Amos Oz Poveste despre dragoste si întuneric

Traducere din engleză: Dana Ligia Ilin Humanitas, 2008

Poveste despre dragoste si întuneric

M am născut !i am crescut într un apartament micuţ, cu tavanul scund, a"lat la parter# Părinţii mei dormeau pe o canapea care, atunci c$nd era des"ăcută, seara, aproape că umplea încăperea de la un perete la celălalt# %n "iecare dimineaţă trăgeau patul la loc, ascundeau a!ternuturile în lada de dedesu&t, răsturnau salteaua, apăsau &ine !i ascundeau totul su& o cuvertură de un cenu!iu !ters, peste care împră!tiau apoi ni!te pernuţe orientale, &rodate, a!a înc$t orice urmă a somnului lor de peste noapte se "ăcea nevăzută# 'st"el, dormitorul lor era deopotrivă &irou, &i&liotecă, su"ragerie !i salon# In "aţa acestei camere se a"la odăiţa mea verde, pe (umătate ocupată de un !i"onier p$ntecos# )n coridor lung !i str$mt, întunecat !i puţin cur&at, ca un tunel prin care evadezi din înc*isoare, lega de cele două odăiţe &ucătărioara !i &aia cu closetul# )n &ec c*ior, înc*is într o cu!că de "ier, arunca asupra acestui coridor o penum&ră lugu&ră c*iar !i în timpul zilei# In partea din "aţă, am$ndouă camerele aveau c$te o singură "ereastră, stră(uită de o&loane de metal, care se străduia să arunce o oc*eadă către priveli!tea de la răsărit, dar nu descoperea dec$t un c*iparos pră"uit !i un zid scund, din pietre cioplite grosolan# Printr o desc*izătură c$t palma în pereţii lor din spate, aproape de tavan, &ucătărioara !i &aia se uitau la o curte mică de înc*isoare, încon(urată de ziduri înalte !i a!ternută cu ciment, und e o mu!cată decolorată, a!ezată într un &idon de măsline ruginit, se prăpădea înceti!or t$n(ind
2

'mos +z

după o rază de soare# Pe pervazurile acestor desc*izături ţineam întotdeauna &orcane cu castraveţi muraţi !i mai era acolo un cactus încăpăţ$nat, pus într o vază crăpată ce slu(ea drept g*iveci# De "apt, apartamentul era la su&sol, întruc$t parterul clădirii "usese săpat în coasta pietroasă a dealului# Dealul acesta era vecinul de alături, un vecin greoi, introvertit, tăcut, un deal &ătr$n !i posac, cu manii de &urlac, un deal somnoros, iernatic, care nu *$r!$ia mo&ila !i nu primea pe nimeni în vizită, nu "ăcea nici un zgomot !i nu ne deran(a de"el, însă prin pereţii ce ne despărţeau se "uri!au tot timpul către noi, ca un iz de mucegai sla&, dar persistent, "riguroasa tăcere întunecată !i umezeala posomor$tului nostru vecin# '!adar, c*iar !i vara în casa noastră plutea un strop de iarnă# Musa"irii ziceau: întotdeauna e tare plăcut aici în toiul valului de căldură, at$ta răcoare, c*iar "rig, dar cum vă descurcaţi iarna, -u trece umezeala prin pereţi, -u vi se pare deprimant, .asa era plină oc*i cu cărţi# Tata putea citi în !aisprezece sau !aptesprezece lim&i !i vor&ea unsprezece /toate cu accent rusesc0# Mama vor&ea patru sau cinci lim&i !i citea în !apte sau opt# 1or&eau între ei în rusă sau polonă c$nd nu voiau să pricep eu# /'dică în cea mai mare parte a timpului# .$nd s a înt$mplat ca mama să vor&ească în e&raică despre un armăsar, cu mine de "aţă, tata a repezit o, "urios, în ruse!te: 2to s to&oi, 1idis malci3 riadom snami4 .e te a
3

Poveste despre dragoste si întuneric

apucat, Doar vezi că &ăiatul e aici40 Din considerente culturale, citeau mai ales în germană sau engleză !i presupun că visau în idi!# %nsă pe mine mă învăţau o singură lim&ă, e&raica# Poate se temeau că, dacă !tiu mai multe lim&i, o să "iu !i eu vulnera&il la lingu!irile 5uropei, continentul ăsta minunat !i uciga!# Pe scala de valori a părinţilor mei, cu c$t un lucru era mai occidental, cu at$t era considerat mai cultural# +ric$t de mult i ar "i îndrăgit su"letele lor ruse!ti pe Tolstoi !i Dostoievs3i, &ănuiesc că 6ermania în ciuda lui Hitler le părea mai culturală dec$t 7usia sau Polonia, iar 8ranţa !i mai mult dec$t 6ermania# 'nglia era !i mai sus pe scala lor dec$t 8ranţa# .$t despre 'merica, nu erau prea lămuriţi: la urma urmei, era o ţară în care oamenii împu!cau indieni, (e"uiau trenurile po!tale, goneau după aur !i v$nau "ete# Pentru ei, 5uropa era o ţară a "ăgăduinţei interzisă, un peisa( mult r$vnit, cu "oi!oare !i piaţete pavate cu lespezi vec*i, cu tramvaie, poduri !i clopotniţe, sate pierdute pe coclauri, staţiuni &alneare, păduri !i pa(i!ti înzăpezite# .uvinte precum 9ca&ană:, 9pa(i!te: sau 9g$scăriţă: m au entuziasmat !i m au "ermecat toată copilăria# 'veau aroma senzuală a unei lumi adevărate !i ti*nite, departe de acoperi!urile de tinic*ea, pră"uite, de maidanele acoperite de "iare ruginite !i ciulini, de coastele secetoase ale dealurilor din Ierusalimul nostru ce se su"oca su& povara verii încinse p$nă la al&# %mi era destul să murmur 9pa(i!te:, !i pe dată
4

'mos +z

auzeam mugetele vacilor cu tălăngi la g$t !i clipocitul p$raielor# Dacă înc*ideam oc*ii puteam vedea g$scăriţă desculţă, a cărei ispită îmi umplea oc*ii de lacrimi înainte să "i avut măcar *a&ar de toate astea# .u trecerea anilor, mi am dat seama că Ierusalimul, a"lat su& guvernare &ritanică în anii ;20, ;<0 !i ;=0, tre&uia să "ie un ora! cu o cultură "ascinantă# 'vea mari oameni de a"aceri, muzicieni, învăţaţi !i scriitori: Martin >u&er, 6ers*om ?c*olem, ?#@# 'gnon !i o pleiadă de alţi savanţi !i arti!ti de "runte# )neori, pe c$nd treceam pe strada >en @e*uda sau pe &ulevardul >en Maimon, tata îmi !optea: 9)ite, acela e un savant de renume mondial:# -u pricepeam ce voia să zică# Mă g$ndeam că a avea renume mondial era cumva legat de ni!te picioare neputincioase, pentru că omul acela era adesea un &ătr$n spri(init în &aston care !ont$căia !i purta un costum gros de l$nă c*iar !i vara# Ierusalimul pe care îl admirau părinţii mei se a"la departe de zona în care trăiam: era în 7e*avia cea plină de verdeaţă, cu grădinile !i acordurile ei de pian, era în trei patru ca"enele cu policandre aurite de pe .alea Aa""a sau strada >en @a*uda, în *olurile din @M.' sau din *otelul 7egele David, unde evreii !i ara&ii seto!i de cultură se amestecau cu englezi culţi, cu manie e desăv$r!ite, unde doamne visătoare, cu g$tul lung, pluteau în roc*ii de seară, la &raţul domnilor în costume înc*ise la culoare, unde englezi cu mintea destupată cinau cu evrei culţi
5

Poveste despre dragoste si întuneric

sau cu ara&i !coliţi, unde aveau loc recitaluri, &aluri, serate literare, thés dansants !i se purtau conversaţii ra"inate, artistice# ?au poate că un ast"el de Ierusalim, cu ale sale policandre !i t*Bs dansants, nu eCista dec$t în visurile &i&liotecarilor, pro"esorilor, "uncţionarilor !i legăturilor de cărţi care trăiau în Derem 'vra*am# In orice caz, acolo unde eram noi nu eCista# Derem 'vra*am, zona în care trăiam, ţinea de .e*ov# După mai mulţi ani, c$nd l am citit pe .e*ov /tradus în e&raică0 am "ost convins că este unul dintre noi: unc*iul 1ania trăia c*iar la eta(ul de deasupra, doctorul ?amoilen3o se aplecase asupra mea !i mă cercetase cu m$inile i mari !i puternice c$nd am avut "e&ră !i, o dată, di"terie, Laevs3i, cu ve!nica lui migrenă, era vărul de al doilea al mamei mele !i ne duceam la sala de concerte >eit Haam să l ascultăm pe Trigorin, la matineele de s$m&ătă# 5ram încon(uraţi de tot "elul de ru!i# 5rau mulţi tolstoieni# )nii dintre ei c*iar arătau ca Tolstoi# .$nd am dat peste o "otogra"ie a lui Tolstoi, pe coperta din spate a unei cărţi, am "ost convins că l zărisem adesea prin cartier, preum&l$ndu se pe strada Malac*i sau în (os, pe +&adia*, cu capul gol, cu &ar&a lui al&ă z&$rlită de v$nt, la "el de măreţ ca patriar*ul 'vraam, cu oc*ii arunc$nd "ulgere, av$nd în loc de &aston o creangă, cu ru&a!ca purtată peste pantalonii largi !i încinsă cu o s"oară# Tolstoienii din cartierul nostru /cărora părinţii
6

'mos +z

mei le ziceau tolstoi!ci3i0 erau, p$nă la unul, vegetarieni aprigi, re"ormatori ai lumii cărora le păsa "oarte mult de natură, moralizatori iu&itori ai omenirii, iu&itori ai "iecărei "ăpturi, t$n(ind ve!nic după viaţa de la ţară, după muncile agricole simple, pe c$mpuri !i prin livezi# Dar nu iz&uteau nici măcar să !i cultive plantele din g*ivece: poate că le omorau ud$ndu le prea mult sau poate că uitau să le ude, sau poate o "i "ost vina nesu"eritei administraţii &ritanice care ne punea clor în apă# )nii dintre ei erau tolstoieni care păreau să iasă drept din paginile unui roman de Dostoievs3i: "răm$ntaţi, vor&ăreţi, reprim$ndu !i dorinţele, arz$nd în "lacăra ideilor# Dar în cartierul nostru, Derem 'vra*am, cu toţii, !i tolstoieni, !i dostoievs3ieni, ro&oteau pentru .e*ov# 7estul lumii era numit, în general, 9lumeaceamare:, dar avea !i alte epitete: luminată, eCterioară, li&eră, ipocrită# + cuno!team aproape numai din colecţia mea de tim&re: Danzig, >oemia !i Moravia, >osnia !i Herţegovina, +u&angui .*ari, Trinidad !i To&ago, Denia, )ganda !i Tangani3a# Lumeaceamare era departe de tot, atrăgătoare, minunată, dar pentru noi ea era !i periculoasă !i ameninţătoare# 5i nu i plăceau evreii, pentru că sunt de!tepţi, le scapără mintea, au succes din plin, dar !i pentru că sunt zgomoto!i !i arivi!ti# -u i plăcea nici ce "ăceam aici, pe păm$ntul Israelului, pentru că ne pizmuia p$nă !i pentru "$!ia asta îngustă de mla!tini, &olovăni! !i
7

Poveste despre dragoste si întuneric

de!ert# 'colo, în lume, toţi pereţii erau acoperiţi cu gra""iti: 9Aidanilor, duceţi vă înapoi în Palestina:, a!a că am venit înapoi în Palestina, !i acum lumeaceamare z&iera către noi: 9Aidanilor, căraţi vă din Palestina:# -u numai lumeaceamare era "oarte departe: c*iar !i ţara Israelului era destul de departe# )ndeva, peste dealuri, *ăt departe, răsărea un nou neam de eroi evrei eroici, un neam de oameni ar!i de soare, duri, tăcuţi, cu spirit practic, cu totul alt"el dec$t evreii din diaspora, cu totul alt"el dec$t locuitorii din Derem 'vra*am# Pionieri cutezători !i *$r!iiţi, care au iz&utit să !i "acă un prieten din întunericul nopţii !i au depă!it toate *otarele !i în privinţa relaţiilor dintre un &ăiat !i o "ată, !i invers# -u se ru!inau de nimic# >unicul 'le3sandr a spus o dată: 95i cred că în viitor o să "ie "oarte u!or, un &ăiat va putea să meargă la o "ată !i să i o ceară, pur !i simplu, sau poate că "etele nici n o să mai a!tepte să vină la ele, o să se ducă ele la &ăieţi să le o ceară, cum ai cere un pa*ar de apă:# Miopul unc*i >etsalel a zis, cu m$nie politicoasă: 9'sta nu i &ol!evism curat, să calci în picioare toate tainele, toate misterele,4 ?ă pui cruce emoţiilor,4 ?ă pre"aci întreaga noastră viaţă într un pa*ar cu apă căl$ie,4: )nc*iul -e*emia, din ung*erul lui, a lăsat să i scape c$teva versuri dintr un c$ntec care îmi părea m$r$itul unei "iare încolţite: „Of, lungă mi-e calea şi drumul strâmbat Pe munte, pe câmpul pustiu Of, maică, prin arşiţi şi nea eu te cat
8

'mos +z

Mi-e dor, dar departe te ştiu!..." 'tunci mătu!a Eippora* a spus în ruse!te: 9Da; potoliţi vă odată# 'ţi luat o razna cu toţii, 1ă aude &ăiatul4: 2i atunci au dat o pe ruse!te# Pionierii trăiau dincolo de orizontul nostru, în 6alileea, ?*aron !i în 1ăi# Tineri duri, inimo!i, c*iar dacă sunt, "ire!te, tăcuţi !i c*i&zuiţi, !i tinere solide, sincere !i reţinute, care păreau să !tie !i să înţeleagă totulF te înţelegeau !i îţi înţelegeau încurcătura s"ioasă, !i totu!i se purtau cu tine cu tandreţe, cu seriozitate !i cu respect, ca !i cum nu ai "i "ost un copil, ci un &ăr&at, c*iar dacă unul mai mititel# %n mintea mea, ace!ti pionieri erau oameni puternici, serio!i, independenţi, în stare să !adă roată inton$nd c$ntece de dor s"$!ietor sau de &at(ocură, sau scandaloase c$ntece "ără perdeaF sau în stare să danseze at$t de săl&atic, înc$t să pară că !i ies din trupF dar, de asemenea, în stare să "ie singuri !i să privească în sine, să trăiască su& cerul li&er, să doarmă în corturi, să muncească pe rupte, c$nt$nd ?untem gata totdeauna, 8iii tăi ţi au adus pacea cu "ierul plugului, azi aduc pacea cu pu!ca, +riunde suntem trimi!i, ne du u ucem, oameni în stare să călărească pe cai săl&atici sau pe tractoarele cu roţi ce lasă urme late, care vor&esc ara&a, care cunosc "iecare grotă !i ued, care se pricep la pistoale !i grenade, !i totu!i citesc poezie !i "ilozo"ie: &ăr&aţi voinici cu mintea iscoditoare !i sentimentele &ine ascunse, care pot discuta aproape pe !optite în corturile lor, la licărul lum$nărilor, către orele mici ale dimineţii, despre
9

Poveste despre dragoste si întuneric

sensul vieţilor noastre !i despre alegerile crude între iu&ire !i datorie, între patriotism !i dreptatea universală# )neori mă duceam cu prietenii la depozitul unde se livrau produsele de la Tnuva, ca să i privim venind de peste dealuri, de *ăt departe, cu un camion înv$r"uit cu produse agricole, 9în ve!minte de lucru, cu &ocanci încălţaţi:, !i mă duceam aproape de ei, ca să trag pe nări mirosul de "$n, aromele ameţitoare ale locurilor îndepărtateF în locul de unde vin ei, îmi ziceam, se petrec cu adevărat lucruri măreţe# 'colo se construie!te ţara !i se re"ace lumea, acolo se "ăure!te o nouă societate# 5i î!i pun pecetea pe "aţa păm$ntului !i pe istorie, ară c$mpuri !i plantează vii, scriu un c$ntec nou, î!i în!"acă pu!tile, sar pe cai !i le răspund la împu!cături (e"uitorilor ara&i: ei iau (alnicul nostru lut omenesc !i îi dau "orma unei naţiuni luptătoare# 1isam în taină că într o zi o să mă ia cu ei# 2i o să mă pre"acă !i pe mine într o naţiune luptătoare# .ă !i viaţa mea va deveni un c$ntec nou, o viaţă la "el de curată, sinceră !i simplă ca un pa*ar cu apă într o zi cu zădu"# Peste dealuri, *ăt departe, ora!ul Tel 'viv era !i el un loc senzaţional din care veneau ziare, zvonuri despre teatru, operă, &alet !i ca&aret, precum !i despre arta modernă, politica de partid, ecourile unor dez&ateri "urtunoase !i "r$nturi de &$r"ă rătăcite# La Tel 'viv erau marii sportivi# 2i tot acolo era marea, plină de evrei &ronzaţi care !tiau să înoate# .ine !tie la Ierusalim să înoate, .ine a mai pomenit evrei
10

'mos +z

care înoată, 'stea erau alte gene# + mutaţie# 9.a minunata na!tere a unui "luture dintr un vierme#: 5ra o vra(ă anume în însu!i numele Tel 'viv# De cum am auzit cuv$ntul 9Telaviv:, am văzut cu oc*ii minţii imaginea unui tip zdravăn, cu un maiou al&astru înc*is, &ronzat !i cu umerii laţi, un poet muncitor revoluţionar, un tip în a cărui plămadă n a intrat !i "rica, genul numit Hevreman, cu !apca pusă pe o parte, negli(ent !i totu!i provocator, peste părul c$rlionţat, care "umează ţigări Matusian, cineva care se simte în largul lui în lume: toată ziua munce!te la c$mp sau cu nisip !i mortar, seara c$ntă la vioară, noaptea dansează cu "etele sau le "redonează c$ntece sentimentale printre dune, la lumina lunii pline, iar înainte de ivirea zorilor î!i ia din ascunzătoare pistolul sau mitraliera !i se "uri!ează prin întuneric ca să păzească locuinţele !i c$mpurile# .e departe era Tel 'vivul4 în toată copilăria mea n am "ost acolo dec$t cel mult de cinci !ase ori: mergeam c$teodată să petrecem săr&ătorile cu mătu!ile, surorile mamei# -u numai că lumina din Tel 'viv era !i mai di"erită de cea din Ierusalim dec$t acum, dar c*iar !i legile gravitaţiei erau cu totul altele# +amenii mergeau alt"el la Tel 'viv: săltau !i pluteau, ca -eil 'rmstrong pe lună# La Ierusalim oamenii mergeau întotdeauna ca după un mort sau ca înt$rziaţii la un concert# Mai înt$i puneau (os v$r"ul panto"ului !i încercau păm$ntul# 'poi, după ce a!ezau piciorul, nu se
11

Poveste despre dragoste si întuneric

gră&eau deloc să l mi!te: a!teptasem două mii de ani ca să putem pune piciorul în Ierusalim, !i nu voiam să renunţăm la asta# Dacă ridicam piciorul s ar "i putut să vină cineva !i să ne în!"ace "$!iuţa de ţară# Pe de altă parte, după ce ai ridicat piciorul, nu te pripi să l pui iar (os: cine !tie în ce cui& de vipere poţi călca# ?ute de ani ne am plătit cu s$nge impetuozitatea, am căzut iar !i iar în m$inile du!manilor pentru că am pus picioarele pe păm$nt "ără să ne uităm pe unde mergem# .am a!a pă!eau oamenii în Ierusalim# Dar la Tel 'viv măiculiţă4 întreg ora!ul era o lăcustă uria!ă# +amenii săltau, ca !i casele, străzile, pieţele, &riza mării, nisipul, &ulevardele, !i c*iar norii de pe cer# + dată ne am dus la Tel 'viv de Pa!te !i a doua zi m am sculat dis de dimineaţă, c$nd toată lumea dormea, m am îm&răcat, am ie!it !i m am (ucat de unul singur într un scuar unde erau vreo două &ănci, un leagăn, o groapă cu nisip !i trei patru copaci tineri în care păsărelele ciripeau de(a# Peste c$teva luni, de 'nul -ou, ne am întors la Tel 'viv, !i scuarul nu mai era acolo# 8usese mutat, cu tot cu copăcei, &ănci, groapă cu nisip, păsărele !i leagăn, la celălalt capăt al străzii# 'm rămas uimit: nu pricepeam cum de >en 6urion !i autorităţile desemnate legal puteau îngădui a!a ceva# .um poate să ia cineva dintr odată un scuar !i să l mute, .e urmează acum o să mute Muntele Măslinilor sau Turnul lui David, + să sc*im&e locul Eidului Pl$ngerii, +amenii din Ierusalim vor&eau despre Tel 'viv cu invidie !i m$ndrie, cu admiraţie, dar aproape
12

'mos +z

con"idenţial: ca !i cum ora!ul ar "i "ost un soi de proiect secret crucial al poporului evreu, despre care era mai &ine să nu vor&e!ti prea mult la urma urmei, zidurile au urec*i, spionii !i agenţii inamicului pot p$ndi la orice colţ# Tel 'viv# Mare# Lumină# -isip, sc*ele, c*io!curi pe &ulevarde, un ora! evreiesc al&, nou nouţ, cu linii simple, care cre!te printre cr$ngurile de citrice !i dune# -u doar un loc pentru care cumperi un &ilet !i călătore!ti cu un auto&uz 5gged, ci cu totul alt continent# 'ni la r$nd am ţinut regulat legătura prin tele"on cu neamurile de la Tel 'viv# Ii sunam noi o dată la trei sau patru luni, cu toate că nu aveam tele"on nici noi, nici ei# Mai înt$i le scriam mătu!icii HaGGa !i unc*iului Tsvi, ca să i anunţăm că, să zicem, aveam să i sunăm pe HI din acea lună, care era miercuri, iar miercurea unc*iul Tsvi pleca de la serviciul lui de la clinică la trei, a!a că la cinci tele"onăm de la drog*eria noastră la drog*eria lor# ?crisoarea era trimisă cu mult înainte !i apoi a!teptam răspunsul# In scrisoarea lor, mătu!ica HaGGa !i unc*iul Tsvi ne asigurau că acea miercuri, HI, le convenea de minune, !i vor "i la drog*erie puţin înainte de cinci, !i că să nu ne "acem gri( i dacă nu reu!im să tele"onăm la cinci "iC, că n o să "ugă nicăieri# -u mi amintesc dacă ne puneam cele mai &une *aine în eCpediţia p$nă la drog*erie pentru tele"onul la Tel 'viv, dar nu m a! mira s o "i "ăcut# 5ra o acţiune solemnă# %ncă din duminica dinainte tata îi zicea mamei, 98ania, n ai uitat că e săptăm$na în care sunăm la Tel 'viv , : Luni,
13

Poveste despre dragoste si întuneric

mama zicea, 9'rie*, nu cumva să a(ungi t$rziu acasă poim$ine, să nu iasă vreo încurcătură :# Iar marţi am$ndoi îmi ziceau: 9'mos, nu care cumva să ne "aci vreo surpriză, auzi, nu cumva să te îm&olnăve!ti, auzi, să nu răce!ti ori să cazi p$nă m$ine după amiază:# 2i în seara aceea îmi ziceau, 9Du te la culcare devreme, ca să "ii în "ormă pentru tele"on, nu vrem să ţi sune vocea de parcă nu te am *răni cum tre&uie:# '!a că emoţia cre!tea# Locuiam pe strada 'mos, iar drog*eria era la cinci minute de mers pe (os, pe strada Eep*ania*, însă pe la trei tata îi zicea mamei: J ?ă nu te mai apuci acum de nimic, ca să nu tre&uiască să te zore!ti# J 5u n am pro&leme, dar cum răm$ne cu tine, cu nasul în cărţi, ar putea să ţi iasă cu totul din minte# J 5u, ?ă uit, Din cinci în cinci minute mă uit la ceas# 2i apoi, 'mos o să mi amintească# Po"tim, n am dec$t cinci sau !ase ani !i de(a tre&uie să mi asum o răspundere istorică# aveam ceas cum să "i avut, a!a că tot timpul "ugeam la &ucătărie să văd ce zice ceasul, !i apoi anunţam, ca numărătoarea inversă la lansarea unei nave spaţiale: încă douăzeci !i cinci de minute, încă douăzeci de minute, încă cincisprezece minute, încă zece minute !i (umătate !i în clipa aceea ne ridicăm, încuiem cu gri(ă u!a din "aţă !i purcedem, toţi trei, o luăm la st$nga p$nă în dreptul &ăcăniei domnului 'uster, apoi la dreapta pe strada Eec*aria*, la st$nga pe Malac*i, la dreapta pe
14

'mos +z

Eep*ania* !i drept în drog*erie, zic$nd: J >ună ziua, domnule Heinemann, ce mai "aceţi, 'm venit să tele"onăm# +mul !tia per"ect, desigur, că miercurea venim să ne sunăm neamurile din Tel 'viv !i !tia că Tsvi lucrează la clinică !i că HaGGa are o slu(&ă importantă la Liga 8emeilor Muncitoare, că @igal vrea să se "acă sportiv c$nd o să "ie mare !i că sunt &uni prieteni cu 6olda MeGerson /care a devenit apoi 6olda Meir0 !i cu Mi!a DolodnG, căruia pe aici i se zicea Mos*e Dol, însă noi tot îi aminteam: 9'm venit să ne sunăm neamurile de la Tel 'viv:# Iar domnul Heinemann zicea: 9Da, "ire!te, vă rog să luaţi loc:# 'poi ne spunea o&i!nuita lui glumă despre tele"on# 9+dată, la .ongresul ?ionist de la Euric*, s au auzit ni!te z&ierete cumplite dintr o încăpere vecină# >eri Loc3er l a între&at pe Harz"eld ce se înt$mplă, iar Harz"eld i a eCplicat că tovară!ul 7u&as*ov vor&e!te cu >en 6urion, care e la Ierusalim# K1or&e!te la IerusalimL, a eCclamat >eri Loc3er, Kpăi atunci de ce nu "olose!te tele"onul,L: Tata zicea: 9'cuma "ormez numărul:# 2i mama zicea: 95 prea cur$nd, 'rie*# Mai sunt c$teva minute:# 5l răspundea: 9Da, dar mai tre&uie să ne dea legătura /pe atunci nu era tele"on direct0:# Mama: 9Da, dar dacă se nimere!te să ne dea imediat legătura !i încă n au a(uns,: Tata răspundea: 9'tunci o să încercăm mai t$rziu:# Mama: 9-u, o să !i "acă gri(i, o să creadă că au ratat convor&irea:#
15

Poveste despre dragoste si întuneric

Pe c$nd se ciorovăiau a!a, dintr odată era aproape cinci# Tata lua receptorul, ridic$ndu se în picioare, !i i spunea operatoarei: 9>ună ziua, doamnă# 1ă rog să mi daţi Tel 'viv M=8:# /?au cam a!a ceva: trăiam încă în lumea numerelor cu trei ci"re#0 )neori operatoarea răspundea: 91ă rog să a!teptaţi c$teva minute, domnule, vor&e!te !e"ul po!tei:# ?au domnul ?itton# ?au domnul -as*as*i&i# 2i eram destul de agitaţi: ce o să !i înc*ipuie despre noi, Puteam vedea ca aievea această singură linie care lega Ierusalimul de Tel 'viv !i, prin Tel 'viv, de restul lumii# 2i dacă această unică linie era ocupată, eram rupţi de lume# Linia !erpuia prin deserturi !i st$nci, peste dealuri !i văi, !i mă g$ndeam că asta e o mare minune# Tremuram: dacă vin noaptea "iarele !i rup linia cu colţii, ?au dacă o taie ni!te ara&i răi, ?au dacă pătrunde în ea ploaia, ?au dacă e un incendiu, -u se !tie niciodată# Linia asta !erpuia, at$t de vulnera&ilă, nepăzită, se cocea la soare, nu se !tie niciodată# Mă simţeam plin de recuno!tinţă "aţă de oamenii care au pus linia asta, a!a de cura(o!i, a!a de îndem$natici, doar nu i lucru de !agă să întinzi o linie de la Ierusalim la Tel 'viv# 2tiam din eCperienţă: o dată am întins o s$rmă din odaia mea p$nă în odaia lui 5liGa*u 8riedmann, a"lată doar peste două case !i o grădină, !i c$tă trudă, cu copacii din cale, vecinii, !opronul, zidul, treptele, tu"ele# După ce a!teptam un pic, tata î!i spunea că !e"ul po!tei sau domnul -as*as*i&i tre&uie să "i
16

'mos +z

s"$r!it de vor&it, a!a că lua iar receptorul !i i spunea operatoarei: 91ă rog să mă scuzaţi, doamnă, vă cerusem să mi "aceţi legătura cu Tel 'viv M=8:# 5a zicea: 9'm scris numărul, domnule# 1ă rog să a!teptaţi: /sau 91ă rog să aveţi ră&dare:0# Tata zicea: 9'!tept, doamnă, "ire!te că a!tept, dar !i acolo sunt oameni care a!teaptă:# 'cesta era "elul lui de a i sugera politicos că, de!i suntem într adevăr oameni culţi, eCistă o limită a ră&dării noastre# 5ram persoane &ine crescute, dar nu eram "raieri# -u puteam "i m$naţi ca oile la în(ung*iat# 'cea idee că te poţi purta cu evreii oricum po"te!ti era moartă, o dată pentru totdeauna# 'poi, &rusc, tele"onul ţ$r$ia acolo, în drog*erie, !i întotdeauna era un sunet "oarte emoţionant, o clipă de vra(ă, !i conversaţia suna cam a!a: J 'lo, Tsvi, J La tele"on# J 'ici e 'rie*, din Ierusalim# J Da, 'rie*, &ună, aici e Tsvi, ce mai "aci, J Toate &une pe aici# 1or&im de la drog*erie# J 2i noi# .e noutăţi ai, J -imic nou pe aici# Dar pe la voi, Tsvi, ?pune mi cum o duceţi# J Totul e &ine# -imic special# ?untem &ine cu toţii# J Lipsa ve!tilor e o veste &ună# -ici aici nu s noutăţi# ?untem &ine cu toţii# 2i voi, J 2i noi suntem &ine# J 'sta e &ine# 1rea !i 8ania să vor&ească# 2i apoi totul de la capăt, la "el# .e mai "aceţi, .e mai e nou,
17

pun$nd tot su"letul. un dezastru cumplit. cine !tie ce se poate înt$mpla. erau doar st$ngace# . tancurile lui Hitler aproape că ne a(unseseră în prag din două direcţii. 'ceste replici goale nu erau cu adevărat goale. cum mai !tiau să vor&ească4 5rau în stare să converseze ore în !ir. un pogrom.ur$nd# Pe cur$nd# 'veţi gri(ă de voi# Toate cele &une# 2i vouă# Dar nu era o glumă: vieţile noastre at$rnau de un "ir# 'cum îmi dau seama că nu erau deloc siguri că vor mai vor&i cu adevărat vreodată. o să vor&im iar în cur$nd# . 8reud.Poveste despre dragoste si întuneric 2i apoi: 9'cum 'mos vrea să zică !i el ceva:# 2i asta era toată discuţia# . antisemitismul. d$ndu le lacrimile de at$ta patetism.e &ine că am a"lat cum o mai duceţi !i voi# + să scriem !i sta&ilim următoarea convor&ire# + să vor&im# Da# ?igur# . 9pro&lema "emeilor:. Aa&otins3i. ar putea "i răzmeriţe. nordul '"ricii !i .aucazul. aceasta ar putea "i ultima oară. despre -ietzsc*e. la urma urmei. ara&ii s ar putea ridica să ne ucidă pe toţi. ar putea "i răz&oi. dez&ăt$nd scandat colonialismul. o &aie de s$nge. ?talin. cu mare însu"leţire. cine !tie ce ne mai a!teaptă.e &ine că am a"lat cum o mai duceţi# . 9arta în opoziţie cu viaţa:. >ine# Păi. nu doar părinţilor mei să !i eCprime sentimentele personale# -u le era deloc greu să eCprime sentimentele o&!te!ti erau oameni inimo!i !i !tiau să vor&ească# +.eea ce înţeleg acum din acele conversaţii tele"onice este c$t de greu le era tuturor.e mai e nou. însă în clipa 18 . dreptatea. 9c*estiunea agrară:.

sec. de "apt. rezultatul unui !ir de generaţii care î!i reprimaseră sau î!i negaseră adevăratele sentimente# + du&lă negaţie. c$nd tata vor&ea despre 19 . cu siguranţă nu era o lim&ă intimă. o pro"esoară pe nume Lilia >ar ?am3*a# +ri de c$te ori zicea. în conversaţie. într o ma!ină străină# Intr o s$m&ătă a venit la noi în vizită o prietenă de a mamei. !i era greu de !tiut ce o să iasă de "apt c$nd o vor&e!ti# -u puteau "i siguri niciodată că nu vor rosti ceva ridicol. eu iz&ucneam în r$s# In argou. două r$nduri de g*ilimele. cuv$ntul "olosit de ea pentru 9spaimă: însemna 9p$rţ:# -imănui dintre ceilalţi nu i se părea amuzant sau poate doar se pre"ăceau# Tot a!a. că s a speriat sau că cineva era speriat. nu o stăp$neau pe deplin# + vor&eau cu un soi de o&sesie a preciziei# ?e răzg$ndeau adesea !i spuneau cu alte cuvinte ceea ce tocmai rostiseră# Poate că a!a se simte un !o"er miop c$nd încearcă să !i di&uiască drumul noaptea printr un la&irint de străduţe dosnice dintr un ora! necunoscut. !i ei trăiau cu spaima de ridicol# ?e temeau de el ca de moarte# . totul era 9interzis: sau 9nu se "ace: sau 9nu i "rumos:# Pe l$ngă aceasta.*iar !i cei ca părinţii mei.'mos +z în care încercau să !i eCprime un sentiment personal nu ie!ea dec$t ceva oarecum crispat. întruc$t manierele &urg*eze europene întăreau constr$ngerile comunităţii evreilor religio!i# Practic. era o mare lipsă de cuvinte: e&raica era o lim&ă încă insu"icient de naturală. care cuno!teau &ine e&raica. c*iar speriat.

care apăreau pe a"i!ele 8ondului -aţional 5vreiesc# Pe locul de su& pionieri stătea 9comunitatea a"iliată:. atunci c$nd ziceam 9?ora lui )ri e într un impas: în nu !tiu ce pro&lemă. iar a doua zi cutărică se "ăcea că n o cunoa!te#: '!a că. nu pricepeam deloc de ce îl scotea din "ire# Desigur.<0. dacă o "emeie a(ungea în impas însemna că e însărcinată# 9In noaptea aia. !i nici nu încăpea vor&ă să l între&# După mulţi ani am a"lat că. în 6alileea !i în săl&ăticia ţărmului Mării Moarte# Le admiram siluetele masive !i g$nditoare. tata se încrunta ori de c$te ori "oloseam cuv$ntul 9impas:: o vor&ă destul de nevinovată. în acea vreme pe cea mai înaltă treaptă a scării prestigiului se a"lau pionierii# %nsă pionierii trăiau departe de Ierusalim. tata î!i încreţea &uzele !i î!i prindea între degete rădăcina nasului# 8ire!te.Poveste despre dragoste si întuneric 9cursa înarmărilor: sau tuna !i "ulgera împotriva deciziei ţărilor -'T+ de a reînarma 6ermania. ca "actor de descura(are împotriva lui ?talin# Ha&ar n avea că acel cuv$nt de prin cărţi pe care îl "olosea pentru 9înarmare: însemna 9"##: în argou# Pe de altă parte. cei care citeau ziarul socialist Davar în 20 . a adus o în impas. în magazie. nu zicea de ce. %n clipele lor de intimitate nu vor&eau niciodată între ei în e&raică# Poate că în clipele lor cele mai intime nu vor&eau deloc# -u spuneau nimic# Totul era um&rit de teama de a părea ridicoli sau de a spune ceva ridicol# 'parent. nu zicea de ce cum să zică a!a ceva. în 1ăi. a!ezate între tractor !i păm$ntul arat. înainte de a veni eu pe lume. prin anii .

sno&i anglo"ili. amestecaţi cu tot soiul de paria. dar era oare vina noastră că au pre"erat să stea !i să l a!tepte pe Hitler în loc să vină aici c$t mai 21 . nespus4: +pu!i acestei comunităţi consolidate erau 9nea"iliaţii:. responsa&ilităţii. georgieni. desigur.'mos +z maiou. Hagana* !i 8ondul ?ănătăţii. disciplinei de partid !i măslinelor necondimentate din cunoscutul &orcan Tnuva.omunitară. clasei muncitoare. alături de o *oardă de intelectuali eCcentrici. !i apoi Gemeniţi. carieri!ti !i arti!ti egocentrici de tipul cosmopolitan decadent. evrei germani care nu au reu!it să scape de comportamentul nemţesc. "ără îndoială. &ăr&aţi îm&răcaţi în 3a3i !i contri&ua&ili ai "ondului voluntar de solidaritate . nord a"ricani. pe care îi tratam în general cu compătimire !i un strop de silă: &iete epave. supravieţuitorii. "raţii no!tri. ar "i "ost nevoie de ră&dare !i trudă uria!ă# In a"ară de toţi ace!tia mai erau re"ugiaţii. m$ncători de salată cu omletă !i iaurt. 9'l&astru (os !i al&astru sus N . cu toţii.utia . 3urzi !i locuitori ai ?alonicului. individuali!ti !i ni*ili!ti du&io!i. adică terori!tii. după părerea noastră. "anatici ai cumpătării. cu toţii. mem&ri în Histadrut. lucrurilor "ăcute în casă. dar ce să i "aci. pe verandă. vieţii sănătoase. precum !i pio!ii evrei din Mea* ?*earim !i comuni!tii ultraortodoc!i 9care urăsc ?ionul:.onstruim ţara cu drag nespus. manierele eCagerate ale unor ma(ordomi în"umuraţi. &ogăta!i levantini "ranţuziţi care aveau. material uman promiţător.

nu i nevoie să stricăm totul cu această poveste evreiască deprimantă care nu înseamnă altceva dec$t o droaie de necazuri /ei "oloseau întotdeauna cuv$ntul din idi!. De ce s au lăsat m$naţi ca oile la în(ung*iere în loc să se organizeze !i să riposteze. de parcă ne ar "i &lestemat# Părinţii mei nu aveau un loc clar pe scara asta. în care dormea pe o saltea noaptea. că asta nu i punea într o lumină prea &ună. ne a(unge !i c*iar ne prisose!te istoria evreilor. cu o mutră dezgustată. nu spre trecut. nu de a noastră0# ?upravieţuitori ca domnul Lic*t. "eţele noastre. din vremurile &i&lice !i de la Hasmoneeni. iar c$nd trecea vreun copil din cartier întotdeauna scuipa într o parte !i !uiera printre &uzele pungite: 9)n milion de Dinder au omor$t4 Pu!tani ca tine4 I au măcelărit4: -u spunea asta cu tristeţe. de "apt# +ricum. !i nici pe noi. !i dacă c*iar tre&uie să scormonim trecutul. iar ziua "ăcea salteaua sul !i î!i des"ă!ura mica a"acere numită 9.Poveste despre dragoste si întuneric era timp. între pionieri !i "ăcătorii de tsores# ?tăteau cu un 22 . sunt întoarse spre viitor. a!a înc$t &ăiatul să !i dea seama că aceste tsores sunt un soi de &oală de a lor. aici.olţurile gurii îi erau ve!nic trase în (os. căruia pu!tii din cartier îi zic 9Milion de Dinder:# Inc*iriase o g*eretă pentru &ilete pe strada Malac*i. tsores.urăţătorie c*imică !i călcat la a&uri:# . 2i măcar de n ar mai trăncăni mereu în idi! !i nu ne ar mai împuia urec*ile cu toate lucrurile pe care le au îndurat acolo. cu sc$r&ă. ci cu ură. a!tept$ndu !i clienţii. într o eCpresie de dispreţ sau dezgust# De o&icei !edea în pragul prăvăliei.

la literatură# Tata !i a luat licenţa în literatură la )niversitatea din 1ilna /acum 1ilnius0 !i a doua licenţă la )niversitatea de pe Muntele ?copus.omunitară0 !i cu celălalt în aer# %n inima lui. de tipul celor care au caracterizat viaţa de secole întregi a diasporei evreie!ti# Mama. însă idealurile paci"iste din >rit ?*alom ul lui Martin >u&er înrudire sentimentală între evrei !i ara&i. dădea meditaţii studenţilor care se pregăteau pentru eCamene la istorie !i. tata era apropiat de ideologia celor nea"iliaţi.eea ce înrăutăţea !i mai mult lucrurile era "aptul că cei 23 . la picioarele lor idealurile astea le păreau părinţilor mei un împăciuitorism lipsit de coloana verte&rală. cu toate că era "oarte departe de &om&ele !i pu!tile lor# . dar nu avea vreo !ansă să ocupe o "uncţie didactică la )niversitatea 5&raică într o vreme în care numărul eCperţilor în literatură din Ierusalim îl depă!ea cu mult pe cel al studenţilor# . a&andonarea completă a visului la un stat evreiesc. uneori.utia . care a studiat la )niversitatea din Praga !i a a&solvit )niversitatea din Ierusalim.ontri&uţia lui maCimă era să !i pună cuno!tinţele de engleză în slu(&a conspiratorilor !i să scrie din c$nd în c$nd un mani"est ilegal !i incendiar despre 9per"idul 'l&ion:# Părinţii mei erau atra!i de elita intelectuală din 7e*avia. -oii ?ioni!ti disidenţii ai lui Aa&otins3i. de"etism plin de la!itate.'mos +z picior în comunitatea a"iliată /erau înscri!i la 8ondul ?ănătăţii !i î!i plăteau cotizaţia la . a!a înc$t ara&ii să se îndure de noi !i să catadicsească să ne îngăduie să trăim aici.

era "oarte clar cum tre&uie să te adresezi unui proletar# 8iecare î!i cuno!tea lungul nasului. recita cu pasiune versuri în zece lim&i. un vlăstar al clasei 24 . dacă voiai.Poveste despre dragoste si întuneric mai mulţi dintre lectori aveau licenţe adevărate. doar ec*ivoc# Pe de o parte. un revoluţionar. se străduia întotdeauna să "ie plăcut !i amuzant. oc*elari rotunzi !i o *aină cam (erpelită. !i repeta la nes"$r!it acela!i repertoriu de &ancuri /pe care le numea 9anecdote: sau 9vor&e de du*:0# In general. nu ca (igărita cali"icare polono ierusalimică a tatălui meu# '!adar.$nd se trezea "aţă în "aţă cu un pionier în 3a3i. ca în 7usia comunistă. să i arăţi acestui muncitor că e!ti democrat !i nu um&li cu nasul pe sus# %nsă aici. politicos. la Ierusalim. aceste &ancuri erau destul de căznite: nu erau at$t specimene de umor viu. se gră&ea să le desc*idă u!a "emeilor. î!i susţinea nea&ătut cele c$teva drepturi. care se înclina în "aţa superiorilor. cu cravată. "ără îndoială. un intelectual devenit muncitor. cu toate că puteai. s a mulţumit cu un post de &i&liotecar la >i&lioteca -aţională de pe Muntele ?copus !i stătea p$nă t$rziu nopţile să !i scrie cărţile despre romanul scurt e&raic sau scurta istorie a literaturii universale# Tata era un &i&liotecar cult. tata era. la 1ilna sau la 1ar!ovia. diplome strălucitoare de la universităţi germane cele&re. sever !i în acela!i timp destul de s"ios. totul era ec*ivoc# -u cu susul în (os. c$t o declaraţie limpede de intenţie în ceea ce prive!te o&ligaţia noastră de a "i amuzanţi în vremuri grele# . tata era în mare încurcătură# In lumea mare.

era un om instruit. care pledau. dar lucrul acesta le dădea o oarecare crispare# 'veau cu toţii păreri "oarte limpezi despre Mandatul >ritanic. miop !i deloc îndem$natic# %ntr un "el. atacul lui Dii*ring împotriva lui MarC. în salopetă !i &ocanci# Pe de altă parte. meditatori ori denti!ti# -u erau evrei religio!iF mergeau la sinagogă doar de @om Dippur !i c$teodată la procesiunea de ?im*at Tora*. care trudea cu m$inile. pro"esori la !coală. sarea păm$ntului. că nu se !tie ce o mai "i# 'veau cu toţii studii mai mult sau mai puţin înalte. romanele lui Dnut Hamsun. plin de sudoare. în vreme ce tata se considera cel puţin în ad$ncul inimii un "el de intelectual dezrădăcinat. totu!i aprindeau lum$nări în noaptea de vineri. erou al 7evoluţiei 5vreie!ti. despre viitorul sionismului. ca să "ie în siguranţă. mici comercianţi cu amănuntul. pentru a păstra un rest de iudaism !i poate !i din prudenţă.'mos +z de mi(loc. c*estiunea ara&ă sau drepturile "emeilor# 5rau g$nditori !i predicatori de tot soiul. pentru 25 . deţinătorul unei poziţii modeste la >i&lioteca -aţională. dezertor de pe "rontul pe care se clădea patria# Mulţi dintre vecinii no!tri erau "uncţionari mărunţi. clasa muncitoare. de pildă. în vreme ce interlocutorul lui era un muncitor din construcţii. autor de articole !i de cărţi. se spunea că acel muncitor are un soi de diplomă de c*imist !i mai era !i un pionier devotat. casieri la &ancă sau la cinematogra". viaţa culturală a ţării. c*iar dacă mai din (osul clasei de mi(loc.

Poveste despre dragoste si întuneric

ridicarea interdicţiei puse de evreii ortodoc!i asupra lui ?pinoza sau pentru o campanie în care să se eCplice ara&ilor palestinieni că nu sunt în realitate ara&i, ci descendenţii vec*ilor evrei, sau "ăceau o dată pentru totdeauna sinteza ideilor lui Dant !i Hegel, a învăţăturilor lui Tolstoi !i sionism, sinteză care ar da na!tere aici, în Ţara Israelului, unui mod de viaţă minunat de curat !i sănătos, sau pentru promovarea laptelui de capră, sau pentru o alianţă cu 'merica !i c*iar cu ?talin în vederea alungării englezilor, sau pentru ca toată lumea să "acă în "iecare dimineaţă ni!te eCerciţii "izice simple, care să alunge posomorala !i să puri"ice su"letul# 'ce!ti vecini, care se adunau în curticica noastră în după amiezile de s$m&ătă ca să soar&ă ceai rusesc, erau aproape cu toţii neîndem$natici# +ri de c$te ori cineva avea nevoie să repare o siguranţă, să sc*im&e o garnitură la ro&inet sau să dea o gaură în perete, îl c*ema pe >aru*, singurul &ăr&at din cartier în stare de o atare vră(itorie, !i de aceea poreclit 9>aru* M$ini de 'ur:# Toţi ceilalţi !tiau să analizeze, cu o retorică aprigă, importanţa pe care o are pentru poporul evreu întoarcerea la o viaţă &azată pe agricultură !i munca manuală: avem aici mai mulţi intelectuali dec$t ne tre&uie, declarau ei, dar ne lipsesc cei care lucrează cu m$inile# Dar în cartierul nostru, în a"ara lui >aru* M$inide 'ur, nu se mai vedea picior de muncitor# -u aveam nici vreun intelectual de categorie grea# Toată lumea citea o grămadă de ziare, !i toată
26

'mos +z

lumea adora să vor&ească# )nii poate că erau pricepuţi la tot soiul de lucruri, alţii poate că aveau mintea ascuţită ca &riciul, dar cei mai mulţi dintre ei pur !i simplu declamau cam ceea ce citiseră prin ziare sau în ploaia de pam"lete !i de mani"este ale partidului# .opil "iind, nu puteam să simt dec$t vag prăpastia dintre dorinţa lor av$ntată de a re"ace lumea !i "elul în care î!i "răm$ntau &orul pălăriei c$nd li se o"erea o cană de ceai ori cumplita st$n(eneală care îi "ăcea să se îm&u(oreze c$nd mama se apleca /doar un pic0 ca să le pună za*ăr în ceai !i "rumosul ei decolteu dezgolea ceva mai multă piele: zăpăceala degetelor lor, care încercau să se c*ircească în ele !i să nu mai "ie degete# Toate astea veneau direct din .e*ov !i îmi dădeau, de asemenea, o senzaţie de provincialism: că sunt pe lume locuri în care mai eCistă viaţă adevărată, *ăt departe de aici, într o 5uropă dinaintea lui Hitler, în care se aprind în "iecare seară sute de lumini, doamne !i domni se adună să &ea ca"ea cu "ri!ca în încăperi cu lam&riuri de ste(ar sau !ed în ti*nă în ca"enele, su& candela&rele aurite, se îndreaptă &raţ la &raţ spre un spectacol de operă sau de &alet, urmăresc îndeaproape viaţa marilor arti!ti, pove!ti de dragoste în"lăcărată, inimi s"ăr$mate, iu&ita pictorului se îndrăgoste!te de prietenul lui cel mai &un, compozitorul, !i iese în toiul nopţii cu capul gol în ploaie, !i stă singură pe podul cel vec*i a cărui imagine tremură în apa r$ului# -imic din toate astea nu se înt$mpla în
27

Poveste despre dragoste si întuneric

cartierul nostru# 'st"el de lucruri se petrec doar dincolo de dealuri, *ăt departe, în locuri în care oamenii trăiesc nec*i&zuit# De eCemplu, în 'merica, unde oamenii sapă după aur, (e"uiesc trenuri po!tale, st$rnesc goana dezlănţuită a cirezilor peste c$mpii nes"$r!ite, iar cel care ucide mai mulţi indieni capătă "ata# 'sta era 'merica pe care o vedeam la cinematogra"ul 5dison: "ata cea "rumoasă era premiul celui mai &un oc*itor# .e puteai "ace cu un ast"el de premiu n aveam nici cea mai mică idee# Dacă ne ar "i arătat în acele "ilme o 'merică unde &ăr&atul care împu!că cele mai multe "ete este răsplătit cu un indian c*ipe!, a! "i crezut pur !i simplu că a!a stau lucrurile# .el puţin în acele lumi îndepărtate, în 'merica !i în alte locuri minunate din al&umul meu cu tim&re, la Paris, 'leCandria, 7otterdam, Lugano, >iarritz, ?t# Morritz, locuri în care &ăr&aţi asemenea zeilor se îndrăgosteau, se încăierau politicos, erau învin!i, renunţau la luptă, plecau în pri&egie, !edeau !i &eau singuri noaptea prin &aruri sla& luminate din *oteluri de pe &ulevarde din ora!e potopite de ploaie# 2i trăiau nec*i&zuit# .*iar !i în acele romane de Tolstoi !i Dostoievs3i, pe tema cărora tot discutau, eroii trăiau nec*i&zuit !i mureau pentru iu&ire# ?au pentru vreun ideal înalt# ?au de tu&erculoză !i inimă rea# 2i pionierii aceia ar!i de soare, de pe vreun deal din 6alileea, trăiau nec*i&zuit# -imeni din cartierul nostru n a murit vreodată din pricina tu&erculozei, a iu&irii neîmpărtă!ite
28

'mos +z

sau a idealismului# 5rau tot ce vreţi, în a"ară de nec*i&zuiţi# -u numai părinţii mei# .u toţii# 'veam o regulă de "ier, că nu tre&uie să cumpărăm nimic importat, nimic străin, dacă putem cumpăra un produs ec*ivalent de al nostru# %nsă c$nd mergeam la &ăcănia domnului 'uster, la colţul dintre străzile +&adia* !i 'mos, tre&uia să alegem între &r$nză de la 3i&&utz, "ăcută de cooperativa evreiască Tnuva, !i &r$nză ară&ească: &r$nza ară&ească din satul apropiat, Li"ta, era produs auto*ton sau de import, 6rea între&are# 5 adevărat, &r$nza ară&ească era un pic mai ie"tină# Dar dacă iei &r$nză ară&ească nu cumva trădezi sionismul, )ndeva, într un 3i&&utz sau mos*av, în valea Aezreel sau pe dealurile 6alileii, o pionieriţă eCtenuată !edea, poate cu lacrimi în oc*i, !i împac*eta această &r$nză evreiască pentru noi cum am putea să i întoarcem spatele !i să cumpărăm &r$nză străină, -e lasă inima să "acem asta, Pe de altă parte, dacă &oicotăm produsele vecinilor no!tri ara&i sporim !i perpetuăm ura dintre popoarele noastre# 2i vom "i în parte răspunzători de s$ngele ce se va vărsa, Doamne "ere!te# .u siguranţă umilul "ella* ara&, truditor simplu !i cinstit al păm$ntului, al cărui su"let încă nu a "ost p$ngărit de miasmele vieţii la ora!, nu e nici mai mult, nici mai puţin dec$t "ratele negricios al mu(i3 ului simplu, cu su"let no&il, din povestirile lui Tolstoi4 'm putea "i oare a!a de lipsiţi de inimă înc$t să întoarcem spatele &r$nzei sale ţărăne!ti, 'm putea "i oare at$t de cruzi înc$t
29

Poveste despre dragoste si întuneric

să l pedepsim, De ce, Pentru că viclenii &ritanici !i e"endi i corupţi l au asmuţit împotriva noastră, -u# De data asta c*iar că vom cumpăra &r$nza din satul ara&, care, "ie vor&a între noi, e cu adevărat mai gustoasă dec$t cea de la Tnuva !i, pe deasupra, e !i un picuţ mai ie"tină# Dar iară!i, dacă ne g$ndim !i mai &ine, dacă &r$nza ară&ească nu e prea curată, .ine !tie cum arată "ermele lor, Dacă se dovede!te, prea t$rziu, că &r$nza lor e plină de germeni, 6ermenii erau unul dintre cele mai cumplite co!maruri# 5rau ca antisemitismul: nu reu!eai niciodată să dai cu oc*ii de un antisemit sau de un germen, dar !tiai "oarte &ine că te p$ndesc din toate părţile, ascun!i vederii# De "apt, nu e adevărat că nimeni dintre noi nu a zărit vreodată un germene: eu da# 'veam o&iceiul să mă uit "oarte atent vreme îndelungată la o &ucată de &r$nză vec*e, p$nă ce deodată începeam să văd mii de c*estii micuţe !i zv$rcolitoare# La "el cu "orţa de gravitaţie din Ierusalim, care era mult mai mare dec$t acum, !i germenii erau mult mai mari !i mai puternici# I am văzut cu oc*ii mei# Intre clienţii din &ăcănia domnului 'uster se isca o mică dispută: să cumperi sau nu &r$nză ară&ească, Pe de o parte, 9mila începe de acasă:, a!a că era datoria noastră să cumpărăm numai &r$nza TnuvaF pe de altă parte, 9tre&uie să "ie o singură lege pentru voi !i pentru străinii din s$nul vostru:, a!a că uneori ar tre&ui să cumpărăm &r$nza vecinilor no!tri ara&i, 9pentru că străini eraţi în ţara 5g*ipetului:# 2i, oricum,
30

'mos +z

înc*ipuiţi vă cu ce dispreţ s ar "i uitat Tolstoi la cineva care cumpără sau nu o &r$nză !i nu alta doar din cauza di"erenţei de religie, de naţionalitate sau de rasă4 .um răm$ne cu valorile universale, )manismul, 8răţia dintre oameni, 2i totu!i, c$t de (alnic, c$t de neconvingător, c$t de mesc*in e să cumperi &r$nză ară&ească doar pentru că te costă cu c$teva parale mai puţin, în loc de &r$nza "ăcută de pionieri, care se spetesc pentru &inele nostru4 7u!ine4 7u!ine !i iar ru!ine4 +ricum ai da o, ru!ine !i iar ru!ine4 1iaţa era plină oc*i de ast"el de ru!ine !i iară!i ru!ine# Iată altă dilemă tipică: tre&uie sau nu să trimiţi "lori de ziua na!terii, 2i dacă da, ce "lori, 6ladiolele erau "oarte scumpe, dar erau "lori sensi&ile, aristocratice, culte, nu cine !tie ce ier&uri asiatice pe (umătate săl&atice# Puteam culege c$te anemone !i ciclame voiam, dar nu se considera că ar "i potrivit să le trimiţi cuiva de ziua lui sau la lansarea unei cărţi# 6ladiolele aminteau de recitaluri, petreceri măreţe, teatru, &alet, cultură, sentimente pro"unde !i delicate# >un, trimitem gladiole# 2i la nai&a cu zg$rcenia# Dar apoi se punea între&area dacă !apte nu sunt prea multe, Iar cinci prea puţine, Poate că !ase, atunci, ?au trimitem !apte, la urma urmei# La nai&a cu zg$rcenia# Putem încon(ura gladiolele cu o pădure de asparagus !i scăpăm cu !ase# Pe de altă parte, nu cumva c*estia asta e demodată, 6ladiole, .ine nai&a mai trimite în zilele noastre gladiole, în 6alileea,
31

Poveste despre dragoste si întuneric

pionierii î!i trimit oare unul altuia gladiole, La Tel 'viv oamenii î!i mai pierd vremea cu gladiole, 2i, oricum, la ce sunt &une, Te costă oc*ii din cap !i după patru cinci zile a(ung la gunoi# '!adar, ce să dăm în locul lor, .e ziceţi de o cutie cu &om&oane de ciocolată, + cutie cu &om&oane de ciocolată, Păi, e c*iar mai ridicolă dec$t gladiolele# Poate că ideea cea mai &ună ar "i să luăm, pur !i simplu, ni!te !ervete sau un set de suporturi pentru pa*are, din alea rotun(ite, "ăcute din metal argintiu, cu m$nere drăgăla!e, pentru ceaiul "ier&inte, un dar ce nu sare în oc*i !i e at$t "rumos, c$t !i "oarte util, !i n o să "ie azv$rlit, ci "olosit mulţi ani !i, ori de c$te ori îl vor "olosi, o să se g$ndească, pentru o "r$ntură de clipă, la noi# Peste tot puteai deslu!i tot soiul de mici emisari ai 5uropei, tăr$mul "ăgăduinţei# De eCemplu, mani3in, omuleţii care ţineau o&loanele desc*ise în timpul zilei, "igurinele acelea de metal: c$nd voiai să înc*izi o&loanele îi răsuceai, a!a că toată noaptea at$rnau cu capul în (os# '!a au at$rnat Mussolini !i amanta lui, .lara Petacci, la s"$r!itul celui de al Doilea 7ăz&oi Mondial# 5ra cumplit, era în"iorător, nu "aptul că i au sp$nzurat, asta o meritau, ci "aptul că i au at$rnat cu capul în (os# 'proape că îmi părea rău pentru ei, cu toate că n ar "i tre&uit: ţi ai ie!it cumva din minţi, ?ă ţi pară rău pentru Mussolini, 5 ca !i cum ţi ar părea rău pentru Hitler4 Dar am "ăcut o eCperienţă, ra am lăsat să at$rn cu capul în (os, prins cu picioarele de o
32

'mos +z

ţeava din perete, !i după c$teva minute tot s$ngele mi s a năpustit în cap !i am simţit că o să le!in# Iar Mussolini !i amanta lui au at$rnat a!a nu numai c$teva minute, ci trei zile !i trei nopţi, !i asta după ce i au ucis4 Mă g$ndeam că e o pedeapsă peste măsură de crudă# .*iar !i pentru un uciga!# .*iar !i pentru o amantă# -u că a! "i avut *a&ar ce e aceea amantă # %n vremea aceea în tot Ierusalimul nu se a"la picior de amantă# 5rau 9tovară!e de viaţă:, 9partenere:, 9prietene, în am&ele sensuri ale cuv$ntului:, poate era c*iar !i trea&a aceea# De eCemplu, se vor&ea, cu mare "ereală, că era ceva între domnul .ernians3i !i iu&ita domnului Lupatin !i am simţit, în vreme ce inima îmi &u&uia, că 9era ceva între: e o eCpresie misterioasă, "atidică, ascunz$nd ceva dulce, cumplit !i ru!inos# Dar o amantă,4 'sta era ceva de a dreptul &i&lic# .eva al nai&ii de impresionant# 5ra de neînc*ipuit# Poate că la Tel 'viv eCistau ast"el de lucruri, îmi ziceam eu, acolo au tot soiul de lucruri care nu eCistă sau nu sunt îngăduite aici# 'm început să citesc aproape singur, "oarte devreme# .e altceva să "i "ăcut, ?erile erau pe atunci mult mai lungi, pentru că păm$ntul se înv$rtea mai încet, pentru că galaCia era mult mai destinsă dec$t în zilele noastre# Lumina electrică era de un gal&en !ters !i era întreruptă de multe căderi de tensiune# .*iar !i astăzi mirosul lum$nărilor care "umegă sau al unei lămpi cu para"ină care umple totul de
33

Poveste despre dragoste si întuneric

"uningine îmi st$rnesc dorinţa să citesc o carte# Pe la !apte eram ţintuiţi în casele noastre din cauza restricţiei de circulaţie impuse în Ierusalim de către englezi# 2i c*iar dacă n ar "i "ost restricţia de circulaţie, cui îi ardea pe vremea aceea să stea pe a"ară noaptea în Ierusalim, Totul era înc*is !i o&lonit, străzile pietruite erau pustii, orice um&ră care trecea pe străduţele acelea înguste era urmărită de alte trei patru um&re# .*iar !i c$nd nu era vreo cădere de tensiune trăiam într o lumină sla&ă, pentru că era important să "aci economie: părinţii mei înlocuiau &ecurile de =0 de Oaţi cu unele de 2P, nu doar pentru a "ace economie, ci din principiu, pentru că lumina puternică e risipă, iar risipa e imorală# 'partamentul nostru micuţ era întotdeauna ticsit cu su"erinţele întregii omeniri# .opiii care mureau de "oame în India, de dragul cărora eram eu silit să măn$nc tot ce mi se punea în "ar"urie# ?upravieţuitorii din in"ernul lui Hitler, pe care englezii îi deportaseră în lagăre din .ipru# +r"anii zdrenţăro!i care încă mai &$ntuiau prin pădurile cople!ite de zăpadă din 5uropa în ruine# Tata lucra la &iroul lui p$nă la două dimineaţa, la lumina unui &ec anemic de 2P de Oaţi, c*inuindu !i oc*ii, pentru că nu i se părea corect să "olosească o lumină mai puternică: pionierii din 3i&&utzurile 6alileii !edeau în corturile lor noapte de noapte scriind cărţi de poezii sau tratate "ilozo"ice la lumina unor lum$nări ce picurau, !i cum ai putea să uiţi de ei !i să !ezi aici ca 7ot*sc*ild, la un &ec
34

'mos +z

or&itor de =0 de Oaţi, 2i ce ar zice vecinii dacă ar vedea dintr odată la noi lumină ca într o sală de &al, Mai &ine să !i distrugă vederea dec$t să atragă privirile "uri!e ale celorlalţi# -u ne număram printre cei mai nevoia!i# ?lu(&a pe care o avea tata la >i&lioteca -aţională îi aducea un salariu modest, dar regulat# Mama dădea meditaţii# 5u udam în "iecare vineri grădina domnului .o*en din Tel 'rza, pentru un !iling, iar miercurea mai c$!tigam patru pia!tri pentru că a!ezam sticlele goale în lăzi, în dosul &ăcăniei domnului 'uster, !i pe l$ngă astea îl învăţam pe "iul domnului 8inster să citească o *artă, cu doi pia!tri pe lecţie /dar asta era pe credit, !i nici p$nă în ziua de azi nu m au plătit 8insterii0# %n ciuda tuturor acestor surse de venit, "ăceam tot timpul economii# 1iaţa din apartamentul nostru micuţ semăna cu viaţa dintr un su&marin, a!a cum se arăta într un "ilm pe care l am văzut c$ndva la cinematogra"ul 5dison, unde marinarii înc*ideau după ei o trapă ori de c$te ori treceau dintr un compartiment în altul# %n clipa în care aprindeam cu o m$nă lumina la &aie stingeam cu cealaltă lumina de pe coridor, ca să nu irosesc curentul# Trăgeam lanţul u!urel, pentru că nu se cuvenea să gole!ti toată -iagara din rezervor pentru un pipi# 5rau alte "uncţii /pe care nu le numeam niciodată0 care puteau (usti"ica, uneori, golirea completă a rezervorului# Dar pentru un pipi, Toată -iagara, In vreme ce pionierii din -egev păstrau apa cu care se spălaseră pe dinţi pentru
35

Poveste despre dragoste si întuneric

udatul plantelor, în vreme ce în lagărele din .ipru o întreagă "amilie tre&uia să se descurce cu o găleată de apă timp de trei zile , .$nd plecam de la toaletă stingeam lumina cu m$na st$ngă !i în aceea!i clipă aprindeam lumina de pe coridor cu dreapta, pentru că ?*oa* a "ost doar ieri, pentru că erau încă evrei "ără adăpost care &$ntuiau prin .arpaţi !i Dolomiţi, l$ncezeau prin lagărele de deportare !i pe coră&ii greoaie, gata gata să se scu"unde, sc*eletici, acoperiţi de zdrenţe, !i pentru că !i prin alte părţi ale lumii erau greutăţi !i sărăcie: culii din .*ina, culegătorii de &um&ac de pe Mississippi, copiii din '"rica, pescarii din ?icilia# 5ra de datoria noastră să nu "im risipitori# 2i, în plus, cine !tie ce se poate înt$mpla în orice zi, -ecazurile noastre încă nu se isprăviseră, puteai &ăga m$na n "oc că lucrurile cele mai rele încă nu veniseră# -azi!tii or "i "ost ei învin!i, dar în Polonia încă mai erau pogromuri, vor&itorii de e&raică erau persecutaţi în 7usia, iar aici englezii încă nu !i spuseseră ultimul cuv$nt, Marele mu"tiu vor&ea de măcelărirea evreilor !i cine !tie ce plănuiau pentru noi statele ara&e, în vreme ce lumea cinică îi spri(inea pe ara&i datorită petrolului, pieţelor !i altor interese# ?ituaţia nu avea să "ie prea roz, p$nă !i eu puteam vedea asta limpede# Q .ea ce aveam din &el!ug erau cărţile# ?e găseau peste tot: de la un perete ticsit p$nă la celălalt, pe coridor !i în &ucătărie !i în *olul de la intrare !i pe toate pervazurile# Mii de cărţi, în
36

'mos +z

toate ung*erele apartamentului# Mi se părea că oamenii pot să vină !i să plece, să se nască !i să moară, dar cărţile erau ve!nice# .$nd eram mic, dorinţa mea era să mă "ac o carte# -u un scriitor# +amenii pot "i omor$ţi ca "urnicile# -ici scriitorii nu sunt greu de omor$t# Dar cărţile nu: oric$t te ai trudi să le distrugi, întotdeauna e o !ansă să supravieţuiască un eCemplar !i să continue să se &ucure de viaţa lui de pe ra"t, în cine !tie ce ung*er al vreunei li&rării, la 7eG3(avi3, 1alladolid sau 1ancouver# .$nd s a înt$mplat o dată sau de două ori să nu "ie destui &ani pentru m$ncarea de ?*a&&at, mama se uita la tata, iar el pricepea că venise vremea să "acă un sacri"iciu !i se ducea la ra"turile cu cărţi# 5ra un om cu principii !i !tia că p$inea e mai presus de cărţi !i că &inele copilului e mai presus de toate# %mi amintesc de spatele lui încovoiat, pe c$nd se îndrepta spre u!ă, ca să meargă la anticariatul domnului MeGer cu două trei volume dragi su& &raţ, arăt$nd de parcă i se rupea inima# '!a tre&uie să "i "ost încovoiat spatele lui 'vraam c$nd a purces dis de dimineaţă din cortul lui, cu Isaac pe umăr, spre Muntele Moria*# %mi pot înc*ipui durerea lui# Tata avea o relaţie senzuală cu cărţile sale# %i plăcea să le pipăie, să le m$ng$ie, să le amu!ine# %i st$rneau o plăcere "izică: nu se putea stăp$ni, tre&uia să întindă m$na !i să le atingă, c*iar !i cărţile altora# Iar cărţile de atunci erau cu adevărat mai pline de nuri dec$t cele de azi: erau plăcute la amu!inat, atins !i dezmierdat#
37

Poveste despre dragoste si întuneric

5rau cărţi cu litere de aur pe legăturile de piele înmiresmată, un pic zgrunţuroasă, de ţi se "ăcea pielea de găină c$nd puneai m$na pe ele, de parcă ai "i pipăit ceva intim !i inaccesi&il, ceva care părea să se z&$rlească !i să tremure la atingerea ta# 2i erau alte cărţi, legate în carton p$nzat, lipite cu un clei ce avea un miros minunat de senzual# 8iecare carte î!i avea propriul miros intim, aţ$ţător# )neori p$nza se desprindea de carton, ca o "ustiţă coc*etă, !i era greu să rezi!ti ispitei de a arunca o privire în despărţitura întunecoasă dintre trup !i acoperăm$nt !i de a adulmeca acele mirosuri ameţitoare# De o&icei tata se înapoia peste o oră sau două, "ără cărţi, încărcat cu pungi de *$rtie ca"enie cu p$ine, ouă, &r$nză, uneori c*iar !i o conservă de vită# Dar uneori se întorcea de la sacri"iciu cu "aţa plină de z$m&et, "ără cărţile dragi, dar !i "ără nimic de m$ncare: !i a v$ndut cărţile, într adevăr, însă a cumpărat pe dată altele în locul lor, pentru că a găsit la anticariat ni!te comori uria!e, genul de ocazie care nu ţi se arată dec$t o dată în viaţă, !i nu s a putut a&ţine# Mama îl ierta !i îl iertam !i eu, pentru că rareori aveam po"tă de altceva dec$t de porum& "iert !i îng*eţată# )ram omletele !i conservele de vită# ?incer să "iu, uneori c*iar îi invidiam pe copiii ăia care mureau de "oame în India, pentru că nimeni nu le spunea vreodată să termine tot din "ar"urie# .$nd aveam vreo !ase ani, a "ost o zi mare în viaţa mea: tata mi a eli&erat o &ucăţică din
38

'mos +z

ra"turile lui cu cărţi !i m a lăsat să mi pun acolo cărţile mele# Mai eCact, mi a dat cam un s"ert din lungimea ultimului ra"t de (os# Mi am adunat cărţile, care p$nă atunci zăcuseră pe un ta&uret alături de patul meu, le am cărat în &raţe p$nă la ra"tul tatei !i le am a!ezat în picioare a!a cum se cuvine, cu spatele către lumea de a"ară !i "aţa spre perete# 5ra un ritual iniţiatic, trecerea la v$rsta adultă: cel ale cărui cărţi stau în picioare nu mai e copil, e &ăr&at# 'cum eram ca tata# .ărţile mele stăteau smirnă# 'm "ăcut o gre!eală îngrozitoare# .$nd tata a plecat la lucru, am "ost li&er să "ac ce vreau cu colţul meu de &i&liotecă, dar aveam o viziune complet copilărească a "elului în care se "ac lucrurile astea# '!a că mi am aran(at cărţile după înălţime# .ele mai înalte erau cărţile care de acum nu mai erau de rangul meu, cărţi pentru copii, în versuri, cu poze, pe care mi le citiseră c$nd a&ia începeam să merg# 'm "ăcut o pentru că voiam să umplu întregul spaţiu de pe ra"t care îmi "usese destinat# 1oiam ca partea mea să "ie plină, îndesată, să dea pe dina"ară, ca ra"turile tatei# 5ram încă într o stare eu"orică atunci c$nd tata s a întors de la lucru, !i a aruncat oc*ii scandalizat spre ra"tul meu cu cărţi !i apoi, în tăcere deplină, mi a aruncat o privire lungă !i aspră pe care n am s o uit c$t trăiesc: era o privire de dispreţ, de dezamăgire amară, mai mult dec$t se poate spune în cuvinte, aproape o privire de disperare pur genetică# In cele din urmă a !uierat către mine printre &uzele str$nse:
39

Poveste despre dragoste si întuneric

9'i înne&unit de a &inelea, ?ă le a!ezi după mărime, .e ţi înc*ipui că sunt cărţile, ni!te soldaţi, )n soi de gardă de onoare, >rigada de pompieri la paradă, : 'poi n a mai zis nimic# 2i a venit dinspre el o tăcere lungă, înspăim$ntătoare, un "el de tăcere a lui 6regor ?amsa, ca !i c$nd m a! "i pre"ăcut su& oc*ii lui într un g$ndac de &ucătărie# 2i eu am tăcut cople!it de vinovăţie, ca !i cum a! "i "ost tot timpul cine !tie ce g$nganie sc$r&oasă, !i iată că taina mea ie!ise la iveală !i de acum totul era pierdut# La capătul tăcerii tata a început să vor&ească !i, în douăzeci de minute, mi a dezvăluit marile adevăruri ale vieţii# - a trecut nimic su& tăcere# M a iniţiat în cele mai ad$nci taine ale !tiinţei &i&liotecarilor: a scos la lumină autostrada, precum !i cărăruile de prin păduri, perspective ameţitoare ale variaţiilor, nuanţelor, "anteziilor, &ulevarde eCotice, sc*eme îndrăzneţe !i c*iar mo"turi eCcentrice# .ărţile pot "i aran(ate după su&iect, în ordine al"a&etică, în "uncţie de autori, pe serii sau pe edituri, în ordine cronologică, pe lim&i, pe teme, pe domenii sau pe specialităţi, sau c*iar după locul tipăririi# 5Cistă at$t de multe "eluri de a o "ace4 2i a!a am a"lat secretul diversităţii# 1iaţa este "ăcută din di"erite &ulevarde# +rice se poate petrece în unul dintre mai multe "eluri, con"orm unor di"erite partituri muzicale !i logici paralele# 8iecare dintre aceste logici paralele este compati&ilă !i coerentă în propriii termeni, per"ectă în sine, neinteresată de toate celelalte#
40

'mos +z

%n zilele următoare am petrecut ore în !ir aran($ndu mi mica &i&liotecă, douăzeci sau treizeci de volume pe care le m$nuiam !i le amestecam ca pe ni!te cărţi de (oc, a!ez$ndu le iar !i iar, în "el !i c*ip# '!a că am învăţat de la cărţi arta compunerii, nu din ceea ce era în ele, ci din ele însele, din eCistenţa lor "izică# 5le m au învăţat despre acea ameţitoare zonă nede"inită sau crepusculară dintre cele îngăduite !i cele neîngăduite, dintre legitim !i eCcentric, dintre normativ !i &izar# 'ceastă lecţie n am uitat o niciodată# %n momentul descoperirii iu&irii nu eram un ageamiu# 2tiam că eCistă di"erite meniuri# 2tiam că eCistă o autostradă !i un drum pitoresc, precum !i rami"icaţii pe care rareori calcă piciorul omului# 5Cistă lucruri îngăduite care sunt aproape interzise !i lucruri interzise care sunt aproape îngăduite# 5Cistă at$t de multe "eluri de a o "ace4 .$teodată părinţii mă lăsau să scot în curte cărţi din ra"turile tatei, ca să le scutur de pra"# -u mai mult de trei o dată, ca să nu le stric ordinea, ca "iecare să a(ungă înapoi la locul ei# 5ra o răspundere mare, dar minunată, pentru că mirosul pra"ului de pe cărţi îmi părea at$t de îm&ătător, înc$t uneori îmi uitam sarcina, datoria, răspunderile, !i stăteam a"ară p$nă ce mama se îngri(ora !i îl trimitea pe tata în misiune de salvare, să se asigure că nu am "ăcut insolaţie, că nu m a mu!cat vreun c$ine, !i întotdeauna mă găsea g*emuit într un colţ al curţii, cu"undat în vreo carte, cu genunc*ii
41

Poveste despre dragoste si întuneric

str$n!i su& mine, capul într o parte, gura pe (umătate desc*isă# .$nd tata mă între&a, pe (umătate m$nios, pe (umătate duios, ce i cu mine, reveneam cu greu pe lumea asta, ca o persoană care s a înecat sau a le!inat !i se întoarce încet, "ără voia sa, din ni!te locuri neînc*ipuit de îndepărtate, în această vale a pl$ngerii a tre&urilor casnice# Toată copilăria mi a plăcut să a!ez în "el !i c*ip lucrurile, de "iecare dată puţin alt"el# Trei sau patru pă*ărele pentru ouă, goale, puteau deveni o linie de "orti"icaţii sau un grup de su&marine, ori o înt$lnire de la @alta a conducătorilor marilor puteri# .$teodată "ăceam raiduri "ulgerătoare în lumea dezordinii nestăvilite# 5ra în asta ceva tare îndrăzneţ !i captivant: îmi plăcea să golesc pe podea o cutie de c*i&rituri !i să încerc toate com&inaţiile posi&ile# In anii răz&oiului mondial pe peretele coridorului at$rna o *artă mare a "ocarelor de răz&oi din 5uropa, plină de ace cu gămălie !i steguleţe colorate di"erit# Eilnic sau la două zile o dată, tata le deplasa con"orm noutăţilor de la radio# Iar eu construiam o realitate personală, paralelă: îmi împră!tiam pe rogo(ina de trestie propria zonă de răz&oi, realitatea mea virtuală, !i deplasam armatele, eCecutam mi!cări de cle!te !i diversiuni, capturam capete de pod, învăluiam inamicul prin "lanc, mă resemnam la retrageri tactice pe care le trans"ormam apoi în &re!e strategice# 5ram un copil "ascinat de istorie# 'm încercat să corectez gre!elile comandanţilor din trecut#
42

o m$nă de cio&uri !i documente !i au dispărut# 'u pierit precum ceaţa dimineţii pe coastele dealurilor# Ierusalimul este o &ătr$nă nim"omană care stoarce amorez după amorez p$nă îl omoară !i 43 .'mos +z 'm reluat marea revoltă evreiască împotriva romanilor.apitoliului# %n acest scop am trans"erat >rigada 5vreiască din armata &ritanică în secolul înt$i e#n# !i în zilele celui de al Doilea Templu !i m am delectat cu distrugerile pe care le puteau produce vreo două mitraliere splendidelor legiuni ale &lestemaţilor de Hadrian !i Titus# )n avion u!or. am adus trupele lui >ar Doc*&a su& zidurile 7omei. am împins campania pe teritoriul inamicului. au lăsat în urmă c$teva ziduri !i turnuri. construit la loc. am salvat Ierusalimul de la distrugere !i din m$inile armatei lui Titus. am cucerit cu un asalt . într o victorie evreiască decisivă cu a(utorul unei singure mortiere !i a c$torva grenade# 2i. un singur Piper. distrus !i construit iară!i# 'u venit cuceritorii unul după altul. c$teva crăpături în piatră. au domnit o vreme. a îngenunc*eat m$ndrul Imperiu 7oman# 'm trans"ormat lupta dusă de apărătorii Massadei.oloseumul !i am în"ipt steagul evreu în v$r"ul . sortită e!ecului. acela!i ciudat im&old pe care îl simţeam c$nd eram mic dorinţa de a mai da o !ansă unui lucru care poate că nu avusese nici una eCistă !i acum printre im&oldurile care mă pun în mi!care ori de c$te ori mă a!ez să scriu o poveste# Multe lucruri s au petrecut la Ierusalim# +ra!ul a "ost distrus. de "apt.

Poveste despre dragoste si întuneric apoi se scutură de el sau de ea căsc$nd. 9'i înt$rziat. "ără îndoială că mi vor lipsi li&ertatea !i încă unul sau două alte lucruri. copile.olum& oamenii credeau că toată lumea e cunoscută !i că n a mai rămas nimic de descoperit:# %ntre rogo(ina de trestie.olum& au descoperit de(a p$nă !i cele mai îndepărtate insule:# 5u o contraziceam. departe de tot. înainte de . însă n o să su"ăr niciodată de plictiseală c$tă vreme mi se îngăduie să am o cutie cu piese de domino. un pac*et de cărţi de (oc. La urma urmei. Magellan !i . picioarele mo&ilelor !i spaţiul de su& patul meu descopeream uneori nu numai insule necunoscute. îi spuneam: 9. c$teva cutii de c*i&rituri sau o m$nă de nasturi# Mi a! petrece zilele aran($ndu le iar !i iar. "ăceam una sau două mutări în acea după amiază !i 44 .um poţi "i a!a de sigură. "orm$nd mici compoziţii# Poate pentru că am "ost singur la părinţi: nu aveam "raţi sau surori !i aveam "oarte puţini prieteni. sisteme solare !i galaCii întregi necunoscute# Dacă o să a(ung vreodată la înc*isoare. apoi petreceam toată dimineaţa de marţi la !coală g$ndindu mă la mi!carea următoare. las o &altă. dar !i stele. de cealaltă parte a lumii. despărţindu le !i adun$ndu le. erau descoperite noi continente !i insule# Mama spunea adesea. care se saturau repede de mine pentru că voiau mi!care !i nu se puteau adapta la ritmul epic al (ocurilor mele# )neori începeam un (oc nou lunea. o văduvă neagră care î!i devorează &ăr&ătu!ii în vreme ce ace!tia încă o mai pătrund# %ntre timp.

iar mama. este esenţială# Poate că gre!eala mea venea din "aptul că unc*iul -e*emia* însu!i era un &ăr&at cu mi!cări lente. retrageri în derută. munţi !i ţărmuri. deplasări de trupe. ca într un *olocaust nuclear# + dată. nemaiput$nd să ra&de pră"ăraia. în vreme ce eu mergeam mai departe cu (ocul meu despre istorie de pe podea. zi după zi. se spune.'mos +z lăsam restul pe miercuri sau (oi# Prietenii nu puteau su"eri asta. pe nume -e*emia*. mătura totul. continente întregi. asediul unui castel sau al unui ora!. mi am dat seama că mă în!elasem cu totul. m a învăţat un prover& "rancez. în a"ara o&scurei legături pe care o "ăcusem la cinematogra"ul 5dison între dragoste !i indienii morţi# %nsă din cele spuse de unc*iul -e*emia* am dedus că cel mai &ine e să nu te gră&e!ti# )lterior. eli&erare !i apoi recucerire. un unc*i mai în v$rstă. atacarea cetăţilor !i "orti"icaţiilor. lărgirea sau str$mtarea graniţelor marcate de c*i&rituri# Dacă un adult călca din ne&ăgare de seamă peste mica mea lume declaram greva "oamei sau un moratoriu asupra spălatului pe dinţi# %nsă în cele din urmă venea !i ziua Audecăţii de 'poi.$nd stătea în picioare era aproape imposi&il să l "aci să !adă !i. o!tiri. demararea unei mi!cări de rezistenţă în munţi. mergeau a"ară !i alergau unii după alţii prin curţile din spate. 9în dragoste e ca la răz&oi:# Pe atunci nu !tiam nimic despre dragoste. ora!e. vapoare. c$nd aveam vreo nouă ani. care ura sc*im&area# . cel puţin în privinţa răz&oiului: pe c$mpul de &ătălie viteza. odată 45 . cuceriri prin asalt.

Trupul lui. cu !iretenie. în negru. p$nă anul viitor. ca !i cum ne ar "i deslu!it stratagema.imitirul s a măritF în cur$nd va a(unge la malul lacului >eit -eR"a. ce i cu tine. în cimitirul 6ivat ?*aul# . copaci. călătoriile# Dar îmi plăcea !i de unc*iul -e*emia*# -u demult l am căutat. cu un voal negru pe cap a trecut pe l$ngă mine cu un copil de cinci sau !ase ani agăţat de ea# Degeţelele copilului în!"ăcaseră dintr o parte poala roc*iei ei !i am$ndoi pl$ngeau# ?ingur acasă. ca toate trupurile. într o după amiază de iarnă t$rzie# 5ra cinci sau cinci !i (umătate. la peri"eria Motsei# 'm stat pe o &ancă vreo (umătate de orăF prin c*iparo!i &$z$ia o viespe încăpăţ$nată. e "oarte t$rziu. z$m&ea pentru sine. -e*emia*. Iar el răspundea: J .Poveste despre dragoste si întuneric a!ezat. avea o înclinaţie "irească să răm$nă acolo unde este# -u sunt ca el# %mi plac nespus sc*im&area. părinţii plecaseră la un 46 .el puţin# 'poi cugeta. pentru numele lui Dumnezeu. nu putea "i convins să se ridice# ?coală te. iar o pasăre a repetat de cinci !ase ori o "rază muzicală. îi ziceau. însă nu vedeam dec$t pietre de morm$nt. "ără să l găsesc. dealuri !i nori# + "emeie su&ţirică. se scărpina. !i a"ară era "rig !i întuneric. înt$lnirile. !i adăuga: J )nde arde. p$nă m$ine dimineaţă. mi!că te. c$t ai de g$nd să mai !ezi acolo. ploaia măturată de v$nt !"ic*iuia o&loanele de "ier înc*ise. p$nă la s"$r!itul veacurilor.

. în vreme ce 9unc*i: vine 47 . cu aripi multicolore din *$rtie împodo&ite cu c$teva pene adevărate# ?ingurătatea. că 9mătu!ă: vine din latinul amita. de eCemplu. că erau doar la "amilia 7udnic3i. cu toate rami"icaţiile din di"erite lim&i# Tatălui meu îi plăcea să mi eCplice tot "elul de legături între cuvinte# +rigini. zicea mama. propria reţea de relaţii# 2tiam noi. cu o droaie de veri de a treia. colţ cu strada Pro"eţilor. sau cel mai t$rziu la opt !i douăzeci# 2i c*iar dacă ar "i înt$rziat. care are sensul eCact de sora tatălui. !i aveau să se întoarcă. relaţii. nu era nici un &ai. e ca o lovitură de ciocan care sparge sticla. puţin înainte de opt sau la !i un s"ert.*iar !i cuvinte ca 9mătu!ă: sau 9văr: î!i aveau povestea lor de "amilie.a pasărea să nu se simtă singură. "ăcută de Mala 7udnic3i dintr un con de pin vopsit.'mos +z ceai la Mala !i ?tasze3 7udnic3i. mătu!i prin căsătorie.ancelarului. în strada . îi puseseră în colivie altă pasăre. dar întăre!te oţelul# Tata ne o"erea un discurs savant despre etimologia cuv$ntului 9ciocan:. strănepoate de unc*i. la mai puţin de un s"ert de oră distanţă de noi# In loc de copii. după cum mi au promis. strănepoţi !i stră strănepoţi# . ca !i cum cuvintele ar "i "ost o altă "amilie complicată din 5uropa răsăriteană. Mala !i ?tasze3 7udnic3i aveau două pisici persane. a!ezat pe picioare de lemn. rude prin alianţă.*opin !i ?c*open*auer# Mai era într un ung*er al salonului o colivie cu o pasăre &ătr$nă !i pe (umătate oar&ă# .

pun în picioare ascuţitoarea !i guma de am$ndouă părţile călimării înalte. !i mai &ine. o călimară cu g$t lung plină cu cerneală neagră. Iar cuv$ntul în e&raică pentru unc*i. cu toate că nu sunt convins că este la origine acela!i cuv$nt# Tre&uie să mi aminte!ti c$ndva. o ascuţitoare. înseamnă !i iu&it. înc$t aproape că nu se aude. ating$nd v$r"urile c*iparo!ilor# ?unetul apei care picură în c*iuveta din &aie !i un "$s$it sau un zgrepţănat at$t de sla&. să mă uit în dicţionarul cel mare !i să veri"ic de unde vin cuvintele astea !i cum s a sc*im&at "olosirea lor de a lungul generaţiilor# ?au. tu !i cu mine. nu mi mai aminti. îl simţi cu v$r"ul perilor de pe cea"ă. venit din spaţiul dintre !i"onier !i perete# 'prind lumina în odaia părinţilor !i iau de pe &iroul tatei opt sau nouă agra"e. care înseamnă "ratele mamei. dar las. o gumă. !i dacă tot mergi du ţi cana murdară la &ucătărie# %n curţi !i pe străzi tăcerea e at$t de întunecată !i de întinsă.Poveste despre dragoste si întuneric de la latinul avunculus. care e turnul de apă. o cutie cu piuneze. dod. !i încon(ur totul cu un gard "ăcut din creioane !i tocuri !i întărit cu piuneze# .ur$nd va avea loc un raidF o &andă de t$l*ari seto!i de s$nge /vreo două duzini de nasturi0 o să atace a!ezarea pe la est !i sud. înc$t poţi auzi sunetul norilor care plutesc (os peste acoperi!uri. c$teva carneţele. du te !i adu c*iar acum dicţionarul !i *ai să ne instruim pe loc. că le 48 . zicea tata. !i mă "olosesc de toate astea ca să construiesc un nou 3i&&utz de la graniţă# )n zid !i un turn în inima de!ertului de pe rogo(inăF a!ez agra"ele în semicerc.

unde va "i măcelul. guma !i ascuţitorile contratorpiloare. iar apoi la am$ndouă capetele rezistenţei s a ivit o p$lp$ire sla&ă. dar eCista un comutator pentru economie care stătea întotdeauna în poziţia în care aprindea doar una dintre ele# Pe cea de (os# Mă uitam ţintă la spira care începea să strălucească# ? a aprins treptat: mai înt$i nu s a văzut nimic. str$mtoarea 6i&raltar o să treacă printre picioarele scaunului. de pe "iecare acoperi! !i din v$r"ul călimării ce slu(e!te drept turn de apă. "ălos N laudă. cu &i&lioteca în c*ip de coastă a 5uropei. 9imn de slavă înălţ$nd N povestirea depan$nd N din măcelul s$nger$nd N !i am să c$nt. ro!iatică.iprul. în clipa aceea. ca să economisesc curentul electric. !i apoi am să dau ordin să se tragă !i. să nu poată scăpa. cu c$teva salve m$nioase. poarta va "i înc*isă în urma lor. cum mi se spusese să "ac. vor mătura "orţa inamică prinsă în capcană. cărţile de (oc împră!tiate o să înc*ipuie .'mos +z (ucăm noi o "estă# + să desc*idem poarta. pentru vreo zece minute numai# 7adiatorul avea două rezistenţe. prinos:. am aprins radiatorul. ca atunci c$nd calci pe za*ăr tos. îi lăsăm să înainteze în curtea "ermei. iar agra"ele vor "i su&marine# 5ra "rig în casă# %n loc să mi mai iau un pulover. piunezele mine. se auzea doar o serie de pocnituri. ?icilia !i Malta. canapeaua va "i '"rica. iar rogo(ina o să "ie înaintată la rangul de Marea Mediterană. !i un pic de roz a purces să se 49 . carneţelele pot "i avioane de transport. pionierii reprezentaţi de piesele mele de !a* al&e vor desc*ide "ocul !i.

Poveste despre dragoste si întuneric întindă spre centru ca o u!oară îm&u(orare pe un o&raz s"ios. în orice clipă s ar putea topi. or&itoare. ci !i din cauza riscului ca circuitul să se supraîncarce. privind totul de pe un scaun de la marginea ringului. ca !i cum a! "i simţit pe pielea mea toată tensiunea acumulată între cele două spire. rezistenţa de sus.u c$t strălucea mai tare una. partenera ei. dar deloc impresionată# M am cutremurat deodată. p$nă ce strălucirea a a(uns la mi(locul spirei !i nu s a mai întrerupt. gata să eCplodeze în revărsarea de "oc dar era strict interzis# 5ra complet interzis nu numai din cauza risipei "lagrante. care a devenit îm&u(orare deplină ce s a dezlănţuit iute într o etalare neru!inată de gal&en dezgolit !i verde găl&ui lasciv. !i cine se duce în toiul nopţii să mi l aducă pe >aru* M$ini de aur. curg$nd peste Mediterana mea ca un vulcan în erupţie care revarsă cascade de lavă topită. dormea rece !i nepăsătoare# . cu at$t mai nepăsătoare părea cealaltă# 7idic$nd din umeri. incapa&ilă să se a&ţină. !i rezistenţa era acum incandescentă. înc$t nu te puteai uita la el "ără să ţi mi(e!ti oc*ii. pentru ca !i spira nepăsătoare să n ai&ă încotro !i să strălucească. De cea de a doua spiră putea "i vor&a doar 50 . rapidă. ca un soare săl&atic în platoul de metal strălucitor al re"lectorului. !i mi am dat seama că eCista o cale simplă. să sară o siguranţă !i să se cu"unde casa în întuneric. a!a înc$t !i ea să palpite. un "oc ro!u aprins. distrug$ndu i "lota de contratorpiloare !i su&marine# In tot acest răstimp.

ne&unia deplină. !i atunci cum m a! putea dezvinovăţi. &e*ăitul caprelor. "ie vară. a avut momente grele !i c$teva "ericite. a privit cu groază pieţele unde se îm&ulzea lumea. a!a cum a "ăcut în "iecare zi c$t au trăit la Ierusalim. tara&ele viu colorate. ?au reu!esc s o sting la timp. dar spira n are vreme să se răcească !i să "acă pe mortu.'mos +z dacă mă lovea ne&unia. !i apoi ce o "i o "i# Dar dacă părinţii se întorc înainte să reu!esc s o sting. dar p$nă în ultima ei zi n a găsit nici un motiv să !i sc*im&e verdictul# ?e spune că încă din a doua zi după sosire i a poruncit &unicului.n păpu!oi. "urnicarul străduţelor pline de strigătele v$nzătorilor am&ulanţi. a văzut dealurile de (ur împre(ur !i coastele st$ncoase. a văzut umerii !i &raţele &ăr&aţilor din +rientul Mi(lociu !i culorile stridente ale "ructelor !i legumelor. "ie iarnă. !i pe dată a pronunţat verdictul de"initiv: 9Levantul e plin de germeni:# >unica a trăit la Ierusalim vreo 2P de ani. '!a că tre&uie să mă împotrivesc ispitei# ?ă mă stăp$nesc# 2i a! mai putea !i să încep să curăţ mizeria pe care am "ăcut o !i să le pun pe toate la locul lor# )neori "aptele se opun adevărului# 'm scris c$ndva despre adevăratul motiv al morţii &unicii mele# >unica ?*lomit a venit la Ierusalim direct de la 1ilna. într o zi toridă din vara lui HI<<. răgetul măgarilor. c$r$iala puilor care at$rnau de picioarele legate !i s$ngele care picura din g$tul puilor uci!i. să se scoale la !ase sau !ase !i (umătate dimineaţa !i să dea cu 8lit prin toate ung*erele apartamentului ca să alunge 51 .

d$nd ordine pe c$mpul de luptă p$nă la victoria din acea zi# In ve!nicul ei răz&oi cu germenii. cu părul prins într o "undă verde ce arăta ca un "luture. goangele !i viru!ii "ugeau pe partea cealaltă a străzii c$nd o vedeau de departe. a!ternuturile !i plăpumile de pu"# Din copilărie mi l amintesc pe &unicul 'le3sandr st$nd pe &alcon dimineaţa. "ăcea trei &ăi în apă aproape clocotită. doctorul Drom*oltz a avertizat o: 9Doamnă dragă. altoindu le iar !i iar cu &ătătorul de covoare. pe după !i"onier !i c*iar prin ra"turi !i între picioarele &u"etului. !i c$nd a trecut de optzeci de ani. "ie vară. îmi 52 . &ăt$nd la perne ca Don Sui(ote c$nd atacă &urdu"urile de vin. în "lanela de corp !i papuci. de trei ori pe zi: "ie iarnă. ci proceda a!a cum se "ace de o&icei doar în a(unul Pa!telui.aii# După "iecare masă nu spăla vasele. ca să st$rpească germenii# ' trăit p$nă la o v$rstă destul de înaintată. cu toată "orţa ne"ericirii sau disperării sale# >unica ?*lomit stătea la c$ţiva pa!i în spatele lui. să dea pe su& pat. într un capot din mătase în"lorată înc*eiat de sus p$nă (os. !i apoi să &ată toate saltelele. ţeapănă !i dreaptă ca directoarea unui pension de "ete. "ier&$ndu le multă vreme# >unica ?*lomit î!i "ier&ea !i propria persoană. după c$teva crize de inimă. dacă nu termini cu aceste a&luţiuni "ervente. mai înaltă dec$t el. &unica "ier&ea toate "ructele !i legumele# 2tergea p$inea de două ori cu o c$rpă înmuiată într o soluţie dezin"ectantă rozalie numită .Poveste despre dragoste si întuneric germenii.

nu de inimă# 8aptele tind să întunece adevărul# . au venit din !tletluri mo*or$te din 5uropa răsăriteană !i au "ost at$t de tul&uraţi de senzualitatea omniprezentă a Levantului. ca să nu mai vor&im de tot soiul de alte lucruri vătămătoare# 'ici este. un adevăr ce a "ost reprimat !i ascuns vederii# La urma urmei.'mos +z declin răspunderea pentru posi&ilele consecinţe ne"ericite !i regreta&ile:# Dar &unica n a putut renunţa la &ăile sale# Teama de germeni era mai tare dec$t ea# ' murit în &aie# 'tacul ei de cord este real# %nsă adevărul este că &unica a murit dintr un eCces de igienă. unde erau la "el de mulţi germeni ca la Ierusalim.u toate că mottoul vieţii ei la Ierusalim. ?au poate adevărul este că nu ameninţarea Levantului a "ost cea care a "ăcut o pe &unica mea să !i morti"ice !i să !i puri"ice trupul prin acele a&luţiuni clocotite. &unica ?*lomit venea din 5uropa de nord est. în "iecare zi trăită la Ierusalim. a!adar. 9Levantul e plin de germeni:. ci mai degra&ă "armecele lui senzuale !i însu!i trupul ei !i puternica atracţie a acelor pieţe 53 . la "el ca ea. dimineaţa. înc$t s au *otăr$t să se apere de ameninţarea ei construindu !i propriul g*etou# 'meninţare. culorile !i mirosurile lui l au avut asupra &unicii mele.urăţenia e cea care a ucis o# . poate "i mărturia unui adevăr anterior. mai pro"und dec$t demonul igienei. !i poate !i a altor emigranţi !i re"ugiaţi care. la pr$nz !i seara. o "isură care ne ar putea a(uta să întrezărim e"ectul pe care în"ăţi!area +rientului.

!i recipientele de sticlă pline cu &ăuturi viu colorate. ca să nu mai vor&im de mirozna pătrunzătoare a ca"elei proaspăt pră(ite. un costum spaţia l ermetic. care o torturau !i o eCcitau. !i paleta ameţitoare de mirodenii. nici mai mult. ro!ii. at$rn$nd neru!inat de despuiate în c$rligele măcelarilor. + centură de castitate aseptică pe care !i a pus o de &unăvoie încă din prima zi aici !i a "erecat o cu !apte lacăte. &r$nzeturi condimentate. nici teama de dorinţe. toate momelile lu&rice !i multicolore ale acelei lumi picante. !i acei *amali din piaţă.Poveste despre dragoste si întuneric supraaglomerate care o "ăceau să g$"$ie !i să simtă că i se înmoaie genunc*ii în "aţa acelei a&undente de legume !i "ructe necunoscute. care strălucea su& p$r$ia!ele de sudoare ce se scurgeau pe ea în &ătaia soarelui# Poate că acel cult al &unicii pentru curăţenie era. aromată cu nuc!oară. ca un "uruncul care nu e 54 . !i acele m$ini lascive ce pipăiau !i scormoneau prin cele mai intime ad$ncituri ale "ructelor !i legumelor. v$n(o!i. ci ve!nica ei "urie tainică "aţă de această teamă. "oarte condimentate. o m$nie reprimată. dezgoliţi p$nă la &r$u. malignă. nici dorinţele ei. cu &ucăţi de g*eaţă sau "elii de lăm$ie plutind prin ele. !i goliciunea acelor cărnuri pline. ardeii iuţi !i măslinele condimentate. mirosuri de mirodenii !i alimente ce glăsuiau gutural. din care picura s$nge. ier&uri !i pra"uri. ?au poate că n au ucis o nici igiena. distrug$nd toate c*eile. nici mai puţin. ar!i de soare !i împăro!aţi. cu mu!c*ii de pe spate unduind su& pielea lor "ier&inte.

c$nd aveam ceva mai mult de patru ani. eCcitant p$nă la le!in. a!a că această amintire senzuală ar "i putut supravieţui doar trec$nd prin mai multe etape de transmitere !i ampli"icare# Mama !i tata îmi aminteau adeseori acele momente. săpunite !i clătite !i răzuite !i dezin"ectate !i "ierte de o mie de ori. dorinţele. "aţă de însă!i sila pe care o st$rnea această t$n(ire. murdar. "uria "aţă de propriul trup. transpirat. pră"os. caldă !i întunecoasă. !i încă o m$nie. mai pro"undă. care mă duce cu g$ndul la pipăirea unei p$nze de sac. îndreptată at$t împotriva prizonierei. c$t !i a gardianului ei. ani !i ani de (elanie tainică pentru trecerea neîntreruptă a timpului !i smoc*inirea trupului ei !i dorinţele acelui trup. !i totu!i îmi amintesc încă mirosul lui# %l c*em !i se întoarce la mine. o m$nie mo*or$tă. de propria t$n(ire. învecinat în minte cu amintirea atingerii pielii lui. ca într o &ucătărie vec*e. &uclele lui mari. "aţă de acel Levant. dar "urnicar de germeni# 'u trecut de atunci aproape !aizeci de ani. mustaţa groasă care se "reca de o&razul meu !i mi dădea o senzaţie plăcută. un miros un pic aspru.erni3ovs3i !i s a (ucat cu mustaţa lui# De "iecare dată se întorceau spre mine ca să le con"irm povestea: 9-u i a!a că îţi mai aminte!ti de acea după amiază de s$m&ătă în care nenea ?aul te a luat în poală !i ţi a zis 55 .erni3ovs3i a murit în toamna lui HI=<. însă puternic !i plăcut.'mos +z spart. veninoasă. &estial. pentru că le plăcea să se "ălească pe la cunoscuţi că ţ$ncul a !ezut în poala lui . într o zi de iarnă# Poetul ?aul .

lucru pe care părinţii mei l au interpretat ca un semn al lucrurilor ce aveau să vină. iar copilul o. în versiunea tatălui meu. a!a e# %mi amintesc "oarte &ine:# -u le am spus niciodată că ta&loul pe care mi l amintesc e un pic di"erit de versiunea lor# -u voiam să li l stric# +&iceiul părinţilor mei de a repeta povestea asta !i de a se întoarce spre mine ca să con"irm mi a întărit !i păstrat. cortina se trage. ci are o viaţă anterioară. dezvăluind un copil &lond cu pantalona!i scurţi. Pu!3in s ar "i aplecat să l sărute pe cap pe micuţul Tolstoi# 56 . !i c*iar m a sărutat pe "runte. care în lipsa m$ndriei lor poate că s ar "i !ters !i ar "i dispărut# %nsă di"erenţa dintre povestea lor !i ta&loul din amintirea mea. zic$nd 9>a nu. tu e!ti drac4:. că imaginea marelui poet !i a tancului. în scenariul părinţilor mei. era un pic di"erită de a mea. într adevăr. m$ng$indu i !i smucindu i mustaţa. cel care a scris In "aţa statuii lui 'pollo. un "el de ungere. la care. amintirea acelor clipe. să zicem.Poveste despre dragoste si întuneric Tdrăcu!orU. : ?arcina mea era să le recit re"renul: 9Da. 5 adevărat. ce !ade în poala gigantului poeziei e&raice. "aptul că amintirea pe care am păstrat o nu e o simplă re"lectare a pove!tii părinţilor. în vreme ce poetul îi con"eră pu!tiului învestitura de 9drăcu!or:. este dovada că povestea mea nu este pur !i simplu mo!tenită de la a lor# I n versiunea părinţilor mei. ca !i cum. dulce inocenţă4 îi plăte!te cu aceea!i monedă. nu i a!a. a replicat ast"el: 9Poate că am$ndoi avem dreptate:.

iar în cădere mi am mu!cat lim&a care a s$ngerat un pic. ci de "apt m am împiedicat !i am căzut. dens. simplu. cur$nd m am lini!tit !i s a dovedit că. îmi amintesc !i acum cum m a săltat cu spatele la el !i cu "aţa urlătoare spre încăpere. nici nu l am smucit de "aimoasa mustaţă. cu siguranţă nu despre trecerea coroanei lui Pu!3in în m$inile lui Tolstoi. dar în nici un caz nu mi l au imprimat. "iind !i doctor pediatru. nu miros de tutun. apoi mi a cercetat rana !i a declarat: J -u i nimic. ca gustul supei de pui într o zi de iarnă0. spaima "usese mai mare ca durerea# Iar nietzsc*eeana mustaţă stu"oasă m a zg$riat 57 . a!a cum se înt$mplă de multe ori. "ie datorită atingerii aspre a o&razului lui pe al meu. ci un miros trupesc plin. apoi m a răsucit în &raţele lui !i a zis ceva. doar o zg$rietură. !i poetul. care e mai puţin dulce ca al lor. ca asprimea unui prosop gros !i cald. m a ridicat cu m$inile lui mari. pe care repetatele raze ale proiectorului părinţilor mei se poate să mă "i a(utat să l păstrez. !i am pl$ns. apoi altceva. !i a!a cum pl$ngem acum. acasă la unc*iul Aosep*. !i în vreme ce încă mă z&ăteam în &raţele lui m a silit să desc*id gura !i a cerut să i se aducă ni!te g*eaţă. sau într adevăr datorită mirosului lui puternic. a a(uns la mine înaintea părinţilor mei. în scenariul meu.'mos +z %nsă în ta&loul din mintea mea. cur$nd o să r$dem# 8ie pentru că vor&ele poetului ne includeau pe am$ndoi. n am !ezut în poala poetului. pe care mi l amintesc !i azi /nu miros de a"ters*ave sau de săpun.

erni3ovs3i m a culcat cu gri(ă. cu oc*i care r$d. pe canapeaua unc*iului Aosep* /adică pro"esorul Aosep* Dlausner0. o&raz ca de p$slă !i un miros aparte. c$nd văd o "otogra"ie sau un desen al poetului ?aul. puternic !i &l$nd# P$nă în ziua de azi. !i apoi. cu acea ocazie nu s a lansat vreun a"orism demn de imortalizare între gigantul poeţilor din "ormatoarea 96eneraţie a 7ena!terii -aţionale: !i micul reprezentant suspinător al ulterioarei a!a zise 9generaţii a statului Israel:# De a&ia la doi trei ani după acest incident am "ost în stare să pronunţ numele . g$nditor. iar poetul doctor sau mama mi a pus pe lim&ă ni!te g*eaţă pe care mătu!ica Eippora* o adusese în gra&a mare# Din c$te îmi amintesc. din c$te îmi amintesc.Poveste despre dragoste si întuneric !i m a g$dilat un pic. un tu"i! de mustaţă. savant sau re"ormator al lumii# -ici n am "ost impresionat de titlul de doctor: acasă la unc*iul Aosep* !i mătu!ica Eippora* toţi musa"irii &ăr&aţi erau numiţi pro"esor sau doctor# Dar el nu era doar un &ătr$n doctor sau poet# 5ra pediatru.erni3ovs3i# am "ost surprins c$nd mi s a spus că e poet: aproape oricine din Ierusalimul acelei vremi era poet. sau &ustul lui de la intrarea în . nesupusă.erni3ovs3i:. sunt învăluit pe dată.asa ?criitorilor 9. dar "ără tevatură. m$ini mari !i calde. ca !i cum m a! în"ă!ură cu o pătură groasă. cercetător. prozator. un &ăr&at cu o c*ică z&$rlită. doctorul ?aul . de mirosul lui lini!titor# 58 .

erni3ovs3i dec$t toţi oamenii pe care i am cunoscut !i le recita cu patos !i înc$ntare. iz&ucne!te incon!tient într un imn al lui DionGsos# 2tia pe de rost mai multe poezii ale lui . !i de reprezentanţii lui în literatura modernă.anaanului prin 'salt:# Putea să recite pe nerăsu"late In "aţa statuii lui 'pollo. scriind "ără ru!ine despre iu&ire !i c*iar despre plăcerile senzuale# Tata zicea: . musculo!i. ar!i de soare. cu imensă înc$ntare. în loc de europeni de neam iudaic răsăritean# Detesta !i dialectul idi!. al 9ve!nicelor c*inuri ale morţii:. ca europeni de neam evreiesc &lonzi.'mos +z La "el cu at$ţia evrei sioni!ti din vremea noastră.uceritorilor . "ără măcar să o&serve că poetul. >iali3 !i 'gnon# 1oia să ne na!tem cu toţii din nou. pe care îl numea (argon# %l considera pe >iali3 poetul eternului statut de victimă. tata era în taină un pic canaanit# 5ra (enat de !tetl. pe de rost. în vreme ce se înclină încă în "aţa lui 'pollo. în vreme ce . cu toate lucrurile din el.erni3ovs3i nu se &ălăce!te prin tot soiul de tsores !i 3rec&tzen# %n ast"el de momente mama îi arunca o privire sceptică.erni3ovs3i era vestitorul zorilor noi pe cale să se arate. !i prin urmare muzical. de parcă ar "i "ost surprinsă în sine de natura grosolană a plăcerilor lui. un poet at$t de inspirat de muze. zorii 9. "ără compleCele !i complicaţiile at$t de tipice !tetl ului. dar se a&ţinea de la comentarii# 59 .

un caiet din tinereţea autorului. aproape de graniţa cu )ngaria0# 5ra un om sentimental.onsidera că supranaturalul este apana(ul !arlatanilor !i escrocilor# . i s au sc*im&at !i gusturile. plin de entuziasm. ne o"erea z$m&etul ei trist sau. o poveste necunoscută intitulată 97ăz&unare:# Tata a stat c$ţiva ani la Londra. 9eCtaz:. însă în cea mai mare parte a vieţii lui a detestat toate "ormele de misticism !i de magie# . după moartea ei. îmi zicea: 9Tatăl tău e un om înţelept !i raţionalF e raţional c*iar !i c$nd doarme:# Peste ani !i ani. m$zgăleli !i încercări poetice. !i prin înt$lnirea cu Peretz cel înclinat spre misticism s a îndepărtat de înclinaţia lui 60 . dar înainte trăiseră în Lituania. uneori.redea că pove!tile *asidice nu sunt altceva dec$t "olclor. pe l$ngă tot "elul de sc*iţe. 9*a!i!: sau 9intuiţie:# Mama îl asculta vor&ind !i. în loc să riposteze. iar înainte de asta se pare că la Mattersdor". un cuv$nt pe care îl pronunţa întotdeauna cu aceea!i str$m&ătură de dezgust ce însoţea la el cuvintele (argon.Poveste despre dragoste si întuneric Tatăl meu avea un temperament incontesta&il 9lituanian: !i îi plăcea grozav să "olosească cuv$ntul 9incontesta&il: /Dlausnerii veneau de la +dessa. c$nd i se cam o"ilise voio!ia optimistă. !i se poate să se "i apropiat de cele ale mamei mele# %n su&solul >i&liotecii -aţionale a descoperit un manuscris necunoscut al lui I#L# Peretz. din 'ustria răsăriteană. împreună cu volu&ilitatea. care conţinea. acum Matters&urg. unde a scris o teză de doctorat despre această descoperire.

tata încă mai încerca să ne deprindă pe toţi să "im la "el de luminaţi ca el# Părinţii mei se ciorovăiau adesea pe tema literaturii# Tata îi iu&ea pe ?*a3espeare. a aruncat o oc*eadă literaturii idi! !i treptat a cedat.erni3ovs3i# Mama ii pre"era pe ?c*iller. "ăceau o u!oară plecăciune. în Talpiot.'mos +z precedentă către ?turm und Drang de la începuturile lui . !i pro&a&il că "iecare îi dorea celuilalt din ad$ncul inimii să a(ungă pe veci în "undul iadului uitării# )nc*iul Aosep* nu avea o părere &ună despre 'gnon. "armecului misterios al pove!tilor lui Peretz în special. Tolstoi. a!a cum cineva î!i descle!tează în "ine m$na de pe o &alustradă. I ieste drum de unc*iul Aosep*. de asemenea.erni3ovs3i# ' început să studieze miturile !i legendele popoarelor îndepărtate. în anii în care o&i!nuiam să ne ducem s$m&ăta după amiază pe la unc*iul lui Aosep*. de!i am impresia că cei doi nu se prea îng*iţeau# + răceală politicoasă.$t despre domnul 'gnon. î!i clocea ranc*iuna !i p$nă la urmă s a răz&unat.e*ov. dar arctică. care locuia în Talpiot. &iali3 !i. 6nessin. se lăsa pe moment peste străduţă c$nd se înt$mpla să se înt$lnească pro"esorul Aosep* Dlausner !i domnul ?#@# 'gnonF î!i săltau pălăriile cam de un deget. I&sen !i . pe domnul 'gnon. >alzac. Turg*eniev !i . ?trind&erg. !i al povestirilor *asidice în general# Totu!i. provinciale !i împodo&ite cu tot soiul de &i&iluri de c$ntăreţ &isericesc# . îi considera scrierile proliCe. c$nd l a străpuns pe unc*iul Aosep* cu una dintre lăncile 61 .

asa noastră din Derem 'vra*am era la vreo !ase !apte 3ilometri de Talpiot. la vila micuţă în care locuiau unc*iul Aosep* !i mătu!ica Eippora*# . ironia sorţii a "ăcut ca locuinţa lui 'gnon să "ie pe strada Dlausner. ne a eCplicat o dată pro"esorul nostru. în "igura grotescă a pro"esorului >ac*lam din romanul ?*ira# Din "ericire pentru unc*iul Aosep*.olonia 6recească !i >a3aa# /'&u Tor.olonia 6ermană. de Diriat ?*muel !i de Moara de v$nt a lui Monte"iore. pe care locuiseră am$ndoi. a murit înainte să apară ?*ira . "iind ast"el cruţat de multă supărare# In ce l prive!te. este re&otezată strada Dlausner# Din acea zi !i p$nă la moarte a tre&uit să ra&de în(osirea de a "i cele&rul scriitor ?#@# 'gnon de pe strada Dlausner# 2i a!a. în vreme ce o soartă nu mai puţin ironică a "ăcut ca locuinţa lui Dlausner să "ie demolată !i înlocuită cu un "oarte &anal &loc pătrăţos. a c$!tigat Premiul -o&el pentru literatură !i o "aimă mondială. domnul 'visar. se a"la o eCtindere a Ierusalimului străin: su&ur&iile Tal&ie*. . p$nă în zilele noastre. '&u Tor !i Datamon. ce privesc de sus *oardele de vizitatori din pragul casei lui 'gnon# %n "iecare a doua sau a treia s$m&ătă porneam în pelerina( la Talpiot.Poveste despre dragoste si întuneric lui de ironie. !i a luat 62 . cu toate că a "ost condamnat la amarul c*in de a vedea cum mica alee din Talpiot. . domnul 'gnon a mai trăit mulţi ani. cu "oarte &anale apartamente. o su&ur&ie evreiască îndepărtată !i oarecum periculoasă# La sud de 7e*avia.

inginerul. străluceau puncte evreie!ti izolate. însemn$nd 9alături de mănăstire:#0 Mai departe. vecinul nostru. a zis el. în vreme ce numele Datamon este "orma coruptă în ara&ă a grecescului 3ata mones.'mos +z numele de la un vec*i răz&oinic. intram pe străduţele ca un la&irint din mizerul cartier ultraortodoC. a arătat o dată spre un ciorc*ine de lumini palide !i tremurătoare de la orizont. peste dealuri !i *ăt departe. Talpiot. Talpiotul se zărea doar ca o mică masă de copaci pră"uiţi pe culmea unui deal a"lat în depărtare# De pe acoperi!ul casei noastre. Me3or HaGGim. >a3aa înseamnă c$mpie sau vale. !i a zis: 9'colo e . care aproape că a(ungea la marginile >et*leemului# Din Ierusalimul nostru. într o noapte. &i&lica 1ale a )ria!ilor. c$nd ora!ul se înc*idea în dosul o&loanelor "erecate !i se cu"unda în somnul din după amiaza de ?*a&&at# Tăcere deplină peste străzi !i curţi. la capătul lumii. dincolo de toate acele lumi străine. însemn$nd 9tatăl taurului:. !i dincolo se văd luminile din Talpiot sau 'rnona# Dacă o să sporească violenţa. cu !oproanele lor de ta&lă ruginită# De parcă întregul Ierusalim ar "i "ost înc*is într o s"eră de cristal limpede# Traversam strada 6eula*. 63 . n a! vrea să "iu în pielea lor# . domnul 8riedmann. spre sud. at$rnate între cer !i păm$nt. Tal&ie* a "ost c$ndva mo!ia unui &ăr&at pe nume Tale&.a să nu mai vor&im de răz&oiu l total:# Porneam după pr$nz. printre casele construite din piatră.azarma 'llen&G. 'rnona !i 3i&&utzul 7amat 7a*el.

urcam prin Ei3*ron Mos*e. cu sim&olurile celor douăsprezece tri&uri ale lui Israel în relie" pe splendida lui poartă de &ronz# Mirosul de leacuri. pline de *aine negre. gal&ene !i al&e. cu "armecul irezisti&il al altor lumi. al soluţiei LGsol. ve!nic scăldat în mirosurile &ucătăriei as3enazilor săraci. treceam pe su& s$rme cu ru"e puse la uscat. în după amiaza de s$m&ătă# De pe strada Pro"eţilor co&oram pe strada ?trauss. dar cu vitrine ce ne "ăceau semn prin grila(ele de "ier încuiate. iar de cealaltă.Poveste despre dragoste si întuneric sus pe '*va. toate goale !i "erecate de ?*a&&at. se revărsa dinspre cele două spitale# 'poi traversam . ve!nic scăldată în um&ră de &ătr$nii pini ce perdeluiau două ziduri. zidul sum&ru al spitalului evreiesc.alea 7egele 6eorge 1. de o parte zidul cenu!iu. pe l$ngă splendide magazine. condus de diaconese. usturoi. ceapă !i varză acră. >i33ur Holim. ca să i îngăduim tatei să !i sature oc*ii "lăm$nzi cu &ogăţia de cărţi e&raice noi din vitrină# De acolo stră&ăteam toată . par"umuri ale ora!elor pline de lumini !i de zarvă ce vieţuiesc în siguranţă pe 64 . ca"enele cu candela&re înalte !i prăvălii &ogate.alea Aa""a pe la cele&rul magazin de îm&răcăminte MaaGan ?*tu& !i ză&oveam o vreme în "aţa li&răriei 8raţii '*iasa". &or!. !i mergeam mai departe pe strada Pro"eţilor# -u era nici su"lare de om pe străzile Ierusalimului la ora două. al spitalului protestant. cu mu!c*i pe el. trăg$ndu ne cu oc*iul. printre &alustradele de "ier ruginit ale unor verande !i scări eCterioare neîngri(ite. de &ătr$neţe !i cel usturător. arome ale &ogăţiei de pe continent e îndepărtate. c*ollent.

un calm străin. în care doamne elegante !i domni prosperi. nu ca a noastră# 'ici.omunitară sau la 8ondul ?ănătăţii !i a cumpărăturilor raţionalizate.alea 7egele 6eorge 1 /nu doar din cauza numelui ei0 îmi păruse întotdeauna în copilărie că e o prelungire a acelei minunate Londre pe care o !tiam din "ilme: . care nu î!i duc zilele între un atac sau un decret guvernamental !i altul. "ără acele goluri ale 65 .alea 7egele 6eorge 1. li&eri de regulile oprimante ale pionieratului !i sacri"iciului de sine.alea 7egele 6eorge 1. întinz$ndu se pe am&ele părţi ale străzii ca o "aţadă continuă. ca !i în 7e*avia evreilor germani !i în &ogatul Tal&ie* grecesc !i ară&esc.utia . eCcitant. cu !irurile ei de clădiri măreţe. cu aer o"icial. pustie acum. de vreme ce . lipsiţi de gri(a de a !i număra "iecare &ănuţ.'mos +z malurile unor r$uri late. de "apt speci"ic &ritanic. cu portar în uni"ormă al&astră care păze!te intrarea !i li"tier în uni"ormă ro!ie care acţionează li"tul !i servitori. pe . cu *ornurile !emineurilor cocoţate pe acoperi!uri sau în apartamente spaţioase din &locuri moderne. stăp$nea . domnea acum alt calm. ma(ordomi !i agenţi imo&iliari care le stau la dispoziţie# Doamne !i domni care se &ucură de o viaţă u!oară. deose&it de calmul cucernic al acelor străduţe est europene sărmane !i părăginite: un calm di"erit. a!ternute cu covoare.alea 7egele 6eorge 1. scutiţi de povara contri&uţiei la . &ucătari. tainic. instalaţi con"orta&il în case "rumoase. într o după amiază de s$m&ătă la ora două !i (umătate. uni"ormă. nu cunosc greutăţile.

doctori. de parcă n ar mai "i "ăcut o de(a acum două săptăm$ni !i acum o lună. perne pestriţe. !i de "aţada &au*aus semicirculară a lui >eit Hamaalot. unde Dnessetul avea să !i a"le mai t$rziu loca!ul temporar. părăginite. iar mama se pl$ngea că o să ne adoarmă pe toţi cu eCplicaţiile lui# Treceam de 6roapa ?c*i&er. notari !i agenţi acreditaţi ai unor &ine cunoscute "irme străine# %n vreme ce treceam pe l$ngă &locurile Talit*a Dumi tata ne eCplica originea numelui. cratiţe str$m&e !i o *ara&a&ură de cutii de tinic*ea ruginite# 'ici.Poveste despre dragoste si întuneric curţilor (alnice. ţesături scumpe. "undaţia căscată a unei clădiri care nu s a mai construit. nu erau verande dărăpănate. covoare moi. care despărţeau casele din zonele noastre# 'ici. respecta&ilitate. îng*esuială de mo&ile. "erestre de nevoia!i care le dezvăluie trecătorilor respingătoarele măruntaie ale casei. tigăi înnegrite. oale mucegăite. &ro3eri. ale cărei u!i !i "erestre cu perdele de dantelă vor&eau cu discreţie despre &ogăţie.alea 7egele 6eorge 1. de am&ele părţi ale străzii era o singură "aţadă m$ndră. cristal !le"uit !i &une maniere# 'ici u!ile clădirilor erau împodo&ite cu plăcuţe din sticlă neagră cu nume de avocaţi. !i ne opream o clipă să privim peste zidurile +ra!ului 1ec*i spre cimitirul 66 . ur$ţite de gunoaie !i de "iare ruginite. pe . carpete în culori ţipătoare. !i de &locul 8rumin. care le promitea tuturor celor care intră des"ătările so&re ale pedantei estetici germano evreie!ti. neîntreruptă. voci &l$nde. o&loane stricate la "erestre care se cască precum o gură &ătr$nă !i !tir&ă.

de parcă treceam o graniţă invizi&ilă !i pătrundeam într o 67 . într un colţ de la eta(ul trei0# De la Terra ?ancta o plim&are de douăzeci de minute ne aducea la &locul David. de parcă ar "i dezvăluit secrete de stat: 9'ici î!i ţine !edinţele ca&inetul nostru.'mos +z musulman Mamilla*. iar sus. cel arcuit. !i mai e destul de mers40. prin doctorul Veizmann. !i a a"lat re"ugiul temporar aici. uneori însu!i David >en 6urion# 'ici &ate inima guvernului evreu# . ?*erto3. după 7ăz&oiul de Independenţă !i asediul Ierusalimului. unde se oprea &rusc ora!ul !i treceai peste ni!te c$mpuri p$nă să a(ungi la gara din 5me3 7e"aim# Pe st$nga se vedeau aripile morii de v$nt de la @emin Mos*e. ultimele case din Tal&ie*# ?imţeam o tensiune tăcută în vreme ce părăseam *otarele ora!ului evreiesc. Daplan. iar secţia periodicelor din >i&lioteca -aţională.e păcat că nu e un ca&inet naţional mai impunător4: 2i continua.olegiul Terra ?ancta /unde tata avea să lucreze timp de zece ani. ca !i altele. îndemn$ndu ne unul pe altul să iuţim pasul /5 de(a trei "ără un s"ert. pentru că într un "el sau altul tot o să plece0# De acolo co&oram dealul către . eCplic$ndu mi ce înseamnă un 9ca&inet "antomă: !i ce se va înt$mpla în ţară c$nd vor pleca în s"$r!it englezii. pe coasta din dreapta. trec$nd pe l$ngă sinagoga @es*urun !i semicercul masiv al clădirii 'genţiei 5vreie!ti /tata spunea aproape în !oaptă. c$nd clădirile universităţii de pe Muntele ?copus au "ost izolate.

încon(urate de un gard# 5ra ceva ciudat !i comic în cuv$ntul e&raic. introduc$nd litere separate pentru vocalele care. care o&ţinuse concesiunea de la turci# Din piaţa a"lată în "aţa gării co&oram pe . trec$nd prin "aţa instalaţiilor militare &ritanice. despre edictele lui Aemal Pa!a.alea He&ron. o lumină mai noroasă. ca mu!c*iul vec*i# 'cest loc îi amintea mamei de o străduţă musulmană din ma*alalele ora!ului ei natal. peste care se înălţau &iserica scoţiană !i gara cea înc*isă# 5ra o lumină di"erită pe aici. din vestul )crainei# In acest punct nu se putea ca tata să nu înceapă să vor&ească despre Ierusalimul de pe vremea turcilor. despre descăpăţ$nări !i &iciuiri care se "ăceau în "aţa unei mulţimi adunate c*iar aici. un sătuc &avarez lini!tit. 68 . după cum !tiam. care "usese construită.Poveste despre dragoste si întuneric ţară străină# Puţin după ora trei stră&ăteam drumul care despărţea ruinele săla!ului pelerinilor turci. !i a unui morman de &idoane mari de com&usti&il pe care era scris în trei lim&i )L5I D5 1ID'-A. spunea el. "orti"icate. c$teva străzi duceau la cartierul ara& '&u Tor. în piaţa pavată din "aţa acestei gări. lipsit de toate vocalele# Tata r$dea !i zicea că asta e încă o dovadă că a venit vremea să se modernizeze scrisul e&raic. sunt poliţia rutieră a citirii# La st$nga noastră. cenu!ie. la s"$r!itul secolului al WlW lea de către un evreu din Ierusalim pe nume Aosep* >eG -avon.oloniei 6ermane. în vreme ce în dreapta erau minunatele alei ale . plin de păsări c$ntătoare.

de parcă am "i lăsat ?*a&&at ul însu!i în urma noastră. cu porum&are !i acoperi!uri ro!ii de ţiglă presărate ici !i colo. um&rite de copaci cu "runzi! &ogat# Toate casele de acolo aveau pivniţă !i pod. ale speciali!tilor ara&i cre!tini !i ale slu(&a!ilor de rang înalt ai administraţiei mandatare !i ale mem&rilor înaltului . printre c*iparo!i !i pini. toţi în costume maro !i "iecare etal$nd un lanţ de aur care răsărea la &utonieră.'mos +z de c$ini care latră !i de coco!i c$r$itori. cuvinte al căror simplu sunet îi dădea "urnicături unui copil ca mine. trei sau patru domni în puterea v$rstei !edeau pe scaune de răc*ită în (urul unei mese (oase de lemn.alea He&ron treceam pe l$ngă vilele din piatră tranda"irie ale e"endilor &ogaţi.omitet 'ra&. Mardam >eG al MatnaOi. la um&ra aruncată de doi pini &ătr$ni din "aţa miei ca"enele. îi ocolea &urta !i dispărea într un &uzunar# >eau ceai din pa*are 69 . un orologiu sau o "$nt$nă cu roată în grădina lui# Merg$nd mai departe pe . avocatul HenrG TaOil Tuta3* !i ceilalţi rezidenţi &ogaţi ai su&ur&iei >a3aa# Toate magazinele de aici erau desc*ise !i din ca"enele răz&ăteau r$sete !i muzică. născut într un loc unde nimeni nu avea un &eci întunecat su& picioare sau un pod sla& luminat deasupra capului. doctorul 5mile 'dOan al >oustani. Ha( 7as*ed al '"i"i. reţinut de un zid imaginar care îi tăia calea undeva între @emin Mos*e !i 'zilul ?coţian# Pe pava(ul lat. !i grădini micuţe cu ziduri de piatră. sau o cămară sau o comodă înaltă ori un &u"et cu sertare.

!i unul dintre ei mormăia ceva nedeslu!it. de la est. dinspre cazărmi. am construit în curtea din spatele casei noastre. care era capturat iar !i iar de trupele mele evreie!ti într o spectaculoasă mi!care de cle!te. se uitau la el oarecum surprin!i.Poveste despre dragoste si întuneric sau sor&eau ca"ea din ce!cuţe împodo&ite !i rostogoleau zarurile în cutiile cu ta&le din "aţa lor# Tata îi saluta voios într o ara&ă care în gura lui suna mai degra&ă a rusă# Domnii amuţeau o clipă. în vreme ce cealaltă "alcă a cle!telui se înc*idea.$nd aveam ceva mai mult de opt ani. am cucerit o. am curăţat o !i am înălţat deasupra ei steagul evreu. împreună cu c$ţiva tovară!i de conspiraţie. &aza militară &ritanică din sudul Ierusalimului# 'm năvălit adesea în ta&ăra asta. printr o surpriză deplină. o coloană &lindată "orţa re!edinţa pe la vest. am supus o. dinspre coastele gola!e care co&oară spre De!ertul Iudaic# . în (ocurile de pe rogo(ina de trestie# De aici continuam drumul către inima ocupantului străin.omisar de pe Dealul s"atului nelegiuit. trimiţ$nd grupuri de comando spre zidurile re!edinţei înaltului . o rac*etă uimitoare# Plănuiam să ţintim cu ea palatul >uc3ing*am /descoperisem în colecţia tatălui meu o *artă la scară mare a centrului Londrei0# 'm &ătut la ma!ina de scris a tatălui meu un 70 . în ultimul an al Mandatului >ritanic. poate că un singur cuv$nt sau poate c*iar ne răspundea la salut# La trei !i (umătate treceam de gardul din s$rmă g*impată al cazărmii 'llen&G.

Eiua Marii Iertări de la noi va "i Eiua Audecăţii de 'poi a Marii >ritanii:# %nsă proiectul nostru n a dat roade. !i iată cum se "ace că Londra a supravieţuit zelului meu naţional !i rac*etei mele mortale. englezii s au răzg$ndit !i au părăsit în gra&ă ţara. umilinţă !i respect# %n acea vreme Talpiotul era o su&ur&ie lini!tită. pentru că n am reu!it să "acem dispozitivul complicat de g*idare /plănuiam să lovim palatul >uc3ing*am. a"lată la marginea de!ertului. "oarte departe de centrul ora!ului !i de "or"ota lui comercială# 5ra proiectat după modelul construcţiei de locuinţe "oarte îngri(ite din 5uropa centrală.'mos +z ultimatum politicos adresat Maiestăţii ?ale 7egelui 6eorge 1I al 'ngliei din . cu multe grădini.alea He&ron !i intram în su&ur&ia Talpiot. pe un &ulevard mărginit de c*iparo!i întunecaţi pe care un v$nticel de la vest c$nta o melodie "o!nită ce trezea în mine în acela!i timp uimire. "ăcute pentru pacea !i lini!tea 71 . care era "ăcută din &ucăţile unui "rigider stricat !i rămă!iţele unei &iciclete vec*i# Puţin înainte de ora patru o luam în s"$r!it la st$nga de pe . dar nu !i trecătorii englezi nevinovaţi0 !i pentru că am avut oarece pro&leme cu inventarea com&usti&ilului care să ne poarte rac*eta de la colţul străzilor 'mos !i +&adia* din Derem 'vra*am p$nă la o ţintă a"lată în centrul Londrei# Pe c$nd noi era m încă prin!i cu cercetarea !i dezvoltarea te*nologică.asa de Vindsor /am scris în e&raică tre&uie să ai&ă acolo pe cineva care să i poată traduce0: 9Dacă nu plecaţi din ţara noastră în cel mult !ase luni.

Poveste despre dragoste si întuneric cărturarilor. din cupru. ce ducea de la poartă l a treptele late pe care a(ungeam la veranda din "aţă !i la u!a deasupra căreia era gravat. 9. pe care era gravat cu litere e&raice !i latine: P7+85?+7 D+. !i în "iecare dintre ele. mărginită pe am&ele părţi de un gard de tuia. iar mătu!a Eippora* a pus de(a pe tavă "ructele:# Doi palmieri stăteau ca ni!te santinele de o parte !i de cealaltă a porţii. mottoul unc*iului Aosep*: I)D'I?M 2I )M'-I?M Pe u!ă era o placă mai mică !i mai strălucitoare. doctorilor. 72 .oteam la dreapta pe strada Dore Hadorot. care.T+7 A+?5PH DL')?-57 2i dedesu&t. p$nă în dreptul păduricii de pini. prin traducerile cărţilor lui# . scriitorilor !i cugetătorilor# De am$ndouă părţile străzii erau căsuţe plăcute. cu scrisul rotun(it al mătu!ii Eippora*. încon(urate de grădini "rumoase. apoi la st$nga. pe o placă "ină de alamă. poate că se odi*nesc încă. samovarul tre&uie să clocotească de(a. !i dincolo de ei era o cărare pietruită. e patru !i un s"ert. ne înc*ipuiam noi. pe un cartona! prins cu o piuneză. era "aimos în toată ţara !i c*iar în ţări depărtate. "ără eta(. sălă!luia vreun cărturar de "runte sau pro"esor cele&ru ca unc*iul nostru Aosep*. cu toate că nu avea copii. !i a(ungeam în dreptul casei unc*iului# Mama zicea: 5 de a&ia patru "ără zece. : ?au: 9'zi am înt$rziat un pic.e ar "i să !edem lini!tiţi pe &anca din grădină !i să mai a!teptăm c$teva minute.

!i alte cărţi sărmane. în a"ară de un cuier pom din lemn ca"eniu. pam"lete. pe v$r"uri. cărţi în picioare !i alte cărţi culcate peste ele. !i peste tot în (urul lor !i printre ele !i în spatele lor !i pe o masă !i mai ticsită de &ro!uri. !i cărţulii legate în *$rtie su&ţire. în zdrenţe.ărţi grele. nu era centimetru neacoperit de !iruri de cărţi: ra"turi peste ra"turi se înălţau din podea p$nă la tavanul înalt. în legături de piele aurite. super&i domni corpolenţi !i cer!etori ponosiţi. care se lă"ăiau. respir$nd politicos cu gura înc*isă. ca !i cum c*iar !i inimii mele i s ar "i cerut să !i scoată încălţările !i să pă!ească în !osete. acea mulţime zgomotoasă care se adună întotdeauna în orice piaţă pu&lică sau în piaţa de alimente# ?ingura "ereastră din acest *ol privea. zăc$nd ca imigranţii ilegali îng*esuiţi pe cu!etele vaporului# . articole tipărite separat. cărţi străine dolo"ane. care se c*iorau la tine dintr o mare str$mtoare.'mos +z stătea scris: 1ă rugăm să nu sunaţi între orele două !i patru# 1ă mulţumim# %ncă din *ol eram cuprins de o teamă respectuoasă. respecta&ile. care stătea l$ngă u!a de la intrare. periodice ziare !i reviste. cu ramuri răsucite. la 73 . strălucitoare. printre gratii de "ier amintind de c*ilia unui pustnic. o mică oglindă de perete !i un pre! în culori întunecate. prospecte. a!a cum se cuvine# %n acest *ol. pline cu cărţi în lim&i cărora nu le puteam identi"ica nici măcar al"a&etul.

iz&ucnind în r$s. cu domnul Drupni3 !i "amilia -etanGa*u !i domnul Aonitc*man !i "amilia ?c*oc*tman !i mai sunt pe drum c$ţiva musa"iri distin!i:# Iar uneori zicea: 95 în"undat în &iroul lui 74 . cu o&ra(ii întin!i pe r$nd pentru pupat. întotdeauna prima care să te între&e ce mai "aci !i de o&icei nea!tept$nd să i răspunzi. care n a pus geană pe geană noaptea trecută sau al cărui stomac a revenit la normal după îndelungate pro&leme sau care tocmai a primit o scrisoare minunată de la un "oarte cele&ru pro"esor din PennsGlvania sau pe care iar îl c*inuie pietrele de la "iere sau care tre&uie să termine p$nă m$ine un articol important !i lung pentru Metsuda lui 7avidovitci sau care s a *otăr$t iară!i să ignore altă insultă din partea lui 5isig ?il&ersc*lag sau care s a *otăr$t în "ine să dea un răspuns zdro&itor a&uzului comis de unul dintre conducătorii &andei >rit ?*alom# După acest &uletin de !tiri. cu părul ei al& pieptănat peste cap !i prins într un mic coc elegant. anunţa ea.Poveste despre dragoste si întuneric "runzi!ul melancolic al grădinii# Mătu!a Eippora* ne înt$mpina în *ol. cu "aţa strălucitoare !i z$m&etul larg. într o roc*ie cenu!ie !i cu un !al negru pe umeri. a!a cum î!i înt$mpina toţi musa"irii# 5ra o &ătr$nică plăcută. ci trec$nd direct la ve!tile despre dragul nostru Aosep*. mătu!a Eippora* z$m&ea dulce !i ne ducea în "aţa unc*iului însu!i# 9Aosep* vă a!teaptă în sala lui de recepţie:. cu "aţa ei rotundă !i &l$ndă z$m&indu ţi de &un venit. în stil "oarte rusesc. sau 9Aosep* este de(a în salon.

anticamera unui palat al înţelepciunii# ?unt peste douăzeci !i cinci de mii de volume. siriacă. !i lim&i !i dialecte de 75 . care slu(ea !i de su"ragerieF cealaltă. polonă. av$nd tă&liile împodo&ite cu "lori !i g*irlande. nepreţuite. printre care tomuri vec*i. engleză. latină. sanscrită. ducea în salon. o să se &ucure. articole preţioase de colecţie. practic toată literatura e&raică. spaniolă. prime ediţii cu dedicaţii pentru el.'mos +z de la !ase dimineaţa. *aideţi. că !i distruge sănătatea4 -u se cruţă deloc4: Din *ol se desc*ideau două u!i: una. !i o să mă &ucur !i eu. în &i&lioteca particulară a unc*iului tău. ducea în &irou l pro"esorului. copil "iind. uneori cunoscut !i ca 9&i&lioteca:# >iroul unc*iului Aosep* îmi părea. mi a !optit o dată tata. lucrări sacre !i laice. cu sticlă. dar nu i nimic. cărţi pe care Ie a descoperit la Lausanne sau le a găsit la >erlin sau la 1ar!ovia. nu i nimic. italiană. să "acă o pauză. cărţi pe care le a comandat în 'merica !i cărţi cum nu mai eCistă nicăieri în a"ară de >i&lioteca 1aticanului. germană. greacă vec*e !i modernă. în e&raică. veniţi încoace. rusă. precum !i o &ună parte din cea mondială. e mai &ine pentru el să se oprească un pic din lucru. întunecată. ara&ă medievală. o u!ă grea. aramaică. volume scoase pe su& m$nă din +dessa sovietică prin tot soiul de su&ter"ugii complicate. e întotdeauna tare &ucuros să vă vadă. cărţi pe care unc*iul le a cumpărat la +dessa sau la Heidel&erg. a tre&uit c*iar să i duc acolo m$ncarea. manuscrisele celor mai mari dintre prozatorii !i poeţii no!tri. "ranceză.

g$r&ovit !i pe (umătate uscat# . dincolo de zidul căreia începeau pustietatea De!ertului Iudaic !i coastele pietroase care co&orau în cascadă către Marea Moartă# 6rădina era tig*elită cu c*iparo!i înalţi !i pini !optitori. revărsarea g$ndurilor tainice ale autorilor a(un!i oale !i ulcele. ademenitoare. un "el de măreţie tăcută !i aspră. tu"e de tranda"iri necurăţate. se putea vedea grădina sum&ră. o masă de grădină din lemn care putrezise su& ploile multor ierni !i un pom din specia Melia azedara*. pe ale cărei 76 . a celor !apte înţelepciuni tainice. !oapta înţelepţilor morţi. în liniile drepte !i negre ale zecilor de ra"turi care se întindeau de la podea p$nă la tavanul înalt. viaţa unui pustnic secretos. să vor&im în !oaptă# Mirosul enormei &i&lioteci a unc*iului m a însoţit în toate zilele vieţii: aroma pră"oasă.Poveste despre dragoste si întuneric care nici n am auzit. care nu îngăduia nici un "el de "rivolitate !i ne silea pe toţi. rusesc !i deprimant în grădina asta. prin trei "erestre înalte !i înguste.*iar !i în cele mai calde zile ale verii era ceva iernatic. cum sunt ugaritica sau slovena. malteza sau slavona &isericească# 5ra ceva sever !i ascetic în &i&liotecă. dezmierdarea rece a dorinţelor generaţiilor trecute# 2i din &irou. c*iar !i pe unc*iul Aosep*. p$nă !i deasupra u!ilor !i "erestrelor. mirosul unei vieţi tăcute. &ătr$n. cărări cu pietri! înnegrit. &ălării. printre care se strecurau leandri. destul de săl&ăticită. retrase. tuia pră"uite. dedicate muncii !tiinţi"ice. tăcerea severă a "antomelor care se ridică din cele mai ad$nci "$nt$ni ale cunoa!terii.

legate în al&astru. de la >erlin !i din alte părţi. !i di"eritele culturi păg$ne: g$ndirea islamică. întotdeauna singur. talmuduri !i cărţi de rugăciune !i coduri de legi !i compilaţii midrasice. c$t !i modernă. săp$nd pe su& pietre ca să găsesc un depozit secret de pergamente. lipsiţi de copii cum erau. istoria medievalăF erau acolo zone 77 . !i zone cu cărţile s"inte e&raice. care mă duceau cu g$ndul la clopotniţe !i "oi!oare. istoria >isericii. le *răneau cu resturi de la &ucătărie. vis$nd la cucerirea dealurilor aride de dincolo de zid într un iure! săl&atic al trupelor mele# Toţi patru pereţii înalţi !i laţi ai &i&liotecii erau acoperiţi de cărţi îng*esuite. precum !i o nes"$r!ită întindere de g$ndire evreiască !i istorie evreiască !i istoria +rientului 'propiat.'mos +z pisici unc*iul Aosep* !i mătu!a Eippora*. înc$t două r$nduri de cărţi erau silite să stea unul în spatele altuia pe acela!i ra"t împovărat# 5rau zone cu litere gotice înzorzonate. v$n$nd leoparzi prin tu"ări!uri. verde sau negru. un ra"t cu lucrări e&raice din ?pania !i altul cu cărţi din ItaliaF o secţiune cu scrierile Iluminismului 5vreiesc. !iruri peste !iruri de volume preţioase. "ugind de conversaţia plicticoasă a cărturarilor din salona!. dar în care nu l am văzut niciodată pe vreunul dintre ei preum&l$ndu se sau !ez$nd în v$nticelul serii pe una dintre &ăncile decolorate# 5u eram singurul care &$ntuia prin grădină. în după amiezile de ?*a&&at. dar &ine r$nduite. at$t vec*e. istorie greacă !i romană. cu relie"uri aurite sau argintate# In unele locuri erau at$t de ticsite. religiile răsăritene.

acoperit cu totul de teancuri peste teancuri de lucrări de re"erinţă. note !i "i!e de cartotecă. *$rtie care se îngăl&ene!te. elastice !i capse. volume străine desc*ise îngrămădite peste volume e&raice desc*ise. gume.*iar !i podeaua era acoperită cu zeci de cărţi puse una peste alta. creioane. un asortiment de tocuri.Poveste despre dragoste si întuneric mari slave care mă dezorientau. plante sau &i&elouri# Doar cărţi !i iară!i cărţi. cutii pline de clame. teritorii grece!ti !i zone cenu!ii maronii de &i&liora"turi !i mape de carton îndesate cu articole tipărite separat !i cu manuscrise# . al&astre. o ciudată d$ră de alge !i lipici vec*i. lai ne !i pra"# %n centrul &i&liotecii. de coperţi legate în piele. în vreme ce altele se îng*esuiau ca oile speriate pe scaunele cu spătar înalt destinate vizitatorilor sau c*iar pe pervazuriF o scară neagră care putea "i mi!cată de (ur împre(urul &i&liotecii pe o !ină metalică iţi îngăduia să a(ungi la ra"turile de sus. stătea &iroul pro"esorului Dlausner. care atingeau tavanul înalt# )neori îmi dădeau voie să o mi!c de la un corp de &i&liotecă la altul. coli de *$rtie. cu "aţa în (os. carnete. călimări. lini!tea care umplea încăperea !i un miros minunat de &ogat. ca un contratorpilor uria! !i întunecat ce a ancorat în apele unui gol" încon(urat de munţi. de înţelepciune. unele pline de semne mici. negre. plicuri al&e !i plicuri av$nd pe ele ispititoare tim&re colorate. mucegai. plicuri gal&en maronii. 78 . "iţuici. verzi sau ro!ii. unele dintre ele desc*ise. cu mare &ăgare de seamă. pe roţile ei cu cauciuc# -u eCistau ta&louri.

pentru că de două nopţi !i trei zile nu m am urnit de la &irou !i n am înc*is un oc*i. st$nd drept în "aţa lui. zăcea pe alt teanc de cărţi. !i iertaţi mă că nu mă ridic să vă înt$mpin. acoperit p$nă la umeri cu o cuvertură în carouri verzi !i ro!ii. pline de "$!iuţe de *$rtie. între&aţi o pe doamna Dlausner !i o să mi "ie martor.'mos +z printre paginile cărora apăreau "oi smulse dintr un carnet cu spirală. în vreme ce a doua perec*e. iar oc*elarii cu ramă aurită ai unc*iului Aosep* zăceau în v$r"ul teancului. su&ţire !i mic ca un copil. intraţi /c*iar dacă suntem de(a în odaie. de parcă ar "i plutit peste vid. mama. pline de tăieturi !i corecturi. tata !i cu mine. nici măcar nu mi arunc oc*ii prin ziar p$nă ce nu isprăvesc acest 79 . acoperite cu păien(eni!ul scrisului unc*iului meu. străvezie. cu "aţa arăt$nd vulnera&ilă !i copilăroasă "ără oc*elari. zăcea unc*iul Aosep* însu!i. ca o turmă micuţă rătăcită pe o pă!une ciudată0. intraţi. ca "usta unui soldat scoţian. vă rog să nu mă (udecaţi prea aspru. cu rame negre. de pe un cărucior a"lat l$ngă scaunul lui. cu o privire "ericită !i un pic pierdută în oc*ii lui căprui migdalaţi# ' "luturat sla& spre noi m$na i al&ă. ca trupurile unor mu!te pu*ave. g*emuit cu genunc*ii la piept. dragilor. cu toate că nu ne am îndepărtat de u!ă. nu măn$nc !i nu dorm. !i a treia perec*e se iţea dintre paginile unei &ro!uri desc*ise de pe un dulăpior a!ezat l$ngă canapeaua înc*isă la culoare# Pe această canapea. a sur$s tranda"iriu între mustaţa al&ă !i ţăcălie !i a glăsuit cam a!a: J Intraţi.

. o&i!nuiam să ie!im s$m&ăta !i să mergem de la Ierusalim la >et*el sau la 'natot. dragii mei.e mai "aceţi. %mi amintesc cum. de descrierile eroismului !i revoltei presărate în paginile cărţii mele Istoria celui de al Doilea Templu# 2i ce se aude pe la voi.e mai e nou în lumea voastră. 2i drăguţul 'mos. Tre&uie că aţi venit pe (os p$nă aici# 2i drumul e a!a de lung# De acasă de la voi.$nd un popor luptă pentru li&ertatea sa. dacă o urmaţi pe tăr$mul ei. 8ania dragă. . c$nd o să apară. în a"ară. acum treizeci de ani. !i de data asta cred că am reu!it să i amuţesc o dată pentru totdeauna pe o&scuranti!ti4 De data asta vor "i siliţi să "ie de acord !i să zică ami n sau măcar să accepte că nu mai au nimic de zis. !i nu doar aici.Poveste despre dragoste si întuneric articol care. pe c$nd mai trăiam în pitorescul !i at$t de originalul cartier &u*arian.red. . o să "acă mare senzaţie în ţara asta a noastră. au pierdut partida. poate. I aţi citit de(a drăguţului de 'mos c$teva pagini din cartea mea . Dragul meu Lonia. dragii mei. întreaga lume culturală urmăre!te această dez&atere cu su"letul la gură. că din tot ce am scris nimic nu e mai potrivit dec$t . (ocul s a înc*eiat# 2i ce se aude pe la voi. 80 . din Derem 'vra*am. !i uneori c*iar p$nă la morm$ntul pro"etului ?amuel# Draga de doamnă Dlausner o să vă dea acum ceva de m$ncat !i de &ăut. pe c$nd eram încă tineri.$nd un popor luptă pentru li&ertatea sa ca să i "ie spri(in spiritual dragului de 'mos în particular !i întregului nostru tineret evreiesc minunat în general.

înainte de a "i mulţumit de cele scrise# ?uccesul izvoră!te din transpiraţie. &ătăliile pe care le am dat !i p$nă unde am mers ca să mă asigur că stilul i ucu e simplu. care dădea în &ucătărie /cu toate că n au avut niciodată servitoare0. ţineţi vă după doamna Dlausner !i stingeţi vă ci ca. c$te ciorne am rupt. în vreme ce drept înainte erau &ucătăria. ca să poată vedea cu oc*ii lor c*inurile pe care le îndură scriitorii în slu(&a artei lor. !i pe acest coridor a(ungeai pe dreapta la &aie !i la o de&ara. uitaţi vă la ciorna de pe &irou: după moartea mea ar tre&ui să aducă aici grupuri de studenţi. cămara !i camera servitoarei. uneori mai &ine de o (umătate de duzină de ciorne di"erite. iar inspiraţia din s$rguinţă !i e"ort# . "luent !i limpede ca un cristal. generaţie după generaţie. veniţi mai aproape să vedeţi cu oc*ii vo!tri.um zice cartea s"$ntă. dragilor. dragii mei. puteai i oii la 81 . "ire!te. să mă ierte doamnele# 'cum. &inecuv$ntările raiului acolo sus !i &inecuv$ntările ad$ncului pe "und# 5 doar mica mea glumă. !i pe 5ven Ea*av# 2i dragul de -etanGa*u cu înc$ntătoarea lui soţie ne vizitează aproape în "iece s$m&ătă# 'cum veniţi mai aproape. !i tu. drăguţule de 'mos.'mos +z iar eu o să mă alătur vouă de îndată ce isprăvesc acest paragra" di"icil# '!teptăm azi "amilia 1oislavs3i !i pe poetul )ri Tsvi. iar eu n am să ză&ovesc# Din capătul îndepărtat al &i&liotecii puteai ie!i pe un coridor lung !i îngust. vedeţi c$te cuvinte a in tăiat pe "iecare r$nd. care reprezenta măruntaiele casei.

ca un "oi!or. în ramă de &ronz. pentru că are oc*ii înc*i!i. un pre! mare !i moale !i un ta&lou în ulei. care în"ăţi!a un evreu &ătr$n. palmieri.Poveste despre dragoste si întuneric st$nga. canapele presărate cu perniţe &rodate în stil oriental. cu toate că ?*a&&at ul nu l împiedica întotdeauna pe unc*iul Aosep* să lucreze la articolele sale#0 5rau acolo c$teva "otolii masive. mare /pictat de MaurGcG 6ottlie&. treceai din el în coridor. care dădea într un salona! rotun(it pe o parte. moi. cu "ilactere !i !al de rugăciune. străduţa lini!tită !i casa domnului 'gnon. !i te trezeai direct la locul de onoare din capul mesei lungi !i negre. care se întindea pe aproape toată lungimea salonului# 2i apoi mai era o arcadă (oasă într un colţ al salonului. gura îi este desc*isă !i "aţa lui eCprimă smerenie dureroasă !i eCaltare spirituală# %ntotdeauna aveam senzaţia că acest evreu pios îmi cunoa!te toate tainele 82 . a"lată c*iar peste drum# 'cest salona! era cunoscut !i su& numele de 9odaia de "umat:# /8umatul era interzis în casa pro"esorului Dlausner în timpul ?*a&&at ului. cum intrai în casă. cu "erestrele spre grădina din "aţă. din care nu cite!te. încadrată de s"e!nice &ogat împodo&ite# '!a că puteai a(unge în salon pe una din trei căi: "ăceai la st$nga din *ol. ţin$nd o carte de rugăciune. coteai pe dată la st$nga. sau mergeai drept înainte în &irou. a(ung$nd drept în salon sau să o ţii tot înainte i #ii re capătul coridorului. în care era o oglindă mare. a!a cum "$cea unc*iul Aosep* c$nd era ?*a&&at. 0. p$nă la u!a dormitorului al& !i în"loi #ii al unc*iului !i mătu!ii.

Te crezi o s"$rlează de Hanu33a*. de parcă ar "i îng*iţit argint viu#: 2i mă cicăleau: 9. ?au te înv$rti în (urul cozii. l a propus pe unc*iul Aosep* candidat din partea mi!cării Herut ca rival al lui . liderul opoziţiei din Dnesset. din Talpiot. stăteam în pat înc*ipuindu mi restaurarea 7egatului Davidic.'mos +z ru!inoase. înainte de a adormi. ?au o molie. c$nd Menac*em >egin. !i deseori. Ţi ai pierdut mireasa cea "rumoasă. vila pro"esorului Dlausner mi se părea un model pentru palatul sultanului sau cel al împăraţilor romani. Ţi s au înecat coră&iile. mi am imaginat re!edinţa prezidenţială a unc*iului meu. c$nd tot Ierusalimul era îng*esuit în apartamente cu un dormitor !i (umătate sau două dormitoare. cu două santinele strălucitoare de o parte !i de cealaltă a u!ii. 'i m$ncat ardei iute. ?au un ventilator. 83 . -e "aci pe toţi să ne apuce durerea de cap# 2i îi stai in cale mătu!ii Eippora*# . aproape "ără su"lare. încercuită de trupe evreie!ti. ro!u !i transpirat. su& placa de alamă care le promite tuturor celor ce se apropie că valorile evreie!ti !i umanitare vor "i unite. 9ia uite l cum "uge încolo !i încoace.e ar "i să !ezi un pic lini!tit. ziceau. împărţite între două "amilii rivale.*aim Veizmann la pre!edinţia Israelului. mă imploră în tăcere să mă îndrept# %n acele vremuri. în loc să mă do(enească.e i cu tine. însă. cu trupele evreie!ti stră(uind palatul din Talpiot# %n HI=I. !i niciodată în con"lict între ele# 9.opilul ăsta zăpăcit iar aleargă prin casă:.

poziţia sa pe plan internaţional. responsa&ilităţile persona(elor însemnate din cultură sau despre colegii săi !i lipsa lor de respect "aţă de cercetarea sa. catacom&e. care pleda. cara"e de sticlă cu g$tul lung. tuneluri. &i&elouri preţioase din porţelan !i cristal. statutul scriitorilor !i cărturarilor. treceri secrete. în vreme ce el nu era deloc impresionat de ei.Poveste despre dragoste si întuneric . cu capul plin de înc*ipuiri. "eminină.am renunţat nici în ziua de azi# %n &u"etul întunecat din salon erau a!ezate un serviciu de masă cu "lori. . dezmierda. spaţii invizi&ile. o colecţie de lămpi de Hanu33a* vec*i !i "ar"urii speciale pentru Pa!te# Deasupra unei vitrine erau două &usturi de &ronz: un >eet*oven îm&u"nat "aţă în "aţă cu im 1ladimir Aa&otins3i calm. a"ară. ?au să ţi căutăm ni!te creioane !i *$rtie ca să stai cuminte !i să ne desenezi ceva "rumos. în grădină. !i înapoi. descoperirile sale. galop$nd în"ier&$ntat din *ol pe coridor !i în odaia servitoarei. strălucind în uni"ormă.e zici. vor&ind cu vocea lui stridentă. care stătea acolo &ine !le"uit. cu un c*ipiu o"iţeresc cu vizieră !i cu o impunătoare diagonală de piele peste piept# )nc*iul Aosep* !edea în capul mesei. uneori aproape că suspina# 1or&ea despre starea naţiunii. compartimente secrete sau u!i camu"late# . de "apt le dispreţuia 84 . pipăind pereţii !i ciocănind în ei ca sa descopăr încăperi ascunse. vizuini. cu &uzele str$nse. : Dar eu eram de(a departe.e ar "i să ţi iei o carte "rumoasă !i să cite!ti.

"aţă de 'merica. ideile !i sentimentele în legătură cu lucruri ca ticălo!ia 85 . c*iar dacă era in"ectată de vulgaritate !i de materialism !i lipsită de pro"unzime culturală !i spirituală# In general. &ăr&aţi precum 6ari&aldi. evoca sau î!i împărtă!ea părerile. teama de intrigile 1aticanului. eCprim$ndu !i nelini!tea "aţă de su&versivitatea agenţilor lui ?talin de pretutindeni. egoiste# )neori se întorcea către lumea mai largă a politicii internaţionale. în vreme ce acest nou secol se a"la su& cizma celor doi măcelari. care n a acceptat !i nu va accepta niciodată controlul evreiesc asupra Ierusalimului în particular !i a Ţării Israelului în general. '&ra*am Lincoln. pro"esorul Dlausner cenzura !i denunţa. dispreţul "aţă de ipocrizia &ritanicului moralizator. 6ladstone erau mari eli&eratori naţionali !i eCponenţi de vază ai valorilor civilizate !i luminate. "iul cizmarului georgian din Dremlin !i acel coate goale smintit care luase în stăp$nire ţara lui 6oet*e.'mos +z mesc*inăria provincială !i ideile mediocre. "igurile eroice ale secolului al WlW lea. ca să nu i curme "luCul eCpunerii# 1or&ele de la masă ale unc*iului Aosep* erau monologuri pline de emoţie: de pe scaunul lui din capul mesei. nu "ără rezerve. optimismul prudent "aţă de scrupulele democraţiilor luminate !i admiraţia. ?c*iller !i Dant### Musa"irii lui ascultau în tăcere respectuoasă sau î!i arătau apro&area prin c$teva vor&e discrete. cea care în vremurile noastre stătea în "runtea tuturor democraţiilor.

în cea mai mare parte a timpului !edeau respectuo!i. invaria&il: glumeam doar c$nd am spus ce am spus adineaori# . sau evreii din 5uropa. !i a lim&ilor europene. încă se mai agaţă de prosperitatea lor materială în loc să se sta&ilească în Ţara Mumă# )neori. care c*iar !i acum.Poveste despre dragoste si întuneric ple&eiană a conducerii 'genţiei 5vreie!ti. după Hitler. ve!nic între ?cGla !i . pe de o parte. care tre&uie să z$m&ească la momentul potrivit !i să transmită prin mimică înc$ntarea "aţă de perlele de înţelepciune pe care unc*iul Aosep* Ie răsp$ndea în "aţa lor cu at$ta generozitate# -u mi amintesc să o "i văzut vreodată pe mătu!a 86 . dar se împleticesc c*iar !i în e&raică. care nu numai că nu stăp$nesc nici o lim&ă din cultura europeană. în care caz eCplica. scoţ$nd eCclamaţii politicoase de apro&are !i mulţumire. ca !i cum ar "i aruncat o crenguţă pe rug. !i evreii din 'merica. pe de alta. lipsa de pro"unzime a prozatorilor !i poeţilor mai tineri.$t despre doamne. "oarte rar cineva dintre ei îndrăznea să comenteze un detaliu sau altul din discursul gazdei. vreunul dintre &ăr&aţii a"laţi în vizită se încumeta la o între&are sau la un comentariu. mesc*ina invidie a unora dintre colegii săi de pro"esorat. care n au "ost în stare să priceapă avertismentele pro"etice ale lui Aa&otins3i. mereu gudur$ndu se pe l$ngă neevrei. rolul lor în conversaţie era limitat la cel de ascultător care dă din cap. sau r$deau c$nd unc*iul Aosep* lua un ton sarcastic sau glumeţ.*ari&da idi!ului. statutul lim&ii e&raice. în special a celor născuţi în ţară.

turn$nd în ceai apă clocotită din samovarul cel mare !i argintat. iar c$nd nu avea de turnat ceai sau nu era nevoie să mai aducă pră(ituri.'mos +z Eippora* a!ezată la masă: era într o ve!nică alergătură între &ucătărie sau cămară !i salon. de polemică !i de du*. de la un !ervet umed p$nă la o sco&itoare. răs"ăţat. cu un !orţuleţ prins în talie. al &iroului din &i&lioteca lui ultimul număr din periodicul Les&onenu sau noul volum de poezii al lui Itz*a3 Lamdan. răsp$ndind vor&e de înţelepciune. din dreapta. servind sau a!tept$nd p$nă era nevoie de ea# 2i totu!i unc*iul !i mătu!a î!i erau cu totul devotaţi unul celuilalt !i se cople!eau reciproc cu semne de a"ecţiune. a!tept$nd să vadă dacă e nevoie de ceva sau dacă vreunul dintre musa"iri mai dore!te ceva. din care vrea să citeze ceva în spri(inul celor a"irmate# '!a era invaria&ila ordine a lucrurilor în acea vreme: unc*iul Aosep* a!ezat în capul mesei. umpl$nd din nou "ar"uria cu &iscuiţi sau &olul cu "ructe. !i mătu!a Eippora* în picioare. "ără copii. stătea aproape de u!a dintre salon !i coridor. sau ca unc*iul Aosep* să i ceară politicos să i aducă de pe colţul cel mai depărtat. ea î!i trata soţul ca pe un copil singur la părinţi. el î!i trata soţia ca pe un prunc !i se purta cu ea cu imensă &l$ndeţe !i a"ecţiune. "ructe sau "iertura dulce căreia i se zicea varinie. un cuplu în v$rstă. cu m$inile încruci!ate pe &urtă. în dreapta unc*iului Aosep* !i la c$ţiva pa!i în spatele lui. întotdeauna gră&indu se. cu !orţul ei al&. &iscuiţi. îl în"o"olea în 87 . cu ve!nice &ete!uguri.

de c$nd am împlinit nouă sau zece ani.erni3ovs3i am învăţat pe de rost. de la unchiul "oseph #erusalim-$alpiot. '()* 'cum. ce am citit în ultima vreme !i pe care dintre cărţile lui am citit o.Poveste despre dragoste si întuneric e!ar"e !i tot soiul de ve!minte c$nd răcea !i îi dădea lapte cu ou !i miere. cu un sur$s &l$nd su& mustaţa lui al&ă. ca !i cum s ar "i tras înapoi: Pentru inteligentul şi sârguinciosul mos cel mic cu speranţa sinceră că atunci când !a fi mare !a face cinste poporului său. mi a dăruit c$te un volum din 5nciclopedia copiilor. !i care a "ost eroul meu &i&lic pre"erat. în vreme ce în legătură cu viitorul statului ar tre&ui să citesc articolul lui "ormulat "oarte viguros din numărul de ieri al lui 88 . el cu m$na i străvezie între m$inile ei. mă între& ce !tia cu adevărat despre mine unc*iul meu Aosep*. ca să !i dreagă g$tul# ? a înt$mplat o dată să i văd a!ezaţi alături pe marginea patului lor. !i pe unul dintre ele a scris. %ag &a-Omer. cu litere care o luau un pic piezi! spre spate. care o&i!nuia să !i a!eze m$na mică !i rece pe o&razul meu !i să mă între&e. !i ce li se preda la !coală copiilor evrei din zilele noastre. după mai &ine de cincizeci de ani. ea tăindu i cu gri(ă ung*iile. ce poezii de >iali3 !i . !i "ără să mi asculte răspunsurile îmi spunea că ar tre&ui să mă "amiliarizez cu ceea ce a scris el despre Macca&ei în Istoria celui de al Doilea Templu. c$nd mă uit la aceste cuvinte. !u!otindu i vor&e de alint în lim&a rusă# )nc*iului Aosep* tare i mai plăcea să scrie pe cărţi lucruri pline de simţire: în "iecare an.

Ia persoana a treia: +ie ca el să i.i conştiinţa şi nu turma omenească . dragul meu. !i după moartea mea ele !i numai ele îmi vor purta spiritul !i visele către generaţiile viitoare# La care mătu!a Eippora* a răspuns: J -u. nu. La una dintre acele întruniri de ?*a&&at unc*iul Aosep* a grăit cam a!a: J ?unt un &ăr&at "ără copii. ci mai degra&ă un &e*ăit strident. nu l &ea. !i cărţile îmi sunt copiii. doamnelor !i domnilor.mulţimea aflată acum la putere. pe prima pagină a unui volum de traduceri ale lui David 8risc*mann. mă duc să ţi aduc alt pa*ar# 8uria unc*iului Aosep* "aţă de ipocrizia !i (osnicia rivalilor săi îl "ăcea uneori să ridice glasul. la urma urmei. '(). termină cu asta# 2a# +sin3a# Eău a!a. %ag &a-Omer. dar vocea lui nu era niciodată un răcnet. iar ultima literă a numelui său "$l"$ia ca un steag în v$nt# %n altă dedicaţie. termină cu asta# 2tii că doctorii ţi au spus să nu te agiţi# 2i acum ţi ai lăsat ceaiul să se răcească# 5 rece ca g*eaţa# -u.'mos +z Hamas*3i" sau interviul pe care l a dat la Ha&o3er săptăm$na asta# %n dedicaţie a avut gri(ă să adauge punctele vocalice acolo unde eCista riscul de am&iguitate. aduc$nd mai mult cu o "emeie ce suspină dec$t cu un proroc &at(ocoritor# )neori iz&ea în masă cu m$na lui 89 . îmi ura. am investit în ele s$ngele su"letului meu. +sia.bândească pe calea !ieţii şi să -n!eţe din !orbele celor mari traduşi -n această carte că trebuie să-ţi urme. din partea iubitorului său unchi "oseph #erusalim-$alpiot.

l a a(utat să se ridice de la masă !i l a condus în dormitor# După zece minute l a adus înapoi. la prietenii lui care a!teptau politicos în (urul mesei. a răsturnat o cara"ă cu limonada de la g*eaţă. a"lată l$ngă u!ă.Poveste despre dragoste si întuneric "ragilă. a inventat !i ne a dat c$teva dintre 90 . în mi(locul unei tirade ce în"iera >olsc*eOismus ul sau >und ul sau adepţii (argon ului iudeo german /cum numea el idi!ul0. după cum mi se spusese. sc*im&at. dar la el asta arăta mai puţin a lovitură !i mai mult a m$ng$iere# + dată. s a repezit !i i a !ters pantalonii cu !orţul. !i a cerut scuze "aţă de ceilalţi. uscat !i strălucitor. care trăiau întocmai ca o perec*e de porum&ei: el o trata pe ea ca pe o "iică "ăcută la &ătr$neţe. cu capul lui trist rezemat de pieptul ei !i silueta lui măruntă agăţată de plinătatea trupului ei# ?au ea stătea în &ucătărie. c*iar în spatele lui. de parcă ar "i încercat să aline un prunc sau s ar "i o"erit să "ie pruncul ei# %n copilărie. lumina oc*ilor săi# )neori ea î!i împletea degetele plinuţe cu degetele lui străvezii !i o clipă sau două se priveau în oc*i. lucrul pentru care îl admiram cel mai mult pe unc*iul Aosep* era că. îl a(uta să !i scoată panto"ii !i îl punea să se întindă. iar el venea p$nă în spatele ei. apoi î!i plecau privirea !i î!i z$m&eau s"ios# 2i uneori ea îi des"ăcea &l$nd cravata. iar ea îl trata pe el ca pe &e&elu!ul ei scump. care i a curs în poală. ca să se odi*nească un pic. îi punea m$inile rozalii pe umeri !i scotea un !ir de piuituri. !i mătu!a Eippora*. cloncăneli !i ciripituri. vor&ind cu voce scăzută despre gazdele lor. spăl$nd !i pl$ng$nd pe tăcute.

uvintele noi !i literatura ra"inată:.arlGle# ?tudiile sale la Heidel&erg au mers de la "ilozo"ie !i istorie la literatură. cuvinte care păreau să "i "ost cunoscute !i "olosite dintotdeauna. ast"el înc$t să poată "uncţiona ca lim&ă vie# Din cauză că în 7usia ţaristă universităţile erau inaccesi&ile evreilor.a să nu mai vor&im de 9senzual:. . un dar destul de uimitor din partea acestui unc*i at$t de puritan#0 Aosep* Dlausner s a născut în H8X= la +l3ien3i. în care pleda pentru lărgirea graniţelor lim&ii e&raice "ie !i prin încorporarea de cuvinte străine. 9senzual:. 9multicolor:. dacă stau să mă g$ndesc. 9căma!ă:.$nd avea zece ani Dlausnerii s au mutat din Lituania la +dessa. s a născut în el o atracţie puternică "aţă de istoria orientală a la 7enan !i a "ost pro"und in"luenţat de . în Lituania. )n 9ve!m$nt în "elurite culori:. stilul modern.u un 9toc de plum&:. 9seră:. 9ais&erg:. 2i cu ce a! "i scris "ără creionul lui. de la c*eder la Ges*iva. !i a murit la Ierusalim în HIP8# . printre care 9creion:. intitulat 9. în 6ermania# %n cei cinci ani petrecuţi acolo a studiat "ilozo"ia cu pro"esorul Duno 8isc*er. 9încărcătură:. 9monoton:. 9cocor: !i 9rinocer:# /'cum. ce a! "i îm&răcat în "iecare dimineaţă dacă unc*iul Aosep* nu ne ar "i dat cuv$ntul 9căma!ă:. lim&ile semitice !i studiile 91 . iar apoi a intrat în mi!carea Hi&&at Eion !i în cercurile lui '*ad Haam# La nouăsprezece ani !i a pu&licat primul articol. unde el a trecut prin sistemul educaţional evreiesc tradiţional. în vara lui H8IX a plecat la studii la Heidel&erg.'mos +z cuvintele e&raice o&i!nuite. . 9p$ine pră(ită:.

melancolici. însu!i T*eodor Herzl# /95ra un &ăr&at c*ipe!4 . o să mi amintesc oc*ii lui p$nă în cea de pe urmă zi. persana !i am*ara0# .erni3ovs3i. a predat !i s a anga(at în activitatea sionistă p$nă ce.ongres ?ionist de la >asel. Dlausner a scris. în vreme ce cealaltă este des"ă!urată peste întreaga 5uropă modernă4: Iar alteori zicea despre . care cu o aripă atinge >i&lia !i peisa(ul . 9un vultur de poet de lim&ă e&raică. precum !i la următorul.a un ar*ang*el4 Pe c*ipul lui strălucea o lumină lăuntrică4 -i se părea că seamănă cu un rege asirian. sanscrita !i ara&a. iar prietenia lor s a întărit !i s a trans"ormat într o a"initate caldă.erni3ovs3i: 9?u"letul unui copil naiv !i curat în trupul zdravăn al unui cazac4: ?tudenţii evrei l au ales pe unc*iul Aosep* ca delegat al lor la primul . rodnică# 9)n poet pasionat4: zicea unc*iul Aosep* despre el. cu &ar&a lui neagră !i eCpresia inspirată. iar o dată a reu!it c*iar să sc*im&e c$teva cuvinte cu părintel e sionismului. aramaica. arzători. care vră(eau pe oricine privea în ad$ncul lor# 2i "runtea lui înaltă îi adăuga o splendoare maiestuoasă4:0 %ntors la +dessa.anaanului. visătoare4 2i oc*ii lui. a 92 . printre care greaca !i latina. Herzl avea oc*ii unui t$nă r poet îndrăgostit.Poveste despre dragoste si întuneric orientale /stăp$nea vreo cincisprezece lim&i. prietenul lui din zilele c$nd trăia la +dessa. studia medicina la Heidel&erg în aceea!i vreme. c$nd a&ia împlinise douăzeci !i nouă de ani.

8anni Vernic3 /care încep$nd din ziua nunţii a "ost numită invaria&il 9draga mea Eippora*: sau. p$nă ce alte cărţi.a să spunem eCact. mai &une. oc*elarii ruse!ti. care se înclină cu toţii în "aţa lui. cocori înalţi !i rinoceri masivi. t$r!$indu !i picioarele. 9doamna Dlausner:0 !i au trans"ormat casa de pe strada 7imislinaGa din +dessa într un soi de clu& !i loc de înt$lnire a unor personalităţi sioniste !i literare# )nc*iul Aosep* avea întotdeauna o voio!ie aproape copilărească# . în prezenţa musa"irilor. p$! p$!. cu ţăcălia lui al&ă !i ascuţită. prin "aptul că a inventat cuv$ntul e&raic pentru 9lunar:# )n &ăr&at în stare să inventeze un cuv$nt !i să l in(ecteze în circuitul sangvin al lim&ii este în oc*ii mei doar cu puţin mai pre(os dec$t . mustaţa moale.reatorul luminii !i întunericului# Dacă scrii o carte. poţi avea norocul să "ie citită o vreme. m$inile delicate. cu recuno!tinţă# 5l !i soţia lui. cu g$ndul aiurea.*iar !i c$nd vor&ea 93 . apar !i îi iau loculF dar a produce un cuv$nt nou înseamnă să te apropii de nemurire# P$nă în ziua de azi mi se înt$mplă să înc*id uneori oc*ii !i să mi apară imaginea acestui &ătr$n "ragil.'mos +z mo!tenit de la '*ad Haam răspunderea redacţională a principalei reviste lunare de cultură e&raică modernă Has*iloa*# . ca un mic 6ulliver într un >ro&dingnag populat de o mulţime multicoloră de ais&erguri măreţe. unc*iul Aosep* a mo!tenit de la '*ad Haam un 9&uletin periodic: !i l a trans"ormat imediat într unui lunar.

oc*ii sclipitori. transmiteau o vioiciune optimistă. în HIP8#0 %ntre HIHX !i HIHI Dlausner a "ost lector.20 p$nă la moarte. n a înc*is oc*ii vreo clipă cel puţin de la începutul anilor . teama pentru viitorul nostru. o&ra(ii rozalii. (ovială !i aproape *edonistă: 9. !i p$nă la urmă pro"esor. valul de imigrare de după răz&oi# Hanu33a* din acel an i a găsit instalaţi în cartierul >u*arian din Ierusalim# 94 . la )niversitatea din +dessa. au plecat de la +dessa spre Aa""a cu nava 7uslan. le spunea întotdeauna oaspeţilor. du!manii săi. nedreptăţile !i umilinţele pe care a tre&uit să le suporte toata viaţa. ca să nu mai vor&esc de durerea mea. mătu!a Eippora* !i &ătr$na mamă a unc*iului. care nu se ridică dec$t p$nă la genunc*iul &roa!tei. care a "ost MaG"loOer vW sionist al celui de al Treilea 'lGia*. stră&unica mea 7as*a Deila. destinul tragic al noncon"ormistului.am pus geană pe geană noaptea trecută:. m au apăsat mai tare în întuneric dec$t propriile mele pro&leme deloc u!oare. întotdeauna o veselie reţinută mi(ea în spatele oc*elarilor lui rotunzi# Mi!cările lui. !i cumplitele migrene de care su"ăr zi !i noapte#: /Dacă era să l crezi. care trecea de(a de la o ta&ără la alta. astmul meu.Poveste despre dragoste si întuneric despre tristeţea sa. 9nelini!tile naţiunii noastre. durerile !i &olile sale. născută >raz. pro"unda sa însingurare. în lupta s$ngeroasă dintre 'l&i !i 7o!ii. ca de &e&elu!. viziunea îngustă a conducătorilor no!tri. în răz&oiul civil care a urmat 7evoluţiei lui Lenin# %n HIHI unc*iul Aosep*.

la 1ilna. căraţi vă din Palestina:# 95 . toţi pereţii ţipau: 95vrei. împreună cu tata !i "ratele lui mai mare. irlandezi sau slovaci# ?ingurii europeni din întreaga 5uropă a anilor . tata !i părinţii săi a(ung$nd la Ierusalim de a&ia în HI<<. dar c*iar !i acolo trăie!te un grup de iugoslavi incon"unda&iliF !i c*iar !i în imperiul lui ?talin sunt ru!ii.e*oslovacia eCistă trei naţiuni ce*ii. n au mers în Palestina. singurii mem&ri reali ai unei naţiuni sovietice# 5uropa s a sc*im&at acum cu totul !i e plină de la un perete la altul de europeni# Printre altele. croaţii. plecaţi acasă în Palestina:# După cincizeci de ani.<0 erau evreii# Tata o&i!nuia să spună: I n . c$nd s a întors în 5uropa. pe "iecare perete din 5uropa scria. 95vrei. !i sunt uz&e3ii !i ciu3cii !i tătarii. ucrainenii.'mos +z Pe de altă parte. în vizită. slovacii !i ce*oslovacii. iar printre ei sunt con"raţii no!tri. c$nd antisemitismul din 1ilna crescuse p$nă la nivelul violenţelor împotriva studenţilor evrei# )nc*iul David a rămas acolo. în a"ară de mem&rii "amiliei mele !i alţi evrei ca ei# ?e pare că toţi ceilalţi au "ost pan slavici.20 !i . &unicul 'le3sandr !i &unica ?*lomit. slovenii !i muntenegrenii.$nd tata era t$năr. pan germanici sau pur !i simplu patrioţi lituanieni. într o vreme în care se pare că nimeni altcineva din 5uropa nu mai era a!a. adică evreiiF în Iugoslavia sunt s$r&ii. David. ca european convins. capitala Lituaniei. cu toate că erau !i ei sioni!ti în"lăcăraţi: condiţiile de viaţă din ţară li se păreau prea asiatice. &ulgari. se sc*im&aseră !i acele graffiti do pe pereţii din 5uropa# . a!a că s au dus la 1ilna.

dragule. în vreme ce. întruc$t cartea este 9in"ectată cu erezie. îmi înc*ipui că la !coala ta te învaţă să I dispreţuie!ti pe acel tragic !i minunat evreu !i trag năde(de că măcar nu te învaţă !i să scuipi de c$te ori treci prin "aţa icoanei lui sau a unui cruci"iC# . apărute după c$ţiva ani. at$t printre evrei c$t !i printre cre!tini. în HI2H: eCtremi!tii îl acuzau că a 9acceptat mită de la misionari ca să i c$nte osanale 'celui +m:. misionarul care a tradus în engleză Isus din -azaret.$nd o să mai cre!ti. cum s a !i înt$mplat. se considera 9evreul moralist par eCcellence:# '*ad Haam l a implorat pe Dlausner să !teargă această propoziţie. misionarii anglicani de la Ierusalim i au cerut ar*iepiscopului să l demită pe doctorul Dan&G. De la Isus la Pavel# )nc*iul Aosep* mi a spus: 9Dragule. prin "aptul că îl descrie pe M$ntuitorul nostru ca pe un soi de ra&in re"ormat. ca pe un muritor !i ca pe un evreu care nu are nimic de a "ace cu >iserica:# )nc*iul Aosep* !i a do&$ndit reputaţia internaţională mai ales pe &aza acestei cărţi !i a urmării ei. de "apt. lăs$ndu i la o parte pe 96 .Poveste despre dragoste si întuneric )nc*iul Aosep* !i a petrecut mulţi ani lucr$nd la al său magnum opus despre Isus din -azaret. cite!te -oul Testament. ca să nu se dezlănţuie un scandal colosal în lumea evreiască. pe de altă parte. dar !i altele. în care susţinea spre stupoarea comună a cre!tinilor !i evreilor că Isus s a născut !i a murit evreu !i n a intenţionat niciodată să întemeieze o nouă religie# >a mai mult. c$nd i a "ost pu&licată cartea la Ierusalim.

uno!ti. draga mătu!ă Eippora*. Dacă i a!a. ni!te viermi îngu!ti la minte !i incapa&ili# Iar tu. ?pune i. crema cea vec*e. iar cuv$ntul e&raic Tmessia*U este c$t se poate de prozaic !i comun. "ă. să recite!ti !i iar să cite!ti4 2i acuma. în a"ară de a plecaL. alături de >aru* ?pinoza. Messia* este pur !i simplu cineva care a "ost uns cu mir: orice preot sau rege din >i&lie e un messia*. Dacă i a!a. în care messia* este numit M$ntuitor# ?au e!ti încă prea t$năr ca să înţelegi lecţia asta. "ără strop de g$ndire politică. pentru că. vrei să "ii drăguţ să o între&i pe doamna Dlausner. "ugi acum !i întrea& o pe mătu!a ce te am rugat să o între&i# +are ce era. dragule. te rog.rema mea de "aţă.'mos +z pro"esori. legat str$ns de cuv$ntul care desemnează crema de "aţă spre deose&ire de lim&ile neevreilor. !i el eCcomunicat# '"lă de la mine: cei care mă condamnă sunt evreii de ieri. că aia nouă nu i &ună nici s o dai la c$ini# . tre&uie să cite!ti cărţi &une să cite!ti. pe care o interpretez ca re"erinţă la 97 . unde e crema. !i o să descoperi că acest om era carne din carnea noastră !i os din osul nostru. î!i are totu!i locul său în panteonul marilor evrei. era un "el de pietist evreu care "ăcea minuni !i. 'm uitat# %ţi aminte!ti tu. K+rice îţi spune stăp$nul casei să "aci. roag o să "ie &ună !i să mi "acă un ceai. di"erenţa imensă între Tm$ntuitorulU din lim&ile neevreilor !i messia* al nostru. dragule. c*iar dacă a "ost într adevăr un visător. ca să nu a(ungi ca ei. . a!a cum zice 7av Huna în tratatul Pesa*im din Talmudul >a&ilonian.

după propriile cuvinte.Poveste despre dragoste si întuneric "runzele de ceaiH# -u e dec$t o glumă. însă 9grangurii )niversităţii se uitau în (os la mine de pe culmile măreţe ale germanismului lor:# La 8acultatea de Literatură 5&raică unc*iul Aosep* se simţea. !i nu mi mai răpi timpul. (N.) 98 .omitetului pentru Lim&a 5&raică. a scris el. după care a "ost numit la catedra de literatură e&raică de la )niversitatea 5&raică din Ierusalim. desc*isă în HI2P# -ădă(duise să i se dea în primire 8acultatea de Istorie 5vreiască sau măcar să predea perioada celui de al Doilea Templu. desigur# 8ugi acum. iar unc*iul Aosep* a "ost în s"$r!it desemnat să se ocupe de acest su&iect. tr. !i nu se g$nde!te că minutele !i orele îmi sunt singura comoară. s a apucat să impună o ordine progresistă !i &ine organizată pe insuliţa unde era eCilat# Doar după vreo douăzeci de ani s a creat catedra de istorie a epocii celui de al Doilea Templu /P<M î#e#n# X0 e#n#0. 9 iată idealul pentru care am luptat cea mai mare parte a vieţii mele !i nu l voi 1 In original joc de cuvinte intraductibil: (to) leave (a pleca) !i leaves (frunze). care mi se scurge printre degete#: '(uns la Ierusalim. dragule. la "el ca -apoleon pe insula 5l&a: de vreme ce era împiedicat să împingă înainte întregul continent european. a!a cum "ace toată lumea. "ără să renunţe la poziţia sa din "runtea 8acultăţii de Literatură 5&raică# 9Pentru a a&sor&i cultură străină !i a o pre"ace într a noastră naţională !i în carne !i s$nge omenesc:. unc*iul Aosep* a devenit secretarul .

9cei puţini împotriva celor mulţi:.'mos +z părăsi p$nă în ziua cea de pe urmă#: 2i în altă parte a scris. iar 99 . atunci copiii no!tri tre&uie să "ie "ăcuţi din "ieri: +&i!nuia să arate spre cele două &usturi din &ronz de pe &u"etul din salonul lui. pasionatul >eet*oven !i Aa&otins3i. din nou la "el cu cea a lui 'gnon. indi"erent că este vor&a de diaspora europeană sau de cea ara&ă. &unicul !i &unica au devenit !i ei (a&otins3iţi neosioni!ti. cu uni"orma lui splendidă !i &uzele str$nse cu *otăr$re. 9străin pentru contemporanii săi:. 9generaţiile ce vor veni: !i 9p$nă la ultima mea su"lare:# %n HI2I a "ost silit să "ugă c$nd Talpiotul a "ost atacat de ara&i# . un spirit de opoziţie neclintită### . "uriosul. a "ost (e"uită !i arsă. 9tre&uie să i înve!m$ntăm pe tineri în spiritul eroismului. iar &i&lioteca lui. cum ar "i 9carnea !i s$ngele nostru:. cu "ervoare napoleonică: 9Dacă aspiraţia noastră e să "im un popor care domne!te asupra propriei ţări. 9m am luptat cea mai &ună parte a vieţii mele:. 9nu ne vom clinti:. 9idealuri:. a scris în cartea lui .$nd un popor luptă pentru li&ertatea sa. a "ost grav deteriorată# 9Tre&uie să reeducăm generaţia mai t$nără:. 9uman !i naţional:. care mi(e!te în ei#: ?u& in"luenţa unc*iului Aosep*. !i să le spună musa"irilor: 9?piritul individului este eCact la "el cu cel al naţiunii am&ele tind spre înălţimi !i am&ele devin nedisciplinate în lipsa unei viziuni:# %i plăceau eCpresiile în stilul c*urc*illian.asa lui. ca !i cea a lui 'gnon.ei mai mulţi dintre pro"esorii no!tri încă mai au de luptat cu spiritul docil !i de"etist al diasporei.

lucruri care simţeau că i stau &ine unui conducător dăruit cu calităţile unui leu sau ale unui vultur# . de capacitatea de a emana carismă. prea lipsit de poezie. partidul Herut al lui Menac*em >egin. printre care se strecura !i un strop de condescendenţă reţinută: "aptul că provenea dintr un !tetl polonez !i emotivitatea lui eCcesivă îl "ăceau pro&a&il să pară oarecum ple&eu !i provincial !i. c*iar dacă era indiscuta&il dedicat !i un naţionalist viguros. în care denunţa ipocrizia 9per"idului 'l&ion:# 'ceste mani"este erau tipărite pe o presă clandestină !i tineri sprinteni mergeau prin cartier noaptea !i le lipeau pe toţi pereţii !i c*iar pe st$lpii de telegra"# 2i eu am "ost un copil al clandestinităţiiF nu doar o dată i am alungat pe englezi. nu su"icient de c*armant. nu era un leu# 5ra un cărturar neîndem$natic !i miop din Ierusalim# -u era capa&il să a(ungă luptător clandestin. măreţie de spirit. acea undă de însingurare tragică. de "apt.um scria Aa&otins3i. în ciuda numelui lui. sentimente contradictorii. în privinţa relaţiei dintre Israel !i celelalte naţiuni. poate că nu arăta destul a om de lume. dar a contri&uit la luptă compun$nd din c$nd în c$nd pentru organizaţia clandestină mani"este în lim&a engleză.a un leu care în"runtă alţi Iei:# >egin nu arăta a leu# -ici c*iar tatăl meu. după rena!terea naţională: 9. >egin le inspira acestor (a&otins3iţi odesiţi laici. cu mintea desc*isă. cu o 100 .Poveste despre dragoste si întuneric tata c*iar s a apropiat de ideile Irgunului organizaţie paramilitară clandestină !i de aripa sa politică. cu toate că.

"ratele &unicului meu. să ne prade !i să ne ardă. sculptată de >ernini. un om "ericit care ve!nic pretindea că e nenorocit# 'dora să vor&ească la nes"$r!it. care ameninţau să năvălească "lin de!ert ca să ne ucidă. despre realizările sale. pe un tim&ru american0 pe catargul de la . împotriva valurilor de orientali săl&atici. un pic pl$ngăreaţă. cu ţipetele lor guturale care "ac să ng*eţe s$ngele n vine# 1oiam ca atunci c$nd voi "i mare să arăt ca statuia c*ipe!ă. a unc*iului Aosep*# -u voiam ca m$inile mele să "ie ca m$inile lui moi. era un om minunat de sincer. cu un soi de mulţumire voioasă. de&ord$nd de o veselie copilăroasă.asa 6uvernului.'mos +z manevră de atac pe "lanc a trupelor mele. pe Dealul s"atului nelegiuit# După ce i am alungat. i am răpit !i i am trimis în "aţa curţii marţiale pe înaltul . plin de dragoste de sine !i autocompătimire. 101 . . am semnat un acord cu per"idul &ritanic cucerit. !i cu m$inile mele am înălţat steagul evreiesc /ca soldaţii aceia care înalţă drapelul american la IOo Aima. tăcut.omisar !i c*iar pe 7egele 'ngliei în persoană. să "acem un "ront al a!a ziselor naţiuni luminate. de doamnă &ătr$nă# )nc*iul Aosep*. cu vocea tărăgănată !i (oasă# -u ca vocea stridentă. reprodusă pe prima pagină a cărţii unc*iului Aosep*. &uclată !i cu &uzele pecetluite a lui David. cu înc$rligatul lor scris antic !i iataganele lor. vulnera&il !i a*tiat după onoruri. civilizate. am scu"undat "lota Maiestăţii ?ale după o am&uscadă îndrăzneaţă pe mare.$nd un popor luptă pentru li&ertatea sa# 1oiam să "iu un &ăr&at puternic.

importanţa sa !i mărinimia sa# 5ra un om &un. la capătul "undăturii care era !i capătul Talpiotului. care accepta c$teodată musa"iri cu plată. delicaţi. înt$lnirile sale. "ără eCcepţie. din soiul celor politico!i !i culţi. au "ăcut 9mare senzaţie în lume:. gola!e. mama lui. am$ndoi "oarte &la(ini. la timpul cuvenit. planurile sale de lucru. aveau să strălucească acoperi!uri de ţiglă ro!ie !i ale cărui vile aveau să o"ere un cămin ti*nit !i con"orta&il unui scriitor cele&ru sau unui cărturar de renume. care cu toate. ale De!ertului Iudaic# Marea Moartă strălucea în depărtare ca un platou de oţel topit# %i văd încă st$nd acolo. cărţile. unc*iul Aosep* avea să se plim&e uneori. detractorii săi.Poveste despre dragoste si întuneric descoperirile sale. măreţia sa. capătul Ierusalimului !i capătul păm$ntului locuit: mai departe se întindeau dealurile sum&re. insomnia sa. copilul &ătr$neţilor lui !i m$na lui dreaptă# Mergeau cu pa!i mici. trăirile sale. în adierea serii. soţia lui. în Talpiot. un deal pa!nic acoperit de pădure. care tre&uia să "ie replica din Ierusalim a unei su&ur&ii &erlineze pline de grădini. p$nă dincolo de casa ar*itectului Dron&erg. prin "runzi!ul căreia. la capătul lumii. articolele !i con"erinţele sale. cu &raţul su&ţire prins de &raţul dolo"an al mătu!ii Eippora*. la marginea săl&ăticiei. av$nd drăgălă!enia unui &e&elu! !i aroganţa unui Vunder3ind# 'colo. pe străduţa căreia i s a dat apoi numele Dlausner. ca o 102 . dar în acela!i timp un egoist !i un răs"ăţat.

în care su& oc*ii lor cupolele mosc*eilor se auresc. pe a cărui coastă avea să "ie înmorm$ntată mătu!a Eippora*. cu toate că dorinţa lui de a "i în*umat el însu!i acolo nu avea să "ie îndeplinită. în pragul ei se ive!te pe nea!teptate 103 . ca !i cum ar "i un &ăr&at ce &ate la u!a unei case unde merge regulat în vizită !i unde e o&i!nuit să "ie primit cu multă căldură. crucile de pe clopotniţele &isericilor !i semilunile de pe minarete sclipesc în ro!eaţa soarelui la as"inţit# Eidurile însele devin cenu!ii !i greoaie. înc*isă la culoare. cu părul al& descoperit în su"larea v$ntului. pe su& ele trece vec*iul drum roman care continuă p$nă su& zidurile +ra!ului 1ec*i. cu o e!ar"ă de l$nă cenu!ie în (urul umerilor# Tot orizontul e ocupat de proeminenţa al&astră a dealurilor Moa&ului de dincolo de Marea Moartă. cu adierea de seară a Ierusalimului su"l$nd peste capetele lor. ar tre&ui să "ie numit în e&raică (aco&it0 !i cravată.'mos +z perec*e de ursuleţi de plu!. din cauză că atunci c$nd a murit Ierusalimul de est era su& guvernare iordaniană# Lumina serii întăre!te tranda"iriul o&ra(ilor lui de &e&elu! !i "runţii lui înalte# Pe &uzele lui plute!te un sur$s distrat. încununat de clădirile universităţii at$t de dragi unc*iului Aosep*. zicea el. !i dincolo de +ra!ul 1ec*i ei zăresc Muntele ?copus. !i Muntele Măslinilor. în papuci. iar mătu!ica într o roc*ie de mătase în"lorată. &raţ la &raţ. dar c$nd u!a se desc*ide. puţin încurcat. "o!netul pinilor !i un miros amărui de mu!cate plutind în aerul uscat !i curat. unc*iul Aosep* cu un sacou /care.

mama !i cu mine îi lăsam pe el !i pe mătu!a Eippora* să stea acolo mai departeF ne luam &ini!or rămas &un !i porneam către staţia auto&uzului X. pentru că acum ?*a&&at ul se înc*eiase# -umărul X ne ducea la .Poveste despre dragoste si întuneric un străin care se uită la el !i se trage înapoi surprins.u s$nge !i (elezo I 1om înălţa o rasă N M$ndră. ca !i cum ar între&a: . domnule. a!a înc$t a scris provizoriu cuv$ntul rusesc (elezo. 9Lrasă:. care avea să vină cu siguranţă în c$teva minute dinspre 7amat 7a*el !i 'rnona.u s$nge !i (elezo vom înălţa o ge(o#: /)nc*iul Aosep* putea să vor&ească la nes"$r!it despre "elul în care î!i alegea Aa&otins3i cuvintele# ?e pare că Aa&otins3i n a reu!it să găsească o rimă potrivită în e&raică pentru cuv$ntul geza. !i cu toţii ne repetăm uneori# P$nă !i tu# 7ăutăcios.ine sunteţi. de c$nd îl !tiu# Tata răspundea: J )neori e!ti cam prea aspră# -u mai e t$năr. săream !i eu cu parodia proprie a unui vers din Imnul >eitar: J 9. iar de acolo mai erau cinci minute de mers p$nă acasă# Mama zicea: J 5 nesc*im&at# Mereu acelea!i predici. de unde îl luam pe <> p$nă pe strada Eep*ania*.alea Aa""a. darnică !i aspră:. acelea!i pove!ti !i anecdote# ?e repetă la "iecare ?*a&&at. 9sudoare:: 104 . !i ce anume căutaţi aici. p$nă ce prietenul său >aruc* Drupni3 a venit !i a sc*im&at (elezo cu cuv$ntul e&raic Gezd. 9"ier:# 2i a!a a ie!it: 9. Tata.

darnică !i aspră:#0 Tata îmi spunea: J Eău a!a4 ?unt unele lucruri pe seama cărora n ar tre&ui să glumim# 2i mama zicea: J De "apt. nu uita că "aci &aie în seara asta# 2i să te speli pe cap# -u. nu cred că sunt# . o cea!că de cacao !i culcarea# 2i ţi a(unge pe ziua de azi# 2i uneori. cu siguranţă că nu te scutesc# De ce a! "ace o. tata intervenea: J '(unge pentru astăzi# . !osetele. dacă nu era 105 . !i aceea!i imagine este oglindită în ec*ivalentul e&raic pentru 9de"iniţie:. după ce ne luam rămas &un de la unc*iul Aosep* !i mătu!a Eippora*. !i aruncă toate *ainele murdare în co!ul cu ru"ele de spălat# Len(eria de corp. derivat din ec*ivalentul pentru 9&arieră:# 'cum taie ţi ung*iile. despărţind ceea ce este înăuntru de ceea ce se a"lă a"ară. totul# 'poi pi(amaua. In cazul acesta n ar tre&ui nici măcar să ncerci vreodată să începi o dispută. 'mos. rogu te. dacă nu ai vreun "iricel de motiv# ?ă ţi intre &ine în cap de acum: 9vreau: !i 9nu vreau: nu sunt motive.'mos +z 9.ar tre&ui să "ie# La aceasta. cuv$ntul 9a de"ini: vine dintr un cuv$nt latin care înseamnă 9s"$r!it: sau 9limită: !i "iecare act de de"inire denotă trasarea unei limite sau a unui *otar. s ar putea să se lege de cuv$ntul 9de"ensiv:. -u.$t despre tine. de "apt. înt$mplător.u s$nge !i sudoare N 1om înălţa o rasă N M$ndră. căma!a. nu sunt altceva dec$t capricii# 2i. Poţi să mi dai un motiv rezona&il pentru am$narea spălării pe cap.

p$nă la casa lui 'gnon. vreau să zic casa lui 'gnon. ca să nu i necă(im# )neori. mergeai pe cărare pavată de pe latura casei. sunai la u!a al&ă !i a!teptai ca ea să se desc*idă !i să "ii 106 . ziceam eu# 2i domnul 'gnon adăuga: J 'pleacă ţi urec*ea. nu vom sta prea mult. va "i lipsită de strălucirea ei# '!a reu!ea 'gnon să aducă un sur$s pe &uzele mamei. dar pentru mai multă siguranţă "usese construită cu spatele la stradă.Poveste despre dragoste si întuneric prea t$rziu. mai ză&oveam vreo douăzeci de minute sau o (umătate de oră ca să trecem !i pe la vecinii de peste drum# -e "uri!am. tre&uie să ne întoarcem în Derem 'vra*am. "ără să le spunem unc*iului !i mătu!ii unde mergem. ca !i cum !i ar "i ascuns "aţa în grădină# Tot ce puteai vedea dinspre drum erau patru sau cinci "erestre înguste# Intrai pe o poartă ascunsă printre c*iparo!i. iar tata accepta invitaţia. copilul e o&osit !i tre&uie să se scoale devreme ca să meargă la !coală:# J . ea. dădeam nas în nas cu domnul 'gnon care venea de la sinagogă !i care îl trăgea de &raţ pe tata !i l avertiza că dacă el. ca să zic a!a.opilul nu e o&osit deloc. dacă domnul 'gnon ne iartă. adică tata. rogu te. dar numai pentru c$teva minute. re"uză să viziteze casa lui 'gnon !i să i dălţi iască strălucirea c*ipului doamnei. &unule doctor: prin gura pruncilor glăsuie!te tăria ta# . urcai patru cinci trepte.asa "amiliei 'gnon era a!ezată într o grădină încon(urată de c*iparo!i. în vreme ce ne îndreptam spre staţia auto&uzului X. zic$nd: 9Prea &ine.

'mos +z po"tit să o iei la dreapta !i să urci treptele a"late în penum&ră ce duceau la &iroul domnului 'gnon. ale cărui "erestre dădeau spre grădina goală# -u era niciodată lumină de zi deplină în casa lui 'gnon. !i nu aprindeau lumina electrică p$nă ce nu se iveau în "ereastră cel puţin trei stele# ?au poate că lumina electrică era aprinsă. poate pentru că mergeam în vizită c*iar înainte de s"$r!itul ?*a&&at ului. ori de c$te ori domnul 'gnon se ridica să ia o carte de pe ra"turile care arătau ca o adunare de credincio!i îm&răcaţi în ve!minte întunecate !i oarecum sărăcăcioase. de unde a(ungeai pe o terasă mare. dar era acea electricitate de la Ierusalim. sau să o iei la st$nga. către salonul mic. mereu un "el de crepuscul. a"lată pe acoperi!. sau domnul 'gnon încerca să "acă economie ori poate că era o cădere de reţea !i singura lumină venea de la o lampă cu para"ină# %mi amintesc !i acum de penum&ră. trei sau c*iar mai multe# '!a s a întipărit imaginea lui în memoria copilăriei mele !i a!a mi l amintesc !i astăzi: un &ăr&at care se clatină în semiîntuneric. cu un vag miros de ca"ea !i pră(ini ii. gal&enă !i destul de sărăcăcioasă. "orma corpului lui nu arunca o singură um&ră. de "apt aproape că încă o pot atingeF grila(ele de la "erestre păreau că o ţin înc*isă !i o întăresc# Motivul ei este greu de deslu!it acum. ci două. !i poate că era greu de deslu!it c*iar !i atunci# +ricare ar "i "ost el. pătrata. care dădea spre De!ertul Iudaic !i dealurile Moa&ului. cu trei sau patru um&re di"erite clătin$ndu se în (urul lui 107 . către seară. destul de îng*esuit.

(N. vor&ea aproape numai cu tata. cum să spun. mistress. tu vei "i stăp$na2:# %mi amintesc limpede această "rază. în spate. „iu&ită/amantă . dar în primul r$nd din cauza "olosirii cuv$ntului 9stăp$nă:.$teodată doamna 'gnon spunea ceva cu o voce ascuţită. la dreapta. care este rar în e&raică# L am înt$lnit din nou după mulţi ani. de parcă ar "i um&lat tot timpul pe v$r"uri# . c$nd am citit povestea lui ?tăp$na !i negustorul am&ulant# %n a"ară de domnul 'gnon n am mai înt$lnit pe cineva care să "olosească termenul 9stăp$nă: în sensul de stăp$na casei# . „doamnă ("emeie măritată) . deasupra sau su& picioarele lui# . !i o dată domnul 'gnon i a spus. era un &ăr&at cu trei sau mai multe um&re# Mama se purta cu domnul 'gnon.u toate că atunci c$nd zicea 9stăp$nă: poate că se g$ndea la ceva un pic di"erit# 5 greu de spus: la urma urmei. dar în vreme ce vor&ea cu tata privirea părea să i se oprească o clipă pe "aţa mamei# .Poveste despre dragoste si întuneric în vreme ce merge. în "aţa lui. „institutoare/învăţătoare/profesoară . în rarele ocazii în care îi 2 în original. cu capul un pic înclinat într o parte !i cu o um&ră de z$m&et sarcastic: 98ă &ine !i îngăduie mi să "iu stăp$n în casa mea c$tă vreme oaspeţii mai sunt aici# După ce pleacă.iudat. tr. părea că !ade pe v$r"uri# Domnul 'gnon rareori i se adresa ei. nu numai din cauza nea!teptatei maliţiozităţi pe care o conţinea /pe care în zilele noastre am numi o su&versivitate0. „directoare .*iar !i c$nd !edea acolo. poruncitoare.) 108 . care are mai multe sensuri: „suverană/stăp$nă (a casei) .

acum vreo cincisprezece sau !aisprezece ani. asemenea încreţiturilor de pe apă sau cutremurului nervos al pielii unei gazele în clipa dinainte de a o lua la goană. i am trimis cu oarece emoţie un eCemplar lui 'gnon. mi a adus o carte de la tatăl tău# Poate că erai cu ea# ' stat în prag iar vor&ele ei au "ost puţine# Dar c*ipul ei a rămas cu mine.e mi ai scris despre cartea ta mi a trezit imaginea răposatei tale mame# %mi amintesc cum o dată. mul te zile# 'l tău sincer. ?#@# 'gnon:# Tata. str$m&a din &uze în vreme ce îl de"inea pe 'gnon ca 9scriitor din diaspora:: povestirile lui nu au aripi. sose!te pe nea!teptate !i tremură într o singură clipă în mai multe ritmuri sau diverse puncte de concentrare. în toată graţia !i nevinovăţia lui. în care spunea c$teva lucruri despre cartea mea !i pe care o înc*eia după cum urmează: 9. spunea el. care a tradus pentru 'gnon articolul 9>uczacz: dintr o enciclopedie poloneză atunci c$nd acesta scria la volumul )n ora! !i plinătatea lui.'mos +z adresa o remarcă mamei. ci doar a!a s au gravat în imaginaţia mea: amintirea vie. c$nd a apărut prima mea carte. după care îng*eaţă !i încremene!te în amintirea unei amintiri# In vara lui HIMP. oc*ii lui păreau să o evite pe ea !i se întorceau spre mine# ?au spre "ereastră# ?au poate că nu a!a se petreceau lucrurile. )nde urlă !acalii. cu o dedicaţie pe prima pagină# Mi a răspuns cu o scrisoare "rumoasă. 109 .

părinţi. moartea "ratelui său. detesta magicul. nu eCistă în ele nici măcar un r$s sănătos. supranaturalul !i eCcesul de emotivitate. tot a!a curriculum vitae al tatălui meu a"irmă doar că ultima lui cercetare a "ost asupra unui manuscris necunoscut al lui @#L# Peretz# 'cestea sunt "aptele# . c$nd gusturile i s au sc*im&at# Tre&uie să admitem că.am vor&it niciodată despre moartea mamei mele# -ici un cuv$nt# -ici eu nu i u!uram situaţia !i m am "erit să pornesc vreodată o conversaţie care ar "i putut duce la cine !tie ce dezvăluiri# Dacă m a! apuca 110 . nu !tiu. doar &ancuri !i sarcasm# 2i dacă are într adevăr unele descrieri "rumoase pe ici. pe colo. a!a cum pe certi"icatul de deces al &unicii ?*lomit. su"erinţa sa sau su"erinţa în general# . iu&ire. cea care a murit din eCces de curăţenie. nu are ast$mpăr sau nu lasă tocul din m$nă p$nă ce nu le îneacă în &ălţi de &u"onerie guralivă !i isteţime galiţiană# 'm impresia că tata vedea povestirile lui 'gnon ca pe o prelungire a literaturii idi!. iar lui nu i plăcea literatura idi!# %n con"ormitate cu temperamentul lui de Misnaged lituanian raţionalist.are este adevărul. propria &oală. orice era învăluit în ceţuri de romantism sau de mister. pentru că n am prea vor&it cu tata despre adevăr# -u mi a spus prea multe despre copilăria sa. în general. este înregistrat simplu că a murit de un atac de cord. iu&irile sale.Poveste despre dragoste si întuneric nu au pro"unzime tragică. orice lucru proiectat pentru a năuci simţurile sau pentru a pune raţiunii oc*elari de cal# 'sta p$nă în ultimii ani ai vieţii.

iar vor&ele ei au "ost puţine:# . tata !i cu mine. de la începutul povestirii In "loarea v$rstei: Mama a murit în "loarea v$rstei# La a&ia treizeci !i unu de ani mama !i a a(uns moartea# Puţine !i rele au "ost zilele din anii vieţii ei# Toată ziua stătea acasă.$t despre mine. !i nu ie!ea niciodată din casă### Tăcută stătea casa noastră în m$*nirea saF u!ile ei nu se desc*ideau vreunui străin# Mama zăcea în pat iar vor&ele ei erau puţine# .: despre desc*iderea "olosită de 'gnon in în "loarea v$rstei. m am ocupat de propoziţia aparent tautologică 9Toată ziua stătea acasă. dar măcar !tie să deose&ească răul de &ine. c$nd după mulţi ani am scris un eseu numit 9. aproape în "iecare iarnă# Poate că găsise acolo un ecou al propriei tristeţi !i însingurări# 2i eu recitesc uneori cuvintele lui Tirza* Mazal. a! putea umple două cărţi# Tata mi a lăsat multă trea&ă de "ăcut !i încă trudesc la ea# Mama spunea despre 'gnon: J +mul acela vede !i înţelege o mulţime de lucruri# 2i o dată a zis: J Poate că nu e un om c*iar a!a de &un. !i mai !tie !i că nu prea avem de ales# .itea !i recitea pove!tile din culegerea Pe gaura c*eii. !i nu ie!ea niciodată din casă###: 111 .uvintele sunt aproape acelea pe care mi le a scris 'gnon despre mama mea: 9' stat în prag. născută Minz.ine a venit.'mos +z să scriu aici toate lucrurile despre care n am vor&it noi doi.

în papuci !i vestă tricotată. în lim&a(ul lui 'gnon: 9Mi am luat inima n dinţi !i m am dus la el:0# 9Dar 'gnon nu e acasă:. însă cu m$nie.Poveste despre dragoste si întuneric Mama nu stătea toată ziua acasă# Ie!ea din casă destul de mult# %nsă !i zilele din anii vieţii ei au "ost puţine !i rele# 9'nii vieţii ei. mi am adunat tot cura(ul !i am sunat într o zi la u!a domnului 'gnon /sau. !i a lui Tirza* Mazal. pun$ndu mi m$na pe umăr. în spatele casei. 9Dar rine sunteţi. mama lui Tirza*. : . născută Minz# . a spus doamna 'gnon. domnul 'gnon nu era în casă. m a salutat !i apoi a între&at. de unde s a ivit pe nea!teptate. &ănuitor. : I am spus numele meu !i pe cele ale părinţilor mei. domnule. domnul 'gnon !i a amintit ceea ce lim&ile *arnice tocaseră prin Ierusalim cu c$ţiva ani înainte !i. era a"ară. a!a cum stăteam în pragul casei /doamna 'gnon dispăruse înăuntru "ără o vor&ă0. după ce a "ost lăsat or"an de către &iata lui mamă !i s a 112 . !i cea a vieţii lui Lea. politicos. în grădină.a !i cum !i ele ar arunca pe perete mai mult de o um&ră# După c$ţiva ani. mi a spus: 9-u e!ti tu copilul care. c$nd 'dunarea 6enerală a 3i&&utzului 8ulda m a trimis la universitate ca să studiez literatura. dat "iind că !coala 3i&&utzului avea nevoie de un pro"esor de literatură. în "elul în care le răspundea cetelor de &andiţi si t$l*ari de drumul mare care veneau să l (e"uiască pe soţul ei de timpul lui preţios# ?tăp$na casei 'gnon nu mă minţea cu lotul: într adevăr. la care.$teodată aud în aceste cuvinte dualitatea vieţii mamei mele.

'mos +z îndepărtat de tatăl lui. ale lui >renner !i 'gnon. despre studii /2i care dintre cărţile mele se cite!te la universitate în această vreme. dar am pre"erat să nu l contrazic#0 Domnul 'gnon m a po"tit înăuntru !i m a între&at o vreme despre cum îmi mergea în 3i&&utz. !i i am spus care era pro&lema mea# 1enisem să l văd pentru că pro"esorul 6ers*on ?*a3ed dăduse studenţilor săi de anul înt$i de la cursul de literatură e&raică sarcina de a compara povestirile din Aa""a. : /-u mi aminteam de asta !i nici nu l credeam în privinţa scoaterii sta"idelor. !i eram uimit că doi oameni at$t de deose&iţi s au putut împrieteni# @ose" HaGGim >renner era un evreu 113 . !i c$nd i am spus că din partea tatălui se trage din talmudistul !i ca&alistul din secolul al W1II lea Isaia* HoroOitz. eCact a!a cum "ăcuse mama înaintea mea. i s au luminat oc*ii !i mi a spus două trei povestiri. -u e!ti cel care în tinereţe a "ost certat de părinţii lui c*iar în casa asta pentru că o&i!nuia să scoată sta"idele din c*ec. dar eu mi am luat inima în dinţi. 0 !i s a mai interesat cu cine m am însurat !i de unde e "amilia soţiei mele. !i am citit povestirile !i de asemenea tot ce am putut găsi la &i&liotecă despre prietenia lor din Aa""a în zilele celui de al Doilea 'liGa*. după care ră&darea lui a a(uns la s"$r!it !i era evident că e în căutarea unei modalităţi de a se descotorosi de mine. s a dus să trăiască viaţa 3i&&utzului. 2i pe care dintre cărţile mele o pre"eri. c*iar dacă !edeam acolo pe v$r"uri.

nevinovat cum eram. i am vor&it gazdei mele despre sarcina ce mi "usese încredinţată !i l am între&at cu nevinovăţie dacă ar vrea să mi dezvăluie secretul apropierii sale de >renner# Domnul 'gnon !i a mi(it oc*ii !i s a uitat la mine sau mai cur$nd m a scrutat. în vreme ce 'gnon era pe atunci /doar0 un t$năr galiţian s"ios. !i un scriitor "oarte gri(uliu.Poveste despre dragoste si întuneric rus irasci&il. cu plăcere. 'zi am impresia că pot g*ici o parte din răspuns. cu o privire piezi!ă. un t$năr su&ţirel. care se îm&răca întotdeauna la patru ace. un su"let dostoievs3ian oscil$nd permanent între entuziasm !i deprimare. capricios !i plin de amărăciune. îndesat. înainte de iz&ucnirea Primului 7ăz&oi Mondial. un pionier devenit "uncţionar. în casa lui 'gnon. înc$t erau aproape ca o perec*e de îndrăgostiţi. !i mine era în acele zile o apropiere &azată pe o iu&ire împărtă!ită# 114 . un ra"inat !i perspicace învăţăcel talmudic. dar în ziua aceea. între milă !i "urie. "ie ca Dumnezeu să i răz&une moartea. acel soi de sur$s am înţeles mai t$rziu pe care l ar avea un prinzător de "luturi c$nd zăre!te un "lutura! drăgăla!# După ce s a uitat destul la mine a zis: J Intre @ose" HaGGim. eCact. !i cu un mic sur$s. visător !i totu!i sarcastic: ce nai&a a putut să i apropie at$t de mult la Aa""a în acele zile ale celui de al Doilea 'liGa*. o vreme. un persona( care pe vremea aceea era de(a instalat în centrul literaturii e&raice moderne !i în inima mi!cării de pionierat. negli(ent. cu mulţi ani mai t$năr dec$t >renner !i încă virgin din punct de vedere literar.

într adevăr: ironie agonică. îţi pot spune că. o aluzie vagă la secretul atracţiei resimţite de un &ăr&at "oarte carnal. !i aproape că !i a "ăcut singur cu oc*iul în vreme ce z$m&ea. strict între noi doi. despre care a! putea pu&lica un articol senzaţional !i a! deveni peste noapte un nume cunoscut de toţi cei din lumea cercetării literaturii e&raice# J 2i care era acea iu&ire împărtă!ită. am între&at. atunci. un mare secret. prostul de mine. ci sie!i. că aveam să a"lu vreo poveste suculentă despre o iu&ire ascunsă. cu tinerească nevinovăţie !i cu inima &ăt$ndu mi ne&une!te# J 'sta e un mare secret. !i n am putut dec$t să sc*iţez din &uze promisiunea# J >ine. nu mie. care îl mu!ca pe autor !i în acela!i timp !i pe musa"irul lui cel naiv ce venise să tragă de m$neca gazdei# 2i totu!i era !i un grăunte de adevăr ascuns acolo. "aţă de un t$năr suplu !i răs"ăţat. crez$nd că aveam să aud un secret care să pună capăt tuturor secretelor. da. !i de asemenea a ra"inatului galiţian "aţă de &ăr&atul aprig !i venerat care ar "i putut să l ia su& aripa sa părintească sau să i o"ere un umăr de "rate mai mare# 115 . a z$m&it domnul 'gnon.'mos +z Mi am ciulit urec*ile. pasional. în acele zile. @ose" HaGGim !i cu mine eram am$ndoi îndrăgostiţi ne&une!te de ?amuel @ose" 'gnon# Da. pe care ţi l voi dezvălui doar dacă îmi dai cuv$ntul că nu l spui niciodată nimănui# 5ram at$t de entuziasmat că mi a pierit vocea. ironia cuiva care î!i &ătea (oc de sine. pe c$nd trăiam la Aa""a.

camu"lat cu isteţime. în vreme ce 'gnon înţepa minciunile !i pretenţiile cu ironia i ascuţită !i "ăcea să iasă aerul "ier&inte !i puturos care le um"la# 2i totu!i. "ăţarnică !i comodă a vieţii evreie!ti din acea vreme erau dispreţuite în aceea!i măsură de 'gnon !i de >renner# >renner. retoric sau um"lat de propria importanţă în lumea celui de al Doilea 'liGa* /valul de imigrare care s a înc*eiat cu Primul 7ăz&oi Mondial0. care ţinea ?*a&&at ul !i purta calotă.Poveste despre dragoste si întuneric 2i totu!i nu o iu&ire împărtă!ită. spune Daniel >ac* în )n oaspete peste noapte. în sensul literal. toată autoîngăduinţa &urg*eză. "rica de Dumnezeu este prezentată ca o groază cumplită de Dumnezeu: 'gnon crede în Dumnezeu !i se teme de 5l. tragică !i c*iar disperată. adevăraţi# 'gnon însu!i era un evreu religios. prin gloata de punga!i !i palavragii străluceau stins din loc în loc "igurile unor oameni simpli. at$t în Aa""a lui >renner. un om cu "rica lui Dumnezeu: în e&raică. iz&ea cu &arosul "uriei. pe care 'gnon n a 116 . 9"rică: !i 9credinţă: sunt sinonime# 5Cistă ung*ere din povestirile lui 'gnon în care. 9!i nu cred că 'totputernicul dore!te &inele "ăpturilor pe care le a creat:# 'ceasta este o poziţie paradoCală. dar nu l iu&e!te# 9?unt din soiul oamenilor comozi:. c$t !i în cea a lui 'gnon. în scrierile lui. într un mod indirect. tot ce era mincinos sau se proslăvea singur din realitatea sionistă. era. ci mai degra&ă o ură împărtă!ită lega pove!tile lui 'gnon de cele ale lui >renner# Tot ce era "als.

'mos +z eCprimat o niciodată în mod direct. 9!i dacă Domnul nu se va milostivi de mine poate că o va "ace . dar mă tem că mai tare ca am$ndoi este cooperativa de transporturi#: 'm "ăcut pelerina(ul la Talpiot încă de două sau trei ori în timpul celor doi ani de studii la )niversitatea din Ierusalim# Primele mele povestiri erau pu&licate pe atunci în suplimentul săptăm$nal al cotidianului Davar !i în trimestrialul Des*et !i m am g$ndit să i le las domnului 'gnon ca să aud ce crede despre eleF dar domnul 'gnon s a scuzat !i a spus 9regret. printre care !i tineri !i "emei. mi au trimis scrisori# )nele dintre aceste scrisori erau adevărate con"esiuni# 5i îmi spuneau. re"erindu se la una dintre ve!nicele sale pl$ngeri despre "uncţionarea auto&uzelor. disperat# 9Domnul se va milostivi de mine. "ără îndoială:. s a mulţumit să îngăduie să "ie rostită de persona(e secundare din scrierile sale !i să "ie sugerată de ceea ce se înt$mplă cu eroii săi# . eCplor$nd această temă. în domnul 'gnon însu!i.onsiliul . că !i ei puteau vedea în su"letele lor ceea ce am văzut eu în 'gnon# Dar ceea ce am văzut în scrierile lui 'gnon am zărit.erului: 8rica de Dumnezeu a lui 'gnon. "iecare în "elul lui. cei mai mulţi dintre ei din zona ultraortodoCă. în acel cinism sardonic al său care aproape "riza un ni*ilism ironic. !i c*iar pro"esori !i "uncţionari credincio!i. zeci de evrei credincio!i. dar nu am c*e" de citit zilele astea: !i 117 . pentru o clipă sau două. a zis odată.artierului.$nd am scris o carte despre 'gnon. Tăcerea .

Poveste despre dragoste si întuneric mi a cerut să i le aduc în altă zi# In altă zi. m am întors. cu &urta mare# ?au cu un pulover um"lat# De a&ia după c$ţiva ani. în care eroii apar în deplina realitate a "iinţei lor:# + dată. înc$t am !terpelit ziarul din 118 . 9### !i c$nd o să ne vedem am să ţi spun viva voce mai mult dec$t am scris aici# In timpul Pastelor voi citi restul povestirilor. c$nt$nd "ără glas !i url$nd de a &inelea de "ericire. ultimul număr din Des*et în care "usese pu&licată povestea mea# P$nă la urmă n am avut cura(ul să nasc acolo. în HIMP0. mă temeam să nu "iu o pacoste pe capul omului !i am părăsit casa lui a!a cum venisem. după ce am primit "rumoasa scrisoare a domnului 'gnon. în care scria. a!adar. 7o&ert Musil !i ?#@# 'gnon# 'rticolul a "ost scris cu c$ţiva ani înainte ca 'gnon să c$!tige Premiul -o&el !i am "ost at$t de entuziasmat. al cărui autor era de părere că cei mai importanţi trei scriitori din 5uropa .0. pe c$nd eram la )niversitate. url$nd !i pl$ng$nd pe dinăuntru. &eat de &ucurie. inter alia. cu voia lui Dumnezeu. pentru că îmi plac povestirile ca ale tale. c$nd povestirile au "ost adunate într o carte /)nde urlă !acalii. ca o sarcină st$n(enitoare. mi am "ăcut cura( să i o trimit# Trei zile !i trei nopţi am dansat prin 3i&&utz. cu m$inile goale dar purt$nd pe &urtă.entrală din prima (umătate a secolului douăzeci sunt T*omas Mann. a apărut într un ziar străin un articol scris de una dintre luminile călăuzitoare ale literaturii comparate /poate că autorul era elveţianul 5mil ?teiger.

sim&olismului lui &aroc. de lim&a(ul lui dens. 5gnon: 9Ia g$ndiţi vă un pic:. re recitit !i poate c*iar s a lins pe &uze. a zis el. cu m îi zice. împodo&it. de ritmurile lui măsurate. în pragul casei sale. !i !o"erul de taCi m a între&at dacă am auzit vreodată de un scriitor numit. ca să i o"er lui 'gnon plăcerea de a l citi# 2i a "ost cu adevărat înc$ntat. at$t de mult. du&lelor lui sensuri !i trucurilor lui literare complicate !i 119 . care a "ost împărţit între 'gnon !i poeta -ellie ?ac*s. înainte să mă po"tească măcar înăuntruF după ce l a recitit.'mos +z camera de lectură /pe atunci nu eCistau "otocopiatoare la universitate0 !i m am dus iute cu el în Talpiot. enigmaticelor lui (ocuri la&irintice. uneori "ilistin. o anumită mulţumire de sine midrasică. : %ntr o noapte. după c$ţiva ani. dintr o su"lare. înc$t a devorat întregul articol acolo. am pierdut ultimul auto&uz din 7e*ovot către 3i&&utzul Hulda !i a tre&uit să iau un taCi# Toată ziua se vor&ise la radio despre Premiul -o&el. mi a aruncat acea privire pe care mi o arunca uneori !i a între&at cu nevinovăţie: 92i tu crezi că T*omas Mann este un autor at$t de important. uimit. 9nimeni n a auzit de el p$nă acum !i dintr odată ne duce în "inalele mondiale# Pro&lema e că a(unge să "ie la egalitate cu o "emeie:# M am străduit vreme de mulţi ani să mă eli&erez de um&ra lui 'gnon# M am luptat să mi îndepărtez scrisul de in"luenţa lui. ondulaţiile savuroase ale povestirilor *asidice# Tre&uia să mă eli&erez de in"luenţa sarcasmului !i inteligenţei lui. o măsură din melodiile idi!.

a animalele:.e am învăţat.Poveste despre dragoste si întuneric erudite# %n ciuda tuturor e"orturilor de a mă eli&era de el. Poate că asta# ?ă arunci mai mult de o um&ră# ?ă nu culegi sta"idele din c*ec# ?ă ţii în "r$u !i să !le"uie!ti durerea# 2i încă un lucru. ceea ce am învăţat de la 'gnon mai răsună încă. "ără vreo provocare sau legătură. de "apt.*iar !i c$nd !edeam l$ngă ea pe o &ancă. că nu mai pricepe nimic# ?au: J Doare at$t de tare înc$t aproape că mă "ace să r$d# Toată ziulica îng$na melodii pe care le a adus din locurile ude se pare că a trăit "ără teama de germeni !i "ără grosolănia de care se pl$ngea că in"ectează de asemenea totul aici# 9. !i nu era nimeni în parc. atunci nu mai pl$nge# 7$zi:# 2i uneori eram lăsat peste noapte la &unici# >unica o&i!nuia să mi arate &rusc o mo&ilă. în scrisul meu# . seara. "ără să !i dea osteneala să ne eCplice pe cine compară cu animalele# . !mec*erul ăsta. sc$r&ită. "ără motiv aparent. pe care &unica o&i!nuia să l spună într un mod mai clar dec$t l am găsit eCprimat de 'gnon: 9Dacă nu mai ai lacrimi de pl$ns. !uiera ea din senin. !i o adiere atingea v$r"urile "runzelor sau poate că le "ăcea sa 120 . de la el. "ără îndoială. în parc. o *aină sau o persoană !i ă mi spună: J 5 a!a de ur$t că e aproape "rumos# )neori zicea: J ? a "ăcut at$t de de!tept.

c*iar !i noaptea# )neori. întunecată. în "aţa oglinzii. toate aceste înc$ntări nocturne.*iar !i atunci continua să îng$ne în întuneric sau mai degra&ă lăsa să iasă din piept o voce visătoare !i îndepărtată. o aromă. mă pupa pe "runte !i apoi !tergea imediat locul cu o &atistuţă înmuiata în par"um pe care o ţinea ve!nic în m$neca st$ngă !i cu care o&i!nuia să !teargă sau să strivească germenii. după ce "ăcusem &aie. un "luid amniotic călduţ# Toată noaptea# %nsă de cum venea dimineaţa te o&liga să cureţi cu peria. care treptat se distila într un ecou. în patul ei larg /pe care &unicul îl părăsise sau din care "usese alungat înainte ca eu să vin pe lume0# >unica îmi citea o poveste sau două. mă m$ng$ia pe o&raz. o căldură maronie. o culoare. mă spălasem pe dinţi !i mi curăţasem urec*ile cu un &eţi!or de portocal cu un capăt învelit în vată. sc$r&ită. &unica putea să iz&ucnească. !i apoi stingea Iu mina# . scutur$ndu se de !ocul dezgustului: J Eău a!a4 . o voce plăcută. c*iar înainte de cana de cacao "ără pieliţă# 121 . o voce de culoare castanie. o asprime &l$ndă. cu înver!unare. pe !ezlongul de pe verandă.um au îndrăznit4 Mai rău ca animalele4 2i după o clipă iar îng$na melodii &l$nde care îmi erau necunoscute# %ntotdeauna "redona c$te ceva.'mos +z tremure "ără să le atingă de a &inelea cu degetele ei invizi&ile. în &ucătărie. mă culca l$ngă ea.

Poveste despre dragoste si întuneric Mă trezeam în patul ei la zgomotul &ătătorului &unicului. te ridica în genunc*i în cadă. !i în tot acest timp îţi povestea cu voce a ei plăcută. care mirosea ca o clinică din cauza soluţiei antiseptice turnate în apă# Pe marginea &ăii era a!ezată de(a o periuţă de dinţi. ca Iov care se scărpina cu un cio&. despre gunoiul !i mizeria pe care le secretă glandele trupului pe c$nd dormi. cu "ioroasa ţesală ce amintea de pieptenii de "ier cu care romanii cei răi le au s"$!iat carnea lui 7a&&i '3iva !i celorlalţi martiri ai revoltei lui >ar Doc*&a. din care ie!eau a&uri. care era prins în o&i!nuita lui &ătălie din zori cu a!ternuturile# Dinainte c*iar de a desc*ide oc*ii te a!tepta o &aie "ier&inte. să te săpune!ti peste tot !i să te "reci cu lu"a !i să te clăte!ti. te ţinea str$ns de &raţ !i te "reca peste tot. da. în vreme ce îţi !ampona !i îţi &um&ăcea ţeasta !i ţi zgrepţăna pielea capului cu ung*iile ei ascuţite. din cap p$nă n picioare !i înapoi. cu un vierme al& !i încovoiat de pastă de dinţi 8ilde! a!ezat de(a peste peri# Datoria ta era să se scu"unzi . maronie. cum sunt transpiraţia lipicioasă !i tot "elul de supuraţii unsuroase !i co(iţe de piele !i "ire de păr căzute !i milioane de celule moarte !i tot soiul de secreţii v$scoase despre care mai &ine nici să nu !tii. pur !i simplu c*emau &acteriile !i &acilii !i viru!ii să 122 . !i apoi &unica îţi spunea să str$ngi oc*ii c$t poţi de tare. p$nă ce pielea ţi se înro!ea ca o carne vie. !i în vreme ce tu dormi &u!tean toate aceste rămă!iţe !i scurgeri te m$n(eau pe tot trupul !i se amestecau !i c*emau. !i la s"$r!it venea &unica.

'mos +z vină !i ei să mi!une peste tine. mai ales c$nd mizeria dinăuntru. doar le !terg. sau c*iar. se amestecă cu murdăria din a"ară care vine de la atingerea lucrurilor neigienice care au "ost atinse de cine !tie cine înaintea ta. dar a!a de mici că nu le poţi vedea. !i cu acele picioare acoperite de peri dezgustători ele se strecoară înapoi în trupurile noastre . in nas !i pe gură !i nu mai e nevoie să spun pe unde altundeva se t$răsc înăuntru. la urma urmei cine !tie cine a strănutat peste ce ai cumpărat tu. dar c*iar dacă nu pot "i văzute se t$răsc pe tot trupul tău noaptea. ca ale unei li&ărci. !i !tersul nu e deloc curăţenie. nici c*iar savanţii nu le pot vedea încă. !i a !ters nasul sau i a picurat din nas tocmai peste acele înveli!uri de dulciuri pe care le iei de pe stradă !i le pui drept pe patul în care doarme apoi lumea. scuză mă. cu trilioane de picioru!e păroase ori&ile. !i ea devine din ce în ce mai murdară !i mai sc$r&oasă. pe care trupul o eCcretă permanent. cum sunt &anii sau ziarele sau &alustradele sau m$nerele u!ilor. ca să nu mai pomenim toate lucrurile pe care !tiinţa încă nu le a descoperit. dimpotrivă. domnul 123 . nu "ace dec$t să împră!tie secreţiile murdare în milioanele de găuri pe care le avem pe toată pielea. zi !i noapte. lucruri care nu pot "i văzute nici cu cel mai puternic microscop. sau c*iar m$ncarea pe care o cumperi. mai ales atunci c$nd lumea nu se spală niciodată în acele locuri care nu sunt simpatice. ca să nu mai vor&esc de dopurile alea de plută pe care le culegi de prin co!urile de gunoi !i de !tiuleţii ăia de porum& pe care maică ta.

(umătate din 124 . ?au un a&ces sau enterită sau eczemă sau psoriazis sau impetigo sau un "uruncul. "urnici.a n are T>. cu toţi germenii !i &acilii de *erpes !i tra*om !i sc*istozomiază# Iar sistemul sanitar de aici nu e deloc european. doar respir$nd aerul pe care altcineva l a tras în plăm$nii lui înaintea ta. !i oamenii aici transpiră toată ziua !i tot i impui î!i ating !i î!i "reacă unul de altul in"lamaţiile !i scurgerile !i sudoarea !i toate "luidele lor trupe!ti. mai ales aici. c$t despre igienă. !i c*iar "ără vreo atingere. !i oricine poate "oarte u!or să l m$n(ească pe altul.$te molime levantine. o str$ngere de m$nă e destul ca să transmită tot soiul de molime. . nu despre unele care nu sunt încă !tiute !i pe care !tiinţa medicală încă nu le recunoa!te. la v$rsta ta e mai &ine să nu !tii de toate aceste "luide puturoase. 2i nu vor&esc dec$t de &olile cunoscute. g$ndaci de &ucătărie. molii. "ără să moară oamenii ca mu!tele de vreun parazit sau &acii sau micro& sau de tot soiul de viermi microscopici pe care doctorii nici măcar nu i pot identi"ica. Poate că nici nu e evreu# 'i idee c$te &oli sunt pe aici. în Levant. !i cum poţi "i sigur că e sănătos. musculiţe !i cine !tie ce altceva. sau *oleră sau ti"os sau găl&inare sau dizenterie. în ţara asta în care e at$t de cald !i plin de mu!te. la urma urmei nu trece nici o zi aici.Poveste despre dragoste si întuneric să o ai&ă în paza lui. îi cumpără direct din m$na acelui &ăr&at care poate că nici nu s a spălat !i nu !i a !ters m$inile după ce a "ost la scuză mă. !i celălalt nici măcar nu simte ce s a lipit de el în toată îng*esuiala de aici. ţ$nţari. .

!i apoi să te îm&raci în *ainele pe care le pun aici. la "el de îngustă !i de tare ca o sc$ndură. !i o să capeţi o cană de cacao. iar apoi o să ţi iei micul de(un# Pe c$nd ie!ea din &aie murmura pentru sine. !i în celălalt !tii tu ce. ca un &ăiat mare. cu părul pieptănat "rumos. Domnul să o ai&ă în paza lui. !i împre(urul lor. !i vreau să te ungi cu cremă 1elveta din tu&ul ăsta pe tot g$tul.'mos +z lumea de aici nici măcar n a auzit de a!a ceva. către ora!. pe care &unicul dormea 125 . !i aerul e plin de tot soiul de insecte asiatice !i sc$r&oase reptile înaripate care vin aici drept din satele ară&e!ti sau c*iar din '"rica. nu "urioasă. !i cine !tie ce &oli. in"lamaţii !i secreţii ciudate aduc cu ele tot timpul. !i apoi pune ţi singur ni!te pudră de talc în !tii tu ce. doar că le am călcat cu "ierul încins care dezin"ectează !i ucide mai &ine ca spălatul orice s o "i "ost prăsind pe acolo. Levantul ăsta e plin de germeni# 'cuma usucă te &ine peste tot. !i apoi vino la mine în &ucătărie.a animalele# ?au mai rău# Q + u!ă cu un panou din sticlă (ivrată împodo&ită cu "orme geometrice "lorale despărţea dormitorul &unicii de cămăruţa cunoscută ca 9&iroul &unicului 'le3sandr:# De aici &unicul î!i avea ie!irea separată pe verandă !i de acolo în grădină !i în "ine a"ară. ci cu un soi de m$*nire ad$ncă: J . nu lăsa nici un loc!or umed. care sunt *ainele pregătite de maică ta. către li&ertate# %ntr un ung*er al acestei odăiţe stătea canapeaua din +dessa.

alţii cu curelu!e sau cu catarame# %n partea opusă canapelei se a"la &iroul lui mic. verzi !i negre !i maro. unii tari !i cu talpa groasă. cu compartimente di"erite pentru etic*ete de eCpres. plină cu tim&re de diverse valori. în "orma Turnului 5i""el. toate negre !i strălucitoareF a!a cum &unica ?*lomit colecţiona pălării. una pentru scrisorile primite. unii cu găurele. în vreme ce în a treia. se încolăceau !i se învălmă!eau elasticele# Pe &irou era un suport metalic dreptung*iular cu tăviţe. ca un cui& de vipere. pe care le păstra ca pe ni!te tro"ee într o cutie de pălării rotundă.Poveste despre dragoste si întuneric noaptea# ?u& canapea. tot a!a &unicului 'le3sandr îi plăcea să comande o întreagă "lotă de panto"i. întotdeauna curat !i ordonat. pe care îi lustruia p$nă ce luceau precum cristalul. alţii rotun(iţi sau ascuţiţi. cea de alături plină cu piuneze. liliala Ierusalim# Mai era !i o cutie din lemn de măslin. recomandate !i par avion# 2i mai erau o cutie cu plicuri !i alta cu ilustrate. a treia pentru tăieturi din ziare. iar în spatele lor un suport rotitor. una plină cu agra"e. unii înc*eiaţi cu !ireturi. !apte sau opt perec*i de panto"i stăteau aliniate per"ect. cu o călimară !i un tampon din lemn de măslin cu sugativă pe el# Tamponul îmi părea întotdeauna un tanc sau un vapor cu co! gros care navig*ează spre un de&arcader "ormat dintr un trio de cutii argintii sclipitoare. cu 126 . una pentru scrisorile trimise. alta pentru documente de la municipalitate !i de la &ancă !i încă una pentru corespondenţa cu Mi!carea Herut. ca recruţii la paradă.

unul ro!u !i celălalt al&astru# %ntr un colţ al &iroului &unicului. prietenii. partenerii de a"aceri. !i îl "olosesc pe post de comisionar# %n timpul zilei &unicul 'le3sandr lucra ca reprezentant comercial !i v$nzător de articole vestimentare. l$ngă dosare !i *$rtii. tranzacţii comerciale !i o mie de plictiseli !i o&ligaţii mesc*ine# 5ra un &ăr&at cu o "ire lini!tită. dereticat. dar toţi conspirau ca să i reteze aripile: nevasta. &ăut de unul singur# Lumea nu l înţelegea# -evasta nu l înţelegea# -imeni nu l înţelegea cu adevărat# Inima lui t$n(ea mereu după lucrurile no&ile. întotdeauna se în*ăma la ea# Dar apoi o"ta !i se pl$ngea de greutatea sarcinii !i de "aptul că toată lumea. printre care !i un creion minunat cu c$te un v$r" la am&ele capete.'mos +z un asortiment de tocuri !i creioane de di"erite culori. stătea întotdeauna o sticlă înc*isă la culoare !i înaltă de lic*ior străin !i trei sau patru pocale verzi. toţi "ăceau parte dintr un complot menit să l silească să se scu"unde în nu !tiu c$te "eluri de c$!tigare a p$inii de toate zilele. o&!tească sau morală. !i mai ales &unica. care arătau ca ni!te "emei cu talia su&ţire# >unicul iu&ea "rumuseţea !i detesta tot ce era ur$t. pro"ită de &unătatea lui !i l cople!esc cu o mie !i una de sarcini care îi sting sc$nteia poetică. !i îi plăcea să !i întărească din c$nd în c$nd inima i singuratică !i pasionată cu c$te un strop de vi!inată. irasci&il dar u!or de calmat# . "iind agentul de la Ierusalim al 127 .$nd vedea o îndatorire negli(ată. igienă. "ie ea "amilială.

sor&ind un pocal de vi!inată. !osete. Aosep* Do*en Tsede3. entuziasm !i dor. &unicul 'le3sandr era un poet sentimental care arunca peste o lume străină poezii de dragoste. care de o&icei strălucea de &unătate !i mulţumire. la &iroul său. le a tradus în e&raică# Iată un eCemplu: „/upă mulţi ani de-adormire 128 . cum sunt Part*enonul !i . canalele veneţiene.analele ?uez !i Panama. grădinile suspendate din >a&ilon !i Marele Eid . . cu condiţia să nu le desc*id. cu spatele la &irou.*inezesc. cămă!i !i pantaloni din tricot !i din ga&ardină. piramide. !ervete !i perdele# Mi se îngăduia să "olosesc aceste cutii cu mostre. de parcă turnul din cutii !i cutiuţe care cre!tea su& m$inile mele ar "i a(uns cur$nd să um&rească piramidele.Poveste despre dragoste si întuneric "a&ricii de teCtile Lodzia !i a multe alte "irme de mare prestigiu# %n numeroase cutii puse una peste alta pe ra"turi.oloseumul. ca să construiesc turnuri. precum !i tot soiul de prosoape. &isericile de la Dremlin. grădinile suspendate !i celelalte minuni ale spiritului omenesc. care acopereau p$nă sus peretele din &iroul lui.*inezesc# >unicul 'le3sandr a "ost cel care mi a vor&it despre Marele Eid . "orturi !i ziduri de apărare# >unicul !edea pe scaunul lui. 5mpire ?tate >uilding. cu picioarele întinse în "aţă !i cu c*ipul lui tranda"iriu. în singurătatea odăiţei sale. z$m&ind "ericit spre mine. toate în lim&a rusă# >unul lui prieten. 'rcul de Trium" !i Turnul 5i""el# -oaptea. avea o colecţie multicoloră de mostre de ţesături. înc$ntare.

." ?cria ode.ă3 dio-ţi spun.. cu mintea nevinovată.. dacă ne am ridica în s"$r!it !i nu ne am mai "ace gri(i în privinţa ne evreilor. *otăr$re de "ier etc. englezilor !i tuturor celorlalţi care urăsc evreii# 2i printre acestea am găsit trei sau patru poezii de singurătate !i tristeţe. unc*iul Aosep*. !igoare-a tinereţii 6i ţie. victoriilor !i cuceririlor. cu versuri cum sunt acestea: „4e gânduri sumbre mă-ncon5oară 4ând !iaţa mi se -nserea.ile-mi mai dăruieşte. precum !i poeme pline de m$nie împotriva nemţilor. ara&ilor. un om pasionat. -n a sa !ie. trupul -mi tre. Ţara mea e-n !eselie. 4ăci pământul -nfloreşte. care credea că.. ne am înve!m$nta în cura(.eşte0 1altă-mi cu blândeţe pleoapa $rei . /e la /an pân2 la &eershe!a Patriei ocol să dau.'mos +z /oamne. am putea să ne învingem toţi du!manii !i am sta&ili 7egatul lui David de la -il p$nă la marele 129 .ă cuma iarna aspră se aşa. plină de năde5de ra. Menac*em >egin sau pe cele&rul său "rate. un patriot. evreii. /eal şi !ale să cutreier 1ă le !ăd cum mândre stau3 Omu-n pace să trăiască 1ub smochin.ă. un iu&itor al o!tirilor. dacă noi." Dar de o&icei nu iarna aspră îl încon(ura: era un naţionalist. preamărind "iguri ca 1ladimir Aa&otins3i. eroism.

rea !i crudă. însă în scurtă vreme î!i reluau nuanţa tranda"irie care vestea întreaga lume că "urtuna cu trăsnete a trecut. *amuri !i lănci sc$nteind în soare. "lorile au răsărit pe păm$nt. după o scurtă întrerupereF !i într o clipă uita cine sau ce îl în"uriase !i ce a "ost cu toată tevatura aceea. iar &unicul reîncepea să radieze de o&i!nuita i voio!ie. ar veni !i s ar înclina p$nă la păm$nt în "aţa noastră# 'vea slă&iciune pentru tot ce este măreţ.Poveste despre dragoste si întuneric r$u. goarne de alamă. ierta. pentru că "aţa lui î!i sc*im&a culoarea ca un sema"or: roz al& ro!u !i înapoi la roz# %n cea mai mare parte a timpului o&ra(ii îi erau de un tranda"iriu mulţumit. î!i cerea iertare. palate regale !i &lazoane# Mi l amintesc îm&răcat într un costum de "lanel &e( desc*is sau într un costum reiat cu pantalonii călcaţi la dungă. de parcă m$nia lui "usese doar un "el de criză rea de tuse# Puteai să ţi dai seama întotdeauna de la distanţă în ce ape se scaldă. iarna s a s"$r!it !i e de acum departe. puternic !i strălucitor uni"orme militare. dar c$nd era (ignit ii luceau al&i. iar iarna un &orsalino cu panglică de mătase înc*isă la culoare# 5ra îngrozitor de irasci&il. era plin de căinţă. su& care avea uneori o vestă din pic*et cu un lanţ de argint "in ce i îm&răţi!a talia !i ducea la un &uzunar al sus numitei veste# Pe cap purta vara pălărie de paie împletită larg. iar dacă era "urios se înro!eau. gata să iz&ucnească dintr odată în avalan!e de tunete. 5u"ratul. !i întreaga lume neevreiască. dar "oarte repede se însenina. ca un copil care pl$nge o clipă !i 130 .

ca&alist. să mă c*inuiască cu aceste !apte morţi !i să nu mi 131 .'mos +z imediat se potole!te.reatorului cu mare &ucurie !i "ervoare:# /7a&&i -a*man din >ratislava a spus despre el că era un Hasid a!ant la lettre#0 %nsă nici &ucuria. este cunoscut în tradiţia ra&inică drept @1?*H. ascet. z$m&e!te !i se întoarce "ericit la (oaca lui# 7av 'le3sandr Eis3ind din Horodino /în acea vreme a"lat în 7usia. studiind ToraF niciodată nu !i a sărutat !i nu !i a îm&răţi!at copiii !i niciodată nu a vor&it cu ei despre altceva dec$t lucrurile cere!ti:# ?oţia lui conducea gospodăria !i i a crescut pe copii de una singură# 2i totu!i acest distins ascet propovăduia 9adorarea . !i să repete aceasta de !apte ori. după iniţialele lucrării sale cele mai cunoscute. care a murit în HXI=. autorul c$torva scrieri etice in"luente# ?e spunea despre el că 92i a petrecut viaţa înc*is într o cămăruţă. apoi în Polonia !i acum în >elarus0. "ără să pună dedesu&t cear!a"uri sau paie. nici "ervoarea nu l au împiedicat pe 7a&&i 'le3sandr Eis3ind să lase în testamentul său instrucţiuni ca după moartea sa 9?ocietatea de îngropăciune să e"ectueze pe le!ul meu cele patru pedepse de moarte încredinţate ?an*edrinilor:. p$nă ce toate mem&rele aveau să i "ie strivite# De eCemplu: 9?ă mă ridice p$nă la tavan !i să mă azv$rle cu putere de păm$nt. su& pedeapsa eCcomunicării. !i avertizez ?ocietatea de îngropăciune. @esod 1e ?*ores* Ha 'voda* /Temelia !i rădăcinile adoraţiei0# 5ra mistic.

pentru a "i nevinovat la (udecata cea mare:# Toate acestea ca ispă!ire a păcatelor sau pentru puri"icare. la "el ca tatăl său# ?oţia lui ţinea un magazin de p$nzeturi !i s a îngri(it de el !i de odraslele lui p$nă în ziua morţii lui !i mai departe. la vremea ei. căci umilinţa îmi este m$ndria. a!a cum "ăcuse !i mama lui. a "ost considerat cu adevărat unul dintre .ei Drepţi. pentru că umilinţa lui 7av @ossele nu i îngăduia să !i asume poziţia de ra&in. care s a născut din "emeia 7e&ecca:# 2i se mai !tie despre el că a um&lat prin ora!ele germane str$ng$nd &ani pentru a i a!eza pe evrei în Ţara ?"$ntă !i a "ost înc*is pentru asta# Descendenţii lui poartă numele de "amilie >raz. ci preda Tora pe degea&a copiilor din sărăci mc# -ici n a lăsat vreo carte în urma lui.Poveste despre dragoste si întuneric cruţe umilinţa. unul dintre acei "raţi pe care tatăl lor nu i a sărutat sau îm&răţi!at niciodată. pe care nu o părăsea dec$t la începutu l ?&a&&at ului !i unde se întorcea de cum se înc*eia ?&a&&at ul# Ivra un ascet. nici c*iar pentru a dormi: î!i îngăduia să moţăie !ez$nd. care este o a&reviere a lui 9născut din 7a&&i 'le3sandr Eis3ind:# 8iul lui. cu capul pe &raţe !i &raţele pe masa de lucru. timp de patru ore pe noapte. care toată ziua studia Tora i nu părăsea niciodată în timpul săptăm$nii casa de studiu. pentru că nu se 132 .*iar !i *rana "rugală îi era adusă la casa de studiu. cu o lum$nare aprinsă între degete. 7av @ossele >raz. a!a înc$t c$nd aceasta termina să l trezească "lacăra# . 9pentru spiritul sau su"letul lui 'le3sandr Eis3ind.

c$t !i pe "anaticii religio!i. s a sta&ilit în anii H880 la +dessa. dai.'mos +z consiliera demn să spună vreun lucru nou. lucrase ca "uncţionar guvernamental la DYnigs&erg# Mena*em >raz era un &on viveur c*ipe! !i înstărit !i un noncon"ormist *otăr$t. 7as*a Deila >raz. strănepotul lui 7a&&i 'le3sandr Eis3ind. in !i c*iar păr de porcF avea a"aceri p$nă la DYnigs&erg !i Leipzig# 5ra un evreu "oarte credincios. s a distanţat de *a&otnicia tatălui !i &unicului său: n a întors spatele lumii. Perla. să citească !i să devină o "emeie învăţată# . unde. în tinereţe. era proprietarul !i conducătorul unei mici "a&rici de sticlă# %nainte. 7av 'le3sandr Eis3ind >raz /&unicul &unicului meu 'le3sandr0 a "ost un prosper om de a"aceri. n a trăit din sudoarea "runţii soţiei sale !i nu a ur$t Eeitgeist ul !i Iluminismul# Le a îngăduit copiilor săi să înveţe rusa !i germana !i un pic de 9înţelepciune străină: !i c*iar a încura(at o pe "iica sa. nu i strivească trupul după moarte# Q Mena*em Mendel >raz. nepotul lui 7av @ossele. c*iar !i după standardele "oarte tolerante ale +dessei evreie!ti de la s"$r!itul secolului al WIW lea# 'teu "ără să se ascundă !i "aimos *edonist. cu aceea!i devoţiune deplină cu care &unicul !i stră&unicul 133 . su& ameninţări cumplite. după c$t se !tie. "iul lui 'le3sandr Eis3ind. împreună cu soţia lui. să studieze. pe care predecesorii săi sa nu l "i spus înaintea lui# 8iul lui 7av @ossele.u siguranţă a pus ?ocietatea de îngropăciune. dispreţuia at$t religia. care s a ocupat de cereale.

care a trăit la 1iena la s"$r!itul secolului al WI1)lea# 8ratele meu David a "ost numit după unc*iul David. după Daniel Dlausner. @e*uda 'rie* Dlausner. un descendent al lui %abbi *bra'am "lausner. fiul lui %av "adis'. 8ania# 8iul meu este Daniel @e*uda 'rie*.Poveste despre dragoste si întuneric său ţinuseră să respecte "iecare &uc*e a Legii# Mena*em >raz era un li&er cugetător p$nă la eC*i&iţionism: "uma în pu&lic de ?*a&&at. 7as*a Deila. fiul lui %av (edalia' "lausner ) #l$icnic$i. @e*uda !eib "lausner. acea "iică învăţată a lui 7av 'le3sandr Eis3ind >raz. care s a născut cu un an înaintea mea !i a "ost asasinat de către nemţi la 1ilna c$nd avea trei ani. sora lui. fiul lui %av &ze$iel. "ratele tatălui meu. cel asasinat de nemţi la 1ilna# Trei dintre nepoţii mei poartă 134 . care la r$ndul lui a primit numele &unicului său. "iul lui 5ze3iel Dlausner. care ţinea în arendă o "ermă<# 3 -umele se repetă în "amilii# 8iica mea cea mare se nume!te 8ania. vărul meu primar. !i după tatăl meu.amin'agim -. autorul lui +efer . nedreptăţi sau su"erinţe# Pe de altă parte. împreună cu părinţii lui. din satul #l$ieni$i din !ituania. consuma cu dezinvoltură voioasă alimente interzise !i î!i găsea plăcerea în a"irmarea unei viziuni sum&re asupra scurtimii vieţii omene!ti !i în negarea pasionată a vieţii de după moarte !i a (udecăţii divine# 'cest admirator al lui 5picur !i al lui 1oltaire credea că un om tre&uie să întindă m$na !i să culeagă tot ce i scoate în cale viaţa !i tre&uie să se dăruiască pe de a ntregul des"ătării "ără *otare cu toate cele dorite de inima lui. în satul +l3ieni3i din Lituania /nu departe de 1ilna0. pe nume @e*uda Lei& Dlausner. după mama mea. cu condiţia ca prin aceasta să nu le provoace altora vătămări. David !i Mal3a. era logodită cu un evreu simplu acolo.artea obiceiurilor).

c*iar la +l3ieni3i# Toate trei satele erau în apropiere de 1ilna# @e*uda. în "ine. cu căruţa plină cu lemne sau saci de cereale. mulţumit de soarta lui !i îi plăcea să măn$nce &ine. mai înt$i într un sat numit Popis*u3 /sau Papis*3i0. apoi în alt sat numit 7udni3 !i. %iva 0uc$erman). să intoneze c$ntece de petrecere la ?*a&&at !i de săr&ători !i să &ea un strop de rac*iu în serile de iarnăF niciodată nu !i &ătea calul !i nu dădea înapoi în "aţa prime(diei# Ii plăcea să călătorească singur. erau în general evrei simpli de la sat. @e*uda Lei& a cumpărat cu &anii răma!i un cal !i o căruţă !i s a apucat cu voio!ie să care pasageri !i măr"uri dintr un sat în altul# 5ra un căruţa! vesel. peste c$mpuri pustii. prin pădurile întunecate. prin viscol !i peste stratul su&ţire de g*eaţă care acoperea r$ul iarna# + dată /a!a îi plăcea &unicului numele unuia dintre &unicii lor (/accabi +alzberger. spre deose&ire de verii lor învăţaţi din ora!ul învecinat Tra3ai. !otte +alzberger. 2i a!a mai departe# (N. a învăţat un pic din Tora !i Talmud de la un învăţător din sat !i respecta poruncile. a!a cum "ăcuse !i tatăl lui mai înainte. dispreţuind însă su&tilităţile eCegetice# %i plăcea viaţa în aer li&er !i ura să stea înc*is în casă# După ce !i a încercat norocul cu produsele agricole !i a e!uat. "iindcă alţi negustori i au descoperit cur$nd naivitatea !i au pro"itat de ea. a.'mos +z Dlausnerii din +l3ieni3i.) 135 . &un la su"let. căpo!i !i naivi# 5ze3iel Dlausner a crescut vaci !i oi !i a cultivat "ructe !i legume. agale. elimin$ndu l de pe piaţă.

trei "ii !i cinci "iice# %nsă în H88= s a îm&olnăvit grav !i Dlausnerii au *otăr$t să !i părăsească satul cel izolat din Lituania !i să se mute la sute de mile depărtare. de o s$rguinţă o&sesivă. era un copil minune de unsprezece ani. nu a strămo!ilor "ermieri !i căruţa!i din +l3ieni3i# )nc*iul lui. !i @e*uda Lei& a sărit în apa cea rece. care cur$nd !i a mani"estat a"initatea cu tatăl !i &unicul său. o&serv$nd comportamentul oamenilor. la +dessa. a declarat că micul Aos ep* este sortit unor lucruri mari !i i a plătit studiile# Pe de altă parte.Poveste despre dragoste si întuneric 'le3sandr să povestească iar !i iar în serile de iarnă0 g*eaţa s a spart su& greutatea căruţei. care nu avea dec$t vreo patru ani c$nd s au mutat la +dessa. de unde venea 7as*a Deila !i unde trăia in"luentul ei "rate: cu siguranţă că Mena*em Mendel >raz avea să se ocupe de ei !i va avea gri(ă ca sora lui &olnavă să "ie tratată de cei mai &uni medici# %n vremea în care Dlausnerii s au sta&ilit la +dessa. Dlausnerii rurali# -u era atras de învăţătură !i încă de la o v$rstă "ragedă s a arătat dornic să !i petreacă mult timp în aer li&er. iu&itor al lim&ii e&raice !i setos de cunoa!tere# Părea să tragă în partea verilor săi. era un copil cam tur&ulent !i emotiv. singur 136 . 'le3sandr Eis3ind. isteţii Dlausnerii din Tra3ai. epicureicul !i voltairianul Mena*em Mendel >raz. amu!in$nd !i pipăind lumea. căruţa!ul. "ratele lui. unc*iul meu Aosep*. a apuca t *ăţurile calului cu m$inile sale puternice !i a scos la mal calul !i căruţa# 7as*a Deila >raz i a născut soţului ei. "iul lor cel mare.

care era cam de v$rsta mea. ?o"ia a "ost pro"esoară de literatură !i apoi directoarea unei !coli din Leningrad# 'nna a murit înainte de cel de al Doilea 7ăz&oi Mondial. veri!oara tatălui meu. dintre care nici una n a a(uns în Israel# Pe c$t am reu!it să a"lu. a murit la ?an3t Peters&urg în "loarea v$rstei# -i3ita. după 7evoluţia 7usă. iar Daria. încă mai corespondează cu mine# Mătu!a @vetta. precum !i trei surori.leveland. un &ăr&at puternic. sau Dvora. generozitatea !i &unătatea lui "ăceau să "ie îndrăgit de toţi cei cu care se înt$lnea# 5ra cunoscut peste tot ca Eusia sau Eissel# 2i acesta era &unicul 'le3sandr# Mai era !i "ratele lor mezin. unc*iul >etsalel. cu soţul ei Mi!a au încercat să "ugă în Palestina după 7evoluţie. Dlausnerii au dat de greu la puţin timp după venirea în ora!# . @vetta 7adovs3aia. a. +*io# ?ingurul ei copil. Marina. vis$nd cu oc*ii desc*i!i# 1ioiciunea. o "emeie în v$rstă de optzeci de ani. căruia îi era dragă viaţa !i îi plăcea să glumească. 'nna !i Daria. dar 9au "ost &locaţi: la Diev. care "ace parte din generaţia copiilor mei. unicul "iu al Marinei. s a dus în 'merica împreună cu &unica lui.'mos +z pe pă!uni !i prin păduri. ră&dător. a plecat din ?an3t Peters&urg după pră&u!irea )niunii ?ovietice !i s a sta&ilit la . s a o"ilit după ce a c*eltuit ce i mai rămăsese din economii cumpăr$nd o &ăcănie micuţă !i 4 8iica Dariei. dar nu după multă vreme s a răzg$ndit !i s a întors în 7usia sau în )craina. pentru că Daria era însărcinată=# In ciuda a(utorului primit de la prosperul unc*i Mena*em !i de la alte rude ale "amiliei din ramura >raz. unde s a însurat !i acum lucrează ca medic veterinar într un sat# 8iicele lui sunt din aceea!i generaţie cu nepoţii mei# (N. ?o"ia.ăruţa!ul @e*uda Lei&.) 137 .

copilul minune# %ntre timp învăţa să danseze cu 138 . ca !i senzualelor "emei din sud. cu mustaţa lui &ine ceruităF uneori co&ora în port. 7as*a Deila. în mesc*ina lui prăvălioară. după ultima modă. îm&răcat cu mare atenţie. pe c$nd avea doar cincizeci !i !apte de ani# 1ăduva lui. apoi d$nd iar t$rcoale pe străzile +dessei. m$zgălind noaptea poezii în"lăcărate în lim&a rusă. !i uneori petrecea o oră sau două la &i&liotecă. struguri !i pepeni verzi. doc*erii !i t$r"ele ie"tine. citind avid orice îi cădea în m$nă. &unicul 'le3sandr a părăsit !coala la cincisprezece ani !i !i a încercat norocul cu o serie de mici a"aceri. în HI28# %n vreme ce unc*iul Aosep* î!i urma strălucitoarea carieră de student la +dessa !i mai t$rziu la Heidel&erg. ca să !i &ucure oc*ii cu vapoarele. arunc$nd oc*eade lacome vitrinelor !i munţilor de cantalupi. *otăr$nd să nu încerce să se ia la întrecere cu studiosul lui "rate mai mare. pădurile. din care el !i "amilia lui î!i c$!tigau cu greu p$inea# T$n(ea după c$mpiile largi.Poveste despre dragoste si întuneric su"ocantă. "ugind acasă ca să mai compună o poezie plină de simţire. cumpăr$nd ceva de aici !i v$nz$nd ceva dincolo. calul !i căruţa lui. în Lituania# După c$ţiva ani s a îm&olnăvit !i cur$nd a murit. sau se uita entuziasmat la o trupă de soldaţi care măr!ăluiau însoţiţi de "an"ară. *anurile !i r$ul pe care le lăsase în urmă. a mai trăit douăzeci !i cinci de ani după moartea lui# %n cele din urmă a murit în cartierul &uc*arian din Ierusalim. de dragul căreia se mutaseră acolo. întinderile înzăpezite. "um$nd ţigări ca un adult. ţipător.

"irmamentul de deasupra strălucind de lumina radioasă a celor 2apte . sau la domnul Mena*em )ssi!3in. în inima lui c$ntau poezii în lim&a rusă. opt rime0. de la domnul )ssi!3in la domnul Lilien&lum. slăvindu i "rumuseţea !i muzicalitatea.*iar !i după ce a trăit la Ierusalim peste patruzeci de ani. "ăc$nd ce i se cerea.'mos +z domni!oarele &ine crescute. să cultive cuno!tinţele din ca"enele !i să răs"eţe căţelu!ul ca să c$!tige "avorurile doamnei# Pe c$nd &ătea străzile scăldate în soare ale +dessei.eruri# ?cria c*iar !i poezii de iu&ire înc*inate lim&ii e&raice. !i în vreme ce a!tepta în salon sau în *ol răspunsul. a cumpărat !i a v$ndut !i uneori a avut !i pro"ituri. în spiritul mi!cării de Iu&ire a ?ionului: Ierusalimul. ale cărui străzi sunt pavate cu oniC !i (asp. &unicul nu a reu!it să !i 139 . !i a scos carneţelul. "ăgăduindu i credinţă nemuritoare toate în lim&a rusă# /. să &ea mai multe pa*are de coniac "ără să !i piardă minţile. cu un înger st$nd la "iece colţ. apoi a pornit iar pe străzi. a scris o poezie /patru stro"e. !i a "ăcut tot "elul de prieteni. s a a!ezat în c$te un colţ de ca"enea sau pe o &ancă din parc. colorată de prezenţa mai multor naţionalităţi. a curtat "ete. în c*ip de comisionar neplătit al conducătorilor ?ocietăţii Iu&itorilor ?ionului dintr o +dessă ce nu cuno!tea încă tele"onul: duc$nd un &ilet urgent de la '*ad Haam la Mendele Mo3*er ?e"orim sau de la Mendele Mo3*er ?e"orim la domnul >iali3. un ora! portuar cu o atmos"eră ameţitoare. care era mare amator de glume piperate.

mi e durere de voi o mulţime# 1reau să vă vădesc pe toţi o mulţime4:0 Q . !i prosoape de la o mică "irmă numită ?zczupa3 !i 8iii. din 7amat 6an# 5!ecul !i nevoile au adus înapoi muza care îl a&andonase în anii de succes comercial# Din nou s a înc*is nopţile în 9&iroul: lui !i a a!ternut versuri pasionate în lim&a rusă despre splendorile lim&ii e&raice.$nd a a(uns în s"$r!it la Ierusalim. cu puţin înainte de moarte. pră"uit !i su"ocat de căldură. a scris cam a!a: 98oarte dragii mei nepoţii !i strănepoţii. în HI<<. cu o &unică ?*lomit înspăim$ntată. după moda din urmă cu doi ani. "emeilor din Ierusalim care t$n(eau după plăcerile 5uropei# %nsă în cele din urmă a apărut alt evreu mai de!tept ca &unicul !i a început să importe roc*ii de la Paris. nu ora!ul de "anatici apăsat de sărăcie. iar &unicul cu roc*iile sale vieneze a tre&uit să !i recunoască în"r$ngerea: a "ost silit să părăsească a"acerea !i dragostea lui "aţă de roc*ii !i s a trezit "urniz$nd Ierusalimului tricota(e produse de Lodzia. n a mai scris poezii !i s a dedicat comerţului# Timp de c$ţiva ani a v$ndut cu succes roc*ii importate de la 1iena. despre "armecele Ierusalimului. ci un Ierusalim ale cărui străzi sunt îm&ălsămate cu 140 . din Holon.Poveste despre dragoste si întuneric însu!ească pe deplin e&raica: p$nă în ultima lui zi vor&ea o e&raică personală care încălca toate regulile !i "ăcea gre!eli cumplite c$nd scria# In ultima ilustrată pe care ne a trimis o la 3i&&utzul Hulda. ni!te modele de anul trecut.

Doar vezi că i aici &ăiatul440# J 'i vrea să te întorci în 7usia. 141 . pi!ăciosule. . In vizită. !i l am atacat pe &unicul cu un realism eCasperat de aceste poezii: J Trăie!ti la Ierusalim de at$ţia ani !i !tii "oarte &ine cu ce sunt pavate străzile !i ce plute!te cu adevărat peste scuarul ?ion. nătărăule.e nai&a !tie un pi!ăcios de o !c*ioapă ca tine despre adevăratul Ierusalim. J . 8ac o grămadă de lucruri ruse!te4 Mă în(ur singur ruse!te4 1isez ruse!te4 >a c*iar /dar aici &unica ?*lomit. în rolul viteazului &ăieţel din povestea cu *ainele noi ale împăratului. în"uriat de vor&ele mele impertinente.e te a apucat. &unicule. 'i înne&unit.4 1idi! malci3 riadom s nami44 . J -u mai eCistă# Propala4 J . l a întrerupt: 2to s to&oi. 'devăratul Ierusalim este cel din poeziile mele44 J 2i c$t o să mai scrii ruse!te.e vrei să zici.'mos +z mir !i tăm$ie. în care un sera"im plute!te deasupra "iecărui scuar# In acest punct am intrat eu în ta&lou. ti dura3. Ti ni normalni.e nu mai eCistă. a dat cu pumnul în masă !i a răcnit: J 'devăratul Ierusalim. &unicule. De ce nu scrii despre adevăratul Ierusalim. >unicul 'le3sandr. a!a că de ce continui să scrii despre ceva ce pur !i simplu nu eCistă. a trecut pe loc de la plăcutul tranda"iriu la un ro!u aprins. care !tia eCact ce urmează.

mi a eCplicat &unicul# Pe c$nd a!tepta ca Lilien&lum să scrie răspunsul. la +dessa. domnului Lilien&lum. un mem&ru al comitetului Iu&itorilor ?ionului:# /Pe l$ngă statutul de &ine cunoscut scriitor de lim&ă e&raică. pi!ăciosule. apoi a ie!it din 142 . Lilien&lum. 9pe &icicleta mea. Lilien&lum avea !i o "uncţie onori"ică de trezorier al Iu&itorilor ?ionului de la +dessa#0 95l. a "ost cu adevărat primul nostru ministru de "inanţe:. termină odată# 2a# . ce nu mai eCistă 7usia nu mai eCistă4 7usia e moartă# 5Cistă ?talin# 5Cistă D(er(ins3i# 5Cistă @ez*ov# 5Cistă >eria# 5Cistă o mare înc*isoare# 6ulag4 @evse3tsia4 'pparatcici4 . nu iu&e!ti ce contează# . !tie# J -u vrei s o mai vezi.ert ego znaiet# Dracu.riminali4 J Dar sigur nu mai iu&e!ti un pic +dessa.e nu mai eCistă. la un pa*ar de ceai cu 3iciela3*. după descoperirea unuia dintre acele scandaluri de deturnare de "onduri !i corupţie care au zguduit ţara. !a. pe c$nd avea cincisprezece ani. &unicul mi a povestit cum. omul de lume în v$rstă de cincisprezece ani !i a scos ţigările !i a întins m$na după scrumiera !i cutia cu c*i&rituri de pe masa din salon# Domnul Lilien&lum i a prins iute m$na &unicului. J -u.Poveste despre dragoste si întuneric J . am dus odată o depe!ă. J -u# Iu&e!ti. ca v$ntul.to& tipropal# 2a# %ntr o zi. ca să l oprească. în &iroul lui. un mesa(.

nu la dispoziţia tuturor# -u ca astăzi la noi. am "ondat un stat ca să avem de unde "ura# In acel e zile orice copil !tia ce e voie !i ce nu.$nd am pus m$na pe prima mea &ancnotă cu >iali3. o&ra(ii i s au îm&u(orat de plăcere. a. am dat "uga la &unicul ca să i arăt cum l a onorat statul pe &ăr&atul pe care l a cunoscut în tinereţe# >unicul a "ost într adevăr entuziasmat. maliţios.a11im Na'man 2iali$ (3456)3768). cu toate că a murit înainte de na!terea statului Israel# (N. care era &unul nimănui !i care nu. !i numai de către mem&rii comitetului# 9'!a că.4 :0# + lacrimă mică a strălucit în oc*iul &unicului. eCplic$nd că c*i&riturile de pe masa din salon au "ost cumpărate din &ugetul Iu&itorilor ?ionului !i se "oloseau doar la !edinţele comitetului. a cercetat portretul lui >iali3 /care mi s a părut că &rusc i a "ăcut cu oc*iul &unicului. a intrat în circulaţie o &ancnotă "rumoasă de H0 lire cu portretul poetului >iali3P# . totu!i# +dată. ce era al meu !i ce nu#: -u întotdeauna. pe care o luase din &ucătărie. c$nd. a răsucit &ancnota pe toate părţile. mai 5 .) 143 .P0. a ridicat o în lumina &ecului. recunoscut ca poet naţional al Israelului. poetul evreu născut în 7usia. vezi !i tu# %n acele zile proprietatea pu&lică era proprietate pu&lică. zic$nd parcăF 9-u. degetele lui au împăturit &ancnota !i au pus o &ine în &uzunarul interior al sacoului# Eece lire era o sumă "rumu!ică pe atunci. poate că pe la s"$r!itul anilor .'mos +z încăpere !i s a întors peste o clipă cu altă cutie de c*i&rituri. dar în vreme ce se scălda în m$ndrie. după două mii de ani.

să "ie prietenă cu arti!ti !i să 9ducă o viaţă culturală:# 5ra o iu&ire c$t se poate de nepotrivită: ea era cu opt sau nouă ani mai mare dec$t acel . nu cine !tie ce "rumuseţe. ce "aci. pe colo# Peste toate aceste catastro"e.a !i cum di"erenţa de v$rstă !i legătura lor de s$nge n ar "i "ost de a(uns. născută >raz era o t$nără solidă. &unicul s a îndrăgostit de o t$nără respectată. înve!m$ntată cu severitate !i so&rietate# Poartă 144 . pe nume ?*lomit Levin. t$nărul nu avea o educaţie care să se poată numi ast"el. tru"a!ă. căreia îi plăceau lucrurile "rumoase !i care era atrasă de înalta societate# T$n(ea să se întreţină cu persona(e cele&re.Poveste despre dragoste si întuneric ales pentru un 3i&&utzni3 ca mine# 'm "ost uimit: J >unicule. Ţi am adus o doar ca să ţi o arăt !i să te &ucuri# 'i să "aci !i tu rost de una într o zi două. colac peste pupăză.asanova de &uzunar !i în plus se înt$mpla să i "ie veri!oară primară# La început. în a"ară de ceea ce putea agonisi cumpăr$nd !i v$nz$nd pe ici. dar elegantă. a dat din umeri &unicul. nici o slu(&ă sta&ilă !i nici un venit regulat. cu umeri laţi. ?*lomit Levin "iica unei surori a lui 7as*a Deila Dlausner. >iali3 îmi datora douăzeci !i două de ru&le# La +dessa. "amilia uluită nici n a vrut să audă de căsătoria între (ună !i &ăiat# . cu siguranţă# J -u. pe c$nd era "lăcău mustăcios de !aptesprezece ani. 7usia ţaristă interzicea căsătoria între verii primari# Audec$nd după "otogra"ii.

înălţat de tălpile groase ale panto"ilor. în ciuda pălăriei de "etru înalte. sau poate c*iar se leagănă. celălalt &raţ "iind răsucit cu *otăr$re pe după cel al t$nărului &unic 'le3sandr. un &aston elegant cu m$nerul sculptat !i inel de metal sclipitor.*ipul lui t$năr e serios. *otăr$t. în vreme ce degetele ei. elegant. negre. în vreme ce în "aţă este "iCat cu un ac de pălărie sclipitor un mănunc*i de "ructe. cu umeri vătuiţi. !i pe &raţul său drept at$rnă. !i totu!i arată mai su&ţire !i mai scund dec$t este. ţine o po!etă de piele dreptung*iulară. a&ia ating$ndu l# 5l stă la dreapta ei. aproape sum&ru# Mustaţa cea îngri(ită cu dragoste încearcă în zadar să împră!tie prospeţimea de copilandru care îi stăruie încă pe "aţă# +c *ii lui sunt alungiţi !i visători# Poartă un palton elegant. de pe cap# .'mos +z o pălărie moale de "etru care desenează o diagonală "rumoasă peste spr$nceana ei. ca o coadă s"idătoare de păun# >raţul st$ng al doamnei. iar la st$nga o pană "lutură m$ndru peste "ructe. peste pălărie. peste toate. cu revere late. în "otogra"ia vec*e sc$nteiază ca lama unei să&ii# + +dessă !ocată le a întors spatele acestor 7omeo !i Aulieta# 145 . &orul co&or$ndu i pe partea dreaptă a capului peste părul &ine coa"at !i peste urec*ea ei dreaptă !i înălţ$ndu se în partea st$ngă ca pupa unei coră&ii. într o elegantă mănu!ă de căprioară. o căma!ă al&ă scro&ită !i o cravată îngustă de mătase. plutesc u!or peste m$neca paltonului lui negru. ţeapăn. tot înmănu!ate. îm&răcat cu gri(ă.

o cotitură nea!teptată a intrigiiF iu&irea !i a înălţat încă o dată capul îngrozitor de dragon: c$nd e primăvară. a pus ru&lă peste ru&lă. s a îndrăgostit iar. !i a! "i scris romane isteţe în engleză despre pasiunile !i in*i&iţiile imigranţilor în(o&enaţi !i despre pătimirile nevrotice ale progeniturilor lor angoasate# -umai că pe vas. verii cei loviţi de iu&ire. -eO AerseG. în care caz eu m a! "i putut na!te în >roo3lGn sau la -eOar3. undeva între +dessa !i -eO @or3. poate că au contri&uit cu ceva !i am&ele "amilii. măcar pentru a "ace scandalul să dispară din "aţa oc*ilor !i din minte. viitorul mire care încă nu !i ser&ase cel de al optsprezecelea an de viaţă. au plecat cu vaporul la -eO @or3. a iz&ucnit altă dramă. care erau surori. înc*ipuirea unui t$năr cu u!urinţă se întoarce spre g$ndurile de dragoste# . a v$ndut c$te ceva pe ici. ori poate pe c$nd cora&ia iu&irii pe care se a"lau trecea peste continentul pierdut al 'tlantidei. !i &unicii mei. pe Marea -eagră sau în dreptul coastelor ?iciliei sau pe c$nd lunecau prin noapte către luminile licărinde ale ?tr$mtorii 6i&raltar.Poveste despre dragoste si întuneric Mamele lor. a!a cum "ăceau pe vremea aceea sute de mii de evrei din 7usia !i din alte ţări est europene# Intenţia lor era să se căsătorească la -eO @or3 !i să do&$ndească cetăţenie americană. pe colo. &unicul meu. 146 . au pornit un răz&oi al lumilor care a început cu acuzaţia reciprocă de vinovăţie !i s a înc*eiat cu o tăcere ve!nică# '!a că &unicul !i a retras economiile su&ţirele.a să n o mai lungim.

cu un deceniu întreg mai mare ca el. disperat. de o altă "emeie. nici noaptea.'mos +z cu patimă. !i pentru toţi călătoria a "ost într o singură direcţie. ea l a ţinut str$ns de urec*e. care au "ăcut !i drumul 147 . -u u u# -u i a mai dat drumul niciodată# P$nă în ziua morţii. p$nă ce nu au ie!it din loca!ul ra&inului din -eO @or3 care i a căsătorit după legile lui Moise !i ale lui Israel# /9De urec*e:. a!a zice tradiţia "amiliei. plus sau minus un an# %nsă &unicii ?*lomit. care era !i ea. s"$!ietor. una dintre pasagere. între H880 !i HIHX. iar c$teodată smucea un pic:#0 2i apoi a urmat o mare enigmă# După un an sau doi acest cuplu ciudat a plătit altă călătorie peste ocean sau poate că rudele i au a(utat din nou !i s a îm&arcat pe alt vas cu a&uri. !i "ără să privească măcar o dată înapoi. !i poate c*iar !i puţin după asta. s a întors la +dessa# Pur !i simplu nu se mai auzise a!a ceva: vreo două milioane de evrei au migrat de la est la vest !i s au sta&ilit în 'merica în mai puţin de patruzeci de ani. zicea "amilia mea. 9l a tras de urec*e p$nă acolo !i nu i a dat drumul p$nă ce n au "ost legaţi unul de celălalt de a &inelea#: 2i uneori ziceau: 9P$nă ce au "ost legaţi. nici o clipă nu i a trecut prin cap să renunţe la el# Pe dată l a în!"ăcat de lo&ul urec*ii !i l a ţinut &ineF nu !i a des"ăcut str$nsoarea nici ziua. într o !oaptă amuzată. din c$te !tiu. cu eCcepţia &unicilor mei. sus pe punte sau (os. în măruntaiele navei.

m !rut să plâng. 4eru-i de tuci şi cri!ăţul amar se . &ine# 5ra plin de cai !i de indieni ro!ii# J Indieni ro!ii.bate. Mi-e sufletul dus şi gândul răpus.burat.at. . !to.e nu ne a plăcut. inima mi se cerneşte. în 'merica. . J -u.ine a *otăr$t să vă întoarceţi. ce vrei să zici. J Prea mulţi oameni în a!a ţară mică# J . !i urec*ea i a "ost în siguranţă pe tot drumul de întoarcere la +dessa# De ce s au întors.e nu v a plăcut acolo.e nu ne a plăcut. -u ne a plăcut nimic acolo# -u.Poveste despre dragoste si întuneric de întoarcere# ?ă presupunem că erau singurii pasageri. Tu sau &unica. a!a că n a mai "ost nimeni de care să se îndrăgostească pasionalul meu &unic.e între&are mai e !i asta. care a "ost pro&lema cu 'merica. J Indieni ro!ii# Mai mult de at$t n am putut scoate de la el vreodată# Iată traducerea unei poezii numite 9Iarna:. J 2i de ce aţi *otăr$t să plecaţi. pe care &unicul a scris o în lim&a rusă. &unicule. &ucuria se topeşte. . J . 148 . iarna grea s-a aşe. dar lacrimile-s ferecate.a "ost nici o pro&lemă# 5ra prea mare îm&ulzeală# J %m&ulzeală.am iz&utit niciodată să smulg de la ei un răspuns limpede# J >unico. J . ca de o&icei: Primă!ara a . .

nici &ătr$nă. imediat de su& cotF ţine de m$na dreaptă un &ăiat de !ase ani !i de st$nga o "etiţă "rumoasă de patru ani# >ăiatul are "aţa rotundă !i o !uviţă pieptănată cu gri(ă se iţe!te înduio!ător de su& !apcă !i îi desenează o linie dreaptă pe "runte# Poartă o *aină splendidă.'mos +z 7n inimă-i be.nă. trec$nd peste vesta înc*eiată. de &raţul lui. ca de o&icei. la două r$nduri. ca sus. o dungă su&ţire de argint care părea să "ie legată de un ceas de &uzunar# Papionul de mătase întunecată la culoare iese în evidenţă pe căma!a de un al& strălucitor. pălărie cenu!ie cu panglică de mătase strălucitoare !i un costum din trei piese. "uneţea-i departe. la colţul dintre LeCington !i ?trada <<. !i înm$na "lutura!i trecătorilor# -u era nici t$nără. promitea el. c$nd am mers prima oară la -eO @or3. cu două !iruri de nasturi al&i uria!i# Din partea de (os a *ainei ţ$!ne!te o 149 . -n tării. panto"ii negri strălucesc. su& adresa unui &ar pentru celi&atari. ca o uni"ormă militară. 9-u pierde nici o clipă# 1ino acum:# %ntr o "otogra"ie "ăcută la +dessa în HIH< sau HIH= &unicul meu poartă papion. din c$te îmi amintesc. &astonul elegant at$rnă. am căutat !i am găsit o "emeie care arăta ca o indiancă americană &ă!tina!ăF stătea în picioare. a cărui *aină desc*eiată dezvăluie. n-o să mai am parte /e-al iubirii desfăt şi-a lui mai bucurii. 7n HIX2. avea pomeţii laţi !i purta un palton &ăr&ătesc vec*i !i un soi de !al care s o apere de v$ntul îng*eţat al iernii# Mi a întins un prospect !i a z$m&itF l am luat !i am spus mulţumesc# 9Iu&irea te a!teaptă:.

prin!i pro&a&il cu (artiere# 8etiţa îi z$m&e!te "otogra"ului# 'rată ca !i cum ar "i con!tientă de "armecele ei. acea "emeiu!că "ermecătoare. gal&enă. !i tare drăgăla!ă# 2i ea poartă ciorăpei care îi a(ung p$nă la genunc*i# %n picioare are panto"i ale căror catarame sunt împodo&ite cu "undiţe# >ăiatul din "otogra"ie este unc*iul meu David. pe care le proiectează anume asupra o&iectivului aparatului de "otogra"iat# Părul ei moale !i lung. doar că mai mică. !i &uzele ei pline z$m&esc pe (umătate# Poartă peste roc*iţă o *aină la două r$nduri. căruia i s a zis întotdeauna Eiuzia sau Eiuzin3a# Iar "ata. &leu sau roz# %n "iecare seară mama lui îi spăla părul cu soluţii aromate !i uneori îl spăla din nou 150 . care îi a(unge p$nă la umeri !i se a!terne pe *aină. coc*etă. aduc$nd cu ai unei c*inezoaice. îng*iţită imediat de ciorapii trei s"erturi al&i. "etiţa aceea e tatăl meu# Din pruncie !i p$nă la !apte sau opt ani cu toate că uneori el ne spunea că a ţinut a!a p$nă a împlinit nouă ani Z &unica ?*lomit o&i!nuia să l îm&race numai în roc*iţe cu gulera! sau în "ustiţe plisate !i apretate pe care i le cosea ea însă!i !i să l încalţe cu panto"i de "ată. la "el cu a "ratelui ei din toate punctele de vedere.Poveste despre dragoste si întuneric perec*e de pantaloni scurţi de su& care se arată o "$!ie de genunc*i al&i. oc*ii îi sunt alungiţi !i piezi!i. adesea ro!ii# ?plendidul lui păr lung curgea în (os pe umeri !i era legat cu o "undă ro!ie. are o cărare &ine "ăcută pe dreapta# 8aţa ei rotundă este durdulie !i "ericită.

!i clăte!te de două ori acolo# După ce l a născut pe Eiuzin3a. în coa(a lui de nucă. în vreme ce &unica ?*lomit !i micul Lionici3a tatăl meu se îndreptau spre du!urile "emeilor. acolo. unde se săpuneau am$ndoi cu mare gri(ă. &unicul se &ucura de o relativă autonomie. &unica ?*lomit !i a pus în g$nd să ai&ă o "etiţă# . a *otăr$t pe loc că e dreptul ei "iresc !i indiscuta&il să crească acest copil. !i mai ales acolo. !i c*iar i se îngăduia să !i vadă de unele dintre propriile interese# La "el cu Monaco sau Liec*tenstein. a!a cum îi po"te!te inima. al cărei teritoriu încercuia cu totul ducatul lui liliputan# 151 . carne din carnea ei !i os din osul ei. nu i a trecut prin cap să se dea în stam&ă !i să !i ri!te "ragila suveranitate v$r$ndu !i nasul în tre&urile interne ale unei puteri învecinate mai mari. seCul sau manierele lui Lonia sau Lionici3a al ei# ?e pare că &unicul 'le3sandr n a găsit vreun motiv de revoltă: în spatele u!ii înc*ise a &$rlogului său micuţ. !i nici o putere din lume n are dreptul să se amestece !i să impună educaţia. Eiuzin3a unc*iul David mergea la vestiarul &ăr&aţilor. după dorinţa !i propriul ei gust. da.$nd a născut ceva ce se părea că nu e o "iică. !i acolo.'mos +z dimineaţa. pentru că se !tie prea &ine că grăsimea din timpul nopţii vatămă părul.$nd mergeau să "acă &aie în mare. rogu te. *ainele. cu &unicul 'le3sandr. răpindu i prospeţimea !i luciul !i "uncţionează ca o seră pentru mătreaţă# %i punea inele "rumoase pe degete !i &răţări pe &raţele lui grăsuţe# .

despre evreul !i neevreul din tren. aproape înduio!ător. priviţi cum un &ăr&at serios ca mine poate să !i iasă din pielea lui pentru voi !i se o"eră să vă "acă să r$deţi# Mama !i cu mine o&i!nuiam să i z$m&im. trecea la povestea cu ?talin care !edea în auto&uz în "aţa lui >en 6urion !i a lui . entuziasmat. ca !i cum i am "i mulţumit pentru e"orturi. plesnind de m$ndrie că a reu!it să ne "acă să r$dem. sau despre ?talin care se înt$lne!te cu împărăteasa 5caterina. ?au: J -u uita că ai promis să lipe!ti ni!te tim&re în al&um împreună cu copilul înainte să meargă la culcare# + dată le a spus musa"irilor săi: J Inima "emeii4 Degea&a au încercat marii poeţi să i dezvăluie misterele# Iată.*urc*ill. cu eCcepţia momentelor c$nd î!i punea în cap să glumească cu noi# %nsă întotdeauna glumele lui aduceau mai degra&ă a declaraţie de intenţii: iată. !i despre ?*lons3i care se înt$lne!te cu o "ată# P$nă ce mama îl lua cu &ini!orul: J -u voiai să mai lucrezi un pic în seara asta. n a protestat niciodată# 7areori îi împărtă!ea cuiva amintirile despre du!ul "emeilor !i celelalte eCperienţe "eminine.$t despre tatăl meu. ?c*iller scrie 152 . ne interpreta z$m&etele ca o invitaţie de a continua să ne amuze !i ne servea încă două trei glume pe care le mai auzisem de la el de o mie de ori. !i despre >iali3 care se înt$lne!te cu ?*lons3i în rai. dar el.Poveste despre dragoste si întuneric . !i de(a r$sesem p$nă la lacrimi c$nd tata.

în "elul lui lipsit de umor: 9?igur că alerg uneori după "uste. să pună o m$nă pe un umăr sau un &raţ în (urul unui mi(loc. a sesizat acel amestec acru de singurătate !i sete de recunoa!tere. dacă nu c*iar mai mult. această distanţă este considerată o tragedie. ca ma(oritatea &ăr&aţilor. pro"undă nesiguranţă !i egomanie îm&ătată de sine care îi m$nă pe poeţi !i prozatori a"ară din odăile lor ca să se caute între ei. doamna distinsă care iu&ea cărţile !i îi înţelegea pe scriitori. pentru că o&i!nuiam să am o grămadă de "uste ale mele. s"ială !i eCtravaganţă. a "ost cea care a trans"ormat casa lor din +dessa într un salon literar poate că primul salon literar evreiesc care a eCistat vreodată# . în generaţiile următoare. dar într o &ună zi s ar putea să se constate că nu e altceva dec$t o comedie a erorilor:# >unica ?*lomit. să !i "acă de lucru. să se tatoneze reciproc. am "ost acolo# )neori glumea. !i dintr odată mi au "ost luate toate:# +dată a zis cam a!a: 9Dacă a! "i avut o "iică. să "lecărească !i să se 153 . distanţa dintre seCe s ar putea să se mic!oreze# In general. ar "i "ost cu siguranţă o "rumuseţe:# 2i a adăugat: 9Pe viitor. să intimideze. să catadicsească.u sensi&ilitatea ei. să glumească.'mos +z undeva că în întreaga creaţie nu eCistă taină mai ad$ncă dec$t inima unei "emei !i că nici o "emeie nu i a dezvăluit !i nu i va dezvălui vreodată unui &ăr&at întregul cuprins al misticii "eminine# 'r "i putut să mă între&e pe mine: la urma urmei.

Poveste despre dragoste si întuneric contrazică. să se ocolească !i iar să !i caute tovără!ia unii altora# 5a era o gazdă desăv$r!ită !i î!i primea musa"irii "ără "asoane. delicatesuri din pe!te "ăcute în casă sau castroane cu tocană groasă. care la "rageda v$rstă de douăzeci !i nouă de ani mo!tenise de la '*ad Haam conducerea revistei Has*iloac*. paltoane călduroase !i apărătoare pentru urec*i# Mena*em )ssi!3in. pră(ituri cu mac care se topeau în gură !i r$uri de ceai clocotit. acele ţigări ruse!ti cu miros usturător# )nc*iul Aosep*. cu pieptul um"lat ca al unui taur. în"o"olindu l gri(ulie în e!ar"e de l$nă. Iu&itorii ?ionului. să se îndrepte. în serile de iarnă. d$ndu !i mici g*ionturi. principalul periodic de cultură e&raică modernă /poetul >iali3 însu!i era redactorul literar0. căpetenia precursorilor sionismului. admirativi. un umăr de năde(de. o inimă plină de simpatie. din samovar# Trea&a &unicului era să toarne cu îndem$nare licorile !i să alimenteze doamnele cu ciocolată !i pră(ituri. oc*i curio!i. să lingu!ească. 154 . iar pe domni cu papirosi. să ai&ă dreptate. să nege. îm&răcat !ic. să pactizeze. să spioneze un pic. guverna de la +dessa literatura e&raică !i cu un singur cuv$nt promova scriitorii sau îi surg*iunea# Mătu!a Eippora* îl însoţea la scnree urile "ratelui !i cumnatei lui. să amu!ine ce "ier&e în oalele celorlalţi. a&urindă. cu vocea răgu!ită ca a unui guvernator rus. să se o"usc*eze. în"ier&$ntat ca un samovar ce dă în clocot. să !i ceară scuze. dar cu ama&ilitate# +"erea tuturor o urec*e atentă.

ca să arate că e de acord să continue conversaţiile din salon# . cineva sărea să i o"ere un loc. 8ui4 Potole!te te odată4: Lui >iali3 îi plăceau m$ncarea !i &ăutura. urmate de o m$nă de pră(ituri. !i apoi se lansa în serenade în idi! despre minunile lim&ii e&raice !i iu&irea lui pro"undă pentru ea# 155 . îi plăcea să se distreze. palid de m$*nire sau tremur$nd de "rig !i m$nie ori dimpotrivă: putea să "ie !i su"letul petrecerii# 92i încă cum4: zicea &unica mea# 95ra ca un pu!ti4 + adevărată secătură4 8ără nici o reţinere4L )neori glumea cu noi în idi! p$nă ce "ăcea doamnele să ro!ească !i . iar apoi &ătea de două ori în podea cu &astonul. se îndopa cu p$ine !i &r$nză.zernoOitz /al cărui nom de plume era 7av Tsair0 îi vizita în mod regulat# Mai era !i un t$năr istoric durduliu. cu picioarele larg des"ăcute. )ssi!3in traversa cu pa!i mari odaia. care c$ndva îi "ăcuse curte &unicii /9însă era greu pentru o "emeie cuviincioasă să stea aproape de el era tare inteligent !i interesant. cu un aer de general !i se a!eza în largul lui. iar uneori puteai vedea &ucăţele de m$ncare prinse în "aldurile pantalonilor lui# 5ra cu totul s*lump.'mos +z aducea lini!te în încăpere c$nd î!i "ăcea apariţia: toată lumea amuţea din respect. s*mutsi3:0# %n c$te o seară se arăta >iali3. !a4 >iali34 .e te a apucat.*iar !i 7a&&i . un pa*ar de ceai clocotit !i un pă*ăruţ de lic*ior.*one 7aOnits3i striga la el: 9-u. dar avea întotdeauna tot soiul de pete dezgustătoare pe guler !i man!etele îi erau soioase.

"ragil ca un "luture dar !i vătămător. "ără să !i dea seama măcar# 'devărul. !terse sau "rumoase.erni3ovs3i î!i întărea spiritul cu un glazele sau două de vodcă !i uneori se pornea să citească acele poezii ale sale din care se revărsa umorul sau tristeţea !i îi "ăcea pe toţi din încăpere să se topească împreună cu el !i după el: vederile lui largi.erni3ovs3i putea să dea &uzna în salon. nu4 . rănind în st$nga !i n dreapta. mustaţa anar*ică. înduio!ător în nevinovăţia sa copilărească.Poveste despre dragoste si întuneric 2i poetul . 9-iciodată nu voia să (ignească era at$t de nevinovat4 )n su"let &l$nd4 ?u"letul unui prunc care n a cunoscut păcatul4 -u ca un prunc evreiesc trist. strălucitor dar s"ios. că imediat "ăcea toate "emeile să vrea să se agite în (urul lui4 Pe toate4 Tinere sau &ătr$ne.a un prunc goGis&4 Plin de (oie de vivre. "etele pe care le aducea cu el. în"lăcărat !i totu!i ţepos. &uclele unduioase. care nu erau întotdeauna prea isteţe !i nici măcar neapărat evreice. cucerind inimile. toate simţeau un soi de dorinţă ascunsă să se agite în (urul lui# 5ra un "el de putere pe care o avea# -ici măcar nu !tia că o are dacă ar "i !tiut. neast$mpăr !i energie4 )neori era ca un viţel4 )n viţel at$t de "ericit4 Ţopăind4 8ăc$nd pe ne&unul în "aţa tuturor4 Dar numai c$teodată# 'lteori venea at$t de m$*nit. li&ere sau măritate. pur !i simplu n ar "i avut asupra noastră e"ectul pe care îl avea4: . dar erau întotdeauna "rumuseţi ce &ucurau toţi oc*ii !i dezlegau nu puţine lim&i !i st$rneau invidia scriitorilor### 9îţi spun ca "emeie: 156 .

pro&lema "emeilor !i c*estiunea agrară# %n HI2H. ce. Dnut Hamsun !i Maupassant. >iali3 !edea !i se uita la el. a!a### !i la "etele goGi! pe care le aducea cu el### >iali3 !i ar "i dat un an din viaţă ca să poată trăi o lună ca . i am cunoscut "oarte &ine. la patru ani după 7evoluţia din +ctom&rie. noile colonii agricole din Iudeea !i 6alileea !i vec*ile pro&leme ale "ermierilor evrei din D*erson sau Har3ov. înainte să se mute în casele pe care le au "urat de la alţi oameni. după ce +dessa trecuse dintr o m$nă în alta de mai multe ori în timpul luptelor s$ngeroase dintre al&i !i ro!ii. în Lituania0# >unicul detesta comuni!tii# 9?ă nu mi pomene!ti de &ol!evici:. !i c$nd era calm îl numea 9iudeo germană:0. &unica. marile puteri !i ?ozialismus. limitele inovaţiei. numea idi!ul (argon. înainte să "i visat măcar să devină apparatcici. care în acea vreme "ăcea parte din Polonia /cu mult înainte de a deveni 1ilnius. &unicul !i cei doi "ii ai lor au "ugit la 1ilna. idi!i!ti /unc*iul Aosep*. 157 . c$nd avea gust de polemică. m$r$ia el# 9-u.erni3ovs3i4: 5rau discuţii aprige despre rena!terea lim&ii !i literaturii e&raice. ievseci. politruci !i comisari# Mi i amintesc de c$nd erau încă *uligani. legătura dintre mo!tenirea culturală evreiască !i cea a naţiunilor. 9"emeile nu se în!ală niciodată în privinţa acestor lucruri. c*iar înainte să ia puterea. la doi trei ani după ce tatăl meu s a pre"ăcut în "ine din "ată în &ăiat.'mos +z /din nou &unica0. >undi!ti.

9"oarte respectuos. MaCim Litvino"" era Meir Valic*. "iul zurliu al unui gone" pe nume Dovidl din AanoO3a lepădăturile astea. 6rigori Einoviev era la origine 'p"el&aum. "iu de măcelar# -u. toată 3*aliastra [!lea*ta\ asta (egoasă. &eţivani !i codo!i# -u. tot de la "undul oalei. îl asasinau# -u. erau aproape toţi evrei. ce. Leiser Daganovic* era un cizmar. "ără să li se clintească un "ir de păr. ce. &ătău!i. "amilii de pescari din piaţă. con"isc$nd &unurile. &unicul a zis că acum comunitatea internaţională ar tre&ui să spri(ine Israelul să trimită înapoi toţi ara&ii din Levant. Lei&ele >ronstein. a!a spuneam noi# Lenin !i Troţ3i ce Troţ3i. ce. pi" pa". ce. drept din dro(diile care se lipesc pe "undul oalei. presupun că erau unul doi goGim care au mers cu ei. se îm&răcau ca revoluţionarii. în 7ăz&oiul de 2ase Eile. erau lepădături. nu. ce să i "aci# -umai că erau din "amiliile cele mai simple nu. ce. !i pe oricine la al cărui apartament sau iu&ită r$vneau. lepădături cu !osetele mpuţite#: -u se clintise din această părere despre comunism !i comuni!ti nici la cincizeci de ani după 7evoluţia >ol!evică# La c$teva zile după ce armata israeliană a cucerit +ra!ul 1ec*i al Ierusalimului. Dar3l 7ade3 era ?o&elso*n. scandalagii. *oţi de &uzunare. nu. ce. "ără să li se "ure nici 158 . ca o scroa"ă mocirlită în roc*ie de mătase# 2i a!a um&lau pe străzi. din port. care Troţ3i. cu g*ete de piele !i revolvere la centură.Poveste despre dragoste si întuneric )nterOelt C' din cartierul portului din +dessa. arest$nd lumea. Damene"" era de "apt 7osen"eld. din dro(dii. un "el de evrei.

4 -u mai e nici o 7usie. pe care el o numea 9'ra&ia ?ouadia:: 95Cact a!a cum noi.4 De ce 7usie vor&e!ti. De &om&ele cu *idrogen. ar tre&ui să i trimitem pe &ăieţii ă!tia !i avioanele noastre p$nă la Peters&urg. toate sunt în 159 . ar tre&ui să meargă !i ei înapoi. ce# I am cunoscut pe &ol!evici de c$nd codo!eau prin cartierul portului din +dessa# -u sunt altceva dec$t o !lea*tă de *oţi !i *uligani4 Lepădături de pe "undul oalei4 Tot &ol!evismul e o mare cacialma4 'cum. toate &om&ele astea ale lor moderne de nu se mai poate. de unde au venit aici:# .'mos +z măcar un pui de găină:. 2i să iz&ucnească un răz&oi mondial. ne întoarcem în patrie.a să nu lungesc discuţia. &unicule.ai auzit de &om&ele atomice. americanii. onora&il. pi!ăciosule4 7usia nu eCistă4 1or&e!ti poate despre &ol!evici. nu. două săptăm$ni înapoi. că am văzut ce avioane evreie!ti minunate avem !i pu!ti. &ol!evicii. două săptăm$ni acolo. !i a um"lat pieptul !i a răcnit: J 7usia. m am interesat ce propunea să "acem dacă ne atacă 7usia. dorind să i scutească pe aliaţii lor ara&i de greutăţile călătoriei de întoarcere în 'ra&ia# +&ra(ii lui tranda"irii s au înro!it de m$nie. evreii. acasă la ei. . în patria lor istorică. nu. ce. un &om&ardament cumsecade pe care îl merită de la noi de multă vreme un mare p*oos* !i tot &ol!evismul o să z&oare drept în iad ca o c$rpă murdară4 J Eici că Israelul ar tre&ui să &om&ardeze Leningradul. -u. J Toate sunt în m$ini evreie!ti. în 'ra&ia ?ouadia. ce.

părinţii &unicului. suntem un popor iu&itor de pace# . este: să ne în"r$ngem toţi du!manii# Tre&uie să i &atem. de ce.Poveste despre dragoste si întuneric m$inile savanţilor evrei !i cu siguranţă că !tiu ei ce să "acă !i ce nu# J 2i cum răm$ne cu pacea. c*iar !i p$nă la . )luiţi.*iar avem o ast"el de poruncă. scriitorii evrei !i activi!tii sioni!ti din +dessa s au împră!tiat în toate direcţiile# )nc*iul Aosep* !i mătu!a Eippora*. pe nava 7uslan. ce. unc*iului Aosep* !i unc*iului >etsalel o părăsiseră cu mai &ine de douăzeci !i cinci de ani înainte# 1ilna era încă 160 . Da. lipsită de standardele minime de igienă !i de cultură elementară# '!a că s au dus în Lituania. Lausanne !i în 'merica# >unicul 'le3sandr !i &unica ?*lomit. La urma urmei. prea primitivă !i înapoiată. au plecat în Palestina la s"$r!itul lui HIHI.ar tre&ui să "acem asta. ce. nu. nu au emigrat în Palestina în ciuda pasiunii sioniste care pulsa în poeziile ruse!ti ale &unicului. răz&oiul civil !i victoria ro!iilor. a cărei sosire în portul Aa""a a anunţat începutul celui de al Treilea 'liGa*# 'lţii au "ugit din +dessa la >erlin. sigur că o să le o dăm# De ce să nu le o dăm. împreună cu cei doi "ii ai lor. 5 vreo cale să "acem pace.airo# . ca să vină să se roage de noi pentru pace !i atunci. pe care Dlausnerii. cenzuraţi !i îngroziţi după 7evoluţia din +ctom&rie. J Da. să căutăm pacea nu. ţara li se părea prea asiatică. împreună cu mulţi dintre prietenii lor. sărăciţi. a!a că o s o căutăm p$nă la >agdad dacă e nevoie.

aramaica !i scrierea cunei"ormă# )nc*iul David a o&ţinut repede o slu(&ă de pro"esor de literatură. cu s$nge rece. germana !i "ranceza# Mai t$rziu. care !i a luat licenţa la universitatea din 1ilna în HI<2. @e*uda 'rie*. iar la 8acultatea de 8ilologie ?emitică tata a învăţat !i ara&a. lovituri. cunoscuţi ca Eiuzia !i Lonia. tot soiul de discriminări !i a&uzuri sadice# 161 . uciga!e. la 8acultatea de Literatură de la universitate. polona. pe listă s au adăugat engleza !i italiana. !i între timp a c$!tigat ceva &ani !i !i a trimis &ăieţii mai înt$i la !coala evreiască !i apoi la gimnaziul clasic# 8raţii David !i 'rie*. marea minoritate evreiască apărea ca agentul regimurilor despotice# Dincolo de graniţă. a cumpărat un pic de aici !i a v$ndut un pic dincolo. la gimnaziul clasic din 1ilna. au adus cu ei de la +dessa trei lim&i: acasă vor&eau rusă !i idi!. însă antisemitismul devenise de acum insuporta&il# ?tudenţii evrei erau siliţi să suporte umilinţe. iar tatăl meu.'mos +z su& guvernare polonă !i antisemitismul violent care eCistase întotdeauna acolo cre!tea an după an# Polonia !i Lituania erau în g*earele naţionalismului !i Ceno"o&iei# In oc*ii lituanienilor cuceriţi !i supu!i. a urii "aţă de evrei# 2i la 1ilna &unicul a "ost om de a"aceri# -u a ţintit prea sus. 6ermania era în g*earele noii varietăţi naziste. au adăugat greaca !i latina. spera să i calce pe urme. pe stradă rusă !i la grădiniţa sionistă învăţaseră să vor&ească e&raica# 'ici.

Ţi au rupt caietele de teme. adică de ce sunt &ucuros că nu poţi înţelege cum a "ost: în nici un caz nu vreau să înţelegi# Pentru că nu e nevoie# Pur !i simplu nu mai e nevoie# Pentru că s a terminat# ? a terminat o dată pentru totdeauna# 'dică. a spus tata# 2i e mai &ine a!a# ?unt &ucuros. J -u poţi nicicum să înţelegi asta. cu cravate. c*iar dacă nu poţi înţelege nici asta. garantat# -u aici# Dacă ne atacă. am$ndoi încă la !coală. cămă!i cu gulere ţepene# Iată l pe &unicul 'le3sandr. am$ndoi în costum. o să le plătim cu aceea!i monedă# Mi se pare că l ai îng*esuit pe Marte între ?aturn !i Aupiter# 5 gre!it# -u. am$ndoi arăt$nd "oarte serio!i.Poveste despre dragoste si întuneric J Dar ce anume ţi au "ăcut. nu se va înt$mpla !i aici# 'cum *ai să vor&im despre altceva: să vor&im despre al&umul tău cu planete4 ?igur că avem încă du!mani# 2i sunt răz&oaie# 5 un asediu !i pierderile nu sunt mărunte# Desigur# -u neg asta# Dar nu persecuţie# 'sta nu# -ici persecuţie. încă mustăcios. palizi. nu ţi spun# Te poţi uita !i singur să vezi unde ai gre!it !i poţi să l pui corect !i singur# )n al&um ponosit cu "otogra"ii a supravieţuit din zilele de la 1ilna# Iată l pe tata cu "ratele lui. David. nici pogromuri# -ici sadismul pe care a tre&uit să l îndurăm acolo# 'sta nu se va mai întoarce. cu urec*ile lor mari iţindu se de su& !epcile cu cozoroc. Te au lovit. aduc$nd puţin cu un diplomat ţarist de rang 162 . îm&răcat elegant. 2i de ce nu te ai pl$ns de ei. care începuse să c*elească.e "el de a&uz sadic. nici umilinţă. l am între&at pe tata# .

ele mai multe dintre "ete au părul înc*is la culoare !i unele au acel z$m&et de Mona Lisa. poa te de la a&solvire# 5 clasa tatei sau a unc*iului David. ?au a "ugit c$t mai era timp. 5 aproape sigur că practic toţi tinerii din aceste grupuri au "ost dez&răcaţi p$nă la piele !i pu!i să alerge. să nu se încreadă în toate vor&ele lini!titoare. să se strecoare în conductele de scurgere de su& g*etou c$t mai era vreme !i să se alăture partizanilor din păduri# ?au cum e cu "ata aceea "rumoasă din mi(loc. ' iz&utit să se ascundă într un cartier din a"ara g*etoului. pentru că nu e pentru tine# 'tunci pentru cine. . în a"ară de tatăl meu. a reu!it să i evite 163 . din st$nga. p$nă în gropile mari din pădurea Ponar# . în"ometaţi !i îng*eţaţi. nu. ' "ost adăpostită într o mănăstire. ' "ugit !i s a alăturat partizanilor din pădurea 7udni3. dragii mei. să g*icească ce i se pregăte!te. cu privirea isteaţă.'mos +z secundar# 2i iată ni!te "otogra"ii de grup. &iciuiţi !i urmăriţi de c$ini. ze"lemitoare. nu mă pot ei păcăli pe mine. care !tie ceva ce mori de curiozitate să a"li. 6reu de spus: "eţele sunt destul de neclare# >ăieţii poartă !epci iar "etele &erete# . datorită aspectului ei 9arian:. oi "i eu încă t$nără dar !tiu tot. de "orţă interioară care să l "i "ăcut pe acest &ăiat din r$ndul al doilea. dar n o să descoperi.are dintre ei a supravieţuit.ercetez "otogra"ia de grup su& o lumină puternică !i încerc să deslu!esc ceva pe "eţele lor: o urmă de iscusinţă sau *otăr$re. !tiu lucruri pe care nici nu visaţi că le !tiu# Poate că a supravieţuit.

?au a emigrat în ţara Israelului c$t mai era timp !i trăie!te viaţa unui pionier taciturn. 2i iată l pe t$nărul meu tată. cu oc*ii lui nevinovaţi privindu mă prin oc*elarii rotunzi. la !aptesprezece ani. cu două "ete care îi z$m&esc coc*et# Iată l cu pantaloni p$nă la genunc*i. lung !i su&ţire ca un stru(an de porum&. v$slind într o &arcă. îm&răţi!$nd pe la spate o "ată z$m&itoare cu o cărare 164 . semăn$nd "oarte mult cu "iul meu Daniel /care are !i prenumele @e*uda 'rie*. o pălărie rusească. o asemănare care îţi dă "iori pe !ira spinării. dezvăluindu i !osetele. cu papion. cu părul lui întunecat la culoare pieptănat "rumos peste cap !i pe "aţă cu un optimism voios. o să învingem. totul o să "ie în ordine# Tata din poza asta e mai t$năr ca &ăiatul meu# De ar "i cu putinţă. inaugur$nd stupăritul sau ocup$ndu se de coteţele de găini într un 3i&&utz din valea Aezreel. un pic ridicoli. -u vă temeţi. a! intra în "otogra"ie !i i a! preveni pe el !i pe "$rtaţii lui voio!i. îm&răcat pentru o petrecere. pe (umătate sting*erit !i pe (umătate m$ndru. cumplit de timid. cu o !ap3a. tare vor&ăreţ !i totu!i. "ără ca asta să "ie o contradicţie. a! încerca să le spun ce i a!teaptă# 5 aproape sigur că nu m ar crede dacă le a! spune: doar ar r$de de mine# Iată l din nou pe tata. ce se mai poate înt$mpla. totul o să "ie &ine.Poveste despre dragoste si întuneric pe nemţi !i pe acoliţii lor lituanieni !i s a strecurat peste graniţă. după el0. prieteni. în 7usia. nu i dracul c*iar a!a de negru. cumva o să lăsăm toate astea în urma noastră.

întunecată: se întinde dintr o parte în alta a "otogra"iei !i pro&a&il că !i mult mai departe# + pădure de l$ngă 1ilna: pădurea 7udni3. &ăieţii !i au scos (ac*etele !i stau în cămă!i !i cravate. "ata "rumoasă în roc*ie cu dungi. dar sunt îm&răcaţi în cele mai &une *aine de ora!# Totu!i. amintind dintr odată de copilita cea dulce în care l a trans"ormat mama lui c$nd era mic. cam îndrăzneţ. în întunericul ad$nc. serioasă. @e*uda Lei& Dlausner. într un grup de cinci "ete !i trei &ăieţi# ?unt într o pădure. sau +l3ieni3i. !i la "el arată &alustrada podului de peste r$u# Doar pădurea din (ur pare stu"oasă.$tă vreme după ce a "ost "ăcută "otogra"ia a mai z$m&it "ata asta "rumoasă. . iar două alte "ete se uită !i r$d# 2i cerul senin arată vesel. ?au poate că e pădurea Popis*o3. pe care &unicului tatălui meu. c*iar 165 . s"id$nd soarta sau "etele# 2i iată i construind o piramidă umană. ?au pădurea Ponar.e s a înt$mplat cu destinatarul. &ăieţoasă.'mos +z dreaptă pe mi(locul capului# 8ata e pe cale să pună o scrisoare într o cutie marcată 9?crzGn3a PocztoOa: /cuvintele se văd "oarte &ine în imagine0# Pentru cine e scrisoarea. cu o po!etuţă neagră su& &raţ. iar al treilea o ţine de coapsă. . lăs$ndu se în seama calului. 2i iată l pe tatăl meu. . z$m&ind !i el. cu ciorapii !i panto"ii ei al&i.are a "ost soarta celeilalte "ete din "otogra"ie. într o poziţie îndrăzneaţă. îi plăcea să o traverseze cu căruţa lui. doi dintre &ăieţi poartă pe umeri o "ată destul de durdulie. &raţelor sale puternice !i norocului.

curgi mai departe. dealurile ?amariei !i munţii 5dom. a plătit s*e3el ul sionist.u vreo optsprezece luni înainte ca nazi!tii să a(ungă la putere în 6ermania. >unicul t$n(ea după ţara Israelului care era reconstruită după două mii de ani de paraginăF t$n(ea după 6alileea !i văi. care se tot întuneca# %ntre HI<0 !i HI<2 Dlausnerii au încercat să o&ţină acte de imigrare în 8ranţa.anada !i 5lveţia. c*iar !i c$nd păm$ntul 1ilnei ardea su& picioarele lui !i ale "amiliei sale. 6il&oa. 9. a devorat "iece "r$ntură de in"ormaţie despre ţara Israelului. !i alte ţări au "ăcut la "el "ără să o strige în gura mare0# . Iordane. au spus în acea vreme mini!trii din . care trecea c$teodată prin 1ilna evreiască !i str$ngea după el un alai entuziast# >unicul a susţinut întotdeauna din toată inima politica naţionalistă intransigentă !i m$ndră a lui Aa&otins3i !i se considera un militant sionist# Totu!i. s a îm&ătat cu discursurile lui Aa&otins3i. &unicul meu sionist era a!a de or&it de disperarea "aţă de 166 . o ţară scandinavă !i 'nglia# -ici una dintre aceste ţări nu i a vrut: toate aveau de(a destui evrei# /9-ici unul e de(a prea mult:. cu talazurile tale muginde:F a contri&uit la 8ondul -aţional 5vreiesc. încă mai înclina sau poate că &unica ?*lomit îl "ăcea să încline spre căutarea unei noi patrii într un loc mai puţin asiatic dec$t Palestina !i puţin mai european dec$t 1ilna. 6ilead. 'merica /în po"ida indienilor ro!ii0.urgi. 5lveţia. ?*aron.Poveste despre dragoste si întuneric !i în nopţile de iarnă cu ploaie sau cu "urtună.

împreună cu "iul lor cel mic. să devină o parte a ei. îi apreciau &aletul !i opera. dezamăgiţii îndrăgostiţi de 5uropa. recitau poezia ei. visau la unitatea ei postnaţională !i adorau manierele. de la începutul Iluminismului 5vreiesc. în HI<<. îi a!tepta un doctor sau un o"iţer 167 . să contri&uie la ea în toate "elurile !i în toate domeniile. să i intre în graţii. să răz&ată prin ostilitatea ei rece curt$nd o "renetic. @e*uda 'rie*. era >eniamino )m&erto ?teindler# -ici mai mult. care o iu&iseră necondiţionat !i nein*i&at zeci de ani. aproape împotriva voinţei lor. ?*lomit !i 'le3sandr Dlausner. a "ost re"uzat !i de 6ermania# 2i iată unde a(unseseră. care credeau în superioritatea ei morală. al cărui nume. în 'sia asiatică. care vor&eau at$tea dintre lim&ile 5uropei. iar pe drum s au "otogra"iat cu căpitanul. au emigrat cu inima îndoită. ace!ti euro"ili superentuzia!ti.'mos +z antisemitismul din 1ilna. !i "ăcuseră tot ce era omene!te posi&il ca să o mulţumească. *ainele !i modele ei. să !i "acă prieteni. cultivau mo!tenirea ei. notat pe marginea "otogra"iei. în Ierusalimul după care t$n(eau încă din tinereţe poeziile sentimentale ale &unicului# 'u navigat de la Trieste la Hai"a pe nava Italia. să ai&ă sentimentul că îi aparţin. să "ie iu&iţi### 2i ast"el. să "ie acceptaţi. înc$t a depus c*iar !i un dosar pentru cetăţenia germană# Din "ericire pentru noi. nici mai puţin# Iar în portul Hai"a. care tocmai î!i luase licenţa în literatura polonă !i universală. după cum spune povestea "amiliei.

Poveste despre dragoste si întuneric sanitar. ca !i cum am "i încă în diasporaF căci două mii de ani le am ră&dat pe toate în tăcere. toată viaţa lui# 'colo. la 1ilna. a!a cum a "ost !i cu tatăl meu. a rămas la 1ilna# 'colo. onoarea noastră nu va "i călcată în picioare ori dezin"ectată:# 8iul lor cel mare. a "ost anga(at să predea literatură la universitate# 8ără îndoială că idealul lui era cariera glorioasă a unc*iului Aosep*. acel devotat !i con!tiincios euro"il. s a însurat cu o t$nără pe nume Mal3a. a "ost at$t de "urios. avea să se nască "iul lui.ur$nd aveau să vină !i să l 168 . ca să i pulverizeze pe toţi pasagerii cu dezin"ectant# . !i în ciuda "aptului că era evreu. în patria noastră.$nd a venit r$ndul &unicului 'le3sandr. de "oarte t$năr. dar aici. al Mandatului >ritanic. în HI<8. a!a zice povestea. în ţara noastră. !i tot acolo. nu vom mai îngădui un nou eCil. scrise în polonă de mătu!a Mal3a /Macia0# 9H0 "e&ruarie HI<I: în prima noapte Danus* a dormit de la nouă seara p$nă la !ase dimineaţa# Doarme "oarte &ine noaptea# Eiua stă cu oc*ii desc*i!i !i î!i mi!că tot timpul &raţele !i picioarele# )neori ţipă###: Micul Daniel Dlausner avea să trăiască mai puţin de trei ani# . înc$t a smuls pulverizatorul din m$na doctorului !i l a împro!cat zdravăn: ca !i cum ar "i spus 9'!a "ace se va celui ce cutează să ne trateze aici. David. Daniel# -u l am văzut niciodată pe acest "iu născut cu un an !i (umătate înaintea mea !i n am reu!it să găsesc vreo "otogra"ie de a lui# ? au păstrat doar ni!te ilustrate !i c$teva scrisori. într o *aină al&ă.

t$nărul evreu cu părul negru p$nde!te. resturi din leatul trecut. rasismul nemţesc. re"uza să se g$ndească la solemnul antisemitism catolic ce răsună pe su& &olţile de piatră ale catedralelor înalte sau la antisemitismul protestant cu răceala lui letală. . 9co!marul seducerii a sute !i mii de "ete de către &astarzi evrei sc$r&o!i. pag. în scurt timp ar ocupa toate poziţiile de conducere### otrăvitorul universal al tuturor raselor. . etc. 8?. evreimea internaţională:M# %nsă unc*iul David g$ndea alt"el: dispreţuia !i respingea viziunile pline de ură de acest soi. traducere de %ic'ard si . "uria uciga!ă austriacă. rusească !i croată. &ritanică. scăz$nd nivelul rasial al celor mai înalte### cu tainicul### scop de a ruina### rasa al&ă### dacă P 000 de evrei ar "i transportaţi în ?uedia. ura poloneză "aţă de evrei. olandeză. înclinaţia către pogromuri ucraineană. lipsa de încredere în evrei &elgiană. citat in :oac'im . (N.lara <inston (!ondon.: =enguin 2oo$s.itler)A vezi si . să împiedice realizarea viziunii lui Hitler. cruzimea lituaniană. a!tept$nd "ata încrezătoare pe care să o p$ngărească cu s$ngele lui### ?copul evreiesc "inal este denaţionalizarea### prin &astardizarea altor naţiuni.itler on 'is %eal *ims (!ondon: C'ornton 2utterBort' !td.u o &ucurie satanică pe "aţă. a. ungară sau "ranceză. al 9 . @66 si 589 (testamentul lui ..ermann %ausc'ning. săl&atice. >???).itler. 3767). . >?8.itler +pea$s: * +eries of =olitical .itler.onversations Bit' *dolf . irlandeză !i scandinavă# Toate acestea i se păreau o rămă!iţă o&scură a unor epoci ignorante.) 169 .'mos +z ucidă ca să apere 95uropa: de el.est.. cu picioarele str$m&e### . rom$nească.

nu erau pe gustul lor. culturii. !ovinilor !i demagogilor "ilistini. doar pentru a "ace pe placul unor antisemiţi ignoranţi !i unor t$l*ari naţionali!ti îngu!ti Ia minte# '!a că a rămas la postul lui. plecaţi în Palestina4: %n Palestina.Poveste despre dragoste si întuneric căror timp a apus# 8iind specialist în literatura comparată. care era alintat Danu! sau Danu!e3F în penultima scrisoare. poliglot. "lutur$nd steagul progresului. cu data HP decem&rie HI=0. să dezerteze din linia înt$i !i să "ugă să se pitească de violenţa unei gloate zgomotoase într o provincie levantină pălită de secetă. distins. . în care 170 . !i "ără îndoială un om modern# Dispreţuia pre(udecăţile !i urile etnice !i era *otăr$t să nu cedeze niciodată în "aţa rasi!tilor. "luent. a!a că i au asasinat pe David.u siguranţă nu: un om de soiul lui n o să !i ia t$năra soţie !i pruncul. pentru el literaturile 5uropei erau o patrie spirituală# -u vedea de ce ar tre&ui să plece de unde se a"la !i să emigreze în 'sia +ccidentală. un loc ciudat !i străin. Mal3a !i micuţul meu văr Daniel. multicultural. precum !i a antisemiţilor opaci. părinţii lui scriau că 9de cur$nd a început să meargă### !i are o memorie eCcelentă#: )nc*iul David se considera un copil al vremii luiF un european luminat. plini de pre(udecăţi. p$nă ce nazi!tii au venit la 1ilna: evreii iu&itori de cultură. intelectuali !i cosmopoliţi. artei !i spiritului "ără *otare. ale căror voci răgu!ite promiteau 9moarte evreilor: !i lătrau la el de pe pereţi: 9Aidanilor.

ale căror ori"icii de scurgere erau de o&icei astupate. să o a(ute la nemiloasa "ier&ere a legumelor. să pulverizeze prin întreaga casă DDT. cu spiritul desc*is. la postul lui. ru"ăriei. aveau pe "und un pic de clor sau soluţie LGsol. par să l "i învăţat de la cei mai răi dintre du!manii lor# -u. culmea ironiei. va răm$ne aici. în numele &unicii. "ructelor. într unui dintre cele mai importante avanposturi ale acelui Iluminism european tolerant !i li&eral. pentru că nu putea "ace altceva# P$nă la s"$r!it# >unica a aruncat în (urul ei o singură privire uluită !i a pronunţat "aimoasa propoziţie ce avea să devină mottoul ei în cei douăzeci !i cinci de ani pe care i a trăit la Ierusalim: Levantul e plin de germeni# 2i de atunci &unicul a tre&uit să se scoale în "iecare dimineaţă la !ase sau !ase !i (umătate. raţional.'mos +z c$ţiva evrei disperaţi încearcă să creeze un naţionalism segregationist înarmat pe care.*iar !i nările 171 . prosoapelor !i ustensilelor din &ucătărie# + dată la două trei ore tre&uia să dezin"ecteze cu clor closetul !i c*iuvetele# 'ceste c*iuvete. la 1ilna. care se lupta acum pentru eCistenţa sa cu valurile de &ar&arism ce ameninţau să l îng*ită# 'vea să stea aici. să atace violent a!ternuturile !i pernele cu un &ătător de covoare. ca să &loc*eze orice invazie a li&ărcilor !i a du*urilor rele care încercau mereu să pătrundă în apartament prin canalizare# . ca !anţul unui castel medieval. în mod cert.

în caz că du!manul ar "i încercat să pătrundă pe acolo# Plasele de ţ$nţari de la "erestre miroseau întotdeauna a DDT !i un miros de dezin"ectant domnea în tot apartamentul# )n nor gros de spirt. insecticide !i pudră de talc dezin"ectante plutea ve!nic în aer !i o parte din el se poate să "i ie!it !i din pielea &unicii# Dar !i aici erau invitaţi c$teodată. doi trei oameni de a"aceri cu înclinaţii intelectuale sau ni!te tineri cărturari promiţători# 5 adevărat că nu mai erau >iali3 sau . erau &locate cu dopuri improvizate din săpun strivit.erni3ovs3i. prăvălia!ul din strada Davil @ellin. am$ndoi devotaţi revizioni!ti sioni!ti din aripa dreaptă. care dispreţuiau cu toată "iinţa lor Partidul La&urist# >unica a!eza m$ncarea în &ucătărie în stil militar. îng*esuiala spaţiului !i greutăţile de zi cu zi au silit o pe &unica să !i îngusteze vederile: Hanna* !i . momeli. săpun. ori"iciile preaplinului. cu oarece poziţie enigmatică în Hagana*. sau "amilia >ar @itz*ar /Itzelevic*0 din Me3or >aru*.Poveste despre dragoste si întuneric c*iuvetelor. trimiţ$ndu l pe &unicul la luptă iar !i iar. lic*ide pulverizate.*aim Toren. ai căror doi "ii erau de(a consideraţi savanţi "aimo!i. 172 . nu mai erau serate mari !i voioase# >ugetul limitat. domnul Datcials3i. domnul ?c*eindelevici din strada Isaia*. 5st*er !i Israel Earc*i. el era un marc*itan sum&ru !i ea eCecuta la comandă peruci !i corsete pentru "emei. c$ţiva scriitori minori. creme. la primele ore ale serii. Eerta !i Aaco& David '&rams3i !i c$teodată unul sau doi dintre prietenii lor de la +dessa sau 1ilna.

care pe deasupra mai erau !i anar*o ni*iliste. înţesat cu mo&ilă grea !i cu di"erite lucruri !i valizeF mirosuri grele de pe!te "iert. clementine proaspete. împră!tiind licenţiozitate !i degrad$nd tot ce era s"$nt pentru naţiune. care se sileau cu lingu!eli să intre în graţiile asupritorului neevreu# . !trudel cu mere !i o tartă delicioasă pe care o "ăcea din "oieta(# 2i aici discutau pro&lemele zilei !i viitorul poporului evreu !i al lumii !i ocărau coruptul Partid La&urist !i pe conducătorii lui cola&oraţioni!ti. "oarte rusesc. alt"el de ce ar "i tăcut adesea în clipa în care mă vedeau sau o dădeau pe ruse!te sau înc*ideau u!a dintre salon !i castelul din cutii de mostre pe care îl construiam în &iroul &unicului.'mos +z încărcat cu tăvi. "ructe de sezon. de aici acestea arătau ca ni!te celule &ol!evice periculoase.$t despre 3i&&utzuri. pentru musa"irii care veneau în casa din Ierusalim a &unicilor mei# ?e părea că discuţiile nu le produc prea multă &ucurie participanţilor. de"eti!ti. de morcovi 173 . di"erite gemuri !i conserve. pandi!pan cu gem. desco(ite. tolerante. paraziţi care se îngră!au pe c*eltuiala pu&lică !i pro"itori care (e"uiau păm$ntul naţiunii nu puţine dintre cele ce aveau să "ie spuse ulterior împotriva 3i&&utzurilor de către du!manii lor din r$ndul evreilor radicali din +rientul Mi(lociu erau de(a 9lucruri sigure:. pră(ituri cu mac. Iată cum arăta apartamentul lor micuţ din aleea Praga# 'vea un singur salon. ca să servească &or! rece pe care plutea un ais&erg zdravăn de sm$nt$nă. în acei ani. nuci.

căpu!e. o "ăptură &l$ndă. de unde ar "i putut aduce cine !tie ce insecte. c*iar !i pe pervaz. care stătea întotdeauna la picioarele patului &unicii ?*lomit !i niciodată nu lătra !i nu cerea să "ie lăsat a"ară. perniţe &rodate.Poveste despre dragoste si întuneric "ierţi !i plăcinte se amestecau cu izurile de DDT !i LGsolF în (urul pereţilor se îng*esuiau cu"ere. în Levant. cu nas negru !i oc*i de sticlă rotunzi. era cel mai &l$nd !i mai ascultător c$ine din lume. pe nume ?ta3* sau ?ta!e3 sau ?ta!in3a. pentru că era "ăcut din l$nă !i umplut cu c$rpe# Ii urmase cu credinţă pe Dlausneri în toate migrărilor lor de la +dessa la 1ilna !i de la 1ilna la Ierusalim# Pentru sănătatea lui. plo!niţe. perdele de dantelă. viermi. tăcută. &ietul c$ine era silit să îng*ită la c$teva săptăm$ni o dată mai mulţi &ulgări de na"talină# In "iecare dimineaţă tre&uia să ra&de pulverizatorul &unicului# Din c$nd în c$nd. o masă cu picioare groase. erau o droaie de mici "leacuri. ca să stea la aer !i la soare# Timp de c$teva ore ?ta3* !edea nemi!cat pe pervaz. suveniruri !i pe toate supra"eţele disponi&ile. un gardero& pentru *aine &ăr&ăte!ti înc*is la culoare. purici. vara. cu nasul 174 . scrut$nd strada de dedesu&t cu un dor nes"$r!it în melancolicii lui oc*i negri. păduc*i. &acili !i alte molime "ioroase# 'ceastă "ăptură &inevoitoare. era a!ezat în "aţa "erestrei desc*ise. eczemă. cum ar "i un crocodil de argint care î!i desc*idea "ălcile ca să spargă o alună dacă îi ridicai coada !i pudelul în mărime naturală. ta&urete. un &u"et acoperit de podoa&e !i suveniruri# %ntreaga încăpere era plină de velinţe de si"on al&.

cu urec*ile de l$nă ciulite. oc*ii lui aveau o privire tragică# -u lătra niciodată la trecători. ca !i culoarea. nu i c*ema în a(utor pe c$inii de pe stradă.'mos +z negru ridicat în zadar ca să amu!ine căţelel e de pe ulicioară. slu(ea !i ca dormitor al &unicii. g$nditor. teancurile de cutii cu mostre. a căror soartă era cu mult mai &ună dec$t a lui# . &unica. l a în"ă!urat pe ?ta!in3a al ei într un ziar !i l a aruncat la gunoi. dar c*ipul lui. a!a cum stătea acolo. dar n a cutezat să cr$cnească# Iar eu n am iertat o niciodată# Q 'cest salon supraaglomerat. nu începea niciodată să urle. z&ierete în idi!. "ără să stea pe g$nduri. ra"turile. încerc$nd să prindă nenumăratele sunete din cartier. (elania unei m$ţe lovite de amor. cu canapeaua tare.apul îi era aplecat întotdeauna într o parte. al cărui miros. !i din el se desc*idea &iroul ca o c*ilie al &unicului. pentru că dintr odată o lovise &ănuiala că ar avea pra" sau mucegai# 8ără îndoială că &unicul a "ost necă(it. lătratul c$inilor li&eri. &i&lioteca !i &iroul micuţ. coada scurtă îi era str$nsă cu tristeţe între picioarele din spate. strigătul cumplit al telalului. era de un ca"eniu înc*is. eCprima o disperare tăcută care mă săgeta drept în inimă. ciripitul vesel al păsărilor. o resemnare mută care era mai pătrunzătoare dec$t cel mai cumplit urlet# Intr o dimineaţă. care era întotdeauna la "el de curat !i de ordonat ca o strălucitoare trupă de *usari a"laţi la parada de dimineaţă# 175 .

ceai a&urind !i răs"oirea ziarelor !i revistelor# %i plăcea !i să măn$nce la restaurant. înainte de a porni în tururile sale. dar îi plăcea să meargă pe străzile Ierusalimului. cu &utoni de argint. c$!tiga doar c$t să nu moară de "oame el !i &unica. dispute. !i adora să petreacă ore întregi prin ca"enele. asta înseamnă că !i esenţa tre&uie să 176 . însă generos# 9?cuzaţi mă# .Poveste despre dragoste si întuneric 2i aici. &unicul pregătea pac*ete cu ve!minte sau ţesături pe care să le trimită prin po!tă# )neori era răsplătit. "ăc$nd turul magazinelor de *aine din . stoc$nd vara ca să scoată la v$nzare toamna.eaiul acesta este rece# 1ă rog să mi aduceţi imediat ceai "ier&inte: ceai "ier&inte. ca să vor&ească cu "a&ricanţii de prosoape sau să se tocmească cu producătorii de len(erie de corp sau cu "urnizorii de *aine de gata# %n "iecare dimineaţă. cu un triung*i de &atistă al&ă iţit din &uzunarul de la piept. aparent pentru a"aceri. Peta* Ti3va. întotdeauna se purta cu ospătarii ca un domn "oarte aparte. întotdeauna elegant. 7amat 6an. la Ierusalim. dar în realitate pentru conversaţii.alea Aa""a. cu cutiile lui de mostre# + dată pe lună mergea la Holon. strada 'grippa. strada Luncz !i strada >en @a*uda. uneori c*iar p$nă la Hai"a. o duceau de azi pe m$ine din sla&ele c$!tiguri ale &unicului# Din nou cumpăra aici !i vindea dincolo.alea 7egele 6eorge 1. pierdea sau î!i rec$!tiga poziţia de reprezentant comercial local al vreunui angrosist sau al unei "a&rici# -u i plăcea comerţul !i nu avea succes. . -etanGa. cu costumul lui de diplomat ţarist.

!i mai &ine.e i plăcea cel mai mult &unicului erau călătoriile lungi. ce# Tre&uie să trăiască !i omul din ceva:# Dar capul nu i stătea la a"acerile lui. ca o grămă(oară de diamante# Pe cartona! scria: 9'le3sandr E# Dlausner. importator. 1ladimir Aa&otins3i. doruri !i visuri neclare# Dacă i s ar "i îngăduit să ia viaţa de la capăt.'mos +z "ie "oarte.erni3ovs3i# ?au >Gron# ?au. să "ie . să le înţeleagă inimile. agent general !i angrosist acreditat. cu părul &uclat. !i înt$lnirile de a"aceri în &irourile "irmelor din ora!ele de pe coastă# 'vea o carte de vizită de a"aceri impresionantă. la alegerea lui !i după adevărata înclinaţie a inimii. să le "ie v$sla! pe lacuri de su& munţi cu căciuli de zăpadă. ci mai degra&ă la nevinovate pove!ti de dragoste nepermise. cu muc*iile aurite !i o em&lemă în "orma unor rom&uri împletite. t$n(iri romantice. de scuză: 9-u. 177 . să "ie iu&it. să scrie poezii în"lăcărate. să "ie c*ipe!. să se &ucure de tovără!ia lor în cui&u!oare văratice din s$nul naturii. a"ară din ora!. să "ie iu&it de mulţime. reprezentant autorizat. ca un !colar de !aptezeci de ani. cu siguranţă că ar "i ales să iu&ească "emeile. "oarte "ier&inte# -u doar apa# 1ă mulţumesc "oarte mult#: . Ierusalim !i împre(urimile:# %ntindea cartea de vizită cu un c*icotit copilăresc. dar !i viril. su&lim poet !i proeminent lider politic com&inaţi într o singură "igură minunată# Toată viaţa a t$n(it după lumi de iu&ire !i &ogăţie emoţională# /?e pare că nu a "ăcut niciodată distincţia între iu&ire !i admiraţie. !i sentimental.

niciodată 178 . se a!eza la &irou . inginerul. *ipersensi&il. 8ania !ade în >i&lioteca >nai >rit*. întristat# )neori ie!ea singur după lăsarea nopţii !i &$ntuia pe străzile pustii# -u îi era u!or să plece din casă# >unica avea un ecran de radar "oarte dezvoltat. Lonia la &iroul lui de la >i&lioteca -aţională. ascult$nd ecoul propriilor pa!i. la domnul 8riedmann. să vadă eCact unde suntem "iecare. c$nd !i a pierdut capul după altcineva pe vasul care mergea la -eO @or3.Poveste despre dragoste si întuneric însetat cum era să le ai&ă pe am$ndouă din &el!ug#0 )neori. &ea un pa*ar de vodcă !i "uma. respir$nd aerul uscat al nopţii. în colţul din care "iul ei Eiuzia. mai ales în nopţile "ără somn. disperat. în vecini. cu Mal3a !i micul Daniel. în prima clădire de pe dreapta# Doar la capătul ecranului ei. "uma una două ţigări !i scria o poezie rusească sentimentală# De la acel pas gre!it ru!inos. î!i rodea ză&ala. pe care ne urmărea pe toţi: în orice moment putea "ace inventarul. 'mos se (oacă cu cel mai &un prieten al lui. la eta(ul patru al &locului Terra ?ancta. Eiuzin3a. î!i scutura lanţurile. tot ce putea vedea ziua sau noaptea era o înspăim$ntătoare gaură neagră# >unicul pă!ea în (os pe ?trada '&isinienilor. saturat cu pini !i pietre# %ntors acasă. !i &unica a tre&uit să l ducă cu de a sila la ra&in. pe care nu l a văzut !i nu l a spălat niciodată. 5liGa*u. amare. &ea un pic. ar "i tre&uit să clipească spre ea. &ea c$teva pa*are de coniac în singurătatea &iroului lui sau. dincolo de galaCia stinsă. Eussia la ca"eneaua 'tara. cu pălăria pe cap.

îl numea Eussia.$teva săptăm$ni sau luni a continuat să se scoale c$nd se crăpa de ziuă !i să t$rască saltelele !i a!ternuturile p$nă pe &alustrada &alconului. devotament !i ră&dare "ără margini# %n ceea ce o prive!te.'mos +z nu i a mai trecut prin minte să se revolte: stătea în "aţa soţiei sale ca un ro& în "aţa stăp$nei !i o slu(ea cu umilinţă. cu timpul. violenţa dispăruse din el: nu mai erau &ătăi "uri&unde sau pulverizări "renetice cu LGsol sau clor# La c$teva luni după 179 . !i în rare momente de pro"undă &l$ndeţe !i compasiune îi zicea Eissel# 'tunci c*ipul lui se lumina dintr odată. admiraţie. unde le &ătea "ără milă. ca să strivească orice germene sau spiridu! care s ar "i putut strecura în a!ternuturi peste noapte# Poate că i se părea greu să se dez&are de acest o&iceiF poate că era "elul lui de a !i mani"esta respectul "aţă de cea plecată dintre noiF poate că î!i eCprima dorul după regina luiF sau poate că se temea să nu i st$rnească du*ul răz&unător dacă încetează# . o&ra(ii z$m&itori ai &unicului au a(uns mai tranda"irii ca oric$nd# %ntotdeauna au arătat voio!i# . de parcă cele !apte ceruri i s ar "i desc*is în "aţă# ' mai trăit douăzeci de ani după ce &unica ?*lomit a murit în &aie# .u toate că p$nă în ultima lui zi a dat "oarte mare importanţă curăţeniei !i ordinii. "iind din "ire un &ăr&at spilcuit. smerenie.a încetat imediat nici să dezin"ecteze closetul !i c*iuvetele# Dar treptat.

"ără eCcepţie# Doar că &ăr&aţii:. în strada 6rusen&erg: sau 9o înt$lnire eCtrem de importantă la 7amat 6an.Poveste despre dragoste si întuneric moartea &unicii. 9'le3sandr E# Dlausner. c$t !i de cele a căror "rumuseţe alţi &ăr&aţi nu erau în stare s o vadă# 98emeile:. con"ecţii de gata. agent general !i angrosist acreditat: etc# etc# 180 . a z$m&it el. ţesături. !i nici măcar pe ei# +r&i4: După moartea &unicii. importator. cu "aţa radiind de m$ndrie !i &ucurie. îm&răcăminte. cu toţi !e"ii companiei:# %ncă îi plăcea să o"ere tuturor celor cu care se înt$lnea una dintre numeroasele !i impresionantele lui cărţi de vizită. at$t de cele "rumoase. reţin$ndu l cu mese calde.am în vremea aceea am avut impresia că &unicul meu de !aptezeci !i !apte de ani a descoperit &ucuria seCului# %nainte să "i apucat să !i !teargă de pe panto"i pra"ul de la îngropăciunea &unicii. eli&erare de singurătate# -u l lăsau niciodată singur. 9sunt or&i4 +r&i de a &inelea4 -u. încura(are. casa &unicului era plină de "emei care îi o"ereau condoleanţe. &unicul !i a petrecut mai puţin timp cu a"acerile# %ncă mai anunţa uneori. dragostea lui de viaţă a început să în"lorească într un mod "urtunos !i minunat# . ce# -u se văd dec$t pe ei. consol$ndu l cu pră(itură cu mere. a declarat o dată &unicul meu. !i se părea că lui îi place să nu le lase să l părăsească# %ntotdeauna a "ost atras de "emei de toate "emeile. 9o călătorie de a"aceri "oarte importantă la Tel 'viv. reprezentant autorizat. 9sunt toate "oarte "rumoase# Toate.

&atista sclipitor de al&ă din &uzunarul de la piept. mirosind a !ampon. nu uita niciodată o zi de na!tere. cu ciorapi de nailon cu dungă. radios. îngri(it. împodo&ite cu o grămadă de inele. ti dura3. îm&răcat într un costum &leumarin. &utonii de argint. cu papion cu &uline. cină la lumina lum$nărilor în vreun restaurant select. încon(urat întotdeauna de un stol de "emei &ine conservate. glumea cu 181 . cu manic*iură. dar nu prea scump /9cu doamna Tsitrine. pudră de talc !i a"ters*ave# + priveli!te "rapantă. le o"erea &raţul la "iecare scară sau pantă. rom$nesc sau &ulgăresc# >unicului îl plăcea compania lor !i pe ele le topea "armecul lui: era un vor&itor "ascinant !i amuzant. pedic*iură !i permanent. trimitea &uc*ete de "lori !i cutii cu dulciuri. se gră&ea să le desc*idă u!ile. nu doamna 2apo!ni34:0# 2edea ore întregi la masa lui de la discretul eta( al ca"enelei 'tara din strada >en @a*uda. de cincizeci sau !aizeci de ani: văduve str$nse n corsete. matroane care vor&eau o e&raică masacrată de accentul unguresc. divorţate mac*iate "rumos. panto"ilor eleganţi sau po!etei noi. arăt$nd tranda"iriu. un gentleman după tiparul secolului al nouăsprezecelea. sur$zător. sc*im&ării coa"urii. cercei !i &răţări. cu căma!a lui al&ă scro&ită.'mos +z Dar acum în cele mai multe zile era ocupat cu "urtunoasele lui pove!ti sentimentale: trimiterea sau primirea de invitaţii la ceai. o&serva !i "ăcea complimente su&tile în privinţa croielii unei roc*ii. care săruta m$na doamnelor. polonez.

înc*iz$nd &ini!or u!a. dezvăluind două !iruri de dinţi prea "rumo!i ca să "ie ai ei de la natură# 'm plecat. care pentru multe "emei este cea mai seCG# 'sculta# -u pretindea doar. o calitate minunată. în vreme ce a!tepta cu neră&dare ca ea să termine ce are de zis !i să tacă# -u !i întrerupea partenera la mi(locul "razei ca s o termine el# -u i tăia vor&a. cita o poezie la momentul oportun. c*iar era# -u. că ascultă. îi plăceau preocupările ei# Ii plăcea 182 . de vor&it# -u pretindea că e interesat sau amuzat. ce: avea o curiozitate ve!nic vie# -u era neră&dător# -u încerca să a&ată conversaţia de la preocupările ei mărunte către propriile lui preocupări importante# Dimpotrivă. ca să rezume ce spunea ea !i să treacă la alt su&iect# -u !i lăsa interlocutoarea să vor&ească la pereţi.Poveste despre dragoste si întuneric gust. o &runetă nostimă !i &ondoacă# Doamna mi a "ăcut cu oc*iul peste capul &unicului meu îndrăgostit !i a z$m&it vesel.are era secretul "armecului &unicului. "lecărea cu căldură !i umor# +dată am desc*is o u!ă !i l am zărit pe &unicul meu de nouăzeci de ani îngenunc*eat în "aţa văduvei unui notar. politicos. în vreme ce el î!i pregătea în minte răspunsul pe care să i l dea c$nd o să termine. înainte ca &unicul să !i dea seama de prezenţa mea# . în s"$r!it. 'm început să înţeleg de a&ia după mulţi ani# 'vea o calitate ce nu se prea găse!te la &ăr&aţi.

să a(ungă p$nă în miezul ei# 2i mai departe# %i plăcea să se dăruiască# %i plăcea să i se dăruiască ei mai mult dec$t îi plăcea c$nd i se dăruia ea lui# -u. iar dacă ea avea nevoie să lungească povestea.'mos +z întotdeauna să o a!tepte. după po"ta inimii. în vreme ce el !edea !i asculta cu înţelepciune. dar nu se gră&ea niciodată să arunce ancora# ' trăit multe pove!ti de dragoste în cei douăzeci de ani de vară indiană de după moartea &unicii.red că &unicul meu le iu&ea pe am$ndouă# 2i cu &l$ndeţe# -iciodată nu !i "ăcea socoteli. !to: ele îi vor&eau !i i tot vor&eau. în ritmul ei# %i plăcea să "ie acompaniatorul ei# %i plăcea să a(ungă să o cunoască# Ii plăcea să o înţeleagă. cu simpatie !i cu ră&dare# ?au mai degra&ă cu plăcere !i cu emoţie# ?unt pe lume mulţi &ăr&aţi care iu&esc seCul. vulnera&ile. tainice. cu &l$ndeţe. de la !aptezeci !i !apte de ani p$nă la s"$r!itul vieţii lui# )neori pleca pentru 183 . poate că mai era ceva. dar urăsc "emeile# . ci îi plăcea să a!tepte. poate că ea o pornea pe alt val# %i plăcea să o lase să l ia de m$nă !i să l conducă în locurile ei. niciodată nu în!"ăca# -iciodată nu se năpustea# %i plăcea să ridice p$nzele. c*iar !i despre lucrurile cele mai intime. lui îi plăceau toate acro&aţiile ei# -u era gră&it !i niciodată nu o zorea# '!tepta să termine !i c*iar c$nd termina el nu sărea !i nu în!"ăca.

!i nu m am apropiat de ei# -u se străduia să !i ascundă de noi pove!tile de dragoste. dimpotrivă. c$nd era logodit. cu un z$m&et a&sent plutindu i pe &uze# Iar alteori "aţa i se lungea. s a înc$lcit iară!i. pe c$nd avea de(a optzeci !i nouă de ani. &raţ la &raţ cu o "emeie. la o casă de oaspeţi din 6edera sau într o 9staţiune de odi*nă: de pe litoral. tranda"iriul de prunc îi părăsea o&ra(ii. de unde deduceam că i s a înc*is în "aţă vreo u!ă sau. "ăc$ndu l să arate ca o zi înnorată de toamnă. "redon$nd. !i uneori î!i vor&ea singur în lim&a rusă. cu asprime. călc$nd "urios cămă!i una după alta. dar nici nu se lăuda cu ele# -iciodată nu !i aducea prietenele în casa noastră !i nu ni le prezenta !i rareori pomenea de ele# Dar uneori părea îm&ătat de dragoste ca un adolescent. î!i călca p$nă !i len(eria de corp !i o stropea cu par"um dintr un "lacona!.rimeii#0 + dată sau de două ori l am zărit merg$nd pe strada >ezalel sau 'grippas.Poveste despre dragoste si întuneric c$teva zile împreună cu una sau alta dintre prietenele lui la un *otel din Ti&erias. !i stătea în picioare în camera lui. dar cu vocea scăzută. a!a ca în uimitoarea călătorie spre -eO @or3. ne a anunţat că se g$nde!te să "acă 9o călătorie importantă: de două trei zile !i că nu 184 . sau îng$na vreo melodie ucraineană melancolică. la -etanGa# /5Cpresia lui 9staţiune de odi*nă: părea să "ie traducerea unei eCpresii ruse!ti. cu accentele ce*oviene ce aminteau de unele vile de pe coasta . cu oc*ii înceţo!aţi. în tortura a două iu&iri simultane# + dată.

că n am &ăgat de seamă cum trece timpul# J Dar unde ai "ost. )nde. zace &olnav în vreun spital sau a intrat în vreun &ucluc. J Pe un munte înalt. Dacă &unicul nu apare p$nă vineri la pr$nz. ca un copila!# J )nde ai dispărut. -u. ce# 'm călătorit# J Dar ziceai că o să lipse!ti doar două trei zile# J 2i ce dacă am zis. c$nd am văzut că a trecut o săptăm$nă !i nu s a întors. &unicule. Doamne "ere!te. dacă sunam la poliţie !i el apărea viu !i nevătămat. J Ţi am spus. Dacă. am călătorit cu doamna Her!3ovici. Doamne "ere!te. La urma urmei. . a păţit ceva. am plecat să ne distrăm un pic# 'm descoperit o casă de oaspeţi lini!tită# + casă de oaspeţi "oarte culturală# + casă de oaspeţi ca în 5lveţia# J + casă de oaspeţi.a să 185 . nu ne am ierta niciodată că nu l am căutat# Pe de altă parte. cum să i în"runtăm "uria dezlănţuită. De ce nu dădea un tele"on. J -u. Dacă. înc$ntare !i entuziasm. la 7amat 6an# J Dar nu puteai măcar să ne tele"onezi.'mos +z tre&uia în nici un caz să ne îngri(orăm# Dar. am *otăr$t noi după o zi !i o noapte de &ătut apa n piuă. !i nu !i mai încăpea în piele de voie &ună. va tre&ui să anunţăm poliţia# -u aveam de ales# ' apărut vineri. cam cu o oră !i (umătate înainte de termenul sta&ilit. ne au cople!it gri(ile# )nde era. îm&u(orat de mulţumire. un &ăr&at de v$rsta lui### 5ram înne&uniţi: tre&uia să apelăm la poliţie. !i ne am simţit a!a de &ine.

la trei ani după ce a murit tata. a cugetat o vreme !i a zis: J ' venit vremea să vor&im despre "emei# 2i imediat a eCplicat: J -u# Despre "emeie în general# /In acel moment aveam treizeci !i !ase de ani. J Aeton urile. s a a!ezat cu un aer solemn !i o"icial la &irou !i mi a "ăcut semn să mă a!ez în "aţa lui. J -u era tele"on în cameră# -u. ia le. J 8ise pentru tele"onul pu&lic# J '. -u. ia ţi "isele cu găurile din mi(locul lor cu tot. !i a îndreptat cravata. de cealaltă parte a &iroului# -u mi a zis 9pi!ăcios:. &unicul a *otăr$t că a venit vremea !i sunt destul de mare pentru o discuţie de la &ăr&at la &ăr&at# M a po"tit în &$rlogul lui. ce sunt alea "ise. a înc*is "erestrele. !i a spri(init &ăr&ia în m$ini. nu cred în (eton uri# 2i c$nd avea nouăzeci !i trei de ani. Ţi am dat c*iar eu "ise# J 8ise# 8ise# -u. dar ai gri(ă să le numeri# ?ă nu prime!ti niciodată nimic de la nimeni p$nă nu numeri &ine# J Dar de ce nu le ai "olosit. eram însurat de cincisprezece ani !i aveam două "ete adolescente#0 >unicul a o"tat. a tu!it cu palma la gură. acele (eton uri ale voastre# )ite le# -u. !to ta3oie. a încuiat u!a. !i a dres de c$teva ori glasul !i a zis: 186 . ce# 5ra o casă de oaspeţi minunat de culturală4 J Dar nu puteai să ne suni de la un tele"on pu&lic. ia le. ce. !i a pus picior peste picior.Poveste despre dragoste si întuneric nu ne "acem gri(i pentru tine. pi!ăciosule.

m am uitat doar cu tot respectul# M am uitat !i am învăţat# -u. niciodată nu m am uitat la o "emeie ca vreun pas3udnia3. nu 9pro&lema "emeii:4 8emeia ca persoană# ' c*icotit !i s a corectat: J -u.a să !tii# '!a că acum ascultă cu atenţie. nu. ce# 8emeile m au interesat întotdeauna# . încă mai lucrez# 'vea nouăzeci !i trei de ani !i poate că a continuat să 9lucreze: la această c*estiune p$nă la s"$r!itul 187 . !i !i a înc*eiat lecţia: J Dar !tii ceva. nu. "oarte alt"el nu. a zis el. c*iar !i c$nd eram doar un mic ciuda3. în ce "eluri o "emeie e întocmai ca noi !i în ce "eluri e "oarte.'mos +z J -u. nu. de parcă ar "i vrut să se asigure că suntem cu adevărat singuri. vreau să zic că "emeia m a interesat întotdeauna# -u.u adevărat întotdeauna# 'cuma să nu te g$nde!ti la ceva ce nu e "rumos4 . în unele "eluri e întocmai ca noi# 5Cact la "el# Dar în alte "eluri. a înc*eiat el. nu. a zis &unicul. nu. ridic$ndu se de pe scaun. nu. "oarte alt"el# ? a oprit aici !i s a socotit o vreme. că nu i nimeni care să ne audă# J 8emeia. vreau să te învăţ acum !i pe tine# . rogu te: uite cum stau lucrurile# ? a oprit !i a privit în (ur. o "emeie e cu totul alt"el# 8oarte.e zic eu e cu totul alt"el. la asta. m a interesat în toate "elurile# Toată viaţa mea m am uitat la "emei. poate că st$rnind în minte imagini. sur$sul lui de copil i a luminat "aţa. !i ce am învăţat.

un soldat t$năr moare în luptă. cu c$ţiva ani înainte de a pleca dintre noi. uite cum arăţi4 .a un pirat4: -umea întotdeauna poliţele ploiţe. &unicul 'le3sandr.Poveste despre dragoste si întuneric vieţii# 5u însumi încă mai lucrez la ea# 'vea stilul lui unic de e&raică. a"lat la putere. !i c$nd era între&at cum a dormit răspundea invaria&il 9eCcelent4:. Da*ir.airoF mie îmi zicea. guvernul partats. poliţă# -u spunea niciodată ora!ului . amănunţite. acest neîn"ricat cutreierător al mărilor se ducea la !antierul naval al 8raţilor >en @a3ar. "ie *oro!i malci3 /&ăiat cuminte0. !i pentru că nu avea încredere deplină în lim&a e&raică adăuga voios în rusă: Hara!o4 +cen *ara!o44 -umea o &i&liotecă &i&liote3a. iar Partidului La&urist. îi zicea uneori ge!tan3t /împuţit0 sau i&lai3t /putreziciune0# 2i o dată. poporul oilem goilem.airo pe numele evreiesc. un &ăiat de nouăsprezece. un ceainic ceaini3. "ie ti dura3 /nătărău0F Ham&urg era 6am&urgF un o&icei era întotdeauna un o&iectF somnul era spat. mi a vor&it despre moartea lui: 9Dacă. !i re"uza să "ie corectat# Ţinea morţi! să i zică &ăr&ierului /sapar0 marinar /sapan0 !i "rizeriei /mispara0 !antier naval /mispana0# + dată pe lună. în rusă. se a!eza în scaunul căpitanului !i dădea un !ir de porunci aspre. Doamne "ere!te. e vremea să mergi la marinar. nu. e un dezastru cumplit. dar nu o tragedie# 188 . nea&ătut. Mapai. ci întotdeauna . instrucţiuni pentru călătoria ce îl a!tepta# %mi spunea uneori: 9-u. poate douăzeci de ani. cu toate că se descurca per"ect cu singularul.

c*iar !i în 7usia douc*e rece dimineaţa. tare. "ără preum&lare. c*iar !i la 1ilna. Păi. tare greu# ?ă mă preum&lu pe stradă în "iecare dimineaţă asta e pentru mine o&iect vec*i# 2i douc*e rece tot o&iect# . în "iecare dimineaţă. împreună cu soţia lui 5liza&et* 'nne. !i să cite!ti un pic de ziar !i între timp să &ei alt pa*ar ceai. nu. "elie de p$ine cu *ering sărat. vară sau iarnă.'mos +z Dar să mori la v$rsta mea asta e o tragedie4 )n &ăr&at ca mine. de o sută de ani să măn$nci în "iecare dimineaţă. de nouăzeci !i cinci de ani. ?ă nu te mai scoli la cinci dimineaţa. dacă. în "iecare dimineaţă. e ucis. dragul meu. ce. asta e pentru motion. Dar la v$rsta mea e tare greu să te opre!ti. de aproape o sută de ani. &a*urci3 u] ăsta de nouăsprezece ani. "ără *ering sărat cu p$ine. să te scoli at$ţia ani în "iecare dimineaţă la cinci.$nd să le ai&ă. pe scurt. Doamne "ere!te. nu. asta c*iar că e tragedie4: %n anul H8=P noul consul &ritanic Aames 8inn. "ără pa*ar ceai "ier&inte. să "aci un douc*e rece în "iecare dimineaţă.*iar să trăiesc e un o&iect pentru mine. încă n a avut timp să ai&ă tot "elul de o&iecte regulate# . în "iecare dimineaţă. au sosit în Ierusalimul guvernat de otomani# 'm$ndoi 189 . în "iecare zi. preum&lare de dimineaţă. să &ei pa*ar de ceai !i să ie!i în "iecare dimineaţă. aproape o sută. după o sută de ani cine poate să sc*im&e dintr odată toate o&iectele lui. 8ără douc*e. 8ără ziar. să te preum&li o (umătate de oră pe stradă. asta e. "ace tare &ine la circulaţie4 2i după asta să te întorci acasă în "iecare zi.

un deal pietros. iar tavanele erau construite în stil oriental.onsulul 8inn !i soţia sa credeau cu ardoare că revenirea poporului evreu în patrie va gră&i m$ntuirea lumii# -u o dată i a prote(at pe evreii din Ierusalim de *ărţuiala autorităţilor otomane# Aames 8inn credea !i în necesitatea de a i "ace pe evrei să ducă o viaţă 9productivă: c*iar a a(utat unii evrei să se cali"ice în munca de constructor !i să înveţe agricultura# %n acest scop a cumpărat în H8P<.re!tinismului printre 5vrei. pe care îi simpatizase dintotdeauna# 5l "ăcea parte din ?ocietatea Londoneză de Promovare a . cu arcade încruci!ate. la nord vest de +ra!ul 1ec*i. care înseamnă în traducere 91ia lui 'vraam:# 'ici Aames 8inn !i a construit casa !i a creat o 9Plantaţie Industrială: care avea scopul de a le o"eri evreilor sărmani un loc de muncă !i de a i pregăti pentru viaţa 9utilă:# 8erma se întindea pe circa patruzeci de dontim sau zece acri# Aames !i 5liza&et* 'nne 8inn !i au ridicat casa pe culmea dealului !i în (urul ei s a eCtins colonia agricolă. cu 2P0 de lire sterline.Poveste despre dragoste si întuneric cuno!teau lim&a e&raică !i consulul c*iar a scris cărţi despre evrei. o &ucată de păm$nt nelocuită !i necultivată pe care ara&ii o numeau Darm al D*alil. după c$t se !tie. sterp. nu era implicat direct în activitatea de misionar la Ierusalim# . clădirile "ermei !i atelierele# Pereţii gro!i ai casei cu două eta(e erau din piatră cioplită. 190 . cu toate că. în spatele casei. a"lat la c$teva mile de Ierusalimul intra muros.

mizeriei !i nepăsării# Poate că au crezut cu adevărat. plantarea unei livezi !i cultivarea de "ructe !i legume. ca !i Plantaţia Industrială. erau am$ndoi cre!tini evlavio!i impresionaţi de sărăcia. un *am&ar. o cramă cu &eci !i o presă pentru măsline# 1reo două sute de evrei erau anga(aţi pe Plantaţia Industrială din "erma lui 8inn. după moartea consulului. încon(urată de un zid de piatră# +r"elinatul ?irian al lui ?c*neller. că generozitatea lor va lumina calea evreilor !i 191 . su"erinţele !i înapoierea evreilor !i ara&ilor din Ţara ?"$ntă# 'm$ndoi credeau că pregătirea localnicilor pentru o viaţă productivă ca me!te!ugari. avea drept scop pregătirea internilor pentru o viaţă productivă în di"erite me!te!uguri !i în agricultură# 8inn !i ?c*neller. constructori sau agricultori va smulge 9+rientul: din g*earele degenerării. au "ost săpate puţuri !i s au construit un ţarc pentru oi. construirea de ziduri !i de garduri. deznăde(dii. aproape în acela!i timp. misionarul protestant neamţ Ao*ann LudOig ?c*neller a "ondat un institut de învăţăm$nt pentru or"anii ara&i cre!tini care au "ugit de luptele dintre druzi !i cre!tini din munţii Li&anului# 5ra o proprietate mare. văduva lui a desc*is o "a&rică de săpun în care "olosea tot lucrători evrei# -u departe de 1ia lui 'vraam. precum !i eCploatarea unei mici cariere de piatră !i di"erite activităţi de construcţie# 'poi. magazii. la munci ca îndepărtarea pietrelor. în "elurile lor di"erite. "iecare în "elul lui.'mos +z pe marginea grădinii împre(muite cu zid.

34@@) 3734. răspundea întotdeauna. cartierul Derem 'vra*am. !i de dincolo de garduri !i de &arierele lim&ii. de David "ro1an$er ("eter. ca a doua parte a unei vec*i lozinci. 5liza&et* 'nne 8inn: mai înt$i a "ost trans"ormată într o instituţie &ritanică pentru tineri delincvenţi. alunelor. iar în casă !i în grădină au "ost înc*i!i o"iţeri italieni prizonieri# -e "ăcuserăm o&iceiul de a ne "uri!a la căderea nopţii ca să i s$c$im pe prizonierii de răz&oi# Italienii ne salutau cu strigătele >am&ino4 >am&ino4 >uon giorno &am&ino4.) 192 . !i noi răspundeam ţip$nd asurzitor >am&ino4 >am&ino4 Il Duce morte4 8inito il Duce4 )neori strigam 1iva Pinocc*io4. 3745). 91ia lui 'vraam:. apoi a intrat în proprietatea administraţiei &ritanice !i în cele din urmă a devenit cartier general al armatei# ?pre s"$r!itul celui de al Doilea 7ăz&oi Mondial. Ierusalim. a. a "ost "ondat în (osul "ermei lui 8inn: căsuţele lui îng*esuite erau construite printre plantaţii !i livezi. grădina casei lui 8inn a "ost încon(urată de un gard înalt din s$rmă g*impată.Poveste despre dragoste si întuneric musulmanilor către s$nul >isericiiX# In HI20. din care au tot îng*iţit c$te o &ucată# %nsă!i casa consulului a su"erit di"erite trans"ormări după moartea văduvei lui. strigătul: 6epetto4 6epetto4 1iva 6epetto4 In sc*im&ul dulciurilor. (N. de parcă ar "i "ost maimuţe de 7 >azat pe cartea e&raică 'r*itectura la Ierusalim: construcţiile cre!tine europene în a"ara Eidurilor. portocalelor !i &iscuiţilor pe care li i aruncam peste gardul din s$rmă g*impată. pag. 837)8>3. de răz&oi !i de "ascism .

în HI=8. apoi la st$nga pe strada Eec*aria*. copii cu (ac*ete. unii dintre ei ne dădeau tim&re sau ne arătau de departe "otogra"ii ale "amiliei lor. în Eiua Marii Iertări. suspin$nd. !i am alergat de parcă mă "ugăreau lupii. ca răsplată pentru o gumă de mestecat 'lma învelită în *$rtie gal&enă. de a&ia văz$nd pe unde călcau# 'veam pe atunci !ase sau !apte ani. pe strada Malac*i. ca !i cum cineva din mi(locul sinagogii. am "ugit !i am "ugit !i am continuat să "ug de poza aia p$nă la v$rsta de unsprezece ani !i (umătate. s ar "i ridicat deodată în picioare !i ar "i strigat -umele Ine"a&il# 'poi m am răsucit pe călc$ie !i am "ugit. Patrula de 8rontieră. cu "emei z$m&itoare !i copila!i îng*esuiţi în costumase.'mos +z la grădina zoologică. casa lui 8inn a "ost "olosită pe r$nd de 1oluntarii pentru 'părarea Teritoriului. unul dintre prizonierii de răz&oi mi a arătat din spatele s$rmei. 'părarea . numită >eit >rac*a# Mă plim& uneori prin Derem 'vra*am. care a "ost re&otezată Mal3ei Israel. îngrozit. cu oc*ii larg desc*i!i !i amuţit de oroare.ivilă !i Mi!carea Paramilitară a Tineretului. cotind de pe strada 6eula. stră&at de c$teva ori strada 193 . "otogra"ia unei "emei durdulii care nu purta dec$t ciorapi !i port(artier# M am uitat ţintă o clipă. copii de v$rsta noastră cu păr întunecat la culoare pieptănat "rumos !i cu c$rlionţul de pe "runte sclipind de &riantină# + dată. sau cam a!a ceva# După "ondarea ?tatului Israel. copii cu cravată. după care a devenit o !coală religioasă pentru "etele evreice.

Poveste despre dragoste si întuneric 'mos. unde mă opresc c$teva minute la intrarea casei consulului 8inn !i o privesc îndelung# . apoi o urc în sus p$nă la capătul străzii +&adia*. între umeri. de pe strada 'mos.asa vec*e s a împuţinat cu trecerea anilor. 194 . cu vreo două sute de metri la est de casa consulului 8inn# 'poi părinţii lui s au mutat în alt apartament# )n cuplu pe nume Earc*i s a mutat în apartamentul de pe strada 'mos. iar resturile viei care i a dat numele se mai vedeau prin grădinile caselor noi. în HI<<. care avea propria intrare din verandă# Derem 'vra*am era încă un cartier nou: cele mai multe străzi erau nepavate. însă acel t$năr învăţăcel în care părinţii î!i puseseră at$tea năde(di a plătit c*irie ca să locuiască mai departe în odaia sa. cu o lovitură de topor# ' "ost iudaizată# .adrul vec*i al unei su33a* stricate. ca !i cum capul i ar "i "ost împins în (os. tatăl meu s a înscris la un masterat la )niversitatea 5&raică de pe Muntele ?copus# La început a locuit cu părinţii în micul apartament întunecat din Derem 'vra*am. su& "orma viţelor !i a tu"elor de rodii. stă în curtea din "aţă# )neori c$teva "emei cu părul prins în "ileu !i roc*ii înc*ise la culoare stau la poartăF se opresc din vor&ă c$nd mă uit la ele# -u se uită la mine # %ncep să !u!otească în vreme ce mă îndepărtez# . rămă!iţă de la ultima săr&ătoare ?u33ot.$nd a a(uns la Ierusalim.opacii !i ar&u!tii au "ost sco!i din păm$nt !i toată zona grădinii a "ost as"altată# Pinocc*io !i 6epetto au dispărut# 2i Mi!carea Paramilitară a Tineretului a dispărut "ără urmă# .

dar straturile erau uitate cur$nd. întruc$t peste ele erau întinse s$rme de ru"e. ca !i cum ar "i încercat să creeze o du&lură a unui !tetl din Polonia. devenind tu"ări!uri# Tot soiul de magazii erau ridicate prin grădini. care !opoteau unii către ceilalţi la orice adiere# La începutul verii. &arăci din "ier ruginit. dar copiii îi (e"uiau înainte ca "ructele să apuce să se coacă# Printre copacii neîngri(iţi !i a"lorimentele strălucitoare de pietre din grădini. 195 . coli&e improvizate din sc$ndurile lăzilor în care locatarii î!i aduseseră aici lucrurile.'mos +z a smoc*inilor !i duzilor. c*iparo!ii întunecaţi !i pinii au înlocuit rodiii !i viţa de vie# Ici !i colo. !i erau călcate în picioare sau se umpleau de scaieţi !i de cio&uri# Dacă nu mureau de sete. )craina. )ngaria sau Lituania# )nii "iCau pe un st$lp o cutie de măsline goală. rodiii cre!teau în voie. "iecare cu c$te două odăiţe# 6rădinile !i verandele aveau &alustrade care rugineau repede# %n porţile din "ier "or(at era încorporată steaua în !ase colţuri sau cuv$ntul ?I+-# Treptat. mirosul vegetaţiei inunda odăile micuţe# De pe acoperi!uri !i de la capătul străzilor pră"oase puteai zări dealurile din (urul Ierusalimului# )na după alta răsăreau case din piatră simple. unii plantau leandri sau tu"e de mu!cate. clădiri cu două sau trei eta(e împărţite în multe apartamente îng*esuite. c$nd "erestrele erau desc*ise. !oproane. leandrii !i mu!catele se săl&ăticeau. pătrate. "ăceau din ea un porum&ar !i a!teptau să vină porum&eii p$nă ce î!i pierdeau năde(dea# Pe ici.

pătrun(el# . teoreticieni. v$nzători. !o"eri. ca 7e*avia. Diriat ?*muel. ideologi. Talpiot sau >eit Ha3erem# . scriitori. stenodactilogra"i.u toţii se sileau să creadă că zilele grele o să se termine cur$nd.ei mai mulţi visau să plece de aici !i să se mute într un loc mai cultivat. conopidă. surori medicale. cu ridic*i. se încuiau apartamentele. cepe. casieri la &ancă sau la cinematogra". re"ormatori ai lumii.Poveste despre dragoste si întuneric pe colo cineva încerca să ţină c$teva găini. &i&liotecari. nimic nu va mai "i cum a "ost4 . ?*neour Ealman 7u&as*ov.$nd în cele din urmă se va înălţa statul evreu li&er. se "erecau o&loanele !i numai "elinarul "ăcea o &altă de un gal&en mo*or$t la colţul străzii pustii# In întuneric puteai 196 .ei care trăiau în Derem 'vra*am erau mici "uncţionari ai 'genţiei 5vreie!ti sau pro"esori.*iar !i dragostea nu va mai "i ca înainte4: Intre timp. primii prunci veneau pe lume în Derem 'vra*am !i era aproape imposi&il să le eCplici de unde au venit părinţii lor sau de ce au venit sau ce anume a!teaptă cu toţii# . că statul evreiesc va "i "ondat !i că totul va "i cum nu se poate mai &ine: cu siguranţă că pocalul amărăciunii lor era să se reverse nu i a!a. &urlaci &ătr$ni !i singuratici care trăiau din micile lor economii# Pe la opt seara se înc*ideau grila(ele &alcoanelor. altcineva îngri(ea un petic de păm$nt cu legume. a scris ceva în genul acesta într un ziar de pe atunci: 9. care mai t$rziu !i a sc*im&at numele în Ealman ?*azar !i a "ost ales pre!edinte al Israelului. mici prăvălia!i. traducători.

plăci de gresie pentru pardoseli. lătratul c$inilor în depărtare. ci un !antier provizoriu. pietri!. o stivă de sc*ele din lemn# -i!te ar&u!ti spino!i din genul Prosopis încă se mai iţesc prin *aosul de materiale de construcţie. pe pervazuri. în pantaloni largi. goi p$nă la &r$u. 7a rud4 >a rud4 /eCplozie0. saci de ciment. meri. arată ca sc*iţa neterminată a unei străzi# . cu castraveţi sau ardei pu!i la murat cu usturoi !i mărar# In centru. într una sau două "otogra"ii din al&umul tatei. viţă de vie !i rodii î!i "o!neau "runzi!ul în "iecare grădină# Pereţii de piatră re"lectau lumina lunii înapoi pe crengi într un licăr sla&. &idoane de metal. munţi de nisip. cu o p$nză răsucită în (urul capului. colaci de s$rmă pentru garduri. nu este un drum. între clădiri. o cărare plină de pra" presărată cu materiale de construcţie. împu!cături răzleţe. desculţi.lădiri pătrate din piatră cu o&loane metalice !i verande înc*ise cu grila(e de "ier# Ici !i colo. printre &orcanele înc*ise ermetic. grămezi de pietre pe (umătate cioplite. acoperiţi de un pra" al&icios# -i!te pietrari !ed pe (os în mi(locul cărării. duzi !i măslini. 197 . mu!cate palide în"loresc în g*ivece. v$ntul în pomii din livadă: pentru că la căderea nopţii Derem 'vra*am se pre"ăcea la loc într o vie# ?moc*ini. anemic# ?trada 'mos.'mos +z auzi ţipetele stridente ale păsărilor de noapte. !i sunetul ciocanelor lor care iz&esc în dălţi !i taie !anţuri în piatră umple aerul cu &ătăile de to&ă ale unei muzici atonale ciudate !i stăruitoare# ?trigăte răgu!ite se înalţă din c$nd în c$nd de la capătul străzii.

cu oc*elarii rotunzi 198 .20. strălucitor într un costum tropical crem. ?*lomit. se înalţă ca o &u&uliţă# In "aţă. o"icială. care arată ca !i cum ar "i "ost "ăcută înaintea unei petreceri. veri!oara !i stăp$na lui. stă alături de ei ca un mire agitat în ziua cununiei# 'rată cam carag*ios. într o roc*ie de vară cu m$neci scurte. Lionici3a. maiestuoasă ca o navă de răz&oi.apota are "ante pe laturi. a!ezată într o parte pe coa"ura ei per"ectă !i ţin$nd str$ns o um&relă# 8iul lor. ca un dric# TaCi sau ma!ină înc*iriată . ca să intre aerul. stă un automo&il dreptung*iular !i negru. cu un colier !i o splendidă pălărie de p$slă cu voal de muselină. în mi(locul acestei *ara&a&uri. mai înaltă !i mai lată dec$t el. arăt$nd ca 5rrol 8lGnn într un "ilm despre aristocraţii europeni din '"rica ecuatorială sau din >urma# 'lături de el. cu cravată. două "aruri at$rnă de un soi de &ară argintie. cu gura întredesc*isă. lustruită. iar pe v$r"ul nasului ei radiatorul cromat. Lonia. strălucitor. se a"lă "igura impunătoare a elegantei sale soţii. mai voinică. din anii . pe cap cu o pălărie de pai. o mare doamnă. agent general. drept în mi(locul străzii 'mos. iar "arurile sunt !i ele argintii !i sclipesc în soare# 'lături de acest automo&il somptuos aparatul de "otogra"iat l a surprins pe 'le3sandr Dlausner. spiţe de metal !i o "$!ie de crom care mărgine!te capota# . Imposi&il de spus din "otogra"ie# 5 o ma!ină strălucitoare.Poveste despre dragoste si întuneric urmate de grindina tunătoare a pietrelor s"ăr$mate# In altă "otogra"ie. cu acele cauciucuri înguste ca ale unei motociclete.

-u i c*ip să a"li# Data.amera din "aţă a vec*iului apartament din strada 'mos a devenit garsoniera de student a 199 . pe c$nd încă mai locuiau cu toţii în apartamentul "amiliei Earc*i din strada 'mos# Deslu!esc "ără greutate numărul automo&ilului.are a "ost evenimentul solemn pentru care s au pus toţi trei la patru ace !i au comandat o limuzină specială. dar în "otogra"ie arată ca un pu!ti de cincisprezece ani deg*izat în domn respecta&il de v$rstă mi(locie# . re&otezată acum strada ?trauss# . îng*iţindu i !i restul capului# .'mos +z alunec$ndu i de pe nas. ca un castron de &udincă răsturnat. care arată ca !i cum i ar "i "ost îndesată pe cap: îi a(unge p$nă la (umătatea "runţii. adăpostul lui sigur din calea acceselor de "urie ale &unicii !i a "lagelului igienic al răz&oiului ei cu germenii# -oul apartament era cel din aleea Praga. între strada Isaia* !i . îng*esuit !i aproape mumi"icat într un costum str$mt !i cu o pălărie neagră ţeapănă. !i dă impresia că doar urec*ile lui clăpăuge o împiedică să i alunece în (os p$nă la &ăr&ie.ancelarului. M HMPH# Tata avea douăzeci !i patru de ani. cu umerii căzuţi. (udec$nd după alte "otogra"ii de pe aceea!i pagină a al&umului.$nd au venit de la 1ilna. toţi trei Dlausnerii au trăit aproCimativ un an în apartamentul cu două camere !i (umătate din strada 'mos# 'poi &unica !i &unicul au găsit de înc*iriat un loc!or cu o cameră mai mare plus o odăiţă care i a slu(it &unicului de 9&$rlog:. este HI<=. anul de după cel în care a(unseseră aici.

!i căma!ă al&ă cu m$neci lungi# 2ade într o poziţie destinsă. cu cărţile pe care le a adus din zilele studenţiei de la 1ilnaF aici era vec*ea masă de "urnir. cu ţăcălia lui al&ă !i părul rărit. din care o (umătate e desc*isă spre interior. cu părul pieptănat peste cap. cu spatele către aparatul de "otogra"iat. cu picioare lungi !i su&ţiri. ca !i cum s ar uita 200 . un ceas rotund de tinic*ea cu picioru!e o&lice# La st$nga tatei stă o mică eta(eră plină cu cărţi. le e cald !i nu sunt la largul lor# Pe peretele de deasupra eta(erei at$rnă o "otogra"ie întrămată a unc*iului Aosep*. în spatele unei draperii care ascundea lada de am&ala( care îi era !i"onierul# 'ici î!i invita prietenii pentru conversaţii intelectuale despre sensul vieţii. tata !ade comod la &iroul lui. care îi slu(ea drept &irouF aici î!i at$rna *ainele. t$năr !i so&ru.Poveste despre dragoste si întuneric tatei# 'ici !i a a!ezat prima &i&liotecă &oo3case. a!a înc$t doar degete su&ţiri de lumină pătrund printre !ipci# In "otogra"ie tata e cu"undat ad$nc într o carte mare pe care o ţine în "aţa lui# Pe &irou stă desc*isă altă carte !i se mai a"lă ceva care arată ca un ceas de!teptător. care au venit de la 1ilna !i e limpede că se simt aici destul de îng*esuite. cu un ra"t încovoiat su& povara volumelor groase cu care e încărcat. aparent cărţi străine. cu acei oc*elari serio!i. o&lic "aţă de &irou. cu rame negre. care arată autoritar !i măreţ. dar o&loanele sunt încă înc*ise. lume !i politica locală# Intr o "otogra"ie. aproape ca un pro"et. sla&. literatură. picior peste picior# ?tă cu spatele la o "ereastră du&lă.

pentru canalizare# )ndeva.'mos +z de la mare înălţime la tata !i l ar aţinti cu un oc*i atent. dar la "el de serios !i de *otăr$t ca un călugăr: ţine povara cărţii desc*ise în m$na st$ngă. din care putem deduce că e o carte în e&raică. este alcătuit ta&loul cel mare# ?u& unc*iul Aosep* at$rnă de un cui cutia pentru colecta 8ondului -aţional 5vreiesc. citită de la dreapta la st$nga# 'colo unde m$na îi iese din m$neca acelei cămă!i al&e îi zăresc părul negru !i des care îi acoperea &raţul de la umăr p$nă la "alange# Tatăl meu arată ca un t$năr care î!i cunoa!te datoria !i are de g$nd să !i o îndeplinească "ie ce o "i# 5ste *otăr$t să calce pe urmele cele&rului său unc*i !i ale "ratelui său mai mare# '"ară. la urma urmei. tinerii din Hagana*ul Ierusalimului se antrenează în taină. cele pe care le a citit de(a. într un &eci al unei clădiri evreie!ti vec*i a"lată pe străduţele !erpuite din ?*aarei Hesed sau -a*alat ?*iva. muncitorii sapă un !anţ pe su& drumul pră"os. 201 . în vreme ce m$na dreaptă i se odi*ne!te pe paginile din dreapta. dincolo de o&loanele înc*ise. dezmem&r$nd !i mont$nd la loc un vec*i pistol Para&ellum ilicit# Pe drumurile de pe dealuri. ca să se asigure că nu !i negli(ează studiile !i nu se lasă "urat de deliciile du&ioase ale vieţii de student sau că nu uită situaţia istorică a naţiunii evreie!ti sau năde(dile generaţiilor sau Doamne "ere!te4 nu su&estimează aceste mici detalii din care. pictată cu o stea a lui David alcătuită din linii groase# Tata arată destins !i mulţumit de sine.

ca să tragă &razdele spiritului naţional !i să "acă să în"lorească noua cultură evreiască# Toate astea se văd în "otogra"ie# %n "iecare dimineaţă @e*uda 'rie* Dlausner lua auto&uzul I din staţia de pe strada 6eula !i trecea prin cartierul &uc*arian. tăcuţi. cu centuri militare !i 3e""iGe mi al&e învaţă să recunoască la pas cărările secrete ale patriei# In 6alileea !i în . musculo!i.olonia 'mericană !i cartierul ?*ei3* Aarra*. în valea >et* ?*ean !i valea lui Aezreel. trage !i el &razda lui aici# Intr o &ună zi va "i !i el pro"esor pe Muntele ?copus. cu entuziasm !i dăruire. pionierii ară păm$ntul.Poveste despre dragoste si întuneric care se răsucesc printre sate ara&e ameninţătoare. în !esurile Iudaice. -egev !i săl&ăticia din (urul Mării Moarte.$mpii. unde î!i urma cu s$rguinţă studiile de masterat# Mergea la cursul de istorie ţinut de pro"esorul 7ic*ard Mic*ael Do&ner. strada ?imeon cel Drept. va a(uta la lărgirea *otarelor cunoa!terii !i va seca sm$rcurile eCilului din inimile oamenilor# '!a cum pionierii din 6alileea !i din 1ăi au "ăcut să în"lorească de!ertul. studentul cinstit din 1ilna. ţin$nd volanul cu m$inile lor puternice !i arse de soare# In uedurile care co&oară în De!ertul Iudaic tineri cerceta!i evrei în pantaloni scurţi 3a3i !i !osete 3a3i 3*a3i s*orts and 3*a3i soc3s. care n a iz&utit 202 . vite(i !i &ronzaţi# 2i între timp el. în valea ?*aron !i He"er. p$nă la clădirile universităţii de pe Muntele ?copus. !o"erii auto&uzelor 5gged !i ai camioanelor Tnuva î!i conduc ve*iculele. strada Pro"etul ?amuel. . !i el va munci din toate puterile sale.

203 . din partea unc*iului Aosep* care îl iu&e!te ca pe oc*ii din cap:# Tata a "ăcut odată. dacă m ar "i iu&it oleacă mai puţin.'mos +z niciodată să înveţe e&raica. unc*iul Aosep* îl încura(a pe tatăl meu. cel care preda literatura la 1ilna !i care a murit din cauza asta# Tata era uimitor de învăţat.assuto !i cursul de literatură e&raică ţinut de unc*iul Aosep*. înc$t se pare că s a purtat incorect cu "iul "ratelui. cursul de lingvistică semitică al pro"esorului Hans Aaco& Polots3i.u toate că. "ără îndoială. cine !tie. ca unc*iul !i ca "ratele său. c$nd a venit momentul potrivit nu pe el l a ales ca asistent. poate că p$nă acum a! "i "ost lector la 8acultatea de Literatură !i nu &i&liotecar:# %n toţi acei ani a "ost ca o rană desc*isă în su"letul tatei. David. cu amărăciune. ca să nu dea prile( de &$r"ă gurilor rele# 't$t de important era pentru pro"esorul Dlausner să evite împro!carea cu noroi a numelui său. nepotul meu care îmi este drag ca un "iu. o remarcă usturătoare: 9Dacă n am "i "ost neamuri. s$nge din s$ngele său# Pe prima pagină a uneia dintre cărţile sale. un student eCcelent cu memorie eCtraordinară. unc*iul cel "ără copii a scris următoarele cuvinte: 9Dragului meu @e*uda 'rie*. autorul lui Iudaism !i umanism# . care era unul dintre studenţii lui de "runte. cursul de studii &i&lice ţinut de pro"esorul )m&erto Mos*e David . alias pro"esorul doctor Aosep* Dlausner. pentru că merita cu adevărat să "ie pro"esor.

în special despre literatura comparată !i cea polonă# In HI<M !i a găsit un post modest la ?ecţia ziarelor de la >i&lioteca -aţională. ca lector invitat# Pro"esorul Dlausner. poezia &a&iloniană.Poveste despre dragoste si întuneric eCpert în literatura universală ca !i în cea e&raică. ?*a3espeare. tata a încercat în zadar să !i asigure un loc la 8acultatea de Literatură din Ierusalim. . poezia religioasă a evreilor din ?pania. printre care distinse personalităţi ale unor universităţi cele&re. erau mai mulţi pro"esori !i cercetători dec$t studenţi# Pe la s"$r!itul anilor . "oarte cinstit. s a temut de ce o să zică lumea dacă î!i anga(ează nepotul# 204 . ci !i a s"$r!it zilele ca &i&liotecar !i &i&liogra" care a scris trei sau patru cărţi erudite !i a contri&uit cu c$teva articole la 5nciclopedia e&raică.rimă !i pedeapsă. doctorul P"e""ermann# In Ierusalimul plin de imigranţi din Polonia !i 7usia !i de re"ugiaţi din calea lui Hitler. 6oet*e !i 'dam Mic3ievicz.P0. niciodată n a avut !ansa să stea în "aţa unei clase sau să ai&ă învăţăceii săi. unde a lucrat vreo douăzeci de ani. care era în largul lui în multe lim&i. precum !i cu Homer. *arnic ca o al&ină. pe Muntele ?copus. literatura midrasică. la vremea lui. mai înt$i ca simplu &i&liotecar !i apoi ca ad(unctul !e"ului secţiei. pro"esor dăruit cu *ar. care putea eCplica simplu !i eCact invaziile &ar&arilor. pe deplin "amiliarizat cu Tose"ta. după ce !i a luat doctoratul la )niversitatea din Londra. +vidiu. "uncţionarea unui su&marin sau sistemul solar# 2i totu!i. !i după HI=8 în &locul Terra ?ancta.

'mos +z Lui Dlausner i a urmat ca pro"esor poetul ?*imon Hal3in. am sperat să i "ac o mică plăcere. 7omanul scurt în literatura evreiască# ?criind acea notă. >???) L am menţionat pe tata în nota 7> de pe pagina 37> a ediţiei în e&raică a acestei cărţi# 'dică l am trimis pe cititor la cartea lui. care s a străduit să pornească de la zero !i a eliminat mo!tenirea. din Ierusalim !i din Tel 'viv. proaspăt în"iinţată. le am "olosit din plin doar într o carte. care n am avut niciodată talent pentru cercetare !i a cărui minte se înceţo!ează la vederea unei note de su&sol8# Degetul mic al tatălui meu avea 8 .M0 tata !i a încercat norocul la )niversitatea din Tel 'viv. care avea să devină în cele din urmă )niversitatea >en 6urion# La !aisprezece ani de la moartea tatei am devenit eu însumi pro"esor cola&orator de literatură la )niversitatea >en 6urionF după un an sau doi am "ost "ăcut pro"esor plin !i în cele din urmă am "ost numit la catedra 'gnon# 'm primit !i invitaţii generoase de la am&ele universităţi. metodele !i însu!i mirosul lui Dlausner. nici dintre cei care mută munţii din loc. să "iu pro"esor plin de literatură. 3776A =rinceton Eniversit1 =ress. care nu sunt nici specialist. Tăcerea . după douăzeci de ani de la moartea lui.erului: 8rica de Dumnezeu a lui *gnon (Ierusalim: "eter. !i în acela!i timp m)am temut că în loc să "ie înc$ntat s ar putea să !i clatine mustrător degetul 205 . nici savant.ărţile tatei sunt pline de note de su&sol# In ce mă prive!te. !i cu siguranţă nu dorea să l ia asistent pe nepotul lui Dlausner# La începutul anilor . dar nici acolo n a "ost &ine venit# In ultimul an de viaţă a dus tratative pentru un post de literatură la institutul academic în"iinţat la >eer ?*eva. eu.

soţia lui.*iar !i acum strigătul îmi st$rne!te un "ior pe !ira către mine# (N. &ătr$neţii !i morţii. a telalului. gata să mă atace pe la spate# ?trigătul în idi! 9al te sac*en: îmi suna la "el cu cuvintele e&raice al teza3en. pe c$teva trepte. cea a v$nzătorului de g*eaţă. a.Poveste despre dragoste si întuneric mai mult talent pro"esoral dec$t o duzină de pro"esori 9para!utaţi: de "elul meu# 'partamentul "amiliei Earc*i avea două odăiţe !i (umătate !i se a"la la parterul unui &loc cu trei eta(e# Partea din spate a apartamentului era ocupată de Israel Earc*i. avea propria ei u!ă. a lăptarului. !i părinţii lui v$rstnici# . se apropiau treptat. mai înt$i cu părinţii săi. 5st*er. încă presărată cu grămezi de materiale de construcţie !i sc*elărie demontată. !i în cele din urmă împreună cu mama. care dădea pe verandă !i apoi. care. pe strada 'mos. "ără carosa&il sau pava(. printre care &$ntuiau pisici li*nite de "oame !i ciuguleau c$teva turturele# De trei patru ori pe zi trecea pe acolo o căruţă trasă de un măgar sau de un cat$r. ineCora&il.) 206 . 9n o să îm&ătr$ne!ti:# . în care erau încărcate &are lungi de "ier pentru construcţii. al cărui strigăt răgu!it alte sachen îmi îng*eţa întotdeauna s$ngele în vine: toată copilăria mi am înc*ipuit că sunt pus în gardă împotriva &olii. t$r$ndu se "uri!at ca o viperă prin înc$lceala vegetaţiei întunecate. apoi singur. sau căruţa v$nzătorului de para"ină. a(ungeai în grădina îngustă din "aţă !i a"ară. unde locuia tata. c*iar dacă erau încă departe de mine. care era încă o simplă cărare plină de pra".amera din "aţă.

ale cărui cărţi se vindeau &ine# 5ra cam de v$rsta tatălui meu. însă domnul Earc*i scria cărţi 9din capul lui:# /Tata avea o vor&ă: 9Dacă "uri dintr o carte e!ti condamnat ca plagiator. ?*muel Verses. în vreme ce gu!teri. alcătuind o reţea de scurtături prin curţile din spate ale cartierului. Li"ta. însă în acele zile era un t$năr scriitor proli"ic. ?*ua"at. savant de "runte:#0 %n serile de iarnă c$ţiva mem&ri ai cercului părinţilor mei o&i!nuiau să se adune uneori la noi sau la "amilia Earc*i. în clădirea de peste drum: HaGim !i Hanna* Toren. volume străine grele !i "i!e de cartotecă pătate de cerneală. însă prin HI<X. sau se căţărau pe acoperi!urile plate ca să i urmărească pe soldaţii englezi din . "amilia 207 .opiii scormoneau pe su& garduri. compuse din note. pu&licase de(a nu mai puţin de trei cărţi# %l veneram pentru că mi se spusese că nu e ca alţi scriitori: tot Ierusalimul scria cărţi erudite. din alte cărţi. gec3o !i scorpioni se t$rau prin crăpăturile pietrelor# Din c$nd în c$nd vedeam c*iar !i c$te o ţestoasă# .azarma ?c*neller sau să se uite la satele ară&e!ti din depărtare. iar dacă "uri din treizeci sau patruzeci de cărţi. -e&i ?amOil# 'stăzi numele lui Israel Earc*i este aproape uitat. >eit I3sa. dar dacă "uri din zece cărţi e!ti considerat savant. de pe coastele dealurilor din (ur: IsaOiGa.'mos +z spinării# 7$ndunelele î!i "ăceau cui&ul în pomii "ructi"eri din grădini. dicţionare. pe la douăzeci !i opt de ani. din liste de cărţi.

iar lui Earc*i îi plăcea să asculte# Mama intervenea cu una sau două propoziţii calme. discutau cu o "urie cuviincioasă tot "elul de su&iecte pe care nu le înţelegeamF dar !tiam că atunci c$nd va veni vremea am să i înţeleg. între timp &eau ceai "ier&inte. !i plecau la nouă !i (umătate. în ciuda ve!nicelor ciondăneli dintre tatăl meu cel revizionist !i Earc*i cel 9ro!u:: tatei îi plăcea să vor&ească !i să eCplice. am să particip la discuţii !i am să aduc argumente decisive la care ei nu se g$ndiseră# Poate am să reu!esc c*iar să i surprind. Israel Hanani. la !apte sau la !apte !i (umătate. !i i cerea părerea. 5st*er# 1eneau după cină. cu oc*ii în păm$nt. poate că am să a(ung să scriu !i eu cărţi din capul meu. din c$nd în c$nd# In ce o prive!te pe 5st*er Earc*i. "olcloristul cu părul ro!u. sau culegeri de poezii ca >iali3 !i &unicul 'le3sandr !i Levin Dipnis !i doctorul ?aul .Poveste despre dragoste si întuneric >reiman. stălucitorul domn ?*aron ?*vadron.erni3ovs3i. !i soţia lui. domnul Haim ?c*Oarz&aum. ci !i ni!te prieteni dragi. iar tatei îi plăcea să i dea răspunsuri "oarte amănunţite# Israel Earc*i se întorcea uneori spre mama. ea avea tendinţa să pună între&ări. ca domnul Earc*i. ca !i cum ar "i rugat o într un lim&a( codi"icat să i ia partea în dispută: mama !tia cum să arunce o lumină nouă peste toate# 208 . doctorul al cărui miros n am să l uit niciodată# ?oţii Earc*i nu erau doar "o!tii proprietari ai locuinţei tatălui meu. care lucra la 'genţia 5vreiască. ronţăiau pră(ituri cu miere sau "ructe proaspete. care era mare orator. care era considerată o oră t$rzie.

care clocotea de semne de eCclamare# Q %n HI=X editorul din Tel 'viv. Aos*ua . după care conversaţia lua uneori un ton plăcut. p$nă ce după o vreme se în"ier&$ntau iară!i !i vocile se ridicau din nou cu o "urie civilizată.'mos +z 8ăcea asta doar cu c$teva cuvinte. !i este adecvat su&iectului important pe care îl tratează### Prin urmare.*ac*i3. 7omanul scurt în literatura e&raică. tata a dedicat cartea memoriei "ratelui 209 . în dispută apăreau un nou calm. c$t !i limpede. de la origini p$nă la s"$r!itul lui Has3ala&# 'ceastă carte se &aza pe disertaţia de masterat a tatei# Pe prima pagină scria că lucrării îi "usese acordat Premiul Dlausner al Municipalităţii din Tel 'viv !i că "usese pu&licată cu spri(inul Municipalităţii !i al 8ondului Memorial Eippora* Dlausner# Pro"esorul doctor Aosep* Dlausner însu!i a scris o introducere: 5ste o du&lă plăcere pentru mine să văd pu&licarea unei cărţi e&raice despre romanul scurt. o notă prudentă sau ezitantă. constituind disertaţia "inală în domeniul literaturii e&raice moderne a vec*iului meu discipol.*iar !i stilul cărţii este at$t &ogat. numi pot în"r$na &ucuria### Talmudul zice: 9Discipolii sunt ca ni!te "ii:### !i pe o pagină separată. a scos prima carte a tatălui meu. nepotul meu @e*uda 'rie* Dlausner# -u este o lucrare de r$nd### 5ste un studiu pro"und !i atotcuprinzător### . destins. care urmează celei cu titlul. care mi a "ost prezentată în calitatea mea de pro"esor de literatură în unica noastră )niversitate 5&raică.

tel# 28I20# Pac*etul conţinea cinci eCemplare din 7omanul scurt în literatura e&raică. de la Tipogra"ia ?inai. n a uitat să i dea un !iling /o sumă 210 . de pe Muntele ?copus.Poveste despre dragoste si întuneric său David: Primului meu pro"esor de istorie a literaturii unicul meu "rate David pe care l am pierdut în întunericul eCilului# )nde sălă!luie!ti. nu a(unge p$nă a doua zi. învelite în c$teva straturi de *$rtie al&ă de &ună calitate /pe care erau tipărite pro&ele unei cărţi ilustrate0 !i legate cu s"oară# Tata i a mulţumit "etei !i. în ciuda emoţiei. o să meargă la drog*erie !i o să i dea un tele"on "urios domnului . "eciorelnice. Timp de zece zile sau două săptăm$ni. a&ia ie!ite de su& tipar. tata dădea "uga la o"iciul po!tal local. p$nă la mi(locul săptăm$nii. ci direct de la Tipogra"ia ?inai /Ierusalim. despre care "usese in"ormat că a apărut !i cutare sau cutărică a văzut o într o li&rărie din Tel 'viv# '!a că în "iecare zi se repezea la o"iciul po!tal !i în "iecare zi se întorcea cu m$inile goale. ci livrat personal. la Tel 'viv: 'sta e pur !i simplu inadmisi&il4 Dacă nu vine cartea p$nă duminică. de cum venea acasă de la muncă. dacă pac*etul de la domnul 6ru&er. nu de la Tel 'viv. cel mai t$rziu p$nă vineri dar pac*etul a venit. a!tept$nd cu neră&dare eCemplarele din prima sa carte. "aţă în "aţă cu intrarea în Mea ?*earim. !i în "iecare zi (ura că.*ac*i3. la capătul de est al străzii 6eula. nu prin po!tă. adus la noi acasă de către o t$nără Gemenită z$m&itoare.

$nd a isprăvit. "olosindu se pe r$nd de ung*iile sale puternice. citind iar !i iar introducerea unc*iului Aosep* !i propria pre"aţă. ca să se scuze: J + carte nouă. a&ia ie!ită de su& tipar. cercet$nd lista de aneCe !i erata. a v$nturat un pic paginile. a înc*is oc*ii !i le a mirosit. ci a "ăcut g*em s"oara. uit$ndu se înt$i la indeC.$nd o să "ie vremea să i sc*im&i scutecele. unul după altul. a dat la o parte *$rtia lucioasă în care erau împac*etate. nu s a repezit la cartea lui cea nouă. înceti!or. a spus. a atins u!or coperta cărţii de deasupra cu v$r"urile degetelor. cu nes"$r!ită ră&dare. ca un îndrăgostit s"ios. îngri(orat că mama ar putea r$de pe ascuns de el. prima carte. 211 . inspir$nd pro"und mirosurile de tipăritură proaspătă. su"icientă pentru o masă vegetariană la restaurantul Tnuva0# 'poi ne a rugat pe mine !i pe mama să intrăm în &iroul lui. ză&ovind pe prima pagină. gust$nd plăcerea *$rtiei noi. înc$ntătorul. a ridicat o &ini!or spre "aţa lui. ca să i "im alături c$nd des"ace pac*etul# %mi amintesc cum !i a stăp$nit tata entuziasmul ce l "ăcea să tremure !i n a rupt s"oara care ţinea str$ns pac*etul. nici măcar n a tăiat o cu "oar"ecă. de v$r"ul cuţitului pentru *$rtie !i de o clamă dezdoită# . m$ng$ind iar coperta. e ca !i cum tocmai mi s a mai născut un prunc# J . !i apoi.'mos +z "rumu!ică pe vremea aceea. îm&ătătorul miros de clei# Doar apoi a început să o răs"oiască. ci n am să uit niciodată asta a des"ăcut nodurile str$nse &ine.

plutind pe ea# >unicul !i &unica ni s au alăturat la modesta săr&ătorire. pentru că acestea cu siguranţă i se vor potrivi# . era prea mulţumit ca să le &age în seamă înţepăturile# Le a dăruit părinţilor un 212 . c*iar !i "emeile neevreice care gătesc în case evreie!ti !tiu. de parcă ar "i "ost ?*a&&at sau o săr&ătoare mare. presupun că o să mă c*emi pe mine# Eic$nd a!a. "ără rost. în vreme ce el o m$ng$ia pe păr# %n seara aceea mama a acoperit masa din &ucătărie cu o p$nză al&ă. orice copilită !tie. cu siguranţă nu dulce !i un pic acru. poate c*iar l a sărutat pe "runte. !i ne a servit m$ncarea pre"erată a tatei. că &or!ul tre&uie să "ie acru !i un pic dulce.Poveste despre dragoste si întuneric a răspuns mama. !i dacă n ai gri(ă îneacă *eringul sărat în za*ăr sau pun gem pe c*rein /sos de *rean0# La r$ndul ei. dar că Doamne "ere!te să dea ea s"aturi. al&ă. dar s a întors peste c$teva clipe aduc$nd o sticlă de To3aG pentru ?*a&&at. dulce. a!a cum îl "ac polonezii. pentru că ei îndulcesc orice. !i trei pă*ăruţe de lic*ior. cior&ă de s"eclă "ier&inte cu un ais&erg de sm$nt$nă curată.$t despre tata. zic$nd că tre&uie să &em în sănătatea primei cărţi a tatei# ' turnat un pic de vin pentru ei doi !i un strop pentru mine. !i &unica i a spus mamei că s"ecla e cu adevărat "oarte "rumoasă !i aproape gustoasă. dar se !tie. s a răsucit !i a plecat din încăpere. mama i a mulţumit &unicii pentru că ne împărtă!e!te din !tiinţa ei !i i a promis că pe viitor îi va o"eri doar m$ncăruri amare !i acre.

dar acesta umplea apartamentul ca un miros# -u mai "redona "als 213 . !i cine se ostene!te să ne citească. acelea!i trei eCemplare erau acolo. !i pe ultimul l a păstrat în &i&lioteca sa. unde trei eCemplare din 7omanul scurt erau puse în v$nzare# ' doua zi. doi sau trei colegi de înc*isoare din domeniul nostru ne citesc cărţile. iar apoi "aţa i s a lungit# '!a cum dădea "uga în "iecare zi la o"iciul po!tal înainte de sosirea pac*etului. pe un ra"t "oarte vizi&il. lucr$nd c$te o săptăm$nă la o singură notă de su&sol.alea 7egele 6eorge 1. tot a!a dădea acum "uga în "iecare zi la li&răria lui 'c*iasa" de pe . i a spus tata cu un z$m&et trist prietenului său Israel Earc*i. în vreme ce noi. altul l a dat unc*iului Aosep*. !i pe loc toate "etele "rumoase te smulg de pe ra"turi !i te duc drept în patul lor. cărturarii. pe altul nu mi mai amintesc cui. 9scoţi c$te un roman la "iecare !ase luni. cui&ărit l$ngă lucrările unc*iului său Aosep*# 8ericirea tatei a durat trei sau patru zile.'mos +z eCemplar cu dedicaţie. după care ne "ac de două parale# )neori nici măcar at$t# ?untem pur !i simplu ignoraţi#: ' trecut o săptăm$nă !i nu s a v$ndut nici unul dintre cele trei eCemplare de la 'c*iasa"# Tata nu mai vor&ea de necazul lui. ne trudim ani întregi cercet$nd "iecare amănunt. Dacă suntem noroco!i. nu "usese cumpărat nici unul# La "el în ziua următoare !i în cea de după# 9Tu:. veri"ic$nd "iecare citat. pe al treilea dragilor lui prieteni 5st*er !i Israel Earc*i.

încă cinci4 2i crede că povestea nu se înc*eie aici4: Mama a ie!it iară!i din încăpere !i s a întors cu To3aGul greţos de dulce !i cele trei pă*ăruţe de lic*ior# %nsă de data asta nu s a mai ostenit cu cior&a de s"eclă cu sm$nt$nă sau cu "aţa de masă al&ă# %n sc*im& a propus ca ei doi să meargă în seara următoare la cinematogra"ul 5dison. ca un pu!ti pe care tocmai l a sărutat în "aţa tuturor cea mai "rumoasă "ată din clasă# 9? au v$ndut4 ? au v$ndut toate4 Toate într o zi4 -u un eCemplar v$ndut4 -u două eCemplare v$ndute4 Toate trei v$ndute4 Tot stocul4 . &rusc. e clar. să cinez acolo !i să mă port "rumos p$nă ce aveau ei să se întoarcă. a venit acasă radiind de "ericire !i tremur$nd tot.Poveste despre dragoste si întuneric melodii populare în vreme ce se rădea sau spăla "ar"uriile# -u mi mai spunea pe de rost "aptele lui 6*ilgame! sau aventurile căpitanului -emo sau ale inginerului .artea mea s a epuizat ?*a3*na 'c*iasa" o să mai comande eCemplare de la .*ac*i3 din Tel 'viv4 Le a comandat de(a4 In dimineaţa asta4 Prin tele"on4 -u trei eCemplare.4 ?ă nu auzim 214 . vineri seara.Grus ?mit* din Insula misterioasă. pe care o admirau am$ndoi# 'm "ost lăsat cu romancierul Earc*i !i soţia lui. peste c$teva zile. din care avea să se nască următoarea lui carte plină de erudiţie# 2i apoi. la premiera unui "ilm cu 6reta 6ar&o. ci se cu"unda cu m$nie în *$rtiile !i cărţile de re"erinţă împră!tiate pe &iroul său. la nouă sau nouă !i (umătate# ?ă "ii cuminte.

găse!te ţi o (ucărie sau o carte !i stai cuminte ca un !oricel4 2i dacă. dar numai după ce toată lumea s a ridicat de la masă. ca într un magazin. lucru pe care nu l înţelegeam. !i domnul Earc*i mi a propus să merg în &iroul său. str$nge ţi "ar"uriile !i pune le cu gri(ă pe c*iuvetă# . care a "ost !i a părinţilor mei !i unde se pare că am "ost conceput. de vreme ce au locuit acolo de la căsătoria lor p$nă cu o lună înainte de venirea mea pe lume# Domnul Earc*i m a a!ezat pe canapea !i mi a vor&it un pic.4 ?ă nu cumva să spargi ceva pe acolo# 2i ia un !ervet de &ucătărie.'mos +z nici cea mai mică pl$ngere despre tine4 . nu mi amintesc despre ce. ca acasă. era si dormitorul si salonul si toate# 'ceea era camera care "usese a tatălui meu pe c$nd era student. dar n am să uit niciodată cum am o&servat dintr odată pe măsuţa pentru ca"ea de l$ngă canapea nu mai puţin de patru eCemplare identice din 7omanul scurt în literatura e&raică. Doamne "ere!te. doamna Earc*i se pl$nge iar că o doare capul.4 2i au plecat# Doamna Earc*i s a înc*is pro&a&il în cealaltă odaie sau poate că s a dus în vizită la un vecin.u gri(ă.$nd o să pună masa nu uita să le o"eri a(utorul# După cină.u nimic. auzi. !i !terge "rumos mu!amaua după ce s a str$ns masa# 2i nu vor&i dec$t atunci c$nd ţi se vor&e!te# Dacă domnul Earc*i lucrează. un eCemplar pe care !tiam că tata i l a dat cu dedicaţie domnului Earc*i !i încă trei. să n o deran(ezi cu nimic# . auzi. ca !i în apartamentul nostru. unul peste celălalt. !i mi a stat pe lim&ă să l între& pe domnul 215 . care.

Poveste despre dragoste si întuneric Earc*i. dar mi a aruncat o privire piezi!ă. în s"$r!it. prieteni care mi au "ost aproape !i îi îndrăgesc de zeci de ani. "ără să zică nimic. "ără pieliţă. cu eCcepţia "iicei lui. trăia de azi pe m$ine. ca !i cum m ar "i acceptat pe tăcute în ceata lui de conspiratori !i.am spus nimănui p$nă după moartea lui Earc*i. pentru că !i a amintit din vizitele lui la noi că asta &eau eu seara# I am mulţumit a!a cum mi se spusese să 216 . nici părinţilor mei# . din li&răria 'c*iasa". dar în ultima clipă mi am amintit de cele trei eCemplare care "useseră cumpărate cu o zi înainte. !i cele trei eCemplare din 7omanul scurt în literatura e&raică tre&uie să l "i costat cel puţin c$t ni!te *aine "oarte tre&uincioase# Domnul Earc*i a ie!it din odaie !i s a întors cu o cană de cacao caldă. !i moartea tatălui meuF n am spus nimănui. a luat trei dintre cele patru eCemplare de pe măsuţa pentru ca"ea !i le a ascuns într un sertar al &iroului său# Iar eu mi am ţinut cumpătul !i n am spus nimic. !i ea n a părut prea impresionată de ce i am spus# Printre cei mai &uni prieteni de ai mei se numără doi trei scriitori. !i totu!i nu sunt sigur că a! putea "ace pentru unul dintr e ei ceea ce a "ăcut Israel Earc*i pentru tata# .ine !tie dacă mi ar "i dat vreodată prin cap un ast"el de !iretlic generos# La urma urmei el. ca toată lumea în acele zile. s a aplecat. -urit Earc*i. cu oc*ii mi(iţi. nici lui. după mulţi ani. !i am simţit în mine un val de recuno!tinţă care aproape că mi a umplut oc*ii de lacrimi# Domnul Earc*i a văzut că le am o&servat !i n a z$m&it. încă t$năr.

pe canapea. retrasă. iar ea avea privirea ageră !i ceva din cei care pot citi g$ndurile# 5l era un per"ecţionist *arnic. dar a cărei prezenţă însă!i îi "ăcea pe &ăr&aţi să vor&ească "ără să se mai oprească# 5a părăsise cu c$teva luni înainte )niversitatea din Praga !i venise la Ierusalim ca să studieze istoria !i "ilozo"ia la )niversitatea de pe Muntele ?copus# -u !tiu cum. dar n am putut. cu c$ţiva ani înainte. dar "amilia ei !i prietenele i au spus întotdeauna 8ania# Lui îi plăcea să vor&ească. care era înregistrată aici pe numele ei evreiesc. au spus în gra&ă noapte &ună !i m au dus acasă. cu politeţe. le au mulţumit soţilor Earc*i. iar ea !tia să asculte !i să audă c*iar !i printre r$nduri# 5l era "oarte erudit. cuviincios !i 217 . cu toate că în# unele documente este numită Eippora* !i într un loc apare ca 8eiga. cu piele măslinie !i oc*i negri. să analizeze. într o seară. de!i. să eCplice. n a lucrat în seara aceea. 7iv3a. c$nd sau unde a înt$lnit o 'rie* Dlausner pe 8ania Mussman. "ără să scot un sunet. de "apt. doar a "runzărit ziarele de la cap la coadă !i înapoi p$nă ce s au întors părinţii mei de la cinematogra".'mos +z "ac. în HI<M. a!a că am stat pur !i simplu acolo. !i voiam cu adevărat să spun altceva. ca să nu l deran(ez de la lucru. pentru că era "oarte t$rziu !i tre&uia să mă spăl pe dinţi !i să merg direct la culcare# Tre&uie să "i "ost aceea!i odaie în care. care vor&ea puţin. tata a adus acasă pentru prima dată o anumită studentă "oarte "rumoasă.

pereţii îi erau plini de "uningine de la ma!ina de gătit cu para"ină !i de la primus. !i ea îmi spunea 218 . suvenirurile de pe marginea "erestrei !i &i&elourile din &i&liotecă. respect !i teamă# .$nd !edea în casa unui prieten evalua întotdeauna cu privirea tapiţeria. în vreme ce toţi ceilalţi erau prin!i în discuţie: ca !i cum ar "i "ost într o misiune de spiona(# ?ecretele oamenilor o "ascinau întotdeauna. cu z$m&etul ei sla&.$nd tata îi vor&ea era uneori în vocea lui ceva ce sugera un amestec de timiditate.Poveste despre dragoste si întuneric cinstit. dar c$nd se &$r"ea. !i de ce altcineva care i se împotrive!te "uri&und simte nevoia să "acă asta# Hainele o interesau doar ca o "erestruică spre !inele purtătorilor lor# . cu mu!amaua ei în"lorată erau trei ta&urete din răc*ită# >ucătăria era micuţă. acel z$m&et !ovăielnic. canapelele. care arăta de parcă era pe cale să se stingă. după ce tata pleca la lucru. cu tavanul scund !i întunecoasăF podeaua i se scu"undase un pic. mă a!ezam pe ta&uretul lui. în vreme ce ca înţelegea întotdeauna de ce anume cineva ţine morţi! la o anumită idee. draperiile.a !i cum în casa lui ar "i locuit su& o identitate "alsă o g*icitoare# ?au o vizionară# %n (urul mesei din &ucătăria noastră. tandreţe. iar "ereastra ei mică dădea spre curtea de la su&sol. distanţă. !i nu zicea nimic# 5ra adesea tăcută# Dar ori de c$te ori spărgea tăcerea !i rostea c$teva propoziţii. ca să stau "aţă în "aţă cu mama. încon(urată de pereţi cenu!ii de ciment# )neori. de o&icei asculta. cursul conversaţiei se sc*im&a imediat# .

mă uluiau. !i se "uri!au înapoi în pădurea din care veniseră înainte să mi dau seama ce se înt$mplă. a "ost un sat mititel !i uitat de lume. mut !i or&# Trăia singur. dincolo de munţii cei înalţi. iat o pe cea despre omul "oarte &ătr$n. că începuse să i crească un covor de mu!c*i pe spate# In loc de păr. culeg$nd &oa&ele negre. cu cocioa&e pe (umătate dăr$mate# La capătul acestui sat. aproape cuv$nt cu cuv$nt# De eCemplu. ca !i cum nu ar "i început de la început sau nu s ar "i s"$r!it la s"$r!it. uneori îmi dădeau "iori pe spate. mai &ătr$n dec$t cel mai &ătr$n om din vale sau din stepă# -u era doar &ătr$n. !i numele îi era 'leluiev# >ătr$nul 'leluiev era mai &ătr$n dec$t cel mai &ătr$n om din sat. îmi amintesc p$nă în ziua de azi unele dintre pove!tile mamei. dincolo de r$urile ad$nci !i stepele cele sterpe. se arătau o vreme. ci erau învăluite într un "el de ceaţă. st$rnind sentimente de înstrăinare sau spasme de teamă. pe cap îi cre!teau 219 . într o pădure de pini întunecoasă. se mi!cau prin "aţa mea c$teva clipe. 'leluiev: ' "ost odată ca niciodată. "ără "amilie sau prieteni.'mos +z pove!ti în vreme ce curăţa !i tăia legume sau alegea linte. era matusalemic# '!a de &ătr$n. ca um&rele de"ormate de pe perete. pe care le punea într o "ar"urioară# Mai t$rziu aveam să le dau păsărilor# Pove!tile mamei erau ciudate: nu semănau deloc cu pove!tile care se spuneau pe atunci în alte case sau cu cele pe care le am spus copiilor mei. trăia un om sărman. ci ie!eau din tu"i!uri.

!i era !le"uit de vremuri ca un &an tătăresc# ?e povestea prin sat. lula. tremur$nd de teamă !i de emoţie. mult mai &ătr$n ca &ătr$nul 'leluiev. mai coc$r(at. încă mai trăiesc acolo. cu o groază înc$ntătoare. !i c*iar mai or& !i mai sărman !i mai tăcut. !opteam iar !i iar cuvintele 9&ătr$n:.Poveste despre dragoste si întuneric ciuperci negre. în nopţile lungi de iarnă. mai &ătr$n ca Timpul însu!i# Intr o zi s a ivit zvonul că în "undul coli&ei lui. 220 . 9matusalemic:. uneori. !i în loc de o&ra(i avea sco&ituri în care se lăţeau lic*enii# 7ădăcini ca"enii începuseră să i răsară din tălpile picioarelor !i licurici strălucitori î!i "ăcuseră cui& în or&itele lui ad$nci# >ătr$nul ăsta. că &ătr$nul 'leluiev se îngri(ea de matusalemicul . c$nd a"ară nu erau dec$t v$ntul !i nămeţii# Dacă nu i au m$ncat lupii. îi a!ternea masa !i îi "ăcea patul. lula. mai &ătr$n ca zăpada. dragul meu:# 2i a!a dormeau am$ndoi. odorul meu. am$ndoi. pe c$nd lupul urlă în pădure !i v$ntul !uieră pe *orn# ?ingur în pat. p$nă în ziua de azi. cel &ătr$n !i cel !i mai &ătr$n. mu!c*iul care se întinde cu încetul pe spinarea &ătr$nului. nu ţi "ie "rică. îng*esuiţi unul într altul. mai surd. lula. cum îi c$nţi unui prunc: 9Lula. care era mult.erniciortin. 9mai &ătr$n ca Timpul însu!i:# %nc*ideam oc*ii !i vedeam cu oc*ii minţii. . mai încremenit. 'leluiev. îi c$nta. era mai &ătr$n ca pădurea. în coli&a lor dărăpănată. lula. noaptea. îl *rănea cu "ructe de prin pădure !i i da să &ea apă din "$nt$nă sau zăpadă topită !i. ale cărei o&loane n au "ost desc*ise niciodată.erniciortin. lula. nu te n"iora. p$nă să adorm. îi spăla rănile. sălă!luia alt &ătr$n.

în sunetul v$ntului care ţipă pe *orn. un v$nt care nu s ar putea apropia vreodată de casa noastră. *ornul pe care nu l am văzut altundeva dec$t în pozele din cărţile pentru copii. c$nd treceau cătinel. părinţii nu prea puteau să mi cumpere (ucării sau (ocuri. păduri de cuvinte. pa(i!ti de cuvinte# 7ealitatea cuvintelor înlătura înă&u!itoarele curţi dosnice. care cresc în întuneric# %ncercam să mi reprezint în spatele oc*ilor înc*i!i înţelesul lui 9!le"uit de vremuri ca un &an tătăresc:# 2i a!a mă în"ă!uram în somn. "ierul ruginit întins peste casele de piatră. &alcoanele încărcate de ciu&ere !i s$rme de ru"e# . printre coli&ele. dar locul în care trăiam cu adevărat era la marginea pădurii. iar televizorul !i calculatoarele încă nu se născuseră# Mi am petrecut toată copilăria în Derem 'vra*am din Ierusalim. cum se spunea în acele cărţi# 7ătăceam ameţit prin păduri virtuale. zăpada din pove!tile mamei mele !i din cărţile cu poze care se îngrămădeau pe măsuţa (oasă de la capul patului meu: eram în est. dar inima îmi era în vestul cel mai îndepărtat# ?au 9miază noaptele cel mai îndepărtat:.'mos +z ciupercile negre !i lic*enii. pa(i!tile. dar în"ăţi!area lor. coli&e de cuvinte. sunete pe care nu le am auzit nicic$nd. !i acele rădăcini ca"enii !i lacome. stepele. ca ni!te viermi. greoi. pe 221 . în care toate casele aveau acoperi! din ţigle !i *orn# -u aveam "raţi sau surori.eea ce mă încon(ura n avea importanţă# Tot ce avea importanţă era "ăcut din cuvinte# 'veam pe strada 'mos vecini &ătr$ni.

trăiau trei "raţi "ierari. Tanicica# 5ra tare "rumoasă. pe unde puţine picioare de copil mai călcaseră. matusalemicului 'leluiev# '!a cum pădurile de la Tel 'rza erau o sc*iţă ca vai de lume. dădeau la tocilă cuţite. din pove!tile pe care mi le spunea# %ntreaga realitate nu era dec$t o încercare zadarnică de a imita lumea cuvintelor# Iată povestea pe care mi a spus o mama despre acea "emeie !i "ierari. în ţinutul celor mai ad$nci văi. s a dus în ţinutul Tro!i&an# ' lipsit multe zile. într un oră!el lini!tit din Ţara 5nularia. 'lio!a !i 'nto!a# 5rau toţi trei îndesaţi. în goliciunea lor. grosolană a realităţii în"iorătoare a &ătr$nului. !i c$nd s a întors nu era singur. ca o "eti!cană. păro!i.ei doi "raţi mai mici ai lui Mi!a scr$!neau din dinţi !i tăceau 222 . pe nume Tatiana. a pădurii virgine. ca ni!te ur!i# Toată iarna dormeau !i numai c$nd venea vara "ăureau pluguri. "ratele cel mare. adăpostul lingvisticelor păsări ale paradisului: Demult. ascuţeau tăi!uri !i ciocăneau la uneltele de metal# Intr o &ună zi Mi!a. de nepătruns# Lintea mamei mele era o amintire dezamăgitoare a ciupercilor !i "ructelor din pădure. ci a adus cu el o "emeie sur$zătoare. (alnică. Tania. potcoveau caii. "ără să !i aleagă cuvintele. a!tern$ndu mi în "aţă. "ără să se g$ndească la v$rsta mea "ragedă. "ăcută de un diletant. nu găseai alta mai "rumoasă de a lungul !i de a latul 5nulariei# . toată întinderea ţinuturilor îndepărtate !i multicolore ale lim&a(ului.Poveste despre dragoste si întuneric l$ngă casa noastră era doar o imitaţie !tearsă. Mi!a. mure !i a"ine.

!i a îngropat "ratele !i i a luat locul# . pe c$nd cei doi m$ncau o plăcintă cu ciuperci. 'nto!a s a al&it deodată la "aţă !i apoi s a al&ăstrit. încon(uraţi de &aroase. s a înecat !i a murit# 2i din acea zi p$nă azi tineri "ierari rătăcitori din cele patru zări ale 5nulariei merg să locuiască în acea coli&ă. 'nto!a. iar 'nto!a. pră(ini. !i în această încăpere locuiau Mi!a !i Tanicica. p$nă ce &arosul s a prăvălit asupra lui !i i a strivit ţeasta. !i 'lio!a a luat o el pe Tanicica# Timp de !apte săptăm$ni "rumoasa Tanicica a "ost nevasta "ratelui săl&atic. topoare. dar nici unul dintre ei n a cutezat să răm$nă acolo !apte săptăm$ni întregi# 2i Tanicica. "ratele săl&atic. lucrează pentru ea pe (umătate dez&răcaţi. dar n a ră&dat niciodată un "ierar care uită să se scoale !i să !i vadă de drum# + săptăm$nă sau două *ai. "iecare "ierar din cele patru zări ale 5nulariei !tie că Tanicicăi îi plac "ierarii care vin pentru o săptăm$nă. nicovala. "ierarii care stau o zi !i o noapte.'mos +z toată ziulica# Dacă vreunul dintre ei se uita la ea. dar !apte săptăm$ni. lanţuri !i colaci de s$rmă# 2i iată că s a înt$mplat ca într o zi Mi!a să "ie împins în cuptor. Păi. "oalele.$nd au trecut !apte săptăm$ni. cuptorul. "ierarii care vin pentru c$teva zile. Tanicica asta r$dea în *o*ote. 223 . "ratele cel tăcut. atunci acela dintre "raţi pe care îl aţintea se cutremura !i î!i apleca privirea# In coli&a "raţilor nu era dec$t o încăpere mare. mai merge. dălţi. !i "ratele tăcut. 'lio!a. 'lio!a. p$nă ce &ăr&atul era silit să !i co&oare privirea# ?au dacă se uita ea la unul dintre ei.

?*ims*on !i Mic*ael Mussman# In 3757 am scris c$teva dintre amintirile din copilărie ale mătu!ii mele HaGa. a. de la &unicii mei !i de la verii mamei. care trăiau la începutul secolului al WlW lea în sătucul Trope sau Tripe. acestui 5p*raim îi plăcea să se (oace cu roţi !i cu apă curgătoare# . pe care vi le voi spune în paginile următoare. o&osită după emoţia căsătoriei !i un pic ameţită de la îng*iţiturile de vin care i se dăduseră. ?*ims*on Mussman.) 224 . de la mama !i. la douăzeci de zile după &ar mitzva*. aveau un "iu "rumos. mi a povestit acum mulţi ani ce s a înt$mplat la această nuntă# După ceremonie !i ospăţul care a avut loc seara. în )craina. !i micuţa. părinţii micuţei mirese s au ridicat să o ducă acasă. c$nd eram t$năr. pe nume 5p*raim# %ncă din copilărie. a!a zice povestea "amilieiI. (N. a "ost po"tită mai multă lume la un ospăţ. din apropierea ora!ului 7ovno. HaGa ?*apiro /care a primit numele &unicii ei. iar între 3775 !i >??3 am notat din c$nd în c$nd unele dintre multele lucruri pe care mi le a spus mătu!a ?onia# M a a(utat !i cartea vărului mamei. pu&licată în lim&a e&raică la Tel 'viv în 3779. copila nevastă0.um să cuteze. la culcare# 5ra de(a t$rziu. 5vadarea din oroare. adormise cu capul în poala mamei# Mirele "ugea 9 'm auzit povestea aceasta !i altele. peste drum de casa ra&inului din satul Trope. Hertz !i ?ara* Mussman.$nd 5p*raim Mussman avea treisprezece ani. ca nu cumva să "ie luaţi în oastea ţarului !i apoi să nu i mai vadă ai lor niciodată# Mătu!a mea. !i de data aceasta 5p*raim a "ost cununat cu o copilă de doisprezece ani pe nume HaGa Du&a: în acea vreme &ăieţii erau căsătoriţi pe *$rtie.Poveste despre dragoste si întuneric . în parte.

codurile de legi !i comentatori# 5ra limpede că &ăiatul î!i pregătise muniţia !i î!i "ăcuse &ine temele# I a cerut ra&inului să (udece pe loc pricina lui cu restul lumii !i să *otărască într un "el sau altul# . (uc$ndu se de a v aţi ascunselea cu micii lui colegi de !coală# '!a că oaspeţii s au ridicat să plece. a &u&uit la u!a ra&inului. !i a pipăit mustaţa !i s a scărpinat de c$teva ori în cap. a &ătut din picior !i !i a cerut cu încăpăţ$nare nevasta# -u peste trei ani. 5ra ea sau nu nevasta lui.e scria în Tora. 2i atunci una din două: "ie îl lasă să !i ia mireasa. 5ra sau nu dreptul lui.$nd oaspeţii care mai rămăseseră au iz&ucnit în r$s. a mormăit. !i a smucit "avoriţii !i s a tras de &ar&ă. nici măcar peste trei luni. ro!u !i transpirat. contractul de căsătorie. ci c*iar aici !i acum# . a !ovăit !i !i a dres glasul. în"oiat dintr odată ca un coco!el. !i în cele din urmă a o"tat din rărunc*i !i a *otăr$t că nu e nimic de 225 . ?e însurase sau nu cu ea după lege. !i căsătoria să "ie anulată# 7a&inul. .e spuneau Talmudul !i (uri!tii.'mos +z de colo colo printre invitaţi. cele două "amilii au început să !i ia rămas &un !i părinţii mirelui i au spus "iului lor să se suie iute în căruţă ca să meargă acasă# -umai că t$nărul mire avea alte g$nduri: copilul 5p*raim s a oprit în mi(locul curţii. a stat în prag "aţă în "aţă cu ra&inul z$m&itor !i s a apucat să citeze teCte din >i&lie. Mis*na*. "ie tre&uie să i dea înapoi 3etu&&a.*iar în seara asta# . după cum spune povestea. le a întors spatele m$nios !i s a repezit peste drum.

la miezul nopţii. &ăiatul nu numai că era priceput la manevrarea teCtelor !i argumentelor. nec*ezaturi !i z&ierete# %ntre timp. răcnind c$t îi ţineau &o(ocii. des"ăt$ndu se cu rac*iu.$t despre mama lui !i restul "amiliei. din cauza ze"lemelelor !i r$n(etelor invitaţilor# . ţineau morţi! să zică. !i ei au pl$ns pe tot drumul. de ru!ine# Procesiunea nocturnă a durat o oră !i (umătate# 5ra o com&inaţie de alai "unerar înlăcrimat !i petrecere zgomotoasă. înlăcrimată !i nedormită. c$nd toate deli&erările s au înc*eiat. printre "ornăieli neru!inate.Poveste despre dragoste si întuneric "ăcut. 226 . la orele mici ale dimineţii. înc$ntaţi de scandal. a "ost m$nată ca oile la în(ung*iere către camera nupţială improvizată în care. &ine cunoscuta glumă cu coco!elul !i puicuţa sau pe cea despre cum se &agă aţa în ac. pe t$nărul mire l a părăsit cura(ul !i a început să !i regrete victoria# 2i a!a t$năra perec*e zăpăcită. dar mai avea !i per"ectă dreptate: tinerei mirese nu i răm$nea altceva de "ăcut dec$t să l urmeze !i nu eCista nici o altă cale dec$t să i se supună lui# '!a că au trezit o pe micuţa mireasă !i. a tre&uit să "ie v$r$tă aproape cu "orţa# ?e zice că u!a a "ost încuiată pe dina"ară# 'poi nunta!ii s au retras în v$r"ul picioarelor !i au petrecut restul nopţii !ez$nd în altă încăpere. au "ost siliţi să însoţească perec*ea de însurăţei acasă la părinţii lui# Mireasa a pl$ns tot drumul de "rică# Mama ei o ţinea str$ns îm&răţi!ată !i pl$ngea împreună cu ea# 2i mirele a pl$ns tot drumul. pentru că unii dintre participanţi.

5p*raim Mussman a com&inat pasiunea lui pentru roţi cu cea pentru ape curgătoare !i a "ăcut o moară în satul Trope# 7oata morii era înv$rtită de "orţa apei curgătoare# '"acerea lui n a "ost niciodată prosperă: era visător !i naiv ca un copil. neră&dătoare să a"le cum au supravieţuit odraslele lor încăierării !i ce vătămări !i au produs unul altuia# Dar după c$teva zile soţul !i soţia puteau "i văzuţi alerg$nd voio!i prin curte !i (uc$ndu se. "ăc$nd p$raie. lacuri !i cascade# Părinţii lui. au întreţinut t$năra perec*e p$nă la v$rsta de !aisprezece ani# Dest Dinder era denumirea în idi! din acea vreme a tinerelor perec*i care se &azează pe spri(inul părinţilor# . pe care le diri(a prin curte. g$lcevitor !i totu!i niciodată "erm pe poziţie# 'vea tendinţa de a se prinde în "lecăreli care durau de dimineaţa p$nă seara# HaGa Du&a !i 5p*raim trăiau în sărăcie# Micuţa mireasă i a născut lui 5p*raim trei "ii !i două "iice# 5a a învăţat meseria de moa!ă !i in"irmieră la domiciliu# +&i!nuia să trateze "ără &ani pacienţii săraci. lene! !i m$nă spartă. poate că mamele s au năpustit în odaie. Hertz !i ?ara* Mussman. în vreme ce se străduiau să se consoleze unii pe ceilalţi# Dimineaţa. cine !tie. desculţi !i zgomoto!i# >a c*iar soţul a construit într un copac o căsuţă pentru păpu!ile nevestei. pe ascuns# ' 227 .$nd s a "ăcut mare. înarmate cu prosoape !i lig*ene. iar el s a întors la (oaca lui cu roţi !i ape curgătoare.'mos +z &$nd ceai !i d$ rid gata rămă!iţele ospăţului.

ced$nd întotdeauna vrerii nevestelor. -ap*tali Hertz. !tia !i c$te ceva despre măcinarea "ăinii. 228 . ca a unui ţăran "ăcător de minuni sau a unui mo!neag s"$nt de al ortodoc!ilor ru!i# 2i a!a se "ace că primul lui născut. "ermecător !i amuzant !i. "ericit să se dea &ătut în "aţa oricui i se împotrivea. în seara în care a &u&uit eroic la u!a ra&inului !i a cerut. a devenit la v$rsta de doisprezece ani ucenic pe mo!ia 1il3ov. l$ngă 7udno.Poveste despre dragoste si întuneric murit în "loarea v$rstei. dat "iind că a crescut la moara tatălui său# Pro&a&il că mai avea el ceva. pe l$ngă toate aceste calităţi. dreptul de a !i consuma căsătoria# Din acea noapte s$ngeroasă p$nă la s"$r!itul vieţii s a arătat ne*otăr$t: era &l$nd !i moale. &unicul meu.*ipe!ul 5p*raim s a însurat la iuţeală cu o copilă de !aisprezece ani pe nume tot HaGa. noua HaGa Mussman i a gonit din casa ei pe copiii vitregi# ?oţul ei cel sla& n a încercat să o oprească: părea să !i "i consumat întreaga porţie modestă de îndrăzneală !i *otăr$re într o singură acţiune. la "el ca precursoarea ei# . prinţesa 7avzova# %n trei patru ani prinţesa a descoperit că t$nărul evreu pe care îl căpătase practic pe degea&a era sprinten. de "tizie# ?tră&unica mea avea douăzeci !i !ase de ani c$nd a murit# . invoc$nd Tora !i toţi (uri!tii. ager la minte.$t ai zice pe!te. care aparţinea unei eCcentrice aristocrate necăsătorite. !i totu!i cu străinii a început treptat să se poarte ca un om care ascunde ad$nc în el mister !i s"inţenie# %n"ăţi!area lui sugera o oarecare în"umurare învăluită în umilinţă.

nu. ?teleţ3i. se m$nia. !i îl nimicea4:0 2i a!a t$nărul evreu a învăţat să întreţină !i să repare ma!inăriile. să le plătească 229 . ?telets3i ăsta. dar dădea mai departe în cal# Toată ziua născocea noi ma!inării. cum îi zice. care avea !aisprezece ani# 8oarte repede &unicul meu !i a arătat talentele de organizator. inginerul . "urios. !i a construit o moară# ' încredinţat conducerea morii unuia dintre nepoţii !i mo!tenitorii ei. sisteme. tot ce dregea s"ăr$ma iară!i c$nd se îm&ăta# 5ra un &eţivan cumplit4 încă mi l amintesc cum î!i &ătea calul. roţi dinţate. !i acea sensi&ilitate "aţă de ceilalţi care îi îngăduia să g*icească ce g$ndesc sau ce !i doresc# La !aptesprezece ani &unicul a(unsese adevăratul administrator al morii# /9'!a de repede a crescut în oc*ii prinţesei4 . !i în acela!i timp pl$ngea de mila animalelor proaste.a în povestea aceea cu Iosi" cel drept din 5gipt !i aia. "ără copii# '!a că a *otăr$t să cumpere un teren la peri"eria ora!ului 7ovno. în dreptul cimitirului de la capătul străzii Du&ins3a. !i i l a dat ca a(utor pe Hertz Mussman. datorită cărora era îndrăgit de toţi cei care îl înt$lneau. tactul !i empatia. Madam Poti"ar. pl$ngea cu lacrimi c$t &o&ul de strugure.onstantin ?emionovici ?teleţ3i.'mos +z care a st$rnit sentimentele materne în prinţesa sta"idită. întocmai ca ?tep*enson# 'vea un "el de sc$nteie de geniu# Dar de îndată ce născocea un lucru. Inginerul ăla. să se t$rguiască cu ţăranii care aduceau acolo gr$ul !i orzul.

călătorea de la o mănăstire la alta în căutarea iluminării. pentru că voia să simtă eCact ce a simţit Isus# 2i atunci au venit !i au legat o. prinţesa 7avzova. î!i risipea averea pe danii către &iserici !i locurile s"inte# /9Iar într o zi a luat un ciocan !i !i a &ătut un cui în m$nă. !i în seara următoare iar o pierdea#:0 2i a!a inginerul ?teleţ3i î!i îneca necazurile în vodcă !i în (ocul de cărţi# /9Dar scria !i poezii minunate. Dant. (elea ve!nic. a "ugit cu 'nton. în latină# . ?oloviev.uno!tea pe de rost toate lucrările marilor "ilozo"i. pline de simţire. să negocieze cu "urnizorii !i cu clienţii# '!a a devenit morar. î!i petrecea vremea cu rugăciuni !i posturi. ?teleţ3i.onstantin ?teleţ3i. pline de căinţă !i de milă4 ' scris c*iar !i un tratat "ilozo"ic. el era de!tept. !i o&i!nuia să um&le de unul singur 230 . s a scu"undat cu totul în &eţie după ce a primit averea mătu!ii# ?oţia lui. a "ost cel care a "ăcut opianiţa# )neori o pierdea la cărţi# 'dică o pierdea pentru o noapte. nepotul prinţesei. Irina Matveievna.Poveste despre dragoste si întuneric lucrătorilor salariile. 'ristotel. în amurgul vieţii sale. . muncitor !i am&iţios# 2i avea succes# Intre timp. o căpăta înapoi dimineaţa. spre deose&ire de lene!ul !i copilărosul său tată 5p*raim. "iul vizitiului# /92i ea era marepianiţa &eţivancă# Dar el. i au îngri(it m$na. tăi"ăsuia în !oaptă cu Isus. ca tatăl său# %nsă. au ras o în cap !i au înc*is o pentru restul vieţii într o mănăstire de l$ngă Tuia#:0 Inginerul cel netre&nic. a devenit din ce în ce mai evlavioasă: nu se îm&răca dec$t în negru. poezii at$t de "rumoase.

împodo&it cu o impresionantă &ar&ă al&ă !i lungă. apoi locţiitorul său. crearea lumii sau propriile idei originale despre îm&unătăţirea pădurilor.'mos +z prin pădure# . &$nd ceai !i st$nd la tai"asuri plăcute !i îndelungate cu "urnizorii !i agenţii care veneau la moară. l a instalat la &irou. ca un cer!etor li*nit#:0 Treptat. calm !i eCpansiv. a cumpărat partea din moară a lui ?teleţ3i# . îi plăcea să le ţină lecţii. cum să păstrezi pove!tile din popor sau să ţi întăre!ti vederea prin mi(loace a"late în natură# Mama î!i amintea de &unicul ei 5p*raim ca de 231 . natura su"letului rus în comparaţie cu su"letul polon sau ucrainean.$nd &unicul a împlinit douăzeci !i trei de ani. iar în cele din urmă partener# . se îm&răca uneori în zdrenţe !i rătăcea pe străzi în "aptul dimineţii. despre secretul longevităţii. cum să dormi mai &ine. cu vreo zece ani după ce "usese 9v$ndut ca ro&: prinţesei 7avzova. misterele ascunse ale iudaismului. ?teleţ3i l a "ăcut pe Hertz Mussman m$na sa dreaptă la moară.*ipe!ul 5p*raim a !ezut acolo mulţi ani. ne"ăc$nd nimic: zilele îi treceau încet. scormonind prin gunoaie.ur$nd a"acerea i s a eCtins !i printre alte ac*iziţii a îng*iţit !i micuţa moară a tatălui său# T$nărul proprietar de moară nu era supărat că "usese alungat din casa părintească# Dimpotrivă: l a iertat pe tatăl său. !i c*iar i a plătit un salariu lunar "rumu!el p$nă la s"$r!itul vieţii# . a!a numitul 3ontora.a să se în(osească. care între timp reu!ise să a(ungă iară!i văduv.

Poveste despre dragoste si întuneric o impunătoare "igură patriar*ală# .răciun#: 5p*raim Mussman trecuse de cincizeci de ani c$nd a devenit la "el de impresionant ca un &ătr$n înţelept oarecum ne&ulos# 5ra din ce în ce mai puţin în stare să "acă deose&irea între un om al lui Dumnezeu !i Dumnezeu însu!i# %ncepuse să citească g$ndurile. un ţăran "ăcător de minuni. copilăresc# 9>unicul 5p*raim arăta întocmai ca Dumnezeu# 1reau să spun. în "elul în care !i l înc*ipuie pe Dumnezeu toţi copiii# Treptat a a(uns să apară în "aţa întregii lumi ca un s"$nt slav. !i spr$ncenelor groase !i al&e care îi dădeau o splendoare &i&lică# +c*ii lui al&a!tri străluceau ca ni!te iazuri în acest peisa( înzăpezit. a spus mătu!a mea ?onia. datorită &ăr&ii lungi.*ipul lui îi părea su&lim. cu un pa*ar de ceai. ca a unui pro"et. să interpreteze visele. ca zăpada. ceva între imaginea &ătr$nului Tolstoi !i Mo! . 9eram cea pe care o iu&ea cel mai mult dintre toţi nepoţii lui4 5ram pre"erata lui4 'sta pentru că eram o micuţă 232 . !i pur !i simplu compătimea# %n a"ară de asta nu mai "ăcea nimic. să g*icească viitorul. să "acă acte de smerenie !i să compătimească# De dimineaţa p$nă seara !edea la masa de lucru din &iroul de la moară. care se revărsa maiestuos. c$t e ziua de mare# %ntotdeauna răsp$ndea o aromă scumpă. iar m$inile îi erau moi !i calde# /9Dar eu:. să peroreze despre morală. cu satis"acţie nu prea &ine ascunsă. la optzeci !i cinci de ani. cu un z$m&et "ericit. să dea iertăciune.

ama&il. mi au pus numele mamei lui# De aceea &unicul mă iu&ea cel mai mult pe mine. îl iu&ea din tot su"letul !i întotdeauna îl ierta sau se pre"ăcea că n a o&servat c$nd el încurca socotelile sau desc*idea "ără permisiune cutia cu &ani din &irou !i lua c$teva &ancnote pe care le înm$na. dar oamenilor le plăcea să se uite la el datorită z$m&etului amuzat. de "apt. cu toate că. vr$nd nevr$nd. cel mai mărunt lucru îi umplea oc*ii de lacrimi# 2i c$nd eram copilită !edeam ore în !ir în poala lui. la "el ca Dumnezeul din povestirile populare *asidice. ca o micuţă "ranţuzoaică. mai presus de toate. "iul său. mare "lecar.'mos +z 3rasaviţa. !i întotdeauna aveam destulă ră&dare să ascult toate nimicurile pe care o&i!nuia să le toarne# 2i. era a!a de dulce !i cu capul în nori. a!a de copilăros. în clipa în care &unicul 5p*raim intra în încăpere# .*iar !i portretele de pe pereţi începea să z$m&ească în clipa în care &unicul 5p*raim intra în încăpere4:0 Din "ericire pentru el. !i a!a de emotiv. plină de coc*etărie. tot pieptăn$ndu i &ar&a minunată. după ce le g*icea viitorul !i îi procopsea cu o predică 233 . ţăranilor recunoscători. "ermecător. orice "ată putea răsuci după degetul ei mic capul lui "rumos. !i uneori îmi zicea KmăicuţăL4:0 5ra lini!tit !i cu "ire pa!nică# )n &ăr&at &l$nd. copilăresc. !i !tiam cum să l răsucesc după degetul meu mic. ce plutea ve!nic pe c*ipul lui z&$rcit# /9>unicul 5p*raim era a!a: în clipa în care te uitai la el începeai să z$m&e!ti !i tu4 Toată lumea începeau să z$m&ească. -ap*tali Hertz.

!i p$nă la urmă a iz&utit să o mărite !i pe ea /9eu un t$mplar. ?ara*. -ap*tali Hertz a eCtins a"acerea. ci stătea cu ei la tai"asuri plăcute despre averea "amiliei 7ot*sc*ild sau despre cumplitele greutăţi ale vieţii culilor din . urmărind mulţumit cum lucrează moara "iului său# Poate că.u înţelepciune. desc*iz$nd "iliale ici !i colo. se uita la socoteli cu g$ndurile aiurea. iar dacă străinii îl luau drept !e"ul cel mare nu i corecta. dar !i arogant. privind pe "ereastră. ?*ims*on. surorilor !i altor neamuriF 234 . c$!tig$nd ni!te &ani# 2i a căsătorit o soră. @as*a4 )n &ăiat drăguţ. dar de cele mai multe ori după o oră sau două uita ce a zis. La urma urmei. AennG. a luat o la el pe cealaltă. poate că un pic sla& la minte la &ătr$neţe /care a început pe la cincizeci de ani0# )neori îi o"erea "iului său tot soiul de s"aturi !i sugestii pentru îm&unătăţirea !i eCtinderea a"acerii.Poveste despre dragoste si întuneric moralizatoare# Eile în !ir &ătr$nul !edea în &irou. avea aproape patruzeci de ani4:0# L a anga(at pe nepotul lui. c*iar se vedea pe sine în ultimii ani de viaţă ca un "el de 'totputernicul# 5ra umil. cu un salariu cuviincios. ca !i pe @as*a al lui AennG.*ina /pe care o numea Ditai0# De o&icei stăteau a!a la taclale c$te !apte opt ore# 8iul lui îi "ăcea întotdeauna pe plac# . t$mplarul. c*iar dacă era "oarte simplu4 Dar ce altă alegere ar "i avut AennG. !i o"erea alte s"aturi# >ea pa*ar după pa*ar de ceai. prudenţă !i ră&dare. dat "iind că arăta 9întocmai ca Dumnezeu:. !i a împră!tiat generozitatea asupra tuturor "raţilor.

&unica mea. !i că urletul lui era ca *odorogeala unor &utoaie care se rostogolesc# /Dar animalele îl înspăim$ntau de moarte. de&ord$nd de po"te# >ar&a îi era neagră !i neîngri(ită. cu lim&a ascuţită. Itta. !i c$inii.'mos +z a"acerea prospera. !i clienţii ucraineni !i ru!i se înclinau cu respect în "aţa lui.$t despre stră&unicul 6edalia*. s a purtat întotdeauna ca o "emeie cu care viaţa nu a "ost at$t de &ună cum ar "i meritat# ' "ost "rumoasă 235 . Pearl /născută 6i&or0# Despre stră&unica Pearl am a"lat de la mătu!a HaGa că era o "emeie dură. !i i se adresau cu 6ertz @e"removici /Hertz. &unicul !i a eCtins a"acerea !i mai mult. un t$năr aristocrat scăpătat. &a c*iar !i iezii !i viţeii#0 8iica lor. "iul lui 5p*raim0# 'vea c*iar !i un a(utor rus. !i pisicile. ca să umple perniţe cu ele# Tăia cu un cuţit "iecare &ucăţică de za*ăr în patru cu&uleţe egale#:0 . "iica năzuroasă a lui 6edalia* ?c*uster !i a soţiei lui. nepoata lui ?onia !i l amintea ca pe un &ăr&at morocănos !i îndesat. -ap*tali Hertz Mussman s a însurat cu Itta 6edalievna ?c*uster. 9vicleană ca !apte negustori:. cu un al !aselea simţ pentru intrigile din sat. iar purtarea zgomotoasă !i despotică# ?e spunea că poate r$g$i at$t de tare înc$t "ăcea să se zguduie geamurile. care su"erea de ulcer# . lacomă de &ani !i de putere !i cumplit de mesc*ină# /9?e spune că str$ngea întotdeauna !uviţele de păr care cădeau la "rizer.u a(utorul lui. Moscova !i Peters&urg# %n HI0I sau HIH0. la douăzeci !i unu de ani. !i a desc*is "iliale c*iar !i la Diev. cu pălăria apăsată pe piept.

au căutat mi(loacele prin care să aline su"erinţa din căsnicia părinţilor lor# Toate trei luau "ără !ovăială partea tatălui împotriva mamei# Toate trei î!i dispreţuiau mama !i se temeau de eaF le era ru!ine cu ea !i o considerau o persoană care &agă z$zanie. nedreptăţi. !i totu!i disperarea asta era ţinută întotdeauna su& lacăt# -imeni din "amilia mea nu vor&ea despre ea !i dacă am reu!it vreodată să o simt în copilărie. ru!ine.*iar !i la &ătr$neţe a continuat să !i răs"eţe nepoţii cu tot soiul de mici &ac!i!uri !i gesturi pline de coc*etărie.ele trei "iice ale lor. să i "acem curte# In acela!i timp. HaGa. vreme de !aizeci !i cinci de ani plini de insulte. era ca izul sla& de carne perpelită de cealaltă parte a peretelui# . se acuzau una pe cealaltă: 9)ită te la tine4 'i a(uns întocmai ca maman4: 236 .Poveste despre dragoste si întuneric în tinereţe !i a avut mulţi adoratori. ca !i cum ne ar "i implorat să ne agităm în (urul ei. str$m&$nd din &uze# >unicii mei din partea mamei erau disperat de deose&iţi !i departe unul de celălalt.$nd se luau la *arţă. armistiţii. !i se pare că a "ost corcolită# Domnea cu m$nă de "ier asupra celor trei "iice ale ei !i totu!i se purta ca !i cum ar "i vrut ca ele să o trateze ca pe o soră mai mică sau ca pe o copilită dulce# . deprimant de vulgară !i de despotică# . 8ania !i ?onia. să ne lăsăm captivaţi de "armecul ei.ăsătoria dintre Itta !i Hertz Mussman a durat. putea să se poarte cu o cruzime politicoasă# . cu scr$!nete din dinţi. umilinţe. reţinere !i politeţe reciprocă.

acei oc*i ageri care ascundeau un sur$s# . îi ziceam Papa0 era un &ăr&at "ascinant. ginerii !i nepoţii. că are o grămadă de lucruri să i ierte:# . -ap*tali Hertz /căruia cu toţii. &un la inimă# 5ra oac*e!. citind printre r$nduri.$nd vor&ea cu tine aveai impresia că îţi putea cerceta ad$ncurile su"letului.u un an înaintea morţii. de un al&astru desc*is. duc$ndu !i tatăl la o casă pentru &ătr$ni din 6ivataGim !i mama într o clinică din apropiere de -es TsiGona# ' "ăcut asta în ciuda protestelor mătu!ii ?onia.'mos +z Doar c$nd părinţii ei erau de(a &ătr$ni. cu vocea caldă !i mo!tenise oc*ii tatălui său. unde ne a spus cu tristeţe: 9+ iert pentru toate# 2i mă rog în inima mea să o ierte !i Dumnezeu !i n o să "ie trea&ă u!oară pentru 5l. !i ea însă!i îm&ătr$nise. "iecare în "elul ei. "iicele. mătu!a HaGa a iz&utit în cele din urmă să !i despartă părinţii. erau îndrăgostite de tatăl lor# >unicul meu. !i totodată deslu!ind ce anume încercai zadarnic să i ascunzi# )neori îţi arunca pe nea!teptate un z$m&et maliţios. aproape însoţit de un semn cu 237 . care credea că o ast"el de despărţire silită e complet gre!ită# Dar pe atunci dez&inarea dintre cele două mătu!i ale mele a(unsese oricum la culme# -u !i au spus nici un cuvinţel timp de aproape treizeci de ani. pricep$nd pe dată ce ai spus !i de ce a i spus o.P0 p$nă la moartea mătu!ii HaGa. mătu!a H$Ga îmi spusese eCact acela!i lucru despre sora ei ?onia#0 'devărul este că toate trei surorile Mussman. în HI8I# /Mătu!a ?onia a mers la înmorm$ntarea surorii ei. patern. &l$nd. de la s"$r!itul anilor .

pre"ăcătorii. i a (urat 238 . "arse. ce dacă# ?ingurele lucruri care puneau la grea încercare îngăduinţa amuzată a lui Papa erau actele de cruzime# De acestea avea oroare# +c*ii lui al&a!tri !i veseli se înnorau c$nd auzea de "apte rele# 9)n animal rău. pentru că. de parcă ar "i zis /în idi!0: -u. la urma urmei. în vreme ce el însu!i era sting*erit din cauza ta. la urma urmei. dar te ierta.e înseamnă eCpresia asta. despre care nu se vor&e!te în scriptură. în!elătorii. . poate că am m$ncat alt măr din grădina raiului. ca !i cum voia să te "acă să te simţi un pic sting*erit. inclusiv diverse uneltiri. din gre!eală. Poate că între pomul vieţii !i cel al cunoa!terii mai cre!tea unul în grădina raiului. stăp$nii creaţiunii# '!a că. manipulări "alse. "iind cu toţii prin!i într o comedie grosolană !i "ără s"$r!it. după părerea lui Papa. !i unul altuia. : cugeta el în idi!# 9-ici un animal nu e rău# -ici un animal nu e în stare să "acă rău# 'nimalele nu au inventat încă răul# 5l e monopolul nostru. care !i au provocat mare dezamăgire !i su"erinţă lor în!i!i. pomul răului /pomul cu ris*es îi zicea el în idi!0 !i din acesta am m$ncat.Poveste despre dragoste si întuneric oc*iul. un om nu e dec$t un om# 5l credea că toţi oamenii sunt copii nec*i&zuiţi. care în general se termină prost# Toate drumurile duc la su"erinţă# Prin urmare. practic toţi oamenii merită îndurare !i cele mai multe dintre "aptele lor merită să "ie iertate. revendicări !i pretenţii# Pentru toate acestea te ierta cu acea um&ră de z$m&et maliţios. un pom otrăvitor. Ticălosul ăla de !arpe a în!elat o pe 5va.

nu am "i "ost izgoniţi din rai. ceea ce Aean Paul ?artre avea să descopere după mulţi ani: 9Dar ce e iadul. sonor. : 2i apoi. cu vocea sa înceată. 6enerozitate sau mesc*inărie# +rice copil o !tie. !i totu!i răutatea nu se mai isprăve!te# . caldă.um se poate eCplica asta.u siguranţă că totul e înăuntru# In casele noastre# Poţi găsi iad !i rai în "iecare odaie# %n spatele "iecărei u!i# ?u& "iecare pătură du&lă# '!a este# )n strop de răutate. n am zis iu&ire: nu prea cred în iu&irea universală# Iu&irea tuturor pentru toţi poate că ar tre&ui să lăsăm asta în seama lui Isus# Iu&irea e cu totul altceva# -u are nimic de a "ace cu generozitatea cu îndurarea# Dimpotrivă# Iu&irea este un amestec ciudat de contrarii. continua să eCplice.e e raiul. ?e pare că ni se trage de la mărul pe care l am m$ncat atunci: am m$ncat 239 . între ce !i ce tre&uie să aleagă oamenii în "iecare minut al zilei. dacă ne am "i mulţumit cu pomul vieţii !i cu cel al cunoa!terii. dar iu&irea nu e ceva ce alegi. iu&ire.'mos +z că era cu adevărat pomul cunoa!terii. . !i oamenii sunt unul pentru celălalt iadul# )n strop de îndurare. ci te molipse!ti de ea ca de o &oală. ce anume alegem. e!ti prins în ea ca într o nenorocire# '!adar. cu oc*ii care î!i recăpătaseră al&astrul lor voios !i sclipitor. dar de "apt a dus o la pomul cu ris*es# Poate că. o îm&inare de egoism eCtrem !i dăruire deplină# )n paradoC4 %n plus. iu&irea. . toată lumea vor&e!te întotdeauna de iu&ire. !i în idi!ul lui pitoresc. !i oamenii găsesc unul în celălalt raiul# 'm zis un strop de îndurare !i generozitate.

palatul Lu&omirs3i !i mai multe &iserici catolice !i ortodoCe. în care locuia clasa de mi(loc# )n !ir de prăvălioare ocupa parterul acestor case de 240 . cu c$teva clădiri o"iciale în stil neoclasic !i o "aţadă aproape neîntreruptă de &locuri cu două eta(e.Poveste despre dragoste si întuneric un măr otrăvit:# +ra!ul 7ovno /în polonă 7ovne. un important nod de cale "erată. cu &alcoane din "ier "or(at. c$ntecul lor suna ca o t$nguire# . dintre care ma(oritatea erau evrei. împestriţate cu mla!tini !i păduri# %n ora! erau trei sau patru străzi 9europene:. polonezi. &răzdate de r$uri !i &ălţi. care uneori tremurau !i se unduiau în v$nt# Tăcerea c$mpurilor era s"$!iată din c$nd în c$nd de !uieratul unei locomotive# )neori se auzeau tinerele ţărănci ucrainene c$nt$nd prin grădini# De departe. ru!i !i o m$nă de ce*i !i nemţi# 'lte c$teva mii de evrei locuiau în ora!ele !i satele din prea(mă# ?atele erau încon(urate de livezi !i grădini de zarzavat. dintre care una avea două clopotniţe# %nainte de cel de al Doilea 7ăz&oi Mondial ora!ul se m$ndrea cu vreo !aizeci de mii de locuitori. pă!uni !i lanuri de gr$u !i de secară. cu le&ede# +rizontul ora!ului 7ovno era "ormat de cetate. ici !i colo arcuind în sus c$te o colină. în germană 7oOno0. !i pe vremea ru!ilor încă mai era un lac "rumos. iar restul erau ucraineni.$mpii netede !i largi se întindeau c$t vedeai cu oc*ii. a crescut în (urul palatelor !i parcurilor încon(urate cu !anţuri cu apă ale "amiliei princiare Lu&omirs3i# 7$ul )ste tăia ora!ul de la sud la nord# %ntre r$u !i mla!tină se a"la cetatea.

iudaism. unele în"undate în păm$nt p$nă la "erestre !i cu iar&ă crescută pe acoperi!# %n HIHI Tar&ut*. iar vara cădeau ploi calde# Proprietarul 10 /ena'em (ele'rter. !tiinţă !i educaţie a adulţilor# . Lu&lin !i 1ar!ovia# Duminica !i de săr&ătorile cre!tine &ăteau toate clopotele# Iernile erau întunecate !i cu zăpadă din &el!ug. Lvov.'mos +z negustori# %nsă cele mai multe dintre străzile lăturalnice erau ni!te uliţe neîngri(iteF erau noroioase iarna !i pră"oase vara# Din loc în loc erau mărginite de pava(e din lemn. cu at$t mai puternică devenea atracţia laicismului !i a culturii neevreie!tiH0# %n "iecare seară. eCpresul de noapte pleca din staţia 7ovno către Edol&unoOo. !i în acela!i timp /"ără să "ie o contradicţie0. 3756# 2colile Tar&ut* erau sioniste !i laice 241 . cu at$t se întăreau sionismul !i educaţia evreiască.<0. (oase !i late.20 !i . la ora zece "iC. cu pereţi gro!i !i stre!ini late. !iceul evreiesc Carbut' din %ovno (în e&raică). încon(urate de loturi mici de păm$nt !i de nenumărate coli&e de lemn dărăpănate. în anii . zece sau douăsprezece partide politice evreie!ti se luptau "renetic între ele !i în"loreau clu&uri de literatură e&raică. Ierusalim. o organizaţie educativă evreiască a desc*is la 7ovno un liceu. !u&rede# De cum coteai pe una dintre aceste străzi lăturalnice erai încon(urat de case slave.u c$t se ampli"ica antisemitismul în Polonia. o !coală primară !i c$teva grădiniţe# Mama !i surorile ei au "ost educate în !colile Tar&ut*# In anii .20 !i .<0 la 7ovno se tipăreau ziare în e&raică !i idi!.

pielărie.Poveste despre dragoste si întuneric cinematogra"ului din 7ovno era un neamţ pe nume >randt# )nul dintre "armaci!ti era un ce* pe nume Ma*ace3# .ei din "amilia TOisc*or erau artizani renumiţi# 8amilia ?trauc* "ăcea săpun# 8amilia 6endel&erg arenda păduri# 8amilia ?tein&erg avea o "a&rică de c*i&rituri# %n iunie HI=H nemţii au cucerit 7ovno ul de la sovietici. imprimerie. aurărie !i argintărie. galanterie. care ză&ovea un pic la s"$r!itul cuvintelor. comerţ !i &ănci# )nii dintre tinerii evrei erau împin!i de con!tiinţa lor socială să se alăture proletariatului. nostalgic. nemţii !i cola&oratorii lor au ucis peste douăzeci !i trei de mii dintre evreii din ora!# .*irurgul !e" al spitalului era un evreu. cu vocea ei lini!tită. ucenici.inci mii dintre supravieţuitori au "ost uci!i mai t$rziu. cu "ăină. îm&răcăminte. &ăcănie. ca lucrători în imprimerii. muncitori cu ziua# 8amilia Pisiu3 avea o "a&rică de &ere# . se ocupau de teCtile !i &unuri casnice. doctorul ?egal. X !i 8 noiem&rie HI=H. pe H< iulie HI=2# Mama îmi vor&ea uneori. despre acel 7ovno pe care îl lăsase în urmă# %n !ase !apte propoziţii îmi zugrăvea un ta&lou# 'm am$nat în repetate r$nduri să merg 242 . pe care rivalii îl porecliseră ?egal -e&unul# )nul dintre colegi i lui de la spital era c*irurgul ortoped Aosep* Dope(3a. care ocupaseră ora!ul cu doi ani înainte# %n două zile. un în"lăcărat sionist revizionist# Mos*e 7oten&erg !i ?imc*a Hertz Ma(a"it erau ra&inii ora!ului# 5vreii se ocupau de a"aceri cu lemn !i cereale.

&rodate. Le&edevs3i.ele trei &oieroaice împărţeau acest spaţiu cu o splendidă piesă de mo&ilier din secolul al W1III lea. cu o grădină de "lori !i una de zarzavat !i livadă. despre care se zvonea că ar "i a lui# Mai era !i o rudă îndepărtată de a lui.asa avea un singur eta( spaţios. magazie. care pretindea că ar "i înrudită întru c$tva. cramă !i depozit de mirosuri puternice: un amestec ciudat. Tasia. la numărul H=# Trăia acolo cu o singură servitoare !i "etiţa acesteia. însă dedesu&t era un &eci uria!. încon(urată de mai mult de un acru de teren. ca ta&loul pe care mi l a dat mama să nu tre&uiască să "acă loc altora# 5Ccentricul primar al ora!ului 7ovno din al doilea deceniu al secolului WW. Liu&ova -i3iticina. unt. în spatele unei draperii# . erau îng*esuite grămezi de o&iecte vec*i din argint.'mos +z la 7ovno. de mirosuri de "ructe uscate. dar !i "ascinant. o rusoaică aristocrată "ără un &an în pungă. !i -ina. pe strada Du&ins3a. n a avut copiiF locuia într o casă mare. care slu(ea de atelier. din ma*on sculptat cu "lori !i alte ornamente# In ea. în spatele u!ilor lustruite. în care se pare că dormeau toate trei# . porţelan !i cristal# Mai aveau un pat lat. de departe. împodo&it cu perniţe colorate. un pic înspăim$ntător. sau 'ntonina >oleslavovna# Toate trei trăiau îng*esuite într o cămăruţă a"lată c*iar la capătul unui coridor. sau 'nastasia ?erg*eievna. cu "amilia domnitoare a 7omanovilor# Trăia în casa lui Le&edevs3i împreună cu cele două "iice de la doi soţi. cămară. 243 .

la puţină vreme după ce trupele poloneze ale mare!alului Pilsuds3i au cucerit de la ru!i 7ovno ul !i tot vestul )crainei. născută în HIHH. ?ara*. sau ?onia.asa. smoală. HaGa. era un antisemit "eroce# . iar de a curmezi!ul &eciului sp$nzurau !iraguri de "ructe uscate !i erau mai multe "eluri de seminţe uscate. miere. proprietarul de moară -ap*tali Hertz Mussman# ? a mutat acolo cu soţia lui. !i cele trei "iice. cereale. &utoaie cu varză !i castraveţi muraţi !i tot soiul de mirodenii. după cum mi s a spus. 7iv3a8eiga. dacă înc*id oc*ii co&or în el !i trag în piept amestecul lui ameţitor de mirosuri# In HI20. varinnie. ce păreau să ad$ncească întunericul în loc să l alunge# Din povestirile mamei am a(uns să cunosc at$t de &ine &eciul. înc$t !i acum. colac peste pupăză. în saci !i în ciu&ere. precum !i izuri de mucegai !i putreziciune# + mică desc*izătură din apropierea tavanului lăsa să pătrundă raze de soare piezi!e. cea mai mare. !i mirosuri de gudron. !i ultima născută. încă mai eCistă# Pe o parte a străzii Du&ins3a.asa lui Le&edevs3i din strada Du&ins3a a "ost cumpărată la un preţ &un de &unicul meu. în care (uca pra"ul. căr&une !i lemne de "oc. al cărei nume a 244 . mai multe "eluri de dulceaţă. para"ină. născută după doi ani. c$nd scriu acestea. pe nume >o(ars3i. povidlo.Poveste despre dragoste si întuneric c$rnaţi. Itta. sau -GusGa. care a venit pe lume în HIHM# . &ere. primarul Le&edevs3i a căzut în dizgraţie !i a "ost mazilit# ?uccesorul lui a "ost un t$r$ie &r$u grosolan !i &eţiv. care. sau 8ania.

Wenia Dimitrievna. drepte !i m$ndre. viril. aristocrata scăpătată Liu&a. 9ca un c$rd de păuni:# %ntr o cameră luminoasă. pentru care plătea lunar c*irie. cu numeroasele ei odăi. trăia un colonel /pol3ovni30 polonez pe nume Aan Ea3rzeOs3i# 5ra un &ăr&at lăudăros. în vreme ce latura cealaltă era ocupată de localurile armatei /3azarmG0# Primăvara. cu 245 . voinic. împreună cu "iicele ei Tasia !i -inaF toate trei erau "oarte sla&e. continuau să trăiască di"eriţi locatari pe care Mussmanii îi 9mo!teniseră: de la Le&edevs3i# Pe Papa nu l a lăsat inima să i dea a"ară# '!a că &ătr$na servitoare. par"umul grădinilor !i livezilor umplea strada. &iscuiţi !i plăcinte !i aromele de m$ncăruri "oarte condimentate care adiau dinspre &ucătăriile caselor# %n casa aceea mare. se a"lau vilele celor mai &ogaţi locuitori ai ora!ului. care poate că era sau poate că nu era zămislită de Le&edevs3i însu!iF toţi îi spuneau simplu. a rămas netul&urată în spaţiul ei micuţ. amestecat uneori cu mirosuri de spălat sau de copt.azărmii0. dincolo de draperia grea. Wenietci3a. "ără patronimic# Iar la capătul coridorului. locuia în continuare în spatele &ucătăriei. lene! !i sentimental care trecuse de cincizeci de ani.'mos +z "ost sc*im&at de polonezi în strada DazarmoOa /. de p$ine proaspătă. !i care era numită Da&inett. pră(ituri. Liu&ova -i3iticina. Dora. cu "ata ei. a"lată în partea din "aţă a casei. Dora. pretinz$nd în continuare că se trage oarecum din "amilia imperială. !i întotdeauna îm&răcate "oarte îngri(it. mare.

a&ia scoase din cuptorF ea tre&uia să ciocănească politicos la u!a lui pan pol3ovni3. iar r$sul lor răsunător se umplea de gro*ăieli !i *orcăieli# . primarul antisemit care îl înlocuise pe Le&edevs3i.Poveste despre dragoste si întuneric umeri laţi !i deloc ur$t# 8etele i se adresau cu pane pol3ovni3# %n "iecare vineri Itta Mussman o trimitea pe una dintre "iicele ei cu o tavă de pră(ituri cu mac "rumos mirositoare. pentru că are 9o cumplită durere de cap:# .e îi răspundeau domnii &ătr$nei servitoare nu vom !ti niciodată. să "acă o plecăciune !i să i ureze ?*a&&at "ericit în numele întregii "amilii# . &iscuiţi !i nuci# De "iecare dată le transmitea respectuos rugămintea stăp$nei casei de a vor&i mai încet. c$nd o să "ie destul de mare# >o(ars3i. c$rnaţi. ca nu cumva urec*ile lor să prindă vor&e care nu se cuvine să "ie auzite de domni!oarele &ine crescute# Din c$nd în c$nd servitoarea le ducea &ăr&aţilor ceai "ier&inte. uneori pe spate sau pe umărF le numea pe toate ţigan3a /ţigăncu!ă0 !i îi (ura "iecăreia că o să o a!tepte credincios !i n o să se însoare cu nimeni altcineva dec$t cu ea.$nd venea primarul. "etele erau trimise în spatele casei sau în grădină. pentru că era 9surdă ca zece pereţi: /alteori ziceau 9surdă ca Dumnezeu 246 . *eringi sau o tavă cu compot. vocile lor erau din ce în ce mai groase !i mai răgu!ite.olonelul se apleca !i o m$ng$ia pe copilă pe păr. venea uneori să (oace cărţi cu colonelul în retragere Ea3rzeOs3i# >eau împreună !i "umau 9p$nă ce aerul se înnegrea:# 2i pe măsură ce treceau orele.

sau în vreun "el misterios. m$*nit de soarta amară a păsărilor c$ntătoare la sosirea iernii. Dumnezeul meu:. care erau persecutaţi de cincizeci de generaţii !i încă nu a(unseseră la lumină. a tras de două ori în candela&ru. întristat de tragedia istorică a poporului său. netre&nică: 9Doamne. s a împu!cat în coapsă. trist din cauza purcelu!ului celui drăgăla! pe care vecinul l a &ătut cu parul p$nă l a omor$t. !i cu ultimul glonţ !i a s"ăr$mat "runtea !i a murit# 5ra un &ăr&at gure! !i sentimental. pe care l au găsit dimineaţa rănit. de su"erinţa lui Isus ţintuit pe cruce. dormind du!i. a reu!it prin întuneric să lovească un porum&el. 9de ce Ţi ai întors c*ipul de la mine.'mos +z 'totputernicul:0# 5a î!i "ăcea cruce cu smerenie. din cine !tie ce motiv. dar nu l a nimerit. 1asilisa. 2i de ce Ţi ai întors c*ipul de 247 . care se scurgea "ără vreun rost. prin "ereastra înc*isă# Din înt$mplare. c$nd toţi cei din casă erau încă în pat. colonelul Ea3rzeOs3i s a *otăr$t să !i încerce pistolul# Mai înt$i a tras în grădină. dar încă viu# 'poi. "oarte sincerF adesea se pornea să c$nte sau să pl$ngă. lucru pentru care mereu î!i &lestema prostia !i viaţa goală. se înclina !i părăsea odaia t$r$ndu !i picioarele o&osite !i îndurerate# 2i odată. într o duminică devreme. pe care o lăsase c$ndva să plece de l$ngă el. a tras în sticla de vin de pe masa lui. era întristat de propria viaţă. !i îngrozitor de trist din cauza unei "ete. declama în latina lui poloneză. înainte de revărsarea zorilor. acum mulţi ani. era "oarte întristat c*iar !i din cauza evreilor.

9nu !tie nimic despre altcineva# -ici măcar despre vecinul de alături# -ici măcar despre cel cu care e!ti căsătorit# ?au despre o rudă sau copilul său# '&solut nimic# -ici c*iar despre noi în!ine# -u !tim nimic# 2i dacă ne înc*ipuim uneori. î!i amintea mătu!a HaGa. pitit într o crăpătură a !i"onierului.Poveste despre dragoste si întuneric la noi toţi. a spus mama. scris într o polonă destul de rudimentară de o m$nă de "emeie. iar c$nd s au întors.u toate că. de la sticla care "usese s"ăr$mată. în care cineva îi scria preascumpului ei lupi!or ca să i spună că în toată viaţa ei nu a înt$lnit un &ăr&at mai &un sau mai generos dec$t el !i că ea nu e vrednică nici să i sărute tălpile# Mica 8ania a o&servat două gre!eli de ortogra"ie în polonă # >iletul era semnat cu litera -. întinse pentru o sărutare# 9-imeni:. e mult mai u!or să trăie!ti în gre!eală dec$t în întuneric. cine !tie. a mai stăruit c$teva zile# Q 2i odată "ata care avea să "ie mama mea a găsit acolo un &ilet. că totu!i !tim ceva. dacă ne g$ndim mai &ine. pentru o clipă. pentru că e mai &ine să trăie!ti "ără să !tii nimi c dec$t să trăie!ti în gre!eală# . e !i mai rău. de "apt. curăţată !i pusă în r$nduială !i aerisită !i toate lucrurile colonelului "useseră îndesate în saci !i duse de acolo# Doar un miros de vin. odaia din "aţă era goală. prin livadă !i pe poarta gra(dului. Poate că. su& care autoarea desenase două &uze pline. : 248 . : In acea dimineaţă le au scos pe cele trei "ete din casă pe u!a din spate.

în cinstea zilei naţionale a Poloniei# . care avea un miros "oarte puternic !i deose&it de picant. întunecat. ca"enie. căreia i se zicea 2osse(na.$nd te apropii de casă dinspre stradă. mai înt$i traversezi grădiniţa din "aţă.'mos +z Din apartamentul ei cu două camere. de pe strada VesselG din Tel 'viv /în vreme ce a"ară se în"iripă o zi de septem&rie umedă !i apăsătoare0. însă după venirea polonezilor a "ost re&otezată . curat !i ordonat. numită palisadni3. îngri(ite /9!i îmi amintesc încă o anumită tu"ă de pe st$nga. cu prea multă mo&ilă. o dulceaţă at$t de dulce !i de aromată. îmi poveste!te mătu!a ?onia. strada 9Trei Mai:. înă&u!itor. cu o&loanele ve!nic înc*ise. cărora le ziceţi acum margarete# 2i erau tu"e de tranda"iri. cu tot soiul de podoa&e !i 249 . se încruci!a cu strada principală din 7ovno. a!a înc$t arătau ca un !ir de le&ede al&e ca zăpada care se reazemă una de alta# Dincolo de aceste tu"e aveam o &ăncuţă verde !i l$ngă ea coteai la st$nga către intrarea principală: erau patru sau cinci trepte late !i o u!ă mare. !i de aceea îi ziceam TîndrăgostitaU###:0# 2i erau "lori numite margarit3i. "ostă Du&ins3a. mătu!a ?onia mă duce să văd vila din cartierul Vol(a de la nord vestul ora!ului 7ovno# ?trada DazarmoOa. "ăceam din petalele lor un "el de 3on"itura. că îţi înc*ipuiai că pro&a&il se linge singură c$nd n o vede nimeni# Tranda"irii cre!teau pe două straturi rotunde încon(urate de pietre mici sau cărămizi a!ezate o&lic !i date cu var. roGoci3i.zecziego Ma(a. cu tu"ele ei de iasomie. precis !i amănunţit.

"etele. poate că nici nu eCistă aici# 'ce!ti copaci aveau uneori ciorc*ini mici de "lori purpurii. pe o saltea care era str$nsă în timpul zilei# . în tot "elul de culori "ără nume# %n general. sau den!ci3. că ne opream anume acolo !i o trăgeam ad$nc în piept p$nă ce ne simţeam c$teodată ameţite !i vedeam în "aţa oc*ilor tot "elul de puncte strălucitoare. din cele cu care te treze!ti c$nd ai g$nduri pe care nu i "rumos să le ai. de "apt îi aduceam tot timpul p$ine de la &ucătărie. nu !tiu cum le ziceţi voi. eu cred că eCistă mult mai multe culori !i mirosuri dec$t cuvinte# . unde trăia pol3ovni3 ul pane Aan Ea3rzeOs3i# ?lu(itorul lui. acoperită de co!uri.ărarea de pe latura casei te ducea la !ase trepte care dădeau într o mică verandă desc*isă unde era o &ancă 250 . dormea în "aţa u!ii lui noaptea.$nd acest den!ci3 se uita la noi. rămă!iţă a gustului &aroc al primarului Le&edevs3i# Intrarea principală dădea într un *ol cu mo&ilier din ma*on !i o "ereastră mare.Poveste despre dragoste si întuneric sculpturi. iar apoi îi părea rău !i îi dădea &ani de &uzunar# Puteai intra în casă prin aripa din dreapta era o cărare pavată cu pietre ro!ietice. oc*ii îi ie!eau din cap ca !i cum dădea să moară de "oame# -u vor&esc de "oamea de p$ine. "oarte alunecoasă iarna# 2ase copaci cre!teau de a lungul cărării. oric$tă vroia# Pol3ovni3 ul îl &ătea pe den!ci3 cu cruzime. un ţărănu! cu "aţă lată !i ro!ie ca o s"eclă. pe ruse!te li se spunea siren. cu o aromă at$t de îm&ătătoare. cu perdele care a(ungeau p$nă la podea# Prima u!ă pe dreapta ducea la Da&inett.

care înseamnă u!a neagră# Dacă nu intrai în casă pe u!a din "aţă sau pe cornG &od. !i a!a aveam "ructe &une pe timpul iernii. din cauza a ceva nu prea "rumos despre care nu voiau să ne spună. ca să nu le auzim# 2i prune lungi pentru dulceaţă. !i pere mici !i verzi despre care &ăieţii spuneau tot lucruri care ne "ăceau să ne acoperim &ine urec*ile cu m$inile. pere pontov3i.'mos +z &anca iu&irii îi ziceam cu toţii. să doarmă c$teva săptăm$ni !i să se trezească doar iarna. cărora &ăieţii le dădeau nume pe care nu i "rumos să le repet# Pe cealaltă parte erau alţi pomi "ructi"eri. din strada VesselG. dar !tiam că are de a "ace cu servitorii# Intrarea servitorilor era prin această verandăF o numeam ciorni &od. p$nă în strada Dizengo""# ?au c*iar p$nă în strada >en @e*uda# In mi(locul grădinii era o alee cu o mulţime de pomi "ructi"eri pe am$ndouă părţile. puteai urma cărarea de pe latura casei !i a(ungeai în grădină. învelite tot în paie. popirov3i !i gru!i pere uria!e. !i nici carto"i întotdeauna# Papa 251 . piersici zemoase. care era uria!ă: cel puţin la "el de mare ca de aici. zemoase. tot soiul de pruni !i doi cire!i ale căror "lori arătau ca o roc*ie de mireasă. pe care le puneam su& paie în cerda3 în pod să se coacă pe îndelete pentru iarnă# Puneau acolo !i pere. !i printre pomi erau tulpini de zmeură !i tu"e de mure !i de coacăze negre# 2i aveam mere speciale pentru iarnă. !i ai no!tri "ăceau din "ructe vi!nia3 !i piro!3i# Mere 7einette. c$nd alţi oameni nu aveau de m$ncare dec$t carto"i. mere care semănau cu cele cărora le zicem Peerless.

Papa le dădea "iecăruia un sac de "ăină. iar el se a!eza la masă cu lucrătorii săi. dar se pare că voia lui Dumnezeu e să nu "ie legătură între păcat !i pedeapsă# )n om păcătuie!te !i altul este pedepsit# '!a e "ăcută lumea# 5ra aproape comunist Papa. că &ogăţia este un păcat. iar sărăcia o pedeapsă. &unicul tău# %ntotdeauna îl lăsa pe tatăl lui. p$ine de secară !i *ering murat. pre!edintele socialist care &ea vin din aceea!i cupă cu soldaţii de r$nd# . nu mi amintesc cum îi zicea. motorul principal care alimenta Valzen roţile ca să macine porum&ul. o sticlă de vin !i c$teva ru&le# +&i!nuia să arate către moară !i să zică -u. !i un carto" în coa(ă# M$ncau pe un ziar a!ezat pe podea !i î!i clăteau g$tul cu o îng*iţitură mare de vodcă# La "iecare săr&ătoare. la masa din &iroul de la moară. &unicul 5p*raim. o "elie de ceapă cu sare. lucrătorii lui Papa au desc*is capacul motorului cel mare. sunt ale noastre4 >unicul tău era ca Vil*elm Tell al lui ?c*iller. cu m$inile. să măn$nce cu cuţitul !i "urculiţa. 6ert @e"removici Mussman 252 . tovară!e 6uvernator. pe un !ervet al&.Poveste despre dragoste si întuneric avea o vor&ă. c$nd comuni!tii au venit în ora! !i pe dată i au pus la zid pe toţi capitali!tii !i 8a&ri3anten proprietarii de "a&rici . l$ngă so&a cu lemne. !i m$nca împreună cu ei. !i l au ascuns acolo !i l au încuiat înăuntru. !i au trimis o Delegation la povodir ul ro!u !i i au spus: 9'scultă ne &ine. rugămu te. toate astea nu s ale mele. în a(un.u siguranţă că acesta a "ost motivul pentru care în HIHI.

ascultă. ce a "ăcut guvernatorul ca să !i scape pielea. Papa !i lucrătorii nici măcar n au o&servat că gr$ul era mucegăit. "ie să l acuze "ără dovezi pe guvernatorul 253 . s au pus pe trea&ă !i l au măcinat pe tot. '!adar. !i dimineaţa s au trezit cu o "ăină împuţită. dimpotrivă. nu s au amestecat în tre&urile lui. . a!a4 Hertz Mussman on na! &at3a: /care înseamnă în ucraineană 9e tatăl nostru:0# 2i autorităţile sovietice din 7ovno c*iar l au "ăcut pe &unicul tău uparvlaiu!i !e"ul morii. "ie să accepte răspunderea. rogu te. nici măcar de un "ir de păr de al lui. au venit !i i au zis cam a!a: 9Dragă tovară!e Mussman.e i asta. !i l punem la zid#: Desigur.'mos +z al nostru. de acum încolo. dacă ai vreun necaz cu un lucrător lene! sau un sa&ota(ni3 nu tre&uie dec$t să ni l arăţi nouă. de ce l ai primit "ără să veri"ici. plină de viermi# Papa a înţeles pe dată că de această "ăină răspundea acum el. -oaptea t$rziu a poruncit ca întreaga încărcătură să "ie descărcată la moara lui Papa !i i a poruncit să o pre"acă în "ăină p$nă la cinci dimineaţa# Pe întuneric. &unicul tău a "ăcut taman pe dos: era "oarte iscusit c$nd venea vor&a să !i apere muncitorii de acest guvern al muncitorilor# 2i în acela!i timp alimenta cu "ăină toată 'rmata 7o!ie din raionul nostru# + dată s a înt$mplat ca guvernatorul sovietic să preia o încărcătură uria!ă de gr$u mucegăit de a &inelea !i s a îngrozit. căci pentru asta îl puteau pune pe el la zid pe loc. să nu care cumva să te atingi de el. !i că el tre&uia să aleagă. au trudit toată noaptea.

ca luna pe cer# In toţi acei ani Mi3*ail s a înv$rtit pe la moara lui Papa "ără să "acă nimic. !i dimineaţa. care avea norocul să "ie surd ca Dumnezeu# Eic norocul. prin urmare. !i că. pentru că unc*iul Mic*ael avea o scorpie de nevastă. !i în locul ei a adus din depozitul lui o sută cincizeci de saci de "ăină de cea mai &ună calitate. Mic*ael.Poveste despre dragoste si întuneric sovietic care îi trimisese gr$ul mucegăit: în am$ndouă cazurile a(ungea la plutonul de eCecuţie# . dar el nu auzea nimic: trăia într o pace tăcută. Mi3*ail. striga la el !i l în(ura zi !i noapte cu vocea ei aspră. Lenin !i ?talin nu acceptau niciodată eCplicaţii sau scuze de la nimeni: pur !i simpl u îi puneau la zid !i îi împu!cau# 8ire!te. guvernatorul a priceput că ceea ce îi dădea Papa nu era în nici un caz gr$ul lui împuţit. nu din cea pentru armată. Papa le salvase am$ndurora pielea pe c*eltuiala proprie# 2i a lucrătorilor lui# Povestea asta are o urmare# Papa avea un "rate. cu viermi cu tot. &$nd ceai cu &unicul 254 .e i răm$nea de "ăcut. ?ă dea toată vina pe lucrătorii săi. "ără să zică nimic. '!a că pur !i simplu a aruncat "ăina mucedă. c*iar dacă în su"letul lui poate că s a ru!inat un pic că a încercat să treacă vina în c$rca &unicului tău# Dar ce mai putea "ace acum. răgu!ită. La urma urmei. 7a3*il. i a trimis "ăina asta guvernatorului# -ici guvernatorul n a zis nimic. ci din cea al&ă. care era tare rea. pentru pră(ituri !i ciolla.

că m$ine !i au pus în g$nd să te omoare:# '!a că s a sculat dis de dimineaţă !i a "ugit din cazarmă de parcă ar "i luat "oc: un dezertor. HaGa. "iul lui 5p*raim. ca să nu l audă 255 . : 2i Mi3*ail îi răspunde: 9Da. sovieticii l au luat dintr odată pe Mi3*ail !i l au înrolat în 'rmata 7o!ie# Dar în aceea!i noapte lui Mi3*ail i a apărut &rusc în vis mama sa. la c$teva săptăm$ni după povestea cu "ăina mucedă. unde soldaţii î!i încărcaseră de(a armele pentru Mi3*ail dintr odată guvernatorul ăsta. rogu te. "iule. să dezerteze4 Papa s a dus în piaţă să !i ia rămas &un de la "ratele său. "ratele meu4 2i atunci generalul pur !i simplu se răsuce!te !i i zice unc*iului Mi3*ail: -u. rastral3i# Dar ro!ii au pus pe dată la&a pe el !i l au trimis în "aţa curţii marţiale !i au dat sentinţa să "ie pus la zid# %ntocmai a!a cum mama lui îl prevenise în vis4 -umai că în vis ea uitase să spună că era pe dos. !i i a zis: 96ră&e!te te. nu mai era nimic de "ăcut. gră&e!te te să "ugi. în mi(locul pieţii. idi domoi4 Po!ol4 Du te acasă4 2terge o de aici4 2i se apleacă spre Papa.'mos +z 5p*raim în &irou !i scărpin$ndu se. c$nd dintr odată. cel cu "ăina mucedă. 5!ti cumva "ratele lui Hertz. : Iar Papa răspunde !i el: Da. tovară!e general4: 2i guvernatorul se răsuce!te către Papa !i l întrea&ă: 95 "ratele tău. da. tovară!e general4 5 "ratele meu4 . se răsuce!te către condamnat !i strigă: 9?pune mi.ategoric. !i pentru asta Papa îi plătea un salariu lunar "rumu!el# Intr o zi. că nu tre&uia în nici un caz să "ugă. ti &rat al lui 6ertz @e"removici.

redeai oare că e!ti singurul care !tie cum să pre"acă ra*atul în aur curat. un comunist to*toi!ci3. a!a înc$t &ogaţii să nu &age de seamă că. : >unicul tău era comunist în inima lui. pentru că asta duce la vărsare de s$nge. care se opunea vărsării de s$nge# 5ra "oarte speriat de răul care mi(e!te în su"letul oamenilor de toate condiţiile: ne spunea întotdeauna că ar tre&ui să eCiste într o zi un regim popular comun tuturor oamenilor cumsecade de pe lume# Dar că mai înt$i de toate va tre&ui să "ie eliminate treptat toate statele !i armatele !i poliţia secretă. pe zi ce trece. doar că nu dintr odată. un "el de comunist paci"ist. cum. dar nu era &ol!evic ro!u# %ntotdeauna l a considerat pe ?talin un alt Ivan cel 6roaznic# 5ra. un narodnic. era că tre&ui e să începem să convingem lumea în cele din urmă că nedreptatea !i eCploatarea sunt o &oală a omenirii !i că dreptatea este singurul leac: e adevărat. varsă r$uri de s$nge# )itaţi vă numai la ce au 256 . în !oaptă: 9-u. un leac periculos. nu mai sunt a!a de &ogaţi# Lucrul principal. !i doar după aceea va "i cu putinţă să începi treptat să creezi egalitate între &ogaţi !i săraci# ?ă iei impozit de la unii !i să le dai celorlalţi. un leac puternic pe care tre&uie să l iei cu picătura p$nă ce trupul se învaţă cu el# +ricine încearcă să l dea pe g$t dintr odată nu provoacă altceva dec$t dezastru. 6ertz @e"removici. . ce. ci încetul cu încetul# ?punea: Mit aroap"alendi3er# Merg$nd lin la vale# . un leac amar.*iar dacă e nevoie de !apte sau opt generaţii. după părerea lui. !i iată ce i zice.Poveste despre dragoste si întuneric nimeni. să zic. asta ne spunea întotdeauna.

nici Isus din -azaret !i nici Mani"estul lui MarC4 -icic$nd4 In general. cărţile lui MarC !i Dngels !i ale altor mari g$nditori ca eiF poate că or "i cunoscut "oarte &ine &i&liotecile. îi dai să &ea din ce în ce mai mult s$nge proaspăt4 -ecazul cu Troţ3i. îndurarea "ără dreptate o "i ea &ună pentru Isus. 9u!a neagră:. nici despre răutate sau gelozie. Vall ?treet c*iar e un vampir care suge s$ngele lumii. care au m$ncat din mărul răului# 'sta era părerea lui: mai puţină or$nduială. un splendid castan &ătr$n. după cărţi. dintr o lovitură. dar n ai să scapi de vampir prin vărsare de s$nge. este că au încercat să or$nduiască din nou întreaga viaţă. e un a&ator# Pe de altă parte.'mos +z "ăcut Lenin !i ?talin din 7usia !i din întreaga lume4 5 adevărat. o&i!nuia Papa să ne spună. nu "aci dec$t să l întăre!ti. mai &ine să or$nduim !i să reor$nduim ceva mai puţin !i să ne a(utăm între noi ceva mai mult. dar nu !i pentru muritorii de r$nd. dar n aveau nici o idee despre viaţă. invidie. ?talin !i prietenii lor. der&aremen un gerecitig3eit# Dar era de părere că tre&uie să "aci întotdeauna legătura între ele: dreptatea "ără îndurare nu e dreptate. nicic$nd nu se va putea or$ndui viaţa după o carte4 -ici ?*ul*an 'ru3* a noastră. cre!tea un minunat 3a!tan. dimpotrivă. Lenin. !i poate !i să iertăm# >unicul tău credea în două lucrur i: îndurare !i dreptate. ris*es sau cum e să te &ucuri de necazurile altora# -icic$nd. mai multă milă# In "aţa lui ciorni *od. după părerea &unicului tău. care 257 .

/-u toţi "ire!te că nu toţi40 Doar că astăzi nu cred că sentimentele no&ile !i c*estiile de "elul ăsta sunt lucrul cel mai important în viaţă# . ce &estii sunt marii arti!ti. !i apoi nu răm$ne altceva dec$t "uningine !i cenu!ă# 2tii care e lucrul principal lucrul pe care o "emeie ar tre&ui să l caute la &ăr&atul ei. 'r tre&ui să caute o calitate care nu e deloc eCcitantă. c*iar dacă i ar "i su"lat v$ntul prin &uzunare# . &unătatea e untul# ?au 258 .e !tiam noi pe atunci. pentru că veneam dintr o "amilie &ogată.are dintre noi va "i inginer. dar e mai rară dec$t aurul: &una cuviinţă# 2i poate !i &unătatea# 'stăzi.avea importanţă# .um am "i putut !ti ce ticălo!i. nu era vor&a de vreun &oier sau actor vestit.$nd era "rumos a"ară !edeam acolo !i visam cu voce tare la ce se va înt$mpla cu noi c$nd o să cre!tem# . să ne mărităm cu un &ăr&at &ogat sau vestit. de eCemplu un mare artist. ci numai de cineva cu sentimente no&ile. e &ine să a"li asta.u siguranţă că nu# ?entimentele sunt doar un "oc pe o miri!te: arde o clipă. poet sau inventator vestit ca Mărie . !i nu ne ispitea deloc ideea de a ne mărita cu cineva !i mai &ogat dec$t noi# Dacă se înt$mpla să vor&im despre iu&ire.Poveste despre dragoste si întuneric semăna un pic cu regele Lear. a!a cum "ăceau cele mai multe "ete de v$rsta noastră. 'sta era soiul de lucruri la care visam# -u visam. . !i su& el Papa pusese să se a!eze o &ancă pentru noi trei o numeam 9&anca surorilor:# .urie. eu pun &una cuviinţă mai presus de &unătate# >una cuviinţă e p$inea.

!i era locul potrivit unde să te duci c$nd aveai c*e" să "ii singur cu g$ndurile tale. a "ost prima iu&ire a mamei tale# 8ania avea vreo treisprezece ani. dar nu !i cu mine. sau cincisprezece.'mos +z mierea# %n livadă. care erau "oarte &ogaţi# 8amilia Pisiu3 avea o "a&rică de &ere !i alimenta tot raionul cu &ere !i dro(die# 8a&rica de &ere era enormă. grădinarul# După o"iţina erau gra(durile. în lini!tea neîntreruptă dec$t de c$ntecul păsărilor !i !oapta v$ntului prin ramuri# Dincolo de ele. era o clădire mică. se a"la un cazan negru pentru spălarea ru"elor# -e (ucam de a prizonierele vră(itoarei rele >a&a Iaga.red că &ăiatul acela. în încăperea din "aţă. sau "iul lui. Aa&otins3i. eram o copilită proastă# '!a mi se 259 . !i trăia acolo !i un cal mare. 'nton. iar eu întotdeauna mă v$ram cu dinadinsul între ei# 'veam nouă sau zece ani. care "ier&e în cazan copilitele# 2i mai era o odăiţă în spate. în care. unde stătea "aetonul lui Papa. la (umătatea aleii. murg# L$ngă gra(d era o sanie cu tălpici de "ier cu care 8ilip. la marginea c$mpului. erau două &ănci "aţă în "aţă. nu i lăsam să "ie singuri.erni3ovs3i# . Hemi Pisiu3. pe care o numeam o"iţina. vizitiul. ne ducea la coa"or în zilele cu g*eaţă sau cu zăpadă# )neori venea cu noi Hemi era "iul lui 7uc*a !i 'rie Lei& Pisiu3. "iind condusă de Hertz Meir Pisiu3. !i întotdeauna voia să meargă în trăsură sau în sanie cu Hemi. &unicul lui Hemi# +amenii cele&ri care veneau la 7ovno trăgeau întotdeauna la "amilia Pisiu3: >iali3. în care locuia storo(. .

de "apt nu i s a părut că ar "i prea rău# -u simţea deloc lipsa averii# Dimpotrivă. c$nd î!i pierduse toată averea !i a venit în Israel cu m$inile goale. "ără &ucătăreasă. purt$nd *aină de &lană cu guler de vulpe. !i îi plăcea c*iar !i "ierarul care venea să ungă trăsura. ca o *o*ol3a. ca un &oier.$nd voiam să o scot din "ire pe 8ania o numeam. în spatele vizitiului său ucrainean# Pre"era să meargă pe (os# . Merita oare la v$rsta ei să trăiască la "el ca un mu(i3. căr$nd în spate un sac de "ăină de <0 de 3ilograme# Doar mama su"erea cumplit. . dar lucrul pe care îl ura cu adevărat era să meargă în trăsură.Poveste despre dragoste si întuneric spunea pe atunci# .$nd o să !i revină în s"$r!it !i o să construiască o nouă moară la Hai"a. nu i plăcea să "ie &ogat# %n trăsură sau "auteuil. ca să !i recapete poziţia pierdută. coa"eză !i croitoreasă.a nevasta pescarului din poveste. &lestema. se simţea un pic ca un 3omediant# După mulţi ani. că de ce a scăpătat. a!a era mama# Dar am iertat o pentru toate# 8ie ca !i Dumnezeu să o ierte# 2i o să ai&ă multe de iertat4 8ie ca Dumnezeu să mă ierte !i pe mine 260 . îm&răcat cu o vestă cenu!ie. )nde sunt"auteui*. în "aţa tuturor. striga la el !i îl insulta. încon(urat de &u""ets !i candela&re de cristal. se simţea u!urat# -u l deran(a să transpire în plin soare. asta vine de la Hemi# -e*emia*# Hemi Pisiu3 s a dus să studieze la Paris !i acolo l au omor$t# -emţii# Papa. !i îi plăceau "oarte mult caii.umva. vizitiul. &unicul tău. . Hemuci3a. ţinea la 8ilip. cristalele !i candela&rele.

umplit4 ' "ost o "emeie cu totul ne"ericită# ? a născut ne"ericită# -ici măcar candela&rele !i cristalurile n au "ăcut o "ericită# Dar era soiul de persoană ne"ericită care tre&uie neapărat să i "acă !i pe ceilalţi să se simtă rău. "ăină !i p$ine. de dimineaţă p$nă seara. apa era plină de rugină. l au pus să care saci de "ăină !i să livreze p$ine cu calul !i căruţa lui# După aceea a lucrat mulţi ani la turnătoria 1ulcan. transport$nd tot "elul de &ucăţi de "ier rotunde !i lungi. iar closetul era o gaură în păm$nt într un adăpost din spatele coli&ei. printre ciulini. odi*nească se în pace# +di*nească se în pace. la o &rutărie# 8ăcea turul gol"ului Hai"a cu un cal !i o căruţă: au văzut că se pricepe la gr$u. a!a că în loc să i dea o slu(&ă de morar sau de &rutar. acoperită cu carton gudronat îţi aminte!ti coli&a lui Papa !i Mama.'mos +z că vor&esc a!a de ea. dincolo de Diriat Mots3in. pentru construcţii# 261 . a!a cum nu i a dat lui Papa o clipă de pace toată viaţa lui# Timp de patruzeci de ani au trăit în această ţară !i în "iecare zi. Da. ea n a "ăcut altceva dec$t să i otrăvească lui viaţa# 2i au găsit un soi de coli&ă dărăpănată într un c$mp de ciulini. ea a "ost "oarte ne"ericită aici# . o coli&ă cu o singură încăpere. ăsta a "ost g*inionul &unicului tău# De cum a venit în Israel. pe care Papa l a în(g*e&at din &ucăţi de lemn# Poate că nu e în întregime vina mamei că i a otrăvit a!a viaţa# La urma urmei. Papa !i a găsit de lucru la Hai"a. "ără apă !i "ără closet. ?ingurul ro&inet era a"ară.

mulţumit de soarta lui. încordat ca elasticul unei pra!tiiF Papa îţi dădea ţie *ăţurile# 'm încă limpede ta&loul în "aţa oc*ilor: erai un copil al&. cu pielea "eţei înc*isă ca a unui indian. l$ngă el. de !apte sau opt ani.Poveste despre dragoste si întuneric )neori te lua cu el în căruţă în (urul gol"ului Hai"a# Iţi mai aminte!ti. !i la Hai"a se simţea &ine ca proletar. a avut întotdeauna înclinaţii proletare. un &ăr&at puternic. un "el de prinţ indian. iu&ea soarele !i munca "izică# %i plăcea să "ie căruţa!. ţeapăn pe capră. c*inuit de mu!te !i de căldură. un pu!ti slă&ănog. La &ătr$neţe &unicul tău !i a c$!tigat p$inea căr$nd sc$nduri late pentru sc*ele sau nisip de pe ţărm pentru clădirile noi# %mi amintesc !i azi cum !edeai l$ngă el. !i &unicul tău era întotdeauna ars de soare. c$nd nu era dec$t un ucenic de pe mo!ia 1il3ov# Poate că se &ucura mai tare de viaţă în c*ip de căruţa! dec$t se &ucurase ca &ogat proprietar de moară !i de casă în 7ovno# 2i tu erai un &ăieţa! tare serios. iar el !edea l$ngă tine într o vestă de muncitor cenu!ie !i plină de sudoare# 5ra cu adevărat "ericit. nelini!tit din pricina *ăţurilor. ca *$rtia. speriat că o să "ie !"ic*iuit de coada calului# Dar te ai purtat vite(e!te !i nu te ai pl$ns# %mi amintesc de parcă s ar "i petrecut azi# 1esta cea 262 . Da. prea serios. un ma*ara(a* cu oc*i al&a!tri ce sc$nteiau de r$s# 2i !edeai pe sc$ndura care slu(ea de capră într o vestuţă al&ă. ca la începutul călătoriei lui. un &ăiat care nu putea su"eri razele soarelui. c*iar !i la !aptezeci de ani era încă puternic. iară!i.

literatură. despre ereditate !i cu li&erul ar&itru# %mi amintesc de parcă ar "i "ost ieri cum mama ta a rostit această "rază ciudată. vezi imediat că creierul nostru nu e altceva dec$t conopidă# . a Dlausnerilor. se poate să "i "ost iarna. ce e Dumnezeu. după trei ani# %n "amilia ta. cu &ăieţii. socialism. partidele politice. sau nenorocirile poporului evreu# HaGa. între noi. am intrat !i eu în Has*omer Hatsair. săptăm$ni la r$nd. Desigur.*iar !i în cazul . !i întotdeauna îmi spuneau: tu taci !i ascultă# HaGa era un persona( important în mi!carea sionistă# Mama ta era în Has*omer Hatsair. era mai &ine să nu pomene!ti de Has*omer Hatsair# 5rau mult prea de st$nga pentru ei# Dlausnerii nu voiau nici măcar să se pomenească numele de Has*omer Hatsair. !i acasă.*opin sau al lui ?*a3espeare: creierul lor nu era 263 . dacă desc*izi capul cuiva !i i scoţi creierul. că. de Hanu33a*.'mos +z mare !i cenu!ie !i cea mică !i al&ă# M am g$ndit atunci că vei "i cu siguranţă mai mult Dlausner dec$t Mussman# 'zi nu mai sunt at$t de sigură### %mi amintesc că discutam de multe ori cu prietenele noastre. 8ania !i prietenii lor se dădeau în v$nt după discuţii# 5u discutam mai puţin. asimilare. discutam !i despre Palestina. cu întreruperi. pentru că eram sora cea mică. ce e "rumuseţea. pentru că îi speria de moarte g$ndul că te ai putea m$n(i cu ro!u doar dacă îl auzi# +dată. cu pro"esorii la !coală. ce e soarta. am avut o mare discuţie care a durat. despre lucruri ca dreptatea.

totul poate intra în conopida aceea. romanele lui Tolstoi. c*iar !i pentru negul ăla um"lat cu "irele negre de păr din el ce !ade pe &ăr&ia lui >a!3a Dura!3a# %n clipa în care 8ania a &ăgat negul sc$r&os a lui >a!3a drept între Platon !i >eet*oven am iz&ucnit cu toţii în r$s din nou. lucruri care îi "ăceau pe toţi să r$dă. !i !tia că a!a se va înt$mpla. ideile lui Platon. e loc acolo pentru orice. In"ernul lui Dante. e loc acolo pentru dinozauri !i &alene. am r$s a!a de mult că mi au dat lacrimile. să spună. ci noi# Mai t$rziu 8ania mi a scris o scrisoare "ilozo"ică de la Praga# 264 . dar ea nu r$dea# 8ania r$dea doar c$nd avea ea c*e". în a"ară de mama ta care doar se uita ţintă la noi. tocmai c$nd nimănui nu i se părea că ar "i ceva amuzant în discuţia noastră atunci mama ta iz&ucnea dintr odată în r$s# -imic altceva dec$t conopidă. cu uimire. toate deserturile !i oceanele. !i ce minune e. de parcă nu conopida ar "i "ost at$t de amuzantă. a zis ea. 7evoluţia 8ranceză. dar îmi amintesc că nu ne mai opream din r$s. soarele !i toate stelele. a zis ea în conopida asta găse!ti cerul !i păm$ntul. nu odată cu toată lumea. cu un aer "oarte serios. muzica lui >eet*oven. !i ne a arătat cu m$inile mărimea conopidei. dorinţele !i gre!elile !i înc*ipuirile omenirii. toate năde(dile.Poveste despre dragoste si întuneric altceva dec$t conopidă# -ici măcar nu mi amintesc cum a a(uns 8ania să zică asta. dar ea nici măcar nu z$m&ea# 8ania avea o&iceiul ăsta.

n ai nici o !ansă să alegi# Dar. intuiţie sau cutezanţă# 2i. c*iar !i cu cărţi eCcelente# 2i la asta se reduce li&ertatea noastră: cum (ucăm cu cărţile care ni s au dat# Dar c*iar !i li&ertatea de a (uca &ine sau rău. în ultimă instanţă. scrisorile pe care mi le trimitea erau poate cam prea de *aut en &as. pro&lema e ce "ace "iecare cu cărţile care i s au dat# )nii (oacă strălucit cu cărţi proaste. ce mai răm$ne din li&ertatea noastră de alegere. amănunţită. dar îmi amintesc că era o scrisoare lungă. -u prea mult. despre ereditate în comparaţie cu mediul !i li&erul ar&itru# 'm să încerc să ţi spun ce zicea. în mod ironic. nu ale 8aniei: nu cunosc multe persoane în stare să eCprime ceea ce putea eCprima 8ania# '!adar. depinde. sigur că !i acestea sunt simple cărţi care ni s au dat sau nu înainte să înceapă (ocul# 2i dacă i pe a!a. inteligenţă. iată cam ce mi a scris: că ereditatea !i mediul care ne educă. desigur.'mos +z 'veam vreo !aisprezece ani !i ea era o studentă de nouăsprezece ani. mi a scris ea de la Praga. cu cuvintele mele. iar alţii "ac tocmai pe dos: irosesc !i pierd totul. !i clasa noastră socială toate astea sunt precum cărţile împărţite la înt$mplare înainte de începerea (ocului# -u eCistă li&ertate în această privinţă: lumea dă. scria mama ta. de norocul "iecăruia. pentru că eram privită întotdeauna ca o copilă prostuţă. poate că tot ce ne răm$ne este li&ertatea de a r$de de situaţia noastră sau de a 265 . de ră&dare. dar va "i. !i tu iei doar ceea ce ţi s a dat. în ultimă instanţă. scria ea.

că vor&im de cărţile de (oc. locuia inginerul ?teleţ3i. c*ipe!. surorile. "ără să !i dea seama. cea la care &unicul tău "usese trimis să muncească pe c$nd avea doisprezece ani# 5ra acela!i inginer sărac care în"iinţase moara. ca a unui taur. cel pentru 266 . dar cu cuvintele mele# -u cu ale ei# -u o pot spune cu cuvintele ei# Q 'cum. voce de &as. noi. scro&ită. cu o "ustă plisată. pă!ea un pic mai iute !i respiraţia i se iuţea !i ea# %mi amintesc că o&i!nuiam să r$dem una de alta. pe nume 'nton: oc*i negri sc$nteietori ca diamantele. de a (uca sau de a lăsa cărţile din m$nă. mai am o poveste pentru tine### 8ilip. mama ta. nepotul prinţesei 7avzova. în mare. vizitiul ucrainean al "amiliei Mussman. ceea ce a spus 8ania. !i prietenele noastre: care !i a aran(at &luza a!a pentru 'nton. 'nton ăsta dinadins încetinea pasul. umeri largi. 'lături de noi. !i !osete al&e ca zăpada. pa*arele din 3ommoda zăngăneau c$nd striga 'nton# De c$te ori trecea pe stradă pe l$ngă o "ată. 2i care a ie!it să se plim&e pe stradă pentru 'nton. iar lata. o gură cu colţurile un pic lăsate. sau de a renunţa !i a nu încerca să înţelegem pe scurt. pe strada Du&ins3a. avea un "iu &runet. . că vor&im de soartă în comparaţie cu li&ertatea de alegere.Poveste despre dragoste si întuneric ne pl$nge de ea. alegerea este între a trece prin viaţă treaz sau într un soi de letargie# 'sta e. semn de dispreţ !i putere. de a încerca mai mult sau mai puţin să înţelegem cum stau lucrurile.are !i a prins în păr o "loare pentru 'nton.

5u însămi nu voiam deloc să am ast"el de g$nduri. Irina Matveievna. iar după aceea nimeni n o să mai vrea s o ia de nevastă4 '!a eram crescute pe atunci# 2i care era adevărul. încetează imediat să te g$nde!ti la lucruri ur$te ca acesta !i începe să te g$nde!ti la lucruri "rumoase4 Pentru că se !tie prea &ine. ?onieci3a. adică o dădea pentru o noapte în loc de plată. ţin$nd str$ns în m$nă o vali(oară al&astră. !i ea s a al&it la "aţă !i mi a zis. c*iar !i numai în ad$ncul su"letului. începe să i crească păr în tot "elul de părţi ale trupului. ca de &ăr&at. drept la coli&a mică de peste drum. unei "ete care se g$nde!te la lucruri ur$te.'mos +z care a lucrat la început Papa. !i vocea îi devine ur$tă !i groasă. i a părăsit pe el !i pe cei doi copii# Pur !i simplu a "ugit. dar era un geniu &eţiv. "iul vizitiului 8ilip. !i o ridicase dincolo de grădina noastră din "aţă. la marginea zonei locuite# De "apt. auzi. lra. cu vreun ticălos &eat# 6$nduri despre soarta multor "emei ai căror &ăr&aţi le pierd# Pentru că sunt !i alte "eluri de a pierde o "emeie# -u numai la cărţi4 însă g$ndurile nu sunt 267 . !i uneori o pierdea la cărţi. era pe un c$mp unde pă!teau vacile# 5 drept că avea motive să "ugă de la soţul ei: o "i avut el o sc$nteie de geniu. înţelegi ce vreau să zic# %mi amintesc că am între&at o pe mama despre asta. ?onieci3a4 +i vei4 'r tre&ui să ţi "ie ru!ine4 încetează. cumpăr$nd apoi !i partea lui# %ntr o zi soţia lui. despre o "emeie care tre&uia să meargă în c*ip de plată noaptea în cine !tie ce coli&ă mizera&ilă. pe care 'nton.

iar ea ţipa de "rică !i îl iz&ea cu pumni!orii pe care el tre&uie să i "i simţit ca o g$dilătură# 'nton era puternic ca un &ou: ar "i putut îndrepta cu m$inile goale osia trăsurii noastre. dar o puteau vedea zilnic de departe. "emeia asta lipsită de noroc. să o înv$rtească. *op. al unei "eti!cane de !aisprezece ani. dacă s ar "i îndoit# 5ra pur !i simplu o tragedie "ără cuvinte: în "iecare zi Ira ?teleţ3i î!i vedea casa. să o arunce în sus !i să o prindă. în curte#: ' trăit în coli&a lui 'nton c$teva luni. lui îi plăcea să o ridice cu m$inile. de la distanţă. *op. poate o (umătate de an. ?teleţ3i. ca pe un căţel. ei &ine. !i ea îi putea vedea# ?oţul ei.Poveste despre dragoste si întuneric ca televizorul. minunat. care de(a &ea mai mult dec$t i ar "i priit !i începea să &ea încă de dimineaţă . în coli&a lui 'nton# Lui 'nton îi plăcea să o salte de la păm$nt: c*iar !i după ce născuse doi copii î!i păstrase trupul suplu. inginerul. *opa. cu o "aţă dulce !i u!or mirată# 9'răta întotdeauna de parcă tocmai i s ar "i spus că o a!teaptă Lenin a"ară. odată s a ascuns l$ngă poarta casei lor !i a a!teptat o pe mezina 268 . copiii !i soţul peste drum. !i în "iecare zi ei o puteau vedea de departe# +dată. !i soţul ei. micuţă. le a interzis copiilor să meargă la ea !i c*iar să i răspundă dacă le ar "i vor&it. c$nd vezi lucruri neplăcute să ape!i pur !i simplu pe &uton !i să sc*im&i programul# 6$ndurile ur$te sunt mai degra&ă ca ni!te viermi în conopidă4 Q Mătu!a ?onia î!i aminte!te că Ira ?teleţ3i era o "emeie "ragilă. putea !i el să o vadă tot timpul.

eram vecini dar nu m a salutat. !i am auzit urletele ei sparte !i i am mirosit răsu"larea !i am văzut pe c*ipul ei că nu mai era cu totul sănătoasă# După privirea ei. îi era "rică p$nă !i să i spună mamei c$teva cuvinte.eea ce am văzut c$nd Irina Matveievna a "ugit de Dasimir. nu.'mos +z lor.am să uit niciodată cum se îndepărta Ira ?teleţ3i !i pl$ngea. să se întoarcă de la !coală# ? a nimerit să trec pe acolo !i am văzut de aproape cum Diruc*3a nu voia s o lase pe mama ei să o ia în &raţe. a împins o. în 'nna Darenina. în vreme ce Darenin e la &irou. p$nă ce Dasimir. ca o căţea al cărei pui e luat !i omor$t su& oc*ii ei# 5ste ceva asemănător la Tolstoi. după mers. a dat cu picioarele în ea. ca un mu(i3 pl$ngea. a strigat după a(utor. am putut vedea limpede semnele 269 . c$nd într o zi 'nna se "uri!ează în casa ei. cu siguranţă că îţi aminte!ti. pentru că tatăl le interzisese să ai&ă de a "ace cu ea# . i a auzit ţipetele !i a ie!it pe trepte# Pe dată a început să !i "luture m$inile către ea.opilei îi era "rică de tatăl ei. după "elul în care pl$ngea. at$t de aproape pe c$t sunt de locul în care !ezi tu la urma urmei. a trecut pe l$ngă mine. neomene!ti. cu urlete îngrozitoare. uite a!a. reu!e!te să se "uri!eze în casa care odată era a ei !i iz&ute!te c*iar să !i vadă pentru o clipă "iul# 't$ta doar că Tolstoi este mult mai puţin crud dec$t . Dira. !i să "acă ni!te zgomote ca atunci c$nd u!ui o găină# . slu(itorul inginerului ?teleţ3i. nu lini!tit. slu(itorul. ca o doamnă. pl$ngea ca o slu(nică.

!i Irina s a dus acasă. arăt$nd către cer !i către pădure ca ni!te degete pline de "uningine# După o vreme inginerul ?teleţ3i a luat o razna de a &inelea !i s a "ăcut de r$sul lumiiF s a însurat din nou. c*iar !i acum c$nd îţi povestesc îi văd oc*ii. *rănea pisicile. c$nd totul era acoperit de zăpada al&ă. a îngenunc*eat în "aţa soţului ei. dar într o zi a "ugit iară!i. *rănea păsările. !i a pierdut toţi &anii. !i se pare că inginerul ?teleţ3i s a îndurat de ea !i a primit o înapoi. potolităF se îngri(ea de copii. grinzile înnegrite ale coli&ei arse se înălţau din zăpadă. !i &olile. !i a "ost Holocaustul. !i totu!i oc*ii ei încă îmi străpung inima ca două ace de tricotat tare ascuţite# Ira s a întors de c$teva ori acasă la ?teleţ3i. !i c$nd au prins o a luat un &idon de petrol !i s a dus la coli&a cea mică pe care !i o clădise 'nton pe pă!une# . c*iar a sădit ni!te tu"e de tranda"iri în grădină.oli&a era acoperită cu carton gudronat 'nton n a locuit multă vreme acolo !i ea a aprins un c*i&rit !i a dat "oc coli&ei. în pădure.Poveste despre dragoste si întuneric morţii ei# Iar după c$teva săptăm$ni sau luni 'nton a dat o a"ară. cu toate &ulendrele lui !i cu ea cu tot# Iarna. !i e a!a de ciudat. de "apt el a plecat undeva într un sat. toţi în a"ară de mine au murit. !i au "ost toate răz&oaiele de aici !i tragedia noastră. !i p$nă la 270 . dar nu pentru multă vreme: au tot dus o la spital !i p$nă la urmă au venit ni!te in"irmieri !i au legat o la oc*i !i la m$ini !i au dus o cu "orţa la un azil de ne&uni din Dovel# %mi amintesc oc*ii ei. au trecut optzeci de ani.

generozitate !i c*iar o înţelepciune lumească aparte# ?ingurul lucru pe care nu l a avut a "ost norocul### 6rădina era împre(muită cu un gard din lemn care primăvara era vopsit în al&# In "iecare an se văruiau !i trunc*iurile copacilor. ai "ost trimis la un 3i&&utz# ?ă nu ţi înc*ipui că nu !tiu ce înseamnă să mergi într un 3i&&utz ca un copil care nu s a născut acolo: nu e raiul pe păm$nt# La cincisprezece ani &unicul tău practic conducea moara prinţesei 7avzova. un &ăiat sărman de doisprezece ani !i (umătate care !i a pierdut mama !i a "ost alungat din casă de mama vitregă# )ită te !i tu ce cercuri ciudate ne desenează soarta: doar !i tu aveai eCact doisprezece ani !i (umătate c$nd ţi ai pierdut mama# La "el cu &unicul tău# . ţigăncile# %!i a!ezau acolo căruţa cu coviltir. cu roţile ei mari.'mos +z urmă i a v$ndut lui Papa partea lui din moară# >unicul tău reu!ise să cumpere încă dinainte de asta partea lui Dni(na /prinţesa0 7avzova# 2i c$nd te g$nde!ti că a pornit o ca ucenic la ea. !i înălţau un 271 . a avut stăruinţă !i perspicacitate. un ro&.u toate că nu te au trimis la "erma vreunui mo!ier pe (umătate ne&un# %n sc*im&. &unicul tău. un "el de scuar sau de spaţiu desc*is# In "iecare luni veneau ţigan3i. !i la aceea!i v$rstă tu scriai poezii# După c$ţiva ani toată moara îi aparţinea lui Papa. pictată. I portiţă. care în inima lui dispreţuia avuţia# -u numai că o dispreţuia. ca să se îndepărteze insectele# 6ardul avea o 3alit3a. îl su"oca# Tatăl meu. prin care a(ungeai în plo!ciad3a.

i#u la dreapta putea privi prin desc*izătură spre aripa casei. unde locuia Wenia cu 272 . în aripa casei# 'ceastă u!ă din spate dădea direct în &ucătăria noastră. ca un căpitan pe punte. d$nd porunci &ucătăresei !i servitoarei !i oricui intra în &ucătărie# 2i nu numai în &ucătărie: iionul ei era ast"el a!ezat. înc$t vedea spre st$nga. să c$nte pentru c$teva copeici. coridorul. cu un &alansoar tapiţat !i alături de el o măsuţă pe care era întotdeauna un pa*ar cu ceai de "ructe îndulcit# 'cela era tronul pe care mama &unica ta !edea sau uneori stătea în picioare cu m$inile pe spătarul &alansoarului. care era enormă. să !terpelească# Pătrundeau în casa noastră prin intrarea servitorilor. prin u!ă. într un colţ.e s a înt$mplat cu acel platou. . să cureţe closetele. în"ă!urat în "runze !i încon(urat de orez !i morcovi# .Poveste despre dragoste si întuneric cort mare din p$nză unsă cu smoală într o parte a scuarului# Ţigănci "rumoase um&lau desculţe din u!ă în u!ă: veneau în &ucătării să dea în cărţi. ciorni *od despre care ţi am spus. a!a că putea supraveg*ea u!ile tuturor camerelor. &u"ete cu u!i gal&ene !i o grămadă de porţelanuri !i cristaluri# %mi amintesc că aveam un platou lunguieţ uria!. Poate că mai împodo&e!te !i acum &u"etul vreunui *o*ol gras# 2i mai era un soi de postament.ine !tie. mai mare dec$t tot apartamentul ăsta. avea în mi(loc o masă cu scaune pentru !aisprezece oameni# 5rau o ma!ină de gătit cu douăsprezece plite de di"erite mărimi. !i dacă nu erai cu &ăgare de seamă. su"rageria !i camera servitoarei. care era pe o latură. pe care puteai servi un pe!te mtreg.

!i asta ne enerva: eram de partea lui. ca un 8eldOe&el. că găl&enu!urile te "ac rezistent la toate &olile# -imeni nu auzise de colesterol pe atunci# 8ania. mama ta era cea care su"erea cel mai mult din cauza mamei. at$t de multe înc$t ne era silă de ele. pentru că avea dreptatea de partea lui# Mama o&i!nuia să acopere "auteuils !i mo&ila cea "rumoasă cu cear!a"uri. dar de cele mai multe ori lui i se "ăcea le*amite de ea !i o lăsa într ale ei. putea comanda pe toate c$mpurile de &ătălie din poziţia aceea avanta(oasă.o!marul ei era să intre copiii !i să se cocoaţe pe scaunele ei "rumoase cu încălţările murdare# Mama ascundea porţelanurile !i cristalurile !i nu le scotea dec$t c$nd aveam musa"iri de vază. sau de 'nul -ou ori de 273 . pentru că era o teorie pe acea vreme.'mos +z "rumoasa ei "iică. un sergent# De dimineaţa p$nă seara lua c$te o gură din ceaiul ei de "ructe !i dădea instrucţiuni !i porunci# 'vea ni!te o&iceiuri nesu"erite care îl scoteau din sărite pe Papa. pe care o numeam Dealul lui -apoleon# )neori mama stătea acolo !i spărgea ouă într un castron !i ne "ăcea pe HaGa. mama ta. care era o "emeie tăioasă. pentru că întotdeauna a "ost cea mai "iravă !i mai palidă dintre copii# Dintre noi trei. Dora# 'st"el. destul de milităroasă. era pusă să îng*ită cele mai multe găl&enu!uri. a!a înc$t salonul nostru arăta întotdeauna ca !i cum ar "i "ost plin de sta"ii# Mama era îngrozită de orice "iri!or de pra"# . 8ania !i pe mine să îng*iţim găl&enu!urile crude. era de o mesc*inărie maniacă.

a!a înc$t părinţii să nu 274 .*iar !i pe ticălo!i se străduia întotdeauna din răsputeri să nu i rănească# %n iudaism. uneori ne lăudam cu &ogăţia noastră !i alteori o ţineam îng*esuită pe su& giulgiuri al&e# 8ania îi lua partea lui Papa c*iar mai mult dec$t noi !i se împotrivea autorităţii mamei# . "etele. cu partenerul de a"aceri.Poveste despre dragoste si întuneric Pa!te.red că !i el. însă n a eCistat niciodată vreun "avoritism el avea un "oarte puternic simţ al dreptăţii# . uneori mergeam la sinagogă !i alteori nu. surorile. să o"ensezi pe cineva este considerat mai rău dec$t să i ver!i s$ngele. vor&eam e&raică !i rusă# Mai ales e&raică.u noi.u o"icialităţile polone vor&eau în polonă# /După ce 7ovno a "ost aneCat de Polonia noile autorităţi au ţinut morţi! ca toată lumea să vor&ească polona#0 La !coala noastră Tar&ut* toţi elevii !i pro"esorii vor&eau aproape numai în e&raică# Intre noi. Papa. cu locatarii. acasă. ţinea deose&it de mult la 8ania# . !i el era un om care n ar "i rănit vreun su"let# -iciodată# Mama se certa cu Papa în idi!# De cele mai multe ori vor&eau între ei într un amestec de rusă !i idi!.am cunoscut nici un alt &ăr&at căruia să i displacă at$t de mult să rănească pe cineva ca &unicului tău# . !i scotea cear!a"urile care acopereau mo&ilele din salon# )ram asta# Mai ales mama ta nu putea su"eri ipocrizia: că uneori eram 3os*er !i alteori nu. dar c$nd se luau la *arţă o "ăceau doar în idi!# .o pot dovedi. &ucătăreasa !i vizitiul vor&eau doar ruse!te# . servitoarea.

a!a înc$t tot ora!ul să o vadă !i să crape de invidie# 2i totu!i. striga la noi că îl ruinăm pe Papa# 8ania. care îi "ăceau roc*ii luCoase# Dar era prea zg$rie &r$nză ca să le poarte: le păstra în "undul !i"onierului. cu patru plite !i două du3ov3i. voia să i se vor&ească lini!tit !i rezona&il. nu să se ţipe la ea# %i plăcea să eCplice !i voia să i se eCplice# -u putea su"eri poruncile# . !i dacă cineva tul&ura acea ordine era "oarte necă(ită# 2i totu!i. despotismul !i certurile ei# %l storcea pe Papa de tot ce c$!tiga de la moară cu sudoarea "runţii lui !i c*eltuia totul pe croitorii ei scumpi.'mos +z înţeleagă# -u vor&eam niciodată între noi în idi!# -u voiam să "im ca mama: asociam idi!ul cu (eluirile. cerni cert# Mai erau !i so&e mai mici. !i mai tot timpul um&la prin casă într un capot vec*i de culoare !oricie# Dar de c$teva ori pe an se împopoţona precum calea!ca ţarului ca să meargă la sinagogă sau la vreun &al de caritate. în care se coceau &iscuiţii !i se pră(ea carnea# >ucătăria avea trei "erestre uria!e 275 . ca o "avoare.*iar !i în dormitor avea "elul ei anume de a !i r$ndui lucrurile era o "ată "oarte ordonată . mama ta. să luăm lopata !i să &ăgăm în cuptor ciollas pentru ?*a&&at# -e "ăceam că i &ăgăm în "oc pe reaua vră(itoare >a&a Iaga !i pe dracul cel negru. î!i păstra calmul# Prea mult c*iar: nu mi amintesc să "i ridicat vreodată vocea# ?au să pună pe cineva la punct# 7ăspunsul ei era tăcerea c*iar !i c$nd era vor&a de lucruri pe care n ar "i tre&uit să le ra&de# %ntr un colţ al &ucătăriei era un cuptor mare !i uneori ne era îngăduit.

după masă. 5ra un 3olodeţ. dar pentru Papa eram întotdeauna ?urele*#0 Lui Papa îi plăcea să amestece cu degetul sau să măn$nce cu m$inile# 5ram pe atunci o copilită 276 . a lăsat să cadă în ea trei sau patru &ucăţi de za*ăr !i a amestecat cu degetul. 'nton sau 1asia trăgeau apă cu pompa de m$nă care sc$rţ$ia# %mi amintesc cum o dată. în curtea vecinilor. mulţumită ţie. cu două minute înainte să înceapă postul. apoi aprindeam "ocul !i a!teptam o oră sau o oră !i (umătate p$nă se încălzea apa# 5ra destulă apă "ier&inte c$t pentru !ase sau !apte &ăi# De unde venea apa. pro"esorii îmi spuneau ?ara*. mein $ochter!. în a(unul Eilei Marii Iertări. în spatele casei. ?urele*. cu un cazan cu lemne care "olosea pentru &aie !i pentru spălatul ru"elor# 5ram singurii care aveam o sală de &aie adevărată !i toate micile noastre prietene se înverzeau de ciudă# %i spuneau 9des"ătarea sultanului:# . !i c$nd voiam să umplem cazanul opreau apa la ei iar 8ilip. postul îmi va "i mai u!or:# /Mama îmi zicea ?onici3a. Papa mi a spus: 1ureleh. !i erau aproape întotdeauna a&urite# %n &aie a(ungeai prin &ucătărie# In acea vreme nimeni din 7ovno nu avea &aie în casă# 8amiliile &ogate aveau un !opron în curte.$nd voiam să "acem &aie puneam ni!te &u!teni !i rumegu! în desc*izătura de su& cazanul cel mare. !i după ce a &ăut o mi a spus: 9'cum.$nd i am adus apa.Poveste despre dragoste si întuneric care dădeau în grădină !i în livadă. te rog adu-mi un pahar cu apă direct din puţ# . un puţ.

un trup împlinit. In "aţa &ăii. ori de c$te ori îmi amintesc# Dar mai este !i un soi de "ericire răsturnată. oc*i mari !i căprui. la "el ca atunci. în partea cealaltă a &ucătăriei. avea o "aţă de madonă. pe nume DrGnic3i. însă era un pic sla&ă de minte# . după optzeci de ani. e adevărat că nu eCistă în engleză un cuv$nt pentru ?c*aden"reude. despre care se zicea că e !i iu&itul mamei ei# Wenia îi dădea Dorei să măn$nce doar o dată pe zi. ci pentru că am m$ncat din pomul răului# 'lt"el cum să eCplici "ericirea neagră. !i g$ndul că mulţumită mie postul avea să i "ie mai u!or# . dar cu talie su&ţire ca de viespe. care vine din răul "ăcut altora# Papa avea o vor&ă. mă simt "ericită. Pentru că ceilalţi o să "ie invidio!i. seara. Papa spunea că orice tragedie e într un "el comedie !i în "iecare nenorocire e un s$m&ure de înc$ntare pentru spectator# ?pune mi.$nd avea paisprezece sau !aisprezece ani s a îndrăgostit dintr odată de un neevreu mai în v$rstă.'mos +z de cinci sau !ase ani# 2i nu ţi pot eCplica nu mi pot eCplica nici mie c$tă &ucurie. Dora. primarul Le&edevs3i# Dora era tare "rumoasă. al cărui tată se presupune că era "ostul proprietar al casei. că am "ost izgoniţi din rai nu pentru că am m$ncat din pomul cunoa!terii. 8ericirea pe care o simţim nu pentru ceea ce avem. o "ericire neagră. c$tă "ericire mi au adus vor&ele lui. 2i o să se simtă rău. !i atunci îi spunea o poveste cu mai 277 .*iar !i acum. era u!a care dădea în odaia împărţită de Wenia cu "iica ei. de căprioară. ci pentru ceea ce avem noi !i alţii nu au.

Ivanu!ca Duracioc. înc$t a *otăr$t pe loc să l "acă prinţ mo!tenitor# ' devenit regele Durac /care înseamnă regele -eg*io&0. prostuţ !i mocăit cum era. căci Wenia avea darul de a spune pove!ti at$t de ciudate. pe care mama lui îl trimitea în "iecare zi dincolo de pod. n am mai cunoscut pe nimeni care putea să povestească a!a ca ea# %mi amintesc o poveste pe care ne a spus o# ' "ost odată ca niciodată Ivanu!ca. cu merinde pentru "raţii lui mai mari care munceau la c$mp# Ivanu!ca. !i ce dacă nu măn$nc azi. 'm "ăcut o ca să nu "ie potop. nu căpăta dec$t un coltuc de p$ine pentru toată ziua# Intr o zi a apărut din senin o gaură în pod sau în stăvilar. Doamne "ere!te4 2i a "ost singurul tău coltuc de p$ine. care uneori îţi "ăceau părul măciucă. a între&at &ătr$nul rege# Păi ce o să măn$nci toată ziua. . iară eu o să măn$nc m$ine4 >ătr$nul rege nu avea copii !i a "ost at$t de impresionat de ce "ăcuse Ivanu!ca !i de răspunsul lui. !i c*iar !i atunci c$nd Ivanu!ca a a(uns rege toţi supu!ii 278 . ca să nu "ie înecată valea# >ătr$nul rege tocmai trecea pe acolo !i s a mirat "oarte. -u. !i ameninţa să înece întreaga vale# Ivanu!ca a luat singurul lui coltuc de p$ine pe care i l dăduse mama lui !i a astupat cu el gaura din stăvilar. prostul satului.Poveste despre dragoste si întuneric multe episoade. Maiestatea 1oastră. prin care a pornit să curgă apa. !i l a între&at pe Ivanu!ca de ce a "ăcut asta# Ivanu!ca a răspuns.e vrea să zică Maiestatea 1oastră. ce dacă. + să măn$nce alţii. că alt"el toţi oamenii s ar "i înecat. !i toate trei dădeam "uga să ascultăm.

!edea pe tron toată ziulica !i se str$m&a# Dar încetul cu încetul s a vădit că su& domnia regelui Ivanu!ca -eg*io&ul nu erau deloc răz&oaie. au "ost trimise pentru un an la o !coală particulară poloneză care dădea certi"icate de studii secundare# '!a au putut HaGa !i 8ania să meargă la )niversitatea din Praga. deoarece în Polonia antisemită din anii . s a născut în HIH<# Mătu!a ?onia s a născut în HIHM# . !i au pornit răz&oiul. c*iar !i el r$dea de el însu!i. pe r$nd. -ap*tali Hertz Mussman. s a născut în H88I# >unica mea Itta s a născut în H8IH# Mătu!a HaGa s a născut în HIHH# 8ania.20 prea puţini evrei reu!eau să "ie admi!i în universităţi# Mătu!a mea HaGa a venit în Palestina în HI<< !i a o&ţinut o poziţie pu&lică destul de înaltă în Partidul Muncitorilor ?ioni!ti !i în "iliala de la Tel 'viv a +rganizaţiei Mamelor Muncitoare# Datorită acestei activităţi le a cunoscut pe unele dintre cele mai importante "iguri ale sionismului# ' avut 279 . iar stăvilarul pe care regele Ivanu!ca Duracioc îl astupase c$ndva cu p$inea sa a "ost s"ăr$mat !i au pierit cu toţii "ericiţi în potop. !i desigur că pe dată au "ost o"ensaţi de mirosul ţarcurilor cu vite pe care v$ntul îl aducea de peste *otar. !i au "ost cu toţii uci!i. mama mea.'mos +z r$deau de el. p$nă la urmă generalii l au ucis !i au luat puterea. am$ndouă împărăţiile au "ost acoperite de apă# Date# >unicul meu.ele trei "ete Mussman au mers la !coala Tar&ut* din 7ovno# 'poi HaGa !i 8ania. pentru că el nu !tia ce înseamnă să "ii o"ensat sau să te răz&uni# Desigur. din împărăţia vecină.

una pl$ng$nd !i m$nc$nd. se îm&răţi!au !i pl$ngeau împreună. care a devenit mai t$rziu administrator al 8ondului ?ănătăţii !i în cele din urmă a a(uns directorul eCecutiv al spitalului Donnolo Tsa*alon din Aa""a# )na dintre cele două camere ale apartamentului de la parter al lui HaGa !i Tsvi ?*apiro. !i a!a erau !i pove!tile# 'm$ndouă !edeau acolo seara. !e"ul operaţiunilor !i ad(unctul !e"ului de stat ma(or al nou "ormatei armate israeliene# ?e ţineau acolo !edinţe noaptea. !i acum o îngri(ea cu iu&ire.onsiliul Muncitorilor. dimpotrivă.Poveste despre dragoste si întuneric mai mulţi adoratori în"ocaţi. cu Israel 6alili. la numărul HXP de pe strada >en @e*uda din Tel 'viv. @aa3ov Dori. printre care !i stele în plină ascensiune din . ca !i cum s ar "i îm&olnăvit am$ndouă de aceea!i &oală incura&ilă# ?au ca !i cum mama ar "i in"ectat o "ără să vrea pe "iică. consilieri !i o"iţeri# După trei ani. dar m$ncarea pe care o "ăcea era înecată în lacrimi. 280 . Tsvi ?*apiro. în aceea!i cameră.*iar !i după ce micuţa Dora s a îndrăgostit de iu&itul mamei ei. în timpul 7ăz&oiului de Independenţă. cealaltă pl$ng$nd "ără să măn$nceF nu se certau niciodată. a locuit acolo generalul maior @igael @adin. pan DrGnic3i. Wenia nu a încetat să i pregătească masa de seară !i să i spună pove!ti. a "ost su&înc*iriat unor comandanţi superiori din Haganna*# In HI=8. mama mea !i a pus capăt zilelor# . dar s a măritat cu un muncitor din Polonia vesel !i inimos. Itz*a3 ?ade*. conducători ai organizaţiei Haganna*.

!i !tiam că Dora s a întors !i că în cur$nd mama ei se va "uri!a către aceea!i casă# Papa spunea întotdeauna că orice tragedie are ceva dintr o comedie# Wenia î!i veg*ea cu mare atenţie "iica. acea 3alit3a din gardul grădinii. cu un devotament "ără margini# -oaptea auzeam sc$rţ$itul portiţei. ceea ce. iar el a re"uzat să i dea !i a pretins că nu le cunoa!te pe nici una dintre ele# '!a ne a "ăcut Dumnezeu: averea e crimă !i &ogăţia e pedeapsă. tu să zici a!a. !i dacă el zice a!a. !i ce poţi să "aci. că nimeni nu ne a eCplicat vreodată ast"el de lucruri pe care nu e "rumos să le "aci# %nsă totul a "ost în zadar: micuţa Dora a rămas însărcinată !i se zice că Wenia s a dus la pan DrGnic3i să i ceară &ani. oricum. 5l ne a dat privilegiul de a mirosi îndeaproape sudoarea "eţei tale. Dumnezeu le a dat &ăr&aţilor plăcerea !i nouă pedeapsa# >ăr&atului i a zis. nu poate tăgădui că e însărcinată# >ăr&atul tăgăduie!te c$t vrea. !i a mai adăugat promisiunea că 9în dureri vei na!te copii:# 2tiu că lucrurile pot "i privite !i puţin alt"el# 281 . !i dacă el insistă să "acă asta.'mos +z cu milă. cu toate că pedeapsa nu este dată celui care a păcătuit. tu să "aci asta# '!a auzeam !i învăţam !i noi c$te ceva. să "aci asta. "emeile. în sudoarea "eţei tale îţi vei m$nca p$inea ta. ca nu cumva să răm$nă însărcinată# Ii eCplica la nes"$r!it. să nu "aci asta. cea ce nu e o plăcere c*iar a!a de mare. e o răsplată !i nu o pedeapsă ia i &ăr&atului munca !i î!i iese din minţi iar nouă. "ire!te. ci celui care n are &ani ca să scape de pedeapsă# 8emeia.

apoi s a întors !i a zis cu tristeţe. HaGa ne a trezit pe mine !i pe 8ania zic$nd că aude "oarte limpede din grădină. nici &olnavă !i nici palidă. s a întors "ără prunc !i nu părea c$tu!i de puţin tristă. dar Papa a luat totu!i un "elinar mare !i s a dus în grădină !i a cercetat prin toate ung*erele. nu ca un prunc căruia îi e "oame 282 . !i c$nd pl$ngea era ca !i cum ar "i pl$ns un ţ$nc de trei ani!ori# ' început !i să doarmă c$t dorm pruncii: "ata asta dormea douăzeci de ore pe zi# 2i ce s a înt$mplat cu pruncul. at$t de pătrunzător. HaGunia. tre&uie să "i visat# -u l am contrazis pe Papa. at$t de înspăim$ntător. în întuneric era o noapte cu ploaie !i v$nt pl$nsul unui prunc# P$nă s a dus HaGa să l trezească pe Papa nu s a mai auzit copilul.red că Papa le a dat ni!te &ani# Wenia s a dus cu Dora în sat !i peste c$teva zile s a întors &olnavă !i palidă# Wenia. doar că se arăta !i mai copilăroasă dec$t înainte# Iar înainte "usese "oarte copilăroasă# Dar după ce s a întors din sat Dora nu ne mai vor&ea dec$t a!a cum vor&esc copiii !i se (uca cu păpu!ile.Poveste despre dragoste si întuneric >iata Dora. ci rumenă la "aţă !i dolo"ană. la ce &un să l contrazicem. Dar "iecare dintre noi !tia prea &ine că n a visat. c$nd a a(uns în luna a noua au dus o într un sat.ine să !tie# -i s a spus să nu între&ăm. . nu Dora# Dora s a întors după o lună. !i eram "iice "oarte ascultătoare: n am între&at !i nimeni nu ne a spus# Doar o dată. ci a "ost cu adevărat un prunc care pl$ngea în grădină: un pl$ns at$t de ascuţit. ca un măr zemos. la un văr de al Weniei# . noaptea.

!i uneori se strecurau în pove!tile ei cuvinte pe care nu era "rumos să le spui !i pe care nu voiam să le auzim# ?au. un pro"esor la "el de cele&ru ca Louis Pasteur.am mai vor&it niciodată despre ea# -ici c*iar Wenia Dimitrovna nu i a mai rostit numele. !i iarna au murit îng*eţate# 'm$ndouă# Mena*em 6ele*rter. ca !i cum ar "i iertat o c$nd i a luat iu&itul. adică nu prea cuviincioase. ci ca un prunc care simte o durere cumplită# După care "rumoasa Dora s a îm&olnăvit de o maladie rară a s$ngelui. !i Papa a plătit iară!i ca să "ie eCaminată de un mare pro"esor din 1ar!ovia. în cartea lui am găsit c$te ceva din ceea ce au studiat mama.erni3ovs3i !i selecţii 283 . culegeri de lucrări ale lui >iali3 !i .20# Includea pove!ti despre ra&ini. dar nu !i c$nd a dispărut la 1ar!ovia# In sc*im&. . !i nu s a mai întors# Wenia Dimitrovna a continuat să ne spună seara pove!ti. "ilozo"ie evreiască medievală. surorile !i prietenele ei. care a scris cartea despre Tar&ut* 6Gmnasium /Liceul0 din 7ovno. dar în cele din urmă pove!tile ei au devenit săl&atice. a "ost el însu!i pro"esor acolo# Preda >i&lia. Wenia a ţinut două păsărele drăgăla!e într o colivie pe verandă. literatura !i istoria evreiască# Printre altele. dacă voiam. ca parte din programul de studii e&raice din anii . !i le a mers de minune p$nă în iarnă. ne interziceam singure să o "acem. pentru că eram domni!oare &ine crescute# 2i micuţa Dora. o selecţie de poezii din 5poca de 'ur evreiască din ?pania.'mos +z !i vrea să sugă sau un prunc căruia îi e "rig.

Dostoievs3i. din autori ca Tolstoi. Tagore. Hamsun. . l$ngă lăzile de gunoi. tre&uie să mă a!ez pe zidul scund de l$ngă lăzile de gunoi.e*ov. alta la stomatologie# ?oţ nu are# 7ude în Israel nici a!a ceva nu are# M$ncarea o drămuiesc. pentru că scările mă lasă "ără su"lare# )neori dau peste o nouă emigrantă din 7usia. !i tăi"ăsuim un pic în ruse!te# De ce e măturătoare de străzi.erni3ovs3i !i a!a mai departe# Printre cărţile despre istoria evreilor era !i cartea lui Aosep* Dlausner. îm&răcămintea !i pe ea o drămuiesc# Locuinţa stau toate într o odaie# Toate astea ca să nu se lipsească de studii !i de manuale. epopeea lui 6*ilgame! în traducerea lui . Mic3ievicz. 1aria.a învăţat aproape deloc e&raică# )neori stăm am$ndouă acolo c$teva minute. Heine. Pu!3in. Dic3ens. în 7usia. era mare !e"ă# 'ici mătură trotuarul# . 6oet*e. >Gron. ?*a3espeare.a să !i ţină la "acultate două "iice talentate. . întotdeauna a "ost a!a în "amiliile evreie!ti: credeau că educaţia este o investiţie 284 . precum !i traduceri din literatura universală. Aac3 London. la !ase. +scar Vilde. înainte de a începe ziua o&i!nuită. sau c*iar mai devreme. Turg*eniev. una la c*imie. co&or încet pe scări să golesc sacul cu gunoi în tom&eronul de a"ară# %nainte să urc înapoi tre&uie să mă odi*nesc acolo o vreme. care mătură trotuarul pe strada VesselG în "iecare dimineaţă# 'colo.Poveste despre dragoste si întuneric din alţi scriitori evrei moderni. Istoria celui de al Doilea Templu# %n "iecare zi /continuă mătu!a ?onia0. ?c*iller.

In "ond. legi mai discriminatorii diploma o poţi îndoi iute. căci copilul tău e puiul. mai tainic. nici c*iar. uite la egoista aia. altă migraţie. Doamne "ere!te.'mos +z pentru viitor. se ţine de !edinţe în vreme ce sărmanii ei 285 . c*iar !i atunci au "ost c$teva "emei care au "ăcut carieră !i au ie!it în lume# Dar toată lumea le vor&ea pe la spate. iar tu e!ti ce anume. nu aurul# Diploma# Dar în spatele acestei credinţe în diplomă mai era ceva. "ete care au mers la !coală !i apoi la "acultate. o ascunzi în tivul *ainelor !i "ugi în orice loc li se îngăduie evreilor să trăiască# -eevreii spuneau despre noi: diploma asta e religia evreilor# -u &anii. altă revoluţie. e!ti c*iar găl&enu!ul oului. e!ti ceea ce măn$ncă puiul ca să crească mare !i voinic# Iar c$nd copilul tău cre!te nici măcar atunci nu poţi să "ii iar tu însăţi. pur !i simplu treci de la a "i mamă la a "i &unică# ' cărei sarcină este doar să !i a(ute copiii să !i crească copiii# 5 drept. li se spunea întotdeauna că "emeile au dreptul la educaţie !i la un loc în a"ara casei însă numai p$nă se nasc copiii# 1iaţa ta este numai a ta doar pentru scurtă vreme: de c$nd părăse!ti casa părintească p$nă la prima sarcină# Din acel moment.*iar să măturăm trotuarele pentru copiii no!tri. !i anume "aptul că "etelor din acea vreme. singurul lucru pe care nu l poate lua nimeni copiilor tăi. dacă vine alt răz&oi. ceva mai complicat. !i c*iar "etelor moderne. de la prima sarcină. ca noi. tre&uia să începem să ne organizăm toată viaţa în (urul copiilor# La "el cu mamele noastre# .

Poate că !i la generaţiile mai tinere "emeile încă mai pl$ng noaptea cu "aţa în pernă. după o zi de muncă. !i să compar lacrimile de atunci cu cele de acum# )neori văd la televizor. ris*es. odată c*iar l am auzit la &ăcănie pe un t$năr cum a zis că a doua zi el !i soţia lui se duc a!a a zis. cum perec*ile tinere. pentru că simt că tre&uie să "acă alegeri imposi&ile. uneori văd p$nă !i aici. %ţi mai aminte!ti ce scrie în . m$ine ne ducem să "acă o amniocenteză# . în vreme ce domnul Motan încălţat se spală cu de amănuntul.$nd l am auzit zic$nd asta mi s a pus un nod în g$t: poate că lumea se sc*im&ă un pic.a să "ac o comparaţie ar "i tre&uit să um&lu din u!ă în u!ă. In "amiliile tinere. sc*im&ă scutece. gătesc. n a pierdut teren în politică. din &alconul meu. mi!că din mustăţi !i porne!te prin curte în căutarea plăcerilor. în vreme ce soţii lor dorm. ?au poate că mă păcălesc singură# Poate că nu e dec$t teatru !i de "apt lumea merge la "el ca înainte mama pisică î!i alăptează puii. între religii.artea Prover&elor. la urma urmei. veri"ic$nd c$te lacrimi de mamă se varsă în "iecare noapte în pernă în vreme ce soţii dorm.Poveste despre dragoste si întuneric copii cresc pe stradă !i suportă consecinţele# 'cum e o lume nouă# 'cum în s"$r!it "emeilor li se dau mai multe !anse să !i trăiască propria viaţă# ?au e doar o iluzie. naţiuni sau clase. dar poate că dă un pic înapoi în cupluri. 5 sigur că răutatea. 286 . le întind. "ac totul împreună spală ru"e. -u vreau să dau sentinţe: asta nu mai e lumea mea# .

dacă prinţesa. sunt doar două lucruri &a nu. în vreme ce -ina era 'ntonim >oleslavovna# 'colo era ceva cam neclar# .'mos +z )n "iu înţelept îl "ace pe tată "ericit. nu sunt sigură: era cu adevărat mama lor. pentru că eCista de(a camu"la(ul# 5rau multe camu"la(e în viaţă acum două sau trei generaţii# 'stăzi poate că sunt mai puţine# ?au poate doar s au sc*im&at. !i dormea cu ele în acela!i pat vec*i.are se pare că au avut doi taţi. ?au era doar guvernant3a. dar poate că nu !i aminteau de mama lor adevărată# -u ţi pot spune sigur că era a!a sau alt"el. prost sau cu pro&leme. Liu&ova -i3iticina. se laudă cu "iul său !i prime!te nota maCimă# %nsă dacă. "iul se dovede!te ratat. Tasia !i -ina. iar mi s a pus un nod în g$t# + să vor&im despre asta altă dată# Hai să vor&im despre altceva# )neori nu sunt sigură că mi amintesc corect. 'u "ost inventate altele. Pentru că Tasia era 'nastasia ?ergeievna. Dacă acest camu"la( este sau nu un lucru &un. care trăia în casa noastră dincolo de draperie cu "etele ei.eva despre care nu prea vor&eam. zău că nu !tiu# -u sunt în măsură să (udec 287 . guvernanta. dar un "iu nesă&uit este povara mamei sale4 Dacă "iul se dovede!te înţelept. atunci tre&uie să "ie vina mamei. ca !i cum ar "i "ost un su&iect (enant# %mi amintesc că am$ndouă "etele îi spuneau prinţesei 9mama: sau 9maman:. atunci tatăl se &ucură. celor două "ete. . !i toată gri(a !i su"erinţa cad pe umerii ei# +dată mama ta mi a spus: ?onia. Doamne "ere!te. de"ormat sau criminal nu.

&$r"ă răutăcioasă . otravă. ăsta are un caracter a!a !i pe dincolo. ca tuturor "etelor din generaţia mea# 2i totu!i. ?onia. c$nd eram ceea ce numeau ei o domni!oară de "amilie &ună. sionism. emanciparea "emeilor# Mătu!a ta HaGa era cea mai cutezătoare dintre noi trei în privinţa emancipării "emeilor dar numai c$nd era vor&a despre tliscuţii !i dispute. !i ăla are un caracter a!a !i pe dincolo# 2i ce mai vor&eau despre Idei4 5 de neînc*ipuit în zilele noastre4 1or&eau despre iudaism. despre o "amilie &ună în comparaţie cu cine !ti e ce soi de "amilie. dar avea unele îndoieli# Iar eu eram copila prostuţă căreia i se spunea întotdeauna# ?onia. !i despre caracter vor&eau la nes"$r!it. uneori mă g$ndesc că poate 9între el !i ea:.$nd eram copilă. vor&eau despre Lenin. vor&eau despre anar*ism !i ni*ilism. un întuneric îngrozitor# . 8ania era !i ea un pic su"ragetă. >und. era plin de cuţite. despre &oli. a!teaptă p$nă cre!ti !i atunci o să pricepi# '!a că înc*ideam gura !i 288 . comunism. era un su&iect inepuiza&il. vor&eau despre succes.Poveste despre dragoste si întuneric o&iceiurile de azi. totul a devenit mai simplu în vremea de acum# . pentru că se prea poate să mi se "i spălat creierul.a !i cum ai um&la în &eznă "ără încălţări printr un &eci plin de scorpioni# 5rai cu totul în &eznă# Pur !i simplu nu se vor&ea despre asta# Dar ei vor&eau tot timpul sporovăială invidioasă !i ris*es. vor&eau despre &ani. vor&eau c*iar !i despre 9pro&lema "emeii:. taci. nu te &ăga în vor&ă. vor&eau despre 'merica. "ire!te . cum se zice.

-u cumva se dovede!te a li prea ur$t. castitatea era !i cu!că.'mos +z ascultam# Toţi tinerii de atunci "luturau ideea de li&ertate: "elul ăsta de li&ertate. alt "el de li&ertate# Dar c$nd se a(ungea la 9între el !i ea: nu era li&ertate: era doar mersul în &eznă desculţ printr un &eci plin de scorpioni# -u trecea o săptăm$nă "ără să auzim zvonuri cumplite despre o "eti!cană care a a"lat pe pielea ei ce păţesc "etele c$nd nu s atenteF sau o "emeie respecta&ilă care s a îndrăgostit !i !i a ie!it din minţiF sau o servitoare sedusă de cinevaF sau o &ucătăreasă care a "ugit cu "iul stăp$nilor !i s a întors singură. In vremea c$nd eram copile. "aptul că e mult mai puţin misterioasă acum să "ie oare un lucru &un. "elul ăla de li&ertate. castitatea răm$nea trează !i stătea l$ngă pat !i o veg*ea. !i singura &alustradă între tine !i prăpastie# 'păsa pe pieptul unei "ete ca un &olovan de treizeci de 3ilograme# . c*iar dacă nu !tia nimeni# Toată această c*estie 9între el !i ea: poate "i mai puţin în &eznă în ziua de azi# )n pic mai simplă# In &ezna care acoperea lucrurile pe atunci le era mult mai u!or &ăr&aţilor să a&uzeze de "emei# Pe de altă parte. cu un pruncF sau o pro"esoară respecta&ilă care s a îndrăgostit !i s a aruncat la picioarele cuiva.$nd eram copilă !u!oteam uneori între 289 .*iar !i în visele pe care le visa noaptea. Mă surprinde că vor&esc cu tine despre toate astea# . -u. dar a "ost respinsă !i &at(ocorită# 1oi ziceţi 9&at(ocorită:. a!a că "etei putea să i "ie "oarte ru!ine c$nd se trezea dimineaţa.

dacă te uiţi la ea de departe. cu -D1D ul. ca un căţel pe care îl necă(e!ti.um de am a(uns aici. primarul. era !i tatăl Tasiei !i al -inei. toate documentele de acolo tre&uie să "i "ost arse de vreo zece ori p$nă acum. ci )crainei. +ri ni!te &ande locale. n o să mai continue cine !tie c$t# ?e zice că într o zi soarele o să se stingă !i totul o să se întoarcă 290 . de 'rmata 7o!ie !i apoi de nazi!ti. -ici eu nu !tiu cui îi aparţine acum# 2i nici măcar nu mi pasă cu adevărat: ce era nu mai eCistă. sau o "i >elarus. de către 7usia Polonia 7usia 6ermania 7usia# 2i acum nu aparţine Poloniei sau 7usiei. dacă mă g$ndesc mai &ine.am vor&it în viaţa mea despre ast"el de lucruri cu un &ăiat# -ici măcar cu >uma. c$nd pur !i simplu ne au luat pe toţi !i ne au împu!cat în !anţuri !i ne au acoperit cu păm$nt# 'poi a "ost iar ?talin. a!a cum se zicea că e tatăl &ietei Dora# Dar.Poveste despre dragoste si întuneric noi# . iar ce este acum în c$ţiva ani se va pre"ace de asemenea în nimic# %ntreaga lume. 1or&eam despre Liu&ova -i3iticina cu "etele ei Tasia !i -ina# Dacă mergi într o zi la 7ovno ai putea "ace pe detectivul# 'i putea să veri"ici dacă mai au la primărie vreun document care să arunce lumină asupra acelui camu"la(# ?ă descoperi dacă acea contesă sau prinţesă era sau nu era mama celor două "iice ale ei# 2i dacă era cu adevărat prinţesă sau contesă# ?au poate dacă Le&edevs3i. !i suntem căsătoriţi de aproape !aizeci de ani# . 7ovno a "ost aruncat dintr o m$nă în alta. c$nd am "ost cuceriţi de polonezi.

o să vor&esc despre 8ania# Doar despre ce era în (urul ei# 2i ceea ce era în (urul 8aniei poate că e un pic 8ania# 'veam un "el de prover&. mi a spus ea însă!i.'mos +z în întuneric# 2i atunci de ce se măcelăresc oamenii între ei prin toată istoria. se pare că am m$ncat mărul din pomul cu ris*es. !i l am m$ncat cu plăcere# '!a s a s"$r!it cu raiul !i a început acest iad# 't$tea lucruri pot "i a!a sau alt"el: !tii at$t de puţin c*iar !i despre cei cu care locuie!ti su& acela!i acoperi!# . nu s de!teaptă ca 291 .apul &rodat aici.rezi că !tii o grămadă !i se dovede!te că *a&ar n ai de nimic# Mama ta. de eCemplu &a nu. îmi pare rău. pur !i simplu nu pot să vor&esc despre ea direct# Doar pe ocolite# 'lt"el rana începe să doară# . nu i o "aţă de masă.ine era acest cardinal 7ic*elieu nu mi mai amintesc# Poate că n am !tiut niciodată. &rodată a!a cum domni!oarele de "amilie &ună învăţau să &rodeze pe vremuri# ' "ost &rodată pentru mine. De ce contează at$t de mult cine guvernează . te rog: am aici un lucru pe care ţi l pot arăta !i pe care l poţi pipăi cu degetele tale. ca dar din partea prinţesei sau contesei.a!mirul sau Mormintele Patriar*ilor din He&ron. te rog nu. e o "aţă de pernă. este pro"ilul capului cardinalului 7ic*elieu# . în loc să m$ncăm mărul din pomul vieţii sau din pomul cunoa!terii. ca să !tii că tot ce ţi spun nu sunt doar pove!ti# )ită te la asta. Z Liu&ova -i3iticina# . că atunci c$nd iu&e!ti cu adevărat pe cineva îi iu&e!ti c*iar !i &atista# ?e pierde din el în traducere# Dar cred că înţelegi ce vreau să zic# )ită te.

s a milostivit de oamenii de r$nd !i nu 292 . nu e a!a de important dacă îmi s"$r!esc viaţa "ără onoarea de a "i !tiut cine a "ost cardinalul 7ic*elieu# ?unt o droaie de cardinali !i cei mai mulţi dintre ei nu se prăpădesc de dragul poporului nostru# In ad$ncul inimii mele sunt un pic anar*istă# .elălalt &unic al tău. mama ta era ca o pasăre înc*isă într o colivie care at$rnă în salonul Motanului încălţat# ?unt anar*istă din simplul motiv că niciodată vreun cardinal 7ic*elieu n a adus ceva &un# -umai Ivanu!ca Duracioc. prinţesa mi a spus că e capul cardinalului 7ic*elieu# Poate că tu !tii cine a "ost cardinalul 7ic*elieu . -u contează# ?pune mi altă dată sau nu te mai osteni# La v$rsta mea. dacă nu mi smulgeam m$na iute. îţi aminte!ti. mi ar "i sărutat o# 5Cistă un &asm cu Motanul încălţat# %n "amilia Dlausner. Weniuci3a. să studieze la universitate# Du eram mai grea de cap# Lumea spunea întotdeauna despre mine: ?onici3a asta. &unicul 'le3sandr. înainte de a pleca de acasă. cu toate că s au purtat întotdeauna politicos cu ea# . printre Dlausneri n a putut niciodată să o arate: ei o considerau destul de ciudată !i a!a.Poveste despre dragoste si întuneric HaGa !i 8ania: ele au "ost trimise să !i ia certi"icatul de studii secundare !i apoi la Praga. prostul satului din povestea servitoarei noastre. dar cam grea de cap# M au trimis la ?pitalul Militar Polonez ca să mă cali"ic ca soră de caritate# Dar îmi amintesc încă "oarte &ine că.a Papa# Mama ta era !i ea anar*istă în ad$ncul inimii# Desigur. e tare drăguţă.

oamenilor de r$nd. nu le e milă de nimeni# De "apt. să nu mai poată dormi nimeni dintre noi noaptea. ci l a "olosit ca să astupe gaura din pod. !i datorită acestui lucru a "ost "ăcut rege doar cuiva ca el ar putea să i "ie milă !i de noi. cea care a murit la &ariera de pe drumul către spital. a!a că "etiţa a murit.*ristian 'ndersen despre noii croitori ai împăratului. !i oc*ii ei ar tre&ui să ne străpungă su"letele. nici nouă.rezi că oamenii de r$nd sunt a!a de grozavi. au nevoie de un pic de milă# .'mos +z i a părut rău după coltucul de p$ine. "ără eCcepţie.*iar !i Papa de la 7oma. nu ne e milă unii de alţii: nu ne a prea "ost milă de micuţa ară&oaică. pentru că în ziare ne arată doar victimele noastre. că oamenii de r$nd sunt eCact la "el de pro!ti ca regele. curtenii !i cardinalul 7ic*elieu# Dar Ivanu!ca Duracioc nu s a sinc*isit că r$d de elF tot ce voia era ca ei să răm$nă în viaţă# Ii era milă de oameni. niciodată pe ale lor# .*iar !i cardinalul 7ic*elieu# . regi !i conducători. pentru că se pare că acolo a "ost un cardinal 7ic*elieu de militar "ără inimă# )n militar evreu !i totu!i un cardinal 7ic*elieu4 -u voia dec$t să încuie !i să plece acasă. care cu toţii. singura lui *rană. c$teodată# Tuturor celorlalţi. -ici g$nd4 ?unt eCact la "el de pro!ti !i de cruzi ca !i conducătorii lor# 'ceasta este adevărata morală a pove!tii lui Hans . cu toate că nu i am văzut niciodată oc*ii. !i tre&uie să "i văzut !i tu la televizor c$t de &olnav 293 .

la @ad 1es*em [monumentul Holocaustului\ o oră !i (umătate. erau eCact de aceea!i v$rstă. ca să !i caute o rudă pierdută demult. ci pe cea principală. dar cine !tie dacă era cu adevărat mama lor. l am "ăcut să stea în capul oaselor ore întregi. stătea noaptea la lumina lămpii !i cosea "ustiţe de *$rtie pentru "etele &ogate care luau lecţii de &alet# 5ra un soi de *$rtie creponată !i ea lipea pe ea o puzderie de steluţe strălucitoare. în soare. 5rau "oarte sărace. maman este cuv$ntul "ranţuzesc pentru mama. nu cred că ne plăteau vreo c*irie# Li se îngăduia să intre în casă nu pe u!a servitorilor. căreia i se zicea paradni *od# 5rau at$t de sărace. pe picioarele lui &olnave# -u ne a "ost milă de un om &ătr$n !i "oarte &olnav. ca să nu ne dezonoreze# Mi a "ost greu să l privesc# Mi a părut "oarte rău pentru el# -ina era "oarte &ună prietenă cu mama ta. ?au numai doica. c$nd prinţesa sau contesa Liu&ova -i3iticina !i a lăsat cele două "iice !i a plecat pe nepusă masă la Tunis. înc$t prinţesa. care. ciornG *od. "ără să spună nimic. după cum se putea vedea !i la televizor. îi spuneau maman. iar eu m am împrietenit cu sora cea mică. într o căldură insuporta&ilă. 8ania. "ără pauză. pe nume 5lizaveta 294 . din *$rtie aurie# P$nă într o &ună zi. maman. !i aici noi am "ost lipsiţi de milă. dar el a "ăcut un e"ort suprem !i a stat în picioare în "aţa noastră. tocmai acolo. putea sta în picioare doar cu mari c*inuri. Tasia# Mulţi ani au trăit în casa noastră împreună cu prinţesa.Poveste despre dragoste si întuneric !i sla& este.

tocmai acolo. ca la 1an 6og*. de un *udo(ni3 /pictor0 "oarte valoros: îmi amintesc că în ta&lou se vedea un &ăiat drăguţ cu părul &lond !i ciu"ulit. o pălărie mare !i gal&enă at$rna de un !nur pe umărul ei poate că era totu!i o "etiţă !i i se vedeau cele trei "uste. -ici vor&ă să mi amintesc# Dar numele unei oarecare 5lizaveta 8ranzovna pe care n am văzut o în viaţa mea. în mi(loc.'mos +z 8ranzovna# 2i acuma ia uite cum î!i r$de memoria mea de mine4 )nde mi am pus ceasul. mai înt$i o "ustă gal&enă. încon(urată de pă!une !i de oi al&e. un gal&en "oarte puternic. dar îmi amintesc "oarte &ine că purta un soi de căma!ă &rodată cu m$necile &u"ante. %n su"rageria noastră era un ta&lou în ramă aurită. ceva între &ăiat !i "ată# -u mi amintesc c*ipul lui. azurie# )n ast"el de ta&lou poate să pară modest. pe ăsta mi l amintesc limpede ca lumina zilei4 Poate că mi am rătăcit ceasul tot la Tunis. pe cer erau c$ţiva nori lumino!i !i departe se vedea o "$!ie de pădure# 295 . apoi su& ea un (upon de dantelă al&ă. !i dedesu&t de tot picioarele îi erau acoperite de a treia "ustă. una peste alta. arăt$nd mai degra&ă a "ată răzg$iată dec$t a &ăiat. pentru că o parte era un pic ridicată !i dantela se iţea de dedesu&t. dar nu era deloc a!a# 5ra o pictură în mărime naturală# Iar "ata aceea care aducea at$t de mult cu un &ăiat stătea acolo. o 5lizaveta 8ranzovna pe care acum vreo optzeci de ani prinţesa noastră Liu&ova -i3iticina s a dus să o caute la Tunis.

ci să stea între zidurile unui palat.am astea au "ost cuvintele ei.onducătoarea grupării de tineret4 . dar nu eCact. toată viaţa am "ost doar aia mică !i prostuţă. am$ndouă. nici c*iar c$nd era rănită.Poveste despre dragoste si întuneric %mi amintesc cum odată HaGa a zis că o "rumoasă ca aceea n ar tre&ui să iasă la păscut oile. oricum. s a apucat să împroa!te cu dispreţ acel ta&lou at$rnat de at$ţia ani în su"rageria noastră# La ridiculizat pentru îndulcirea realităţii4 Pentru minciună4 . se retrăgea doar în sine# 2i. poate ?u33ot. ce nu i plăcea# 2i iată că deodată îmi amintesc că era s$m&ătă seara sau s"$r!itul unei săr&ători. de ce spuneţi a!a prostii. pe care o admira întreaga !coală4 Dar mama ta. dar să strige la HaGa4 ?ora noastră mai mare4 . de parcă ar "i "ost tăiată direct din cer# 2i dintr odată 8ania s a repezit "urioasă la noi două !i a zis: 9Tăceţi. nu pot repeta "elul de a vor&i al mamei tale. e o pictură mincinoasă care acoperă o mare decădere morală:# . sau ?*avuot. !i eu am zis că "usta cea mai de dedesu&t avea aceea!i culoare cu cerul. . de parcă s ar "i răsculat dintr odată.u carisma ei4 HaGa. -u pot să i uit această iz&ucnire sau c*ipul ei în acel moment# Poate că avea în acel moment !aisprezece sau cincisprezece ani# %mi amintesc totul eCact pentru că a!a ceva nu i stătea în "ire: 8ania nu ridica niciodată vocea. cu ea tre&uia întotdeauna să g*ice!ti ce simţea. niciodată. nimeni n ar putea îţi mai aminte!ti un pic cum vor&ea 8ania.ă în viaţa adevărată 296 . iz&ucne!te dintr odată !i strigă la noi# -u i vor&a de mine.

c$t !i în r$ndurile ucrainenilor !i nemţilor. erau martorii !i victimele antisemitismului ce se ampli"ica at$t în r$ndurile vecinilor lor polonezi. 8ania cea de optsprezece ani. !i au "eţe &răzdate de "rig !i de "oame. nu &ucle aurii ca acelea# 2i că ignorarea su"erinţei e aproape la "el de rea ca provocarea ei. nu în mătase. la "el ca toţi evreii din 7ovno. actelor 297 . cre!tinilor catolici !i ortodoc!i . nu c*ipuri de înger.'mos +z păstoriţele se îm&racă în zdrenţe. !i că ta&loul pre"ăcea viaţa adevărată într un soi de imagine de pe cutiile cu ciocolată elveţiană# Poate că motivul pentru care mama ta era at$t de pornită pe ta&loul din su"ragerie era "aptul că acel *udo(ni3 care îl pictase părea să sugereze că pe lume nu mai eCistau nenorociri# . !i păr murdar. deoarece în Polonia universităţile erau practic înc*ise pentru evrei# Mama a studiat istoria !i "ilozo"ia# Părinţii ei. plin de păduc*i !i de purici. Hertz !i Itta.red că asta o în"uria# %n momentul acestei iz&ucniri tre&uie să "i "ost mai ne"ericită dec$t !i ar "i putut înc*ipui cineva# Iartă mă că pl$ng# 5ra sora mea !i mă iu&ea mult de tot !i a "ost distrusă de scorpioni# '(unge: am terminat cu pl$nsul# %mi pare rău# De c$te ori îmi amintesc de pictura aia în"rumuseţată. de c$te ori văd o pictură cu trei (upoane !i un cer cu pana!e de nori văd scorpioni distrug$ndu mi sora !i mă pun pe pl$ns# 2i a!a. a "ost trimisă în HI<H să studieze la )niversitatea din Praga. pă!ind pe urmele surorii ei HaGa.

în *ainele sale de lucru. acoperită cu carton gudronat# Papa. practic peste noapte# Mătu!a ?onia mi a vor&it despre 9grămezi de &ancnote poloneze. a reu!it să !i găsească de lucru la &rutăria Pat# Mai t$rziu. căruia i a plăcut întotdeauna să "ie aproape de "ăină. &anii tatălui lor. ars de soare. a cumpărat un cal !i o căruţă !i a c$!tigat &ani livr$nd p$ine. a(ungeau la 7ovno ecouri ale "atalei incitări la violenţă !i persecutare a evreilor din 6ermania lui Hitler# 2i a"acerile &unicului erau în criză: in"laţia de la începutul anilor . trăsura. la "el cu *uruitul tunetului îndepărtat. iar apoi căr$nd materiale de construcţie de a lungul gol"ului Hai"a# 'm în "aţa oc*ilor imaginea lui limpede. toate au "ost v$ndute într o tranzacţie pripită. după cum mi a amintit mătu!a ?onia. un &ăr&at &run. g$nditor. cu 298 . precum !i măsurilor din ce în ce mai discriminatori i luate de autorităţile poloneze# 2i. c$nd avea vreo cincizeci de ani. moara. caii !i sania. aproape "ără un &an# 'u înc*iriat o coli&ă mizeră.Poveste despre dragoste si întuneric de violenţă ale *uliganilor ucraineni. în pierdere# Itta !i Hertz Mussman au a(uns în Palestina în HI<<.ur$nd HaGa !i 8ania au "ost silite să a&andoneze studiile de la Praga din cauză că &anii. aproape se isprăviseră# 2i a!a.<0 i a îng*iţit toate economiile. casa !i livada din strada Du&ins3a. milioane !i miliarde pe care mi le a dat Papa !i cu care ini am tapetat odaia# Toată zestrea pe care o str$ngea de zece ani pentru noi s a dus pe apa s$m&etei în două luni:# .

un &ăr&at sever. 9proaspătul: soţ al HaGei. iar surorile erau la studii în Praga. surorile !i Tsvi ?*apiro. ti*nit. părea să "i întinerit# )n soi de ve!nică &ucurie reţinută părea să "i co&or$t peste el. încăpăţ$nat. cu *ăţurile lăsate moale în m$ini. &unicul meu -ap*tali Hertz Mussman se &ucura de viaţa de căruţa!. 'le3sandr. cu trei zile înainte de s"$r!itul anului HI<8# După c$ţiva ani s a măritat la Tel 'viv cu cel care îi "usese conducător în mi!carea de tineret din 7ovno. a lanţului muntos .$rmei. a macaralelor din portul a"lat în depărtare !i a co!urilor "a&ricilor# 'cum.'mos +z vestă cenu!ie plină de sudoare. cu z$m&et destul de s"ios. *ulu&e. ar "i găsit ceva înc$ntător !i amuzant în priveli!tea gol"ului Hai"a. a rămas la 7ovno încă cinci ani. de pe sc$ndura a!ezată de a curmezi!ul trăsurii. o (oie de vivre în care sclipea o sc$nteie anar*istă# La "el ca @e*uda Lei& Dlausner în Lituania. pedant. de gra(d. al lungilor zile domoale. pe nume 'vra*am 6endel&erg# >uma# 299 . care era o "eti!cană de !aisprezece ani c$nd părinţii ei au emigrat. tatăl celuilalt &unic al meu. de ritmul singuratic. că nu mai era un &ogăta! !i se întorsese la proletariat. de sacul cu ovăz. p$nă ce !i a luat diploma de soră de caritate la colegiul ata!at ?pitalului Militar Polonez# 5a a a(uns în portul Tel 'viv. a ra"inăriilor de petrol. paie. ca !i cum de la locul lui. unde o a!teptau părinţii. *amuri. de atingerea calului !i de mirosurile lui iuţi. "r$u !i ză&ală# ?onia. însă oc*ii lui al&a!tri aruncă sc$ntei de r$s.

300 .e nădă(duia să a"le aici. pietruite. cam la un an după părinţii !i sora ei mai mare.um arătau Tel 'vivul !i Ierusalimul pentru cineva crescut într o vilă din 7ovno. . !i cu patru ani înainte de sora ei mai mică.$t de mult a "ost împinsă să emigreze în Palestina de ura violentă "aţă de evrei care umplea străzile 5uropei la mi(locul anilor . HaGa. ce n a a"lat. "iica mea 8ania s a *otăr$t să studieze istoria !i "ilozo"ia la )niversitatea din Tel 'viv# -u !tiu dacă mama !i a întrerupt studiile la )niversitatea . din (urul universităţii. mama s a înscris la )niversitatea 5&raică de pe Muntele ?copus.am la un an după ce a a(uns la Ierusalim.arol doar din cauză că părinţii ei nu mai aveau &ani# . am evocat imagini !i mi s au în"iripat în minte pove!ti# .Poveste despre dragoste si întuneric Iar în HI<=.$nd am "ost la Praga. . ce a a"lat. ?onia. .<0 !i se răsp$ndea către universităţi sau în ce măsură a venit aici ca rezultat al educării ei într o !coală Tar&ut* !i al "aptului că era mem&ră a unei mi!cări de tineret sioniste. ca să !i continue studiile de istorie !i "ilozo"ie# După patruzeci !i opt de ani.ei care au cunoscut o spun că a avut la Praga o poveste de dragoste dureroasăF n au putut să mi dea amănunte# .um suna e&raica de aici în urec*ile sensi&ile ale unei domni!oare care venea cu e&raica ci ra"inată. 8ania a a(uns !i ea în ţara Israelului# . se pare că "ără să ai&ă *a&ar de ceea ce studiase &unica ei în tinereţe. în c$teva seri la r$nd am pă!it prin la&irintul străzilor vec*i. care venea direct din "rumuseţea gotică a Pragăi.

ruinele &i&lice !i rămă!iţele perioadei celui de al Doilea Templu. în"lăcărarea politicii de partid. soţia "ermierului !i "ata morarului. !o"erii cooperativei de auto&uze. con"licte ideologice !i curtea care i se "ăcea.$t de mult a "ost dezgustată sau atrasă ele nopţile "urtunoase cu dispute. nopţile de un al&astru înc*is. livezile întunecate. !i care era înzestrată cu o mare sensi&ilitate lingvistică. apa rece ca g*eaţa din (arra. seratele culturale cu muzică de acordeon !i de muzicuţă. z$ne. pionierii ar!i de soare din 3i&&utzuri. . punctate de urletele !acalilor !i de ecourile împu!căturilor îndepărtate. 301 . lim&a celor care guvernau ţara.$nd am a(uns la v$rsta la care mama mi ar "i putut povesti despre copilăria sa !i despre primele zile în ţară. paznicii evrei. adunarea prin apeluri în presă de voluntari pentru muncile agricole. minaretele. *amsinurile. coastele pietroase ale dealurilor.'mos +z învăţată din cărţi. sunetele lim&ii engleze. cu !epcile lor ponosite. plim&ările de s$m&ătă după masa. mintea ei era altundeva !i "iCată pe alte lucruri# Pove!tile de la culcare pe care mi le spunea erau pline de uria!i. vră(itoare.um a reacţionat mama la dunele de nisip. intrigile tainice ale di"eritelor grupări ilegale !i ale simpatizanţilor acestora. pompele cu motor din cr$ngurile de citrice. în !orturile lor 3a3i. !irurile de cămile căr$nd nisip pentru construcţii. eCcursiile dedicate studiilor ar*eologice. cupolele mănăstirilor încon(urate de ziduri. uedurile. . titlurile din ziare !i produsele lactate ale cooperativelor. lucrătorii din construcţii. de la !coala Tar&ut*. .

ce nădă(duia să a"le !i ce a a"lat în realitate# La !coala Tar&ut* nu am învăţat doar să citim. ceva provocator !i derutant# Poate de aceea nu mi plăcea să vor&ească despre aceste lucruri !i o rugam să mi spună mai &ine pove!ti simple. moară sau căţeaua Prima. în sc*im&. peste r$uri !i păduri. ca aceea a lui Matvei 'parul cu cele !ase neveste vră(ite ale sale sau cea a călăreţului mort care a continuat să cutreiere continentele !i ora!ele su& "orma unui sc*elet cu armură !i pinteni sc$nteietori# -u !tiu mai nimic despre sosirea mamei la Hai"a. ceva am&iguu sau cumva sarcastic. despre primele ei zile la Tel 'viv sau despre primii ei ani la Ierusalim. pentru că zilele evreilor în 5uropa. mai presus de toate. ceva prea complicat sau ascuns ca să l pot percepe. e o ţară în care va tre&ui cur$nd să mergem cu toţii. literatura !i istoria polonă. un soi de &at(ocură înă&u!ită. pe care apoi viaţa mi a stricat o# 'm învăţat >i&lia.Poveste despre dragoste si întuneric coli&e pitite în ad$ncul pădurii# Dacă vor&ea vreodată despre trecutul ei. dar !i &iologie. să ne spună cum !i de ce a a(uns ea aici. învăţam că dincolo de zare. pot să vă încredinţez din nou mătu!ii ?onia. în vocea ei se "uri!a ceva amar !i disperat. Mis*na* !i poezia e&raică medievală. despre casa părintească. cel puţin ale celor care trăiau în 5uropa de 5st. arta 7ena!terii !i istoria europeană# 2i. sunt numărate# 302 . pe care să le pot înţelege. să scriem !i să vor&im o e&raică "oarte corectă.

cei care aveau relaţii sociale &une cu autorităţile locale !i intelectualitatea. nici să scuipi# . sau cei care construiseră "a&rici moderne în 7ovno sau se orientaseră către medicină. voia ca toţi evreii să devină &uni comsomoli!ti.*iar !i cei care "ăcuseră avere. drept sau inginerie. dar care ni se 303 . a Ligii -aţiunilor: în anii .a un om &eat care încearcă să meargă drept. care să dea in"ormaţii unul despre celălalt# Pe de altă parte. a!a înc$t să plecăm pe r$nd în Palestina !i să nu le mai stăm în oc*i# Iată de ce tindeau c*iar să încura(eze educaţia sionistă !i !colile evreie!ti: tre&uia să devenim o naţiune cu orice preţ.'mos +z 6eneraţia părinţilor no!tri era mult mai con!tientă dec$t noi că intră zilele n sac# . simţeau că trăim pe un vulcan# 5ram c*iar pe graniţa dintre ?talin. atitudinea poloneză "aţă de evrei era de dezgust. ţineau să nu !i păteze o&razul# .20 polonezii încă mai aveau un strop de ru!ine. 6ra(eOs3i !i Pilsuds3i# '"lasem de(a că ?talin voia să pună capăt cu "orţa eCistenţei evreilor. în "aţa lui VoodroO Vilson. ca să nu vadă nimeni că se &ălă&ăne# %ncă mai sperau să arate pe dina"ară mai mult sau mai puţin ca alte ţări# Dar pe ascuns ne asupreau !i ne umileau. principalul era să o !tergem în Palestina.aveau c*e" să ne scuipe a"ară în prezenţa naţiunilor de la 1ersailles. de ce nu. ca tatăl nostru. c$nd se ve*icula noţiunea de drepturi ale minorităţilor. teama despre care nu vor&eam niciodată. ca atunci c$nd ai mu!cat dintr un pe!te stricat !i nu poţi nici să îng*iţi. călătorie spr$ncenată# Teama din "iecare casă evreiască.

ca să nu poată spune că avem am&iţii mai presus de rangul nostru. că poate într adevăr nu suntem destul de curaţi. picătură cu picătură. z$m&ind. ca să nu poată spune că suntem zgomoto!i. poate strica reputaţia întregului popor evreu# -u ne puteau su"eri nici a!a. ca o otravă. !i atunci o să se m$nie !i o să ne "acă ni!te lucruri la care e cumplit !i să te g$nde!ti# 8iecărui copil evreu i se repeta de o mie de ori că tre&uie să ne purtăm "rumos !i politicos cu ei c*iar !i atunci c$nd sunt grosolani sau &eţi. Doamne "ere!te. să "acem o impresie proastă neevreilor. o impresie pe care nici un copil nu tre&uia să o strice. să spună că avem pete pe "uste# Pe scurt. în Israel. ca să nu poată spune că le p$ngărim lim&a.Poveste despre dragoste si întuneric in(ecta "ără voie. Doamne "ere!te. că suntem cu adevărat prea zgomoto!i !i arivi!ti. !i tre&uie să vor&im cu ei doar &l$nd. !i întotdeauna tre&uie să vor&im cu ei într o polonă corectă. nu tre&uie să le dăm nici o scuză ca să ne acuze că suntem prea lacomi !i. că în nici un caz nu tre&uie să i provocăm pe neevrei. n ai să poţi 304 . nu tre&uie să i enervăm sau să ţinem capul sus. "erească ne Dumnezeu să le dăm mai multe motive să nu ne su"ere# Tu. tre&uia să încercăm din răsputeri să "acem impresie &ună. pentru că un singur copil cu părul murdar. care împră!tie păduc*i. era teama ce ne dădea "iori. însă nu tre&uie să vor&im o polonă prea elevată. să îi contrazicem sau să ne t$rguim cu ei. care te ai născut aici. prea isteţi !i apucători# Poate că nu suntem &ine crescuţi# 5ra teroarea că am putea.

!i erau c$ţiva evrei care spuneau că măcar de ar veni Hitler. te "ace la "el de lingu!itor !i de necinstit !i de plin de !iretlicuri ca o m$ţă# -u pot su"eri m$ţele# -u mi plac prea mult nici c$inii. în sensul rău. se temeau că în acest interval &ande de ucraineni sau de &ieloru!i ori masele poloneze în"ier&$ntate sau.<P rămăsesem la 7ovno ca să mi termin pregătirea ca soră de caritate. în vreme ce restul "amilie i plecase. îmi amintesc că în . mai la nord.*iar !i aici. cel puţin în 6ermania e lege !i ordine !i "iecare î!i !tie locul. ca rugina# Treptat. pre"er un c$ine# )n c$ine e ca un neevreu. dacă polonezii erau alungaţi !i veneau în loc comuni!tii.<= sau . în Israel. gloatele evreie!ti pot "i monstruoase# ?ingurul popor de care nu ne temeam prea tare erau nemţii. cum îţi corodează demnitatea de om. îţi dai seama pe dată ce g$nde!te sau ce simte# 5vreii din diaspora au devenit m$ţe. lituanienii î!i vor ridica din nou capul# 5ra un vulcan din care se scurgea tot timpul lavă !i mirosea a "um# 9î!i ascut cuţitele pentru noi în întuneric:. nu contează 305 . după cum se arată. pentru că puteau "i oricare dintre ei# 6loatele# . dar dacă ar tre&ui să aleg. înţelegi ce vreau să zic# Dar cel mai mult se temeau de gloate# 5rau îngroziţi de ceea ce s ar putea înt$mpla în perioadele dintre guverneF de eCemplu.'mos +z înţelege niciodată cum această picătură care cade "ără încetare îţi str$m&ă toate sentimentele. ziceau oamenii !i nu spuneau niciodată cine anume.

"ire!te# 5vreii credincio!i erau împotrivă !i la "el erau !i &undi!tii. care credeau că erau de(a mai polonezi ca PadereOs3i sau Vo(cie*oOs3i# Dar în anii . dar de(a în anii . precum !i evreii asimilaţi. "redonau c$ntece din Ţara Israelului. în 6ermania. la Tec*nion. a!a că atracţia Palestinei a devenit din ce în ce mai puternică# -u pentru toată lumea. ori la colegiile de agricultură din Palestina. idi!i!tii.20 cu toţii !tiau în ad$ncul su"letului că nu eCista un viitor pentru evrei nici cu ?talin. între timp toţi citeau ziare în e&raică. nici în Polonia sau oriunde în 5uropa de 5st. c$nd o să vă vină r$ndul. recitau din >iali3 !i . iar ecourile care ne veneau din ţară erau pur !i simplu minunate tinerii vă a!teaptă. sau la 6Gmnasium din Tel 'viv.erni3ovs3i. contează că acolo. impune ordinea nemţească !i gloata este îngrozită de el# . iar ţăranii o să audă. o să !i umple &urţile cu ţuică !i o să !i ia topoarele !i "urcile. !i o să pornească să tragă clopotele alea înspăim$ntătoare ale lor.e contează este că în 6ermania lui Hitler nu sunt revolte pe străzi !i nu eCistă anar*ie încă mai credeam că anar*ia este cea mai rea situaţie# . comuni!tii.o!marul nostru era că într o zi preoţii o să înceapă să predice că s$ngele lui Isus curge iară!i. 306 .20 mulţi evrei de r$nd din 7ovno ţineau ca odraslele lor să înveţe e&raica !i să meargă la Tar&ut*# . din cauza evreilor. discutau. a!a începea întotdeauna# -imeni nu !i înc*ipuia ce ne a!tepta cu adevărat.Poveste despre dragoste si întuneric prea mult ce zice Hitler.ei care aveau destui &ani î!i trimiteau copiii la studii în Hai"a.

ara&ii# -oi. nepărtinitor. generos. con"ecţionau la iuţeală uni"orme !i "lamuri. cu siguranţă mai puţin de un milion. dar puteam vedea pe *arta cea mare de pe peretele clasei noastre că nu erau mulţi ara&i. din punct de vedere economic. doar că "ără înclinaţia lor pentru vărsarea de s$nge# Printre noi. în scurt timp. !i că poate ara&ii erau doar întăr$taţi să ne urască. în orice "el# -e g$ndeam că. !i de îndată ce se va înt$mpla asta vom arăta lumii întregi cum se tratează o minoritate propria noastră minoritate. !coala 307 . săl&ăticie. cultural. care am "ost întotdeauna o minoritate asuprită. evreii vor "i aici ma(oritari. medical. ne vom împărţi patria cu ei. dar cu siguranţă vom "i în stare să le eCplicăm !i să i convingem că întoarcerea noastră în ţară înseamnă pentru ei o &inecuv$ntare. era un soi de entuziasm imens în privinţa a tot ce era naţional# 5ra "oarte asemănător cu ce vezi astăzi la palestinieni. nu se mai prea vede în zilele noastre un ast"el de naţionalism# 8ire!te.'mos +z se despărţeau în "acţiuni !i partide rivale. !i era a&solut sigur că va "i loc destul pentru alte c$teva milioane de evrei. vom trata minoritatea noastră ara&ă drept. !tiam c$t de greu e în ţarăF !tiam că e "oarte cald. !oma( !i !tiam că erau ara&i sărmani prin sate. sm$rcuri. evreii. în c$ţiva ani. să "i "ost cu totul o (umătate de milion. vom împărţi totul cu ei. la "el cu oamenii de r$nd din Polonia. nu i vom pre"ace niciodată în m$ţe# 5ra un vis "rumos# %n "iecare clasă din grădiniţa Tar&ut*.

cu to&e !i "lamuri. dar în vremea aceea toţi polonezi i erau îm&ătaţi de polonitate. &rasarde !i c$ntece# %nsu!i primarul polonez ie!ea să i înt$mpine în piaţă !i în "elul acesta puteam uneori să simţi m că suntem !i noi o naţiune. sau poate a "ost alt scriitor# 'u venit !i sioni!ti de "runte din Palestina. avansată. decoraţiuni. valuri de entuziasm. ucrainenii erau îm&ătaţi de ucrainitate. aproape în "iecare lună. !i tot "elul de lozinci cu "r$nturi de versuri# >iali3 a "ost la 7ovno de două ori. lozinci. o cutie de colectă a 8ondului -aţional 5vreiesc.Poveste despre dragoste si întuneric primară Tar&ut* !i liceul Tar&ut* at$rna un ta&lou mare al lui T*eodore Herzl. ce*i. "otogra"ii cu pionierii lucr$nd. nu doar un soi de pleavă# Poate că e un pic cam greu să înţelegi. ca toţi ceilalţi# . @aa3ov Eeru&avel. democratică. !i de asemenea artistică !i !tiinţi"ică# %ncercau să le dea &ăieţilor !i "etelor drepturi egale# -e învăţau să respectăm întotdeauna celelalte popoare: orice om este 308 . "elinare de *$rtie. cu satele pioniere su&liniate anume. nu le aparţineam !i nu eram doriţi# -u i de mirare că voiam !i noi să "im o naţiune. cu toţii. Ealman 7u&a!ov. %nsă educaţia noastră nu era !ovină# De "apt. !i nu era loc !i pentru noi în carnaval. 1ladimir Aa&otins3i# +rganizam procesiuni grandioase în cinstea lor.e altă alegere ne lăsaseră. c*iar !i slovacii. o *artă mare a ţării.erni3ovs3i a venit !i el de două ori. ca să nu mai vor&esc de nemţi. mi se pare că !i 's*er >aras*. lituanienii !i letonii. de la Dan la >eer ?*e&a. iar . educaţia de la Tar&ut* era umanistă. Ta&en3in.

care era implicată în activităţi o&!te!ti !i era un lider înnăscut. trimi!ii. nu voiam să auzim# Pur !i simplu le înc*ideam gura# Ii tratam cu dispreţ# Directorul nostru era un &ăr&at înc$ntător# . rareori î!i pierdea cumpătul. zugrăveau un ta&lou tranda"iriu# Iar dacă cineva se întorcea !i ne spunea lucruri mai puţin plăcute.'mos +z "ăcut după c*ipul lui Dumnezeu. plin de căldură !i de empatie sinceră. inclusiv sora mea. !i c$nd s au căţărat pionierii pe Muntele 6il&oa# 2tiam c*iar !i ce măn$ncă !i cu ce se îm&racă oamenii de acolo# Mai eCact. !i 8ania. îndrum$nd o cu &l$ndeţe către literatură !i artă# 5ra tare c*ipe! !i viril. pro"esorii no!tri nu cuno!teau tot adevărul. cu minte ascuţită !i inimă de poet# -umele lui era 7eiss. credeam că !tim# De "apt. cine a construit drumul cu pietri! de la Ti&erias la Tsemac*. ce se cultiva în >eer Tu via !i c$ţi locuitori sunt în Eic*ron @aa3ov. doctorul Issac*ar 7eiss# 5ra din 6aliţia !i cur$nd a devenit idolul tinerilor# 8etele îl adorau în taină. n ar "i putut# Ha&ar n aveau# Toţi cei care veneau din ţară. mama ta. cam ca 7udolp* 1alentino sau 7amon -avarro. politicienii !i cei care mergeau p$nă acolo !i se întorceau. !i c$nd se înt$mpla 309 . conducătorii tineretului. asupra căreia doctorul 7eiss avea o in"luenţă misterioasă. c*iar dacă înclină să uite asta# De la o v$rstă "oarte "ragedă g$ndurile noastre erau la ţara Israelului# 2tiam pe de rost situaţia din "iecare sat nou. a!a că !i dacă ar "i vrut să ne spună despre lucrurile rele. HaGa.*armant# )n pro"esor eCcelent.

cu"undaţi în g$nduri. în altă zi în c$mpia Ieri*onului. să în"ăptuiască orice lucru care ar "i putut să l "acă să z$m&ească admirativ !i să i laude# 6$ndurile lui erau g$ndurile noastre# )morul lui a devenit umorul nostru# 2i el credea că ţara Israelului era singurul loc în care evreii ar putea să se vindece de su"erinţele lor spirituale !i să !i dovedească lor în!i!i !i lumii că au !i calităţi# 'm avut !i alţi pro"esori minunaţi. ca el. era Mena*em 6ele*rter. 310 . tăieturi din ziare !i "ragmente de poezii !i proză. eCemple din >i&lie. care ne învăţa >i&lia ca !i cum s ar "i a"lat el însu!i în 1alea lui 5la* sau 'nat*ot* sau în templul "ilistin din 6aza# %n "iecare săptăm$nă Mena*em 6ele*rter ne lua într o eCcursie 9în ţară:. în alta în noile sate din Iudeea.Poveste despre dragoste si întuneric asta nu !ovăia niciodată să trimită apoi după acel elev !i să !i ceară scuze# %ntregul ora! era vră(it de el# . încercau să l imite. cum "ăcea el# 'r "i "ost un seducător d e succes# Dar nu. într o zi în 6alileea. cu o "emeie care de a&ia îi a(ungea p$nă la glezne !i se purta ca un "amilist eCemplar# 'r "i putut "i !i un mare conducător: avea darul de a i "ace pe oameni să !i dorească să l urmeze prin "oc !i prin apă. nu mai puţin dec$t "etele. din c$te !tiu era însurat nu prea "ericit. !i să meargă la "ereastră unde să stea c$teva minute.red că mamele visau la el noaptea. să tu!ească la "el ca el. să se oprească în mi(locul unei "raze. iar "iicele le!inau la vederea lui ziua# Iar &ăieţii. geogra"ie. să vor&ească la "el ca el. apoi pe străzile din Tel 'viv# 'ducea *ărţi !i "otogra"ii.

ci ca !i cum ai "i mers de a &inelea prin soare !i pra". care mai t$rziu avea să se numească Lea >ar ?am3*a. p$nă ce a(ungeai să simţi o o&oseală plăcută. "ire!te. care "usese re&otezată strada Pitsuds3i. "ie au emigrat în ţară. Lilia Dalisc*. în 6rădinile Palatului. 5ster3a >en Meir. în parcul 6ravni. sora mea HaGa. cum o să muncească acolo la înviorarea vieţii artistice !i culturale.'mos +z istorie !i ar*eologie. . uneori mergeam p$nă la r$ul +stia !i în cartierul vec*i. conducătoarea lor p$nă a plecat la Praga# 2edeau !i cloceau tot soiul de planuri. în roc*ia mea verde !i cu &entiţă al&ă pe cap.zecziego Ma(a !i pe strada Topoliova. !i ne plim&am împreună pe . T$rlo a început să mi "acă mie curte# Mă a!tepta în "iecare seară la intrarea ?pitalului Militar Polonez# Ie!eam. !i alţii# HaGa a "ost.artierul . la Praga. 8ania Veissmann. unde erau marea sinagogă !i catedrala catolică# Intre noi n a "ost niciodată nimic mai mult dec$t 311 .etăţii. T$rlo. un elev pro"und !i sensi&il. care se numea Tarla sau T$rlo# 'veau un "el de mică uniune a elevilor sioni!ti în care erau mama ta. avea un prieten. nu doar în g$ndurile tale. cum o să trăiască ei în ţara Israelului. mama ta. poate că !i 8ania ?onder. 8ania. cum o să păstreze vie legătura cu 7ovno# După ce celelalte "ete au plecat din 7ovno. printre pomii cu citrice !i coli&a din vie !i gardurile din cactu!i !i corturile pionierilor din văi# 2i a!a se "ace că am venit în ţară mult înainte de a a(unge cu adevărat aici# La 7ovno. ca !i cum ai "i "ost cu adevărat acolo. "ie la studii.

în a"ara celor măcelăriţi de ?talin# -u. 9"ustă: sau c*iar 9picioare:. . dacă sunt &inecuv$ntare sau &lestem pentru omenire# ?au am$ndouă# 1or&ea cu entuziasm despre un viitor în care cur$nd nu vor mai "i sărăcie. în . pur !i simplu a "ost luat.=H. dar ro!ea din orice "leac: dacă se înt$mpla să rostească un cuv$nt ca 9"emei:. puţinii care au "ugit în 'merica !i cei care au iz&utit cumva să scape de cuţitele regimului &ol!evic# Toţi ceilalţi au "ost măcelăriţi de nemţi. !i dus a "ost# Dintre tot 7ovno ul evreiesc de a&ia dacă au mai rămas c$ţiva doar cei care au venit în ţară c$t mai era timp.a să încep iar să t$n(esc de acolo după o ţară a Israelului care nu mai eCistă !i poat e că n a eCistat niciodată în a"ara visurilor noastre de tinereţe.*iar ai putea să r$zi de noi# Hram cumplit de mode!ti# 5ram îngropaţi su& un munte de ru!ine !i teamă# T$rlo acela era un mare revoluţionar din convingere. &oală sau c*iar moarte# 5ra un pic comunist.a să (elesc. delicte. ca o *emoragie. 9alăptare:. pentru că generaţia ta n are cum să înţeleagă# . . !i începea să se scuze !i să se &$l&$ie# %mi vor&ea la nes"$r!it doar despre !tiinţă !i te*nologie.Poveste despre dragoste si întuneric vor&e# Poate că ne am ţinut de m$nă de două sau cel mult trei ori# De ce. dar asta nu i a "ost de vreun lolos: c$nd a venit ?talin. Dacă îmi arde de (elit nu i nevoie să plec din strada VesselG !i nici măcar să pun 312 . n am nici un c*e" să mă întorc să l vizitez: la ce &un. 5 greu să ţi eCplic. ro!eaţa i te întindea p$nă în v$r"ul urec*ilor.

!i (elesc c$teva ore pe zi# ?au mă uit pe "ereastră !i (elesc# -u pentru ce a "ost !i nu mai este. !i îmi amintesc că.onstanţa. minunată. de!i nu eram adepta vreunei religii. alături de o t$nără 313 . n am vrut să măn$nc carne de porc nu din cauza lui Dumnezeu. ci pentru ce n a "ost niciodată# am nici un motiv să (elesc pentru T$rlo. la clasa a treia. !i c$nd e ucis un purcel !i el ţipă !i imploră cu vocea unui copil c*inuit. într un dormitor. ar "i murit din cauza acestui loc. nu simte pentru ei dezgust. se numea . Dumnezeu a creat porcii. Dumnezeu vede !i aude "iece geamăt !i îi este la "el de milă de purcelul c*inuit ca !i de oameni# . ci doar pentru că nu părea potrivit ca pe drumul spre ţara Israelului să mă îndop pe vasul acela cu carne de porc a"umată !i carne de porc sărată !i c$rnaţi de porc# '!a că am m$ncat în sc*im& p$ine al&ă. a "ost acum aproape !aptezeci de ani. de cancer sau de dia&et# Aelesc doar pentru ce n a "ost niciodată# Doar pentru acele înc*ipuiri "rumoase pe care ni le am "ăcut !i acum# M am îm&arcat la Trieste pe un vas rom$nesc. a unui răz&oi sau a unei &om&e a terori!tilor. la urma urmei. p$ine at$t de gustoasă !i de consistentă# -oaptea dormeam su& punte.'mos +z piciorul a"ară din apartamentul meu# 2ed aici. în "otoliul meu.are mai multă sau mai puţină milă pentru purcel dec$t pentru toţi ra&inii !i *asidim care respectă toate poruncile !i îl preamăresc toată viaţa lor# '!a că nu era din cauza lui Dumnezeu. oricum n ar mai "i viu: dacă nu l ar "i ucis ?talin.

pentru că nu aveam o lim&ă comună. pe drum. care pro&a&il că nici nu !tie ce e aia evreu. e mai aproape de mine dec$t întregul popor evreu# %ntregul popor evreu îmi părea în acel moment o mulţime uria!ă !i transpirată în al cărui p$ntec eram ademenită să intru. Doar ca să "iu printre evrei. că o să "iu mistuită de sucurile digestive ale poporului evreu# -ici nu s a mai arătat după ce am a(uns aici# ' "ost doar atunci.Poveste despre dragoste si întuneric grecoaică. da. mama unui prunc de vreo trei săptăm$ni. c$nd pruncul grec a adormit în poala mea !i îl puteam simţi prin roc*ie. ca să mă poată mistui în întregime cu sucurile lui digestive. cu "oarte puţini nori. îţi pot spune cu precizie c*iar !i data !i momentul era eCact cu trei zile înainte de s"$r!itul anului HI<8. pe moment. !i în ciuda ticălosului care îi ura pe evrei. ca !i cum în acel moment era cu adevărat carne din carnea mea. !i poate că acesta este motivul pentru care ne am despărţit cu multă căldură# %mi amintesc c*iar că la un moment dat am avut un g$nd "ugar. ca să nu mai pl$ngă !i să adoarmă# -u vor&eam între noi. c*iar dacă nu era evreu. de ce o tre&ui să merg eu în ţara Israelului. !i mi am zis. după Hanu33a* s a nimerit o zi "oarte limpede. 'ntioc*us 5pip*anes# %ntr o dimineaţă devreme. la !ase 314 . pe acel vas. 2i totu!i. nu mai mult# In "iecare seară legănam împreună "etiţa într un cear!a". 28 decem&rie HI<8. miercuri. 5 ciudat că în 7ovno n am simţit niciodată această teamă. ?onia. asta vrei cu adevărat. grecoaica asta.

nu tre&uia să mă s"iesc din cauza nimănui. îmi pusesem de(a *aine călduroase. &ucuria mi a urcat în g$t. n am cunoscut acel "el de &ucurie: în s"$r!it. !ir după !ir de căsuţe pătrate. cu totul alt"el dec$t casele dintr un ora! sau un sat din Polonia sau )craina. mă înţelegi. în s"$r!it aici am să pot să trag draperiile !i să uit de vecini !i să "ac eCact ce am eu c*e"# 'ici nu tre&uia să mă port tot timpul c$t de &ine puteam. niciodată# -iciodată în viaţa mea. dar "oarte asemănător cu ta&lourile de pe pereţii "iecărei clase de la Tar&ut* !i cu desenele !i "otogra"iile pe care ni le arăta pro"esorul nostru Mena*em 6ele*rter# '!a că am "ost !i n am "ost surprinsă# -u pot spune cum.'mos +z dimineaţa. nu mai avusesem niciodată p$nă atunci un ast"el de sentiment. la moară. înaintea acelei dimineţi sau după ea. nu tre&uia să "ac o impresie &ună neevreilor# . iar dedesu&t era ora!ul Tel 'viv. dintr odată tot ce voiam era să strig !i să c$nt: 5 al meu4 'l meu cu totul4 5 al meu cu adevărat4 . nici în livada noastră. deasupra liniei norilor a apărut soarele de iarnă. de apartenenţă.*iar !i c$nd ne am cumpărat primul 315 . un pulover !i un mantou u!or. !i m am urcat pe punte !i m am uitat la linia cenu!ie de nori din "aţă# M am uitat cam o oră !i n am văzut dec$t c$ţiva pescăru!i# 2i dintr odată. nici în casa. aceasta va "i casa mea. cu totul alt"el dec$t 7ovno sau 1ar!ovia sau Trieste. nu tre&uia să mi "ac gri(i pentru ce ar g$ndi despre noi ţăranii sau ce ar zice preoţii sau ce ar crede intelectualii. văruite în al&.e lucru ciudat. pe loc. aproape într o clipă. de proprietate.

nu i nevoie de a!a ceva. iar marinarul care era acolo. : 5ra o zi plăcută. privind la un ora! în care nu mai "usesem !i la o ţară în care nu mai pusesem piciorul. într o 316 . un pic rece.Poveste despre dragoste si întuneric apartament. !i apoi al lui Papa. !i din "umul gros care se ridica din &utoaiele cu smoală pro&a&il că tocmai as"altaseră vreun scuar sau vreun trotuar a iz&ucnit c*ipul mamei mele. mama ta# ?tătea puţin într o parte. !i cel mai &ine îmi amintesc de un miros puternic. sau pe acesta din strada VesselG. !i la căsuţele ciudate. cam a!a: ce mai &ăiat !i a găsit aici4 5 tare c*ipe!. în Holon. de ce nu mi dai mai &ine un pupic. departe de &utoaiele arz$nd. cu inima &ună !i mai e !i vesel4 2i doar după ce i am sărutat !i i am îm&răţi!at pe toţi am văzut că era acolo !i sora mea 8ania. a r$s !i deodată a grăit într o e&raică curată 9?cumpo. plin de sudoare !i cam înspăim$ntător. o namilă de ucrainean păros. de smoală clocotită. ce te a apucat. ameţitor. pe care încă nu l cunoscusem. La unsprezece dimineaţa am co&or$t cu &aga(ele noastre într o &ărcuţă cu motor. r$z$nd. n am simţit cu at$ta intensitate ce &ine e să ai casa ta# 2i acesta a "ost sentimentul care mă umplea pe la !apte dimineaţa. în clipa în care i am mulţumit "rumos în ucraineană !i am vrut să i dau un &an. !i sora mea HaGa cu soţul ei. nu i a!a. Tsvi. ?au prostesc. cum nu mai văzusem niciodată p$nă atunci4 Presupun că nu poţi înţelege asta# Pro&a&il că ţi pare destul de carag*ios. dar de la prima privire m a "ulgerat un g$nd. înlăcrimat.

dar o&ra(ii ei păreau un pic sco&iţi. iar "runtea îi părea. p$nă la s"$r!it# HaGa "usese întotdeauna cea mai "ascinantă !i impresionantă dintre noi trei. în vreme ce Papa aproape că reu!ea să ascundă adevărul. înnorată# 8rumuseţea nu i pierise.'mos +z "ustă lungă !i un pulover al&astru tricotat de m$nă. dimpotrivă. era interesantă.red că mama o admira cel mai mult pe HaGa !i era m$ndră de ea. !i m a invitat să merg la Ierusalim# De a&ia după vreun s"ert de oră am văzut că nu i prie!te să stea at$ta în picioare# %nainte ca alt mem&ru al "amiliei să mi spună. cu o&ra(ii tranda"irii. sclipitoare. plină de siguranţă am văzut !i că 8ania nu se simţea prea &ine: părea "oarte palidă !i era !i mai tăcută dec$t de o&icei# 1enise anume de la Ierusalim ca să mă înt$mpine. pe care nu !i l a mai scos niciodată. încrezătoare. -u contam deloc: eram doar sora cea mică !i prostuţă# . stătea lini!tită. o "emeie "atală. !i a cerut scuze pentru 'rie*. &uzele nu aveau culoare. a!tept$nd să mă îm&răţi!eze !i să mă sărute după ce o "ăceau toţi ceilalţi# '!a cum am văzut imediat că sora mea HaGa în"lorea aici era plină de viaţă. însă pentru oricine avea oc*i &uni !i se uita atent. dar nu putuse să o&ţină o zi li&eră. tatăl tău. cumva. că o iu&e!te cel mai mult pe 8ania# 5u nu eram 317 . mi am dat &rusc seama că î!i ducea greu sarcina adică pe tine# Tre&uie să "i "ost de a&ia în luna a treia. doar că părea să "i "ost acoperită cu un văl cenu!iu. era limpede că cea mai "rumoasă dintre noi era 8ania# 5u.

era colegiul pedagogic care încă se mai a"lă pe strada >en @a*uda. -u sunt prea sigură de ceea ce am zis adineaori# Poate că e doar una dintre pove!tile pe care mi le spun înainte de culcare# Poate că toată lumea î!i spune pove!ti înainte de culcare. ?onia. ca să "ie mai puţin înspăim$ntător# Mama ta m a îm&răţi!at !i mi a zis. a!a de &ine că suntem iar împreună cu toţii. doar în poze# 'poi am început să pl$ng nu numai pentru că acei constructori erau a!a de puternici !i de "ericiţi. dar !i pentru că printre ei erau ni!te copii. o să tre&uiască să ne a(utăm mult între noi. de 318 . poate doar pentru &unicul 5p*raim. !i totu!i îi iu&eam pe toţi: nu eram invidioasă !i nu eram supărată# Poate că tocmai oamenii cel mai puţin iu&iţi. dar HaGa a zis că sunt doar evrei ar!i de soare# -u mai văzusem p$nă atunci ast"el de evrei. cu condiţia să nu "ie invidio!i sau plini de amărăciune. cel mult de doisprezece ani. iar Tsvi a "ost un erou !i mi a cărat singur cea mai mare parte din &aga(e# Pe drum am văzut ni!te muncitori construind o clădire mare. puţin înainte de colţul cu &ulevardul -ordau# La prima vedere i am luat pe muncitori drept ţigani sau turci. !i "iecare căra în spate un soi de scară de lemn încărcată cu &locur i mari de &eton# 'm pl$ns un pic văz$nd asta. nici pentru mama.Poveste despre dragoste si întuneric lumina oc*ilor nici pentru tata. mai ales o să tre&uiască să i a(utăm pe părinţi# 'partamentul în care locuiau HaGa !i Tsvi era la vreun s"ert de oră de mers pe (os din port. găsesc în ei cea mai multă iu&ire de dăruit celorlalţi# -u crezi. e a!a de &ine că e!ti aici.

n am simţit dec$t un "el de lini!tire. cu o vecină care a avut gri(ă de el p$nă am a(uns noi# Tre&uie să "i avut !ase luni. cu &ăncile !i "elinarele !i toate indicatoarele în e&raică. în acel moment# %n seara aceea Tsvi !i 8ania m au dus să văd Tel 'vivul# 'm mers pe (os p$nă pe strada 'llen&G !i &ulevardul 7ot*sc*ild. un &ăieţel vioi. dar !i de tristeţe# Mi e cam greu să eCplic# %n apartamentul mic al lui HaGa !i Tsvi a!tepta @igal. dec$t poate în g$ndurile mele# 2i nici n o să mai calc# -u pentru că ţara Israelului este at$t de 319 . pentru că strada >en @a*uda nu era considerată pe atunci cu adevărat parte din Tel 'viv# %mi amintesc ce curat !i "rumos părea totul la prima vedere. că e "oarte &ine că suntem aici !i nu în casa de pe strada Du&ins3a# 2i am mai simţit dintr odată că e mare păcat. z$m&itor. . că marinarul acela o&raznic !i plin de sudoare n a căpătat de la mine pupicul pe care îl ceruse# . din ad$ncul ad$ncului "iinţei mele. !i m am spălat pe m$ini. !i de data asta n am mai simţit nevoia să pl$ng !i n am mai simţit o &ucurie săl&atică. cu mare &l$ndeţe. ca din "undul unui puţ. leit tatăl lui.am a"lat nici p$nă azi# Dar a!a am simţit acolo. l am luat pe @igal !i l am str$ns în &raţe.are era legătura.'mos +z &ucurie. la urma urmei. dinăuntru. seara. ca !i cum întreg Tel 'vivul n ar "i "ost dec$t un aran(ament "oarte "rumos pe terenul de (oacă de la !coala Tar&ut*# 5ra s"$r!itul lui decem&rie HI<8 !i de atunci n am mai călcat niciodată peste *otare. la "el cu cea de pe vas .

cu umor. cu strălucire. care n ar "i putut eCista. mi s a spus că era "oarte atras de compania "emeilor. cel puţin. !i ele studente. în care în acea vreme studenţii săraci locuiau îng*esuiţi c$te doi sau trei. avusese !i una sau două legături trecătoare# . lui îi plăcea să le 320 . ?au ni!te avocado. 6eula sau '*va. la numărul =2. -u mai vrei măcar un pa*ar de ceai.$t despre tata. 5ster3a Veiner !i 8ania Veissmann# 2tiu că era "oarte curtată# Dar. atrăgea atenţia !i poate că !i un strop de &at(ocură# 9)n dicţionar am&ulant: îl numeau ceilalţi studenţi# Dacă cineva voia să !tie sau c*iar dacă nu voia. 8ania Mussman l a înt$lnit pe @e*uda 'rie* Dlausner# 5ra în HI<P sau HI<M# 2tiu că mama locuia atunci într o cameră de pe strada Eep*ania*. ci pentru că acum cred că toate călătoriile sunt ridicole: singura călătorie din care nu te întorci întotdeauna cu m$inile goale este cea din tine# %n mine nu eCistă graniţe sau vămi !i pot călători p$nă la cele mai îndepărtate stele# ?au să mă plim& prin locuri care nu mai sunt. Iar e!ti pe "ugă. La )niversitatea 5&raică de pe Muntele ?copus sau poate într una dintre acele odăi îng*esuite din Derem 'vra*am.Poveste despre dragoste si întuneric "rumoasă. să vizitez oameni care nu mai sunt# Pot să merg p$nă !i în locuri care n au eCistat niciodată. -u. nu îmi displace# 'cum pot să ţi "ac un oc*i la capac înainte de a pleca. pe care o împărţea cu două prietene de la 7ovno. a!a am auzit de la 5ster3a Veiner. cu ni!te ro!ii !i &r$nză !i o "elie de p$ine. vor&ea mult. dar în care îmi place să "iu# ?au.

'mos +z arate tuturor că el cunoa!te numele pre!edintelui 8inlandei. găsea o plăcere a"erată în a o a(uta la teme. ea într o roc*ie lungă. pe acoperi!ul clădirii ra&inatului din . s au mutat într o clădire de peste 321 . o lua seara la plim&are în Mea ?*arim sau pe aleile din ?an*edriGa. îi plăcea să participe la discuţii intelectuale !i citea cu glas tare. al&ă. el într un costum negru cu dungi al&e !i cu cravată. cu patos. care îi sporea paloarea pielii !i "rumuseţea părului negru# 8ania s a mutat cu puţinele ei lucruri din camera comună de pe strada Eep*ania* în camera lui 'rie* din apartamentul "amiliei Earc*i de pe strada 'mos# După c$teva luni. cu un triung*i de &atistă al&ă iţindu se din &uzunarul de la piept. ec*ivalentul sanscrit al cuv$ntului 9turn: sau unde anume este menţionat petrolul în Mis*na*# Dacă îi cădea cu tronc vreo studentă. îi cumpăra o &ăutură gazoasă.erni3ovs3i# Dar se pare că ma(oritatea relaţiilor lui cu "etele nu mergeau dincolo de discuţiile serioase !i plim&ările pe înserat: se părea că "etele erau atrase doar de creierul lui# Poate că nici el nu avea mai mult noroc dec$t cei mai mulţi &ăieţi din vremea aceea# -u !tiu cum sau c$nd au devenit mai apropiaţi părinţii mei !i n am *a&ar dacă mai rămăsese iu&ire între ei înainte să apar cu# ? au căsătorit la începutul lui HI<8.alea Aa""a. din poeziile lui Mic3ievicz sau . c$nd mama era de(a însărcinată. se alătura eCcursiilor la locurile s"inte sau la !antierele ar*eologice.

în apartamentul cu două odăi de la demisol# 'ici s a născut singurul lor copil# )neori tata glumea. că în vremea aceea lumea nu era cu siguranţă locul potrivit în care să aduci &e&elu!i /îi plăcea mult eCpresia 9cu siguranţă:. împotriva planurilor !i a!teptărilor sale. 9negre!it:.Poveste despre dragoste si întuneric drum. 9într un anume sens:. dovleci !i vinete. M$neam p$ine neagră cu "elii de ceapă !i măsline tăiate pe (umătate !i uneori cu pastă de an!oaF m$neam pe!te a"umat !i pe!te sărat. 9cu promptitudine:. doar "ăcea pe isteţul.e m$ncau as3enazii săraci din Ierusalim în anii . !i d$nd de înţeles că din cauza na!terii mele a pierdut el trenul# ?au poate că nu dădea nimic de înţeles. în "elul lui destul de st$ngaci. 9într adevăr:. ca !i 9cu toate acestea:. în "elul lui o&i!nuit: adesea tata "ăcea o glumă sau alta doar ca să spargă tăcerea# %ntotdeauna î!i înc*ipuia că tăcerea e cumva îndreptată împotriva lui# ?au că e din vina lui# .=0. 9pe de altă parte: !i 9a&solută ru!ine:0# ?pun$nd că lumea nu era locul potrivit în care să aduci &e&elu!i poate că dădea glas unui repro! implicit "ăcut mie. cu "eliuţe de usturoi !i ceapă tocată# 322 . pentru că m am născut în mod at$t de nec*i&zuit !i de iresponsa&il. cu siguranţă înainte de a "i do&$ndit ceea ce nădă(duise să do&$ndească în viaţă. care erau considerate o delicatesă# M$neam dovlecei. "ierte sau pră(ite sau su& "ormă de salată plină de ulei. care veneau din ad$ncurile &utoaielor înmiresmate din colţul &ăcăniei domnului 'usterF cu anumite ocazii m$neam sardele.

ardei gras !i castraveţi !i un pic de sm$nt$nă Tnuva acrită. cu o oră sau o oră !i (umătate înaintea mamei !i a mea# Pe la cinci !i (umătate stătea de(a în "aţa oglinzii din &aie. at$t de "als că ţi se "ăcea părul măciucă# După aceea &ea un pa*ar de ceai singur în &ucătărie. în HIMI. direct din 3i&&utzul Hulda. iar c$nd apa aproape că dădea în clocot scu"unda cu atenţie cele două 323 . o (umătate de ou "iert !i măsline. !i c$nd "ăceam grevă îl înlocuiau cu gri! stropit cu scorţi!oară# Mama &ea dimineaţa ceai de lăm$ie !i uneori înmuia în el un &iscuit înc*is la culoare# Micul de(un al tatei era o "elie de p$ine neagră cu gem gal&en !i gros. trans"orm$nd cu pămătu"ul zăpada de pe o&ra(i în spumă groasă. !i în acea vreme lumea credea că poţi răci dacă &ei &ăuturi reci într o zi "riguroasă. !i în vreme ce se rădea c$nta înceti!or un c$ntec popular. gazdele mele au descoperit amuzate că în Israel erau doar două "eluri de &r$nză: al&ă !i gal&enă#0 Dimineaţa mi se dădea ovăz Sua3er. care se vindea într un &orcan gros# Tata se scula întotdeauna devreme. gri(uliul meu tată aprindea primusul înainte de a stoarce portocalele !i punea pe el o oală cu apă. care avea gust de lipici. "elii de ro!ii.'mos +z Dimineaţa aveam p$ine neagră cu gem sau uneori cu &r$nză# /Prima dată c$nd am mers la Paris. în vreme ce citea ziarul# In sezonul citricelor storcea c$teva portocale cu un mic storcător manual !i ne aducea mamei !i mie la pat c$te un pa*ar cu suc de portocale# 2i pentru că sezonul citricelor era iarna.

ca !i numele &i&lic Aap*et*. a!tept$nd să i dau înapoi pa*arul gol# In vreme ce &eam sucul tata căuta ceva de spusF întotdeauna se simţea vinovat c$nd se lăsa tăcerea# 8ăcea poezii în "elul lui care nu era amuzant: 9>ea sucul. se pare că numele Aa""a. în dimineţile în care se simţea mai mult orator dec$t poet: 9. uneori. a!a înc$t sucul a"lat mai aproape de margine să nu "ie mai cald dec$t cel din mi(locul pa*arului# 'poi. iar în 324 . în vreme ce tata stătea l$ngă mine. &ăiete.itricele sunt m$ndria ţării noastre4 Portocalele de Aa""a sunt preţuite în toată lumea# 'propo. se poveste!te N Trup !i minte întăre!te:# ?au. îm&răcat !i cu !orţul în carouri al mamei legat în (urul taliei. o trezea pe mama /în odaia cu cărţi0 !i mă trezea pe mine /în odăiţa de la capătul coridorului0 !i ne înm$na "iecăruia c$te un pa*ar cu suc de portocale încălzit# >eam sucul ăsta căl$i de parcă ar "i "ost otravă.Poveste despre dragoste si întuneric pa*are cu suc în oală !i amesteca &ine cu o lingură. peste costumul ie"tin. Go"t. acu. N -u vreau să te s$c$i. nu:# ?au: 9Dacă ţi &ei sucul în "iece zi N P$nă la urmă voios tu vei "i:# ?au c*iar: 9+rice strop. cu !orţul lui în carouri !i cravata !tearsă !i costumul (erpelit. nu. ras. derivă din cuv$ntul pentru "rumuseţe. un cuv$nt "oarte vec*i care e posi&il să "i venit din a33adianul "aGa.

'mos +z ara&ă are "orma Oa"i. "ie lingu!itor. c*iar !i &oala gravă a domnului Lem&erg. tata se lansa într o mică prelegere despre originea cuvintelor 9situaţie: !i 9dezastruos:. dar avusese intenţii &une. în vreme ce în am*ară este. Tata c$ntărea repro!ul ei. s a întors de la spital arăt$nd !i mai vlăguit dec$t c$nd a plecat !i că se zice că e într o situaţie dezastruoasă. că vecinul nostru. îi declan!ează glumele copilăre!ti# . pe care le numea calem&ours sau paronomasii.*iar î!i înc*ipuie că viaţa e doar un "el de picnic de elevi sau de petrecere între &urlaci. !i în am&ele cazuri tre&uie să tr$nte!ti poante:# După care treceau la lim&a rusă !i vor&eau pe tonuri 325 . cu glume !i o&servaţii isteţe. taOa"a# 2i acum. simţind o satis"acţie calmă pentru (ocul lui de cuvinte 9termină ţi "rumosul suc de Aa""a !i îngăduie mi să duc pa*arul înapoi la &ucătărie în c*ip de pradă a mea:# 'st"el de (ocuri de cuvinte !i vor&e de du*. !i la ce i ar "olosi domnului Lem&erg dacă ne am apuca să l &ocim c$t e încă în viaţă. cred. înţesată cu citate &i&lice# Mama se arăta uimită că orice. Mama zicea: 9. t$năra mea "rumuseţe: de acum z$m&ea cu modestie.*iar !i c$nd ai intenţii &une iz&ute!ti cumva să o "aci cu prost gust: e!ti "ie condescendent. de eCemplu. st$rneau întotdeauna în tata un soi de &ună dispoziţie &ine intenţionată# ?imţea că ele au "orţa să împră!tie m$*nirea sau nelini!tea !i să creeze o atmos"eră plăcută# Dacă mama spunea. î!i cerea scuze. domnul Lem&erg.

scu"undată în orez sau e!uată pe un &anc de pireu de carto"i. cior&ă de s"eclă. căruia îi ziceam pe numele "ranţuzesc. cu lacrimi. m$ncare de spanac. să răz&at mestec$nd prin munţi de conopidă "iartă. tot "elul de c*i"tele din spanac. cruzi sau gătiţi# 'lteori eram condamnat să traversez p$rloage de crupe de ovăz !i tăr$ţe. mărunţite !i strălucind în uleiul de măsline# Din c$nd în c$nd aveam drept musa"ir c$te o &ucată de pui. "ără nici un gust. gelBe# 'cesta era 326 . păzită stra!nic de morcovii "ierţi !i dovleceii loviţi de ra*itism care stăteau în (urul punţii lui# + perec*e de castraveţi muraţi slu(eau de "lancuri acestui contratorpilor. 3usa0. !i dacă îl dădeai gata cu totul erai răsplătit cu o &udincă roz "ăcută din lapte !i pra". mazărea !i lintea# 1ara. sau un (eleu gal&en "ăcut din pra".$nd mă întorceam la pr$nz de la grădiniţa doamnei Pnina mama se lupta cu mine. s"eclă. ceapă verde !i pătrun(el. "olosind mită. cu catargul !i p$nzele împodo&ite cu pătrun(el. implorări !i pove!ti despre prinţese !i "antome. castraveţi. ciornicevoiene# . !i c*i"tele "ăcute din p$ine amestecată cu un pic de carne tocată /încercau să ascundă "aptul că era prea multă p$ine pun$nd &ucăţele de usturoi0# )neori eram silit să îng*it. ca "asolea uscată. !i de tot soiul de &oa&e deprimante. tata "ăcea o salată gustoasă din ro!ii. ardei gras. varză acră sau morcovi. dezgust !i "urie. ca să mi distragă atenţia p$nă ce îng*iţeam ni!te dovleac &ălos !i dovlecel mucos /căruia îi ziceam pe numele ară&esc.Poveste despre dragoste si întuneric înă&u!ite.

iar dimineaţa aluneca în taină înapoi în cadă ca să !i "acă datoria în serviciul marinei# +dată. a!a *otăr$sem eu. aveam să mă alătur lui în cur$nd# In cinstea ?*a&&at ului 'ov !i săr&ătorilor mama aducea un crap. !i se "ăcea colac !i dormea în îm&răţi!area caldă a prosoapelor !i a ru"ăriei de corp. dintr o parte în alta !i iar înapoi. pe care îl cumpăra din vreme. ziua de muncă a lui Pr$nzi!or se înc*eia. iar el se strecura a"ară !i se t$ra încet pe &urtă p$nă în co!ul cu ru"e murdare. pe la mi(locul săptăm$nii# Toată ziua pe!tele înota "ără ast$mpăr încolo !i încoace prin cadă. su& comanda căpitanului -emo. după ce se stingeau luminile.'mos +z doar la un pas de Aules 1erne !i de misteriosul su&marin -autilus. care se le*ămetise de toată omenirea !i se re"ugiase pe tăr$mul lui misterios de su& oceane unde. scoţ$nd din apă o gură care mă ducea cu g$ndul la lucruri la care e mai &ine să nu te g$nde!ti# + dată sau de două ori m am sculat !i m am "uri!at prin întuneric ca să văd dacă prietenul meu c*iar dormea toată noaptea în apa rece. c$nd am "ost lăsat de capul meu acasă. 327 . sau poate că. lucru care îmi părea ciudat !i c*iar împotriva legilor "irii. căut$nd neo&osit vreun pasa( su&marin secret din cadă spre marea largă# %l *răneam cu "irimituri de p$ine# Tata mi a spus că în lim&a(ul nostru secret un pe!te se numea Pr$nz# M am împrietenit rapid cu Pr$nzi!or: îmi recuno!tea pa!ii de departe !i venea repede la marginea căzii să mă înt$mpine.

"aţa încremenită. !i m au prins !ez$nd nemi!cat ca >udd*a pe capacul closetului. copil sau pisică. mi am v$nat îndelung Mo&G Dic3 ul cu un polonic. cu gura puţin desc*isă. care se răsucea !i se lupta cu putere. "ără pleoape. alunecos !i uleios. m a în(ung*iat &rusc cu at$ta spaimă. că i am dat drumul iute !i mi am scuturat degetele. mama !i pedeapsa. ud tot. solzos. "ără gene. le am săpunit !i le am "recat de trei ori# '!a am renunţat la v$nătoare# In loc să l v$nez pe Pr$nzi!or. am petrecut mult timp încerc$nd să mă uit la lume prin oc*ii rotunzi !i nemi!caţi ai unui pe!te. însă viu. "ie ea găină. rece !i rigid. str$mtori. era întotdeauna moale !i caldăF doar ce era mort devenea rece !i rigid# 2i acum crapul ăsta paradoCal. apoi le am udat. pentru că s au întors acasă !i s au "uri!at în &aie "ără să i aud. dar mereu se strecura !i scăpa din vizuinele su&marine pe care le presărasem eu însumi pe "undul mării# L a un moment dat i am atins &rusc solzii reci !i tăio!i !i m am cutremurat de silă !i teamă la această descoperire care îmi îng*eţa s$ngele în vine: p$nă în acea dimineaţă orice "iinţă. promontorii !i &ancuri de nisip "ăcute din di"erite ustensile de &ucătărie pe care le am &ăgat în cadă# 7ă&dător !i stăruitor precum căpitanul '*a&. cu &ran*ii. oc*ii împăien(eniţi privind "ără nici o clipire. devenind ţeapăn !i îng*eţat între degetele mele. ca două mărgele de sticlă# Pe dată au ie!it la iveală 328 .Poveste despre dragoste si întuneric m am *otăr$t să îm&ogăţesc viaţa &ietului crap plictisit cu ni!te insule. "ără mi!care# 2i a!a au dat peste mine tata.

adavrul regal era a!ezat într un sos consistent de culoarea sm$nt$nii. în c*ip de ar*ipelag sau de apărarea su&marină de la Pearl Har&our# 9înălţimea ?a:. împreună cu um"latul ei soţ. cu cap !i coadă. a mai venit !i prietena mamei. încerc$nd să nu &age de seamă ceilalţi# %nsă Lilen3a. cu un repro! încremenit.$nd oc*ii mei i au înt$lnit privirea îngrozitoare. cu capul în piept. a spus tata cu m$*nire. cea mai &ună prietenă !i con"identă a mamei. 9va "i din nou silit să su"ere consecinţele "aptelor sale# %mi pare rău#: 1ineri seara au venit &unicul !i &unica. peste un strat de orez strălucitor. a cărui "aţă era acoperită cu o &ar&ă deasă !i c$rlionţată ca vata minerală# )rec*ile îi erau de mărimi di"erite. ornat cu prune din compot !i "elii de morcov. splendid ca trupul unui rege dus pe un a"et către Panteon# . domnul >ar ?am3*a. părea un c$ine lup care î!i ţine o urec*e ciulită !i pe cealaltă pleo!tită# După supa de pui cu 3neidlac*. cu su"erinţă tăcută# . dar cu c$teva tăieturi de cuţit pe lateral.'mos +z ustensilele de &ucătărie pe care copilul ăsta aiurit le a pus pe "undul apei crapului. presărat cu "ulgi verzi decorativi# Dar privirea vie !i acuzatoare a lui Pr$nzi!or era aţintită neînduplecat asupra tuturor uciga!ilor lui. oc*ii lui străpungători au strigat trădătorule !i uciga!ule nazist. un su"let de educatoare de grădiniţă într un trup de păpu!ă de porţelan. întreg. Lilen3a. s a alarmat !i s a repezit să 329 . !i am început să pl$ng în tăcere. mama a pus deodată pe masă cadavrul lui Pr$nzi!or al meu.

cu o plăcere plină de sine. înălţimii ?ale îi trece cumva prin cap g$ndul de a !i concedia perec*ea de &ucătari. De dragul părinţilor tăi !i al zilei de ?*a&&at. J -u pot# %n acest moment. p$nă ce răsu"larea ei aproape că mi a tăiat răsu"larea. a început să mă îm&ie. ce zici.Poveste despre dragoste si întuneric mă consoleze# Mai înt$i mi a pus m$na pe "runte !i a declarat: -u.are rost să siliţi copilul4 're un &loca( psi*ologic4 330 . nu "izic# 'poi s a întors spre părinţii mei !i a tras concluzia. cu vocea lui stridentă: J Păi. a intervenit în "avoarea mea: J . ca toţi ceilalţi# J -u# J -u. n are temperatură# 'poi mi a tot m$ng$iat &raţul !i a zis: însă da. a"irm$nd că le spusese de(a de multă vreme că acest copil. rogu te. le a c$ntărit !i a pronunţat sentinţa: J 8oarte &ine# Dar mai înt$i de toate îţi vei m$nca. complicaţi. pe!tele. %nsă Lil3a. o persoană emotivă !i sentimentală. domnul >ar ?am3*a. ca toţi viitorii arti!ti sensi&ili. se pare că intră "oarte devreme în "aza de pu&ertate. vulnera&ili. d$nd pe dina"ară de dulceaţă !i de im&oldul de a "ace pe mi(locitorul. !i cel mai &ine e să la!i lucrurile în voia lor# Tata a cugetat la cele spuse. + &ucată sim&olică. ce ar "i să iei doar o &ucăţică. 2i de ce nu. soţia lui. !i a zis: ?e pare că e ceva psi*ologic. împăciuitor. tremură un pic# 'poi s a aplecat spre mine.

cu umerii căzuţi# Lucrase mulţi ani ca învăţătoare !i c*iar a scris două cărţi despre mentalitatea copilului# Din spate arăta ca o copilă su&ţirică de doisprezece ani# 5a !i mama stăteau ore întregi !opăcăind. !i era "oarte 33 *m sc'imbat cFteva dintre nume. înţeleg !i iert orice pe motiv emoţional. tăceau imediat am$ndouă !i nu !i reluau discuţia dec$t c$nd a(ungeam destul de departe ca să nu aud# Lilia >ar?am3*a mă privea cu z$m&etul ei trist. cu capetele alăturate !i m$nă în m$nă# De cele mai multe ori Lil3a venea c$nd tata era la lucru# 'm senzaţia că între ea !i tata era acea aversiune reciprocă !i politicoasă care eCistă în general între soţi !i cele mai &une prietene ale soţiilor lor# Dacă mă apropiam de mama c$nd tăi"ăsuia cu Lilen3a. "ragilă. palidă. cunoscută !i ca Lilen3a. la mine de c$nd eram mic. era un oaspete o&i!nuit în apartamentul nostru în cea mai mare parte a copilăriei mele petrecute la Ierusalim# 5ra o "emeie mică. din diferite motive. a dat din cap ca !i cum ar "i "ost cu siguranţă de acord cu ea însă!i !i a început o conversaţie# Ţinea cu adevărat. (N.) 331 . dar cu adevărat. tăi"ăsuind sau cu"undate într o carte sau într un al&um cu capodopere. a. tristă. iniţial Lilia Dalisc*HH.'mos +z Lea >ar ?am3*a. însă mama îmi cerea să mă gră&esc să spun ce vreau !i să le las în pace# %mpărtă!eau o mulţime de secrete# + dată Lilen3a a venit c$nd ai mei nu erau acasă# ? a uitat o vreme la mine cu înţelegere !i m$*nire. a!ezate pe ta&uretele din răc*ită din &ucătărie sau pe scaune pe care le scoteau în grădină.

urec*ea care mă ascultă# . . la ce mă g$ndesc c$nd sunt a&solut singur.e "el de peisa( mă atrage. cum să i zicem. . n o să !ovăi. @otam Magicianul.e mă sperie am răspuns: -imic anume# Iar la o"erta ei de prietenie am răspuns cu tact: 9Mulţumesc. !i ce vreau să mă "ac c$nd o să "iu mare !i prostii de astea# -u4 Pe ea o interesau g$ndurile mele4 1isurile mele4 1iaţa mea spirituală4 Mă considera un copil at$t de deose&it. + să vii la mine. tanti Lilia. la prima ei între&are.Poveste despre dragoste si întuneric interesată de mine# Interesată nu ca adulţii ăia plictico!i care întrea&ă întotdeauna dacă învăţ &ine. am răspuns politicos: La tot soiul de lucruri# La ra"ala de între&ări . la ce mă g$ndesc. mai vulnera&ilă a tinerei mele personalităţi /aveam vreo zece ani pe atunci0# De eCemplu. dacă îmi place "ot&alul sau dacă mai colecţionez încă tim&re.e mă entuziasmează.e mă entuziasmează . e!ti "oarte ama&ilă:# J Dacă simţi vreodată nevoia să vor&e!ti despre ceva ce nu ţi e u!or să le spui alor tăi. 'm auzit vreodată de Aanusz Dorcza3. 'm citit vreodată cartea lui. . .e îmi provoacă dezgust.e mă "ace cu adevărat "ericit sau trist. .e se înt$mplă în viaţa tainică a imaginaţiei mele. at$t de original4 ?u"letul unui artist în devenire4 I ar plăcea să încerce într o zi nu neapărat pe loc să intre în legătură cu partea mai intimă.on"identa mea# %n ciuda di"erenţei de v$rstă etc# 5ram un copil de o politeţe o&sesivă# Prin urmare. 332 . I ar plăcea să mi "ie.e mă sperie. 'm de(a g$nduri secrete despre seCul "rumos. .

în colţul odăii mele# ?unt curioasă care sunt izvoarele pove!tii este eCcepţională# Mi e greu să mi înc*ipui ce se petrecea în tine c$nd a!terneai acele descrieri ale ororii !i morţii# Iţi îng*eaţă s$ngele în vine# Descrierile evreilor "iguri puternice. 2i sigur că eu o să păstrez secretul# Poţi să vor&e!ti cu mine# J %ţi mulţumesc# J Lucrurile despre care n ai cu cine vor&i. 1rei să dau drumul la ventilator. 6$ndurile care te "ac să te simţi un pic singur. la c$teva săptăm$ni după ce a apărut cartea mea ?pre moarte. care trecuse de !aizeci de ani: 9?imt că nu m am purtat cum tre&uie cu tine de la moartea tatălui tău# 'm "ost "oarte deprimată !i nu sunt în stare să "ac nimic# M am înc*is în casă /apartamentul nostru e înspăim$ntător### dar nu am puterea să sc*im& nimic0 !i mi e "rică să ies acesta este adevărul adevărat# In &ăr&atul din povestea ta Iu&ire t$rzie am recunoscut c$teva trăsături comune părea at$t de "amiliar !i de apropiat# Dramatizarea K. tanti Lilia.'mos +z 2i o să mi spui. cu siguranţă nu victime### m au impresionat# 333 .ruciadeiL am auzit o odată la radio !i tu ai citit c$teva "ragmente într un interviu televizat# ' "ost minunat să te văd a!a la televizor. la "armacie# +ri vrei să cite!ti ziarul c$t o a!tepţi. J %ţi mulţumesc# Iţi mulţumesc din su"let# 1rei să ţi aduc un pa*ar cu apă. Mama se întoarce repede# 5 doar după colţ. am primit o scrisoare de la această prietenă a mamei mele. pe nepusă masă. După douăzeci de ani. la Heinemann. pe 28 iulie HIXH.

iar acum. n am perceput în tine &ăr&atul i posomor$t### Toată "amilia mea trimite salutări alor tăi# + să "iu cur$nd &unică4 . at$ţia ani am visat să mă întorc în ţară.Poveste despre dragoste si întuneric .u prietenie !i drag. Te rog să mă ierţi. !i atunci o să tăi"ăsuim despre mulţimea de între&ări pe care le au st$rnit în mine cuvintele tale# La ce "aci aluzie acum.L. mai ales rana ta.ai cum să !tii c$t de mult îmi lipse!te 334 .a !i imaginea apei care roade încetul cu încetul "ierul### !i imaginea unui Ierusalim care nu e o realitate !i nu e nici capătul călătoriei. în discuţia în"ier&$ntată cu tatăl tău. poate că într o zi o să ne înt$lnim totu!i. în + notă auto&iogra"ică din cartea ta### c$nd vor&e!ti de "aptul că mama ta a murit Kdin dezamăgire sau t$n(ire# . Lilia mi a scris: 9## #dar destul cu asta pentru moment. ating o rană# 7ana răposatului tău tată. că a devenit realitate trăiesc aici ca într un co!mar# -u lua în seamă ce zic# Mi a scăpat# -u mi răspunde# )ltima dată c$nd te am văzut. e doar t$n(irea !i înseto!area după ceva ce nu e un loc de pe lume# Moartea îmi apare din paginile cărţii tale ca un lucru pe care nu mi l am înc*ipuit niciodată !i totu!i am r$vnit la ea nu demult### %mi amintesc acum mai mult ca oric$nd de vor&ele mamei tale ea mi a prevăzut e!ecul din viaţă# 2i mă m$ndream că slă&iciunea nu mi e dec$t la supra"aţă. !i c*iar a mea# . Lilia /Lea0:# Iar în altă scrisoare.eva n a mers cum tre&uie. că sunt "leCi&ilă# 'cum simt descompunerea ciudat. din P august HIXI.

în HIM<. poate pentru că avea încredere în &ăr&aţi# ?te"a pur !i simplu re"uza să priceapă de ce sunt în stare unii &ăr&aţi# -oi trei eram "oarte apropiate în anii .o să mai încerc ### %ncă n a venit vremea să vor&esc cu tine despre lucruri legate de părinţii tăi### 'u trecut de atunci at$ţia ani### -u. stăteai în apartamentul nostru### !i ţi am promis că o să 335 . în HIXH !i HIX<.$nd te g$nde!ti că odată mă puteam eCprima doar în scris# Poate că ne vom mai înt$lni !i multe s ar putea sc*im&a p$nă atunci### 2i. dintr o scrisoare datată 28 septem&rie HI80: 9 ###Mama ta venea dintr o "amilie ne"ericită !i a "ăcut rău "amiliei tale# Dar nu i se poate repro!a nimic### %mi amintesc că o dată.u toate că atunci c$nd a a(uns prin măriti! în "amilia Dlausner se poate să "i pretins că e ca ei:# 2i iară!i. care a plecat de pe lumea asta din m$*nire !i su"erinţă. să mi iau viaţa. încă nu sunt gata să eCprim în scris tot ce a! vrea să spun# . !i n am reu!it# . apropo. mai ales în ultima vreme# 'm rămas at$t de singură în lumea mea îngustă4 Mi e dor de ea# 2i de altă prietenă a noastră.<0# ?unt una dintre ultimii mo*icani dintre prietenii care nu mai eCistă# De două ori am încercat.'mos +z 8ania. o c*ema ?te"a. în HIM<### 5ra pediatru !i viaţa ei a "ost un !ir de dezamăgiri. ar tre&ui să !tii că mama ta !i cu mine !i alte c$teva mem&re ale grupului nostru din Has*omer Hatsair din 7ovno consideram mica &urg*ezie cel mai rău dintre toate lucrurile# Toate aveam aceea!i origine# Mama ta n a "ost niciodată Kadeptă a drepteiL### .

înainte de a muri /în HIX00 a putut citi primele mele trei cărţi. ra&inii "ăcători de minuni. ca !i cum vieţile le ar "i "ost zugrăvite pe veci pe pereţii liceului lor cu o paletă ce avea doar două culori: 336 . care nu i au plăcut pe de a ntregul# Mama n a reu!it să vadă dec$t c$teva povestiri pe care le am scris la !coală !i ni!te versuri copilăre!ti. vră(itoarele.Poveste despre dragoste si întuneric ţi scriu c$ndva despre mama ta### Dar mi e tare greu să mă ţin de cuv$nt# Mi e greu c*iar !i să scriu o scrisoare# Dacă ai !ti c$t de mult dorea mama ta să a(ungă artistă. Poate că într o discuţie "aţă în "aţă a! "i mai îndrăzneaţă !i ţi a! spune lucruri pe care nu cutez să le a!tern pe *$rtie# . a!a cum a dispreţuit întotdeauna z$nele. orice "el de s"inţi. spiridu!ii. credea în g$ndirea raţională !i în munca intelectuală susţinută#0 Dacă mama ar "i citit cele două povestiri din ?pre moarte. să "ie o creatoare încă din copilărie4 Dacă te ar putea vedea acum4 2i de ce n a reu!it. pe care le am a!ternut în năde(dea că o să înduio!ez muzele despre a cărui eCistenţă îi plăcea să mi vor&ească# /Tata nu credea în muze. Lilia#: Tata. Lilen3a Dalisc*. 9t$n(irea !i înseto!area după ceva ce nu e un loc de pe lume:. miracolele !i sta"iile# ?e considera un om cu o viziune laică asupra lumii. emoţii nerostite !i su"erinţă romantică le încon(ura pe acele domni!oare înstărite din 7ovno.u drag. ar "i reacţionat !i ea cu cuvinte asemănătoare celor rostite de prietena ei. intuiţia. 6reu de spus# )n văl ceţos de tristeţe visătoare.

ceva între . "ie săr&ătorească# .u toate că mama se răscula uneori împotriva acestei educaţii# .*opin !i Mic3ievicz. între ?u"erinţele t$nărului Vert*er !i Lordul >Gron. i am o&servat !orţul în carouri care mai era încă at$rnat de c$rligul de pe u!a &ucătăriei. de eCemplu. în HIP2# 'vea treizeci !i opt de ani c$nd a murit# 5u aveam doisprezece !i (umătate# %n săptăm$nile !i lunile care au urmat morţii mamei nu m am g$ndit nici o clipă la su"erinţa ei# Mi am astupat urec*ile la strigătul neauzit de a(utor care a rămas în urma ei !i care poate că plutise întotdeauna în aerul din apartamentul nostru# -u era în mine nici un strop de milă# -ici nu i am simţit lipsa# . peria de păr de pe ra"tu l ei verde din &aie mă răneau de parcă ar "i rămas 337 . la c$teva săptăm$ni după moartea ei. cutia de pudră. o emotivitate densă polono rusă.20 sau poate un mucegai romantic pro"und care s a in"iltrat în inima mamei mele !i a prietenelor sale în tinereţe. c*inuit. ceva din zona crepusculară dintre su&lim.eva din programul de studii al acelei !coli în anii . visător !i singuratic. de parcă mi s ar "i presărat sare pe răni# Lucrurile ei de toaletă.'mos +z "ie melancolică. a amăgit o pe mama mea în cea mai mare parte a vieţii !i a sedus o p$nă ce a cedat !i s a sinucis. am "ost at$t de m$nios. tot "elul de "lăcări de pe comori de 9t$n(ire !i înseto!are:.$nd.am (elit moartea mamei mele: eram prea rănit !i "urios ca să mai "ie loc pentru altă emoţie# .

um a "ost în 338 . sensi&ilitate4 . care se "uri!ase nu se !tie cum în teancul meu de pulovere. în mi(locul unei "raze. "ără o mică scuză !i o vor&ă &ună# De c$nd mă !tiam nu m a lăsat singur ia &ăcănie. "ără un z$m&et. a dispărut &rusc. ca oricine pleacă să spună întotdeauna unde merge.um a "ost în stare să "acă a!a ceva . "ără să le o"ere un pa*ar cu apă.Poveste despre dragoste si întuneric acolo anume ca să !i &ată (oc de mine# . comportare curtenitoare. strigau la mine !i mă pedepseau: era o regulă sta&ilită. cu un r$n(et dezgustător# 5ram "urios pe ea pentru că a plecat "ără să !i ia rămas &un.a !i cum puloverul ei. atenţie. dacă dispăream vreodată. permanenta gri(ă să nu i răne!ti pe ceilalţi.ărţile ei# Panto"ii ei goi# 5coul mirosului ei ori de c$te ori desc*ideam 9partea mamei: din !i"onier# Totul mă arunca într o "urie neputincioasă# . "ără nici o eCplicaţie: la urma urmei. politeţe. 2i totu!i. "ără o îm&răţi!are. a cărui soţie l a "ăcut ast"el de ru!ine. un comisionar sau un negustor am&ulant de la u!ă. pentru c$tă vreme !i la ce oră se întoarce# ?au cel puţin să lase un &ilet în locul o&i!nuit. 5ram m$nios pe ea !i în numele tatei. se *ol&a la mine trium"ător. într o curte străină sau într un parc# . "ie !i numai pentru o oră sau două. ca o "emeie care "uge cu un străin într un "ilm comic# De c$nd mă !tiu. l a arătat cu degetul. mama nu era în stare să se despartă nici măcar de cineva cu totul străin. ea însă!i punea întotdeauna accentul pe tact. su& vază# -oi toţi# '!a se pleacă. cu grosolănie.

+ uram# După c$teva săptăm$ni "uria a dispărut# 2i odată cu m$nia mi se părea că am pierdut un soi de strat protector. dacă de dragul ei a! "i "ost un copil mai socia&il !i mai puţin singuratic. nu mai eram "urios pe ea. mai devotat. mai puţin piele !i os !i mai ars de soare !i atletic. su"ocarea care se str$nsese în (urul ei. dacă n a! "i supărat o !i n a! "i &ătut o la cap. dacă n a! "i "ost a!a o pacoste. dacă mi a! "i "ăcut temele la timp. să "i m$ncat tot ce mi gătea !i mi punea în "ar"urie !i n a! "i "ost a!a de mo"turos. a!a cum voia ea să "iu4 ?au poate că dimpotrivă. dacă nu mi a! "i împră!tiat *ainele pe toată podeaua. Dacă a! "i "ost mult 339 . venind acasă cu căma!a ruptă. "ăc$nd zgomot. lăs$nd urme de noroi prin toată &ucătăria# Dacă a! "i "ost mai atent cu migrenele ei# ?au cel puţin dacă a! "i încercat să "ac ce dorea ea !i să "i "ost mai puţin slă&uţ !i palid.$nd am încetat să o urăsc pe mama am început să "iu dezgustat de mine# %ncă nu aveam nici un ung*er li&er în inimă pentru durerea mamei. cumplita disperare a ultimelor nopţi din viaţa ei# %mi trăiam încă propria criză.'mos +z stare. un soi de căptu!eală de plum& care mă apărase în primele zile de !oc !i de durere# De acum eram eCpus# . ci dimpotrivă. singurătatea ei. mă acuzam pe mine: dacă a! "i "ost un "iu mai &un. dacă a! "i dus gunoiul în "iecare seară de &unăvoie. nu pe a ei# Da. uit$nd să sting lumina. "ără să se strige la mine să o "ac.

c*iar dacă acum !tiu că nu ne a iu&it niciodată. a "aptului că se înc*idea într o odaie întunecoasă !i a tuturor toanelor ei# Mi a! "i ie!it din "ire uneori. asta m a învăţat ea.Poveste despre dragoste si întuneric mai slă&ănog. "ără picioare. Dacă a! "i "ost un copil *andicapat. dar n a! "i părăsit o pe veci# -iciodată# Toate mamele î!i iu&esc copiii: asta e o lege a naturii# . tu&erculos sau c*iar or& din na!tere. poate că mama ar "i "ost plină de milă. îi ierţi orice. să l lase în su"erinţa lui !i să dispară. Dacă mama m a părăsit a!a. înţepenit într un scaun rulant. . -u m ar "i părăsit. c$nd î!i pierde !apca. cu siguranţă era un semn că nu m a iu&it deloc niciodată: dacă iu&e!ti pe cineva. 'r "i rămas. ve!nic &olnav. în ciuda migrenelor ei. tatei !i mie# 5u n a! "i plecat niciodată de l$ngă ea a!a. în ciuda lungilor ei tăceri. c$nd lasă dovlecelul în "ar"urie# ' părăsi înseamnă a trăda# 2i asta ne a "ăcut ea am$ndurora.u siguranţă &unătatea !i "irea ei generoasă nu i ar "i îngăduit să părăsească un copil at$t de dezavanta(at.*iar !i mamele delincvenţilor !i ale uciga!ilor# . ca să continue să mă îngri(ească.*iar !i o pisică sau o capră# . "ără să arunce măcar o privire înapoi. în a"ară de trădare# %l ierţi c*iar !i c$nd te &ate la cap. dacă atunci c$nd mai era timp a! "i sărit în "aţa unei ma!ini a"late în mers !i m ar "i călcat !i mi ar "i "ost amputate am$ndouă picioarele. poate c*iar n a! "i vor&it cu ea o zi două. n a! "i plecat niciodată de l$ngă ea.*iar !i mamele nazi!tilor# ?au ale arieraţilor &ălo!i# 340 .

'mos +z . c*iar !i @anni perversul. c*iar !i acei copii violenţi. cu tul&urări de comportament.*iar !i mamele mon!trilor# 8aptul că numai eu n am putut "i iu&it. tăgăduind că am luat o dacă 341 . n a mai putut să mă ra&de !i a tre&uit să "ugă de min e c$t de departe a putut# 5ste o zicală ara&ă. mai nesu"erit dec$t un de"ect "izic sau mental. c*iar !i >ianca ?c*or care !i a în(ung*iat &unicul cu un cuţit de &ucătărie. care sunt întotdeauna daţi a"ară de prin !coli. !i ca un idiot n am ascultat o dacă n a! "i spart după noaptea de ?eder castronul ei al&astru pe care îl avea de la stră&unica ei dacă m a! "i spălat pe dinţi cum se cuvine în "iecare dimineaţă. c*iar !i cei mai ur$ţi !i mai răi copii. Dullu Rirdin &i aGni ummi*i g*azalun 9orice maimuţă e pentru mama ei o gazelă:# %n a"ară de mine# De a! "i "ost !i dulce. "ără să tri!ez dacă n a! "i !terpelit &ancnota de o (umătate de liră din po!eta ei !i n a! "i minţit apoi. sus !i (os !i de (ur împre(ur !i la colţuri. ceva at$t de cumplit. ceva dezgustător !i cu adevărat îngrozitor. care î!i putea revărsa iu&irea asupra unei păsări sau a unui cer!etor sau a unui căţel vaga&ond. sau c*iar ne&unia# 5 în mine ceva at$t de iremedia&il detesta&il. înc$t nici c*iar o "emeie sensi&ilă ca mama. că mama a "ugit de mine. dovedea doar că în mine nu e nimic de iu&it. doar un pic. că nu merit iu&ire# 5 ceva gre!it în mine. ceva "oarte rău. care are ele"antiazis !i î!i des"ace "ermoarul pe stradă !i î!i scoate socoteala !i o arată "etelor de a! "i "ost &un. de m a! "i purtat a!a cum mi a cerut de o mie de ori. a!a cum toţi copiii din lume sunt cu mamele lor.

nici între mama !i mine sau între mine !i tata. Lilen3a Dalisc* !i c$teva dintre prietenele lor au încasat g*iontul realităţii dintr un Ierusalim cu valuri de căldură. evoc$nd. nici între ei doi# Mama avea treizeci !i opt de ani c$nd a murit: mai mică dec$t "iica mea cea mare !i puţin mai mare dec$t "iica mea cea mică în ziua în care am scris aceste r$nduri# După zece sau douăzeci de ani de c$nd terminaseră liceul Tar&ut*. merit$nd să am !i eu o mamă### După un an sau doi. mă duceam să !ed singur pe &anca de lemn din sala de lectură# 2edeam acolo. soţi. imagine cu imagine. c$nd mama. migrene. "ără rost. a ie!it la iveală. se pare. am început treptat să mă g$ndesc !i la ea# La s"$r!itul zilei. sărăcie !i &$r"e răutăcioase. scutece. lăs$ndu mă de unul singur. sau. după ce plecasem de acasă ca să locuiesc în 3i&&utzul Hulda. c$nd acele !colăriţe emotive din 7ovno s au trezit dintr odată pe terenul accidentat al vieţii de toate zilele. c$nd toţi ceilalţi copii din 3i&&utz "ăcuseră du! !i se îm&răcaseră de seară !i plecaseră să stea un pic cu părinţii lor. mirosul de na"talină !i cel al c*iuvetei din &ucătărie.Poveste despre dragoste si întuneric nu m a! mai "i g$ndit la acele lucruri rele !i nu mi a! "i lăsat niciodată m$na să rătăcească în pantalonii de pi(ama noaptea de a! "i "ost ca toată lumea. pe întuneric. o (umătate de oră sau o oră. după !coală. s"$r!itul vieţii ei# In acele zile încercam de(a să mi înc*ipui un pic din lucrurile despre care nu s a vor&it niciodată. printre casele goale ale copiilor. muncă !i un du!. s ar 342 . cozi.

&ucătăreasă !i servitoare. cu o&ra(ii tranda"irii !i trei (upoane# Iz&ucnirea de care !i a amintit mătu!a ?onia după !aptezeci de ani. nici c*opinian. din piesele lui . ceva nici &Gronian.a "ăcut dec$t să înrăutăţească lucrurile# ?au poate că a "ost altceva. cu livadă. a acoperit dintr odată cu dispreţ !i aproape că a scuipat pe ta&loul cu drăgăla!a păstoriţă cu aer visător !i o mulţime de (upoane de mătase. călcată în picioare !i c*iar ridiculizată de monotonia vieţii înse!i# Mama a crescut încon(urată de o viziune culturală angelică de o "rumuseţe înceţo!ată.20 nu le a "ost de a(utor# . unde pro&a&il că a "ost crescută ca păstoriţa din ta&loul pe care îl ura. într o criză de "urie nea!teptată din partea ei. ci mai apropiat de acel a&ur de singurătate melancolică de care sunt încon(urate domni!oarele de "amilie &ună. poate că a "ost sc$nteia "orţei vitale a mamei mele care încerca în zadar să se eli&ereze de întunericul ce începea de(a să o învăluie# In spatele "erestrelor cu draperii care apărau at$t de &ine copilăria 8aniei Mussman. ale cărei aripi s au zdro&it în cele din urmă de caldar$mul pră"os !i "ier&inte din piatră de Ierusalim# ' crescut ca "iica "rumoasă !i ra"inată a morarului. introvertite. păstoriţa cea împodo&ită.'mos +z părea. a devenit adultă în vila de pe strada Du&ins3a. "aptul că programul de studii al !colii din 7ovno din anii . un "el de "ăgăduială din copilărie care este "rustrată în mod inevita&il. într o 343 .e*ov !i din povestirile lui 6nessin. c$nd 8ania cea de !aisprezece ani.

a rămas însărcinată cu iu&itul mamei ei. în cele din urmă a murit arsă c$nd a pus "oc coli&ei pustii a c*ipe!ului 'nton# %nsă toate aceste lucruri s au petrecut de cealaltă parte a geamurilor du&le. a!a mi se pare. Ira. în a"ara cercului luminat. "iica mena(erei. nevasta lui. pe strada 'mos. str$ng$nd din dinţi. doar a colorat o !i a îndulcit o# După c$ţiva ani. în Derem 'vra*am. ca să primească un strop din durerea M$ntuitorului !i să o su"ere în numele Lui# Dora. mama a început să se o"ilească# Poate că ar "i putut îndura. dedesu&tul "amiliei 7osendor"" !i alături de u!a Lem&ergilor. ru"e spălate. a "ost sordidul# Prin HI=< sau HI==. sărăcia sau cruzimea vieţii casnice# Dar ceea ce n a putut îndura. al !colii Tar&ut*# -ici una dintre ele nu a putut răz&i înăuntru ca să vatăme grav "armecul copilăriei mamei mele. asaltată c$t e ziua de lungă de mirosuri de varză. iar ea.ineva tre&uie să "i venit !i să "i povestit cum 344 . pe!te "iert !i urină uscată. greutăţile !i pierderile. în apartamentul îng*esuit !i umed de la su&sol. încon(urată de lig*ene de ta&lă !i de castraveţi muraţi !i de mu!cata care se prăpădea într un &idon de măsline ruginit. plăcut. ea a !tiut că toţi "useseră asasinaţi acolo.Poveste despre dragoste si întuneric noapte. pane Ea3rzeOs3i !i a tras un glonţ în coapsă !i altul în cap# Prinţesa 7avzova !i a &ătut un cui ruginit în m$nă. care se pare că a "ost nuanţată cu un pic de melancolie ce n a tul&urat o. dacă nu !i mai devreme. &eţivul ?teleţ3i !i a pierdut nevasta la cărţi. c*iar la marginea ora!ului 7ovno# .

care preda cu dinţii aproape încle!taţi istoria universală !i poloneză# . în două zile. c$nd Legiunea 12 'proCimativ populaţia ora!ului 'rad. în care trăiesc acum. intelectuali. au m$nat tot ora!ul.'mos +z nemţii. în HI=8. !i mai mult dec$t numărul total al evreilor uci!i în o sută de ani de răz&oi cu ara&ii 345 . care preda cultura e&raică. vreo douăzeci !i cinci de mii de su"leteH2# 'u pierit aproape toţi colegii de clasă ai mamei# %mpreună cu părinţii lor !i cu toţi vecinii. ciuperci. 8an3a Eeidmann care preda geogra"ia !i &iologia !i. directorul. "uncţionari la sinagogă. cunoscuţii. concurenţii în a"aceri !i du!maniiF înstăriţi !i proletari. lituanienii !i ucrainenii.u toţii# -u mult după aceea. arti!ti !i pro!tii satului !i în (ur de patru mii de prunci# 2i pro"esorii mamei au murit acolo. asimilaţi !i &otezaţi. unde le plăcea tuturor să meargă la plim&are în zilele "rumoase. su& cerul înstelat# 'colo. Isaac >er3ovs3i cel distrat !i somnoros. printre tu"e. cu mare. educaţia "izică. negustori am&ulanţi !i apari. coacăze !i mure. a căror privire a pătruns în visele multor !colăriţe adolescente. conducători comunali. cu prezenţa lui carismatică !i oc*ii *ipnotici. înarmaţi cu pu!ti mitraliere. !i doctorul Mos*e >ergmann cel pedant !i înăcrit. să doarmă în saci de dormit pe malul unui p$r$u. 5liezer >usli3 cel iute la m$nie. de asemenea. ?*muel pictorul. evlavio!i. păsări. nemţii au desc*is "ocul !i au măcelărit pe malul !anţurilor. Issac*ar 7eiss. ca să se (oace de a cerceta!ii. să c$nte în (urul "ocului de ta&ără. comuni!ti !i sioni!ti. !i "ratele ei. cu mic. către pădurea ?osen3i.

melancolică. cu o lim&ă moale !i caldă# 346 . acestui dezgustător mo!neag destră&ălat. artistic. un ultim iu&it. Turg*eniev. !arlatan cati"elat. otrăvitoare. înmiresmat !i ca"eniu. cu o lovitură directă de o&uz# Ie!ise doar să aducă o găleată !i o c$rpă de !ters pe (os# Poate că ceva din "ăgăduiala copilăriei "usese de(a in"ectat de un "el de crustă romantică. Piri @annai. atunci c$nd viaţa nu i a îndeplinit nici una dintre "ăgăduielile tinereţii. .u ce încep amintirile mele. maestru al stratagemelor.e*ov. amorezul ăsta vampir. dar !i lini!titor. să privească moartea ca pe un iu&it eCcitant. care să vindece în s"$r!it rănile inimii ei singuratice# ?unt de(a de mulţi ani pe urmele acestui vec*i uciga!.ea dint$i !i dint$i dintre amintiri este un panto". a "ost ucisă o altă prietenă a mamei. 6nessin !i c*iar în unele dintre poeziile lui 7ac*el# .eva care a "ăcut o pe mama. care asocia muzele cu moartea. c$ntăreţ din "lautul "ermecat care îi atrage pe cei disperaţi !i singuri în "aldurile mantiei lui de mătase# 1ec*iul uciga! în serie al su"letelor dezamăgite# .eva din suprara"inatul program de studii de la !coala Tar&ut*. cu vocea la "el de dulce !i amară ca a unui violoncel într o noapte singuratică. ?au poate că a "ost o trăsătură &urg*eză slavă. Piro!3a. . acestui seducător &ătr$n !i di&aci. protector. pe care am a"lat o la c$ţiva ani după moartea mamei mele în paginile lui . sluţit de v$rstă. un panto"ior nou.Poveste despre dragoste si întuneric 'ra&ă &om&arda Ierusalimul. dar deg*iz$ndu se iar !i iar într un t$năr 8ăt 8rumos# 1$nătorul ăsta iscusit al celor cu inima s"ăr$mată. su&til.

pentru că au iz&ucnit cu toţii în r$s arăt$nd spre mine. aduceţi un aparat de "otogra"iat4 -u eCista aparat de "otogra"iat în apartamentul nostru. cu părul &ălai !i oc*ii mari.'mos +z Tre&uie să "i "ăcut parte dintr o perec*e. sau poate simple cuno!tinţe# Tre&uie să "i arătat drăgăla!.e simţea ţ$ncul. !i o talpă nouă. răsărea călc$iul unui panto". ameţitoare &ucurie. dar aproape că îl pot vedea încă pe acel ţ$nc: de vreo doi ani sau doi ani !i un s"ert. deoarece am mo!tenit de la acel ţ$nc ceea ce a simţit atunci: o &ucurie străpungătoare. Pot să răspund la această între&are destul de eCact.a să mă pot îm&ăta de miros# Mama a intrat în cameră. pe care nu călcase nimeni# De la oc*i în sus era un prunc al& la "aţă. aproape vie. înc$t se pare că am încercat mai înt$i să mi pun panto"ul cel nou pe "aţă. iute. surprinsă de el. &ucur$ndu se 347 . iar de la o&ra(i în (os ceva ce arăta ca un pe!te ciocan sau un soi de pasăre primitivă. dar memoria nu l a păstrat dec$t pe unul# )n panto" nou. iar altcineva a mormăit !i a zis răgu!it. cu "eţi!oara &ăgată în panto". pe nas. cu gu!ă mare# . răsărită din "aptul că toată mulţimea aceea era atentă doar la el. "eciorelnică. încă puţin ţeapăn# 'm "ost at$t de vră(it de mirosul lui înc$ntător de piele nouă. !i de clei picant !i ameţitor. strălucitoare. rotunzi !i miraţi# Dar c*iar su& oc*i. în loc de nas. dar ciudat. Iute. o săl&atică. urmată de tata !i de di"eriţi unc*i !i mătu!i. ca un "el de r$t# . sclipitoare. !i cineva a r$s în *o*ote !i !i a plesnit genunc*ii cu am$ndouă m$inile.

mă încura(a. în vreme ce strigau unul la altul.Poveste despre dragoste si întuneric de el. ca !i c$nd ar "i "ost o moa!ă a(ut$nd "ătul picioru!ului meu să călătorească în (os pe canalul de na!tere "eciorelnic al plăcut mirositorului meu panto" nou# P$nă în ziua de azi. ai cărei pereţi ţepeni. iar vocea mamei mele. iute. un aparat de "otogra"iat. împinge încă un pic# 348 . ori de c$te ori mă străduiesc să mi v$r piciorul într o g*eată sau într un panto". pruncul mai era speriat !i îngri(orat de prisosul atenţiei lor. care îi "ăceau măruntaiele să tremure# %n cea de a doua imagine nu eCistă pu&lic# Doar mama. pentru că se iviseră c*iar în toiul plăcerii senzuale îm&ătătoare a in*alării mirosului proaspăt de piele !i aromei ameţitoare a cleiului. împinge. "ără nici o contradicţie. arăt$nd spre el# In acela!i timp. mai tare. că !ed !i scriu asta. &l$ndă !i ră&dătoare. c*iar !i acum. pentru că părinţii lui !i străinii !i toţi z&ierau r$deau arătau spre el !i spre r$tul lui !i iar r$deau. tremurai cărnii care intra pentru prima oară în viaţa ei în această pe!teră a comorilor. de asemenea. aduceţi un aparat de "otogra"iat# 2i. pielea mea retrăie!te plăcerea piciorului care încerca să se strecoare între pereţii interiori ai acelui prim panto". pe care era prea mic ca să o cuprindă. împinge tare. pun$ndu mi o !osetă moale !i caldă /pentru că era rece în cameră0 !i apoi încura($ndu mă. împinge. o învăluiau m$ng$ietor pe c$nd pătrundea tot mai ad$nc. dezamăgit. !i totu!i moi.

ca !i cum ar "i în"r$nt un ultim o&stacol. z$m&indu ţi în somn cu o plăcere senzuală. singur. pe pernă. în vreme ce cealaltă. pentru că te ai spălat pe m$ini. în siguranţă. de parcă ai "i dezmierdat# %n cea de a doua amintire sunt încuiat. cu condiţia ca nici măcar să nu i atingi p$nă dimineaţa. învăluit. te poţi uita doar. ţinut str$ns. ca să pot adormi cu acea aromă de piele !i clei# Doar după t$rguieli îndelungate !i pline de lacrimi au acceptat în s"$r!it să pună panto"ii pe un scaun a"lat la căpăt$iul patului meu. leg$ndu le. înăuntru. călc$iul meu a "ăcut un ultim e"ort !i a alunecat înăuntru. a!a înc$t piciorul a umplul cu totul spaţiul. p$nă în acel moment înc$ntător în care. împingea u!or spre mine. prins în str$nsoarea plăcută !i "ermă a primului meu panto"# %n noaptea aceea m am rugat să "iu lăsat să dorm încălţat: nu voiam să se termine# ?au măcar să mi se dea voie să ţin panto"ii cei noi l$ngă cap. ca o ultimă lingere înc$ntătoare.'mos +z + m$nă împingea lin piciorul meu mai ad$nc. poţi arunca în "iecare minut o privire între "ălcile lor întunecate care îţi z$m&esc !i poţi trage în piept mirosul lor p$nă te pră&u!e!ti cu "aţa spre ele. !i în cele din urmă. !i mama trăgea de(a de !ireturi. !i de acum erai cu totul acolo. 349 . lim&a caldă s a întins su& !ireturi !i su& nod. care ţinea de talpă. dar de "apt a(ut$ndu mă să intru. aparent împotrivindu se mi!cării mele. acea întindere care îmi dă întotdeauna o senzaţie de g$dilătură de a lungul la&ei piciorului# 2i iată mă# %năuntru# %m&răţi!at.

devenea pe dată !i mai ro!ie. ca ni!te ciulini cenu!ii cresc$nd la marginea unui c$mp de gal&en# >raţele ei dolo"ane. dar toţi îi ziceam tanti 6reta.Poveste despre dragoste si întuneric într o cu!că întunecată# . pentru că se rănise pe 350 . !i "ăcea versuri glumeţe. plutea uneori pe &uzele ei. ca !i cum ar "i "ost prinsă "ăc$nd ceva "oarte ur$t sau spun$nd o minciună. timp de c$teva ore. în stilul unui !colar din lumea vec*e: 9-u uita N Dumneata N 6reta meaN I o acadea4: /?e pare că ăsta era "elul lui de a "ace curte "emeilor#0 Tanti 6reta se înro!ea !i pentru că îi era ru!ine că se înro!e!te. de scuză. a săpun de ru"e !i a pră(eală# ?e numea doamna 6at. moi erau presărate cu o puzderie de pistrui de un ca"eniu !ters# Pe su& roc*iile ţărăne!ti de &um&ac pe care îi plăcea să le poarte avea coapse greoaie. !i era sincer mirată de sine însă!i# 'vea întotdeauna două degete &anda(ate sau cel puţin unul. după cum îi era năravul. !i uneori trei. care te "ăceau să te g$nde!ti la un cal în*ămat la căruţă# )n z$m&et sting*erit. eram încredinţat de c$teva ori pe săptăm$nă. unei vecine văduve de v$rstă mi(locie care nu avea copii. aproape patru ani. aproape v$nătă# Părul &lond al lui tanti 6reta era împletit într o coadă groasă pe care !i o răsucea ca pe o "r$ng*ie în (urul capului ei rotund# Părul de la t$mple îi încărunţea. purpurie. mai puţin intens. care din c$nd în c$nd o prindea pe după umeri !i îi zicea 6retsc*en sau 6ret. "oarte mari.$nd aveam trei ani !i (umătate. în a"ară de tatăl meu. o "emeie care mirosea a l$nă umedă !i.

îmi !tergea urmele de "iertură de ovăz de pe o&ra(i !i de pe &ăr&ie cu un prosop umed. eram dus către curtea din spate a celei de a patra case de la dreapta casei noastre# Pe drum tre&uia să promit că o să "iu cuminte. apoi îmi înm$na o pungă de *$rtie ca"enie în care erau o &anană. 351 . !i &onă ocazională# După micul de(un mama mă a!eza. să mă (oc "rumos !i în lini!te pe o rogo(ină dintr un colţ. "recat. de asemenea. linguriţe. în picioare. o să tre&uiască să ţi "acă altă in(ecţie# La u!ă mama ne ura mie !i lui tanti 6reta distracţie plăcută !i pleca# Pe dată tanti 6reta îmi scotea panto"ii !i mă a!eza. în "aţa c*iuvetei din &aie. "ace parte din procesul de vindecare !i va cădea cur$nd de la sine. dădea lecţii particulare de pian# 5ra. !ervete. perniţe. o &ucată de &r$nză !i c$ţiva &iscuiţi# 2i a!a . dar dacă o atingi. pentru că acea coa(ă. îmi umezea părul !i mi l pieptăna gri(uliu cu cărare dreaptă într o parte. Doamne "ere!te. căreia i se spune crustă. un tigru ager din p$slă !i c$teva piese de domino. pieptănat !i ne"ericit. pe un ta&uret de lemn. mai presus de toate. un măr. în !osete. pentru nimic în lume n o să zgreapţăn coa(a ca"enie care crescuse pe rana de la genunc*i. că n o să "iu o pacoste !i. pe care mă a!teptau în "iecare dimineaţă cărămizi. s ar putea in"ecta !i atunci nu mai e scăpare.'mos +z c$nd tăia legumele ori î!i prinsese m$na în vreun sertar din &ucătărie sau lăsase să i cadă peste degete capacul pianului: în ciuda degetelor ve!nic accidentate. că o să "ac tot ce mi zice tanti 6reta.

păpu!a cea moale era trans"ormată în înaltul . perniţele erau zidurile Ierusalimului. gros !i lipicios. su& comanda tigrului. pline de gem# )neori mă lăsa să clămpănesc u!urel4 la pian# Dacă îmi terminam m$ncarea pe care mi o pusese mama în punga de *$rtie. peste mare /rogo(ina0 !i dincolo de munţi /perniţele0# Piesele de domino erau "ioro!ii lupi cu care încon(urase vră(itorul pe!tera unde era înc*isă prinţesa# ?au alt"el: piesele de domino erau tancuri. care s"$r!eau întotdeauna cu pupături lipicioase.Poveste despre dragoste si întuneric precum !i o prinţesă păpu!ă (erpelită.omisar 5nglez. care mirosea un pic a mucegai# 'cest inventar îmi era de a(uns pentru c$teva ore de &ătălii !i de "apte eroice# Prinţesa "usese luată în captivitate de un vră(itor rău /tigrul0. din 352 . în rolul de luptători *asmoneeni sau trupele de g*erilă ale lui >ar Doc*&a# Pe la (umătatea dimineţii tanti 6reta îmi aducea ni!te suc de zmeură. tanti 6reta îmi o"erea două pătrăţele de ciocolată sau &ucăţi de marţipan# +&loanele apartamentului ei erau întotdeauna trase. care a înc*is o într o pe!teră /su& pian0# Linguriţele erau o escadrilă de avioane care z&urau toate în căutarea prinţesei. în vreme ce promovam linguriţele. într o cană grea care nu semăna cu nici una de la noi de acasă# )neori î!i ridica gri(ulie tivul roc*iei !i se a!eza l$ngă mine pe rogo(ină# Mă cople!ea cu tot soiul de ciripituri !i alte semne de tandreţe. !ervetele erau corturi ară&e!ti.

erau întotdeauna &ine împreunate. ie!eam am$ndoi c$teva ore.alea Aa""a. care oprea în strada Eep*ania*. în (urul cinematogra"elor ?tudio !i 7eC. ca o perec*e de genunc*i că!ti. la colţul dintre străzile 6eula* !i Malac*i# Lumea largă însă!i se întindea între . în (os pe . precum !i în sus pe . strada Mamilla !i .alea 7egele 6eorge 1. îmi punea pe cap o !apcă 3a3i cu cozoroc ţeapăn. îmi înc*eia la loc căma!a.ăii Prinţesei MarG.$nd toate aceste pregătiri luau s"$r!it. Derem 'vra*am. dar îi "ăcea trupul !i mai rotund# .alea Aulian. 9să vedem ce se petrece în lumea largă:# Din cartierul nostru. care ducea la *otelul 7egele David# La intersecţia dintre . pe strada >en @a*uda !i în (urul ei. pentru o mai mare intimitate# )neori tanti 6reta mă încălţa. care oprea la celălalt capăt al străzii 'mos.'mos +z cauza soarelui# 8erestrele erau înc*ise din cauza mu!telor# . pe strada Hillel !i strada ?*ammai. care îi ascundea (umătate de "aţă. l$ngă grădiniţa doamnei Hasia.alea Prinţesei MarG era întotdeauna 353 .$t despre perdelele în"lorate.alea Aulian. î!i punea pălăria de pai rotundă. "ie lu$nd auto&uzul <>. ca a unui poliţist englez sau a unui !o"er de pe auto&uzele Hame3as*er# 'poi se uita la mine cu o privire cercetătoare. care erau în (osul . către mănăstirea 7atis&onne !i clădirile 'genţiei 5vreie!ti. puteai a(unge în lumea largă "ie lu$nd auto&uzul <'. î!i lingea degetul !i r$c$ia resturile întărite de ciocolată sau de marţipan din (urul gurii mele.

pe . o mulţime de roc*ii "rumoase !i o serie de "uste.*ipul vulpii mi a tul&urat su"letul. în intimitatea unei ca&ine de pro&ă.alea ?ultanul ?uleiman. de unde răsărea după ce păreau să "i trecut ani întregi. poliţistul diri(a tra"icul. zeu atotputernic înarmat cu un "luier stridentF m$na lui st$ngă oprea tra"icul. încă o dată !i încă o dată această '"rodită cu z$m&etul p$nă la urec*i se nă!tea din spumă. !i c*iar în &azarul dinăuntrul zidurilor# In "iecare dintre aceste eCpediţii tanti 6reta mă t$ra prin două trei magazine de îm&răcăminte. !i un vra" de capoate viu colorate pe care le numea negligees# +dată a încercat c*iar !i o &lană: privirea din oc*ii c*inuiţi ai vulpii ucise m a îngrozit# . !i în "iecare îi plăcea să pună pe ea. pentru că arăta viclean !i în acela!i timp s"$!ietor de ne"ericit# %ncă o dată !i încă o dată se scu"unda tanti 6reta în ca&ina mică.Poveste despre dragoste si întuneric un poliţist energic în pantaloni scurţi !i cu &rasarde al&e# Domnea cu m$nă de "ier peste o insuliţă de ciment adăpostită su& o um&relă de ta&lă# Din v$r"ul insulei sale. al v$nzătorilor !i al 354 . &luze !i cămă!i de noapte minunate. să scoată !i să pună iar pe ea. năpustindu se de după draperie într o !i mai "ascinantă reîncarnare# De dragul meu. iar dreapta îl eli&era# De la această intersecţie lumea largă se întindea !i continua spre centrul comercial evreiesc de su& zidurile +ra!ului 1ec*i. !i uneori prelungirile ei a(ungeau p$nă la părţile ara&e din (urul Porţii Damascului.

oare cade &ine. de "apt "oarte repede. o zi de iarnă cu v$nt puternic. nu o "ace să arate grasă. după ce se mai uită !i prin alte magazine. se întorcea cu m$inile goale# Poate că nu avea destui &ani# Poate că acele ca&ine de pro&ă cu draperii din toate magazinele cu îm&răcăminte "emeiască ale Ierusalimului erau pentru tanti 6reta ceea ce era pentru (erpelita prinţesă păpu!ă castelul vră(itorului. în cele din urmă îi promitea cu m$na pe inimă v$nzătorului sau v$nzătoarei că aproape sigur se întoarce în aceea!i zi. acel ro!u purpuriu. îi plăcea să Iacă o piruetă coc*etă !i ne între&a pe "iecare. nu cumva se &ate cap în cap cu culoarea oc*ilor ei. în vremea asta "aţa i se înro!ea !i pentru că îi era ru!ine că se înro!e!te. aproape v$năt. din toate eCcursiile în care am "ost cu ea pe post de escortă. nu cumva e cam &anală. un pic cam îndrăzneaţă. ar&iter elegantiarum !i con"ident. cel mai t$rziu m$ine# Din c$te îmi amintesc. pe r$nd. cu mormane de "runze "o!nitoare care se înv$rte(eau în lumina cenu!ie. se rotea pe călc$ie de c$teva ori în "aţa oglinzii# In ciuda coapselor ei masive. oare e potrivită pentru ea. tanti 6reta !i cu 355 . pe la s"$r!itul după amiezii. după pr$nz. avea întotdeauna mare gri(ă să nu mai calce a doua oară prin acela!i magazin înainte de a "i trecut c$teva luni# 2i nu cumpăra niciodată nimic# %n orice caz. devenea pe dată !i mai ro!ie. oare o avanta(ează.'mos +z celorlalţi cumpărători. niciodată nu se întorcea# Dimpotrivă. pe care îl construiam pentru ea din cărămizi. la marginea rogo(inii# P$nă ce într o zi.

sau mai degra&ă ce nu văzusem. 2i îi "ăcuseră un "el de piept ca al "emeilor. a dispărut în ca&ina de pro&ă. !i dacă e!ti cuminte o să capeţi o surpriză de la tanti 6reta. asta însă după ce mi a dat un pupic lipicios !i m a pus să o a!tept pe un ta&uret de răc*ită din "aţa singuraticei ei celule de detenţie. !i m am luat după ea ca să mai văd o dată ce văzusem. ia g*ici ce4 Pe c$nd !edeam !i o a!teptam. Doamne "ere!te. mai "rumoasă ca oric$nd. care era apărată de o draperie groasă# 'cum promite mi că nu pleci nicăieri. în nici un caz. cu !anţ pe mi(loc# Linia taliei !i a !oldurilor ei nu era de copil. plin de tristeţe. m$nă n m$nă. dar cum era cu putinţă.Poveste despre dragoste si întuneric mine. pe nea!teptate a trecut pe acolo o "etiţă cu pa!i mărunţei. încărcată cu un morman de capoate. însă ascultător. !i mai ales nu vor&i cu vreun străin p$nă ce iese iar tanti 6reta. dar mai în v$rstă ca mine /aveam pe atunci trei ani !i (umătate ori poate aproape patru0# + clipă mi s a părut că î!i dăduse cu ru(. îm&răcată ca de carnaval sau poate că doar împopoţonată# 5ra "oarte t$nără. tanti 6reta. poate că pe una dintre străzile ara&ilor cre!tini# . ci ca o vioară# 'm reu!it să văd pe picioru!ele ei ciorapi de nailon cu dungă. am a(uns la un magazin de îm&răcăminte splendid !i mare. 356 . care se terminau într o perec*e de panto"i ro!ii ascuţiţi !i cu tocul înalt# -u mai văzusem niciodată o ast"el de "emeie copil: prea mică pentru o "emeie !i prea gătită pentru o copilă# '!a că m am ridicat. doar !ezi aici !i mă a!tepţi.a de o&icei. "ascinat !i uluit. cămă!i de noapte !i roc*ii viu colorate.

la capătul unui tunel !erpuit clipea un &ec c*ior# Ici !i colo se desc*ideau 357 . &luze !i "uste. ca&ine mici !i întunecate învăluite în draperii înc*ise la culoare se căscau în calea mea# Ici !i colo. mai ales la "etiţe# 8etiţa cea gătită a plutit lin printre !irurile de ra"turi încărcate cu &aloturi de ţesături !i a dispărut într o trecere ca un tunel. aceste trunc*iuri puteau "i rotite cu o împingere u!oară# 5ra o lume a "emeilor. (upoane !i cămă!i de noapte. pulovere. mătăsos !i cati"elat. capoate !i tot soiul de corsete !i port(artiere. e!ar"e. un la&irint pro"und !i seducător. na"talină !i "lanel se amestecau cu o urmă de arome nede"inite care pluteau printr un desi! de roc*ii. cu crengile aproape rupte de povara "runzi!ului lor de ţesături viu colorate# %n ciuda greutăţii lor. len(erie. în vreme ce mătasea "o!nitoare se unduia ca o &riză &l$ndă# Ici !i colo.'mos +z pentru că "ata ţ$!nise dinspre &ara cu "uste din spatele meu !i trecuse pe l$ngă mine "oarte repede# 1oiam să o văd de aproape# 1oiam ca ea să mă vadă pe mine# 1oiam să "ac sau să zic ceva care să o "acă să mă &age în seamă: aveam de(a un mic repertoriu care putea smulge strigăte de admiraţie de la adulţi !i vreo două care "uncţionau de minune !i la copii. un la&irint întunecat !i înmiresmat de cărări calde. mantouri !i &lănuri. care se rami"ica în !i mai multe căi stră(uite de roc*ii# Mirosurile de l$nă. stră(uită pe am&ele părţi de trunc*iuri înalte de copaci cu g*irlande de roc*ii. !aluri. (ac*ete cu &luze asortate.

ti ta tac /în în"ier&$ntarea mea auzeam 9la tai"as. ti tatac. sau. să i lac oc*ii să se desc*idă larg de admiraţie# 'm iuţit pasul# 'proape că alergam după ea# . camere de pro&ă înc*ise !i tot soiul de dulapuri. poate că să o salvez un pic. să i do&$ndesc recuno!tinţa ve!nică# Mi era teamă că o s o pierd pe vecie în întunericul la&irintului# Dar n aveam cum să !tiu dacă "ata care î!i vedea cu at$ta sprinteneală de calea ei !erpuită prin pădurea de *aine o&servase sau nu că un cavaler temerar se aţinea pe urmele ei. lungindu !i pa!ii cei mititei ca să nu răm$nă în urmă# Dacă da. deloc ai unei "etiţe. micuţa z$nă s a aplecat su& un pom rămuros cu *aine de ploaie. ţ$nc pitic:0. să mă uit &ine la c*ipul acestei *amadriade. de ce n a dat nici un semn: nici măcar o dată nu s a înt$mplat să întoarcă spre mine capul sau să se uite în (ur# >rusc. 358 . !i totu!i vedeam &ine că e mai scundă dec$t mine# 'm îndrăgit o pe loc# 7$vneam din toată "iinţa mea. cărări înguste !i întortoc*eate din (unglă. mici ni!e. să răpun pentru ea un &alaur sau doi. ra"turi !i te(g*ele# 2i erau multe colţuri ascunse după paravane sau draperii groase# Pa!ii copilei cu tocuri înalte erau "oarte iuţi !i siguri. 9ţ$nc pitic. l a agitat încolo !i încoace !i pe dată a dispărut din "aţa mea. cu orice preţ. la tai"as:.u su"letul plin de &asme cu prinţese pe care cavalerii ca mine galopează să le salveze din colţii &alaurilor sau de "armecele vră(itorilor răi. &at(ocoritor. tre&uia să o depă!esc.Poveste despre dragoste si întuneric tainice alei dosnice. alcovuri.

cu capul plecat. în cele din urmă. care dezvăluia un piept de "emeie. vopsite într un ro!u ţipător# . dar !tiam că va veni negre!it !i mă va cople!i# 5ra micuţă. cu trupul "ragil ca un &ăţ de c*i&rit. m am aruncat "ără teamă după ea în desi!ul de ţesături !i. cu !anţul dintre s$nii unei "emei adevărate# 2i avea &uze late. am ie!it aproape poticnindu mă într un "el de lumini! de pădure sla& luminat# 'ici am *otăr$ t s o a!tept oric$t va "i nevoie pe mica *amadriadă. !i apoi să stau deoparte. să o eli&erez. s a ivit &rusc între &uzele ei.$nd mi am adunat în s"$r!it cura(ul să mă uit la "aţa ei. &at(ocoritoare. un 359 . al cărei par"um îmi înc*ipuiam că le pot percepe printre ramurile cele mai apropiate# 'veam să mi risc viaţa lupt$nd cu m$inile goale cu vră(itorul care a înc*is o în &eciul lui# 'veam să înving monstrul. să s"ăr$m lanţurile de "ier de la m$inile !i picioarele ei. cu decolteu ad$nc. aproape un pruncF !i avea o cascadă de &ucle castanii# 2i panto"i ro!ii cu tocuri înalte# 2i o roc*ie de "emeie. într adevăr. g$"$ind de emoţie. cu modestie tăcută. mi am croit drum prin grămada de ve!minte "o!nitoare# 2i a!a. ale cărei zgomote !i. !i să mi a!tept răsplata care nu avea să înt$rzie !i lacrimile ei de recuno!tinţă. ca un pui de găină. după care nu !tiam ce o să vină. o despicătură răutăcioasă. înot$nd împotriva curentului.'mos +z îng*iţită de "runzi!ul lui des# Inundat de o &ravură ce nu mă caracteriza. electrizat de cutezanţă cavalerească.

nim"a "ermecată pe care o urmărisem ca vră(it de a lungul !i de a latul pădurii. am "ugit. am "ugit. ca !i cum !i ar "i luat &rusc c*ipul vulpii ucise. ca o vră(itoare care pro&a&il încerca să mă atingă ca să mă prindă în capcană. nu era deloc copil# -u era nici z$nă !i nici *amadriadă. cu un *o*ot de r$s gros. ci o "emeie aproape &ătr$nă cu un aer sardonic# + pitică# + micuţă coco!ată# De aproape. "aţa ei avea ceva dintr o cioară cu ciocul încovoiat !i oc*ii ca mărgelele# Mie mi se părea înspăim$ntătoare. care erau un pic tra!i. cu un g$t &ătr$n plin de riduri !i m$ini pe care le a des"ăcut deodată larg !i le a întins spre mine. care dezvelea dinţi!ori ascuţiţi printre care a sclipit deodată un incisiv din aur# )n strat gros de pudră împestriţat cu insule de ro!u îi acoperea "runtea !i îi al&ea o&ra(ii groaznici. cu degetele osoase. un ţipăt înă&u!it. ţip$nd înăuntrul meu. îngrozit. rătăcindu mă. z&$rcite.Poveste despre dragoste si întuneric "el de z$m&et sc*imonosit !i veninos. sco&iţi ca aceia ai unei vră(itoare rele. acel c*ip care păruse în acela!i timp răutăcios !i s"$!ietor de trist# 'cea copilă stranie. a(utaţi mă. ca g*earele unei păsări de pradă# Pe loc m am întors !i am z&ug*it o. groaznic. a(utor. pierz$ndu mă din ce în ce mai mult în la&irint# -iciodată p$nă atunci sau de atunci încoace n am mai simţit a!a groază# Descoperisem secretul cumplit că nu e 360 . prea încremenit ca să strig. cu răsu"larea tăiată. suspin$nd. c*ircită. am "ugit ne&une!te prin tunelele "o!nitoare în întuneric. z&$rcită. z$na cea iute de picior.

transpir$nd. c*iar deasupra mea. &lestem$ndu mă singur. am zăcut tremur$nd. cu o u!ă de lemn care nu era nici desc*isă. care avea să mă trădeze în cur$nd. un "el de spaţiu triung*iular înc*is de su& o scară# 'colo. necutez$nd să respir. de vreme ce cu siguranţă se auzea de a"ară# Mi s a părut că aud în mai multe r$nduri cum se apropie ţăcănitul tocurilor ei. cu capul îng*esuit între genunc*i.'mos +z copil. lăzi care se s"ăr$mau !i teancuri de ţesături mucegăite. care pro&a&il că era doar un loc de depozitare. îng*eţat de spaimă din cauza respiraţiei mele ca ni!te "oaie. gri(uliu să nu mi scape nici măcar un c*iţcăit. cu m$inile acoperindu mi capul. să mă retrag în propriul p$ntec. de ce n am înc*is după mine u!a ascunzi!ului. printre ni!te nedeslu!ite tu&uri de metal răsucite. în 361 . nici înc*isă. prea speriat ca să ies "ie !i pentru o clipă din adăpostul meu. Dar eram paralizat de oroare. iat o acum. ci o desc*izătură (oasă. încerc$nd să mi !terg propria eCistenţă. că e o vră(itoare travestită în copil. 9iudă mori. ca a unei cu!ti pentru c$ini# M am t$r$t înăuntru cu ultima răsu"lare !i m am ascuns acolo de vră(itoare. iudă mori. mă urmărea cu c*ipul ei de vulpe ucisă. !i acum n o să mă mai lase să scap cu viaţă din pădurea ei întunecată# Tot "ugind am nimerit deodată la o intrare mică. str$ns în mine !i încovrigat ca un "etus. iudă mori:. de "apt nu era o u!ă de înălţime normală. prea încremenit ca măcar să întind m$na !i să înc*id u!a din spatele meu# '!a că m am g*emuit într un colţ al acestei cu!ti.

!i orice punctează întunericul nopţii. care de o&icei este un întuneric al&astru înc*is. să mă rănească. în care poţi întotdeauna să călătore!ti de la un &loc de întuneric la altul cu a(utorul di"eritelor licăriri. ici !i colo. stele !i licurici. !i întotdeauna poţi să încerci să &$(&$i prin întuneric după ni!te um&re care sunt un pic mai întunecate dec$t noaptea însă!i# -u !i aici: eram pe "undul unei mări de cerneală# -ici tăcerea nu era a nopţii. să mă atingă cu degete care la pipăit sunt ca de &roască. ca să mă pre"acă pe loc într o vulpe ucisă# ?au în piatră# După !apte ani a trecut pe acolo cineva# . "ereastra unei case. Mi am ţinut respiraţia !i mi am încle!tat pumnii# Dar omul nu mi a auzit inima &u&uind# ' trecut repede pe l$ngă cu!ca mea !i din mers înc*iz$nd u!a !i "ără să vrea m a înc*is înăuntru# 'cum eram încuiat aici# Pe vecie# %ntr un întuneric deplin# Pe "undul unui ocean pa!nic. r$z$nd cu dinţii ei ascuţiţi.ineva care lucra în magazin. tăcut# -u mai "usesem în a!a întuneric p$nă atunci. p$lp$iri !i sclipiri. în care poţi deslu!i di"erite licăriri. !i o să mi in(ecteze în s$nge cine !tie ce vra(ă îngrozitoare. să or&ecăie după mine. "elinarele drumeţilor din depărtare.Poveste despre dragoste si întuneric orice clipă poate să mă prindă. în care întotdeauna se aude în depărtare ritmul unei 362 . !i nici de atunci încolo# -u era &ezna nopţii. !i dintr odată o să se g*emuiască deasupra mea. să mă tragă a"ară.

2i cu alcovurile din spatele draperiilor. de c$te ori încerc să mi înc*ipui cum arăta "aţa ei. motoare *uruind sla&. acum vreo !aizeci de ani# Dra un magazin ară&esc.a mai rămas nimeni care să !tie# 6reta 6at a "ost ucisă în asediul Ierusalimului evreiesc din HI=8# )n ţinta! de elită din Legiunea 'ra&ă. a tras cu precizie în ea dinspre 'cademia de Poliţie. ?au vră(itoarea travestită în *amadriadă. c$ini lătr$nd. . cu diagonală din piele neagră !i 3e""ie* ro!ie. cu mulţimea lui de la&irinturi. de un purpuriu întunecat.'mos +z pompe. care era pe linia de încetare a "ocului# 6lonţul.$t am stat acolo. a intrat prin urec*ea st$ngă a lui tanti 6reta !i i a ie!it prin oc*i# P$nă în ziua de azi. pe care am urmărit o !i de care am 363 . după cum spun cei de la "aţa locului. am co!maruri cu un oc*i scurs# -ici nu am vreo posi&ilitate să sta&ilesc unde anume în Ierusalim era magazinul de îm&răcăminte. ţiuitul unui ţ$nţar. 2i ce se a"lă acum pe locul acela. tăcerea pe care o găse!ti doar pe "undul unei mări de cerneală# . eram încuiat în cel mai întunecat întuneric# 2i tăcerea tăcerilor mă învăluia aici. . pe!teri !i cărări prin pădure. palpit$ndă.e s a înt$mplat cu acele păduri !i tunelurile !erpuite. 2i cu!ca în care am "ost îngropat de viu. !i din c$nd în c$nd te străpunge urletul unui !acal# Dar aici nu eram într o noapte vie. )nul armenesc. te(g*elele !i toate ca&inele de pro&ă. !i poţi auzi greierii !i un cor de &roa!te.

în care a &inevoit deodată să mi arate c*ipul său. pe ta&uretul de răc*ită din "aţa camerei de pro&ă# 8ără îndoială că s a speriat !i "aţa i s a înro!it at$t de ţare. ca să o pedepsească pentru că a lipsit at$t de mult# Poate că secătura asta mică se ascunde aici. ?au pur !i simplu a găsit singur 364 . în acela!i timp răutăcios !i de o tristeţe disperată# Poate că tanti 6reta. că a devenit aproape v$nătă# . strălucitoare. .e s a înt$mplat cu prima dintre cele care m au ispitit. Poate că se uită la lumea de a"ară prin vitrina magazinului. care m a atras în ascunzi!ul ei din pădure p$nă ce m am trezit în &$rlogul ei tainic. 'proape întotdeauna e un copil at$t de demn de încredere !i de ascultător. c$nd ea a catadicsit în s"$r!it să iasă iar. din acel lim&.e s a înt$mplat cu copilul. înve!m$ntată într o roc*ie sclipitoare. pe care cu o singură privire am reu!it să l pre"ac într o oroare. nici măcar "oarte cura(os# Tre&uie să ne înc*ipuim că la început tanti 6reta a încercat să mă găsească singură: poate că î!i înc*ipuia că &ăiatul a a!teptat !i a tot a!teptat p$nă ce s a plictisit !i acum se pare că se (oacă de a v aţi ascunselea cu ea. -u. printre mantouri. s a nelini!tit că nu mă găse!te a!tept$nd o în locul pe care mi l sta&ilise. în spatele ra"turilor. deloc întreprinzător.Poveste despre dragoste si întuneric "ugit apoi îngrozit. ?au aici. c*ipul unei vulpi ucise. un copil "oarte prudent. Poate că stă !i se uită la manec*inele de ceară ale unor "ete pe (umătate dez&răcate.

i au sărit în a(utor !i au pornit să mă caute# Pro&a&il că m au strigat pe nume. încerc$nd să găsească singur drumul spre casă. 2i a plecat. 2i dacă a apărut un necunoscut !i a întins m$na spre el !i i a promis tot "elul de lucruri minunate. au cercetat aleile la&irintice ale magazinului. pe pa(i!tea caprelor de pe coasta dealului. ca să &ea un pic de apă. ?periat că poate am uitat de el. !i toată lumea din magazin. )n &ăiat isteţ. au căutat degea&a pe toate cărările pădurii# 2i pentru că se pare că era un magazin ară&esc. 365 . . ?au un ro&inet. în cr$ngul de măslini din apropiere. pierdut în tot soiul de visuri cu oc*ii desc*i!i.u un străin. de a valma. pe străduţele înguste. +are tanti 6reta a sunat la "armacia domnului Heinemann de la colţul străzii Eep*ania*. "ără îndoială. numai că un pic cu capul în nori. în pasa(ele care duceau în &azar# 5ra acolo vreun tele"on. în curtea mosc*eii. ne putem înc*ipui că p$lcuri de copii doar un pic mai mari ca mine au "ost c*emate !i trimise ici !i colo să mă caute prin cartier. în puţuri. ci s a al&it toată !i a început să tremure. 2i dacă &ăiatul s a lăsat ademenit. ca !i cum ar "i "ost răcită# In cele din urmă cu siguranţă că a ridicat vocea. pe care te poţi &aza. Pe măsură ce îi cre!tea nelini!tea. a iz&ucnit în pl$ns.'mos +z closetul. v$nzători !i clienţi. zăpăcit. ve!nic rătăcindu se în tot "elul de pove!ti pe care i le spun eu sau pe care !i le spune singur# Poate că a ie!it totu!i pe stradă. tanti 6reta n a mai ro!it.

!i cum într o oră sau două aproape că au al&it# %mi amintesc că nu am strigat acolo. un "el de melc rotund de metal. ?e pare că nu.Poveste despre dragoste si întuneric ' reu!it sau nu să le dea părinţilor mei vestea cea cumplită. la orice semn de neascultare ar "i pus pe tapet încă o reprezentaţie cu acea eCperienţă groaznică a pierderii !i (elirii . ani la r$nd. îl dezmierdau.am scos nici un sunet# . prin care copilul cel aiurit i a "ăcut să treacă.am încercat să zg$lţ$i u!a încuiată sau să &u&ui în ea cu pumni!orii mei. în întunericul deplin# . -u imediat# 'veam acolo c*iar !i un o&iect mic. solid. se str$ngeau un pic !i se 366 . îl pipăiau. în vreme ce ra"ale de v$nt rece iz&esc geamurile pe dina"ară# 2i un pic ca !i cum m a! "i pre"ăcut că sunt un copil surd !i or&# 2i un pic ca !i cum m a! "i eli&erat de ei toţi# Pe deplin# ?peram să mă găsească în cur$nd !i să mă scoată de acolo# Dar numai în cur$nd. neted !i plăcut la pipăit# %mi încăpea per"ect în palmă !i degetele mele vi&rau c$nd se înc*ideau în (urul lui. alt"el părinţii mi ar "i amintit o mereu. oric$t de scurtă o "i "ost ea. poate din cauză că încă mai tremuram de teama că vră(itoarea cu c*ipul vulpii ucise încă mai amu!ina pe acolo după mine# %mi amintesc că teama a "ost înlocuită acolo pe "undul tăcutei mări de cerneală. de o &l$ndeţe ciudată: a "i acolo era un pic ca !i cum m a! "i cui&ărit la căldură l$ngă mama su& o pătură de iarnă.

pipăind cu el ca să a"lu capătul întunericului. încerc$nd să g*icesc pentru că nu vedeam nimic. primea toată lungimea lui !i răspundea cu o u!oară cutremurare "inală. ascult$nd pocniturile articulaţiilor lui delicate în vreme ce se întindea. curios. iar uneori trăgeau !i scoteau doar un pic capătul locatarului su&ţire !i mlădios dinăuntru precum capul unui melc care se iţe!te o clipă.um a a(uns &rusc în posesia mea melcul cel &un. p$nă ce cutia îl trăgea cu totul înapoi în p$ntecele ei. îl scoteam din teacă. -u mi amintesc dacă l am în!"ăcat trec$nd 367 . îl întindeam.'mos +z des"ăceau un pic. îi dădeam &rusc drumul !i "ăceam !arpele de oţel să se năpustească înapoi în siguranţa &$rlogului lui cu viteza "ulgerului. eli&er$ndu l doar un piculeţ !i stop. se arcuie!te într o parte !i în alta !i pe dată se retrage în căsuţa lui# 5ra o ruletă. un clic în"iorat care îi era "oarte plăcut m$inii mele ce o învăluia# 2i iară!i îl scoteam din teacă !i trăgeam. trimiţ$ndu l departe în ad$ncimea spaţiului întunecat. iar capul i se îndepărta tot mai mult de coc*ilie# In cele din urmă îi îngăduiam să se întoarcă acasă treptat. care însemna că !arpele a dispărut de la cap la coadă înapoi în p$ntecul din care îi îngăduisem să iasă# . alt piculeţ !i stop. o &andă su&ţire !i mlădioasă de oţel încovrigată într o cutie metalică# M am distrat cu acest melc multă vreme în întuneric. !i de data asta întindeam la maCimum !arpele de oţel. trăgeam de el. literalmente nimic c$t de multe pulsaţii pac pac vor mai "i p$nă să aud acel pac *otăr$t al &locării "inale.

după ce &olovanul "usese rostogolit înapoi ca să astupe gura morm$ntului meu# -e putem înc*ipui "ără să gre!im că. !i ast"el î!i va pierde o sursă de venituri modeste. n a "ost nici măcar vreo aluzie# -ici măcar o oc*eadă complice# Poate a nădă(duit ca amintirea să se !teargă cu timpul !i să a(ungem am$ndoi să credem că n a "ost dec$t un vis ur$t# Poate că a "ost c*iar un pic ru!inată de eCcursiile ei eCtravagante prin magazinele de îm&răcăminte: după acea dimineaţă de iarnă nu m a mai "ăcut niciodată complice la delict# Poate că a reu!it c*iar. mulţumită mie. sau dacă degetele mele au dat peste el în cu!ca aceea. în călătoria mea de cavaler rătăcitor. de departe. dar regulate# %ntre mine !i tanti 6reta. pe strada Eep*ania*# Dar încă vreo c$ţiva ani am auzit sla&.Poveste despre dragoste si întuneric pe l$ngă el. după ce s a g$ndit &ine. singuratic. un sunet stăruitor. într una dintre meandrele la&irintului. c$nd totul s a terminat cu &ine# Poate că s a temut că o vor considera o &onă pe care nu te poţi &aza pe de a ntregul. să nu le spună nimic părinţilor mei# . tanti 6reta a *otăr$t că ar "i mai &ine din toate punctele de vedere.u siguranţă că nu găsea nici un motiv ca să i îngri(oreze după aceea. în amurg. povestea morţii !i învierii mele din magazinul de îm&răcăminte ară&esc nu a "ost pomenită niciodată. dincolo de zgomotele străzii# 368 . sunetul pianului lui tanti 6reta. să se vindece întru c$tva de dependenţa de roc*ii# După c$teva săptăm$ni sau luni am "ost luat de la tanti 6reta !i trimis la grădiniţa doamnei Pnina.

nu ţi mai "ie teamă:# %mi amintesc că salvatorul meu avea oc*elari de citit pătraţi. provoc$ndu i erecţii lungi !i retrageri "ulgerătoare în ad$ncimea &$rlogului lui# )n &ăr&at cu pielea de culoarea ca"elei. acel copil &ătr$n. nu prin 369 . cu un muc de ţigară stins între &uze !i o ruletă vec*e iţindu i se din &uzunarul de la piept# >ăr&atul s a uitat o vreme la mine. întruc*ipare a vulpii ucise. cu pungi mari su& oc*ii &l$nzi. îndrăzneam să l iau !i să mă (oc cu el su& pătură. în v$rstă. c$nd eram singur. ceva ce n am înţeles. în vreme ce acea vră(itoare pitică. care "redonează în vreme ce merge cu pa!i t$r!$iţi. unui t$mplar îndesat. însă am tradus totu!i în cuvinte în inima mea: 9-u ţi "ie teamă. av$nd în (urul g$tului un metru de croitorie verde !i al&. printre care se vede un incisiv de aur# 2i nu e doar vră(itoarea: mai e !i melcul de metal pe care l am adus din pădure. cu rame ca"enii. melcul pe care l am ascuns de mama !i de tata !i pe care uneori. care nu se potriveau unui v$nzător dintr un magazin de îm&răcăminte. copile. ci mai degra&ă. nici &ătr$n. încă mai r$n(e!te la mine cu dinţii ei ascuţiţi. nici t$năr. cu capetele sp$nzur$ndu i pe piept# ?e mi!ca parcă o&osit# 8aţa lui ca"enie era lată !i somnoroasă !i un z$m&et s"ios a p$lp$it o clipă !i s a stins su& mustaţa lui cenu!ie !i moale# >ăr&atul s a aplecat deasupra mea !i mi a spus ceva în ara&ă. poate.'mos +z -u a "ost vis# 1isele se topesc cu timpul !i lasă locul altor vise.

Poveste despre dragoste si întuneric lentilele oc*elarilor. !i apoi. mult mai picant !i mai &ogat. care îmi îng*eţase de teamă. în amurg. !i acolo aerul era plin de mirosuri de ca"ea !i ţigări !i sto"ă de l$nă !i a"ters*ave ul &ăr&atului care mă găsise. amintind plăcut de un drum de ţară um&rit. Totul în ordine# 8oarte &ine# 2i m a dus în &raţe p$nă la &iroul care se a"la în măruntaiele magazinului. lentă. cu vocea lui (oasă. &ăr&atul m a trecut în &raţele lui tanti 6reta# . di"erit de al tatălui meu. între&are. un miros pe care voiam să l ai&ă !i tata# Iar &ăr&atul care m a găsit a spus c$teva cuvinte în ara&ă celor adunaţi acolo. în e&raica ara&ilor.$nd &ăr&atul mi a văzut lacrimile. care îi alunecaseră pe nas. între m$inile lui calde. competentă. ca un doctor care palpează ca să a"le eCact unde doare. !i atunci am început să pl$ng# . m a ridicat sus în aer !i m a str$ns destul de tare la piept. !i după ce m a cercetat atent !i !i a ascuns alt z$m&et sau um&ra unui z$m&et su& mustaţa îngri(ită a dat din cap pentru sine de două trei ori !i apoi s a întins !i mi a luat m$na. care a ro!it "oarte tare. !i m a scos din ung*erul întunecat. care pl$ngea într un colţ.u toate că nu eram prea dornic să "iu în &raţele ei# %ncă nu# 1oiam să mai stau un pic lipit 370 . ci peste ele. !i el a rostit o "rază !i către tanti 6reta. pră"uită. pentru că era lume în &irou. ca !i cum ar "i încălzit un pui îng*eţat . răspuns !i rezumat: J Totul în ordine. mi a apăsat o&razul de o&razul lui moale !i a zis. între mine !i tanti 6reta. cu o mi!care largă. în picioare sau !ez$nd.

ca să nu se vadă că am pl$ns# Mi a dat ni!te p$ine cu miere.ine !tie cum îl c*ema. doar m a m$ng$iat pe o&raz !i m a &ătut u!urel pe umăr de două ori !i a plecat# . +are trăie!te în casa lui. (uc$ndu mă cu melcul meu de metal# -u le am spus niciodată părinţilor mei despre vră(itoare. cu poze "rumos colorate. 'poi ne am dus acasă cu auto&uzul <'# Tanti 6reta s a spălat pe "aţă !i m a spălat !i pe mine. dormi. ?au dacă mai trăie!te.'mos +z de pieptul &ăr&atului care mă salvase# După aceea au vor&it o vreme. dragul meu:# Poate că trăgea năde(de să !teargă mărturia# Poate că trăgea năde(de că atunci c$nd mă voi trezi din somnul de după masă o să cred că totul s a înt$mplat într un vis !i n o să le spun părinţilor. ?au în murdărie !i sărăcie. nu omul meu. care s au s"$r!it cu pupături lipicioase. omul meu n a vor&it. despre "undul mării de cerneală sau despre &ăr&atul care m a salvat: nu voiam să mi con"i!te melcul# 2i nu !tiam cum le a! "i putut 371 . ca să se poată &ucura de ele !i ceilalţi copii# Dar n am adormit# 'm stat cuminte su& pătură. ceilalţi. în vreo ta&ără de re"ugiaţi. un castronel de orez "iert !i un pa*ar de lapte călduţ. sau dacă le a! spune ea ar putea să z$m&ească !i să spună că întotdeauna visam ast"el de pove!ti în timpul somnului de după masă. !i pe c$nd mă învelea a zis 9Dormi. iar ca desert două &ucăţi de marţipan# 'poi m a dez&răcat !i m a culcat în patul ei !i a revărsat peste mine o ploaie de giugiuleli !i de sunete miorlăite. cineva c*iar că ar tre&ui să le scrie !i să le pu&lice într o carte.

?au castelele i au "ost cucerite de du!mani.4 Hoţ. cam a!a: 9-u i delict deloc N >ag m$na în "oc N )n "lirt !i un (oc N . cu toate că a! "i putut cu siguranţă să l amarase# De eCemplu.a de o&icei. a! "i putut să i spun că din acea dimineaţă mai am un tată în a"ară de el# )n tată ara&# %n vreme ce mă încălţa glumea cu tanti 6reta# %ntotdeauna curta "emeile cu vor&e de du*# 2i întotdeauna "lecărea la nes"$r!it. a zis: 9înălţimea ?a e cam palid azi# ' avut o zi grea.u 6reta pe loc:# 372 . scu"undate coră&iile. ca să nu lase loc nici unei clipe de tăcere# Tatei i a "ost "rică toată viaţa de tăcere# %ntotdeauna se simţea răspunzător de viaţa unei conversaţii !i considera că e un semn de e!ec !i de vinovăţie din partea lui dacă aceasta l$ncezea un moment# '!a că a "ăcut o poezie în cinstea lui tanti 6reta.4 %nălţimea ?a !i a pierdut cumva minţile.am răspuns.Poveste despre dragoste si întuneric eCplica unde l am găsit# -u prea puteam zice că l am adus ca amintire din vis# 2i dacă le spuneam adevărul s ar "i în"uriat pe tanti 6reta !i p. Doamne "ere!te. I au "ost.4 2i m ar "i dus drept acolo !i m ar "i silit să dau înapoi melcul meu !i să spun vă rog să mă scuzaţi# 2i apoi pedeapsa# Mai t$rziu în acea după amiază a venit tata să mă ia de la tanti 6reta# . : .um.e mine# .4 înălţimea ?a.

scr$!nind din dinţiF îmi plăcea 373 . arăt$ndu !i inima# Tanti 6reta a ro!it pe dată !i pentru că îi era ru!ine că se înro!e!te. zău a!a. pe care c*iar !i ciulinii cre!teau cu greu# 5ra întotdeauna în um&ra zidului de ciment. tare ca &etonul. ce stră(uiau grădina Lem&ergilor de alături# %ntr un colţ. iar g$tul !i pieptul ei au luat culoarea unei vinete. un ar&ust s"ri(it de piper se c*inuia să supravieţuiască. r$uri !i c$mpii din marele atlas german# . de un al&astru înc*is# 2i la c$teva minute o dată tăcerea din odaie era su&liniată de trei patru &ol&oroseli ale &ulelor de aer din venele încălzitorului# 6rădina nu era o grădină adevărată.'mos +z Poate că a mers !i mai departe !i a zis: 96reta dragă ţi "aci păcat N Drept aici m ai săgetat:. ca o curte de înc*isoare# 2i în um&ra c*iparo!ilor înalţi de pe cealaltă parte a zidului. a ro!it !i mai tare. cu picioarele str$nse su& ea# %ncălzitorul cu para"ină ardea cu o "lacără lini!tită. însă coapsele ei au tremurat u!or către el.u oc*ii no!tri am văzut ora!ele misterioase !i ruinele palatelor !i templelor din enciclopedie !i din "ilele unei cărţi ilustrate poloneze# Toată seara mama a stat într un "otoliu. ca !i cum t$n(eau să "acă pentru el o mică piruetă# In seara aceea tata m a dus într o călătorie lungă !i amănunţită printre vestigiile civilizaţiei inca: seto!i de cunoa!tere. am trecut împreună peste oceane !i munţi. domnule doctor Dlausner. citind. însă tot a reu!it să &ol&orosească: J -u. doar un dreptung*i str$mt de păm$nt &ătucit.

ancelarului.Poveste despre dragoste si întuneric să i "rec "runzele între degete !i să trag în piept mirosul lor eCcitant# %n partea opusă. uneori părea că e la capătul "iecărei pipe un licăr ro!iatic# -i!te musa"iri cu înclinaţii agricole. ca acelea pe care le "umau englezii !i c$ţiva oameni mai înstăriţi din cartier care voiau să i imite pe englezi# + dată pe an desc*ideam o prăvălie de pipe într un colţ al curţii# Datorită culorii &o&ocilor. "urcă sau sapă# 'st"el de lucruri ţineau de noii evrei. a zis el cu entuziasm# 9+ să "acem un mic 3i&&utz în spaţiul de l$ngă rodiu !i o să scoatem p$inea din păm$nt prin propria trudă#: -ici o "amilie de pe strada noastră nu avea *$rleţ. ro!ii !i castraveţi# '!a că tata a propus să "acem o parcelă cu legume# 9+ să "im am$ndoi "ermieri:. în "ormă de vază. în care &ăgăm un &ăţ lung cam de un deget pre"ăc$ndu i ast"el în pipe. devreme. ar!i de soare. un supravieţuitor dezamăgit al vremii în care Derem 'vra*am era încă livadă. copiii. *ăt departe în satele !i 3i&&utzurile din 6alileea. din ?*aron !i din văi# '!a că tata !i cu mine am purces să cucerim săl&ăticia !i să "acem o grădină de legume aproape cu m$inile goale# ?$m&ătă dimineaţa. nu a!teptam "ructele. era un copac sau un tu"i! singuratic de rodii. aproape de celălalt zid. ci tăiam "ără milă &o&ocii necopţi. Mala !i ?tasze3 7udnic3i din strada . care trăiau peste dealuri. mi au adus odată în dar trei punguţe de *$rtie cu seminţe de ridic*i. pe c$nd mama 374 . !i care în"lorea cu încăpăţ$nare în "iecare an# -oi.

un g*em de s"oară. slă&ănogi. încălţat cu g*ete !i înarmat cu un ciocan.'mos +z încă dormea. o sticluţă cu iod. neră&dător. care avea cam doi metri pătraţi. numită 1elveta. avea rostul să de(oace toate tertipurile soarelui de primăvară#0 Tata desc*idea parada. cu am$ndouă m$inile. o "$!ie de ti"on !i u n &anda(. între u!ile celor două camere# 'poi mi a spus să mă a!ez în genunc*i !i să ţin &ine.rema. cu pieptul îngust. pantaloni scurţi !i pălării 3a3i. plin de &ucuriile agriculturii. primul a(utor în caz de accidente# Mai înt$i tata a ridicat ceremonios cuţitul pentru *$rtie. două pa*are !i o cutiuţă cu un plasture. căr$nd o sticlă cu apă. palizi ca două coli de *$rtie. o "urculiţă. cu veste al&e. noi doi ne am "uri!at a"ară. un &eţi!or cu care să pui iodul. dar &ine apăraţi de un strat gros de cremă pe care ni l am întins unul altuia pe umeri# /. adică un pic mai mult dec$t *arta lumii care at$rna pe peretele coridorului nostru. un sac gol !i cuţitul pentru *$rtie de pe &iroul său# 5u măr!ăluia m pe urmele lui. un &ăţ ascuţit la un capăt pe care îl numea ţăru!# Planul lui era să &ată cu ciocanul c$te un ţăru! în colţurile parcelei !i să încon(oare totul cu s"oară &ine întinsă# %nsă păm$ntul &ătucit era tare ca &etonul !i a rezistat tuturor e"orturilor tatei de a în"ige 375 . la "el ca întregul cartier. oră!eni p$nă în v$r"ul degetelor noastre su&ţiri. o !uru&elniţă. s a aplecat !i a trasat pe păm$nt patru linii# 'st"el a marcat pe dată !i pentru totdeauna *otarele parcelei noastre.

v$r"ul ţăru!ului s a turtit rapid# Prin trudă aprigă am reu!it în cele din urmă să străpungem crusta de la supra"aţă !i să "acem o mică depresiune# Ţăru!ii au "ost în"ipţi p$nă la o ad$ncime de (umătate de deget !i în ruptul capului n au vrut să meargă mai departe# 'm "ost siliţi să l spri(inim pe "iecare cu două sau trei pietre mari !i să nu întindem c*iar a!a de &ine s"oara. reu!isem să "acem ceva din nimic: de aici p$nă aici era înăuntru.Poveste despre dragoste si întuneric ţăru!ii# '!a că a lăsat (os ciocanul. !i totul din (ur era a"ară. restul lumii# J 'sta e. cu alte cuvinte. s a întors pe c$mpul de luptă !i s a străduit !i mai tare# Transpira din &el!ug în vreme ce se lupta !i. de "apt grădina noastră de legume. să &eau ni!te apă. i a a!ezat cu gri(ă pe pervazul "erestrei de la &ucătărie. "ără oc*elari. !i a scos oc*elarii cu un aer de martir. a zis tata cu modestie. imit$ndu i incon!tient clătinarea din cap: J 'sta e# In "elul acesta a dat tata semnalul unei scurte pauze# Mi a spus să mi !terg transpiraţia. !i a clătinat de c$teva ori din cap. să !ed pe treaptă !i să mă 376 . pentru că de c$te ori o str$ngeam ţăru!ii ameninţau să iasă din păm$nt# '!a că parcela a "ost marcată de patru porţiuni de s"oară legată le(er# In ciuda tuturor acestora. ca !i cum ar "i "ost de acord cu el însu!i !i ar "i con"irmat validitatea celor săv$r!ite# Iar eu am repetat după el. o dată sau de două ori aproape că m a lovit peste degetele care ţineau ţăru!ul# Intre timp.

g$"$ind de parcă s ar "i înecat. ca David cu pra!tia împotriva armurii masive a lui 6oliat sau ca !i cum ar "i atacat crenelurile Troiei cu o tigaie# Partea &i"urcată a ciocanului. slu(ea drept *$rleţ. cu "orti"icaţiile păm$ntului întărit# %ncovoiat. !i a&ia apoi să ne reluăm atacul cr$ncen# Tata s a luptat p$nă la pr$nz. dar tata a scr$!nit din dinţi !i 377 . lac de apă. nu "ăcut să dea iure! prin "orti"icaţii. s a g$ndit la următoarea "ază a campaniei. a c*i&zuit la el. ci !i a pus la loc oc*elarii. "ăcută pentru a trage a"ară cuiele. "urcă !i sapă. a stat l$ngă pătratul nostru de s"oară.'mos +z odi*nesc un pic# 5l nu s a a!ezat l$ngă mine. s a *otăr$t să turnăm pe păm$nt patru cinci găleţi de apă !i să a!teptăm vreo douăzeci de minute. toate de odată# . cu oc*ii arăt$nd dezgoliţi !i nea(utoraţi "ără oc*elari. ci să spargă nuci sau să &ată un cui în u!a de la &ucătărie# Iar !i iar ridica tata ciocanul lui (alnic. a inspectat progresul de p$nă acum al proiectului nostru. a analizat gre!elile "ăcute. cu spatele îndurerat. ar "i mai &ine să săpăm mai înt$i parcela !i a&ia apoi să o marcăm. p$nă pătrunde &ine !i înmoaie acoperăm$ntul de "ier. a tras concluziile !i mi a spus să scot deocamdată ţăru!ii !i s"oara !i să i a!ez în ordine l$ngă perete: de "apt. eroic !i aproape cu m$inile goale. alt"el s"oara ne ar sta în cale# De asemenea. iz&ea iar !i iar cu ciocanul în păm$ntul încăpăţ$nat# Dar ciocanul era prea u!or: era un ciocan pentru tre&uri casnice.ur$nd pe pernuţele moi ale m$inilor i au apărut &ă!ici mari.

!i în vreme ce se lupta cu elementele naturii !i cu săl&ăticia virgină &uzele sale &ol&oroseau imprecaţii în"ier&$ntate la adresa solului neînduplecat. păm$ntului întărit i s a "ăcut milă de el. s a odi*nit un pic. în cele din urmă.a dat atenţie nici &ă!icilor de pe laturile degetelor sale de cărturar# Iar !i iar ridica ciocanul în înalturi. după c$t mă taie capul.Poveste despre dragoste si întuneric nu le a &ăgat în seamă. cu &urta în sus. în am*ară. îl lăsa în (os. ca pe ni!te &alauri uci!i# 7ădăcini rupte se iţeau din ace!ti &ulgări de păm$nt. a "olosit cuvintele 9evident: sau 9categoric: pentru a !i repro!a lipsa de gri(ă. al&ite de e"ort. nici c*iar c$nd s au spart !i a curs "luidul din ele !i s au pre"ăcut în răni desc*ise# . !i a !ters "runtea. !i a început să crape# Pe dată tata a v$r$t v$r"ul !uru&elniţei în crăpături. slavonă sau sanscrită# La un moment dat a repezit ciocanul cu toată puterea drept pe &om&eul panto"ului !i a gemut de durereF !i a mu!cat &uza. !i cu degetele goale. ilar plin de *otăr$re. în greacă !i în latină !i. le a ad$ncit !i le a lărgit. a desprins &ulgări mari pe care i a îngrămădit unul peste altul la picioarele sale. a sor&it un pic de apă. ca !i cum s ar "i temut că solul s ar putea răzg$ndi. iz&ea !i &u&uia !i îl ridica iar în înalturi. a !ters cu &atista gura sticlei !i a insistat să &eau !i eu un pic. pre"ăc$ndu se iar în &eton# ' trudit la crăpături. răsucindu se !i încovrig$ndu se ca tendoanele smulse din carne 378 . sau poate că a "ost doar uimit de devotamentul lui. apoi s a întors pe c$mpul de luptă !c*iopăt$nd. !i !i a reluat eroic e"orturile tenace# P$nă ce.

dovleci putrezi. cu vestele leoarcă de sudoare. "olosind "urculiţa ca pe o gre&lă sau o grapă. resturi de "iertură de ovăz !i de &or! cu legume "ierte. resturi de pe!te !i ulei de pră(it înnegrit. să des"ac &ulgării cu cuţitul de *$rtie. mi a eCplicat tata pe c$nd ne odi*neam alături pe treaptă.'mos +z vie# ?arcina mea era să avansez în urma e!alonului de asalt. să sparg !i să "ăr$miţez "iecare &ulgăre !i. să desprind rădăcinile !i să le pun în sac. co(i de "ructe !i legume. să pieptăn părul solului a"$nat# 'cum a venit vremea "ertilizării# -u aveam gunoi de la vite sau păsări. în cele din urmă. simţindu ne ca doi adevăraţi muncitori !i "ăc$ndu ne v$nt cu pălăriile 3a3i# 9Tre&uie neapărat să *rănim solul cu orice poate să se trans"orme din resturile de la &ucătărie într un *umus &ogat în su&stanţe organice. lapte acrit !i tot soiul de alte lic*ide v$scoase !i scursuri groase pline de &ucăţi !i particule suspecte. să îndepărtez pietrele mari !i mici. zaţ de ca"ea m$los pe care pluteau "runze de ceai. iar eCcrementele porum&eilor de pe acoperi! ie!eau din discuţie din cauza riscului de in"ecţie. ca un "el de supă groasă care s a stricat# 9'sta o să îm&ogăţească solul nostru sărac:. ca să le dea plantelor noastre *rana "ără de care vor cre!te c*ircite !i &olnăvicioase#: Pro&a&il că a g*icit corect ideea ori&ilă care îmi 379 . a!a că tata pregătise dinainte o cratiţă cu resturi de m$ncare# 5rau ni!te lături groase din apă în care a "iert m$ncarea.

legume. roade. lucrat# Parcela noastră de legume era "rumos săpată !i gre&lată.$nd mama a venit să ne spună că pr$nzul va "i gata într o (umătate de oră. gunoită !i însăm$nţată. metamor"oză. alc*imie. mister# . "ructe !i toate roadele &ogate ale c$mpului. compostul în sol &ogat !i ast"el în cereale. împărţită în trei valuri sau d$m&uri alungite !i egale.Poveste despre dragoste si întuneric venise în minte. organic. unul pentru castraveţi !i altul pentru 380 . proiectul de cucerire a săl&ăticiei "usese dus la &un s"$r!it# -oua noastră grădină se întindea de la un ţăru! la altul !i de la o s"oară la altă. compost. lini!titor: 92i să nu "aci gre!eala să te sperii că am putea a(unge să m$ncăm prin legumele pe care le cre!tem ceea ce acum poate părea un gunoi dezgustător# -u !i nu4 In nici un caz4 6unoiul nu e mizerie. eCact !i în ordine: putreziciune !i descompunere. însă deose&ită de acesta prin culoarea ei ca"eniu înc*is !i prin solul s"ăr$micios. Tolstoi. tata mi a eCplicat cuvintele simplu. grădinii !i livezii:# In vreme ce "iCam la loc ţăru!ii în cele patru colţuri ale parcelei noastre !i întindeam cu &ăgare de seamă s"oara între ei. e o comoară ascunsă generaţii la r$nd de ţărani !i de "ermieri au perceput instinctiv acest adevăr# Tolstoi însu!i vor&e!te undeva despre mistica alc*imie care se des"ă!oară în p$ntecul păm$ntului. pentru că s a gră&it să adauge. acea metamor"oză minunată care trans"ormă putreziciunea !i descompunerea în compost. unul pentru ro!ii. încon(urată din toate părţile de păm$ntul gol al curţii din spate.

nu tre&uie să le udăm nici prea mult. ca acelea care se pun la căpăt$iul mormintelor ce nu au "ost încă acoperite cu o piatră. strălucind în ro!u. !i "ără îndoială că în "iecare dimineaţă. al& !i verde# După ce am împră!tiat îngră!ăm$ntul !i am pus în păm$nt seminţele. de cum "aci oc*i. pe moment. am pus la capătul "iecărui strat c$te un &ăţ !i pe "iecare &ăţ o punguţă în care se a"laseră seminţele# '!a se "ace că aveam. de acum în "iecare dimineaţă !i seară o să udăm straturile de legume. o atinge 381 . o să alergi să cauţi primele semne de încolţire. nici prea puţin. spălate !i plesnind de sănătate. am udat d$m&urile gestante o dată !i încă o dată cu o stropitoare improvizată dintr o sticlă cu apă !i o mică strecurătoare din &ucătărie. spun ra&inii.'mos +z ridic*i# 2i în loc de plăcuţe temporare. care în viaţa civilă at$rna de ceainic !i ţinea "runzele c$nd "ăceam ceaiul# Tata a zis: J '!adar. are propriul ei înger care stă deasupra ei. a!a cum un &ăiat neascultător î!i scutură capul ca să !i dea (os !apca# 8iecare plantă. o grădină viu colorată de poze: o imagine plină de viaţă a unei tomate de un ro!u în"lăcărat. o poză cu ni!te castraveţi într o nuanţă atrăgătoare de verde !i o ilustraţie apetisantă a unei legături de ridic*i. pentru că în c$teva zile lăstarii "iravi o să înceapă să !i ridice capetele !i o să dea deoparte "iri!oarele de păm$nt. cel puţin p$nă ce cre!teau legumele însele. cu două trei picături transparente de rouă care i se prelingeau pe o&ra(i.

păduri întregi de "apte !i analogii. întotdeauna d$nd pe dina"ară de citate !i prover&e. de eCemplu. dornic să ţi pună pe loc la dispoziţie vastele lui cuno!tinţe# Te ai g$ndit vreodată la modul în care lim&a e&raică leagă la un loc anumite rădăcini după sunetele lor. conotaţii !i (ocuri de cuvinte se scurgea din el. a dezrădăcina !i a rupe. a planta !i a scoate din păm$nt. p$nă la c*iloţi. Pe c$nd mă uitam a"ară l am văzut pe tata ză&ovind c$teva minute alături de noua lui grădină. a lapida !i a alunga. căma!ă !i pantaloni curaţi !i să sară în cadă# %nălţimea 1oastră să !i amintească să "olosească mult săpun. întotdeauna &ucuros să eCplice !i să citeze. o&osit. a ara !i a lipsi. dar "ericit ca un erou învingător# Tata era un vor&itor neo&osit. )n prim lăstar. sau legătura etimologică între păm$nt ro!u om s$nge tăcere. "ericit ca un artist care pozează alături de ultima lui creaţie. !i apoi m am căţărat pe capacul de la closet !i m am uitat pe "erestruică# ?e vedea de(a ceva.*iar !i una c$t o gămălie. asocieri. 382 . pentru că umilul 1ostru servitor î!i a!teaptă cu ră&dare r$ndul# %n &aie am scos totul de pe mine. .Poveste despre dragoste si întuneric pe cap !i zice 9. )n torent constant de aluzii.re!ti4:# Tata a mai zis: J 'cum înălţimea 1oastră cea transpirată !i murdară să "acă &ine să ia ru"ărie. modest !i smerit. + mlădiţă verde. mai ales !tii tu unde# 2i să nu adoarmă în cadă ca de o&icei. încă !c*iopăt$nd de c$nd î!i dăduse peste deget cu ciocanul.

ca !i cum !i ar "i amintit deodată că a uitat ceva. ceva ce nu tre&uia cu nici un preţ să uite# Dar ce anume uitase. străduindu se cu disperare să i distreze pe cei de "aţă. dar care era cel mai urgent !i mai important lucru de pe lume. încordată. respingeri !i argumente. călc$ndu !i pe demnitate. ca !i cum s ar "i rugat. ce "usese t$r$t &rusc a"ară din întunericul lăca!ului de studiu.eva ce nu poate "i am$nat# .ai vrea să "ii at$t de drăguţ !i să mi aminte!ti ce anume era. nu !i amintea în ruptul capului# ?cuză mă. neră&dător să descopăr vreun semn de încolţire. ca !i cum te ar "i tras de m$necă !i te ar "i implorat să &inevoie!ti să i arăţi un strop de iu&ire# +c*ii lui căprui te priveau a&senţi sau c*iar panicaţi.eva important# . într o "lanelă leoarcă de sudoare !i pantaloni scurţi 3a3i. 383 . "ie doar !i pentru o clipă# + siluetă uscăţivă. care i erau prea largi !i i a(ungeau p$nă la genunc*ii noduro!i# >raţele !i picioarele su&ţiri erau "oarte al&e !i acoperite cu păr des !i negru# 'răta ca un învăţăcel talmudic &uimac. . să răsp$ndească "ericire. Dacă mi e îngăduită îndrăzneala# Q In zilele următoare am alergat în grădina noastră de legume la "iecare două trei ore. prin oc*elarii cu rame rotunde. doar să nu se instaleze tăcerea. c*iar să "acă pe prostul. !tii tu cumva ce am uitat. îm&răcat în ve!mintele 3a3i de pionier !i condus cu &rutalitate în al&astrul or&itor al amiezii# E$m&etul lui !ovăielnic te "iCa o clipă. cine mai !tie ce.'mos +z mormane peste mormane de eCplicaţii.

trupurile li s au încovoiat peste noapte. ca !i cum ar "i "ost tare descura(ate. au pălit. într o dimineaţă devreme. încon(urată de ziduri înalte !i um&rită de c*iparo!i înalţi. în pi(ama. ca !i cum ar "i clipit !mec*ere!te sau în &ătaie de (oc# După c$teva zile au ie!it !i castraveţii# Dar indi"erent ce au văzut ridic*ile !i castraveţii. pe care am desenat o gură !i o mustaţă !i o "runte peste care cădea păr negru. am văzut că ridic*ile au preluat conducerea !i !i au înălţat periscoapele plăp$nde. înc$t nu a(ungea la ea nici o rază de soare# ?au 384 . "iind at$t de (oasă. ca al lui Hitler. cenu!ii.$t despre ro!ii. cu o cutie goală de conserve în loc de cap. tre&uie să i "i m$*nit sau îngrozit. p$nă ce păm$ntul se pre"ăcea în noroi# In "iecare dimineaţă săream din pat !i dădeam "uga desculţ. capetele lor micuţe au atins păm$ntul iar ele au devenit ve!tede. nici măcar n au răsărit: au eCaminat condiţiile predominante. înc$t le am udat din nou !i din nou# 2i am înălţat o sperietoare îm&răcată într un com&inezon vec*i de al mamei. au discutat ce să "acă !i au *otăr$t să ne lase &altă# Poate curtea noastră nu era în stare să rodească nimic. !i doi oc*i. să văd dacă peste noapte se produsese minunea mult a!teptată# 2i după c$teva zile. pentru că s au răzg$ndit. p$nă ce n au mai "ost dec$t ni!te paie (alnice# .Poveste despre dragoste si întuneric "ie !i numai vreo um&ră de mi!care a păm$ntului a"$nat# )dam iar !i iar parcela. su&ţiri. dintre care unul a ie!it un pic str$m&. în"ă!urate str$ns# 'm "ost at$t de "ericit.

adoratori ageamii care curtează păm$ntul. decurge concluzia gravă. dimpotrivă. 'm udat prea mult. de care nu s au sinc*isit deloc păsările. îngrozise de moarte lăstarii "iravi# '!a că acesta a "ost s"$r!itul încercării noastre de a crea un "el de mic 3i&&utz în Ierusalim !i de a m$nca într o &ună zi rodul muncii noastre# J De aici. nu suntem ţărani sau "ii de ţărani. declinul unor lim&i ale minorităţilor din >alcani. 385 . înlăcrimat. cuvintele grece!ti din Mis*na*. ?au. că am gre!it cu siguranţă pe undeva# '!a că acum categoric suntem o&ligaţi să muncim "ără istov !i cu înver!unare ca să găsim rădăcina !i cauza e!ecului nostru# 'm pus prea mult îngră!ăm$nt. in"luenţa poeziei curtene!ti medievale asupra originilor romanului scurt. dar nu sunt încă o&i!nuiţi cu calea de mi(loc# In acea zi. !i le a studiat cu gri(ă# 'tenţia lui s a îndreptat în cur$nd către alte pro&leme !i către cu totul alte cărţi. pe c$nd pleca la lucru cu servieta lui cam *ărtănită. am sărit peste o "ază esenţială. La urma urmei. c$nd s a întors de la munca lui des"ă!urată la >i&lioteca -aţională de pe Muntele ?copus. ci simpli amatori. dar inevita&ilă. interpretarea teCtelor ugaritice# %nsă într o dimineaţă. despre grădinărit !i despre cultivarea legumelor /cel de al doilea era în germană0.'mos +z poate că sărisem peste cal cu udatul# ?au cu îngră!ăm$ntul# Poate că sperietoarea mea Hitler. a adus două volume groase pe care le împrumutase. a spus tata cu tristeţe. tata m a văzut aplecat peste lăstarii muri&unzi.

căr$nd o lădiţă de lemn cu păm$nt în care erau vreo douăzeci sau treizeci de răsaduri sănătoase# ' adus pe "uri! prada în casă !i a ascuns o de mine în spatele co!ului cu ru"e murdare sau su& 386 . doar vreun s"ert de acru de pomi "ructi"eri. aproape că se pierduse cu "irea# %nainte să plece. sting*erit. legume. a cerut s"aturi !i îndrumare !i. o "ermă a "emeilor. pe care le luasem "ără să cer voie din dulăpiorul cu medicamente din &aie !i acum le administram lăstarilor o"iliţi. toată povestea în"r$ngerii noastre agricole. cuvintele: 9+ să vedem ce se mai poate "ace:# Pe strada I&n 6a&irol din 7e*avia era pe atunci o clădire numită . dar m a pus iute (os# 5ra perpleC. c$te o picătură "iecăruia# %n acel moment tatei i s a "ăcut milă de mine# M a ridicat !i m a str$ns la piept.P0. avea să se înalţe cele&ra re!edinţă din pre"a&ricate a pre!edintelui >en Tsvi# Tata s a dus după orele de muncă la această "ermă eCperimentală# Pro&a&il că i a spus lui 7ac*el @annait sau uneia dintre asistentele acesteia. mai degra&ă pentru sine dec$t către mine. a dat de trei patru ori din cap !i a îngăimat g$nditor. în cele din urmă. ca !i cum ar "i "ugit de pe c$mpul de luptă.Poveste despre dragoste si întuneric cu"undat într un ultim e"ort disperat de a i salva cu a(utorul unor picături pentru nas sau pentru urec*i. un soi de comună. la începutul anilor . a venit acasă cu auto&uzul. coteţe de păsări !i stupi# Pe acest loc.asa 8emeilor Pioniere sau poate că 8erma 8emeilor Muncitoare sau cam a!a ceva# %n spatele ei era o mică rezervaţie agricolă.

!i vom vedea dacă am$ndoi suntem mai mult sau mai puţin de aceea!i părere. c$nd m am trezit. înarmat cu lanterna. a zis: J Da# Mi se pare că medicamentul tău de ieri le a "ăcut &ine plantelor noastre su"erinde# . care "useseră at$t de o"iliţi !i găl&e(iţi. Lăstarii mei s"ri(iţi. poate vinete. apoi s a "uri!at a"ară. plesnind de sănătate. uluit. ca !i cum mi ar "i spus să mi leg !ireturile sau să mi înc*ei căma!a# 8ără să !i ridice oc*ii de pe ziar. pline de sevă !i de un verde intens# 'm rămas acolo. rogu vă. unde pusesem seminţele de ro!ii care nu au încolţit. !i veniţi să mi spuneţi ce credeţi. !uru&elniţa. dacă e vreun semn de vindecare# ?au poate că mi s a părut# Mergeţi să vedeţi. ca prin "armec. înc$t ieri nu mai erau dec$t ni!te paie (alnice. tata mi s a adresat pe un ton o&i!nuit. se trans"ormaseră peste noapte. în plante viguroase. &ine. a a!teptat p$nă ce am adormit.'mos +z &u"etul din &ucătărie. sau morcovi# 2i lucrul cel mai de mirare: pe stratul din st$nga. mi am dat seama că minunea era c*iar mai mare dec$t păruse la prima vedere# 7ăsadurile de ridic*i săriseră noaptea în stratul castraveţilor# Iar în stratul ridic*ilor se a!ezaseră ni!te plante pe care nu le recuno!team deloc. ciocanul lui neîn"ricat !i cuţitul pentru *$rtie# Dimineaţa. stratul pentru care nu avusesem vreun 387 . cople!it de puterea magică a zece sau douăzeci de picături pentru nas sau urec*i# Tot *ol&$ndu mă a!a. înălţimea 1oastră.e ar "i să mergeţi să aruncaţi 1oi în!ivă o privire.

comete !i planete ciudate !i am purces într o călătorie prime(dioasă de la stea la stea. în ce mă prive!te. plin de ceva ur$t mirositor !i lipicios care se uscase !i l a spălat la ro&inet. )ri. 5itan !i 'mmi s au dus să caute lucrurile acelea printre copacii de pe panta pădurilor de la Tel 'rza. !i de data asta nici picăturile pentru nas !i nici siropul de tuse n au avut nici un spor: parcela noastră de legume se usca !i murea# Timp de două sau trei săptăm$ni cei patru ţăru!i au continuat să se înalţe acolo. într o după amiază de vară# 5ste s"$r!itul clasei înt$i ori începutul clasei a doua. cu muguri gal&eni printre lăstarii de la v$r"# După o săptăm$nă &oala ne a lovit iar grădina. sori. uniţi de s"orile murdare. dar nu m au primit în &anda M$inii -egre pentru că n am vrut să su"lu# Danus* a găsit unul printre copaci. apoi au murit !i ei# Doar sperietoarea mea Hitler a prosperat ceva mai mult# Tata !i a căutat consolarea în eCplorarea surselor romanului cavaleresc lituanian sau în na!terea romanului din poezia tru&adurilor. cu lăstarii o"iliţi. răsadurile !i au aplecat capetele !i au început să arate din nou la "el de &olnăvicioase !i de slă&ite ca evreii persecutaţi din diaspora. iar a început agonia. sau vara dintre ele# ?unt singur în curte# . Luli3. Danus*. 'li3. !i cine n a avut cura(ul să l um"le nu merită să "acă 388 . erau acum trei sau patru plante tinere !i stu"oase.Poveste despre dragoste si întuneric motiv să mi "olosesc picăturile magice. în căutarea altor semne de viaţă# T$rziu.eilalţi au plecat "ără mine. luni. cu "runzele pleo!tite. am presărat curtea cu galaCii ticsite cu stele.

iar cine n a avut cura(ul să !i l pună !i să "acă un pic de pipi în el.u toţii# 2i îţi dă tot soiul de senzaţii plăcute în corp !i îţi întăre!te mu!c*ii !i e &un !i pentru curăţarea s$ngelui# ? au dus cu toţii. iată ce se înt$mplă# Mai înt$i se sărută multă vreme. "ără mine. ca un soldat englez. dincolo de s$rmele de ru"e. !i ai tăi# 2i ai tăi# .*iar !i părinţii tăi# Da. dar nu c*iar p$nă la capăt. soţul ei i o "ace noaptea# . !i a!a se petrec lucrurile în "iecare noapte cu toată lumea# . nici vor&ă să poată "i primit în &anda M$inii -egre# Danus* a eCplicat cum merge trea&a# In "iecare noapte soldaţii englezi duc "ete în pădurile de la Tel 'rza !i acolo. că tot ce e tare !i tot ce e rece va răm$ne tare !i rece pe vecie. pe gură# 'poi el atinge trupul ei în tot "elul de locuri.*iar !i doamnei ?ussmann.'mos +z parte din &anda M$inii -egre. învăţătoarea. !i nici părinţii mei nu sunt acasă# Eac pe spate pe cimentul de la capătul curţii.imentul e rece !i tare su& trupul tău îm&răcat cu vestă# 6$ndind. iar tot ce e moale !i tot ce e cald e moale !i cald doar pe moment# P$nă la urmă totul va tre&ui să treacă de partea rece !i tare# 'colo nu te mi!ti nu g$nde!ti nu simţi nu încălze!ti nimic# Pe vecie# 389 . î n întuneric. c*iar !i su& *aine# 'poi el dă (os pantalonii de pe am$ndoi !i î!i pune unul dintre acele lucruri !i se culcă pe ea !i tot a!a !i la s"$r!it el se udă# 2i lucrul acesta a "ost inventat pentru ca ea să nu "ie udată deloc de el# 2i a!a se petrec lucrurile în "iecare noapte în pădurile de la Tel 'rza. !i mă uit la ce a mai rămas din zi# .

nu e în realitate dec$t o pietricică din curtea unui &ăiat !i mai mare. iar el !i universul lui. !i c$nd e mai mic. cu căi lactee !i sori !i comete !i copii !i pisici. 'li3. Luli3. 5itan !i 'mmi !i ceilalţi din &anda M$inii -egre peste !aizeci de ani vor "i morţi. !i apoi cei care 390 .Poveste despre dragoste si întuneric Eaci pe spate !i degetele găsesc o pietricică !i o v$ră în gura ta care simte gustul de pra" !i ipsos !i ceva ce parcă ar "i sărat. dar nu sărat de a &inelea# Lim&a cercetează tot soiul de mici ridicături !i sco&ituri. !i e întocmai acela!i lucru. ca păpu!ile matrio!ca. +rice univers e o piatră !i orice piatră e un univers# P$nă ce prinde să ţi se înv$rtă capul. !i c$nd e mai mare. !i ru"e at$rn$nd pe o s$rmă. . ca !i cum piatra ar "i o lume ca a noastră !i ar avea munţi !i văi# 2i dacă se dovede!te că păm$ntul nostru sau c*iar întregul nostru univers. 2i se g$nde!te !i el că poate această piatră din gura lui e în realitate un întreg univers.e se va înt$mpla dacă în clipa următoare vreun copil imens. !i acel copil culege pur !i simplu întregul nostru univers cu două degete !i îl &agă cu totul în gură !i începe !i el să l cerceteze cu lim&a. poate că universul acelui &ăiat uria!. !i prietenii lui au r$s de el !i au plecat "ără el. nu e dec$t o pietricică pe cimentul din curtea unor uria!i. 2i. &ăiatul în a cărui gură nu suntem dec$t o pietricică. !i acum lim&a ta însă!i are gust de cretă# Danu!. )ri. un univers întreg într o pietricică într un univers într o pietricică. imposi&il de imaginat c$t de mare este. cine !tie. !i tot a!a. !i între timp lim&a ta cercetează piatra ca !i cum ar "i o &om&oană.

iar din "ereastra vecinilor !i în seara aceasta curge o lumină electrică groasă 391 . Poate că !i ei s au dus să caute acele lucruri în păduri !i era cineva de care au r$s pentru că nu a avut cura(ul să l um"le !i să !i l pună. a!a de gros e. iar &oarea se st$rne!te !i o linge o clipă# 2i după cincizeci !i cinc i de ani. 2i l au lăsat !i pe el singur în curtea lui. c*iar începe să se mi!te în gura ta !i îţi întoarce &l$nd g$dilăturile pe care le prime!te de la v$r"ul lim&ii tale# %n spatele c*iparo!ilor.'mos +z !i i amintesc vor muri. dar culcat cum e!ti nu poţi vedea cine anume. !i a stat !i el culcat pe spate !i !i a &ăgat în gură o piatră !i piatra a "ost !i ea c$ndva un &ăiat !i &ăiatul a "ost c$ndva o piatră# -ăucit# 2i între timp piatra asta a căpătat un pic de viaţă !i nu mai e c*iar a!a de rece !i de tare. pe c$nd !ed !i scriu într un caiet !colăresc la masa din grădina din 'rad. în "elul în care o "ac lic*idele v$scoase: mo*or$t !i gal&en !i încet. de a&ia se mi!că. doamna Lem&erg sau ?*ula sau 5va. dar vezi electricitatea gal&enă curg$nd ca un clei at$t de gros că e greu de vărsat. î!i croie!te cu trudă drumul cel încet. a devenit umedă !i caldă. înaintează ca uleiul de motor dens peste seara care acum e un pic al&astră cenu!ie. cineva a aprins lumina electrică. a aprins lumina. se st$rne!te eCact aceea!i &oare a serii. dincolo de gardul Lem&ergilor. !i apoi cei care î!i amintesc de cei care î!i amintesc de cei care î!i amintesc de ei# +asele lor se vor pre"ace în piatră ca aceasta din gura mea# Poate că piatra din gura mea a "ost ni!te copii care au murit acum miliarde de ani.

nu u!urel. să ţi amintească de cele uitate sau să aţ$ţe doruri vec*i. dacă vrei sau nu. smuce!te !i se răsuce!te iar !i iar în mare. smuce!te !i se luptă. ca un del"in cu *arponul prins în carne !i care smuce!te c$t de tare poate. ce simţi tu. la 'rad. ea doar î!i în"ige g*earele !i tu e!ti cel care smuce!te !i scrie. ca uleiul de motor dens ne cunoa!tem. gal&enă. nu se poate a&ţine. !i încă de multă vreme. dar de "apt nu ea e cea care trage. disperat. ce i pasă. întotdeauna te &ate u!or pe piept într un "el "amiliar. cu oc*ii str$ns înc*i!i. smuce!te !i scrie !i 392 . întotdeauna îţi z$m&e!te. smuce!te !i se zv$rcole!te. smuce!te ca să scape. dimpotrivă: a venit să atace seara aceasta# 5 ca o "emeie pe care o cuno!ti de multă vreme. smuce!te !i se scu"undă în ad$ncurile întunecoase. dintr odată întinde m$na !i te în!"acă de căma!ă. cu "aţa sc*imonosită parcă de durere. ci cu toate g*earele.Poveste despre dragoste si întuneric înceată. nu i mai pasă de tine. n o mai găse!ti atrăgătoare sau neatrăgătoare. numai că de data asta nu o "ace. de c$te ori daţi nas în nas ea zice cam acelea!i c$teva vor&e &anale. acum tre&uie să o "acă. *otăr$tă să !i impună voinţa. *otăr$tă să nu ţi dea drumul. e ca !i cum n ar mai "i surprize# Dar sunt# 'cea seară cu piatra din gură în curtea de la Ierusalim n a venit aici. lu&ric. smuce!te *arponul !i "unia legată de el !i tunul legat de "unie !i &arca v$nătorului pe care e "iCat tunul. întinde m$na acum !i te love!te ca un *arpon !i începe să te tragă !i să te s"$!ie.

el dă !i tu ai primit. ţin$ndu mi respiraţia. pe care o aveam în spaţiul dintre !i"onier !i perete. văz$nd !i auzind totul# Mama n a răspuns la &lestemele tunătoare ale mamei ei. cu oc*ii arunc$nd "ulgere. mama mamei mele. e acea seară de la Ierusalim !i tu e!ti în această seară de aici. !edea doar pe scaunul tare care î!i 393 . smuce!ti !i smuce!ti !i el doar mu!că din carnea ta. !i scuipa către ea vor&e îngrozitoare în rusă sau polonă amestecate cu idi!# -ici una dintre ele nu !i înc*ipuia că eram g*emuit în acel loc. cum &unica.eilalţi se duseseră cu toţii în pădurile de la Tel 'rza "ără mine !i din cauză că nu aveam cura(ul să su"lu zac aici pe spate pe ciment la capătul curţii. rănindu te din ce în ce mai mult. uit$ndu mă a"ară. !i a ie!it din "ire din cauza mamei mele !i gesticula către ea cu "ierul de călcat. cu c$t smuce!ti mai tare cu at$t sapă mai ad$nc în tine !i nu poţi niciodată să i pricinuie!ti durere pentru această pierdere care sapă din ce în ce mai ad$nc.'mos +z smuce!te !i mai tareF dacă mai smuce!te o dată cu toată "orţa lui disperată poate că se va eli&era de lucrul în"ipt în carnea sa. e v$nătorul !i tu e!ti del"inul străpuns de *arpon. sunt părinţii tăi morţi !i tu doar smuce!ti !i scrii mai departe# . din 'rad. care venise la Ierusalim din coli&a din carton gudronat de la marginea Diriat Mots3inului. dincolo de s$rmele de ru"e# Privind cum lumina zilei se predă treptat# . pentru că e prinzătorul !i tu e!ti prada. lucrul care mu!că !i sapă în tine !i nu ţi dă drumul.ur$nd va "i noapte# +dată am văzut din pe!tera lui 'ii >a&a.

Poveste despre dragoste si întuneric

pierduse spătarul, a!ezat în colţ, !edea dreaptă cu genunc*ii str$n!i, cu m$inile neclintite pe genunc*i !i cu oc*ii aţintiţi !i ei asupra genunc*ilor, de parcă totul ar "i depins de genunc*ii ei# Mama !edea acolo ca un copil certat, !i în vreme ce mama ei o &om&arda cu între&ări veninoase, toate s"$r$ind, îm&i&ate de sunete !uierătoare, ea nu răspundea nimic, dar oc*ii îi aţinteau !i mai intens genunc*ii# Tăcerea ei continuă nu "ăcea dec$t să sporească "uria &unicii, părea că !i a pierdut de a &inelea minţile: oc*ii îi "ulgerau, tur&area îi "ăcuse "aţa ca de lup, clă&uci îi al&eau colţurile &uzelor desc*ise !i i se vedeau dinţii ascuţiţi , a azv$rlit "ierul "ier&inte pe care îl ţinea, de parcă ar "i vrut să l zdro&ească de perete, a răsturnat cu piciorul sc$ndura de călcat !i a ie!it ca o "urtună din încăpere, tr$ntind u!a at$t de tare, înc$t au zăngănit toate geamurile, vaza !i ce!tile# Mama, "ără să !i dea seama că mă uitam, s a ridicat dintr odată !i a început să se pedepsească singură, s a plesnit peste o&ra(i !i !i a smuls părul, a în*ăţat un umera! !i s a lovit cu el peste cap !i peste spate p$nă ce a iz&ucnit în pl$ns, !i am început !i eu, în loc!orul meu dintre !i"onier !i perete, să pl$ng !i să mi mu!c am$ndouă m$inile at$t de tare, înc$t mi au apărut urme ca un cadran de ceas, dureroase# In seara aceea am m$ncat cu toţii pe!te umplut îndulcit, pe care l a adus &unica din coli&a de carton gudronat de la marginea Diriat Mots3inului, într un sos dulce cu morcovi "ierţi dulci, !i vor&eau cu toţii între ei despre
394

'mos +z

speculanţi !i &ursa neagră, despre întreprinderea de stat pentru construcţii, !i economia de piaţă, !i "a&rica de teCtile 'ta de l$ngă Hai"a, !i masa s a înc*eiat cu o salată de "ructe "ierte, numită compot, pe care o "ăcuse tot mama mamei mele !i care ie!ise tot dulce !i lipicioasă ca un sirop# .ealaltă &unică a mea, cea de la +dessa, &unica ?*lomit, !i a terminat politicos compotul, !i a !ters &uzele cu un !erveţel al& de *$rtie, a scos din geanta ei de piele un ru( !i o oglin(oară de &uzunar !i !i a desenat la loc conturul &uzelor, !i apoi, în vreme ce v$ra la loc cu gri(ă în tu&ul lui ru(ul ăla ca erecţia ro!ie a unui c$ine, a remarcat: J .e pot să zic, - am gustat în viaţa mea o m$ncare mai dulce# 'totputernicul tre&uie că iu&e!te tare mult 1ol*Gnia, de a îm&i&at o a!a cu miere# .*iar !i za*ărul vostru e mult mai dulce ca al nostru, !i sarea voastră e dulce, !i piperul vostru, !i c*iar mu!tarul din 1ol*Gnia are gust de dulceaţă, !i *reanul vostru, oţetul vostru, usturoiul vostru, toate sunt at$t de dulci, că l aţi putea îndulci cu ele p$nă !i pe Ingerul morţii însu!i# De îndată ce a rostit aceste vor&e a amuţit &rusc, ca !i cum s ar "i temut de m$nia îngerului căruia cu at$ta u!urinţă cutezase să i pomenească numele# La care cealaltă &unică, mama mamei mele, a ar&orat un z$m&et plăcut, deloc răz&unător sau răutăcios, ci un z$m&et &ine intenţionat, curat !i nevinovat precum c$ntecul *eruvimilor, !i la acuzaţia că gătea at$t de dulce că ar "i îndulcit
395

Poveste despre dragoste si întuneric

oţetul sau *reanul !i c*iar pe îngerul morţii, &unica Itta i a răspuns &unicii ?*lomit: J Dar nu !i pe tine, dragă soacră a "iicei mele4 .eilalţi încă nu s au întors din pădurile de la Tel 'rza !i stau încă pe spate pe cimentul care pare să "i devenit un pic mai puţin rece !i tare# Lumina serii se "ace mai rece !i mai cenu!ie peste v$r"urile c*iparo!ilor# .a !i cum cineva s ar preda acolo, pe grozavele înălţimi de deasupra copacilor, acoperi!urilor !i a tuturor celor ce se mi!că aici, pe stradă, în curtea din spate !i în &ucătărie, mult deasupra mirosurilor de pra", varză !i gunoi, mult deasupra ciripitului păsărilor, la "el de sus pe c$t este cerul "aţă de păm$nt, deasupra sunetelor de (elanie ale rugăciunilor care vin în ra"ale zdrenţuite din sinagoga din (osul străzii# %nalt, limpede !i nepăsător, se des"ă!oară acum peste încălzitoarele de apă !i ru"ele spălate at$rnate pe "iecare acoperi! de aici !i peste gunoaiele a&andonate !i pisicile vaga&oande !i peste tot "elul de doruri !i peste toate !oproanele din "ier ruginit de prin curţi !i peste urzeli, omlete, minciuni, ciu&ere, lozincile lipite de cei din ilegalitate, &or!, paragina grădinilor distruse !i rămă!iţele pomilor "ructi"eri din vremea în care aici era o livadă, !i acum, c*iar acum, se răsp$nde!te !i creează ti*na unei seri limpezi !i line, "ăc$nd pace în cerurile înalte, deasupra lăzilor de gunoi !i deasupra sunetelor de pian !ovăielnice !i s"$!ietoare pe care le tot încearcă o "ată !tearsă, Menuc*ele ?tic*, pe care am poreclit o -emuc*ele*, Pitica, încerc$nd iar
396

'mos +z

!i iar să c$nte o gamă ascendentă simplă, poticnindu se iar !i iar, întotdeauna în acela!i loc, !i de "iecare dată lu$nd o de la capăt, în vreme ce o pasăre îi răspunde, iar !i iar, cu primele cinci note din 8ur 5lise a lui >eet*oven# )n cer larg !i gol, din zare în zare, la capătul unei zile "ier&inţi de vară# ?unt trei nori cirus !i două păsări întunecate# ?oarele a apus dincolo de zidurile cazărmii ?c*neller, cu toate că "irmamentul nu i a dat drumul soarelui, ci l a în*ăţat cu g*earele !i a iz&utit să i s"$!ie poalele pelerinei multicolore, iar acum î!i pro&ează prada, "olosind norii cirus ca manec*ine de croitorie, pun$ndu !i lumina ca pe un ve!m$nt, scoţ$nd o, cercet$nd c$t de &ine i se potrivesc colanele de strălucire verzuie sau mantia cu multe culori, cu sclipirea ei aurie !i aureola de purpură al&ăstrie, sau cum se încolăcesc pe lungimea lor ni!te "$!ii "ine de argint, tremur$nd ca liniile "r$nte sc*iţate su& apă de un &anc de pe!ti care înoată iute# 2i sunt ni!te sclipiri de tranda"iriu cu o nuanţă de purpuriu !i verde ca lăm$ia, iar acum se dezgole!te rapid !i se îm&racă într o mantie ro!iatică din care curg r$uri de lumină c$rm$zie !tearsă, iar după o clipă sau două î!i pune altă *aină, de culoarea cărnii dezgolite care e în(ung*iată dintr odată !i pătată de c$teva *emoragii puternice, în vreme ce trena ei întunecată începe să "ie adunată su& "alduri de cati"ea neagră !i deodată nu mai e înălţime peste înălţime, ci ad$ncime peste ad$ncime peste ad$ncime, ca !i cum valea morţii s ar desc*ide !i s ar întinde pe "irmament,
397

Poveste despre dragoste si întuneric

ca !i cum nu ar "i deasupra !i cel care zace pe spate dedesu&t, ci invers, tot "irmamentul e un a&is iar cel care zace pe spate nu mai zace ci plute!te, "iind supt, plon($nd rapid, căz$nd ca o piatră spre ad$ncimea cati"elată# - o să uiţi niciodată seara asta: nu ai dec$t !ase ani sau cel mult !ase !i (umătate, dar pentru prima oară în mica ta viaţă ceva enorm !i a&solut cumplit s a desc*is pentru tine, ceva important !i grav, ceva care se întinde de la in"init la in"init, !i te ia, !i ca un uria! mut intră în tine !i te desc*ide, a!a înc$t !i tu pari pentru o clipă mai larg !i mai ad$nc dec$t tine însuţi, !i cu o voce care nu e vocea ta, ci poate că va "i vocea ta peste treizeci sau patruzeci de ani, cu o voce care nu îngăduie r$sul sau u!urinţa, îţi porunce!te să nu uiţi nici un amănunt din această seară: să ţi aminte!ti !i să păstrezi mirosurile ei, să ţi aminte!ti trupul !i lumina ei, să ţi aminte!ti păsările ei, sunetele pianului, strigătele ciorilor !i toate ciudăţeniile cerului dezlănţuit din zare în zare su& oc*ii tăi, !i toate astea sunt pentru tine, toate strict în atenţia adresantului !i doar a lui# - o să i uiţi niciodată pe Danus*, 'mmi !i Luli3 sau "etele cu soldaţii în păduri, sau ce i a spus &unica celeilalte &unici, sau pe!tele dulce plutind, mort !i asezonat, într un sos de morcovi# - o să uiţi niciodată asprimea pietrei ude care a "ost în gura ta cu mai &ine de o (umătate de secol înainte, dar un ecou al gustului ei cenu!iu de cretă, ipsos !i sare îţi mai înc$ntă încă v$r"ul lim&ii# 2i toate g$ndurile pe care ţi le a evocat piatra aceea nu le vei uita niciodată, un univers
398

'mos +z

într un univers într un univers# %ţi vei aminti senzaţia ameţitoare a timpului din vreme în vreme, !i toate puterile cere!ti pro&$nd, amestec$nd !i rănind nenumăratele nuanţe de lumină imediat după ce a apus soarele, purpuriu liliac*iu verde portocaliu auriu mov c$rm$ziu staco(iu al&astru !i ro!u !ters cu s$nge !iroind, !i încet co&oară peste toate o culoare cenu!iu al&ăstruie pro"undă !i opacă, cum e culoarea tăcerii, cu miros ca al notelor repetate la pian, urc$nd !i poticnindu se iar !i iar pe o gamă ruptă, în vreme ce o singură pasăre răspunde cu cele cinci note de început din 8ur 5lise: Ti da di da di# Tata avea o slă&iciune pentru lucrurile importante, în vreme ce mama era "ascinată de t$n(ire !i capitulare# Tata era un admirator entuziast al lui '&ra*am Lincoln, Louis Pasteur !i al discursurilor lui .*urc*ill, 9s$nge, sudoare !i lacrimi:, 9niciodată at$t de mulţi nu au datorat at$t de mult:, 9vom lupta cu ei pe pla(e:# Mama, cu un z$m&et &l$nd, se identi"ica cu poezia lui 7a*el, 9-u ţi am c$ntat, patria mea, !i nu ţi am slăvit numele cu "apte de vite(ie, doar pe o cale au pă!it picioarele mele###: Tata, la c*iuveta din &ucătărie, iz&ucnea din senin, "ără să ne prevină, într un recital av$ntat din .erni3ovs3i: 9 ###iar în această Ţară va cre!te un neam N .are î!i rupe lanţurile de "ier N Privind lumina drept în oc*i4: ?au uneori din Aa&otins3i: 9### Aotapata, Massada N 2i >eitarul capturat N ? or ridica iară!i în putere !i splendoare4 N +, evreule c*iar sărman N ?clav
399

Poveste despre dragoste si întuneric

sau rătăcitor N Te ai născut prinţ N încoronat cu a lui David cunună regală:# .$nd era în vervă, tata z&iera at$t de "als, că s ar "i răsucit morţii în morm$nt, 9Patria mea, o, ţara mea, ţinut muntos acoperit cu piatră goală4: a lui .erni3ovs3i# P$nă ce mama tre&uia să i aducă aminte că Lem&ergii de alături, !i pro&a&il că !i alţi vecini, "amilia >uc*ovs3i !i "amilia 7osendor"", îi ascultă pro&a&il recitalul !i r$d, la care lata se oprea s"ios, cu un z$m&et sting*erit, de parcă ar "i "ost prins "ur$nd dulciuri# .$t despre mama, îi plăcea să !i petreacă seara !ez$nd pe patul deg*izat în canapea, cu picioarele desculţe adunate su& ca, aplecată peste o carte a"lată pe genunc*i, rătăcind ore în !ir pe aleile din grădinile învăluite în toamnă din povestirile lui Turg*eniev, .e*ov, IOas3eOicz, 'ndrB Maurois !i )#-# 6nessin# 'm$ndoi părinţii mei au venit la Ierusalim direct din secolul al WIW lea# Tata a crescut cu un regim concentrat de romantism de operetă, naţionalist, setos de luptă /Primăvara -aţiunilor, ?turm und Drang0, ale cărui culmi de marţipan erau stropite, ca de ni!te picături de !ampanie, cu "renezia virilă a lui -ietzsc*e# Mama, pe de altă parte, trăia după cealaltă regulă romantică, meniul introspectiv, melancolic în c*eie minoră, îm&i&at de su"erinţa proscri!ilor sentimentali cu inimile zdro&ite, în care se insu"laseră arome autumnale vagi de decadenţă "in de si^cle# Derem 'vra*am, su&ur&ia noastră, cu v$nzătorii ei am&ulanţi, prăvălia!ii !i misiţii, cu v$nzătorii de articole de modă !i idi!i!tii, pieti!tii
400

'mos +z

cu c$ntecele lor t$nguitoare, mica &urg*ezie strămutată !i eCcentricii re"ormatori ai lumii, nu li se potrivea nici unuia# %ntotdeauna a plutit prin casa noastră un vis !ovăielnic despre mutarea într un cartier mai cult, ca >eit Ha3ei cm sau Diriat ?*emuel, dacă nu c*iar Talpiot sau 7e*avia, nu pe loc, dar într o &ună zi, în viitor, c$nd s ar "i ivit o posi&ilitate, c$nd o să punem ceva deoparte, c$nd copilul o să "ie un pic mai mare, c$nd tata o să reu!ească să pună piciorul pe scara academică, c$nd mama o să ai&ă un post în învăţăm$nt, c$nd situaţia se va îm&unătăţi, c$nd ţara va "i mai dezvoltată, c$nd o să plece englezii, c$nd statul evreu va "i creat, c$nd va "i mai limpede ce se va înt$mpla aici, c$nd ne va "i în s"$r!it un pic mai u!or# 9'ici, în Ţara pe care au iu&it o stră&unii no!tri:, c$ntau părinţii mei c$nd erau tineri, ea la 7ovno iar el la +dessa !i 1ilna, la "el cu mii de alţi tineri sioni!ti din estul 5uropei în primele decenii ale secolului WW, 9toate speranţele ni se vor împlini# 'colo să trăim în li&ertate, acolo să în"lorim, curaţi !i neîncătu!aţi#: Dar care erau toate speranţele astea, .e "el de viaţă 9curată !i neîncătu!ată: se a!teptau părinţii mei să găsească acolo, Poate că se g$ndeau, nedeslu!it, că vor găsi în ţara reînnoită a Israelului ceva mai puţin mic &urg*ez !i evreiesc !i mai mult european !i modernF ceva mai puţin &rutal materialist !i mai idealistF ceva mai puţin "e&ril !i volu&il !i mai a!ezat !i reţinut#
401

Poveste despre dragoste si întuneric

Poate că mama a visat să ducă viaţa unei pro"esoare studioase !i creative de la !coala unui sat din ţara Israelului, scriind în timpul li&er poezii sentimentale sau poate povestiri evocatoare, pline de sensi&ilitate# .red că spera să !i creeze relaţii plăcute cu arti!ti su&tili, relaţii marcate de desc*iderea inimii !i de dezvăluirea sentimentelor adevărate, !i ast"el să se eli&ereze de dominaţia zgomotoasă a mamei ei !i să scape de puritanismul su"ocant, de prostul gust !i de odiosul materialism care se pare că "ăceau ravagii în locul de unde venea ea# Pe de altă parte, tata î!i imagina că e *ărăzit să devină un cărturar plin de originalitate din Ierusalim, un pionier cutezător al reînnoirii spiritului evreiesc, un demn urma! al pro"esorului Aosep* Dlausner, un o"iţer curtenitor din o!tirea cultă a 8iilor Luminii care se luptă cu "orţele întunericului, un succesor potrivit dintr o lungă !i glorioasă dinastie de cărturari care începuse cu unc*iul Aosep* cel "ără copii !i avea să continue cu nepotul lui devotat, pe care îl îndrăgea ca pe un "iu# La "el cu cele&rul lui unc*i, !i "ără îndoială că inspirat de acesta, tata putea citi lucrări !tiinţi"ice în !aisprezece sau !aptesprezece lim&i# ?tudiase la universităţile din 1ilna !i Ierusalim /!i c*iar a scris o teză de doctorat, mai t$rziu, la Londra# De ani de zile vecinii !i străinii i se adresau cu Herr Do3tor, !i apoi, la cincizeci de ani, a avut în cele din urmă un doctorat adevărat, !i pe deasupra unul londonez0# Mai studiase, în mare parte de unul singur, istoria
402

'mos +z

antică !i modernă, istoria literaturii, lingvistica !i "ilologia generală e&raică, studiile &i&lice, g$ndirea evreiască, ar*eologia, literatura medievală, puţină "ilozo"ie, studii slavone, istoria 7ena!terii !i studii romanice: era ec*ipat !i pregătit să devină lector !i să înainteze în ierar*ie p$nă la con"erenţiar !i în cele din urmă la pro"esor, să "ie un cărturar desc*izător de drumuri !i, &ineînţeles, să a(ungă să !adă în capul mesei în "iecare s$m&ătă după amiază !i să o"ere un monolog după altul pu&licului cople!it de uimire, alcătuit din admiratori !i devotaţi, întocmai ca unc*iul său# Dar nimeni nu l a vrut, !i nici realizările sale savante# '!a înc$t acest Treplev a "ost silit să o ducă de azi pe m$ine ca &i&liotecar la ?ecţia ziarelor din >i&lioteca -aţională, scriindu !i noaptea cărţile despre istoria romanului scurt !i despre alte su&iecte din istoria literaturii, cu puterile care îi mai răm$neau, în vreme ce Pescăru!ul lui î!i petrecea zilele într un apartament de la su&sol, gătind, spăl$nd ru"e, deretic$nd, coc$nd, îngri(ind un copil &olnăvicios, !i, c$nd nu citea romane, stătea cu oc*ii aţintiţi pe "ereastră p$nă ce pa*arul cu ceai i se răcea în m$nă# +ri de c$te ori putea, dădea meditaţii# 'm "ost singur la părinţi !i am$ndoi au pus întreaga povară a dezamăgirilor lor pe umerii mei mici# Mai înt$i a tre&uit să măn$nc &ine, să dorm mult !i să mă spăl cum tre&uie, ca să mi sporesc !ansele de a cre!te mare ca să împlinesc o parte din "ăgăduinţele tinereţii lor#
403

Poveste despre dragoste si întuneric

?e a!teptau să învăţ să citesc !i să scriu c*iar înainte de a a(unge la v$rsta !colară# ?e luau la întrecere să mi o"ere lingu!eli !i mită ca să mă "acă să învăţ literele /!i nu era nicidecum nevoie, pentru că ele oricum mă "ascinau !i au venit la mine de &unăvoie0# 2i după ce am învăţat să citesc, la v$rsta de cinci ani, am$ndoi ţineau cu tot dinadinsul să mi asigure un regim de lectură gustos dar !i *rănitor, &ogat în vitamine culturale# Discutau adesea cu mine su&iecte care în alte case cu siguranţă nu erau considerate potrivite pentru copii# Mamei îi plăcea să mi spună pove!ti cu vră(itori, spiridu!i, v$rcolaci, coli&e "ermecate din ad$ncul pădurii, dar vor&ea cu mine serios !i despre delicte, di"erite emoţii, vieţile !i su"erinţele unor arti!ti străluciţi, &oli mintale !i viaţa interioară a animalelor# /9Dacă te uiţi atent, o să vezi că "iecare persoană are o caracteristică dominantă care o "ace să semene cu un anumit animal, pisică, urs, vulpe sau porc# Trăsăturile "izice ale unei persoane trimit !i ele la animalul cu care se aseamănă cel mai &ine#:0 Tata, între timp, mă iniţia în domenii ca misterele sistemului solar, circulaţia s$ngelui, .arta 'l&ă &ritanică, evoluţia, T*eodor Herzl !i uimitoarea poveste a vieţii lui, aventurile lui don Sui(ote, istoria scrisului !i tiparului !i principiile sionismului# /9In diaspora viaţa evreilor era "oarte greaF aici, în ţara Israelului, încă nu ne e u!or, dar cur$nd va "i creat statul evreu !i atunci lucrurile vor "i îndreptate !i înnoite# %ntreaga lume o să vină să se minuneze de ceea ce va
404

'mos +z

crea aici poporul evreu#:0 Părinţii !i &unicii, prietenii sentimentali ai "amiliei, vecinii &ine intenţionaţi, tot soiul de mătu!i împopoţonate, cu îm&răţi!ările lor urse!ti !i pupicii unsuro!i, erau în permanenţă uimiţi de "iece cuv$nt care îmi ie!ea pe gură: copilul e a!a de minunat de inteligent, a!a de original, a!a de sensi&il, a!a de aparte, a!a de precoce, e a!a de meditativ, pricepe tot, are imaginaţia unui artist# %n ce mă prive!te, eram at$t de uimit de uimirea lor, înc$t inevita&il a(ungeam să mă uimesc singur# La urma urmei, erau cu toţii adulţi, cu alte cuvinte, "ăpturi care !tiau tot !i aveau întotdeauna dreptate, !i dacă ei ziceau întotdeauna că sunt at$t de de!tept, păi, cu siguranţă a!a !i era# Dacă le păream interesant, nu era ne"irească tendinţa mea de a "i de acord cu ei# 2i dacă ei credeau că sunt un copil sensi&il, creativ !i destul de cumva !i întru totul altcumva /am&ele într o lim&ă străină0, !i apoi a!a de original, a!a de dezvoltat, a!a de inteligent, a!a de raţional, a!a de drăguţ etc, ei &ine### 8iind at$t de con"ormist !i plin de respect "aţă de lumea adulţilor !i de valorile predominante !i neav$nd "raţi sau surori sau prieteni care să contra&alanseze cultul personalităţii care mă încon(ura, n aveam de ales, tre&uia să "iu de acord, cu modestie, însă pe deplin, cu părerea pe care o aveau adulţii despre mine# 2i a!a, în mod incon!tient, pe la patru sau cinci ani am devenit un mic îng$m"at în care părinţii !i restul lumii adulţilor investiseră o avere
405

Poveste despre dragoste si întuneric

considera&ilă !i o"ereau un credit generos în"umurării mele# )neori, în serile de iarnă, noi trei !edeam la tai"as în (urul mesei din &ucătărie, după cină# 1or&eam înceti!or, pentru că &ucătăria era tare mică !i str$mtă, !i niciodată nu ne întrerupeam unul pe celălalt# /Tata considera aceasta o condiţie preliminară a oricărei conversaţii#0 1or&eam, de eCemplu, despre ce ar înţelege din lumea noastră un or& sau o creatură de pe altă planetă# Poate că, în esenţă, suntem cu toţii mai degra&ă ca un eCtraterestru or&, 1or&eam despre copiii din .*ina !i din India, copiii &eduinilor !i ai ţăranilor ara&i, copiii din g*etouri, copiii imigranţilor ilegali !i copiii din 3i&&utzuri, care nu aparţineau părinţilor lor, ci, la v$rsta mea, trăiau de(a o viaţă o&!tească independentă pentru care erau răspunzători ei în!i!i, î!i curăţau camerele prin rotaţie !i *otărau prin vot la ce oră să stingă lumina !i să se culce# Lumina electrică gal&enă, sla&ă, lumina c*iar !i ziua &ucătărioara sărăcăcioasă# '"ară, pe strada care era de(a pustie la opt seara, "ie din cauza restricţiei de circulaţie impuse de către englezi, "ie pur !i simplu din o&i!nuinţă, un v$nt "lăm$nd !uiera în nopţile de iarnă# Eăngănea capacele lăzilor de gunoi din a"ara caselor, îngrozea c*iparo!ii !i c$inii vaga&onzi !i cu degetele lui negre pipăia ciu&erele at$rnate de &alustradele &alcoanelor# )neori a(ungea p$nă la noi din inima întunericului ecoul îndepărtat al unei împu!cături sau o eCplozie înă&u!ită#
406

'mos +z

După cină, stăteam toţi trei la r$nd, ca la paradă, înt$i tata, apoi mama !i apoi eu, cu "aţa la peretele pe care primusul !i ma!ina de gătit cu para"ină îl m$n(iseră cu negru, !i cu spatele către încăpere# Tata se apleca peste c*iuvetă, spăla !i clătea pe r$nd "iecare "ar"urie !i pa*ar, pun$ndu le apoi pe plan!eta pentru uscare, de unde mama le lua, le !tergea !i le punea deoparte# 5u răspundeam de !tergerea "urculiţelor !i a lingurilor !i mai tre&uia să le sortez !i să le pun în sertar# De la !ase ani mi s a îngăduit să !terg cuţitele de masă, dar îmi era interzis cu desăv$r!ire să m$nuiesc cuţitul de p$ine !i celelalte cuţite# Pentru ei nu era destul să "iu inteligent, raţional, cuminte, sensi&il, creativ !i meditativ, cu imaginaţia visătoare a unui artist# Mai tre&uia să "iu !i vizionar !i g*icitor, un soi de oracol al "amiliei# La urma urmei, se !tie, copiii sunt mai aproape de natură, de s$nul magic al creaţiunii, încă nu au "ost corupţi de minciuni sau otrăviţi de socoteli egoiste# '!a că tre&uia să (oc rolul oracolului del"ic sau al ne&unului s"$nt# Pe c$nd mă căţăram în rodiul o"ticos din curte sau alergam de la un zid la altul "ără să calc pe liniile dintre pietrele pava(ului, mă c*emau să le dau lor !i musa"irilor lor oarece semn spontan al cerului, ca să îi a(ut să înc*eie o dispută, să meargă sau nu în vizită la prietenii lor din 3i&&utzul Diriat 'navim, să cumpere sau nu /în rate0 o masă rotundă maro cu patru scaune, să prime(duiască sau nu vieţile
407

Poveste despre dragoste si întuneric

supravieţuitorilor "uri!$ndu i în ţară în &ărci prăpădite sau să invite sau nu "amilia 7udnic3i la cină vineri seara# ?arcina mea era să rostesc o idee vagă, am&iguă, mai presus de v$rsta mea, o "rază o&scură &azată pe "ragmente de idei pe care le am auzit de la adulţi !i le am scuturat !i amestecat &ine, ceva ce poate "i interpretat în am&ele sensuri, ceva desc*is oricărei interpretări# Dacă se poate, ar tre&ui să cuprindă vreo comparaţie sau să apară în ea eCpresia 9în viaţă:# De eCemplu: 9+rice călătorie e ca un sertar:# 9In viaţă eCistă dimineaţă !i seară, vară !i iarnă#: 9' "ace mici concesii e ca !i cum ai evita să calci pe "ăpturi mititele#: 'st"el de "raze enigmatice, 9din gura pruncilor !i a sugarilor:, îi "ăceau pe părinţii mei să se simtă cople!iţi de emoţie, oc*ii le străluceau, îmi răsuceau cuvintele pe o parte !i pe alta, descoperind în ele eCprimarea pro"etică a înţelepciunii pure, incon!tiente, a naturii înse!i# Mama mă str$ngea cu căldură la piept la auzul unor zicale at$t de "rumoase, pe care tre&uia întotdeauna să le repet sau să le reproduc în prezenţa rudelor sau a prietenilor încremeniţi# .ur$nd am învăţat să produc în serie ast"el de cugetări, la comandă, la cererea pu&licului meu entuziasmat# 'm reu!it să eCtrag nu una, ci trei plăceri separate din "iecare pro"eţie# Mai înt$i, priveli!tea pu&licului meu, care î!i aţintea oc*ii "lăm$nzi asupra &uzelor mele, a!tept$nd cu neră&dare ceea ce avea să se ivească, !i apoi
408

'mos +z

cu"und$ndu se într o mulţime de interpretări contradictorii# In al doilea r$nd, eCperienţa ameţitoare a "aptului că (udecam precum ?olomon între ace!ti adulţi /9- ai auzit ce a zis despre micile concesii, 2i atunci de ce mai insi!ti că n ar tre&ui să mergem m$ine la Diriat 'navim, :0# .ea de a treia plăcere era cea mai tainică !i minunată dintre toate: generozitatea mea# -imic pe lume nu mă &ucura mai mult dec$t înc$ntarea de a da# 5rau însetaţi, aveau nevoie de mine !i le dădeam ce voiau# .e noroco!i erau să mă ai&ă4 .e s ar "i "ăcut "ără mine, De "apt, eram un copil "oarte lini!tit, ascultător, s$rguincios, susţin$nd "ără să !tiu ordinea socială sta&ilită /mama !i cu mine eram supu!i tatei, care era la picioarele unc*iului Aospe*, care, la r$ndul său în ciuda opoziţiei sale critice se supunea lui >en 6urion !i 9instituţiilor autorizate:0# %n a"ară de asta, eram neo&osit în căutarea cuvintelor de laudă din partea adulţilor, părinţii mei !i musa"irii lor, mătu!i, vecini !i cuno!tinţe# Totu!i, una dintre cele mai populare reprezentaţii din repertoriul "amiliei, o comedie "avorită cu intrigă presta&ilită, evolua în (urul unei încălcări a legii, urmată de o !edinţă de introspecţie !i apoi de pedeapsa potrivită# După pedeapsă veneau remu!carea, căinţa, iertarea, renunţarea la o parte din pedeapsă sau la cea mai mare parte a ei !i, în "inal, o scenă de iertare !i împăcare plină de lacrimi, însoţită de îm&răţi!ări !i de tandreţuri reciproce#
409

Poveste despre dragoste si întuneric

De eCemplu, într o zi, îm&oldit de dragostea pentru !tiinţă, presar piper negru în ca"eaua mamei# Mama ia o îng*iţitură, se îneacă !i scuipă ca"eaua în !ervetul ei# +c*ii i se umplu de lacrimi# De(a plin de remu!care, nu zic nimic, !tiu prea &ine că scena următoare e a tatei# Tata, în rolul lui de investigator imparţial, gustă cu &ăgare de seamă ca"eaua mamei# Poate că doar î!i înmoaie &uzele în ea# Pe dată pune diagnosticul: J .ineva a *otăr$t să ţi asezoneze ca"eaua# 'm &ănuiala că este m$na unui persona( de rang înalt# Tăcere# .a un copil cum nu se poate mai cuminte, car lingură după lingură de "iertură de ovăz din "ar"urie la gură, îmi !terg &uzele cu !ervetul, mă opresc un pic !i apoi iar măn$nc două trei linguri cu v$r"# .alm# 2ez$nd drept# .a !i cum a! eCempli"ica o carte a &unelor maniere# 'zi o să mi măn$nc toată "iertura# .a un copil model# P$nă ce "ar"uria va sclipi de curăţenie# Tata continuă, ca !i cum ar "i ad$ncit în g$nduri, ca !i cum ne ar împărtă!i liniile generale ale misterelor c*imiei, "ără să se uite la mine, vor&ind doar cu mama sau cu el însu!i: J 2i totu!i ar "i putut "i o catastro"ă# După cum se !tie prea &ine, eCistă o serie de amestecuri "ăcute din su&stanţe care în sine sunt complet nevătămătoare !i pot "i consumate de oameni, însă c$nd se com&ină pot pune în prime(die viaţa oricui le gustă# +ricine e cel care a pus orice o "i lucrul acela în
410

împinge potirul otrăvit departe de ea. continuă tata. d$nd din cap de c$teva ori. măcar nu adăpostim un la!# + persoană lipsită de orice cinste !i respect de sine# Tăcere# 5 r$ndul meu# Mă ridic în picioare !i spun cu un ton de adult.o să se mai înt$mple niciodată# J 5!ti sigur. J . ca o glumă deplasată ar tre&ui să ai&ă cura(ul să se ridice pe dată în picioare# . de parcă ar !ti "oarte &ine ceea ce aproape că s a înt$mplat. +trăvire# ?pital# .*iar prime(duirea vieţii# + tăcere de moarte umple &ucătăria# De parcă ce e mai rău s a înt$mplat de(a# Mama. g$nditor. incon!tient. sugerez ca oricine o "i "ăcut "arsa asta "ără îndoială că "ără să vrea. dacă eCistă printre noi o ast"el de secătură u!uratică. întocmai ca al tatei: J 5u am "ăcut o# %mi pare rău# ' "ost un lucru cu adevărat prostesc# .ategoric# J Pe cuv$ntul.tău de onoare de om care se respectă. J Pe cuv$ntul meu de onoare de om care se 411 .'mos +z ca"eaua ta ar "i putut să amestece alt ingredient# 2i atunci.a să !tim cu toţii că. dar are prea mult tact ca să pomenească oroarea# Tăcere# J Prin urmare. cu dosul m$inii# J 2i atunci ce s ar "i înt$mplat.

. 're gust de mană cerească. acum# Po"te!te# J . po"te!te# %nsă după o primă îng*iţitură !ovăielnică intervine mama# ?ugerează că e destul# -u i nevoie să eCagerăm# . 8iecare dintre noi se &ucura de rolul lui în această comedie# Tatei îi plăcea să se poarte ca un zeu 412 . toate indică o reducere a pedepsei# -e vom mulţumi de data aceasta să &inevoie!ti să o &ei# Da. ca"eaua asta. J Da. dacă vrei. căinţă !i promisiune. remu!care !i tristeţe s"$!ietoare# '!a că tata declară: J Prea &ine. eu să &eau asta.Poveste despre dragoste si întuneric respectă# J Mărturisire. atunci# 5 destul# + să ne mulţumim cu at$t de data aceasta# %nălţimea 1oastră !i a mani"estat pocăinţa# '!a că o să tragem o linie su& cele înt$mplate# 2i *ai să o su&liniem cu a(utorul unei &ucăţi de ciocolată. ne putem a!eza la &iroul meu ca să mai sortăm ni!te tim&re# >ine. %mi str$m& "aţa cu un dezgust a&solut# 5Cprim$nd su"erinţă.opilul are un stomac at$t de sensi&il# 2i cu siguranţă că de acum !i a învăţat lecţia# Tata nu aude pledoaria pentru compromis# ?au se pre"ace că n o aude# %ntrea&ă: J 2i cum îi pare înălţimii 1oastre &ăutura sa. c*iar a!a# J .um.um.u piperul negru în ea. ca să !teargă gustul rău# 'poi. J Da.

un "el de Ie*ova domestic care împră!tie sc$ntei de m$nie !i tunete cumplite. rogu te4:0. sărind peste prolog. c*iar îmi poruncea să mi trag în (os pantalonii !i să mi pregătesc "undul /el nu spunea dec$t 92ezutul. în zilele ploioase# De data aceasta mă tem că 5Ccelenţa 1oastră va tre&ui să consimtă să !i !teargă regalele urme ale pa!ilor cu propriile i m$ini ginga!e# Iar apoi înălţimea 1oastră ?upremă va &inevoi să se supună încuierii în &aie pentru o oră. muritorii de r$nd. nu doar teatrală. însă !i sensi&il !i îndurător. pe întuneric. în general. !i atunci. după ce mă (ucasem cu electricitatea sau mă căţărasem pe o creangă înaltă. ci prin politeţe !i sarcasm îng*eţat: J %nălţimea 1oastră a catadicsit să umple iar cu noroiul din stradă coridorul: se pare că e mai pre(os de demnitatea înălţimii 1oastre să !i !teargă picioarele pe pre!ul de la u!ă a!a cum ne ostenim să o "acem noi. mai ales dacă "ăcusem ceva ce ar "i putut "i periculos pentru mine. îndelung ră&dător !i mult iu&itor# %nsă c$teodată era cople!it de un val or& de m$nie adevărată. ca să ai&ă ocazia să re"lecteze la comportarea sa gre!ită !i să se *otărască să o îm&unătăţească pe viitor# 413 . mă plesnea de două trei ori peste "aţă# )neori. apoi mă lovea nemilos de !ase sau !apte ori cu cureaua# Dar. m$nia tatei nu se mani"esta prin pogromuri.'mos +z răz&unător. văz$nd !i pedepsind toate "aptele rele.

"ire!te. rolul meu sta&ilit din dramă era să spun în acest moment. pentru că accept consecinţele acţiunilor mele !i sunt pe deplin 414 . &ălmă(ea un soi de scuze: J ?igur că îmi dau seama că nu ai lăsat dinadins noroiul. cu o eCpresie inteligentă. !i îi promiteam că de acum încolo voi avea întotdeauna gri(ă să mi !terg încălţările c$nd intru în casă# Mai mult. nevinovaţi !i s"io!i. în care o rugam să nu mai sară a!a să mă ierte.e noroc pe 5Ccelenţa 1oastră să ai&ă întotdeauna un s"etnic at$t de entuziast care să i sară în apărare# Mama zicea: J >ine ar "i să eCiste o pedeapsă pentru cei care au un simţ al umorului mor&id### Dar nu !i s"$r!ea niciodată vor&a# După un s"ert de oră era vremea scenei "inale# Tata însu!i venea să mă scoată din &aie# %ntinz$nd m$inile pentru o îm&răţi!are scurtă !i sting*erită. !i cu vor&ele împrumutate din arsenalul tatei. că înţeleg per"ect. ca să nu a(ungi !i tu alt pro"esor cu capul în nori# Mă uitam drept în oc*ii lui căprui.e te a apucat. e!ti doar cu capul în nori# Dar sigur că !i tu îţi dai seama că noi te am pedepsit doar pentru &inele tău. că sunt întotdeauna pedepsit pentru &inele meu# 7olul meu includea c*iar !i o replică pentru mama. de adult.Poveste despre dragoste si întuneric Mama protesta pe dată împotriva severităţii sentinţei: J + (umătate de oră e destul# 2i nu pe întuneric# . Data viitoare o să i interzici să respire# J .

nave de răz&oi. sclavul înălţimii ?ale. nu mă îngri(oram# Lăsam capacul closetului. acuzatul. un marinar !i un inginer care săpa canalele ?uez !i Panama pe un teren accidentat. călătorii.*iar !i două ore în &aie# . în cursul cărora eram pe r$nd înălţimea ?a. &aleniere !i &ărci pline de eCploratori care vor descoperi continente !i insule pe care încă n a călcat picior de om# . mă a!ezam pe el !i des"ă!uram toate răz&oaiele !i călătoriile cu m$inile goale# 8ără 415 .'mos +z capa&il să suport pedeapsa pe care o merit# . un (udecător. pentru că nu prea era mare di"erenţă între a "i înc*is în &aie !i singurătatea mea o&i!nuită.*iar dacă eram condamnat la carceră în întuneric. un g*icitor. în odaia mea sau în curte sau la grădiniţă: cea mai mare parte a copilăriei mele am "ost un copil singuratic. proiecte imense de construcţie !i aventuri măreţe. o cutie de aspirine. v$natul. vase de piraţi. trusa de toaletă a tatei. c$ţiva plasturi lipicio!i !i un sul de *$rtie igienică îmi erau su"iciente pentru o zi întreagă de răz&oaie. deluros. "ără "raţi sau surori !i aproape "ără prieteni# + m$nă de sco&itori. trei periuţe de dinţi !i un tu& pe (umătate stors de pastă de dinţi 8ilde!. ta&uretul din &aie. plus o perie de păr. c$teva &ucăţi de săpun.*iar !i pe întuneric# Mi e totuna# 2i cu adevărat nu mi păsa. cinci dintre acele de păr ale mamei. su&marine. un v$nător. ca să unească toate mările !i lacurile în micuţa sală de &aie !i să trimită în cursă dintr un capăt al lumii în celălalt nave comerciale.

care încearcă întotdeauna să "acă ceea ce doresc supu!ii săi# ?e pare că le place să mă îm&race !i să mi pună 416 . nu i dădeam nici un indiciu despre des"ătarea mea# . &inevoitor. lăs$nd tot întunericul a"ară# ? ar putea spune c*iar că iu&eam pedeapsa cu carcera# 9+ricine nu are nevoie de alte "iinţe umane:.$nd tata îmi zicea ironic înălţimea 1oastră sau 5Ccelenţa 1oastră nu mă simţeam (ignit# Dimpotrivă: în sinea mea eram de acord cu el# 'm adoptat aceste titluri !i mi le am însu!it# Dar nu spuneam nimic. "ără să mă clintesc din locul meu# 2edeam acolo cu oc*ii înc*i!i !i aprindeam în capul meu oric$tă lumină voiam. la coada de la auto&uz sau în mulţimea din piaţa principală. ci ca un conducător &la(in. ca a unui om o&i!nuit# 2i nu doar ca orice om o&i!nuit. dar eu pur !i simplu ignor plecăciunea !i titlul# -u dau nici un semn# Poate că motivul pentru care m am *otăr$t să mă port în acest "el este ceea ce m a învăţat mama. îl cita tata pe 'ristotel.Poveste despre dragoste si întuneric săpun sau piepteni sau ace de păr.a un rege eCilat care a reu!it să se "uri!eze înapoi peste *otar !i se plim&ă prin ora!ul său îm&răcat ca un om de r$nd# Din c$nd în c$nd unul dintre supu!ii lui uluiţi îl recunoa!te. "ace o plecăciune !i îi spune Maiestatea 1oastră. că poţi recunoa!te regii !i no&ilii adevăraţi după "aptul că î!i dispreţuiesc titlurile !i !tiu "oarte &ine că no&leţea adevărată constă în a avea "aţă de oamenii de r$nd o purtare modestă. "ie un animal#: +re în !ir mă &ucuram să "iu am$ndoi# Mi era totuna# . 9tre&uie că este "ie un zeu.

îmi în"r$ng &ucuros dezgustul !i îng*it toată linguriţa dintr odată.*iar !i să mă "acă zilnic să îng*it o linguriţă din uleiul ăla sc$r&os din "icat de cod# ?unt "ericit să i las să mi "acă tot ce vor. ?ă mă înveţe să număr p$nă la o sută. m$ng$indu l. el o să le înc*eie nasturii !i o să le lege !ireturile# Pentru toată &unătatea lor "aţă de el# %i înc$ntă să mi pieptene părul. mă înc$ntă plăcerea constantă pe care le o o"eră eCistenţa mea micuţă# '!adar. av$nd el o&iceiul de a !i răsplăti supu!ii cu o îm&răţi!are# -ici un alt copil nu e mai priceput la a le mulţumi rege!te !i politicos pentru serviciile lor# +dată c*iar le promite părinţilor săi /care se uită unul la altul cu oc*i înceţo!aţi de m$ndrie !i de &ucurie. !i c*iar le mulţumesc pentru că mă "ac să cresc sănătos !i voinic# %n acela!i timp. ca domnul Lem&erg de alături. delect$ndu mă cu priveli!tea înc$ntării lor radioase. c*iar dacă uleiul din "icat de cod mă "ace să mi vină să vomit. mă 417 . . ?ă mi eCplice cum se mi!că luna. ?ă mi pună încă un pulover peste celălalt.'mos +z în picioare panto"ii: să i lăsăm. deci# %mi întind &ucuros toate patru mem&rele# După o vreme ei se răzg$ndesc &rusc !i pre"eră să mă îm&rac singur !i să mi pun singur panto"ii: îmi "ace o plăcere deose&ită să mă strecor singur în *ainele mele. în vreme ce pe dinăuntru se topesc de înc$ntare0 că atunci c$nd vor "i "oarte &ătr$ni. c$teodată încurc$nd nasturii sau rug$ndu i dulce să mă a(ute să mi leg !ireturile# 'proape că se pră&u!esc unul peste celălalt în vreme ce revendică privilegiul de a îngenunc*ea în "aţa micului prinţ !i de a i lega !ireturile.

*opin !i ?c*open*auer /în vreme ce înaintăm pe ?trada . o perec*e de pisici persane cu oc*i al&a!tri.ancelarului am parte de două sc*iţe de portret. mai &ine să "iu c*iar !i "ată. desigur.ancelarului. 418 .Poveste despre dragoste si întuneric înc$ntă !i uimirea lor: e limpede că nu i un copil o&i!nuit copilul ăsta e at$t de aparte4 2i ast"el pentru mine eCpresia 9copil o&i!nuit: a devenit un termen de dispreţ a&solut# 5ra mai &ine să a(ung c$ine vaga&ond. tre&uie să mă port mai &ine ca oric$nd# )nc*iul !i tanti au de(a o părere "oarte &ună despre mine. . silită permanent să improvizeze !i să "ascineze. colţ cu ?trada Pro"eţilor# Pe drum ei îmi tot spun că nu tre&uie cu nici un c*ip să uit că unc*iul ?tasze3 !i tanti Mala nu au copii. de eCemplu. dar au. într o s$m&ătă dimineaţa ne ducem în vizită acasă la Mala !i ?tasze3 7udnic3i. să entuziasmeze. iată mă. numai să nu devin un 9copil o&i!nuit: ca toţi ceilalţi. să uimească !i să distreze pu&licul# Tre&uia să "iu unica vedetă de dimineaţa p$nă seara# De eCemplu. în general. a!a că nu tre&uie să "ac nimica nimicuţa care să le poată strica părerea &ună# Tanti Mala !i unc*iul ?tasze3 n or avea ei copii. mai &ine să "iu sc*ilod sau arierat. numai să pot "i în continuare 9at$t de aparte4: sau 9cu adevărat neo&i!nuit4: '!adar. pe ?trada . de la v$rsta de trei sau patru ani. dacă nu !i mai devreme. a!a că nici prin g$nd să nu mi treacă să i între&. de(a un spectacol individual# )n program non stop# + vedetă singuratică a scenei. dolo"ane !i lene!e. c$nd o să ai&ă un &e&elu!# 2i.

ca o perec*e de ur!i polari în *i&ernare# Iar în colţ.'mos +z a lui .iocul îi at$rnă întotdeauna pe (umătate căscat.*opin de la mama !i a lui ?c*open*auer de la tata0# In cea mai mare parte a timpului pisicile picotesc încovrigate una l$ngă alta pe canapea sau pe un ta&uret capitonat. !i Mala visau c$ndva să devină "ermieri# 'u trăit 419 . 2i unul dintre incisivi îi lipse!te. o "emeie &londă cu părul împletit în două cosiţe care uneori îi cad cu eleganţă pe umeri !i alteori îi sunt în"ă!urate pe cap. cea din st$nga. cu &eţe de c*i&rit în c*ip de picioare !i o ţandăra de lemn de un ro!u înc*is în c*ip de cioc# 'ceastă nouă pasăre are aripi "ăcute din pene adevărate. "ăcută dintr un con de pin vopsit. ca o cunună. nu eCagerezi un pic. de parcă ar eCprima o îndoială: c*iar a!a să "ie. pe care tanti Mala a pus o acolo ca să i u!ureze singurătatea. le o"eră părinţilor mei un pa*ar de ceai !i ni!te pră(itură cu mere# 2tie să cureţe merele într o singură spirală care se răsuce!te la "el cu "irul tele"onului# 2i ?tasze3. d$ndu i aerul unui golăna! de pe stradă# Mama de a&ia dacă scoate vreo vor&ă# Tanti Mala. deasupra pianului negru. nu prea sănătoasă !i c*ioară# . care au căzut sau au "ost smulse din aripile lui 'lma Mira&elle# Penele sunt colorate în turcoaz !i mov# )nc*iul ?tasze3 !ade !i "umează# )na dintre spr$ncenele lui. e întotdeauna ridicată. at$rnă colivia cu pasărea cea &ătr$nă !i năp$rlită. iar alteori îi zic Mira&elle# In colivia ei se a"lă !i cealaltă pasăre. ca !i cum i ar "i sete# )neori Mala !i ?tasze3 îi zic 'lma.

'rie*# Iar pentru mine. p$nă ce a devenit limpede că tanti Mala era alergică la ma(oritatea plantelor săl&atice. în vreme ce unc*iul ?tasze3 era alergic la soare /sau. coptu ne ai N Pră(itura cea din rai N 2i mereu am adorat N . străpung$nd "iecare &ucată 420 .eaiul tău cel minunat# Mama zice: J Termină. pe deplin con!tient de di"eritele pericole ale petelor. tanti Mala are o trataţie specială: cire!ată "ăcută în casă# . !i apoi au încercat să trăiască alţi c$ţiva ani la "erma unei cooperative.$nd ne serve!te cu pră(itura cu mere. cu condiţia să măn$nc o "elie groasă de pră(itură.ire!ata ei "ăcută în casă compensează puţinătatea &ulelor /e limpede că sticla cu apă gazoasă a suportat consecinţele !ederii prea îndelungate "ără pălărie0 prin cantitatea at$t de generoasă de sirop ro!u. după cum zicea el. în vreme ce tanti Mala lucrează duminica.entral al Po!tei. soarele însu!i era alergic la el0# '!a că acum unc*iul ?tasze3 e "uncţionar la >iroul . tata nu se poate a&ţine să nu o complimenteze în o&i!nuitul său stil glumeţ: J Dragă Mala. marţea !i (oia ca asistentă a unui dentist "aimos# . atent să nu măn$nc cu gura desc*isă. ca un &ăiat mare.Poveste despre dragoste si întuneric c$ţiva ani într un 3i&&utz. să măn$nc corect cu "urculiţa !i să nu mi m$n(esc degetele. înc$t e aproape insuporta&il de dulce# '!a că îmi măn$nc politicos toată pră(itura /nu i rea deloc0. "irimiturilor !i gurii umplute prea tare.

!i c$nd tanti Mala se uită la mine împreună cu restul pu&licului meu. cu gura înc*isă. sunt 9cu adevărat a&solut eCcelente:# . ca siropul de tuse# Duc cupa tristeţii la &uze.$t despre părinţii mei.u urec*ile minţii le aud aplauzele. dar "oarte &ogată în sirop# 't$t de &ogată în sirop. înc$t este complet. cu puţine &ule. neră&dători să audă ce am să zic (ur în gra&ă /cu cuvintele tatei !i cu tonul tatei0 că am$ndouă creaţiile ei. ca !i c$nd a! lua în calcul posi&ilitatea ca aviaţia inamică să mi intercepteze z&orul cu încărcătura pe drumul de la "ar"urie la gură# Mestec "rumos. "ăc$ndu mă că &eau. !i din talia minţii mă înclin în "aţa audienţei entuziaste# 421 .'mos +z de pră(itură cu "urculiţa !i mi!c$nd o prin aer eCtrem de gri(uliu.*ipul lui tanti Mala se luminează# J Mai este4 Mai este multă4 Hai să ţi mai torn un pa*ar4 'm "ăcut o cara"ă întreagă4 . a&solut !i cu totul de ne&ăut# -u pot lua nici o îng*iţitură# -ici măcar un strop# 're un gust mai rău dec$t ca"eaua cu aromă de piper a mamei# 5 dezgustător de groasă !i de lipicioasă. pră(itura cu mere !i &ăutura siropoasă. "ără să mă ling pe &uze# Pe parcurs culeg oc*eadele admirative ale soţilor 7udnic3i !i m$ndria părinţilor mei !i mi le prind pe uni"orma de aviator# De asemenea. într adevăr. !i îng*it discret. se uită la mine cu adoraţie mută# . în cele din urmă c$!tig premiul promis: un pa*ar de cire!ată "ăcută în casă.

cu coatele pe genunc*i !i m$inile su& &ăr&ie. pentru că viaţa tre&uie &ăută cu îng*iţituri mici# .u încetul. compozitorul sau "ilozo"ul. limpede a naturii înse!i a răsunat prin gura mea# 6ustă ţi viaţa cu îng*iţituri mici# . "ie pentru că au sosit alţi musa"iri !i se încinge o discuţie despre navele cu re"ugiaţi. într o poziţie care reprezintă eCact statuia "iului cel mic al 6$nditorului# Mi a "ost arătată odată o poză a originalului. politica de cumpătare !i înaltul . "ie pentru că nu se cuvine să se *ol&eze la mine c$nd su"letul îmi plute!te spre s"ere mai înalte. ceva care o să le placă: J %n viaţă un lucru at$t de gustos ca acesta tre&uie să "ie &ăut cu îng*iţituri mici# 8olosirea eCpresiei 9în viaţă: mă a(ută în mod special: Pitia a grăit din nou# 1ocea pură. In primul r$nd. în enciclopedie# După o clipă două atenţia lor mă părăse!te. mă strecor în *ol cu potirul meu otrăvit !i îl ridic la nasul uneia dintre pisicile persane. ca să c$!tig timp. alături de mine. nu sunt sigur care e# )rsuleţul ăsta 422 . cupa ororilor stă pe podea.omisar# %n!"ac cu am$ndouă m$inile ocazia.Poveste despre dragoste si întuneric Dar ce să "ac acum. ceva mult dincolo de v$rsta mea. sunt cu"undat în cugetare. cu o singură propoziţie ditiram&ică am reu!it să le a&at atenţia# '!a că n o să &age de seamă că încă n am &ăut deloc din cleiul lor pentru lemn# %ntre timp.$t despre mine. pe c$nd ei sunt încă în transă. tre&uie să le a&at atenţia# Tre&uie să rostesc o cugetare. g$nditor# 'st"el.

. îi mulţumesc încă o dată. apoi mă strecor din nou neo&servat. întocmai ca un adult4 9îţi mulţumesc. mi!că din mustăţi. nu i a!a. trupe!a creatură nici măcar nu se ostene!te să !i desc*idă oc*ii c$nd întind pa*arul. -u. dar c dulce ca ciocolata. aleg planta !i nu perec*ea de păsări /care. n au copii. !i mi!că spre mine o urec*e roz# . se trage înapoi. a "ost tare &ună:# 8ără să între&e sau să a!tepte vreo con"irmare. Mă declar de acord. !i mă *otărăsc să a!tept altă ocazie.'mos +z polar dolo"an amu!ină o dată. ca !i cum ar zice: -u. a "ăcut o cara"ă întreagă# Poate că cire!ata ei n o "i cea mai gazoasă posi&il. zău a!a. în vreme ce "ilodendronul nu m ar da de gol nici dacă ar "i interogat su& tortură# Prin urmare. "oarte mulţumesc. a!adar.a !i cum ar vrea să alunge o muscă# '! putea oare să golesc licoarea mortală în cănuţa cu apă din colivie. scoate un miorlăit o"uscat.$ntăresc argumentele pro !i contra: conul de pin ar putea să mă p$rască.$t despre partenerul lui. la "el cu tanti Mala !i unc*iul ?tasze3. pe care c*ioara !i năp$rlită 'lma Mira&elle o împarte cu conul ei de pin cu aripi. nu tre&uie să le între&i c$nd socotesc să "acă un ou0# După o vreme tanti Mala o&servă pa*arul meu gol# ?e dovede!te pe dată că am "ăcut o cu adevărat "ericită savur$ndu i &ăutura# %i z$m&esc !i zic. doar î!i încreţe!te nasul. îmi umple la loc pa*arul !i îmi aminte!te să nu pierd din vedere "aptul că asta nu e tot. !i pe care. !i se retrage cu un aer plictisit în &ucătărie# . ca un luptător din 423 . tanti Mala.

mama se uită drept în oc*ii mei !i zice. cu toate că ne cere întotdeauna.Poveste despre dragoste si întuneric ilegalitate către instalaţiile "orti"icate ale radarului &ritanic. cu inima mi cea păcătoasă zv$cnind în piept ca un iepure speriat. !i acum plantele lor o să moară# 2i să "iu pedepsit !i să mi suport pedeapsa ca un &ăr&at# 8ără regrete# ?igur că n am s o "ac: dorinţa mea de a i "ermeca e mult mai puternică dec$t nevoia de a i !oca# ?unt un ra&in s"$nt. din care nu i cumpărăm niciodată. nu un 6eng*is Han# Pe drum spre casă. ca un strănut pe care nu l poţi reţine. că am vărsat o pe toată în g*ivecele lor cu "lori. zic: J . a căpătat o &ucată de pră(itură !i două pa*are de cire!ată. !i îi otrăvesc cealaltă plantă. ca un r$s irezisti&il în clasă. !i asta mi a "ăcut plăcere# Tata zice: J >ăiatul c*iar că s a purtat &ine azi. dar la urma urmei !i a primit răsplata. că p$nă !i pisicilor !i păsărilor lor li se pare dezgustătoare.e ai văzut. să mă ridic în picioare !i să anunţ în pu&lic că &ăutura lor e at$t de sc$r&oasă. J 'm văzut că erai cumplit de plictisit# Dar ai reu!it să n o arăţi. să mărturisesc. cu un z$m&et conspirativ: J ?ă nu crezi că n am văzut# 'm văzut tot# Deplin nevinovat !i pur. pentru că cine !tie dacă pa*arele de la c*io!c sunt cu adevărat curate. Mama: 424 . un cactus# %nsă în acel moment simt o nevoie imperioasă.

dar am o&servat că ai &ăut o pe toată. te înalţi deasupra turmei celor de r$nd !i c$!tigi din partea tuturor onoarea supremă: un 425 . ea !tie pe dată nu numai ce ai spus !i ai "ăcut. !i sunt cu adevărat m$ndră de tine pentru asta# J Mama ta.um să le produc părinţilor mei o su"erinţă a&solut nemeritată. . Tocmai învăţasem de la mama că. dar !i lucrurile pe care crezi că nu le !tie nimeni altcineva# -u e neapărat u!or să trăie!ti cu cineva care poate vedea ce e în inima ta# J 2i c$nd tanti Mala ţi a o"erit al doilea pa*ar. de "apt nu sunt prea mulţi oameni în stare de at$ta consideraţie# %n acel moment aproape că am recunoscut că plantele "amiliei 7udnic3i.on"runtat cu o alegere între a "ace plăcere cuiva !i a spune adevărul. tre&uie întotdeauna să i pre"eri sincerităţii generozitatea# 8ăc$nd aceasta. între a nu produce durere !i a nu minţi.'mos +z J -u sunt sigură că ţi a plăcut într adevăr acea &ăutură. poate vedea ce e în inima ta# . doar ca să i "aci plăcere# 1reau să !tii că nu sunt mulţi copii de v$rsta ta. nu eu. am o&servat că i ai mulţumit !i l ai &ăut pe tot. spune tata. dacă tre&uie să alegi între a spune o minciună sau a (igni pe cineva. ca să nu o (igne!ti pe tanti Mala.u alte cuvinte. merită complimentul. de vreme ce ele au &ăut &eleaua aia siropoasă# Dar cum să smulg medaliile pe care tocmai mi le prinsese pe piept !i să le arunc la picioarele ei. continuă mama. tre&uie să i pre"eri adevărului sensi&ilitatea# .

olegiului Terra ?ancta. înt$mplător. numele lui e&raic. o lipsă de copii sau o lipsă de lumină# Mai este un cuv$nt înrudit care înseamnă a cruţa sau a economisi# 9K. stro&ilos. actul rotirii# Iar acest cuv$nt are aceea!i rădăcină cu cuvintele Kstro"ăL !i Kcatastro"ăL# 'cum c$teva zile am văzut un camion care se răsturnase pe drumul spre Muntele ?copus: oamenii din el au "ost răniţi. Hanna* !i Mic*ael /din romanul ?oţul meu. de la stro&os. în seara zilei în care s au înt$lnit pentru prima oară.Poveste despre dragoste si întuneric copil "oarte aparte# 'poi tata ne a eCplicat cu ră&dare că în e&raică acel cuv$nt care înseamnă 9"ără copii: este înrudit cu cuv$ntul care înseamnă 9întuneric:. Mic*ael0 se înt$lnesc din nou în ca"eneaua 'tara de pe 426 .el care cruţă nuiaua î!i ură!te copilulL se spune în . !i sunt întru totul de acord cu această a"irmaţie#: Printr o digresiune în lim&a ara&ă. pe scările .artea Prover&elor. istru&al. el continuă. suger$nd că vor&a care înseamnă 9întuneric: este legată de cea care înseamnă 9a uita:# 9. care desemnează orice se răsuce!te sau se înv$rte!te. iar roţile încă se mai înv$rteau a!a că era stro&os !i era !i catastro"ă# De îndată ce a(ungem acasă să &inevoiască Preacinstitul Domn să !i str$ngă toate (ucăriile pe care le a lăsat împră!tiate pe podea !i să le pună acolo unde le e locul#: Părinţii mi au pus pe umeri tot ce nu au reu!it să în"ăptuiască ei în!i!i# In HIP0. derivă dintr un cuv$nt grecesc.$t despre conul de &rad. pentru că am$ndouă implică o lipsă.

cu un c*icotit amestecat cu m$ndrie. în "aţa "amiliilor Earc*i !i 7udnic3i !i Hanani !i >ar @itz*ar !i '&rams3i îmi aminteau întotdeauna cum. credea tatăl lui Mic*ael. ca lanţul să se continue de la o generaţie la alta# J + "amilie nu e o pro&ă de !ta"etă. în prezenţa tuturor musa"irilor lor îmi aminteau. pe c$nd aveam doar cinci ani. a zis [Hanna*\# Mulţi ani tata nu !i a pierdut năde(dea că în cele din urmă mantia unc*iului Aosep* va poposi la el !i că mi ar putea o trece mie la timpul potrivit. dacă urmez tradiţia "amiliei !i devin cărturar# Iar dacă. poate că avea să o mo!tenească unicul lui "iu# ?imt că mama voia ca atunci c$nd o să "iu mare să eCprim lucrurile pe care ea nu a "ost în stare să le eCprime# %n anii următori îmi tot aminteau. am scris cu litere mari pe spatele uneia dintre cărţile de 427 . mantia nu poposea la el. dar în loc de asta el îi poveste!te despre tatăl lui văduv: Tatăl lui î!i pusese în el mari speranţe# 7e"uza să recunoască "aptul că "iul lui era un t$năr o&i!nuit### .'mos +z strada >en @a*uda din Ierusalim# Hanna* îl îndeamnă pe Mic*ael să vor&ească despre sine.ea mai mare dorinţă a tatălui era ca Mic*ael să a(ungă pro"esor la Ierusalim. cu o pro"esie în c*ip de torţă. la c$teva săptăm$ni după ce învăţasem literele din al"a&et. pentru că &unicul lui din partea tatălui predase !tiinţele naturale la seminarul pedagogic evreiesc din 6rodno### 'r "i "rumos. din cauza muncii lui plictisitoare care nu i lăsa dec$t orele nopţii pentru cercetare.

cu penseta. iar o "rec u!or. cu &ucăţi de *$rtie. cu o pensetă "ină între degete. copiindu le pe "i!e mici. cercet$ndu le. ver&e. o răsucesc în di"erite direcţii. cum stătea aplecat peste &irou. apoi mă aplec în "aţă !i o potrivesc în teCtura p$nzei pe care o ţes# 'poi mă uit intens la ea din di"erite ung*iuri. cu o lupă la celălalt. smulg$ndu le. ţin$ndu le la lumină. încă nu pe deplin satis"ăcut. aceste molecule de teCt. !i &ucăţi de "raze dezmem&rate.7IIT+7 !i am ţintuit o pe u!a odăiţei mele# 2tiam cum sunt "ăcute cărţile c*iar înainte de a !ti să citesc# Mă strecuram în încăpere !i mă ridicam pe v$r"uri în spatele tatălui meu. una dintre aceste particule. prin valea !erpuitoare dintre două teancuri de cărţi de pe &irou. pe care am scris di"erite cuvinte. cu trudă. o ridic iar în lumină. mă întind în "aţă !i o "rec sau o !le"uiesc. sort$ndu le. ad(ective !i adver&e. !i iar o scot !i o înlocuiesc 428 . a!ezate pe &irou în "aţa mea. !i apoi îl potrivea pe "iecare la locul lui din puzzle. a!a cum în!iri un colier# De "apt. !i eu lucrez cam ca el# Lucrez ca un ceasornicar sau ca un argintar de modă vec*e: cu un oc*i mi(it.Poveste despre dragoste si întuneric vizită ale tatei 'M+? DL')?-57 ?. în vreme ce î!i croia drum încet. culeg$nd tot soiul de amănunte de prin volumele care zăceau desc*ise în "aţa lui. "ragmente de eCpresii !i descrieri !i tot "elul de încercări de com&inaţii# Din c$nd în c$nd culeg cu gri(ă. nu "i!e. cu capul o&osit plutind într o &altă de lumină de la lampa lui de &irou. o ridic în lumină !i o cercetez atent.

cine se îm&ogăţe!te sau se "ace de r$sul lumii. apoi o scot. din &eţe de c*i&rit# Dacă scrii un roman de optzeci de mii de cuvinte tre&uie să iei cam un s"ert de milion de *otăr$ri. o&iceiurile !i ocupaţiile lor. titlul cărţii /acestea sunt cele mai simple. e ca !i cum ai încerca să "aci munţii 5dom din Lego# ?au ca !i cum ai construi întregul Paris. pieţe !i &ulevarde. cine se îndrăgoste!te sau este necredincios. tai toată "raza sau rup toată pagina# 7enunţ. am spus c$ndva. cu clădiri. indirect /!i acestea sunt *otăr$ri destul de generale0F dar tre&uie să iei !i mii de *otăr$ri mai delicate. p$nă la ultima &ancă de pe stradă. Mă ridic# Mă plim& prin cameră# Mă întorc la &irou# Mă uit la ea c$teva clipe sau mai mult. cele mai generale *otăr$ri0F nu doar ce să poveste!ti !i ce să ascunzi su& aparenţe în!elătoare. poate că într un ung*i puţin di"erit# Poate că mai departe în "rază# ?au la începutul celei următoare# ?au poate că ar tre&ui să o tai !i să o "ac o propoziţie de un cuv$nt. cine trăie!te sau moare.'mos +z cu alt cuv$nt sau încerc să o potrivesc în alt loca! din aceea!i "rază. numele !i c*ipurile persona(elor. iară!i# ' scrie un roman. în 429 . o pilesc încă un piculeţ !i iar încerc să o potrivesc. de sine stătătoare. nu doar în privinţa liniilor mari ale intrigii. împărţirea pe capitole. ce să spui desc*is !i la ce să "aci aluzie. cum ar "i dacă să scrii. ce vine înt$i !i ce vine la urmă. disperat# Mă &lestem cu voce tare !i &lestem scrisul în general !i lim&a cu totul !i totu!i mă a!ez !i încep să pun totul la un loc.

?au ar tre&ui cu adevărat să "ie 9cenu!iu al&ăstrui:. cu coacăzele lui# %nsă adevărul e că în taină am întors spatele cărţii de vizită pe care o ţintuisem pe u!a odăii mele# Mulţi ani am visat doar să cresc !i să scap din aceste la&irinturi de cărţi !i să mă "ac pompier# 8ocul !i apa. ?au 9azuriu:. năvala tunătoare a ma!inii ro!ii lăs$nd în urma ei o d$ră de spaimă# 430 . +ri la mi(loc. din apartamentul nostru din Derem 'vra*am. căma!a de "orţă. a tatălui meu. uni"orma. Din "ragedă pruncie am "ost victima unei spălări a creierului meticuloase !i prelungite: templul cărţilor unc*iului Aosep*. ?au ar tre&ui pur !i simplu să "ie prins în curgerea unei "raze complicate. vaierul sirenei. 9lumina serii: "ără să încerc să o colorez în 9al&astru cenu!iu: sau 9al&astru pră"uit: sau cum o mai "i. ?au cel mai &ine ar "i să scriu cele două cuvinte. eroismul. re"ugiul în cărţi al mamei mele. !i domnul 'gnon. ?au 9al&astru regal:. 9al&astru: sau 9al&ăstrui:# ?au ar tre&ui să "ie 9al&astru pal:. "i!ele de cartoteca !i (ocurile de cuvinte ale tatălui meu !i c*iar îm&răţi!area cu aromă picantă a lui ?aul . panica de pe stradă. privirile "etelor !i luminile "ulger$nd. casca de argint sclipitor.erni3ovs3i. plină de propoziţii su&ordonate. poeziile &unicului 'le3sandr. cel care avea multe um&re. "ăcută din cărţi. în Talpiot. 2i acest 9al&astru cenu!iu: tre&uie să stea la începutul propoziţiei sau tre&uie să strălucească doar către s"$r!it. romanele vecinului nostru.Poveste despre dragoste si întuneric cea de a treia propoziţie de la s"$r!itul paragra"ului. domnul Earc*i.

ci. cu admiraţie !i recuno!tinţă. devotamentul "aţă de datorie dus p$nă la sacri"iciul de sine. pielea. incredi&ilă presimţire a pătruns în inima îng$m"ată a acelui copil nesă&uit !i visător !i i a sugerat. aluzia voalată la ceea ce avea să i se înt$mple mamei lui într o seară de iarnă. r$urile de iu&ire înlăcrimată din partea "emeilor ameţite care îţi cad le!inate la piept. punctul culminant. incon!tientă. "urtunurile care se descolăcesc la nes"$r!it. "ără să i dezvăluie deznodăm$ntul. în "anteziile mele. genele !i părul p$r(olite. i a semnalat "ără să i dea vreo !ansă să interpreteze. cea pe care ai salvat o vite(e!te din "lăcări cu "orţa plină de gingă!ie a &raţelor tale# Dar cine era cea pe care în cea mai mare parte a copilăriei mele am tot salvat o. Pentru că la cinci ani mă imaginam de(a. iar !i iar. risc$ndu !i viaţa !i salv$nd o. c$t ar mai "i "ost timp. Poate că nu a!a tre&uie pusă între&area. un pompier îndrăzneţ !i calm. mai degra&ă: ce cumplită. năpustindu se vite(e!te de unul singur în "lăcările tur&ate. strălucitor în uni"orma !i casca lui. strălucirea "lăcărilor care se re"lectă ca picurarea s$ngelui în ro!ul ma!inii !i. "ata sau "emeia incon!tientă cărată pe umărul curtenitorului ei salvator. din cuptorul mistuitor !i a cărei iu&ire am c$!tigat o în sc*im&. în cele din urmă. din "oc /în vreme ce tatăl lui cel neputincios !i palavragiu nu "ăcea 431 . !i mai presus de toate cea mai "rumoasă dintre ele.'mos +z 2i apoi scările. "umul in"ernal care te înă&u!ă# 2i imediat după aceea lauda.

nepotul lui 432 . Ira. soţia inginerului din 7ovno. privind nea(utorat incendiul0# 2i ast"el. într o ţară pe care n am văzut o niciodată# 2i cu siguranţă mama n ar "i putut "i at$t de ne&ună înc$t să i spună o poveste îngrozitoare ca aceea unui copil de patru cinci ani. "iul vizitiului. în"rico!ătoare# Micul Peer. ?ă "ie cu putinţă ca. o smulge pe veci pe mama lui din încle!tarea tatălui !i o ia su& aripa sa# Dar cu ce "ire negre să "i ţesut eu această oedipiană "antezie care nu m a părăsit mulţi ani. îmi spunea tot "elul de pove!ti ciudate !i. întrup$nd în oc*ii proprii eroismul călit în "oc al evreului de tip nou /întocmai a!a cum îi recomandase tatăl lui0. să se "i strecurat în "antezia mea cu pompierul !i "emeia salvată.$nd tata nu era acasă !i !edeam la masa din &ucătărie aleg$nd linte. Ira ?telets3aGa. Irina. storc$nd portocale sau "ăc$nd peri!oare pe plan!etă. asemenea mirosului unui "um îndepărtat. care s a îndrăgostit de 'nton. . acea "emeie. "ăc$nd aceasta.Poveste despre dragoste si întuneric altceva dec$t să stea acolo uluit. al cărei soţ o&i!nuia să o piardă la cărţi în "iecare noapte# >iata Ira ?telets3aGa. p$nă ce într o zi a golit un &idon de para"ină !i a murit arz$nd în coli&a lui din carton gudronat# Dar toate astea s au înt$mplat cu cincizeci de ani înainte de a veni eu pe lume. "iul or"an al lui Aon. în vreun "el. da. !i !i a pierdut copiii. în vreme ce mama stătea cu spatele la mine curăţ$nd legume. se aruncă în "oc !i o salvează !i.

le "oloseam ca să aprindem un arzător sau primusul de la un arzător de(a aprins# +r "i "ost pove!tile mamei ciudate. precum !i despre cumplitul >oGg# >ucătăria însă!i. pentru a "ace economie. "raţii "ierari care s au omor$t unul pe altul. în"rico!ătoare. sta"ia din pe!teră care s a îndrăgostit de nevasta pădurarului sau sta"ia lui -i3ita căruţa!ul care s a întors din moarte ca 433 . 'se. pline de pe!teri !i turnuri. pe (umătate ne&une!ti. una cu c*i&riturile noi !i cealaltă cu c*i&riturile arse pe care. cu pereţii ei înnegriţi de "um !i podeaua str$m&ă. despre răpirea miresei. ci licăreau în penum&ră. despre castelul ?oria Moria de dincolo de "iord. drăcu!ori !i ondine. cea despre ursul care a adoptat un copil mort. răsăreau o clipă din ceaţă. era la "el de îngustă !i de (oasă ca o carceră# L$ngă so&ă aveam două cutii de c*i&rituri. stăteau singuri în coli&a lor de pe munte în acele nopţi lungi. despre topitorul de nasturi.'mos +z 7asmus 6Gnt. tre&uie să "i "ost c*iar ca mine atunci c$nd el !i sărmana lui mamă văduvă. trolii din castelul regelui muntelui !i v$rcolacii verzi. sate părăsite !i podur i stricate at$rn$nd deasupra a&isului# Pove!tile ei nu începeau cu începutul !i nu se s"$r!eau "ericit. apoi dispăreau înapoi în întuneric înainte să "i avut timp să vezi ceea ce era în "aţa oc*ilor tăi# '!a era povestea ei despre &ătr$nul 'leluiev !i cea despre Tanicica !i cei trei &ăr&aţi ai ei. iar el a&sor&ea !i păstra în inimă povestirile ei mistice. dar erau captivante. se răsuceau în (urul lor însele. îţi dădeau "iori pe !ira spinării. te uimeau. cu v$nt !i zăpadă.

mama mă ducea în locuri prin care puţini copii călcaseră !i ast"el des"ăcea în "aţa mea un evantai captivant de cuvinte. muntele. un munte necălcat de picior de om. se înălţa ameninţător. c$mpiile dormeau lini!tite !i se tolăneau. pa(i!tile erau înverzite. iar prin văi. cărora le zicea v$lcele. &isericile. susurau !i !opoteau# Mama ducea o viaţă singuratică. mama nu găsea nimic interesant la IerusalimF nu i plăceau locurile s"inte !i numeroasele situri antice "aimoase# ?inagogile !i academiile ra&inice. care "useseră !i ele la Tar&ut* 6Gmnasium din 7ovno. tru"e !i ciuperci# 8ără să se sinc*isească de v$rsta mea "ragedă. plicticoase !i pline de du*oarea &ăr&aţilor evlavio!i care nu se spălau su"icient de des# -ările ei sensi&ile se trăgeau înapoi în "aţa mirosului de carne nespălată. înc*isă în casă în cea mai mare parte a timpului# In a"ară de prietenele ei Lilen3a. turlele erau semeţe. 5ster3a !i 8ania Veissmann. ca !i cum m ar "i luat în &raţe !i m ar "i ridicat din ce în ce mai sus. dezvăluindu mi înălţimi ameţitoare ale lim&ii: c$mpurile ei erau împestriţate cu soare sau scăldate în rouă. a"ine. copacii se înălţau semeţi. c*iar !i su& un nor cenu!iu de tăm$ie# -ici tata nu !i pierdea vremea cu religia# 434 . pădurile ei erau dese sau de nepătruns. castelele dominau. "ragi. mănăstirile !i mosc*eile îi păreau toate o apă !i un păm$nt. !ipote.Poveste despre dragoste si întuneric să o "armece !i să o seducă pe "iica uciga!ului# Pove!tile ei erau pline de mure. p$raie !i r$uleţe ţ$!neau.

că !i preotul. care nutreau uri antice. !i î!i punea năde(dea. au putut să l urmeze pe ?talin sau c*iar pe Hitler. recita el cu patos din ciclul de sonete al lui .erni3ovs3i. care prezidează: sau 9?t$nca lui Israel:.onsidera că preoţii. relicve "alse !i tot soiul de credinţe !i pre(udecăţi găunoase# ?uspecta pe oricine trăia de pe urma religiei de un "el de !arlatanism îndulcit# %i plăcea să citeze remarca lui Heine. în puterile m$ntuitoare sau renăscătoare ale artei: 9Preoţii "rumuseţii !i pensula arti!tilor:. scorneau doctrine mincinoase. mai cinstiţi. 9-ici unul dintre ei nu miroase a tranda"iri44 2i nici Mustim Mu"ti. indi"erent de credinţă. ignoranţi. de asemenea. neîntinaţi de ur$ciune# 6$ndul că unii arti!ti. în ciuda tuturor acestor lucruri. ca 8aust al lui 6oet*e# 435 . erau &ăr&aţi destul de du&io!i. !i ra&inul du*nesc /sau. el credea uneori într o providenţă vagă.redea că arti!tii sunt superiori altor oameni. vărsau lacrimi de crocodil !i negustoreau o&iecte s"inte contra"ăcute. aţ$ţau spaimele. un 9spirit al poporului. îl tul&ura !i îl m$*nea# 'desea se certa cu sine pe acest su&iect: arti!tii care erau captivaţi de "armecul tiranilor !i se puneau în slu(&a represiunii !i răutăţii nu meritau titlul de 9preoţi ai "rumuseţii:# )neori încerca să !i eCplice lui însu!i că î!i v$nduseră su"letul diavolului. Ha( 'min cel iu&itor de nazi!ti4:0# Pe de altă parte.'mos +z . în versiunea atenuată a tatei. 9!i cei ce stăp$nesc "armecul mistic al versului N M$ntuiesc lumea prin melodie !i c$ntec:# . mai pătrunzători. ori în minunile 9geniului creator evreiesc:.

o&iectele. ca !i cum ar "i încercat să desci"reze din disputa lor motivul pentru care domnul Earc*i susţinea o părere. iar domnul Hanani pe cea opusă: oare disputa ar "i "ost di"erită dacă dintr odată ar "i "ăcut sc*im& !i "iecare ar "i apărat poziţia celuilalt. coa"urile !i mo&ila o interesau pe mama doar ca "erestruici prin care putea privi pe "uri! în vieţile interioare ale oamenilor# +ri de c$te ori mergeam acasă la cineva sau c*iar !i într o sală de a!teptare.onsidera politica o catastro"ă# 8lecăreala !i &$r"a o plictiseau# . '&rams3i. mama !edea dreaptă într un colţ.$nd aveam musa"iri sau c$nd mergeam în vizită la unc*iul Aosep* !i mătu!a Eippora*. mama rareori se alătura conversaţiei# 2i totu!i. porţelanuri. din răsputeri. pe mama n o atingea deloc# De o&icei lăsa ziarul (os după ce arunca o privire asupra titlurilor# . !i se uita cu atenţie. 7udnic3i. o&iectele de pe ra"turi. cumpărau !i cultivau păm$nt nelucrat !i pavau drumuri. în Talpiot. cu m$inile încruci!ate la piept. în vreme ce ea !edea !i nu zicea nimic. Hainele.Poveste despre dragoste si întuneric Dacă pe tata îl îm&ăta într o anumită măsură "ervoarea sionistă a celor care construiau noi su&ur&ii. cărţi. ca o elevă model dintr un pension de domni!oare. la domnul 'gnon. la perdele. uneori prin simpla ei prezenţă îi "ăcea pe &ăr&aţi să vor&ească !i iar să vor&ească. z$m&ind u!or. "ără gra&ă. sau la "amiliile Earc*i. tapiţerie. la "amilia Hanani sau la Hanna* !i HaGim Toren. 436 . ta&lourile de pe pereţi. în vreme ce o ataca pe cea pentru care pledase înainte.

nu la nivel de &$r"ă cui îi place de cine. călca. punea la locul lor cumpărăturile.'mos +z ca un detectiv care adună din ce în ce mai multe detalii. cine a cumpărat oarece . curăţa. de o&icei conversaţia nu revenea la ceea ce "usese înainte de intervenţia ei# ?au poate că era doar "aptul că în acea vreme "emeilor li se atri&uia rolul de pu&lic în conversaţii# Dacă o "emeie desc*idea &rusc gura !i rostea o "rază sau două provoca o oarecare surprindere# Din c$nd în c$nd mama dădea meditaţii# )neori mergea la o con"erinţă sau la o întrunire literară# %nsă în cea mai mare parte a timpului stătea acasă# -u lenevea. spăla. dintre care unele ar putea în cele din urmă să se com&ine !i să o"ere un indiciu# ?ecretele celorlalţi o "ascinau. deretica.am auzit o niciodată "redon$nd sau mormăind în vreme ce se ocupa de gospodărie# 6ătea. tăia legume. ci ca pe o persoană care studiază a!ezarea pietrelor într un mozaic sau a "ragmentelor dintr un puzzle uria!# 'sculta conversaţia cu atenţie !icu acel z$m&et sla& plutindu i neintenţionat pe &uzeF îl o&serva amănunţit pe vor&itor. cocea. muncea din greu# Muncea în tăcere !i cu spor# . ce "ac m$inile lui. spăla vase. urmărindu i &uzele. cine um&lă cu cine. ridurile "eţei. ce spune trupul lui !i ce încearcă să ascundă. orice sc*im&are a poziţiei !i dacă picioarele îi sunt "ără ast$mpăr sau lini!tite în panto"i# 7areori participa la conversaţie. încotro îi sunt îndreptaţi oc*ii. dar dacă ie!ea din tăcerea ei !i rostea o "rază sau două. "răm$nta 437 .

dezvăluind patul du&lu ascuns în ea.itea în "iecare seară. !i continua să citească: su"erea de insomnie. în vreme ce eu mă (ucam a"ară. iar canapeaua era des"ăcută. mama se încolăcea în colţul ei !i citea# %mpăcată cu trupul ei.u picioarele desculţe trase su& ea. citea# . cu tot trupul în "ormă de semilună. !i continua să citească c*iar !i după ce era stinsă lumina din tavan !i tata î!i scotea oc*elarii. citea după ce erau înc*ise o&loanele. c$nd terminase cu spălatul !i ru"ele erau împăturite !i puse "rumos la locul lor. se întorcea cu spatele la ea !i se pră&u!ea în somnul oamenilor &ine intenţionaţi. rezemat u!or de umărul lui. !i citea !i după ce spălam vasele de la cină. veri"ic$ndu le în catalog !i lipindu le în al&um.Poveste despre dragoste si întuneric aluat# Dar c$nd apartamentul era în deplină r$nduială. citea# .u "aţa pe (umătate ascunsă de părul ei întunecat.u spatele arcuit. cu umerii lăsaţi. citea după ce mă duceam la culcare !i tata se întorcea la "i!ele lui micuţe. iar tata !edea la &iroul lui not$ndu !i o&servaţiile pe "i!e de cartotecă îm&$csite. citea în vreme ce tata !i cu mine !edeam împreună la &iroul lui. care s a agravat cu timpul. !edea pe canapea !i citea# . cu g$tul aplecat în "aţă. aplecată peste pagină. eu cu capul înclinat. citea# 'plecată peste cartea rezemată pe genunc*i. care cred cu tărie că totul va "i &ine. triind tim&re. citea# . respir$nd lent !i u!or. p$nă ce în ultimul an al vieţii ei diver!i doctori au considerat potrivit să i prescrie pastile puternice !i tot soiul de poţiuni !i soluţii de dormit !i i au 438 . în curte.

T*omas Mann.$nd s a întors acasă. Mauriac. (ucau cărţi sau participau la alte activităţi# Iar noaptea co&ora în micul salon de l$ngă &iroul recepţiei !i î!i petrecea cea mai mare parte a nopţii citind. Hermann Hesse. Dic3ens. Dnut Hamsun. a citit aproape zi !i noapte# De dimineaţa p$nă seara stătea pe un !ezlong în păduricea de pini de pe coasta dealului !i citea. în vreme ce ceilalţi internaţi dansau. ca să nu o deran(eze pe "emeia cu care împărţea camera# . 'gnon. . ca !i cum ar "i petrecut în "iecare noapte# . . de!i e adevărat 439 . arăta o&osită !i palidă.$nd tata !i cu mine am între&at o cum s a &ucurat de vacanţă.e*ov.*amisso. a z$m&it !i a zis: 9-u m am g$ndit la asta:# +dată. iar mama c*iar a plecat singură la sanatoriul de la 'rza# %nsă nici măcar acolo nu s a oprit din cititF dimpotrivă. iar seara citea pe veranda luminată. Turg*eniev. în drum spre clinică sau spre magazinul de încălţăminte. Moravia. mama mi a spus. IOas3ieOicz. Dleist.'mos +z recomandat două săptăm$ni de odi*nă adevărată la un *otel "amilial din ?a"ed sau la sanatoriul 8ondului ?ănătăţii din 'rza# Prin urmare. 8lau&ert.itea din Maupassant. cu um&re negre su& oc*i. pe c$nd !edeam pe penultimele locuri din auto&uz. la Ierusalim. c$nd aveam !apte sau opt ani. Tolstoi. tata a împrumutat c$teva lire de la părinţii săi !i s a o"erit să ai&ă gri(ă de copil !i de casă. că. ?te"an EOeig !i 'ndrB Maurois rar !i a ridicat oc*ii din carte pe toată perioada acelei pauze# . 6nessin. >alzac. precum !i din ?omerset Maug*am.

am luat cartea cu mine în pat !i am recitat o toată pentru mine. interes sau cel puţin o senzaţie plăcută. c*iar dacă le ai trădat. în vreme ce oamenii întotdeauna te lasă &altă c$nd vine vremea să nu mai poată o&ţine de la tin e nici un avanta(. uneori tu le la!i &altă. dacă tu o meriţi sau dacă vă mai potriviţi. De "apt. de la început p$nă la s"$r!it. poate ani în !ir sau c*iar pe vecie# Dar ele. tata mi a citit în pat cartea at$t de des. plăcere. nu ţi vor întoarce nicic$nd spatele: te vor a!tepta tăcute !i modeste pe ra"tul lor# Te vor a!tepta zece ani# -u se vor pl$nge# P$nă într o noapte în care ai &rusc nevoie de o carteF c*iar !i la trei dimineaţa. înc$t tre&uie să "i a(uns să o învăţ pe de rost. c*iar dacă e o carte pe care ai părăsit o !i ai !ters o din inimă de ani !i ani. "ăc$ndu mă că sunt tata. c$nd tata n a putut să mi o citească. nu te va dezamăgi niciodată. di"erenţa este că. va veni pe loc. cuv$nt cu cuv$nt.Poveste despre dragoste si întuneric că !i cărţile se pot sc*im&a cu trecerea anilor la "el de mult ca oamenii. "ăc$ndu mă că citesc. o carte nu te părăse!te niciodată# 8ire!te. de îndată ce i o ceri# + carte nu te va dezamăgi niciodată# . va co&orî din ra"t !i îţi va ţine tovără!ie la nevoie# -u va încerca să !i ia revan!a sau să se scuze sau să se între&e dacă merită să o "acă. întorc$nd "oaia eCact la acea pauză dintre două cuvinte la care tata o&i!nuia să o întoarcă în "iecare seară# ' doua zi i am cerut tatei să urmărească 440 . iar odată.are a "ost numele primei pove!ti pe care am citit o singur.

dog (N. că 9c$ine:H< arată ca o "aţă rotundă. încă în pi(ama. ameţiţi de m$ndrie.).) 441 . au căzut în capcană. tr. convin!i am$ndoi că acest copil neo&i!nuit a învăţat singur să citească# Dar p$nă la urmă c*iar am învăţat singur# 'm descoperit că "iecare cuv$nt are "orma lui specială# '!a cum se poate spune. de eCemplu. DaddG !i MummG (N. tr.) 38 Idem. cu pro"ilul unui nas desenat într o parte !i o perec*e de oc*elari în cealaltă parteF iar 9oc*i:H= arată într adevăr ca o perec*e de oc*i cu puntea unui nas între ei# 'st"el am reu!it să citesc r$nduri !i c*iar pagini întregi# După ce au mai trecut vreo două săptăm$ni am început să mă împrietenesc cu literele însele# 8 ul din 9"lamură: arată ca o "lamură "lutur$nd la începutul "lamurii# 2 ul din 9!arpe: arată c*iar ca un !arpe# Tăticul !i mămicaHP sunt la "el la s"$r!it. însă restul e "oarte di"erit: tăticul are la mi(loc o 13 5ste vor&a despre cuv$ntul din lim&a engleză.'mos +z r$ndurile cu degetul c$nd cite!te !i i am urmărit degetul. degetul meu arăta pe r$nd "iecare cuv$nt. 15 Idem. incapa&ili să !i înc*ipuie enormitatea în!elăciunii. iar c$nd a "ăcut asta a cincea sau a !asea oară puteam identi"ica "iecare cuv$nt după "ormă !i după locul lui pe r$nd# 'poi a venit momentul să i surprind pe am$ndoi# Intr o s$m&ătă dimineaţă am apărut în &ucătărie. între ei. !i "ără să zic nimic am desc*is cartea pe masă. tr. e1e (N. iar eu rosteam cu voce tare cuv$ntul în vreme ce degetul meu îl atingea# Părinţii mei.

ai cărui oc*i erau at$t de (alnici că mi se umpleau mie oc*ii de lacrimi c$nd mă uitam la el. drept între urec*i# Iar morala era scrisă cu litere mari !i ro!ii: -) 5 >I-5 ?Ă MĂ-_-. iată l pe pagina de alături. sănătos !i voios !i nu mai era lene!.I P75' M)LTĂ MI5754 In lumea tatălui meu nu eCista su"erinţă care să nu ducă la m$ntuire# ?u"ereau evreii în diaspora. !i era c*iar !i o clauză în el care îi 442 . 5i &ine. în "olosul am&elor părţi. în vreme ce mămica are un !ir de dinţi care arată ca !i cum ar z$m&i# Prima carte pe care mi o amintesc era o carte cu poze despre un urs mare !i gras care era "oarte m$ndru de el.artea avea un s"$r!it ne"ericit urmat de un s"$r!it !i mai ne"ericit !i doar după aceea venea s"$r!itul "ericit# )rsul cel lene! a "ost înţepat crunt de un roi de al&ine !i. mai &ună# 'zi ne doare un pic &urtica. 5i &ine. !i ursului îi plăcea să lingă miere c*iar !i c$nd n ar "i tre&uit# -u doar lingea miere.Poveste despre dragoste si întuneric perec*e de g*ete din care ies picioarele. un urs lene! !i somnoros care semăna un pic cu domnul '&rams3i al nostru. Iţi trece p$nă te însori# 2i sărmanul urs înţepat. cu o "undă mare în cre!tet. de parcă asta n ar "i "ost destul. 5i &ine. în cur$nd o să se creeze ?tatul Israel !i atunci totul o să "ie mai &ine# ? a pierdut ascuţitoarea. se îndopa cu ea# . pentru că a "ost a!a de lacom a "ost pedepsit cu o durere de dinţi !i era o imagine cu el cu "aţa um"lată !i cu o c$rpă al&ă legată în (urul capului. pentru că învăţase lecţia: a înc*eiat un tratat de pace cu al&inele. m$ine o să cumpărăm una nouă.

de dimineaţa p$nă seara !i c*iar mai t$rziu# 5i erau cei care mă împinseseră să citesc !i acum erau ca ucenicul vră(itor: eu eram apa care nu mai putea "i oprită# Hai numai să vezi. "oamea mea avea să devină "renezie a *rănirii# Părinţii nu mă mai puteau despărţi de cărţi. mai mult sau mai puţin. "iul tău !ade pe (umătate dez&răcat pe podea. citind# .opilul se ascunde su& masă. de n o "i căzut înăuntru. ca !i cum după toate aventurile captivante *otăr$se să intre în r$ndurile clasei de mi(loc# 'ducea un pic cu tatăl meu c$nd era &inedispus: arăta ca !i cum era pe cale să "acă o poezie sau un (oc de cuvinte. erau scrise acolo. a!a cum se cuvine.5 PLI. !i s a înecat# .opilul doar s a pre"ăcut că adoarme.D5 >). !i de acum "iecare literă avea să "ie nu un desen. !i acesta s ar putea să "ie cu adevărat primul r$nd din viaţa mea pe care l am citit nu după "ormele cuvintelor. într un singur r$nd de pe ultima pagină. sau să mi zică înălţimea 1oastră Preacinstită /9doar în glumă4:0# Toate astea.IT4 M+2 M'7TI. 443 . în mi(locul coridorului.opilul ăla aiurit iar s a încuiat în &aie !i !ade pe closet citind.5 T'75 857I.)7I54 -umai că.'mos +z asigura o livrare regulată de miere. însă pe vecie# 2i a!a. nu ţi "ie cu supărare. o cantitate rezona&ilă. cu carte cu tot. citind# . ci un sunet di"erit: M+2 M'7TI. moderată. într o săptăm$nă sau două. ce e drept. ci literă cu literă. pe ultima pagină ursul arăta vesel !i z$m&itor !i î!i construia o casă.

în parte pavată !i în parte acoperită de &uruieni iarna !i de ciulini 444 .ite!te toată ziulica. părăginită. !i g*ici ce "ace# . apoi a aprins lumina. de "apt. copilul zice acum că a!teaptă să termin o parte din ziar# De acum încolo mai avem în casă un dependent de ziare# . dacă o ţine tot a!a în cur$nd o să măn$nce coperte !i o să &ea cerneală de tipar# Tre&uie să punem piciorul în prag !i să "acem ceva# Tre&uie să punem capăt situaţiei: începe de(a să "ie ciudat !i. .Poveste despre dragoste si întuneric de "apt a!tepta să plec. 7egii Israelului !i Iuda. doar c$t să meargă la closet# 2i c*iar !i acolo !i a luat cartea cu el# .onsiliului Districtului >eit Ha3erem. ca tu !i cu mine să nu putem intra. Păi.*iar vrei să !tii ce "ace.opilul poate citi "luent "ără vocale# . !i acum se pare că !ade cu spatele proptit în u!ă. 'venturile lui Magellan !i 1asco da 6ama. !i după ce am ie!it din odaie a mai stat un pic. >uletinul . numere vec*i din ?ăptăm$nalul 8emeilor Muncitoare. 5venimente importante din HI2I. de a valma. povestiri de 's*er >aras* sau ?*o""mann. unul dintre romanele c*ineze!ti ale lui Pearl >uc3.ălătoriile lui Marco Polo.lădirea din (osul străzii Eec*arias avea patru apartamente# 'partamentul "amiliei -a*lieli era la primul eta(.artea tradiţiilor evreie!ti. în spatele clădirii# 8erestrele dădeau spre curtea din spate. "ără să i se dea voie. pam"lete despre coloniile agricole. destul de îngri(orător# .opilul ăla nu s a mi!cat din pat tot Oee3endul. ?"aturi pentru persoanele în v$rstă în caz de gripă. .

zdravănă. urmele unui "oc de ta&ără. magazineră. "oloseau prima încăpere drept salon. "emeie de serviciu. de vreo patruzeci de ani. !i avea deasupra &uzei de sus o aluniţă păroasă. !i puneau în "iecare cameră trei sau patru pupitre. 445 . iar noaptea dormeau. care arăta ca o li&arcă rătăcită pe acolo# 5ra irasci&ilă. un !opron din ta&lă ruginită !i rămă!iţele din lemn ale unei su33a*# Pasi"lore azurii în"loreau pe zid# 'partamentul avea o &ucătărie. !i răspundea de toate activităţile practice# Ii spuneam întotdeauna doamna învăţătoare Isa&ella# 5ra o "emeie gălăgioasă. două încăperi !i opt sau nouă pisici# După pr$nz doamna învăţătoare Isa&ella !i soţul ei -a*lieli. împreună cu o!tirea lor de pisici. o ladă de am&ala( vec*e. cu trei sau patru &ănci. cu opt elevi în clasa înt$i !i alţi !ase în clasa a doua# Isa&ella -a*lieli era proprietăreasa !colii !i avea rolul de directoare. casieră.urtea mai adăpostea s$rme de ru"e.opiilor:# La 9Tăr$mul . imprevizi&ilă.'mos +z vara# . lăzi de gunoi. organizatoare a programului de cursuri. voioasă. în *ol. un *ol la intrare.opiilor: erau două clase !i două învăţătoare !i asta era tot ce putea cuprinde micul apartament. în cea de a doua încăpere. o sală de &aie. casierul. mai micuţă# ?e trezeau devreme în "iecare dimineaţă !i împingeau toată mo&ila a"ară. învăţătoare la clasa înt$i. pe care încăpeau c$te doi copii# 'st"el. între opt dimineaţa !i pr$nz casa lor devenea 2coala 5lementară Particulară 9Tăr$mul .

arăta ca o peţitoare îndesată. pe genunc*i i no!tri mici. se încovrigau în co!ul cu cărţi. se instalau ca ni!te clo!ti pe panto"ii ei !i se încăierau între ele. care te putea preţălui pe dinăuntru !i pe dina"ară cu o singură privire a oc*iului ei eCperimentat !i cu vreo două între&ări &ine ţintite# Intr o clipă a"la eCact cine e!ti. pe pervaz !i pe cutia cu ec*ipamentul pentru educaţie "izică 446 . cu oc*i vulture!ti din !tetl. m$inile ei aspre !i ro!ii î!i "ăceau neîncetat de lucru prin nenumăratele ei &uzunare. o împiedicau să înainteze !i aproape că o "ăceau să se poticnească. ca să nu deran(eze oraF dresate ca ni!te c$ini. ca !i cum ar "i "ost gata să scoată soţia per"ectă pentru tine. (enant. cu vaiere disperate. i se agăţau de tivul roc*iei. cu toate secretele tale# In vreme ce te interoga. pe g*iozdanele noastre. o perie de păr. se căţărau cu g*earele pe roc*ia ei !i i se a!ezau pe umerii laţi. pentru privilegiul de a i se cui&ări la piept# La lecţiile ei erau mai multe pisici dec$t elevi. stăteau pe pupitrul ei. at$t îi erau de devotate# 5rau de toate culorile posi&ile. ni!te picături de nas sau cel puţin o &atistă curată ca să !teargă mucul acela verde. &ine crescute ca ni!te domni!oare de "amilie &ună. care stăteau "oarte lini!tite.Poveste despre dragoste si întuneric severă !i totu!i &ună ca p$inea caldă# In roc*iile ei simple !i largi din &um&ac imprimat. în poala ei. de la v$r"ul nasului tău# Doamna învăţătoare Isa&ella era !i o păstoriţă de pisici# +riunde mergea era încon(urată de o turmă de pisici topite de admiraţie care îi nimereau în picioare. cu multele lor &uzunare.

umilit. să ţi "ie ru!ine4: striga ea &rusc# Imediat un &iet păcătos se desprindea din g*emul de pe pre!ul din "aţa pupitrului ei !i se "uri!a plin de ru!ine. căindu se pentru păcatele săv$r!ite. pisicile i se supuneau întotdeauna pe loc. pentru că delincventul iertat dansa de(a către ea. necondiţionat !i "ără să cr$cnească# 9Eeru&&a&el. ru!inat. cu o "luturare a m$inii# J >ine# '(unge# 'cum poţi veni înapoi# Dar nu uita că. către colţul încăperii# Toţi oc*ii ai copiilor !i ai pisicilor deopotrivă erau aţintiţi asupra lui. de a&ia stăp$nindu !i &ucuria. cu coada între picioare !i urec*ile lăsate pe spate. plină de vinovăţie !i de implorare# J +draslă a gunoaielor ce e!ti4 se strop!ea la el doamna învăţătoare Isa&ella. *otăr$t să i sucească minţile cu "armecele sale. martori ai dizgraţiei# '!a că acuzatul se t$ra în colţ. ne"ericitul ne arunca o privire s"$!ietoare. cu arcuri în perniţele la&elor delicate. !i poate că sper$nd umil p$nă în ultima clipă la vreo graţiere miraculoasă# Din colţ. ca un adorator. cu &urta aproape t$r$ndu se pe podea. 447 . cu urec*ile ridicate !i îndreptate în "aţă.'mos +z !i lucru manual# )neori doamna învăţătoare Isa&ella le certa sau le dădea porunci# .lătina mustrător degetul către una sau alta dintre ele !i o ameninţa că o trage de urec*i sau îi smulge coada dacă nu î!i îm&unătăţe!te pe loc purtarea# %n ce le prive!te. (alnic. dacă te mai prind o dată### -u era nevoie să !i s"$r!ească vor&a. cu coada &ăţ. dar apoi îl ierta.

dacă ar "i vrut. dar o credeam# 'm "i crezut o !i dacă ne ar "i spus că pisicile ei pot dezlega careuri de cuvinte încruci!ate#0 . în vreme ce (ura că de acum încolo nu va "i pe lume pisică mai evlavioasă sau mai cinstită ca el# Pisicile doamnei învăţătoare Isa&ella erau deprinse să ducă o viaţă productivă !i erau pisici cu adevărat "olositoare# 5a le învăţase să i aducă un creion. dar să scoată un miorlăit de alarmă dacă se apropia un străin# /.$t despre domnul -a*lieli. !i noi să mergem la closet. cu mustăţile sc$nteind. puteau trece drept mamă !i "iu# 448 .Poveste despre dragoste si întuneric con!tient de puterea tainică a "armecului său !i "olosind o pentru a zdro&i inimile. cu &lana lucioasă !i un pic în"oiată !i cu un licăr de viclenie "elină "ăţarnică în oc*ii strălucitori. micul soţ al doamnei învăţătoare Isa&ella. pe el nu l vedeam aproape deloc# De o&icei pleca la muncă înainte de venirea noastră !i. &ăiatul cel palid care încasa &anii la prăvălia cooperativei# 5ra cu aproape douăzeci de ani mai t$năr ca soţia lui !i. n am "i descoperit niciodată că de "apt domnul -a*lieli nu era altul dec$t 6etzel.ele mai multe dintre aceste minuni nu le am văzut cu oc*ii no!tri. o &ucată de cretă sau o perec*e de !osete din !i"onier sau să recupereze o linguriţă rătăcită pe su& vreo mo&ilăF să stea la "ereastră !i să miaune a recunoa!tere dacă se apropia o cuno!tinţă. ca !i cum ne ar "i "ăcut cu oc*iul. dacă din cine !tie ce motiv era acasă. tre&uia să stea la &ucătărie !i să !i îndeplinească îndatoririle acolo în lini!te în timpul lecţiilor# Dacă nu am "i avut voie din c$nd în c$nd !i el.

metalurgia. în vreme ce 449 . la o distanţă de casa noastră pe care un copil o putea parcurge pe (os într o (umătate de oră# )na era prea socialistă. construcţiile. c$nd tre&uia /sau îndrăznea0 să o strige în timpul unei lecţii. . pentru că arsese pateurile cu carne de vită sau se opărise.intezoi. la capătul nordic al străzii Haturim.asa de 5ducaţie pentru .ei mai mulţi dintre ei purtau cămă!i al&astre înc*eiate la piept cu !nururile al&e sau ro!ii ale celor două mi!cări de tineret# >ăieţii purtau pantaloni scurţi cu crăcii su"lecaţi p$nă la pro*a&. care e sensul literal al numelui -a*lieli# 5Cistau două !coli primare. î!i striga soţul cel tinerel cu un nume luat din lumea păsărilor: 1ra&ie. ci Mami. ?turz sau Pitulice# +rice în a"ară de . ar&ora pe acoperi! steagul ro!u al clasei muncitoare. !i pro&a&il că a!a îi zicea !i turma ei de pisici# In ce o prive!te. c$t !i elevii# 1ara pro"esorii purtau pantaloni scurţi 3a3i !i sandale &i&lice# %n grădina de legume din curte elevii erau pregătiţi pentru viaţa de "ermier !i pionieratul personal în noile sate# %n ateliere învăţau te*nici de producţie cum ar "i t$mplăria. iar cealaltă prea religioasă# . numit mecanică "ină# %n clasă copiii !edeau unde voiauF &ăieţii !i "etele puteau c*iar să !adă împreună# . dar "ascinant.'mos +z )neori.opiii Muncitorilor 9>eri Datznelson:. nu o striga Isa&ella. repararea de motoare !i de încuietori !i ceva vag. alături de drapelul naţional# 'colo se săr&ătorea cu procesiuni !i ceremonii ziua de H Mai# Directorului îi spuneau 9tovară!e: at$t pro"esorii.oţo"ană.

a supus popoare. era un îndrăzneţ luptător de g*erilă din r$ndurile unei mi!cări naţionale de eli&erare a israeliţilor de su& (ugul "ilistin.asă de 5ducaţie ro!ie. studii despre patrie. principiile satelor colective sau "azele c*eie din evoluţia luptei de clasă# 2i c$ntau tot "elul de imnuri ale clasei muncitoare. dreptate socială !i &unăstarea sărăcimii. i a "urat săracului mielu!eaua !i a eCploatat cr$ncen sudoarea poporului muncitor# La vreo patru sute de metri de această . c*iar pe strada paralelă.ăma!a al&astră e cea mai de preţ nestemată:# >i&lia era predată la .ei mai mulţi dintre elevi proveneau din "amilii sărace.asa de 5ducaţie pentru . dar la &ătr$neţe a devenit un rege colonialist imperialist care a cucerit alte ţări. încep$nd cu 9Internaţionala: !i s"$r!ind cu 9?untem cu toţii pionieri: !i 9. dar !i su&iecte ca istoria a!ezării evreilor în Ţară.Poveste despre dragoste si întuneric pantalonii scurţi ai "etelor erau prin!i pe coapse cu elastic# 5levii li se adresau întotdeauna pro"esorilor doar pe numele de &otez# Li se predau aritmetica. "ondată de mi!carea sionistă religioasă Mizra*i.opiii Muncitorilor ca o culegere de pam"lete despre pro&lemele curente# Pro"eţii au luptat pentru progres. unde elevii erau cu toţii &ăieţi care stăteau cu capetele acoperite în timpul lecţiilor# . în 450 . istoria mi!cării muncitore!ti. era !coala naţional tradiţională Tac*3emoni. lim&a e&raică !i istorie. în vreme ce regii !i preoţimea reprezentau toate nedreptăţile ordinii sociale din acea vreme# T$nărul David. păstorul.

asa de 5ducaţie pentru . domnul 'l3alai etc# Directorului i se spunea 9Domnul Director:# In "iecare zi prima lecţie începea cu rugăciunile de dimineaţă. iar directorul. istoria comunităţilor evreie!ti din lume. mai siguri pe ei# 5levii de aici erau strigaţi doar pe numele de lamilie. !i printre toate astea se predau !i ceva gramatică e&raică. muzică. ciclul zilelor însemnate !i săr&ătorilor evreie!ti. părea demodată !i posomor$tă în comparaţie cu . urmate de studierea Torei cu comentariile lui 7as*i !i ore în care elevii cu calote citeau 5tica Părinţilor !i alte lucrări ale înţelepciunii ra&inice. "ie pentru că nu era de acord cu riguroasa separare religioasă a "etelor de &ăieţi. c$teva legende !i noţiuni de etică. istorie !i geogra"ie elementară# Pro"esorii purtau *aină c*iar !i vara. se îm&răca întotdeauna în costum cu vestă# Mama voia să merg din clasa înt$i la . care avea 451 . Talmudul. lim&a engleză. în vreme ce pro"esorilor li se spunea domnul -eimann.opiii Muncitorilor. eCtrase din codul de legi evreiesc. "ie din cauză că !coala Tac*3emoni.asa de 5ducaţie pentru .'mos +z a"ara c$torva care proveneau din vec*ea aristocraţie se"ardă ce "usese dată deoparte de nou veniţii as3enazi. domnul Han. vieţile marilor învăţători evrei de a lungul veacurilor. cu clădirile ei vec*i din piatră construite su& domnia turcească. matematică. istoria rugăciunilor !i imnurilor. tot "elul de comandamente !i "apte &une. un pic de poezie de Auda* Hallevi !i >iali3.opiii Muncitorilor. ?*ul*an 'ru3*. c$teva aspecte (uridice.

tre&uia să c$ntărească prime(dia neagră !i pe cea ro!ie !i să aleagă răul cel mai mic# După o perioadă grea în care a tot cumpănit lucrurile. !i. aveam să renunţ la ţinerea riturilor. c*iar dacă ar "i iz&utit cei de acolo să mă trans"orme într un mic cleric. iar 7e*avia !i >eit Ha3erem erau la distanţă de două staţii de auto&uz de casa noastră din Derem 'vra*am# 2coala Tac*3emoni era străină viziunii laice a tatălui meu !i minţii lui sceptice. a!a cum evreii evlavio!i în!i!i or să piară de pe "aţa păm$ntului în c$ţiva ani. straturi "rumoase de legume !i un soi de veselie tinerească molipsitoare# Poate că îi amintea într un "el de Tar&ut* 6Gmnasium din 7ovno# . lumină. tata a *otăr$t. pentru că în orice caz s"$r!itul religiei era apropiat. să mă trimită la Tac*3emoni# 5l credea că nu tre&uie să ne temem că mă vor trans"orma într un copil evlavios.avea de ales.Poveste despre dragoste si întuneric "erestre mari. dar trăiam vremuri cu răzmeriţe !i împu!cături. împotriva opţiunii mamei. progresul o înlătura cu iuţeală.$t despre tata. considera .asa de 5ducaţie un izvor tul&ure de îndoctrinare st$ngistă !i spălare a creierului proletară# . îi era greu să se *otărască# 'r "i pre"erat să merg la !coală cu copiii de pro"esori din 7e*avia sau măcar cu copiii medicilor. "ără să lase în urmă nimic altceva dec$t o vagă amintire# 452 . luminate# Pe de altă parte. cur$nd aveam să ies în lumea cea largă !i să mă scutur de acel col& ar*aic. clase aerisite. pro"esorilor !i "uncţionarilor civili care locuiau în >eit Ha3erem.

azarma ?c*neller# De pe poziţiile lor din v$r"ul zidurilor. cu aruncarea în aer a cartierelor generale &ritanice. o să i umple capul cu tot soiul de paie marCiste !i o să l trans"orme într un &ol!evic. de unde n o să se mai întoarcă niciodată# /9-imeni care merge acolo nu se întoarce iar:. cum zicea tata#0 't$ta doar că drumul către Tac*3emoni. !i îndoctrinarea socialistă era un drum "ără întoarcere către dezastru# Dacă trimitem copilul acolo o să i spele pe dată creierul. o să l eCpedieze la unul dintre 3i&&utzurile lor.asa de 5ducaţie pentru . vremurile cu ilegali!ti !i terorism. care era !i drumul către .ID din 453 . apărate de saci de nisip.asa de 5ducaţie reprezenta în viziunea tatei un pericol serios# 1alul ro!u era în cre!tere în ţara noastră. unul dintre soldăţeii lui ?talin. soldaţi englezi iritaţi. care îi urau pe evrei sau erau pur !i simplu &eţi. pentru că se temeau că &idoanele de lapte erau pline de eCplozi&il. trecea pe l$ngă . trăgeau uneori în cei ce treceau pe strada de dedesu&t# +dată au desc*is "ocul cu o mitralieră !i au ucis măgarul lăptarului. cu ma!ini in"ernale plasate de Irgun în su&solul *otelului 7egele David !i cu atacuri asupra cartierului general al . mătura întreaga lume. a!a cum se înt$mplase c$nd au "ost puse &om&e la *otelul 7egele David# + dată sau de două ori !o"eri englezi au trecut cu (eepurile lor peste pietoni.'mos +z %n sc*im&. pentru că nu s au "erit din cale destul de repede# 'cestea erau vremurile de după cel de al Doilea 7ăz&oi Mondial.opiii Muncitorilor. .

două învăţătoare. treci de intrarea Lem&ergilor !i de &ăcănia domnului 'uster. în m$inile lini!tite ale domni!oarei învăţătoare Eelda de la clasa a doua# 5a nu avea pisici. dar mai tre&uia !i să ne aplecăm în "aţă peste pupitre# 454 . înc$t dacă voiam să auzim ce zice nu numai că tre&uia să nu mai vor&im. traversezi cu &ăgare de seamă strada 'mos în "aţa &alconului Ea*avilor. părinţii mei au *otăr$t să am$ne încă doi ani alegerea "rustrantă între întunericul 5vului Mediu !i capcana stalinistă !i să mă trimită deocamdată la 9Tăr$mul .Poveste despre dragoste si întuneric strada Mamilla !i asupra instalaţiilor armatei !i poliţiei# Prin urmare. anunţ$ndu ţi de la "ereastră sosirea. în sus pe douăzeci !i două de trepte !i îţi at$rni sticla cu apă de c$rligul de la intrarea în cea mai mică !coală din Ierusalim: două clase.opiilor: al doamnei Isa&ella -a*lieli# Marele avanta( al !colii ei &$ntuite de pisici era că se a"la literalmente la o aruncătură de &ăţ de casa noastră# Ie!i din curte !i o iei la st$nga. mergi în (os pe strada Eec*aria* vreo treizeci de metri. pisica de serviciu. însă o încon(ura un "el de nim& cenu!iu al&ăstrui care pe dată m a ademenit !i m a "ascinat# Domni!oara învăţătoare Eelda vor&ea at$t de încet. păstoriţa de pisici. o duzină de elevi !i nouă pisici# . o traversezi atent !i ai a(uns: un perete acoperit de pasi"lore !i o pisică al& cu gri.$nd am terminat clasa înt$i am trecut de pe tăr$mul vulcanic al doamnei învăţătoare Isa&ella.

ne petreceam toată dimineaţa aplecaţi în "aţă. acesta este un copil inundat de lumină#: Dacă una dintre "ete visa cu oc*ii desc*i!i.u vreo două săptăm$ni înainte de săr&ătoarea Purim.'mos +z Prin urmare. nu "oarte di"erită de e&raică !i totu!i distinctă !i înduio!ătoare# 5a numea stelele 9stelele cerului:. c*iar !i la lucrurile mici. + săr&ătoare. domni!oara învăţătoare Eelda arăta spre tine !i zicea încet: 9Priviţi cu toţii. a&isul era 9puternicul a&is: !i vor&ea despre 9r$uri tul&uri: !i 9deserturi nocturne:# Dacă spuneai la oră ceva ce îi plăcea. pentru că nu voiam să pierdem nici un cuv$nt# Tot ce spunea domni!oara învăţătoare Eelda era înc$ntător !i nea!teptat# 5ra ca !i cum am "i învăţat de la ea altă lim&ă. îi zicea 9a "ace sc$ntei:# . 9oc*ii cărnii:# -umea îng$m"area 9p$r(olirea aripilor:. a anunţat dintr odată: Poate că anul acesta n o să "ie Purim# Poate că o să "ie stins înainte să a(ungă aici# ?tinsă. -e am speriat cu toţii: nu ne temeam doar că o să pierdem Purimul. care era pre"erata noastră din tot anul. domni!oara învăţătoare Eelda ne spunea că a!a cum nimeni nu poate "i învinovăţit dacă nu poate dormi. tot a!a nu o poţi considera pe -ora răspunzătoare pentru că uneori nu e în stare să răm$nă trează# Domni!oara învăţătoare Eelda numea orice "el de &at(ocură 9otravă:# Minciunii îi zicea 9o cădere:# Lenevia era 9plum&urie:. iar &$r"a. cum ar "i o gumă sau r$ndul tău la distri&uirea *$rtiei de desen. iar renunţării la ceva. ci 455 .

se răsp$ndeau prin tot apartamentul. dar nu "ericiţi# +c*i evreie!ti care aveau în ei ceva tătăresc# )neori înc*eia rapid lecţia !i ne trimitea în curte la (oacă. c$nd se terminau lecţiile. dacă vrem ca săr&ătoarea să nu "ie stinsă. să aprindă sau să stingă săr&ătorile ca !i cum ar "i "ost &eţe de c*i&rit# Domni!oara învăţătoare Eelda nu s a ostenit să ne dea amănunte.Poveste despre dragoste si întuneric simţeam o groază întunecată "aţă de aceste "orţe puternice !i ascunse despre a căror eCistenţă nu ni se mai pomenise p$nă atunci. pe scări !i prin curte. tainici. pentru cel care nu are nimic# %mi amintesc oc*ii ei: vioi !i căprui. spunea domni!oara învăţătoare Eelda. c$nd elevii doamnei învăţătoare Isa&ella "useseră trimi!i de mult pe la casele lor. eli&erate. cel mai &ine ar "i să ne străduim anume ca să "acem măcar puţinul ce ne stă în puteri pentru a ne asigura că îi intrăm în graţii domni!oarei învăţătoare Eelda# Puţinul nu e puţin. între sacru !i pro"an# '!a că. ne spuneam unul altuia. care erau în stare. care considera că merităm să continuăm# 5Cilaţii din curte erau mai puţin &ucuro!i de timpul li&er !i mai mult invidio!i pe cei ale!i# 2i uneori. dar ne reţinea pe vreo doi dintre noi. !i numai noi păream uitaţi su& aripile 456 . pisicile. dacă a!a voiau. doar ne a sugerat că *otăr$rea de a stinge sau nu săr&ătoarea depindea în primul r$nd de ea: ea însă!i era legată cumva de "orţele invizi&ile care "ăceau di"erenţa între săr&ătoare !i ne săr&ătoare.

a cărui mantie se agăţase de razele stelei aurii# Dacă ziceai că ai ceva de spus tuturor. !i a!tepta. ca !i cum !i ea ar "i devenit o "etiţă plină de uimire. domni!oara învăţătoare Eelda te a!eza pe dată la pupitrul ei. la început neră&dătoare. ceilalţi.'mos +z pove!tilor domni!oarei învăţătoare Eelda. dacă nu aveai cu adevărat ceva de spus. iar ea !edea pe &ăncuţa ta# 'st"el te promova printr un simplu salt minunat în rolul de învăţător.$tă vreme reu!eai să reţii interesul ei sau pe cel al clasei. c*iar dacă era în mi(locul lecţiei. puteai continua să ţii "r$iele# In sc*im&. venea !i stătea în u!ă. apoi cu surprindere care se pre"ăcea în curiozitate. întinz$ndu se în "aţă. cu m$inile în !olduri. aplecaţi în "aţă pe pupitrele noastre ca să nu scăpăm un cuvinţel. cu condiţia ca povestea ta să ai&ă sens sau să prezinţi o idee interesantă# . purt$nd încă !orţul de &ucătărie. o voce care nu îngăduia neseriozitatea: J Dar asta e o mare prostie# ?au: J -u te mai prosti# ?au c*iar: J Isprăve!te: nu "aci dec$t să te co&ori singur în oc*ii no!tri# '!a că te întorceai la locul tău cople!it de 457 . dacă spuneai o prostie sau încercai doar să atragi atenţia. p$nă ce o mamă nelini!tită. norul pe care nu l iu&ea nimeni. ca noi. ca să audă !i să nu scape ceea ce avea să se înt$mple la s"$r!itu l pove!tii cu norul rătăcit. domni!oara învăţătoare Eelda te întrerupea cu cea mai rece !i mai calmă voce a ei.

era plăcut să "ii ridicat deasupra celorlalţi !i să !ezi la pupitrul învăţătoarei.reierul îmi "ier&ea de strădania de a pregăti în "iecare zi ceva nou !i interesant pentru ea. îi invocam imaginea încă dinainte de a desc*ide oc*ii# Mă îm&răcam !i îng*iţeam micul de(un dintr o su"lare.Poveste despre dragoste si întuneric ru!ine !i tul&urare# 'm învăţat iute să "im cu &ăgare de seamă# Tăcerea e de aur# . mi a pus în mi!care un "el de metronom interior care nu &ătuse înainte !i care nu s a mai oprit de atunci# Dimineaţa. să înc*id. neră&dător să termin. să trag "ermoarul. să iau. să alerg direct la ea# .el mai &ine e să nu "aci pe vedeta dacă nu ai ceva rezona&il de spus# -u i vor&ă. în această dimineaţă e printre noi un &ăiat inundat de lumină:# In "iecare dimineaţă !edeam la orele ei ameţit de iu&ire# ?au plin de "uninginea geloziei# %ncercam tot timpul să descopăr care dintre 458 . c$nd mă trezeam. domni!oara învăţătoare EeldaF domni!oara ?c*neerso*n# -u împlinisem încă opt ani !i m a prins într un v$rte(. însă căderea putea "i rapidă !i dureroasă# Prostul gust sau încercarea de a "ace pe de!teptul te puteau duce la umilire# 5ra important să te pregăte!ti înainte de orice cuv$ntare în "aţa pu&licului# Tre&uia întotdeauna să c*i&zuie!ti !i să te între&i dacă nu ar "i mai &ine să ţi ţii gura# 5a a "ost prima mea iu&ire# + "emeie necăsătorită. de vreo treizeci de ani. putea c*iar să ţi se urce la cap. a!a înc$t să primesc lumina privirii ei !i să arate spre mine zic$nd: 9Priviţi.

mirosul z$m&etului ei !i "o!netul roc*iilor ei /cu m$neci lungi !i de o&icei ca"enii. mă întindeam pe pat !i îmi înc*ipuiam cum ea !i cu mine### Iu&eam culoarea vocii ei. ca !i cum ai găsi o comoară într o pe!teră din pădurile de la Tel 'rza. &leumarin sau cenu!ii. ca să mă "acă un &ăiat inundat de lumină# 8ire!te. ca !i atunci c$nd e!ti &olnav. cărţi pentru copii. viaţa îndrăgostitului este alta# 2i !tiam din cărţi că atunci c$nd iu&e!ti. dar dintr odată. cărţi pentru adolescenţi !i c*iar cărţi care erau considerate nepotrivite pentru mine# '!a cum orice copil î!i iu&e!te mama !i tatăl.ineva care înainte era străin. tot a!a "iecare se îndrăgoste!te.'mos +z "armecele mele i ar putea c$!tiga "avorurile# Plănuiam mereu cum să zădărnicesc "armecele celorlalţi !i să mă pun între ei !i ea# La pr$nz veneam acasă de la !coală. nu măn$nci !i nu dormi# 2i nu prea m$neam. îmi trăgeam pătura p$nă peste cap !i o lua m cu mine# %n vise o str$ngeam în &raţe !i ea aproape că mă săruta pe "runte# )n nim& de lumină o încon(ura !i mă învăluia !i pe mine. iar în timpul zilei a!teptam să se întunece ca să mă pot culca# ?omnul ăsta nu se potrivea cu simptomele iu&irii descrise în cărţi !i nu !tiam 459 . !tiam de(a ce e iu&irea# Devorasem at$tea cărţi. c$nd cre!te un pic. de cineva din a"ara "amiliei# . însă dormeam "oarte &ine noaptea. într adevăr. cu un simplu !irag de mărgele de culoarea "ilde!ului sau c$teodată o e!ar"ă de mătase în culori delicate0# La s"$r!itul zilei înc*ideam oc*ii.

e mult mai &ine pentru mine să nu !tiu nimic. în acela!i timp. pe de alta. pe care îi puteam vedea de pe Muntele ?copus. ru!inos. cam în"rico!ător. prin s$rma g*impată. care nu e vizi&il de aici !i pro&a&il că e "oarte &ine că nu se vede# 5 ceva ce stă la p$ndă acolo. la care nu reu!isem să mă uit &ine0. un ceva despre care. dar. nu doare !i nu e (enantă. o "ată de v$rsta mea sau un pic mai mare. pur !i simplu. ca sora mai mare a lui @oezer: mă îndrăgostisem de o "emeie# 2i era mult mai 460 . ceva ce ţine de întuneric# . sau dacă iu&irea mea era încă una copilărească# 2i mai !tiam din cărţi !i din "ilmele pe care le văzusem la cinematogra"ul 5dison !i a!a. ca dincolo de Munţii Moa&ului. &ăieţii. !i eu am "ugit aproape înainte de a o vedea# 2i mai ţine de acele articole de îm&răcăminte ale "emeilor pe care noi. !i c umed !i plin de păr. pe de o parte. ca @oavi cu -oa sau >en 'mmi cu -oa sau c*iar ca -oa cu "ratele lui 'vner# %nsă în cazul meu nu era o "ată din clasa mea sau cineva din vecinătate. ceva îm&lănit.eva ce ţine de acea poză pe care mă străduisem at$t de tare să o uit /!i totu!i. dacă nu !tiu nimic despre el. se a"lă alt peisa(. să mi amintesc vreun detaliu al ei. "otogra"ia pe care mi a arătat o atunci prizonierul acela italian. se agită. că dincolo de îndrăgostire.Poveste despre dragoste si întuneric prea &ine dacă sunt îndrăgostit în "elul adulţilor. în care caz ar "i tre&uit să su"ăr de insomnie. nu le avem !i încă nu le au nici "etele din clasa noastră# In întuneric e altceva care trăie!te !i se mi!că. reiese că iu&irea mea nu e dec$t a unui copil# Iu&irea unui copil e ceva di"erit.

cu săli de clasă. !i nu la . într adevăr.asa de 5ducaţie 461 . s a *otăr$t ca la s"$r!itul clasei a doua. clopoţel !i teren de (oacă. c*iar !i la closet. din care se pare că a ie!it învingător tata.'mos +z rău. o ceartă de genul ti*tic*ciavoinii. eram inundat de întuneric. să intru în clasa a treia la Tac*3emoni.opiilor:. !i mă numea un &ăiat inundat de lumină. în care directorul nu vine &rusc să ţi scoată un muc din nas !i nu e căsătorit cu un casier de la prăvălia cooperativei !i unde nu s ar spune despre mine că sunt inundat de lumină# + !coală "ără îndrăgostire !i c*estii de astea# 2i. a pisicilor care ţi se agăţau de trup prin *aine. către care arăta uneori. pentru că era învăţătoare# %nvăţătoarea mea# 2i nu era nimeni pe lume la care să mă duc !i să l între& despre asta "ără să !i &ată (oc de mine# 5a numea &at(ocura 9otravă:# Minciuna o considera 9cădere:# -umea dezamăgirea 9m$*nire: sau 9m$*nirea visătorului:# Iar în"umurarea era cu siguranţă 9p$r(olirea aripilor:# 2i în lim&a(ul ei 9a ţi "i ru!ine: era 9imaginea lui Dumnezeu:# 2i cum răm$nea cu mine. o ceartă pe !optite în lim&a rusă. "ără ve!nicul miros de pipi de pisică vec*i care s a uscat pe su& vreo mo&ilă# + !coală adevărată. după vacanţa de vară. cu mi!uneala peste tot.opiilor:# 1oiam să merg la o !coală adevărată. c$nd termin cursurile la 9Tăr$mul . 2i dintr odată n am mai vrut să merg la !coala 9Tăr$mul . la lecţie. !i care acum. după o ceartă între părinţii mei. nu în apartamentul "amiliei -a*lieli. din cauza ei.

-u e cam nepoliticos. peste drum de staţia auto&uzului <. 6$nde!te te la asta. a!tept$nd să se termine predica. în 1ăi.opiii Muncitorilor: din două rele. In vacanţa de vară. &ine4 + să mă g$ndesc4 In mod raţional4: 8ugeam de(a în timp ce vor&eam. tăr$mul acelor 462 . neră&dător.e cauţi iar acasă la domni!oara învăţătoare Eelda. în spatele lăptarului. cel ro!u era mai rău dec$t cel negru# Dar între mine !i Tac*3emoni se întindea încă o vară întreagă de iu&ire# J . pe strada Eep*ania*.*iar !i în "iecare dimineaţă# J 8oarte "rumos# Dar spune mi. J Dar ea m a invitat# ' zis că pot merge c$nd vreau# . care venea pe străduţele noastre mo*or$te direct din ţinutul muntos al 6alileei.Poveste despre dragoste si întuneric pentru .ai prieteni de v$rsta ta. 9din c$mpiile scăldate în soare. . rogu te. In "iecare zi. în "aţa grădiniţei doamnei Hassia. în ?*aron !i în 6alileea. La !apte !i (umătate dimineaţa. a "ostei lui învăţătoare. te rog# In mod raţional4 Mă mutam de pe un picior pe celălalt. !i am rostit iute: 9>ine. cu &idoanele lui mari de lapte. cu roua su& noi !i luna deasupra:# Dar luna era aici: domni!oara învăţătoare Eelda era luna# 'colo sus. De "apt. nu ţi se pare că e un pic ne"iresc ca un copil de opt ani să se ţină de "usta învăţătoarei . purtat pe aripi de vultur către apartamentul ei de la parter. -u crezi că sari un pic peste cal. se întindeau ţinuturile soarelui. La !apte dimineaţa. domnul Langermann.

pe care nu o numea simplu apă. pescuiam pentru ea o scrisoare din cutia de scrisori al cărei lacăt ruginise# %mi o"erea un pa*ar cu apă. de pe culmea celor mai depărtate !i mai înalte dealuri tic la orizont. at$rnam pe s$rma de a"ară cele c$teva ru"e spălate !i le duceam înăuntru pe cele uscate. eram în "aţa "erestrei ei. cu părul lipit pe cap cu apă !i cu căma!a curată v$r$tă "rumos în pantalonii scurţi# Mă o"erisem s o a(ut la tre&urile de dimineaţă# 'lergam pe la prăvălii pentru ea. îi udam mu!catele. c*iar !i într o dimineaţă de vară era încă um&ra unei nopţi cu lună# In "iecare dimineaţă. ci 9apă limpede:# 1$nticelului de vest îi zicea 9apuseanul:. Muntele Ta&or !i 6alileea# -u "usesem niciodată prin acele locuri: o dată sau de două ori pe an mergeam la Tel 'viv la c$te o săr&ătoareF de două ori am "ost la coli&a din carton gudronat a &unicii !i &unicului. !tiam că dincolo de mosc*eea din -e&i ?amOil. pe strada Eep*ania*.$nd isprăveam cele c$teva tre&uri casnice. ?amaria !i apoi Muntele 6il&oa !i după ele 1ăile. 463 . de l$ngă Diriat Mots3in.ălătoream "ără să ne mi!căm# 8iind un copil al *ărţilor. înainte de ora opt. se a"lă valea >eit Horon !i !tiam că dincolo de ea sunt ţinuturile >en(amin !i 5p*raim. !i c$nd agita acele pinilor se &ălăcea printre ele# . scoteam două ta&urete de papură în curtea din spate !i ne a!ezam su& "ereastra domni!oarei învăţătoare Eelda.'mos +z pionieri aspri !i &ronzaţi# -u aici# 'ici. către 2coala de Poliţie !i satul ara& ?*ua"at# . cu "aţa spre nord. măturam curtea.

Ierusalimul avea să "ie &om&ardat de pe culmile dealurilor în "aţa cărora !edeam toată dimineaţa# L$ngă satul >eit I3sa !i l$ngă dealul -e&i ?amOil aveau să "ie instalate tunurile &ateriei din artileria &ritanică a"lată în serviciul Legiunii 'ra&e Transiordaniene !i aveau să toarne mii de &om&e asupra ora!ului asediat !i în"ometat# 2i după mulţi ani culmile dealurilor pe care le vedeam aveau să "ie acoperite cu case îng*esuite între ele. Dealul Muniţiei. 7amot 'lon. 6ivat Hamivtar.u siguranţă nu locurile minunate pe care domni!oara învăţătoare Eelda mi le descria în cuvinte. c$nd nu "useseră destul de gri(ulii. o dată am "ost la >at @am. legende ra&inice.Poveste despre dragoste si întuneric dincolo de Hai"a. ori c*iar pe cele ale întregului popor 464 . pe c$nd ace!ti mistici se străduiau să !i m$ntuiască propriile su"lete sau pe cele ale sărmanilor !i asupriţilor. singuratic !i încăpăţ$nat. pove!ti destul de o&scure despre ca&ali!ti s"inţi care au reu!it să com&ine literele al"a&etului !i să "acă minuni# )neori. coaste împestriţate cu petice de roci luminoase !i tu"e întunecate# Ici !i colo t$n(ea c$te un pin &ătr$n. ţărmurile Dinneretului# %n vara de după vara noastră. Dealul 8rancez. 7amot 5s*3ol. munţii ?a"edului. torentul Harodului. 9!i dealurile toate se vor topi:# %nsă în vara lui HI=X toate erau încă dealuri părăginite !i pietroase. Maalot Da"na. încovoiat de v$nturile aprige care îi îndoiseră pe veci spatele# %mi citea ceea ce poate că voia oricum să citească în dimineaţa aceea: povestiri *asidice. !i în a"ară de acestea nu văzusem nimic# .

evreii din Ierusalim. a "ost atins de ele. aproape înspăim$ntător# La "el cu 9săracii cu du*ul:. dar că este multă sărăcie a du*ului !i printre noi. a!a cum scrie >iali3 însu!i în primele două versuri din 9Tatăl meu:. în care nu 465 . care întotdeauna erau rezultatul unei gre!eli de com&inaţie sau al unui simplu grăunte de necurăţenie care intrase în "ormulele sacre ale îndrumării spirituale# La între&ările mele dădea răspunsuri ciudate. provocau dezastre cumplite. a cărui viaţă s a împotmolit în mizeria c$rciumilor.*iar !i cele mai previzi&ile lucruri ie!eau din gura ei într un "el totu!i nea!teptat# 2i o iu&eam !i eram "ascinat de ea pentru că. despre care spunea că ţin de Isus din -azaret. care în realitate sunt cei treizeci !i !ase de drepţi ce păstrează viu universul# 'ltă dată mi a citit poezia lui >iali3 despre tatăl său cel cu su"letul curat.'mos +z evreu. simplu !i totu!i *rănitor ca p$inea neagră# . poetul. practic. !i încă cum4. în tot ce spunea !i "ăcea era ceva ciudat !i tul&urător. !i nu neapărat în sensul la care se g$ndea 9+mul 'cela:# ?au cu cei 9săraci cu du*ul: care apar în poezia lui >iali3 9?oarta noastră "ie aceea!i:. însă el însu!i a rămas neatins de mizerie !i necurăţenie# Doar "iul lui. ameninţ$nd să su&mineze într un mod înspăim$ntător regulile stricte de logică ale tatălui meu# %nsă alteori mă surprindea cu un răspuns previzi&il. nea!teptate# )neori păreau destul de departe de su&iect.

de "iecare zi. încerc să reconstruiesc sau mai degra&ă să g*icesc. 'cum. dintr odată. nu !edeam acolo cu un creion !i un carnet. alături de alt cuv$nt care era !i el destul de o&i!nuit. pur !i simplu pentru că se a"lau alături două cuvinte o&i!nuite care în mod normal nu 466 . c*iar înainte de a începe să ne spună despre tatăl. despre copilăria lui.*iar !i lucruri care îmi depă!eau v$rsta# Printre alte poezii. într o zi de vară de la s"$r!itul lui iunie 200H. său# 5i i se părea ciudat că învăţaţii n au o&servat că poezia despre viaţa curată a tatălui începe de "apt cu o mărturisire at$t de amară a necurăţeniei vieţii "iului# ?au poate că ea n a spus toate acesteaF la urma urmei.Poveste despre dragoste si întuneric vor&e!te dec$t despre el însu!i !i necurăţenia sa. în &iroul meu din 'rad. să evoc. îmi amintesc că mi a spus despre >iali3. dezamăgirile !i dorurile lui neîmplinite# . cu siguranţă mi a citit 9Tatăl meu: !i mi a vor&it despre ciclurile curăţeniei !i necurăţeniei# Dar ce anume a spus. însă zi de zi ea ridica mai sus !tac*eta înţelegerii mele# De eCemplu. !i. scriind tot ce mi spunea# 2i au trecut de atunci mai &ine de cincizeci de ani# Multe dintre cele auzite de la Eelda în acea vară îmi depă!eau înţelegerea. aproape să recreez din nimic: la "el cu acei paleontologi de la muzeul de istorie naturală care pot reconstrui un dinozaur întreg după două sau trei oase# %mi plăcea "elul în care domni!oara învăţătoare Eelda a!eza un cuv$nt l$ngă altul# )neori punea un cuv$nt o&i!nuit.

'mos +z stăteau alături. dacă nu !aptezeci !i !apte# 2i în idi!. dimineaţa. după ce îl omor$sem la miezul nopţii# 5ram un copil al cuvintelor# )n vor&itor "ără răgaz. tot ce ziceam suna a sOa*ili sau a păsărească. iar în ce prive!te adulţii. însă uneori apărea în curte un &ăr&atF nu mi se părea t$năr. ca să nu înţeleg o &oa&ă# + dată sau de două ori a reu!it c*iar să i smulgă un *o*ot de r$s copilăresc. în somn# Dar nu aveam pe nimeni care să mă asculte# Pentru ceilalţi copii de v$rsta mea. cu toţii ţineau !i ei cuv$ntări. în zori. !i după în"ăţi!are era un evreu evlavios# Pe c$nd trecea printre noi s"$!ia "ără să !i dea seama mulţimea de invizi&ile p$nze de păian(en ale dimineţii care se ţesuseră între noi doi# )neori îmi arunca o rămă!iţă de z$m&et !i. începusem o cuv$ntare care continua aproape "ără întrerupere p$nă ce se stingea lumina seara !i. de dimineaţa p$nă seara. la "el ca mine.*iar înainte de a "ace oc*i. neo&osit# . st$nd cu spatele la mine. !i nici unul 467 . îmi imaginam în amănunt &etoniera zgomotoasă care s a agitat la capătul străzii Malac*i timp de c$teva zile: azv$rleam trupul &u"onului ăstuia în p$ntecele &etonierei. purta cu domni!oara învăţătoare Eelda o discuţie care dura !apte ani. un "el de sc$nteie electrică ţ$!nea între ele !i mă lăsa "ără su"lare# Pentru prima oară mă g$ndesc la o noapte în care constelaţiile sunt doar un zvon### %n vara aceea Eelda era încă nemăritată. cum n am reu!it niciodată să scot de la ea# -ici măcar în vise# Disperat. mai departe.

Eelda. după ce terminasem cu !coala 468 . îmi "ăcea onoarea de a mi aţ$ţa cu &l$ndeţe "lăcările atunci c$nd voia să vor&esc. învăţătoarea mea. nu eCista în toată lumea nici măcar o urec*e desc*isă spre mine. dar nu asculta dec$t doamnele. pun$nd crenguţe pe rugul meu. învăţătoarea mea. cu un aer o&osit. politicos. dar mă lăsau să trăncănesc în voie timp de o oră sau mai mult. mă asculta# -u ca o mătu!ă ama&ilă care o"eră de milă. pretinz$nd în tot acest timp că ascultă. în vreme ce se g$ndeau la ale lor# Toate acestea se petreceau după s"$r!itul clasei a doua. !i c*iar se pre"ăcea că se delectează# Doar Eelda. mă asculta lent !i serios.Poveste despre dragoste si întuneric nu i asculta pe ceilalţi# -imeni nu asculta pe nimeni la Ierusalim în vremea aceea# 2i poate că nici măcar nu se ascultau cu adevărat pe ei în!i!i /în a"ară de &unul meu &unic 'le3sandr. că ascultă în continuare. cu toate că pretindea. o urec*e cunoscătoare unui t$năr tur&at care î!i iese &rusc din "ire în "aţa ei# -u. nu pe mine0# Prin urmare. care putea să asculte cu atenţie !i c*iar îi "ăcea multă plăcere ceea ce auzea. se plictisea de mine după două trei minute. cu "oarte rare eCcepţii# 2i c*iar dacă cineva catadicsea să mă asculte. ca !i cum ar "i învăţat de la mine lucruri care o înc$ntau sau îi trezeau curiozitatea# Mai mult. dar c$nd se sătura nu !ovăia să zică: J 5 destul# Te rog să nu mai vor&e!ti# 'lţi oameni încetau să asculte după trei minute.

'mos +z 9Tăr$mul . iar ea le m$nuia cu gri(ă. c*iar !i despre un g$ndac strivit sau tristeţea toamnei# Dimineaţa îi arătam poeziile acestea Eeldei. gros. de a valma: scormoneam prin &i&lioteca tatii !i ori de c$te ori dădeam peste o carte scrisă în e&raica modernă îmi în"igeam colţii în ea !i o luam să o mursec în ung*erul meu0# De asemenea. învăţătoarea mea. am uitat !i poeziile# Dar îmi amintesc ce mi a spus despre poezii !i sunete: nu despre sunetul vocilor de sus care glăsuiesc în su"letul poetului. în vreme ce 9ton: are un sunet delicat. iar cuv$ntul 9zgomot: este el însu!i zgomotos# 2i a!a mai departe# 'vea un întreg repertoriu de cuvinte cu sunetele lor !i îi cer acum memoriei mele mai mult dec$t e în stare să o"ere# Poate că am auzit !i asta de la Eelda. în acea vară în care eram 469 .opiilor: !i înainte să încep cursurile la Tac*3emoni# -u aveam dec$t opt ani. despre Iosua cuceritorul. peste cele o sută sau două de cărţi pe care le devorasem p$nă atunci /aproape orice îmi cădea în m$ini. învăţătoarea mea. dar mă o&i!nuisem de(a să citesc ziare. despre luptătorii din ilegalitate. 9"o!nind: e un cuv$nt care !opte!te. cuv$ntul 9m$r$it: are un sunet ad$nc. ca !i cum ar "i "ost con!tientă de răspunderea ei# -u mi mai amintesc ce spunea despre "iecare# De "apt. scriam poezii: despre &atalioane evreie!ti. 9strident: e un cuv$nt care ţipă. ci despre di"eritele sunete pe care le scot unele cuvinte: de eCemplu. &uletine !i tot "elul de reviste.

la noi acasă.Poveste despre dragoste si întuneric apropiaţi: dacă vrei să desenezi un copac. 5st*er 7aa& !i 470 . în casa pro"esorului Dlausner. 7ăspunsul îl caut !i în ziua de azi# Domni!oara învăţătoare Eelda mi a dezvăluit. o e&raică negli(entă. e&raica din pove!tile cu s"inţi. o e&raică stranie. desenează doar c$teva "runze# -u i nevoie să le desenezi pe toate# Dacă desenezi un om nu tre&uie să desenezi "iecare "ir de păr# %nsă în această privinţă nu era consecventă: zicea că într un loc sau altul am scris un pic prea mult. era în povestirile ei despre tot "elul de "apte miraculoase4 De parcă autorul !i ar "i înmuiat pana în vin: cuvintele se clătinau !i ţi se împleticeau în gură# Domni!oara învăţătoare Eelda mi a mai desc*is în acea vară ni!te cărţi de poezie care nu erau deloc. trecutul cu prezentul. încălc$nd toate regulile. din povestirile *asidice. *ipnotică. dar deloc potrivite pentru cineva de v$rsta mea: poezii de Lea* 6old&erg. @oc*eved >at Miriam. pronumele cu ad(ectivele. e&raica plămădită cu idi!. pe stradă sau în vreuna dintre cărţile pe care le citisem p$nă atunci. o e&raică pe care n o mai înt$lnisem niciodată. încurc$nd masculinul cu "emininul. din prover&e. c*iar dezarticulată# Dar c$tă viaţă era în acele povestiri4 Intr o poveste despre zăpadă. cuvintele însele scăpărau# 2i ce dulceaţă ciudată. de asemenea. în vreme ce altă dată zicea că de "apt ar "i tre&uit să scriu un pic mai mult# Dar cum să ţi dai seama. anar*ică. scrisul însu!i părea "ormat din cuvinte îng*eţate# Intr o poveste despre "ocuri. )ri Tsvi 6reen&erg.

oricum. celălalt adorator al ei.'mos +z @#E# 7imon# De la ea am învăţat că eCistă unele cuvinte care tre&uie să "ie încon(urate de tăcere deplină. nu se cuvenea să mă mai ţin ca un &e&elu! de "usta unei învăţătoare din 471 . ca atunci c$nd pui pe perete ta&louri !i sunt unele care nu suportă să ai&ă vecini# 'm învăţat "oarte multe de la ea. în clasă !i de asemenea în curtea ei# ?e pare că nu avea nimic împotrivă să !i împartă cu mine unele secrete# %nsă numai unele# De eCemplu. unele dintre poeziile căreia "useseră pu&licate în suplimente literare !i în una sau două reviste puţin cunoscute# -u !tiam că. avea să se însoare cu ea# -u !tiam aproape nimic despre ea# La începutul toamnei lui HI=X am intrat în clasa a treia la 2coala >ăieţilor 5vlavio!i Tac*3emoni# 1iaţa mi s a umplut de noi emoţii puternice# 2i. ca să ai&ă su"icient spaţiu. era singură la părinţi# -ici că era înrudită cu o cele&ră dinastie de ra&ini *asidici.*aim Mi!3ovs3i sau că după doi ani de la vara noastră. Me*ac*em Mendel ?c*neerso*n /taţii lor erau "raţi0# 2i nu !tiam că "ăcuse !i cursuri de desen sau că "ăcea parte dintr un grup de teatru !i nici măcar că se &ucura de o oarece "aimă în micile cercuri de iu&itori ai poeziei# -u mi înc*ipuiam că rivalul meu. că era veri!oară primară cu Lu&avitc*er 7e&&e. a ei !i a mea. la "el ca mine. era ra&inul . nu am avut *a&ar !i nu mi a dat niciodată de înţeles că pe l$ngă învăţătoarea mea mai era !i poeta Eelda.

&ine spălat !i cu părul lipit de cap. ce mai "aceţi. c$nd strălucesc stelele. pentru că ea !tia cu siguranţă că în g$ndurile mele încă nu am părăsit o# După care ne am eli&erat în s"$r!it de Derem 'vra*am# -e am mutat în 7e*avia. apoi au venit răz&oiul. . Q La c$teva săptăm$ni după asta au iz&ucnit la Ierusalim ciocniri violente.um o să ţi !adă c$nd tot cari ierul o să înceapă să vor&ească despre &ăiatul cel aiurit care îi str$nge ru"ele de pe s$rmă !i îi mătură curtea !i pro&a&il c*iar visează să se însoare cu ea în toiul nopţii. zona la care visa tata# 472 . &om&ardamentul. copiii lor începuseră să r$dă de mine !i c*iar !i eu r$deam de mine# . "ără să mă ostenesc măcar să i spun că am părăsit o !i "ără să i dau măcar o eCplicaţie# 2i îmi era ru!ine de g$ndurile ei.Poveste despre dragoste si întuneric clasele primare: vecinii ridicau din spr$ncene. "ără semnul între&ării. asediul !i "oametea# M am îndepărtat de domni!oara învăţătoare Eelda# -u mai "ugeam la ea în "iecare dimineaţă la !apte.e nu i în ordine cu tine de tot "ugi la ea în "iecare dimineaţă. ca să !edem împreună în curtea ei# -u i mai duceam poeziile pe care le scrisesem în noaptea dinainte# Dacă ne înt$lneam pe stradă mormăiam în gra&ă 9>ună dimineaţa. domni!oară învăţătoare Eelda:. !i "ugeam "ără să a!tept răspunsul# %mi era ru!ine de tot ce se petrecuse# 2i îmi mai era ru!ine !i de "elul în care am părăsit o dintr odată.

'mos +z 'poi mama a murit. Mic*ael. o "emeie singuratică. iar eu m am dus să trăiesc !i să muncesc în 3i&&utz# 1oiam să las Ierusalimul în urma mea o dată pentru totdeauna# Toate legăturile erau tăiate# Din c$nd în c$nd dădeam peste o poezie a Eeldei într o revistă !i a!a !tiam că mai trăie!te !i că mai este încă o persoană cu sentimente# %nsă de la moartea mamei dădeam înapoi în "aţa tuturor sentimentelor !i mai ales voiam să mă ţin departe de "emeile cu sentimente# %n general# %n anul în care mi a apărut cea de a treia carte. In orice caz. Mic*ael ca pentru a trage o linie între mine !i Ierusalim. dar n am "ăcut o# De unde să !tiu dacă mai locuie!te pe strada Eep*ania* sau s a mutat altundeva. nici "oc.armelul invizi&il !i -ici munte. care au st$rnit iu&irea a mii de cititori !i i au adus premii literare de prestigiu !i salve de aplauze de care domni!oara învăţătoare Eelda. a apărut !i primul volum de poezii al Eeldei. ?oţul meu. în ultimii ani 473 . dar n am "ăcut o# M am g$ndit să i trimit cartea mea. pare să se "i "erit !i la care părea indi"erentă# Tot Ierusalimul din copilăria mea. am scris ?oţul meu. Ti*nă# M am g$ndit să i scriu c$teva cuvinte de "elicitare. a cărei acţiune se des"ă!oară mai mult sau mai puţin în cartierul nostru. . nu ca pentru a intra din nou în legătură cu ea# Printre poeziile din Ti*nă am descoperit "amilia domni!oarei învăţătoare Eelda !i i am înt$lnit !i pe unii dintre vecinii no!tri# 'poi i au apărut alte două cărţi de poezie.

iar viaţa continua la lumina lămpilor cu para"ină pline de "uningine !i a lum$nărilor# Ploile de iarnă erau !i ele mult mai puternice ca acum !i împreună cu ele &ăteau în o&loanele "erecate pumnii v$ntului !i ecourile tunetului# 'veam un ritual de seară al încuierii în casă# Tata ie!ea să înc*idă o&loanele /nu puteau "i înc*ise dec$t din eCterior0F intra cu vite(ie între "ălcile ploii. !i lumina electrică era c*ioară. pentru că soarele !i luna se mi!cau mai încet. iar pe a"ară nu se mi!cau dec$t v$ntul. pentru că toată lumea era săracă: "ăcea economie la &ecuri !i la iluminare# 2i uneori curentul era tăiat c$teva ore sau c$teva zile. .D plaGere. pisicile vaga&oande !i &ălţile de lumină ale "elinarelor# 2i c*iar !i acestea se ascundeau în um&re c$nd trecea pe l$ngă ele un (eep englezesc care patrula pe străzi cu proiectorul !i pu!ca lui# ?erile erau mai lungi. iar în serile în care nu erau restricţii de circulaţie Ierusalimul se încuia de &unăvoie. stătea acasă !i scria# In acea vreme puţină lume avea radio !i nu eCistau televizoare. internet sau e mail# Dar toată lumea avea un creion !i un carnet de notiţe# %ntregul ora! era încuiat în casă la opt seara. din cauza restricţiilor de circulaţie &ritanice. videocaseto"oane. ca acei &ăr&aţi *irsuţi din epoca de piatră care ie!eau cu îndrăzneală din pe!terile lor calde ca să caute *rană sau să !i apere "emeile !i copiii sau ca pescarul din >ătr$nul !i mareaF a!a mergea tata singur să în"runte 474 .Poveste despre dragoste si întuneric ai guvernării &ritanice. întunericului !i prime(diilor ne!tiute ale nopţii.

?*ua"at. >eit I3sa.'mos +z elementele "eroce. sate din piatră. toţi locuitorii Ierusalimului se încuiau în casele lor. 475 . &olovănoase. mai mergeai trei sute de metri. în întunericul gros. văi. întunecate. încuia pe dinăuntru u!a de la intrare !i punea &ara la locul ei: pe tocul u!ii. în "iecare seară. ca un su&marin. păzindu ne ca un luptător gigantic !i taciturn# %ntreaga lume din (ur era încuiată a"ară !i în ca&ina noastră &lindată nu eram dec$t noi trei. -e&i ?amOil# 2i a!a. erau "iCate scoa&e. la vreo două sute de metri mai departe. c$nd se întorcea din +peraţiunea +&loane. r$pe. împreună cu o&loanele de "ier !i cu muntele întunecat care stătea greoi de cealaltă parte a zidului din spate. p$nă în dreptul ultimei case de pe strada Eep*ania*. la "el ca noi. su& supra"aţa iernii# Pentru că imediat l$ngă noi lumea se s"$r!ea &rusc: ie!eai din curtea din "aţă !i o luai la st$nga. pe!teri. !i acela era !i capătul străzii !i capătul ora!ului !i capătul lumii# Mai departe nu erau dec$t coaste sterpe. so&a !i pereţii acoperiţi de cărţi din podea p$nă n tavan# '!a era etan!at întregul apartament în "iecare seară !i se scu"unda încet. în am$ndouă părţile. munţii goi. acoperindu !i capul cu un sac gol în vreme ce se con"runta cu necunoscutul# %n "iecare seară. >eit Hanina. în capătul străzii 'mos. coteai iar la st$nga. &iciuite de ploaie: Li"ta. !i în ele tata a!eza &ara de "ier plată care păzea u!a de (e"uitori sau de invadatori# Eidurile groase de piatră ne apărau de rău. !i scriau# Pro"esorii !i cărturarii din 7e*avia.

domnul Toren. apocalipsi!tii !i intelectualii# Dacă nu scriau cărţi. vecinul de dincolo de zidul din spate. >eit Ha3erem !i Diriat ?*emuel.a !i cum ar "i înălţat în noapte periscopul micului nostru su&marin !i ar "i privit spre Danzig sau ?lovacia# 1ecinul nostru din dreapta. scriind !i cizel$nd# )nc*iul Aosep* !i domnul 'gnon. domnul VislaOs3i !i poate c*iar !i mama mea# Tata "ăcea cercetare !i scotea la lumină motivele sanscrite care se strecuraseră în epica naţională lituaniană sau in"luenţele *omerice asupra poeziei ru!ilor al&i# . ra&inii. "amilia >u3ovs3i. în vreme ce vecinii no!tri din st$nga. pro"esorul ?c*olem. tăcea întotdeauna !i nu scria nici măcar un r$nd# .ărţile erau "iravul ca&lu de siguranţă care lega su&marinul nostru de lumea de a"ară# 5ram încon(uraţi din toate părţile de munţi. domnul Lem&erg. !terg$nd. revoluţionarii. scriau versuri sau compuneau tot "elul de pam"lete !i mani"este# Dacă nu scriau a"i!e ilegale împotriva englezilor scriau scrisori către ziare# ?au î!i trimiteau scrisori unul altuia# Tot Ierusalimul stătea seara aplecat peste o coală de *$rtie. pro"esorul >ergman. !edea !i î!i scria amintirile în idi!. corect$nd. domnul '&rams3i. ideologii.Poveste despre dragoste si întuneric Talpiot. pro&a&il că scriau !i ei în "iecare seară. poeţii !i prozatorii. pe!teri !i 476 . pro"esorul >u&er. scriau articole# Dacă nu scriau articole. domnul -etanGa*u. ca !i 7osendor""ii de deasupra !i "amilia ?tic* de peste drum# -umai muntele. de o parte !i de alta a străduţei lor din Talpiot# >unicul 'le3sandr !i domni!oara învăţătoare Eelda# Domnul Earc*i.

cati"ea !i cristal. era luminat de candela&re cu o mulţime de lumini la "el cu cele !apte ceruri# %n acei ani. groaza înă&u!ită de ceea ce ne mai a!tepta în zilele următoare# Printre toate acestea "iravul ca&lu de siguranţă încă se mai încolăcea către lumea adevărată# %n lumea adevărată erau lacul !i pădurea. împodo&it cu aur. precum !i palatul cu turlele. ara&i !i luptători din ilegalitate. ca&ana. adulţii aveau mare gri(ă să nu vor&ească despre ororile astea în "aţa copiilor# %n orice caz. dar oamenii se străduiau din răsputeri să o îngroape ad$nc în piepturile lor# Tancurile lui 7ommel au a(uns aproape la porţile Ţării Israelului# 'vioanele italiene au &om&ardat Tel 'vivul !i Hai"a în timpul răz&oiului# 2i cine !tie ce ne ar putea "ace englezii înainte de a pleca# Iar după ce pleacă. ra"ale de mitraliere în noapte. *oarde de ara&i seto!i de s$nge. nu în e&raică# Dar uneori se strecura c$te un cuv$nt sau cineva ţipa în somn# Toate apartamentele noastre erau micuţe !i îng*esuite 477 . arestări. c$mpul !i pa(i!tea. razii. cum am spus.o să lase viu nici măcar un prunc# 8ire!te. ci o carte# 2i asta de "rică# %ntruc$t cei ale căror ru&edenii nu a(unseseră în Israel începeau să priceapă că nemţii i au omor$t pe toţi# Teama &$ntuia prin Ierusalim. milioane de musulmani "anatici cu siguranţă o să ne măcelărească pe toţi în c$teva zile# . speram că atunci c$nd o să "iu mare o să "iu o carte# -u un scriitor. corni!ele !i "rontoanele lui# 'colo căminul. englezi.'mos +z deserturi. eCplozii. am&uscade.

sau î!i găsesc o ascunzătoare în spatele altor cărţi### După vreo treizeci de ani.*elmno. în vreun ora!. am văzut cu oc*ii mei cum cărţile reu!esc să se pitească în întunericul pră"os dintre ra"turile ticsite. într un colţ al unei eta(ere uitate de oameni !i de Dumnezeu# La urma urmei. dacă nu aici. am "ost invitat să petrec c$teva luni la Ierusalim !i să ţin c$teva cursuri ca invitat al )niversităţii 5&raice# Mi s a o"erit o garsonieră în campusul de pe Muntele ?copus !i în "iecare dimineaţă lucram la 478 .Poveste despre dragoste si întuneric ca ni!te colivii# ?eara. dar dacă atunci c$nd mă "ac mare o să "iu o carte erau multe !anse ca măcar un eCemplar să reu!ească să supravieţuiască. în vreo &i&liotecă dosnică. '3tionen. în cur$nd o să ne ardă pe toţi# 'erul era greu de at$ta groază# 2i poate că &ănuiam de(a c$t de u!or e să ucizi oameni# -ici cărţile nu sunt greu de ars. îi puteam auzi !optind în &ucătărie. lagăre de eCterminare. unc*iul David. teama a pătruns în mine# .opiii de v$rsta ta nu apucă întotdeauna să crească# )neori oameni răi vin !i îi ucid în leagăn sau la grădiniţă# Pe strada -e*emia* era c$ndva un legător de cărţi care avusese o depresie !i ie!ea pe &alcon !i ţipa. nazi!ti. a(utor. care era de o v$rstă cu mine# .umva. e adevărat. iute. trenuri ale morţii. !i am prins din z&or . în vreme ce &eau ceai cu &iscuiţi. atunci în vreo altă ţară. după ce se stingea lumina. evrei. mătu!a Mal3a !i veri!orul Daniel. 1ilna. partizani. în HIXM. su& mormane de articole tipărite separat !i (urnale.

'mos +z povestirea 9Domnul Levi: din Dealul s"atului nelegiuit# Povestea se petrece pe strada Eep*ania*. !i cartierul s a umplut de a lungul anilor cu evrei ultraortodoc!i săraci# 'proape toate numele vecinilor no!tri dispăruseră de pe cutiile de scrisori# ?ingura persoană cunoscută pe care am văzut o a "ost doamna ?tic*. 9. la s"$r!itul Mandatului >ritanic. a!a că m am dus să mă plim& pe strada Eep*ania* !i pe străzile învecinate. intelectualii casnici !i scriitorii de scrisori către ziar dispăruseră în cea mai mare parte.erul vede cumplita ticălo!ie cum n a mai "ost vreodată în Israel: !i tot a!a# Timp de treizeci de ani n o mai văzusem pe învăţătoarea mea din clasa a doua de la 2coala Particulară 9Tăr$mul . 9'm su"erit o mare pierdere:. 9Pitica:F am zărit o de departe. legătorii de cărţi. traducătorii !i casierii. ca să văd ce s a sc*im&at de atunci# 2coala Particulară 9Tăr$mul . 9-u vă atingeţi de cei s"inţiţi:.opiilor: "usese înc*isă de mult# . mama invalidă a lui Menuc*ele ?tic*. 9Pietrele din zid strigă împotriva decretului nelegiuit:. "uncţionarii.opiilor: !i iată mă acum deodată în pragul ei# In locul lăptăriei care îi 479 . picotind pe un ta&uret într o curte dosnică. în apropierea lăzilor de gunoi# Toate zidurile erau împodo&ite cu g*irlande de mani"este care "luturau prin aer pumni anemici !i îi ameninţau pe păcăto!i cu di"erite "orme de moarte ne"irească: 9Hotarele decenţei au "ost încălcate:. "ata cu g*e& căreia îi ziceam -emuc*ele*.urţile erau pline de gunoaie# Pomii "ructi"eri muriseră# %nvăţătorii.

mai mult dec$t avea ea c$nd am părăsit o#0 2i de data aceasta. partea din "aţă a clădirii era ocupată acum de o prăvălie ultraortodoCă care vindea tot soiul de mărunţi!uri. ?au ei.Poveste despre dragoste si întuneric aparţinea domnului Langermann. nici pentru 480 . Dar iată i cutia de scrisori. Pentru această tăcere îndelungată. nasturi. 'proape că am dat &ir cu "ugiţii. care ne vindea lapte din &idoane de metal rotunde !i grele. destul de devreme# . . cu siguranţă un &ăr&at. Poate că nu m a iertat pentru că am lăsat o &altă. cea din care c$nd eram mic îi pescuiam corespondenţa. ca un adorator speriat dintr un "ilm comic# /-u !tiusem că a "ost măritată sau că a rămas văduvă. Pentru că nu am "elicitat o nici pentru pu&licarea cărţilor sale. ţesături.*iar că ar "i tre&uit să o sun înainte de a veni să o văd# ?au să i "i scris un &ilet# Poate că e supărată pe mine. copci. nu mă g$ndisem că aveam opt ani c$nd am părăsit apartamentul ei !i acum am treizeci !i !apte. "ermoare !i c$rlige pentru perdele# . tre&uie să "i "ost mai neră&dător dec$t domni!oara învăţătoare Eelda !i dec$t mine !i a smuls de a &inelea lacătul# ?e sc*im&ase !i numele: în loc de 9Eelda ?c*neerso*n: era acum 9?c*neerso*n Mi!3ovs3i:# -ici Eelda.u siguranţă că domni!oara învăţătoare Eelda nu mai locuia aici.e a! putea să i spun lui. pentru că lacătul ruginise !i nu mai putea "i desc*is# 'cum u!iţa era desc*isă: cineva. dar nici cratimă sau 9!i:# 2i ce mă "ac dacă soţul ei e cel care îmi desc*ide u!a. ca !i atunci. era dimineaţa.

1ă rog să mă iertaţi. *m. -u. am "umat o ţigară sau două. am atins s$rma de ru"e de pe care str$ngeam c$ndva "ustele ei modeste. doamnă ?c*neerso*n Mi!3ovs3i. încă arătaţi minunat. 6ivat Hamivtar. Dealul 8rancez !i Dealul Muniţiei# Dar ce ar tre&ui să i spun.'mos +z premiile literare pe care le a c$!tigat. Poate că. Maalot Da"na. n am venit să vă iau un interviu. la "el ca alţi c$ţiva locuitori din Ierusalim. nu !tiu dacă vă amintiţi. Pro&a&il că uitasem c$t de întunecoase erau la Ierusalim apartamentele micuţe de la parter. m am dus în curte. 2i dacă e cu totul altă "emeie acum. ci acoperite de case: 7amot 5s*3ol. îmi poartă pică pentru că în ?oţul meu. ca"enii sau cenu!ii# 'm recunoscut &ucata de pava( pe care am crăpat o eu însumi. c*iar !i într o dimineaţă de vară# %ntunecimea mi a desc*is u!a: întunecimea 481 . cutare !i cutare. a! putea să vă răpesc doar c$teva minute. 'm stat în "aţa u!ii vreo zece minute. >ună dimineaţa. c$nd am încercat să sparg migdale cu o piatră# 2i m am uitat peste acoperi!urile ro!ii ale cartierului &uc*arian către dealurile pustii care "useseră la nord# %nsă acum dealurile nu mai erau pustii. după douăzeci !i nouă de ani. 1 am "ost c$ndva elev. %mi place poezia dumneavoastră. dragă domni!oară învăţătoare Eelda. >ună ziua. Mic*ael am scuipat în "$nt$na din care &ăusem# Poate că s a sc*im&at at$t de mult înc$t e de nerecunoscut. ?per că nu vă deran(ez# -umele meu este.

ruinată. sarcina mea este cam ca a celui care încearcă să 482 . pe un caiet plin de !tersături. reconstruiesc din memorie acea dimineaţă !i conversaţia noastră ca !i cum a! încerca să restaurez o clădire vec*e. nici inventate. pe &aza a !apte sau opt pietre care mai sunt în picioare# %nsă printre cele c$teva pietre rămase eCact a!a cum erau. sunt aceste cuvinte: 9Tre&uie să mă corectez### Poate că de atunci s a sc*im&at ceva:# 5ste eCact ceea ce mi a spus Eelda în acea dimineaţă de vară. aceasta este o amintire a unei vizite care avea !i ea rostul. mi a spus: J Intră. în acel moment.Poveste despre dragoste si întuneric plină de mirosuri ca"enii# 2i din întunecime vocea proaspătă pe care mi o aminteam. să evoce o amintire sau să zg$ndăre răni vec*i# In toate aceste amintiri. de la s"$r!itul lui iunie HIXM# La douăzeci !i nouă de ani după vara noastră de miere# 2i cu douăzeci !i cinci de ani înainte d e dimineaţa de vară în care scriu această pagină /în &iroul meu din 'rad. 'mos# 2i imediat după aceea: J Pro&a&il că vrei să !edem a"ară. pe <0 iulie 200H: prin urmare. vocea unei "ete pline de încredere care iu&ea cuvintele. nici reconstruite. 2i apoi: J %ţi place limonada nu prea concentrată# 2i apoi: J Tre&uie să mă corectez: îţi plăcea limonada nu prea concentrată# Poate că de atunci s a sc*im&at ceva# 8ire!te. în curte.

5ra o persoană care iu&ea precizia# Intenţia ei a "ost să "acă aluzie pe loc. cu &ucurie. ?au: Poate că acum îţi place "oarte concentrată. ?au ar "i putut să între&e. dar să o "acă "ără să su&ordoneze prezentul trecutului /9Poate că de atunci s a sc*im&at ceva. dar am simţit că tre&uie să între&# 'poi am &ăut am$ndoi limonada de la g*eaţă /în locul răcitorului era acum un "rigider mic. !i eu pe ale ei. ar "i putut spune: Poate că nu ţi mai place limonada. dar am trecut peste asta în cinci 483 . pentru restul vizitei# Pentru care eu "ăcusem primul pas0# 'm spus /"ire!te.: cu semnul între&ării o"erindu mi ast"el posi&ilitatea alegerii !i de asemenea împărţind cu mine răspunderea pentru ceea ce va urma.e ai vrea să &ei. la trecutul nostru particular. "ără urmă de amărăciune. al ei !i al meu /limonada nu prea concentrată0. îmi citise cărţile. a spus domni!oara învăţătoare Eelda# Poate că de atunci s a sc*im&at ceva# 'r "i putut să o spună în at$t de multe "eluri# De eCemplu.'mos +z construiască ceva din pietre vec*i pe care le scoate din ruinele a ceva ce "usese la vremea lui construit cu pietrele dintr o ruină0# J Tre&uie să mă corectez. un model învec*it care î!i arăta v$rsta0# -e am lăsat pradă amintirilor# Intr adevăr. simplu: . nu "ără un z$m&et0: J 1ă mulţumesc# Mi ar plăcea ni!te limonada ca înainte# 5a a spus: J '!a îmi ziceam !i eu.

Isa&ella !i 6etzel# Despre alte cuno!tinţe comune# Despre sc*im&ările care au avut loc în Derem 'vra*am# Părinţii mei !i răposatul ei soţ. ca un c$ine &ătr$n# ?erviciul de ceai din porţelan încă dormita în spatele u!ilor ei cu geamuri# Pe servantă erau "otogra"ii cu părinţii Eeldei. au "ost !i ei pomeniţi în "ugă. !i portretul unui &ăr&at despre care mi am înc*ipuit că tre&uie să "ie soţul ei. cu lacul ei gros.Poveste despre dragoste si întuneric !ase "raze.*aim# Masa ca"enie rotundă părea că s a împuţinat odată cu trecerea anilor# In &i&liotecă erau cărţi de rugăciune vec*i. care arătau mai tineri dec$t ea. în splendide legături din piele cu incrustaţii aurite. către casă a "ost tradusă cam pe atunci în e&raică.$nd oc*ii mi s au o&i!nuit cu întunericul am "ost uimit să văd c$t de puţin se sc*im&ase apartamentul# +ri&ila servantă ca"enie. de!i se poate să o "i citit am$ndoi în engleză0# . !i c$teva cărţi de religie noi. ca !i cum tocmai am "i "ăcut împreună o poznă. care murise cu cinci ani înainte de vizita mea. îngere. ca !i cum ne am "i gră&it să trecem de o porţiune de drum nesigură# 'm vor&it despre ce s a înt$mplat cu soţii -a*lieli. 484 . apoi ne am întors la ritmul de plim&are ca s ă vor&im despre 'gnon !i poate !i despre T*omas Vol"e /Prive!te. de ?c*irmann. apoi !i a revenit !i a spus. cu coperte întunecate !i roase. încă mai stătea g*emuită în colţul ei. simplu: J 5 . dar tot am între&at cine este# +c*ii ei s au luminat &rusc !i au sc$nteiat !trengarF mi a z$m&it. precum !i istoria poeziei e&raice din ?pania.

am mai văzut o niciodată după acea dimineaţă# 'm auzit că s a mutat în s"$r!it într o zonă nouă# 'm auzit că în decursul vremii a avut multe prietene apropiate care erau mai tinere dec$t ea !i mai tinere dec$t mine# 'm auzit că a avut cancer !i că într o noapte de vineri din HI8= a murit în dureri cumplite# Dar nu m am mai dus niciodată să o văd. după cum spusese ea. în ziua morţii ci. ea a "ost întotdeauna o persoană care iu&ea precizia. "oarte mareF acum îmi a(ungea doar p$nă la umăr# Pe servantă !i pe ra"turi erau s"e!nice de argint pentru ?*a&&at. c$teva lămpi de Hanu33a*. neîndoios. ci unul retras !i reţinut !i cumva deprimant# 8usese.$nd eram copil &i&lioteca asta mi se părea "oarte. nu i am trimis nici o carte de a mea !i n am mai dat oc*ii cu ea.'mos +z o mulţime de cărţi de poezie !i romane moderne în e&raică !i un r$nd de cărţi &ro!ate# . o sc*im&are# -u pentru că îm&ătr$nise sau pentru că devenise iu&ită !i cele&ră. o plantă tristă într un g*iveci pe comodă !i încă vreo două pe pervaz# %ntreaga scenă era dominată de o lumină sla&ă saturată cu mirosuri ca"enii: era. spre s"$r!itul !tirilor de la televizor /!i am scris despre ea. nu i am scris. mici ornamente din lemn de măslin sau aramă. doar de vreo două ori în suplimente literare !i încă o dată. sinceritatea !i seriozitatea interioară# 5 greu de eCplicat# . odaia unei "emei credincioase# -u un loc ascetic. !i odaia ei. în 'ceea!i mare0# 485 . pentru mai puţin de o (umătate de minut. într adevăr. ci poate pentru că devenise sinceră# 2i totu!i.

pe c$nd vor&eam. ca un "ascicul de raze trimis să mi scotocească toate ung*erele ascunse# 2i totu!i. ceva se sc*im&ase# /la !i cum în deceniile în care n am văzut o domni!oara învăţătoare Eelda a(unsese să semene cu apartamentul ei de modă vec*e# 5ra ca un s"e!nic de argint. care încearcă în van să se ridice de la păm$nt# 8iecare dintre ele luptă. puţin înainte sau după răsărit. sau sta"idită.Poveste despre dragoste si întuneric . s"e!nicul !i ca vidul întunecat# In "iecare dimineaţă. la 'rad. ca !i cum ar "i de(a toamnă în loc de vară# Dar e o toamnă "alsă: în vreo două ore aici o să "ie iar uscat !i "ier&inte# La "el ca ieri# La "el ca alaltăieri. lumina din oc*ii ei încă mai sc$nteia c$teodată. ca acum o săptăm$nă. st$rnind ici !i colo mici v$rte(uri de nisip. ca un s"e!nic licărind stins într un vid întunecat# 2i a! vrea să mă eCprim aici c$t mai eCact posi&il: la acea ultimă înt$lnire Eelda mi se părea la "el ca lum$narea. la capătul străzii noastre# )n v$nticel de dimineaţă de la est vine dinspre Munţii 5dom. sau grasă. ca acum o lună# 486 . î!i pierde "orma de trom&ă !i în cele din urmă moare# Dealurile însele sunt încă ascunse de ceaţa care urcă dinspre Marea Moartă !i acoperă soarele ce răsare !i ţinuturile muntoase cu un văl cenu!iu. o&i!nuiesc să ies ca să descopăr ce e nou în de!ert# De!ertul începe aici.$nd m am ridicat să plec. s a dovedit că tavanul co&or$se odată cu trecerea anilor# 'proape că îmi atingea capul# 'nii nu au sc*im&at o prea mult# -u devenise ur$tă.

um a a(uns aici. la o distanţă de douăzeci !i cinci de 3ilometri# )m&ra dealurilor de la est cade peste apă !i îi dă o culoare de aramă vec*e# Ici !i colo o rază ascuţită reu!e!te să străpungă o clipă norul !i să atingă marea# 5a răspunde cu o lucire or&itoare. pe drumul dintre ?inai !i partea sudică a Muntelui He&ron. caprele !i c$inele# Lumina cenu!ie te "ace să te îndoie!ti de orice mi!care# Intre timp alţi c$ini dau glas în depărtare# Puţin mai de parte. ca !i cum în ad$ncuri s ar "i dezlănţuit o "urtună electrică# De aici p$nă acolo se întind coaste goale de calcar presărate cu st$nci negre# Printre aceste st$nci. eCact pe linia orizontului de pe creasta dealului din "aţa mea. printre st$ncile de pe marginea cărării. la aproape o mie de metri mai (os. 487 . înve!m$ntată în negru din cap p$nă în picioare# + "emeie &eduină. 2i acela de l$ngă ea e un c$ine. ciulini !i "ocuri de ta&ără stinse# 'cesta este mirosul Ţării Israelului din vremuri imemoriale# . "emeia. Poate că într o noapte o caravană de cămile a contra&andi!tilor a trecut pe aici. 2i dintr odată au dispărut cu toţii dincolo de linia dealurilor. se a"lă dintr odată trei capre negre.'mos +z P$nă atunci răcoarea nopţii răm$ne la putere# 5 un miros plăcut de pra" care s a înmuiat în multă rouă. de eCcremente de capră. amestecat cu un iz de sul".o&or în ued !i înaintez pe o cărare !erpuită către culmea dealului de pe care văd Marea Moartă. iar printre ele stă în picioare o siluetă omenească nemi!cată. zace un tu& de o&uz ruginit# .

un colonel în retragere. ud$nd stratul de tranda"iri din "aţa casei sale# J Tranda"irii dumneavoastră arată minunat# 488 . I iecare întrerup$ndu le pe celelalte cu ţipete asurzitoare: mai degra&ă urlă dec$t ciripesc# . în pantaloni de trening al&a!tri. ci o tăcere care doar acoperă altă tăcere. trăg$nd în piept tăcerea ca pe un miros# 'poi mă întorc# Merg înapoi în sus din ued p$nă la capătul străzii mele. cert$ndu mă cu un cor de căini m$nio!i care încep să mă latre din "iecare grădină# Poate că î!i înc*ipuie că ameninţ să a(ut de!ertul să cotropească ora!ul# In ramurile primului copac din grădina primei case un întreg parlament de vră&ii e prins într o dez&atere zgomotoasă.a !i cum "aptul că noaptea pleacă !i "aptul că se crapă de ziuă ar "i evenimente "ără precedent care (usti"ică o întrunire urgentă# Pe stradă o ma!ină vec*e porne!te cu un acces de tuse răgu!ită. cu o tu"ă de păr cenu!iu pe pieptul gol. ca de "umător înrăit# >ăiatul cu ziarele încearcă zadarnic să se împrietenească cu un c$ine neînduplecat# )n vecin îndesat. al cărui trup pătrăţos îmi aminte!te de un cu"ăr de ta&lă. ars de soare. nici tăcerea de la s"$r!itul lumii. stă pe (umătate dez&răcat. !i mai pro"undă# ?tau acolo trei patru minute.Poveste despre dragoste si întuneric !i unul dintre contra&andi!ti a pierdut tu&ul sau l a aruncat după ce s a între&at ce ar putea "ace cu el# 'cum poţi auzi p$nă în stră"unduri ale tăcerii de!ertului# -u este calmul dinainte de "urtună.

sc*im& vor&a: J . ?au de . dar mulţumită rezervelor de calm pe care mi le am "ăcut mai devreme. 5i &ine. pe la opt# Treceam pe aici !i c*iar m am oprit să ascult c$teva minute# 5ra "iica dumneavoastră. 'm într adevăr un răspuns amănunţit !i raţional la asta. prin vot secret# 9-u era "iica mea:. zice. 9e plecată la Praga# 5ra "iica ei# -epoata mea. domnule ?*muelevici# J De ce ar "i a!a &ună. Daniella# ' ie!it a treia din întreaga 7egiune ?udică în .'mos +z >ună dimineaţa.*am&erlain. 2i c$nd remarc că unii văd lucrurile alt"el adaugă cu amărăciune: J ?e pare că un *olocaust n a "ost de a(uns ca să învăţăm lecţia# .$nta minunat# 1ă rog să i transmiteţi# Trece "urtunul la stratul următor !i îmi z$m&e!te ca un !colar s"ios care a "ost ales &rusc monitorul clasei. în ued. zice că ar "i tre&uit să "ie a doua# ?crie !i poezii "rumoase# 't$t de sensi&ile# 'ţi avea vreme să vă uitaţi la ele. Poate aţi putea să o încura(aţi un pic# ?au c*iar să le trimiteţi la un ziar. "ără eCcepţie.*iar numiţi dezastrul ăsta pace. 'ţi auzit vreodată de ?udetenland. să le pu&lice# 'r tre&ui să le pu&lice dacă le trimiteţi dumneavoastră#: 489 . .oncursul Tinerelor Talente# De!i toată lumea.ineva c$nta ?onata Lunii în casa dumneavoastră aseară. ?au de M`nc*en. mă atacă el# ' renunţat în s"$r!it ?*imon Perez să i v$ndă lui 'ra"at toată ţara.

înălţimea 1oastră. a început să strălucească !i a devenit de un al&astru dur. cu o cană de ca"ea în m$nă !i ziarul de dimineaţă des"ăcut pe canapea. înt$mplător sau nu. că propriile voastre iniţiale. care se înt$mplă să înceapă cu literele 'D. ci în realitate ne va întări# 2i că e o gre!eală să vezi peste tot *olocaustul !i pe Hitler !i M`nc*enul# 490 . stau la "ereastră încă zece minute# 'ud la !tiri despre o ară&oaică de !aptesprezece ani care a "ost rănită grav de o ra"ală de gloanţe. după ce a încercat să în(ung*ie un soldat israelian la un &ara( de l$ngă >et*leem# Lumina din zori. îmi aminte!te ce spunea tata.aveţi pentru ce# %n ad$ncul meu.u siguranţă# De ce nu# . cu c$teva tu"e. neînduplecat# ?u& "ereastra mea e o grădină mică.Poveste despre dragoste si întuneric %i promit domnului ?*muelevici că o să citesc poemele Daniellei c$nd o să am timp# >ucuros# . sunt tot 'D#: Poate că ar tre&ui să scriu azi un articol pentru @ediot '*aronot. o plantă căţărătoare !i un lăm$i &olnăvicios: încă nu !tiu dacă o să trăiască sau o să moară. ca să încerc să i eCplic domnului ?*muelevici că părăsirea teritoriilor cucerite nu va slă&i Israelul. că toate cuvintele care încep cu 'D înseamnă ceva rău# 92i pro&a&il aţi o&servat singur. are "runzi!ul găl&e(it !i trunc*iul îndoit ca un &raţ pe care cineva îl împinge spre spate# . înregistrez această promisiune ca pe o contri&uţie la progresul păcii# %napoi în &iroul meu.uv$ntul e&raic pentru 9îndoit:. care "usese amestecată cu o ceaţă cenu!ie.

ca să nu cred în pace. cum a "ost dus în lagărul de eCterminare Maidane3 pe c$nd avea vreo doisprezece ani. împreună cu părinţii. trei surori !i &unica lor. Progres. !i el a "ost singurul care a supravieţuit# . casierul# 'u "ost incidente tare amuzante. c$nd !edeam am$ndoi în vestă !i sandale pe gardul grădinii lui.opiilor: !i o!tirea ei de pisici# 1a tre&ui să "ac ni!te concesii acolo !i să !terg unele incidente cu pisici !i cu 6etzel -a*lieli.ontri&uie. pentru că încă nu am *a&ar încotro se îndreaptă 491 . -u !tiu ce poate contri&ui la progresul povestirii. într un morman de sc*iţe m$zgălite. c$nd ţi se pare că lumina serii nu se va stinge niciodată. într una dintre acele seri lungi de vară.a vrut să mi spună cum a supravieţuit# ' promis că o să mi spună altă dată# Dar de "iecare altă dată pre"era să mi desc*idă oc*ii. să nu mai "iu naiv.'mos +z Domnul ?*muelevici mi a povestit odată. note îm&$csite !i (umătăţi de pagină pline de tăieturi# 5ste capitolul despre doamna învăţătoare Isa&ella -a*lieli de la 2coala 5lementară Particulară 9Tăr$mul . însă nu contri&uie cu nimic la progresul povestirii# . să mi intre &ine în cap că singurul lor scop era să ne măcelărească pe toţi !i că toate vor&ele lor despre pace sunt o capcană sau o licoare adormitoare pe care întreaga lume îi a(ută să o "iar&ă !i să ne o dea ca să ne adoarmă# La "el ca atunci# M am *otăr$t să am$n scrierea articolului# )n capitol neterminat al acestei cărţi mă a!teaptă pe &irou.

la clinică !i la papetărie# )n soare tropical p$r(ole!te străzile cu copacii lor pră"uiţi. g$tul e de un al&astru înc*is. de ce ar avea nevoie de contri&uţii# ?au de progres# Intre timp. de "apt. cu un pa*ar cu ceai răcindu i se în m$nă.Poveste despre dragoste si întuneric povestirea !i. am &ăut a doua cană de ca"ea !i încă mă uit pe "ereastră# + păsăruică "rumoasă. metalic. la &ancă. Pe mama. Pe soţii -a*lieli. 6ata# Tre&uie să mă apuc de lucru# 'cum tre&uie să "olosesc restul de calm pe care l am adunat în ued în dimineaţa asta.apul îi este aproape violet. în vacanţa de vară a lui HIP0 sau HIPH. nu departe de apartamentul în care locuiau mătu!ica HaGa !i 492 . că ei se trans"ormă de &unăvoie în două crăpături înguste# 5 o coadă mică la &ancomat !i alta la standul de ziare al lui +ua3nine# La Tel 'viv. se uită la mine o clipă două din lăm$i: se mi!că încolo !i încoace. înainte de răsăritul soarelui# La unsprezece merg cu ma!ina în ora! să rezolv una sau două tre&uri la po!tă. turcoaz. sare de pe o ramură pe o rămurică !i "ace paradă cu pena(ul ei sc$nteietor în lumina &ălţată cu um&ră# . Poezia lui >iali3 + rămurică a căzut pe un zid !i a aţipit. !i poartă o ginga!ă vestă gal&enă# >un venit înapoi# .e ai venit să mi aminte!ti în dimineaţa asta. cu "aţa către tu"i!ul de rodii !i spatele către odaie. care stătea ore întregi la "ereastră. !tirile de la ora zece s au terminat. care arată "iravi# Lumina de!ertului s a încins acum at$t de tare că e aproape al&ă !i at$t de crudă cu oc*ii tăi.

$t costă o napolitană cu ciocolată. în piaţa din centrul 'radului. Micali !i Aona*# Toată trupa# )n emigrant rus stă în picioare la colţul pieţii din centrul 'radului# . p$raie !i pa(i!ti. domnule 6ruen. vărul meu @igal mi a arătat un c*io!c de ziare pe care îl ţinea "ratele lui David >en 6urion !i mi a spus că oricine vrea poate merge pur !i simplu acolo să vor&ească cu el.'mos +z unc*iul Tsvi. domnule 6ruen. lumina de!ertului alungă sta"iile !i împră!tie orice amintire a pădurilor de &razi !i a toamnelor ceţoase# Muzicianul. Malac*i. . ?ingurul lucru pe care nu tre&uie să l "aci e să l între&i despre "ratele lui# 'sta e# Pur !i simplu nu i place să "ie între&at despre "ratele lui# 'm "ost "oarte invidios pe oamenii din Tel 'viv# %n Derem 'vra*am nu aveam nici o cele&ritate sau măcar "raţi ai cele&rităţilor# -u i aveam dec$t pe Pro"eţii Mici în numele străzilor noastre: strada 'mos.utia viorii e desc*isă în "aţa lui. strada Eep*ania*. -a*um. Haggai. pentru &ani# Melodia e lini!tită. domnule 6ruen. cu acest "rate al lui >en 6urion. pe c$nd ea !i cu mine !edeam împreună aleg$nd linte sau curăţ$nd mazăre în &ucătărioara noastră m$n(ită cu "uningine# %nsă aici. ce mai "aceţi. amintind de pădurile de &razi cu ca&ane.um ar "i. Eec*aria*. Ha&a33u3. s"$!ietoare. care c*iar seamănă mult cu el# Poţi c*iar să i pui între&ări# . Hosea. + să "ie cur$nd alt răz&oi. cu c*ica lui cenu!ie !i 493 . care îmi aduc în minte pove!tile mamei. Aoel. pe caldar$m. strada +&adia*.

zice: J Dar de unde !tim dacă sunt c*iar evrei.e ne pasă nouă. cu &luză aproape transparentă !i "ustă ro!ie. una dintre ele "oarte sla&ă. î!i desc*id po!etele !i "iecare pune în cutie c$te un s*e3el# 8emeia cea sla&ă.e i în capul tău. în HIMH. lasă l să c$nte pe stradă. rus. în campusul 6ivat 7am. .opiii lor o să "ie israelieni. o să măn$nce peri!oare înpitta. cealaltă într un costum cu pantalon plin de cordoane !i catarame# ?e opresc în "aţa muzicianului !i îl ascultă un minut sau două cum c$ntă# 5l c$ntă cu oc*ii înc*i!i !i nu i desc*ide# 8emeile !optesc între ele. 'm auzit că (umătate dintre ru!ii care vin aici sunt pur !i simplu goGim care doar pro"ită de noi ca să scape nai&ii din 7usia !i să vină aici să primească pomană# Prietena ei zice: J . care i a predat mamei mele "ilozo"ia pe Muntele ?copusF de "apt am asistat eu însumi la ni!te cursuri ale sale de neuitat. lasă i să vină. ?ărit. o să "acă o ipotecă !i o să se vaite c$t e ziua de lungă# 8usta ro!ie o&servă: J . evreu. a cărei &uză de sus e un pic ridicată spre nas. despre istoria "ilozo"iei dialogice de la Dier3egaard la Martin >u&er# Iată două tinere. cu murături. druz. georgian. păi dacă primesc pe 494 . o să intre în armată. care poate că se trag din nordul '"ricii. ce ţi pasă ţie.Poveste despre dragoste si întuneric mustaţa groasă !i al&ă îmi aminte!te un pic de 'l&ert 5instein !i un pic !i de pro"esorul ?amuel Hugo >ergman.

în gri(a căreia eram lăsat.ăldura începe sa "ie insuporta&ilă !i un v$nt cu pra" aduce de!ertul înăuntru. inclusiv muncitori străini !i ara&i din 6aza !i din teritorii. a!a cum 6reta 6at. a "ăcut dulapurile !i a a!ezat &i&lioteca# )n antreprenor care imigrase din 7om$nia la s"$r!itul anilor . ca !i cum ar "i pus un plasture peste o rană# In păm$ntul cel &un locatarul dinainte a plantat tu"e !i copaci !i o pa(i!te. î!i etan!a întotdeauna apartamentul. dar "ără să sar peste cal cu iu&irea. ca grădina asta să nu ai&ă aceea!i soartă ca aceea pe care tata !i cu mine am "ăcut o cu intenţii at$t de &une# 495 .'mos +z oricine vrea să vină pe gratis. amator de operă. care era !i pro"esoară de pian. astup toate crăpăturile. creta. cremenea !i sarea care se întindeau dintotdeauna pe aceste dealuri.P0 a trimis undeva după un camion de păm$nt ara&il &ogat pentru grădină !i l a pus peste calcarul. pe care mă străduiesc c$t pot eu mai &ine să le îngri(esc. cine o să### Dar restul discuţiei se îndepărtează de mine către parcare# %mi atrag singur atenţia că nu am înaintat deloc azi !i dimineaţa e pe s"$r!ite# %napoi în &iroul meu# . înc*id "erestrele !i o&loanele !i trag draperiile. pre"ăc$ndu l într un su&marin# 'cest &irou a "ost construit de muncitori ara&i cu puţini ani înainte# 'u pus podeaua !i au veri"icat o cu o nivelă cu &ulă de aer# 'u înălţat u!a !i ramele "erestrelor# 'u ascuns ţevăria !i ca&lurile electrice în pereţi !i au pus o priză pentru tele"on# )n t$mplar masiv.

nu departe de Marea Moartă. pieţele. vor&ăreţi !i activi# 8ără să stea pe g$nduri. muncitori la carieră. neră&dători. &unicului 'le3sandr.ineva trece acum pe l$ngă casă într o du&ită ro!ieF se opre!te la cutia de scrisori din colţ !i scoate scrisorile pe care le am pus ieri# 'ltcineva a venit să înlocuiască dala spartă a pava(ului de peste drum# Tre&uie să găsesc o cale să le mulţumesc tuturor.M0. 496 . clădiri. corturi. nu avea nici un drum principal. au (urat 9să cucerească săl&ăticia !i să îm&l$nzească de!ertul:# . într un loc retras care în acea vreme. domni!oarei învăţătoare Eelda. cărări. precum !i c$teva cupluri tinere.Poveste despre dragoste si întuneric . semne de viaţă# .*iar !i cele mai multe dintre a!ezările &eduine de aici au apărut după ce s a construit ora!ul# Pionierii care au pus temeliile ora!ului erau pasionaţi.$teva duzini de pionieri. s au sta&ilit aici la începutul anilor . conductă de apă sau curent electric. a!a cum un &ăiat la &ar mitzva* le mulţume!te în pu&lic tuturor care l au a(utat să a(ungă acolo: mătu!ii ?onia. la începutul anilor . cu străzile. în care nu erau copaci. a proiectat.M0: mineri. o"iţeri activi !i muncitori din industrie# Lova 5liav. printre care lupi singuratici care iu&eau de!ertul sau căutau singurătatea. cu o m$nă de alţi proiectanţi de ora!e cuprin!i de entuziasmul sionist. ara&ului cu pungi su& oc*i care m a salvat din celula întunecată în care am "ost prins în capcană în magazinul acela de îm&răcăminte. &ulevardele !i grădinile lui. 6retei 6at. a sc*iţat !i a construit imediat acest ora!.

prizonierilor de răz&oi italieni. care ieri s a dus din nou să vor&ească cu 'ra"at. domnului Earc*i. doamnei învăţătoare Isa&ella !i pisicilor ei.erni3ovs3i. soţiei mele.'mos +z părinţilor mei. în năde(dea că vor găsi totu!i o "ormă de compromis. care a c$ntat ieri ?onata Lunii. copiilor mei. ministrului ?*imon Perez. !i păsării turcoaz care îmi vizitează uneori lăm$iul# 2i lăm$iului însu!i# 2i mai ales tăcerii de!ertului c*iar înainte de răsăritul soarelui. care mi a amintit de 5instein !i de >ergman. care are mai multe !i mai multe tăceri în"ă!urate înăuntrul ei# 'sta a "ost a treia ca"ea a dimineţii# 6ata# Pun cana goală pe marginea mesei. constructorilor !i electricienilor care au "ăcut această casă. care a scris Iudaism !i umanitate. domnului 'gnon. lui ?aul . &ăr&atului din du&ita ro!ie. vecinului meu ?*muelevici. &unicii ?*lomit. "emeii &eduine !i celor trei capre pe care le am văzut azi dimineaţă înainte de răsărit sau doar mi le am înc*ipuit. av$nd mare gri(ă să nu "ac nici cel mai mic zgomot care ar putea vătăma tăcerea care încă n a dispărut# 'cum o să mă a!ez !i o să scriu# P$nă în acea dimineaţă nu mai văzusem o ast"el de casă# 497 . unc*iului Aosep*. care se teme de un alt *olocaust. t$mplarului. 7udnic3ilor. căruţa!ul din Diriat Mots3in. &ăiatului cu ziarele. Lem&ergilor de alături. muzicianului care c$nta la vioară în colţul pieţei. lui tanti Lilen3a >ar ?am3*a. nepoţilor mei. &unicului Papa. nepoatei sale Daniella. cu răz&oiul ei împotriva germenilor.

simţeai nevoia să te tolăne!ti cu "aţa către zidurile ora!ului.Poveste despre dragoste si întuneric 5ra încon(urată de un zid gros de piatră care ascundea o livadă um&roasă cu viţă de vie !i pomi "ructi"eri# +c*ii mei uluiţi au căutat instinctiv pomul vieţii !i pomul cunoa!terii# %n "aţa casei era o "$nt$nă. politico!i !i mode!ti. am urcat treptele de piatră către o verandă largă cu vedere către zidurile de la nordul +ra!ului 1ec*i. su& &oltă sau pe verandă. pavată cu &locuri de piatră netedă.$teva scaune din piatră !i o masă lată !i (oasă te îm&iau să ză&ove!ti su& &oltă. "ăcut din piatră !i căptu!it cu plăci de "aianţă al&astră împodo&ite cu cuvinte ară&e!ti# In mi(locul &azinului o "$nt$nă g$lg$ia înceti!or# 6rupuri de pe!ti!ori aurii înotau agale încolo !i încoace printre mănunc*iuri de nu"eri# De pe terasă noi trei. tranda"irie cu vini!oare al&ăstrii# + &oltă de verdeaţă din viţă groasă um&rea un colţ al acestei terase# . cu minaretele !i cupolele de dedesu&t# Pe verandă erau scaune de lemn cu perne !i ta&urete pentru rezemat picioarele !i c$teva mese acoperite cu mozaic# 2i aici. să te tolăne!ti. să aţipe!ti la um&ra "runzi!ului sau să sor&i în ti*nă tăcerea dealurilor !i a pietrei# %nsă n am ză&ovit în livadă. ci am tras m$nerul clopoţelului de 498 . tul&uraţi. c$ntecul păsărilor în livadă !i susurul "$nt$nii pentru că la unul din capetele &oitei de verdeaţă era un mic &azin în "ormă de stea în cinci colţuri. ca !i su& &olta de verdeaţă. a!ezată pe o terasă largă. să te odi*ne!ti la um&ra viţei !i să asculţi &$z$itul al&inelor de vară.

iar printre carpete se vedea tencuiala. care avea !i ea un model "loral în culorile roz.anapelele erau tapiţate cu di"erite ţesături în dungi. su& tavanul înalt. mare. în nuanţe de ro!u !i azuriu# Pe "iecare canapea erau o mulţime de perniţe &rodate în culori vii# Pe podea erau covoare groase. erau at$rnate arme vec*i în c*ip de ornamente: să&ii de Damasc. unul dintre ele ţesut cu păsări ale paradisului# %n "aţa "iecărei canapele era o masă (oasă av$nd drept tă&lie o tavă rotundă de metal. unc*iul ?tasze3 !i a întors iar capul spre noi !i a dus încă o dată degetul la &uze. un 499 . struguri. ca !i cum ne ar "i dat un ultim avertisment lui tanti Mala !i mie: >ună cuviinţă4 ?tăp$nire de sine4 Diplomaţie4 De a lungul celor patru pereţi ai salonului spaţios erau canapele moi. c$rcei !erpuitori !i "lori simetrice# Pe c$nd a!teptam să se desc*idă u!a. lila !i verde pal# Ici !i colo. !i "iecare tavă era gravată cu o mulţime de desene a&stracte cu "orme întreţesute care aminteau de scrierea ara&ă. cu spătarele din lemn sculptat alăturate. !i de "apt se prea poate să "i "ost inscripţii ara&e stilizate# Pe "iecare latură a încăperii se desc*ideau !ase sau opt u!i# Pereţii erau acoperiţi cu carpete.'mos +z l$ngă u!ile du&le de "ier care erau vopsite în culoarea ma*onului !i erau modelate iscusit în relie" cu tot "elul de rodii. muguri !i "lori. ating$ndu se# Mo&ila era sculptată cu "runze. ca pentru a reprezenta înăuntrul casei grădina !i livada care o încon(urau# .

pocale de argint !i de alamă !i numeroase podoa&e din sticlă de He&ron sau ?idon# %ntr o ni!ă ad$ncă din perete. verde. cu o &ogăţie de ramuri. era cui&ărită o vază verde cu intarsii de side" din care se înălţau c$teva pene de păun# 'lte ni!e adăposteau ulcioare mari din alamă !i cupe de sticlă sau de ceramică# Patru ventilatoare at$rnau din tavan. stătea un &u"et imens.Poveste despre dragoste si întuneric iatagan. splendid. gal&en. crengi. cu multe compartimente cu geam în care se a"lau ce!ti de porţelan. arăt$nd ca un mic palat. verde !i al&astru# Din c$nd în 500 . toate în"lorite cu stalactite strălucitoare de cristal.u "aţa către intrare !i av$nd de o parte o canapea cu tapiţerie &ordo. în stil &aroc. musc*ete cu ţeava lungă !i pu!ti cu două ţevi g*intuite# . în ciuda luminii dimineţii de vară ce intra în valuri prin "erestrele desc*ise# 'rcurile "erestrelor erau împodo&ite cu vitralii reprezent$nd cununi de tri"oi !i "iecare dădea luminii zilei altă culoare: ro!u. pistoale. între două "erestre. !i o mulţime de &ecuri în "ormă de pară care erau toate aprinse. iar de cealaltă o canapea cu tapiţerie gal&enă ca lăm$ia. turcoaz. &ogat împodo&it. auriu !i violet# Două colivii at$rnau de c$rlige pe pereţi opu!i !i în ele erau o perec*e de papagali solemni ale căror pene erau o dezlănţuire de portocaliu. (ung*ere !i suliţe. pocale de cristal. scoţ$nd tot timpul un &$z$it ca de viespe !i mi!c$nd aerul încărcat de "um# %ntre ventilatoare răsărea din tavan un imens candela&ru de alamă. crenguţe !i lăstare.

galop$nd at$t de iute. cu vocea răgu!ită a unui "umător înrăit: 9?ill vous plait4 >ucură te4: 2i din cealaltă colivie. cu turnul lui încoronat. o voce ademenitoare de soprană răspundea pe dată în engleză: 9+*. de un acoperi! prusac cenu!iu !i înclinat# Puţin la st$nga 501 . o pădurice de pini.'mos +z c$nd unul dintre ei eCclama. coaste st$ncoase. ca o cască imperială. învăluiţi într un aer de responsa&ilitate. inspir$nd o teamă respectuoasă. la celălalt capăt al încăperii. înc$t 3e""iGe* urile le "$l"$iau în spate iar coamele cailor se vălureauF aveau în"ipte la cingătoare (ung*ere lungi !i iatagane prinse la !old sau ridicate deasupra capului# 8erestrele ad$nci ale acestui salon dădeau spre nord !i est. cu lanţuri de aur at$rnate peste &urţi !i dispăr$nd în &uzunarul vestei# Predecesorii lor erau &ăr&aţi mustăcio!i cu aer autoritar !i în"ăţi!are ursuză. ce drăguţ. &ăr&aţi &ăr&o!i cu aer "ioros călare pe cai magni"ici. iar între carpetele de pe pereţi erau ta&louri de "amilie# In unele erau ni!te e""endi impunători. purt$nd "esuri ro!ii cu ciucuri negri !i îndesaţi în costume al&astre groase.e minunat4: Deasupra tocurilor u!ilor !i "erestrelor !i pe tencuiala în"lorată erau scrise versete coranice sau versuri. +p*el !i ospiciul 'ugusta 1ictoria. cu o prezenţă impozantă. purt$nd ro&e &rodate !i 3e""iGe* uri strălucitor de al&e prinse cu cercuri negre# 5rau !i două sau trei persona(e călare. în scrierea ara&ă înc$rligată. spre Muntele ?copus !i Muntele Măslinilor. cu "aţa durdulie !i complet rasă. tare drăguţ4 .

$ntare a . să ţi găse!ti ceva de "ăcut. !i lasă i să doarmă mai mult s$m&ătă dimineaţa4 ?ă "ii cuminte ca un îngera!4 Poţi. 9care miroase a pogromuri:. . care înseamnă în e&raică 9toamnă:. auzi. c$nd vrei cu adevărat4:0 ?criitorul HaGGim Hazaz a decretat odată că unc*iul ?tasze3 tre&uie să se descotorosească de numele lui polonez.$ntărilor# 2i de aceea a apărut pe u!a apartamentului lor o carte de vizită scrisă de m$na lui tanti Mala: Mal8a şi 1ta! 9udnic8i :ă rugăm să nu bateţi la uşă -n timpul orelor 502 . pentru că sună un pic ca ?tasze3. dar are un iz de . !i l a convins să !i ia prenumele ?tav.Poveste despre dragoste si întuneric ospiciului 'ugusta 1ictoria se a"la o clădire "orti"icată cu desc*izături înguste !i acoperită cu o cupolă: era >i&lioteca -aţională. mici turme printre &olovani !i mărăcini!uri !i din loc în loc c$te un măsli n care părea că a părăsit de mult lumea celor vii !i a a(uns pe tăr$mul celor neînsu"leţite# In vara lui HI=X părinţii mei s au dus la ni!te cuno!tinţe din -etanGa !i m au lăsat în timpul Oee3endului cu unc*iul ?tasze3 !i tanti Mala. unde lucra tata. cite!te o carte !i nu le sta în cale.*opin !i ?c*open*auer 7udnic3i# /9?ă te porţi cum se cuvine acolo4 8ără cusur. iar în (urul ei erau a!ezate celelalte clădiri ale )niversităţii 5&raice !i ale ?pitalului Hadassa*# ?u& linia orizontului se deslu!eau ni!te căsuţe din piatră împră!tiate pe coastele dealurilor. 2i să o a(uţi pe tanti Mala la &ucătărie !i să nu l deran(ezi pe unc*iul ?tasze3.

i le însu!i directorul ad(unct al . a!a ni s a spus. masiv. 503 . în cele din urmă. care locuia în ?*ei3* Aarra*. cu nări păroase !i întunecate ca ni!te grote !i spr$ncene stu"oase. "iul cel mare al lui )staz -a(i& !i partenerul său la lirma ?ilOani !i 8iii# T$nărul a "ost interogat. disperat. era un &ogat om de a"aceri !i agentul local al multor "irme "ranceze mari. sau poate că un certi"icat de acţiuni# >ănuiala a căzut asupra lui 5dOard al ?ilOani. tr. rug$ndu l 16 în ara&ă. „dascăl de religie (N.'mos +z obişnuite de odihnă. ni nord vestul ora!ului. ceea ce îi dădea uneori un aer de rău"ăcător. ale căror a"aceri se eCtindeau p$nă în 'leCandria !i >eirut. s a adresat domnului Dennet* +rOell DnoC 6uild"ord. !i de acolo se rami"icau la Hai"a. -a&lus !i Ierusalim# ? a înt$mplat ca la începutul verii să dispară un cec cu o sumă considera&ilă sau o poliţă. )nc*iul ?tasze3 era un &ăr&at îndesat. una dintre ele "iind întotdeauna ridicată între&ător# %!i pierduse unul dintre incisivi. Directorul 6eneral al Po!tei. după ce a încercat în di"erite "eluri să !i salveze "iul.ID ului !i după aceea a "ost dus l#i centrul pentru cercetări din Hai"a pentru o interogare !i mai amănunţită# )staz -a(i&. cu umeri puternici.). mai ales c$nd z$m&ea# %!i c$!tiga p$inea la departamentul recomandatelor de la o"iciul po!tal central din Ierusalim !i în timpul li&er culegea material pe mici "i!e pentru o lucrare de cercetare originală despre poetul evreu medieval Immanuel de la 7oma# )stazHM -a(i& Mamdu* al ?ilOani.

in"orm$ndu l însă cu sinceritate !i tristeţe că nu prea sunt speranţe ca o ast"e l de cercetare să ai&ă vreun rezultat pozitiv. domnul Dennet* +rOell DnoC 6uild"ord. l a însărcinat totu!i pe ?tasze3 7udnic3i să cerceteze pro&lema !i să descopere tot ce se poate descoperi despre soarta unei scrisori recomandate trimise cu c$teva luni înainte. rătăcise recipisa# ' dispărut ca !i cum diavolul însu!i ar "i îng*iţit o# In ce l prive!te. dar că întreaga pagină "usese ruptă cu gri(ă din registru# -u era nici urmă de ea# Pe dată ?tasze3 a intrat la &ănuieli# ' "ăcut cercetări. o scrisoare care poate că a eCistat sau poate că nu. n a mai durat mult p$nă l a identi"icat pe vinovat /t$nărul care a ridicat plicul în lumină !i a văzut cecul. recomandat# Din ne"ericire. a a"lat care "uncţionar "usese de serviciu la g*i!eul de recomandate în acea vreme !i i a între&at !i pe ceilalţi "uncţionari. t$nărul 5dOard al ?ilOani a "ost 504 . nici în registrul po!tei# )nc*iul ?tasze3 s a apucat pe loc să cerceteze !i a descoperit nu numai că nu eCistă vreo înregistrare a respectivei scrisori. care poate că s a rătăcit sau poate că nu. iar tentaţia a "ost prea mare0# '!a că &unul pierdut a "ost restituit posesorului. îl trimises e personal în iarna dinainte. după ce l a asigurat pe )staz -a(i& de simpatia sa. (ura. o scrisoare despre care nu eCistă vreo urmă nici la trimiţător. p$nă ce a descoperit c$nd "usese văzută pentru ultima oară "oaia în registru# După ce a "ăcut asta.Poveste despre dragoste si întuneric să caute un plic pierdut pe care.

pe care părinţii mi le lăsaseră la tanti Mala anume pentru vizită /9'ra&ii dau mare importanţă aspectului eCterior4: a stăruit tata0: o căma!ă strălucitor de al&ă. la o ca"ea la vila ?ilOani din ?*ei3* Aarra*. s a c*inuit trei 505 . c*iar înainte de a porni. cine !tie de ce. pe care unc*iul ?tasze3 mi le a lustruit cu aceea!i perie !i aceea!i cremă neagră pe care le "olosise la cei mai &uni panto"i ai lui !i ai lui tanti Mala# In ciuda căldurii de august. !i cravata discretă de mătase al&astră pe care o purtase în ziua nunţii# . s$m&ătă dimineaţa# . cu soţia. căma!a de mătase al&ă ca zăpada care călătorise cu el acum cincisprezece ani din casa părinţilor lui.'mos +z eli&erat din custodie. cu m$necile răsucite în sus cu splendidă precizieF pantaloni &leumarin cu man!ete !i dungă &ine călcată !i o curea so&ră de piele neagră cu o cataramă de metal strălucitoare care. după micul de(un. tre&uie să vină cu ei. întreaga "amilie ?ilOani arde de neră&dare să !i eCprime recuno!tinţa "aţă de domnul ?tav pentru e"icienţa !i integritatea sa# '!adar s$m&ătă. în vreme ce dragul domn ?tav a "ost invitat. onoarea respecta&ilei "irme ?ilOani !i 8iii a strălucit din nou nepătată pe antetul "irmei. mi am pus cele mai &une *aine. proaspăt călcată. "iul prietenilor lor care stătea la ei. pe care nu aveau cu cine să l lase s$m&ătă dimineaţa.$t despre dragul copil. ce între&are. avea imaginea vulturului &ice"al imperial rus# In picioare aveam sandale. unc*iul ?tasze3 a ţinut să îm&race costumul negru de l$nă /era singurul lui costum0.$t despre tanti Mala. din Lodz. "ire!te.

a ales o "ustă ca"enie simplă. !i a pus o "ustă plisată neagră cu o &luză u!oară de &um&ac. !i s a uitat cum îi stă în roc*ia tinerească de vară pe care o cumpărase de cur$nd. 2i dacă tot ne uităm la părul ei. călc$ndu !i pe inimă. dar "ără e!ar"ă. prea teatral pentru o vizită neo"icială într o zi călduroasă. !i s a întors la roc*ia de seară cu care începuse# In disperare. oric$t ar "i el de dureros: nu cumva ve!m$ntul ăsta era prea elegant. sau cu un colier !i "ără &ro!a !i e!ar"ă. >rusc a *otăr$t că roc*ia u!oară de vară. cu m$na pe inimă. -u era nepotrivit cu coa"ura ei. prea populară pentru acea ocazie. pe care umăr. cu sau "ără cercei. mi a eCplicat unele dintre realităţile vieţii care rezultă din 506 . sau cu colierul !i altă &ro!a. cu &roderia din (urul g$tului.Poveste despre dragoste si întuneric s"erturi de oră în "aţa oglinzii. ce credem. tanti Mala a apelat la unc*iul ?tasze3 !i c*iar la mine !i ne a "ăcut să (urăm că spunem adevărul !i numai adevărul. s a răzg$ndit. !i dacă da. cu o &ro!a !i o e!ar"ă de mătase. cu trupul lui îndesat prins ca în c*ingi în costumul gros. era prea "rivolă. iar s a răzg$ndit. o &luză cu m$neci lungi pusă în valoare de o &ro!a "rumoasă cu turcoaze !i cercei de care at$rnau două pietre preţioase &leu ce se potriveau cu oc*ii ei "rumo!i# Iar părul !i l a despletit !i l a lăsat să cadă li&er peste am$ndoi umerii# Pe drum. ar tre&ui să !i prindă cosiţele p e cap sau să le despletească !i să !i lase părul să at$rne li&er pe un umăr. %n cele din urmă. !i a pus roc*ia de seară. unc*iul ?tav.

este o "amilie europenizată "oarte respectată. ai cărei mem&ri au "ost educaţi în !coli eCcelente din >eirut !i Liverpool !i care vor&eau cu toţii &ine lim&i occidentale# . c*iar dacă poate că într un alt sens al cuv$ntului# -oi. eram "ără îndoială europeni. prost crescuţi !i încă nemerit$nd să stăm nici pe cea mai de (os treaptă a ra"inamentului cultural# . nu puneam mare preţ pe aspectul eCterior. apăream în mod eronat ca un "el de gloată gălăgioasă de sărăntoci neciopliţi.*iar !i un geniu universal ca Tolstoi nu !ovăise să um&le îm&răcat ca un ţăran.$t despre noi. de eCemplu. noi. m$neci su"lecate !i guler desc*eiat. c$t !i în culise. pe 507 .'mos +z di"erenţele istorice dintre culturi# 8amilia ?ilOani. pentru că se îm&răcau "oarte simplu !i purtarea lor era grosolană !i "amiliară# De mai multe ori în timpul lucrului la po!tă. a zis el. care adoptau de cele mai multe ori o cultură europeană mai occidentală. at$t la g*i!eele pu&lice. a eCplicat unc*iul ?tasze3. morale !i culturale# . sandale !i *aine 3a3i. avusese ocazia să o&serve că noul stil evreiesc. evreii moderni.*iar !i unii dintre conducătorii no!tri se pare că apăreau într o lumină negativă în oc*ii vecinilor no!tri ara&i. iar un mare revoluţionar ca Lenin dispreţuia pro"und îm&răcămintea &urg*eză !i pre"era să poarte o scurtă de piele !i o !apcă de muncitor# 1izita noastră la "amilia ?ilOani nu era ca atunci c$nd Lenin vizita muncitorii sau c$nd Tolstoi se amesteca printre oamenii de r$nd: era o situaţie specială# %n oc*ii vecinilor no!tri ara&i mai respecta&ili !i mai luminaţi. ci doar pe valorile interioare.

tre&uie să răspundă politicos !i c$t mai scurt# Dacă se servesc răcoritoare. ar "i nu numai nepoliticoasă !i un 508 . tre&uia să "im "oarte atenţi la în"ăţi!area noastră. copilul tre&uie să aleagă doar lucruri care nu se varsă !i nu "ac "irimituri# Dacă i se o"eră a doua porţie tre&uie să re"uze "oarte politicos. c*iar dacă moare de dorinţa de a se servi# 2i pe tot parcursul vizitei copilul tre&uie să &inevoiască să !adă drept !i să nu se *ol&eze !i mai presus de toate nu tre&uie în nici un caz să se str$m&e# + comportare nepotrivită.Poveste despre dragoste si întuneric care noi îl considerăm pionieresc. mai ales în societatea ara&ă. ne a asigurat el. în "rugalitate !i în renunţarea la tot spectacolul eCterior# %nsă în împre(urările de "aţă. despre care se !tie "oarte &ine. dovedind lipsă de respect "aţă de ceilalţi !i dispreţ "aţă de serviciile pu&lice# Desigur. la purtarea noastră !i la "elul nostru de a vor&i# De eCemplu. era privit de englezi !i în special de ara&i ca grosolan sau ca un "el de paradă vulgară. că e "oarte sensi&ilă. se cuvenea să ne purtăm ca !i cum am "i "os t investiţi cu o misiune diplomatică# In consecinţă. ca !i în alte ocazii asemănătoare. a stăruit unc*iul ?tasze3. o vizită la vila unei "amilii &ine cunoscute !i "oarte respectate. la ast"el de întruniri copiii !i c*iar adolescenţii nu tre&uie în nici un caz să se amestece în discuţia celor mari# Dacă li se vor&e!te. democratic !i egalitarist. "oarte suscepti&ilă !i înclinată să se simtă o"ensată /!i c*iar. !i numai în acest caz. să se răz&une0. această impresie e "undamental gre!ită !i nu e nevoie să repetăm că noi credem în viaţa simplă. tindea el să creadă.

!i tu. nu se consideră accepta&il ca o "emeie să desc*idă &rusc gura în compania &ăr&aţilor# Prin urmare.ancelarului. ai "ace &ine cu această ocazie. Malen3a dragă. pasărea sc*iloadă 'lma Mira&elle !i conul de pin pictat. către vila ?ilOani din partea nordică a cartierului ?*ei3* Aarra*. să ţi la!i &una cre!tere înnăscută !i "armecul "eminin să vor&ească în locul tău# 2i ast"el mica noastră solie diplomatică a purces la ora zece dimineaţa.*opin !i ?c*open*auer. depinde de tine în această dimineaţă. strălucitoare !i instruită a!a cum se cuvine. eCacer&$nd ast"el se încinsese pe tema asta ostilitatea într o perioadă de nelini!te legată de prime(dia unui con"lict s$ngeros între cele două naţiuni# Pe scurt. poate că mult mai mult dec$t poate duce pe umeri un copil de opt ani. din apartamentul de o cameră !i (umătate al 7udnic3ilor. ci ar putea !i să deterioreze viitoarea înţelegere reciprocă dintre două popoare învecinate. de la colţul străzii Pro"eţilor cu strada . în susul drumului către Muntele ?copus# Primul lucru pe l$ngă care am trecut a "ost zidul casei numite T*a&or. "oarte mult. !i am purces spre est. ai "ace mai &ine să nu zici nimic acolo. c*iar deasupra "lorăriei 9>el!ugul 8lorilor:. draga mea. a!a cum era !i la strămo!ii no!tri. în tradiţiile vecinilor no!tri ara&i. de inteligenţa !i de purtarea ta &ună# 'propo. lăs$ndu i în urmă pe . nimic în a"ară de politeţurile necesare: după cum se !tie. a spus unc*iul ?tasze3. în care a locuit 509 .'mos +z a&uz de încredere.

ad$ncit în g$nduri. "emei cu văl !i popi în sutane# 5ra o dimineaţă din vara lui HI=X. mona*al. grila(elor. otoman. american. pelerini. ocolind cartierul evreiesc ultraortodoC Mea ?*earim. un ora! demn !i tăcut. 3adi i !i muezini.Poveste despre dragoste si întuneric c$ndva un ar*itect neamţ eCcentric pe nume . plin de pini. cu c$teva luni înainte de încăierările s$ngeroase care au iz&ucnit la Ierusalim. era inspirat după un palat "lorentin# In dreptul ?pitalului Italian. ameninţător !i totu!i "ascinant. către strada ?t# 6eorge. o"icialităţi. armean. intr$nd în lumea c*iparo!ilor.onrad ?c*ic3. "ără o vor&ă. ara&. ticsit cu cruci. (udec$nd după turnul crenelat !i cupolele acoperite cu ţiglă. un cre!tin evlavios îndrăgostit de Ierusalim# Deasupra porţii sale . italian. care. cu clopotele !i "armecele lui înaripate care îţi erau interzise pentru că erau străine !i du!mănoase. rus. un ora! a"lat su& văl. cu mai puţin de un an 510 . misionar. adoratori. Ierusalimul pe care nu l cuno!team aproape deloc. pelerin. pe străzile căruia o"icianţi ai unor culte străine învăluiţi în mantii negre sau ve!minte preoţe!ti se mi!cau "ără zgomot ca ni!te um&re întunecate. "oi!oare. grec. Ierusalimul a&isinian. german. mosc*ei !i mistere.onrad ?c*ic3 a construit un "oi!or în (urul căruia ţeseam eu tot "elul de pove!ti pline de cavaleri !i prinţese# De acolo am mers în (os pe strada Pro"eţilor către ?pitalul Italian. călugări !i călugăriţe. care ascunde taine prime(dioase. am luat o spre nord. corni!elor !i zidurilor de piatră# 'cesta era celălalt Ierusalim.

cei mai mulţi dintre ei a!ezaţi pe canapelele în!irate de a lungul celor patru pereţi. un &ăr&at. care stătea în picioare împreună cu alţi domni !i l a salutat pe unc*iul ?tasze3 ridic$nd un pic pa*arul# . de tăierea apei !i de împărţirea ora!ului# %n s$m&ăta în care am mers către casa "amiliei ?ilOani din ?*ei3* Aarra* asupra acestor cartiere de la nord est domnea încă o lini!te încărcată# %nsă în această lini!te puteai percepe de(a o undă de neră&dare. care parcă pluteau pe un nor de "um de ţigară. că sunteţi aici. îng*esuite pe o &ăncuţă. 2i acum. înainte de asediu.ardigan. &ăr&aţi !i "emei. în partea asta a ora!ului. gazda noastră. aţi "ace &ine să nu ză&oviţi mai mult dec$t e nevoie# ?trecuraţi vă iute pe străzile astea# . o ră&u"nire insesiza&ilă de ostilitate înă&u!ită# . îm&răcate în roc*ii lungi.'mos +z înainte de plecarea englezilor.e caută aici trei evrei. de unde au răsărit deodată. Directorul 6eneral al Po!tei !i !e"ul unc*iului ?tasze3.$t mai e### . c$ţiva st$nd în picioare în grupuleţe. ne a prezentat c$ţiva mem&ri ai "amiliei !i pe c$ţiva dintre ceilalţi oaspeţi.ele mai multe dintre u!ile care dădeau în odăile celelalte erau înc*ise. o "emeie !i un copil. în încăpere erau de(a vreo cincisprezece sau douăzeci de oaspeţi !i mem&ri ai "amiliei. precum !i domnul Dennet* +rOell DnoC 6uild"ord. prin colţuri# Printre ei erau domnul . de &om&ardament. 511 . uit$ndu se la oaspeţi !i !u!otind între ele# )staz -a(i& Mamdu* al ?ilOani. dar printr una care era dată de perete am zărit trei "ete de v$rsta mea.$nd am a(uns noi.

în engleză: 9. :. ca !i cum ar "i înţeles în s"$r!it ceea ce voiau "otogra"ii să spună în imagini# I a mulţumit oaspetelui pentru dar !i l a pus într una dintre ni!e sau poate că pe un pervaz# Papagalul cu voce înaltă a intonat &rusc din colivia sa. !i din celălalt capăt al încăperii papagalul răgu!it a răspuns: 9Dalamat. am z$m&it. 95nc*ante : !i 9îmi "ace plăcere să vă cunosc:# I am o"erit "amiliei ?ilOani c*iar !i un modest dar sim&olic: o carte cu "otogra"ii ale vieţii din 3i&&utz. am "lecărit. pionieri pe c$mp !i la lăptărie. cu poze ale scenelor din viaţa de toate zilele din sala de mese comună. .Poveste despre dragoste si întuneric printre care două doamne englezoaice de v$rstă mi(locie în costume cenu!ii.e "rumos4:. Ga 512 . cu o &ar&ă pătrată !i c$rlionţată# 6azda noastră le a lăudat tuturor oaspetele. am str$ns m$ini. copii goi &ălăcindu se voio!i su& stropitori !i un ţăran ara& &ătr$n.ine o să "ie ursitul meu. ţin$nd str$ns "r$ul măgarului său în vreme ce se uită la un tractor gigantic pe !enile care trece într un nor de pra"# 8iecare "otogra"ie era însoţită de c$teva eCplicaţii în e&raică !i engleză# )staz al ?ilOani a răs"oit cartea cu "otogra"ii. z$m&ind ama&il !i d$nd de c$teva ori din cap. !i a eCplicat în vreo două "raze cum dragul domn ?tav a alungat marele necaz care at$rnase deasupra capului "amiliei ?ilOani timp de c$teva săptăm$ni întunecate# La r$ndul nostru. un cărturar "rancez mai în v$rstă !i un preot grec în sutană.ine o să "ie prinţul meu. am "ăcut mici plecăciuni !i am murmurat 9. în engleză !i uneori în "ranceză.

somnoro!i.'mos +z s*ei3*4 Dalamat. Pentru că la st$nga lui )staz al ?ilOani era alt &ăr&at &ătr$n. într un costum ca"eniu ros care era cam destrămat pe la m$neci# 5ra un &ătr$n z&$rcit.ei mai mulţi dintre &ăr&aţi aveau cincizeci sau !aizeci de ani !i unul era un &ăr&at "oarte &ătr$n. de patruzeci !i ceva de ani. cu o căma!ă în dungi înc*eiată doar la (umătate din nasturi !i cu pantaloni care păreau prea mari pentru el# Mi am amintit de &ătr$nul 'leluiev din povestea mamei. !i unul î!i "ăcea de lucru cu un !irag de mătănii de c*i*lim&ar. mustaţa argintie îi era îngăl&enită de tutun. care păreau gemeniF !edeau unul l$ngă altul. de zidar# ?emăna &ine cu unul dintre portretele at$rnate pe perete. a!a cum erau !i m$inile lui muncite. în vreme ce "ratele lui "uma ţigară de la ţigară. înalt !i g$r&ov. care se îngri(ea în coli&a lui de un &ăr&at !i mai &ătr$n# 5rau c$ţiva tineri în *aine al&e de tenis. Ga s*ei3*4 Dalamat": Două să&ii încruci!ate at$rnau pe perete deasupra capetelor noastre. av$nd gri(ă să nu se 513 . în ramele lor aurite# ?ă "i "ost &unicul. !i o perec*e de &ăr&aţi &urto!i. aduc$ndu !i contri&uţia la vălul cenu!iu care plutea în aer# %n a"ară de cele două doamne englezoaice mai erau c$teva "emei a!ezate pe canapele sau plim&$ndu se prin încăpere. în colţul în care ne am a!ezat# 'm încercat în zadar să g*icesc care sunt oaspeţii !i care sunt mem&rii "amiliei# . ?au c*iar stră&unicul. v$nos. arăt$nd ca un trunc*i de copac rupt. cu capul arămiu acoperit de peri ţepo!i# 5ra îm&răcat negli(ent. o&ra(ii îi erau sco"$lciţi.

are dintre "emei era stăp$na casei. ale cărei &raţe cărnoase erau împodo&ite cu at$tea &răţări !i cercuri de argint. păreau să "ie persoanele cu îm&răcămintea cea mai protocolară din încăpere /cu eCcepţia c*elnerilor0# . stătea în picioare !i vor&ea în"lăcărat cu ni!te tineri în pantaloni scurţi de tenis# 'ltă doamnă. &luza cu m$neci lungi !i cerceii de care at$rnau pietre preţioase. st$nga !i iar dreapta# 8ata !i o matroană mai &ătr$nă. înc$t clinc*eteau la orice mi!care. precum !i c$teva tinere "ermecătoare. domnul DnoC 6uild"ord.Poveste despre dragoste si întuneric ciocnească de servitorii cu papion care duceau tăvi încărcate cu &ăuturi reci. papagalul care vor&ea ca un "umător pătima! a glăsuit din colivia sa de la un capăt al încăperii: 514 . în costumul său negru. pa*are de ceai !i ce!cuţe de ca"ea# . i a întins m$na gazdei ca să i o sărute !i l a răsplătit îndată cu trei pupături pe o&ra(i. cu care emigrase din Lodz cu vreo cincisprezece ani înainte. era greu de spus: c$teva dintre ele păreau să "ie acasă la ele# + "emeie voinică într o roc*ie de mătase în"lorată de aceea!i culoare cu vaza în care se a"lau penele de păun. ca de popă. purta o căma!ă al&astră simplă. cu mustaţă cenu!ie !i nările păroase um"late.*iar !i Directorul 6eneral al Po!tei. !i soţia lui. cu !olduri înguste. cu ung*ii ro!ii. dreapta. dulciuri. într o roc*ie de &um&ac imprimat cu o droaie de "ructe care păreau să i accentueze rotun(imea pieptului !i a coapselor. Mala. cu "usta ei ca"enie. !u!otind "ără încetare. "ără *aină sau cravată# Deodată. cu coa"uri elegante !i "uste de sport# ?tasze3 7udnic3i.

s a întors deodată spre mine !i a spus cu un z$m&et ama&il. glumind.'mos +z 9Metis oui. toate &unătăţurile următoare. Ga eini" >as min "adla34 )sRut4 >as Oa*alas:# Din c$nd în c$nd servitorii în negru. cu sucuri de "ructe !i suc de rodii cu &ucăţi de g*eaţă. "ructe. pa*are de ceai !i pa*are înalte. seminţe de dovleac !i de pepene. c*ere mademoiselle. a&solument. mais oui. naturellement#: Din capătul celălalt soprana răzg$iată i a răspuns pe loc: 9>as4 >as. "elii de pepene verde. al& !i ro!u se materializau din norul de "um !i încercau să ne ispitească cu &ol după &ol de migdale. cu &uza îng*eţată. z$m&ind. nuci. poate compliment$nd o pentru cercei# 'poi. a !ovăit. în e&raica lui împiedicată: J Poate că t$nărului domn i ar plăcea să iasă în grădină# ?unt ni!te copii în grădină# 515 . alte ce!cuţe de ca"ea. con!tient de o&ligaţiile care decurgeau din statutul meu de t$năr diplomat care acceptă ospitalitatea unei mari puteri ce îmi scruta cu suspiciune comportamentul# Domnul al ?ilOani s a oprit l$ngă noi !i a "lecărit c$teva minute în engleză cu tanti Mala !i unc*iul ?tasze3. !i castronele cu gelatină de migdale mirosind delicios a scorţi!oară !i împodo&ită cu migdale tocate# Dar m am mulţumit cu doi &iscuiţi !i un singur pa*ar de suc de "ructe !i am re"uzat politicos. dar *otăr$t. !i tăvi încărcate de plăcinte calde. pe c$nd se scuza !i era gata să se întoarcă la ceilalţi oaspeţi. ara*ide. mais oui.

aproape de colţul zidului. cineva în(g*e&ase o &ancă "ără picioare. g$tul su&ţire. am co&or$t treptele de piatră !i am mers spre &olta de verdeaţă !i dincolo de ea. în grădină# . nimeni nu mi mai spusese p$nă atunci domn# Timp de o clipă glorioasă c*iar m am văzut ca un t$năr domn evreu al cărui statut nu e cu nimic mai pre(os dec$t cel al tinerilor domni străini care erau a"ară. dar "ără să se atingă# La celălalt capăt al livezii. autoritar. ca un leu care în"runtă alţi lei am părăsit încăperea plină de "um# De pe veranda largă am cuprins cu oc*ii priveli!tea zidurilor +ra!ului 1ec*i. naţiunea noastră va putea să se alăture comitetului naţiunilor 9ca un leu care în"runtă alţi lei:# '!adar. !i acolo !edea cu genunc*ii lipiţi o "ată cu c*ipul palid# 'vea părul !i genele negre. ad$nciţi într o conversaţie !optită. în plină adolescenţă# Le am ocolit de departe# 'poi ni!te pu!ti gălăgio!i au trecut agale pe l$ngă mine# + "ată !i un &ăiat se plim&au pe su& copaci. o&i!nuia tata să citeze cu entuziasm din 1ladimir Aa&otins3i. în (urul trunc*iului aspru al unui dud stu"os. turnurile !i cupolele# 'poi.Poveste despre dragoste si întuneric In a"ară de tata. umerii "iravi !i părul ei tuns scurt cădea peste o "runte care îmi părea luminată pe dinăuntru de strălucirea curiozităţii !i &ucuriei# Purta o &luză 516 . căruia îi plăcea să mi zică înălţimea 1oastră.$nd avea să se pună în s"$r!it temelia statului evreiesc li&er. cu încetineală. în livadă# ?u& &olta de verdeaţă erau vreo cinci !ase "ete. cu sentimentul puternic al con!tiinţei naţionale.

"runzele căzute pe care le a!eza în cerc# . un &ăieţel de vreo trei ani. i am o"erit "etei un s"ert din întreg voca&ularul meu de cuvinte străine. dintr o su"lare. 517 . dornic să creez contactul !i ast"el să împră!tii orice pre(udecăţi !i să gră&esc împăcarea dintre popoarele noastre# J ?a&a* al &eir. dacă sunteţi &ună. dar după mica arcuire a &luzei !i licărul deloc copilăresc de curiozitate !i. poate că mai puţin ca un leu care în"runtă alţi lei !i mai mult ca papagalii din încăperea a"lată în susul treptelor# 8ără să mi dau seama.il vous plait. de avertizare din oc*ii ei c$nd i au înt$lnit pe ai mei /pentru o clipă. de asemenea. cu părul c$rlionţat. 1otre nom s.u îndrăzneală. Mademoiselle.'mos +z crem pe su& o roc*ie lungă &leumarin cu dungi late# Pe &luză avea o &ro!a de "ilde! care îmi amintea de una pe care o purta &unica mea ?*lomit# La prima vedere "ata aceasta părea de v$rsta mea. înainte ca oc*ii mei să se "erească0 tre&uie să "i avut cu doi trei ani mai mult. preocupat. ? a uitat la mine "ără să z$m&ească# ?pr$ncenele îm&inate îi dădeau un aer sever. Ga &int. care poate că îi era "rateF stătea în genunc*i pe păm$nt !i culegea. poate unsprezece sau doisprezece# 'm reu!it totu!i să văd că spr$ncenele îi erau destul ele groase !i îm&inate. am "ăcut c*iar o mică plecăciune. 1ă rog numele. în contrast cu delicateţea celorlalte trăsături# La picioarele ei era un copil. domni!oară# 'na ismi 'mos# Va inti.

Poveste despre dragoste si întuneric care îi depă!ea v$rsta# ' dat din cap de c$teva ori. c$t de dezgustătoare e uneltirea menită să st$rnească un con"lict între popoarele noastre !i c$t de &ine va "i pentru pu&licul ara& în 518 . dar în spaţiul dintre roc*ie !i panto"ii cu catarame în "ormă de "luture am zărit pielea pulpelor ei. de la vecini. pun$nd capăt deli&erării !i con"irm$nd constatările# 7oc*ia ei &leumarin îi a(ungea p$nă su& genunc*i. care ne arătau într o lumină înspăim$ntătoare ca să i aţ$ţe pe ara&i să ne urască# ?arcina noastră. ca !i cum ar "i luat o *otăr$re !i era de acord cu ea însă!i. un simţ al misiunii mi a dat cura(ul să mă adresez acestei "ete ciudate !i să încerc să stau de vor&ă cu ea : aveam de g$nd să i eCplic în c$teva cuvinte convingătoare c$t de curate sunt intenţiile noastre. de la învăţătorii mei. de(a maturăF ra am îm&u(orat !i oc*ii mi au "ugit iar în altă parte. rodul cel putred al intrigilor &ritanice !i al incitării "anaticilor musulmani. spre "răţiorul ei. a spus odată domnul 7osendor"". era să înlăturăm &ănuielile !i să le eCplicăm că suntem de "apt un popor pozitiv !i c*iar &l$nd# Pe scurt. "ără neîncredere. "eminină. despre neîncredere !i ostilitate. de la unc*i !i mătu!i !i din zvonuri mi a venit în minte în acel moment# Tot ce spuseseră la un pa*ar de ceai în curtea noastră din spate. de la unc*iul Aosep*. despre tensiunea care cre!tea între ara&i !i evrei. cu c*ipul lui negricios !i lini!tit# Tot ce auzisem de la părinţi. s$m&ăta sau în vreo seară de vară. dar !i "ără z$m&et# Dintr odată semăna "oarte mult cu ea. ca"enie !i netedă. care m a privit !i el lini!tit.

nazarineni !i noi N In &ucurie om &ea pe săturate N . de o parte !i de cealaltă a roc*iei. eram ca un nătărău care a învăţat să mute cu două pătrate pionul din "aţa regelui !i a "ăcut asta "ără !ovăială. ţara mea. ?au 9'colo ara&i. nic i măcar numele pieselor. "ără să se uite la mine. sau încotro.um a! putea să i traduc "ără nici un cuv$nt 9+. solul cel me!ter la vor&ă. cu oc*ii aţintiţi asupra "ratelui ei. Prin mi!cări de dans. !i încă în e&raică. 2i cum o "ac să recunoască dreptul nostru la Ţară "ără să "olosesc cuvinte. cu m$inile odi*nindu i se desc*ise pe &ancă.um o voi lumina pe această "ată ne!tiutoare !i o voi "ace să priceapă o dată pentru totdeauna dreptul evreilor de a se întoarce în ?ion.'mos +z "orma acestei "ete cu &uze arcuite graţios să petreacă un pic de timp în compania poporului evreu politicos !i plăcut. . patria mea: a lui . în persoana mea. dar după aceea nu mai !tie nimic despre !a*. în v$rstă de opt ani !i (umătate# 'proape# Dar nu mă g$ndisem dinainte ce o să "ac după ce voi "i "olosit cea mai mare parte din stocul meu de cuvinte străine în prima "rază# .$nd malurile r$ului Iordan N Prin steagul nostru pur vor "i spălate: a lui Aa&otins3i.erni3ovs3i. sau de ce# Dezorientat# Dar "ata mi a răspuns. Prin pantomimă. sau cum se mi!că. care punea c$te o pietricică în mi(locul "iecărei "runze din cercurile lui: J Mă c*eamă 'is*a# Micuţul e "ratele meu# 519 . într un cuv$nt.

a "ost cel care a sugerat personal să vin în grădină !i să vor&esc cu copiii din casă# 'is*a m a corectat !i a spus că ustaz -a(i& nu e tatăl ei.Poveste despre dragoste si întuneric 'OOad# ' mai spus: J 5!ti "iul oaspeţilor de la po!tă. un ustaz. genunc*ii. răspunz$nd la compliment cu alt compliment# 'r vrea să stăm un pic de vor&ă. -u vor&im de(a. !i 7e*avia e o zonă "rumoasă# >ine îngri(ită# Lini!tită# Tal&ie* e !i ea &ine îngri(ită !i lini!tită. !i că onoratul ei tată. ci unc*iul mamei ei: ea !i "amilia ei nu locuiesc aici. ci al prietenilor lor# 2i că tata era un cărturar destul de însemnat. /)n mic z$m&et a p$lp$it o clipă pe &uzele ei# 2i a îndreptat cu am$ndouă m$inile tivul roc*iei. '!a că i am eCplicat că nu eram deloc "iul oaspeţilor de la po!tă. !i ea a luat în ultimii trei ani lecţii de pian de la o pro"esoară din 7e*avia !i a învăţat un pic de e&raică de la pro"esoară !i de la ceilalţi elevi# 5 o lim&ă "rumoasă. în ?*ei3* Aarra*. genunc*ii unei "emei mature de(a. !i că unc*iul tatălui meu era un cărturar !i mai însemnat. care era c*iar o cele&ritate mondială. domnul al ?ilOani. apoi roc*ia s a a!ezat la loc# 'cum privea puţin în st$nga mea. acolo unde zidul grădinii se iţea spre noi dintre copaci#0 Prin urmare am adoptat o eCpresie reprezentativă !i mi am eCprimat părerea că e destul loc în această ţară pentru am$ndouă 520 . m am gră&it să răspund. e&raica. pentru o clipă. !i a descruci!at !i încruci!at iar picioarele# 2i. ci în Tal&ie*.

J Păi. că acesta era singurul "el potrivit de a vor&i cu ara&ii !i cu "etele# /-u prea avusesem ocazia să vor&esc cu o "ată sau cu un ara&. păi. nu tre&uie dec$t să ai&ă &unul simţ să trăiască în pace !i respect reciproc# . e la Londra.a un măgar îm&răcat în roc*ie de &al !i cu panto"i cu toc înalt: convins.umva. a pre"erat să treacă pe l$ngă ea: "ratele ei mai mare. 'OOad. unde învaţă ca să "ie 9(urisconsult !i avocat:# )m"l$ndu mă în pene de at$ta reprezentativitate. am între&at o ce vrea să studieze c$nd o să "ie mai mare# ? a uitat drept în oc*ii mei !i în acel moment în loc să ro!esc m am al&it# Pe dată mi am "erit privirea !i m am uitat în (os spre "răţiorul ei cel serios. mi a spus ea. dar îmi înc*ipuiam că în am$ndouă cazurile se cere o delicateţe specială: tre&uie să vor&e!ti în v$r"ul picioarelor. cine !tie de ce. îngri(ită# . care de(a "ăcuse la poalele dudului patru cercuri per"ecte din "runze# J Dar tu. vor&eam cu ea nu în e&raica mea o&i!nuită. să vezi. am zis eu. din sting*ereală sau îng$m"are. să vezi. cum s ar zice#0 ? a dovedit că nu avea cuno!tinţe prea mari de e&raică sau poate că părerea ei era di"erită de a mea# In loc să mi răspundă la provocare. st$nd încă în picioare în "aţa ei !i !terg$ndu mi pe pantalonii scurţi palmele transpirate. uite care e trea&a### J + să "ii !i tu avocat# După "elul în care 521 .'mos +z popoarele. ci în cea a tatei !i a musa"irilor săi: protocolară.

In loc să mi răspundă. ?cria poezii !i în ara&ă. plini de curiozitate !i cu un strop de teamă. 'OOad. .e "el de carte o să scrii. setos să "ac tot ce voia ea. ridic$nd vocea.erni3ovs3i# Levin Dipnes# 7a*el# 1ladimir Aa&otins3i# 2i o poezie de a mea# Tot ce mi venea în minte# Tur&at. cu simţire.e anume te "ace să crezi asta. dar nu le a arătat nimănui# 5&raica e !i ea o lim&ă "rumoasă# ' scris cineva vreodată poezii în e&raică. poate că un pic îndrăgostit de ea.. rotindu mi &raţele prin aer. în"oiat de indignare !i cu simţul misiunii. J Poezie# J Poezie.mai o clipă4 ?tai o clipă4: Intre timp. 'is*a nu zicea nimic# >rusc m a între&at dacă !tiu să mă caţăr în copaci# 5moţionat cum eram. !i deodată a declarat într o e&raică limpede:. .Poveste despre dragoste si întuneric vor&e!ti# J . m am trans"ormat pe loc din Aa&otins3i în Tarzan# Lepăd$ndu mi sandalele pe care unc*iul ?tasze3 le lustruise în dimineaţa aceea 522 . ca de miel. !i a ridicat capul c$rlionţat !i m a aţintit cu oc*i căprui !i nevinovaţi. gesturi !i eCpresii ale "eţei !i c$teodată c*iar înc*iz$nd oc*ii# P$nă !i "răţiorul ei. a zis: J + să scriu o carte# J Tu. i am dat pe loc un recital pasionat de "r$nturi de poezie# . !i totu!i cutremurat de "iorul reprezentativităţii naţionale. J In "ranceză !i engleză# J ?crii poezii. 2ocat de între&area ei.

de la o cracă la alta !i în sus. aOlad al maOt. către ramurile din v$r". dincolo de v$r"ul zidului. molii "ragile care sar în sus de "rică la orice um&ră. p$nă ce &urta mi s a lipit de o creangă înclinată care s a lăsat su& greutatea mea ca un arc !i am &$(&$it cu m$inile !i am dat deodată peste un lanţ ruginit cu o &ilă grea de "ier. !i a zis iar: . uit$nd de *ainele mele &ine călcate. în sus. ca !i cum a! "i ridicat în aer vreun "ruct rar pentru t$năra de dedesu&t# De !aizeci de generaţii încoace. (uliturile !i petele de dude. am pipăit cu picioarele goale trunc*iul zgrunţuros !i "ără să !ovăi o clipă m am a&urcat în copac. dincolo de v$r"ul celorlalţi copaci. !i acum în s"$r!it urca pe scenă iudaismul musculos. copii ai morţii. în sus p$nă în cre!tetul copacului. am "ăcut un salt !i m am agăţat de o creangă (oasă. !i ea ruginită. !ovăielnic. "ără să mă sinc*isesc de zg$rieturi. scoţ$nd săl&atice strigăte de răz&oi. după cum ni se spusese. !tie la ce slu(ea !i cum a(unsese în cre!tetul dudului# Micul 'OOad s a uitat la mine g$nditor. a"ară din um&ră. am scuturat lanţul !i am rotit &ila de "ier în cercuri repezi.'mos +z p$nă ce pielea a a(uns de un negru strălucitor. strălucitorul t$năr evreu în deplinătatea "orţei lui.mai o clipă4 ?tai o clipă4 ?e pare că erau singurele cuvinte e&raice pe care le !tia# M am ţinut cu o m$nă de creanga mea care gemea. dracu. iar cu cealaltă. ei ne au considerat o naţiune (alnică de învăţăcei îng*esuiţi în Ges&iva. prinsă la capătul lui. nelu$nd în seamă v$nătăile. "ăc$ndu i pe toţi cei ce l văd să tremure la răgetul lui: un leu printre lei# 523 .

acest zelos păzitor al "raţilor. asta nu e nimic. îngăduitor. ca acei coO&oG vite(i pe care îi văzuse la cinematogra" descriind prin aer cercuri cu lasourile lor. un z$m&et amuzat.a văzut !i n a auzit. nu ne poţi impresiona cu asta. acest leu z&urător. cu spr$ncenele negre !i groase. dacă c*iar vrei să mă uime!ti într o &ună zi va tre&ui să te străduie!ti de !apte ori mai mult# 524 . ameninţ$nd să i smulgă &raţul din umăr# %ng$m"area lui# -esă&uinţa lui# +trava pu&ertăţii# >eţia !ovinismului tru"a!# 7amura pe care era culcat ca să !i "acă numărul gemea de(a su& greutatea lui# Iar "ata delicată.Poveste despre dragoste si întuneric %nsă acest teri&il leu de copac al cărui rol îl (ucam trium"ător în "aţa 'is*ei !i a "ratelui ei nu !i dădea seama că i se apropie os$nda# 5ra un leu or&. cu toate că -emesis era de(a pe drum !i totul era pregătit pentru oroarea ce avea să vină# >ila de "ier ruginit din capătul lanţului se înv$rte(ea prin aer. nătărău# 'vea oc*i. urec*i. !i nu auzea# -u "ăcea dec$t să înv$rtă lanţul. nu !i a înc*ipuit !i nu s a păzit. poeta. nu un z$m&et de admiraţie sau de veneraţie "aţă de noul evreu. ca !i cum ar "i spus. ci o eCpresie u!or dispreţuitoare. din goana calului# . am văzut noi mult mai mult dec$t asta. călărind pe creanga lui legănătoare. toate e"orturile astea ale tale nu înseamnă nimic. străpung$nd aerul cu rotiri din ce în ce mai puternice ale mărului lui de "ier. surd. dar nu vedea. g$nditoare. se uita în sus la el cu un z$m&et compătimitor.

străpungător. 'OOad. o (unglă virgină prin care urmărise c$ndva o "etiţă !i c$nd a a(uns o. um&la !ovăielnic după un "luture al&. c$nd deodată. poate că n a avut timp dec$t să vadă mărul de "ier ruginit care se desprinsese din capătul lanţului !i se năpustea spre el ca un o&uz. în pantalona!ii lui scurţi !i cu panto"iori ro!ii. serios. 'OOad. !i poate că n a avut timp dec$t să se uite în sus în copac cu oc*ii lui rotunzi. panto"ul ca de păpu!ă care s a umplut deodată de s$nge !i a început să reverse s$nge prin găurile !ireturilor !i să picure pe la cusături !i peste partea de sus# 'tunci un singur ţipăt de durere lung. o "r$ntură de clipă. arăt$nd competent !i adora&il. cineva i a rostit numele cu un răcnet îngrozit. din v$r"ul dudului. drept spre el din ce în ce mai întunecat !i mai mare !i z&ur$nd drept către oc*ii copilului. de parcă ai "i "ost înc*is într un 525 . amintirea unei păduri dese dintr un magazin de îm&răcăminte pentru "emei.'mos +z /2i din ad$ncurile unui puţ întunecat se poate să i "i "luturat prin "aţă. "ugi. ciu"ulit. s a dovedit a "i o oroare#0 Iar "ratele ei era încă acolo. ateriz$nd cu o &u"nitură grea !i surdă !i strivindu i picioru!ul prin panto"ul mic !i ro!u. î!i terminase misterioasele cercuri per"ecte din "runze căzute !i acum. !i cu siguranţă i ar "i strivit ţeasta dacă nu ar "i trecut la un "ir de păr de capul lui !i nu i ar "i v$($it drept pe l$ngă nas. la poalele dudului. s"$!ietor s a înălţat peste v$r"urile copacilor !i apoi întreg trupul ţi a "ost prins de tremurături ca ni!te ace îng*eţate !i totul a tăcut în (urul tău într o clipă. în s"$r!it.

cum cineva. în patul du&lu al unc*iului ?tasze3 !i al lui tanti Mala# Dar îmi amintesc p$nă în ziua de azi oc*ii ei ca doi căr&uni aprin!i. disperare. c*iar înainte să desc*izi gura ar "i tre&uit să &ag de seamă. ca !i cum ar "i spus a! "i putut g*ici pe loc. încă mai tremuram din cap p$nă n picioare. dacă a strigat după a(utor. asta se simţea de departe# . nu mi amintesc cine mi a îngri(it tăietura de pe &ăr&ie din care picura s$nge pe cea mai &ună căma!ă a mea /am p$nă în ziua de azi semnul pe &ăr&ie0 !i nu mi amintesc aproape nimic din cele petrecute între singurul ţipăt al &ăiatului rănit !i cear!a"urile al&e din seara aceea. dacă mi a vor&it !i nu mi amintesc c$nd sau cum am co&or$t din copac sau dacă am căzut cu creanga care s a pră&u!it su& mine. ţin$ndu mă de căma!a 526 . cu un ceas de aur pe o &răţară "oarte lată. mă t$ra &rutal de acolo. vag. ar "i tre&uit să "iu atentă.a o du*oare# 2i îmi amintesc. poate că era unul dintre oaspeţi sau unul dintre "iii gazdei.Poveste despre dragoste si întuneric ais&erg# -u mi amintesc c*ipul copilului le!inat c$nd sora lui l a dus de acolo în &raţe !i nu mi amintesc dacă a ţipat !i ea. un &ăr&at scund !i păros. groază !i "ulgere de ură veneau din oc*ii ei !i dincolo de sc$r&ă !i de ură mai era un soi de clătinare mo*or$tă a capului. ca !i cum ar "i "ost de acord cu ea însă!i. g*emuit cu genunc*ii la gură. cu o mustaţă stu"oasă. cu c$teva cusături în &ăr&ie. su& &ordura de doliu a spr$ncenelor negre îm&inate la mi(loc: sc$r&ă.

ca să dovedim "amiliei al ?ilOani în particular !i poporului ara& în general c$t de m$*niţi. ca !i ?tasze3 !i Mala. aproape de a "uga# 2i din mers am văzut un &ăr&at "urios care stătea l$ngă "$nt$na din mi(locul terasei pavate lovind o pe 'is*a. peste umăr. dar în acela!i timp prea no&ili ca să căutăm scuze sau circumstanţe atenuante !i destul de responsa&ili ca să purtăm pe umeri întreaga povară a sting*erelii. de ru!inaţi !i de sting*eriţi suntem. nu plesnind o peste o&ra(i. lent. în vreme ce sarcina mea ar "i "ost să mi eCprim umilele remu!cări prostern$ndu mă în prag sau acoperindu mă cu p$nză de sac !i cenu!ă. peste spate. nu a!a cum pedepse!ti un copil. ci a!a cum îţi ver!i "uria pe un cal# ?au pe o cămilă încăpăţ$nată# Desigur. cu palma desc*isă. ci !i a tăiat &ăr&ia !i a "ost nevoie de două sau trei cusături# Poate că părinţii mei !i soţii 7udnic3i plănuiseră c*iar o vizită la vila ?ilOani. peste cap. să i contacteze !i să între&e ce "ace micul 'OOad !i c$t de grave erau rănile lui# Desigur. iar !i iar. în care să ducă daruri pentru t$nărul rănit. voiau să găsească o modalitate de a !i eCprima regretul !i ru!inea# Poate că s au g$ndit să o"ere o compensaţie potrivită# Poate că era important pentru ei să le "acă pe gazde să vadă cu oc*ii lor că nici partea noastră nu a scăpat nevătămată. remu!cării !i vinii# %nsă pe c$nd se tot s"ătuiau.'mos +z ruptă. părinţii mei au vrut. poate că 527 . peste "aţă. nu iz&ind o cu pumnii. meticulos. contrazic$ndu se în privinţa momentului !i a modalităţii. ci lovind o tare.

c$t de m$nio!i mai sunt !i cum pot "i îm&l$nziţi. c*iar dacă încă nu iz&ucnise violenţa. s a prezentat în engleză !i în "ranceză !i a cerut. . "aptul că suntem gata să plătim toate c*eltuielile medicale !i dorinţa noastră sinceră de a ne înt$lni c$t mai cur$nd pentru a limpezi lucrurile 528 .Poveste despre dragoste si întuneric suger$nd ca unc*iul ?tasze3 să meargă la !e"ul lui. gri(a noastră "aţă de sănătatea dragului de copil. !i să l roage să întindă pentru noi ni!te antene neo"iciale !i să a"le în ce ape se scaldă "amilia ?ilOani. a "ost ca !i cum un mu!c*i invizi&il s ar "i încordat dintr odată# -u era o idee &ună să mai calci prin acele zone# '!a că tata a tele"onat cu vite(ie la &iroul "irmei ?ilOani !i 8iii din strada Prinţesa MarG. în prima zi din septem&rie HI=X. să "ie pus în legătură cu domnul al ?ilOani senior# )n secretar t$năr i a răspuns cu politeţe rece. c$t de "olositoare ar "i prezentarea personală a scuzelor !i în ce spirit ar primi ei o"erta noastră de a îndrepta lucrurile . regretele noastre. i a cerut în engleză !i "ranceză "luentă să ai&ă ama&ilitatea de a a!tepta c$teva clipe !i a revenit spun$nd că a "ost împuternicit să primească un mesa( pentru domnul ?ilOani# '!a că tata a dictat un mesa( scurt despre sentimentele noastre. în am$ndouă lim&ile. domnul DnoC 6uil"ord.omitetul ?pecial al -aţiunilor )nite pentru Palestina i a prezentat 'dunării 6enerale recomandările sale# 2i la Ierusalim. au venit săr&ătorile evreie!ti mari# 2i c*iar înainte de aceasta. pe c$nd c*i&zuiau încă la planuri !i la măsuri de cercetare.

mie nu mi au spus nimic# P$nă în ziua în care a murit mama !i mai apoi.e a spus !i ce n a spus 'is*a despre mine. n a pomenit de acea s$m&ătă de la vila ?ilOani# 2i odată. am "ost acolo de unul singur. destul de devreme. pe acela!i drum pe care am mers în acea s$m&ătă dinainte# 5rau porţi de "ier noi !i în "aţa casei era parcată o ma!ină nemţească strălucitoare. . p$nă în ziua morţii sale. c$nd &ietul ?tasze3 a vor&it o (umătate de noapte.'mos +z !i a încerca să îndreptăm răul# /Tata vor&ea engleza !i "ranceza cu un accent "oarte rusesc# . nici direct. a!ezat în "otoliul său cu rotile. Dacă o "i reu!it într adevăr să a"le ceva.$nd pronunţa t*e se auzea 9zi:. după ce cucerisem Ierusalimul de est. în HIMX. la slu(&a de pomenire a Malei 7udnic3i. tata !i cu mine n am vor&it niciodată despre acea s$m&ătă# -ici măcar înt$mplător# 2i c*iar după mulţi ani. în vreme ce locomotive era 9locomoţi":#0 . la vreo cinci ani după 7ăz&oiul de 2ase Eile. !i a amintit de tot soiul de lucruri &une !i rele. !e"ul lui ?tasze3 7udnic3i# +are tata s a străduit pe alte căi să a"le c$t de grave erau rănile lui 'OOad.am primit nici un răspuns de la "amilia ?ilOani. într o s$m&ătă de vară. nici prin intermediul domnului DnoC 6uil"ord. cu perdeluţe gri# Pe v$r"ul zidului care încon(ura grădina erau cio&uri de sticlă de care nu mi aminteam# 1$r"urile verzi ale copacilor se arătau deasupra zidului# ?teagul unui consulat important "lutura pe acoperi! !i l$ngă porţile noi de "ier erau o placă 529 .

mi a scos aţele puse la camera de gardă în acea s$m&ătă dimineaţă# Din ziua în care au "ost scoase aţele un văl a co&or$t asupra întregului episod# Tanti Mala !i unc*iul ?tasze3 erau !i ei înrolaţi în acţiunea de înă&u!ire a c*estiunii# -ici o vor&ă# -ici despre ?*ei3* Aarra*. nici despre copila!i ara&i. călugărul mai t$năr a sărit în apă. duzi sau cicatrice de pe &ăr&ie# Ta&u# -u s a înt$mplat niciodată# Doar mama. !i stema lui# )n paznic în *aine civile a ie!it !i s a uitat la mine curios# 'm mormăit ceva !i mi am continuat drumul către Muntele ?copus# Tăietura din &ăr&ie s a vindecat în c$teva zile# Doctorul Hollander. a dus o pe "emeie în c$rcă p$nă la mal !i a lăsat o pe nisip "ără să spună nimic# . mi a spus o "a&ulă indiană: 'u "ost c$ndva doi călugări care se supuneau la tot soiul de restricţii !i su"erinţe# Printre altele. în litere ara&e !i latine. a în"runtat zidurile cenzurii# +dată. s au *otăr$t să traverseze întreg su&continentul indian pe (os# 2i au mai *otăr$ t să "acă drumul în tăcere deplină: să nu rostească un cuvinţel. la masa din &ucătărie. c$nd tata nu era acasă. pediatrul de la clinica din strada 'mos. au auzit strigătele de a(utor ale unei "emei care se îneca# 8ără o vor&ă.Poveste despre dragoste si întuneric de alamă lucitoare cu numele statului respectiv. lanţuri de "ier.ei doi asceţi !i au continuat drumul în tăcere# 'u trecut !ase luni sau un an !i dintr odată 530 . în "elul ei o&i!nuit. pe c$nd mergeau pe malul unui r$u. în locul nostru special. livezi. nici măcar în somn# %nsă odată. în momentul nostru special.

încon(urate de armata de note !i "i!e# %ncerca să ne amuze pe mama !i pe mine cu una dintre poantele lui o&i!nuite: Dacă "uri de la un autor e!ti plagiatorF dacă "uri din cinci cărţi e!ti cărturarF dacă "uri din cincizeci de cărţi e!ti un mare cărturar# Ei de zi acel mu!c*i invizi&il de su& pielea Ierusalimului se încorda# Evonuri ne&une!ti circulau prin cartierul nostruF unele dintre ele îţi îng*eţau s$ngele în vine# )nele ziceau că guvernul &ritanic de la Londra e pe cale să !i retragă armata.: %n ceea ce l prive!te.um. ca să permită "orţelor regulate ale statelor mem&re ale Ligii 'ra&e. >a&ilonia !i 'siria. să cucerească ţara !i apoi.'mos +z călugărul mai t$năr l a între&at pe însoţitorul său: 9?pune mi. legendara &i&liotecă a regelui 'ssur&anipal. să i primească înapoi pe englezi pe u!a din dos# Ierusalimul. care nu erau altceva dec$t un &raţ al englezilor îm&răcat în ve!minte din de!ert. descoperirile unor ar*ive antice în Tel el 'marna !i Hatus*as*. va "i 531 . să i în"r$ngă pe evrei. crezi că am păcătuit duc$nd "emeia aceea în c$rcă. '33adia !i ?umeria. tata s a întors la cercetările lui# %n acel moment era cu"undat ad$nc în literaturile +rientului 'propiat antic. după ce evreii vor "i plecat. pe care grecii l au numit ?ardanapalius. : Prietenul lui i a răspuns cu o între&are: 9. o mai duci încă. povestirile lui 6*ilgame! !i scurtul mit al lui 'dapă# Monogra"ii !i lucrări de re"erinţă se îngrămădeau pe &iroul lui. susţineau c$ţiva dintre strategii din &ăcănia domnului 'uster.

Poveste despre dragoste si întuneric cur$nd capitala regelui '&dulla* al Transiordaniei. !i s$ngele nostru va cădea pe capetele noastre# )nii spuneau că unor evrei cu relaţii. Irgun. mai ales pentru că aruncaseră în aer cartierul general &ritanic din *otelul 7egele David. antreprenori !i angrosi!ti care aveau legături cu englezii. iar englezii *otăr$seră de(a să ne pedepsească printr o săl&atică &aie de s$nge# +"ensele necugetate ale "anaticilor no!tri conducători sioni!ti au "ăcut pu&licul englez să ne urască at$t de tare. prin acţiunile lor s$ngeroase împotriva englezilor. slu(&a!i civili de rang înalt din 'dministraţia Mandatară. înc$t Londra a *otăr$t pur !i simplu să i lase pe ara&i să ne măcelărească p$nă la unul: p$nă acum "orţele armate engleze au stat între noi !i un masacru general săv$r!it de naţiunile ara&e. dar acum ei o să se dea deoparte. li s a su"lat la urec*e că ar "i mai &ine să plece în străinătate c$t mai iute sau măcar să !i trimită "amiliile într un loc sigur# 5i pomeneau despre cutare !i cutare "amilie care a "ost trimisă în 'merica !i despre di"eriţi oameni de a"acere prosperi care 532 .ipru# ?au am putea "i împră!tiaţi prin lagărele pentru persoane strămutate a"late în insulele Mauritius !i ?eGc*elles# 'lţii nu pregetau să a"irme că mi!cările evreie!ti ilegale. locuitorii evrei. vom "i urcaţi pe nave !i du!i în lagărele de re"ugiaţi din . >anda lui ?tern !i Hagana*. &ogăta!i din 7e*avia. iar noi. au adus asupra noastră nenorocirea# -ici un imperiu din istorie n a "ost or& la a!a provocări umilitoare.

luaseră de(a în stăp$nire toate dealurile din (urul ora!ului. iar englezii se "ăceau că nu i văd# Eiceau că "orţele Legiunii 'ra&e Transiordaniene. su& comanda Marelui Mu"tiu din Ierusalim. "ie ce o "i# + să !i trimită degra&ă armata. su& comanda generalului de &rigadă englez ?ir Ao*n 6lu&&. atunci c$nd englezii o să plece. Truman. ast"el înc$t să i poată strivi pe evrei înainte ca ace!tia să poată măcar încerca să !i ridice capetele# 2i că luptătorii din 8răţia Musulmană. ceilalţi. erau de(a des"ă!urate în di"erite poziţii c*eie din ţară.u siguranţă că evreii americani 533 . 6lu&& pa!a. cărora englezii le au permis să vină din 5gipt înarmaţi !i să !i creeze poziţii "orti"icate pe dealurile din (urul Ierusalimului. marc$nd casele evreie!ti !i repartiz$ndu le dinainte# 5i a"irmau că &ande de ara&i înarmate.u siguranţă !tiu ei ceva ce noi. pre!edintele american. înarmaţi cu cutii de vopsea !i pensule. se instalează în tran!ee c*iar peste drum de 3i&&utzul 7amat 7a*el# )nii î!i eCprimau speranţa că. îndrept$ndu se spre estF cu siguranţă că pre!edintele Truman nu va îngădui să se petreacă aici al doilea *olocaust la mai puţin de trei ani după Holocaustul celor 2ase Milioane# . o să intervină. două avioane de transport americane gigantice au "ost văzute de(a în largul ?iciliei. nu putem dec$t să ne înc*ipuim# ?au ei puteau să !i înc*ipuie ceea ce pentru noi nu era dec$t un co!mar# 'lţii vor&eau despre grupuri de tineri ara&i care cercetau noaptea străzile noastre.'mos +z au părăsit peste noapte Ierusalimul !i s au sta&ilit cu "amiliile lor la Tel 'viv# .

pac*ete de pesmeţi. cu un g$nd consolator: în cel mai rău caz. ameninţătoare. pregătindu se pentru ce avea să vină# Mama a umplut &u"etul din &ucătărie cu pungi de "ăină de gr$u !i matso. uleiul. ovăz Sua3er. laptele pra" !i "ăina aproape că au dispărut de pe ra"turile din &ăcănia domnului 'uster: oamenii începeau să !i "acă rezerve. ulei. conserve de legume !i de carne. măsline !i za*ăr# Tata a cumpărat două canistre de para"ină etan!ate !i le a pus su& &azinul din &aie# 534 . ori clasa muncitoare internaţională. c*iar dacă ara&ii nu ne vor aici. ultimul lucru pe care !i l doresc popoarele europene este să ne întoarcem !i să inundăm iar 5uropa# 2i.Poveste despre dragoste si întuneric &ogaţi !i in"luenţi o să l preseze# 5i n ar putea să stea pur !i simplu cu m$inile în s$n# După părerea unora. lum$nările. con!tiinţa lumii civilizate sau opinia pu&lică progresistă. practic toată lumea prezicea răz&oiul# . rezultă că eCistă o !ansă ca la urma urmei să "im lăsaţi aici# 5i o să i silească pe ara&i să îng*ită ceea ce 5uropa încearcă să scuipe# Intr un "el sau altul.ei din ilegalitate di"uzau pe unde scurte c$ntece în"lăcărate# .rupele. sau larg răsp$nditele sentimente de vinovăţie "aţă de soarta tristă a evreilor supravieţuitori vor acţiona toate împotriva 9complotului anglo ara& de a ne distruge:# )nii dintre prietenii !i vecinii no!tri se încura(au singuri la începutul acelei toamne ciudate. za*ărul. dat "iind că europenii sunt mult mai puternici dec$t ara&ii.

adunam argumente tran!ante care erau în stare să cucerească cele mai împietrite inimi &ritanice !i compuneam discursuri care nu numai că i ar "i adus pe ara&i la înţelegere !i împăcare !i i ar "i "ăcut să ne ceară iertare. ca de o&icei. nu departe de vila ?ilOani# ?e întorcea acasă puţin înainte de cinci. amestecate cu admiraţia pro"undă "aţă de inimile noastre no&ile !i măreţia noastră morală# Purtam în acea vreme discuţii m$ndre !i totu!i 535 . la serviciul lui de la >i&lioteca -aţională de pe Muntele ?copus. cu auto&uzul I. eCecutam mi!cări tactice de învăluire prin "lanc. "ăuream alianţe cu una sau alta dintre puterile străine.'mos +z Tata încă mai pleca în "iecare zi. care mergea din strada 6eula prin Mea ?*arim !i traversa ?*ei3* Aarra*. la !apte !i (umătate dimineaţa. nasturii !i piesele de domino de pe rogo(ină# Trimiteam trupe. dar ar "i putut c*iar să aducă în oc*ii lor lacrimi de simpatie pentru su"erinţa noastră. cu cărţi !i articole în servieta (erpelită !i altele îndesate su& &raţ# %nsă mama l a rugat de mai multe ori să nu !adă în auto&uz la "ereastră# 2i adăuga ni!te cuvinte în rusă# -e am întrerupt pe moment o&i!nuita plim&are de s$m&ătă după masa p$nă la unc*iul Aosep* !i mătu!a Eippora*# 'veam a&ia nouă ani !i eram de(a un zelos cititor de ziare# )n consumator avid al ultimelor !tiri# )n eCcelent comentator !i orator# )n eCpert politic !i militar ale cărui opinii erau preţuite de copiii vecinilor# )n strateg cu c*i&riturile.

că în vreme ce lozincile noastre nu conţineau nimic care să i vatăme. i a! "i putut convinge cu u!urinţă. Papa de la 7oma. un miel printre lupi.$nd guvernatorul &ritanic !i a anunţat intenţia de a !i înc*eia c$rmuirea în Palestina !i de a returna mandatul +rganizaţiei -aţiunilor )nite. un mic !ovin travestit în iu&itor al păcii. . un propagandist sionist de nouă ani# -oi eram cei &uni. noi eram victime nevinovate. răul. în vreme ce ei englezii. în mod raţional. strigate de gloate în"ier&$ntate. noi aveam dreptate. mielul de sacri"iciu. noi eram David împotriva lui 6oliat.omitet ?pecial pentru Palestina 536 .Poveste despre dragoste si întuneric pragmatice cu DoOning ?treet. un naţionalist "ăţarnic !i mieros. lozincile lor. urlau 9Id&a* al@a*ud1 /?ă i măcelărim pe evrei40 !i 98alastin *i ar duna Oa al @a*ud 3il&una4: /Palestina este ţara noastră. iar evreii sunt c$inii no!tri40# Dacă a! "i avut ocazia. măr!ăluind "urioase după ce ie!iseră din mosc*ei. ara&ii !i toată lumea neevreiască erau lupii. ?talin !i c$rmuitorii ara&i# 9?tat evreu4 Imigrare li&eră4 : strigau demonstranţii din comunitatea a"iliată. nu erau prea ama&ile ori civilizate !i că de "apt ele îi puneau într o lumină ru!inoasă pe cei care le strigau# In zilele acelea eram mai puţin copil !i mai mult un snop de argumente "ariseice.asa 'l&ă. +-) a creat un . în timpul mar!urilor sau întrunirilorF la una sau două dintre acestea mama i a îngăduit tatei să mă ia !i pe mine# In vreme ce în "iecare vineri mulţimi de ara&i. lumea ipocrită întotdeauna însetată de s$ngele nostruF cu at$t mai mult să Ie "ie ru!ine# .

unul pentru ara&i !i unul pentru evrei# Eonele alocate celor două state erau aproape la "el de mari# 6raniţa complicată. moneda etc# .omitetul recomanda ca Ierusalimul să "ie un corpus separatum neutru.+P0 care să eCamineze situaţia din Palestina !i. recomand$nd ca mandatul &ritanic să se înc*eie c$t mai cur$nd# In locul lui. cu un guvernator numit de +-)# 'ceste recomandări erau supuse apro&ării 'dunării 6enerale !i era nevoie de o ma(oritate de două treimi# 5vreii au scr$!nit din dinţi !i au acceptat împărţirea propusă: teritoriul alocat lor nu includea Ierusalimul sau 6alileea de ?us !i de 1est. supravieţuitori ai genocidului nazist.'mos +z /)-?. de asemenea. care le despărţea era trasată în general con"orm distri&uţiei demogra"ice a populaţiilor respective# . !erpuitoare. conducerea ara&ilor palestinieni !i toate naţiunile Ligii 'ra&e au declarat pe loc că nu vor accepta nici un compromis !i că intenţionează 9să se opună cu "orţa transpunerii în "apt a acestor propuneri !i să înece în s$nge orice încercare de a crea o entitate sionistă pe vreo palmă de păm$nt 537 .+P !i a dat pu&licităţii raportul ma(oritar. Palestina să "ie împărţită în două state independente.ele două state să ai&ă în comun economia. pe cea a sutelor de mii de evrei strămutaţi. care trăiau de doi ani sau de mai multă vreme în lagărele din 5uropa pentru persoane strămutate# La începutul lui septem&rie HI=X. su& tutelă internaţională. )-?. în sc*im&. !i trei s"erturi din statul evreu propus era teren de!ertic necultivat.

să scoată din rădăcini &ătr$nele cr$nguri de măslini. !terg$nd orice urmă a vieţii ara&e. care era !e"ul eCecutivului din 'genţia 5vreiască. acoperind o cu coloniile lor europene cu acoperi!uri ro!ii. vor "ace aici eCact ceea ce le au "ăcut al&ii populaţiilor indigene din 'merica.Poveste despre dragoste si întuneric palestinian:# 5i susţineau că întreaga Palestina a "ost păm$nt ara& de sute de ani. a rostit în "aţa lui David >en 6urion.unning*am. de la mo!ieri corupţi. !i "oarte repede vor pune m$na pe locurile s"inte ale Islamului !i apoi se vor revărsa în ţările ara&e învecinate# . prin su&ter"ugii. nu încape îndoială că îl vor "olosi drept cap de pod. ca lăcustele. datorită vicleniei !i superiorităţii lor te*nice !i cu spri(inul imperialismului &ritanic. p$nă ce au venit englezii !i au încura(at *oardele de străini să se răsp$ndească peste tot. !i să i alunge pe ţăranii care îl cultivaseră de generaţii întregi# Dacă nu erau opriţi. 'ustralia !i din alte părţi# Dacă li se îngăduie să !i întemeieze aici un stat. corup$nd o cu comportarea lor îng$m"ată !i des"r$nată. parcelă cu parcelă. să niveleze dealurile. se vor a!eza pe orice deal !i vale. vor (e"ui de caracterul lor ara& aceste peisa(e străvec*i !i vor îng*iţi totul înainte ca ara&ii să "i avut timp să se trezească din somn# La mi(locul lui octom&rie înaltul . c*iar !i unul mic. să cumpere păm$nt. generalul ?ir 'lan .$t ai &ate din palme. se vor revărsa înăuntru cu milioanele lor. o ameninţare 538 .omisar &ritanic. !mec*erii ă!tia de coloni!ti evrei aveau să îng*ită întreaga ţară.

C'e . pag. 9mă tem că nu vom "i în stare să vă a(utămF nu vom "i în stare să vă apărăm:#HX Tata a zis: J Herzl a "ost pro"et !i o !tia# La primul . în cinci ani sau cel mai t$rziu în cincizeci de ani. va eCista un stat evreu în Ţara Israelului# 2i acum au trecut cincizeci de ani !i statul stă literalmente în "aţa porţii# Mama a zis: J -u stă# -u e nici o poartă# 5 un a&is# Do(ana tatei a sunat ca o plesnitură de &ici# ' vor&it în rusă. pe c$nd vizitam o &iserică# %mi aminteam de măslinii pe care i am văzut de la "ereastra acelei case. a. în H8IX. îng*eţam. cu o &ucurie pe care nu mi o puteam ascunde: J + să "ie cur$nd răz&oi la Ierusalim4 2i o să i învingem pe toţi4 Dar uneori. c$nd părinţii mei !i toţi cei din cartier dormeau încă. a spus că. 379>). a spus el cu tristeţe. (N.ait'ful .ongres ?ionist.) 539 . pentru că imaginea 'is*ei care lua de (os copilul le!inat !i îl ducea în tăcere în &raţe semăna &rusc ca un ta&lou cre!tin înspăim$ntător pe care tata mi l a arătat !i mi l a eCplicat în !oaptă odată. 3784 (!ondra. 63.'mos +z voalată: 9Dacă încep tul&urările:. care părăsiseră de veacuri întregi lumea celor vii !i deveniseră o parte a tăr$mului celor neînsu"leţite# 35 Dov :osep'. spre amurg sau s$m&ăta dimineaţa. în(ung*iat de groază. ca să nu înţeleg# Iar eu am zis. c$nd eram singur în curte.it1: t'e +iege of :erusalem.

mi s a spus după 7ăz&oiul de 2ase Eile. greco ortodoC. ora!ul ciudat. vătămător. musulman. migdale !i "ructe de cactus. un ora! secretos. iar v$nzătorii de "ructe din satele ara&e învecinate încă î!i mai "ăceau apariţia o&i!nuită pe strada noastră. grila(e împletite. al cruciaţilor !i templierilor. cu toate "armecele lui ascunse. înspăim$ntător !i totu!i ademenitor. luteran.Poveste despre dragoste si întuneric Prin noiem&rie un soi de perdea începuse să împartă Ierusalimul în două# 'uto&uzele încă mai mergeau acolo !i se întorceau. mai mult negri dec$t verzi.P0 !i la începutul anilor . purt$nd în p$ntece nenorocirea# Q %ntreaga "amilie ?ilOani. catolic. pelerin. Ierusalimul străin. !iit.M0# 540 . însă unele "amilii de evrei se mutaseră de(a din cartierele ara&e. sunit. căr$nd tăvi cu smoc*ine. ad$ncit în g$nduri. italian. ora!ul grec. su"it. duc$ndu se în părţile sudice !i estice# Doar în g$ndurile mele puteam să merg uneori p$nă la prelungirea străzii ?t# 6eorge către nord est !i să mă uit cu oc*ii larg desc*i!i la celălalt Ierusalim: un ora! cu c*iparo!i &ătr$ni. ora!ul mona*al. ora!ul a&isinian. a părăsit Ierusalimul iordanian în anii . retras. stră&ătut de sunetele clopotelor !i de (elania muezinului. străzi cu ziduri de piatră. înţesat cu pini. misionar. alaOit. scoţian. anglican. copt. armean. corni!e !i ziduri întunecate. !i "amiliile ara&e începuseră să părăsească vestul ora!ului. cu la&irinturile de străduţe înguste care ne erau interzise !i ne ameninţau din întuneric. tăcut. otoman. în"ă!urat în văluri.

dintre care unul în"ăţi!a păsări ale paradisului printre copaci ai paradisului# După "irele de tri"oi din vitralii.'mos +z )nii au mers în 5lveţia !i . unde pe!ti!ori aurii străluceau o clipă în soare înainte să dispară în pădurea de nu"eri# După perniţele moi. cu &olţi !i arcade. de asemenea. )nde oare c$ntă ea la pian. . &rodate cu dantelă "ină# După covoarele groase. aveam să "iu cuprins dintr odată de spaimă în acele zile din toamna lui HI=X !i aveam să simt durerea t$n(irii amestecate cu ru!ine !i cu certitudinea pedepsei iminente !i. mai pro"und. amestecat cu vinovăţie !i m$*nire# După acea livadă# După acea "$nt$nă acoperită cu o placă de metal verde !i &azinul cu plăci de "aianţă al&astre.anada. presupun$nd că nu a a(uns &ătr$nă !i sta"idită printre !andramalele pline de pra" !i de ar!iţă din cine !tie ce ta&ără de re"ugiaţi. 2i cu "ratele ei olog. care 541 . un cartier construit din piatră al&ăstruie !i tranda"irie. alţii s au sta&ilit în emiratele din 6ol".ine o să "ie prinţul meu. presupun$nd că mai are unul. un soi de durere nu prea &ine de"inită: un "el de dor interzis. în Tal&ie*. ci din alt motiv.ine o să "ie ursitul meu. -u din cauza răz&oiului care se apropia. c$ţiva s au mutat la Londra !i alţii în 'merica Latină# 2i ce s a înt$mplat cu papagalii lor. unde zoaiele se scurg pe străzile nepietruite# 2i cine sunt evreii noroco!i care trăiesc acum în casa care era c$ndva a "amiliei ei.: 2i ce s a înt$mplat cu 'is*a. 9.

am atins o c$ndva. înainte de a "i alungat din ea în mod ru!inos.e nătărău me!ter la vor&ire. "runză aurie. o pasăre nevăzută repeta voios !i eCact primele cinci note din 8ur 5lise# . mă trezeam la mirosul primei raze de lumină !i zăream printre lamelele de "ier ale o&loanelor înc*ise rodiul care cre!tea în curtea noastră# 'scunsă în acest copac. mais oui. din perete în perete. devreme. c*ere mademoiselle:# 'm "ost acolo c$ndva. în acea livadă. "runză verde. 9)ite numai cum strategul ăla de copil a ocupat iar tot apartamentul# -u te mai poţi mi!ca pe coridor. e interzis# 5 542 . Ga eini4 >as min "adla34 )sRut4 >as Oa*alas4: Dimineaţa. "runză violetă# 2i după papagalul care vor&ea ca un "umător înrăit: 9 T"addal4 ?. în "iecare dimineaţă. mine "ăcute din dopuri de plută !i graniţe "ăcute din &eţi!oare# In odaia lui. poate că a! "i putut pur !i simplu să i vor&esc ca un &ăiat care îi vor&e!te unei "ete# ?au n a! "i putut.Poveste despre dragoste si întuneric colorau "iecare lumina în altă nuanţă: "runză ro!ie. sunt c$mpuri de luptă din nasturi# -u suntem îngăduiţi acolo.ilvousplait4 5n(oGl: !i perec*ea lui soprană care răspundea cu o voce ca un clopoţel de argint: 9Mais oui. cu v$r"urile degetelor### 9>as4 >as. castele "ăcute din piese de domino. e înţesat de "orti"icaţii !i turnuri "ăcute din cu&uri. ce nătărău mic !i gălăgios# In loc să i vor&esc a!a cum -oul Tineret 5vreu i ar vor&i -o&ilului Popor 'ra& sau cum ar a&orda un leu alţi lei.

cu di"erite însemnări pe care le am "ăcut pe c$nd scriam romanele scurte ce alcătuiesc Dealul s"atului nelegiuit. ni!te e"ective de marină sau &lindate# Dacă o mai ţine a!a. pro&a&il ca să marc*eze vreo Linie Maginot. am găsit aseară o cutie de carton ponosită. în &iroul meu de aici. care se pare că e pe marginea căzii# Dacă nu mă în!el. însă în clipa în care vine ziarul odrasla ta lasă totul &altă. după ziarele din septem&rie HI=X# 2i a!a. c*iar !i mica pu&licitate# 'cum trage o linie tele"onică din cartierul lui general din spatele !i"onierului p$nă la apartamentul din Tel 'viv. într o dimineaţă din vara lui 200H.'mos +z un ordin# 2i c*iar !i în odaia noastră a împră!tiat cuţite !i "urculiţe pe toată podeaua. se tolăne!te pe canapea !i îl cite!te de la un capăt la celălalt. însemnările mele de acum douăzeci !i !apte de ani îmi amintesc ce anume citea 9strategul ăla de copil: în ziarul din I septem&rie 543 . tu !i cu mine o să tre&uiască să ne mutăm în curte# ?au pe stradă. la 'rad. tocmai se pregăte!te să se "olosească de ea ca să vor&ească cu >en 6urion# La "el ca !i ieri# ?ă i eCplice ce ar tre&ui să "acem în acest moment !i la ce ar tre&ui să "im atenţi# Poate că a !i început să i dea ordine lui >en 6urion#: %ntr unui dintre sertarele de (os. acum mai &ine de douăzeci !i cinci de ani# Printre altele. sunt ni!te însemnări înc$lcite pe care le am "ăcut într o &i&liotecă din Tel 'viv în HIX= sau HIXP. din 'rad. ca o imagine re"lectată într o oglindă re"lectată în altă oglindă. pro&a&il că a declarat un armistiţiu general.

printre alte magazine. Mi3olins3i. iar evreii ar tre&ui să recunoască semni"icaţia para&olei# Pe de altă parte. acum două zile s a desc*is noua . tovară!a 6olda MGerson [ulterior Meir\. a declarat că evreii vor lupta pentru 544 . ara&ii nu vor accepta niciodată împărţirea ţăriiF la urma urmei. districtul -a&lus# Imigranţii 9ilegali: de pe 5Codus sunt deportaţi la Ham&urg !i spun că vor lupta p$nă în p$nzele al&e ca să nu "ie de&arcaţi# Paisprezece gestapovi!ti au "ost condamnaţi la moarte la L`&ec3# Domnul ?olomon .ameră a "ost o&ligat să am$ne reprezentaţia lui cu . regele ?olomon a *otăr$t că mama care s a împotrivit împărţirii e mama adevărată.Poveste despre dragoste si întuneric HI=X: Poliţia rutieră evreiască a început să acţioneze în Tel 'viv cu consimţăm$ntul guvernatorului &ritanic# 5a e "ormată din opt poliţi!ti care lucrează în două ture# + ară&oaică de treisprezece ani va apărea în "aţa tri&unalului militar.*melni3 din 7e*ovot a "ost răpit !i &ătut cu cruzime de o organizaţie eCtremistă. iar Teatrul de .on"orm conducătorului ara& Musa 'lami.$ntăreţul 5dis de P*ilippe nu va putea c$nta săptăm$na aceasta la Ierusalim.omitetul 5Cecutiv al 'genţiei 5vreie!ti. din .alea Aa""a.lădire a . în care se a"lă. acuzată "iind că deţine o pu!că. dar a "ost înapoiat viu !i nevătămat# +rc*estra 91ocea Ierusalimului: va "i diri(ată de Hanan ?c*lesinger# 5ste a doua zi de post a lui Ma*atma 6and*i# .olonadelor de pe .o poţi lua cu tine# In sc*im&. în satul HaOara. 8reidmann a >ein !i doctorul podolog ?c*oll# .

'mos +z includerea Ierusalimului în statul evreu.. pentru ca mintea lui sla&ă să nu "ie eCploatată de "anatici în scopurile lor criminale# Lt# col# 'dderleG a regretat că nu poate îndeplini cererea domnului 6ardeOicz. un ara& a atacat două "ete evreice în apropiere de >ernardiGa . deoarece Ţara Israelului !i Ierusalimul sunt sinonime în inimile noastre# După c$teva zile ziarul spunea: ?eara trecută. t$rziu.a"B. în pielea goală# 2i altă zi din septem&rie HI=X: Locotenent colonelul 'dderleG a prezidat curtea marţială care a (udecat cazul lui ?*lomo Mansoor ?*alom. distri&uitor de mani"este ilegale. eli&erarea pe cauţiune i a "ost re"uzată. din cauza gravităţii presupusului delict# In apărarea sa. care a "ost declarat alienat# Audecătorul de instrucţie. 545 . prizonierul a declarat că ie!is e din ca"enea &eat !i a avut impresia că cele două "ete se "$ţ$iau pe acolo în întuneric. domnul 6ardeOicz. iar cealaltă a strigat după a(utor !i unii dintre locuitorii de acolo au auzit !i au reu!it să l împiedice pe suspect să "ugă# In cursul investigaţiilor "ăcute de agentul de poliţie +.onnor a reie!it că &ăr&atul e anga(at la ?erviciul de 7adiodi"uzare !i se înrude!te pe departe cu in"luenta "amilie -as*as*i&i# In ciuda acestui lucru. de teamă că starea lui se va înrăutăţi. între >eit Ha3erem !i >aGit 1agan# )na dintre "ete a "ugit. a cerut ca prizonierul să nu "ie trimis la un azil de ne&uni. !i le a cerut în sc*im& (udecătorilor ca el să "ie izolat într o instituţie particulară.

în privinţa unei posi&ile mani"estări a unei indulgenţe speciale# La radio. 7amalla* !i el >ire*.Poveste despre dragoste si întuneric aceasta ie!ind din competenţa saF era o&ligat să l pună pe ne"ericit în custodie. cu mult înainte de apariţia sionismului modern !i "ără legătură cu el. englezi !i multe alte naţionalităţi# %nsă la nordul.illa Lei&oOitz va da un recital de pian !i după !tiri ni s a promis un comentariu "ăcut de domnul 6oerdusF în înc*eierea serii. în a!teptarea unei decizii a înaltului .oroana. . domni!oara >rac*a Tse"ira va o"eri un &uc*et de melodii populare# %ntr o seară. tot înainte de începutul emigraţiilor sioniste. care reprezintă .olonia 6ermană. su& guvernare otomană.omisar. armeni. >a3aa !i '&u Tor# 5rau !i ora!e ara&e pe dealurile din (urul Ierusalimului. precum !i multe sate ara&e: el 546 . greci. trăiau la Ierusalim vreo sută de mii de evrei !i vreo !aizeci !i cinci de mii de neevrei. . tata le a eCplicat prietenilor săi care veniseră la un pa*ar de ceai că încă de la mi(locul secolului al W1III lea. . evreii reprezentau ma(oritatea netă a populaţiei Ierusalimului# La începutul secolului WW. printre care musulmani !i ara&i cre!tini. colonia greacă. dintre care vreo treizeci !i cinci de mii erau evrei# Iar acum. estul !i sudul ora!ului erau cartierele ara&e întinse.olonia 'mericană. printre care ?*ei3* Aarra*. >eit Aalla !i >et*le*em. în toamna lui HI=X. Datamon. Ierusalimul. era de(a cel mai populat ora! din ţară: avea cincizeci !i cinci de mii de locuitori. cartierele musulmane !i cre!tine din +ra!ul 1ec*i.

în vreme ce în . IsaOiGa. au "ost rase de pe "aţa păm$ntului. însă armatele ara&e nu au permis nici unui supravieţuitor să se întoarcă acolo după răz&oi# 'ra&ii au e"ectuat în teritoriile cucerite o 9puri"icare etnică: mai intensă dec$t evreii: sute de mii de ara&i au "ugit sau au "ost alungaţi de pe teritoriul ?tatului Israel în acel răz&oi. 5in Darim. ?u&a. et Tur. iar locuitorii lor evrei au "ost uci!i. el Mali*a. >eit ?a"a"a. Diriat 'navim !i Maale *a Hamis*a la vest# %n răz&oiul din HI=8 cea mai mare parte a acestor a!ezări evreie!ti. '&u Dis. >iddu. >eit I3sa. împreună cu . "ără eCcepţie. ?*ei3* >adr. la est. 7amat 7a*el !i 6us* 5tsion la sud !i Motsa. ?ilOan. Deir @assin /unde peste o sută de locuitori aveau să "ie măcelăriţi de Irgun !i >anda lui ?tern în aprilie HI=80. -e&i ?amOil. DalGa !i >eit *a 'rava pe malul Mării Moarte. iar sinagogile !i 547 . sudul. Li"ta. >eit Hanina. ?*ua"at.artierul 5vreiesc dinăuntrul zidurilor +ra!ului 1ec*i. )mm Tu&a !i ?ur >a*ir# La nordul. însă o sută de mii au rămas. în timpul guvernării iordaniene !i egiptene nu mai erau deloc evrei# -ici unul# '!ezările erau distruse. estul !i vestul Ierusalimului erau zone ara&e !i doar c$teva a!ezări evreie!ti erau presărate ici !i colo în (urul ora!ului: 'tarot !i -eve @aa3ov la nord.isiordania sau în 8$!ia 6aza. au căzut în m$inile Legiunii 'ra&e# Toate a!ezările evreie!ti capturate de ara&i în timpul 7ăz&oiului de Independenţă. >eit Mazmil. SoloniGa. luaţi în captivitate sau au "ugit. >ir -a&alla*. Salandria.'mos +z 'zaria.

Poveste despre dragoste si întuneric

cimitirele rase de pe "aţa păm$ntului# 2i în viaţa oamenilor, !i în cea a popoarelor, cele mai mari con"licte sunt adesea cele care iz&ucnesc între cei persecutaţi# -u e dec$t o iluzie ideea că persecutaţii !i asupriţii se unesc, din solidaritate, !i stau împreună pe &aricade împotriva unui asupritor nemilos# In realitate, doi copii ai aceluia!i tată &rutal nu se solidarizează întotdeauna, uniţi "iind de soarta comună# 'desea "iecare vede în celălalt nu un tovară! de su"erinţă, ci, în realitate, imaginea asupritorului lor comun# 'cesta ar putea "i cazul con"lictului vec*i de o sută de ani dintre ara&i !i evrei# 5uropa care i a maltratat, umilit !i asuprit pe ara&i prin imperialism, colonialism, eCploatare !i represiune este aceea!i 5uropă care i a asuprit !i persecutat pe evrei !i în cele din urmă le a îngăduit nemţilor sau c*iar i a spri(init să i smulgă din rădăcini din orice colţi!or al continentului !i să i ucidă aproape pe toţi# %nsă c$nd ara&ii se uită la noi nu văd o ceată de supravieţuitori pe (umătate isterizaţi, ci o nouă mlădiţă a 5uropei, cu colonialismul, so"isticarea te*nică !i eCploatarea ei, care s a întors în mod iscusit în +rientul Mi(lociu în "ormă sionistă de data asta ca să o ia de la capăt cu eCploatarea, izgonirea !i asuprirea# In vreme ce, atunci c$nd ne uităm la ei, nici noi au vedem tot victime, "raţi în vremuri de restri!te, ci, cumva, vedem cazaci care "ac pogromuri, antisemiţi însetaţi de s$nge, nazi!ti deg*izaţi, ca
548

'mos +z

!i cum persecutorii no!tri europeni ar "i apărut iar, aici, în Ţara Israelului, !i ar "i pus pe cap 3e""iGe uri !i !i ar "i lăsat mustăţi, dar sunt tot vec*ii no!tri uciga!i, care nu vor altceva dec$t să se distreze retez$nd &eregate de evrei# Q In septem&rie, octom&rie !i noiem&rie HI=X nimeni din Derem 'vra*am nu !tia dacă tre&uie să se roage ca 'dunarea 6enerală +-) să apro&e raportul ma(oritar al )-?.+P ului sau mai &ine să tragă năde(de că englezii n o să ne lase în voia soartei, 9singuri !i "ără apărare într o mare de ara&i:# Mulţi sperau că va "i întemeiat în s"$r!it un stat evreu li&er, că vor "i ridicate restricţiile de imigrare impuse de englezi !i că sutelor de mii de supravieţuitori evrei, care de la pră&u!irea lui Hitler t$n(eau în lagărele din .ipru pentru persoane strămutate, li se va îngădui în s"$r!it să vină în ţara pe care cei mai mulţi dintre ei o considerau singura lor casă# 2i totu!i, în spatele acestor speranţe, într un "el, se temeau /în !oaptă0 că cei un milion de ara&i de aici, cu a(utorul armatelor regulate ale ţărilor din Liga 'ra&ă, s ar putea ridica să i omoare pe cei !ase sute de mii de evrei de îndată ce se retrag englezii# La &ăcănie, pe stradă, la "armacie, oamenii vor&eau în gura mare despre o m$ntuire iminentă, ziceau că Mos*e ?*erto3 !i 5liezer Daplan o să devină mini!tri în guvernul evreu care va "i creat de >en 6urion la Hai"a sau la Tel 'viv !i vor&eau /în !oaptă0 despre "aptul că generali evrei "aimo!i din străinătate, din 'rmata
549

Poveste despre dragoste si întuneric

7o!ie, din 'viaţia Militară 'mericană !i c*iar din Marina 7egală au "ost c*emaţi să ia comanda "orţelor armate evreie!ti care vor "i create c$nd pleacă englezii# Dar în taină, acasă, su& pături, după ce se stingea lumina, î!i !opteau unul altuia că, cine !tie poate că englezii o să !i anuleze totu!i plecarea, poate că nu aveau intenţia să plece !i toată c*estiunea nu era dec$t un complot viclean din partea Per"idului 'l&ion, cu scopul de a i "ace pe evrei să se întoarcă ei în!i!i spre englezi, c$nd se vor con"runta cu ani*ilarea iminentă, !i să i roage să nu i lase în voia soartei# 'tunci Londra ar putea cere, în sc*im&ul menţinerii protecţiei &ritanice, ca evreii să înceteze orice activitate teroristă, să scoată din uz unele stocuri de arme ilegale !i să i predea .ID ului pe conducătorii luptătorilor ilegali# Poate că englezii o să se răzg$ndească în ultima clipă !i n o să ne lase pe toţi la mila cuţitelor ară&e!ti# Poate că măcar aici, la Ierusalim, o să lase trupe regulate care să ne apere de pogromul ara&# ?au poate că >en 6urion !i prietenii săi de acolo, din Tel 'vivul con"orta&il, care nu era încon(urat din toate părţile de ara&i, ar putea să !i vină în "ire în ultima clipă !i să renunţe la această aventură a unui stat evreu, în "avoarea unui compromis modest cu lumea ara&ă !i cu masele musulmane# ?au poate că -aţiunile )nite vor trimite, c$t mai e timp, ni!te trupe din ţări neutre să preia !ta"eta de la englezi !i să apere cel puţin +ra!ul ?"$nt, dacă nu întreaga Ţară ?"$ntă, de pericolul unei &ăi de s$nge#
550

'mos +z

'zzam pa!a, ?ecretarul 6eneral al Ligii 'ra&e, i a prevenit pe evrei că, 9dacă îndrăznesc să încerce să creeze o entitate sionistă pe un singur centimetru de păm$nt ara&, ara&ii o să i înece în propriul s$nge:, iar +rientul Mi(lociu o să vadă orori 9în comparaţie cu care o să pălească atrocităţile cuceririlor mongole:# Prim ministrul ira3ian, Muza*im al >a(a(i, le a cerut evreilor din Palestina 9să !i "acă &aga(ele !i să plece c$t mai e vreme:, pentru că ara&ii au (urat că după victorie o să i cruţe doar pe puţinii evrei care trăiesc în Palestina dinainte de HIHX, !i c*iar !i acestora 9li se va îngădui doar să se re"ugieze su& aripa Islamului !i vor "i toleraţi su& "lamura lui cu condiţia să se trezească o dată pentru totdeauna din otrava sionismului !i să redevină o comunitate religioasă care î!i cunoa!te locul su& protecţia Islamului !i trăie!te după legile !i o&iceiurile Islamului:# 5vreii, adăuga un predicator la marea mosc*ee din Aa""a, nu sunt un popor !i nici nu au cu adevărat o religie: toată lumea !tie că 'lla* însu!i, cel îndurător, cel milos, nu i putea su"eri !i prin urmare i a condamnat să "ie &lestemaţi !i dispreţuiţi pe veci în ţările în care s au împră!tiat# 5vreii erau cei mai încăpăţ$naţi dintre încăpăţ$naţi: Pro"etul le a întins m$na, !i ei l au scuipatF Issa /Isus0 le a întins m$na, !i ei l au ucis, &a c*iar i au ucis mereu cu pietre pe pro"eţii propriei lor credinţe demne de dispreţ# -u degea&a toate naţiunile 5uropei s au *otăr$t să scape de ei o dată pentru totdeauna, !i acum 5uropa plănuie!te să ni i pună pe toţi în c$rcă, dar noi, ara&ii, nu vom
551

Poveste despre dragoste si întuneric

îngădui europenilor să !i arunce peste noi mizeriile# -oi, ara&ii, vom zădărnici cu să&iile planul drăcesc de a trans"orma ţara s"$ntă a Palestinei într un morman de gunoi pentru toate rămă!iţele lumii# 2i cum răm$ne cu &ăr&atul din magazinul de îm&răcăminte al lui tanti 6reta, 'ra&ul milos care m a salvat din capcana întunecată !i m a dus în &raţe c$nd aveam doar patru sau cinci ani# >ăr&atul cu pungi mari su& oc*ii &l$nzi !i cu miros ca"eniu, adormitor, cu metrul de croitorie verde !i al& pe după g$t, cu capetele &ălă&ănindu se pe pieptul lui, cu o&razul cald !i ţepii cenu!ii !i plăcuţi de pe "aţă, &ăr&atul acela somnoros !i &l$nd, cu un z$m&et s"ios care a p$lp$it o clipă !i s a stins su& mustaţa lui cenu!ie !i moale, .u oc*elarii săi de citit pătraţi, cu rame ca"enii, pe care îi ţinea co&or$ţi p$nă la (umătatea nasului, ca un t$mplar &ătr$n !i &un la inimă, un "el de 6epetto, &ăr&atul care mergea at$t de agale, t$r!$indu !i picioarele ca !i cum ar "i "ost o&osit, prin desi!ul de *aine pentru "emei, !i care, c$nd m a scos din carceră, mi a zis cu vocea lui răgu!ită, o voce pe care întotdeauna o să mi o amintesc cu dor: 96ata copil nu i nimic copil nu i nimic:# .um, !i el, Tocmai î!i 9ascute (ung*erul încovoiat, d$ndu i la tocilă tăi!ul !i pregătindu se să ne măcelărească pe toţi:, 2i el o să se "uri!eze pe strada 'mos în toiul nopţii, ţin$nd în dinţi un cuţit lung !i încovoiat, ca să mi reteze &eregata !i &eregatele părinţilor mei !i să 9ne înece pe toţi în s$nge:, %m&ălsămată i noaptea n .anaan !i &riza peste
552

'mos +z

tot e revărsată# Hiene dinspre -il îng$nă ai ?iriei !acali, pe dată# '&d el Sadr, ?pears !i D*ourG clocesc "iertura nveninată# 1$ntul de marte se n"oaie !i urlă cu nori cerul iar potope!te# Din t$nărul, înarmatul !i aprigul Tel 'viv, să z&urăm vite(e!te, Manara cu "ală veg*ează oc*iul lui Hule* n aţipe!te###H8 %nsă Ierusalimul evreiesc nu era nici t$năr, nici înarmat !i aprig, era un ora! ce*ovian, derutat, îngrozit, &$ntuit de &$r"e !i zvonuri "alse, gata să !i iasă din minţi, paralizat de tul&urare !i groază# Pe 20 aprilie HI=8, David >en 6urion !i a notat în (urnalul său, în urma unei discuţii cu David ?*ealtiel, comandantul miliţiei Hagana* din Ierusalim, impresia sa despre Ierusalimul evreiesc: 5lementele constitutive din Ierusalim: 20b oameni normali, 20b privilegiaţi /universitari etc0, M0b ciudaţi /provinciali, medievali etc#0#HI /5 greu de spus dacă >en 6urion a z$m&it sau nu c$nd a scris aceasta în (urnalul luiF în orice caz, Derem 'vra*am nu era inclus în prima categorie, !i nici în a doua#0 La aprozar vecina noastră, doamna Lem&erg, a zis: J Dar de(a nu mai am încredere în ei# -u mai
18 Natan *lterman, „-opţi în .anaan , din ' cincea coloană, vol# 3 (Cel *viv, 37@?), pag. 698. (N. a.) 19 David >en 6urion, Aurnal de răz&oi 3784, ed. (. %ivlin G Dr. &. #ren, vol. 3 (Cel *viv, 3746), pag. 6@7. (N. a.) 553

Poveste despre dragoste si întuneric

am încredere în nimeni# -u e dec$t o mare uneltire# Doamna 7osendor"" a zis: J %n nici un caz nu tre&uie să vor&e!ti a!a# %mi pare rău# Tre&uie să mă ierţi, rogu te, că ţi o spun: a vor&i a!a pur !i simplu strică moralul întregii naţiuni# .e ţi înc*ipui, .ă &ăieţii no!tri o să "ie de acord să meargă să lupte pentru tine, să !i ri!te vieţile lor tinere, dacă zici că totul nu e dec$t o uneltire, Proprietarul, domnul >a&aio", a zis: J -u i invidiez pe ara&ii ăia# ?unt ceva evrei în 'merica, o să ne trimită cur$nd aici ni!te &om&e atomice# Mama mea a zis: J .eapa asta n arată &ine# -ici castraveţii# Iar doamna Lem&erg /care avea întotdeauna un iz de ouă "ierte tari, transpiraţie !i săpun r$nced0 a zis: J Totul nu e dec$t o mare uneltire, ascultaţi ce vă spun4 Aoacă teatru4 .omedie4 >en 6urion a acceptat de(a pe ascuns să v$ndă tot Ierusalimul mu"tiului, &andelor de ara&i !i regelui '&dulla*, !i pentru asta englezii !i ara&ii au acceptat poate să i lase 3i&&utzurile !i -a*alalul !i Tel 'vivul# 2i doar de astea le pasă4 2i ce o să se înt$mple cu noi, dacă o să ne omoare sau o să ne ardă pe toţi, pe ei îi doare n cot# La Ierusalim cel mai &ine e să "ie cu toţii "ai"en, a!a înc$t apoi, în statul pe care vor să !i l "acă, să le răm$nă ceva mai puţini revizioni!ti, ceva mai puţini
554

'mos +z

ultraortodoc!i, ceva mai puţini intelligentsia# .elelalte "emei s au gră&it să o "acă să tacă: .e te a apucat, Doamnă Lem&erg4 2a4 >ist du mes*igge, 5s s*teit da a 3ind4 ' "ars*tandi3er 3ind4 /Taci4 'i înne&unit, 5 un copil aici4 )n copil care pricepe40 8ars*tandi3er 3ind ul, copilul strateg, a recitat ce auzise de la tatăl lui sau de la &unic: J .$nd englezii o să plece acasă, Hagana*, Irgun !i >anda lui ?tern cu siguranţă o să se unească !i o să în"r$ngă du!manul# Intre timp, pasărea nevăzută din rodiu o ţinea una !i &ună: era de neclintit# 9Ti da di da di:# Iar !i iar: 9Ti da di da di:# 2i după un răstimp de cugetare: 9Ti da di da di4: In septem&rie !i octom&rie HI=X ziarele erau pline de estimări, analize, a"irmaţii !i presupuneri# + să se voteze oare în 'dunarea 6enerală împărţirea, + să reu!ească ara&ii să "acă să se sc*im&e recomandările sau să se anuleze votarea, 2i dacă se a(unge la votare, oare o să avem o ma(oritate de două treimi, In "iecare seară tata !edea între mama !i mine la masa din &ucătărie !i, după ce se usca mu!amaua, întindea ni!te "i!e !i începea să calculeze, cu creionul, în lumina gal&enă !i c*ioară, !ansele de a c$!tiga votarea# ?eară după seară moralul îi scădea# Toate calculele sale arătau o în"r$ngere sigură !i zdro&itoare#
555

Poveste despre dragoste si întuneric

J Toate cele douăsprezece state ara&e !i musulmane vor vota, "ire!te, împotriva noastră# Iar >iserica .atolică eCercită cu siguranţă presiuni asupra statelor catolice ca să voteze împotrivă, pentru că un stat evreiesc contrazice credinţa "undamentală a >isericii !i nimeni nu se compară cu 1aticanul c$nd e vor&a de tras s"orile în culise# '!a că pro&a&il vom pierde toate cele douăzeci de voturi ale ţărilor din 'merica Latină# Iar ?talin, "ără îndoială, o să !i instruiască toţi sateliţii din &locul comunist să voteze în con"ormitate cu atitudinea lui rigidă antisionistă, ceea ce înseamnă alte douăsprezece voturi împotriva noastră# .a să nu mai vor&im de 'nglia, care întotdeauna agită spiritele împotriva noastră peste tot !i mai ales în dominioanele ei, .anada, 'ustralia, -oua Eeelandă !i '"rica de ?ud, !i o să se asocieze toate ca să zădărnicească orice !ansă a unui stat evreu# .um răm$ne cu 8ranţa !i cu statele care o urmează, 8ranţa n o să ri!te niciodată să !i atragă m$nia milioanelor de musulmani din Tunisia, 'lgeria !i Maroc# 6recia are str$nse legături comerciale cu întreaga lume ara&ă !i eCistă mari comunităţi grece!ti în toate ţările ara&e# Iar 'merica însă!i, 5ste 'merica un spri(in pentru secvenţa "inală a planului de împărţire, .e se înt$mplă dacă uneltirile companiilor petroliere gigantice !i ale du!manilor no!tri din Ministerul '"acerilor 5Cterne înclină &alanţa !i at$rnă mai greu dec$t con!tiinţa pre!edintelui Truman, Tata calcula iar !i iar ec*ili&rul voturilor din
556

'mos +z

'dunare# ?eară după seară încerca să amortizeze lovitura, să născocească vreo coaliţie de state care de o&icei urmau ?tatele )nite, ţări care ar putea avea propriile lor motive să i ponegrească pe ara&i !i ţări mici !i respecta&ile ca Danemarca sau +landa, care au "ost martore ale ororilor genocidului poporului evreu, iar acum !i ar putea su"leca m$necile ca să acţioneze a!a cum le dictează con!tiinţa, nu pe considerente de egoism !i petrol# +are !i cei din "amilia ?ilOani, în vila lor din ?*ei3* Aarra* /la numai patruzeci de minute de mers pe (os de aici0, !ed c*iar în momentul ăsta în (urul unei &ucăţi de *$rtie de pe masa lo r din &ucătărie !i "ac acelea!i socoteli, invers, Ii îngri(orează !i pe ei, ca !i pe noi, cum o să voteze 6recia !i ronţăie capătul unui creion cuget$nd la *otăr$rea "inală a ţărilor scandinave, î!i au !i ei optimi!tii !i pesimi!tii, cinicii !i pro"eţii apocalipsei, Tremură !i ei în "iecare noapte, înc*ipuindu !i că urzim planuri, aţ$ţăm lumea, tragem cu viclenie s"orile , întrea&ă !i ei, cu toţii, ce o să se înt$mple aici, ce o să "ie, ?unt !i ei la "el de speriaţi de noi cum suntem noi de ei, 2i ce e cu 'is*a !i cu părinţii ei din Tal&ie*, ?ade toată "amilia ei într o încăpere plină de &ăr&aţi mustăcio!i !i "emei care poartă &i(uterii, cu "eţe m$nioase !i spr$ncene îm&inate deasupra nasului, str$n!i roată în (urul unor &oluri cu co(i de portocale za*arisite, !u!otind între ei !i plănuind să 9ne înece în s$nge:, Mai c$ntă uneori 'is*a melodii învăţate de la
557

Poveste despre dragoste si întuneric

pro"esoara ei de pian evreică, ?au i s a interzis, ?au poate că stau într un cerc tăcut în (urul patului &ăieţelului lor, 'OOad# Piciorul i a "ost amputat# Din cauza mea# ?au moare de septicemie# Din cauza mea# +c*ii lui curio!i !i nevinovaţi, ca de căţelu!, sunt înc*i!i# ?tr$ns înc*i!i de durere# 8aţa îi e trasă !i palidă ca g*eaţa# 8runtea îi e scurmată de durere# .$rlionţii lui drăgăla!i zac pe perna al&ă# ;mai o clipă stai o clipă# 6em$nd !i z&ucium$ndu se de durere# ?au pl$ng$nd înceti!or, cu o voce ascuţită, de &e&elu!# 2i sora lui !ade l$ngă pat, ur$ndu mă pentru că a "ost din vina mea, totul a "ost din vina mea, din vina mea a "ost &ătută cu at$ta cruzime, at$t de meticulos, iar !i iar, peste spate, peste cap, peste umerii ei "iravi, nu a!a cum e &ătută uneori o "ată care a "ăcut ceva rău, ci un cal încăpăţ$nat# ' "ost din vina mea# >unicul 'le3sandr !i &unica ?*lomit veneau uneori în acele seri din septem&rie HI=X să stea cu noi !i să participe la &ursa tatei de numărare a voturilor# 1eneau !i Hanna* !i HaGim Toren sau soţii 7udnic3i, tanti Mala !i unc*iul ?tasze3, soţii '&rams3i sau vecinii no!tri, 7osendor""ii !i Tosia !i 6ustav Droc*mal# Domnul Droc*mal avea o prăvălioară cu puţini mu!terii în (osul străzii 6eula, unde !edea toată ziua cu un !orţ de piele !i oc*elari cu ramă de &aga, repar$nd păpu!i: $ămăduitor garantat din /an,ig, doctor de 5ucării +dată, pe c$nd aveam vreo cinci ani, unc*iul
558

'mos +z

6ustav mi a reparat pe gratis păpu!a &alerină cu păr ro!u, TsillG, în atelierul lui miniatural# -asul ei plin de pistrui "usese rupt# .u îndem$nare, "olosind un clei special, domnul Droc*mal a reparat o at$t de &ine, înc$t cu greu puteai distinge cicatricea# Domnul Droc*mal credea în dialogul cu vecinii no!tri ara&i# După părerea sa, locuitorii din Derem 'vra*am ar tre&ui să alcătuiască o delegaţie mică !i aleasă care să meargă să vor&ească cu mu3*tar ;u, !eicii !i alţi demnitari din satele ara&e cele mai apropiate# La urma urmei, am avut întotdeauna relaţii de &ună vecinătate !i, c*iar dacă restul ţării î!i ie!ise din minţi, nu era nici un motiv raţional ca aici, în Ierusalimul de nord vest, unde nu "usese niciodată vreun con"lict sau du!mănie între cele două părţi### Dacă ar vor&i un pic de ara&ă sau engleză, el însu!i, 6ustav Droc*mal, care mulţi ani la r$nd !i a "olosit talentul de vindecător la păpu!i ara&e !i evreie!ti deopotrivă, "ără ose&ire, !i ar lua &astonul, ar traversa c$mpul gol care ne desparte de ei, ar &ate la u!ile lor !i le ar eCplica, în cuvinte simple, merg$nd din casă în casă### ?ergentul Vil3, unc*iul Dude3, un &ăr&at c*ipe! care arăta ca un colonel englez dintr un "ilm !i c*iar îi slu(ea pe englezi în acea vreme, ca poliţist, a venit într o seară pe la noi !i a stat o vreme, !i ne a adus o cutie de langues de c*at de la o "a&rică de ciocolată specială# ' &ăut o cea!că de amestec de ca"ea !i cicoare, a m$ncat
559

Poveste despre dragoste si întuneric

vreo doi &iscuiţi !i mi a luat oc*ii cu uni"orma sa "rumoasă, neagră, cu !irul ei de nasturi argintii, cureaua de piele care îi trecea de a curmezi!ul pieptului !i pistolul lui negru care se odi*nea într un toc de pe !old, ca un leu adormit /doar patul se iţea, d$ndu mi "iori de c$te ori mă uitam la el0# )nc*iul Dude3 a stat cam un s"ert de oră !i numai după ce părinţii mei !i musa"irii lor s au rugat de el a "ăcut în cele din urmă una două aluzii voalate la ceea ce culesese din aluziile voalate ale unor o"iţeri englezi de rang înalt din poliţie, care !tiau ce spun: J 5 păcat de toate calculele !i estimările voastre# - o să "ie nici o împărţire# - o să "ie două state, dat "iind care [sic4\ %ntregul -egev o să răm$nă în m$inile englezilor, ca să !i poată prote(a &azele din ?uez, !i englezii o să se agate !i de Hai"a, at$t ora!ul, c$t !i portul, !i de principalele aeroporturi din LGdda, 53ron !i 7amat David, !i de grupul lor de ta&ere militare din ?ara"and# Tot restul, inclusiv Ierusalimul, o să l ia ara&ii, dat "iind care 'merica vrea ca ei să "ie de acord în sc*im & să i lase pe evrei să ai&ă un soi de &uzunar între Tel 'viv !i Hadera# 5vreilor o să li se permită să !i întemeieze un canton autonom în &uzunarul ăsta, un "el de 1atican evreiesc, !i treptat o să "im lăsaţi să aducem în &uzunarul ăsta p$nă la o sută sau cel mult o sută cincizeci de mii de supravieţuitori din lagărele de persoane strămutate# La nevoie, &uzunarul ăsta evreiesc o să "ie apărat de c$teva mii de marinari americani din 8lota a 2asea, de pe avioanele lor
560

'mos +z

transportoare gigantice, dat "iind care ei nu cred că evreii o să "ie în stare să se apere s inguri în condiţiile astea# J Dar e un g*etou4 a strigat domnul '&rams3i cu o voce cumplită# )n domiciliu "orţat4 + înc*isoare4 .arceră4 In ce l prive!te, 6ustav Droc*mal a z$m&it !i a sugerat, cu ama&ilitate: J 'r "i mai &ine dacă americanii ar lua Lilliputul ăsta pe care vor să ni l dea nouă !i să ne dea în loc pur !i simplu cele două avioane de transport: am "i mai în largul nostru acolo, !i mai în siguranţă# 2i un pic mai puţin îng*esuiţi# Mala 7udnic3i l a rugat pe poliţist, l a implorat, ca !i cum ar "i pledat în "aţa lui pentru vieţile noastre: J 2i cum răm$ne cu 6alileea, 6alileea, dragă Dude3, 2i 1ăile, - o să ne dea nici măcar 1ăile, De ce nu ne pot lăsa cel puţin asta, De ce tre&uie să i ia săracului cea din urmă mielu!ea, Tata a o&servat cu tristeţe: J -u eCistă a!a ceva, cea din urmă mielu!ea a săracului, Mala: săracul nu avea dec$t o mielu!ea !i au venit !i i au luat o# După o scurtă pauză, &unicul 'le3sandr a eCplodat "urios, înro!indu se la "aţă, um"l$ndu se de parcă era pe cale să dea în clocot: J .*iar că avea dreptate, secătura aia din mosc*eea din Aa""a4 .*iar că avea dreptate4 ?untem cu adevărat ni!te ra*aţi4 -u, ce: ăsta i s"$r!itul4 1siol Dvatitl 6ata4 Toţi antisemiţii tlin lume au mare dreptate# D*melnic3i avea dreptate# Petliura avea
561

Poveste despre dragoste si întuneric

dreptate# 2i Hitler avea dreptate: nu, ce# .*iar că suntem &lestemaţi4 Dumnezeu ne ură!te cu adevărat4 In ce mă prive!te, a mormăit &unicul, ro!u ca racul, împro!c$nd "iri!oare de salivă în toate părţile, d$nd cu pumnul în masă p$nă ce a "ăcut să zăngăne linguriţele în pa*are, nu, ce, ti s3azal, a!a cum Dumnezeu ne ură!te pe noi !i eu îl urăsc pe el4 îl urăsc pe Dumnezeu4 De ar muri4 'ntisemitul de la >erlin e scrum, dar acolo sus sade alt Hitler4 Mult mai rău4 -u, ce4 ?ade acolo !i r$de de noi, ticălosul4 >unica ?*lomit *a în*ăţat de &raţ !i a poruncit: J EisGa4 Termină4 2to ti govori!4 6enug4 I&er genug4 .umva, au reu!it să l potolească# Tau turnat un pic de coniac !i i au pus în "aţă ni!te &iscuiţi# Dar unc*iul Dude3, sergentul Vil3, se pare că a considerat că vor&e ca acelea urlate cu at$ta disperare de &unicul nu tre&uie să "ie rostite în prezenţa poliţiei, a!a că s a ridicat, !i a pus splendida !apcă de poliţist, cu cozoroc, !i a potrivit tocul pistolului pe !oldul st$ng !i, din prag, ne a o"erit o !ansă de păsuire, o rază de lumină, ca !i cum i ar "i "ost milă de noi !i ar "i catadicsit să răspundă pozitiv (al&ei noastre, cel puţin p$nă la un punct: J Dar mai e un o"iţer, un irlandez, o mare "igură, care o ţine una !i &ună, că evreii au mai multă minte dec$t restul lumii la un loc !i că reu!esc întotdeauna să aterizeze pe picioare# 'sta zice el# Pro&lema e, pe ale cui anume picioare aterizează, -oapte &ună tuturor# Tre&uie să vă rog să nu spuneţi nimănui ce v am
562

'mos +z

spus, dat "iind care sunt in"ormaţii secrete# /Toată viaţa, c*iar !i la &ătr$neţe, după ce a trăit la Ierusalim !aizeci de ani, unc*iul Dude3 zicea întotdeauna 9dat "iind care: !i trei generaţii de "ervenţi apărători ai purităţii lim&ii n au iz&utit să l înveţe să spună alt"el# - au "ost de "olos nici măcar anii în care a "ost o"iţer superior de poliţie !i p$nă la urmă !e"ul poliţiei din Ierusalim, iar mai t$rziu director general ad(unct al Ministerului Turismului# ' rămas întotdeauna eCact a!a cum era 9dat "iind care nu s dec$t un evreu căpos4:0 Tata a eCplicat la cină, într o seară, că la 'dunarea 6enerală a -aţiunilor )nite care se va ţine pe 2I noiem&rie la La3e ?uccess, aproape de -eO @or3, va "i nevoie de o ma(oritate de cel puţin două treimi ca să "ie adoptat raportul )-?.+P, ce recomandă crearea a două state pe teritoriul Mandatului >ritanic, unul evreu !i celălalt ara&# .ei din &locul musulman, împreună cu 'nglia, vor "ace tot ce le stă în puteri ca să nu se a(ungă la această ma(oritate# 5i vor ca întreg teritoriul să devină un stat ara& su& protecţie &ritanică, a!a cum alte state ara&e, ca 5gipt, Transiordania !i Ira3, sunt de"acto su& protecţie &ritanică# Pe de altă parte, pre!edintele Truman acţiona, împotriva propriului Minister al '"acerilor 5Cterne, pentru acceptarea împărţirii propuse# )niunea ?ovietică a lui ?talin se alăturase, în mod surprinzător, ?tatelor )nite, spri(inind !i ea întemeierea unui stat evreu alături de unul ara&: poate că prevăzuse că votarea în "avoarea
563

Poveste despre dragoste si întuneric

împărţirii ar putea duce la mulţi ani de con"licte s$ngeroase în zonă, care ar permite )7?? ului să pună piciorul în zona de in"luenţă &ritanică din +rientul Mi(lociu, aproape de c$mpurile petroliere !i de .analul ?uez# ?ocotelile complicate pe care !i le "ăceau marile puteri coincideau între ele !i se pare că se intersectau cu am&iţiile religioase: 1aticanul spera să c$!tige o in"luenţă decisivă la Ierusalim, care în planul de împărţire tre&uia să "ie su& control internaţional, adică nici musulman, nici evreiesc# .onsiderentele ţin$nd de con!tiinţă !i de simpatie se împleteau cu altele cinice, egoiste: c$teva guverne europene căutau o cale de a compensa cumva "aptul că poporul evreu î!i pierduse o treime în m$inile uciga!ilor nemţi, precum !i generaţiile întregi de victime ale persecuţiilor# %nsă acelea!i guverne nu erau potrivnice canalizării valului de sute de mii de evrei săraci est europeni, strămutaţi, care zăceau în lagăre de la în"r$ngerea 6ermaniei încoace, c$t mai departe posi&il de propriul teritoriu !i, de "apt, de 5uropa# P$nă în clipa votării e"ective a "ost greu de prevăzut rezultatul# Presiunile !i tentaţiile, ameninţările !i uneltirile, c*iar !i mita, au reu!it să mute într o parte sau în alta voturile a trei patru mici repu&lici din 'merica Latină !i 5Ctremul +rient# 6uvernul statului .*ile, care "usese în "avoarea împărţirii, a cedat presiunii ara&e !i !i a instruit reprezentantul la +-) să voteze împotrivă# Haiti !i a anunţat intenţia de a vota împotrivă# Delegaţia greacă avea de g$nd
564

'mos +z să se a&ţină. pe strada 'mos. ca să nu pricep eu0# ?$m&ătă dimineaţă. a zis domnul '&rams3i# 2i doamna Tosia Droc*mal a adus prelungitorul de la ma!ina de cusut din spitalul de păpu!i al soţului ei. proprietarul Tipogra"iei Dolodni. su& presiunea americană. cu toate că guvernul ei le promisese evreilor să i spri(ine# 9Dar pe dată:. ca Lem&ergii să poată scoate din casă aparatul lor 565 . 9au trimis un evreu isteţ care să i v$ndă pontul soţului diplomatei îndrăgostite !i o evreică isteaţă care să i v$ndă pontul soţiei Don Auanului diplomat. în &ăcănia domnului 'uster sau la domnul .ale3o.esar 'costa. s a pl$ns că nu a primit instrucţiuni clare de la guvernul său# In ?iam "usese o lovitură de stat. dar a decis !i ea în ultima clipă să spri(ine poziţia ara&ă# 7eprezentantul 8ilipinelor a re"uzat să se implice# ParaguaGul !ovăiaF delegatul său la +-). doctorul . !i a *otăr$t să voteze pentru# Intre timp.ine e pentru viaţă !i cine e pentru distrugere:. 'dunarea 6enerală avea să se întrunească într un loc numit La3e ?uccess !i acolo ne vor *otărî soarta# 9. ziceau ei. cel cu presa !i papetăria. iar în cazul în care asta n ar "i mers. se vor&ea despre un c*ipe! diplomat ara& care !i a eCercitat "armecul asupra reprezentantei unui stat mic !i a reu!it să o determine să voteze împotriva planului de împărţire. aran(aseră !i să###: /aici conversaţia a continuat în idi!. iar noul guvern !i a c*emat înapoi delegaţia !i n a trimis alta în loc# Li&eria a promis să spri(ine propunerea# Haiti s a răzg$ndit. a spus domnul Dolodni.

se va "ace c$nd va "i "oarte t$rziu la Ierusalim.Poveste despre dragoste si întuneric de radio negru !i greu !i să l pună pe masa de pe &alcon# /5ra singurul aparat de radio de pe strada 'mos. înălţimii 1oastre. oră la care copilul ăsta tre&uie să "ie de mult în pat. pe &alconul apartamentului de deasupra !i pe &alconul de peste drum. aproape de miezul nopţii. pentru că tre&uie să ne trezim dimineaţă să mergem la 566 . a o&servat tata. întruc$t se potrive!te cu noul său rol de cititor "ervent al ziarelor !i de al nostru analist politic !i militar# Mama a spus: J Da. dar cu un pulover pe el: e "rig a"ară# Dar s$m&ătă dimineaţă s a dovedit că "atidica !edinţă ce urma să ai&ă loc în acea după amiază la La3e ?uccess va începe aici de a&ia seara. dacă nu c*iar din întregul Derem 'vra*am#0 + să l dea la maCimum !i noi o să ne adunăm în apartamentul Lem&ergilor. peste dealuri !i *ăt departe. din cauza di"erenţei orare între -eO @or3 !i Ierusalim sau poate din cauză că Ierusalimul era un loc at$t de izolat. a continuat el. în curte. pe stradă. au descoperit ei. care sim&olizează la >iali3 soarta poporului nostru. !i a!a toată strada o să poată auzi transmisia în direct !i o să a"le verdictul !i ce ne rezervă viitorul /9dacă o mai "i vreun viitor după această s$m&ătă:0# J -umele La3e ?uccess. este opusul Mării Lacrimilor. at$t de departe de lumea mare. înc$t tot ce se petrece acolo nu a(unge la noi dec$t sla& !i întotdeauna cu înt$rziere# 1otarea. i se va îngădui să participe la acest eveniment.

în curţile învecinate.'mos +z !coală# Mama !i tata au sc*im&at c$teva "raze rapide. unii în *ainele de culcare !i alţii cu *aină !i cravată. pe mi(locul străzii. iar la marginea mulţimii am o&servat ici !i colo c$te o "emeie &ătr$nă !ez$nd pe un ta&uret sau un &ăr&at "oarte &ătr$n care "usese cărat în stradă cu scaun cu tot# %ntreaga mulţime părea să "i "ost pre"ăcută în piatră în acea tăcere înspăim$ntătoare a nopţii. !i o să ascultăm transmisia din &alconul Lem&ergilor. în curtea noastră. la s"$r!itul căreia mama a zis: J Poate că ar "i mai &ine. vecini. o scurtă conversaţie în polonă !ci"ien ic3 !i rusă iani*aciu ică. unii ţin$nd pe umeri copii somnoro!i. mulţimi de um&re stăteau str$nse laolaltă în tăcere la lumina gal&enă a "elinarului. cuno!tinţe !i străini. ci sute de siluete întunecate pictate pe p$nza 567 . la gard.a într un vis de groază. altele în capoate !i cu e!ar"e pe cap. m am trezit# Patul meu era su& "ereastra care clădea spre stradă. pe &alcoane. a!a că tot ce aveam de "ăcut era să mă ridic în genunc*i !i să mă uit printre lamelele o&loanelor# M am cutremurat# . !i dacă rezultatul e pozitiv o să te trezim c*iar !i la miezul nopţii !i o să ţi spunem# Iţi promitem# După miezul nopţii. spre s"$r!itul votării. la urma urmei. de parcă nu ar "i "ost oameni adevăraţi. dar noi o să stăm a"ară. unele "emei cu capul descoperit. să mergi în seara asta la culcare ca de o&icei. ca o adunare uria!ă de sta"ii# ?ute de oameni care nu scoteau nici un sunet. unii &ăr&aţi cu pălării sau !epci.

tuse sau pas# -ici un ţ$nţar nu &$z$ia# Doar vocea pro"undă. de la marginea cartierului Derem 'vra*am din nordul Ierusalimului. &razilianul +sOaldo 'ran*a# )nul după altul. un pic răgu!ită s a întors. nici înainte. în ordinea al"a&etică engleză. nici de atunci încoace# 'poi vocea pro"undă. a!a cum n am mai auzit în viaţa mea. aspră. o tăcere îngrozită. a urlat !i ea 568 . citea numele ultimelor ţări de pe listă.Poveste despre dragoste si întuneric întunericului p$lp$itor# De parcă ar "i murit în picioare# -u se auzea nici o vor&ă. lugu&ră. "ăc$nd aerul să tremure în vreme ce totaliza. de &uze des"ăcute ca de sete !i oc*i larg desc*i!i. cu o uscăciune aspră de&ord$nd de emoţie: treizeci !i trei pentru# Treisprezece împotrivă# Eece a&ţineri !i o ţară a&sentă de la votare# 7ezoluţia este apro&ată# 1ocea lui a "ost îng*iţită de un urlet care a iz&ucnit din radio. revărs$ndu se din galeriile sălii de la La3e ?uccess !i după vreo două clipe de !oc !i neîncredere. strada noastră îndepărtată. urmat imediat de răspunsul reprezentantului acestora# )7??: da# 'nglia: se a&ţine# 7egatul )nit: se a&ţine# )7??: da# )?': da# )ruguaG: da# 1enezuela: da# @emen: nu# Iugoslavia: se a&ţine# 'ici vocea s a oprit &rusc !i o tăcere ca de pe altă lume a co&or$t !i a îng*eţat întreaga scenă. a crainicului american z&iera din radioul dat la maCimum !i "ăcea să tremure aerul nopţii sau poate că era vocea pre!edintelui 'dunării. o tăcere a sute de oameni care î!i ţin răsu"larea.

!i întreaga mulţime a început să se înv$rtă încet în (urul ei. în Ţara pe care au iu&it o stră&unii no!tri:. un strigăt cataclismic. ca !i cum tuturor morţilor care au murit vreodată aici !i tuturor celor care urmează să moară li s a o"erit o scurtă ocazie să strige. în îm&răţi!area lor. aproape de poarta noastră din "aţă# Tata !i mama stăteau acolo îm&răţi!aţi ca doi copii pierduţi în pădure. !i peste o clipă eram înapoi pe umerii tatei. poate mai degra&ă ca un ţipăt de groază !i uimire.'mos +z pe loc. care ţi îng*eţa s$ngele. a!a cum nu i am mai văzut nici înainte. un strigăt care ar "i putut muta st$ncile. ca !i cum ar "i "ost într o imensă &etonieră !i nu mai eCistau interdicţii. clădiri !i copaci. dar nu m am mai o&osit să mi pun căma!ă sau pulover !i am ţ$!nit pe u!ă !i un vecin sau un străin m a cules de (os ca să nu "iu călcat în picioare !i am "ost trecut din m$nă în m$nă p$nă ce am aterizat pe umerii tatei. iar tatăl meu cel "oarte cult !i politicos stătea acolo strig$nd c$t îl ţineau &o(ocii. nu vor&e sau (ocuri de cuvinte sau lozinci 569 . nu un strigăt de &ucurie. !i am sărit în pantaloni. într un prim strigăt cumplit care !i a croit drum prin întuneric. nici după aceea. pătrunzător. neav$nd nimic din strigătele spectatorilor de pe terenurile de sport sau ale mulţimilor entuziaste care se dezlănţuie. !i în clipa următoare ţipătul de groază a "ost înlocuit de urlete de &ucurie !i de un amestec de strigăte răgu!ite !i 9Poporul evreu trăie!te: !i cineva încerca să c$nte 9Hati3va*: !i "emeile ţipau !i &ăteau din palme !i 9'ici. !i pentru o clipă am "ost între ei.

Datamon. toată lumea c$nta. ca înainte de a "i "ost născocite cuvintele# Dar ceilalţi c$ntau acum. doar zonele evreie!ti. poate că din ad$ncuri încerca !i ea să împărtă!ească strigătul cu el !i cu mine !i cu întreaga stradă întreg cartierul întreg ora!ul !i întreaga ţară mama mea cea tristă încerca să participe de data aceasta nu. pentru că poate că "ără să mi dau seama îl a(utam pe tata să strige. în casa 'is*ei din Tal&ie* !i în casa &ăr&atului din magazinul de îm&răcăminte. !i m$na mamei ne m$ng$ia pe am$ndoi iar !i iar. p$nă la capătul plăm$nilor aaaa*** !i c$nd a rămas "ără su"lare a tras aer în piept ca un om care se îneacă !i a continuat să strige. poate ca să ne aline sau poate că nu. însă tata. >a3aa !i Tal&ie* tre&uie să ne "i ascultat în noaptea aceea învăluite într o tăcere ce poate că semăna cu tăcerea îngrozită a!ternută peste cartierele evreie!ti înainte de anunţarea rezultatului votării# In casa ?ilOanilor din ?*ei3* Aarra*. &ăr&atul cel drag 570 . ci un singur strigăt lung !i dezgolit. nu s a oprit. &ăr&atul acesta care voia să "ie un pro"esor "aimos !i merita să a(ungă a!a ceva !i acum nu mai era dec$t aaa****# 2i am "ost surprins să văd m$na mamei m$ng$indu l pe capul ud !i pe cea"ă !i apoi am simţit m$na ei pe capul !i pe spatele meu. ci a ţinut o mai departe cu strigătul lui lung. nici măcar strigăte de &ucurie. cu siguranţă nu întreg ora!ul. de asemenea. pentru că ?*ei3* Aarra*. care nu putea să c$nte !i nu !tia cuvintele c$ntecelor îndrăgite.Poveste despre dragoste si întuneric sioniste.

în ţara pe care au iu&it o stră&unii no!tri:. &ere !i 571 . nu era săr&ătoare în noaptea asta# 5i tre&uie să "i auzit sunetele &ucuriei de pe străzile evreie!ti. sticle cu sucuri de "ructe.alea Aa""a !i .ancelarului !i . !i 9Dumnezeu va reclădi 6alileea: !i 91ino să vezi N ce măreaţă e această zi: !i. domnul 'uster !i a desc*is dintr odată prăvălia !i toate c*io!curile de pe strada Eep*ania* !i strada 6eula !i strada .*iar !i papagalii tăceau# 2i "$nt$na din &azinul din grădină# .'mos +z 6epetto cu pungile de su& oc*ii lui milostivi. neatinse. claCoanele ma!inilor mugeau. !i 9înalţă "lamura sus către ?ion: !i 9'ici. poate că au stat la "erestre să vadă cele c$teva "ocuri voioase de arti"icii care au s"$!iat întunericul. nici Tal&ie* sau >a3aa nu !tiau !i n aveau cum să !tie că peste cinci luni o să cadă goale. în m$inile evreilor !i că alţi oameni aveau să se mute în casele acelea &oltite din piatră tranda"irie !i în acele vile cu multele lor corni!e !i arcade# 'poi au "ost dansuri !i plan!ete pe strada 'mos. iar sulurile cu Tora erau scoase din c*ivoturile s"inte !i se prindeau în dans.alea 7egele 6eorge s au desc*is !i &arurile s au desc*is în tot ora!ul !i au o"erit răcoritoare !i gustări !i c*iar &ăuturi alcoolice p$nă ce s a crăpat de ziuă. la orele mici ale dimineţii. în întregul Derem 'vra*am !i în toate cartierele evreie!tiF au apărut steaguri !i lozinci scrise pe "$!ii de p$nză.*iar dacă nici Datamon. str$ng$nd din &uze în tăcere# . se auzeau sunete puternice de s*o"ar din toate sinagogile. mai t$rziu.

înlăcrimaţi. &ătr$ni. &eau !i pl$ngeau de &ucurie. !i eram călare pe umerii lui. !i petrecăreţi "renetici se căţărau pe ma!inile &lindate engleze!ti !i "luturau drapelul statului ce nu se întemeiase încă. un întreg procent din oamenii entuziasmaţi care s au revărsat pe străzi în acea noapte aveau să moară în răz&oiul pe care ara&ii l au pornit înainte de a trece !apte ore de la decizia 'dunării 6enerale de la La3e ?uccess !i aveau să "ie a(utaţi. de la est !i de la nord. în noaptea de 2I noiem&rie HI=X. printre cercurile de dansatori !i petrecăreţi. uită te "oarte 572 . pe c$nd rătăceam pe acolo. de "orţele armate regulate ale Ligii 'ra&e. avioane de v$nătoare !i &om&ardiere. copii !i sugari din acele mulţimi de evrei care dansau. copile. "emei. la La3e ?uccess. &lindate. vineri. străinii se îm&răţi!au pe stradă !i se sărutau. acolo. H= mai HI=8. c*e"uiau. artilerie. !i poliţi!ti englezi uluiţi erau tra!i !i ei în cercurile de dansatori !i îm&l$nziţi cu cutii de &ere !i cu lic*ioruri dulci. coloane de in"anterie. armatele regulate din cinci state ara&e care ne au invadat cu intenţia de a pune capăt noului stat în răstimp de una două zile de la proclamarea lui# %nsă tata mi a spus. de la sud. uită te &ine. dar în noaptea asta. se *otăr$se că are dreptul să "ie întemeiat# 2i avea să "ie întemeiat după o sută !i !aizeci !i !apte de zile !i nopţi.Poveste despre dragoste si întuneric vin treceau din m$nă în m$nă !i de la o gură la alta. ci de parcă ar "i !tiut !i ar "i &ătut în cuie ceea ce !tia. însă unul din "iecare sută de &ăr&aţi. nu ca !i cum mi ar "i cerut o. după plecarea englezilor.

la o oră la care copilul ăsta n a avut niciodată voie să nu doarmă &u!tean în patul lui. la "el ca ale mele /!i aveam o regulă de "ier: niciodată. ci ca să intre !i el !i să se culce l$ngă mine. &unicul 'le3sandr. nu ca să mă certe că am intrat în pat cu *ainele pe mine. poate la trei sau patru. c$nd tatăl său. David. care erau leoarcă de sudoare din îng*esuiala mulţimii. "ără să mă numească vreodată înălţimea 1oastră sau Preacinstitul Domn. ce le au "ăcut ni!te *uligani lui !i "ratelui său.a !i cum în această &eznă tata se trans"ormase în mama# 'poi mi a spus în !oaptă. m am t$r$t su& pătura mea pe întuneric. era părta! la ea. iar a doua zi. !i era !i el cu *ainele. cu toate că în mod normal nu putea su"eri tăcerea !i se gră&ea să o izgonească# %nsă de data asta nu s a atins de tăcerea care era între noi. indi"erent din ce motiv. la +dessa. iar "etele s au amestecat !i ele. pentru că n o să uiţi noaptea asta p$nă la ultima ta su"lare !i o să le spui copiilor.'mos +z &ine. să nu ţi scape nimic. !i ce i au "ăcut ni!te &ăieţi neevrei la !coala lui poloneză din 1ilna. "iule. complet îm&răcat# 2i după o vreme m$na tatei a ridicat pătura pe întuneric. at$ta doar că m$na lui îmi m$ng$ia u!or părul# . a venit la !coală să înregistreze o pl$ngere. nepoţilor !i strănepoţilor tăi despre noaptea asta c$nd noi o să "im de mult du!i de pe lume# 2i "oarte t$rziu. &rutele au re"uzat să i înapoieze pantalonii rupţi !i l au atacat pe tatăl 573 . să nu intri în a!ternut cu *ainele de stradă0# Tata a stat l$ngă mine c$teva minute !i nu a zis nimic.

9>rutele s ar putea să se ia !i de tine c$ndva pe stradă sau la !coală# ? ar putea să o "acă tocmai pentru că e!ti un pic ca mine# %nsă de acum încolo. &unicul. degetele mele au dat de lacrimi# -iciodată în viaţa mea. la !apte. nici măcar c$nd a murit mama. nu l am văzut pl$ng$nd nici în noaptea aceea: era prea întuneric# Doar m$na mea st$ngă l a văzut# După c$teva ore. din clipa în care avem statul nostru. c*iar su& "runtea lui înaltă. au ucis !i au rănit pasagerii !i au tras cu 574 .Poveste despre dragoste si întuneric lui. tata mi a spus su& pătura mea în primele ore ale lui <0 noiem&rie HI=X. iar "etele r$deau !i "ăceau glume neru!inate. în vreme ce noi !i pro&a&il !i toţi vecinii no!tri dormeam. în mi(locul terenului de sport. zic$nd că evreii sunt a!a !i pe dincolo. su& oc*ii lui. cu m$na încă rătăcindu i prin părul meu /pentru că nu era o&i!nuit să mă m$ng$ie0. spre spitalul Hadassa* de pe Muntele ?copus# %n toată ţara ara&ii au atacat auto&uzele evreie!ti de pe !osele. înainte sau după acea noapte. nu l am văzut pe tata pl$ng$nd# 2i. în ?*ei3* Aarra* s a tras într o am&ulanţă evreiască a"lată în drum spre centrul ora!ului. !i dintr odată. în vreme ce pro"esorii se uitau !i nu ziceau nimic sau poate că r$deau !i ei# 2i tot cu o voce de întuneric. de "apt. în loc de oc*elari.o să se mai înt$mple# Din noaptea asta s a terminat# Pe veci#: 'm întins m$na somnoros să i ating "aţa. niciodată n o să "ii &rutalizat doar pentru că e!ti evreu !i pentru că evreii sunt a!a !i pe dincolo# 'sta nu# . l au silit să se întindă pe pava( !i i au scos !i lui pantalonii.

circa două sute de evrei !i ara&i# De la începutul lui decem&rie HI=X p$nă în martie HI=8 iniţiativa a "ost în m$inile "orţelor ara&eF evreii din Ierusalim !i de prin alte părţi au "ost siliţi să se mulţumească cu apărarea statică.oran. inton$nd c$ntece s$ngeroase. deoarece englezii au zădărnicit încercările Hagana*ului de a lansa contraatacuri. în toată ţara.'mos +z arme u!oare !i cu mitraliere în su&ur&ii !i în a!ezările izolate# . sute de ara&i înarmaţi au ie!it din +ra!ul 1ec*i. ca represalii. url$nd 9id&a* al @a*ud: /să i măcelărim pe evrei0 !i trăg$nd ra"ale în aer# Poliţia engleză îi însoţea. al cărui proprietar se pare că era ara&# %n prima săptăm$nă a tul&urărilor au "ost uci!i vreo douăzeci de evrei# P$nă la s"$r!itul celei de a doua săptăm$ni au murit. au condus mulţimea care a năvălit în centrul comercial evreiesc din capătul de est al străzii Mamilla !i a (e"uit !i a ars toată zona# Patruzeci de magazine au ars din temelii# ?oldaţii !i poliţi!tii englezi au "ormat &ariere pe strada Prinţesa MarG !i au împiedicat "orţele de apărare Hagana* să vină în a(utorul evreilor care au "ost prin!i în centrul comercial. iar ma!inile &lindate engleze!ti. unde conducătorii religio!i au cerut un (i*ad împotriva evreilor# După c$teva zile. &a c*iar le au con"iscat armele !i au arestat !aisprezece dintre ei# %n ziua următoare. i au arestat mem&rii !i le 575 . după cum s a spus.omitetul ?uprem 'ra& condus de Aamal Husseini a declarat grevă generală !i a trimis mulţimile pe străzi !i în mosc*ei. răcnind versete din . organizaţia paramilitară Irgun a ars complet cinematogra"ul 7eC.

au aruncat în aer instalaţiile de pompare !i Ierusalimul evreiesc a rămas "ără altă apă dec$t cea din puţuri !i rezervoare# Eonele evreie!ti izolate. Ierusalimul evreiesc era treptat despărţit de restul ţării# ?ingurul drum care îl lega de Tel 'viv era &locat de "orţele ara&e. Me3or HaGim !i 7amat 7a*el. distri&uind o 576 . au su"erit un asediu în interiorul asediului. !i asta cu preţul unor pierderi grele# Pe la s"$r!itul lui decem&rie HI=X părţile evreie!ti din Ierusalim erau asediate de"acto# 8orţele regulate ira3iene. cum erau cartierul 5vreiesc dintre zidurile +ra!ului 1ec*i. împreună cu sute de voluntari înarmaţi din ţările ara&e învecinate !i vreo două sute de soldaţi englezi care "ugiseră la ara&i !i luptau alături de ei. @emin Mos*e. com&usti&il !i muniţii dec$t prin intermediul convoaielor# In vreme ce englezii continuau să guverneze !i î!i "oloseau puterea în principal ca să i a(ute pe ara&i în răz&oiul lor !i ca să lege m$inile evreilor. cărora administraţia &ritanică le permisese să preia controlul asupra staţiei de pompare a apei de la 7os* *a 'Gin.Poveste despre dragoste si întuneric au con"iscat armele# 8orţele ara&e semiregulate. au &locat !oselele !i au redus prezenţa evreiască la un mozaic spart de a!ezări asediate !i grupuri de a!ezări care nu puteau "i alimentate cu *rană. "iind izolate de celelalte părţi evreie!ti ale ora!ului# )n 9comitet de criză: creat de 'genţia 5vreiască diri(a raţionalizarea *ranei !i cisternele care treceau pe străzi între &om&ardamente. iar convoaiele care cărau *rană !i alte provizii nu !i puteau croi drum dec$t în sus dinspre coastă.

am trăit luni întregi în întuneric sau la lumina lum$nărilor# 'partamentul nostru îng*esuit. un &ătr$n pe (umătate ne&un care î!i zicea pro"etul Ieremia !i (elea mereu distrugerea Ierusalimului !i 577 . care dormeau pe saltele !i pe rogo(ini# Printre ei erau două "emei "oarte &ătr$ne care !edeau toată ziua pe podeaua coridorului privind în gol. legumele. dat "iind că era practic imposi&il să "aci rost de para"ină. za*ărul.'mos +z găleată de apă de persoană la două sau trei zile# P$inea. vecini. din c$nd în c$nd. ouăle !i alte alimente erau raţionalizate cu stricteţe !i se distri&uiau "amiliilor pe &aza unui sistem de cupoane. care nu avea pe unde să iasă. re"ugiaţi din cartierele de pe linia "rontului. "iind considerat mai sigur în caz de &om&ardament !i "ocuri de armă# Toate geamurile au "ost scoase !i am &aricadat "erestrele cu saci cu nisip# 'm trăit într un întuneric neîntrerupt. zi !i noapte. ni se alăturau din c$nd în c$nd vreo douăzeci sau douăzeci !i cinci de persoane. care era ca un "el de su&sol. laptele. străini. s a trans"ormat într un adăpost antiaerian pentru locuitorii din apartamentele de deasupra noastră. din martie HI=8 p$nă în august sau septem&rie# In acest întuneric ad$nc !i în aerul rău mirositor. p$nă ce proviziile s au epuizat !i primeam în loc. pesmeţi !i pra" de ouă cu miros ciudat# Medicamentele !i alte articole medicale aproape că se epuizaseră# 7ăniţii erau uneori operaţi "ără anestezie# 'limentarea cu curent electric s a întrerupt !i. cuno!tinţe. raţii sărăcăcioase de lapte pra". ca de pe!teră.

al &unicului 'le3sandr /mătu!a Eippora* murise în HI=M0. ateriz$nd !i ei 20 1ărul tatălui meu. &unica ?*lomit !i "ratele mai mare. 'riei. *'iasaf. 'riel 5litsede3. era cine !tie unde. se înrolase !i lupta ca să apere Talpiotul. &a dormind. îm&răcaţi complet !i încălţaţi. unc*iul Aosep* însu!i pro"esorul Dlausner cu cumnata sa HaGa 5litsede3: cei doi au reu!it. văduv. din >eit @israel. &a tre(i pentru că din cauza întunericului era greu de deose&it noaptea de zi pe podeaua &ucătărioarei noastre.Poveste despre dragoste si întuneric prevestea pentru noi toţi camerele de gazare ara&e de l$ngă 7amalla* 9unde au început de(a să gazeze 2H00 de evrei pe zi:. cu vocea sa stridentă. la ni!te prieteni#0 )nc*iul Aosep* depl$ngea necontenit. care era considerat locul cel mai puţin zgomotos din apartament# /2i domnul 'gnon. aproape înlăcrimată. a scris despre cele trăite de el în 7ăz&oiul de 5li&erare în cartea sa ?a&ia însetată (Ierusalim. unicul ei "iu. ni s a spus. înrolat în Palmac*.) 578 . soarta &i&liotecii !i a manuscriselor sale preţioase pe care a tre&uit să le lase în urmă în Talpiot !i pe care cine !tie dacă o să le mai vadă vreodată# . precum !i &unicul 'le3sandr. 37@?).$t despre HaGa 5litsede3. să "ugă din Talpiot. !i s au re"ugiat la noi# 'cum stăteau culcaţi. al căror "iu. a. practic în ultimul minut. plecase din Talpiot împreună cu soţia sa !i stăteau în 7e*avia. rănit sau prizonier#20 ?oţii Miudovni3. care "usese izolat !i încercuit. !i multă vreme n am !tiut dacă era viu sau mort. (N. "ugiseră din casa lor de pe linia "rontului. 6ri!a.

a!a cum "ăcea de o&icei c$nd voia să alunge tăcerea sau să împră!tie m$*nirea# 5 limpede că dragul nostru MatGa. s a uitat &ine peste tot !i s a întors "ericită. de MatitGa*u Miudovni3# Domnul Miudovni3 a plecat într o dimineaţă !i seara nu a venit înapoi# -u s a întors nici a doua zi# '!a că soţia lui s a dus la morga municipală. a reu!it să identi"ice cadavrul care "usese lovit de un o&uzF se pare că doamna Miudovni3 nu reu!ise să l recunoască pentru că nu mai avea "aţă# %n lunile de asediu mama. a declarat el. !i toată noaptea procesiuni de oameni se căţărau peste noi în drum spre closet. care putea p$nă la ceruri 579 . datorită unei perec*i de !osete de ale sale pe care i le împrumutase lui MatitGa*u Miudovni3. lini!tită că soţul ei nu se a"lă printre morţi# . tata !i eu am dormit pe o saltea la capătul coridorului. alături de alte "amilii ce se îng*esuiau toate în cămăruţa care înainte de răz&oi "usese odaia mea# Mă uitam la domnul Miudovni3 cu veneraţie. tata a început să glumească. pentru că s a dovedit că este cel care a scris cartea verzuie pe care o "oloseam cu toţii la !coala Tac*3emoni: 'ritmetica pentru clasa a treia.'mos +z în apartamentul nostru. unde.um domnul Miudovni3 n a venit înapoi nici în ziua următoare. !i a găsit vreo "rumuseţe com&atantă în "ustă 3a3i !i acum e camaradul ei de trup /asta era (alnica lui încercare de a "ace o poantă0# Dar după un s"ert de oră de veselie căznită. tata a devenit &rusc serios !i s a dus el însu!i la morgă.

trec$nd de partea ara&ilor# Pe H0 "e&ruarie. o organizaţie care î!i zicea 9'rmata >ritanică 8ascistă: a aruncat în aer trei camioane încărcate cu dinamită pe strada >en @e*uda. la zece !i !ase minute dimineaţa. !i s a o"erit să se înroleze# ' tre&uit să recunoască "aptul că eCperienţa lui militară anterioară se limita la compunerea unor a"i!e ilegale. care "usese amplasat pe o alee îngustă ce se desprindea din strada Eep*ania*. iar circa o sută cincizeci au "ost răniţi# In acea zi. în engleză.Poveste despre dragoste si întuneric pentru că nu aveai ce apă să tragi !i pentru că "ereastra era &locată cu saci de nisip# La c$teva minute o dată.incizeci !i doi de evrei care locuiau acolo au "ost uci!i în casele lor. cei care apărau @emin Mos*e au reu!it să respingă un atac masiv al trupelor ara&e semiregulate# Duminică 22 "e&ruarie. tatăl meu cel miop s a dus la cartierul general al 6ărzii -aţionale. se zg$lţ$ia tot dealul. în inima Ierusalimului evreiesc# . iar casele construite din piatră se zg$lţ$iau !i ele# Mă trezeau uneori strigăte în"iorătoare. c$nd cădea un o&uz. Palestine Post# . pentru Irgun /97u!ine per"idului 'l&ion4:. c$nd vreunul dintre cei care dormeau în apartament avea un co!mar# Pe H "e&ruarie o ma!ină capcană a eCplodat în dreptul clădirii ziarului evreiesc de lim&ă engleză.lădirile cu !ase eta(e au "ost trans"ormate în moloz !i dintr o mare parte a străzii au mai rămas doar ruine# .lădirea a "ost distrusă în întregime !i &ănuiala a căzut pe poliţi!tii englezi care au dezertat. 9Aos cu represiunea &ritanică 580 .

sediul &irourilor organizaţiilor din Ierusalim !i din întreaga ţară# + parte a clădirii a "ost distrusă în eCplozie !i zeci de oameni au "ost uci!i sau răniţi# In cea de a treia săptăm$nă din martie încercările de a aduce convoaie cu provizii dinspre coastă au e!uat: asediul s a înăsprit. de pe parcele necultivate sau din curţi dosnice părăginite# 'ceastă *u&eize* 581 . a intrat în curtea clădirii 'genţiei 5vreie!ti. lipsit de apă !i risc$nd epidemii# 2colile din zona noastră erau înc*ise de la (umătatea lui decem&rie HI=X# -oi. am "ost adunaţi într o dimineaţă într un apartament gol din strada Malac*i# )n t$năr ars de soare. pe care n o mai înt$lnisem dec$t la adulţi# 6ari&aldi ne a dat sarcina să scotocim prin toate curţile !i magaziile după saci goi /9o să i umplem cu nisip:0 !i după sticle /9cineva !tie cum să le umple cu un cocteil care o să i pară inamicului "oarte gustos:0# 'm mai "ost instruiţi !i să culegem nal&ă săl&atică. care "uma o ţigară !i care ne a "ost prezentat pe numele lui conspirativ.'mos +z nazistă4: !i altele asemenea0# Pe HH martie ma!ina &ine cunoscută a consulului general american. copiii din clasele a treia !i a patra de la Tac*3emoni !i . pe care o !tiam cu toţii pe numele ei ara&. cu !o"erul ara& al consulului general la volan. *u&eize*. îm&răcat le(er în 3a3i. iar ora!ul era în pragul "oametei. ne a vor&it "oarte serios timp de vreo douăzeci de minute. cu un soi de neutralitate ironică.asa de 5ducaţie. 6ari&aldi.

azarma ?c*neller.uv$nt cu cuv$nt# 'u trecut de atunci cincizeci !i trei de ani !i n am uitat nici în ziua de azi# 582 . în cutii !i în saci. au "ost instruiţi de 6ari&aldi să ducă mesa(e între di"eritele posturi ale Hagana*ului de la capătul străzii Eep*ania* !i din (urul cartierului &u*arian# Mama m a po"tit să 9dau dovadă de adevărată maturitate !i să mă las de (ocurile astea copilăre!ti:.Poveste despre dragoste si întuneric a(uta întru c$tva la îndepărtarea ororii "oametei# Mamele o "ier&eau sau o pră(eau !i apoi "ăceau din ea c*i"tele sau piure. la cartierul general# 6ari&aldi însu!i m a &ătut pe spate !i mi a aruncat o căutătură piezi!ă# %mi amintesc eCact vor&ele pe care mi le a spus. în vreme ce î!i scărpina părul de pe piept prin căma!a desc*eiată: 98oarte "rumos# ? ar putea să mai auzim de tine într o &ună zi#: . care erau verzi ca spanacul. din clasele a patra !i a cincea. doi dintre noi tre&uia să supraveg*em de pe un acoperi! &ine amplasat din strada +&adia* ta&ăra armatei engleze din . iar din c$nd în c$nd unul dintre noi "ugea p$nă la centrul de operaţiuni din apartamentul de pe strada Malac*i ca să i spună lui 6ari&aldi sau unuia dintre ad(uncţii săi cu ce se îndeletnicesc englezii !i dacă sunt semne de pregătire a plecării# >ăieţii mai mari. dar n am putut să i "ac pe plac# 5ram deose&it de priceput la adunarea sticlelor: într o singură săptăm$nă am iz&utit să adun o sută patruzeci !i !ase de sticle goale !i le am cărat. dar aveau gust mult mai rău# Mai aveam !i o misiune îndeplinită prin rotaţie: c$tă vreme era lumină.

printre altele: 2= "e&ruarie HI=8 ?unt o&osită### at$t de o&osită### magazia plină de lucrurile celor uci!i !i răniţi### -u vine aproape nimeni să ceară aceste o&iecte: n are cine să le ceară. doamna '&rams3i. cu un caiet spri(init de o carte înc*isă de pe genunc*ii ei. ca de sugar. căreia "iica ei mută îi sc*im&a scutecele ude în "aţa noastră# -u voi !ti niciodată ce scria mama: n a a(uns la mine nici un caiet de al ei# Poate că le a ars pe toate înainte de a se sinucide# -u am nici măcar o pagină întreagă scrisă de m$na ei# In (urnalul Eertei '&rams3i am găsit scris. indi"erentă la mormăielile încărcate de apocalipsă ale pro"etului Ieremia. proprietarii lor sunt uci!i sau zac răniţi în spital# ' venit un &ăr&at care a "ost rănit la cap !i la