoi al lui Papa. a r$s !i deodată a grăit într o e&raică curată 9?cumpo.Poveste despre dragoste si întuneric apartament. !i la căsuţele ciudate. n am simţit cu at$ta intensitate ce &ine e să ai casa ta# 2i acesta a "ost sentimentul care mă umplea pe la !apte dimineaţa. iar marinarul care era acolo. în clipa în care i am mulţumit "rumos în ucraineană !i am vrut să i dau un &an. în Holon. : 5ra o zi plăcută. de smoală clocotită. sau pe acesta din strada VesselG. cum nu mai văzusem niciodată p$nă atunci4 Presupun că nu poţi înţelege asta# Pro&a&il că ţi pare destul de carag*ios. !i sora mea HaGa cu soţul ei. !i cel mai &ine îmi amintesc de un miros puternic. un pic rece. departe de &utoaiele arz$nd. înlăcrimat. cu inima &ună !i mai e !i vesel4 2i doar după ce i am sărutat !i i am îm&răţi!at pe toţi am văzut că era acolo !i sora mea 8ania. nu i a!a. ce te a apucat. de ce nu mi dai mai &ine un pupic. ameţitor.

plină de siguranţă am văzut !i că 8ania nu se simţea prea &ine: părea "oarte palidă !i era !i mai tăcută dec$t de o&icei# 1enise anume de la Ierusalim ca să mă înt$mpine. în vreme ce Papa aproape că reu!ea să ascundă adevărul. cu o&ra(ii tranda"irii. !i a cerut scuze pentru 'rie*. însă pentru oricine avea oc*i &uni !i se uita atent.'mos +z "ustă lungă !i un pulover al&astru tricotat de m$nă. dar nu putuse să o&ţină o zi li&eră. sclipitoare. &uzele nu aveau culoare. încrezătoare. o "emeie "atală.red că mama o admira cel mai mult pe HaGa !i era m$ndră de ea. -u contam deloc: eram doar sora cea mică !i prostuţă# . a!tept$nd să mă îm&răţi!eze !i să mă sărute după ce o "ăceau toţi ceilalţi# '!a cum am văzut imediat că sora mea HaGa în"lorea aici era plină de viaţă. era interesantă. pe care nu !i l a mai scos niciodată. !i m a invitat să merg la Ierusalim# De a&ia după vreun s"ert de oră am văzut că nu i prie!te să stea at$ta în picioare# %nainte ca alt mem&ru al "amiliei să mi spună. era limpede că cea mai "rumoasă dintre noi era 8ania# 5u. doar că părea să "i "ost acoperită cu un văl cenu!iu. iar "runtea îi părea. stătea lini!tită. p$nă la s"$r!it# HaGa "usese întotdeauna cea mai "ascinantă !i impresionantă dintre noi trei. cumva. înnorată# 8rumuseţea nu i pierise. dar o&ra(ii ei păreau un pic sco&iţi. tatăl tău. mi am dat &rusc seama că î!i ducea greu sarcina adică pe tine# Tre&uie să "i "ost de a&ia în luna a treia. că o iu&e!te cel mai mult pe 8ania# 5u nu eram 317 . dimpotrivă.

poate doar pentru &unicul 5p*raim. !i totu!i îi iu&eam pe toţi: nu eram invidioasă !i nu eram supărată# Poate că tocmai oamenii cel mai puţin iu&iţi. -u sunt prea sigură de ceea ce am zis adineaori# Poate că e doar una dintre pove!tile pe care mi le spun înainte de culcare# Poate că toată lumea î!i spune pove!ti înainte de culcare. cu condiţia să nu "ie invidio!i sau plini de amărăciune. o să tre&uiască să ne a(utăm mult între noi. de 318 .Poveste despre dragoste si întuneric lumina oc*ilor nici pentru tata. doar în poze# 'poi am început să pl$ng nu numai pentru că acei constructori erau a!a de puternici !i de "ericiţi. puţin înainte de colţul cu &ulevardul -ordau# La prima vedere i am luat pe muncitori drept ţigani sau turci. a!a de &ine că suntem iar împreună cu toţii. e a!a de &ine că e!ti aici. nici pentru mama. !i "iecare căra în spate un soi de scară de lemn încărcată cu &locur i mari de &eton# 'm pl$ns un pic văz$nd asta. găsesc în ei cea mai multă iu&ire de dăruit celorlalţi# -u crezi. era colegiul pedagogic care încă se mai a"lă pe strada >en @a*uda. dar HaGa a zis că sunt doar evrei ar!i de soare# -u mai văzusem p$nă atunci ast"el de evrei. mai ales o să tre&uiască să i a(utăm pe părinţi# 'partamentul în care locuiau HaGa !i Tsvi era la vreun s"ert de oră de mers pe (os din port. dar !i pentru că printre ei erau ni!te copii. iar Tsvi a "ost un erou !i mi a cărat singur cea mai mare parte din &aga(e# Pe drum am văzut ni!te muncitori construind o clădire mare. cel mult de doisprezece ani. ca să "ie mai puţin înspăim$ntător# Mama ta m a îm&răţi!at !i mi a zis. ?onia.

. !i de data asta n am mai simţit nevoia să pl$ng !i n am mai simţit o &ucurie săl&atică. !i m am spălat pe m$ini. la urma urmei. un &ăieţel vioi. din ad$ncul ad$ncului "iinţei mele. ca !i cum întreg Tel 'vivul n ar "i "ost dec$t un aran(ament "oarte "rumos pe terenul de (oacă de la !coala Tar&ut*# 5ra s"$r!itul lui decem&rie HI<8 !i de atunci n am mai călcat niciodată peste *otare. cu &ăncile !i "elinarele !i toate indicatoarele în e&raică. în acel moment# %n seara aceea Tsvi !i 8ania m au dus să văd Tel 'vivul# 'm mers pe (os p$nă pe strada 'llen&G !i &ulevardul 7ot*sc*ild. cu mare &l$ndeţe. l am luat pe @igal !i l am str$ns în &raţe. că marinarul acela o&raznic !i plin de sudoare n a căpătat de la mine pupicul pe care îl ceruse# . n am simţit dec$t un "el de lini!tire. ca din "undul unui puţ. că e "oarte &ine că suntem aici !i nu în casa de pe strada Du&ins3a# 2i am mai simţit dintr odată că e mare păcat.are era legătura.'mos +z &ucurie. pentru că strada >en @a*uda nu era considerată pe atunci cu adevărat parte din Tel 'viv# %mi amintesc ce curat !i "rumos părea totul la prima vedere. la "el cu cea de pe vas .am a"lat nici p$nă azi# Dar a!a am simţit acolo. cu o vecină care a avut gri(ă de el p$nă am a(uns noi# Tre&uie să "i avut !ase luni. z$m&itor. seara. leit tatăl lui. dar !i de tristeţe# Mi e cam greu să eCplic# %n apartamentul mic al lui HaGa !i Tsvi a!tepta @igal. dinăuntru. dec$t poate în g$ndurile mele# 2i nici n o să mai calc# -u pentru că ţara Israelului este at$t de 319 .

La )niversitatea 5&raică de pe Muntele ?copus sau poate într una dintre acele odăi îng*esuite din Derem 'vra*am. în care în acea vreme studenţii săraci locuiau îng*esuiţi c$te doi sau trei. -u. atrăgea atenţia !i poate că !i un strop de &at(ocură# 9)n dicţionar am&ulant: îl numeau ceilalţi studenţi# Dacă cineva voia să !tie sau c*iar dacă nu voia. nu îmi displace# 'cum pot să ţi "ac un oc*i la capac înainte de a pleca. a!a am auzit de la 5ster3a Veiner. pe care o împărţea cu două prietene de la 7ovno. vor&ea mult. mi s a spus că era "oarte atras de compania "emeilor. lui îi plăcea să le 320 .Poveste despre dragoste si întuneric "rumoasă. ?au ni!te avocado.$t despre tata. !i ele studente. 8ania Mussman l a înt$lnit pe @e*uda 'rie* Dlausner# 5ra în HI<P sau HI<M# 2tiu că mama locuia atunci într o cameră de pe strada Eep*ania*. ci pentru că acum cred că toate călătoriile sunt ridicole: singura călătorie din care nu te întorci întotdeauna cu m$inile goale este cea din tine# %n mine nu eCistă graniţe sau vămi !i pot călători p$nă la cele mai îndepărtate stele# ?au să mă plim& prin locuri care nu mai sunt. 5ster3a Veiner !i 8ania Veissmann# 2tiu că era "oarte curtată# Dar. cel puţin. care n ar "i putut eCista. -u mai vrei măcar un pa*ar de ceai. cu strălucire. cu ni!te ro!ii !i &r$nză !i o "elie de p$ine. cu umor. la numărul =2. Iar e!ti pe "ugă. dar în care îmi place să "iu# ?au. 6eula sau '*va. să vizitez oameni care nu mai sunt# Pot să merg p$nă !i în locuri care n au eCistat niciodată. avusese !i una sau două legături trecătoare# .

o lua seara la plim&are în Mea ?*arim sau pe aleile din ?an*edriGa.alea Aa""a. ec*ivalentul sanscrit al cuv$ntului 9turn: sau unde anume este menţionat petrolul în Mis*na*# Dacă îi cădea cu tronc vreo studentă. se alătura eCcursiilor la locurile s"inte sau la !antierele ar*eologice. al&ă. îi cumpăra o &ăutură gazoasă. găsea o plăcere a"erată în a o a(uta la teme. c$nd mama era de(a însărcinată.erni3ovs3i# Dar se pare că ma(oritatea relaţiilor lui cu "etele nu mergeau dincolo de discuţiile serioase !i plim&ările pe înserat: se părea că "etele erau atrase doar de creierul lui# Poate că nici el nu avea mai mult noroc dec$t cei mai mulţi &ăieţi din vremea aceea# -u !tiu cum sau c$nd au devenit mai apropiaţi părinţii mei !i n am *a&ar dacă mai rămăsese iu&ire între ei înainte să apar cu# ? au căsătorit la începutul lui HI<8. ea într o roc*ie lungă. din poeziile lui Mic3ievicz sau . s au mutat într o clădire de peste 321 . care îi sporea paloarea pielii !i "rumuseţea părului negru# 8ania s a mutat cu puţinele ei lucruri din camera comună de pe strada Eep*ania* în camera lui 'rie* din apartamentul "amiliei Earc*i de pe strada 'mos# După c$teva luni. cu patos. pe acoperi!ul clădirii ra&inatului din . el într un costum negru cu dungi al&e !i cu cravată. cu un triung*i de &atistă al&ă iţindu se din &uzunarul de la piept.'mos +z arate tuturor că el cunoa!te numele pre!edintelui 8inlandei. îi plăcea să participe la discuţii intelectuale !i citea cu glas tare.

9într adevăr:. ca !i 9cu toate acestea:. cu "eliuţe de usturoi !i ceapă tocată# 322 . dovleci !i vinete. care erau considerate o delicatesă# M$neam dovlecei. pentru că m am născut în mod at$t de nec*i&zuit !i de iresponsa&il. M$neam p$ine neagră cu "elii de ceapă !i măsline tăiate pe (umătate !i uneori cu pastă de an!oaF m$neam pe!te a"umat !i pe!te sărat. 9negre!it:. !i d$nd de înţeles că din cauza na!terii mele a pierdut el trenul# ?au poate că nu dădea nimic de înţeles. doar "ăcea pe isteţul. în "elul lui destul de st$ngaci. "ierte sau pră(ite sau su& "ormă de salată plină de ulei.=0. în apartamentul cu două odăi de la demisol# 'ici s a născut singurul lor copil# )neori tata glumea. 9pe de altă parte: !i 9a&solută ru!ine:0# ?pun$nd că lumea nu era locul potrivit în care să aduci &e&elu!i poate că dădea glas unui repro! implicit "ăcut mie. care veneau din ad$ncurile &utoaielor înmiresmate din colţul &ăcăniei domnului 'usterF cu anumite ocazii m$neam sardele. că în vremea aceea lumea nu era cu siguranţă locul potrivit în care să aduci &e&elu!i /îi plăcea mult eCpresia 9cu siguranţă:.Poveste despre dragoste si întuneric drum. în "elul lui o&i!nuit: adesea tata "ăcea o glumă sau alta doar ca să spargă tăcerea# %ntotdeauna î!i înc*ipuia că tăcerea e cumva îndreptată împotriva lui# ?au că e din vina lui# . 9cu promptitudine:. 9într un anume sens:.e m$ncau as3enazii săraci din Ierusalim în anii . cu siguranţă înainte de a "i do&$ndit ceea ce nădă(duise să do&$ndească în viaţă. împotriva planurilor !i a!teptărilor sale.

cu o oră sau o oră !i (umătate înaintea mamei !i a mea# Pe la cinci !i (umătate stătea de(a în "aţa oglinzii din &aie. care se vindea într un &orcan gros# Tata se scula întotdeauna devreme.'mos +z Dimineaţa aveam p$ine neagră cu gem sau uneori cu &r$nză# /Prima dată c$nd am mers la Paris. !i în vreme ce se rădea c$nta înceti!or un c$ntec popular. o (umătate de ou "iert !i măsline. "elii de ro!ii. !i c$nd "ăceam grevă îl înlocuiau cu gri! stropit cu scorţi!oară# Mama &ea dimineaţa ceai de lăm$ie !i uneori înmuia în el un &iscuit înc*is la culoare# Micul de(un al tatei era o "elie de p$ine neagră cu gem gal&en !i gros. iar c$nd apa aproape că dădea în clocot scu"unda cu atenţie cele două 323 . at$t de "als că ţi se "ăcea părul măciucă# După aceea &ea un pa*ar de ceai singur în &ucătărie. !i în acea vreme lumea credea că poţi răci dacă &ei &ăuturi reci într o zi "riguroasă. gazdele mele au descoperit amuzate că în Israel erau doar două "eluri de &r$nză: al&ă !i gal&enă#0 Dimineaţa mi se dădea ovăz Sua3er. gri(uliul meu tată aprindea primusul înainte de a stoarce portocalele !i punea pe el o oală cu apă. în HIMI. trans"orm$nd cu pămătu"ul zăpada de pe o&ra(i în spumă groasă. care avea gust de lipici. în vreme ce citea ziarul# In sezonul citricelor storcea c$teva portocale cu un mic storcător manual !i ne aducea mamei !i mie la pat c$te un pa*ar cu suc de portocale# 2i pentru că sezonul citricelor era iarna. ardei gras !i castraveţi !i un pic de sm$nt$nă Tnuva acrită. direct din 3i&&utzul Hulda.

în vreme ce tata stătea l$ngă mine. peste costumul ie"tin. se pare că numele Aa""a. &ăiete. nu. cu !orţul lui în carouri !i cravata !tearsă !i costumul (erpelit. acu. ca !i numele &i&lic Aap*et*. N -u vreau să te s$c$i. un cuv$nt "oarte vec*i care e posi&il să "i venit din a33adianul "aGa. a!a înc$t sucul a"lat mai aproape de margine să nu "ie mai cald dec$t cel din mi(locul pa*arului# 'poi. Go"t. a!tept$nd să i dau înapoi pa*arul gol# In vreme ce &eam sucul tata căuta ceva de spusF întotdeauna se simţea vinovat c$nd se lăsa tăcerea# 8ăcea poezii în "elul lui care nu era amuzant: 9>ea sucul. ras.itricele sunt m$ndria ţării noastre4 Portocalele de Aa""a sunt preţuite în toată lumea# 'propo.Poveste despre dragoste si întuneric pa*are cu suc în oală !i amesteca &ine cu o lingură. derivă din cuv$ntul pentru "rumuseţe. nu:# ?au: 9Dacă ţi &ei sucul în "iece zi N P$nă la urmă voios tu vei "i:# ?au c*iar: 9+rice strop. o trezea pe mama /în odaia cu cărţi0 !i mă trezea pe mine /în odăiţa de la capătul coridorului0 !i ne înm$na "iecăruia c$te un pa*ar cu suc de portocale încălzit# >eam sucul ăsta căl$i de parcă ar "i "ost otravă. îm&răcat !i cu !orţul în carouri al mamei legat în (urul taliei. în dimineţile în care se simţea mai mult orator dec$t poet: 9. se poveste!te N Trup !i minte întăre!te:# ?au. iar în 324 . uneori.

'mos +z ara&ă are "orma Oa"i. pe care le numea calem&ours sau paronomasii. !i în am&ele cazuri tre&uie să tr$nte!ti poante:# După care treceau la lim&a rusă !i vor&eau pe tonuri 325 . dar avusese intenţii &une.*iar !i c$nd ai intenţii &une iz&ute!ti cumva să o "aci cu prost gust: e!ti "ie condescendent. cu glume !i o&servaţii isteţe. de eCemplu.*iar î!i înc*ipuie că viaţa e doar un "el de picnic de elevi sau de petrecere între &urlaci. t$năra mea "rumuseţe: de acum z$m&ea cu modestie. simţind o satis"acţie calmă pentru (ocul lui de cuvinte 9termină ţi "rumosul suc de Aa""a !i îngăduie mi să duc pa*arul înapoi la &ucătărie în c*ip de pradă a mea:# 'st"el de (ocuri de cuvinte !i vor&e de du*. domnul Lem&erg. c*iar !i &oala gravă a domnului Lem&erg. în vreme ce în am*ară este. îi declan!ează glumele copilăre!ti# . !i la ce i ar "olosi domnului Lem&erg dacă ne am apuca să l &ocim c$t e încă în viaţă. Tata c$ntărea repro!ul ei. Mama zicea: 9. s a întors de la spital arăt$nd !i mai vlăguit dec$t c$nd a plecat !i că se zice că e într o situaţie dezastruoasă. tata se lansa într o mică prelegere despre originea cuvintelor 9situaţie: !i 9dezastruos:. taOa"a# 2i acum. că vecinul nostru. "ie lingu!itor. st$rneau întotdeauna în tata un soi de &ună dispoziţie &ine intenţionată# ?imţea că ele au "orţa să împră!tie m$*nirea sau nelini!tea !i să creeze o atmos"eră plăcută# Dacă mama spunea. cred. înţesată cu citate &i&lice# Mama se arăta uimită că orice. î!i cerea scuze.

"olosind mită. ca "asolea uscată. varză acră sau morcovi. ceapă verde !i pătrun(el. sau un (eleu gal&en "ăcut din pra". păzită stra!nic de morcovii "ierţi !i dovleceii loviţi de ra*itism care stăteau în (urul punţii lui# + perec*e de castraveţi muraţi slu(eau de "lancuri acestui contratorpilor. cu lacrimi. căruia îi ziceam pe numele "ranţuzesc. mărunţite !i strălucind în uleiul de măsline# Din c$nd în c$nd aveam drept musa"ir c$te o &ucată de pui.Poveste despre dragoste si întuneric înă&u!ite. !i c*i"tele "ăcute din p$ine amestecată cu un pic de carne tocată /încercau să ascundă "aptul că era prea multă p$ine pun$nd &ucăţele de usturoi0# )neori eram silit să îng*it. tot "elul de c*i"tele din spanac. !i dacă îl dădeai gata cu totul erai răsplătit cu o &udincă roz "ăcută din lapte !i pra". gelBe# 'cesta era 326 . să răz&at mestec$nd prin munţi de conopidă "iartă. mazărea !i lintea# 1ara. cu catargul !i p$nzele împodo&ite cu pătrun(el. implorări !i pove!ti despre prinţese !i "antome. ca să mi distragă atenţia p$nă ce îng*iţeam ni!te dovleac &ălos !i dovlecel mucos /căruia îi ziceam pe numele ară&esc. ardei gras. s"eclă. castraveţi. m$ncare de spanac. "ără nici un gust.$nd mă întorceam la pr$nz de la grădiniţa doamnei Pnina mama se lupta cu mine. ciornicevoiene# . cior&ă de s"eclă. dezgust !i "urie. cruzi sau gătiţi# 'lteori eram condamnat să traversez p$rloage de crupe de ovăz !i tăr$ţe. tata "ăcea o salată gustoasă din ro!ii. scu"undată în orez sau e!uată pe un &anc de pireu de carto"i. !i de tot soiul de &oa&e deprimante. 3usa0.

aveam să mă alătur lui în cur$nd# In cinstea ?*a&&at ului 'ov !i săr&ătorilor mama aducea un crap. dintr o parte în alta !i iar înapoi. c$nd am "ost lăsat de capul meu acasă. după ce se stingeau luminile. 327 . care se le*ămetise de toată omenirea !i se re"ugiase pe tăr$mul lui misterios de su& oceane unde. căut$nd neo&osit vreun pasa( su&marin secret din cadă spre marea largă# %l *răneam cu "irimituri de p$ine# Tata mi a spus că în lim&a(ul nostru secret un pe!te se numea Pr$nz# M am împrietenit rapid cu Pr$nzi!or: îmi recuno!tea pa!ii de departe !i venea repede la marginea căzii să mă înt$mpine. pe la mi(locul săptăm$nii# Toată ziua pe!tele înota "ără ast$mpăr încolo !i încoace prin cadă. su& comanda căpitanului -emo. scoţ$nd din apă o gură care mă ducea cu g$ndul la lucruri la care e mai &ine să nu te g$nde!ti# + dată sau de două ori m am sculat !i m am "uri!at prin întuneric ca să văd dacă prietenul meu c*iar dormea toată noaptea în apa rece. lucru care îmi părea ciudat !i c*iar împotriva legilor "irii. ziua de muncă a lui Pr$nzi!or se înc*eia. a!a *otăr$sem eu. iar el se strecura a"ară !i se t$ra încet pe &urtă p$nă în co!ul cu ru"e murdare.'mos +z doar la un pas de Aules 1erne !i de misteriosul su&marin -autilus. sau poate că. pe care îl cumpăra din vreme. iar dimineaţa aluneca în taină înapoi în cadă ca să !i "acă datoria în serviciul marinei# +dată. !i se "ăcea colac !i dormea în îm&răţi!area caldă a prosoapelor !i a ru"ăriei de corp.

mama !i pedeapsa. "ără mi!care# 2i a!a au dat peste mine tata. copil sau pisică. apoi le am udat. însă viu. !i m au prins !ez$nd nemi!cat ca >udd*a pe capacul closetului. rece !i rigid. mi am v$nat îndelung Mo&G Dic3 ul cu un polonic. le am săpunit !i le am "recat de trei ori# '!a am renunţat la v$nătoare# In loc să l v$nez pe Pr$nzi!or. devenind ţeapăn !i îng*eţat între degetele mele. cu &ran*ii. am petrecut mult timp încerc$nd să mă uit la lume prin oc*ii rotunzi !i nemi!caţi ai unui pe!te. "ără gene. că i am dat drumul iute !i mi am scuturat degetele. ca două mărgele de sticlă# Pe dată au ie!it la iveală 328 . solzos. promontorii !i &ancuri de nisip "ăcute din di"erite ustensile de &ucătărie pe care le am &ăgat în cadă# 7ă&dător !i stăruitor precum căpitanul '*a&. "ără pleoape. m a în(ung*iat &rusc cu at$ta spaimă.Poveste despre dragoste si întuneric m am *otăr$t să îm&ogăţesc viaţa &ietului crap plictisit cu ni!te insule. alunecos !i uleios. oc*ii împăien(eniţi privind "ără nici o clipire. cu gura puţin desc*isă. era întotdeauna moale !i caldăF doar ce era mort devenea rece !i rigid# 2i acum crapul ăsta paradoCal. dar mereu se strecura !i scăpa din vizuinele su&marine pe care le presărasem eu însumi pe "undul mării# L a un moment dat i am atins &rusc solzii reci !i tăio!i !i m am cutremurat de silă !i teamă la această descoperire care îmi îng*eţa s$ngele în vine: p$nă în acea dimineaţă orice "iinţă. str$mtori. care se răsucea !i se lupta cu putere. ud tot. "ie ea găină. "aţa încremenită. pentru că s au întors acasă !i s au "uri!at în &aie "ără să i aud.

mama a pus deodată pe masă cadavrul lui Pr$nzi!or al meu. splendid ca trupul unui rege dus pe un a"et către Panteon# . 9va "i din nou silit să su"ere consecinţele "aptelor sale# %mi pare rău#: 1ineri seara au venit &unicul !i &unica. Lilen3a. !i am început să pl$ng în tăcere. presărat cu "ulgi verzi decorativi# Dar privirea vie !i acuzatoare a lui Pr$nzi!or era aţintită neînduplecat asupra tuturor uciga!ilor lui.adavrul regal era a!ezat într un sos consistent de culoarea sm$nt$nii. încerc$nd să nu &age de seamă ceilalţi# %nsă Lilen3a. peste un strat de orez strălucitor.'mos +z ustensilele de &ucătărie pe care copilul ăsta aiurit le a pus pe "undul apei crapului. un su"let de educatoare de grădiniţă într un trup de păpu!ă de porţelan. oc*ii lui străpungători au strigat trădătorule !i uciga!ule nazist. în c*ip de ar*ipelag sau de apărarea su&marină de la Pearl Har&our# 9înălţimea ?a:. s a alarmat !i s a repezit să 329 . cu capul în piept. cu un repro! încremenit. dar cu c$teva tăieturi de cuţit pe lateral. împreună cu um"latul ei soţ. a spus tata cu m$*nire. a mai venit !i prietena mamei. domnul >ar ?am3*a. cea mai &ună prietenă !i con"identă a mamei. cu cap !i coadă. a cărui "aţă era acoperită cu o &ar&ă deasă !i c$rlionţată ca vata minerală# )rec*ile îi erau de mărimi di"erite. părea un c$ine lup care î!i ţine o urec*e ciulită !i pe cealaltă pleo!tită# După supa de pui cu 3neidlac*. ornat cu prune din compot !i "elii de morcov. întreg.$nd oc*ii mei i au înt$lnit privirea îngrozitoare. cu su"erinţă tăcută# .

tremură un pic# 'poi s a aplecat spre mine. a început să mă îm&ie. le a c$ntărit !i a pronunţat sentinţa: J 8oarte &ine# Dar mai înt$i de toate îţi vei m$nca. ca toţi viitorii arti!ti sensi&ili. pe!tele. soţia lui. se pare că intră "oarte devreme în "aza de pu&ertate.are rost să siliţi copilul4 're un &loca( psi*ologic4 330 . ce zici. domnul >ar ?am3*a.Poveste despre dragoste si întuneric mă consoleze# Mai înt$i mi a pus m$na pe "runte !i a declarat: -u. ca toţi ceilalţi# J -u# J -u. a"irm$nd că le spusese de(a de multă vreme că acest copil. %nsă Lil3a. d$nd pe dina"ară de dulceaţă !i de im&oldul de a "ace pe mi(locitorul. împăciuitor. rogu te. n are temperatură# 'poi mi a tot m$ng$iat &raţul !i a zis: însă da. p$nă ce răsu"larea ei aproape că mi a tăiat răsu"larea. a intervenit în "avoarea mea: J . vulnera&ili. cu o plăcere plină de sine. înălţimii ?ale îi trece cumva prin cap g$ndul de a !i concedia perec*ea de &ucătari. nu "izic# 'poi s a întors spre părinţii mei !i a tras concluzia. + &ucată sim&olică. cu vocea lui stridentă: J Păi. De dragul părinţilor tăi !i al zilei de ?*a&&at. !i cel mai &ine e să la!i lucrurile în voia lor# Tata a cugetat la cele spuse. !i a zis: ?e pare că e ceva psi*ologic. J -u pot# %n acest moment. o persoană emotivă !i sentimentală. ce ar "i să iei doar o &ucăţică. complicaţi. 2i de ce nu.

a!ezate pe ta&uretele din răc*ită din &ucătărie sau pe scaune pe care le scoteau în grădină. înţeleg !i iert orice pe motiv emoţional. a. cu umerii căzuţi# Lucrase mulţi ani ca învăţătoare !i c*iar a scris două cărţi despre mentalitatea copilului# Din spate arăta ca o copilă su&ţirică de doisprezece ani# 5a !i mama stăteau ore întregi !opăcăind. cunoscută !i ca Lilen3a. tristă. era un oaspete o&i!nuit în apartamentul nostru în cea mai mare parte a copilăriei mele petrecute la Ierusalim# 5ra o "emeie mică. la mine de c$nd eram mic. tăceau imediat am$ndouă !i nu !i reluau discuţia dec$t c$nd a(ungeam destul de departe ca să nu aud# Lilia >ar?am3*a mă privea cu z$m&etul ei trist.) 331 . !i era "oarte 33 *m sc'imbat cFteva dintre nume. cu capetele alăturate !i m$nă în m$nă# De cele mai multe ori Lil3a venea c$nd tata era la lucru# 'm senzaţia că între ea !i tata era acea aversiune reciprocă !i politicoasă care eCistă în general între soţi !i cele mai &une prietene ale soţiilor lor# Dacă mă apropiam de mama c$nd tăi"ăsuia cu Lilen3a. a dat din cap ca !i cum ar "i "ost cu siguranţă de acord cu ea însă!i !i a început o conversaţie# Ţinea cu adevărat. (N. "ragilă. iniţial Lilia Dalisc*HH. dar cu adevărat. palidă.'mos +z Lea >ar ?am3*a. însă mama îmi cerea să mă gră&esc să spun ce vreau !i să le las în pace# %mpărtă!eau o mulţime de secrete# + dată Lilen3a a venit c$nd ai mei nu erau acasă# ? a uitat o vreme la mine cu înţelegere !i m$*nire. din diferite motive. tăi"ăsuind sau cu"undate într o carte sau într un al&um cu capodopere.

e "el de peisa( mă atrage. .e mă sperie am răspuns: -imic anume# Iar la o"erta ei de prietenie am răspuns cu tact: 9Mulţumesc. am răspuns politicos: La tot soiul de lucruri# La ra"ala de între&ări . cum să i zicem.Poveste despre dragoste si întuneric interesată de mine# Interesată nu ca adulţii ăia plictico!i care întrea&ă întotdeauna dacă învăţ &ine.e mă entuziasmează. + să vii la mine. la prima ei între&are. 'm de(a g$nduri secrete despre seCul "rumos. dacă îmi place "ot&alul sau dacă mai colecţionez încă tim&re.e mă entuziasmează . la ce mă g$ndesc. la ce mă g$ndesc c$nd sunt a&solut singur. at$t de original4 ?u"letul unui artist în devenire4 I ar plăcea să încerce într o zi nu neapărat pe loc să intre în legătură cu partea mai intimă.e mă "ace cu adevărat "ericit sau trist. 'm citit vreodată cartea lui. . n o să !ovăi. . 332 . 'm auzit vreodată de Aanusz Dorcza3. mai vulnera&ilă a tinerei mele personalităţi /aveam vreo zece ani pe atunci0# De eCemplu.e îmi provoacă dezgust. tanti Lilia. e!ti "oarte ama&ilă:# J Dacă simţi vreodată nevoia să vor&e!ti despre ceva ce nu ţi e u!or să le spui alor tăi.e se înt$mplă în viaţa tainică a imaginaţiei mele.e mă sperie. @otam Magicianul.on"identa mea# %n ciuda di"erenţei de v$rstă etc# 5ram un copil de o politeţe o&sesivă# Prin urmare. urec*ea care mă ascultă# . . . !i ce vreau să mă "ac c$nd o să "iu mare !i prostii de astea# -u4 Pe ea o interesau g$ndurile mele4 1isurile mele4 1iaţa mea spirituală4 Mă considera un copil at$t de deose&it. I ar plăcea să mi "ie. .

care trecuse de !aizeci de ani: 9?imt că nu m am purtat cum tre&uie cu tine de la moartea tatălui tău# 'm "ost "oarte deprimată !i nu sunt în stare să "ac nimic# M am înc*is în casă /apartamentul nostru e înspăim$ntător### dar nu am puterea să sc*im& nimic0 !i mi e "rică să ies acesta este adevărul adevărat# In &ăr&atul din povestea ta Iu&ire t$rzie am recunoscut c$teva trăsături comune părea at$t de "amiliar !i de apropiat# Dramatizarea K. tanti Lilia. la Heinemann. După douăzeci de ani. Mama se întoarce repede# 5 doar după colţ. 1rei să dau drumul la ventilator. J %ţi mulţumesc# Iţi mulţumesc din su"let# 1rei să ţi aduc un pa*ar cu apă. în colţul odăii mele# ?unt curioasă care sunt izvoarele pove!tii este eCcepţională# Mi e greu să mi înc*ipui ce se petrecea în tine c$nd a!terneai acele descrieri ale ororii !i morţii# Iţi îng*eaţă s$ngele în vine# Descrierile evreilor "iguri puternice. pe nepusă masă. am primit o scrisoare de la această prietenă a mamei mele. 6$ndurile care te "ac să te simţi un pic singur. la c$teva săptăm$ni după ce a apărut cartea mea ?pre moarte. la "armacie# +ri vrei să cite!ti ziarul c$t o a!tepţi. cu siguranţă nu victime### m au impresionat# 333 .ruciadeiL am auzit o odată la radio !i tu ai citit c$teva "ragmente într un interviu televizat# ' "ost minunat să te văd a!a la televizor. 2i sigur că eu o să păstrez secretul# Poţi să vor&e!ti cu mine# J %ţi mulţumesc# J Lucrurile despre care n ai cu cine vor&i.'mos +z 2i o să mi spui. pe 28 iulie HIXH.

ating o rană# 7ana răposatului tău tată. din P august HIXI.a !i imaginea apei care roade încetul cu încetul "ierul### !i imaginea unui Ierusalim care nu e o realitate !i nu e nici capătul călătoriei. că sunt "leCi&ilă# 'cum simt descompunerea ciudat.eva n a mers cum tre&uie. e doar t$n(irea !i înseto!area după ceva ce nu e un loc de pe lume# Moartea îmi apare din paginile cărţii tale ca un lucru pe care nu mi l am înc*ipuit niciodată !i totu!i am r$vnit la ea nu demult### %mi amintesc acum mai mult ca oric$nd de vor&ele mamei tale ea mi a prevăzut e!ecul din viaţă# 2i mă m$ndream că slă&iciunea nu mi e dec$t la supra"aţă. mai ales rana ta. în discuţia în"ier&$ntată cu tatăl tău. at$ţia ani am visat să mă întorc în ţară.Poveste despre dragoste si întuneric . că a devenit realitate trăiesc aici ca într un co!mar# -u lua în seamă ce zic# Mi a scăpat# -u mi răspunde# )ltima dată c$nd te am văzut. Lilia /Lea0:# Iar în altă scrisoare. !i atunci o să tăi"ăsuim despre mulţimea de între&ări pe care le au st$rnit în mine cuvintele tale# La ce "aci aluzie acum. iar acum.ai cum să !tii c$t de mult îmi lipse!te 334 . n am perceput în tine &ăr&atul i posomor$t### Toată "amilia mea trimite salutări alor tăi# + să "iu cur$nd &unică4 . în + notă auto&iogra"ică din cartea ta### c$nd vor&e!ti de "aptul că mama ta a murit Kdin dezamăgire sau t$n(ire# . !i c*iar a mea# .L.u prietenie !i drag. poate că într o zi o să ne înt$lnim totu!i. Lilia mi a scris: 9## #dar destul cu asta pentru moment. Te rog să mă ierţi.

poate pentru că avea încredere în &ăr&aţi# ?te"a pur !i simplu re"uza să priceapă de ce sunt în stare unii &ăr&aţi# -oi trei eram "oarte apropiate în anii .'mos +z 8ania. care a plecat de pe lumea asta din m$*nire !i su"erinţă. în HIM<### 5ra pediatru !i viaţa ei a "ost un !ir de dezamăgiri.<0# ?unt una dintre ultimii mo*icani dintre prietenii care nu mai eCistă# De două ori am încercat. încă nu sunt gata să eCprim în scris tot ce a! vrea să spun# . în HIXH !i HIX<. o c*ema ?te"a. !i n am reu!it# . apropo. să mi iau viaţa.u toate că atunci c$nd a a(uns prin măriti! în "amilia Dlausner se poate să "i pretins că e ca ei:# 2i iară!i.o să mai încerc ### %ncă n a venit vremea să vor&esc cu tine despre lucruri legate de părinţii tăi### 'u trecut de atunci at$ţia ani### -u.$nd te g$nde!ti că odată mă puteam eCprima doar în scris# Poate că ne vom mai înt$lni !i multe s ar putea sc*im&a p$nă atunci### 2i. stăteai în apartamentul nostru### !i ţi am promis că o să 335 . ar tre&ui să !tii că mama ta !i cu mine !i alte c$teva mem&re ale grupului nostru din Has*omer Hatsair din 7ovno consideram mica &urg*ezie cel mai rău dintre toate lucrurile# Toate aveam aceea!i origine# Mama ta n a "ost niciodată Kadeptă a drepteiL### . mai ales în ultima vreme# 'm rămas at$t de singură în lumea mea îngustă4 Mi e dor de ea# 2i de altă prietenă a noastră. dintr o scrisoare datată 28 septem&rie HI80: 9 ###Mama ta venea dintr o "amilie ne"ericită !i a "ăcut rău "amiliei tale# Dar nu i se poate repro!a nimic### %mi amintesc că o dată. în HIM<.

orice "el de s"inţi.u drag. emoţii nerostite !i su"erinţă romantică le încon(ura pe acele domni!oare înstărite din 7ovno. 9t$n(irea !i înseto!area după ceva ce nu e un loc de pe lume:. spiridu!ii. credea în g$ndirea raţională !i în munca intelectuală susţinută#0 Dacă mama ar "i citit cele două povestiri din ?pre moarte. vră(itoarele. ca !i cum vieţile le ar "i "ost zugrăvite pe veci pe pereţii liceului lor cu o paletă ce avea doar două culori: 336 . pe care le am a!ternut în năde(dea că o să înduio!ez muzele despre a cărui eCistenţă îi plăcea să mi vor&ească# /Tata nu credea în muze. ra&inii "ăcători de minuni. să "ie o creatoare încă din copilărie4 Dacă te ar putea vedea acum4 2i de ce n a reu!it. 6reu de spus# )n văl ceţos de tristeţe visătoare. intuiţia. care nu i au plăcut pe de a ntregul# Mama n a reu!it să vadă dec$t c$teva povestiri pe care le am scris la !coală !i ni!te versuri copilăre!ti. Lilen3a Dalisc*. ar "i reacţionat !i ea cu cuvinte asemănătoare celor rostite de prietena ei. Lilia#: Tata. miracolele !i sta"iile# ?e considera un om cu o viziune laică asupra lumii.Poveste despre dragoste si întuneric ţi scriu c$ndva despre mama ta### Dar mi e tare greu să mă ţin de cuv$nt# Mi e greu c*iar !i să scriu o scrisoare# Dacă ai !ti c$t de mult dorea mama ta să a(ungă artistă. a!a cum a dispreţuit întotdeauna z$nele. Poate că într o discuţie "aţă în "aţă a! "i mai îndrăzneaţă !i ţi a! spune lucruri pe care nu cutez să le a!tern pe *$rtie# . înainte de a muri /în HIX00 a putut citi primele mele trei cărţi.

în HIP2# 'vea treizeci !i opt de ani c$nd a murit# 5u aveam doisprezece !i (umătate# %n săptăm$nile !i lunile care au urmat morţii mamei nu m am g$ndit nici o clipă la su"erinţa ei# Mi am astupat urec*ile la strigătul neauzit de a(utor care a rămas în urma ei !i care poate că plutise întotdeauna în aerul din apartamentul nostru# -u era în mine nici un strop de milă# -ici nu i am simţit lipsa# .*opin !i Mic3ievicz.20 sau poate un mucegai romantic pro"und care s a in"iltrat în inima mamei mele !i a prietenelor sale în tinereţe. am "ost at$t de m$nios. cutia de pudră.u toate că mama se răscula uneori împotriva acestei educaţii# . visător !i singuratic. de eCemplu. de parcă mi s ar "i presărat sare pe răni# Lucrurile ei de toaletă. i am o&servat !orţul în carouri care mai era încă at$rnat de c$rligul de pe u!a &ucătăriei. c*inuit.'mos +z "ie melancolică. între ?u"erinţele t$nărului Vert*er !i Lordul >Gron. la c$teva săptăm$ni după moartea ei.$nd.eva din programul de studii al acelei !coli în anii . peria de păr de pe ra"tu l ei verde din &aie mă răneau de parcă ar "i rămas 337 . ceva din zona crepusculară dintre su&lim. tot "elul de "lăcări de pe comori de 9t$n(ire !i înseto!are:.am (elit moartea mamei mele: eram prea rănit !i "urios ca să mai "ie loc pentru altă emoţie# . "ie săr&ătorească# . a amăgit o pe mama mea în cea mai mare parte a vieţii !i a sedus o p$nă ce a cedat !i s a sinucis. o emotivitate densă polono rusă. ceva între .

a dispărut &rusc. sensi&ilitate4 . cu grosolănie. ca o "emeie care "uge cu un străin într un "ilm comic# De c$nd mă !tiu. dacă dispăream vreodată. "ără un z$m&et. comportare curtenitoare. "ără o mică scuză !i o vor&ă &ună# De c$nd mă !tiam nu m a lăsat singur ia &ăcănie. pentru c$tă vreme !i la ce oră se întoarce# ?au cel puţin să lase un &ilet în locul o&i!nuit. se *ol&a la mine trium"ător. "ără să le o"ere un pa*ar cu apă. "ără o îm&răţi!are. permanenta gri(ă să nu i răne!ti pe ceilalţi. mama nu era în stare să se despartă nici măcar de cineva cu totul străin. l a arătat cu degetul. strigau la mine !i mă pedepseau: era o regulă sta&ilită. su& vază# -oi toţi# '!a se pleacă. ea însă!i punea întotdeauna accentul pe tact.Poveste despre dragoste si întuneric acolo anume ca să !i &ată (oc de mine# . ca oricine pleacă să spună întotdeauna unde merge. în mi(locul unei "raze. politeţe. "ie !i numai pentru o oră sau două.a !i cum puloverul ei.um a "ost în stare să "acă a!a ceva . "ără nici o eCplicaţie: la urma urmei. într o curte străină sau într un parc# . un comisionar sau un negustor am&ulant de la u!ă.ărţile ei# Panto"ii ei goi# 5coul mirosului ei ori de c$te ori desc*ideam 9partea mamei: din !i"onier# Totul mă arunca într o "urie neputincioasă# .um a "ost în 338 . a cărui soţie l a "ăcut ast"el de ru!ine. cu un r$n(et dezgustător# 5ram "urios pe ea pentru că a plecat "ără să !i ia rămas &un. care se "uri!ase nu se !tie cum în teancul meu de pulovere. atenţie. 5ram m$nios pe ea !i în numele tatei. 2i totu!i.

un soi de căptu!eală de plum& care mă apărase în primele zile de !oc !i de durere# De acum eram eCpus# .$nd am încetat să o urăsc pe mama am început să "iu dezgustat de mine# %ncă nu aveam nici un ung*er li&er în inimă pentru durerea mamei.'mos +z stare. singurătatea ei. mă acuzam pe mine: dacă a! "i "ost un "iu mai &un. uit$nd să sting lumina. cumplita disperare a ultimelor nopţi din viaţa ei# %mi trăiam încă propria criză. mai devotat. "ăc$nd zgomot. "ără să se strige la mine să o "ac. + uram# După c$teva săptăm$ni "uria a dispărut# 2i odată cu m$nia mi se părea că am pierdut un soi de strat protector. dacă n a! "i supărat o !i n a! "i &ătut o la cap. dacă a! "i dus gunoiul în "iecare seară de &unăvoie. nu mai eram "urios pe ea. mai puţin piele !i os !i mai ars de soare !i atletic. dacă nu mi a! "i împră!tiat *ainele pe toată podeaua. dacă de dragul ei a! "i "ost un copil mai socia&il !i mai puţin singuratic. venind acasă cu căma!a ruptă. a!a cum voia ea să "iu4 ?au poate că dimpotrivă. Dacă a! "i "ost mult 339 . dacă n a! "i "ost a!a o pacoste. su"ocarea care se str$nsese în (urul ei. ci dimpotrivă. să "i m$ncat tot ce mi gătea !i mi punea în "ar"urie !i n a! "i "ost a!a de mo"turos. nu pe a ei# Da. dacă mi a! "i "ăcut temele la timp. lăs$nd urme de noroi prin toată &ucătăria# Dacă a! "i "ost mai atent cu migrenele ei# ?au cel puţin dacă a! "i încercat să "ac ce dorea ea !i să "i "ost mai puţin slă&uţ !i palid.

Poveste despre dragoste si întuneric mai slă&ănog. dacă atunci c$nd mai era timp a! "i sărit în "aţa unei ma!ini a"late în mers !i m ar "i călcat !i mi ar "i "ost amputate am$ndouă picioarele. asta m a învăţat ea. în ciuda lungilor ei tăceri.*iar !i o pisică sau o capră# . Dacă mama m a părăsit a!a. înţepenit într un scaun rulant. poate că mama ar "i "ost plină de milă. n a! "i plecat niciodată de l$ngă ea. poate c*iar n a! "i vor&it cu ea o zi două. ca să continue să mă îngri(ească. c*iar dacă acum !tiu că nu ne a iu&it niciodată. ve!nic &olnav. "ără picioare. în a"ară de trădare# %l ierţi c*iar !i c$nd te &ate la cap.*iar !i mamele delincvenţilor !i ale uciga!ilor# . c$nd î!i pierde !apca. "ără să arunce măcar o privire înapoi. tatei !i mie# 5u n a! "i plecat niciodată de l$ngă ea a!a. 'r "i rămas. dar n a! "i părăsit o pe veci# -iciodată# Toate mamele î!i iu&esc copiii: asta e o lege a naturii# . cu siguranţă era un semn că nu m a iu&it deloc niciodată: dacă iu&e!ti pe cineva. în ciuda migrenelor ei. c$nd lasă dovlecelul în "ar"urie# ' părăsi înseamnă a trăda# 2i asta ne a "ăcut ea am$ndurora.u siguranţă &unătatea !i "irea ei generoasă nu i ar "i îngăduit să părăsească un copil at$t de dezavanta(at. tu&erculos sau c*iar or& din na!tere. să l lase în su"erinţa lui !i să dispară. Dacă a! "i "ost un copil *andicapat. îi ierţi orice.*iar !i mamele nazi!tilor# ?au ale arieraţilor &ălo!i# 340 . -u m ar "i părăsit. . a "aptului că se înc*idea într o odaie întunecoasă !i a tuturor toanelor ei# Mi a! "i ie!it din "ire uneori.

c*iar !i cei mai ur$ţi !i mai răi copii. că nu merit iu&ire# 5 ceva gre!it în mine. cu tul&urări de comportament. dovedea doar că în mine nu e nimic de iu&it. ceva dezgustător !i cu adevărat îngrozitor. ceva at$t de cumplit. sus !i (os !i de (ur împre(ur !i la colţuri. care î!i putea revărsa iu&irea asupra unei păsări sau a unui cer!etor sau a unui căţel vaga&ond. care are ele"antiazis !i î!i des"ace "ermoarul pe stradă !i î!i scoate socoteala !i o arată "etelor de a! "i "ost &un. de m a! "i purtat a!a cum mi a cerut de o mie de ori.'mos +z . ceva "oarte rău. a!a cum toţi copiii din lume sunt cu mamele lor. n a mai putut să mă ra&de !i a tre&uit să "ugă de min e c$t de departe a putut# 5ste o zicală ara&ă. doar un pic. !i ca un idiot n am ascultat o dacă n a! "i spart după noaptea de ?eder castronul ei al&astru pe care îl avea de la stră&unica ei dacă m a! "i spălat pe dinţi cum se cuvine în "iecare dimineaţă. sau c*iar ne&unia# 5 în mine ceva at$t de iremedia&il detesta&il.*iar !i mamele mon!trilor# 8aptul că numai eu n am putut "i iu&it. mai nesu"erit dec$t un de"ect "izic sau mental. tăgăduind că am luat o dacă 341 . "ără să tri!ez dacă n a! "i !terpelit &ancnota de o (umătate de liră din po!eta ei !i n a! "i minţit apoi. c*iar !i @anni perversul. c*iar !i >ianca ?c*or care !i a în(ung*iat &unicul cu un cuţit de &ucătărie. care sunt întotdeauna daţi a"ară de prin !coli. c*iar !i acei copii violenţi. Dullu Rirdin &i aGni ummi*i g*azalun 9orice maimuţă e pentru mama ei o gazelă:# %n a"ară de mine# De a! "i "ost !i dulce. înc$t nici c*iar o "emeie sensi&ilă ca mama. că mama a "ugit de mine.

evoc$nd. cozi. merit$nd să am !i eu o mamă### După un an sau doi. nici între ei doi# Mama avea treizeci !i opt de ani c$nd a murit: mai mică dec$t "iica mea cea mare !i puţin mai mare dec$t "iica mea cea mică în ziua în care am scris aceste r$nduri# După zece sau douăzeci de ani de c$nd terminaseră liceul Tar&ut*. am început treptat să mă g$ndesc !i la ea# La s"$r!itul zilei.Poveste despre dragoste si întuneric nu m a! mai "i g$ndit la acele lucruri rele !i nu mi a! "i lăsat niciodată m$na să rătăcească în pantalonii de pi(ama noaptea de a! "i "ost ca toată lumea. pe întuneric. c$nd toţi ceilalţi copii din 3i&&utz "ăcuseră du! !i se îm&răcaseră de seară !i plecaseră să stea un pic cu părinţii lor. scutece. după !coală. după ce plecasem de acasă ca să locuiesc în 3i&&utzul Hulda. mă duceam să !ed singur pe &anca de lemn din sala de lectură# 2edeam acolo. mirosul de na"talină !i cel al c*iuvetei din &ucătărie. c$nd mama. muncă !i un du!. sărăcie !i &$r"e răutăcioase. imagine cu imagine. soţi. s"$r!itul vieţii ei# In acele zile încercam de(a să mi înc*ipui un pic din lucrurile despre care nu s a vor&it niciodată. sau. nici între mama !i mine sau între mine !i tata. c$nd acele !colăriţe emotive din 7ovno s au trezit dintr odată pe terenul accidentat al vieţii de toate zilele. migrene. se pare. "ără rost. lăs$ndu mă de unul singur. Lilen3a Dalisc* !i c$teva dintre prietenele lor au încasat g*iontul realităţii dintr un Ierusalim cu valuri de căldură. a ie!it la iveală. printre casele goale ale copiilor. o (umătate de oră sau o oră. s ar 342 .

introvertite. din piesele lui . c$nd 8ania cea de !aisprezece ani. "aptul că programul de studii al !colii din 7ovno din anii .a "ăcut dec$t să înrăutăţească lucrurile# ?au poate că a "ost altceva. ci mai apropiat de acel a&ur de singurătate melancolică de care sunt încon(urate domni!oarele de "amilie &ună. a acoperit dintr odată cu dispreţ !i aproape că a scuipat pe ta&loul cu drăgăla!a păstoriţă cu aer visător !i o mulţime de (upoane de mătase.'mos +z părea. într o 343 . cu livadă. cu o&ra(ii tranda"irii !i trei (upoane# Iz&ucnirea de care !i a amintit mătu!a ?onia după !aptezeci de ani. într o criză de "urie nea!teptată din partea ei. unde pro&a&il că a "ost crescută ca păstoriţa din ta&loul pe care îl ura. păstoriţa cea împodo&ită.20 nu le a "ost de a(utor# . călcată în picioare !i c*iar ridiculizată de monotonia vieţii înse!i# Mama a crescut încon(urată de o viziune culturală angelică de o "rumuseţe înceţo!ată. &ucătăreasă !i servitoare. nici c*opinian. ale cărei aripi s au zdro&it în cele din urmă de caldar$mul pră"os !i "ier&inte din piatră de Ierusalim# ' crescut ca "iica "rumoasă !i ra"inată a morarului. un "el de "ăgăduială din copilărie care este "rustrată în mod inevita&il. a devenit adultă în vila de pe strada Du&ins3a. poate că a "ost sc$nteia "orţei vitale a mamei mele care încerca în zadar să se eli&ereze de întunericul ce începea de(a să o învăluie# In spatele "erestrelor cu draperii care apărau at$t de &ine copilăria 8aniei Mussman. ceva nici &Gronian.e*ov !i din povestirile lui 6nessin.

sărăcia sau cruzimea vieţii casnice# Dar ceea ce n a putut îndura. nevasta lui. al !colii Tar&ut*# -ici una dintre ele nu a putut răz&i înăuntru ca să vatăme grav "armecul copilăriei mamei mele. pe strada 'mos. pane Ea3rzeOs3i !i a tras un glonţ în coapsă !i altul în cap# Prinţesa 7avzova !i a &ătut un cui ruginit în m$nă. a!a mi se pare. pe!te "iert !i urină uscată. iar ea. asaltată c$t e ziua de lungă de mirosuri de varză.Poveste despre dragoste si întuneric noapte. în cele din urmă a murit arsă c$nd a pus "oc coli&ei pustii a c*ipe!ului 'nton# %nsă toate aceste lucruri s au petrecut de cealaltă parte a geamurilor du&le. care se pare că a "ost nuanţată cu un pic de melancolie ce n a tul&urat o. doar a colorat o !i a îndulcit o# După c$ţiva ani. în apartamentul îng*esuit !i umed de la su&sol. &eţivul ?teleţ3i !i a pierdut nevasta la cărţi. mama a început să se o"ilească# Poate că ar "i putut îndura. greutăţile !i pierderile. ru"e spălate. dedesu&tul "amiliei 7osendor"" !i alături de u!a Lem&ergilor. c*iar la marginea ora!ului 7ovno# . încon(urată de lig*ene de ta&lă !i de castraveţi muraţi !i de mu!cata care se prăpădea într un &idon de măsline ruginit. a rămas însărcinată cu iu&itul mamei ei. str$ng$nd din dinţi.ineva tre&uie să "i venit !i să "i povestit cum 344 . în Derem 'vra*am. a "ost sordidul# Prin HI=< sau HI==. în a"ara cercului luminat. "iica mena(erei. ea a !tiut că toţi "useseră asasinaţi acolo. Ira. plăcut. ca să primească un strop din durerea M$ntuitorului !i să o su"ere în numele Lui# Dora. dacă nu !i mai devreme.

de asemenea. evlavio!i. ?*muel pictorul. a căror privire a pătruns în visele multor !colăriţe adolescente. ca să se (oace de a cerceta!ii. cu prezenţa lui carismatică !i oc*ii *ipnotici. nemţii au desc*is "ocul !i au măcelărit pe malul !anţurilor. unde le plăcea tuturor să meargă la plim&are în zilele "rumoase. asimilaţi !i &otezaţi.u toţii# -u mult după aceea. educaţia "izică. să doarmă în saci de dormit pe malul unui p$r$u. c$nd Legiunea 12 'proCimativ populaţia ora!ului 'rad. păsări. 5liezer >usli3 cel iute la m$nie. în care trăiesc acum.'mos +z nemţii. înarmaţi cu pu!ti mitraliere. cu mic. Isaac >er3ovs3i cel distrat !i somnoros. "uncţionari la sinagogă. Issac*ar 7eiss. ciuperci. conducători comunali. să c$nte în (urul "ocului de ta&ără. către pădurea ?osen3i. negustori am&ulanţi !i apari. !i doctorul Mos*e >ergmann cel pedant !i înăcrit. în două zile. comuni!ti !i sioni!ti. su& cerul înstelat# 'colo. intelectuali. coacăze !i mure. au m$nat tot ora!ul. printre tu"e. !i mai mult dec$t numărul total al evreilor uci!i în o sută de ani de răz&oi cu ara&ii 345 . cunoscuţii. care preda cultura e&raică. directorul. concurenţii în a"aceri !i du!maniiF înstăriţi !i proletari. cu mare. arti!ti !i pro!tii satului !i în (ur de patru mii de prunci# 2i pro"esorii mamei au murit acolo. care preda cu dinţii aproape încle!taţi istoria universală !i poloneză# . lituanienii !i ucrainenii. vreo douăzeci !i cinci de mii de su"leteH2# 'u pierit aproape toţi colegii de clasă ai mamei# %mpreună cu părinţii lor !i cu toţi vecinii. în HI=8. 8an3a Eeidmann care preda geogra"ia !i &iologia !i. !i "ratele ei.

e*ov. să privească moartea ca pe un iu&it eCcitant. c$ntăreţ din "lautul "ermecat care îi atrage pe cei disperaţi !i singuri în "aldurile mantiei lui de mătase# 1ec*iul uciga! în serie al su"letelor dezamăgite# . pe care am a"lat o la c$ţiva ani după moartea mamei mele în paginile lui . acestui seducător &ătr$n !i di&aci. un panto"ior nou.eva care a "ăcut o pe mama. otrăvitoare. .ea dint$i !i dint$i dintre amintiri este un panto". amorezul ăsta vampir. artistic. cu o lim&ă moale !i caldă# 346 . Piro!3a. 6nessin !i c*iar în unele dintre poeziile lui 7ac*el# . sluţit de v$rstă. melancolică. care să vindece în s"$r!it rănile inimii ei singuratice# ?unt de(a de mulţi ani pe urmele acestui vec*i uciga!. cu vocea la "el de dulce !i amară ca a unui violoncel într o noapte singuratică. .eva din suprara"inatul program de studii de la !coala Tar&ut*. dar deg*iz$ndu se iar !i iar într un t$năr 8ăt 8rumos# 1$nătorul ăsta iscusit al celor cu inima s"ăr$mată. Turg*eniev. cu o lovitură directă de o&uz# Ie!ise doar să aducă o găleată !i o c$rpă de !ters pe (os# Poate că ceva din "ăgăduiala copilăriei "usese de(a in"ectat de un "el de crustă romantică.Poveste despre dragoste si întuneric 'ra&ă &om&arda Ierusalimul. Piri @annai. înmiresmat !i ca"eniu. !arlatan cati"elat. un ultim iu&it.u ce încep amintirile mele. a "ost ucisă o altă prietenă a mamei. acestui dezgustător mo!neag destră&ălat. su&til. dar !i lini!titor. care asocia muzele cu moartea. ?au poate că a "ost o trăsătură &urg*eză slavă. atunci c$nd viaţa nu i a îndeplinit nici una dintre "ăgăduielile tinereţii. maestru al stratagemelor. protector.

'mos +z Tre&uie să "i "ăcut parte dintr o perec*e. răsărea călc$iul unui panto". pe care nu călcase nimeni# De la oc*i în sus era un prunc al& la "aţă. iar altcineva a mormăit !i a zis răgu!it. dar ciudat. deoarece am mo!tenit de la acel ţ$nc ceea ce a simţit atunci: o &ucurie străpungătoare. strălucitoare.a să mă pot îm&ăta de miros# Mama a intrat în cameră. &ucur$ndu se 347 . urmată de tata !i de di"eriţi unc*i !i mătu!i. răsărită din "aptul că toată mulţimea aceea era atentă doar la el. ameţitoare &ucurie. sclipitoare. rotunzi !i miraţi# Dar c*iar su& oc*i. pe nas. iute. !i o talpă nouă. iar de la o&ra(i în (os ceva ce arăta ca un pe!te ciocan sau un soi de pasăre primitivă. ca un "el de r$t# . o săl&atică. în loc de nas. dar memoria nu l a păstrat dec$t pe unul# )n panto" nou. cu "eţi!oara &ăgată în panto". cu gu!ă mare# . Pot să răspund la această între&are destul de eCact. înc$t se pare că am încercat mai înt$i să mi pun panto"ul cel nou pe "aţă. aproape vie. încă puţin ţeapăn# 'm "ost at$t de vră(it de mirosul lui înc$ntător de piele nouă. !i cineva a r$s în *o*ote !i !i a plesnit genunc*ii cu am$ndouă m$inile. sau poate simple cuno!tinţe# Tre&uie să "i arătat drăgăla!. aduceţi un aparat de "otogra"iat4 -u eCista aparat de "otogra"iat în apartamentul nostru. pentru că au iz&ucnit cu toţii în r$s arăt$nd spre mine. !i de clei picant !i ameţitor. dar aproape că îl pot vedea încă pe acel ţ$nc: de vreo doi ani sau doi ani !i un s"ert. surprinsă de el. "eciorelnică. cu părul &ălai !i oc*ii mari. Iute.e simţea ţ$ncul.

pielea mea retrăie!te plăcerea piciorului care încerca să se strecoare între pereţii interiori ai acelui prim panto". care îi "ăceau măruntaiele să tremure# %n cea de a doua imagine nu eCistă pu&lic# Doar mama. pun$ndu mi o !osetă moale !i caldă /pentru că era rece în cameră0 !i apoi încura($ndu mă. &l$ndă !i ră&dătoare. tremurai cărnii care intra pentru prima oară în viaţa ei în această pe!teră a comorilor. o învăluiau m$ng$ietor pe c$nd pătrundea tot mai ad$nc. ori de c$te ori mă străduiesc să mi v$r piciorul într o g*eată sau într un panto". mai tare. pe care era prea mic ca să o cuprindă. de asemenea. ca !i c$nd ar "i "ost o moa!ă a(ut$nd "ătul picioru!ului meu să călătorească în (os pe canalul de na!tere "eciorelnic al plăcut mirositorului meu panto" nou# P$nă în ziua de azi. iar vocea mamei mele. împinge. un aparat de "otogra"iat. dezamăgit. aduceţi un aparat de "otogra"iat# 2i. ai cărei pereţi ţepeni. c*iar !i acum. împinge tare. "ără nici o contradicţie. pruncul mai era speriat !i îngri(orat de prisosul atenţiei lor. arăt$nd spre el# In acela!i timp. că !ed !i scriu asta. iute. pentru că părinţii lui !i străinii !i toţi z&ierau r$deau arătau spre el !i spre r$tul lui !i iar r$deau. împinge. !i totu!i moi. pentru că se iviseră c*iar în toiul plăcerii senzuale îm&ătătoare a in*alării mirosului proaspăt de piele !i aromei ameţitoare a cleiului. mă încura(a.Poveste despre dragoste si întuneric de el. împinge încă un pic# 348 . în vreme ce strigau unul la altul.

z$m&indu ţi în somn cu o plăcere senzuală. ţinut str$ns. lim&a caldă s a întins su& !ireturi !i su& nod. împingea u!or spre mine. călc$iul meu a "ăcut un ultim e"ort !i a alunecat înăuntru. p$nă în acel moment înc$ntător în care. de parcă ai "i dezmierdat# %n cea de a doua amintire sunt încuiat. 349 . pe pernă. te poţi uita doar. înăuntru. pentru că te ai spălat pe m$ini. prins în str$nsoarea plăcută !i "ermă a primului meu panto"# %n noaptea aceea m am rugat să "iu lăsat să dorm încălţat: nu voiam să se termine# ?au măcar să mi se dea voie să ţin panto"ii cei noi l$ngă cap. leg$ndu le. !i mama trăgea de(a de !ireturi. singur. aparent împotrivindu se mi!cării mele. cu condiţia ca nici măcar să nu i atingi p$nă dimineaţa. ca o ultimă lingere înc$ntătoare. ca !i cum ar "i în"r$nt un ultim o&stacol. învăluit. care ţinea de talpă. în vreme ce cealaltă. !i de acum erai cu totul acolo. dar de "apt a(ut$ndu mă să intru. !i în cele din urmă. în siguranţă. a!a înc$t piciorul a umplul cu totul spaţiul. acea întindere care îmi dă întotdeauna o senzaţie de g$dilătură de a lungul la&ei piciorului# 2i iată mă# %năuntru# %m&răţi!at. ca să pot adormi cu acea aromă de piele !i clei# Doar după t$rguieli îndelungate !i pline de lacrimi au acceptat în s"$r!it să pună panto"ii pe un scaun a"lat la căpăt$iul patului meu. poţi arunca în "iecare minut o privire între "ălcile lor întunecate care îţi z$m&esc !i poţi trage în piept mirosul lor p$nă te pră&u!e!ti cu "aţa spre ele.'mos +z + m$nă împingea lin piciorul meu mai ad$nc.

"oarte mari.$nd aveam trei ani !i (umătate. mai puţin intens. în stilul unui !colar din lumea vec*e: 9-u uita N Dumneata N 6reta meaN I o acadea4: /?e pare că ăsta era "elul lui de a "ace curte "emeilor#0 Tanti 6reta se înro!ea !i pentru că îi era ru!ine că se înro!e!te. moi erau presărate cu o puzderie de pistrui de un ca"eniu !ters# Pe su& roc*iile ţărăne!ti de &um&ac pe care îi plăcea să le poarte avea coapse greoaie. care din c$nd în c$nd o prindea pe după umeri !i îi zicea 6retsc*en sau 6ret. purpurie. aproape patru ani. care te "ăceau să te g$nde!ti la un cal în*ămat la căruţă# )n z$m&et sting*erit. după cum îi era năravul. ca !i cum ar "i "ost prinsă "ăc$nd ceva "oarte ur$t sau spun$nd o minciună. dar toţi îi ziceam tanti 6reta. unei vecine văduve de v$rstă mi(locie care nu avea copii. devenea pe dată !i mai ro!ie. eram încredinţat de c$teva ori pe săptăm$nă. !i era sincer mirată de sine însă!i# 'vea întotdeauna două degete &anda(ate sau cel puţin unul. a săpun de ru"e !i a pră(eală# ?e numea doamna 6at. !i uneori trei. !i "ăcea versuri glumeţe. în a"ară de tatăl meu.Poveste despre dragoste si întuneric într o cu!că întunecată# . aproape v$nătă# Părul &lond al lui tanti 6reta era împletit într o coadă groasă pe care !i o răsucea ca pe o "r$ng*ie în (urul capului ei rotund# Părul de la t$mple îi încărunţea. plutea uneori pe &uzele ei. timp de c$teva ore. de scuză. o "emeie care mirosea a l$nă umedă !i. pentru că se rănise pe 350 . ca ni!te ciulini cenu!ii cresc$nd la marginea unui c$mp de gal&en# >raţele ei dolo"ane.

în "aţa c*iuvetei din &aie. Doamne "ere!te. pentru că acea coa(ă. un tigru ager din p$slă !i c$teva piese de domino. să mă (oc "rumos !i în lini!te pe o rogo(ină dintr un colţ. o să tre&uiască să ţi "acă altă in(ecţie# La u!ă mama ne ura mie !i lui tanti 6reta distracţie plăcută !i pleca# Pe dată tanti 6reta îmi scotea panto"ii !i mă a!eza. !i &onă ocazională# După micul de(un mama mă a!eza.'mos +z c$nd tăia legumele ori î!i prinsese m$na în vreun sertar din &ucătărie sau lăsase să i cadă peste degete capacul pianului: în ciuda degetelor ve!nic accidentate. 351 . căreia i se spune crustă. pieptănat !i ne"ericit. eram dus către curtea din spate a celei de a patra case de la dreapta casei noastre# Pe drum tre&uia să promit că o să "iu cuminte. în picioare. perniţe. !ervete. s ar putea in"ecta !i atunci nu mai e scăpare. dar dacă o atingi. în !osete. îmi umezea părul !i mi l pieptăna gri(uliu cu cărare dreaptă într o parte. pe un ta&uret de lemn. pe care mă a!teptau în "iecare dimineaţă cărămizi. "ace parte din procesul de vindecare !i va cădea cur$nd de la sine. că n o să "iu o pacoste !i. de asemenea. "recat. pentru nimic în lume n o să zgreapţăn coa(a ca"enie care crescuse pe rana de la genunc*i. linguriţe. mai presus de toate. o &ucată de &r$nză !i c$ţiva &iscuiţi# 2i a!a . îmi !tergea urmele de "iertură de ovăz de pe o&ra(i !i de pe &ăr&ie cu un prosop umed. dădea lecţii particulare de pian# 5ra. un măr. apoi îmi înm$na o pungă de *$rtie ca"enie în care erau o &anană. că o să "ac tot ce mi zice tanti 6reta.

pline de gem# )neori mă lăsa să clămpănesc u!urel4 la pian# Dacă îmi terminam m$ncarea pe care mi o pusese mama în punga de *$rtie. într o cană grea care nu semăna cu nici una de la noi de acasă# )neori î!i ridica gri(ulie tivul roc*iei !i se a!eza l$ngă mine pe rogo(ină# Mă cople!ea cu tot soiul de ciripituri !i alte semne de tandreţe. peste mare /rogo(ina0 !i dincolo de munţi /perniţele0# Piesele de domino erau "ioro!ii lupi cu care încon(urase vră(itorul pe!tera unde era înc*isă prinţesa# ?au alt"el: piesele de domino erau tancuri. păpu!a cea moale era trans"ormată în înaltul .Poveste despre dragoste si întuneric precum !i o prinţesă păpu!ă (erpelită. su& comanda tigrului. care mirosea un pic a mucegai# 'cest inventar îmi era de a(uns pentru c$teva ore de &ătălii !i de "apte eroice# Prinţesa "usese luată în captivitate de un vră(itor rău /tigrul0. gros !i lipicios. în rolul de luptători *asmoneeni sau trupele de g*erilă ale lui >ar Doc*&a# Pe la (umătatea dimineţii tanti 6reta îmi aducea ni!te suc de zmeură. din 352 . care s"$r!eau întotdeauna cu pupături lipicioase. tanti 6reta îmi o"erea două pătrăţele de ciocolată sau &ucăţi de marţipan# +&loanele apartamentului ei erau întotdeauna trase. care a înc*is o într o pe!teră /su& pian0# Linguriţele erau o escadrilă de avioane care z&urau toate în căutarea prinţesei.omisar 5nglez. în vreme ce promovam linguriţele. perniţele erau zidurile Ierusalimului. !ervetele erau corturi ară&e!ti.

alea Prinţesei MarG era întotdeauna 353 . î!i lingea degetul !i r$c$ia resturile întărite de ciocolată sau de marţipan din (urul gurii mele. pe strada >en @a*uda !i în (urul ei. "ie lu$nd auto&uzul <>.$nd toate aceste pregătiri luau s"$r!it. care oprea la celălalt capăt al străzii 'mos. l$ngă grădiniţa doamnei Hasia. ie!eam am$ndoi c$teva ore. precum !i în sus pe . strada Mamilla !i . Derem 'vra*am. la colţul dintre străzile 6eula* !i Malac*i# Lumea largă însă!i se întindea între . pentru o mai mare intimitate# )neori tanti 6reta mă încălţa. care oprea în strada Eep*ania*. ca o perec*e de genunc*i că!ti. pe strada Hillel !i strada ?*ammai.alea 7egele 6eorge 1.$t despre perdelele în"lorate. dar îi "ăcea trupul !i mai rotund# . ca a unui poliţist englez sau a unui !o"er de pe auto&uzele Hame3as*er# 'poi se uita la mine cu o privire cercetătoare. care erau în (osul . puteai a(unge în lumea largă "ie lu$nd auto&uzul <'. care ducea la *otelul 7egele David# La intersecţia dintre .alea Aa""a. către mănăstirea 7atis&onne !i clădirile 'genţiei 5vreie!ti. erau întotdeauna &ine împreunate. îmi înc*eia la loc căma!a. care îi ascundea (umătate de "aţă.ăii Prinţesei MarG. în (urul cinematogra"elor ?tudio !i 7eC.alea Aulian. î!i punea pălăria de pai rotundă. în (os pe .'mos +z cauza soarelui# 8erestrele erau înc*ise din cauza mu!telor# . îmi punea pe cap o !apcă 3a3i cu cozoroc ţeapăn. 9să vedem ce se petrece în lumea largă:# Din cartierul nostru.alea Aulian.

!i în "iecare îi plăcea să pună pe ea. !i un vra" de capoate viu colorate pe care le numea negligees# +dată a încercat c*iar !i o &lană: privirea din oc*ii c*inuiţi ai vulpii ucise m a îngrozit# . poliţistul diri(a tra"icul. pentru că arăta viclean !i în acela!i timp s"$!ietor de ne"ericit# %ncă o dată !i încă o dată se scu"unda tanti 6reta în ca&ina mică. !i c*iar în &azarul dinăuntrul zidurilor# In "iecare dintre aceste eCpediţii tanti 6reta mă t$ra prin două trei magazine de îm&răcăminte. &luze !i cămă!i de noapte minunate. o mulţime de roc*ii "rumoase !i o serie de "uste. de unde răsărea după ce păreau să "i trecut ani întregi. în intimitatea unei ca&ine de pro&ă. încă o dată !i încă o dată această '"rodită cu z$m&etul p$nă la urec*i se nă!tea din spumă. zeu atotputernic înarmat cu un "luier stridentF m$na lui st$ngă oprea tra"icul. !i uneori prelungirile ei a(ungeau p$nă la părţile ara&e din (urul Porţii Damascului. iar dreapta îl eli&era# De la această intersecţie lumea largă se întindea !i continua spre centrul comercial evreiesc de su& zidurile +ra!ului 1ec*i.alea ?ultanul ?uleiman.Poveste despre dragoste si întuneric un poliţist energic în pantaloni scurţi !i cu &rasarde al&e# Domnea cu m$nă de "ier peste o insuliţă de ciment adăpostită su& o um&relă de ta&lă# Din v$r"ul insulei sale. pe .*ipul vulpii mi a tul&urat su"letul. năpustindu se de după draperie într o !i mai "ascinantă reîncarnare# De dragul meu. să scoată !i să pună iar pe ea. al v$nzătorilor !i al 354 .

la marginea rogo(inii# P$nă ce într o zi. îi plăcea să Iacă o piruetă coc*etă !i ne între&a pe "iecare. cu mormane de "runze "o!nitoare care se înv$rte(eau în lumina cenu!ie. oare o avanta(ează. de "apt "oarte repede. nu o "ace să arate grasă. un pic cam îndrăzneaţă. din toate eCcursiile în care am "ost cu ea pe post de escortă. avea întotdeauna mare gri(ă să nu mai calce a doua oară prin acela!i magazin înainte de a "i trecut c$teva luni# 2i nu cumpăra niciodată nimic# %n orice caz. niciodată nu se întorcea# Dimpotrivă. devenea pe dată !i mai ro!ie. pe care îl construiam pentru ea din cărămizi. aproape v$năt. cel mai t$rziu m$ine# Din c$te îmi amintesc. acel ro!u purpuriu.'mos +z celorlalţi cumpărători. se rotea pe călc$ie de c$teva ori în "aţa oglinzii# In ciuda coapselor ei masive. după pr$nz. o zi de iarnă cu v$nt puternic. în vremea asta "aţa i se înro!ea !i pentru că îi era ru!ine că se înro!e!te. nu cumva e cam &anală. oare e potrivită pentru ea. pe la s"$r!itul după amiezii. după ce se mai uită !i prin alte magazine. tanti 6reta !i cu 355 . pe r$nd. oare cade &ine. se întorcea cu m$inile goale# Poate că nu avea destui &ani# Poate că acele ca&ine de pro&ă cu draperii din toate magazinele cu îm&răcăminte "emeiască ale Ierusalimului erau pentru tanti 6reta ceea ce era pentru (erpelita prinţesă păpu!ă castelul vră(itorului. în cele din urmă îi promitea cu m$na pe inimă v$nzătorului sau v$nzătoarei că aproape sigur se întoarce în aceea!i zi. ar&iter elegantiarum !i con"ident. nu cumva se &ate cap în cap cu culoarea oc*ilor ei.

încărcată cu un morman de capoate. care se terminau într o perec*e de panto"i ro!ii ascuţiţi !i cu tocul înalt# -u mai văzusem niciodată o ast"el de "emeie copil: prea mică pentru o "emeie !i prea gătită pentru o copilă# '!a că m am ridicat. m$nă n m$nă. am a(uns la un magazin de îm&răcăminte splendid !i mare. în nici un caz. !i mai ales nu vor&i cu vreun străin p$nă ce iese iar tanti 6reta. ia g*ici ce4 Pe c$nd !edeam !i o a!teptam. care era apărată de o draperie groasă# 'cum promite mi că nu pleci nicăieri. "ascinat !i uluit. mai "rumoasă ca oric$nd. dar mai în v$rstă ca mine /aveam pe atunci trei ani !i (umătate ori poate aproape patru0# + clipă mi s a părut că î!i dăduse cu ru(. dar cum era cu putinţă. a dispărut în ca&ina de pro&ă. plin de tristeţe. însă ascultător. asta însă după ce mi a dat un pupic lipicios !i m a pus să o a!tept pe un ta&uret de răc*ită din "aţa singuraticei ei celule de detenţie. 2i îi "ăcuseră un "el de piept ca al "emeilor. 356 . doar !ezi aici !i mă a!tepţi. cu !anţ pe mi(loc# Linia taliei !i a !oldurilor ei nu era de copil. Doamne "ere!te. cămă!i de noapte !i roc*ii viu colorate. tanti 6reta. poate că pe una dintre străzile ara&ilor cre!tini# . îm&răcată ca de carnaval sau poate că doar împopoţonată# 5ra "oarte t$nără. !i dacă e!ti cuminte o să capeţi o surpriză de la tanti 6reta. sau mai degra&ă ce nu văzusem.a de o&icei.Poveste despre dragoste si întuneric mine. ci ca o vioară# 'm reu!it să văd pe picioru!ele ei ciorapi de nailon cu dungă. !i m am luat după ea ca să mai văd o dată ce văzusem. pe nea!teptate a trecut pe acolo o "etiţă cu pa!i mărunţei.

aceste trunc*iuri puteau "i rotite cu o împingere u!oară# 5ra o lume a "emeilor. (ac*ete cu &luze asortate. na"talină !i "lanel se amestecau cu o urmă de arome nede"inite care pluteau printr un desi! de roc*ii. mantouri !i &lănuri. care se rami"ica în !i mai multe căi stră(uite de roc*ii# Mirosurile de l$nă. ca&ine mici !i întunecate învăluite în draperii înc*ise la culoare se căscau în calea mea# Ici !i colo. cu crengile aproape rupte de povara "runzi!ului lor de ţesături viu colorate# %n ciuda greutăţii lor. stră(uită pe am&ele părţi de trunc*iuri înalte de copaci cu g*irlande de roc*ii. !aluri. un la&irint pro"und !i seducător.'mos +z pentru că "ata ţ$!nise dinspre &ara cu "uste din spatele meu !i trecuse pe l$ngă mine "oarte repede# 1oiam să o văd de aproape# 1oiam ca ea să mă vadă pe mine# 1oiam să "ac sau să zic ceva care să o "acă să mă &age în seamă: aveam de(a un mic repertoriu care putea smulge strigăte de admiraţie de la adulţi !i vreo două care "uncţionau de minune !i la copii. (upoane !i cămă!i de noapte. în vreme ce mătasea "o!nitoare se unduia ca o &riză &l$ndă# Ici !i colo. pulovere. un la&irint întunecat !i înmiresmat de cărări calde. la capătul unui tunel !erpuit clipea un &ec c*ior# Ici !i colo se desc*ideau 357 . mătăsos !i cati"elat. e!ar"e. len(erie. capoate !i tot soiul de corsete !i port(artiere. mai ales la "etiţe# 8etiţa cea gătită a plutit lin printre !irurile de ra"turi încărcate cu &aloturi de ţesături !i a dispărut într o trecere ca un tunel. &luze !i "uste.

l a agitat încolo !i încoace !i pe dată a dispărut din "aţa mea. micuţa z$nă s a aplecat su& un pom rămuros cu *aine de ploaie. &at(ocoritor. poate că să o salvez un pic. alcovuri.u su"letul plin de &asme cu prinţese pe care cavalerii ca mine galopează să le salveze din colţii &alaurilor sau de "armecele vră(itorilor răi. să mă uit &ine la c*ipul acestei *amadriade. 9ţ$nc pitic. să i lac oc*ii să se desc*idă larg de admiraţie# 'm iuţit pasul# 'proape că alergam după ea# . 358 . !i totu!i vedeam &ine că e mai scundă dec$t mine# 'm îndrăgit o pe loc# 7$vneam din toată "iinţa mea. lungindu !i pa!ii cei mititei ca să nu răm$nă în urmă# Dacă da. să i do&$ndesc recuno!tinţa ve!nică# Mi era teamă că o s o pierd pe vecie în întunericul la&irintului# Dar n aveam cum să !tiu dacă "ata care î!i vedea cu at$ta sprinteneală de calea ei !erpuită prin pădurea de *aine o&servase sau nu că un cavaler temerar se aţinea pe urmele ei. deloc ai unei "etiţe. ţ$nc pitic:0. cărări înguste !i întortoc*eate din (unglă. la tai"as:. ra"turi !i te(g*ele# 2i erau multe colţuri ascunse după paravane sau draperii groase# Pa!ii copilei cu tocuri înalte erau "oarte iuţi !i siguri. să răpun pentru ea un &alaur sau doi. tre&uia să o depă!esc. cu orice preţ. camere de pro&ă înc*ise !i tot soiul de dulapuri.Poveste despre dragoste si întuneric tainice alei dosnice. mici ni!e. ti ta tac /în în"ier&$ntarea mea auzeam 9la tai"as. sau. de ce n a dat nici un semn: nici măcar o dată nu s a înt$mplat să întoarcă spre mine capul sau să se uite în (ur# >rusc. ti tatac.

înot$nd împotriva curentului.'mos +z îng*iţită de "runzi!ul lui des# Inundat de o &ravură ce nu mă caracteriza. cu modestie tăcută. !i să mi a!tept răsplata care nu avea să înt$rzie !i lacrimile ei de recuno!tinţă. mi am croit drum prin grămada de ve!minte "o!nitoare# 2i a!a. după care nu !tiam ce o să vină. care dezvăluia un piept de "emeie. într adevăr. al cărei par"um îmi înc*ipuiam că le pot percepe printre ramurile cele mai apropiate# 'veam să mi risc viaţa lupt$nd cu m$inile goale cu vră(itorul care a înc*is o în &eciul lui# 'veam să înving monstrul. electrizat de cutezanţă cavalerească. ca un pui de găină. dar !tiam că va veni negre!it !i mă va cople!i# 5ra micuţă. m am aruncat "ără teamă după ea în desi!ul de ţesături !i. aproape un pruncF !i avea o cascadă de &ucle castanii# 2i panto"i ro!ii cu tocuri înalte# 2i o roc*ie de "emeie. cu trupul "ragil ca un &ăţ de c*i&rit. să o eli&erez. vopsite într un ro!u ţipător# . un 359 . cu decolteu ad$nc. &at(ocoritoare. să s"ăr$m lanţurile de "ier de la m$inile !i picioarele ei. g$"$ind de emoţie. cu !anţul dintre s$nii unei "emei adevărate# 2i avea &uze late. s a ivit &rusc între &uzele ei. am ie!it aproape poticnindu mă într un "el de lumini! de pădure sla& luminat# 'ici am *otăr$ t s o a!tept oric$t va "i nevoie pe mica *amadriadă. ale cărei zgomote !i. cu capul plecat. o despicătură răutăcioasă. în cele din urmă. !i apoi să stau deoparte.$nd mi am adunat în s"$r!it cura(ul să mă uit la "aţa ei.

ca !i cum !i ar "i luat &rusc c*ipul vulpii ucise. am "ugit. nu era deloc copil# -u era nici z$nă !i nici *amadriadă. sco&iţi ca aceia ai unei vră(itoare rele. prea încremenit ca să strig. cu un g$t &ătr$n plin de riduri !i m$ini pe care le a des"ăcut deodată larg !i le a întins spre mine. nim"a "ermecată pe care o urmărisem ca vră(it de a lungul !i de a latul pădurii. ci o "emeie aproape &ătr$nă cu un aer sardonic# + pitică# + micuţă coco!ată# De aproape. îngrozit. am "ugit. z&$rcite. cu răsu"larea tăiată. "aţa ei avea ceva dintr o cioară cu ciocul încovoiat !i oc*ii ca mărgelele# Mie mi se părea înspăim$ntătoare. z$na cea iute de picior. acel c*ip care păruse în acela!i timp răutăcios !i s"$!ietor de trist# 'cea copilă stranie. a(utor. z&$rcită.Poveste despre dragoste si întuneric "el de z$m&et sc*imonosit !i veninos. a(utaţi mă. c*ircită. care erau un pic tra!i. care dezvelea dinţi!ori ascuţiţi printre care a sclipit deodată un incisiv din aur# )n strat gros de pudră împestriţat cu insule de ro!u îi acoperea "runtea !i îi al&ea o&ra(ii groaznici. am "ugit ne&une!te prin tunelele "o!nitoare în întuneric. ca g*earele unei păsări de pradă# Pe loc m am întors !i am z&ug*it o. suspin$nd. groaznic. cu degetele osoase. ca o vră(itoare care pro&a&il încerca să mă atingă ca să mă prindă în capcană. un ţipăt înă&u!it. cu un *o*ot de r$s gros. pierz$ndu mă din ce în ce mai mult în la&irint# -iciodată p$nă atunci sau de atunci încoace n am mai simţit a!a groază# Descoperisem secretul cumplit că nu e 360 . ţip$nd înăuntrul meu. rătăcindu mă.

str$ns în mine !i încovrigat ca un "etus. nici înc*isă. printre ni!te nedeslu!ite tu&uri de metal răsucite. necutez$nd să respir. cu capul îng*esuit între genunc*i. lăzi care se s"ăr$mau !i teancuri de ţesături mucegăite. iudă mori:. de vreme ce cu siguranţă se auzea de a"ară# Mi s a părut că aud în mai multe r$nduri cum se apropie ţăcănitul tocurilor ei. de "apt nu era o u!ă de înălţime normală. ci o desc*izătură (oasă. de ce n am înc*is după mine u!a ascunzi!ului. !i acum n o să mă mai lase să scap cu viaţă din pădurea ei întunecată# Tot "ugind am nimerit deodată la o intrare mică. să mă retrag în propriul p$ntec. mă urmărea cu c*ipul ei de vulpe ucisă. am zăcut tremur$nd. cu o u!ă de lemn care nu era nici desc*isă.'mos +z copil. care pro&a&il că era doar un loc de depozitare. iudă mori. în 361 . cu m$inile acoperindu mi capul. iat o acum. 9iudă mori. care avea să mă trădeze în cur$nd. un "el de spaţiu triung*iular înc*is de su& o scară# 'colo. îng*eţat de spaimă din cauza respiraţiei mele ca ni!te "oaie. &lestem$ndu mă singur. transpir$nd. prea speriat ca să ies "ie !i pentru o clipă din adăpostul meu. gri(uliu să nu mi scape nici măcar un c*iţcăit. ca a unei cu!ti pentru c$ini# M am t$r$t înăuntru cu ultima răsu"lare !i m am ascuns acolo de vră(itoare. încerc$nd să mi !terg propria eCistenţă. că e o vră(itoare travestită în copil. prea încremenit ca măcar să întind m$na !i să înc*id u!a din spatele meu# '!a că m am g*emuit într un colţ al acestei cu!ti. Dar eram paralizat de oroare. c*iar deasupra mea.

!i întotdeauna poţi să încerci să &$(&$i prin întuneric după ni!te um&re care sunt un pic mai întunecate dec$t noaptea însă!i# -u !i aici: eram pe "undul unei mări de cerneală# -ici tăcerea nu era a nopţii. !i o să mi in(ecteze în s$nge cine !tie ce vra(ă îngrozitoare. "ereastra unei case. "elinarele drumeţilor din depărtare. p$lp$iri !i sclipiri. !i nici de atunci încolo# -u era &ezna nopţii. în care întotdeauna se aude în depărtare ritmul unei 362 . stele !i licurici. să mă tragă a"ară. ici !i colo. în care poţi deslu!i di"erite licăriri. !i dintr odată o să se g*emuiască deasupra mea. să mă atingă cu degete care la pipăit sunt ca de &roască. Mi am ţinut respiraţia !i mi am încle!tat pumnii# Dar omul nu mi a auzit inima &u&uind# ' trecut repede pe l$ngă cu!ca mea !i din mers înc*iz$nd u!a !i "ără să vrea m a înc*is înăuntru# 'cum eram încuiat aici# Pe vecie# %ntr un întuneric deplin# Pe "undul unui ocean pa!nic.ineva care lucra în magazin. să mă rănească. ca să mă pre"acă pe loc într o vulpe ucisă# ?au în piatră# După !apte ani a trecut pe acolo cineva# . r$z$nd cu dinţii ei ascuţiţi. în care poţi întotdeauna să călătore!ti de la un &loc de întuneric la altul cu a(utorul di"eritelor licăriri. care de o&icei este un întuneric al&astru înc*is. să or&ecăie după mine. !i orice punctează întunericul nopţii. tăcut# -u mai "usesem în a!a întuneric p$nă atunci.Poveste despre dragoste si întuneric orice clipă poate să mă prindă.

acum vreo !aizeci de ani# Dra un magazin ară&esc. eram încuiat în cel mai întunecat întuneric# 2i tăcerea tăcerilor mă învăluia aici. c$ini lătr$nd.'mos +z pompe. !i poţi auzi greierii !i un cor de &roa!te. a intrat prin urec*ea st$ngă a lui tanti 6reta !i i a ie!it prin oc*i# P$nă în ziua de azi.e s a înt$mplat cu acele păduri !i tunelurile !erpuite. am co!maruri cu un oc*i scurs# -ici nu am vreo posi&ilitate să sta&ilesc unde anume în Ierusalim era magazinul de îm&răcăminte. cu diagonală din piele neagră !i 3e""ie* ro!ie.$t am stat acolo. 2i cu!ca în care am "ost îngropat de viu. 2i cu alcovurile din spatele draperiilor. a tras cu precizie în ea dinspre 'cademia de Poliţie. . ?au vră(itoarea travestită în *amadriadă. palpit$ndă. de c$te ori încerc să mi înc*ipui cum arăta "aţa ei. tăcerea pe care o găse!ti doar pe "undul unei mări de cerneală# . pe!teri !i cărări prin pădure. care era pe linia de încetare a "ocului# 6lonţul. 2i ce se a"lă acum pe locul acela. cu mulţimea lui de la&irinturi. de un purpuriu întunecat. pe care am urmărit o !i de care am 363 . ţiuitul unui ţ$nţar.a mai rămas nimeni care să !tie# 6reta 6at a "ost ucisă în asediul Ierusalimului evreiesc din HI=8# )n ţinta! de elită din Legiunea 'ra&ă. . )nul armenesc. !i din c$nd în c$nd te străpunge urletul unui !acal# Dar aici nu eram într o noapte vie. motoare *uruind sla&. te(g*elele !i toate ca&inele de pro&ă. după cum spun cei de la "aţa locului.

pe ta&uretul de răc*ită din "aţa camerei de pro&ă# 8ără îndoială că s a speriat !i "aţa i s a înro!it at$t de ţare. înve!m$ntată într o roc*ie sclipitoare. un copil "oarte prudent. s a nelini!tit că nu mă găse!te a!tept$nd o în locul pe care mi l sta&ilise. din acel lim&.e s a înt$mplat cu copilul. 'proape întotdeauna e un copil at$t de demn de încredere !i de ascultător. ?au pur !i simplu a găsit singur 364 . c$nd ea a catadicsit în s"$r!it să iasă iar. că a devenit aproape v$nătă# . care m a atras în ascunzi!ul ei din pădure p$nă ce m am trezit în &$rlogul ei tainic. -u. . Poate că se uită la lumea de a"ară prin vitrina magazinului. în acela!i timp răutăcios !i de o tristeţe disperată# Poate că tanti 6reta. ?au aici. în care a &inevoit deodată să mi arate c*ipul său. în spatele ra"turilor.e s a înt$mplat cu prima dintre cele care m au ispitit. c*ipul unei vulpi ucise. pe care cu o singură privire am reu!it să l pre"ac într o oroare. Poate că stă !i se uită la manec*inele de ceară ale unor "ete pe (umătate dez&răcate. printre mantouri. strălucitoare. nici măcar "oarte cura(os# Tre&uie să ne înc*ipuim că la început tanti 6reta a încercat să mă găsească singură: poate că î!i înc*ipuia că &ăiatul a a!teptat !i a tot a!teptat p$nă ce s a plictisit !i acum se pare că se (oacă de a v aţi ascunselea cu ea.Poveste despre dragoste si întuneric "ugit apoi îngrozit. deloc întreprinzător. ca să o pedepsească pentru că a lipsit at$t de mult# Poate că secătura asta mică se ascunde aici.

tanti 6reta n a mai ro!it. încerc$nd să găsească singur drumul spre casă. în puţuri. )n &ăiat isteţ. au căutat degea&a pe toate cărările pădurii# 2i pentru că se pare că era un magazin ară&esc. pierdut în tot soiul de visuri cu oc*ii desc*i!i. de a valma. pe străduţele înguste. în pasa(ele care duceau în &azar# 5ra acolo vreun tele"on.'mos +z closetul. . v$nzători !i clienţi.u un străin. 2i a plecat. i au sărit în a(utor !i au pornit să mă caute# Pro&a&il că m au strigat pe nume. ci s a al&it toată !i a început să tremure. pe pa(i!tea caprelor de pe coasta dealului. Pe măsură ce îi cre!tea nelini!tea. ve!nic rătăcindu se în tot "elul de pove!ti pe care i le spun eu sau pe care !i le spune singur# Poate că a ie!it totu!i pe stradă. au cercetat aleile la&irintice ale magazinului. 2i dacă a apărut un necunoscut !i a întins m$na spre el !i i a promis tot "elul de lucruri minunate. ca !i cum ar "i "ost răcită# In cele din urmă cu siguranţă că a ridicat vocea. a iz&ucnit în pl$ns. ca să &ea un pic de apă. ?periat că poate am uitat de el. 365 . !i toată lumea din magazin. numai că un pic cu capul în nori. zăpăcit. în cr$ngul de măslini din apropiere. +are tanti 6reta a sunat la "armacia domnului Heinemann de la colţul străzii Eep*ania*. pe care te poţi &aza. "ără îndoială. ?au un ro&inet. 2i dacă &ăiatul s a lăsat ademenit. în curtea mosc*eii. ne putem înc*ipui că p$lcuri de copii doar un pic mai mari ca mine au "ost c*emate !i trimise ici !i colo să mă caute prin cartier.

alt"el părinţii mi ar "i amintit o mereu. în întunericul deplin# . prin care copilul cel aiurit i a "ăcut să treacă. de o &l$ndeţe ciudată: a "i acolo era un pic ca !i cum m a! "i cui&ărit la căldură l$ngă mama su& o pătură de iarnă.am scos nici un sunet# . solid. îl pipăiau.Poveste despre dragoste si întuneric ' reu!it sau nu să le dea părinţilor mei vestea cea cumplită. ?e pare că nu.am încercat să zg$lţ$i u!a încuiată sau să &u&ui în ea cu pumni!orii mei. la orice semn de neascultare ar "i pus pe tapet încă o reprezentaţie cu acea eCperienţă groaznică a pierderii !i (elirii . se str$ngeau un pic !i se 366 . un "el de melc rotund de metal. -u imediat# 'veam acolo c*iar !i un o&iect mic. !i cum într o oră sau două aproape că au al&it# %mi amintesc că nu am strigat acolo. în vreme ce ra"ale de v$nt rece iz&esc geamurile pe dina"ară# 2i un pic ca !i cum m a! "i pre"ăcut că sunt un copil surd !i or&# 2i un pic ca !i cum m a! "i eli&erat de ei toţi# Pe deplin# ?peram să mă găsească în cur$nd !i să mă scoată de acolo# Dar numai în cur$nd. neted !i plăcut la pipăit# %mi încăpea per"ect în palmă !i degetele mele vi&rau c$nd se înc*ideau în (urul lui. îl dezmierdau. oric$t de scurtă o "i "ost ea. poate din cauză că încă mai tremuram de teama că vră(itoarea cu c*ipul vulpii ucise încă mai amu!ina pe acolo după mine# %mi amintesc că teama a "ost înlocuită acolo pe "undul tăcutei mări de cerneală. ani la r$nd.

!i de data asta întindeam la maCimum !arpele de oţel. ascult$nd pocniturile articulaţiilor lui delicate în vreme ce se întindea. care însemna că !arpele a dispărut de la cap la coadă înapoi în p$ntecul din care îi îngăduisem să iasă# . îi dădeam &rusc drumul !i "ăceam !arpele de oţel să se năpustească înapoi în siguranţa &$rlogului lui cu viteza "ulgerului. eli&er$ndu l doar un piculeţ !i stop. curios. îl scoteam din teacă.'mos +z des"ăceau un pic. încerc$nd să g*icesc pentru că nu vedeam nimic. -u mi amintesc dacă l am în!"ăcat trec$nd 367 . un clic în"iorat care îi era "oarte plăcut m$inii mele ce o învăluia# 2i iară!i îl scoteam din teacă !i trăgeam. alt piculeţ !i stop. îl întindeam. iar uneori trăgeau !i scoteau doar un pic capătul locatarului su&ţire !i mlădios dinăuntru precum capul unui melc care se iţe!te o clipă.um a a(uns &rusc în posesia mea melcul cel &un. trimiţ$ndu l departe în ad$ncimea spaţiului întunecat. pipăind cu el ca să a"lu capătul întunericului. primea toată lungimea lui !i răspundea cu o u!oară cutremurare "inală. p$nă ce cutia îl trăgea cu totul înapoi în p$ntecele ei. se arcuie!te într o parte !i în alta !i pe dată se retrage în căsuţa lui# 5ra o ruletă. iar capul i se îndepărta tot mai mult de coc*ilie# In cele din urmă îi îngăduiam să se întoarcă acasă treptat. o &andă su&ţire !i mlădioasă de oţel încovrigată într o cutie metalică# M am distrat cu acest melc multă vreme în întuneric. literalmente nimic c$t de multe pulsaţii pac pac vor mai "i p$nă să aud acel pac *otăr$t al &locării "inale. trăgeam de el.

u siguranţă că nu găsea nici un motiv ca să i îngri(oreze după aceea. după ce s a g$ndit &ine. în călătoria mea de cavaler rătăcitor. să nu le spună nimic părinţilor mei# . în amurg. să se vindece întru c$tva de dependenţa de roc*ii# După c$teva săptăm$ni sau luni am "ost luat de la tanti 6reta !i trimis la grădiniţa doamnei Pnina. povestea morţii !i învierii mele din magazinul de îm&răcăminte ară&esc nu a "ost pomenită niciodată.Poveste despre dragoste si întuneric pe l$ngă el. n a "ost nici măcar vreo aluzie# -ici măcar o oc*eadă complice# Poate a nădă(duit ca amintirea să se !teargă cu timpul !i să a(ungem am$ndoi să credem că n a "ost dec$t un vis ur$t# Poate că a "ost c*iar un pic ru!inată de eCcursiile ei eCtravagante prin magazinele de îm&răcăminte: după acea dimineaţă de iarnă nu m a mai "ăcut niciodată complice la delict# Poate că a reu!it c*iar. pe strada Eep*ania*# Dar încă vreo c$ţiva ani am auzit sla&. tanti 6reta a *otăr$t că ar "i mai &ine din toate punctele de vedere. după ce &olovanul "usese rostogolit înapoi ca să astupe gura morm$ntului meu# -e putem înc*ipui "ără să gre!im că. sunetul pianului lui tanti 6reta. !i ast"el î!i va pierde o sursă de venituri modeste. un sunet stăruitor. sau dacă degetele mele au dat peste el în cu!ca aceea. de departe. c$nd totul s a terminat cu &ine# Poate că s a temut că o vor considera o &onă pe care nu te poţi &aza pe de a ntregul. mulţumită mie. dincolo de zgomotele străzii# 368 . dar regulate# %ntre mine !i tanti 6reta. singuratic. într una dintre meandrele la&irintului.

'mos +z -u a "ost vis# 1isele se topesc cu timpul !i lasă locul altor vise. nu ţi mai "ie teamă:# %mi amintesc că salvatorul meu avea oc*elari de citit pătraţi. cu capetele sp$nzur$ndu i pe piept# ?e mi!ca parcă o&osit# 8aţa lui ca"enie era lată !i somnoroasă !i un z$m&et s"ios a p$lp$it o clipă !i s a stins su& mustaţa lui cenu!ie !i moale# >ăr&atul s a aplecat deasupra mea !i mi a spus ceva în ara&ă. ci mai degra&ă. însă am tradus totu!i în cuvinte în inima mea: 9-u ţi "ie teamă. nu prin 369 . încă mai r$n(e!te la mine cu dinţii ei ascuţiţi. în v$rstă. unui t$mplar îndesat. cu rame ca"enii. cu un muc de ţigară stins între &uze !i o ruletă vec*e iţindu i se din &uzunarul de la piept# >ăr&atul s a uitat o vreme la mine. cu pungi mari su& oc*ii &l$nzi. nici &ătr$n. c$nd eram singur. care "redonează în vreme ce merge cu pa!i t$r!$iţi. melcul pe care l am ascuns de mama !i de tata !i pe care uneori. acel copil &ătr$n. av$nd în (urul g$tului un metru de croitorie verde !i al&. copile. ceva ce n am înţeles. întruc*ipare a vulpii ucise. provoc$ndu i erecţii lungi !i retrageri "ulgerătoare în ad$ncimea &$rlogului lui# )n &ăr&at cu pielea de culoarea ca"elei. printre care se vede un incisiv de aur# 2i nu e doar vră(itoarea: mai e !i melcul de metal pe care l am adus din pădure. îndrăzneam să l iau !i să mă (oc cu el su& pătură. nici t$năr. în vreme ce acea vră(itoare pitică. poate. care nu se potriveau unui v$nzător dintr un magazin de îm&răcăminte.

mi a apăsat o&razul de o&razul lui moale !i a zis. ca un doctor care palpează ca să a"le eCact unde doare. care îmi îng*eţase de teamă. Totul în ordine# 8oarte &ine# 2i m a dus în &raţe p$nă la &iroul care se a"la în măruntaiele magazinului. ci peste ele. care pl$ngea într un colţ. amintind plăcut de un drum de ţară um&rit. !i acolo aerul era plin de mirosuri de ca"ea !i ţigări !i sto"ă de l$nă !i a"ters*ave ul &ăr&atului care mă găsise. !i atunci am început să pl$ng# . care a ro!it "oarte tare. cu o mi!care largă. !i apoi. di"erit de al tatălui meu. răspuns !i rezumat: J Totul în ordine. m a ridicat sus în aer !i m a str$ns destul de tare la piept. competentă. ca !i cum ar "i încălzit un pui îng*eţat . un miros pe care voiam să l ai&ă !i tata# Iar &ăr&atul care m a găsit a spus c$teva cuvinte în ara&ă celor adunaţi acolo. cu vocea lui (oasă.$nd &ăr&atul mi a văzut lacrimile. în amurg. între mine !i tanti 6reta.Poveste despre dragoste si întuneric lentilele oc*elarilor.u toate că nu eram prea dornic să "iu în &raţele ei# %ncă nu# 1oiam să mai stau un pic lipit 370 . care îi alunecaseră pe nas. în e&raica ara&ilor. mult mai picant !i mai &ogat. !i el a rostit o "rază !i către tanti 6reta. !i m a scos din ung*erul întunecat. &ăr&atul m a trecut în &raţele lui tanti 6reta# . pentru că era lume în &irou. între m$inile lui calde. !i după ce m a cercetat atent !i !i a ascuns alt z$m&et sau um&ra unui z$m&et su& mustaţa îngri(ită a dat din cap pentru sine de două trei ori !i apoi s a întins !i mi a luat m$na. între&are. pră"uită. lentă. în picioare sau !ez$nd.

dormi. doar m a m$ng$iat pe o&raz !i m a &ătut u!urel pe umăr de două ori !i a plecat# . !i pe c$nd mă învelea a zis 9Dormi. care s au s"$r!it cu pupături lipicioase. dragul meu:# Poate că trăgea năde(de să !teargă mărturia# Poate că trăgea năde(de că atunci c$nd mă voi trezi din somnul de după masă o să cred că totul s a înt$mplat într un vis !i n o să le spun părinţilor.ine !tie cum îl c*ema. despre "undul mării de cerneală sau despre &ăr&atul care m a salvat: nu voiam să mi con"i!te melcul# 2i nu !tiam cum le a! "i putut 371 . ?au în murdărie !i sărăcie. cu poze "rumos colorate. ca să se poată &ucura de ele !i ceilalţi copii# Dar n am adormit# 'm stat cuminte su& pătură. omul meu n a vor&it.'mos +z de pieptul &ăr&atului care mă salvase# După aceea au vor&it o vreme. ?au dacă mai trăie!te. ca să nu se vadă că am pl$ns# Mi a dat ni!te p$ine cu miere. +are trăie!te în casa lui. sau dacă le a! spune ea ar putea să z$m&ească !i să spună că întotdeauna visam ast"el de pove!ti în timpul somnului de după masă. 'poi ne am dus acasă cu auto&uzul <'# Tanti 6reta s a spălat pe "aţă !i m a spălat !i pe mine. un castronel de orez "iert !i un pa*ar de lapte călduţ. nu omul meu. în vreo ta&ără de re"ugiaţi. ceilalţi. cineva c*iar că ar tre&ui să le scrie !i să le pu&lice într o carte. (uc$ndu mă cu melcul meu de metal# -u le am spus niciodată părinţilor mei despre vră(itoare. iar ca desert două &ucăţi de marţipan# 'poi m a dez&răcat !i m a culcat în patul ei !i a revărsat peste mine o ploaie de giugiuleli !i de sunete miorlăite.

4 %nălţimea ?a !i a pierdut cumva minţile. a zis: 9înălţimea ?a e cam palid azi# ' avut o zi grea.4 2i m ar "i dus drept acolo !i m ar "i silit să dau înapoi melcul meu !i să spun vă rog să mă scuzaţi# 2i apoi pedeapsa# Mai t$rziu în acea după amiază a venit tata să mă ia de la tanti 6reta# .um. : . cu toate că a! "i putut cu siguranţă să l amarase# De eCemplu. a! "i putut să i spun că din acea dimineaţă mai am un tată în a"ară de el# )n tată ara&# %n vreme ce mă încălţa glumea cu tanti 6reta# %ntotdeauna curta "emeile cu vor&e de du*# 2i întotdeauna "lecărea la nes"$r!it.Poveste despre dragoste si întuneric eCplica unde l am găsit# -u prea puteam zice că l am adus ca amintire din vis# 2i dacă le spuneam adevărul s ar "i în"uriat pe tanti 6reta !i p.a de o&icei. scu"undate coră&iile. ca să nu lase loc nici unei clipe de tăcere# Tatei i a "ost "rică toată viaţa de tăcere# %ntotdeauna se simţea răspunzător de viaţa unei conversaţii !i considera că e un semn de e!ec !i de vinovăţie din partea lui dacă aceasta l$ncezea un moment# '!a că a "ăcut o poezie în cinstea lui tanti 6reta.e mine# .am răspuns. cam a!a: 9-u i delict deloc N >ag m$na în "oc N )n "lirt !i un (oc N . I au "ost.4 Hoţ. Doamne "ere!te. ?au castelele i au "ost cucerite de du!mani.u 6reta pe loc:# 372 .4 înălţimea ?a.

însă tot a reu!it să &ol&orosească: J -u. domnule doctor Dlausner. de un al&astru înc*is# 2i la c$teva minute o dată tăcerea din odaie era su&liniată de trei patru &ol&oroseli ale &ulelor de aer din venele încălzitorului# 6rădina nu era o grădină adevărată.u oc*ii no!tri am văzut ora!ele misterioase !i ruinele palatelor !i templelor din enciclopedie !i din "ilele unei cărţi ilustrate poloneze# Toată seara mama a stat într un "otoliu. citind. zău a!a. doar un dreptung*i str$mt de păm$nt &ătucit. pe care c*iar !i ciulinii cre!teau cu greu# 5ra întotdeauna în um&ra zidului de ciment. r$uri !i c$mpii din marele atlas german# . însă coapsele ei au tremurat u!or către el. iar g$tul !i pieptul ei au luat culoarea unei vinete. scr$!nind din dinţiF îmi plăcea 373 . cu picioarele str$nse su& ea# %ncălzitorul cu para"ină ardea cu o "lacără lini!tită. arăt$ndu !i inima# Tanti 6reta a ro!it pe dată !i pentru că îi era ru!ine că se înro!e!te. ca o curte de înc*isoare# 2i în um&ra c*iparo!ilor înalţi de pe cealaltă parte a zidului. ce stră(uiau grădina Lem&ergilor de alături# %ntr un colţ. a ro!it !i mai tare. un ar&ust s"ri(it de piper se c*inuia să supravieţuiască. am trecut împreună peste oceane !i munţi. tare ca &etonul.'mos +z Poate că a mers !i mai departe !i a zis: 96reta dragă ţi "aci păcat N Drept aici m ai săgetat:. ca !i cum t$n(eau să "acă pentru el o mică piruetă# In seara aceea tata m a dus într o călătorie lungă !i amănunţită printre vestigiile civilizaţiei inca: seto!i de cunoa!tere.

copiii. în "ormă de vază. era un copac sau un tu"i! singuratic de rodii. ca acelea pe care le "umau englezii !i c$ţiva oameni mai înstăriţi din cartier care voiau să i imite pe englezi# + dată pe an desc*ideam o prăvălie de pipe într un colţ al curţii# Datorită culorii &o&ocilor. aproape de celălalt zid. nu a!teptam "ructele. ro!ii !i castraveţi# '!a că tata a propus să "acem o parcelă cu legume# 9+ să "im am$ndoi "ermieri:. în care &ăgăm un &ăţ lung cam de un deget pre"ăc$ndu i ast"el în pipe. uneori părea că e la capătul "iecărei pipe un licăr ro!iatic# -i!te musa"iri cu înclinaţii agricole. a zis el cu entuziasm# 9+ să "acem un mic 3i&&utz în spaţiul de l$ngă rodiu !i o să scoatem p$inea din păm$nt prin propria trudă#: -ici o "amilie de pe strada noastră nu avea *$rleţ. din ?*aron !i din văi# '!a că tata !i cu mine am purces să cucerim săl&ăticia !i să "acem o grădină de legume aproape cu m$inile goale# ?$m&ătă dimineaţa. un supravieţuitor dezamăgit al vremii în care Derem 'vra*am era încă livadă. !i care în"lorea cu încăpăţ$nare în "iecare an# -oi. pe c$nd mama 374 .Poveste despre dragoste si întuneric să i "rec "runzele între degete !i să trag în piept mirosul lor eCcitant# %n partea opusă. Mala !i ?tasze3 7udnic3i din strada . ci tăiam "ără milă &o&ocii necopţi. *ăt departe în satele !i 3i&&utzurile din 6alileea. care trăiau peste dealuri.ancelarului. mi au adus odată în dar trei punguţe de *$rtie cu seminţe de ridic*i. "urcă sau sapă# 'st"el de lucruri ţineau de noii evrei. ar!i de soare. devreme.

adică un pic mai mult dec$t *arta lumii care at$rna pe peretele coridorului nostru. o "urculiţă. pantaloni scurţi !i pălării 3a3i. un &ăţ ascuţit la un capăt pe care îl numea ţăru!# Planul lui era să &ată cu ciocanul c$te un ţăru! în colţurile parcelei !i să încon(oare totul cu s"oară &ine întinsă# %nsă păm$ntul &ătucit era tare ca &etonul !i a rezistat tuturor e"orturilor tatei de a în"ige 375 . o "$!ie de ti"on !i u n &anda(. o sticluţă cu iod. noi doi ne am "uri!at a"ară. care avea cam doi metri pătraţi. numită 1elveta. încălţat cu g*ete !i înarmat cu un ciocan. un g*em de s"oară. cu am$ndouă m$inile. cu pieptul îngust. cu veste al&e. oră!eni p$nă în v$r"ul degetelor noastre su&ţiri. căr$nd o sticlă cu apă. un &eţi!or cu care să pui iodul. slă&ănogi. palizi ca două coli de *$rtie.rema. s a aplecat !i a trasat pe păm$nt patru linii# 'st"el a marcat pe dată !i pentru totdeauna *otarele parcelei noastre. două pa*are !i o cutiuţă cu un plasture. o !uru&elniţă.'mos +z încă dormea. la "el ca întregul cartier. plin de &ucuriile agriculturii. între u!ile celor două camere# 'poi mi a spus să mă a!ez în genunc*i !i să ţin &ine. primul a(utor în caz de accidente# Mai înt$i tata a ridicat ceremonios cuţitul pentru *$rtie. un sac gol !i cuţitul pentru *$rtie de pe &iroul său# 5u măr!ăluia m pe urmele lui. dar &ine apăraţi de un strat gros de cremă pe care ni l am întins unul altuia pe umeri# /. neră&dător. avea rostul să de(oace toate tertipurile soarelui de primăvară#0 Tata desc*idea parada.

imit$ndu i incon!tient clătinarea din cap: J 'sta e# In "elul acesta a dat tata semnalul unei scurte pauze# Mi a spus să mi !terg transpiraţia. pentru că de c$te ori o str$ngeam ţăru!ii ameninţau să iasă din păm$nt# '!a că parcela a "ost marcată de patru porţiuni de s"oară legată le(er# In ciuda tuturor acestora. restul lumii# J 'sta e. "ără oc*elari. s a întors pe c$mpul de luptă !i s a străduit !i mai tare# Transpira din &el!ug în vreme ce se lupta !i.Poveste despre dragoste si întuneric ţăru!ii# '!a că a lăsat (os ciocanul. i a a!ezat cu gri(ă pe pervazul "erestrei de la &ucătărie. ca !i cum ar "i "ost de acord cu el însu!i !i ar "i con"irmat validitatea celor săv$r!ite# Iar eu am repetat după el. de "apt grădina noastră de legume. !i totul din (ur era a"ară. să &eau ni!te apă. a zis tata cu modestie. reu!isem să "acem ceva din nimic: de aici p$nă aici era înăuntru. o dată sau de două ori aproape că m a lovit peste degetele care ţineau ţăru!ul# Intre timp. !i a scos oc*elarii cu un aer de martir. v$r"ul ţăru!ului s a turtit rapid# Prin trudă aprigă am reu!it în cele din urmă să străpungem crusta de la supra"aţă !i să "acem o mică depresiune# Ţăru!ii au "ost în"ipţi p$nă la o ad$ncime de (umătate de deget !i în ruptul capului n au vrut să meargă mai departe# 'm "ost siliţi să l spri(inim pe "iecare cu două sau trei pietre mari !i să nu întindem c*iar a!a de &ine s"oara. cu alte cuvinte. !i a clătinat de c$teva ori din cap. să !ed pe treaptă !i să mă 376 .

!i a&ia apoi să ne reluăm atacul cr$ncen# Tata s a luptat p$nă la pr$nz. cu "orti"icaţiile păm$ntului întărit# %ncovoiat. eroic !i aproape cu m$inile goale. ca David cu pra!tia împotriva armurii masive a lui 6oliat sau ca !i cum ar "i atacat crenelurile Troiei cu o tigaie# Partea &i"urcată a ciocanului. ar "i mai &ine să săpăm mai înt$i parcela !i a&ia apoi să o marcăm. cu oc*ii arăt$nd dezgoliţi !i nea(utoraţi "ără oc*elari. s a *otăr$t să turnăm pe păm$nt patru cinci găleţi de apă !i să a!teptăm vreo douăzeci de minute. nu "ăcut să dea iure! prin "orti"icaţii. "ăcută pentru a trage a"ară cuiele.ur$nd pe pernuţele moi ale m$inilor i au apărut &ă!ici mari. alt"el s"oara ne ar sta în cale# De asemenea. dar tata a scr$!nit din dinţi !i 377 . a stat l$ngă pătratul nostru de s"oară. iz&ea iar !i iar cu ciocanul în păm$ntul încăpăţ$nat# Dar ciocanul era prea u!or: era un ciocan pentru tre&uri casnice. ci să spargă nuci sau să &ată un cui în u!a de la &ucătărie# Iar !i iar ridica tata ciocanul lui (alnic.'mos +z odi*nesc un pic# 5l nu s a a!ezat l$ngă mine. g$"$ind de parcă s ar "i înecat. toate de odată# . p$nă pătrunde &ine !i înmoaie acoperăm$ntul de "ier. s a g$ndit la următoarea "ază a campaniei. lac de apă. a inspectat progresul de p$nă acum al proiectului nostru. a c*i&zuit la el. a analizat gre!elile "ăcute. ci !i a pus la loc oc*elarii. slu(ea drept *$rleţ. a tras concluziile !i mi a spus să scot deocamdată ţăru!ii !i s"oara !i să i a!ez în ordine l$ngă perete: de "apt. "urcă !i sapă. cu spatele îndurerat.

a "olosit cuvintele 9evident: sau 9categoric: pentru a !i repro!a lipsa de gri(ă. le a ad$ncit !i le a lărgit. slavonă sau sanscrită# La un moment dat a repezit ciocanul cu toată puterea drept pe &om&eul panto"ului !i a gemut de durereF !i a mu!cat &uza. îl lăsa în (os. !i cu degetele goale. !i în vreme ce se lupta cu elementele naturii !i cu săl&ăticia virgină &uzele sale &ol&oroseau imprecaţii în"ier&$ntate la adresa solului neînduplecat. al&ite de e"ort. a !ters cu &atista gura sticlei !i a insistat să &eau !i eu un pic. apoi s a întors pe c$mpul de luptă !c*iopăt$nd. !i !i a reluat eroic e"orturile tenace# P$nă ce. în cele din urmă. !i a început să crape# Pe dată tata a v$r$t v$r"ul !uru&elniţei în crăpături. păm$ntului întărit i s a "ăcut milă de el.a dat atenţie nici &ă!icilor de pe laturile degetelor sale de cărturar# Iar !i iar ridica ciocanul în înalturi.Poveste despre dragoste si întuneric nu le a &ăgat în seamă. pre"ăc$ndu se iar în &eton# ' trudit la crăpături. ca pe ni!te &alauri uci!i# 7ădăcini rupte se iţeau din ace!ti &ulgări de păm$nt. !i a !ters "runtea. a desprins &ulgări mari pe care i a îngrămădit unul peste altul la picioarele sale. în am*ară. ilar plin de *otăr$re. a sor&it un pic de apă. nici c*iar c$nd s au spart !i a curs "luidul din ele !i s au pre"ăcut în răni desc*ise# . ca !i cum s ar "i temut că solul s ar putea răzg$ndi. după c$t mă taie capul. sau poate că a "ost doar uimit de devotamentul lui. răsucindu se !i încovrig$ndu se ca tendoanele smulse din carne 378 . iz&ea !i &u&uia !i îl ridica iar în înalturi. cu &urta în sus. în greacă !i în latină !i. s a odi*nit un pic.

dovleci putrezi. în cele din urmă. simţindu ne ca doi adevăraţi muncitori !i "ăc$ndu ne v$nt cu pălăriile 3a3i# 9Tre&uie neapărat să *rănim solul cu orice poate să se trans"orme din resturile de la &ucătărie într un *umus &ogat în su&stanţe organice. "olosind "urculiţa ca pe o gre&lă sau o grapă. iar eCcrementele porum&eilor de pe acoperi! ie!eau din discuţie din cauza riscului de in"ecţie. zaţ de ca"ea m$los pe care pluteau "runze de ceai. co(i de "ructe !i legume. resturi de "iertură de ovăz !i de &or! cu legume "ierte.'mos +z vie# ?arcina mea era să avansez în urma e!alonului de asalt. lapte acrit !i tot soiul de alte lic*ide v$scoase !i scursuri groase pline de &ucăţi !i particule suspecte. ca să le dea plantelor noastre *rana "ără de care vor cre!te c*ircite !i &olnăvicioase#: Pro&a&il că a g*icit corect ideea ori&ilă care îmi 379 . să desprind rădăcinile !i să le pun în sac. a!a că tata pregătise dinainte o cratiţă cu resturi de m$ncare# 5rau ni!te lături groase din apă în care a "iert m$ncarea. mi a eCplicat tata pe c$nd ne odi*neam alături pe treaptă. resturi de pe!te !i ulei de pră(it înnegrit. să pieptăn părul solului a"$nat# 'cum a venit vremea "ertilizării# -u aveam gunoi de la vite sau păsări. să îndepărtez pietrele mari !i mici. să des"ac &ulgării cu cuţitul de *$rtie. cu vestele leoarcă de sudoare. ca un "el de supă groasă care s a stricat# 9'sta o să îm&ogăţească solul nostru sărac:. să sparg !i să "ăr$miţez "iecare &ulgăre !i.

mister# . tata mi a eCplicat cuvintele simplu. lini!titor: 92i să nu "aci gre!eala să te sperii că am putea a(unge să m$ncăm prin legumele pe care le cre!tem ceea ce acum poate părea un gunoi dezgustător# -u !i nu4 In nici un caz4 6unoiul nu e mizerie. grădinii !i livezii:# In vreme ce "iCam la loc ţăru!ii în cele patru colţuri ale parcelei noastre !i întindeam cu &ăgare de seamă s"oara între ei. unul pentru ro!ii. pentru că s a gră&it să adauge. organic. unul pentru castraveţi !i altul pentru 380 . acea metamor"oză minunată care trans"ormă putreziciunea !i descompunerea în compost.Poveste despre dragoste si întuneric venise în minte. gunoită !i însăm$nţată. încon(urată din toate părţile de păm$ntul gol al curţii din spate. eCact !i în ordine: putreziciune !i descompunere. proiectul de cucerire a săl&ăticiei "usese dus la &un s"$r!it# -oua noastră grădină se întindea de la un ţăru! la altul !i de la o s"oară la altă.$nd mama a venit să ne spună că pr$nzul va "i gata într o (umătate de oră. împărţită în trei valuri sau d$m&uri alungite !i egale. compost. e o comoară ascunsă generaţii la r$nd de ţărani !i de "ermieri au perceput instinctiv acest adevăr# Tolstoi însu!i vor&e!te undeva despre mistica alc*imie care se des"ă!oară în p$ntecul păm$ntului. lucrat# Parcela noastră de legume era "rumos săpată !i gre&lată. alc*imie. Tolstoi. metamor"oză. "ructe !i toate roadele &ogate ale c$mpului. compostul în sol &ogat !i ast"el în cereale. roade. însă deose&ită de acesta prin culoarea ei ca"eniu înc*is !i prin solul s"ăr$micios. legume.

!i "ără îndoială că în "iecare dimineaţă. pentru că în c$teva zile lăstarii "iravi o să înceapă să !i ridice capetele !i o să dea deoparte "iri!oarele de păm$nt. care în viaţa civilă at$rna de ceainic !i ţinea "runzele c$nd "ăceam ceaiul# Tata a zis: J '!adar. nu tre&uie să le udăm nici prea mult. o grădină viu colorată de poze: o imagine plină de viaţă a unei tomate de un ro!u în"lăcărat. spun ra&inii. cu două trei picături transparente de rouă care i se prelingeau pe o&ra(i. o poză cu ni!te castraveţi într o nuanţă atrăgătoare de verde !i o ilustraţie apetisantă a unei legături de ridic*i. am pus la capătul "iecărui strat c$te un &ăţ !i pe "iecare &ăţ o punguţă în care se a"laseră seminţele# '!a se "ace că aveam.'mos +z ridic*i# 2i în loc de plăcuţe temporare. spălate !i plesnind de sănătate. de cum "aci oc*i. am udat d$m&urile gestante o dată !i încă o dată cu o stropitoare improvizată dintr o sticlă cu apă !i o mică strecurătoare din &ucătărie. pe moment. cel puţin p$nă ce cre!teau legumele însele. o atinge 381 . o să alergi să cauţi primele semne de încolţire. nici prea puţin. a!a cum un &ăiat neascultător î!i scutură capul ca să !i dea (os !apca# 8iecare plantă. de acum în "iecare dimineaţă !i seară o să udăm straturile de legume. strălucind în ro!u. ca acelea care se pun la căpăt$iul mormintelor ce nu au "ost încă acoperite cu o piatră. al& !i verde# După ce am împră!tiat îngră!ăm$ntul !i am pus în păm$nt seminţele. are propriul ei înger care stă deasupra ei.

modest !i smerit. pentru că umilul 1ostru servitor î!i a!teaptă cu ră&dare r$ndul# %n &aie am scos totul de pe mine. dar "ericit ca un erou învingător# Tata era un vor&itor neo&osit. căma!ă !i pantaloni curaţi !i să sară în cadă# %nălţimea 1oastră să !i amintească să "olosească mult săpun. + mlădiţă verde. sau legătura etimologică între păm$nt ro!u om s$nge tăcere. păduri întregi de "apte !i analogii. "ericit ca un artist care pozează alături de ultima lui creaţie. p$nă la c*iloţi. .re!ti4:# Tata a mai zis: J 'cum înălţimea 1oastră cea transpirată !i murdară să "acă &ine să ia ru"ărie.Poveste despre dragoste si întuneric pe cap !i zice 9. conotaţii !i (ocuri de cuvinte se scurgea din el. )n torent constant de aluzii. întotdeauna d$nd pe dina"ară de citate !i prover&e. Pe c$nd mă uitam a"ară l am văzut pe tata ză&ovind c$teva minute alături de noua lui grădină. a lapida !i a alunga. de eCemplu. !i apoi m am căţărat pe capacul de la closet !i m am uitat pe "erestruică# ?e vedea de(a ceva. întotdeauna &ucuros să eCplice !i să citeze. a planta !i a scoate din păm$nt. dornic să ţi pună pe loc la dispoziţie vastele lui cuno!tinţe# Te ai g$ndit vreodată la modul în care lim&a e&raică leagă la un loc anumite rădăcini după sunetele lor. o&osit. încă !c*iopăt$nd de c$nd î!i dăduse peste deget cu ciocanul. a ara !i a lipsi. a dezrădăcina !i a rupe. asocieri. mai ales !tii tu unde# 2i să nu adoarmă în cadă ca de o&icei. )n prim lăstar. 382 .*iar !i una c$t o gămălie.

ceva ce nu tre&uia cu nici un preţ să uite# Dar ce anume uitase. străduindu se cu disperare să i distreze pe cei de "aţă. nu !i amintea în ruptul capului# ?cuză mă. doar să nu se instaleze tăcerea. respingeri !i argumente. călc$ndu !i pe demnitate. ca !i cum te ar "i tras de m$necă !i te ar "i implorat să &inevoie!ti să i arăţi un strop de iu&ire# +c*ii lui căprui te priveau a&senţi sau c*iar panicaţi. încordată. !tii tu cumva ce am uitat. 383 .eva ce nu poate "i am$nat# .'mos +z mormane peste mormane de eCplicaţii. îm&răcat în ve!mintele 3a3i de pionier !i condus cu &rutalitate în al&astrul or&itor al amiezii# E$m&etul lui !ovăielnic te "iCa o clipă. ce "usese t$r$t &rusc a"ară din întunericul lăca!ului de studiu. într o "lanelă leoarcă de sudoare !i pantaloni scurţi 3a3i. prin oc*elarii cu rame rotunde.ai vrea să "ii at$t de drăguţ !i să mi aminte!ti ce anume era. c*iar să "acă pe prostul. care i erau prea largi !i i a(ungeau p$nă la genunc*ii noduro!i# >raţele !i picioarele su&ţiri erau "oarte al&e !i acoperite cu păr des !i negru# 'răta ca un învăţăcel talmudic &uimac. "ie doar !i pentru o clipă# + siluetă uscăţivă. Dacă mi e îngăduită îndrăzneala# Q In zilele următoare am alergat în grădina noastră de legume la "iecare două trei ore. . ca !i cum s ar "i rugat. să răsp$ndească "ericire. neră&dător să descopăr vreun semn de încolţire. cine mai !tie ce. dar care era cel mai urgent !i mai important lucru de pe lume. ca !i cum !i ar "i amintit deodată că a uitat ceva.eva important# .

ca al lui Hitler. au pălit. dintre care unul a ie!it un pic str$m&. capetele lor micuţe au atins păm$ntul iar ele au devenit ve!tede. într o dimineaţă devreme. trupurile li s au încovoiat peste noapte. "iind at$t de (oasă. în pi(ama. ca !i cum ar "i "ost tare descura(ate. pentru că s au răzg$ndit. am văzut că ridic*ile au preluat conducerea !i !i au înălţat periscoapele plăp$nde. ca !i cum ar "i clipit !mec*ere!te sau în &ătaie de (oc# După c$teva zile au ie!it !i castraveţii# Dar indi"erent ce au văzut ridic*ile !i castraveţii. să văd dacă peste noapte se produsese minunea mult a!teptată# 2i după c$teva zile. înc$t nu a(ungea la ea nici o rază de soare# ?au 384 . au discutat ce să "acă !i au *otăr$t să ne lase &altă# Poate curtea noastră nu era în stare să rodească nimic. cenu!ii.Poveste despre dragoste si întuneric "ie !i numai vreo um&ră de mi!care a păm$ntului a"$nat# )dam iar !i iar parcela.$t despre ro!ii. cu o cutie goală de conserve în loc de cap. în"ă!urate str$ns# 'm "ost at$t de "ericit. tre&uie să i "i m$*nit sau îngrozit. înc$t le am udat din nou !i din nou# 2i am înălţat o sperietoare îm&răcată într un com&inezon vec*i de al mamei. nici măcar n au răsărit: au eCaminat condiţiile predominante. !i doi oc*i. su&ţiri. p$nă ce n au mai "ost dec$t ni!te paie (alnice# . pe care am desenat o gură !i o mustaţă !i o "runte peste care cădea păr negru. încon(urată de ziduri înalte !i um&rită de c*iparo!i înalţi. p$nă ce păm$ntul se pre"ăcea în noroi# In "iecare dimineaţă săream din pat !i dădeam "uga desculţ.

'm udat prea mult. înlăcrimat. ci simpli amatori. adoratori ageamii care curtează păm$ntul. pe c$nd pleca la lucru cu servieta lui cam *ărtănită. interpretarea teCtelor ugaritice# %nsă într o dimineaţă. a adus două volume groase pe care le împrumutase. am sărit peste o "ază esenţială. 385 . !i le a studiat cu gri(ă# 'tenţia lui s a îndreptat în cur$nd către alte pro&leme !i către cu totul alte cărţi. îngrozise de moarte lăstarii "iravi# '!a că acesta a "ost s"$r!itul încercării noastre de a crea un "el de mic 3i&&utz în Ierusalim !i de a m$nca într o &ună zi rodul muncii noastre# J De aici. declinul unor lim&i ale minorităţilor din >alcani. dar inevita&ilă. dar nu sunt încă o&i!nuiţi cu calea de mi(loc# In acea zi. La urma urmei. cuvintele grece!ti din Mis*na*. in"luenţa poeziei curtene!ti medievale asupra originilor romanului scurt. nu suntem ţărani sau "ii de ţărani. decurge concluzia gravă.'mos +z poate că sărisem peste cal cu udatul# ?au cu îngră!ăm$ntul# Poate că sperietoarea mea Hitler. de care nu s au sinc*isit deloc păsările. despre grădinărit !i despre cultivarea legumelor /cel de al doilea era în germană0. a spus tata cu tristeţe. tata m a văzut aplecat peste lăstarii muri&unzi. c$nd s a întors de la munca lui des"ă!urată la >i&lioteca -aţională de pe Muntele ?copus. ?au. că am gre!it cu siguranţă pe undeva# '!a că acum categoric suntem o&ligaţi să muncim "ără istov !i cu înver!unare ca să găsim rădăcina !i cauza e!ecului nostru# 'm pus prea mult îngră!ăm$nt. dimpotrivă.

avea să se înalţe cele&ra re!edinţă din pre"a&ricate a pre!edintelui >en Tsvi# Tata s a dus după orele de muncă la această "ermă eCperimentală# Pro&a&il că i a spus lui 7ac*el @annait sau uneia dintre asistentele acesteia. în cele din urmă. aproape că se pierduse cu "irea# %nainte să plece. a dat de trei patru ori din cap !i a îngăimat g$nditor. sting*erit. un soi de comună. pe care le luasem "ără să cer voie din dulăpiorul cu medicamente din &aie !i acum le administram lăstarilor o"iliţi. dar m a pus iute (os# 5ra perpleC. cuvintele: 9+ să vedem ce se mai poate "ace:# Pe strada I&n 6a&irol din 7e*avia era pe atunci o clădire numită . mai degra&ă pentru sine dec$t către mine. coteţe de păsări !i stupi# Pe acest loc. la începutul anilor . doar vreun s"ert de acru de pomi "ructi"eri.P0. o "ermă a "emeilor. căr$nd o lădiţă de lemn cu păm$nt în care erau vreo douăzeci sau treizeci de răsaduri sănătoase# ' adus pe "uri! prada în casă !i a ascuns o de mine în spatele co!ului cu ru"e murdare sau su& 386 . legume.asa 8emeilor Pioniere sau poate că 8erma 8emeilor Muncitoare sau cam a!a ceva# %n spatele ei era o mică rezervaţie agricolă. toată povestea în"r$ngerii noastre agricole. a cerut s"aturi !i îndrumare !i.Poveste despre dragoste si întuneric cu"undat într un ultim e"ort disperat de a i salva cu a(utorul unor picături pentru nas sau pentru urec*i. c$te o picătură "iecăruia# %n acel moment tatei i s a "ăcut milă de mine# M a ridicat !i m a str$ns la piept. ca !i cum ar "i "ugit de pe c$mpul de luptă. a venit acasă cu auto&uzul.

mi am dat seama că minunea era c*iar mai mare dec$t păruse la prima vedere# 7ăsadurile de ridic*i săriseră noaptea în stratul castraveţilor# Iar în stratul ridic*ilor se a!ezaseră ni!te plante pe care nu le recuno!team deloc. dacă e vreun semn de vindecare# ?au poate că mi s a părut# Mergeţi să vedeţi.'mos +z &u"etul din &ucătărie. se trans"ormaseră peste noapte. &ine. înc$t ieri nu mai erau dec$t ni!te paie (alnice. ca prin "armec. care "useseră at$t de o"iliţi !i găl&e(iţi. ciocanul lui neîn"ricat !i cuţitul pentru *$rtie# Dimineaţa. c$nd m am trezit. rogu vă. Lăstarii mei s"ri(iţi. a a!teptat p$nă ce am adormit. în plante viguroase. apoi s a "uri!at a"ară. înarmat cu lanterna. poate vinete. pline de sevă !i de un verde intens# 'm rămas acolo. unde pusesem seminţele de ro!ii care nu au încolţit. a zis: J Da# Mi se pare că medicamentul tău de ieri le a "ăcut &ine plantelor noastre su"erinde# . stratul pentru care nu avusesem vreun 387 . !i veniţi să mi spuneţi ce credeţi. !i vom vedea dacă am$ndoi suntem mai mult sau mai puţin de aceea!i părere. ca !i cum mi ar "i spus să mi leg !ireturile sau să mi înc*ei căma!a# 8ără să !i ridice oc*ii de pe ziar. înălţimea 1oastră. !uru&elniţa. cople!it de puterea magică a zece sau douăzeci de picături pentru nas sau urec*i# Tot *ol&$ndu mă a!a. tata mi s a adresat pe un ton o&i!nuit.e ar "i să mergeţi să aruncaţi 1oi în!ivă o privire. plesnind de sănătate. sau morcovi# 2i lucrul cel mai de mirare: pe stratul din st$nga. uluit.

dar nu m au primit în &anda M$inii -egre pentru că n am vrut să su"lu# Danus* a găsit unul printre copaci. !i de data asta nici picăturile pentru nas !i nici siropul de tuse n au avut nici un spor: parcela noastră de legume se usca !i murea# Timp de două sau trei săptăm$ni cei patru ţăru!i au continuat să se înalţe acolo. Danus*. erau acum trei sau patru plante tinere !i stu"oase. iar a început agonia. 5itan !i 'mmi s au dus să caute lucrurile acelea printre copacii de pe panta pădurilor de la Tel 'rza. în căutarea altor semne de viaţă# T$rziu. Luli3. sau vara dintre ele# ?unt singur în curte# . răsadurile !i au aplecat capetele !i au început să arate din nou la "el de &olnăvicioase !i de slă&ite ca evreii persecutaţi din diaspora. apoi au murit !i ei# Doar sperietoarea mea Hitler a prosperat ceva mai mult# Tata !i a căutat consolarea în eCplorarea surselor romanului cavaleresc lituanian sau în na!terea romanului din poezia tru&adurilor. în ce mă prive!te. cu muguri gal&eni printre lăstarii de la v$r"# După o săptăm$nă &oala ne a lovit iar grădina.eilalţi au plecat "ără mine. !i cine n a avut cura(ul să l um"le nu merită să "acă 388 . într o după amiază de vară# 5ste s"$r!itul clasei înt$i ori începutul clasei a doua. sori. comete !i planete ciudate !i am purces într o călătorie prime(dioasă de la stea la stea. luni.Poveste despre dragoste si întuneric motiv să mi "olosesc picăturile magice. 'li3. cu "runzele pleo!tite. plin de ceva ur$t mirositor !i lipicios care se uscase !i l a spălat la ro&inet. uniţi de s"orile murdare. )ri. am presărat curtea cu galaCii ticsite cu stele. cu lăstarii o"iliţi.

î n întuneric. !i a!a se petrec lucrurile în "iecare noapte cu toată lumea# . !i mă uit la ce a mai rămas din zi# . învăţătoarea.'mos +z parte din &anda M$inii -egre. iată ce se înt$mplă# Mai înt$i se sărută multă vreme. c*iar !i su& *aine# 'poi el dă (os pantalonii de pe am$ndoi !i î!i pune unul dintre acele lucruri !i se culcă pe ea !i tot a!a !i la s"$r!it el se udă# 2i lucrul acesta a "ost inventat pentru ca ea să nu "ie udată deloc de el# 2i a!a se petrec lucrurile în "iecare noapte în pădurile de la Tel 'rza.u toţii# 2i îţi dă tot soiul de senzaţii plăcute în corp !i îţi întăre!te mu!c*ii !i e &un !i pentru curăţarea s$ngelui# ? au dus cu toţii. !i ai tăi# 2i ai tăi# . că tot ce e tare !i tot ce e rece va răm$ne tare !i rece pe vecie. !i nici părinţii mei nu sunt acasă# Eac pe spate pe cimentul de la capătul curţii. dar nu c*iar p$nă la capăt.imentul e rece !i tare su& trupul tău îm&răcat cu vestă# 6$ndind. nici vor&ă să poată "i primit în &anda M$inii -egre# Danus* a eCplicat cum merge trea&a# In "iecare noapte soldaţii englezi duc "ete în pădurile de la Tel 'rza !i acolo. iar tot ce e moale !i tot ce e cald e moale !i cald doar pe moment# P$nă la urmă totul va tre&ui să treacă de partea rece !i tare# 'colo nu te mi!ti nu g$nde!ti nu simţi nu încălze!ti nimic# Pe vecie# 389 . soţul ei i o "ace noaptea# .*iar !i părinţii tăi# Da. dincolo de s$rmele de ru"e. ca un soldat englez. "ără mine.*iar !i doamnei ?ussmann. pe gură# 'poi el atinge trupul ei în tot "elul de locuri. iar cine n a avut cura(ul să !i l pună !i să "acă un pic de pipi în el.

iar el !i universul lui. un univers întreg într o pietricică într un univers într o pietricică. !i apoi cei care 390 . !i c$nd e mai mare. dar nu sărat de a &inelea# Lim&a cercetează tot soiul de mici ridicături !i sco&ituri. !i tot a!a. 5itan !i 'mmi !i ceilalţi din &anda M$inii -egre peste !aizeci de ani vor "i morţi. cine !tie. !i ru"e at$rn$nd pe o s$rmă. 2i.Poveste despre dragoste si întuneric Eaci pe spate !i degetele găsesc o pietricică !i o v$ră în gura ta care simte gustul de pra" !i ipsos !i ceva ce parcă ar "i sărat. imposi&il de imaginat c$t de mare este. cu căi lactee !i sori !i comete !i copii !i pisici. ca !i cum piatra ar "i o lume ca a noastră !i ar avea munţi !i văi# 2i dacă se dovede!te că păm$ntul nostru sau c*iar întregul nostru univers. !i c$nd e mai mic. 'li3. . &ăiatul în a cărui gură nu suntem dec$t o pietricică. )ri. nu e dec$t o pietricică pe cimentul din curtea unor uria!i.e se va înt$mpla dacă în clipa următoare vreun copil imens. !i prietenii lui au r$s de el !i au plecat "ără el. !i acel copil culege pur !i simplu întregul nostru univers cu două degete !i îl &agă cu totul în gură !i începe !i el să l cerceteze cu lim&a. !i e întocmai acela!i lucru. poate că universul acelui &ăiat uria!. !i între timp lim&a ta cercetează piatra ca !i cum ar "i o &om&oană. !i acum lim&a ta însă!i are gust de cretă# Danu!. +rice univers e o piatră !i orice piatră e un univers# P$nă ce prinde să ţi se înv$rtă capul. ca păpu!ile matrio!ca. 2i se g$nde!te !i el că poate această piatră din gura lui e în realitate un întreg univers. nu e în realitate dec$t o pietricică din curtea unui &ăiat !i mai mare. Luli3.

2i l au lăsat !i pe el singur în curtea lui. dincolo de gardul Lem&ergilor. de a&ia se mi!că. !i apoi cei care î!i amintesc de cei care î!i amintesc de cei care î!i amintesc de ei# +asele lor se vor pre"ace în piatră ca aceasta din gura mea# Poate că piatra din gura mea a "ost ni!te copii care au murit acum miliarde de ani. a!a de gros e. dar vezi electricitatea gal&enă curg$nd ca un clei at$t de gros că e greu de vărsat. !i a stat !i el culcat pe spate !i !i a &ăgat în gură o piatră !i piatra a "ost !i ea c$ndva un &ăiat !i &ăiatul a "ost c$ndva o piatră# -ăucit# 2i între timp piatra asta a căpătat un pic de viaţă !i nu mai e c*iar a!a de rece !i de tare. iar din "ereastra vecinilor !i în seara aceasta curge o lumină electrică groasă 391 . Poate că !i ei s au dus să caute acele lucruri în păduri !i era cineva de care au r$s pentru că nu a avut cura(ul să l um"le !i să !i l pună. iar &oarea se st$rne!te !i o linge o clipă# 2i după cincizeci !i cinc i de ani. în "elul în care o "ac lic*idele v$scoase: mo*or$t !i gal&en !i încet. pe c$nd !ed !i scriu într un caiet !colăresc la masa din grădina din 'rad. înaintează ca uleiul de motor dens peste seara care acum e un pic al&astră cenu!ie. a aprins lumina. a devenit umedă !i caldă. cineva a aprins lumina electrică. î!i croie!te cu trudă drumul cel încet. doamna Lem&erg sau ?*ula sau 5va.'mos +z !i i amintesc vor muri. se st$rne!te eCact aceea!i &oare a serii. c*iar începe să se mi!te în gura ta !i îţi întoarce &l$nd g$dilăturile pe care le prime!te de la v$r"ul lim&ii tale# %n spatele c*iparo!ilor. dar culcat cum e!ti nu poţi vedea cine anume.

dacă vrei sau nu. e ca !i cum n ar mai "i surprize# Dar sunt# 'cea seară cu piatra din gură în curtea de la Ierusalim n a venit aici. să ţi amintească de cele uitate sau să aţ$ţe doruri vec*i. întinde m$na acum !i te love!te ca un *arpon !i începe să te tragă !i să te s"$!ie. ce simţi tu.Poveste despre dragoste si întuneric înceată. cu oc*ii str$ns înc*i!i. nu u!urel. gal&enă. nu se poate a&ţine. ca uleiul de motor dens ne cunoa!tem. de c$te ori daţi nas în nas ea zice cam acelea!i c$teva vor&e &anale. întotdeauna îţi z$m&e!te. smuce!te !i se luptă. dimpotrivă: a venit să atace seara aceasta# 5 ca o "emeie pe care o cuno!ti de multă vreme. *otăr$tă să !i impună voinţa. smuce!te ca să scape. ce i pasă. la 'rad. smuce!te !i se scu"undă în ad$ncurile întunecoase. ea doar î!i în"ige g*earele !i tu e!ti cel care smuce!te !i scrie. nu i mai pasă de tine. smuce!te *arponul !i "unia legată de el !i tunul legat de "unie !i &arca v$nătorului pe care e "iCat tunul. ci cu toate g*earele. *otăr$tă să nu ţi dea drumul. întotdeauna te &ate u!or pe piept într un "el "amiliar. ca un del"in cu *arponul prins în carne !i care smuce!te c$t de tare poate. dintr odată întinde m$na !i te în!"acă de căma!ă. !i încă de multă vreme. smuce!te !i se zv$rcole!te. cu "aţa sc*imonosită parcă de durere. acum tre&uie să o "acă. lu&ric. dar de "apt nu ea e cea care trage. disperat. smuce!te !i se răsuce!te iar !i iar în mare. smuce!te !i scrie !i 392 . n o mai găse!ti atrăgătoare sau neatrăgătoare. numai că de data asta nu o "ace.

el dă !i tu ai primit. smuce!ti !i smuce!ti !i el doar mu!că din carnea ta. sunt părinţii tăi morţi !i tu doar smuce!ti !i scrii mai departe# . cum &unica. !edea doar pe scaunul tare care î!i 393 . cu oc*ii arunc$nd "ulgere. dincolo de s$rmele de ru"e# Privind cum lumina zilei se predă treptat# . cu c$t smuce!ti mai tare cu at$t sapă mai ad$nc în tine !i nu poţi niciodată să i pricinuie!ti durere pentru această pierdere care sapă din ce în ce mai ad$nc.ur$nd va "i noapte# +dată am văzut din pe!tera lui 'ii >a&a. pentru că e prinzătorul !i tu e!ti prada. mama mamei mele. uit$ndu mă a"ară. ţin$ndu mi respiraţia.eilalţi se duseseră cu toţii în pădurile de la Tel 'rza "ără mine !i din cauză că nu aveam cura(ul să su"lu zac aici pe spate pe ciment la capătul curţii. !i a ie!it din "ire din cauza mamei mele !i gesticula către ea cu "ierul de călcat.'mos +z smuce!te !i mai tareF dacă mai smuce!te o dată cu toată "orţa lui disperată poate că se va eli&era de lucrul în"ipt în carnea sa. din 'rad. care venise la Ierusalim din coli&a din carton gudronat de la marginea Diriat Mots3inului. e v$nătorul !i tu e!ti del"inul străpuns de *arpon. !i scuipa către ea vor&e îngrozitoare în rusă sau polonă amestecate cu idi!# -ici una dintre ele nu !i înc*ipuia că eram g*emuit în acel loc. rănindu te din ce în ce mai mult. e acea seară de la Ierusalim !i tu e!ti în această seară de aici. pe care o aveam în spaţiul dintre !i"onier !i perete. lucrul care mu!că !i sapă în tine !i nu ţi dă drumul. văz$nd !i auzind totul# Mama n a răspuns la &lestemele tunătoare ale mamei ei.

Poveste despre dragoste si întuneric

pierduse spătarul, a!ezat în colţ, !edea dreaptă cu genunc*ii str$n!i, cu m$inile neclintite pe genunc*i !i cu oc*ii aţintiţi !i ei asupra genunc*ilor, de parcă totul ar "i depins de genunc*ii ei# Mama !edea acolo ca un copil certat, !i în vreme ce mama ei o &om&arda cu între&ări veninoase, toate s"$r$ind, îm&i&ate de sunete !uierătoare, ea nu răspundea nimic, dar oc*ii îi aţinteau !i mai intens genunc*ii# Tăcerea ei continuă nu "ăcea dec$t să sporească "uria &unicii, părea că !i a pierdut de a &inelea minţile: oc*ii îi "ulgerau, tur&area îi "ăcuse "aţa ca de lup, clă&uci îi al&eau colţurile &uzelor desc*ise !i i se vedeau dinţii ascuţiţi , a azv$rlit "ierul "ier&inte pe care îl ţinea, de parcă ar "i vrut să l zdro&ească de perete, a răsturnat cu piciorul sc$ndura de călcat !i a ie!it ca o "urtună din încăpere, tr$ntind u!a at$t de tare, înc$t au zăngănit toate geamurile, vaza !i ce!tile# Mama, "ără să !i dea seama că mă uitam, s a ridicat dintr odată !i a început să se pedepsească singură, s a plesnit peste o&ra(i !i !i a smuls părul, a în*ăţat un umera! !i s a lovit cu el peste cap !i peste spate p$nă ce a iz&ucnit în pl$ns, !i am început !i eu, în loc!orul meu dintre !i"onier !i perete, să pl$ng !i să mi mu!c am$ndouă m$inile at$t de tare, înc$t mi au apărut urme ca un cadran de ceas, dureroase# In seara aceea am m$ncat cu toţii pe!te umplut îndulcit, pe care l a adus &unica din coli&a de carton gudronat de la marginea Diriat Mots3inului, într un sos dulce cu morcovi "ierţi dulci, !i vor&eau cu toţii între ei despre
394

'mos +z

speculanţi !i &ursa neagră, despre întreprinderea de stat pentru construcţii, !i economia de piaţă, !i "a&rica de teCtile 'ta de l$ngă Hai"a, !i masa s a înc*eiat cu o salată de "ructe "ierte, numită compot, pe care o "ăcuse tot mama mamei mele !i care ie!ise tot dulce !i lipicioasă ca un sirop# .ealaltă &unică a mea, cea de la +dessa, &unica ?*lomit, !i a terminat politicos compotul, !i a !ters &uzele cu un !erveţel al& de *$rtie, a scos din geanta ei de piele un ru( !i o oglin(oară de &uzunar !i !i a desenat la loc conturul &uzelor, !i apoi, în vreme ce v$ra la loc cu gri(ă în tu&ul lui ru(ul ăla ca erecţia ro!ie a unui c$ine, a remarcat: J .e pot să zic, - am gustat în viaţa mea o m$ncare mai dulce# 'totputernicul tre&uie că iu&e!te tare mult 1ol*Gnia, de a îm&i&at o a!a cu miere# .*iar !i za*ărul vostru e mult mai dulce ca al nostru, !i sarea voastră e dulce, !i piperul vostru, !i c*iar mu!tarul din 1ol*Gnia are gust de dulceaţă, !i *reanul vostru, oţetul vostru, usturoiul vostru, toate sunt at$t de dulci, că l aţi putea îndulci cu ele p$nă !i pe Ingerul morţii însu!i# De îndată ce a rostit aceste vor&e a amuţit &rusc, ca !i cum s ar "i temut de m$nia îngerului căruia cu at$ta u!urinţă cutezase să i pomenească numele# La care cealaltă &unică, mama mamei mele, a ar&orat un z$m&et plăcut, deloc răz&unător sau răutăcios, ci un z$m&et &ine intenţionat, curat !i nevinovat precum c$ntecul *eruvimilor, !i la acuzaţia că gătea at$t de dulce că ar "i îndulcit
395

Poveste despre dragoste si întuneric

oţetul sau *reanul !i c*iar pe îngerul morţii, &unica Itta i a răspuns &unicii ?*lomit: J Dar nu !i pe tine, dragă soacră a "iicei mele4 .eilalţi încă nu s au întors din pădurile de la Tel 'rza !i stau încă pe spate pe cimentul care pare să "i devenit un pic mai puţin rece !i tare# Lumina serii se "ace mai rece !i mai cenu!ie peste v$r"urile c*iparo!ilor# .a !i cum cineva s ar preda acolo, pe grozavele înălţimi de deasupra copacilor, acoperi!urilor !i a tuturor celor ce se mi!că aici, pe stradă, în curtea din spate !i în &ucătărie, mult deasupra mirosurilor de pra", varză !i gunoi, mult deasupra ciripitului păsărilor, la "el de sus pe c$t este cerul "aţă de păm$nt, deasupra sunetelor de (elanie ale rugăciunilor care vin în ra"ale zdrenţuite din sinagoga din (osul străzii# %nalt, limpede !i nepăsător, se des"ă!oară acum peste încălzitoarele de apă !i ru"ele spălate at$rnate pe "iecare acoperi! de aici !i peste gunoaiele a&andonate !i pisicile vaga&oande !i peste tot "elul de doruri !i peste toate !oproanele din "ier ruginit de prin curţi !i peste urzeli, omlete, minciuni, ciu&ere, lozincile lipite de cei din ilegalitate, &or!, paragina grădinilor distruse !i rămă!iţele pomilor "ructi"eri din vremea în care aici era o livadă, !i acum, c*iar acum, se răsp$nde!te !i creează ti*na unei seri limpezi !i line, "ăc$nd pace în cerurile înalte, deasupra lăzilor de gunoi !i deasupra sunetelor de pian !ovăielnice !i s"$!ietoare pe care le tot încearcă o "ată !tearsă, Menuc*ele ?tic*, pe care am poreclit o -emuc*ele*, Pitica, încerc$nd iar
396

'mos +z

!i iar să c$nte o gamă ascendentă simplă, poticnindu se iar !i iar, întotdeauna în acela!i loc, !i de "iecare dată lu$nd o de la capăt, în vreme ce o pasăre îi răspunde, iar !i iar, cu primele cinci note din 8ur 5lise a lui >eet*oven# )n cer larg !i gol, din zare în zare, la capătul unei zile "ier&inţi de vară# ?unt trei nori cirus !i două păsări întunecate# ?oarele a apus dincolo de zidurile cazărmii ?c*neller, cu toate că "irmamentul nu i a dat drumul soarelui, ci l a în*ăţat cu g*earele !i a iz&utit să i s"$!ie poalele pelerinei multicolore, iar acum î!i pro&ează prada, "olosind norii cirus ca manec*ine de croitorie, pun$ndu !i lumina ca pe un ve!m$nt, scoţ$nd o, cercet$nd c$t de &ine i se potrivesc colanele de strălucire verzuie sau mantia cu multe culori, cu sclipirea ei aurie !i aureola de purpură al&ăstrie, sau cum se încolăcesc pe lungimea lor ni!te "$!ii "ine de argint, tremur$nd ca liniile "r$nte sc*iţate su& apă de un &anc de pe!ti care înoată iute# 2i sunt ni!te sclipiri de tranda"iriu cu o nuanţă de purpuriu !i verde ca lăm$ia, iar acum se dezgole!te rapid !i se îm&racă într o mantie ro!iatică din care curg r$uri de lumină c$rm$zie !tearsă, iar după o clipă sau două î!i pune altă *aină, de culoarea cărnii dezgolite care e în(ung*iată dintr odată !i pătată de c$teva *emoragii puternice, în vreme ce trena ei întunecată începe să "ie adunată su& "alduri de cati"ea neagră !i deodată nu mai e înălţime peste înălţime, ci ad$ncime peste ad$ncime peste ad$ncime, ca !i cum valea morţii s ar desc*ide !i s ar întinde pe "irmament,
397

Poveste despre dragoste si întuneric

ca !i cum nu ar "i deasupra !i cel care zace pe spate dedesu&t, ci invers, tot "irmamentul e un a&is iar cel care zace pe spate nu mai zace ci plute!te, "iind supt, plon($nd rapid, căz$nd ca o piatră spre ad$ncimea cati"elată# - o să uiţi niciodată seara asta: nu ai dec$t !ase ani sau cel mult !ase !i (umătate, dar pentru prima oară în mica ta viaţă ceva enorm !i a&solut cumplit s a desc*is pentru tine, ceva important !i grav, ceva care se întinde de la in"init la in"init, !i te ia, !i ca un uria! mut intră în tine !i te desc*ide, a!a înc$t !i tu pari pentru o clipă mai larg !i mai ad$nc dec$t tine însuţi, !i cu o voce care nu e vocea ta, ci poate că va "i vocea ta peste treizeci sau patruzeci de ani, cu o voce care nu îngăduie r$sul sau u!urinţa, îţi porunce!te să nu uiţi nici un amănunt din această seară: să ţi aminte!ti !i să păstrezi mirosurile ei, să ţi aminte!ti trupul !i lumina ei, să ţi aminte!ti păsările ei, sunetele pianului, strigătele ciorilor !i toate ciudăţeniile cerului dezlănţuit din zare în zare su& oc*ii tăi, !i toate astea sunt pentru tine, toate strict în atenţia adresantului !i doar a lui# - o să i uiţi niciodată pe Danus*, 'mmi !i Luli3 sau "etele cu soldaţii în păduri, sau ce i a spus &unica celeilalte &unici, sau pe!tele dulce plutind, mort !i asezonat, într un sos de morcovi# - o să uiţi niciodată asprimea pietrei ude care a "ost în gura ta cu mai &ine de o (umătate de secol înainte, dar un ecou al gustului ei cenu!iu de cretă, ipsos !i sare îţi mai înc$ntă încă v$r"ul lim&ii# 2i toate g$ndurile pe care ţi le a evocat piatra aceea nu le vei uita niciodată, un univers
398

'mos +z

într un univers într un univers# %ţi vei aminti senzaţia ameţitoare a timpului din vreme în vreme, !i toate puterile cere!ti pro&$nd, amestec$nd !i rănind nenumăratele nuanţe de lumină imediat după ce a apus soarele, purpuriu liliac*iu verde portocaliu auriu mov c$rm$ziu staco(iu al&astru !i ro!u !ters cu s$nge !iroind, !i încet co&oară peste toate o culoare cenu!iu al&ăstruie pro"undă !i opacă, cum e culoarea tăcerii, cu miros ca al notelor repetate la pian, urc$nd !i poticnindu se iar !i iar pe o gamă ruptă, în vreme ce o singură pasăre răspunde cu cele cinci note de început din 8ur 5lise: Ti da di da di# Tata avea o slă&iciune pentru lucrurile importante, în vreme ce mama era "ascinată de t$n(ire !i capitulare# Tata era un admirator entuziast al lui '&ra*am Lincoln, Louis Pasteur !i al discursurilor lui .*urc*ill, 9s$nge, sudoare !i lacrimi:, 9niciodată at$t de mulţi nu au datorat at$t de mult:, 9vom lupta cu ei pe pla(e:# Mama, cu un z$m&et &l$nd, se identi"ica cu poezia lui 7a*el, 9-u ţi am c$ntat, patria mea, !i nu ţi am slăvit numele cu "apte de vite(ie, doar pe o cale au pă!it picioarele mele###: Tata, la c*iuveta din &ucătărie, iz&ucnea din senin, "ără să ne prevină, într un recital av$ntat din .erni3ovs3i: 9 ###iar în această Ţară va cre!te un neam N .are î!i rupe lanţurile de "ier N Privind lumina drept în oc*i4: ?au uneori din Aa&otins3i: 9### Aotapata, Massada N 2i >eitarul capturat N ? or ridica iară!i în putere !i splendoare4 N +, evreule c*iar sărman N ?clav
399

Poveste despre dragoste si întuneric

sau rătăcitor N Te ai născut prinţ N încoronat cu a lui David cunună regală:# .$nd era în vervă, tata z&iera at$t de "als, că s ar "i răsucit morţii în morm$nt, 9Patria mea, o, ţara mea, ţinut muntos acoperit cu piatră goală4: a lui .erni3ovs3i# P$nă ce mama tre&uia să i aducă aminte că Lem&ergii de alături, !i pro&a&il că !i alţi vecini, "amilia >uc*ovs3i !i "amilia 7osendor"", îi ascultă pro&a&il recitalul !i r$d, la care lata se oprea s"ios, cu un z$m&et sting*erit, de parcă ar "i "ost prins "ur$nd dulciuri# .$t despre mama, îi plăcea să !i petreacă seara !ez$nd pe patul deg*izat în canapea, cu picioarele desculţe adunate su& ca, aplecată peste o carte a"lată pe genunc*i, rătăcind ore în !ir pe aleile din grădinile învăluite în toamnă din povestirile lui Turg*eniev, .e*ov, IOas3eOicz, 'ndrB Maurois !i )#-# 6nessin# 'm$ndoi părinţii mei au venit la Ierusalim direct din secolul al WIW lea# Tata a crescut cu un regim concentrat de romantism de operetă, naţionalist, setos de luptă /Primăvara -aţiunilor, ?turm und Drang0, ale cărui culmi de marţipan erau stropite, ca de ni!te picături de !ampanie, cu "renezia virilă a lui -ietzsc*e# Mama, pe de altă parte, trăia după cealaltă regulă romantică, meniul introspectiv, melancolic în c*eie minoră, îm&i&at de su"erinţa proscri!ilor sentimentali cu inimile zdro&ite, în care se insu"laseră arome autumnale vagi de decadenţă "in de si^cle# Derem 'vra*am, su&ur&ia noastră, cu v$nzătorii ei am&ulanţi, prăvălia!ii !i misiţii, cu v$nzătorii de articole de modă !i idi!i!tii, pieti!tii
400

'mos +z

cu c$ntecele lor t$nguitoare, mica &urg*ezie strămutată !i eCcentricii re"ormatori ai lumii, nu li se potrivea nici unuia# %ntotdeauna a plutit prin casa noastră un vis !ovăielnic despre mutarea într un cartier mai cult, ca >eit Ha3ei cm sau Diriat ?*emuel, dacă nu c*iar Talpiot sau 7e*avia, nu pe loc, dar într o &ună zi, în viitor, c$nd s ar "i ivit o posi&ilitate, c$nd o să punem ceva deoparte, c$nd copilul o să "ie un pic mai mare, c$nd tata o să reu!ească să pună piciorul pe scara academică, c$nd mama o să ai&ă un post în învăţăm$nt, c$nd situaţia se va îm&unătăţi, c$nd ţara va "i mai dezvoltată, c$nd o să plece englezii, c$nd statul evreu va "i creat, c$nd va "i mai limpede ce se va înt$mpla aici, c$nd ne va "i în s"$r!it un pic mai u!or# 9'ici, în Ţara pe care au iu&it o stră&unii no!tri:, c$ntau părinţii mei c$nd erau tineri, ea la 7ovno iar el la +dessa !i 1ilna, la "el cu mii de alţi tineri sioni!ti din estul 5uropei în primele decenii ale secolului WW, 9toate speranţele ni se vor împlini# 'colo să trăim în li&ertate, acolo să în"lorim, curaţi !i neîncătu!aţi#: Dar care erau toate speranţele astea, .e "el de viaţă 9curată !i neîncătu!ată: se a!teptau părinţii mei să găsească acolo, Poate că se g$ndeau, nedeslu!it, că vor găsi în ţara reînnoită a Israelului ceva mai puţin mic &urg*ez !i evreiesc !i mai mult european !i modernF ceva mai puţin &rutal materialist !i mai idealistF ceva mai puţin "e&ril !i volu&il !i mai a!ezat !i reţinut#
401

Poveste despre dragoste si întuneric

Poate că mama a visat să ducă viaţa unei pro"esoare studioase !i creative de la !coala unui sat din ţara Israelului, scriind în timpul li&er poezii sentimentale sau poate povestiri evocatoare, pline de sensi&ilitate# .red că spera să !i creeze relaţii plăcute cu arti!ti su&tili, relaţii marcate de desc*iderea inimii !i de dezvăluirea sentimentelor adevărate, !i ast"el să se eli&ereze de dominaţia zgomotoasă a mamei ei !i să scape de puritanismul su"ocant, de prostul gust !i de odiosul materialism care se pare că "ăceau ravagii în locul de unde venea ea# Pe de altă parte, tata î!i imagina că e *ărăzit să devină un cărturar plin de originalitate din Ierusalim, un pionier cutezător al reînnoirii spiritului evreiesc, un demn urma! al pro"esorului Aosep* Dlausner, un o"iţer curtenitor din o!tirea cultă a 8iilor Luminii care se luptă cu "orţele întunericului, un succesor potrivit dintr o lungă !i glorioasă dinastie de cărturari care începuse cu unc*iul Aosep* cel "ără copii !i avea să continue cu nepotul lui devotat, pe care îl îndrăgea ca pe un "iu# La "el cu cele&rul lui unc*i, !i "ără îndoială că inspirat de acesta, tata putea citi lucrări !tiinţi"ice în !aisprezece sau !aptesprezece lim&i# ?tudiase la universităţile din 1ilna !i Ierusalim /!i c*iar a scris o teză de doctorat, mai t$rziu, la Londra# De ani de zile vecinii !i străinii i se adresau cu Herr Do3tor, !i apoi, la cincizeci de ani, a avut în cele din urmă un doctorat adevărat, !i pe deasupra unul londonez0# Mai studiase, în mare parte de unul singur, istoria
402

'mos +z

antică !i modernă, istoria literaturii, lingvistica !i "ilologia generală e&raică, studiile &i&lice, g$ndirea evreiască, ar*eologia, literatura medievală, puţină "ilozo"ie, studii slavone, istoria 7ena!terii !i studii romanice: era ec*ipat !i pregătit să devină lector !i să înainteze în ierar*ie p$nă la con"erenţiar !i în cele din urmă la pro"esor, să "ie un cărturar desc*izător de drumuri !i, &ineînţeles, să a(ungă să !adă în capul mesei în "iecare s$m&ătă după amiază !i să o"ere un monolog după altul pu&licului cople!it de uimire, alcătuit din admiratori !i devotaţi, întocmai ca unc*iul său# Dar nimeni nu l a vrut, !i nici realizările sale savante# '!a înc$t acest Treplev a "ost silit să o ducă de azi pe m$ine ca &i&liotecar la ?ecţia ziarelor din >i&lioteca -aţională, scriindu !i noaptea cărţile despre istoria romanului scurt !i despre alte su&iecte din istoria literaturii, cu puterile care îi mai răm$neau, în vreme ce Pescăru!ul lui î!i petrecea zilele într un apartament de la su&sol, gătind, spăl$nd ru"e, deretic$nd, coc$nd, îngri(ind un copil &olnăvicios, !i, c$nd nu citea romane, stătea cu oc*ii aţintiţi pe "ereastră p$nă ce pa*arul cu ceai i se răcea în m$nă# +ri de c$te ori putea, dădea meditaţii# 'm "ost singur la părinţi !i am$ndoi au pus întreaga povară a dezamăgirilor lor pe umerii mei mici# Mai înt$i a tre&uit să măn$nc &ine, să dorm mult !i să mă spăl cum tre&uie, ca să mi sporesc !ansele de a cre!te mare ca să împlinesc o parte din "ăgăduinţele tinereţii lor#
403

Poveste despre dragoste si întuneric

?e a!teptau să învăţ să citesc !i să scriu c*iar înainte de a a(unge la v$rsta !colară# ?e luau la întrecere să mi o"ere lingu!eli !i mită ca să mă "acă să învăţ literele /!i nu era nicidecum nevoie, pentru că ele oricum mă "ascinau !i au venit la mine de &unăvoie0# 2i după ce am învăţat să citesc, la v$rsta de cinci ani, am$ndoi ţineau cu tot dinadinsul să mi asigure un regim de lectură gustos dar !i *rănitor, &ogat în vitamine culturale# Discutau adesea cu mine su&iecte care în alte case cu siguranţă nu erau considerate potrivite pentru copii# Mamei îi plăcea să mi spună pove!ti cu vră(itori, spiridu!i, v$rcolaci, coli&e "ermecate din ad$ncul pădurii, dar vor&ea cu mine serios !i despre delicte, di"erite emoţii, vieţile !i su"erinţele unor arti!ti străluciţi, &oli mintale !i viaţa interioară a animalelor# /9Dacă te uiţi atent, o să vezi că "iecare persoană are o caracteristică dominantă care o "ace să semene cu un anumit animal, pisică, urs, vulpe sau porc# Trăsăturile "izice ale unei persoane trimit !i ele la animalul cu care se aseamănă cel mai &ine#:0 Tata, între timp, mă iniţia în domenii ca misterele sistemului solar, circulaţia s$ngelui, .arta 'l&ă &ritanică, evoluţia, T*eodor Herzl !i uimitoarea poveste a vieţii lui, aventurile lui don Sui(ote, istoria scrisului !i tiparului !i principiile sionismului# /9In diaspora viaţa evreilor era "oarte greaF aici, în ţara Israelului, încă nu ne e u!or, dar cur$nd va "i creat statul evreu !i atunci lucrurile vor "i îndreptate !i înnoite# %ntreaga lume o să vină să se minuneze de ceea ce va
404

'mos +z

crea aici poporul evreu#:0 Părinţii !i &unicii, prietenii sentimentali ai "amiliei, vecinii &ine intenţionaţi, tot soiul de mătu!i împopoţonate, cu îm&răţi!ările lor urse!ti !i pupicii unsuro!i, erau în permanenţă uimiţi de "iece cuv$nt care îmi ie!ea pe gură: copilul e a!a de minunat de inteligent, a!a de original, a!a de sensi&il, a!a de aparte, a!a de precoce, e a!a de meditativ, pricepe tot, are imaginaţia unui artist# %n ce mă prive!te, eram at$t de uimit de uimirea lor, înc$t inevita&il a(ungeam să mă uimesc singur# La urma urmei, erau cu toţii adulţi, cu alte cuvinte, "ăpturi care !tiau tot !i aveau întotdeauna dreptate, !i dacă ei ziceau întotdeauna că sunt at$t de de!tept, păi, cu siguranţă a!a !i era# Dacă le păream interesant, nu era ne"irească tendinţa mea de a "i de acord cu ei# 2i dacă ei credeau că sunt un copil sensi&il, creativ !i destul de cumva !i întru totul altcumva /am&ele într o lim&ă străină0, !i apoi a!a de original, a!a de dezvoltat, a!a de inteligent, a!a de raţional, a!a de drăguţ etc, ei &ine### 8iind at$t de con"ormist !i plin de respect "aţă de lumea adulţilor !i de valorile predominante !i neav$nd "raţi sau surori sau prieteni care să contra&alanseze cultul personalităţii care mă încon(ura, n aveam de ales, tre&uia să "iu de acord, cu modestie, însă pe deplin, cu părerea pe care o aveau adulţii despre mine# 2i a!a, în mod incon!tient, pe la patru sau cinci ani am devenit un mic îng$m"at în care părinţii !i restul lumii adulţilor investiseră o avere
405

Poveste despre dragoste si întuneric

considera&ilă !i o"ereau un credit generos în"umurării mele# )neori, în serile de iarnă, noi trei !edeam la tai"as în (urul mesei din &ucătărie, după cină# 1or&eam înceti!or, pentru că &ucătăria era tare mică !i str$mtă, !i niciodată nu ne întrerupeam unul pe celălalt# /Tata considera aceasta o condiţie preliminară a oricărei conversaţii#0 1or&eam, de eCemplu, despre ce ar înţelege din lumea noastră un or& sau o creatură de pe altă planetă# Poate că, în esenţă, suntem cu toţii mai degra&ă ca un eCtraterestru or&, 1or&eam despre copiii din .*ina !i din India, copiii &eduinilor !i ai ţăranilor ara&i, copiii din g*etouri, copiii imigranţilor ilegali !i copiii din 3i&&utzuri, care nu aparţineau părinţilor lor, ci, la v$rsta mea, trăiau de(a o viaţă o&!tească independentă pentru care erau răspunzători ei în!i!i, î!i curăţau camerele prin rotaţie !i *otărau prin vot la ce oră să stingă lumina !i să se culce# Lumina electrică gal&enă, sla&ă, lumina c*iar !i ziua &ucătărioara sărăcăcioasă# '"ară, pe strada care era de(a pustie la opt seara, "ie din cauza restricţiei de circulaţie impuse de către englezi, "ie pur !i simplu din o&i!nuinţă, un v$nt "lăm$nd !uiera în nopţile de iarnă# Eăngănea capacele lăzilor de gunoi din a"ara caselor, îngrozea c*iparo!ii !i c$inii vaga&onzi !i cu degetele lui negre pipăia ciu&erele at$rnate de &alustradele &alcoanelor# )neori a(ungea p$nă la noi din inima întunericului ecoul îndepărtat al unei împu!cături sau o eCplozie înă&u!ită#
406

'mos +z

După cină, stăteam toţi trei la r$nd, ca la paradă, înt$i tata, apoi mama !i apoi eu, cu "aţa la peretele pe care primusul !i ma!ina de gătit cu para"ină îl m$n(iseră cu negru, !i cu spatele către încăpere# Tata se apleca peste c*iuvetă, spăla !i clătea pe r$nd "iecare "ar"urie !i pa*ar, pun$ndu le apoi pe plan!eta pentru uscare, de unde mama le lua, le !tergea !i le punea deoparte# 5u răspundeam de !tergerea "urculiţelor !i a lingurilor !i mai tre&uia să le sortez !i să le pun în sertar# De la !ase ani mi s a îngăduit să !terg cuţitele de masă, dar îmi era interzis cu desăv$r!ire să m$nuiesc cuţitul de p$ine !i celelalte cuţite# Pentru ei nu era destul să "iu inteligent, raţional, cuminte, sensi&il, creativ !i meditativ, cu imaginaţia visătoare a unui artist# Mai tre&uia să "iu !i vizionar !i g*icitor, un soi de oracol al "amiliei# La urma urmei, se !tie, copiii sunt mai aproape de natură, de s$nul magic al creaţiunii, încă nu au "ost corupţi de minciuni sau otrăviţi de socoteli egoiste# '!a că tre&uia să (oc rolul oracolului del"ic sau al ne&unului s"$nt# Pe c$nd mă căţăram în rodiul o"ticos din curte sau alergam de la un zid la altul "ără să calc pe liniile dintre pietrele pava(ului, mă c*emau să le dau lor !i musa"irilor lor oarece semn spontan al cerului, ca să îi a(ut să înc*eie o dispută, să meargă sau nu în vizită la prietenii lor din 3i&&utzul Diriat 'navim, să cumpere sau nu /în rate0 o masă rotundă maro cu patru scaune, să prime(duiască sau nu vieţile
407

Poveste despre dragoste si întuneric

supravieţuitorilor "uri!$ndu i în ţară în &ărci prăpădite sau să invite sau nu "amilia 7udnic3i la cină vineri seara# ?arcina mea era să rostesc o idee vagă, am&iguă, mai presus de v$rsta mea, o "rază o&scură &azată pe "ragmente de idei pe care le am auzit de la adulţi !i le am scuturat !i amestecat &ine, ceva ce poate "i interpretat în am&ele sensuri, ceva desc*is oricărei interpretări# Dacă se poate, ar tre&ui să cuprindă vreo comparaţie sau să apară în ea eCpresia 9în viaţă:# De eCemplu: 9+rice călătorie e ca un sertar:# 9In viaţă eCistă dimineaţă !i seară, vară !i iarnă#: 9' "ace mici concesii e ca !i cum ai evita să calci pe "ăpturi mititele#: 'st"el de "raze enigmatice, 9din gura pruncilor !i a sugarilor:, îi "ăceau pe părinţii mei să se simtă cople!iţi de emoţie, oc*ii le străluceau, îmi răsuceau cuvintele pe o parte !i pe alta, descoperind în ele eCprimarea pro"etică a înţelepciunii pure, incon!tiente, a naturii înse!i# Mama mă str$ngea cu căldură la piept la auzul unor zicale at$t de "rumoase, pe care tre&uia întotdeauna să le repet sau să le reproduc în prezenţa rudelor sau a prietenilor încremeniţi# .ur$nd am învăţat să produc în serie ast"el de cugetări, la comandă, la cererea pu&licului meu entuziasmat# 'm reu!it să eCtrag nu una, ci trei plăceri separate din "iecare pro"eţie# Mai înt$i, priveli!tea pu&licului meu, care î!i aţintea oc*ii "lăm$nzi asupra &uzelor mele, a!tept$nd cu neră&dare ceea ce avea să se ivească, !i apoi
408

'mos +z

cu"und$ndu se într o mulţime de interpretări contradictorii# In al doilea r$nd, eCperienţa ameţitoare a "aptului că (udecam precum ?olomon între ace!ti adulţi /9- ai auzit ce a zis despre micile concesii, 2i atunci de ce mai insi!ti că n ar tre&ui să mergem m$ine la Diriat 'navim, :0# .ea de a treia plăcere era cea mai tainică !i minunată dintre toate: generozitatea mea# -imic pe lume nu mă &ucura mai mult dec$t înc$ntarea de a da# 5rau însetaţi, aveau nevoie de mine !i le dădeam ce voiau# .e noroco!i erau să mă ai&ă4 .e s ar "i "ăcut "ără mine, De "apt, eram un copil "oarte lini!tit, ascultător, s$rguincios, susţin$nd "ără să !tiu ordinea socială sta&ilită /mama !i cu mine eram supu!i tatei, care era la picioarele unc*iului Aospe*, care, la r$ndul său în ciuda opoziţiei sale critice se supunea lui >en 6urion !i 9instituţiilor autorizate:0# %n a"ară de asta, eram neo&osit în căutarea cuvintelor de laudă din partea adulţilor, părinţii mei !i musa"irii lor, mătu!i, vecini !i cuno!tinţe# Totu!i, una dintre cele mai populare reprezentaţii din repertoriul "amiliei, o comedie "avorită cu intrigă presta&ilită, evolua în (urul unei încălcări a legii, urmată de o !edinţă de introspecţie !i apoi de pedeapsa potrivită# După pedeapsă veneau remu!carea, căinţa, iertarea, renunţarea la o parte din pedeapsă sau la cea mai mare parte a ei !i, în "inal, o scenă de iertare !i împăcare plină de lacrimi, însoţită de îm&răţi!ări !i de tandreţuri reciproce#
409

Poveste despre dragoste si întuneric

De eCemplu, într o zi, îm&oldit de dragostea pentru !tiinţă, presar piper negru în ca"eaua mamei# Mama ia o îng*iţitură, se îneacă !i scuipă ca"eaua în !ervetul ei# +c*ii i se umplu de lacrimi# De(a plin de remu!care, nu zic nimic, !tiu prea &ine că scena următoare e a tatei# Tata, în rolul lui de investigator imparţial, gustă cu &ăgare de seamă ca"eaua mamei# Poate că doar î!i înmoaie &uzele în ea# Pe dată pune diagnosticul: J .ineva a *otăr$t să ţi asezoneze ca"eaua# 'm &ănuiala că este m$na unui persona( de rang înalt# Tăcere# .a un copil cum nu se poate mai cuminte, car lingură după lingură de "iertură de ovăz din "ar"urie la gură, îmi !terg &uzele cu !ervetul, mă opresc un pic !i apoi iar măn$nc două trei linguri cu v$r"# .alm# 2ez$nd drept# .a !i cum a! eCempli"ica o carte a &unelor maniere# 'zi o să mi măn$nc toată "iertura# .a un copil model# P$nă ce "ar"uria va sclipi de curăţenie# Tata continuă, ca !i cum ar "i ad$ncit în g$nduri, ca !i cum ne ar împărtă!i liniile generale ale misterelor c*imiei, "ără să se uite la mine, vor&ind doar cu mama sau cu el însu!i: J 2i totu!i ar "i putut "i o catastro"ă# După cum se !tie prea &ine, eCistă o serie de amestecuri "ăcute din su&stanţe care în sine sunt complet nevătămătoare !i pot "i consumate de oameni, însă c$nd se com&ină pot pune în prime(die viaţa oricui le gustă# +ricine e cel care a pus orice o "i lucrul acela în
410

o să se mai înt$mple niciodată# J 5!ti sigur. dar are prea mult tact ca să pomenească oroarea# Tăcere# J Prin urmare. continuă tata. g$nditor.tău de onoare de om care se respectă. întocmai ca al tatei: J 5u am "ăcut o# %mi pare rău# ' "ost un lucru cu adevărat prostesc# . J . sugerez ca oricine o "i "ăcut "arsa asta "ără îndoială că "ără să vrea. J Pe cuv$ntul meu de onoare de om care se 411 . dacă eCistă printre noi o ast"el de secătură u!uratică.*iar prime(duirea vieţii# + tăcere de moarte umple &ucătăria# De parcă ce e mai rău s a înt$mplat de(a# Mama. de parcă ar !ti "oarte &ine ceea ce aproape că s a înt$mplat. ca o glumă deplasată ar tre&ui să ai&ă cura(ul să se ridice pe dată în picioare# . +trăvire# ?pital# . d$nd din cap de c$teva ori.ategoric# J Pe cuv$ntul. măcar nu adăpostim un la!# + persoană lipsită de orice cinste !i respect de sine# Tăcere# 5 r$ndul meu# Mă ridic în picioare !i spun cu un ton de adult. incon!tient. cu dosul m$inii# J 2i atunci ce s ar "i înt$mplat.a să !tim cu toţii că. împinge potirul otrăvit departe de ea.'mos +z ca"eaua ta ar "i putut să amestece alt ingredient# 2i atunci.

8iecare dintre noi se &ucura de rolul lui în această comedie# Tatei îi plăcea să se poarte ca un zeu 412 . ne putem a!eza la &iroul meu ca să mai sortăm ni!te tim&re# >ine. căinţă !i promisiune. c*iar a!a# J . dacă vrei.um. ca"eaua asta.um. J Da. po"te!te# %nsă după o primă îng*iţitură !ovăielnică intervine mama# ?ugerează că e destul# -u i nevoie să eCagerăm# . J Da.u piperul negru în ea. 're gust de mană cerească. . remu!care !i tristeţe s"$!ietoare# '!a că tata declară: J Prea &ine.opilul are un stomac at$t de sensi&il# 2i cu siguranţă că de acum !i a învăţat lecţia# Tata nu aude pledoaria pentru compromis# ?au se pre"ace că n o aude# %ntrea&ă: J 2i cum îi pare înălţimii 1oastre &ăutura sa. toate indică o reducere a pedepsei# -e vom mulţumi de data aceasta să &inevoie!ti să o &ei# Da. eu să &eau asta. ca să !teargă gustul rău# 'poi.Poveste despre dragoste si întuneric respectă# J Mărturisire. %mi str$m& "aţa cu un dezgust a&solut# 5Cprim$nd su"erinţă. atunci# 5 destul# + să ne mulţumim cu at$t de data aceasta# %nălţimea 1oastră !i a mani"estat pocăinţa# '!a că o să tragem o linie su& cele înt$mplate# 2i *ai să o su&liniem cu a(utorul unei &ucăţi de ciocolată. acum# Po"te!te# J .

sărind peste prolog. muritorii de r$nd.'mos +z răz&unător. văz$nd !i pedepsind toate "aptele rele. mă plesnea de două trei ori peste "aţă# )neori. c*iar îmi poruncea să mi trag în (os pantalonii !i să mi pregătesc "undul /el nu spunea dec$t 92ezutul. îndelung ră&dător !i mult iu&itor# %nsă c$teodată era cople!it de un val or& de m$nie adevărată. !i atunci. ca să ai&ă ocazia să re"lecteze la comportarea sa gre!ită !i să se *otărască să o îm&unătăţească pe viitor# 413 . în general. rogu te4:0. mai ales dacă "ăcusem ceva ce ar "i putut "i periculos pentru mine. pe întuneric. un "el de Ie*ova domestic care împră!tie sc$ntei de m$nie !i tunete cumplite. m$nia tatei nu se mani"esta prin pogromuri. în zilele ploioase# De data aceasta mă tem că 5Ccelenţa 1oastră va tre&ui să consimtă să !i !teargă regalele urme ale pa!ilor cu propriile i m$ini ginga!e# Iar apoi înălţimea 1oastră ?upremă va &inevoi să se supună încuierii în &aie pentru o oră. după ce mă (ucasem cu electricitatea sau mă căţărasem pe o creangă înaltă. însă !i sensi&il !i îndurător. nu doar teatrală. ci prin politeţe !i sarcasm îng*eţat: J %nălţimea 1oastră a catadicsit să umple iar cu noroiul din stradă coridorul: se pare că e mai pre(os de demnitatea înălţimii 1oastre să !i !teargă picioarele pe pre!ul de la u!ă a!a cum ne ostenim să o "acem noi. apoi mă lovea nemilos de !ase sau !apte ori cu cureaua# Dar.

ca să nu a(ungi !i tu alt pro"esor cu capul în nori# Mă uitam drept în oc*ii lui căprui.e te a apucat. în care o rugam să nu mai sară a!a să mă ierte. cu o eCpresie inteligentă. că înţeleg per"ect. rolul meu sta&ilit din dramă era să spun în acest moment. &ălmă(ea un soi de scuze: J ?igur că îmi dau seama că nu ai lăsat dinadins noroiul. Data viitoare o să i interzici să respire# J .e noroc pe 5Ccelenţa 1oastră să ai&ă întotdeauna un s"etnic at$t de entuziast care să i sară în apărare# Mama zicea: J >ine ar "i să eCiste o pedeapsă pentru cei care au un simţ al umorului mor&id### Dar nu !i s"$r!ea niciodată vor&a# După un s"ert de oră era vremea scenei "inale# Tata însu!i venea să mă scoată din &aie# %ntinz$nd m$inile pentru o îm&răţi!are scurtă !i sting*erită. pentru că accept consecinţele acţiunilor mele !i sunt pe deplin 414 . de adult. că sunt întotdeauna pedepsit pentru &inele meu# 7olul meu includea c*iar !i o replică pentru mama. !i cu vor&ele împrumutate din arsenalul tatei. "ire!te.Poveste despre dragoste si întuneric Mama protesta pe dată împotriva severităţii sentinţei: J + (umătate de oră e destul# 2i nu pe întuneric# . !i îi promiteam că de acum încolo voi avea întotdeauna gri(ă să mi !terg încălţările c$nd intru în casă# Mai mult. e!ti doar cu capul în nori# Dar sigur că !i tu îţi dai seama că noi te am pedepsit doar pentru &inele tău. nevinovaţi !i s"io!i.

ca să unească toate mările !i lacurile în micuţa sală de &aie !i să trimită în cursă dintr un capăt al lumii în celălalt nave comerciale. c$teva &ucăţi de săpun. un marinar !i un inginer care săpa canalele ?uez !i Panama pe un teren accidentat. sclavul înălţimii ?ale.*iar !i pe întuneric# Mi e totuna# 2i cu adevărat nu mi păsa. v$natul. în cursul cărora eram pe r$nd înălţimea ?a. un (udecător. mă a!ezam pe el !i des"ă!uram toate răz&oaiele !i călătoriile cu m$inile goale# 8ără 415 . trusa de toaletă a tatei. o cutie de aspirine. vase de piraţi.'mos +z capa&il să suport pedeapsa pe care o merit# . c$ţiva plasturi lipicio!i !i un sul de *$rtie igienică îmi erau su"iciente pentru o zi întreagă de răz&oaie. deluros.*iar dacă eram condamnat la carceră în întuneric. plus o perie de păr. proiecte imense de construcţie !i aventuri măreţe.*iar !i două ore în &aie# . nave de răz&oi. trei periuţe de dinţi !i un tu& pe (umătate stors de pastă de dinţi 8ilde!. su&marine. în odaia mea sau în curte sau la grădiniţă: cea mai mare parte a copilăriei mele am "ost un copil singuratic. ta&uretul din &aie. &aleniere !i &ărci pline de eCploratori care vor descoperi continente !i insule pe care încă n a călcat picior de om# . nu mă îngri(oram# Lăsam capacul closetului. cinci dintre acele de păr ale mamei. un g*icitor. călătorii. un v$nător. pentru că nu prea era mare di"erenţă între a "i înc*is în &aie !i singurătatea mea o&i!nuită. acuzatul. "ără "raţi sau surori !i aproape "ără prieteni# + m$nă de sco&itori.

a un rege eCilat care a reu!it să se "uri!eze înapoi peste *otar !i se plim&ă prin ora!ul său îm&răcat ca un om de r$nd# Din c$nd în c$nd unul dintre supu!ii lui uluiţi îl recunoa!te. 9tre&uie că este "ie un zeu. "ără să mă clintesc din locul meu# 2edeam acolo cu oc*ii înc*i!i !i aprindeam în capul meu oric$tă lumină voiam. îl cita tata pe 'ristotel. &inevoitor. nu i dădeam nici un indiciu despre des"ătarea mea# . dar eu pur !i simplu ignor plecăciunea !i titlul# -u dau nici un semn# Poate că motivul pentru care m am *otăr$t să mă port în acest "el este ceea ce m a învăţat mama. ci ca un conducător &la(in. la coada de la auto&uz sau în mulţimea din piaţa principală. că poţi recunoa!te regii !i no&ilii adevăraţi după "aptul că î!i dispreţuiesc titlurile !i !tiu "oarte &ine că no&leţea adevărată constă în a avea "aţă de oamenii de r$nd o purtare modestă.$nd tata îmi zicea ironic înălţimea 1oastră sau 5Ccelenţa 1oastră nu mă simţeam (ignit# Dimpotrivă: în sinea mea eram de acord cu el# 'm adoptat aceste titluri !i mi le am însu!it# Dar nu spuneam nimic. care încearcă întotdeauna să "acă ceea ce doresc supu!ii săi# ?e pare că le place să mă îm&race !i să mi pună 416 . lăs$nd tot întunericul a"ară# ? ar putea spune c*iar că iu&eam pedeapsa cu carcera# 9+ricine nu are nevoie de alte "iinţe umane:. ca a unui om o&i!nuit# 2i nu doar ca orice om o&i!nuit.Poveste despre dragoste si întuneric săpun sau piepteni sau ace de păr. "ie un animal#: +re în !ir mă &ucuram să "iu am$ndoi# Mi era totuna# . "ace o plecăciune !i îi spune Maiestatea 1oastră.

'mos +z în picioare panto"ii: să i lăsăm. în vreme ce pe dinăuntru se topesc de înc$ntare0 că atunci c$nd vor "i "oarte &ătr$ni. !i c*iar le mulţumesc pentru că mă "ac să cresc sănătos !i voinic# %n acela!i timp. ?ă mi eCplice cum se mi!că luna. ?ă mă înveţe să număr p$nă la o sută. ca domnul Lem&erg de alături. mă 417 . mă înc$ntă plăcerea constantă pe care le o o"eră eCistenţa mea micuţă# '!adar. deci# %mi întind &ucuros toate patru mem&rele# După o vreme ei se răzg$ndesc &rusc !i pre"eră să mă îm&rac singur !i să mi pun singur panto"ii: îmi "ace o plăcere deose&ită să mă strecor singur în *ainele mele. . ?ă mi pună încă un pulover peste celălalt. m$ng$indu l. delect$ndu mă cu priveli!tea înc$ntării lor radioase. av$nd el o&iceiul de a !i răsplăti supu!ii cu o îm&răţi!are# -ici un alt copil nu e mai priceput la a le mulţumi rege!te !i politicos pentru serviciile lor# +dată c*iar le promite părinţilor săi /care se uită unul la altul cu oc*i înceţo!aţi de m$ndrie !i de &ucurie. c*iar dacă uleiul din "icat de cod mă "ace să mi vină să vomit. c$teodată încurc$nd nasturii sau rug$ndu i dulce să mă a(ute să mi leg !ireturile# 'proape că se pră&u!esc unul peste celălalt în vreme ce revendică privilegiul de a îngenunc*ea în "aţa micului prinţ !i de a i lega !ireturile. îmi în"r$ng &ucuros dezgustul !i îng*it toată linguriţa dintr odată.*iar !i să mă "acă zilnic să îng*it o linguriţă din uleiul ăla sc$r&os din "icat de cod# ?unt "ericit să i las să mi "acă tot ce vor. el o să le înc*eie nasturii !i o să le lege !ireturile# Pentru toată &unătatea lor "aţă de el# %i înc$ntă să mi pieptene părul.

. colţ cu ?trada Pro"eţilor# Pe drum ei îmi tot spun că nu tre&uie cu nici un c*ip să uit că unc*iul ?tasze3 !i tanti Mala nu au copii. o perec*e de pisici persane cu oc*i al&a!tri. numai să pot "i în continuare 9at$t de aparte4: sau 9cu adevărat neo&i!nuit4: '!adar.*opin !i ?c*open*auer /în vreme ce înaintăm pe ?trada . în general.ancelarului am parte de două sc*iţe de portret. a!a că nu tre&uie să "ac nimica nimicuţa care să le poată strica părerea &ună# Tanti Mala !i unc*iul ?tasze3 n or avea ei copii. silită permanent să improvizeze !i să "ascineze. de la v$rsta de trei sau patru ani. mai &ine să "iu c*iar !i "ată.ancelarului.Poveste despre dragoste si întuneric înc$ntă !i uimirea lor: e limpede că nu i un copil o&i!nuit copilul ăsta e at$t de aparte4 2i ast"el pentru mine eCpresia 9copil o&i!nuit: a devenit un termen de dispreţ a&solut# 5ra mai &ine să a(ung c$ine vaga&ond. mai &ine să "iu sc*ilod sau arierat. tre&uie să mă port mai &ine ca oric$nd# )nc*iul !i tanti au de(a o părere "oarte &ună despre mine. dar au. de(a un spectacol individual# )n program non stop# + vedetă singuratică a scenei. să entuziasmeze. pe ?trada . c$nd o să ai&ă un &e&elu!# 2i. să uimească !i să distreze pu&licul# Tre&uia să "iu unica vedetă de dimineaţa p$nă seara# De eCemplu. dolo"ane !i lene!e. desigur. dacă nu !i mai devreme. numai să nu devin un 9copil o&i!nuit: ca toţi ceilalţi. a!a că nici prin g$nd să nu mi treacă să i între&. iată mă. într o s$m&ătă dimineaţa ne ducem în vizită acasă la Mala !i ?tasze3 7udnic3i. de eCemplu. 418 .

ca !i cum i ar "i sete# )neori Mala !i ?tasze3 îi zic 'lma. at$rnă colivia cu pasărea cea &ătr$nă !i năp$rlită.iocul îi at$rnă întotdeauna pe (umătate căscat. 2i unul dintre incisivi îi lipse!te. d$ndu i aerul unui golăna! de pe stradă# Mama de a&ia dacă scoate vreo vor&ă# Tanti Mala. !i Mala visau c$ndva să devină "ermieri# 'u trăit 419 . cea din st$nga. pe care tanti Mala a pus o acolo ca să i u!ureze singurătatea. iar alteori îi zic Mira&elle# In colivia ei se a"lă !i cealaltă pasăre. ca o cunună. "ăcută dintr un con de pin vopsit. deasupra pianului negru. de parcă ar eCprima o îndoială: c*iar a!a să "ie.'mos +z a lui . o "emeie &londă cu părul împletit în două cosiţe care uneori îi cad cu eleganţă pe umeri !i alteori îi sunt în"ă!urate pe cap. nu prea sănătoasă !i c*ioară# . nu eCagerezi un pic. ca o perec*e de ur!i polari în *i&ernare# Iar în colţ. cu &eţe de c*i&rit în c*ip de picioare !i o ţandăra de lemn de un ro!u înc*is în c*ip de cioc# 'ceastă nouă pasăre are aripi "ăcute din pene adevărate. care au căzut sau au "ost smulse din aripile lui 'lma Mira&elle# Penele sunt colorate în turcoaz !i mov# )nc*iul ?tasze3 !ade !i "umează# )na dintre spr$ncenele lui. e întotdeauna ridicată. le o"eră părinţilor mei un pa*ar de ceai !i ni!te pră(itură cu mere# 2tie să cureţe merele într o singură spirală care se răsuce!te la "el cu "irul tele"onului# 2i ?tasze3.*opin de la mama !i a lui ?c*open*auer de la tata0# In cea mai mare parte a timpului pisicile picotesc încovrigate una l$ngă alta pe canapea sau pe un ta&uret capitonat.

atent să nu măn$nc cu gura desc*isă. p$nă ce a devenit limpede că tanti Mala era alergică la ma(oritatea plantelor săl&atice.eaiul tău cel minunat# Mama zice: J Termină. înc$t e aproape insuporta&il de dulce# '!a că îmi măn$nc politicos toată pră(itura /nu i rea deloc0. ca un &ăiat mare. în vreme ce tanti Mala lucrează duminica. tata nu se poate a&ţine să nu o complimenteze în o&i!nuitul său stil glumeţ: J Dragă Mala.ire!ata ei "ăcută în casă compensează puţinătatea &ulelor /e limpede că sticla cu apă gazoasă a suportat consecinţele !ederii prea îndelungate "ără pălărie0 prin cantitatea at$t de generoasă de sirop ro!u. cu condiţia să măn$nc o "elie groasă de pră(itură. străpung$nd "iecare &ucată 420 .entral al Po!tei. să măn$nc corect cu "urculiţa !i să nu mi m$n(esc degetele. în vreme ce unc*iul ?tasze3 era alergic la soare /sau. coptu ne ai N Pră(itura cea din rai N 2i mereu am adorat N . !i apoi au încercat să trăiască alţi c$ţiva ani la "erma unei cooperative. tanti Mala are o trataţie specială: cire!ată "ăcută în casă# . "irimiturilor !i gurii umplute prea tare. pe deplin con!tient de di"eritele pericole ale petelor.Poveste despre dragoste si întuneric c$ţiva ani într un 3i&&utz. 'rie*# Iar pentru mine.$nd ne serve!te cu pră(itura cu mere. după cum zicea el. soarele însu!i era alergic la el0# '!a că acum unc*iul ?tasze3 e "uncţionar la >iroul . marţea !i (oia ca asistentă a unui dentist "aimos# .

!i din talia minţii mă înclin în "aţa audienţei entuziaste# 421 . !i c$nd tanti Mala se uită la mine împreună cu restul pu&licului meu. a&solut !i cu totul de ne&ăut# -u pot lua nici o îng*iţitură# -ici măcar un strop# 're un gust mai rău dec$t ca"eaua cu aromă de piper a mamei# 5 dezgustător de groasă !i de lipicioasă. "ără să mă ling pe &uze# Pe parcurs culeg oc*eadele admirative ale soţilor 7udnic3i !i m$ndria părinţilor mei !i mi le prind pe uni"orma de aviator# De asemenea.u urec*ile minţii le aud aplauzele. pră(itura cu mere !i &ăutura siropoasă. într adevăr. neră&dători să audă ce am să zic (ur în gra&ă /cu cuvintele tatei !i cu tonul tatei0 că am$ndouă creaţiile ei. !i îng*it discret. se uită la mine cu adoraţie mută# .'mos +z de pră(itură cu "urculiţa !i mi!c$nd o prin aer eCtrem de gri(uliu. ca !i c$nd a! lua în calcul posi&ilitatea ca aviaţia inamică să mi intercepteze z&orul cu încărcătura pe drumul de la "ar"urie la gură# Mestec "rumos. ca siropul de tuse# Duc cupa tristeţii la &uze. înc$t este complet. în cele din urmă c$!tig premiul promis: un pa*ar de cire!ată "ăcută în casă. dar "oarte &ogată în sirop# 't$t de &ogată în sirop. cu puţine &ule. sunt 9cu adevărat a&solut eCcelente:# .$t despre părinţii mei. "ăc$ndu mă că &eau. cu gura înc*isă.*ipul lui tanti Mala se luminează# J Mai este4 Mai este multă4 Hai să ţi mai torn un pa*ar4 'm "ăcut o cara"ă întreagă4 .

pe c$nd ei sunt încă în transă. mă strecor în *ol cu potirul meu otrăvit !i îl ridic la nasul uneia dintre pisicile persane.Poveste despre dragoste si întuneric Dar ce să "ac acum. limpede a naturii înse!i a răsunat prin gura mea# 6ustă ţi viaţa cu îng*iţituri mici# . pentru că viaţa tre&uie &ăută cu îng*iţituri mici# . politica de cumpătare !i înaltul . ceva mult dincolo de v$rsta mea. sunt cu"undat în cugetare. într o poziţie care reprezintă eCact statuia "iului cel mic al 6$nditorului# Mi a "ost arătată odată o poză a originalului. "ie pentru că nu se cuvine să se *ol&eze la mine c$nd su"letul îmi plute!te spre s"ere mai înalte. alături de mine.$t despre mine.omisar# %n!"ac cu am$ndouă m$inile ocazia. tre&uie să le a&at atenţia# Tre&uie să rostesc o cugetare.u încetul. In primul r$nd. cupa ororilor stă pe podea. "ie pentru că au sosit alţi musa"iri !i se încinge o discuţie despre navele cu re"ugiaţi. cu o singură propoziţie ditiram&ică am reu!it să le a&at atenţia# '!a că n o să &age de seamă că încă n am &ăut deloc din cleiul lor pentru lemn# %ntre timp. compozitorul sau "ilozo"ul. ceva care o să le placă: J %n viaţă un lucru at$t de gustos ca acesta tre&uie să "ie &ăut cu îng*iţituri mici# 8olosirea eCpresiei 9în viaţă: mă a(ută în mod special: Pitia a grăit din nou# 1ocea pură. în enciclopedie# După o clipă două atenţia lor mă părăse!te. ca să c$!tig timp. nu sunt sigur care e# )rsuleţul ăsta 422 . g$nditor# 'st"el. cu coatele pe genunc*i !i m$inile su& &ăr&ie.

. a "ăcut o cara"ă întreagă# Poate că cire!ata ei n o "i cea mai gazoasă posi&il. apoi mă strecor din nou neo&servat. îi mulţumesc încă o dată. a!adar. ca un luptător din 423 . !i mi!că spre mine o urec*e roz# .a !i cum ar vrea să alunge o muscă# '! putea oare să golesc licoarea mortală în cănuţa cu apă din colivie. doar î!i încreţe!te nasul. ca !i cum ar zice: -u. mi!că din mustăţi. în vreme ce "ilodendronul nu m ar da de gol nici dacă ar "i interogat su& tortură# Prin urmare. n au copii. întocmai ca un adult4 9îţi mulţumesc.'mos +z polar dolo"an amu!ină o dată. trupe!a creatură nici măcar nu se ostene!te să !i desc*idă oc*ii c$nd întind pa*arul. pe care c*ioara !i năp$rlită 'lma Mira&elle o împarte cu conul ei de pin cu aripi. dar c dulce ca ciocolata. zău a!a. la "el cu tanti Mala !i unc*iul ?tasze3. !i pe care. !i se retrage cu un aer plictisit în &ucătărie# . aleg planta !i nu perec*ea de păsări /care. Mă declar de acord. nu tre&uie să le între&i c$nd socotesc să "acă un ou0# După o vreme tanti Mala o&servă pa*arul meu gol# ?e dovede!te pe dată că am "ăcut o cu adevărat "ericită savur$ndu i &ăutura# %i z$m&esc !i zic. -u.$t despre partenerul lui. nu i a!a. scoate un miorlăit o"uscat.$ntăresc argumentele pro !i contra: conul de pin ar putea să mă p$rască. !i mă *otărăsc să a!tept altă ocazie. tanti Mala. se trage înapoi. "oarte mulţumesc. a "ost tare &ună:# 8ără să între&e sau să a!tepte vreo con"irmare. îmi umple la loc pa*arul !i îmi aminte!te să nu pierd din vedere "aptul că asta nu e tot.

cu inima mi cea păcătoasă zv$cnind în piept ca un iepure speriat. a căpătat o &ucată de pră(itură !i două pa*are de cire!ată. din care nu i cumpărăm niciodată. Mama: 424 . nu un 6eng*is Han# Pe drum spre casă. că p$nă !i pisicilor !i păsărilor lor li se pare dezgustătoare. că am vărsat o pe toată în g*ivecele lor cu "lori. zic: J . !i acum plantele lor o să moară# 2i să "iu pedepsit !i să mi suport pedeapsa ca un &ăr&at# 8ără regrete# ?igur că n am s o "ac: dorinţa mea de a i "ermeca e mult mai puternică dec$t nevoia de a i !oca# ?unt un ra&in s"$nt. cu toate că ne cere întotdeauna. să mărturisesc. ca un strănut pe care nu l poţi reţine. ca un r$s irezisti&il în clasă.e ai văzut. mama se uită drept în oc*ii mei !i zice.Poveste despre dragoste si întuneric ilegalitate către instalaţiile "orti"icate ale radarului &ritanic. pentru că cine !tie dacă pa*arele de la c*io!c sunt cu adevărat curate. !i asta mi a "ăcut plăcere# Tata zice: J >ăiatul c*iar că s a purtat &ine azi. un cactus# %nsă în acel moment simt o nevoie imperioasă. J 'm văzut că erai cumplit de plictisit# Dar ai reu!it să n o arăţi. cu un z$m&et conspirativ: J ?ă nu crezi că n am văzut# 'm văzut tot# Deplin nevinovat !i pur. să mă ridic în picioare !i să anunţ în pu&lic că &ăutura lor e at$t de sc$r&oasă. !i îi otrăvesc cealaltă plantă. dar la urma urmei !i a primit răsplata.

um să le produc părinţilor mei o su"erinţă a&solut nemeritată.on"runtat cu o alegere între a "ace plăcere cuiva !i a spune adevărul. de vreme ce ele au &ăut &eleaua aia siropoasă# Dar cum să smulg medaliile pe care tocmai mi le prinsese pe piept !i să le arunc la picioarele ei. merită complimentul. te înalţi deasupra turmei celor de r$nd !i c$!tigi din partea tuturor onoarea supremă: un 425 . între a nu produce durere !i a nu minţi. ca să nu o (igne!ti pe tanti Mala. Tocmai învăţasem de la mama că. poate vedea ce e în inima ta# . dar am o&servat că ai &ăut o pe toată. spune tata. tre&uie să i pre"eri adevărului sensi&ilitatea# .'mos +z J -u sunt sigură că ţi a plăcut într adevăr acea &ăutură. nu eu. de "apt nu sunt prea mulţi oameni în stare de at$ta consideraţie# %n acel moment aproape că am recunoscut că plantele "amiliei 7udnic3i. !i sunt cu adevărat m$ndră de tine pentru asta# J Mama ta. continuă mama. am o&servat că i ai mulţumit !i l ai &ăut pe tot. tre&uie întotdeauna să i pre"eri sincerităţii generozitatea# 8ăc$nd aceasta.u alte cuvinte. dacă tre&uie să alegi între a spune o minciună sau a (igni pe cineva. doar ca să i "aci plăcere# 1reau să !tii că nu sunt mulţi copii de v$rsta ta. ea !tie pe dată nu numai ce ai spus !i ai "ăcut. dar !i lucrurile pe care crezi că nu le !tie nimeni altcineva# -u e neapărat u!or să trăie!ti cu cineva care poate vedea ce e în inima ta# J 2i c$nd tanti Mala ţi a o"erit al doilea pa*ar. .

iar roţile încă se mai înv$rteau a!a că era stro&os !i era !i catastro"ă# De îndată ce a(ungem acasă să &inevoiască Preacinstitul Domn să !i str$ngă toate (ucăriile pe care le a lăsat împră!tiate pe podea !i să le pună acolo unde le e locul#: Părinţii mi au pus pe umeri tot ce nu au reu!it să în"ăptuiască ei în!i!i# In HIP0. numele lui e&raic. derivă dintr un cuv$nt grecesc. în seara zilei în care s au înt$lnit pentru prima oară. care desemnează orice se răsuce!te sau se înv$rte!te. !i sunt întru totul de acord cu această a"irmaţie#: Printr o digresiune în lim&a ara&ă. stro&ilos.artea Prover&elor. suger$nd că vor&a care înseamnă 9întuneric: este legată de cea care înseamnă 9a uita:# 9. de la stro&os. Mic*ael0 se înt$lnesc din nou în ca"eneaua 'tara de pe 426 .olegiului Terra ?ancta. o lipsă de copii sau o lipsă de lumină# Mai este un cuv$nt înrudit care înseamnă a cruţa sau a economisi# 9K.$t despre conul de &rad. pentru că am$ndouă implică o lipsă. istru&al.el care cruţă nuiaua î!i ură!te copilulL se spune în . pe scările . actul rotirii# Iar acest cuv$nt are aceea!i rădăcină cu cuvintele Kstro"ăL !i Kcatastro"ăL# 'cum c$teva zile am văzut un camion care se răsturnase pe drumul spre Muntele ?copus: oamenii din el au "ost răniţi. Hanna* !i Mic*ael /din romanul ?oţul meu.Poveste despre dragoste si întuneric copil "oarte aparte# 'poi tata ne a eCplicat cu ră&dare că în e&raică acel cuv$nt care înseamnă 9"ără copii: este înrudit cu cuv$ntul care înseamnă 9întuneric:. înt$mplător. el continuă.

din cauza muncii lui plictisitoare care nu i lăsa dec$t orele nopţii pentru cercetare. dacă urmez tradiţia "amiliei !i devin cărturar# Iar dacă. poate că avea să o mo!tenească unicul lui "iu# ?imt că mama voia ca atunci c$nd o să "iu mare să eCprim lucrurile pe care ea nu a "ost în stare să le eCprime# %n anii următori îmi tot aminteau. a zis [Hanna*\# Mulţi ani tata nu !i a pierdut năde(dea că în cele din urmă mantia unc*iului Aosep* va poposi la el !i că mi ar putea o trece mie la timpul potrivit. pentru că &unicul lui din partea tatălui predase !tiinţele naturale la seminarul pedagogic evreiesc din 6rodno### 'r "i "rumos. în prezenţa tuturor musa"irilor lor îmi aminteau. în "aţa "amiliilor Earc*i !i 7udnic3i !i Hanani !i >ar @itz*ar !i '&rams3i îmi aminteau întotdeauna cum. credea tatăl lui Mic*ael.'mos +z strada >en @a*uda din Ierusalim# Hanna* îl îndeamnă pe Mic*ael să vor&ească despre sine.ea mai mare dorinţă a tatălui era ca Mic*ael să a(ungă pro"esor la Ierusalim. pe c$nd aveam doar cinci ani. cu o pro"esie în c*ip de torţă. la c$teva săptăm$ni după ce învăţasem literele din al"a&et. ca lanţul să se continue de la o generaţie la alta# J + "amilie nu e o pro&ă de !ta"etă. mantia nu poposea la el. am scris cu litere mari pe spatele uneia dintre cărţile de 427 . cu un c*icotit amestecat cu m$ndrie. dar în loc de asta el îi poveste!te despre tatăl lui văduv: Tatăl lui î!i pusese în el mari speranţe# 7e"uza să recunoască "aptul că "iul lui era un t$năr o&i!nuit### .

nu "i!e. pe care am scris di"erite cuvinte. cu &ucăţi de *$rtie. în vreme ce î!i croia drum încet.7IIT+7 !i am ţintuit o pe u!a odăiţei mele# 2tiam cum sunt "ăcute cărţile c*iar înainte de a !ti să citesc# Mă strecuram în încăpere !i mă ridicam pe v$r"uri în spatele tatălui meu. culeg$nd tot soiul de amănunte de prin volumele care zăceau desc*ise în "aţa lui. o răsucesc în di"erite direcţii. mă întind în "aţă !i o "rec sau o !le"uiesc. cu o pensetă "ină între degete. !i eu lucrez cam ca el# Lucrez ca un ceasornicar sau ca un argintar de modă vec*e: cu un oc*i mi(it. o ridic în lumină !i o cercetez atent. a!a cum în!iri un colier# De "apt. apoi mă aplec în "aţă !i o potrivesc în teCtura p$nzei pe care o ţes# 'poi mă uit intens la ea din di"erite ung*iuri. "ragmente de eCpresii !i descrieri !i tot "elul de încercări de com&inaţii# Din c$nd în c$nd culeg cu gri(ă. a!ezate pe &irou în "aţa mea. cu o lupă la celălalt.Poveste despre dragoste si întuneric vizită ale tatei 'M+? DL')?-57 ?. încă nu pe deplin satis"ăcut. o ridic iar în lumină. ad(ective !i adver&e. cu penseta. ţin$ndu le la lumină. !i apoi îl potrivea pe "iecare la locul lui din puzzle. iar o "rec u!or. cum stătea aplecat peste &irou. cu trudă. cu capul o&osit plutind într o &altă de lumină de la lampa lui de &irou. ver&e. una dintre aceste particule. aceste molecule de teCt. copiindu le pe "i!e mici. smulg$ndu le. cercet$ndu le. sort$ndu le. !i iar o scot !i o înlocuiesc 428 . !i &ucăţi de "raze dezmem&rate. prin valea !erpuitoare dintre două teancuri de cărţi de pe &irou.

pieţe !i &ulevarde.'mos +z cu alt cuv$nt sau încerc să o potrivesc în alt loca! din aceea!i "rază. disperat# Mă &lestem cu voce tare !i &lestem scrisul în general !i lim&a cu totul !i totu!i mă a!ez !i încep să pun totul la un loc. nu doar în privinţa liniilor mari ale intrigii. din &eţe de c*i&rit# Dacă scrii un roman de optzeci de mii de cuvinte tre&uie să iei cam un s"ert de milion de *otăr$ri. indirect /!i acestea sunt *otăr$ri destul de generale0F dar tre&uie să iei !i mii de *otăr$ri mai delicate. titlul cărţii /acestea sunt cele mai simple. cu clădiri. numele !i c*ipurile persona(elor. apoi o scot. tai toată "raza sau rup toată pagina# 7enunţ. iară!i# ' scrie un roman. cine se îndrăgoste!te sau este necredincios. Mă ridic# Mă plim& prin cameră# Mă întorc la &irou# Mă uit la ea c$teva clipe sau mai mult. ce să spui desc*is !i la ce să "aci aluzie. cine se îm&ogăţe!te sau se "ace de r$sul lumii. o pilesc încă un piculeţ !i iar încerc să o potrivesc. e ca !i cum ai încerca să "aci munţii 5dom din Lego# ?au ca !i cum ai construi întregul Paris. împărţirea pe capitole. cele mai generale *otăr$ri0F nu doar ce să poveste!ti !i ce să ascunzi su& aparenţe în!elătoare. poate că într un ung*i puţin di"erit# Poate că mai departe în "rază# ?au la începutul celei următoare# ?au poate că ar tre&ui să o tai !i să o "ac o propoziţie de un cuv$nt. de sine stătătoare. cine trăie!te sau moare. am spus c$ndva. p$nă la ultima &ancă de pe stradă. în 429 . cum ar "i dacă să scrii. ce vine înt$i !i ce vine la urmă. o&iceiurile !i ocupaţiile lor.

uni"orma.Poveste despre dragoste si întuneric cea de a treia propoziţie de la s"$r!itul paragra"ului. eroismul. 9lumina serii: "ără să încerc să o colorez în 9al&astru cenu!iu: sau 9al&astru pră"uit: sau cum o mai "i. vaierul sirenei. privirile "etelor !i luminile "ulger$nd. domnul Earc*i. +ri la mi(loc. re"ugiul în cărţi al mamei mele. cel care avea multe um&re. din apartamentul nostru din Derem 'vra*am. panica de pe stradă. "i!ele de cartoteca !i (ocurile de cuvinte ale tatălui meu !i c*iar îm&răţi!area cu aromă picantă a lui ?aul . casca de argint sclipitor. ?au ar tre&ui cu adevărat să "ie 9cenu!iu al&ăstrui:. 2i acest 9al&astru cenu!iu: tre&uie să stea la începutul propoziţiei sau tre&uie să strălucească doar către s"$r!it. poeziile &unicului 'le3sandr. "ăcută din cărţi. ?au 9azuriu:. căma!a de "orţă.erni3ovs3i. năvala tunătoare a ma!inii ro!ii lăs$nd în urma ei o d$ră de spaimă# 430 . romanele vecinului nostru. în Talpiot. ?au cel mai &ine ar "i să scriu cele două cuvinte. plină de propoziţii su&ordonate. ?au ar tre&ui pur !i simplu să "ie prins în curgerea unei "raze complicate. 9al&astru: sau 9al&ăstrui:# ?au ar tre&ui să "ie 9al&astru pal:. !i domnul 'gnon. cu coacăzele lui# %nsă adevărul e că în taină am întors spatele cărţii de vizită pe care o ţintuisem pe u!a odăii mele# Mulţi ani am visat doar să cresc !i să scap din aceste la&irinturi de cărţi !i să mă "ac pompier# 8ocul !i apa. a tatălui meu. Din "ragedă pruncie am "ost victima unei spălări a creierului meticuloase !i prelungite: templul cărţilor unc*iului Aosep*. ?au 9al&astru regal:.

strălucitor în uni"orma !i casca lui. din cuptorul mistuitor !i a cărei iu&ire am c$!tigat o în sc*im&. genele !i părul p$r(olite.'mos +z 2i apoi scările. în "anteziile mele. "ără să i dezvăluie deznodăm$ntul. cu admiraţie !i recuno!tinţă. risc$ndu !i viaţa !i salv$nd o. r$urile de iu&ire înlăcrimată din partea "emeilor ameţite care îţi cad le!inate la piept. din "oc /în vreme ce tatăl lui cel neputincios !i palavragiu nu "ăcea 431 . iar !i iar. !i mai presus de toate cea mai "rumoasă dintre ele. "ata sau "emeia incon!tientă cărată pe umărul curtenitorului ei salvator. mai degra&ă: ce cumplită. Poate că nu a!a tre&uie pusă între&area. pielea. strălucirea "lăcărilor care se re"lectă ca picurarea s$ngelui în ro!ul ma!inii !i. în cele din urmă. ci. "urtunurile care se descolăcesc la nes"$r!it. incon!tientă. aluzia voalată la ceea ce avea să i se înt$mple mamei lui într o seară de iarnă. incredi&ilă presimţire a pătruns în inima îng$m"ată a acelui copil nesă&uit !i visător !i i a sugerat. Pentru că la cinci ani mă imaginam de(a. cea pe care ai salvat o vite(e!te din "lăcări cu "orţa plină de gingă!ie a &raţelor tale# Dar cine era cea pe care în cea mai mare parte a copilăriei mele am tot salvat o. punctul culminant. un pompier îndrăzneţ !i calm. i a semnalat "ără să i dea vreo !ansă să interpreteze. c$t ar mai "i "ost timp. "umul in"ernal care te înă&u!ă# 2i imediat după aceea lauda. devotamentul "aţă de datorie dus p$nă la sacri"iciul de sine. năpustindu se vite(e!te de unul singur în "lăcările tur&ate.

întrup$nd în oc*ii proprii eroismul călit în "oc al evreului de tip nou /întocmai a!a cum îi recomandase tatăl lui0. într o ţară pe care n am văzut o niciodată# 2i cu siguranţă mama n ar "i putut "i at$t de ne&ună înc$t să i spună o poveste îngrozitoare ca aceea unui copil de patru cinci ani. privind nea(utorat incendiul0# 2i ast"el. da. Irina.Poveste despre dragoste si întuneric altceva dec$t să stea acolo uluit.$nd tata nu era acasă !i !edeam la masa din &ucătărie aleg$nd linte. !i !i a pierdut copiii. Ira ?telets3aGa. ?ă "ie cu putinţă ca. să se "i strecurat în "antezia mea cu pompierul !i "emeia salvată. al cărei soţ o&i!nuia să o piardă la cărţi în "iecare noapte# >iata Ira ?telets3aGa. se aruncă în "oc !i o salvează !i. în vreme ce mama stătea cu spatele la mine curăţ$nd legume. nepotul lui 432 . "iul vizitiului. în vreun "el. storc$nd portocale sau "ăc$nd peri!oare pe plan!etă. asemenea mirosului unui "um îndepărtat. îmi spunea tot "elul de pove!ti ciudate !i. . "iul or"an al lui Aon. soţia inginerului din 7ovno. care s a îndrăgostit de 'nton. o smulge pe veci pe mama lui din încle!tarea tatălui !i o ia su& aripa sa# Dar cu ce "ire negre să "i ţesut eu această oedipiană "antezie care nu m a părăsit mulţi ani. "ăc$nd aceasta. p$nă ce într o zi a golit un &idon de para"ină !i a murit arz$nd în coli&a lui din carton gudronat# Dar toate astea s au înt$mplat cu cincizeci de ani înainte de a veni eu pe lume. Ira. acea "emeie. în"rico!ătoare# Micul Peer.

"raţii "ierari care s au omor$t unul pe altul. ci licăreau în penum&ră. cu v$nt !i zăpadă. pentru a "ace economie. apoi dispăreau înapoi în întuneric înainte să "i avut timp să vezi ceea ce era în "aţa oc*ilor tăi# '!a era povestea ei despre &ătr$nul 'leluiev !i cea despre Tanicica !i cei trei &ăr&aţi ai ei. era la "el de îngustă !i de (oasă ca o carceră# L$ngă so&ă aveam două cutii de c*i&rituri. te uimeau. stăteau singuri în coli&a lor de pe munte în acele nopţi lungi. 'se.'mos +z 7asmus 6Gnt. trolii din castelul regelui muntelui !i v$rcolacii verzi. precum !i despre cumplitul >oGg# >ucătăria însă!i. sate părăsite !i podur i stricate at$rn$nd deasupra a&isului# Pove!tile ei nu începeau cu începutul !i nu se s"$r!eau "ericit. drăcu!ori !i ondine. în"rico!ătoare. răsăreau o clipă din ceaţă. pline de pe!teri !i turnuri. cu pereţii ei înnegriţi de "um !i podeaua str$m&ă. despre castelul ?oria Moria de dincolo de "iord. le "oloseam ca să aprindem un arzător sau primusul de la un arzător de(a aprins# +r "i "ost pove!tile mamei ciudate. iar el a&sor&ea !i păstra în inimă povestirile ei mistice. se răsuceau în (urul lor însele. sta"ia din pe!teră care s a îndrăgostit de nevasta pădurarului sau sta"ia lui -i3ita căruţa!ul care s a întors din moarte ca 433 . una cu c*i&riturile noi !i cealaltă cu c*i&riturile arse pe care. cea despre ursul care a adoptat un copil mort. dar erau captivante. îţi dădeau "iori pe !ira spinării. tre&uie să "i "ost c*iar ca mine atunci c$nd el !i sărmana lui mamă văduvă. pe (umătate ne&une!ti. despre topitorul de nasturi. despre răpirea miresei.

Poveste despre dragoste si întuneric să o "armece !i să o seducă pe "iica uciga!ului# Pove!tile ei erau pline de mure. copacii se înălţau semeţi. plicticoase !i pline de du*oarea &ăr&aţilor evlavio!i care nu se spălau su"icient de des# -ările ei sensi&ile se trăgeau înapoi în "aţa mirosului de carne nespălată. mama nu găsea nimic interesant la IerusalimF nu i plăceau locurile s"inte !i numeroasele situri antice "aimoase# ?inagogile !i academiile ra&inice. ca !i cum m ar "i luat în &raţe !i m ar "i ridicat din ce în ce mai sus. iar prin văi. dezvăluindu mi înălţimi ameţitoare ale lim&ii: c$mpurile ei erau împestriţate cu soare sau scăldate în rouă. c$mpiile dormeau lini!tite !i se tolăneau. 5ster3a !i 8ania Veissmann. turlele erau semeţe. mama mă ducea în locuri prin care puţini copii călcaseră !i ast"el des"ăcea în "aţa mea un evantai captivant de cuvinte. a"ine. muntele. cărora le zicea v$lcele. castelele dominau. susurau !i !opoteau# Mama ducea o viaţă singuratică. tru"e !i ciuperci# 8ără să se sinc*isească de v$rsta mea "ragedă. pădurile ei erau dese sau de nepătruns. mănăstirile !i mosc*eile îi păreau toate o apă !i un păm$nt. înc*isă în casă în cea mai mare parte a timpului# In a"ară de prietenele ei Lilen3a. se înălţa ameninţător. "ragi. pa(i!tile erau înverzite. p$raie !i r$uleţe ţ$!neau. care "useseră !i ele la Tar&ut* 6Gmnasium din 7ovno. !ipote. c*iar !i su& un nor cenu!iu de tăm$ie# -ici tata nu !i pierdea vremea cu religia# 434 . &isericile. un munte necălcat de picior de om.

9!i cei ce stăp$nesc "armecul mistic al versului N M$ntuiesc lumea prin melodie !i c$ntec:# . ca 8aust al lui 6oet*e# 435 . el credea uneori într o providenţă vagă. recita el cu patos din ciclul de sonete al lui . mai cinstiţi. erau &ăr&aţi destul de du&io!i. Ha( 'min cel iu&itor de nazi!ti4:0# Pe de altă parte. !i ra&inul du*nesc /sau. în versiunea atenuată a tatei. !i î!i punea năde(dea.'mos +z . indi"erent de credinţă. în puterile m$ntuitoare sau renăscătoare ale artei: 9Preoţii "rumuseţii !i pensula arti!tilor:. aţ$ţau spaimele. au putut să l urmeze pe ?talin sau c*iar pe Hitler.onsidera că preoţii. ignoranţi. care prezidează: sau 9?t$nca lui Israel:. neîntinaţi de ur$ciune# 6$ndul că unii arti!ti. care nutreau uri antice. de asemenea.erni3ovs3i. îl tul&ura !i îl m$*nea# 'desea se certa cu sine pe acest su&iect: arti!tii care erau captivaţi de "armecul tiranilor !i se puneau în slu(&a represiunii !i răutăţii nu meritau titlul de 9preoţi ai "rumuseţii:# )neori încerca să !i eCplice lui însu!i că î!i v$nduseră su"letul diavolului. în ciuda tuturor acestor lucruri. că !i preotul.redea că arti!tii sunt superiori altor oameni. un 9spirit al poporului. relicve "alse !i tot soiul de credinţe !i pre(udecăţi găunoase# ?uspecta pe oricine trăia de pe urma religiei de un "el de !arlatanism îndulcit# %i plăcea să citeze remarca lui Heine. mai pătrunzători. ori în minunile 9geniului creator evreiesc:. vărsau lacrimi de crocodil !i negustoreau o&iecte s"inte contra"ăcute. 9-ici unul dintre ei nu miroase a tranda"iri44 2i nici Mustim Mu"ti. scorneau doctrine mincinoase.

iar domnul Hanani pe cea opusă: oare disputa ar "i "ost di"erită dacă dintr odată ar "i "ăcut sc*im& !i "iecare ar "i apărat poziţia celuilalt. ca !i cum ar "i încercat să desci"reze din disputa lor motivul pentru care domnul Earc*i susţinea o părere. la domnul 'gnon. mama rareori se alătura conversaţiei# 2i totu!i. z$m&ind u!or. o&iectele. 7udnic3i. în vreme ce o ataca pe cea pentru care pledase înainte. în Talpiot. pe mama n o atingea deloc# De o&icei lăsa ziarul (os după ce arunca o privire asupra titlurilor# . cu m$inile încruci!ate la piept. coa"urile !i mo&ila o interesau pe mama doar ca "erestruici prin care putea privi pe "uri! în vieţile interioare ale oamenilor# +ri de c$te ori mergeam acasă la cineva sau c*iar !i într o sală de a!teptare. uneori prin simpla ei prezenţă îi "ăcea pe &ăr&aţi să vor&ească !i iar să vor&ească. cumpărau !i cultivau păm$nt nelucrat !i pavau drumuri.onsidera politica o catastro"ă# 8lecăreala !i &$r"a o plictiseau# . ca o elevă model dintr un pension de domni!oare. din răsputeri. mama !edea dreaptă într un colţ. "ără gra&ă. o&iectele de pe ra"turi. porţelanuri. Hainele. !i se uita cu atenţie. 436 . la perdele. ta&lourile de pe pereţi. tapiţerie. în vreme ce ea !edea !i nu zicea nimic. sau la "amiliile Earc*i. cărţi. '&rams3i. la "amilia Hanani sau la Hanna* !i HaGim Toren.$nd aveam musa"iri sau c$nd mergeam în vizită la unc*iul Aosep* !i mătu!a Eippora*.Poveste despre dragoste si întuneric Dacă pe tata îl îm&ăta într o anumită măsură "ervoarea sionistă a celor care construiau noi su&ur&ii.

cine um&lă cu cine. dintre care unele ar putea în cele din urmă să se com&ine !i să o"ere un indiciu# ?ecretele celorlalţi o "ascinau. urmărindu i &uzele. curăţa. punea la locul lor cumpărăturile. deretica.am auzit o niciodată "redon$nd sau mormăind în vreme ce se ocupa de gospodărie# 6ătea. spăla. călca. spăla vase. cocea. dar dacă ie!ea din tăcerea ei !i rostea o "rază sau două. încotro îi sunt îndreptaţi oc*ii. ce "ac m$inile lui. orice sc*im&are a poziţiei !i dacă picioarele îi sunt "ără ast$mpăr sau lini!tite în panto"i# 7areori participa la conversaţie. ridurile "eţei. tăia legume. ci ca pe o persoană care studiază a!ezarea pietrelor într un mozaic sau a "ragmentelor dintr un puzzle uria!# 'sculta conversaţia cu atenţie !icu acel z$m&et sla& plutindu i neintenţionat pe &uzeF îl o&serva amănunţit pe vor&itor.'mos +z ca un detectiv care adună din ce în ce mai multe detalii. ce spune trupul lui !i ce încearcă să ascundă. de o&icei conversaţia nu revenea la ceea ce "usese înainte de intervenţia ei# ?au poate că era doar "aptul că în acea vreme "emeilor li se atri&uia rolul de pu&lic în conversaţii# Dacă o "emeie desc*idea &rusc gura !i rostea o "rază sau două provoca o oarecare surprindere# Din c$nd în c$nd mama dădea meditaţii# )neori mergea la o con"erinţă sau la o întrunire literară# %nsă în cea mai mare parte a timpului stătea acasă# -u lenevea. nu la nivel de &$r"ă cui îi place de cine. cine a cumpărat oarece . "răm$nta 437 . muncea din greu# Muncea în tăcere !i cu spor# .

!i continua să citească: su"erea de insomnie. triind tim&re. rezemat u!or de umărul lui. în vreme ce eu mă (ucam a"ară. se întorcea cu spatele la ea !i se pră&u!ea în somnul oamenilor &ine intenţionaţi. citea după ce mă duceam la culcare !i tata se întorcea la "i!ele lui micuţe. dezvăluind patul du&lu ascuns în ea. veri"ic$ndu le în catalog !i lipindu le în al&um. citea# 'plecată peste cartea rezemată pe genunc*i. cu g$tul aplecat în "aţă.u "aţa pe (umătate ascunsă de părul ei întunecat. care cred cu tărie că totul va "i &ine.u spatele arcuit. !i continua să citească c*iar !i după ce era stinsă lumina din tavan !i tata î!i scotea oc*elarii. în curte. mama se încolăcea în colţul ei !i citea# %mpăcată cu trupul ei. !edea pe canapea !i citea# . !i citea !i după ce spălam vasele de la cină. p$nă ce în ultimul an al vieţii ei diver!i doctori au considerat potrivit să i prescrie pastile puternice !i tot soiul de poţiuni !i soluţii de dormit !i i au 438 .Poveste despre dragoste si întuneric aluat# Dar c$nd apartamentul era în deplină r$nduială. citea după ce erau înc*ise o&loanele. citea# . citea# . iar canapeaua era des"ăcută. cu tot trupul în "ormă de semilună. iar tata !edea la &iroul lui not$ndu !i o&servaţiile pe "i!e de cartotecă îm&$csite.u picioarele desculţe trase su& ea. cu umerii lăsaţi. citea în vreme ce tata !i cu mine !edeam împreună la &iroul lui.itea în "iecare seară. care s a agravat cu timpul. aplecată peste pagină. citea# . eu cu capul înclinat. c$nd terminase cu spălatul !i ru"ele erau împăturite !i puse "rumos la locul lor. respir$nd lent !i u!or.

Dleist. 6nessin. T*omas Mann. IOas3ieOicz. Mauriac.e*ov. iar mama c*iar a plecat singură la sanatoriul de la 'rza# %nsă nici măcar acolo nu s a oprit din cititF dimpotrivă. 'gnon. Dic3ens. că.itea din Maupassant. a z$m&it !i a zis: 9-u m am g$ndit la asta:# +dată. de!i e adevărat 439 . ca !i cum ar "i petrecut în "iecare noapte# . c$nd aveam !apte sau opt ani. în drum spre clinică sau spre magazinul de încălţăminte. arăta o&osită !i palidă. Hermann Hesse.'mos +z recomandat două săptăm$ni de odi*nă adevărată la un *otel "amilial din ?a"ed sau la sanatoriul 8ondului ?ănătăţii din 'rza# Prin urmare. . în vreme ce ceilalţi internaţi dansau. >alzac.$nd s a întors acasă. Moravia. a citit aproape zi !i noapte# De dimineaţa p$nă seara stătea pe un !ezlong în păduricea de pini de pe coasta dealului !i citea. ca să nu o deran(eze pe "emeia cu care împărţea camera# . (ucau cărţi sau participau la alte activităţi# Iar noaptea co&ora în micul salon de l$ngă &iroul recepţiei !i î!i petrecea cea mai mare parte a nopţii citind.*amisso. Dnut Hamsun. mama mi a spus. ?te"an EOeig !i 'ndrB Maurois rar !i a ridicat oc*ii din carte pe toată perioada acelei pauze# . cu um&re negre su& oc*i. la Ierusalim. tata a împrumutat c$teva lire de la părinţii săi !i s a o"erit să ai&ă gri(ă de copil !i de casă.$nd tata !i cu mine am între&at o cum s a &ucurat de vacanţă. precum !i din ?omerset Maug*am. iar seara citea pe veranda luminată. Turg*eniev. 8lau&ert. . Tolstoi. pe c$nd !edeam pe penultimele locuri din auto&uz.

tata mi a citit în pat cartea at$t de des. în vreme ce oamenii întotdeauna te lasă &altă c$nd vine vremea să nu mai poată o&ţine de la tin e nici un avanta(. va co&orî din ra"t !i îţi va ţine tovără!ie la nevoie# -u va încerca să !i ia revan!a sau să se scuze sau să se între&e dacă merită să o "acă. poate ani în !ir sau c*iar pe vecie# Dar ele. înc$t tre&uie să "i a(uns să o învăţ pe de rost. cuv$nt cu cuv$nt. de îndată ce i o ceri# + carte nu te va dezamăgi niciodată# . nu ţi vor întoarce nicic$nd spatele: te vor a!tepta tăcute !i modeste pe ra"tul lor# Te vor a!tepta zece ani# -u se vor pl$nge# P$nă într o noapte în care ai &rusc nevoie de o carteF c*iar !i la trei dimineaţa. di"erenţa este că. dacă tu o meriţi sau dacă vă mai potriviţi. c*iar dacă le ai trădat. o carte nu te părăse!te niciodată# 8ire!te. uneori tu le la!i &altă. De "apt. va veni pe loc. "ăc$ndu mă că sunt tata. nu te va dezamăgi niciodată.are a "ost numele primei pove!ti pe care am citit o singur. iar odată. de la început p$nă la s"$r!it. "ăc$ndu mă că citesc. c$nd tata n a putut să mi o citească. interes sau cel puţin o senzaţie plăcută. întorc$nd "oaia eCact la acea pauză dintre două cuvinte la care tata o&i!nuia să o întoarcă în "iecare seară# ' doua zi i am cerut tatei să urmărească 440 . plăcere. c*iar dacă e o carte pe care ai părăsit o !i ai !ters o din inimă de ani !i ani. am luat cartea cu mine în pat !i am recitat o toată pentru mine.Poveste despre dragoste si întuneric că !i cărţile se pot sc*im&a cu trecerea anilor la "el de mult ca oamenii.

tr.'mos +z r$ndurile cu degetul c$nd cite!te !i i am urmărit degetul. ameţiţi de m$ndrie. dog (N. tr. degetul meu arăta pe r$nd "iecare cuv$nt. că 9c$ine:H< arată ca o "aţă rotundă. convin!i am$ndoi că acest copil neo&i!nuit a învăţat singur să citească# Dar p$nă la urmă c*iar am învăţat singur# 'm descoperit că "iecare cuv$nt are "orma lui specială# '!a cum se poate spune. tr. e1e (N. !i "ără să zic nimic am desc*is cartea pe masă. 15 Idem. de eCemplu. iar eu rosteam cu voce tare cuv$ntul în vreme ce degetul meu îl atingea# Părinţii mei. cu pro"ilul unui nas desenat într o parte !i o perec*e de oc*elari în cealaltă parteF iar 9oc*i:H= arată într adevăr ca o perec*e de oc*i cu puntea unui nas între ei# 'st"el am reu!it să citesc r$nduri !i c*iar pagini întregi# După ce au mai trecut vreo două săptăm$ni am început să mă împrietenesc cu literele însele# 8 ul din 9"lamură: arată ca o "lamură "lutur$nd la începutul "lamurii# 2 ul din 9!arpe: arată c*iar ca un !arpe# Tăticul !i mămicaHP sunt la "el la s"$r!it.) 38 Idem. între ei.). iar c$nd a "ăcut asta a cincea sau a !asea oară puteam identi"ica "iecare cuv$nt după "ormă !i după locul lui pe r$nd# 'poi a venit momentul să i surprind pe am$ndoi# Intr o s$m&ătă dimineaţă am apărut în &ucătărie.) 441 . incapa&ili să !i înc*ipuie enormitatea în!elăciunii. au căzut în capcană. însă restul e "oarte di"erit: tăticul are la mi(loc o 13 5ste vor&a despre cuv$ntul din lim&a engleză. DaddG !i MummG (N. încă în pi(ama.

sănătos !i voios !i nu mai era lene!. pentru că a "ost a!a de lacom a "ost pedepsit cu o durere de dinţi !i era o imagine cu el cu "aţa um"lată !i cu o c$rpă al&ă legată în (urul capului. !i era c*iar !i o clauză în el care îi 442 . drept între urec*i# Iar morala era scrisă cu litere mari !i ro!ii: -) 5 >I-5 ?Ă MĂ-_-. de parcă asta n ar "i "ost destul.I P75' M)LTĂ MI5754 In lumea tatălui meu nu eCista su"erinţă care să nu ducă la m$ntuire# ?u"ereau evreii în diaspora. ai cărui oc*i erau at$t de (alnici că mi se umpleau mie oc*ii de lacrimi c$nd mă uitam la el. 5i &ine. un urs lene! !i somnoros care semăna un pic cu domnul '&rams3i al nostru. pentru că învăţase lecţia: a înc*eiat un tratat de pace cu al&inele. în cur$nd o să se creeze ?tatul Israel !i atunci totul o să "ie mai &ine# ? a pierdut ascuţitoarea. în "olosul am&elor părţi. iată l pe pagina de alături.artea avea un s"$r!it ne"ericit urmat de un s"$r!it !i mai ne"ericit !i doar după aceea venea s"$r!itul "ericit# )rsul cel lene! a "ost înţepat crunt de un roi de al&ine !i. cu o "undă mare în cre!tet. 5i &ine. se îndopa cu ea# . m$ine o să cumpărăm una nouă. mai &ună# 'zi ne doare un pic &urtica. în vreme ce mămica are un !ir de dinţi care arată ca !i cum ar z$m&i# Prima carte pe care mi o amintesc era o carte cu poze despre un urs mare !i gras care era "oarte m$ndru de el. Iţi trece p$nă te însori# 2i sărmanul urs înţepat.Poveste despre dragoste si întuneric perec*e de g*ete din care ies picioarele. !i ursului îi plăcea să lingă miere c*iar !i c$nd n ar "i tre&uit# -u doar lingea miere. 5i &ine.

mai mult sau mai puţin. ci literă cu literă. o cantitate rezona&ilă. de dimineaţa p$nă seara !i c*iar mai t$rziu# 5i erau cei care mă împinseseră să citesc !i acum erau ca ucenicul vră(itor: eu eram apa care nu mai putea "i oprită# Hai numai să vezi.'mos +z asigura o livrare regulată de miere. într un singur r$nd de pe ultima pagină. "iul tău !ade pe (umătate dez&răcat pe podea. ce e drept.D5 >). cu carte cu tot. moderată. sau să mi zică înălţimea 1oastră Preacinstită /9doar în glumă4:0# Toate astea. erau scrise acolo.opilul se ascunde su& masă. în mi(locul coridorului. nu ţi "ie cu supărare. citind# .5 T'75 857I. "oamea mea avea să devină "renezie a *rănirii# Părinţii nu mă mai puteau despărţi de cărţi. citind# .opilul ăla aiurit iar s a încuiat în &aie !i !ade pe closet citind.5 PLI. !i s a înecat# . de n o "i căzut înăuntru. !i de acum "iecare literă avea să "ie nu un desen.IT4 M+2 M'7TI. !i acesta s ar putea să "ie cu adevărat primul r$nd din viaţa mea pe care l am citit nu după "ormele cuvintelor.)7I54 -umai că. 443 . pe ultima pagină ursul arăta vesel !i z$m&itor !i î!i construia o casă. ci un sunet di"erit: M+2 M'7TI. într o săptăm$nă sau două. ca !i cum după toate aventurile captivante *otăr$se să intre în r$ndurile clasei de mi(loc# 'ducea un pic cu tatăl meu c$nd era &inedispus: arăta ca !i cum era pe cale să "acă o poezie sau un (oc de cuvinte. a!a cum se cuvine.opilul doar s a pre"ăcut că adoarme. însă pe vecie# 2i a!a.

lădirea din (osul străzii Eec*arias avea patru apartamente# 'partamentul "amiliei -a*lieli era la primul eta(. povestiri de 's*er >aras* sau ?*o""mann. destul de îngri(orător# . în spatele clădirii# 8erestrele dădeau spre curtea din spate. pam"lete despre coloniile agricole.onsiliului Districtului >eit Ha3erem. de "apt. copilul zice acum că a!teaptă să termin o parte din ziar# De acum încolo mai avem în casă un dependent de ziare# .artea tradiţiilor evreie!ti.*iar vrei să !tii ce "ace. unul dintre romanele c*ineze!ti ale lui Pearl >uc3.ălătoriile lui Marco Polo. ca tu !i cu mine să nu putem intra.opilul poate citi "luent "ără vocale# . apoi a aprins lumina. ?"aturi pentru persoanele în v$rstă în caz de gripă. . "ără să i se dea voie. 7egii Israelului !i Iuda.Poveste despre dragoste si întuneric de "apt a!tepta să plec. dacă o ţine tot a!a în cur$nd o să măn$nce coperte !i o să &ea cerneală de tipar# Tre&uie să punem piciorul în prag !i să "acem ceva# Tre&uie să punem capăt situaţiei: începe de(a să "ie ciudat !i. !i acum se pare că !ade cu spatele proptit în u!ă. !i după ce am ie!it din odaie a mai stat un pic. 5venimente importante din HI2I. în parte pavată !i în parte acoperită de &uruieni iarna !i de ciulini 444 .opilul ăla nu s a mi!cat din pat tot Oee3endul. !i g*ici ce "ace# . Păi. 'venturile lui Magellan !i 1asco da 6ama.ite!te toată ziulica. >uletinul . . numere vec*i din ?ăptăm$nalul 8emeilor Muncitoare. doar c$t să meargă la closet# 2i c*iar !i acolo !i a luat cartea cu el# . de a valma. părăginită.

opiilor:# La 9Tăr$mul . între opt dimineaţa !i pr$nz casa lor devenea 2coala 5lementară Particulară 9Tăr$mul . o ladă de am&ala( vec*e. pe care încăpeau c$te doi copii# 'st"el. cu trei sau patru &ănci. casierul. casieră.urtea mai adăpostea s$rme de ru"e. !i avea deasupra &uzei de sus o aluniţă păroasă. învăţătoare la clasa înt$i. de vreo patruzeci de ani. care arăta ca o li&arcă rătăcită pe acolo# 5ra irasci&ilă.opiilor: erau două clase !i două învăţătoare !i asta era tot ce putea cuprinde micul apartament. lăzi de gunoi.'mos +z vara# . urmele unui "oc de ta&ără. organizatoare a programului de cursuri. 445 . !i răspundea de toate activităţile practice# Ii spuneam întotdeauna doamna învăţătoare Isa&ella# 5ra o "emeie gălăgioasă. !i puneau în "iecare cameră trei sau patru pupitre. iar noaptea dormeau. magazineră. "oloseau prima încăpere drept salon. mai micuţă# ?e trezeau devreme în "iecare dimineaţă !i împingeau toată mo&ila a"ară. voioasă. cu opt elevi în clasa înt$i !i alţi !ase în clasa a doua# Isa&ella -a*lieli era proprietăreasa !colii !i avea rolul de directoare. zdravănă. imprevizi&ilă. un *ol la intrare. împreună cu o!tirea lor de pisici. o sală de &aie. "emeie de serviciu. un !opron din ta&lă ruginită !i rămă!iţele din lemn ale unei su33a*# Pasi"lore azurii în"loreau pe zid# 'partamentul avea o &ucătărie. două încăperi !i opt sau nouă pisici# După pr$nz doamna învăţătoare Isa&ella !i soţul ei -a*lieli. în *ol. în cea de a doua încăpere.

ca să nu deran(eze oraF dresate ca ni!te c$ini. pe genunc*i i no!tri mici. i se agăţau de tivul roc*iei. at$t îi erau de devotate# 5rau de toate culorile posi&ile. o împiedicau să înainteze !i aproape că o "ăceau să se poticnească. se căţărau cu g*earele pe roc*ia ei !i i se a!ezau pe umerii laţi. arăta ca o peţitoare îndesată. cu multele lor &uzunare.Poveste despre dragoste si întuneric severă !i totu!i &ună ca p$inea caldă# In roc*iile ei simple !i largi din &um&ac imprimat. ca !i cum ar "i "ost gata să scoată soţia per"ectă pentru tine. ni!te picături de nas sau cel puţin o &atistă curată ca să !teargă mucul acela verde. care stăteau "oarte lini!tite. &ine crescute ca ni!te domni!oare de "amilie &ună. cu vaiere disperate. m$inile ei aspre !i ro!ii î!i "ăceau neîncetat de lucru prin nenumăratele ei &uzunare. se încovrigau în co!ul cu cărţi. pe g*iozdanele noastre. care te putea preţălui pe dinăuntru !i pe dina"ară cu o singură privire a oc*iului ei eCperimentat !i cu vreo două între&ări &ine ţintite# Intr o clipă a"la eCact cine e!ti. (enant. se instalau ca ni!te clo!ti pe panto"ii ei !i se încăierau între ele. în poala ei. cu oc*i vulture!ti din !tetl. de la v$r"ul nasului tău# Doamna învăţătoare Isa&ella era !i o păstoriţă de pisici# +riunde mergea era încon(urată de o turmă de pisici topite de admiraţie care îi nimereau în picioare. cu toate secretele tale# In vreme ce te interoga. stăteau pe pupitrul ei. pe pervaz !i pe cutia cu ec*ipamentul pentru educaţie "izică 446 . pentru privilegiul de a i se cui&ări la piept# La lecţiile ei erau mai multe pisici dec$t elevi. o perie de păr.

'mos +z !i lucru manual# )neori doamna învăţătoare Isa&ella le certa sau le dădea porunci# . cu coada &ăţ. pisicile i se supuneau întotdeauna pe loc. dacă te mai prind o dată### -u era nevoie să !i s"$r!ească vor&a. căindu se pentru păcatele săv$r!ite. plină de vinovăţie !i de implorare# J +draslă a gunoaielor ce e!ti4 se strop!ea la el doamna învăţătoare Isa&ella. pentru că delincventul iertat dansa de(a către ea. cu arcuri în perniţele la&elor delicate. către colţul încăperii# Toţi oc*ii ai copiilor !i ai pisicilor deopotrivă erau aţintiţi asupra lui. să ţi "ie ru!ine4: striga ea &rusc# Imediat un &iet păcătos se desprindea din g*emul de pe pre!ul din "aţa pupitrului ei !i se "uri!a plin de ru!ine. !i poate că sper$nd umil p$nă în ultima clipă la vreo graţiere miraculoasă# Din colţ. *otăr$t să i sucească minţile cu "armecele sale. de a&ia stăp$nindu !i &ucuria. umilit. necondiţionat !i "ără să cr$cnească# 9Eeru&&a&el. cu o "luturare a m$inii# J >ine# '(unge# 'cum poţi veni înapoi# Dar nu uita că. cu coada între picioare !i urec*ile lăsate pe spate. ca un adorator. ne"ericitul ne arunca o privire s"$!ietoare. ru!inat. cu &urta aproape t$r$ndu se pe podea.lătina mustrător degetul către una sau alta dintre ele !i o ameninţa că o trage de urec*i sau îi smulge coada dacă nu î!i îm&unătăţe!te pe loc purtarea# %n ce le prive!te. 447 . cu urec*ile ridicate !i îndreptate în "aţă. martori ai dizgraţiei# '!a că acuzatul se t$ra în colţ. (alnic. dar apoi îl ierta.

în vreme ce (ura că de acum încolo nu va "i pe lume pisică mai evlavioasă sau mai cinstită ca el# Pisicile doamnei învăţătoare Isa&ella erau deprinse să ducă o viaţă productivă !i erau pisici cu adevărat "olositoare# 5a le învăţase să i aducă un creion.$t despre domnul -a*lieli. dar o credeam# 'm "i crezut o !i dacă ne ar "i spus că pisicile ei pot dezlega careuri de cuvinte încruci!ate#0 . pe el nu l vedeam aproape deloc# De o&icei pleca la muncă înainte de venirea noastră !i. &ăiatul cel palid care încasa &anii la prăvălia cooperativei# 5ra cu aproape douăzeci de ani mai t$năr ca soţia lui !i. dacă din cine !tie ce motiv era acasă. ca !i cum ne ar "i "ăcut cu oc*iul. dar să scoată un miorlăit de alarmă dacă se apropia un străin# /. !i noi să mergem la closet. cu mustăţile sc$nteind. o &ucată de cretă sau o perec*e de !osete din !i"onier sau să recupereze o linguriţă rătăcită pe su& vreo mo&ilăF să stea la "ereastră !i să miaune a recunoa!tere dacă se apropia o cuno!tinţă. n am "i descoperit niciodată că de "apt domnul -a*lieli nu era altul dec$t 6etzel. puteau trece drept mamă !i "iu# 448 .ele mai multe dintre aceste minuni nu le am văzut cu oc*ii no!tri.Poveste despre dragoste si întuneric con!tient de puterea tainică a "armecului său !i "olosind o pentru a zdro&i inimile. dacă ar "i vrut. cu &lana lucioasă !i un pic în"oiată !i cu un licăr de viclenie "elină "ăţarnică în oc*ii strălucitori. micul soţ al doamnei învăţătoare Isa&ella. tre&uia să stea la &ucătărie !i să !i îndeplinească îndatoririle acolo în lini!te în timpul lecţiilor# Dacă nu am "i avut voie din c$nd în c$nd !i el.

!i pro&a&il că a!a îi zicea !i turma ei de pisici# In ce o prive!te. dar "ascinant. în vreme ce 449 . î!i striga soţul cel tinerel cu un nume luat din lumea păsărilor: 1ra&ie. ar&ora pe acoperi! steagul ro!u al clasei muncitoare. nu o striga Isa&ella.intezoi. alături de drapelul naţional# 'colo se săr&ătorea cu procesiuni !i ceremonii ziua de H Mai# Directorului îi spuneau 9tovară!e: at$t pro"esorii. construcţiile. metalurgia. iar cealaltă prea religioasă# . pentru că arsese pateurile cu carne de vită sau se opărise. la o distanţă de casa noastră pe care un copil o putea parcurge pe (os într o (umătate de oră# )na era prea socialistă.'mos +z )neori. c$nd tre&uia /sau îndrăznea0 să o strige în timpul unei lecţii. la capătul nordic al străzii Haturim. repararea de motoare !i de încuietori !i ceva vag.ei mai mulţi dintre ei purtau cămă!i al&astre înc*eiate la piept cu !nururile al&e sau ro!ii ale celor două mi!cări de tineret# >ăieţii purtau pantaloni scurţi cu crăcii su"lecaţi p$nă la pro*a&. ci Mami. ?turz sau Pitulice# +rice în a"ară de . numit mecanică "ină# %n clasă copiii !edeau unde voiauF &ăieţii !i "etele puteau c*iar să !adă împreună# . c$t !i elevii# 1ara pro"esorii purtau pantaloni scurţi 3a3i !i sandale &i&lice# %n grădina de legume din curte elevii erau pregătiţi pentru viaţa de "ermier !i pionieratul personal în noile sate# %n ateliere învăţau te*nici de producţie cum ar "i t$mplăria. .asa de 5ducaţie pentru . care e sensul literal al numelui -a*lieli# 5Cistau două !coli primare.oţo"ană.opiii Muncitorilor 9>eri Datznelson:.

era !coala naţional tradiţională Tac*3emoni.ei mai mulţi dintre elevi proveneau din "amilii sărace. "ondată de mi!carea sionistă religioasă Mizra*i. dreptate socială !i &unăstarea sărăcimii.Poveste despre dragoste si întuneric pantalonii scurţi ai "etelor erau prin!i pe coapse cu elastic# 5levii li se adresau întotdeauna pro"esorilor doar pe numele de &otez# Li se predau aritmetica. era un îndrăzneţ luptător de g*erilă din r$ndurile unei mi!cări naţionale de eli&erare a israeliţilor de su& (ugul "ilistin.ăma!a al&astră e cea mai de preţ nestemată:# >i&lia era predată la . în vreme ce regii !i preoţimea reprezentau toate nedreptăţile ordinii sociale din acea vreme# T$nărul David. unde elevii erau cu toţii &ăieţi care stăteau cu capetele acoperite în timpul lecţiilor# . a supus popoare. încep$nd cu 9Internaţionala: !i s"$r!ind cu 9?untem cu toţii pionieri: !i 9. păstorul.asă de 5ducaţie ro!ie. lim&a e&raică !i istorie. studii despre patrie. i a "urat săracului mielu!eaua !i a eCploatat cr$ncen sudoarea poporului muncitor# La vreo patru sute de metri de această . dar !i su&iecte ca istoria a!ezării evreilor în Ţară. istoria mi!cării muncitore!ti.opiii Muncitorilor ca o culegere de pam"lete despre pro&lemele curente# Pro"eţii au luptat pentru progres. în 450 . principiile satelor colective sau "azele c*eie din evoluţia luptei de clasă# 2i c$ntau tot "elul de imnuri ale clasei muncitoare.asa de 5ducaţie pentru . dar la &ătr$neţe a devenit un rege colonialist imperialist care a cucerit alte ţări. c*iar pe strada paralelă.

c$teva aspecte (uridice. părea demodată !i posomor$tă în comparaţie cu . !i printre toate astea se predau !i ceva gramatică e&raică.'mos +z a"ara c$torva care proveneau din vec*ea aristocraţie se"ardă ce "usese dată deoparte de nou veniţii as3enazi. iar directorul. c$teva legende !i noţiuni de etică. ciclul zilelor însemnate !i săr&ătorilor evreie!ti. domnul Han.asa de 5ducaţie pentru . mai siguri pe ei# 5levii de aici erau strigaţi doar pe numele de lamilie. care avea 451 . "ie din cauză că !coala Tac*3emoni. se îm&răca întotdeauna în costum cu vestă# Mama voia să merg din clasa înt$i la . eCtrase din codul de legi evreiesc. istoria comunităţilor evreie!ti din lume.opiii Muncitorilor.opiii Muncitorilor. lim&a engleză. istoria rugăciunilor !i imnurilor. matematică. un pic de poezie de Auda* Hallevi !i >iali3. Talmudul. "ie pentru că nu era de acord cu riguroasa separare religioasă a "etelor de &ăieţi. tot "elul de comandamente !i "apte &une.asa de 5ducaţie pentru . domnul 'l3alai etc# Directorului i se spunea 9Domnul Director:# In "iecare zi prima lecţie începea cu rugăciunile de dimineaţă. urmate de studierea Torei cu comentariile lui 7as*i !i ore în care elevii cu calote citeau 5tica Părinţilor !i alte lucrări ale înţelepciunii ra&inice. cu clădirile ei vec*i din piatră construite su& domnia turcească. muzică. vieţile marilor învăţători evrei de a lungul veacurilor. în vreme ce pro"esorilor li se spunea domnul -eimann. ?*ul*an 'ru3*. istorie !i geogra"ie elementară# Pro"esorii purtau *aină c*iar !i vara.

pro"esorilor !i "uncţionarilor civili care locuiau în >eit Ha3erem. !i. tata a *otăr$t. să mă trimită la Tac*3emoni# 5l credea că nu tre&uie să ne temem că mă vor trans"orma într un copil evlavios. tre&uia să c$ntărească prime(dia neagră !i pe cea ro!ie !i să aleagă răul cel mai mic# După o perioadă grea în care a tot cumpănit lucrurile.$t despre tata. pentru că în orice caz s"$r!itul religiei era apropiat. iar 7e*avia !i >eit Ha3erem erau la distanţă de două staţii de auto&uz de casa noastră din Derem 'vra*am# 2coala Tac*3emoni era străină viziunii laice a tatălui meu !i minţii lui sceptice. progresul o înlătura cu iuţeală.asa de 5ducaţie un izvor tul&ure de îndoctrinare st$ngistă !i spălare a creierului proletară# . cur$nd aveam să ies în lumea cea largă !i să mă scutur de acel col& ar*aic. dar trăiam vremuri cu răzmeriţe !i împu!cături. clase aerisite. lumină. straturi "rumoase de legume !i un soi de veselie tinerească molipsitoare# Poate că îi amintea într un "el de Tar&ut* 6Gmnasium din 7ovno# . împotriva opţiunii mamei. aveam să renunţ la ţinerea riturilor.avea de ales.Poveste despre dragoste si întuneric "erestre mari. luminate# Pe de altă parte. a!a cum evreii evlavio!i în!i!i or să piară de pe "aţa păm$ntului în c$ţiva ani. "ără să lase în urmă nimic altceva dec$t o vagă amintire# 452 . îi era greu să se *otărască# 'r "i pre"erat să merg la !coală cu copiii de pro"esori din 7e*avia sau măcar cu copiii medicilor. c*iar dacă ar "i iz&utit cei de acolo să mă trans"orme într un mic cleric. considera .

pentru că se temeau că &idoanele de lapte erau pline de eCplozi&il. vremurile cu ilegali!ti !i terorism. a!a cum se înt$mplase c$nd au "ost puse &om&e la *otelul 7egele David# + dată sau de două ori !o"eri englezi au trecut cu (eepurile lor peste pietoni. apărate de saci de nisip. care îi urau pe evrei sau erau pur !i simplu &eţi. cu aruncarea în aer a cartierelor generale &ritanice. care era !i drumul către . !i îndoctrinarea socialistă era un drum "ără întoarcere către dezastru# Dacă trimitem copilul acolo o să i spele pe dată creierul. de unde n o să se mai întoarcă niciodată# /9-imeni care merge acolo nu se întoarce iar:.asa de 5ducaţie reprezenta în viziunea tatei un pericol serios# 1alul ro!u era în cre!tere în ţara noastră. soldaţi englezi iritaţi. trecea pe l$ngă .azarma ?c*neller# De pe poziţiile lor din v$r"ul zidurilor.ID din 453 . o să i umple capul cu tot soiul de paie marCiste !i o să l trans"orme într un &ol!evic. o să l eCpedieze la unul dintre 3i&&utzurile lor.asa de 5ducaţie pentru . cu ma!ini in"ernale plasate de Irgun în su&solul *otelului 7egele David !i cu atacuri asupra cartierului general al . pentru că nu s au "erit din cale destul de repede# 'cestea erau vremurile de după cel de al Doilea 7ăz&oi Mondial.opiii Muncitorilor. . mătura întreaga lume. cum zicea tata#0 't$ta doar că drumul către Tac*3emoni.'mos +z %n sc*im&. unul dintre soldăţeii lui ?talin. trăgeau uneori în cei ce treceau pe strada de dedesu&t# +dată au desc*is "ocul cu o mitralieră !i au ucis măgarul lăptarului.

Poveste despre dragoste si întuneric strada Mamilla !i asupra instalaţiilor armatei !i poliţiei# Prin urmare. anunţ$ndu ţi de la "ereastră sosirea. pisica de serviciu. înc$t dacă voiam să auzim ce zice nu numai că tre&uia să nu mai vor&im. însă o încon(ura un "el de nim& cenu!iu al&ăstrui care pe dată m a ademenit !i m a "ascinat# Domni!oara învăţătoare Eelda vor&ea at$t de încet. mergi în (os pe strada Eec*aria* vreo treizeci de metri. traversezi cu &ăgare de seamă strada 'mos în "aţa &alconului Ea*avilor. două învăţătoare. în m$inile lini!tite ale domni!oarei învăţătoare Eelda de la clasa a doua# 5a nu avea pisici. treci de intrarea Lem&ergilor !i de &ăcănia domnului 'uster. o duzină de elevi !i nouă pisici# . păstoriţa de pisici. dar mai tre&uia !i să ne aplecăm în "aţă peste pupitre# 454 . părinţii mei au *otăr$t să am$ne încă doi ani alegerea "rustrantă între întunericul 5vului Mediu !i capcana stalinistă !i să mă trimită deocamdată la 9Tăr$mul .opiilor: al doamnei Isa&ella -a*lieli# Marele avanta( al !colii ei &$ntuite de pisici era că se a"la literalmente la o aruncătură de &ăţ de casa noastră# Ie!i din curte !i o iei la st$nga. în sus pe douăzeci !i două de trepte !i îţi at$rni sticla cu apă de c$rligul de la intrarea în cea mai mică !coală din Ierusalim: două clase.$nd am terminat clasa înt$i am trecut de pe tăr$mul vulcanic al doamnei învăţătoare Isa&ella. o traversezi atent !i ai a(uns: un perete acoperit de pasi"lore !i o pisică al& cu gri.

domni!oara învăţătoare Eelda arăta spre tine !i zicea încet: 9Priviţi cu toţii. c*iar !i la lucrurile mici. domni!oara învăţătoare Eelda ne spunea că a!a cum nimeni nu poate "i învinovăţit dacă nu poate dormi. cum ar "i o gumă sau r$ndul tău la distri&uirea *$rtiei de desen. pentru că nu voiam să pierdem nici un cuv$nt# Tot ce spunea domni!oara învăţătoare Eelda era înc$ntător !i nea!teptat# 5ra ca !i cum am "i învăţat de la ea altă lim&ă. acesta este un copil inundat de lumină#: Dacă una dintre "ete visa cu oc*ii desc*i!i. iar &$r"a. ne petreceam toată dimineaţa aplecaţi în "aţă. ci 455 . a&isul era 9puternicul a&is: !i vor&ea despre 9r$uri tul&uri: !i 9deserturi nocturne:# Dacă spuneai la oră ceva ce îi plăcea. + săr&ătoare. nu "oarte di"erită de e&raică !i totu!i distinctă !i înduio!ătoare# 5a numea stelele 9stelele cerului:. îi zicea 9a "ace sc$ntei:# .'mos +z Prin urmare. tot a!a nu o poţi considera pe -ora răspunzătoare pentru că uneori nu e în stare să răm$nă trează# Domni!oara învăţătoare Eelda numea orice "el de &at(ocură 9otravă:# Minciunii îi zicea 9o cădere:# Lenevia era 9plum&urie:. iar renunţării la ceva. -e am speriat cu toţii: nu ne temeam doar că o să pierdem Purimul. care era pre"erata noastră din tot anul. a anunţat dintr odată: Poate că anul acesta n o să "ie Purim# Poate că o să "ie stins înainte să a(ungă aici# ?tinsă.u vreo două săptăm$ni înainte de săr&ătoarea Purim. 9oc*ii cărnii:# -umea îng$m"area 9p$r(olirea aripilor:.

dacă vrem ca săr&ătoarea să nu "ie stinsă. să aprindă sau să stingă săr&ătorile ca !i cum ar "i "ost &eţe de c*i&rit# Domni!oara învăţătoare Eelda nu s a ostenit să ne dea amănunte. care considera că merităm să continuăm# 5Cilaţii din curte erau mai puţin &ucuro!i de timpul li&er !i mai mult invidio!i pe cei ale!i# 2i uneori. c$nd se terminau lecţiile. dar nu "ericiţi# +c*i evreie!ti care aveau în ei ceva tătăresc# )neori înc*eia rapid lecţia !i ne trimitea în curte la (oacă. pentru cel care nu are nimic# %mi amintesc oc*ii ei: vioi !i căprui. c$nd elevii doamnei învăţătoare Isa&ella "useseră trimi!i de mult pe la casele lor. pe scări !i prin curte. cel mai &ine ar "i să ne străduim anume ca să "acem măcar puţinul ce ne stă în puteri pentru a ne asigura că îi intrăm în graţii domni!oarei învăţătoare Eelda# Puţinul nu e puţin. dar ne reţinea pe vreo doi dintre noi. pisicile.Poveste despre dragoste si întuneric simţeam o groază întunecată "aţă de aceste "orţe puternice !i ascunse despre a căror eCistenţă nu ni se mai pomenise p$nă atunci. !i numai noi păream uitaţi su& aripile 456 . doar ne a sugerat că *otăr$rea de a stinge sau nu săr&ătoarea depindea în primul r$nd de ea: ea însă!i era legată cumva de "orţele invizi&ile care "ăceau di"erenţa între săr&ătoare !i ne săr&ătoare. se răsp$ndeau prin tot apartamentul. dacă a!a voiau. eli&erate. între sacru !i pro"an# '!a că. ne spuneam unul altuia. tainici. care erau în stare. spunea domni!oara învăţătoare Eelda.

o voce care nu îngăduia neseriozitatea: J Dar asta e o mare prostie# ?au: J -u te mai prosti# ?au c*iar: J Isprăve!te: nu "aci dec$t să te co&ori singur în oc*ii no!tri# '!a că te întorceai la locul tău cople!it de 457 . dacă spuneai o prostie sau încercai doar să atragi atenţia. c*iar dacă era în mi(locul lecţiei. iar ea !edea pe &ăncuţa ta# 'st"el te promova printr un simplu salt minunat în rolul de învăţător.$tă vreme reu!eai să reţii interesul ei sau pe cel al clasei. aplecaţi în "aţă pe pupitrele noastre ca să nu scăpăm un cuvinţel. ca să audă !i să nu scape ceea ce avea să se înt$mple la s"$r!itu l pove!tii cu norul rătăcit. dacă nu aveai cu adevărat ceva de spus.'mos +z pove!tilor domni!oarei învăţătoare Eelda. norul pe care nu l iu&ea nimeni. p$nă ce o mamă nelini!tită. apoi cu surprindere care se pre"ăcea în curiozitate. a cărui mantie se agăţase de razele stelei aurii# Dacă ziceai că ai ceva de spus tuturor. întinz$ndu se în "aţă. ca !i cum !i ea ar "i devenit o "etiţă plină de uimire. venea !i stătea în u!ă. purt$nd încă !orţul de &ucătărie. puteai continua să ţii "r$iele# In sc*im&. ca noi. la început neră&dătoare. cu condiţia ca povestea ta să ai&ă sens sau să prezinţi o idee interesantă# . domni!oara învăţătoare Eelda te a!eza pe dată la pupitrul ei. domni!oara învăţătoare Eelda te întrerupea cu cea mai rece !i mai calmă voce a ei. cu m$inile în !olduri. !i a!tepta. ceilalţi.

să iau. a!a înc$t să primesc lumina privirii ei !i să arate spre mine zic$nd: 9Priviţi. în această dimineaţă e printre noi un &ăiat inundat de lumină:# In "iecare dimineaţă !edeam la orele ei ameţit de iu&ire# ?au plin de "uninginea geloziei# %ncercam tot timpul să descopăr care dintre 458 . să trag "ermoarul. mi a pus în mi!care un "el de metronom interior care nu &ătuse înainte !i care nu s a mai oprit de atunci# Dimineaţa. să înc*id. de vreo treizeci de ani. putea c*iar să ţi se urce la cap. c$nd mă trezeam. însă căderea putea "i rapidă !i dureroasă# Prostul gust sau încercarea de a "ace pe de!teptul te puteau duce la umilire# 5ra important să te pregăte!ti înainte de orice cuv$ntare în "aţa pu&licului# Tre&uia întotdeauna să c*i&zuie!ti !i să te între&i dacă nu ar "i mai &ine să ţi ţii gura# 5a a "ost prima mea iu&ire# + "emeie necăsătorită. domni!oara învăţătoare EeldaF domni!oara ?c*neerso*n# -u împlinisem încă opt ani !i m a prins într un v$rte(.el mai &ine e să nu "aci pe vedeta dacă nu ai ceva rezona&il de spus# -u i vor&ă. să alerg direct la ea# . îi invocam imaginea încă dinainte de a desc*ide oc*ii# Mă îm&răcam !i îng*iţeam micul de(un dintr o su"lare. era plăcut să "ii ridicat deasupra celorlalţi !i să !ezi la pupitrul învăţătoarei. neră&dător să termin.Poveste despre dragoste si întuneric ru!ine !i tul&urare# 'm învăţat iute să "im cu &ăgare de seamă# Tăcerea e de aur# .reierul îmi "ier&ea de strădania de a pregăti în "iecare zi ceva nou !i interesant pentru ea.

cu un simplu !irag de mărgele de culoarea "ilde!ului sau c$teodată o e!ar"ă de mătase în culori delicate0# La s"$r!itul zilei înc*ideam oc*ii. !tiam de(a ce e iu&irea# Devorasem at$tea cărţi. ca !i atunci c$nd e!ti &olnav. de cineva din a"ara "amiliei# . c$nd cre!te un pic. într adevăr. ca !i cum ai găsi o comoară într o pe!teră din pădurile de la Tel 'rza. &leumarin sau cenu!ii. nu măn$nci !i nu dormi# 2i nu prea m$neam. tot a!a "iecare se îndrăgoste!te. ca să mă "acă un &ăiat inundat de lumină# 8ire!te.'mos +z "armecele mele i ar putea c$!tiga "avorurile# Plănuiam mereu cum să zădărnicesc "armecele celorlalţi !i să mă pun între ei !i ea# La pr$nz veneam acasă de la !coală. iar în timpul zilei a!teptam să se întunece ca să mă pot culca# ?omnul ăsta nu se potrivea cu simptomele iu&irii descrise în cărţi !i nu !tiam 459 . viaţa îndrăgostitului este alta# 2i !tiam din cărţi că atunci c$nd iu&e!ti. însă dormeam "oarte &ine noaptea. cărţi pentru adolescenţi !i c*iar cărţi care erau considerate nepotrivite pentru mine# '!a cum orice copil î!i iu&e!te mama !i tatăl. dar dintr odată. mă întindeam pe pat !i îmi înc*ipuiam cum ea !i cu mine### Iu&eam culoarea vocii ei. cărţi pentru copii. mirosul z$m&etului ei !i "o!netul roc*iilor ei /cu m$neci lungi !i de o&icei ca"enii.ineva care înainte era străin. îmi trăgeam pătura p$nă peste cap !i o lua m cu mine# %n vise o str$ngeam în &raţe !i ea aproape că mă săruta pe "runte# )n nim& de lumină o încon(ura !i mă învăluia !i pe mine.

nu doare !i nu e (enantă. &ăieţii. ca dincolo de Munţii Moa&ului. ru!inos. în care caz ar "i tre&uit să su"ăr de insomnie. care nu e vizi&il de aici !i pro&a&il că e "oarte &ine că nu se vede# 5 ceva ce stă la p$ndă acolo. că dincolo de îndrăgostire. ceva îm&lănit. pe care îi puteam vedea de pe Muntele ?copus. pe de o parte. pe de alta.eva ce ţine de acea poză pe care mă străduisem at$t de tare să o uit /!i totu!i. se a"lă alt peisa(. se agită. sau dacă iu&irea mea era încă una copilărească# 2i mai !tiam din cărţi !i din "ilmele pe care le văzusem la cinematogra"ul 5dison !i a!a. prin s$rma g*impată. să mi amintesc vreun detaliu al ei. ca @oavi cu -oa sau >en 'mmi cu -oa sau c*iar ca -oa cu "ratele lui 'vner# %nsă în cazul meu nu era o "ată din clasa mea sau cineva din vecinătate. o "ată de v$rsta mea sau un pic mai mare. e mult mai &ine pentru mine să nu !tiu nimic. la care nu reu!isem să mă uit &ine0. nu le avem !i încă nu le au nici "etele din clasa noastră# In întuneric e altceva care trăie!te !i se mi!că. un ceva despre care. "otogra"ia pe care mi a arătat o atunci prizonierul acela italian. ceva ce ţine de întuneric# . cam în"rico!ător.Poveste despre dragoste si întuneric prea &ine dacă sunt îndrăgostit în "elul adulţilor. !i c umed !i plin de păr. dacă nu !tiu nimic despre el. reiese că iu&irea mea nu e dec$t a unui copil# Iu&irea unui copil e ceva di"erit. pur !i simplu. !i eu am "ugit aproape înainte de a o vedea# 2i mai ţine de acele articole de îm&răcăminte ale "emeilor pe care noi. în acela!i timp. dar. ca sora mai mare a lui @oezer: mă îndrăgostisem de o "emeie# 2i era mult mai 460 .

cu săli de clasă. c*iar !i la closet. cu mi!uneala peste tot. a pisicilor care ţi se agăţau de trup prin *aine.opiilor:# 1oiam să merg la o !coală adevărată. "ără ve!nicul miros de pipi de pisică vec*i care s a uscat pe su& vreo mo&ilă# + !coală adevărată. c$nd termin cursurile la 9Tăr$mul . eram inundat de întuneric.asa de 5ducaţie 461 . din cauza ei. !i nu la . o ceartă de genul ti*tic*ciavoinii. către care arăta uneori. s a *otăr$t ca la s"$r!itul clasei a doua. nu în apartamentul "amiliei -a*lieli. o ceartă pe !optite în lim&a rusă. la lecţie. 2i dintr odată n am mai vrut să merg la !coala 9Tăr$mul .opiilor:. într adevăr. clopoţel !i teren de (oacă. în care directorul nu vine &rusc să ţi scoată un muc din nas !i nu e căsătorit cu un casier de la prăvălia cooperativei !i unde nu s ar spune despre mine că sunt inundat de lumină# + !coală "ără îndrăgostire !i c*estii de astea# 2i. să intru în clasa a treia la Tac*3emoni. după vacanţa de vară.'mos +z rău. !i mă numea un &ăiat inundat de lumină. după o ceartă între părinţii mei. din care se pare că a ie!it învingător tata. !i care acum. pentru că era învăţătoare# %nvăţătoarea mea# 2i nu era nimeni pe lume la care să mă duc !i să l între& despre asta "ără să !i &ată (oc de mine# 5a numea &at(ocura 9otravă:# Minciuna o considera 9cădere:# -umea dezamăgirea 9m$*nire: sau 9m$*nirea visătorului:# Iar în"umurarea era cu siguranţă 9p$r(olirea aripilor:# 2i în lim&a(ul ei 9a ţi "i ru!ine: era 9imaginea lui Dumnezeu:# 2i cum răm$nea cu mine.

cu &idoanele lui mari de lapte. 6$nde!te te la asta. J Dar ea m a invitat# ' zis că pot merge c$nd vreau# . rogu te. în ?*aron !i în 6alileea. purtat pe aripi de vultur către apartamentul ei de la parter. a "ostei lui învăţătoare. . tăr$mul acelor 462 . !i am rostit iute: 9>ine. în spatele lăptarului. nu ţi se pare că e un pic ne"iresc ca un copil de opt ani să se ţină de "usta învăţătoarei . In vacanţa de vară. te rog# In mod raţional4 Mă mutam de pe un picior pe celălalt.opiii Muncitorilor: din două rele.Poveste despre dragoste si întuneric pentru . în "aţa grădiniţei doamnei Hassia. cel ro!u era mai rău dec$t cel negru# Dar între mine !i Tac*3emoni se întindea încă o vară întreagă de iu&ire# J . La !apte dimineaţa.e cauţi iar acasă la domni!oara învăţătoare Eelda. pe strada Eep*ania*. peste drum de staţia auto&uzului <. neră&dător. &ine4 + să mă g$ndesc4 In mod raţional4: 8ugeam de(a în timp ce vor&eam. De "apt. In "iecare zi. -u crezi că sari un pic peste cal. a!tept$nd să se termine predica. La !apte !i (umătate dimineaţa. în 1ăi. cu roua su& noi !i luna deasupra:# Dar luna era aici: domni!oara învăţătoare Eelda era luna# 'colo sus.ai prieteni de v$rsta ta. domnul Langermann. care venea pe străduţele noastre mo*or$te direct din ţinutul muntos al 6alileei. -u e cam nepoliticos. se întindeau ţinuturile soarelui.*iar !i în "iecare dimineaţă# J 8oarte "rumos# Dar spune mi. 9din c$mpiile scăldate în soare.

Muntele Ta&or !i 6alileea# -u "usesem niciodată prin acele locuri: o dată sau de două ori pe an mergeam la Tel 'viv la c$te o săr&ătoareF de două ori am "ost la coli&a din carton gudronat a &unicii !i &unicului. ?amaria !i apoi Muntele 6il&oa !i după ele 1ăile. către 2coala de Poliţie !i satul ara& ?*ua"at# . cu "aţa spre nord. c*iar !i într o dimineaţă de vară era încă um&ra unei nopţi cu lună# In "iecare dimineaţă. măturam curtea. de pe culmea celor mai depărtate !i mai înalte dealuri tic la orizont. înainte de ora opt. !i c$nd agita acele pinilor se &ălăcea printre ele# . de l$ngă Diriat Mots3in. !tiam că dincolo de mosc*eea din -e&i ?amOil.$nd isprăveam cele c$teva tre&uri casnice. pescuiam pentru ea o scrisoare din cutia de scrisori al cărei lacăt ruginise# %mi o"erea un pa*ar cu apă. eram în "aţa "erestrei ei. 463 . se a"lă valea >eit Horon !i !tiam că dincolo de ea sunt ţinuturile >en(amin !i 5p*raim. îi udam mu!catele. scoteam două ta&urete de papură în curtea din spate !i ne a!ezam su& "ereastra domni!oarei învăţătoare Eelda.'mos +z pionieri aspri !i &ronzaţi# -u aici# 'ici. at$rnam pe s$rma de a"ară cele c$teva ru"e spălate !i le duceam înăuntru pe cele uscate. pe strada Eep*ania*. cu părul lipit pe cap cu apă !i cu căma!a curată v$r$tă "rumos în pantalonii scurţi# Mă o"erisem s o a(ut la tre&urile de dimineaţă# 'lergam pe la prăvălii pentru ea. pe care nu o numea simplu apă.ălătoream "ără să ne mi!căm# 8iind un copil al *ărţilor. ci 9apă limpede:# 1$nticelului de vest îi zicea 9apuseanul:.

6ivat Hamivtar. c$nd nu "useseră destul de gri(ulii. încovoiat de v$nturile aprige care îi îndoiseră pe veci spatele# %mi citea ceea ce poate că voia oricum să citească în dimineaţa aceea: povestiri *asidice. 9!i dealurile toate se vor topi:# %nsă în vara lui HI=X toate erau încă dealuri părăginite !i pietroase. torentul Harodului. 7amot 5s*3ol. pe c$nd ace!ti mistici se străduiau să !i m$ntuiască propriile su"lete sau pe cele ale sărmanilor !i asupriţilor. Ierusalimul avea să "ie &om&ardat de pe culmile dealurilor în "aţa cărora !edeam toată dimineaţa# L$ngă satul >eit I3sa !i l$ngă dealul -e&i ?amOil aveau să "ie instalate tunurile &ateriei din artileria &ritanică a"lată în serviciul Legiunii 'ra&e Transiordaniene !i aveau să toarne mii de &om&e asupra ora!ului asediat !i în"ometat# 2i după mulţi ani culmile dealurilor pe care le vedeam aveau să "ie acoperite cu case îng*esuite între ele.Poveste despre dragoste si întuneric dincolo de Hai"a. Maalot Da"na. 7amot 'lon. !i în a"ară de acestea nu văzusem nimic# . o dată am "ost la >at @am. Dealul 8rancez. singuratic !i încăpăţ$nat. pove!ti destul de o&scure despre ca&ali!ti s"inţi care au reu!it să com&ine literele al"a&etului !i să "acă minuni# )neori. legende ra&inice. coaste împestriţate cu petice de roci luminoase !i tu"e întunecate# Ici !i colo t$n(ea c$te un pin &ătr$n.u siguranţă nu locurile minunate pe care domni!oara învăţătoare Eelda mi le descria în cuvinte. Dealul Muniţiei. munţii ?a"edului. ori c*iar pe cele ale întregului popor 464 . ţărmurile Dinneretului# %n vara de după vara noastră.

simplu !i totu!i *rănitor ca p$inea neagră# . nea!teptate# )neori păreau destul de departe de su&iect. care în realitate sunt cei treizeci !i !ase de drepţi ce păstrează viu universul# 'ltă dată mi a citit poezia lui >iali3 despre tatăl său cel cu su"letul curat. însă el însu!i a rămas neatins de mizerie !i necurăţenie# Doar "iul lui. în tot ce spunea !i "ăcea era ceva ciudat !i tul&urător. provocau dezastre cumplite. care întotdeauna erau rezultatul unei gre!eli de com&inaţie sau al unui simplu grăunte de necurăţenie care intrase în "ormulele sacre ale îndrumării spirituale# La între&ările mele dădea răspunsuri ciudate. a cărui viaţă s a împotmolit în mizeria c$rciumilor. poetul.*iar !i cele mai previzi&ile lucruri ie!eau din gura ei într un "el totu!i nea!teptat# 2i o iu&eam !i eram "ascinat de ea pentru că. în care nu 465 . despre care spunea că ţin de Isus din -azaret. ameninţ$nd să su&mineze într un mod înspăim$ntător regulile stricte de logică ale tatălui meu# %nsă alteori mă surprindea cu un răspuns previzi&il. dar că este multă sărăcie a du*ului !i printre noi.'mos +z evreu. aproape înspăim$ntător# La "el cu 9săracii cu du*ul:. evreii din Ierusalim. a "ost atins de ele. a!a cum scrie >iali3 însu!i în primele două versuri din 9Tatăl meu:. !i încă cum4. !i nu neapărat în sensul la care se g$ndea 9+mul 'cela:# ?au cu cei 9săraci cu du*ul: care apar în poezia lui >iali3 9?oarta noastră "ie aceea!i:. practic.

nu !edeam acolo cu un creion !i un carnet. c*iar înainte de a începe să ne spună despre tatăl. cu siguranţă mi a citit 9Tatăl meu: !i mi a vor&it despre ciclurile curăţeniei !i necurăţeniei# Dar ce anume a spus. dezamăgirile !i dorurile lui neîmplinite# . în &iroul meu din 'rad. său# 5i i se părea ciudat că învăţaţii n au o&servat că poezia despre viaţa curată a tatălui începe de "apt cu o mărturisire at$t de amară a necurăţeniei vieţii "iului# ?au poate că ea n a spus toate acesteaF la urma urmei. de "iecare zi. !i. 'cum. despre copilăria lui. să evoc. însă zi de zi ea ridica mai sus !tac*eta înţelegerii mele# De eCemplu. aproape să recreez din nimic: la "el cu acei paleontologi de la muzeul de istorie naturală care pot reconstrui un dinozaur întreg după două sau trei oase# %mi plăcea "elul în care domni!oara învăţătoare Eelda a!eza un cuv$nt l$ngă altul# )neori punea un cuv$nt o&i!nuit. pur !i simplu pentru că se a"lau alături două cuvinte o&i!nuite care în mod normal nu 466 . alături de alt cuv$nt care era !i el destul de o&i!nuit. într o zi de vară de la s"$r!itul lui iunie 200H. îmi amintesc că mi a spus despre >iali3.Poveste despre dragoste si întuneric vor&e!te dec$t despre el însu!i !i necurăţenia sa.*iar !i lucruri care îmi depă!eau v$rsta# Printre alte poezii. scriind tot ce mi spunea# 2i au trecut de atunci mai &ine de cincizeci de ani# Multe dintre cele auzite de la Eelda în acea vară îmi depă!eau înţelegerea. încerc să reconstruiesc sau mai degra&ă să g*icesc. dintr odată.

dacă nu !aptezeci !i !apte# 2i în idi!. în zori. !i după în"ăţi!are era un evreu evlavios# Pe c$nd trecea printre noi s"$!ia "ără să !i dea seama mulţimea de invizi&ile p$nze de păian(en ale dimineţii care se ţesuseră între noi doi# )neori îmi arunca o rămă!iţă de z$m&et !i. însă uneori apărea în curte un &ăr&atF nu mi se părea t$năr. în somn# Dar nu aveam pe nimeni care să mă asculte# Pentru ceilalţi copii de v$rsta mea. neo&osit# . !i nici unul 467 . cum n am reu!it niciodată să scot de la ea# -ici măcar în vise# Disperat. la "el ca mine. după ce îl omor$sem la miezul nopţii# 5ram un copil al cuvintelor# )n vor&itor "ără răgaz.*iar înainte de a "ace oc*i.'mos +z stăteau alături. îmi imaginam în amănunt &etoniera zgomotoasă care s a agitat la capătul străzii Malac*i timp de c$teva zile: azv$rleam trupul &u"onului ăstuia în p$ntecele &etonierei. mai departe. iar în ce prive!te adulţii. ca să nu înţeleg o &oa&ă# + dată sau de două ori a reu!it c*iar să i smulgă un *o*ot de r$s copilăresc. un "el de sc$nteie electrică ţ$!nea între ele !i mă lăsa "ără su"lare# Pentru prima oară mă g$ndesc la o noapte în care constelaţiile sunt doar un zvon### %n vara aceea Eelda era încă nemăritată. purta cu domni!oara învăţătoare Eelda o discuţie care dura !apte ani. începusem o cuv$ntare care continua aproape "ără întrerupere p$nă ce se stingea lumina seara !i. cu toţii ţineau !i ei cuv$ntări. tot ce ziceam suna a sOa*ili sau a păsărească. st$nd cu spatele la mine. dimineaţa. de dimineaţa p$nă seara.

învăţătoarea mea. că ascultă în continuare. pun$nd crenguţe pe rugul meu. dar c$nd se sătura nu !ovăia să zică: J 5 destul# Te rog să nu mai vor&e!ti# 'lţi oameni încetau să asculte după trei minute. dar nu asculta dec$t doamnele. cu toate că pretindea. o urec*e cunoscătoare unui t$năr tur&at care î!i iese &rusc din "ire în "aţa ei# -u. mă asculta lent !i serios. după ce terminasem cu !coala 468 . se plictisea de mine după două trei minute. îmi "ăcea onoarea de a mi aţ$ţa cu &l$ndeţe "lăcările atunci c$nd voia să vor&esc. politicos. mă asculta# -u ca o mătu!ă ama&ilă care o"eră de milă. ca !i cum ar "i învăţat de la mine lucruri care o înc$ntau sau îi trezeau curiozitatea# Mai mult. nu pe mine0# Prin urmare. Eelda. dar mă lăsau să trăncănesc în voie timp de o oră sau mai mult. în vreme ce se g$ndeau la ale lor# Toate acestea se petreceau după s"$r!itul clasei a doua. pretinz$nd în tot acest timp că ascultă. cu un aer o&osit.Poveste despre dragoste si întuneric nu i asculta pe ceilalţi# -imeni nu asculta pe nimeni la Ierusalim în vremea aceea# 2i poate că nici măcar nu se ascultau cu adevărat pe ei în!i!i /în a"ară de &unul meu &unic 'le3sandr. care putea să asculte cu atenţie !i c*iar îi "ăcea multă plăcere ceea ce auzea. cu "oarte rare eCcepţii# 2i c*iar dacă cineva catadicsea să mă asculte. învăţătoarea mea. nu eCista în toată lumea nici măcar o urec*e desc*isă spre mine. !i c*iar se pre"ăcea că se delectează# Doar Eelda.

învăţătoarea mea. 9"o!nind: e un cuv$nt care !opte!te. cuv$ntul 9m$r$it: are un sunet ad$nc. ci despre di"eritele sunete pe care le scot unele cuvinte: de eCemplu. &uletine !i tot "elul de reviste. iar cuv$ntul 9zgomot: este el însu!i zgomotos# 2i a!a mai departe# 'vea un întreg repertoriu de cuvinte cu sunetele lor !i îi cer acum memoriei mele mai mult dec$t e în stare să o"ere# Poate că am auzit !i asta de la Eelda. de a valma: scormoneam prin &i&lioteca tatii !i ori de c$te ori dădeam peste o carte scrisă în e&raica modernă îmi în"igeam colţii în ea !i o luam să o mursec în ung*erul meu0# De asemenea. despre luptătorii din ilegalitate. învăţătoarea mea. gros. despre Iosua cuceritorul. dar mă o&i!nuisem de(a să citesc ziare. în acea vară în care eram 469 . în vreme ce 9ton: are un sunet delicat. 9strident: e un cuv$nt care ţipă. iar ea le m$nuia cu gri(ă.opiilor: !i înainte să încep cursurile la Tac*3emoni# -u aveam dec$t opt ani. ca !i cum ar "i "ost con!tientă de răspunderea ei# -u mi mai amintesc ce spunea despre "iecare# De "apt.'mos +z 9Tăr$mul . scriam poezii: despre &atalioane evreie!ti. c*iar !i despre un g$ndac strivit sau tristeţea toamnei# Dimineaţa îi arătam poeziile acestea Eeldei. peste cele o sută sau două de cărţi pe care le devorasem p$nă atunci /aproape orice îmi cădea în m$ini. am uitat !i poeziile# Dar îmi amintesc ce mi a spus despre poezii !i sunete: nu despre sunetul vocilor de sus care glăsuiesc în su"letul poetului.

e&raica plămădită cu idi!. @oc*eved >at Miriam. trecutul cu prezentul. din prover&e. cuvintele însele scăpărau# 2i ce dulceaţă ciudată. era în povestirile ei despre tot "elul de "apte miraculoase4 De parcă autorul !i ar "i înmuiat pana în vin: cuvintele se clătinau !i ţi se împleticeau în gură# Domni!oara învăţătoare Eelda mi a mai desc*is în acea vară ni!te cărţi de poezie care nu erau deloc. la noi acasă. *ipnotică. o e&raică pe care n o mai înt$lnisem niciodată. din povestirile *asidice. 7ăspunsul îl caut !i în ziua de azi# Domni!oara învăţătoare Eelda mi a dezvăluit. o e&raică stranie. o e&raică negli(entă. pe stradă sau în vreuna dintre cărţile pe care le citisem p$nă atunci. scrisul însu!i părea "ormat din cuvinte îng*eţate# Intr o poveste despre "ocuri. în vreme ce altă dată zicea că de "apt ar "i tre&uit să scriu un pic mai mult# Dar cum să ţi dai seama.Poveste despre dragoste si întuneric apropiaţi: dacă vrei să desenezi un copac. de asemenea. anar*ică. pronumele cu ad(ectivele. încurc$nd masculinul cu "emininul. dar deloc potrivite pentru cineva de v$rsta mea: poezii de Lea* 6old&erg. )ri Tsvi 6reen&erg. c*iar dezarticulată# Dar c$tă viaţă era în acele povestiri4 Intr o poveste despre zăpadă. în casa pro"esorului Dlausner. desenează doar c$teva "runze# -u i nevoie să le desenezi pe toate# Dacă desenezi un om nu tre&uie să desenezi "iecare "ir de păr# %nsă în această privinţă nu era consecventă: zicea că într un loc sau altul am scris un pic prea mult. e&raica din pove!tile cu s"inţi. încălc$nd toate regulile. 5st*er 7aa& !i 470 .

*aim Mi!3ovs3i sau că după doi ani de la vara noastră.'mos +z @#E# 7imon# De la ea am învăţat că eCistă unele cuvinte care tre&uie să "ie încon(urate de tăcere deplină. în clasă !i de asemenea în curtea ei# ?e pare că nu avea nimic împotrivă să !i împartă cu mine unele secrete# %nsă numai unele# De eCemplu. nu se cuvenea să mă mai ţin ca un &e&elu! de "usta unei învăţătoare din 471 . unele dintre poeziile căreia "useseră pu&licate în suplimente literare !i în una sau două reviste puţin cunoscute# -u !tiam că. ca să ai&ă su"icient spaţiu. era ra&inul . ca atunci c$nd pui pe perete ta&louri !i sunt unele care nu suportă să ai&ă vecini# 'm învăţat "oarte multe de la ea. Me*ac*em Mendel ?c*neerso*n /taţii lor erau "raţi0# 2i nu !tiam că "ăcuse !i cursuri de desen sau că "ăcea parte dintr un grup de teatru !i nici măcar că se &ucura de o oarece "aimă în micile cercuri de iu&itori ai poeziei# -u mi înc*ipuiam că rivalul meu. era singură la părinţi# -ici că era înrudită cu o cele&ră dinastie de ra&ini *asidici. la "el ca mine. avea să se însoare cu ea# -u !tiam aproape nimic despre ea# La începutul toamnei lui HI=X am intrat în clasa a treia la 2coala >ăieţilor 5vlavio!i Tac*3emoni# 1iaţa mi s a umplut de noi emoţii puternice# 2i. nu am avut *a&ar !i nu mi a dat niciodată de înţeles că pe l$ngă învăţătoarea mea mai era !i poeta Eelda. celălalt adorator al ei. că era veri!oară primară cu Lu&avitc*er 7e&&e. a ei !i a mea. oricum.

zona la care visa tata# 472 . &om&ardamentul. asediul !i "oametea# M am îndepărtat de domni!oara învăţătoare Eelda# -u mai "ugeam la ea în "iecare dimineaţă la !apte. pentru că ea !tia cu siguranţă că în g$ndurile mele încă nu am părăsit o# După care ne am eli&erat în s"$r!it de Derem 'vra*am# -e am mutat în 7e*avia. ce mai "aceţi. copiii lor începuseră să r$dă de mine !i c*iar !i eu r$deam de mine# . !i "ugeam "ără să a!tept răspunsul# %mi era ru!ine de tot ce se petrecuse# 2i îmi mai era ru!ine !i de "elul în care am părăsit o dintr odată.e nu i în ordine cu tine de tot "ugi la ea în "iecare dimineaţă.um o să ţi !adă c$nd tot cari ierul o să înceapă să vor&ească despre &ăiatul cel aiurit care îi str$nge ru"ele de pe s$rmă !i îi mătură curtea !i pro&a&il c*iar visează să se însoare cu ea în toiul nopţii. &ine spălat !i cu părul lipit de cap. apoi au venit răz&oiul. domni!oară învăţătoare Eelda:. Q La c$teva săptăm$ni după asta au iz&ucnit la Ierusalim ciocniri violente. . c$nd strălucesc stelele. "ără să mă ostenesc măcar să i spun că am părăsit o !i "ără să i dau măcar o eCplicaţie# 2i îmi era ru!ine de g$ndurile ei.Poveste despre dragoste si întuneric clasele primare: vecinii ridicau din spr$ncene. "ără semnul între&ării. ca să !edem împreună în curtea ei# -u i mai duceam poeziile pe care le scrisesem în noaptea dinainte# Dacă ne înt$lneam pe stradă mormăiam în gra&ă 9>ună dimineaţa.

Mic*ael. în ultimii ani 473 . Ti*nă# M am g$ndit să i scriu c$teva cuvinte de "elicitare. o "emeie singuratică. care au st$rnit iu&irea a mii de cititori !i i au adus premii literare de prestigiu !i salve de aplauze de care domni!oara învăţătoare Eelda. nu ca pentru a intra din nou în legătură cu ea# Printre poeziile din Ti*nă am descoperit "amilia domni!oarei învăţătoare Eelda !i i am înt$lnit !i pe unii dintre vecinii no!tri# 'poi i au apărut alte două cărţi de poezie. am scris ?oţul meu. a cărei acţiune se des"ă!oară mai mult sau mai puţin în cartierul nostru. . pare să se "i "erit !i la care părea indi"erentă# Tot Ierusalimul din copilăria mea. nici "oc. Mic*ael ca pentru a trage o linie între mine !i Ierusalim.armelul invizi&il !i -ici munte. iar eu m am dus să trăiesc !i să muncesc în 3i&&utz# 1oiam să las Ierusalimul în urma mea o dată pentru totdeauna# Toate legăturile erau tăiate# Din c$nd în c$nd dădeam peste o poezie a Eeldei într o revistă !i a!a !tiam că mai trăie!te !i că mai este încă o persoană cu sentimente# %nsă de la moartea mamei dădeam înapoi în "aţa tuturor sentimentelor !i mai ales voiam să mă ţin departe de "emeile cu sentimente# %n general# %n anul în care mi a apărut cea de a treia carte. a apărut !i primul volum de poezii al Eeldei. dar n am "ăcut o# De unde să !tiu dacă mai locuie!te pe strada Eep*ania* sau s a mutat altundeva. dar n am "ăcut o# M am g$ndit să i trimit cartea mea. ?oţul meu.'mos +z 'poi mama a murit. In orice caz.

pentru că toată lumea era săracă: "ăcea economie la &ecuri !i la iluminare# 2i uneori curentul era tăiat c$teva ore sau c$teva zile. iar pe a"ară nu se mi!cau dec$t v$ntul. !i lumina electrică era c*ioară. pisicile vaga&oande !i &ălţile de lumină ale "elinarelor# 2i c*iar !i acestea se ascundeau în um&re c$nd trecea pe l$ngă ele un (eep englezesc care patrula pe străzi cu proiectorul !i pu!ca lui# ?erile erau mai lungi. întunericului !i prime(diilor ne!tiute ale nopţii. .Poveste despre dragoste si întuneric ai guvernării &ritanice. stătea acasă !i scria# In acea vreme puţină lume avea radio !i nu eCistau televizoare.D plaGere. ca acei &ăr&aţi *irsuţi din epoca de piatră care ie!eau cu îndrăzneală din pe!terile lor calde ca să caute *rană sau să !i apere "emeile !i copiii sau ca pescarul din >ătr$nul !i mareaF a!a mergea tata singur să în"runte 474 . pentru că soarele !i luna se mi!cau mai încet. iar viaţa continua la lumina lămpilor cu para"ină pline de "uningine !i a lum$nărilor# Ploile de iarnă erau !i ele mult mai puternice ca acum !i împreună cu ele &ăteau în o&loanele "erecate pumnii v$ntului !i ecourile tunetului# 'veam un ritual de seară al încuierii în casă# Tata ie!ea să înc*idă o&loanele /nu puteau "i înc*ise dec$t din eCterior0F intra cu vite(ie între "ălcile ploii. din cauza restricţiilor de circulaţie &ritanice. videocaseto"oane. iar în serile în care nu erau restricţii de circulaţie Ierusalimul se încuia de &unăvoie. internet sau e mail# Dar toată lumea avea un creion !i un carnet de notiţe# %ntregul ora! era încuiat în casă la opt seara.

mai mergeai trei sute de metri. !i scriau# Pro"esorii !i cărturarii din 7e*avia. !i acela era !i capătul străzii !i capătul ora!ului !i capătul lumii# Mai departe nu erau dec$t coaste sterpe. în "iecare seară. sate din piatră.'mos +z elementele "eroce. văi. în capătul străzii 'mos. c$nd se întorcea din +peraţiunea +&loane. -e&i ?amOil# 2i a!a. la "el ca noi. încuia pe dinăuntru u!a de la intrare !i punea &ara la locul ei: pe tocul u!ii. 475 . acoperindu !i capul cu un sac gol în vreme ce se con"runta cu necunoscutul# %n "iecare seară. >eit Hanina. p$nă în dreptul ultimei case de pe strada Eep*ania*. su& supra"aţa iernii# Pentru că imediat l$ngă noi lumea se s"$r!ea &rusc: ie!eai din curtea din "aţă !i o luai la st$nga. &olovănoase. erau "iCate scoa&e. la vreo două sute de metri mai departe. pe!teri. în întunericul gros. ca un su&marin. ?*ua"at. !i în ele tata a!eza &ara de "ier plată care păzea u!a de (e"uitori sau de invadatori# Eidurile groase de piatră ne apărau de rău. munţii goi. păzindu ne ca un luptător gigantic !i taciturn# %ntreaga lume din (ur era încuiată a"ară !i în ca&ina noastră &lindată nu eram dec$t noi trei. so&a !i pereţii acoperiţi de cărţi din podea p$nă n tavan# '!a era etan!at întregul apartament în "iecare seară !i se scu"unda încet. în am$ndouă părţile. r$pe. toţi locuitorii Ierusalimului se încuiau în casele lor. &iciuite de ploaie: Li"ta. >eit I3sa. împreună cu o&loanele de "ier !i cu muntele întunecat care stătea greoi de cealaltă parte a zidului din spate. coteai iar la st$nga. întunecate.

scriind !i cizel$nd# )nc*iul Aosep* !i domnul 'gnon. domnul VislaOs3i !i poate c*iar !i mama mea# Tata "ăcea cercetare !i scotea la lumină motivele sanscrite care se strecuraseră în epica naţională lituaniană sau in"luenţele *omerice asupra poeziei ru!ilor al&i# . pe!teri !i 476 . ideologii. !edea !i î!i scria amintirile în idi!. de o parte !i de alta a străduţei lor din Talpiot# >unicul 'le3sandr !i domni!oara învăţătoare Eelda# Domnul Earc*i.a !i cum ar "i înălţat în noapte periscopul micului nostru su&marin !i ar "i privit spre Danzig sau ?lovacia# 1ecinul nostru din dreapta. scriau articole# Dacă nu scriau articole. vecinul de dincolo de zidul din spate. pro"esorul >u&er. domnul '&rams3i. apocalipsi!tii !i intelectualii# Dacă nu scriau cărţi. scriau versuri sau compuneau tot "elul de pam"lete !i mani"este# Dacă nu scriau a"i!e ilegale împotriva englezilor scriau scrisori către ziare# ?au î!i trimiteau scrisori unul altuia# Tot Ierusalimul stătea seara aplecat peste o coală de *$rtie.ărţile erau "iravul ca&lu de siguranţă care lega su&marinul nostru de lumea de a"ară# 5ram încon(uraţi din toate părţile de munţi. în vreme ce vecinii no!tri din st$nga. revoluţionarii.Poveste despre dragoste si întuneric Talpiot. tăcea întotdeauna !i nu scria nici măcar un r$nd# . pro"esorul >ergman. poeţii !i prozatorii. domnul Toren. !terg$nd. corect$nd. domnul -etanGa*u. pro"esorul ?c*olem. ra&inii. >eit Ha3erem !i Diriat ?*emuel. "amilia >u3ovs3i. pro&a&il că scriau !i ei în "iecare seară. domnul Lem&erg. ca !i 7osendor""ii de deasupra !i "amilia ?tic* de peste drum# -umai muntele.

corni!ele !i "rontoanele lui# 'colo căminul. nu în e&raică# Dar uneori se strecura c$te un cuv$nt sau cineva ţipa în somn# Toate apartamentele noastre erau micuţe !i îng*esuite 477 . precum !i palatul cu turlele. arestări. groaza înă&u!ită de ceea ce ne mai a!tepta în zilele următoare# Printre toate acestea "iravul ca&lu de siguranţă încă se mai încolăcea către lumea adevărată# %n lumea adevărată erau lacul !i pădurea. milioane de musulmani "anatici cu siguranţă o să ne măcelărească pe toţi în c$teva zile# . cati"ea !i cristal. adulţii aveau mare gri(ă să nu vor&ească despre ororile astea în "aţa copiilor# %n orice caz. ci o carte# 2i asta de "rică# %ntruc$t cei ale căror ru&edenii nu a(unseseră în Israel începeau să priceapă că nemţii i au omor$t pe toţi# Teama &$ntuia prin Ierusalim. ra"ale de mitraliere în noapte. cum am spus. razii. c$mpul !i pa(i!tea. dar oamenii se străduiau din răsputeri să o îngroape ad$nc în piepturile lor# Tancurile lui 7ommel au a(uns aproape la porţile Ţării Israelului# 'vioanele italiene au &om&ardat Tel 'vivul !i Hai"a în timpul răz&oiului# 2i cine !tie ce ne ar putea "ace englezii înainte de a pleca# Iar după ce pleacă. am&uscade.o să lase viu nici măcar un prunc# 8ire!te.'mos +z deserturi. împodo&it cu aur. ara&i !i luptători din ilegalitate. eCplozii. era luminat de candela&re cu o mulţime de lumini la "el cu cele !apte ceruri# %n acei ani. englezi. speram că atunci c$nd o să "iu mare o să "iu o carte# -u un scriitor. *oarde de ara&i seto!i de s$nge. ca&ana.

evrei. am văzut cu oc*ii mei cum cărţile reu!esc să se pitească în întunericul pră"os dintre ra"turile ticsite. teama a pătruns în mine# . trenuri ale morţii.umva. în vreo &i&liotecă dosnică. su& mormane de articole tipărite separat !i (urnale. nazi!ti. mătu!a Mal3a !i veri!orul Daniel. '3tionen. unc*iul David. lagăre de eCterminare. dar dacă atunci c$nd mă "ac mare o să "iu o carte erau multe !anse ca măcar un eCemplar să reu!ească să supravieţuiască. iute. într un colţ al unei eta(ere uitate de oameni !i de Dumnezeu# La urma urmei. în HIXM. care era de o v$rstă cu mine# . atunci în vreo altă ţară. în vreme ce &eau ceai cu &iscuiţi. în cur$nd o să ne ardă pe toţi# 'erul era greu de at$ta groază# 2i poate că &ănuiam de(a c$t de u!or e să ucizi oameni# -ici cărţile nu sunt greu de ars. dacă nu aici.Poveste despre dragoste si întuneric ca ni!te colivii# ?eara. partizani. e adevărat. am "ost invitat să petrec c$teva luni la Ierusalim !i să ţin c$teva cursuri ca invitat al )niversităţii 5&raice# Mi s a o"erit o garsonieră în campusul de pe Muntele ?copus !i în "iecare dimineaţă lucram la 478 . 1ilna. după ce se stingea lumina. îi puteam auzi !optind în &ucătărie. !i am prins din z&or . a(utor.opiii de v$rsta ta nu apucă întotdeauna să crească# )neori oameni răi vin !i îi ucid în leagăn sau la grădiniţă# Pe strada -e*emia* era c$ndva un legător de cărţi care avusese o depresie !i ie!ea pe &alcon !i ţipa. în vreun ora!.*elmno. sau î!i găsesc o ascunzătoare în spatele altor cărţi### După vreo treizeci de ani.

"uncţionarii.opiilor: "usese înc*isă de mult# .urţile erau pline de gunoaie# Pomii "ructi"eri muriseră# %nvăţătorii. în apropierea lăzilor de gunoi# Toate zidurile erau împodo&ite cu g*irlande de mani"este care "luturau prin aer pumni anemici !i îi ameninţau pe păcăto!i cu di"erite "orme de moarte ne"irească: 9Hotarele decenţei au "ost încălcate:. la s"$r!itul Mandatului >ritanic. 9-u vă atingeţi de cei s"inţiţi:.erul vede cumplita ticălo!ie cum n a mai "ost vreodată în Israel: !i tot a!a# Timp de treizeci de ani n o mai văzusem pe învăţătoarea mea din clasa a doua de la 2coala Particulară 9Tăr$mul . traducătorii !i casierii.'mos +z povestirea 9Domnul Levi: din Dealul s"atului nelegiuit# Povestea se petrece pe strada Eep*ania*. legătorii de cărţi. 9. ca să văd ce s a sc*im&at de atunci# 2coala Particulară 9Tăr$mul . intelectualii casnici !i scriitorii de scrisori către ziar dispăruseră în cea mai mare parte. 9Pitica:F am zărit o de departe. picotind pe un ta&uret într o curte dosnică.opiilor: !i iată mă acum deodată în pragul ei# In locul lăptăriei care îi 479 . "ata cu g*e& căreia îi ziceam -emuc*ele*. !i cartierul s a umplut de a lungul anilor cu evrei ultraortodoc!i săraci# 'proape toate numele vecinilor no!tri dispăruseră de pe cutiile de scrisori# ?ingura persoană cunoscută pe care am văzut o a "ost doamna ?tic*. 9Pietrele din zid strigă împotriva decretului nelegiuit:. a!a că m am dus să mă plim& pe strada Eep*ania* !i pe străzile învecinate. 9'm su"erit o mare pierdere:. mama invalidă a lui Menuc*ele ?tic*.

e a! putea să i spun lui. care ne vindea lapte din &idoane de metal rotunde !i grele.*iar că ar "i tre&uit să o sun înainte de a veni să o văd# ?au să i "i scris un &ilet# Poate că e supărată pe mine. Pentru că nu am "elicitat o nici pentru pu&licarea cărţilor sale. nasturi. tre&uie să "i "ost mai neră&dător dec$t domni!oara învăţătoare Eelda !i dec$t mine !i a smuls de a &inelea lacătul# ?e sc*im&ase !i numele: în loc de 9Eelda ?c*neerso*n: era acum 9?c*neerso*n Mi!3ovs3i:# -ici Eelda. nu mă g$ndisem că aveam opt ani c$nd am părăsit apartamentul ei !i acum am treizeci !i !apte. ca un adorator speriat dintr un "ilm comic# /-u !tiusem că a "ost măritată sau că a rămas văduvă. Dar iată i cutia de scrisori. dar nici cratimă sau 9!i:# 2i ce mă "ac dacă soţul ei e cel care îmi desc*ide u!a. cu siguranţă un &ăr&at. Pentru această tăcere îndelungată. cea din care c$nd eram mic îi pescuiam corespondenţa. era dimineaţa. partea din "aţă a clădirii era ocupată acum de o prăvălie ultraortodoCă care vindea tot soiul de mărunţi!uri. Poate că nu m a iertat pentru că am lăsat o &altă. destul de devreme# .u siguranţă că domni!oara învăţătoare Eelda nu mai locuia aici. 'proape că am dat &ir cu "ugiţii. nici pentru 480 . . pentru că lacătul ruginise !i nu mai putea "i desc*is# 'cum u!iţa era desc*isă: cineva. ?au ei.Poveste despre dragoste si întuneric aparţinea domnului Langermann. mai mult dec$t avea ea c$nd am părăsit o#0 2i de data aceasta. ca !i atunci. "ermoare !i c$rlige pentru perdele# . ţesături. copci.

'mos +z premiile literare pe care le a c$!tigat. ci acoperite de case: 7amot 5s*3ol. m am dus în curte. c$nd am încercat să sparg migdale cu o piatră# 2i m am uitat peste acoperi!urile ro!ii ale cartierului &uc*arian către dealurile pustii care "useseră la nord# %nsă acum dealurile nu mai erau pustii. 1ă rog să mă iertaţi. la "el ca alţi c$ţiva locuitori din Ierusalim. 2i dacă e cu totul altă "emeie acum. >ună dimineaţa. îmi poartă pică pentru că în ?oţul meu. >ună ziua. 1 am "ost c$ndva elev. cutare !i cutare. am atins s$rma de ru"e de pe care str$ngeam c$ndva "ustele ei modeste. ca"enii sau cenu!ii# 'm recunoscut &ucata de pava( pe care am crăpat o eu însumi. Mic*ael am scuipat în "$nt$na din care &ăusem# Poate că s a sc*im&at at$t de mult înc$t e de nerecunoscut. 'm stat în "aţa u!ii vreo zece minute. a! putea să vă răpesc doar c$teva minute. -u. dragă domni!oară învăţătoare Eelda. am "umat o ţigară sau două. nu !tiu dacă vă amintiţi. ?per că nu vă deran(ez# -umele meu este. Poate că. după douăzeci !i nouă de ani. 6ivat Hamivtar. c*iar !i într o dimineaţă de vară# %ntunecimea mi a desc*is u!a: întunecimea 481 . n am venit să vă iau un interviu. Pro&a&il că uitasem c$t de întunecoase erau la Ierusalim apartamentele micuţe de la parter. %mi place poezia dumneavoastră. doamnă ?c*neerso*n Mi!3ovs3i. *m. încă arătaţi minunat. Maalot Da"na. Dealul 8rancez !i Dealul Muniţiei# Dar ce ar tre&ui să i spun.

în acel moment. 'mos# 2i imediat după aceea: J Pro&a&il că vrei să !edem a"ară. pe un caiet plin de !tersături. 2i apoi: J %ţi place limonada nu prea concentrată# 2i apoi: J Tre&uie să mă corectez: îţi plăcea limonada nu prea concentrată# Poate că de atunci s a sc*im&at ceva# 8ire!te. să evoce o amintire sau să zg$ndăre răni vec*i# In toate aceste amintiri. pe <0 iulie 200H: prin urmare. sunt aceste cuvinte: 9Tre&uie să mă corectez### Poate că de atunci s a sc*im&at ceva:# 5ste eCact ceea ce mi a spus Eelda în acea dimineaţă de vară. nici reconstruite. nici inventate. aceasta este o amintire a unei vizite care avea !i ea rostul. pe &aza a !apte sau opt pietre care mai sunt în picioare# %nsă printre cele c$teva pietre rămase eCact a!a cum erau. de la s"$r!itul lui iunie HIXM# La douăzeci !i nouă de ani după vara noastră de miere# 2i cu douăzeci !i cinci de ani înainte d e dimineaţa de vară în care scriu această pagină /în &iroul meu din 'rad.Poveste despre dragoste si întuneric plină de mirosuri ca"enii# 2i din întunecime vocea proaspătă pe care mi o aminteam. ruinată. sarcina mea este cam ca a celui care încearcă să 482 . mi a spus: J Intră. în curte. vocea unei "ete pline de încredere care iu&ea cuvintele. reconstruiesc din memorie acea dimineaţă !i conversaţia noastră ca !i cum a! încerca să restaurez o clădire vec*e.

dar am trecut peste asta în cinci 483 .: cu semnul între&ării o"erindu mi ast"el posi&ilitatea alegerii !i de asemenea împărţind cu mine răspunderea pentru ceea ce va urma. îmi citise cărţile. ?au ar "i putut să între&e. la trecutul nostru particular.'mos +z construiască ceva din pietre vec*i pe care le scoate din ruinele a ceva ce "usese la vremea lui construit cu pietrele dintr o ruină0# J Tre&uie să mă corectez. al ei !i al meu /limonada nu prea concentrată0. !i eu pe ale ei. simplu: . ar "i putut spune: Poate că nu ţi mai place limonada.e ai vrea să &ei. nu "ără un z$m&et0: J 1ă mulţumesc# Mi ar plăcea ni!te limonada ca înainte# 5a a spus: J '!a îmi ziceam !i eu. 5ra o persoană care iu&ea precizia# Intenţia ei a "ost să "acă aluzie pe loc. pentru restul vizitei# Pentru care eu "ăcusem primul pas0# 'm spus /"ire!te. "ără urmă de amărăciune. dar am simţit că tre&uie să între&# 'poi am &ăut am$ndoi limonada de la g*eaţă /în locul răcitorului era acum un "rigider mic. a spus domni!oara învăţătoare Eelda# Poate că de atunci s a sc*im&at ceva# 'r "i putut să o spună în at$t de multe "eluri# De eCemplu. un model învec*it care î!i arăta v$rsta0# -e am lăsat pradă amintirilor# Intr adevăr. cu &ucurie. dar să o "acă "ără să su&ordoneze prezentul trecutului /9Poate că de atunci s a sc*im&at ceva. ?au: Poate că acum îţi place "oarte concentrată.

către casă a "ost tradusă cam pe atunci în e&raică. cu lacul ei gros. apoi ne am întors la ritmul de plim&are ca s ă vor&im despre 'gnon !i poate !i despre T*omas Vol"e /Prive!te. care arătau mai tineri dec$t ea. !i c$teva cărţi de religie noi. au "ost !i ei pomeniţi în "ugă. precum !i istoria poeziei e&raice din ?pania. îngere. !i portretul unui &ăr&at despre care mi am înc*ipuit că tre&uie să "ie soţul ei. de ?c*irmann. Isa&ella !i 6etzel# Despre alte cuno!tinţe comune# Despre sc*im&ările care au avut loc în Derem 'vra*am# Părinţii mei !i răposatul ei soţ. 484 . dar tot am între&at cine este# +c*ii ei s au luminat &rusc !i au sc$nteiat !trengarF mi a z$m&it. cu coperte întunecate !i roase.Poveste despre dragoste si întuneric !ase "raze. ca un c$ine &ătr$n# ?erviciul de ceai din porţelan încă dormita în spatele u!ilor ei cu geamuri# Pe servantă erau "otogra"ii cu părinţii Eeldei. de!i se poate să o "i citit am$ndoi în engleză0# . care murise cu cinci ani înainte de vizita mea. încă mai stătea g*emuită în colţul ei. apoi !i a revenit !i a spus.*aim# Masa ca"enie rotundă părea că s a împuţinat odată cu trecerea anilor# In &i&liotecă erau cărţi de rugăciune vec*i.$nd oc*ii mi s au o&i!nuit cu întunericul am "ost uimit să văd c$t de puţin se sc*im&ase apartamentul# +ri&ila servantă ca"enie. în splendide legături din piele cu incrustaţii aurite. ca !i cum tocmai am "i "ăcut împreună o poznă. simplu: J 5 . ca !i cum ne am "i gră&it să trecem de o porţiune de drum nesigură# 'm vor&it despre ce s a înt$mplat cu soţii -a*lieli.

nu i am trimis nici o carte de a mea !i n am mai dat oc*ii cu ea. în 'ceea!i mare0# 485 . ci unul retras !i reţinut !i cumva deprimant# 8usese. "oarte mareF acum îmi a(ungea doar p$nă la umăr# Pe servantă !i pe ra"turi erau s"e!nice de argint pentru ?*a&&at.am mai văzut o niciodată după acea dimineaţă# 'm auzit că s a mutat în s"$r!it într o zonă nouă# 'm auzit că în decursul vremii a avut multe prietene apropiate care erau mai tinere dec$t ea !i mai tinere dec$t mine# 'm auzit că a avut cancer !i că într o noapte de vineri din HI8= a murit în dureri cumplite# Dar nu m am mai dus niciodată să o văd. ci poate pentru că devenise sinceră# 2i totu!i. doar de vreo două ori în suplimente literare !i încă o dată. nu i am scris. ea a "ost întotdeauna o persoană care iu&ea precizia. după cum spusese ea. într adevăr.$nd eram copil &i&lioteca asta mi se părea "oarte. mici ornamente din lemn de măslin sau aramă.'mos +z o mulţime de cărţi de poezie !i romane moderne în e&raică !i un r$nd de cărţi &ro!ate# . o plantă tristă într un g*iveci pe comodă !i încă vreo două pe pervaz# %ntreaga scenă era dominată de o lumină sla&ă saturată cu mirosuri ca"enii: era. spre s"$r!itul !tirilor de la televizor /!i am scris despre ea. o sc*im&are# -u pentru că îm&ătr$nise sau pentru că devenise iu&ită !i cele&ră. c$teva lămpi de Hanu33a*. neîndoios. sinceritatea !i seriozitatea interioară# 5 greu de eCplicat# . odaia unei "emei credincioase# -u un loc ascetic. în ziua morţii ci. !i odaia ei. pentru mai puţin de o (umătate de minut.

sau grasă. sau sta"idită. ceva se sc*im&ase# /la !i cum în deceniile în care n am văzut o domni!oara învăţătoare Eelda a(unsese să semene cu apartamentul ei de modă vec*e# 5ra ca un s"e!nic de argint. ca un "ascicul de raze trimis să mi scotocească toate ung*erele ascunse# 2i totu!i. st$rnind ici !i colo mici v$rte(uri de nisip. ca !i cum ar "i de(a toamnă în loc de vară# Dar e o toamnă "alsă: în vreo două ore aici o să "ie iar uscat !i "ier&inte# La "el ca ieri# La "el ca alaltăieri. la capătul străzii noastre# )n v$nticel de dimineaţă de la est vine dinspre Munţii 5dom. lumina din oc*ii ei încă mai sc$nteia c$teodată. s"e!nicul !i ca vidul întunecat# In "iecare dimineaţă. pe c$nd vor&eam. ca un s"e!nic licărind stins într un vid întunecat# 2i a! vrea să mă eCprim aici c$t mai eCact posi&il: la acea ultimă înt$lnire Eelda mi se părea la "el ca lum$narea. s a dovedit că tavanul co&or$se odată cu trecerea anilor# 'proape că îmi atingea capul# 'nii nu au sc*im&at o prea mult# -u devenise ur$tă. care încearcă în van să se ridice de la păm$nt# 8iecare dintre ele luptă. ca acum o săptăm$nă.$nd m am ridicat să plec. puţin înainte sau după răsărit. la 'rad.Poveste despre dragoste si întuneric . î!i pierde "orma de trom&ă !i în cele din urmă moare# Dealurile însele sunt încă ascunse de ceaţa care urcă dinspre Marea Moartă !i acoperă soarele ce răsare !i ţinuturile muntoase cu un văl cenu!iu. ca acum o lună# 486 . o&i!nuiesc să ies ca să descopăr ce e nou în de!ert# De!ertul începe aici.

"emeia. ciulini !i "ocuri de ta&ără stinse# 'cesta este mirosul Ţării Israelului din vremuri imemoriale# . printre st$ncile de pe marginea cărării.'mos +z P$nă atunci răcoarea nopţii răm$ne la putere# 5 un miros plăcut de pra" care s a înmuiat în multă rouă. pe drumul dintre ?inai !i partea sudică a Muntelui He&ron. 2i dintr odată au dispărut cu toţii dincolo de linia dealurilor. înve!m$ntată în negru din cap p$nă în picioare# + "emeie &eduină. se a"lă dintr odată trei capre negre. ca !i cum în ad$ncuri s ar "i dezlănţuit o "urtună electrică# De aici p$nă acolo se întind coaste goale de calcar presărate cu st$nci negre# Printre aceste st$nci. de eCcremente de capră. amestecat cu un iz de sul". la aproape o mie de metri mai (os. la o distanţă de douăzeci !i cinci de 3ilometri# )m&ra dealurilor de la est cade peste apă !i îi dă o culoare de aramă vec*e# Ici !i colo o rază ascuţită reu!e!te să străpungă o clipă norul !i să atingă marea# 5a răspunde cu o lucire or&itoare. 2i acela de l$ngă ea e un c$ine. zace un tu& de o&uz ruginit# . caprele !i c$inele# Lumina cenu!ie te "ace să te îndoie!ti de orice mi!care# Intre timp alţi c$ini dau glas în depărtare# Puţin mai de parte. 487 . Poate că într o noapte o caravană de cămile a contra&andi!tilor a trecut pe aici.um a a(uns aici. eCact pe linia orizontului de pe creasta dealului din "aţa mea.o&or în ued !i înaintez pe o cărare !erpuită către culmea dealului de pe care văd Marea Moartă. iar printre ele stă în picioare o siluetă omenească nemi!cată.

!i mai pro"undă# ?tau acolo trei patru minute. stă pe (umătate dez&răcat. al cărui trup pătrăţos îmi aminte!te de un cu"ăr de ta&lă. trăg$nd în piept tăcerea ca pe un miros# 'poi mă întorc# Merg înapoi în sus din ued p$nă la capătul străzii mele. I iecare întrerup$ndu le pe celelalte cu ţipete asurzitoare: mai degra&ă urlă dec$t ciripesc# . ci o tăcere care doar acoperă altă tăcere.a !i cum "aptul că noaptea pleacă !i "aptul că se crapă de ziuă ar "i evenimente "ără precedent care (usti"ică o întrunire urgentă# Pe stradă o ma!ină vec*e porne!te cu un acces de tuse răgu!ită.Poveste despre dragoste si întuneric !i unul dintre contra&andi!ti a pierdut tu&ul sau l a aruncat după ce s a între&at ce ar putea "ace cu el# 'cum poţi auzi p$nă în stră"unduri ale tăcerii de!ertului# -u este calmul dinainte de "urtună. nici tăcerea de la s"$r!itul lumii. în pantaloni de trening al&a!tri. ud$nd stratul de tranda"iri din "aţa casei sale# J Tranda"irii dumneavoastră arată minunat# 488 . cert$ndu mă cu un cor de căini m$nio!i care încep să mă latre din "iecare grădină# Poate că î!i înc*ipuie că ameninţ să a(ut de!ertul să cotropească ora!ul# In ramurile primului copac din grădina primei case un întreg parlament de vră&ii e prins într o dez&atere zgomotoasă. cu o tu"ă de păr cenu!iu pe pieptul gol. un colonel în retragere. ars de soare. ca de "umător înrăit# >ăiatul cu ziarele încearcă zadarnic să se împrietenească cu un c$ine neînduplecat# )n vecin îndesat.

2i c$nd remarc că unii văd lucrurile alt"el adaugă cu amărăciune: J ?e pare că un *olocaust n a "ost de a(uns ca să învăţăm lecţia# . domnule ?*muelevici# J De ce ar "i a!a &ună.ineva c$nta ?onata Lunii în casa dumneavoastră aseară. 9e plecată la Praga# 5ra "iica ei# -epoata mea. "ără eCcepţie. zice.oncursul Tinerelor Talente# De!i toată lumea. . mă atacă el# ' renunţat în s"$r!it ?*imon Perez să i v$ndă lui 'ra"at toată ţara. 'm într adevăr un răspuns amănunţit !i raţional la asta. să le pu&lice# 'r tre&ui să le pu&lice dacă le trimiteţi dumneavoastră#: 489 . prin vot secret# 9-u era "iica mea:. ?au de M`nc*en.*iar numiţi dezastrul ăsta pace. Daniella# ' ie!it a treia din întreaga 7egiune ?udică în . ?au de .*am&erlain.$nta minunat# 1ă rog să i transmiteţi# Trece "urtunul la stratul următor !i îmi z$m&e!te ca un !colar s"ios care a "ost ales &rusc monitorul clasei. 5i &ine. Poate aţi putea să o încura(aţi un pic# ?au c*iar să le trimiteţi la un ziar. în ued. 'ţi auzit vreodată de ?udetenland. zice că ar "i tre&uit să "ie a doua# ?crie !i poezii "rumoase# 't$t de sensi&ile# 'ţi avea vreme să vă uitaţi la ele. dar mulţumită rezervelor de calm pe care mi le am "ăcut mai devreme. sc*im& vor&a: J .'mos +z >ună dimineaţa. pe la opt# Treceam pe aici !i c*iar m am oprit să ascult c$teva minute# 5ra "iica dumneavoastră.

îmi aminte!te ce spunea tata. a început să strălucească !i a devenit de un al&astru dur. o plantă căţărătoare !i un lăm$i &olnăvicios: încă nu !tiu dacă o să trăiască sau o să moară. cu c$teva tu"e.u siguranţă# De ce nu# .aveţi pentru ce# %n ad$ncul meu. sunt tot 'D#: Poate că ar tre&ui să scriu azi un articol pentru @ediot '*aronot. că propriile voastre iniţiale. ci în realitate ne va întări# 2i că e o gre!eală să vezi peste tot *olocaustul !i pe Hitler !i M`nc*enul# 490 .uv$ntul e&raic pentru 9îndoit:. care "usese amestecată cu o ceaţă cenu!ie. înălţimea 1oastră. că toate cuvintele care încep cu 'D înseamnă ceva rău# 92i pro&a&il aţi o&servat singur. ca să încerc să i eCplic domnului ?*muelevici că părăsirea teritoriilor cucerite nu va slă&i Israelul. are "runzi!ul găl&e(it !i trunc*iul îndoit ca un &raţ pe care cineva îl împinge spre spate# . înt$mplător sau nu.Poveste despre dragoste si întuneric %i promit domnului ?*muelevici că o să citesc poemele Daniellei c$nd o să am timp# >ucuros# . după ce a încercat să în(ung*ie un soldat israelian la un &ara( de l$ngă >et*leem# Lumina din zori. stau la "ereastră încă zece minute# 'ud la !tiri despre o ară&oaică de !aptesprezece ani care a "ost rănită grav de o ra"ală de gloanţe. care se înt$mplă să înceapă cu literele 'D. înregistrez această promisiune ca pe o contri&uţie la progresul păcii# %napoi în &iroul meu. cu o cană de ca"ea în m$nă !i ziarul de dimineaţă des"ăcut pe canapea. neînduplecat# ?u& "ereastra mea e o grădină mică.

să mi intre &ine în cap că singurul lor scop era să ne măcelărească pe toţi !i că toate vor&ele lor despre pace sunt o capcană sau o licoare adormitoare pe care întreaga lume îi a(ută să o "iar&ă !i să ne o dea ca să ne adoarmă# La "el ca atunci# M am *otăr$t să am$n scrierea articolului# )n capitol neterminat al acestei cărţi mă a!teaptă pe &irou. !i el a "ost singurul care a supravieţuit# . Progres. într un morman de sc*iţe m$zgălite.opiilor: !i o!tirea ei de pisici# 1a tre&ui să "ac ni!te concesii acolo !i să !terg unele incidente cu pisici !i cu 6etzel -a*lieli. casierul# 'u "ost incidente tare amuzante.a vrut să mi spună cum a supravieţuit# ' promis că o să mi spună altă dată# Dar de "iecare altă dată pre"era să mi desc*idă oc*ii. -u !tiu ce poate contri&ui la progresul povestirii. note îm&$csite !i (umătăţi de pagină pline de tăieturi# 5ste capitolul despre doamna învăţătoare Isa&ella -a*lieli de la 2coala 5lementară Particulară 9Tăr$mul . pentru că încă nu am *a&ar încotro se îndreaptă 491 .'mos +z Domnul ?*muelevici mi a povestit odată.ontri&uie. c$nd !edeam am$ndoi în vestă !i sandale pe gardul grădinii lui. trei surori !i &unica lor. ca să nu cred în pace. însă nu contri&uie cu nimic la progresul povestirii# . într una dintre acele seri lungi de vară. cum a "ost dus în lagărul de eCterminare Maidane3 pe c$nd avea vreo doisprezece ani. să nu mai "iu naiv. c$nd ţi se pare că lumina serii nu se va stinge niciodată. împreună cu părinţii.

6ata# Tre&uie să mă apuc de lucru# 'cum tre&uie să "olosesc restul de calm pe care l am adunat în ued în dimineaţa asta. turcoaz. cu un pa*ar cu ceai răcindu i se în m$nă. sare de pe o ramură pe o rămurică !i "ace paradă cu pena(ul ei sc$nteietor în lumina &ălţată cu um&ră# . de ce ar avea nevoie de contri&uţii# ?au de progres# Intre timp. am &ăut a doua cană de ca"ea !i încă mă uit pe "ereastră# + păsăruică "rumoasă. !tirile de la ora zece s au terminat.Poveste despre dragoste si întuneric povestirea !i. se uită la mine o clipă două din lăm$i: se mi!că încolo !i încoace. Poezia lui >iali3 + rămurică a căzut pe un zid !i a aţipit.e ai venit să mi aminte!ti în dimineaţa asta. Pe mama. !i poartă o ginga!ă vestă gal&enă# >un venit înapoi# . de "apt. cu "aţa către tu"i!ul de rodii !i spatele către odaie. că ei se trans"ormă de &unăvoie în două crăpături înguste# 5 o coadă mică la &ancomat !i alta la standul de ziare al lui +ua3nine# La Tel 'viv. care arată "iravi# Lumina de!ertului s a încins acum at$t de tare că e aproape al&ă !i at$t de crudă cu oc*ii tăi. care stătea ore întregi la "ereastră. în vacanţa de vară a lui HIP0 sau HIPH. la &ancă. Pe soţii -a*lieli. g$tul e de un al&astru înc*is. la clinică !i la papetărie# )n soare tropical p$r(ole!te străzile cu copacii lor pră"uiţi.apul îi este aproape violet. metalic. înainte de răsăritul soarelui# La unsprezece merg cu ma!ina în ora! să rezolv una sau două tre&uri la po!tă. nu departe de apartamentul în care locuiau mătu!ica HaGa !i 492 .

strada +&adia*. strada Eep*ania*. domnule 6ruen. -a*um. lumina de!ertului alungă sta"iile !i împră!tie orice amintire a pădurilor de &razi !i a toamnelor ceţoase# Muzicianul.'mos +z unc*iul Tsvi. Ha&a33u3.um ar "i. s"$!ietoare. domnule 6ruen. Micali !i Aona*# Toată trupa# )n emigrant rus stă în picioare la colţul pieţii din centrul 'radului# . domnule 6ruen. vărul meu @igal mi a arătat un c*io!c de ziare pe care îl ţinea "ratele lui David >en 6urion !i mi a spus că oricine vrea poate merge pur !i simplu acolo să vor&ească cu el. Haggai. Malac*i. p$raie !i pa(i!ti. . pentru &ani# Melodia e lini!tită.$t costă o napolitană cu ciocolată. pe c$nd ea !i cu mine !edeam împreună aleg$nd linte sau curăţ$nd mazăre în &ucătărioara noastră m$n(ită cu "uningine# %nsă aici. Hosea. pe caldar$m. în piaţa din centrul 'radului. care îmi aduc în minte pove!tile mamei. amintind de pădurile de &razi cu ca&ane. + să "ie cur$nd alt răz&oi. Eec*aria*. ce mai "aceţi.utia viorii e desc*isă în "aţa lui. Aoel. cu c*ica lui cenu!ie !i 493 . care c*iar seamănă mult cu el# Poţi c*iar să i pui între&ări# . cu acest "rate al lui >en 6urion. ?ingurul lucru pe care nu tre&uie să l "aci e să l între&i despre "ratele lui# 'sta e# Pur !i simplu nu i place să "ie între&at despre "ratele lui# 'm "ost "oarte invidios pe oamenii din Tel 'viv# %n Derem 'vra*am nu aveam nici o cele&ritate sau măcar "raţi ai cele&rităţilor# -u i aveam dec$t pe Pro"eţii Mici în numele străzilor noastre: strada 'mos.

o să "acă o ipotecă !i o să se vaite c$t e ziua de lungă# 8usta ro!ie o&servă: J . o să intre în armată. cealaltă într un costum cu pantalon plin de cordoane !i catarame# ?e opresc în "aţa muzicianului !i îl ascultă un minut sau două cum c$ntă# 5l c$ntă cu oc*ii înc*i!i !i nu i desc*ide# 8emeile !optesc între ele. lasă i să vină. în campusul 6ivat 7am.e i în capul tău. care poate că se trag din nordul '"ricii. care i a predat mamei mele "ilozo"ia pe Muntele ?copusF de "apt am asistat eu însumi la ni!te cursuri ale sale de neuitat.Poveste despre dragoste si întuneric mustaţa groasă !i al&ă îmi aminte!te un pic de 'l&ert 5instein !i un pic !i de pro"esorul ?amuel Hugo >ergman. lasă l să c$nte pe stradă. cu murături. a cărei &uză de sus e un pic ridicată spre nas. păi dacă primesc pe 494 . rus. ?ărit. î!i desc*id po!etele !i "iecare pune în cutie c$te un s*e3el# 8emeia cea sla&ă. zice: J Dar de unde !tim dacă sunt c*iar evrei.opiii lor o să "ie israelieni. cu &luză aproape transparentă !i "ustă ro!ie. în HIMH. evreu. 'm auzit că (umătate dintre ru!ii care vin aici sunt pur !i simplu goGim care doar pro"ită de noi ca să scape nai&ii din 7usia !i să vină aici să primească pomană# Prietena ei zice: J . ce ţi pasă ţie. o să măn$nce peri!oare înpitta. druz. . georgian. despre istoria "ilozo"iei dialogice de la Dier3egaard la Martin >u&er# Iată două tinere.e ne pasă nouă. una dintre ele "oarte sla&ă.

ăldura începe sa "ie insuporta&ilă !i un v$nt cu pra" aduce de!ertul înăuntru. inclusiv muncitori străini !i ara&i din 6aza !i din teritorii. a!a cum 6reta 6at. astup toate crăpăturile. creta. care era !i pro"esoară de pian. cremenea !i sarea care se întindeau dintotdeauna pe aceste dealuri. dar "ără să sar peste cal cu iu&irea.P0 a trimis undeva după un camion de păm$nt ara&il &ogat pentru grădină !i l a pus peste calcarul. ca grădina asta să nu ai&ă aceea!i soartă ca aceea pe care tata !i cu mine am "ăcut o cu intenţii at$t de &une# 495 . pe care mă străduiesc c$t pot eu mai &ine să le îngri(esc. înc*id "erestrele !i o&loanele !i trag draperiile. ca !i cum ar "i pus un plasture peste o rană# In păm$ntul cel &un locatarul dinainte a plantat tu"e !i copaci !i o pa(i!te. î!i etan!a întotdeauna apartamentul. a "ăcut dulapurile !i a a!ezat &i&lioteca# )n antreprenor care imigrase din 7om$nia la s"$r!itul anilor .'mos +z oricine vrea să vină pe gratis. pre"ăc$ndu l într un su&marin# 'cest &irou a "ost construit de muncitori ara&i cu puţini ani înainte# 'u pus podeaua !i au veri"icat o cu o nivelă cu &ulă de aer# 'u înălţat u!a !i ramele "erestrelor# 'u ascuns ţevăria !i ca&lurile electrice în pereţi !i au pus o priză pentru tele"on# )n t$mplar masiv. amator de operă. în gri(a căreia eram lăsat. cine o să### Dar restul discuţiei se îndepărtează de mine către parcare# %mi atrag singur atenţia că nu am înaintat deloc azi !i dimineaţa e pe s"$r!ite# %napoi în &iroul meu# .

ara&ului cu pungi su& oc*i care m a salvat din celula întunecată în care am "ost prins în capcană în magazinul acela de îm&răcăminte. precum !i c$teva cupluri tinere.M0: mineri.Poveste despre dragoste si întuneric .ineva trece acum pe l$ngă casă într o du&ită ro!ieF se opre!te la cutia de scrisori din colţ !i scoate scrisorile pe care le am pus ieri# 'ltcineva a venit să înlocuiască dala spartă a pava(ului de peste drum# Tre&uie să găsesc o cale să le mulţumesc tuturor. într un loc retras care în acea vreme. cărări. 6retei 6at. a proiectat. o"iţeri activi !i muncitori din industrie# Lova 5liav. nu avea nici un drum principal. printre care lupi singuratici care iu&eau de!ertul sau căutau singurătatea. neră&dători. domni!oarei învăţătoare Eelda. conductă de apă sau curent electric. semne de viaţă# . &unicului 'le3sandr. a!a cum un &ăiat la &ar mitzva* le mulţume!te în pu&lic tuturor care l au a(utat să a(ungă acolo: mătu!ii ?onia. vor&ăreţi !i activi# 8ără să stea pe g$nduri. cu străzile.$teva duzini de pionieri. la începutul anilor .M0. au (urat 9să cucerească săl&ăticia !i să îm&l$nzească de!ertul:# . corturi.*iar !i cele mai multe dintre a!ezările &eduine de aici au apărut după ce s a construit ora!ul# Pionierii care au pus temeliile ora!ului erau pasionaţi. s au sta&ilit aici la începutul anilor . nu departe de Marea Moartă. pieţele. 496 . cu o m$nă de alţi proiectanţi de ora!e cuprin!i de entuziasmul sionist. în care nu erau copaci. muncitori la carieră. a sc*iţat !i a construit imediat acest ora!. clădiri. &ulevardele !i grădinile lui.

&ăiatului cu ziarele. în năde(dea că vor găsi totu!i o "ormă de compromis. copiilor mei. &unicii ?*lomit. soţiei mele. lui ?aul . căruţa!ul din Diriat Mots3in. domnului Earc*i. nepoţilor mei. 7udnic3ilor. cu răz&oiul ei împotriva germenilor. care a c$ntat ieri ?onata Lunii. Lem&ergilor de alături. "emeii &eduine !i celor trei capre pe care le am văzut azi dimineaţă înainte de răsărit sau doar mi le am înc*ipuit. lui tanti Lilen3a >ar ?am3*a.erni3ovs3i. care are mai multe !i mai multe tăceri în"ă!urate înăuntrul ei# 'sta a "ost a treia ca"ea a dimineţii# 6ata# Pun cana goală pe marginea mesei. care ieri s a dus din nou să vor&ească cu 'ra"at. &ăr&atului din du&ita ro!ie. muzicianului care c$nta la vioară în colţul pieţei. !i păsării turcoaz care îmi vizitează uneori lăm$iul# 2i lăm$iului însu!i# 2i mai ales tăcerii de!ertului c*iar înainte de răsăritul soarelui. unc*iului Aosep*. constructorilor !i electricienilor care au "ăcut această casă. doamnei învăţătoare Isa&ella !i pisicilor ei. domnului 'gnon. av$nd mare gri(ă să nu "ac nici cel mai mic zgomot care ar putea vătăma tăcerea care încă n a dispărut# 'cum o să mă a!ez !i o să scriu# P$nă în acea dimineaţă nu mai văzusem o ast"el de casă# 497 .'mos +z părinţilor mei. nepoatei sale Daniella. &unicului Papa. t$mplarului. ministrului ?*imon Perez. prizonierilor de răz&oi italieni. vecinului meu ?*muelevici. care a scris Iudaism !i umanitate. care mi a amintit de 5instein !i de >ergman. care se teme de un alt *olocaust.

su& &oltă sau pe verandă. "ăcut din piatră !i căptu!it cu plăci de "aianţă al&astră împodo&ite cu cuvinte ară&e!ti# In mi(locul &azinului o "$nt$nă g$lg$ia înceti!or# 6rupuri de pe!ti!ori aurii înotau agale încolo !i încoace printre mănunc*iuri de nu"eri# De pe terasă noi trei. politico!i !i mode!ti. ca !i su& &olta de verdeaţă.Poveste despre dragoste si întuneric 5ra încon(urată de un zid gros de piatră care ascundea o livadă um&roasă cu viţă de vie !i pomi "ructi"eri# +c*ii mei uluiţi au căutat instinctiv pomul vieţii !i pomul cunoa!terii# %n "aţa casei era o "$nt$nă. pavată cu &locuri de piatră netedă. să aţipe!ti la um&ra "runzi!ului sau să sor&i în ti*nă tăcerea dealurilor !i a pietrei# %nsă n am ză&ovit în livadă. ci am tras m$nerul clopoţelului de 498 .$teva scaune din piatră !i o masă lată !i (oasă te îm&iau să ză&ove!ti su& &oltă. cu minaretele !i cupolele de dedesu&t# Pe verandă erau scaune de lemn cu perne !i ta&urete pentru rezemat picioarele !i c$teva mese acoperite cu mozaic# 2i aici. să te odi*ne!ti la um&ra viţei !i să asculţi &$z$itul al&inelor de vară. să te tolăne!ti. simţeai nevoia să te tolăne!ti cu "aţa către zidurile ora!ului. a!ezată pe o terasă largă. am urcat treptele de piatră către o verandă largă cu vedere către zidurile de la nordul +ra!ului 1ec*i. tranda"irie cu vini!oare al&ăstrii# + &oltă de verdeaţă din viţă groasă um&rea un colţ al acestei terase# . c$ntecul păsărilor în livadă !i susurul "$nt$nii pentru că la unul din capetele &oitei de verdeaţă era un mic &azin în "ormă de stea în cinci colţuri. tul&uraţi.

c$rcei !erpuitori !i "lori simetrice# Pe c$nd a!teptam să se desc*idă u!a. erau at$rnate arme vec*i în c*ip de ornamente: să&ii de Damasc. în nuanţe de ro!u !i azuriu# Pe "iecare canapea erau o mulţime de perniţe &rodate în culori vii# Pe podea erau covoare groase. unul dintre ele ţesut cu păsări ale paradisului# %n "aţa "iecărei canapele era o masă (oasă av$nd drept tă&lie o tavă rotundă de metal. care avea !i ea un model "loral în culorile roz. lila !i verde pal# Ici !i colo.'mos +z l$ngă u!ile du&le de "ier care erau vopsite în culoarea ma*onului !i erau modelate iscusit în relie" cu tot "elul de rodii. ating$ndu se# Mo&ila era sculptată cu "runze. struguri. su& tavanul înalt. muguri !i "lori. cu spătarele din lemn sculptat alăturate. !i de "apt se prea poate să "i "ost inscripţii ara&e stilizate# Pe "iecare latură a încăperii se desc*ideau !ase sau opt u!i# Pereţii erau acoperiţi cu carpete. un 499 .anapelele erau tapiţate cu di"erite ţesături în dungi. mare. unc*iul ?tasze3 !i a întors iar capul spre noi !i a dus încă o dată degetul la &uze. !i "iecare tavă era gravată cu o mulţime de desene a&stracte cu "orme întreţesute care aminteau de scrierea ara&ă. ca !i cum ne ar "i dat un ultim avertisment lui tanti Mala !i mie: >ună cuviinţă4 ?tăp$nire de sine4 Diplomaţie4 De a lungul celor patru pereţi ai salonului spaţios erau canapele moi. ca pentru a reprezenta înăuntrul casei grădina !i livada care o încon(urau# . iar printre carpete se vedea tencuiala.

turcoaz. splendid. verde !i al&astru# Din c$nd în 500 . între două "erestre. auriu !i violet# Două colivii at$rnau de c$rlige pe pereţi opu!i !i în ele erau o perec*e de papagali solemni ale căror pene erau o dezlănţuire de portocaliu. în ciuda luminii dimineţii de vară ce intra în valuri prin "erestrele desc*ise# 'rcurile "erestrelor erau împodo&ite cu vitralii reprezent$nd cununi de tri"oi !i "iecare dădea luminii zilei altă culoare: ro!u. scoţ$nd tot timpul un &$z$it ca de viespe !i mi!c$nd aerul încărcat de "um# %ntre ventilatoare răsărea din tavan un imens candela&ru de alamă. pistoale.u "aţa către intrare !i av$nd de o parte o canapea cu tapiţerie &ordo. cu multe compartimente cu geam în care se a"lau ce!ti de porţelan. &ogat împodo&it. stătea un &u"et imens. gal&en. !i o mulţime de &ecuri în "ormă de pară care erau toate aprinse. iar de cealaltă o canapea cu tapiţerie gal&enă ca lăm$ia. cu o &ogăţie de ramuri. pocale de cristal. crenguţe !i lăstare. era cui&ărită o vază verde cu intarsii de side" din care se înălţau c$teva pene de păun# 'lte ni!e adăposteau ulcioare mari din alamă !i cupe de sticlă sau de ceramică# Patru ventilatoare at$rnau din tavan. arăt$nd ca un mic palat. pocale de argint !i de alamă !i numeroase podoa&e din sticlă de He&ron sau ?idon# %ntr o ni!ă ad$ncă din perete. (ung*ere !i suliţe.Poveste despre dragoste si întuneric iatagan. crengi. verde. în stil &aroc. toate în"lorite cu stalactite strălucitoare de cristal. musc*ete cu ţeava lungă !i pu!ti cu două ţevi g*intuite# .

purt$nd ro&e &rodate !i 3e""iGe* uri strălucitor de al&e prinse cu cercuri negre# 5rau !i două sau trei persona(e călare. ce drăguţ. inspir$nd o teamă respectuoasă. ca o cască imperială. cu vocea răgu!ită a unui "umător înrăit: 9?ill vous plait4 >ucură te4: 2i din cealaltă colivie. galop$nd at$t de iute. coaste st$ncoase. o voce ademenitoare de soprană răspundea pe dată în engleză: 9+*. înc$t 3e""iGe* urile le "$l"$iau în spate iar coamele cailor se vălureauF aveau în"ipte la cingătoare (ung*ere lungi !i iatagane prinse la !old sau ridicate deasupra capului# 8erestrele ad$nci ale acestui salon dădeau spre nord !i est. iar între carpetele de pe pereţi erau ta&louri de "amilie# In unele erau ni!te e""endi impunători.'mos +z c$nd unul dintre ei eCclama. la celălalt capăt al încăperii. învăluiţi într un aer de responsa&ilitate.e minunat4: Deasupra tocurilor u!ilor !i "erestrelor !i pe tencuiala în"lorată erau scrise versete coranice sau versuri. cu o prezenţă impozantă. cu turnul lui încoronat. o pădurice de pini. purt$nd "esuri ro!ii cu ciucuri negri !i îndesaţi în costume al&astre groase. de un acoperi! prusac cenu!iu !i înclinat# Puţin la st$nga 501 . tare drăguţ4 . cu "aţa durdulie !i complet rasă. +p*el !i ospiciul 'ugusta 1ictoria. cu lanţuri de aur at$rnate peste &urţi !i dispăr$nd în &uzunarul vestei# Predecesorii lor erau &ăr&aţi mustăcio!i cu aer autoritar !i în"ăţi!are ursuză. în scrierea ara&ă înc$rligată. &ăr&aţi &ăr&o!i cu aer "ioros călare pe cai magni"ici. spre Muntele ?copus !i Muntele Măslinilor.

c$nd vrei cu adevărat4:0 ?criitorul HaGGim Hazaz a decretat odată că unc*iul ?tasze3 tre&uie să se descotorosească de numele lui polonez.$ntărilor# 2i de aceea a apărut pe u!a apartamentului lor o carte de vizită scrisă de m$na lui tanti Mala: Mal8a şi 1ta! 9udnic8i :ă rugăm să nu bateţi la uşă -n timpul orelor 502 . unde lucra tata. 2i să o a(uţi pe tanti Mala la &ucătărie !i să nu l deran(ezi pe unc*iul ?tasze3. iar în (urul ei erau a!ezate celelalte clădiri ale )niversităţii 5&raice !i ale ?pitalului Hadassa*# ?u& linia orizontului se deslu!eau ni!te căsuţe din piatră împră!tiate pe coastele dealurilor. !i lasă i să doarmă mai mult s$m&ătă dimineaţa4 ?ă "ii cuminte ca un îngera!4 Poţi. auzi.$ntare a . mici turme printre &olovani !i mărăcini!uri !i din loc în loc c$te un măsli n care părea că a părăsit de mult lumea celor vii !i a a(uns pe tăr$mul celor neînsu"leţite# In vara lui HI=X părinţii mei s au dus la ni!te cuno!tinţe din -etanGa !i m au lăsat în timpul Oee3endului cu unc*iul ?tasze3 !i tanti Mala. 9care miroase a pogromuri:. să ţi găse!ti ceva de "ăcut. !i l a convins să !i ia prenumele ?tav.Poveste despre dragoste si întuneric ospiciului 'ugusta 1ictoria se a"la o clădire "orti"icată cu desc*izături înguste !i acoperită cu o cupolă: era >i&lioteca -aţională. pentru că sună un pic ca ?tasze3. care înseamnă în e&raică 9toamnă:. cite!te o carte !i nu le sta în cale. dar are un iz de . .*opin !i ?c*open*auer 7udnic3i# /9?ă te porţi cum se cuvine acolo4 8ără cusur.

Directorul 6eneral al Po!tei. cu nări păroase !i întunecate ca ni!te grote !i spr$ncene stu"oase. i le însu!i directorul ad(unct al . cu umeri puternici. -a&lus !i Ierusalim# ? a înt$mplat ca la începutul verii să dispară un cec cu o sumă considera&ilă sau o poliţă.). care locuia în ?*ei3* Aarra*. sau poate că un certi"icat de acţiuni# >ănuiala a căzut asupra lui 5dOard al ?ilOani. era un &ogat om de a"aceri !i agentul local al multor "irme "ranceze mari. ni nord vestul ora!ului. „dascăl de religie (N. disperat. a!a ni s a spus. rug$ndu l 16 în ara&ă. mai ales c$nd z$m&ea# %!i c$!tiga p$inea la departamentul recomandatelor de la o"iciul po!tal central din Ierusalim !i în timpul li&er culegea material pe mici "i!e pentru o lucrare de cercetare originală despre poetul evreu medieval Immanuel de la 7oma# )stazHM -a(i& Mamdu* al ?ilOani. )nc*iul ?tasze3 era un &ăr&at îndesat. s a adresat domnului Dennet* +rOell DnoC 6uild"ord. 503 . ceea ce îi dădea uneori un aer de rău"ăcător. în cele din urmă. masiv. ale căror a"aceri se eCtindeau p$nă în 'leCandria !i >eirut.'mos +z obişnuite de odihnă. una dintre ele "iind întotdeauna ridicată între&ător# %!i pierduse unul dintre incisivi. după ce a încercat în di"erite "eluri să !i salveze "iul. tr.ID ului !i după aceea a "ost dus l#i centrul pentru cercetări din Hai"a pentru o interogare !i mai amănunţită# )staz -a(i&. !i de acolo se rami"icau la Hai"a. "iul cel mare al lui )staz -a(i& !i partenerul său la lirma ?ilOani !i 8iii# T$nărul a "ost interogat.

a a"lat care "uncţionar "usese de serviciu la g*i!eul de recomandate în acea vreme !i i a între&at !i pe ceilalţi "uncţionari. după ce l a asigurat pe )staz -a(i& de simpatia sa. o scrisoare despre care nu eCistă vreo urmă nici la trimiţător. rătăcise recipisa# ' dispărut ca !i cum diavolul însu!i ar "i îng*iţit o# In ce l prive!te. îl trimises e personal în iarna dinainte. l a însărcinat totu!i pe ?tasze3 7udnic3i să cerceteze pro&lema !i să descopere tot ce se poate descoperi despre soarta unei scrisori recomandate trimise cu c$teva luni înainte. n a mai durat mult p$nă l a identi"icat pe vinovat /t$nărul care a ridicat plicul în lumină !i a văzut cecul. domnul Dennet* +rOell DnoC 6uild"ord. recomandat# Din ne"ericire. p$nă ce a descoperit c$nd "usese văzută pentru ultima oară "oaia în registru# După ce a "ăcut asta. iar tentaţia a "ost prea mare0# '!a că &unul pierdut a "ost restituit posesorului. care poate că s a rătăcit sau poate că nu. t$nărul 5dOard al ?ilOani a "ost 504 . in"orm$ndu l însă cu sinceritate !i tristeţe că nu prea sunt speranţe ca o ast"e l de cercetare să ai&ă vreun rezultat pozitiv. nici în registrul po!tei# )nc*iul ?tasze3 s a apucat pe loc să cerceteze !i a descoperit nu numai că nu eCistă vreo înregistrare a respectivei scrisori.Poveste despre dragoste si întuneric să caute un plic pierdut pe care. dar că întreaga pagină "usese ruptă cu gri(ă din registru# -u era nici urmă de ea# Pe dată ?tasze3 a intrat la &ănuieli# ' "ăcut cercetări. (ura. o scrisoare care poate că a eCistat sau poate că nu.

pe care nu aveau cu cine să l lase s$m&ătă dimineaţa.'mos +z eli&erat din custodie. s$m&ătă dimineaţa# . c*iar înainte de a porni. din Lodz. în vreme ce dragul domn ?tav a "ost invitat. pe care părinţii mi le lăsaseră la tanti Mala anume pentru vizită /9'ra&ii dau mare importanţă aspectului eCterior4: a stăruit tata0: o căma!ă strălucitor de al&ă. cine !tie de ce. "iul prietenilor lor care stătea la ei.$t despre dragul copil. cu m$necile răsucite în sus cu splendidă precizieF pantaloni &leumarin cu man!ete !i dungă &ine călcată !i o curea so&ră de piele neagră cu o cataramă de metal strălucitoare care. proaspăt călcată. onoarea respecta&ilei "irme ?ilOani !i 8iii a strălucit din nou nepătată pe antetul "irmei. s a c*inuit trei 505 . mi am pus cele mai &une *aine. unc*iul ?tasze3 a ţinut să îm&race costumul negru de l$nă /era singurul lui costum0. avea imaginea vulturului &ice"al imperial rus# In picioare aveam sandale. cu soţia. căma!a de mătase al&ă ca zăpada care călătorise cu el acum cincisprezece ani din casa părinţilor lui. tre&uie să vină cu ei. pe care unc*iul ?tasze3 mi le a lustruit cu aceea!i perie !i aceea!i cremă neagră pe care le "olosise la cei mai &uni panto"i ai lui !i ai lui tanti Mala# In ciuda căldurii de august.$t despre tanti Mala. după micul de(un. ce între&are. !i cravata discretă de mătase al&astră pe care o purtase în ziua nunţii# . "ire!te. la o ca"ea la vila ?ilOani din ?*ei3* Aarra*. întreaga "amilie ?ilOani arde de neră&dare să !i eCprime recuno!tinţa "aţă de domnul ?tav pentru e"icienţa !i integritatea sa# '!adar s$m&ătă.

Poveste despre dragoste si întuneric s"erturi de oră în "aţa oglinzii. !i dacă da. unc*iul ?tav. cu trupul lui îndesat prins ca în c*ingi în costumul gros. cu m$na pe inimă. era prea "rivolă. tanti Mala a apelat la unc*iul ?tasze3 !i c*iar la mine !i ne a "ăcut să (urăm că spunem adevărul !i numai adevărul. călc$ndu !i pe inimă. o &luză cu m$neci lungi pusă în valoare de o &ro!a "rumoasă cu turcoaze !i cercei de care at$rnau două pietre preţioase &leu ce se potriveau cu oc*ii ei "rumo!i# Iar părul !i l a despletit !i l a lăsat să cadă li&er peste am$ndoi umerii# Pe drum. pe care umăr. s a răzg$ndit. prea populară pentru acea ocazie. oric$t ar "i el de dureros: nu cumva ve!m$ntul ăsta era prea elegant. ce credem. cu sau "ără cercei. ar tre&ui să !i prindă cosiţele p e cap sau să le despletească !i să !i lase părul să at$rne li&er pe un umăr. >rusc a *otăr$t că roc*ia u!oară de vară. iar s a răzg$ndit. !i a pus roc*ia de seară. !i a pus o "ustă plisată neagră cu o &luză u!oară de &um&ac. sau cu colierul !i altă &ro!a. sau cu un colier !i "ără &ro!a !i e!ar"ă. !i s a întors la roc*ia de seară cu care începuse# In disperare. cu &roderia din (urul g$tului. !i s a uitat cum îi stă în roc*ia tinerească de vară pe care o cumpărase de cur$nd. -u era nepotrivit cu coa"ura ei. 2i dacă tot ne uităm la părul ei. %n cele din urmă. dar "ără e!ar"ă. cu o &ro!a !i o e!ar"ă de mătase. prea teatral pentru o vizită neo"icială într o zi călduroasă. mi a eCplicat unele dintre realităţile vieţii care rezultă din 506 . a ales o "ustă ca"enie simplă.

m$neci su"lecate !i guler desc*eiat. avusese ocazia să o&serve că noul stil evreiesc. pe 507 . nu puneam mare preţ pe aspectul eCterior. iar un mare revoluţionar ca Lenin dispreţuia pro"und îm&răcămintea &urg*eză !i pre"era să poarte o scurtă de piele !i o !apcă de muncitor# 1izita noastră la "amilia ?ilOani nu era ca atunci c$nd Lenin vizita muncitorii sau c$nd Tolstoi se amesteca printre oamenii de r$nd: era o situaţie specială# %n oc*ii vecinilor no!tri ara&i mai respecta&ili !i mai luminaţi. noi. evreii moderni. a eCplicat unc*iul ?tasze3.*iar !i unii dintre conducătorii no!tri se pare că apăreau într o lumină negativă în oc*ii vecinilor no!tri ara&i. sandale !i *aine 3a3i. apăream în mod eronat ca un "el de gloată gălăgioasă de sărăntoci neciopliţi.$t despre noi. care adoptau de cele mai multe ori o cultură europeană mai occidentală.'mos +z di"erenţele istorice dintre culturi# 8amilia ?ilOani. at$t la g*i!eele pu&lice. c$t !i în culise. eram "ără îndoială europeni. a zis el. ai cărei mem&ri au "ost educaţi în !coli eCcelente din >eirut !i Liverpool !i care vor&eau cu toţii &ine lim&i occidentale# .*iar !i un geniu universal ca Tolstoi nu !ovăise să um&le îm&răcat ca un ţăran. pentru că se îm&răcau "oarte simplu !i purtarea lor era grosolană !i "amiliară# De mai multe ori în timpul lucrului la po!tă. este o "amilie europenizată "oarte respectată. morale !i culturale# . c*iar dacă poate că într un alt sens al cuv$ntului# -oi. prost crescuţi !i încă nemerit$nd să stăm nici pe cea mai de (os treaptă a ra"inamentului cultural# . de eCemplu. ci doar pe valorile interioare.

tre&uie să răspundă politicos !i c$t mai scurt# Dacă se servesc răcoritoare. !i numai în acest caz. se cuvenea să ne purtăm ca !i cum am "i "os t investiţi cu o misiune diplomatică# In consecinţă. ar "i nu numai nepoliticoasă !i un 508 . în "rugalitate !i în renunţarea la tot spectacolul eCterior# %nsă în împre(urările de "aţă. despre care se !tie "oarte &ine. tindea el să creadă. c*iar dacă moare de dorinţa de a se servi# 2i pe tot parcursul vizitei copilul tre&uie să &inevoiască să !adă drept !i să nu se *ol&eze !i mai presus de toate nu tre&uie în nici un caz să se str$m&e# + comportare nepotrivită. era privit de englezi !i în special de ara&i ca grosolan sau ca un "el de paradă vulgară. ne a asigurat el. la ast"el de întruniri copiii !i c*iar adolescenţii nu tre&uie în nici un caz să se amestece în discuţia celor mari# Dacă li se vor&e!te. "oarte suscepti&ilă !i înclinată să se simtă o"ensată /!i c*iar. această impresie e "undamental gre!ită !i nu e nevoie să repetăm că noi credem în viaţa simplă. că e "oarte sensi&ilă. tre&uia să "im "oarte atenţi la în"ăţi!area noastră. a stăruit unc*iul ?tasze3. copilul tre&uie să aleagă doar lucruri care nu se varsă !i nu "ac "irimituri# Dacă i se o"eră a doua porţie tre&uie să re"uze "oarte politicos. democratic !i egalitarist. mai ales în societatea ara&ă. la purtarea noastră !i la "elul nostru de a vor&i# De eCemplu.Poveste despre dragoste si întuneric care noi îl considerăm pionieresc. dovedind lipsă de respect "aţă de ceilalţi !i dispreţ "aţă de serviciile pu&lice# Desigur. ca !i în alte ocazii asemănătoare. o vizită la vila unei "amilii &ine cunoscute !i "oarte respectate. să se răz&une0.

ancelarului. lăs$ndu i în urmă pe . ci ar putea !i să deterioreze viitoarea înţelegere reciprocă dintre două popoare învecinate. de inteligenţa !i de purtarea ta &ună# 'propo. ai "ace &ine cu această ocazie. către vila ?ilOani din partea nordică a cartierului ?*ei3* Aarra*. !i tu. nu se consideră accepta&il ca o "emeie să desc*idă &rusc gura în compania &ăr&aţilor# Prin urmare. de la colţul străzii Pro"eţilor cu strada . a!a cum era !i la strămo!ii no!tri. ai "ace mai &ine să nu zici nimic acolo. pasărea sc*iloadă 'lma Mira&elle !i conul de pin pictat. "oarte mult. c*iar deasupra "lorăriei 9>el!ugul 8lorilor:. în tradiţiile vecinilor no!tri ara&i. Malen3a dragă. strălucitoare !i instruită a!a cum se cuvine. să ţi la!i &una cre!tere înnăscută !i "armecul "eminin să vor&ească în locul tău# 2i ast"el mica noastră solie diplomatică a purces la ora zece dimineaţa. nimic în a"ară de politeţurile necesare: după cum se !tie. a spus unc*iul ?tasze3. în susul drumului către Muntele ?copus# Primul lucru pe l$ngă care am trecut a "ost zidul casei numite T*a&or. eCacer&$nd ast"el se încinsese pe tema asta ostilitatea într o perioadă de nelini!te legată de prime(dia unui con"lict s$ngeros între cele două naţiuni# Pe scurt.*opin !i ?c*open*auer. în care a locuit 509 . depinde de tine în această dimineaţă.'mos +z a&uz de încredere. din apartamentul de o cameră !i (umătate al 7udnic3ilor. poate că mult mai mult dec$t poate duce pe umeri un copil de opt ani. !i am purces spre est. draga mea.

un ora! a"lat su& văl. intr$nd în lumea c*iparo!ilor. pelerini. călugări !i călugăriţe. misionar. 3adi i !i muezini. grec. italian. "ără o vor&ă. pelerin. "oi!oare. grila(elor. cu c$teva luni înainte de încăierările s$ngeroase care au iz&ucnit la Ierusalim.Poveste despre dragoste si întuneric c$ndva un ar*itect neamţ eCcentric pe nume . un cre!tin evlavios îndrăgostit de Ierusalim# Deasupra porţii sale . un ora! demn !i tăcut. american. care. corni!elor !i zidurilor de piatră# 'cesta era celălalt Ierusalim. ara&. (udec$nd după turnul crenelat !i cupolele acoperite cu ţiglă. mosc*ei !i mistere.onrad ?c*ic3 a construit un "oi!or în (urul căruia ţeseam eu tot "elul de pove!ti pline de cavaleri !i prinţese# De acolo am mers în (os pe strada Pro"eţilor către ?pitalul Italian. o"icialităţi. ad$ncit în g$nduri. Ierusalimul pe care nu l cuno!team aproape deloc. plin de pini.onrad ?c*ic3. pe străzile căruia o"icianţi ai unor culte străine învăluiţi în mantii negre sau ve!minte preoţe!ti se mi!cau "ără zgomot ca ni!te um&re întunecate. care ascunde taine prime(dioase. către strada ?t# 6eorge. mona*al. Ierusalimul a&isinian. ticsit cu cruci. am luat o spre nord. otoman. armean. "emei cu văl !i popi în sutane# 5ra o dimineaţă din vara lui HI=X. rus. era inspirat după un palat "lorentin# In dreptul ?pitalului Italian. ameninţător !i totu!i "ascinant. cu clopotele !i "armecele lui înaripate care îţi erau interzise pentru că erau străine !i du!mănoase. cu mai puţin de un an 510 . adoratori. ocolind cartierul evreiesc ultraortodoC Mea ?*earim. german.

în partea asta a ora!ului. o "emeie !i un copil.e caută aici trei evrei. o ră&u"nire insesiza&ilă de ostilitate înă&u!ită# . de unde au răsărit deodată. precum !i domnul Dennet* +rOell DnoC 6uild"ord. care parcă pluteau pe un nor de "um de ţigară. dar printr una care era dată de perete am zărit trei "ete de v$rsta mea.'mos +z înainte de plecarea englezilor. &ăr&aţi !i "emei. care stătea în picioare împreună cu alţi domni !i l a salutat pe unc*iul ?tasze3 ridic$nd un pic pa*arul# . ne a prezentat c$ţiva mem&ri ai "amiliei !i pe c$ţiva dintre ceilalţi oaspeţi. aţi "ace &ine să nu ză&oviţi mai mult dec$t e nevoie# ?trecuraţi vă iute pe străzile astea# . îng*esuite pe o &ăncuţă.ele mai multe dintre u!ile care dădeau în odăile celelalte erau înc*ise. că sunteţi aici. gazda noastră. 511 .ardigan. cei mai mulţi dintre ei a!ezaţi pe canapelele în!irate de a lungul celor patru pereţi. 2i acum.$t mai e### . în încăpere erau de(a vreo cincisprezece sau douăzeci de oaspeţi !i mem&ri ai "amiliei. uit$ndu se la oaspeţi !i !u!otind între ele# )staz -a(i& Mamdu* al ?ilOani.$nd am a(uns noi. un &ăr&at. Directorul 6eneral al Po!tei !i !e"ul unc*iului ?tasze3. prin colţuri# Printre ei erau domnul . de tăierea apei !i de împărţirea ora!ului# %n s$m&ăta în care am mers către casa "amiliei ?ilOani din ?*ei3* Aarra* asupra acestor cartiere de la nord est domnea încă o lini!te încărcată# %nsă în această lini!te puteai percepe de(a o undă de neră&dare. c$ţiva st$nd în picioare în grupuleţe. înainte de asediu. de &om&ardament. îm&răcate în roc*ii lungi.

am z$m&it. z$m&ind ama&il !i d$nd de c$teva ori din cap. !i din celălalt capăt al încăperii papagalul răgu!it a răspuns: 9Dalamat. ca !i cum ar "i înţeles în s"$r!it ceea ce voiau "otogra"ii să spună în imagini# I a mulţumit oaspetelui pentru dar !i l a pus într una dintre ni!e sau poate că pe un pervaz# Papagalul cu voce înaltă a intonat &rusc din colivia sa. am str$ns m$ini. în engleză: 9. am "ăcut mici plecăciuni !i am murmurat 9. în engleză !i uneori în "ranceză. pionieri pe c$mp !i la lăptărie. cu o &ar&ă pătrată !i c$rlionţată# 6azda noastră le a lăudat tuturor oaspetele.Poveste despre dragoste si întuneric printre care două doamne englezoaice de v$rstă mi(locie în costume cenu!ii. un cărturar "rancez mai în v$rstă !i un preot grec în sutană.ine o să "ie prinţul meu. Ga 512 .e "rumos4:. . ţin$nd str$ns "r$ul măgarului său în vreme ce se uită la un tractor gigantic pe !enile care trece într un nor de pra"# 8iecare "otogra"ie era însoţită de c$teva eCplicaţii în e&raică !i engleză# )staz al ?ilOani a răs"oit cartea cu "otogra"ii.ine o să "ie ursitul meu. cu poze ale scenelor din viaţa de toate zilele din sala de mese comună. copii goi &ălăcindu se voio!i su& stropitori !i un ţăran ara& &ătr$n. !i a eCplicat în vreo două "raze cum dragul domn ?tav a alungat marele necaz care at$rnase deasupra capului "amiliei ?ilOani timp de c$teva săptăm$ni întunecate# La r$ndul nostru. 95nc*ante : !i 9îmi "ace plăcere să vă cunosc:# I am o"erit "amiliei ?ilOani c*iar !i un modest dar sim&olic: o carte cu "otogra"ii ale vieţii din 3i&&utz. am "lecărit. :.

în vreme ce "ratele lui "uma ţigară de la ţigară. înalt !i g$r&ov. în ramele lor aurite# ?ă "i "ost &unicul. !i o perec*e de &ăr&aţi &urto!i. cu o căma!ă în dungi înc*eiată doar la (umătate din nasturi !i cu pantaloni care păreau prea mari pentru el# Mi am amintit de &ătr$nul 'leluiev din povestea mamei. arăt$nd ca un trunc*i de copac rupt. somnoro!i. cu capul arămiu acoperit de peri ţepo!i# 5ra îm&răcat negli(ent. într un costum ca"eniu ros care era cam destrămat pe la m$neci# 5ra un &ătr$n z&$rcit. mustaţa argintie îi era îngăl&enită de tutun. Ga s*ei3*4 Dalamat": Două să&ii încruci!ate at$rnau pe perete deasupra capetelor noastre. care se îngri(ea în coli&a lui de un &ăr&at !i mai &ătr$n# 5rau c$ţiva tineri în *aine al&e de tenis. a!a cum erau !i m$inile lui muncite. ?au c*iar stră&unicul.ei mai mulţi dintre &ăr&aţi aveau cincizeci sau !aizeci de ani !i unul era un &ăr&at "oarte &ătr$n. v$nos. aduc$ndu !i contri&uţia la vălul cenu!iu care plutea în aer# %n a"ară de cele două doamne englezoaice mai erau c$teva "emei a!ezate pe canapele sau plim&$ndu se prin încăpere. !i unul î!i "ăcea de lucru cu un !irag de mătănii de c*i*lim&ar. de zidar# ?emăna &ine cu unul dintre portretele at$rnate pe perete. în colţul în care ne am a!ezat# 'm încercat în zadar să g*icesc care sunt oaspeţii !i care sunt mem&rii "amiliei# .'mos +z s*ei3*4 Dalamat. av$nd gri(ă să nu se 513 . Pentru că la st$nga lui )staz al ?ilOani era alt &ăr&at &ătr$n. care păreau gemeniF !edeau unul l$ngă altul. o&ra(ii îi erau sco"$lciţi. de patruzeci !i ceva de ani.

cu ung*ii ro!ii. păreau să "ie persoanele cu îm&răcămintea cea mai protocolară din încăpere /cu eCcepţia c*elnerilor0# . !u!otind "ără încetare. "ără *aină sau cravată# Deodată. st$nga !i iar dreapta# 8ata !i o matroană mai &ătr$nă. Mala. cu mustaţă cenu!ie !i nările păroase um"late. dreapta. domnul DnoC 6uild"ord. ale cărei &raţe cărnoase erau împodo&ite cu at$tea &răţări !i cercuri de argint. dulciuri. era greu de spus: c$teva dintre ele păreau să "ie acasă la ele# + "emeie voinică într o roc*ie de mătase în"lorată de aceea!i culoare cu vaza în care se a"lau penele de păun. cu care emigrase din Lodz cu vreo cincisprezece ani înainte. în costumul său negru. cu coa"uri elegante !i "uste de sport# ?tasze3 7udnic3i.Poveste despre dragoste si întuneric ciocnească de servitorii cu papion care duceau tăvi încărcate cu &ăuturi reci. într o roc*ie de &um&ac imprimat cu o droaie de "ructe care păreau să i accentueze rotun(imea pieptului !i a coapselor. stătea în picioare !i vor&ea în"lăcărat cu ni!te tineri în pantaloni scurţi de tenis# 'ltă doamnă. &luza cu m$neci lungi !i cerceii de care at$rnau pietre preţioase.are dintre "emei era stăp$na casei. pa*are de ceai !i ce!cuţe de ca"ea# . papagalul care vor&ea ca un "umător pătima! a glăsuit din colivia sa de la un capăt al încăperii: 514 . ca de popă. precum !i c$teva tinere "ermecătoare. cu !olduri înguste. cu "usta ei ca"enie. i a întins m$na gazdei ca să i o sărute !i l a răsplătit îndată cu trei pupături pe o&ra(i. !i soţia lui.*iar !i Directorul 6eneral al Po!tei. purta o căma!ă al&astră simplă. înc$t clinc*eteau la orice mi!care.

seminţe de dovleac !i de pepene. toate &unătăţurile următoare. mais oui. a&solument. !i castronele cu gelatină de migdale mirosind delicios a scorţi!oară !i împodo&ită cu migdale tocate# Dar m am mulţumit cu doi &iscuiţi !i un singur pa*ar de suc de "ructe !i am re"uzat politicos. în e&raica lui împiedicată: J Poate că t$nărului domn i ar plăcea să iasă în grădină# ?unt ni!te copii în grădină# 515 . !i tăvi încărcate de plăcinte calde. nuci. alte ce!cuţe de ca"ea. c*ere mademoiselle. glumind. pa*are de ceai !i pa*are înalte. cu &uza îng*eţată. con!tient de o&ligaţiile care decurgeau din statutul meu de t$năr diplomat care acceptă ospitalitatea unei mari puteri ce îmi scruta cu suspiciune comportamentul# Domnul al ?ilOani s a oprit l$ngă noi !i a "lecărit c$teva minute în engleză cu tanti Mala !i unc*iul ?tasze3. dar *otăr$t. al& !i ro!u se materializau din norul de "um !i încercau să ne ispitească cu &ol după &ol de migdale. cu sucuri de "ructe !i suc de rodii cu &ucăţi de g*eaţă. naturellement#: Din capătul celălalt soprana răzg$iată i a răspuns pe loc: 9>as4 >as. Ga eini" >as min "adla34 )sRut4 >as Oa*alas:# Din c$nd în c$nd servitorii în negru. z$m&ind. "elii de pepene verde. a !ovăit. mais oui. poate compliment$nd o pentru cercei# 'poi. pe c$nd se scuza !i era gata să se întoarcă la ceilalţi oaspeţi.'mos +z 9Metis oui. s a întors deodată spre mine !i a spus cu un z$m&et ama&il. "ructe. ara*ide.

autoritar. aproape de colţul zidului. dar "ără să se atingă# La celălalt capăt al livezii. !i acolo !edea cu genunc*ii lipiţi o "ată cu c*ipul palid# 'vea părul !i genele negre. g$tul su&ţire.Poveste despre dragoste si întuneric In a"ară de tata. nimeni nu mi mai spusese p$nă atunci domn# Timp de o clipă glorioasă c*iar m am văzut ca un t$năr domn evreu al cărui statut nu e cu nimic mai pre(os dec$t cel al tinerilor domni străini care erau a"ară. cu încetineală. ca un leu care în"runtă alţi lei am părăsit încăperea plină de "um# De pe veranda largă am cuprins cu oc*ii priveli!tea zidurilor +ra!ului 1ec*i. naţiunea noastră va putea să se alăture comitetului naţiunilor 9ca un leu care în"runtă alţi lei:# '!adar. în grădină# . în (urul trunc*iului aspru al unui dud stu"os.$nd avea să se pună în s"$r!it temelia statului evreiesc li&er. în livadă# ?u& &olta de verdeaţă erau vreo cinci !ase "ete. o&i!nuia tata să citeze cu entuziasm din 1ladimir Aa&otins3i. ad$nciţi într o conversaţie !optită. în plină adolescenţă# Le am ocolit de departe# 'poi ni!te pu!ti gălăgio!i au trecut agale pe l$ngă mine# + "ată !i un &ăiat se plim&au pe su& copaci. am co&or$t treptele de piatră !i am mers spre &olta de verdeaţă !i dincolo de ea. cu sentimentul puternic al con!tiinţei naţionale. cineva în(g*e&ase o &ancă "ără picioare. umerii "iravi !i părul ei tuns scurt cădea peste o "runte care îmi părea luminată pe dinăuntru de strălucirea curiozităţii !i &ucuriei# Purta o &luză 516 . căruia îi plăcea să mi zică înălţimea 1oastră. turnurile !i cupolele# 'poi.

'mos +z crem pe su& o roc*ie lungă &leumarin cu dungi late# Pe &luză avea o &ro!a de "ilde! care îmi amintea de una pe care o purta &unica mea ?*lomit# La prima vedere "ata aceasta părea de v$rsta mea. dintr o su"lare.u îndrăzneală. de asemenea. un &ăieţel de vreo trei ani. dornic să creez contactul !i ast"el să împră!tii orice pre(udecăţi !i să gră&esc împăcarea dintre popoarele noastre# J ?a&a* al &eir. am "ăcut c*iar o mică plecăciune. dar după mica arcuire a &luzei !i licărul deloc copilăresc de curiozitate !i.il vous plait. de avertizare din oc*ii ei c$nd i au înt$lnit pe ai mei /pentru o clipă. înainte ca oc*ii mei să se "erească0 tre&uie să "i avut cu doi trei ani mai mult. Ga &int. în contrast cu delicateţea celorlalte trăsături# La picioarele ei era un copil. ? a uitat la mine "ără să z$m&ească# ?pr$ncenele îm&inate îi dădeau un aer sever. domni!oară# 'na ismi 'mos# Va inti. cu părul c$rlionţat. preocupat. "runzele căzute pe care le a!eza în cerc# . poate unsprezece sau doisprezece# 'm reu!it totu!i să văd că spr$ncenele îi erau destul ele groase !i îm&inate. 517 . 1otre nom s. dacă sunteţi &ună. poate că mai puţin ca un leu care în"runtă alţi lei !i mai mult ca papagalii din încăperea a"lată în susul treptelor# 8ără să mi dau seama. 1ă rog numele. i am o"erit "etei un s"ert din întreg voca&ularul meu de cuvinte străine. care poate că îi era "rateF stătea în genunc*i pe păm$nt !i culegea. Mademoiselle.

ca"enie !i netedă.Poveste despre dragoste si întuneric care îi depă!ea v$rsta# ' dat din cap de c$teva ori. dar !i "ără z$m&et# Dintr odată semăna "oarte mult cu ea. de la vecini. de la unc*iul Aosep*. care ne arătau într o lumină înspăim$ntătoare ca să i aţ$ţe pe ara&i să ne urască# ?arcina noastră. c$t de dezgustătoare e uneltirea menită să st$rnească un con"lict între popoarele noastre !i c$t de &ine va "i pentru pu&licul ara& în 518 . un simţ al misiunii mi a dat cura(ul să mă adresez acestei "ete ciudate !i să încerc să stau de vor&ă cu ea : aveam de g$nd să i eCplic în c$teva cuvinte convingătoare c$t de curate sunt intenţiile noastre. de(a maturăF ra am îm&u(orat !i oc*ii mi au "ugit iar în altă parte. care m a privit !i el lini!tit. cu c*ipul lui negricios !i lini!tit# Tot ce auzisem de la părinţi. dar în spaţiul dintre roc*ie !i panto"ii cu catarame în "ormă de "luture am zărit pielea pulpelor ei. ca !i cum ar "i luat o *otăr$re !i era de acord cu ea însă!i. despre tensiunea care cre!tea între ara&i !i evrei. s$m&ăta sau în vreo seară de vară. rodul cel putred al intrigilor &ritanice !i al incitării "anaticilor musulmani. spre "răţiorul ei. de la învăţătorii mei. pun$nd capăt deli&erării !i con"irm$nd constatările# 7oc*ia ei &leumarin îi a(ungea p$nă su& genunc*i. a spus odată domnul 7osendor"". "eminină. despre neîncredere !i ostilitate. de la unc*i !i mătu!i !i din zvonuri mi a venit în minte în acel moment# Tot ce spuseseră la un pa*ar de ceai în curtea noastră din spate. era să înlăturăm &ănuielile !i să le eCplicăm că suntem de "apt un popor pozitiv !i c*iar &l$nd# Pe scurt. "ără neîncredere.

în v$rstă de opt ani !i (umătate# 'proape# Dar nu mă g$ndisem dinainte ce o să "ac după ce voi "i "olosit cea mai mare parte din stocul meu de cuvinte străine în prima "rază# .'mos +z "orma acestei "ete cu &uze arcuite graţios să petreacă un pic de timp în compania poporului evreu politicos !i plăcut. sau cum se mi!că. care punea c$te o pietricică în mi(locul "iecărei "runze din cercurile lui: J Mă c*eamă 'is*a# Micuţul e "ratele meu# 519 .um o voi lumina pe această "ată ne!tiutoare !i o voi "ace să priceapă o dată pentru totdeauna dreptul evreilor de a se întoarce în ?ion. "ără să se uite la mine.um a! putea să i traduc "ără nici un cuv$nt 9+. eram ca un nătărău care a învăţat să mute cu două pătrate pionul din "aţa regelui !i a "ăcut asta "ără !ovăială. nic i măcar numele pieselor. de o parte !i de cealaltă a roc*iei. solul cel me!ter la vor&ă. nazarineni !i noi N In &ucurie om &ea pe săturate N . ţara mea. Prin pantomimă. într un cuv$nt.$nd malurile r$ului Iordan N Prin steagul nostru pur vor "i spălate: a lui Aa&otins3i. sau de ce# Dezorientat# Dar "ata mi a răspuns. ?au 9'colo ara&i. . sau încotro. cu m$inile odi*nindu i se desc*ise pe &ancă. cu oc*ii aţintiţi asupra "ratelui ei. patria mea: a lui . 2i cum o "ac să recunoască dreptul nostru la Ţară "ără să "olosesc cuvinte. în persoana mea. Prin mi!cări de dans. !i încă în e&raică. dar după aceea nu mai !tie nimic despre !a*.erni3ovs3i.

m am gră&it să răspund. !i că onoratul ei tată. a "ost cel care a sugerat personal să vin în grădină !i să vor&esc cu copiii din casă# 'is*a m a corectat !i a spus că ustaz -a(i& nu e tatăl ei. /)n mic z$m&et a p$lp$it o clipă pe &uzele ei# 2i a îndreptat cu am$ndouă m$inile tivul roc*iei. apoi roc*ia s a a!ezat la loc# 'cum privea puţin în st$nga mea. -u vor&im de(a. domnul al ?ilOani. care era c*iar o cele&ritate mondială. genunc*ii unei "emei mature de(a. !i ea a luat în ultimii trei ani lecţii de pian de la o pro"esoară din 7e*avia !i a învăţat un pic de e&raică de la pro"esoară !i de la ceilalţi elevi# 5 o lim&ă "rumoasă. !i că unc*iul tatălui meu era un cărturar !i mai însemnat. ci în Tal&ie*. '!a că i am eCplicat că nu eram deloc "iul oaspeţilor de la po!tă. e&raica. în ?*ei3* Aarra*. răspunz$nd la compliment cu alt compliment# 'r vrea să stăm un pic de vor&ă. ci al prietenilor lor# 2i că tata era un cărturar destul de însemnat. !i 7e*avia e o zonă "rumoasă# >ine îngri(ită# Lini!tită# Tal&ie* e !i ea &ine îngri(ită !i lini!tită. acolo unde zidul grădinii se iţea spre noi dintre copaci#0 Prin urmare am adoptat o eCpresie reprezentativă !i mi am eCprimat părerea că e destul loc în această ţară pentru am$ndouă 520 . pentru o clipă. !i a descruci!at !i încruci!at iar picioarele# 2i.Poveste despre dragoste si întuneric 'OOad# ' mai spus: J 5!ti "iul oaspeţilor de la po!tă. genunc*ii. ci unc*iul mamei ei: ea !i "amilia ei nu locuiesc aici. un ustaz.

a pre"erat să treacă pe l$ngă ea: "ratele ei mai mare. vor&eam cu ea nu în e&raica mea o&i!nuită. cine !tie de ce.'mos +z popoarele. uite care e trea&a### J + să "ii !i tu avocat# După "elul în care 521 . e la Londra. să vezi. ci în cea a tatei !i a musa"irilor săi: protocolară. unde învaţă ca să "ie 9(urisconsult !i avocat:# )m"l$ndu mă în pene de at$ta reprezentativitate.a un măgar îm&răcat în roc*ie de &al !i cu panto"i cu toc înalt: convins. cum s ar zice#0 ? a dovedit că nu avea cuno!tinţe prea mari de e&raică sau poate că părerea ei era di"erită de a mea# In loc să mi răspundă la provocare. îngri(ită# . st$nd încă în picioare în "aţa ei !i !terg$ndu mi pe pantalonii scurţi palmele transpirate. să vezi. păi. am între&at o ce vrea să studieze c$nd o să "ie mai mare# ? a uitat drept în oc*ii mei !i în acel moment în loc să ro!esc m am al&it# Pe dată mi am "erit privirea !i m am uitat în (os spre "răţiorul ei cel serios. că acesta era singurul "el potrivit de a vor&i cu ara&ii !i cu "etele# /-u prea avusesem ocazia să vor&esc cu o "ată sau cu un ara&. care de(a "ăcuse la poalele dudului patru cercuri per"ecte din "runze# J Dar tu. J Păi.umva. 'OOad. mi a spus ea. nu tre&uie dec$t să ai&ă &unul simţ să trăiască în pace !i respect reciproc# . am zis eu. din sting*ereală sau îng$m"are. dar îmi înc*ipuiam că în am$ndouă cazurile se cere o delicateţe specială: tre&uie să vor&e!ti în v$r"ul picioarelor.

J In "ranceză !i engleză# J ?crii poezii.. setos să "ac tot ce voia ea. ca de miel. In loc să mi răspundă. poate că un pic îndrăgostit de ea. !i totu!i cutremurat de "iorul reprezentativităţii naţionale. 'is*a nu zicea nimic# >rusc m a între&at dacă !tiu să mă caţăr în copaci# 5moţionat cum eram. în"oiat de indignare !i cu simţul misiunii. !i deodată a declarat într o e&raică limpede:. 'OOad. plini de curiozitate !i cu un strop de teamă.mai o clipă4 ?tai o clipă4: Intre timp. rotindu mi &raţele prin aer. cu simţire. ridic$nd vocea. m am trans"ormat pe loc din Aa&otins3i în Tarzan# Lepăd$ndu mi sandalele pe care unc*iul ?tasze3 le lustruise în dimineaţa aceea 522 . 2ocat de între&area ei.erni3ovs3i# Levin Dipnes# 7a*el# 1ladimir Aa&otins3i# 2i o poezie de a mea# Tot ce mi venea în minte# Tur&at. dar nu le a arătat nimănui# 5&raica e !i ea o lim&ă "rumoasă# ' scris cineva vreodată poezii în e&raică. . i am dat pe loc un recital pasionat de "r$nturi de poezie# .e anume te "ace să crezi asta. a zis: J + să scriu o carte# J Tu.Poveste despre dragoste si întuneric vor&e!ti# J . gesturi !i eCpresii ale "eţei !i c$teodată c*iar înc*iz$nd oc*ii# P$nă !i "răţiorul ei. J Poezie# J Poezie. ?cria poezii !i în ara&ă. !i a ridicat capul c$rlionţat !i m a aţintit cu oc*i căprui !i nevinovaţi. .e "el de carte o să scrii.

iar cu cealaltă. ca !i cum a! "i ridicat în aer vreun "ruct rar pentru t$năra de dedesu&t# De !aizeci de generaţii încoace. după cum ni se spusese. prinsă la capătul lui. (uliturile !i petele de dude. uit$nd de *ainele mele &ine călcate.mai o clipă4 ?tai o clipă4 ?e pare că erau singurele cuvinte e&raice pe care le !tia# M am ţinut cu o m$nă de creanga mea care gemea. nelu$nd în seamă v$nătăile. !ovăielnic. a"ară din um&ră. !i a zis iar: . !tie la ce slu(ea !i cum a(unsese în cre!tetul dudului# Micul 'OOad s a uitat la mine g$nditor. de la o cracă la alta !i în sus. "ără să mă sinc*isesc de zg$rieturi. strălucitorul t$năr evreu în deplinătatea "orţei lui. molii "ragile care sar în sus de "rică la orice um&ră. ei ne au considerat o naţiune (alnică de învăţăcei îng*esuiţi în Ges&iva. în sus. dincolo de v$r"ul zidului. dincolo de v$r"ul celorlalţi copaci. aOlad al maOt. către ramurile din v$r".'mos +z p$nă ce pielea a a(uns de un negru strălucitor. !i ea ruginită. "ăc$ndu i pe toţi cei ce l văd să tremure la răgetul lui: un leu printre lei# 523 . scoţ$nd săl&atice strigăte de răz&oi. p$nă ce &urta mi s a lipit de o creangă înclinată care s a lăsat su& greutatea mea ca un arc !i am &$(&$it cu m$inile !i am dat deodată peste un lanţ ruginit cu o &ilă grea de "ier. copii ai morţii. în sus p$nă în cre!tetul copacului. !i acum în s"$r!it urca pe scenă iudaismul musculos. dracu. am pipăit cu picioarele goale trunc*iul zgrunţuros !i "ără să !ovăi o clipă m am a&urcat în copac. am scuturat lanţul !i am rotit &ila de "ier în cercuri repezi. am "ăcut un salt !i m am agăţat de o creangă (oasă.

ca !i cum ar "i spus. ca acei coO&oG vite(i pe care îi văzuse la cinematogra" descriind prin aer cercuri cu lasourile lor. străpung$nd aerul cu rotiri din ce în ce mai puternice ale mărului lui de "ier. urec*i. acest leu z&urător. am văzut noi mult mai mult dec$t asta. călărind pe creanga lui legănătoare. îngăduitor. toate e"orturile astea ale tale nu înseamnă nimic. ameninţ$nd să i smulgă &raţul din umăr# %ng$m"area lui# -esă&uinţa lui# +trava pu&ertăţii# >eţia !ovinismului tru"a!# 7amura pe care era culcat ca să !i "acă numărul gemea de(a su& greutatea lui# Iar "ata delicată. g$nditoare. poeta. nu !i a înc*ipuit !i nu s a păzit. ci o eCpresie u!or dispreţuitoare. un z$m&et amuzat. nătărău# 'vea oc*i. surd. nu un z$m&et de admiraţie sau de veneraţie "aţă de noul evreu. din goana calului# . cu spr$ncenele negre !i groase. dacă c*iar vrei să mă uime!ti într o &ună zi va tre&ui să te străduie!ti de !apte ori mai mult# 524 . nu ne poţi impresiona cu asta. cu toate că -emesis era de(a pe drum !i totul era pregătit pentru oroarea ce avea să vină# >ila de "ier ruginit din capătul lanţului se înv$rte(ea prin aer.a văzut !i n a auzit. !i nu auzea# -u "ăcea dec$t să înv$rtă lanţul. se uita în sus la el cu un z$m&et compătimitor. acest zelos păzitor al "raţilor. dar nu vedea.Poveste despre dragoste si întuneric %nsă acest teri&il leu de copac al cărui rol îl (ucam trium"ător în "aţa 'is*ei !i a "ratelui ei nu !i dădea seama că i se apropie os$nda# 5ra un leu or&. asta nu e nimic.

s a dovedit a "i o oroare#0 Iar "ratele ei era încă acolo. în s"$r!it. în pantalona!ii lui scurţi !i cu panto"iori ro!ii. 'OOad. o "r$ntură de clipă. ateriz$nd cu o &u"nitură grea !i surdă !i strivindu i picioru!ul prin panto"ul mic !i ro!u. străpungător. cineva i a rostit numele cu un răcnet îngrozit. serios. î!i terminase misterioasele cercuri per"ecte din "runze căzute !i acum. drept spre el din ce în ce mai întunecat !i mai mare !i z&ur$nd drept către oc*ii copilului. o (unglă virgină prin care urmărise c$ndva o "etiţă !i c$nd a a(uns o. "ugi. din v$r"ul dudului. poate că n a avut timp dec$t să vadă mărul de "ier ruginit care se desprinsese din capătul lanţului !i se năpustea spre el ca un o&uz. !i cu siguranţă i ar "i strivit ţeasta dacă nu ar "i trecut la un "ir de păr de capul lui !i nu i ar "i v$($it drept pe l$ngă nas. la poalele dudului. arăt$nd competent !i adora&il. 'OOad. panto"ul ca de păpu!ă care s a umplut deodată de s$nge !i a început să reverse s$nge prin găurile !ireturilor !i să picure pe la cusături !i peste partea de sus# 'tunci un singur ţipăt de durere lung. amintirea unei păduri dese dintr un magazin de îm&răcăminte pentru "emei. s"$!ietor s a înălţat peste v$r"urile copacilor !i apoi întreg trupul ţi a "ost prins de tremurături ca ni!te ace îng*eţate !i totul a tăcut în (urul tău într o clipă. !i poate că n a avut timp dec$t să se uite în sus în copac cu oc*ii lui rotunzi. um&la !ovăielnic după un "luture al&. c$nd deodată. de parcă ai "i "ost înc*is într un 525 . ciu"ulit.'mos +z /2i din ad$ncurile unui puţ întunecat se poate să i "i "luturat prin "aţă.

cum cineva. un &ăr&at scund !i păros. încă mai tremuram din cap p$nă n picioare.Poveste despre dragoste si întuneric ais&erg# -u mi amintesc c*ipul copilului le!inat c$nd sora lui l a dus de acolo în &raţe !i nu mi amintesc dacă a ţipat !i ea. nu mi amintesc cine mi a îngri(it tăietura de pe &ăr&ie din care picura s$nge pe cea mai &ună căma!ă a mea /am p$nă în ziua de azi semnul pe &ăr&ie0 !i nu mi amintesc aproape nimic din cele petrecute între singurul ţipăt al &ăiatului rănit !i cear!a"urile al&e din seara aceea. disperare. g*emuit cu genunc*ii la gură. dacă mi a vor&it !i nu mi amintesc c$nd sau cum am co&or$t din copac sau dacă am căzut cu creanga care s a pră&u!it su& mine. poate că era unul dintre oaspeţi sau unul dintre "iii gazdei. în patul du&lu al unc*iului ?tasze3 !i al lui tanti Mala# Dar îmi amintesc p$nă în ziua de azi oc*ii ei ca doi căr&uni aprin!i. cu un ceas de aur pe o &răţară "oarte lată. groază !i "ulgere de ură veneau din oc*ii ei !i dincolo de sc$r&ă !i de ură mai era un soi de clătinare mo*or$tă a capului. ar "i tre&uit să "iu atentă. dacă a strigat după a(utor. cu o mustaţă stu"oasă. mă t$ra &rutal de acolo. ca !i cum ar "i spus a! "i putut g*ici pe loc. ca !i cum ar "i "ost de acord cu ea însă!i. vag. su& &ordura de doliu a spr$ncenelor negre îm&inate la mi(loc: sc$r&ă. c*iar înainte să desc*izi gura ar "i tre&uit să &ag de seamă. cu c$teva cusături în &ăr&ie. asta se simţea de departe# . ţin$ndu mă de căma!a 526 .a o du*oare# 2i îmi amintesc.

să i contacteze !i să între&e ce "ace micul 'OOad !i c$t de grave erau rănile lui# Desigur. peste cap. nu plesnind o peste o&ra(i. voiau să găsească o modalitate de a !i eCprima regretul !i ru!inea# Poate că s au g$ndit să o"ere o compensaţie potrivită# Poate că era important pentru ei să le "acă pe gazde să vadă cu oc*ii lor că nici partea noastră nu a scăpat nevătămată. dar în acela!i timp prea no&ili ca să căutăm scuze sau circumstanţe atenuante !i destul de responsa&ili ca să purtăm pe umeri întreaga povară a sting*erelii. părinţii mei au vrut. contrazic$ndu se în privinţa momentului !i a modalităţii. cu palma desc*isă. aproape de a "uga# 2i din mers am văzut un &ăr&at "urios care stătea l$ngă "$nt$na din mi(locul terasei pavate lovind o pe 'is*a. ci a!a cum îţi ver!i "uria pe un cal# ?au pe o cămilă încăpăţ$nată# Desigur. iar !i iar. peste umăr. ci !i a tăiat &ăr&ia !i a "ost nevoie de două sau trei cusături# Poate că părinţii mei !i soţii 7udnic3i plănuiseră c*iar o vizită la vila ?ilOani. de ru!inaţi !i de sting*eriţi suntem. meticulos. ci lovind o tare. nu iz&ind o cu pumnii. remu!cării !i vinii# %nsă pe c$nd se tot s"ătuiau. poate că 527 .'mos +z ruptă. în care să ducă daruri pentru t$nărul rănit. în vreme ce sarcina mea ar "i "ost să mi eCprim umilele remu!cări prostern$ndu mă în prag sau acoperindu mă cu p$nză de sac !i cenu!ă. ca să dovedim "amiliei al ?ilOani în particular !i poporului ara& în general c$t de m$*niţi. ca !i ?tasze3 !i Mala. peste spate. nu a!a cum pedepse!ti un copil. peste "aţă. lent.

s a prezentat în engleză !i în "ranceză !i a cerut. în am$ndouă lim&ile. în prima zi din septem&rie HI=X. pe c$nd c*i&zuiau încă la planuri !i la măsuri de cercetare. a "ost ca !i cum un mu!c*i invizi&il s ar "i încordat dintr odată# -u era o idee &ună să mai calci prin acele zone# '!a că tata a tele"onat cu vite(ie la &iroul "irmei ?ilOani !i 8iii din strada Prinţesa MarG. . gri(a noastră "aţă de sănătatea dragului de copil.omitetul ?pecial al -aţiunilor )nite pentru Palestina i a prezentat 'dunării 6enerale recomandările sale# 2i la Ierusalim. !i să l roage să întindă pentru noi ni!te antene neo"iciale !i să a"le în ce ape se scaldă "amilia ?ilOani. c*iar dacă încă nu iz&ucnise violenţa. "aptul că suntem gata să plătim toate c*eltuielile medicale !i dorinţa noastră sinceră de a ne înt$lni c$t mai cur$nd pentru a limpezi lucrurile 528 . regretele noastre. c$t de m$nio!i mai sunt !i cum pot "i îm&l$nziţi.Poveste despre dragoste si întuneric suger$nd ca unc*iul ?tasze3 să meargă la !e"ul lui. c$t de "olositoare ar "i prezentarea personală a scuzelor !i în ce spirit ar primi ei o"erta noastră de a îndrepta lucrurile . să "ie pus în legătură cu domnul al ?ilOani senior# )n secretar t$năr i a răspuns cu politeţe rece. i a cerut în engleză !i "ranceză "luentă să ai&ă ama&ilitatea de a a!tepta c$teva clipe !i a revenit spun$nd că a "ost împuternicit să primească un mesa( pentru domnul ?ilOani# '!a că tata a dictat un mesa( scurt despre sentimentele noastre. domnul DnoC 6uil"ord. au venit săr&ătorile evreie!ti mari# 2i c*iar înainte de aceasta.

a!ezat în "otoliul său cu rotile. cu perdeluţe gri# Pe v$r"ul zidului care încon(ura grădina erau cio&uri de sticlă de care nu mi aminteam# 1$r"urile verzi ale copacilor se arătau deasupra zidului# ?teagul unui consulat important "lutura pe acoperi! !i l$ngă porţile noi de "ier erau o placă 529 . .$nd pronunţa t*e se auzea 9zi:. pe acela!i drum pe care am mers în acea s$m&ătă dinainte# 5rau porţi de "ier noi !i în "aţa casei era parcată o ma!ină nemţească strălucitoare. c$nd &ietul ?tasze3 a vor&it o (umătate de noapte. într o s$m&ătă de vară. destul de devreme. !e"ul lui ?tasze3 7udnic3i# +are tata s a străduit pe alte căi să a"le c$t de grave erau rănile lui 'OOad. în vreme ce locomotive era 9locomoţi":#0 . am "ost acolo de unul singur. după ce cucerisem Ierusalimul de est. !i a amintit de tot soiul de lucruri &une !i rele. nici direct.e a spus !i ce n a spus 'is*a despre mine. la slu(&a de pomenire a Malei 7udnic3i. p$nă în ziua morţii sale. Dacă o "i reu!it într adevăr să a"le ceva. nici prin intermediul domnului DnoC 6uil"ord. n a pomenit de acea s$m&ătă de la vila ?ilOani# 2i odată. mie nu mi au spus nimic# P$nă în ziua în care a murit mama !i mai apoi. la vreo cinci ani după 7ăz&oiul de 2ase Eile.'mos +z !i a încerca să îndreptăm răul# /Tata vor&ea engleza !i "ranceza cu un accent "oarte rusesc# . în HIMX.am primit nici un răspuns de la "amilia ?ilOani. tata !i cu mine n am vor&it niciodată despre acea s$m&ătă# -ici măcar înt$mplător# 2i c*iar după mulţi ani.

în "elul ei o&i!nuit. mi a spus o "a&ulă indiană: 'u "ost c$ndva doi călugări care se supuneau la tot soiul de restricţii !i su"erinţe# Printre altele.Poveste despre dragoste si întuneric de alamă lucitoare cu numele statului respectiv. mi a scos aţele puse la camera de gardă în acea s$m&ătă dimineaţă# Din ziua în care au "ost scoase aţele un văl a co&or$t asupra întregului episod# Tanti Mala !i unc*iul ?tasze3 erau !i ei înrolaţi în acţiunea de înă&u!ire a c*estiunii# -ici o vor&ă# -ici despre ?*ei3* Aarra*. s au *otăr$t să traverseze întreg su&continentul indian pe (os# 2i au mai *otăr$ t să "acă drumul în tăcere deplină: să nu rostească un cuvinţel. lanţuri de "ier. duzi sau cicatrice de pe &ăr&ie# Ta&u# -u s a înt$mplat niciodată# Doar mama. a dus o pe "emeie în c$rcă p$nă la mal !i a lăsat o pe nisip "ără să spună nimic# . au auzit strigătele de a(utor ale unei "emei care se îneca# 8ără o vor&ă. în momentul nostru special. livezi. în locul nostru special. nici despre copila!i ara&i. c$nd tata nu era acasă. pediatrul de la clinica din strada 'mos. la masa din &ucătărie. călugărul mai t$năr a sărit în apă. pe c$nd mergeau pe malul unui r$u. nici măcar în somn# %nsă odată. a în"runtat zidurile cenzurii# +dată. în litere ara&e !i latine.ei doi asceţi !i au continuat drumul în tăcere# 'u trecut !ase luni sau un an !i dintr odată 530 . !i stema lui# )n paznic în *aine civile a ie!it !i s a uitat la mine curios# 'm mormăit ceva !i mi am continuat drumul către Muntele ?copus# Tăietura din &ăr&ie s a vindecat în c$teva zile# Doctorul Hollander.

'mos +z călugărul mai t$năr l a între&at pe însoţitorul său: 9?pune mi. pe care grecii l au numit ?ardanapalius. >a&ilonia !i 'siria. să i în"r$ngă pe evrei.um. după ce evreii vor "i plecat. tata s a întors la cercetările lui# %n acel moment era cu"undat ad$nc în literaturile +rientului 'propiat antic. : Prietenul lui i a răspuns cu o între&are: 9. crezi că am păcătuit duc$nd "emeia aceea în c$rcă. să cucerească ţara !i apoi. susţineau c$ţiva dintre strategii din &ăcănia domnului 'uster.: %n ceea ce l prive!te. o mai duci încă. care nu erau altceva dec$t un &raţ al englezilor îm&răcat în ve!minte din de!ert. va "i 531 . legendara &i&liotecă a regelui 'ssur&anipal. să i primească înapoi pe englezi pe u!a din dos# Ierusalimul. ca să permită "orţelor regulate ale statelor mem&re ale Ligii 'ra&e. descoperirile unor ar*ive antice în Tel el 'marna !i Hatus*as*. încon(urate de armata de note !i "i!e# %ncerca să ne amuze pe mama !i pe mine cu una dintre poantele lui o&i!nuite: Dacă "uri de la un autor e!ti plagiatorF dacă "uri din cinci cărţi e!ti cărturarF dacă "uri din cincizeci de cărţi e!ti un mare cărturar# Ei de zi acel mu!c*i invizi&il de su& pielea Ierusalimului se încorda# Evonuri ne&une!ti circulau prin cartierul nostruF unele dintre ele îţi îng*eţau s$ngele în vine# )nele ziceau că guvernul &ritanic de la Londra e pe cale să !i retragă armata. '33adia !i ?umeria. povestirile lui 6*ilgame! !i scurtul mit al lui 'dapă# Monogra"ii !i lucrări de re"erinţă se îngrămădeau pe &iroul lui.

slu(&a!i civili de rang înalt din 'dministraţia Mandatară. prin acţiunile lor s$ngeroase împotriva englezilor. mai ales pentru că aruncaseră în aer cartierul general &ritanic din *otelul 7egele David.Poveste despre dragoste si întuneric cur$nd capitala regelui '&dulla* al Transiordaniei. iar englezii *otăr$seră de(a să ne pedepsească printr o săl&atică &aie de s$nge# +"ensele necugetate ale "anaticilor no!tri conducători sioni!ti au "ăcut pu&licul englez să ne urască at$t de tare. >anda lui ?tern !i Hagana*. dar acum ei o să se dea deoparte. vom "i urcaţi pe nave !i du!i în lagărele de re"ugiaţi din . au adus asupra noastră nenorocirea# -ici un imperiu din istorie n a "ost or& la a!a provocări umilitoare. &ogăta!i din 7e*avia. iar noi. locuitorii evrei. antreprenori !i angrosi!ti care aveau legături cu englezii. !i s$ngele nostru va cădea pe capetele noastre# )nii spuneau că unor evrei cu relaţii.ipru# ?au am putea "i împră!tiaţi prin lagărele pentru persoane strămutate a"late în insulele Mauritius !i ?eGc*elles# 'lţii nu pregetau să a"irme că mi!cările evreie!ti ilegale. li s a su"lat la urec*e că ar "i mai &ine să plece în străinătate c$t mai iute sau măcar să !i trimită "amiliile într un loc sigur# 5i pomeneau despre cutare !i cutare "amilie care a "ost trimisă în 'merica !i despre di"eriţi oameni de a"acere prosperi care 532 . înc$t Londra a *otăr$t pur !i simplu să i lase pe ara&i să ne măcelărească p$nă la unul: p$nă acum "orţele armate engleze au stat între noi !i un masacru general săv$r!it de naţiunile ara&e. Irgun.

u siguranţă !tiu ei ceva ce noi. se instalează în tran!ee c*iar peste drum de 3i&&utzul 7amat 7a*el# )nii î!i eCprimau speranţa că. atunci c$nd englezii o să plece. nu putem dec$t să ne înc*ipuim# ?au ei puteau să !i înc*ipuie ceea ce pentru noi nu era dec$t un co!mar# 'lţii vor&eau despre grupuri de tineri ara&i care cercetau noaptea străzile noastre. su& comanda Marelui Mu"tiu din Ierusalim. o să intervină. luaseră de(a în stăp$nire toate dealurile din (urul ora!ului. înarmaţi cu cutii de vopsea !i pensule. erau de(a des"ă!urate în di"erite poziţii c*eie din ţară. marc$nd casele evreie!ti !i repartiz$ndu le dinainte# 5i a"irmau că &ande de ara&i înarmate. su& comanda generalului de &rigadă englez ?ir Ao*n 6lu&&. cărora englezii le au permis să vină din 5gipt înarmaţi !i să !i creeze poziţii "orti"icate pe dealurile din (urul Ierusalimului. ceilalţi. două avioane de transport americane gigantice au "ost văzute de(a în largul ?iciliei. pre!edintele american.u siguranţă că evreii americani 533 .'mos +z au părăsit peste noapte Ierusalimul !i s au sta&ilit cu "amiliile lor la Tel 'viv# . iar englezii se "ăceau că nu i văd# Eiceau că "orţele Legiunii 'ra&e Transiordaniene. 6lu&& pa!a. "ie ce o "i# + să !i trimită degra&ă armata. îndrept$ndu se spre estF cu siguranţă că pre!edintele Truman nu va îngădui să se petreacă aici al doilea *olocaust la mai puţin de trei ani după Holocaustul celor 2ase Milioane# . Truman. ast"el înc$t să i poată strivi pe evrei înainte ca ace!tia să poată măcar încerca să !i ridice capetele# 2i că luptătorii din 8răţia Musulmană.

practic toată lumea prezicea răz&oiul# . conserve de legume !i de carne. laptele pra" !i "ăina aproape că au dispărut de pe ra"turile din &ăcănia domnului 'uster: oamenii începeau să !i "acă rezerve. pregătindu se pentru ce avea să vină# Mama a umplut &u"etul din &ucătărie cu pungi de "ăină de gr$u !i matso. ori clasa muncitoare internaţională. lum$nările. sau larg răsp$nditele sentimente de vinovăţie "aţă de soarta tristă a evreilor supravieţuitori vor acţiona toate împotriva 9complotului anglo ara& de a ne distruge:# )nii dintre prietenii !i vecinii no!tri se încura(au singuri la începutul acelei toamne ciudate.rupele. cu un g$nd consolator: în cel mai rău caz. za*ărul. dat "iind că europenii sunt mult mai puternici dec$t ara&ii. con!tiinţa lumii civilizate sau opinia pu&lică progresistă. ultimul lucru pe care !i l doresc popoarele europene este să ne întoarcem !i să inundăm iar 5uropa# 2i. pac*ete de pesmeţi. ulei. uleiul. ameninţătoare. rezultă că eCistă o !ansă ca la urma urmei să "im lăsaţi aici# 5i o să i silească pe ara&i să îng*ită ceea ce 5uropa încearcă să scuipe# Intr un "el sau altul.Poveste despre dragoste si întuneric &ogaţi !i in"luenţi o să l preseze# 5i n ar putea să stea pur !i simplu cu m$inile în s$n# După părerea unora. c*iar dacă ara&ii nu ne vor aici. măsline !i za*ăr# Tata a cumpărat două canistre de para"ină etan!ate !i le a pus su& &azinul din &aie# 534 .ei din ilegalitate di"uzau pe unde scurte c$ntece în"lăcărate# . ovăz Sua3er.

cu cărţi !i articole în servieta (erpelită !i altele îndesate su& &raţ# %nsă mama l a rugat de mai multe ori să nu !adă în auto&uz la "ereastră# 2i adăuga ni!te cuvinte în rusă# -e am întrerupt pe moment o&i!nuita plim&are de s$m&ătă după masa p$nă la unc*iul Aosep* !i mătu!a Eippora*# 'veam a&ia nouă ani !i eram de(a un zelos cititor de ziare# )n consumator avid al ultimelor !tiri# )n eCcelent comentator !i orator# )n eCpert politic !i militar ale cărui opinii erau preţuite de copiii vecinilor# )n strateg cu c*i&riturile. care mergea din strada 6eula prin Mea ?*arim !i traversa ?*ei3* Aarra*. nu departe de vila ?ilOani# ?e întorcea acasă puţin înainte de cinci. la !apte !i (umătate dimineaţa. ca de o&icei. "ăuream alianţe cu una sau alta dintre puterile străine. cu auto&uzul I. dar ar "i putut c*iar să aducă în oc*ii lor lacrimi de simpatie pentru su"erinţa noastră. eCecutam mi!cări tactice de învăluire prin "lanc. la serviciul lui de la >i&lioteca -aţională de pe Muntele ?copus. nasturii !i piesele de domino de pe rogo(ină# Trimiteam trupe. amestecate cu admiraţia pro"undă "aţă de inimile noastre no&ile !i măreţia noastră morală# Purtam în acea vreme discuţii m$ndre !i totu!i 535 .'mos +z Tata încă mai pleca în "iecare zi. adunam argumente tran!ante care erau în stare să cucerească cele mai împietrite inimi &ritanice !i compuneam discursuri care nu numai că i ar "i adus pe ara&i la înţelegere !i împăcare !i i ar "i "ăcut să ne ceară iertare.

că în vreme ce lozincile noastre nu conţineau nimic care să i vatăme. ?talin !i c$rmuitorii ara&i# 9?tat evreu4 Imigrare li&eră4 : strigau demonstranţii din comunitatea a"iliată. iar evreii sunt c$inii no!tri40# Dacă a! "i avut ocazia. un mic !ovin travestit în iu&itor al păcii. +-) a creat un . măr!ăluind "urioase după ce ie!iseră din mosc*ei. .asa 'l&ă. răul. lumea ipocrită întotdeauna însetată de s$ngele nostruF cu at$t mai mult să Ie "ie ru!ine# . nu erau prea ama&ile ori civilizate !i că de "apt ele îi puneau într o lumină ru!inoasă pe cei care le strigau# In zilele acelea eram mai puţin copil !i mai mult un snop de argumente "ariseice. un naţionalist "ăţarnic !i mieros. un miel printre lupi. în timpul mar!urilor sau întrunirilorF la una sau două dintre acestea mama i a îngăduit tatei să mă ia !i pe mine# In vreme ce în "iecare vineri mulţimi de ara&i. noi aveam dreptate. mielul de sacri"iciu. Papa de la 7oma. i a! "i putut convinge cu u!urinţă.omitet ?pecial pentru Palestina 536 . noi eram victime nevinovate.Poveste despre dragoste si întuneric pragmatice cu DoOning ?treet. urlau 9Id&a* al@a*ud1 /?ă i măcelărim pe evrei40 !i 98alastin *i ar duna Oa al @a*ud 3il&una4: /Palestina este ţara noastră. noi eram David împotriva lui 6oliat. lozincile lor. în mod raţional. în vreme ce ei englezii. ara&ii !i toată lumea neevreiască erau lupii. un propagandist sionist de nouă ani# -oi eram cei &uni. strigate de gloate în"ier&$ntate.$nd guvernatorul &ritanic !i a anunţat intenţia de a !i înc*eia c$rmuirea în Palestina !i de a returna mandatul +rganizaţiei -aţiunilor )nite.

moneda etc# . în sc*im&. conducerea ara&ilor palestinieni !i toate naţiunile Ligii 'ra&e au declarat pe loc că nu vor accepta nici un compromis !i că intenţionează 9să se opună cu "orţa transpunerii în "apt a acestor propuneri !i să înece în s$nge orice încercare de a crea o entitate sionistă pe vreo palmă de păm$nt 537 . recomand$nd ca mandatul &ritanic să se înc*eie c$t mai cur$nd# In locul lui. pe cea a sutelor de mii de evrei strămutaţi. unul pentru ara&i !i unul pentru evrei# Eonele alocate celor două state erau aproape la "el de mari# 6raniţa complicată. care le despărţea era trasată în general con"orm distri&uţiei demogra"ice a populaţiilor respective# . supravieţuitori ai genocidului nazist. de asemenea.omitetul recomanda ca Ierusalimul să "ie un corpus separatum neutru. !i trei s"erturi din statul evreu propus era teren de!ertic necultivat. )-?. care trăiau de doi ani sau de mai multă vreme în lagărele din 5uropa pentru persoane strămutate# La începutul lui septem&rie HI=X.+P0 care să eCamineze situaţia din Palestina !i. cu un guvernator numit de +-)# 'ceste recomandări erau supuse apro&ării 'dunării 6enerale !i era nevoie de o ma(oritate de două treimi# 5vreii au scr$!nit din dinţi !i au acceptat împărţirea propusă: teritoriul alocat lor nu includea Ierusalimul sau 6alileea de ?us !i de 1est. Palestina să "ie împărţită în două state independente. su& tutelă internaţională.'mos +z /)-?.+P !i a dat pu&licităţii raportul ma(oritar. !erpuitoare.ele două state să ai&ă în comun economia.

prin su&ter"ugii. vor "ace aici eCact ceea ce le au "ăcut al&ii populaţiilor indigene din 'merica. ca lăcustele. parcelă cu parcelă. !i "oarte repede vor pune m$na pe locurile s"inte ale Islamului !i apoi se vor revărsa în ţările ara&e învecinate# . să scoată din rădăcini &ătr$nele cr$nguri de măslini. a rostit în "aţa lui David >en 6urion. o ameninţare 538 . acoperind o cu coloniile lor europene cu acoperi!uri ro!ii. p$nă ce au venit englezii !i au încura(at *oardele de străini să se răsp$ndească peste tot. generalul ?ir 'lan .Poveste despre dragoste si întuneric palestinian:# 5i susţineau că întreaga Palestina a "ost păm$nt ara& de sute de ani. !mec*erii ă!tia de coloni!ti evrei aveau să îng*ită întreaga ţară.omisar &ritanic. corup$nd o cu comportarea lor îng$m"ată !i des"r$nată. se vor revărsa înăuntru cu milioanele lor. nu încape îndoială că îl vor "olosi drept cap de pod. datorită vicleniei !i superiorităţii lor te*nice !i cu spri(inul imperialismului &ritanic.unning*am. să niveleze dealurile. 'ustralia !i din alte părţi# Dacă li se îngăduie să !i întemeieze aici un stat. !i să i alunge pe ţăranii care îl cultivaseră de generaţii întregi# Dacă nu erau opriţi.$t ai &ate din palme. c*iar !i unul mic. care era !e"ul eCecutivului din 'genţia 5vreiască. !terg$nd orice urmă a vieţii ara&e. se vor a!eza pe orice deal !i vale. vor (e"ui de caracterul lor ara& aceste peisa(e străvec*i !i vor îng*iţi totul înainte ca ara&ii să "i avut timp să se trezească din somn# La mi(locul lui octom&rie înaltul . de la mo!ieri corupţi. să cumpere păm$nt.

pe c$nd vizitam o &iserică# %mi aminteam de măslinii pe care i am văzut de la "ereastra acelei case.) 539 . în H8IX. C'e . c$nd eram singur în curte. 63. ca să nu înţeleg# Iar eu am zis. 9mă tem că nu vom "i în stare să vă a(utămF nu vom "i în stare să vă apărăm:#HX Tata a zis: J Herzl a "ost pro"et !i o !tia# La primul . în(ung*iat de groază. a. a spus că. cu o &ucurie pe care nu mi o puteam ascunde: J + să "ie cur$nd răz&oi la Ierusalim4 2i o să i învingem pe toţi4 Dar uneori. c$nd părinţii mei !i toţi cei din cartier dormeau încă.it1: t'e +iege of :erusalem. în cinci ani sau cel mai t$rziu în cincizeci de ani. pentru că imaginea 'is*ei care lua de (os copilul le!inat !i îl ducea în tăcere în &raţe semăna &rusc ca un ta&lou cre!tin înspăim$ntător pe care tata mi l a arătat !i mi l a eCplicat în !oaptă odată. spre amurg sau s$m&ăta dimineaţa. care părăsiseră de veacuri întregi lumea celor vii !i deveniseră o parte a tăr$mului celor neînsu"leţite# 35 Dov :osep'.ait'ful . (N. a spus el cu tristeţe. pag. îng*eţam. va eCista un stat evreu în Ţara Israelului# 2i acum au trecut cincizeci de ani !i statul stă literalmente în "aţa porţii# Mama a zis: J -u stă# -u e nici o poartă# 5 un a&is# Do(ana tatei a sunat ca o plesnitură de &ici# ' vor&it în rusă. 3784 (!ondra.ongres ?ionist. 379>).'mos +z voalată: 9Dacă încep tul&urările:.

retras. însă unele "amilii de evrei se mutaseră de(a din cartierele ara&e. duc$ndu se în părţile sudice !i estice# Doar în g$ndurile mele puteam să merg uneori p$nă la prelungirea străzii ?t# 6eorge către nord est !i să mă uit cu oc*ii larg desc*i!i la celălalt Ierusalim: un ora! cu c*iparo!i &ătr$ni. su"it. vătămător. !iit. otoman. ora!ul mona*al. ad$ncit în g$nduri. cu toate "armecele lui ascunse. cu la&irinturile de străduţe înguste care ne erau interzise !i ne ameninţau din întuneric. !i "amiliile ara&e începuseră să părăsească vestul ora!ului. Ierusalimul străin. un ora! secretos. italian. alaOit.Poveste despre dragoste si întuneric Prin noiem&rie un soi de perdea începuse să împartă Ierusalimul în două# 'uto&uzele încă mai mergeau acolo !i se întorceau. stră&ătut de sunetele clopotelor !i de (elania muezinului. mai mult negri dec$t verzi. căr$nd tăvi cu smoc*ine. musulman. sunit. ora!ul ciudat. străzi cu ziduri de piatră. pelerin. ora!ul grec. migdale !i "ructe de cactus. copt. greco ortodoC. ora!ul a&isinian. scoţian. în"ă!urat în văluri. al cruciaţilor !i templierilor. catolic. mi s a spus după 7ăz&oiul de 2ase Eile.P0 !i la începutul anilor . misionar. tăcut. anglican. a părăsit Ierusalimul iordanian în anii . purt$nd în p$ntece nenorocirea# Q %ntreaga "amilie ?ilOani. armean. corni!e !i ziduri întunecate. luteran. iar v$nzătorii de "ructe din satele ara&e învecinate încă î!i mai "ăceau apariţia o&i!nuită pe strada noastră. grila(e împletite.M0# 540 . înspăim$ntător !i totu!i ademenitor. înţesat cu pini.

anada. . aveam să "iu cuprins dintr odată de spaimă în acele zile din toamna lui HI=X !i aveam să simt durerea t$n(irii amestecate cu ru!ine !i cu certitudinea pedepsei iminente !i.ine o să "ie prinţul meu.ine o să "ie ursitul meu. 9. ci din alt motiv. dintre care unul în"ăţi!a păsări ale paradisului printre copaci ai paradisului# După "irele de tri"oi din vitralii. -u din cauza răz&oiului care se apropia. presupun$nd că nu a a(uns &ătr$nă !i sta"idită printre !andramalele pline de pra" !i de ar!iţă din cine !tie ce ta&ără de re"ugiaţi. unde zoaiele se scurg pe străzile nepietruite# 2i cine sunt evreii noroco!i care trăiesc acum în casa care era c$ndva a "amiliei ei. în Tal&ie*. )nde oare c$ntă ea la pian. amestecat cu vinovăţie !i m$*nire# După acea livadă# După acea "$nt$nă acoperită cu o placă de metal verde !i &azinul cu plăci de "aianţă al&astre. un cartier construit din piatră al&ăstruie !i tranda"irie. de asemenea. c$ţiva s au mutat la Londra !i alţii în 'merica Latină# 2i ce s a înt$mplat cu papagalii lor.'mos +z )nii au mers în 5lveţia !i . care 541 . alţii s au sta&ilit în emiratele din 6ol". presupun$nd că mai are unul. un soi de durere nu prea &ine de"inită: un "el de dor interzis. cu &olţi !i arcade. unde pe!ti!ori aurii străluceau o clipă în soare înainte să dispară în pădurea de nu"eri# După perniţele moi. &rodate cu dantelă "ină# După covoarele groase. mai pro"und. 2i cu "ratele ei olog.: 2i ce s a înt$mplat cu 'is*a.

e nătărău me!ter la vor&ire. Ga eini4 >as min "adla34 )sRut4 >as Oa*alas4: Dimineaţa. c*ere mademoiselle:# 'm "ost acolo c$ndva.ilvousplait4 5n(oGl: !i perec*ea lui soprană care răspundea cu o voce ca un clopoţel de argint: 9Mais oui. mais oui. am atins o c$ndva. e interzis# 5 542 . mine "ăcute din dopuri de plută !i graniţe "ăcute din &eţi!oare# In odaia lui. din perete în perete. mă trezeam la mirosul primei raze de lumină !i zăream printre lamelele de "ier ale o&loanelor înc*ise rodiul care cre!tea în curtea noastră# 'scunsă în acest copac. înainte de a "i alungat din ea în mod ru!inos. poate că a! "i putut pur !i simplu să i vor&esc ca un &ăiat care îi vor&e!te unei "ete# ?au n a! "i putut. "runză violetă# 2i după papagalul care vor&ea ca un "umător înrăit: 9 T"addal4 ?. cu v$r"urile degetelor### 9>as4 >as. sunt c$mpuri de luptă din nasturi# -u suntem îngăduiţi acolo. e înţesat de "orti"icaţii !i turnuri "ăcute din cu&uri. devreme. în "iecare dimineaţă. "runză verde. "runză aurie. o pasăre nevăzută repeta voios !i eCact primele cinci note din 8ur 5lise# .Poveste despre dragoste si întuneric colorau "iecare lumina în altă nuanţă: "runză ro!ie. în acea livadă. castele "ăcute din piese de domino. 9)ite numai cum strategul ăla de copil a ocupat iar tot apartamentul# -u te mai poţi mi!ca pe coridor. ce nătărău mic !i gălăgios# In loc să i vor&esc a!a cum -oul Tineret 5vreu i ar vor&i -o&ilului Popor 'ra& sau cum ar a&orda un leu alţi lei.

la 'rad. din 'rad. acum mai &ine de douăzeci !i cinci de ani# Printre altele. am găsit aseară o cutie de carton ponosită. însă în clipa în care vine ziarul odrasla ta lasă totul &altă.'mos +z un ordin# 2i c*iar !i în odaia noastră a împră!tiat cuţite !i "urculiţe pe toată podeaua. tu !i cu mine o să tre&uiască să ne mutăm în curte# ?au pe stradă. sunt ni!te însemnări înc$lcite pe care le am "ăcut într o &i&liotecă din Tel 'viv în HIX= sau HIXP. însemnările mele de acum douăzeci !i !apte de ani îmi amintesc ce anume citea 9strategul ăla de copil: în ziarul din I septem&rie 543 . pro&a&il că a declarat un armistiţiu general. c*iar !i mica pu&licitate# 'cum trage o linie tele"onică din cartierul lui general din spatele !i"onierului p$nă la apartamentul din Tel 'viv. cu di"erite însemnări pe care le am "ăcut pe c$nd scriam romanele scurte ce alcătuiesc Dealul s"atului nelegiuit. care se pare că e pe marginea căzii# Dacă nu mă în!el. pro&a&il ca să marc*eze vreo Linie Maginot. ca o imagine re"lectată într o oglindă re"lectată în altă oglindă. după ziarele din septem&rie HI=X# 2i a!a. într o dimineaţă din vara lui 200H. se tolăne!te pe canapea !i îl cite!te de la un capăt la celălalt. în &iroul meu de aici. ni!te e"ective de marină sau &lindate# Dacă o mai ţine a!a. tocmai se pregăte!te să se "olosească de ea ca să vor&ească cu >en 6urion# La "el ca !i ieri# ?ă i eCplice ce ar tre&ui să "acem în acest moment !i la ce ar tre&ui să "im atenţi# Poate că a !i început să i dea ordine lui >en 6urion#: %ntr unui dintre sertarele de (os.

în satul HaOara.Poveste despre dragoste si întuneric HI=X: Poliţia rutieră evreiască a început să acţioneze în Tel 'viv cu consimţăm$ntul guvernatorului &ritanic# 5a e "ormată din opt poliţi!ti care lucrează în două ture# + ară&oaică de treisprezece ani va apărea în "aţa tri&unalului militar. 8reidmann a >ein !i doctorul podolog ?c*oll# .alea Aa""a. tovară!a 6olda MGerson [ulterior Meir\.olonadelor de pe .on"orm conducătorului ara& Musa 'lami. dar a "ost înapoiat viu !i nevătămat# +rc*estra 91ocea Ierusalimului: va "i diri(ată de Hanan ?c*lesinger# 5ste a doua zi de post a lui Ma*atma 6and*i# . regele ?olomon a *otăr$t că mama care s a împotrivit împărţirii e mama adevărată.omitetul 5Cecutiv al 'genţiei 5vreie!ti. Mi3olins3i.o poţi lua cu tine# In sc*im&.ameră a "ost o&ligat să am$ne reprezentaţia lui cu . a declarat că evreii vor lupta pentru 544 . iar Teatrul de . ara&ii nu vor accepta niciodată împărţirea ţăriiF la urma urmei.$ntăreţul 5dis de P*ilippe nu va putea c$nta săptăm$na aceasta la Ierusalim. acuzată "iind că deţine o pu!că. din . districtul -a&lus# Imigranţii 9ilegali: de pe 5Codus sunt deportaţi la Ham&urg !i spun că vor lupta p$nă în p$nzele al&e ca să nu "ie de&arcaţi# Paisprezece gestapovi!ti au "ost condamnaţi la moarte la L`&ec3# Domnul ?olomon .lădire a .*melni3 din 7e*ovot a "ost răpit !i &ătut cu cruzime de o organizaţie eCtremistă. printre alte magazine. iar evreii ar tre&ui să recunoască semni"icaţia para&olei# Pe de altă parte. acum două zile s a desc*is noua . în care se a"lă.

de teamă că starea lui se va înrăutăţi. distri&uitor de mani"este ilegale. pentru ca mintea lui sla&ă să nu "ie eCploatată de "anatici în scopurile lor criminale# Lt# col# 'dderleG a regretat că nu poate îndeplini cererea domnului 6ardeOicz.onnor a reie!it că &ăr&atul e anga(at la ?erviciul de 7adiodi"uzare !i se înrude!te pe departe cu in"luenta "amilie -as*as*i&i# In ciuda acestui lucru. eli&erarea pe cauţiune i a "ost re"uzată. un ara& a atacat două "ete evreice în apropiere de >ernardiGa . între >eit Ha3erem !i >aGit 1agan# )na dintre "ete a "ugit.. deoarece Ţara Israelului !i Ierusalimul sunt sinonime în inimile noastre# După c$teva zile ziarul spunea: ?eara trecută. domnul 6ardeOicz. prizonierul a declarat că ie!is e din ca"enea &eat !i a avut impresia că cele două "ete se "$ţ$iau pe acolo în întuneric. iar cealaltă a strigat după a(utor !i unii dintre locuitorii de acolo au auzit !i au reu!it să l împiedice pe suspect să "ugă# In cursul investigaţiilor "ăcute de agentul de poliţie +. !i le a cerut în sc*im& (udecătorilor ca el să "ie izolat într o instituţie particulară. a cerut ca prizonierul să nu "ie trimis la un azil de ne&uni. t$rziu. din cauza gravităţii presupusului delict# In apărarea sa.a"B. care a "ost declarat alienat# Audecătorul de instrucţie. în pielea goală# 2i altă zi din septem&rie HI=X: Locotenent colonelul 'dderleG a prezidat curtea marţială care a (udecat cazul lui ?*lomo Mansoor ?*alom. 545 .'mos +z includerea Ierusalimului în statul evreu.

. colonia greacă. . >eit Aalla !i >et*le*em. tata le a eCplicat prietenilor săi care veniseră la un pa*ar de ceai că încă de la mi(locul secolului al W1III lea.Poveste despre dragoste si întuneric aceasta ie!ind din competenţa saF era o&ligat să l pună pe ne"ericit în custodie. în toamna lui HI=X. greci. 7amalla* !i el >ire*. în a!teptarea unei decizii a înaltului . precum !i multe sate ara&e: el 546 .omisar. englezi !i multe alte naţionalităţi# %nsă la nordul. estul !i sudul ora!ului erau cartierele ara&e întinse. printre care musulmani !i ara&i cre!tini. domni!oara >rac*a Tse"ira va o"eri un &uc*et de melodii populare# %ntr o seară.olonia 6ermană. cu mult înainte de apariţia sionismului modern !i "ără legătură cu el.illa Lei&oOitz va da un recital de pian !i după !tiri ni s a promis un comentariu "ăcut de domnul 6oerdusF în înc*eierea serii. printre care ?*ei3* Aarra*. evreii reprezentau ma(oritatea netă a populaţiei Ierusalimului# La începutul secolului WW. tot înainte de începutul emigraţiilor sioniste. dintre care vreo treizeci !i cinci de mii erau evrei# Iar acum.olonia 'mericană. Datamon. cartierele musulmane !i cre!tine din +ra!ul 1ec*i. era de(a cel mai populat ora! din ţară: avea cincizeci !i cinci de mii de locuitori. Ierusalimul. . care reprezintă . în privinţa unei posi&ile mani"estări a unei indulgenţe speciale# La radio. su& guvernare otomană. trăiau la Ierusalim vreo sută de mii de evrei !i vreo !aizeci !i cinci de mii de neevrei. armeni. >a3aa !i '&u Tor# 5rau !i ora!e ara&e pe dealurile din (urul Ierusalimului.oroana.

?*ua"at. '&u Dis. -e&i ?amOil. >eit Mazmil.isiordania sau în 8$!ia 6aza.'mos +z 'zaria. >eit Hanina. Li"ta.artierul 5vreiesc dinăuntrul zidurilor +ra!ului 1ec*i. Salandria. au căzut în m$inile Legiunii 'ra&e# Toate a!ezările evreie!ti capturate de ara&i în timpul 7ăz&oiului de Independenţă. ?u&a. în vreme ce în . 7amat 7a*el !i 6us* 5tsion la sud !i Motsa. et Tur. >eit I3sa. iar locuitorii lor evrei au "ost uci!i. el Mali*a. au "ost rase de pe "aţa păm$ntului. ?ilOan. ?*ei3* >adr. însă armatele ara&e nu au permis nici unui supravieţuitor să se întoarcă acolo după răz&oi# 'ra&ii au e"ectuat în teritoriile cucerite o 9puri"icare etnică: mai intensă dec$t evreii: sute de mii de ara&i au "ugit sau au "ost alungaţi de pe teritoriul ?tatului Israel în acel răz&oi. la est. "ără eCcepţie. estul !i vestul Ierusalimului erau zone ara&e !i doar c$teva a!ezări evreie!ti erau presărate ici !i colo în (urul ora!ului: 'tarot !i -eve @aa3ov la nord. >iddu. Diriat 'navim !i Maale *a Hamis*a la vest# %n răz&oiul din HI=8 cea mai mare parte a acestor a!ezări evreie!ti. 5in Darim. împreună cu . iar sinagogile !i 547 . luaţi în captivitate sau au "ugit. sudul. >eit ?a"a"a. )mm Tu&a !i ?ur >a*ir# La nordul. SoloniGa. în timpul guvernării iordaniene !i egiptene nu mai erau deloc evrei# -ici unul# '!ezările erau distruse. însă o sută de mii au rămas. DalGa !i >eit *a 'rava pe malul Mării Moarte. Deir @assin /unde peste o sută de locuitori aveau să "ie măcelăriţi de Irgun !i >anda lui ?tern în aprilie HI=80. IsaOiGa. >ir -a&alla*.

Poveste despre dragoste si întuneric

cimitirele rase de pe "aţa păm$ntului# 2i în viaţa oamenilor, !i în cea a popoarelor, cele mai mari con"licte sunt adesea cele care iz&ucnesc între cei persecutaţi# -u e dec$t o iluzie ideea că persecutaţii !i asupriţii se unesc, din solidaritate, !i stau împreună pe &aricade împotriva unui asupritor nemilos# In realitate, doi copii ai aceluia!i tată &rutal nu se solidarizează întotdeauna, uniţi "iind de soarta comună# 'desea "iecare vede în celălalt nu un tovară! de su"erinţă, ci, în realitate, imaginea asupritorului lor comun# 'cesta ar putea "i cazul con"lictului vec*i de o sută de ani dintre ara&i !i evrei# 5uropa care i a maltratat, umilit !i asuprit pe ara&i prin imperialism, colonialism, eCploatare !i represiune este aceea!i 5uropă care i a asuprit !i persecutat pe evrei !i în cele din urmă le a îngăduit nemţilor sau c*iar i a spri(init să i smulgă din rădăcini din orice colţi!or al continentului !i să i ucidă aproape pe toţi# %nsă c$nd ara&ii se uită la noi nu văd o ceată de supravieţuitori pe (umătate isterizaţi, ci o nouă mlădiţă a 5uropei, cu colonialismul, so"isticarea te*nică !i eCploatarea ei, care s a întors în mod iscusit în +rientul Mi(lociu în "ormă sionistă de data asta ca să o ia de la capăt cu eCploatarea, izgonirea !i asuprirea# In vreme ce, atunci c$nd ne uităm la ei, nici noi au vedem tot victime, "raţi în vremuri de restri!te, ci, cumva, vedem cazaci care "ac pogromuri, antisemiţi însetaţi de s$nge, nazi!ti deg*izaţi, ca
548

'mos +z

!i cum persecutorii no!tri europeni ar "i apărut iar, aici, în Ţara Israelului, !i ar "i pus pe cap 3e""iGe uri !i !i ar "i lăsat mustăţi, dar sunt tot vec*ii no!tri uciga!i, care nu vor altceva dec$t să se distreze retez$nd &eregate de evrei# Q In septem&rie, octom&rie !i noiem&rie HI=X nimeni din Derem 'vra*am nu !tia dacă tre&uie să se roage ca 'dunarea 6enerală +-) să apro&e raportul ma(oritar al )-?.+P ului sau mai &ine să tragă năde(de că englezii n o să ne lase în voia soartei, 9singuri !i "ără apărare într o mare de ara&i:# Mulţi sperau că va "i întemeiat în s"$r!it un stat evreu li&er, că vor "i ridicate restricţiile de imigrare impuse de englezi !i că sutelor de mii de supravieţuitori evrei, care de la pră&u!irea lui Hitler t$n(eau în lagărele din .ipru pentru persoane strămutate, li se va îngădui în s"$r!it să vină în ţara pe care cei mai mulţi dintre ei o considerau singura lor casă# 2i totu!i, în spatele acestor speranţe, într un "el, se temeau /în !oaptă0 că cei un milion de ara&i de aici, cu a(utorul armatelor regulate ale ţărilor din Liga 'ra&ă, s ar putea ridica să i omoare pe cei !ase sute de mii de evrei de îndată ce se retrag englezii# La &ăcănie, pe stradă, la "armacie, oamenii vor&eau în gura mare despre o m$ntuire iminentă, ziceau că Mos*e ?*erto3 !i 5liezer Daplan o să devină mini!tri în guvernul evreu care va "i creat de >en 6urion la Hai"a sau la Tel 'viv !i vor&eau /în !oaptă0 despre "aptul că generali evrei "aimo!i din străinătate, din 'rmata
549

Poveste despre dragoste si întuneric

7o!ie, din 'viaţia Militară 'mericană !i c*iar din Marina 7egală au "ost c*emaţi să ia comanda "orţelor armate evreie!ti care vor "i create c$nd pleacă englezii# Dar în taină, acasă, su& pături, după ce se stingea lumina, î!i !opteau unul altuia că, cine !tie poate că englezii o să !i anuleze totu!i plecarea, poate că nu aveau intenţia să plece !i toată c*estiunea nu era dec$t un complot viclean din partea Per"idului 'l&ion, cu scopul de a i "ace pe evrei să se întoarcă ei în!i!i spre englezi, c$nd se vor con"runta cu ani*ilarea iminentă, !i să i roage să nu i lase în voia soartei# 'tunci Londra ar putea cere, în sc*im&ul menţinerii protecţiei &ritanice, ca evreii să înceteze orice activitate teroristă, să scoată din uz unele stocuri de arme ilegale !i să i predea .ID ului pe conducătorii luptătorilor ilegali# Poate că englezii o să se răzg$ndească în ultima clipă !i n o să ne lase pe toţi la mila cuţitelor ară&e!ti# Poate că măcar aici, la Ierusalim, o să lase trupe regulate care să ne apere de pogromul ara&# ?au poate că >en 6urion !i prietenii săi de acolo, din Tel 'vivul con"orta&il, care nu era încon(urat din toate părţile de ara&i, ar putea să !i vină în "ire în ultima clipă !i să renunţe la această aventură a unui stat evreu, în "avoarea unui compromis modest cu lumea ara&ă !i cu masele musulmane# ?au poate că -aţiunile )nite vor trimite, c$t mai e timp, ni!te trupe din ţări neutre să preia !ta"eta de la englezi !i să apere cel puţin +ra!ul ?"$nt, dacă nu întreaga Ţară ?"$ntă, de pericolul unei &ăi de s$nge#
550

'mos +z

'zzam pa!a, ?ecretarul 6eneral al Ligii 'ra&e, i a prevenit pe evrei că, 9dacă îndrăznesc să încerce să creeze o entitate sionistă pe un singur centimetru de păm$nt ara&, ara&ii o să i înece în propriul s$nge:, iar +rientul Mi(lociu o să vadă orori 9în comparaţie cu care o să pălească atrocităţile cuceririlor mongole:# Prim ministrul ira3ian, Muza*im al >a(a(i, le a cerut evreilor din Palestina 9să !i "acă &aga(ele !i să plece c$t mai e vreme:, pentru că ara&ii au (urat că după victorie o să i cruţe doar pe puţinii evrei care trăiesc în Palestina dinainte de HIHX, !i c*iar !i acestora 9li se va îngădui doar să se re"ugieze su& aripa Islamului !i vor "i toleraţi su& "lamura lui cu condiţia să se trezească o dată pentru totdeauna din otrava sionismului !i să redevină o comunitate religioasă care î!i cunoa!te locul su& protecţia Islamului !i trăie!te după legile !i o&iceiurile Islamului:# 5vreii, adăuga un predicator la marea mosc*ee din Aa""a, nu sunt un popor !i nici nu au cu adevărat o religie: toată lumea !tie că 'lla* însu!i, cel îndurător, cel milos, nu i putea su"eri !i prin urmare i a condamnat să "ie &lestemaţi !i dispreţuiţi pe veci în ţările în care s au împră!tiat# 5vreii erau cei mai încăpăţ$naţi dintre încăpăţ$naţi: Pro"etul le a întins m$na, !i ei l au scuipatF Issa /Isus0 le a întins m$na, !i ei l au ucis, &a c*iar i au ucis mereu cu pietre pe pro"eţii propriei lor credinţe demne de dispreţ# -u degea&a toate naţiunile 5uropei s au *otăr$t să scape de ei o dată pentru totdeauna, !i acum 5uropa plănuie!te să ni i pună pe toţi în c$rcă, dar noi, ara&ii, nu vom
551

Poveste despre dragoste si întuneric

îngădui europenilor să !i arunce peste noi mizeriile# -oi, ara&ii, vom zădărnici cu să&iile planul drăcesc de a trans"orma ţara s"$ntă a Palestinei într un morman de gunoi pentru toate rămă!iţele lumii# 2i cum răm$ne cu &ăr&atul din magazinul de îm&răcăminte al lui tanti 6reta, 'ra&ul milos care m a salvat din capcana întunecată !i m a dus în &raţe c$nd aveam doar patru sau cinci ani# >ăr&atul cu pungi mari su& oc*ii &l$nzi !i cu miros ca"eniu, adormitor, cu metrul de croitorie verde !i al& pe după g$t, cu capetele &ălă&ănindu se pe pieptul lui, cu o&razul cald !i ţepii cenu!ii !i plăcuţi de pe "aţă, &ăr&atul acela somnoros !i &l$nd, cu un z$m&et s"ios care a p$lp$it o clipă !i s a stins su& mustaţa lui cenu!ie !i moale, .u oc*elarii săi de citit pătraţi, cu rame ca"enii, pe care îi ţinea co&or$ţi p$nă la (umătatea nasului, ca un t$mplar &ătr$n !i &un la inimă, un "el de 6epetto, &ăr&atul care mergea at$t de agale, t$r!$indu !i picioarele ca !i cum ar "i "ost o&osit, prin desi!ul de *aine pentru "emei, !i care, c$nd m a scos din carceră, mi a zis cu vocea lui răgu!ită, o voce pe care întotdeauna o să mi o amintesc cu dor: 96ata copil nu i nimic copil nu i nimic:# .um, !i el, Tocmai î!i 9ascute (ung*erul încovoiat, d$ndu i la tocilă tăi!ul !i pregătindu se să ne măcelărească pe toţi:, 2i el o să se "uri!eze pe strada 'mos în toiul nopţii, ţin$nd în dinţi un cuţit lung !i încovoiat, ca să mi reteze &eregata !i &eregatele părinţilor mei !i să 9ne înece pe toţi în s$nge:, %m&ălsămată i noaptea n .anaan !i &riza peste
552

'mos +z

tot e revărsată# Hiene dinspre -il îng$nă ai ?iriei !acali, pe dată# '&d el Sadr, ?pears !i D*ourG clocesc "iertura nveninată# 1$ntul de marte se n"oaie !i urlă cu nori cerul iar potope!te# Din t$nărul, înarmatul !i aprigul Tel 'viv, să z&urăm vite(e!te, Manara cu "ală veg*ează oc*iul lui Hule* n aţipe!te###H8 %nsă Ierusalimul evreiesc nu era nici t$năr, nici înarmat !i aprig, era un ora! ce*ovian, derutat, îngrozit, &$ntuit de &$r"e !i zvonuri "alse, gata să !i iasă din minţi, paralizat de tul&urare !i groază# Pe 20 aprilie HI=8, David >en 6urion !i a notat în (urnalul său, în urma unei discuţii cu David ?*ealtiel, comandantul miliţiei Hagana* din Ierusalim, impresia sa despre Ierusalimul evreiesc: 5lementele constitutive din Ierusalim: 20b oameni normali, 20b privilegiaţi /universitari etc0, M0b ciudaţi /provinciali, medievali etc#0#HI /5 greu de spus dacă >en 6urion a z$m&it sau nu c$nd a scris aceasta în (urnalul luiF în orice caz, Derem 'vra*am nu era inclus în prima categorie, !i nici în a doua#0 La aprozar vecina noastră, doamna Lem&erg, a zis: J Dar de(a nu mai am încredere în ei# -u mai
18 Natan *lterman, „-opţi în .anaan , din ' cincea coloană, vol# 3 (Cel *viv, 37@?), pag. 698. (N. a.) 19 David >en 6urion, Aurnal de răz&oi 3784, ed. (. %ivlin G Dr. &. #ren, vol. 3 (Cel *viv, 3746), pag. 6@7. (N. a.) 553

Poveste despre dragoste si întuneric

am încredere în nimeni# -u e dec$t o mare uneltire# Doamna 7osendor"" a zis: J %n nici un caz nu tre&uie să vor&e!ti a!a# %mi pare rău# Tre&uie să mă ierţi, rogu te, că ţi o spun: a vor&i a!a pur !i simplu strică moralul întregii naţiuni# .e ţi înc*ipui, .ă &ăieţii no!tri o să "ie de acord să meargă să lupte pentru tine, să !i ri!te vieţile lor tinere, dacă zici că totul nu e dec$t o uneltire, Proprietarul, domnul >a&aio", a zis: J -u i invidiez pe ara&ii ăia# ?unt ceva evrei în 'merica, o să ne trimită cur$nd aici ni!te &om&e atomice# Mama mea a zis: J .eapa asta n arată &ine# -ici castraveţii# Iar doamna Lem&erg /care avea întotdeauna un iz de ouă "ierte tari, transpiraţie !i săpun r$nced0 a zis: J Totul nu e dec$t o mare uneltire, ascultaţi ce vă spun4 Aoacă teatru4 .omedie4 >en 6urion a acceptat de(a pe ascuns să v$ndă tot Ierusalimul mu"tiului, &andelor de ara&i !i regelui '&dulla*, !i pentru asta englezii !i ara&ii au acceptat poate să i lase 3i&&utzurile !i -a*alalul !i Tel 'vivul# 2i doar de astea le pasă4 2i ce o să se înt$mple cu noi, dacă o să ne omoare sau o să ne ardă pe toţi, pe ei îi doare n cot# La Ierusalim cel mai &ine e să "ie cu toţii "ai"en, a!a înc$t apoi, în statul pe care vor să !i l "acă, să le răm$nă ceva mai puţini revizioni!ti, ceva mai puţini
554

'mos +z

ultraortodoc!i, ceva mai puţini intelligentsia# .elelalte "emei s au gră&it să o "acă să tacă: .e te a apucat, Doamnă Lem&erg4 2a4 >ist du mes*igge, 5s s*teit da a 3ind4 ' "ars*tandi3er 3ind4 /Taci4 'i înne&unit, 5 un copil aici4 )n copil care pricepe40 8ars*tandi3er 3ind ul, copilul strateg, a recitat ce auzise de la tatăl lui sau de la &unic: J .$nd englezii o să plece acasă, Hagana*, Irgun !i >anda lui ?tern cu siguranţă o să se unească !i o să în"r$ngă du!manul# Intre timp, pasărea nevăzută din rodiu o ţinea una !i &ună: era de neclintit# 9Ti da di da di:# Iar !i iar: 9Ti da di da di:# 2i după un răstimp de cugetare: 9Ti da di da di4: In septem&rie !i octom&rie HI=X ziarele erau pline de estimări, analize, a"irmaţii !i presupuneri# + să se voteze oare în 'dunarea 6enerală împărţirea, + să reu!ească ara&ii să "acă să se sc*im&e recomandările sau să se anuleze votarea, 2i dacă se a(unge la votare, oare o să avem o ma(oritate de două treimi, In "iecare seară tata !edea între mama !i mine la masa din &ucătărie !i, după ce se usca mu!amaua, întindea ni!te "i!e !i începea să calculeze, cu creionul, în lumina gal&enă !i c*ioară, !ansele de a c$!tiga votarea# ?eară după seară moralul îi scădea# Toate calculele sale arătau o în"r$ngere sigură !i zdro&itoare#
555

Poveste despre dragoste si întuneric

J Toate cele douăsprezece state ara&e !i musulmane vor vota, "ire!te, împotriva noastră# Iar >iserica .atolică eCercită cu siguranţă presiuni asupra statelor catolice ca să voteze împotrivă, pentru că un stat evreiesc contrazice credinţa "undamentală a >isericii !i nimeni nu se compară cu 1aticanul c$nd e vor&a de tras s"orile în culise# '!a că pro&a&il vom pierde toate cele douăzeci de voturi ale ţărilor din 'merica Latină# Iar ?talin, "ără îndoială, o să !i instruiască toţi sateliţii din &locul comunist să voteze în con"ormitate cu atitudinea lui rigidă antisionistă, ceea ce înseamnă alte douăsprezece voturi împotriva noastră# .a să nu mai vor&im de 'nglia, care întotdeauna agită spiritele împotriva noastră peste tot !i mai ales în dominioanele ei, .anada, 'ustralia, -oua Eeelandă !i '"rica de ?ud, !i o să se asocieze toate ca să zădărnicească orice !ansă a unui stat evreu# .um răm$ne cu 8ranţa !i cu statele care o urmează, 8ranţa n o să ri!te niciodată să !i atragă m$nia milioanelor de musulmani din Tunisia, 'lgeria !i Maroc# 6recia are str$nse legături comerciale cu întreaga lume ara&ă !i eCistă mari comunităţi grece!ti în toate ţările ara&e# Iar 'merica însă!i, 5ste 'merica un spri(in pentru secvenţa "inală a planului de împărţire, .e se înt$mplă dacă uneltirile companiilor petroliere gigantice !i ale du!manilor no!tri din Ministerul '"acerilor 5Cterne înclină &alanţa !i at$rnă mai greu dec$t con!tiinţa pre!edintelui Truman, Tata calcula iar !i iar ec*ili&rul voturilor din
556

'mos +z

'dunare# ?eară după seară încerca să amortizeze lovitura, să născocească vreo coaliţie de state care de o&icei urmau ?tatele )nite, ţări care ar putea avea propriile lor motive să i ponegrească pe ara&i !i ţări mici !i respecta&ile ca Danemarca sau +landa, care au "ost martore ale ororilor genocidului poporului evreu, iar acum !i ar putea su"leca m$necile ca să acţioneze a!a cum le dictează con!tiinţa, nu pe considerente de egoism !i petrol# +are !i cei din "amilia ?ilOani, în vila lor din ?*ei3* Aarra* /la numai patruzeci de minute de mers pe (os de aici0, !ed c*iar în momentul ăsta în (urul unei &ucăţi de *$rtie de pe masa lo r din &ucătărie !i "ac acelea!i socoteli, invers, Ii îngri(orează !i pe ei, ca !i pe noi, cum o să voteze 6recia !i ronţăie capătul unui creion cuget$nd la *otăr$rea "inală a ţărilor scandinave, î!i au !i ei optimi!tii !i pesimi!tii, cinicii !i pro"eţii apocalipsei, Tremură !i ei în "iecare noapte, înc*ipuindu !i că urzim planuri, aţ$ţăm lumea, tragem cu viclenie s"orile , întrea&ă !i ei, cu toţii, ce o să se înt$mple aici, ce o să "ie, ?unt !i ei la "el de speriaţi de noi cum suntem noi de ei, 2i ce e cu 'is*a !i cu părinţii ei din Tal&ie*, ?ade toată "amilia ei într o încăpere plină de &ăr&aţi mustăcio!i !i "emei care poartă &i(uterii, cu "eţe m$nioase !i spr$ncene îm&inate deasupra nasului, str$n!i roată în (urul unor &oluri cu co(i de portocale za*arisite, !u!otind între ei !i plănuind să 9ne înece în s$nge:, Mai c$ntă uneori 'is*a melodii învăţate de la
557

Poveste despre dragoste si întuneric

pro"esoara ei de pian evreică, ?au i s a interzis, ?au poate că stau într un cerc tăcut în (urul patului &ăieţelului lor, 'OOad# Piciorul i a "ost amputat# Din cauza mea# ?au moare de septicemie# Din cauza mea# +c*ii lui curio!i !i nevinovaţi, ca de căţelu!, sunt înc*i!i# ?tr$ns înc*i!i de durere# 8aţa îi e trasă !i palidă ca g*eaţa# 8runtea îi e scurmată de durere# .$rlionţii lui drăgăla!i zac pe perna al&ă# ;mai o clipă stai o clipă# 6em$nd !i z&ucium$ndu se de durere# ?au pl$ng$nd înceti!or, cu o voce ascuţită, de &e&elu!# 2i sora lui !ade l$ngă pat, ur$ndu mă pentru că a "ost din vina mea, totul a "ost din vina mea, din vina mea a "ost &ătută cu at$ta cruzime, at$t de meticulos, iar !i iar, peste spate, peste cap, peste umerii ei "iravi, nu a!a cum e &ătută uneori o "ată care a "ăcut ceva rău, ci un cal încăpăţ$nat# ' "ost din vina mea# >unicul 'le3sandr !i &unica ?*lomit veneau uneori în acele seri din septem&rie HI=X să stea cu noi !i să participe la &ursa tatei de numărare a voturilor# 1eneau !i Hanna* !i HaGim Toren sau soţii 7udnic3i, tanti Mala !i unc*iul ?tasze3, soţii '&rams3i sau vecinii no!tri, 7osendor""ii !i Tosia !i 6ustav Droc*mal# Domnul Droc*mal avea o prăvălioară cu puţini mu!terii în (osul străzii 6eula, unde !edea toată ziua cu un !orţ de piele !i oc*elari cu ramă de &aga, repar$nd păpu!i: $ămăduitor garantat din /an,ig, doctor de 5ucării +dată, pe c$nd aveam vreo cinci ani, unc*iul
558

'mos +z

6ustav mi a reparat pe gratis păpu!a &alerină cu păr ro!u, TsillG, în atelierul lui miniatural# -asul ei plin de pistrui "usese rupt# .u îndem$nare, "olosind un clei special, domnul Droc*mal a reparat o at$t de &ine, înc$t cu greu puteai distinge cicatricea# Domnul Droc*mal credea în dialogul cu vecinii no!tri ara&i# După părerea sa, locuitorii din Derem 'vra*am ar tre&ui să alcătuiască o delegaţie mică !i aleasă care să meargă să vor&ească cu mu3*tar ;u, !eicii !i alţi demnitari din satele ara&e cele mai apropiate# La urma urmei, am avut întotdeauna relaţii de &ună vecinătate !i, c*iar dacă restul ţării î!i ie!ise din minţi, nu era nici un motiv raţional ca aici, în Ierusalimul de nord vest, unde nu "usese niciodată vreun con"lict sau du!mănie între cele două părţi### Dacă ar vor&i un pic de ara&ă sau engleză, el însu!i, 6ustav Droc*mal, care mulţi ani la r$nd !i a "olosit talentul de vindecător la păpu!i ara&e !i evreie!ti deopotrivă, "ără ose&ire, !i ar lua &astonul, ar traversa c$mpul gol care ne desparte de ei, ar &ate la u!ile lor !i le ar eCplica, în cuvinte simple, merg$nd din casă în casă### ?ergentul Vil3, unc*iul Dude3, un &ăr&at c*ipe! care arăta ca un colonel englez dintr un "ilm !i c*iar îi slu(ea pe englezi în acea vreme, ca poliţist, a venit într o seară pe la noi !i a stat o vreme, !i ne a adus o cutie de langues de c*at de la o "a&rică de ciocolată specială# ' &ăut o cea!că de amestec de ca"ea !i cicoare, a m$ncat
559

Poveste despre dragoste si întuneric

vreo doi &iscuiţi !i mi a luat oc*ii cu uni"orma sa "rumoasă, neagră, cu !irul ei de nasturi argintii, cureaua de piele care îi trecea de a curmezi!ul pieptului !i pistolul lui negru care se odi*nea într un toc de pe !old, ca un leu adormit /doar patul se iţea, d$ndu mi "iori de c$te ori mă uitam la el0# )nc*iul Dude3 a stat cam un s"ert de oră !i numai după ce părinţii mei !i musa"irii lor s au rugat de el a "ăcut în cele din urmă una două aluzii voalate la ceea ce culesese din aluziile voalate ale unor o"iţeri englezi de rang înalt din poliţie, care !tiau ce spun: J 5 păcat de toate calculele !i estimările voastre# - o să "ie nici o împărţire# - o să "ie două state, dat "iind care [sic4\ %ntregul -egev o să răm$nă în m$inile englezilor, ca să !i poată prote(a &azele din ?uez, !i englezii o să se agate !i de Hai"a, at$t ora!ul, c$t !i portul, !i de principalele aeroporturi din LGdda, 53ron !i 7amat David, !i de grupul lor de ta&ere militare din ?ara"and# Tot restul, inclusiv Ierusalimul, o să l ia ara&ii, dat "iind care 'merica vrea ca ei să "ie de acord în sc*im & să i lase pe evrei să ai&ă un soi de &uzunar între Tel 'viv !i Hadera# 5vreilor o să li se permită să !i întemeieze un canton autonom în &uzunarul ăsta, un "el de 1atican evreiesc, !i treptat o să "im lăsaţi să aducem în &uzunarul ăsta p$nă la o sută sau cel mult o sută cincizeci de mii de supravieţuitori din lagărele de persoane strămutate# La nevoie, &uzunarul ăsta evreiesc o să "ie apărat de c$teva mii de marinari americani din 8lota a 2asea, de pe avioanele lor
560

'mos +z

transportoare gigantice, dat "iind care ei nu cred că evreii o să "ie în stare să se apere s inguri în condiţiile astea# J Dar e un g*etou4 a strigat domnul '&rams3i cu o voce cumplită# )n domiciliu "orţat4 + înc*isoare4 .arceră4 In ce l prive!te, 6ustav Droc*mal a z$m&it !i a sugerat, cu ama&ilitate: J 'r "i mai &ine dacă americanii ar lua Lilliputul ăsta pe care vor să ni l dea nouă !i să ne dea în loc pur !i simplu cele două avioane de transport: am "i mai în largul nostru acolo, !i mai în siguranţă# 2i un pic mai puţin îng*esuiţi# Mala 7udnic3i l a rugat pe poliţist, l a implorat, ca !i cum ar "i pledat în "aţa lui pentru vieţile noastre: J 2i cum răm$ne cu 6alileea, 6alileea, dragă Dude3, 2i 1ăile, - o să ne dea nici măcar 1ăile, De ce nu ne pot lăsa cel puţin asta, De ce tre&uie să i ia săracului cea din urmă mielu!ea, Tata a o&servat cu tristeţe: J -u eCistă a!a ceva, cea din urmă mielu!ea a săracului, Mala: săracul nu avea dec$t o mielu!ea !i au venit !i i au luat o# După o scurtă pauză, &unicul 'le3sandr a eCplodat "urios, înro!indu se la "aţă, um"l$ndu se de parcă era pe cale să dea în clocot: J .*iar că avea dreptate, secătura aia din mosc*eea din Aa""a4 .*iar că avea dreptate4 ?untem cu adevărat ni!te ra*aţi4 -u, ce: ăsta i s"$r!itul4 1siol Dvatitl 6ata4 Toţi antisemiţii tlin lume au mare dreptate# D*melnic3i avea dreptate# Petliura avea
561

Poveste despre dragoste si întuneric

dreptate# 2i Hitler avea dreptate: nu, ce# .*iar că suntem &lestemaţi4 Dumnezeu ne ură!te cu adevărat4 In ce mă prive!te, a mormăit &unicul, ro!u ca racul, împro!c$nd "iri!oare de salivă în toate părţile, d$nd cu pumnul în masă p$nă ce a "ăcut să zăngăne linguriţele în pa*are, nu, ce, ti s3azal, a!a cum Dumnezeu ne ură!te pe noi !i eu îl urăsc pe el4 îl urăsc pe Dumnezeu4 De ar muri4 'ntisemitul de la >erlin e scrum, dar acolo sus sade alt Hitler4 Mult mai rău4 -u, ce4 ?ade acolo !i r$de de noi, ticălosul4 >unica ?*lomit *a în*ăţat de &raţ !i a poruncit: J EisGa4 Termină4 2to ti govori!4 6enug4 I&er genug4 .umva, au reu!it să l potolească# Tau turnat un pic de coniac !i i au pus în "aţă ni!te &iscuiţi# Dar unc*iul Dude3, sergentul Vil3, se pare că a considerat că vor&e ca acelea urlate cu at$ta disperare de &unicul nu tre&uie să "ie rostite în prezenţa poliţiei, a!a că s a ridicat, !i a pus splendida !apcă de poliţist, cu cozoroc, !i a potrivit tocul pistolului pe !oldul st$ng !i, din prag, ne a o"erit o !ansă de păsuire, o rază de lumină, ca !i cum i ar "i "ost milă de noi !i ar "i catadicsit să răspundă pozitiv (al&ei noastre, cel puţin p$nă la un punct: J Dar mai e un o"iţer, un irlandez, o mare "igură, care o ţine una !i &ună, că evreii au mai multă minte dec$t restul lumii la un loc !i că reu!esc întotdeauna să aterizeze pe picioare# 'sta zice el# Pro&lema e, pe ale cui anume picioare aterizează, -oapte &ună tuturor# Tre&uie să vă rog să nu spuneţi nimănui ce v am
562

'mos +z

spus, dat "iind care sunt in"ormaţii secrete# /Toată viaţa, c*iar !i la &ătr$neţe, după ce a trăit la Ierusalim !aizeci de ani, unc*iul Dude3 zicea întotdeauna 9dat "iind care: !i trei generaţii de "ervenţi apărători ai purităţii lim&ii n au iz&utit să l înveţe să spună alt"el# - au "ost de "olos nici măcar anii în care a "ost o"iţer superior de poliţie !i p$nă la urmă !e"ul poliţiei din Ierusalim, iar mai t$rziu director general ad(unct al Ministerului Turismului# ' rămas întotdeauna eCact a!a cum era 9dat "iind care nu s dec$t un evreu căpos4:0 Tata a eCplicat la cină, într o seară, că la 'dunarea 6enerală a -aţiunilor )nite care se va ţine pe 2I noiem&rie la La3e ?uccess, aproape de -eO @or3, va "i nevoie de o ma(oritate de cel puţin două treimi ca să "ie adoptat raportul )-?.+P, ce recomandă crearea a două state pe teritoriul Mandatului >ritanic, unul evreu !i celălalt ara&# .ei din &locul musulman, împreună cu 'nglia, vor "ace tot ce le stă în puteri ca să nu se a(ungă la această ma(oritate# 5i vor ca întreg teritoriul să devină un stat ara& su& protecţie &ritanică, a!a cum alte state ara&e, ca 5gipt, Transiordania !i Ira3, sunt de"acto su& protecţie &ritanică# Pe de altă parte, pre!edintele Truman acţiona, împotriva propriului Minister al '"acerilor 5Cterne, pentru acceptarea împărţirii propuse# )niunea ?ovietică a lui ?talin se alăturase, în mod surprinzător, ?tatelor )nite, spri(inind !i ea întemeierea unui stat evreu alături de unul ara&: poate că prevăzuse că votarea în "avoarea
563

Poveste despre dragoste si întuneric

împărţirii ar putea duce la mulţi ani de con"licte s$ngeroase în zonă, care ar permite )7?? ului să pună piciorul în zona de in"luenţă &ritanică din +rientul Mi(lociu, aproape de c$mpurile petroliere !i de .analul ?uez# ?ocotelile complicate pe care !i le "ăceau marile puteri coincideau între ele !i se pare că se intersectau cu am&iţiile religioase: 1aticanul spera să c$!tige o in"luenţă decisivă la Ierusalim, care în planul de împărţire tre&uia să "ie su& control internaţional, adică nici musulman, nici evreiesc# .onsiderentele ţin$nd de con!tiinţă !i de simpatie se împleteau cu altele cinice, egoiste: c$teva guverne europene căutau o cale de a compensa cumva "aptul că poporul evreu î!i pierduse o treime în m$inile uciga!ilor nemţi, precum !i generaţiile întregi de victime ale persecuţiilor# %nsă acelea!i guverne nu erau potrivnice canalizării valului de sute de mii de evrei săraci est europeni, strămutaţi, care zăceau în lagăre de la în"r$ngerea 6ermaniei încoace, c$t mai departe posi&il de propriul teritoriu !i, de "apt, de 5uropa# P$nă în clipa votării e"ective a "ost greu de prevăzut rezultatul# Presiunile !i tentaţiile, ameninţările !i uneltirile, c*iar !i mita, au reu!it să mute într o parte sau în alta voturile a trei patru mici repu&lici din 'merica Latină !i 5Ctremul +rient# 6uvernul statului .*ile, care "usese în "avoarea împărţirii, a cedat presiunii ara&e !i !i a instruit reprezentantul la +-) să voteze împotrivă# Haiti !i a anunţat intenţia de a vota împotrivă# Delegaţia greacă avea de g$nd
564

ine e pentru viaţă !i cine e pentru distrugere:. ca să nu pricep eu0# ?$m&ătă dimineaţă. ziceau ei.esar 'costa. cu toate că guvernul ei le promisese evreilor să i spri(ine# 9Dar pe dată:. iar în cazul în care asta n ar "i mers. doctorul . aran(aseră !i să###: /aici conversaţia a continuat în idi!. !i a *otăr$t să voteze pentru# Intre timp. pe strada 'mos. 'dunarea 6enerală avea să se întrunească într un loc numit La3e ?uccess !i acolo ne vor *otărî soarta# 9. a spus domnul Dolodni. s a pl$ns că nu a primit instrucţiuni clare de la guvernul său# In ?iam "usese o lovitură de stat. su& presiunea americană. proprietarul Tipogra"iei Dolodni.ale3o. a zis domnul '&rams3i# 2i doamna Tosia Droc*mal a adus prelungitorul de la ma!ina de cusut din spitalul de păpu!i al soţului ei. în &ăcănia domnului 'uster sau la domnul . ca Lem&ergii să poată scoate din casă aparatul lor 565 . dar a decis !i ea în ultima clipă să spri(ine poziţia ara&ă# 7eprezentantul 8ilipinelor a re"uzat să se implice# ParaguaGul !ovăiaF delegatul său la +-).'mos +z să se a&ţină. iar noul guvern !i a c*emat înapoi delegaţia !i n a trimis alta în loc# Li&eria a promis să spri(ine propunerea# Haiti s a răzg$ndit. 9au trimis un evreu isteţ care să i v$ndă pontul soţului diplomatei îndrăgostite !i o evreică isteaţă care să i v$ndă pontul soţiei Don Auanului diplomat. cel cu presa !i papetăria. se vor&ea despre un c*ipe! diplomat ara& care !i a eCercitat "armecul asupra reprezentantei unui stat mic !i a reu!it să o determine să voteze împotriva planului de împărţire.

au descoperit ei. at$t de departe de lumea mare. a o&servat tata. dacă nu c*iar din întregul Derem 'vra*am#0 + să l dea la maCimum !i noi o să ne adunăm în apartamentul Lem&ergilor.Poveste despre dragoste si întuneric de radio negru !i greu !i să l pună pe masa de pe &alcon# /5ra singurul aparat de radio de pe strada 'mos. dar cu un pulover pe el: e "rig a"ară# Dar s$m&ătă dimineaţă s a dovedit că "atidica !edinţă ce urma să ai&ă loc în acea după amiază la La3e ?uccess va începe aici de a&ia seara. i se va îngădui să participe la acest eveniment. se va "ace c$nd va "i "oarte t$rziu la Ierusalim. !i a!a toată strada o să poată auzi transmisia în direct !i o să a"le verdictul !i ce ne rezervă viitorul /9dacă o mai "i vreun viitor după această s$m&ătă:0# J -umele La3e ?uccess. din cauza di"erenţei orare între -eO @or3 !i Ierusalim sau poate din cauză că Ierusalimul era un loc at$t de izolat. a continuat el. aproape de miezul nopţii. oră la care copilul ăsta tre&uie să "ie de mult în pat. este opusul Mării Lacrimilor. care sim&olizează la >iali3 soarta poporului nostru. pe stradă. înălţimii 1oastre. pe &alconul apartamentului de deasupra !i pe &alconul de peste drum. înc$t tot ce se petrece acolo nu a(unge la noi dec$t sla& !i întotdeauna cu înt$rziere# 1otarea. pentru că tre&uie să ne trezim dimineaţă să mergem la 566 . peste dealuri !i *ăt departe. întruc$t se potrive!te cu noul său rol de cititor "ervent al ziarelor !i de al nostru analist politic !i militar# Mama a spus: J Da. în curte.

iar la marginea mulţimii am o&servat ici !i colo c$te o "emeie &ătr$nă !ez$nd pe un ta&uret sau un &ăr&at "oarte &ătr$n care "usese cărat în stradă cu scaun cu tot# %ntreaga mulţime părea să "i "ost pre"ăcută în piatră în acea tăcere înspăim$ntătoare a nopţii. să mergi în seara asta la culcare ca de o&icei. m am trezit# Patul meu era su& "ereastra care clădea spre stradă. în curtea noastră. !i dacă rezultatul e pozitiv o să te trezim c*iar !i la miezul nopţii !i o să ţi spunem# Iţi promitem# După miezul nopţii. unii &ăr&aţi cu pălării sau !epci. în curţile învecinate. pe mi(locul străzii. unii ţin$nd pe umeri copii somnoro!i. pe &alcoane. la urma urmei. spre s"$r!itul votării.'mos +z !coală# Mama !i tata au sc*im&at c$teva "raze rapide. mulţimi de um&re stăteau str$nse laolaltă în tăcere la lumina gal&enă a "elinarului. dar noi o să stăm a"ară. o scurtă conversaţie în polonă !ci"ien ic3 !i rusă iani*aciu ică. ca o adunare uria!ă de sta"ii# ?ute de oameni care nu scoteau nici un sunet. altele în capoate !i cu e!ar"e pe cap. la s"$r!itul căreia mama a zis: J Poate că ar "i mai &ine. de parcă nu ar "i "ost oameni adevăraţi. !i o să ascultăm transmisia din &alconul Lem&ergilor. a!a că tot ce aveam de "ăcut era să mă ridic în genunc*i !i să mă uit printre lamelele o&loanelor# M am cutremurat# . cuno!tinţe !i străini. ci sute de siluete întunecate pictate pe p$nza 567 . unele "emei cu capul descoperit. la gard. unii în *ainele de culcare !i alţii cu *aină !i cravată. vecini.a într un vis de groază.

"ăc$nd aerul să tremure în vreme ce totaliza. o tăcere îngrozită. în ordinea al"a&etică engleză. un pic răgu!ită s a întors. a!a cum n am mai auzit în viaţa mea. de &uze des"ăcute ca de sete !i oc*i larg desc*i!i. cu o uscăciune aspră de&ord$nd de emoţie: treizeci !i trei pentru# Treisprezece împotrivă# Eece a&ţineri !i o ţară a&sentă de la votare# 7ezoluţia este apro&ată# 1ocea lui a "ost îng*iţită de un urlet care a iz&ucnit din radio. de la marginea cartierului Derem 'vra*am din nordul Ierusalimului. revărs$ndu se din galeriile sălii de la La3e ?uccess !i după vreo două clipe de !oc !i neîncredere. nici de atunci încoace# 'poi vocea pro"undă.Poveste despre dragoste si întuneric întunericului p$lp$itor# De parcă ar "i murit în picioare# -u se auzea nici o vor&ă. a crainicului american z&iera din radioul dat la maCimum !i "ăcea să tremure aerul nopţii sau poate că era vocea pre!edintelui 'dunării. nici înainte. o tăcere a sute de oameni care î!i ţin răsu"larea. strada noastră îndepărtată. &razilianul +sOaldo 'ran*a# )nul după altul. tuse sau pas# -ici un ţ$nţar nu &$z$ia# Doar vocea pro"undă. urmat imediat de răspunsul reprezentantului acestora# )7??: da# 'nglia: se a&ţine# 7egatul )nit: se a&ţine# )7??: da# )?': da# )ruguaG: da# 1enezuela: da# @emen: nu# Iugoslavia: se a&ţine# 'ici vocea s a oprit &rusc !i o tăcere ca de pe altă lume a co&or$t !i a îng*eţat întreaga scenă. aspră. citea numele ultimelor ţări de pe listă. a urlat !i ea 568 . lugu&ră.

ca !i cum ar "i "ost într o imensă &etonieră !i nu mai eCistau interdicţii. nici după aceea. nu un strigăt de &ucurie. neav$nd nimic din strigătele spectatorilor de pe terenurile de sport sau ale mulţimilor entuziaste care se dezlănţuie. dar nu m am mai o&osit să mi pun căma!ă sau pulover !i am ţ$!nit pe u!ă !i un vecin sau un străin m a cules de (os ca să nu "iu călcat în picioare !i am "ost trecut din m$nă în m$nă p$nă ce am aterizat pe umerii tatei. într un prim strigăt cumplit care !i a croit drum prin întuneric. ca !i cum tuturor morţilor care au murit vreodată aici !i tuturor celor care urmează să moară li s a o"erit o scurtă ocazie să strige. aproape de poarta noastră din "aţă# Tata !i mama stăteau acolo îm&răţi!aţi ca doi copii pierduţi în pădure. !i pentru o clipă am "ost între ei. !i în clipa următoare ţipătul de groază a "ost înlocuit de urlete de &ucurie !i de un amestec de strigăte răgu!ite !i 9Poporul evreu trăie!te: !i cineva încerca să c$nte 9Hati3va*: !i "emeile ţipau !i &ăteau din palme !i 9'ici. în îm&răţi!area lor. un strigăt care ar "i putut muta st$ncile. un strigăt cataclismic. poate mai degra&ă ca un ţipăt de groază !i uimire. nu vor&e sau (ocuri de cuvinte sau lozinci 569 . !i întreaga mulţime a început să se înv$rtă încet în (urul ei. pătrunzător. !i am sărit în pantaloni. !i peste o clipă eram înapoi pe umerii tatei. clădiri !i copaci. a!a cum nu i am mai văzut nici înainte. iar tatăl meu cel "oarte cult !i politicos stătea acolo strig$nd c$t îl ţineau &o(ocii.'mos +z pe loc. care ţi îng*eţa s$ngele. în Ţara pe care au iu&it o stră&unii no!tri:.

toată lumea c$nta. >a3aa !i Tal&ie* tre&uie să ne "i ascultat în noaptea aceea învăluite într o tăcere ce poate că semăna cu tăcerea îngrozită a!ternută peste cartierele evreie!ti înainte de anunţarea rezultatului votării# In casa ?ilOanilor din ?*ei3* Aarra*. Datamon. în casa 'is*ei din Tal&ie* !i în casa &ăr&atului din magazinul de îm&răcăminte. poate că din ad$ncuri încerca !i ea să împărtă!ească strigătul cu el !i cu mine !i cu întreaga stradă întreg cartierul întreg ora!ul !i întreaga ţară mama mea cea tristă încerca să participe de data aceasta nu. nu s a oprit. &ăr&atul acesta care voia să "ie un pro"esor "aimos !i merita să a(ungă a!a ceva !i acum nu mai era dec$t aaa****# 2i am "ost surprins să văd m$na mamei m$ng$indu l pe capul ud !i pe cea"ă !i apoi am simţit m$na ei pe capul !i pe spatele meu. ci a ţinut o mai departe cu strigătul lui lung. ci un singur strigăt lung !i dezgolit. &ăr&atul cel drag 570 . nici măcar strigăte de &ucurie. de asemenea. p$nă la capătul plăm$nilor aaaa*** !i c$nd a rămas "ără su"lare a tras aer în piept ca un om care se îneacă !i a continuat să strige. însă tata. pentru că poate că "ără să mi dau seama îl a(utam pe tata să strige. !i m$na mamei ne m$ng$ia pe am$ndoi iar !i iar. pentru că ?*ei3* Aarra*. care nu putea să c$nte !i nu !tia cuvintele c$ntecelor îndrăgite. poate ca să ne aline sau poate că nu.Poveste despre dragoste si întuneric sioniste. doar zonele evreie!ti. ca înainte de a "i "ost născocite cuvintele# Dar ceilalţi c$ntau acum. cu siguranţă nu întreg ora!ul.

*iar !i papagalii tăceau# 2i "$nt$na din &azinul din grădină# . !i 9Dumnezeu va reclădi 6alileea: !i 91ino să vezi N ce măreaţă e această zi: !i. &ere !i 571 . !i 9înalţă "lamura sus către ?ion: !i 9'ici. domnul 'uster !i a desc*is dintr odată prăvălia !i toate c*io!curile de pe strada Eep*ania* !i strada 6eula !i strada . poate că au stat la "erestre să vadă cele c$teva "ocuri voioase de arti"icii care au s"$!iat întunericul. nu era săr&ătoare în noaptea asta# 5i tre&uie să "i auzit sunetele &ucuriei de pe străzile evreie!ti.alea Aa""a !i .ancelarului !i . mai t$rziu.'mos +z 6epetto cu pungile de su& oc*ii lui milostivi. în întregul Derem 'vra*am !i în toate cartierele evreie!tiF au apărut steaguri !i lozinci scrise pe "$!ii de p$nză. nici Tal&ie* sau >a3aa nu !tiau !i n aveau cum să !tie că peste cinci luni o să cadă goale. în ţara pe care au iu&it o stră&unii no!tri:. neatinse. iar sulurile cu Tora erau scoase din c*ivoturile s"inte !i se prindeau în dans.alea 7egele 6eorge s au desc*is !i &arurile s au desc*is în tot ora!ul !i au o"erit răcoritoare !i gustări !i c*iar &ăuturi alcoolice p$nă ce s a crăpat de ziuă. str$ng$nd din &uze în tăcere# . se auzeau sunete puternice de s*o"ar din toate sinagogile. în m$inile evreilor !i că alţi oameni aveau să se mute în casele acelea &oltite din piatră tranda"irie !i în acele vile cu multele lor corni!e !i arcade# 'poi au "ost dansuri !i plan!ete pe strada 'mos. claCoanele ma!inilor mugeau.*iar dacă nici Datamon. la orele mici ale dimineţii. sticle cu sucuri de "ructe.

se *otăr$se că are dreptul să "ie întemeiat# 2i avea să "ie întemeiat după o sută !i !aizeci !i !apte de zile !i nopţi. pe c$nd rătăceam pe acolo. vineri. printre cercurile de dansatori !i petrecăreţi. străinii se îm&răţi!au pe stradă !i se sărutau. înlăcrimaţi. coloane de in"anterie. acolo. de "orţele armate regulate ale Ligii 'ra&e.Poveste despre dragoste si întuneric vin treceau din m$nă în m$nă !i de la o gură la alta. dar în noaptea asta. copile. uită te &ine. în noaptea de 2I noiem&rie HI=X. &lindate. c*e"uiau. ci de parcă ar "i !tiut !i ar "i &ătut în cuie ceea ce !tia. copii !i sugari din acele mulţimi de evrei care dansau. &ătr$ni. nu ca !i cum mi ar "i cerut o. H= mai HI=8. după plecarea englezilor. uită te "oarte 572 . &eau !i pl$ngeau de &ucurie. armatele regulate din cinci state ara&e care ne au invadat cu intenţia de a pune capăt noului stat în răstimp de una două zile de la proclamarea lui# %nsă tata mi a spus. un întreg procent din oamenii entuziasmaţi care s au revărsat pe străzi în acea noapte aveau să moară în răz&oiul pe care ara&ii l au pornit înainte de a trece !apte ore de la decizia 'dunării 6enerale de la La3e ?uccess !i aveau să "ie a(utaţi. de la sud. la La3e ?uccess. de la est !i de la nord. avioane de v$nătoare !i &om&ardiere. !i poliţi!ti englezi uluiţi erau tra!i !i ei în cercurile de dansatori !i îm&l$nziţi cu cutii de &ere !i cu lic*ioruri dulci. !i petrecăreţi "renetici se căţărau pe ma!inile &lindate engleze!ti !i "luturau drapelul statului ce nu se întemeiase încă. însă unul din "iecare sută de &ăr&aţi. "emei. artilerie. !i eram călare pe umerii lui.

pentru că n o să uiţi noaptea asta p$nă la ultima ta su"lare !i o să le spui copiilor. !i ce i au "ăcut ni!te &ăieţi neevrei la !coala lui poloneză din 1ilna.a !i cum în această &eznă tata se trans"ormase în mama# 'poi mi a spus în !oaptă. "ără să mă numească vreodată înălţimea 1oastră sau Preacinstitul Domn. &unicul 'le3sandr. iar a doua zi. &rutele au re"uzat să i înapoieze pantalonii rupţi !i l au atacat pe tatăl 573 . ci ca să intre !i el !i să se culce l$ngă mine. indi"erent din ce motiv. complet îm&răcat# 2i după o vreme m$na tatei a ridicat pătura pe întuneric. la o oră la care copilul ăsta n a avut niciodată voie să nu doarmă &u!tean în patul lui. poate la trei sau patru.'mos +z &ine. "iule. ce le au "ăcut ni!te *uligani lui !i "ratelui său. cu toate că în mod normal nu putea su"eri tăcerea !i se gră&ea să o izgonească# %nsă de data asta nu s a atins de tăcerea care era între noi. nu ca să mă certe că am intrat în pat cu *ainele pe mine. la +dessa. să nu intri în a!ternut cu *ainele de stradă0# Tata a stat l$ngă mine c$teva minute !i nu a zis nimic. să nu ţi scape nimic. care erau leoarcă de sudoare din îng*esuiala mulţimii. at$ta doar că m$na lui îmi m$ng$ia u!or părul# . !i era !i el cu *ainele. era părta! la ea. c$nd tatăl său. la "el ca ale mele /!i aveam o regulă de "ier: niciodată. nepoţilor !i strănepoţilor tăi despre noaptea asta c$nd noi o să "im de mult du!i de pe lume# 2i "oarte t$rziu. David. m am t$r$t su& pătura mea pe întuneric. iar "etele s au amestecat !i ele. a venit la !coală să înregistreze o pl$ngere.

la !apte. în vreme ce pro"esorii se uitau !i nu ziceau nimic sau poate că r$deau !i ei# 2i tot cu o voce de întuneric.o să se mai înt$mple# Din noaptea asta s a terminat# Pe veci#: 'm întins m$na somnoros să i ating "aţa. nu l am văzut pe tata pl$ng$nd# 2i.Poveste despre dragoste si întuneric lui. înainte sau după acea noapte. &unicul. su& oc*ii lui. în loc de oc*elari. l au silit să se întindă pe pava( !i i au scos !i lui pantalonii. cu m$na încă rătăcindu i prin părul meu /pentru că nu era o&i!nuit să mă m$ng$ie0. în vreme ce noi !i pro&a&il !i toţi vecinii no!tri dormeam. 9>rutele s ar putea să se ia !i de tine c$ndva pe stradă sau la !coală# ? ar putea să o "acă tocmai pentru că e!ti un pic ca mine# %nsă de acum încolo. nici măcar c$nd a murit mama. niciodată n o să "ii &rutalizat doar pentru că e!ti evreu !i pentru că evreii sunt a!a !i pe dincolo# 'sta nu# . c*iar su& "runtea lui înaltă. !i dintr odată. spre spitalul Hadassa* de pe Muntele ?copus# %n toată ţara ara&ii au atacat auto&uzele evreie!ti de pe !osele. de "apt. din clipa în care avem statul nostru. au ucis !i au rănit pasagerii !i au tras cu 574 . zic$nd că evreii sunt a!a !i pe dincolo. nu l am văzut pl$ng$nd nici în noaptea aceea: era prea întuneric# Doar m$na mea st$ngă l a văzut# După c$teva ore. degetele mele au dat de lacrimi# -iciodată în viaţa mea. iar "etele r$deau !i "ăceau glume neru!inate. în mi(locul terenului de sport. în ?*ei3* Aarra* s a tras într o am&ulanţă evreiască a"lată în drum spre centrul ora!ului. tata mi a spus su& pătura mea în primele ore ale lui <0 noiem&rie HI=X.

după cum s a spus. sute de ara&i înarmaţi au ie!it din +ra!ul 1ec*i. url$nd 9id&a* al @a*ud: /să i măcelărim pe evrei0 !i trăg$nd ra"ale în aer# Poliţia engleză îi însoţea.'mos +z arme u!oare !i cu mitraliere în su&ur&ii !i în a!ezările izolate# . inton$nd c$ntece s$ngeroase. organizaţia paramilitară Irgun a ars complet cinematogra"ul 7eC. ca represalii. au condus mulţimea care a năvălit în centrul comercial evreiesc din capătul de est al străzii Mamilla !i a (e"uit !i a ars toată zona# Patruzeci de magazine au ars din temelii# ?oldaţii !i poliţi!tii englezi au "ormat &ariere pe strada Prinţesa MarG !i au împiedicat "orţele de apărare Hagana* să vină în a(utorul evreilor care au "ost prin!i în centrul comercial.omitetul ?uprem 'ra& condus de Aamal Husseini a declarat grevă generală !i a trimis mulţimile pe străzi !i în mosc*ei. &a c*iar le au con"iscat armele !i au arestat !aisprezece dintre ei# %n ziua următoare. i au arestat mem&rii !i le 575 . deoarece englezii au zădărnicit încercările Hagana*ului de a lansa contraatacuri.oran. iar ma!inile &lindate engleze!ti. al cărui proprietar se pare că era ara&# %n prima săptăm$nă a tul&urărilor au "ost uci!i vreo douăzeci de evrei# P$nă la s"$r!itul celei de a doua săptăm$ni au murit. circa două sute de evrei !i ara&i# De la începutul lui decem&rie HI=X p$nă în martie HI=8 iniţiativa a "ost în m$inile "orţelor ara&eF evreii din Ierusalim !i de prin alte părţi au "ost siliţi să se mulţumească cu apărarea statică. răcnind versete din . unde conducătorii religio!i au cerut un (i*ad împotriva evreilor# După c$teva zile. în toată ţara.

com&usti&il !i muniţii dec$t prin intermediul convoaielor# In vreme ce englezii continuau să guverneze !i î!i "oloseau puterea în principal ca să i a(ute pe ara&i în răz&oiul lor !i ca să lege m$inile evreilor. !i asta cu preţul unor pierderi grele# Pe la s"$r!itul lui decem&rie HI=X părţile evreie!ti din Ierusalim erau asediate de"acto# 8orţele regulate ira3iene. distri&uind o 576 . @emin Mos*e. cărora administraţia &ritanică le permisese să preia controlul asupra staţiei de pompare a apei de la 7os* *a 'Gin.Poveste despre dragoste si întuneric au con"iscat armele# 8orţele ara&e semiregulate. au su"erit un asediu în interiorul asediului. iar convoaiele care cărau *rană !i alte provizii nu !i puteau croi drum dec$t în sus dinspre coastă. Ierusalimul evreiesc era treptat despărţit de restul ţării# ?ingurul drum care îl lega de Tel 'viv era &locat de "orţele ara&e. au &locat !oselele !i au redus prezenţa evreiască la un mozaic spart de a!ezări asediate !i grupuri de a!ezări care nu puteau "i alimentate cu *rană. "iind izolate de celelalte părţi evreie!ti ale ora!ului# )n 9comitet de criză: creat de 'genţia 5vreiască diri(a raţionalizarea *ranei !i cisternele care treceau pe străzi între &om&ardamente. împreună cu sute de voluntari înarmaţi din ţările ara&e învecinate !i vreo două sute de soldaţi englezi care "ugiseră la ara&i !i luptau alături de ei. cum erau cartierul 5vreiesc dintre zidurile +ra!ului 1ec*i. au aruncat în aer instalaţiile de pompare !i Ierusalimul evreiesc a rămas "ără altă apă dec$t cea din puţuri !i rezervoare# Eonele evreie!ti izolate. Me3or HaGim !i 7amat 7a*el.

za*ărul. vecini. din c$nd în c$nd. "iind considerat mai sigur în caz de &om&ardament !i "ocuri de armă# Toate geamurile au "ost scoase !i am &aricadat "erestrele cu saci cu nisip# 'm trăit într un întuneric neîntrerupt. laptele. pesmeţi !i pra" de ouă cu miros ciudat# Medicamentele !i alte articole medicale aproape că se epuizaseră# 7ăniţii erau uneori operaţi "ără anestezie# 'limentarea cu curent electric s a întrerupt !i. legumele. din martie HI=8 p$nă în august sau septem&rie# In acest întuneric ad$nc !i în aerul rău mirositor. s a trans"ormat într un adăpost antiaerian pentru locuitorii din apartamentele de deasupra noastră. p$nă ce proviziile s au epuizat !i primeam în loc. care era ca un "el de su&sol.'mos +z găleată de apă de persoană la două sau trei zile# P$inea. re"ugiaţi din cartierele de pe linia "rontului. un &ătr$n pe (umătate ne&un care î!i zicea pro"etul Ieremia !i (elea mereu distrugerea Ierusalimului !i 577 . dat "iind că era practic imposi&il să "aci rost de para"ină. am trăit luni întregi în întuneric sau la lumina lum$nărilor# 'partamentul nostru îng*esuit. cuno!tinţe. raţii sărăcăcioase de lapte pra". care dormeau pe saltele !i pe rogo(ini# Printre ei erau două "emei "oarte &ătr$ne care !edeau toată ziua pe podeaua coridorului privind în gol. ni se alăturau din c$nd în c$nd vreo douăzeci sau douăzeci !i cinci de persoane. ouăle !i alte alimente erau raţionalizate cu stricteţe !i se distri&uiau "amiliilor pe &aza unui sistem de cupoane. ca de pe!teră. străini. care nu avea pe unde să iasă. zi !i noapte.

37@?). practic în ultimul minut. care "usese izolat !i încercuit. !i s au re"ugiat la noi# 'cum stăteau culcaţi. &unica ?*lomit !i "ratele mai mare. plecase din Talpiot împreună cu soţia sa !i stăteau în 7e*avia. precum !i &unicul 'le3sandr.Poveste despre dragoste si întuneric prevestea pentru noi toţi camerele de gazare ara&e de l$ngă 7amalla* 9unde au început de(a să gazeze 2H00 de evrei pe zi:. aproape înlăcrimată. din >eit @israel. înrolat în Palmac*.) 578 . unc*iul Aosep* însu!i pro"esorul Dlausner cu cumnata sa HaGa 5litsede3: cei doi au reu!it. &a dormind. rănit sau prizonier#20 ?oţii Miudovni3. văduv. 'riei. *'iasaf. al &unicului 'le3sandr /mătu!a Eippora* murise în HI=M0. "ugiseră din casa lor de pe linia "rontului. 'riel 5litsede3. (N. să "ugă din Talpiot. al căror "iu. se înrolase !i lupta ca să apere Talpiotul. era cine !tie unde. cu vocea sa stridentă. unicul ei "iu. a. !i multă vreme n am !tiut dacă era viu sau mort. a scris despre cele trăite de el în 7ăz&oiul de 5li&erare în cartea sa ?a&ia însetată (Ierusalim. &a tre(i pentru că din cauza întunericului era greu de deose&it noaptea de zi pe podeaua &ucătărioarei noastre.$t despre HaGa 5litsede3. ni s a spus. soarta &i&liotecii !i a manuscriselor sale preţioase pe care a tre&uit să le lase în urmă în Talpiot !i pe care cine !tie dacă o să le mai vadă vreodată# . care era considerat locul cel mai puţin zgomotos din apartament# /2i domnul 'gnon. la ni!te prieteni#0 )nc*iul Aosep* depl$ngea necontenit. 6ri!a. ateriz$nd !i ei 20 1ărul tatălui meu. îm&răcaţi complet !i încălţaţi.

tata !i eu am dormit pe o saltea la capătul coridorului. !i toată noaptea procesiuni de oameni se căţărau peste noi în drum spre closet.um domnul Miudovni3 n a venit înapoi nici în ziua următoare. a!a cum "ăcea de o&icei c$nd voia să alunge tăcerea sau să împră!tie m$*nirea# 5 limpede că dragul nostru MatGa. datorită unei perec*i de !osete de ale sale pe care i le împrumutase lui MatitGa*u Miudovni3. !i a găsit vreo "rumuseţe com&atantă în "ustă 3a3i !i acum e camaradul ei de trup /asta era (alnica lui încercare de a "ace o poantă0# Dar după un s"ert de oră de veselie căznită. alături de alte "amilii ce se îng*esuiau toate în cămăruţa care înainte de răz&oi "usese odaia mea# Mă uitam la domnul Miudovni3 cu veneraţie. tata a început să glumească. care putea p$nă la ceruri 579 . a declarat el. tata a devenit &rusc serios !i s a dus el însu!i la morgă. unde. a reu!it să identi"ice cadavrul care "usese lovit de un o&uzF se pare că doamna Miudovni3 nu reu!ise să l recunoască pentru că nu mai avea "aţă# %n lunile de asediu mama.'mos +z în apartamentul nostru. pentru că s a dovedit că este cel care a scris cartea verzuie pe care o "oloseam cu toţii la !coala Tac*3emoni: 'ritmetica pentru clasa a treia. lini!tită că soţul ei nu se a"lă printre morţi# . de MatitGa*u Miudovni3# Domnul Miudovni3 a plecat într o dimineaţă !i seara nu a venit înapoi# -u s a întors nici a doua zi# '!a că soţia lui s a dus la morga municipală. s a uitat &ine peste tot !i s a întors "ericită.

incizeci !i doi de evrei care locuiau acolo au "ost uci!i în casele lor. Palestine Post# . tatăl meu cel miop s a dus la cartierul general al 6ărzii -aţionale. 9Aos cu represiunea &ritanică 580 . !i s a o"erit să se înroleze# ' tre&uit să recunoască "aptul că eCperienţa lui militară anterioară se limita la compunerea unor a"i!e ilegale. trec$nd de partea ara&ilor# Pe H0 "e&ruarie.lădirile cu !ase eta(e au "ost trans"ormate în moloz !i dintr o mare parte a străzii au mai rămas doar ruine# . o organizaţie care î!i zicea 9'rmata >ritanică 8ascistă: a aruncat în aer trei camioane încărcate cu dinamită pe strada >en @e*uda. pentru Irgun /97u!ine per"idului 'l&ion4:. la zece !i !ase minute dimineaţa. c$nd vreunul dintre cei care dormeau în apartament avea un co!mar# Pe H "e&ruarie o ma!ină capcană a eCplodat în dreptul clădirii ziarului evreiesc de lim&ă engleză. se zg$lţ$ia tot dealul.Poveste despre dragoste si întuneric pentru că nu aveai ce apă să tragi !i pentru că "ereastra era &locată cu saci de nisip# La c$teva minute o dată. cei care apărau @emin Mos*e au reu!it să respingă un atac masiv al trupelor ara&e semiregulate# Duminică 22 "e&ruarie. iar casele construite din piatră se zg$lţ$iau !i ele# Mă trezeau uneori strigăte în"iorătoare.lădirea a "ost distrusă în întregime !i &ănuiala a căzut pe poliţi!tii englezi care au dezertat. în inima Ierusalimului evreiesc# . care "usese amplasat pe o alee îngustă ce se desprindea din strada Eep*ania*. iar circa o sută cincizeci au "ost răniţi# In acea zi. c$nd cădea un o&uz. în engleză.

sediul &irourilor organizaţiilor din Ierusalim !i din întreaga ţară# + parte a clădirii a "ost distrusă în eCplozie !i zeci de oameni au "ost uci!i sau răniţi# In cea de a treia săptăm$nă din martie încercările de a aduce convoaie cu provizii dinspre coastă au e!uat: asediul s a înăsprit. îm&răcat le(er în 3a3i. copiii din clasele a treia !i a patra de la Tac*3emoni !i . care "uma o ţigară !i care ne a "ost prezentat pe numele lui conspirativ. pe care n o mai înt$lnisem dec$t la adulţi# 6ari&aldi ne a dat sarcina să scotocim prin toate curţile !i magaziile după saci goi /9o să i umplem cu nisip:0 !i după sticle /9cineva !tie cum să le umple cu un cocteil care o să i pară inamicului "oarte gustos:0# 'm mai "ost instruiţi !i să culegem nal&ă săl&atică. am "ost adunaţi într o dimineaţă într un apartament gol din strada Malac*i# )n t$năr ars de soare. *u&eize*. cu un soi de neutralitate ironică. iar ora!ul era în pragul "oametei. 6ari&aldi. a intrat în curtea clădirii 'genţiei 5vreie!ti. de pe parcele necultivate sau din curţi dosnice părăginite# 'ceastă *u&eize* 581 . ne a vor&it "oarte serios timp de vreo douăzeci de minute.asa de 5ducaţie. lipsit de apă !i risc$nd epidemii# 2colile din zona noastră erau înc*ise de la (umătatea lui decem&rie HI=X# -oi. pe care o !tiam cu toţii pe numele ei ara&.'mos +z nazistă4: !i altele asemenea0# Pe HH martie ma!ina &ine cunoscută a consulului general american. cu !o"erul ara& al consulului general la volan.

în vreme ce î!i scărpina părul de pe piept prin căma!a desc*eiată: 98oarte "rumos# ? ar putea să mai auzim de tine într o &ună zi#: . dar n am putut să i "ac pe plac# 5ram deose&it de priceput la adunarea sticlelor: într o singură săptăm$nă am iz&utit să adun o sută patruzeci !i !ase de sticle goale !i le am cărat.azarma ?c*neller. care erau verzi ca spanacul. la cartierul general# 6ari&aldi însu!i m a &ătut pe spate !i mi a aruncat o căutătură piezi!ă# %mi amintesc eCact vor&ele pe care mi le a spus. în cutii !i în saci.uv$nt cu cuv$nt# 'u trecut de atunci cincizeci !i trei de ani !i n am uitat nici în ziua de azi# 582 . dar aveau gust mult mai rău# Mai aveam !i o misiune îndeplinită prin rotaţie: c$tă vreme era lumină. din clasele a patra !i a cincea.Poveste despre dragoste si întuneric a(uta întru c$tva la îndepărtarea ororii "oametei# Mamele o "ier&eau sau o pră(eau !i apoi "ăceau din ea c*i"tele sau piure. doi dintre noi tre&uia să supraveg*em de pe un acoperi! &ine amplasat din strada +&adia* ta&ăra armatei engleze din . au "ost instruiţi de 6ari&aldi să ducă mesa(e între di"eritele posturi ale Hagana*ului de la capătul străzii Eep*ania* !i din (urul cartierului &u*arian# Mama m a po"tit să 9dau dovadă de adevărată maturitate !i să mă las de (ocurile astea copilăre!ti:. iar din c$nd în c$nd unul dintre noi "ugea p$nă la centrul de operaţiuni din apartamentul de pe strada Malac*i ca să i spună lui 6ari&aldi sau unuia dintre ad(uncţii săi cu ce se îndeletnicesc englezii !i dacă sunt semne de pregătire a plecării# >ăieţii mai mari.

"otogra"iile !i ni!te ru"ărie### 2i lucrurile acestea care au "ost cumpărate cu at$ta 583 . indi"erentă la mormăielile încărcate de apocalipsă ale pro"etului Ieremia. al unei "emei &ătr$ne. ignor$nd o&uzele care eCplodau !i mortierele !i ra"alele de mitralieră. (eluirile unc*iului Aosep* !i pl$nsul străpungător. surdă la gălăgia *oardei de colocatari care se ciondăneau c$t e ziua de lungă în su&marinul nostru întunecat !i ur$t mirositor. scriind în caietul ei. doamna '&rams3i. ca de sugar. scriind. soţia lui @a3ov David '&rams3i /am$ndoi veneau des pe la noi0. cu un caiet spri(init de o carte înc*isă de pe genunc*ii ei. a ţinut în aceste zile un (urnal# Parcă îmi amintesc că mama !edea uneori într un ung*er al coridorului. Eerta. căreia "iica ei mută îi sc*im&a scutecele ude în "aţa noastră# -u voi !ti niciodată ce scria mama: n a a(uns la mine nici un caiet de al ei# Poate că le a ars pe toate înainte de a se sinucide# -u am nici măcar o pagină întreagă s