Amos Oz Poveste despre dragoste si întuneric

Traducere din engleză: Dana Ligia Ilin Humanitas, 2008

Poveste despre dragoste si întuneric

M am născut !i am crescut într un apartament micuţ, cu tavanul scund, a"lat la parter# Părinţii mei dormeau pe o canapea care, atunci c$nd era des"ăcută, seara, aproape că umplea încăperea de la un perete la celălalt# %n "iecare dimineaţă trăgeau patul la loc, ascundeau a!ternuturile în lada de dedesu&t, răsturnau salteaua, apăsau &ine !i ascundeau totul su& o cuvertură de un cenu!iu !ters, peste care împră!tiau apoi ni!te pernuţe orientale, &rodate, a!a înc$t orice urmă a somnului lor de peste noapte se "ăcea nevăzută# 'st"el, dormitorul lor era deopotrivă &irou, &i&liotecă, su"ragerie !i salon# In "aţa acestei camere se a"la odăiţa mea verde, pe (umătate ocupată de un !i"onier p$ntecos# )n coridor lung !i str$mt, întunecat !i puţin cur&at, ca un tunel prin care evadezi din înc*isoare, lega de cele două odăiţe &ucătărioara !i &aia cu closetul# )n &ec c*ior, înc*is într o cu!că de "ier, arunca asupra acestui coridor o penum&ră lugu&ră c*iar !i în timpul zilei# In partea din "aţă, am$ndouă camerele aveau c$te o singură "ereastră, stră(uită de o&loane de metal, care se străduia să arunce o oc*eadă către priveli!tea de la răsărit, dar nu descoperea dec$t un c*iparos pră"uit !i un zid scund, din pietre cioplite grosolan# Printr o desc*izătură c$t palma în pereţii lor din spate, aproape de tavan, &ucătărioara !i &aia se uitau la o curte mică de înc*isoare, încon(urată de ziduri înalte !i a!ternută cu ciment, und e o mu!cată decolorată, a!ezată într un &idon de măsline ruginit, se prăpădea înceti!or t$n(ind
2

'mos +z

după o rază de soare# Pe pervazurile acestor desc*izături ţineam întotdeauna &orcane cu castraveţi muraţi !i mai era acolo un cactus încăpăţ$nat, pus într o vază crăpată ce slu(ea drept g*iveci# De "apt, apartamentul era la su&sol, întruc$t parterul clădirii "usese săpat în coasta pietroasă a dealului# Dealul acesta era vecinul de alături, un vecin greoi, introvertit, tăcut, un deal &ătr$n !i posac, cu manii de &urlac, un deal somnoros, iernatic, care nu *$r!$ia mo&ila !i nu primea pe nimeni în vizită, nu "ăcea nici un zgomot !i nu ne deran(a de"el, însă prin pereţii ce ne despărţeau se "uri!au tot timpul către noi, ca un iz de mucegai sla&, dar persistent, "riguroasa tăcere întunecată !i umezeala posomor$tului nostru vecin# '!adar, c*iar !i vara în casa noastră plutea un strop de iarnă# Musa"irii ziceau: întotdeauna e tare plăcut aici în toiul valului de căldură, at$ta răcoare, c*iar "rig, dar cum vă descurcaţi iarna, -u trece umezeala prin pereţi, -u vi se pare deprimant, .asa era plină oc*i cu cărţi# Tata putea citi în !aisprezece sau !aptesprezece lim&i !i vor&ea unsprezece /toate cu accent rusesc0# Mama vor&ea patru sau cinci lim&i !i citea în !apte sau opt# 1or&eau între ei în rusă sau polonă c$nd nu voiau să pricep eu# /'dică în cea mai mare parte a timpului# .$nd s a înt$mplat ca mama să vor&ească în e&raică despre un armăsar, cu mine de "aţă, tata a repezit o, "urios, în ruse!te: 2to s to&oi, 1idis malci3 riadom snami4 .e te a
3

Poveste despre dragoste si întuneric

apucat, Doar vezi că &ăiatul e aici40 Din considerente culturale, citeau mai ales în germană sau engleză !i presupun că visau în idi!# %nsă pe mine mă învăţau o singură lim&ă, e&raica# Poate se temeau că, dacă !tiu mai multe lim&i, o să "iu !i eu vulnera&il la lingu!irile 5uropei, continentul ăsta minunat !i uciga!# Pe scala de valori a părinţilor mei, cu c$t un lucru era mai occidental, cu at$t era considerat mai cultural# +ric$t de mult i ar "i îndrăgit su"letele lor ruse!ti pe Tolstoi !i Dostoievs3i, &ănuiesc că 6ermania în ciuda lui Hitler le părea mai culturală dec$t 7usia sau Polonia, iar 8ranţa !i mai mult dec$t 6ermania# 'nglia era !i mai sus pe scala lor dec$t 8ranţa# .$t despre 'merica, nu erau prea lămuriţi: la urma urmei, era o ţară în care oamenii împu!cau indieni, (e"uiau trenurile po!tale, goneau după aur !i v$nau "ete# Pentru ei, 5uropa era o ţară a "ăgăduinţei interzisă, un peisa( mult r$vnit, cu "oi!oare !i piaţete pavate cu lespezi vec*i, cu tramvaie, poduri !i clopotniţe, sate pierdute pe coclauri, staţiuni &alneare, păduri !i pa(i!ti înzăpezite# .uvinte precum 9ca&ană:, 9pa(i!te: sau 9g$scăriţă: m au entuziasmat !i m au "ermecat toată copilăria# 'veau aroma senzuală a unei lumi adevărate !i ti*nite, departe de acoperi!urile de tinic*ea, pră"uite, de maidanele acoperite de "iare ruginite !i ciulini, de coastele secetoase ale dealurilor din Ierusalimul nostru ce se su"oca su& povara verii încinse p$nă la al&# %mi era destul să murmur 9pa(i!te:, !i pe dată
4

'mos +z

auzeam mugetele vacilor cu tălăngi la g$t !i clipocitul p$raielor# Dacă înc*ideam oc*ii puteam vedea g$scăriţă desculţă, a cărei ispită îmi umplea oc*ii de lacrimi înainte să "i avut măcar *a&ar de toate astea# .u trecerea anilor, mi am dat seama că Ierusalimul, a"lat su& guvernare &ritanică în anii ;20, ;<0 !i ;=0, tre&uia să "ie un ora! cu o cultură "ascinantă# 'vea mari oameni de a"aceri, muzicieni, învăţaţi !i scriitori: Martin >u&er, 6ers*om ?c*olem, ?#@# 'gnon !i o pleiadă de alţi savanţi !i arti!ti de "runte# )neori, pe c$nd treceam pe strada >en @e*uda sau pe &ulevardul >en Maimon, tata îmi !optea: 9)ite, acela e un savant de renume mondial:# -u pricepeam ce voia să zică# Mă g$ndeam că a avea renume mondial era cumva legat de ni!te picioare neputincioase, pentru că omul acela era adesea un &ătr$n spri(init în &aston care !ont$căia !i purta un costum gros de l$nă c*iar !i vara# Ierusalimul pe care îl admirau părinţii mei se a"la departe de zona în care trăiam: era în 7e*avia cea plină de verdeaţă, cu grădinile !i acordurile ei de pian, era în trei patru ca"enele cu policandre aurite de pe .alea Aa""a sau strada >en @a*uda, în *olurile din @M.' sau din *otelul 7egele David, unde evreii !i ara&ii seto!i de cultură se amestecau cu englezi culţi, cu manie e desăv$r!ite, unde doamne visătoare, cu g$tul lung, pluteau în roc*ii de seară, la &raţul domnilor în costume înc*ise la culoare, unde englezi cu mintea destupată cinau cu evrei culţi
5

Poveste despre dragoste si întuneric

sau cu ara&i !coliţi, unde aveau loc recitaluri, &aluri, serate literare, thés dansants !i se purtau conversaţii ra"inate, artistice# ?au poate că un ast"el de Ierusalim, cu ale sale policandre !i t*Bs dansants, nu eCista dec$t în visurile &i&liotecarilor, pro"esorilor, "uncţionarilor !i legăturilor de cărţi care trăiau în Derem 'vra*am# In orice caz, acolo unde eram noi nu eCista# Derem 'vra*am, zona în care trăiam, ţinea de .e*ov# După mai mulţi ani, c$nd l am citit pe .e*ov /tradus în e&raică0 am "ost convins că este unul dintre noi: unc*iul 1ania trăia c*iar la eta(ul de deasupra, doctorul ?amoilen3o se aplecase asupra mea !i mă cercetase cu m$inile i mari !i puternice c$nd am avut "e&ră !i, o dată, di"terie, Laevs3i, cu ve!nica lui migrenă, era vărul de al doilea al mamei mele !i ne duceam la sala de concerte >eit Haam să l ascultăm pe Trigorin, la matineele de s$m&ătă# 5ram încon(uraţi de tot "elul de ru!i# 5rau mulţi tolstoieni# )nii dintre ei c*iar arătau ca Tolstoi# .$nd am dat peste o "otogra"ie a lui Tolstoi, pe coperta din spate a unei cărţi, am "ost convins că l zărisem adesea prin cartier, preum&l$ndu se pe strada Malac*i sau în (os, pe +&adia*, cu capul gol, cu &ar&a lui al&ă z&$rlită de v$nt, la "el de măreţ ca patriar*ul 'vraam, cu oc*ii arunc$nd "ulgere, av$nd în loc de &aston o creangă, cu ru&a!ca purtată peste pantalonii largi !i încinsă cu o s"oară# Tolstoienii din cartierul nostru /cărora părinţii
6

'mos +z

mei le ziceau tolstoi!ci3i0 erau, p$nă la unul, vegetarieni aprigi, re"ormatori ai lumii cărora le păsa "oarte mult de natură, moralizatori iu&itori ai omenirii, iu&itori ai "iecărei "ăpturi, t$n(ind ve!nic după viaţa de la ţară, după muncile agricole simple, pe c$mpuri !i prin livezi# Dar nu iz&uteau nici măcar să !i cultive plantele din g*ivece: poate că le omorau ud$ndu le prea mult sau poate că uitau să le ude, sau poate o "i "ost vina nesu"eritei administraţii &ritanice care ne punea clor în apă# )nii dintre ei erau tolstoieni care păreau să iasă drept din paginile unui roman de Dostoievs3i: "răm$ntaţi, vor&ăreţi, reprim$ndu !i dorinţele, arz$nd în "lacăra ideilor# Dar în cartierul nostru, Derem 'vra*am, cu toţii, !i tolstoieni, !i dostoievs3ieni, ro&oteau pentru .e*ov# 7estul lumii era numit, în general, 9lumeaceamare:, dar avea !i alte epitete: luminată, eCterioară, li&eră, ipocrită# + cuno!team aproape numai din colecţia mea de tim&re: Danzig, >oemia !i Moravia, >osnia !i Herţegovina, +u&angui .*ari, Trinidad !i To&ago, Denia, )ganda !i Tangani3a# Lumeaceamare era departe de tot, atrăgătoare, minunată, dar pentru noi ea era !i periculoasă !i ameninţătoare# 5i nu i plăceau evreii, pentru că sunt de!tepţi, le scapără mintea, au succes din plin, dar !i pentru că sunt zgomoto!i !i arivi!ti# -u i plăcea nici ce "ăceam aici, pe păm$ntul Israelului, pentru că ne pizmuia p$nă !i pentru "$!ia asta îngustă de mla!tini, &olovăni! !i
7

Poveste despre dragoste si întuneric

de!ert# 'colo, în lume, toţi pereţii erau acoperiţi cu gra""iti: 9Aidanilor, duceţi vă înapoi în Palestina:, a!a că am venit înapoi în Palestina, !i acum lumeaceamare z&iera către noi: 9Aidanilor, căraţi vă din Palestina:# -u numai lumeaceamare era "oarte departe: c*iar !i ţara Israelului era destul de departe# )ndeva, peste dealuri, *ăt departe, răsărea un nou neam de eroi evrei eroici, un neam de oameni ar!i de soare, duri, tăcuţi, cu spirit practic, cu totul alt"el dec$t evreii din diaspora, cu totul alt"el dec$t locuitorii din Derem 'vra*am# Pionieri cutezători !i *$r!iiţi, care au iz&utit să !i "acă un prieten din întunericul nopţii !i au depă!it toate *otarele !i în privinţa relaţiilor dintre un &ăiat !i o "ată, !i invers# -u se ru!inau de nimic# >unicul 'le3sandr a spus o dată: 95i cred că în viitor o să "ie "oarte u!or, un &ăiat va putea să meargă la o "ată !i să i o ceară, pur !i simplu, sau poate că "etele nici n o să mai a!tepte să vină la ele, o să se ducă ele la &ăieţi să le o ceară, cum ai cere un pa*ar de apă:# Miopul unc*i >etsalel a zis, cu m$nie politicoasă: 9'sta nu i &ol!evism curat, să calci în picioare toate tainele, toate misterele,4 ?ă pui cruce emoţiilor,4 ?ă pre"aci întreaga noastră viaţă într un pa*ar cu apă căl$ie,4: )nc*iul -e*emia, din ung*erul lui, a lăsat să i scape c$teva versuri dintr un c$ntec care îmi părea m$r$itul unei "iare încolţite: „Of, lungă mi-e calea şi drumul strâmbat Pe munte, pe câmpul pustiu Of, maică, prin arşiţi şi nea eu te cat
8

'mos +z

Mi-e dor, dar departe te ştiu!..." 'tunci mătu!a Eippora* a spus în ruse!te: 9Da; potoliţi vă odată# 'ţi luat o razna cu toţii, 1ă aude &ăiatul4: 2i atunci au dat o pe ruse!te# Pionierii trăiau dincolo de orizontul nostru, în 6alileea, ?*aron !i în 1ăi# Tineri duri, inimo!i, c*iar dacă sunt, "ire!te, tăcuţi !i c*i&zuiţi, !i tinere solide, sincere !i reţinute, care păreau să !tie !i să înţeleagă totulF te înţelegeau !i îţi înţelegeau încurcătura s"ioasă, !i totu!i se purtau cu tine cu tandreţe, cu seriozitate !i cu respect, ca !i cum nu ai "i "ost un copil, ci un &ăr&at, c*iar dacă unul mai mititel# %n mintea mea, ace!ti pionieri erau oameni puternici, serio!i, independenţi, în stare să !adă roată inton$nd c$ntece de dor s"$!ietor sau de &at(ocură, sau scandaloase c$ntece "ără perdeaF sau în stare să danseze at$t de săl&atic, înc$t să pară că !i ies din trupF dar, de asemenea, în stare să "ie singuri !i să privească în sine, să trăiască su& cerul li&er, să doarmă în corturi, să muncească pe rupte, c$nt$nd ?untem gata totdeauna, 8iii tăi ţi au adus pacea cu "ierul plugului, azi aduc pacea cu pu!ca, +riunde suntem trimi!i, ne du u ucem, oameni în stare să călărească pe cai săl&atici sau pe tractoarele cu roţi ce lasă urme late, care vor&esc ara&a, care cunosc "iecare grotă !i ued, care se pricep la pistoale !i grenade, !i totu!i citesc poezie !i "ilozo"ie: &ăr&aţi voinici cu mintea iscoditoare !i sentimentele &ine ascunse, care pot discuta aproape pe !optite în corturile lor, la licărul lum$nărilor, către orele mici ale dimineţii, despre
9

Poveste despre dragoste si întuneric

sensul vieţilor noastre !i despre alegerile crude între iu&ire !i datorie, între patriotism !i dreptatea universală# )neori mă duceam cu prietenii la depozitul unde se livrau produsele de la Tnuva, ca să i privim venind de peste dealuri, de *ăt departe, cu un camion înv$r"uit cu produse agricole, 9în ve!minte de lucru, cu &ocanci încălţaţi:, !i mă duceam aproape de ei, ca să trag pe nări mirosul de "$n, aromele ameţitoare ale locurilor îndepărtateF în locul de unde vin ei, îmi ziceam, se petrec cu adevărat lucruri măreţe# 'colo se construie!te ţara !i se re"ace lumea, acolo se "ăure!te o nouă societate# 5i î!i pun pecetea pe "aţa păm$ntului !i pe istorie, ară c$mpuri !i plantează vii, scriu un c$ntec nou, î!i în!"acă pu!tile, sar pe cai !i le răspund la împu!cături (e"uitorilor ara&i: ei iau (alnicul nostru lut omenesc !i îi dau "orma unei naţiuni luptătoare# 1isam în taină că într o zi o să mă ia cu ei# 2i o să mă pre"acă !i pe mine într o naţiune luptătoare# .ă !i viaţa mea va deveni un c$ntec nou, o viaţă la "el de curată, sinceră !i simplă ca un pa*ar cu apă într o zi cu zădu"# Peste dealuri, *ăt departe, ora!ul Tel 'viv era !i el un loc senzaţional din care veneau ziare, zvonuri despre teatru, operă, &alet !i ca&aret, precum !i despre arta modernă, politica de partid, ecourile unor dez&ateri "urtunoase !i "r$nturi de &$r"ă rătăcite# La Tel 'viv erau marii sportivi# 2i tot acolo era marea, plină de evrei &ronzaţi care !tiau să înoate# .ine !tie la Ierusalim să înoate, .ine a mai pomenit evrei
10

'mos +z

care înoată, 'stea erau alte gene# + mutaţie# 9.a minunata na!tere a unui "luture dintr un vierme#: 5ra o vra(ă anume în însu!i numele Tel 'viv# De cum am auzit cuv$ntul 9Telaviv:, am văzut cu oc*ii minţii imaginea unui tip zdravăn, cu un maiou al&astru înc*is, &ronzat !i cu umerii laţi, un poet muncitor revoluţionar, un tip în a cărui plămadă n a intrat !i "rica, genul numit Hevreman, cu !apca pusă pe o parte, negli(ent !i totu!i provocator, peste părul c$rlionţat, care "umează ţigări Matusian, cineva care se simte în largul lui în lume: toată ziua munce!te la c$mp sau cu nisip !i mortar, seara c$ntă la vioară, noaptea dansează cu "etele sau le "redonează c$ntece sentimentale printre dune, la lumina lunii pline, iar înainte de ivirea zorilor î!i ia din ascunzătoare pistolul sau mitraliera !i se "uri!ează prin întuneric ca să păzească locuinţele !i c$mpurile# .e departe era Tel 'vivul4 în toată copilăria mea n am "ost acolo dec$t cel mult de cinci !ase ori: mergeam c$teodată să petrecem săr&ătorile cu mătu!ile, surorile mamei# -u numai că lumina din Tel 'viv era !i mai di"erită de cea din Ierusalim dec$t acum, dar c*iar !i legile gravitaţiei erau cu totul altele# +amenii mergeau alt"el la Tel 'viv: săltau !i pluteau, ca -eil 'rmstrong pe lună# La Ierusalim oamenii mergeau întotdeauna ca după un mort sau ca înt$rziaţii la un concert# Mai înt$i puneau (os v$r"ul panto"ului !i încercau păm$ntul# 'poi, după ce a!ezau piciorul, nu se
11

Poveste despre dragoste si întuneric

gră&eau deloc să l mi!te: a!teptasem două mii de ani ca să putem pune piciorul în Ierusalim, !i nu voiam să renunţăm la asta# Dacă ridicam piciorul s ar "i putut să vină cineva !i să ne în!"ace "$!iuţa de ţară# Pe de altă parte, după ce ai ridicat piciorul, nu te pripi să l pui iar (os: cine !tie în ce cui& de vipere poţi călca# ?ute de ani ne am plătit cu s$nge impetuozitatea, am căzut iar !i iar în m$inile du!manilor pentru că am pus picioarele pe păm$nt "ără să ne uităm pe unde mergem# .am a!a pă!eau oamenii în Ierusalim# Dar la Tel 'viv măiculiţă4 întreg ora!ul era o lăcustă uria!ă# +amenii săltau, ca !i casele, străzile, pieţele, &riza mării, nisipul, &ulevardele, !i c*iar norii de pe cer# + dată ne am dus la Tel 'viv de Pa!te !i a doua zi m am sculat dis de dimineaţă, c$nd toată lumea dormea, m am îm&răcat, am ie!it !i m am (ucat de unul singur într un scuar unde erau vreo două &ănci, un leagăn, o groapă cu nisip !i trei patru copaci tineri în care păsărelele ciripeau de(a# Peste c$teva luni, de 'nul -ou, ne am întors la Tel 'viv, !i scuarul nu mai era acolo# 8usese mutat, cu tot cu copăcei, &ănci, groapă cu nisip, păsărele !i leagăn, la celălalt capăt al străzii# 'm rămas uimit: nu pricepeam cum de >en 6urion !i autorităţile desemnate legal puteau îngădui a!a ceva# .um poate să ia cineva dintr odată un scuar !i să l mute, .e urmează acum o să mute Muntele Măslinilor sau Turnul lui David, + să sc*im&e locul Eidului Pl$ngerii, +amenii din Ierusalim vor&eau despre Tel 'viv cu invidie !i m$ndrie, cu admiraţie, dar aproape
12

'mos +z

con"idenţial: ca !i cum ora!ul ar "i "ost un soi de proiect secret crucial al poporului evreu, despre care era mai &ine să nu vor&e!ti prea mult la urma urmei, zidurile au urec*i, spionii !i agenţii inamicului pot p$ndi la orice colţ# Tel 'viv# Mare# Lumină# -isip, sc*ele, c*io!curi pe &ulevarde, un ora! evreiesc al&, nou nouţ, cu linii simple, care cre!te printre cr$ngurile de citrice !i dune# -u doar un loc pentru care cumperi un &ilet !i călătore!ti cu un auto&uz 5gged, ci cu totul alt continent# 'ni la r$nd am ţinut regulat legătura prin tele"on cu neamurile de la Tel 'viv# Ii sunam noi o dată la trei sau patru luni, cu toate că nu aveam tele"on nici noi, nici ei# Mai înt$i le scriam mătu!icii HaGGa !i unc*iului Tsvi, ca să i anunţăm că, să zicem, aveam să i sunăm pe HI din acea lună, care era miercuri, iar miercurea unc*iul Tsvi pleca de la serviciul lui de la clinică la trei, a!a că la cinci tele"onăm de la drog*eria noastră la drog*eria lor# ?crisoarea era trimisă cu mult înainte !i apoi a!teptam răspunsul# In scrisoarea lor, mătu!ica HaGGa !i unc*iul Tsvi ne asigurau că acea miercuri, HI, le convenea de minune, !i vor "i la drog*erie puţin înainte de cinci, !i că să nu ne "acem gri( i dacă nu reu!im să tele"onăm la cinci "iC, că n o să "ugă nicăieri# -u mi amintesc dacă ne puneam cele mai &une *aine în eCpediţia p$nă la drog*erie pentru tele"onul la Tel 'viv, dar nu m a! mira s o "i "ăcut# 5ra o acţiune solemnă# %ncă din duminica dinainte tata îi zicea mamei, 98ania, n ai uitat că e săptăm$na în care sunăm la Tel 'viv , : Luni,
13

Poveste despre dragoste si întuneric

mama zicea, 9'rie*, nu cumva să a(ungi t$rziu acasă poim$ine, să nu iasă vreo încurcătură :# Iar marţi am$ndoi îmi ziceau: 9'mos, nu care cumva să ne "aci vreo surpriză, auzi, nu cumva să te îm&olnăve!ti, auzi, să nu răce!ti ori să cazi p$nă m$ine după amiază:# 2i în seara aceea îmi ziceau, 9Du te la culcare devreme, ca să "ii în "ormă pentru tele"on, nu vrem să ţi sune vocea de parcă nu te am *răni cum tre&uie:# '!a că emoţia cre!tea# Locuiam pe strada 'mos, iar drog*eria era la cinci minute de mers pe (os, pe strada Eep*ania*, însă pe la trei tata îi zicea mamei: J ?ă nu te mai apuci acum de nimic, ca să nu tre&uiască să te zore!ti# J 5u n am pro&leme, dar cum răm$ne cu tine, cu nasul în cărţi, ar putea să ţi iasă cu totul din minte# J 5u, ?ă uit, Din cinci în cinci minute mă uit la ceas# 2i apoi, 'mos o să mi amintească# Po"tim, n am dec$t cinci sau !ase ani !i de(a tre&uie să mi asum o răspundere istorică# aveam ceas cum să "i avut, a!a că tot timpul "ugeam la &ucătărie să văd ce zice ceasul, !i apoi anunţam, ca numărătoarea inversă la lansarea unei nave spaţiale: încă douăzeci !i cinci de minute, încă douăzeci de minute, încă cincisprezece minute, încă zece minute !i (umătate !i în clipa aceea ne ridicăm, încuiem cu gri(ă u!a din "aţă !i purcedem, toţi trei, o luăm la st$nga p$nă în dreptul &ăcăniei domnului 'uster, apoi la dreapta pe strada Eec*aria*, la st$nga pe Malac*i, la dreapta pe
14

'mos +z

Eep*ania* !i drept în drog*erie, zic$nd: J >ună ziua, domnule Heinemann, ce mai "aceţi, 'm venit să tele"onăm# +mul !tia per"ect, desigur, că miercurea venim să ne sunăm neamurile din Tel 'viv !i !tia că Tsvi lucrează la clinică !i că HaGGa are o slu(&ă importantă la Liga 8emeilor Muncitoare, că @igal vrea să se "acă sportiv c$nd o să "ie mare !i că sunt &uni prieteni cu 6olda MeGerson /care a devenit apoi 6olda Meir0 !i cu Mi!a DolodnG, căruia pe aici i se zicea Mos*e Dol, însă noi tot îi aminteam: 9'm venit să ne sunăm neamurile de la Tel 'viv:# Iar domnul Heinemann zicea: 9Da, "ire!te, vă rog să luaţi loc:# 'poi ne spunea o&i!nuita lui glumă despre tele"on# 9+dată, la .ongresul ?ionist de la Euric*, s au auzit ni!te z&ierete cumplite dintr o încăpere vecină# >eri Loc3er l a între&at pe Harz"eld ce se înt$mplă, iar Harz"eld i a eCplicat că tovară!ul 7u&as*ov vor&e!te cu >en 6urion, care e la Ierusalim# K1or&e!te la IerusalimL, a eCclamat >eri Loc3er, Kpăi atunci de ce nu "olose!te tele"onul,L: Tata zicea: 9'cuma "ormez numărul:# 2i mama zicea: 95 prea cur$nd, 'rie*# Mai sunt c$teva minute:# 5l răspundea: 9Da, dar mai tre&uie să ne dea legătura /pe atunci nu era tele"on direct0:# Mama: 9Da, dar dacă se nimere!te să ne dea imediat legătura !i încă n au a(uns,: Tata răspundea: 9'tunci o să încercăm mai t$rziu:# Mama: 9-u, o să !i "acă gri(i, o să creadă că au ratat convor&irea:#
15

Poveste despre dragoste si întuneric

Pe c$nd se ciorovăiau a!a, dintr odată era aproape cinci# Tata lua receptorul, ridic$ndu se în picioare, !i i spunea operatoarei: 9>ună ziua, doamnă# 1ă rog să mi daţi Tel 'viv M=8:# /?au cam a!a ceva: trăiam încă în lumea numerelor cu trei ci"re#0 )neori operatoarea răspundea: 91ă rog să a!teptaţi c$teva minute, domnule, vor&e!te !e"ul po!tei:# ?au domnul ?itton# ?au domnul -as*as*i&i# 2i eram destul de agitaţi: ce o să !i înc*ipuie despre noi, Puteam vedea ca aievea această singură linie care lega Ierusalimul de Tel 'viv !i, prin Tel 'viv, de restul lumii# 2i dacă această unică linie era ocupată, eram rupţi de lume# Linia !erpuia prin deserturi !i st$nci, peste dealuri !i văi, !i mă g$ndeam că asta e o mare minune# Tremuram: dacă vin noaptea "iarele !i rup linia cu colţii, ?au dacă o taie ni!te ara&i răi, ?au dacă pătrunde în ea ploaia, ?au dacă e un incendiu, -u se !tie niciodată# Linia asta !erpuia, at$t de vulnera&ilă, nepăzită, se cocea la soare, nu se !tie niciodată# Mă simţeam plin de recuno!tinţă "aţă de oamenii care au pus linia asta, a!a de cura(o!i, a!a de îndem$natici, doar nu i lucru de !agă să întinzi o linie de la Ierusalim la Tel 'viv# 2tiam din eCperienţă: o dată am întins o s$rmă din odaia mea p$nă în odaia lui 5liGa*u 8riedmann, a"lată doar peste două case !i o grădină, !i c$tă trudă, cu copacii din cale, vecinii, !opronul, zidul, treptele, tu"ele# După ce a!teptam un pic, tata î!i spunea că !e"ul po!tei sau domnul -as*as*i&i tre&uie să "i
16

'mos +z

s"$r!it de vor&it, a!a că lua iar receptorul !i i spunea operatoarei: 91ă rog să mă scuzaţi, doamnă, vă cerusem să mi "aceţi legătura cu Tel 'viv M=8:# 5a zicea: 9'm scris numărul, domnule# 1ă rog să a!teptaţi: /sau 91ă rog să aveţi ră&dare:0# Tata zicea: 9'!tept, doamnă, "ire!te că a!tept, dar !i acolo sunt oameni care a!teaptă:# 'cesta era "elul lui de a i sugera politicos că, de!i suntem într adevăr oameni culţi, eCistă o limită a ră&dării noastre# 5ram persoane &ine crescute, dar nu eram "raieri# -u puteam "i m$naţi ca oile la în(ung*iat# 'cea idee că te poţi purta cu evreii oricum po"te!ti era moartă, o dată pentru totdeauna# 'poi, &rusc, tele"onul ţ$r$ia acolo, în drog*erie, !i întotdeauna era un sunet "oarte emoţionant, o clipă de vra(ă, !i conversaţia suna cam a!a: J 'lo, Tsvi, J La tele"on# J 'ici e 'rie*, din Ierusalim# J Da, 'rie*, &ună, aici e Tsvi, ce mai "aci, J Toate &une pe aici# 1or&im de la drog*erie# J 2i noi# .e noutăţi ai, J -imic nou pe aici# Dar pe la voi, Tsvi, ?pune mi cum o duceţi# J Totul e &ine# -imic special# ?untem &ine cu toţii# J Lipsa ve!tilor e o veste &ună# -ici aici nu s noutăţi# ?untem &ine cu toţii# 2i voi, J 2i noi suntem &ine# J 'sta e &ine# 1rea !i 8ania să vor&ească# 2i apoi totul de la capăt, la "el# .e mai "aceţi, .e mai e nou,
17

nordul '"ricii !i . 8reud. antisemitismul. despre -ietzsc*e. un dezastru cumplit. d$ndu le lacrimile de at$ta patetism. la urma urmei. Aa&otins3i.e mai e nou. cine !tie ce ne mai a!teaptă. cum mai !tiau să vor&ească4 5rau în stare să converseze ore în !ir. ar putea "i răzmeriţe. pun$nd tot su"letul. un pogrom. tancurile lui Hitler aproape că ne a(unseseră în prag din două direcţii. o &aie de s$nge. dreptatea. 'ceste replici goale nu erau cu adevărat goale.eea ce înţeleg acum din acele conversaţii tele"onice este c$t de greu le era tuturor. nu doar părinţilor mei să !i eCprime sentimentele personale# -u le era deloc greu să eCprime sentimentele o&!te!ti erau oameni inimo!i !i !tiau să vor&ească# +. dez&ăt$nd scandat colonialismul. erau doar st$ngace# . ?talin.ur$nd# Pe cur$nd# 'veţi gri(ă de voi# Toate cele &une# 2i vouă# Dar nu era o glumă: vieţile noastre at$rnau de un "ir# 'cum îmi dau seama că nu erau deloc siguri că vor mai vor&i cu adevărat vreodată.Poveste despre dragoste si întuneric 2i apoi: 9'cum 'mos vrea să zică !i el ceva:# 2i asta era toată discuţia# .aucazul. aceasta ar putea "i ultima oară. o să vor&im iar în cur$nd# . ar putea "i răz&oi.e &ine că am a"lat cum o mai duceţi# . cu mare însu"leţire.e &ine că am a"lat cum o mai duceţi !i voi# + să scriem !i sta&ilim următoarea convor&ire# + să vor&im# Da# ?igur# . cine !tie ce se poate înt$mpla. 9pro&lema "emeilor:. 9c*estiunea agrară:. însă în clipa 18 . ara&ii s ar putea ridica să ne ucidă pe toţi. >ine# Păi. 9arta în opoziţie cu viaţa:.

totul era 9interzis: sau 9nu se "ace: sau 9nu i "rumos:# Pe l$ngă aceasta. rezultatul unui !ir de generaţii care î!i reprimaseră sau î!i negaseră adevăratele sentimente# + du&lă negaţie. nu o stăp$neau pe deplin# + vor&eau cu un soi de o&sesie a preciziei# ?e răzg$ndeau adesea !i spuneau cu alte cuvinte ceea ce tocmai rostiseră# Poate că a!a se simte un !o"er miop c$nd încearcă să !i di&uiască drumul noaptea printr un la&irint de străduţe dosnice dintr un ora! necunoscut. !i ei trăiau cu spaima de ridicol# ?e temeau de el ca de moarte# .*iar !i cei ca părinţii mei. o pro"esoară pe nume Lilia >ar ?am3*a# +ri de c$te ori zicea. c*iar speriat. care cuno!teau &ine e&raica. că s a speriat sau că cineva era speriat. era o mare lipsă de cuvinte: e&raica era o lim&ă încă insu"icient de naturală.'mos +z în care încercau să !i eCprime un sentiment personal nu ie!ea dec$t ceva oarecum crispat. două r$nduri de g*ilimele. c$nd tata vor&ea despre 19 . sec. cuv$ntul "olosit de ea pentru 9spaimă: însemna 9p$rţ:# -imănui dintre ceilalţi nu i se părea amuzant sau poate doar se pre"ăceau# Tot a!a. de "apt. în conversaţie. întruc$t manierele &urg*eze europene întăreau constr$ngerile comunităţii evreilor religio!i# Practic. cu siguranţă nu era o lim&ă intimă. eu iz&ucneam în r$s# In argou. într o ma!ină străină# Intr o s$m&ătă a venit la noi în vizită o prietenă de a mamei. !i era greu de !tiut ce o să iasă de "apt c$nd o vor&e!ti# -u puteau "i siguri niciodată că nu vor rosti ceva ridicol.

nu zicea de ce. atunci c$nd ziceam 9?ora lui )ri e într un impas: în nu !tiu ce pro&lemă. iar a doua zi cutărică se "ăcea că n o cunoa!te#: '!a că. înainte de a veni eu pe lume. în 6alileea !i în săl&ăticia ţărmului Mării Moarte# Le admiram siluetele masive !i g$nditoare. %n clipele lor de intimitate nu vor&eau niciodată între ei în e&raică# Poate că în clipele lor cele mai intime nu vor&eau deloc# -u spuneau nimic# Totul era um&rit de teama de a părea ridicoli sau de a spune ceva ridicol# 'parent. !i nici nu încăpea vor&ă să l între&# După mulţi ani am a"lat că. a!ezate între tractor !i păm$ntul arat. a adus o în impas. cei care citeau ziarul socialist Davar în 20 . ca "actor de descura(are împotriva lui ?talin# Ha&ar n avea că acel cuv$nt de prin cărţi pe care îl "olosea pentru 9înarmare: însemna 9"##: în argou# Pe de altă parte. în 1ăi. tata se încrunta ori de c$te ori "oloseam cuv$ntul 9impas:: o vor&ă destul de nevinovată. dacă o "emeie a(ungea în impas însemna că e însărcinată# 9In noaptea aia. care apăreau pe a"i!ele 8ondului -aţional 5vreiesc# Pe locul de su& pionieri stătea 9comunitatea a"iliată:. tata î!i încreţea &uzele !i î!i prindea între degete rădăcina nasului# 8ire!te. în acea vreme pe cea mai înaltă treaptă a scării prestigiului se a"lau pionierii# %nsă pionierii trăiau departe de Ierusalim. nu pricepeam deloc de ce îl scotea din "ire# Desigur.<0. în magazie. prin anii . nu zicea de ce cum să zică a!a ceva.Poveste despre dragoste si întuneric 9cursa înarmărilor: sau tuna !i "ulgera împotriva deciziei ţărilor -'T+ de a reînarma 6ermania.

după părerea noastră. pe care îi tratam în general cu compătimire !i un strop de silă: &iete epave.onstruim ţara cu drag nespus. precum !i pio!ii evrei din Mea* ?*earim !i comuni!tii ultraortodoc!i 9care urăsc ?ionul:.utia . individuali!ti !i ni*ili!ti du&io!i. ar "i "ost nevoie de ră&dare !i trudă uria!ă# In a"ară de toţi ace!tia mai erau re"ugiaţii. vieţii sănătoase.'mos +z maiou. sno&i anglo"ili. clasei muncitoare. Hagana* !i 8ondul ?ănătăţii. m$ncători de salată cu omletă !i iaurt. lucrurilor "ăcute în casă. nespus4: +pu!i acestei comunităţi consolidate erau 9nea"iliaţii:. desigur. responsa&ilităţii. "anatici ai cumpătării. cu toţii. alături de o *oardă de intelectuali eCcentrici. !i apoi Gemeniţi. supravieţuitorii. manierele eCagerate ale unor ma(ordomi în"umuraţi. cu toţii. mem&ri în Histadrut. "ără îndoială. georgieni. 9'l&astru (os !i al&astru sus N . adică terori!tii. dar era oare vina noastră că au pre"erat să stea !i să l a!tepte pe Hitler în loc să vină aici c$t mai 21 . &ogăta!i levantini "ranţuziţi care aveau. 3urzi !i locuitori ai ?alonicului. evrei germani care nu au reu!it să scape de comportamentul nemţesc. &ăr&aţi îm&răcaţi în 3a3i !i contri&ua&ili ai "ondului voluntar de solidaritate . material uman promiţător. disciplinei de partid !i măslinelor necondimentate din cunoscutul &orcan Tnuva. "raţii no!tri. amestecaţi cu tot soiul de paria. carieri!ti !i arti!ti egocentrici de tipul cosmopolitan decadent. pe verandă.omunitară. nord a"ricani. dar ce să i "aci.

olţurile gurii îi erau ve!nic trase în (os.urăţătorie c*imică !i călcat la a&uri:# . în care dormea pe o saltea noaptea. căruia pu!tii din cartier îi zic 9Milion de Dinder:# Inc*iriase o g*eretă pentru &ilete pe strada Malac*i. de "apt# +ricum. între pionieri !i "ăcătorii de tsores# ?tăteau cu un 22 . din vremurile &i&lice !i de la Hasmoneeni. "eţele noastre. !i dacă c*iar tre&uie să scormonim trecutul. 2i măcar de n ar mai trăncăni mereu în idi! !i nu ne ar mai împuia urec*ile cu toate lucrurile pe care le au îndurat acolo. De ce s au lăsat m$naţi ca oile la în(ung*iere în loc să se organizeze !i să riposteze. a!tept$ndu !i clienţii. !i nici pe noi.Poveste despre dragoste si întuneric era timp. cu o mutră dezgustată. de parcă ne ar "i &lestemat# Părinţii mei nu aveau un loc clar pe scara asta. într o eCpresie de dispreţ sau dezgust# De o&icei !edea în pragul prăvăliei. tsores. a!a înc$t &ăiatul să !i dea seama că aceste tsores sunt un soi de &oală de a lor. nu i nevoie să stricăm totul cu această poveste evreiască deprimantă care nu înseamnă altceva dec$t o droaie de necazuri /ei "oloseau întotdeauna cuv$ntul din idi!. iar c$nd trecea vreun copil din cartier întotdeauna scuipa într o parte !i !uiera printre &uzele pungite: 9)n milion de Dinder au omor$t4 Pu!tani ca tine4 I au măcelărit4: -u spunea asta cu tristeţe. iar ziua "ăcea salteaua sul !i î!i des"ă!ura mica a"acere numită 9. aici. nu spre trecut. ci cu ură. ne a(unge !i c*iar ne prisose!te istoria evreilor. sunt întoarse spre viitor. nu de a noastră0# ?upravieţuitori ca domnul Lic*t. cu sc$r&ă. că asta nu i punea într o lumină prea &ună.

însă idealurile paci"iste din >rit ?*alom ul lui Martin >u&er înrudire sentimentală între evrei !i ara&i. de tipul celor care au caracterizat viaţa de secole întregi a diasporei evreie!ti# Mama.omunitară0 !i cu celălalt în aer# %n inima lui. dădea meditaţii studenţilor care se pregăteau pentru eCamene la istorie !i. cu toate că era "oarte departe de &om&ele !i pu!tile lor# . a&andonarea completă a visului la un stat evreiesc.eea ce înrăutăţea !i mai mult lucrurile era "aptul că cei 23 . la literatură# Tata !i a luat licenţa în literatură la )niversitatea din 1ilna /acum 1ilnius0 !i a doua licenţă la )niversitatea de pe Muntele ?copus. a!a înc$t ara&ii să se îndure de noi !i să catadicsească să ne îngăduie să trăim aici.utia . tata era apropiat de ideologia celor nea"iliaţi. care a studiat la )niversitatea din Praga !i a a&solvit )niversitatea din Ierusalim.'mos +z picior în comunitatea a"iliată /erau înscri!i la 8ondul ?ănătăţii !i î!i plăteau cotizaţia la . dar nu avea vreo !ansă să ocupe o "uncţie didactică la )niversitatea 5&raică într o vreme în care numărul eCperţilor în literatură din Ierusalim îl depă!ea cu mult pe cel al studenţilor# . uneori. -oii ?ioni!ti disidenţii ai lui Aa&otins3i.ontri&uţia lui maCimă era să !i pună cuno!tinţele de engleză în slu(&a conspiratorilor !i să scrie din c$nd în c$nd un mani"est ilegal !i incendiar despre 9per"idul 'l&ion:# Părinţii mei erau atra!i de elita intelectuală din 7e*avia. la picioarele lor idealurile astea le păreau părinţilor mei un împăciuitorism lipsit de coloana verte&rală. de"etism plin de la!itate.

nu ca (igărita cali"icare polono ierusalimică a tatălui meu# '!adar. dacă voiai. un vlăstar al clasei 24 . s a mulţumit cu un post de &i&liotecar la >i&lioteca -aţională de pe Muntele ?copus !i stătea p$nă t$rziu nopţile să !i scrie cărţile despre romanul scurt e&raic sau scurta istorie a literaturii universale# Tata era un &i&liotecar cult. cu toate că puteai.Poveste despre dragoste si întuneric mai mulţi dintre lectori aveau licenţe adevărate. "ără îndoială. doar ec*ivoc# Pe de o parte. c$t o declaraţie limpede de intenţie în ceea ce prive!te o&ligaţia noastră de a "i amuzanţi în vremuri grele# . care se înclina în "aţa superiorilor. ca în 7usia comunistă. recita cu pasiune versuri în zece lim&i. sever !i în acela!i timp destul de s"ios. totul era ec*ivoc# -u cu susul în (os. tata era în mare încurcătură# In lumea mare. politicos. era "oarte clar cum tre&uie să te adresezi unui proletar# 8iecare î!i cuno!tea lungul nasului. !i repeta la nes"$r!it acela!i repertoriu de &ancuri /pe care le numea 9anecdote: sau 9vor&e de du*:0# In general. la 1ilna sau la 1ar!ovia. aceste &ancuri erau destul de căznite: nu erau at$t specimene de umor viu. să i arăţi acestui muncitor că e!ti democrat !i nu um&li cu nasul pe sus# %nsă aici. un intelectual devenit muncitor. se gră&ea să le desc*idă u!a "emeilor. cu cravată. un revoluţionar. se străduia întotdeauna să "ie plăcut !i amuzant. tata era.$nd se trezea "aţă în "aţă cu un pionier în 3a3i. î!i susţinea nea&ătut cele c$teva drepturi. diplome strălucitoare de la universităţi germane cele&re. oc*elari rotunzi !i o *aină cam (erpelită. la Ierusalim.

'mos +z de mi(loc. totu!i aprindeau lum$nări în noaptea de vineri. care pledau. miop !i deloc îndem$natic# %ntr un "el. dezertor de pe "rontul pe care se clădea patria# Mulţi dintre vecinii no!tri erau "uncţionari mărunţi. plin de sudoare. autor de articole !i de cărţi. în salopetă !i &ocanci# Pe de altă parte. erou al 7evoluţiei 5vreie!ti. se spunea că acel muncitor are un soi de diplomă de c*imist !i mai era !i un pionier devotat. clasa muncitoare. pentru 25 . viaţa culturală a ţării. în vreme ce tata se considera cel puţin în ad$ncul inimii un "el de intelectual dezrădăcinat. ca să "ie în siguranţă. c*estiunea ara&ă sau drepturile "emeilor# 5rau g$nditori !i predicatori de tot soiul. care trudea cu m$inile. atacul lui Dii*ring împotriva lui MarC. de pildă. mici comercianţi cu amănuntul. deţinătorul unei poziţii modeste la >i&lioteca -aţională. că nu se !tie ce o mai "i# 'veau cu toţii studii mai mult sau mai puţin înalte. pentru a păstra un rest de iudaism !i poate !i din prudenţă. c*iar dacă mai din (osul clasei de mi(loc. în vreme ce interlocutorul lui era un muncitor din construcţii. despre viitorul sionismului. era un om instruit. pro"esori la !coală. romanele lui Dnut Hamsun. meditatori ori denti!ti# -u erau evrei religio!iF mergeau la sinagogă doar de @om Dippur !i c$teodată la procesiunea de ?im*at Tora*. casieri la &ancă sau la cinematogra". dar lucrul acesta le dădea o oarecare crispare# 'veau cu toţii păreri "oarte limpezi despre Mandatul >ritanic. sarea păm$ntului.

Poveste despre dragoste si întuneric

ridicarea interdicţiei puse de evreii ortodoc!i asupra lui ?pinoza sau pentru o campanie în care să se eCplice ara&ilor palestinieni că nu sunt în realitate ara&i, ci descendenţii vec*ilor evrei, sau "ăceau o dată pentru totdeauna sinteza ideilor lui Dant !i Hegel, a învăţăturilor lui Tolstoi !i sionism, sinteză care ar da na!tere aici, în Ţara Israelului, unui mod de viaţă minunat de curat !i sănătos, sau pentru promovarea laptelui de capră, sau pentru o alianţă cu 'merica !i c*iar cu ?talin în vederea alungării englezilor, sau pentru ca toată lumea să "acă în "iecare dimineaţă ni!te eCerciţii "izice simple, care să alunge posomorala !i să puri"ice su"letul# 'ce!ti vecini, care se adunau în curticica noastră în după amiezile de s$m&ătă ca să soar&ă ceai rusesc, erau aproape cu toţii neîndem$natici# +ri de c$te ori cineva avea nevoie să repare o siguranţă, să sc*im&e o garnitură la ro&inet sau să dea o gaură în perete, îl c*ema pe >aru*, singurul &ăr&at din cartier în stare de o atare vră(itorie, !i de aceea poreclit 9>aru* M$ini de 'ur:# Toţi ceilalţi !tiau să analizeze, cu o retorică aprigă, importanţa pe care o are pentru poporul evreu întoarcerea la o viaţă &azată pe agricultură !i munca manuală: avem aici mai mulţi intelectuali dec$t ne tre&uie, declarau ei, dar ne lipsesc cei care lucrează cu m$inile# Dar în cartierul nostru, în a"ara lui >aru* M$inide 'ur, nu se mai vedea picior de muncitor# -u aveam nici vreun intelectual de categorie grea# Toată lumea citea o grămadă de ziare, !i toată
26

'mos +z

lumea adora să vor&ească# )nii poate că erau pricepuţi la tot soiul de lucruri, alţii poate că aveau mintea ascuţită ca &riciul, dar cei mai mulţi dintre ei pur !i simplu declamau cam ceea ce citiseră prin ziare sau în ploaia de pam"lete !i de mani"este ale partidului# .opil "iind, nu puteam să simt dec$t vag prăpastia dintre dorinţa lor av$ntată de a re"ace lumea !i "elul în care î!i "răm$ntau &orul pălăriei c$nd li se o"erea o cană de ceai ori cumplita st$n(eneală care îi "ăcea să se îm&u(oreze c$nd mama se apleca /doar un pic0 ca să le pună za*ăr în ceai !i "rumosul ei decolteu dezgolea ceva mai multă piele: zăpăceala degetelor lor, care încercau să se c*ircească în ele !i să nu mai "ie degete# Toate astea veneau direct din .e*ov !i îmi dădeau, de asemenea, o senzaţie de provincialism: că sunt pe lume locuri în care mai eCistă viaţă adevărată, *ăt departe de aici, într o 5uropă dinaintea lui Hitler, în care se aprind în "iecare seară sute de lumini, doamne !i domni se adună să &ea ca"ea cu "ri!ca în încăperi cu lam&riuri de ste(ar sau !ed în ti*nă în ca"enele, su& candela&rele aurite, se îndreaptă &raţ la &raţ spre un spectacol de operă sau de &alet, urmăresc îndeaproape viaţa marilor arti!ti, pove!ti de dragoste în"lăcărată, inimi s"ăr$mate, iu&ita pictorului se îndrăgoste!te de prietenul lui cel mai &un, compozitorul, !i iese în toiul nopţii cu capul gol în ploaie, !i stă singură pe podul cel vec*i a cărui imagine tremură în apa r$ului# -imic din toate astea nu se înt$mpla în
27

Poveste despre dragoste si întuneric

cartierul nostru# 'st"el de lucruri se petrec doar dincolo de dealuri, *ăt departe, în locuri în care oamenii trăiesc nec*i&zuit# De eCemplu, în 'merica, unde oamenii sapă după aur, (e"uiesc trenuri po!tale, st$rnesc goana dezlănţuită a cirezilor peste c$mpii nes"$r!ite, iar cel care ucide mai mulţi indieni capătă "ata# 'sta era 'merica pe care o vedeam la cinematogra"ul 5dison: "ata cea "rumoasă era premiul celui mai &un oc*itor# .e puteai "ace cu un ast"el de premiu n aveam nici cea mai mică idee# Dacă ne ar "i arătat în acele "ilme o 'merică unde &ăr&atul care împu!că cele mai multe "ete este răsplătit cu un indian c*ipe!, a! "i crezut pur !i simplu că a!a stau lucrurile# .el puţin în acele lumi îndepărtate, în 'merica !i în alte locuri minunate din al&umul meu cu tim&re, la Paris, 'leCandria, 7otterdam, Lugano, >iarritz, ?t# Morritz, locuri în care &ăr&aţi asemenea zeilor se îndrăgosteau, se încăierau politicos, erau învin!i, renunţau la luptă, plecau în pri&egie, !edeau !i &eau singuri noaptea prin &aruri sla& luminate din *oteluri de pe &ulevarde din ora!e potopite de ploaie# 2i trăiau nec*i&zuit# .*iar !i în acele romane de Tolstoi !i Dostoievs3i, pe tema cărora tot discutau, eroii trăiau nec*i&zuit !i mureau pentru iu&ire# ?au pentru vreun ideal înalt# ?au de tu&erculoză !i inimă rea# 2i pionierii aceia ar!i de soare, de pe vreun deal din 6alileea, trăiau nec*i&zuit# -imeni din cartierul nostru n a murit vreodată din pricina tu&erculozei, a iu&irii neîmpărtă!ite
28

'mos +z

sau a idealismului# 5rau tot ce vreţi, în a"ară de nec*i&zuiţi# -u numai părinţii mei# .u toţii# 'veam o regulă de "ier, că nu tre&uie să cumpărăm nimic importat, nimic străin, dacă putem cumpăra un produs ec*ivalent de al nostru# %nsă c$nd mergeam la &ăcănia domnului 'uster, la colţul dintre străzile +&adia* !i 'mos, tre&uia să alegem între &r$nză de la 3i&&utz, "ăcută de cooperativa evreiască Tnuva, !i &r$nză ară&ească: &r$nza ară&ească din satul apropiat, Li"ta, era produs auto*ton sau de import, 6rea între&are# 5 adevărat, &r$nza ară&ească era un pic mai ie"tină# Dar dacă iei &r$nză ară&ească nu cumva trădezi sionismul, )ndeva, într un 3i&&utz sau mos*av, în valea Aezreel sau pe dealurile 6alileii, o pionieriţă eCtenuată !edea, poate cu lacrimi în oc*i, !i împac*eta această &r$nză evreiască pentru noi cum am putea să i întoarcem spatele !i să cumpărăm &r$nză străină, -e lasă inima să "acem asta, Pe de altă parte, dacă &oicotăm produsele vecinilor no!tri ara&i sporim !i perpetuăm ura dintre popoarele noastre# 2i vom "i în parte răspunzători de s$ngele ce se va vărsa, Doamne "ere!te# .u siguranţă umilul "ella* ara&, truditor simplu !i cinstit al păm$ntului, al cărui su"let încă nu a "ost p$ngărit de miasmele vieţii la ora!, nu e nici mai mult, nici mai puţin dec$t "ratele negricios al mu(i3 ului simplu, cu su"let no&il, din povestirile lui Tolstoi4 'm putea "i oare a!a de lipsiţi de inimă înc$t să întoarcem spatele &r$nzei sale ţărăne!ti, 'm putea "i oare at$t de cruzi înc$t
29

Poveste despre dragoste si întuneric

să l pedepsim, De ce, Pentru că viclenii &ritanici !i e"endi i corupţi l au asmuţit împotriva noastră, -u# De data asta c*iar că vom cumpăra &r$nza din satul ara&, care, "ie vor&a între noi, e cu adevărat mai gustoasă dec$t cea de la Tnuva !i, pe deasupra, e !i un picuţ mai ie"tină# Dar iară!i, dacă ne g$ndim !i mai &ine, dacă &r$nza ară&ească nu e prea curată, .ine !tie cum arată "ermele lor, Dacă se dovede!te, prea t$rziu, că &r$nza lor e plină de germeni, 6ermenii erau unul dintre cele mai cumplite co!maruri# 5rau ca antisemitismul: nu reu!eai niciodată să dai cu oc*ii de un antisemit sau de un germen, dar !tiai "oarte &ine că te p$ndesc din toate părţile, ascun!i vederii# De "apt, nu e adevărat că nimeni dintre noi nu a zărit vreodată un germene: eu da# 'veam o&iceiul să mă uit "oarte atent vreme îndelungată la o &ucată de &r$nză vec*e, p$nă ce deodată începeam să văd mii de c*estii micuţe !i zv$rcolitoare# La "el cu "orţa de gravitaţie din Ierusalim, care era mult mai mare dec$t acum, !i germenii erau mult mai mari !i mai puternici# I am văzut cu oc*ii mei# Intre clienţii din &ăcănia domnului 'uster se isca o mică dispută: să cumperi sau nu &r$nză ară&ească, Pe de o parte, 9mila începe de acasă:, a!a că era datoria noastră să cumpărăm numai &r$nza TnuvaF pe de altă parte, 9tre&uie să "ie o singură lege pentru voi !i pentru străinii din s$nul vostru:, a!a că uneori ar tre&ui să cumpărăm &r$nza vecinilor no!tri ara&i, 9pentru că străini eraţi în ţara 5g*ipetului:# 2i, oricum,
30

'mos +z

înc*ipuiţi vă cu ce dispreţ s ar "i uitat Tolstoi la cineva care cumpără sau nu o &r$nză !i nu alta doar din cauza di"erenţei de religie, de naţionalitate sau de rasă4 .um răm$ne cu valorile universale, )manismul, 8răţia dintre oameni, 2i totu!i, c$t de (alnic, c$t de neconvingător, c$t de mesc*in e să cumperi &r$nză ară&ească doar pentru că te costă cu c$teva parale mai puţin, în loc de &r$nza "ăcută de pionieri, care se spetesc pentru &inele nostru4 7u!ine4 7u!ine !i iar ru!ine4 +ricum ai da o, ru!ine !i iar ru!ine4 1iaţa era plină oc*i de ast"el de ru!ine !i iară!i ru!ine# Iată altă dilemă tipică: tre&uie sau nu să trimiţi "lori de ziua na!terii, 2i dacă da, ce "lori, 6ladiolele erau "oarte scumpe, dar erau "lori sensi&ile, aristocratice, culte, nu cine !tie ce ier&uri asiatice pe (umătate săl&atice# Puteam culege c$te anemone !i ciclame voiam, dar nu se considera că ar "i potrivit să le trimiţi cuiva de ziua lui sau la lansarea unei cărţi# 6ladiolele aminteau de recitaluri, petreceri măreţe, teatru, &alet, cultură, sentimente pro"unde !i delicate# >un, trimitem gladiole# 2i la nai&a cu zg$rcenia# Dar apoi se punea între&area dacă !apte nu sunt prea multe, Iar cinci prea puţine, Poate că !ase, atunci, ?au trimitem !apte, la urma urmei# La nai&a cu zg$rcenia# Putem încon(ura gladiolele cu o pădure de asparagus !i scăpăm cu !ase# Pe de altă parte, nu cumva c*estia asta e demodată, 6ladiole, .ine nai&a mai trimite în zilele noastre gladiole, în 6alileea,
31

Poveste despre dragoste si întuneric

pionierii î!i trimit oare unul altuia gladiole, La Tel 'viv oamenii î!i mai pierd vremea cu gladiole, 2i, oricum, la ce sunt &une, Te costă oc*ii din cap !i după patru cinci zile a(ung la gunoi# '!adar, ce să dăm în locul lor, .e ziceţi de o cutie cu &om&oane de ciocolată, + cutie cu &om&oane de ciocolată, Păi, e c*iar mai ridicolă dec$t gladiolele# Poate că ideea cea mai &ună ar "i să luăm, pur !i simplu, ni!te !ervete sau un set de suporturi pentru pa*are, din alea rotun(ite, "ăcute din metal argintiu, cu m$nere drăgăla!e, pentru ceaiul "ier&inte, un dar ce nu sare în oc*i !i e at$t "rumos, c$t !i "oarte util, !i n o să "ie azv$rlit, ci "olosit mulţi ani !i, ori de c$te ori îl vor "olosi, o să se g$ndească, pentru o "r$ntură de clipă, la noi# Peste tot puteai deslu!i tot soiul de mici emisari ai 5uropei, tăr$mul "ăgăduinţei# De eCemplu, mani3in, omuleţii care ţineau o&loanele desc*ise în timpul zilei, "igurinele acelea de metal: c$nd voiai să înc*izi o&loanele îi răsuceai, a!a că toată noaptea at$rnau cu capul în (os# '!a au at$rnat Mussolini !i amanta lui, .lara Petacci, la s"$r!itul celui de al Doilea 7ăz&oi Mondial# 5ra cumplit, era în"iorător, nu "aptul că i au sp$nzurat, asta o meritau, ci "aptul că i au at$rnat cu capul în (os# 'proape că îmi părea rău pentru ei, cu toate că n ar "i tre&uit: ţi ai ie!it cumva din minţi, ?ă ţi pară rău pentru Mussolini, 5 ca !i cum ţi ar părea rău pentru Hitler4 Dar am "ăcut o eCperienţă, ra am lăsat să at$rn cu capul în (os, prins cu picioarele de o
32

'mos +z

ţeava din perete, !i după c$teva minute tot s$ngele mi s a năpustit în cap !i am simţit că o să le!in# Iar Mussolini !i amanta lui au at$rnat a!a nu numai c$teva minute, ci trei zile !i trei nopţi, !i asta după ce i au ucis4 Mă g$ndeam că e o pedeapsă peste măsură de crudă# .*iar !i pentru un uciga!# .*iar !i pentru o amantă# -u că a! "i avut *a&ar ce e aceea amantă # %n vremea aceea în tot Ierusalimul nu se a"la picior de amantă# 5rau 9tovară!e de viaţă:, 9partenere:, 9prietene, în am&ele sensuri ale cuv$ntului:, poate era c*iar !i trea&a aceea# De eCemplu, se vor&ea, cu mare "ereală, că era ceva între domnul .ernians3i !i iu&ita domnului Lupatin !i am simţit, în vreme ce inima îmi &u&uia, că 9era ceva între: e o eCpresie misterioasă, "atidică, ascunz$nd ceva dulce, cumplit !i ru!inos# Dar o amantă,4 'sta era ceva de a dreptul &i&lic# .eva al nai&ii de impresionant# 5ra de neînc*ipuit# Poate că la Tel 'viv eCistau ast"el de lucruri, îmi ziceam eu, acolo au tot soiul de lucruri care nu eCistă sau nu sunt îngăduite aici# 'm început să citesc aproape singur, "oarte devreme# .e altceva să "i "ăcut, ?erile erau pe atunci mult mai lungi, pentru că păm$ntul se înv$rtea mai încet, pentru că galaCia era mult mai destinsă dec$t în zilele noastre# Lumina electrică era de un gal&en !ters !i era întreruptă de multe căderi de tensiune# .*iar !i astăzi mirosul lum$nărilor care "umegă sau al unei lămpi cu para"ină care umple totul de
33

Poveste despre dragoste si întuneric

"uningine îmi st$rnesc dorinţa să citesc o carte# Pe la !apte eram ţintuiţi în casele noastre din cauza restricţiei de circulaţie impuse în Ierusalim de către englezi# 2i c*iar dacă n ar "i "ost restricţia de circulaţie, cui îi ardea pe vremea aceea să stea pe a"ară noaptea în Ierusalim, Totul era înc*is !i o&lonit, străzile pietruite erau pustii, orice um&ră care trecea pe străduţele acelea înguste era urmărită de alte trei patru um&re# .*iar !i c$nd nu era vreo cădere de tensiune trăiam într o lumină sla&ă, pentru că era important să "aci economie: părinţii mei înlocuiau &ecurile de =0 de Oaţi cu unele de 2P, nu doar pentru a "ace economie, ci din principiu, pentru că lumina puternică e risipă, iar risipa e imorală# 'partamentul nostru micuţ era întotdeauna ticsit cu su"erinţele întregii omeniri# .opiii care mureau de "oame în India, de dragul cărora eram eu silit să măn$nc tot ce mi se punea în "ar"urie# ?upravieţuitorii din in"ernul lui Hitler, pe care englezii îi deportaseră în lagăre din .ipru# +r"anii zdrenţăro!i care încă mai &$ntuiau prin pădurile cople!ite de zăpadă din 5uropa în ruine# Tata lucra la &iroul lui p$nă la două dimineaţa, la lumina unui &ec anemic de 2P de Oaţi, c*inuindu !i oc*ii, pentru că nu i se părea corect să "olosească o lumină mai puternică: pionierii din 3i&&utzurile 6alileii !edeau în corturile lor noapte de noapte scriind cărţi de poezii sau tratate "ilozo"ice la lumina unor lum$nări ce picurau, !i cum ai putea să uiţi de ei !i să !ezi aici ca 7ot*sc*ild, la un &ec
34

'mos +z

or&itor de =0 de Oaţi, 2i ce ar zice vecinii dacă ar vedea dintr odată la noi lumină ca într o sală de &al, Mai &ine să !i distrugă vederea dec$t să atragă privirile "uri!e ale celorlalţi# -u ne număram printre cei mai nevoia!i# ?lu(&a pe care o avea tata la >i&lioteca -aţională îi aducea un salariu modest, dar regulat# Mama dădea meditaţii# 5u udam în "iecare vineri grădina domnului .o*en din Tel 'rza, pentru un !iling, iar miercurea mai c$!tigam patru pia!tri pentru că a!ezam sticlele goale în lăzi, în dosul &ăcăniei domnului 'uster, !i pe l$ngă astea îl învăţam pe "iul domnului 8inster să citească o *artă, cu doi pia!tri pe lecţie /dar asta era pe credit, !i nici p$nă în ziua de azi nu m au plătit 8insterii0# %n ciuda tuturor acestor surse de venit, "ăceam tot timpul economii# 1iaţa din apartamentul nostru micuţ semăna cu viaţa dintr un su&marin, a!a cum se arăta într un "ilm pe care l am văzut c$ndva la cinematogra"ul 5dison, unde marinarii înc*ideau după ei o trapă ori de c$te ori treceau dintr un compartiment în altul# %n clipa în care aprindeam cu o m$nă lumina la &aie stingeam cu cealaltă lumina de pe coridor, ca să nu irosesc curentul# Trăgeam lanţul u!urel, pentru că nu se cuvenea să gole!ti toată -iagara din rezervor pentru un pipi# 5rau alte "uncţii /pe care nu le numeam niciodată0 care puteau (usti"ica, uneori, golirea completă a rezervorului# Dar pentru un pipi, Toată -iagara, In vreme ce pionierii din -egev păstrau apa cu care se spălaseră pe dinţi pentru
35

Poveste despre dragoste si întuneric

udatul plantelor, în vreme ce în lagărele din .ipru o întreagă "amilie tre&uia să se descurce cu o găleată de apă timp de trei zile , .$nd plecam de la toaletă stingeam lumina cu m$na st$ngă !i în aceea!i clipă aprindeam lumina de pe coridor cu dreapta, pentru că ?*oa* a "ost doar ieri, pentru că erau încă evrei "ără adăpost care &$ntuiau prin .arpaţi !i Dolomiţi, l$ncezeau prin lagărele de deportare !i pe coră&ii greoaie, gata gata să se scu"unde, sc*eletici, acoperiţi de zdrenţe, !i pentru că !i prin alte părţi ale lumii erau greutăţi !i sărăcie: culii din .*ina, culegătorii de &um&ac de pe Mississippi, copiii din '"rica, pescarii din ?icilia# 5ra de datoria noastră să nu "im risipitori# 2i, în plus, cine !tie ce se poate înt$mpla în orice zi, -ecazurile noastre încă nu se isprăviseră, puteai &ăga m$na n "oc că lucrurile cele mai rele încă nu veniseră# -azi!tii or "i "ost ei învin!i, dar în Polonia încă mai erau pogromuri, vor&itorii de e&raică erau persecutaţi în 7usia, iar aici englezii încă nu !i spuseseră ultimul cuv$nt, Marele mu"tiu vor&ea de măcelărirea evreilor !i cine !tie ce plănuiau pentru noi statele ara&e, în vreme ce lumea cinică îi spri(inea pe ara&i datorită petrolului, pieţelor !i altor interese# ?ituaţia nu avea să "ie prea roz, p$nă !i eu puteam vedea asta limpede# Q .ea ce aveam din &el!ug erau cărţile# ?e găseau peste tot: de la un perete ticsit p$nă la celălalt, pe coridor !i în &ucătărie !i în *olul de la intrare !i pe toate pervazurile# Mii de cărţi, în
36

'mos +z

toate ung*erele apartamentului# Mi se părea că oamenii pot să vină !i să plece, să se nască !i să moară, dar cărţile erau ve!nice# .$nd eram mic, dorinţa mea era să mă "ac o carte# -u un scriitor# +amenii pot "i omor$ţi ca "urnicile# -ici scriitorii nu sunt greu de omor$t# Dar cărţile nu: oric$t te ai trudi să le distrugi, întotdeauna e o !ansă să supravieţuiască un eCemplar !i să continue să se &ucure de viaţa lui de pe ra"t, în cine !tie ce ung*er al vreunei li&rării, la 7eG3(avi3, 1alladolid sau 1ancouver# .$nd s a înt$mplat o dată sau de două ori să nu "ie destui &ani pentru m$ncarea de ?*a&&at, mama se uita la tata, iar el pricepea că venise vremea să "acă un sacri"iciu !i se ducea la ra"turile cu cărţi# 5ra un om cu principii !i !tia că p$inea e mai presus de cărţi !i că &inele copilului e mai presus de toate# %mi amintesc de spatele lui încovoiat, pe c$nd se îndrepta spre u!ă, ca să meargă la anticariatul domnului MeGer cu două trei volume dragi su& &raţ, arăt$nd de parcă i se rupea inima# '!a tre&uie să "i "ost încovoiat spatele lui 'vraam c$nd a purces dis de dimineaţă din cortul lui, cu Isaac pe umăr, spre Muntele Moria*# %mi pot înc*ipui durerea lui# Tata avea o relaţie senzuală cu cărţile sale# %i plăcea să le pipăie, să le m$ng$ie, să le amu!ine# %i st$rneau o plăcere "izică: nu se putea stăp$ni, tre&uia să întindă m$na !i să le atingă, c*iar !i cărţile altora# Iar cărţile de atunci erau cu adevărat mai pline de nuri dec$t cele de azi: erau plăcute la amu!inat, atins !i dezmierdat#
37

Poveste despre dragoste si întuneric

5rau cărţi cu litere de aur pe legăturile de piele înmiresmată, un pic zgrunţuroasă, de ţi se "ăcea pielea de găină c$nd puneai m$na pe ele, de parcă ai "i pipăit ceva intim !i inaccesi&il, ceva care părea să se z&$rlească !i să tremure la atingerea ta# 2i erau alte cărţi, legate în carton p$nzat, lipite cu un clei ce avea un miros minunat de senzual# 8iecare carte î!i avea propriul miros intim, aţ$ţător# )neori p$nza se desprindea de carton, ca o "ustiţă coc*etă, !i era greu să rezi!ti ispitei de a arunca o privire în despărţitura întunecoasă dintre trup !i acoperăm$nt !i de a adulmeca acele mirosuri ameţitoare# De o&icei tata se înapoia peste o oră sau două, "ără cărţi, încărcat cu pungi de *$rtie ca"enie cu p$ine, ouă, &r$nză, uneori c*iar !i o conservă de vită# Dar uneori se întorcea de la sacri"iciu cu "aţa plină de z$m&et, "ără cărţile dragi, dar !i "ără nimic de m$ncare: !i a v$ndut cărţile, într adevăr, însă a cumpărat pe dată altele în locul lor, pentru că a găsit la anticariat ni!te comori uria!e, genul de ocazie care nu ţi se arată dec$t o dată în viaţă, !i nu s a putut a&ţine# Mama îl ierta !i îl iertam !i eu, pentru că rareori aveam po"tă de altceva dec$t de porum& "iert !i îng*eţată# )ram omletele !i conservele de vită# ?incer să "iu, uneori c*iar îi invidiam pe copiii ăia care mureau de "oame în India, pentru că nimeni nu le spunea vreodată să termine tot din "ar"urie# .$nd aveam vreo !ase ani, a "ost o zi mare în viaţa mea: tata mi a eli&erat o &ucăţică din
38

'mos +z

ra"turile lui cu cărţi !i m a lăsat să mi pun acolo cărţile mele# Mai eCact, mi a dat cam un s"ert din lungimea ultimului ra"t de (os# Mi am adunat cărţile, care p$nă atunci zăcuseră pe un ta&uret alături de patul meu, le am cărat în &raţe p$nă la ra"tul tatei !i le am a!ezat în picioare a!a cum se cuvine, cu spatele către lumea de a"ară !i "aţa spre perete# 5ra un ritual iniţiatic, trecerea la v$rsta adultă: cel ale cărui cărţi stau în picioare nu mai e copil, e &ăr&at# 'cum eram ca tata# .ărţile mele stăteau smirnă# 'm "ăcut o gre!eală îngrozitoare# .$nd tata a plecat la lucru, am "ost li&er să "ac ce vreau cu colţul meu de &i&liotecă, dar aveam o viziune complet copilărească a "elului în care se "ac lucrurile astea# '!a că mi am aran(at cărţile după înălţime# .ele mai înalte erau cărţile care de acum nu mai erau de rangul meu, cărţi pentru copii, în versuri, cu poze, pe care mi le citiseră c$nd a&ia începeam să merg# 'm "ăcut o pentru că voiam să umplu întregul spaţiu de pe ra"t care îmi "usese destinat# 1oiam ca partea mea să "ie plină, îndesată, să dea pe dina"ară, ca ra"turile tatei# 5ram încă într o stare eu"orică atunci c$nd tata s a întors de la lucru, !i a aruncat oc*ii scandalizat spre ra"tul meu cu cărţi !i apoi, în tăcere deplină, mi a aruncat o privire lungă !i aspră pe care n am s o uit c$t trăiesc: era o privire de dispreţ, de dezamăgire amară, mai mult dec$t se poate spune în cuvinte, aproape o privire de disperare pur genetică# In cele din urmă a !uierat către mine printre &uzele str$nse:
39

Poveste despre dragoste si întuneric

9'i înne&unit de a &inelea, ?ă le a!ezi după mărime, .e ţi înc*ipui că sunt cărţile, ni!te soldaţi, )n soi de gardă de onoare, >rigada de pompieri la paradă, : 'poi n a mai zis nimic# 2i a venit dinspre el o tăcere lungă, înspăim$ntătoare, un "el de tăcere a lui 6regor ?amsa, ca !i c$nd m a! "i pre"ăcut su& oc*ii lui într un g$ndac de &ucătărie# 2i eu am tăcut cople!it de vinovăţie, ca !i cum a! "i "ost tot timpul cine !tie ce g$nganie sc$r&oasă, !i iată că taina mea ie!ise la iveală !i de acum totul era pierdut# La capătul tăcerii tata a început să vor&ească !i, în douăzeci de minute, mi a dezvăluit marile adevăruri ale vieţii# - a trecut nimic su& tăcere# M a iniţiat în cele mai ad$nci taine ale !tiinţei &i&liotecarilor: a scos la lumină autostrada, precum !i cărăruile de prin păduri, perspective ameţitoare ale variaţiilor, nuanţelor, "anteziilor, &ulevarde eCotice, sc*eme îndrăzneţe !i c*iar mo"turi eCcentrice# .ărţile pot "i aran(ate după su&iect, în ordine al"a&etică, în "uncţie de autori, pe serii sau pe edituri, în ordine cronologică, pe lim&i, pe teme, pe domenii sau pe specialităţi, sau c*iar după locul tipăririi# 5Cistă at$t de multe "eluri de a o "ace4 2i a!a am a"lat secretul diversităţii# 1iaţa este "ăcută din di"erite &ulevarde# +rice se poate petrece în unul dintre mai multe "eluri, con"orm unor di"erite partituri muzicale !i logici paralele# 8iecare dintre aceste logici paralele este compati&ilă !i coerentă în propriii termeni, per"ectă în sine, neinteresată de toate celelalte#
40

'mos +z

%n zilele următoare am petrecut ore în !ir aran($ndu mi mica &i&liotecă, douăzeci sau treizeci de volume pe care le m$nuiam !i le amestecam ca pe ni!te cărţi de (oc, a!ez$ndu le iar !i iar, în "el !i c*ip# '!a că am învăţat de la cărţi arta compunerii, nu din ceea ce era în ele, ci din ele însele, din eCistenţa lor "izică# 5le m au învăţat despre acea ameţitoare zonă nede"inită sau crepusculară dintre cele îngăduite !i cele neîngăduite, dintre legitim !i eCcentric, dintre normativ !i &izar# 'ceastă lecţie n am uitat o niciodată# %n momentul descoperirii iu&irii nu eram un ageamiu# 2tiam că eCistă di"erite meniuri# 2tiam că eCistă o autostradă !i un drum pitoresc, precum !i rami"icaţii pe care rareori calcă piciorul omului# 5Cistă lucruri îngăduite care sunt aproape interzise !i lucruri interzise care sunt aproape îngăduite# 5Cistă at$t de multe "eluri de a o "ace4 .$teodată părinţii mă lăsau să scot în curte cărţi din ra"turile tatei, ca să le scutur de pra"# -u mai mult de trei o dată, ca să nu le stric ordinea, ca "iecare să a(ungă înapoi la locul ei# 5ra o răspundere mare, dar minunată, pentru că mirosul pra"ului de pe cărţi îmi părea at$t de îm&ătător, înc$t uneori îmi uitam sarcina, datoria, răspunderile, !i stăteam a"ară p$nă ce mama se îngri(ora !i îl trimitea pe tata în misiune de salvare, să se asigure că nu am "ăcut insolaţie, că nu m a mu!cat vreun c$ine, !i întotdeauna mă găsea g*emuit într un colţ al curţii, cu"undat în vreo carte, cu genunc*ii
41

Poveste despre dragoste si întuneric

str$n!i su& mine, capul într o parte, gura pe (umătate desc*isă# .$nd tata mă între&a, pe (umătate m$nios, pe (umătate duios, ce i cu mine, reveneam cu greu pe lumea asta, ca o persoană care s a înecat sau a le!inat !i se întoarce încet, "ără voia sa, din ni!te locuri neînc*ipuit de îndepărtate, în această vale a pl$ngerii a tre&urilor casnice# Toată copilăria mi a plăcut să a!ez în "el !i c*ip lucrurile, de "iecare dată puţin alt"el# Trei sau patru pă*ărele pentru ouă, goale, puteau deveni o linie de "orti"icaţii sau un grup de su&marine, ori o înt$lnire de la @alta a conducătorilor marilor puteri# .$teodată "ăceam raiduri "ulgerătoare în lumea dezordinii nestăvilite# 5ra în asta ceva tare îndrăzneţ !i captivant: îmi plăcea să golesc pe podea o cutie de c*i&rituri !i să încerc toate com&inaţiile posi&ile# In anii răz&oiului mondial pe peretele coridorului at$rna o *artă mare a "ocarelor de răz&oi din 5uropa, plină de ace cu gămălie !i steguleţe colorate di"erit# Eilnic sau la două zile o dată, tata le deplasa con"orm noutăţilor de la radio# Iar eu construiam o realitate personală, paralelă: îmi împră!tiam pe rogo(ina de trestie propria zonă de răz&oi, realitatea mea virtuală, !i deplasam armatele, eCecutam mi!cări de cle!te !i diversiuni, capturam capete de pod, învăluiam inamicul prin "lanc, mă resemnam la retrageri tactice pe care le trans"ormam apoi în &re!e strategice# 5ram un copil "ascinat de istorie# 'm încercat să corectez gre!elile comandanţilor din trecut#
42

un singur Piper. au lăsat în urmă c$teva ziduri !i turnuri. am împins campania pe teritoriul inamicului. de "apt.oloseumul !i am în"ipt steagul evreu în v$r"ul . distrus !i construit iară!i# 'u venit cuceritorii unul după altul. acela!i ciudat im&old pe care îl simţeam c$nd eram mic dorinţa de a mai da o !ansă unui lucru care poate că nu avusese nici una eCistă !i acum printre im&oldurile care mă pun în mi!care ori de c$te ori mă a!ez să scriu o poveste# Multe lucruri s au petrecut la Ierusalim# +ra!ul a "ost distrus. am salvat Ierusalimul de la distrugere !i din m$inile armatei lui Titus. construit la loc. sortită e!ecului.apitoliului# %n acest scop am trans"erat >rigada 5vreiască din armata &ritanică în secolul înt$i e#n# !i în zilele celui de al Doilea Templu !i m am delectat cu distrugerile pe care le puteau produce vreo două mitraliere splendidelor legiuni ale &lestemaţilor de Hadrian !i Titus# )n avion u!or. am cucerit cu un asalt . am adus trupele lui >ar Doc*&a su& zidurile 7omei. a îngenunc*eat m$ndrul Imperiu 7oman# 'm trans"ormat lupta dusă de apărătorii Massadei. într o victorie evreiască decisivă cu a(utorul unei singure mortiere !i a c$torva grenade# 2i. au domnit o vreme.'mos +z 'm reluat marea revoltă evreiască împotriva romanilor. o m$nă de cio&uri !i documente !i au dispărut# 'u pierit precum ceaţa dimineţii pe coastele dealurilor# Ierusalimul este o &ătr$nă nim"omană care stoarce amorez după amorez p$nă îl omoară !i 43 . c$teva crăpături în piatră.

însă n o să su"ăr niciodată de plictiseală c$tă vreme mi se îngăduie să am o cutie cu piese de domino. de cealaltă parte a lumii. despărţindu le !i adun$ndu le. care se saturau repede de mine pentru că voiau mi!care !i nu se puteau adapta la ritmul epic al (ocurilor mele# )neori începeam un (oc nou lunea. dar !i stele.olum& oamenii credeau că toată lumea e cunoscută !i că n a mai rămas nimic de descoperit:# %ntre rogo(ina de trestie. înainte de . copile. las o &altă. o văduvă neagră care î!i devorează &ăr&ătu!ii în vreme ce ace!tia încă o mai pătrund# %ntre timp. îi spuneam: 9. un pac*et de cărţi de (oc. erau descoperite noi continente !i insule# Mama spunea adesea. apoi petreceam toată dimineaţa de marţi la !coală g$ndindu mă la mi!carea următoare. "ără îndoială că mi vor lipsi li&ertatea !i încă unul sau două alte lucruri. picioarele mo&ilelor !i spaţiul de su& patul meu descopeream uneori nu numai insule necunoscute. La urma urmei.olum& au descoperit de(a p$nă !i cele mai îndepărtate insule:# 5u o contraziceam. Magellan !i . c$teva cutii de c*i&rituri sau o m$nă de nasturi# Mi a! petrece zilele aran($ndu le iar !i iar. 9'i înt$rziat. "ăceam una sau două mutări în acea după amiază !i 44 . sisteme solare !i galaCii întregi necunoscute# Dacă o să a(ung vreodată la înc*isoare.um poţi "i a!a de sigură. "orm$nd mici compoziţii# Poate pentru că am "ost singur la părinţi: nu aveam "raţi sau surori !i aveam "oarte puţini prieteni.Poveste despre dragoste si întuneric apoi se scutură de el sau de ea căsc$nd. departe de tot.

o!tiri. ora!e. 9în dragoste e ca la răz&oi:# Pe atunci nu !tiam nimic despre dragoste. vapoare. mergeau a"ară !i alergau unii după alţii prin curţile din spate. mătura totul. nemaiput$nd să ra&de pră"ăraia. atacarea cetăţilor !i "orti"icaţiilor. în vreme ce eu mergeam mai departe cu (ocul meu despre istorie de pe podea. iar mama. m a învăţat un prover& "rancez. este esenţială# Poate că gre!eala mea venea din "aptul că unc*iul -e*emia* însu!i era un &ăr&at cu mi!cări lente. c$nd aveam vreo nouă ani. continente întregi. un unc*i mai în v$rstă.$nd stătea în picioare era aproape imposi&il să l "aci să !adă !i. cuceriri prin asalt. care ura sc*im&area# . demararea unei mi!cări de rezistenţă în munţi. munţi !i ţărmuri. eli&erare !i apoi recucerire.'mos +z lăsam restul pe miercuri sau (oi# Prietenii nu puteau su"eri asta. lărgirea sau str$mtarea graniţelor marcate de c*i&rituri# Dacă un adult călca din ne&ăgare de seamă peste mica mea lume declaram greva "oamei sau un moratoriu asupra spălatului pe dinţi# %nsă în cele din urmă venea !i ziua Audecăţii de 'poi. cel puţin în privinţa răz&oiului: pe c$mpul de &ătălie viteza. ca într un *olocaust nuclear# + dată. deplasări de trupe. odată 45 . pe nume -e*emia*. se spune. mi am dat seama că mă în!elasem cu totul. zi după zi. retrageri în derută. asediul unui castel sau al unui ora!. în a"ara o&scurei legături pe care o "ăcusem la cinematogra"ul 5dison între dragoste !i indienii morţi# %nsă din cele spuse de unc*iul -e*emia* am dedus că cel mai &ine e să nu te gră&e!ti# )lterior.

iar o pasăre a repetat de cinci !ase ori o "rază muzicală. îi ziceau. se scărpina. p$nă la s"$r!itul veacurilor. -e*emia*. dealuri !i nori# + "emeie su&ţirică.el puţin# 'poi cugeta.imitirul s a măritF în cur$nd va a(unge la malul lacului >eit -eR"a. ploaia măturată de v$nt !"ic*iuia o&loanele de "ier înc*ise. într o după amiază de iarnă t$rzie# 5ra cinci sau cinci !i (umătate. !i adăuga: J )nde arde. z$m&ea pentru sine. p$nă anul viitor. părinţii plecaseră la un 46 . c$t ai de g$nd să mai !ezi acolo. ce i cu tine. Trupul lui. avea o înclinaţie "irească să răm$nă acolo unde este# -u sunt ca el# %mi plac nespus sc*im&area. "ără să l găsesc. e "oarte t$rziu. însă nu vedeam dec$t pietre de morm$nt. !i a"ară era "rig !i întuneric. înt$lnirile. călătoriile# Dar îmi plăcea !i de unc*iul -e*emia*# -u demult l am căutat. nu putea "i convins să se ridice# ?coală te. ca !i cum ne ar "i deslu!it stratagema. la peri"eria Motsei# 'm stat pe o &ancă vreo (umătate de orăF prin c*iparo!i &$z$ia o viespe încăpăţ$nată. copaci.Poveste despre dragoste si întuneric a!ezat. cu !iretenie. în negru. în cimitirul 6ivat ?*aul# . cu un voal negru pe cap a trecut pe l$ngă mine cu un copil de cinci sau !ase ani agăţat de ea# Degeţelele copilului în!"ăcaseră dintr o parte poala roc*iei ei !i am$ndoi pl$ngeau# ?ingur acasă. Iar el răspundea: J . pentru numele lui Dumnezeu. p$nă m$ine dimineaţă. mi!că te. ca toate trupurile.

ca !i cum cuvintele ar "i "ost o altă "amilie complicată din 5uropa răsăriteană.*iar !i cuvinte ca 9mătu!ă: sau 9văr: î!i aveau povestea lor de "amilie. la mai puţin de un s"ert de oră distanţă de noi# In loc de copii. dar întăre!te oţelul# Tata ne o"erea un discurs savant despre etimologia cuv$ntului 9ciocan:. după cum mi au promis. îi puseseră în colivie altă pasăre. de eCemplu.*opin !i ?c*open*auer# Mai era într un ung*er al salonului o colivie cu o pasăre &ătr$nă !i pe (umătate oar&ă# . rude prin alianţă. mătu!i prin căsătorie. zicea mama.a pasărea să nu se simtă singură. nu era nici un &ai. colţ cu strada Pro"eţilor. relaţii. cu toate rami"icaţiile din di"erite lim&i# Tatălui meu îi plăcea să mi eCplice tot "elul de legături între cuvinte# +rigini. "ăcută de Mala 7udnic3i dintr un con de pin vopsit. Mala !i ?tasze3 7udnic3i aveau două pisici persane. că erau doar la "amilia 7udnic3i.'mos +z ceai la Mala !i ?tasze3 7udnic3i. a!ezat pe picioare de lemn. cu aripi multicolore din *$rtie împodo&ite cu c$teva pene adevărate# ?ingurătatea. care are sensul eCact de sora tatălui.ancelarului. în vreme ce 9unc*i: vine 47 . !i aveau să se întoarcă. . e ca o lovitură de ciocan care sparge sticla. sau cel mai t$rziu la opt !i douăzeci# 2i c*iar dacă ar "i înt$rziat. în strada . puţin înainte de opt sau la !i un s"ert. strănepoţi !i stră strănepoţi# . că 9mătu!ă: vine din latinul amita. propria reţea de relaţii# 2tiam noi. cu o droaie de veri de a treia. strănepoate de unc*i.

venit din spaţiul dintre !i"onier !i perete# 'prind lumina în odaia părinţilor !i iau de pe &iroul tatei opt sau nouă agra"e. cu toate că nu sunt convins că este la origine acela!i cuv$nt# Tre&uie să mi aminte!ti c$ndva. care e turnul de apă. dod. o călimară cu g$t lung plină cu cerneală neagră. să mă uit în dicţionarul cel mare !i să veri"ic de unde vin cuvintele astea !i cum s a sc*im&at "olosirea lor de a lungul generaţiilor# ?au. îl simţi cu v$r"ul perilor de pe cea"ă. !i dacă tot mergi du ţi cana murdară la &ucătărie# %n curţi !i pe străzi tăcerea e at$t de întunecată !i de întinsă. !i încon(ur totul cu un gard "ăcut din creioane !i tocuri !i întărit cu piuneze# . înc$t aproape că nu se aude. nu mi mai aminti. c$teva carneţele. tu !i cu mine. că le 48 . zicea tata. pun în picioare ascuţitoarea !i guma de am$ndouă părţile călimării înalte. du te !i adu c*iar acum dicţionarul !i *ai să ne instruim pe loc. care înseamnă "ratele mamei. o gumă. ating$nd v$r"urile c*iparo!ilor# ?unetul apei care picură în c*iuveta din &aie !i un "$s$it sau un zgrepţănat at$t de sla&.Poveste despre dragoste si întuneric de la latinul avunculus.ur$nd va avea loc un raidF o &andă de t$l*ari seto!i de s$nge /vreo două duzini de nasturi0 o să atace a!ezarea pe la est !i sud. înseamnă !i iu&it. înc$t poţi auzi sunetul norilor care plutesc (os peste acoperi!uri. !i mă "olosesc de toate astea ca să construiesc un nou 3i&&utz de la graniţă# )n zid !i un turn în inima de!ertului de pe rogo(inăF a!ez agra"ele în semicerc. o cutie cu piuneze. Iar cuv$ntul în e&raică pentru unc*i. !i mai &ine. dar las. o ascuţitoare.

piunezele mine. am aprins radiatorul. de pe "iecare acoperi! !i din v$r"ul călimării ce slu(e!te drept turn de apă. cu &i&lioteca în c*ip de coastă a 5uropei. !i apoi am să dau ordin să se tragă !i. guma !i ascuţitorile contratorpiloare. să nu poată scăpa. poarta va "i înc*isă în urma lor. vor mătura "orţa inamică prinsă în capcană. cărţile de (oc împră!tiate o să înc*ipuie . se auzea doar o serie de pocnituri. !i un pic de roz a purces să se 49 . ca atunci c$nd calci pe za*ăr tos. ca să economisesc curentul electric. "ălos N laudă. 9imn de slavă înălţ$nd N povestirea depan$nd N din măcelul s$nger$nd N !i am să c$nt. în clipa aceea. dar eCista un comutator pentru economie care stătea întotdeauna în poziţia în care aprindea doar una dintre ele# Pe cea de (os# Mă uitam ţintă la spira care începea să strălucească# ? a aprins treptat: mai înt$i nu s a văzut nimic. ro!iatică. canapeaua va "i '"rica. ?icilia !i Malta.iprul. pionierii reprezentaţi de piesele mele de !a* al&e vor desc*ide "ocul !i. iar apoi la am$ndouă capetele rezistenţei s a ivit o p$lp$ire sla&ă. carneţelele pot "i avioane de transport.'mos +z (ucăm noi o "estă# + să desc*idem poarta. pentru vreo zece minute numai# 7adiatorul avea două rezistenţe. prinos:. cum mi se spusese să "ac. îi lăsăm să înainteze în curtea "ermei. unde va "i măcelul. cu c$teva salve m$nioase. iar rogo(ina o să "ie înaintată la rangul de Marea Mediterană. iar agra"ele vor "i su&marine# 5ra "rig în casă# %n loc să mi mai iau un pulover. str$mtoarea 6i&raltar o să treacă printre picioarele scaunului.

rezistenţa de sus. dormea rece !i nepăsătoare# . a!a înc$t !i ea să palpite. pentru ca !i spira nepăsătoare să n ai&ă încotro !i să strălucească.u c$t strălucea mai tare una. curg$nd peste Mediterana mea ca un vulcan în erupţie care revarsă cascade de lavă topită. rapidă. cu at$t mai nepăsătoare părea cealaltă# 7idic$nd din umeri. înc$t nu te puteai uita la el "ără să ţi mi(e!ti oc*ii. distrug$ndu i "lota de contratorpiloare !i su&marine# In tot acest răstimp. să sară o siguranţă !i să se cu"unde casa în întuneric. De cea de a doua spiră putea "i vor&a doar 50 . un "oc ro!u aprins. p$nă ce strălucirea a a(uns la mi(locul spirei !i nu s a mai întrerupt. ca un soare săl&atic în platoul de metal strălucitor al re"lectorului. !i rezistenţa era acum incandescentă. gata să eCplodeze în revărsarea de "oc dar era strict interzis# 5ra complet interzis nu numai din cauza risipei "lagrante. ci !i din cauza riscului ca circuitul să se supraîncarce. dar deloc impresionată# M am cutremurat deodată. or&itoare. incapa&ilă să se a&ţină. !i mi am dat seama că eCista o cale simplă. în orice clipă s ar putea topi. care a devenit îm&u(orare deplină ce s a dezlănţuit iute într o etalare neru!inată de gal&en dezgolit !i verde găl&ui lasciv.Poveste despre dragoste si întuneric întindă spre centru ca o u!oară îm&u(orare pe un o&raz s"ios. partenera ei. !i cine se duce în toiul nopţii să mi l aducă pe >aru* M$ini de aur. privind totul de pe un scaun de la marginea ringului. ca !i cum a! "i simţit pe pielea mea toată tensiunea acumulată între cele două spire.

ne&unia deplină. răgetul măgarilor. tara&ele viu colorate. într o zi toridă din vara lui HI<<.n păpu!oi. dar p$nă în ultima ei zi n a găsit nici un motiv să !i sc*im&e verdictul# ?e spune că încă din a doua zi după sosire i a poruncit &unicului. a privit cu groază pieţele unde se îm&ulzea lumea. !i pe dată a pronunţat verdictul de"initiv: 9Levantul e plin de germeni:# >unica a trăit la Ierusalim vreo 2P de ani. '!a că tre&uie să mă împotrivesc ispitei# ?ă mă stăp$nesc# 2i a! mai putea !i să încep să curăţ mizeria pe care am "ăcut o !i să le pun pe toate la locul lor# )neori "aptele se opun adevărului# 'm scris c$ndva despre adevăratul motiv al morţii &unicii mele# >unica ?*lomit a venit la Ierusalim direct de la 1ilna. a văzut dealurile de (ur împre(ur !i coastele st$ncoase.'mos +z dacă mă lovea ne&unia. a văzut umerii !i &raţele &ăr&aţilor din +rientul Mi(lociu !i culorile stridente ale "ructelor !i legumelor. c$r$iala puilor care at$rnau de picioarele legate !i s$ngele care picura din g$tul puilor uci!i. dar spira n are vreme să se răcească !i să "acă pe mortu. !i atunci cum m a! putea dezvinovăţi. a avut momente grele !i c$teva "ericite. !i apoi ce o "i o "i# Dar dacă părinţii se întorc înainte să reu!esc s o sting. a!a cum a "ăcut în "iecare zi c$t au trăit la Ierusalim. să se scoale la !ase sau !ase !i (umătate dimineaţa !i să dea cu 8lit prin toate ung*erele apartamentului ca să alunge 51 . ?au reu!esc s o sting la timp. "ie vară. &e*ăitul caprelor. "urnicarul străduţelor pline de strigătele v$nzătorilor am&ulanţi. "ie iarnă.

pe după !i"onier !i c*iar prin ra"turi !i între picioarele &u"etului. &unica "ier&ea toate "ructele !i legumele# 2tergea p$inea de două ori cu o c$rpă înmuiată într o soluţie dezin"ectantă rozalie numită . ca să st$rpească germenii# ' trăit p$nă la o v$rstă destul de înaintată.Poveste despre dragoste si întuneric germenii. mai înaltă dec$t el. d$nd ordine pe c$mpul de luptă p$nă la victoria din acea zi# In ve!nicul ei răz&oi cu germenii. ci proceda a!a cum se "ace de o&icei doar în a(unul Pa!telui. îmi 52 . "ier&$ndu le multă vreme# >unica ?*lomit î!i "ier&ea !i propria persoană. să dea pe su& pat. doctorul Drom*oltz a avertizat o: 9Doamnă dragă. cu părul prins într o "undă verde ce arăta ca un "luture. dacă nu termini cu aceste a&luţiuni "ervente. cu toată "orţa ne"ericirii sau disperării sale# >unica ?*lomit stătea la c$ţiva pa!i în spatele lui. "ie vară. a!ternuturile !i plăpumile de pu"# Din copilărie mi l amintesc pe &unicul 'le3sandr st$nd pe &alcon dimineaţa. ţeapănă !i dreaptă ca directoarea unui pension de "ete. în "lanela de corp !i papuci. goangele !i viru!ii "ugeau pe partea cealaltă a străzii c$nd o vedeau de departe. altoindu le iar !i iar cu &ătătorul de covoare. după c$teva crize de inimă. !i c$nd a trecut de optzeci de ani. într un capot din mătase în"lorată înc*eiat de sus p$nă (os. !i apoi să &ată toate saltelele.aii# După "iecare masă nu spăla vasele. &ăt$nd la perne ca Don Sui(ote c$nd atacă &urdu"urile de vin. de trei ori pe zi: "ie iarnă. "ăcea trei &ăi în apă aproape clocotită.

culorile !i mirosurile lui l au avut asupra &unicii mele. a!adar. &unica ?*lomit venea din 5uropa de nord est. o "isură care ne ar putea a(uta să întrezărim e"ectul pe care în"ăţi!area +rientului. ca să nu mai vor&im de tot soiul de alte lucruri vătămătoare# 'ici este. în "iecare zi trăită la Ierusalim. înc$t s au *otăr$t să se apere de ameninţarea ei construindu !i propriul g*etou# 'meninţare. la "el ca ea. au venit din !tletluri mo*or$te din 5uropa răsăriteană !i au "ost at$t de tul&uraţi de senzualitatea omniprezentă a Levantului. un adevăr ce a "ost reprimat !i ascuns vederii# La urma urmei. ci mai degra&ă "armecele lui senzuale !i însu!i trupul ei !i puternica atracţie a acelor pieţe 53 . mai pro"und dec$t demonul igienei. 9Levantul e plin de germeni:. la pr$nz !i seara. nu de inimă# 8aptele tind să întunece adevărul# . !i poate !i a altor emigranţi !i re"ugiaţi care. ?au poate adevărul este că nu ameninţarea Levantului a "ost cea care a "ăcut o pe &unica mea să !i morti"ice !i să !i puri"ice trupul prin acele a&luţiuni clocotite.urăţenia e cea care a ucis o# .'mos +z declin răspunderea pentru posi&ilele consecinţe ne"ericite !i regreta&ile:# Dar &unica n a putut renunţa la &ăile sale# Teama de germeni era mai tare dec$t ea# ' murit în &aie# 'tacul ei de cord este real# %nsă adevărul este că &unica a murit dintr un eCces de igienă. unde erau la "el de mulţi germeni ca la Ierusalim. dimineaţa.u toate că mottoul vieţii ei la Ierusalim. poate "i mărturia unui adevăr anterior.

ier&uri !i pra"uri.Poveste despre dragoste si întuneric supraaglomerate care o "ăceau să g$"$ie !i să simtă că i se înmoaie genunc*ii în "aţa acelei a&undente de legume !i "ructe necunoscute. "oarte condimentate. o m$nie reprimată. &r$nzeturi condimentate. un costum spaţia l ermetic. care strălucea su& p$r$ia!ele de sudoare ce se scurgeau pe ea în &ătaia soarelui# Poate că acel cult al &unicii pentru curăţenie era. ar!i de soare !i împăro!aţi. cu &ucăţi de g*eaţă sau "elii de lăm$ie plutind prin ele. !i goliciunea acelor cărnuri pline. cu mu!c*ii de pe spate unduind su& pielea lor "ier&inte. !i recipientele de sticlă pline cu &ăuturi viu colorate. !i acei *amali din piaţă. v$n(o!i. mirosuri de mirodenii !i alimente ce glăsuiau gutural. nici mai puţin. nici dorinţele ei. aromată cu nuc!oară. nici teama de dorinţe. ci ve!nica ei "urie tainică "aţă de această teamă. nici mai mult. !i paleta ameţitoare de mirodenii. at$rn$nd neru!inat de despuiate în c$rligele măcelarilor. ?au poate că n au ucis o nici igiena. dezgoliţi p$nă la &r$u. ardeii iuţi !i măslinele condimentate. + centură de castitate aseptică pe care !i a pus o de &unăvoie încă din prima zi aici !i a "erecat o cu !apte lacăte. !i acele m$ini lascive ce pipăiau !i scormoneau prin cele mai intime ad$ncituri ale "ructelor !i legumelor. din care picura s$nge. ca un "uruncul care nu e 54 . care o torturau !i o eCcitau. toate momelile lu&rice !i multicolore ale acelei lumi picante. ro!ii. distrug$nd toate c*eile. malignă. ca să nu mai vor&im de mirozna pătrunzătoare a ca"elei proaspăt pră(ite.

ani !i ani de (elanie tainică pentru trecerea neîntreruptă a timpului !i smoc*inirea trupului ei !i dorinţele acelui trup. învecinat în minte cu amintirea atingerii pielii lui. ca într o &ucătărie vec*e. mai pro"undă. "aţă de însă!i sila pe care o st$rnea această t$n(ire. dar "urnicar de germeni# 'u trecut de atunci aproape !aizeci de ani.erni3ovs3i a murit în toamna lui HI=<. "uria "aţă de propriul trup. "aţă de acel Levant. veninoasă. un miros un pic aspru. murdar. însă puternic !i plăcut. eCcitant p$nă la le!in. o m$nie mo*or$tă. c$nd aveam ceva mai mult de patru ani. &uclele lui mari. &estial. transpirat. săpunite !i clătite !i răzuite !i dezin"ectate !i "ierte de o mie de ori. a!a că această amintire senzuală ar "i putut supravieţui doar trec$nd prin mai multe etape de transmitere !i ampli"icare# Mama !i tata îmi aminteau adeseori acele momente. care mă duce cu g$ndul la pipăirea unei p$nze de sac. !i totu!i îmi amintesc încă mirosul lui# %l c*em !i se întoarce la mine. !i încă o m$nie. dorinţele. mustaţa groasă care se "reca de o&razul meu !i mi dădea o senzaţie plăcută. pentru că le plăcea să se "ălească pe la cunoscuţi că ţ$ncul a !ezut în poala lui . de propria t$n(ire. îndreptată at$t împotriva prizonierei. caldă !i întunecoasă. pră"os.erni3ovs3i !i s a (ucat cu mustaţa lui# De "iecare dată se întorceau spre mine ca să le con"irm povestea: 9-u i a!a că îţi mai aminte!ti de acea după amiază de s$m&ătă în care nenea ?aul te a luat în poală !i ţi a zis 55 . c$t !i a gardianului ei. într o zi de iarnă# Poetul ?aul .'mos +z spart.

"aptul că amintirea pe care am păstrat o nu e o simplă re"lectare a pove!tii părinţilor. cel care a scris In "aţa statuii lui 'pollo. să zicem. Pu!3in s ar "i aplecat să l sărute pe cap pe micuţul Tolstoi# 56 .Poveste despre dragoste si întuneric Tdrăcu!orU. amintirea acelor clipe. 5 adevărat. este dovada că povestea mea nu este pur !i simplu mo!tenită de la a lor# I n versiunea părinţilor mei. în versiunea tatălui meu. în vreme ce poetul îi con"eră pu!tiului învestitura de 9drăcu!or:. dezvăluind un copil &lond cu pantalona!i scurţi. ci are o viaţă anterioară. a!a e# %mi amintesc "oarte &ine:# -u le am spus niciodată că ta&loul pe care mi l amintesc e un pic di"erit de versiunea lor# -u voiam să li l stric# +&iceiul părinţilor mei de a repeta povestea asta !i de a se întoarce spre mine ca să con"irm mi a întărit !i păstrat. : ?arcina mea era să le recit re"renul: 9Da. un "el de ungere. cortina se trage. iar copilul o. a replicat ast"el: 9Poate că am$ndoi avem dreptate:. care în lipsa m$ndriei lor poate că s ar "i !ters !i ar "i dispărut# %nsă di"erenţa dintre povestea lor !i ta&loul din amintirea mea. la care. într adevăr. lucru pe care părinţii mei l au interpretat ca un semn al lucrurilor ce aveau să vină. m$ng$indu i !i smucindu i mustaţa. ca !i cum. !i c*iar m a sărutat pe "runte. în scenariul părinţilor mei. că imaginea marelui poet !i a tancului. ce !ade în poala gigantului poeziei e&raice. tu e!ti drac4:. nu i a!a. zic$nd 9>a nu. dulce inocenţă4 îi plăte!te cu aceea!i monedă. era un pic di"erită de a mea.

cur$nd m am lini!tit !i s a dovedit că. iar în cădere mi am mu!cat lim&a care a s$ngerat un pic. !i a!a cum pl$ngem acum. n am !ezut în poala poetului. apoi m a răsucit în &raţele lui !i a zis ceva. în scenariul meu. sau într adevăr datorită mirosului lui puternic. "ie datorită atingerii aspre a o&razului lui pe al meu. apoi altceva. doar o zg$rietură. "iind !i doctor pediatru. nu miros de tutun. pe care repetatele raze ale proiectorului părinţilor mei se poate să mă "i a(utat să l păstrez. acasă la unc*iul Aosep*. ci un miros trupesc plin. !i am pl$ns. a!a cum se înt$mplă de multe ori. care e mai puţin dulce ca al lor. pe care mi l amintesc !i azi /nu miros de a"ters*ave sau de săpun. !i în vreme ce încă mă z&ăteam în &raţele lui m a silit să desc*id gura !i a cerut să i se aducă ni!te g*eaţă. ca gustul supei de pui într o zi de iarnă0. spaima "usese mai mare ca durerea# Iar nietzsc*eeana mustaţă stu"oasă m a zg$riat 57 . cur$nd o să r$dem# 8ie pentru că vor&ele poetului ne includeau pe am$ndoi. simplu. m a ridicat cu m$inile lui mari. ci de "apt m am împiedicat !i am căzut. cu siguranţă nu despre trecerea coroanei lui Pu!3in în m$inile lui Tolstoi. ca asprimea unui prosop gros !i cald.'mos +z %nsă în ta&loul din mintea mea. dar în nici un caz nu mi l au imprimat. îmi amintesc !i acum cum m a săltat cu spatele la el !i cu "aţa urlătoare spre încăpere. apoi mi a cercetat rana !i a declarat: J -u i nimic. !i poetul. dens. a a(uns la mine înaintea părinţilor mei. nici nu l am smucit de "aimoasa mustaţă.

m$ini mari !i calde. cu oc*i care r$d. de mirosul lui lini!titor# 58 . prozator. cercetător. ca !i cum m a! în"ă!ură cu o pătură groasă. pe canapeaua unc*iului Aosep* /adică pro"esorul Aosep* Dlausner0. sau &ustul lui de la intrarea în . un &ăr&at cu o c*ică z&$rlită. un tu"i! de mustaţă. puternic !i &l$nd# P$nă în ziua de azi. doctorul ?aul . cu acea ocazie nu s a lansat vreun a"orism demn de imortalizare între gigantul poeţilor din "ormatoarea 96eneraţie a 7ena!terii -aţionale: !i micul reprezentant suspinător al ulterioarei a!a zise 9generaţii a statului Israel:# De a&ia la doi trei ani după acest incident am "ost în stare să pronunţ numele .erni3ovs3i:.Poveste despre dragoste si întuneric !i m a g$dilat un pic.erni3ovs3i# am "ost surprins c$nd mi s a spus că e poet: aproape oricine din Ierusalimul acelei vremi era poet. savant sau re"ormator al lumii# -ici n am "ost impresionat de titlul de doctor: acasă la unc*iul Aosep* !i mătu!ica Eippora* toţi musa"irii &ăr&aţi erau numiţi pro"esor sau doctor# Dar el nu era doar un &ătr$n doctor sau poet# 5ra pediatru. g$nditor. dar "ără tevatură. !i apoi. o&raz ca de p$slă !i un miros aparte. iar poetul doctor sau mama mi a pus pe lim&ă ni!te g*eaţă pe care mătu!ica Eippora* o adusese în gra&a mare# Din c$te îmi amintesc. din c$te îmi amintesc.erni3ovs3i m a culcat cu gri(ă. sunt învăluit pe dată. nesupusă.asa ?criitorilor 9. c$nd văd o "otogra"ie sau un desen al poetului ?aul.

ca europeni de neam evreiesc &lonzi. "ără măcar să o&serve că poetul. scriind "ără ru!ine despre iu&ire !i c*iar despre plăcerile senzuale# Tata zicea: .erni3ovs3i nu se &ălăce!te prin tot soiul de tsores !i 3rec&tzen# %n ast"el de momente mama îi arunca o privire sceptică. în vreme ce se înclină încă în "aţa lui 'pollo. musculo!i. în loc de europeni de neam iudaic răsăritean# Detesta !i dialectul idi!. !i de reprezentanţii lui în literatura modernă. iz&ucne!te incon!tient într un imn al lui DionGsos# 2tia pe de rost mai multe poezii ale lui .erni3ovs3i dec$t toţi oamenii pe care i am cunoscut !i le recita cu patos !i înc$ntare. pe care îl numea (argon# %l considera pe >iali3 poetul eternului statut de victimă. al 9ve!nicelor c*inuri ale morţii:.uceritorilor .erni3ovs3i era vestitorul zorilor noi pe cale să se arate.'mos +z La "el cu at$ţia evrei sioni!ti din vremea noastră. ar!i de soare. dar se a&ţinea de la comentarii# 59 . un poet at$t de inspirat de muze.anaanului prin 'salt:# Putea să recite pe nerăsu"late In "aţa statuii lui 'pollo. în vreme ce . cu imensă înc$ntare. de parcă ar "i "ost surprinsă în sine de natura grosolană a plăcerilor lui. cu toate lucrurile din el. tata era în taină un pic canaanit# 5ra (enat de !tetl. pe de rost. zorii 9. !i prin urmare muzical. >iali3 !i 'gnon# 1oia să ne na!tem cu toţii din nou. "ără compleCele !i complicaţiile at$t de tipice !tetl ului.

redea că pove!tile *asidice nu sunt altceva dec$t "olclor. ne o"erea z$m&etul ei trist sau. însă în cea mai mare parte a vieţii lui a detestat toate "ormele de misticism !i de magie# . c$nd i se cam o"ilise voio!ia optimistă.Poveste despre dragoste si întuneric Tatăl meu avea un temperament incontesta&il 9lituanian: !i îi plăcea grozav să "olosească cuv$ntul 9incontesta&il: /Dlausnerii veneau de la +dessa. aproape de graniţa cu )ngaria0# 5ra un om sentimental. în loc să riposteze. plin de entuziasm. după moartea ei. îmi zicea: 9Tatăl tău e un om înţelept !i raţionalF e raţional c*iar !i c$nd doarme:# Peste ani !i ani. acum Matters&urg. !i prin înt$lnirea cu Peretz cel înclinat spre misticism s a îndepărtat de înclinaţia lui 60 . m$zgăleli !i încercări poetice. !i se poate să se "i apropiat de cele ale mamei mele# %n su&solul >i&liotecii -aţionale a descoperit un manuscris necunoscut al lui I#L# Peretz. un caiet din tinereţea autorului. i s au sc*im&at !i gusturile. care conţinea. unde a scris o teză de doctorat despre această descoperire.onsidera că supranaturalul este apana(ul !arlatanilor !i escrocilor# . dar înainte trăiseră în Lituania. o poveste necunoscută intitulată 97ăz&unare:# Tata a stat c$ţiva ani la Londra. 9eCtaz:. un cuv$nt pe care îl pronunţa întotdeauna cu aceea!i str$m&ătură de dezgust ce însoţea la el cuvintele (argon. pe l$ngă tot "elul de sc*iţe. din 'ustria răsăriteană. împreună cu volu&ilitatea. 9*a!i!: sau 9intuiţie:# Mama îl asculta vor&ind !i. iar înainte de asta se pare că la Mattersdor". uneori.

6nessin. a!a cum cineva î!i descle!tează în "ine m$na de pe o &alustradă. tata încă mai încerca să ne deprindă pe toţi să "im la "el de luminaţi ca el# Părinţii mei se ciorovăiau adesea pe tema literaturii# Tata îi iu&ea pe ?*a3espeare. a aruncat o oc*eadă literaturii idi! !i treptat a cedat. în anii în care o&i!nuiam să ne ducem s$m&ăta după amiază pe la unc*iul lui Aosep*. I&sen !i . de!i am impresia că cei doi nu se prea îng*iţeau# + răceală politicoasă. >alzac. se lăsa pe moment peste străduţă c$nd se înt$mpla să se înt$lnească pro"esorul Aosep* Dlausner !i domnul ?#@# 'gnonF î!i săltau pălăriile cam de un deget. &iali3 !i. care locuia în Talpiot. îi considera scrierile proliCe. c$nd l a străpuns pe unc*iul Aosep* cu una dintre lăncile 61 . Tolstoi.$t despre domnul 'gnon.e*ov.'mos +z precedentă către ?turm und Drang de la începuturile lui . dar arctică. I ieste drum de unc*iul Aosep*. !i al povestirilor *asidice în general# Totu!i. în Talpiot. "armecului misterios al pove!tilor lui Peretz în special. Turg*eniev !i . "ăceau o u!oară plecăciune.erni3ovs3i# ' început să studieze miturile !i legendele popoarelor îndepărtate. !i pro&a&il că "iecare îi dorea celuilalt din ad$ncul inimii să a(ungă pe veci în "undul iadului uitării# )nc*iul Aosep* nu avea o părere &ună despre 'gnon. ?trind&erg. provinciale !i împodo&ite cu tot soiul de &i&iluri de c$ntăreţ &isericesc# .erni3ovs3i# Mama ii pre"era pe ?c*iller. pe domnul 'gnon. î!i clocea ranc*iuna !i p$nă la urmă s a răz&unat. de asemenea.

asa noastră din Derem 'vra*am era la vreo !ase !apte 3ilometri de Talpiot. a murit înainte să apară ?*ira . !i a luat 62 .Poveste despre dragoste si întuneric lui de ironie. "iind ast"el cruţat de multă supărare# In ce l prive!te. ne a eCplicat o dată pro"esorul nostru. de Diriat ?*muel !i de Moara de v$nt a lui Monte"iore. . '&u Tor !i Datamon. pe care locuiseră am$ndoi. se a"la o eCtindere a Ierusalimului străin: su&ur&iile Tal&ie*. în "igura grotescă a pro"esorului >ac*lam din romanul ?*ira# Din "ericire pentru unc*iul Aosep*. cu "oarte &anale apartamente. o su&ur&ie evreiască îndepărtată !i oarecum periculoasă# La sud de 7e*avia. domnul 'gnon a mai trăit mulţi ani. a c$!tigat Premiul -o&el pentru literatură !i o "aimă mondială. ce privesc de sus *oardele de vizitatori din pragul casei lui 'gnon# %n "iecare a doua sau a treia s$m&ătă porneam în pelerina( la Talpiot. p$nă în zilele noastre.olonia 6recească !i >a3aa# /'&u Tor.olonia 6ermană. este re&otezată strada Dlausner# Din acea zi !i p$nă la moarte a tre&uit să ra&de în(osirea de a "i cele&rul scriitor ?#@# 'gnon de pe strada Dlausner# 2i a!a. ironia sorţii a "ăcut ca locuinţa lui 'gnon să "ie pe strada Dlausner. cu toate că a "ost condamnat la amarul c*in de a vedea cum mica alee din Talpiot. . domnul 'visar. în vreme ce o soartă nu mai puţin ironică a "ăcut ca locuinţa lui Dlausner să "ie demolată !i înlocuită cu un "oarte &anal &loc pătrăţos. la vila micuţă în care locuiau unc*iul Aosep* !i mătu!ica Eippora*# .

Talpiotul se zărea doar ca o mică masă de copaci pră"uiţi pe culmea unui deal a"lat în depărtare# De pe acoperi!ul casei noastre. n a! vrea să "iu în pielea lor# .a să nu mai vor&im de răz&oiu l total:# Porneam după pr$nz. c$nd ora!ul se înc*idea în dosul o&loanelor "erecate !i se cu"unda în somnul din după amiaza de ?*a&&at# Tăcere deplină peste străzi !i curţi. inginerul. Me3or HaGGim. însemn$nd 9alături de mănăstire:#0 Mai departe.azarma 'llen&G. a arătat o dată spre un ciorc*ine de lumini palide !i tremurătoare de la orizont. !i a zis: 9'colo e . spre sud. intram pe străduţele ca un la&irint din mizerul cartier ultraortodoC. peste dealuri !i *ăt departe.'mos +z numele de la un vec*i răz&oinic. &i&lica 1ale a )ria!ilor. într o noapte. Talpiot. care aproape că a(ungea la marginile >et*leemului# Din Ierusalimul nostru. a zis el. at$rnate între cer !i păm$nt. !i dincolo se văd luminile din Talpiot sau 'rnona# Dacă o să sporească violenţa. în vreme ce numele Datamon este "orma coruptă în ara&ă a grecescului 3ata mones. 63 . însemn$nd 9tatăl taurului:. >a3aa înseamnă c$mpie sau vale. printre casele construite din piatră. 'rnona !i 3i&&utzul 7amat 7a*el. străluceau puncte evreie!ti izolate. dincolo de toate acele lumi străine. domnul 8riedmann. la capătul lumii. cu !oproanele lor de ta&lă ruginită# De parcă întregul Ierusalim ar "i "ost înc*is într o s"eră de cristal limpede# Traversam strada 6eula*. Tal&ie* a "ost c$ndva mo!ia unui &ăr&at pe nume Tale&. vecinul nostru.

c*ollent.alea 7egele 6eorge 1. ve!nic scăldată în um&ră de &ătr$nii pini ce perdeluiau două ziduri. de &ătr$neţe !i cel usturător. !i mergeam mai departe pe strada Pro"eţilor# -u era nici su"lare de om pe străzile Ierusalimului la ora două. cu sim&olurile celor douăsprezece tri&uri ale lui Israel în relie" pe splendida lui poartă de &ronz# Mirosul de leacuri. printre &alustradele de "ier ruginit ale unor verande !i scări eCterioare neîngri(ite. toate goale !i "erecate de ?*a&&at. ve!nic scăldat în mirosurile &ucătăriei as3enazilor săraci. pe l$ngă splendide magazine. cu "armecul irezisti&il al altor lumi.Poveste despre dragoste si întuneric sus pe '*va. ceapă !i varză acră. treceam pe su& s$rme cu ru"e puse la uscat. al spitalului protestant. >i33ur Holim. zidul sum&ru al spitalului evreiesc. condus de diaconese. iar de cealaltă. pline de *aine negre. par"umuri ale ora!elor pline de lumini !i de zarvă ce vieţuiesc în siguranţă pe 64 . gal&ene !i al&e. în după amiaza de s$m&ătă# De pe strada Pro"eţilor co&oram pe strada ?trauss. trăg$ndu ne cu oc*iul. al soluţiei LGsol.alea Aa""a pe la cele&rul magazin de îm&răcăminte MaaGan ?*tu& !i ză&oveam o vreme în "aţa li&răriei 8raţii '*iasa". usturoi. ca"enele cu candela&re înalte !i prăvălii &ogate. cu mu!c*i pe el. urcam prin Ei3*ron Mos*e. ca să i îngăduim tatei să !i sature oc*ii "lăm$nzi cu &ogăţia de cărţi e&raice noi din vitrină# De acolo stră&ăteam toată . arome ale &ogăţiei de pe continent e îndepărtate. dar cu vitrine ce ne "ăceau semn prin grila(ele de "ier încuiate. de o parte zidul cenu!iu. se revărsa dinspre cele două spitale# 'poi traversam . &or!.

lipsiţi de gri(a de a !i număra "iecare &ănuţ.alea 7egele 6eorge 1.alea 7egele 6eorge 1.alea 7egele 6eorge 1 /nu doar din cauza numelui ei0 îmi păruse întotdeauna în copilărie că e o prelungire a acelei minunate Londre pe care o !tiam din "ilme: . scutiţi de povara contri&uţiei la . de "apt speci"ic &ritanic.utia . cu portar în uni"ormă al&astră care păze!te intrarea !i li"tier în uni"ormă ro!ie care acţionează li"tul !i servitori.omunitară sau la 8ondul ?ănătăţii !i a cumpărăturilor raţionalizate. un calm străin. deose&it de calmul cucernic al acelor străduţe est europene sărmane !i părăginite: un calm di"erit. a!ternute cu covoare. pe . pustie acum. întinz$ndu se pe am&ele părţi ale străzii ca o "aţadă continuă. ma(ordomi !i agenţi imo&iliari care le stau la dispoziţie# Doamne !i domni care se &ucură de o viaţă u!oară. care nu î!i duc zilele între un atac sau un decret guvernamental !i altul.'mos +z malurile unor r$uri late. cu !irurile ei de clădiri măreţe. într o după amiază de s$m&ătă la ora două !i (umătate. ca !i în 7e*avia evreilor germani !i în &ogatul Tal&ie* grecesc !i ară&esc. nu ca a noastră# 'ici. eCcitant. de vreme ce . "ără acele goluri ale 65 . stăp$nea . instalaţi con"orta&il în case "rumoase. tainic. &ucătari. nu cunosc greutăţile. cu aer o"icial. uni"ormă. li&eri de regulile oprimante ale pionieratului !i sacri"iciului de sine. în care doamne elegante !i domni prosperi. domnea acum alt calm. cu *ornurile !emineurilor cocoţate pe acoperi!uri sau în apartamente spaţioase din &locuri moderne.alea 7egele 6eorge 1.

de am&ele părţi ale străzii era o singură "aţadă m$ndră. "erestre de nevoia!i care le dezvăluie trecătorilor respingătoarele măruntaie ale casei. unde Dnessetul avea să !i a"le mai t$rziu loca!ul temporar. notari !i agenţi acreditaţi ai unor &ine cunoscute "irme străine# %n vreme ce treceam pe l$ngă &locurile Talit*a Dumi tata ne eCplica originea numelui. doctori. părăginite. oale mucegăite. carpete în culori ţipătoare. de parcă n ar mai "i "ăcut o de(a acum două săptăm$ni !i acum o lună. care despărţeau casele din zonele noastre# 'ici. &ro3eri. tigăi înnegrite. !i de &locul 8rumin. neîntreruptă. cratiţe str$m&e !i o *ara&a&ură de cutii de tinic*ea ruginite# 'ici. !i de "aţada &au*aus semicirculară a lui >eit Hamaalot. o&loane stricate la "erestre care se cască precum o gură &ătr$nă !i !tir&ă. respecta&ilitate. covoare moi. nu erau verande dărăpănate.alea 7egele 6eorge 1. "undaţia căscată a unei clădiri care nu s a mai construit. cristal !le"uit !i &une maniere# 'ici u!ile clădirilor erau împodo&ite cu plăcuţe din sticlă neagră cu nume de avocaţi.Poveste despre dragoste si întuneric curţilor (alnice. iar mama se pl$ngea că o să ne adoarmă pe toţi cu eCplicaţiile lui# Treceam de 6roapa ?c*i&er. îng*esuială de mo&ile. pe . ale cărei u!i !i "erestre cu perdele de dantelă vor&eau cu discreţie despre &ogăţie. voci &l$nde. care le promitea tuturor celor care intră des"ătările so&re ale pedantei estetici germano evreie!ti. ur$ţite de gunoaie !i de "iare ruginite. !i ne opream o clipă să privim peste zidurile +ra!ului 1ec*i spre cimitirul 66 . perne pestriţe. ţesături scumpe.

unde se oprea &rusc ora!ul !i treceai peste ni!te c$mpuri p$nă să a(ungi la gara din 5me3 7e"aim# Pe st$nga se vedeau aripile morii de v$nt de la @emin Mos*e. Daplan. ?*erto3. !i a a"lat re"ugiul temporar aici. !i mai e destul de mers40. pe coasta din dreapta. ultimele case din Tal&ie*# ?imţeam o tensiune tăcută în vreme ce părăseam *otarele ora!ului evreiesc. iar sus. ca !i altele. într un colţ de la eta(ul trei0# De la Terra ?ancta o plim&are de douăzeci de minute ne aducea la &locul David. după 7ăz&oiul de Independenţă !i asediul Ierusalimului. cel arcuit. pentru că într un "el sau altul tot o să plece0# De acolo co&oram dealul către . trec$nd pe l$ngă sinagoga @es*urun !i semicercul masiv al clădirii 'genţiei 5vreie!ti /tata spunea aproape în !oaptă. iar secţia periodicelor din >i&lioteca -aţională. eCplic$ndu mi ce înseamnă un 9ca&inet "antomă: !i ce se va înt$mpla în ţară c$nd vor pleca în s"$r!it englezii. de parcă ar "i dezvăluit secrete de stat: 9'ici î!i ţine !edinţele ca&inetul nostru.'mos +z musulman Mamilla*. prin doctorul Veizmann. de parcă treceam o graniţă invizi&ilă !i pătrundeam într o 67 . îndemn$ndu ne unul pe altul să iuţim pasul /5 de(a trei "ără un s"ert. c$nd clădirile universităţii de pe Muntele ?copus au "ost izolate.e păcat că nu e un ca&inet naţional mai impunător4: 2i continua. uneori însu!i David >en 6urion# 'ici &ate inima guvernului evreu# .olegiul Terra ?ancta /unde tata avea să lucreze timp de zece ani.

peste care se înălţau &iserica scoţiană !i gara cea înc*isă# 5ra o lumină di"erită pe aici. care "usese construită. un sătuc &avarez lini!tit. în piaţa pavată din "aţa acestei gări.Poveste despre dragoste si întuneric ţară străină# Puţin după ora trei stră&ăteam drumul care despărţea ruinele săla!ului pelerinilor turci. 68 .alea He&ron. o lumină mai noroasă. !i a unui morman de &idoane mari de com&usti&il pe care era scris în trei lim&i )L5I D5 1ID'-A. în vreme ce în dreapta erau minunatele alei ale . despre descăpăţ$nări !i &iciuiri care se "ăceau în "aţa unei mulţimi adunate c*iar aici. c$teva străzi duceau la cartierul ara& '&u Tor. "orti"icate. încon(urate de un gard# 5ra ceva ciudat !i comic în cuv$ntul e&raic. care o&ţinuse concesiunea de la turci# Din piaţa a"lată în "aţa gării co&oram pe . spunea el. la s"$r!itul secolului al WlW lea de către un evreu din Ierusalim pe nume Aosep* >eG -avon. ca mu!c*iul vec*i# 'cest loc îi amintea mamei de o străduţă musulmană din ma*alalele ora!ului ei natal. trec$nd prin "aţa instalaţiilor militare &ritanice. despre edictele lui Aemal Pa!a. plin de păsări c$ntătoare.oloniei 6ermane. cenu!ie. lipsit de toate vocalele# Tata r$dea !i zicea că asta e încă o dovadă că a venit vremea să se modernizeze scrisul e&raic. sunt poliţia rutieră a citirii# La st$nga noastră. introduc$nd litere separate pentru vocalele care. din vestul )crainei# In acest punct nu se putea ca tata să nu înceapă să vor&ească despre Ierusalimul de pe vremea turcilor. după cum !tiam.

Ha( 7as*ed al '"i"i. printre c*iparo!i !i pini. avocatul HenrG TaOil Tuta3* !i ceilalţi rezidenţi &ogaţi ai su&ur&iei >a3aa# Toate magazinele de aici erau desc*ise !i din ca"enele răz&ăteau r$sete !i muzică. un orologiu sau o "$nt$nă cu roată în grădina lui# Merg$nd mai departe pe . la um&ra aruncată de doi pini &ătr$ni din "aţa miei ca"enele. trei sau patru domni în puterea v$rstei !edeau pe scaune de răc*ită în (urul unei mese (oase de lemn. reţinut de un zid imaginar care îi tăia calea undeva între @emin Mos*e !i 'zilul ?coţian# Pe pava(ul lat.alea He&ron treceam pe l$ngă vilele din piatră tranda"irie ale e"endilor &ogaţi. sau o cămară sau o comodă înaltă ori un &u"et cu sertare. născut într un loc unde nimeni nu avea un &eci întunecat su& picioare sau un pod sla& luminat deasupra capului. um&rite de copaci cu "runzi! &ogat# Toate casele de acolo aveau pivniţă !i pod. !i grădini micuţe cu ziduri de piatră. Mardam >eG al MatnaOi. cuvinte al căror simplu sunet îi dădea "urnicături unui copil ca mine. cu porum&are !i acoperi!uri ro!ii de ţiglă presărate ici !i colo. ale speciali!tilor ara&i cre!tini !i ale slu(&a!ilor de rang înalt ai administraţiei mandatare !i ale mem&rilor înaltului . doctorul 5mile 'dOan al >oustani. toţi în costume maro !i "iecare etal$nd un lanţ de aur care răsărea la &utonieră.omitet 'ra&. îi ocolea &urta !i dispărea într un &uzunar# >eau ceai din pa*are 69 . de parcă am "i lăsat ?*a&&at ul însu!i în urma noastră.'mos +z de c$ini care latră !i de coco!i c$r$itori.

omisar de pe Dealul s"atului nelegiuit. în (ocurile de pe rogo(ina de trestie# De aici continuam drumul către inima ocupantului străin. &aza militară &ritanică din sudul Ierusalimului# 'm năvălit adesea în ta&ăra asta. în ultimul an al Mandatului >ritanic. de la est. poate că un singur cuv$nt sau poate c*iar ne răspundea la salut# La trei !i (umătate treceam de gardul din s$rmă g*impată al cazărmii 'llen&G. dinspre cazărmi. printr o surpriză deplină. am construit în curtea din spatele casei noastre. am cucerit o. care era capturat iar !i iar de trupele mele evreie!ti într o spectaculoasă mi!care de cle!te. am supus o. în vreme ce cealaltă "alcă a cle!telui se înc*idea. se uitau la el oarecum surprin!i. am curăţat o !i am înălţat deasupra ei steagul evreu. dinspre coastele gola!e care co&oară spre De!ertul Iudaic# .Poveste despre dragoste si întuneric sau sor&eau ca"ea din ce!cuţe împodo&ite !i rostogoleau zarurile în cutiile cu ta&le din "aţa lor# Tata îi saluta voios într o ara&ă care în gura lui suna mai degra&ă a rusă# Domnii amuţeau o clipă.$nd aveam ceva mai mult de opt ani. !i unul dintre ei mormăia ceva nedeslu!it. o coloană &lindată "orţa re!edinţa pe la vest. o rac*etă uimitoare# Plănuiam să ţintim cu ea palatul >uc3ing*am /descoperisem în colecţia tatălui meu o *artă la scară mare a centrului Londrei0# 'm &ătut la ma!ina de scris a tatălui meu un 70 . trimiţ$nd grupuri de comando spre zidurile re!edinţei înaltului . împreună cu c$ţiva tovară!i de conspiraţie.

umilinţă !i respect# %n acea vreme Talpiotul era o su&ur&ie lini!tită.'mos +z ultimatum politicos adresat Maiestăţii ?ale 7egelui 6eorge 1I al 'ngliei din . a"lată la marginea de!ertului. cu multe grădini. Eiua Marii Iertări de la noi va "i Eiua Audecăţii de 'poi a Marii >ritanii:# %nsă proiectul nostru n a dat roade.asa de Vindsor /am scris în e&raică tre&uie să ai&ă acolo pe cineva care să i poată traduce0: 9Dacă nu plecaţi din ţara noastră în cel mult !ase luni. care era "ăcută din &ucăţile unui "rigider stricat !i rămă!iţele unei &iciclete vec*i# Puţin înainte de ora patru o luam în s"$r!it la st$nga de pe . englezii s au răzg$ndit !i au părăsit în gra&ă ţara.alea He&ron !i intram în su&ur&ia Talpiot. pentru că n am reu!it să "acem dispozitivul complicat de g*idare /plănuiam să lovim palatul >uc3ing*am. dar nu !i trecătorii englezi nevinovaţi0 !i pentru că am avut oarece pro&leme cu inventarea com&usti&ilului care să ne poarte rac*eta de la colţul străzilor 'mos !i +&adia* din Derem 'vra*am p$nă la o ţintă a"lată în centrul Londrei# Pe c$nd noi era m încă prin!i cu cercetarea !i dezvoltarea te*nologică. "ăcute pentru pacea !i lini!tea 71 . pe un &ulevard mărginit de c*iparo!i întunecaţi pe care un v$nticel de la vest c$nta o melodie "o!nită ce trezea în mine în acela!i timp uimire. !i iată cum se "ace că Londra a supravieţuit zelului meu naţional !i rac*etei mele mortale. "oarte departe de centrul ora!ului !i de "or"ota lui comercială# 5ra proiectat după modelul construcţiei de locuinţe "oarte îngri(ite din 5uropa centrală.

care. mărginită pe am&ele părţi de un gard de tuia. ce ducea de la poartă l a treptele late pe care a(ungeam la veranda din "aţă !i la u!a deasupra căreia era gravat. 72 . din cupru. p$nă în dreptul păduricii de pini. încon(urate de grădini "rumoase. pe un cartona! prins cu o piuneză. e patru !i un s"ert. scriitorilor !i cugetătorilor# De am$ndouă părţile străzii erau căsuţe plăcute. doctorilor. cu scrisul rotun(it al mătu!ii Eippora*.oteam la dreapta pe strada Dore Hadorot. prin traducerile cărţilor lui# . samovarul tre&uie să clocotească de(a. sălă!luia vreun cărturar de "runte sau pro"esor cele&ru ca unc*iul nostru Aosep*. era "aimos în toată ţara !i c*iar în ţări depărtate. poate că se odi*nesc încă. iar mătu!a Eippora* a pus de(a pe tavă "ructele:# Doi palmieri stăteau ca ni!te santinele de o parte !i de cealaltă a porţii. pe care era gravat cu litere e&raice !i latine: P7+85?+7 D+. !i a(ungeam în dreptul casei unc*iului# Mama zicea: 5 de a&ia patru "ără zece.T+7 A+?5PH DL')?-57 2i dedesu&t. apoi la st$nga. 9. ne înc*ipuiam noi. !i în "iecare dintre ele. cu toate că nu avea copii. mottoul unc*iului Aosep*: I)D'I?M 2I )M'-I?M Pe u!ă era o placă mai mică !i mai strălucitoare. !i dincolo de ei era o cărare pietruită. pe o placă "ină de alamă.e ar "i să !edem lini!tiţi pe &anca din grădină !i să mai a!teptăm c$teva minute. : ?au: 9'zi am înt$rziat un pic.Poveste despre dragoste si întuneric cărturarilor. "ără eta(.

super&i domni corpolenţi !i cer!etori ponosiţi.ărţi grele. pline cu cărţi în lim&i cărora nu le puteam identi"ica nici măcar al"a&etul. respecta&ile. pe v$r"uri. !i peste tot în (urul lor !i printre ele !i în spatele lor !i pe o masă !i mai ticsită de &ro!uri. cu ramuri răsucite. nu era centimetru neacoperit de !iruri de cărţi: ra"turi peste ra"turi se înălţau din podea p$nă la tavanul înalt. strălucitoare. respir$nd politicos cu gura înc*isă. !i cărţulii legate în *$rtie su&ţire. prospecte. în zdrenţe.'mos +z stătea scris: 1ă rugăm să nu sunaţi între orele două !i patru# 1ă mulţumim# %ncă din *ol eram cuprins de o teamă respectuoasă. în a"ară de un cuier pom din lemn ca"eniu. printre gratii de "ier amintind de c*ilia unui pustnic. zăc$nd ca imigranţii ilegali îng*esuiţi pe cu!etele vaporului# . acea mulţime zgomotoasă care se adună întotdeauna în orice piaţă pu&lică sau în piaţa de alimente# ?ingura "ereastră din acest *ol privea. ca !i cum c*iar !i inimii mele i s ar "i cerut să !i scoată încălţările !i să pă!ească în !osete. la 73 . o mică oglindă de perete !i un pre! în culori întunecate. !i alte cărţi sărmane. cărţi în picioare !i alte cărţi culcate peste ele. periodice ziare !i reviste. cărţi străine dolo"ane. pam"lete. care se lă"ăiau. în legături de piele aurite. care se c*iorau la tine dintr o mare str$mtoare. articole tipărite separat. a!a cum se cuvine# %n acest *ol. care stătea l$ngă u!a de la intrare.

cu "aţa ei rotundă !i &l$ndă z$m&indu ţi de &un venit. într o roc*ie cenu!ie !i cu un !al negru pe umeri. mătu!a Eippora* z$m&ea dulce !i ne ducea în "aţa unc*iului însu!i# 9Aosep* vă a!teaptă în sala lui de recepţie:. iz&ucnind în r$s.Poveste despre dragoste si întuneric "runzi!ul melancolic al grădinii# Mătu!a Eippora* ne înt$mpina în *ol. anunţa ea. ci trec$nd direct la ve!tile despre dragul nostru Aosep*. cu domnul Drupni3 !i "amilia -etanGa*u !i domnul Aonitc*man !i "amilia ?c*oc*tman !i mai sunt pe drum c$ţiva musa"iri distin!i:# Iar uneori zicea: 95 în"undat în &iroul lui 74 . care n a pus geană pe geană noaptea trecută sau al cărui stomac a revenit la normal după îndelungate pro&leme sau care tocmai a primit o scrisoare minunată de la un "oarte cele&ru pro"esor din PennsGlvania sau pe care iar îl c*inuie pietrele de la "iere sau care tre&uie să termine p$nă m$ine un articol important !i lung pentru Metsuda lui 7avidovitci sau care s a *otăr$t iară!i să ignore altă insultă din partea lui 5isig ?il&ersc*lag sau care s a *otăr$t în "ine să dea un răspuns zdro&itor a&uzului comis de unul dintre conducătorii &andei >rit ?*alom# După acest &uletin de !tiri. cu părul ei al& pieptănat peste cap !i prins într un mic coc elegant. sau 9Aosep* este de(a în salon. cu o&ra(ii întin!i pe r$nd pentru pupat. în stil "oarte rusesc. întotdeauna prima care să te între&e ce mai "aci !i de o&icei nea!tept$nd să i răspunzi. a!a cum î!i înt$mpina toţi musa"irii# 5ra o &ătr$nică plăcută. cu "aţa strălucitoare !i z$m&etul larg.

mi a !optit o dată tata. nepreţuite. practic toată literatura e&raică.'mos +z de la !ase dimineaţa. aramaică. nu i nimic. e întotdeauna tare &ucuros să vă vadă. întunecată. cărţi pe care unc*iul le a cumpărat la +dessa sau la Heidel&erg. cărţi pe care le a comandat în 'merica !i cărţi cum nu mai eCistă nicăieri în a"ară de >i&lioteca 1aticanului. care slu(ea !i de su"ragerieF cealaltă. engleză. o u!ă grea. să "acă o pauză. germană. !i o să mă &ucur !i eu. printre care tomuri vec*i. italiană. polonă. în e&raică. prime ediţii cu dedicaţii pentru el. articole preţioase de colecţie. cu sticlă. o să se &ucure. dar nu i nimic. precum !i o &ună parte din cea mondială. av$nd tă&liile împodo&ite cu "lori !i g*irlande. !i lim&i !i dialecte de 75 . spaniolă. "ranceză. latină. ducea în salon. în &i&lioteca particulară a unc*iului tău. a tre&uit c*iar să i duc acolo m$ncarea. ara&ă medievală. anticamera unui palat al înţelepciunii# ?unt peste douăzeci !i cinci de mii de volume. lucrări sacre !i laice. copil "iind. *aideţi. că !i distruge sănătatea4 -u se cruţă deloc4: Din *ol se desc*ideau două u!i: una. sanscrită. veniţi încoace. uneori cunoscut !i ca 9&i&lioteca:# >iroul unc*iului Aosep* îmi părea. volume scoase pe su& m$nă din +dessa sovietică prin tot soiul de su&ter"ugii complicate. greacă vec*e !i modernă. cărţi pe care Ie a descoperit la Lausanne sau le a găsit la >erlin sau la 1ar!ovia. e mai &ine pentru el să se oprească un pic din lucru. rusă. siriacă. ducea în &irou l pro"esorului. manuscrisele celor mai mari dintre prozatorii !i poeţii no!tri.

revărsarea g$ndurilor tainice ale autorilor a(un!i oale !i ulcele.*iar !i în cele mai calde zile ale verii era ceva iernatic. cărări cu pietri! înnegrit. mirosul unei vieţi tăcute. g$r&ovit !i pe (umătate uscat# . ademenitoare. în liniile drepte !i negre ale zecilor de ra"turi care se întindeau de la podea p$nă la tavanul înalt.Poveste despre dragoste si întuneric care nici n am auzit. tuia pră"uite. rusesc !i deprimant în grădina asta. dezmierdarea rece a dorinţelor generaţiilor trecute# 2i din &irou. pe ale cărei 76 . &ălării. !oapta înţelepţilor morţi. destul de săl&ăticită. retrase. să vor&im în !oaptă# Mirosul enormei &i&lioteci a unc*iului m a însoţit în toate zilele vieţii: aroma pră"oasă. cum sunt ugaritica sau slovena. prin trei "erestre înalte !i înguste. dincolo de zidul căreia începeau pustietatea De!ertului Iudaic !i coastele pietroase care co&orau în cascadă către Marea Moartă# 6rădina era tig*elită cu c*iparo!i înalţi !i pini !optitori. viaţa unui pustnic secretos. c*iar !i pe unc*iul Aosep*. se putea vedea grădina sum&ră. un "el de măreţie tăcută !i aspră. printre care se strecurau leandri. malteza sau slavona &isericească# 5ra ceva sever !i ascetic în &i&liotecă. tăcerea severă a "antomelor care se ridică din cele mai ad$nci "$nt$ni ale cunoa!terii. dedicate muncii !tiinţi"ice. p$nă !i deasupra u!ilor !i "erestrelor. care nu îngăduia nici un "el de "rivolitate !i ne silea pe toţi. o masă de grădină din lemn care putrezise su& ploile multor ierni !i un pom din specia Melia azedara*. tu"e de tranda"iri necurăţate. &ătr$n. a celor !apte înţelepciuni tainice.

dar &ine r$nduite. at$t vec*e. !iruri peste !iruri de volume preţioase. !i di"eritele culturi păg$ne: g$ndirea islamică. înc$t două r$nduri de cărţi erau silite să stea unul în spatele altuia pe acela!i ra"t împovărat# 5rau zone cu litere gotice înzorzonate. în după amiezile de ?*a&&at. istorie greacă !i romană. de la >erlin !i din alte părţi. legate în al&astru. istoria >isericii. săp$nd pe su& pietre ca să găsesc un depozit secret de pergamente. religiile răsăritene. lipsiţi de copii cum erau. le *răneau cu resturi de la &ucătărie. talmuduri !i cărţi de rugăciune !i coduri de legi !i compilaţii midrasice. verde sau negru. !i zone cu cărţile s"inte e&raice. întotdeauna singur. "ugind de conversaţia plicticoasă a cărturarilor din salona!. precum !i o nes"$r!ită întindere de g$ndire evreiască !i istorie evreiască !i istoria +rientului 'propiat. v$n$nd leoparzi prin tu"ări!uri. c$t !i modernă. care mă duceau cu g$ndul la clopotniţe !i "oi!oare.'mos +z pisici unc*iul Aosep* !i mătu!a Eippora*. cu relie"uri aurite sau argintate# In unele locuri erau at$t de ticsite. dar în care nu l am văzut niciodată pe vreunul dintre ei preum&l$ndu se sau !ez$nd în v$nticelul serii pe una dintre &ăncile decolorate# 5u eram singurul care &$ntuia prin grădină. un ra"t cu lucrări e&raice din ?pania !i altul cu cărţi din ItaliaF o secţiune cu scrierile Iluminismului 5vreiesc. vis$nd la cucerirea dealurilor aride de dincolo de zid într un iure! săl&atic al trupelor mele# Toţi patru pereţii înalţi !i laţi ai &i&liotecii erau acoperiţi de cărţi îng*esuite. istoria medievalăF erau acolo zone 77 .

ca un contratorpilor uria! !i întunecat ce a ancorat în apele unui gol" încon(urat de munţi. de înţelepciune. coli de *$rtie. 78 . carnete. un asortiment de tocuri. creioane. plicuri al&e !i plicuri av$nd pe ele ispititoare tim&re colorate.Poveste despre dragoste si întuneric mari slave care mă dezorientau. o ciudată d$ră de alge !i lipici vec*i. verzi sau ro!ii. unele dintre ele desc*ise. mucegai. cu mare &ăgare de seamă. *$rtie care se îngăl&ene!te. al&astre. plante sau &i&elouri# Doar cărţi !i iară!i cărţi. lai ne !i pra"# %n centrul &i&liotecii. unele pline de semne mici. negre. de coperţi legate în piele.*iar !i podeaua era acoperită cu zeci de cărţi puse una peste alta. acoperit cu totul de teancuri peste teancuri de lucrări de re"erinţă. note !i "i!e de cartotecă. în vreme ce altele se îng*esuiau ca oile speriate pe scaunele cu spătar înalt destinate vizitatorilor sau c*iar pe pervazuriF o scară neagră care putea "i mi!cată de (ur împre(urul &i&liotecii pe o !ină metalică iţi îngăduia să a(ungi la ra"turile de sus. stătea &iroul pro"esorului Dlausner. pe roţile ei cu cauciuc# -u eCistau ta&louri. care atingeau tavanul înalt# )neori îmi dădeau voie să o mi!c de la un corp de &i&liotecă la altul. "iţuici. lini!tea care umplea încăperea !i un miros minunat de &ogat. plicuri gal&en maronii. cu "aţa în (os. elastice !i capse. teritorii grece!ti !i zone cenu!ii maronii de &i&liora"turi !i mape de carton îndesate cu articole tipărite separat !i cu manuscrise# . gume. volume străine desc*ise îngrămădite peste volume e&raice desc*ise. călimări. cutii pline de clame.

cu rame negre. tata !i cu mine. pline de "$!iuţe de *$rtie. ca o turmă micuţă rătăcită pe o pă!une ciudată0. iar oc*elarii cu ramă aurită ai unc*iului Aosep* zăceau în v$r"ul teancului. su&ţire !i mic ca un copil. !i a treia perec*e se iţea dintre paginile unei &ro!uri desc*ise de pe un dulăpior a!ezat l$ngă canapeaua înc*isă la culoare# Pe această canapea. cu o privire "ericită !i un pic pierdută în oc*ii lui căprui migdalaţi# ' "luturat sla& spre noi m$na i al&ă. acoperit p$nă la umeri cu o cuvertură în carouri verzi !i ro!ii. intraţi /c*iar dacă suntem de(a în odaie. pline de tăieturi !i corecturi. st$nd drept în "aţa lui. ca "usta unui soldat scoţian. mama. cu toate că nu ne am îndepărtat de u!ă. intraţi. vă rog să nu mă (udecaţi prea aspru. nici măcar nu mi arunc oc*ii prin ziar p$nă ce nu isprăvesc acest 79 . străvezie. de pe un cărucior a"lat l$ngă scaunul lui. ca trupurile unor mu!te pu*ave. zăcea unc*iul Aosep* însu!i. între&aţi o pe doamna Dlausner !i o să mi "ie martor. a sur$s tranda"iriu între mustaţa al&ă !i ţăcălie !i a glăsuit cam a!a: J Intraţi. zăcea pe alt teanc de cărţi. !i iertaţi mă că nu mă ridic să vă înt$mpin. de parcă ar "i plutit peste vid. în vreme ce a doua perec*e.'mos +z printre paginile cărora apăreau "oi smulse dintr un carnet cu spirală. nu măn$nc !i nu dorm. g*emuit cu genunc*ii la piept. dragilor. pentru că de două nopţi !i trei zile nu m am urnit de la &irou !i n am înc*is un oc*i. acoperite cu păien(eni!ul scrisului unc*iului meu. cu "aţa arăt$nd vulnera&ilă !i copilăroasă "ără oc*elari.

poate. o&i!nuiam să ie!im s$m&ăta !i să mergem de la Ierusalim la >et*el sau la 'natot.$nd un popor luptă pentru li&ertatea sa. că din tot ce am scris nimic nu e mai potrivit dec$t . 80 . întreaga lume culturală urmăre!te această dez&atere cu su"letul la gură. Tre&uie că aţi venit pe (os p$nă aici# 2i drumul e a!a de lung# De acasă de la voi. !i nu doar aici. o să "acă mare senzaţie în ţara asta a noastră.e mai "aceţi. !i de data asta cred că am reu!it să i amuţesc o dată pentru totdeauna pe o&scuranti!ti4 De data asta vor "i siliţi să "ie de acord !i să zică ami n sau măcar să accepte că nu mai au nimic de zis. dragii mei. (ocul s a înc*eiat# 2i ce se aude pe la voi. dragii mei. . din Derem 'vra*am. %mi amintesc cum. I aţi citit de(a drăguţului de 'mos c$teva pagini din cartea mea . pe c$nd eram încă tineri.$nd un popor luptă pentru li&ertatea sa ca să i "ie spri(in spiritual dragului de 'mos în particular !i întregului nostru tineret evreiesc minunat în general.Poveste despre dragoste si întuneric articol care. Dragul meu Lonia. 2i drăguţul 'mos. au pierdut partida. . în a"ară. acum treizeci de ani. 8ania dragă. . c$nd o să apară.e mai e nou în lumea voastră.red. dacă o urmaţi pe tăr$mul ei. !i uneori c*iar p$nă la morm$ntul pro"etului ?amuel# Draga de doamnă Dlausner o să vă dea acum ceva de m$ncat !i de &ăut. de descrierile eroismului !i revoltei presărate în paginile cărţii mele Istoria celui de al Doilea Templu# 2i ce se aude pe la voi. pe c$nd mai trăiam în pitorescul !i at$t de originalul cartier &u*arian.

um zice cartea s"$ntă. vedeţi c$te cuvinte a in tăiat pe "iecare r$nd. veniţi mai aproape să vedeţi cu oc*ii vo!tri. ca să poată vedea cu oc*ii lor c*inurile pe care le îndură scriitorii în slu(&a artei lor. care reprezenta măruntaiele casei. !i tu. iar eu n am să ză&ovesc# Din capătul îndepărtat al &i&liotecii puteai ie!i pe un coridor lung !i îngust. &ătăliile pe care le am dat !i p$nă unde am mers ca să mă asigur că stilul i ucu e simplu. puteai i oii la 81 . cămara !i camera servitoarei. uitaţi vă la ciorna de pe &irou: după moartea mea ar tre&ui să aducă aici grupuri de studenţi. "ire!te. &inecuv$ntările raiului acolo sus !i &inecuv$ntările ad$ncului pe "und# 5 doar mica mea glumă. drăguţule de 'mos. dragii mei. iar inspiraţia din s$rguinţă !i e"ort# . să mă ierte doamnele# 'cum. c$te ciorne am rupt. dragilor. în vreme ce drept înainte erau &ucătăria. !i pe acest coridor a(ungeai pe dreapta la &aie !i la o de&ara. !i pe 5ven Ea*av# 2i dragul de -etanGa*u cu înc$ntătoarea lui soţie ne vizitează aproape în "iece s$m&ătă# 'cum veniţi mai aproape. generaţie după generaţie.'mos +z iar eu o să mă alătur vouă de îndată ce isprăvesc acest paragra" di"icil# '!teptăm azi "amilia 1oislavs3i !i pe poetul )ri Tsvi. ţineţi vă după doamna Dlausner !i stingeţi vă ci ca. uneori mai &ine de o (umătate de duzină de ciorne di"erite. înainte de a "i mulţumit de cele scrise# ?uccesul izvoră!te din transpiraţie. "luent !i limpede ca un cristal. care dădea în &ucătărie /cu toate că n au avut niciodată servitoare0.

care se întindea pe aproape toată lungimea salonului# 2i apoi mai era o arcadă (oasă într un colţ al salonului. străduţa lini!tită !i casa domnului 'gnon. pentru că are oc*ii înc*i!i. ca un "oi!or. mare /pictat de MaurGcG 6ottlie&. !i te trezeai direct la locul de onoare din capul mesei lungi !i negre. cum intrai în casă. cu toate că ?*a&&at ul nu l împiedica întotdeauna pe unc*iul Aosep* să lucreze la articolele sale#0 5rau acolo c$teva "otolii masive. moi. în ramă de &ronz. în care era o oglindă mare.Poveste despre dragoste si întuneric st$nga. a"lată c*iar peste drum# 'cest salona! era cunoscut !i su& numele de 9odaia de "umat:# /8umatul era interzis în casa pro"esorului Dlausner în timpul ?*a&&at ului. din care nu cite!te. palmieri. a!a cum "$cea unc*iul Aosep* c$nd era ?*a&&at. a(ung$nd drept în salon sau să o ţii tot înainte i #ii re capătul coridorului. sau mergeai drept înainte în &irou. canapele presărate cu perniţe &rodate în stil oriental. care în"ăţi!a un evreu &ătr$n. gura îi este desc*isă !i "aţa lui eCprimă smerenie dureroasă !i eCaltare spirituală# %ntotdeauna aveam senzaţia că acest evreu pios îmi cunoa!te toate tainele 82 . cu "erestrele spre grădina din "aţă. 0. un pre! mare !i moale !i un ta&lou în ulei. care dădea într un salona! rotun(it pe o parte. coteai pe dată la st$nga. p$nă la u!a dormitorului al& !i în"loi #ii al unc*iului !i mătu!ii. treceai din el în coridor. cu "ilactere !i !al de rugăciune. ţin$nd o carte de rugăciune. încadrată de s"e!nice &ogat împodo&ite# '!a că puteai a(unge în salon pe una din trei căi: "ăceai la st$nga din *ol.

!i niciodată în con"lict între ele# 9. Ţi s au înecat coră&iile. ?au un ventilator. -e "aci pe toţi să ne apuce durerea de cap# 2i îi stai in cale mătu!ii Eippora*# . Ţi ai pierdut mireasa cea "rumoasă. su& placa de alamă care le promite tuturor celor ce se apropie că valorile evreie!ti !i umanitare vor "i unite.opilul ăsta zăpăcit iar aleargă prin casă:. din Talpiot. mă imploră în tăcere să mă îndrept# %n acele vremuri. ?au o molie. aproape "ără su"lare.e i cu tine. însă. c$nd Menac*em >egin. l a propus pe unc*iul Aosep* candidat din partea mi!cării Herut ca rival al lui . c$nd tot Ierusalimul era îng*esuit în apartamente cu un dormitor !i (umătate sau două dormitoare. ?au te înv$rti în (urul cozii. de parcă ar "i îng*iţit argint viu#: 2i mă cicăleau: 9. înainte de a adormi. încercuită de trupe evreie!ti. împărţite între două "amilii rivale. mi am imaginat re!edinţa prezidenţială a unc*iului meu. 83 .e ar "i să !ezi un pic lini!tit.'mos +z ru!inoase. 'i m$ncat ardei iute. în loc să mă do(enească. !i deseori. liderul opoziţiei din Dnesset. cu două santinele strălucitoare de o parte !i de cealaltă a u!ii. ro!u !i transpirat. vila pro"esorului Dlausner mi se părea un model pentru palatul sultanului sau cel al împăraţilor romani. stăteam în pat înc*ipuindu mi restaurarea 7egatului Davidic. 9ia uite l cum "uge încolo !i încoace. cu trupele evreie!ti stră(uind palatul din Talpiot# %n HI=I.*aim Veizmann la pre!edinţia Israelului. Te crezi o s"$rlează de Hanu33a*. ziceau.

statutul scriitorilor !i cărturarilor. descoperirile sale. în grădină. o colecţie de lămpi de Hanu33a* vec*i !i "ar"urii speciale pentru Pa!te# Deasupra unei vitrine erau două &usturi de &ronz: un >eet*oven îm&u"nat "aţă în "aţă cu im 1ladimir Aa&otins3i calm. strălucind în uni"ormă.e zici. : Dar eu eram de(a departe. de "apt le dispreţuia 84 . cu capul plin de înc*ipuiri. "eminină. &i&elouri preţioase din porţelan !i cristal. spaţii invizi&ile. . vizuini. catacom&e. ?au să ţi căutăm ni!te creioane !i *$rtie ca să stai cuminte !i să ne desenezi ceva "rumos. în vreme ce el nu era deloc impresionat de ei. treceri secrete. care stătea acolo &ine !le"uit. galop$nd în"ier&$ntat din *ol pe coridor !i în odaia servitoarei. a"ară. vor&ind cu vocea lui stridentă. pipăind pereţii !i ciocănind în ei ca sa descopăr încăperi ascunse. responsa&ilităţile persona(elor însemnate din cultură sau despre colegii săi !i lipsa lor de respect "aţă de cercetarea sa. !i înapoi.e ar "i să ţi iei o carte "rumoasă !i să cite!ti. dezmierda. care pleda.am renunţat nici în ziua de azi# %n &u"etul întunecat din salon erau a!ezate un serviciu de masă cu "lori.Poveste despre dragoste si întuneric . cu &uzele str$nse. cara"e de sticlă cu g$tul lung. poziţia sa pe plan internaţional. uneori aproape că suspina# 1or&ea despre starea naţiunii. tuneluri. cu un c*ipiu o"iţeresc cu vizieră !i cu o impunătoare diagonală de piele peste piept# )nc*iul Aosep* !edea în capul mesei. compartimente secrete sau u!i camu"late# .

'mos +z mesc*inăria provincială !i ideile mediocre. dispreţul "aţă de ipocrizia &ritanicului moralizator. egoiste# )neori se întorcea către lumea mai largă a politicii internaţionale. &ăr&aţi precum 6ari&aldi. cea care în vremurile noastre stătea în "runtea tuturor democraţiilor. c*iar dacă era in"ectată de vulgaritate !i de materialism !i lipsită de pro"unzime culturală !i spirituală# In general. ca să nu i curme "luCul eCpunerii# 1or&ele de la masă ale unc*iului Aosep* erau monologuri pline de emoţie: de pe scaunul lui din capul mesei. '&ra*am Lincoln. nu "ără rezerve. pro"esorul Dlausner cenzura !i denunţa. ideile !i sentimentele în legătură cu lucruri ca ticălo!ia 85 . ?c*iller !i Dant### Musa"irii lui ascultau în tăcere respectuoasă sau î!i arătau apro&area prin c$teva vor&e discrete. optimismul prudent "aţă de scrupulele democraţiilor luminate !i admiraţia. "aţă de 'merica. "igurile eroice ale secolului al WlW lea. eCprim$ndu !i nelini!tea "aţă de su&versivitatea agenţilor lui ?talin de pretutindeni. în vreme ce acest nou secol se a"la su& cizma celor doi măcelari. teama de intrigile 1aticanului. evoca sau î!i împărtă!ea părerile. care n a acceptat !i nu va accepta niciodată controlul evreiesc asupra Ierusalimului în particular !i a Ţării Israelului în general. 6ladstone erau mari eli&eratori naţionali !i eCponenţi de vază ai valorilor civilizate !i luminate. "iul cizmarului georgian din Dremlin !i acel coate goale smintit care luase în stăp$nire ţara lui 6oet*e.

care c*iar !i acum. care n au "ost în stare să priceapă avertismentele pro"etice ale lui Aa&otins3i.*ari&da idi!ului.$t despre doamne. dar se împleticesc c*iar !i în e&raică. în special a celor născuţi în ţară. mesc*ina invidie a unora dintre colegii săi de pro"esorat. pe de o parte. în care caz eCplica. statutul lim&ii e&raice. rolul lor în conversaţie era limitat la cel de ascultător care dă din cap. sau evreii din 5uropa. ca !i cum ar "i aruncat o crenguţă pe rug. mereu gudur$ndu se pe l$ngă neevrei. care tre&uie să z$m&ească la momentul potrivit !i să transmită prin mimică înc$ntarea "aţă de perlele de înţelepciune pe care unc*iul Aosep* Ie răsp$ndea în "aţa lor cu at$ta generozitate# -u mi amintesc să o "i văzut vreodată pe mătu!a 86 . ve!nic între ?cGla !i . vreunul dintre &ăr&aţii a"laţi în vizită se încumeta la o între&are sau la un comentariu. în cea mai mare parte a timpului !edeau respectuo!i. invaria&il: glumeam doar c$nd am spus ce am spus adineaori# . scoţ$nd eCclamaţii politicoase de apro&are !i mulţumire. !i a lim&ilor europene. încă se mai agaţă de prosperitatea lor materială în loc să se sta&ilească în Ţara Mumă# )neori. pe de alta. "oarte rar cineva dintre ei îndrăznea să comenteze un detaliu sau altul din discursul gazdei. care nu numai că nu stăp$nesc nici o lim&ă din cultura europeană. !i evreii din 'merica. după Hitler. sau r$deau c$nd unc*iul Aosep* lua un ton sarcastic sau glumeţ.Poveste despre dragoste si întuneric ple&eiană a conducerii 'genţiei 5vreie!ti. lipsa de pro"unzime a prozatorilor !i poeţilor mai tineri.

de la un !ervet umed p$nă la o sco&itoare. în dreapta unc*iului Aosep* !i la c$ţiva pa!i în spatele lui. "ructe sau "iertura dulce căreia i se zicea varinie. "ără copii. din dreapta. iar c$nd nu avea de turnat ceai sau nu era nevoie să mai aducă pră(ituri. sau ca unc*iul Aosep* să i ceară politicos să i aducă de pe colţul cel mai depărtat. servind sau a!tept$nd p$nă era nevoie de ea# 2i totu!i unc*iul !i mătu!a î!i erau cu totul devotaţi unul celuilalt !i se cople!eau reciproc cu semne de a"ecţiune. întotdeauna gră&indu se. a!tept$nd să vadă dacă e nevoie de ceva sau dacă vreunul dintre musa"iri mai dore!te ceva.'mos +z Eippora* a!ezată la masă: era într o ve!nică alergătură între &ucătărie sau cămară !i salon. umpl$nd din nou "ar"uria cu &iscuiţi sau &olul cu "ructe. de polemică !i de du*. stătea aproape de u!a dintre salon !i coridor. cu !orţul ei al&. un cuplu în v$rstă. &iscuiţi. răsp$ndind vor&e de înţelepciune. !i mătu!a Eippora* în picioare. răs"ăţat. turn$nd în ceai apă clocotită din samovarul cel mare !i argintat. cu un !orţuleţ prins în talie. al &iroului din &i&lioteca lui ultimul număr din periodicul Les&onenu sau noul volum de poezii al lui Itz*a3 Lamdan. îl în"o"olea în 87 . ea î!i trata soţul ca pe un copil singur la părinţi. din care vrea să citeze ceva în spri(inul celor a"irmate# '!a era invaria&ila ordine a lucrurilor în acea vreme: unc*iul Aosep* a!ezat în capul mesei. cu m$inile încruci!ate pe &urtă. el î!i trata soţia ca pe un prunc !i se purta cu ea cu imensă &l$ndeţe !i a"ecţiune. cu ve!nice &ete!uguri.

%ag &a-Omer. !i pe unul dintre ele a scris. după mai &ine de cincizeci de ani. cu litere care o luau un pic piezi! spre spate. ea tăindu i cu gri(ă ung*iile. ce poezii de >iali3 !i . c$nd mă uit la aceste cuvinte. !i care a "ost eroul meu &i&lic pre"erat. el cu m$na i străvezie între m$inile ei. !i "ără să mi asculte răspunsurile îmi spunea că ar tre&ui să mă "amiliarizez cu ceea ce a scris el despre Macca&ei în Istoria celui de al Doilea Templu. ca !i cum s ar "i tras înapoi: Pentru inteligentul şi sârguinciosul mos cel mic cu speranţa sinceră că atunci când !a fi mare !a face cinste poporului său. cu un sur$s &l$nd su& mustaţa lui al&ă. ce am citit în ultima vreme !i pe care dintre cărţile lui am citit o. '()* 'cum. de la unchiul "oseph #erusalim-$alpiot. care o&i!nuia să !i a!eze m$na mică !i rece pe o&razul meu !i să mă între&e. !u!otindu i vor&e de alint în lim&a rusă# )nc*iului Aosep* tare i mai plăcea să scrie pe cărţi lucruri pline de simţire: în "iecare an.erni3ovs3i am învăţat pe de rost. !i ce li se preda la !coală copiilor evrei din zilele noastre. ca să !i dreagă g$tul# ? a înt$mplat o dată să i văd a!ezaţi alături pe marginea patului lor. mă între& ce !tia cu adevărat despre mine unc*iul meu Aosep*. în vreme ce în legătură cu viitorul statului ar tre&ui să citesc articolul lui "ormulat "oarte viguros din numărul de ieri al lui 88 . mi a dăruit c$te un volum din 5nciclopedia copiilor.Poveste despre dragoste si întuneric e!ar"e !i tot soiul de ve!minte c$nd răcea !i îi dădea lapte cu ou !i miere. de c$nd am împlinit nouă sau zece ani.

%ag &a-Omer. dragul meu. mă duc să ţi aduc alt pa*ar# 8uria unc*iului Aosep* "aţă de ipocrizia !i (osnicia rivalilor săi îl "ăcea uneori să ridice glasul. pe prima pagină a unui volum de traduceri ale lui David 8risc*mann.mulţimea aflată acum la putere.'mos +z Hamas*3i" sau interviul pe care l a dat la Ha&o3er săptăm$na asta# %n dedicaţie a avut gri(ă să adauge punctele vocalice acolo unde eCista riscul de am&iguitate. nu l &ea. iar ultima literă a numelui său "$l"$ia ca un steag în v$nt# %n altă dedicaţie. nu. am investit în ele s$ngele su"letului meu. doamnelor !i domnilor. termină cu asta# 2a# +sin3a# Eău a!a. !i cărţile îmi sunt copiii. !i după moartea mea ele !i numai ele îmi vor purta spiritul !i visele către generaţiile viitoare# La care mătu!a Eippora* a răspuns: J -u. Ia persoana a treia: +ie ca el să i. îmi ura. La una dintre acele întruniri de ?*a&&at unc*iul Aosep* a grăit cam a!a: J ?unt un &ăr&at "ără copii. aduc$nd mai mult cu o "emeie ce suspină dec$t cu un proroc &at(ocoritor# )neori iz&ea în masă cu m$na lui 89 . dar vocea lui nu era niciodată un răcnet. ci mai degra&ă un &e*ăit strident.bândească pe calea !ieţii şi să -n!eţe din !orbele celor mari traduşi -n această carte că trebuie să-ţi urme. din partea iubitorului său unchi "oseph #erusalim-$alpiot.i conştiinţa şi nu turma omenească . +sia. termină cu asta# 2tii că doctorii ţi au spus să nu te agiţi# 2i acum ţi ai lăsat ceaiul să se răcească# 5 rece ca g*eaţa# -u. la urma urmei. '().

cu capul lui trist rezemat de pieptul ei !i silueta lui măruntă agăţată de plinătatea trupului ei# ?au ea stătea în &ucătărie. iar ea îl trata pe el ca pe &e&elu!ul ei scump. după cum mi se spusese. c*iar în spatele lui. !i mătu!a Eippora*. lucrul pentru care îl admiram cel mai mult pe unc*iul Aosep* era că. spăl$nd !i pl$ng$nd pe tăcute. dar la el asta arăta mai puţin a lovitură !i mai mult a m$ng$iere# + dată. apoi î!i plecau privirea !i î!i z$m&eau s"ios# 2i uneori ea îi des"ăcea &l$nd cravata. în mi(locul unei tirade ce în"iera >olsc*eOismus ul sau >und ul sau adepţii (argon ului iudeo german /cum numea el idi!ul0. a"lată l$ngă u!ă. care i a curs în poală. a inventat !i ne a dat c$teva dintre 90 . iar el venea p$nă în spatele ei. cloncăneli !i ciripituri. vor&ind cu voce scăzută despre gazdele lor. la prietenii lui care a!teptau politicos în (urul mesei. a răsturnat o cara"ă cu limonada de la g*eaţă. uscat !i strălucitor. ca să se odi*nească un pic. lumina oc*ilor săi# )neori ea î!i împletea degetele plinuţe cu degetele lui străvezii !i o clipă sau două se priveau în oc*i. !i a cerut scuze "aţă de ceilalţi. de parcă ar "i încercat să aline un prunc sau s ar "i o"erit să "ie pruncul ei# %n copilărie. îi punea m$inile rozalii pe umeri !i scotea un !ir de piuituri. îl a(uta să !i scoată panto"ii !i îl punea să se întindă. l a a(utat să se ridice de la masă !i l a condus în dormitor# După zece minute l a adus înapoi. sc*im&at.Poveste despre dragoste si întuneric "ragilă. care trăiau întocmai ca o perec*e de porum&ei: el o trata pe ea ca pe o "iică "ăcută la &ătr$neţe. s a repezit !i i a !ters pantalonii cu !orţul.

9căma!ă:. stilul modern. lim&ile semitice !i studiile 91 . 9senzual:. )n 9ve!m$nt în "elurite culori:. . iar apoi a intrat în mi!carea Hi&&at Eion !i în cercurile lui '*ad Haam# La nouăsprezece ani !i a pu&licat primul articol. 9p$ine pră(ită:. în vara lui H8IX a plecat la studii la Heidel&erg. intitulat 9. . !i a murit la Ierusalim în HIP8# . un dar destul de uimitor din partea acestui unc*i at$t de puritan#0 Aosep* Dlausner s a născut în H8X= la +l3ien3i.a să nu mai vor&im de 9senzual:. 9monoton:. s a născut în el o atracţie puternică "aţă de istoria orientală a la 7enan !i a "ost pro"und in"luenţat de . cuvinte care păreau să "i "ost cunoscute !i "olosite dintotdeauna.arlGle# ?tudiile sale la Heidel&erg au mers de la "ilozo"ie !i istorie la literatură. 9ais&erg:. în 6ermania# %n cei cinci ani petrecuţi acolo a studiat "ilozo"ia cu pro"esorul Duno 8isc*er.'mos +z cuvintele e&raice o&i!nuite. unde el a trecut prin sistemul educaţional evreiesc tradiţional. 9multicolor:. 9seră:. dacă stau să mă g$ndesc. ce a! "i îm&răcat în "iecare dimineaţă dacă unc*iul Aosep* nu ne ar "i dat cuv$ntul 9căma!ă:. în Lituania.$nd avea zece ani Dlausnerii s au mutat din Lituania la +dessa.u un 9toc de plum&:. 2i cu ce a! "i scris "ără creionul lui. 9încărcătură:. în care pleda pentru lărgirea graniţelor lim&ii e&raice "ie !i prin încorporarea de cuvinte străine. ast"el înc$t să poată "uncţiona ca lim&ă vie# Din cauză că în 7usia ţaristă universităţile erau inaccesi&ile evreilor. de la c*eder la Ges*iva.uvintele noi !i literatura ra"inată:. printre care 9creion:. 9cocor: !i 9rinocer:# /'cum.

visătoare4 2i oc*ii lui. o să mi amintesc oc*ii lui p$nă în cea de pe urmă zi. persana !i am*ara0# . iar o dată a reu!it c*iar să sc*im&e c$teva cuvinte cu părintel e sionismului.anaanului. prietenul lui din zilele c$nd trăia la +dessa. iar prietenia lor s a întărit !i s a trans"ormat într o a"initate caldă. care cu o aripă atinge >i&lia !i peisa(ul .a un ar*ang*el4 Pe c*ipul lui strălucea o lumină lăuntrică4 -i se părea că seamănă cu un rege asirian.ongres ?ionist de la >asel. aramaica. arzători.erni3ovs3i: 9?u"letul unui copil naiv !i curat în trupul zdravăn al unui cazac4: ?tudenţii evrei l au ales pe unc*iul Aosep* ca delegat al lor la primul . rodnică# 9)n poet pasionat4: zicea unc*iul Aosep* despre el. sanscrita !i ara&a. a 92 . c$nd a&ia împlinise douăzeci !i nouă de ani. în vreme ce cealaltă este des"ă!urată peste întreaga 5uropă modernă4: Iar alteori zicea despre . melancolici. studia medicina la Heidel&erg în aceea!i vreme. precum !i la următorul. cu &ar&a lui neagră !i eCpresia inspirată. Herzl avea oc*ii unui t$nă r poet îndrăgostit. 9un vultur de poet de lim&ă e&raică. Dlausner a scris. care vră(eau pe oricine privea în ad$ncul lor# 2i "runtea lui înaltă îi adăuga o splendoare maiestuoasă4:0 %ntors la +dessa. printre care greaca !i latina.Poveste despre dragoste si întuneric orientale /stăp$nea vreo cincisprezece lim&i. a predat !i s a anga(at în activitatea sionistă p$nă ce. însu!i T*eodor Herzl# /95ra un &ăr&at c*ipe!4 .erni3ovs3i.

cu g$ndul aiurea. mustaţa moale. cu ţăcălia lui al&ă !i ascuţită. p$! p$!. oc*elarii ruse!ti. cu recuno!tinţă# 5l !i soţia lui. mai &une. prin "aptul că a inventat cuv$ntul e&raic pentru 9lunar:# )n &ăr&at în stare să inventeze un cuv$nt !i să l in(ecteze în circuitul sangvin al lim&ii este în oc*ii mei doar cu puţin mai pre(os dec$t . 9doamna Dlausner:0 !i au trans"ormat casa de pe strada 7imislinaGa din +dessa într un soi de clu& !i loc de înt$lnire a unor personalităţi sioniste !i literare# )nc*iul Aosep* avea întotdeauna o voio!ie aproape copilărească# . p$nă ce alte cărţi. 8anni Vernic3 /care încep$nd din ziua nunţii a "ost numită invaria&il 9draga mea Eippora*: sau. în prezenţa musa"irilor. unc*iul Aosep* a mo!tenit de la '*ad Haam un 9&uletin periodic: !i l a trans"ormat imediat într unui lunar. m$inile delicate.reatorul luminii !i întunericului# Dacă scrii o carte.*iar !i c$nd vor&ea 93 . care se înclină cu toţii în "aţa lui. poţi avea norocul să "ie citită o vreme. apar !i îi iau loculF dar a produce un cuv$nt nou înseamnă să te apropii de nemurire# P$nă în ziua de azi mi se înt$mplă să înc*id uneori oc*ii !i să mi apară imaginea acestui &ătr$n "ragil.'mos +z mo!tenit de la '*ad Haam răspunderea redacţională a principalei reviste lunare de cultură e&raică modernă Has*iloa*# . t$r!$indu !i picioarele.a să spunem eCact. ca un mic 6ulliver într un >ro&dingnag populat de o mulţime multicoloră de ais&erguri măreţe. cocori înalţi !i rinoceri masivi.

transmiteau o vioiciune optimistă. ca să nu mai vor&esc de durerea mea. astmul meu. oc*ii sclipitori. la )niversitatea din +dessa. în HIP8#0 %ntre HIHX !i HIHI Dlausner a "ost lector. viziunea îngustă a conducătorilor no!tri. în răz&oiul civil care a urmat 7evoluţiei lui Lenin# %n HIHI unc*iul Aosep*. (ovială !i aproape *edonistă: 9. !i p$nă la urmă pro"esor. au plecat de la +dessa spre Aa""a cu nava 7uslan. nedreptăţile !i umilinţele pe care a tre&uit să le suporte toata viaţa. ca de &e&elu!. pro"unda sa însingurare.am pus geană pe geană noaptea trecută:. valul de imigrare de după răz&oi# Hanu33a* din acel an i a găsit instalaţi în cartierul >u*arian din Ierusalim# 94 . o&ra(ii rozalii. 9nelini!tile naţiunii noastre. du!manii săi. care trecea de(a de la o ta&ără la alta. !i cumplitele migrene de care su"ăr zi !i noapte#: /Dacă era să l crezi. destinul tragic al noncon"ormistului. durerile !i &olile sale. stră&unica mea 7as*a Deila. care a "ost MaG"loOer vW sionist al celui de al Treilea 'lGia*. n a înc*is oc*ii vreo clipă cel puţin de la începutul anilor . născută >raz. m au apăsat mai tare în întuneric dec$t propriile mele pro&leme deloc u!oare. în lupta s$ngeroasă dintre 'l&i !i 7o!ii. le spunea întotdeauna oaspeţilor. teama pentru viitorul nostru. care nu se ridică dec$t p$nă la genunc*iul &roa!tei.20 p$nă la moarte. mătu!a Eippora* !i &ătr$na mamă a unc*iului.Poveste despre dragoste si întuneric despre tristeţea sa. întotdeauna o veselie reţinută mi(ea în spatele oc*elarilor lui rotunzi# Mi!cările lui.

!i sunt uz&e3ii !i ciu3cii !i tătarii.'mos +z Pe de altă parte. c$nd antisemitismul din 1ilna crescuse p$nă la nivelul violenţelor împotriva studenţilor evrei# )nc*iul David a rămas acolo. c$nd s a întors în 5uropa. &unicul 'le3sandr !i &unica ?*lomit. la 1ilna. slovacii !i ce*oslovacii. adică evreiiF în Iugoslavia sunt s$r&ii.<0 erau evreii# Tata o&i!nuia să spună: I n . în a"ară de mem&rii "amiliei mele !i alţi evrei ca ei# ?e pare că toţi ceilalţi au "ost pan slavici. cu toate că erau !i ei sioni!ti în"lăcăraţi: condiţiile de viaţă din ţară li se păreau prea asiatice. plecaţi acasă în Palestina:# După cincizeci de ani. capitala Lituaniei. irlandezi sau slovaci# ?ingurii europeni din întreaga 5uropă a anilor . &ulgari. croaţii. dar c*iar !i acolo trăie!te un grup de iugoslavi incon"unda&iliF !i c*iar !i în imperiul lui ?talin sunt ru!ii. toţi pereţii ţipau: 95vrei. pe "iecare perete din 5uropa scria.$nd tata era t$năr. pan germanici sau pur !i simplu patrioţi lituanieni. tata !i părinţii săi a(ung$nd la Ierusalim de a&ia în HI<<. singurii mem&ri reali ai unei naţiuni sovietice# 5uropa s a sc*im&at acum cu totul !i e plină de la un perete la altul de europeni# Printre altele. într o vreme în care se pare că nimeni altcineva din 5uropa nu mai era a!a. David. n au mers în Palestina. se sc*im&aseră !i acele graffiti do pe pereţii din 5uropa# . căraţi vă din Palestina:# 95 . slovenii !i muntenegrenii. ucrainenii. 95vrei. iar printre ei sunt con"raţii no!tri. ca european convins. împreună cu tata !i "ratele lui mai mare. în vizită. a!a că s au dus la 1ilna.e*oslovacia eCistă trei naţiuni ce*ii.20 !i .

misionarul care a tradus în engleză Isus din -azaret. dar !i altele. îmi înc*ipui că la !coala ta te învaţă să I dispreţuie!ti pe acel tragic !i minunat evreu !i trag năde(de că măcar nu te învaţă !i să scuipi de c$te ori treci prin "aţa icoanei lui sau a unui cruci"iC# . misionarii anglicani de la Ierusalim i au cerut ar*iepiscopului să l demită pe doctorul Dan&G.$nd o să mai cre!ti. apărute după c$ţiva ani. ca să nu se dezlănţuie un scandal colosal în lumea evreiască. cite!te -oul Testament. în HI2H: eCtremi!tii îl acuzau că a 9acceptat mită de la misionari ca să i c$nte osanale 'celui +m:. în care susţinea spre stupoarea comună a cre!tinilor !i evreilor că Isus s a născut !i a murit evreu !i n a intenţionat niciodată să întemeieze o nouă religie# >a mai mult. în vreme ce. se considera 9evreul moralist par eCcellence:# '*ad Haam l a implorat pe Dlausner să !teargă această propoziţie. lăs$ndu i la o parte pe 96 . at$t printre evrei c$t !i printre cre!tini. prin "aptul că îl descrie pe M$ntuitorul nostru ca pe un soi de ra&in re"ormat. pe de altă parte. de "apt. ca pe un muritor !i ca pe un evreu care nu are nimic de a "ace cu >iserica:# )nc*iul Aosep* !i a do&$ndit reputaţia internaţională mai ales pe &aza acestei cărţi !i a urmării ei. De la Isus la Pavel# )nc*iul Aosep* mi a spus: 9Dragule. c$nd i a "ost pu&licată cartea la Ierusalim. întruc$t cartea este 9in"ectată cu erezie. cum s a !i înt$mplat.Poveste despre dragoste si întuneric )nc*iul Aosep* !i a petrecut mulţi ani lucr$nd la al său magnum opus despre Isus din -azaret. dragule.

a!a cum zice 7av Huna în tratatul Pesa*im din Talmudul >a&ilonian. tre&uie să cite!ti cărţi &une să cite!ti.rema mea de "aţă. !i o să descoperi că acest om era carne din carnea noastră !i os din osul nostru. î!i are totu!i locul său în panteonul marilor evrei. te rog. K+rice îţi spune stăp$nul casei să "aci. "ără strop de g$ndire politică. Messia* este pur !i simplu cineva care a "ost uns cu mir: orice preot sau rege din >i&lie e un messia*. să recite!ti !i iar să cite!ti4 2i acuma. Dacă i a!a. legat str$ns de cuv$ntul care desemnează crema de "aţă spre deose&ire de lim&ile neevreilor. !i el eCcomunicat# '"lă de la mine: cei care mă condamnă sunt evreii de ieri. dragule. alături de >aru* ?pinoza. .'mos +z pro"esori. Dacă i a!a. pe care o interpretez ca re"erinţă la 97 . di"erenţa imensă între Tm$ntuitorulU din lim&ile neevreilor !i messia* al nostru. "ugi acum !i întrea& o pe mătu!a ce te am rugat să o între&i# +are ce era. ?pune i. unde e crema. "ă. în a"ară de a plecaL. c*iar dacă a "ost într adevăr un visător. vrei să "ii drăguţ să o între&i pe doamna Dlausner. dragule. iar cuv$ntul e&raic Tmessia*U este c$t se poate de prozaic !i comun. crema cea vec*e. roag o să "ie &ună !i să mi "acă un ceai. ni!te viermi îngu!ti la minte !i incapa&ili# Iar tu. era un "el de pietist evreu care "ăcea minuni !i. ca să nu a(ungi ca ei. în care messia* este numit M$ntuitor# ?au e!ti încă prea t$năr ca să înţelegi lecţia asta. că aia nouă nu i &ună nici s o dai la c$ini# . draga mătu!ă Eippora*. 'm uitat# %ţi aminte!ti tu.uno!ti. pentru că.

Poveste despre dragoste si întuneric "runzele de ceaiH# -u e dec$t o glumă. !i nu se g$nde!te că minutele !i orele îmi sunt singura comoară. la "el ca -apoleon pe insula 5l&a: de vreme ce era împiedicat să împingă înainte întregul continent european. unc*iul Aosep* a devenit secretarul . "ără să renunţe la poziţia sa din "runtea 8acultăţii de Literatură 5&raică# 9Pentru a a&sor&i cultură străină !i a o pre"ace într a noastră naţională !i în carne !i s$nge omenesc:. care mi se scurge printre degete#: '(uns la Ierusalim. dragule.omitetului pentru Lim&a 5&raică. tr. a!a cum "ace toată lumea. (N. iar unc*iul Aosep* a "ost în s"$r!it desemnat să se ocupe de acest su&iect. 9 iată idealul pentru care am luptat cea mai mare parte a vieţii mele !i nu l voi 1 In original joc de cuvinte intraductibil: (to) leave (a pleca) !i leaves (frunze).) 98 . !i nu mi mai răpi timpul. după care a "ost numit la catedra de literatură e&raică de la )niversitatea 5&raică din Ierusalim. a scris el. desc*isă în HI2P# -ădă(duise să i se dea în primire 8acultatea de Istorie 5vreiască sau măcar să predea perioada celui de al Doilea Templu. s a apucat să impună o ordine progresistă !i &ine organizată pe insuliţa unde era eCilat# Doar după vreo douăzeci de ani s a creat catedra de istorie a epocii celui de al Doilea Templu /P<M î#e#n# X0 e#n#0. însă 9grangurii )niversităţii se uitau în (os la mine de pe culmile măreţe ale germanismului lor:# La 8acultatea de Literatură 5&raică unc*iul Aosep* se simţea. după propriile cuvinte. desigur# 8ugi acum.

din nou la "el cu cea a lui 'gnon.'mos +z părăsi p$nă în ziua cea de pe urmă#: 2i în altă parte a scris. a "ost grav deteriorată# 9Tre&uie să reeducăm generaţia mai t$nără:. 9idealuri:. iar 99 . iar &i&lioteca lui.asa lui. indi"erent că este vor&a de diaspora europeană sau de cea ara&ă. "uriosul. un spirit de opoziţie neclintită### . cu uni"orma lui splendidă !i &uzele str$nse cu *otăr$re. a scris în cartea lui . 9generaţiile ce vor veni: !i 9p$nă la ultima mea su"lare:# %n HI2I a "ost silit să "ugă c$nd Talpiotul a "ost atacat de ara&i# . cu "ervoare napoleonică: 9Dacă aspiraţia noastră e să "im un popor care domne!te asupra propriei ţări. 9străin pentru contemporanii săi:. care mi(e!te în ei#: ?u& in"luenţa unc*iului Aosep*.ei mai mulţi dintre pro"esorii no!tri încă mai au de luptat cu spiritul docil !i de"etist al diasporei.$nd un popor luptă pentru li&ertatea sa. a "ost (e"uită !i arsă. 9nu ne vom clinti:. pasionatul >eet*oven !i Aa&otins3i. ca !i cea a lui 'gnon. 9tre&uie să i înve!m$ntăm pe tineri în spiritul eroismului. atunci copiii no!tri tre&uie să "ie "ăcuţi din "ieri: +&i!nuia să arate spre cele două &usturi din &ronz de pe &u"etul din salonul lui. 9cei puţini împotriva celor mulţi:. 9m am luptat cea mai &ună parte a vieţii mele:. &unicul !i &unica au devenit !i ei (a&otins3iţi neosioni!ti. cum ar "i 9carnea !i s$ngele nostru:. 9uman !i naţional:. !i să le spună musa"irilor: 9?piritul individului este eCact la "el cu cel al naţiunii am&ele tind spre înălţimi !i am&ele devin nedisciplinate în lipsa unei viziuni:# %i plăceau eCpresiile în stilul c*urc*illian.

cu o 100 . partidul Herut al lui Menac*em >egin. în care denunţa ipocrizia 9per"idului 'l&ion:# 'ceste mani"este erau tipărite pe o presă clandestină !i tineri sprinteni mergeau prin cartier noaptea !i le lipeau pe toţi pereţii !i c*iar pe st$lpii de telegra"# 2i eu am "ost un copil al clandestinităţiiF nu doar o dată i am alungat pe englezi. în privinţa relaţiei dintre Israel !i celelalte naţiuni.a un leu care în"runtă alţi Iei:# >egin nu arăta a leu# -ici c*iar tatăl meu. lucruri care simţeau că i stau &ine unui conducător dăruit cu calităţile unui leu sau ale unui vultur# . >egin le inspira acestor (a&otins3iţi odesiţi laici.um scria Aa&otins3i. sentimente contradictorii. de "apt. măreţie de spirit. nu era un leu# 5ra un cărturar neîndem$natic !i miop din Ierusalim# -u era capa&il să a(ungă luptător clandestin. nu su"icient de c*armant. dar a contri&uit la luptă compun$nd din c$nd în c$nd pentru organizaţia clandestină mani"este în lim&a engleză. după rena!terea naţională: 9. printre care se strecura !i un strop de condescendenţă reţinută: "aptul că provenea dintr un !tetl polonez !i emotivitatea lui eCcesivă îl "ăceau pro&a&il să pară oarecum ple&eu !i provincial !i. de capacitatea de a emana carismă. cu mintea desc*isă. cu toate că.Poveste despre dragoste si întuneric tata c*iar s a apropiat de ideile Irgunului organizaţie paramilitară clandestină !i de aripa sa politică. c*iar dacă era indiscuta&il dedicat !i un naţionalist viguros. prea lipsit de poezie. în ciuda numelui lui. acea undă de însingurare tragică. poate că nu arăta destul a om de lume.

pe un tim&ru american0 pe catargul de la . plin de dragoste de sine !i autocompătimire. cu un soi de mulţumire voioasă. să ne prade !i să ne ardă. cu vocea tărăgănată !i (oasă# -u ca vocea stridentă.omisar !i c*iar pe 7egele 'ngliei în persoană. am semnat un acord cu per"idul &ritanic cucerit. era un om minunat de sincer.'mos +z manevră de atac pe "lanc a trupelor mele. despre realizările sale. "ratele &unicului meu. sculptată de >ernini. să "acem un "ront al a!a ziselor naţiuni luminate. un pic pl$ngăreaţă. reprodusă pe prima pagină a cărţii unc*iului Aosep*.$nd un popor luptă pentru li&ertatea sa# 1oiam să "iu un &ăr&at puternic. împotriva valurilor de orientali săl&atici. de&ord$nd de o veselie copilăroasă. am scu"undat "lota Maiestăţii ?ale după o am&uscadă îndrăzneaţă pe mare. tăcut. &uclată !i cu &uzele pecetluite a lui David. care ameninţau să năvălească "lin de!ert ca să ne ucidă. a unc*iului Aosep*# -u voiam ca m$inile mele să "ie ca m$inile lui moi. cu înc$rligatul lor scris antic !i iataganele lor. 101 . cu ţipetele lor guturale care "ac să ng*eţe s$ngele n vine# 1oiam ca atunci c$nd voi "i mare să arăt ca statuia c*ipe!ă. un om "ericit care ve!nic pretindea că e nenorocit# 'dora să vor&ească la nes"$r!it. i am răpit !i i am trimis în "aţa curţii marţiale pe înaltul . civilizate. pe Dealul s"atului nelegiuit# După ce i am alungat. vulnera&il !i a*tiat după onoruri. . !i cu m$inile mele am înălţat steagul evreiesc /ca soldaţii aceia care înalţă drapelul american la IOo Aima. de doamnă &ătr$nă# )nc*iul Aosep*.asa 6uvernului.

mama lui. detractorii săi. av$nd drăgălă!enia unui &e&elu! !i aroganţa unui Vunder3ind# 'colo. "ără eCcepţie. delicaţi.Poveste despre dragoste si întuneric descoperirile sale. măreţia sa. la timpul cuvenit. din soiul celor politico!i !i culţi. în Talpiot. care accepta c$teodată musa"iri cu plată. pe străduţa căreia i s a dat apoi numele Dlausner. prin "runzi!ul căreia. înt$lnirile sale. ca o 102 . insomnia sa. un deal pa!nic acoperit de pădure. care tre&uia să "ie replica din Ierusalim a unei su&ur&ii &erlineze pline de grădini. aveau să strălucească acoperi!uri de ţiglă ro!ie !i ale cărui vile aveau să o"ere un cămin ti*nit !i con"orta&il unui scriitor cele&ru sau unui cărturar de renume. la capătul "undăturii care era !i capătul Talpiotului. gola!e. importanţa sa !i mărinimia sa# 5ra un om &un. planurile sale de lucru. am$ndoi "oarte &la(ini. capătul Ierusalimului !i capătul păm$ntului locuit: mai departe se întindeau dealurile sum&re. soţia lui. copilul &ătr$neţilor lui !i m$na lui dreaptă# Mergeau cu pa!i mici. la capătul lumii. articolele !i con"erinţele sale. cărţile. în adierea serii. care cu toate. p$nă dincolo de casa ar*itectului Dron&erg. dar în acela!i timp un egoist !i un răs"ăţat. cu &raţul su&ţire prins de &raţul dolo"an al mătu!ii Eippora*. unc*iul Aosep* avea să se plim&e uneori. trăirile sale. la marginea săl&ăticiei. ale De!ertului Iudaic# Marea Moartă strălucea în depărtare ca un platou de oţel topit# %i văd încă st$nd acolo. au "ăcut 9mare senzaţie în lume:.

cu toate că dorinţa lui de a "i în*umat el însu!i acolo nu avea să "ie îndeplinită. dar c$nd u!a se desc*ide. cu adierea de seară a Ierusalimului su"l$nd peste capetele lor. din cauză că atunci c$nd a murit Ierusalimul de est era su& guvernare iordaniană# Lumina serii întăre!te tranda"iriul o&ra(ilor lui de &e&elu! !i "runţii lui înalte# Pe &uzele lui plute!te un sur$s distrat. pe su& ele trece vec*iul drum roman care continuă p$nă su& zidurile +ra!ului 1ec*i. !i Muntele Măslinilor. "o!netul pinilor !i un miros amărui de mu!cate plutind în aerul uscat !i curat. unc*iul Aosep* cu un sacou /care. înc*isă la culoare. în papuci.'mos +z perec*e de ursuleţi de plu!. zicea el. !i dincolo de +ra!ul 1ec*i ei zăresc Muntele ?copus. &raţ la &raţ. cu o e!ar"ă de l$nă cenu!ie în (urul umerilor# Tot orizontul e ocupat de proeminenţa al&astră a dealurilor Moa&ului de dincolo de Marea Moartă. iar mătu!ica într o roc*ie de mătase în"lorată. încununat de clădirile universităţii at$t de dragi unc*iului Aosep*. ca !i cum ar "i un &ăr&at ce &ate la u!a unei case unde merge regulat în vizită !i unde e o&i!nuit să "ie primit cu multă căldură. în care su& oc*ii lor cupolele mosc*eilor se auresc. puţin încurcat. ar tre&ui să "ie numit în e&raică (aco&it0 !i cravată. cu părul al& descoperit în su"larea v$ntului. crucile de pe clopotniţele &isericilor !i semilunile de pe minarete sclipesc în ro!eaţa soarelui la as"inţit# Eidurile însele devin cenu!ii !i greoaie. pe a cărui coastă avea să "ie înmorm$ntată mătu!a Eippora*. în pragul ei se ive!te pe nea!teptate 103 .

care avea să vină cu siguranţă în c$teva minute dinspre 7amat 7a*el !i 'rnona. domnule.u s$nge !i (elezo I 1om înălţa o rasă N M$ndră. de unde îl luam pe <> p$nă pe strada Eep*ania*. ca !i cum ar între&a: . pentru că acum ?*a&&at ul se înc*eiase# -umărul X ne ducea la . a!a înc$t a scris provizoriu cuv$ntul rusesc (elezo.ine sunteţi. darnică !i aspră:. de c$nd îl !tiu# Tata răspundea: J )neori e!ti cam prea aspră# -u mai e t$năr. 9Lrasă:. 9"ier:# 2i a!a a ie!it: 9.alea Aa""a. !i cu toţii ne repetăm uneori# P$nă !i tu# 7ăutăcios.Poveste despre dragoste si întuneric un străin care se uită la el !i se trage înapoi surprins. p$nă ce prietenul său >aruc* Drupni3 a venit !i a sc*im&at (elezo cu cuv$ntul e&raic Gezd. acelea!i pove!ti !i anecdote# ?e repetă la "iecare ?*a&&at. 9sudoare:: 104 . săream !i eu cu parodia proprie a unui vers din Imnul >eitar: J 9. Tata. !i ce anume căutaţi aici. mama !i cu mine îi lăsam pe el !i pe mătu!a Eippora* să stea acolo mai departeF ne luam &ini!or rămas &un !i porneam către staţia auto&uzului X. iar de acolo mai erau cinci minute de mers p$nă acasă# Mama zicea: J 5 nesc*im&at# Mereu acelea!i predici.u s$nge !i (elezo vom înălţa o ge(o#: /)nc*iul Aosep* putea să vor&ească la nes"$r!it despre "elul în care î!i alegea Aa&otins3i cuvintele# ?e pare că Aa&otins3i n a reu!it să găsească o rimă potrivită în e&raică pentru cuv$ntul geza.

nu cred că sunt# .u s$nge !i sudoare N 1om înălţa o rasă N M$ndră. !osetele.ar tre&ui să "ie# La aceasta. cuv$ntul 9a de"ini: vine dintr un cuv$nt latin care înseamnă 9s"$r!it: sau 9limită: !i "iecare act de de"inire denotă trasarea unei limite sau a unui *otar. -u. In cazul acesta n ar tre&ui nici măcar să ncerci vreodată să începi o dispută. tata intervenea: J '(unge pentru astăzi# . cu siguranţă că nu te scutesc# De ce a! "ace o. s ar putea să se lege de cuv$ntul 9de"ensiv:. dacă nu ai vreun "iricel de motiv# ?ă ţi intre &ine în cap de acum: 9vreau: !i 9nu vreau: nu sunt motive. căma!a. după ce ne luam rămas &un de la unc*iul Aosep* !i mătu!a Eippora*. despărţind ceea ce este înăuntru de ceea ce se a"lă a"ară. dacă nu era 105 . darnică !i aspră:#0 Tata îmi spunea: J Eău a!a4 ?unt unele lucruri pe seama cărora n ar tre&ui să glumim# 2i mama zicea: J De "apt. o cea!că de cacao !i culcarea# 2i ţi a(unge pe ziua de azi# 2i uneori.$t despre tine. 'mos. !i aruncă toate *ainele murdare în co!ul cu ru"ele de spălat# Len(eria de corp.'mos +z 9. Poţi să mi dai un motiv rezona&il pentru am$narea spălării pe cap. rogu te. nu sunt altceva dec$t capricii# 2i. nu uita că "aci &aie în seara asta# 2i să te speli pe cap# -u. de "apt. !i aceea!i imagine este oglindită în ec*ivalentul e&raic pentru 9de"iniţie:. derivat din ec*ivalentul pentru 9&arieră:# 'cum taie ţi ung*iile. totul# 'poi pi(amaua. înt$mplător.

copilul e o&osit !i tre&uie să se scoale devreme ca să meargă la !coală:# J . tre&uie să ne întoarcem în Derem 'vra*am.asa "amiliei 'gnon era a!ezată într o grădină încon(urată de c*iparo!i. zic$nd: 9Prea &ine.opilul nu e o&osit deloc. dacă domnul 'gnon ne iartă. sunai la u!a al&ă !i a!teptai ca ea să se desc*idă !i să "ii 106 .Poveste despre dragoste si întuneric prea t$rziu. va "i lipsită de strălucirea ei# '!a reu!ea 'gnon să aducă un sur$s pe &uzele mamei. ea. rogu te. ca să zic a!a. ca să nu i necă(im# )neori. iar tata accepta invitaţia. în vreme ce ne îndreptam spre staţia auto&uzului X. dădeam nas în nas cu domnul 'gnon care venea de la sinagogă !i care îl trăgea de &raţ pe tata !i l avertiza că dacă el. ziceam eu# 2i domnul 'gnon adăuga: J 'pleacă ţi urec*ea. ca !i cum !i ar "i ascuns "aţa în grădină# Tot ce puteai vedea dinspre drum erau patru sau cinci "erestre înguste# Intrai pe o poartă ascunsă printre c*iparo!i. mai ză&oveam vreo douăzeci de minute sau o (umătate de oră ca să trecem !i pe la vecinii de peste drum# -e "uri!am. p$nă la casa lui 'gnon. &unule doctor: prin gura pruncilor glăsuie!te tăria ta# . mergeai pe cărare pavată de pe latura casei. adică tata. dar pentru mai multă siguranţă "usese construită cu spatele la stradă. re"uză să viziteze casa lui 'gnon !i să i dălţi iască strălucirea c*ipului doamnei. dar numai pentru c$teva minute. vreau să zic casa lui 'gnon. urcai patru cinci trepte. nu vom sta prea mult. "ără să le spunem unc*iului !i mătu!ii unde mergem.

sau să o iei la st$nga. !i nu aprindeau lumina electrică p$nă ce nu se iveau în "ereastră cel puţin trei stele# ?au poate că lumina electrică era aprinsă.'mos +z po"tit să o iei la dreapta !i să urci treptele a"late în penum&ră ce duceau la &iroul domnului 'gnon. gal&enă !i destul de sărăcăcioasă. !i poate că era greu de deslu!it c*iar !i atunci# +ricare ar "i "ost el. cu trei sau patru um&re di"erite clătin$ndu se în (urul lui 107 . destul de îng*esuit. mereu un "el de crepuscul. a"lată pe acoperi!. care dădea spre De!ertul Iudaic !i dealurile Moa&ului. pătrata. ale cărui "erestre dădeau spre grădina goală# -u era niciodată lumină de zi deplină în casa lui 'gnon. poate pentru că mergeam în vizită c*iar înainte de s"$r!itul ?*a&&at ului. de unde a(ungeai pe o terasă mare. către seară. sau domnul 'gnon încerca să "acă economie ori poate că era o cădere de reţea !i singura lumină venea de la o lampă cu para"ină# %mi amintesc !i acum de penum&ră. cu un vag miros de ca"ea !i pră(ini ii. către salonul mic. dar era acea electricitate de la Ierusalim. ci două. de "apt aproape că încă o pot atingeF grila(ele de la "erestre păreau că o ţin înc*isă !i o întăresc# Motivul ei este greu de deslu!it acum. ori de c$te ori domnul 'gnon se ridica să ia o carte de pe ra"turile care arătau ca o adunare de credincio!i îm&răcaţi în ve!minte întunecate !i oarecum sărăcăcioase. "orma corpului lui nu arunca o singură um&ră. trei sau c*iar mai multe# '!a s a întipărit imaginea lui în memoria copilăriei mele !i a!a mi l amintesc !i astăzi: un &ăr&at care se clatină în semiîntuneric.

nu numai din cauza nea!teptatei maliţiozităţi pe care o conţinea /pe care în zilele noastre am numi o su&versivitate0. de parcă ar "i um&lat tot timpul pe v$r"uri# .*iar !i c$nd !edea acolo. părea că !ade pe v$r"uri# Domnul 'gnon rareori i se adresa ei. tr. „iu&ită/amantă . !i o dată domnul 'gnon i a spus. dar în primul r$nd din cauza "olosirii cuv$ntului 9stăp$nă:. în spate. mistress. c$nd am citit povestea lui ?tăp$na !i negustorul am&ulant# %n a"ară de domnul 'gnon n am mai înt$lnit pe cineva care să "olosească termenul 9stăp$nă: în sensul de stăp$na casei# . în "aţa lui. cu capul un pic înclinat într o parte !i cu o um&ră de z$m&et sarcastic: 98ă &ine !i îngăduie mi să "iu stăp$n în casa mea c$tă vreme oaspeţii mai sunt aici# După ce pleacă.) 108 . dar în vreme ce vor&ea cu tata privirea părea să i se oprească o clipă pe "aţa mamei# . tu vei "i stăp$na2:# %mi amintesc limpede această "rază. vor&ea aproape numai cu tata. „institutoare/învăţătoare/profesoară . era un &ăr&at cu trei sau mai multe um&re# Mama se purta cu domnul 'gnon. care este rar în e&raică# L am înt$lnit din nou după mulţi ani. „doamnă ("emeie măritată) .Poveste despre dragoste si întuneric în vreme ce merge. poruncitoare. deasupra sau su& picioarele lui# .iudat. la dreapta. care are mai multe sensuri: „suverană/stăp$nă (a casei) . „directoare . cum să spun. (N.$teodată doamna 'gnon spunea ceva cu o voce ascuţită. în rarele ocazii în care îi 2 în original.u toate că atunci c$nd zicea 9stăp$nă: poate că se g$ndea la ceva un pic di"erit# 5 greu de spus: la urma urmei.

i am trimis cu oarece emoţie un eCemplar lui 'gnon. ?#@# 'gnon:# Tata. c$nd a apărut prima mea carte. str$m&a din &uze în vreme ce îl de"inea pe 'gnon ca 9scriitor din diaspora:: povestirile lui nu au aripi. în toată graţia !i nevinovăţia lui.'mos +z adresa o remarcă mamei. în care spunea c$teva lucruri despre cartea mea !i pe care o înc*eia după cum urmează: 9. oc*ii lui păreau să o evite pe ea !i se întorceau spre mine# ?au spre "ereastră# ?au poate că nu a!a se petreceau lucrurile. ci doar a!a s au gravat în imaginaţia mea: amintirea vie. acum vreo cincisprezece sau !aisprezece ani. 109 . cu o dedicaţie pe prima pagină# Mi a răspuns cu o scrisoare "rumoasă.e mi ai scris despre cartea ta mi a trezit imaginea răposatei tale mame# %mi amintesc cum o dată. mi a adus o carte de la tatăl tău# Poate că erai cu ea# ' stat în prag iar vor&ele ei au "ost puţine# Dar c*ipul ei a rămas cu mine. asemenea încreţiturilor de pe apă sau cutremurului nervos al pielii unei gazele în clipa dinainte de a o lua la goană. mul te zile# 'l tău sincer. sose!te pe nea!teptate !i tremură într o singură clipă în mai multe ritmuri sau diverse puncte de concentrare. )nde urlă !acalii. spunea el. care a tradus pentru 'gnon articolul 9>uczacz: dintr o enciclopedie poloneză atunci c$nd acesta scria la volumul )n ora! !i plinătatea lui. după care îng*eaţă !i încremene!te în amintirea unei amintiri# In vara lui HIMP.

pentru că n am prea vor&it cu tata despre adevăr# -u mi a spus prea multe despre copilăria sa. iu&ire. în general.are este adevărul. supranaturalul !i eCcesul de emotivitate. părinţi. iu&irile sale. iar lui nu i plăcea literatura idi!# %n con"ormitate cu temperamentul lui de Misnaged lituanian raţionalist. este înregistrat simplu că a murit de un atac de cord. detesta magicul. nu are ast$mpăr sau nu lasă tocul din m$nă p$nă ce nu le îneacă în &ălţi de &u"onerie guralivă !i isteţime galiţiană# 'm impresia că tata vedea povestirile lui 'gnon ca pe o prelungire a literaturii idi!. doar &ancuri !i sarcasm# 2i dacă are într adevăr unele descrieri "rumoase pe ici.Poveste despre dragoste si întuneric nu au pro"unzime tragică.am vor&it niciodată despre moartea mamei mele# -ici un cuv$nt# -ici eu nu i u!uram situaţia !i m am "erit să pornesc vreodată o conversaţie care ar "i putut duce la cine !tie ce dezvăluiri# Dacă m a! apuca 110 . tot a!a curriculum vitae al tatălui meu a"irmă doar că ultima lui cercetare a "ost asupra unui manuscris necunoscut al lui @#L# Peretz# 'cestea sunt "aptele# . cea care a murit din eCces de curăţenie. su"erinţa sa sau su"erinţa în general# . orice era învăluit în ceţuri de romantism sau de mister. nu eCistă în ele nici măcar un r$s sănătos. nu !tiu. a!a cum pe certi"icatul de deces al &unicii ?*lomit. pe colo. propria &oală. moartea "ratelui său. orice lucru proiectat pentru a năuci simţurile sau pentru a pune raţiunii oc*elari de cal# 'sta p$nă în ultimii ani ai vieţii. c$nd gusturile i s au sc*im&at# Tre&uie să admitem că.

m am ocupat de propoziţia aparent tautologică 9Toată ziua stătea acasă. tata !i cu mine. !i nu ie!ea niciodată din casă###: 111 . !i mai !tie !i că nu prea avem de ales# . născută Minz.itea !i recitea pove!tile din culegerea Pe gaura c*eii. aproape în "iecare iarnă# Poate că găsise acolo un ecou al propriei tristeţi !i însingurări# 2i eu recitesc uneori cuvintele lui Tirza* Mazal.'mos +z să scriu aici toate lucrurile despre care n am vor&it noi doi. de la începutul povestirii In "loarea v$rstei: Mama a murit în "loarea v$rstei# La a&ia treizeci !i unu de ani mama !i a a(uns moartea# Puţine !i rele au "ost zilele din anii vieţii ei# Toată ziua stătea acasă.: despre desc*iderea "olosită de 'gnon in în "loarea v$rstei.uvintele sunt aproape acelea pe care mi le a scris 'gnon despre mama mea: 9' stat în prag.$t despre mine. a! putea umple două cărţi# Tata mi a lăsat multă trea&ă de "ăcut !i încă trudesc la ea# Mama spunea despre 'gnon: J +mul acela vede !i înţelege o mulţime de lucruri# 2i o dată a zis: J Poate că nu e un om c*iar a!a de &un. iar vor&ele ei au "ost puţine:# .ine a venit. !i nu ie!ea niciodată din casă### Tăcută stătea casa noastră în m$*nirea saF u!ile ei nu se desc*ideau vreunui străin# Mama zăcea în pat iar vor&ele ei erau puţine# . dar măcar !tie să deose&ească răul de &ine. c$nd după mulţi ani am scris un eseu numit 9.

mi am adunat tot cura(ul !i am sunat într o zi la u!a domnului 'gnon /sau. : I am spus numele meu !i pe cele ale părinţilor mei. în lim&a(ul lui 'gnon: 9Mi am luat inima n dinţi !i m am dus la el:0# 9Dar 'gnon nu e acasă:.Poveste despre dragoste si întuneric Mama nu stătea toată ziua acasă# Ie!ea din casă destul de mult# %nsă !i zilele din anii vieţii ei au "ost puţine !i rele# 9'nii vieţii ei. după ce a "ost lăsat or"an de către &iata lui mamă !i s a 112 . mi a spus: 9-u e!ti tu copilul care.a !i cum !i ele ar arunca pe perete mai mult de o um&ră# După c$ţiva ani. la care. a spus doamna 'gnon. domnul 'gnon !i a amintit ceea ce lim&ile *arnice tocaseră prin Ierusalim cu c$ţiva ani înainte !i. în grădină. de unde s a ivit pe nea!teptate. însă cu m$nie.$teodată aud în aceste cuvinte dualitatea vieţii mamei mele. dat "iind că !coala 3i&&utzului avea nevoie de un pro"esor de literatură. în papuci !i vestă tricotată. în spatele casei. c$nd 'dunarea 6enerală a 3i&&utzului 8ulda m a trimis la universitate ca să studiez literatura. politicos. domnule. era a"ară. 9Dar rine sunteţi. născută Minz# . pun$ndu mi m$na pe umăr. în "elul în care le răspundea cetelor de &andiţi si t$l*ari de drumul mare care veneau să l (e"uiască pe soţul ei de timpul lui preţios# ?tăp$na casei 'gnon nu mă minţea cu lotul: într adevăr. !i cea a vieţii lui Lea. domnul 'gnon nu era în casă. m a salutat !i apoi a între&at. a!a cum stăteam în pragul casei /doamna 'gnon dispăruse înăuntru "ără o vor&ă0. mama lui Tirza*. &ănuitor. : . !i a lui Tirza* Mazal.

'mos +z îndepărtat de tatăl lui. eCact a!a cum "ăcuse mama înaintea mea. după care ră&darea lui a a(uns la s"$r!it !i era evident că e în căutarea unei modalităţi de a se descotorosi de mine. 2i pe care dintre cărţile mele o pre"eri. despre studii /2i care dintre cărţile mele se cite!te la universitate în această vreme. c*iar dacă !edeam acolo pe v$r"uri. !i i am spus care era pro&lema mea# 1enisem să l văd pentru că pro"esorul 6ers*on ?*a3ed dăduse studenţilor săi de anul înt$i de la cursul de literatură e&raică sarcina de a compara povestirile din Aa""a. dar eu mi am luat inima în dinţi. 0 !i s a mai interesat cu cine m am însurat !i de unde e "amilia soţiei mele. dar am pre"erat să nu l contrazic#0 Domnul 'gnon m a po"tit înăuntru !i m a între&at o vreme despre cum îmi mergea în 3i&&utz. ale lui >renner !i 'gnon. !i c$nd i am spus că din partea tatălui se trage din talmudistul !i ca&alistul din secolul al W1II lea Isaia* HoroOitz. -u e!ti cel care în tinereţe a "ost certat de părinţii lui c*iar în casa asta pentru că o&i!nuia să scoată sta"idele din c*ec. s a dus să trăiască viaţa 3i&&utzului. !i eram uimit că doi oameni at$t de deose&iţi s au putut împrieteni# @ose" HaGGim >renner era un evreu 113 . : /-u mi aminteam de asta !i nici nu l credeam în privinţa scoaterii sta"idelor. i s au luminat oc*ii !i mi a spus două trei povestiri. !i am citit povestirile !i de asemenea tot ce am putut găsi la &i&liotecă despre prietenia lor din Aa""a în zilele celui de al Doilea 'liGa*.

!i un scriitor "oarte gri(uliu. negli(ent. un su"let dostoievs3ian oscil$nd permanent între entuziasm !i deprimare. acel soi de sur$s am înţeles mai t$rziu pe care l ar avea un prinzător de "luturi c$nd zăre!te un "lutura! drăgăla!# După ce s a uitat destul la mine a zis: J Intre @ose" HaGGim. o vreme. eCact. nevinovat cum eram. cu mulţi ani mai t$năr dec$t >renner !i încă virgin din punct de vedere literar. înc$t erau aproape ca o perec*e de îndrăgostiţi. i am vor&it gazdei mele despre sarcina ce mi "usese încredinţată !i l am între&at cu nevinovăţie dacă ar vrea să mi dezvăluie secretul apropierii sale de >renner# Domnul 'gnon !i a mi(it oc*ii !i s a uitat la mine sau mai cur$nd m a scrutat. îndesat. care se îm&răca întotdeauna la patru ace. un t$năr su&ţirel. un persona( care pe vremea aceea era de(a instalat în centrul literaturii e&raice moderne !i în inima mi!cării de pionierat. 'zi am impresia că pot g*ici o parte din răspuns. visător !i totu!i sarcastic: ce nai&a a putut să i apropie at$t de mult la Aa""a în acele zile ale celui de al Doilea 'liGa*. !i mine era în acele zile o apropiere &azată pe o iu&ire împărtă!ită# 114 .Poveste despre dragoste si întuneric rus irasci&il. în vreme ce 'gnon era pe atunci /doar0 un t$năr galiţian s"ios. cu o privire piezi!ă. în casa lui 'gnon. dar în ziua aceea. !i cu un mic sur$s. cu plăcere. între milă !i "urie. un ra"inat !i perspicace învăţăcel talmudic. un pionier devenit "uncţionar. înainte de iz&ucnirea Primului 7ăz&oi Mondial. "ie ca Dumnezeu să i răz&une moartea. capricios !i plin de amărăciune.

@ose" HaGGim !i cu mine eram am$ndoi îndrăgostiţi ne&une!te de ?amuel @ose" 'gnon# Da. un mare secret. nu mie. crez$nd că aveam să aud un secret care să pună capăt tuturor secretelor. !i aproape că !i a "ăcut singur cu oc*iul în vreme ce z$m&ea. pe c$nd trăiam la Aa""a. strict între noi doi. am între&at. "aţă de un t$năr suplu !i răs"ăţat. o aluzie vagă la secretul atracţiei resimţite de un &ăr&at "oarte carnal. că aveam să a"lu vreo poveste suculentă despre o iu&ire ascunsă. a z$m&it domnul 'gnon. ci sie!i. atunci. ironia cuiva care î!i &ătea (oc de sine. într adevăr: ironie agonică. pe care ţi l voi dezvălui doar dacă îmi dai cuv$ntul că nu l spui niciodată nimănui# 5ram at$t de entuziasmat că mi a pierit vocea. în acele zile. prostul de mine. pasional. despre care a! putea pu&lica un articol senzaţional !i a! deveni peste noapte un nume cunoscut de toţi cei din lumea cercetării literaturii e&raice# J 2i care era acea iu&ire împărtă!ită. cu tinerească nevinovăţie !i cu inima &ăt$ndu mi ne&une!te# J 'sta e un mare secret.'mos +z Mi am ciulit urec*ile. îţi pot spune că. da. !i de asemenea a ra"inatului galiţian "aţă de &ăr&atul aprig !i venerat care ar "i putut să l ia su& aripa sa părintească sau să i o"ere un umăr de "rate mai mare# 115 . care îl mu!ca pe autor !i în acela!i timp !i pe musa"irul lui cel naiv ce venise să tragă de m$neca gazdei# 2i totu!i era !i un grăunte de adevăr ascuns acolo. !i n am putut dec$t să sc*iţez din &uze promisiunea# J >ine.

9!i nu cred că 'totputernicul dore!te &inele "ăpturilor pe care le a creat:# 'ceasta este o poziţie paradoCală. ci mai degra&ă o ură împărtă!ită lega pove!tile lui 'gnon de cele ale lui >renner# Tot ce era "als. spune Daniel >ac* în )n oaspete peste noapte. care ţinea ?*a&&at ul !i purta calotă. "rica de Dumnezeu este prezentată ca o groază cumplită de Dumnezeu: 'gnon crede în Dumnezeu !i se teme de 5l. c$t !i în cea a lui 'gnon. în scrierile lui. at$t în Aa""a lui >renner. 9"rică: !i 9credinţă: sunt sinonime# 5Cistă ung*ere din povestirile lui 'gnon în care. "ăţarnică !i comodă a vieţii evreie!ti din acea vreme erau dispreţuite în aceea!i măsură de 'gnon !i de >renner# >renner. într un mod indirect. camu"lat cu isteţime. adevăraţi# 'gnon însu!i era un evreu religios. pe care 'gnon n a 116 . un om cu "rica lui Dumnezeu: în e&raică. în sensul literal. retoric sau um"lat de propria importanţă în lumea celui de al Doilea 'liGa* /valul de imigrare care s a înc*eiat cu Primul 7ăz&oi Mondial0. era. toată autoîngăduinţa &urg*eză. iz&ea cu &arosul "uriei. dar nu l iu&e!te# 9?unt din soiul oamenilor comozi:. tragică !i c*iar disperată.Poveste despre dragoste si întuneric 2i totu!i nu o iu&ire împărtă!ită. în vreme ce 'gnon înţepa minciunile !i pretenţiile cu ironia i ascuţită !i "ăcea să iasă aerul "ier&inte !i puturos care le um"la# 2i totu!i. prin gloata de punga!i !i palavragii străluceau stins din loc în loc "igurile unor oameni simpli. tot ce era mincinos sau se proslăvea singur din realitatea sionistă.

onsiliul .$nd am scris o carte despre 'gnon. eCplor$nd această temă. disperat# 9Domnul se va milostivi de mine.'mos +z eCprimat o niciodată în mod direct. s a mulţumit să îngăduie să "ie rostită de persona(e secundare din scrierile sale !i să "ie sugerată de ceea ce se înt$mplă cu eroii săi# . pentru o clipă sau două. zeci de evrei credincio!i. "ără îndoială:. că !i ei puteau vedea în su"letele lor ceea ce am văzut eu în 'gnon# Dar ceea ce am văzut în scrierile lui 'gnon am zărit. printre care !i tineri !i "emei. dar nu am c*e" de citit zilele astea: !i 117 . re"erindu se la una dintre ve!nicele sale pl$ngeri despre "uncţionarea auto&uzelor.erului: 8rica de Dumnezeu a lui 'gnon. 9!i dacă Domnul nu se va milostivi de mine poate că o va "ace . Tăcerea . în domnul 'gnon însu!i. "iecare în "elul lui.artierului. a zis odată. cei mai mulţi dintre ei din zona ultraortodoCă. în acel cinism sardonic al său care aproape "riza un ni*ilism ironic. dar mă tem că mai tare ca am$ndoi este cooperativa de transporturi#: 'm "ăcut pelerina(ul la Talpiot încă de două sau trei ori în timpul celor doi ani de studii la )niversitatea din Ierusalim# Primele mele povestiri erau pu&licate pe atunci în suplimentul săptăm$nal al cotidianului Davar !i în trimestrialul Des*et !i m am g$ndit să i le las domnului 'gnon ca să aud ce crede despre eleF dar domnul 'gnon s a scuzat !i a spus 9regret. mi au trimis scrisori# )nele dintre aceste scrisori erau adevărate con"esiuni# 5i îmi spuneau. !i c*iar pro"esori !i "uncţionari credincio!i.

a!adar.Poveste despre dragoste si întuneric mi a cerut să i le aduc în altă zi# In altă zi. 9### !i c$nd o să ne vedem am să ţi spun viva voce mai mult dec$t am scris aici# In timpul Pastelor voi citi restul povestirilor. ca o sarcină st$n(enitoare. ultimul număr din Des*et în care "usese pu&licată povestea mea# P$nă la urmă n am avut cura(ul să nasc acolo. înc$t am !terpelit ziarul din 118 . al cărui autor era de părere că cei mai importanţi trei scriitori din 5uropa .0. în care scria. cu &urta mare# ?au cu un pulover um"lat# De a&ia după c$ţiva ani. după ce am primit "rumoasa scrisoare a domnului 'gnon. &eat de &ucurie. în HIMP0. inter alia. cu voia lui Dumnezeu. cu m$inile goale dar purt$nd pe &urtă. c$nd povestirile au "ost adunate într o carte /)nde urlă !acalii. m am întors. în care eroii apar în deplina realitate a "iinţei lor:# + dată. a apărut într un ziar străin un articol scris de una dintre luminile călăuzitoare ale literaturii comparate /poate că autorul era elveţianul 5mil ?teiger. mi am "ăcut cura( să i o trimit# Trei zile !i trei nopţi am dansat prin 3i&&utz. url$nd !i pl$ng$nd pe dinăuntru. pentru că îmi plac povestirile ca ale tale. 7o&ert Musil !i ?#@# 'gnon# 'rticolul a "ost scris cu c$ţiva ani înainte ca 'gnon să c$!tige Premiul -o&el !i am "ost at$t de entuziasmat. mă temeam să nu "iu o pacoste pe capul omului !i am părăsit casa lui a!a cum venisem.entrală din prima (umătate a secolului douăzeci sunt T*omas Mann. c$nt$nd "ără glas !i url$nd de a &inelea de "ericire. pe c$nd eram la )niversitate.

cu m îi zice. după c$ţiva ani. 9nimeni n a auzit de el p$nă acum !i dintr odată ne duce în "inalele mondiale# Pro&lema e că a(unge să "ie la egalitate cu o "emeie:# M am străduit vreme de mulţi ani să mă eli&erez de um&ra lui 'gnon# M am luptat să mi îndepărtez scrisul de in"luenţa lui. dintr o su"lare. de ritmurile lui măsurate. mi a aruncat acea privire pe care mi o arunca uneori !i a între&at cu nevinovăţie: 92i tu crezi că T*omas Mann este un autor at$t de important. 5gnon: 9Ia g$ndiţi vă un pic:. sim&olismului lui &aroc. de lim&a(ul lui dens. în pragul casei sale. uneori "ilistin. înc$t a devorat întregul articol acolo. o măsură din melodiile idi!. a zis el. înainte să mă po"tească măcar înăuntruF după ce l a recitit. împodo&it. am pierdut ultimul auto&uz din 7e*ovot către 3i&&utzul Hulda !i a tre&uit să iau un taCi# Toată ziua se vor&ise la radio despre Premiul -o&el.'mos +z camera de lectură /pe atunci nu eCistau "otocopiatoare la universitate0 !i m am dus iute cu el în Talpiot. o anumită mulţumire de sine midrasică. re recitit !i poate c*iar s a lins pe &uze. ondulaţiile savuroase ale povestirilor *asidice# Tre&uia să mă eli&erez de in"luenţa sarcasmului !i inteligenţei lui. du&lelor lui sensuri !i trucurilor lui literare complicate !i 119 . care a "ost împărţit între 'gnon !i poeta -ellie ?ac*s. enigmaticelor lui (ocuri la&irintice. : %ntr o noapte. !i !o"erul de taCi m a între&at dacă am auzit vreodată de un scriitor numit. ca să i o"er lui 'gnon plăcerea de a l citi# 2i a "ost cu adevărat înc$ntat. at$t de mult. uimit.

în scrisul meu# . de "apt. sc$r&ită.a animalele:. !uiera ea din senin. Poate că asta# ?ă arunci mai mult de o um&ră# ?ă nu culegi sta"idele din c*ec# ?ă ţii în "r$u !i să !le"uie!ti durerea# 2i încă un lucru. de la el.*iar !i c$nd !edeam l$ngă ea pe o &ancă. ceea ce am învăţat de la 'gnon mai răsună încă. "ără motiv aparent. !mec*erul ăsta. seara. "ără să !i dea osteneala să ne eCplice pe cine compară cu animalele# . !i nu era nimeni în parc. "ără îndoială. că nu mai pricepe nimic# ?au: J Doare at$t de tare înc$t aproape că mă "ace să r$d# Toată ziulica îng$na melodii pe care le a adus din locurile ude se pare că a trăit "ără teama de germeni !i "ără grosolănia de care se pl$ngea că in"ectează de asemenea totul aici# 9. o *aină sau o persoană !i ă mi spună: J 5 a!a de ur$t că e aproape "rumos# )neori zicea: J ? a "ăcut at$t de de!tept. pe care &unica o&i!nuia să l spună într un mod mai clar dec$t l am găsit eCprimat de 'gnon: 9Dacă nu mai ai lacrimi de pl$ns. atunci nu mai pl$nge# 7$zi:# 2i uneori eram lăsat peste noapte la &unici# >unica o&i!nuia să mi arate &rusc o mo&ilă.Poveste despre dragoste si întuneric erudite# %n ciuda tuturor e"orturilor de a mă eli&era de el. "ără vreo provocare sau legătură. !i o adiere atingea v$r"urile "runzelor sau poate că le "ăcea sa 120 . în parc.e am învăţat.

sc$r&ită. o căldură maronie.um au îndrăznit4 Mai rău ca animalele4 2i după o clipă iar îng$na melodii &l$nde care îmi erau necunoscute# %ntotdeauna "redona c$te ceva. un "luid amniotic călduţ# Toată noaptea# %nsă de cum venea dimineaţa te o&liga să cureţi cu peria. scutur$ndu se de !ocul dezgustului: J Eău a!a4 . întunecată. o culoare. în "aţa oglinzii. cu înver!unare. mă spălasem pe dinţi !i mi curăţasem urec*ile cu un &eţi!or de portocal cu un capăt învelit în vată. o voce plăcută. c*iar !i noaptea# )neori. mă m$ng$ia pe o&raz. o voce de culoare castanie. care treptat se distila într un ecou. după ce "ăcusem &aie. o aromă. în patul ei larg /pe care &unicul îl părăsise sau din care "usese alungat înainte ca eu să vin pe lume0# >unica îmi citea o poveste sau două. toate aceste înc$ntări nocturne. mă pupa pe "runte !i apoi !tergea imediat locul cu o &atistuţă înmuiata în par"um pe care o ţinea ve!nic în m$neca st$ngă !i cu care o&i!nuia să !teargă sau să strivească germenii.*iar !i atunci continua să îng$ne în întuneric sau mai degra&ă lăsa să iasă din piept o voce visătoare !i îndepărtată. &unica putea să iz&ucnească.'mos +z tremure "ără să le atingă de a &inelea cu degetele ei invizi&ile. !i apoi stingea Iu mina# . în &ucătărie. c*iar înainte de cana de cacao "ără pieliţă# 121 . pe !ezlongul de pe verandă. o asprime &l$ndă. mă culca l$ngă ea.

cu un vierme al& !i încovoiat de pastă de dinţi 8ilde! a!ezat de(a peste peri# Datoria ta era să se scu"unzi . cu "ioroasa ţesală ce amintea de pieptenii de "ier cu care romanii cei răi le au s"$!iat carnea lui 7a&&i '3iva !i celorlalţi martiri ai revoltei lui >ar Doc*&a. în vreme ce îţi !ampona !i îţi &um&ăcea ţeasta !i ţi zgrepţăna pielea capului cu ung*iile ei ascuţite. !i în vreme ce tu dormi &u!tean toate aceste rămă!iţe !i scurgeri te m$n(eau pe tot trupul !i se amestecau !i c*emau. !i apoi &unica îţi spunea să str$ngi oc*ii c$t poţi de tare. despre gunoiul !i mizeria pe care le secretă glandele trupului pe c$nd dormi. te ţinea str$ns de &raţ !i te "reca peste tot. care mirosea ca o clinică din cauza soluţiei antiseptice turnate în apă# Pe marginea &ăii era a!ezată de(a o periuţă de dinţi. să te săpune!ti peste tot !i să te "reci cu lu"a !i să te clăte!ti. cum sunt transpiraţia lipicioasă !i tot "elul de supuraţii unsuroase !i co(iţe de piele !i "ire de păr căzute !i milioane de celule moarte !i tot soiul de secreţii v$scoase despre care mai &ine nici să nu !tii. ca Iov care se scărpina cu un cio&. care era prins în o&i!nuita lui &ătălie din zori cu a!ternuturile# Dinainte c*iar de a desc*ide oc*ii te a!tepta o &aie "ier&inte. pur !i simplu c*emau &acteriile !i &acilii !i viru!ii să 122 . !i în tot acest timp îţi povestea cu voce a ei plăcută.Poveste despre dragoste si întuneric Mă trezeam în patul ei la zgomotul &ătătorului &unicului. da. din care ie!eau a&uri. !i la s"$r!it venea &unica. din cap p$nă n picioare !i înapoi. te ridica în genunc*i în cadă. p$nă ce pielea ţi se înro!ea ca o carne vie. maronie.

!i a !ters nasul sau i a picurat din nas tocmai peste acele înveli!uri de dulciuri pe care le iei de pe stradă !i le pui drept pe patul în care doarme apoi lumea. domnul 123 . in nas !i pe gură !i nu mai e nevoie să spun pe unde altundeva se t$răsc înăuntru. lucruri care nu pot "i văzute nici cu cel mai puternic microscop. mai ales c$nd mizeria dinăuntru. dimpotrivă. nici c*iar savanţii nu le pot vedea încă.'mos +z vină !i ei să mi!une peste tine. !i cu acele picioare acoperite de peri dezgustători ele se strecoară înapoi în trupurile noastre . ca să nu mai pomenim toate lucrurile pe care !tiinţa încă nu le a descoperit. !i ea devine din ce în ce mai murdară !i mai sc$r&oasă. ca să nu mai vor&esc de dopurile alea de plută pe care le culegi de prin co!urile de gunoi !i de !tiuleţii ăia de porum& pe care maică ta. scuză mă. nu "ace dec$t să împră!tie secreţiile murdare în milioanele de găuri pe care le avem pe toată pielea. se amestecă cu murdăria din a"ară care vine de la atingerea lucrurilor neigienice care au "ost atinse de cine !tie cine înaintea ta. mai ales atunci c$nd lumea nu se spală niciodată în acele locuri care nu sunt simpatice. doar le !terg. cum sunt &anii sau ziarele sau &alustradele sau m$nerele u!ilor. cu trilioane de picioru!e păroase ori&ile. zi !i noapte. dar c*iar dacă nu pot "i văzute se t$răsc pe tot trupul tău noaptea. la urma urmei cine !tie cine a strănutat peste ce ai cumpărat tu. sau c*iar m$ncarea pe care o cumperi. ca ale unei li&ărci. dar a!a de mici că nu le poţi vedea. sau c*iar. pe care trupul o eCcretă permanent. !i !tersul nu e deloc curăţenie.

musculiţe !i cine !tie ce altceva. ?au un a&ces sau enterită sau eczemă sau psoriazis sau impetigo sau un "uruncul. îi cumpără direct din m$na acelui &ăr&at care poate că nici nu s a spălat !i nu !i a !ters m$inile după ce a "ost la scuză mă. doar respir$nd aerul pe care altcineva l a tras în plăm$nii lui înaintea ta. Poate că nici nu e evreu# 'i idee c$te &oli sunt pe aici. 2i nu vor&esc dec$t de &olile cunoscute. molii. "urnici. nu despre unele care nu sunt încă !tiute !i pe care !tiinţa medicală încă nu le recunoa!te. !i oricine poate "oarte u!or să l m$n(ească pe altul. !i cum poţi "i sigur că e sănătos. la v$rsta ta e mai &ine să nu !tii de toate aceste "luide puturoase. mai ales aici.$te molime levantine.Poveste despre dragoste si întuneric să o ai&ă în paza lui. c$t despre igienă. . . ţ$nţari. la urma urmei nu trece nici o zi aici.a n are T>. "ără să moară oamenii ca mu!tele de vreun parazit sau &acii sau micro& sau de tot soiul de viermi microscopici pe care doctorii nici măcar nu i pot identi"ica. în Levant. în ţara asta în care e at$t de cald !i plin de mu!te. o str$ngere de m$nă e destul ca să transmită tot soiul de molime. !i oamenii aici transpiră toată ziua !i tot i impui î!i ating !i î!i "reacă unul de altul in"lamaţiile !i scurgerile !i sudoarea !i toate "luidele lor trupe!ti. g$ndaci de &ucătărie. !i c*iar "ără vreo atingere. (umătate din 124 . !i celălalt nici măcar nu simte ce s a lipit de el în toată îng*esuiala de aici. sau *oleră sau ti"os sau găl&inare sau dizenterie. cu toţi germenii !i &acilii de *erpes !i tra*om !i sc*istozomiază# Iar sistemul sanitar de aici nu e deloc european.

iar apoi o să ţi iei micul de(un# Pe c$nd ie!ea din &aie murmura pentru sine. !i o să capeţi o cană de cacao. in"lamaţii !i secreţii ciudate aduc cu ele tot timpul. doar că le am călcat cu "ierul încins care dezin"ectează !i ucide mai &ine ca spălatul orice s o "i "ost prăsind pe acolo.'mos +z lumea de aici nici măcar n a auzit de a!a ceva. !i împre(urul lor. cu părul pieptănat "rumos. Domnul să o ai&ă în paza lui.a animalele# ?au mai rău# Q + u!ă cu un panou din sticlă (ivrată împodo&ită cu "orme geometrice "lorale despărţea dormitorul &unicii de cămăruţa cunoscută ca 9&iroul &unicului 'le3sandr:# De aici &unicul î!i avea ie!irea separată pe verandă !i de acolo în grădină !i în "ine a"ară. !i cine !tie ce &oli. !i aerul e plin de tot soiul de insecte asiatice !i sc$r&oase reptile înaripate care vin aici drept din satele ară&e!ti sau c*iar din '"rica. care sunt *ainele pregătite de maică ta. !i apoi vino la mine în &ucătărie. ca un &ăiat mare. !i în celălalt !tii tu ce. !i apoi pune ţi singur ni!te pudră de talc în !tii tu ce. către li&ertate# %ntr un ung*er al acestei odăiţe stătea canapeaua din +dessa. la "el de îngustă !i de tare ca o sc$ndură. nu lăsa nici un loc!or umed. nu "urioasă. Levantul ăsta e plin de germeni# 'cuma usucă te &ine peste tot. pe care &unicul dormea 125 . !i vreau să te ungi cu cremă 1elveta din tu&ul ăsta pe tot g$tul. !i apoi să te îm&raci în *ainele pe care le pun aici. către ora!. ci cu un soi de m$*nire ad$ncă: J .

recomandate !i par avion# 2i mai erau o cutie cu plicuri !i alta cu ilustrate. pe care le păstra ca pe ni!te tro"ee într o cutie de pălării rotundă. !apte sau opt perec*i de panto"i stăteau aliniate per"ect. unii tari !i cu talpa groasă. ca un cui& de vipere. una plină cu agra"e. cea de alături plină cu piuneze. verzi !i negre !i maro. toate negre !i strălucitoareF a!a cum &unica ?*lomit colecţiona pălării. unii cu găurele. alţii cu curelu!e sau cu catarame# %n partea opusă canapelei se a"la &iroul lui mic. a treia pentru tăieturi din ziare. în vreme ce în a treia. unii înc*eiaţi cu !ireturi. iar în spatele lor un suport rotitor. cu 126 . tot a!a &unicului 'le3sandr îi plăcea să comande o întreagă "lotă de panto"i. una pentru scrisorile trimise. liliala Ierusalim# Mai era !i o cutie din lemn de măslin. ca recruţii la paradă. cu compartimente di"erite pentru etic*ete de eCpres. în "orma Turnului 5i""el. pe care îi lustruia p$nă ce luceau precum cristalul. întotdeauna curat !i ordonat. alta pentru documente de la municipalitate !i de la &ancă !i încă una pentru corespondenţa cu Mi!carea Herut. alţii rotun(iţi sau ascuţiţi. se încolăceau !i se învălmă!eau elasticele# Pe &irou era un suport metalic dreptung*iular cu tăviţe. plină cu tim&re de diverse valori.Poveste despre dragoste si întuneric noaptea# ?u& canapea. cu o călimară !i un tampon din lemn de măslin cu sugativă pe el# Tamponul îmi părea întotdeauna un tanc sau un vapor cu co! gros care navig*ează spre un de&arcader "ormat dintr un trio de cutii argintii sclipitoare. una pentru scrisorile primite.

!i îl "olosesc pe post de comisionar# %n timpul zilei &unicul 'le3sandr lucra ca reprezentant comercial !i v$nzător de articole vestimentare. prietenii. irasci&il dar u!or de calmat# . tranzacţii comerciale !i o mie de plictiseli !i o&ligaţii mesc*ine# 5ra un &ăr&at cu o "ire lini!tită. igienă. "ie ea "amilială. pro"ită de &unătatea lui !i l cople!esc cu o mie !i una de sarcini care îi sting sc$nteia poetică. "iind agentul de la Ierusalim al 127 . !i mai ales &unica. care arătau ca ni!te "emei cu talia su&ţire# >unicul iu&ea "rumuseţea !i detesta tot ce era ur$t. întotdeauna se în*ăma la ea# Dar apoi o"ta !i se pl$ngea de greutatea sarcinii !i de "aptul că toată lumea. printre care !i un creion minunat cu c$te un v$r" la am&ele capete. l$ngă dosare !i *$rtii. toţi "ăceau parte dintr un complot menit să l silească să se scu"unde în nu !tiu c$te "eluri de c$!tigare a p$inii de toate zilele. unul ro!u !i celălalt al&astru# %ntr un colţ al &iroului &unicului.'mos +z un asortiment de tocuri !i creioane de di"erite culori. stătea întotdeauna o sticlă înc*isă la culoare !i înaltă de lic*ior străin !i trei sau patru pocale verzi. o&!tească sau morală. dar toţi conspirau ca să i reteze aripile: nevasta.$nd vedea o îndatorire negli(ată. !i îi plăcea să !i întărească din c$nd în c$nd inima i singuratică !i pasionată cu c$te un strop de vi!inată. &ăut de unul singur# Lumea nu l înţelegea# -evasta nu l înţelegea# -imeni nu l înţelegea cu adevărat# Inima lui t$n(ea mereu după lucrurile no&ile. dereticat. partenerii de a"aceri.

z$m&ind "ericit spre mine. entuziasm !i dor. cămă!i !i pantaloni din tricot !i din ga&ardină. 'rcul de Trium" !i Turnul 5i""el# -oaptea. avea o colecţie multicoloră de mostre de ţesături. la &iroul său. le a tradus în e&raică# Iată un eCemplu: „/upă mulţi ani de-adormire 128 . sor&ind un pocal de vi!inată. care acopereau p$nă sus peretele din &iroul lui. precum !i tot soiul de prosoape. cum sunt Part*enonul !i . "orturi !i ziduri de apărare# >unicul !edea pe scaunul lui. !osete. !ervete !i perdele# Mi se îngăduia să "olosesc aceste cutii cu mostre. Aosep* Do*en Tsede3.analele ?uez !i Panama. cu picioarele întinse în "aţă !i cu c*ipul lui tranda"iriu. canalele veneţiene. &unicul 'le3sandr era un poet sentimental care arunca peste o lume străină poezii de dragoste. în singurătatea odăiţei sale. &isericile de la Dremlin. toate în lim&a rusă# >unul lui prieten. cu spatele la &irou.*inezesc. înc$ntare.oloseumul. 5mpire ?tate >uilding. de parcă turnul din cutii !i cutiuţe care cre!tea su& m$inile mele ar "i a(uns cur$nd să um&rească piramidele. ca să construiesc turnuri.*inezesc# >unicul 'le3sandr a "ost cel care mi a vor&it despre Marele Eid . grădinile suspendate !i celelalte minuni ale spiritului omenesc. piramide.Poveste despre dragoste si întuneric "a&ricii de teCtile Lodzia !i a multe alte "irme de mare prestigiu# %n numeroase cutii puse una peste alta pe ra"turi. care de o&icei strălucea de &unătate !i mulţumire. cu condiţia să nu le desc*id. . grădinile suspendate din >a&ilon !i Marele Eid .

/eal şi !ale să cutreier 1ă le !ăd cum mândre stau3 Omu-n pace să trăiască 1ub smochin." Dar de o&icei nu iarna aspră îl încon(ura: era un naţionalist. precum !i poeme pline de m$nie împotriva nemţilor.ă. Menac*em >egin sau pe cele&rul său "rate. plină de năde5de ra. cu versuri cum sunt acestea: „4e gânduri sumbre mă-ncon5oară 4ând !iaţa mi se -nserea." ?cria ode. 4ăci pământul -nfloreşte. ara&ilor. dacă noi. /e la /an pân2 la &eershe!a Patriei ocol să dau.ile-mi mai dăruieşte. englezilor !i tuturor celorlalţi care urăsc evreii# 2i printre acestea am găsit trei sau patru poezii de singurătate !i tristeţe. victoriilor !i cuceririlor. cu mintea nevinovată. am putea să ne învingem toţi du!manii !i am sta&ili 7egatul lui David de la -il p$nă la marele 129 ... un patriot. unc*iul Aosep*. -n a sa !ie. eroism.'mos +z /oamne.. ne am înve!m$nta în cura(. care credea că. un om pasionat. Ţara mea e-n !eselie. evreii.ă3 dio-ţi spun. !igoare-a tinereţii 6i ţie.. *otăr$re de "ier etc.eşte0 1altă-mi cu blândeţe pleoapa $rei . trupul -mi tre. preamărind "iguri ca 1ladimir Aa&otins3i.ă cuma iarna aspră se aşa. dacă ne am ridica în s"$r!it !i nu ne am mai "ace gri(i în privinţa ne evreilor. un iu&itor al o!tirilor.

însă în scurtă vreme î!i reluau nuanţa tranda"irie care vestea întreaga lume că "urtuna cu trăsnete a trecut. era plin de căinţă. palate regale !i &lazoane# Mi l amintesc îm&răcat într un costum de "lanel &e( desc*is sau într un costum reiat cu pantalonii călcaţi la dungă. puternic !i strălucitor uni"orme militare. dar c$nd era (ignit ii luceau al&i. după o scurtă întrerupereF !i într o clipă uita cine sau ce îl în"uriase !i ce a "ost cu toată tevatura aceea. goarne de alamă. de parcă m$nia lui "usese doar un "el de criză rea de tuse# Puteai să ţi dai seama întotdeauna de la distanţă în ce ape se scaldă. *amuri !i lănci sc$nteind în soare. dar "oarte repede se însenina. !i întreaga lume neevreiască. ierta. iar iarna un &orsalino cu panglică de mătase înc*isă la culoare# 5ra îngrozitor de irasci&il. ca un copil care pl$nge o clipă !i 130 .Poveste despre dragoste si întuneric r$u. rea !i crudă. iar dacă era "urios se înro!eau. gata să iz&ucnească dintr odată în avalan!e de tunete. iar &unicul reîncepea să radieze de o&i!nuita i voio!ie. iarna s a s"$r!it !i e de acum departe. ar veni !i s ar înclina p$nă la păm$nt în "aţa noastră# 'vea slă&iciune pentru tot ce este măreţ. su& care avea uneori o vestă din pic*et cu un lanţ de argint "in ce i îm&răţi!a talia !i ducea la un &uzunar al sus numitei veste# Pe cap purta vara pălărie de paie împletită larg. "lorile au răsărit pe păm$nt. 5u"ratul. î!i cerea iertare. pentru că "aţa lui î!i sc*im&a culoarea ca un sema"or: roz al& ro!u !i înapoi la roz# %n cea mai mare parte a timpului o&ra(ii îi erau de un tranda"iriu mulţumit.

studiind ToraF niciodată nu !i a sărutat !i nu !i a îm&răţi!at copiii !i niciodată nu a vor&it cu ei despre altceva dec$t lucrurile cere!ti:# ?oţia lui conducea gospodăria !i i a crescut pe copii de una singură# 2i totu!i acest distins ascet propovăduia 9adorarea . "ără să pună dedesu&t cear!a"uri sau paie.reatorului cu mare &ucurie !i "ervoare:# /7a&&i -a*man din >ratislava a spus despre el că era un Hasid a!ant la lettre#0 %nsă nici &ucuria. care a murit în HXI=. autorul c$torva scrieri etice in"luente# ?e spunea despre el că 92i a petrecut viaţa înc*is într o cămăruţă. să mă c*inuiască cu aceste !apte morţi !i să nu mi 131 . su& pedeapsa eCcomunicării. p$nă ce toate mem&rele aveau să i "ie strivite# De eCemplu: 9?ă mă ridice p$nă la tavan !i să mă azv$rle cu putere de păm$nt. !i să repete aceasta de !apte ori. z$m&e!te !i se întoarce "ericit la (oaca lui# 7av 'le3sandr Eis3ind din Horodino /în acea vreme a"lat în 7usia. !i avertizez ?ocietatea de îngropăciune. ascet. ca&alist.'mos +z imediat se potole!te. după iniţialele lucrării sale cele mai cunoscute. @esod 1e ?*ores* Ha 'voda* /Temelia !i rădăcinile adoraţiei0# 5ra mistic. este cunoscut în tradiţia ra&inică drept @1?*H. nici "ervoarea nu l au împiedicat pe 7a&&i 'le3sandr Eis3ind să lase în testamentul său instrucţiuni ca după moartea sa 9?ocietatea de îngropăciune să e"ectueze pe le!ul meu cele patru pedepse de moarte încredinţate ?an*edrinilor:. apoi în Polonia !i acum în >elarus0.

a "ost considerat cu adevărat unul dintre . unul dintre acei "raţi pe care tatăl lor nu i a sărutat sau îm&răţi!at niciodată. care toată ziua studia Tora i nu părăsea niciodată în timpul săptăm$nii casa de studiu. a!a înc$t c$nd aceasta termina să l trezească "lacăra# . nici c*iar pentru a dormi: î!i îngăduia să moţăie !ez$nd. 9pentru spiritul sau su"letul lui 'le3sandr Eis3ind. la "el ca tatăl său# ?oţia lui ţinea un magazin de p$nzeturi !i s a îngri(it de el !i de odraslele lui p$nă în ziua morţii lui !i mai departe. pe care nu o părăsea dec$t la începutu l ?&a&&at ului !i unde se întorcea de cum se înc*eia ?&a&&at ul# Ivra un ascet. pentru că nu se 132 . timp de patru ore pe noapte. pentru a "i nevinovat la (udecata cea mare:# Toate acestea ca ispă!ire a păcatelor sau pentru puri"icare.Poveste despre dragoste si întuneric cruţe umilinţa.*iar !i *rana "rugală îi era adusă la casa de studiu. care este o a&reviere a lui 9născut din 7a&&i 'le3sandr Eis3ind:# 8iul lui. căci umilinţa îmi este m$ndria. pentru că umilinţa lui 7av @ossele nu i îngăduia să !i asume poziţia de ra&in. la vremea ei. cu o lum$nare aprinsă între degete. 7av @ossele >raz. cu capul pe &raţe !i &raţele pe masa de lucru. care s a născut din "emeia 7e&ecca:# 2i se mai !tie despre el că a um&lat prin ora!ele germane str$ng$nd &ani pentru a i a!eza pe evrei în Ţara ?"$ntă !i a "ost înc*is pentru asta# Descendenţii lui poartă numele de "amilie >raz. ci preda Tora pe degea&a copiilor din sărăci mc# -ici n a lăsat vreo carte în urma lui. a!a cum "ăcuse !i mama lui.ei Drepţi.

c$t !i pe "anaticii religio!i. strănepotul lui 7a&&i 'le3sandr Eis3ind. unde. in !i c*iar păr de porcF avea a"aceri p$nă la DYnigs&erg !i Leipzig# 5ra un evreu "oarte credincios. su& ameninţări cumplite. dispreţuia at$t religia. cu aceea!i devoţiune deplină cu care &unicul !i stră&unicul 133 . Perla. era proprietarul !i conducătorul unei mici "a&rici de sticlă# %nainte. n a trăit din sudoarea "runţii soţiei sale !i nu a ur$t Eeitgeist ul !i Iluminismul# Le a îngăduit copiilor săi să înveţe rusa !i germana !i un pic de 9înţelepciune străină: !i c*iar a încura(at o pe "iica sa.u siguranţă a pus ?ocietatea de îngropăciune. nu i strivească trupul după moarte# Q Mena*em Mendel >raz. pe care predecesorii săi sa nu l "i spus înaintea lui# 8iul lui 7av @ossele. să studieze. 7av 'le3sandr Eis3ind >raz /&unicul &unicului meu 'le3sandr0 a "ost un prosper om de a"aceri. c*iar !i după standardele "oarte tolerante ale +dessei evreie!ti de la s"$r!itul secolului al WIW lea# 'teu "ără să se ascundă !i "aimos *edonist. s a sta&ilit în anii H880 la +dessa.'mos +z consiliera demn să spună vreun lucru nou. s a distanţat de *a&otnicia tatălui !i &unicului său: n a întors spatele lumii. lucrase ca "uncţionar guvernamental la DYnigs&erg# Mena*em >raz era un &on viveur c*ipe! !i înstărit !i un noncon"ormist *otăr$t. împreună cu soţia lui. dai. în tinereţe. "iul lui 'le3sandr Eis3ind. după c$t se !tie. care s a ocupat de cereale. 7as*a Deila >raz. nepotul lui 7av @ossele. să citească !i să devină o "emeie învăţată# .

cu condiţia ca prin aceasta să nu le provoace altora vătămări.artea obiceiurilor).amin'agim -. 7as*a Deila. care s a născut cu un an înaintea mea !i a "ost asasinat de către nemţi la 1ilna c$nd avea trei ani. "ratele tatălui meu. după mama mea. sora lui. împreună cu părinţii lui. nedreptăţi sau su"erinţe# Pe de altă parte. cel asasinat de nemţi la 1ilna# Trei dintre nepoţii mei poartă 134 . !i după tatăl meu. consuma cu dezinvoltură voioasă alimente interzise !i î!i găsea plăcerea în a"irmarea unei viziuni sum&re asupra scurtimii vieţii omene!ti !i în negarea pasionată a vieţii de după moarte !i a (udecăţii divine# 'cest admirator al lui 5picur !i al lui 1oltaire credea că un om tre&uie să întindă m$na !i să culeagă tot ce i scoate în cale viaţa !i tre&uie să se dăruiască pe de a ntregul des"ătării "ără *otare cu toate cele dorite de inima lui. un descendent al lui %abbi *bra'am "lausner. fiul lui %av &ze$iel. care a trăit la 1iena la s"$r!itul secolului al WI1)lea# 8ratele meu David a "ost numit după unc*iul David. David !i Mal3a. "iul lui 5ze3iel Dlausner. 8ania# 8iul meu este Daniel @e*uda 'rie*. care la r$ndul lui a primit numele &unicului său. pe nume @e*uda Lei& Dlausner. după Daniel Dlausner. în satul +l3ieni3i din Lituania /nu departe de 1ilna0. @e*uda !eib "lausner. vărul meu primar.Poveste despre dragoste si întuneric său ţinuseră să respecte "iecare &uc*e a Legii# Mena*em >raz era un li&er cugetător p$nă la eC*i&iţionism: "uma în pu&lic de ?*a&&at. din satul #l$ieni$i din !ituania. era logodită cu un evreu simplu acolo. fiul lui %av "adis'. @e*uda 'rie* Dlausner. autorul lui +efer . acea "iică învăţată a lui 7av 'le3sandr Eis3ind >raz. fiul lui %av (edalia' "lausner ) #l$icnic$i. care ţinea în arendă o "ermă<# 3 -umele se repetă în "amilii# 8iica mea cea mare se nume!te 8ania.

să intoneze c$ntece de petrecere la ?*a&&at !i de săr&ători !i să &ea un strop de rac*iu în serile de iarnăF niciodată nu !i &ătea calul !i nu dădea înapoi în "aţa prime(diei# Ii plăcea să călătorească singur. @e*uda Lei& a cumpărat cu &anii răma!i un cal !i o căruţă !i s a apucat cu voio!ie să care pasageri !i măr"uri dintr un sat în altul# 5ra un căruţa! vesel. erau în general evrei simpli de la sat. prin viscol !i peste stratul su&ţire de g*eaţă care acoperea r$ul iarna# + dată /a!a îi plăcea &unicului numele unuia dintre &unicii lor (/accabi +alzberger. a învăţat un pic din Tora !i Talmud de la un învăţător din sat !i respecta poruncile. spre deose&ire de verii lor învăţaţi din ora!ul învecinat Tra3ai. mai înt$i într un sat numit Popis*u3 /sau Papis*3i0. a.) 135 . agale. 2i a!a mai departe# (N. prin pădurile întunecate. &un la su"let. "iindcă alţi negustori i au descoperit cur$nd naivitatea !i au pro"itat de ea.'mos +z Dlausnerii din +l3ieni3i. a!a cum "ăcuse !i tatăl lui mai înainte. %iva 0uc$erman). în "ine. !otte +alzberger. apoi în alt sat numit 7udni3 !i. mulţumit de soarta lui !i îi plăcea să măn$nce &ine. cu căruţa plină cu lemne sau saci de cereale. căpo!i !i naivi# 5ze3iel Dlausner a crescut vaci !i oi !i a cultivat "ructe !i legume. c*iar la +l3ieni3i# Toate trei satele erau în apropiere de 1ilna# @e*uda. peste c$mpuri pustii. elimin$ndu l de pe piaţă. dispreţuind însă su&tilităţile eCegetice# %i plăcea viaţa în aer li&er !i ura să stea înc*is în casă# După ce !i a încercat norocul cu produsele agricole !i a e!uat.

era un copil minune de unsprezece ani. care cur$nd !i a mani"estat a"initatea cu tatăl !i &unicul său. de o s$rguinţă o&sesivă. trei "ii !i cinci "iice# %nsă în H88= s a îm&olnăvit grav !i Dlausnerii au *otăr$t să !i părăsească satul cel izolat din Lituania !i să se mute la sute de mile depărtare.Poveste despre dragoste si întuneric 'le3sandr să povestească iar !i iar în serile de iarnă0 g*eaţa s a spart su& greutatea căruţei. care nu avea dec$t vreo patru ani c$nd s au mutat la +dessa. 'le3sandr Eis3ind. singur 136 . iu&itor al lim&ii e&raice !i setos de cunoa!tere# Părea să tragă în partea verilor săi. unc*iul meu Aosep*. !i @e*uda Lei& a sărit în apa cea rece. Dlausnerii rurali# -u era atras de învăţătură !i încă de la o v$rstă "ragedă s a arătat dornic să !i petreacă mult timp în aer li&er. era un copil cam tur&ulent !i emotiv. a declarat că micul Aos ep* este sortit unor lucruri mari !i i a plătit studiile# Pe de altă parte. epicureicul !i voltairianul Mena*em Mendel >raz. amu!in$nd !i pipăind lumea. de unde venea 7as*a Deila !i unde trăia in"luentul ei "rate: cu siguranţă că Mena*em Mendel >raz avea să se ocupe de ei !i va avea gri(ă ca sora lui &olnavă să "ie tratată de cei mai &uni medici# %n vremea în care Dlausnerii s au sta&ilit la +dessa. la +dessa. isteţii Dlausnerii din Tra3ai. "ratele lui. căruţa!ul. o&serv$nd comportamentul oamenilor. a apuca t *ăţurile calului cu m$inile sale puternice !i a scos la mal calul !i căruţa# 7as*a Deila >raz i a născut soţului ei. nu a strămo!ilor "ermieri !i căruţa!i din +l3ieni3i# )nc*iul lui. "iul lor cel mare.

@vetta 7adovs3aia. dar nu după multă vreme s a răzg$ndit !i s a întors în 7usia sau în )craina. sau Dvora. dar 9au "ost &locaţi: la Diev. a murit la ?an3t Peters&urg în "loarea v$rstei# -i3ita. pentru că Daria era însărcinată=# In ciuda a(utorului primit de la prosperul unc*i Mena*em !i de la alte rude ale "amiliei din ramura >raz. unc*iul >etsalel. s a dus în 'merica împreună cu &unica lui.'mos +z pe pă!uni !i prin păduri. unicul "iu al Marinei. 'nna !i Daria. care "ace parte din generaţia copiilor mei. a.) 137 . Dlausnerii au dat de greu la puţin timp după venirea în ora!# . a plecat din ?an3t Peters&urg după pră&u!irea )niunii ?ovietice !i s a sta&ilit la . căruia îi era dragă viaţa !i îi plăcea să glumească. veri!oara tatălui meu. un &ăr&at puternic. iar Daria. care era cam de v$rsta mea. ră&dător. s a o"ilit după ce a c*eltuit ce i mai rămăsese din economii cumpăr$nd o &ăcănie micuţă !i 4 8iica Dariei. ?o"ia a "ost pro"esoară de literatură !i apoi directoarea unei !coli din Leningrad# 'nna a murit înainte de cel de al Doilea 7ăz&oi Mondial. Marina. dintre care nici una n a a(uns în Israel# Pe c$t am reu!it să a"lu. cu soţul ei Mi!a au încercat să "ugă în Palestina după 7evoluţie.ăruţa!ul @e*uda Lei&. unde s a însurat !i acum lucrează ca medic veterinar într un sat# 8iicele lui sunt din aceea!i generaţie cu nepoţii mei# (N.leveland. după 7evoluţia 7usă. ?o"ia. generozitatea !i &unătatea lui "ăceau să "ie îndrăgit de toţi cei cu care se înt$lnea# 5ra cunoscut peste tot ca Eusia sau Eissel# 2i acesta era &unicul 'le3sandr# Mai era !i "ratele lor mezin. +*io# ?ingurul ei copil. o "emeie în v$rstă de optzeci de ani. vis$nd cu oc*ii desc*i!i# 1ioiciunea. încă mai corespondează cu mine# Mătu!a @vetta. precum !i trei surori.

doc*erii !i t$r"ele ie"tine. *anurile !i r$ul pe care le lăsase în urmă. citind avid orice îi cădea în m$nă. arunc$nd oc*eade lacome vitrinelor !i munţilor de cantalupi. cumpăr$nd ceva de aici !i v$nz$nd ceva dincolo. ca să !i &ucure oc*ii cu vapoarele. din care el !i "amilia lui î!i c$!tigau cu greu p$inea# T$n(ea după c$mpiile largi. îm&răcat cu mare atenţie. sau se uita entuziasmat la o trupă de soldaţi care măr!ăluiau însoţiţi de "an"ară. cu mustaţa lui &ine ceruităF uneori co&ora în port. 7as*a Deila. întinderile înzăpezite. m$zgălind noaptea poezii în"lăcărate în lim&a rusă. în mesc*ina lui prăvălioară. struguri !i pepeni verzi. apoi d$nd iar t$rcoale pe străzile +dessei. "ugind acasă ca să mai compună o poezie plină de simţire. după ultima modă.Poveste despre dragoste si întuneric su"ocantă. a mai trăit douăzeci !i cinci de ani după moartea lui# %n cele din urmă a murit în cartierul &uc*arian din Ierusalim. în Lituania# După c$ţiva ani s a îm&olnăvit !i cur$nd a murit. calul !i căruţa lui. ca !i senzualelor "emei din sud. pădurile. copilul minune# %ntre timp învăţa să danseze cu 138 . pe c$nd avea doar cincizeci !i !apte de ani# 1ăduva lui. *otăr$nd să nu încerce să se ia la întrecere cu studiosul lui "rate mai mare. &unicul 'le3sandr a părăsit !coala la cincisprezece ani !i !i a încercat norocul cu o serie de mici a"aceri. de dragul căreia se mutaseră acolo. "um$nd ţigări ca un adult. !i uneori petrecea o oră sau două la &i&liotecă. ţipător. în HI28# %n vreme ce unc*iul Aosep* î!i urma strălucitoarea carieră de student la +dessa !i mai t$rziu la Heidel&erg.

ale cărui străzi sunt pavate cu oniC !i (asp. a cumpărat !i a v$ndut !i uneori a avut !i pro"ituri. care era mare amator de glume piperate. !i a scos carneţelul. s a a!ezat în c$te un colţ de ca"enea sau pe o &ancă din parc. apoi a pornit iar pe străzi. să cultive cuno!tinţele din ca"enele !i să răs"eţe căţelu!ul ca să c$!tige "avorurile doamnei# Pe c$nd &ătea străzile scăldate în soare ale +dessei. a curtat "ete. a scris o poezie /patru stro"e. &unicul nu a reu!it să !i 139 . să &ea mai multe pa*are de coniac "ără să !i piardă minţile. un ora! portuar cu o atmos"eră ameţitoare. sau la domnul Mena*em )ssi!3in. !i în vreme ce a!tepta în salon sau în *ol răspunsul.'mos +z domni!oarele &ine crescute. în c*ip de comisionar neplătit al conducătorilor ?ocietăţii Iu&itorilor ?ionului dintr o +dessă ce nu cuno!tea încă tele"onul: duc$nd un &ilet urgent de la '*ad Haam la Mendele Mo3*er ?e"orim sau de la Mendele Mo3*er ?e"orim la domnul >iali3. de la domnul )ssi!3in la domnul Lilien&lum. opt rime0. !i a "ăcut tot "elul de prieteni.eruri# ?cria c*iar !i poezii de iu&ire înc*inate lim&ii e&raice. "ăgăduindu i credinţă nemuritoare toate în lim&a rusă# /. în spiritul mi!cării de Iu&ire a ?ionului: Ierusalimul. "irmamentul de deasupra strălucind de lumina radioasă a celor 2apte . "ăc$nd ce i se cerea.*iar !i după ce a trăit la Ierusalim peste patruzeci de ani. slăvindu i "rumuseţea !i muzicalitatea. colorată de prezenţa mai multor naţionalităţi. cu un înger st$nd la "iece colţ. în inima lui c$ntau poezii în lim&a rusă.

iar &unicul cu roc*iile sale vieneze a tre&uit să !i recunoască în"r$ngerea: a "ost silit să părăsească a"acerea !i dragostea lui "aţă de roc*ii !i s a trezit "urniz$nd Ierusalimului tricota(e produse de Lodzia.$nd a a(uns în s"$r!it la Ierusalim.Poveste despre dragoste si întuneric însu!ească pe deplin e&raica: p$nă în ultima lui zi vor&ea o e&raică personală care încălca toate regulile !i "ăcea gre!eli cumplite c$nd scria# In ultima ilustrată pe care ne a trimis o la 3i&&utzul Hulda. după moda din urmă cu doi ani. mi e durere de voi o mulţime# 1reau să vă vădesc pe toţi o mulţime4:0 Q . nu ora!ul de "anatici apăsat de sărăcie. cu o &unică ?*lomit înspăim$ntată. pră"uit !i su"ocat de căldură. "emeilor din Ierusalim care t$n(eau după plăcerile 5uropei# %nsă în cele din urmă a apărut alt evreu mai de!tept ca &unicul !i a început să importe roc*ii de la Paris. despre "armecele Ierusalimului. ci un Ierusalim ale cărui străzi sunt îm&ălsămate cu 140 . n a mai scris poezii !i s a dedicat comerţului# Timp de c$ţiva ani a v$ndut cu succes roc*ii importate de la 1iena. !i prosoape de la o mică "irmă numită ?zczupa3 !i 8iii. ni!te modele de anul trecut. cu puţin înainte de moarte. a scris cam a!a: 98oarte dragii mei nepoţii !i strănepoţii. în HI<<. din 7amat 6an# 5!ecul !i nevoile au adus înapoi muza care îl a&andonase în anii de succes comercial# Din nou s a înc*is nopţile în 9&iroul: lui !i a a!ternut versuri pasionate în lim&a rusă despre splendorile lim&ii e&raice. din Holon.

a!a că de ce continui să scrii despre ceva ce pur !i simplu nu eCistă. In vizită. J -u mai eCistă# Propala4 J . a dat cu pumnul în masă !i a răcnit: J 'devăratul Ierusalim. !i l am atacat pe &unicul cu un realism eCasperat de aceste poezii: J Trăie!ti la Ierusalim de at$ţia ani !i !tii "oarte &ine cu ce sunt pavate străzile !i ce plute!te cu adevărat peste scuarul ?ion. &unicule.e nu mai eCistă. 'i înne&unit. l a întrerupt: 2to s to&oi.e te a apucat. a trecut pe loc de la plăcutul tranda"iriu la un ro!u aprins. ti dura3. >unicul 'le3sandr. în rolul viteazului &ăieţel din povestea cu *ainele noi ale împăratului. care !tia eCact ce urmează. 141 . 'devăratul Ierusalim este cel din poeziile mele44 J 2i c$t o să mai scrii ruse!te. în"uriat de vor&ele mele impertinente. J . De ce nu scrii despre adevăratul Ierusalim.e vrei să zici. Ti ni normalni.4 1idi! malci3 riadom s nami44 . &unicule. pi!ăciosule. Doar vezi că i aici &ăiatul440# J 'i vrea să te întorci în 7usia.'mos +z mir !i tăm$ie. . 8ac o grămadă de lucruri ruse!te4 Mă în(ur singur ruse!te4 1isez ruse!te4 >a c*iar /dar aici &unica ?*lomit. nătărăule.e nai&a !tie un pi!ăcios de o !c*ioapă ca tine despre adevăratul Ierusalim. în care un sera"im plute!te deasupra "iecărui scuar# In acest punct am intrat eu în ta&lou.

pi!ăciosule.to& tipropal# 2a# %ntr o zi. ce nu mai eCistă 7usia nu mai eCistă4 7usia e moartă# 5Cistă ?talin# 5Cistă D(er(ins3i# 5Cistă @ez*ov# 5Cistă >eria# 5Cistă o mare înc*isoare# 6ulag4 @evse3tsia4 'pparatcici4 . omul de lume în v$rstă de cincisprezece ani !i a scos ţigările !i a întins m$na după scrumiera !i cutia cu c*i&rituri de pe masa din salon# Domnul Lilien&lum i a prins iute m$na &unicului. apoi a ie!it din 142 . mi a eCplicat &unicul# Pe c$nd a!tepta ca Lilien&lum să scrie răspunsul. un mesa(. &unicul mi a povestit cum. un mem&ru al comitetului Iu&itorilor ?ionului:# /Pe l$ngă statutul de &ine cunoscut scriitor de lim&ă e&raică. după descoperirea unuia dintre acele scandaluri de deturnare de "onduri !i corupţie care au zguduit ţara. a "ost cu adevărat primul nostru ministru de "inanţe:.Poveste despre dragoste si întuneric J . ca să l oprească. nu iu&e!ti ce contează# . domnului Lilien&lum. am dus odată o depe!ă. termină odată# 2a# . în &iroul lui. !a. J -u. 9pe &icicleta mea. J -u# Iu&e!ti. ca v$ntul. pe c$nd avea cincisprezece ani.e nu mai eCistă.riminali4 J Dar sigur nu mai iu&e!ti un pic +dessa.ert ego znaiet# Dracu. la +dessa. Lilien&lum avea !i o "uncţie onori"ică de trezorier al Iu&itorilor ?ionului de la +dessa#0 95l. la un pa*ar de ceai cu 3iciela3*. Lilien&lum. !tie# J -u vrei s o mai vezi.

poate că pe la s"$r!itul anilor . a. o&ra(ii i s au îm&u(orat de plăcere. nu la dispoziţia tuturor# -u ca astăzi la noi.a11im Na'man 2iali$ (3456)3768). am "ondat un stat ca să avem de unde "ura# In acel e zile orice copil !tia ce e voie !i ce nu. care era &unul nimănui !i care nu. a răsucit &ancnota pe toate părţile.$nd am pus m$na pe prima mea &ancnotă cu >iali3. ce era al meu !i ce nu#: -u întotdeauna.'mos +z încăpere !i s a întors peste o clipă cu altă cutie de c*i&rituri. mai 5 . vezi !i tu# %n acele zile proprietatea pu&lică era proprietate pu&lică. a intrat în circulaţie o &ancnotă "rumoasă de H0 lire cu portretul poetului >iali3P# . maliţios.) 143 . totu!i# +dată. recunoscut ca poet naţional al Israelului. poetul evreu născut în 7usia. c$nd. zic$nd parcăF 9-u. după două mii de ani. a cercetat portretul lui >iali3 /care mi s a părut că &rusc i a "ăcut cu oc*iul &unicului. pe care o luase din &ucătărie.P0. a ridicat o în lumina &ecului. dar în vreme ce se scălda în m$ndrie. !i numai de către mem&rii comitetului# 9'!a că. degetele lui au împăturit &ancnota !i au pus o &ine în &uzunarul interior al sacoului# Eece lire era o sumă "rumu!ică pe atunci. am dat "uga la &unicul ca să i arăt cum l a onorat statul pe &ăr&atul pe care l a cunoscut în tinereţe# >unicul a "ost într adevăr entuziasmat.4 :0# + lacrimă mică a strălucit în oc*iul &unicului. eCplic$nd că c*i&riturile de pe masa din salon au "ost cumpărate din &ugetul Iu&itorilor ?ionului !i se "oloseau doar la !edinţele comitetului. cu toate că a murit înainte de na!terea statului Israel# (N.

&unicul s a îndrăgostit de o t$nără respectată. ce "aci. nici o slu(&ă sta&ilă !i nici un venit regulat. dar elegantă. t$nărul nu avea o educaţie care să se poată numi ast"el. nu cine !tie ce "rumuseţe. să "ie prietenă cu arti!ti !i să 9ducă o viaţă culturală:# 5ra o iu&ire c$t se poate de nepotrivită: ea era cu opt sau nouă ani mai mare dec$t acel . cu umeri laţi. cu siguranţă# J -u. înve!m$ntată cu severitate !i so&rietate# Poartă 144 . 7usia ţaristă interzicea căsătoria între verii primari# Audec$nd după "otogra"ii. pe colo# Peste toate aceste catastro"e. pe c$nd era "lăcău mustăcios de !aptesprezece ani. născută >raz era o t$nără solidă. a dat din umeri &unicul. în a"ară de ceea ce putea agonisi cumpăr$nd !i v$nz$nd pe ici. "amilia uluită nici n a vrut să audă de căsătoria între (ună !i &ăiat# .asanova de &uzunar !i în plus se înt$mpla să i "ie veri!oară primară# La început. colac peste pupăză. ?*lomit Levin "iica unei surori a lui 7as*a Deila Dlausner. tru"a!ă. pe nume ?*lomit Levin. căreia îi plăceau lucrurile "rumoase !i care era atrasă de înalta societate# T$n(ea să se întreţină cu persona(e cele&re. Ţi am adus o doar ca să ţi o arăt !i să te &ucuri# 'i să "aci !i tu rost de una într o zi două.Poveste despre dragoste si întuneric ales pentru un 3i&&utzni3 ca mine# 'm "ost uimit: J >unicule.a !i cum di"erenţa de v$rstă !i legătura lor de s$nge n ar "i "ost de a(uns. >iali3 îmi datora douăzeci !i două de ru&le# La +dessa.

celălalt &raţ "iind răsucit cu *otăr$re pe după cel al t$nărului &unic 'le3sandr. într o elegantă mănu!ă de căprioară. în ciuda pălăriei de "etru înalte. cu umeri vătuiţi. peste toate. îm&răcat cu gri(ă.*ipul lui t$năr e serios. &orul co&or$ndu i pe partea dreaptă a capului peste părul &ine coa"at !i peste urec*ea ei dreaptă !i înălţ$ndu se în partea st$ngă ca pupa unei coră&ii. !i pe &raţul său drept at$rnă. cu revere late. ţeapăn. o căma!ă al&ă scro&ită !i o cravată îngustă de mătase. peste pălărie. negre. ca o coadă s"idătoare de păun# >raţul st$ng al doamnei. *otăr$t. tot înmănu!ate. în vreme ce în "aţă este "iCat cu un ac de pălărie sclipitor un mănunc*i de "ructe. înălţat de tălpile groase ale panto"ilor. în "otogra"ia vec*e sc$nteiază ca lama unei să&ii# + +dessă !ocată le a întors spatele acestor 7omeo !i Aulieta# 145 .'mos +z o pălărie moale de "etru care desenează o diagonală "rumoasă peste spr$nceana ei. aproape sum&ru# Mustaţa cea îngri(ită cu dragoste încearcă în zadar să împră!tie prospeţimea de copilandru care îi stăruie încă pe "aţă# +c *ii lui sunt alungiţi !i visători# Poartă un palton elegant. în vreme ce degetele ei. elegant. iar la st$nga o pană "lutură m$ndru peste "ructe. de pe cap# . a&ia ating$ndu l# 5l stă la dreapta ei. !i totu!i arată mai su&ţire !i mai scund dec$t este. sau poate c*iar se leagănă. un &aston elegant cu m$nerul sculptat !i inel de metal sclipitor. ţine o po!etă de piele dreptung*iulară. plutesc u!or peste m$neca paltonului lui negru.

pe Marea -eagră sau în dreptul coastelor ?iciliei sau pe c$nd lunecau prin noapte către luminile licărinde ale ?tr$mtorii 6i&raltar. !i a! "i scris romane isteţe în engleză despre pasiunile !i in*i&iţiile imigranţilor în(o&enaţi !i despre pătimirile nevrotice ale progeniturilor lor angoasate# -umai că pe vas. care erau surori. -eO AerseG. o cotitură nea!teptată a intrigiiF iu&irea !i a înălţat încă o dată capul îngrozitor de dragon: c$nd e primăvară. viitorul mire care încă nu !i ser&ase cel de al optsprezecelea an de viaţă. a v$ndut c$te ceva pe ici. 146 . măcar pentru a "ace scandalul să dispară din "aţa oc*ilor !i din minte. au pornit un răz&oi al lumilor care a început cu acuzaţia reciprocă de vinovăţie !i s a înc*eiat cu o tăcere ve!nică# '!a că &unicul !i a retras economiile su&ţirele. a!a cum "ăceau pe vremea aceea sute de mii de evrei din 7usia !i din alte ţări est europene# Intenţia lor era să se căsătorească la -eO @or3 !i să do&$ndească cetăţenie americană. înc*ipuirea unui t$năr cu u!urinţă se întoarce spre g$ndurile de dragoste# . verii cei loviţi de iu&ire. au plecat cu vaporul la -eO @or3. s a îndrăgostit iar. a iz&ucnit altă dramă. !i &unicii mei.Poveste despre dragoste si întuneric Mamele lor.a să n o mai lungim. ori poate pe c$nd cora&ia iu&irii pe care se a"lau trecea peste continentul pierdut al 'tlantidei. poate că au contri&uit cu ceva !i am&ele "amilii. în care caz eu m a! "i putut na!te în >roo3lGn sau la -eOar3. pe colo. a pus ru&lă peste ru&lă. undeva între +dessa !i -eO @or3. &unicul meu.

s"$!ietor. !i poate c*iar !i puţin după asta. 9l a tras de urec*e p$nă acolo !i nu i a dat drumul p$nă ce n au "ost legaţi unul de celălalt de a &inelea#: 2i uneori ziceau: 9P$nă ce au "ost legaţi. disperat. într o !oaptă amuzată. din c$te !tiu. una dintre pasagere. care era !i ea. în măruntaiele navei. plus sau minus un an# %nsă &unicii ?*lomit. ea l a ţinut str$ns de urec*e. care au "ăcut !i drumul 147 . între H880 !i HIHX. !i "ără să privească măcar o dată înapoi. s a întors la +dessa# Pur !i simplu nu se mai auzise a!a ceva: vreo două milioane de evrei au migrat de la est la vest !i s au sta&ilit în 'merica în mai puţin de patruzeci de ani. de o altă "emeie. iar c$teodată smucea un pic:#0 2i apoi a urmat o mare enigmă# După un an sau doi acest cuplu ciudat a plătit altă călătorie peste ocean sau poate că rudele i au a(utat din nou !i s a îm&arcat pe alt vas cu a&uri. cu un deceniu întreg mai mare ca el. cu eCcepţia &unicilor mei. !i pentru toţi călătoria a "ost într o singură direcţie. sus pe punte sau (os. a!a zice tradiţia "amiliei. p$nă ce nu au ie!it din loca!ul ra&inului din -eO @or3 care i a căsătorit după legile lui Moise !i ale lui Israel# /9De urec*e:. nici noaptea. zicea "amilia mea. -u u u# -u i a mai dat drumul niciodată# P$nă în ziua morţii.'mos +z cu patimă. nici o clipă nu i a trecut prin cap să renunţe la el# Pe dată l a în!"ăcat de lo&ul urec*ii !i l a ţinut &ineF nu !i a des"ăcut str$nsoarea nici ziua.

e nu ne a plăcut. &ine# 5ra plin de cai !i de indieni ro!ii# J Indieni ro!ii.burat. m !rut să plâng. &ucuria se topeşte. pe care &unicul a scris o în lim&a rusă. -u ne a plăcut nimic acolo# -u. 148 . Mi-e sufletul dus şi gândul răpus. dar lacrimile-s ferecate. !i urec*ea i a "ost în siguranţă pe tot drumul de întoarcere la +dessa# De ce s au întors.e între&are mai e !i asta. ca de o&icei: Primă!ara a . .e nu v a plăcut acolo. J 2i de ce aţi *otăr$t să plecaţi. inima mi se cerneşte.am iz&utit niciodată să smulg de la ei un răspuns limpede# J >unico. .ine a *otăr$t să vă întoarceţi. care a "ost pro&lema cu 'merica. iarna grea s-a aşe. în 'merica.at.e nu ne a plăcut. . 4eru-i de tuci şi cri!ăţul amar se . a!a că n a mai "ost nimeni de care să se îndrăgostească pasionalul meu &unic. &unicule.a "ost nici o pro&lemă# 5ra prea mare îm&ulzeală# J %m&ulzeală.Poveste despre dragoste si întuneric de întoarcere# ?ă presupunem că erau singurii pasageri. !to. Tu sau &unica. J -u. . J Prea mulţi oameni în a!a ţară mică# J . J . J Indieni ro!ii# Mai mult de at$t n am putut scoate de la el vreodată# Iată traducerea unei poezii numite 9Iarna:. J . ce vrei să zici.bate.

c$nd am mers prima oară la -eO @or3. &astonul elegant at$rnă.nă. de &raţul lui. 9-u pierde nici o clipă# 1ino acum:# %ntr o "otogra"ie "ăcută la +dessa în HIH< sau HIH= &unicul meu poartă papion. imediat de su& cotF ţine de m$na dreaptă un &ăiat de !ase ani !i de st$nga o "etiţă "rumoasă de patru ani# >ăiatul are "aţa rotundă !i o !uviţă pieptănată cu gri(ă se iţe!te înduio!ător de su& !apcă !i îi desenează o linie dreaptă pe "runte# Poartă o *aină splendidă. a cărui *aină desc*eiată dezvăluie. n-o să mai am parte /e-al iubirii desfăt şi-a lui mai bucurii. avea pomeţii laţi !i purta un palton &ăr&ătesc vec*i !i un soi de !al care s o apere de v$ntul îng*eţat al iernii# Mi a întins un prospect !i a z$m&itF l am luat !i am spus mulţumesc# 9Iu&irea te a!teaptă:. nici &ătr$nă. panto"ii negri strălucesc. la colţul dintre LeCington !i ?trada <<. o dungă su&ţire de argint care părea să "ie legată de un ceas de &uzunar# Papionul de mătase întunecată la culoare iese în evidenţă pe căma!a de un al& strălucitor. 7n HIX2. su& adresa unui &ar pentru celi&atari. -n tării. ca o uni"ormă militară. "uneţea-i departe. promitea el. ca sus.'mos +z 7n inimă-i be. trec$nd peste vesta înc*eiată. am căutat !i am găsit o "emeie care arăta ca o indiancă americană &ă!tina!ăF stătea în picioare. ca de o&icei. pălărie cenu!ie cu panglică de mătase strălucitoare !i un costum din trei piese. cu două !iruri de nasturi al&i uria!i# Din partea de (os a *ainei ţ$!ne!te o 149 . !i înm$na "lutura!i trecătorilor# -u era nici t$nără. la două r$nduri. din c$te îmi amintesc.

acea "emeiu!că "ermecătoare. prin!i pro&a&il cu (artiere# 8etiţa îi z$m&e!te "otogra"ului# 'rată ca !i cum ar "i con!tientă de "armecele ei. doar că mai mică. care îi a(unge p$nă la umeri !i se a!terne pe *aină. !i tare drăgăla!ă# 2i ea poartă ciorăpei care îi a(ung p$nă la genunc*i# %n picioare are panto"i ale căror catarame sunt împodo&ite cu "undiţe# >ăiatul din "otogra"ie este unc*iul meu David. &leu sau roz# %n "iecare seară mama lui îi spăla părul cu soluţii aromate !i uneori îl spăla din nou 150 . !i &uzele ei pline z$m&esc pe (umătate# Poartă peste roc*iţă o *aină la două r$nduri. aduc$nd cu ai unei c*inezoaice. la "el cu a "ratelui ei din toate punctele de vedere.Poveste despre dragoste si întuneric perec*e de pantaloni scurţi de su& care se arată o "$!ie de genunc*i al&i. adesea ro!ii# ?plendidul lui păr lung curgea în (os pe umeri !i era legat cu o "undă ro!ie. oc*ii îi sunt alungiţi !i piezi!i. "etiţa aceea e tatăl meu# Din pruncie !i p$nă la !apte sau opt ani cu toate că uneori el ne spunea că a ţinut a!a p$nă a împlinit nouă ani Z &unica ?*lomit o&i!nuia să l îm&race numai în roc*iţe cu gulera! sau în "ustiţe plisate !i apretate pe care i le cosea ea însă!i !i să l încalţe cu panto"i de "ată. are o cărare &ine "ăcută pe dreapta# 8aţa ei rotundă este durdulie !i "ericită. îng*iţită imediat de ciorapii trei s"erturi al&i. pe care le proiectează anume asupra o&iectivului aparatului de "otogra"iat# Părul ei moale !i lung. căruia i s a zis întotdeauna Eiuzia sau Eiuzin3a# Iar "ata. coc*etă. gal&enă.

unde se săpuneau am$ndoi cu mare gri(ă. *ainele.'mos +z dimineaţa. !i acolo. Eiuzin3a unc*iul David mergea la vestiarul &ăr&aţilor. acolo. carne din carnea ei !i os din osul ei. a *otăr$t pe loc că e dreptul ei "iresc !i indiscuta&il să crească acest copil. nu i a trecut prin cap să se dea în stam&ă !i să !i ri!te "ragila suveranitate v$r$ndu !i nasul în tre&urile interne ale unei puteri învecinate mai mari. !i c*iar i se îngăduia să !i vadă de unele dintre propriile interese# La "el cu Monaco sau Liec*tenstein. cu &unicul 'le3sandr. în coa(a lui de nucă. &unicul se &ucura de o relativă autonomie. !i clăte!te de două ori acolo# După ce l a născut pe Eiuzin3a. &unica ?*lomit !i a pus în g$nd să ai&ă o "etiţă# . în vreme ce &unica ?*lomit !i micul Lionici3a tatăl meu se îndreptau spre du!urile "emeilor. da. !i nici o putere din lume n are dreptul să se amestece !i să impună educaţia.$nd mergeau să "acă &aie în mare. seCul sau manierele lui Lonia sau Lionici3a al ei# ?e pare că &unicul 'le3sandr n a găsit vreun motiv de revoltă: în spatele u!ii înc*ise a &$rlogului său micuţ.$nd a născut ceva ce se părea că nu e o "iică. rogu te. pentru că se !tie prea &ine că grăsimea din timpul nopţii vatămă părul. răpindu i prospeţimea !i luciul !i "uncţionează ca o seră pentru mătreaţă# %i punea inele "rumoase pe degete !i &răţări pe &raţele lui grăsuţe# . al cărei teritoriu încercuia cu totul ducatul lui liliputan# 151 . !i mai ales acolo. după dorinţa !i propriul ei gust. a!a cum îi po"te!te inima.

cu eCcepţia momentelor c$nd î!i punea în cap să glumească cu noi# %nsă întotdeauna glumele lui aduceau mai degra&ă a declaraţie de intenţii: iată. priviţi cum un &ăr&at serios ca mine poate să !i iasă din pielea lui pentru voi !i se o"eră să vă "acă să r$deţi# Mama !i cu mine o&i!nuiam să i z$m&im. !i despre >iali3 care se înt$lne!te cu ?*lons3i în rai. aproape înduio!ător.$t despre tatăl meu. entuziasmat. plesnind de m$ndrie că a reu!it să ne "acă să r$dem. despre evreul !i neevreul din tren. ?au: J -u uita că ai promis să lipe!ti ni!te tim&re în al&um împreună cu copilul înainte să meargă la culcare# + dată le a spus musa"irilor săi: J Inima "emeii4 Degea&a au încercat marii poeţi să i dezvăluie misterele# Iată. ?c*iller scrie 152 . ca !i cum i am "i mulţumit pentru e"orturi. dar el. n a protestat niciodată# 7areori îi împărtă!ea cuiva amintirile despre du!ul "emeilor !i celelalte eCperienţe "eminine. ne interpreta z$m&etele ca o invitaţie de a continua să ne amuze !i ne servea încă două trei glume pe care le mai auzisem de la el de o mie de ori. sau despre ?talin care se înt$lne!te cu împărăteasa 5caterina. trecea la povestea cu ?talin care !edea în auto&uz în "aţa lui >en 6urion !i a lui .Poveste despre dragoste si întuneric . !i despre ?*lons3i care se înt$lne!te cu o "ată# P$nă ce mama îl lua cu &ini!orul: J -u voiai să mai lucrezi un pic în seara asta.*urc*ill. !i de(a r$sesem p$nă la lacrimi c$nd tata.

a sesizat acel amestec acru de singurătate !i sete de recunoa!tere. a "ost cea care a trans"ormat casa lor din +dessa într un salon literar poate că primul salon literar evreiesc care a eCistat vreodată# . să "lecărească !i să se 153 .'mos +z undeva că în întreaga creaţie nu eCistă taină mai ad$ncă dec$t inima unei "emei !i că nici o "emeie nu i a dezvăluit !i nu i va dezvălui vreodată unui &ăr&at întregul cuprins al misticii "eminine# 'r "i putut să mă între&e pe mine: la urma urmei. în "elul lui lipsit de umor: 9?igur că alerg uneori după "uste. am "ost acolo# )neori glumea. dacă nu c*iar mai mult. distanţa dintre seCe s ar putea să se mic!oreze# In general.u sensi&ilitatea ei. să catadicsească. dar într o &ună zi s ar putea să se constate că nu e altceva dec$t o comedie a erorilor:# >unica ?*lomit. !i dintr odată mi au "ost luate toate:# +dată a zis cam a!a: 9Dacă a! "i avut o "iică. să !i "acă de lucru. s"ială !i eCtravaganţă. să intimideze. pro"undă nesiguranţă !i egomanie îm&ătată de sine care îi m$nă pe poeţi !i prozatori a"ară din odăile lor ca să se caute între ei. ar "i "ost cu siguranţă o "rumuseţe:# 2i a adăugat: 9Pe viitor. doamna distinsă care iu&ea cărţile !i îi înţelegea pe scriitori. să glumească. să se tatoneze reciproc. ca ma(oritatea &ăr&aţilor. această distanţă este considerată o tragedie. pentru că o&i!nuiam să am o grămadă de "uste ale mele. în generaţiile următoare. să pună o m$nă pe un umăr sau un &raţ în (urul unui mi(loc.

d$ndu !i mici g*ionturi. Iu&itorii ?ionului. pră(ituri cu mac care se topeau în gură !i r$uri de ceai clocotit. iar pe domni cu papirosi. să !i ceară scuze. să se ocolească !i iar să !i caute tovără!ia unii altora# 5a era o gazdă desăv$r!ită !i î!i primea musa"irii "ără "asoane. în serile de iarnă. 154 .Poveste despre dragoste si întuneric contrazică. să pactizeze. să se îndrepte. cu pieptul um"lat ca al unui taur. să se o"usc*eze. îm&răcat !ic. care la "rageda v$rstă de douăzeci !i nouă de ani mo!tenise de la '*ad Haam conducerea revistei Has*iloac*. să ai&ă dreptate. din samovar# Trea&a &unicului era să toarne cu îndem$nare licorile !i să alimenteze doamnele cu ciocolată !i pră(ituri. a&urindă. principalul periodic de cultură e&raică modernă /poetul >iali3 însu!i era redactorul literar0. admirativi. cu vocea răgu!ită ca a unui guvernator rus. acele ţigări ruse!ti cu miros usturător# )nc*iul Aosep*. în"ier&$ntat ca un samovar ce dă în clocot. dar cu ama&ilitate# +"erea tuturor o urec*e atentă. să nege. să spioneze un pic. să amu!ine ce "ier&e în oalele celorlalţi. oc*i curio!i. o inimă plină de simpatie. căpetenia precursorilor sionismului. delicatesuri din pe!te "ăcute în casă sau castroane cu tocană groasă. un umăr de năde(de. paltoane călduroase !i apărătoare pentru urec*i# Mena*em )ssi!3in. să lingu!ească. în"o"olindu l gri(ulie în e!ar"e de l$nă. guverna de la +dessa literatura e&raică !i cu un singur cuv$nt promova scriitorii sau îi surg*iunea# Mătu!a Eippora* îl însoţea la scnree urile "ratelui !i cumnatei lui.

)ssi!3in traversa cu pa!i mari odaia. !i apoi se lansa în serenade în idi! despre minunile lim&ii e&raice !i iu&irea lui pro"undă pentru ea# 155 . un pa*ar de ceai clocotit !i un pă*ăruţ de lic*ior.e te a apucat. cu un aer de general !i se a!eza în largul lui. !a4 >iali34 . palid de m$*nire sau tremur$nd de "rig !i m$nie ori dimpotrivă: putea să "ie !i su"letul petrecerii# 92i încă cum4: zicea &unica mea# 95ra ca un pu!ti4 + adevărată secătură4 8ără nici o reţinere4L )neori glumea cu noi în idi! p$nă ce "ăcea doamnele să ro!ească !i . dar avea întotdeauna tot soiul de pete dezgustătoare pe guler !i man!etele îi erau soioase. urmate de o m$nă de pră(ituri.zernoOitz /al cărui nom de plume era 7av Tsair0 îi vizita în mod regulat# Mai era !i un t$năr istoric durduliu. ca să arate că e de acord să continue conversaţiile din salon# .'mos +z aducea lini!te în încăpere c$nd î!i "ăcea apariţia: toată lumea amuţea din respect. cu picioarele larg des"ăcute. 8ui4 Potole!te te odată4: Lui >iali3 îi plăceau m$ncarea !i &ăutura. se îndopa cu p$ine !i &r$nză. cineva sărea să i o"ere un loc. care c$ndva îi "ăcuse curte &unicii /9însă era greu pentru o "emeie cuviincioasă să stea aproape de el era tare inteligent !i interesant. iar apoi &ătea de două ori în podea cu &astonul.*iar !i 7a&&i .*one 7aOnits3i striga la el: 9-u. iar uneori puteai vedea &ucăţele de m$ncare prinse în "aldurile pantalonilor lui# 5ra cu totul s*lump. s*mutsi3:0# %n c$te o seară se arăta >iali3. îi plăcea să se distreze.

li&ere sau măritate. înduio!ător în nevinovăţia sa copilărească. toate simţeau un soi de dorinţă ascunsă să se agite în (urul lui# 5ra un "el de putere pe care o avea# -ici măcar nu !tia că o are dacă ar "i !tiut.erni3ovs3i putea să dea &uzna în salon. dar erau întotdeauna "rumuseţi ce &ucurau toţi oc*ii !i dezlegau nu puţine lim&i !i st$rneau invidia scriitorilor### 9îţi spun ca "emeie: 156 .erni3ovs3i î!i întărea spiritul cu un glazele sau două de vodcă !i uneori se pornea să citească acele poezii ale sale din care se revărsa umorul sau tristeţea !i îi "ăcea pe toţi din încăpere să se topească împreună cu el !i după el: vederile lui largi. &uclele unduioase. în"lăcărat !i totu!i ţepos. nu4 . strălucitor dar s"ios. "ără să !i dea seama măcar# 'devărul. neast$mpăr !i energie4 )neori era ca un viţel4 )n viţel at$t de "ericit4 Ţopăind4 8ăc$nd pe ne&unul în "aţa tuturor4 Dar numai c$teodată# 'lteori venea at$t de m$*nit. rănind în st$nga !i n dreapta. pur !i simplu n ar "i avut asupra noastră e"ectul pe care îl avea4: . mustaţa anar*ică.a un prunc goGis&4 Plin de (oie de vivre. "etele pe care le aducea cu el. care nu erau întotdeauna prea isteţe !i nici măcar neapărat evreice. cucerind inimile. 9-iciodată nu voia să (ignească era at$t de nevinovat4 )n su"let &l$nd4 ?u"letul unui prunc care n a cunoscut păcatul4 -u ca un prunc evreiesc trist.Poveste despre dragoste si întuneric 2i poetul . !terse sau "rumoase. "ragil ca un "luture dar !i vătămător. că imediat "ăcea toate "emeile să vrea să se agite în (urul lui4 Pe toate4 Tinere sau &ătr$ne.

ce. limitele inovaţiei. care în acea vreme "ăcea parte din Polonia /cu mult înainte de a deveni 1ilnius. la patru ani după 7evoluţia din +ctom&rie. marile puteri !i ?ozialismus. înainte să "i visat măcar să devină apparatcici. înainte să se mute în casele pe care le au "urat de la alţi oameni. &unicul !i cei doi "ii ai lor au "ugit la 1ilna. >undi!ti. în Lituania0# >unicul detesta comuni!tii# 9?ă nu mi pomene!ti de &ol!evici:. politruci !i comisari# Mi i amintesc de c$nd erau încă *uligani. !i c$nd era calm îl numea 9iudeo germană:0. la doi trei ani după ce tatăl meu s a pre"ăcut în "ine din "ată în &ăiat.erni3ovs3i4: 5rau discuţii aprige despre rena!terea lim&ii !i literaturii e&raice. idi!i!ti /unc*iul Aosep*. &unica. c*iar înainte să ia puterea. ievseci. după ce +dessa trecuse dintr o m$nă în alta de mai multe ori în timpul luptelor s$ngeroase dintre al&i !i ro!ii. noile colonii agricole din Iudeea !i 6alileea !i vec*ile pro&leme ale "ermierilor evrei din D*erson sau Har3ov. >iali3 !edea !i se uita la el.'mos +z /din nou &unica0. 9"emeile nu se în!ală niciodată în privinţa acestor lucruri. 157 . numea idi!ul (argon. m$r$ia el# 9-u. Dnut Hamsun !i Maupassant. a!a### !i la "etele goGi! pe care le aducea cu el### >iali3 !i ar "i dat un an din viaţă ca să poată trăi o lună ca . c$nd avea gust de polemică. legătura dintre mo!tenirea culturală evreiască !i cea a naţiunilor. pro&lema "emeilor !i c*estiunea agrară# %n HI2H. i am cunoscut "oarte &ine.

"iul zurliu al unui gone" pe nume Dovidl din AanoO3a lepădăturile astea. Damene"" era de "apt 7osen"eld. "ără să li se clintească un "ir de păr. ce. 6rigori Einoviev era la origine 'p"el&aum.Poveste despre dragoste si întuneric )nterOelt C' din cartierul portului din +dessa. &unicul a zis că acum comunitatea internaţională ar tre&ui să spri(ine Israelul să trimită înapoi toţi ara&ii din Levant. con"isc$nd &unurile. toată 3*aliastra [!lea*ta\ asta (egoasă. din port. lepădături cu !osetele mpuţite#: -u se clintise din această părere despre comunism !i comuni!ti nici la cincizeci de ani după 7evoluţia >ol!evică# La c$teva zile după ce armata israeliană a cucerit +ra!ul 1ec*i al Ierusalimului. erau aproape toţi evrei. drept din dro(diile care se lipesc pe "undul oalei. scandalagii. *oţi de &uzunare. Lei&ele >ronstein. MaCim Litvino"" era Meir Valic*. 9"oarte respectuos. un "el de evrei. ce. Leiser Daganovic* era un cizmar. care Troţ3i. &eţivani !i codo!i# -u. cu g*ete de piele !i revolvere la centură. ce. nu. ce. &ătău!i. nu. se îm&răcau ca revoluţionarii. ce să i "aci# -umai că erau din "amiliile cele mai simple nu. !i pe oricine la al cărui apartament sau iu&ită r$vneau. "iu de măcelar# -u. erau lepădături. ce. "amilii de pescari din piaţă. pi" pa". ca o scroa"ă mocirlită în roc*ie de mătase# 2i a!a um&lau pe străzi. presupun că erau unul doi goGim care au mers cu ei. tot de la "undul oalei. în 7ăz&oiul de 2ase Eile. din dro(dii. îl asasinau# -u. ce. "ără să li se "ure nici 158 . Dar3l 7ade3 era ?o&elso*n. arest$nd lumea. a!a spuneam noi# Lenin !i Troţ3i ce Troţ3i.

De &om&ele cu *idrogen. două săptăm$ni înapoi. acasă la ei. ar tre&ui să i trimitem pe &ăieţii ă!tia !i avioanele noastre p$nă la Peters&urg. onora&il. ce# I am cunoscut pe &ol!evici de c$nd codo!eau prin cartierul portului din +dessa# -u sunt altceva dec$t o !lea*tă de *oţi !i *uligani4 Lepădături de pe "undul oalei4 Tot &ol!evismul e o mare cacialma4 'cum.'mos +z măcar un pui de găină:. în 'ra&ia ?ouadia. . -u. două săptăm$ni acolo. americanii. &unicule. nu.4 -u mai e nici o 7usie. nu. 2i să iz&ucnească un răz&oi mondial. pi!ăciosule4 7usia nu eCistă4 1or&e!ti poate despre &ol!evici. J Toate sunt în m$ini evreie!ti. ar tre&ui să meargă !i ei înapoi. ne întoarcem în patrie. toate sunt în 159 .ai auzit de &om&ele atomice.a să nu lungesc discuţia.4 De ce 7usie vor&e!ti. în patria lor istorică. ce. un &om&ardament cumsecade pe care îl merită de la noi de multă vreme un mare p*oos* !i tot &ol!evismul o să z&oare drept în iad ca o c$rpă murdară4 J Eici că Israelul ar tre&ui să &om&ardeze Leningradul. !i a um"lat pieptul !i a răcnit: J 7usia. că am văzut ce avioane evreie!ti minunate avem !i pu!ti. &ol!evicii. evreii. dorind să i scutească pe aliaţii lor ara&i de greutăţile călătoriei de întoarcere în 'ra&ia# +&ra(ii lui tranda"irii s au înro!it de m$nie. de unde au venit aici:# . ce. pe care el o numea 9'ra&ia ?ouadia:: 95Cact a!a cum noi. toate &om&ele astea ale lor moderne de nu se mai poate. m am interesat ce propunea să "acem dacă ne atacă 7usia.

nu. este: să ne în"r$ngem toţi du!manii# Tre&uie să i &atem. J Da.ar tre&ui să "acem asta. răz&oiul civil !i victoria ro!iilor. ca să vină să se roage de noi pentru pace !i atunci. ţara li se părea prea asiatică. scriitorii evrei !i activi!tii sioni!ti din +dessa s au împră!tiat în toate direcţiile# )nc*iul Aosep* !i mătu!a Eippora*. ce. împreună cu cei doi "ii ai lor. prea primitivă !i înapoiată. suntem un popor iu&itor de pace# . de ce. pe nava 7uslan. unc*iului Aosep* !i unc*iului >etsalel o părăsiseră cu mai &ine de douăzeci !i cinci de ani înainte# 1ilna era încă 160 . împreună cu mulţi dintre prietenii lor. Da. ce. au plecat în Palestina la s"$r!itul lui HIHI. cenzuraţi !i îngroziţi după 7evoluţia din +ctom&rie. să căutăm pacea nu.Poveste despre dragoste si întuneric m$inile savanţilor evrei !i cu siguranţă că !tiu ei ce să "acă !i ce nu# J 2i cum răm$ne cu pacea. lipsită de standardele minime de igienă !i de cultură elementară# '!a că s au dus în Lituania.airo# . a!a că o s o căutăm p$nă la >agdad dacă e nevoie. 5 vreo cale să "acem pace. nu au emigrat în Palestina în ciuda pasiunii sioniste care pulsa în poeziile ruse!ti ale &unicului. a cărei sosire în portul Aa""a a anunţat începutul celui de al Treilea 'liGa*# 'lţii au "ugit din +dessa la >erlin. sărăciţi. c*iar !i p$nă la . Lausanne !i în 'merica# >unicul 'le3sandr !i &unica ?*lomit.*iar avem o ast"el de poruncă. părinţii &unicului. )luiţi. pe care Dlausnerii. sigur că o să le o dăm# De ce să nu le o dăm. La urma urmei.

spera să i calce pe urme. la 8acultatea de Literatură de la universitate. au adus cu ei de la +dessa trei lim&i: acasă vor&eau rusă !i idi!. lovituri. marea minoritate evreiască apărea ca agentul regimurilor despotice# Dincolo de graniţă.'mos +z su& guvernare polonă !i antisemitismul violent care eCistase întotdeauna acolo cre!tea an după an# Polonia !i Lituania erau în g*earele naţionalismului !i Ceno"o&iei# In oc*ii lituanienilor cuceriţi !i supu!i. iar la 8acultatea de 8ilologie ?emitică tata a învăţat !i ara&a. a cumpărat un pic de aici !i a v$ndut un pic dincolo. care !i a luat licenţa la universitatea din 1ilna în HI<2. !i între timp a c$!tigat ceva &ani !i !i a trimis &ăieţii mai înt$i la !coala evreiască !i apoi la gimnaziul clasic# 8raţii David !i 'rie*. pe stradă rusă !i la grădiniţa sionistă învăţaseră să vor&ească e&raica# 'ici. pe listă s au adăugat engleza !i italiana. iar tatăl meu. a urii "aţă de evrei# 2i la 1ilna &unicul a "ost om de a"aceri# -u a ţintit prea sus. 6ermania era în g*earele noii varietăţi naziste. uciga!e. @e*uda 'rie*. cu s$nge rece. tot soiul de discriminări !i a&uzuri sadice# 161 . cunoscuţi ca Eiuzia !i Lonia. germana !i "ranceza# Mai t$rziu. aramaica !i scrierea cunei"ormă# )nc*iul David a o&ţinut repede o slu(&ă de pro"esor de literatură. polona. au adăugat greaca !i latina. la gimnaziul clasic din 1ilna. însă antisemitismul devenise de acum insuporta&il# ?tudenţii evrei erau siliţi să suporte umilinţe.

2i de ce nu te ai pl$ns de ei. Ţi au rupt caietele de teme. nu se va înt$mpla !i aici# 'cum *ai să vor&im despre altceva: să vor&im despre al&umul tău cu planete4 ?igur că avem încă du!mani# 2i sunt răz&oaie# 5 un asediu !i pierderile nu sunt mărunte# Desigur# -u neg asta# Dar nu persecuţie# 'sta nu# -ici persecuţie. J -u poţi nicicum să înţelegi asta. palizi. garantat# -u aici# Dacă ne atacă.e "el de a&uz sadic. aduc$nd puţin cu un diplomat ţarist de rang 162 . l am între&at pe tata# . cămă!i cu gulere ţepene# Iată l pe &unicul 'le3sandr. nu ţi spun# Te poţi uita !i singur să vezi unde ai gre!it !i poţi să l pui corect !i singur# )n al&um ponosit cu "otogra"ii a supravieţuit din zilele de la 1ilna# Iată l pe tata cu "ratele lui. am$ndoi în costum. Te au lovit. nici umilinţă. am$ndoi încă la !coală. nici pogromuri# -ici sadismul pe care a tre&uit să l îndurăm acolo# 'sta nu se va mai întoarce. cu cravate. cu urec*ile lor mari iţindu se de su& !epcile cu cozoroc.Poveste despre dragoste si întuneric J Dar ce anume ţi au "ăcut. care începuse să c*elească. a spus tata# 2i e mai &ine a!a# ?unt &ucuros. încă mustăcios. am$ndoi arăt$nd "oarte serio!i. o să le plătim cu aceea!i monedă# Mi se pare că l ai îng*esuit pe Marte între ?aturn !i Aupiter# 5 gre!it# -u. îm&răcat elegant. adică de ce sunt &ucuros că nu poţi înţelege cum a "ost: în nici un caz nu vreau să înţelegi# Pentru că nu e nevoie# Pur !i simplu nu mai e nevoie# Pentru că s a terminat# ? a terminat o dată pentru totdeauna# 'dică. c*iar dacă nu poţi înţelege nici asta. David.

ercetez "otogra"ia de grup su& o lumină puternică !i încerc să deslu!esc ceva pe "eţele lor: o urmă de iscusinţă sau *otăr$re. nu. 6reu de spus: "eţele sunt destul de neclare# >ăieţii poartă !epci iar "etele &erete# .ele mai multe dintre "ete au părul înc*is la culoare !i unele au acel z$m&et de Mona Lisa. să g*icească ce i se pregăte!te. care !tie ceva ce mori de curiozitate să a"li. oi "i eu încă t$nără dar !tiu tot. ?au a "ugit c$t mai era timp. din st$nga. poa te de la a&solvire# 5 clasa tatei sau a unc*iului David. cu privirea isteaţă.'mos +z secundar# 2i iată ni!te "otogra"ii de grup. nu mă pot ei păcăli pe mine. de "orţă interioară care să l "i "ăcut pe acest &ăiat din r$ndul al doilea. ' iz&utit să se ascundă într un cartier din a"ara g*etoului. pentru că nu e pentru tine# 'tunci pentru cine. p$nă în gropile mari din pădurea Ponar# .are dintre ei a supravieţuit. să se strecoare în conductele de scurgere de su& g*etou c$t mai era vreme !i să se alăture partizanilor din păduri# ?au cum e cu "ata aceea "rumoasă din mi(loc. dragii mei. ' "ost adăpostită într o mănăstire. ' "ugit !i s a alăturat partizanilor din pădurea 7udni3. datorită aspectului ei 9arian:. să nu se încreadă în toate vor&ele lini!titoare. !tiu lucruri pe care nici nu visaţi că le !tiu# Poate că a supravieţuit. în a"ară de tatăl meu. &iciuiţi !i urmăriţi de c$ini. în"ometaţi !i îng*eţaţi. dar n o să descoperi. 5 aproape sigur că practic toţi tinerii din aceste grupuri au "ost dez&răcaţi p$nă la piele !i pu!i să alerge. a reu!it să i evite 163 . ze"lemitoare. .

v$slind într o &arcă. îm&răcat pentru o petrecere. cu două "ete care îi z$m&esc coc*et# Iată l cu pantaloni p$nă la genunc*i. "ără ca asta să "ie o contradicţie. a! încerca să le spun ce i a!teaptă# 5 aproape sigur că nu m ar crede dacă le a! spune: doar ar r$de de mine# Iată l din nou pe tata. -u vă temeţi. prieteni. totul o să "ie &ine. 2i iată l pe t$nărul meu tată. o pălărie rusească. la !aptesprezece ani. îm&răţi!$nd pe la spate o "ată z$m&itoare cu o cărare 164 . nu i dracul c*iar a!a de negru. dezvăluindu i !osetele. cumva o să lăsăm toate astea în urma noastră. tare vor&ăreţ !i totu!i. pe (umătate sting*erit !i pe (umătate m$ndru. după el0. cu o !ap3a. un pic ridicoli. ?au a emigrat în ţara Israelului c$t mai era timp !i trăie!te viaţa unui pionier taciturn. semăn$nd "oarte mult cu "iul meu Daniel /care are !i prenumele @e*uda 'rie*. a! intra în "otogra"ie !i i a! preveni pe el !i pe "$rtaţii lui voio!i. o să învingem. totul o să "ie în ordine# Tata din poza asta e mai t$năr ca &ăiatul meu# De ar "i cu putinţă. în 7usia. lung !i su&ţire ca un stru(an de porum&. cumplit de timid. ce se mai poate înt$mpla. cu papion. o asemănare care îţi dă "iori pe !ira spinării. inaugur$nd stupăritul sau ocup$ndu se de coteţele de găini într un 3i&&utz din valea Aezreel.Poveste despre dragoste si întuneric pe nemţi !i pe acoliţii lor lituanieni !i s a strecurat peste graniţă. cu oc*ii lui nevinovaţi privindu mă prin oc*elarii rotunzi. cu părul lui întunecat la culoare pieptănat "rumos peste cap !i pe "aţă cu un optimism voios.

.$tă vreme după ce a "ost "ăcută "otogra"ia a mai z$m&it "ata asta "rumoasă. cu o po!etuţă neagră su& &raţ. @e*uda Lei& Dlausner. "ata "rumoasă în roc*ie cu dungi. !i la "el arată &alustrada podului de peste r$u# Doar pădurea din (ur pare stu"oasă. întunecată: se întinde dintr o parte în alta a "otogra"iei !i pro&a&il că !i mult mai departe# + pădure de l$ngă 1ilna: pădurea 7udni3. doi dintre &ăieţi poartă pe umeri o "ată destul de durdulie. ?au pădurea Ponar. s"id$nd soarta sau "etele# 2i iată i construind o piramidă umană. amintind dintr odată de copilita cea dulce în care l a trans"ormat mama lui c$nd era mic. . . 2i iată l pe tatăl meu.e s a înt$mplat cu destinatarul. pe care &unicului tatălui meu. ?au poate că e pădurea Popis*o3.are a "ost soarta celeilalte "ete din "otogra"ie. serioasă. &ăieţoasă. lăs$ndu se în seama calului. z$m&ind !i el. iar al treilea o ţine de coapsă. cam îndrăzneţ. în întunericul ad$nc. cu ciorapii !i panto"ii ei al&i.'mos +z dreaptă pe mi(locul capului# 8ata e pe cale să pună o scrisoare într o cutie marcată 9?crzGn3a PocztoOa: /cuvintele se văd "oarte &ine în imagine0# Pentru cine e scrisoarea. îi plăcea să o traverseze cu căruţa lui. &raţelor sale puternice !i norocului. dar sunt îm&răcaţi în cele mai &une *aine de ora!# Totu!i. iar două alte "ete se uită !i r$d# 2i cerul senin arată vesel. c*iar 165 . într o poziţie îndrăzneaţă. &ăieţii !i au scos (ac*etele !i stau în cămă!i !i cravate. sau +l3ieni3i. într un grup de cinci "ete !i trei &ăieţi# ?unt într o pădure.

încă mai înclina sau poate că &unica ?*lomit îl "ăcea să încline spre căutarea unei noi patrii într un loc mai puţin asiatic dec$t Palestina !i puţin mai european dec$t 1ilna. o ţară scandinavă !i 'nglia# -ici una dintre aceste ţări nu i a vrut: toate aveau de(a destui evrei# /9-ici unul e de(a prea mult:. 6ilead. care se tot întuneca# %ntre HI<0 !i HI<2 Dlausnerii au încercat să o&ţină acte de imigrare în 8ranţa.urgi. 5lveţia. 6il&oa. curgi mai departe.Poveste despre dragoste si întuneric !i în nopţile de iarnă cu ploaie sau cu "urtună. 'merica /în po"ida indienilor ro!ii0. a devorat "iece "r$ntură de in"ormaţie despre ţara Israelului. care trecea c$teodată prin 1ilna evreiască !i str$ngea după el un alai entuziast# >unicul a susţinut întotdeauna din toată inima politica naţionalistă intransigentă !i m$ndră a lui Aa&otins3i !i se considera un militant sionist# Totu!i.anada !i 5lveţia. c*iar !i c$nd păm$ntul 1ilnei ardea su& picioarele lui !i ale "amiliei sale. Iordane. !i alte ţări au "ăcut la "el "ără să o strige în gura mare0# . cu talazurile tale muginde:F a contri&uit la 8ondul -aţional 5vreiesc. a plătit s*e3el ul sionist. >unicul t$n(ea după ţara Israelului care era reconstruită după două mii de ani de paraginăF t$n(ea după 6alileea !i văi. s a îm&ătat cu discursurile lui Aa&otins3i. ?*aron. dealurile ?amariei !i munţii 5dom. &unicul meu sionist era a!a de or&it de disperarea "aţă de 166 . 9. au spus în acea vreme mini!trii din .u vreo optsprezece luni înainte ca nazi!tii să a(ungă la putere în 6ermania.

să "ie iu&iţi### 2i ast"el. iar pe drum s au "otogra"iat cu căpitanul. era >eniamino )m&erto ?teindler# -ici mai mult. să !i "acă prieteni. care credeau în superioritatea ei morală. ace!ti euro"ili superentuzia!ti. @e*uda 'rie*. a "ost re"uzat !i de 6ermania# 2i iată unde a(unseseră. după cum spune povestea "amiliei. să răz&ată prin ostilitatea ei rece curt$nd o "renetic. care tocmai î!i luase licenţa în literatura polonă !i universală. cultivau mo!tenirea ei. de la începutul Iluminismului 5vreiesc. în 'sia asiatică. îi a!tepta un doctor sau un o"iţer 167 . nici mai puţin# Iar în portul Hai"a. în Ierusalimul după care t$n(eau încă din tinereţe poeziile sentimentale ale &unicului# 'u navigat de la Trieste la Hai"a pe nava Italia. îi apreciau &aletul !i opera. să i intre în graţii. notat pe marginea "otogra"iei.'mos +z antisemitismul din 1ilna. înc$t a depus c*iar !i un dosar pentru cetăţenia germană# Din "ericire pentru noi. al cărui nume. au emigrat cu inima îndoită. care vor&eau at$tea dintre lim&ile 5uropei. care o iu&iseră necondiţionat !i nein*i&at zeci de ani. împreună cu "iul lor cel mic. să "ie acceptaţi. aproape împotriva voinţei lor. recitau poezia ei. să contri&uie la ea în toate "elurile !i în toate domeniile. ?*lomit !i 'le3sandr Dlausner. dezamăgiţii îndrăgostiţi de 5uropa. visau la unitatea ei postnaţională !i adorau manierele. *ainele !i modele ei. în HI<<. să devină o parte a ei. să ai&ă sentimentul că îi aparţin. !i "ăcuseră tot ce era omene!te posi&il ca să o mulţumească.

acel devotat !i con!tiincios euro"il. a!a zice povestea. ca să i pulverizeze pe toţi pasagerii cu dezin"ectant# .Poveste despre dragoste si întuneric sanitar. la 1ilna. !i în ciuda "aptului că era evreu. dar aici. al Mandatului >ritanic. toată viaţa lui# 'colo. a "ost at$t de "urios. a "ost anga(at să predea literatură la universitate# 8ără îndoială că idealul lui era cariera glorioasă a unc*iului Aosep*. într o *aină al&ă. scrise în polonă de mătu!a Mal3a /Macia0# 9H0 "e&ruarie HI<I: în prima noapte Danus* a dormit de la nouă seara p$nă la !ase dimineaţa# Doarme "oarte &ine noaptea# Eiua stă cu oc*ii desc*i!i !i î!i mi!că tot timpul &raţele !i picioarele# )neori ţipă###: Micul Daniel Dlausner avea să trăiască mai puţin de trei ani# . a rămas la 1ilna# 'colo. de "oarte t$năr. Daniel# -u l am văzut niciodată pe acest "iu născut cu un an !i (umătate înaintea mea !i n am reu!it să găsesc vreo "otogra"ie de a lui# ? au păstrat doar ni!te ilustrate !i c$teva scrisori. nu vom mai îngădui un nou eCil. onoarea noastră nu va "i călcată în picioare ori dezin"ectată:# 8iul lor cel mare. în HI<8. în ţara noastră.ur$nd aveau să vină !i să l 168 . David. înc$t a smuls pulverizatorul din m$na doctorului !i l a împro!cat zdravăn: ca !i cum ar "i spus 9'!a "ace se va celui ce cutează să ne trateze aici. în patria noastră. !i tot acolo. avea să se nască "iul lui. a!a cum a "ost !i cu tatăl meu. s a însurat cu o t$nără pe nume Mal3a. ca !i cum am "i încă în diasporaF căci două mii de ani le am ră&dat pe toate în tăcere.$nd a venit r$ndul &unicului 'le3sandr.

u o &ucurie satanică pe "aţă.) 169 .: =enguin 2oo$s. cu picioarele str$m&e### . 8?. >???). săl&atice. citat in :oac'im .est. în scurt timp ar ocupa toate poziţiile de conducere### otrăvitorul universal al tuturor raselor. rusească !i croată. olandeză.itler. pag. (N.. .. @66 si 589 (testamentul lui . să împiedice realizarea viziunii lui Hitler. 9co!marul seducerii a sute !i mii de "ete de către &astarzi evrei sc$r&o!i.'mos +z ucidă ca să apere 95uropa: de el.itler on 'is %eal *ims (!ondon: C'ornton 2utterBort' !td. cruzimea lituaniană.itler. a. rasismul nemţesc.itler +pea$s: * +eries of =olitical . &ritanică. 3767).ermann %ausc'ning. înclinaţia către pogromuri ucraineană. al 9 . . "uria uciga!ă austriacă. ungară sau "ranceză. ura poloneză "aţă de evrei. evreimea internaţională:M# %nsă unc*iul David g$ndea alt"el: dispreţuia !i respingea viziunile pline de ură de acest soi. t$nărul evreu cu părul negru p$nde!te. resturi din leatul trecut. rom$nească. scăz$nd nivelul rasial al celor mai înalte### cu tainicul### scop de a ruina### rasa al&ă### dacă P 000 de evrei ar "i transportaţi în ?uedia. re"uza să se g$ndească la solemnul antisemitism catolic ce răsună pe su& &olţile de piatră ale catedralelor înalte sau la antisemitismul protestant cu răceala lui letală.itler)A vezi si . traducere de %ic'ard si . . lipsa de încredere în evrei &elgiană. >?8. irlandeză !i scandinavă# Toate acestea i se păreau o rămă!iţă o&scură a unor epoci ignorante.onversations Bit' *dolf . a!tept$nd "ata încrezătoare pe care să o p$ngărească cu s$ngele lui### ?copul evreiesc "inal este denaţionalizarea### prin &astardizarea altor naţiuni.lara <inston (!ondon. etc.

intelectuali !i cosmopoliţi. pentru el literaturile 5uropei erau o patrie spirituală# -u vedea de ce ar tre&ui să plece de unde se a"la !i să emigreze în 'sia +ccidentală. părinţii lui scriau că 9de cur$nd a început să meargă### !i are o memorie eCcelentă#: )nc*iul David se considera un copil al vremii luiF un european luminat.Poveste despre dragoste si întuneric căror timp a apus# 8iind specialist în literatura comparată. a!a că i au asasinat pe David. artei !i spiritului "ără *otare. plecaţi în Palestina4: %n Palestina. . doar pentru a "ace pe placul unor antisemiţi ignoranţi !i unor t$l*ari naţionali!ti îngu!ti Ia minte# '!a că a rămas la postul lui. în care 170 . cu data HP decem&rie HI=0. precum !i a antisemiţilor opaci. multicultural. poliglot. ale căror voci răgu!ite promiteau 9moarte evreilor: !i lătrau la el de pe pereţi: 9Aidanilor. p$nă ce nazi!tii au venit la 1ilna: evreii iu&itori de cultură. un loc ciudat !i străin. nu erau pe gustul lor. să dezerteze din linia înt$i !i să "ugă să se pitească de violenţa unei gloate zgomotoase într o provincie levantină pălită de secetă. care era alintat Danu! sau Danu!e3F în penultima scrisoare. "luent. distins. !i "ără îndoială un om modern# Dispreţuia pre(udecăţile !i urile etnice !i era *otăr$t să nu cedeze niciodată în "aţa rasi!tilor. !ovinilor !i demagogilor "ilistini. plini de pre(udecăţi. Mal3a !i micuţul meu văr Daniel.u siguranţă nu: un om de soiul lui n o să !i ia t$năra soţie !i pruncul. culturii. "lutur$nd steagul progresului.

va răm$ne aici. ca !anţul unui castel medieval. pentru că nu putea "ace altceva# P$nă la s"$r!it# >unica a aruncat în (urul ei o singură privire uluită !i a pronunţat "aimoasa propoziţie ce avea să devină mottoul ei în cei douăzeci !i cinci de ani pe care i a trăit la Ierusalim: Levantul e plin de germeni# 2i de atunci &unicul a tre&uit să se scoale în "iecare dimineaţă la !ase sau !ase !i (umătate. în numele &unicii. în mod cert. raţional. să atace violent a!ternuturile !i pernele cu un &ătător de covoare. ale căror ori"icii de scurgere erau de o&icei astupate. să o a(ute la nemiloasa "ier&ere a legumelor. ru"ăriei. la postul lui. "ructelor. ca să &loc*eze orice invazie a li&ărcilor !i a du*urilor rele care încercau mereu să pătrundă în apartament prin canalizare# .'mos +z c$ţiva evrei disperaţi încearcă să creeze un naţionalism segregationist înarmat pe care. la 1ilna. prosoapelor !i ustensilelor din &ucătărie# + dată la două trei ore tre&uia să dezin"ecteze cu clor closetul !i c*iuvetele# 'ceste c*iuvete. să pulverizeze prin întreaga casă DDT.*iar !i nările 171 . într unui dintre cele mai importante avanposturi ale acelui Iluminism european tolerant !i li&eral. culmea ironiei. care se lupta acum pentru eCistenţa sa cu valurile de &ar&arism ce ameninţau să l îng*ită# 'vea să stea aici. aveau pe "und un pic de clor sau soluţie LGsol. par să l "i învăţat de la cei mai răi dintre du!manii lor# -u. cu spiritul desc*is.

prăvălia!ul din strada Davil @ellin. nu mai erau serate mari !i voioase# >ugetul limitat. în caz că du!manul ar "i încercat să pătrundă pe acolo# Plasele de ţ$nţari de la "erestre miroseau întotdeauna a DDT !i un miros de dezin"ectant domnea în tot apartamentul# )n nor gros de spirt. sau "amilia >ar @itz*ar /Itzelevic*0 din Me3or >aru*. am$ndoi devotaţi revizioni!ti sioni!ti din aripa dreaptă. creme. el era un marc*itan sum&ru !i ea eCecuta la comandă peruci !i corsete pentru "emei.erni3ovs3i. îng*esuiala spaţiului !i greutăţile de zi cu zi au silit o pe &unica să !i îngusteze vederile: Hanna* !i . momeli. domnul ?c*eindelevici din strada Isaia*. Eerta !i Aaco& David '&rams3i !i c$teodată unul sau doi dintre prietenii lor de la +dessa sau 1ilna. 5st*er !i Israel Earc*i. care dispreţuiau cu toată "iinţa lor Partidul La&urist# >unica a!eza m$ncarea în &ucătărie în stil militar.*aim Toren. c$ţiva scriitori minori. lic*ide pulverizate. săpun. la primele ore ale serii. erau &locate cu dopuri improvizate din săpun strivit. trimiţ$ndu l pe &unicul la luptă iar !i iar. 172 . ai căror doi "ii erau de(a consideraţi savanţi "aimo!i. cu oarece poziţie enigmatică în Hagana*. doi trei oameni de a"aceri cu înclinaţii intelectuale sau ni!te tineri cărturari promiţători# 5 adevărat că nu mai erau >iali3 sau . insecticide !i pudră de talc dezin"ectante plutea ve!nic în aer !i o parte din el se poate să "i ie!it !i din pielea &unicii# Dar !i aici erau invitaţi c$teodată.Poveste despre dragoste si întuneric c*iuvetelor. ori"iciile preaplinului. domnul Datcials3i.

$t despre 3i&&utzuri. clementine proaspete. pră(ituri cu mac. de aici acestea arătau ca ni!te celule &ol!evice periculoase. ca să servească &or! rece pe care plutea un ais&erg zdravăn de sm$nt$nă. tolerante. care pe deasupra mai erau !i anar*o ni*iliste. pentru musa"irii care veneau în casa din Ierusalim a &unicilor mei# ?e părea că discuţiile nu le produc prea multă &ucurie participanţilor. pandi!pan cu gem. înţesat cu mo&ilă grea !i cu di"erite lucruri !i valizeF mirosuri grele de pe!te "iert. împră!tiind licenţiozitate !i degrad$nd tot ce era s"$nt pentru naţiune. paraziţi care se îngră!au pe c*eltuiala pu&lică !i pro"itori care (e"uiau păm$ntul naţiunii nu puţine dintre cele ce aveau să "ie spuse ulterior împotriva 3i&&utzurilor de către du!manii lor din r$ndul evreilor radicali din +rientul Mi(lociu erau de(a 9lucruri sigure:. "oarte rusesc. di"erite gemuri !i conserve.'mos +z încărcat cu tăvi. alt"el de ce ar "i tăcut adesea în clipa în care mă vedeau sau o dădeau pe ruse!te sau înc*ideau u!a dintre salon !i castelul din cutii de mostre pe care îl construiam în &iroul &unicului. care se sileau cu lingu!eli să intre în graţiile asupritorului neevreu# . în acei ani. nuci. "ructe de sezon. de morcovi 173 . desco(ite. !trudel cu mere !i o tartă delicioasă pe care o "ăcea din "oieta(# 2i aici discutau pro&lemele zilei !i viitorul poporului evreu !i al lumii !i ocărau coruptul Partid La&urist !i pe conducătorii lui cola&oraţioni!ti. de"eti!ti. Iată cum arăta apartamentul lor micuţ din aleea Praga# 'vea un singur salon.

purici. cum ar "i un crocodil de argint care î!i desc*idea "ălcile ca să spargă o alună dacă îi ridicai coada !i pudelul în mărime naturală. era cel mai &l$nd !i mai ascultător c$ine din lume. în Levant. care stătea întotdeauna la picioarele patului &unicii ?*lomit !i niciodată nu lătra !i nu cerea să "ie lăsat a"ară. perdele de dantelă. păduc*i. &acili !i alte molime "ioroase# 'ceastă "ăptură &inevoitoare. pentru că era "ăcut din l$nă !i umplut cu c$rpe# Ii urmase cu credinţă pe Dlausneri în toate migrărilor lor de la +dessa la 1ilna !i de la 1ilna la Ierusalim# Pentru sănătatea lui. cu nasul 174 . viermi. suveniruri !i pe toate supra"eţele disponi&ile. o "ăptură &l$ndă. cu nas negru !i oc*i de sticlă rotunzi. erau o droaie de mici "leacuri. o masă cu picioare groase. ta&urete. căpu!e. scrut$nd strada de dedesu&t cu un dor nes"$r!it în melancolicii lui oc*i negri. ca să stea la aer !i la soare# Timp de c$teva ore ?ta3* !edea nemi!cat pe pervaz. &ietul c$ine era silit să îng*ită la c$teva săptăm$ni o dată mai mulţi &ulgări de na"talină# In "iecare dimineaţă tre&uia să ra&de pulverizatorul &unicului# Din c$nd în c$nd. plo!niţe. perniţe &rodate. un &u"et acoperit de podoa&e !i suveniruri# %ntreaga încăpere era plină de velinţe de si"on al&.Poveste despre dragoste si întuneric "ierţi !i plăcinte se amestecau cu izurile de DDT !i LGsolF în (urul pereţilor se îng*esuiau cu"ere. un gardero& pentru *aine &ăr&ăte!ti înc*is la culoare. c*iar !i pe pervaz. era a!ezat în "aţa "erestrei desc*ise. tăcută. eczemă. pe nume ?ta3* sau ?ta!e3 sau ?ta!in3a. de unde ar "i putut aduce cine !tie ce insecte. vara.

l a în"ă!urat pe ?ta!in3a al ei într un ziar !i l a aruncat la gunoi. &unica. teancurile de cutii cu mostre. pentru că dintr odată o lovise &ănuiala că ar avea pra" sau mucegai# 8ără îndoială că &unicul a "ost necă(it. oc*ii lui aveau o privire tragică# -u lătra niciodată la trecători. a căror soartă era cu mult mai &ună dec$t a lui# . nu începea niciodată să urle. coada scurtă îi era str$nsă cu tristeţe între picioarele din spate. g$nditor. "ără să stea pe g$nduri. &i&lioteca !i &iroul micuţ. care era întotdeauna la "el de curat !i de ordonat ca o strălucitoare trupă de *usari a"laţi la parada de dimineaţă# 175 . nu i c*ema în a(utor pe c$inii de pe stradă. !i din el se desc*idea &iroul ca o c*ilie al &unicului. z&ierete în idi!. era de un ca"eniu înc*is. o resemnare mută care era mai pătrunzătoare dec$t cel mai cumplit urlet# Intr o dimineaţă. dar c*ipul lui. încerc$nd să prindă nenumăratele sunete din cartier. strigătul cumplit al telalului. slu(ea !i ca dormitor al &unicii. dar n a cutezat să cr$cnească# Iar eu n am iertat o niciodată# Q 'cest salon supraaglomerat. cu urec*ile de l$nă ciulite. lătratul c$inilor li&eri. ra"turile. a!a cum stătea acolo. ciripitul vesel al păsărilor. cu canapeaua tare.'mos +z negru ridicat în zadar ca să amu!ine căţelel e de pe ulicioară. eCprima o disperare tăcută care mă săgeta drept în inimă. ca !i culoarea. (elania unei m$ţe lovite de amor. al cărui miros.apul îi era aplecat întotdeauna într o parte.

dar îi plăcea să meargă pe străzile Ierusalimului. uneori c*iar p$nă la Hai"a. cu cutiile lui de mostre# + dată pe lună mergea la Holon. o duceau de azi pe m$ine din sla&ele c$!tiguri ale &unicului# Din nou cumpăra aici !i vindea dincolo. dar în realitate pentru conversaţii. ceai a&urind !i răs"oirea ziarelor !i revistelor# %i plăcea !i să măn$nce la restaurant. cu costumul lui de diplomat ţarist. c$!tiga doar c$t să nu moară de "oame el !i &unica. dispute. cu &utoni de argint. . asta înseamnă că !i esenţa tre&uie să 176 . strada 'grippa.eaiul acesta este rece# 1ă rog să mi aduceţi imediat ceai "ier&inte: ceai "ier&inte. aparent pentru a"aceri.Poveste despre dragoste si întuneric 2i aici.alea 7egele 6eorge 1. la Ierusalim. -etanGa. strada Luncz !i strada >en @a*uda. întotdeauna se purta cu ospătarii ca un domn "oarte aparte. pierdea sau î!i rec$!tiga poziţia de reprezentant comercial local al vreunui angrosist sau al unei "a&rici# -u i plăcea comerţul !i nu avea succes. "ăc$nd turul magazinelor de *aine din . întotdeauna elegant. !i adora să petreacă ore întregi prin ca"enele. însă generos# 9?cuzaţi mă# . ca să vor&ească cu "a&ricanţii de prosoape sau să se tocmească cu producătorii de len(erie de corp sau cu "urnizorii de *aine de gata# %n "iecare dimineaţă. cu un triung*i de &atistă al&ă iţit din &uzunarul de la piept. 7amat 6an. înainte de a porni în tururile sale. &unicul pregătea pac*ete cu ve!minte sau ţesături pe care să le trimită prin po!tă# )neori era răsplătit.alea Aa""a. Peta* Ti3va. stoc$nd vara ca să scoată la v$nzare toamna.

agent general !i angrosist acreditat. !i înt$lnirile de a"aceri în &irourile "irmelor din ora!ele de pe coastă# 'vea o carte de vizită de a"aceri impresionantă. ca un !colar de !aptezeci de ani. cu părul &uclat.'mos +z "ie "oarte. să "ie c*ipe!.e i plăcea cel mai mult &unicului erau călătoriile lungi. doruri !i visuri neclare# Dacă i s ar "i îngăduit să ia viaţa de la capăt. "oarte "ier&inte# -u doar apa# 1ă mulţumesc "oarte mult#: . să le înţeleagă inimile. să "ie . t$n(iri romantice. Ierusalim !i împre(urimile:# %ntindea cartea de vizită cu un c*icotit copilăresc. cu muc*iile aurite !i o em&lemă în "orma unor rom&uri împletite. ci mai degra&ă la nevinovate pove!ti de dragoste nepermise. reprezentant autorizat. !i sentimental. importator. să "ie iu&it de mulţime. să le "ie v$sla! pe lacuri de su& munţi cu căciuli de zăpadă. 1ladimir Aa&otins3i. la alegerea lui !i după adevărata înclinaţie a inimii. ce# Tre&uie să trăiască !i omul din ceva:# Dar capul nu i stătea la a"acerile lui. cu siguranţă că ar "i ales să iu&ească "emeile. să "ie iu&it. dar !i viril. a"ară din ora!. de scuză: 9-u. 177 . su&lim poet !i proeminent lider politic com&inaţi într o singură "igură minunată# Toată viaţa a t$n(it după lumi de iu&ire !i &ogăţie emoţională# /?e pare că nu a "ăcut niciodată distincţia între iu&ire !i admiraţie. !i mai &ine. ca o grămă(oară de diamante# Pe cartona! scria: 9'le3sandr E# Dlausner.erni3ovs3i# ?au >Gron# ?au. să scrie poezii în"lăcărate. să se &ucure de tovără!ia lor în cui&u!oare văratice din s$nul naturii.

î!i scutura lanţurile. întristat# )neori ie!ea singur după lăsarea nopţii !i &$ntuia pe străzile pustii# -u îi era u!or să plece din casă# >unica avea un ecran de radar "oarte dezvoltat. la eta(ul patru al &locului Terra ?ancta. cu Mal3a !i micul Daniel. niciodată 178 . *ipersensi&il. în colţul din care "iul ei Eiuzia. respir$nd aerul uscat al nopţii. dincolo de galaCia stinsă. &ea un pa*ar de vodcă !i "uma. &ea c$teva pa*are de coniac în singurătatea &iroului lui sau. amare. 8ania !ade în >i&lioteca >nai >rit*. "uma una două ţigări !i scria o poezie rusească sentimentală# De la acel pas gre!it ru!inos.Poveste despre dragoste si întuneric însetat cum era să le ai&ă pe am$ndouă din &el!ug#0 )neori. c$nd !i a pierdut capul după altcineva pe vasul care mergea la -eO @or3. &ea un pic. în vecini. inginerul. î!i rodea ză&ala. pe care nu l a văzut !i nu l a spălat niciodată. saturat cu pini !i pietre# %ntors acasă. !i &unica a tre&uit să l ducă cu de a sila la ra&in. 'mos se (oacă cu cel mai &un prieten al lui. 5liGa*u. în prima clădire de pe dreapta# Doar la capătul ecranului ei. disperat. pe care ne urmărea pe toţi: în orice moment putea "ace inventarul. se a!eza la &irou . ar "i tre&uit să clipească spre ea. la domnul 8riedmann. Lonia la &iroul lui de la >i&lioteca -aţională. Eussia la ca"eneaua 'tara. să vadă eCact unde suntem "iecare. cu pălăria pe cap. mai ales în nopţile "ără somn. ascult$nd ecoul propriilor pa!i. tot ce putea vedea ziua sau noaptea era o înspăim$ntătoare gaură neagră# >unicul pă!ea în (os pe ?trada '&isinienilor. Eiuzin3a.

"iind din "ire un &ăr&at spilcuit.'mos +z nu i a mai trecut prin minte să se revolte: stătea în "aţa soţiei sale ca un ro& în "aţa stăp$nei !i o slu(ea cu umilinţă. îl numea Eussia. violenţa dispăruse din el: nu mai erau &ătăi "uri&unde sau pulverizări "renetice cu LGsol sau clor# La c$teva luni după 179 .$teva săptăm$ni sau luni a continuat să se scoale c$nd se crăpa de ziuă !i să t$rască saltelele !i a!ternuturile p$nă pe &alustrada &alconului. o&ra(ii z$m&itori ai &unicului au a(uns mai tranda"irii ca oric$nd# %ntotdeauna au arătat voio!i# . admiraţie. devotament !i ră&dare "ără margini# %n ceea ce o prive!te. !i în rare momente de pro"undă &l$ndeţe !i compasiune îi zicea Eissel# 'tunci c*ipul lui se lumina dintr odată. cu timpul.u toate că p$nă în ultima lui zi a dat "oarte mare importanţă curăţeniei !i ordinii. ca să strivească orice germene sau spiridu! care s ar "i putut strecura în a!ternuturi peste noapte# Poate că i se părea greu să se dez&are de acest o&iceiF poate că era "elul lui de a !i mani"esta respectul "aţă de cea plecată dintre noiF poate că î!i eCprima dorul după regina luiF sau poate că se temea să nu i st$rnească du*ul răz&unător dacă încetează# . unde le &ătea "ără milă. de parcă cele !apte ceruri i s ar "i desc*is în "aţă# ' mai trăit douăzeci de ani după ce &unica ?*lomit a murit în &aie# . smerenie.a încetat imediat nici să dezin"ecteze closetul !i c*iuvetele# Dar treptat.

Poveste despre dragoste si întuneric moartea &unicii. în strada 6rusen&erg: sau 9o înt$lnire eCtrem de importantă la 7amat 6an. !i se părea că lui îi place să nu le lase să l părăsească# %ntotdeauna a "ost atras de "emei de toate "emeile. casa &unicului era plină de "emei care îi o"ereau condoleanţe. importator. încura(are. consol$ndu l cu pră(itură cu mere. ţesături. eli&erare de singurătate# -u l lăsau niciodată singur. cu "aţa radiind de m$ndrie !i &ucurie. 9'le3sandr E# Dlausner. ce# -u se văd dec$t pe ei. con"ecţii de gata. c$t !i de cele a căror "rumuseţe alţi &ăr&aţi nu erau în stare s o vadă# 98emeile:. a z$m&it el. 9o călătorie de a"aceri "oarte importantă la Tel 'viv. &unicul !i a petrecut mai puţin timp cu a"acerile# %ncă mai anunţa uneori. !i nici măcar pe ei# +r&i4: După moartea &unicii. 9sunt toate "oarte "rumoase# Toate. îm&răcăminte. cu toţi !e"ii companiei:# %ncă îi plăcea să o"ere tuturor celor cu care se înt$lnea una dintre numeroasele !i impresionantele lui cărţi de vizită. "ără eCcepţie# Doar că &ăr&aţii:. at$t de cele "rumoase. reţin$ndu l cu mese calde. a declarat o dată &unicul meu. 9sunt or&i4 +r&i de a &inelea4 -u. dragostea lui de viaţă a început să în"lorească într un mod "urtunos !i minunat# . agent general !i angrosist acreditat: etc# etc# 180 .am în vremea aceea am avut impresia că &unicul meu de !aptezeci !i !apte de ani a descoperit &ucuria seCului# %nainte să "i apucat să !i !teargă de pe panto"i pra"ul de la îngropăciunea &unicii. reprezentant autorizat.

pedic*iură !i permanent. &utonii de argint. glumea cu 181 . se gră&ea să le desc*idă u!ile. îm&răcat într un costum &leumarin. încon(urat întotdeauna de un stol de "emei &ine conservate.'mos +z Dar acum în cele mai multe zile era ocupat cu "urtunoasele lui pove!ti sentimentale: trimiterea sau primirea de invitaţii la ceai. împodo&ite cu o grămadă de inele. cu ciorapi de nailon cu dungă. arăt$nd tranda"iriu. sur$zător. cu manic*iură. nu uita niciodată o zi de na!tere. &atista sclipitor de al&ă din &uzunarul de la piept. un gentleman după tiparul secolului al nouăsprezecelea. pudră de talc !i a"ters*ave# + priveli!te "rapantă. rom$nesc sau &ulgăresc# >unicului îl plăcea compania lor !i pe ele le topea "armecul lui: era un vor&itor "ascinant !i amuzant. radios. sc*im&ării coa"urii. mirosind a !ampon. le o"erea &raţul la "iecare scară sau pantă. polonez. cercei !i &răţări. ti dura3. care săruta m$na doamnelor. panto"ilor eleganţi sau po!etei noi. trimitea &uc*ete de "lori !i cutii cu dulciuri. divorţate mac*iate "rumos. cină la lumina lum$nărilor în vreun restaurant select. de cincizeci sau !aizeci de ani: văduve str$nse n corsete. cu căma!a lui al&ă scro&ită. nu doamna 2apo!ni34:0# 2edea ore întregi la masa lui de la discretul eta( al ca"enelei 'tara din strada >en @a*uda. cu papion cu &uline. o&serva !i "ăcea complimente su&tile în privinţa croielii unei roc*ii. dar nu prea scump /9cu doamna Tsitrine. îngri(it. matroane care vor&eau o e&raică masacrată de accentul unguresc.

cita o poezie la momentul oportun. îi plăceau preocupările ei# Ii plăcea 182 . înc*iz$nd &ini!or u!a. înainte ca &unicul să !i dea seama de prezenţa mea# . "lecărea cu căldură !i umor# +dată am desc*is o u!ă !i l am zărit pe &unicul meu de nouăzeci de ani îngenunc*eat în "aţa văduvei unui notar. că ascultă. o calitate minunată. care pentru multe "emei este cea mai seCG# 'sculta# -u pretindea doar. 'm început să înţeleg de a&ia după mulţi ani# 'vea o calitate ce nu se prea găse!te la &ăr&aţi.are era secretul "armecului &unicului. ca să rezume ce spunea ea !i să treacă la alt su&iect# -u !i lăsa interlocutoarea să vor&ească la pereţi. c*iar era# -u. ce: avea o curiozitate ve!nic vie# -u era neră&dător# -u încerca să a&ată conversaţia de la preocupările ei mărunte către propriile lui preocupări importante# Dimpotrivă.Poveste despre dragoste si întuneric gust. dezvăluind două !iruri de dinţi prea "rumo!i ca să "ie ai ei de la natură# 'm plecat. politicos. în vreme ce el î!i pregătea în minte răspunsul pe care să i l dea c$nd o să termine. de vor&it# -u pretindea că e interesat sau amuzat. în vreme ce a!tepta cu neră&dare ca ea să termine ce are de zis !i să tacă# -u !i întrerupea partenera la mi(locul "razei ca s o termine el# -u i tăia vor&a. o &runetă nostimă !i &ondoacă# Doamna mi a "ăcut cu oc*iul peste capul &unicului meu îndrăgostit !i a z$m&it vesel. în s"$r!it.

poate că ea o pornea pe alt val# %i plăcea să o lase să l ia de m$nă !i să l conducă în locurile ei. de la !aptezeci !i !apte de ani p$nă la s"$r!itul vieţii lui# )neori pleca pentru 183 . vulnera&ile.red că &unicul meu le iu&ea pe am$ndouă# 2i cu &l$ndeţe# -iciodată nu !i "ăcea socoteli. tainice. să a(ungă p$nă în miezul ei# 2i mai departe# %i plăcea să se dăruiască# %i plăcea să i se dăruiască ei mai mult dec$t îi plăcea c$nd i se dăruia ea lui# -u. în ritmul ei# %i plăcea să "ie acompaniatorul ei# %i plăcea să a(ungă să o cunoască# Ii plăcea să o înţeleagă. cu &l$ndeţe. dar nu se gră&ea niciodată să arunce ancora# ' trăit multe pove!ti de dragoste în cei douăzeci de ani de vară indiană de după moartea &unicii. cu simpatie !i cu ră&dare# ?au mai degra&ă cu plăcere !i cu emoţie# ?unt pe lume mulţi &ăr&aţi care iu&esc seCul. după po"ta inimii. poate că mai era ceva. c*iar !i despre lucrurile cele mai intime.'mos +z întotdeauna să o a!tepte. !to: ele îi vor&eau !i i tot vor&eau. iar dacă ea avea nevoie să lungească povestea. niciodată nu în!"ăca# -iciodată nu se năpustea# %i plăcea să ridice p$nzele. ci îi plăcea să a!tepte. dar urăsc "emeile# . în vreme ce el !edea !i asculta cu înţelepciune. lui îi plăceau toate acro&aţiile ei# -u era gră&it !i niciodată nu o zorea# '!tepta să termine !i c*iar c$nd termina el nu sărea !i nu în!"ăca.

c$nd era logodit. s a înc$lcit iară!i. !i nu m am apropiat de ei# -u se străduia să !i ascundă de noi pove!tile de dragoste. călc$nd "urios cămă!i una după alta. dimpotrivă.rimeii#0 + dată sau de două ori l am zărit merg$nd pe strada >ezalel sau 'grippas. dar cu vocea scăzută. cu oc*ii înceţo!aţi. de unde deduceam că i s a înc*is în "aţă vreo u!ă sau. a!a ca în uimitoarea călătorie spre -eO @or3. "redon$nd. tranda"iriul de prunc îi părăsea o&ra(ii. pe c$nd avea de(a optzeci !i nouă de ani. î!i călca p$nă !i len(eria de corp !i o stropea cu par"um dintr un "lacona!. sau îng$na vreo melodie ucraineană melancolică.Poveste despre dragoste si întuneric c$teva zile împreună cu una sau alta dintre prietenele lui la un *otel din Ti&erias. cu asprime. ne a anunţat că se g$nde!te să "acă 9o călătorie importantă: de două trei zile !i că nu 184 . cu accentele ce*oviene ce aminteau de unele vile de pe coasta . "ăc$ndu l să arate ca o zi înnorată de toamnă. dar nici nu se lăuda cu ele# -iciodată nu !i aducea prietenele în casa noastră !i nu ni le prezenta !i rareori pomenea de ele# Dar uneori părea îm&ătat de dragoste ca un adolescent. la o casă de oaspeţi din 6edera sau într o 9staţiune de odi*nă: de pe litoral. cu un z$m&et a&sent plutindu i pe &uze# Iar alteori "aţa i se lungea. la -etanGa# /5Cpresia lui 9staţiune de odi*nă: părea să "ie traducerea unei eCpresii ruse!ti. !i uneori î!i vor&ea singur în lim&a rusă. în tortura a două iu&iri simultane# + dată. &raţ la &raţ cu o "emeie. !i stătea în picioare în camera lui.

nu ne am ierta niciodată că nu l am căutat# Pe de altă parte. J Pe un munte înalt.a să 185 . îm&u(orat de mulţumire. ce# 'm călătorit# J Dar ziceai că o să lipse!ti doar două trei zile# J 2i ce dacă am zis. c$nd am văzut că a trecut o săptăm$nă !i nu s a întors. că n am &ăgat de seamă cum trece timpul# J Dar unde ai "ost. am *otăr$t noi după o zi !i o noapte de &ătut apa n piuă. cam cu o oră !i (umătate înainte de termenul sta&ilit. ne au cople!it gri(ile# )nde era. va tre&ui să anunţăm poliţia# -u aveam de ales# ' apărut vineri. J -u. !i ne am simţit a!a de &ine. &unicule. am plecat să ne distrăm un pic# 'm descoperit o casă de oaspeţi lini!tită# + casă de oaspeţi "oarte culturală# + casă de oaspeţi ca în 5lveţia# J + casă de oaspeţi. Dacă &unicul nu apare p$nă vineri la pr$nz. La urma urmei. . cum să i în"runtăm "uria dezlănţuită. zace &olnav în vreun spital sau a intrat în vreun &ucluc. dacă sunam la poliţie !i el apărea viu !i nevătămat. un &ăr&at de v$rsta lui### 5ram înne&uniţi: tre&uia să apelăm la poliţie. -u. am călătorit cu doamna Her!3ovici. înc$ntare !i entuziasm. Doamne "ere!te.'mos +z tre&uia în nici un caz să ne îngri(orăm# Dar. Doamne "ere!te. !i nu !i mai încăpea în piele de voie &ună. Dacă. De ce nu dădea un tele"on. ca un copila!# J )nde ai dispărut. Dacă. la 7amat 6an# J Dar nu puteai măcar să ne tele"onezi. )nde. a păţit ceva. J Ţi am spus.

nu cred în (eton uri# 2i c$nd avea nouăzeci !i trei de ani. !i a îndreptat cravata. J 8ise pentru tele"onul pu&lic# J '. acele (eton uri ale voastre# )ite le# -u. de cealaltă parte a &iroului# -u mi a zis 9pi!ăcios:. ia le. a cugetat o vreme !i a zis: J ' venit vremea să vor&im despre "emei# 2i imediat a eCplicat: J -u# Despre "emeie în general# /In acel moment aveam treizeci !i !ase de ani. J Aeton urile. !i a dres de c$teva ori glasul !i a zis: 186 . eram însurat de cincisprezece ani !i aveam două "ete adolescente#0 >unicul a o"tat. la trei ani după ce a murit tata.Poveste despre dragoste si întuneric nu ne "acem gri(i pentru tine. ce sunt alea "ise. a încuiat u!a. dar ai gri(ă să le numeri# ?ă nu prime!ti niciodată nimic de la nimeni p$nă nu numeri &ine# J Dar de ce nu le ai "olosit. ce. J -u era tele"on în cameră# -u. !i a spri(init &ăr&ia în m$ini. -u. pi!ăciosule. ia le. !to ta3oie. s a a!ezat cu un aer solemn !i o"icial la &irou !i mi a "ăcut semn să mă a!ez în "aţa lui. &unicul a *otăr$t că a venit vremea !i sunt destul de mare pentru o discuţie de la &ăr&at la &ăr&at# M a po"tit în &$rlogul lui. a tu!it cu palma la gură. Ţi am dat c*iar eu "ise# J 8ise# 8ise# -u. a înc*is "erestrele. ia ţi "isele cu găurile din mi(locul lor cu tot. !i a pus picior peste picior. ce# 5ra o casă de oaspeţi minunat de culturală4 J Dar nu puteai să ne suni de la un tele"on pu&lic.

a zis el. nu. nu. niciodată nu m am uitat la o "emeie ca vreun pas3udnia3. rogu te: uite cum stau lucrurile# ? a oprit !i a privit în (ur.'mos +z J -u. nu. nu 9pro&lema "emeii:4 8emeia ca persoană# ' c*icotit !i s a corectat: J -u. de parcă ar "i vrut să se asigure că suntem cu adevărat singuri. în ce "eluri o "emeie e întocmai ca noi !i în ce "eluri e "oarte. c*iar !i c$nd eram doar un mic ciuda3. m am uitat doar cu tot respectul# M am uitat !i am învăţat# -u. vreau să zic că "emeia m a interesat întotdeauna# -u. nu. ce# 8emeile m au interesat întotdeauna# . o "emeie e cu totul alt"el# 8oarte. !i !i a înc*eiat lecţia: J Dar !tii ceva. sur$sul lui de copil i a luminat "aţa.a să !tii# '!a că acum ascultă cu atenţie. încă mai lucrez# 'vea nouăzeci !i trei de ani !i poate că a continuat să 9lucreze: la această c*estiune p$nă la s"$r!itul 187 . a înc*eiat el. la asta. m a interesat în toate "elurile# Toată viaţa mea m am uitat la "emei. poate că st$rnind în minte imagini. în unele "eluri e întocmai ca noi# 5Cact la "el# Dar în alte "eluri.e zic eu e cu totul alt"el. !i ce am învăţat. ridic$ndu se de pe scaun.u adevărat întotdeauna# 'cuma să nu te g$nde!ti la ceva ce nu e "rumos4 . "oarte alt"el nu. că nu i nimeni care să ne audă# J 8emeia. a zis &unicul. vreau să te învăţ acum !i pe tine# . "oarte alt"el# ? a oprit aici !i s a socotit o vreme. nu. nu.

poate douăzeci de ani. Mapai. nea&ătut. !i c$nd era între&at cum a dormit răspundea invaria&il 9eCcelent4:. a"lat la putere. "ie ti dura3 /nătărău0F Ham&urg era 6am&urgF un o&icei era întotdeauna un o&iectF somnul era spat. e vremea să mergi la marinar. &unicul 'le3sandr. nu. !i pentru că nu avea încredere deplină în lim&a e&raică adăuga voios în rusă: Hara!o4 +cen *ara!o44 -umea o &i&liotecă &i&liote3a. poliţă# -u spunea niciodată ora!ului . cu c$ţiva ani înainte de a pleca dintre noi.Poveste despre dragoste si întuneric vieţii# 5u însumi încă mai lucrez la ea# 'vea stilul lui unic de e&raică. mi a vor&it despre moartea lui: 9Dacă. îi zicea uneori ge!tan3t /împuţit0 sau i&lai3t /putreziciune0# 2i o dată. cu toate că se descurca per"ect cu singularul. uite cum arăţi4 . ci întotdeauna . guvernul partats.airo pe numele evreiesc. !i re"uza să "ie corectat# Ţinea morţi! să i zică &ăr&ierului /sapar0 marinar /sapan0 !i "rizeriei /mispara0 !antier naval /mispana0# + dată pe lună. e un dezastru cumplit. amănunţite.airoF mie îmi zicea. în rusă.a un pirat4: -umea întotdeauna poliţele ploiţe. Da*ir. un ceainic ceaini3. iar Partidului La&urist. un soldat t$năr moare în luptă. poporul oilem goilem. un &ăiat de nouăsprezece. instrucţiuni pentru călătoria ce îl a!tepta# %mi spunea uneori: 9-u. Doamne "ere!te. "ie *oro!i malci3 /&ăiat cuminte0. se a!eza în scaunul căpitanului !i dădea un !ir de porunci aspre. acest neîn"ricat cutreierător al mărilor se ducea la !antierul naval al 8raţilor >en @a3ar. dar nu o tragedie# 188 .

în "iecare zi. Doamne "ere!te. preum&lare de dimineaţă. "ără preum&lare.$nd să le ai&ă. asta e. asta c*iar că e tragedie4: %n anul H8=P noul consul &ritanic Aames 8inn. "ace tare &ine la circulaţie4 2i după asta să te întorci acasă în "iecare zi. "ără pa*ar ceai "ier&inte.'mos +z Dar să mori la v$rsta mea asta e o tragedie4 )n &ăr&at ca mine. "ără *ering sărat cu p$ine. de o sută de ani să măn$nci în "iecare dimineaţă. împreună cu soţia lui 5liza&et* 'nne. Păi. să "aci un douc*e rece în "iecare dimineaţă. în "iecare dimineaţă. în "iecare dimineaţă. ?ă nu te mai scoli la cinci dimineaţa. &a*urci3 u] ăsta de nouăsprezece ani. tare. nu. pe scurt. "elie de p$ine cu *ering sărat. ce. c*iar !i în 7usia douc*e rece dimineaţa. vară sau iarnă. dacă. încă n a avut timp să ai&ă tot "elul de o&iecte regulate# . e ucis. 8ără ziar. dragul meu. au sosit în Ierusalimul guvernat de otomani# 'm$ndoi 189 . Dar la v$rsta mea e tare greu să te opre!ti. tare greu# ?ă mă preum&lu pe stradă în "iecare dimineaţă asta e pentru mine o&iect vec*i# 2i douc*e rece tot o&iect# . de aproape o sută de ani.*iar să trăiesc e un o&iect pentru mine. să te scoli at$ţia ani în "iecare dimineaţă la cinci. asta e pentru motion. 8ără douc*e. să &ei pa*ar de ceai !i să ie!i în "iecare dimineaţă. c*iar !i la 1ilna. să te preum&li o (umătate de oră pe stradă. după o sută de ani cine poate să sc*im&e dintr odată toate o&iectele lui. de nouăzeci !i cinci de ani. nu. !i să cite!ti un pic de ziar !i între timp să &ei alt pa*ar ceai. în "iecare dimineaţă. aproape o sută.

sterp. în spatele casei.Poveste despre dragoste si întuneric cuno!teau lim&a e&raică !i consulul c*iar a scris cărţi despre evrei. cu toate că. o &ucată de păm$nt nelocuită !i necultivată pe care ara&ii o numeau Darm al D*alil. la nord vest de +ra!ul 1ec*i. cu 2P0 de lire sterline. un deal pietros. nu era implicat direct în activitatea de misionar la Ierusalim# . a"lat la c$teva mile de Ierusalimul intra muros. cu arcade încruci!ate. care înseamnă în traducere 91ia lui 'vraam:# 'ici Aames 8inn !i a construit casa !i a creat o 9Plantaţie Industrială: care avea scopul de a le o"eri evreilor sărmani un loc de muncă !i de a i pregăti pentru viaţa 9utilă:# 8erma se întindea pe circa patruzeci de dontim sau zece acri# Aames !i 5liza&et* 'nne 8inn !i au ridicat casa pe culmea dealului !i în (urul ei s a eCtins colonia agricolă. pe care îi simpatizase dintotdeauna# 5l "ăcea parte din ?ocietatea Londoneză de Promovare a . după c$t se !tie. 190 . clădirile "ermei !i atelierele# Pereţii gro!i ai casei cu două eta(e erau din piatră cioplită. iar tavanele erau construite în stil oriental.re!tinismului printre 5vrei.onsulul 8inn !i soţia sa credeau cu ardoare că revenirea poporului evreu în patrie va gră&i m$ntuirea lumii# -u o dată i a prote(at pe evreii din Ierusalim de *ărţuiala autorităţilor otomane# Aames 8inn credea !i în necesitatea de a i "ace pe evrei să ducă o viaţă 9productivă: c*iar a a(utat unii evrei să se cali"ice în munca de constructor !i să înveţe agricultura# %n acest scop a cumpărat în H8P<.

la munci ca îndepărtarea pietrelor. "iecare în "elul lui. misionarul protestant neamţ Ao*ann LudOig ?c*neller a "ondat un institut de învăţăm$nt pentru or"anii ara&i cre!tini care au "ugit de luptele dintre druzi !i cre!tini din munţii Li&anului# 5ra o proprietate mare. avea drept scop pregătirea internilor pentru o viaţă productivă în di"erite me!te!uguri !i în agricultură# 8inn !i ?c*neller. constructori sau agricultori va smulge 9+rientul: din g*earele degenerării. văduva lui a desc*is o "a&rică de săpun în care "olosea tot lucrători evrei# -u departe de 1ia lui 'vraam. o cramă cu &eci !i o presă pentru măsline# 1reo două sute de evrei erau anga(aţi pe Plantaţia Industrială din "erma lui 8inn. construirea de ziduri !i de garduri. au "ost săpate puţuri !i s au construit un ţarc pentru oi. plantarea unei livezi !i cultivarea de "ructe !i legume. după moartea consulului. că generozitatea lor va lumina calea evreilor !i 191 .'mos +z pe marginea grădinii împre(muite cu zid. ca !i Plantaţia Industrială. magazii. mizeriei !i nepăsării# Poate că au crezut cu adevărat. în "elurile lor di"erite. erau am$ndoi cre!tini evlavio!i impresionaţi de sărăcia. precum !i eCploatarea unei mici cariere de piatră !i di"erite activităţi de construcţie# 'poi. aproape în acela!i timp. deznăde(dii. un *am&ar. încon(urată de un zid de piatră# +r"elinatul ?irian al lui ?c*neller. su"erinţele !i înapoierea evreilor !i ara&ilor din Ţara ?"$ntă# 'm$ndoi credeau că pregătirea localnicilor pentru o viaţă productivă ca me!te!ugari.

alunelor. de David "ro1an$er ("eter. din care au tot îng*iţit c$te o &ucată# %nsă!i casa consulului a su"erit di"erite trans"ormări după moartea văduvei lui. 5liza&et* 'nne 8inn: mai înt$i a "ost trans"ormată într o instituţie &ritanică pentru tineri delincvenţi. răspundea întotdeauna. Ierusalim. 3745).Poveste despre dragoste si întuneric musulmanilor către s$nul >isericiiX# In HI20. pag. apoi a intrat în proprietatea administraţiei &ritanice !i în cele din urmă a devenit cartier general al armatei# ?pre s"$r!itul celui de al Doilea 7ăz&oi Mondial. 34@@) 3734. a "ost "ondat în (osul "ermei lui 8inn: căsuţele lui îng*esuite erau construite printre plantaţii !i livezi. iar în casă !i în grădină au "ost înc*i!i o"iţeri italieni prizonieri# -e "ăcuserăm o&iceiul de a ne "uri!a la căderea nopţii ca să i s$c$im pe prizonierii de răz&oi# Italienii ne salutau cu strigătele >am&ino4 >am&ino4 >uon giorno &am&ino4. 837)8>3. strigătul: 6epetto4 6epetto4 1iva 6epetto4 In sc*im&ul dulciurilor.) 192 . cartierul Derem 'vra*am. de parcă ar "i "ost maimuţe de 7 >azat pe cartea e&raică 'r*itectura la Ierusalim: construcţiile cre!tine europene în a"ara Eidurilor. ca a doua parte a unei vec*i lozinci. grădina casei lui 8inn a "ost încon(urată de un gard înalt din s$rmă g*impată. de răz&oi !i de "ascism . (N. a. !i noi răspundeam ţip$nd asurzitor >am&ino4 >am&ino4 Il Duce morte4 8inito il Duce4 )neori strigam 1iva Pinocc*io4. 91ia lui 'vraam:. !i de dincolo de garduri !i de &arierele lim&ii. portocalelor !i &iscuiţilor pe care li i aruncam peste gardul din s$rmă g*impată.

ivilă !i Mi!carea Paramilitară a Tineretului. în HI=8. s ar "i ridicat deodată în picioare !i ar "i strigat -umele Ine"a&il# 'poi m am răsucit pe călc$ie !i am "ugit. numită >eit >rac*a# Mă plim& uneori prin Derem 'vra*am. după care a devenit o !coală religioasă pentru "etele evreice. "otogra"ia unei "emei durdulii care nu purta dec$t ciorapi !i port(artier# M am uitat ţintă o clipă. casa lui 8inn a "ost "olosită pe r$nd de 1oluntarii pentru 'părarea Teritoriului. Patrula de 8rontieră. unul dintre prizonierii de răz&oi mi a arătat din spatele s$rmei. am "ugit !i am "ugit !i am continuat să "ug de poza aia p$nă la v$rsta de unsprezece ani !i (umătate. sau cam a!a ceva# După "ondarea ?tatului Israel.'mos +z la grădina zoologică. copii de v$rsta noastră cu păr întunecat la culoare pieptănat "rumos !i cu c$rlionţul de pe "runte sclipind de &riantină# + dată. 'părarea . !i am alergat de parcă mă "ugăreau lupii. îngrozit. ca răsplată pentru o gumă de mestecat 'lma învelită în *$rtie gal&enă. stră&at de c$teva ori strada 193 . în Eiua Marii Iertări. pe strada Malac*i. care a "ost re&otezată Mal3ei Israel. cu oc*ii larg desc*i!i !i amuţit de oroare. de a&ia văz$nd pe unde călcau# 'veam pe atunci !ase sau !apte ani. unii dintre ei ne dădeau tim&re sau ne arătau de departe "otogra"ii ale "amiliei lor. suspin$nd. cu "emei z$m&itoare !i copila!i îng*esuiţi în costumase. copii cu cravată. cotind de pe strada 6eula. ca !i cum cineva din mi(locul sinagogii. apoi la st$nga pe strada Eec*aria*. copii cu (ac*ete.

cu vreo două sute de metri la est de casa consulului 8inn# 'poi părinţii lui s au mutat în alt apartament# )n cuplu pe nume Earc*i s a mutat în apartamentul de pe strada 'mos. apoi o urc în sus p$nă la capătul străzii +&adia*. stă în curtea din "aţă# )neori c$teva "emei cu părul prins în "ileu !i roc*ii înc*ise la culoare stau la poartăF se opresc din vor&ă c$nd mă uit la ele# -u se uită la mine # %ncep să !u!otească în vreme ce mă îndepărtez# . unde mă opresc c$teva minute la intrarea casei consulului 8inn !i o privesc îndelung# . între umeri. cu o lovitură de topor# ' "ost iudaizată# .adrul vec*i al unei su33a* stricate.asa vec*e s a împuţinat cu trecerea anilor. iar resturile viei care i a dat numele se mai vedeau prin grădinile caselor noi.$nd a a(uns la Ierusalim. rămă!iţă de la ultima săr&ătoare ?u33ot.Poveste despre dragoste si întuneric 'mos. însă acel t$năr învăţăcel în care părinţii î!i puseseră at$tea năde(di a plătit c*irie ca să locuiască mai departe în odaia sa. 194 . în HI<<. ca !i cum capul i ar "i "ost împins în (os. de pe strada 'mos. tatăl meu s a înscris la un masterat la )niversitatea 5&raică de pe Muntele ?copus# La început a locuit cu părinţii în micul apartament întunecat din Derem 'vra*am. care avea propria intrare din verandă# Derem 'vra*am era încă un cartier nou: cele mai multe străzi erau nepavate.opacii !i ar&u!tii au "ost sco!i din păm$nt !i toată zona grădinii a "ost as"altată# Pinocc*io !i 6epetto au dispărut# 2i Mi!carea Paramilitară a Tineretului a dispărut "ără urmă# . su& "orma viţelor !i a tu"elor de rodii.

devenind tu"ări!uri# Tot soiul de magazii erau ridicate prin grădini. c$nd "erestrele erau desc*ise. care !opoteau unii către ceilalţi la orice adiere# La începutul verii. &arăci din "ier ruginit. dar copiii îi (e"uiau înainte ca "ructele să apuce să se coacă# Printre copacii neîngri(iţi !i a"lorimentele strălucitoare de pietre din grădini. )craina. "ăceau din ea un porum&ar !i a!teptau să vină porum&eii p$nă ce î!i pierdeau năde(dea# Pe ici. 195 . mirosul vegetaţiei inunda odăile micuţe# De pe acoperi!uri !i de la capătul străzilor pră"oase puteai zări dealurile din (urul Ierusalimului# )na după alta răsăreau case din piatră simple. pătrate. ca !i cum ar "i încercat să creeze o du&lură a unui !tetl din Polonia. întruc$t peste ele erau întinse s$rme de ru"e. c*iparo!ii întunecaţi !i pinii au înlocuit rodiii !i viţa de vie# Ici !i colo. !i erau călcate în picioare sau se umpleau de scaieţi !i de cio&uri# Dacă nu mureau de sete. !oproane. dar straturile erau uitate cur$nd. unii plantau leandri sau tu"e de mu!cate. "iecare cu c$te două odăiţe# 6rădinile !i verandele aveau &alustrade care rugineau repede# %n porţile din "ier "or(at era încorporată steaua în !ase colţuri sau cuv$ntul ?I+-# Treptat. coli&e improvizate din sc$ndurile lăzilor în care locatarii î!i aduseseră aici lucrurile. clădiri cu două sau trei eta(e împărţite în multe apartamente îng*esuite.'mos +z a smoc*inilor !i duzilor. rodiii cre!teau în voie. )ngaria sau Lituania# )nii "iCau pe un st$lp o cutie de măsline goală. leandrii !i mu!catele se săl&ăticeau.

Talpiot sau >eit Ha3erem# . primii prunci veneau pe lume în Derem 'vra*am !i era aproape imposi&il să le eCplici de unde au venit părinţii lor sau de ce au venit sau ce anume a!teaptă cu toţii# .$nd în cele din urmă se va înălţa statul evreu li&er. altcineva îngri(ea un petic de păm$nt cu legume. v$nzători. !o"eri.u toţii se sileau să creadă că zilele grele o să se termine cur$nd. ca 7e*avia. casieri la &ancă sau la cinematogra". re"ormatori ai lumii.*iar !i dragostea nu va mai "i ca înainte4: Intre timp. că statul evreiesc va "i "ondat !i că totul va "i cum nu se poate mai &ine: cu siguranţă că pocalul amărăciunii lor era să se reverse nu i a!a. cepe. stenodactilogra"i. nimic nu va mai "i cum a "ost4 . Diriat ?*muel. &urlaci &ătr$ni !i singuratici care trăiau din micile lor economii# Pe la opt seara se înc*ideau grila(ele &alcoanelor. se încuiau apartamentele. a scris ceva în genul acesta într un ziar de pe atunci: 9. care mai t$rziu !i a sc*im&at numele în Ealman ?*azar !i a "ost ales pre!edinte al Israelului. ?*neour Ealman 7u&as*ov.ei care trăiau în Derem 'vra*am erau mici "uncţionari ai 'genţiei 5vreie!ti sau pro"esori. traducători.Poveste despre dragoste si întuneric pe colo cineva încerca să ţină c$teva găini. conopidă. ideologi. mici prăvălia!i. &i&liotecari. cu ridic*i. teoreticieni.ei mai mulţi visau să plece de aici !i să se mute într un loc mai cultivat. scriitori. pătrun(el# . surori medicale. se "erecau o&loanele !i numai "elinarul "ăcea o &altă de un gal&en mo*or$t la colţul străzii pustii# In întuneric puteai 196 .

&idoane de metal. goi p$nă la &r$u. colaci de s$rmă pentru garduri. cu castraveţi sau ardei pu!i la murat cu usturoi !i mărar# In centru. lătratul c$inilor în depărtare. o cărare plină de pra" presărată cu materiale de construcţie. ci un !antier provizoriu. acoperiţi de un pra" al&icios# -i!te pietrari !ed pe (os în mi(locul cărării. cu o p$nză răsucită în (urul capului. viţă de vie !i rodii î!i "o!neau "runzi!ul în "iecare grădină# Pereţii de piatră re"lectau lumina lunii înapoi pe crengi într un licăr sla&. nu este un drum. arată ca sc*iţa neterminată a unei străzi# .'mos +z auzi ţipetele stridente ale păsărilor de noapte. anemic# ?trada 'mos. desculţi. printre &orcanele înc*ise ermetic. duzi !i măslini. saci de ciment. 7a rud4 >a rud4 /eCplozie0. într una sau două "otogra"ii din al&umul tatei. mu!cate palide în"loresc în g*ivece. pe pervazuri. !i sunetul ciocanelor lor care iz&esc în dălţi !i taie !anţuri în piatră umple aerul cu &ătăile de to&ă ale unei muzici atonale ciudate !i stăruitoare# ?trigăte răgu!ite se înalţă din c$nd în c$nd de la capătul străzii. pietri!. 197 . plăci de gresie pentru pardoseli. v$ntul în pomii din livadă: pentru că la căderea nopţii Derem 'vra*am se pre"ăcea la loc într o vie# ?moc*ini. o stivă de sc*ele din lemn# -i!te ar&u!ti spino!i din genul Prosopis încă se mai iţesc prin *aosul de materiale de construcţie. împu!cături răzleţe.lădiri pătrate din piatră cu o&loane metalice !i verande înc*ise cu grila(e de "ier# Ici !i colo. munţi de nisip. grămezi de pietre pe (umătate cioplite. meri. în pantaloni largi. între clădiri.

strălucitor. ca să intre aerul. iar pe v$r"ul nasului ei radiatorul cromat. care arată ca !i cum ar "i "ost "ăcută înaintea unei petreceri. din anii . a!ezată într o parte pe coa"ura ei per"ectă !i ţin$nd str$ns o um&relă# 8iul lor. arăt$nd ca 5rrol 8lGnn într un "ilm despre aristocraţii europeni din '"rica ecuatorială sau din >urma# 'lături de el. cu un colier !i o splendidă pălărie de p$slă cu voal de muselină. cu acele cauciucuri înguste ca ale unei motociclete. cu gura întredesc*isă. stă un automo&il dreptung*iular !i negru. lustruită. cu cravată. mai înaltă !i mai lată dec$t el. Lionici3a. iar "arurile sunt !i ele argintii !i sclipesc în soare# 'lături de acest automo&il somptuos aparatul de "otogra"iat l a surprins pe 'le3sandr Dlausner.apota are "ante pe laturi. o mare doamnă. mai voinică.20. stă alături de ei ca un mire agitat în ziua cununiei# 'rată cam carag*ios. în mi(locul acestei *ara&a&uri. spiţe de metal !i o "$!ie de crom care mărgine!te capota# . se a"lă "igura impunătoare a elegantei sale soţii. Imposi&il de spus din "otogra"ie# 5 o ma!ină strălucitoare. maiestuoasă ca o navă de răz&oi.Poveste despre dragoste si întuneric urmate de grindina tunătoare a pietrelor s"ăr$mate# In altă "otogra"ie. ?*lomit. două "aruri at$rnă de un soi de &ară argintie. pe cap cu o pălărie de pai. strălucitor într un costum tropical crem. o"icială. veri!oara !i stăp$na lui. cu oc*elarii rotunzi 198 . se înalţă ca o &u&uliţă# In "aţă. agent general. drept în mi(locul străzii 'mos. într o roc*ie de vară cu m$neci scurte. Lonia. ca un dric# TaCi sau ma!ină înc*iriată .

dar în "otogra"ie arată ca un pu!ti de cincisprezece ani deg*izat în domn respecta&il de v$rstă mi(locie# . (udec$nd după alte "otogra"ii de pe aceea!i pagină a al&umului. adăpostul lui sigur din calea acceselor de "urie ale &unicii !i a "lagelului igienic al răz&oiului ei cu germenii# -oul apartament era cel din aleea Praga.amera din "aţă a vec*iului apartament din strada 'mos a devenit garsoniera de student a 199 . anul de după cel în care a(unseseră aici. cu umerii căzuţi.'mos +z alunec$ndu i de pe nas. M HMPH# Tata avea douăzeci !i patru de ani.$nd au venit de la 1ilna. -u i c*ip să a"li# Data. este HI<=. toţi trei Dlausnerii au trăit aproCimativ un an în apartamentul cu două camere !i (umătate din strada 'mos# 'poi &unica !i &unicul au găsit de înc*iriat un loc!or cu o cameră mai mare plus o odăiţă care i a slu(it &unicului de 9&$rlog:. îng*esuit !i aproape mumi"icat într un costum str$mt !i cu o pălărie neagră ţeapănă. !i dă impresia că doar urec*ile lui clăpăuge o împiedică să i alunece în (os p$nă la &ăr&ie. pe c$nd încă mai locuiau cu toţii în apartamentul "amiliei Earc*i din strada 'mos# Deslu!esc "ără greutate numărul automo&ilului.ancelarului. ca un castron de &udincă răsturnat. îng*iţindu i !i restul capului# .are a "ost evenimentul solemn pentru care s au pus toţi trei la patru ace !i au comandat o limuzină specială. re&otezată acum strada ?trauss# . între strada Isaia* !i . care arată ca !i cum i ar "i "ost îndesată pe cap: îi a(unge p$nă la (umătatea "runţii.

din care o (umătate e desc*isă spre interior. cu ţăcălia lui al&ă !i părul rărit. aparent cărţi străine. a!a înc$t doar degete su&ţiri de lumină pătrund printre !ipci# In "otogra"ie tata e cu"undat ad$nc într o carte mare pe care o ţine în "aţa lui# Pe &irou stă desc*isă altă carte !i se mai a"lă ceva care arată ca un ceas de!teptător. cu cărţile pe care le a adus din zilele studenţiei de la 1ilnaF aici era vec*ea masă de "urnir. cu spatele către aparatul de "otogra"iat.Poveste despre dragoste si întuneric tatei# 'ici !i a a!ezat prima &i&liotecă &oo3case. lume !i politica locală# Intr o "otogra"ie. în spatele unei draperii care ascundea lada de am&ala( care îi era !i"onierul# 'ici î!i invita prietenii pentru conversaţii intelectuale despre sensul vieţii. ca !i cum s ar uita 200 . cu părul pieptănat peste cap. care au venit de la 1ilna !i e limpede că se simt aici destul de îng*esuite. o&lic "aţă de &irou. sla&. cu un ra"t încovoiat su& povara volumelor groase cu care e încărcat. t$năr !i so&ru. care îi slu(ea drept &irouF aici î!i at$rna *ainele. literatură. cu acei oc*elari serio!i. !i căma!ă al&ă cu m$neci lungi# 2ade într o poziţie destinsă. aproape ca un pro"et. un ceas rotund de tinic*ea cu picioru!e o&lice# La st$nga tatei stă o mică eta(eră plină cu cărţi. picior peste picior# ?tă cu spatele la o "ereastră du&lă. care arată autoritar !i măreţ. cu picioare lungi !i su&ţiri. tata !ade comod la &iroul lui. le e cald !i nu sunt la largul lor# Pe peretele de deasupra eta(erei at$rnă o "otogra"ie întrămată a unc*iului Aosep*. dar o&loanele sunt încă înc*ise. cu rame negre.

muncitorii sapă un !anţ pe su& drumul pră"os. din care putem deduce că e o carte în e&raică. dar la "el de serios !i de *otăr$t ca un călugăr: ţine povara cărţii desc*ise în m$na st$ngă. dincolo de o&loanele înc*ise. este alcătuit ta&loul cel mare# ?u& unc*iul Aosep* at$rnă de un cui cutia pentru colecta 8ondului -aţional 5vreiesc. în vreme ce m$na dreaptă i se odi*ne!te pe paginile din dreapta. 201 . pentru canalizare# )ndeva. dezmem&r$nd !i mont$nd la loc un vec*i pistol Para&ellum ilicit# Pe drumurile de pe dealuri. ca să se asigure că nu !i negli(ează studiile !i nu se lasă "urat de deliciile du&ioase ale vieţii de student sau că nu uită situaţia istorică a naţiunii evreie!ti sau năde(dile generaţiilor sau Doamne "ere!te4 nu su&estimează aceste mici detalii din care. într un &eci al unei clădiri evreie!ti vec*i a"lată pe străduţele !erpuite din ?*aarei Hesed sau -a*alat ?*iva. cele pe care le a citit de(a. pictată cu o stea a lui David alcătuită din linii groase# Tata arată destins !i mulţumit de sine. la urma urmei. citită de la dreapta la st$nga# 'colo unde m$na îi iese din m$neca acelei cămă!i al&e îi zăresc părul negru !i des care îi acoperea &raţul de la umăr p$nă la "alange# Tatăl meu arată ca un t$năr care î!i cunoa!te datoria !i are de g$nd să !i o îndeplinească "ie ce o "i# 5ste *otăr$t să calce pe urmele cele&rului său unc*i !i ale "ratelui său mai mare# '"ară. tinerii din Hagana*ul Ierusalimului se antrenează în taină.'mos +z de la mare înălţime la tata !i l ar aţinti cu un oc*i atent.

!o"erii auto&uzelor 5gged !i ai camioanelor Tnuva î!i conduc ve*iculele. -egev !i săl&ăticia din (urul Mării Moarte. strada ?imeon cel Drept. strada Pro"etul ?amuel. trage !i el &razda lui aici# Intr o &ună zi va "i !i el pro"esor pe Muntele ?copus. .$mpii. care n a iz&utit 202 . vite(i !i &ronzaţi# 2i între timp el. în valea ?*aron !i He"er. p$nă la clădirile universităţii de pe Muntele ?copus. cu entuziasm !i dăruire. cu centuri militare !i 3e""iGe mi al&e învaţă să recunoască la pas cărările secrete ale patriei# In 6alileea !i în .Poveste despre dragoste si întuneric care se răsucesc printre sate ara&e ameninţătoare. va a(uta la lărgirea *otarelor cunoa!terii !i va seca sm$rcurile eCilului din inimile oamenilor# '!a cum pionierii din 6alileea !i din 1ăi au "ăcut să în"lorească de!ertul. studentul cinstit din 1ilna. !i el va munci din toate puterile sale. în valea >et* ?*ean !i valea lui Aezreel. în !esurile Iudaice.olonia 'mericană !i cartierul ?*ei3* Aarra*. ţin$nd volanul cu m$inile lor puternice !i arse de soare# In uedurile care co&oară în De!ertul Iudaic tineri cerceta!i evrei în pantaloni scurţi 3a3i !i !osete 3a3i 3*a3i s*orts and 3*a3i soc3s. pionierii ară păm$ntul. tăcuţi. unde î!i urma cu s$rguinţă studiile de masterat# Mergea la cursul de istorie ţinut de pro"esorul 7ic*ard Mic*ael Do&ner. ca să tragă &razdele spiritului naţional !i să "acă să în"lorească noua cultură evreiască# Toate astea se văd în "otogra"ie# %n "iecare dimineaţă @e*uda 'rie* Dlausner lua auto&uzul I din staţia de pe strada 6eula !i trecea prin cartierul &uc*arian. musculo!i.

care era unul dintre studenţii lui de "runte. dacă m ar "i iu&it oleacă mai puţin. o remarcă usturătoare: 9Dacă n am "i "ost neamuri. unc*iul cel "ără copii a scris următoarele cuvinte: 9Dragului meu @e*uda 'rie*. alias pro"esorul doctor Aosep* Dlausner. cursul de studii &i&lice ţinut de pro"esorul )m&erto Mos*e David . ca să nu dea prile( de &$r"ă gurilor rele# 't$t de important era pentru pro"esorul Dlausner să evite împro!carea cu noroi a numelui său. unc*iul Aosep* îl încura(a pe tatăl meu. nepotul meu care îmi este drag ca un "iu. pentru că merita cu adevărat să "ie pro"esor. 203 .assuto !i cursul de literatură e&raică ţinut de unc*iul Aosep*. cine !tie. cu amărăciune. ca unc*iul !i ca "ratele său. cel care preda literatura la 1ilna !i care a murit din cauza asta# Tata era uimitor de învăţat. un student eCcelent cu memorie eCtraordinară.'mos +z niciodată să înveţe e&raica. s$nge din s$ngele său# Pe prima pagină a uneia dintre cărţile sale.u toate că. "ără îndoială. cursul de lingvistică semitică al pro"esorului Hans Aaco& Polots3i. poate că p$nă acum a! "i "ost lector la 8acultatea de Literatură !i nu &i&liotecar:# %n toţi acei ani a "ost ca o rană desc*isă în su"letul tatei. înc$t se pare că s a purtat incorect cu "iul "ratelui. din partea unc*iului Aosep* care îl iu&e!te ca pe oc*ii din cap:# Tata a "ăcut odată. autorul lui Iudaism !i umanism# . David. c$nd a venit momentul potrivit nu pe el l a ales ca asistent.

care putea eCplica simplu !i eCact invaziile &ar&arilor. +vidiu. pe Muntele ?copus. ?*a3espeare.rimă !i pedeapsă. ci !i a s"$r!it zilele ca &i&liotecar !i &i&liogra" care a scris trei sau patru cărţi erudite !i a contri&uit cu c$teva articole la 5nciclopedia e&raică. tata a încercat în zadar să !i asigure un loc la 8acultatea de Literatură din Ierusalim. în special despre literatura comparată !i cea polonă# In HI<M !i a găsit un post modest la ?ecţia ziarelor de la >i&lioteca -aţională. 6oet*e !i 'dam Mic3ievicz. "uncţionarea unui su&marin sau sistemul solar# 2i totu!i. s a temut de ce o să zică lumea dacă î!i anga(ează nepotul# 204 . doctorul P"e""ermann# In Ierusalimul plin de imigranţi din Polonia !i 7usia !i de re"ugiaţi din calea lui Hitler. literatura midrasică. precum !i cu Homer. niciodată n a avut !ansa să stea în "aţa unei clase sau să ai&ă învăţăceii săi. erau mai mulţi pro"esori !i cercetători dec$t studenţi# Pe la s"$r!itul anilor . ca lector invitat# Pro"esorul Dlausner. poezia religioasă a evreilor din ?pania. la vremea lui.Poveste despre dragoste si întuneric eCpert în literatura universală ca !i în cea e&raică.P0. unde a lucrat vreo douăzeci de ani. !i după HI=8 în &locul Terra ?ancta. după ce !i a luat doctoratul la )niversitatea din Londra. mai înt$i ca simplu &i&liotecar !i apoi ca ad(unctul !e"ului secţiei. pro"esor dăruit cu *ar. . poezia &a&iloniană. "oarte cinstit. printre care distinse personalităţi ale unor universităţi cele&re. pe deplin "amiliarizat cu Tose"ta. care era în largul lui în multe lim&i. *arnic ca o al&ină.

care s a străduit să pornească de la zero !i a eliminat mo!tenirea. să "iu pro"esor plin de literatură. proaspăt în"iinţată. după douăzeci de ani de la moartea lui. metodele !i însu!i mirosul lui Dlausner.M0 tata !i a încercat norocul la )niversitatea din Tel 'viv.'mos +z Lui Dlausner i a urmat ca pro"esor poetul ?*imon Hal3in. Tăcerea . !i în acela!i timp m)am temut că în loc să "ie înc$ntat s ar putea să !i clatine mustrător degetul 205 . nici savant. le am "olosit din plin doar într o carte. am sperat să i "ac o mică plăcere. >???) L am menţionat pe tata în nota 7> de pe pagina 37> a ediţiei în e&raică a acestei cărţi# 'dică l am trimis pe cititor la cartea lui. care avea să devină în cele din urmă )niversitatea >en 6urion# La !aisprezece ani de la moartea tatei am devenit eu însumi pro"esor cola&orator de literatură la )niversitatea >en 6urionF după un an sau doi am "ost "ăcut pro"esor plin !i în cele din urmă am "ost numit la catedra 'gnon# 'm primit !i invitaţii generoase de la am&ele universităţi. din Ierusalim !i din Tel 'viv.erului: 8rica de Dumnezeu a lui *gnon (Ierusalim: "eter. nici dintre cei care mută munţii din loc. !i cu siguranţă nu dorea să l ia asistent pe nepotul lui Dlausner# La începutul anilor . dar nici acolo n a "ost &ine venit# In ultimul an de viaţă a dus tratative pentru un post de literatură la institutul academic în"iinţat la >eer ?*eva. eu. care n am avut niciodată talent pentru cercetare !i a cărui minte se înceţo!ează la vederea unei note de su&sol8# Degetul mic al tatălui meu avea 8 . 3776A =rinceton Eniversit1 =ress. care nu sunt nici specialist.ărţile tatei sunt pline de note de su&sol# In ce mă prive!te. 7omanul scurt în literatura evreiască# ?criind acea notă.

a(ungeai în grădina îngustă din "aţă !i a"ară.*iar !i acum strigătul îmi st$rne!te un "ior pe !ira către mine# (N. ineCora&il. 5st*er. c*iar dacă erau încă departe de mine.) 206 . sau căruţa v$nzătorului de para"ină. gata să mă atace pe la spate# ?trigătul în idi! 9al te sac*en: îmi suna la "el cu cuvintele e&raice al teza3en. al cărui strigăt răgu!it alte sachen îmi îng*eţa întotdeauna s$ngele în vine: toată copilăria mi am înc*ipuit că sunt pus în gardă împotriva &olii. t$r$ndu se "uri!at ca o viperă prin înc$lceala vegetaţiei întunecate. care. pe strada 'mos. a telalului. care dădea pe verandă !i apoi. mai înt$i cu părinţii săi. a lăptarului. &ătr$neţii !i morţii. unde locuia tata. se apropiau treptat. soţia lui. 9n o să îm&ătr$ne!ti:# . pe c$teva trepte.Poveste despre dragoste si întuneric mai mult talent pro"esoral dec$t o duzină de pro"esori 9para!utaţi: de "elul meu# 'partamentul "amiliei Earc*i avea două odăiţe !i (umătate !i se a"la la parterul unui &loc cu trei eta(e# Partea din spate a apartamentului era ocupată de Israel Earc*i. !i în cele din urmă împreună cu mama. "ără carosa&il sau pava(. apoi singur. printre care &$ntuiau pisici li*nite de "oame !i ciuguleau c$teva turturele# De trei patru ori pe zi trecea pe acolo o căruţă trasă de un măgar sau de un cat$r. a.amera din "aţă. în care erau încărcate &are lungi de "ier pentru construcţii. avea propria ei u!ă. cea a v$nzătorului de g*eaţă. încă presărată cu grămezi de materiale de construcţie !i sc*elărie demontată. care era încă o simplă cărare plină de pra". !i părinţii lui v$rstnici# .

compuse din note. însă domnul Earc*i scria cărţi 9din capul lui:# /Tata avea o vor&ă: 9Dacă "uri dintr o carte e!ti condamnat ca plagiator. -e&i ?amOil# 'stăzi numele lui Israel Earc*i este aproape uitat.azarma ?c*neller sau să se uite la satele ară&e!ti din depărtare. "amilia 207 . sau se căţărau pe acoperi!urile plate ca să i urmărească pe soldaţii englezi din . iar dacă "uri din treizeci sau patruzeci de cărţi. ale cărui cărţi se vindeau &ine# 5ra cam de v$rsta tatălui meu. alcătuind o reţea de scurtături prin curţile din spate ale cartierului. ?*muel Verses. de pe coastele dealurilor din (ur: IsaOiGa.'mos +z spinării# 7$ndunelele î!i "ăceau cui&ul în pomii "ructi"eri din grădini. din alte cărţi. Li"ta. pe la douăzeci !i opt de ani. în clădirea de peste drum: HaGim !i Hanna* Toren. >eit I3sa. gec3o !i scorpioni se t$rau prin crăpăturile pietrelor# Din c$nd în c$nd vedeam c*iar !i c$te o ţestoasă# . însă în acele zile era un t$năr scriitor proli"ic. însă prin HI<X. din liste de cărţi. savant de "runte:#0 %n serile de iarnă c$ţiva mem&ri ai cercului părinţilor mei o&i!nuiau să se adune uneori la noi sau la "amilia Earc*i. ?*ua"at. pu&licase de(a nu mai puţin de trei cărţi# %l veneram pentru că mi se spusese că nu e ca alţi scriitori: tot Ierusalimul scria cărţi erudite. dar dacă "uri din zece cărţi e!ti considerat savant. dicţionare. în vreme ce gu!teri.opiii scormoneau pe su& garduri. volume străine grele !i "i!e de cartotecă pătate de cerneală.

care era mare orator. care era considerată o oră t$rzie. Israel Hanani. !i soţia lui. care lucra la 'genţia 5vreiască. cu oc*ii în păm$nt. "olcloristul cu părul ro!u. ea avea tendinţa să pună între&ări. la !apte sau la !apte !i (umătate. sau culegeri de poezii ca >iali3 !i &unicul 'le3sandr !i Levin Dipnis !i doctorul ?aul . doctorul al cărui miros n am să l uit niciodată# ?oţii Earc*i nu erau doar "o!tii proprietari ai locuinţei tatălui meu. !i plecau la nouă !i (umătate. iar lui Earc*i îi plăcea să asculte# Mama intervenea cu una sau două propoziţii calme. între timp &eau ceai "ier&inte. ci !i ni!te prieteni dragi. 5st*er# 1eneau după cină. am să particip la discuţii !i am să aduc argumente decisive la care ei nu se g$ndiseră# Poate am să reu!esc c*iar să i surprind. domnul Haim ?c*Oarz&aum. iar tatei îi plăcea să i dea răspunsuri "oarte amănunţite# Israel Earc*i se întorcea uneori spre mama. ronţăiau pră(ituri cu miere sau "ructe proaspete. discutau cu o "urie cuviincioasă tot "elul de su&iecte pe care nu le înţelegeamF dar !tiam că atunci c$nd va veni vremea am să i înţeleg. poate că am să a(ung să scriu !i eu cărţi din capul meu.erni3ovs3i. din c$nd în c$nd# In ce o prive!te pe 5st*er Earc*i. ca domnul Earc*i. !i i cerea părerea. stălucitorul domn ?*aron ?*vadron. ca !i cum ar "i rugat o într un lim&a( codi"icat să i ia partea în dispută: mama !tia cum să arunce o lumină nouă peste toate# 208 . în ciuda ve!nicelor ciondăneli dintre tatăl meu cel revizionist !i Earc*i cel 9ro!u:: tatei îi plăcea să vor&ească !i să eCplice.Poveste despre dragoste si întuneric >reiman.

p$nă ce după o vreme se în"ier&$ntau iară!i !i vocile se ridicau din nou cu o "urie civilizată. după care conversaţia lua uneori un ton plăcut. o notă prudentă sau ezitantă. a scos prima carte a tatălui meu. c$t !i limpede. !i este adecvat su&iectului important pe care îl tratează### Prin urmare. în dispută apăreau un nou calm. de la origini p$nă la s"$r!itul lui Has3ala&# 'ceastă carte se &aza pe disertaţia de masterat a tatei# Pe prima pagină scria că lucrării îi "usese acordat Premiul Dlausner al Municipalităţii din Tel 'viv !i că "usese pu&licată cu spri(inul Municipalităţii !i al 8ondului Memorial Eippora* Dlausner# Pro"esorul doctor Aosep* Dlausner însu!i a scris o introducere: 5ste o du&lă plăcere pentru mine să văd pu&licarea unei cărţi e&raice despre romanul scurt. tata a dedicat cartea memoriei "ratelui 209 . numi pot în"r$na &ucuria### Talmudul zice: 9Discipolii sunt ca ni!te "ii:### !i pe o pagină separată. constituind disertaţia "inală în domeniul literaturii e&raice moderne a vec*iului meu discipol.'mos +z 8ăcea asta doar cu c$teva cuvinte. destins. care clocotea de semne de eCclamare# Q %n HI=X editorul din Tel 'viv. Aos*ua .*iar !i stilul cărţii este at$t &ogat.*ac*i3. nepotul meu @e*uda 'rie* Dlausner# -u este o lucrare de r$nd### 5ste un studiu pro"und !i atotcuprinzător### . care urmează celei cu titlul. 7omanul scurt în literatura e&raică. care mi a "ost prezentată în calitatea mea de pro"esor de literatură în unica noastră )niversitate 5&raică.

"eciorelnice. nu a(unge p$nă a doua zi.Poveste despre dragoste si întuneric său David: Primului meu pro"esor de istorie a literaturii unicul meu "rate David pe care l am pierdut în întunericul eCilului# )nde sălă!luie!ti. cel mai t$rziu p$nă vineri dar pac*etul a venit. învelite în c$teva straturi de *$rtie al&ă de &ună calitate /pe care erau tipărite pro&ele unei cărţi ilustrate0 !i legate cu s"oară# Tata i a mulţumit "etei !i. ci direct de la Tipogra"ia ?inai /Ierusalim. de la Tipogra"ia ?inai. dacă pac*etul de la domnul 6ru&er. "aţă în "aţă cu intrarea în Mea ?*earim. la Tel 'viv: 'sta e pur !i simplu inadmisi&il4 Dacă nu vine cartea p$nă duminică. a&ia ie!ite de su& tipar. a!tept$nd cu neră&dare eCemplarele din prima sa carte. ci livrat personal. nu prin po!tă. în ciuda emoţiei. de cum venea acasă de la muncă. adus la noi acasă de către o t$nără Gemenită z$m&itoare. de pe Muntele ?copus. n a uitat să i dea un !iling /o sumă 210 . Timp de zece zile sau două săptăm$ni. !i în "iecare zi (ura că. la capătul de est al străzii 6eula. nu de la Tel 'viv. tata dădea "uga la o"iciul po!tal local. despre care "usese in"ormat că a apărut !i cutare sau cutărică a văzut o într o li&rărie din Tel 'viv# '!a că în "iecare zi se repezea la o"iciul po!tal !i în "iecare zi se întorcea cu m$inile goale. tel# 28I20# Pac*etul conţinea cinci eCemplare din 7omanul scurt în literatura e&raică. o să meargă la drog*erie !i o să i dea un tele"on "urios domnului .*ac*i3. p$nă la mi(locul săptăm$nii.

citind iar !i iar introducerea unc*iului Aosep* !i propria pre"aţă. inspir$nd pro"und mirosurile de tipăritură proaspătă.$nd a isprăvit. îngri(orat că mama ar putea r$de pe ascuns de el. nu s a repezit la cartea lui cea nouă. înc$ntătorul. 211 . a spus. nici măcar n a tăiat o cu "oar"ecă. ci n am să uit niciodată asta a des"ăcut nodurile str$nse &ine. a înc*is oc*ii !i le a mirosit. îm&ătătorul miros de clei# Doar apoi a început să o răs"oiască. a ridicat o &ini!or spre "aţa lui. e ca !i cum tocmai mi s a mai născut un prunc# J . su"icientă pentru o masă vegetariană la restaurantul Tnuva0# 'poi ne a rugat pe mine !i pe mama să intrăm în &iroul lui. a v$nturat un pic paginile. ca să se scuze: J + carte nouă. a atins u!or coperta cărţii de deasupra cu v$r"urile degetelor.$nd o să "ie vremea să i sc*im&i scutecele. ca să i "im alături c$nd des"ace pac*etul# %mi amintesc cum !i a stăp$nit tata entuziasmul ce l "ăcea să tremure !i n a rupt s"oara care ţinea str$ns pac*etul. prima carte. ca un îndrăgostit s"ios. cercet$nd lista de aneCe !i erata. înceti!or. a&ia ie!ită de su& tipar. "olosindu se pe r$nd de ung*iile sale puternice. gust$nd plăcerea *$rtiei noi. !i apoi. ză&ovind pe prima pagină. ci a "ăcut g*em s"oara.'mos +z "rumu!ică pe vremea aceea. cu nes"$r!ită ră&dare. a dat la o parte *$rtia lucioasă în care erau împac*etate. unul după altul. m$ng$ind iar coperta. de v$r"ul cuţitului pentru *$rtie !i de o clamă dezdoită# . uit$ndu se înt$i la indeC.

dar se !tie. presupun că o să mă c*emi pe mine# Eic$nd a!a. !i &unica i a spus mamei că s"ecla e cu adevărat "oarte "rumoasă !i aproape gustoasă. !i dacă n ai gri(ă îneacă *eringul sărat în za*ăr sau pun gem pe c*rein /sos de *rean0# La r$ndul ei. "ără rost.$t despre tata. poate c*iar l a sărutat pe "runte.Poveste despre dragoste si întuneric a răspuns mama. zic$nd că tre&uie să &em în sănătatea primei cărţi a tatei# ' turnat un pic de vin pentru ei doi !i un strop pentru mine. în vreme ce el o m$ng$ia pe păr# %n seara aceea mama a acoperit masa din &ucătărie cu o p$nză al&ă. pentru că ei îndulcesc orice. !i ne a servit m$ncarea pre"erată a tatei. pentru că acestea cu siguranţă i se vor potrivi# . era prea mulţumit ca să le &age în seamă înţepăturile# Le a dăruit părinţilor un 212 . plutind pe ea# >unicul !i &unica ni s au alăturat la modesta săr&ătorire. dulce. a!a cum îl "ac polonezii. cu siguranţă nu dulce !i un pic acru. dar s a întors peste c$teva clipe aduc$nd o sticlă de To3aG pentru ?*a&&at. cior&ă de s"eclă "ier&inte cu un ais&erg de sm$nt$nă curată. c*iar !i "emeile neevreice care gătesc în case evreie!ti !tiu. dar că Doamne "ere!te să dea ea s"aturi. de parcă ar "i "ost ?*a&&at sau o săr&ătoare mare. orice copilită !tie. s a răsucit !i a plecat din încăpere. al&ă. !i trei pă*ăruţe de lic*ior. mama i a mulţumit &unicii pentru că ne împărtă!e!te din !tiinţa ei !i i a promis că pe viitor îi va o"eri doar m$ncăruri amare !i acre. că &or!ul tre&uie să "ie acru !i un pic dulce.

dar acesta umplea apartamentul ca un miros# -u mai "redona "als 213 . i a spus tata cu un z$m&et trist prietenului său Israel Earc*i. pe altul nu mi mai amintesc cui. altul l a dat unc*iului Aosep*. doi sau trei colegi de înc*isoare din domeniul nostru ne citesc cărţile. iar apoi "aţa i s a lungit# '!a cum dădea "uga în "iecare zi la o"iciul po!tal înainte de sosirea pac*etului. !i pe loc toate "etele "rumoase te smulg de pe ra"turi !i te duc drept în patul lor. pe al treilea dragilor lui prieteni 5st*er !i Israel Earc*i.'mos +z eCemplar cu dedicaţie. după care ne "ac de două parale# )neori nici măcar at$t# ?untem pur !i simplu ignoraţi#: ' trecut o săptăm$nă !i nu s a v$ndut nici unul dintre cele trei eCemplare de la 'c*iasa"# Tata nu mai vor&ea de necazul lui. 9scoţi c$te un roman la "iecare !ase luni. cărturarii. ne trudim ani întregi cercet$nd "iecare amănunt. Dacă suntem noroco!i. pe un ra"t "oarte vizi&il. cui&ărit l$ngă lucrările unc*iului său Aosep*# 8ericirea tatei a durat trei sau patru zile.alea 7egele 6eorge 1. nu "usese cumpărat nici unul# La "el în ziua următoare !i în cea de după# 9Tu:. !i cine se ostene!te să ne citească. lucr$nd c$te o săptăm$nă la o singură notă de su&sol. acelea!i trei eCemplare erau acolo. unde trei eCemplare din 7omanul scurt erau puse în v$nzare# ' doua zi. în vreme ce noi. !i pe ultimul l a păstrat în &i&lioteca sa. veri"ic$nd "iecare citat. tot a!a dădea acum "uga în "iecare zi la li&răria lui 'c*iasa" de pe .

încă cinci4 2i crede că povestea nu se înc*eie aici4: Mama a ie!it iară!i din încăpere !i s a întors cu To3aGul greţos de dulce !i cele trei pă*ăruţe de lic*ior# %nsă de data asta nu s a mai ostenit cu cior&a de s"eclă cu sm$nt$nă sau cu "aţa de masă al&ă# %n sc*im& a propus ca ei doi să meargă în seara următoare la cinematogra"ul 5dison. &rusc. din care avea să se nască următoarea lui carte plină de erudiţie# 2i apoi.Poveste despre dragoste si întuneric melodii populare în vreme ce se rădea sau spăla "ar"uriile# -u mi mai spunea pe de rost "aptele lui 6*ilgame! sau aventurile căpitanului -emo sau ale inginerului .artea mea s a epuizat ?*a3*na 'c*iasa" o să mai comande eCemplare de la . vineri seara. ci se cu"unda cu m$nie în *$rtiile !i cărţile de re"erinţă împră!tiate pe &iroul său.*ac*i3 din Tel 'viv4 Le a comandat de(a4 In dimineaţa asta4 Prin tele"on4 -u trei eCemplare. la premiera unui "ilm cu 6reta 6ar&o. e clar. ca un pu!ti pe care tocmai l a sărutat în "aţa tuturor cea mai "rumoasă "ată din clasă# 9? au v$ndut4 ? au v$ndut toate4 Toate într o zi4 -u un eCemplar v$ndut4 -u două eCemplare v$ndute4 Toate trei v$ndute4 Tot stocul4 . peste c$teva zile. să cinez acolo !i să mă port "rumos p$nă ce aveau ei să se întoarcă. a venit acasă radiind de "ericire !i tremur$nd tot. pe care o admirau am$ndoi# 'm "ost lăsat cu romancierul Earc*i !i soţia lui.Grus ?mit* din Insula misterioasă.4 ?ă nu auzim 214 . la nouă sau nouă !i (umătate# ?ă "ii cuminte.

era si dormitorul si salonul si toate# 'ceea era camera care "usese a tatălui meu pe c$nd era student. nu mi amintesc despre ce. unul peste celălalt. ca !i în apartamentul nostru. care. ca într un magazin. str$nge ţi "ar"uriile !i pune le cu gri(ă pe c*iuvetă# . Doamne "ere!te.4 2i au plecat# Doamna Earc*i s a înc*is pro&a&il în cealaltă odaie sau poate că s a dus în vizită la un vecin. auzi. !i !terge "rumos mu!amaua după ce s a str$ns masa# 2i nu vor&i dec$t atunci c$nd ţi se vor&e!te# Dacă domnul Earc*i lucrează. dar n am să uit niciodată cum am o&servat dintr odată pe măsuţa pentru ca"ea de l$ngă canapea nu mai puţin de patru eCemplare identice din 7omanul scurt în literatura e&raică. găse!te ţi o (ucărie sau o carte !i stai cuminte ca un !oricel4 2i dacă.u gri(ă. !i domnul Earc*i mi a propus să merg în &iroul său. să n o deran(ezi cu nimic# .'mos +z nici cea mai mică pl$ngere despre tine4 . auzi. lucru pe care nu l înţelegeam. de vreme ce au locuit acolo de la căsătoria lor p$nă cu o lună înainte de venirea mea pe lume# Domnul Earc*i m a a!ezat pe canapea !i mi a vor&it un pic.u nimic. ca acasă. care a "ost !i a părinţilor mei !i unde se pare că am "ost conceput. un eCemplar pe care !tiam că tata i l a dat cu dedicaţie domnului Earc*i !i încă trei. !i mi a stat pe lim&ă să l între& pe domnul 215 .$nd o să pună masa nu uita să le o"eri a(utorul# După cină. doamna Earc*i se pl$nge iar că o doare capul. dar numai după ce toată lumea s a ridicat de la masă.4 ?ă nu cumva să spargi ceva pe acolo# 2i ia un !ervet de &ucătărie.

!i moartea tatălui meuF n am spus nimănui. dar în ultima clipă mi am amintit de cele trei eCemplare care "useseră cumpărate cu o zi înainte. cu eCcepţia "iicei lui. a luat trei dintre cele patru eCemplare de pe măsuţa pentru ca"ea !i le a ascuns într un sertar al &iroului său# Iar eu mi am ţinut cumpătul !i n am spus nimic.ine !tie dacă mi ar "i dat vreodată prin cap un ast"el de !iretlic generos# La urma urmei el. !i totu!i nu sunt sigur că a! putea "ace pentru unul dintr e ei ceea ce a "ăcut Israel Earc*i pentru tata# . !i am simţit în mine un val de recuno!tinţă care aproape că mi a umplut oc*ii de lacrimi# Domnul Earc*i a văzut că le am o&servat !i n a z$m&it. încă t$năr. din li&răria 'c*iasa". s a aplecat. trăia de azi pe m$ine. după mulţi ani. nici părinţilor mei# . în s"$r!it. "ără să zică nimic. ca toată lumea în acele zile. ca !i cum m ar "i acceptat pe tăcute în ceata lui de conspiratori !i.am spus nimănui p$nă după moartea lui Earc*i. "ără pieliţă. !i cele trei eCemplare din 7omanul scurt în literatura e&raică tre&uie să l "i costat cel puţin c$t ni!te *aine "oarte tre&uincioase# Domnul Earc*i a ie!it din odaie !i s a întors cu o cană de cacao caldă. -urit Earc*i. cu oc*ii mi(iţi. dar mi a aruncat o privire piezi!ă. pentru că !i a amintit din vizitele lui la noi că asta &eau eu seara# I am mulţumit a!a cum mi se spusese să 216 . nici lui. prieteni care mi au "ost aproape !i îi îndrăgesc de zeci de ani.Poveste despre dragoste si întuneric Earc*i. !i ea n a părut prea impresionată de ce i am spus# Printre cei mai &uni prieteni de ai mei se numără doi trei scriitori.

cu toate că în# unele documente este numită Eippora* !i într un loc apare ca 8eiga. cu c$ţiva ani înainte. le au mulţumit soţilor Earc*i. 7iv3a. n a lucrat în seara aceea. într o seară. dar "amilia ei !i prietenele i au spus întotdeauna 8ania# Lui îi plăcea să vor&ească. a!a că am stat pur !i simplu acolo. cu piele măslinie !i oc*i negri. în HI<M. au spus în gra&ă noapte &ună !i m au dus acasă. să analizeze. de "apt. să eCplice. care vor&ea puţin. care era înregistrată aici pe numele ei evreiesc. "ără să scot un sunet. retrasă. c$nd sau unde a înt$lnit o 'rie* Dlausner pe 8ania Mussman. cuviincios !i 217 . pe canapea. pentru că era "oarte t$rziu !i tre&uia să mă spăl pe dinţi !i să merg direct la culcare# Tre&uie să "i "ost aceea!i odaie în care. !i voiam cu adevărat să spun altceva. ca să nu l deran(ez de la lucru.'mos +z "ac. de!i. dar n am putut. dar a cărei prezenţă însă!i îi "ăcea pe &ăr&aţi să vor&ească "ără să se mai oprească# 5a părăsise cu c$teva luni înainte )niversitatea din Praga !i venise la Ierusalim ca să studieze istoria !i "ilozo"ia la )niversitatea de pe Muntele ?copus# -u !tiu cum. tata a adus acasă pentru prima dată o anumită studentă "oarte "rumoasă. iar ea avea privirea ageră !i ceva din cei care pot citi g$ndurile# 5l era un per"ecţionist *arnic. doar a "runzărit ziarele de la cap la coadă !i înapoi p$nă ce s au întors părinţii mei de la cinematogra". cu politeţe. iar ea !tia să asculte !i să audă c*iar !i printre r$nduri# 5l era "oarte erudit.

în vreme ce ca înţelegea întotdeauna de ce anume cineva ţine morţi! la o anumită idee. draperiile. !i de ce altcineva care i se împotrive!te "uri&und simte nevoia să "acă asta# Hainele o interesau doar ca o "erestruică spre !inele purtătorilor lor# . canapelele. iar "ereastra ei mică dădea spre curtea de la su&sol.$nd tata îi vor&ea era uneori în vocea lui ceva ce sugera un amestec de timiditate.a !i cum în casa lui ar "i locuit su& o identitate "alsă o g*icitoare# ?au o vizionară# %n (urul mesei din &ucătăria noastră. cu tavanul scund !i întunecoasăF podeaua i se scu"undase un pic. distanţă. pereţii îi erau plini de "uningine de la ma!ina de gătit cu para"ină !i de la primus. !i ea îmi spunea 218 . !i nu zicea nimic# 5ra adesea tăcută# Dar ori de c$te ori spărgea tăcerea !i rostea c$teva propoziţii. ca să stau "aţă în "aţă cu mama. în vreme ce toţi ceilalţi erau prin!i în discuţie: ca !i cum ar "i "ost într o misiune de spiona(# ?ecretele oamenilor o "ascinau întotdeauna. suvenirurile de pe marginea "erestrei !i &i&elourile din &i&liotecă.Poveste despre dragoste si întuneric cinstit. care arăta de parcă era pe cale să se stingă. acel z$m&et !ovăielnic. după ce tata pleca la lucru. de o&icei asculta. cursul conversaţiei se sc*im&a imediat# .$nd !edea în casa unui prieten evalua întotdeauna cu privirea tapiţeria. cu mu!amaua ei în"lorată erau trei ta&urete din răc*ită# >ucătăria era micuţă. mă a!ezam pe ta&uretul lui. respect !i teamă# . încon(urată de pereţi cenu!ii de ciment# )neori. dar c$nd se &$r"ea. cu z$m&etul ei sla&. tandreţe.

ci ie!eau din tu"i!uri. îmi amintesc p$nă în ziua de azi unele dintre pove!tile mamei. aproape cuv$nt cu cuv$nt# De eCemplu. trăia un om sărman. iat o pe cea despre omul "oarte &ătr$n. mă uluiau. mai &ătr$n dec$t cel mai &ătr$n om din vale sau din stepă# -u era doar &ătr$n. se arătau o vreme. a "ost un sat mititel !i uitat de lume. dincolo de r$urile ad$nci !i stepele cele sterpe. 'leluiev: ' "ost odată ca niciodată. că începuse să i crească un covor de mu!c*i pe spate# In loc de păr. dincolo de munţii cei înalţi. era matusalemic# '!a de &ătr$n. culeg$nd &oa&ele negre. !i numele îi era 'leluiev# >ătr$nul 'leluiev era mai &ătr$n dec$t cel mai &ătr$n om din sat. !i se "uri!au înapoi în pădurea din care veniseră înainte să mi dau seama ce se înt$mplă. pe care le punea într o "ar"urioară# Mai t$rziu aveam să le dau păsărilor# Pove!tile mamei erau ciudate: nu semănau deloc cu pove!tile care se spuneau pe atunci în alte case sau cu cele pe care le am spus copiilor mei. ca !i cum nu ar "i început de la început sau nu s ar "i s"$r!it la s"$r!it. st$rnind sentimente de înstrăinare sau spasme de teamă. mut !i or&# Trăia singur. se mi!cau prin "aţa mea c$teva clipe. cu cocioa&e pe (umătate dăr$mate# La capătul acestui sat. într o pădure de pini întunecoasă. pe cap îi cre!teau 219 . "ără "amilie sau prieteni. ca um&rele de"ormate de pe perete. ci erau învăluite într un "el de ceaţă.'mos +z pove!ti în vreme ce curăţa !i tăia legume sau alegea linte. uneori îmi dădeau "iori pe spate.

că &ătr$nul 'leluiev se îngri(ea de matusalemicul . lula. p$nă în ziua de azi. 220 . îi c$nta. pe c$nd lupul urlă în pădure !i v$ntul !uieră pe *orn# ?ingur în pat. cum îi c$nţi unui prunc: 9Lula. era mai &ătr$n ca pădurea. mai coc$r(at. cu o groază înc$ntătoare. în nopţile lungi de iarnă. îl *rănea cu "ructe de prin pădure !i i da să &ea apă din "$nt$nă sau zăpadă topită !i. tremur$nd de teamă !i de emoţie. mu!c*iul care se întinde cu încetul pe spinarea &ătr$nului. mult mai &ătr$n ca &ătr$nul 'leluiev. sălă!luia alt &ătr$n. am$ndoi. cel &ătr$n !i cel !i mai &ătr$n. care era mult. 9matusalemic:. mai &ătr$n ca zăpada. ale cărei o&loane n au "ost desc*ise niciodată. noaptea.Poveste despre dragoste si întuneric ciuperci negre. 'leluiev. îi a!ternea masa !i îi "ăcea patul. încă mai trăiesc acolo. lula. !i c*iar mai or& !i mai sărman !i mai tăcut. !i era !le"uit de vremuri ca un &an tătăresc# ?e povestea prin sat. !i în loc de o&ra(i avea sco&ituri în care se lăţeau lic*enii# 7ădăcini ca"enii începuseră să i răsară din tălpile picioarelor !i licurici strălucitori î!i "ăcuseră cui& în or&itele lui ad$nci# >ătr$nul ăsta. nu ţi "ie "rică. lula. mai încremenit. nu te n"iora. lula. . lula.erniciortin.erniciortin. !opteam iar !i iar cuvintele 9&ătr$n:. mai surd. îng*esuiţi unul într altul. c$nd a"ară nu erau dec$t v$ntul !i nămeţii# Dacă nu i au m$ncat lupii. îi spăla rănile. mai &ătr$n ca Timpul însu!i# Intr o zi s a ivit zvonul că în "undul coli&ei lui. uneori. dragul meu:# 2i a!a dormeau am$ndoi. p$nă să adorm. în coli&a lor dărăpănată. odorul meu. 9mai &ătr$n ca Timpul însu!i:# %nc*ideam oc*ii !i vedeam cu oc*ii minţii.

!i acele rădăcini ca"enii !i lacome. dar locul în care trăiam cu adevărat era la marginea pădurii. pa(i!ti de cuvinte# 7ealitatea cuvintelor înlătura înă&u!itoarele curţi dosnice. care cresc în întuneric# %ncercam să mi reprezint în spatele oc*ilor înc*i!i înţelesul lui 9!le"uit de vremuri ca un &an tătăresc:# 2i a!a mă în"ă!uram în somn. coli&e de cuvinte. ca ni!te viermi. în sunetul v$ntului care ţipă pe *orn. stepele. printre coli&ele. pe 221 . &alcoanele încărcate de ciu&ere !i s$rme de ru"e# . *ornul pe care nu l am văzut altundeva dec$t în pozele din cărţile pentru copii. zăpada din pove!tile mamei mele !i din cărţile cu poze care se îngrămădeau pe măsuţa (oasă de la capul patului meu: eram în est. iar televizorul !i calculatoarele încă nu se născuseră# Mi am petrecut toată copilăria în Derem 'vra*am din Ierusalim.'mos +z ciupercile negre !i lic*enii. dar în"ăţi!area lor. părinţii nu prea puteau să mi cumpere (ucării sau (ocuri. dar inima îmi era în vestul cel mai îndepărtat# ?au 9miază noaptele cel mai îndepărtat:. greoi. păduri de cuvinte.eea ce mă încon(ura n avea importanţă# Tot ce avea importanţă era "ăcut din cuvinte# 'veam pe strada 'mos vecini &ătr$ni. un v$nt care nu s ar putea apropia vreodată de casa noastră. sunete pe care nu le am auzit nicic$nd. c$nd treceau cătinel. în care toate casele aveau acoperi! din ţigle !i *orn# -u aveam "raţi sau surori. "ierul ruginit întins peste casele de piatră. pa(i!tile. cum se spunea în acele cărţi# 7ătăceam ameţit prin păduri virtuale.

ca ni!te ur!i# Toată iarna dormeau !i numai c$nd venea vara "ăureau pluguri. Tanicica# 5ra tare "rumoasă. nu găseai alta mai "rumoasă de a lungul !i de a latul 5nulariei# . "ără să se g$ndească la v$rsta mea "ragedă. în ţinutul celor mai ad$nci văi. grosolană a realităţii în"iorătoare a &ătr$nului. "ără să !i aleagă cuvintele. pe nume Tatiana. potcoveau caii. (alnică. !i c$nd s a întors nu era singur. Mi!a. mure !i a"ine. într un oră!el lini!tit din Ţara 5nularia. Tania. ca o "eti!cană. ci a adus cu el o "emeie sur$zătoare. păro!i. de nepătruns# Lintea mamei mele era o amintire dezamăgitoare a ciupercilor !i "ructelor din pădure. 'lio!a !i 'nto!a# 5rau toţi trei îndesaţi. dădeau la tocilă cuţite. trăiau trei "raţi "ierari. ascuţeau tăi!uri !i ciocăneau la uneltele de metal# Intr o &ună zi Mi!a.Poveste despre dragoste si întuneric l$ngă casa noastră era doar o imitaţie !tearsă. s a dus în ţinutul Tro!i&an# ' lipsit multe zile. din pove!tile pe care mi le spunea# %ntreaga realitate nu era dec$t o încercare zadarnică de a imita lumea cuvintelor# Iată povestea pe care mi a spus o mama despre acea "emeie !i "ierari. "ăcută de un diletant. "ratele cel mare. adăpostul lingvisticelor păsări ale paradisului: Demult. a pădurii virgine. a!tern$ndu mi în "aţă.ei doi "raţi mai mici ai lui Mi!a scr$!neau din dinţi !i tăceau 222 . toată întinderea ţinuturilor îndepărtate !i multicolore ale lim&a(ului. pe unde puţine picioare de copil mai călcaseră. în goliciunea lor. matusalemicului 'leluiev# '!a cum pădurile de la Tel 'rza erau o sc*iţă ca vai de lume.

s a înecat !i a murit# 2i din acea zi p$nă azi tineri "ierari rătăcitori din cele patru zări ale 5nulariei merg să locuiască în acea coli&ă. dar nici unul dintre ei n a cutezat să răm$nă acolo !apte săptăm$ni întregi# 2i Tanicica. Păi. 'nto!a s a al&it deodată la "aţă !i apoi s a al&ăstrit. p$nă ce &arosul s a prăvălit asupra lui !i i a strivit ţeasta. 'lio!a. lanţuri !i colaci de s$rmă# 2i iată că s a înt$mplat ca într o zi Mi!a să "ie împins în cuptor. !i "ratele tăcut. !i a îngropat "ratele !i i a luat locul# . încon(uraţi de &aroase. atunci acela dintre "raţi pe care îl aţintea se cutremura !i î!i apleca privirea# In coli&a "raţilor nu era dec$t o încăpere mare. cuptorul. p$nă ce &ăr&atul era silit să !i co&oare privirea# ?au dacă se uita ea la unul dintre ei. "ierarii care stau o zi !i o noapte. dar !apte săptăm$ni. iar 'nto!a. dălţi. !i în această încăpere locuiau Mi!a !i Tanicica. 223 . "oalele. pe c$nd cei doi m$ncau o plăcintă cu ciuperci. Tanicica asta r$dea în *o*ote. mai merge. "iecare "ierar din cele patru zări ale 5nulariei !tie că Tanicicăi îi plac "ierarii care vin pentru o săptăm$nă. 'lio!a. !i 'lio!a a luat o el pe Tanicica# Timp de !apte săptăm$ni "rumoasa Tanicica a "ost nevasta "ratelui săl&atic.'mos +z toată ziulica# Dacă vreunul dintre ei se uita la ea. "ierarii care vin pentru c$teva zile. dar n a ră&dat niciodată un "ierar care uită să se scoale !i să !i vadă de drum# + săptăm$nă sau două *ai. "ratele săl&atic. "ratele cel tăcut. nicovala. pră(ini. 'nto!a. lucrează pentru ea pe (umătate dez&răcaţi.$nd au trecut !apte săptăm$ni. topoare.

5vadarea din oroare. din apropierea ora!ului 7ovno.) 224 . a "ost po"tită mai multă lume la un ospăţ. ca nu cumva să "ie luaţi în oastea ţarului !i apoi să nu i mai vadă ai lor niciodată# Mătu!a mea. iar între 3775 !i >??3 am notat din c$nd în c$nd unele dintre multele lucruri pe care mi le a spus mătu!a ?onia# M a a(utat !i cartea vărului mamei. în )craina. mi a povestit acum mulţi ani ce s a înt$mplat la această nuntă# După ceremonie !i ospăţul care a avut loc seara. copila nevastă0. aveau un "iu "rumos. acestui 5p*raim îi plăcea să se (oace cu roţi !i cu apă curgătoare# . care trăiau la începutul secolului al WlW lea în sătucul Trope sau Tripe. !i micuţa. !i de data aceasta 5p*raim a "ost cununat cu o copilă de doisprezece ani pe nume HaGa Du&a: în acea vreme &ăieţii erau căsătoriţi pe *$rtie. (N. a. la culcare# 5ra de(a t$rziu.Poveste despre dragoste si întuneric . HaGa ?*apiro /care a primit numele &unicii ei. c$nd eram t$năr. pu&licată în lim&a e&raică la Tel 'viv în 3779. părinţii micuţei mirese s au ridicat să o ducă acasă. o&osită după emoţia căsătoriei !i un pic ameţită de la îng*iţiturile de vin care i se dăduseră. a!a zice povestea "amilieiI. pe nume 5p*raim# %ncă din copilărie. peste drum de casa ra&inului din satul Trope. Hertz !i ?ara* Mussman. în parte. adormise cu capul în poala mamei# Mirele "ugea 9 'm auzit povestea aceasta !i altele. ?*ims*on !i Mic*ael Mussman# In 3757 am scris c$teva dintre amintirile din copilărie ale mătu!ii mele HaGa. pe care vi le voi spune în paginile următoare. de la mama !i.$nd 5p*raim Mussman avea treisprezece ani. ?*ims*on Mussman. la douăzeci de zile după &ar mitzva*.um să cuteze. de la &unicii mei !i de la verii mamei.

!i a smucit "avoriţii !i s a tras de &ar&ă. (uc$ndu se de a v aţi ascunselea cu micii lui colegi de !coală# '!a că oaspeţii s au ridicat să plece. Mis*na*. în"oiat dintr odată ca un coco!el. !i a pipăit mustaţa !i s a scărpinat de c$teva ori în cap. cele două "amilii au început să !i ia rămas &un !i părinţii mirelui i au spus "iului lor să se suie iute în căruţă ca să meargă acasă# -umai că t$nărul mire avea alte g$nduri: copilul 5p*raim s a oprit în mi(locul curţii.$nd oaspeţii care mai rămăseseră au iz&ucnit în r$s. 5ra ea sau nu nevasta lui. . !i în cele din urmă a o"tat din rărunc*i !i a *otăr$t că nu e nimic de 225 . 2i atunci una din două: "ie îl lasă să !i ia mireasa.e spuneau Talmudul !i (uri!tii.e scria în Tora.'mos +z de colo colo printre invitaţi. nici măcar peste trei luni. ro!u !i transpirat. a &ătut din picior !i !i a cerut cu încăpăţ$nare nevasta# -u peste trei ani. a stat în prag "aţă în "aţă cu ra&inul z$m&itor !i s a apucat să citeze teCte din >i&lie. le a întors spatele m$nios !i s a repezit peste drum. "ie tre&uie să i dea înapoi 3etu&&a. ?e însurase sau nu cu ea după lege. ci c*iar aici !i acum# . !i căsătoria să "ie anulată# 7a&inul. după cum spune povestea. codurile de legi !i comentatori# 5ra limpede că &ăiatul î!i pregătise muniţia !i î!i "ăcuse &ine temele# I a cerut ra&inului să (udece pe loc pricina lui cu restul lumii !i să *otărască într un "el sau altul# . a &u&uit la u!a ra&inului. contractul de căsătorie. a !ovăit !i !i a dres glasul. 5ra sau nu dreptul lui. a mormăit.*iar în seara asta# .

din cauza ze"lemelelor !i r$n(etelor invitaţilor# . c$nd toate deli&erările s au înc*eiat. printre "ornăieli neru!inate. &ine cunoscuta glumă cu coco!elul !i puicuţa sau pe cea despre cum se &agă aţa în ac. 226 . au "ost siliţi să însoţească perec*ea de însurăţei acasă la părinţii lui# Mireasa a pl$ns tot drumul de "rică# Mama ei o ţinea str$ns îm&răţi!ată !i pl$ngea împreună cu ea# 2i mirele a pl$ns tot drumul. &ăiatul nu numai că era priceput la manevrarea teCtelor !i argumentelor.Poveste despre dragoste si întuneric "ăcut. a tre&uit să "ie v$r$tă aproape cu "orţa# ?e zice că u!a a "ost încuiată pe dina"ară# 'poi nunta!ii s au retras în v$r"ul picioarelor !i au petrecut restul nopţii !ez$nd în altă încăpere. dar mai avea !i per"ectă dreptate: tinerei mirese nu i răm$nea altceva de "ăcut dec$t să l urmeze !i nu eCista nici o altă cale dec$t să i se supună lui# '!a că au trezit o pe micuţa mireasă !i. la orele mici ale dimineţii.$t despre mama lui !i restul "amiliei. nec*ezaturi !i z&ierete# %ntre timp. pentru că unii dintre participanţi. ţineau morţi! să zică. des"ăt$ndu se cu rac*iu. de ru!ine# Procesiunea nocturnă a durat o oră !i (umătate# 5ra o com&inaţie de alai "unerar înlăcrimat !i petrecere zgomotoasă. înlăcrimată !i nedormită. înc$ntaţi de scandal. !i ei au pl$ns pe tot drumul. a "ost m$nată ca oile la în(ung*iere către camera nupţială improvizată în care. răcnind c$t îi ţineau &o(ocii. pe t$nărul mire l a părăsit cura(ul !i a început să !i regrete victoria# 2i a!a t$năra perec*e zăpăcită. la miezul nopţii.

lacuri !i cascade# Părinţii lui. iar el s a întors la (oaca lui cu roţi !i ape curgătoare.'mos +z &$nd ceai !i d$ rid gata rămă!iţele ospăţului. poate că mamele s au năpustit în odaie. lene! !i m$nă spartă. desculţi !i zgomoto!i# >a c*iar soţul a construit într un copac o căsuţă pentru păpu!ile nevestei.$nd s a "ăcut mare. în vreme ce se străduiau să se consoleze unii pe ceilalţi# Dimineaţa. înarmate cu prosoape !i lig*ene. 5p*raim Mussman a com&inat pasiunea lui pentru roţi cu cea pentru ape curgătoare !i a "ăcut o moară în satul Trope# 7oata morii era înv$rtită de "orţa apei curgătoare# '"acerea lui n a "ost niciodată prosperă: era visător !i naiv ca un copil. "ăc$nd p$raie. cine !tie. neră&dătoare să a"le cum au supravieţuit odraslele lor încăierării !i ce vătămări !i au produs unul altuia# Dar după c$teva zile soţul !i soţia puteau "i văzuţi alerg$nd voio!i prin curte !i (uc$ndu se. pe care le diri(a prin curte. Hertz !i ?ara* Mussman. pe ascuns# ' 227 . g$lcevitor !i totu!i niciodată "erm pe poziţie# 'vea tendinţa de a se prinde în "lecăreli care durau de dimineaţa p$nă seara# HaGa Du&a !i 5p*raim trăiau în sărăcie# Micuţa mireasă i a născut lui 5p*raim trei "ii !i două "iice# 5a a învăţat meseria de moa!ă !i in"irmieră la domiciliu# +&i!nuia să trateze "ără &ani pacienţii săraci. au întreţinut t$năra perec*e p$nă la v$rsta de !aisprezece ani# Dest Dinder era denumirea în idi! din acea vreme a tinerelor perec*i care se &azează pe spri(inul părinţilor# .

noua HaGa Mussman i a gonit din casa ei pe copiii vitregi# ?oţul ei cel sla& n a încercat să o oprească: părea să !i "i consumat întreaga porţie modestă de îndrăzneală !i *otăr$re într o singură acţiune.$t ai zice pe!te. !i totu!i cu străinii a început treptat să se poarte ca un om care ascunde ad$nc în el mister !i s"inţenie# %n"ăţi!area lui sugera o oarecare în"umurare învăluită în umilinţă. &unicul meu.*ipe!ul 5p*raim s a însurat la iuţeală cu o copilă de !aisprezece ani pe nume tot HaGa.Poveste despre dragoste si întuneric murit în "loarea v$rstei. invoc$nd Tora !i toţi (uri!tii. dat "iind că a crescut la moara tatălui său# Pro&a&il că mai avea el ceva. de "tizie# ?tră&unica mea avea douăzeci !i !ase de ani c$nd a murit# . "ermecător !i amuzant !i. !tia !i c$te ceva despre măcinarea "ăinii. pe l$ngă toate aceste calităţi. -ap*tali Hertz. ced$nd întotdeauna vrerii nevestelor. 228 . "ericit să se dea &ătut în "aţa oricui i se împotrivea. în seara în care a &u&uit eroic la u!a ra&inului !i a cerut. care aparţinea unei eCcentrice aristocrate necăsătorite. l$ngă 7udno. a devenit la v$rsta de doisprezece ani ucenic pe mo!ia 1il3ov. dreptul de a !i consuma căsătoria# Din acea noapte s$ngeroasă p$nă la s"$r!itul vieţii s a arătat ne*otăr$t: era &l$nd !i moale. ca a unui ţăran "ăcător de minuni sau a unui mo!neag s"$nt de al ortodoc!ilor ru!i# 2i a!a se "ace că primul lui născut. prinţesa 7avzova# %n trei patru ani prinţesa a descoperit că t$nărul evreu pe care îl căpătase practic pe degea&a era sprinten. ager la minte. la "el ca precursoarea ei# .

!i în acela!i timp pl$ngea de mila animalelor proaste. sisteme. ?telets3i ăsta. nu. pl$ngea cu lacrimi c$t &o&ul de strugure.onstantin ?emionovici ?teleţ3i. roţi dinţate. tot ce dregea s"ăr$ma iară!i c$nd se îm&ăta# 5ra un &eţivan cumplit4 încă mi l amintesc cum î!i &ătea calul. !i îl nimicea4:0 2i a!a t$nărul evreu a învăţat să întreţină !i să repare ma!inăriile. !i a construit o moară# ' încredinţat conducerea morii unuia dintre nepoţii !i mo!tenitorii ei. inginerul . în dreptul cimitirului de la capătul străzii Du&ins3a. !i acea sensi&ilitate "aţă de ceilalţi care îi îngăduia să g*icească ce g$ndesc sau ce !i doresc# La !aptesprezece ani &unicul a(unsese adevăratul administrator al morii# /9'!a de repede a crescut în oc*ii prinţesei4 .a în povestea aceea cu Iosi" cel drept din 5gipt !i aia. datorită cărora era îndrăgit de toţi cei care îl înt$lneau. să le plătească 229 . Madam Poti"ar. "ără copii# '!a că a *otăr$t să cumpere un teren la peri"eria ora!ului 7ovno. tactul !i empatia. întocmai ca ?tep*enson# 'vea un "el de sc$nteie de geniu# Dar de îndată ce născocea un lucru. să se t$rguiască cu ţăranii care aduceau acolo gr$ul !i orzul. se m$nia. !i i l a dat ca a(utor pe Hertz Mussman. care avea !aisprezece ani# 8oarte repede &unicul meu !i a arătat talentele de organizator. ?teleţ3i. "urios. cum îi zice.'mos +z care a st$rnit sentimentele materne în prinţesa sta"idită. dar dădea mai departe în cal# Toată ziua născocea noi ma!inării. Inginerul ăla.

i au îngri(it m$na.uno!tea pe de rost toate lucrările marilor "ilozo"i. spre deose&ire de lene!ul !i copilărosul său tată 5p*raim. (elea ve!nic. nepotul prinţesei. călătorea de la o mănăstire la alta în căutarea iluminării. să negocieze cu "urnizorii !i cu clienţii# '!a a devenit morar. a devenit din ce în ce mai evlavioasă: nu se îm&răca dec$t în negru. "iul vizitiului# /92i ea era marepianiţa &eţivancă# Dar el. a "ugit cu 'nton. . în amurgul vieţii sale. ?teleţ3i. au ras o în cap !i au înc*is o pentru restul vieţii într o mănăstire de l$ngă Tuia#:0 Inginerul cel netre&nic.onstantin ?teleţ3i. o căpăta înapoi dimineaţa. î!i petrecea vremea cu rugăciuni !i posturi. pentru că voia să simtă eCact ce a simţit Isus# 2i atunci au venit !i au legat o. a "ost cel care a "ăcut opianiţa# )neori o pierdea la cărţi# 'dică o pierdea pentru o noapte. tăi"ăsuia în !oaptă cu Isus. în latină# . Irina Matveievna. s a scu"undat cu totul în &eţie după ce a primit averea mătu!ii# ?oţia lui. î!i risipea averea pe danii către &iserici !i locurile s"inte# /9Iar într o zi a luat un ciocan !i !i a &ătut un cui în m$nă. pline de căinţă !i de milă4 ' scris c*iar !i un tratat "ilozo"ic. poezii at$t de "rumoase. pline de simţire. Dant. ?oloviev. prinţesa 7avzova. el era de!tept. !i în seara următoare iar o pierdea#:0 2i a!a inginerul ?teleţ3i î!i îneca necazurile în vodcă !i în (ocul de cărţi# /9Dar scria !i poezii minunate. 'ristotel. !i o&i!nuia să um&le de unul singur 230 . ca tatăl său# %nsă.Poveste despre dragoste si întuneric lucrătorilor salariile. muncitor !i am&iţios# 2i avea succes# Intre timp.

ur$nd a"acerea i s a eCtins !i printre alte ac*iziţii a îng*iţit !i micuţa moară a tatălui său# T$nărul proprietar de moară nu era supărat că "usese alungat din casa părintească# Dimpotrivă: l a iertat pe tatăl său.'mos +z prin pădure# . ?teleţ3i l a "ăcut pe Hertz Mussman m$na sa dreaptă la moară. a cumpărat partea din moară a lui ?teleţ3i# . a!a numitul 3ontora. ne"ăc$nd nimic: zilele îi treceau încet. se îm&răca uneori în zdrenţe !i rătăcea pe străzi în "aptul dimineţii. misterele ascunse ale iudaismului. l a instalat la &irou.*ipe!ul 5p*raim a !ezut acolo mulţi ani. &$nd ceai !i st$nd la tai"asuri plăcute !i îndelungate cu "urnizorii !i agenţii care veneau la moară. împodo&it cu o impresionantă &ar&ă al&ă !i lungă. iar în cele din urmă partener# .$nd &unicul a împlinit douăzeci !i trei de ani. !i c*iar i a plătit un salariu lunar "rumu!el p$nă la s"$r!itul vieţii# . despre secretul longevităţii.a să se în(osească. cum să păstrezi pove!tile din popor sau să ţi întăre!ti vederea prin mi(loace a"late în natură# Mama î!i amintea de &unicul ei 5p*raim ca de 231 . care între timp reu!ise să a(ungă iară!i văduv. apoi locţiitorul său. cu vreo zece ani după ce "usese 9v$ndut ca ro&: prinţesei 7avzova. natura su"letului rus în comparaţie cu su"letul polon sau ucrainean. crearea lumii sau propriile idei originale despre îm&unătăţirea pădurilor. scormonind prin gunoaie. cum să dormi mai &ine. îi plăcea să le ţină lecţii. calm !i eCpansiv. ca un cer!etor li*nit#:0 Treptat.

să g*icească viitorul.Poveste despre dragoste si întuneric o impunătoare "igură patriar*ală# . c$t e ziua de mare# %ntotdeauna răsp$ndea o aromă scumpă. cu satis"acţie nu prea &ine ascunsă. ca zăpada. copilăresc# 9>unicul 5p*raim arăta întocmai ca Dumnezeu# 1reau să spun. în "elul în care !i l înc*ipuie pe Dumnezeu toţi copiii# Treptat a a(uns să apară în "aţa întregii lumi ca un s"$nt slav. ceva între imaginea &ătr$nului Tolstoi !i Mo! . datorită &ăr&ii lungi. care se revărsa maiestuos. să interpreteze visele.*ipul lui îi părea su&lim. cu un pa*ar de ceai. ca a unui pro"et. să peroreze despre morală. a spus mătu!a mea ?onia. să dea iertăciune. cu un z$m&et "ericit. !i spr$ncenelor groase !i al&e care îi dădeau o splendoare &i&lică# +c*ii lui al&a!tri străluceau ca ni!te iazuri în acest peisa( înzăpezit. un ţăran "ăcător de minuni. 9eram cea pe care o iu&ea cel mai mult dintre toţi nepoţii lui4 5ram pre"erata lui4 'sta pentru că eram o micuţă 232 . !i pur !i simplu compătimea# %n a"ară de asta nu mai "ăcea nimic. să "acă acte de smerenie !i să compătimească# De dimineaţa p$nă seara !edea la masa de lucru din &iroul de la moară.răciun#: 5p*raim Mussman trecuse de cincizeci de ani c$nd a devenit la "el de impresionant ca un &ătr$n înţelept oarecum ne&ulos# 5ra din ce în ce mai puţin în stare să "acă deose&irea între un om al lui Dumnezeu !i Dumnezeu însu!i# %ncepuse să citească g$ndurile. la optzeci !i cinci de ani. iar m$inile îi erau moi !i calde# /9Dar eu:.

copilăresc. mare "lecar. îl iu&ea din tot su"letul !i întotdeauna îl ierta sau se pre"ăcea că n a o&servat c$nd el încurca socotelile sau desc*idea "ără permisiune cutia cu &ani din &irou !i lua c$teva &ancnote pe care le înm$na. !i întotdeauna aveam destulă ră&dare să ascult toate nimicurile pe care o&i!nuia să le toarne# 2i. în clipa în care &unicul 5p*raim intra în încăpere# . tot pieptăn$ndu i &ar&a minunată. cu toate că. !i uneori îmi zicea KmăicuţăL4:0 5ra lini!tit !i cu "ire pa!nică# )n &ăr&at &l$nd. !i !tiam cum să l răsucesc după degetul meu mic. mai presus de toate.'mos +z 3rasaviţa. mi au pus numele mamei lui# De aceea &unicul mă iu&ea cel mai mult pe mine. !i a!a de emotiv. la "el ca Dumnezeul din povestirile populare *asidice. după ce le g*icea viitorul !i îi procopsea cu o predică 233 . era a!a de dulce !i cu capul în nori.*iar !i portretele de pe pereţi începea să z$m&ească în clipa în care &unicul 5p*raim intra în încăpere4:0 Din "ericire pentru el. ca o micuţă "ranţuzoaică. "iul său. plină de coc*etărie. orice "ată putea răsuci după degetul ei mic capul lui "rumos. de "apt. cel mai mărunt lucru îi umplea oc*ii de lacrimi# 2i c$nd eram copilită !edeam ore în !ir în poala lui. a!a de copilăros. dar oamenilor le plăcea să se uite la el datorită z$m&etului amuzat. "ermecător. -ap*tali Hertz. vr$nd nevr$nd. ce plutea ve!nic pe c*ipul lui z&$rcit# /9>unicul 5p*raim era a!a: în clipa în care te uitai la el începeai să z$m&e!ti !i tu4 Toată lumea începeau să z$m&ească. ama&il. ţăranilor recunoscători.

avea aproape patruzeci de ani4:0# L a anga(at pe nepotul lui. se uita la socoteli cu g$ndurile aiurea. !i o"erea alte s"aturi# >ea pa*ar după pa*ar de ceai. desc*iz$nd "iliale ici !i colo. prudenţă !i ră&dare. ca !i pe @as*a al lui AennG. c*iar se vedea pe sine în ultimii ani de viaţă ca un "el de 'totputernicul# 5ra umil. ?ara*. AennG.*ina /pe care o numea Ditai0# De o&icei stăteau a!a la taclale c$te !apte opt ore# 8iul lui îi "ăcea întotdeauna pe plac# . c*iar dacă era "oarte simplu4 Dar ce altă alegere ar "i avut AennG. La urma urmei. surorilor !i altor neamuriF 234 . cu un salariu cuviincios. dar !i arogant.Poveste despre dragoste si întuneric moralizatoare# Eile în !ir &ătr$nul !edea în &irou. -ap*tali Hertz a eCtins a"acerea.u înţelepciune. ci stătea cu ei la tai"asuri plăcute despre averea "amiliei 7ot*sc*ild sau despre cumplitele greutăţi ale vieţii culilor din . dat "iind că arăta 9întocmai ca Dumnezeu:. dar de cele mai multe ori după o oră sau două uita ce a zis. a luat o la el pe cealaltă. urmărind mulţumit cum lucrează moara "iului său# Poate că. t$mplarul. !i p$nă la urmă a iz&utit să o mărite !i pe ea /9eu un t$mplar. c$!tig$nd ni!te &ani# 2i a căsătorit o soră. poate că un pic sla& la minte la &ătr$neţe /care a început pe la cincizeci de ani0# )neori îi o"erea "iului său tot soiul de s"aturi !i sugestii pentru îm&unătăţirea !i eCtinderea a"acerii. @as*a4 )n &ăiat drăguţ. !i a împră!tiat generozitatea asupra tuturor "raţilor. privind pe "ereastră. ?*ims*on. iar dacă străinii îl luau drept !e"ul cel mare nu i corecta.

cu lim&a ascuţită. la douăzeci !i unu de ani. !i că urletul lui era ca *odorogeala unor &utoaie care se rostogolesc# /Dar animalele îl înspăim$ntau de moarte. iar purtarea zgomotoasă !i despotică# ?e spunea că poate r$g$i at$t de tare înc$t "ăcea să se zguduie geamurile. -ap*tali Hertz Mussman s a însurat cu Itta 6edalievna ?c*uster. cu pălăria apăsată pe piept. 9vicleană ca !apte negustori:. !i pisicile. &unicul !i a eCtins a"acerea !i mai mult.$t despre stră&unicul 6edalia*. ca să umple perniţe cu ele# Tăia cu un cuţit "iecare &ucăţică de za*ăr în patru cu&uleţe egale#:0 . s a purtat întotdeauna ca o "emeie cu care viaţa nu a "ost at$t de &ună cum ar "i meritat# ' "ost "rumoasă 235 . nepoata lui ?onia !i l amintea ca pe un &ăr&at morocănos !i îndesat. !i a desc*is "iliale c*iar !i la Diev. "iica năzuroasă a lui 6edalia* ?c*uster !i a soţiei lui. lacomă de &ani !i de putere !i cumplit de mesc*ină# /9?e spune că str$ngea întotdeauna !uviţele de păr care cădeau la "rizer. "iul lui 5p*raim0# 'vea c*iar !i un a(utor rus. Itta. Moscova !i Peters&urg# %n HI0I sau HIH0.'mos +z a"acerea prospera. Pearl /născută 6i&or0# Despre stră&unica Pearl am a"lat de la mătu!a HaGa că era o "emeie dură.u a(utorul lui. &unica mea. care su"erea de ulcer# . &a c*iar !i iezii !i viţeii#0 8iica lor. un t$năr aristocrat scăpătat. !i c$inii. de&ord$nd de po"te# >ar&a îi era neagră !i neîngri(ită. !i clienţii ucraineni !i ru!i se înclinau cu respect în "aţa lui. !i i se adresau cu 6ertz @e"removici /Hertz. cu un al !aselea simţ pentru intrigile din sat.

!i totu!i disperarea asta era ţinută întotdeauna su& lacăt# -imeni din "amilia mea nu vor&ea despre ea !i dacă am reu!it vreodată să o simt în copilărie. putea să se poarte cu o cruzime politicoasă# .ăsătoria dintre Itta !i Hertz Mussman a durat. nedreptăţi. armistiţii. să i "acem curte# In acela!i timp. să ne lăsăm captivaţi de "armecul ei. !i se pare că a "ost corcolită# Domnea cu m$nă de "ier asupra celor trei "iice ale ei !i totu!i se purta ca !i cum ar "i vrut ca ele să o trateze ca pe o soră mai mică sau ca pe o copilită dulce# .$nd se luau la *arţă. reţinere !i politeţe reciprocă. deprimant de vulgară !i de despotică# . umilinţe. cu scr$!nete din dinţi.Poveste despre dragoste si întuneric în tinereţe !i a avut mulţi adoratori. au căutat mi(loacele prin care să aline su"erinţa din căsnicia părinţilor lor# Toate trei luau "ără !ovăială partea tatălui împotriva mamei# Toate trei î!i dispreţuiau mama !i se temeau de eaF le era ru!ine cu ea !i o considerau o persoană care &agă z$zanie. 8ania !i ?onia. str$m&$nd din &uze# >unicii mei din partea mamei erau disperat de deose&iţi !i departe unul de celălalt. se acuzau una pe cealaltă: 9)ită te la tine4 'i a(uns întocmai ca maman4: 236 . ru!ine. vreme de !aizeci !i cinci de ani plini de insulte. era ca izul sla& de carne perpelită de cealaltă parte a peretelui# . ca !i cum ne ar "i implorat să ne agităm în (urul ei. HaGa.ele trei "iice ale lor.*iar !i la &ătr$neţe a continuat să !i răs"eţe nepoţii cu tot soiul de mici &ac!i!uri !i gesturi pline de coc*etărie.

că are o grămadă de lucruri să i ierte:# .P0 p$nă la moartea mătu!ii HaGa. citind printre r$nduri.u un an înaintea morţii. de un al&astru desc*is. !i totodată deslu!ind ce anume încercai zadarnic să i ascunzi# )neori îţi arunca pe nea!teptate un z$m&et maliţios. &un la inimă# 5ra oac*e!.$nd vor&ea cu tine aveai impresia că îţi putea cerceta ad$ncurile su"letului. -ap*tali Hertz /căruia cu toţii. erau îndrăgostite de tatăl lor# >unicul meu. aproape însoţit de un semn cu 237 . &l$nd. care credea că o ast"el de despărţire silită e complet gre!ită# Dar pe atunci dez&inarea dintre cele două mătu!i ale mele a(unsese oricum la culme# -u !i au spus nici un cuvinţel timp de aproape treizeci de ani. unde ne a spus cu tristeţe: 9+ iert pentru toate# 2i mă rog în inima mea să o ierte !i Dumnezeu !i n o să "ie trea&ă u!oară pentru 5l. "iicele.'mos +z Doar c$nd părinţii ei erau de(a &ătr$ni. de la s"$r!itul anilor . "iecare în "elul ei. !i ea însă!i îm&ătr$nise. în HI8I# /Mătu!a ?onia a mers la înmorm$ntarea surorii ei. duc$ndu !i tatăl la o casă pentru &ătr$ni din 6ivataGim !i mama într o clinică din apropiere de -es TsiGona# ' "ăcut asta în ciuda protestelor mătu!ii ?onia. mătu!a HaGa a iz&utit în cele din urmă să !i despartă părinţii. cu vocea caldă !i mo!tenise oc*ii tatălui său. patern. mătu!a H$Ga îmi spusese eCact acela!i lucru despre sora ei ?onia#0 'devărul este că toate trei surorile Mussman. pricep$nd pe dată ce ai spus !i de ce a i spus o. îi ziceam Papa0 era un &ăr&at "ascinant. acei oc*i ageri care ascundeau un sur$s# . ginerii !i nepoţii.

pre"ăcătorii. la urma urmei. după părerea lui Papa. practic toţi oamenii merită îndurare !i cele mai multe dintre "aptele lor merită să "ie iertate. poate că am m$ncat alt măr din grădina raiului. ca !i cum voia să te "acă să te simţi un pic sting*erit. la urma urmei. pentru că.Poveste despre dragoste si întuneric oc*iul. !i unul altuia. despre care nu se vor&e!te în scriptură. Poate că între pomul vieţii !i cel al cunoa!terii mai cre!tea unul în grădina raiului. care !i au provocat mare dezamăgire !i su"erinţă lor în!i!i. dar te ierta. pomul răului /pomul cu ris*es îi zicea el în idi!0 !i din acesta am m$ncat. care în general se termină prost# Toate drumurile duc la su"erinţă# Prin urmare. un pom otrăvitor. revendicări !i pretenţii# Pentru toate acestea te ierta cu acea um&ră de z$m&et maliţios. de parcă ar "i zis /în idi!0: -u. în vreme ce el însu!i era sting*erit din cauza ta. ce dacă# ?ingurele lucruri care puneau la grea încercare îngăduinţa amuzată a lui Papa erau actele de cruzime# De acestea avea oroare# +c*ii lui al&a!tri !i veseli se înnorau c$nd auzea de "apte rele# 9)n animal rău. manipulări "alse. din gre!eală. : cugeta el în idi!# 9-ici un animal nu e rău# -ici un animal nu e în stare să "acă rău# 'nimalele nu au inventat încă răul# 5l e monopolul nostru. i a (urat 238 . în!elătorii.e înseamnă eCpresia asta. "iind cu toţii prin!i într o comedie grosolană !i "ără s"$r!it. un om nu e dec$t un om# 5l credea că toţi oamenii sunt copii nec*i&zuiţi. Ticălosul ăla de !arpe a în!elat o pe 5va. stăp$nii creaţiunii# '!a că. inclusiv diverse uneltiri. . "arse.

dacă ne am "i mulţumit cu pomul vieţii !i cu cel al cunoa!terii. dar iu&irea nu e ceva ce alegi. 6enerozitate sau mesc*inărie# +rice copil o !tie. continua să eCplice. între ce !i ce tre&uie să aleagă oamenii în "iecare minut al zilei.u siguranţă că totul e înăuntru# In casele noastre# Poţi găsi iad !i rai în "iecare odaie# %n spatele "iecărei u!i# ?u& "iecare pătură du&lă# '!a este# )n strop de răutate. cu oc*ii care î!i recăpătaseră al&astrul lor voios !i sclipitor. iu&ire. ci te molipse!ti de ea ca de o &oală.um se poate eCplica asta. .'mos +z că era cu adevărat pomul cunoa!terii. nu am "i "ost izgoniţi din rai. !i în idi!ul lui pitoresc. ce anume alegem. iu&irea. !i oamenii găsesc unul în celălalt raiul# 'm zis un strop de îndurare !i generozitate. ceea ce Aean Paul ?artre avea să descopere după mulţi ani: 9Dar ce e iadul. : 2i apoi. o îm&inare de egoism eCtrem !i dăruire deplină# )n paradoC4 %n plus. ?e pare că ni se trage de la mărul pe care l am m$ncat atunci: am m$ncat 239 . sonor. !i totu!i răutatea nu se mai isprăve!te# . . !i oamenii sunt unul pentru celălalt iadul# )n strop de îndurare. toată lumea vor&e!te întotdeauna de iu&ire. cu vocea sa înceată.e e raiul. caldă. n am zis iu&ire: nu prea cred în iu&irea universală# Iu&irea tuturor pentru toţi poate că ar tre&ui să lăsăm asta în seama lui Isus# Iu&irea e cu totul altceva# -u are nimic de a "ace cu generozitatea cu îndurarea# Dimpotrivă# Iu&irea este un amestec ciudat de contrarii. e!ti prins în ea ca într o nenorocire# '!adar. dar de "apt a dus o la pomul cu ris*es# Poate că.

polonezi.$mpii netede !i largi se întindeau c$t vedeai cu oc*ii. palatul Lu&omirs3i !i mai multe &iserici catolice !i ortodoCe. !i pe vremea ru!ilor încă mai era un lac "rumos.Poveste despre dragoste si întuneric un măr otrăvit:# +ra!ul 7ovno /în polonă 7ovne. care uneori tremurau !i se unduiau în v$nt# Tăcerea c$mpurilor era s"$!iată din c$nd în c$nd de !uieratul unei locomotive# )neori se auzeau tinerele ţărănci ucrainene c$nt$nd prin grădini# De departe. ici !i colo arcuind în sus c$te o colină. împestriţate cu mla!tini !i păduri# %n ora! erau trei sau patru străzi 9europene:. cu le&ede# +rizontul ora!ului 7ovno era "ormat de cetate. în germană 7oOno0. un important nod de cale "erată. pă!uni !i lanuri de gr$u !i de secară. ru!i !i o m$nă de ce*i !i nemţi# 'lte c$teva mii de evrei locuiau în ora!ele !i satele din prea(mă# ?atele erau încon(urate de livezi !i grădini de zarzavat. în care locuia clasa de mi(loc# )n !ir de prăvălioare ocupa parterul acestor case de 240 . a crescut în (urul palatelor !i parcurilor încon(urate cu !anţuri cu apă ale "amiliei princiare Lu&omirs3i# 7$ul )ste tăia ora!ul de la sud la nord# %ntre r$u !i mla!tină se a"la cetatea. dintre care una avea două clopotniţe# %nainte de cel de al Doilea 7ăz&oi Mondial ora!ul se m$ndrea cu vreo !aizeci de mii de locuitori. dintre care ma(oritatea erau evrei. &răzdate de r$uri !i &ălţi. cu c$teva clădiri o"iciale în stil neoclasic !i o "aţadă aproape neîntreruptă de &locuri cu două eta(e. cu &alcoane din "ier "or(at. iar restul erau ucraineni. c$ntecul lor suna ca o t$nguire# .

20 !i . cu at$t mai puternică devenea atracţia laicismului !i a culturii neevreie!tiH0# %n "iecare seară. (oase !i late. iar vara cădeau ploi calde# Proprietarul 10 /ena'em (ele'rter. zece sau douăsprezece partide politice evreie!ti se luptau "renetic între ele !i în"loreau clu&uri de literatură e&raică. iudaism. !u&rede# De cum coteai pe una dintre aceste străzi lăturalnice erai încon(urat de case slave. 3756# 2colile Tar&ut* erau sioniste !i laice 241 .'mos +z negustori# %nsă cele mai multe dintre străzile lăturalnice erau ni!te uliţe neîngri(iteF erau noroioase iarna !i pră"oase vara# Din loc în loc erau mărginite de pava(e din lemn. Lu&lin !i 1ar!ovia# Duminica !i de săr&ătorile cre!tine &ăteau toate clopotele# Iernile erau întunecate !i cu zăpadă din &el!ug. la ora zece "iC. Ierusalim. cu pereţi gro!i !i stre!ini late. o organizaţie educativă evreiască a desc*is la 7ovno un liceu.<0 la 7ovno se tipăreau ziare în e&raică !i idi!. în anii .20 !i . cu at$t se întăreau sionismul !i educaţia evreiască. !i în acela!i timp /"ără să "ie o contradicţie0. !iceul evreiesc Carbut' din %ovno (în e&raică).u c$t se ampli"ica antisemitismul în Polonia. eCpresul de noapte pleca din staţia 7ovno către Edol&unoOo. unele în"undate în păm$nt p$nă la "erestre !i cu iar&ă crescută pe acoperi!# %n HIHI Tar&ut*. o !coală primară !i c$teva grădiniţe# Mama !i surorile ei au "ost educate în !colile Tar&ut*# In anii . Lvov.<0. încon(urate de loturi mici de păm$nt !i de nenumărate coli&e de lemn dărăpănate. !tiinţă !i educaţie a adulţilor# .

Poveste despre dragoste si întuneric cinematogra"ului din 7ovno era un neamţ pe nume >randt# )nul dintre "armaci!ti era un ce* pe nume Ma*ace3# . nostalgic. pe H< iulie HI=2# Mama îmi vor&ea uneori. care ocupaseră ora!ul cu doi ani înainte# %n două zile. se ocupau de teCtile !i &unuri casnice. comerţ !i &ănci# )nii dintre tinerii evrei erau împin!i de con!tiinţa lor socială să se alăture proletariatului. &ăcănie. pe care rivalii îl porecliseră ?egal -e&unul# )nul dintre colegi i lui de la spital era c*irurgul ortoped Aosep* Dope(3a. aurărie !i argintărie. cu "ăină. nemţii !i cola&oratorii lor au ucis peste douăzeci !i trei de mii dintre evreii din ora!# . despre acel 7ovno pe care îl lăsase în urmă# %n !ase !apte propoziţii îmi zugrăvea un ta&lou# 'm am$nat în repetate r$nduri să merg 242 . un în"lăcărat sionist revizionist# Mos*e 7oten&erg !i ?imc*a Hertz Ma(a"it erau ra&inii ora!ului# 5vreii se ocupau de a"aceri cu lemn !i cereale. X !i 8 noiem&rie HI=H. imprimerie.inci mii dintre supravieţuitori au "ost uci!i mai t$rziu.ei din "amilia TOisc*or erau artizani renumiţi# 8amilia ?trauc* "ăcea săpun# 8amilia 6endel&erg arenda păduri# 8amilia ?tein&erg avea o "a&rică de c*i&rituri# %n iunie HI=H nemţii au cucerit 7ovno ul de la sovietici. ca lucrători în imprimerii. pielărie. doctorul ?egal. care ză&ovea un pic la s"$r!itul cuvintelor. galanterie. ucenici.*irurgul !e" al spitalului era un evreu. îm&răcăminte. muncitori cu ziua# 8amilia Pisiu3 avea o "a&rică de &ere# . cu vocea ei lini!tită.

cramă !i depozit de mirosuri puternice: un amestec ciudat. însă dedesu&t era un &eci uria!. porţelan !i cristal# Mai aveau un pat lat. unt. de departe. împodo&it cu perniţe colorate. în spatele unei draperii# . cămară. la numărul H=# Trăia acolo cu o singură servitoare !i "etiţa acesteia. sau 'nastasia ?erg*eievna. 243 . de mirosuri de "ructe uscate. dar !i "ascinant. Liu&ova -i3iticina. în care se pare că dormeau toate trei# . Le&edevs3i.'mos +z la 7ovno.ele trei &oieroaice împărţeau acest spaţiu cu o splendidă piesă de mo&ilier din secolul al W1III lea. care pretindea că ar "i înrudită întru c$tva. cu o grădină de "lori !i una de zarzavat !i livadă. magazie. încon(urată de mai mult de un acru de teren. &rodate. un pic înspăim$ntător. care slu(ea de atelier. în spatele u!ilor lustruite. despre care se zvonea că ar "i a lui# Mai era !i o rudă îndepărtată de a lui. Tasia. erau îng*esuite grămezi de o&iecte vec*i din argint. cu "amilia domnitoare a 7omanovilor# Trăia în casa lui Le&edevs3i împreună cu cele două "iice de la doi soţi. pe strada Du&ins3a.asa avea un singur eta( spaţios. ca ta&loul pe care mi l a dat mama să nu tre&uiască să "acă loc altora# 5Ccentricul primar al ora!ului 7ovno din al doilea deceniu al secolului WW. din ma*on sculptat cu "lori !i alte ornamente# In ea. !i -ina. o rusoaică aristocrată "ără un &an în pungă. n a avut copiiF locuia într o casă mare. sau 'ntonina >oleslavovna# Toate trei trăiau îng*esuite într o cămăruţă a"lată c*iar la capătul unui coridor.

asa lui Le&edevs3i din strada Du&ins3a a "ost cumpărată la un preţ &un de &unicul meu. precum !i izuri de mucegai !i putreziciune# + mică desc*izătură din apropierea tavanului lăsa să pătrundă raze de soare piezi!e. ?ara*. la puţină vreme după ce trupele poloneze ale mare!alului Pilsuds3i au cucerit de la ru!i 7ovno ul !i tot vestul )crainei. după cum mi s a spus. în care (uca pra"ul. mai multe "eluri de dulceaţă. !i cele trei "iice.Poveste despre dragoste si întuneric c$rnaţi. !i ultima născută. povidlo. în saci !i în ciu&ere. &ere. HaGa. &utoaie cu varză !i castraveţi muraţi !i tot soiul de mirodenii. care a venit pe lume în HIHM# .asa. sau ?onia. care. smoală. primarul Le&edevs3i a căzut în dizgraţie !i a "ost mazilit# ?uccesorul lui a "ost un t$r$ie &r$u grosolan !i &eţiv. dacă înc*id oc*ii co&or în el !i trag în piept amestecul lui ameţitor de mirosuri# In HI20. proprietarul de moară -ap*tali Hertz Mussman# ? a mutat acolo cu soţia lui. al cărei nume a 244 . Itta. născută în HIHH. era un antisemit "eroce# . cereale. cea mai mare. para"ină. c$nd scriu acestea. căr&une !i lemne de "oc. colac peste pupăză. născută după doi ani. miere. iar de a curmezi!ul &eciului sp$nzurau !iraguri de "ructe uscate !i erau mai multe "eluri de seminţe uscate. înc$t !i acum. încă mai eCistă# Pe o parte a străzii Du&ins3a. pe nume >o(ars3i. !i mirosuri de gudron. varinnie. ce păreau să ad$ncească întunericul în loc să l alunge# Din povestirile mamei am a(uns să cunosc at$t de &ine &eciul. 7iv3a8eiga. sau 8ania. sau -GusGa.

!i întotdeauna îm&răcate "oarte îngri(it. lene! !i sentimental care trecuse de cincizeci de ani.'mos +z "ost sc*im&at de polonezi în strada DazarmoOa /. cu "ata ei. Wenietci3a. pretinz$nd în continuare că se trage oarecum din "amilia imperială. aristocrata scăpătată Liu&a. &iscuiţi !i plăcinte !i aromele de m$ncăruri "oarte condimentate care adiau dinspre &ucătăriile caselor# %n casa aceea mare. Dora. Liu&ova -i3iticina. cu 245 . Wenia Dimitrievna. viril. de p$ine proaspătă. a"lată în partea din "aţă a casei. în vreme ce latura cealaltă era ocupată de localurile armatei /3azarmG0# Primăvara. pră(ituri. voinic. care poate că era sau poate că nu era zămislită de Le&edevs3i însu!iF toţi îi spuneau simplu. locuia în continuare în spatele &ucătăriei. se a"lau vilele celor mai &ogaţi locuitori ai ora!ului. trăia un colonel /pol3ovni30 polonez pe nume Aan Ea3rzeOs3i# 5ra un &ăr&at lăudăros. par"umul grădinilor !i livezilor umplea strada. mare. dincolo de draperia grea. !i care era numită Da&inett. 9ca un c$rd de păuni:# %ntr o cameră luminoasă. "ără patronimic# Iar la capătul coridorului. continuau să trăiască di"eriţi locatari pe care Mussmanii îi 9mo!teniseră: de la Le&edevs3i# Pe Papa nu l a lăsat inima să i dea a"ară# '!a că &ătr$na servitoare. amestecat uneori cu mirosuri de spălat sau de copt. drepte !i m$ndre. pentru care plătea lunar c*irie.azărmii0. a rămas netul&urată în spaţiul ei micuţ. împreună cu "iicele ei Tasia !i -inaF toate trei erau "oarte sla&e. cu numeroasele ei odăi. Dora.

a&ia scoase din cuptorF ea tre&uia să ciocănească politicos la u!a lui pan pol3ovni3. iar r$sul lor răsunător se umplea de gro*ăieli !i *orcăieli# .$nd venea primarul. uneori pe spate sau pe umărF le numea pe toate ţigan3a /ţigăncu!ă0 !i îi (ura "iecăreia că o să o a!tepte credincios !i n o să se însoare cu nimeni altcineva dec$t cu ea. venea uneori să (oace cărţi cu colonelul în retragere Ea3rzeOs3i# >eau împreună !i "umau 9p$nă ce aerul se înnegrea:# 2i pe măsură ce treceau orele. ca nu cumva urec*ile lor să prindă vor&e care nu se cuvine să "ie auzite de domni!oarele &ine crescute# Din c$nd în c$nd servitoarea le ducea &ăr&aţilor ceai "ier&inte.e îi răspundeau domnii &ătr$nei servitoare nu vom !ti niciodată. "etele erau trimise în spatele casei sau în grădină. primarul antisemit care îl înlocuise pe Le&edevs3i.olonelul se apleca !i o m$ng$ia pe copilă pe păr. c$rnaţi.Poveste despre dragoste si întuneric umeri laţi !i deloc ur$t# 8etele i se adresau cu pane pol3ovni3# %n "iecare vineri Itta Mussman o trimitea pe una dintre "iicele ei cu o tavă de pră(ituri cu mac "rumos mirositoare. să "acă o plecăciune !i să i ureze ?*a&&at "ericit în numele întregii "amilii# . *eringi sau o tavă cu compot. pentru că era 9surdă ca zece pereţi: /alteori ziceau 9surdă ca Dumnezeu 246 . &iscuiţi !i nuci# De "iecare dată le transmitea respectuos rugămintea stăp$nei casei de a vor&i mai încet. c$nd o să "ie destul de mare# >o(ars3i. pentru că are 9o cumplită durere de cap:# . vocile lor erau din ce în ce mai groase !i mai răgu!ite.

9de ce Ţi ai întors c*ipul de la mine. colonelul Ea3rzeOs3i s a *otăr$t să !i încerce pistolul# Mai înt$i a tras în grădină. trist din cauza purcelu!ului celui drăgăla! pe care vecinul l a &ătut cu parul p$nă l a omor$t. a tras în sticla de vin de pe masa lui. care se scurgea "ără vreun rost. m$*nit de soarta amară a păsărilor c$ntătoare la sosirea iernii. prin "ereastra înc*isă# Din înt$mplare. pe care o lăsase c$ndva să plece de l$ngă el. declama în latina lui poloneză. întristat de tragedia istorică a poporului său. de su"erinţa lui Isus ţintuit pe cruce. s a împu!cat în coapsă. lucru pentru care mereu î!i &lestema prostia !i viaţa goală. Dumnezeul meu:. din cine !tie ce motiv. !i cu ultimul glonţ !i a s"ăr$mat "runtea !i a murit# 5ra un &ăr&at gure! !i sentimental. era întristat de propria viaţă. 2i de ce Ţi ai întors c*ipul de 247 . sau în vreun "el misterios. pe care l au găsit dimineaţa rănit. dar nu l a nimerit. c$nd toţi cei din casă erau încă în pat. înainte de revărsarea zorilor. 1asilisa. care erau persecutaţi de cincizeci de generaţii !i încă nu a(unseseră la lumină. "oarte sincerF adesea se pornea să c$nte sau să pl$ngă. era "oarte întristat c*iar !i din cauza evreilor. dormind du!i. într o duminică devreme. dar încă viu# 'poi. netre&nică: 9Doamne. !i îngrozitor de trist din cauza unei "ete. a reu!it prin întuneric să lovească un porum&el. a tras de două ori în candela&ru. acum mulţi ani. se înclina !i părăsea odaia t$r$ndu !i picioarele o&osite !i îndurerate# 2i odată.'mos +z 'totputernicul:0# 5a î!i "ăcea cruce cu smerenie.

su& care autoarea desenase două &uze pline. î!i amintea mătu!a HaGa. de "apt. pitit într o crăpătură a !i"onierului. : 248 . în care cineva îi scria preascumpului ei lupi!or ca să i spună că în toată viaţa ei nu a înt$lnit un &ăr&at mai &un sau mai generos dec$t el !i că ea nu e vrednică nici să i sărute tălpile# Mica 8ania a o&servat două gre!eli de ortogra"ie în polonă # >iletul era semnat cu litera -. pentru că e mai &ine să trăie!ti "ără să !tii nimi c dec$t să trăie!ti în gre!eală# . întinse pentru o sărutare# 9-imeni:. de la sticla care "usese s"ăr$mată. prin livadă !i pe poarta gra(dului. cine !tie.Poveste despre dragoste si întuneric la noi toţi. că totu!i !tim ceva. Poate că. iar c$nd s au întors. curăţată !i pusă în r$nduială !i aerisită !i toate lucrurile colonelului "useseră îndesate în saci !i duse de acolo# Doar un miros de vin. pentru o clipă. dacă ne g$ndim mai &ine. scris într o polonă destul de rudimentară de o m$nă de "emeie. 9nu !tie nimic despre altcineva# -ici măcar despre vecinul de alături# -ici măcar despre cel cu care e!ti căsătorit# ?au despre o rudă sau copilul său# '&solut nimic# -ici c*iar despre noi în!ine# -u !tim nimic# 2i dacă ne înc*ipuim uneori.u toate că. a spus mama. : In acea dimineaţă le au scos pe cele trei "ete din casă pe u!a din spate. odaia din "aţă era goală. e !i mai rău. e mult mai u!or să trăie!ti în gre!eală dec$t în întuneric. a mai stăruit c$teva zile# Q 2i odată "ata care avea să "ie mama mea a găsit acolo un &ilet.

cărora le ziceţi acum margarete# 2i erau tu"e de tranda"iri. întunecat. de pe strada VesselG din Tel 'viv /în vreme ce a"ară se în"iripă o zi de septem&rie umedă !i apăsătoare0. cu tu"ele ei de iasomie. cu tot soiul de podoa&e !i 249 . mai înt$i traversezi grădiniţa din "aţă.zecziego Ma(a.'mos +z Din apartamentul ei cu două camere.$nd te apropii de casă dinspre stradă. se încruci!a cu strada principală din 7ovno. cu o&loanele ve!nic înc*ise. o dulceaţă at$t de dulce !i de aromată. înă&u!itor. cu prea multă mo&ilă. "ostă Du&ins3a. care avea un miros "oarte puternic !i deose&it de picant. îmi poveste!te mătu!a ?onia. numită palisadni3. căreia i se zicea 2osse(na. precis !i amănunţit. mătu!a ?onia mă duce să văd vila din cartierul Vol(a de la nord vestul ora!ului 7ovno# ?trada DazarmoOa. "ăceam din petalele lor un "el de 3on"itura. însă după venirea polonezilor a "ost re&otezată . strada 9Trei Mai:. în cinstea zilei naţionale a Poloniei# . îngri(ite /9!i îmi amintesc încă o anumită tu"ă de pe st$nga. a!a înc$t arătau ca un !ir de le&ede al&e ca zăpada care se reazemă una de alta# Dincolo de aceste tu"e aveam o &ăncuţă verde !i l$ngă ea coteai la st$nga către intrarea principală: erau patru sau cinci trepte late !i o u!ă mare. curat !i ordonat. că îţi înc*ipuiai că pro&a&il se linge singură c$nd n o vede nimeni# Tranda"irii cre!teau pe două straturi rotunde încon(urate de pietre mici sau cărămizi a!ezate o&lic !i date cu var. !i de aceea îi ziceam TîndrăgostitaU###:0# 2i erau "lori numite margarit3i. roGoci3i. ca"enie.

$nd acest den!ci3 se uita la noi. oric$tă vroia# Pol3ovni3 ul îl &ătea pe den!ci3 cu cruzime.Poveste despre dragoste si întuneric sculpturi. dormea în "aţa u!ii lui noaptea. de "apt îi aduceam tot timpul p$ine de la &ucătărie. nu !tiu cum le ziceţi voi. că ne opream anume acolo !i o trăgeam ad$nc în piept p$nă ce ne simţeam c$teodată ameţite !i vedeam în "aţa oc*ilor tot "elul de puncte strălucitoare. poate că nici nu eCistă aici# 'ce!ti copaci aveau uneori ciorc*ini mici de "lori purpurii. în tot "elul de culori "ără nume# %n general. cu o aromă at$t de îm&ătătoare. rămă!iţă a gustului &aroc al primarului Le&edevs3i# Intrarea principală dădea într un *ol cu mo&ilier din ma*on !i o "ereastră mare. pe o saltea care era str$nsă în timpul zilei# . cu perdele care a(ungeau p$nă la podea# Prima u!ă pe dreapta ducea la Da&inett. pe ruse!te li se spunea siren. "etele. un ţărănu! cu "aţă lată !i ro!ie ca o s"eclă. eu cred că eCistă mult mai multe culori !i mirosuri dec$t cuvinte# . unde trăia pol3ovni3 ul pane Aan Ea3rzeOs3i# ?lu(itorul lui. din cele cu care te treze!ti c$nd ai g$nduri pe care nu i "rumos să le ai.ărarea de pe latura casei te ducea la !ase trepte care dădeau într o mică verandă desc*isă unde era o &ancă 250 . iar apoi îi părea rău !i îi dădea &ani de &uzunar# Puteai intra în casă prin aripa din dreapta era o cărare pavată cu pietre ro!ietice. oc*ii îi ie!eau din cap ca !i cum dădea să moară de "oame# -u vor&esc de "oamea de p$ine. sau den!ci3. "oarte alunecoasă iarna# 2ase copaci cre!teau de a lungul cărării. acoperită de co!uri.

zemoase. !i ai no!tri "ăceau din "ructe vi!nia3 !i piro!3i# Mere 7einette. tot soiul de pruni !i doi cire!i ale căror "lori arătau ca o roc*ie de mireasă. !i printre pomi erau tulpini de zmeură !i tu"e de mure !i de coacăze negre# 2i aveam mere speciale pentru iarnă. să doarmă c$teva săptăm$ni !i să se trezească doar iarna. care înseamnă u!a neagră# Dacă nu intrai în casă pe u!a din "aţă sau pe cornG &od. popirov3i !i gru!i pere uria!e. dar !tiam că are de a "ace cu servitorii# Intrarea servitorilor era prin această verandăF o numeam ciorni &od. pe care le puneam su& paie în cerda3 în pod să se coacă pe îndelete pentru iarnă# Puneau acolo !i pere. p$nă în strada Dizengo""# ?au c*iar p$nă în strada >en @e*uda# In mi(locul grădinii era o alee cu o mulţime de pomi "ructi"eri pe am$ndouă părţile.'mos +z &anca iu&irii îi ziceam cu toţii. pere pontov3i. din strada VesselG. !i a!a aveam "ructe &une pe timpul iernii. piersici zemoase. !i pere mici !i verzi despre care &ăieţii spuneau tot lucruri care ne "ăceau să ne acoperim &ine urec*ile cu m$inile. mere care semănau cu cele cărora le zicem Peerless. ca să nu le auzim# 2i prune lungi pentru dulceaţă. care era uria!ă: cel puţin la "el de mare ca de aici. din cauza a ceva nu prea "rumos despre care nu voiau să ne spună. !i nici carto"i întotdeauna# Papa 251 . învelite tot în paie. c$nd alţi oameni nu aveau de m$ncare dec$t carto"i. cărora &ăieţii le dădeau nume pe care nu i "rumos să le repet# Pe cealaltă parte erau alţi pomi "ructi"eri. puteai urma cărarea de pe latura casei !i a(ungeai în grădină.

la masa din &iroul de la moară. pe un !ervet al&. nu mi amintesc cum îi zicea. o "elie de ceapă cu sare. pre!edintele socialist care &ea vin din aceea!i cupă cu soldaţii de r$nd# . în a(un. dar se pare că voia lui Dumnezeu e să nu "ie legătură între păcat !i pedeapsă# )n om păcătuie!te !i altul este pedepsit# '!a e "ăcută lumea# 5ra aproape comunist Papa. c$nd comuni!tii au venit în ora! !i pe dată i au pus la zid pe toţi capitali!tii !i 8a&ri3anten proprietarii de "a&rici . să măn$nce cu cuţitul !i "urculiţa. sunt ale noastre4 >unicul tău era ca Vil*elm Tell al lui ?c*iller. Papa le dădea "iecăruia un sac de "ăină. l$ngă so&a cu lemne. tovară!e 6uvernator. !i m$nca împreună cu ei. !i au trimis o Delegation la povodir ul ro!u !i i au spus: 9'scultă ne &ine. 6ert @e"removici Mussman 252 . rugămu te. că &ogăţia este un păcat.Poveste despre dragoste si întuneric avea o vor&ă. cu m$inile. !i l au ascuns acolo !i l au încuiat înăuntru.u siguranţă că acesta a "ost motivul pentru care în HIHI. motorul principal care alimenta Valzen roţile ca să macine porum&ul. lucrătorii lui Papa au desc*is capacul motorului cel mare. p$ine de secară !i *ering murat. &unicul 5p*raim. iar sărăcia o pedeapsă. toate astea nu s ale mele. !i un carto" în coa(ă# M$ncau pe un ziar a!ezat pe podea !i î!i clăteau g$tul cu o îng*iţitură mare de vodcă# La "iecare săr&ătoare. &unicul tău# %ntotdeauna îl lăsa pe tatăl lui. o sticlă de vin !i c$teva ru&le# +&i!nuia să arate către moară !i să zică -u. iar el se a!eza la masă cu lucrătorii săi.

Papa !i lucrătorii nici măcar n au o&servat că gr$ul era mucegăit. !i dimineaţa s au trezit cu o "ăină împuţită. ascultă. "ie să l acuze "ără dovezi pe guvernatorul 253 . să nu care cumva să te atingi de el. rogu te. &unicul tău a "ăcut taman pe dos: era "oarte iscusit c$nd venea vor&a să !i apere muncitorii de acest guvern al muncitorilor# 2i în acela!i timp alimenta cu "ăină toată 'rmata 7o!ie din raionul nostru# + dată s a înt$mplat ca guvernatorul sovietic să preia o încărcătură uria!ă de gr$u mucegăit de a &inelea !i s a îngrozit. '!adar. au trudit toată noaptea. nici măcar de un "ir de păr de al lui.'mos +z al nostru. dimpotrivă. a!a4 Hertz Mussman on na! &at3a: /care înseamnă în ucraineană 9e tatăl nostru:0# 2i autorităţile sovietice din 7ovno c*iar l au "ăcut pe &unicul tău uparvlaiu!i !e"ul morii.e i asta. !i că el tre&uia să aleagă. dacă ai vreun necaz cu un lucrător lene! sau un sa&ota(ni3 nu tre&uie dec$t să ni l arăţi nouă. !i l punem la zid#: Desigur. de acum încolo. "ie să accepte răspunderea. -oaptea t$rziu a poruncit ca întreaga încărcătură să "ie descărcată la moara lui Papa !i i a poruncit să o pre"acă în "ăină p$nă la cinci dimineaţa# Pe întuneric. ce a "ăcut guvernatorul ca să !i scape pielea. . au venit !i i au zis cam a!a: 9Dragă tovară!e Mussman. de ce l ai primit "ără să veri"ici. plină de viermi# Papa a înţeles pe dată că de această "ăină răspundea acum el. căci pentru asta îl puteau pune pe el la zid pe loc. s au pus pe trea&ă !i l au măcinat pe tot. nu s au amestecat în tre&urile lui.

Mic*ael. răgu!ită. !i în locul ei a adus din depozitul lui o sută cincizeci de saci de "ăină de cea mai &ună calitate. Papa le salvase am$ndurora pielea pe c*eltuiala proprie# 2i a lucrătorilor lui# Povestea asta are o urmare# Papa avea un "rate. '!a că pur !i simplu a aruncat "ăina mucedă. care era tare rea.Poveste despre dragoste si întuneric sovietic care îi trimisese gr$ul mucegăit: în am$ndouă cazurile a(ungea la plutonul de eCecuţie# . guvernatorul a priceput că ceea ce îi dădea Papa nu era în nici un caz gr$ul lui împuţit. pentru că unc*iul Mic*ael avea o scorpie de nevastă. nu din cea pentru armată. i a trimis "ăina asta guvernatorului# -ici guvernatorul n a zis nimic. !i dimineaţa. cu viermi cu tot. 7a3*il. La urma urmei. "ără să zică nimic.e i răm$nea de "ăcut. !i că. &$nd ceai cu &unicul 254 . dar el nu auzea nimic: trăia într o pace tăcută. pentru pră(ituri !i ciolla. Mi3*ail. c*iar dacă în su"letul lui poate că s a ru!inat un pic că a încercat să treacă vina în c$rca &unicului tău# Dar ce mai putea "ace acum. care avea norocul să "ie surd ca Dumnezeu# Eic norocul. ?ă dea toată vina pe lucrătorii săi. ci din cea al&ă. ca luna pe cer# In toţi acei ani Mi3*ail s a înv$rtit pe la moara lui Papa "ără să "acă nimic. striga la el !i l în(ura zi !i noapte cu vocea ei aspră. Lenin !i ?talin nu acceptau niciodată eCplicaţii sau scuze de la nimeni: pur !i simpl u îi puneau la zid !i îi împu!cau# 8ire!te. prin urmare.

să dezerteze4 Papa s a dus în piaţă să !i ia rămas &un de la "ratele său. !i pentru asta Papa îi plătea un salariu lunar "rumu!el# Intr o zi. "iul lui 5p*raim. nu mai era nimic de "ăcut. da. rastral3i# Dar ro!ii au pus pe dată la&a pe el !i l au trimis în "aţa curţii marţiale !i au dat sentinţa să "ie pus la zid# %ntocmai a!a cum mama lui îl prevenise în vis4 -umai că în vis ea uitase să spună că era pe dos. "iule. c$nd dintr odată. unde soldaţii î!i încărcaseră de(a armele pentru Mi3*ail dintr odată guvernatorul ăsta. cel cu "ăina mucedă. ca să nu l audă 255 . că nu tre&uia în nici un caz să "ugă.'mos +z 5p*raim în &irou !i scărpin$ndu se. gră&e!te te să "ugi. idi domoi4 Po!ol4 Du te acasă4 2terge o de aici4 2i se apleacă spre Papa. ti &rat al lui 6ertz @e"removici. : 2i Mi3*ail îi răspunde: 9Da. "ratele meu4 2i atunci generalul pur !i simplu se răsuce!te !i i zice unc*iului Mi3*ail: -u. 5!ti cumva "ratele lui Hertz. !i i a zis: 96ră&e!te te. sovieticii l au luat dintr odată pe Mi3*ail !i l au înrolat în 'rmata 7o!ie# Dar în aceea!i noapte lui Mi3*ail i a apărut &rusc în vis mama sa. se răsuce!te către condamnat !i strigă: 9?pune mi. : Iar Papa răspunde !i el: Da. în mi(locul pieţii. că m$ine !i au pus în g$nd să te omoare:# '!a că s a sculat dis de dimineaţă !i a "ugit din cazarmă de parcă ar "i luat "oc: un dezertor. la c$teva săptăm$ni după povestea cu "ăina mucedă. rogu te. HaGa. tovară!e general4: 2i guvernatorul se răsuce!te către Papa !i l întrea&ă: 95 "ratele tău. tovară!e general4 5 "ratele meu4 .ategoric.

un leac puternic pe care tre&uie să l iei cu picătura p$nă ce trupul se învaţă cu el# +ricine încearcă să l dea pe g$t dintr odată nu provoacă altceva dec$t dezastru. !i iată ce i zice. care se opunea vărsării de s$nge# 5ra "oarte speriat de răul care mi(e!te în su"letul oamenilor de toate condiţiile: ne spunea întotdeauna că ar tre&ui să eCiste într o zi un regim popular comun tuturor oamenilor cumsecade de pe lume# Dar că mai înt$i de toate va tre&ui să "ie eliminate treptat toate statele !i armatele !i poliţia secretă. pentru că asta duce la vărsare de s$nge. un leac amar. în !oaptă: 9-u. asta ne spunea întotdeauna. varsă r$uri de s$nge# )itaţi vă numai la ce au 256 .Poveste despre dragoste si întuneric nimeni. cum. a!a înc$t &ogaţii să nu &age de seamă că. dar nu era &ol!evic ro!u# %ntotdeauna l a considerat pe ?talin un alt Ivan cel 6roaznic# 5ra. un "el de comunist paci"ist. era că tre&ui e să începem să convingem lumea în cele din urmă că nedreptatea !i eCploatarea sunt o &oală a omenirii !i că dreptatea este singurul leac: e adevărat. un comunist to*toi!ci3. ce. ci încetul cu încetul# ?punea: Mit aroap"alendi3er# Merg$nd lin la vale# . . doar că nu dintr odată. 6ertz @e"removici. : >unicul tău era comunist în inima lui. după părerea lui. să zic. nu mai sunt a!a de &ogaţi# Lucrul principal. un narodnic. !i doar după aceea va "i cu putinţă să începi treptat să creezi egalitate între &ogaţi !i săraci# ?ă iei impozit de la unii !i să le dai celorlalţi. un leac periculos.redeai oare că e!ti singurul care !tie cum să pre"acă ra*atul în aur curat.*iar dacă e nevoie de !apte sau opt generaţii. pe zi ce trece.

care 257 . ?talin !i prietenii lor. ris*es sau cum e să te &ucuri de necazurile altora# -icic$nd. nici despre răutate sau gelozie. der&aremen un gerecitig3eit# Dar era de părere că tre&uie să "aci întotdeauna legătura între ele: dreptatea "ără îndurare nu e dreptate. un splendid castan &ătr$n. nu "aci dec$t să l întăre!ti. este că au încercat să or$nduiască din nou întreaga viaţă. cărţile lui MarC !i Dngels !i ale altor mari g$nditori ca eiF poate că or "i cunoscut "oarte &ine &i&liotecile. dar nu !i pentru muritorii de r$nd. după cărţi. mai multă milă# In "aţa lui ciorni *od. care au m$ncat din mărul răului# 'sta era părerea lui: mai puţină or$nduială. mai &ine să or$nduim !i să reor$nduim ceva mai puţin !i să ne a(utăm între noi ceva mai mult. dar n ai să scapi de vampir prin vărsare de s$nge. cre!tea un minunat 3a!tan. îndurarea "ără dreptate o "i ea &ună pentru Isus. nicic$nd nu se va putea or$ndui viaţa după o carte4 -ici ?*ul*an 'ru3* a noastră. !i poate !i să iertăm# >unicul tău credea în două lucrur i: îndurare !i dreptate. nici Isus din -azaret !i nici Mani"estul lui MarC4 -icic$nd4 In general. invidie. Vall ?treet c*iar e un vampir care suge s$ngele lumii. 9u!a neagră:. îi dai să &ea din ce în ce mai mult s$nge proaspăt4 -ecazul cu Troţ3i. dintr o lovitură.'mos +z "ăcut Lenin !i ?talin din 7usia !i din întreaga lume4 5 adevărat. dar n aveau nici o idee despre viaţă. o&i!nuia Papa să ne spună. dimpotrivă. Lenin. e un a&ator# Pe de altă parte. după părerea &unicului tău.

/-u toţi "ire!te că nu toţi40 Doar că astăzi nu cred că sentimentele no&ile !i c*estiile de "elul ăsta sunt lucrul cel mai important în viaţă# . eu pun &una cuviinţă mai presus de &unătate# >una cuviinţă e p$inea. ce &estii sunt marii arti!ti.$nd era "rumos a"ară !edeam acolo !i visam cu voce tare la ce se va înt$mpla cu noi c$nd o să cre!tem# . 'sta era soiul de lucruri la care visam# -u visam. de eCemplu un mare artist.Poveste despre dragoste si întuneric semăna un pic cu regele Lear. poet sau inventator vestit ca Mărie . să ne mărităm cu un &ăr&at &ogat sau vestit. !i apoi nu răm$ne altceva dec$t "uningine !i cenu!ă# 2tii care e lucrul principal lucrul pe care o "emeie ar tre&ui să l caute la &ăr&atul ei.avea importanţă# . !i nu ne ispitea deloc ideea de a ne mărita cu cineva !i mai &ogat dec$t noi# Dacă se înt$mpla să vor&im despre iu&ire.um am "i putut !ti ce ticălo!i. &unătatea e untul# ?au 258 . dar e mai rară dec$t aurul: &una cuviinţă# 2i poate !i &unătatea# 'stăzi.urie. !i su& el Papa pusese să se a!eze o &ancă pentru noi trei o numeam 9&anca surorilor:# . ci numai de cineva cu sentimente no&ile.e !tiam noi pe atunci. . c*iar dacă i ar "i su"lat v$ntul prin &uzunare# . 'r tre&ui să caute o calitate care nu e deloc eCcitantă. e &ine să a"li asta. a!a cum "ăceau cele mai multe "ete de v$rsta noastră. pentru că veneam dintr o "amilie &ogată.u siguranţă că nu# ?entimentele sunt doar un "oc pe o miri!te: arde o clipă.are dintre noi va "i inginer. nu era vor&a de vreun &oier sau actor vestit.

"iind condusă de Hertz Meir Pisiu3. unde stătea "aetonul lui Papa. la marginea c$mpului. în lini!tea neîntreruptă dec$t de c$ntecul păsărilor !i !oapta v$ntului prin ramuri# Dincolo de ele. iar eu întotdeauna mă v$ram cu dinadinsul între ei# 'veam nouă sau zece ani. Hemi Pisiu3. erau două &ănci "aţă în "aţă. care erau "oarte &ogaţi# 8amilia Pisiu3 avea o "a&rică de &ere !i alimenta tot raionul cu &ere !i dro(die# 8a&rica de &ere era enormă. era o clădire mică. pe care o numeam o"iţina. Aa&otins3i. 'nton. se a"la un cazan negru pentru spălarea ru"elor# -e (ucam de a prizonierele vră(itoarei rele >a&a Iaga. ne ducea la coa"or în zilele cu g*eaţă sau cu zăpadă# )neori venea cu noi Hemi era "iul lui 7uc*a !i 'rie Lei& Pisiu3.red că &ăiatul acela. care "ier&e în cazan copilitele# 2i mai era o odăiţă în spate. dar nu !i cu mine. sau cincisprezece. în încăperea din "aţă. în care locuia storo(. !i era locul potrivit unde să te duci c$nd aveai c*e" să "ii singur cu g$ndurile tale. !i trăia acolo !i un cal mare. !i întotdeauna voia să meargă în trăsură sau în sanie cu Hemi. vizitiul. în care. murg# L$ngă gra(d era o sanie cu tălpici de "ier cu care 8ilip. . grădinarul# După o"iţina erau gra(durile. la (umătatea aleii. nu i lăsam să "ie singuri. eram o copilită proastă# '!a mi se 259 . sau "iul lui.'mos +z mierea# %n livadă. &unicul lui Hemi# +amenii cele&ri care veneau la 7ovno trăgeau întotdeauna la "amilia Pisiu3: >iali3. a "ost prima iu&ire a mamei tale# 8ania avea vreo treisprezece ani.erni3ovs3i# .

&unicul tău. ţinea la 8ilip. că de ce a scăpătat. vizitiul. )nde sunt"auteui*. !i îi plăceau "oarte mult caii. coa"eză !i croitoreasă. în "aţa tuturor. . striga la el !i îl insulta. se simţea u!urat# -u l deran(a să transpire în plin soare. !i îi plăcea c*iar !i "ierarul care venea să ungă trăsura.a nevasta pescarului din poveste. ca să !i recapete poziţia pierdută.$nd o să !i revină în s"$r!it !i o să construiască o nouă moară la Hai"a. purt$nd *aină de &lană cu guler de vulpe. dar lucrul pe care îl ura cu adevărat era să meargă în trăsură. nu i plăcea să "ie &ogat# %n trăsură sau "auteuil. . căr$nd în spate un sac de "ăină de <0 de 3ilograme# Doar mama su"erea cumplit. încon(urat de &u""ets !i candela&re de cristal.umva. c$nd î!i pierduse toată averea !i a venit în Israel cu m$inile goale. asta vine de la Hemi# -e*emia*# Hemi Pisiu3 s a dus să studieze la Paris !i acolo l au omor$t# -emţii# Papa. a!a era mama# Dar am iertat o pentru toate# 8ie ca !i Dumnezeu să o ierte# 2i o să ai&ă multe de iertat4 8ie ca Dumnezeu să mă ierte !i pe mine 260 . &lestema. Merita oare la v$rsta ei să trăiască la "el ca un mu(i3. în spatele vizitiului său ucrainean# Pre"era să meargă pe (os# . ca o *o*ol3a.$nd voiam să o scot din "ire pe 8ania o numeam. cristalele !i candela&rele. "ără &ucătăreasă. Hemuci3a. ca un &oier. se simţea un pic ca un 3omediant# După mulţi ani. îm&răcat cu o vestă cenu!ie.Poveste despre dragoste si întuneric spunea pe atunci# . de "apt nu i s a părut că ar "i prea rău# -u simţea deloc lipsa averii# Dimpotrivă.

Papa !i a găsit de lucru la Hai"a. "ăină !i p$ine. printre ciulini. acoperită cu carton gudronat îţi aminte!ti coli&a lui Papa !i Mama. l au pus să care saci de "ăină !i să livreze p$ine cu calul !i căruţa lui# După aceea a lucrat mulţi ani la turnătoria 1ulcan. ?ingurul ro&inet era a"ară. odi*nească se în pace# +di*nească se în pace. transport$nd tot "elul de &ucăţi de "ier rotunde !i lungi. pe care Papa l a în(g*e&at din &ucăţi de lemn# Poate că nu e în întregime vina mamei că i a otrăvit a!a viaţa# La urma urmei. pentru construcţii# 261 . ea a "ost "oarte ne"ericită aici# . Da. dincolo de Diriat Mots3in.umplit4 ' "ost o "emeie cu totul ne"ericită# ? a născut ne"ericită# -ici măcar candela&rele !i cristalurile n au "ăcut o "ericită# Dar era soiul de persoană ne"ericită care tre&uie neapărat să i "acă !i pe ceilalţi să se simtă rău. o coli&ă cu o singură încăpere. la o &rutărie# 8ăcea turul gol"ului Hai"a cu un cal !i o căruţă: au văzut că se pricepe la gr$u. de dimineaţă p$nă seara. a!a că în loc să i dea o slu(&ă de morar sau de &rutar. a!a cum nu i a dat lui Papa o clipă de pace toată viaţa lui# Timp de patruzeci de ani au trăit în această ţară !i în "iecare zi.'mos +z că vor&esc a!a de ea. iar closetul era o gaură în păm$nt într un adăpost din spatele coli&ei. ea n a "ăcut altceva dec$t să i otrăvească lui viaţa# 2i au găsit un soi de coli&ă dărăpănată într un c$mp de ciulini. apa era plină de rugină. ăsta a "ost g*inionul &unicului tău# De cum a venit în Israel. "ără apă !i "ără closet.

iară!i. cu pielea "eţei înc*isă ca a unui indian. l$ngă el. c*iar !i la !aptezeci de ani era încă puternic.Poveste despre dragoste si întuneric )neori te lua cu el în căruţă în (urul gol"ului Hai"a# Iţi mai aminte!ti. prea serios. iar el !edea l$ngă tine într o vestă de muncitor cenu!ie !i plină de sudoare# 5ra cu adevărat "ericit. !i &unicul tău era întotdeauna ars de soare. c$nd nu era dec$t un ucenic de pe mo!ia 1il3ov# Poate că se &ucura mai tare de viaţă în c*ip de căruţa! dec$t se &ucurase ca &ogat proprietar de moară !i de casă în 7ovno# 2i tu erai un &ăieţa! tare serios. ca *$rtia. de !apte sau opt ani. un ma*ara(a* cu oc*i al&a!tri ce sc$nteiau de r$s# 2i !edeai pe sc$ndura care slu(ea de capră într o vestuţă al&ă. Da. un pu!ti slă&ănog. un &ăiat care nu putea su"eri razele soarelui. c*inuit de mu!te !i de căldură. ca la începutul călătoriei lui. a avut întotdeauna înclinaţii proletare. iu&ea soarele !i munca "izică# %i plăcea să "ie căruţa!. nelini!tit din pricina *ăţurilor. un &ăr&at puternic. încordat ca elasticul unei pra!tiiF Papa îţi dădea ţie *ăţurile# 'm încă limpede ta&loul în "aţa oc*ilor: erai un copil al&. ţeapăn pe capră. !i la Hai"a se simţea &ine ca proletar. mulţumit de soarta lui. La &ătr$neţe &unicul tău !i a c$!tigat p$inea căr$nd sc$nduri late pentru sc*ele sau nisip de pe ţărm pentru clădirile noi# %mi amintesc !i azi cum !edeai l$ngă el. speriat că o să "ie !"ic*iuit de coada calului# Dar te ai purtat vite(e!te !i nu te ai pl$ns# %mi amintesc de parcă s ar "i petrecut azi# 1esta cea 262 . un "el de prinţ indian.

cu întreruperi. vezi imediat că creierul nostru nu e altceva dec$t conopidă# . Desigur. sau nenorocirile poporului evreu# HaGa. asimilare. cu &ăieţii. ce e soarta. ce e "rumuseţea. că. a Dlausnerilor. partidele politice. !i întotdeauna îmi spuneau: tu taci !i ascultă# HaGa era un persona( important în mi!carea sionistă# Mama ta era în Has*omer Hatsair. de Hanu33a*. socialism. 8ania !i prietenii lor se dădeau în v$nt după discuţii# 5u discutam mai puţin. cu pro"esorii la !coală.*iar !i în cazul . pentru că îi speria de moarte g$ndul că te ai putea m$n(i cu ro!u doar dacă îl auzi# +dată. dacă desc*izi capul cuiva !i i scoţi creierul. pentru că eram sora cea mică. despre ereditate !i cu li&erul ar&itru# %mi amintesc de parcă ar "i "ost ieri cum mama ta a rostit această "rază ciudată. !i acasă. ce e Dumnezeu.'mos +z mare !i cenu!ie !i cea mică !i al&ă# M am g$ndit atunci că vei "i cu siguranţă mai mult Dlausner dec$t Mussman# 'zi nu mai sunt at$t de sigură### %mi amintesc că discutam de multe ori cu prietenele noastre. am intrat !i eu în Has*omer Hatsair. după trei ani# %n "amilia ta.*opin sau al lui ?*a3espeare: creierul lor nu era 263 . despre lucruri ca dreptatea. literatură. discutam !i despre Palestina. era mai &ine să nu pomene!ti de Has*omer Hatsair# 5rau mult prea de st$nga pentru ei# Dlausnerii nu voiau nici măcar să se pomenească numele de Has*omer Hatsair. se poate să "i "ost iarna. am avut o mare discuţie care a durat. între noi. săptăm$ni la r$nd.

nu odată cu toată lumea. tocmai c$nd nimănui nu i se părea că ar "i ceva amuzant în discuţia noastră atunci mama ta iz&ucnea dintr odată în r$s# -imic altceva dec$t conopidă. c*iar !i pentru negul ăla um"lat cu "irele negre de păr din el ce !ade pe &ăr&ia lui >a!3a Dura!3a# %n clipa în care 8ania a &ăgat negul sc$r&os a lui >a!3a drept între Platon !i >eet*oven am iz&ucnit cu toţii în r$s din nou. 7evoluţia 8ranceză. ideile lui Platon. !i ne a arătat cu m$inile mărimea conopidei. toate năde(dile. să spună. toate deserturile !i oceanele. e loc acolo pentru dinozauri !i &alene. dorinţele !i gre!elile !i înc*ipuirile omenirii. cu uimire. lucruri care îi "ăceau pe toţi să r$dă. !i !tia că a!a se va înt$mpla. dar ea nici măcar nu z$m&ea# 8ania avea o&iceiul ăsta. în a"ară de mama ta care doar se uita ţintă la noi. In"ernul lui Dante. !i ce minune e.Poveste despre dragoste si întuneric altceva dec$t conopidă# -ici măcar nu mi amintesc cum a a(uns 8ania să zică asta. de parcă nu conopida ar "i "ost at$t de amuzantă. ci noi# Mai t$rziu 8ania mi a scris o scrisoare "ilozo"ică de la Praga# 264 . muzica lui >eet*oven. cu un aer "oarte serios. a zis ea. dar ea nu r$dea# 8ania r$dea doar c$nd avea ea c*e". romanele lui Tolstoi. dar îmi amintesc că nu ne mai opream din r$s. soarele !i toate stelele. totul poate intra în conopida aceea. a zis ea în conopida asta găse!ti cerul !i păm$ntul. am r$s a!a de mult că mi au dat lacrimile. e loc acolo pentru orice.

depinde. mi a scris ea de la Praga. poate că tot ce ne răm$ne este li&ertatea de a r$de de situaţia noastră sau de a 265 . pro&lema e ce "ace "iecare cu cărţile care i s au dat# )nii (oacă strălucit cu cărţi proaste. sigur că !i acestea sunt simple cărţi care ni s au dat sau nu înainte să înceapă (ocul# 2i dacă i pe a!a. de ră&dare. iar alţii "ac tocmai pe dos: irosesc !i pierd totul. despre ereditate în comparaţie cu mediul !i li&erul ar&itru# 'm să încerc să ţi spun ce zicea. !i clasa noastră socială toate astea sunt precum cărţile împărţite la înt$mplare înainte de începerea (ocului# -u eCistă li&ertate în această privinţă: lumea dă. dar va "i. de norocul "iecăruia. c*iar !i cu cărţi eCcelente# 2i la asta se reduce li&ertatea noastră: cum (ucăm cu cărţile care ni s au dat# Dar c*iar !i li&ertatea de a (uca &ine sau rău. nu ale 8aniei: nu cunosc multe persoane în stare să eCprime ceea ce putea eCprima 8ania# '!adar. intuiţie sau cutezanţă# 2i. -u prea mult. cu cuvintele mele. n ai nici o !ansă să alegi# Dar. în ultimă instanţă. !i tu iei doar ceea ce ţi s a dat. pentru că eram privită întotdeauna ca o copilă prostuţă. desigur. în ultimă instanţă. inteligenţă. amănunţită. dar îmi amintesc că era o scrisoare lungă. în mod ironic. scria mama ta. iată cam ce mi a scris: că ereditatea !i mediul care ne educă. scrisorile pe care mi le trimitea erau poate cam prea de *aut en &as. scria ea.'mos +z 'veam vreo !aisprezece ani !i ea era o studentă de nouăsprezece ani. ce mai răm$ne din li&ertatea noastră de alegere.

de a încerca mai mult sau mai puţin să înţelegem cum stau lucrurile. c*ipe!. o gură cu colţurile un pic lăsate.are !i a prins în păr o "loare pentru 'nton. avea un "iu &runet. scro&ită. iar lata. că vor&im de cărţile de (oc. !i !osete al&e ca zăpada. cea la care &unicul tău "usese trimis să muncească pe c$nd avea doisprezece ani# 5ra acela!i inginer sărac care în"iinţase moara. de a (uca sau de a lăsa cărţile din m$nă. . cu o "ustă plisată. că vor&im de soartă în comparaţie cu li&ertatea de alegere. cel pentru 266 . sau de a renunţa !i a nu încerca să înţelegem pe scurt. mai am o poveste pentru tine### 8ilip. semn de dispreţ !i putere. ceea ce a spus 8ania. nepotul prinţesei 7avzova. dar cu cuvintele mele# -u cu ale ei# -u o pot spune cu cuvintele ei# Q 'cum. surorile. pe nume 'nton: oc*i negri sc$nteietori ca diamantele. voce de &as. !i prietenele noastre: care !i a aran(at &luza a!a pentru 'nton. 'nton ăsta dinadins încetinea pasul. pe strada Du&ins3a. mama ta. locuia inginerul ?teleţ3i.Poveste despre dragoste si întuneric ne pl$nge de ea. ca a unui taur. noi. în mare. umeri largi. alegerea este între a trece prin viaţă treaz sau într un soi de letargie# 'sta e. pa*arele din 3ommoda zăngăneau c$nd striga 'nton# De c$te ori trecea pe stradă pe l$ngă o "ată. 2i care a ie!it să se plim&e pe stradă pentru 'nton. vizitiul ucrainean al "amiliei Mussman. 'lături de noi. pă!ea un pic mai iute !i respiraţia i se iuţea !i ea# %mi amintesc că o&i!nuiam să r$dem una de alta. "ără să !i dea seama.

!i o ridicase dincolo de grădina noastră din "aţă. ca de &ăr&at. unei "ete care se g$nde!te la lucruri ur$te. ?onieci3a. dar era un geniu &eţiv.'mos +z care a lucrat la început Papa. ?onieci3a4 +i vei4 'r tre&ui să ţi "ie ru!ine4 încetează. încetează imediat să te g$nde!ti la lucruri ur$te ca acesta !i începe să te g$nde!ti la lucruri "rumoase4 Pentru că se !tie prea &ine. cu vreun ticălos &eat# 6$nduri despre soarta multor "emei ai căror &ăr&aţi le pierd# Pentru că sunt !i alte "eluri de a pierde o "emeie# -u numai la cărţi4 însă g$ndurile nu sunt 267 . ţin$nd str$ns în m$nă o vali(oară al&astră. Irina Matveievna. înţelegi ce vreau să zic# %mi amintesc că am între&at o pe mama despre asta. lra. c*iar !i numai în ad$ncul su"letului. cumpăr$nd apoi !i partea lui# %ntr o zi soţia lui. drept la coli&a mică de peste drum. la marginea zonei locuite# De "apt. !i uneori o pierdea la cărţi. 5u însămi nu voiam deloc să am ast"el de g$nduri. adică o dădea pentru o noapte în loc de plată. !i vocea îi devine ur$tă !i groasă. iar după aceea nimeni n o să mai vrea s o ia de nevastă4 '!a eram crescute pe atunci# 2i care era adevărul. "iul vizitiului 8ilip. era pe un c$mp unde pă!teau vacile# 5 drept că avea motive să "ugă de la soţul ei: o "i avut el o sc$nteie de geniu. auzi. despre o "emeie care tre&uia să meargă în c*ip de plată noaptea în cine !tie ce coli&ă mizera&ilă. !i ea s a al&it la "aţă !i mi a zis. pe care 'nton. începe să i crească păr în tot "elul de părţi ale trupului. i a părăsit pe el !i pe cei doi copii# Pur !i simplu a "ugit.

"emeia asta lipsită de noroc. minunat.Poveste despre dragoste si întuneric ca televizorul. dar o puteau vedea zilnic de departe. lui îi plăcea să o ridice cu m$inile. de la distanţă. *opa. le a interzis copiilor să meargă la ea !i c*iar să i răspundă dacă le ar "i vor&it. cu o "aţă dulce !i u!or mirată# 9'răta întotdeauna de parcă tocmai i s ar "i spus că o a!teaptă Lenin a"ară. să o înv$rtească. care de(a &ea mai mult dec$t i ar "i priit !i începea să &ea încă de dimineaţă . !i ea îi putea vedea# ?oţul ei. *op. copiii !i soţul peste drum. poate o (umătate de an. ei &ine. în coli&a lui 'nton# Lui 'nton îi plăcea să o salte de la păm$nt: c*iar !i după ce născuse doi copii î!i păstrase trupul suplu. !i soţul ei. dacă s ar "i îndoit# 5ra pur !i simplu o tragedie "ără cuvinte: în "iecare zi Ira ?teleţ3i î!i vedea casa. odată s a ascuns l$ngă poarta casei lor !i a a!teptat o pe mezina 268 . *op. al unei "eti!cane de !aisprezece ani. ?teleţ3i. !i în "iecare zi ei o puteau vedea de departe# +dată. micuţă. inginerul. c$nd vezi lucruri neplăcute să ape!i pur !i simplu pe &uton !i să sc*im&i programul# 6$ndurile ur$te sunt mai degra&ă ca ni!te viermi în conopidă4 Q Mătu!a ?onia î!i aminte!te că Ira ?teleţ3i era o "emeie "ragilă. să o arunce în sus !i să o prindă. putea !i el să o vadă tot timpul. în curte#: ' trăit în coli&a lui 'nton c$teva luni. iar ea ţipa de "rică !i îl iz&ea cu pumni!orii pe care el tre&uie să i "i simţit ca o g$dilătură# 'nton era puternic ca un &ou: ar "i putut îndrepta cu m$inile goale osia trăsurii noastre. ca pe un căţel.

reu!e!te să se "uri!eze în casa care odată era a ei !i iz&ute!te c*iar să !i vadă pentru o clipă "iul# 't$ta doar că Tolstoi este mult mai puţin crud dec$t . pl$ngea ca o slu(nică. nu. cu siguranţă că îţi aminte!ti. îi era "rică p$nă !i să i spună mamei c$teva cuvinte. a împins o. a dat cu picioarele în ea.'mos +z lor. pentru că tatăl le interzisese să ai&ă de a "ace cu ea# . i a auzit ţipetele !i a ie!it pe trepte# Pe dată a început să !i "luture m$inile către ea. în 'nna Darenina. ca o doamnă. după mers.eea ce am văzut c$nd Irina Matveievna a "ugit de Dasimir.am să uit niciodată cum se îndepărta Ira ?teleţ3i !i pl$ngea. at$t de aproape pe c$t sunt de locul în care !ezi tu la urma urmei. neomene!ti. după "elul în care pl$ngea. nu lini!tit. p$nă ce Dasimir. am putut vedea limpede semnele 269 . să se întoarcă de la !coală# ? a nimerit să trec pe acolo !i am văzut de aproape cum Diruc*3a nu voia s o lase pe mama ei să o ia în &raţe. a strigat după a(utor. Dira. uite a!a. slu(itorul inginerului ?teleţ3i. slu(itorul. eram vecini dar nu m a salutat. !i să "acă ni!te zgomote ca atunci c$nd u!ui o găină# . ca o căţea al cărei pui e luat !i omor$t su& oc*ii ei# 5ste ceva asemănător la Tolstoi. ca un mu(i3 pl$ngea. c$nd într o zi 'nna se "uri!ează în casa ei. !i am auzit urletele ei sparte !i i am mirosit răsu"larea !i am văzut pe c*ipul ei că nu mai era cu totul sănătoasă# După privirea ei. cu urlete îngrozitoare. a trecut pe l$ngă mine.opilei îi era "rică de tatăl ei. în vreme ce Darenin e la &irou.

*rănea pisicile. !i p$nă la 270 . !i totu!i oc*ii ei încă îmi străpung inima ca două ace de tricotat tare ascuţite# Ira s a întors de c$teva ori acasă la ?teleţ3i. !i &olile. au trecut optzeci de ani.Poveste despre dragoste si întuneric morţii ei# Iar după c$teva săptăm$ni sau luni 'nton a dat o a"ară. arăt$nd către cer !i către pădure ca ni!te degete pline de "uningine# După o vreme inginerul ?teleţ3i a luat o razna de a &inelea !i s a "ăcut de r$sul lumiiF s a însurat din nou. c*iar a sădit ni!te tu"e de tranda"iri în grădină. !i Irina s a dus acasă. dar într o zi a "ugit iară!i. dar nu pentru multă vreme: au tot dus o la spital !i p$nă la urmă au venit ni!te in"irmieri !i au legat o la oc*i !i la m$ini !i au dus o cu "orţa la un azil de ne&uni din Dovel# %mi amintesc oc*ii ei. în pădure. cu toate &ulendrele lui !i cu ea cu tot# Iarna. !i au "ost toate răz&oaiele de aici !i tragedia noastră. !i a pierdut toţi &anii. !i se pare că inginerul ?teleţ3i s a îndurat de ea !i a primit o înapoi. !i c$nd au prins o a luat un &idon de petrol !i s a dus la coli&a cea mică pe care !i o clădise 'nton pe pă!une# . grinzile înnegrite ale coli&ei arse se înălţau din zăpadă. c$nd totul era acoperit de zăpada al&ă. de "apt el a plecat undeva într un sat. !i a "ost Holocaustul. c*iar !i acum c$nd îţi povestesc îi văd oc*ii. !i e a!a de ciudat. toţi în a"ară de mine au murit. *rănea păsările.oli&a era acoperită cu carton gudronat 'nton n a locuit multă vreme acolo !i ea a aprins un c*i&rit !i a dat "oc coli&ei. potolităF se îngri(ea de copii. a îngenunc*eat în "aţa soţului ei.

!i la aceea!i v$rstă tu scriai poezii# După c$ţiva ani toată moara îi aparţinea lui Papa. cu roţile ei mari. care în inima lui dispreţuia avuţia# -u numai că o dispreţuia.'mos +z urmă i a v$ndut lui Papa partea lui din moară# >unicul tău reu!ise să cumpere încă dinainte de asta partea lui Dni(na /prinţesa0 7avzova# 2i c$nd te g$nde!ti că a pornit o ca ucenic la ea. I portiţă.u toate că nu te au trimis la "erma vreunui mo!ier pe (umătate ne&un# %n sc*im&. ţigăncile# %!i a!ezau acolo căruţa cu coviltir. &unicul tău. îl su"oca# Tatăl meu. ca să se îndepărteze insectele# 6ardul avea o 3alit3a. pictată. un &ăiat sărman de doisprezece ani !i (umătate care !i a pierdut mama !i a "ost alungat din casă de mama vitregă# )ită te !i tu ce cercuri ciudate ne desenează soarta: doar !i tu aveai eCact doisprezece ani !i (umătate c$nd ţi ai pierdut mama# La "el cu &unicul tău# . generozitate !i c*iar o înţelepciune lumească aparte# ?ingurul lucru pe care nu l a avut a "ost norocul### 6rădina era împre(muită cu un gard din lemn care primăvara era vopsit în al&# In "iecare an se văruiau !i trunc*iurile copacilor. ai "ost trimis la un 3i&&utz# ?ă nu ţi înc*ipui că nu !tiu ce înseamnă să mergi într un 3i&&utz ca un copil care nu s a născut acolo: nu e raiul pe păm$nt# La cincisprezece ani &unicul tău practic conducea moara prinţesei 7avzova. prin care a(ungeai în plo!ciad3a. un ro&. un "el de scuar sau de spaţiu desc*is# In "iecare luni veneau ţigan3i. a avut stăruinţă !i perspicacitate. !i înălţau un 271 .

care era pe o latură. înc$t vedea spre st$nga. coridorul. . su"rageria !i camera servitoarei.ine !tie. într un colţ. care era enormă. a!a că putea supraveg*ea u!ile tuturor camerelor.Poveste despre dragoste si întuneric cort mare din p$nză unsă cu smoală într o parte a scuarului# Ţigănci "rumoase um&lau desculţe din u!ă în u!ă: veneau în &ucătării să dea în cărţi. să c$nte pentru c$teva copeici. în aripa casei# 'ceastă u!ă din spate dădea direct în &ucătăria noastră.e s a înt$mplat cu acel platou. să !terpelească# Pătrundeau în casa noastră prin intrarea servitorilor. i#u la dreapta putea privi prin desc*izătură spre aripa casei. Poate că mai împodo&e!te !i acum &u"etul vreunui *o*ol gras# 2i mai era un soi de postament. &u"ete cu u!i gal&ene !i o grămadă de porţelanuri !i cristaluri# %mi amintesc că aveam un platou lunguieţ uria!. prin u!ă. d$nd porunci &ucătăresei !i servitoarei !i oricui intra în &ucătărie# 2i nu numai în &ucătărie: iionul ei era ast"el a!ezat. să cureţe closetele. !i dacă nu erai cu &ăgare de seamă. ca un căpitan pe punte. unde locuia Wenia cu 272 . avea în mi(loc o masă cu scaune pentru !aisprezece oameni# 5rau o ma!ină de gătit cu douăsprezece plite de di"erite mărimi. cu un &alansoar tapiţat !i alături de el o măsuţă pe care era întotdeauna un pa*ar cu ceai de "ructe îndulcit# 'cela era tronul pe care mama &unica ta !edea sau uneori stătea în picioare cu m$inile pe spătarul &alansoarului. pe care puteai servi un pe!te mtreg. mai mare dec$t tot apartamentul ăsta. în"ă!urat în "runze !i încon(urat de orez !i morcovi# . ciorni *od despre care ţi am spus.

ca un 8eldOe&el. era pusă să îng*ită cele mai multe găl&enu!uri. pentru că avea dreptatea de partea lui# Mama o&i!nuia să acopere "auteuils !i mo&ila cea "rumoasă cu cear!a"uri. 8ania !i pe mine să îng*iţim găl&enu!urile crude. care era o "emeie tăioasă. un sergent# De dimineaţa p$nă seara lua c$te o gură din ceaiul ei de "ructe !i dădea instrucţiuni !i porunci# 'vea ni!te o&iceiuri nesu"erite care îl scoteau din sărite pe Papa. at$t de multe înc$t ne era silă de ele. mama ta era cea care su"erea cel mai mult din cauza mamei. a!a înc$t salonul nostru arăta întotdeauna ca !i cum ar "i "ost plin de sta"ii# Mama era îngrozită de orice "iri!or de pra"# . putea comanda pe toate c$mpurile de &ătălie din poziţia aceea avanta(oasă. dar de cele mai multe ori lui i se "ăcea le*amite de ea !i o lăsa într ale ei. destul de milităroasă. pe care o numeam Dealul lui -apoleon# )neori mama stătea acolo !i spărgea ouă într un castron !i ne "ăcea pe HaGa. !i asta ne enerva: eram de partea lui. Dora# 'st"el.'mos +z "rumoasa ei "iică. că găl&enu!urile te "ac rezistent la toate &olile# -imeni nu auzise de colesterol pe atunci# 8ania. mama ta. pentru că era o teorie pe acea vreme. sau de 'nul -ou ori de 273 . pentru că întotdeauna a "ost cea mai "iravă !i mai palidă dintre copii# Dintre noi trei.o!marul ei era să intre copiii !i să se cocoaţe pe scaunele ei "rumoase cu încălţările murdare# Mama ascundea porţelanurile !i cristalurile !i nu le scotea dec$t c$nd aveam musa"iri de vază. era de o mesc*inărie maniacă.

acasă.u o"icialităţile polone vor&eau în polonă# /După ce 7ovno a "ost aneCat de Polonia noile autorităţi au ţinut morţi! ca toată lumea să vor&ească polona#0 La !coala noastră Tar&ut* toţi elevii !i pro"esorii vor&eau aproape numai în e&raică# Intre noi. surorile. să o"ensezi pe cineva este considerat mai rău dec$t să i ver!i s$ngele.o pot dovedi.am cunoscut nici un alt &ăr&at căruia să i displacă at$t de mult să rănească pe cineva ca &unicului tău# . &ucătăreasa !i vizitiul vor&eau doar ruse!te# .*iar !i pe ticălo!i se străduia întotdeauna din răsputeri să nu i rănească# %n iudaism. dar c$nd se luau la *arţă o "ăceau doar în idi!# . uneori mergeam la sinagogă !i alteori nu. a!a înc$t părinţii să nu 274 . cu partenerul de a"aceri. !i scotea cear!a"urile care acopereau mo&ilele din salon# )ram asta# Mai ales mama ta nu putea su"eri ipocrizia: că uneori eram 3os*er !i alteori nu. uneori ne lăudam cu &ogăţia noastră !i alteori o ţineam îng*esuită pe su& giulgiuri al&e# 8ania îi lua partea lui Papa c*iar mai mult dec$t noi !i se împotrivea autorităţii mamei# . Papa. însă n a eCistat niciodată vreun "avoritism el avea un "oarte puternic simţ al dreptăţii# .red că !i el. !i el era un om care n ar "i rănit vreun su"let# -iciodată# Mama se certa cu Papa în idi!# De cele mai multe ori vor&eau între ei într un amestec de rusă !i idi!. ţinea deose&it de mult la 8ania# .Poveste despre dragoste si întuneric Pa!te. "etele. servitoarea.u noi. vor&eam e&raică !i rusă# Mai ales e&raică. cu locatarii.

cu patru plite !i două du3ov3i. care îi "ăceau roc*ii luCoase# Dar era prea zg$rie &r$nză ca să le poarte: le păstra în "undul !i"onierului. despotismul !i certurile ei# %l storcea pe Papa de tot ce c$!tiga de la moară cu sudoarea "runţii lui !i c*eltuia totul pe croitorii ei scumpi. mama ta. voia să i se vor&ească lini!tit !i rezona&il. cerni cert# Mai erau !i so&e mai mici. a!a înc$t tot ora!ul să o vadă !i să crape de invidie# 2i totu!i. ca o "avoare. nu să se ţipe la ea# %i plăcea să eCplice !i voia să i se eCplice# -u putea su"eri poruncile# . !i dacă cineva tul&ura acea ordine era "oarte necă(ită# 2i totu!i. !i mai tot timpul um&la prin casă într un capot vec*i de culoare !oricie# Dar de c$teva ori pe an se împopoţona precum calea!ca ţarului ca să meargă la sinagogă sau la vreun &al de caritate. striga la noi că îl ruinăm pe Papa# 8ania. î!i păstra calmul# Prea mult c*iar: nu mi amintesc să "i ridicat vreodată vocea# ?au să pună pe cineva la punct# 7ăspunsul ei era tăcerea c*iar !i c$nd era vor&a de lucruri pe care n ar "i tre&uit să le ra&de# %ntr un colţ al &ucătăriei era un cuptor mare !i uneori ne era îngăduit. să luăm lopata !i să &ăgăm în cuptor ciollas pentru ?*a&&at# -e "ăceam că i &ăgăm în "oc pe reaua vră(itoare >a&a Iaga !i pe dracul cel negru. în care se coceau &iscuiţii !i se pră(ea carnea# >ucătăria avea trei "erestre uria!e 275 .'mos +z înţeleagă# -u vor&eam niciodată între noi în idi!# -u voiam să "im ca mama: asociam idi!ul cu (eluirile.*iar !i în dormitor avea "elul ei anume de a !i r$ndui lucrurile era o "ată "oarte ordonată .

în curtea vecinilor. postul îmi va "i mai u!or:# /Mama îmi zicea ?onici3a. te rog adu-mi un pahar cu apă direct din puţ# .Poveste despre dragoste si întuneric care dădeau în grădină !i în livadă. în spatele casei. !i c$nd voiam să umplem cazanul opreau apa la ei iar 8ilip. !i după ce a &ăut o mi a spus: 9'cum. cu un cazan cu lemne care "olosea pentru &aie !i pentru spălatul ru"elor# 5ram singurii care aveam o sală de &aie adevărată !i toate micile noastre prietene se înverzeau de ciudă# %i spuneau 9des"ătarea sultanului:# . a lăsat să cadă în ea trei sau patru &ucăţi de za*ăr !i a amestecat cu degetul. ?urele*. în a(unul Eilei Marii Iertări. !i erau aproape întotdeauna a&urite# %n &aie a(ungeai prin &ucătărie# In acea vreme nimeni din 7ovno nu avea &aie în casă# 8amiliile &ogate aveau un !opron în curte. 'nton sau 1asia trăgeau apă cu pompa de m$nă care sc$rţ$ia# %mi amintesc cum o dată. mein $ochter!. Papa mi a spus: 1ureleh. apoi aprindeam "ocul !i a!teptam o oră sau o oră !i (umătate p$nă se încălzea apa# 5ra destulă apă "ier&inte c$t pentru !ase sau !apte &ăi# De unde venea apa. după masă. mulţumită ţie.$nd voiam să "acem &aie puneam ni!te &u!teni !i rumegu! în desc*izătura de su& cazanul cel mare. un puţ. pro"esorii îmi spuneau ?ara*.$nd i am adus apa. dar pentru Papa eram întotdeauna ?urele*#0 Lui Papa îi plăcea să amestece cu degetul sau să măn$nce cu m$inile# 5ram pe atunci o copilită 276 . cu două minute înainte să înceapă postul. 5ra un 3olodeţ.

2i o să se simtă rău. !i atunci îi spunea o poveste cu mai 277 . ci pentru că am m$ncat din pomul răului# 'lt"el cum să eCplici "ericirea neagră. avea o "aţă de madonă. !i g$ndul că mulţumită mie postul avea să i "ie mai u!or# . dar cu talie su&ţire ca de viespe. al cărui tată se presupune că era "ostul proprietar al casei. ori de c$te ori îmi amintesc# Dar mai este !i un soi de "ericire răsturnată. însă era un pic sla&ă de minte# .$nd avea paisprezece sau !aisprezece ani s a îndrăgostit dintr odată de un neevreu mai în v$rstă. e adevărat că nu eCistă în engleză un cuv$nt pentru ?c*aden"reude. la "el ca atunci. Dora. ci pentru ceea ce avem noi !i alţii nu au. Pentru că ceilalţi o să "ie invidio!i. era u!a care dădea în odaia împărţită de Wenia cu "iica ei. după optzeci de ani. care vine din răul "ăcut altora# Papa avea o vor&ă. un trup împlinit. primarul Le&edevs3i# Dora era tare "rumoasă. pe nume DrGnic3i.'mos +z de cinci sau !ase ani# 2i nu ţi pot eCplica nu mi pot eCplica nici mie c$tă &ucurie. că am "ost izgoniţi din rai nu pentru că am m$ncat din pomul cunoa!terii. oc*i mari !i căprui. despre care se zicea că e !i iu&itul mamei ei# Wenia îi dădea Dorei să măn$nce doar o dată pe zi. seara. de căprioară. mă simt "ericită. 8ericirea pe care o simţim nu pentru ceea ce avem.*iar !i acum. In "aţa &ăii. c$tă "ericire mi au adus vor&ele lui. în partea cealaltă a &ucătăriei. Papa spunea că orice tragedie e într un "el comedie !i în "iecare nenorocire e un s$m&ure de înc$ntare pentru spectator# ?pune mi. o "ericire neagră.

prin care a pornit să curgă apa. nu căpăta dec$t un coltuc de p$ine pentru toată ziua# Intr o zi a apărut din senin o gaură în pod sau în stăvilar. 'm "ăcut o ca să nu "ie potop. Ivanu!ca Duracioc. care uneori îţi "ăceau părul măciucă. pe care mama lui îl trimitea în "iecare zi dincolo de pod. . !i ameninţa să înece întreaga vale# Ivanu!ca a luat singurul lui coltuc de p$ine pe care i l dăduse mama lui !i a astupat cu el gaura din stăvilar. !i l a între&at pe Ivanu!ca de ce a "ăcut asta# Ivanu!ca a răspuns. căci Wenia avea darul de a spune pove!ti at$t de ciudate. + să măn$nce alţii. !i toate trei dădeam "uga să ascultăm. !i c*iar !i atunci c$nd Ivanu!ca a a(uns rege toţi supu!ii 278 . prostuţ !i mocăit cum era. prostul satului. ca să nu "ie înecată valea# >ătr$nul rege tocmai trecea pe acolo !i s a mirat "oarte. că alt"el toţi oamenii s ar "i înecat. înc$t a *otăr$t pe loc să l "acă prinţ mo!tenitor# ' devenit regele Durac /care înseamnă regele -eg*io&0. a între&at &ătr$nul rege# Păi ce o să măn$nci toată ziua. !i ce dacă nu măn$nc azi. iară eu o să măn$nc m$ine4 >ătr$nul rege nu avea copii !i a "ost at$t de impresionat de ce "ăcuse Ivanu!ca !i de răspunsul lui.Poveste despre dragoste si întuneric multe episoade. Maiestatea 1oastră. ce dacă. Doamne "ere!te4 2i a "ost singurul tău coltuc de p$ine. n am mai cunoscut pe nimeni care putea să povestească a!a ca ea# %mi amintesc o poveste pe care ne a spus o# ' "ost odată ca niciodată Ivanu!ca. cu merinde pentru "raţii lui mai mari care munceau la c$mp# Ivanu!ca. -u.e vrea să zică Maiestatea 1oastră.

20 prea puţini evrei reu!eau să "ie admi!i în universităţi# Mătu!a mea HaGa a venit în Palestina în HI<< !i a o&ţinut o poziţie pu&lică destul de înaltă în Partidul Muncitorilor ?ioni!ti !i în "iliala de la Tel 'viv a +rganizaţiei Mamelor Muncitoare# Datorită acestei activităţi le a cunoscut pe unele dintre cele mai importante "iguri ale sionismului# ' avut 279 .ele trei "ete Mussman au mers la !coala Tar&ut* din 7ovno# 'poi HaGa !i 8ania. s a născut în H88I# >unica mea Itta s a născut în H8IH# Mătu!a HaGa s a născut în HIHH# 8ania. !i desigur că pe dată au "ost o"ensaţi de mirosul ţarcurilor cu vite pe care v$ntul îl aducea de peste *otar. !i au "ost cu toţii uci!i. au "ost trimise pentru un an la o !coală particulară poloneză care dădea certi"icate de studii secundare# '!a au putut HaGa !i 8ania să meargă la )niversitatea din Praga. pentru că el nu !tia ce înseamnă să "ii o"ensat sau să te răz&uni# Desigur. deoarece în Polonia antisemită din anii . am$ndouă împărăţiile au "ost acoperite de apă# Date# >unicul meu. !i au pornit răz&oiul. !edea pe tron toată ziulica !i se str$m&a# Dar încetul cu încetul s a vădit că su& domnia regelui Ivanu!ca -eg*io&ul nu erau deloc răz&oaie. -ap*tali Hertz Mussman. mama mea. iar stăvilarul pe care regele Ivanu!ca Duracioc îl astupase c$ndva cu p$inea sa a "ost s"ăr$mat !i au pierit cu toţii "ericiţi în potop. p$nă la urmă generalii l au ucis !i au luat puterea.'mos +z r$deau de el. din împărăţia vecină. c*iar !i el r$dea de el însu!i. pe r$nd. s a născut în HIH<# Mătu!a ?onia s a născut în HIHM# .

care a devenit mai t$rziu administrator al 8ondului ?ănătăţii !i în cele din urmă a a(uns directorul eCecutiv al spitalului Donnolo Tsa*alon din Aa""a# )na dintre cele două camere ale apartamentului de la parter al lui HaGa !i Tsvi ?*apiro. dar s a măritat cu un muncitor din Polonia vesel !i inimos. @aa3ov Dori.*iar !i după ce micuţa Dora s a îndrăgostit de iu&itul mamei ei. consilieri !i o"iţeri# După trei ani. se îm&răţi!au !i pl$ngeau împreună. Wenia nu a încetat să i pregătească masa de seară !i să i spună pove!ti. a locuit acolo generalul maior @igael @adin. pan DrGnic3i. Tsvi ?*apiro. !i a!a erau !i pove!tile# 'm$ndouă !edeau acolo seara. în aceea!i cameră. !e"ul operaţiunilor !i ad(unctul !e"ului de stat ma(or al nou "ormatei armate israeliene# ?e ţineau acolo !edinţe noaptea.Poveste despre dragoste si întuneric mai mulţi adoratori în"ocaţi. în timpul 7ăz&oiului de Independenţă. dar m$ncarea pe care o "ăcea era înecată în lacrimi. mama mea !i a pus capăt zilelor# . conducători ai organizaţiei Haganna*. una pl$ng$nd !i m$nc$nd. dimpotrivă. Itz*a3 ?ade*. cu Israel 6alili. la numărul HXP de pe strada >en @e*uda din Tel 'viv. printre care !i stele în plină ascensiune din . 280 . ca !i cum s ar "i îm&olnăvit am$ndouă de aceea!i &oală incura&ilă# ?au ca !i cum mama ar "i in"ectat o "ără să vrea pe "iică. !i acum o îngri(ea cu iu&ire. cealaltă pl$ng$nd "ără să măn$nceF nu se certau niciodată.onsiliul Muncitorilor. a "ost su&înc*iriat unor comandanţi superiori din Haganna*# In HI=8.

"emeile. cu un devotament "ără margini# -oaptea auzeam sc$rţ$itul portiţei. ceea ce. cea ce nu e o plăcere c*iar a!a de mare. e o răsplată !i nu o pedeapsă ia i &ăr&atului munca !i î!i iese din minţi iar nouă. !i !tiam că Dora s a întors !i că în cur$nd mama ei se va "uri!a către aceea!i casă# Papa spunea întotdeauna că orice tragedie are ceva dintr o comedie# Wenia î!i veg*ea cu mare atenţie "iica. acea 3alit3a din gardul grădinii. iar el a re"uzat să i dea !i a pretins că nu le cunoa!te pe nici una dintre ele# '!a ne a "ăcut Dumnezeu: averea e crimă !i &ogăţia e pedeapsă. !i dacă el insistă să "acă asta. tu să "aci asta# '!a auzeam !i învăţam !i noi c$te ceva. să "aci asta.'mos +z cu milă. tu să zici a!a. că nimeni nu ne a eCplicat vreodată ast"el de lucruri pe care nu e "rumos să le "aci# %nsă totul a "ost în zadar: micuţa Dora a rămas însărcinată !i se zice că Wenia s a dus la pan DrGnic3i să i ceară &ani. oricum. să nu "aci asta. cu toate că pedeapsa nu este dată celui care a păcătuit. ci celui care n are &ani ca să scape de pedeapsă# 8emeia. în sudoarea "eţei tale îţi vei m$nca p$inea ta. !i a mai adăugat promisiunea că 9în dureri vei na!te copii:# 2tiu că lucrurile pot "i privite !i puţin alt"el# 281 . !i ce poţi să "aci. "ire!te. Dumnezeu le a dat &ăr&aţilor plăcerea !i nouă pedeapsa# >ăr&atului i a zis. !i dacă el zice a!a. nu poate tăgădui că e însărcinată# >ăr&atul tăgăduie!te c$t vrea. ca nu cumva să răm$nă însărcinată# Ii eCplica la nes"$r!it. 5l ne a dat privilegiul de a mirosi îndeaproape sudoarea "eţei tale.

la ce &un să l contrazicem. noaptea. . at$t de înspăim$ntător. la un văr de al Weniei# . HaGa ne a trezit pe mine !i pe 8ania zic$nd că aude "oarte limpede din grădină. ci rumenă la "aţă !i dolo"ană.Poveste despre dragoste si întuneric >iata Dora. at$t de pătrunzător. c$nd a a(uns în luna a noua au dus o într un sat. apoi s a întors !i a zis cu tristeţe. ci a "ost cu adevărat un prunc care pl$ngea în grădină: un pl$ns at$t de ascuţit. HaGunia. doar că se arăta !i mai copilăroasă dec$t înainte# Iar înainte "usese "oarte copilăroasă# Dar după ce s a întors din sat Dora nu ne mai vor&ea dec$t a!a cum vor&esc copiii !i se (uca cu păpu!ile.ine să !tie# -i s a spus să nu între&ăm. în întuneric era o noapte cu ploaie !i v$nt pl$nsul unui prunc# P$nă s a dus HaGa să l trezească pe Papa nu s a mai auzit copilul. tre&uie să "i visat# -u l am contrazis pe Papa. !i eram "iice "oarte ascultătoare: n am între&at !i nimeni nu ne a spus# Doar o dată. ca un măr zemos. dar Papa a luat totu!i un "elinar mare !i s a dus în grădină !i a cercetat prin toate ung*erele.red că Papa le a dat ni!te &ani# Wenia s a dus cu Dora în sat !i peste c$teva zile s a întors &olnavă !i palidă# Wenia. nu Dora# Dora s a întors după o lună. nu ca un prunc căruia îi e "oame 282 . !i c$nd pl$ngea era ca !i cum ar "i pl$ns un ţ$nc de trei ani!ori# ' început !i să doarmă c$t dorm pruncii: "ata asta dormea douăzeci de ore pe zi# 2i ce s a înt$mplat cu pruncul. nici &olnavă !i nici palidă. Dar "iecare dintre noi !tia prea &ine că n a visat. s a întors "ără prunc !i nu părea c$tu!i de puţin tristă.

dar în cele din urmă pove!tile ei au devenit săl&atice.'mos +z !i vrea să sugă sau un prunc căruia îi e "rig. a "ost el însu!i pro"esor acolo# Preda >i&lia. o selecţie de poezii din 5poca de 'ur evreiască din ?pania. care a scris cartea despre Tar&ut* 6Gmnasium /Liceul0 din 7ovno. !i le a mers de minune p$nă în iarnă. dar nu !i c$nd a dispărut la 1ar!ovia# In sc*im&. !i uneori se strecurau în pove!tile ei cuvinte pe care nu era "rumos să le spui !i pe care nu voiam să le auzim# ?au. literatura !i istoria evreiască# Printre altele. .am mai vor&it niciodată despre ea# -ici c*iar Wenia Dimitrovna nu i a mai rostit numele. "ilozo"ie evreiască medievală. culegeri de lucrări ale lui >iali3 !i .20# Includea pove!ti despre ra&ini.erni3ovs3i !i selecţii 283 . un pro"esor la "el de cele&ru ca Louis Pasteur. ne interziceam singure să o "acem. ca !i cum ar "i iertat o c$nd i a luat iu&itul. în cartea lui am găsit c$te ceva din ceea ce au studiat mama. !i Papa a plătit iară!i ca să "ie eCaminată de un mare pro"esor din 1ar!ovia. !i iarna au murit îng*eţate# 'm$ndouă# Mena*em 6ele*rter. ca parte din programul de studii e&raice din anii . ci ca un prunc care simte o durere cumplită# După care "rumoasa Dora s a îm&olnăvit de o maladie rară a s$ngelui. adică nu prea cuviincioase. pentru că eram domni!oare &ine crescute# 2i micuţa Dora. dacă voiam. Wenia a ţinut două păsărele drăgăla!e într o colivie pe verandă. !i nu s a mai întors# Wenia Dimitrovna a continuat să ne spună seara pove!ti. surorile !i prietenele ei.

Dostoievs3i. Hamsun. tre&uie să mă a!ez pe zidul scund de l$ngă lăzile de gunoi. >Gron. pentru că scările mă lasă "ără su"lare# )neori dau peste o nouă emigrantă din 7usia. la !ase. din autori ca Tolstoi. una la c*imie.Poveste despre dragoste si întuneric din alţi scriitori evrei moderni. Aac3 London. sau c*iar mai devreme. înainte de a începe ziua o&i!nuită. epopeea lui 6*ilgame! în traducerea lui .erni3ovs3i !i a!a mai departe# Printre cărţile despre istoria evreilor era !i cartea lui Aosep* Dlausner. Tagore. !i tăi"ăsuim un pic în ruse!te# De ce e măturătoare de străzi. Dic3ens. era mare !e"ă# 'ici mătură trotuarul# . 1aria. . ?*a3espeare. Istoria celui de al Doilea Templu# %n "iecare zi /continuă mătu!a ?onia0. Pu!3in.e*ov.a învăţat aproape deloc e&raică# )neori stăm am$ndouă acolo c$teva minute. Mic3ievicz. . întotdeauna a "ost a!a în "amiliile evreie!ti: credeau că educaţia este o investiţie 284 . Turg*eniev. precum !i traduceri din literatura universală.a să !i ţină la "acultate două "iice talentate. în 7usia. ?c*iller. co&or încet pe scări să golesc sacul cu gunoi în tom&eronul de a"ară# %nainte să urc înapoi tre&uie să mă odi*nesc acolo o vreme. alta la stomatologie# ?oţ nu are# 7ude în Israel nici a!a ceva nu are# M$ncarea o drămuiesc. 6oet*e. Heine. îm&răcămintea !i pe ea o drămuiesc# Locuinţa stau toate într o odaie# Toate astea ca să nu se lipsească de studii !i de manuale. l$ngă lăzile de gunoi. +scar Vilde. care mătură trotuarul pe strada VesselG în "iecare dimineaţă# 'colo.

căci copilul tău e puiul. !i c*iar "etelor moderne. !i anume "aptul că "etelor din acea vreme. legi mai discriminatorii diploma o poţi îndoi iute.*iar să măturăm trotuarele pentru copiii no!tri. de la prima sarcină. "ete care au mers la !coală !i apoi la "acultate. nu aurul# Diploma# Dar în spatele acestei credinţe în diplomă mai era ceva. singurul lucru pe care nu l poate lua nimeni copiilor tăi. nici c*iar. ceva mai complicat. o ascunzi în tivul *ainelor !i "ugi în orice loc li se îngăduie evreilor să trăiască# -eevreii spuneau despre noi: diploma asta e religia evreilor# -u &anii. altă revoluţie. uite la egoista aia. Doamne "ere!te. altă migraţie. se ţine de !edinţe în vreme ce sărmanii ei 285 . li se spunea întotdeauna că "emeile au dreptul la educaţie !i la un loc în a"ara casei însă numai p$nă se nasc copiii# 1iaţa ta este numai a ta doar pentru scurtă vreme: de c$nd părăse!ti casa părintească p$nă la prima sarcină# Din acel moment.'mos +z pentru viitor. ca noi. mai tainic. In "ond. dacă vine alt răz&oi. pur !i simplu treci de la a "i mamă la a "i &unică# ' cărei sarcină este doar să !i a(ute copiii să !i crească copiii# 5 drept. iar tu e!ti ce anume. e!ti ceea ce măn$ncă puiul ca să crească mare !i voinic# Iar c$nd copilul tău cre!te nici măcar atunci nu poţi să "ii iar tu însăţi. tre&uia să începem să ne organizăm toată viaţa în (urul copiilor# La "el cu mamele noastre# . e!ti c*iar găl&enu!ul oului. c*iar !i atunci au "ost c$teva "emei care au "ăcut carieră !i au ie!it în lume# Dar toată lumea le vor&ea pe la spate.

m$ine ne ducem să "acă o amniocenteză# . le întind. 286 . %ţi mai aminte!ti ce scrie în . mi!că din mustăţi !i porne!te prin curte în căutarea plăcerilor. odată c*iar l am auzit la &ăcănie pe un t$năr cum a zis că a doua zi el !i soţia lui se duc a!a a zis.$nd l am auzit zic$nd asta mi s a pus un nod în g$t: poate că lumea se sc*im&ă un pic. gătesc. uneori văd p$nă !i aici. ris*es. In "amiliile tinere. cum perec*ile tinere. n a pierdut teren în politică. pentru că simt că tre&uie să "acă alegeri imposi&ile. !i să compar lacrimile de atunci cu cele de acum# )neori văd la televizor. veri"ic$nd c$te lacrimi de mamă se varsă în "iecare noapte în pernă în vreme ce soţii dorm.Poveste despre dragoste si întuneric copii cresc pe stradă !i suportă consecinţele# 'cum e o lume nouă# 'cum în s"$r!it "emeilor li se dau mai multe !anse să !i trăiască propria viaţă# ?au e doar o iluzie. în vreme ce soţii lor dorm. din &alconul meu. sc*im&ă scutece. naţiuni sau clase. dar poate că dă un pic înapoi în cupluri. ?au poate că mă păcălesc singură# Poate că nu e dec$t teatru !i de "apt lumea merge la "el ca înainte mama pisică î!i alăptează puii. în vreme ce domnul Motan încălţat se spală cu de amănuntul. între religii. "ac totul împreună spală ru"e. la urma urmei. după o zi de muncă. -u vreau să dau sentinţe: asta nu mai e lumea mea# .artea Prover&elor. Poate că !i la generaţiile mai tinere "emeile încă mai pl$ng noaptea cu "aţa în pernă. 5 sigur că răutatea.a să "ac o comparaţie ar "i tre&uit să um&lu din u!ă în u!ă.

'u "ost inventate altele. Doamne "ere!te. Tasia !i -ina. prost sau cu pro&leme. Pentru că Tasia era 'nastasia ?ergeievna. atunci tatăl se &ucură. celor două "ete. atunci tre&uie să "ie vina mamei. Dacă acest camu"la( este sau nu un lucru &un. pentru că eCista de(a camu"la(ul# 5rau multe camu"la(e în viaţă acum două sau trei generaţii# 'stăzi poate că sunt mai puţine# ?au poate doar s au sc*im&at. dar poate că nu !i aminteau de mama lor adevărată# -u ţi pot spune sigur că era a!a sau alt"el. ca !i cum ar "i "ost un su&iect (enant# %mi amintesc că am$ndouă "etele îi spuneau prinţesei 9mama: sau 9maman:. iar mi s a pus un nod în g$t# + să vor&im despre asta altă dată# Hai să vor&im despre altceva# )neori nu sunt sigură că mi amintesc corect. "iul se dovede!te ratat.'mos +z )n "iu înţelept îl "ace pe tată "ericit. se laudă cu "iul său !i prime!te nota maCimă# %nsă dacă. Liu&ova -i3iticina. de"ormat sau criminal nu. care trăia în casa noastră dincolo de draperie cu "etele ei. ?au era doar guvernant3a.are se pare că au avut doi taţi. . guvernanta. !i dormea cu ele în acela!i pat vec*i. dar un "iu nesă&uit este povara mamei sale4 Dacă "iul se dovede!te înţelept. zău că nu !tiu# -u sunt în măsură să (udec 287 .eva despre care nu prea vor&eam. nu sunt sigură: era cu adevărat mama lor. în vreme ce -ina era 'ntonim >oleslavovna# 'colo era ceva cam neclar# . sunt doar două lucruri &a nu. dacă prinţesa. !i toată gri(a !i su"erinţa cad pe umerii ei# +dată mama ta mi a spus: ?onia.

vor&eau despre anar*ism !i ni*ilism. ăsta are un caracter a!a !i pe dincolo. vor&eau despre 'merica. !i ăla are un caracter a!a !i pe dincolo# 2i ce mai vor&eau despre Idei4 5 de neînc*ipuit în zilele noastre4 1or&eau despre iudaism. vor&eau c*iar !i despre 9pro&lema "emeii:. taci. nu te &ăga în vor&ă. !i despre caracter vor&eau la nes"$r!it. vor&eau despre Lenin. otravă. un întuneric îngrozitor# . despre &oli. era un su&iect inepuiza&il. c$nd eram ceea ce numeau ei o domni!oară de "amilie &ună. era plin de cuţite.$nd eram copilă. ?onia. dar avea unele îndoieli# Iar eu eram copila prostuţă căreia i se spunea întotdeauna# ?onia. cum se zice. despre o "amilie &ună în comparaţie cu cine !ti e ce soi de "amilie. >und. vor&eau despre &ani. emanciparea "emeilor# Mătu!a ta HaGa era cea mai cutezătoare dintre noi trei în privinţa emancipării "emeilor dar numai c$nd era vor&a despre tliscuţii !i dispute. "ire!te . totul a devenit mai simplu în vremea de acum# . uneori mă g$ndesc că poate 9între el !i ea:. comunism.Poveste despre dragoste si întuneric o&iceiurile de azi. pentru că se prea poate să mi se "i spălat creierul. 8ania era !i ea un pic su"ragetă. ca tuturor "etelor din generaţia mea# 2i totu!i. vor&eau despre succes.a !i cum ai um&la în &eznă "ără încălţări printr un &eci plin de scorpioni# 5rai cu totul în &eznă# Pur !i simplu nu se vor&ea despre asta# Dar ei vor&eau tot timpul sporovăială invidioasă !i ris*es. a!teaptă p$nă cre!ti !i atunci o să pricepi# '!a că înc*ideam gura !i 288 . sionism. &$r"ă răutăcioasă .

c*iar dacă nu !tia nimeni# Toată această c*estie 9între el !i ea: poate "i mai puţin în &eznă în ziua de azi# )n pic mai simplă# In &ezna care acoperea lucrurile pe atunci le era mult mai u!or &ăr&aţilor să a&uzeze de "emei# Pe de altă parte. -u.*iar !i în visele pe care le visa noaptea. Mă surprinde că vor&esc cu tine despre toate astea# . a!a că "etei putea să i "ie "oarte ru!ine c$nd se trezea dimineaţa. alt "el de li&ertate# Dar c$nd se a(ungea la 9între el !i ea: nu era li&ertate: era doar mersul în &eznă desculţ printr un &eci plin de scorpioni# -u trecea o săptăm$nă "ără să auzim zvonuri cumplite despre o "eti!cană care a a"lat pe pielea ei ce păţesc "etele c$nd nu s atenteF sau o "emeie respecta&ilă care s a îndrăgostit !i !i a ie!it din minţiF sau o servitoare sedusă de cinevaF sau o &ucătăreasă care a "ugit cu "iul stăp$nilor !i s a întors singură. cu un pruncF sau o pro"esoară respecta&ilă care s a îndrăgostit !i s a aruncat la picioarele cuiva. !i singura &alustradă între tine !i prăpastie# 'păsa pe pieptul unei "ete ca un &olovan de treizeci de 3ilograme# . -u cumva se dovede!te a li prea ur$t. "elul ăla de li&ertate. In vremea c$nd eram copile.$nd eram copilă !u!oteam uneori între 289 . castitatea era !i cu!că. dar a "ost respinsă !i &at(ocorită# 1oi ziceţi 9&at(ocorită:. "aptul că e mult mai puţin misterioasă acum să "ie oare un lucru &un. castitatea răm$nea trează !i stătea l$ngă pat !i o veg*ea.'mos +z ascultam# Toţi tinerii de atunci "luturau ideea de li&ertate: "elul ăsta de li&ertate.

ci )crainei. de către 7usia Polonia 7usia 6ermania 7usia# 2i acum nu aparţine Poloniei sau 7usiei. a!a cum se zicea că e tatăl &ietei Dora# Dar. iar ce este acum în c$ţiva ani se va pre"ace de asemenea în nimic# %ntreaga lume. sau o "i >elarus. c$nd am "ost cuceriţi de polonezi. 1or&eam despre Liu&ova -i3iticina cu "etele ei Tasia !i -ina# Dacă mergi într o zi la 7ovno ai putea "ace pe detectivul# 'i putea să veri"ici dacă mai au la primărie vreun document care să arunce lumină asupra acelui camu"la(# ?ă descoperi dacă acea contesă sau prinţesă era sau nu era mama celor două "iice ale ei# 2i dacă era cu adevărat prinţesă sau contesă# ?au poate dacă Le&edevs3i. era !i tatăl Tasiei !i al -inei. !i suntem căsătoriţi de aproape !aizeci de ani# .um de am a(uns aici. c$nd pur !i simplu ne au luat pe toţi !i ne au împu!cat în !anţuri !i ne au acoperit cu păm$nt# 'poi a "ost iar ?talin. 7ovno a "ost aruncat dintr o m$nă în alta. cu -D1D ul. n o să mai continue cine !tie c$t# ?e zice că într o zi soarele o să se stingă !i totul o să se întoarcă 290 . +ri ni!te &ande locale.Poveste despre dragoste si întuneric noi# . dacă mă g$ndesc mai &ine. ca un căţel pe care îl necă(e!ti. primarul.am vor&it în viaţa mea despre ast"el de lucruri cu un &ăiat# -ici măcar cu >uma. de 'rmata 7o!ie !i apoi de nazi!ti. dacă te uiţi la ea de departe. toate documentele de acolo tre&uie să "i "ost arse de vreo zece ori p$nă acum. -ici eu nu !tiu cui îi aparţine acum# 2i nici măcar nu mi pasă cu adevărat: ce era nu mai eCistă.

se pare că am m$ncat mărul din pomul cu ris*es.ine era acest cardinal 7ic*elieu nu mi mai amintesc# Poate că n am !tiut niciodată. în loc să m$ncăm mărul din pomul vieţii sau din pomul cunoa!terii.rezi că !tii o grămadă !i se dovede!te că *a&ar n ai de nimic# Mama ta. este pro"ilul capului cardinalului 7ic*elieu# . &rodată a!a cum domni!oarele de "amilie &ună învăţau să &rodeze pe vremuri# ' "ost &rodată pentru mine. pur !i simplu nu pot să vor&esc despre ea direct# Doar pe ocolite# 'lt"el rana începe să doară# . ca dar din partea prinţesei sau contesei. De ce contează at$t de mult cine guvernează . !i l am m$ncat cu plăcere# '!a s a s"$r!it cu raiul !i a început acest iad# 't$tea lucruri pot "i a!a sau alt"el: !tii at$t de puţin c*iar !i despre cei cu care locuie!ti su& acela!i acoperi!# . te rog: am aici un lucru pe care ţi l pot arăta !i pe care l poţi pipăi cu degetele tale. nu s de!teaptă ca 291 . îmi pare rău. Z Liu&ova -i3iticina# . nu i o "aţă de masă. e o "aţă de pernă.'mos +z în întuneric# 2i atunci de ce se măcelăresc oamenii între ei prin toată istoria.a!mirul sau Mormintele Patriar*ilor din He&ron. mi a spus ea însă!i.o să vor&esc despre 8ania# Doar despre ce era în (urul ei# 2i ceea ce era în (urul 8aniei poate că e un pic 8ania# 'veam un "el de prover&. ca să !tii că tot ce ţi spun nu sunt doar pove!ti# )ită te la asta. de eCemplu &a nu.apul &rodat aici. te rog nu. că atunci c$nd iu&e!ti cu adevărat pe cineva îi iu&e!ti c*iar !i &atista# ?e pierde din el în traducere# Dar cred că înţelegi ce vreau să zic# )ită te.

Poveste despre dragoste si întuneric HaGa !i 8ania: ele au "ost trimise să !i ia certi"icatul de studii secundare !i apoi la Praga. cu toate că s au purtat întotdeauna politicos cu ea# . Weniuci3a.elălalt &unic al tău. e tare drăguţă. prostul satului din povestea servitoarei noastre. s a milostivit de oamenii de r$nd !i nu 292 . să studieze la universitate# Du eram mai grea de cap# Lumea spunea întotdeauna despre mine: ?onici3a asta. dacă nu mi smulgeam m$na iute. dar cam grea de cap# M au trimis la ?pitalul Militar Polonez ca să mă cali"ic ca soră de caritate# Dar îmi amintesc încă "oarte &ine că. îţi aminte!ti. -u contează# ?pune mi altă dată sau nu te mai osteni# La v$rsta mea.a Papa# Mama ta era !i ea anar*istă în ad$ncul inimii# Desigur. mi ar "i sărutat o# 5Cistă un &asm cu Motanul încălţat# %n "amilia Dlausner. printre Dlausneri n a putut niciodată să o arate: ei o considerau destul de ciudată !i a!a. mama ta era ca o pasăre înc*isă într o colivie care at$rnă în salonul Motanului încălţat# ?unt anar*istă din simplul motiv că niciodată vreun cardinal 7ic*elieu n a adus ceva &un# -umai Ivanu!ca Duracioc. nu e a!a de important dacă îmi s"$r!esc viaţa "ără onoarea de a "i !tiut cine a "ost cardinalul 7ic*elieu# ?unt o droaie de cardinali !i cei mai mulţi dintre ei nu se prăpădesc de dragul poporului nostru# In ad$ncul inimii mele sunt un pic anar*istă# . &unicul 'le3sandr. înainte de a pleca de acasă. prinţesa mi a spus că e capul cardinalului 7ic*elieu# Poate că tu !tii cine a "ost cardinalul 7ic*elieu .

!i oc*ii ei ar tre&ui să ne străpungă su"letele. care cu toţii. "ără eCcepţie. singura lui *rană. cu toate că nu i am văzut niciodată oc*ii.*iar !i Papa de la 7oma. că oamenii de r$nd sunt eCact la "el de pro!ti ca regele. ci l a "olosit ca să astupe gaura din pod. nu ne e milă unii de alţii: nu ne a prea "ost milă de micuţa ară&oaică. curtenii !i cardinalul 7ic*elieu# Dar Ivanu!ca Duracioc nu s a sinc*isit că r$d de elF tot ce voia era ca ei să răm$nă în viaţă# Ii era milă de oameni. au nevoie de un pic de milă# . pentru că în ziare ne arată doar victimele noastre. a!a că "etiţa a murit. regi !i conducători. niciodată pe ale lor# .'mos +z i a părut rău după coltucul de p$ine. !i datorită acestui lucru a "ost "ăcut rege doar cuiva ca el ar putea să i "ie milă !i de noi.*iar !i cardinalul 7ic*elieu# . nu le e milă de nimeni# De "apt. oamenilor de r$nd. să nu mai poată dormi nimeni dintre noi noaptea. pentru că se pare că acolo a "ost un cardinal 7ic*elieu de militar "ără inimă# )n militar evreu !i totu!i un cardinal 7ic*elieu4 -u voia dec$t să încuie !i să plece acasă. cea care a murit la &ariera de pe drumul către spital. !i tre&uie să "i văzut !i tu la televizor c$t de &olnav 293 . -ici g$nd4 ?unt eCact la "el de pro!ti !i de cruzi ca !i conducătorii lor# 'ceasta este adevărata morală a pove!tii lui Hans . c$teodată# Tuturor celorlalţi. nici nouă.rezi că oamenii de r$nd sunt a!a de grozavi.*ristian 'ndersen despre noii croitori ai împăratului.

Poveste despre dragoste si întuneric !i sla& este. putea sta în picioare doar cu mari c*inuri. pe nume 5lizaveta 294 . dar cine !tie dacă era cu adevărat mama lor. la @ad 1es*em [monumentul Holocaustului\ o oră !i (umătate. "ără să spună nimic. ca să !i caute o rudă pierdută demult. maman este cuv$ntul "ranţuzesc pentru mama. ca să nu ne dezonoreze# Mi a "ost greu să l privesc# Mi a părut "oarte rău pentru el# -ina era "oarte &ună prietenă cu mama ta. l am "ăcut să stea în capul oaselor ore întregi. 5rau "oarte sărace. nu cred că ne plăteau vreo c*irie# Li se îngăduia să intre în casă nu pe u!a servitorilor. căreia i se zicea paradni *od# 5rau at$t de sărace. ci pe cea principală. pe picioarele lui &olnave# -u ne a "ost milă de un om &ătr$n !i "oarte &olnav. înc$t prinţesa. Tasia# Mulţi ani au trăit în casa noastră împreună cu prinţesa. din *$rtie aurie# P$nă într o &ună zi. care. în soare. ciornG *od. tocmai acolo. maman. dar el a "ăcut un e"ort suprem !i a stat în picioare în "aţa noastră. c$nd prinţesa sau contesa Liu&ova -i3iticina !i a lăsat cele două "iice !i a plecat pe nepusă masă la Tunis. stătea noaptea la lumina lămpii !i cosea "ustiţe de *$rtie pentru "etele &ogate care luau lecţii de &alet# 5ra un soi de *$rtie creponată !i ea lipea pe ea o puzderie de steluţe strălucitoare. ?au numai doica. după cum se putea vedea !i la televizor. erau eCact de aceea!i v$rstă. într o căldură insuporta&ilă. "ără pauză. iar eu m am împrietenit cu sora cea mică. 8ania. îi spuneau maman. !i aici noi am "ost lipsiţi de milă.

încon(urată de pă!une !i de oi al&e. de un *udo(ni3 /pictor0 "oarte valoros: îmi amintesc că în ta&lou se vedea un &ăiat drăguţ cu părul &lond !i ciu"ulit. un gal&en "oarte puternic. ca la 1an 6og*. tocmai acolo. dar nu era deloc a!a# 5ra o pictură în mărime naturală# Iar "ata aceea care aducea at$t de mult cu un &ăiat stătea acolo. o 5lizaveta 8ranzovna pe care acum vreo optzeci de ani prinţesa noastră Liu&ova -i3iticina s a dus să o caute la Tunis. o pălărie mare !i gal&enă at$rna de un !nur pe umărul ei poate că era totu!i o "etiţă !i i se vedeau cele trei "uste. arăt$nd mai degra&ă a "ată răzg$iată dec$t a &ăiat. în mi(loc. pe ăsta mi l amintesc limpede ca lumina zilei4 Poate că mi am rătăcit ceasul tot la Tunis. %n su"rageria noastră era un ta&lou în ramă aurită. azurie# )n ast"el de ta&lou poate să pară modest. mai înt$i o "ustă gal&enă. dar îmi amintesc "oarte &ine că purta un soi de căma!ă &rodată cu m$necile &u"ante. pe cer erau c$ţiva nori lumino!i !i departe se vedea o "$!ie de pădure# 295 . apoi su& ea un (upon de dantelă al&ă. pentru că o parte era un pic ridicată !i dantela se iţea de dedesu&t. !i dedesu&t de tot picioarele îi erau acoperite de a treia "ustă. -ici vor&ă să mi amintesc# Dar numele unei oarecare 5lizaveta 8ranzovna pe care n am văzut o în viaţa mea. una peste alta. ceva între &ăiat !i "ată# -u mi amintesc c*ipul lui.'mos +z 8ranzovna# 2i acuma ia uite cum î!i r$de memoria mea de mine4 )nde mi am pus ceasul.

u carisma ei4 HaGa. ci să stea între zidurile unui palat. dar să strige la HaGa4 ?ora noastră mai mare4 . nici c*iar c$nd era rănită.am astea au "ost cuvintele ei.onducătoarea grupării de tineret4 . cu ea tre&uia întotdeauna să g*ice!ti ce simţea. nu pot repeta "elul de a vor&i al mamei tale. toată viaţa am "ost doar aia mică !i prostuţă. niciodată. dar nu eCact. de parcă ar "i "ost tăiată direct din cer# 2i dintr odată 8ania s a repezit "urioasă la noi două !i a zis: 9Tăceţi. poate ?u33ot. se retrăgea doar în sine# 2i. ce nu i plăcea# 2i iată că deodată îmi amintesc că era s$m&ătă seara sau s"$r!itul unei săr&ători. de ce spuneţi a!a prostii. sau ?*avuot. iz&ucne!te dintr odată !i strigă la noi# -u i vor&a de mine.Poveste despre dragoste si întuneric %mi amintesc cum odată HaGa a zis că o "rumoasă ca aceea n ar tre&ui să iasă la păscut oile. oricum. !i eu am zis că "usta cea mai de dedesu&t avea aceea!i culoare cu cerul. -u pot să i uit această iz&ucnire sau c*ipul ei în acel moment# Poate că avea în acel moment !aisprezece sau cincisprezece ani# %mi amintesc totul eCact pentru că a!a ceva nu i stătea în "ire: 8ania nu ridica niciodată vocea. e o pictură mincinoasă care acoperă o mare decădere morală:# . de parcă s ar "i răsculat dintr odată.ă în viaţa adevărată 296 . pe care o admira întreaga !coală4 Dar mama ta. s a apucat să împroa!te cu dispreţ acel ta&lou at$rnat de at$ţia ani în su"rageria noastră# La ridiculizat pentru îndulcirea realităţii4 Pentru minciună4 . . am$ndouă. nimeni n ar putea îţi mai aminte!ti un pic cum vor&ea 8ania.

8ania cea de optsprezece ani. actelor 297 . deoarece în Polonia universităţile erau practic înc*ise pentru evrei# Mama a studiat istoria !i "ilozo"ia# Părinţii ei. !i păr murdar. nu c*ipuri de înger. !i au "eţe &răzdate de "rig !i de "oame. c$t !i în r$ndurile ucrainenilor !i nemţilor. plin de păduc*i !i de purici. erau martorii !i victimele antisemitismului ce se ampli"ica at$t în r$ndurile vecinilor lor polonezi. !i că ta&loul pre"ăcea viaţa adevărată într un soi de imagine de pe cutiile cu ciocolată elveţiană# Poate că motivul pentru care mama ta era at$t de pornită pe ta&loul din su"ragerie era "aptul că acel *udo(ni3 care îl pictase părea să sugereze că pe lume nu mai eCistau nenorociri# . a "ost trimisă în HI<H să studieze la )niversitatea din Praga. la "el ca toţi evreii din 7ovno.red că asta o în"uria# %n momentul acestei iz&ucniri tre&uie să "i "ost mai ne"ericită dec$t !i ar "i putut înc*ipui cineva# Iartă mă că pl$ng# 5ra sora mea !i mă iu&ea mult de tot !i a "ost distrusă de scorpioni# '(unge: am terminat cu pl$nsul# %mi pare rău# De c$te ori îmi amintesc de pictura aia în"rumuseţată. cre!tinilor catolici !i ortodoc!i . nu în mătase. Hertz !i Itta. de c$te ori văd o pictură cu trei (upoane !i un cer cu pana!e de nori văd scorpioni distrug$ndu mi sora !i mă pun pe pl$ns# 2i a!a.'mos +z păstoriţele se îm&racă în zdrenţe. pă!ind pe urmele surorii ei HaGa. nu &ucle aurii ca acelea# 2i că ignorarea su"erinţei e aproape la "el de rea ca provocarea ei.

&anii tatălui lor. precum !i măsurilor din ce în ce mai discriminatori i luate de autorităţile poloneze# 2i. trăsura. c$nd avea vreo cincizeci de ani. a cumpărat un cal !i o căruţă !i a c$!tigat &ani livr$nd p$ine. în pierdere# Itta !i Hertz Mussman au a(uns în Palestina în HI<<.ur$nd HaGa !i 8ania au "ost silite să a&andoneze studiile de la Praga din cauză că &anii. a(ungeau la 7ovno ecouri ale "atalei incitări la violenţă !i persecutare a evreilor din 6ermania lui Hitler# 2i a"acerile &unicului erau în criză: in"laţia de la începutul anilor . toate au "ost v$ndute într o tranzacţie pripită. ars de soare. în *ainele sale de lucru. aproape "ără un &an# 'u înc*iriat o coli&ă mizeră. g$nditor. milioane !i miliarde pe care mi le a dat Papa !i cu care ini am tapetat odaia# Toată zestrea pe care o str$ngea de zece ani pentru noi s a dus pe apa s$m&etei în două luni:# . caii !i sania. acoperită cu carton gudronat# Papa.Poveste despre dragoste si întuneric de violenţă ale *uliganilor ucraineni. la "el cu *uruitul tunetului îndepărtat. iar apoi căr$nd materiale de construcţie de a lungul gol"ului Hai"a# 'm în "aţa oc*ilor imaginea lui limpede. după cum mi a amintit mătu!a ?onia. a reu!it să !i găsească de lucru la &rutăria Pat# Mai t$rziu. un &ăr&at &run. casa !i livada din strada Du&ins3a. căruia i a plăcut întotdeauna să "ie aproape de "ăină.<0 i a îng*iţit toate economiile. practic peste noapte# Mătu!a ?onia mi a vor&it despre 9grămezi de &ancnote poloneze. aproape se isprăviseră# 2i a!a. cu 298 . moara.

*ulu&e. unde o a!teptau părinţii. 'le3sandr. a rămas la 7ovno încă cinci ani. care era o "eti!cană de !aisprezece ani c$nd părinţii ei au emigrat.'mos +z vestă cenu!ie plină de sudoare. cu *ăţurile lăsate moale în m$ini. 9proaspătul: soţ al HaGei. a lanţului muntos . &unicul meu -ap*tali Hertz Mussman se &ucura de viaţa de căruţa!. de sacul cu ovăz. de pe sc$ndura a!ezată de a curmezi!ul trăsurii. *amuri. că nu mai era un &ogăta! !i se întorsese la proletariat. al lungilor zile domoale. ti*nit. ca !i cum de la locul lui. a ra"inăriilor de petrol. a macaralelor din portul a"lat în depărtare !i a co!urilor "a&ricilor# 'cum. "r$u !i ză&ală# ?onia. ar "i găsit ceva înc$ntător !i amuzant în priveli!tea gol"ului Hai"a. surorile !i Tsvi ?*apiro. un &ăr&at sever. de ritmul singuratic. cu trei zile înainte de s"$r!itul anului HI<8# După c$ţiva ani s a măritat la Tel 'viv cu cel care îi "usese conducător în mi!carea de tineret din 7ovno. p$nă ce !i a luat diploma de soră de caritate la colegiul ata!at ?pitalului Militar Polonez# 5a a a(uns în portul Tel 'viv. de atingerea calului !i de mirosurile lui iuţi. pe nume 'vra*am 6endel&erg# >uma# 299 . paie.$rmei. încăpăţ$nat. cu z$m&et destul de s"ios. însă oc*ii lui al&a!tri aruncă sc$ntei de r$s. pedant. o (oie de vivre în care sclipea o sc$nteie anar*istă# La "el ca @e*uda Lei& Dlausner în Lituania. iar surorile erau la studii în Praga. tatăl celuilalt &unic al meu. de gra(d. părea să "i întinerit# )n soi de ve!nică &ucurie reţinută părea să "i co&or$t peste el.

arol doar din cauză că părinţii ei nu mai aveau &ani# . ce n a a"lat.$t de mult a "ost împinsă să emigreze în Palestina de ura violentă "aţă de evrei care umplea străzile 5uropei la mi(locul anilor . ?onia.um arătau Tel 'vivul !i Ierusalimul pentru cineva crescut într o vilă din 7ovno. din (urul universităţii. 300 . ce a a"lat. în c$teva seri la r$nd am pă!it prin la&irintul străzilor vec*i. pietruite. . se pare că "ără să ai&ă *a&ar de ceea ce studiase &unica ei în tinereţe. .um suna e&raica de aici în urec*ile sensi&ile ale unei domni!oare care venea cu e&raica ci ra"inată. cam la un an după părinţii !i sora ei mai mare.$nd am "ost la Praga.e nădă(duia să a"le aici. !i cu patru ani înainte de sora ei mai mică. . HaGa. care venea direct din "rumuseţea gotică a Pragăi.<0 !i se răsp$ndea către universităţi sau în ce măsură a venit aici ca rezultat al educării ei într o !coală Tar&ut* !i al "aptului că era mem&ră a unei mi!cări de tineret sioniste. ca să !i continue studiile de istorie !i "ilozo"ie# După patruzeci !i opt de ani. "iica mea 8ania s a *otăr$t să studieze istoria !i "ilozo"ia la )niversitatea din Tel 'viv# -u !tiu dacă mama !i a întrerupt studiile la )niversitatea . 8ania a a(uns !i ea în ţara Israelului# . mama s a înscris la )niversitatea 5&raică de pe Muntele ?copus.am la un an după ce a a(uns la Ierusalim.ei care au cunoscut o spun că a avut la Praga o poveste de dragoste dureroasăF n au putut să mi dea amănunte# . am evocat imagini !i mi s au în"iripat în minte pove!ti# .Poveste despre dragoste si întuneric Iar în HI<=.

con"licte ideologice !i curtea care i se "ăcea. soţia "ermierului !i "ata morarului. seratele culturale cu muzică de acordeon !i de muzicuţă. cupolele mănăstirilor încon(urate de ziduri. titlurile din ziare !i produsele lactate ale cooperativelor. . livezile întunecate. intrigile tainice ale di"eritelor grupări ilegale !i ale simpatizanţilor acestora. pionierii ar!i de soare din 3i&&utzuri. vră(itoare. lim&a celor care guvernau ţara. !i care era înzestrată cu o mare sensi&ilitate lingvistică. punctate de urletele !acalilor !i de ecourile împu!căturilor îndepărtate. pompele cu motor din cr$ngurile de citrice. paznicii evrei. apa rece ca g*eaţa din (arra.'mos +z învăţată din cărţi. eCcursiile dedicate studiilor ar*eologice. cu !epcile lor ponosite. ruinele &i&lice !i rămă!iţele perioadei celui de al Doilea Templu. .um a reacţionat mama la dunele de nisip. nopţile de un al&astru înc*is. sunetele lim&ii engleze. . uedurile. z$ne.$nd am a(uns la v$rsta la care mama mi ar "i putut povesti despre copilăria sa !i despre primele zile în ţară. în !orturile lor 3a3i. 301 . minaretele. coastele pietroase ale dealurilor. lucrătorii din construcţii. mintea ei era altundeva !i "iCată pe alte lucruri# Pove!tile de la culcare pe care mi le spunea erau pline de uria!i. adunarea prin apeluri în presă de voluntari pentru muncile agricole. !irurile de cămile căr$nd nisip pentru construcţii. plim&ările de s$m&ătă după masa. *amsinurile. de la !coala Tar&ut*. !o"erii cooperativei de auto&uze.$t de mult a "ost dezgustată sau atrasă ele nopţile "urtunoase cu dispute. în"lăcărarea politicii de partid.

despre casa părintească. ceva prea complicat sau ascuns ca să l pot percepe. învăţam că dincolo de zare. cel puţin ale celor care trăiau în 5uropa de 5st. un soi de &at(ocură înă&u!ită. dar !i &iologie. pentru că zilele evreilor în 5uropa. ce nădă(duia să a"le !i ce a a"lat în realitate# La !coala Tar&ut* nu am învăţat doar să citim. ceva provocator !i derutant# Poate de aceea nu mi plăcea să vor&ească despre aceste lucruri !i o rugam să mi spună mai &ine pove!ti simple. e o ţară în care va tre&ui cur$nd să mergem cu toţii. pe care să le pot înţelege. moară sau căţeaua Prima. Mis*na* !i poezia e&raică medievală. pe care apoi viaţa mi a stricat o# 'm învăţat >i&lia. să scriem !i să vor&im o e&raică "oarte corectă. să ne spună cum !i de ce a a(uns ea aici.Poveste despre dragoste si întuneric coli&e pitite în ad$ncul pădurii# Dacă vor&ea vreodată despre trecutul ei. despre primele ei zile la Tel 'viv sau despre primii ei ani la Ierusalim. mai presus de toate. literatura !i istoria polonă. ca aceea a lui Matvei 'parul cu cele !ase neveste vră(ite ale sale sau cea a călăreţului mort care a continuat să cutreiere continentele !i ora!ele su& "orma unui sc*elet cu armură !i pinteni sc$nteietori# -u !tiu mai nimic despre sosirea mamei la Hai"a. sunt numărate# 302 . arta 7ena!terii !i istoria europeană# 2i. pot să vă încredinţez din nou mătu!ii ?onia. în vocea ei se "uri!a ceva amar !i disperat. peste r$uri !i păduri. în sc*im&. ceva am&iguu sau cumva sarcastic.

ţineau să nu !i păteze o&razul# . 6ra(eOs3i !i Pilsuds3i# '"lasem de(a că ?talin voia să pună capăt cu "orţa eCistenţei evreilor. ca să nu vadă nimeni că se &ălă&ăne# %ncă mai sperau să arate pe dina"ară mai mult sau mai puţin ca alte ţări# Dar pe ascuns ne asupreau !i ne umileau. teama despre care nu vor&eam niciodată. ca tatăl nostru. de ce nu. a!a înc$t să plecăm pe r$nd în Palestina !i să nu le mai stăm în oc*i# Iată de ce tindeau c*iar să încura(eze educaţia sionistă !i !colile evreie!ti: tre&uia să devenim o naţiune cu orice preţ. ca atunci c$nd ai mu!cat dintr un pe!te stricat !i nu poţi nici să îng*iţi. a Ligii -aţiunilor: în anii . voia ca toţi evreii să devină &uni comsomoli!ti. nici să scuipi# .20 polonezii încă mai aveau un strop de ru!ine. atitudinea poloneză "aţă de evrei era de dezgust. c$nd se ve*icula noţiunea de drepturi ale minorităţilor. cei care aveau relaţii sociale &une cu autorităţile locale !i intelectualitatea.*iar !i cei care "ăcuseră avere. simţeau că trăim pe un vulcan# 5ram c*iar pe graniţa dintre ?talin. sau cei care construiseră "a&rici moderne în 7ovno sau se orientaseră către medicină. călătorie spr$ncenată# Teama din "iecare casă evreiască. dar care ni se 303 .a un om &eat care încearcă să meargă drept. drept sau inginerie.'mos +z 6eneraţia părinţilor no!tri era mult mai con!tientă dec$t noi că intră zilele n sac# . care să dea in"ormaţii unul despre celălalt# Pe de altă parte. în "aţa lui VoodroO Vilson.aveau c*e" să ne scuipe a"ară în prezenţa naţiunilor de la 1ersailles. principalul era să o !tergem în Palestina.

prea isteţi !i apucători# Poate că nu suntem &ine crescuţi# 5ra teroarea că am putea. picătură cu picătură. că în nici un caz nu tre&uie să i provocăm pe neevrei. ca o otravă. era teama ce ne dădea "iori. n ai să poţi 304 . să îi contrazicem sau să ne t$rguim cu ei. ca să nu poată spune că le p$ngărim lim&a. care împră!tie păduc*i. !i atunci o să se m$nie !i o să ne "acă ni!te lucruri la care e cumplit !i să te g$nde!ti# 8iecărui copil evreu i se repeta de o mie de ori că tre&uie să ne purtăm "rumos !i politicos cu ei c*iar !i atunci c$nd sunt grosolani sau &eţi. în Israel. !i tre&uie să vor&im cu ei doar &l$nd. ca să nu poată spune că avem am&iţii mai presus de rangul nostru. nu tre&uie să i enervăm sau să ţinem capul sus. să spună că avem pete pe "uste# Pe scurt. care te ai născut aici. că poate într adevăr nu suntem destul de curaţi. Doamne "ere!te. !i întotdeauna tre&uie să vor&im cu ei într o polonă corectă. poate strica reputaţia întregului popor evreu# -u ne puteau su"eri nici a!a. să "acem o impresie proastă neevreilor. ca să nu poată spune că suntem zgomoto!i. z$m&ind. "erească ne Dumnezeu să le dăm mai multe motive să nu ne su"ere# Tu. nu tre&uie să le dăm nici o scuză ca să ne acuze că suntem prea lacomi !i. că suntem cu adevărat prea zgomoto!i !i arivi!ti. tre&uia să încercăm din răsputeri să "acem impresie &ună. o impresie pe care nici un copil nu tre&uia să o strice.Poveste despre dragoste si întuneric in(ecta "ără voie. Doamne "ere!te. însă nu tre&uie să vor&im o polonă prea elevată. pentru că un singur copil cu părul murdar.

<P rămăsesem la 7ovno ca să mi termin pregătirea ca soră de caritate. lituanienii î!i vor ridica din nou capul# 5ra un vulcan din care se scurgea tot timpul lavă !i mirosea a "um# 9î!i ascut cuţitele pentru noi în întuneric:. se temeau că în acest interval &ande de ucraineni sau de &ieloru!i ori masele poloneze în"ier&$ntate sau. pentru că puteau "i oricare dintre ei# 6loatele# . îmi amintesc că în . ca rugina# Treptat. după cum se arată. te "ace la "el de lingu!itor !i de necinstit !i de plin de !iretlicuri ca o m$ţă# -u pot su"eri m$ţele# -u mi plac prea mult nici c$inii. înţelegi ce vreau să zic# Dar cel mai mult se temeau de gloate# 5rau îngroziţi de ceea ce s ar putea înt$mpla în perioadele dintre guverneF de eCemplu. în sensul rău. pre"er un c$ine# )n c$ine e ca un neevreu. !i erau c$ţiva evrei care spuneau că măcar de ar veni Hitler. gloatele evreie!ti pot "i monstruoase# ?ingurul popor de care nu ne temeam prea tare erau nemţii. dar dacă ar tre&ui să aleg. cel puţin în 6ermania e lege !i ordine !i "iecare î!i !tie locul. în Israel. ziceau oamenii !i nu spuneau niciodată cine anume. dacă polonezii erau alungaţi !i veneau în loc comuni!tii. îţi dai seama pe dată ce g$nde!te sau ce simte# 5vreii din diaspora au devenit m$ţe. nu contează 305 .<= sau .'mos +z înţelege niciodată cum această picătură care cade "ără încetare îţi str$m&ă toate sentimentele.*iar !i aici. în vreme ce restul "amilie i plecase. cum îţi corodează demnitatea de om. mai la nord.

din cauza evreilor.Poveste despre dragoste si întuneric prea mult ce zice Hitler. discutau. iar ţăranii o să audă. nici în Polonia sau oriunde în 5uropa de 5st.20 cu toţii !tiau în ad$ncul su"letului că nu eCista un viitor pentru evrei nici cu ?talin. impune ordinea nemţească !i gloata este îngrozită de el# .20 mulţi evrei de r$nd din 7ovno ţineau ca odraslele lor să înveţe e&raica !i să meargă la Tar&ut*# . contează că acolo. comuni!tii. idi!i!tii. precum !i evreii asimilaţi.ei care aveau destui &ani î!i trimiteau copiii la studii în Hai"a. c$nd o să vă vină r$ndul. 306 . care credeau că erau de(a mai polonezi ca PadereOs3i sau Vo(cie*oOs3i# Dar în anii . sau la 6Gmnasium din Tel 'viv. recitau din >iali3 !i . "ire!te# 5vreii credincio!i erau împotrivă !i la "el erau !i &undi!tii. a!a începea întotdeauna# -imeni nu !i înc*ipuia ce ne a!tepta cu adevărat. "redonau c$ntece din Ţara Israelului. o să !i umple &urţile cu ţuică !i o să !i ia topoarele !i "urcile.o!marul nostru era că într o zi preoţii o să înceapă să predice că s$ngele lui Isus curge iară!i. la Tec*nion. a!a că atracţia Palestinei a devenit din ce în ce mai puternică# -u pentru toată lumea. în 6ermania. dar de(a în anii .e contează este că în 6ermania lui Hitler nu sunt revolte pe străzi !i nu eCistă anar*ie încă mai credeam că anar*ia este cea mai rea situaţie# . între timp toţi citeau ziare în e&raică.erni3ovs3i. ori la colegiile de agricultură din Palestina. iar ecourile care ne veneau din ţară erau pur !i simplu minunate tinerii vă a!teaptă. !i o să pornească să tragă clopotele alea înspăim$ntătoare ale lor.

care am "ost întotdeauna o minoritate asuprită. !i era a&solut sigur că va "i loc destul pentru alte c$teva milioane de evrei. în scurt timp. cultural. săl&ăticie. !oma( !i !tiam că erau ara&i sărmani prin sate. !tiam c$t de greu e în ţarăF !tiam că e "oarte cald.'mos +z se despărţeau în "acţiuni !i partide rivale. !coala 307 . să "i "ost cu totul o (umătate de milion. vom împărţi totul cu ei. în orice "el# -e g$ndeam că. medical. sm$rcuri. nu se mai prea vede în zilele noastre un ast"el de naţionalism# 8ire!te. evreii vor "i aici ma(oritari. !i că poate ara&ii erau doar întăr$taţi să ne urască. dar puteam vedea pe *arta cea mare de pe peretele clasei noastre că nu erau mulţi ara&i. la "el cu oamenii de r$nd din Polonia. vom trata minoritatea noastră ara&ă drept. !i de îndată ce se va înt$mpla asta vom arăta lumii întregi cum se tratează o minoritate propria noastră minoritate. era un soi de entuziasm imens în privinţa a tot ce era naţional# 5ra "oarte asemănător cu ce vezi astăzi la palestinieni. evreii. generos. nu i vom pre"ace niciodată în m$ţe# 5ra un vis "rumos# %n "iecare clasă din grădiniţa Tar&ut*. nepărtinitor. doar că "ără înclinaţia lor pentru vărsarea de s$nge# Printre noi. ara&ii# -oi. ne vom împărţi patria cu ei. dar cu siguranţă vom "i în stare să le eCplicăm !i să i convingem că întoarcerea noastră în ţară înseamnă pentru ei o &inecuv$ntare. cu siguranţă mai puţin de un milion. con"ecţionau la iuţeală uni"orme !i "lamuri. în c$ţiva ani. din punct de vedere economic.

"otogra"ii cu pionierii lucr$nd. ca toţi ceilalţi# . cu satele pioniere su&liniate anume.erni3ovs3i a venit !i el de două ori. valuri de entuziasm. &rasarde !i c$ntece# %nsu!i primarul polonez ie!ea să i înt$mpine în piaţă !i în "elul acesta puteam uneori să simţi m că suntem !i noi o naţiune. !i de asemenea artistică !i !tiinţi"ică# %ncercau să le dea &ăieţilor !i "etelor drepturi egale# -e învăţau să respectăm întotdeauna celelalte popoare: orice om este 308 . nu doar un soi de pleavă# Poate că e un pic cam greu să înţelegi.e altă alegere ne lăsaseră. lituanienii !i letonii. o *artă mare a ţării. o cutie de colectă a 8ondului -aţional 5vreiesc. avansată. "elinare de *$rtie. sau poate a "ost alt scriitor# 'u venit !i sioni!ti de "runte din Palestina. !i tot "elul de lozinci cu "r$nturi de versuri# >iali3 a "ost la 7ovno de două ori.Poveste despre dragoste si întuneric primară Tar&ut* !i liceul Tar&ut* at$rna un ta&lou mare al lui T*eodore Herzl. decoraţiuni. aproape în "iecare lună. nu le aparţineam !i nu eram doriţi# -u i de mirare că voiam !i noi să "im o naţiune. cu to&e !i "lamuri. de la Dan la >eer ?*e&a. 1ladimir Aa&otins3i# +rganizam procesiuni grandioase în cinstea lor. Ta&en3in. democratică. !i nu era loc !i pentru noi în carnaval. cu toţii. Ealman 7u&a!ov. mi se pare că !i 's*er >aras*. educaţia de la Tar&ut* era umanistă. dar în vremea aceea toţi polonezi i erau îm&ătaţi de polonitate. c*iar !i slovacii. ucrainenii erau îm&ătaţi de ucrainitate. @aa3ov Eeru&avel. %nsă educaţia noastră nu era !ovină# De "apt. iar . lozinci. ca să nu mai vor&esc de nemţi. ce*i.

!i c$nd s au căţărat pionierii pe Muntele 6il&oa# 2tiam c*iar !i ce măn$ncă !i cu ce se îm&racă oamenii de acolo# Mai eCact. cam ca 7udolp* 1alentino sau 7amon -avarro. nu voiam să auzim# Pur !i simplu le înc*ideam gura# Ii tratam cu dispreţ# Directorul nostru era un &ăr&at înc$ntător# . ce se cultiva în >eer Tu via !i c$ţi locuitori sunt în Eic*ron @aa3ov. n ar "i putut# Ha&ar n aveau# Toţi cei care veneau din ţară.'mos +z "ăcut după c*ipul lui Dumnezeu. !i 8ania. rareori î!i pierdea cumpătul. pro"esorii no!tri nu cuno!teau tot adevărul. mama ta. îndrum$nd o cu &l$ndeţe către literatură !i artă# 5ra tare c*ipe! !i viril. care era implicată în activităţi o&!te!ti !i era un lider înnăscut. HaGa. asupra căreia doctorul 7eiss avea o in"luenţă misterioasă. a!a că !i dacă ar "i vrut să ne spună despre lucrurile rele. zugrăveau un ta&lou tranda"iriu# Iar dacă cineva se întorcea !i ne spunea lucruri mai puţin plăcute. trimi!ii. plin de căldură !i de empatie sinceră. doctorul Issac*ar 7eiss# 5ra din 6aliţia !i cur$nd a devenit idolul tinerilor# 8etele îl adorau în taină. politicienii !i cei care mergeau p$nă acolo !i se întorceau. c*iar dacă înclină să uite asta# De la o v$rstă "oarte "ragedă g$ndurile noastre erau la ţara Israelului# 2tiam pe de rost situaţia din "iecare sat nou. !i c$nd se înt$mpla 309 . cine a construit drumul cu pietri! de la Ti&erias la Tsemac*.*armant# )n pro"esor eCcelent. cu minte ascuţită !i inimă de poet# -umele lui era 7eiss. credeam că !tim# De "apt. conducătorii tineretului. inclusiv sora mea.

310 . tăieturi din ziare !i "ragmente de poezii !i proză. încercau să l imite. să tu!ească la "el ca el. era Mena*em 6ele*rter. ca el. din c$te !tiu era însurat nu prea "ericit. cum "ăcea el# 'r "i "ost un seducător d e succes# Dar nu. cu"undaţi în g$nduri. geogra"ie. să în"ăptuiască orice lucru care ar "i putut să l "acă să z$m&ească admirativ !i să i laude# 6$ndurile lui erau g$ndurile noastre# )morul lui a devenit umorul nostru# 2i el credea că ţara Israelului era singurul loc în care evreii ar putea să se vindece de su"erinţele lor spirituale !i să !i dovedească lor în!i!i !i lumii că au !i calităţi# 'm avut !i alţi pro"esori minunaţi. !i să meargă la "ereastră unde să stea c$teva minute. în altă zi în c$mpia Ieri*onului. în alta în noile sate din Iudeea.Poveste despre dragoste si întuneric asta nu !ovăia niciodată să trimită apoi după acel elev !i să !i ceară scuze# %ntregul ora! era vră(it de el# . apoi pe străzile din Tel 'viv# 'ducea *ărţi !i "otogra"ii. care ne învăţa >i&lia ca !i cum s ar "i a"lat el însu!i în 1alea lui 5la* sau 'nat*ot* sau în templul "ilistin din 6aza# %n "iecare săptăm$nă Mena*em 6ele*rter ne lua într o eCcursie 9în ţară:. eCemple din >i&lie. să se oprească în mi(locul unei "raze. iar "iicele le!inau la vederea lui ziua# Iar &ăieţii.red că mamele visau la el noaptea. cu o "emeie care de a&ia îi a(ungea p$nă la glezne !i se purta ca un "amilist eCemplar# 'r "i putut "i !i un mare conducător: avea darul de a i "ace pe oameni să !i dorească să l urmeze prin "oc !i prin apă. într o zi în 6alileea. să vor&ească la "el ca el. nu mai puţin dec$t "etele.

'mos +z istorie !i ar*eologie. în parcul 6ravni. cum o să trăiască ei în ţara Israelului. 5ster3a >en Meir. 8ania. "ie la studii. T$rlo. avea un prieten. printre pomii cu citrice !i coli&a din vie !i gardurile din cactu!i !i corturile pionierilor din văi# 2i a!a se "ace că am venit în ţară mult înainte de a a(unge cu adevărat aici# La 7ovno. conducătoarea lor p$nă a plecat la Praga# 2edeau !i cloceau tot soiul de planuri. care mai t$rziu avea să se numească Lea >ar ?am3*a. care "usese re&otezată strada Pitsuds3i. "ire!te. p$nă ce a(ungeai să simţi o o&oseală plăcută. !i alţii# HaGa a "ost.artierul . "ie au emigrat în ţară. în roc*ia mea verde !i cu &entiţă al&ă pe cap.zecziego Ma(a !i pe strada Topoliova. cum o să muncească acolo la înviorarea vieţii artistice !i culturale.etăţii. !i ne plim&am împreună pe . mama ta. în 6rădinile Palatului. Lilia Dalisc*. poate că !i 8ania ?onder. . unde erau marea sinagogă !i catedrala catolică# Intre noi n a "ost niciodată nimic mai mult dec$t 311 . uneori mergeam p$nă la r$ul +stia !i în cartierul vec*i. la Praga. care se numea Tarla sau T$rlo# 'veau un "el de mică uniune a elevilor sioni!ti în care erau mama ta. nu doar în g$ndurile tale. ca !i cum ai "i "ost cu adevărat acolo. sora mea HaGa. ci ca !i cum ai "i mers de a &inelea prin soare !i pra". T$rlo a început să mi "acă mie curte# Mă a!tepta în "iecare seară la intrarea ?pitalului Militar Polonez# Ie!eam. un elev pro"und !i sensi&il. cum o să păstreze vie legătura cu 7ovno# După ce celelalte "ete au plecat din 7ovno. 8ania Veissmann.

9alăptare:. .Poveste despre dragoste si întuneric vor&e# Poate că ne am ţinut de m$nă de două sau cel mult trei ori# De ce.=H. !i dus a "ost# Dintre tot 7ovno ul evreiesc de a&ia dacă au mai rămas c$ţiva doar cei care au venit în ţară c$t mai era timp.a să (elesc. dacă sunt &inecuv$ntare sau &lestem pentru omenire# ?au am$ndouă# 1or&ea cu entuziasm despre un viitor în care cur$nd nu vor mai "i sărăcie. Dacă îmi arde de (elit nu i nevoie să plec din strada VesselG !i nici măcar să pun 312 . n am nici un c*e" să mă întorc să l vizitez: la ce &un. în a"ara celor măcelăriţi de ?talin# -u. &oală sau c*iar moarte# 5ra un pic comunist. puţinii care au "ugit în 'merica !i cei care au iz&utit cumva să scape de cuţitele regimului &ol!evic# Toţi ceilalţi au "ost măcelăriţi de nemţi. ca o *emoragie. pur !i simplu a "ost luat. 5 greu să ţi eCplic. .a să încep iar să t$n(esc de acolo după o ţară a Israelului care nu mai eCistă !i poat e că n a eCistat niciodată în a"ara visurilor noastre de tinereţe. !i începea să se scuze !i să se &$l&$ie# %mi vor&ea la nes"$r!it doar despre !tiinţă !i te*nologie. pentru că generaţia ta n are cum să înţeleagă# . ro!eaţa i te întindea p$nă în v$r"ul urec*ilor. delicte. dar ro!ea din orice "leac: dacă se înt$mpla să rostească un cuv$nt ca 9"emei:. dar asta nu i a "ost de vreun lolos: c$nd a venit ?talin. 9"ustă: sau c*iar 9picioare:.*iar ai putea să r$zi de noi# Hram cumplit de mode!ti# 5ram îngropaţi su& un munte de ru!ine !i teamă# T$rlo acela era un mare revoluţionar din convingere. în .

de!i nu eram adepta vreunei religii. se numea . la urma urmei. n am vrut să măn$nc carne de porc nu din cauza lui Dumnezeu.are mai multă sau mai puţină milă pentru purcel dec$t pentru toţi ra&inii !i *asidim care respectă toate poruncile !i îl preamăresc toată viaţa lor# '!a că nu era din cauza lui Dumnezeu. !i c$nd e ucis un purcel !i el ţipă !i imploră cu vocea unui copil c*inuit. Dumnezeu a creat porcii. p$ine at$t de gustoasă !i de consistentă# -oaptea dormeam su& punte. oricum n ar mai "i viu: dacă nu l ar "i ucis ?talin. de cancer sau de dia&et# Aelesc doar pentru ce n a "ost niciodată# Doar pentru acele înc*ipuiri "rumoase pe care ni le am "ăcut !i acum# M am îm&arcat la Trieste pe un vas rom$nesc. ar "i murit din cauza acestui loc. a unui răz&oi sau a unei &om&e a terori!tilor. Dumnezeu vede !i aude "iece geamăt !i îi este la "el de milă de purcelul c*inuit ca !i de oameni# .onstanţa. ci pentru ce n a "ost niciodată# am nici un motiv să (elesc pentru T$rlo.'mos +z piciorul a"ară din apartamentul meu# 2ed aici. alături de o t$nără 313 . la clasa a treia. ci doar pentru că nu părea potrivit ca pe drumul spre ţara Israelului să mă îndop pe vasul acela cu carne de porc a"umată !i carne de porc sărată !i c$rnaţi de porc# '!a că am m$ncat în sc*im& p$ine al&ă. într un dormitor. a "ost acum aproape !aptezeci de ani. minunată. !i (elesc c$teva ore pe zi# ?au mă uit pe "ereastră !i (elesc# -u pentru ce a "ost !i nu mai este. !i îmi amintesc că. în "otoliul meu. nu simte pentru ei dezgust.

?onia. 28 decem&rie HI<8. 5 ciudat că în 7ovno n am simţit niciodată această teamă. cu "oarte puţini nori. pe moment. e mai aproape de mine dec$t întregul popor evreu# %ntregul popor evreu îmi părea în acel moment o mulţime uria!ă !i transpirată în al cărui p$ntec eram ademenită să intru. da. pe drum. Doar ca să "iu printre evrei. c*iar dacă nu era evreu. !i în ciuda ticălosului care îi ura pe evrei. că o să "iu mistuită de sucurile digestive ale poporului evreu# -ici nu s a mai arătat după ce am a(uns aici# ' "ost doar atunci. !i poate că acesta este motivul pentru care ne am despărţit cu multă căldură# %mi amintesc c*iar că la un moment dat am avut un g$nd "ugar. 'ntioc*us 5pip*anes# %ntr o dimineaţă devreme. ca !i cum în acel moment era cu adevărat carne din carnea mea. îţi pot spune cu precizie c*iar !i data !i momentul era eCact cu trei zile înainte de s"$r!itul anului HI<8. pentru că nu aveam o lim&ă comună. ca să mă poată mistui în întregime cu sucurile lui digestive. grecoaica asta.Poveste despre dragoste si întuneric grecoaică. c$nd pruncul grec a adormit în poala mea !i îl puteam simţi prin roc*ie. care pro&a&il că nici nu !tie ce e aia evreu. după Hanu33a* s a nimerit o zi "oarte limpede. pe acel vas. de ce o tre&ui să merg eu în ţara Israelului. 2i totu!i. asta vrei cu adevărat. nu mai mult# In "iecare seară legănam împreună "etiţa într un cear!a". ca să nu mai pl$ngă !i să adoarmă# -u vor&eam între noi. !i mi am zis. la !ase 314 . miercuri. mama unui prunc de vreo trei săptăm$ni.

nu tre&uia să mi "ac gri(i pentru ce ar g$ndi despre noi ţăranii sau ce ar zice preoţii sau ce ar crede intelectualii.*iar !i c$nd ne am cumpărat primul 315 . cu totul alt"el dec$t casele dintr un ora! sau un sat din Polonia sau )craina.e lucru ciudat. dintr odată tot ce voiam era să strig !i să c$nt: 5 al meu4 'l meu cu totul4 5 al meu cu adevărat4 . cu totul alt"el dec$t 7ovno sau 1ar!ovia sau Trieste. aproape într o clipă. de apartenenţă. aceasta va "i casa mea. nu tre&uia să "ac o impresie &ună neevreilor# . n am cunoscut acel "el de &ucurie: în s"$r!it. nu tre&uia să mă s"iesc din cauza nimănui. dar "oarte asemănător cu ta&lourile de pe pereţii "iecărei clase de la Tar&ut* !i cu desenele !i "otogra"iile pe care ni le arăta pro"esorul nostru Mena*em 6ele*rter# '!a că am "ost !i n am "ost surprinsă# -u pot spune cum. niciodată# -iciodată în viaţa mea. nici în casa. !i m am urcat pe punte !i m am uitat la linia cenu!ie de nori din "aţă# M am uitat cam o oră !i n am văzut dec$t c$ţiva pescăru!i# 2i dintr odată. pe loc. &ucuria mi a urcat în g$t. deasupra liniei norilor a apărut soarele de iarnă. nici în livada noastră. iar dedesu&t era ora!ul Tel 'viv. îmi pusesem de(a *aine călduroase. !ir după !ir de căsuţe pătrate.'mos +z dimineaţa. înaintea acelei dimineţi sau după ea. mă înţelegi. nu mai avusesem niciodată p$nă atunci un ast"el de sentiment. la moară. văruite în al&. un pulover !i un mantou u!or. de proprietate. în s"$r!it aici am să pot să trag draperiile !i să uit de vecini !i să "ac eCact ce am eu c*e"# 'ici nu tre&uia să mă port tot timpul c$t de &ine puteam.

în clipa în care i am mulţumit "rumos în ucraineană !i am vrut să i dau un &an. dar de la prima privire m a "ulgerat un g$nd. !i sora mea HaGa cu soţul ei. !i la căsuţele ciudate. ?au prostesc. mama ta# ?tătea puţin într o parte. cu inima &ună !i mai e !i vesel4 2i doar după ce i am sărutat !i i am îm&răţi!at pe toţi am văzut că era acolo !i sora mea 8ania. cam a!a: ce mai &ăiat !i a găsit aici4 5 tare c*ipe!. nu i nevoie de a!a ceva. !i cel mai &ine îmi amintesc de un miros puternic. La unsprezece dimineaţa am co&or$t cu &aga(ele noastre într o &ărcuţă cu motor. în Holon.Poveste despre dragoste si întuneric apartament. !i apoi al lui Papa. cum nu mai văzusem niciodată p$nă atunci4 Presupun că nu poţi înţelege asta# Pro&a&il că ţi pare destul de carag*ios. departe de &utoaiele arz$nd. ce te a apucat. înlăcrimat. privind la un ora! în care nu mai "usesem !i la o ţară în care nu mai pusesem piciorul. Tsvi. o namilă de ucrainean păros. r$z$nd. plin de sudoare !i cam înspăim$ntător. ameţitor. nu i a!a. de smoală clocotită. sau pe acesta din strada VesselG. : 5ra o zi plăcută. pe care încă nu l cunoscusem. într o 316 . un pic rece. a r$s !i deodată a grăit într o e&raică curată 9?cumpo. n am simţit cu at$ta intensitate ce &ine e să ai casa ta# 2i acesta a "ost sentimentul care mă umplea pe la !apte dimineaţa. iar marinarul care era acolo. de ce nu mi dai mai &ine un pupic. !i din "umul gros care se ridica din &utoaiele cu smoală pro&a&il că tocmai as"altaseră vreun scuar sau vreun trotuar a iz&ucnit c*ipul mamei mele.

în vreme ce Papa aproape că reu!ea să ascundă adevărul. o "emeie "atală. înnorată# 8rumuseţea nu i pierise. că o iu&e!te cel mai mult pe 8ania# 5u nu eram 317 . p$nă la s"$r!it# HaGa "usese întotdeauna cea mai "ascinantă !i impresionantă dintre noi trei.red că mama o admira cel mai mult pe HaGa !i era m$ndră de ea. era limpede că cea mai "rumoasă dintre noi era 8ania# 5u. dimpotrivă. stătea lini!tită. mi am dat &rusc seama că î!i ducea greu sarcina adică pe tine# Tre&uie să "i "ost de a&ia în luna a treia. cu o&ra(ii tranda"irii. încrezătoare. dar nu putuse să o&ţină o zi li&eră. &uzele nu aveau culoare. !i m a invitat să merg la Ierusalim# De a&ia după vreun s"ert de oră am văzut că nu i prie!te să stea at$ta în picioare# %nainte ca alt mem&ru al "amiliei să mi spună. doar că părea să "i "ost acoperită cu un văl cenu!iu. însă pentru oricine avea oc*i &uni !i se uita atent. pe care nu !i l a mai scos niciodată. plină de siguranţă am văzut !i că 8ania nu se simţea prea &ine: părea "oarte palidă !i era !i mai tăcută dec$t de o&icei# 1enise anume de la Ierusalim ca să mă înt$mpine. dar o&ra(ii ei păreau un pic sco&iţi. !i a cerut scuze pentru 'rie*. -u contam deloc: eram doar sora cea mică !i prostuţă# .'mos +z "ustă lungă !i un pulover al&astru tricotat de m$nă. era interesantă. sclipitoare. cumva. tatăl tău. a!tept$nd să mă îm&răţi!eze !i să mă sărute după ce o "ăceau toţi ceilalţi# '!a cum am văzut imediat că sora mea HaGa în"lorea aici era plină de viaţă. iar "runtea îi părea.

cel mult de doisprezece ani. era colegiul pedagogic care încă se mai a"lă pe strada >en @a*uda. puţin înainte de colţul cu &ulevardul -ordau# La prima vedere i am luat pe muncitori drept ţigani sau turci. e a!a de &ine că e!ti aici. ca să "ie mai puţin înspăim$ntător# Mama ta m a îm&răţi!at !i mi a zis. mai ales o să tre&uiască să i a(utăm pe părinţi# 'partamentul în care locuiau HaGa !i Tsvi era la vreun s"ert de oră de mers pe (os din port. poate doar pentru &unicul 5p*raim. cu condiţia să nu "ie invidio!i sau plini de amărăciune. găsesc în ei cea mai multă iu&ire de dăruit celorlalţi# -u crezi. -u sunt prea sigură de ceea ce am zis adineaori# Poate că e doar una dintre pove!tile pe care mi le spun înainte de culcare# Poate că toată lumea î!i spune pove!ti înainte de culcare. dar !i pentru că printre ei erau ni!te copii. !i totu!i îi iu&eam pe toţi: nu eram invidioasă !i nu eram supărată# Poate că tocmai oamenii cel mai puţin iu&iţi. dar HaGa a zis că sunt doar evrei ar!i de soare# -u mai văzusem p$nă atunci ast"el de evrei. iar Tsvi a "ost un erou !i mi a cărat singur cea mai mare parte din &aga(e# Pe drum am văzut ni!te muncitori construind o clădire mare. o să tre&uiască să ne a(utăm mult între noi. !i "iecare căra în spate un soi de scară de lemn încărcată cu &locur i mari de &eton# 'm pl$ns un pic văz$nd asta. doar în poze# 'poi am început să pl$ng nu numai pentru că acei constructori erau a!a de puternici !i de "ericiţi. nici pentru mama. ?onia. a!a de &ine că suntem iar împreună cu toţii.Poveste despre dragoste si întuneric lumina oc*ilor nici pentru tata. de 318 .

dec$t poate în g$ndurile mele# 2i nici n o să mai calc# -u pentru că ţara Israelului este at$t de 319 . !i de data asta n am mai simţit nevoia să pl$ng !i n am mai simţit o &ucurie săl&atică. cu &ăncile !i "elinarele !i toate indicatoarele în e&raică. la "el cu cea de pe vas .are era legătura. cu mare &l$ndeţe. în acel moment# %n seara aceea Tsvi !i 8ania m au dus să văd Tel 'vivul# 'm mers pe (os p$nă pe strada 'llen&G !i &ulevardul 7ot*sc*ild. ca din "undul unui puţ. n am simţit dec$t un "el de lini!tire.am a"lat nici p$nă azi# Dar a!a am simţit acolo. la urma urmei. !i m am spălat pe m$ini. seara. pentru că strada >en @a*uda nu era considerată pe atunci cu adevărat parte din Tel 'viv# %mi amintesc ce curat !i "rumos părea totul la prima vedere. un &ăieţel vioi. leit tatăl lui. că e "oarte &ine că suntem aici !i nu în casa de pe strada Du&ins3a# 2i am mai simţit dintr odată că e mare păcat. z$m&itor. că marinarul acela o&raznic !i plin de sudoare n a căpătat de la mine pupicul pe care îl ceruse# . dinăuntru. . l am luat pe @igal !i l am str$ns în &raţe.'mos +z &ucurie. ca !i cum întreg Tel 'vivul n ar "i "ost dec$t un aran(ament "oarte "rumos pe terenul de (oacă de la !coala Tar&ut*# 5ra s"$r!itul lui decem&rie HI<8 !i de atunci n am mai călcat niciodată peste *otare. din ad$ncul ad$ncului "iinţei mele. cu o vecină care a avut gri(ă de el p$nă am a(uns noi# Tre&uie să "i avut !ase luni. dar !i de tristeţe# Mi e cam greu să eCplic# %n apartamentul mic al lui HaGa !i Tsvi a!tepta @igal.

vor&ea mult. Iar e!ti pe "ugă. La )niversitatea 5&raică de pe Muntele ?copus sau poate într una dintre acele odăi îng*esuite din Derem 'vra*am. 6eula sau '*va. a!a am auzit de la 5ster3a Veiner. avusese !i una sau două legături trecătoare# . !i ele studente. atrăgea atenţia !i poate că !i un strop de &at(ocură# 9)n dicţionar am&ulant: îl numeau ceilalţi studenţi# Dacă cineva voia să !tie sau c*iar dacă nu voia. 5ster3a Veiner !i 8ania Veissmann# 2tiu că era "oarte curtată# Dar. ci pentru că acum cred că toate călătoriile sunt ridicole: singura călătorie din care nu te întorci întotdeauna cu m$inile goale este cea din tine# %n mine nu eCistă graniţe sau vămi !i pot călători p$nă la cele mai îndepărtate stele# ?au să mă plim& prin locuri care nu mai sunt. cu umor. în care în acea vreme studenţii săraci locuiau îng*esuiţi c$te doi sau trei. nu îmi displace# 'cum pot să ţi "ac un oc*i la capac înainte de a pleca. să vizitez oameni care nu mai sunt# Pot să merg p$nă !i în locuri care n au eCistat niciodată. mi s a spus că era "oarte atras de compania "emeilor. cu strălucire. pe care o împărţea cu două prietene de la 7ovno.$t despre tata. la numărul =2. lui îi plăcea să le 320 . dar în care îmi place să "iu# ?au.Poveste despre dragoste si întuneric "rumoasă. cel puţin. cu ni!te ro!ii !i &r$nză !i o "elie de p$ine. 8ania Mussman l a înt$lnit pe @e*uda 'rie* Dlausner# 5ra în HI<P sau HI<M# 2tiu că mama locuia atunci într o cameră de pe strada Eep*ania*. -u. -u mai vrei măcar un pa*ar de ceai. care n ar "i putut eCista. ?au ni!te avocado.

se alătura eCcursiilor la locurile s"inte sau la !antierele ar*eologice. c$nd mama era de(a însărcinată. îi cumpăra o &ăutură gazoasă. ea într o roc*ie lungă. ec*ivalentul sanscrit al cuv$ntului 9turn: sau unde anume este menţionat petrolul în Mis*na*# Dacă îi cădea cu tronc vreo studentă. îi plăcea să participe la discuţii intelectuale !i citea cu glas tare. s au mutat într o clădire de peste 321 .'mos +z arate tuturor că el cunoa!te numele pre!edintelui 8inlandei. găsea o plăcere a"erată în a o a(uta la teme. cu un triung*i de &atistă al&ă iţindu se din &uzunarul de la piept. o lua seara la plim&are în Mea ?*arim sau pe aleile din ?an*edriGa. el într un costum negru cu dungi al&e !i cu cravată. al&ă. pe acoperi!ul clădirii ra&inatului din . cu patos. din poeziile lui Mic3ievicz sau .erni3ovs3i# Dar se pare că ma(oritatea relaţiilor lui cu "etele nu mergeau dincolo de discuţiile serioase !i plim&ările pe înserat: se părea că "etele erau atrase doar de creierul lui# Poate că nici el nu avea mai mult noroc dec$t cei mai mulţi &ăieţi din vremea aceea# -u !tiu cum sau c$nd au devenit mai apropiaţi părinţii mei !i n am *a&ar dacă mai rămăsese iu&ire între ei înainte să apar cu# ? au căsătorit la începutul lui HI<8.alea Aa""a. care îi sporea paloarea pielii !i "rumuseţea părului negru# 8ania s a mutat cu puţinele ei lucruri din camera comună de pe strada Eep*ania* în camera lui 'rie* din apartamentul "amiliei Earc*i de pe strada 'mos# După c$teva luni.

doar "ăcea pe isteţul. 9într un anume sens:. ca !i 9cu toate acestea:.Poveste despre dragoste si întuneric drum. pentru că m am născut în mod at$t de nec*i&zuit !i de iresponsa&il. în apartamentul cu două odăi de la demisol# 'ici s a născut singurul lor copil# )neori tata glumea. care veneau din ad$ncurile &utoaielor înmiresmate din colţul &ăcăniei domnului 'usterF cu anumite ocazii m$neam sardele. care erau considerate o delicatesă# M$neam dovlecei. în "elul lui destul de st$ngaci. împotriva planurilor !i a!teptărilor sale. 9negre!it:. !i d$nd de înţeles că din cauza na!terii mele a pierdut el trenul# ?au poate că nu dădea nimic de înţeles. 9cu promptitudine:. în "elul lui o&i!nuit: adesea tata "ăcea o glumă sau alta doar ca să spargă tăcerea# %ntotdeauna î!i înc*ipuia că tăcerea e cumva îndreptată împotriva lui# ?au că e din vina lui# . dovleci !i vinete. cu siguranţă înainte de a "i do&$ndit ceea ce nădă(duise să do&$ndească în viaţă.e m$ncau as3enazii săraci din Ierusalim în anii . "ierte sau pră(ite sau su& "ormă de salată plină de ulei. 9pe de altă parte: !i 9a&solută ru!ine:0# ?pun$nd că lumea nu era locul potrivit în care să aduci &e&elu!i poate că dădea glas unui repro! implicit "ăcut mie. M$neam p$ine neagră cu "elii de ceapă !i măsline tăiate pe (umătate !i uneori cu pastă de an!oaF m$neam pe!te a"umat !i pe!te sărat.=0. că în vremea aceea lumea nu era cu siguranţă locul potrivit în care să aduci &e&elu!i /îi plăcea mult eCpresia 9cu siguranţă:. cu "eliuţe de usturoi !i ceapă tocată# 322 . 9într adevăr:.

care se vindea într un &orcan gros# Tata se scula întotdeauna devreme. ardei gras !i castraveţi !i un pic de sm$nt$nă Tnuva acrită. care avea gust de lipici. gri(uliul meu tată aprindea primusul înainte de a stoarce portocalele !i punea pe el o oală cu apă. trans"orm$nd cu pămătu"ul zăpada de pe o&ra(i în spumă groasă. !i în acea vreme lumea credea că poţi răci dacă &ei &ăuturi reci într o zi "riguroasă. iar c$nd apa aproape că dădea în clocot scu"unda cu atenţie cele două 323 . în vreme ce citea ziarul# In sezonul citricelor storcea c$teva portocale cu un mic storcător manual !i ne aducea mamei !i mie la pat c$te un pa*ar cu suc de portocale# 2i pentru că sezonul citricelor era iarna. at$t de "als că ţi se "ăcea părul măciucă# După aceea &ea un pa*ar de ceai singur în &ucătărie. direct din 3i&&utzul Hulda. în HIMI. !i în vreme ce se rădea c$nta înceti!or un c$ntec popular. o (umătate de ou "iert !i măsline. !i c$nd "ăceam grevă îl înlocuiau cu gri! stropit cu scorţi!oară# Mama &ea dimineaţa ceai de lăm$ie !i uneori înmuia în el un &iscuit înc*is la culoare# Micul de(un al tatei era o "elie de p$ine neagră cu gem gal&en !i gros.'mos +z Dimineaţa aveam p$ine neagră cu gem sau uneori cu &r$nză# /Prima dată c$nd am mers la Paris. "elii de ro!ii. gazdele mele au descoperit amuzate că în Israel erau doar două "eluri de &r$nză: al&ă !i gal&enă#0 Dimineaţa mi se dădea ovăz Sua3er. cu o oră sau o oră !i (umătate înaintea mamei !i a mea# Pe la cinci !i (umătate stătea de(a în "aţa oglinzii din &aie.

acu. ca !i numele &i&lic Aap*et*. a!a înc$t sucul a"lat mai aproape de margine să nu "ie mai cald dec$t cel din mi(locul pa*arului# 'poi. nu. se pare că numele Aa""a.Poveste despre dragoste si întuneric pa*are cu suc în oală !i amesteca &ine cu o lingură. iar în 324 . peste costumul ie"tin. uneori. derivă din cuv$ntul pentru "rumuseţe. cu !orţul lui în carouri !i cravata !tearsă !i costumul (erpelit. în vreme ce tata stătea l$ngă mine. nu:# ?au: 9Dacă ţi &ei sucul în "iece zi N P$nă la urmă voios tu vei "i:# ?au c*iar: 9+rice strop. N -u vreau să te s$c$i. a!tept$nd să i dau înapoi pa*arul gol# In vreme ce &eam sucul tata căuta ceva de spusF întotdeauna se simţea vinovat c$nd se lăsa tăcerea# 8ăcea poezii în "elul lui care nu era amuzant: 9>ea sucul. în dimineţile în care se simţea mai mult orator dec$t poet: 9. un cuv$nt "oarte vec*i care e posi&il să "i venit din a33adianul "aGa. &ăiete. ras. îm&răcat !i cu !orţul în carouri al mamei legat în (urul taliei. se poveste!te N Trup !i minte întăre!te:# ?au.itricele sunt m$ndria ţării noastre4 Portocalele de Aa""a sunt preţuite în toată lumea# 'propo. Go"t. o trezea pe mama /în odaia cu cărţi0 !i mă trezea pe mine /în odăiţa de la capătul coridorului0 !i ne înm$na "iecăruia c$te un pa*ar cu suc de portocale încălzit# >eam sucul ăsta căl$i de parcă ar "i "ost otravă.

Mama zicea: 9. simţind o satis"acţie calmă pentru (ocul lui de cuvinte 9termină ţi "rumosul suc de Aa""a !i îngăduie mi să duc pa*arul înapoi la &ucătărie în c*ip de pradă a mea:# 'st"el de (ocuri de cuvinte !i vor&e de du*.*iar î!i înc*ipuie că viaţa e doar un "el de picnic de elevi sau de petrecere între &urlaci. că vecinul nostru.*iar !i c$nd ai intenţii &une iz&ute!ti cumva să o "aci cu prost gust: e!ti "ie condescendent. c*iar !i &oala gravă a domnului Lem&erg. t$năra mea "rumuseţe: de acum z$m&ea cu modestie. tata se lansa într o mică prelegere despre originea cuvintelor 9situaţie: !i 9dezastruos:. dar avusese intenţii &une. domnul Lem&erg. !i la ce i ar "olosi domnului Lem&erg dacă ne am apuca să l &ocim c$t e încă în viaţă. înţesată cu citate &i&lice# Mama se arăta uimită că orice. !i în am&ele cazuri tre&uie să tr$nte!ti poante:# După care treceau la lim&a rusă !i vor&eau pe tonuri 325 . Tata c$ntărea repro!ul ei. taOa"a# 2i acum. îi declan!ează glumele copilăre!ti# . în vreme ce în am*ară este.'mos +z ara&ă are "orma Oa"i. s a întors de la spital arăt$nd !i mai vlăguit dec$t c$nd a plecat !i că se zice că e într o situaţie dezastruoasă. cred. de eCemplu. î!i cerea scuze. pe care le numea calem&ours sau paronomasii. st$rneau întotdeauna în tata un soi de &ună dispoziţie &ine intenţionată# ?imţea că ele au "orţa să împră!tie m$*nirea sau nelini!tea !i să creeze o atmos"eră plăcută# Dacă mama spunea. "ie lingu!itor. cu glume !i o&servaţii isteţe.

ardei gras. cior&ă de s"eclă. dezgust !i "urie. gelBe# 'cesta era 326 . ceapă verde !i pătrun(el. varză acră sau morcovi. scu"undată în orez sau e!uată pe un &anc de pireu de carto"i. mazărea !i lintea# 1ara. !i de tot soiul de &oa&e deprimante. implorări !i pove!ti despre prinţese !i "antome. "ără nici un gust. castraveţi. !i c*i"tele "ăcute din p$ine amestecată cu un pic de carne tocată /încercau să ascundă "aptul că era prea multă p$ine pun$nd &ucăţele de usturoi0# )neori eram silit să îng*it.Poveste despre dragoste si întuneric înă&u!ite. !i dacă îl dădeai gata cu totul erai răsplătit cu o &udincă roz "ăcută din lapte !i pra". căruia îi ziceam pe numele "ranţuzesc. ca să mi distragă atenţia p$nă ce îng*iţeam ni!te dovleac &ălos !i dovlecel mucos /căruia îi ziceam pe numele ară&esc. cruzi sau gătiţi# 'lteori eram condamnat să traversez p$rloage de crupe de ovăz !i tăr$ţe. "olosind mită. tata "ăcea o salată gustoasă din ro!ii. tot "elul de c*i"tele din spanac. ca "asolea uscată.$nd mă întorceam la pr$nz de la grădiniţa doamnei Pnina mama se lupta cu mine. să răz&at mestec$nd prin munţi de conopidă "iartă. cu lacrimi. s"eclă. cu catargul !i p$nzele împodo&ite cu pătrun(el. 3usa0. ciornicevoiene# . mărunţite !i strălucind în uleiul de măsline# Din c$nd în c$nd aveam drept musa"ir c$te o &ucată de pui. sau un (eleu gal&en "ăcut din pra". m$ncare de spanac. păzită stra!nic de morcovii "ierţi !i dovleceii loviţi de ra*itism care stăteau în (urul punţii lui# + perec*e de castraveţi muraţi slu(eau de "lancuri acestui contratorpilor.

aveam să mă alătur lui în cur$nd# In cinstea ?*a&&at ului 'ov !i săr&ătorilor mama aducea un crap. scoţ$nd din apă o gură care mă ducea cu g$ndul la lucruri la care e mai &ine să nu te g$nde!ti# + dată sau de două ori m am sculat !i m am "uri!at prin întuneric ca să văd dacă prietenul meu c*iar dormea toată noaptea în apa rece. su& comanda căpitanului -emo. sau poate că. iar el se strecura a"ară !i se t$ra încet pe &urtă p$nă în co!ul cu ru"e murdare. ziua de muncă a lui Pr$nzi!or se înc*eia. iar dimineaţa aluneca în taină înapoi în cadă ca să !i "acă datoria în serviciul marinei# +dată. 327 .'mos +z doar la un pas de Aules 1erne !i de misteriosul su&marin -autilus. c$nd am "ost lăsat de capul meu acasă. pe care îl cumpăra din vreme. după ce se stingeau luminile. care se le*ămetise de toată omenirea !i se re"ugiase pe tăr$mul lui misterios de su& oceane unde. pe la mi(locul săptăm$nii# Toată ziua pe!tele înota "ără ast$mpăr încolo !i încoace prin cadă. căut$nd neo&osit vreun pasa( su&marin secret din cadă spre marea largă# %l *răneam cu "irimituri de p$ine# Tata mi a spus că în lim&a(ul nostru secret un pe!te se numea Pr$nz# M am împrietenit rapid cu Pr$nzi!or: îmi recuno!tea pa!ii de departe !i venea repede la marginea căzii să mă înt$mpine. a!a *otăr$sem eu. lucru care îmi părea ciudat !i c*iar împotriva legilor "irii. dintr o parte în alta !i iar înapoi. !i se "ăcea colac !i dormea în îm&răţi!area caldă a prosoapelor !i a ru"ăriei de corp.

m a în(ung*iat &rusc cu at$ta spaimă. rece !i rigid. pentru că s au întors acasă !i s au "uri!at în &aie "ără să i aud. !i m au prins !ez$nd nemi!cat ca >udd*a pe capacul closetului. apoi le am udat. "ără mi!care# 2i a!a au dat peste mine tata. era întotdeauna moale !i caldăF doar ce era mort devenea rece !i rigid# 2i acum crapul ăsta paradoCal. însă viu. "ără pleoape. str$mtori.Poveste despre dragoste si întuneric m am *otăr$t să îm&ogăţesc viaţa &ietului crap plictisit cu ni!te insule. care se răsucea !i se lupta cu putere. "aţa încremenită. oc*ii împăien(eniţi privind "ără nici o clipire. ca două mărgele de sticlă# Pe dată au ie!it la iveală 328 . alunecos !i uleios. cu &ran*ii. mama !i pedeapsa. cu gura puţin desc*isă. copil sau pisică. promontorii !i &ancuri de nisip "ăcute din di"erite ustensile de &ucătărie pe care le am &ăgat în cadă# 7ă&dător !i stăruitor precum căpitanul '*a&. solzos. am petrecut mult timp încerc$nd să mă uit la lume prin oc*ii rotunzi !i nemi!caţi ai unui pe!te. dar mereu se strecura !i scăpa din vizuinele su&marine pe care le presărasem eu însumi pe "undul mării# L a un moment dat i am atins &rusc solzii reci !i tăio!i !i m am cutremurat de silă !i teamă la această descoperire care îmi îng*eţa s$ngele în vine: p$nă în acea dimineaţă orice "iinţă. "ie ea găină. că i am dat drumul iute !i mi am scuturat degetele. mi am v$nat îndelung Mo&G Dic3 ul cu un polonic. le am săpunit !i le am "recat de trei ori# '!a am renunţat la v$nătoare# In loc să l v$nez pe Pr$nzi!or. ud tot. devenind ţeapăn !i îng*eţat între degetele mele. "ără gene.

domnul >ar ?am3*a. a cărui "aţă era acoperită cu o &ar&ă deasă !i c$rlionţată ca vata minerală# )rec*ile îi erau de mărimi di"erite. în c*ip de ar*ipelag sau de apărarea su&marină de la Pearl Har&our# 9înălţimea ?a:. un su"let de educatoare de grădiniţă într un trup de păpu!ă de porţelan. cu cap !i coadă. dar cu c$teva tăieturi de cuţit pe lateral. întreg. mama a pus deodată pe masă cadavrul lui Pr$nzi!or al meu. 9va "i din nou silit să su"ere consecinţele "aptelor sale# %mi pare rău#: 1ineri seara au venit &unicul !i &unica. împreună cu um"latul ei soţ. peste un strat de orez strălucitor. oc*ii lui străpungători au strigat trădătorule !i uciga!ule nazist. Lilen3a.$nd oc*ii mei i au înt$lnit privirea îngrozitoare.adavrul regal era a!ezat într un sos consistent de culoarea sm$nt$nii. cu su"erinţă tăcută# . s a alarmat !i s a repezit să 329 . splendid ca trupul unui rege dus pe un a"et către Panteon# . părea un c$ine lup care î!i ţine o urec*e ciulită !i pe cealaltă pleo!tită# După supa de pui cu 3neidlac*. încerc$nd să nu &age de seamă ceilalţi# %nsă Lilen3a. presărat cu "ulgi verzi decorativi# Dar privirea vie !i acuzatoare a lui Pr$nzi!or era aţintită neînduplecat asupra tuturor uciga!ilor lui. cu un repro! încremenit. a spus tata cu m$*nire. ornat cu prune din compot !i "elii de morcov.'mos +z ustensilele de &ucătărie pe care copilul ăsta aiurit le a pus pe "undul apei crapului. cu capul în piept. !i am început să pl$ng în tăcere. a mai venit !i prietena mamei. cea mai &ună prietenă !i con"identă a mamei.

are rost să siliţi copilul4 're un &loca( psi*ologic4 330 . se pare că intră "oarte devreme în "aza de pu&ertate. + &ucată sim&olică. cu vocea lui stridentă: J Păi. a început să mă îm&ie. vulnera&ili. ce ar "i să iei doar o &ucăţică. %nsă Lil3a. o persoană emotivă !i sentimentală. ce zici. a intervenit în "avoarea mea: J . complicaţi. ca toţi ceilalţi# J -u# J -u. d$nd pe dina"ară de dulceaţă !i de im&oldul de a "ace pe mi(locitorul. De dragul părinţilor tăi !i al zilei de ?*a&&at. pe!tele. rogu te. a"irm$nd că le spusese de(a de multă vreme că acest copil.Poveste despre dragoste si întuneric mă consoleze# Mai înt$i mi a pus m$na pe "runte !i a declarat: -u. le a c$ntărit !i a pronunţat sentinţa: J 8oarte &ine# Dar mai înt$i de toate îţi vei m$nca. !i a zis: ?e pare că e ceva psi*ologic. domnul >ar ?am3*a. n are temperatură# 'poi mi a tot m$ng$iat &raţul !i a zis: însă da. !i cel mai &ine e să la!i lucrurile în voia lor# Tata a cugetat la cele spuse. J -u pot# %n acest moment. soţia lui. p$nă ce răsu"larea ei aproape că mi a tăiat răsu"larea. cu o plăcere plină de sine. înălţimii ?ale îi trece cumva prin cap g$ndul de a !i concedia perec*ea de &ucătari. ca toţi viitorii arti!ti sensi&ili. nu "izic# 'poi s a întors spre părinţii mei !i a tras concluzia. 2i de ce nu. tremură un pic# 'poi s a aplecat spre mine. împăciuitor.

cunoscută !i ca Lilen3a. era un oaspete o&i!nuit în apartamentul nostru în cea mai mare parte a copilăriei mele petrecute la Ierusalim# 5ra o "emeie mică. tăceau imediat am$ndouă !i nu !i reluau discuţia dec$t c$nd a(ungeam destul de departe ca să nu aud# Lilia >ar?am3*a mă privea cu z$m&etul ei trist. tristă. dar cu adevărat. !i era "oarte 33 *m sc'imbat cFteva dintre nume. înţeleg !i iert orice pe motiv emoţional. a dat din cap ca !i cum ar "i "ost cu siguranţă de acord cu ea însă!i !i a început o conversaţie# Ţinea cu adevărat. iniţial Lilia Dalisc*HH. însă mama îmi cerea să mă gră&esc să spun ce vreau !i să le las în pace# %mpărtă!eau o mulţime de secrete# + dată Lilen3a a venit c$nd ai mei nu erau acasă# ? a uitat o vreme la mine cu înţelegere !i m$*nire. a!ezate pe ta&uretele din răc*ită din &ucătărie sau pe scaune pe care le scoteau în grădină.) 331 . la mine de c$nd eram mic. din diferite motive. tăi"ăsuind sau cu"undate într o carte sau într un al&um cu capodopere. "ragilă. (N. palidă. cu capetele alăturate !i m$nă în m$nă# De cele mai multe ori Lil3a venea c$nd tata era la lucru# 'm senzaţia că între ea !i tata era acea aversiune reciprocă !i politicoasă care eCistă în general între soţi !i cele mai &une prietene ale soţiilor lor# Dacă mă apropiam de mama c$nd tăi"ăsuia cu Lilen3a. a. cu umerii căzuţi# Lucrase mulţi ani ca învăţătoare !i c*iar a scris două cărţi despre mentalitatea copilului# Din spate arăta ca o copilă su&ţirică de doisprezece ani# 5a !i mama stăteau ore întregi !opăcăind.'mos +z Lea >ar ?am3*a.

e mă entuziasmează . dacă îmi place "ot&alul sau dacă mai colecţionez încă tim&re. urec*ea care mă ascultă# .e mă entuziasmează. I ar plăcea să mi "ie. .Poveste despre dragoste si întuneric interesată de mine# Interesată nu ca adulţii ăia plictico!i care întrea&ă întotdeauna dacă învăţ &ine. n o să !ovăi. cum să i zicem. la ce mă g$ndesc. !i ce vreau să mă "ac c$nd o să "iu mare !i prostii de astea# -u4 Pe ea o interesau g$ndurile mele4 1isurile mele4 1iaţa mea spirituală4 Mă considera un copil at$t de deose&it. e!ti "oarte ama&ilă:# J Dacă simţi vreodată nevoia să vor&e!ti despre ceva ce nu ţi e u!or să le spui alor tăi.e îmi provoacă dezgust. . 'm citit vreodată cartea lui.e "el de peisa( mă atrage. . la prima ei între&are.e mă sperie. . . mai vulnera&ilă a tinerei mele personalităţi /aveam vreo zece ani pe atunci0# De eCemplu. . + să vii la mine. 'm auzit vreodată de Aanusz Dorcza3. 332 . am răspuns politicos: La tot soiul de lucruri# La ra"ala de între&ări . 'm de(a g$nduri secrete despre seCul "rumos. la ce mă g$ndesc c$nd sunt a&solut singur.e mă sperie am răspuns: -imic anume# Iar la o"erta ei de prietenie am răspuns cu tact: 9Mulţumesc.on"identa mea# %n ciuda di"erenţei de v$rstă etc# 5ram un copil de o politeţe o&sesivă# Prin urmare. at$t de original4 ?u"letul unui artist în devenire4 I ar plăcea să încerce într o zi nu neapărat pe loc să intre în legătură cu partea mai intimă. tanti Lilia.e se înt$mplă în viaţa tainică a imaginaţiei mele. @otam Magicianul.e mă "ace cu adevărat "ericit sau trist.

la c$teva săptăm$ni după ce a apărut cartea mea ?pre moarte. pe nepusă masă. tanti Lilia. în colţul odăii mele# ?unt curioasă care sunt izvoarele pove!tii este eCcepţională# Mi e greu să mi înc*ipui ce se petrecea în tine c$nd a!terneai acele descrieri ale ororii !i morţii# Iţi îng*eaţă s$ngele în vine# Descrierile evreilor "iguri puternice. După douăzeci de ani. Mama se întoarce repede# 5 doar după colţ.ruciadeiL am auzit o odată la radio !i tu ai citit c$teva "ragmente într un interviu televizat# ' "ost minunat să te văd a!a la televizor. care trecuse de !aizeci de ani: 9?imt că nu m am purtat cum tre&uie cu tine de la moartea tatălui tău# 'm "ost "oarte deprimată !i nu sunt în stare să "ac nimic# M am înc*is în casă /apartamentul nostru e înspăim$ntător### dar nu am puterea să sc*im& nimic0 !i mi e "rică să ies acesta este adevărul adevărat# In &ăr&atul din povestea ta Iu&ire t$rzie am recunoscut c$teva trăsături comune părea at$t de "amiliar !i de apropiat# Dramatizarea K. 2i sigur că eu o să păstrez secretul# Poţi să vor&e!ti cu mine# J %ţi mulţumesc# J Lucrurile despre care n ai cu cine vor&i. la "armacie# +ri vrei să cite!ti ziarul c$t o a!tepţi. J %ţi mulţumesc# Iţi mulţumesc din su"let# 1rei să ţi aduc un pa*ar cu apă. 1rei să dau drumul la ventilator. cu siguranţă nu victime### m au impresionat# 333 . am primit o scrisoare de la această prietenă a mamei mele. la Heinemann. pe 28 iulie HIXH. 6$ndurile care te "ac să te simţi un pic singur.'mos +z 2i o să mi spui.

iar acum.eva n a mers cum tre&uie. Te rog să mă ierţi. în + notă auto&iogra"ică din cartea ta### c$nd vor&e!ti de "aptul că mama ta a murit Kdin dezamăgire sau t$n(ire# . ating o rană# 7ana răposatului tău tată. at$ţia ani am visat să mă întorc în ţară.ai cum să !tii c$t de mult îmi lipse!te 334 .Poveste despre dragoste si întuneric .L. !i c*iar a mea# . că sunt "leCi&ilă# 'cum simt descompunerea ciudat.a !i imaginea apei care roade încetul cu încetul "ierul### !i imaginea unui Ierusalim care nu e o realitate !i nu e nici capătul călătoriei. din P august HIXI. că a devenit realitate trăiesc aici ca într un co!mar# -u lua în seamă ce zic# Mi a scăpat# -u mi răspunde# )ltima dată c$nd te am văzut. !i atunci o să tăi"ăsuim despre mulţimea de între&ări pe care le au st$rnit în mine cuvintele tale# La ce "aci aluzie acum. poate că într o zi o să ne înt$lnim totu!i. în discuţia în"ier&$ntată cu tatăl tău. e doar t$n(irea !i înseto!area după ceva ce nu e un loc de pe lume# Moartea îmi apare din paginile cărţii tale ca un lucru pe care nu mi l am înc*ipuit niciodată !i totu!i am r$vnit la ea nu demult### %mi amintesc acum mai mult ca oric$nd de vor&ele mamei tale ea mi a prevăzut e!ecul din viaţă# 2i mă m$ndream că slă&iciunea nu mi e dec$t la supra"aţă. Lilia /Lea0:# Iar în altă scrisoare. n am perceput în tine &ăr&atul i posomor$t### Toată "amilia mea trimite salutări alor tăi# + să "iu cur$nd &unică4 . Lilia mi a scris: 9## #dar destul cu asta pentru moment. mai ales rana ta.u prietenie !i drag.

în HIM<### 5ra pediatru !i viaţa ei a "ost un !ir de dezamăgiri. poate pentru că avea încredere în &ăr&aţi# ?te"a pur !i simplu re"uza să priceapă de ce sunt în stare unii &ăr&aţi# -oi trei eram "oarte apropiate în anii . să mi iau viaţa. mai ales în ultima vreme# 'm rămas at$t de singură în lumea mea îngustă4 Mi e dor de ea# 2i de altă prietenă a noastră. în HIM<.o să mai încerc ### %ncă n a venit vremea să vor&esc cu tine despre lucruri legate de părinţii tăi### 'u trecut de atunci at$ţia ani### -u. încă nu sunt gata să eCprim în scris tot ce a! vrea să spun# .<0# ?unt una dintre ultimii mo*icani dintre prietenii care nu mai eCistă# De două ori am încercat. o c*ema ?te"a. în HIXH !i HIX<. !i n am reu!it# .$nd te g$nde!ti că odată mă puteam eCprima doar în scris# Poate că ne vom mai înt$lni !i multe s ar putea sc*im&a p$nă atunci### 2i. care a plecat de pe lumea asta din m$*nire !i su"erinţă. dintr o scrisoare datată 28 septem&rie HI80: 9 ###Mama ta venea dintr o "amilie ne"ericită !i a "ăcut rău "amiliei tale# Dar nu i se poate repro!a nimic### %mi amintesc că o dată. stăteai în apartamentul nostru### !i ţi am promis că o să 335 .'mos +z 8ania.u toate că atunci c$nd a a(uns prin măriti! în "amilia Dlausner se poate să "i pretins că e ca ei:# 2i iară!i. apropo. ar tre&ui să !tii că mama ta !i cu mine !i alte c$teva mem&re ale grupului nostru din Has*omer Hatsair din 7ovno consideram mica &urg*ezie cel mai rău dintre toate lucrurile# Toate aveam aceea!i origine# Mama ta n a "ost niciodată Kadeptă a drepteiL### .

a!a cum a dispreţuit întotdeauna z$nele. miracolele !i sta"iile# ?e considera un om cu o viziune laică asupra lumii. ar "i reacţionat !i ea cu cuvinte asemănătoare celor rostite de prietena ei. orice "el de s"inţi. vră(itoarele. ra&inii "ăcători de minuni. să "ie o creatoare încă din copilărie4 Dacă te ar putea vedea acum4 2i de ce n a reu!it. ca !i cum vieţile le ar "i "ost zugrăvite pe veci pe pereţii liceului lor cu o paletă ce avea doar două culori: 336 . care nu i au plăcut pe de a ntregul# Mama n a reu!it să vadă dec$t c$teva povestiri pe care le am scris la !coală !i ni!te versuri copilăre!ti.u drag. 6reu de spus# )n văl ceţos de tristeţe visătoare. spiridu!ii. Poate că într o discuţie "aţă în "aţă a! "i mai îndrăzneaţă !i ţi a! spune lucruri pe care nu cutez să le a!tern pe *$rtie# . intuiţia. credea în g$ndirea raţională !i în munca intelectuală susţinută#0 Dacă mama ar "i citit cele două povestiri din ?pre moarte. emoţii nerostite !i su"erinţă romantică le încon(ura pe acele domni!oare înstărite din 7ovno. pe care le am a!ternut în năde(dea că o să înduio!ez muzele despre a cărui eCistenţă îi plăcea să mi vor&ească# /Tata nu credea în muze. Lilia#: Tata. Lilen3a Dalisc*. 9t$n(irea !i înseto!area după ceva ce nu e un loc de pe lume:. înainte de a muri /în HIX00 a putut citi primele mele trei cărţi.Poveste despre dragoste si întuneric ţi scriu c$ndva despre mama ta### Dar mi e tare greu să mă ţin de cuv$nt# Mi e greu c*iar !i să scriu o scrisoare# Dacă ai !ti c$t de mult dorea mama ta să a(ungă artistă.

"ie săr&ătorească# . c*inuit. a amăgit o pe mama mea în cea mai mare parte a vieţii !i a sedus o p$nă ce a cedat !i s a sinucis. cutia de pudră. tot "elul de "lăcări de pe comori de 9t$n(ire !i înseto!are:.eva din programul de studii al acelei !coli în anii . între ?u"erinţele t$nărului Vert*er !i Lordul >Gron. visător !i singuratic.u toate că mama se răscula uneori împotriva acestei educaţii# . la c$teva săptăm$ni după moartea ei.am (elit moartea mamei mele: eram prea rănit !i "urios ca să mai "ie loc pentru altă emoţie# .$nd. peria de păr de pe ra"tu l ei verde din &aie mă răneau de parcă ar "i rămas 337 . în HIP2# 'vea treizeci !i opt de ani c$nd a murit# 5u aveam doisprezece !i (umătate# %n săptăm$nile !i lunile care au urmat morţii mamei nu m am g$ndit nici o clipă la su"erinţa ei# Mi am astupat urec*ile la strigătul neauzit de a(utor care a rămas în urma ei !i care poate că plutise întotdeauna în aerul din apartamentul nostru# -u era în mine nici un strop de milă# -ici nu i am simţit lipsa# .*opin !i Mic3ievicz. de parcă mi s ar "i presărat sare pe răni# Lucrurile ei de toaletă. ceva între . i am o&servat !orţul în carouri care mai era încă at$rnat de c$rligul de pe u!a &ucătăriei.'mos +z "ie melancolică. o emotivitate densă polono rusă. de eCemplu. am "ost at$t de m$nios.20 sau poate un mucegai romantic pro"und care s a in"iltrat în inima mamei mele !i a prietenelor sale în tinereţe. ceva din zona crepusculară dintre su&lim.

strigau la mine !i mă pedepseau: era o regulă sta&ilită. ca o "emeie care "uge cu un străin într un "ilm comic# De c$nd mă !tiu.ărţile ei# Panto"ii ei goi# 5coul mirosului ei ori de c$te ori desc*ideam 9partea mamei: din !i"onier# Totul mă arunca într o "urie neputincioasă# . pentru c$tă vreme !i la ce oră se întoarce# ?au cel puţin să lase un &ilet în locul o&i!nuit. ea însă!i punea întotdeauna accentul pe tact. comportare curtenitoare. "ără o mică scuză !i o vor&ă &ună# De c$nd mă !tiam nu m a lăsat singur ia &ăcănie. "ără nici o eCplicaţie: la urma urmei. în mi(locul unei "raze. un comisionar sau un negustor am&ulant de la u!ă. sensi&ilitate4 . "ără să le o"ere un pa*ar cu apă. su& vază# -oi toţi# '!a se pleacă. 2i totu!i. ca oricine pleacă să spună întotdeauna unde merge. cu un r$n(et dezgustător# 5ram "urios pe ea pentru că a plecat "ără să !i ia rămas &un. "ără o îm&răţi!are. "ără un z$m&et. a cărui soţie l a "ăcut ast"el de ru!ine. 5ram m$nios pe ea !i în numele tatei. "ie !i numai pentru o oră sau două. a dispărut &rusc. mama nu era în stare să se despartă nici măcar de cineva cu totul străin. atenţie. politeţe.a !i cum puloverul ei.um a "ost în stare să "acă a!a ceva . permanenta gri(ă să nu i răne!ti pe ceilalţi.um a "ost în 338 . se *ol&a la mine trium"ător.Poveste despre dragoste si întuneric acolo anume ca să !i &ată (oc de mine# . dacă dispăream vreodată. într o curte străină sau într un parc# . care se "uri!ase nu se !tie cum în teancul meu de pulovere. cu grosolănie. l a arătat cu degetul.

singurătatea ei. su"ocarea care se str$nsese în (urul ei. dacă a! "i dus gunoiul în "iecare seară de &unăvoie. mai devotat. nu mai eram "urios pe ea. Dacă a! "i "ost mult 339 . dacă n a! "i supărat o !i n a! "i &ătut o la cap. venind acasă cu căma!a ruptă. "ără să se strige la mine să o "ac.$nd am încetat să o urăsc pe mama am început să "iu dezgustat de mine# %ncă nu aveam nici un ung*er li&er în inimă pentru durerea mamei. + uram# După c$teva săptăm$ni "uria a dispărut# 2i odată cu m$nia mi se părea că am pierdut un soi de strat protector.'mos +z stare. ci dimpotrivă. nu pe a ei# Da. dacă n a! "i "ost a!a o pacoste. lăs$nd urme de noroi prin toată &ucătăria# Dacă a! "i "ost mai atent cu migrenele ei# ?au cel puţin dacă a! "i încercat să "ac ce dorea ea !i să "i "ost mai puţin slă&uţ !i palid. mai puţin piele !i os !i mai ars de soare !i atletic. "ăc$nd zgomot. uit$nd să sting lumina. dacă de dragul ei a! "i "ost un copil mai socia&il !i mai puţin singuratic. mă acuzam pe mine: dacă a! "i "ost un "iu mai &un. a!a cum voia ea să "iu4 ?au poate că dimpotrivă. un soi de căptu!eală de plum& care mă apărase în primele zile de !oc !i de durere# De acum eram eCpus# . cumplita disperare a ultimelor nopţi din viaţa ei# %mi trăiam încă propria criză. dacă mi a! "i "ăcut temele la timp. să "i m$ncat tot ce mi gătea !i mi punea în "ar"urie !i n a! "i "ost a!a de mo"turos. dacă nu mi a! "i împră!tiat *ainele pe toată podeaua.

asta m a învăţat ea. ve!nic &olnav. c$nd î!i pierde !apca. c*iar dacă acum !tiu că nu ne a iu&it niciodată. tatei !i mie# 5u n a! "i plecat niciodată de l$ngă ea a!a. dar n a! "i părăsit o pe veci# -iciodată# Toate mamele î!i iu&esc copiii: asta e o lege a naturii# .u siguranţă &unătatea !i "irea ei generoasă nu i ar "i îngăduit să părăsească un copil at$t de dezavanta(at. a "aptului că se înc*idea într o odaie întunecoasă !i a tuturor toanelor ei# Mi a! "i ie!it din "ire uneori. 'r "i rămas. poate c*iar n a! "i vor&it cu ea o zi două. ca să continue să mă îngri(ească. "ără să arunce măcar o privire înapoi. -u m ar "i părăsit. n a! "i plecat niciodată de l$ngă ea. să l lase în su"erinţa lui !i să dispară. tu&erculos sau c*iar or& din na!tere. înţepenit într un scaun rulant. îi ierţi orice. poate că mama ar "i "ost plină de milă. c$nd lasă dovlecelul în "ar"urie# ' părăsi înseamnă a trăda# 2i asta ne a "ăcut ea am$ndurora. Dacă a! "i "ost un copil *andicapat. în a"ară de trădare# %l ierţi c*iar !i c$nd te &ate la cap. în ciuda lungilor ei tăceri.*iar !i mamele delincvenţilor !i ale uciga!ilor# .*iar !i o pisică sau o capră# . "ără picioare. dacă atunci c$nd mai era timp a! "i sărit în "aţa unei ma!ini a"late în mers !i m ar "i călcat !i mi ar "i "ost amputate am$ndouă picioarele. .*iar !i mamele nazi!tilor# ?au ale arieraţilor &ălo!i# 340 . cu siguranţă era un semn că nu m a iu&it deloc niciodată: dacă iu&e!ti pe cineva. Dacă mama m a părăsit a!a.Poveste despre dragoste si întuneric mai slă&ănog. în ciuda migrenelor ei.

ceva at$t de cumplit. ceva "oarte rău. care î!i putea revărsa iu&irea asupra unei păsări sau a unui cer!etor sau a unui căţel vaga&ond. c*iar !i @anni perversul.*iar !i mamele mon!trilor# 8aptul că numai eu n am putut "i iu&it. de m a! "i purtat a!a cum mi a cerut de o mie de ori. ceva dezgustător !i cu adevărat îngrozitor. doar un pic. care are ele"antiazis !i î!i des"ace "ermoarul pe stradă !i î!i scoate socoteala !i o arată "etelor de a! "i "ost &un. c*iar !i >ianca ?c*or care !i a în(ung*iat &unicul cu un cuţit de &ucătărie. că mama a "ugit de mine. c*iar !i acei copii violenţi. "ără să tri!ez dacă n a! "i !terpelit &ancnota de o (umătate de liră din po!eta ei !i n a! "i minţit apoi. mai nesu"erit dec$t un de"ect "izic sau mental.'mos +z . că nu merit iu&ire# 5 ceva gre!it în mine. tăgăduind că am luat o dacă 341 . a!a cum toţi copiii din lume sunt cu mamele lor. !i ca un idiot n am ascultat o dacă n a! "i spart după noaptea de ?eder castronul ei al&astru pe care îl avea de la stră&unica ei dacă m a! "i spălat pe dinţi cum se cuvine în "iecare dimineaţă. sus !i (os !i de (ur împre(ur !i la colţuri. sau c*iar ne&unia# 5 în mine ceva at$t de iremedia&il detesta&il. dovedea doar că în mine nu e nimic de iu&it. cu tul&urări de comportament. Dullu Rirdin &i aGni ummi*i g*azalun 9orice maimuţă e pentru mama ei o gazelă:# %n a"ară de mine# De a! "i "ost !i dulce. înc$t nici c*iar o "emeie sensi&ilă ca mama. n a mai putut să mă ra&de !i a tre&uit să "ugă de min e c$t de departe a putut# 5ste o zicală ara&ă. care sunt întotdeauna daţi a"ară de prin !coli. c*iar !i cei mai ur$ţi !i mai răi copii.

migrene. evoc$nd. printre casele goale ale copiilor. s"$r!itul vieţii ei# In acele zile încercam de(a să mi înc*ipui un pic din lucrurile despre care nu s a vor&it niciodată. a ie!it la iveală. se pare. sau. după !coală. scutece.Poveste despre dragoste si întuneric nu m a! mai "i g$ndit la acele lucruri rele !i nu mi a! "i lăsat niciodată m$na să rătăcească în pantalonii de pi(ama noaptea de a! "i "ost ca toată lumea. merit$nd să am !i eu o mamă### După un an sau doi. s ar 342 . mă duceam să !ed singur pe &anca de lemn din sala de lectură# 2edeam acolo. nici între mama !i mine sau între mine !i tata. lăs$ndu mă de unul singur. "ără rost. o (umătate de oră sau o oră. soţi. nici între ei doi# Mama avea treizeci !i opt de ani c$nd a murit: mai mică dec$t "iica mea cea mare !i puţin mai mare dec$t "iica mea cea mică în ziua în care am scris aceste r$nduri# După zece sau douăzeci de ani de c$nd terminaseră liceul Tar&ut*. Lilen3a Dalisc* !i c$teva dintre prietenele lor au încasat g*iontul realităţii dintr un Ierusalim cu valuri de căldură. imagine cu imagine. sărăcie !i &$r"e răutăcioase. cozi. pe întuneric. am început treptat să mă g$ndesc !i la ea# La s"$r!itul zilei. muncă !i un du!. c$nd acele !colăriţe emotive din 7ovno s au trezit dintr odată pe terenul accidentat al vieţii de toate zilele. c$nd toţi ceilalţi copii din 3i&&utz "ăcuseră du! !i se îm&răcaseră de seară !i plecaseră să stea un pic cu părinţii lor. mirosul de na"talină !i cel al c*iuvetei din &ucătărie. după ce plecasem de acasă ca să locuiesc în 3i&&utzul Hulda. c$nd mama.

ceva nici &Gronian. păstoriţa cea împodo&ită.e*ov !i din povestirile lui 6nessin. c$nd 8ania cea de !aisprezece ani. &ucătăreasă !i servitoare. într o 343 .20 nu le a "ost de a(utor# . unde pro&a&il că a "ost crescută ca păstoriţa din ta&loul pe care îl ura. din piesele lui . poate că a "ost sc$nteia "orţei vitale a mamei mele care încerca în zadar să se eli&ereze de întunericul ce începea de(a să o învăluie# In spatele "erestrelor cu draperii care apărau at$t de &ine copilăria 8aniei Mussman.'mos +z părea. călcată în picioare !i c*iar ridiculizată de monotonia vieţii înse!i# Mama a crescut încon(urată de o viziune culturală angelică de o "rumuseţe înceţo!ată. "aptul că programul de studii al !colii din 7ovno din anii . introvertite. într o criză de "urie nea!teptată din partea ei. cu livadă. a acoperit dintr odată cu dispreţ !i aproape că a scuipat pe ta&loul cu drăgăla!a păstoriţă cu aer visător !i o mulţime de (upoane de mătase. cu o&ra(ii tranda"irii !i trei (upoane# Iz&ucnirea de care !i a amintit mătu!a ?onia după !aptezeci de ani. un "el de "ăgăduială din copilărie care este "rustrată în mod inevita&il. a devenit adultă în vila de pe strada Du&ins3a.a "ăcut dec$t să înrăutăţească lucrurile# ?au poate că a "ost altceva. ale cărei aripi s au zdro&it în cele din urmă de caldar$mul pră"os !i "ier&inte din piatră de Ierusalim# ' crescut ca "iica "rumoasă !i ra"inată a morarului. ci mai apropiat de acel a&ur de singurătate melancolică de care sunt încon(urate domni!oarele de "amilie &ună. nici c*opinian.

dedesu&tul "amiliei 7osendor"" !i alături de u!a Lem&ergilor. în Derem 'vra*am. &eţivul ?teleţ3i !i a pierdut nevasta la cărţi. Ira. în a"ara cercului luminat. a rămas însărcinată cu iu&itul mamei ei. c*iar la marginea ora!ului 7ovno# . "iica mena(erei. a!a mi se pare. pe strada 'mos. ru"e spălate. asaltată c$t e ziua de lungă de mirosuri de varză. al !colii Tar&ut*# -ici una dintre ele nu a putut răz&i înăuntru ca să vatăme grav "armecul copilăriei mamei mele. în cele din urmă a murit arsă c$nd a pus "oc coli&ei pustii a c*ipe!ului 'nton# %nsă toate aceste lucruri s au petrecut de cealaltă parte a geamurilor du&le. sărăcia sau cruzimea vieţii casnice# Dar ceea ce n a putut îndura. nevasta lui. ea a !tiut că toţi "useseră asasinaţi acolo. ca să primească un strop din durerea M$ntuitorului !i să o su"ere în numele Lui# Dora. pe!te "iert !i urină uscată. a "ost sordidul# Prin HI=< sau HI==.Poveste despre dragoste si întuneric noapte. greutăţile !i pierderile. doar a colorat o !i a îndulcit o# După c$ţiva ani. iar ea.ineva tre&uie să "i venit !i să "i povestit cum 344 . pane Ea3rzeOs3i !i a tras un glonţ în coapsă !i altul în cap# Prinţesa 7avzova !i a &ătut un cui ruginit în m$nă. care se pare că a "ost nuanţată cu un pic de melancolie ce n a tul&urat o. dacă nu !i mai devreme. plăcut. în apartamentul îng*esuit !i umed de la su&sol. str$ng$nd din dinţi. încon(urată de lig*ene de ta&lă !i de castraveţi muraţi !i de mu!cata care se prăpădea într un &idon de măsline ruginit. mama a început să se o"ilească# Poate că ar "i putut îndura.

de asemenea. educaţia "izică. să c$nte în (urul "ocului de ta&ără. cunoscuţii. în două zile. nemţii au desc*is "ocul !i au măcelărit pe malul !anţurilor. ?*muel pictorul. cu mic. cu prezenţa lui carismatică !i oc*ii *ipnotici. !i mai mult dec$t numărul total al evreilor uci!i în o sută de ani de răz&oi cu ara&ii 345 . comuni!ti !i sioni!ti. 5liezer >usli3 cel iute la m$nie. a căror privire a pătruns în visele multor !colăriţe adolescente. ciuperci. unde le plăcea tuturor să meargă la plim&are în zilele "rumoase. către pădurea ?osen3i. !i "ratele ei. concurenţii în a"aceri !i du!maniiF înstăriţi !i proletari. păsări. în HI=8. asimilaţi !i &otezaţi. lituanienii !i ucrainenii. !i doctorul Mos*e >ergmann cel pedant !i înăcrit. ca să se (oace de a cerceta!ii. conducători comunali. intelectuali. 8an3a Eeidmann care preda geogra"ia !i &iologia !i. c$nd Legiunea 12 'proCimativ populaţia ora!ului 'rad. arti!ti !i pro!tii satului !i în (ur de patru mii de prunci# 2i pro"esorii mamei au murit acolo. cu mare. directorul. să doarmă în saci de dormit pe malul unui p$r$u. "uncţionari la sinagogă.u toţii# -u mult după aceea.'mos +z nemţii. vreo douăzeci !i cinci de mii de su"leteH2# 'u pierit aproape toţi colegii de clasă ai mamei# %mpreună cu părinţii lor !i cu toţi vecinii. printre tu"e. coacăze !i mure. negustori am&ulanţi !i apari. care preda cu dinţii aproape încle!taţi istoria universală !i poloneză# . Isaac >er3ovs3i cel distrat !i somnoros. care preda cultura e&raică. au m$nat tot ora!ul. în care trăiesc acum. înarmaţi cu pu!ti mitraliere. su& cerul înstelat# 'colo. Issac*ar 7eiss. evlavio!i.

6nessin !i c*iar în unele dintre poeziile lui 7ac*el# .ea dint$i !i dint$i dintre amintiri este un panto". maestru al stratagemelor. cu vocea la "el de dulce !i amară ca a unui violoncel într o noapte singuratică. melancolică. acestui dezgustător mo!neag destră&ălat. cu o lovitură directă de o&uz# Ie!ise doar să aducă o găleată !i o c$rpă de !ters pe (os# Poate că ceva din "ăgăduiala copilăriei "usese de(a in"ectat de un "el de crustă romantică. un panto"ior nou. c$ntăreţ din "lautul "ermecat care îi atrage pe cei disperaţi !i singuri în "aldurile mantiei lui de mătase# 1ec*iul uciga! în serie al su"letelor dezamăgite# .eva din suprara"inatul program de studii de la !coala Tar&ut*. Turg*eniev. pe care am a"lat o la c$ţiva ani după moartea mamei mele în paginile lui . dar !i lini!titor.u ce încep amintirile mele. Piri @annai. amorezul ăsta vampir. !arlatan cati"elat. artistic. otrăvitoare. atunci c$nd viaţa nu i a îndeplinit nici una dintre "ăgăduielile tinereţii.eva care a "ăcut o pe mama. înmiresmat !i ca"eniu. care să vindece în s"$r!it rănile inimii ei singuratice# ?unt de(a de mulţi ani pe urmele acestui vec*i uciga!. să privească moartea ca pe un iu&it eCcitant. care asocia muzele cu moartea. . . Piro!3a. ?au poate că a "ost o trăsătură &urg*eză slavă. cu o lim&ă moale !i caldă# 346 . su&til. protector. un ultim iu&it.Poveste despre dragoste si întuneric 'ra&ă &om&arda Ierusalimul. a "ost ucisă o altă prietenă a mamei. acestui seducător &ătr$n !i di&aci. dar deg*iz$ndu se iar !i iar într un t$năr 8ăt 8rumos# 1$nătorul ăsta iscusit al celor cu inima s"ăr$mată.e*ov. sluţit de v$rstă.

încă puţin ţeapăn# 'm "ost at$t de vră(it de mirosul lui înc$ntător de piele nouă. Iute. urmată de tata !i de di"eriţi unc*i !i mătu!i.a să mă pot îm&ăta de miros# Mama a intrat în cameră. !i cineva a r$s în *o*ote !i !i a plesnit genunc*ii cu am$ndouă m$inile. iar de la o&ra(i în (os ceva ce arăta ca un pe!te ciocan sau un soi de pasăre primitivă. rotunzi !i miraţi# Dar c*iar su& oc*i. în loc de nas. cu gu!ă mare# . cu "eţi!oara &ăgată în panto". pe nas.'mos +z Tre&uie să "i "ăcut parte dintr o perec*e. răsărită din "aptul că toată mulţimea aceea era atentă doar la el. pe care nu călcase nimeni# De la oc*i în sus era un prunc al& la "aţă. sau poate simple cuno!tinţe# Tre&uie să "i arătat drăgăla!. strălucitoare. Pot să răspund la această între&are destul de eCact. cu părul &ălai !i oc*ii mari. dar memoria nu l a păstrat dec$t pe unul# )n panto" nou. aproape vie. dar aproape că îl pot vedea încă pe acel ţ$nc: de vreo doi ani sau doi ani !i un s"ert. deoarece am mo!tenit de la acel ţ$nc ceea ce a simţit atunci: o &ucurie străpungătoare. surprinsă de el. ca un "el de r$t# . "eciorelnică. pentru că au iz&ucnit cu toţii în r$s arăt$nd spre mine. o săl&atică. ameţitoare &ucurie. aduceţi un aparat de "otogra"iat4 -u eCista aparat de "otogra"iat în apartamentul nostru. sclipitoare. !i de clei picant !i ameţitor. înc$t se pare că am încercat mai înt$i să mi pun panto"ul cel nou pe "aţă. răsărea călc$iul unui panto". iute. !i o talpă nouă. dar ciudat.e simţea ţ$ncul. iar altcineva a mormăit !i a zis răgu!it. &ucur$ndu se 347 .

de asemenea. tremurai cărnii care intra pentru prima oară în viaţa ei în această pe!teră a comorilor. !i totu!i moi. că !ed !i scriu asta. ai cărei pereţi ţepeni. pentru că se iviseră c*iar în toiul plăcerii senzuale îm&ătătoare a in*alării mirosului proaspăt de piele !i aromei ameţitoare a cleiului.Poveste despre dragoste si întuneric de el. împinge. pe care era prea mic ca să o cuprindă. "ără nici o contradicţie. ca !i c$nd ar "i "ost o moa!ă a(ut$nd "ătul picioru!ului meu să călătorească în (os pe canalul de na!tere "eciorelnic al plăcut mirositorului meu panto" nou# P$nă în ziua de azi. împinge. mă încura(a. împinge tare. pruncul mai era speriat !i îngri(orat de prisosul atenţiei lor. mai tare. un aparat de "otogra"iat. împinge încă un pic# 348 . pun$ndu mi o !osetă moale !i caldă /pentru că era rece în cameră0 !i apoi încura($ndu mă. pielea mea retrăie!te plăcerea piciorului care încerca să se strecoare între pereţii interiori ai acelui prim panto". aduceţi un aparat de "otogra"iat# 2i. dezamăgit. o învăluiau m$ng$ietor pe c$nd pătrundea tot mai ad$nc. arăt$nd spre el# In acela!i timp. ori de c$te ori mă străduiesc să mi v$r piciorul într o g*eată sau într un panto". în vreme ce strigau unul la altul. iute. care îi "ăceau măruntaiele să tremure# %n cea de a doua imagine nu eCistă pu&lic# Doar mama. pentru că părinţii lui !i străinii !i toţi z&ierau r$deau arătau spre el !i spre r$tul lui !i iar r$deau. iar vocea mamei mele. &l$ndă !i ră&dătoare. c*iar !i acum.

lim&a caldă s a întins su& !ireturi !i su& nod. împingea u!or spre mine. învăluit. p$nă în acel moment înc$ntător în care. dar de "apt a(ut$ndu mă să intru. 349 . aparent împotrivindu se mi!cării mele. z$m&indu ţi în somn cu o plăcere senzuală. ca !i cum ar "i în"r$nt un ultim o&stacol. înăuntru. ca o ultimă lingere înc$ntătoare. singur. !i de acum erai cu totul acolo. ca să pot adormi cu acea aromă de piele !i clei# Doar după t$rguieli îndelungate !i pline de lacrimi au acceptat în s"$r!it să pună panto"ii pe un scaun a"lat la căpăt$iul patului meu. a!a înc$t piciorul a umplul cu totul spaţiul. călc$iul meu a "ăcut un ultim e"ort !i a alunecat înăuntru. în siguranţă. !i mama trăgea de(a de !ireturi. în vreme ce cealaltă. pentru că te ai spălat pe m$ini. care ţinea de talpă. de parcă ai "i dezmierdat# %n cea de a doua amintire sunt încuiat. te poţi uita doar. poţi arunca în "iecare minut o privire între "ălcile lor întunecate care îţi z$m&esc !i poţi trage în piept mirosul lor p$nă te pră&u!e!ti cu "aţa spre ele. pe pernă. cu condiţia ca nici măcar să nu i atingi p$nă dimineaţa. ţinut str$ns.'mos +z + m$nă împingea lin piciorul meu mai ad$nc. prins în str$nsoarea plăcută !i "ermă a primului meu panto"# %n noaptea aceea m am rugat să "iu lăsat să dorm încălţat: nu voiam să se termine# ?au măcar să mi se dea voie să ţin panto"ii cei noi l$ngă cap. leg$ndu le. acea întindere care îmi dă întotdeauna o senzaţie de g$dilătură de a lungul la&ei piciorului# 2i iată mă# %năuntru# %m&răţi!at. !i în cele din urmă.

de scuză. ca !i cum ar "i "ost prinsă "ăc$nd ceva "oarte ur$t sau spun$nd o minciună. "oarte mari. în a"ară de tatăl meu. !i era sincer mirată de sine însă!i# 'vea întotdeauna două degete &anda(ate sau cel puţin unul. !i "ăcea versuri glumeţe. în stilul unui !colar din lumea vec*e: 9-u uita N Dumneata N 6reta meaN I o acadea4: /?e pare că ăsta era "elul lui de a "ace curte "emeilor#0 Tanti 6reta se înro!ea !i pentru că îi era ru!ine că se înro!e!te. a săpun de ru"e !i a pră(eală# ?e numea doamna 6at. ca ni!te ciulini cenu!ii cresc$nd la marginea unui c$mp de gal&en# >raţele ei dolo"ane. eram încredinţat de c$teva ori pe săptăm$nă.Poveste despre dragoste si întuneric într o cu!că întunecată# . moi erau presărate cu o puzderie de pistrui de un ca"eniu !ters# Pe su& roc*iile ţărăne!ti de &um&ac pe care îi plăcea să le poarte avea coapse greoaie. dar toţi îi ziceam tanti 6reta. plutea uneori pe &uzele ei. aproape patru ani. timp de c$teva ore. unei vecine văduve de v$rstă mi(locie care nu avea copii. pentru că se rănise pe 350 . !i uneori trei.$nd aveam trei ani !i (umătate. devenea pe dată !i mai ro!ie. purpurie. o "emeie care mirosea a l$nă umedă !i. mai puţin intens. aproape v$nătă# Părul &lond al lui tanti 6reta era împletit într o coadă groasă pe care !i o răsucea ca pe o "r$ng*ie în (urul capului ei rotund# Părul de la t$mple îi încărunţea. care te "ăceau să te g$nde!ti la un cal în*ămat la căruţă# )n z$m&et sting*erit. care din c$nd în c$nd o prindea pe după umeri !i îi zicea 6retsc*en sau 6ret. după cum îi era năravul.

că o să "ac tot ce mi zice tanti 6reta. dar dacă o atingi. căreia i se spune crustă. pe care mă a!teptau în "iecare dimineaţă cărămizi. pentru nimic în lume n o să zgreapţăn coa(a ca"enie care crescuse pe rana de la genunc*i.'mos +z c$nd tăia legumele ori î!i prinsese m$na în vreun sertar din &ucătărie sau lăsase să i cadă peste degete capacul pianului: în ciuda degetelor ve!nic accidentate. !ervete. în "aţa c*iuvetei din &aie. un tigru ager din p$slă !i c$teva piese de domino. o &ucată de &r$nză !i c$ţiva &iscuiţi# 2i a!a . 351 . să mă (oc "rumos !i în lini!te pe o rogo(ină dintr un colţ. de asemenea. "ace parte din procesul de vindecare !i va cădea cur$nd de la sine. s ar putea in"ecta !i atunci nu mai e scăpare. apoi îmi înm$na o pungă de *$rtie ca"enie în care erau o &anană. îmi !tergea urmele de "iertură de ovăz de pe o&ra(i !i de pe &ăr&ie cu un prosop umed. perniţe. pentru că acea coa(ă. eram dus către curtea din spate a celei de a patra case de la dreapta casei noastre# Pe drum tre&uia să promit că o să "iu cuminte. pe un ta&uret de lemn. Doamne "ere!te. că n o să "iu o pacoste !i. "recat. mai presus de toate. !i &onă ocazională# După micul de(un mama mă a!eza. îmi umezea părul !i mi l pieptăna gri(uliu cu cărare dreaptă într o parte. dădea lecţii particulare de pian# 5ra. linguriţe. în picioare. un măr. pieptănat !i ne"ericit. în !osete. o să tre&uiască să ţi "acă altă in(ecţie# La u!ă mama ne ura mie !i lui tanti 6reta distracţie plăcută !i pleca# Pe dată tanti 6reta îmi scotea panto"ii !i mă a!eza.

tanti 6reta îmi o"erea două pătrăţele de ciocolată sau &ucăţi de marţipan# +&loanele apartamentului ei erau întotdeauna trase. su& comanda tigrului.omisar 5nglez. pline de gem# )neori mă lăsa să clămpănesc u!urel4 la pian# Dacă îmi terminam m$ncarea pe care mi o pusese mama în punga de *$rtie.Poveste despre dragoste si întuneric precum !i o prinţesă păpu!ă (erpelită. !ervetele erau corturi ară&e!ti. păpu!a cea moale era trans"ormată în înaltul . care s"$r!eau întotdeauna cu pupături lipicioase. în vreme ce promovam linguriţele. perniţele erau zidurile Ierusalimului. care mirosea un pic a mucegai# 'cest inventar îmi era de a(uns pentru c$teva ore de &ătălii !i de "apte eroice# Prinţesa "usese luată în captivitate de un vră(itor rău /tigrul0. într o cană grea care nu semăna cu nici una de la noi de acasă# )neori î!i ridica gri(ulie tivul roc*iei !i se a!eza l$ngă mine pe rogo(ină# Mă cople!ea cu tot soiul de ciripituri !i alte semne de tandreţe. peste mare /rogo(ina0 !i dincolo de munţi /perniţele0# Piesele de domino erau "ioro!ii lupi cu care încon(urase vră(itorul pe!tera unde era înc*isă prinţesa# ?au alt"el: piesele de domino erau tancuri. care a înc*is o într o pe!teră /su& pian0# Linguriţele erau o escadrilă de avioane care z&urau toate în căutarea prinţesei. în rolul de luptători *asmoneeni sau trupele de g*erilă ale lui >ar Doc*&a# Pe la (umătatea dimineţii tanti 6reta îmi aducea ni!te suc de zmeură. din 352 . gros !i lipicios.

care oprea în strada Eep*ania*. 9să vedem ce se petrece în lumea largă:# Din cartierul nostru. l$ngă grădiniţa doamnei Hasia. către mănăstirea 7atis&onne !i clădirile 'genţiei 5vreie!ti. strada Mamilla !i . Derem 'vra*am. ie!eam am$ndoi c$teva ore. care erau în (osul . precum !i în sus pe . la colţul dintre străzile 6eula* !i Malac*i# Lumea largă însă!i se întindea între . care oprea la celălalt capăt al străzii 'mos. pe strada >en @a*uda !i în (urul ei. puteai a(unge în lumea largă "ie lu$nd auto&uzul <'.ăii Prinţesei MarG. care ducea la *otelul 7egele David# La intersecţia dintre . ca a unui poliţist englez sau a unui !o"er de pe auto&uzele Hame3as*er# 'poi se uita la mine cu o privire cercetătoare. îmi înc*eia la loc căma!a. pentru o mai mare intimitate# )neori tanti 6reta mă încălţa.alea 7egele 6eorge 1.alea Aa""a. "ie lu$nd auto&uzul <>. erau întotdeauna &ine împreunate. pe strada Hillel !i strada ?*ammai. în (os pe .'mos +z cauza soarelui# 8erestrele erau înc*ise din cauza mu!telor# . î!i lingea degetul !i r$c$ia resturile întărite de ciocolată sau de marţipan din (urul gurii mele.alea Aulian.alea Prinţesei MarG era întotdeauna 353 .$t despre perdelele în"lorate. îmi punea pe cap o !apcă 3a3i cu cozoroc ţeapăn.$nd toate aceste pregătiri luau s"$r!it.alea Aulian. în (urul cinematogra"elor ?tudio !i 7eC. ca o perec*e de genunc*i că!ti. î!i punea pălăria de pai rotundă. care îi ascundea (umătate de "aţă. dar îi "ăcea trupul !i mai rotund# .

al v$nzătorilor !i al 354 . o mulţime de roc*ii "rumoase !i o serie de "uste. poliţistul diri(a tra"icul. în intimitatea unei ca&ine de pro&ă.alea ?ultanul ?uleiman. iar dreapta îl eli&era# De la această intersecţie lumea largă se întindea !i continua spre centrul comercial evreiesc de su& zidurile +ra!ului 1ec*i. !i în "iecare îi plăcea să pună pe ea. încă o dată !i încă o dată această '"rodită cu z$m&etul p$nă la urec*i se nă!tea din spumă. de unde răsărea după ce păreau să "i trecut ani întregi. pe . pentru că arăta viclean !i în acela!i timp s"$!ietor de ne"ericit# %ncă o dată !i încă o dată se scu"unda tanti 6reta în ca&ina mică. să scoată !i să pună iar pe ea. !i un vra" de capoate viu colorate pe care le numea negligees# +dată a încercat c*iar !i o &lană: privirea din oc*ii c*inuiţi ai vulpii ucise m a îngrozit# . !i c*iar în &azarul dinăuntrul zidurilor# In "iecare dintre aceste eCpediţii tanti 6reta mă t$ra prin două trei magazine de îm&răcăminte.*ipul vulpii mi a tul&urat su"letul.Poveste despre dragoste si întuneric un poliţist energic în pantaloni scurţi !i cu &rasarde al&e# Domnea cu m$nă de "ier peste o insuliţă de ciment adăpostită su& o um&relă de ta&lă# Din v$r"ul insulei sale. &luze !i cămă!i de noapte minunate. zeu atotputernic înarmat cu un "luier stridentF m$na lui st$ngă oprea tra"icul. năpustindu se de după draperie într o !i mai "ascinantă reîncarnare# De dragul meu. !i uneori prelungirile ei a(ungeau p$nă la părţile ara&e din (urul Porţii Damascului.

oare e potrivită pentru ea. un pic cam îndrăzneaţă. în cele din urmă îi promitea cu m$na pe inimă v$nzătorului sau v$nzătoarei că aproape sigur se întoarce în aceea!i zi. nu cumva se &ate cap în cap cu culoarea oc*ilor ei. la marginea rogo(inii# P$nă ce într o zi. pe care îl construiam pentru ea din cărămizi. pe r$nd. cel mai t$rziu m$ine# Din c$te îmi amintesc. nu cumva e cam &anală. o zi de iarnă cu v$nt puternic. îi plăcea să Iacă o piruetă coc*etă !i ne între&a pe "iecare. din toate eCcursiile în care am "ost cu ea pe post de escortă. devenea pe dată !i mai ro!ie.'mos +z celorlalţi cumpărători. niciodată nu se întorcea# Dimpotrivă. de "apt "oarte repede. acel ro!u purpuriu. se întorcea cu m$inile goale# Poate că nu avea destui &ani# Poate că acele ca&ine de pro&ă cu draperii din toate magazinele cu îm&răcăminte "emeiască ale Ierusalimului erau pentru tanti 6reta ceea ce era pentru (erpelita prinţesă păpu!ă castelul vră(itorului. oare o avanta(ează. avea întotdeauna mare gri(ă să nu mai calce a doua oară prin acela!i magazin înainte de a "i trecut c$teva luni# 2i nu cumpăra niciodată nimic# %n orice caz. cu mormane de "runze "o!nitoare care se înv$rte(eau în lumina cenu!ie. tanti 6reta !i cu 355 . nu o "ace să arate grasă. în vremea asta "aţa i se înro!ea !i pentru că îi era ru!ine că se înro!e!te. se rotea pe călc$ie de c$teva ori în "aţa oglinzii# In ciuda coapselor ei masive. aproape v$năt. oare cade &ine. pe la s"$r!itul după amiezii. după ce se mai uită !i prin alte magazine. ar&iter elegantiarum !i con"ident. după pr$nz.

cu !anţ pe mi(loc# Linia taliei !i a !oldurilor ei nu era de copil. doar !ezi aici !i mă a!tepţi.Poveste despre dragoste si întuneric mine. "ascinat !i uluit. sau mai degra&ă ce nu văzusem. tanti 6reta. 2i îi "ăcuseră un "el de piept ca al "emeilor. pe nea!teptate a trecut pe acolo o "etiţă cu pa!i mărunţei. a dispărut în ca&ina de pro&ă.a de o&icei. care era apărată de o draperie groasă# 'cum promite mi că nu pleci nicăieri. !i dacă e!ti cuminte o să capeţi o surpriză de la tanti 6reta. dar cum era cu putinţă. mai "rumoasă ca oric$nd. cămă!i de noapte !i roc*ii viu colorate. plin de tristeţe. dar mai în v$rstă ca mine /aveam pe atunci trei ani !i (umătate ori poate aproape patru0# + clipă mi s a părut că î!i dăduse cu ru(. îm&răcată ca de carnaval sau poate că doar împopoţonată# 5ra "oarte t$nără. ia g*ici ce4 Pe c$nd !edeam !i o a!teptam. poate că pe una dintre străzile ara&ilor cre!tini# . 356 . !i m am luat după ea ca să mai văd o dată ce văzusem. ci ca o vioară# 'm reu!it să văd pe picioru!ele ei ciorapi de nailon cu dungă. am a(uns la un magazin de îm&răcăminte splendid !i mare. m$nă n m$nă. încărcată cu un morman de capoate. Doamne "ere!te. însă ascultător. asta însă după ce mi a dat un pupic lipicios !i m a pus să o a!tept pe un ta&uret de răc*ită din "aţa singuraticei ei celule de detenţie. care se terminau într o perec*e de panto"i ro!ii ascuţiţi !i cu tocul înalt# -u mai văzusem niciodată o ast"el de "emeie copil: prea mică pentru o "emeie !i prea gătită pentru o copilă# '!a că m am ridicat. în nici un caz. !i mai ales nu vor&i cu vreun străin p$nă ce iese iar tanti 6reta.

în vreme ce mătasea "o!nitoare se unduia ca o &riză &l$ndă# Ici !i colo. e!ar"e. pulovere. len(erie. un la&irint întunecat !i înmiresmat de cărări calde. na"talină !i "lanel se amestecau cu o urmă de arome nede"inite care pluteau printr un desi! de roc*ii. &luze !i "uste. care se rami"ica în !i mai multe căi stră(uite de roc*ii# Mirosurile de l$nă. mai ales la "etiţe# 8etiţa cea gătită a plutit lin printre !irurile de ra"turi încărcate cu &aloturi de ţesături !i a dispărut într o trecere ca un tunel. mantouri !i &lănuri.'mos +z pentru că "ata ţ$!nise dinspre &ara cu "uste din spatele meu !i trecuse pe l$ngă mine "oarte repede# 1oiam să o văd de aproape# 1oiam ca ea să mă vadă pe mine# 1oiam să "ac sau să zic ceva care să o "acă să mă &age în seamă: aveam de(a un mic repertoriu care putea smulge strigăte de admiraţie de la adulţi !i vreo două care "uncţionau de minune !i la copii. !aluri. (upoane !i cămă!i de noapte. aceste trunc*iuri puteau "i rotite cu o împingere u!oară# 5ra o lume a "emeilor. mătăsos !i cati"elat. capoate !i tot soiul de corsete !i port(artiere. la capătul unui tunel !erpuit clipea un &ec c*ior# Ici !i colo se desc*ideau 357 . un la&irint pro"und !i seducător. (ac*ete cu &luze asortate. stră(uită pe am&ele părţi de trunc*iuri înalte de copaci cu g*irlande de roc*ii. cu crengile aproape rupte de povara "runzi!ului lor de ţesături viu colorate# %n ciuda greutăţii lor. ca&ine mici !i întunecate învăluite în draperii înc*ise la culoare se căscau în calea mea# Ici !i colo.

micuţa z$nă s a aplecat su& un pom rămuros cu *aine de ploaie. alcovuri.Poveste despre dragoste si întuneric tainice alei dosnice. ti tatac. la tai"as:.u su"letul plin de &asme cu prinţese pe care cavalerii ca mine galopează să le salveze din colţii &alaurilor sau de "armecele vră(itorilor răi. 9ţ$nc pitic. ra"turi !i te(g*ele# 2i erau multe colţuri ascunse după paravane sau draperii groase# Pa!ii copilei cu tocuri înalte erau "oarte iuţi !i siguri. &at(ocoritor. să mă uit &ine la c*ipul acestei *amadriade. mici ni!e. l a agitat încolo !i încoace !i pe dată a dispărut din "aţa mea. ti ta tac /în în"ier&$ntarea mea auzeam 9la tai"as. poate că să o salvez un pic. sau. să răpun pentru ea un &alaur sau doi. de ce n a dat nici un semn: nici măcar o dată nu s a înt$mplat să întoarcă spre mine capul sau să se uite în (ur# >rusc. să i lac oc*ii să se desc*idă larg de admiraţie# 'm iuţit pasul# 'proape că alergam după ea# . 358 . să i do&$ndesc recuno!tinţa ve!nică# Mi era teamă că o s o pierd pe vecie în întunericul la&irintului# Dar n aveam cum să !tiu dacă "ata care î!i vedea cu at$ta sprinteneală de calea ei !erpuită prin pădurea de *aine o&servase sau nu că un cavaler temerar se aţinea pe urmele ei. !i totu!i vedeam &ine că e mai scundă dec$t mine# 'm îndrăgit o pe loc# 7$vneam din toată "iinţa mea. camere de pro&ă înc*ise !i tot soiul de dulapuri. deloc ai unei "etiţe. cu orice preţ. ţ$nc pitic:0. tre&uia să o depă!esc. lungindu !i pa!ii cei mititei ca să nu răm$nă în urmă# Dacă da. cărări înguste !i întortoc*eate din (unglă.

cu capul plecat. într adevăr. să s"ăr$m lanţurile de "ier de la m$inile !i picioarele ei. dar !tiam că va veni negre!it !i mă va cople!i# 5ra micuţă. să o eli&erez. după care nu !tiam ce o să vină. vopsite într un ro!u ţipător# . s a ivit &rusc între &uzele ei. mi am croit drum prin grămada de ve!minte "o!nitoare# 2i a!a. cu !anţul dintre s$nii unei "emei adevărate# 2i avea &uze late. ale cărei zgomote !i. cu trupul "ragil ca un &ăţ de c*i&rit. am ie!it aproape poticnindu mă într un "el de lumini! de pădure sla& luminat# 'ici am *otăr$ t s o a!tept oric$t va "i nevoie pe mica *amadriadă. g$"$ind de emoţie.$nd mi am adunat în s"$r!it cura(ul să mă uit la "aţa ei. care dezvăluia un piept de "emeie. al cărei par"um îmi înc*ipuiam că le pot percepe printre ramurile cele mai apropiate# 'veam să mi risc viaţa lupt$nd cu m$inile goale cu vră(itorul care a înc*is o în &eciul lui# 'veam să înving monstrul. aproape un pruncF !i avea o cascadă de &ucle castanii# 2i panto"i ro!ii cu tocuri înalte# 2i o roc*ie de "emeie. cu decolteu ad$nc. electrizat de cutezanţă cavalerească. o despicătură răutăcioasă. înot$nd împotriva curentului. !i apoi să stau deoparte.'mos +z îng*iţită de "runzi!ul lui des# Inundat de o &ravură ce nu mă caracteriza. în cele din urmă. cu modestie tăcută. &at(ocoritoare. un 359 . !i să mi a!tept răsplata care nu avea să înt$rzie !i lacrimile ei de recuno!tinţă. m am aruncat "ără teamă după ea în desi!ul de ţesături !i. ca un pui de găină.

suspin$nd. "aţa ei avea ceva dintr o cioară cu ciocul încovoiat !i oc*ii ca mărgelele# Mie mi se părea înspăim$ntătoare. pierz$ndu mă din ce în ce mai mult în la&irint# -iciodată p$nă atunci sau de atunci încoace n am mai simţit a!a groază# Descoperisem secretul cumplit că nu e 360 . nu era deloc copil# -u era nici z$nă !i nici *amadriadă. care erau un pic tra!i. ţip$nd înăuntrul meu. a(utor. a(utaţi mă.Poveste despre dragoste si întuneric "el de z$m&et sc*imonosit !i veninos. acel c*ip care păruse în acela!i timp răutăcios !i s"$!ietor de trist# 'cea copilă stranie. am "ugit ne&une!te prin tunelele "o!nitoare în întuneric. ca g*earele unei păsări de pradă# Pe loc m am întors !i am z&ug*it o. cu un g$t &ătr$n plin de riduri !i m$ini pe care le a des"ăcut deodată larg !i le a întins spre mine. un ţipăt înă&u!it. care dezvelea dinţi!ori ascuţiţi printre care a sclipit deodată un incisiv din aur# )n strat gros de pudră împestriţat cu insule de ro!u îi acoperea "runtea !i îi al&ea o&ra(ii groaznici. cu un *o*ot de r$s gros. cu răsu"larea tăiată. ci o "emeie aproape &ătr$nă cu un aer sardonic# + pitică# + micuţă coco!ată# De aproape. cu degetele osoase. ca !i cum !i ar "i luat &rusc c*ipul vulpii ucise. groaznic. z$na cea iute de picior. z&$rcită. îngrozit. c*ircită. prea încremenit ca să strig. z&$rcite. rătăcindu mă. ca o vră(itoare care pro&a&il încerca să mă atingă ca să mă prindă în capcană. sco&iţi ca aceia ai unei vră(itoare rele. am "ugit. am "ugit. nim"a "ermecată pe care o urmărisem ca vră(it de a lungul !i de a latul pădurii.

ci o desc*izătură (oasă. iat o acum. cu m$inile acoperindu mi capul. prea încremenit ca măcar să întind m$na !i să înc*id u!a din spatele meu# '!a că m am g*emuit într un colţ al acestei cu!ti. iudă mori:. prea speriat ca să ies "ie !i pentru o clipă din adăpostul meu. un "el de spaţiu triung*iular înc*is de su& o scară# 'colo. !i acum n o să mă mai lase să scap cu viaţă din pădurea ei întunecată# Tot "ugind am nimerit deodată la o intrare mică. necutez$nd să respir.'mos +z copil. &lestem$ndu mă singur. am zăcut tremur$nd. 9iudă mori. str$ns în mine !i încovrigat ca un "etus. mă urmărea cu c*ipul ei de vulpe ucisă. transpir$nd. de ce n am înc*is după mine u!a ascunzi!ului. printre ni!te nedeslu!ite tu&uri de metal răsucite. în 361 . gri(uliu să nu mi scape nici măcar un c*iţcăit. lăzi care se s"ăr$mau !i teancuri de ţesături mucegăite. cu o u!ă de lemn care nu era nici desc*isă. ca a unei cu!ti pentru c$ini# M am t$r$t înăuntru cu ultima răsu"lare !i m am ascuns acolo de vră(itoare. care pro&a&il că era doar un loc de depozitare. încerc$nd să mi !terg propria eCistenţă. nici înc*isă. care avea să mă trădeze în cur$nd. c*iar deasupra mea. cu capul îng*esuit între genunc*i. Dar eram paralizat de oroare. îng*eţat de spaimă din cauza respiraţiei mele ca ni!te "oaie. să mă retrag în propriul p$ntec. de vreme ce cu siguranţă se auzea de a"ară# Mi s a părut că aud în mai multe r$nduri cum se apropie ţăcănitul tocurilor ei. iudă mori. de "apt nu era o u!ă de înălţime normală. că e o vră(itoare travestită în copil.

!i dintr odată o să se g*emuiască deasupra mea. în care poţi întotdeauna să călătore!ti de la un &loc de întuneric la altul cu a(utorul di"eritelor licăriri. în care poţi deslu!i di"erite licăriri. !i o să mi in(ecteze în s$nge cine !tie ce vra(ă îngrozitoare. Mi am ţinut respiraţia !i mi am încle!tat pumnii# Dar omul nu mi a auzit inima &u&uind# ' trecut repede pe l$ngă cu!ca mea !i din mers înc*iz$nd u!a !i "ără să vrea m a înc*is înăuntru# 'cum eram încuiat aici# Pe vecie# %ntr un întuneric deplin# Pe "undul unui ocean pa!nic. "elinarele drumeţilor din depărtare. p$lp$iri !i sclipiri. ici !i colo. !i nici de atunci încolo# -u era &ezna nopţii. !i orice punctează întunericul nopţii.ineva care lucra în magazin. "ereastra unei case. să mă rănească. ca să mă pre"acă pe loc într o vulpe ucisă# ?au în piatră# După !apte ani a trecut pe acolo cineva# .Poveste despre dragoste si întuneric orice clipă poate să mă prindă. să mă atingă cu degete care la pipăit sunt ca de &roască. să or&ecăie după mine. care de o&icei este un întuneric al&astru înc*is. tăcut# -u mai "usesem în a!a întuneric p$nă atunci. stele !i licurici. !i întotdeauna poţi să încerci să &$(&$i prin întuneric după ni!te um&re care sunt un pic mai întunecate dec$t noaptea însă!i# -u !i aici: eram pe "undul unei mări de cerneală# -ici tăcerea nu era a nopţii. să mă tragă a"ară. în care întotdeauna se aude în depărtare ritmul unei 362 . r$z$nd cu dinţii ei ascuţiţi.

!i din c$nd în c$nd te străpunge urletul unui !acal# Dar aici nu eram într o noapte vie. motoare *uruind sla&. eram încuiat în cel mai întunecat întuneric# 2i tăcerea tăcerilor mă învăluia aici. ?au vră(itoarea travestită în *amadriadă. te(g*elele !i toate ca&inele de pro&ă. ţiuitul unui ţ$nţar. a tras cu precizie în ea dinspre 'cademia de Poliţie. . tăcerea pe care o găse!ti doar pe "undul unei mări de cerneală# . pe!teri !i cărări prin pădure. de c$te ori încerc să mi înc*ipui cum arăta "aţa ei.$t am stat acolo. 2i ce se a"lă acum pe locul acela. 2i cu alcovurile din spatele draperiilor.a mai rămas nimeni care să !tie# 6reta 6at a "ost ucisă în asediul Ierusalimului evreiesc din HI=8# )n ţinta! de elită din Legiunea 'ra&ă. palpit$ndă. de un purpuriu întunecat. c$ini lătr$nd. a intrat prin urec*ea st$ngă a lui tanti 6reta !i i a ie!it prin oc*i# P$nă în ziua de azi.e s a înt$mplat cu acele păduri !i tunelurile !erpuite. după cum spun cei de la "aţa locului. cu mulţimea lui de la&irinturi. care era pe linia de încetare a "ocului# 6lonţul. cu diagonală din piele neagră !i 3e""ie* ro!ie. )nul armenesc. !i poţi auzi greierii !i un cor de &roa!te. am co!maruri cu un oc*i scurs# -ici nu am vreo posi&ilitate să sta&ilesc unde anume în Ierusalim era magazinul de îm&răcăminte. acum vreo !aizeci de ani# Dra un magazin ară&esc.'mos +z pompe. . pe care am urmărit o !i de care am 363 . 2i cu!ca în care am "ost îngropat de viu.

. pe care cu o singură privire am reu!it să l pre"ac într o oroare. în acela!i timp răutăcios !i de o tristeţe disperată# Poate că tanti 6reta.e s a înt$mplat cu copilul. printre mantouri. înve!m$ntată într o roc*ie sclipitoare. s a nelini!tit că nu mă găse!te a!tept$nd o în locul pe care mi l sta&ilise. strălucitoare. în care a &inevoit deodată să mi arate c*ipul său. un copil "oarte prudent. din acel lim&. c$nd ea a catadicsit în s"$r!it să iasă iar. ca să o pedepsească pentru că a lipsit at$t de mult# Poate că secătura asta mică se ascunde aici. Poate că se uită la lumea de a"ară prin vitrina magazinului. deloc întreprinzător. că a devenit aproape v$nătă# .e s a înt$mplat cu prima dintre cele care m au ispitit. care m a atras în ascunzi!ul ei din pădure p$nă ce m am trezit în &$rlogul ei tainic. 'proape întotdeauna e un copil at$t de demn de încredere !i de ascultător. pe ta&uretul de răc*ită din "aţa camerei de pro&ă# 8ără îndoială că s a speriat !i "aţa i s a înro!it at$t de ţare. nici măcar "oarte cura(os# Tre&uie să ne înc*ipuim că la început tanti 6reta a încercat să mă găsească singură: poate că î!i înc*ipuia că &ăiatul a a!teptat !i a tot a!teptat p$nă ce s a plictisit !i acum se pare că se (oacă de a v aţi ascunselea cu ea.Poveste despre dragoste si întuneric "ugit apoi îngrozit. c*ipul unei vulpi ucise. ?au pur !i simplu a găsit singur 364 . -u. ?au aici. în spatele ra"turilor. Poate că stă !i se uită la manec*inele de ceară ale unor "ete pe (umătate dez&răcate.

pe străduţele înguste. de a valma. tanti 6reta n a mai ro!it. +are tanti 6reta a sunat la "armacia domnului Heinemann de la colţul străzii Eep*ania*. Pe măsură ce îi cre!tea nelini!tea. 2i a plecat. în curtea mosc*eii. . ?periat că poate am uitat de el. !i toată lumea din magazin. au căutat degea&a pe toate cărările pădurii# 2i pentru că se pare că era un magazin ară&esc.u un străin. pierdut în tot soiul de visuri cu oc*ii desc*i!i. ne putem înc*ipui că p$lcuri de copii doar un pic mai mari ca mine au "ost c*emate !i trimise ici !i colo să mă caute prin cartier. ci s a al&it toată !i a început să tremure. ?au un ro&inet. în puţuri. )n &ăiat isteţ. i au sărit în a(utor !i au pornit să mă caute# Pro&a&il că m au strigat pe nume. ca !i cum ar "i "ost răcită# In cele din urmă cu siguranţă că a ridicat vocea. pe care te poţi &aza. 2i dacă a apărut un necunoscut !i a întins m$na spre el !i i a promis tot "elul de lucruri minunate. pe pa(i!tea caprelor de pe coasta dealului.'mos +z closetul. a iz&ucnit în pl$ns. încerc$nd să găsească singur drumul spre casă. "ără îndoială. 2i dacă &ăiatul s a lăsat ademenit. numai că un pic cu capul în nori. ve!nic rătăcindu se în tot "elul de pove!ti pe care i le spun eu sau pe care !i le spune singur# Poate că a ie!it totu!i pe stradă. în cr$ngul de măslini din apropiere. au cercetat aleile la&irintice ale magazinului. v$nzători !i clienţi. în pasa(ele care duceau în &azar# 5ra acolo vreun tele"on. 365 . ca să &ea un pic de apă. zăpăcit.

Poveste despre dragoste si întuneric ' reu!it sau nu să le dea părinţilor mei vestea cea cumplită. îl dezmierdau. alt"el părinţii mi ar "i amintit o mereu. ?e pare că nu.am încercat să zg$lţ$i u!a încuiată sau să &u&ui în ea cu pumni!orii mei. ani la r$nd. -u imediat# 'veam acolo c*iar !i un o&iect mic. oric$t de scurtă o "i "ost ea. un "el de melc rotund de metal. !i cum într o oră sau două aproape că au al&it# %mi amintesc că nu am strigat acolo. de o &l$ndeţe ciudată: a "i acolo era un pic ca !i cum m a! "i cui&ărit la căldură l$ngă mama su& o pătură de iarnă. îl pipăiau. se str$ngeau un pic !i se 366 . la orice semn de neascultare ar "i pus pe tapet încă o reprezentaţie cu acea eCperienţă groaznică a pierderii !i (elirii . solid.am scos nici un sunet# . prin care copilul cel aiurit i a "ăcut să treacă. în întunericul deplin# . poate din cauză că încă mai tremuram de teama că vră(itoarea cu c*ipul vulpii ucise încă mai amu!ina pe acolo după mine# %mi amintesc că teama a "ost înlocuită acolo pe "undul tăcutei mări de cerneală. în vreme ce ra"ale de v$nt rece iz&esc geamurile pe dina"ară# 2i un pic ca !i cum m a! "i pre"ăcut că sunt un copil surd !i or&# 2i un pic ca !i cum m a! "i eli&erat de ei toţi# Pe deplin# ?peram să mă găsească în cur$nd !i să mă scoată de acolo# Dar numai în cur$nd. neted !i plăcut la pipăit# %mi încăpea per"ect în palmă !i degetele mele vi&rau c$nd se înc*ideau în (urul lui.

p$nă ce cutia îl trăgea cu totul înapoi în p$ntecele ei. literalmente nimic c$t de multe pulsaţii pac pac vor mai "i p$nă să aud acel pac *otăr$t al &locării "inale. încerc$nd să g*icesc pentru că nu vedeam nimic. !i de data asta întindeam la maCimum !arpele de oţel. curios. iar uneori trăgeau !i scoteau doar un pic capătul locatarului su&ţire !i mlădios dinăuntru precum capul unui melc care se iţe!te o clipă. primea toată lungimea lui !i răspundea cu o u!oară cutremurare "inală. iar capul i se îndepărta tot mai mult de coc*ilie# In cele din urmă îi îngăduiam să se întoarcă acasă treptat. care însemna că !arpele a dispărut de la cap la coadă înapoi în p$ntecul din care îi îngăduisem să iasă# . o &andă su&ţire !i mlădioasă de oţel încovrigată într o cutie metalică# M am distrat cu acest melc multă vreme în întuneric. pipăind cu el ca să a"lu capătul întunericului.um a a(uns &rusc în posesia mea melcul cel &un. alt piculeţ !i stop. se arcuie!te într o parte !i în alta !i pe dată se retrage în căsuţa lui# 5ra o ruletă. un clic în"iorat care îi era "oarte plăcut m$inii mele ce o învăluia# 2i iară!i îl scoteam din teacă !i trăgeam. ascult$nd pocniturile articulaţiilor lui delicate în vreme ce se întindea. îl întindeam. trăgeam de el. trimiţ$ndu l departe în ad$ncimea spaţiului întunecat. îl scoteam din teacă. eli&er$ndu l doar un piculeţ !i stop.'mos +z des"ăceau un pic. îi dădeam &rusc drumul !i "ăceam !arpele de oţel să se năpustească înapoi în siguranţa &$rlogului lui cu viteza "ulgerului. -u mi amintesc dacă l am în!"ăcat trec$nd 367 .

în amurg.u siguranţă că nu găsea nici un motiv ca să i îngri(oreze după aceea. povestea morţii !i învierii mele din magazinul de îm&răcăminte ară&esc nu a "ost pomenită niciodată. să nu le spună nimic părinţilor mei# . singuratic. de departe. !i ast"el î!i va pierde o sursă de venituri modeste. c$nd totul s a terminat cu &ine# Poate că s a temut că o vor considera o &onă pe care nu te poţi &aza pe de a ntregul. n a "ost nici măcar vreo aluzie# -ici măcar o oc*eadă complice# Poate a nădă(duit ca amintirea să se !teargă cu timpul !i să a(ungem am$ndoi să credem că n a "ost dec$t un vis ur$t# Poate că a "ost c*iar un pic ru!inată de eCcursiile ei eCtravagante prin magazinele de îm&răcăminte: după acea dimineaţă de iarnă nu m a mai "ăcut niciodată complice la delict# Poate că a reu!it c*iar.Poveste despre dragoste si întuneric pe l$ngă el. un sunet stăruitor. sunetul pianului lui tanti 6reta. tanti 6reta a *otăr$t că ar "i mai &ine din toate punctele de vedere. într una dintre meandrele la&irintului. după ce &olovanul "usese rostogolit înapoi ca să astupe gura morm$ntului meu# -e putem înc*ipui "ără să gre!im că. în călătoria mea de cavaler rătăcitor. pe strada Eep*ania*# Dar încă vreo c$ţiva ani am auzit sla&. să se vindece întru c$tva de dependenţa de roc*ii# După c$teva săptăm$ni sau luni am "ost luat de la tanti 6reta !i trimis la grădiniţa doamnei Pnina. după ce s a g$ndit &ine. sau dacă degetele mele au dat peste el în cu!ca aceea. dar regulate# %ntre mine !i tanti 6reta. dincolo de zgomotele străzii# 368 . mulţumită mie.

av$nd în (urul g$tului un metru de croitorie verde !i al&. nu prin 369 . cu capetele sp$nzur$ndu i pe piept# ?e mi!ca parcă o&osit# 8aţa lui ca"enie era lată !i somnoroasă !i un z$m&et s"ios a p$lp$it o clipă !i s a stins su& mustaţa lui cenu!ie !i moale# >ăr&atul s a aplecat deasupra mea !i mi a spus ceva în ara&ă. care "redonează în vreme ce merge cu pa!i t$r!$iţi. ci mai degra&ă. copile. care nu se potriveau unui v$nzător dintr un magazin de îm&răcăminte. unui t$mplar îndesat. întruc*ipare a vulpii ucise. melcul pe care l am ascuns de mama !i de tata !i pe care uneori. încă mai r$n(e!te la mine cu dinţii ei ascuţiţi.'mos +z -u a "ost vis# 1isele se topesc cu timpul !i lasă locul altor vise. cu rame ca"enii. nici &ătr$n. cu pungi mari su& oc*ii &l$nzi. acel copil &ătr$n. c$nd eram singur. printre care se vede un incisiv de aur# 2i nu e doar vră(itoarea: mai e !i melcul de metal pe care l am adus din pădure. nu ţi mai "ie teamă:# %mi amintesc că salvatorul meu avea oc*elari de citit pătraţi. ceva ce n am înţeles. poate. cu un muc de ţigară stins între &uze !i o ruletă vec*e iţindu i se din &uzunarul de la piept# >ăr&atul s a uitat o vreme la mine. îndrăzneam să l iau !i să mă (oc cu el su& pătură. în v$rstă. în vreme ce acea vră(itoare pitică. nici t$năr. însă am tradus totu!i în cuvinte în inima mea: 9-u ţi "ie teamă. provoc$ndu i erecţii lungi !i retrageri "ulgerătoare în ad$ncimea &$rlogului lui# )n &ăr&at cu pielea de culoarea ca"elei.

Totul în ordine# 8oarte &ine# 2i m a dus în &raţe p$nă la &iroul care se a"la în măruntaiele magazinului.$nd &ăr&atul mi a văzut lacrimile. în picioare sau !ez$nd. ca un doctor care palpează ca să a"le eCact unde doare. între&are. m a ridicat sus în aer !i m a str$ns destul de tare la piept. !i acolo aerul era plin de mirosuri de ca"ea !i ţigări !i sto"ă de l$nă !i a"ters*ave ul &ăr&atului care mă găsise. răspuns !i rezumat: J Totul în ordine. care pl$ngea într un colţ. un miros pe care voiam să l ai&ă !i tata# Iar &ăr&atul care m a găsit a spus c$teva cuvinte în ara&ă celor adunaţi acolo. !i m a scos din ung*erul întunecat. !i atunci am început să pl$ng# . cu o mi!care largă. lentă. în e&raica ara&ilor. !i apoi. !i el a rostit o "rază !i către tanti 6reta. care îi alunecaseră pe nas. mi a apăsat o&razul de o&razul lui moale !i a zis. ci peste ele. în amurg. pentru că era lume în &irou. între mine !i tanti 6reta. care a ro!it "oarte tare.Poveste despre dragoste si întuneric lentilele oc*elarilor. amintind plăcut de un drum de ţară um&rit.u toate că nu eram prea dornic să "iu în &raţele ei# %ncă nu# 1oiam să mai stau un pic lipit 370 . di"erit de al tatălui meu. &ăr&atul m a trecut în &raţele lui tanti 6reta# . mult mai picant !i mai &ogat. !i după ce m a cercetat atent !i !i a ascuns alt z$m&et sau um&ra unui z$m&et su& mustaţa îngri(ită a dat din cap pentru sine de două trei ori !i apoi s a întins !i mi a luat m$na. între m$inile lui calde. care îmi îng*eţase de teamă. ca !i cum ar "i încălzit un pui îng*eţat . cu vocea lui (oasă. pră"uită. competentă.

(uc$ndu mă cu melcul meu de metal# -u le am spus niciodată părinţilor mei despre vră(itoare. dormi. despre "undul mării de cerneală sau despre &ăr&atul care m a salvat: nu voiam să mi con"i!te melcul# 2i nu !tiam cum le a! "i putut 371 .ine !tie cum îl c*ema. ceilalţi.'mos +z de pieptul &ăr&atului care mă salvase# După aceea au vor&it o vreme. doar m a m$ng$iat pe o&raz !i m a &ătut u!urel pe umăr de două ori !i a plecat# . un castronel de orez "iert !i un pa*ar de lapte călduţ. dragul meu:# Poate că trăgea năde(de să !teargă mărturia# Poate că trăgea năde(de că atunci c$nd mă voi trezi din somnul de după masă o să cred că totul s a înt$mplat într un vis !i n o să le spun părinţilor. cineva c*iar că ar tre&ui să le scrie !i să le pu&lice într o carte. nu omul meu. omul meu n a vor&it. care s au s"$r!it cu pupături lipicioase. ?au dacă mai trăie!te. ca să se poată &ucura de ele !i ceilalţi copii# Dar n am adormit# 'm stat cuminte su& pătură. 'poi ne am dus acasă cu auto&uzul <'# Tanti 6reta s a spălat pe "aţă !i m a spălat !i pe mine. cu poze "rumos colorate. în vreo ta&ără de re"ugiaţi. ca să nu se vadă că am pl$ns# Mi a dat ni!te p$ine cu miere. !i pe c$nd mă învelea a zis 9Dormi. +are trăie!te în casa lui. sau dacă le a! spune ea ar putea să z$m&ească !i să spună că întotdeauna visam ast"el de pove!ti în timpul somnului de după masă. ?au în murdărie !i sărăcie. iar ca desert două &ucăţi de marţipan# 'poi m a dez&răcat !i m a culcat în patul ei !i a revărsat peste mine o ploaie de giugiuleli !i de sunete miorlăite.

Poveste despre dragoste si întuneric eCplica unde l am găsit# -u prea puteam zice că l am adus ca amintire din vis# 2i dacă le spuneam adevărul s ar "i în"uriat pe tanti 6reta !i p. ?au castelele i au "ost cucerite de du!mani. cu toate că a! "i putut cu siguranţă să l amarase# De eCemplu.4 2i m ar "i dus drept acolo !i m ar "i silit să dau înapoi melcul meu !i să spun vă rog să mă scuzaţi# 2i apoi pedeapsa# Mai t$rziu în acea după amiază a venit tata să mă ia de la tanti 6reta# . ca să nu lase loc nici unei clipe de tăcere# Tatei i a "ost "rică toată viaţa de tăcere# %ntotdeauna se simţea răspunzător de viaţa unei conversaţii !i considera că e un semn de e!ec !i de vinovăţie din partea lui dacă aceasta l$ncezea un moment# '!a că a "ăcut o poezie în cinstea lui tanti 6reta. a! "i putut să i spun că din acea dimineaţă mai am un tată în a"ară de el# )n tată ara&# %n vreme ce mă încălţa glumea cu tanti 6reta# %ntotdeauna curta "emeile cu vor&e de du*# 2i întotdeauna "lecărea la nes"$r!it.am răspuns.um. Doamne "ere!te.u 6reta pe loc:# 372 .a de o&icei. : . a zis: 9înălţimea ?a e cam palid azi# ' avut o zi grea.4 înălţimea ?a. I au "ost.4 Hoţ. scu"undate coră&iile.e mine# .4 %nălţimea ?a !i a pierdut cumva minţile. cam a!a: 9-u i delict deloc N >ag m$na în "oc N )n "lirt !i un (oc N .

ce stră(uiau grădina Lem&ergilor de alături# %ntr un colţ. scr$!nind din dinţiF îmi plăcea 373 .u oc*ii no!tri am văzut ora!ele misterioase !i ruinele palatelor !i templelor din enciclopedie !i din "ilele unei cărţi ilustrate poloneze# Toată seara mama a stat într un "otoliu. de un al&astru înc*is# 2i la c$teva minute o dată tăcerea din odaie era su&liniată de trei patru &ol&oroseli ale &ulelor de aer din venele încălzitorului# 6rădina nu era o grădină adevărată. arăt$ndu !i inima# Tanti 6reta a ro!it pe dată !i pentru că îi era ru!ine că se înro!e!te. tare ca &etonul. cu picioarele str$nse su& ea# %ncălzitorul cu para"ină ardea cu o "lacără lini!tită. ca !i cum t$n(eau să "acă pentru el o mică piruetă# In seara aceea tata m a dus într o călătorie lungă !i amănunţită printre vestigiile civilizaţiei inca: seto!i de cunoa!tere. ca o curte de înc*isoare# 2i în um&ra c*iparo!ilor înalţi de pe cealaltă parte a zidului. însă tot a reu!it să &ol&orosească: J -u. doar un dreptung*i str$mt de păm$nt &ătucit. un ar&ust s"ri(it de piper se c*inuia să supravieţuiască. citind. domnule doctor Dlausner. am trecut împreună peste oceane !i munţi. pe care c*iar !i ciulinii cre!teau cu greu# 5ra întotdeauna în um&ra zidului de ciment. a ro!it !i mai tare.'mos +z Poate că a mers !i mai departe !i a zis: 96reta dragă ţi "aci păcat N Drept aici m ai săgetat:. zău a!a. r$uri !i c$mpii din marele atlas german# . iar g$tul !i pieptul ei au luat culoarea unei vinete. însă coapsele ei au tremurat u!or către el.

ancelarului. aproape de celălalt zid. uneori părea că e la capătul "iecărei pipe un licăr ro!iatic# -i!te musa"iri cu înclinaţii agricole. Mala !i ?tasze3 7udnic3i din strada . în care &ăgăm un &ăţ lung cam de un deget pre"ăc$ndu i ast"el în pipe. un supravieţuitor dezamăgit al vremii în care Derem 'vra*am era încă livadă. devreme. mi au adus odată în dar trei punguţe de *$rtie cu seminţe de ridic*i.Poveste despre dragoste si întuneric să i "rec "runzele între degete !i să trag în piept mirosul lor eCcitant# %n partea opusă. nu a!teptam "ructele. pe c$nd mama 374 . ca acelea pe care le "umau englezii !i c$ţiva oameni mai înstăriţi din cartier care voiau să i imite pe englezi# + dată pe an desc*ideam o prăvălie de pipe într un colţ al curţii# Datorită culorii &o&ocilor. a zis el cu entuziasm# 9+ să "acem un mic 3i&&utz în spaţiul de l$ngă rodiu !i o să scoatem p$inea din păm$nt prin propria trudă#: -ici o "amilie de pe strada noastră nu avea *$rleţ. din ?*aron !i din văi# '!a că tata !i cu mine am purces să cucerim săl&ăticia !i să "acem o grădină de legume aproape cu m$inile goale# ?$m&ătă dimineaţa. ci tăiam "ără milă &o&ocii necopţi. în "ormă de vază. era un copac sau un tu"i! singuratic de rodii. !i care în"lorea cu încăpăţ$nare în "iecare an# -oi. ar!i de soare. care trăiau peste dealuri. copiii. *ăt departe în satele !i 3i&&utzurile din 6alileea. ro!ii !i castraveţi# '!a că tata a propus să "acem o parcelă cu legume# 9+ să "im am$ndoi "ermieri:. "urcă sau sapă# 'st"el de lucruri ţineau de noii evrei.

oră!eni p$nă în v$r"ul degetelor noastre su&ţiri. cu veste al&e. încălţat cu g*ete !i înarmat cu un ciocan. palizi ca două coli de *$rtie. o sticluţă cu iod. numită 1elveta. căr$nd o sticlă cu apă. două pa*are !i o cutiuţă cu un plasture. un sac gol !i cuţitul pentru *$rtie de pe &iroul său# 5u măr!ăluia m pe urmele lui. primul a(utor în caz de accidente# Mai înt$i tata a ridicat ceremonios cuţitul pentru *$rtie. plin de &ucuriile agriculturii. cu pieptul îngust. pantaloni scurţi !i pălării 3a3i. un &eţi!or cu care să pui iodul. o "$!ie de ti"on !i u n &anda(. un &ăţ ascuţit la un capăt pe care îl numea ţăru!# Planul lui era să &ată cu ciocanul c$te un ţăru! în colţurile parcelei !i să încon(oare totul cu s"oară &ine întinsă# %nsă păm$ntul &ătucit era tare ca &etonul !i a rezistat tuturor e"orturilor tatei de a în"ige 375 . dar &ine apăraţi de un strat gros de cremă pe care ni l am întins unul altuia pe umeri# /.'mos +z încă dormea. neră&dător. o !uru&elniţă. avea rostul să de(oace toate tertipurile soarelui de primăvară#0 Tata desc*idea parada.rema. un g*em de s"oară. o "urculiţă. s a aplecat !i a trasat pe păm$nt patru linii# 'st"el a marcat pe dată !i pentru totdeauna *otarele parcelei noastre. noi doi ne am "uri!at a"ară. slă&ănogi. cu am$ndouă m$inile. la "el ca întregul cartier. între u!ile celor două camere# 'poi mi a spus să mă a!ez în genunc*i !i să ţin &ine. adică un pic mai mult dec$t *arta lumii care at$rna pe peretele coridorului nostru. care avea cam doi metri pătraţi.

"ără oc*elari. s a întors pe c$mpul de luptă !i s a străduit !i mai tare# Transpira din &el!ug în vreme ce se lupta !i. v$r"ul ţăru!ului s a turtit rapid# Prin trudă aprigă am reu!it în cele din urmă să străpungem crusta de la supra"aţă !i să "acem o mică depresiune# Ţăru!ii au "ost în"ipţi p$nă la o ad$ncime de (umătate de deget !i în ruptul capului n au vrut să meargă mai departe# 'm "ost siliţi să l spri(inim pe "iecare cu două sau trei pietre mari !i să nu întindem c*iar a!a de &ine s"oara. o dată sau de două ori aproape că m a lovit peste degetele care ţineau ţăru!ul# Intre timp. restul lumii# J 'sta e. i a a!ezat cu gri(ă pe pervazul "erestrei de la &ucătărie. să &eau ni!te apă. pentru că de c$te ori o str$ngeam ţăru!ii ameninţau să iasă din păm$nt# '!a că parcela a "ost marcată de patru porţiuni de s"oară legată le(er# In ciuda tuturor acestora. de "apt grădina noastră de legume. a zis tata cu modestie. cu alte cuvinte. !i a clătinat de c$teva ori din cap. ca !i cum ar "i "ost de acord cu el însu!i !i ar "i con"irmat validitatea celor săv$r!ite# Iar eu am repetat după el. să !ed pe treaptă !i să mă 376 . !i a scos oc*elarii cu un aer de martir. !i totul din (ur era a"ară. reu!isem să "acem ceva din nimic: de aici p$nă aici era înăuntru.Poveste despre dragoste si întuneric ţăru!ii# '!a că a lăsat (os ciocanul. imit$ndu i incon!tient clătinarea din cap: J 'sta e# In "elul acesta a dat tata semnalul unei scurte pauze# Mi a spus să mi !terg transpiraţia.

cu oc*ii arăt$nd dezgoliţi !i nea(utoraţi "ără oc*elari.'mos +z odi*nesc un pic# 5l nu s a a!ezat l$ngă mine. a inspectat progresul de p$nă acum al proiectului nostru. "ăcută pentru a trage a"ară cuiele. slu(ea drept *$rleţ. s a *otăr$t să turnăm pe păm$nt patru cinci găleţi de apă !i să a!teptăm vreo douăzeci de minute. s a g$ndit la următoarea "ază a campaniei. ci !i a pus la loc oc*elarii. a tras concluziile !i mi a spus să scot deocamdată ţăru!ii !i s"oara !i să i a!ez în ordine l$ngă perete: de "apt. nu "ăcut să dea iure! prin "orti"icaţii. alt"el s"oara ne ar sta în cale# De asemenea. a stat l$ngă pătratul nostru de s"oară.ur$nd pe pernuţele moi ale m$inilor i au apărut &ă!ici mari. toate de odată# . g$"$ind de parcă s ar "i înecat. p$nă pătrunde &ine !i înmoaie acoperăm$ntul de "ier. !i a&ia apoi să ne reluăm atacul cr$ncen# Tata s a luptat p$nă la pr$nz. ca David cu pra!tia împotriva armurii masive a lui 6oliat sau ca !i cum ar "i atacat crenelurile Troiei cu o tigaie# Partea &i"urcată a ciocanului. "urcă !i sapă. a analizat gre!elile "ăcute. a c*i&zuit la el. eroic !i aproape cu m$inile goale. ar "i mai &ine să săpăm mai înt$i parcela !i a&ia apoi să o marcăm. cu spatele îndurerat. iz&ea iar !i iar cu ciocanul în păm$ntul încăpăţ$nat# Dar ciocanul era prea u!or: era un ciocan pentru tre&uri casnice. dar tata a scr$!nit din dinţi !i 377 . cu "orti"icaţiile păm$ntului întărit# %ncovoiat. lac de apă. ci să spargă nuci sau să &ată un cui în u!a de la &ucătărie# Iar !i iar ridica tata ciocanul lui (alnic.

a desprins &ulgări mari pe care i a îngrămădit unul peste altul la picioarele sale. apoi s a întors pe c$mpul de luptă !c*iopăt$nd. sau poate că a "ost doar uimit de devotamentul lui. în am*ară. în cele din urmă. a sor&it un pic de apă. s a odi*nit un pic. !i a !ters "runtea. păm$ntului întărit i s a "ăcut milă de el. ilar plin de *otăr$re. !i a început să crape# Pe dată tata a v$r$t v$r"ul !uru&elniţei în crăpături. al&ite de e"ort. în greacă !i în latină !i.Poveste despre dragoste si întuneric nu le a &ăgat în seamă. pre"ăc$ndu se iar în &eton# ' trudit la crăpături. le a ad$ncit !i le a lărgit. după c$t mă taie capul. a !ters cu &atista gura sticlei !i a insistat să &eau !i eu un pic. îl lăsa în (os. răsucindu se !i încovrig$ndu se ca tendoanele smulse din carne 378 . ca !i cum s ar "i temut că solul s ar putea răzg$ndi. !i cu degetele goale. iz&ea !i &u&uia !i îl ridica iar în înalturi. !i în vreme ce se lupta cu elementele naturii !i cu săl&ăticia virgină &uzele sale &ol&oroseau imprecaţii în"ier&$ntate la adresa solului neînduplecat. slavonă sau sanscrită# La un moment dat a repezit ciocanul cu toată puterea drept pe &om&eul panto"ului !i a gemut de durereF !i a mu!cat &uza.a dat atenţie nici &ă!icilor de pe laturile degetelor sale de cărturar# Iar !i iar ridica ciocanul în înalturi. nici c*iar c$nd s au spart !i a curs "luidul din ele !i s au pre"ăcut în răni desc*ise# . !i !i a reluat eroic e"orturile tenace# P$nă ce. cu &urta în sus. ca pe ni!te &alauri uci!i# 7ădăcini rupte se iţeau din ace!ti &ulgări de păm$nt. a "olosit cuvintele 9evident: sau 9categoric: pentru a !i repro!a lipsa de gri(ă.

să desprind rădăcinile !i să le pun în sac. co(i de "ructe !i legume. ca un "el de supă groasă care s a stricat# 9'sta o să îm&ogăţească solul nostru sărac:. a!a că tata pregătise dinainte o cratiţă cu resturi de m$ncare# 5rau ni!te lături groase din apă în care a "iert m$ncarea. zaţ de ca"ea m$los pe care pluteau "runze de ceai. să pieptăn părul solului a"$nat# 'cum a venit vremea "ertilizării# -u aveam gunoi de la vite sau păsări. dovleci putrezi. resturi de pe!te !i ulei de pră(it înnegrit. mi a eCplicat tata pe c$nd ne odi*neam alături pe treaptă. resturi de "iertură de ovăz !i de &or! cu legume "ierte. "olosind "urculiţa ca pe o gre&lă sau o grapă. simţindu ne ca doi adevăraţi muncitori !i "ăc$ndu ne v$nt cu pălăriile 3a3i# 9Tre&uie neapărat să *rănim solul cu orice poate să se trans"orme din resturile de la &ucătărie într un *umus &ogat în su&stanţe organice. cu vestele leoarcă de sudoare. în cele din urmă. să sparg !i să "ăr$miţez "iecare &ulgăre !i. iar eCcrementele porum&eilor de pe acoperi! ie!eau din discuţie din cauza riscului de in"ecţie. să îndepărtez pietrele mari !i mici. să des"ac &ulgării cu cuţitul de *$rtie. ca să le dea plantelor noastre *rana "ără de care vor cre!te c*ircite !i &olnăvicioase#: Pro&a&il că a g*icit corect ideea ori&ilă care îmi 379 . lapte acrit !i tot soiul de alte lic*ide v$scoase !i scursuri groase pline de &ucăţi !i particule suspecte.'mos +z vie# ?arcina mea era să avansez în urma e!alonului de asalt.

gunoită !i însăm$nţată. proiectul de cucerire a săl&ăticiei "usese dus la &un s"$r!it# -oua noastră grădină se întindea de la un ţăru! la altul !i de la o s"oară la altă. unul pentru castraveţi !i altul pentru 380 . legume. tata mi a eCplicat cuvintele simplu. împărţită în trei valuri sau d$m&uri alungite !i egale.$nd mama a venit să ne spună că pr$nzul va "i gata într o (umătate de oră. "ructe !i toate roadele &ogate ale c$mpului. metamor"oză. roade. alc*imie. grădinii !i livezii:# In vreme ce "iCam la loc ţăru!ii în cele patru colţuri ale parcelei noastre !i întindeam cu &ăgare de seamă s"oara între ei. eCact !i în ordine: putreziciune !i descompunere. compost. însă deose&ită de acesta prin culoarea ei ca"eniu înc*is !i prin solul s"ăr$micios. compostul în sol &ogat !i ast"el în cereale. mister# . organic. lucrat# Parcela noastră de legume era "rumos săpată !i gre&lată. Tolstoi. pentru că s a gră&it să adauge. e o comoară ascunsă generaţii la r$nd de ţărani !i de "ermieri au perceput instinctiv acest adevăr# Tolstoi însu!i vor&e!te undeva despre mistica alc*imie care se des"ă!oară în p$ntecul păm$ntului.Poveste despre dragoste si întuneric venise în minte. acea metamor"oză minunată care trans"ormă putreziciunea !i descompunerea în compost. lini!titor: 92i să nu "aci gre!eala să te sperii că am putea a(unge să m$ncăm prin legumele pe care le cre!tem ceea ce acum poate părea un gunoi dezgustător# -u !i nu4 In nici un caz4 6unoiul nu e mizerie. unul pentru ro!ii. încon(urată din toate părţile de păm$ntul gol al curţii din spate.

nu tre&uie să le udăm nici prea mult. de cum "aci oc*i. a!a cum un &ăiat neascultător î!i scutură capul ca să !i dea (os !apca# 8iecare plantă. o atinge 381 . pentru că în c$teva zile lăstarii "iravi o să înceapă să !i ridice capetele !i o să dea deoparte "iri!oarele de păm$nt. !i "ără îndoială că în "iecare dimineaţă. cu două trei picături transparente de rouă care i se prelingeau pe o&ra(i. am pus la capătul "iecărui strat c$te un &ăţ !i pe "iecare &ăţ o punguţă în care se a"laseră seminţele# '!a se "ace că aveam. o grădină viu colorată de poze: o imagine plină de viaţă a unei tomate de un ro!u în"lăcărat. spun ra&inii. pe moment. al& !i verde# După ce am împră!tiat îngră!ăm$ntul !i am pus în păm$nt seminţele. nici prea puţin. am udat d$m&urile gestante o dată !i încă o dată cu o stropitoare improvizată dintr o sticlă cu apă !i o mică strecurătoare din &ucătărie. strălucind în ro!u.'mos +z ridic*i# 2i în loc de plăcuţe temporare. care în viaţa civilă at$rna de ceainic !i ţinea "runzele c$nd "ăceam ceaiul# Tata a zis: J '!adar. cel puţin p$nă ce cre!teau legumele însele. are propriul ei înger care stă deasupra ei. o să alergi să cauţi primele semne de încolţire. de acum în "iecare dimineaţă !i seară o să udăm straturile de legume. o poză cu ni!te castraveţi într o nuanţă atrăgătoare de verde !i o ilustraţie apetisantă a unei legături de ridic*i. ca acelea care se pun la căpăt$iul mormintelor ce nu au "ost încă acoperite cu o piatră. spălate !i plesnind de sănătate.

încă !c*iopăt$nd de c$nd î!i dăduse peste deget cu ciocanul. căma!ă !i pantaloni curaţi !i să sară în cadă# %nălţimea 1oastră să !i amintească să "olosească mult săpun. asocieri.Poveste despre dragoste si întuneric pe cap !i zice 9. a planta !i a scoate din păm$nt. mai ales !tii tu unde# 2i să nu adoarmă în cadă ca de o&icei. a dezrădăcina !i a rupe. conotaţii !i (ocuri de cuvinte se scurgea din el. + mlădiţă verde. întotdeauna d$nd pe dina"ară de citate !i prover&e. a ara !i a lipsi. o&osit. dar "ericit ca un erou învingător# Tata era un vor&itor neo&osit. sau legătura etimologică între păm$nt ro!u om s$nge tăcere. păduri întregi de "apte !i analogii. "ericit ca un artist care pozează alături de ultima lui creaţie. de eCemplu. )n torent constant de aluzii.re!ti4:# Tata a mai zis: J 'cum înălţimea 1oastră cea transpirată !i murdară să "acă &ine să ia ru"ărie.*iar !i una c$t o gămălie. pentru că umilul 1ostru servitor î!i a!teaptă cu ră&dare r$ndul# %n &aie am scos totul de pe mine. întotdeauna &ucuros să eCplice !i să citeze. dornic să ţi pună pe loc la dispoziţie vastele lui cuno!tinţe# Te ai g$ndit vreodată la modul în care lim&a e&raică leagă la un loc anumite rădăcini după sunetele lor. . )n prim lăstar. 382 . modest !i smerit. !i apoi m am căţărat pe capacul de la closet !i m am uitat pe "erestruică# ?e vedea de(a ceva. p$nă la c*iloţi. Pe c$nd mă uitam a"ară l am văzut pe tata ză&ovind c$teva minute alături de noua lui grădină. a lapida !i a alunga.

c*iar să "acă pe prostul. ce "usese t$r$t &rusc a"ară din întunericul lăca!ului de studiu.eva important# . într o "lanelă leoarcă de sudoare !i pantaloni scurţi 3a3i. ca !i cum !i ar "i amintit deodată că a uitat ceva. neră&dător să descopăr vreun semn de încolţire. îm&răcat în ve!mintele 3a3i de pionier !i condus cu &rutalitate în al&astrul or&itor al amiezii# E$m&etul lui !ovăielnic te "iCa o clipă. ca !i cum te ar "i tras de m$necă !i te ar "i implorat să &inevoie!ti să i arăţi un strop de iu&ire# +c*ii lui căprui te priveau a&senţi sau c*iar panicaţi. 383 . ceva ce nu tre&uia cu nici un preţ să uite# Dar ce anume uitase. să răsp$ndească "ericire. călc$ndu !i pe demnitate. dar care era cel mai urgent !i mai important lucru de pe lume. ca !i cum s ar "i rugat. Dacă mi e îngăduită îndrăzneala# Q In zilele următoare am alergat în grădina noastră de legume la "iecare două trei ore. doar să nu se instaleze tăcerea. !tii tu cumva ce am uitat.eva ce nu poate "i am$nat# . prin oc*elarii cu rame rotunde. încordată. "ie doar !i pentru o clipă# + siluetă uscăţivă.'mos +z mormane peste mormane de eCplicaţii. cine mai !tie ce. nu !i amintea în ruptul capului# ?cuză mă. care i erau prea largi !i i a(ungeau p$nă la genunc*ii noduro!i# >raţele !i picioarele su&ţiri erau "oarte al&e !i acoperite cu păr des !i negru# 'răta ca un învăţăcel talmudic &uimac. străduindu se cu disperare să i distreze pe cei de "aţă. respingeri !i argumente.ai vrea să "ii at$t de drăguţ !i să mi aminte!ti ce anume era. .

au pălit. trupurile li s au încovoiat peste noapte. să văd dacă peste noapte se produsese minunea mult a!teptată# 2i după c$teva zile. într o dimineaţă devreme. p$nă ce păm$ntul se pre"ăcea în noroi# In "iecare dimineaţă săream din pat !i dădeam "uga desculţ. au discutat ce să "acă !i au *otăr$t să ne lase &altă# Poate curtea noastră nu era în stare să rodească nimic. nici măcar n au răsărit: au eCaminat condiţiile predominante. capetele lor micuţe au atins păm$ntul iar ele au devenit ve!tede. !i doi oc*i. pentru că s au răzg$ndit. înc$t nu a(ungea la ea nici o rază de soare# ?au 384 . p$nă ce n au mai "ost dec$t ni!te paie (alnice# . su&ţiri. am văzut că ridic*ile au preluat conducerea !i !i au înălţat periscoapele plăp$nde. în pi(ama. "iind at$t de (oasă. pe care am desenat o gură !i o mustaţă !i o "runte peste care cădea păr negru.$t despre ro!ii. încon(urată de ziduri înalte !i um&rită de c*iparo!i înalţi. ca al lui Hitler. ca !i cum ar "i "ost tare descura(ate.Poveste despre dragoste si întuneric "ie !i numai vreo um&ră de mi!care a păm$ntului a"$nat# )dam iar !i iar parcela. în"ă!urate str$ns# 'm "ost at$t de "ericit. ca !i cum ar "i clipit !mec*ere!te sau în &ătaie de (oc# După c$teva zile au ie!it !i castraveţii# Dar indi"erent ce au văzut ridic*ile !i castraveţii. înc$t le am udat din nou !i din nou# 2i am înălţat o sperietoare îm&răcată într un com&inezon vec*i de al mamei. tre&uie să i "i m$*nit sau îngrozit. cu o cutie goală de conserve în loc de cap. dintre care unul a ie!it un pic str$m&. cenu!ii.

c$nd s a întors de la munca lui des"ă!urată la >i&lioteca -aţională de pe Muntele ?copus. declinul unor lim&i ale minorităţilor din >alcani. că am gre!it cu siguranţă pe undeva# '!a că acum categoric suntem o&ligaţi să muncim "ără istov !i cu înver!unare ca să găsim rădăcina !i cauza e!ecului nostru# 'm pus prea mult îngră!ăm$nt. pe c$nd pleca la lucru cu servieta lui cam *ărtănită. nu suntem ţărani sau "ii de ţărani. interpretarea teCtelor ugaritice# %nsă într o dimineaţă. in"luenţa poeziei curtene!ti medievale asupra originilor romanului scurt. 385 . a spus tata cu tristeţe. dar inevita&ilă. de care nu s au sinc*isit deloc păsările. tata m a văzut aplecat peste lăstarii muri&unzi. dimpotrivă. îngrozise de moarte lăstarii "iravi# '!a că acesta a "ost s"$r!itul încercării noastre de a crea un "el de mic 3i&&utz în Ierusalim !i de a m$nca într o &ună zi rodul muncii noastre# J De aici. decurge concluzia gravă. am sărit peste o "ază esenţială. !i le a studiat cu gri(ă# 'tenţia lui s a îndreptat în cur$nd către alte pro&leme !i către cu totul alte cărţi. a adus două volume groase pe care le împrumutase. ci simpli amatori. adoratori ageamii care curtează păm$ntul.'mos +z poate că sărisem peste cal cu udatul# ?au cu îngră!ăm$ntul# Poate că sperietoarea mea Hitler. dar nu sunt încă o&i!nuiţi cu calea de mi(loc# In acea zi. cuvintele grece!ti din Mis*na*. La urma urmei. despre grădinărit !i despre cultivarea legumelor /cel de al doilea era în germană0. 'm udat prea mult. înlăcrimat. ?au.

aproape că se pierduse cu "irea# %nainte să plece. pe care le luasem "ără să cer voie din dulăpiorul cu medicamente din &aie !i acum le administram lăstarilor o"iliţi. dar m a pus iute (os# 5ra perpleC.P0. o "ermă a "emeilor. mai degra&ă pentru sine dec$t către mine. a dat de trei patru ori din cap !i a îngăimat g$nditor. c$te o picătură "iecăruia# %n acel moment tatei i s a "ăcut milă de mine# M a ridicat !i m a str$ns la piept. sting*erit. la începutul anilor . avea să se înalţe cele&ra re!edinţă din pre"a&ricate a pre!edintelui >en Tsvi# Tata s a dus după orele de muncă la această "ermă eCperimentală# Pro&a&il că i a spus lui 7ac*el @annait sau uneia dintre asistentele acesteia. cuvintele: 9+ să vedem ce se mai poate "ace:# Pe strada I&n 6a&irol din 7e*avia era pe atunci o clădire numită . a venit acasă cu auto&uzul. un soi de comună.asa 8emeilor Pioniere sau poate că 8erma 8emeilor Muncitoare sau cam a!a ceva# %n spatele ei era o mică rezervaţie agricolă. coteţe de păsări !i stupi# Pe acest loc. ca !i cum ar "i "ugit de pe c$mpul de luptă. a cerut s"aturi !i îndrumare !i. legume. căr$nd o lădiţă de lemn cu păm$nt în care erau vreo douăzeci sau treizeci de răsaduri sănătoase# ' adus pe "uri! prada în casă !i a ascuns o de mine în spatele co!ului cu ru"e murdare sau su& 386 . în cele din urmă. doar vreun s"ert de acru de pomi "ructi"eri. toată povestea în"r$ngerii noastre agricole.Poveste despre dragoste si întuneric cu"undat într un ultim e"ort disperat de a i salva cu a(utorul unor picături pentru nas sau pentru urec*i.

!i vom vedea dacă am$ndoi suntem mai mult sau mai puţin de aceea!i părere. înc$t ieri nu mai erau dec$t ni!te paie (alnice. c$nd m am trezit. !uru&elniţa. în plante viguroase. înălţimea 1oastră. ciocanul lui neîn"ricat !i cuţitul pentru *$rtie# Dimineaţa.e ar "i să mergeţi să aruncaţi 1oi în!ivă o privire. poate vinete. a zis: J Da# Mi se pare că medicamentul tău de ieri le a "ăcut &ine plantelor noastre su"erinde# . mi am dat seama că minunea era c*iar mai mare dec$t păruse la prima vedere# 7ăsadurile de ridic*i săriseră noaptea în stratul castraveţilor# Iar în stratul ridic*ilor se a!ezaseră ni!te plante pe care nu le recuno!team deloc. &ine. se trans"ormaseră peste noapte. cople!it de puterea magică a zece sau douăzeci de picături pentru nas sau urec*i# Tot *ol&$ndu mă a!a. ca prin "armec. sau morcovi# 2i lucrul cel mai de mirare: pe stratul din st$nga. care "useseră at$t de o"iliţi !i găl&e(iţi. înarmat cu lanterna. !i veniţi să mi spuneţi ce credeţi. uluit. dacă e vreun semn de vindecare# ?au poate că mi s a părut# Mergeţi să vedeţi.'mos +z &u"etul din &ucătărie. Lăstarii mei s"ri(iţi. pline de sevă !i de un verde intens# 'm rămas acolo. plesnind de sănătate. unde pusesem seminţele de ro!ii care nu au încolţit. ca !i cum mi ar "i spus să mi leg !ireturile sau să mi înc*ei căma!a# 8ără să !i ridice oc*ii de pe ziar. a a!teptat p$nă ce am adormit. apoi s a "uri!at a"ară. tata mi s a adresat pe un ton o&i!nuit. stratul pentru care nu avusesem vreun 387 . rogu vă.

comete !i planete ciudate !i am purces într o călătorie prime(dioasă de la stea la stea. iar a început agonia. !i de data asta nici picăturile pentru nas !i nici siropul de tuse n au avut nici un spor: parcela noastră de legume se usca !i murea# Timp de două sau trei săptăm$ni cei patru ţăru!i au continuat să se înalţe acolo. cu "runzele pleo!tite. în ce mă prive!te. sori. Danus*. Luli3. răsadurile !i au aplecat capetele !i au început să arate din nou la "el de &olnăvicioase !i de slă&ite ca evreii persecutaţi din diaspora. cu lăstarii o"iliţi. dar nu m au primit în &anda M$inii -egre pentru că n am vrut să su"lu# Danus* a găsit unul printre copaci. 5itan !i 'mmi s au dus să caute lucrurile acelea printre copacii de pe panta pădurilor de la Tel 'rza. apoi au murit !i ei# Doar sperietoarea mea Hitler a prosperat ceva mai mult# Tata !i a căutat consolarea în eCplorarea surselor romanului cavaleresc lituanian sau în na!terea romanului din poezia tru&adurilor.eilalţi au plecat "ără mine. erau acum trei sau patru plante tinere !i stu"oase. în căutarea altor semne de viaţă# T$rziu. cu muguri gal&eni printre lăstarii de la v$r"# După o săptăm$nă &oala ne a lovit iar grădina. )ri.Poveste despre dragoste si întuneric motiv să mi "olosesc picăturile magice. !i cine n a avut cura(ul să l um"le nu merită să "acă 388 . am presărat curtea cu galaCii ticsite cu stele. plin de ceva ur$t mirositor !i lipicios care se uscase !i l a spălat la ro&inet. luni. sau vara dintre ele# ?unt singur în curte# . într o după amiază de vară# 5ste s"$r!itul clasei înt$i ori începutul clasei a doua. 'li3. uniţi de s"orile murdare.

!i ai tăi# 2i ai tăi# .'mos +z parte din &anda M$inii -egre. î n întuneric. !i a!a se petrec lucrurile în "iecare noapte cu toată lumea# .*iar !i părinţii tăi# Da.u toţii# 2i îţi dă tot soiul de senzaţii plăcute în corp !i îţi întăre!te mu!c*ii !i e &un !i pentru curăţarea s$ngelui# ? au dus cu toţii. că tot ce e tare !i tot ce e rece va răm$ne tare !i rece pe vecie. !i nici părinţii mei nu sunt acasă# Eac pe spate pe cimentul de la capătul curţii. iată ce se înt$mplă# Mai înt$i se sărută multă vreme. dincolo de s$rmele de ru"e.imentul e rece !i tare su& trupul tău îm&răcat cu vestă# 6$ndind.*iar !i doamnei ?ussmann. ca un soldat englez. dar nu c*iar p$nă la capăt. iar cine n a avut cura(ul să !i l pună !i să "acă un pic de pipi în el. soţul ei i o "ace noaptea# . învăţătoarea. c*iar !i su& *aine# 'poi el dă (os pantalonii de pe am$ndoi !i î!i pune unul dintre acele lucruri !i se culcă pe ea !i tot a!a !i la s"$r!it el se udă# 2i lucrul acesta a "ost inventat pentru ca ea să nu "ie udată deloc de el# 2i a!a se petrec lucrurile în "iecare noapte în pădurile de la Tel 'rza. pe gură# 'poi el atinge trupul ei în tot "elul de locuri. !i mă uit la ce a mai rămas din zi# . iar tot ce e moale !i tot ce e cald e moale !i cald doar pe moment# P$nă la urmă totul va tre&ui să treacă de partea rece !i tare# 'colo nu te mi!ti nu g$nde!ti nu simţi nu încălze!ti nimic# Pe vecie# 389 . "ără mine. nici vor&ă să poată "i primit în &anda M$inii -egre# Danus* a eCplicat cum merge trea&a# In "iecare noapte soldaţii englezi duc "ete în pădurile de la Tel 'rza !i acolo.

nu e dec$t o pietricică pe cimentul din curtea unor uria!i. !i prietenii lui au r$s de el !i au plecat "ără el. !i tot a!a. !i acel copil culege pur !i simplu întregul nostru univers cu două degete !i îl &agă cu totul în gură !i începe !i el să l cerceteze cu lim&a. poate că universul acelui &ăiat uria!. !i e întocmai acela!i lucru. imposi&il de imaginat c$t de mare este. iar el !i universul lui. !i acum lim&a ta însă!i are gust de cretă# Danu!. 'li3. !i ru"e at$rn$nd pe o s$rmă. !i c$nd e mai mare. ca păpu!ile matrio!ca. . !i apoi cei care 390 .Poveste despre dragoste si întuneric Eaci pe spate !i degetele găsesc o pietricică !i o v$ră în gura ta care simte gustul de pra" !i ipsos !i ceva ce parcă ar "i sărat. &ăiatul în a cărui gură nu suntem dec$t o pietricică. !i c$nd e mai mic. ca !i cum piatra ar "i o lume ca a noastră !i ar avea munţi !i văi# 2i dacă se dovede!te că păm$ntul nostru sau c*iar întregul nostru univers. cine !tie. cu căi lactee !i sori !i comete !i copii !i pisici. +rice univers e o piatră !i orice piatră e un univers# P$nă ce prinde să ţi se înv$rtă capul. Luli3. dar nu sărat de a &inelea# Lim&a cercetează tot soiul de mici ridicături !i sco&ituri. !i între timp lim&a ta cercetează piatra ca !i cum ar "i o &om&oană. 5itan !i 'mmi !i ceilalţi din &anda M$inii -egre peste !aizeci de ani vor "i morţi. 2i se g$nde!te !i el că poate această piatră din gura lui e în realitate un întreg univers.e se va înt$mpla dacă în clipa următoare vreun copil imens. )ri. nu e în realitate dec$t o pietricică din curtea unui &ăiat !i mai mare. un univers întreg într o pietricică într un univers într o pietricică. 2i.

!i apoi cei care î!i amintesc de cei care î!i amintesc de cei care î!i amintesc de ei# +asele lor se vor pre"ace în piatră ca aceasta din gura mea# Poate că piatra din gura mea a "ost ni!te copii care au murit acum miliarde de ani. a aprins lumina. cineva a aprins lumina electrică.'mos +z !i i amintesc vor muri. înaintează ca uleiul de motor dens peste seara care acum e un pic al&astră cenu!ie. se st$rne!te eCact aceea!i &oare a serii. în "elul în care o "ac lic*idele v$scoase: mo*or$t !i gal&en !i încet. dar vezi electricitatea gal&enă curg$nd ca un clei at$t de gros că e greu de vărsat. !i a stat !i el culcat pe spate !i !i a &ăgat în gură o piatră !i piatra a "ost !i ea c$ndva un &ăiat !i &ăiatul a "ost c$ndva o piatră# -ăucit# 2i între timp piatra asta a căpătat un pic de viaţă !i nu mai e c*iar a!a de rece !i de tare. c*iar începe să se mi!te în gura ta !i îţi întoarce &l$nd g$dilăturile pe care le prime!te de la v$r"ul lim&ii tale# %n spatele c*iparo!ilor. Poate că !i ei s au dus să caute acele lucruri în păduri !i era cineva de care au r$s pentru că nu a avut cura(ul să l um"le !i să !i l pună. iar din "ereastra vecinilor !i în seara aceasta curge o lumină electrică groasă 391 . dar culcat cum e!ti nu poţi vedea cine anume. 2i l au lăsat !i pe el singur în curtea lui. iar &oarea se st$rne!te !i o linge o clipă# 2i după cincizeci !i cinc i de ani. dincolo de gardul Lem&ergilor. pe c$nd !ed !i scriu într un caiet !colăresc la masa din grădina din 'rad. a devenit umedă !i caldă. doamna Lem&erg sau ?*ula sau 5va. de a&ia se mi!că. î!i croie!te cu trudă drumul cel încet. a!a de gros e.

întotdeauna îţi z$m&e!te. smuce!te !i scrie !i 392 . smuce!te *arponul !i "unia legată de el !i tunul legat de "unie !i &arca v$nătorului pe care e "iCat tunul. n o mai găse!ti atrăgătoare sau neatrăgătoare. dacă vrei sau nu. !i încă de multă vreme. smuce!te !i se răsuce!te iar !i iar în mare. lu&ric. ce i pasă. nu se poate a&ţine. acum tre&uie să o "acă. disperat. de c$te ori daţi nas în nas ea zice cam acelea!i c$teva vor&e &anale. *otăr$tă să nu ţi dea drumul. cu oc*ii str$ns înc*i!i. smuce!te !i se scu"undă în ad$ncurile întunecoase. dar de "apt nu ea e cea care trage. smuce!te !i se luptă. ce simţi tu. la 'rad. numai că de data asta nu o "ace. gal&enă. ca un del"in cu *arponul prins în carne !i care smuce!te c$t de tare poate. smuce!te ca să scape. ca uleiul de motor dens ne cunoa!tem. cu "aţa sc*imonosită parcă de durere. ci cu toate g*earele. dintr odată întinde m$na !i te în!"acă de căma!ă.Poveste despre dragoste si întuneric înceată. *otăr$tă să !i impună voinţa. dimpotrivă: a venit să atace seara aceasta# 5 ca o "emeie pe care o cuno!ti de multă vreme. e ca !i cum n ar mai "i surprize# Dar sunt# 'cea seară cu piatra din gură în curtea de la Ierusalim n a venit aici. nu i mai pasă de tine. întinde m$na acum !i te love!te ca un *arpon !i începe să te tragă !i să te s"$!ie. ea doar î!i în"ige g*earele !i tu e!ti cel care smuce!te !i scrie. întotdeauna te &ate u!or pe piept într un "el "amiliar. să ţi amintească de cele uitate sau să aţ$ţe doruri vec*i. nu u!urel. smuce!te !i se zv$rcole!te.

cum &unica. dincolo de s$rmele de ru"e# Privind cum lumina zilei se predă treptat# .eilalţi se duseseră cu toţii în pădurile de la Tel 'rza "ără mine !i din cauză că nu aveam cura(ul să su"lu zac aici pe spate pe ciment la capătul curţii. rănindu te din ce în ce mai mult.'mos +z smuce!te !i mai tareF dacă mai smuce!te o dată cu toată "orţa lui disperată poate că se va eli&era de lucrul în"ipt în carnea sa. sunt părinţii tăi morţi !i tu doar smuce!ti !i scrii mai departe# . !i a ie!it din "ire din cauza mamei mele !i gesticula către ea cu "ierul de călcat. mama mamei mele. cu c$t smuce!ti mai tare cu at$t sapă mai ad$nc în tine !i nu poţi niciodată să i pricinuie!ti durere pentru această pierdere care sapă din ce în ce mai ad$nc. care venise la Ierusalim din coli&a din carton gudronat de la marginea Diriat Mots3inului. !edea doar pe scaunul tare care î!i 393 . e acea seară de la Ierusalim !i tu e!ti în această seară de aici. !i scuipa către ea vor&e îngrozitoare în rusă sau polonă amestecate cu idi!# -ici una dintre ele nu !i înc*ipuia că eram g*emuit în acel loc. smuce!ti !i smuce!ti !i el doar mu!că din carnea ta. pentru că e prinzătorul !i tu e!ti prada. lucrul care mu!că !i sapă în tine !i nu ţi dă drumul.ur$nd va "i noapte# +dată am văzut din pe!tera lui 'ii >a&a. văz$nd !i auzind totul# Mama n a răspuns la &lestemele tunătoare ale mamei ei. din 'rad. pe care o aveam în spaţiul dintre !i"onier !i perete. cu oc*ii arunc$nd "ulgere. uit$ndu mă a"ară. e v$nătorul !i tu e!ti del"inul străpuns de *arpon. ţin$ndu mi respiraţia. el dă !i tu ai primit.

Poveste despre dragoste si întuneric

pierduse spătarul, a!ezat în colţ, !edea dreaptă cu genunc*ii str$n!i, cu m$inile neclintite pe genunc*i !i cu oc*ii aţintiţi !i ei asupra genunc*ilor, de parcă totul ar "i depins de genunc*ii ei# Mama !edea acolo ca un copil certat, !i în vreme ce mama ei o &om&arda cu între&ări veninoase, toate s"$r$ind, îm&i&ate de sunete !uierătoare, ea nu răspundea nimic, dar oc*ii îi aţinteau !i mai intens genunc*ii# Tăcerea ei continuă nu "ăcea dec$t să sporească "uria &unicii, părea că !i a pierdut de a &inelea minţile: oc*ii îi "ulgerau, tur&area îi "ăcuse "aţa ca de lup, clă&uci îi al&eau colţurile &uzelor desc*ise !i i se vedeau dinţii ascuţiţi , a azv$rlit "ierul "ier&inte pe care îl ţinea, de parcă ar "i vrut să l zdro&ească de perete, a răsturnat cu piciorul sc$ndura de călcat !i a ie!it ca o "urtună din încăpere, tr$ntind u!a at$t de tare, înc$t au zăngănit toate geamurile, vaza !i ce!tile# Mama, "ără să !i dea seama că mă uitam, s a ridicat dintr odată !i a început să se pedepsească singură, s a plesnit peste o&ra(i !i !i a smuls părul, a în*ăţat un umera! !i s a lovit cu el peste cap !i peste spate p$nă ce a iz&ucnit în pl$ns, !i am început !i eu, în loc!orul meu dintre !i"onier !i perete, să pl$ng !i să mi mu!c am$ndouă m$inile at$t de tare, înc$t mi au apărut urme ca un cadran de ceas, dureroase# In seara aceea am m$ncat cu toţii pe!te umplut îndulcit, pe care l a adus &unica din coli&a de carton gudronat de la marginea Diriat Mots3inului, într un sos dulce cu morcovi "ierţi dulci, !i vor&eau cu toţii între ei despre
394

'mos +z

speculanţi !i &ursa neagră, despre întreprinderea de stat pentru construcţii, !i economia de piaţă, !i "a&rica de teCtile 'ta de l$ngă Hai"a, !i masa s a înc*eiat cu o salată de "ructe "ierte, numită compot, pe care o "ăcuse tot mama mamei mele !i care ie!ise tot dulce !i lipicioasă ca un sirop# .ealaltă &unică a mea, cea de la +dessa, &unica ?*lomit, !i a terminat politicos compotul, !i a !ters &uzele cu un !erveţel al& de *$rtie, a scos din geanta ei de piele un ru( !i o oglin(oară de &uzunar !i !i a desenat la loc conturul &uzelor, !i apoi, în vreme ce v$ra la loc cu gri(ă în tu&ul lui ru(ul ăla ca erecţia ro!ie a unui c$ine, a remarcat: J .e pot să zic, - am gustat în viaţa mea o m$ncare mai dulce# 'totputernicul tre&uie că iu&e!te tare mult 1ol*Gnia, de a îm&i&at o a!a cu miere# .*iar !i za*ărul vostru e mult mai dulce ca al nostru, !i sarea voastră e dulce, !i piperul vostru, !i c*iar mu!tarul din 1ol*Gnia are gust de dulceaţă, !i *reanul vostru, oţetul vostru, usturoiul vostru, toate sunt at$t de dulci, că l aţi putea îndulci cu ele p$nă !i pe Ingerul morţii însu!i# De îndată ce a rostit aceste vor&e a amuţit &rusc, ca !i cum s ar "i temut de m$nia îngerului căruia cu at$ta u!urinţă cutezase să i pomenească numele# La care cealaltă &unică, mama mamei mele, a ar&orat un z$m&et plăcut, deloc răz&unător sau răutăcios, ci un z$m&et &ine intenţionat, curat !i nevinovat precum c$ntecul *eruvimilor, !i la acuzaţia că gătea at$t de dulce că ar "i îndulcit
395

Poveste despre dragoste si întuneric

oţetul sau *reanul !i c*iar pe îngerul morţii, &unica Itta i a răspuns &unicii ?*lomit: J Dar nu !i pe tine, dragă soacră a "iicei mele4 .eilalţi încă nu s au întors din pădurile de la Tel 'rza !i stau încă pe spate pe cimentul care pare să "i devenit un pic mai puţin rece !i tare# Lumina serii se "ace mai rece !i mai cenu!ie peste v$r"urile c*iparo!ilor# .a !i cum cineva s ar preda acolo, pe grozavele înălţimi de deasupra copacilor, acoperi!urilor !i a tuturor celor ce se mi!că aici, pe stradă, în curtea din spate !i în &ucătărie, mult deasupra mirosurilor de pra", varză !i gunoi, mult deasupra ciripitului păsărilor, la "el de sus pe c$t este cerul "aţă de păm$nt, deasupra sunetelor de (elanie ale rugăciunilor care vin în ra"ale zdrenţuite din sinagoga din (osul străzii# %nalt, limpede !i nepăsător, se des"ă!oară acum peste încălzitoarele de apă !i ru"ele spălate at$rnate pe "iecare acoperi! de aici !i peste gunoaiele a&andonate !i pisicile vaga&oande !i peste tot "elul de doruri !i peste toate !oproanele din "ier ruginit de prin curţi !i peste urzeli, omlete, minciuni, ciu&ere, lozincile lipite de cei din ilegalitate, &or!, paragina grădinilor distruse !i rămă!iţele pomilor "ructi"eri din vremea în care aici era o livadă, !i acum, c*iar acum, se răsp$nde!te !i creează ti*na unei seri limpezi !i line, "ăc$nd pace în cerurile înalte, deasupra lăzilor de gunoi !i deasupra sunetelor de pian !ovăielnice !i s"$!ietoare pe care le tot încearcă o "ată !tearsă, Menuc*ele ?tic*, pe care am poreclit o -emuc*ele*, Pitica, încerc$nd iar
396

'mos +z

!i iar să c$nte o gamă ascendentă simplă, poticnindu se iar !i iar, întotdeauna în acela!i loc, !i de "iecare dată lu$nd o de la capăt, în vreme ce o pasăre îi răspunde, iar !i iar, cu primele cinci note din 8ur 5lise a lui >eet*oven# )n cer larg !i gol, din zare în zare, la capătul unei zile "ier&inţi de vară# ?unt trei nori cirus !i două păsări întunecate# ?oarele a apus dincolo de zidurile cazărmii ?c*neller, cu toate că "irmamentul nu i a dat drumul soarelui, ci l a în*ăţat cu g*earele !i a iz&utit să i s"$!ie poalele pelerinei multicolore, iar acum î!i pro&ează prada, "olosind norii cirus ca manec*ine de croitorie, pun$ndu !i lumina ca pe un ve!m$nt, scoţ$nd o, cercet$nd c$t de &ine i se potrivesc colanele de strălucire verzuie sau mantia cu multe culori, cu sclipirea ei aurie !i aureola de purpură al&ăstrie, sau cum se încolăcesc pe lungimea lor ni!te "$!ii "ine de argint, tremur$nd ca liniile "r$nte sc*iţate su& apă de un &anc de pe!ti care înoată iute# 2i sunt ni!te sclipiri de tranda"iriu cu o nuanţă de purpuriu !i verde ca lăm$ia, iar acum se dezgole!te rapid !i se îm&racă într o mantie ro!iatică din care curg r$uri de lumină c$rm$zie !tearsă, iar după o clipă sau două î!i pune altă *aină, de culoarea cărnii dezgolite care e în(ung*iată dintr odată !i pătată de c$teva *emoragii puternice, în vreme ce trena ei întunecată începe să "ie adunată su& "alduri de cati"ea neagră !i deodată nu mai e înălţime peste înălţime, ci ad$ncime peste ad$ncime peste ad$ncime, ca !i cum valea morţii s ar desc*ide !i s ar întinde pe "irmament,
397

Poveste despre dragoste si întuneric

ca !i cum nu ar "i deasupra !i cel care zace pe spate dedesu&t, ci invers, tot "irmamentul e un a&is iar cel care zace pe spate nu mai zace ci plute!te, "iind supt, plon($nd rapid, căz$nd ca o piatră spre ad$ncimea cati"elată# - o să uiţi niciodată seara asta: nu ai dec$t !ase ani sau cel mult !ase !i (umătate, dar pentru prima oară în mica ta viaţă ceva enorm !i a&solut cumplit s a desc*is pentru tine, ceva important !i grav, ceva care se întinde de la in"init la in"init, !i te ia, !i ca un uria! mut intră în tine !i te desc*ide, a!a înc$t !i tu pari pentru o clipă mai larg !i mai ad$nc dec$t tine însuţi, !i cu o voce care nu e vocea ta, ci poate că va "i vocea ta peste treizeci sau patruzeci de ani, cu o voce care nu îngăduie r$sul sau u!urinţa, îţi porunce!te să nu uiţi nici un amănunt din această seară: să ţi aminte!ti !i să păstrezi mirosurile ei, să ţi aminte!ti trupul !i lumina ei, să ţi aminte!ti păsările ei, sunetele pianului, strigătele ciorilor !i toate ciudăţeniile cerului dezlănţuit din zare în zare su& oc*ii tăi, !i toate astea sunt pentru tine, toate strict în atenţia adresantului !i doar a lui# - o să i uiţi niciodată pe Danus*, 'mmi !i Luli3 sau "etele cu soldaţii în păduri, sau ce i a spus &unica celeilalte &unici, sau pe!tele dulce plutind, mort !i asezonat, într un sos de morcovi# - o să uiţi niciodată asprimea pietrei ude care a "ost în gura ta cu mai &ine de o (umătate de secol înainte, dar un ecou al gustului ei cenu!iu de cretă, ipsos !i sare îţi mai înc$ntă încă v$r"ul lim&ii# 2i toate g$ndurile pe care ţi le a evocat piatra aceea nu le vei uita niciodată, un univers
398

'mos +z

într un univers într un univers# %ţi vei aminti senzaţia ameţitoare a timpului din vreme în vreme, !i toate puterile cere!ti pro&$nd, amestec$nd !i rănind nenumăratele nuanţe de lumină imediat după ce a apus soarele, purpuriu liliac*iu verde portocaliu auriu mov c$rm$ziu staco(iu al&astru !i ro!u !ters cu s$nge !iroind, !i încet co&oară peste toate o culoare cenu!iu al&ăstruie pro"undă !i opacă, cum e culoarea tăcerii, cu miros ca al notelor repetate la pian, urc$nd !i poticnindu se iar !i iar pe o gamă ruptă, în vreme ce o singură pasăre răspunde cu cele cinci note de început din 8ur 5lise: Ti da di da di# Tata avea o slă&iciune pentru lucrurile importante, în vreme ce mama era "ascinată de t$n(ire !i capitulare# Tata era un admirator entuziast al lui '&ra*am Lincoln, Louis Pasteur !i al discursurilor lui .*urc*ill, 9s$nge, sudoare !i lacrimi:, 9niciodată at$t de mulţi nu au datorat at$t de mult:, 9vom lupta cu ei pe pla(e:# Mama, cu un z$m&et &l$nd, se identi"ica cu poezia lui 7a*el, 9-u ţi am c$ntat, patria mea, !i nu ţi am slăvit numele cu "apte de vite(ie, doar pe o cale au pă!it picioarele mele###: Tata, la c*iuveta din &ucătărie, iz&ucnea din senin, "ără să ne prevină, într un recital av$ntat din .erni3ovs3i: 9 ###iar în această Ţară va cre!te un neam N .are î!i rupe lanţurile de "ier N Privind lumina drept în oc*i4: ?au uneori din Aa&otins3i: 9### Aotapata, Massada N 2i >eitarul capturat N ? or ridica iară!i în putere !i splendoare4 N +, evreule c*iar sărman N ?clav
399

Poveste despre dragoste si întuneric

sau rătăcitor N Te ai născut prinţ N încoronat cu a lui David cunună regală:# .$nd era în vervă, tata z&iera at$t de "als, că s ar "i răsucit morţii în morm$nt, 9Patria mea, o, ţara mea, ţinut muntos acoperit cu piatră goală4: a lui .erni3ovs3i# P$nă ce mama tre&uia să i aducă aminte că Lem&ergii de alături, !i pro&a&il că !i alţi vecini, "amilia >uc*ovs3i !i "amilia 7osendor"", îi ascultă pro&a&il recitalul !i r$d, la care lata se oprea s"ios, cu un z$m&et sting*erit, de parcă ar "i "ost prins "ur$nd dulciuri# .$t despre mama, îi plăcea să !i petreacă seara !ez$nd pe patul deg*izat în canapea, cu picioarele desculţe adunate su& ca, aplecată peste o carte a"lată pe genunc*i, rătăcind ore în !ir pe aleile din grădinile învăluite în toamnă din povestirile lui Turg*eniev, .e*ov, IOas3eOicz, 'ndrB Maurois !i )#-# 6nessin# 'm$ndoi părinţii mei au venit la Ierusalim direct din secolul al WIW lea# Tata a crescut cu un regim concentrat de romantism de operetă, naţionalist, setos de luptă /Primăvara -aţiunilor, ?turm und Drang0, ale cărui culmi de marţipan erau stropite, ca de ni!te picături de !ampanie, cu "renezia virilă a lui -ietzsc*e# Mama, pe de altă parte, trăia după cealaltă regulă romantică, meniul introspectiv, melancolic în c*eie minoră, îm&i&at de su"erinţa proscri!ilor sentimentali cu inimile zdro&ite, în care se insu"laseră arome autumnale vagi de decadenţă "in de si^cle# Derem 'vra*am, su&ur&ia noastră, cu v$nzătorii ei am&ulanţi, prăvălia!ii !i misiţii, cu v$nzătorii de articole de modă !i idi!i!tii, pieti!tii
400

'mos +z

cu c$ntecele lor t$nguitoare, mica &urg*ezie strămutată !i eCcentricii re"ormatori ai lumii, nu li se potrivea nici unuia# %ntotdeauna a plutit prin casa noastră un vis !ovăielnic despre mutarea într un cartier mai cult, ca >eit Ha3ei cm sau Diriat ?*emuel, dacă nu c*iar Talpiot sau 7e*avia, nu pe loc, dar într o &ună zi, în viitor, c$nd s ar "i ivit o posi&ilitate, c$nd o să punem ceva deoparte, c$nd copilul o să "ie un pic mai mare, c$nd tata o să reu!ească să pună piciorul pe scara academică, c$nd mama o să ai&ă un post în învăţăm$nt, c$nd situaţia se va îm&unătăţi, c$nd ţara va "i mai dezvoltată, c$nd o să plece englezii, c$nd statul evreu va "i creat, c$nd va "i mai limpede ce se va înt$mpla aici, c$nd ne va "i în s"$r!it un pic mai u!or# 9'ici, în Ţara pe care au iu&it o stră&unii no!tri:, c$ntau părinţii mei c$nd erau tineri, ea la 7ovno iar el la +dessa !i 1ilna, la "el cu mii de alţi tineri sioni!ti din estul 5uropei în primele decenii ale secolului WW, 9toate speranţele ni se vor împlini# 'colo să trăim în li&ertate, acolo să în"lorim, curaţi !i neîncătu!aţi#: Dar care erau toate speranţele astea, .e "el de viaţă 9curată !i neîncătu!ată: se a!teptau părinţii mei să găsească acolo, Poate că se g$ndeau, nedeslu!it, că vor găsi în ţara reînnoită a Israelului ceva mai puţin mic &urg*ez !i evreiesc !i mai mult european !i modernF ceva mai puţin &rutal materialist !i mai idealistF ceva mai puţin "e&ril !i volu&il !i mai a!ezat !i reţinut#
401

Poveste despre dragoste si întuneric

Poate că mama a visat să ducă viaţa unei pro"esoare studioase !i creative de la !coala unui sat din ţara Israelului, scriind în timpul li&er poezii sentimentale sau poate povestiri evocatoare, pline de sensi&ilitate# .red că spera să !i creeze relaţii plăcute cu arti!ti su&tili, relaţii marcate de desc*iderea inimii !i de dezvăluirea sentimentelor adevărate, !i ast"el să se eli&ereze de dominaţia zgomotoasă a mamei ei !i să scape de puritanismul su"ocant, de prostul gust !i de odiosul materialism care se pare că "ăceau ravagii în locul de unde venea ea# Pe de altă parte, tata î!i imagina că e *ărăzit să devină un cărturar plin de originalitate din Ierusalim, un pionier cutezător al reînnoirii spiritului evreiesc, un demn urma! al pro"esorului Aosep* Dlausner, un o"iţer curtenitor din o!tirea cultă a 8iilor Luminii care se luptă cu "orţele întunericului, un succesor potrivit dintr o lungă !i glorioasă dinastie de cărturari care începuse cu unc*iul Aosep* cel "ără copii !i avea să continue cu nepotul lui devotat, pe care îl îndrăgea ca pe un "iu# La "el cu cele&rul lui unc*i, !i "ără îndoială că inspirat de acesta, tata putea citi lucrări !tiinţi"ice în !aisprezece sau !aptesprezece lim&i# ?tudiase la universităţile din 1ilna !i Ierusalim /!i c*iar a scris o teză de doctorat, mai t$rziu, la Londra# De ani de zile vecinii !i străinii i se adresau cu Herr Do3tor, !i apoi, la cincizeci de ani, a avut în cele din urmă un doctorat adevărat, !i pe deasupra unul londonez0# Mai studiase, în mare parte de unul singur, istoria
402

'mos +z

antică !i modernă, istoria literaturii, lingvistica !i "ilologia generală e&raică, studiile &i&lice, g$ndirea evreiască, ar*eologia, literatura medievală, puţină "ilozo"ie, studii slavone, istoria 7ena!terii !i studii romanice: era ec*ipat !i pregătit să devină lector !i să înainteze în ierar*ie p$nă la con"erenţiar !i în cele din urmă la pro"esor, să "ie un cărturar desc*izător de drumuri !i, &ineînţeles, să a(ungă să !adă în capul mesei în "iecare s$m&ătă după amiază !i să o"ere un monolog după altul pu&licului cople!it de uimire, alcătuit din admiratori !i devotaţi, întocmai ca unc*iul său# Dar nimeni nu l a vrut, !i nici realizările sale savante# '!a înc$t acest Treplev a "ost silit să o ducă de azi pe m$ine ca &i&liotecar la ?ecţia ziarelor din >i&lioteca -aţională, scriindu !i noaptea cărţile despre istoria romanului scurt !i despre alte su&iecte din istoria literaturii, cu puterile care îi mai răm$neau, în vreme ce Pescăru!ul lui î!i petrecea zilele într un apartament de la su&sol, gătind, spăl$nd ru"e, deretic$nd, coc$nd, îngri(ind un copil &olnăvicios, !i, c$nd nu citea romane, stătea cu oc*ii aţintiţi pe "ereastră p$nă ce pa*arul cu ceai i se răcea în m$nă# +ri de c$te ori putea, dădea meditaţii# 'm "ost singur la părinţi !i am$ndoi au pus întreaga povară a dezamăgirilor lor pe umerii mei mici# Mai înt$i a tre&uit să măn$nc &ine, să dorm mult !i să mă spăl cum tre&uie, ca să mi sporesc !ansele de a cre!te mare ca să împlinesc o parte din "ăgăduinţele tinereţii lor#
403

Poveste despre dragoste si întuneric

?e a!teptau să învăţ să citesc !i să scriu c*iar înainte de a a(unge la v$rsta !colară# ?e luau la întrecere să mi o"ere lingu!eli !i mită ca să mă "acă să învăţ literele /!i nu era nicidecum nevoie, pentru că ele oricum mă "ascinau !i au venit la mine de &unăvoie0# 2i după ce am învăţat să citesc, la v$rsta de cinci ani, am$ndoi ţineau cu tot dinadinsul să mi asigure un regim de lectură gustos dar !i *rănitor, &ogat în vitamine culturale# Discutau adesea cu mine su&iecte care în alte case cu siguranţă nu erau considerate potrivite pentru copii# Mamei îi plăcea să mi spună pove!ti cu vră(itori, spiridu!i, v$rcolaci, coli&e "ermecate din ad$ncul pădurii, dar vor&ea cu mine serios !i despre delicte, di"erite emoţii, vieţile !i su"erinţele unor arti!ti străluciţi, &oli mintale !i viaţa interioară a animalelor# /9Dacă te uiţi atent, o să vezi că "iecare persoană are o caracteristică dominantă care o "ace să semene cu un anumit animal, pisică, urs, vulpe sau porc# Trăsăturile "izice ale unei persoane trimit !i ele la animalul cu care se aseamănă cel mai &ine#:0 Tata, între timp, mă iniţia în domenii ca misterele sistemului solar, circulaţia s$ngelui, .arta 'l&ă &ritanică, evoluţia, T*eodor Herzl !i uimitoarea poveste a vieţii lui, aventurile lui don Sui(ote, istoria scrisului !i tiparului !i principiile sionismului# /9In diaspora viaţa evreilor era "oarte greaF aici, în ţara Israelului, încă nu ne e u!or, dar cur$nd va "i creat statul evreu !i atunci lucrurile vor "i îndreptate !i înnoite# %ntreaga lume o să vină să se minuneze de ceea ce va
404

'mos +z

crea aici poporul evreu#:0 Părinţii !i &unicii, prietenii sentimentali ai "amiliei, vecinii &ine intenţionaţi, tot soiul de mătu!i împopoţonate, cu îm&răţi!ările lor urse!ti !i pupicii unsuro!i, erau în permanenţă uimiţi de "iece cuv$nt care îmi ie!ea pe gură: copilul e a!a de minunat de inteligent, a!a de original, a!a de sensi&il, a!a de aparte, a!a de precoce, e a!a de meditativ, pricepe tot, are imaginaţia unui artist# %n ce mă prive!te, eram at$t de uimit de uimirea lor, înc$t inevita&il a(ungeam să mă uimesc singur# La urma urmei, erau cu toţii adulţi, cu alte cuvinte, "ăpturi care !tiau tot !i aveau întotdeauna dreptate, !i dacă ei ziceau întotdeauna că sunt at$t de de!tept, păi, cu siguranţă a!a !i era# Dacă le păream interesant, nu era ne"irească tendinţa mea de a "i de acord cu ei# 2i dacă ei credeau că sunt un copil sensi&il, creativ !i destul de cumva !i întru totul altcumva /am&ele într o lim&ă străină0, !i apoi a!a de original, a!a de dezvoltat, a!a de inteligent, a!a de raţional, a!a de drăguţ etc, ei &ine### 8iind at$t de con"ormist !i plin de respect "aţă de lumea adulţilor !i de valorile predominante !i neav$nd "raţi sau surori sau prieteni care să contra&alanseze cultul personalităţii care mă încon(ura, n aveam de ales, tre&uia să "iu de acord, cu modestie, însă pe deplin, cu părerea pe care o aveau adulţii despre mine# 2i a!a, în mod incon!tient, pe la patru sau cinci ani am devenit un mic îng$m"at în care părinţii !i restul lumii adulţilor investiseră o avere
405

Poveste despre dragoste si întuneric

considera&ilă !i o"ereau un credit generos în"umurării mele# )neori, în serile de iarnă, noi trei !edeam la tai"as în (urul mesei din &ucătărie, după cină# 1or&eam înceti!or, pentru că &ucătăria era tare mică !i str$mtă, !i niciodată nu ne întrerupeam unul pe celălalt# /Tata considera aceasta o condiţie preliminară a oricărei conversaţii#0 1or&eam, de eCemplu, despre ce ar înţelege din lumea noastră un or& sau o creatură de pe altă planetă# Poate că, în esenţă, suntem cu toţii mai degra&ă ca un eCtraterestru or&, 1or&eam despre copiii din .*ina !i din India, copiii &eduinilor !i ai ţăranilor ara&i, copiii din g*etouri, copiii imigranţilor ilegali !i copiii din 3i&&utzuri, care nu aparţineau părinţilor lor, ci, la v$rsta mea, trăiau de(a o viaţă o&!tească independentă pentru care erau răspunzători ei în!i!i, î!i curăţau camerele prin rotaţie !i *otărau prin vot la ce oră să stingă lumina !i să se culce# Lumina electrică gal&enă, sla&ă, lumina c*iar !i ziua &ucătărioara sărăcăcioasă# '"ară, pe strada care era de(a pustie la opt seara, "ie din cauza restricţiei de circulaţie impuse de către englezi, "ie pur !i simplu din o&i!nuinţă, un v$nt "lăm$nd !uiera în nopţile de iarnă# Eăngănea capacele lăzilor de gunoi din a"ara caselor, îngrozea c*iparo!ii !i c$inii vaga&onzi !i cu degetele lui negre pipăia ciu&erele at$rnate de &alustradele &alcoanelor# )neori a(ungea p$nă la noi din inima întunericului ecoul îndepărtat al unei împu!cături sau o eCplozie înă&u!ită#
406

'mos +z

După cină, stăteam toţi trei la r$nd, ca la paradă, înt$i tata, apoi mama !i apoi eu, cu "aţa la peretele pe care primusul !i ma!ina de gătit cu para"ină îl m$n(iseră cu negru, !i cu spatele către încăpere# Tata se apleca peste c*iuvetă, spăla !i clătea pe r$nd "iecare "ar"urie !i pa*ar, pun$ndu le apoi pe plan!eta pentru uscare, de unde mama le lua, le !tergea !i le punea deoparte# 5u răspundeam de !tergerea "urculiţelor !i a lingurilor !i mai tre&uia să le sortez !i să le pun în sertar# De la !ase ani mi s a îngăduit să !terg cuţitele de masă, dar îmi era interzis cu desăv$r!ire să m$nuiesc cuţitul de p$ine !i celelalte cuţite# Pentru ei nu era destul să "iu inteligent, raţional, cuminte, sensi&il, creativ !i meditativ, cu imaginaţia visătoare a unui artist# Mai tre&uia să "iu !i vizionar !i g*icitor, un soi de oracol al "amiliei# La urma urmei, se !tie, copiii sunt mai aproape de natură, de s$nul magic al creaţiunii, încă nu au "ost corupţi de minciuni sau otrăviţi de socoteli egoiste# '!a că tre&uia să (oc rolul oracolului del"ic sau al ne&unului s"$nt# Pe c$nd mă căţăram în rodiul o"ticos din curte sau alergam de la un zid la altul "ără să calc pe liniile dintre pietrele pava(ului, mă c*emau să le dau lor !i musa"irilor lor oarece semn spontan al cerului, ca să îi a(ut să înc*eie o dispută, să meargă sau nu în vizită la prietenii lor din 3i&&utzul Diriat 'navim, să cumpere sau nu /în rate0 o masă rotundă maro cu patru scaune, să prime(duiască sau nu vieţile
407

Poveste despre dragoste si întuneric

supravieţuitorilor "uri!$ndu i în ţară în &ărci prăpădite sau să invite sau nu "amilia 7udnic3i la cină vineri seara# ?arcina mea era să rostesc o idee vagă, am&iguă, mai presus de v$rsta mea, o "rază o&scură &azată pe "ragmente de idei pe care le am auzit de la adulţi !i le am scuturat !i amestecat &ine, ceva ce poate "i interpretat în am&ele sensuri, ceva desc*is oricărei interpretări# Dacă se poate, ar tre&ui să cuprindă vreo comparaţie sau să apară în ea eCpresia 9în viaţă:# De eCemplu: 9+rice călătorie e ca un sertar:# 9In viaţă eCistă dimineaţă !i seară, vară !i iarnă#: 9' "ace mici concesii e ca !i cum ai evita să calci pe "ăpturi mititele#: 'st"el de "raze enigmatice, 9din gura pruncilor !i a sugarilor:, îi "ăceau pe părinţii mei să se simtă cople!iţi de emoţie, oc*ii le străluceau, îmi răsuceau cuvintele pe o parte !i pe alta, descoperind în ele eCprimarea pro"etică a înţelepciunii pure, incon!tiente, a naturii înse!i# Mama mă str$ngea cu căldură la piept la auzul unor zicale at$t de "rumoase, pe care tre&uia întotdeauna să le repet sau să le reproduc în prezenţa rudelor sau a prietenilor încremeniţi# .ur$nd am învăţat să produc în serie ast"el de cugetări, la comandă, la cererea pu&licului meu entuziasmat# 'm reu!it să eCtrag nu una, ci trei plăceri separate din "iecare pro"eţie# Mai înt$i, priveli!tea pu&licului meu, care î!i aţintea oc*ii "lăm$nzi asupra &uzelor mele, a!tept$nd cu neră&dare ceea ce avea să se ivească, !i apoi
408

'mos +z

cu"und$ndu se într o mulţime de interpretări contradictorii# In al doilea r$nd, eCperienţa ameţitoare a "aptului că (udecam precum ?olomon între ace!ti adulţi /9- ai auzit ce a zis despre micile concesii, 2i atunci de ce mai insi!ti că n ar tre&ui să mergem m$ine la Diriat 'navim, :0# .ea de a treia plăcere era cea mai tainică !i minunată dintre toate: generozitatea mea# -imic pe lume nu mă &ucura mai mult dec$t înc$ntarea de a da# 5rau însetaţi, aveau nevoie de mine !i le dădeam ce voiau# .e noroco!i erau să mă ai&ă4 .e s ar "i "ăcut "ără mine, De "apt, eram un copil "oarte lini!tit, ascultător, s$rguincios, susţin$nd "ără să !tiu ordinea socială sta&ilită /mama !i cu mine eram supu!i tatei, care era la picioarele unc*iului Aospe*, care, la r$ndul său în ciuda opoziţiei sale critice se supunea lui >en 6urion !i 9instituţiilor autorizate:0# %n a"ară de asta, eram neo&osit în căutarea cuvintelor de laudă din partea adulţilor, părinţii mei !i musa"irii lor, mătu!i, vecini !i cuno!tinţe# Totu!i, una dintre cele mai populare reprezentaţii din repertoriul "amiliei, o comedie "avorită cu intrigă presta&ilită, evolua în (urul unei încălcări a legii, urmată de o !edinţă de introspecţie !i apoi de pedeapsa potrivită# După pedeapsă veneau remu!carea, căinţa, iertarea, renunţarea la o parte din pedeapsă sau la cea mai mare parte a ei !i, în "inal, o scenă de iertare !i împăcare plină de lacrimi, însoţită de îm&răţi!ări !i de tandreţuri reciproce#
409

Poveste despre dragoste si întuneric

De eCemplu, într o zi, îm&oldit de dragostea pentru !tiinţă, presar piper negru în ca"eaua mamei# Mama ia o îng*iţitură, se îneacă !i scuipă ca"eaua în !ervetul ei# +c*ii i se umplu de lacrimi# De(a plin de remu!care, nu zic nimic, !tiu prea &ine că scena următoare e a tatei# Tata, în rolul lui de investigator imparţial, gustă cu &ăgare de seamă ca"eaua mamei# Poate că doar î!i înmoaie &uzele în ea# Pe dată pune diagnosticul: J .ineva a *otăr$t să ţi asezoneze ca"eaua# 'm &ănuiala că este m$na unui persona( de rang înalt# Tăcere# .a un copil cum nu se poate mai cuminte, car lingură după lingură de "iertură de ovăz din "ar"urie la gură, îmi !terg &uzele cu !ervetul, mă opresc un pic !i apoi iar măn$nc două trei linguri cu v$r"# .alm# 2ez$nd drept# .a !i cum a! eCempli"ica o carte a &unelor maniere# 'zi o să mi măn$nc toată "iertura# .a un copil model# P$nă ce "ar"uria va sclipi de curăţenie# Tata continuă, ca !i cum ar "i ad$ncit în g$nduri, ca !i cum ne ar împărtă!i liniile generale ale misterelor c*imiei, "ără să se uite la mine, vor&ind doar cu mama sau cu el însu!i: J 2i totu!i ar "i putut "i o catastro"ă# După cum se !tie prea &ine, eCistă o serie de amestecuri "ăcute din su&stanţe care în sine sunt complet nevătămătoare !i pot "i consumate de oameni, însă c$nd se com&ină pot pune în prime(die viaţa oricui le gustă# +ricine e cel care a pus orice o "i lucrul acela în
410

o să se mai înt$mple niciodată# J 5!ti sigur. dar are prea mult tact ca să pomenească oroarea# Tăcere# J Prin urmare.a să !tim cu toţii că. J . cu dosul m$inii# J 2i atunci ce s ar "i înt$mplat.ategoric# J Pe cuv$ntul. J Pe cuv$ntul meu de onoare de om care se 411 . ca o glumă deplasată ar tre&ui să ai&ă cura(ul să se ridice pe dată în picioare# . incon!tient. de parcă ar !ti "oarte &ine ceea ce aproape că s a înt$mplat. întocmai ca al tatei: J 5u am "ăcut o# %mi pare rău# ' "ost un lucru cu adevărat prostesc# . măcar nu adăpostim un la!# + persoană lipsită de orice cinste !i respect de sine# Tăcere# 5 r$ndul meu# Mă ridic în picioare !i spun cu un ton de adult. continuă tata.'mos +z ca"eaua ta ar "i putut să amestece alt ingredient# 2i atunci. sugerez ca oricine o "i "ăcut "arsa asta "ără îndoială că "ără să vrea. d$nd din cap de c$teva ori.*iar prime(duirea vieţii# + tăcere de moarte umple &ucătăria# De parcă ce e mai rău s a înt$mplat de(a# Mama. împinge potirul otrăvit departe de ea. +trăvire# ?pital# . dacă eCistă printre noi o ast"el de secătură u!uratică.tău de onoare de om care se respectă. g$nditor.

dacă vrei.um. c*iar a!a# J . po"te!te# %nsă după o primă îng*iţitură !ovăielnică intervine mama# ?ugerează că e destul# -u i nevoie să eCagerăm# . remu!care !i tristeţe s"$!ietoare# '!a că tata declară: J Prea &ine. ca să !teargă gustul rău# 'poi. eu să &eau asta. J Da. toate indică o reducere a pedepsei# -e vom mulţumi de data aceasta să &inevoie!ti să o &ei# Da.um.u piperul negru în ea. 're gust de mană cerească. J Da. căinţă !i promisiune.opilul are un stomac at$t de sensi&il# 2i cu siguranţă că de acum !i a învăţat lecţia# Tata nu aude pledoaria pentru compromis# ?au se pre"ace că n o aude# %ntrea&ă: J 2i cum îi pare înălţimii 1oastre &ăutura sa. ca"eaua asta.Poveste despre dragoste si întuneric respectă# J Mărturisire. %mi str$m& "aţa cu un dezgust a&solut# 5Cprim$nd su"erinţă. acum# Po"te!te# J . . atunci# 5 destul# + să ne mulţumim cu at$t de data aceasta# %nălţimea 1oastră !i a mani"estat pocăinţa# '!a că o să tragem o linie su& cele înt$mplate# 2i *ai să o su&liniem cu a(utorul unei &ucăţi de ciocolată. ne putem a!eza la &iroul meu ca să mai sortăm ni!te tim&re# >ine. 8iecare dintre noi se &ucura de rolul lui în această comedie# Tatei îi plăcea să se poarte ca un zeu 412 .

c*iar îmi poruncea să mi trag în (os pantalonii !i să mi pregătesc "undul /el nu spunea dec$t 92ezutul. însă !i sensi&il !i îndurător. rogu te4:0. sărind peste prolog. după ce mă (ucasem cu electricitatea sau mă căţărasem pe o creangă înaltă. apoi mă lovea nemilos de !ase sau !apte ori cu cureaua# Dar. ci prin politeţe !i sarcasm îng*eţat: J %nălţimea 1oastră a catadicsit să umple iar cu noroiul din stradă coridorul: se pare că e mai pre(os de demnitatea înălţimii 1oastre să !i !teargă picioarele pe pre!ul de la u!ă a!a cum ne ostenim să o "acem noi. pe întuneric. ca să ai&ă ocazia să re"lecteze la comportarea sa gre!ită !i să se *otărască să o îm&unătăţească pe viitor# 413 . în general.'mos +z răz&unător. mă plesnea de două trei ori peste "aţă# )neori. îndelung ră&dător !i mult iu&itor# %nsă c$teodată era cople!it de un val or& de m$nie adevărată. văz$nd !i pedepsind toate "aptele rele. mai ales dacă "ăcusem ceva ce ar "i putut "i periculos pentru mine. în zilele ploioase# De data aceasta mă tem că 5Ccelenţa 1oastră va tre&ui să consimtă să !i !teargă regalele urme ale pa!ilor cu propriile i m$ini ginga!e# Iar apoi înălţimea 1oastră ?upremă va &inevoi să se supună încuierii în &aie pentru o oră. un "el de Ie*ova domestic care împră!tie sc$ntei de m$nie !i tunete cumplite. nu doar teatrală. !i atunci. m$nia tatei nu se mani"esta prin pogromuri. muritorii de r$nd.

cu o eCpresie inteligentă. că înţeleg per"ect. "ire!te. Data viitoare o să i interzici să respire# J .e noroc pe 5Ccelenţa 1oastră să ai&ă întotdeauna un s"etnic at$t de entuziast care să i sară în apărare# Mama zicea: J >ine ar "i să eCiste o pedeapsă pentru cei care au un simţ al umorului mor&id### Dar nu !i s"$r!ea niciodată vor&a# După un s"ert de oră era vremea scenei "inale# Tata însu!i venea să mă scoată din &aie# %ntinz$nd m$inile pentru o îm&răţi!are scurtă !i sting*erită. nevinovaţi !i s"io!i. &ălmă(ea un soi de scuze: J ?igur că îmi dau seama că nu ai lăsat dinadins noroiul. !i îi promiteam că de acum încolo voi avea întotdeauna gri(ă să mi !terg încălţările c$nd intru în casă# Mai mult. ca să nu a(ungi !i tu alt pro"esor cu capul în nori# Mă uitam drept în oc*ii lui căprui. !i cu vor&ele împrumutate din arsenalul tatei. rolul meu sta&ilit din dramă era să spun în acest moment. pentru că accept consecinţele acţiunilor mele !i sunt pe deplin 414 .Poveste despre dragoste si întuneric Mama protesta pe dată împotriva severităţii sentinţei: J + (umătate de oră e destul# 2i nu pe întuneric# . că sunt întotdeauna pedepsit pentru &inele meu# 7olul meu includea c*iar !i o replică pentru mama.e te a apucat. de adult. e!ti doar cu capul în nori# Dar sigur că !i tu îţi dai seama că noi te am pedepsit doar pentru &inele tău. în care o rugam să nu mai sară a!a să mă ierte.

un v$nător. acuzatul.*iar dacă eram condamnat la carceră în întuneric. ta&uretul din &aie. vase de piraţi. su&marine. în cursul cărora eram pe r$nd înălţimea ?a. plus o perie de păr. v$natul. o cutie de aspirine. trusa de toaletă a tatei. cinci dintre acele de păr ale mamei. mă a!ezam pe el !i des"ă!uram toate răz&oaiele !i călătoriile cu m$inile goale# 8ără 415 . pentru că nu prea era mare di"erenţă între a "i înc*is în &aie !i singurătatea mea o&i!nuită. un (udecător. nu mă îngri(oram# Lăsam capacul closetului.*iar !i două ore în &aie# .'mos +z capa&il să suport pedeapsa pe care o merit# . un marinar !i un inginer care săpa canalele ?uez !i Panama pe un teren accidentat. &aleniere !i &ărci pline de eCploratori care vor descoperi continente !i insule pe care încă n a călcat picior de om# . ca să unească toate mările !i lacurile în micuţa sală de &aie !i să trimită în cursă dintr un capăt al lumii în celălalt nave comerciale. c$ţiva plasturi lipicio!i !i un sul de *$rtie igienică îmi erau su"iciente pentru o zi întreagă de răz&oaie. un g*icitor.*iar !i pe întuneric# Mi e totuna# 2i cu adevărat nu mi păsa. în odaia mea sau în curte sau la grădiniţă: cea mai mare parte a copilăriei mele am "ost un copil singuratic. proiecte imense de construcţie !i aventuri măreţe. nave de răz&oi. trei periuţe de dinţi !i un tu& pe (umătate stors de pastă de dinţi 8ilde!. "ără "raţi sau surori !i aproape "ără prieteni# + m$nă de sco&itori. sclavul înălţimii ?ale. călătorii. deluros. c$teva &ucăţi de săpun.

nu i dădeam nici un indiciu despre des"ătarea mea# . "ace o plecăciune !i îi spune Maiestatea 1oastră. care încearcă întotdeauna să "acă ceea ce doresc supu!ii săi# ?e pare că le place să mă îm&race !i să mi pună 416 .Poveste despre dragoste si întuneric săpun sau piepteni sau ace de păr. că poţi recunoa!te regii !i no&ilii adevăraţi după "aptul că î!i dispreţuiesc titlurile !i !tiu "oarte &ine că no&leţea adevărată constă în a avea "aţă de oamenii de r$nd o purtare modestă. ca a unui om o&i!nuit# 2i nu doar ca orice om o&i!nuit.a un rege eCilat care a reu!it să se "uri!eze înapoi peste *otar !i se plim&ă prin ora!ul său îm&răcat ca un om de r$nd# Din c$nd în c$nd unul dintre supu!ii lui uluiţi îl recunoa!te. dar eu pur !i simplu ignor plecăciunea !i titlul# -u dau nici un semn# Poate că motivul pentru care m am *otăr$t să mă port în acest "el este ceea ce m a învăţat mama. îl cita tata pe 'ristotel. la coada de la auto&uz sau în mulţimea din piaţa principală. "ără să mă clintesc din locul meu# 2edeam acolo cu oc*ii înc*i!i !i aprindeam în capul meu oric$tă lumină voiam. "ie un animal#: +re în !ir mă &ucuram să "iu am$ndoi# Mi era totuna# . lăs$nd tot întunericul a"ară# ? ar putea spune c*iar că iu&eam pedeapsa cu carcera# 9+ricine nu are nevoie de alte "iinţe umane:.$nd tata îmi zicea ironic înălţimea 1oastră sau 5Ccelenţa 1oastră nu mă simţeam (ignit# Dimpotrivă: în sinea mea eram de acord cu el# 'm adoptat aceste titluri !i mi le am însu!it# Dar nu spuneam nimic. ci ca un conducător &la(in. &inevoitor. 9tre&uie că este "ie un zeu.

*iar !i să mă "acă zilnic să îng*it o linguriţă din uleiul ăla sc$r&os din "icat de cod# ?unt "ericit să i las să mi "acă tot ce vor. îmi în"r$ng &ucuros dezgustul !i îng*it toată linguriţa dintr odată. c*iar dacă uleiul din "icat de cod mă "ace să mi vină să vomit. av$nd el o&iceiul de a !i răsplăti supu!ii cu o îm&răţi!are# -ici un alt copil nu e mai priceput la a le mulţumi rege!te !i politicos pentru serviciile lor# +dată c*iar le promite părinţilor săi /care se uită unul la altul cu oc*i înceţo!aţi de m$ndrie !i de &ucurie. . ?ă mă înveţe să număr p$nă la o sută. m$ng$indu l. ?ă mi eCplice cum se mi!că luna.'mos +z în picioare panto"ii: să i lăsăm. c$teodată încurc$nd nasturii sau rug$ndu i dulce să mă a(ute să mi leg !ireturile# 'proape că se pră&u!esc unul peste celălalt în vreme ce revendică privilegiul de a îngenunc*ea în "aţa micului prinţ !i de a i lega !ireturile. în vreme ce pe dinăuntru se topesc de înc$ntare0 că atunci c$nd vor "i "oarte &ătr$ni. mă 417 . delect$ndu mă cu priveli!tea înc$ntării lor radioase. deci# %mi întind &ucuros toate patru mem&rele# După o vreme ei se răzg$ndesc &rusc !i pre"eră să mă îm&rac singur !i să mi pun singur panto"ii: îmi "ace o plăcere deose&ită să mă strecor singur în *ainele mele. ca domnul Lem&erg de alături. ?ă mi pună încă un pulover peste celălalt. mă înc$ntă plăcerea constantă pe care le o o"eră eCistenţa mea micuţă# '!adar. el o să le înc*eie nasturii !i o să le lege !ireturile# Pentru toată &unătatea lor "aţă de el# %i înc$ntă să mi pieptene părul. !i c*iar le mulţumesc pentru că mă "ac să cresc sănătos !i voinic# %n acela!i timp.

numai să nu devin un 9copil o&i!nuit: ca toţi ceilalţi.*opin !i ?c*open*auer /în vreme ce înaintăm pe ?trada .ancelarului am parte de două sc*iţe de portret. dolo"ane !i lene!e. de(a un spectacol individual# )n program non stop# + vedetă singuratică a scenei. să uimească !i să distreze pu&licul# Tre&uia să "iu unica vedetă de dimineaţa p$nă seara# De eCemplu. în general. desigur. silită permanent să improvizeze !i să "ascineze. dacă nu !i mai devreme. să entuziasmeze. de eCemplu. iată mă. într o s$m&ătă dimineaţa ne ducem în vizită acasă la Mala !i ?tasze3 7udnic3i. pe ?trada . de la v$rsta de trei sau patru ani. tre&uie să mă port mai &ine ca oric$nd# )nc*iul !i tanti au de(a o părere "oarte &ună despre mine. c$nd o să ai&ă un &e&elu!# 2i. colţ cu ?trada Pro"eţilor# Pe drum ei îmi tot spun că nu tre&uie cu nici un c*ip să uit că unc*iul ?tasze3 !i tanti Mala nu au copii. o perec*e de pisici persane cu oc*i al&a!tri. dar au. mai &ine să "iu c*iar !i "ată. mai &ine să "iu sc*ilod sau arierat. a!a că nu tre&uie să "ac nimica nimicuţa care să le poată strica părerea &ună# Tanti Mala !i unc*iul ?tasze3 n or avea ei copii.Poveste despre dragoste si întuneric înc$ntă !i uimirea lor: e limpede că nu i un copil o&i!nuit copilul ăsta e at$t de aparte4 2i ast"el pentru mine eCpresia 9copil o&i!nuit: a devenit un termen de dispreţ a&solut# 5ra mai &ine să a(ung c$ine vaga&ond. a!a că nici prin g$nd să nu mi treacă să i între&. .ancelarului. 418 . numai să pot "i în continuare 9at$t de aparte4: sau 9cu adevărat neo&i!nuit4: '!adar.

*opin de la mama !i a lui ?c*open*auer de la tata0# In cea mai mare parte a timpului pisicile picotesc încovrigate una l$ngă alta pe canapea sau pe un ta&uret capitonat. deasupra pianului negru. ca o cunună. 2i unul dintre incisivi îi lipse!te. o "emeie &londă cu părul împletit în două cosiţe care uneori îi cad cu eleganţă pe umeri !i alteori îi sunt în"ă!urate pe cap. le o"eră părinţilor mei un pa*ar de ceai !i ni!te pră(itură cu mere# 2tie să cureţe merele într o singură spirală care se răsuce!te la "el cu "irul tele"onului# 2i ?tasze3. e întotdeauna ridicată. ca o perec*e de ur!i polari în *i&ernare# Iar în colţ. nu eCagerezi un pic. !i Mala visau c$ndva să devină "ermieri# 'u trăit 419 .iocul îi at$rnă întotdeauna pe (umătate căscat. cea din st$nga. de parcă ar eCprima o îndoială: c*iar a!a să "ie. "ăcută dintr un con de pin vopsit. pe care tanti Mala a pus o acolo ca să i u!ureze singurătatea. care au căzut sau au "ost smulse din aripile lui 'lma Mira&elle# Penele sunt colorate în turcoaz !i mov# )nc*iul ?tasze3 !ade !i "umează# )na dintre spr$ncenele lui. nu prea sănătoasă !i c*ioară# . cu &eţe de c*i&rit în c*ip de picioare !i o ţandăra de lemn de un ro!u înc*is în c*ip de cioc# 'ceastă nouă pasăre are aripi "ăcute din pene adevărate. d$ndu i aerul unui golăna! de pe stradă# Mama de a&ia dacă scoate vreo vor&ă# Tanti Mala. ca !i cum i ar "i sete# )neori Mala !i ?tasze3 îi zic 'lma.'mos +z a lui . iar alteori îi zic Mira&elle# In colivia ei se a"lă !i cealaltă pasăre. at$rnă colivia cu pasărea cea &ătr$nă !i năp$rlită.

Poveste despre dragoste si întuneric c$ţiva ani într un 3i&&utz.entral al Po!tei. să măn$nc corect cu "urculiţa !i să nu mi m$n(esc degetele. atent să nu măn$nc cu gura desc*isă. marţea !i (oia ca asistentă a unui dentist "aimos# . p$nă ce a devenit limpede că tanti Mala era alergică la ma(oritatea plantelor săl&atice.eaiul tău cel minunat# Mama zice: J Termină. tanti Mala are o trataţie specială: cire!ată "ăcută în casă# . !i apoi au încercat să trăiască alţi c$ţiva ani la "erma unei cooperative. pe deplin con!tient de di"eritele pericole ale petelor. străpung$nd "iecare &ucată 420 . coptu ne ai N Pră(itura cea din rai N 2i mereu am adorat N . în vreme ce unc*iul ?tasze3 era alergic la soare /sau. soarele însu!i era alergic la el0# '!a că acum unc*iul ?tasze3 e "uncţionar la >iroul . "irimiturilor !i gurii umplute prea tare. înc$t e aproape insuporta&il de dulce# '!a că îmi măn$nc politicos toată pră(itura /nu i rea deloc0. după cum zicea el.$nd ne serve!te cu pră(itura cu mere. tata nu se poate a&ţine să nu o complimenteze în o&i!nuitul său stil glumeţ: J Dragă Mala. ca un &ăiat mare. 'rie*# Iar pentru mine. în vreme ce tanti Mala lucrează duminica. cu condiţia să măn$nc o "elie groasă de pră(itură.ire!ata ei "ăcută în casă compensează puţinătatea &ulelor /e limpede că sticla cu apă gazoasă a suportat consecinţele !ederii prea îndelungate "ără pălărie0 prin cantitatea at$t de generoasă de sirop ro!u.

dar "oarte &ogată în sirop# 't$t de &ogată în sirop.'mos +z de pră(itură cu "urculiţa !i mi!c$nd o prin aer eCtrem de gri(uliu. în cele din urmă c$!tig premiul promis: un pa*ar de cire!ată "ăcută în casă. cu gura înc*isă. "ăc$ndu mă că &eau. ca !i c$nd a! lua în calcul posi&ilitatea ca aviaţia inamică să mi intercepteze z&orul cu încărcătura pe drumul de la "ar"urie la gură# Mestec "rumos. a&solut !i cu totul de ne&ăut# -u pot lua nici o îng*iţitură# -ici măcar un strop# 're un gust mai rău dec$t ca"eaua cu aromă de piper a mamei# 5 dezgustător de groasă !i de lipicioasă. înc$t este complet. ca siropul de tuse# Duc cupa tristeţii la &uze. pră(itura cu mere !i &ăutura siropoasă.$t despre părinţii mei.*ipul lui tanti Mala se luminează# J Mai este4 Mai este multă4 Hai să ţi mai torn un pa*ar4 'm "ăcut o cara"ă întreagă4 . sunt 9cu adevărat a&solut eCcelente:# . !i din talia minţii mă înclin în "aţa audienţei entuziaste# 421 . neră&dători să audă ce am să zic (ur în gra&ă /cu cuvintele tatei !i cu tonul tatei0 că am$ndouă creaţiile ei. "ără să mă ling pe &uze# Pe parcurs culeg oc*eadele admirative ale soţilor 7udnic3i !i m$ndria părinţilor mei !i mi le prind pe uni"orma de aviator# De asemenea. se uită la mine cu adoraţie mută# . cu puţine &ule.u urec*ile minţii le aud aplauzele. într adevăr. !i c$nd tanti Mala se uită la mine împreună cu restul pu&licului meu. !i îng*it discret.

alături de mine.$t despre mine. în enciclopedie# După o clipă două atenţia lor mă părăse!te.Poveste despre dragoste si întuneric Dar ce să "ac acum. pentru că viaţa tre&uie &ăută cu îng*iţituri mici# . politica de cumpătare !i înaltul . g$nditor# 'st"el. într o poziţie care reprezintă eCact statuia "iului cel mic al 6$nditorului# Mi a "ost arătată odată o poză a originalului. In primul r$nd. nu sunt sigur care e# )rsuleţul ăsta 422 . mă strecor în *ol cu potirul meu otrăvit !i îl ridic la nasul uneia dintre pisicile persane.u încetul. ceva care o să le placă: J %n viaţă un lucru at$t de gustos ca acesta tre&uie să "ie &ăut cu îng*iţituri mici# 8olosirea eCpresiei 9în viaţă: mă a(ută în mod special: Pitia a grăit din nou# 1ocea pură. sunt cu"undat în cugetare. cupa ororilor stă pe podea. ca să c$!tig timp. compozitorul sau "ilozo"ul. pe c$nd ei sunt încă în transă. cu o singură propoziţie ditiram&ică am reu!it să le a&at atenţia# '!a că n o să &age de seamă că încă n am &ăut deloc din cleiul lor pentru lemn# %ntre timp. limpede a naturii înse!i a răsunat prin gura mea# 6ustă ţi viaţa cu îng*iţituri mici# . tre&uie să le a&at atenţia# Tre&uie să rostesc o cugetare. "ie pentru că nu se cuvine să se *ol&eze la mine c$nd su"letul îmi plute!te spre s"ere mai înalte. ceva mult dincolo de v$rsta mea. cu coatele pe genunc*i !i m$inile su& &ăr&ie.omisar# %n!"ac cu am$ndouă m$inile ocazia. "ie pentru că au sosit alţi musa"iri !i se încinge o discuţie despre navele cu re"ugiaţi.

aleg planta !i nu perec*ea de păsări /care. nu tre&uie să le între&i c$nd socotesc să "acă un ou0# După o vreme tanti Mala o&servă pa*arul meu gol# ?e dovede!te pe dată că am "ăcut o cu adevărat "ericită savur$ndu i &ăutura# %i z$m&esc !i zic. !i se retrage cu un aer plictisit în &ucătărie# . -u. Mă declar de acord.a !i cum ar vrea să alunge o muscă# '! putea oare să golesc licoarea mortală în cănuţa cu apă din colivie. !i mi!că spre mine o urec*e roz# . doar î!i încreţe!te nasul. . a "ost tare &ună:# 8ără să între&e sau să a!tepte vreo con"irmare. dar c dulce ca ciocolata. n au copii. a!adar. întocmai ca un adult4 9îţi mulţumesc. îi mulţumesc încă o dată. scoate un miorlăit o"uscat. zău a!a. a "ăcut o cara"ă întreagă# Poate că cire!ata ei n o "i cea mai gazoasă posi&il.$t despre partenerul lui. pe care c*ioara !i năp$rlită 'lma Mira&elle o împarte cu conul ei de pin cu aripi. ca !i cum ar zice: -u. !i mă *otărăsc să a!tept altă ocazie. în vreme ce "ilodendronul nu m ar da de gol nici dacă ar "i interogat su& tortură# Prin urmare. nu i a!a. apoi mă strecor din nou neo&servat. mi!că din mustăţi. ca un luptător din 423 .$ntăresc argumentele pro !i contra: conul de pin ar putea să mă p$rască.'mos +z polar dolo"an amu!ină o dată. trupe!a creatură nici măcar nu se ostene!te să !i desc*idă oc*ii c$nd întind pa*arul. la "el cu tanti Mala !i unc*iul ?tasze3. "oarte mulţumesc. tanti Mala. îmi umple la loc pa*arul !i îmi aminte!te să nu pierd din vedere "aptul că asta nu e tot. !i pe care. se trage înapoi.

să mă ridic în picioare !i să anunţ în pu&lic că &ăutura lor e at$t de sc$r&oasă. dar la urma urmei !i a primit răsplata. să mărturisesc. J 'm văzut că erai cumplit de plictisit# Dar ai reu!it să n o arăţi. zic: J . ca un strănut pe care nu l poţi reţine. !i îi otrăvesc cealaltă plantă. nu un 6eng*is Han# Pe drum spre casă. Mama: 424 .e ai văzut. că p$nă !i pisicilor !i păsărilor lor li se pare dezgustătoare. un cactus# %nsă în acel moment simt o nevoie imperioasă. din care nu i cumpărăm niciodată. mama se uită drept în oc*ii mei !i zice. cu inima mi cea păcătoasă zv$cnind în piept ca un iepure speriat. a căpătat o &ucată de pră(itură !i două pa*are de cire!ată. cu un z$m&et conspirativ: J ?ă nu crezi că n am văzut# 'm văzut tot# Deplin nevinovat !i pur. !i asta mi a "ăcut plăcere# Tata zice: J >ăiatul c*iar că s a purtat &ine azi. pentru că cine !tie dacă pa*arele de la c*io!c sunt cu adevărat curate. că am vărsat o pe toată în g*ivecele lor cu "lori. cu toate că ne cere întotdeauna.Poveste despre dragoste si întuneric ilegalitate către instalaţiile "orti"icate ale radarului &ritanic. ca un r$s irezisti&il în clasă. !i acum plantele lor o să moară# 2i să "iu pedepsit !i să mi suport pedeapsa ca un &ăr&at# 8ără regrete# ?igur că n am s o "ac: dorinţa mea de a i "ermeca e mult mai puternică dec$t nevoia de a i !oca# ?unt un ra&in s"$nt.

dacă tre&uie să alegi între a spune o minciună sau a (igni pe cineva. !i sunt cu adevărat m$ndră de tine pentru asta# J Mama ta.'mos +z J -u sunt sigură că ţi a plăcut într adevăr acea &ăutură. între a nu produce durere !i a nu minţi. . de vreme ce ele au &ăut &eleaua aia siropoasă# Dar cum să smulg medaliile pe care tocmai mi le prinsese pe piept !i să le arunc la picioarele ei.um să le produc părinţilor mei o su"erinţă a&solut nemeritată. doar ca să i "aci plăcere# 1reau să !tii că nu sunt mulţi copii de v$rsta ta. ca să nu o (igne!ti pe tanti Mala. merită complimentul. dar !i lucrurile pe care crezi că nu le !tie nimeni altcineva# -u e neapărat u!or să trăie!ti cu cineva care poate vedea ce e în inima ta# J 2i c$nd tanti Mala ţi a o"erit al doilea pa*ar. te înalţi deasupra turmei celor de r$nd !i c$!tigi din partea tuturor onoarea supremă: un 425 . nu eu. tre&uie să i pre"eri adevărului sensi&ilitatea# . Tocmai învăţasem de la mama că.on"runtat cu o alegere între a "ace plăcere cuiva !i a spune adevărul. ea !tie pe dată nu numai ce ai spus !i ai "ăcut. am o&servat că i ai mulţumit !i l ai &ăut pe tot. de "apt nu sunt prea mulţi oameni în stare de at$ta consideraţie# %n acel moment aproape că am recunoscut că plantele "amiliei 7udnic3i. continuă mama.u alte cuvinte. spune tata. poate vedea ce e în inima ta# . dar am o&servat că ai &ăut o pe toată. tre&uie întotdeauna să i pre"eri sincerităţii generozitatea# 8ăc$nd aceasta.

care desemnează orice se răsuce!te sau se înv$rte!te. iar roţile încă se mai înv$rteau a!a că era stro&os !i era !i catastro"ă# De îndată ce a(ungem acasă să &inevoiască Preacinstitul Domn să !i str$ngă toate (ucăriile pe care le a lăsat împră!tiate pe podea !i să le pună acolo unde le e locul#: Părinţii mi au pus pe umeri tot ce nu au reu!it să în"ăptuiască ei în!i!i# In HIP0. suger$nd că vor&a care înseamnă 9întuneric: este legată de cea care înseamnă 9a uita:# 9. pentru că am$ndouă implică o lipsă. înt$mplător. stro&ilos.el care cruţă nuiaua î!i ură!te copilulL se spune în . el continuă. Hanna* !i Mic*ael /din romanul ?oţul meu. o lipsă de copii sau o lipsă de lumină# Mai este un cuv$nt înrudit care înseamnă a cruţa sau a economisi# 9K. numele lui e&raic. în seara zilei în care s au înt$lnit pentru prima oară.Poveste despre dragoste si întuneric copil "oarte aparte# 'poi tata ne a eCplicat cu ră&dare că în e&raică acel cuv$nt care înseamnă 9"ără copii: este înrudit cu cuv$ntul care înseamnă 9întuneric:. pe scările . de la stro&os. actul rotirii# Iar acest cuv$nt are aceea!i rădăcină cu cuvintele Kstro"ăL !i Kcatastro"ăL# 'cum c$teva zile am văzut un camion care se răsturnase pe drumul spre Muntele ?copus: oamenii din el au "ost răniţi. derivă dintr un cuv$nt grecesc.$t despre conul de &rad. !i sunt întru totul de acord cu această a"irmaţie#: Printr o digresiune în lim&a ara&ă. istru&al. Mic*ael0 se înt$lnesc din nou în ca"eneaua 'tara de pe 426 .olegiului Terra ?ancta.artea Prover&elor.

credea tatăl lui Mic*ael. pe c$nd aveam doar cinci ani.'mos +z strada >en @a*uda din Ierusalim# Hanna* îl îndeamnă pe Mic*ael să vor&ească despre sine. ca lanţul să se continue de la o generaţie la alta# J + "amilie nu e o pro&ă de !ta"etă. mantia nu poposea la el. dacă urmez tradiţia "amiliei !i devin cărturar# Iar dacă. la c$teva săptăm$ni după ce învăţasem literele din al"a&et.ea mai mare dorinţă a tatălui era ca Mic*ael să a(ungă pro"esor la Ierusalim. am scris cu litere mari pe spatele uneia dintre cărţile de 427 . a zis [Hanna*\# Mulţi ani tata nu !i a pierdut năde(dea că în cele din urmă mantia unc*iului Aosep* va poposi la el !i că mi ar putea o trece mie la timpul potrivit. cu o pro"esie în c*ip de torţă. pentru că &unicul lui din partea tatălui predase !tiinţele naturale la seminarul pedagogic evreiesc din 6rodno### 'r "i "rumos. în prezenţa tuturor musa"irilor lor îmi aminteau. poate că avea să o mo!tenească unicul lui "iu# ?imt că mama voia ca atunci c$nd o să "iu mare să eCprim lucrurile pe care ea nu a "ost în stare să le eCprime# %n anii următori îmi tot aminteau. dar în loc de asta el îi poveste!te despre tatăl lui văduv: Tatăl lui î!i pusese în el mari speranţe# 7e"uza să recunoască "aptul că "iul lui era un t$năr o&i!nuit### . din cauza muncii lui plictisitoare care nu i lăsa dec$t orele nopţii pentru cercetare. cu un c*icotit amestecat cu m$ndrie. în "aţa "amiliilor Earc*i !i 7udnic3i !i Hanani !i >ar @itz*ar !i '&rams3i îmi aminteau întotdeauna cum.

cercet$ndu le. copiindu le pe "i!e mici.Poveste despre dragoste si întuneric vizită ale tatei 'M+? DL')?-57 ?. cum stătea aplecat peste &irou. cu capul o&osit plutind într o &altă de lumină de la lampa lui de &irou. cu &ucăţi de *$rtie. !i eu lucrez cam ca el# Lucrez ca un ceasornicar sau ca un argintar de modă vec*e: cu un oc*i mi(it. "ragmente de eCpresii !i descrieri !i tot "elul de încercări de com&inaţii# Din c$nd în c$nd culeg cu gri(ă. prin valea !erpuitoare dintre două teancuri de cărţi de pe &irou. încă nu pe deplin satis"ăcut. mă întind în "aţă !i o "rec sau o !le"uiesc. smulg$ndu le. !i iar o scot !i o înlocuiesc 428 . cu penseta. ţin$ndu le la lumină. cu o pensetă "ină între degete. pe care am scris di"erite cuvinte. !i apoi îl potrivea pe "iecare la locul lui din puzzle. iar o "rec u!or. a!ezate pe &irou în "aţa mea. ad(ective !i adver&e. culeg$nd tot soiul de amănunte de prin volumele care zăceau desc*ise în "aţa lui. cu trudă. în vreme ce î!i croia drum încet. o ridic în lumină !i o cercetez atent. sort$ndu le.7IIT+7 !i am ţintuit o pe u!a odăiţei mele# 2tiam cum sunt "ăcute cărţile c*iar înainte de a !ti să citesc# Mă strecuram în încăpere !i mă ridicam pe v$r"uri în spatele tatălui meu. una dintre aceste particule. ver&e. o ridic iar în lumină. apoi mă aplec în "aţă !i o potrivesc în teCtura p$nzei pe care o ţes# 'poi mă uit intens la ea din di"erite ung*iuri. cu o lupă la celălalt. nu "i!e. !i &ucăţi de "raze dezmem&rate. a!a cum în!iri un colier# De "apt. o răsucesc în di"erite direcţii. aceste molecule de teCt.

de sine stătătoare. ce vine înt$i !i ce vine la urmă. cu clădiri. cine se îndrăgoste!te sau este necredincios. poate că într un ung*i puţin di"erit# Poate că mai departe în "rază# ?au la începutul celei următoare# ?au poate că ar tre&ui să o tai !i să o "ac o propoziţie de un cuv$nt. p$nă la ultima &ancă de pe stradă. cele mai generale *otăr$ri0F nu doar ce să poveste!ti !i ce să ascunzi su& aparenţe în!elătoare. e ca !i cum ai încerca să "aci munţii 5dom din Lego# ?au ca !i cum ai construi întregul Paris. pieţe !i &ulevarde. din &eţe de c*i&rit# Dacă scrii un roman de optzeci de mii de cuvinte tre&uie să iei cam un s"ert de milion de *otăr$ri. cum ar "i dacă să scrii.'mos +z cu alt cuv$nt sau încerc să o potrivesc în alt loca! din aceea!i "rază. am spus c$ndva. disperat# Mă &lestem cu voce tare !i &lestem scrisul în general !i lim&a cu totul !i totu!i mă a!ez !i încep să pun totul la un loc. nu doar în privinţa liniilor mari ale intrigii. cine trăie!te sau moare. o&iceiurile !i ocupaţiile lor. în 429 . cine se îm&ogăţe!te sau se "ace de r$sul lumii. indirect /!i acestea sunt *otăr$ri destul de generale0F dar tre&uie să iei !i mii de *otăr$ri mai delicate. numele !i c*ipurile persona(elor. titlul cărţii /acestea sunt cele mai simple. apoi o scot. împărţirea pe capitole. tai toată "raza sau rup toată pagina# 7enunţ. iară!i# ' scrie un roman. ce să spui desc*is !i la ce să "aci aluzie. o pilesc încă un piculeţ !i iar încerc să o potrivesc. Mă ridic# Mă plim& prin cameră# Mă întorc la &irou# Mă uit la ea c$teva clipe sau mai mult.

9al&astru: sau 9al&ăstrui:# ?au ar tre&ui să "ie 9al&astru pal:. căma!a de "orţă. plină de propoziţii su&ordonate. romanele vecinului nostru.Poveste despre dragoste si întuneric cea de a treia propoziţie de la s"$r!itul paragra"ului. casca de argint sclipitor. domnul Earc*i. în Talpiot. uni"orma. 9lumina serii: "ără să încerc să o colorez în 9al&astru cenu!iu: sau 9al&astru pră"uit: sau cum o mai "i. Din "ragedă pruncie am "ost victima unei spălări a creierului meticuloase !i prelungite: templul cărţilor unc*iului Aosep*. "ăcută din cărţi. re"ugiul în cărţi al mamei mele. !i domnul 'gnon. năvala tunătoare a ma!inii ro!ii lăs$nd în urma ei o d$ră de spaimă# 430 . ?au ar tre&ui cu adevărat să "ie 9cenu!iu al&ăstrui:.erni3ovs3i. poeziile &unicului 'le3sandr. cel care avea multe um&re. a tatălui meu. privirile "etelor !i luminile "ulger$nd. ?au 9azuriu:. panica de pe stradă. eroismul. din apartamentul nostru din Derem 'vra*am. ?au ar tre&ui pur !i simplu să "ie prins în curgerea unei "raze complicate. ?au cel mai &ine ar "i să scriu cele două cuvinte. cu coacăzele lui# %nsă adevărul e că în taină am întors spatele cărţii de vizită pe care o ţintuisem pe u!a odăii mele# Mulţi ani am visat doar să cresc !i să scap din aceste la&irinturi de cărţi !i să mă "ac pompier# 8ocul !i apa. ?au 9al&astru regal:. "i!ele de cartoteca !i (ocurile de cuvinte ale tatălui meu !i c*iar îm&răţi!area cu aromă picantă a lui ?aul . +ri la mi(loc. 2i acest 9al&astru cenu!iu: tre&uie să stea la începutul propoziţiei sau tre&uie să strălucească doar către s"$r!it. vaierul sirenei.

r$urile de iu&ire înlăcrimată din partea "emeilor ameţite care îţi cad le!inate la piept. strălucitor în uni"orma !i casca lui. ci. punctul culminant. "ără să i dezvăluie deznodăm$ntul. genele !i părul p$r(olite. năpustindu se vite(e!te de unul singur în "lăcările tur&ate. din cuptorul mistuitor !i a cărei iu&ire am c$!tigat o în sc*im&. iar !i iar. i a semnalat "ără să i dea vreo !ansă să interpreteze. c$t ar mai "i "ost timp. în "anteziile mele. incon!tientă. pielea. "urtunurile care se descolăcesc la nes"$r!it. aluzia voalată la ceea ce avea să i se înt$mple mamei lui într o seară de iarnă. cu admiraţie !i recuno!tinţă. "ata sau "emeia incon!tientă cărată pe umărul curtenitorului ei salvator. "umul in"ernal care te înă&u!ă# 2i imediat după aceea lauda. un pompier îndrăzneţ !i calm. din "oc /în vreme ce tatăl lui cel neputincios !i palavragiu nu "ăcea 431 . Poate că nu a!a tre&uie pusă între&area. risc$ndu !i viaţa !i salv$nd o. !i mai presus de toate cea mai "rumoasă dintre ele. cea pe care ai salvat o vite(e!te din "lăcări cu "orţa plină de gingă!ie a &raţelor tale# Dar cine era cea pe care în cea mai mare parte a copilăriei mele am tot salvat o. mai degra&ă: ce cumplită. devotamentul "aţă de datorie dus p$nă la sacri"iciul de sine.'mos +z 2i apoi scările. strălucirea "lăcărilor care se re"lectă ca picurarea s$ngelui în ro!ul ma!inii !i. incredi&ilă presimţire a pătruns în inima îng$m"ată a acelui copil nesă&uit !i visător !i i a sugerat. Pentru că la cinci ani mă imaginam de(a. în cele din urmă.

o smulge pe veci pe mama lui din încle!tarea tatălui !i o ia su& aripa sa# Dar cu ce "ire negre să "i ţesut eu această oedipiană "antezie care nu m a părăsit mulţi ani. da. Irina. !i !i a pierdut copiii. în vreme ce mama stătea cu spatele la mine curăţ$nd legume. nepotul lui 432 . "iul vizitiului. întrup$nd în oc*ii proprii eroismul călit în "oc al evreului de tip nou /întocmai a!a cum îi recomandase tatăl lui0. acea "emeie. să se "i strecurat în "antezia mea cu pompierul !i "emeia salvată. Ira. p$nă ce într o zi a golit un &idon de para"ină !i a murit arz$nd în coli&a lui din carton gudronat# Dar toate astea s au înt$mplat cu cincizeci de ani înainte de a veni eu pe lume. ?ă "ie cu putinţă ca. într o ţară pe care n am văzut o niciodată# 2i cu siguranţă mama n ar "i putut "i at$t de ne&ună înc$t să i spună o poveste îngrozitoare ca aceea unui copil de patru cinci ani. în vreun "el. "ăc$nd aceasta. care s a îndrăgostit de 'nton. asemenea mirosului unui "um îndepărtat. se aruncă în "oc !i o salvează !i. "iul or"an al lui Aon. . al cărei soţ o&i!nuia să o piardă la cărţi în "iecare noapte# >iata Ira ?telets3aGa. storc$nd portocale sau "ăc$nd peri!oare pe plan!etă. privind nea(utorat incendiul0# 2i ast"el.Poveste despre dragoste si întuneric altceva dec$t să stea acolo uluit. Ira ?telets3aGa. îmi spunea tot "elul de pove!ti ciudate !i. în"rico!ătoare# Micul Peer. soţia inginerului din 7ovno.$nd tata nu era acasă !i !edeam la masa din &ucătărie aleg$nd linte.

se răsuceau în (urul lor însele. 'se. stăteau singuri în coli&a lor de pe munte în acele nopţi lungi. despre topitorul de nasturi. trolii din castelul regelui muntelui !i v$rcolacii verzi. răsăreau o clipă din ceaţă. apoi dispăreau înapoi în întuneric înainte să "i avut timp să vezi ceea ce era în "aţa oc*ilor tăi# '!a era povestea ei despre &ătr$nul 'leluiev !i cea despre Tanicica !i cei trei &ăr&aţi ai ei. în"rico!ătoare. te uimeau. sta"ia din pe!teră care s a îndrăgostit de nevasta pădurarului sau sta"ia lui -i3ita căruţa!ul care s a întors din moarte ca 433 . le "oloseam ca să aprindem un arzător sau primusul de la un arzător de(a aprins# +r "i "ost pove!tile mamei ciudate. precum !i despre cumplitul >oGg# >ucătăria însă!i. era la "el de îngustă !i de (oasă ca o carceră# L$ngă so&ă aveam două cutii de c*i&rituri. sate părăsite !i podur i stricate at$rn$nd deasupra a&isului# Pove!tile ei nu începeau cu începutul !i nu se s"$r!eau "ericit. drăcu!ori !i ondine. iar el a&sor&ea !i păstra în inimă povestirile ei mistice. cu pereţii ei înnegriţi de "um !i podeaua str$m&ă. pline de pe!teri !i turnuri. tre&uie să "i "ost c*iar ca mine atunci c$nd el !i sărmana lui mamă văduvă.'mos +z 7asmus 6Gnt. "raţii "ierari care s au omor$t unul pe altul. ci licăreau în penum&ră. cu v$nt !i zăpadă. dar erau captivante. despre răpirea miresei. una cu c*i&riturile noi !i cealaltă cu c*i&riturile arse pe care. pe (umătate ne&une!ti. pentru a "ace economie. îţi dădeau "iori pe !ira spinării. despre castelul ?oria Moria de dincolo de "iord. cea despre ursul care a adoptat un copil mort.

susurau !i !opoteau# Mama ducea o viaţă singuratică. înc*isă în casă în cea mai mare parte a timpului# In a"ară de prietenele ei Lilen3a. un munte necălcat de picior de om. care "useseră !i ele la Tar&ut* 6Gmnasium din 7ovno. turlele erau semeţe. mănăstirile !i mosc*eile îi păreau toate o apă !i un păm$nt. pa(i!tile erau înverzite. tru"e !i ciuperci# 8ără să se sinc*isească de v$rsta mea "ragedă. castelele dominau. &isericile. mama mă ducea în locuri prin care puţini copii călcaseră !i ast"el des"ăcea în "aţa mea un evantai captivant de cuvinte. p$raie !i r$uleţe ţ$!neau. c*iar !i su& un nor cenu!iu de tăm$ie# -ici tata nu !i pierdea vremea cu religia# 434 . ca !i cum m ar "i luat în &raţe !i m ar "i ridicat din ce în ce mai sus. !ipote. 5ster3a !i 8ania Veissmann. c$mpiile dormeau lini!tite !i se tolăneau. a"ine. pădurile ei erau dese sau de nepătruns. mama nu găsea nimic interesant la IerusalimF nu i plăceau locurile s"inte !i numeroasele situri antice "aimoase# ?inagogile !i academiile ra&inice. "ragi. iar prin văi. se înălţa ameninţător. cărora le zicea v$lcele. dezvăluindu mi înălţimi ameţitoare ale lim&ii: c$mpurile ei erau împestriţate cu soare sau scăldate în rouă. plicticoase !i pline de du*oarea &ăr&aţilor evlavio!i care nu se spălau su"icient de des# -ările ei sensi&ile se trăgeau înapoi în "aţa mirosului de carne nespălată.Poveste despre dragoste si întuneric să o "armece !i să o seducă pe "iica uciga!ului# Pove!tile ei erau pline de mure. copacii se înălţau semeţi. muntele.

de asemenea. scorneau doctrine mincinoase. indi"erent de credinţă. care prezidează: sau 9?t$nca lui Israel:. că !i preotul. ignoranţi. în versiunea atenuată a tatei. în puterile m$ntuitoare sau renăscătoare ale artei: 9Preoţii "rumuseţii !i pensula arti!tilor:.onsidera că preoţii. neîntinaţi de ur$ciune# 6$ndul că unii arti!ti. 9-ici unul dintre ei nu miroase a tranda"iri44 2i nici Mustim Mu"ti. erau &ăr&aţi destul de du&io!i. îl tul&ura !i îl m$*nea# 'desea se certa cu sine pe acest su&iect: arti!tii care erau captivaţi de "armecul tiranilor !i se puneau în slu(&a represiunii !i răutăţii nu meritau titlul de 9preoţi ai "rumuseţii:# )neori încerca să !i eCplice lui însu!i că î!i v$nduseră su"letul diavolului. recita el cu patos din ciclul de sonete al lui .'mos +z . !i ra&inul du*nesc /sau. în ciuda tuturor acestor lucruri. !i î!i punea năde(dea. relicve "alse !i tot soiul de credinţe !i pre(udecăţi găunoase# ?uspecta pe oricine trăia de pe urma religiei de un "el de !arlatanism îndulcit# %i plăcea să citeze remarca lui Heine. un 9spirit al poporului. mai cinstiţi. ca 8aust al lui 6oet*e# 435 . aţ$ţau spaimele. care nutreau uri antice. el credea uneori într o providenţă vagă. ori în minunile 9geniului creator evreiesc:. au putut să l urmeze pe ?talin sau c*iar pe Hitler. vărsau lacrimi de crocodil !i negustoreau o&iecte s"inte contra"ăcute.redea că arti!tii sunt superiori altor oameni. mai pătrunzători. 9!i cei ce stăp$nesc "armecul mistic al versului N M$ntuiesc lumea prin melodie !i c$ntec:# . Ha( 'min cel iu&itor de nazi!ti4:0# Pe de altă parte.erni3ovs3i.

ca !i cum ar "i încercat să desci"reze din disputa lor motivul pentru care domnul Earc*i susţinea o părere. mama rareori se alătura conversaţiei# 2i totu!i.onsidera politica o catastro"ă# 8lecăreala !i &$r"a o plictiseau# . cu m$inile încruci!ate la piept.$nd aveam musa"iri sau c$nd mergeam în vizită la unc*iul Aosep* !i mătu!a Eippora*. 436 . la "amilia Hanani sau la Hanna* !i HaGim Toren. ca o elevă model dintr un pension de domni!oare. uneori prin simpla ei prezenţă îi "ăcea pe &ăr&aţi să vor&ească !i iar să vor&ească. o&iectele. tapiţerie. sau la "amiliile Earc*i. cărţi. la domnul 'gnon. Hainele. porţelanuri. în vreme ce ea !edea !i nu zicea nimic. în vreme ce o ataca pe cea pentru care pledase înainte. z$m&ind u!or. mama !edea dreaptă într un colţ. cumpărau !i cultivau păm$nt nelucrat !i pavau drumuri. în Talpiot. din răsputeri.Poveste despre dragoste si întuneric Dacă pe tata îl îm&ăta într o anumită măsură "ervoarea sionistă a celor care construiau noi su&ur&ii. 7udnic3i. "ără gra&ă. pe mama n o atingea deloc# De o&icei lăsa ziarul (os după ce arunca o privire asupra titlurilor# . coa"urile !i mo&ila o interesau pe mama doar ca "erestruici prin care putea privi pe "uri! în vieţile interioare ale oamenilor# +ri de c$te ori mergeam acasă la cineva sau c*iar !i într o sală de a!teptare. '&rams3i. o&iectele de pe ra"turi. iar domnul Hanani pe cea opusă: oare disputa ar "i "ost di"erită dacă dintr odată ar "i "ăcut sc*im& !i "iecare ar "i apărat poziţia celuilalt. ta&lourile de pe pereţi. la perdele. !i se uita cu atenţie.

punea la locul lor cumpărăturile. cine um&lă cu cine. curăţa. spăla vase. de o&icei conversaţia nu revenea la ceea ce "usese înainte de intervenţia ei# ?au poate că era doar "aptul că în acea vreme "emeilor li se atri&uia rolul de pu&lic în conversaţii# Dacă o "emeie desc*idea &rusc gura !i rostea o "rază sau două provoca o oarecare surprindere# Din c$nd în c$nd mama dădea meditaţii# )neori mergea la o con"erinţă sau la o întrunire literară# %nsă în cea mai mare parte a timpului stătea acasă# -u lenevea. muncea din greu# Muncea în tăcere !i cu spor# . dintre care unele ar putea în cele din urmă să se com&ine !i să o"ere un indiciu# ?ecretele celorlalţi o "ascinau. orice sc*im&are a poziţiei !i dacă picioarele îi sunt "ără ast$mpăr sau lini!tite în panto"i# 7areori participa la conversaţie. călca. tăia legume. încotro îi sunt îndreptaţi oc*ii. ci ca pe o persoană care studiază a!ezarea pietrelor într un mozaic sau a "ragmentelor dintr un puzzle uria!# 'sculta conversaţia cu atenţie !icu acel z$m&et sla& plutindu i neintenţionat pe &uzeF îl o&serva amănunţit pe vor&itor. ce "ac m$inile lui.'mos +z ca un detectiv care adună din ce în ce mai multe detalii. urmărindu i &uzele. "răm$nta 437 . ce spune trupul lui !i ce încearcă să ascundă. spăla. cine a cumpărat oarece . dar dacă ie!ea din tăcerea ei !i rostea o "rază sau două. deretica. nu la nivel de &$r"ă cui îi place de cine. cocea.am auzit o niciodată "redon$nd sau mormăind în vreme ce se ocupa de gospodărie# 6ătea. ridurile "eţei.

!i continua să citească c*iar !i după ce era stinsă lumina din tavan !i tata î!i scotea oc*elarii. iar tata !edea la &iroul lui not$ndu !i o&servaţiile pe "i!e de cartotecă îm&$csite. cu tot trupul în "ormă de semilună. p$nă ce în ultimul an al vieţii ei diver!i doctori au considerat potrivit să i prescrie pastile puternice !i tot soiul de poţiuni !i soluţii de dormit !i i au 438 . triind tim&re. dezvăluind patul du&lu ascuns în ea. se întorcea cu spatele la ea !i se pră&u!ea în somnul oamenilor &ine intenţionaţi. mama se încolăcea în colţul ei !i citea# %mpăcată cu trupul ei.u "aţa pe (umătate ascunsă de părul ei întunecat. citea# . citea# 'plecată peste cartea rezemată pe genunc*i. cu g$tul aplecat în "aţă.Poveste despre dragoste si întuneric aluat# Dar c$nd apartamentul era în deplină r$nduială. citea după ce mă duceam la culcare !i tata se întorcea la "i!ele lui micuţe. c$nd terminase cu spălatul !i ru"ele erau împăturite !i puse "rumos la locul lor. care s a agravat cu timpul.u picioarele desculţe trase su& ea.itea în "iecare seară. respir$nd lent !i u!or. cu umerii lăsaţi. citea în vreme ce tata !i cu mine !edeam împreună la &iroul lui. rezemat u!or de umărul lui. !i continua să citească: su"erea de insomnie. eu cu capul înclinat. în curte. în vreme ce eu mă (ucam a"ară. aplecată peste pagină. veri"ic$ndu le în catalog !i lipindu le în al&um. iar canapeaua era des"ăcută. citea după ce erau înc*ise o&loanele. citea# . !i citea !i după ce spălam vasele de la cină.u spatele arcuit. citea# . !edea pe canapea !i citea# . care cred cu tărie că totul va "i &ine.

pe c$nd !edeam pe penultimele locuri din auto&uz. (ucau cărţi sau participau la alte activităţi# Iar noaptea co&ora în micul salon de l$ngă &iroul recepţiei !i î!i petrecea cea mai mare parte a nopţii citind. Moravia. iar mama c*iar a plecat singură la sanatoriul de la 'rza# %nsă nici măcar acolo nu s a oprit din cititF dimpotrivă. Tolstoi. Dic3ens. cu um&re negre su& oc*i. Dleist. 'gnon. precum !i din ?omerset Maug*am. ca !i cum ar "i petrecut în "iecare noapte# . a z$m&it !i a zis: 9-u m am g$ndit la asta:# +dată. Mauriac. a citit aproape zi !i noapte# De dimineaţa p$nă seara stătea pe un !ezlong în păduricea de pini de pe coasta dealului !i citea. ca să nu o deran(eze pe "emeia cu care împărţea camera# . IOas3ieOicz. Hermann Hesse. arăta o&osită !i palidă.e*ov.$nd tata !i cu mine am între&at o cum s a &ucurat de vacanţă. de!i e adevărat 439 . la Ierusalim. mama mi a spus. în vreme ce ceilalţi internaţi dansau. în drum spre clinică sau spre magazinul de încălţăminte. 8lau&ert. Dnut Hamsun. 6nessin. că.$nd s a întors acasă. T*omas Mann. >alzac.*amisso. tata a împrumutat c$teva lire de la părinţii săi !i s a o"erit să ai&ă gri(ă de copil !i de casă. . ?te"an EOeig !i 'ndrB Maurois rar !i a ridicat oc*ii din carte pe toată perioada acelei pauze# . Turg*eniev.'mos +z recomandat două săptăm$ni de odi*nă adevărată la un *otel "amilial din ?a"ed sau la sanatoriul 8ondului ?ănătăţii din 'rza# Prin urmare.itea din Maupassant. . iar seara citea pe veranda luminată. c$nd aveam !apte sau opt ani.

va co&orî din ra"t !i îţi va ţine tovără!ie la nevoie# -u va încerca să !i ia revan!a sau să se scuze sau să se între&e dacă merită să o "acă. am luat cartea cu mine în pat !i am recitat o toată pentru mine. c*iar dacă e o carte pe care ai părăsit o !i ai !ters o din inimă de ani !i ani. "ăc$ndu mă că citesc. plăcere. va veni pe loc. poate ani în !ir sau c*iar pe vecie# Dar ele. interes sau cel puţin o senzaţie plăcută.are a "ost numele primei pove!ti pe care am citit o singur. de îndată ce i o ceri# + carte nu te va dezamăgi niciodată# . c*iar dacă le ai trădat. cuv$nt cu cuv$nt. De "apt. întorc$nd "oaia eCact la acea pauză dintre două cuvinte la care tata o&i!nuia să o întoarcă în "iecare seară# ' doua zi i am cerut tatei să urmărească 440 . în vreme ce oamenii întotdeauna te lasă &altă c$nd vine vremea să nu mai poată o&ţine de la tin e nici un avanta(. iar odată. uneori tu le la!i &altă. di"erenţa este că. c$nd tata n a putut să mi o citească. o carte nu te părăse!te niciodată# 8ire!te. tata mi a citit în pat cartea at$t de des. înc$t tre&uie să "i a(uns să o învăţ pe de rost. nu te va dezamăgi niciodată. dacă tu o meriţi sau dacă vă mai potriviţi. "ăc$ndu mă că sunt tata. de la început p$nă la s"$r!it. nu ţi vor întoarce nicic$nd spatele: te vor a!tepta tăcute !i modeste pe ra"tul lor# Te vor a!tepta zece ani# -u se vor pl$nge# P$nă într o noapte în care ai &rusc nevoie de o carteF c*iar !i la trei dimineaţa.Poveste despre dragoste si întuneric că !i cărţile se pot sc*im&a cu trecerea anilor la "el de mult ca oamenii.

tr. !i "ără să zic nimic am desc*is cartea pe masă. încă în pi(ama. însă restul e "oarte di"erit: tăticul are la mi(loc o 13 5ste vor&a despre cuv$ntul din lim&a engleză. tr. e1e (N.) 441 . ameţiţi de m$ndrie. iar c$nd a "ăcut asta a cincea sau a !asea oară puteam identi"ica "iecare cuv$nt după "ormă !i după locul lui pe r$nd# 'poi a venit momentul să i surprind pe am$ndoi# Intr o s$m&ătă dimineaţă am apărut în &ucătărie. între ei. de eCemplu. cu pro"ilul unui nas desenat într o parte !i o perec*e de oc*elari în cealaltă parteF iar 9oc*i:H= arată într adevăr ca o perec*e de oc*i cu puntea unui nas între ei# 'st"el am reu!it să citesc r$nduri !i c*iar pagini întregi# După ce au mai trecut vreo două săptăm$ni am început să mă împrietenesc cu literele însele# 8 ul din 9"lamură: arată ca o "lamură "lutur$nd la începutul "lamurii# 2 ul din 9!arpe: arată c*iar ca un !arpe# Tăticul !i mămicaHP sunt la "el la s"$r!it. că 9c$ine:H< arată ca o "aţă rotundă. convin!i am$ndoi că acest copil neo&i!nuit a învăţat singur să citească# Dar p$nă la urmă c*iar am învăţat singur# 'm descoperit că "iecare cuv$nt are "orma lui specială# '!a cum se poate spune. degetul meu arăta pe r$nd "iecare cuv$nt. dog (N. au căzut în capcană. DaddG !i MummG (N.). 15 Idem. iar eu rosteam cu voce tare cuv$ntul în vreme ce degetul meu îl atingea# Părinţii mei.) 38 Idem. incapa&ili să !i înc*ipuie enormitatea în!elăciunii. tr.'mos +z r$ndurile cu degetul c$nd cite!te !i i am urmărit degetul.

Poveste despre dragoste si întuneric perec*e de g*ete din care ies picioarele. iată l pe pagina de alături. se îndopa cu ea# . sănătos !i voios !i nu mai era lene!. în cur$nd o să se creeze ?tatul Israel !i atunci totul o să "ie mai &ine# ? a pierdut ascuţitoarea. Iţi trece p$nă te însori# 2i sărmanul urs înţepat. pentru că învăţase lecţia: a înc*eiat un tratat de pace cu al&inele. drept între urec*i# Iar morala era scrisă cu litere mari !i ro!ii: -) 5 >I-5 ?Ă MĂ-_-. de parcă asta n ar "i "ost destul. în "olosul am&elor părţi. m$ine o să cumpărăm una nouă. 5i &ine.I P75' M)LTĂ MI5754 In lumea tatălui meu nu eCista su"erinţă care să nu ducă la m$ntuire# ?u"ereau evreii în diaspora. în vreme ce mămica are un !ir de dinţi care arată ca !i cum ar z$m&i# Prima carte pe care mi o amintesc era o carte cu poze despre un urs mare !i gras care era "oarte m$ndru de el. pentru că a "ost a!a de lacom a "ost pedepsit cu o durere de dinţi !i era o imagine cu el cu "aţa um"lată !i cu o c$rpă al&ă legată în (urul capului.artea avea un s"$r!it ne"ericit urmat de un s"$r!it !i mai ne"ericit !i doar după aceea venea s"$r!itul "ericit# )rsul cel lene! a "ost înţepat crunt de un roi de al&ine !i. !i ursului îi plăcea să lingă miere c*iar !i c$nd n ar "i tre&uit# -u doar lingea miere. cu o "undă mare în cre!tet. 5i &ine. 5i &ine. un urs lene! !i somnoros care semăna un pic cu domnul '&rams3i al nostru. ai cărui oc*i erau at$t de (alnici că mi se umpleau mie oc*ii de lacrimi c$nd mă uitam la el. mai &ună# 'zi ne doare un pic &urtica. !i era c*iar !i o clauză în el care îi 442 .

a!a cum se cuvine. ca !i cum după toate aventurile captivante *otăr$se să intre în r$ndurile clasei de mi(loc# 'ducea un pic cu tatăl meu c$nd era &inedispus: arăta ca !i cum era pe cale să "acă o poezie sau un (oc de cuvinte. într un singur r$nd de pe ultima pagină. ci un sunet di"erit: M+2 M'7TI.opilul ăla aiurit iar s a încuiat în &aie !i !ade pe closet citind.IT4 M+2 M'7TI. citind# . însă pe vecie# 2i a!a.opilul se ascunde su& masă.5 PLI. !i de acum "iecare literă avea să "ie nu un desen. sau să mi zică înălţimea 1oastră Preacinstită /9doar în glumă4:0# Toate astea. erau scrise acolo.D5 >). o cantitate rezona&ilă. într o săptăm$nă sau două. mai mult sau mai puţin. pe ultima pagină ursul arăta vesel !i z$m&itor !i î!i construia o casă.)7I54 -umai că. "oamea mea avea să devină "renezie a *rănirii# Părinţii nu mă mai puteau despărţi de cărţi.'mos +z asigura o livrare regulată de miere. cu carte cu tot.opilul doar s a pre"ăcut că adoarme.5 T'75 857I. !i acesta s ar putea să "ie cu adevărat primul r$nd din viaţa mea pe care l am citit nu după "ormele cuvintelor. ce e drept. de n o "i căzut înăuntru. nu ţi "ie cu supărare. citind# . în mi(locul coridorului. moderată. "iul tău !ade pe (umătate dez&răcat pe podea. de dimineaţa p$nă seara !i c*iar mai t$rziu# 5i erau cei care mă împinseseră să citesc !i acum erau ca ucenicul vră(itor: eu eram apa care nu mai putea "i oprită# Hai numai să vezi. !i s a înecat# . ci literă cu literă. 443 .

?"aturi pentru persoanele în v$rstă în caz de gripă. în parte pavată !i în parte acoperită de &uruieni iarna !i de ciulini 444 .Poveste despre dragoste si întuneric de "apt a!tepta să plec.opilul ăla nu s a mi!cat din pat tot Oee3endul. !i acum se pare că !ade cu spatele proptit în u!ă. de a valma. în spatele clădirii# 8erestrele dădeau spre curtea din spate. doar c$t să meargă la closet# 2i c*iar !i acolo !i a luat cartea cu el# .onsiliului Districtului >eit Ha3erem. !i g*ici ce "ace# . .opilul poate citi "luent "ără vocale# . părăginită. 5venimente importante din HI2I. !i după ce am ie!it din odaie a mai stat un pic.ite!te toată ziulica.ălătoriile lui Marco Polo. >uletinul . . apoi a aprins lumina. 'venturile lui Magellan !i 1asco da 6ama. ca tu !i cu mine să nu putem intra.lădirea din (osul străzii Eec*arias avea patru apartamente# 'partamentul "amiliei -a*lieli era la primul eta(.artea tradiţiilor evreie!ti. unul dintre romanele c*ineze!ti ale lui Pearl >uc3. pam"lete despre coloniile agricole. numere vec*i din ?ăptăm$nalul 8emeilor Muncitoare. dacă o ţine tot a!a în cur$nd o să măn$nce coperte !i o să &ea cerneală de tipar# Tre&uie să punem piciorul în prag !i să "acem ceva# Tre&uie să punem capăt situaţiei: începe de(a să "ie ciudat !i. povestiri de 's*er >aras* sau ?*o""mann. 7egii Israelului !i Iuda. copilul zice acum că a!teaptă să termin o parte din ziar# De acum încolo mai avem în casă un dependent de ziare# . destul de îngri(orător# . Păi. "ără să i se dea voie. de "apt.*iar vrei să !tii ce "ace.

pe care încăpeau c$te doi copii# 'st"el. cu trei sau patru &ănci. !i avea deasupra &uzei de sus o aluniţă păroasă. mai micuţă# ?e trezeau devreme în "iecare dimineaţă !i împingeau toată mo&ila a"ară. voioasă. "emeie de serviciu. organizatoare a programului de cursuri. "oloseau prima încăpere drept salon. 445 . urmele unui "oc de ta&ără. un !opron din ta&lă ruginită !i rămă!iţele din lemn ale unei su33a*# Pasi"lore azurii în"loreau pe zid# 'partamentul avea o &ucătărie. împreună cu o!tirea lor de pisici. casierul. un *ol la intrare. o sală de &aie.urtea mai adăpostea s$rme de ru"e. o ladă de am&ala( vec*e.opiilor:# La 9Tăr$mul . zdravănă. casieră. !i puneau în "iecare cameră trei sau patru pupitre. lăzi de gunoi. în cea de a doua încăpere.'mos +z vara# . învăţătoare la clasa înt$i. magazineră. în *ol. cu opt elevi în clasa înt$i !i alţi !ase în clasa a doua# Isa&ella -a*lieli era proprietăreasa !colii !i avea rolul de directoare.opiilor: erau două clase !i două învăţătoare !i asta era tot ce putea cuprinde micul apartament. de vreo patruzeci de ani. două încăperi !i opt sau nouă pisici# După pr$nz doamna învăţătoare Isa&ella !i soţul ei -a*lieli. imprevizi&ilă. !i răspundea de toate activităţile practice# Ii spuneam întotdeauna doamna învăţătoare Isa&ella# 5ra o "emeie gălăgioasă. între opt dimineaţa !i pr$nz casa lor devenea 2coala 5lementară Particulară 9Tăr$mul . iar noaptea dormeau. care arăta ca o li&arcă rătăcită pe acolo# 5ra irasci&ilă.

o împiedicau să înainteze !i aproape că o "ăceau să se poticnească. pentru privilegiul de a i se cui&ări la piept# La lecţiile ei erau mai multe pisici dec$t elevi. cu toate secretele tale# In vreme ce te interoga. ni!te picături de nas sau cel puţin o &atistă curată ca să !teargă mucul acela verde. se instalau ca ni!te clo!ti pe panto"ii ei !i se încăierau între ele. cu multele lor &uzunare. pe g*iozdanele noastre. care te putea preţălui pe dinăuntru !i pe dina"ară cu o singură privire a oc*iului ei eCperimentat !i cu vreo două între&ări &ine ţintite# Intr o clipă a"la eCact cine e!ti. care stăteau "oarte lini!tite. cu oc*i vulture!ti din !tetl. arăta ca o peţitoare îndesată. stăteau pe pupitrul ei. &ine crescute ca ni!te domni!oare de "amilie &ună.Poveste despre dragoste si întuneric severă !i totu!i &ună ca p$inea caldă# In roc*iile ei simple !i largi din &um&ac imprimat. at$t îi erau de devotate# 5rau de toate culorile posi&ile. pe genunc*i i no!tri mici. ca !i cum ar "i "ost gata să scoată soţia per"ectă pentru tine. de la v$r"ul nasului tău# Doamna învăţătoare Isa&ella era !i o păstoriţă de pisici# +riunde mergea era încon(urată de o turmă de pisici topite de admiraţie care îi nimereau în picioare. se căţărau cu g*earele pe roc*ia ei !i i se a!ezau pe umerii laţi. în poala ei. pe pervaz !i pe cutia cu ec*ipamentul pentru educaţie "izică 446 . se încovrigau în co!ul cu cărţi. (enant. cu vaiere disperate. o perie de păr. ca să nu deran(eze oraF dresate ca ni!te c$ini. i se agăţau de tivul roc*iei. m$inile ei aspre !i ro!ii î!i "ăceau neîncetat de lucru prin nenumăratele ei &uzunare.

către colţul încăperii# Toţi oc*ii ai copiilor !i ai pisicilor deopotrivă erau aţintiţi asupra lui. cu &urta aproape t$r$ndu se pe podea. cu coada între picioare !i urec*ile lăsate pe spate. *otăr$t să i sucească minţile cu "armecele sale. cu o "luturare a m$inii# J >ine# '(unge# 'cum poţi veni înapoi# Dar nu uita că. 447 . (alnic. căindu se pentru păcatele săv$r!ite. să ţi "ie ru!ine4: striga ea &rusc# Imediat un &iet păcătos se desprindea din g*emul de pe pre!ul din "aţa pupitrului ei !i se "uri!a plin de ru!ine. umilit. de a&ia stăp$nindu !i &ucuria. ne"ericitul ne arunca o privire s"$!ietoare.'mos +z !i lucru manual# )neori doamna învăţătoare Isa&ella le certa sau le dădea porunci# . cu arcuri în perniţele la&elor delicate. ru!inat. ca un adorator. cu urec*ile ridicate !i îndreptate în "aţă. plină de vinovăţie !i de implorare# J +draslă a gunoaielor ce e!ti4 se strop!ea la el doamna învăţătoare Isa&ella. pentru că delincventul iertat dansa de(a către ea. pisicile i se supuneau întotdeauna pe loc. dar apoi îl ierta. necondiţionat !i "ără să cr$cnească# 9Eeru&&a&el.lătina mustrător degetul către una sau alta dintre ele !i o ameninţa că o trage de urec*i sau îi smulge coada dacă nu î!i îm&unătăţe!te pe loc purtarea# %n ce le prive!te. martori ai dizgraţiei# '!a că acuzatul se t$ra în colţ. !i poate că sper$nd umil p$nă în ultima clipă la vreo graţiere miraculoasă# Din colţ. cu coada &ăţ. dacă te mai prind o dată### -u era nevoie să !i s"$r!ească vor&a.

n am "i descoperit niciodată că de "apt domnul -a*lieli nu era altul dec$t 6etzel. în vreme ce (ura că de acum încolo nu va "i pe lume pisică mai evlavioasă sau mai cinstită ca el# Pisicile doamnei învăţătoare Isa&ella erau deprinse să ducă o viaţă productivă !i erau pisici cu adevărat "olositoare# 5a le învăţase să i aducă un creion. tre&uia să stea la &ucătărie !i să !i îndeplinească îndatoririle acolo în lini!te în timpul lecţiilor# Dacă nu am "i avut voie din c$nd în c$nd !i el. puteau trece drept mamă !i "iu# 448 . cu &lana lucioasă !i un pic în"oiată !i cu un licăr de viclenie "elină "ăţarnică în oc*ii strălucitori. ca !i cum ne ar "i "ăcut cu oc*iul. dacă ar "i vrut. dacă din cine !tie ce motiv era acasă. &ăiatul cel palid care încasa &anii la prăvălia cooperativei# 5ra cu aproape douăzeci de ani mai t$năr ca soţia lui !i.$t despre domnul -a*lieli. o &ucată de cretă sau o perec*e de !osete din !i"onier sau să recupereze o linguriţă rătăcită pe su& vreo mo&ilăF să stea la "ereastră !i să miaune a recunoa!tere dacă se apropia o cuno!tinţă. cu mustăţile sc$nteind.Poveste despre dragoste si întuneric con!tient de puterea tainică a "armecului său !i "olosind o pentru a zdro&i inimile. pe el nu l vedeam aproape deloc# De o&icei pleca la muncă înainte de venirea noastră !i. !i noi să mergem la closet. dar să scoată un miorlăit de alarmă dacă se apropia un străin# /.ele mai multe dintre aceste minuni nu le am văzut cu oc*ii no!tri. micul soţ al doamnei învăţătoare Isa&ella. dar o credeam# 'm "i crezut o !i dacă ne ar "i spus că pisicile ei pot dezlega careuri de cuvinte încruci!ate#0 .

construcţiile. care e sensul literal al numelui -a*lieli# 5Cistau două !coli primare. ci Mami. ar&ora pe acoperi! steagul ro!u al clasei muncitoare. !i pro&a&il că a!a îi zicea !i turma ei de pisici# In ce o prive!te. alături de drapelul naţional# 'colo se săr&ătorea cu procesiuni !i ceremonii ziua de H Mai# Directorului îi spuneau 9tovară!e: at$t pro"esorii.asa de 5ducaţie pentru . nu o striga Isa&ella. numit mecanică "ină# %n clasă copiii !edeau unde voiauF &ăieţii !i "etele puteau c*iar să !adă împreună# . . iar cealaltă prea religioasă# .opiii Muncitorilor 9>eri Datznelson:.oţo"ană. pentru că arsese pateurile cu carne de vită sau se opărise.'mos +z )neori. la o distanţă de casa noastră pe care un copil o putea parcurge pe (os într o (umătate de oră# )na era prea socialistă. la capătul nordic al străzii Haturim. ?turz sau Pitulice# +rice în a"ară de . c$nd tre&uia /sau îndrăznea0 să o strige în timpul unei lecţii. c$t !i elevii# 1ara pro"esorii purtau pantaloni scurţi 3a3i !i sandale &i&lice# %n grădina de legume din curte elevii erau pregătiţi pentru viaţa de "ermier !i pionieratul personal în noile sate# %n ateliere învăţau te*nici de producţie cum ar "i t$mplăria. metalurgia.ei mai mulţi dintre ei purtau cămă!i al&astre înc*eiate la piept cu !nururile al&e sau ro!ii ale celor două mi!cări de tineret# >ăieţii purtau pantaloni scurţi cu crăcii su"lecaţi p$nă la pro*a&.intezoi. în vreme ce 449 . repararea de motoare !i de încuietori !i ceva vag. î!i striga soţul cel tinerel cu un nume luat din lumea păsărilor: 1ra&ie. dar "ascinant.

unde elevii erau cu toţii &ăieţi care stăteau cu capetele acoperite în timpul lecţiilor# . c*iar pe strada paralelă. era !coala naţional tradiţională Tac*3emoni.ei mai mulţi dintre elevi proveneau din "amilii sărace. i a "urat săracului mielu!eaua !i a eCploatat cr$ncen sudoarea poporului muncitor# La vreo patru sute de metri de această . dar !i su&iecte ca istoria a!ezării evreilor în Ţară. dreptate socială !i &unăstarea sărăcimii. a supus popoare.Poveste despre dragoste si întuneric pantalonii scurţi ai "etelor erau prin!i pe coapse cu elastic# 5levii li se adresau întotdeauna pro"esorilor doar pe numele de &otez# Li se predau aritmetica.asă de 5ducaţie ro!ie. dar la &ătr$neţe a devenit un rege colonialist imperialist care a cucerit alte ţări. în vreme ce regii !i preoţimea reprezentau toate nedreptăţile ordinii sociale din acea vreme# T$nărul David. principiile satelor colective sau "azele c*eie din evoluţia luptei de clasă# 2i c$ntau tot "elul de imnuri ale clasei muncitoare. studii despre patrie. încep$nd cu 9Internaţionala: !i s"$r!ind cu 9?untem cu toţii pionieri: !i 9. păstorul.opiii Muncitorilor ca o culegere de pam"lete despre pro&lemele curente# Pro"eţii au luptat pentru progres. istoria mi!cării muncitore!ti. lim&a e&raică !i istorie.asa de 5ducaţie pentru . în 450 .ăma!a al&astră e cea mai de preţ nestemată:# >i&lia era predată la . era un îndrăzneţ luptător de g*erilă din r$ndurile unei mi!cări naţionale de eli&erare a israeliţilor de su& (ugul "ilistin. "ondată de mi!carea sionistă religioasă Mizra*i.

istorie !i geogra"ie elementară# Pro"esorii purtau *aină c*iar !i vara.asa de 5ducaţie pentru . eCtrase din codul de legi evreiesc. care avea 451 . !i printre toate astea se predau !i ceva gramatică e&raică. în vreme ce pro"esorilor li se spunea domnul -eimann. ?*ul*an 'ru3*. tot "elul de comandamente !i "apte &une. iar directorul. cu clădirile ei vec*i din piatră construite su& domnia turcească.'mos +z a"ara c$torva care proveneau din vec*ea aristocraţie se"ardă ce "usese dată deoparte de nou veniţii as3enazi. matematică. vieţile marilor învăţători evrei de a lungul veacurilor. istoria comunităţilor evreie!ti din lume. Talmudul. urmate de studierea Torei cu comentariile lui 7as*i !i ore în care elevii cu calote citeau 5tica Părinţilor !i alte lucrări ale înţelepciunii ra&inice. lim&a engleză. domnul 'l3alai etc# Directorului i se spunea 9Domnul Director:# In "iecare zi prima lecţie începea cu rugăciunile de dimineaţă. istoria rugăciunilor !i imnurilor. domnul Han. c$teva aspecte (uridice. "ie din cauză că !coala Tac*3emoni. "ie pentru că nu era de acord cu riguroasa separare religioasă a "etelor de &ăieţi. se îm&răca întotdeauna în costum cu vestă# Mama voia să merg din clasa înt$i la .opiii Muncitorilor. un pic de poezie de Auda* Hallevi !i >iali3. părea demodată !i posomor$tă în comparaţie cu .opiii Muncitorilor.asa de 5ducaţie pentru . ciclul zilelor însemnate !i săr&ătorilor evreie!ti. mai siguri pe ei# 5levii de aici erau strigaţi doar pe numele de lamilie. c$teva legende !i noţiuni de etică. muzică.

clase aerisite. straturi "rumoase de legume !i un soi de veselie tinerească molipsitoare# Poate că îi amintea într un "el de Tar&ut* 6Gmnasium din 7ovno# . lumină. progresul o înlătura cu iuţeală. considera . tre&uia să c$ntărească prime(dia neagră !i pe cea ro!ie !i să aleagă răul cel mai mic# După o perioadă grea în care a tot cumpănit lucrurile.Poveste despre dragoste si întuneric "erestre mari.$t despre tata. cur$nd aveam să ies în lumea cea largă !i să mă scutur de acel col& ar*aic. dar trăiam vremuri cu răzmeriţe !i împu!cături. c*iar dacă ar "i iz&utit cei de acolo să mă trans"orme într un mic cleric.asa de 5ducaţie un izvor tul&ure de îndoctrinare st$ngistă !i spălare a creierului proletară# . luminate# Pe de altă parte. iar 7e*avia !i >eit Ha3erem erau la distanţă de două staţii de auto&uz de casa noastră din Derem 'vra*am# 2coala Tac*3emoni era străină viziunii laice a tatălui meu !i minţii lui sceptice. tata a *otăr$t. aveam să renunţ la ţinerea riturilor. !i. "ără să lase în urmă nimic altceva dec$t o vagă amintire# 452 . să mă trimită la Tac*3emoni# 5l credea că nu tre&uie să ne temem că mă vor trans"orma într un copil evlavios. pentru că în orice caz s"$r!itul religiei era apropiat. pro"esorilor !i "uncţionarilor civili care locuiau în >eit Ha3erem. îi era greu să se *otărască# 'r "i pre"erat să merg la !coală cu copiii de pro"esori din 7e*avia sau măcar cu copiii medicilor. împotriva opţiunii mamei. a!a cum evreii evlavio!i în!i!i or să piară de pe "aţa păm$ntului în c$ţiva ani.avea de ales.

asa de 5ducaţie reprezenta în viziunea tatei un pericol serios# 1alul ro!u era în cre!tere în ţara noastră. soldaţi englezi iritaţi. a!a cum se înt$mplase c$nd au "ost puse &om&e la *otelul 7egele David# + dată sau de două ori !o"eri englezi au trecut cu (eepurile lor peste pietoni. care era !i drumul către . cu ma!ini in"ernale plasate de Irgun în su&solul *otelului 7egele David !i cu atacuri asupra cartierului general al . vremurile cu ilegali!ti !i terorism.ID din 453 . unul dintre soldăţeii lui ?talin. o să l eCpedieze la unul dintre 3i&&utzurile lor. . cu aruncarea în aer a cartierelor generale &ritanice. trăgeau uneori în cei ce treceau pe strada de dedesu&t# +dată au desc*is "ocul cu o mitralieră !i au ucis măgarul lăptarului. care îi urau pe evrei sau erau pur !i simplu &eţi.'mos +z %n sc*im&.opiii Muncitorilor. trecea pe l$ngă . pentru că se temeau că &idoanele de lapte erau pline de eCplozi&il. apărate de saci de nisip. mătura întreaga lume. cum zicea tata#0 't$ta doar că drumul către Tac*3emoni. o să i umple capul cu tot soiul de paie marCiste !i o să l trans"orme într un &ol!evic.asa de 5ducaţie pentru . de unde n o să se mai întoarcă niciodată# /9-imeni care merge acolo nu se întoarce iar:. pentru că nu s au "erit din cale destul de repede# 'cestea erau vremurile de după cel de al Doilea 7ăz&oi Mondial. !i îndoctrinarea socialistă era un drum "ără întoarcere către dezastru# Dacă trimitem copilul acolo o să i spele pe dată creierul.azarma ?c*neller# De pe poziţiile lor din v$r"ul zidurilor.

înc$t dacă voiam să auzim ce zice nu numai că tre&uia să nu mai vor&im. mergi în (os pe strada Eec*aria* vreo treizeci de metri. păstoriţa de pisici. în m$inile lini!tite ale domni!oarei învăţătoare Eelda de la clasa a doua# 5a nu avea pisici. dar mai tre&uia !i să ne aplecăm în "aţă peste pupitre# 454 . două învăţătoare. treci de intrarea Lem&ergilor !i de &ăcănia domnului 'uster. anunţ$ndu ţi de la "ereastră sosirea.opiilor: al doamnei Isa&ella -a*lieli# Marele avanta( al !colii ei &$ntuite de pisici era că se a"la literalmente la o aruncătură de &ăţ de casa noastră# Ie!i din curte !i o iei la st$nga. părinţii mei au *otăr$t să am$ne încă doi ani alegerea "rustrantă între întunericul 5vului Mediu !i capcana stalinistă !i să mă trimită deocamdată la 9Tăr$mul . pisica de serviciu.$nd am terminat clasa înt$i am trecut de pe tăr$mul vulcanic al doamnei învăţătoare Isa&ella.Poveste despre dragoste si întuneric strada Mamilla !i asupra instalaţiilor armatei !i poliţiei# Prin urmare. o traversezi atent !i ai a(uns: un perete acoperit de pasi"lore !i o pisică al& cu gri. o duzină de elevi !i nouă pisici# . însă o încon(ura un "el de nim& cenu!iu al&ăstrui care pe dată m a ademenit !i m a "ascinat# Domni!oara învăţătoare Eelda vor&ea at$t de încet. în sus pe douăzeci !i două de trepte !i îţi at$rni sticla cu apă de c$rligul de la intrarea în cea mai mică !coală din Ierusalim: două clase. traversezi cu &ăgare de seamă strada 'mos în "aţa &alconului Ea*avilor.

acesta este un copil inundat de lumină#: Dacă una dintre "ete visa cu oc*ii desc*i!i. ne petreceam toată dimineaţa aplecaţi în "aţă. nu "oarte di"erită de e&raică !i totu!i distinctă !i înduio!ătoare# 5a numea stelele 9stelele cerului:. tot a!a nu o poţi considera pe -ora răspunzătoare pentru că uneori nu e în stare să răm$nă trează# Domni!oara învăţătoare Eelda numea orice "el de &at(ocură 9otravă:# Minciunii îi zicea 9o cădere:# Lenevia era 9plum&urie:. iar renunţării la ceva. + săr&ătoare. domni!oara învăţătoare Eelda arăta spre tine !i zicea încet: 9Priviţi cu toţii. îi zicea 9a "ace sc$ntei:# . 9oc*ii cărnii:# -umea îng$m"area 9p$r(olirea aripilor:. domni!oara învăţătoare Eelda ne spunea că a!a cum nimeni nu poate "i învinovăţit dacă nu poate dormi. -e am speriat cu toţii: nu ne temeam doar că o să pierdem Purimul. iar &$r"a. pentru că nu voiam să pierdem nici un cuv$nt# Tot ce spunea domni!oara învăţătoare Eelda era înc$ntător !i nea!teptat# 5ra ca !i cum am "i învăţat de la ea altă lim&ă. cum ar "i o gumă sau r$ndul tău la distri&uirea *$rtiei de desen.u vreo două săptăm$ni înainte de săr&ătoarea Purim. a&isul era 9puternicul a&is: !i vor&ea despre 9r$uri tul&uri: !i 9deserturi nocturne:# Dacă spuneai la oră ceva ce îi plăcea. c*iar !i la lucrurile mici.'mos +z Prin urmare. a anunţat dintr odată: Poate că anul acesta n o să "ie Purim# Poate că o să "ie stins înainte să a(ungă aici# ?tinsă. ci 455 . care era pre"erata noastră din tot anul.

doar ne a sugerat că *otăr$rea de a stinge sau nu săr&ătoarea depindea în primul r$nd de ea: ea însă!i era legată cumva de "orţele invizi&ile care "ăceau di"erenţa între săr&ătoare !i ne săr&ătoare. dacă vrem ca săr&ătoarea să nu "ie stinsă. între sacru !i pro"an# '!a că. dacă a!a voiau. spunea domni!oara învăţătoare Eelda. c$nd elevii doamnei învăţătoare Isa&ella "useseră trimi!i de mult pe la casele lor. care erau în stare. pentru cel care nu are nimic# %mi amintesc oc*ii ei: vioi !i căprui. ne spuneam unul altuia. să aprindă sau să stingă săr&ătorile ca !i cum ar "i "ost &eţe de c*i&rit# Domni!oara învăţătoare Eelda nu s a ostenit să ne dea amănunte. pisicile. !i numai noi păream uitaţi su& aripile 456 . tainici. pe scări !i prin curte. care considera că merităm să continuăm# 5Cilaţii din curte erau mai puţin &ucuro!i de timpul li&er !i mai mult invidio!i pe cei ale!i# 2i uneori.Poveste despre dragoste si întuneric simţeam o groază întunecată "aţă de aceste "orţe puternice !i ascunse despre a căror eCistenţă nu ni se mai pomenise p$nă atunci. cel mai &ine ar "i să ne străduim anume ca să "acem măcar puţinul ce ne stă în puteri pentru a ne asigura că îi intrăm în graţii domni!oarei învăţătoare Eelda# Puţinul nu e puţin. dar ne reţinea pe vreo doi dintre noi. se răsp$ndeau prin tot apartamentul. c$nd se terminau lecţiile. eli&erate. dar nu "ericiţi# +c*i evreie!ti care aveau în ei ceva tătăresc# )neori înc*eia rapid lecţia !i ne trimitea în curte la (oacă.

$tă vreme reu!eai să reţii interesul ei sau pe cel al clasei. ca să audă !i să nu scape ceea ce avea să se înt$mple la s"$r!itu l pove!tii cu norul rătăcit. aplecaţi în "aţă pe pupitrele noastre ca să nu scăpăm un cuvinţel. cu m$inile în !olduri. domni!oara învăţătoare Eelda te întrerupea cu cea mai rece !i mai calmă voce a ei. dacă nu aveai cu adevărat ceva de spus. puteai continua să ţii "r$iele# In sc*im&. apoi cu surprindere care se pre"ăcea în curiozitate. !i a!tepta. venea !i stătea în u!ă. c*iar dacă era în mi(locul lecţiei. ca noi. purt$nd încă !orţul de &ucătărie. a cărui mantie se agăţase de razele stelei aurii# Dacă ziceai că ai ceva de spus tuturor. p$nă ce o mamă nelini!tită. cu condiţia ca povestea ta să ai&ă sens sau să prezinţi o idee interesantă# . la început neră&dătoare.'mos +z pove!tilor domni!oarei învăţătoare Eelda. ca !i cum !i ea ar "i devenit o "etiţă plină de uimire. domni!oara învăţătoare Eelda te a!eza pe dată la pupitrul ei. ceilalţi. iar ea !edea pe &ăncuţa ta# 'st"el te promova printr un simplu salt minunat în rolul de învăţător. o voce care nu îngăduia neseriozitatea: J Dar asta e o mare prostie# ?au: J -u te mai prosti# ?au c*iar: J Isprăve!te: nu "aci dec$t să te co&ori singur în oc*ii no!tri# '!a că te întorceai la locul tău cople!it de 457 . dacă spuneai o prostie sau încercai doar să atragi atenţia. norul pe care nu l iu&ea nimeni. întinz$ndu se în "aţă.

să iau. neră&dător să termin. să alerg direct la ea# . de vreo treizeci de ani. a!a înc$t să primesc lumina privirii ei !i să arate spre mine zic$nd: 9Priviţi.reierul îmi "ier&ea de strădania de a pregăti în "iecare zi ceva nou !i interesant pentru ea. însă căderea putea "i rapidă !i dureroasă# Prostul gust sau încercarea de a "ace pe de!teptul te puteau duce la umilire# 5ra important să te pregăte!ti înainte de orice cuv$ntare în "aţa pu&licului# Tre&uia întotdeauna să c*i&zuie!ti !i să te între&i dacă nu ar "i mai &ine să ţi ţii gura# 5a a "ost prima mea iu&ire# + "emeie necăsătorită. putea c*iar să ţi se urce la cap. îi invocam imaginea încă dinainte de a desc*ide oc*ii# Mă îm&răcam !i îng*iţeam micul de(un dintr o su"lare. mi a pus în mi!care un "el de metronom interior care nu &ătuse înainte !i care nu s a mai oprit de atunci# Dimineaţa.el mai &ine e să nu "aci pe vedeta dacă nu ai ceva rezona&il de spus# -u i vor&ă. în această dimineaţă e printre noi un &ăiat inundat de lumină:# In "iecare dimineaţă !edeam la orele ei ameţit de iu&ire# ?au plin de "uninginea geloziei# %ncercam tot timpul să descopăr care dintre 458 . să trag "ermoarul. era plăcut să "ii ridicat deasupra celorlalţi !i să !ezi la pupitrul învăţătoarei. să înc*id.Poveste despre dragoste si întuneric ru!ine !i tul&urare# 'm învăţat iute să "im cu &ăgare de seamă# Tăcerea e de aur# . domni!oara învăţătoare EeldaF domni!oara ?c*neerso*n# -u împlinisem încă opt ani !i m a prins într un v$rte(. c$nd mă trezeam.

însă dormeam "oarte &ine noaptea. ca !i atunci c$nd e!ti &olnav. viaţa îndrăgostitului este alta# 2i !tiam din cărţi că atunci c$nd iu&e!ti. ca să mă "acă un &ăiat inundat de lumină# 8ire!te. cărţi pentru copii. îmi trăgeam pătura p$nă peste cap !i o lua m cu mine# %n vise o str$ngeam în &raţe !i ea aproape că mă săruta pe "runte# )n nim& de lumină o încon(ura !i mă învăluia !i pe mine. dar dintr odată. !tiam de(a ce e iu&irea# Devorasem at$tea cărţi. ca !i cum ai găsi o comoară într o pe!teră din pădurile de la Tel 'rza. c$nd cre!te un pic.ineva care înainte era străin. nu măn$nci !i nu dormi# 2i nu prea m$neam. de cineva din a"ara "amiliei# . într adevăr. tot a!a "iecare se îndrăgoste!te. mă întindeam pe pat !i îmi înc*ipuiam cum ea !i cu mine### Iu&eam culoarea vocii ei. &leumarin sau cenu!ii.'mos +z "armecele mele i ar putea c$!tiga "avorurile# Plănuiam mereu cum să zădărnicesc "armecele celorlalţi !i să mă pun între ei !i ea# La pr$nz veneam acasă de la !coală. mirosul z$m&etului ei !i "o!netul roc*iilor ei /cu m$neci lungi !i de o&icei ca"enii. iar în timpul zilei a!teptam să se întunece ca să mă pot culca# ?omnul ăsta nu se potrivea cu simptomele iu&irii descrise în cărţi !i nu !tiam 459 . cu un simplu !irag de mărgele de culoarea "ilde!ului sau c$teodată o e!ar"ă de mătase în culori delicate0# La s"$r!itul zilei înc*ideam oc*ii. cărţi pentru adolescenţi !i c*iar cărţi care erau considerate nepotrivite pentru mine# '!a cum orice copil î!i iu&e!te mama !i tatăl.

pe care îi puteam vedea de pe Muntele ?copus. în acela!i timp.eva ce ţine de acea poză pe care mă străduisem at$t de tare să o uit /!i totu!i. !i c umed !i plin de păr.Poveste despre dragoste si întuneric prea &ine dacă sunt îndrăgostit în "elul adulţilor. la care nu reu!isem să mă uit &ine0. dar. ru!inos. "otogra"ia pe care mi a arătat o atunci prizonierul acela italian. reiese că iu&irea mea nu e dec$t a unui copil# Iu&irea unui copil e ceva di"erit. o "ată de v$rsta mea sau un pic mai mare. se agită. nu doare !i nu e (enantă. se a"lă alt peisa(. e mult mai &ine pentru mine să nu !tiu nimic. ca dincolo de Munţii Moa&ului. cam în"rico!ător. care nu e vizi&il de aici !i pro&a&il că e "oarte &ine că nu se vede# 5 ceva ce stă la p$ndă acolo. că dincolo de îndrăgostire. prin s$rma g*impată. ceva îm&lănit. &ăieţii. să mi amintesc vreun detaliu al ei. un ceva despre care. nu le avem !i încă nu le au nici "etele din clasa noastră# In întuneric e altceva care trăie!te !i se mi!că. ca @oavi cu -oa sau >en 'mmi cu -oa sau c*iar ca -oa cu "ratele lui 'vner# %nsă în cazul meu nu era o "ată din clasa mea sau cineva din vecinătate. ca sora mai mare a lui @oezer: mă îndrăgostisem de o "emeie# 2i era mult mai 460 . pe de alta. pe de o parte. sau dacă iu&irea mea era încă una copilărească# 2i mai !tiam din cărţi !i din "ilmele pe care le văzusem la cinematogra"ul 5dison !i a!a. !i eu am "ugit aproape înainte de a o vedea# 2i mai ţine de acele articole de îm&răcăminte ale "emeilor pe care noi. în care caz ar "i tre&uit să su"ăr de insomnie. pur !i simplu. ceva ce ţine de întuneric# . dacă nu !tiu nimic despre el.

!i mă numea un &ăiat inundat de lumină.asa de 5ducaţie 461 . către care arăta uneori. eram inundat de întuneric. o ceartă de genul ti*tic*ciavoinii. la lecţie.'mos +z rău. c$nd termin cursurile la 9Tăr$mul . pentru că era învăţătoare# %nvăţătoarea mea# 2i nu era nimeni pe lume la care să mă duc !i să l între& despre asta "ără să !i &ată (oc de mine# 5a numea &at(ocura 9otravă:# Minciuna o considera 9cădere:# -umea dezamăgirea 9m$*nire: sau 9m$*nirea visătorului:# Iar în"umurarea era cu siguranţă 9p$r(olirea aripilor:# 2i în lim&a(ul ei 9a ţi "i ru!ine: era 9imaginea lui Dumnezeu:# 2i cum răm$nea cu mine.opiilor:# 1oiam să merg la o !coală adevărată. după vacanţa de vară. după o ceartă între părinţii mei. în care directorul nu vine &rusc să ţi scoată un muc din nas !i nu e căsătorit cu un casier de la prăvălia cooperativei !i unde nu s ar spune despre mine că sunt inundat de lumină# + !coală "ără îndrăgostire !i c*estii de astea# 2i. c*iar !i la closet. clopoţel !i teren de (oacă. !i nu la . cu mi!uneala peste tot. o ceartă pe !optite în lim&a rusă. a pisicilor care ţi se agăţau de trup prin *aine. într adevăr. să intru în clasa a treia la Tac*3emoni.opiilor:. cu săli de clasă. !i care acum. "ără ve!nicul miros de pipi de pisică vec*i care s a uscat pe su& vreo mo&ilă# + !coală adevărată. din care se pare că a ie!it învingător tata. din cauza ei. s a *otăr$t ca la s"$r!itul clasei a doua. nu în apartamentul "amiliei -a*lieli. 2i dintr odată n am mai vrut să merg la !coala 9Tăr$mul .

cu &idoanele lui mari de lapte. cel ro!u era mai rău dec$t cel negru# Dar între mine !i Tac*3emoni se întindea încă o vară întreagă de iu&ire# J . în 1ăi. purtat pe aripi de vultur către apartamentul ei de la parter. -u e cam nepoliticos.e cauţi iar acasă la domni!oara învăţătoare Eelda.*iar !i în "iecare dimineaţă# J 8oarte "rumos# Dar spune mi.ai prieteni de v$rsta ta. In vacanţa de vară. tăr$mul acelor 462 . La !apte dimineaţa. peste drum de staţia auto&uzului <. !i am rostit iute: 9>ine. a "ostei lui învăţătoare. 6$nde!te te la asta. nu ţi se pare că e un pic ne"iresc ca un copil de opt ani să se ţină de "usta învăţătoarei . care venea pe străduţele noastre mo*or$te direct din ţinutul muntos al 6alileei. . J Dar ea m a invitat# ' zis că pot merge c$nd vreau# . a!tept$nd să se termine predica. pe strada Eep*ania*. &ine4 + să mă g$ndesc4 In mod raţional4: 8ugeam de(a în timp ce vor&eam. -u crezi că sari un pic peste cal. în spatele lăptarului. în ?*aron !i în 6alileea. se întindeau ţinuturile soarelui. rogu te. te rog# In mod raţional4 Mă mutam de pe un picior pe celălalt. La !apte !i (umătate dimineaţa. domnul Langermann. 9din c$mpiile scăldate în soare. neră&dător.opiii Muncitorilor: din două rele. De "apt. în "aţa grădiniţei doamnei Hassia. In "iecare zi.Poveste despre dragoste si întuneric pentru . cu roua su& noi !i luna deasupra:# Dar luna era aici: domni!oara învăţătoare Eelda era luna# 'colo sus.

pescuiam pentru ea o scrisoare din cutia de scrisori al cărei lacăt ruginise# %mi o"erea un pa*ar cu apă. se a"lă valea >eit Horon !i !tiam că dincolo de ea sunt ţinuturile >en(amin !i 5p*raim. !i c$nd agita acele pinilor se &ălăcea printre ele# .ălătoream "ără să ne mi!căm# 8iind un copil al *ărţilor. scoteam două ta&urete de papură în curtea din spate !i ne a!ezam su& "ereastra domni!oarei învăţătoare Eelda. at$rnam pe s$rma de a"ară cele c$teva ru"e spălate !i le duceam înăuntru pe cele uscate. cu "aţa spre nord. pe care nu o numea simplu apă. ci 9apă limpede:# 1$nticelului de vest îi zicea 9apuseanul:. de pe culmea celor mai depărtate !i mai înalte dealuri tic la orizont. îi udam mu!catele. către 2coala de Poliţie !i satul ara& ?*ua"at# .$nd isprăveam cele c$teva tre&uri casnice. !tiam că dincolo de mosc*eea din -e&i ?amOil. cu părul lipit pe cap cu apă !i cu căma!a curată v$r$tă "rumos în pantalonii scurţi# Mă o"erisem s o a(ut la tre&urile de dimineaţă# 'lergam pe la prăvălii pentru ea. ?amaria !i apoi Muntele 6il&oa !i după ele 1ăile. pe strada Eep*ania*. eram în "aţa "erestrei ei. de l$ngă Diriat Mots3in. Muntele Ta&or !i 6alileea# -u "usesem niciodată prin acele locuri: o dată sau de două ori pe an mergeam la Tel 'viv la c$te o săr&ătoareF de două ori am "ost la coli&a din carton gudronat a &unicii !i &unicului. înainte de ora opt. 463 . măturam curtea. c*iar !i într o dimineaţă de vară era încă um&ra unei nopţi cu lună# In "iecare dimineaţă.'mos +z pionieri aspri !i &ronzaţi# -u aici# 'ici.

legende ra&inice. Dealul Muniţiei.u siguranţă nu locurile minunate pe care domni!oara învăţătoare Eelda mi le descria în cuvinte. ţărmurile Dinneretului# %n vara de după vara noastră. Maalot Da"na. singuratic !i încăpăţ$nat. munţii ?a"edului. Dealul 8rancez. !i în a"ară de acestea nu văzusem nimic# . pove!ti destul de o&scure despre ca&ali!ti s"inţi care au reu!it să com&ine literele al"a&etului !i să "acă minuni# )neori. o dată am "ost la >at @am. c$nd nu "useseră destul de gri(ulii.Poveste despre dragoste si întuneric dincolo de Hai"a. 6ivat Hamivtar. torentul Harodului. Ierusalimul avea să "ie &om&ardat de pe culmile dealurilor în "aţa cărora !edeam toată dimineaţa# L$ngă satul >eit I3sa !i l$ngă dealul -e&i ?amOil aveau să "ie instalate tunurile &ateriei din artileria &ritanică a"lată în serviciul Legiunii 'ra&e Transiordaniene !i aveau să toarne mii de &om&e asupra ora!ului asediat !i în"ometat# 2i după mulţi ani culmile dealurilor pe care le vedeam aveau să "ie acoperite cu case îng*esuite între ele. 9!i dealurile toate se vor topi:# %nsă în vara lui HI=X toate erau încă dealuri părăginite !i pietroase. 7amot 'lon. pe c$nd ace!ti mistici se străduiau să !i m$ntuiască propriile su"lete sau pe cele ale sărmanilor !i asupriţilor. ori c*iar pe cele ale întregului popor 464 . încovoiat de v$nturile aprige care îi îndoiseră pe veci spatele# %mi citea ceea ce poate că voia oricum să citească în dimineaţa aceea: povestiri *asidice. 7amot 5s*3ol. coaste împestriţate cu petice de roci luminoase !i tu"e întunecate# Ici !i colo t$n(ea c$te un pin &ătr$n.

simplu !i totu!i *rănitor ca p$inea neagră# . a!a cum scrie >iali3 însu!i în primele două versuri din 9Tatăl meu:. însă el însu!i a rămas neatins de mizerie !i necurăţenie# Doar "iul lui. despre care spunea că ţin de Isus din -azaret. practic. dar că este multă sărăcie a du*ului !i printre noi. ameninţ$nd să su&mineze într un mod înspăim$ntător regulile stricte de logică ale tatălui meu# %nsă alteori mă surprindea cu un răspuns previzi&il. a cărui viaţă s a împotmolit în mizeria c$rciumilor.*iar !i cele mai previzi&ile lucruri ie!eau din gura ei într un "el totu!i nea!teptat# 2i o iu&eam !i eram "ascinat de ea pentru că. aproape înspăim$ntător# La "el cu 9săracii cu du*ul:. !i nu neapărat în sensul la care se g$ndea 9+mul 'cela:# ?au cu cei 9săraci cu du*ul: care apar în poezia lui >iali3 9?oarta noastră "ie aceea!i:. în care nu 465 . poetul. evreii din Ierusalim. care în realitate sunt cei treizeci !i !ase de drepţi ce păstrează viu universul# 'ltă dată mi a citit poezia lui >iali3 despre tatăl său cel cu su"letul curat.'mos +z evreu. !i încă cum4. care întotdeauna erau rezultatul unei gre!eli de com&inaţie sau al unui simplu grăunte de necurăţenie care intrase în "ormulele sacre ale îndrumării spirituale# La între&ările mele dădea răspunsuri ciudate. în tot ce spunea !i "ăcea era ceva ciudat !i tul&urător. provocau dezastre cumplite. a "ost atins de ele. nea!teptate# )neori păreau destul de departe de su&iect.

despre copilăria lui. !i. încerc să reconstruiesc sau mai degra&ă să g*icesc. 'cum. nu !edeam acolo cu un creion !i un carnet. pur !i simplu pentru că se a"lau alături două cuvinte o&i!nuite care în mod normal nu 466 . într o zi de vară de la s"$r!itul lui iunie 200H. să evoc. său# 5i i se părea ciudat că învăţaţii n au o&servat că poezia despre viaţa curată a tatălui începe de "apt cu o mărturisire at$t de amară a necurăţeniei vieţii "iului# ?au poate că ea n a spus toate acesteaF la urma urmei. alături de alt cuv$nt care era !i el destul de o&i!nuit. însă zi de zi ea ridica mai sus !tac*eta înţelegerii mele# De eCemplu. aproape să recreez din nimic: la "el cu acei paleontologi de la muzeul de istorie naturală care pot reconstrui un dinozaur întreg după două sau trei oase# %mi plăcea "elul în care domni!oara învăţătoare Eelda a!eza un cuv$nt l$ngă altul# )neori punea un cuv$nt o&i!nuit. dintr odată.*iar !i lucruri care îmi depă!eau v$rsta# Printre alte poezii. în &iroul meu din 'rad. cu siguranţă mi a citit 9Tatăl meu: !i mi a vor&it despre ciclurile curăţeniei !i necurăţeniei# Dar ce anume a spus. c*iar înainte de a începe să ne spună despre tatăl. dezamăgirile !i dorurile lui neîmplinite# . de "iecare zi.Poveste despre dragoste si întuneric vor&e!te dec$t despre el însu!i !i necurăţenia sa. îmi amintesc că mi a spus despre >iali3. scriind tot ce mi spunea# 2i au trecut de atunci mai &ine de cincizeci de ani# Multe dintre cele auzite de la Eelda în acea vară îmi depă!eau înţelegerea.

după ce îl omor$sem la miezul nopţii# 5ram un copil al cuvintelor# )n vor&itor "ără răgaz. iar în ce prive!te adulţii. st$nd cu spatele la mine. cum n am reu!it niciodată să scot de la ea# -ici măcar în vise# Disperat. însă uneori apărea în curte un &ăr&atF nu mi se părea t$năr. de dimineaţa p$nă seara.'mos +z stăteau alături. mai departe. !i nici unul 467 .*iar înainte de a "ace oc*i. cu toţii ţineau !i ei cuv$ntări. !i după în"ăţi!are era un evreu evlavios# Pe c$nd trecea printre noi s"$!ia "ără să !i dea seama mulţimea de invizi&ile p$nze de păian(en ale dimineţii care se ţesuseră între noi doi# )neori îmi arunca o rămă!iţă de z$m&et !i. purta cu domni!oara învăţătoare Eelda o discuţie care dura !apte ani. la "el ca mine. ca să nu înţeleg o &oa&ă# + dată sau de două ori a reu!it c*iar să i smulgă un *o*ot de r$s copilăresc. începusem o cuv$ntare care continua aproape "ără întrerupere p$nă ce se stingea lumina seara !i. un "el de sc$nteie electrică ţ$!nea între ele !i mă lăsa "ără su"lare# Pentru prima oară mă g$ndesc la o noapte în care constelaţiile sunt doar un zvon### %n vara aceea Eelda era încă nemăritată. dimineaţa. tot ce ziceam suna a sOa*ili sau a păsărească. neo&osit# . dacă nu !aptezeci !i !apte# 2i în idi!. în somn# Dar nu aveam pe nimeni care să mă asculte# Pentru ceilalţi copii de v$rsta mea. îmi imaginam în amănunt &etoniera zgomotoasă care s a agitat la capătul străzii Malac*i timp de c$teva zile: azv$rleam trupul &u"onului ăstuia în p$ntecele &etonierei. în zori.

cu toate că pretindea. Eelda. pretinz$nd în tot acest timp că ascultă.Poveste despre dragoste si întuneric nu i asculta pe ceilalţi# -imeni nu asculta pe nimeni la Ierusalim în vremea aceea# 2i poate că nici măcar nu se ascultau cu adevărat pe ei în!i!i /în a"ară de &unul meu &unic 'le3sandr. cu "oarte rare eCcepţii# 2i c*iar dacă cineva catadicsea să mă asculte. o urec*e cunoscătoare unui t$năr tur&at care î!i iese &rusc din "ire în "aţa ei# -u. învăţătoarea mea. dar nu asculta dec$t doamnele. nu pe mine0# Prin urmare. îmi "ăcea onoarea de a mi aţ$ţa cu &l$ndeţe "lăcările atunci c$nd voia să vor&esc. după ce terminasem cu !coala 468 . nu eCista în toată lumea nici măcar o urec*e desc*isă spre mine. mă asculta# -u ca o mătu!ă ama&ilă care o"eră de milă. politicos. pun$nd crenguţe pe rugul meu. dar mă lăsau să trăncănesc în voie timp de o oră sau mai mult. învăţătoarea mea. care putea să asculte cu atenţie !i c*iar îi "ăcea multă plăcere ceea ce auzea. că ascultă în continuare. ca !i cum ar "i învăţat de la mine lucruri care o înc$ntau sau îi trezeau curiozitatea# Mai mult. mă asculta lent !i serios. !i c*iar se pre"ăcea că se delectează# Doar Eelda. se plictisea de mine după două trei minute. cu un aer o&osit. dar c$nd se sătura nu !ovăia să zică: J 5 destul# Te rog să nu mai vor&e!ti# 'lţi oameni încetau să asculte după trei minute. în vreme ce se g$ndeau la ale lor# Toate acestea se petreceau după s"$r!itul clasei a doua.

învăţătoarea mea. c*iar !i despre un g$ndac strivit sau tristeţea toamnei# Dimineaţa îi arătam poeziile acestea Eeldei. despre Iosua cuceritorul. 9strident: e un cuv$nt care ţipă. despre luptătorii din ilegalitate. am uitat !i poeziile# Dar îmi amintesc ce mi a spus despre poezii !i sunete: nu despre sunetul vocilor de sus care glăsuiesc în su"letul poetului.opiilor: !i înainte să încep cursurile la Tac*3emoni# -u aveam dec$t opt ani. 9"o!nind: e un cuv$nt care !opte!te. iar ea le m$nuia cu gri(ă. peste cele o sută sau două de cărţi pe care le devorasem p$nă atunci /aproape orice îmi cădea în m$ini. gros. în vreme ce 9ton: are un sunet delicat. ci despre di"eritele sunete pe care le scot unele cuvinte: de eCemplu. de a valma: scormoneam prin &i&lioteca tatii !i ori de c$te ori dădeam peste o carte scrisă în e&raica modernă îmi în"igeam colţii în ea !i o luam să o mursec în ung*erul meu0# De asemenea. cuv$ntul 9m$r$it: are un sunet ad$nc.'mos +z 9Tăr$mul . ca !i cum ar "i "ost con!tientă de răspunderea ei# -u mi mai amintesc ce spunea despre "iecare# De "apt. scriam poezii: despre &atalioane evreie!ti. iar cuv$ntul 9zgomot: este el însu!i zgomotos# 2i a!a mai departe# 'vea un întreg repertoriu de cuvinte cu sunetele lor !i îi cer acum memoriei mele mai mult dec$t e în stare să o"ere# Poate că am auzit !i asta de la Eelda. învăţătoarea mea. dar mă o&i!nuisem de(a să citesc ziare. în acea vară în care eram 469 . &uletine !i tot "elul de reviste.

la noi acasă. scrisul însu!i părea "ormat din cuvinte îng*eţate# Intr o poveste despre "ocuri.Poveste despre dragoste si întuneric apropiaţi: dacă vrei să desenezi un copac. încurc$nd masculinul cu "emininul. pronumele cu ad(ectivele. desenează doar c$teva "runze# -u i nevoie să le desenezi pe toate# Dacă desenezi un om nu tre&uie să desenezi "iecare "ir de păr# %nsă în această privinţă nu era consecventă: zicea că într un loc sau altul am scris un pic prea mult. 7ăspunsul îl caut !i în ziua de azi# Domni!oara învăţătoare Eelda mi a dezvăluit. @oc*eved >at Miriam. dar deloc potrivite pentru cineva de v$rsta mea: poezii de Lea* 6old&erg. )ri Tsvi 6reen&erg. o e&raică stranie. în vreme ce altă dată zicea că de "apt ar "i tre&uit să scriu un pic mai mult# Dar cum să ţi dai seama. *ipnotică. pe stradă sau în vreuna dintre cărţile pe care le citisem p$nă atunci. încălc$nd toate regulile. de asemenea. o e&raică pe care n o mai înt$lnisem niciodată. era în povestirile ei despre tot "elul de "apte miraculoase4 De parcă autorul !i ar "i înmuiat pana în vin: cuvintele se clătinau !i ţi se împleticeau în gură# Domni!oara învăţătoare Eelda mi a mai desc*is în acea vară ni!te cărţi de poezie care nu erau deloc. trecutul cu prezentul. c*iar dezarticulată# Dar c$tă viaţă era în acele povestiri4 Intr o poveste despre zăpadă. cuvintele însele scăpărau# 2i ce dulceaţă ciudată. o e&raică negli(entă. e&raica plămădită cu idi!. e&raica din pove!tile cu s"inţi. în casa pro"esorului Dlausner. din prover&e. din povestirile *asidice. anar*ică. 5st*er 7aa& !i 470 .

că era veri!oară primară cu Lu&avitc*er 7e&&e. era ra&inul . ca să ai&ă su"icient spaţiu. Me*ac*em Mendel ?c*neerso*n /taţii lor erau "raţi0# 2i nu !tiam că "ăcuse !i cursuri de desen sau că "ăcea parte dintr un grup de teatru !i nici măcar că se &ucura de o oarece "aimă în micile cercuri de iu&itori ai poeziei# -u mi înc*ipuiam că rivalul meu. în clasă !i de asemenea în curtea ei# ?e pare că nu avea nimic împotrivă să !i împartă cu mine unele secrete# %nsă numai unele# De eCemplu. a ei !i a mea. ca atunci c$nd pui pe perete ta&louri !i sunt unele care nu suportă să ai&ă vecini# 'm învăţat "oarte multe de la ea. celălalt adorator al ei. unele dintre poeziile căreia "useseră pu&licate în suplimente literare !i în una sau două reviste puţin cunoscute# -u !tiam că. era singură la părinţi# -ici că era înrudită cu o cele&ră dinastie de ra&ini *asidici. nu am avut *a&ar !i nu mi a dat niciodată de înţeles că pe l$ngă învăţătoarea mea mai era !i poeta Eelda.*aim Mi!3ovs3i sau că după doi ani de la vara noastră. avea să se însoare cu ea# -u !tiam aproape nimic despre ea# La începutul toamnei lui HI=X am intrat în clasa a treia la 2coala >ăieţilor 5vlavio!i Tac*3emoni# 1iaţa mi s a umplut de noi emoţii puternice# 2i. oricum. nu se cuvenea să mă mai ţin ca un &e&elu! de "usta unei învăţătoare din 471 .'mos +z @#E# 7imon# De la ea am învăţat că eCistă unele cuvinte care tre&uie să "ie încon(urate de tăcere deplină. la "el ca mine.

Q La c$teva săptăm$ni după asta au iz&ucnit la Ierusalim ciocniri violente. pentru că ea !tia cu siguranţă că în g$ndurile mele încă nu am părăsit o# După care ne am eli&erat în s"$r!it de Derem 'vra*am# -e am mutat în 7e*avia. apoi au venit răz&oiul. c$nd strălucesc stelele.Poveste despre dragoste si întuneric clasele primare: vecinii ridicau din spr$ncene. &om&ardamentul.um o să ţi !adă c$nd tot cari ierul o să înceapă să vor&ească despre &ăiatul cel aiurit care îi str$nge ru"ele de pe s$rmă !i îi mătură curtea !i pro&a&il c*iar visează să se însoare cu ea în toiul nopţii. copiii lor începuseră să r$dă de mine !i c*iar !i eu r$deam de mine# . zona la care visa tata# 472 . ce mai "aceţi. domni!oară învăţătoare Eelda:. "ără semnul între&ării. !i "ugeam "ără să a!tept răspunsul# %mi era ru!ine de tot ce se petrecuse# 2i îmi mai era ru!ine !i de "elul în care am părăsit o dintr odată.e nu i în ordine cu tine de tot "ugi la ea în "iecare dimineaţă. asediul !i "oametea# M am îndepărtat de domni!oara învăţătoare Eelda# -u mai "ugeam la ea în "iecare dimineaţă la !apte. . "ără să mă ostenesc măcar să i spun că am părăsit o !i "ără să i dau măcar o eCplicaţie# 2i îmi era ru!ine de g$ndurile ei. ca să !edem împreună în curtea ei# -u i mai duceam poeziile pe care le scrisesem în noaptea dinainte# Dacă ne înt$lneam pe stradă mormăiam în gra&ă 9>ună dimineaţa. &ine spălat !i cu părul lipit de cap.

Mic*ael ca pentru a trage o linie între mine !i Ierusalim. a apărut !i primul volum de poezii al Eeldei.'mos +z 'poi mama a murit. pare să se "i "erit !i la care părea indi"erentă# Tot Ierusalimul din copilăria mea. nici "oc. iar eu m am dus să trăiesc !i să muncesc în 3i&&utz# 1oiam să las Ierusalimul în urma mea o dată pentru totdeauna# Toate legăturile erau tăiate# Din c$nd în c$nd dădeam peste o poezie a Eeldei într o revistă !i a!a !tiam că mai trăie!te !i că mai este încă o persoană cu sentimente# %nsă de la moartea mamei dădeam înapoi în "aţa tuturor sentimentelor !i mai ales voiam să mă ţin departe de "emeile cu sentimente# %n general# %n anul în care mi a apărut cea de a treia carte. . Ti*nă# M am g$ndit să i scriu c$teva cuvinte de "elicitare. dar n am "ăcut o# M am g$ndit să i trimit cartea mea. Mic*ael. a cărei acţiune se des"ă!oară mai mult sau mai puţin în cartierul nostru. In orice caz.armelul invizi&il !i -ici munte. am scris ?oţul meu. nu ca pentru a intra din nou în legătură cu ea# Printre poeziile din Ti*nă am descoperit "amilia domni!oarei învăţătoare Eelda !i i am înt$lnit !i pe unii dintre vecinii no!tri# 'poi i au apărut alte două cărţi de poezie. ?oţul meu. dar n am "ăcut o# De unde să !tiu dacă mai locuie!te pe strada Eep*ania* sau s a mutat altundeva. în ultimii ani 473 . care au st$rnit iu&irea a mii de cititori !i i au adus premii literare de prestigiu !i salve de aplauze de care domni!oara învăţătoare Eelda. o "emeie singuratică.

videocaseto"oane. !i lumina electrică era c*ioară.Poveste despre dragoste si întuneric ai guvernării &ritanice. din cauza restricţiilor de circulaţie &ritanice. iar pe a"ară nu se mi!cau dec$t v$ntul.D plaGere. ca acei &ăr&aţi *irsuţi din epoca de piatră care ie!eau cu îndrăzneală din pe!terile lor calde ca să caute *rană sau să !i apere "emeile !i copiii sau ca pescarul din >ătr$nul !i mareaF a!a mergea tata singur să în"runte 474 . pentru că toată lumea era săracă: "ăcea economie la &ecuri !i la iluminare# 2i uneori curentul era tăiat c$teva ore sau c$teva zile. întunericului !i prime(diilor ne!tiute ale nopţii. stătea acasă !i scria# In acea vreme puţină lume avea radio !i nu eCistau televizoare. pentru că soarele !i luna se mi!cau mai încet. . internet sau e mail# Dar toată lumea avea un creion !i un carnet de notiţe# %ntregul ora! era încuiat în casă la opt seara. pisicile vaga&oande !i &ălţile de lumină ale "elinarelor# 2i c*iar !i acestea se ascundeau în um&re c$nd trecea pe l$ngă ele un (eep englezesc care patrula pe străzi cu proiectorul !i pu!ca lui# ?erile erau mai lungi. iar viaţa continua la lumina lămpilor cu para"ină pline de "uningine !i a lum$nărilor# Ploile de iarnă erau !i ele mult mai puternice ca acum !i împreună cu ele &ăteau în o&loanele "erecate pumnii v$ntului !i ecourile tunetului# 'veam un ritual de seară al încuierii în casă# Tata ie!ea să înc*idă o&loanele /nu puteau "i înc*ise dec$t din eCterior0F intra cu vite(ie între "ălcile ploii. iar în serile în care nu erau restricţii de circulaţie Ierusalimul se încuia de &unăvoie.

întunecate. !i în ele tata a!eza &ara de "ier plată care păzea u!a de (e"uitori sau de invadatori# Eidurile groase de piatră ne apărau de rău. în am$ndouă părţile. în capătul străzii 'mos. în întunericul gros. în "iecare seară. ca un su&marin. coteai iar la st$nga. c$nd se întorcea din +peraţiunea +&loane. -e&i ?amOil# 2i a!a. încuia pe dinăuntru u!a de la intrare !i punea &ara la locul ei: pe tocul u!ii. 475 . ?*ua"at. so&a !i pereţii acoperiţi de cărţi din podea p$nă n tavan# '!a era etan!at întregul apartament în "iecare seară !i se scu"unda încet. !i acela era !i capătul străzii !i capătul ora!ului !i capătul lumii# Mai departe nu erau dec$t coaste sterpe. >eit Hanina. >eit I3sa. !i scriau# Pro"esorii !i cărturarii din 7e*avia. pe!teri. la "el ca noi. munţii goi. su& supra"aţa iernii# Pentru că imediat l$ngă noi lumea se s"$r!ea &rusc: ie!eai din curtea din "aţă !i o luai la st$nga. sate din piatră. păzindu ne ca un luptător gigantic !i taciturn# %ntreaga lume din (ur era încuiată a"ară !i în ca&ina noastră &lindată nu eram dec$t noi trei. acoperindu !i capul cu un sac gol în vreme ce se con"runta cu necunoscutul# %n "iecare seară. toţi locuitorii Ierusalimului se încuiau în casele lor. împreună cu o&loanele de "ier !i cu muntele întunecat care stătea greoi de cealaltă parte a zidului din spate. văi.'mos +z elementele "eroce. p$nă în dreptul ultimei case de pe strada Eep*ania*. &iciuite de ploaie: Li"ta. la vreo două sute de metri mai departe. &olovănoase. r$pe. erau "iCate scoa&e. mai mergeai trei sute de metri.

poeţii !i prozatorii. pe!teri !i 476 . apocalipsi!tii !i intelectualii# Dacă nu scriau cărţi. ideologii. în vreme ce vecinii no!tri din st$nga. de o parte !i de alta a străduţei lor din Talpiot# >unicul 'le3sandr !i domni!oara învăţătoare Eelda# Domnul Earc*i. scriau articole# Dacă nu scriau articole. ra&inii. revoluţionarii. !edea !i î!i scria amintirile în idi!. domnul Lem&erg. domnul '&rams3i. domnul VislaOs3i !i poate c*iar !i mama mea# Tata "ăcea cercetare !i scotea la lumină motivele sanscrite care se strecuraseră în epica naţională lituaniană sau in"luenţele *omerice asupra poeziei ru!ilor al&i# .a !i cum ar "i înălţat în noapte periscopul micului nostru su&marin !i ar "i privit spre Danzig sau ?lovacia# 1ecinul nostru din dreapta. "amilia >u3ovs3i. tăcea întotdeauna !i nu scria nici măcar un r$nd# . pro"esorul >ergman. scriau versuri sau compuneau tot "elul de pam"lete !i mani"este# Dacă nu scriau a"i!e ilegale împotriva englezilor scriau scrisori către ziare# ?au î!i trimiteau scrisori unul altuia# Tot Ierusalimul stătea seara aplecat peste o coală de *$rtie.Poveste despre dragoste si întuneric Talpiot. >eit Ha3erem !i Diriat ?*emuel. vecinul de dincolo de zidul din spate. domnul -etanGa*u. pro"esorul ?c*olem. pro&a&il că scriau !i ei în "iecare seară. pro"esorul >u&er. scriind !i cizel$nd# )nc*iul Aosep* !i domnul 'gnon. corect$nd. !terg$nd. domnul Toren.ărţile erau "iravul ca&lu de siguranţă care lega su&marinul nostru de lumea de a"ară# 5ram încon(uraţi din toate părţile de munţi. ca !i 7osendor""ii de deasupra !i "amilia ?tic* de peste drum# -umai muntele.

împodo&it cu aur. ca&ana. nu în e&raică# Dar uneori se strecura c$te un cuv$nt sau cineva ţipa în somn# Toate apartamentele noastre erau micuţe !i îng*esuite 477 . adulţii aveau mare gri(ă să nu vor&ească despre ororile astea în "aţa copiilor# %n orice caz. *oarde de ara&i seto!i de s$nge. groaza înă&u!ită de ceea ce ne mai a!tepta în zilele următoare# Printre toate acestea "iravul ca&lu de siguranţă încă se mai încolăcea către lumea adevărată# %n lumea adevărată erau lacul !i pădurea. corni!ele !i "rontoanele lui# 'colo căminul. englezi. era luminat de candela&re cu o mulţime de lumini la "el cu cele !apte ceruri# %n acei ani. speram că atunci c$nd o să "iu mare o să "iu o carte# -u un scriitor.o să lase viu nici măcar un prunc# 8ire!te. milioane de musulmani "anatici cu siguranţă o să ne măcelărească pe toţi în c$teva zile# . razii. precum !i palatul cu turlele. am&uscade. ara&i !i luptători din ilegalitate. dar oamenii se străduiau din răsputeri să o îngroape ad$nc în piepturile lor# Tancurile lui 7ommel au a(uns aproape la porţile Ţării Israelului# 'vioanele italiene au &om&ardat Tel 'vivul !i Hai"a în timpul răz&oiului# 2i cine !tie ce ne ar putea "ace englezii înainte de a pleca# Iar după ce pleacă. cum am spus. ci o carte# 2i asta de "rică# %ntruc$t cei ale căror ru&edenii nu a(unseseră în Israel începeau să priceapă că nemţii i au omor$t pe toţi# Teama &$ntuia prin Ierusalim.'mos +z deserturi. eCplozii. ra"ale de mitraliere în noapte. c$mpul !i pa(i!tea. cati"ea !i cristal. arestări.

Poveste despre dragoste si întuneric ca ni!te colivii# ?eara.umva. care era de o v$rstă cu mine# . dacă nu aici. '3tionen.opiii de v$rsta ta nu apucă întotdeauna să crească# )neori oameni răi vin !i îi ucid în leagăn sau la grădiniţă# Pe strada -e*emia* era c$ndva un legător de cărţi care avusese o depresie !i ie!ea pe &alcon !i ţipa. lagăre de eCterminare. îi puteam auzi !optind în &ucătărie. iute. sau î!i găsesc o ascunzătoare în spatele altor cărţi### După vreo treizeci de ani. în vreme ce &eau ceai cu &iscuiţi. atunci în vreo altă ţară. teama a pătruns în mine# . partizani. evrei. în cur$nd o să ne ardă pe toţi# 'erul era greu de at$ta groază# 2i poate că &ănuiam de(a c$t de u!or e să ucizi oameni# -ici cărţile nu sunt greu de ars. în vreo &i&liotecă dosnică. am "ost invitat să petrec c$teva luni la Ierusalim !i să ţin c$teva cursuri ca invitat al )niversităţii 5&raice# Mi s a o"erit o garsonieră în campusul de pe Muntele ?copus !i în "iecare dimineaţă lucram la 478 .*elmno. în HIXM. dar dacă atunci c$nd mă "ac mare o să "iu o carte erau multe !anse ca măcar un eCemplar să reu!ească să supravieţuiască. într un colţ al unei eta(ere uitate de oameni !i de Dumnezeu# La urma urmei. în vreun ora!. trenuri ale morţii. unc*iul David. !i am prins din z&or . 1ilna. e adevărat. mătu!a Mal3a !i veri!orul Daniel. nazi!ti. după ce se stingea lumina. a(utor. am văzut cu oc*ii mei cum cărţile reu!esc să se pitească în întunericul pră"os dintre ra"turile ticsite. su& mormane de articole tipărite separat !i (urnale.

erul vede cumplita ticălo!ie cum n a mai "ost vreodată în Israel: !i tot a!a# Timp de treizeci de ani n o mai văzusem pe învăţătoarea mea din clasa a doua de la 2coala Particulară 9Tăr$mul . picotind pe un ta&uret într o curte dosnică. !i cartierul s a umplut de a lungul anilor cu evrei ultraortodoc!i săraci# 'proape toate numele vecinilor no!tri dispăruseră de pe cutiile de scrisori# ?ingura persoană cunoscută pe care am văzut o a "ost doamna ?tic*.opiilor: "usese înc*isă de mult# .urţile erau pline de gunoaie# Pomii "ructi"eri muriseră# %nvăţătorii. ca să văd ce s a sc*im&at de atunci# 2coala Particulară 9Tăr$mul . mama invalidă a lui Menuc*ele ?tic*. a!a că m am dus să mă plim& pe strada Eep*ania* !i pe străzile învecinate.'mos +z povestirea 9Domnul Levi: din Dealul s"atului nelegiuit# Povestea se petrece pe strada Eep*ania*. la s"$r!itul Mandatului >ritanic. 9Pitica:F am zărit o de departe. "ata cu g*e& căreia îi ziceam -emuc*ele*. în apropierea lăzilor de gunoi# Toate zidurile erau împodo&ite cu g*irlande de mani"este care "luturau prin aer pumni anemici !i îi ameninţau pe păcăto!i cu di"erite "orme de moarte ne"irească: 9Hotarele decenţei au "ost încălcate:. 9.opiilor: !i iată mă acum deodată în pragul ei# In locul lăptăriei care îi 479 . 9'm su"erit o mare pierdere:. traducătorii !i casierii. intelectualii casnici !i scriitorii de scrisori către ziar dispăruseră în cea mai mare parte. legătorii de cărţi. 9Pietrele din zid strigă împotriva decretului nelegiuit:. 9-u vă atingeţi de cei s"inţiţi:. "uncţionarii.

cea din care c$nd eram mic îi pescuiam corespondenţa.e a! putea să i spun lui. 'proape că am dat &ir cu "ugiţii. "ermoare !i c$rlige pentru perdele# . era dimineaţa.u siguranţă că domni!oara învăţătoare Eelda nu mai locuia aici. partea din "aţă a clădirii era ocupată acum de o prăvălie ultraortodoCă care vindea tot soiul de mărunţi!uri. . Dar iată i cutia de scrisori. Pentru că nu am "elicitat o nici pentru pu&licarea cărţilor sale. dar nici cratimă sau 9!i:# 2i ce mă "ac dacă soţul ei e cel care îmi desc*ide u!a. copci. ?au ei. nasturi. Pentru această tăcere îndelungată. ca !i atunci.Poveste despre dragoste si întuneric aparţinea domnului Langermann. ţesături. care ne vindea lapte din &idoane de metal rotunde !i grele. mai mult dec$t avea ea c$nd am părăsit o#0 2i de data aceasta.*iar că ar "i tre&uit să o sun înainte de a veni să o văd# ?au să i "i scris un &ilet# Poate că e supărată pe mine. Poate că nu m a iertat pentru că am lăsat o &altă. nu mă g$ndisem că aveam opt ani c$nd am părăsit apartamentul ei !i acum am treizeci !i !apte. tre&uie să "i "ost mai neră&dător dec$t domni!oara învăţătoare Eelda !i dec$t mine !i a smuls de a &inelea lacătul# ?e sc*im&ase !i numele: în loc de 9Eelda ?c*neerso*n: era acum 9?c*neerso*n Mi!3ovs3i:# -ici Eelda. destul de devreme# . pentru că lacătul ruginise !i nu mai putea "i desc*is# 'cum u!iţa era desc*isă: cineva. ca un adorator speriat dintr un "ilm comic# /-u !tiusem că a "ost măritată sau că a rămas văduvă. cu siguranţă un &ăr&at. nici pentru 480 .

Maalot Da"na. ?per că nu vă deran(ez# -umele meu este. c$nd am încercat să sparg migdale cu o piatră# 2i m am uitat peste acoperi!urile ro!ii ale cartierului &uc*arian către dealurile pustii care "useseră la nord# %nsă acum dealurile nu mai erau pustii. la "el ca alţi c$ţiva locuitori din Ierusalim. Poate că. >ună ziua. doamnă ?c*neerso*n Mi!3ovs3i. m am dus în curte. ca"enii sau cenu!ii# 'm recunoscut &ucata de pava( pe care am crăpat o eu însumi. *m. dragă domni!oară învăţătoare Eelda. 'm stat în "aţa u!ii vreo zece minute. îmi poartă pică pentru că în ?oţul meu. c*iar !i într o dimineaţă de vară# %ntunecimea mi a desc*is u!a: întunecimea 481 . %mi place poezia dumneavoastră. Pro&a&il că uitasem c$t de întunecoase erau la Ierusalim apartamentele micuţe de la parter. a! putea să vă răpesc doar c$teva minute. 1ă rog să mă iertaţi.'mos +z premiile literare pe care le a c$!tigat. Mic*ael am scuipat în "$nt$na din care &ăusem# Poate că s a sc*im&at at$t de mult înc$t e de nerecunoscut. n am venit să vă iau un interviu. încă arătaţi minunat. 2i dacă e cu totul altă "emeie acum. nu !tiu dacă vă amintiţi. >ună dimineaţa. am "umat o ţigară sau două. Dealul 8rancez !i Dealul Muniţiei# Dar ce ar tre&ui să i spun. am atins s$rma de ru"e de pe care str$ngeam c$ndva "ustele ei modeste. ci acoperite de case: 7amot 5s*3ol. după douăzeci !i nouă de ani. -u. 1 am "ost c$ndva elev. 6ivat Hamivtar. cutare !i cutare.

vocea unei "ete pline de încredere care iu&ea cuvintele. 'mos# 2i imediat după aceea: J Pro&a&il că vrei să !edem a"ară.Poveste despre dragoste si întuneric plină de mirosuri ca"enii# 2i din întunecime vocea proaspătă pe care mi o aminteam. pe <0 iulie 200H: prin urmare. nici inventate. pe &aza a !apte sau opt pietre care mai sunt în picioare# %nsă printre cele c$teva pietre rămase eCact a!a cum erau. ruinată. sunt aceste cuvinte: 9Tre&uie să mă corectez### Poate că de atunci s a sc*im&at ceva:# 5ste eCact ceea ce mi a spus Eelda în acea dimineaţă de vară. de la s"$r!itul lui iunie HIXM# La douăzeci !i nouă de ani după vara noastră de miere# 2i cu douăzeci !i cinci de ani înainte d e dimineaţa de vară în care scriu această pagină /în &iroul meu din 'rad. nici reconstruite. reconstruiesc din memorie acea dimineaţă !i conversaţia noastră ca !i cum a! încerca să restaurez o clădire vec*e. să evoce o amintire sau să zg$ndăre răni vec*i# In toate aceste amintiri. pe un caiet plin de !tersături. în acel moment. în curte. mi a spus: J Intră. aceasta este o amintire a unei vizite care avea !i ea rostul. 2i apoi: J %ţi place limonada nu prea concentrată# 2i apoi: J Tre&uie să mă corectez: îţi plăcea limonada nu prea concentrată# Poate că de atunci s a sc*im&at ceva# 8ire!te. sarcina mea este cam ca a celui care încearcă să 482 .

"ără urmă de amărăciune. dar să o "acă "ără să su&ordoneze prezentul trecutului /9Poate că de atunci s a sc*im&at ceva. nu "ără un z$m&et0: J 1ă mulţumesc# Mi ar plăcea ni!te limonada ca înainte# 5a a spus: J '!a îmi ziceam !i eu. la trecutul nostru particular. !i eu pe ale ei. al ei !i al meu /limonada nu prea concentrată0. îmi citise cărţile. dar am trecut peste asta în cinci 483 . 5ra o persoană care iu&ea precizia# Intenţia ei a "ost să "acă aluzie pe loc. pentru restul vizitei# Pentru care eu "ăcusem primul pas0# 'm spus /"ire!te.: cu semnul între&ării o"erindu mi ast"el posi&ilitatea alegerii !i de asemenea împărţind cu mine răspunderea pentru ceea ce va urma.e ai vrea să &ei. a spus domni!oara învăţătoare Eelda# Poate că de atunci s a sc*im&at ceva# 'r "i putut să o spună în at$t de multe "eluri# De eCemplu. ?au: Poate că acum îţi place "oarte concentrată.'mos +z construiască ceva din pietre vec*i pe care le scoate din ruinele a ceva ce "usese la vremea lui construit cu pietrele dintr o ruină0# J Tre&uie să mă corectez. un model învec*it care î!i arăta v$rsta0# -e am lăsat pradă amintirilor# Intr adevăr. ?au ar "i putut să între&e. ar "i putut spune: Poate că nu ţi mai place limonada. dar am simţit că tre&uie să între&# 'poi am &ăut am$ndoi limonada de la g*eaţă /în locul răcitorului era acum un "rigider mic. simplu: . cu &ucurie.

simplu: J 5 . precum !i istoria poeziei e&raice din ?pania. în splendide legături din piele cu incrustaţii aurite. cu coperte întunecate !i roase. 484 . apoi !i a revenit !i a spus. Isa&ella !i 6etzel# Despre alte cuno!tinţe comune# Despre sc*im&ările care au avut loc în Derem 'vra*am# Părinţii mei !i răposatul ei soţ. ca un c$ine &ătr$n# ?erviciul de ceai din porţelan încă dormita în spatele u!ilor ei cu geamuri# Pe servantă erau "otogra"ii cu părinţii Eeldei. îngere. !i portretul unui &ăr&at despre care mi am înc*ipuit că tre&uie să "ie soţul ei.$nd oc*ii mi s au o&i!nuit cu întunericul am "ost uimit să văd c$t de puţin se sc*im&ase apartamentul# +ri&ila servantă ca"enie. către casă a "ost tradusă cam pe atunci în e&raică. de!i se poate să o "i citit am$ndoi în engleză0# . apoi ne am întors la ritmul de plim&are ca s ă vor&im despre 'gnon !i poate !i despre T*omas Vol"e /Prive!te. !i c$teva cărţi de religie noi. care murise cu cinci ani înainte de vizita mea. au "ost !i ei pomeniţi în "ugă. încă mai stătea g*emuită în colţul ei. dar tot am între&at cine este# +c*ii ei s au luminat &rusc !i au sc$nteiat !trengarF mi a z$m&it. ca !i cum tocmai am "i "ăcut împreună o poznă. de ?c*irmann. ca !i cum ne am "i gră&it să trecem de o porţiune de drum nesigură# 'm vor&it despre ce s a înt$mplat cu soţii -a*lieli.Poveste despre dragoste si întuneric !ase "raze. care arătau mai tineri dec$t ea. cu lacul ei gros.*aim# Masa ca"enie rotundă părea că s a împuţinat odată cu trecerea anilor# In &i&liotecă erau cărţi de rugăciune vec*i.

sinceritatea !i seriozitatea interioară# 5 greu de eCplicat# . c$teva lămpi de Hanu33a*. doar de vreo două ori în suplimente literare !i încă o dată. ci poate pentru că devenise sinceră# 2i totu!i. mici ornamente din lemn de măslin sau aramă.'mos +z o mulţime de cărţi de poezie !i romane moderne în e&raică !i un r$nd de cărţi &ro!ate# . nu i am trimis nici o carte de a mea !i n am mai dat oc*ii cu ea. în 'ceea!i mare0# 485 . "oarte mareF acum îmi a(ungea doar p$nă la umăr# Pe servantă !i pe ra"turi erau s"e!nice de argint pentru ?*a&&at. neîndoios. ea a "ost întotdeauna o persoană care iu&ea precizia.am mai văzut o niciodată după acea dimineaţă# 'm auzit că s a mutat în s"$r!it într o zonă nouă# 'm auzit că în decursul vremii a avut multe prietene apropiate care erau mai tinere dec$t ea !i mai tinere dec$t mine# 'm auzit că a avut cancer !i că într o noapte de vineri din HI8= a murit în dureri cumplite# Dar nu m am mai dus niciodată să o văd. ci unul retras !i reţinut !i cumva deprimant# 8usese. !i odaia ei. pentru mai puţin de o (umătate de minut. nu i am scris. o sc*im&are# -u pentru că îm&ătr$nise sau pentru că devenise iu&ită !i cele&ră. o plantă tristă într un g*iveci pe comodă !i încă vreo două pe pervaz# %ntreaga scenă era dominată de o lumină sla&ă saturată cu mirosuri ca"enii: era. într adevăr. odaia unei "emei credincioase# -u un loc ascetic.$nd eram copil &i&lioteca asta mi se părea "oarte. în ziua morţii ci. spre s"$r!itul !tirilor de la televizor /!i am scris despre ea. după cum spusese ea.

st$rnind ici !i colo mici v$rte(uri de nisip. sau sta"idită. la 'rad. la capătul străzii noastre# )n v$nticel de dimineaţă de la est vine dinspre Munţii 5dom. sau grasă. ca acum o lună# 486 . ceva se sc*im&ase# /la !i cum în deceniile în care n am văzut o domni!oara învăţătoare Eelda a(unsese să semene cu apartamentul ei de modă vec*e# 5ra ca un s"e!nic de argint. lumina din oc*ii ei încă mai sc$nteia c$teodată. s"e!nicul !i ca vidul întunecat# In "iecare dimineaţă. ca un s"e!nic licărind stins într un vid întunecat# 2i a! vrea să mă eCprim aici c$t mai eCact posi&il: la acea ultimă înt$lnire Eelda mi se părea la "el ca lum$narea. pe c$nd vor&eam. ca acum o săptăm$nă.Poveste despre dragoste si întuneric . ca !i cum ar "i de(a toamnă în loc de vară# Dar e o toamnă "alsă: în vreo două ore aici o să "ie iar uscat !i "ier&inte# La "el ca ieri# La "el ca alaltăieri.$nd m am ridicat să plec. ca un "ascicul de raze trimis să mi scotocească toate ung*erele ascunse# 2i totu!i. care încearcă în van să se ridice de la păm$nt# 8iecare dintre ele luptă. o&i!nuiesc să ies ca să descopăr ce e nou în de!ert# De!ertul începe aici. s a dovedit că tavanul co&or$se odată cu trecerea anilor# 'proape că îmi atingea capul# 'nii nu au sc*im&at o prea mult# -u devenise ur$tă. î!i pierde "orma de trom&ă !i în cele din urmă moare# Dealurile însele sunt încă ascunse de ceaţa care urcă dinspre Marea Moartă !i acoperă soarele ce răsare !i ţinuturile muntoase cu un văl cenu!iu. puţin înainte sau după răsărit.

printre st$ncile de pe marginea cărării. eCact pe linia orizontului de pe creasta dealului din "aţa mea. caprele !i c$inele# Lumina cenu!ie te "ace să te îndoie!ti de orice mi!care# Intre timp alţi c$ini dau glas în depărtare# Puţin mai de parte. Poate că într o noapte o caravană de cămile a contra&andi!tilor a trecut pe aici. amestecat cu un iz de sul". la aproape o mie de metri mai (os. 487 . ciulini !i "ocuri de ta&ără stinse# 'cesta este mirosul Ţării Israelului din vremuri imemoriale# . se a"lă dintr odată trei capre negre. la o distanţă de douăzeci !i cinci de 3ilometri# )m&ra dealurilor de la est cade peste apă !i îi dă o culoare de aramă vec*e# Ici !i colo o rază ascuţită reu!e!te să străpungă o clipă norul !i să atingă marea# 5a răspunde cu o lucire or&itoare. pe drumul dintre ?inai !i partea sudică a Muntelui He&ron. 2i dintr odată au dispărut cu toţii dincolo de linia dealurilor. "emeia.um a a(uns aici. 2i acela de l$ngă ea e un c$ine. zace un tu& de o&uz ruginit# .'mos +z P$nă atunci răcoarea nopţii răm$ne la putere# 5 un miros plăcut de pra" care s a înmuiat în multă rouă. de eCcremente de capră. iar printre ele stă în picioare o siluetă omenească nemi!cată.o&or în ued !i înaintez pe o cărare !erpuită către culmea dealului de pe care văd Marea Moartă. înve!m$ntată în negru din cap p$nă în picioare# + "emeie &eduină. ca !i cum în ad$ncuri s ar "i dezlănţuit o "urtună electrică# De aici p$nă acolo se întind coaste goale de calcar presărate cu st$nci negre# Printre aceste st$nci.

I iecare întrerup$ndu le pe celelalte cu ţipete asurzitoare: mai degra&ă urlă dec$t ciripesc# . !i mai pro"undă# ?tau acolo trei patru minute. stă pe (umătate dez&răcat. un colonel în retragere. ud$nd stratul de tranda"iri din "aţa casei sale# J Tranda"irii dumneavoastră arată minunat# 488 .a !i cum "aptul că noaptea pleacă !i "aptul că se crapă de ziuă ar "i evenimente "ără precedent care (usti"ică o întrunire urgentă# Pe stradă o ma!ină vec*e porne!te cu un acces de tuse răgu!ită. cu o tu"ă de păr cenu!iu pe pieptul gol. al cărui trup pătrăţos îmi aminte!te de un cu"ăr de ta&lă. trăg$nd în piept tăcerea ca pe un miros# 'poi mă întorc# Merg înapoi în sus din ued p$nă la capătul străzii mele. în pantaloni de trening al&a!tri. cert$ndu mă cu un cor de căini m$nio!i care încep să mă latre din "iecare grădină# Poate că î!i înc*ipuie că ameninţ să a(ut de!ertul să cotropească ora!ul# In ramurile primului copac din grădina primei case un întreg parlament de vră&ii e prins într o dez&atere zgomotoasă. nici tăcerea de la s"$r!itul lumii.Poveste despre dragoste si întuneric !i unul dintre contra&andi!ti a pierdut tu&ul sau l a aruncat după ce s a între&at ce ar putea "ace cu el# 'cum poţi auzi p$nă în stră"unduri ale tăcerii de!ertului# -u este calmul dinainte de "urtună. ca de "umător înrăit# >ăiatul cu ziarele încearcă zadarnic să se împrietenească cu un c$ine neînduplecat# )n vecin îndesat. ci o tăcere care doar acoperă altă tăcere. ars de soare.

. în ued. "ără eCcepţie. Poate aţi putea să o încura(aţi un pic# ?au c*iar să le trimiteţi la un ziar. Daniella# ' ie!it a treia din întreaga 7egiune ?udică în . 'm într adevăr un răspuns amănunţit !i raţional la asta. ?au de M`nc*en. 9e plecată la Praga# 5ra "iica ei# -epoata mea.ineva c$nta ?onata Lunii în casa dumneavoastră aseară. să le pu&lice# 'r tre&ui să le pu&lice dacă le trimiteţi dumneavoastră#: 489 . prin vot secret# 9-u era "iica mea:.*am&erlain. zice. dar mulţumită rezervelor de calm pe care mi le am "ăcut mai devreme.'mos +z >ună dimineaţa. 2i c$nd remarc că unii văd lucrurile alt"el adaugă cu amărăciune: J ?e pare că un *olocaust n a "ost de a(uns ca să învăţăm lecţia# . 'ţi auzit vreodată de ?udetenland.$nta minunat# 1ă rog să i transmiteţi# Trece "urtunul la stratul următor !i îmi z$m&e!te ca un !colar s"ios care a "ost ales &rusc monitorul clasei. mă atacă el# ' renunţat în s"$r!it ?*imon Perez să i v$ndă lui 'ra"at toată ţara. pe la opt# Treceam pe aici !i c*iar m am oprit să ascult c$teva minute# 5ra "iica dumneavoastră. ?au de . zice că ar "i tre&uit să "ie a doua# ?crie !i poezii "rumoase# 't$t de sensi&ile# 'ţi avea vreme să vă uitaţi la ele.oncursul Tinerelor Talente# De!i toată lumea. 5i &ine. domnule ?*muelevici# J De ce ar "i a!a &ună. sc*im& vor&a: J .*iar numiţi dezastrul ăsta pace.

care "usese amestecată cu o ceaţă cenu!ie. după ce a încercat să în(ung*ie un soldat israelian la un &ara( de l$ngă >et*leem# Lumina din zori. neînduplecat# ?u& "ereastra mea e o grădină mică. o plantă căţărătoare !i un lăm$i &olnăvicios: încă nu !tiu dacă o să trăiască sau o să moară. ca să încerc să i eCplic domnului ?*muelevici că părăsirea teritoriilor cucerite nu va slă&i Israelul. înt$mplător sau nu.aveţi pentru ce# %n ad$ncul meu. ci în realitate ne va întări# 2i că e o gre!eală să vezi peste tot *olocaustul !i pe Hitler !i M`nc*enul# 490 . înregistrez această promisiune ca pe o contri&uţie la progresul păcii# %napoi în &iroul meu. că propriile voastre iniţiale. are "runzi!ul găl&e(it !i trunc*iul îndoit ca un &raţ pe care cineva îl împinge spre spate# . înălţimea 1oastră.u siguranţă# De ce nu# . stau la "ereastră încă zece minute# 'ud la !tiri despre o ară&oaică de !aptesprezece ani care a "ost rănită grav de o ra"ală de gloanţe. cu o cană de ca"ea în m$nă !i ziarul de dimineaţă des"ăcut pe canapea. care se înt$mplă să înceapă cu literele 'D. a început să strălucească !i a devenit de un al&astru dur.Poveste despre dragoste si întuneric %i promit domnului ?*muelevici că o să citesc poemele Daniellei c$nd o să am timp# >ucuros# . îmi aminte!te ce spunea tata.uv$ntul e&raic pentru 9îndoit:. că toate cuvintele care încep cu 'D înseamnă ceva rău# 92i pro&a&il aţi o&servat singur. sunt tot 'D#: Poate că ar tre&ui să scriu azi un articol pentru @ediot '*aronot. cu c$teva tu"e.

note îm&$csite !i (umătăţi de pagină pline de tăieturi# 5ste capitolul despre doamna învăţătoare Isa&ella -a*lieli de la 2coala 5lementară Particulară 9Tăr$mul . ca să nu cred în pace. pentru că încă nu am *a&ar încotro se îndreaptă 491 . casierul# 'u "ost incidente tare amuzante. -u !tiu ce poate contri&ui la progresul povestirii. c$nd ţi se pare că lumina serii nu se va stinge niciodată. să mi intre &ine în cap că singurul lor scop era să ne măcelărească pe toţi !i că toate vor&ele lor despre pace sunt o capcană sau o licoare adormitoare pe care întreaga lume îi a(ută să o "iar&ă !i să ne o dea ca să ne adoarmă# La "el ca atunci# M am *otăr$t să am$n scrierea articolului# )n capitol neterminat al acestei cărţi mă a!teaptă pe &irou. !i el a "ost singurul care a supravieţuit# .a vrut să mi spună cum a supravieţuit# ' promis că o să mi spună altă dată# Dar de "iecare altă dată pre"era să mi desc*idă oc*ii. Progres. împreună cu părinţii. într una dintre acele seri lungi de vară.opiilor: !i o!tirea ei de pisici# 1a tre&ui să "ac ni!te concesii acolo !i să !terg unele incidente cu pisici !i cu 6etzel -a*lieli. însă nu contri&uie cu nimic la progresul povestirii# . într un morman de sc*iţe m$zgălite. cum a "ost dus în lagărul de eCterminare Maidane3 pe c$nd avea vreo doisprezece ani. să nu mai "iu naiv.'mos +z Domnul ?*muelevici mi a povestit odată. trei surori !i &unica lor.ontri&uie. c$nd !edeam am$ndoi în vestă !i sandale pe gardul grădinii lui.

!i poartă o ginga!ă vestă gal&enă# >un venit înapoi# . sare de pe o ramură pe o rămurică !i "ace paradă cu pena(ul ei sc$nteietor în lumina &ălţată cu um&ră# . Poezia lui >iali3 + rămurică a căzut pe un zid !i a aţipit. care arată "iravi# Lumina de!ertului s a încins acum at$t de tare că e aproape al&ă !i at$t de crudă cu oc*ii tăi. care stătea ore întregi la "ereastră. Pe soţii -a*lieli. !tirile de la ora zece s au terminat. turcoaz. în vacanţa de vară a lui HIP0 sau HIPH. la clinică !i la papetărie# )n soare tropical p$r(ole!te străzile cu copacii lor pră"uiţi. nu departe de apartamentul în care locuiau mătu!ica HaGa !i 492 . metalic. la &ancă. cu "aţa către tu"i!ul de rodii !i spatele către odaie.e ai venit să mi aminte!ti în dimineaţa asta. se uită la mine o clipă două din lăm$i: se mi!că încolo !i încoace.apul îi este aproape violet. înainte de răsăritul soarelui# La unsprezece merg cu ma!ina în ora! să rezolv una sau două tre&uri la po!tă.Poveste despre dragoste si întuneric povestirea !i. g$tul e de un al&astru înc*is. Pe mama. de "apt. am &ăut a doua cană de ca"ea !i încă mă uit pe "ereastră# + păsăruică "rumoasă. cu un pa*ar cu ceai răcindu i se în m$nă. de ce ar avea nevoie de contri&uţii# ?au de progres# Intre timp. că ei se trans"ormă de &unăvoie în două crăpături înguste# 5 o coadă mică la &ancomat !i alta la standul de ziare al lui +ua3nine# La Tel 'viv. 6ata# Tre&uie să mă apuc de lucru# 'cum tre&uie să "olosesc restul de calm pe care l am adunat în ued în dimineaţa asta.

utia viorii e desc*isă în "aţa lui. s"$!ietoare. lumina de!ertului alungă sta"iile !i împră!tie orice amintire a pădurilor de &razi !i a toamnelor ceţoase# Muzicianul. cu acest "rate al lui >en 6urion.um ar "i. domnule 6ruen. care c*iar seamănă mult cu el# Poţi c*iar să i pui între&ări# . vărul meu @igal mi a arătat un c*io!c de ziare pe care îl ţinea "ratele lui David >en 6urion !i mi a spus că oricine vrea poate merge pur !i simplu acolo să vor&ească cu el. Aoel. Micali !i Aona*# Toată trupa# )n emigrant rus stă în picioare la colţul pieţii din centrul 'radului# . Eec*aria*. care îmi aduc în minte pove!tile mamei. pe c$nd ea !i cu mine !edeam împreună aleg$nd linte sau curăţ$nd mazăre în &ucătărioara noastră m$n(ită cu "uningine# %nsă aici. ?ingurul lucru pe care nu tre&uie să l "aci e să l între&i despre "ratele lui# 'sta e# Pur !i simplu nu i place să "ie între&at despre "ratele lui# 'm "ost "oarte invidios pe oamenii din Tel 'viv# %n Derem 'vra*am nu aveam nici o cele&ritate sau măcar "raţi ai cele&rităţilor# -u i aveam dec$t pe Pro"eţii Mici în numele străzilor noastre: strada 'mos. Hosea. -a*um.$t costă o napolitană cu ciocolată. ce mai "aceţi. Haggai. domnule 6ruen. cu c*ica lui cenu!ie !i 493 . p$raie !i pa(i!ti. domnule 6ruen. + să "ie cur$nd alt răz&oi. Malac*i. în piaţa din centrul 'radului. strada +&adia*. . pentru &ani# Melodia e lini!tită.'mos +z unc*iul Tsvi. amintind de pădurile de &razi cu ca&ane. Ha&a33u3. strada Eep*ania*. pe caldar$m.

o să intre în armată. o să măn$nce peri!oare înpitta. ce ţi pasă ţie. . care poate că se trag din nordul '"ricii. despre istoria "ilozo"iei dialogice de la Dier3egaard la Martin >u&er# Iată două tinere.e i în capul tău. 'm auzit că (umătate dintre ru!ii care vin aici sunt pur !i simplu goGim care doar pro"ită de noi ca să scape nai&ii din 7usia !i să vină aici să primească pomană# Prietena ei zice: J . druz. georgian. zice: J Dar de unde !tim dacă sunt c*iar evrei. ?ărit. cealaltă într un costum cu pantalon plin de cordoane !i catarame# ?e opresc în "aţa muzicianului !i îl ascultă un minut sau două cum c$ntă# 5l c$ntă cu oc*ii înc*i!i !i nu i desc*ide# 8emeile !optesc între ele. lasă l să c$nte pe stradă. una dintre ele "oarte sla&ă. a cărei &uză de sus e un pic ridicată spre nas. care i a predat mamei mele "ilozo"ia pe Muntele ?copusF de "apt am asistat eu însumi la ni!te cursuri ale sale de neuitat.e ne pasă nouă. păi dacă primesc pe 494 . rus. o să "acă o ipotecă !i o să se vaite c$t e ziua de lungă# 8usta ro!ie o&servă: J . cu murături. evreu.opiii lor o să "ie israelieni. cu &luză aproape transparentă !i "ustă ro!ie. în HIMH.Poveste despre dragoste si întuneric mustaţa groasă !i al&ă îmi aminte!te un pic de 'l&ert 5instein !i un pic !i de pro"esorul ?amuel Hugo >ergman. î!i desc*id po!etele !i "iecare pune în cutie c$te un s*e3el# 8emeia cea sla&ă. în campusul 6ivat 7am. lasă i să vină.

ca grădina asta să nu ai&ă aceea!i soartă ca aceea pe care tata !i cu mine am "ăcut o cu intenţii at$t de &une# 495 . pre"ăc$ndu l într un su&marin# 'cest &irou a "ost construit de muncitori ara&i cu puţini ani înainte# 'u pus podeaua !i au veri"icat o cu o nivelă cu &ulă de aer# 'u înălţat u!a !i ramele "erestrelor# 'u ascuns ţevăria !i ca&lurile electrice în pereţi !i au pus o priză pentru tele"on# )n t$mplar masiv. pe care mă străduiesc c$t pot eu mai &ine să le îngri(esc. ca !i cum ar "i pus un plasture peste o rană# In păm$ntul cel &un locatarul dinainte a plantat tu"e !i copaci !i o pa(i!te.'mos +z oricine vrea să vină pe gratis. înc*id "erestrele !i o&loanele !i trag draperiile. cine o să### Dar restul discuţiei se îndepărtează de mine către parcare# %mi atrag singur atenţia că nu am înaintat deloc azi !i dimineaţa e pe s"$r!ite# %napoi în &iroul meu# . care era !i pro"esoară de pian.P0 a trimis undeva după un camion de păm$nt ara&il &ogat pentru grădină !i l a pus peste calcarul. inclusiv muncitori străini !i ara&i din 6aza !i din teritorii. a "ăcut dulapurile !i a a!ezat &i&lioteca# )n antreprenor care imigrase din 7om$nia la s"$r!itul anilor . î!i etan!a întotdeauna apartamentul. creta. cremenea !i sarea care se întindeau dintotdeauna pe aceste dealuri. a!a cum 6reta 6at. în gri(a căreia eram lăsat. dar "ără să sar peste cal cu iu&irea.ăldura începe sa "ie insuporta&ilă !i un v$nt cu pra" aduce de!ertul înăuntru. astup toate crăpăturile. amator de operă.

M0. a proiectat. printre care lupi singuratici care iu&eau de!ertul sau căutau singurătatea. cu o m$nă de alţi proiectanţi de ora!e cuprin!i de entuziasmul sionist. la începutul anilor .*iar !i cele mai multe dintre a!ezările &eduine de aici au apărut după ce s a construit ora!ul# Pionierii care au pus temeliile ora!ului erau pasionaţi. cărări. &ulevardele !i grădinile lui.M0: mineri. corturi. au (urat 9să cucerească săl&ăticia !i să îm&l$nzească de!ertul:# . precum !i c$teva cupluri tinere. 6retei 6at. ara&ului cu pungi su& oc*i care m a salvat din celula întunecată în care am "ost prins în capcană în magazinul acela de îm&răcăminte. muncitori la carieră. &unicului 'le3sandr.$teva duzini de pionieri. pieţele. clădiri. într un loc retras care în acea vreme. nu departe de Marea Moartă. semne de viaţă# . 496 . conductă de apă sau curent electric. s au sta&ilit aici la începutul anilor . domni!oarei învăţătoare Eelda. neră&dători. în care nu erau copaci.Poveste despre dragoste si întuneric . cu străzile. vor&ăreţi !i activi# 8ără să stea pe g$nduri. a sc*iţat !i a construit imediat acest ora!. a!a cum un &ăiat la &ar mitzva* le mulţume!te în pu&lic tuturor care l au a(utat să a(ungă acolo: mătu!ii ?onia. nu avea nici un drum principal.ineva trece acum pe l$ngă casă într o du&ită ro!ieF se opre!te la cutia de scrisori din colţ !i scoate scrisorile pe care le am pus ieri# 'ltcineva a venit să înlocuiască dala spartă a pava(ului de peste drum# Tre&uie să găsesc o cale să le mulţumesc tuturor. o"iţeri activi !i muncitori din industrie# Lova 5liav.

vecinului meu ?*muelevici. ministrului ?*imon Perez. t$mplarului. domnului Earc*i. unc*iului Aosep*. &ăiatului cu ziarele. Lem&ergilor de alături. care se teme de un alt *olocaust. nepoţilor mei. în năde(dea că vor găsi totu!i o "ormă de compromis. care a scris Iudaism !i umanitate. căruţa!ul din Diriat Mots3in.erni3ovs3i. prizonierilor de răz&oi italieni. !i păsării turcoaz care îmi vizitează uneori lăm$iul# 2i lăm$iului însu!i# 2i mai ales tăcerii de!ertului c*iar înainte de răsăritul soarelui. cu răz&oiul ei împotriva germenilor. &ăr&atului din du&ita ro!ie. care mi a amintit de 5instein !i de >ergman. 7udnic3ilor.'mos +z părinţilor mei. copiilor mei. domnului 'gnon. &unicii ?*lomit. constructorilor !i electricienilor care au "ăcut această casă. doamnei învăţătoare Isa&ella !i pisicilor ei. lui ?aul . "emeii &eduine !i celor trei capre pe care le am văzut azi dimineaţă înainte de răsărit sau doar mi le am înc*ipuit. muzicianului care c$nta la vioară în colţul pieţei. care ieri s a dus din nou să vor&ească cu 'ra"at. nepoatei sale Daniella. av$nd mare gri(ă să nu "ac nici cel mai mic zgomot care ar putea vătăma tăcerea care încă n a dispărut# 'cum o să mă a!ez !i o să scriu# P$nă în acea dimineaţă nu mai văzusem o ast"el de casă# 497 . lui tanti Lilen3a >ar ?am3*a. care a c$ntat ieri ?onata Lunii. soţiei mele. care are mai multe !i mai multe tăceri în"ă!urate înăuntrul ei# 'sta a "ost a treia ca"ea a dimineţii# 6ata# Pun cana goală pe marginea mesei. &unicului Papa.

"ăcut din piatră !i căptu!it cu plăci de "aianţă al&astră împodo&ite cu cuvinte ară&e!ti# In mi(locul &azinului o "$nt$nă g$lg$ia înceti!or# 6rupuri de pe!ti!ori aurii înotau agale încolo !i încoace printre mănunc*iuri de nu"eri# De pe terasă noi trei. ci am tras m$nerul clopoţelului de 498 . să te tolăne!ti. am urcat treptele de piatră către o verandă largă cu vedere către zidurile de la nordul +ra!ului 1ec*i. să aţipe!ti la um&ra "runzi!ului sau să sor&i în ti*nă tăcerea dealurilor !i a pietrei# %nsă n am ză&ovit în livadă. a!ezată pe o terasă largă. cu minaretele !i cupolele de dedesu&t# Pe verandă erau scaune de lemn cu perne !i ta&urete pentru rezemat picioarele !i c$teva mese acoperite cu mozaic# 2i aici. politico!i !i mode!ti.Poveste despre dragoste si întuneric 5ra încon(urată de un zid gros de piatră care ascundea o livadă um&roasă cu viţă de vie !i pomi "ructi"eri# +c*ii mei uluiţi au căutat instinctiv pomul vieţii !i pomul cunoa!terii# %n "aţa casei era o "$nt$nă. tranda"irie cu vini!oare al&ăstrii# + &oltă de verdeaţă din viţă groasă um&rea un colţ al acestei terase# . tul&uraţi. ca !i su& &olta de verdeaţă.$teva scaune din piatră !i o masă lată !i (oasă te îm&iau să ză&ove!ti su& &oltă. pavată cu &locuri de piatră netedă. simţeai nevoia să te tolăne!ti cu "aţa către zidurile ora!ului. să te odi*ne!ti la um&ra viţei !i să asculţi &$z$itul al&inelor de vară. su& &oltă sau pe verandă. c$ntecul păsărilor în livadă !i susurul "$nt$nii pentru că la unul din capetele &oitei de verdeaţă era un mic &azin în "ormă de stea în cinci colţuri.

!i "iecare tavă era gravată cu o mulţime de desene a&stracte cu "orme întreţesute care aminteau de scrierea ara&ă. iar printre carpete se vedea tencuiala. !i de "apt se prea poate să "i "ost inscripţii ara&e stilizate# Pe "iecare latură a încăperii se desc*ideau !ase sau opt u!i# Pereţii erau acoperiţi cu carpete. unc*iul ?tasze3 !i a întors iar capul spre noi !i a dus încă o dată degetul la &uze. unul dintre ele ţesut cu păsări ale paradisului# %n "aţa "iecărei canapele era o masă (oasă av$nd drept tă&lie o tavă rotundă de metal. în nuanţe de ro!u !i azuriu# Pe "iecare canapea erau o mulţime de perniţe &rodate în culori vii# Pe podea erau covoare groase. cu spătarele din lemn sculptat alăturate. ca !i cum ne ar "i dat un ultim avertisment lui tanti Mala !i mie: >ună cuviinţă4 ?tăp$nire de sine4 Diplomaţie4 De a lungul celor patru pereţi ai salonului spaţios erau canapele moi. c$rcei !erpuitori !i "lori simetrice# Pe c$nd a!teptam să se desc*idă u!a. care avea !i ea un model "loral în culorile roz. erau at$rnate arme vec*i în c*ip de ornamente: să&ii de Damasc. su& tavanul înalt. mare. ca pentru a reprezenta înăuntrul casei grădina !i livada care o încon(urau# . muguri !i "lori. ating$ndu se# Mo&ila era sculptată cu "runze. un 499 . struguri. lila !i verde pal# Ici !i colo.anapelele erau tapiţate cu di"erite ţesături în dungi.'mos +z l$ngă u!ile du&le de "ier care erau vopsite în culoarea ma*onului !i erau modelate iscusit în relie" cu tot "elul de rodii.

în ciuda luminii dimineţii de vară ce intra în valuri prin "erestrele desc*ise# 'rcurile "erestrelor erau împodo&ite cu vitralii reprezent$nd cununi de tri"oi !i "iecare dădea luminii zilei altă culoare: ro!u. (ung*ere !i suliţe. cu o &ogăţie de ramuri.Poveste despre dragoste si întuneric iatagan. musc*ete cu ţeava lungă !i pu!ti cu două ţevi g*intuite# . era cui&ărită o vază verde cu intarsii de side" din care se înălţau c$teva pene de păun# 'lte ni!e adăposteau ulcioare mari din alamă !i cupe de sticlă sau de ceramică# Patru ventilatoare at$rnau din tavan. splendid. &ogat împodo&it. toate în"lorite cu stalactite strălucitoare de cristal. gal&en. pocale de cristal. stătea un &u"et imens. pocale de argint !i de alamă !i numeroase podoa&e din sticlă de He&ron sau ?idon# %ntr o ni!ă ad$ncă din perete.u "aţa către intrare !i av$nd de o parte o canapea cu tapiţerie &ordo. auriu !i violet# Două colivii at$rnau de c$rlige pe pereţi opu!i !i în ele erau o perec*e de papagali solemni ale căror pene erau o dezlănţuire de portocaliu. !i o mulţime de &ecuri în "ormă de pară care erau toate aprinse. cu multe compartimente cu geam în care se a"lau ce!ti de porţelan. în stil &aroc. crengi. pistoale. arăt$nd ca un mic palat. iar de cealaltă o canapea cu tapiţerie gal&enă ca lăm$ia. crenguţe !i lăstare. verde. turcoaz. scoţ$nd tot timpul un &$z$it ca de viespe !i mi!c$nd aerul încărcat de "um# %ntre ventilatoare răsărea din tavan un imens candela&ru de alamă. verde !i al&astru# Din c$nd în 500 . între două "erestre.

ce drăguţ. cu lanţuri de aur at$rnate peste &urţi !i dispăr$nd în &uzunarul vestei# Predecesorii lor erau &ăr&aţi mustăcio!i cu aer autoritar !i în"ăţi!are ursuză. spre Muntele ?copus !i Muntele Măslinilor. cu "aţa durdulie !i complet rasă. ca o cască imperială. cu turnul lui încoronat. tare drăguţ4 . &ăr&aţi &ăr&o!i cu aer "ioros călare pe cai magni"ici. purt$nd ro&e &rodate !i 3e""iGe* uri strălucitor de al&e prinse cu cercuri negre# 5rau !i două sau trei persona(e călare. o pădurice de pini. o voce ademenitoare de soprană răspundea pe dată în engleză: 9+*. la celălalt capăt al încăperii. inspir$nd o teamă respectuoasă. purt$nd "esuri ro!ii cu ciucuri negri !i îndesaţi în costume al&astre groase. iar între carpetele de pe pereţi erau ta&louri de "amilie# In unele erau ni!te e""endi impunători. înc$t 3e""iGe* urile le "$l"$iau în spate iar coamele cailor se vălureauF aveau în"ipte la cingătoare (ung*ere lungi !i iatagane prinse la !old sau ridicate deasupra capului# 8erestrele ad$nci ale acestui salon dădeau spre nord !i est. învăluiţi într un aer de responsa&ilitate. galop$nd at$t de iute.'mos +z c$nd unul dintre ei eCclama. cu vocea răgu!ită a unui "umător înrăit: 9?ill vous plait4 >ucură te4: 2i din cealaltă colivie. coaste st$ncoase.e minunat4: Deasupra tocurilor u!ilor !i "erestrelor !i pe tencuiala în"lorată erau scrise versete coranice sau versuri. cu o prezenţă impozantă. de un acoperi! prusac cenu!iu !i înclinat# Puţin la st$nga 501 . +p*el !i ospiciul 'ugusta 1ictoria. în scrierea ara&ă înc$rligată.

unde lucra tata. 9care miroase a pogromuri:. pentru că sună un pic ca ?tasze3. mici turme printre &olovani !i mărăcini!uri !i din loc în loc c$te un măsli n care părea că a părăsit de mult lumea celor vii !i a a(uns pe tăr$mul celor neînsu"leţite# In vara lui HI=X părinţii mei s au dus la ni!te cuno!tinţe din -etanGa !i m au lăsat în timpul Oee3endului cu unc*iul ?tasze3 !i tanti Mala. cite!te o carte !i nu le sta în cale.*opin !i ?c*open*auer 7udnic3i# /9?ă te porţi cum se cuvine acolo4 8ără cusur.$ntărilor# 2i de aceea a apărut pe u!a apartamentului lor o carte de vizită scrisă de m$na lui tanti Mala: Mal8a şi 1ta! 9udnic8i :ă rugăm să nu bateţi la uşă -n timpul orelor 502 . dar are un iz de . să ţi găse!ti ceva de "ăcut. . iar în (urul ei erau a!ezate celelalte clădiri ale )niversităţii 5&raice !i ale ?pitalului Hadassa*# ?u& linia orizontului se deslu!eau ni!te căsuţe din piatră împră!tiate pe coastele dealurilor. c$nd vrei cu adevărat4:0 ?criitorul HaGGim Hazaz a decretat odată că unc*iul ?tasze3 tre&uie să se descotorosească de numele lui polonez. care înseamnă în e&raică 9toamnă:. !i lasă i să doarmă mai mult s$m&ătă dimineaţa4 ?ă "ii cuminte ca un îngera!4 Poţi.$ntare a . !i l a convins să !i ia prenumele ?tav. auzi. 2i să o a(uţi pe tanti Mala la &ucătărie !i să nu l deran(ezi pe unc*iul ?tasze3.Poveste despre dragoste si întuneric ospiciului 'ugusta 1ictoria se a"la o clădire "orti"icată cu desc*izături înguste !i acoperită cu o cupolă: era >i&lioteca -aţională.

mai ales c$nd z$m&ea# %!i c$!tiga p$inea la departamentul recomandatelor de la o"iciul po!tal central din Ierusalim !i în timpul li&er culegea material pe mici "i!e pentru o lucrare de cercetare originală despre poetul evreu medieval Immanuel de la 7oma# )stazHM -a(i& Mamdu* al ?ilOani. a!a ni s a spus. era un &ogat om de a"aceri !i agentul local al multor "irme "ranceze mari. i le însu!i directorul ad(unct al .'mos +z obişnuite de odihnă. -a&lus !i Ierusalim# ? a înt$mplat ca la începutul verii să dispară un cec cu o sumă considera&ilă sau o poliţă. !i de acolo se rami"icau la Hai"a. sau poate că un certi"icat de acţiuni# >ănuiala a căzut asupra lui 5dOard al ?ilOani. care locuia în ?*ei3* Aarra*. tr. după ce a încercat în di"erite "eluri să !i salveze "iul. "iul cel mare al lui )staz -a(i& !i partenerul său la lirma ?ilOani !i 8iii# T$nărul a "ost interogat. ale căror a"aceri se eCtindeau p$nă în 'leCandria !i >eirut. „dascăl de religie (N. ni nord vestul ora!ului. cu umeri puternici. )nc*iul ?tasze3 era un &ăr&at îndesat. 503 . s a adresat domnului Dennet* +rOell DnoC 6uild"ord.ID ului !i după aceea a "ost dus l#i centrul pentru cercetări din Hai"a pentru o interogare !i mai amănunţită# )staz -a(i&. Directorul 6eneral al Po!tei.). în cele din urmă. ceea ce îi dădea uneori un aer de rău"ăcător. disperat. cu nări păroase !i întunecate ca ni!te grote !i spr$ncene stu"oase. masiv. rug$ndu l 16 în ara&ă. una dintre ele "iind întotdeauna ridicată între&ător# %!i pierduse unul dintre incisivi.

care poate că s a rătăcit sau poate că nu. dar că întreaga pagină "usese ruptă cu gri(ă din registru# -u era nici urmă de ea# Pe dată ?tasze3 a intrat la &ănuieli# ' "ăcut cercetări.Poveste despre dragoste si întuneric să caute un plic pierdut pe care. (ura. n a mai durat mult p$nă l a identi"icat pe vinovat /t$nărul care a ridicat plicul în lumină !i a văzut cecul. p$nă ce a descoperit c$nd "usese văzută pentru ultima oară "oaia în registru# După ce a "ăcut asta. in"orm$ndu l însă cu sinceritate !i tristeţe că nu prea sunt speranţe ca o ast"e l de cercetare să ai&ă vreun rezultat pozitiv. nici în registrul po!tei# )nc*iul ?tasze3 s a apucat pe loc să cerceteze !i a descoperit nu numai că nu eCistă vreo înregistrare a respectivei scrisori. a a"lat care "uncţionar "usese de serviciu la g*i!eul de recomandate în acea vreme !i i a între&at !i pe ceilalţi "uncţionari. t$nărul 5dOard al ?ilOani a "ost 504 . recomandat# Din ne"ericire. îl trimises e personal în iarna dinainte. o scrisoare despre care nu eCistă vreo urmă nici la trimiţător. după ce l a asigurat pe )staz -a(i& de simpatia sa. rătăcise recipisa# ' dispărut ca !i cum diavolul însu!i ar "i îng*iţit o# In ce l prive!te. o scrisoare care poate că a eCistat sau poate că nu. l a însărcinat totu!i pe ?tasze3 7udnic3i să cerceteze pro&lema !i să descopere tot ce se poate descoperi despre soarta unei scrisori recomandate trimise cu c$teva luni înainte. iar tentaţia a "ost prea mare0# '!a că &unul pierdut a "ost restituit posesorului. domnul Dennet* +rOell DnoC 6uild"ord.

'mos +z eli&erat din custodie. !i cravata discretă de mătase al&astră pe care o purtase în ziua nunţii# .$t despre tanti Mala. căma!a de mătase al&ă ca zăpada care călătorise cu el acum cincisprezece ani din casa părinţilor lui. pe care unc*iul ?tasze3 mi le a lustruit cu aceea!i perie !i aceea!i cremă neagră pe care le "olosise la cei mai &uni panto"i ai lui !i ai lui tanti Mala# In ciuda căldurii de august. cu soţia. din Lodz. "ire!te. s a c*inuit trei 505 . cine !tie de ce. unc*iul ?tasze3 a ţinut să îm&race costumul negru de l$nă /era singurul lui costum0. s$m&ătă dimineaţa# .$t despre dragul copil. mi am pus cele mai &une *aine. onoarea respecta&ilei "irme ?ilOani !i 8iii a strălucit din nou nepătată pe antetul "irmei. "iul prietenilor lor care stătea la ei. c*iar înainte de a porni. întreaga "amilie ?ilOani arde de neră&dare să !i eCprime recuno!tinţa "aţă de domnul ?tav pentru e"icienţa !i integritatea sa# '!adar s$m&ătă. pe care părinţii mi le lăsaseră la tanti Mala anume pentru vizită /9'ra&ii dau mare importanţă aspectului eCterior4: a stăruit tata0: o căma!ă strălucitor de al&ă. proaspăt călcată. la o ca"ea la vila ?ilOani din ?*ei3* Aarra*. cu m$necile răsucite în sus cu splendidă precizieF pantaloni &leumarin cu man!ete !i dungă &ine călcată !i o curea so&ră de piele neagră cu o cataramă de metal strălucitoare care. avea imaginea vulturului &ice"al imperial rus# In picioare aveam sandale. în vreme ce dragul domn ?tav a "ost invitat. tre&uie să vină cu ei. după micul de(un. ce între&are. pe care nu aveau cu cine să l lase s$m&ătă dimineaţa.

cu o &ro!a !i o e!ar"ă de mătase. %n cele din urmă. s a răzg$ndit. !i s a întors la roc*ia de seară cu care începuse# In disperare. era prea "rivolă. dar "ără e!ar"ă. 2i dacă tot ne uităm la părul ei. unc*iul ?tav. cu &roderia din (urul g$tului. mi a eCplicat unele dintre realităţile vieţii care rezultă din 506 . ce credem. călc$ndu !i pe inimă. >rusc a *otăr$t că roc*ia u!oară de vară. pe care umăr. oric$t ar "i el de dureros: nu cumva ve!m$ntul ăsta era prea elegant. !i dacă da. cu sau "ără cercei.Poveste despre dragoste si întuneric s"erturi de oră în "aţa oglinzii. sau cu un colier !i "ără &ro!a !i e!ar"ă. tanti Mala a apelat la unc*iul ?tasze3 !i c*iar la mine !i ne a "ăcut să (urăm că spunem adevărul !i numai adevărul. iar s a răzg$ndit. ar tre&ui să !i prindă cosiţele p e cap sau să le despletească !i să !i lase părul să at$rne li&er pe un umăr. !i a pus roc*ia de seară. cu trupul lui îndesat prins ca în c*ingi în costumul gros. cu m$na pe inimă. sau cu colierul !i altă &ro!a. o &luză cu m$neci lungi pusă în valoare de o &ro!a "rumoasă cu turcoaze !i cercei de care at$rnau două pietre preţioase &leu ce se potriveau cu oc*ii ei "rumo!i# Iar părul !i l a despletit !i l a lăsat să cadă li&er peste am$ndoi umerii# Pe drum. !i a pus o "ustă plisată neagră cu o &luză u!oară de &um&ac. prea populară pentru acea ocazie. a ales o "ustă ca"enie simplă. !i s a uitat cum îi stă în roc*ia tinerească de vară pe care o cumpărase de cur$nd. -u era nepotrivit cu coa"ura ei. prea teatral pentru o vizită neo"icială într o zi călduroasă.

a eCplicat unc*iul ?tasze3. sandale !i *aine 3a3i. c$t !i în culise. prost crescuţi !i încă nemerit$nd să stăm nici pe cea mai de (os treaptă a ra"inamentului cultural# . morale !i culturale# . eram "ără îndoială europeni. este o "amilie europenizată "oarte respectată. de eCemplu. noi. ai cărei mem&ri au "ost educaţi în !coli eCcelente din >eirut !i Liverpool !i care vor&eau cu toţii &ine lim&i occidentale# . c*iar dacă poate că într un alt sens al cuv$ntului# -oi. apăream în mod eronat ca un "el de gloată gălăgioasă de sărăntoci neciopliţi. evreii moderni. a zis el. care adoptau de cele mai multe ori o cultură europeană mai occidentală. pe 507 . avusese ocazia să o&serve că noul stil evreiesc. iar un mare revoluţionar ca Lenin dispreţuia pro"und îm&răcămintea &urg*eză !i pre"era să poarte o scurtă de piele !i o !apcă de muncitor# 1izita noastră la "amilia ?ilOani nu era ca atunci c$nd Lenin vizita muncitorii sau c$nd Tolstoi se amesteca printre oamenii de r$nd: era o situaţie specială# %n oc*ii vecinilor no!tri ara&i mai respecta&ili !i mai luminaţi.*iar !i unii dintre conducătorii no!tri se pare că apăreau într o lumină negativă în oc*ii vecinilor no!tri ara&i.'mos +z di"erenţele istorice dintre culturi# 8amilia ?ilOani. at$t la g*i!eele pu&lice. ci doar pe valorile interioare. nu puneam mare preţ pe aspectul eCterior.$t despre noi.*iar !i un geniu universal ca Tolstoi nu !ovăise să um&le îm&răcat ca un ţăran. m$neci su"lecate !i guler desc*eiat. pentru că se îm&răcau "oarte simplu !i purtarea lor era grosolană !i "amiliară# De mai multe ori în timpul lucrului la po!tă.

tre&uia să "im "oarte atenţi la în"ăţi!area noastră. ca !i în alte ocazii asemănătoare. dovedind lipsă de respect "aţă de ceilalţi !i dispreţ "aţă de serviciile pu&lice# Desigur. tre&uie să răspundă politicos !i c$t mai scurt# Dacă se servesc răcoritoare. despre care se !tie "oarte &ine. că e "oarte sensi&ilă. în "rugalitate !i în renunţarea la tot spectacolul eCterior# %nsă în împre(urările de "aţă. la ast"el de întruniri copiii !i c*iar adolescenţii nu tre&uie în nici un caz să se amestece în discuţia celor mari# Dacă li se vor&e!te. a stăruit unc*iul ?tasze3.Poveste despre dragoste si întuneric care noi îl considerăm pionieresc. o vizită la vila unei "amilii &ine cunoscute !i "oarte respectate. se cuvenea să ne purtăm ca !i cum am "i "os t investiţi cu o misiune diplomatică# In consecinţă. tindea el să creadă. mai ales în societatea ara&ă. această impresie e "undamental gre!ită !i nu e nevoie să repetăm că noi credem în viaţa simplă. la purtarea noastră !i la "elul nostru de a vor&i# De eCemplu. ne a asigurat el. copilul tre&uie să aleagă doar lucruri care nu se varsă !i nu "ac "irimituri# Dacă i se o"eră a doua porţie tre&uie să re"uze "oarte politicos. democratic !i egalitarist. !i numai în acest caz. c*iar dacă moare de dorinţa de a se servi# 2i pe tot parcursul vizitei copilul tre&uie să &inevoiască să !adă drept !i să nu se *ol&eze !i mai presus de toate nu tre&uie în nici un caz să se str$m&e# + comportare nepotrivită. "oarte suscepti&ilă !i înclinată să se simtă o"ensată /!i c*iar. ar "i nu numai nepoliticoasă !i un 508 . să se răz&une0. era privit de englezi !i în special de ara&i ca grosolan sau ca un "el de paradă vulgară.

pasărea sc*iloadă 'lma Mira&elle !i conul de pin pictat. ai "ace &ine cu această ocazie.ancelarului.'mos +z a&uz de încredere. c*iar deasupra "lorăriei 9>el!ugul 8lorilor:. Malen3a dragă. către vila ?ilOani din partea nordică a cartierului ?*ei3* Aarra*. de inteligenţa !i de purtarea ta &ună# 'propo. lăs$ndu i în urmă pe . să ţi la!i &una cre!tere înnăscută !i "armecul "eminin să vor&ească în locul tău# 2i ast"el mica noastră solie diplomatică a purces la ora zece dimineaţa. a spus unc*iul ?tasze3. de la colţul străzii Pro"eţilor cu strada . din apartamentul de o cameră !i (umătate al 7udnic3ilor. eCacer&$nd ast"el se încinsese pe tema asta ostilitatea într o perioadă de nelini!te legată de prime(dia unui con"lict s$ngeros între cele două naţiuni# Pe scurt. în tradiţiile vecinilor no!tri ara&i. în care a locuit 509 . draga mea. nu se consideră accepta&il ca o "emeie să desc*idă &rusc gura în compania &ăr&aţilor# Prin urmare. ci ar putea !i să deterioreze viitoarea înţelegere reciprocă dintre două popoare învecinate. ai "ace mai &ine să nu zici nimic acolo.*opin !i ?c*open*auer. !i tu. a!a cum era !i la strămo!ii no!tri. "oarte mult. !i am purces spre est. strălucitoare !i instruită a!a cum se cuvine. în susul drumului către Muntele ?copus# Primul lucru pe l$ngă care am trecut a "ost zidul casei numite T*a&or. poate că mult mai mult dec$t poate duce pe umeri un copil de opt ani. nimic în a"ară de politeţurile necesare: după cum se !tie. depinde de tine în această dimineaţă.

grec. american. pelerini.onrad ?c*ic3. pelerin. german. otoman. italian. rus. un cre!tin evlavios îndrăgostit de Ierusalim# Deasupra porţii sale .onrad ?c*ic3 a construit un "oi!or în (urul căruia ţeseam eu tot "elul de pove!ti pline de cavaleri !i prinţese# De acolo am mers în (os pe strada Pro"eţilor către ?pitalul Italian. un ora! a"lat su& văl. "ără o vor&ă. mosc*ei !i mistere. o"icialităţi. ara&. corni!elor !i zidurilor de piatră# 'cesta era celălalt Ierusalim. ticsit cu cruci. "oi!oare. 3adi i !i muezini. Ierusalimul a&isinian. ameninţător !i totu!i "ascinant. pe străzile căruia o"icianţi ai unor culte străine învăluiţi în mantii negre sau ve!minte preoţe!ti se mi!cau "ără zgomot ca ni!te um&re întunecate. călugări !i călugăriţe. armean. misionar. era inspirat după un palat "lorentin# In dreptul ?pitalului Italian. un ora! demn !i tăcut. care. "emei cu văl !i popi în sutane# 5ra o dimineaţă din vara lui HI=X. mona*al. (udec$nd după turnul crenelat !i cupolele acoperite cu ţiglă. către strada ?t# 6eorge. ad$ncit în g$nduri. cu clopotele !i "armecele lui înaripate care îţi erau interzise pentru că erau străine !i du!mănoase. adoratori. ocolind cartierul evreiesc ultraortodoC Mea ?*earim. grila(elor. cu mai puţin de un an 510 .Poveste despre dragoste si întuneric c$ndva un ar*itect neamţ eCcentric pe nume . Ierusalimul pe care nu l cuno!team aproape deloc. care ascunde taine prime(dioase. intr$nd în lumea c*iparo!ilor. am luat o spre nord. cu c$teva luni înainte de încăierările s$ngeroase care au iz&ucnit la Ierusalim. plin de pini.

aţi "ace &ine să nu ză&oviţi mai mult dec$t e nevoie# ?trecuraţi vă iute pe străzile astea# .e caută aici trei evrei. care parcă pluteau pe un nor de "um de ţigară.ele mai multe dintre u!ile care dădeau în odăile celelalte erau înc*ise. că sunteţi aici. 2i acum. precum !i domnul Dennet* +rOell DnoC 6uild"ord. dar printr una care era dată de perete am zărit trei "ete de v$rsta mea. un &ăr&at. de unde au răsărit deodată. c$ţiva st$nd în picioare în grupuleţe. cei mai mulţi dintre ei a!ezaţi pe canapelele în!irate de a lungul celor patru pereţi. în încăpere erau de(a vreo cincisprezece sau douăzeci de oaspeţi !i mem&ri ai "amiliei.$t mai e### . în partea asta a ora!ului. de &om&ardament. o "emeie !i un copil. înainte de asediu.'mos +z înainte de plecarea englezilor. gazda noastră.ardigan. uit$ndu se la oaspeţi !i !u!otind între ele# )staz -a(i& Mamdu* al ?ilOani. &ăr&aţi !i "emei. prin colţuri# Printre ei erau domnul . Directorul 6eneral al Po!tei !i !e"ul unc*iului ?tasze3. îm&răcate în roc*ii lungi. îng*esuite pe o &ăncuţă. ne a prezentat c$ţiva mem&ri ai "amiliei !i pe c$ţiva dintre ceilalţi oaspeţi. care stătea în picioare împreună cu alţi domni !i l a salutat pe unc*iul ?tasze3 ridic$nd un pic pa*arul# .$nd am a(uns noi. o ră&u"nire insesiza&ilă de ostilitate înă&u!ită# . de tăierea apei !i de împărţirea ora!ului# %n s$m&ăta în care am mers către casa "amiliei ?ilOani din ?*ei3* Aarra* asupra acestor cartiere de la nord est domnea încă o lini!te încărcată# %nsă în această lini!te puteai percepe de(a o undă de neră&dare. 511 .

cu o &ar&ă pătrată !i c$rlionţată# 6azda noastră le a lăudat tuturor oaspetele. !i a eCplicat în vreo două "raze cum dragul domn ?tav a alungat marele necaz care at$rnase deasupra capului "amiliei ?ilOani timp de c$teva săptăm$ni întunecate# La r$ndul nostru. . !i din celălalt capăt al încăperii papagalul răgu!it a răspuns: 9Dalamat. 95nc*ante : !i 9îmi "ace plăcere să vă cunosc:# I am o"erit "amiliei ?ilOani c*iar !i un modest dar sim&olic: o carte cu "otogra"ii ale vieţii din 3i&&utz. z$m&ind ama&il !i d$nd de c$teva ori din cap. în engleză: 9. copii goi &ălăcindu se voio!i su& stropitori !i un ţăran ara& &ătr$n. în engleză !i uneori în "ranceză. un cărturar "rancez mai în v$rstă !i un preot grec în sutană. am z$m&it.e "rumos4:. am "ăcut mici plecăciuni !i am murmurat 9. am str$ns m$ini. ţin$nd str$ns "r$ul măgarului său în vreme ce se uită la un tractor gigantic pe !enile care trece într un nor de pra"# 8iecare "otogra"ie era însoţită de c$teva eCplicaţii în e&raică !i engleză# )staz al ?ilOani a răs"oit cartea cu "otogra"ii.ine o să "ie ursitul meu. Ga 512 . am "lecărit.ine o să "ie prinţul meu. cu poze ale scenelor din viaţa de toate zilele din sala de mese comună.Poveste despre dragoste si întuneric printre care două doamne englezoaice de v$rstă mi(locie în costume cenu!ii. :. pionieri pe c$mp !i la lăptărie. ca !i cum ar "i înţeles în s"$r!it ceea ce voiau "otogra"ii să spună în imagini# I a mulţumit oaspetelui pentru dar !i l a pus într una dintre ni!e sau poate că pe un pervaz# Papagalul cu voce înaltă a intonat &rusc din colivia sa.

arăt$nd ca un trunc*i de copac rupt. somnoro!i. care păreau gemeniF !edeau unul l$ngă altul. cu o căma!ă în dungi înc*eiată doar la (umătate din nasturi !i cu pantaloni care păreau prea mari pentru el# Mi am amintit de &ătr$nul 'leluiev din povestea mamei. a!a cum erau !i m$inile lui muncite. Ga s*ei3*4 Dalamat": Două să&ii încruci!ate at$rnau pe perete deasupra capetelor noastre. înalt !i g$r&ov. Pentru că la st$nga lui )staz al ?ilOani era alt &ăr&at &ătr$n. de zidar# ?emăna &ine cu unul dintre portretele at$rnate pe perete. în vreme ce "ratele lui "uma ţigară de la ţigară.ei mai mulţi dintre &ăr&aţi aveau cincizeci sau !aizeci de ani !i unul era un &ăr&at "oarte &ătr$n. într un costum ca"eniu ros care era cam destrămat pe la m$neci# 5ra un &ătr$n z&$rcit. v$nos. !i unul î!i "ăcea de lucru cu un !irag de mătănii de c*i*lim&ar. av$nd gri(ă să nu se 513 . cu capul arămiu acoperit de peri ţepo!i# 5ra îm&răcat negli(ent. ?au c*iar stră&unicul. mustaţa argintie îi era îngăl&enită de tutun. o&ra(ii îi erau sco"$lciţi. în ramele lor aurite# ?ă "i "ost &unicul. care se îngri(ea în coli&a lui de un &ăr&at !i mai &ătr$n# 5rau c$ţiva tineri în *aine al&e de tenis. în colţul în care ne am a!ezat# 'm încercat în zadar să g*icesc care sunt oaspeţii !i care sunt mem&rii "amiliei# .'mos +z s*ei3*4 Dalamat. de patruzeci !i ceva de ani. !i o perec*e de &ăr&aţi &urto!i. aduc$ndu !i contri&uţia la vălul cenu!iu care plutea în aer# %n a"ară de cele două doamne englezoaice mai erau c$teva "emei a!ezate pe canapele sau plim&$ndu se prin încăpere.

!u!otind "ără încetare. cu care emigrase din Lodz cu vreo cincisprezece ani înainte. dulciuri. în costumul său negru. &luza cu m$neci lungi !i cerceii de care at$rnau pietre preţioase.are dintre "emei era stăp$na casei. era greu de spus: c$teva dintre ele păreau să "ie acasă la ele# + "emeie voinică într o roc*ie de mătase în"lorată de aceea!i culoare cu vaza în care se a"lau penele de păun. cu !olduri înguste. domnul DnoC 6uild"ord. pa*are de ceai !i ce!cuţe de ca"ea# . stătea în picioare !i vor&ea în"lăcărat cu ni!te tineri în pantaloni scurţi de tenis# 'ltă doamnă. într o roc*ie de &um&ac imprimat cu o droaie de "ructe care păreau să i accentueze rotun(imea pieptului !i a coapselor. Mala. precum !i c$teva tinere "ermecătoare. cu "usta ei ca"enie. înc$t clinc*eteau la orice mi!care. purta o căma!ă al&astră simplă. i a întins m$na gazdei ca să i o sărute !i l a răsplătit îndată cu trei pupături pe o&ra(i. papagalul care vor&ea ca un "umător pătima! a glăsuit din colivia sa de la un capăt al încăperii: 514 . !i soţia lui. ale cărei &raţe cărnoase erau împodo&ite cu at$tea &răţări !i cercuri de argint. păreau să "ie persoanele cu îm&răcămintea cea mai protocolară din încăpere /cu eCcepţia c*elnerilor0# . cu ung*ii ro!ii. dreapta. cu mustaţă cenu!ie !i nările păroase um"late. ca de popă. "ără *aină sau cravată# Deodată. cu coa"uri elegante !i "uste de sport# ?tasze3 7udnic3i.Poveste despre dragoste si întuneric ciocnească de servitorii cu papion care duceau tăvi încărcate cu &ăuturi reci.*iar !i Directorul 6eneral al Po!tei. st$nga !i iar dreapta# 8ata !i o matroană mai &ătr$nă.

seminţe de dovleac !i de pepene. naturellement#: Din capătul celălalt soprana răzg$iată i a răspuns pe loc: 9>as4 >as.'mos +z 9Metis oui. a !ovăit. ara*ide. con!tient de o&ligaţiile care decurgeau din statutul meu de t$năr diplomat care acceptă ospitalitatea unei mari puteri ce îmi scruta cu suspiciune comportamentul# Domnul al ?ilOani s a oprit l$ngă noi !i a "lecărit c$teva minute în engleză cu tanti Mala !i unc*iul ?tasze3. cu &uza îng*eţată. mais oui. pe c$nd se scuza !i era gata să se întoarcă la ceilalţi oaspeţi. poate compliment$nd o pentru cercei# 'poi. Ga eini" >as min "adla34 )sRut4 >as Oa*alas:# Din c$nd în c$nd servitorii în negru. nuci. z$m&ind. pa*are de ceai !i pa*are înalte. mais oui. cu sucuri de "ructe !i suc de rodii cu &ucăţi de g*eaţă. toate &unătăţurile următoare. s a întors deodată spre mine !i a spus cu un z$m&et ama&il. c*ere mademoiselle. "ructe. glumind. !i tăvi încărcate de plăcinte calde. în e&raica lui împiedicată: J Poate că t$nărului domn i ar plăcea să iasă în grădină# ?unt ni!te copii în grădină# 515 . "elii de pepene verde. dar *otăr$t. al& !i ro!u se materializau din norul de "um !i încercau să ne ispitească cu &ol după &ol de migdale. !i castronele cu gelatină de migdale mirosind delicios a scorţi!oară !i împodo&ită cu migdale tocate# Dar m am mulţumit cu doi &iscuiţi !i un singur pa*ar de suc de "ructe !i am re"uzat politicos. alte ce!cuţe de ca"ea. a&solument.

g$tul su&ţire. o&i!nuia tata să citeze cu entuziasm din 1ladimir Aa&otins3i. în livadă# ?u& &olta de verdeaţă erau vreo cinci !ase "ete. ad$nciţi într o conversaţie !optită.$nd avea să se pună în s"$r!it temelia statului evreiesc li&er. am co&or$t treptele de piatră !i am mers spre &olta de verdeaţă !i dincolo de ea. în (urul trunc*iului aspru al unui dud stu"os. aproape de colţul zidului. !i acolo !edea cu genunc*ii lipiţi o "ată cu c*ipul palid# 'vea părul !i genele negre. căruia îi plăcea să mi zică înălţimea 1oastră. turnurile !i cupolele# 'poi. umerii "iravi !i părul ei tuns scurt cădea peste o "runte care îmi părea luminată pe dinăuntru de strălucirea curiozităţii !i &ucuriei# Purta o &luză 516 .Poveste despre dragoste si întuneric In a"ară de tata. ca un leu care în"runtă alţi lei am părăsit încăperea plină de "um# De pe veranda largă am cuprins cu oc*ii priveli!tea zidurilor +ra!ului 1ec*i. cu sentimentul puternic al con!tiinţei naţionale. autoritar. naţiunea noastră va putea să se alăture comitetului naţiunilor 9ca un leu care în"runtă alţi lei:# '!adar. cineva în(g*e&ase o &ancă "ără picioare. dar "ără să se atingă# La celălalt capăt al livezii. cu încetineală. în grădină# . nimeni nu mi mai spusese p$nă atunci domn# Timp de o clipă glorioasă c*iar m am văzut ca un t$năr domn evreu al cărui statut nu e cu nimic mai pre(os dec$t cel al tinerilor domni străini care erau a"ară. în plină adolescenţă# Le am ocolit de departe# 'poi ni!te pu!ti gălăgio!i au trecut agale pe l$ngă mine# + "ată !i un &ăiat se plim&au pe su& copaci.

dintr o su"lare.u îndrăzneală. în contrast cu delicateţea celorlalte trăsături# La picioarele ei era un copil. am "ăcut c*iar o mică plecăciune. Mademoiselle. ? a uitat la mine "ără să z$m&ească# ?pr$ncenele îm&inate îi dădeau un aer sever. care poate că îi era "rateF stătea în genunc*i pe păm$nt !i culegea. dar după mica arcuire a &luzei !i licărul deloc copilăresc de curiozitate !i. dacă sunteţi &ună.il vous plait. de asemenea. poate că mai puţin ca un leu care în"runtă alţi lei !i mai mult ca papagalii din încăperea a"lată în susul treptelor# 8ără să mi dau seama. dornic să creez contactul !i ast"el să împră!tii orice pre(udecăţi !i să gră&esc împăcarea dintre popoarele noastre# J ?a&a* al &eir. Ga &int.'mos +z crem pe su& o roc*ie lungă &leumarin cu dungi late# Pe &luză avea o &ro!a de "ilde! care îmi amintea de una pe care o purta &unica mea ?*lomit# La prima vedere "ata aceasta părea de v$rsta mea. "runzele căzute pe care le a!eza în cerc# . 517 . preocupat. un &ăieţel de vreo trei ani. înainte ca oc*ii mei să se "erească0 tre&uie să "i avut cu doi trei ani mai mult. domni!oară# 'na ismi 'mos# Va inti. i am o"erit "etei un s"ert din întreg voca&ularul meu de cuvinte străine. de avertizare din oc*ii ei c$nd i au înt$lnit pe ai mei /pentru o clipă. cu părul c$rlionţat. 1otre nom s. 1ă rog numele. poate unsprezece sau doisprezece# 'm reu!it totu!i să văd că spr$ncenele îi erau destul ele groase !i îm&inate.

ca"enie !i netedă. care ne arătau într o lumină înspăim$ntătoare ca să i aţ$ţe pe ara&i să ne urască# ?arcina noastră. dar !i "ără z$m&et# Dintr odată semăna "oarte mult cu ea. un simţ al misiunii mi a dat cura(ul să mă adresez acestei "ete ciudate !i să încerc să stau de vor&ă cu ea : aveam de g$nd să i eCplic în c$teva cuvinte convingătoare c$t de curate sunt intenţiile noastre. spre "răţiorul ei. de(a maturăF ra am îm&u(orat !i oc*ii mi au "ugit iar în altă parte. rodul cel putred al intrigilor &ritanice !i al incitării "anaticilor musulmani. s$m&ăta sau în vreo seară de vară. dar în spaţiul dintre roc*ie !i panto"ii cu catarame în "ormă de "luture am zărit pielea pulpelor ei. care m a privit !i el lini!tit. de la unc*iul Aosep*. de la învăţătorii mei. a spus odată domnul 7osendor"".Poveste despre dragoste si întuneric care îi depă!ea v$rsta# ' dat din cap de c$teva ori. "ără neîncredere. era să înlăturăm &ănuielile !i să le eCplicăm că suntem de "apt un popor pozitiv !i c*iar &l$nd# Pe scurt. c$t de dezgustătoare e uneltirea menită să st$rnească un con"lict între popoarele noastre !i c$t de &ine va "i pentru pu&licul ara& în 518 . ca !i cum ar "i luat o *otăr$re !i era de acord cu ea însă!i. pun$nd capăt deli&erării !i con"irm$nd constatările# 7oc*ia ei &leumarin îi a(ungea p$nă su& genunc*i. de la unc*i !i mătu!i !i din zvonuri mi a venit în minte în acel moment# Tot ce spuseseră la un pa*ar de ceai în curtea noastră din spate. despre tensiunea care cre!tea între ara&i !i evrei. cu c*ipul lui negricios !i lini!tit# Tot ce auzisem de la părinţi. "eminină. de la vecini. despre neîncredere !i ostilitate.

sau încotro.$nd malurile r$ului Iordan N Prin steagul nostru pur vor "i spălate: a lui Aa&otins3i. de o parte !i de cealaltă a roc*iei. eram ca un nătărău care a învăţat să mute cu două pătrate pionul din "aţa regelui !i a "ăcut asta "ără !ovăială. Prin mi!cări de dans. nazarineni !i noi N In &ucurie om &ea pe săturate N . Prin pantomimă.um o voi lumina pe această "ată ne!tiutoare !i o voi "ace să priceapă o dată pentru totdeauna dreptul evreilor de a se întoarce în ?ion. . ?au 9'colo ara&i. sau cum se mi!că. cu m$inile odi*nindu i se desc*ise pe &ancă. sau de ce# Dezorientat# Dar "ata mi a răspuns. "ără să se uite la mine.um a! putea să i traduc "ără nici un cuv$nt 9+. nic i măcar numele pieselor. într un cuv$nt. 2i cum o "ac să recunoască dreptul nostru la Ţară "ără să "olosesc cuvinte. ţara mea. cu oc*ii aţintiţi asupra "ratelui ei. solul cel me!ter la vor&ă. care punea c$te o pietricică în mi(locul "iecărei "runze din cercurile lui: J Mă c*eamă 'is*a# Micuţul e "ratele meu# 519 . în persoana mea. patria mea: a lui . !i încă în e&raică. dar după aceea nu mai !tie nimic despre !a*.erni3ovs3i.'mos +z "orma acestei "ete cu &uze arcuite graţios să petreacă un pic de timp în compania poporului evreu politicos !i plăcut. în v$rstă de opt ani !i (umătate# 'proape# Dar nu mă g$ndisem dinainte ce o să "ac după ce voi "i "olosit cea mai mare parte din stocul meu de cuvinte străine în prima "rază# .

răspunz$nd la compliment cu alt compliment# 'r vrea să stăm un pic de vor&ă. !i că onoratul ei tată. genunc*ii unei "emei mature de(a. a "ost cel care a sugerat personal să vin în grădină !i să vor&esc cu copiii din casă# 'is*a m a corectat !i a spus că ustaz -a(i& nu e tatăl ei. e&raica. genunc*ii. m am gră&it să răspund. în ?*ei3* Aarra*. domnul al ?ilOani.Poveste despre dragoste si întuneric 'OOad# ' mai spus: J 5!ti "iul oaspeţilor de la po!tă. !i a descruci!at !i încruci!at iar picioarele# 2i. ci în Tal&ie*. !i ea a luat în ultimii trei ani lecţii de pian de la o pro"esoară din 7e*avia !i a învăţat un pic de e&raică de la pro"esoară !i de la ceilalţi elevi# 5 o lim&ă "rumoasă. care era c*iar o cele&ritate mondială. -u vor&im de(a. un ustaz. !i 7e*avia e o zonă "rumoasă# >ine îngri(ită# Lini!tită# Tal&ie* e !i ea &ine îngri(ită !i lini!tită. '!a că i am eCplicat că nu eram deloc "iul oaspeţilor de la po!tă. pentru o clipă. /)n mic z$m&et a p$lp$it o clipă pe &uzele ei# 2i a îndreptat cu am$ndouă m$inile tivul roc*iei. ci al prietenilor lor# 2i că tata era un cărturar destul de însemnat. !i că unc*iul tatălui meu era un cărturar !i mai însemnat. acolo unde zidul grădinii se iţea spre noi dintre copaci#0 Prin urmare am adoptat o eCpresie reprezentativă !i mi am eCprimat părerea că e destul loc în această ţară pentru am$ndouă 520 . ci unc*iul mamei ei: ea !i "amilia ei nu locuiesc aici. apoi roc*ia s a a!ezat la loc# 'cum privea puţin în st$nga mea.

J Păi. mi a spus ea. a pre"erat să treacă pe l$ngă ea: "ratele ei mai mare. că acesta era singurul "el potrivit de a vor&i cu ara&ii !i cu "etele# /-u prea avusesem ocazia să vor&esc cu o "ată sau cu un ara&. dar îmi înc*ipuiam că în am$ndouă cazurile se cere o delicateţe specială: tre&uie să vor&e!ti în v$r"ul picioarelor. ci în cea a tatei !i a musa"irilor săi: protocolară. nu tre&uie dec$t să ai&ă &unul simţ să trăiască în pace !i respect reciproc# . e la Londra. cum s ar zice#0 ? a dovedit că nu avea cuno!tinţe prea mari de e&raică sau poate că părerea ei era di"erită de a mea# In loc să mi răspundă la provocare. păi. îngri(ită# .umva. care de(a "ăcuse la poalele dudului patru cercuri per"ecte din "runze# J Dar tu. am zis eu. din sting*ereală sau îng$m"are. să vezi. vor&eam cu ea nu în e&raica mea o&i!nuită. 'OOad. unde învaţă ca să "ie 9(urisconsult !i avocat:# )m"l$ndu mă în pene de at$ta reprezentativitate. uite care e trea&a### J + să "ii !i tu avocat# După "elul în care 521 . st$nd încă în picioare în "aţa ei !i !terg$ndu mi pe pantalonii scurţi palmele transpirate.a un măgar îm&răcat în roc*ie de &al !i cu panto"i cu toc înalt: convins. să vezi.'mos +z popoarele. cine !tie de ce. am între&at o ce vrea să studieze c$nd o să "ie mai mare# ? a uitat drept în oc*ii mei !i în acel moment în loc să ro!esc m am al&it# Pe dată mi am "erit privirea !i m am uitat în (os spre "răţiorul ei cel serios.

?cria poezii !i în ara&ă. 'is*a nu zicea nimic# >rusc m a între&at dacă !tiu să mă caţăr în copaci# 5moţionat cum eram. !i totu!i cutremurat de "iorul reprezentativităţii naţionale.mai o clipă4 ?tai o clipă4: Intre timp.. ca de miel. i am dat pe loc un recital pasionat de "r$nturi de poezie# . . a zis: J + să scriu o carte# J Tu. J Poezie# J Poezie. în"oiat de indignare !i cu simţul misiunii. 'OOad. cu simţire.erni3ovs3i# Levin Dipnes# 7a*el# 1ladimir Aa&otins3i# 2i o poezie de a mea# Tot ce mi venea în minte# Tur&at. setos să "ac tot ce voia ea. plini de curiozitate !i cu un strop de teamă. 2ocat de între&area ei. ridic$nd vocea. J In "ranceză !i engleză# J ?crii poezii. !i a ridicat capul c$rlionţat !i m a aţintit cu oc*i căprui !i nevinovaţi. In loc să mi răspundă. dar nu le a arătat nimănui# 5&raica e !i ea o lim&ă "rumoasă# ' scris cineva vreodată poezii în e&raică. . poate că un pic îndrăgostit de ea. m am trans"ormat pe loc din Aa&otins3i în Tarzan# Lepăd$ndu mi sandalele pe care unc*iul ?tasze3 le lustruise în dimineaţa aceea 522 . !i deodată a declarat într o e&raică limpede:.Poveste despre dragoste si întuneric vor&e!ti# J . gesturi !i eCpresii ale "eţei !i c$teodată c*iar înc*iz$nd oc*ii# P$nă !i "răţiorul ei.e anume te "ace să crezi asta. rotindu mi &raţele prin aer.e "el de carte o să scrii.

dincolo de v$r"ul zidului. copii ai morţii. uit$nd de *ainele mele &ine călcate. în sus. !ovăielnic. p$nă ce &urta mi s a lipit de o creangă înclinată care s a lăsat su& greutatea mea ca un arc !i am &$(&$it cu m$inile !i am dat deodată peste un lanţ ruginit cu o &ilă grea de "ier. după cum ni se spusese. scoţ$nd săl&atice strigăte de răz&oi. am pipăit cu picioarele goale trunc*iul zgrunţuros !i "ără să !ovăi o clipă m am a&urcat în copac. de la o cracă la alta !i în sus. prinsă la capătul lui. în sus p$nă în cre!tetul copacului. ei ne au considerat o naţiune (alnică de învăţăcei îng*esuiţi în Ges&iva. către ramurile din v$r". "ără să mă sinc*isesc de zg$rieturi. a"ară din um&ră. "ăc$ndu i pe toţi cei ce l văd să tremure la răgetul lui: un leu printre lei# 523 . !i a zis iar: . dracu. ca !i cum a! "i ridicat în aer vreun "ruct rar pentru t$năra de dedesu&t# De !aizeci de generaţii încoace. nelu$nd în seamă v$nătăile. strălucitorul t$năr evreu în deplinătatea "orţei lui. am "ăcut un salt !i m am agăţat de o creangă (oasă. !i acum în s"$r!it urca pe scenă iudaismul musculos. iar cu cealaltă. !i ea ruginită. (uliturile !i petele de dude.mai o clipă4 ?tai o clipă4 ?e pare că erau singurele cuvinte e&raice pe care le !tia# M am ţinut cu o m$nă de creanga mea care gemea.'mos +z p$nă ce pielea a a(uns de un negru strălucitor. aOlad al maOt. am scuturat lanţul !i am rotit &ila de "ier în cercuri repezi. dincolo de v$r"ul celorlalţi copaci. !tie la ce slu(ea !i cum a(unsese în cre!tetul dudului# Micul 'OOad s a uitat la mine g$nditor. molii "ragile care sar în sus de "rică la orice um&ră.

acest zelos păzitor al "raţilor. dar nu vedea. un z$m&et amuzat.a văzut !i n a auzit. străpung$nd aerul cu rotiri din ce în ce mai puternice ale mărului lui de "ier. îngăduitor. urec*i. surd. cu spr$ncenele negre !i groase. nu !i a înc*ipuit !i nu s a păzit. nu un z$m&et de admiraţie sau de veneraţie "aţă de noul evreu. se uita în sus la el cu un z$m&et compătimitor. ameninţ$nd să i smulgă &raţul din umăr# %ng$m"area lui# -esă&uinţa lui# +trava pu&ertăţii# >eţia !ovinismului tru"a!# 7amura pe care era culcat ca să !i "acă numărul gemea de(a su& greutatea lui# Iar "ata delicată. acest leu z&urător. !i nu auzea# -u "ăcea dec$t să înv$rtă lanţul. cu toate că -emesis era de(a pe drum !i totul era pregătit pentru oroarea ce avea să vină# >ila de "ier ruginit din capătul lanţului se înv$rte(ea prin aer. nu ne poţi impresiona cu asta. ca acei coO&oG vite(i pe care îi văzuse la cinematogra" descriind prin aer cercuri cu lasourile lor. nătărău# 'vea oc*i. ca !i cum ar "i spus.Poveste despre dragoste si întuneric %nsă acest teri&il leu de copac al cărui rol îl (ucam trium"ător în "aţa 'is*ei !i a "ratelui ei nu !i dădea seama că i se apropie os$nda# 5ra un leu or&. dacă c*iar vrei să mă uime!ti într o &ună zi va tre&ui să te străduie!ti de !apte ori mai mult# 524 . ci o eCpresie u!or dispreţuitoare. toate e"orturile astea ale tale nu înseamnă nimic. călărind pe creanga lui legănătoare. poeta. g$nditoare. asta nu e nimic. din goana calului# . am văzut noi mult mai mult dec$t asta.

"ugi. 'OOad. din v$r"ul dudului. în pantalona!ii lui scurţi !i cu panto"iori ro!ii. cineva i a rostit numele cu un răcnet îngrozit. !i poate că n a avut timp dec$t să se uite în sus în copac cu oc*ii lui rotunzi. serios. s a dovedit a "i o oroare#0 Iar "ratele ei era încă acolo. c$nd deodată. la poalele dudului. panto"ul ca de păpu!ă care s a umplut deodată de s$nge !i a început să reverse s$nge prin găurile !ireturilor !i să picure pe la cusături !i peste partea de sus# 'tunci un singur ţipăt de durere lung. ateriz$nd cu o &u"nitură grea !i surdă !i strivindu i picioru!ul prin panto"ul mic !i ro!u. poate că n a avut timp dec$t să vadă mărul de "ier ruginit care se desprinsese din capătul lanţului !i se năpustea spre el ca un o&uz. 'OOad. în s"$r!it.'mos +z /2i din ad$ncurile unui puţ întunecat se poate să i "i "luturat prin "aţă. s"$!ietor s a înălţat peste v$r"urile copacilor !i apoi întreg trupul ţi a "ost prins de tremurături ca ni!te ace îng*eţate !i totul a tăcut în (urul tău într o clipă. um&la !ovăielnic după un "luture al&. î!i terminase misterioasele cercuri per"ecte din "runze căzute !i acum. o (unglă virgină prin care urmărise c$ndva o "etiţă !i c$nd a a(uns o. o "r$ntură de clipă. drept spre el din ce în ce mai întunecat !i mai mare !i z&ur$nd drept către oc*ii copilului. amintirea unei păduri dese dintr un magazin de îm&răcăminte pentru "emei. de parcă ai "i "ost înc*is într un 525 . arăt$nd competent !i adora&il. ciu"ulit. străpungător. !i cu siguranţă i ar "i strivit ţeasta dacă nu ar "i trecut la un "ir de păr de capul lui !i nu i ar "i v$($it drept pe l$ngă nas.

încă mai tremuram din cap p$nă n picioare. c*iar înainte să desc*izi gura ar "i tre&uit să &ag de seamă. ca !i cum ar "i "ost de acord cu ea însă!i.a o du*oare# 2i îmi amintesc. nu mi amintesc cine mi a îngri(it tăietura de pe &ăr&ie din care picura s$nge pe cea mai &ună căma!ă a mea /am p$nă în ziua de azi semnul pe &ăr&ie0 !i nu mi amintesc aproape nimic din cele petrecute între singurul ţipăt al &ăiatului rănit !i cear!a"urile al&e din seara aceea. cu o mustaţă stu"oasă. ca !i cum ar "i spus a! "i putut g*ici pe loc.Poveste despre dragoste si întuneric ais&erg# -u mi amintesc c*ipul copilului le!inat c$nd sora lui l a dus de acolo în &raţe !i nu mi amintesc dacă a ţipat !i ea. groază !i "ulgere de ură veneau din oc*ii ei !i dincolo de sc$r&ă !i de ură mai era un soi de clătinare mo*or$tă a capului. cum cineva. g*emuit cu genunc*ii la gură. dacă a strigat după a(utor. asta se simţea de departe# . disperare. în patul du&lu al unc*iului ?tasze3 !i al lui tanti Mala# Dar îmi amintesc p$nă în ziua de azi oc*ii ei ca doi căr&uni aprin!i. cu un ceas de aur pe o &răţară "oarte lată. cu c$teva cusături în &ăr&ie. ţin$ndu mă de căma!a 526 . su& &ordura de doliu a spr$ncenelor negre îm&inate la mi(loc: sc$r&ă. dacă mi a vor&it !i nu mi amintesc c$nd sau cum am co&or$t din copac sau dacă am căzut cu creanga care s a pră&u!it su& mine. un &ăr&at scund !i păros. vag. poate că era unul dintre oaspeţi sau unul dintre "iii gazdei. mă t$ra &rutal de acolo. ar "i tre&uit să "iu atentă.

în care să ducă daruri pentru t$nărul rănit. cu palma desc*isă. remu!cării !i vinii# %nsă pe c$nd se tot s"ătuiau. poate că 527 . iar !i iar. ca !i ?tasze3 !i Mala.'mos +z ruptă. lent. ci !i a tăiat &ăr&ia !i a "ost nevoie de două sau trei cusături# Poate că părinţii mei !i soţii 7udnic3i plănuiseră c*iar o vizită la vila ?ilOani. nu a!a cum pedepse!ti un copil. să i contacteze !i să între&e ce "ace micul 'OOad !i c$t de grave erau rănile lui# Desigur. aproape de a "uga# 2i din mers am văzut un &ăr&at "urios care stătea l$ngă "$nt$na din mi(locul terasei pavate lovind o pe 'is*a. peste spate. peste "aţă. ca să dovedim "amiliei al ?ilOani în particular !i poporului ara& în general c$t de m$*niţi. părinţii mei au vrut. de ru!inaţi !i de sting*eriţi suntem. contrazic$ndu se în privinţa momentului !i a modalităţii. dar în acela!i timp prea no&ili ca să căutăm scuze sau circumstanţe atenuante !i destul de responsa&ili ca să purtăm pe umeri întreaga povară a sting*erelii. nu iz&ind o cu pumnii. ci a!a cum îţi ver!i "uria pe un cal# ?au pe o cămilă încăpăţ$nată# Desigur. peste cap. nu plesnind o peste o&ra(i. meticulos. în vreme ce sarcina mea ar "i "ost să mi eCprim umilele remu!cări prostern$ndu mă în prag sau acoperindu mă cu p$nză de sac !i cenu!ă. peste umăr. voiau să găsească o modalitate de a !i eCprima regretul !i ru!inea# Poate că s au g$ndit să o"ere o compensaţie potrivită# Poate că era important pentru ei să le "acă pe gazde să vadă cu oc*ii lor că nici partea noastră nu a scăpat nevătămată. ci lovind o tare.

în am$ndouă lim&ile. domnul DnoC 6uil"ord. a "ost ca !i cum un mu!c*i invizi&il s ar "i încordat dintr odată# -u era o idee &ună să mai calci prin acele zone# '!a că tata a tele"onat cu vite(ie la &iroul "irmei ?ilOani !i 8iii din strada Prinţesa MarG. pe c$nd c*i&zuiau încă la planuri !i la măsuri de cercetare. regretele noastre. c$t de m$nio!i mai sunt !i cum pot "i îm&l$nziţi.omitetul ?pecial al -aţiunilor )nite pentru Palestina i a prezentat 'dunării 6enerale recomandările sale# 2i la Ierusalim. i a cerut în engleză !i "ranceză "luentă să ai&ă ama&ilitatea de a a!tepta c$teva clipe !i a revenit spun$nd că a "ost împuternicit să primească un mesa( pentru domnul ?ilOani# '!a că tata a dictat un mesa( scurt despre sentimentele noastre. "aptul că suntem gata să plătim toate c*eltuielile medicale !i dorinţa noastră sinceră de a ne înt$lni c$t mai cur$nd pentru a limpezi lucrurile 528 . în prima zi din septem&rie HI=X. au venit săr&ătorile evreie!ti mari# 2i c*iar înainte de aceasta. !i să l roage să întindă pentru noi ni!te antene neo"iciale !i să a"le în ce ape se scaldă "amilia ?ilOani. c$t de "olositoare ar "i prezentarea personală a scuzelor !i în ce spirit ar primi ei o"erta noastră de a îndrepta lucrurile . c*iar dacă încă nu iz&ucnise violenţa. s a prezentat în engleză !i în "ranceză !i a cerut. să "ie pus în legătură cu domnul al ?ilOani senior# )n secretar t$năr i a răspuns cu politeţe rece. gri(a noastră "aţă de sănătatea dragului de copil.Poveste despre dragoste si întuneric suger$nd ca unc*iul ?tasze3 să meargă la !e"ul lui. .

!i a amintit de tot soiul de lucruri &une !i rele. tata !i cu mine n am vor&it niciodată despre acea s$m&ătă# -ici măcar înt$mplător# 2i c*iar după mulţi ani. la vreo cinci ani după 7ăz&oiul de 2ase Eile. a!ezat în "otoliul său cu rotile. Dacă o "i reu!it într adevăr să a"le ceva.am primit nici un răspuns de la "amilia ?ilOani. în vreme ce locomotive era 9locomoţi":#0 .e a spus !i ce n a spus 'is*a despre mine. destul de devreme. după ce cucerisem Ierusalimul de est.$nd pronunţa t*e se auzea 9zi:. mie nu mi au spus nimic# P$nă în ziua în care a murit mama !i mai apoi. p$nă în ziua morţii sale.'mos +z !i a încerca să îndreptăm răul# /Tata vor&ea engleza !i "ranceza cu un accent "oarte rusesc# . nici prin intermediul domnului DnoC 6uil"ord. am "ost acolo de unul singur. n a pomenit de acea s$m&ătă de la vila ?ilOani# 2i odată. pe acela!i drum pe care am mers în acea s$m&ătă dinainte# 5rau porţi de "ier noi !i în "aţa casei era parcată o ma!ină nemţească strălucitoare. . într o s$m&ătă de vară. cu perdeluţe gri# Pe v$r"ul zidului care încon(ura grădina erau cio&uri de sticlă de care nu mi aminteam# 1$r"urile verzi ale copacilor se arătau deasupra zidului# ?teagul unui consulat important "lutura pe acoperi! !i l$ngă porţile noi de "ier erau o placă 529 . !e"ul lui ?tasze3 7udnic3i# +are tata s a străduit pe alte căi să a"le c$t de grave erau rănile lui 'OOad. la slu(&a de pomenire a Malei 7udnic3i. în HIMX. nici direct. c$nd &ietul ?tasze3 a vor&it o (umătate de noapte.

c$nd tata nu era acasă.Poveste despre dragoste si întuneric de alamă lucitoare cu numele statului respectiv. a în"runtat zidurile cenzurii# +dată. lanţuri de "ier. au auzit strigătele de a(utor ale unei "emei care se îneca# 8ără o vor&ă. în locul nostru special. în "elul ei o&i!nuit. mi a scos aţele puse la camera de gardă în acea s$m&ătă dimineaţă# Din ziua în care au "ost scoase aţele un văl a co&or$t asupra întregului episod# Tanti Mala !i unc*iul ?tasze3 erau !i ei înrolaţi în acţiunea de înă&u!ire a c*estiunii# -ici o vor&ă# -ici despre ?*ei3* Aarra*. !i stema lui# )n paznic în *aine civile a ie!it !i s a uitat la mine curios# 'm mormăit ceva !i mi am continuat drumul către Muntele ?copus# Tăietura din &ăr&ie s a vindecat în c$teva zile# Doctorul Hollander. nici despre copila!i ara&i. în litere ara&e !i latine. nici măcar în somn# %nsă odată. călugărul mai t$năr a sărit în apă. livezi. la masa din &ucătărie. mi a spus o "a&ulă indiană: 'u "ost c$ndva doi călugări care se supuneau la tot soiul de restricţii !i su"erinţe# Printre altele. duzi sau cicatrice de pe &ăr&ie# Ta&u# -u s a înt$mplat niciodată# Doar mama. s au *otăr$t să traverseze întreg su&continentul indian pe (os# 2i au mai *otăr$ t să "acă drumul în tăcere deplină: să nu rostească un cuvinţel. în momentul nostru special. pediatrul de la clinica din strada 'mos. pe c$nd mergeau pe malul unui r$u.ei doi asceţi !i au continuat drumul în tăcere# 'u trecut !ase luni sau un an !i dintr odată 530 . a dus o pe "emeie în c$rcă p$nă la mal !i a lăsat o pe nisip "ără să spună nimic# .

legendara &i&liotecă a regelui 'ssur&anipal. va "i 531 . o mai duci încă.: %n ceea ce l prive!te. ca să permită "orţelor regulate ale statelor mem&re ale Ligii 'ra&e. să i în"r$ngă pe evrei. : Prietenul lui i a răspuns cu o între&are: 9. încon(urate de armata de note !i "i!e# %ncerca să ne amuze pe mama !i pe mine cu una dintre poantele lui o&i!nuite: Dacă "uri de la un autor e!ti plagiatorF dacă "uri din cinci cărţi e!ti cărturarF dacă "uri din cincizeci de cărţi e!ti un mare cărturar# Ei de zi acel mu!c*i invizi&il de su& pielea Ierusalimului se încorda# Evonuri ne&une!ti circulau prin cartierul nostruF unele dintre ele îţi îng*eţau s$ngele în vine# )nele ziceau că guvernul &ritanic de la Londra e pe cale să !i retragă armata. după ce evreii vor "i plecat. să i primească înapoi pe englezi pe u!a din dos# Ierusalimul. pe care grecii l au numit ?ardanapalius. povestirile lui 6*ilgame! !i scurtul mit al lui 'dapă# Monogra"ii !i lucrări de re"erinţă se îngrămădeau pe &iroul lui. descoperirile unor ar*ive antice în Tel el 'marna !i Hatus*as*.um. care nu erau altceva dec$t un &raţ al englezilor îm&răcat în ve!minte din de!ert.'mos +z călugărul mai t$năr l a între&at pe însoţitorul său: 9?pune mi. susţineau c$ţiva dintre strategii din &ăcănia domnului 'uster. tata s a întors la cercetările lui# %n acel moment era cu"undat ad$nc în literaturile +rientului 'propiat antic. '33adia !i ?umeria. crezi că am păcătuit duc$nd "emeia aceea în c$rcă. să cucerească ţara !i apoi. >a&ilonia !i 'siria.

vom "i urcaţi pe nave !i du!i în lagărele de re"ugiaţi din . !i s$ngele nostru va cădea pe capetele noastre# )nii spuneau că unor evrei cu relaţii. iar noi. li s a su"lat la urec*e că ar "i mai &ine să plece în străinătate c$t mai iute sau măcar să !i trimită "amiliile într un loc sigur# 5i pomeneau despre cutare !i cutare "amilie care a "ost trimisă în 'merica !i despre di"eriţi oameni de a"acere prosperi care 532 . dar acum ei o să se dea deoparte. prin acţiunile lor s$ngeroase împotriva englezilor. înc$t Londra a *otăr$t pur !i simplu să i lase pe ara&i să ne măcelărească p$nă la unul: p$nă acum "orţele armate engleze au stat între noi !i un masacru general săv$r!it de naţiunile ara&e. >anda lui ?tern !i Hagana*. antreprenori !i angrosi!ti care aveau legături cu englezii. mai ales pentru că aruncaseră în aer cartierul general &ritanic din *otelul 7egele David. &ogăta!i din 7e*avia. slu(&a!i civili de rang înalt din 'dministraţia Mandatară.ipru# ?au am putea "i împră!tiaţi prin lagărele pentru persoane strămutate a"late în insulele Mauritius !i ?eGc*elles# 'lţii nu pregetau să a"irme că mi!cările evreie!ti ilegale. iar englezii *otăr$seră de(a să ne pedepsească printr o săl&atică &aie de s$nge# +"ensele necugetate ale "anaticilor no!tri conducători sioni!ti au "ăcut pu&licul englez să ne urască at$t de tare.Poveste despre dragoste si întuneric cur$nd capitala regelui '&dulla* al Transiordaniei. Irgun. au adus asupra noastră nenorocirea# -ici un imperiu din istorie n a "ost or& la a!a provocări umilitoare. locuitorii evrei.

u siguranţă !tiu ei ceva ce noi. 6lu&& pa!a. pre!edintele american. su& comanda Marelui Mu"tiu din Ierusalim. se instalează în tran!ee c*iar peste drum de 3i&&utzul 7amat 7a*el# )nii î!i eCprimau speranţa că. două avioane de transport americane gigantice au "ost văzute de(a în largul ?iciliei. o să intervină.u siguranţă că evreii americani 533 . îndrept$ndu se spre estF cu siguranţă că pre!edintele Truman nu va îngădui să se petreacă aici al doilea *olocaust la mai puţin de trei ani după Holocaustul celor 2ase Milioane# . înarmaţi cu cutii de vopsea !i pensule. nu putem dec$t să ne înc*ipuim# ?au ei puteau să !i înc*ipuie ceea ce pentru noi nu era dec$t un co!mar# 'lţii vor&eau despre grupuri de tineri ara&i care cercetau noaptea străzile noastre. ceilalţi. ast"el înc$t să i poată strivi pe evrei înainte ca ace!tia să poată măcar încerca să !i ridice capetele# 2i că luptătorii din 8răţia Musulmană. Truman. cărora englezii le au permis să vină din 5gipt înarmaţi !i să !i creeze poziţii "orti"icate pe dealurile din (urul Ierusalimului. iar englezii se "ăceau că nu i văd# Eiceau că "orţele Legiunii 'ra&e Transiordaniene. marc$nd casele evreie!ti !i repartiz$ndu le dinainte# 5i a"irmau că &ande de ara&i înarmate. erau de(a des"ă!urate în di"erite poziţii c*eie din ţară. atunci c$nd englezii o să plece. su& comanda generalului de &rigadă englez ?ir Ao*n 6lu&&.'mos +z au părăsit peste noapte Ierusalimul !i s au sta&ilit cu "amiliile lor la Tel 'viv# . "ie ce o "i# + să !i trimită degra&ă armata. luaseră de(a în stăp$nire toate dealurile din (urul ora!ului.

ultimul lucru pe care !i l doresc popoarele europene este să ne întoarcem !i să inundăm iar 5uropa# 2i. măsline !i za*ăr# Tata a cumpărat două canistre de para"ină etan!ate !i le a pus su& &azinul din &aie# 534 . dat "iind că europenii sunt mult mai puternici dec$t ara&ii. cu un g$nd consolator: în cel mai rău caz.Poveste despre dragoste si întuneric &ogaţi !i in"luenţi o să l preseze# 5i n ar putea să stea pur !i simplu cu m$inile în s$n# După părerea unora. pac*ete de pesmeţi. pregătindu se pentru ce avea să vină# Mama a umplut &u"etul din &ucătărie cu pungi de "ăină de gr$u !i matso. c*iar dacă ara&ii nu ne vor aici. con!tiinţa lumii civilizate sau opinia pu&lică progresistă.rupele.ei din ilegalitate di"uzau pe unde scurte c$ntece în"lăcărate# . ori clasa muncitoare internaţională. ameninţătoare. laptele pra" !i "ăina aproape că au dispărut de pe ra"turile din &ăcănia domnului 'uster: oamenii începeau să !i "acă rezerve. uleiul. lum$nările. practic toată lumea prezicea răz&oiul# . rezultă că eCistă o !ansă ca la urma urmei să "im lăsaţi aici# 5i o să i silească pe ara&i să îng*ită ceea ce 5uropa încearcă să scuipe# Intr un "el sau altul. ulei. za*ărul. sau larg răsp$nditele sentimente de vinovăţie "aţă de soarta tristă a evreilor supravieţuitori vor acţiona toate împotriva 9complotului anglo ara& de a ne distruge:# )nii dintre prietenii !i vecinii no!tri se încura(au singuri la începutul acelei toamne ciudate. ovăz Sua3er. conserve de legume !i de carne.

la serviciul lui de la >i&lioteca -aţională de pe Muntele ?copus. amestecate cu admiraţia pro"undă "aţă de inimile noastre no&ile !i măreţia noastră morală# Purtam în acea vreme discuţii m$ndre !i totu!i 535 . adunam argumente tran!ante care erau în stare să cucerească cele mai împietrite inimi &ritanice !i compuneam discursuri care nu numai că i ar "i adus pe ara&i la înţelegere !i împăcare !i i ar "i "ăcut să ne ceară iertare. ca de o&icei. dar ar "i putut c*iar să aducă în oc*ii lor lacrimi de simpatie pentru su"erinţa noastră. cu cărţi !i articole în servieta (erpelită !i altele îndesate su& &raţ# %nsă mama l a rugat de mai multe ori să nu !adă în auto&uz la "ereastră# 2i adăuga ni!te cuvinte în rusă# -e am întrerupt pe moment o&i!nuita plim&are de s$m&ătă după masa p$nă la unc*iul Aosep* !i mătu!a Eippora*# 'veam a&ia nouă ani !i eram de(a un zelos cititor de ziare# )n consumator avid al ultimelor !tiri# )n eCcelent comentator !i orator# )n eCpert politic !i militar ale cărui opinii erau preţuite de copiii vecinilor# )n strateg cu c*i&riturile. cu auto&uzul I. "ăuream alianţe cu una sau alta dintre puterile străine. eCecutam mi!cări tactice de învăluire prin "lanc. nasturii !i piesele de domino de pe rogo(ină# Trimiteam trupe.'mos +z Tata încă mai pleca în "iecare zi. care mergea din strada 6eula prin Mea ?*arim !i traversa ?*ei3* Aarra*. nu departe de vila ?ilOani# ?e întorcea acasă puţin înainte de cinci. la !apte !i (umătate dimineaţa.

răul. măr!ăluind "urioase după ce ie!iseră din mosc*ei. că în vreme ce lozincile noastre nu conţineau nimic care să i vatăme. ara&ii !i toată lumea neevreiască erau lupii. noi eram victime nevinovate. ?talin !i c$rmuitorii ara&i# 9?tat evreu4 Imigrare li&eră4 : strigau demonstranţii din comunitatea a"iliată. iar evreii sunt c$inii no!tri40# Dacă a! "i avut ocazia. un mic !ovin travestit în iu&itor al păcii. în timpul mar!urilor sau întrunirilorF la una sau două dintre acestea mama i a îngăduit tatei să mă ia !i pe mine# In vreme ce în "iecare vineri mulţimi de ara&i. în mod raţional. un propagandist sionist de nouă ani# -oi eram cei &uni. noi aveam dreptate.Poveste despre dragoste si întuneric pragmatice cu DoOning ?treet. nu erau prea ama&ile ori civilizate !i că de "apt ele îi puneau într o lumină ru!inoasă pe cei care le strigau# In zilele acelea eram mai puţin copil !i mai mult un snop de argumente "ariseice. . mielul de sacri"iciu. strigate de gloate în"ier&$ntate.asa 'l&ă. Papa de la 7oma.$nd guvernatorul &ritanic !i a anunţat intenţia de a !i înc*eia c$rmuirea în Palestina !i de a returna mandatul +rganizaţiei -aţiunilor )nite. un naţionalist "ăţarnic !i mieros. lozincile lor. lumea ipocrită întotdeauna însetată de s$ngele nostruF cu at$t mai mult să Ie "ie ru!ine# . noi eram David împotriva lui 6oliat. în vreme ce ei englezii. i a! "i putut convinge cu u!urinţă. un miel printre lupi. urlau 9Id&a* al@a*ud1 /?ă i măcelărim pe evrei40 !i 98alastin *i ar duna Oa al @a*ud 3il&una4: /Palestina este ţara noastră. +-) a creat un .omitet ?pecial pentru Palestina 536 .

unul pentru ara&i !i unul pentru evrei# Eonele alocate celor două state erau aproape la "el de mari# 6raniţa complicată. cu un guvernator numit de +-)# 'ceste recomandări erau supuse apro&ării 'dunării 6enerale !i era nevoie de o ma(oritate de două treimi# 5vreii au scr$!nit din dinţi !i au acceptat împărţirea propusă: teritoriul alocat lor nu includea Ierusalimul sau 6alileea de ?us !i de 1est.ele două state să ai&ă în comun economia.omitetul recomanda ca Ierusalimul să "ie un corpus separatum neutru. care trăiau de doi ani sau de mai multă vreme în lagărele din 5uropa pentru persoane strămutate# La începutul lui septem&rie HI=X.+P !i a dat pu&licităţii raportul ma(oritar. de asemenea. în sc*im&. supravieţuitori ai genocidului nazist. !i trei s"erturi din statul evreu propus era teren de!ertic necultivat. pe cea a sutelor de mii de evrei strămutaţi. care le despărţea era trasată în general con"orm distri&uţiei demogra"ice a populaţiilor respective# . conducerea ara&ilor palestinieni !i toate naţiunile Ligii 'ra&e au declarat pe loc că nu vor accepta nici un compromis !i că intenţionează 9să se opună cu "orţa transpunerii în "apt a acestor propuneri !i să înece în s$nge orice încercare de a crea o entitate sionistă pe vreo palmă de păm$nt 537 . )-?.+P0 care să eCamineze situaţia din Palestina !i. Palestina să "ie împărţită în două state independente.'mos +z /)-?. recomand$nd ca mandatul &ritanic să se înc*eie c$t mai cur$nd# In locul lui. moneda etc# . su& tutelă internaţională. !erpuitoare.

acoperind o cu coloniile lor europene cu acoperi!uri ro!ii. vor "ace aici eCact ceea ce le au "ăcut al&ii populaţiilor indigene din 'merica.Poveste despre dragoste si întuneric palestinian:# 5i susţineau că întreaga Palestina a "ost păm$nt ara& de sute de ani.omisar &ritanic. să scoată din rădăcini &ătr$nele cr$nguri de măslini. o ameninţare 538 . datorită vicleniei !i superiorităţii lor te*nice !i cu spri(inul imperialismului &ritanic. !i "oarte repede vor pune m$na pe locurile s"inte ale Islamului !i apoi se vor revărsa în ţările ara&e învecinate# .$t ai &ate din palme. 'ustralia !i din alte părţi# Dacă li se îngăduie să !i întemeieze aici un stat. să cumpere păm$nt. se vor revărsa înăuntru cu milioanele lor. nu încape îndoială că îl vor "olosi drept cap de pod. ca lăcustele. !terg$nd orice urmă a vieţii ara&e. a rostit în "aţa lui David >en 6urion. !mec*erii ă!tia de coloni!ti evrei aveau să îng*ită întreaga ţară. de la mo!ieri corupţi. vor (e"ui de caracterul lor ara& aceste peisa(e străvec*i !i vor îng*iţi totul înainte ca ara&ii să "i avut timp să se trezească din somn# La mi(locul lui octom&rie înaltul .unning*am. corup$nd o cu comportarea lor îng$m"ată !i des"r$nată. să niveleze dealurile. generalul ?ir 'lan . care era !e"ul eCecutivului din 'genţia 5vreiască. prin su&ter"ugii. !i să i alunge pe ţăranii care îl cultivaseră de generaţii întregi# Dacă nu erau opriţi. se vor a!eza pe orice deal !i vale. p$nă ce au venit englezii !i au încura(at *oardele de străini să se răsp$ndească peste tot. c*iar !i unul mic. parcelă cu parcelă.

în(ung*iat de groază. (N. a spus el cu tristeţe. a. cu o &ucurie pe care nu mi o puteam ascunde: J + să "ie cur$nd răz&oi la Ierusalim4 2i o să i învingem pe toţi4 Dar uneori. spre amurg sau s$m&ăta dimineaţa.ongres ?ionist. 9mă tem că nu vom "i în stare să vă a(utămF nu vom "i în stare să vă apărăm:#HX Tata a zis: J Herzl a "ost pro"et !i o !tia# La primul . îng*eţam.) 539 . în cinci ani sau cel mai t$rziu în cincizeci de ani. care părăsiseră de veacuri întregi lumea celor vii !i deveniseră o parte a tăr$mului celor neînsu"leţite# 35 Dov :osep'. pentru că imaginea 'is*ei care lua de (os copilul le!inat !i îl ducea în tăcere în &raţe semăna &rusc ca un ta&lou cre!tin înspăim$ntător pe care tata mi l a arătat !i mi l a eCplicat în !oaptă odată. C'e . ca să nu înţeleg# Iar eu am zis.ait'ful .'mos +z voalată: 9Dacă încep tul&urările:. 63. pe c$nd vizitam o &iserică# %mi aminteam de măslinii pe care i am văzut de la "ereastra acelei case. va eCista un stat evreu în Ţara Israelului# 2i acum au trecut cincizeci de ani !i statul stă literalmente în "aţa porţii# Mama a zis: J -u stă# -u e nici o poartă# 5 un a&is# Do(ana tatei a sunat ca o plesnitură de &ici# ' vor&it în rusă. 379>). c$nd părinţii mei !i toţi cei din cartier dormeau încă. c$nd eram singur în curte. pag. a spus că. în H8IX.it1: t'e +iege of :erusalem. 3784 (!ondra.

armean. anglican. a părăsit Ierusalimul iordanian în anii . Ierusalimul străin. însă unele "amilii de evrei se mutaseră de(a din cartierele ara&e. migdale !i "ructe de cactus. pelerin. corni!e !i ziduri întunecate. sunit.M0# 540 . străzi cu ziduri de piatră. cu la&irinturile de străduţe înguste care ne erau interzise !i ne ameninţau din întuneric. ora!ul a&isinian. ora!ul ciudat. duc$ndu se în părţile sudice !i estice# Doar în g$ndurile mele puteam să merg uneori p$nă la prelungirea străzii ?t# 6eorge către nord est !i să mă uit cu oc*ii larg desc*i!i la celălalt Ierusalim: un ora! cu c*iparo!i &ătr$ni. ora!ul mona*al. copt. iar v$nzătorii de "ructe din satele ara&e învecinate încă î!i mai "ăceau apariţia o&i!nuită pe strada noastră. căr$nd tăvi cu smoc*ine. mi s a spus după 7ăz&oiul de 2ase Eile. mai mult negri dec$t verzi. înspăim$ntător !i totu!i ademenitor. ora!ul grec. su"it. greco ortodoC. musulman. în"ă!urat în văluri. otoman. luteran. scoţian. purt$nd în p$ntece nenorocirea# Q %ntreaga "amilie ?ilOani. misionar. tăcut. italian. alaOit. înţesat cu pini. grila(e împletite. !iit. stră&ătut de sunetele clopotelor !i de (elania muezinului. catolic.Poveste despre dragoste si întuneric Prin noiem&rie un soi de perdea începuse să împartă Ierusalimul în două# 'uto&uzele încă mai mergeau acolo !i se întorceau. cu toate "armecele lui ascunse. un ora! secretos.P0 !i la începutul anilor . !i "amiliile ara&e începuseră să părăsească vestul ora!ului. ad$ncit în g$nduri. al cruciaţilor !i templierilor. retras. vătămător.

unde zoaiele se scurg pe străzile nepietruite# 2i cine sunt evreii noroco!i care trăiesc acum în casa care era c$ndva a "amiliei ei. amestecat cu vinovăţie !i m$*nire# După acea livadă# După acea "$nt$nă acoperită cu o placă de metal verde !i &azinul cu plăci de "aianţă al&astre. aveam să "iu cuprins dintr odată de spaimă în acele zile din toamna lui HI=X !i aveam să simt durerea t$n(irii amestecate cu ru!ine !i cu certitudinea pedepsei iminente !i. unde pe!ti!ori aurii străluceau o clipă în soare înainte să dispară în pădurea de nu"eri# După perniţele moi. presupun$nd că nu a a(uns &ătr$nă !i sta"idită printre !andramalele pline de pra" !i de ar!iţă din cine !tie ce ta&ără de re"ugiaţi. )nde oare c$ntă ea la pian.anada.: 2i ce s a înt$mplat cu 'is*a. mai pro"und. c$ţiva s au mutat la Londra !i alţii în 'merica Latină# 2i ce s a înt$mplat cu papagalii lor. ci din alt motiv. dintre care unul în"ăţi!a păsări ale paradisului printre copaci ai paradisului# După "irele de tri"oi din vitralii. -u din cauza răz&oiului care se apropia. cu &olţi !i arcade.ine o să "ie prinţul meu. .'mos +z )nii au mers în 5lveţia !i . de asemenea. în Tal&ie*. 2i cu "ratele ei olog. un soi de durere nu prea &ine de"inită: un "el de dor interzis. alţii s au sta&ilit în emiratele din 6ol".ine o să "ie ursitul meu. care 541 . &rodate cu dantelă "ină# După covoarele groase. 9. un cartier construit din piatră al&ăstruie !i tranda"irie. presupun$nd că mai are unul.

cu v$r"urile degetelor### 9>as4 >as.ilvousplait4 5n(oGl: !i perec*ea lui soprană care răspundea cu o voce ca un clopoţel de argint: 9Mais oui. castele "ăcute din piese de domino.Poveste despre dragoste si întuneric colorau "iecare lumina în altă nuanţă: "runză ro!ie. în "iecare dimineaţă. mă trezeam la mirosul primei raze de lumină !i zăream printre lamelele de "ier ale o&loanelor înc*ise rodiul care cre!tea în curtea noastră# 'scunsă în acest copac. c*ere mademoiselle:# 'm "ost acolo c$ndva. e interzis# 5 542 . "runză aurie.e nătărău me!ter la vor&ire. mais oui. o pasăre nevăzută repeta voios !i eCact primele cinci note din 8ur 5lise# . din perete în perete. mine "ăcute din dopuri de plută !i graniţe "ăcute din &eţi!oare# In odaia lui. Ga eini4 >as min "adla34 )sRut4 >as Oa*alas4: Dimineaţa. "runză verde. înainte de a "i alungat din ea în mod ru!inos. "runză violetă# 2i după papagalul care vor&ea ca un "umător înrăit: 9 T"addal4 ?. sunt c$mpuri de luptă din nasturi# -u suntem îngăduiţi acolo. 9)ite numai cum strategul ăla de copil a ocupat iar tot apartamentul# -u te mai poţi mi!ca pe coridor. am atins o c$ndva. ce nătărău mic !i gălăgios# In loc să i vor&esc a!a cum -oul Tineret 5vreu i ar vor&i -o&ilului Popor 'ra& sau cum ar a&orda un leu alţi lei. devreme. poate că a! "i putut pur !i simplu să i vor&esc ca un &ăiat care îi vor&e!te unei "ete# ?au n a! "i putut. în acea livadă. e înţesat de "orti"icaţii !i turnuri "ăcute din cu&uri.

la 'rad. în &iroul meu de aici. c*iar !i mica pu&licitate# 'cum trage o linie tele"onică din cartierul lui general din spatele !i"onierului p$nă la apartamentul din Tel 'viv. ni!te e"ective de marină sau &lindate# Dacă o mai ţine a!a. pro&a&il ca să marc*eze vreo Linie Maginot. după ziarele din septem&rie HI=X# 2i a!a. însemnările mele de acum douăzeci !i !apte de ani îmi amintesc ce anume citea 9strategul ăla de copil: în ziarul din I septem&rie 543 . din 'rad. care se pare că e pe marginea căzii# Dacă nu mă în!el. cu di"erite însemnări pe care le am "ăcut pe c$nd scriam romanele scurte ce alcătuiesc Dealul s"atului nelegiuit. pro&a&il că a declarat un armistiţiu general. sunt ni!te însemnări înc$lcite pe care le am "ăcut într o &i&liotecă din Tel 'viv în HIX= sau HIXP. însă în clipa în care vine ziarul odrasla ta lasă totul &altă. am găsit aseară o cutie de carton ponosită. ca o imagine re"lectată într o oglindă re"lectată în altă oglindă. se tolăne!te pe canapea !i îl cite!te de la un capăt la celălalt. tu !i cu mine o să tre&uiască să ne mutăm în curte# ?au pe stradă. acum mai &ine de douăzeci !i cinci de ani# Printre altele.'mos +z un ordin# 2i c*iar !i în odaia noastră a împră!tiat cuţite !i "urculiţe pe toată podeaua. tocmai se pregăte!te să se "olosească de ea ca să vor&ească cu >en 6urion# La "el ca !i ieri# ?ă i eCplice ce ar tre&ui să "acem în acest moment !i la ce ar tre&ui să "im atenţi# Poate că a !i început să i dea ordine lui >en 6urion#: %ntr unui dintre sertarele de (os. într o dimineaţă din vara lui 200H.

printre alte magazine. acuzată "iind că deţine o pu!că.Poveste despre dragoste si întuneric HI=X: Poliţia rutieră evreiască a început să acţioneze în Tel 'viv cu consimţăm$ntul guvernatorului &ritanic# 5a e "ormată din opt poliţi!ti care lucrează în două ture# + ară&oaică de treisprezece ani va apărea în "aţa tri&unalului militar.omitetul 5Cecutiv al 'genţiei 5vreie!ti.*melni3 din 7e*ovot a "ost răpit !i &ătut cu cruzime de o organizaţie eCtremistă. iar evreii ar tre&ui să recunoască semni"icaţia para&olei# Pe de altă parte. Mi3olins3i. regele ?olomon a *otăr$t că mama care s a împotrivit împărţirii e mama adevărată.olonadelor de pe . 8reidmann a >ein !i doctorul podolog ?c*oll# . districtul -a&lus# Imigranţii 9ilegali: de pe 5Codus sunt deportaţi la Ham&urg !i spun că vor lupta p$nă în p$nzele al&e ca să nu "ie de&arcaţi# Paisprezece gestapovi!ti au "ost condamnaţi la moarte la L`&ec3# Domnul ?olomon . acum două zile s a desc*is noua .ameră a "ost o&ligat să am$ne reprezentaţia lui cu . a declarat că evreii vor lupta pentru 544 . tovară!a 6olda MGerson [ulterior Meir\.o poţi lua cu tine# In sc*im&. ara&ii nu vor accepta niciodată împărţirea ţăriiF la urma urmei. iar Teatrul de . în care se a"lă.on"orm conducătorului ara& Musa 'lami.$ntăreţul 5dis de P*ilippe nu va putea c$nta săptăm$na aceasta la Ierusalim. din . dar a "ost înapoiat viu !i nevătămat# +rc*estra 91ocea Ierusalimului: va "i diri(ată de Hanan ?c*lesinger# 5ste a doua zi de post a lui Ma*atma 6and*i# .alea Aa""a. în satul HaOara.lădire a .

onnor a reie!it că &ăr&atul e anga(at la ?erviciul de 7adiodi"uzare !i se înrude!te pe departe cu in"luenta "amilie -as*as*i&i# In ciuda acestui lucru. de teamă că starea lui se va înrăutăţi. distri&uitor de mani"este ilegale. 545 .'mos +z includerea Ierusalimului în statul evreu. în pielea goală# 2i altă zi din septem&rie HI=X: Locotenent colonelul 'dderleG a prezidat curtea marţială care a (udecat cazul lui ?*lomo Mansoor ?*alom. prizonierul a declarat că ie!is e din ca"enea &eat !i a avut impresia că cele două "ete se "$ţ$iau pe acolo în întuneric. iar cealaltă a strigat după a(utor !i unii dintre locuitorii de acolo au auzit !i au reu!it să l împiedice pe suspect să "ugă# In cursul investigaţiilor "ăcute de agentul de poliţie +.a"B. care a "ost declarat alienat# Audecătorul de instrucţie. t$rziu. !i le a cerut în sc*im& (udecătorilor ca el să "ie izolat într o instituţie particulară. a cerut ca prizonierul să nu "ie trimis la un azil de ne&uni. între >eit Ha3erem !i >aGit 1agan# )na dintre "ete a "ugit. eli&erarea pe cauţiune i a "ost re"uzată. din cauza gravităţii presupusului delict# In apărarea sa. pentru ca mintea lui sla&ă să nu "ie eCploatată de "anatici în scopurile lor criminale# Lt# col# 'dderleG a regretat că nu poate îndeplini cererea domnului 6ardeOicz. un ara& a atacat două "ete evreice în apropiere de >ernardiGa . domnul 6ardeOicz. deoarece Ţara Israelului !i Ierusalimul sunt sinonime în inimile noastre# După c$teva zile ziarul spunea: ?eara trecută..

. . cu mult înainte de apariţia sionismului modern !i "ără legătură cu el.Poveste despre dragoste si întuneric aceasta ie!ind din competenţa saF era o&ligat să l pună pe ne"ericit în custodie. printre care musulmani !i ara&i cre!tini. tot înainte de începutul emigraţiilor sioniste. Datamon. greci. Ierusalimul. estul !i sudul ora!ului erau cartierele ara&e întinse. evreii reprezentau ma(oritatea netă a populaţiei Ierusalimului# La începutul secolului WW. >eit Aalla !i >et*le*em.illa Lei&oOitz va da un recital de pian !i după !tiri ni s a promis un comentariu "ăcut de domnul 6oerdusF în înc*eierea serii. su& guvernare otomană. >a3aa !i '&u Tor# 5rau !i ora!e ara&e pe dealurile din (urul Ierusalimului.olonia 6ermană. englezi !i multe alte naţionalităţi# %nsă la nordul. . 7amalla* !i el >ire*. printre care ?*ei3* Aarra*. cartierele musulmane !i cre!tine din +ra!ul 1ec*i. în a!teptarea unei decizii a înaltului .omisar. era de(a cel mai populat ora! din ţară: avea cincizeci !i cinci de mii de locuitori.oroana. colonia greacă. trăiau la Ierusalim vreo sută de mii de evrei !i vreo !aizeci !i cinci de mii de neevrei. armeni. precum !i multe sate ara&e: el 546 . tata le a eCplicat prietenilor săi care veniseră la un pa*ar de ceai că încă de la mi(locul secolului al W1III lea. care reprezintă . în toamna lui HI=X.olonia 'mericană. domni!oara >rac*a Tse"ira va o"eri un &uc*et de melodii populare# %ntr o seară. dintre care vreo treizeci !i cinci de mii erau evrei# Iar acum. în privinţa unei posi&ile mani"estări a unei indulgenţe speciale# La radio.

'mos +z 'zaria. în vreme ce în . SoloniGa. ?u&a. ?*ua"at. la est. împreună cu . au căzut în m$inile Legiunii 'ra&e# Toate a!ezările evreie!ti capturate de ara&i în timpul 7ăz&oiului de Independenţă. Salandria. >eit I3sa. însă o sută de mii au rămas. în timpul guvernării iordaniene !i egiptene nu mai erau deloc evrei# -ici unul# '!ezările erau distruse.isiordania sau în 8$!ia 6aza.artierul 5vreiesc dinăuntrul zidurilor +ra!ului 1ec*i. >eit ?a"a"a. "ără eCcepţie. sudul. au "ost rase de pe "aţa păm$ntului. IsaOiGa. >ir -a&alla*. iar sinagogile !i 547 . ?ilOan. >eit Mazmil. Li"ta. ?*ei3* >adr. )mm Tu&a !i ?ur >a*ir# La nordul. luaţi în captivitate sau au "ugit. estul !i vestul Ierusalimului erau zone ara&e !i doar c$teva a!ezări evreie!ti erau presărate ici !i colo în (urul ora!ului: 'tarot !i -eve @aa3ov la nord. el Mali*a. Deir @assin /unde peste o sută de locuitori aveau să "ie măcelăriţi de Irgun !i >anda lui ?tern în aprilie HI=80. Diriat 'navim !i Maale *a Hamis*a la vest# %n răz&oiul din HI=8 cea mai mare parte a acestor a!ezări evreie!ti. DalGa !i >eit *a 'rava pe malul Mării Moarte. iar locuitorii lor evrei au "ost uci!i. >iddu. 5in Darim. însă armatele ara&e nu au permis nici unui supravieţuitor să se întoarcă acolo după răz&oi# 'ra&ii au e"ectuat în teritoriile cucerite o 9puri"icare etnică: mai intensă dec$t evreii: sute de mii de ara&i au "ugit sau au "ost alungaţi de pe teritoriul ?tatului Israel în acel răz&oi. et Tur. '&u Dis. >eit Hanina. -e&i ?amOil. 7amat 7a*el !i 6us* 5tsion la sud !i Motsa.

Poveste despre dragoste si întuneric

cimitirele rase de pe "aţa păm$ntului# 2i în viaţa oamenilor, !i în cea a popoarelor, cele mai mari con"licte sunt adesea cele care iz&ucnesc între cei persecutaţi# -u e dec$t o iluzie ideea că persecutaţii !i asupriţii se unesc, din solidaritate, !i stau împreună pe &aricade împotriva unui asupritor nemilos# In realitate, doi copii ai aceluia!i tată &rutal nu se solidarizează întotdeauna, uniţi "iind de soarta comună# 'desea "iecare vede în celălalt nu un tovară! de su"erinţă, ci, în realitate, imaginea asupritorului lor comun# 'cesta ar putea "i cazul con"lictului vec*i de o sută de ani dintre ara&i !i evrei# 5uropa care i a maltratat, umilit !i asuprit pe ara&i prin imperialism, colonialism, eCploatare !i represiune este aceea!i 5uropă care i a asuprit !i persecutat pe evrei !i în cele din urmă le a îngăduit nemţilor sau c*iar i a spri(init să i smulgă din rădăcini din orice colţi!or al continentului !i să i ucidă aproape pe toţi# %nsă c$nd ara&ii se uită la noi nu văd o ceată de supravieţuitori pe (umătate isterizaţi, ci o nouă mlădiţă a 5uropei, cu colonialismul, so"isticarea te*nică !i eCploatarea ei, care s a întors în mod iscusit în +rientul Mi(lociu în "ormă sionistă de data asta ca să o ia de la capăt cu eCploatarea, izgonirea !i asuprirea# In vreme ce, atunci c$nd ne uităm la ei, nici noi au vedem tot victime, "raţi în vremuri de restri!te, ci, cumva, vedem cazaci care "ac pogromuri, antisemiţi însetaţi de s$nge, nazi!ti deg*izaţi, ca
548

'mos +z

!i cum persecutorii no!tri europeni ar "i apărut iar, aici, în Ţara Israelului, !i ar "i pus pe cap 3e""iGe uri !i !i ar "i lăsat mustăţi, dar sunt tot vec*ii no!tri uciga!i, care nu vor altceva dec$t să se distreze retez$nd &eregate de evrei# Q In septem&rie, octom&rie !i noiem&rie HI=X nimeni din Derem 'vra*am nu !tia dacă tre&uie să se roage ca 'dunarea 6enerală +-) să apro&e raportul ma(oritar al )-?.+P ului sau mai &ine să tragă năde(de că englezii n o să ne lase în voia soartei, 9singuri !i "ără apărare într o mare de ara&i:# Mulţi sperau că va "i întemeiat în s"$r!it un stat evreu li&er, că vor "i ridicate restricţiile de imigrare impuse de englezi !i că sutelor de mii de supravieţuitori evrei, care de la pră&u!irea lui Hitler t$n(eau în lagărele din .ipru pentru persoane strămutate, li se va îngădui în s"$r!it să vină în ţara pe care cei mai mulţi dintre ei o considerau singura lor casă# 2i totu!i, în spatele acestor speranţe, într un "el, se temeau /în !oaptă0 că cei un milion de ara&i de aici, cu a(utorul armatelor regulate ale ţărilor din Liga 'ra&ă, s ar putea ridica să i omoare pe cei !ase sute de mii de evrei de îndată ce se retrag englezii# La &ăcănie, pe stradă, la "armacie, oamenii vor&eau în gura mare despre o m$ntuire iminentă, ziceau că Mos*e ?*erto3 !i 5liezer Daplan o să devină mini!tri în guvernul evreu care va "i creat de >en 6urion la Hai"a sau la Tel 'viv !i vor&eau /în !oaptă0 despre "aptul că generali evrei "aimo!i din străinătate, din 'rmata
549

Poveste despre dragoste si întuneric

7o!ie, din 'viaţia Militară 'mericană !i c*iar din Marina 7egală au "ost c*emaţi să ia comanda "orţelor armate evreie!ti care vor "i create c$nd pleacă englezii# Dar în taină, acasă, su& pături, după ce se stingea lumina, î!i !opteau unul altuia că, cine !tie poate că englezii o să !i anuleze totu!i plecarea, poate că nu aveau intenţia să plece !i toată c*estiunea nu era dec$t un complot viclean din partea Per"idului 'l&ion, cu scopul de a i "ace pe evrei să se întoarcă ei în!i!i spre englezi, c$nd se vor con"runta cu ani*ilarea iminentă, !i să i roage să nu i lase în voia soartei# 'tunci Londra ar putea cere, în sc*im&ul menţinerii protecţiei &ritanice, ca evreii să înceteze orice activitate teroristă, să scoată din uz unele stocuri de arme ilegale !i să i predea .ID ului pe conducătorii luptătorilor ilegali# Poate că englezii o să se răzg$ndească în ultima clipă !i n o să ne lase pe toţi la mila cuţitelor ară&e!ti# Poate că măcar aici, la Ierusalim, o să lase trupe regulate care să ne apere de pogromul ara&# ?au poate că >en 6urion !i prietenii săi de acolo, din Tel 'vivul con"orta&il, care nu era încon(urat din toate părţile de ara&i, ar putea să !i vină în "ire în ultima clipă !i să renunţe la această aventură a unui stat evreu, în "avoarea unui compromis modest cu lumea ara&ă !i cu masele musulmane# ?au poate că -aţiunile )nite vor trimite, c$t mai e timp, ni!te trupe din ţări neutre să preia !ta"eta de la englezi !i să apere cel puţin +ra!ul ?"$nt, dacă nu întreaga Ţară ?"$ntă, de pericolul unei &ăi de s$nge#
550

'mos +z

'zzam pa!a, ?ecretarul 6eneral al Ligii 'ra&e, i a prevenit pe evrei că, 9dacă îndrăznesc să încerce să creeze o entitate sionistă pe un singur centimetru de păm$nt ara&, ara&ii o să i înece în propriul s$nge:, iar +rientul Mi(lociu o să vadă orori 9în comparaţie cu care o să pălească atrocităţile cuceririlor mongole:# Prim ministrul ira3ian, Muza*im al >a(a(i, le a cerut evreilor din Palestina 9să !i "acă &aga(ele !i să plece c$t mai e vreme:, pentru că ara&ii au (urat că după victorie o să i cruţe doar pe puţinii evrei care trăiesc în Palestina dinainte de HIHX, !i c*iar !i acestora 9li se va îngădui doar să se re"ugieze su& aripa Islamului !i vor "i toleraţi su& "lamura lui cu condiţia să se trezească o dată pentru totdeauna din otrava sionismului !i să redevină o comunitate religioasă care î!i cunoa!te locul su& protecţia Islamului !i trăie!te după legile !i o&iceiurile Islamului:# 5vreii, adăuga un predicator la marea mosc*ee din Aa""a, nu sunt un popor !i nici nu au cu adevărat o religie: toată lumea !tie că 'lla* însu!i, cel îndurător, cel milos, nu i putea su"eri !i prin urmare i a condamnat să "ie &lestemaţi !i dispreţuiţi pe veci în ţările în care s au împră!tiat# 5vreii erau cei mai încăpăţ$naţi dintre încăpăţ$naţi: Pro"etul le a întins m$na, !i ei l au scuipatF Issa /Isus0 le a întins m$na, !i ei l au ucis, &a c*iar i au ucis mereu cu pietre pe pro"eţii propriei lor credinţe demne de dispreţ# -u degea&a toate naţiunile 5uropei s au *otăr$t să scape de ei o dată pentru totdeauna, !i acum 5uropa plănuie!te să ni i pună pe toţi în c$rcă, dar noi, ara&ii, nu vom
551

Poveste despre dragoste si întuneric

îngădui europenilor să !i arunce peste noi mizeriile# -oi, ara&ii, vom zădărnici cu să&iile planul drăcesc de a trans"orma ţara s"$ntă a Palestinei într un morman de gunoi pentru toate rămă!iţele lumii# 2i cum răm$ne cu &ăr&atul din magazinul de îm&răcăminte al lui tanti 6reta, 'ra&ul milos care m a salvat din capcana întunecată !i m a dus în &raţe c$nd aveam doar patru sau cinci ani# >ăr&atul cu pungi mari su& oc*ii &l$nzi !i cu miros ca"eniu, adormitor, cu metrul de croitorie verde !i al& pe după g$t, cu capetele &ălă&ănindu se pe pieptul lui, cu o&razul cald !i ţepii cenu!ii !i plăcuţi de pe "aţă, &ăr&atul acela somnoros !i &l$nd, cu un z$m&et s"ios care a p$lp$it o clipă !i s a stins su& mustaţa lui cenu!ie !i moale, .u oc*elarii săi de citit pătraţi, cu rame ca"enii, pe care îi ţinea co&or$ţi p$nă la (umătatea nasului, ca un t$mplar &ătr$n !i &un la inimă, un "el de 6epetto, &ăr&atul care mergea at$t de agale, t$r!$indu !i picioarele ca !i cum ar "i "ost o&osit, prin desi!ul de *aine pentru "emei, !i care, c$nd m a scos din carceră, mi a zis cu vocea lui răgu!ită, o voce pe care întotdeauna o să mi o amintesc cu dor: 96ata copil nu i nimic copil nu i nimic:# .um, !i el, Tocmai î!i 9ascute (ung*erul încovoiat, d$ndu i la tocilă tăi!ul !i pregătindu se să ne măcelărească pe toţi:, 2i el o să se "uri!eze pe strada 'mos în toiul nopţii, ţin$nd în dinţi un cuţit lung !i încovoiat, ca să mi reteze &eregata !i &eregatele părinţilor mei !i să 9ne înece pe toţi în s$nge:, %m&ălsămată i noaptea n .anaan !i &riza peste
552

'mos +z

tot e revărsată# Hiene dinspre -il îng$nă ai ?iriei !acali, pe dată# '&d el Sadr, ?pears !i D*ourG clocesc "iertura nveninată# 1$ntul de marte se n"oaie !i urlă cu nori cerul iar potope!te# Din t$nărul, înarmatul !i aprigul Tel 'viv, să z&urăm vite(e!te, Manara cu "ală veg*ează oc*iul lui Hule* n aţipe!te###H8 %nsă Ierusalimul evreiesc nu era nici t$năr, nici înarmat !i aprig, era un ora! ce*ovian, derutat, îngrozit, &$ntuit de &$r"e !i zvonuri "alse, gata să !i iasă din minţi, paralizat de tul&urare !i groază# Pe 20 aprilie HI=8, David >en 6urion !i a notat în (urnalul său, în urma unei discuţii cu David ?*ealtiel, comandantul miliţiei Hagana* din Ierusalim, impresia sa despre Ierusalimul evreiesc: 5lementele constitutive din Ierusalim: 20b oameni normali, 20b privilegiaţi /universitari etc0, M0b ciudaţi /provinciali, medievali etc#0#HI /5 greu de spus dacă >en 6urion a z$m&it sau nu c$nd a scris aceasta în (urnalul luiF în orice caz, Derem 'vra*am nu era inclus în prima categorie, !i nici în a doua#0 La aprozar vecina noastră, doamna Lem&erg, a zis: J Dar de(a nu mai am încredere în ei# -u mai
18 Natan *lterman, „-opţi în .anaan , din ' cincea coloană, vol# 3 (Cel *viv, 37@?), pag. 698. (N. a.) 19 David >en 6urion, Aurnal de răz&oi 3784, ed. (. %ivlin G Dr. &. #ren, vol. 3 (Cel *viv, 3746), pag. 6@7. (N. a.) 553

Poveste despre dragoste si întuneric

am încredere în nimeni# -u e dec$t o mare uneltire# Doamna 7osendor"" a zis: J %n nici un caz nu tre&uie să vor&e!ti a!a# %mi pare rău# Tre&uie să mă ierţi, rogu te, că ţi o spun: a vor&i a!a pur !i simplu strică moralul întregii naţiuni# .e ţi înc*ipui, .ă &ăieţii no!tri o să "ie de acord să meargă să lupte pentru tine, să !i ri!te vieţile lor tinere, dacă zici că totul nu e dec$t o uneltire, Proprietarul, domnul >a&aio", a zis: J -u i invidiez pe ara&ii ăia# ?unt ceva evrei în 'merica, o să ne trimită cur$nd aici ni!te &om&e atomice# Mama mea a zis: J .eapa asta n arată &ine# -ici castraveţii# Iar doamna Lem&erg /care avea întotdeauna un iz de ouă "ierte tari, transpiraţie !i săpun r$nced0 a zis: J Totul nu e dec$t o mare uneltire, ascultaţi ce vă spun4 Aoacă teatru4 .omedie4 >en 6urion a acceptat de(a pe ascuns să v$ndă tot Ierusalimul mu"tiului, &andelor de ara&i !i regelui '&dulla*, !i pentru asta englezii !i ara&ii au acceptat poate să i lase 3i&&utzurile !i -a*alalul !i Tel 'vivul# 2i doar de astea le pasă4 2i ce o să se înt$mple cu noi, dacă o să ne omoare sau o să ne ardă pe toţi, pe ei îi doare n cot# La Ierusalim cel mai &ine e să "ie cu toţii "ai"en, a!a înc$t apoi, în statul pe care vor să !i l "acă, să le răm$nă ceva mai puţini revizioni!ti, ceva mai puţini
554

'mos +z

ultraortodoc!i, ceva mai puţini intelligentsia# .elelalte "emei s au gră&it să o "acă să tacă: .e te a apucat, Doamnă Lem&erg4 2a4 >ist du mes*igge, 5s s*teit da a 3ind4 ' "ars*tandi3er 3ind4 /Taci4 'i înne&unit, 5 un copil aici4 )n copil care pricepe40 8ars*tandi3er 3ind ul, copilul strateg, a recitat ce auzise de la tatăl lui sau de la &unic: J .$nd englezii o să plece acasă, Hagana*, Irgun !i >anda lui ?tern cu siguranţă o să se unească !i o să în"r$ngă du!manul# Intre timp, pasărea nevăzută din rodiu o ţinea una !i &ună: era de neclintit# 9Ti da di da di:# Iar !i iar: 9Ti da di da di:# 2i după un răstimp de cugetare: 9Ti da di da di4: In septem&rie !i octom&rie HI=X ziarele erau pline de estimări, analize, a"irmaţii !i presupuneri# + să se voteze oare în 'dunarea 6enerală împărţirea, + să reu!ească ara&ii să "acă să se sc*im&e recomandările sau să se anuleze votarea, 2i dacă se a(unge la votare, oare o să avem o ma(oritate de două treimi, In "iecare seară tata !edea între mama !i mine la masa din &ucătărie !i, după ce se usca mu!amaua, întindea ni!te "i!e !i începea să calculeze, cu creionul, în lumina gal&enă !i c*ioară, !ansele de a c$!tiga votarea# ?eară după seară moralul îi scădea# Toate calculele sale arătau o în"r$ngere sigură !i zdro&itoare#
555

Poveste despre dragoste si întuneric

J Toate cele douăsprezece state ara&e !i musulmane vor vota, "ire!te, împotriva noastră# Iar >iserica .atolică eCercită cu siguranţă presiuni asupra statelor catolice ca să voteze împotrivă, pentru că un stat evreiesc contrazice credinţa "undamentală a >isericii !i nimeni nu se compară cu 1aticanul c$nd e vor&a de tras s"orile în culise# '!a că pro&a&il vom pierde toate cele douăzeci de voturi ale ţărilor din 'merica Latină# Iar ?talin, "ără îndoială, o să !i instruiască toţi sateliţii din &locul comunist să voteze în con"ormitate cu atitudinea lui rigidă antisionistă, ceea ce înseamnă alte douăsprezece voturi împotriva noastră# .a să nu mai vor&im de 'nglia, care întotdeauna agită spiritele împotriva noastră peste tot !i mai ales în dominioanele ei, .anada, 'ustralia, -oua Eeelandă !i '"rica de ?ud, !i o să se asocieze toate ca să zădărnicească orice !ansă a unui stat evreu# .um răm$ne cu 8ranţa !i cu statele care o urmează, 8ranţa n o să ri!te niciodată să !i atragă m$nia milioanelor de musulmani din Tunisia, 'lgeria !i Maroc# 6recia are str$nse legături comerciale cu întreaga lume ara&ă !i eCistă mari comunităţi grece!ti în toate ţările ara&e# Iar 'merica însă!i, 5ste 'merica un spri(in pentru secvenţa "inală a planului de împărţire, .e se înt$mplă dacă uneltirile companiilor petroliere gigantice !i ale du!manilor no!tri din Ministerul '"acerilor 5Cterne înclină &alanţa !i at$rnă mai greu dec$t con!tiinţa pre!edintelui Truman, Tata calcula iar !i iar ec*ili&rul voturilor din
556

'mos +z

'dunare# ?eară după seară încerca să amortizeze lovitura, să născocească vreo coaliţie de state care de o&icei urmau ?tatele )nite, ţări care ar putea avea propriile lor motive să i ponegrească pe ara&i !i ţări mici !i respecta&ile ca Danemarca sau +landa, care au "ost martore ale ororilor genocidului poporului evreu, iar acum !i ar putea su"leca m$necile ca să acţioneze a!a cum le dictează con!tiinţa, nu pe considerente de egoism !i petrol# +are !i cei din "amilia ?ilOani, în vila lor din ?*ei3* Aarra* /la numai patruzeci de minute de mers pe (os de aici0, !ed c*iar în momentul ăsta în (urul unei &ucăţi de *$rtie de pe masa lo r din &ucătărie !i "ac acelea!i socoteli, invers, Ii îngri(orează !i pe ei, ca !i pe noi, cum o să voteze 6recia !i ronţăie capătul unui creion cuget$nd la *otăr$rea "inală a ţărilor scandinave, î!i au !i ei optimi!tii !i pesimi!tii, cinicii !i pro"eţii apocalipsei, Tremură !i ei în "iecare noapte, înc*ipuindu !i că urzim planuri, aţ$ţăm lumea, tragem cu viclenie s"orile , întrea&ă !i ei, cu toţii, ce o să se înt$mple aici, ce o să "ie, ?unt !i ei la "el de speriaţi de noi cum suntem noi de ei, 2i ce e cu 'is*a !i cu părinţii ei din Tal&ie*, ?ade toată "amilia ei într o încăpere plină de &ăr&aţi mustăcio!i !i "emei care poartă &i(uterii, cu "eţe m$nioase !i spr$ncene îm&inate deasupra nasului, str$n!i roată în (urul unor &oluri cu co(i de portocale za*arisite, !u!otind între ei !i plănuind să 9ne înece în s$nge:, Mai c$ntă uneori 'is*a melodii învăţate de la
557

Poveste despre dragoste si întuneric

pro"esoara ei de pian evreică, ?au i s a interzis, ?au poate că stau într un cerc tăcut în (urul patului &ăieţelului lor, 'OOad# Piciorul i a "ost amputat# Din cauza mea# ?au moare de septicemie# Din cauza mea# +c*ii lui curio!i !i nevinovaţi, ca de căţelu!, sunt înc*i!i# ?tr$ns înc*i!i de durere# 8aţa îi e trasă !i palidă ca g*eaţa# 8runtea îi e scurmată de durere# .$rlionţii lui drăgăla!i zac pe perna al&ă# ;mai o clipă stai o clipă# 6em$nd !i z&ucium$ndu se de durere# ?au pl$ng$nd înceti!or, cu o voce ascuţită, de &e&elu!# 2i sora lui !ade l$ngă pat, ur$ndu mă pentru că a "ost din vina mea, totul a "ost din vina mea, din vina mea a "ost &ătută cu at$ta cruzime, at$t de meticulos, iar !i iar, peste spate, peste cap, peste umerii ei "iravi, nu a!a cum e &ătută uneori o "ată care a "ăcut ceva rău, ci un cal încăpăţ$nat# ' "ost din vina mea# >unicul 'le3sandr !i &unica ?*lomit veneau uneori în acele seri din septem&rie HI=X să stea cu noi !i să participe la &ursa tatei de numărare a voturilor# 1eneau !i Hanna* !i HaGim Toren sau soţii 7udnic3i, tanti Mala !i unc*iul ?tasze3, soţii '&rams3i sau vecinii no!tri, 7osendor""ii !i Tosia !i 6ustav Droc*mal# Domnul Droc*mal avea o prăvălioară cu puţini mu!terii în (osul străzii 6eula, unde !edea toată ziua cu un !orţ de piele !i oc*elari cu ramă de &aga, repar$nd păpu!i: $ămăduitor garantat din /an,ig, doctor de 5ucării +dată, pe c$nd aveam vreo cinci ani, unc*iul
558

'mos +z

6ustav mi a reparat pe gratis păpu!a &alerină cu păr ro!u, TsillG, în atelierul lui miniatural# -asul ei plin de pistrui "usese rupt# .u îndem$nare, "olosind un clei special, domnul Droc*mal a reparat o at$t de &ine, înc$t cu greu puteai distinge cicatricea# Domnul Droc*mal credea în dialogul cu vecinii no!tri ara&i# După părerea sa, locuitorii din Derem 'vra*am ar tre&ui să alcătuiască o delegaţie mică !i aleasă care să meargă să vor&ească cu mu3*tar ;u, !eicii !i alţi demnitari din satele ara&e cele mai apropiate# La urma urmei, am avut întotdeauna relaţii de &ună vecinătate !i, c*iar dacă restul ţării î!i ie!ise din minţi, nu era nici un motiv raţional ca aici, în Ierusalimul de nord vest, unde nu "usese niciodată vreun con"lict sau du!mănie între cele două părţi### Dacă ar vor&i un pic de ara&ă sau engleză, el însu!i, 6ustav Droc*mal, care mulţi ani la r$nd !i a "olosit talentul de vindecător la păpu!i ara&e !i evreie!ti deopotrivă, "ără ose&ire, !i ar lua &astonul, ar traversa c$mpul gol care ne desparte de ei, ar &ate la u!ile lor !i le ar eCplica, în cuvinte simple, merg$nd din casă în casă### ?ergentul Vil3, unc*iul Dude3, un &ăr&at c*ipe! care arăta ca un colonel englez dintr un "ilm !i c*iar îi slu(ea pe englezi în acea vreme, ca poliţist, a venit într o seară pe la noi !i a stat o vreme, !i ne a adus o cutie de langues de c*at de la o "a&rică de ciocolată specială# ' &ăut o cea!că de amestec de ca"ea !i cicoare, a m$ncat
559

Poveste despre dragoste si întuneric

vreo doi &iscuiţi !i mi a luat oc*ii cu uni"orma sa "rumoasă, neagră, cu !irul ei de nasturi argintii, cureaua de piele care îi trecea de a curmezi!ul pieptului !i pistolul lui negru care se odi*nea într un toc de pe !old, ca un leu adormit /doar patul se iţea, d$ndu mi "iori de c$te ori mă uitam la el0# )nc*iul Dude3 a stat cam un s"ert de oră !i numai după ce părinţii mei !i musa"irii lor s au rugat de el a "ăcut în cele din urmă una două aluzii voalate la ceea ce culesese din aluziile voalate ale unor o"iţeri englezi de rang înalt din poliţie, care !tiau ce spun: J 5 păcat de toate calculele !i estimările voastre# - o să "ie nici o împărţire# - o să "ie două state, dat "iind care [sic4\ %ntregul -egev o să răm$nă în m$inile englezilor, ca să !i poată prote(a &azele din ?uez, !i englezii o să se agate !i de Hai"a, at$t ora!ul, c$t !i portul, !i de principalele aeroporturi din LGdda, 53ron !i 7amat David, !i de grupul lor de ta&ere militare din ?ara"and# Tot restul, inclusiv Ierusalimul, o să l ia ara&ii, dat "iind care 'merica vrea ca ei să "ie de acord în sc*im & să i lase pe evrei să ai&ă un soi de &uzunar între Tel 'viv !i Hadera# 5vreilor o să li se permită să !i întemeieze un canton autonom în &uzunarul ăsta, un "el de 1atican evreiesc, !i treptat o să "im lăsaţi să aducem în &uzunarul ăsta p$nă la o sută sau cel mult o sută cincizeci de mii de supravieţuitori din lagărele de persoane strămutate# La nevoie, &uzunarul ăsta evreiesc o să "ie apărat de c$teva mii de marinari americani din 8lota a 2asea, de pe avioanele lor
560

'mos +z

transportoare gigantice, dat "iind care ei nu cred că evreii o să "ie în stare să se apere s inguri în condiţiile astea# J Dar e un g*etou4 a strigat domnul '&rams3i cu o voce cumplită# )n domiciliu "orţat4 + înc*isoare4 .arceră4 In ce l prive!te, 6ustav Droc*mal a z$m&it !i a sugerat, cu ama&ilitate: J 'r "i mai &ine dacă americanii ar lua Lilliputul ăsta pe care vor să ni l dea nouă !i să ne dea în loc pur !i simplu cele două avioane de transport: am "i mai în largul nostru acolo, !i mai în siguranţă# 2i un pic mai puţin îng*esuiţi# Mala 7udnic3i l a rugat pe poliţist, l a implorat, ca !i cum ar "i pledat în "aţa lui pentru vieţile noastre: J 2i cum răm$ne cu 6alileea, 6alileea, dragă Dude3, 2i 1ăile, - o să ne dea nici măcar 1ăile, De ce nu ne pot lăsa cel puţin asta, De ce tre&uie să i ia săracului cea din urmă mielu!ea, Tata a o&servat cu tristeţe: J -u eCistă a!a ceva, cea din urmă mielu!ea a săracului, Mala: săracul nu avea dec$t o mielu!ea !i au venit !i i au luat o# După o scurtă pauză, &unicul 'le3sandr a eCplodat "urios, înro!indu se la "aţă, um"l$ndu se de parcă era pe cale să dea în clocot: J .*iar că avea dreptate, secătura aia din mosc*eea din Aa""a4 .*iar că avea dreptate4 ?untem cu adevărat ni!te ra*aţi4 -u, ce: ăsta i s"$r!itul4 1siol Dvatitl 6ata4 Toţi antisemiţii tlin lume au mare dreptate# D*melnic3i avea dreptate# Petliura avea
561

Poveste despre dragoste si întuneric

dreptate# 2i Hitler avea dreptate: nu, ce# .*iar că suntem &lestemaţi4 Dumnezeu ne ură!te cu adevărat4 In ce mă prive!te, a mormăit &unicul, ro!u ca racul, împro!c$nd "iri!oare de salivă în toate părţile, d$nd cu pumnul în masă p$nă ce a "ăcut să zăngăne linguriţele în pa*are, nu, ce, ti s3azal, a!a cum Dumnezeu ne ură!te pe noi !i eu îl urăsc pe el4 îl urăsc pe Dumnezeu4 De ar muri4 'ntisemitul de la >erlin e scrum, dar acolo sus sade alt Hitler4 Mult mai rău4 -u, ce4 ?ade acolo !i r$de de noi, ticălosul4 >unica ?*lomit *a în*ăţat de &raţ !i a poruncit: J EisGa4 Termină4 2to ti govori!4 6enug4 I&er genug4 .umva, au reu!it să l potolească# Tau turnat un pic de coniac !i i au pus în "aţă ni!te &iscuiţi# Dar unc*iul Dude3, sergentul Vil3, se pare că a considerat că vor&e ca acelea urlate cu at$ta disperare de &unicul nu tre&uie să "ie rostite în prezenţa poliţiei, a!a că s a ridicat, !i a pus splendida !apcă de poliţist, cu cozoroc, !i a potrivit tocul pistolului pe !oldul st$ng !i, din prag, ne a o"erit o !ansă de păsuire, o rază de lumină, ca !i cum i ar "i "ost milă de noi !i ar "i catadicsit să răspundă pozitiv (al&ei noastre, cel puţin p$nă la un punct: J Dar mai e un o"iţer, un irlandez, o mare "igură, care o ţine una !i &ună, că evreii au mai multă minte dec$t restul lumii la un loc !i că reu!esc întotdeauna să aterizeze pe picioare# 'sta zice el# Pro&lema e, pe ale cui anume picioare aterizează, -oapte &ună tuturor# Tre&uie să vă rog să nu spuneţi nimănui ce v am
562

'mos +z

spus, dat "iind care sunt in"ormaţii secrete# /Toată viaţa, c*iar !i la &ătr$neţe, după ce a trăit la Ierusalim !aizeci de ani, unc*iul Dude3 zicea întotdeauna 9dat "iind care: !i trei generaţii de "ervenţi apărători ai purităţii lim&ii n au iz&utit să l înveţe să spună alt"el# - au "ost de "olos nici măcar anii în care a "ost o"iţer superior de poliţie !i p$nă la urmă !e"ul poliţiei din Ierusalim, iar mai t$rziu director general ad(unct al Ministerului Turismului# ' rămas întotdeauna eCact a!a cum era 9dat "iind care nu s dec$t un evreu căpos4:0 Tata a eCplicat la cină, într o seară, că la 'dunarea 6enerală a -aţiunilor )nite care se va ţine pe 2I noiem&rie la La3e ?uccess, aproape de -eO @or3, va "i nevoie de o ma(oritate de cel puţin două treimi ca să "ie adoptat raportul )-?.+P, ce recomandă crearea a două state pe teritoriul Mandatului >ritanic, unul evreu !i celălalt ara&# .ei din &locul musulman, împreună cu 'nglia, vor "ace tot ce le stă în puteri ca să nu se a(ungă la această ma(oritate# 5i vor ca întreg teritoriul să devină un stat ara& su& protecţie &ritanică, a!a cum alte state ara&e, ca 5gipt, Transiordania !i Ira3, sunt de"acto su& protecţie &ritanică# Pe de altă parte, pre!edintele Truman acţiona, împotriva propriului Minister al '"acerilor 5Cterne, pentru acceptarea împărţirii propuse# )niunea ?ovietică a lui ?talin se alăturase, în mod surprinzător, ?tatelor )nite, spri(inind !i ea întemeierea unui stat evreu alături de unul ara&: poate că prevăzuse că votarea în "avoarea
563

Poveste despre dragoste si întuneric

împărţirii ar putea duce la mulţi ani de con"licte s$ngeroase în zonă, care ar permite )7?? ului să pună piciorul în zona de in"luenţă &ritanică din +rientul Mi(lociu, aproape de c$mpurile petroliere !i de .analul ?uez# ?ocotelile complicate pe care !i le "ăceau marile puteri coincideau între ele !i se pare că se intersectau cu am&iţiile religioase: 1aticanul spera să c$!tige o in"luenţă decisivă la Ierusalim, care în planul de împărţire tre&uia să "ie su& control internaţional, adică nici musulman, nici evreiesc# .onsiderentele ţin$nd de con!tiinţă !i de simpatie se împleteau cu altele cinice, egoiste: c$teva guverne europene căutau o cale de a compensa cumva "aptul că poporul evreu î!i pierduse o treime în m$inile uciga!ilor nemţi, precum !i generaţiile întregi de victime ale persecuţiilor# %nsă acelea!i guverne nu erau potrivnice canalizării valului de sute de mii de evrei săraci est europeni, strămutaţi, care zăceau în lagăre de la în"r$ngerea 6ermaniei încoace, c$t mai departe posi&il de propriul teritoriu !i, de "apt, de 5uropa# P$nă în clipa votării e"ective a "ost greu de prevăzut rezultatul# Presiunile !i tentaţiile, ameninţările !i uneltirile, c*iar !i mita, au reu!it să mute într o parte sau în alta voturile a trei patru mici repu&lici din 'merica Latină !i 5Ctremul +rient# 6uvernul statului .*ile, care "usese în "avoarea împărţirii, a cedat presiunii ara&e !i !i a instruit reprezentantul la +-) să voteze împotrivă# Haiti !i a anunţat intenţia de a vota împotrivă# Delegaţia greacă avea de g$nd
564

se vor&ea despre un c*ipe! diplomat ara& care !i a eCercitat "armecul asupra reprezentantei unui stat mic !i a reu!it să o determine să voteze împotriva planului de împărţire. pe strada 'mos. 'dunarea 6enerală avea să se întrunească într un loc numit La3e ?uccess !i acolo ne vor *otărî soarta# 9.esar 'costa. dar a decis !i ea în ultima clipă să spri(ine poziţia ara&ă# 7eprezentantul 8ilipinelor a re"uzat să se implice# ParaguaGul !ovăiaF delegatul său la +-). doctorul . a zis domnul '&rams3i# 2i doamna Tosia Droc*mal a adus prelungitorul de la ma!ina de cusut din spitalul de păpu!i al soţului ei.ale3o. !i a *otăr$t să voteze pentru# Intre timp. iar noul guvern !i a c*emat înapoi delegaţia !i n a trimis alta în loc# Li&eria a promis să spri(ine propunerea# Haiti s a răzg$ndit.'mos +z să se a&ţină. ziceau ei. în &ăcănia domnului 'uster sau la domnul . cel cu presa !i papetăria. ca Lem&ergii să poată scoate din casă aparatul lor 565 . iar în cazul în care asta n ar "i mers.ine e pentru viaţă !i cine e pentru distrugere:. proprietarul Tipogra"iei Dolodni. ca să nu pricep eu0# ?$m&ătă dimineaţă. aran(aseră !i să###: /aici conversaţia a continuat în idi!. cu toate că guvernul ei le promisese evreilor să i spri(ine# 9Dar pe dată:. su& presiunea americană. s a pl$ns că nu a primit instrucţiuni clare de la guvernul său# In ?iam "usese o lovitură de stat. a spus domnul Dolodni. 9au trimis un evreu isteţ care să i v$ndă pontul soţului diplomatei îndrăgostite !i o evreică isteaţă care să i v$ndă pontul soţiei Don Auanului diplomat.

Poveste despre dragoste si întuneric de radio negru !i greu !i să l pună pe masa de pe &alcon# /5ra singurul aparat de radio de pe strada 'mos. peste dealuri !i *ăt departe. înc$t tot ce se petrece acolo nu a(unge la noi dec$t sla& !i întotdeauna cu înt$rziere# 1otarea. oră la care copilul ăsta tre&uie să "ie de mult în pat. pentru că tre&uie să ne trezim dimineaţă să mergem la 566 . i se va îngădui să participe la acest eveniment. !i a!a toată strada o să poată auzi transmisia în direct !i o să a"le verdictul !i ce ne rezervă viitorul /9dacă o mai "i vreun viitor după această s$m&ătă:0# J -umele La3e ?uccess. au descoperit ei. aproape de miezul nopţii. înălţimii 1oastre. se va "ace c$nd va "i "oarte t$rziu la Ierusalim. în curte. dar cu un pulover pe el: e "rig a"ară# Dar s$m&ătă dimineaţă s a dovedit că "atidica !edinţă ce urma să ai&ă loc în acea după amiază la La3e ?uccess va începe aici de a&ia seara. întruc$t se potrive!te cu noul său rol de cititor "ervent al ziarelor !i de al nostru analist politic !i militar# Mama a spus: J Da. pe &alconul apartamentului de deasupra !i pe &alconul de peste drum. care sim&olizează la >iali3 soarta poporului nostru. este opusul Mării Lacrimilor. dacă nu c*iar din întregul Derem 'vra*am#0 + să l dea la maCimum !i noi o să ne adunăm în apartamentul Lem&ergilor. din cauza di"erenţei orare între -eO @or3 !i Ierusalim sau poate din cauză că Ierusalimul era un loc at$t de izolat. a continuat el. at$t de departe de lumea mare. pe stradă. a o&servat tata.

m am trezit# Patul meu era su& "ereastra care clădea spre stradă. cuno!tinţe !i străini. unii &ăr&aţi cu pălării sau !epci. a!a că tot ce aveam de "ăcut era să mă ridic în genunc*i !i să mă uit printre lamelele o&loanelor# M am cutremurat# . unii în *ainele de culcare !i alţii cu *aină !i cravată. vecini. ca o adunare uria!ă de sta"ii# ?ute de oameni care nu scoteau nici un sunet. la s"$r!itul căreia mama a zis: J Poate că ar "i mai &ine. unii ţin$nd pe umeri copii somnoro!i.'mos +z !coală# Mama !i tata au sc*im&at c$teva "raze rapide. pe mi(locul străzii. unele "emei cu capul descoperit.a într un vis de groază. la gard. să mergi în seara asta la culcare ca de o&icei. spre s"$r!itul votării. iar la marginea mulţimii am o&servat ici !i colo c$te o "emeie &ătr$nă !ez$nd pe un ta&uret sau un &ăr&at "oarte &ătr$n care "usese cărat în stradă cu scaun cu tot# %ntreaga mulţime părea să "i "ost pre"ăcută în piatră în acea tăcere înspăim$ntătoare a nopţii. o scurtă conversaţie în polonă !ci"ien ic3 !i rusă iani*aciu ică. mulţimi de um&re stăteau str$nse laolaltă în tăcere la lumina gal&enă a "elinarului. altele în capoate !i cu e!ar"e pe cap. la urma urmei. pe &alcoane. !i dacă rezultatul e pozitiv o să te trezim c*iar !i la miezul nopţii !i o să ţi spunem# Iţi promitem# După miezul nopţii. în curtea noastră. !i o să ascultăm transmisia din &alconul Lem&ergilor. în curţile învecinate. ci sute de siluete întunecate pictate pe p$nza 567 . dar noi o să stăm a"ară. de parcă nu ar "i "ost oameni adevăraţi.

de &uze des"ăcute ca de sete !i oc*i larg desc*i!i. nici înainte. a crainicului american z&iera din radioul dat la maCimum !i "ăcea să tremure aerul nopţii sau poate că era vocea pre!edintelui 'dunării. "ăc$nd aerul să tremure în vreme ce totaliza. de la marginea cartierului Derem 'vra*am din nordul Ierusalimului. nici de atunci încoace# 'poi vocea pro"undă. o tăcere a sute de oameni care î!i ţin răsu"larea.Poveste despre dragoste si întuneric întunericului p$lp$itor# De parcă ar "i murit în picioare# -u se auzea nici o vor&ă. urmat imediat de răspunsul reprezentantului acestora# )7??: da# 'nglia: se a&ţine# 7egatul )nit: se a&ţine# )7??: da# )?': da# )ruguaG: da# 1enezuela: da# @emen: nu# Iugoslavia: se a&ţine# 'ici vocea s a oprit &rusc !i o tăcere ca de pe altă lume a co&or$t !i a îng*eţat întreaga scenă. tuse sau pas# -ici un ţ$nţar nu &$z$ia# Doar vocea pro"undă. un pic răgu!ită s a întors. în ordinea al"a&etică engleză. citea numele ultimelor ţări de pe listă. aspră. a urlat !i ea 568 . strada noastră îndepărtată. lugu&ră. revărs$ndu se din galeriile sălii de la La3e ?uccess !i după vreo două clipe de !oc !i neîncredere. o tăcere îngrozită. cu o uscăciune aspră de&ord$nd de emoţie: treizeci !i trei pentru# Treisprezece împotrivă# Eece a&ţineri !i o ţară a&sentă de la votare# 7ezoluţia este apro&ată# 1ocea lui a "ost îng*iţită de un urlet care a iz&ucnit din radio. &razilianul +sOaldo 'ran*a# )nul după altul. a!a cum n am mai auzit în viaţa mea.

un strigăt cataclismic. !i pentru o clipă am "ost între ei. aproape de poarta noastră din "aţă# Tata !i mama stăteau acolo îm&răţi!aţi ca doi copii pierduţi în pădure. pătrunzător. ca !i cum ar "i "ost într o imensă &etonieră !i nu mai eCistau interdicţii. !i în clipa următoare ţipătul de groază a "ost înlocuit de urlete de &ucurie !i de un amestec de strigăte răgu!ite !i 9Poporul evreu trăie!te: !i cineva încerca să c$nte 9Hati3va*: !i "emeile ţipau !i &ăteau din palme !i 9'ici. clădiri !i copaci. !i întreaga mulţime a început să se înv$rtă încet în (urul ei. dar nu m am mai o&osit să mi pun căma!ă sau pulover !i am ţ$!nit pe u!ă !i un vecin sau un străin m a cules de (os ca să nu "iu călcat în picioare !i am "ost trecut din m$nă în m$nă p$nă ce am aterizat pe umerii tatei. !i am sărit în pantaloni. nu un strigăt de &ucurie. nu vor&e sau (ocuri de cuvinte sau lozinci 569 . în Ţara pe care au iu&it o stră&unii no!tri:. care ţi îng*eţa s$ngele. nici după aceea. ca !i cum tuturor morţilor care au murit vreodată aici !i tuturor celor care urmează să moară li s a o"erit o scurtă ocazie să strige. a!a cum nu i am mai văzut nici înainte. poate mai degra&ă ca un ţipăt de groază !i uimire. iar tatăl meu cel "oarte cult !i politicos stătea acolo strig$nd c$t îl ţineau &o(ocii. neav$nd nimic din strigătele spectatorilor de pe terenurile de sport sau ale mulţimilor entuziaste care se dezlănţuie. !i peste o clipă eram înapoi pe umerii tatei.'mos +z pe loc. în îm&răţi!area lor. un strigăt care ar "i putut muta st$ncile. într un prim strigăt cumplit care !i a croit drum prin întuneric.

ci a ţinut o mai departe cu strigătul lui lung. de asemenea. însă tata. pentru că ?*ei3* Aarra*. poate că din ad$ncuri încerca !i ea să împărtă!ească strigătul cu el !i cu mine !i cu întreaga stradă întreg cartierul întreg ora!ul !i întreaga ţară mama mea cea tristă încerca să participe de data aceasta nu. nici măcar strigăte de &ucurie.Poveste despre dragoste si întuneric sioniste. !i m$na mamei ne m$ng$ia pe am$ndoi iar !i iar. pentru că poate că "ără să mi dau seama îl a(utam pe tata să strige. p$nă la capătul plăm$nilor aaaa*** !i c$nd a rămas "ără su"lare a tras aer în piept ca un om care se îneacă !i a continuat să strige. Datamon. >a3aa !i Tal&ie* tre&uie să ne "i ascultat în noaptea aceea învăluite într o tăcere ce poate că semăna cu tăcerea îngrozită a!ternută peste cartierele evreie!ti înainte de anunţarea rezultatului votării# In casa ?ilOanilor din ?*ei3* Aarra*. toată lumea c$nta. ca înainte de a "i "ost născocite cuvintele# Dar ceilalţi c$ntau acum. &ăr&atul acesta care voia să "ie un pro"esor "aimos !i merita să a(ungă a!a ceva !i acum nu mai era dec$t aaa****# 2i am "ost surprins să văd m$na mamei m$ng$indu l pe capul ud !i pe cea"ă !i apoi am simţit m$na ei pe capul !i pe spatele meu. cu siguranţă nu întreg ora!ul. poate ca să ne aline sau poate că nu. ci un singur strigăt lung !i dezgolit. &ăr&atul cel drag 570 . doar zonele evreie!ti. în casa 'is*ei din Tal&ie* !i în casa &ăr&atului din magazinul de îm&răcăminte. care nu putea să c$nte !i nu !tia cuvintele c$ntecelor îndrăgite. nu s a oprit.

în m$inile evreilor !i că alţi oameni aveau să se mute în casele acelea &oltite din piatră tranda"irie !i în acele vile cu multele lor corni!e !i arcade# 'poi au "ost dansuri !i plan!ete pe strada 'mos.alea Aa""a !i . str$ng$nd din &uze în tăcere# . poate că au stat la "erestre să vadă cele c$teva "ocuri voioase de arti"icii care au s"$!iat întunericul. domnul 'uster !i a desc*is dintr odată prăvălia !i toate c*io!curile de pe strada Eep*ania* !i strada 6eula !i strada . !i 9înalţă "lamura sus către ?ion: !i 9'ici.*iar !i papagalii tăceau# 2i "$nt$na din &azinul din grădină# . nici Tal&ie* sau >a3aa nu !tiau !i n aveau cum să !tie că peste cinci luni o să cadă goale. sticle cu sucuri de "ructe.ancelarului !i . nu era săr&ătoare în noaptea asta# 5i tre&uie să "i auzit sunetele &ucuriei de pe străzile evreie!ti. neatinse.alea 7egele 6eorge s au desc*is !i &arurile s au desc*is în tot ora!ul !i au o"erit răcoritoare !i gustări !i c*iar &ăuturi alcoolice p$nă ce s a crăpat de ziuă.'mos +z 6epetto cu pungile de su& oc*ii lui milostivi. &ere !i 571 . iar sulurile cu Tora erau scoase din c*ivoturile s"inte !i se prindeau în dans. !i 9Dumnezeu va reclădi 6alileea: !i 91ino să vezi N ce măreaţă e această zi: !i. mai t$rziu. la orele mici ale dimineţii. în ţara pe care au iu&it o stră&unii no!tri:. în întregul Derem 'vra*am !i în toate cartierele evreie!tiF au apărut steaguri !i lozinci scrise pe "$!ii de p$nză.*iar dacă nici Datamon. claCoanele ma!inilor mugeau. se auzeau sunete puternice de s*o"ar din toate sinagogile.

în noaptea de 2I noiem&rie HI=X. !i petrecăreţi "renetici se căţărau pe ma!inile &lindate engleze!ti !i "luturau drapelul statului ce nu se întemeiase încă. de "orţele armate regulate ale Ligii 'ra&e. &eau !i pl$ngeau de &ucurie. pe c$nd rătăceam pe acolo. vineri. coloane de in"anterie. dar în noaptea asta. înlăcrimaţi. armatele regulate din cinci state ara&e care ne au invadat cu intenţia de a pune capăt noului stat în răstimp de una două zile de la proclamarea lui# %nsă tata mi a spus. !i poliţi!ti englezi uluiţi erau tra!i !i ei în cercurile de dansatori !i îm&l$nziţi cu cutii de &ere !i cu lic*ioruri dulci. de la sud. un întreg procent din oamenii entuziasmaţi care s au revărsat pe străzi în acea noapte aveau să moară în răz&oiul pe care ara&ii l au pornit înainte de a trece !apte ore de la decizia 'dunării 6enerale de la La3e ?uccess !i aveau să "ie a(utaţi. străinii se îm&răţi!au pe stradă !i se sărutau. se *otăr$se că are dreptul să "ie întemeiat# 2i avea să "ie întemeiat după o sută !i !aizeci !i !apte de zile !i nopţi. copii !i sugari din acele mulţimi de evrei care dansau. ci de parcă ar "i !tiut !i ar "i &ătut în cuie ceea ce !tia. însă unul din "iecare sută de &ăr&aţi. uită te "oarte 572 . uită te &ine. nu ca !i cum mi ar "i cerut o. acolo. avioane de v$nătoare !i &om&ardiere. la La3e ?uccess. artilerie. H= mai HI=8. &lindate.Poveste despre dragoste si întuneric vin treceau din m$nă în m$nă !i de la o gură la alta. !i eram călare pe umerii lui. c*e"uiau. copile. printre cercurile de dansatori !i petrecăreţi. de la est !i de la nord. "emei. &ătr$ni. după plecarea englezilor.

iar "etele s au amestecat !i ele. c$nd tatăl său. nepoţilor !i strănepoţilor tăi despre noaptea asta c$nd noi o să "im de mult du!i de pe lume# 2i "oarte t$rziu. care erau leoarcă de sudoare din îng*esuiala mulţimii. la o oră la care copilul ăsta n a avut niciodată voie să nu doarmă &u!tean în patul lui. poate la trei sau patru. &unicul 'le3sandr.'mos +z &ine. indi"erent din ce motiv. complet îm&răcat# 2i după o vreme m$na tatei a ridicat pătura pe întuneric. m am t$r$t su& pătura mea pe întuneric. pentru că n o să uiţi noaptea asta p$nă la ultima ta su"lare !i o să le spui copiilor. "ără să mă numească vreodată înălţimea 1oastră sau Preacinstitul Domn. a venit la !coală să înregistreze o pl$ngere. at$ta doar că m$na lui îmi m$ng$ia u!or părul# . cu toate că în mod normal nu putea su"eri tăcerea !i se gră&ea să o izgonească# %nsă de data asta nu s a atins de tăcerea care era între noi. era părta! la ea. nu ca să mă certe că am intrat în pat cu *ainele pe mine. David. să nu ţi scape nimic. iar a doua zi. ci ca să intre !i el !i să se culce l$ngă mine. !i ce i au "ăcut ni!te &ăieţi neevrei la !coala lui poloneză din 1ilna. să nu intri în a!ternut cu *ainele de stradă0# Tata a stat l$ngă mine c$teva minute !i nu a zis nimic.a !i cum în această &eznă tata se trans"ormase în mama# 'poi mi a spus în !oaptă. !i era !i el cu *ainele. "iule. ce le au "ăcut ni!te *uligani lui !i "ratelui său. la +dessa. la "el ca ale mele /!i aveam o regulă de "ier: niciodată. &rutele au re"uzat să i înapoieze pantalonii rupţi !i l au atacat pe tatăl 573 .

tata mi a spus su& pătura mea în primele ore ale lui <0 noiem&rie HI=X.Poveste despre dragoste si întuneric lui. nici măcar c$nd a murit mama. în vreme ce pro"esorii se uitau !i nu ziceau nimic sau poate că r$deau !i ei# 2i tot cu o voce de întuneric. l au silit să se întindă pe pava( !i i au scos !i lui pantalonii. !i dintr odată. niciodată n o să "ii &rutalizat doar pentru că e!ti evreu !i pentru că evreii sunt a!a !i pe dincolo# 'sta nu# . de "apt. su& oc*ii lui. iar "etele r$deau !i "ăceau glume neru!inate. din clipa în care avem statul nostru. nu l am văzut pl$ng$nd nici în noaptea aceea: era prea întuneric# Doar m$na mea st$ngă l a văzut# După c$teva ore. în mi(locul terenului de sport. spre spitalul Hadassa* de pe Muntele ?copus# %n toată ţara ara&ii au atacat auto&uzele evreie!ti de pe !osele. în vreme ce noi !i pro&a&il !i toţi vecinii no!tri dormeam. au ucis !i au rănit pasagerii !i au tras cu 574 . nu l am văzut pe tata pl$ng$nd# 2i. în ?*ei3* Aarra* s a tras într o am&ulanţă evreiască a"lată în drum spre centrul ora!ului. 9>rutele s ar putea să se ia !i de tine c$ndva pe stradă sau la !coală# ? ar putea să o "acă tocmai pentru că e!ti un pic ca mine# %nsă de acum încolo.o să se mai înt$mple# Din noaptea asta s a terminat# Pe veci#: 'm întins m$na somnoros să i ating "aţa. &unicul. înainte sau după acea noapte. cu m$na încă rătăcindu i prin părul meu /pentru că nu era o&i!nuit să mă m$ng$ie0. zic$nd că evreii sunt a!a !i pe dincolo. degetele mele au dat de lacrimi# -iciodată în viaţa mea. la !apte. în loc de oc*elari. c*iar su& "runtea lui înaltă.

în toată ţara. organizaţia paramilitară Irgun a ars complet cinematogra"ul 7eC. i au arestat mem&rii !i le 575 . au condus mulţimea care a năvălit în centrul comercial evreiesc din capătul de est al străzii Mamilla !i a (e"uit !i a ars toată zona# Patruzeci de magazine au ars din temelii# ?oldaţii !i poliţi!tii englezi au "ormat &ariere pe strada Prinţesa MarG !i au împiedicat "orţele de apărare Hagana* să vină în a(utorul evreilor care au "ost prin!i în centrul comercial. după cum s a spus. iar ma!inile &lindate engleze!ti. deoarece englezii au zădărnicit încercările Hagana*ului de a lansa contraatacuri. sute de ara&i înarmaţi au ie!it din +ra!ul 1ec*i. &a c*iar le au con"iscat armele !i au arestat !aisprezece dintre ei# %n ziua următoare.oran. al cărui proprietar se pare că era ara&# %n prima săptăm$nă a tul&urărilor au "ost uci!i vreo douăzeci de evrei# P$nă la s"$r!itul celei de a doua săptăm$ni au murit.'mos +z arme u!oare !i cu mitraliere în su&ur&ii !i în a!ezările izolate# . url$nd 9id&a* al @a*ud: /să i măcelărim pe evrei0 !i trăg$nd ra"ale în aer# Poliţia engleză îi însoţea. răcnind versete din . inton$nd c$ntece s$ngeroase. circa două sute de evrei !i ara&i# De la începutul lui decem&rie HI=X p$nă în martie HI=8 iniţiativa a "ost în m$inile "orţelor ara&eF evreii din Ierusalim !i de prin alte părţi au "ost siliţi să se mulţumească cu apărarea statică. unde conducătorii religio!i au cerut un (i*ad împotriva evreilor# După c$teva zile.omitetul ?uprem 'ra& condus de Aamal Husseini a declarat grevă generală !i a trimis mulţimile pe străzi !i în mosc*ei. ca represalii.

iar convoaiele care cărau *rană !i alte provizii nu !i puteau croi drum dec$t în sus dinspre coastă. com&usti&il !i muniţii dec$t prin intermediul convoaielor# In vreme ce englezii continuau să guverneze !i î!i "oloseau puterea în principal ca să i a(ute pe ara&i în răz&oiul lor !i ca să lege m$inile evreilor. cărora administraţia &ritanică le permisese să preia controlul asupra staţiei de pompare a apei de la 7os* *a 'Gin.Poveste despre dragoste si întuneric au con"iscat armele# 8orţele ara&e semiregulate. "iind izolate de celelalte părţi evreie!ti ale ora!ului# )n 9comitet de criză: creat de 'genţia 5vreiască diri(a raţionalizarea *ranei !i cisternele care treceau pe străzi între &om&ardamente. @emin Mos*e. Ierusalimul evreiesc era treptat despărţit de restul ţării# ?ingurul drum care îl lega de Tel 'viv era &locat de "orţele ara&e. distri&uind o 576 . au &locat !oselele !i au redus prezenţa evreiască la un mozaic spart de a!ezări asediate !i grupuri de a!ezări care nu puteau "i alimentate cu *rană. au aruncat în aer instalaţiile de pompare !i Ierusalimul evreiesc a rămas "ără altă apă dec$t cea din puţuri !i rezervoare# Eonele evreie!ti izolate. Me3or HaGim !i 7amat 7a*el. !i asta cu preţul unor pierderi grele# Pe la s"$r!itul lui decem&rie HI=X părţile evreie!ti din Ierusalim erau asediate de"acto# 8orţele regulate ira3iene. au su"erit un asediu în interiorul asediului. împreună cu sute de voluntari înarmaţi din ţările ara&e învecinate !i vreo două sute de soldaţi englezi care "ugiseră la ara&i !i luptau alături de ei. cum erau cartierul 5vreiesc dintre zidurile +ra!ului 1ec*i.

re"ugiaţi din cartierele de pe linia "rontului. care dormeau pe saltele !i pe rogo(ini# Printre ei erau două "emei "oarte &ătr$ne care !edeau toată ziua pe podeaua coridorului privind în gol. din c$nd în c$nd. "iind considerat mai sigur în caz de &om&ardament !i "ocuri de armă# Toate geamurile au "ost scoase !i am &aricadat "erestrele cu saci cu nisip# 'm trăit într un întuneric neîntrerupt. ni se alăturau din c$nd în c$nd vreo douăzeci sau douăzeci !i cinci de persoane. străini. laptele. legumele. za*ărul. p$nă ce proviziile s au epuizat !i primeam în loc. vecini. pesmeţi !i pra" de ouă cu miros ciudat# Medicamentele !i alte articole medicale aproape că se epuizaseră# 7ăniţii erau uneori operaţi "ără anestezie# 'limentarea cu curent electric s a întrerupt !i. dat "iind că era practic imposi&il să "aci rost de para"ină. zi !i noapte. un &ătr$n pe (umătate ne&un care î!i zicea pro"etul Ieremia !i (elea mereu distrugerea Ierusalimului !i 577 . din martie HI=8 p$nă în august sau septem&rie# In acest întuneric ad$nc !i în aerul rău mirositor. s a trans"ormat într un adăpost antiaerian pentru locuitorii din apartamentele de deasupra noastră. care era ca un "el de su&sol. am trăit luni întregi în întuneric sau la lumina lum$nărilor# 'partamentul nostru îng*esuit. care nu avea pe unde să iasă. cuno!tinţe. ca de pe!teră. ouăle !i alte alimente erau raţionalizate cu stricteţe !i se distri&uiau "amiliilor pe &aza unui sistem de cupoane.'mos +z găleată de apă de persoană la două sau trei zile# P$inea. raţii sărăcăcioase de lapte pra".

&a tre(i pentru că din cauza întunericului era greu de deose&it noaptea de zi pe podeaua &ucătărioarei noastre. era cine !tie unde. aproape înlăcrimată. rănit sau prizonier#20 ?oţii Miudovni3. a. care era considerat locul cel mai puţin zgomotos din apartament# /2i domnul 'gnon. &unica ?*lomit !i "ratele mai mare. precum !i &unicul 'le3sandr. plecase din Talpiot împreună cu soţia sa !i stăteau în 7e*avia. 'riei.) 578 . din >eit @israel. 37@?). ni s a spus. a scris despre cele trăite de el în 7ăz&oiul de 5li&erare în cartea sa ?a&ia însetată (Ierusalim. &a dormind. al căror "iu. *'iasaf. unc*iul Aosep* însu!i pro"esorul Dlausner cu cumnata sa HaGa 5litsede3: cei doi au reu!it. al &unicului 'le3sandr /mătu!a Eippora* murise în HI=M0. soarta &i&liotecii !i a manuscriselor sale preţioase pe care a tre&uit să le lase în urmă în Talpiot !i pe care cine !tie dacă o să le mai vadă vreodată# . văduv.Poveste despre dragoste si întuneric prevestea pentru noi toţi camerele de gazare ara&e de l$ngă 7amalla* 9unde au început de(a să gazeze 2H00 de evrei pe zi:. !i multă vreme n am !tiut dacă era viu sau mort. unicul ei "iu. "ugiseră din casa lor de pe linia "rontului. cu vocea sa stridentă. practic în ultimul minut. se înrolase !i lupta ca să apere Talpiotul. 6ri!a. (N. la ni!te prieteni#0 )nc*iul Aosep* depl$ngea necontenit. !i s au re"ugiat la noi# 'cum stăteau culcaţi. înrolat în Palmac*. 'riel 5litsede3. care "usese izolat !i încercuit. ateriz$nd !i ei 20 1ărul tatălui meu. îm&răcaţi complet !i încălţaţi.$t despre HaGa 5litsede3. să "ugă din Talpiot.

tata a devenit &rusc serios !i s a dus el însu!i la morgă.'mos +z în apartamentul nostru. datorită unei perec*i de !osete de ale sale pe care i le împrumutase lui MatitGa*u Miudovni3.um domnul Miudovni3 n a venit înapoi nici în ziua următoare. alături de alte "amilii ce se îng*esuiau toate în cămăruţa care înainte de răz&oi "usese odaia mea# Mă uitam la domnul Miudovni3 cu veneraţie. a!a cum "ăcea de o&icei c$nd voia să alunge tăcerea sau să împră!tie m$*nirea# 5 limpede că dragul nostru MatGa. a reu!it să identi"ice cadavrul care "usese lovit de un o&uzF se pare că doamna Miudovni3 nu reu!ise să l recunoască pentru că nu mai avea "aţă# %n lunile de asediu mama. tata a început să glumească. lini!tită că soţul ei nu se a"lă printre morţi# . !i a găsit vreo "rumuseţe com&atantă în "ustă 3a3i !i acum e camaradul ei de trup /asta era (alnica lui încercare de a "ace o poantă0# Dar după un s"ert de oră de veselie căznită. pentru că s a dovedit că este cel care a scris cartea verzuie pe care o "oloseam cu toţii la !coala Tac*3emoni: 'ritmetica pentru clasa a treia. s a uitat &ine peste tot !i s a întors "ericită. !i toată noaptea procesiuni de oameni se căţărau peste noi în drum spre closet. care putea p$nă la ceruri 579 . tata !i eu am dormit pe o saltea la capătul coridorului. unde. de MatitGa*u Miudovni3# Domnul Miudovni3 a plecat într o dimineaţă !i seara nu a venit înapoi# -u s a întors nici a doua zi# '!a că soţia lui s a dus la morga municipală. a declarat el.

se zg$lţ$ia tot dealul. !i s a o"erit să se înroleze# ' tre&uit să recunoască "aptul că eCperienţa lui militară anterioară se limita la compunerea unor a"i!e ilegale. o organizaţie care î!i zicea 9'rmata >ritanică 8ascistă: a aruncat în aer trei camioane încărcate cu dinamită pe strada >en @e*uda. trec$nd de partea ara&ilor# Pe H0 "e&ruarie. c$nd vreunul dintre cei care dormeau în apartament avea un co!mar# Pe H "e&ruarie o ma!ină capcană a eCplodat în dreptul clădirii ziarului evreiesc de lim&ă engleză. 9Aos cu represiunea &ritanică 580 . iar circa o sută cincizeci au "ost răniţi# In acea zi. în inima Ierusalimului evreiesc# . tatăl meu cel miop s a dus la cartierul general al 6ărzii -aţionale.incizeci !i doi de evrei care locuiau acolo au "ost uci!i în casele lor.Poveste despre dragoste si întuneric pentru că nu aveai ce apă să tragi !i pentru că "ereastra era &locată cu saci de nisip# La c$teva minute o dată. c$nd cădea un o&uz. cei care apărau @emin Mos*e au reu!it să respingă un atac masiv al trupelor ara&e semiregulate# Duminică 22 "e&ruarie. pentru Irgun /97u!ine per"idului 'l&ion4:. în engleză. care "usese amplasat pe o alee îngustă ce se desprindea din strada Eep*ania*.lădirile cu !ase eta(e au "ost trans"ormate în moloz !i dintr o mare parte a străzii au mai rămas doar ruine# . la zece !i !ase minute dimineaţa. iar casele construite din piatră se zg$lţ$iau !i ele# Mă trezeau uneori strigăte în"iorătoare. Palestine Post# .lădirea a "ost distrusă în întregime !i &ănuiala a căzut pe poliţi!tii englezi care au dezertat.

'mos +z nazistă4: !i altele asemenea0# Pe HH martie ma!ina &ine cunoscută a consulului general american.asa de 5ducaţie. iar ora!ul era în pragul "oametei. copiii din clasele a treia !i a patra de la Tac*3emoni !i . am "ost adunaţi într o dimineaţă într un apartament gol din strada Malac*i# )n t$năr ars de soare. ne a vor&it "oarte serios timp de vreo douăzeci de minute. *u&eize*. pe care o !tiam cu toţii pe numele ei ara&. pe care n o mai înt$lnisem dec$t la adulţi# 6ari&aldi ne a dat sarcina să scotocim prin toate curţile !i magaziile după saci goi /9o să i umplem cu nisip:0 !i după sticle /9cineva !tie cum să le umple cu un cocteil care o să i pară inamicului "oarte gustos:0# 'm mai "ost instruiţi !i să culegem nal&ă săl&atică. a intrat în curtea clădirii 'genţiei 5vreie!ti. 6ari&aldi. îm&răcat le(er în 3a3i. cu un soi de neutralitate ironică. sediul &irourilor organizaţiilor din Ierusalim !i din întreaga ţară# + parte a clădirii a "ost distrusă în eCplozie !i zeci de oameni au "ost uci!i sau răniţi# In cea de a treia săptăm$nă din martie încercările de a aduce convoaie cu provizii dinspre coastă au e!uat: asediul s a înăsprit. lipsit de apă !i risc$nd epidemii# 2colile din zona noastră erau înc*ise de la (umătatea lui decem&rie HI=X# -oi. care "uma o ţigară !i care ne a "ost prezentat pe numele lui conspirativ. cu !o"erul ara& al consulului general la volan. de pe parcele necultivate sau din curţi dosnice părăginite# 'ceastă *u&eize* 581 .

uv$nt cu cuv$nt# 'u trecut de atunci cincizeci !i trei de ani !i n am uitat nici în ziua de azi# 582 . doi dintre noi tre&uia să supraveg*em de pe un acoperi! &ine amplasat din strada +&adia* ta&ăra armatei engleze din . în vreme ce î!i scărpina părul de pe piept prin căma!a desc*eiată: 98oarte "rumos# ? ar putea să mai auzim de tine într o &ună zi#: . din clasele a patra !i a cincea. care erau verzi ca spanacul. au "ost instruiţi de 6ari&aldi să ducă mesa(e între di"eritele posturi ale Hagana*ului de la capătul străzii Eep*ania* !i din (urul cartierului &u*arian# Mama m a po"tit să 9dau dovadă de adevărată maturitate !i să mă las de (ocurile astea copilăre!ti:.Poveste despre dragoste si întuneric a(uta întru c$tva la îndepărtarea ororii "oametei# Mamele o "ier&eau sau o pră(eau !i apoi "ăceau din ea c*i"tele sau piure. dar n am putut să i "ac pe plac# 5ram deose&it de priceput la adunarea sticlelor: într o singură săptăm$nă am iz&utit să adun o sută patruzeci !i !ase de sticle goale !i le am cărat. iar din c$nd în c$nd unul dintre noi "ugea p$nă la centrul de operaţiuni din apartamentul de pe strada Malac*i ca să i spună lui 6ari&aldi sau unuia dintre ad(uncţii săi cu ce se îndeletnicesc englezii !i dacă sunt semne de pregătire a plecării# >ăieţii mai mari.azarma ?c*neller. dar aveau gust mult mai rău# Mai aveam !i o misiune îndeplinită prin rotaţie: c$tă vreme era lumină. la cartierul general# 6ari&aldi însu!i m a &ătut pe spate !i mi a aruncat o căutătură piezi!ă# %mi amintesc eCact vor&ele pe care mi le a spus. în cutii !i în saci.

scriind. dar putea merge# ?oţia i a "ost ucisă# I a găsit lucrurile. soţia lui @a3ov David '&rams3i /am$ndoi veneau des