Amos Oz Poveste despre dragoste si întuneric

Traducere din engleză: Dana Ligia Ilin Humanitas, 2008

Poveste despre dragoste si întuneric

M am născut !i am crescut într un apartament micuţ, cu tavanul scund, a"lat la parter# Părinţii mei dormeau pe o canapea care, atunci c$nd era des"ăcută, seara, aproape că umplea încăperea de la un perete la celălalt# %n "iecare dimineaţă trăgeau patul la loc, ascundeau a!ternuturile în lada de dedesu&t, răsturnau salteaua, apăsau &ine !i ascundeau totul su& o cuvertură de un cenu!iu !ters, peste care împră!tiau apoi ni!te pernuţe orientale, &rodate, a!a înc$t orice urmă a somnului lor de peste noapte se "ăcea nevăzută# 'st"el, dormitorul lor era deopotrivă &irou, &i&liotecă, su"ragerie !i salon# In "aţa acestei camere se a"la odăiţa mea verde, pe (umătate ocupată de un !i"onier p$ntecos# )n coridor lung !i str$mt, întunecat !i puţin cur&at, ca un tunel prin care evadezi din înc*isoare, lega de cele două odăiţe &ucătărioara !i &aia cu closetul# )n &ec c*ior, înc*is într o cu!că de "ier, arunca asupra acestui coridor o penum&ră lugu&ră c*iar !i în timpul zilei# In partea din "aţă, am$ndouă camerele aveau c$te o singură "ereastră, stră(uită de o&loane de metal, care se străduia să arunce o oc*eadă către priveli!tea de la răsărit, dar nu descoperea dec$t un c*iparos pră"uit !i un zid scund, din pietre cioplite grosolan# Printr o desc*izătură c$t palma în pereţii lor din spate, aproape de tavan, &ucătărioara !i &aia se uitau la o curte mică de înc*isoare, încon(urată de ziduri înalte !i a!ternută cu ciment, und e o mu!cată decolorată, a!ezată într un &idon de măsline ruginit, se prăpădea înceti!or t$n(ind
2

'mos +z

după o rază de soare# Pe pervazurile acestor desc*izături ţineam întotdeauna &orcane cu castraveţi muraţi !i mai era acolo un cactus încăpăţ$nat, pus într o vază crăpată ce slu(ea drept g*iveci# De "apt, apartamentul era la su&sol, întruc$t parterul clădirii "usese săpat în coasta pietroasă a dealului# Dealul acesta era vecinul de alături, un vecin greoi, introvertit, tăcut, un deal &ătr$n !i posac, cu manii de &urlac, un deal somnoros, iernatic, care nu *$r!$ia mo&ila !i nu primea pe nimeni în vizită, nu "ăcea nici un zgomot !i nu ne deran(a de"el, însă prin pereţii ce ne despărţeau se "uri!au tot timpul către noi, ca un iz de mucegai sla&, dar persistent, "riguroasa tăcere întunecată !i umezeala posomor$tului nostru vecin# '!adar, c*iar !i vara în casa noastră plutea un strop de iarnă# Musa"irii ziceau: întotdeauna e tare plăcut aici în toiul valului de căldură, at$ta răcoare, c*iar "rig, dar cum vă descurcaţi iarna, -u trece umezeala prin pereţi, -u vi se pare deprimant, .asa era plină oc*i cu cărţi# Tata putea citi în !aisprezece sau !aptesprezece lim&i !i vor&ea unsprezece /toate cu accent rusesc0# Mama vor&ea patru sau cinci lim&i !i citea în !apte sau opt# 1or&eau între ei în rusă sau polonă c$nd nu voiau să pricep eu# /'dică în cea mai mare parte a timpului# .$nd s a înt$mplat ca mama să vor&ească în e&raică despre un armăsar, cu mine de "aţă, tata a repezit o, "urios, în ruse!te: 2to s to&oi, 1idis malci3 riadom snami4 .e te a
3

Poveste despre dragoste si întuneric

apucat, Doar vezi că &ăiatul e aici40 Din considerente culturale, citeau mai ales în germană sau engleză !i presupun că visau în idi!# %nsă pe mine mă învăţau o singură lim&ă, e&raica# Poate se temeau că, dacă !tiu mai multe lim&i, o să "iu !i eu vulnera&il la lingu!irile 5uropei, continentul ăsta minunat !i uciga!# Pe scala de valori a părinţilor mei, cu c$t un lucru era mai occidental, cu at$t era considerat mai cultural# +ric$t de mult i ar "i îndrăgit su"letele lor ruse!ti pe Tolstoi !i Dostoievs3i, &ănuiesc că 6ermania în ciuda lui Hitler le părea mai culturală dec$t 7usia sau Polonia, iar 8ranţa !i mai mult dec$t 6ermania# 'nglia era !i mai sus pe scala lor dec$t 8ranţa# .$t despre 'merica, nu erau prea lămuriţi: la urma urmei, era o ţară în care oamenii împu!cau indieni, (e"uiau trenurile po!tale, goneau după aur !i v$nau "ete# Pentru ei, 5uropa era o ţară a "ăgăduinţei interzisă, un peisa( mult r$vnit, cu "oi!oare !i piaţete pavate cu lespezi vec*i, cu tramvaie, poduri !i clopotniţe, sate pierdute pe coclauri, staţiuni &alneare, păduri !i pa(i!ti înzăpezite# .uvinte precum 9ca&ană:, 9pa(i!te: sau 9g$scăriţă: m au entuziasmat !i m au "ermecat toată copilăria# 'veau aroma senzuală a unei lumi adevărate !i ti*nite, departe de acoperi!urile de tinic*ea, pră"uite, de maidanele acoperite de "iare ruginite !i ciulini, de coastele secetoase ale dealurilor din Ierusalimul nostru ce se su"oca su& povara verii încinse p$nă la al&# %mi era destul să murmur 9pa(i!te:, !i pe dată
4

'mos +z

auzeam mugetele vacilor cu tălăngi la g$t !i clipocitul p$raielor# Dacă înc*ideam oc*ii puteam vedea g$scăriţă desculţă, a cărei ispită îmi umplea oc*ii de lacrimi înainte să "i avut măcar *a&ar de toate astea# .u trecerea anilor, mi am dat seama că Ierusalimul, a"lat su& guvernare &ritanică în anii ;20, ;<0 !i ;=0, tre&uia să "ie un ora! cu o cultură "ascinantă# 'vea mari oameni de a"aceri, muzicieni, învăţaţi !i scriitori: Martin >u&er, 6ers*om ?c*olem, ?#@# 'gnon !i o pleiadă de alţi savanţi !i arti!ti de "runte# )neori, pe c$nd treceam pe strada >en @e*uda sau pe &ulevardul >en Maimon, tata îmi !optea: 9)ite, acela e un savant de renume mondial:# -u pricepeam ce voia să zică# Mă g$ndeam că a avea renume mondial era cumva legat de ni!te picioare neputincioase, pentru că omul acela era adesea un &ătr$n spri(init în &aston care !ont$căia !i purta un costum gros de l$nă c*iar !i vara# Ierusalimul pe care îl admirau părinţii mei se a"la departe de zona în care trăiam: era în 7e*avia cea plină de verdeaţă, cu grădinile !i acordurile ei de pian, era în trei patru ca"enele cu policandre aurite de pe .alea Aa""a sau strada >en @a*uda, în *olurile din @M.' sau din *otelul 7egele David, unde evreii !i ara&ii seto!i de cultură se amestecau cu englezi culţi, cu manie e desăv$r!ite, unde doamne visătoare, cu g$tul lung, pluteau în roc*ii de seară, la &raţul domnilor în costume înc*ise la culoare, unde englezi cu mintea destupată cinau cu evrei culţi
5

Poveste despre dragoste si întuneric

sau cu ara&i !coliţi, unde aveau loc recitaluri, &aluri, serate literare, thés dansants !i se purtau conversaţii ra"inate, artistice# ?au poate că un ast"el de Ierusalim, cu ale sale policandre !i t*Bs dansants, nu eCista dec$t în visurile &i&liotecarilor, pro"esorilor, "uncţionarilor !i legăturilor de cărţi care trăiau în Derem 'vra*am# In orice caz, acolo unde eram noi nu eCista# Derem 'vra*am, zona în care trăiam, ţinea de .e*ov# După mai mulţi ani, c$nd l am citit pe .e*ov /tradus în e&raică0 am "ost convins că este unul dintre noi: unc*iul 1ania trăia c*iar la eta(ul de deasupra, doctorul ?amoilen3o se aplecase asupra mea !i mă cercetase cu m$inile i mari !i puternice c$nd am avut "e&ră !i, o dată, di"terie, Laevs3i, cu ve!nica lui migrenă, era vărul de al doilea al mamei mele !i ne duceam la sala de concerte >eit Haam să l ascultăm pe Trigorin, la matineele de s$m&ătă# 5ram încon(uraţi de tot "elul de ru!i# 5rau mulţi tolstoieni# )nii dintre ei c*iar arătau ca Tolstoi# .$nd am dat peste o "otogra"ie a lui Tolstoi, pe coperta din spate a unei cărţi, am "ost convins că l zărisem adesea prin cartier, preum&l$ndu se pe strada Malac*i sau în (os, pe +&adia*, cu capul gol, cu &ar&a lui al&ă z&$rlită de v$nt, la "el de măreţ ca patriar*ul 'vraam, cu oc*ii arunc$nd "ulgere, av$nd în loc de &aston o creangă, cu ru&a!ca purtată peste pantalonii largi !i încinsă cu o s"oară# Tolstoienii din cartierul nostru /cărora părinţii
6

'mos +z

mei le ziceau tolstoi!ci3i0 erau, p$nă la unul, vegetarieni aprigi, re"ormatori ai lumii cărora le păsa "oarte mult de natură, moralizatori iu&itori ai omenirii, iu&itori ai "iecărei "ăpturi, t$n(ind ve!nic după viaţa de la ţară, după muncile agricole simple, pe c$mpuri !i prin livezi# Dar nu iz&uteau nici măcar să !i cultive plantele din g*ivece: poate că le omorau ud$ndu le prea mult sau poate că uitau să le ude, sau poate o "i "ost vina nesu"eritei administraţii &ritanice care ne punea clor în apă# )nii dintre ei erau tolstoieni care păreau să iasă drept din paginile unui roman de Dostoievs3i: "răm$ntaţi, vor&ăreţi, reprim$ndu !i dorinţele, arz$nd în "lacăra ideilor# Dar în cartierul nostru, Derem 'vra*am, cu toţii, !i tolstoieni, !i dostoievs3ieni, ro&oteau pentru .e*ov# 7estul lumii era numit, în general, 9lumeaceamare:, dar avea !i alte epitete: luminată, eCterioară, li&eră, ipocrită# + cuno!team aproape numai din colecţia mea de tim&re: Danzig, >oemia !i Moravia, >osnia !i Herţegovina, +u&angui .*ari, Trinidad !i To&ago, Denia, )ganda !i Tangani3a# Lumeaceamare era departe de tot, atrăgătoare, minunată, dar pentru noi ea era !i periculoasă !i ameninţătoare# 5i nu i plăceau evreii, pentru că sunt de!tepţi, le scapără mintea, au succes din plin, dar !i pentru că sunt zgomoto!i !i arivi!ti# -u i plăcea nici ce "ăceam aici, pe păm$ntul Israelului, pentru că ne pizmuia p$nă !i pentru "$!ia asta îngustă de mla!tini, &olovăni! !i
7

Poveste despre dragoste si întuneric

de!ert# 'colo, în lume, toţi pereţii erau acoperiţi cu gra""iti: 9Aidanilor, duceţi vă înapoi în Palestina:, a!a că am venit înapoi în Palestina, !i acum lumeaceamare z&iera către noi: 9Aidanilor, căraţi vă din Palestina:# -u numai lumeaceamare era "oarte departe: c*iar !i ţara Israelului era destul de departe# )ndeva, peste dealuri, *ăt departe, răsărea un nou neam de eroi evrei eroici, un neam de oameni ar!i de soare, duri, tăcuţi, cu spirit practic, cu totul alt"el dec$t evreii din diaspora, cu totul alt"el dec$t locuitorii din Derem 'vra*am# Pionieri cutezători !i *$r!iiţi, care au iz&utit să !i "acă un prieten din întunericul nopţii !i au depă!it toate *otarele !i în privinţa relaţiilor dintre un &ăiat !i o "ată, !i invers# -u se ru!inau de nimic# >unicul 'le3sandr a spus o dată: 95i cred că în viitor o să "ie "oarte u!or, un &ăiat va putea să meargă la o "ată !i să i o ceară, pur !i simplu, sau poate că "etele nici n o să mai a!tepte să vină la ele, o să se ducă ele la &ăieţi să le o ceară, cum ai cere un pa*ar de apă:# Miopul unc*i >etsalel a zis, cu m$nie politicoasă: 9'sta nu i &ol!evism curat, să calci în picioare toate tainele, toate misterele,4 ?ă pui cruce emoţiilor,4 ?ă pre"aci întreaga noastră viaţă într un pa*ar cu apă căl$ie,4: )nc*iul -e*emia, din ung*erul lui, a lăsat să i scape c$teva versuri dintr un c$ntec care îmi părea m$r$itul unei "iare încolţite: „Of, lungă mi-e calea şi drumul strâmbat Pe munte, pe câmpul pustiu Of, maică, prin arşiţi şi nea eu te cat
8

'mos +z

Mi-e dor, dar departe te ştiu!..." 'tunci mătu!a Eippora* a spus în ruse!te: 9Da; potoliţi vă odată# 'ţi luat o razna cu toţii, 1ă aude &ăiatul4: 2i atunci au dat o pe ruse!te# Pionierii trăiau dincolo de orizontul nostru, în 6alileea, ?*aron !i în 1ăi# Tineri duri, inimo!i, c*iar dacă sunt, "ire!te, tăcuţi !i c*i&zuiţi, !i tinere solide, sincere !i reţinute, care păreau să !tie !i să înţeleagă totulF te înţelegeau !i îţi înţelegeau încurcătura s"ioasă, !i totu!i se purtau cu tine cu tandreţe, cu seriozitate !i cu respect, ca !i cum nu ai "i "ost un copil, ci un &ăr&at, c*iar dacă unul mai mititel# %n mintea mea, ace!ti pionieri erau oameni puternici, serio!i, independenţi, în stare să !adă roată inton$nd c$ntece de dor s"$!ietor sau de &at(ocură, sau scandaloase c$ntece "ără perdeaF sau în stare să danseze at$t de săl&atic, înc$t să pară că !i ies din trupF dar, de asemenea, în stare să "ie singuri !i să privească în sine, să trăiască su& cerul li&er, să doarmă în corturi, să muncească pe rupte, c$nt$nd ?untem gata totdeauna, 8iii tăi ţi au adus pacea cu "ierul plugului, azi aduc pacea cu pu!ca, +riunde suntem trimi!i, ne du u ucem, oameni în stare să călărească pe cai săl&atici sau pe tractoarele cu roţi ce lasă urme late, care vor&esc ara&a, care cunosc "iecare grotă !i ued, care se pricep la pistoale !i grenade, !i totu!i citesc poezie !i "ilozo"ie: &ăr&aţi voinici cu mintea iscoditoare !i sentimentele &ine ascunse, care pot discuta aproape pe !optite în corturile lor, la licărul lum$nărilor, către orele mici ale dimineţii, despre
9

Poveste despre dragoste si întuneric

sensul vieţilor noastre !i despre alegerile crude între iu&ire !i datorie, între patriotism !i dreptatea universală# )neori mă duceam cu prietenii la depozitul unde se livrau produsele de la Tnuva, ca să i privim venind de peste dealuri, de *ăt departe, cu un camion înv$r"uit cu produse agricole, 9în ve!minte de lucru, cu &ocanci încălţaţi:, !i mă duceam aproape de ei, ca să trag pe nări mirosul de "$n, aromele ameţitoare ale locurilor îndepărtateF în locul de unde vin ei, îmi ziceam, se petrec cu adevărat lucruri măreţe# 'colo se construie!te ţara !i se re"ace lumea, acolo se "ăure!te o nouă societate# 5i î!i pun pecetea pe "aţa păm$ntului !i pe istorie, ară c$mpuri !i plantează vii, scriu un c$ntec nou, î!i în!"acă pu!tile, sar pe cai !i le răspund la împu!cături (e"uitorilor ara&i: ei iau (alnicul nostru lut omenesc !i îi dau "orma unei naţiuni luptătoare# 1isam în taină că într o zi o să mă ia cu ei# 2i o să mă pre"acă !i pe mine într o naţiune luptătoare# .ă !i viaţa mea va deveni un c$ntec nou, o viaţă la "el de curată, sinceră !i simplă ca un pa*ar cu apă într o zi cu zădu"# Peste dealuri, *ăt departe, ora!ul Tel 'viv era !i el un loc senzaţional din care veneau ziare, zvonuri despre teatru, operă, &alet !i ca&aret, precum !i despre arta modernă, politica de partid, ecourile unor dez&ateri "urtunoase !i "r$nturi de &$r"ă rătăcite# La Tel 'viv erau marii sportivi# 2i tot acolo era marea, plină de evrei &ronzaţi care !tiau să înoate# .ine !tie la Ierusalim să înoate, .ine a mai pomenit evrei
10

'mos +z

care înoată, 'stea erau alte gene# + mutaţie# 9.a minunata na!tere a unui "luture dintr un vierme#: 5ra o vra(ă anume în însu!i numele Tel 'viv# De cum am auzit cuv$ntul 9Telaviv:, am văzut cu oc*ii minţii imaginea unui tip zdravăn, cu un maiou al&astru înc*is, &ronzat !i cu umerii laţi, un poet muncitor revoluţionar, un tip în a cărui plămadă n a intrat !i "rica, genul numit Hevreman, cu !apca pusă pe o parte, negli(ent !i totu!i provocator, peste părul c$rlionţat, care "umează ţigări Matusian, cineva care se simte în largul lui în lume: toată ziua munce!te la c$mp sau cu nisip !i mortar, seara c$ntă la vioară, noaptea dansează cu "etele sau le "redonează c$ntece sentimentale printre dune, la lumina lunii pline, iar înainte de ivirea zorilor î!i ia din ascunzătoare pistolul sau mitraliera !i se "uri!ează prin întuneric ca să păzească locuinţele !i c$mpurile# .e departe era Tel 'vivul4 în toată copilăria mea n am "ost acolo dec$t cel mult de cinci !ase ori: mergeam c$teodată să petrecem săr&ătorile cu mătu!ile, surorile mamei# -u numai că lumina din Tel 'viv era !i mai di"erită de cea din Ierusalim dec$t acum, dar c*iar !i legile gravitaţiei erau cu totul altele# +amenii mergeau alt"el la Tel 'viv: săltau !i pluteau, ca -eil 'rmstrong pe lună# La Ierusalim oamenii mergeau întotdeauna ca după un mort sau ca înt$rziaţii la un concert# Mai înt$i puneau (os v$r"ul panto"ului !i încercau păm$ntul# 'poi, după ce a!ezau piciorul, nu se
11

Poveste despre dragoste si întuneric

gră&eau deloc să l mi!te: a!teptasem două mii de ani ca să putem pune piciorul în Ierusalim, !i nu voiam să renunţăm la asta# Dacă ridicam piciorul s ar "i putut să vină cineva !i să ne în!"ace "$!iuţa de ţară# Pe de altă parte, după ce ai ridicat piciorul, nu te pripi să l pui iar (os: cine !tie în ce cui& de vipere poţi călca# ?ute de ani ne am plătit cu s$nge impetuozitatea, am căzut iar !i iar în m$inile du!manilor pentru că am pus picioarele pe păm$nt "ără să ne uităm pe unde mergem# .am a!a pă!eau oamenii în Ierusalim# Dar la Tel 'viv măiculiţă4 întreg ora!ul era o lăcustă uria!ă# +amenii săltau, ca !i casele, străzile, pieţele, &riza mării, nisipul, &ulevardele, !i c*iar norii de pe cer# + dată ne am dus la Tel 'viv de Pa!te !i a doua zi m am sculat dis de dimineaţă, c$nd toată lumea dormea, m am îm&răcat, am ie!it !i m am (ucat de unul singur într un scuar unde erau vreo două &ănci, un leagăn, o groapă cu nisip !i trei patru copaci tineri în care păsărelele ciripeau de(a# Peste c$teva luni, de 'nul -ou, ne am întors la Tel 'viv, !i scuarul nu mai era acolo# 8usese mutat, cu tot cu copăcei, &ănci, groapă cu nisip, păsărele !i leagăn, la celălalt capăt al străzii# 'm rămas uimit: nu pricepeam cum de >en 6urion !i autorităţile desemnate legal puteau îngădui a!a ceva# .um poate să ia cineva dintr odată un scuar !i să l mute, .e urmează acum o să mute Muntele Măslinilor sau Turnul lui David, + să sc*im&e locul Eidului Pl$ngerii, +amenii din Ierusalim vor&eau despre Tel 'viv cu invidie !i m$ndrie, cu admiraţie, dar aproape
12

'mos +z

con"idenţial: ca !i cum ora!ul ar "i "ost un soi de proiect secret crucial al poporului evreu, despre care era mai &ine să nu vor&e!ti prea mult la urma urmei, zidurile au urec*i, spionii !i agenţii inamicului pot p$ndi la orice colţ# Tel 'viv# Mare# Lumină# -isip, sc*ele, c*io!curi pe &ulevarde, un ora! evreiesc al&, nou nouţ, cu linii simple, care cre!te printre cr$ngurile de citrice !i dune# -u doar un loc pentru care cumperi un &ilet !i călătore!ti cu un auto&uz 5gged, ci cu totul alt continent# 'ni la r$nd am ţinut regulat legătura prin tele"on cu neamurile de la Tel 'viv# Ii sunam noi o dată la trei sau patru luni, cu toate că nu aveam tele"on nici noi, nici ei# Mai înt$i le scriam mătu!icii HaGGa !i unc*iului Tsvi, ca să i anunţăm că, să zicem, aveam să i sunăm pe HI din acea lună, care era miercuri, iar miercurea unc*iul Tsvi pleca de la serviciul lui de la clinică la trei, a!a că la cinci tele"onăm de la drog*eria noastră la drog*eria lor# ?crisoarea era trimisă cu mult înainte !i apoi a!teptam răspunsul# In scrisoarea lor, mătu!ica HaGGa !i unc*iul Tsvi ne asigurau că acea miercuri, HI, le convenea de minune, !i vor "i la drog*erie puţin înainte de cinci, !i că să nu ne "acem gri( i dacă nu reu!im să tele"onăm la cinci "iC, că n o să "ugă nicăieri# -u mi amintesc dacă ne puneam cele mai &une *aine în eCpediţia p$nă la drog*erie pentru tele"onul la Tel 'viv, dar nu m a! mira s o "i "ăcut# 5ra o acţiune solemnă# %ncă din duminica dinainte tata îi zicea mamei, 98ania, n ai uitat că e săptăm$na în care sunăm la Tel 'viv , : Luni,
13

Poveste despre dragoste si întuneric

mama zicea, 9'rie*, nu cumva să a(ungi t$rziu acasă poim$ine, să nu iasă vreo încurcătură :# Iar marţi am$ndoi îmi ziceau: 9'mos, nu care cumva să ne "aci vreo surpriză, auzi, nu cumva să te îm&olnăve!ti, auzi, să nu răce!ti ori să cazi p$nă m$ine după amiază:# 2i în seara aceea îmi ziceau, 9Du te la culcare devreme, ca să "ii în "ormă pentru tele"on, nu vrem să ţi sune vocea de parcă nu te am *răni cum tre&uie:# '!a că emoţia cre!tea# Locuiam pe strada 'mos, iar drog*eria era la cinci minute de mers pe (os, pe strada Eep*ania*, însă pe la trei tata îi zicea mamei: J ?ă nu te mai apuci acum de nimic, ca să nu tre&uiască să te zore!ti# J 5u n am pro&leme, dar cum răm$ne cu tine, cu nasul în cărţi, ar putea să ţi iasă cu totul din minte# J 5u, ?ă uit, Din cinci în cinci minute mă uit la ceas# 2i apoi, 'mos o să mi amintească# Po"tim, n am dec$t cinci sau !ase ani !i de(a tre&uie să mi asum o răspundere istorică# aveam ceas cum să "i avut, a!a că tot timpul "ugeam la &ucătărie să văd ce zice ceasul, !i apoi anunţam, ca numărătoarea inversă la lansarea unei nave spaţiale: încă douăzeci !i cinci de minute, încă douăzeci de minute, încă cincisprezece minute, încă zece minute !i (umătate !i în clipa aceea ne ridicăm, încuiem cu gri(ă u!a din "aţă !i purcedem, toţi trei, o luăm la st$nga p$nă în dreptul &ăcăniei domnului 'uster, apoi la dreapta pe strada Eec*aria*, la st$nga pe Malac*i, la dreapta pe
14

'mos +z

Eep*ania* !i drept în drog*erie, zic$nd: J >ună ziua, domnule Heinemann, ce mai "aceţi, 'm venit să tele"onăm# +mul !tia per"ect, desigur, că miercurea venim să ne sunăm neamurile din Tel 'viv !i !tia că Tsvi lucrează la clinică !i că HaGGa are o slu(&ă importantă la Liga 8emeilor Muncitoare, că @igal vrea să se "acă sportiv c$nd o să "ie mare !i că sunt &uni prieteni cu 6olda MeGerson /care a devenit apoi 6olda Meir0 !i cu Mi!a DolodnG, căruia pe aici i se zicea Mos*e Dol, însă noi tot îi aminteam: 9'm venit să ne sunăm neamurile de la Tel 'viv:# Iar domnul Heinemann zicea: 9Da, "ire!te, vă rog să luaţi loc:# 'poi ne spunea o&i!nuita lui glumă despre tele"on# 9+dată, la .ongresul ?ionist de la Euric*, s au auzit ni!te z&ierete cumplite dintr o încăpere vecină# >eri Loc3er l a între&at pe Harz"eld ce se înt$mplă, iar Harz"eld i a eCplicat că tovară!ul 7u&as*ov vor&e!te cu >en 6urion, care e la Ierusalim# K1or&e!te la IerusalimL, a eCclamat >eri Loc3er, Kpăi atunci de ce nu "olose!te tele"onul,L: Tata zicea: 9'cuma "ormez numărul:# 2i mama zicea: 95 prea cur$nd, 'rie*# Mai sunt c$teva minute:# 5l răspundea: 9Da, dar mai tre&uie să ne dea legătura /pe atunci nu era tele"on direct0:# Mama: 9Da, dar dacă se nimere!te să ne dea imediat legătura !i încă n au a(uns,: Tata răspundea: 9'tunci o să încercăm mai t$rziu:# Mama: 9-u, o să !i "acă gri(i, o să creadă că au ratat convor&irea:#
15

Poveste despre dragoste si întuneric

Pe c$nd se ciorovăiau a!a, dintr odată era aproape cinci# Tata lua receptorul, ridic$ndu se în picioare, !i i spunea operatoarei: 9>ună ziua, doamnă# 1ă rog să mi daţi Tel 'viv M=8:# /?au cam a!a ceva: trăiam încă în lumea numerelor cu trei ci"re#0 )neori operatoarea răspundea: 91ă rog să a!teptaţi c$teva minute, domnule, vor&e!te !e"ul po!tei:# ?au domnul ?itton# ?au domnul -as*as*i&i# 2i eram destul de agitaţi: ce o să !i înc*ipuie despre noi, Puteam vedea ca aievea această singură linie care lega Ierusalimul de Tel 'viv !i, prin Tel 'viv, de restul lumii# 2i dacă această unică linie era ocupată, eram rupţi de lume# Linia !erpuia prin deserturi !i st$nci, peste dealuri !i văi, !i mă g$ndeam că asta e o mare minune# Tremuram: dacă vin noaptea "iarele !i rup linia cu colţii, ?au dacă o taie ni!te ara&i răi, ?au dacă pătrunde în ea ploaia, ?au dacă e un incendiu, -u se !tie niciodată# Linia asta !erpuia, at$t de vulnera&ilă, nepăzită, se cocea la soare, nu se !tie niciodată# Mă simţeam plin de recuno!tinţă "aţă de oamenii care au pus linia asta, a!a de cura(o!i, a!a de îndem$natici, doar nu i lucru de !agă să întinzi o linie de la Ierusalim la Tel 'viv# 2tiam din eCperienţă: o dată am întins o s$rmă din odaia mea p$nă în odaia lui 5liGa*u 8riedmann, a"lată doar peste două case !i o grădină, !i c$tă trudă, cu copacii din cale, vecinii, !opronul, zidul, treptele, tu"ele# După ce a!teptam un pic, tata î!i spunea că !e"ul po!tei sau domnul -as*as*i&i tre&uie să "i
16

'mos +z

s"$r!it de vor&it, a!a că lua iar receptorul !i i spunea operatoarei: 91ă rog să mă scuzaţi, doamnă, vă cerusem să mi "aceţi legătura cu Tel 'viv M=8:# 5a zicea: 9'm scris numărul, domnule# 1ă rog să a!teptaţi: /sau 91ă rog să aveţi ră&dare:0# Tata zicea: 9'!tept, doamnă, "ire!te că a!tept, dar !i acolo sunt oameni care a!teaptă:# 'cesta era "elul lui de a i sugera politicos că, de!i suntem într adevăr oameni culţi, eCistă o limită a ră&dării noastre# 5ram persoane &ine crescute, dar nu eram "raieri# -u puteam "i m$naţi ca oile la în(ung*iat# 'cea idee că te poţi purta cu evreii oricum po"te!ti era moartă, o dată pentru totdeauna# 'poi, &rusc, tele"onul ţ$r$ia acolo, în drog*erie, !i întotdeauna era un sunet "oarte emoţionant, o clipă de vra(ă, !i conversaţia suna cam a!a: J 'lo, Tsvi, J La tele"on# J 'ici e 'rie*, din Ierusalim# J Da, 'rie*, &ună, aici e Tsvi, ce mai "aci, J Toate &une pe aici# 1or&im de la drog*erie# J 2i noi# .e noutăţi ai, J -imic nou pe aici# Dar pe la voi, Tsvi, ?pune mi cum o duceţi# J Totul e &ine# -imic special# ?untem &ine cu toţii# J Lipsa ve!tilor e o veste &ună# -ici aici nu s noutăţi# ?untem &ine cu toţii# 2i voi, J 2i noi suntem &ine# J 'sta e &ine# 1rea !i 8ania să vor&ească# 2i apoi totul de la capăt, la "el# .e mai "aceţi, .e mai e nou,
17

un dezastru cumplit. cine !tie ce ne mai a!teaptă. un pogrom. Aa&otins3i. dreptatea.Poveste despre dragoste si întuneric 2i apoi: 9'cum 'mos vrea să zică !i el ceva:# 2i asta era toată discuţia# . cu mare însu"leţire. 9c*estiunea agrară:. 8reud. 9arta în opoziţie cu viaţa:. despre -ietzsc*e. o să vor&im iar în cur$nd# . nu doar părinţilor mei să !i eCprime sentimentele personale# -u le era deloc greu să eCprime sentimentele o&!te!ti erau oameni inimo!i !i !tiau să vor&ească# +. erau doar st$ngace# . antisemitismul. nordul '"ricii !i . >ine# Păi.e mai e nou. 9pro&lema "emeilor:. ar putea "i răzmeriţe. cum mai !tiau să vor&ească4 5rau în stare să converseze ore în !ir. 'ceste replici goale nu erau cu adevărat goale. aceasta ar putea "i ultima oară. pun$nd tot su"letul.ur$nd# Pe cur$nd# 'veţi gri(ă de voi# Toate cele &une# 2i vouă# Dar nu era o glumă: vieţile noastre at$rnau de un "ir# 'cum îmi dau seama că nu erau deloc siguri că vor mai vor&i cu adevărat vreodată.e &ine că am a"lat cum o mai duceţi !i voi# + să scriem !i sta&ilim următoarea convor&ire# + să vor&im# Da# ?igur# . tancurile lui Hitler aproape că ne a(unseseră în prag din două direcţii. o &aie de s$nge.eea ce înţeleg acum din acele conversaţii tele"onice este c$t de greu le era tuturor. ?talin. însă în clipa 18 . la urma urmei. cine !tie ce se poate înt$mpla. d$ndu le lacrimile de at$ta patetism. ar putea "i răz&oi. dez&ăt$nd scandat colonialismul.e &ine că am a"lat cum o mai duceţi# . ara&ii s ar putea ridica să ne ucidă pe toţi.aucazul.

sec. c*iar speriat. !i ei trăiau cu spaima de ridicol# ?e temeau de el ca de moarte# . în conversaţie. nu o stăp$neau pe deplin# + vor&eau cu un soi de o&sesie a preciziei# ?e răzg$ndeau adesea !i spuneau cu alte cuvinte ceea ce tocmai rostiseră# Poate că a!a se simte un !o"er miop c$nd încearcă să !i di&uiască drumul noaptea printr un la&irint de străduţe dosnice dintr un ora! necunoscut. !i era greu de !tiut ce o să iasă de "apt c$nd o vor&e!ti# -u puteau "i siguri niciodată că nu vor rosti ceva ridicol.*iar !i cei ca părinţii mei. o pro"esoară pe nume Lilia >ar ?am3*a# +ri de c$te ori zicea. c$nd tata vor&ea despre 19 . de "apt. rezultatul unui !ir de generaţii care î!i reprimaseră sau î!i negaseră adevăratele sentimente# + du&lă negaţie. cuv$ntul "olosit de ea pentru 9spaimă: însemna 9p$rţ:# -imănui dintre ceilalţi nu i se părea amuzant sau poate doar se pre"ăceau# Tot a!a. care cuno!teau &ine e&raica. întruc$t manierele &urg*eze europene întăreau constr$ngerile comunităţii evreilor religio!i# Practic. într o ma!ină străină# Intr o s$m&ătă a venit la noi în vizită o prietenă de a mamei. cu siguranţă nu era o lim&ă intimă. totul era 9interzis: sau 9nu se "ace: sau 9nu i "rumos:# Pe l$ngă aceasta. două r$nduri de g*ilimele. eu iz&ucneam în r$s# In argou. era o mare lipsă de cuvinte: e&raica era o lim&ă încă insu"icient de naturală.'mos +z în care încercau să !i eCprime un sentiment personal nu ie!ea dec$t ceva oarecum crispat. că s a speriat sau că cineva era speriat.

înainte de a veni eu pe lume. în 6alileea !i în săl&ăticia ţărmului Mării Moarte# Le admiram siluetele masive !i g$nditoare.Poveste despre dragoste si întuneric 9cursa înarmărilor: sau tuna !i "ulgera împotriva deciziei ţărilor -'T+ de a reînarma 6ermania. nu zicea de ce. atunci c$nd ziceam 9?ora lui )ri e într un impas: în nu !tiu ce pro&lemă. %n clipele lor de intimitate nu vor&eau niciodată între ei în e&raică# Poate că în clipele lor cele mai intime nu vor&eau deloc# -u spuneau nimic# Totul era um&rit de teama de a părea ridicoli sau de a spune ceva ridicol# 'parent. prin anii . a!ezate între tractor !i păm$ntul arat. tata se încrunta ori de c$te ori "oloseam cuv$ntul 9impas:: o vor&ă destul de nevinovată. !i nici nu încăpea vor&ă să l între&# După mulţi ani am a"lat că. în 1ăi. cei care citeau ziarul socialist Davar în 20 . în acea vreme pe cea mai înaltă treaptă a scării prestigiului se a"lau pionierii# %nsă pionierii trăiau departe de Ierusalim. tata î!i încreţea &uzele !i î!i prindea între degete rădăcina nasului# 8ire!te. nu pricepeam deloc de ce îl scotea din "ire# Desigur. în magazie. dacă o "emeie a(ungea în impas însemna că e însărcinată# 9In noaptea aia. iar a doua zi cutărică se "ăcea că n o cunoa!te#: '!a că. a adus o în impas. care apăreau pe a"i!ele 8ondului -aţional 5vreiesc# Pe locul de su& pionieri stătea 9comunitatea a"iliată:. nu zicea de ce cum să zică a!a ceva. ca "actor de descura(are împotriva lui ?talin# Ha&ar n avea că acel cuv$nt de prin cărţi pe care îl "olosea pentru 9înarmare: însemna 9"##: în argou# Pe de altă parte.<0.

clasei muncitoare. individuali!ti !i ni*ili!ti du&io!i.utia . pe care îi tratam în general cu compătimire !i un strop de silă: &iete epave. desigur. amestecaţi cu tot soiul de paria.onstruim ţara cu drag nespus. nespus4: +pu!i acestei comunităţi consolidate erau 9nea"iliaţii:. manierele eCagerate ale unor ma(ordomi în"umuraţi. "raţii no!tri. responsa&ilităţii. evrei germani care nu au reu!it să scape de comportamentul nemţesc. dar ce să i "aci. supravieţuitorii. &ăr&aţi îm&răcaţi în 3a3i !i contri&ua&ili ai "ondului voluntar de solidaritate . carieri!ti !i arti!ti egocentrici de tipul cosmopolitan decadent. disciplinei de partid !i măslinelor necondimentate din cunoscutul &orcan Tnuva. dar era oare vina noastră că au pre"erat să stea !i să l a!tepte pe Hitler în loc să vină aici c$t mai 21 . &ogăta!i levantini "ranţuziţi care aveau. m$ncători de salată cu omletă !i iaurt. 3urzi !i locuitori ai ?alonicului. nord a"ricani. precum !i pio!ii evrei din Mea* ?*earim !i comuni!tii ultraortodoc!i 9care urăsc ?ionul:. material uman promiţător. pe verandă. "anatici ai cumpătării. !i apoi Gemeniţi. mem&ri în Histadrut.omunitară. alături de o *oardă de intelectuali eCcentrici. 9'l&astru (os !i al&astru sus N . cu toţii. sno&i anglo"ili. georgieni. adică terori!tii.'mos +z maiou. după părerea noastră. vieţii sănătoase. cu toţii. Hagana* !i 8ondul ?ănătăţii. "ără îndoială. lucrurilor "ăcute în casă. ar "i "ost nevoie de ră&dare !i trudă uria!ă# In a"ară de toţi ace!tia mai erau re"ugiaţii.

cu sc$r&ă. 2i măcar de n ar mai trăncăni mereu în idi! !i nu ne ar mai împuia urec*ile cu toate lucrurile pe care le au îndurat acolo. !i dacă c*iar tre&uie să scormonim trecutul. ci cu ură. din vremurile &i&lice !i de la Hasmoneeni. căruia pu!tii din cartier îi zic 9Milion de Dinder:# Inc*iriase o g*eretă pentru &ilete pe strada Malac*i. De ce s au lăsat m$naţi ca oile la în(ung*iere în loc să se organizeze !i să riposteze. în care dormea pe o saltea noaptea. nu de a noastră0# ?upravieţuitori ca domnul Lic*t. cu o mutră dezgustată. într o eCpresie de dispreţ sau dezgust# De o&icei !edea în pragul prăvăliei.olţurile gurii îi erau ve!nic trase în (os. a!tept$ndu !i clienţii.Poveste despre dragoste si întuneric era timp. tsores. nu spre trecut. sunt întoarse spre viitor. de parcă ne ar "i &lestemat# Părinţii mei nu aveau un loc clar pe scara asta. aici. că asta nu i punea într o lumină prea &ună. ne a(unge !i c*iar ne prisose!te istoria evreilor. între pionieri !i "ăcătorii de tsores# ?tăteau cu un 22 . de "apt# +ricum. iar ziua "ăcea salteaua sul !i î!i des"ă!ura mica a"acere numită 9. iar c$nd trecea vreun copil din cartier întotdeauna scuipa într o parte !i !uiera printre &uzele pungite: 9)n milion de Dinder au omor$t4 Pu!tani ca tine4 I au măcelărit4: -u spunea asta cu tristeţe. a!a înc$t &ăiatul să !i dea seama că aceste tsores sunt un soi de &oală de a lor. "eţele noastre.urăţătorie c*imică !i călcat la a&uri:# . !i nici pe noi. nu i nevoie să stricăm totul cu această poveste evreiască deprimantă care nu înseamnă altceva dec$t o droaie de necazuri /ei "oloseau întotdeauna cuv$ntul din idi!.

'mos +z picior în comunitatea a"iliată /erau înscri!i la 8ondul ?ănătăţii !i î!i plăteau cotizaţia la .omunitară0 !i cu celălalt în aer# %n inima lui.utia .ontri&uţia lui maCimă era să !i pună cuno!tinţele de engleză în slu(&a conspiratorilor !i să scrie din c$nd în c$nd un mani"est ilegal !i incendiar despre 9per"idul 'l&ion:# Părinţii mei erau atra!i de elita intelectuală din 7e*avia. uneori. de tipul celor care au caracterizat viaţa de secole întregi a diasporei evreie!ti# Mama. -oii ?ioni!ti disidenţii ai lui Aa&otins3i. însă idealurile paci"iste din >rit ?*alom ul lui Martin >u&er înrudire sentimentală între evrei !i ara&i. dădea meditaţii studenţilor care se pregăteau pentru eCamene la istorie !i. la picioarele lor idealurile astea le păreau părinţilor mei un împăciuitorism lipsit de coloana verte&rală. cu toate că era "oarte departe de &om&ele !i pu!tile lor# . dar nu avea vreo !ansă să ocupe o "uncţie didactică la )niversitatea 5&raică într o vreme în care numărul eCperţilor în literatură din Ierusalim îl depă!ea cu mult pe cel al studenţilor# . a!a înc$t ara&ii să se îndure de noi !i să catadicsească să ne îngăduie să trăim aici. de"etism plin de la!itate. a&andonarea completă a visului la un stat evreiesc. la literatură# Tata !i a luat licenţa în literatură la )niversitatea din 1ilna /acum 1ilnius0 !i a doua licenţă la )niversitatea de pe Muntele ?copus. tata era apropiat de ideologia celor nea"iliaţi. care a studiat la )niversitatea din Praga !i a a&solvit )niversitatea din Ierusalim.eea ce înrăutăţea !i mai mult lucrurile era "aptul că cei 23 .

cu toate că puteai. doar ec*ivoc# Pe de o parte. să i arăţi acestui muncitor că e!ti democrat !i nu um&li cu nasul pe sus# %nsă aici. ca în 7usia comunistă. tata era. un vlăstar al clasei 24 . se gră&ea să le desc*idă u!a "emeilor. sever !i în acela!i timp destul de s"ios. politicos. un revoluţionar. s a mulţumit cu un post de &i&liotecar la >i&lioteca -aţională de pe Muntele ?copus !i stătea p$nă t$rziu nopţile să !i scrie cărţile despre romanul scurt e&raic sau scurta istorie a literaturii universale# Tata era un &i&liotecar cult. totul era ec*ivoc# -u cu susul în (os. c$t o declaraţie limpede de intenţie în ceea ce prive!te o&ligaţia noastră de a "i amuzanţi în vremuri grele# . oc*elari rotunzi !i o *aină cam (erpelită. cu cravată.$nd se trezea "aţă în "aţă cu un pionier în 3a3i. la Ierusalim. diplome strălucitoare de la universităţi germane cele&re. dacă voiai. un intelectual devenit muncitor. nu ca (igărita cali"icare polono ierusalimică a tatălui meu# '!adar. era "oarte clar cum tre&uie să te adresezi unui proletar# 8iecare î!i cuno!tea lungul nasului. care se înclina în "aţa superiorilor. tata era în mare încurcătură# In lumea mare. "ără îndoială. !i repeta la nes"$r!it acela!i repertoriu de &ancuri /pe care le numea 9anecdote: sau 9vor&e de du*:0# In general. recita cu pasiune versuri în zece lim&i. se străduia întotdeauna să "ie plăcut !i amuzant. aceste &ancuri erau destul de căznite: nu erau at$t specimene de umor viu.Poveste despre dragoste si întuneric mai mulţi dintre lectori aveau licenţe adevărate. î!i susţinea nea&ătut cele c$teva drepturi. la 1ilna sau la 1ar!ovia.

totu!i aprindeau lum$nări în noaptea de vineri. deţinătorul unei poziţii modeste la >i&lioteca -aţională. atacul lui Dii*ring împotriva lui MarC. pro"esori la !coală. viaţa culturală a ţării. era un om instruit. meditatori ori denti!ti# -u erau evrei religio!iF mergeau la sinagogă doar de @om Dippur !i c$teodată la procesiunea de ?im*at Tora*. pentru 25 . care pledau. autor de articole !i de cărţi. dezertor de pe "rontul pe care se clădea patria# Mulţi dintre vecinii no!tri erau "uncţionari mărunţi. clasa muncitoare. ca să "ie în siguranţă. în vreme ce interlocutorul lui era un muncitor din construcţii. dar lucrul acesta le dădea o oarecare crispare# 'veau cu toţii păreri "oarte limpezi despre Mandatul >ritanic.'mos +z de mi(loc. de pildă. sarea păm$ntului. plin de sudoare. romanele lui Dnut Hamsun. mici comercianţi cu amănuntul. că nu se !tie ce o mai "i# 'veau cu toţii studii mai mult sau mai puţin înalte. se spunea că acel muncitor are un soi de diplomă de c*imist !i mai era !i un pionier devotat. miop !i deloc îndem$natic# %ntr un "el. c*iar dacă mai din (osul clasei de mi(loc. care trudea cu m$inile. casieri la &ancă sau la cinematogra". în vreme ce tata se considera cel puţin în ad$ncul inimii un "el de intelectual dezrădăcinat. erou al 7evoluţiei 5vreie!ti. pentru a păstra un rest de iudaism !i poate !i din prudenţă. despre viitorul sionismului. c*estiunea ara&ă sau drepturile "emeilor# 5rau g$nditori !i predicatori de tot soiul. în salopetă !i &ocanci# Pe de altă parte.

Poveste despre dragoste si întuneric

ridicarea interdicţiei puse de evreii ortodoc!i asupra lui ?pinoza sau pentru o campanie în care să se eCplice ara&ilor palestinieni că nu sunt în realitate ara&i, ci descendenţii vec*ilor evrei, sau "ăceau o dată pentru totdeauna sinteza ideilor lui Dant !i Hegel, a învăţăturilor lui Tolstoi !i sionism, sinteză care ar da na!tere aici, în Ţara Israelului, unui mod de viaţă minunat de curat !i sănătos, sau pentru promovarea laptelui de capră, sau pentru o alianţă cu 'merica !i c*iar cu ?talin în vederea alungării englezilor, sau pentru ca toată lumea să "acă în "iecare dimineaţă ni!te eCerciţii "izice simple, care să alunge posomorala !i să puri"ice su"letul# 'ce!ti vecini, care se adunau în curticica noastră în după amiezile de s$m&ătă ca să soar&ă ceai rusesc, erau aproape cu toţii neîndem$natici# +ri de c$te ori cineva avea nevoie să repare o siguranţă, să sc*im&e o garnitură la ro&inet sau să dea o gaură în perete, îl c*ema pe >aru*, singurul &ăr&at din cartier în stare de o atare vră(itorie, !i de aceea poreclit 9>aru* M$ini de 'ur:# Toţi ceilalţi !tiau să analizeze, cu o retorică aprigă, importanţa pe care o are pentru poporul evreu întoarcerea la o viaţă &azată pe agricultură !i munca manuală: avem aici mai mulţi intelectuali dec$t ne tre&uie, declarau ei, dar ne lipsesc cei care lucrează cu m$inile# Dar în cartierul nostru, în a"ara lui >aru* M$inide 'ur, nu se mai vedea picior de muncitor# -u aveam nici vreun intelectual de categorie grea# Toată lumea citea o grămadă de ziare, !i toată
26

'mos +z

lumea adora să vor&ească# )nii poate că erau pricepuţi la tot soiul de lucruri, alţii poate că aveau mintea ascuţită ca &riciul, dar cei mai mulţi dintre ei pur !i simplu declamau cam ceea ce citiseră prin ziare sau în ploaia de pam"lete !i de mani"este ale partidului# .opil "iind, nu puteam să simt dec$t vag prăpastia dintre dorinţa lor av$ntată de a re"ace lumea !i "elul în care î!i "răm$ntau &orul pălăriei c$nd li se o"erea o cană de ceai ori cumplita st$n(eneală care îi "ăcea să se îm&u(oreze c$nd mama se apleca /doar un pic0 ca să le pună za*ăr în ceai !i "rumosul ei decolteu dezgolea ceva mai multă piele: zăpăceala degetelor lor, care încercau să se c*ircească în ele !i să nu mai "ie degete# Toate astea veneau direct din .e*ov !i îmi dădeau, de asemenea, o senzaţie de provincialism: că sunt pe lume locuri în care mai eCistă viaţă adevărată, *ăt departe de aici, într o 5uropă dinaintea lui Hitler, în care se aprind în "iecare seară sute de lumini, doamne !i domni se adună să &ea ca"ea cu "ri!ca în încăperi cu lam&riuri de ste(ar sau !ed în ti*nă în ca"enele, su& candela&rele aurite, se îndreaptă &raţ la &raţ spre un spectacol de operă sau de &alet, urmăresc îndeaproape viaţa marilor arti!ti, pove!ti de dragoste în"lăcărată, inimi s"ăr$mate, iu&ita pictorului se îndrăgoste!te de prietenul lui cel mai &un, compozitorul, !i iese în toiul nopţii cu capul gol în ploaie, !i stă singură pe podul cel vec*i a cărui imagine tremură în apa r$ului# -imic din toate astea nu se înt$mpla în
27

Poveste despre dragoste si întuneric

cartierul nostru# 'st"el de lucruri se petrec doar dincolo de dealuri, *ăt departe, în locuri în care oamenii trăiesc nec*i&zuit# De eCemplu, în 'merica, unde oamenii sapă după aur, (e"uiesc trenuri po!tale, st$rnesc goana dezlănţuită a cirezilor peste c$mpii nes"$r!ite, iar cel care ucide mai mulţi indieni capătă "ata# 'sta era 'merica pe care o vedeam la cinematogra"ul 5dison: "ata cea "rumoasă era premiul celui mai &un oc*itor# .e puteai "ace cu un ast"el de premiu n aveam nici cea mai mică idee# Dacă ne ar "i arătat în acele "ilme o 'merică unde &ăr&atul care împu!că cele mai multe "ete este răsplătit cu un indian c*ipe!, a! "i crezut pur !i simplu că a!a stau lucrurile# .el puţin în acele lumi îndepărtate, în 'merica !i în alte locuri minunate din al&umul meu cu tim&re, la Paris, 'leCandria, 7otterdam, Lugano, >iarritz, ?t# Morritz, locuri în care &ăr&aţi asemenea zeilor se îndrăgosteau, se încăierau politicos, erau învin!i, renunţau la luptă, plecau în pri&egie, !edeau !i &eau singuri noaptea prin &aruri sla& luminate din *oteluri de pe &ulevarde din ora!e potopite de ploaie# 2i trăiau nec*i&zuit# .*iar !i în acele romane de Tolstoi !i Dostoievs3i, pe tema cărora tot discutau, eroii trăiau nec*i&zuit !i mureau pentru iu&ire# ?au pentru vreun ideal înalt# ?au de tu&erculoză !i inimă rea# 2i pionierii aceia ar!i de soare, de pe vreun deal din 6alileea, trăiau nec*i&zuit# -imeni din cartierul nostru n a murit vreodată din pricina tu&erculozei, a iu&irii neîmpărtă!ite
28

'mos +z

sau a idealismului# 5rau tot ce vreţi, în a"ară de nec*i&zuiţi# -u numai părinţii mei# .u toţii# 'veam o regulă de "ier, că nu tre&uie să cumpărăm nimic importat, nimic străin, dacă putem cumpăra un produs ec*ivalent de al nostru# %nsă c$nd mergeam la &ăcănia domnului 'uster, la colţul dintre străzile +&adia* !i 'mos, tre&uia să alegem între &r$nză de la 3i&&utz, "ăcută de cooperativa evreiască Tnuva, !i &r$nză ară&ească: &r$nza ară&ească din satul apropiat, Li"ta, era produs auto*ton sau de import, 6rea între&are# 5 adevărat, &r$nza ară&ească era un pic mai ie"tină# Dar dacă iei &r$nză ară&ească nu cumva trădezi sionismul, )ndeva, într un 3i&&utz sau mos*av, în valea Aezreel sau pe dealurile 6alileii, o pionieriţă eCtenuată !edea, poate cu lacrimi în oc*i, !i împac*eta această &r$nză evreiască pentru noi cum am putea să i întoarcem spatele !i să cumpărăm &r$nză străină, -e lasă inima să "acem asta, Pe de altă parte, dacă &oicotăm produsele vecinilor no!tri ara&i sporim !i perpetuăm ura dintre popoarele noastre# 2i vom "i în parte răspunzători de s$ngele ce se va vărsa, Doamne "ere!te# .u siguranţă umilul "ella* ara&, truditor simplu !i cinstit al păm$ntului, al cărui su"let încă nu a "ost p$ngărit de miasmele vieţii la ora!, nu e nici mai mult, nici mai puţin dec$t "ratele negricios al mu(i3 ului simplu, cu su"let no&il, din povestirile lui Tolstoi4 'm putea "i oare a!a de lipsiţi de inimă înc$t să întoarcem spatele &r$nzei sale ţărăne!ti, 'm putea "i oare at$t de cruzi înc$t
29

Poveste despre dragoste si întuneric

să l pedepsim, De ce, Pentru că viclenii &ritanici !i e"endi i corupţi l au asmuţit împotriva noastră, -u# De data asta c*iar că vom cumpăra &r$nza din satul ara&, care, "ie vor&a între noi, e cu adevărat mai gustoasă dec$t cea de la Tnuva !i, pe deasupra, e !i un picuţ mai ie"tină# Dar iară!i, dacă ne g$ndim !i mai &ine, dacă &r$nza ară&ească nu e prea curată, .ine !tie cum arată "ermele lor, Dacă se dovede!te, prea t$rziu, că &r$nza lor e plină de germeni, 6ermenii erau unul dintre cele mai cumplite co!maruri# 5rau ca antisemitismul: nu reu!eai niciodată să dai cu oc*ii de un antisemit sau de un germen, dar !tiai "oarte &ine că te p$ndesc din toate părţile, ascun!i vederii# De "apt, nu e adevărat că nimeni dintre noi nu a zărit vreodată un germene: eu da# 'veam o&iceiul să mă uit "oarte atent vreme îndelungată la o &ucată de &r$nză vec*e, p$nă ce deodată începeam să văd mii de c*estii micuţe !i zv$rcolitoare# La "el cu "orţa de gravitaţie din Ierusalim, care era mult mai mare dec$t acum, !i germenii erau mult mai mari !i mai puternici# I am văzut cu oc*ii mei# Intre clienţii din &ăcănia domnului 'uster se isca o mică dispută: să cumperi sau nu &r$nză ară&ească, Pe de o parte, 9mila începe de acasă:, a!a că era datoria noastră să cumpărăm numai &r$nza TnuvaF pe de altă parte, 9tre&uie să "ie o singură lege pentru voi !i pentru străinii din s$nul vostru:, a!a că uneori ar tre&ui să cumpărăm &r$nza vecinilor no!tri ara&i, 9pentru că străini eraţi în ţara 5g*ipetului:# 2i, oricum,
30

'mos +z

înc*ipuiţi vă cu ce dispreţ s ar "i uitat Tolstoi la cineva care cumpără sau nu o &r$nză !i nu alta doar din cauza di"erenţei de religie, de naţionalitate sau de rasă4 .um răm$ne cu valorile universale, )manismul, 8răţia dintre oameni, 2i totu!i, c$t de (alnic, c$t de neconvingător, c$t de mesc*in e să cumperi &r$nză ară&ească doar pentru că te costă cu c$teva parale mai puţin, în loc de &r$nza "ăcută de pionieri, care se spetesc pentru &inele nostru4 7u!ine4 7u!ine !i iar ru!ine4 +ricum ai da o, ru!ine !i iar ru!ine4 1iaţa era plină oc*i de ast"el de ru!ine !i iară!i ru!ine# Iată altă dilemă tipică: tre&uie sau nu să trimiţi "lori de ziua na!terii, 2i dacă da, ce "lori, 6ladiolele erau "oarte scumpe, dar erau "lori sensi&ile, aristocratice, culte, nu cine !tie ce ier&uri asiatice pe (umătate săl&atice# Puteam culege c$te anemone !i ciclame voiam, dar nu se considera că ar "i potrivit să le trimiţi cuiva de ziua lui sau la lansarea unei cărţi# 6ladiolele aminteau de recitaluri, petreceri măreţe, teatru, &alet, cultură, sentimente pro"unde !i delicate# >un, trimitem gladiole# 2i la nai&a cu zg$rcenia# Dar apoi se punea între&area dacă !apte nu sunt prea multe, Iar cinci prea puţine, Poate că !ase, atunci, ?au trimitem !apte, la urma urmei# La nai&a cu zg$rcenia# Putem încon(ura gladiolele cu o pădure de asparagus !i scăpăm cu !ase# Pe de altă parte, nu cumva c*estia asta e demodată, 6ladiole, .ine nai&a mai trimite în zilele noastre gladiole, în 6alileea,
31

Poveste despre dragoste si întuneric

pionierii î!i trimit oare unul altuia gladiole, La Tel 'viv oamenii î!i mai pierd vremea cu gladiole, 2i, oricum, la ce sunt &une, Te costă oc*ii din cap !i după patru cinci zile a(ung la gunoi# '!adar, ce să dăm în locul lor, .e ziceţi de o cutie cu &om&oane de ciocolată, + cutie cu &om&oane de ciocolată, Păi, e c*iar mai ridicolă dec$t gladiolele# Poate că ideea cea mai &ună ar "i să luăm, pur !i simplu, ni!te !ervete sau un set de suporturi pentru pa*are, din alea rotun(ite, "ăcute din metal argintiu, cu m$nere drăgăla!e, pentru ceaiul "ier&inte, un dar ce nu sare în oc*i !i e at$t "rumos, c$t !i "oarte util, !i n o să "ie azv$rlit, ci "olosit mulţi ani !i, ori de c$te ori îl vor "olosi, o să se g$ndească, pentru o "r$ntură de clipă, la noi# Peste tot puteai deslu!i tot soiul de mici emisari ai 5uropei, tăr$mul "ăgăduinţei# De eCemplu, mani3in, omuleţii care ţineau o&loanele desc*ise în timpul zilei, "igurinele acelea de metal: c$nd voiai să înc*izi o&loanele îi răsuceai, a!a că toată noaptea at$rnau cu capul în (os# '!a au at$rnat Mussolini !i amanta lui, .lara Petacci, la s"$r!itul celui de al Doilea 7ăz&oi Mondial# 5ra cumplit, era în"iorător, nu "aptul că i au sp$nzurat, asta o meritau, ci "aptul că i au at$rnat cu capul în (os# 'proape că îmi părea rău pentru ei, cu toate că n ar "i tre&uit: ţi ai ie!it cumva din minţi, ?ă ţi pară rău pentru Mussolini, 5 ca !i cum ţi ar părea rău pentru Hitler4 Dar am "ăcut o eCperienţă, ra am lăsat să at$rn cu capul în (os, prins cu picioarele de o
32

'mos +z

ţeava din perete, !i după c$teva minute tot s$ngele mi s a năpustit în cap !i am simţit că o să le!in# Iar Mussolini !i amanta lui au at$rnat a!a nu numai c$teva minute, ci trei zile !i trei nopţi, !i asta după ce i au ucis4 Mă g$ndeam că e o pedeapsă peste măsură de crudă# .*iar !i pentru un uciga!# .*iar !i pentru o amantă# -u că a! "i avut *a&ar ce e aceea amantă # %n vremea aceea în tot Ierusalimul nu se a"la picior de amantă# 5rau 9tovară!e de viaţă:, 9partenere:, 9prietene, în am&ele sensuri ale cuv$ntului:, poate era c*iar !i trea&a aceea# De eCemplu, se vor&ea, cu mare "ereală, că era ceva între domnul .ernians3i !i iu&ita domnului Lupatin !i am simţit, în vreme ce inima îmi &u&uia, că 9era ceva între: e o eCpresie misterioasă, "atidică, ascunz$nd ceva dulce, cumplit !i ru!inos# Dar o amantă,4 'sta era ceva de a dreptul &i&lic# .eva al nai&ii de impresionant# 5ra de neînc*ipuit# Poate că la Tel 'viv eCistau ast"el de lucruri, îmi ziceam eu, acolo au tot soiul de lucruri care nu eCistă sau nu sunt îngăduite aici# 'm început să citesc aproape singur, "oarte devreme# .e altceva să "i "ăcut, ?erile erau pe atunci mult mai lungi, pentru că păm$ntul se înv$rtea mai încet, pentru că galaCia era mult mai destinsă dec$t în zilele noastre# Lumina electrică era de un gal&en !ters !i era întreruptă de multe căderi de tensiune# .*iar !i astăzi mirosul lum$nărilor care "umegă sau al unei lămpi cu para"ină care umple totul de
33

Poveste despre dragoste si întuneric

"uningine îmi st$rnesc dorinţa să citesc o carte# Pe la !apte eram ţintuiţi în casele noastre din cauza restricţiei de circulaţie impuse în Ierusalim de către englezi# 2i c*iar dacă n ar "i "ost restricţia de circulaţie, cui îi ardea pe vremea aceea să stea pe a"ară noaptea în Ierusalim, Totul era înc*is !i o&lonit, străzile pietruite erau pustii, orice um&ră care trecea pe străduţele acelea înguste era urmărită de alte trei patru um&re# .*iar !i c$nd nu era vreo cădere de tensiune trăiam într o lumină sla&ă, pentru că era important să "aci economie: părinţii mei înlocuiau &ecurile de =0 de Oaţi cu unele de 2P, nu doar pentru a "ace economie, ci din principiu, pentru că lumina puternică e risipă, iar risipa e imorală# 'partamentul nostru micuţ era întotdeauna ticsit cu su"erinţele întregii omeniri# .opiii care mureau de "oame în India, de dragul cărora eram eu silit să măn$nc tot ce mi se punea în "ar"urie# ?upravieţuitorii din in"ernul lui Hitler, pe care englezii îi deportaseră în lagăre din .ipru# +r"anii zdrenţăro!i care încă mai &$ntuiau prin pădurile cople!ite de zăpadă din 5uropa în ruine# Tata lucra la &iroul lui p$nă la două dimineaţa, la lumina unui &ec anemic de 2P de Oaţi, c*inuindu !i oc*ii, pentru că nu i se părea corect să "olosească o lumină mai puternică: pionierii din 3i&&utzurile 6alileii !edeau în corturile lor noapte de noapte scriind cărţi de poezii sau tratate "ilozo"ice la lumina unor lum$nări ce picurau, !i cum ai putea să uiţi de ei !i să !ezi aici ca 7ot*sc*ild, la un &ec
34

'mos +z

or&itor de =0 de Oaţi, 2i ce ar zice vecinii dacă ar vedea dintr odată la noi lumină ca într o sală de &al, Mai &ine să !i distrugă vederea dec$t să atragă privirile "uri!e ale celorlalţi# -u ne număram printre cei mai nevoia!i# ?lu(&a pe care o avea tata la >i&lioteca -aţională îi aducea un salariu modest, dar regulat# Mama dădea meditaţii# 5u udam în "iecare vineri grădina domnului .o*en din Tel 'rza, pentru un !iling, iar miercurea mai c$!tigam patru pia!tri pentru că a!ezam sticlele goale în lăzi, în dosul &ăcăniei domnului 'uster, !i pe l$ngă astea îl învăţam pe "iul domnului 8inster să citească o *artă, cu doi pia!tri pe lecţie /dar asta era pe credit, !i nici p$nă în ziua de azi nu m au plătit 8insterii0# %n ciuda tuturor acestor surse de venit, "ăceam tot timpul economii# 1iaţa din apartamentul nostru micuţ semăna cu viaţa dintr un su&marin, a!a cum se arăta într un "ilm pe care l am văzut c$ndva la cinematogra"ul 5dison, unde marinarii înc*ideau după ei o trapă ori de c$te ori treceau dintr un compartiment în altul# %n clipa în care aprindeam cu o m$nă lumina la &aie stingeam cu cealaltă lumina de pe coridor, ca să nu irosesc curentul# Trăgeam lanţul u!urel, pentru că nu se cuvenea să gole!ti toată -iagara din rezervor pentru un pipi# 5rau alte "uncţii /pe care nu le numeam niciodată0 care puteau (usti"ica, uneori, golirea completă a rezervorului# Dar pentru un pipi, Toată -iagara, In vreme ce pionierii din -egev păstrau apa cu care se spălaseră pe dinţi pentru
35

Poveste despre dragoste si întuneric

udatul plantelor, în vreme ce în lagărele din .ipru o întreagă "amilie tre&uia să se descurce cu o găleată de apă timp de trei zile , .$nd plecam de la toaletă stingeam lumina cu m$na st$ngă !i în aceea!i clipă aprindeam lumina de pe coridor cu dreapta, pentru că ?*oa* a "ost doar ieri, pentru că erau încă evrei "ără adăpost care &$ntuiau prin .arpaţi !i Dolomiţi, l$ncezeau prin lagărele de deportare !i pe coră&ii greoaie, gata gata să se scu"unde, sc*eletici, acoperiţi de zdrenţe, !i pentru că !i prin alte părţi ale lumii erau greutăţi !i sărăcie: culii din .*ina, culegătorii de &um&ac de pe Mississippi, copiii din '"rica, pescarii din ?icilia# 5ra de datoria noastră să nu "im risipitori# 2i, în plus, cine !tie ce se poate înt$mpla în orice zi, -ecazurile noastre încă nu se isprăviseră, puteai &ăga m$na n "oc că lucrurile cele mai rele încă nu veniseră# -azi!tii or "i "ost ei învin!i, dar în Polonia încă mai erau pogromuri, vor&itorii de e&raică erau persecutaţi în 7usia, iar aici englezii încă nu !i spuseseră ultimul cuv$nt, Marele mu"tiu vor&ea de măcelărirea evreilor !i cine !tie ce plănuiau pentru noi statele ara&e, în vreme ce lumea cinică îi spri(inea pe ara&i datorită petrolului, pieţelor !i altor interese# ?ituaţia nu avea să "ie prea roz, p$nă !i eu puteam vedea asta limpede# Q .ea ce aveam din &el!ug erau cărţile# ?e găseau peste tot: de la un perete ticsit p$nă la celălalt, pe coridor !i în &ucătărie !i în *olul de la intrare !i pe toate pervazurile# Mii de cărţi, în
36

'mos +z

toate ung*erele apartamentului# Mi se părea că oamenii pot să vină !i să plece, să se nască !i să moară, dar cărţile erau ve!nice# .$nd eram mic, dorinţa mea era să mă "ac o carte# -u un scriitor# +amenii pot "i omor$ţi ca "urnicile# -ici scriitorii nu sunt greu de omor$t# Dar cărţile nu: oric$t te ai trudi să le distrugi, întotdeauna e o !ansă să supravieţuiască un eCemplar !i să continue să se &ucure de viaţa lui de pe ra"t, în cine !tie ce ung*er al vreunei li&rării, la 7eG3(avi3, 1alladolid sau 1ancouver# .$nd s a înt$mplat o dată sau de două ori să nu "ie destui &ani pentru m$ncarea de ?*a&&at, mama se uita la tata, iar el pricepea că venise vremea să "acă un sacri"iciu !i se ducea la ra"turile cu cărţi# 5ra un om cu principii !i !tia că p$inea e mai presus de cărţi !i că &inele copilului e mai presus de toate# %mi amintesc de spatele lui încovoiat, pe c$nd se îndrepta spre u!ă, ca să meargă la anticariatul domnului MeGer cu două trei volume dragi su& &raţ, arăt$nd de parcă i se rupea inima# '!a tre&uie să "i "ost încovoiat spatele lui 'vraam c$nd a purces dis de dimineaţă din cortul lui, cu Isaac pe umăr, spre Muntele Moria*# %mi pot înc*ipui durerea lui# Tata avea o relaţie senzuală cu cărţile sale# %i plăcea să le pipăie, să le m$ng$ie, să le amu!ine# %i st$rneau o plăcere "izică: nu se putea stăp$ni, tre&uia să întindă m$na !i să le atingă, c*iar !i cărţile altora# Iar cărţile de atunci erau cu adevărat mai pline de nuri dec$t cele de azi: erau plăcute la amu!inat, atins !i dezmierdat#
37

Poveste despre dragoste si întuneric

5rau cărţi cu litere de aur pe legăturile de piele înmiresmată, un pic zgrunţuroasă, de ţi se "ăcea pielea de găină c$nd puneai m$na pe ele, de parcă ai "i pipăit ceva intim !i inaccesi&il, ceva care părea să se z&$rlească !i să tremure la atingerea ta# 2i erau alte cărţi, legate în carton p$nzat, lipite cu un clei ce avea un miros minunat de senzual# 8iecare carte î!i avea propriul miros intim, aţ$ţător# )neori p$nza se desprindea de carton, ca o "ustiţă coc*etă, !i era greu să rezi!ti ispitei de a arunca o privire în despărţitura întunecoasă dintre trup !i acoperăm$nt !i de a adulmeca acele mirosuri ameţitoare# De o&icei tata se înapoia peste o oră sau două, "ără cărţi, încărcat cu pungi de *$rtie ca"enie cu p$ine, ouă, &r$nză, uneori c*iar !i o conservă de vită# Dar uneori se întorcea de la sacri"iciu cu "aţa plină de z$m&et, "ără cărţile dragi, dar !i "ără nimic de m$ncare: !i a v$ndut cărţile, într adevăr, însă a cumpărat pe dată altele în locul lor, pentru că a găsit la anticariat ni!te comori uria!e, genul de ocazie care nu ţi se arată dec$t o dată în viaţă, !i nu s a putut a&ţine# Mama îl ierta !i îl iertam !i eu, pentru că rareori aveam po"tă de altceva dec$t de porum& "iert !i îng*eţată# )ram omletele !i conservele de vită# ?incer să "iu, uneori c*iar îi invidiam pe copiii ăia care mureau de "oame în India, pentru că nimeni nu le spunea vreodată să termine tot din "ar"urie# .$nd aveam vreo !ase ani, a "ost o zi mare în viaţa mea: tata mi a eli&erat o &ucăţică din
38

'mos +z

ra"turile lui cu cărţi !i m a lăsat să mi pun acolo cărţile mele# Mai eCact, mi a dat cam un s"ert din lungimea ultimului ra"t de (os# Mi am adunat cărţile, care p$nă atunci zăcuseră pe un ta&uret alături de patul meu, le am cărat în &raţe p$nă la ra"tul tatei !i le am a!ezat în picioare a!a cum se cuvine, cu spatele către lumea de a"ară !i "aţa spre perete# 5ra un ritual iniţiatic, trecerea la v$rsta adultă: cel ale cărui cărţi stau în picioare nu mai e copil, e &ăr&at# 'cum eram ca tata# .ărţile mele stăteau smirnă# 'm "ăcut o gre!eală îngrozitoare# .$nd tata a plecat la lucru, am "ost li&er să "ac ce vreau cu colţul meu de &i&liotecă, dar aveam o viziune complet copilărească a "elului în care se "ac lucrurile astea# '!a că mi am aran(at cărţile după înălţime# .ele mai înalte erau cărţile care de acum nu mai erau de rangul meu, cărţi pentru copii, în versuri, cu poze, pe care mi le citiseră c$nd a&ia începeam să merg# 'm "ăcut o pentru că voiam să umplu întregul spaţiu de pe ra"t care îmi "usese destinat# 1oiam ca partea mea să "ie plină, îndesată, să dea pe dina"ară, ca ra"turile tatei# 5ram încă într o stare eu"orică atunci c$nd tata s a întors de la lucru, !i a aruncat oc*ii scandalizat spre ra"tul meu cu cărţi !i apoi, în tăcere deplină, mi a aruncat o privire lungă !i aspră pe care n am s o uit c$t trăiesc: era o privire de dispreţ, de dezamăgire amară, mai mult dec$t se poate spune în cuvinte, aproape o privire de disperare pur genetică# In cele din urmă a !uierat către mine printre &uzele str$nse:
39

Poveste despre dragoste si întuneric

9'i înne&unit de a &inelea, ?ă le a!ezi după mărime, .e ţi înc*ipui că sunt cărţile, ni!te soldaţi, )n soi de gardă de onoare, >rigada de pompieri la paradă, : 'poi n a mai zis nimic# 2i a venit dinspre el o tăcere lungă, înspăim$ntătoare, un "el de tăcere a lui 6regor ?amsa, ca !i c$nd m a! "i pre"ăcut su& oc*ii lui într un g$ndac de &ucătărie# 2i eu am tăcut cople!it de vinovăţie, ca !i cum a! "i "ost tot timpul cine !tie ce g$nganie sc$r&oasă, !i iată că taina mea ie!ise la iveală !i de acum totul era pierdut# La capătul tăcerii tata a început să vor&ească !i, în douăzeci de minute, mi a dezvăluit marile adevăruri ale vieţii# - a trecut nimic su& tăcere# M a iniţiat în cele mai ad$nci taine ale !tiinţei &i&liotecarilor: a scos la lumină autostrada, precum !i cărăruile de prin păduri, perspective ameţitoare ale variaţiilor, nuanţelor, "anteziilor, &ulevarde eCotice, sc*eme îndrăzneţe !i c*iar mo"turi eCcentrice# .ărţile pot "i aran(ate după su&iect, în ordine al"a&etică, în "uncţie de autori, pe serii sau pe edituri, în ordine cronologică, pe lim&i, pe teme, pe domenii sau pe specialităţi, sau c*iar după locul tipăririi# 5Cistă at$t de multe "eluri de a o "ace4 2i a!a am a"lat secretul diversităţii# 1iaţa este "ăcută din di"erite &ulevarde# +rice se poate petrece în unul dintre mai multe "eluri, con"orm unor di"erite partituri muzicale !i logici paralele# 8iecare dintre aceste logici paralele este compati&ilă !i coerentă în propriii termeni, per"ectă în sine, neinteresată de toate celelalte#
40

'mos +z

%n zilele următoare am petrecut ore în !ir aran($ndu mi mica &i&liotecă, douăzeci sau treizeci de volume pe care le m$nuiam !i le amestecam ca pe ni!te cărţi de (oc, a!ez$ndu le iar !i iar, în "el !i c*ip# '!a că am învăţat de la cărţi arta compunerii, nu din ceea ce era în ele, ci din ele însele, din eCistenţa lor "izică# 5le m au învăţat despre acea ameţitoare zonă nede"inită sau crepusculară dintre cele îngăduite !i cele neîngăduite, dintre legitim !i eCcentric, dintre normativ !i &izar# 'ceastă lecţie n am uitat o niciodată# %n momentul descoperirii iu&irii nu eram un ageamiu# 2tiam că eCistă di"erite meniuri# 2tiam că eCistă o autostradă !i un drum pitoresc, precum !i rami"icaţii pe care rareori calcă piciorul omului# 5Cistă lucruri îngăduite care sunt aproape interzise !i lucruri interzise care sunt aproape îngăduite# 5Cistă at$t de multe "eluri de a o "ace4 .$teodată părinţii mă lăsau să scot în curte cărţi din ra"turile tatei, ca să le scutur de pra"# -u mai mult de trei o dată, ca să nu le stric ordinea, ca "iecare să a(ungă înapoi la locul ei# 5ra o răspundere mare, dar minunată, pentru că mirosul pra"ului de pe cărţi îmi părea at$t de îm&ătător, înc$t uneori îmi uitam sarcina, datoria, răspunderile, !i stăteam a"ară p$nă ce mama se îngri(ora !i îl trimitea pe tata în misiune de salvare, să se asigure că nu am "ăcut insolaţie, că nu m a mu!cat vreun c$ine, !i întotdeauna mă găsea g*emuit într un colţ al curţii, cu"undat în vreo carte, cu genunc*ii
41

Poveste despre dragoste si întuneric

str$n!i su& mine, capul într o parte, gura pe (umătate desc*isă# .$nd tata mă între&a, pe (umătate m$nios, pe (umătate duios, ce i cu mine, reveneam cu greu pe lumea asta, ca o persoană care s a înecat sau a le!inat !i se întoarce încet, "ără voia sa, din ni!te locuri neînc*ipuit de îndepărtate, în această vale a pl$ngerii a tre&urilor casnice# Toată copilăria mi a plăcut să a!ez în "el !i c*ip lucrurile, de "iecare dată puţin alt"el# Trei sau patru pă*ărele pentru ouă, goale, puteau deveni o linie de "orti"icaţii sau un grup de su&marine, ori o înt$lnire de la @alta a conducătorilor marilor puteri# .$teodată "ăceam raiduri "ulgerătoare în lumea dezordinii nestăvilite# 5ra în asta ceva tare îndrăzneţ !i captivant: îmi plăcea să golesc pe podea o cutie de c*i&rituri !i să încerc toate com&inaţiile posi&ile# In anii răz&oiului mondial pe peretele coridorului at$rna o *artă mare a "ocarelor de răz&oi din 5uropa, plină de ace cu gămălie !i steguleţe colorate di"erit# Eilnic sau la două zile o dată, tata le deplasa con"orm noutăţilor de la radio# Iar eu construiam o realitate personală, paralelă: îmi împră!tiam pe rogo(ina de trestie propria zonă de răz&oi, realitatea mea virtuală, !i deplasam armatele, eCecutam mi!cări de cle!te !i diversiuni, capturam capete de pod, învăluiam inamicul prin "lanc, mă resemnam la retrageri tactice pe care le trans"ormam apoi în &re!e strategice# 5ram un copil "ascinat de istorie# 'm încercat să corectez gre!elile comandanţilor din trecut#
42

apitoliului# %n acest scop am trans"erat >rigada 5vreiască din armata &ritanică în secolul înt$i e#n# !i în zilele celui de al Doilea Templu !i m am delectat cu distrugerile pe care le puteau produce vreo două mitraliere splendidelor legiuni ale &lestemaţilor de Hadrian !i Titus# )n avion u!or.'mos +z 'm reluat marea revoltă evreiască împotriva romanilor. un singur Piper. distrus !i construit iară!i# 'u venit cuceritorii unul după altul.oloseumul !i am în"ipt steagul evreu în v$r"ul . o m$nă de cio&uri !i documente !i au dispărut# 'u pierit precum ceaţa dimineţii pe coastele dealurilor# Ierusalimul este o &ătr$nă nim"omană care stoarce amorez după amorez p$nă îl omoară !i 43 . sortită e!ecului. am salvat Ierusalimul de la distrugere !i din m$inile armatei lui Titus. c$teva crăpături în piatră. a îngenunc*eat m$ndrul Imperiu 7oman# 'm trans"ormat lupta dusă de apărătorii Massadei. acela!i ciudat im&old pe care îl simţeam c$nd eram mic dorinţa de a mai da o !ansă unui lucru care poate că nu avusese nici una eCistă !i acum printre im&oldurile care mă pun în mi!care ori de c$te ori mă a!ez să scriu o poveste# Multe lucruri s au petrecut la Ierusalim# +ra!ul a "ost distrus. am împins campania pe teritoriul inamicului. au domnit o vreme. într o victorie evreiască decisivă cu a(utorul unei singure mortiere !i a c$torva grenade# 2i. au lăsat în urmă c$teva ziduri !i turnuri. construit la loc. de "apt. am cucerit cu un asalt . am adus trupele lui >ar Doc*&a su& zidurile 7omei.

o văduvă neagră care î!i devorează &ăr&ătu!ii în vreme ce ace!tia încă o mai pătrund# %ntre timp. de cealaltă parte a lumii.olum& oamenii credeau că toată lumea e cunoscută !i că n a mai rămas nimic de descoperit:# %ntre rogo(ina de trestie. despărţindu le !i adun$ndu le. dar !i stele. departe de tot. 9'i înt$rziat. erau descoperite noi continente !i insule# Mama spunea adesea. c$teva cutii de c*i&rituri sau o m$nă de nasturi# Mi a! petrece zilele aran($ndu le iar !i iar.um poţi "i a!a de sigură.olum& au descoperit de(a p$nă !i cele mai îndepărtate insule:# 5u o contraziceam. copile. "ăceam una sau două mutări în acea după amiază !i 44 . sisteme solare !i galaCii întregi necunoscute# Dacă o să a(ung vreodată la înc*isoare. picioarele mo&ilelor !i spaţiul de su& patul meu descopeream uneori nu numai insule necunoscute. care se saturau repede de mine pentru că voiau mi!care !i nu se puteau adapta la ritmul epic al (ocurilor mele# )neori începeam un (oc nou lunea. îi spuneam: 9. La urma urmei. înainte de . las o &altă. însă n o să su"ăr niciodată de plictiseală c$tă vreme mi se îngăduie să am o cutie cu piese de domino. un pac*et de cărţi de (oc.Poveste despre dragoste si întuneric apoi se scutură de el sau de ea căsc$nd. "orm$nd mici compoziţii# Poate pentru că am "ost singur la părinţi: nu aveam "raţi sau surori !i aveam "oarte puţini prieteni. apoi petreceam toată dimineaţa de marţi la !coală g$ndindu mă la mi!carea următoare. Magellan !i . "ără îndoială că mi vor lipsi li&ertatea !i încă unul sau două alte lucruri.

nemaiput$nd să ra&de pră"ăraia. odată 45 . zi după zi. continente întregi. m a învăţat un prover& "rancez. cuceriri prin asalt. un unc*i mai în v$rstă. ora!e. vapoare. cel puţin în privinţa răz&oiului: pe c$mpul de &ătălie viteza. mi am dat seama că mă în!elasem cu totul. care ura sc*im&area# . atacarea cetăţilor !i "orti"icaţiilor. ca într un *olocaust nuclear# + dată. în vreme ce eu mergeam mai departe cu (ocul meu despre istorie de pe podea. munţi !i ţărmuri. 9în dragoste e ca la răz&oi:# Pe atunci nu !tiam nimic despre dragoste. demararea unei mi!cări de rezistenţă în munţi. este esenţială# Poate că gre!eala mea venea din "aptul că unc*iul -e*emia* însu!i era un &ăr&at cu mi!cări lente. asediul unui castel sau al unui ora!. deplasări de trupe. pe nume -e*emia*. lărgirea sau str$mtarea graniţelor marcate de c*i&rituri# Dacă un adult călca din ne&ăgare de seamă peste mica mea lume declaram greva "oamei sau un moratoriu asupra spălatului pe dinţi# %nsă în cele din urmă venea !i ziua Audecăţii de 'poi. retrageri în derută.$nd stătea în picioare era aproape imposi&il să l "aci să !adă !i.'mos +z lăsam restul pe miercuri sau (oi# Prietenii nu puteau su"eri asta. c$nd aveam vreo nouă ani. mergeau a"ară !i alergau unii după alţii prin curţile din spate. eli&erare !i apoi recucerire. o!tiri. în a"ara o&scurei legături pe care o "ăcusem la cinematogra"ul 5dison între dragoste !i indienii morţi# %nsă din cele spuse de unc*iul -e*emia* am dedus că cel mai &ine e să nu te gră&e!ti# )lterior. mătura totul. iar mama. se spune.

în cimitirul 6ivat ?*aul# . e "oarte t$rziu. călătoriile# Dar îmi plăcea !i de unc*iul -e*emia*# -u demult l am căutat.el puţin# 'poi cugeta. Iar el răspundea: J . !i adăuga: J )nde arde. cu un voal negru pe cap a trecut pe l$ngă mine cu un copil de cinci sau !ase ani agăţat de ea# Degeţelele copilului în!"ăcaseră dintr o parte poala roc*iei ei !i am$ndoi pl$ngeau# ?ingur acasă. nu putea "i convins să se ridice# ?coală te. avea o înclinaţie "irească să răm$nă acolo unde este# -u sunt ca el# %mi plac nespus sc*im&area.imitirul s a măritF în cur$nd va a(unge la malul lacului >eit -eR"a.Poveste despre dragoste si întuneric a!ezat. ca toate trupurile. -e*emia*. copaci. "ără să l găsesc. p$nă la s"$r!itul veacurilor. z$m&ea pentru sine. p$nă anul viitor. înt$lnirile. p$nă m$ine dimineaţă. dealuri !i nori# + "emeie su&ţirică. părinţii plecaseră la un 46 . cu !iretenie. pentru numele lui Dumnezeu. într o după amiază de iarnă t$rzie# 5ra cinci sau cinci !i (umătate. iar o pasăre a repetat de cinci !ase ori o "rază muzicală. ca !i cum ne ar "i deslu!it stratagema. se scărpina. !i a"ară era "rig !i întuneric. însă nu vedeam dec$t pietre de morm$nt. mi!că te. la peri"eria Motsei# 'm stat pe o &ancă vreo (umătate de orăF prin c*iparo!i &$z$ia o viespe încăpăţ$nată. îi ziceau. ploaia măturată de v$nt !"ic*iuia o&loanele de "ier înc*ise. Trupul lui. în negru. ce i cu tine. c$t ai de g$nd să mai !ezi acolo.

a pasărea să nu se simtă singură. după cum mi au promis. în vreme ce 9unc*i: vine 47 . sau cel mai t$rziu la opt !i douăzeci# 2i c*iar dacă ar "i înt$rziat. ca !i cum cuvintele ar "i "ost o altă "amilie complicată din 5uropa răsăriteană. "ăcută de Mala 7udnic3i dintr un con de pin vopsit. care are sensul eCact de sora tatălui. cu o droaie de veri de a treia. Mala !i ?tasze3 7udnic3i aveau două pisici persane. rude prin alianţă. puţin înainte de opt sau la !i un s"ert. că erau doar la "amilia 7udnic3i. cu aripi multicolore din *$rtie împodo&ite cu c$teva pene adevărate# ?ingurătatea.*opin !i ?c*open*auer# Mai era într un ung*er al salonului o colivie cu o pasăre &ătr$nă !i pe (umătate oar&ă# . dar întăre!te oţelul# Tata ne o"erea un discurs savant despre etimologia cuv$ntului 9ciocan:. !i aveau să se întoarcă. propria reţea de relaţii# 2tiam noi. că 9mătu!ă: vine din latinul amita.*iar !i cuvinte ca 9mătu!ă: sau 9văr: î!i aveau povestea lor de "amilie. a!ezat pe picioare de lemn. îi puseseră în colivie altă pasăre. colţ cu strada Pro"eţilor. nu era nici un &ai. . mătu!i prin căsătorie. la mai puţin de un s"ert de oră distanţă de noi# In loc de copii. relaţii.'mos +z ceai la Mala !i ?tasze3 7udnic3i.ancelarului. de eCemplu. strănepoate de unc*i. cu toate rami"icaţiile din di"erite lim&i# Tatălui meu îi plăcea să mi eCplice tot "elul de legături între cuvinte# +rigini. în strada . strănepoţi !i stră strănepoţi# . zicea mama. e ca o lovitură de ciocan care sparge sticla.

că le 48 . c$teva carneţele. înc$t poţi auzi sunetul norilor care plutesc (os peste acoperi!uri.ur$nd va avea loc un raidF o &andă de t$l*ari seto!i de s$nge /vreo două duzini de nasturi0 o să atace a!ezarea pe la est !i sud. !i mai &ine. !i mă "olosesc de toate astea ca să construiesc un nou 3i&&utz de la graniţă# )n zid !i un turn în inima de!ertului de pe rogo(inăF a!ez agra"ele în semicerc.Poveste despre dragoste si întuneric de la latinul avunculus. venit din spaţiul dintre !i"onier !i perete# 'prind lumina în odaia părinţilor !i iau de pe &iroul tatei opt sau nouă agra"e. Iar cuv$ntul în e&raică pentru unc*i. înc$t aproape că nu se aude. ating$nd v$r"urile c*iparo!ilor# ?unetul apei care picură în c*iuveta din &aie !i un "$s$it sau un zgrepţănat at$t de sla&. dod. o călimară cu g$t lung plină cu cerneală neagră. zicea tata. o gumă. tu !i cu mine. du te !i adu c*iar acum dicţionarul !i *ai să ne instruim pe loc. !i dacă tot mergi du ţi cana murdară la &ucătărie# %n curţi !i pe străzi tăcerea e at$t de întunecată !i de întinsă. să mă uit în dicţionarul cel mare !i să veri"ic de unde vin cuvintele astea !i cum s a sc*im&at "olosirea lor de a lungul generaţiilor# ?au. care e turnul de apă. o cutie cu piuneze. nu mi mai aminti. o ascuţitoare. dar las. care înseamnă "ratele mamei. cu toate că nu sunt convins că este la origine acela!i cuv$nt# Tre&uie să mi aminte!ti c$ndva. !i încon(ur totul cu un gard "ăcut din creioane !i tocuri !i întărit cu piuneze# . îl simţi cu v$r"ul perilor de pe cea"ă. înseamnă !i iu&it. pun în picioare ascuţitoarea !i guma de am$ndouă părţile călimării înalte.

!i apoi am să dau ordin să se tragă !i. ca atunci c$nd calci pe za*ăr tos. îi lăsăm să înainteze în curtea "ermei. vor mătura "orţa inamică prinsă în capcană. cum mi se spusese să "ac. dar eCista un comutator pentru economie care stătea întotdeauna în poziţia în care aprindea doar una dintre ele# Pe cea de (os# Mă uitam ţintă la spira care începea să strălucească# ? a aprins treptat: mai înt$i nu s a văzut nimic. piunezele mine. iar agra"ele vor "i su&marine# 5ra "rig în casă# %n loc să mi mai iau un pulover. canapeaua va "i '"rica. iar apoi la am$ndouă capetele rezistenţei s a ivit o p$lp$ire sla&ă. ?icilia !i Malta.'mos +z (ucăm noi o "estă# + să desc*idem poarta. cu c$teva salve m$nioase. prinos:. pionierii reprezentaţi de piesele mele de !a* al&e vor desc*ide "ocul !i. 9imn de slavă înălţ$nd N povestirea depan$nd N din măcelul s$nger$nd N !i am să c$nt. !i un pic de roz a purces să se 49 .iprul. ca să economisesc curentul electric. "ălos N laudă. pentru vreo zece minute numai# 7adiatorul avea două rezistenţe. în clipa aceea. poarta va "i înc*isă în urma lor. de pe "iecare acoperi! !i din v$r"ul călimării ce slu(e!te drept turn de apă. cu &i&lioteca în c*ip de coastă a 5uropei. cărţile de (oc împră!tiate o să înc*ipuie . iar rogo(ina o să "ie înaintată la rangul de Marea Mediterană. am aprins radiatorul. să nu poată scăpa. str$mtoarea 6i&raltar o să treacă printre picioarele scaunului. guma !i ascuţitorile contratorpiloare. unde va "i măcelul. se auzea doar o serie de pocnituri. carneţelele pot "i avioane de transport. ro!iatică.

!i cine se duce în toiul nopţii să mi l aducă pe >aru* M$ini de aur. De cea de a doua spiră putea "i vor&a doar 50 . cu at$t mai nepăsătoare părea cealaltă# 7idic$nd din umeri. dar deloc impresionată# M am cutremurat deodată. privind totul de pe un scaun de la marginea ringului. a!a înc$t !i ea să palpite. rezistenţa de sus. să sară o siguranţă !i să se cu"unde casa în întuneric. un "oc ro!u aprins. gata să eCplodeze în revărsarea de "oc dar era strict interzis# 5ra complet interzis nu numai din cauza risipei "lagrante. înc$t nu te puteai uita la el "ără să ţi mi(e!ti oc*ii. rapidă. ca !i cum a! "i simţit pe pielea mea toată tensiunea acumulată între cele două spire. p$nă ce strălucirea a a(uns la mi(locul spirei !i nu s a mai întrerupt. !i rezistenţa era acum incandescentă.u c$t strălucea mai tare una. în orice clipă s ar putea topi. incapa&ilă să se a&ţină. ca un soare săl&atic în platoul de metal strălucitor al re"lectorului. dormea rece !i nepăsătoare# .Poveste despre dragoste si întuneric întindă spre centru ca o u!oară îm&u(orare pe un o&raz s"ios. curg$nd peste Mediterana mea ca un vulcan în erupţie care revarsă cascade de lavă topită. distrug$ndu i "lota de contratorpiloare !i su&marine# In tot acest răstimp. !i mi am dat seama că eCista o cale simplă. care a devenit îm&u(orare deplină ce s a dezlănţuit iute într o etalare neru!inată de gal&en dezgolit !i verde găl&ui lasciv. or&itoare. partenera ei. ci !i din cauza riscului ca circuitul să se supraîncarce. pentru ca !i spira nepăsătoare să n ai&ă încotro !i să strălucească.

c$r$iala puilor care at$rnau de picioarele legate !i s$ngele care picura din g$tul puilor uci!i. a văzut umerii !i &raţele &ăr&aţilor din +rientul Mi(lociu !i culorile stridente ale "ructelor !i legumelor. !i atunci cum m a! putea dezvinovăţi. tara&ele viu colorate. dar p$nă în ultima ei zi n a găsit nici un motiv să !i sc*im&e verdictul# ?e spune că încă din a doua zi după sosire i a poruncit &unicului. a privit cu groază pieţele unde se îm&ulzea lumea. a!a cum a "ăcut în "iecare zi c$t au trăit la Ierusalim. !i apoi ce o "i o "i# Dar dacă părinţii se întorc înainte să reu!esc s o sting. !i pe dată a pronunţat verdictul de"initiv: 9Levantul e plin de germeni:# >unica a trăit la Ierusalim vreo 2P de ani. dar spira n are vreme să se răcească !i să "acă pe mortu. ne&unia deplină. "ie iarnă. "ie vară.n păpu!oi. să se scoale la !ase sau !ase !i (umătate dimineaţa !i să dea cu 8lit prin toate ung*erele apartamentului ca să alunge 51 . ?au reu!esc s o sting la timp. a văzut dealurile de (ur împre(ur !i coastele st$ncoase. &e*ăitul caprelor. a avut momente grele !i c$teva "ericite. '!a că tre&uie să mă împotrivesc ispitei# ?ă mă stăp$nesc# 2i a! mai putea !i să încep să curăţ mizeria pe care am "ăcut o !i să le pun pe toate la locul lor# )neori "aptele se opun adevărului# 'm scris c$ndva despre adevăratul motiv al morţii &unicii mele# >unica ?*lomit a venit la Ierusalim direct de la 1ilna.'mos +z dacă mă lovea ne&unia. răgetul măgarilor. într o zi toridă din vara lui HI<<. "urnicarul străduţelor pline de strigătele v$nzătorilor am&ulanţi.

de trei ori pe zi: "ie iarnă. pe după !i"onier !i c*iar prin ra"turi !i între picioarele &u"etului. !i c$nd a trecut de optzeci de ani. &ăt$nd la perne ca Don Sui(ote c$nd atacă &urdu"urile de vin. !i apoi să &ată toate saltelele. într un capot din mătase în"lorată înc*eiat de sus p$nă (os. ca să st$rpească germenii# ' trăit p$nă la o v$rstă destul de înaintată. "ăcea trei &ăi în apă aproape clocotită. cu părul prins într o "undă verde ce arăta ca un "luture.Poveste despre dragoste si întuneric germenii. cu toată "orţa ne"ericirii sau disperării sale# >unica ?*lomit stătea la c$ţiva pa!i în spatele lui.aii# După "iecare masă nu spăla vasele. d$nd ordine pe c$mpul de luptă p$nă la victoria din acea zi# In ve!nicul ei răz&oi cu germenii. "ie vară. ci proceda a!a cum se "ace de o&icei doar în a(unul Pa!telui. mai înaltă dec$t el. îmi 52 . goangele !i viru!ii "ugeau pe partea cealaltă a străzii c$nd o vedeau de departe. altoindu le iar !i iar cu &ătătorul de covoare. "ier&$ndu le multă vreme# >unica ?*lomit î!i "ier&ea !i propria persoană. a!ternuturile !i plăpumile de pu"# Din copilărie mi l amintesc pe &unicul 'le3sandr st$nd pe &alcon dimineaţa. &unica "ier&ea toate "ructele !i legumele# 2tergea p$inea de două ori cu o c$rpă înmuiată într o soluţie dezin"ectantă rozalie numită . doctorul Drom*oltz a avertizat o: 9Doamnă dragă. dacă nu termini cu aceste a&luţiuni "ervente. după c$teva crize de inimă. în "lanela de corp !i papuci. ţeapănă !i dreaptă ca directoarea unui pension de "ete. să dea pe su& pat.

u toate că mottoul vieţii ei la Ierusalim. la "el ca ea. culorile !i mirosurile lui l au avut asupra &unicii mele. ?au poate adevărul este că nu ameninţarea Levantului a "ost cea care a "ăcut o pe &unica mea să !i morti"ice !i să !i puri"ice trupul prin acele a&luţiuni clocotite. a!adar. au venit din !tletluri mo*or$te din 5uropa răsăriteană !i au "ost at$t de tul&uraţi de senzualitatea omniprezentă a Levantului. dimineaţa. unde erau la "el de mulţi germeni ca la Ierusalim. în "iecare zi trăită la Ierusalim. nu de inimă# 8aptele tind să întunece adevărul# .'mos +z declin răspunderea pentru posi&ilele consecinţe ne"ericite !i regreta&ile:# Dar &unica n a putut renunţa la &ăile sale# Teama de germeni era mai tare dec$t ea# ' murit în &aie# 'tacul ei de cord este real# %nsă adevărul este că &unica a murit dintr un eCces de igienă. un adevăr ce a "ost reprimat !i ascuns vederii# La urma urmei. poate "i mărturia unui adevăr anterior. ca să nu mai vor&im de tot soiul de alte lucruri vătămătoare# 'ici este. &unica ?*lomit venea din 5uropa de nord est.urăţenia e cea care a ucis o# . !i poate !i a altor emigranţi !i re"ugiaţi care. ci mai degra&ă "armecele lui senzuale !i însu!i trupul ei !i puternica atracţie a acelor pieţe 53 . o "isură care ne ar putea a(uta să întrezărim e"ectul pe care în"ăţi!area +rientului. înc$t s au *otăr$t să se apere de ameninţarea ei construindu !i propriul g*etou# 'meninţare. 9Levantul e plin de germeni:. mai pro"und dec$t demonul igienei. la pr$nz !i seara.

&r$nzeturi condimentate. ar!i de soare !i împăro!aţi. ca un "uruncul care nu e 54 . nici dorinţele ei. malignă. + centură de castitate aseptică pe care !i a pus o de &unăvoie încă din prima zi aici !i a "erecat o cu !apte lacăte. ro!ii. !i recipientele de sticlă pline cu &ăuturi viu colorate.Poveste despre dragoste si întuneric supraaglomerate care o "ăceau să g$"$ie !i să simtă că i se înmoaie genunc*ii în "aţa acelei a&undente de legume !i "ructe necunoscute. !i acele m$ini lascive ce pipăiau !i scormoneau prin cele mai intime ad$ncituri ale "ructelor !i legumelor. un costum spaţia l ermetic. nici mai puţin. ?au poate că n au ucis o nici igiena. dezgoliţi p$nă la &r$u. o m$nie reprimată. ier&uri !i pra"uri. cu &ucăţi de g*eaţă sau "elii de lăm$ie plutind prin ele. nici mai mult. ci ve!nica ei "urie tainică "aţă de această teamă. distrug$nd toate c*eile. ca să nu mai vor&im de mirozna pătrunzătoare a ca"elei proaspăt pră(ite. !i goliciunea acelor cărnuri pline. v$n(o!i. at$rn$nd neru!inat de despuiate în c$rligele măcelarilor. !i acei *amali din piaţă. nici teama de dorinţe. care strălucea su& p$r$ia!ele de sudoare ce se scurgeau pe ea în &ătaia soarelui# Poate că acel cult al &unicii pentru curăţenie era. "oarte condimentate. aromată cu nuc!oară. mirosuri de mirodenii !i alimente ce glăsuiau gutural. care o torturau !i o eCcitau. ardeii iuţi !i măslinele condimentate. cu mu!c*ii de pe spate unduind su& pielea lor "ier&inte. !i paleta ameţitoare de mirodenii. toate momelile lu&rice !i multicolore ale acelei lumi picante. din care picura s$nge.

"aţă de însă!i sila pe care o st$rnea această t$n(ire. o m$nie mo*or$tă. &estial. pră"os. învecinat în minte cu amintirea atingerii pielii lui. care mă duce cu g$ndul la pipăirea unei p$nze de sac. a!a că această amintire senzuală ar "i putut supravieţui doar trec$nd prin mai multe etape de transmitere !i ampli"icare# Mama !i tata îmi aminteau adeseori acele momente. "aţă de acel Levant. &uclele lui mari. dar "urnicar de germeni# 'u trecut de atunci aproape !aizeci de ani. !i totu!i îmi amintesc încă mirosul lui# %l c*em !i se întoarce la mine.erni3ovs3i a murit în toamna lui HI=<. ani !i ani de (elanie tainică pentru trecerea neîntreruptă a timpului !i smoc*inirea trupului ei !i dorinţele acelui trup. veninoasă. îndreptată at$t împotriva prizonierei. c$t !i a gardianului ei.'mos +z spart. mai pro"undă. într o zi de iarnă# Poetul ?aul . dorinţele. c$nd aveam ceva mai mult de patru ani. "uria "aţă de propriul trup. ca într o &ucătărie vec*e. caldă !i întunecoasă. eCcitant p$nă la le!in. murdar. săpunite !i clătite !i răzuite !i dezin"ectate !i "ierte de o mie de ori. mustaţa groasă care se "reca de o&razul meu !i mi dădea o senzaţie plăcută. de propria t$n(ire. un miros un pic aspru. transpirat. pentru că le plăcea să se "ălească pe la cunoscuţi că ţ$ncul a !ezut în poala lui .erni3ovs3i !i s a (ucat cu mustaţa lui# De "iecare dată se întorceau spre mine ca să le con"irm povestea: 9-u i a!a că îţi mai aminte!ti de acea după amiază de s$m&ătă în care nenea ?aul te a luat în poală !i ţi a zis 55 . !i încă o m$nie. însă puternic !i plăcut.

cel care a scris In "aţa statuii lui 'pollo. m$ng$indu i !i smucindu i mustaţa. nu i a!a. cortina se trage. Pu!3in s ar "i aplecat să l sărute pe cap pe micuţul Tolstoi# 56 . este dovada că povestea mea nu este pur !i simplu mo!tenită de la a lor# I n versiunea părinţilor mei. lucru pe care părinţii mei l au interpretat ca un semn al lucrurilor ce aveau să vină. ci are o viaţă anterioară. zic$nd 9>a nu. că imaginea marelui poet !i a tancului. în versiunea tatălui meu. : ?arcina mea era să le recit re"renul: 9Da. care în lipsa m$ndriei lor poate că s ar "i !ters !i ar "i dispărut# %nsă di"erenţa dintre povestea lor !i ta&loul din amintirea mea. să zicem. ca !i cum. amintirea acelor clipe. un "el de ungere. iar copilul o. !i c*iar m a sărutat pe "runte. în scenariul părinţilor mei. ce !ade în poala gigantului poeziei e&raice. a replicat ast"el: 9Poate că am$ndoi avem dreptate:. la care. tu e!ti drac4:. dezvăluind un copil &lond cu pantalona!i scurţi. era un pic di"erită de a mea.Poveste despre dragoste si întuneric Tdrăcu!orU. într adevăr. "aptul că amintirea pe care am păstrat o nu e o simplă re"lectare a pove!tii părinţilor. dulce inocenţă4 îi plăte!te cu aceea!i monedă. a!a e# %mi amintesc "oarte &ine:# -u le am spus niciodată că ta&loul pe care mi l amintesc e un pic di"erit de versiunea lor# -u voiam să li l stric# +&iceiul părinţilor mei de a repeta povestea asta !i de a se întoarce spre mine ca să con"irm mi a întărit !i păstrat. 5 adevărat. în vreme ce poetul îi con"eră pu!tiului învestitura de 9drăcu!or:.

apoi mi a cercetat rana !i a declarat: J -u i nimic. iar în cădere mi am mu!cat lim&a care a s$ngerat un pic. dar în nici un caz nu mi l au imprimat. "ie datorită atingerii aspre a o&razului lui pe al meu. !i am pl$ns. îmi amintesc !i acum cum m a săltat cu spatele la el !i cu "aţa urlătoare spre încăpere. cu siguranţă nu despre trecerea coroanei lui Pu!3in în m$inile lui Tolstoi. sau într adevăr datorită mirosului lui puternic. ca asprimea unui prosop gros !i cald. simplu. ci un miros trupesc plin. a!a cum se înt$mplă de multe ori. nici nu l am smucit de "aimoasa mustaţă. care e mai puţin dulce ca al lor. cur$nd o să r$dem# 8ie pentru că vor&ele poetului ne includeau pe am$ndoi. !i a!a cum pl$ngem acum. doar o zg$rietură. dens. acasă la unc*iul Aosep*. m a ridicat cu m$inile lui mari. nu miros de tutun. n am !ezut în poala poetului. ci de "apt m am împiedicat !i am căzut. în scenariul meu. a a(uns la mine înaintea părinţilor mei. spaima "usese mai mare ca durerea# Iar nietzsc*eeana mustaţă stu"oasă m a zg$riat 57 . cur$nd m am lini!tit !i s a dovedit că. !i poetul. pe care repetatele raze ale proiectorului părinţilor mei se poate să mă "i a(utat să l păstrez. !i în vreme ce încă mă z&ăteam în &raţele lui m a silit să desc*id gura !i a cerut să i se aducă ni!te g*eaţă. "iind !i doctor pediatru. pe care mi l amintesc !i azi /nu miros de a"ters*ave sau de săpun. ca gustul supei de pui într o zi de iarnă0. apoi m a răsucit în &raţele lui !i a zis ceva. apoi altceva.'mos +z %nsă în ta&loul din mintea mea.

o&raz ca de p$slă !i un miros aparte. cercetător. pe canapeaua unc*iului Aosep* /adică pro"esorul Aosep* Dlausner0. din c$te îmi amintesc. cu acea ocazie nu s a lansat vreun a"orism demn de imortalizare între gigantul poeţilor din "ormatoarea 96eneraţie a 7ena!terii -aţionale: !i micul reprezentant suspinător al ulterioarei a!a zise 9generaţii a statului Israel:# De a&ia la doi trei ani după acest incident am "ost în stare să pronunţ numele . m$ini mari !i calde. cu oc*i care r$d. un tu"i! de mustaţă. un &ăr&at cu o c*ică z&$rlită. savant sau re"ormator al lumii# -ici n am "ost impresionat de titlul de doctor: acasă la unc*iul Aosep* !i mătu!ica Eippora* toţi musa"irii &ăr&aţi erau numiţi pro"esor sau doctor# Dar el nu era doar un &ătr$n doctor sau poet# 5ra pediatru. !i apoi. prozator. puternic !i &l$nd# P$nă în ziua de azi.erni3ovs3i m a culcat cu gri(ă. dar "ără tevatură. g$nditor.erni3ovs3i# am "ost surprins c$nd mi s a spus că e poet: aproape oricine din Ierusalimul acelei vremi era poet. iar poetul doctor sau mama mi a pus pe lim&ă ni!te g*eaţă pe care mătu!ica Eippora* o adusese în gra&a mare# Din c$te îmi amintesc. doctorul ?aul . c$nd văd o "otogra"ie sau un desen al poetului ?aul. ca !i cum m a! în"ă!ură cu o pătură groasă. sau &ustul lui de la intrarea în .asa ?criitorilor 9.erni3ovs3i:. sunt învăluit pe dată. de mirosul lui lini!titor# 58 . nesupusă.Poveste despre dragoste si întuneric !i m a g$dilat un pic.

zorii 9. cu toate lucrurile din el. pe care îl numea (argon# %l considera pe >iali3 poetul eternului statut de victimă. "ără compleCele !i complicaţiile at$t de tipice !tetl ului.erni3ovs3i era vestitorul zorilor noi pe cale să se arate.erni3ovs3i nu se &ălăce!te prin tot soiul de tsores !i 3rec&tzen# %n ast"el de momente mama îi arunca o privire sceptică. un poet at$t de inspirat de muze.erni3ovs3i dec$t toţi oamenii pe care i am cunoscut !i le recita cu patos !i înc$ntare. !i prin urmare muzical. iz&ucne!te incon!tient într un imn al lui DionGsos# 2tia pe de rost mai multe poezii ale lui . ar!i de soare. tata era în taină un pic canaanit# 5ra (enat de !tetl. în vreme ce se înclină încă în "aţa lui 'pollo. >iali3 !i 'gnon# 1oia să ne na!tem cu toţii din nou. al 9ve!nicelor c*inuri ale morţii:. în vreme ce . dar se a&ţinea de la comentarii# 59 . în loc de europeni de neam iudaic răsăritean# Detesta !i dialectul idi!.'mos +z La "el cu at$ţia evrei sioni!ti din vremea noastră. de parcă ar "i "ost surprinsă în sine de natura grosolană a plăcerilor lui. !i de reprezentanţii lui în literatura modernă. cu imensă înc$ntare. pe de rost.anaanului prin 'salt:# Putea să recite pe nerăsu"late In "aţa statuii lui 'pollo. ca europeni de neam evreiesc &lonzi. "ără măcar să o&serve că poetul.uceritorilor . musculo!i. scriind "ără ru!ine despre iu&ire !i c*iar despre plăcerile senzuale# Tata zicea: .

redea că pove!tile *asidice nu sunt altceva dec$t "olclor. în loc să riposteze. m$zgăleli !i încercări poetice. ne o"erea z$m&etul ei trist sau. !i prin înt$lnirea cu Peretz cel înclinat spre misticism s a îndepărtat de înclinaţia lui 60 . un cuv$nt pe care îl pronunţa întotdeauna cu aceea!i str$m&ătură de dezgust ce însoţea la el cuvintele (argon. aproape de graniţa cu )ngaria0# 5ra un om sentimental. care conţinea. iar înainte de asta se pare că la Mattersdor".Poveste despre dragoste si întuneric Tatăl meu avea un temperament incontesta&il 9lituanian: !i îi plăcea grozav să "olosească cuv$ntul 9incontesta&il: /Dlausnerii veneau de la +dessa. plin de entuziasm. după moartea ei. acum Matters&urg.onsidera că supranaturalul este apana(ul !arlatanilor !i escrocilor# . însă în cea mai mare parte a vieţii lui a detestat toate "ormele de misticism !i de magie# . împreună cu volu&ilitatea. uneori. îmi zicea: 9Tatăl tău e un om înţelept !i raţionalF e raţional c*iar !i c$nd doarme:# Peste ani !i ani. un caiet din tinereţea autorului. i s au sc*im&at !i gusturile. 9eCtaz:. c$nd i se cam o"ilise voio!ia optimistă. 9*a!i!: sau 9intuiţie:# Mama îl asculta vor&ind !i. !i se poate să se "i apropiat de cele ale mamei mele# %n su&solul >i&liotecii -aţionale a descoperit un manuscris necunoscut al lui I#L# Peretz. dar înainte trăiseră în Lituania. pe l$ngă tot "elul de sc*iţe. unde a scris o teză de doctorat despre această descoperire. o poveste necunoscută intitulată 97ăz&unare:# Tata a stat c$ţiva ani la Londra. din 'ustria răsăriteană.

tata încă mai încerca să ne deprindă pe toţi să "im la "el de luminaţi ca el# Părinţii mei se ciorovăiau adesea pe tema literaturii# Tata îi iu&ea pe ?*a3espeare.erni3ovs3i# Mama ii pre"era pe ?c*iller. a aruncat o oc*eadă literaturii idi! !i treptat a cedat. a!a cum cineva î!i descle!tează în "ine m$na de pe o &alustradă. pe domnul 'gnon. dar arctică. provinciale !i împodo&ite cu tot soiul de &i&iluri de c$ntăreţ &isericesc# . "ăceau o u!oară plecăciune. !i al povestirilor *asidice în general# Totu!i. 6nessin. îi considera scrierile proliCe.e*ov. >alzac.'mos +z precedentă către ?turm und Drang de la începuturile lui . "armecului misterios al pove!tilor lui Peretz în special.$t despre domnul 'gnon. în Talpiot. de asemenea. I&sen !i . care locuia în Talpiot. î!i clocea ranc*iuna !i p$nă la urmă s a răz&unat. I ieste drum de unc*iul Aosep*. se lăsa pe moment peste străduţă c$nd se înt$mpla să se înt$lnească pro"esorul Aosep* Dlausner !i domnul ?#@# 'gnonF î!i săltau pălăriile cam de un deget.erni3ovs3i# ' început să studieze miturile !i legendele popoarelor îndepărtate. !i pro&a&il că "iecare îi dorea celuilalt din ad$ncul inimii să a(ungă pe veci în "undul iadului uitării# )nc*iul Aosep* nu avea o părere &ună despre 'gnon. c$nd l a străpuns pe unc*iul Aosep* cu una dintre lăncile 61 . ?trind&erg. Turg*eniev !i . Tolstoi. de!i am impresia că cei doi nu se prea îng*iţeau# + răceală politicoasă. &iali3 !i. în anii în care o&i!nuiam să ne ducem s$m&ăta după amiază pe la unc*iul lui Aosep*.

este re&otezată strada Dlausner# Din acea zi !i p$nă la moarte a tre&uit să ra&de în(osirea de a "i cele&rul scriitor ?#@# 'gnon de pe strada Dlausner# 2i a!a. p$nă în zilele noastre.olonia 6recească !i >a3aa# /'&u Tor. pe care locuiseră am$ndoi. a c$!tigat Premiul -o&el pentru literatură !i o "aimă mondială. de Diriat ?*muel !i de Moara de v$nt a lui Monte"iore. la vila micuţă în care locuiau unc*iul Aosep* !i mătu!ica Eippora*# .Poveste despre dragoste si întuneric lui de ironie. se a"la o eCtindere a Ierusalimului străin: su&ur&iile Tal&ie*.asa noastră din Derem 'vra*am era la vreo !ase !apte 3ilometri de Talpiot. ironia sorţii a "ăcut ca locuinţa lui 'gnon să "ie pe strada Dlausner. domnul 'gnon a mai trăit mulţi ani. cu toate că a "ost condamnat la amarul c*in de a vedea cum mica alee din Talpiot. ne a eCplicat o dată pro"esorul nostru. ce privesc de sus *oardele de vizitatori din pragul casei lui 'gnon# %n "iecare a doua sau a treia s$m&ătă porneam în pelerina( la Talpiot. . în vreme ce o soartă nu mai puţin ironică a "ăcut ca locuinţa lui Dlausner să "ie demolată !i înlocuită cu un "oarte &anal &loc pătrăţos. domnul 'visar. o su&ur&ie evreiască îndepărtată !i oarecum periculoasă# La sud de 7e*avia.olonia 6ermană. în "igura grotescă a pro"esorului >ac*lam din romanul ?*ira# Din "ericire pentru unc*iul Aosep*. "iind ast"el cruţat de multă supărare# In ce l prive!te. !i a luat 62 . '&u Tor !i Datamon. cu "oarte &anale apartamente. a murit înainte să apară ?*ira . .

domnul 8riedmann. dincolo de toate acele lumi străine. însemn$nd 9alături de mănăstire:#0 Mai departe.azarma 'llen&G. într o noapte. Talpiotul se zărea doar ca o mică masă de copaci pră"uiţi pe culmea unui deal a"lat în depărtare# De pe acoperi!ul casei noastre. n a! vrea să "iu în pielea lor# . !i a zis: 9'colo e . c$nd ora!ul se înc*idea în dosul o&loanelor "erecate !i se cu"unda în somnul din după amiaza de ?*a&&at# Tăcere deplină peste străzi !i curţi. Me3or HaGGim. a arătat o dată spre un ciorc*ine de lumini palide !i tremurătoare de la orizont. 'rnona !i 3i&&utzul 7amat 7a*el. la capătul lumii. printre casele construite din piatră. inginerul. a zis el. Talpiot. 63 .a să nu mai vor&im de răz&oiu l total:# Porneam după pr$nz. vecinul nostru. cu !oproanele lor de ta&lă ruginită# De parcă întregul Ierusalim ar "i "ost înc*is într o s"eră de cristal limpede# Traversam strada 6eula*. însemn$nd 9tatăl taurului:.'mos +z numele de la un vec*i răz&oinic. în vreme ce numele Datamon este "orma coruptă în ara&ă a grecescului 3ata mones. &i&lica 1ale a )ria!ilor. >a3aa înseamnă c$mpie sau vale. care aproape că a(ungea la marginile >et*leemului# Din Ierusalimul nostru. intram pe străduţele ca un la&irint din mizerul cartier ultraortodoC. străluceau puncte evreie!ti izolate. Tal&ie* a "ost c$ndva mo!ia unui &ăr&at pe nume Tale&. peste dealuri !i *ăt departe. at$rnate între cer !i păm$nt. spre sud. !i dincolo se văd luminile din Talpiot sau 'rnona# Dacă o să sporească violenţa.

treceam pe su& s$rme cu ru"e puse la uscat. arome ale &ogăţiei de pe continent e îndepărtate. al spitalului protestant. de o parte zidul cenu!iu. ca să i îngăduim tatei să !i sature oc*ii "lăm$nzi cu &ogăţia de cărţi e&raice noi din vitrină# De acolo stră&ăteam toată . ve!nic scăldată în um&ră de &ătr$nii pini ce perdeluiau două ziduri. ca"enele cu candela&re înalte !i prăvălii &ogate. în după amiaza de s$m&ătă# De pe strada Pro"eţilor co&oram pe strada ?trauss. par"umuri ale ora!elor pline de lumini !i de zarvă ce vieţuiesc în siguranţă pe 64 .alea 7egele 6eorge 1. al soluţiei LGsol. de &ătr$neţe !i cel usturător. usturoi. se revărsa dinspre cele două spitale# 'poi traversam . pline de *aine negre. condus de diaconese. trăg$ndu ne cu oc*iul. iar de cealaltă. ceapă !i varză acră. cu "armecul irezisti&il al altor lumi. dar cu vitrine ce ne "ăceau semn prin grila(ele de "ier încuiate. cu mu!c*i pe el. gal&ene !i al&e. >i33ur Holim. urcam prin Ei3*ron Mos*e. ve!nic scăldat în mirosurile &ucătăriei as3enazilor săraci. cu sim&olurile celor douăsprezece tri&uri ale lui Israel în relie" pe splendida lui poartă de &ronz# Mirosul de leacuri. toate goale !i "erecate de ?*a&&at. c*ollent.alea Aa""a pe la cele&rul magazin de îm&răcăminte MaaGan ?*tu& !i ză&oveam o vreme în "aţa li&răriei 8raţii '*iasa". printre &alustradele de "ier ruginit ale unor verande !i scări eCterioare neîngri(ite. &or!. pe l$ngă splendide magazine.Poveste despre dragoste si întuneric sus pe '*va. zidul sum&ru al spitalului evreiesc. !i mergeam mai departe pe strada Pro"eţilor# -u era nici su"lare de om pe străzile Ierusalimului la ora două.

de "apt speci"ic &ritanic.'mos +z malurile unor r$uri late.alea 7egele 6eorge 1. a!ternute cu covoare. care nu î!i duc zilele între un atac sau un decret guvernamental !i altul. pustie acum. cu !irurile ei de clădiri măreţe. un calm străin. cu aer o"icial. stăp$nea . uni"ormă. nu cunosc greutăţile. cu *ornurile !emineurilor cocoţate pe acoperi!uri sau în apartamente spaţioase din &locuri moderne.alea 7egele 6eorge 1. tainic. întinz$ndu se pe am&ele părţi ale străzii ca o "aţadă continuă. instalaţi con"orta&il în case "rumoase. în care doamne elegante !i domni prosperi.alea 7egele 6eorge 1 /nu doar din cauza numelui ei0 îmi păruse întotdeauna în copilărie că e o prelungire a acelei minunate Londre pe care o !tiam din "ilme: .alea 7egele 6eorge 1. li&eri de regulile oprimante ale pionieratului !i sacri"iciului de sine. pe . ca !i în 7e*avia evreilor germani !i în &ogatul Tal&ie* grecesc !i ară&esc. cu portar în uni"ormă al&astră care păze!te intrarea !i li"tier în uni"ormă ro!ie care acţionează li"tul !i servitori. lipsiţi de gri(a de a !i număra "iecare &ănuţ. într o după amiază de s$m&ătă la ora două !i (umătate. ma(ordomi !i agenţi imo&iliari care le stau la dispoziţie# Doamne !i domni care se &ucură de o viaţă u!oară.utia . domnea acum alt calm. eCcitant. deose&it de calmul cucernic al acelor străduţe est europene sărmane !i părăginite: un calm di"erit. nu ca a noastră# 'ici. scutiţi de povara contri&uţiei la . de vreme ce . "ără acele goluri ale 65 .omunitară sau la 8ondul ?ănătăţii !i a cumpărăturilor raţionalizate. &ucătari.

notari !i agenţi acreditaţi ai unor &ine cunoscute "irme străine# %n vreme ce treceam pe l$ngă &locurile Talit*a Dumi tata ne eCplica originea numelui. neîntreruptă. cratiţe str$m&e !i o *ara&a&ură de cutii de tinic*ea ruginite# 'ici. perne pestriţe. de am&ele părţi ale străzii era o singură "aţadă m$ndră. care despărţeau casele din zonele noastre# 'ici. voci &l$nde. unde Dnessetul avea să !i a"le mai t$rziu loca!ul temporar. !i de "aţada &au*aus semicirculară a lui >eit Hamaalot. cristal !le"uit !i &une maniere# 'ici u!ile clădirilor erau împodo&ite cu plăcuţe din sticlă neagră cu nume de avocaţi. îng*esuială de mo&ile. oale mucegăite. tigăi înnegrite. de parcă n ar mai "i "ăcut o de(a acum două săptăm$ni !i acum o lună. părăginite. pe . ale cărei u!i !i "erestre cu perdele de dantelă vor&eau cu discreţie despre &ogăţie. "erestre de nevoia!i care le dezvăluie trecătorilor respingătoarele măruntaie ale casei. covoare moi. carpete în culori ţipătoare. &ro3eri. !i ne opream o clipă să privim peste zidurile +ra!ului 1ec*i spre cimitirul 66 . ur$ţite de gunoaie !i de "iare ruginite. ţesături scumpe. iar mama se pl$ngea că o să ne adoarmă pe toţi cu eCplicaţiile lui# Treceam de 6roapa ?c*i&er. care le promitea tuturor celor care intră des"ătările so&re ale pedantei estetici germano evreie!ti. respecta&ilitate.Poveste despre dragoste si întuneric curţilor (alnice. nu erau verande dărăpănate.alea 7egele 6eorge 1. doctori. !i de &locul 8rumin. "undaţia căscată a unei clădiri care nu s a mai construit. o&loane stricate la "erestre care se cască precum o gură &ătr$nă !i !tir&ă.

uneori însu!i David >en 6urion# 'ici &ate inima guvernului evreu# . ca !i altele.olegiul Terra ?ancta /unde tata avea să lucreze timp de zece ani. iar secţia periodicelor din >i&lioteca -aţională. ?*erto3. după 7ăz&oiul de Independenţă !i asediul Ierusalimului. trec$nd pe l$ngă sinagoga @es*urun !i semicercul masiv al clădirii 'genţiei 5vreie!ti /tata spunea aproape în !oaptă.'mos +z musulman Mamilla*. într un colţ de la eta(ul trei0# De la Terra ?ancta o plim&are de douăzeci de minute ne aducea la &locul David. eCplic$ndu mi ce înseamnă un 9ca&inet "antomă: !i ce se va înt$mpla în ţară c$nd vor pleca în s"$r!it englezii. îndemn$ndu ne unul pe altul să iuţim pasul /5 de(a trei "ără un s"ert. de parcă ar "i dezvăluit secrete de stat: 9'ici î!i ţine !edinţele ca&inetul nostru. de parcă treceam o graniţă invizi&ilă !i pătrundeam într o 67 .e păcat că nu e un ca&inet naţional mai impunător4: 2i continua. pe coasta din dreapta. iar sus. prin doctorul Veizmann. !i mai e destul de mers40. unde se oprea &rusc ora!ul !i treceai peste ni!te c$mpuri p$nă să a(ungi la gara din 5me3 7e"aim# Pe st$nga se vedeau aripile morii de v$nt de la @emin Mos*e. ultimele case din Tal&ie*# ?imţeam o tensiune tăcută în vreme ce părăseam *otarele ora!ului evreiesc. !i a a"lat re"ugiul temporar aici. cel arcuit. pentru că într un "el sau altul tot o să plece0# De acolo co&oram dealul către . Daplan. c$nd clădirile universităţii de pe Muntele ?copus au "ost izolate.

care o&ţinuse concesiunea de la turci# Din piaţa a"lată în "aţa gării co&oram pe . ca mu!c*iul vec*i# 'cest loc îi amintea mamei de o străduţă musulmană din ma*alalele ora!ului ei natal. despre edictele lui Aemal Pa!a. în piaţa pavată din "aţa acestei gări. c$teva străzi duceau la cartierul ara& '&u Tor. spunea el. trec$nd prin "aţa instalaţiilor militare &ritanice.Poveste despre dragoste si întuneric ţară străină# Puţin după ora trei stră&ăteam drumul care despărţea ruinele săla!ului pelerinilor turci. o lumină mai noroasă. la s"$r!itul secolului al WlW lea de către un evreu din Ierusalim pe nume Aosep* >eG -avon. cenu!ie. sunt poliţia rutieră a citirii# La st$nga noastră. "orti"icate. un sătuc &avarez lini!tit. lipsit de toate vocalele# Tata r$dea !i zicea că asta e încă o dovadă că a venit vremea să se modernizeze scrisul e&raic. după cum !tiam. 68 . !i a unui morman de &idoane mari de com&usti&il pe care era scris în trei lim&i )L5I D5 1ID'-A. introduc$nd litere separate pentru vocalele care. peste care se înălţau &iserica scoţiană !i gara cea înc*isă# 5ra o lumină di"erită pe aici. încon(urate de un gard# 5ra ceva ciudat !i comic în cuv$ntul e&raic.oloniei 6ermane. în vreme ce în dreapta erau minunatele alei ale . care "usese construită.alea He&ron. despre descăpăţ$nări !i &iciuiri care se "ăceau în "aţa unei mulţimi adunate c*iar aici. plin de păsări c$ntătoare. din vestul )crainei# In acest punct nu se putea ca tata să nu înceapă să vor&ească despre Ierusalimul de pe vremea turcilor.

avocatul HenrG TaOil Tuta3* !i ceilalţi rezidenţi &ogaţi ai su&ur&iei >a3aa# Toate magazinele de aici erau desc*ise !i din ca"enele răz&ăteau r$sete !i muzică. un orologiu sau o "$nt$nă cu roată în grădina lui# Merg$nd mai departe pe . Ha( 7as*ed al '"i"i.alea He&ron treceam pe l$ngă vilele din piatră tranda"irie ale e"endilor &ogaţi. cu porum&are !i acoperi!uri ro!ii de ţiglă presărate ici !i colo. toţi în costume maro !i "iecare etal$nd un lanţ de aur care răsărea la &utonieră. trei sau patru domni în puterea v$rstei !edeau pe scaune de răc*ită în (urul unei mese (oase de lemn. printre c*iparo!i !i pini. îi ocolea &urta !i dispărea într un &uzunar# >eau ceai din pa*are 69 . doctorul 5mile 'dOan al >oustani. născut într un loc unde nimeni nu avea un &eci întunecat su& picioare sau un pod sla& luminat deasupra capului. reţinut de un zid imaginar care îi tăia calea undeva între @emin Mos*e !i 'zilul ?coţian# Pe pava(ul lat. !i grădini micuţe cu ziduri de piatră.omitet 'ra&.'mos +z de c$ini care latră !i de coco!i c$r$itori. um&rite de copaci cu "runzi! &ogat# Toate casele de acolo aveau pivniţă !i pod. cuvinte al căror simplu sunet îi dădea "urnicături unui copil ca mine. sau o cămară sau o comodă înaltă ori un &u"et cu sertare. de parcă am "i lăsat ?*a&&at ul însu!i în urma noastră. Mardam >eG al MatnaOi. la um&ra aruncată de doi pini &ătr$ni din "aţa miei ca"enele. ale speciali!tilor ara&i cre!tini !i ale slu(&a!ilor de rang înalt ai administraţiei mandatare !i ale mem&rilor înaltului .

omisar de pe Dealul s"atului nelegiuit. am construit în curtea din spatele casei noastre.Poveste despre dragoste si întuneric sau sor&eau ca"ea din ce!cuţe împodo&ite !i rostogoleau zarurile în cutiile cu ta&le din "aţa lor# Tata îi saluta voios într o ara&ă care în gura lui suna mai degra&ă a rusă# Domnii amuţeau o clipă. dinspre coastele gola!e care co&oară spre De!ertul Iudaic# . de la est. trimiţ$nd grupuri de comando spre zidurile re!edinţei înaltului . împreună cu c$ţiva tovară!i de conspiraţie. în ultimul an al Mandatului >ritanic. în (ocurile de pe rogo(ina de trestie# De aici continuam drumul către inima ocupantului străin. în vreme ce cealaltă "alcă a cle!telui se înc*idea. !i unul dintre ei mormăia ceva nedeslu!it. am cucerit o. se uitau la el oarecum surprin!i. &aza militară &ritanică din sudul Ierusalimului# 'm năvălit adesea în ta&ăra asta. am supus o. printr o surpriză deplină. o rac*etă uimitoare# Plănuiam să ţintim cu ea palatul >uc3ing*am /descoperisem în colecţia tatălui meu o *artă la scară mare a centrului Londrei0# 'm &ătut la ma!ina de scris a tatălui meu un 70 . poate că un singur cuv$nt sau poate c*iar ne răspundea la salut# La trei !i (umătate treceam de gardul din s$rmă g*impată al cazărmii 'llen&G. dinspre cazărmi. o coloană &lindată "orţa re!edinţa pe la vest. am curăţat o !i am înălţat deasupra ei steagul evreu. care era capturat iar !i iar de trupele mele evreie!ti într o spectaculoasă mi!care de cle!te.$nd aveam ceva mai mult de opt ani.

a"lată la marginea de!ertului. englezii s au răzg$ndit !i au părăsit în gra&ă ţara.asa de Vindsor /am scris în e&raică tre&uie să ai&ă acolo pe cineva care să i poată traduce0: 9Dacă nu plecaţi din ţara noastră în cel mult !ase luni. dar nu !i trecătorii englezi nevinovaţi0 !i pentru că am avut oarece pro&leme cu inventarea com&usti&ilului care să ne poarte rac*eta de la colţul străzilor 'mos !i +&adia* din Derem 'vra*am p$nă la o ţintă a"lată în centrul Londrei# Pe c$nd noi era m încă prin!i cu cercetarea !i dezvoltarea te*nologică. !i iată cum se "ace că Londra a supravieţuit zelului meu naţional !i rac*etei mele mortale. pe un &ulevard mărginit de c*iparo!i întunecaţi pe care un v$nticel de la vest c$nta o melodie "o!nită ce trezea în mine în acela!i timp uimire. "oarte departe de centrul ora!ului !i de "or"ota lui comercială# 5ra proiectat după modelul construcţiei de locuinţe "oarte îngri(ite din 5uropa centrală. Eiua Marii Iertări de la noi va "i Eiua Audecăţii de 'poi a Marii >ritanii:# %nsă proiectul nostru n a dat roade.alea He&ron !i intram în su&ur&ia Talpiot. pentru că n am reu!it să "acem dispozitivul complicat de g*idare /plănuiam să lovim palatul >uc3ing*am. care era "ăcută din &ucăţile unui "rigider stricat !i rămă!iţele unei &iciclete vec*i# Puţin înainte de ora patru o luam în s"$r!it la st$nga de pe . "ăcute pentru pacea !i lini!tea 71 . cu multe grădini. umilinţă !i respect# %n acea vreme Talpiotul era o su&ur&ie lini!tită.'mos +z ultimatum politicos adresat Maiestăţii ?ale 7egelui 6eorge 1I al 'ngliei din .

pe un cartona! prins cu o piuneză. scriitorilor !i cugetătorilor# De am$ndouă părţile străzii erau căsuţe plăcute.oteam la dreapta pe strada Dore Hadorot. : ?au: 9'zi am înt$rziat un pic. cu scrisul rotun(it al mătu!ii Eippora*. sălă!luia vreun cărturar de "runte sau pro"esor cele&ru ca unc*iul nostru Aosep*. mottoul unc*iului Aosep*: I)D'I?M 2I )M'-I?M Pe u!ă era o placă mai mică !i mai strălucitoare. din cupru. pe o placă "ină de alamă. ne înc*ipuiam noi. era "aimos în toată ţara !i c*iar în ţări depărtate. !i dincolo de ei era o cărare pietruită.Poveste despre dragoste si întuneric cărturarilor. e patru !i un s"ert. cu toate că nu avea copii. poate că se odi*nesc încă. apoi la st$nga. !i în "iecare dintre ele. pe care era gravat cu litere e&raice !i latine: P7+85?+7 D+. prin traducerile cărţilor lui# . ce ducea de la poartă l a treptele late pe care a(ungeam la veranda din "aţă !i la u!a deasupra căreia era gravat. p$nă în dreptul păduricii de pini. mărginită pe am&ele părţi de un gard de tuia. 72 .T+7 A+?5PH DL')?-57 2i dedesu&t. doctorilor. "ără eta(. care. iar mătu!a Eippora* a pus de(a pe tavă "ructele:# Doi palmieri stăteau ca ni!te santinele de o parte !i de cealaltă a porţii. 9.e ar "i să !edem lini!tiţi pe &anca din grădină !i să mai a!teptăm c$teva minute. încon(urate de grădini "rumoase. !i a(ungeam în dreptul casei unc*iului# Mama zicea: 5 de a&ia patru "ără zece. samovarul tre&uie să clocotească de(a.

super&i domni corpolenţi !i cer!etori ponosiţi. periodice ziare !i reviste. nu era centimetru neacoperit de !iruri de cărţi: ra"turi peste ra"turi se înălţau din podea p$nă la tavanul înalt. o mică oglindă de perete !i un pre! în culori întunecate. prospecte. pe v$r"uri. pam"lete. în legături de piele aurite. !i peste tot în (urul lor !i printre ele !i în spatele lor !i pe o masă !i mai ticsită de &ro!uri. articole tipărite separat. în a"ară de un cuier pom din lemn ca"eniu. a!a cum se cuvine# %n acest *ol. zăc$nd ca imigranţii ilegali îng*esuiţi pe cu!etele vaporului# . acea mulţime zgomotoasă care se adună întotdeauna în orice piaţă pu&lică sau în piaţa de alimente# ?ingura "ereastră din acest *ol privea. respir$nd politicos cu gura înc*isă. respecta&ile. ca !i cum c*iar !i inimii mele i s ar "i cerut să !i scoată încălţările !i să pă!ească în !osete. !i alte cărţi sărmane. în zdrenţe. printre gratii de "ier amintind de c*ilia unui pustnic. strălucitoare. care se c*iorau la tine dintr o mare str$mtoare. cărţi în picioare !i alte cărţi culcate peste ele. cărţi străine dolo"ane. cu ramuri răsucite. la 73 . !i cărţulii legate în *$rtie su&ţire. pline cu cărţi în lim&i cărora nu le puteam identi"ica nici măcar al"a&etul. care stătea l$ngă u!a de la intrare. care se lă"ăiau.ărţi grele.'mos +z stătea scris: 1ă rugăm să nu sunaţi între orele două !i patru# 1ă mulţumim# %ncă din *ol eram cuprins de o teamă respectuoasă.

cu părul ei al& pieptănat peste cap !i prins într un mic coc elegant. cu domnul Drupni3 !i "amilia -etanGa*u !i domnul Aonitc*man !i "amilia ?c*oc*tman !i mai sunt pe drum c$ţiva musa"iri distin!i:# Iar uneori zicea: 95 în"undat în &iroul lui 74 . anunţa ea. cu "aţa strălucitoare !i z$m&etul larg. cu o&ra(ii întin!i pe r$nd pentru pupat. mătu!a Eippora* z$m&ea dulce !i ne ducea în "aţa unc*iului însu!i# 9Aosep* vă a!teaptă în sala lui de recepţie:. într o roc*ie cenu!ie !i cu un !al negru pe umeri. ci trec$nd direct la ve!tile despre dragul nostru Aosep*. cu "aţa ei rotundă !i &l$ndă z$m&indu ţi de &un venit. iz&ucnind în r$s. în stil "oarte rusesc. a!a cum î!i înt$mpina toţi musa"irii# 5ra o &ătr$nică plăcută.Poveste despre dragoste si întuneric "runzi!ul melancolic al grădinii# Mătu!a Eippora* ne înt$mpina în *ol. întotdeauna prima care să te între&e ce mai "aci !i de o&icei nea!tept$nd să i răspunzi. sau 9Aosep* este de(a în salon. care n a pus geană pe geană noaptea trecută sau al cărui stomac a revenit la normal după îndelungate pro&leme sau care tocmai a primit o scrisoare minunată de la un "oarte cele&ru pro"esor din PennsGlvania sau pe care iar îl c*inuie pietrele de la "iere sau care tre&uie să termine p$nă m$ine un articol important !i lung pentru Metsuda lui 7avidovitci sau care s a *otăr$t iară!i să ignore altă insultă din partea lui 5isig ?il&ersc*lag sau care s a *otăr$t în "ine să dea un răspuns zdro&itor a&uzului comis de unul dintre conducătorii &andei >rit ?*alom# După acest &uletin de !tiri.

rusă. copil "iind. dar nu i nimic. să "acă o pauză. nepreţuite. în &i&lioteca particulară a unc*iului tău. cărţi pe care le a comandat în 'merica !i cărţi cum nu mai eCistă nicăieri în a"ară de >i&lioteca 1aticanului. !i o să mă &ucur !i eu. articole preţioase de colecţie. !i lim&i !i dialecte de 75 . precum !i o &ună parte din cea mondială. printre care tomuri vec*i. germană.'mos +z de la !ase dimineaţa. polonă. cu sticlă. ducea în &irou l pro"esorului. veniţi încoace. anticamera unui palat al înţelepciunii# ?unt peste douăzeci !i cinci de mii de volume. e mai &ine pentru el să se oprească un pic din lucru. ducea în salon. italiană. uneori cunoscut !i ca 9&i&lioteca:# >iroul unc*iului Aosep* îmi părea. latină. manuscrisele celor mai mari dintre prozatorii !i poeţii no!tri. *aideţi. lucrări sacre !i laice. practic toată literatura e&raică. av$nd tă&liile împodo&ite cu "lori !i g*irlande. "ranceză. o să se &ucure. sanscrită. greacă vec*e !i modernă. în e&raică. nu i nimic. aramaică. a tre&uit c*iar să i duc acolo m$ncarea. spaniolă. întunecată. care slu(ea !i de su"ragerieF cealaltă. cărţi pe care unc*iul le a cumpărat la +dessa sau la Heidel&erg. ara&ă medievală. prime ediţii cu dedicaţii pentru el. mi a !optit o dată tata. siriacă. volume scoase pe su& m$nă din +dessa sovietică prin tot soiul de su&ter"ugii complicate. că !i distruge sănătatea4 -u se cruţă deloc4: Din *ol se desc*ideau două u!i: una. e întotdeauna tare &ucuros să vă vadă. o u!ă grea. engleză. cărţi pe care Ie a descoperit la Lausanne sau le a găsit la >erlin sau la 1ar!ovia.

tu"e de tranda"iri necurăţate. în liniile drepte !i negre ale zecilor de ra"turi care se întindeau de la podea p$nă la tavanul înalt. un "el de măreţie tăcută !i aspră. să vor&im în !oaptă# Mirosul enormei &i&lioteci a unc*iului m a însoţit în toate zilele vieţii: aroma pră"oasă. malteza sau slavona &isericească# 5ra ceva sever !i ascetic în &i&liotecă. printre care se strecurau leandri. cum sunt ugaritica sau slovena. tăcerea severă a "antomelor care se ridică din cele mai ad$nci "$nt$ni ale cunoa!terii. a celor !apte înţelepciuni tainice. destul de săl&ăticită. ademenitoare. revărsarea g$ndurilor tainice ale autorilor a(un!i oale !i ulcele. p$nă !i deasupra u!ilor !i "erestrelor. se putea vedea grădina sum&ră. o masă de grădină din lemn care putrezise su& ploile multor ierni !i un pom din specia Melia azedara*.Poveste despre dragoste si întuneric care nici n am auzit. dincolo de zidul căreia începeau pustietatea De!ertului Iudaic !i coastele pietroase care co&orau în cascadă către Marea Moartă# 6rădina era tig*elită cu c*iparo!i înalţi !i pini !optitori. mirosul unei vieţi tăcute. g$r&ovit !i pe (umătate uscat# . tuia pră"uite. c*iar !i pe unc*iul Aosep*. care nu îngăduia nici un "el de "rivolitate !i ne silea pe toţi. retrase. dezmierdarea rece a dorinţelor generaţiilor trecute# 2i din &irou. &ălării. pe ale cărei 76 .*iar !i în cele mai calde zile ale verii era ceva iernatic. &ătr$n. dedicate muncii !tiinţi"ice. prin trei "erestre înalte !i înguste. cărări cu pietri! înnegrit. viaţa unui pustnic secretos. rusesc !i deprimant în grădina asta. !oapta înţelepţilor morţi.

istoria medievalăF erau acolo zone 77 . istorie greacă !i romană. religiile răsăritene. în după amiezile de ?*a&&at. !i di"eritele culturi păg$ne: g$ndirea islamică. dar în care nu l am văzut niciodată pe vreunul dintre ei preum&l$ndu se sau !ez$nd în v$nticelul serii pe una dintre &ăncile decolorate# 5u eram singurul care &$ntuia prin grădină. legate în al&astru. de la >erlin !i din alte părţi. talmuduri !i cărţi de rugăciune !i coduri de legi !i compilaţii midrasice. istoria >isericii.'mos +z pisici unc*iul Aosep* !i mătu!a Eippora*. dar &ine r$nduite. înc$t două r$nduri de cărţi erau silite să stea unul în spatele altuia pe acela!i ra"t împovărat# 5rau zone cu litere gotice înzorzonate. at$t vec*e. cu relie"uri aurite sau argintate# In unele locuri erau at$t de ticsite. le *răneau cu resturi de la &ucătărie. precum !i o nes"$r!ită întindere de g$ndire evreiască !i istorie evreiască !i istoria +rientului 'propiat. verde sau negru. !i zone cu cărţile s"inte e&raice. vis$nd la cucerirea dealurilor aride de dincolo de zid într un iure! săl&atic al trupelor mele# Toţi patru pereţii înalţi !i laţi ai &i&liotecii erau acoperiţi de cărţi îng*esuite. care mă duceau cu g$ndul la clopotniţe !i "oi!oare. lipsiţi de copii cum erau. "ugind de conversaţia plicticoasă a cărturarilor din salona!. întotdeauna singur. un ra"t cu lucrări e&raice din ?pania !i altul cu cărţi din ItaliaF o secţiune cu scrierile Iluminismului 5vreiesc. !iruri peste !iruri de volume preţioase. săp$nd pe su& pietre ca să găsesc un depozit secret de pergamente. v$n$nd leoparzi prin tu"ări!uri. c$t !i modernă.

note !i "i!e de cartotecă. plicuri al&e !i plicuri av$nd pe ele ispititoare tim&re colorate. elastice !i capse. de înţelepciune. mucegai. un asortiment de tocuri. negre.Poveste despre dragoste si întuneric mari slave care mă dezorientau. cu mare &ăgare de seamă. plicuri gal&en maronii. ca un contratorpilor uria! !i întunecat ce a ancorat în apele unui gol" încon(urat de munţi. 78 . în vreme ce altele se îng*esuiau ca oile speriate pe scaunele cu spătar înalt destinate vizitatorilor sau c*iar pe pervazuriF o scară neagră care putea "i mi!cată de (ur împre(urul &i&liotecii pe o !ină metalică iţi îngăduia să a(ungi la ra"turile de sus. carnete. cu "aţa în (os. coli de *$rtie. volume străine desc*ise îngrămădite peste volume e&raice desc*ise. *$rtie care se îngăl&ene!te. verzi sau ro!ii. al&astre. cutii pline de clame. stătea &iroul pro"esorului Dlausner.*iar !i podeaua era acoperită cu zeci de cărţi puse una peste alta. unele pline de semne mici. creioane. lini!tea care umplea încăperea !i un miros minunat de &ogat. pe roţile ei cu cauciuc# -u eCistau ta&louri. o ciudată d$ră de alge !i lipici vec*i. acoperit cu totul de teancuri peste teancuri de lucrări de re"erinţă. care atingeau tavanul înalt# )neori îmi dădeau voie să o mi!c de la un corp de &i&liotecă la altul. de coperţi legate în piele. teritorii grece!ti !i zone cenu!ii maronii de &i&liora"turi !i mape de carton îndesate cu articole tipărite separat !i cu manuscrise# . călimări. gume. unele dintre ele desc*ise. "iţuici. plante sau &i&elouri# Doar cărţi !i iară!i cărţi. lai ne !i pra"# %n centrul &i&liotecii.

mama. între&aţi o pe doamna Dlausner !i o să mi "ie martor. ca "usta unui soldat scoţian. nu măn$nc !i nu dorm.'mos +z printre paginile cărora apăreau "oi smulse dintr un carnet cu spirală. nici măcar nu mi arunc oc*ii prin ziar p$nă ce nu isprăvesc acest 79 . intraţi. cu rame negre. !i iertaţi mă că nu mă ridic să vă înt$mpin. acoperite cu păien(eni!ul scrisului unc*iului meu. străvezie. iar oc*elarii cu ramă aurită ai unc*iului Aosep* zăceau în v$r"ul teancului. vă rog să nu mă (udecaţi prea aspru. pentru că de două nopţi !i trei zile nu m am urnit de la &irou !i n am înc*is un oc*i. cu o privire "ericită !i un pic pierdută în oc*ii lui căprui migdalaţi# ' "luturat sla& spre noi m$na i al&ă. acoperit p$nă la umeri cu o cuvertură în carouri verzi !i ro!ii. cu "aţa arăt$nd vulnera&ilă !i copilăroasă "ără oc*elari. su&ţire !i mic ca un copil. st$nd drept în "aţa lui. de parcă ar "i plutit peste vid. pline de "$!iuţe de *$rtie. cu toate că nu ne am îndepărtat de u!ă. tata !i cu mine. de pe un cărucior a"lat l$ngă scaunul lui. g*emuit cu genunc*ii la piept. zăcea unc*iul Aosep* însu!i. ca trupurile unor mu!te pu*ave. a sur$s tranda"iriu între mustaţa al&ă !i ţăcălie !i a glăsuit cam a!a: J Intraţi. !i a treia perec*e se iţea dintre paginile unei &ro!uri desc*ise de pe un dulăpior a!ezat l$ngă canapeaua înc*isă la culoare# Pe această canapea. ca o turmă micuţă rătăcită pe o pă!une ciudată0. pline de tăieturi !i corecturi. zăcea pe alt teanc de cărţi. dragilor. în vreme ce a doua perec*e. intraţi /c*iar dacă suntem de(a în odaie.

%mi amintesc cum.e mai e nou în lumea voastră. pe c$nd mai trăiam în pitorescul !i at$t de originalul cartier &u*arian. !i de data asta cred că am reu!it să i amuţesc o dată pentru totdeauna pe o&scuranti!ti4 De data asta vor "i siliţi să "ie de acord !i să zică ami n sau măcar să accepte că nu mai au nimic de zis. 2i drăguţul 'mos. 8ania dragă. (ocul s a înc*eiat# 2i ce se aude pe la voi. din Derem 'vra*am. dragii mei.$nd un popor luptă pentru li&ertatea sa. 80 . de descrierile eroismului !i revoltei presărate în paginile cărţii mele Istoria celui de al Doilea Templu# 2i ce se aude pe la voi. dragii mei. că din tot ce am scris nimic nu e mai potrivit dec$t . !i uneori c*iar p$nă la morm$ntul pro"etului ?amuel# Draga de doamnă Dlausner o să vă dea acum ceva de m$ncat !i de &ăut.red. o&i!nuiam să ie!im s$m&ăta !i să mergem de la Ierusalim la >et*el sau la 'natot. . pe c$nd eram încă tineri. au pierdut partida. c$nd o să apară.Poveste despre dragoste si întuneric articol care. acum treizeci de ani. Tre&uie că aţi venit pe (os p$nă aici# 2i drumul e a!a de lung# De acasă de la voi. dacă o urmaţi pe tăr$mul ei. .e mai "aceţi. !i nu doar aici. în a"ară. poate. I aţi citit de(a drăguţului de 'mos c$teva pagini din cartea mea . o să "acă mare senzaţie în ţara asta a noastră.$nd un popor luptă pentru li&ertatea sa ca să i "ie spri(in spiritual dragului de 'mos în particular !i întregului nostru tineret evreiesc minunat în general. întreaga lume culturală urmăre!te această dez&atere cu su"letul la gură. . Dragul meu Lonia.

uitaţi vă la ciorna de pe &irou: după moartea mea ar tre&ui să aducă aici grupuri de studenţi. să mă ierte doamnele# 'cum. ca să poată vedea cu oc*ii lor c*inurile pe care le îndură scriitorii în slu(&a artei lor. care reprezenta măruntaiele casei.'mos +z iar eu o să mă alătur vouă de îndată ce isprăvesc acest paragra" di"icil# '!teptăm azi "amilia 1oislavs3i !i pe poetul )ri Tsvi. dragii mei. iar eu n am să ză&ovesc# Din capătul îndepărtat al &i&liotecii puteai ie!i pe un coridor lung !i îngust. &inecuv$ntările raiului acolo sus !i &inecuv$ntările ad$ncului pe "und# 5 doar mica mea glumă. veniţi mai aproape să vedeţi cu oc*ii vo!tri. "luent !i limpede ca un cristal. drăguţule de 'mos. puteai i oii la 81 . care dădea în &ucătărie /cu toate că n au avut niciodată servitoare0. înainte de a "i mulţumit de cele scrise# ?uccesul izvoră!te din transpiraţie. cămara !i camera servitoarei. c$te ciorne am rupt. !i tu. în vreme ce drept înainte erau &ucătăria. dragilor. iar inspiraţia din s$rguinţă !i e"ort# . !i pe acest coridor a(ungeai pe dreapta la &aie !i la o de&ara. &ătăliile pe care le am dat !i p$nă unde am mers ca să mă asigur că stilul i ucu e simplu. ţineţi vă după doamna Dlausner !i stingeţi vă ci ca. vedeţi c$te cuvinte a in tăiat pe "iecare r$nd. uneori mai &ine de o (umătate de duzină de ciorne di"erite. generaţie după generaţie. "ire!te.um zice cartea s"$ntă. !i pe 5ven Ea*av# 2i dragul de -etanGa*u cu înc$ntătoarea lui soţie ne vizitează aproape în "iece s$m&ătă# 'cum veniţi mai aproape.

palmieri. moi. pentru că are oc*ii înc*i!i. care în"ăţi!a un evreu &ătr$n. a"lată c*iar peste drum# 'cest salona! era cunoscut !i su& numele de 9odaia de "umat:# /8umatul era interzis în casa pro"esorului Dlausner în timpul ?*a&&at ului. sau mergeai drept înainte în &irou. străduţa lini!tită !i casa domnului 'gnon. a(ung$nd drept în salon sau să o ţii tot înainte i #ii re capătul coridorului. a!a cum "$cea unc*iul Aosep* c$nd era ?*a&&at. din care nu cite!te. cu "erestrele spre grădina din "aţă. coteai pe dată la st$nga. p$nă la u!a dormitorului al& !i în"loi #ii al unc*iului !i mătu!ii. cum intrai în casă. mare /pictat de MaurGcG 6ottlie&.Poveste despre dragoste si întuneric st$nga. un pre! mare !i moale !i un ta&lou în ulei. canapele presărate cu perniţe &rodate în stil oriental. 0. în ramă de &ronz. care dădea într un salona! rotun(it pe o parte. ca un "oi!or. care se întindea pe aproape toată lungimea salonului# 2i apoi mai era o arcadă (oasă într un colţ al salonului. cu "ilactere !i !al de rugăciune. gura îi este desc*isă !i "aţa lui eCprimă smerenie dureroasă !i eCaltare spirituală# %ntotdeauna aveam senzaţia că acest evreu pios îmi cunoa!te toate tainele 82 . ţin$nd o carte de rugăciune. !i te trezeai direct la locul de onoare din capul mesei lungi !i negre. cu toate că ?*a&&at ul nu l împiedica întotdeauna pe unc*iul Aosep* să lucreze la articolele sale#0 5rau acolo c$teva "otolii masive. încadrată de s"e!nice &ogat împodo&ite# '!a că puteai a(unge în salon pe una din trei căi: "ăceai la st$nga din *ol. treceai din el în coridor. în care era o oglindă mare.

?au o molie. liderul opoziţiei din Dnesset. înainte de a adormi. împărţite între două "amilii rivale. însă.e ar "i să !ezi un pic lini!tit. !i niciodată în con"lict între ele# 9. Ţi ai pierdut mireasa cea "rumoasă. ?au te înv$rti în (urul cozii. mi am imaginat re!edinţa prezidenţială a unc*iului meu. vila pro"esorului Dlausner mi se părea un model pentru palatul sultanului sau cel al împăraţilor romani. ?au un ventilator.e i cu tine. Te crezi o s"$rlează de Hanu33a*. Ţi s au înecat coră&iile. ziceau.opilul ăsta zăpăcit iar aleargă prin casă:. 'i m$ncat ardei iute.*aim Veizmann la pre!edinţia Israelului. c$nd tot Ierusalimul era îng*esuit în apartamente cu un dormitor !i (umătate sau două dormitoare.'mos +z ru!inoase. l a propus pe unc*iul Aosep* candidat din partea mi!cării Herut ca rival al lui . 9ia uite l cum "uge încolo !i încoace. !i deseori. c$nd Menac*em >egin. mă imploră în tăcere să mă îndrept# %n acele vremuri. cu două santinele strălucitoare de o parte !i de cealaltă a u!ii. cu trupele evreie!ti stră(uind palatul din Talpiot# %n HI=I. de parcă ar "i îng*iţit argint viu#: 2i mă cicăleau: 9. 83 . -e "aci pe toţi să ne apuce durerea de cap# 2i îi stai in cale mătu!ii Eippora*# . aproape "ără su"lare. su& placa de alamă care le promite tuturor celor ce se apropie că valorile evreie!ti !i umanitare vor "i unite. din Talpiot. stăteam în pat înc*ipuindu mi restaurarea 7egatului Davidic. încercuită de trupe evreie!ti. în loc să mă do(enească. ro!u !i transpirat.

strălucind în uni"ormă. poziţia sa pe plan internaţional. cu capul plin de înc*ipuiri.e zici. care stătea acolo &ine !le"uit.am renunţat nici în ziua de azi# %n &u"etul întunecat din salon erau a!ezate un serviciu de masă cu "lori. în grădină. compartimente secrete sau u!i camu"late# . cara"e de sticlă cu g$tul lung. dezmierda. cu &uzele str$nse. uneori aproape că suspina# 1or&ea despre starea naţiunii. treceri secrete. a"ară.Poveste despre dragoste si întuneric . "eminină. ?au să ţi căutăm ni!te creioane !i *$rtie ca să stai cuminte !i să ne desenezi ceva "rumos. catacom&e. pipăind pereţii !i ciocănind în ei ca sa descopăr încăperi ascunse. vor&ind cu vocea lui stridentă. &i&elouri preţioase din porţelan !i cristal.e ar "i să ţi iei o carte "rumoasă !i să cite!ti. . vizuini. spaţii invizi&ile. !i înapoi. descoperirile sale. de "apt le dispreţuia 84 . care pleda. : Dar eu eram de(a departe. în vreme ce el nu era deloc impresionat de ei. galop$nd în"ier&$ntat din *ol pe coridor !i în odaia servitoarei. responsa&ilităţile persona(elor însemnate din cultură sau despre colegii săi !i lipsa lor de respect "aţă de cercetarea sa. cu un c*ipiu o"iţeresc cu vizieră !i cu o impunătoare diagonală de piele peste piept# )nc*iul Aosep* !edea în capul mesei. o colecţie de lămpi de Hanu33a* vec*i !i "ar"urii speciale pentru Pa!te# Deasupra unei vitrine erau două &usturi de &ronz: un >eet*oven îm&u"nat "aţă în "aţă cu im 1ladimir Aa&otins3i calm. tuneluri. statutul scriitorilor !i cărturarilor.

dispreţul "aţă de ipocrizia &ritanicului moralizator. &ăr&aţi precum 6ari&aldi. în vreme ce acest nou secol se a"la su& cizma celor doi măcelari. c*iar dacă era in"ectată de vulgaritate !i de materialism !i lipsită de pro"unzime culturală !i spirituală# In general. teama de intrigile 1aticanului. "iul cizmarului georgian din Dremlin !i acel coate goale smintit care luase în stăp$nire ţara lui 6oet*e. pro"esorul Dlausner cenzura !i denunţa. nu "ără rezerve. "aţă de 'merica. optimismul prudent "aţă de scrupulele democraţiilor luminate !i admiraţia. ideile !i sentimentele în legătură cu lucruri ca ticălo!ia 85 . 6ladstone erau mari eli&eratori naţionali !i eCponenţi de vază ai valorilor civilizate !i luminate. care n a acceptat !i nu va accepta niciodată controlul evreiesc asupra Ierusalimului în particular !i a Ţării Israelului în general. evoca sau î!i împărtă!ea părerile. "igurile eroice ale secolului al WlW lea. eCprim$ndu !i nelini!tea "aţă de su&versivitatea agenţilor lui ?talin de pretutindeni. egoiste# )neori se întorcea către lumea mai largă a politicii internaţionale. cea care în vremurile noastre stătea în "runtea tuturor democraţiilor. ?c*iller !i Dant### Musa"irii lui ascultau în tăcere respectuoasă sau î!i arătau apro&area prin c$teva vor&e discrete.'mos +z mesc*inăria provincială !i ideile mediocre. '&ra*am Lincoln. ca să nu i curme "luCul eCpunerii# 1or&ele de la masă ale unc*iului Aosep* erau monologuri pline de emoţie: de pe scaunul lui din capul mesei.

$t despre doamne. vreunul dintre &ăr&aţii a"laţi în vizită se încumeta la o între&are sau la un comentariu. mesc*ina invidie a unora dintre colegii săi de pro"esorat. sau evreii din 5uropa. care nu numai că nu stăp$nesc nici o lim&ă din cultura europeană. "oarte rar cineva dintre ei îndrăznea să comenteze un detaliu sau altul din discursul gazdei. pe de alta. rolul lor în conversaţie era limitat la cel de ascultător care dă din cap. invaria&il: glumeam doar c$nd am spus ce am spus adineaori# . lipsa de pro"unzime a prozatorilor !i poeţilor mai tineri. pe de o parte. care tre&uie să z$m&ească la momentul potrivit !i să transmită prin mimică înc$ntarea "aţă de perlele de înţelepciune pe care unc*iul Aosep* Ie răsp$ndea în "aţa lor cu at$ta generozitate# -u mi amintesc să o "i văzut vreodată pe mătu!a 86 . ve!nic între ?cGla !i . sau r$deau c$nd unc*iul Aosep* lua un ton sarcastic sau glumeţ. care n au "ost în stare să priceapă avertismentele pro"etice ale lui Aa&otins3i. în cea mai mare parte a timpului !edeau respectuo!i. încă se mai agaţă de prosperitatea lor materială în loc să se sta&ilească în Ţara Mumă# )neori. dar se împleticesc c*iar !i în e&raică. !i evreii din 'merica. mereu gudur$ndu se pe l$ngă neevrei.*ari&da idi!ului. !i a lim&ilor europene. în care caz eCplica. scoţ$nd eCclamaţii politicoase de apro&are !i mulţumire. ca !i cum ar "i aruncat o crenguţă pe rug.Poveste despre dragoste si întuneric ple&eiană a conducerii 'genţiei 5vreie!ti. după Hitler. în special a celor născuţi în ţară. care c*iar !i acum. statutul lim&ii e&raice.

îl în"o"olea în 87 . din care vrea să citeze ceva în spri(inul celor a"irmate# '!a era invaria&ila ordine a lucrurilor în acea vreme: unc*iul Aosep* a!ezat în capul mesei. "ructe sau "iertura dulce căreia i se zicea varinie. !i mătu!a Eippora* în picioare. a!tept$nd să vadă dacă e nevoie de ceva sau dacă vreunul dintre musa"iri mai dore!te ceva. cu un !orţuleţ prins în talie.'mos +z Eippora* a!ezată la masă: era într o ve!nică alergătură între &ucătărie sau cămară !i salon. umpl$nd din nou "ar"uria cu &iscuiţi sau &olul cu "ructe. cu m$inile încruci!ate pe &urtă. de polemică !i de du*. răs"ăţat. din dreapta. servind sau a!tept$nd p$nă era nevoie de ea# 2i totu!i unc*iul !i mătu!a î!i erau cu totul devotaţi unul celuilalt !i se cople!eau reciproc cu semne de a"ecţiune. întotdeauna gră&indu se. cu !orţul ei al&. de la un !ervet umed p$nă la o sco&itoare. turn$nd în ceai apă clocotită din samovarul cel mare !i argintat. un cuplu în v$rstă. sau ca unc*iul Aosep* să i ceară politicos să i aducă de pe colţul cel mai depărtat. în dreapta unc*iului Aosep* !i la c$ţiva pa!i în spatele lui. al &iroului din &i&lioteca lui ultimul număr din periodicul Les&onenu sau noul volum de poezii al lui Itz*a3 Lamdan. iar c$nd nu avea de turnat ceai sau nu era nevoie să mai aducă pră(ituri. "ără copii. stătea aproape de u!a dintre salon !i coridor. &iscuiţi. răsp$ndind vor&e de înţelepciune. el î!i trata soţia ca pe un prunc !i se purta cu ea cu imensă &l$ndeţe !i a"ecţiune. ea î!i trata soţul ca pe un copil singur la părinţi. cu ve!nice &ete!uguri.

!i ce li se preda la !coală copiilor evrei din zilele noastre. !i "ără să mi asculte răspunsurile îmi spunea că ar tre&ui să mă "amiliarizez cu ceea ce a scris el despre Macca&ei în Istoria celui de al Doilea Templu. !u!otindu i vor&e de alint în lim&a rusă# )nc*iului Aosep* tare i mai plăcea să scrie pe cărţi lucruri pline de simţire: în "iecare an. mă între& ce !tia cu adevărat despre mine unc*iul meu Aosep*. care o&i!nuia să !i a!eze m$na mică !i rece pe o&razul meu !i să mă între&e. !i care a "ost eroul meu &i&lic pre"erat. ce am citit în ultima vreme !i pe care dintre cărţile lui am citit o. '()* 'cum. ea tăindu i cu gri(ă ung*iile. după mai &ine de cincizeci de ani. în vreme ce în legătură cu viitorul statului ar tre&ui să citesc articolul lui "ormulat "oarte viguros din numărul de ieri al lui 88 . cu litere care o luau un pic piezi! spre spate. c$nd mă uit la aceste cuvinte. !i pe unul dintre ele a scris. ca !i cum s ar "i tras înapoi: Pentru inteligentul şi sârguinciosul mos cel mic cu speranţa sinceră că atunci când !a fi mare !a face cinste poporului său. el cu m$na i străvezie între m$inile ei. de la unchiul "oseph #erusalim-$alpiot. ca să !i dreagă g$tul# ? a înt$mplat o dată să i văd a!ezaţi alături pe marginea patului lor. cu un sur$s &l$nd su& mustaţa lui al&ă. de c$nd am împlinit nouă sau zece ani.Poveste despre dragoste si întuneric e!ar"e !i tot soiul de ve!minte c$nd răcea !i îi dădea lapte cu ou !i miere.erni3ovs3i am învăţat pe de rost. mi a dăruit c$te un volum din 5nciclopedia copiilor. %ag &a-Omer. ce poezii de >iali3 !i .

dar vocea lui nu era niciodată un răcnet. dragul meu. La una dintre acele întruniri de ?*a&&at unc*iul Aosep* a grăit cam a!a: J ?unt un &ăr&at "ără copii. ci mai degra&ă un &e*ăit strident. %ag &a-Omer. aduc$nd mai mult cu o "emeie ce suspină dec$t cu un proroc &at(ocoritor# )neori iz&ea în masă cu m$na lui 89 . nu. doamnelor !i domnilor. termină cu asta# 2tii că doctorii ţi au spus să nu te agiţi# 2i acum ţi ai lăsat ceaiul să se răcească# 5 rece ca g*eaţa# -u. îmi ura.i conştiinţa şi nu turma omenească . am investit în ele s$ngele su"letului meu. +sia. din partea iubitorului său unchi "oseph #erusalim-$alpiot. termină cu asta# 2a# +sin3a# Eău a!a. !i cărţile îmi sunt copiii. Ia persoana a treia: +ie ca el să i. mă duc să ţi aduc alt pa*ar# 8uria unc*iului Aosep* "aţă de ipocrizia !i (osnicia rivalilor săi îl "ăcea uneori să ridice glasul.mulţimea aflată acum la putere.'mos +z Hamas*3i" sau interviul pe care l a dat la Ha&o3er săptăm$na asta# %n dedicaţie a avut gri(ă să adauge punctele vocalice acolo unde eCista riscul de am&iguitate. iar ultima literă a numelui său "$l"$ia ca un steag în v$nt# %n altă dedicaţie.bândească pe calea !ieţii şi să -n!eţe din !orbele celor mari traduşi -n această carte că trebuie să-ţi urme. pe prima pagină a unui volum de traduceri ale lui David 8risc*mann. '(). la urma urmei. nu l &ea. !i după moartea mea ele !i numai ele îmi vor purta spiritul !i visele către generaţiile viitoare# La care mătu!a Eippora* a răspuns: J -u.

!i mătu!a Eippora*. îi punea m$inile rozalii pe umeri !i scotea un !ir de piuituri. care i a curs în poală. a inventat !i ne a dat c$teva dintre 90 . !i a cerut scuze "aţă de ceilalţi. l a a(utat să se ridice de la masă !i l a condus în dormitor# După zece minute l a adus înapoi. lumina oc*ilor săi# )neori ea î!i împletea degetele plinuţe cu degetele lui străvezii !i o clipă sau două se priveau în oc*i. sc*im&at. iar ea îl trata pe el ca pe &e&elu!ul ei scump. c*iar în spatele lui. după cum mi se spusese. ca să se odi*nească un pic.Poveste despre dragoste si întuneric "ragilă. vor&ind cu voce scăzută despre gazdele lor. s a repezit !i i a !ters pantalonii cu !orţul. în mi(locul unei tirade ce în"iera >olsc*eOismus ul sau >und ul sau adepţii (argon ului iudeo german /cum numea el idi!ul0. spăl$nd !i pl$ng$nd pe tăcute. îl a(uta să !i scoată panto"ii !i îl punea să se întindă. uscat !i strălucitor. lucrul pentru care îl admiram cel mai mult pe unc*iul Aosep* era că. de parcă ar "i încercat să aline un prunc sau s ar "i o"erit să "ie pruncul ei# %n copilărie. care trăiau întocmai ca o perec*e de porum&ei: el o trata pe ea ca pe o "iică "ăcută la &ătr$neţe. apoi î!i plecau privirea !i î!i z$m&eau s"ios# 2i uneori ea îi des"ăcea &l$nd cravata. dar la el asta arăta mai puţin a lovitură !i mai mult a m$ng$iere# + dată. cu capul lui trist rezemat de pieptul ei !i silueta lui măruntă agăţată de plinătatea trupului ei# ?au ea stătea în &ucătărie. la prietenii lui care a!teptau politicos în (urul mesei. iar el venea p$nă în spatele ei. a"lată l$ngă u!ă. cloncăneli !i ciripituri. a răsturnat o cara"ă cu limonada de la g*eaţă.

ce a! "i îm&răcat în "iecare dimineaţă dacă unc*iul Aosep* nu ne ar "i dat cuv$ntul 9căma!ă:. 9p$ine pră(ită:. în vara lui H8IX a plecat la studii la Heidel&erg. dacă stau să mă g$ndesc. 9căma!ă:. .u un 9toc de plum&:. stilul modern. 2i cu ce a! "i scris "ără creionul lui. lim&ile semitice !i studiile 91 . unde el a trecut prin sistemul educaţional evreiesc tradiţional.uvintele noi !i literatura ra"inată:. cuvinte care păreau să "i "ost cunoscute !i "olosite dintotdeauna.'mos +z cuvintele e&raice o&i!nuite. iar apoi a intrat în mi!carea Hi&&at Eion !i în cercurile lui '*ad Haam# La nouăsprezece ani !i a pu&licat primul articol. s a născut în el o atracţie puternică "aţă de istoria orientală a la 7enan !i a "ost pro"und in"luenţat de . 9ais&erg:. !i a murit la Ierusalim în HIP8# . 9cocor: !i 9rinocer:# /'cum. printre care 9creion:. 9senzual:. intitulat 9. un dar destul de uimitor din partea acestui unc*i at$t de puritan#0 Aosep* Dlausner s a născut în H8X= la +l3ien3i. în 6ermania# %n cei cinci ani petrecuţi acolo a studiat "ilozo"ia cu pro"esorul Duno 8isc*er.$nd avea zece ani Dlausnerii s au mutat din Lituania la +dessa. în care pleda pentru lărgirea graniţelor lim&ii e&raice "ie !i prin încorporarea de cuvinte străine. de la c*eder la Ges*iva.a să nu mai vor&im de 9senzual:. 9multicolor:. în Lituania. .arlGle# ?tudiile sale la Heidel&erg au mers de la "ilozo"ie !i istorie la literatură. )n 9ve!m$nt în "elurite culori:. 9seră:. ast"el înc$t să poată "uncţiona ca lim&ă vie# Din cauză că în 7usia ţaristă universităţile erau inaccesi&ile evreilor. 9încărcătură:. 9monoton:.

aramaica. în vreme ce cealaltă este des"ă!urată peste întreaga 5uropă modernă4: Iar alteori zicea despre . rodnică# 9)n poet pasionat4: zicea unc*iul Aosep* despre el. a 92 .a un ar*ang*el4 Pe c*ipul lui strălucea o lumină lăuntrică4 -i se părea că seamănă cu un rege asirian.Poveste despre dragoste si întuneric orientale /stăp$nea vreo cincisprezece lim&i. persana !i am*ara0# .anaanului. c$nd a&ia împlinise douăzeci !i nouă de ani. care vră(eau pe oricine privea în ad$ncul lor# 2i "runtea lui înaltă îi adăuga o splendoare maiestuoasă4:0 %ntors la +dessa. iar prietenia lor s a întărit !i s a trans"ormat într o a"initate caldă. printre care greaca !i latina. cu &ar&a lui neagră !i eCpresia inspirată. visătoare4 2i oc*ii lui. a predat !i s a anga(at în activitatea sionistă p$nă ce. arzători. care cu o aripă atinge >i&lia !i peisa(ul . însu!i T*eodor Herzl# /95ra un &ăr&at c*ipe!4 .erni3ovs3i: 9?u"letul unui copil naiv !i curat în trupul zdravăn al unui cazac4: ?tudenţii evrei l au ales pe unc*iul Aosep* ca delegat al lor la primul . studia medicina la Heidel&erg în aceea!i vreme. prietenul lui din zilele c$nd trăia la +dessa. 9un vultur de poet de lim&ă e&raică. iar o dată a reu!it c*iar să sc*im&e c$teva cuvinte cu părintel e sionismului. sanscrita !i ara&a.ongres ?ionist de la >asel. Herzl avea oc*ii unui t$nă r poet îndrăgostit.erni3ovs3i. Dlausner a scris. o să mi amintesc oc*ii lui p$nă în cea de pe urmă zi. melancolici. precum !i la următorul.

cu recuno!tinţă# 5l !i soţia lui.*iar !i c$nd vor&ea 93 . ca un mic 6ulliver într un >ro&dingnag populat de o mulţime multicoloră de ais&erguri măreţe. cu g$ndul aiurea. 8anni Vernic3 /care încep$nd din ziua nunţii a "ost numită invaria&il 9draga mea Eippora*: sau. t$r!$indu !i picioarele. care se înclină cu toţii în "aţa lui. 9doamna Dlausner:0 !i au trans"ormat casa de pe strada 7imislinaGa din +dessa într un soi de clu& !i loc de înt$lnire a unor personalităţi sioniste !i literare# )nc*iul Aosep* avea întotdeauna o voio!ie aproape copilărească# . m$inile delicate. cu ţăcălia lui al&ă !i ascuţită. mai &une. prin "aptul că a inventat cuv$ntul e&raic pentru 9lunar:# )n &ăr&at în stare să inventeze un cuv$nt !i să l in(ecteze în circuitul sangvin al lim&ii este în oc*ii mei doar cu puţin mai pre(os dec$t . p$! p$!. oc*elarii ruse!ti.'mos +z mo!tenit de la '*ad Haam răspunderea redacţională a principalei reviste lunare de cultură e&raică modernă Has*iloa*# .a să spunem eCact. poţi avea norocul să "ie citită o vreme. mustaţa moale. apar !i îi iau loculF dar a produce un cuv$nt nou înseamnă să te apropii de nemurire# P$nă în ziua de azi mi se înt$mplă să înc*id uneori oc*ii !i să mi apară imaginea acestui &ătr$n "ragil. unc*iul Aosep* a mo!tenit de la '*ad Haam un 9&uletin periodic: !i l a trans"ormat imediat într unui lunar. în prezenţa musa"irilor. cocori înalţi !i rinoceri masivi. p$nă ce alte cărţi.reatorul luminii !i întunericului# Dacă scrii o carte.

la )niversitatea din +dessa. valul de imigrare de după răz&oi# Hanu33a* din acel an i a găsit instalaţi în cartierul >u*arian din Ierusalim# 94 . du!manii săi. ca să nu mai vor&esc de durerea mea. astmul meu.am pus geană pe geană noaptea trecută:. ca de &e&elu!. le spunea întotdeauna oaspeţilor. teama pentru viitorul nostru. născută >raz. în HIP8#0 %ntre HIHX !i HIHI Dlausner a "ost lector. întotdeauna o veselie reţinută mi(ea în spatele oc*elarilor lui rotunzi# Mi!cările lui. au plecat de la +dessa spre Aa""a cu nava 7uslan. care a "ost MaG"loOer vW sionist al celui de al Treilea 'lGia*. 9nelini!tile naţiunii noastre. stră&unica mea 7as*a Deila. în răz&oiul civil care a urmat 7evoluţiei lui Lenin# %n HIHI unc*iul Aosep*. în lupta s$ngeroasă dintre 'l&i !i 7o!ii. care nu se ridică dec$t p$nă la genunc*iul &roa!tei. n a înc*is oc*ii vreo clipă cel puţin de la începutul anilor . !i p$nă la urmă pro"esor. care trecea de(a de la o ta&ără la alta. transmiteau o vioiciune optimistă.20 p$nă la moarte. (ovială !i aproape *edonistă: 9.Poveste despre dragoste si întuneric despre tristeţea sa. pro"unda sa însingurare. o&ra(ii rozalii. !i cumplitele migrene de care su"ăr zi !i noapte#: /Dacă era să l crezi. oc*ii sclipitori. destinul tragic al noncon"ormistului. nedreptăţile !i umilinţele pe care a tre&uit să le suporte toata viaţa. durerile !i &olile sale. viziunea îngustă a conducătorilor no!tri. mătu!a Eippora* !i &ătr$na mamă a unc*iului. m au apăsat mai tare în întuneric dec$t propriile mele pro&leme deloc u!oare.

David.20 !i . adică evreiiF în Iugoslavia sunt s$r&ii. dar c*iar !i acolo trăie!te un grup de iugoslavi incon"unda&iliF !i c*iar !i în imperiul lui ?talin sunt ru!ii. cu toate că erau !i ei sioni!ti în"lăcăraţi: condiţiile de viaţă din ţară li se păreau prea asiatice. n au mers în Palestina. iar printre ei sunt con"raţii no!tri. irlandezi sau slovaci# ?ingurii europeni din întreaga 5uropă a anilor .<0 erau evreii# Tata o&i!nuia să spună: I n .e*oslovacia eCistă trei naţiuni ce*ii. &unicul 'le3sandr !i &unica ?*lomit. se sc*im&aseră !i acele graffiti do pe pereţii din 5uropa# . în vizită. c$nd antisemitismul din 1ilna crescuse p$nă la nivelul violenţelor împotriva studenţilor evrei# )nc*iul David a rămas acolo. într o vreme în care se pare că nimeni altcineva din 5uropa nu mai era a!a. singurii mem&ri reali ai unei naţiuni sovietice# 5uropa s a sc*im&at acum cu totul !i e plină de la un perete la altul de europeni# Printre altele. ucrainenii. pan germanici sau pur !i simplu patrioţi lituanieni. !i sunt uz&e3ii !i ciu3cii !i tătarii. a!a că s au dus la 1ilna. împreună cu tata !i "ratele lui mai mare. pe "iecare perete din 5uropa scria.$nd tata era t$năr. căraţi vă din Palestina:# 95 . în a"ară de mem&rii "amiliei mele !i alţi evrei ca ei# ?e pare că toţi ceilalţi au "ost pan slavici. slovacii !i ce*oslovacii. plecaţi acasă în Palestina:# După cincizeci de ani. toţi pereţii ţipau: 95vrei. &ulgari. croaţii. ca european convins. tata !i părinţii săi a(ung$nd la Ierusalim de a&ia în HI<<. slovenii !i muntenegrenii. c$nd s a întors în 5uropa.'mos +z Pe de altă parte. capitala Lituaniei. 95vrei. la 1ilna.

pe de altă parte. cite!te -oul Testament. c$nd i a "ost pu&licată cartea la Ierusalim. ca să nu se dezlănţuie un scandal colosal în lumea evreiască. misionarii anglicani de la Ierusalim i au cerut ar*iepiscopului să l demită pe doctorul Dan&G. dar !i altele. apărute după c$ţiva ani. în vreme ce. în HI2H: eCtremi!tii îl acuzau că a 9acceptat mită de la misionari ca să i c$nte osanale 'celui +m:. de "apt. cum s a !i înt$mplat. at$t printre evrei c$t !i printre cre!tini. misionarul care a tradus în engleză Isus din -azaret. în care susţinea spre stupoarea comună a cre!tinilor !i evreilor că Isus s a născut !i a murit evreu !i n a intenţionat niciodată să întemeieze o nouă religie# >a mai mult. prin "aptul că îl descrie pe M$ntuitorul nostru ca pe un soi de ra&in re"ormat.Poveste despre dragoste si întuneric )nc*iul Aosep* !i a petrecut mulţi ani lucr$nd la al său magnum opus despre Isus din -azaret. întruc$t cartea este 9in"ectată cu erezie. dragule. îmi înc*ipui că la !coala ta te învaţă să I dispreţuie!ti pe acel tragic !i minunat evreu !i trag năde(de că măcar nu te învaţă !i să scuipi de c$te ori treci prin "aţa icoanei lui sau a unui cruci"iC# . De la Isus la Pavel# )nc*iul Aosep* mi a spus: 9Dragule. lăs$ndu i la o parte pe 96 . ca pe un muritor !i ca pe un evreu care nu are nimic de a "ace cu >iserica:# )nc*iul Aosep* !i a do&$ndit reputaţia internaţională mai ales pe &aza acestei cărţi !i a urmării ei. se considera 9evreul moralist par eCcellence:# '*ad Haam l a implorat pe Dlausner să !teargă această propoziţie.$nd o să mai cre!ti.

unde e crema. î!i are totu!i locul său în panteonul marilor evrei. di"erenţa imensă între Tm$ntuitorulU din lim&ile neevreilor !i messia* al nostru. dragule. să recite!ti !i iar să cite!ti4 2i acuma. !i el eCcomunicat# '"lă de la mine: cei care mă condamnă sunt evreii de ieri. roag o să "ie &ună !i să mi "acă un ceai. dragule. iar cuv$ntul e&raic Tmessia*U este c$t se poate de prozaic !i comun. legat str$ns de cuv$ntul care desemnează crema de "aţă spre deose&ire de lim&ile neevreilor. ca să nu a(ungi ca ei. în care messia* este numit M$ntuitor# ?au e!ti încă prea t$năr ca să înţelegi lecţia asta. Messia* este pur !i simplu cineva care a "ost uns cu mir: orice preot sau rege din >i&lie e un messia*. tre&uie să cite!ti cărţi &une să cite!ti.'mos +z pro"esori.uno!ti. că aia nouă nu i &ună nici s o dai la c$ini# . . te rog. pentru că. "ugi acum !i întrea& o pe mătu!a ce te am rugat să o între&i# +are ce era.rema mea de "aţă. Dacă i a!a. Dacă i a!a. a!a cum zice 7av Huna în tratatul Pesa*im din Talmudul >a&ilonian. "ără strop de g$ndire politică. vrei să "ii drăguţ să o între&i pe doamna Dlausner. K+rice îţi spune stăp$nul casei să "aci. alături de >aru* ?pinoza. ?pune i. crema cea vec*e. c*iar dacă a "ost într adevăr un visător. era un "el de pietist evreu care "ăcea minuni !i. draga mătu!ă Eippora*. 'm uitat# %ţi aminte!ti tu. pe care o interpretez ca re"erinţă la 97 . "ă. !i o să descoperi că acest om era carne din carnea noastră !i os din osul nostru. ni!te viermi îngu!ti la minte !i incapa&ili# Iar tu. în a"ară de a plecaL.

) 98 . după propriile cuvinte. "ără să renunţe la poziţia sa din "runtea 8acultăţii de Literatură 5&raică# 9Pentru a a&sor&i cultură străină !i a o pre"ace într a noastră naţională !i în carne !i s$nge omenesc:. (N. la "el ca -apoleon pe insula 5l&a: de vreme ce era împiedicat să împingă înainte întregul continent european. desc*isă în HI2P# -ădă(duise să i se dea în primire 8acultatea de Istorie 5vreiască sau măcar să predea perioada celui de al Doilea Templu. a scris el. unc*iul Aosep* a devenit secretarul . însă 9grangurii )niversităţii se uitau în (os la mine de pe culmile măreţe ale germanismului lor:# La 8acultatea de Literatură 5&raică unc*iul Aosep* se simţea. !i nu mi mai răpi timpul. care mi se scurge printre degete#: '(uns la Ierusalim. s a apucat să impună o ordine progresistă !i &ine organizată pe insuliţa unde era eCilat# Doar după vreo douăzeci de ani s a creat catedra de istorie a epocii celui de al Doilea Templu /P<M î#e#n# X0 e#n#0. 9 iată idealul pentru care am luptat cea mai mare parte a vieţii mele !i nu l voi 1 In original joc de cuvinte intraductibil: (to) leave (a pleca) !i leaves (frunze). iar unc*iul Aosep* a "ost în s"$r!it desemnat să se ocupe de acest su&iect. tr.Poveste despre dragoste si întuneric "runzele de ceaiH# -u e dec$t o glumă. desigur# 8ugi acum. !i nu se g$nde!te că minutele !i orele îmi sunt singura comoară.omitetului pentru Lim&a 5&raică. dragule. a!a cum "ace toată lumea. după care a "ost numit la catedra de literatură e&raică de la )niversitatea 5&raică din Ierusalim.

cu uni"orma lui splendidă !i &uzele str$nse cu *otăr$re. a "ost grav deteriorată# 9Tre&uie să reeducăm generaţia mai t$nără:. cu "ervoare napoleonică: 9Dacă aspiraţia noastră e să "im un popor care domne!te asupra propriei ţări. 9m am luptat cea mai &ună parte a vieţii mele:. 9străin pentru contemporanii săi:.ei mai mulţi dintre pro"esorii no!tri încă mai au de luptat cu spiritul docil !i de"etist al diasporei. cum ar "i 9carnea !i s$ngele nostru:. indi"erent că este vor&a de diaspora europeană sau de cea ara&ă. 9uman !i naţional:. a "ost (e"uită !i arsă. 9nu ne vom clinti:. iar &i&lioteca lui. atunci copiii no!tri tre&uie să "ie "ăcuţi din "ieri: +&i!nuia să arate spre cele două &usturi din &ronz de pe &u"etul din salonul lui.asa lui. iar 99 .$nd un popor luptă pentru li&ertatea sa. ca !i cea a lui 'gnon. pasionatul >eet*oven !i Aa&otins3i. 9tre&uie să i înve!m$ntăm pe tineri în spiritul eroismului.'mos +z părăsi p$nă în ziua cea de pe urmă#: 2i în altă parte a scris. 9cei puţini împotriva celor mulţi:. a scris în cartea lui . care mi(e!te în ei#: ?u& in"luenţa unc*iului Aosep*. din nou la "el cu cea a lui 'gnon. &unicul !i &unica au devenit !i ei (a&otins3iţi neosioni!ti. 9generaţiile ce vor veni: !i 9p$nă la ultima mea su"lare:# %n HI2I a "ost silit să "ugă c$nd Talpiotul a "ost atacat de ara&i# . 9idealuri:. "uriosul. un spirit de opoziţie neclintită### . !i să le spună musa"irilor: 9?piritul individului este eCact la "el cu cel al naţiunii am&ele tind spre înălţimi !i am&ele devin nedisciplinate în lipsa unei viziuni:# %i plăceau eCpresiile în stilul c*urc*illian.

cu mintea desc*isă. în ciuda numelui lui. nu era un leu# 5ra un cărturar neîndem$natic !i miop din Ierusalim# -u era capa&il să a(ungă luptător clandestin. partidul Herut al lui Menac*em >egin. după rena!terea naţională: 9. nu su"icient de c*armant. de "apt. lucruri care simţeau că i stau &ine unui conducător dăruit cu calităţile unui leu sau ale unui vultur# .um scria Aa&otins3i. de capacitatea de a emana carismă. printre care se strecura !i un strop de condescendenţă reţinută: "aptul că provenea dintr un !tetl polonez !i emotivitatea lui eCcesivă îl "ăceau pro&a&il să pară oarecum ple&eu !i provincial !i.a un leu care în"runtă alţi Iei:# >egin nu arăta a leu# -ici c*iar tatăl meu. în privinţa relaţiei dintre Israel !i celelalte naţiuni. măreţie de spirit. cu o 100 . >egin le inspira acestor (a&otins3iţi odesiţi laici. c*iar dacă era indiscuta&il dedicat !i un naţionalist viguros. în care denunţa ipocrizia 9per"idului 'l&ion:# 'ceste mani"este erau tipărite pe o presă clandestină !i tineri sprinteni mergeau prin cartier noaptea !i le lipeau pe toţi pereţii !i c*iar pe st$lpii de telegra"# 2i eu am "ost un copil al clandestinităţiiF nu doar o dată i am alungat pe englezi. acea undă de însingurare tragică.Poveste despre dragoste si întuneric tata c*iar s a apropiat de ideile Irgunului organizaţie paramilitară clandestină !i de aripa sa politică. sentimente contradictorii. cu toate că. poate că nu arăta destul a om de lume. dar a contri&uit la luptă compun$nd din c$nd în c$nd pentru organizaţia clandestină mani"este în lim&a engleză. prea lipsit de poezie.

cu ţipetele lor guturale care "ac să ng*eţe s$ngele n vine# 1oiam ca atunci c$nd voi "i mare să arăt ca statuia c*ipe!ă. "ratele &unicului meu. care ameninţau să năvălească "lin de!ert ca să ne ucidă. era un om minunat de sincer. i am răpit !i i am trimis în "aţa curţii marţiale pe înaltul . &uclată !i cu &uzele pecetluite a lui David. pe Dealul s"atului nelegiuit# După ce i am alungat. de&ord$nd de o veselie copilăroasă. pe un tim&ru american0 pe catargul de la . am semnat un acord cu per"idul &ritanic cucerit. . să ne prade !i să ne ardă. cu înc$rligatul lor scris antic !i iataganele lor. cu vocea tărăgănată !i (oasă# -u ca vocea stridentă. sculptată de >ernini. reprodusă pe prima pagină a cărţii unc*iului Aosep*. 101 .'mos +z manevră de atac pe "lanc a trupelor mele. civilizate.omisar !i c*iar pe 7egele 'ngliei în persoană.$nd un popor luptă pentru li&ertatea sa# 1oiam să "iu un &ăr&at puternic. un om "ericit care ve!nic pretindea că e nenorocit# 'dora să vor&ească la nes"$r!it. am scu"undat "lota Maiestăţii ?ale după o am&uscadă îndrăzneaţă pe mare. împotriva valurilor de orientali săl&atici. să "acem un "ront al a!a ziselor naţiuni luminate. vulnera&il !i a*tiat după onoruri. despre realizările sale. !i cu m$inile mele am înălţat steagul evreiesc /ca soldaţii aceia care înalţă drapelul american la IOo Aima. tăcut. un pic pl$ngăreaţă. de doamnă &ătr$nă# )nc*iul Aosep*. a unc*iului Aosep*# -u voiam ca m$inile mele să "ie ca m$inile lui moi. cu un soi de mulţumire voioasă.asa 6uvernului. plin de dragoste de sine !i autocompătimire.

măreţia sa. cărţile. p$nă dincolo de casa ar*itectului Dron&erg. copilul &ătr$neţilor lui !i m$na lui dreaptă# Mergeau cu pa!i mici. delicaţi. unc*iul Aosep* avea să se plim&e uneori. la marginea săl&ăticiei. gola!e. care cu toate. în adierea serii. prin "runzi!ul căreia. mama lui. ale De!ertului Iudaic# Marea Moartă strălucea în depărtare ca un platou de oţel topit# %i văd încă st$nd acolo. planurile sale de lucru. cu &raţul su&ţire prins de &raţul dolo"an al mătu!ii Eippora*.Poveste despre dragoste si întuneric descoperirile sale. am$ndoi "oarte &la(ini. ca o 102 . capătul Ierusalimului !i capătul păm$ntului locuit: mai departe se întindeau dealurile sum&re. articolele !i con"erinţele sale. au "ăcut 9mare senzaţie în lume:. din soiul celor politico!i !i culţi. înt$lnirile sale. un deal pa!nic acoperit de pădure. detractorii săi. dar în acela!i timp un egoist !i un răs"ăţat. insomnia sa. importanţa sa !i mărinimia sa# 5ra un om &un. la timpul cuvenit. la capătul "undăturii care era !i capătul Talpiotului. soţia lui. aveau să strălucească acoperi!uri de ţiglă ro!ie !i ale cărui vile aveau să o"ere un cămin ti*nit !i con"orta&il unui scriitor cele&ru sau unui cărturar de renume. "ără eCcepţie. care accepta c$teodată musa"iri cu plată. trăirile sale. în Talpiot. la capătul lumii. av$nd drăgălă!enia unui &e&elu! !i aroganţa unui Vunder3ind# 'colo. care tre&uia să "ie replica din Ierusalim a unei su&ur&ii &erlineze pline de grădini. pe străduţa căreia i s a dat apoi numele Dlausner.

puţin încurcat. cu părul al& descoperit în su"larea v$ntului. !i dincolo de +ra!ul 1ec*i ei zăresc Muntele ?copus. ar tre&ui să "ie numit în e&raică (aco&it0 !i cravată. în pragul ei se ive!te pe nea!teptate 103 . pe su& ele trece vec*iul drum roman care continuă p$nă su& zidurile +ra!ului 1ec*i. &raţ la &raţ. din cauză că atunci c$nd a murit Ierusalimul de est era su& guvernare iordaniană# Lumina serii întăre!te tranda"iriul o&ra(ilor lui de &e&elu! !i "runţii lui înalte# Pe &uzele lui plute!te un sur$s distrat. dar c$nd u!a se desc*ide. zicea el. cu o e!ar"ă de l$nă cenu!ie în (urul umerilor# Tot orizontul e ocupat de proeminenţa al&astră a dealurilor Moa&ului de dincolo de Marea Moartă. unc*iul Aosep* cu un sacou /care. încununat de clădirile universităţii at$t de dragi unc*iului Aosep*. cu toate că dorinţa lui de a "i în*umat el însu!i acolo nu avea să "ie îndeplinită. în papuci. crucile de pe clopotniţele &isericilor !i semilunile de pe minarete sclipesc în ro!eaţa soarelui la as"inţit# Eidurile însele devin cenu!ii !i greoaie. înc*isă la culoare. cu adierea de seară a Ierusalimului su"l$nd peste capetele lor. iar mătu!ica într o roc*ie de mătase în"lorată. ca !i cum ar "i un &ăr&at ce &ate la u!a unei case unde merge regulat în vizită !i unde e o&i!nuit să "ie primit cu multă căldură. în care su& oc*ii lor cupolele mosc*eilor se auresc.'mos +z perec*e de ursuleţi de plu!. pe a cărui coastă avea să "ie înmorm$ntată mătu!a Eippora*. !i Muntele Măslinilor. "o!netul pinilor !i un miros amărui de mu!cate plutind în aerul uscat !i curat.

domnule. de unde îl luam pe <> p$nă pe strada Eep*ania*.u s$nge !i (elezo I 1om înălţa o rasă N M$ndră. pentru că acum ?*a&&at ul se înc*eiase# -umărul X ne ducea la . iar de acolo mai erau cinci minute de mers p$nă acasă# Mama zicea: J 5 nesc*im&at# Mereu acelea!i predici. darnică !i aspră:. Tata. !i cu toţii ne repetăm uneori# P$nă !i tu# 7ăutăcios. 9sudoare:: 104 . care avea să vină cu siguranţă în c$teva minute dinspre 7amat 7a*el !i 'rnona. acelea!i pove!ti !i anecdote# ?e repetă la "iecare ?*a&&at.alea Aa""a. p$nă ce prietenul său >aruc* Drupni3 a venit !i a sc*im&at (elezo cu cuv$ntul e&raic Gezd. a!a înc$t a scris provizoriu cuv$ntul rusesc (elezo.u s$nge !i (elezo vom înălţa o ge(o#: /)nc*iul Aosep* putea să vor&ească la nes"$r!it despre "elul în care î!i alegea Aa&otins3i cuvintele# ?e pare că Aa&otins3i n a reu!it să găsească o rimă potrivită în e&raică pentru cuv$ntul geza. de c$nd îl !tiu# Tata răspundea: J )neori e!ti cam prea aspră# -u mai e t$năr. !i ce anume căutaţi aici. mama !i cu mine îi lăsam pe el !i pe mătu!a Eippora* să stea acolo mai departeF ne luam &ini!or rămas &un !i porneam către staţia auto&uzului X.ine sunteţi. 9"ier:# 2i a!a a ie!it: 9. 9Lrasă:. ca !i cum ar între&a: . săream !i eu cu parodia proprie a unui vers din Imnul >eitar: J 9.Poveste despre dragoste si întuneric un străin care se uită la el !i se trage înapoi surprins.

de "apt. Poţi să mi dai un motiv rezona&il pentru am$narea spălării pe cap. !osetele. !i aruncă toate *ainele murdare în co!ul cu ru"ele de spălat# Len(eria de corp.$t despre tine. cu siguranţă că nu te scutesc# De ce a! "ace o. darnică !i aspră:#0 Tata îmi spunea: J Eău a!a4 ?unt unele lucruri pe seama cărora n ar tre&ui să glumim# 2i mama zicea: J De "apt. nu uita că "aci &aie în seara asta# 2i să te speli pe cap# -u. totul# 'poi pi(amaua. înt$mplător. s ar putea să se lege de cuv$ntul 9de"ensiv:. dacă nu era 105 . după ce ne luam rămas &un de la unc*iul Aosep* !i mătu!a Eippora*.'mos +z 9. -u. tata intervenea: J '(unge pentru astăzi# . despărţind ceea ce este înăuntru de ceea ce se a"lă a"ară. o cea!că de cacao !i culcarea# 2i ţi a(unge pe ziua de azi# 2i uneori. nu cred că sunt# . derivat din ec*ivalentul pentru 9&arieră:# 'cum taie ţi ung*iile. rogu te.u s$nge !i sudoare N 1om înălţa o rasă N M$ndră. cuv$ntul 9a de"ini: vine dintr un cuv$nt latin care înseamnă 9s"$r!it: sau 9limită: !i "iecare act de de"inire denotă trasarea unei limite sau a unui *otar. In cazul acesta n ar tre&ui nici măcar să ncerci vreodată să începi o dispută. dacă nu ai vreun "iricel de motiv# ?ă ţi intre &ine în cap de acum: 9vreau: !i 9nu vreau: nu sunt motive. căma!a. nu sunt altceva dec$t capricii# 2i. 'mos.ar tre&ui să "ie# La aceasta. !i aceea!i imagine este oglindită în ec*ivalentul e&raic pentru 9de"iniţie:.

zic$nd: 9Prea &ine. dacă domnul 'gnon ne iartă. rogu te. sunai la u!a al&ă !i a!teptai ca ea să se desc*idă !i să "ii 106 . &unule doctor: prin gura pruncilor glăsuie!te tăria ta# . "ără să le spunem unc*iului !i mătu!ii unde mergem.opilul nu e o&osit deloc. va "i lipsită de strălucirea ei# '!a reu!ea 'gnon să aducă un sur$s pe &uzele mamei. iar tata accepta invitaţia. în vreme ce ne îndreptam spre staţia auto&uzului X. urcai patru cinci trepte. mai ză&oveam vreo douăzeci de minute sau o (umătate de oră ca să trecem !i pe la vecinii de peste drum# -e "uri!am. ziceam eu# 2i domnul 'gnon adăuga: J 'pleacă ţi urec*ea.Poveste despre dragoste si întuneric prea t$rziu. ea. copilul e o&osit !i tre&uie să se scoale devreme ca să meargă la !coală:# J . ca să nu i necă(im# )neori. ca să zic a!a. adică tata. vreau să zic casa lui 'gnon. dădeam nas în nas cu domnul 'gnon care venea de la sinagogă !i care îl trăgea de &raţ pe tata !i l avertiza că dacă el. dar numai pentru c$teva minute. mergeai pe cărare pavată de pe latura casei. nu vom sta prea mult. tre&uie să ne întoarcem în Derem 'vra*am. re"uză să viziteze casa lui 'gnon !i să i dălţi iască strălucirea c*ipului doamnei. ca !i cum !i ar "i ascuns "aţa în grădină# Tot ce puteai vedea dinspre drum erau patru sau cinci "erestre înguste# Intrai pe o poartă ascunsă printre c*iparo!i.asa "amiliei 'gnon era a!ezată într o grădină încon(urată de c*iparo!i. p$nă la casa lui 'gnon. dar pentru mai multă siguranţă "usese construită cu spatele la stradă.

'mos +z po"tit să o iei la dreapta !i să urci treptele a"late în penum&ră ce duceau la &iroul domnului 'gnon. care dădea spre De!ertul Iudaic !i dealurile Moa&ului. trei sau c*iar mai multe# '!a s a întipărit imaginea lui în memoria copilăriei mele !i a!a mi l amintesc !i astăzi: un &ăr&at care se clatină în semiîntuneric. ori de c$te ori domnul 'gnon se ridica să ia o carte de pe ra"turile care arătau ca o adunare de credincio!i îm&răcaţi în ve!minte întunecate !i oarecum sărăcăcioase. sau domnul 'gnon încerca să "acă economie ori poate că era o cădere de reţea !i singura lumină venea de la o lampă cu para"ină# %mi amintesc !i acum de penum&ră. pătrata. a"lată pe acoperi!. mereu un "el de crepuscul. de unde a(ungeai pe o terasă mare. ale cărui "erestre dădeau spre grădina goală# -u era niciodată lumină de zi deplină în casa lui 'gnon. !i poate că era greu de deslu!it c*iar !i atunci# +ricare ar "i "ost el. gal&enă !i destul de sărăcăcioasă. ci două. dar era acea electricitate de la Ierusalim. poate pentru că mergeam în vizită c*iar înainte de s"$r!itul ?*a&&at ului. sau să o iei la st$nga. cu trei sau patru um&re di"erite clătin$ndu se în (urul lui 107 . către salonul mic. "orma corpului lui nu arunca o singură um&ră. !i nu aprindeau lumina electrică p$nă ce nu se iveau în "ereastră cel puţin trei stele# ?au poate că lumina electrică era aprinsă. cu un vag miros de ca"ea !i pră(ini ii. către seară. de "apt aproape că încă o pot atingeF grila(ele de la "erestre păreau că o ţin înc*isă !i o întăresc# Motivul ei este greu de deslu!it acum. destul de îng*esuit.

*iar !i c$nd !edea acolo. „iu&ită/amantă . tu vei "i stăp$na2:# %mi amintesc limpede această "rază. „institutoare/învăţătoare/profesoară . care este rar în e&raică# L am înt$lnit din nou după mulţi ani. c$nd am citit povestea lui ?tăp$na !i negustorul am&ulant# %n a"ară de domnul 'gnon n am mai înt$lnit pe cineva care să "olosească termenul 9stăp$nă: în sensul de stăp$na casei# . la dreapta. deasupra sau su& picioarele lui# .$teodată doamna 'gnon spunea ceva cu o voce ascuţită. „doamnă ("emeie măritată) . de parcă ar "i um&lat tot timpul pe v$r"uri# . poruncitoare. nu numai din cauza nea!teptatei maliţiozităţi pe care o conţinea /pe care în zilele noastre am numi o su&versivitate0. !i o dată domnul 'gnon i a spus. tr. mistress. „directoare . în "aţa lui. dar în vreme ce vor&ea cu tata privirea părea să i se oprească o clipă pe "aţa mamei# .u toate că atunci c$nd zicea 9stăp$nă: poate că se g$ndea la ceva un pic di"erit# 5 greu de spus: la urma urmei. părea că !ade pe v$r"uri# Domnul 'gnon rareori i se adresa ei. era un &ăr&at cu trei sau mai multe um&re# Mama se purta cu domnul 'gnon. în spate. dar în primul r$nd din cauza "olosirii cuv$ntului 9stăp$nă:.iudat. care are mai multe sensuri: „suverană/stăp$nă (a casei) . cum să spun. (N. vor&ea aproape numai cu tata. cu capul un pic înclinat într o parte !i cu o um&ră de z$m&et sarcastic: 98ă &ine !i îngăduie mi să "iu stăp$n în casa mea c$tă vreme oaspeţii mai sunt aici# După ce pleacă. în rarele ocazii în care îi 2 în original.Poveste despre dragoste si întuneric în vreme ce merge.) 108 .

str$m&a din &uze în vreme ce îl de"inea pe 'gnon ca 9scriitor din diaspora:: povestirile lui nu au aripi. mi a adus o carte de la tatăl tău# Poate că erai cu ea# ' stat în prag iar vor&ele ei au "ost puţine# Dar c*ipul ei a rămas cu mine. )nde urlă !acalii. asemenea încreţiturilor de pe apă sau cutremurului nervos al pielii unei gazele în clipa dinainte de a o lua la goană. ci doar a!a s au gravat în imaginaţia mea: amintirea vie. acum vreo cincisprezece sau !aisprezece ani. oc*ii lui păreau să o evite pe ea !i se întorceau spre mine# ?au spre "ereastră# ?au poate că nu a!a se petreceau lucrurile. ?#@# 'gnon:# Tata. care a tradus pentru 'gnon articolul 9>uczacz: dintr o enciclopedie poloneză atunci c$nd acesta scria la volumul )n ora! !i plinătatea lui. i am trimis cu oarece emoţie un eCemplar lui 'gnon.e mi ai scris despre cartea ta mi a trezit imaginea răposatei tale mame# %mi amintesc cum o dată. sose!te pe nea!teptate !i tremură într o singură clipă în mai multe ritmuri sau diverse puncte de concentrare. spunea el. cu o dedicaţie pe prima pagină# Mi a răspuns cu o scrisoare "rumoasă.'mos +z adresa o remarcă mamei. c$nd a apărut prima mea carte. în toată graţia !i nevinovăţia lui. în care spunea c$teva lucruri despre cartea mea !i pe care o înc*eia după cum urmează: 9. mul te zile# 'l tău sincer. după care îng*eaţă !i încremene!te în amintirea unei amintiri# In vara lui HIMP. 109 .

moartea "ratelui său. iu&irile sale. în general. pentru că n am prea vor&it cu tata despre adevăr# -u mi a spus prea multe despre copilăria sa. detesta magicul. c$nd gusturile i s au sc*im&at# Tre&uie să admitem că.are este adevărul. este înregistrat simplu că a murit de un atac de cord. a!a cum pe certi"icatul de deces al &unicii ?*lomit. pe colo. orice lucru proiectat pentru a năuci simţurile sau pentru a pune raţiunii oc*elari de cal# 'sta p$nă în ultimii ani ai vieţii. orice era învăluit în ceţuri de romantism sau de mister. tot a!a curriculum vitae al tatălui meu a"irmă doar că ultima lui cercetare a "ost asupra unui manuscris necunoscut al lui @#L# Peretz# 'cestea sunt "aptele# . iar lui nu i plăcea literatura idi!# %n con"ormitate cu temperamentul lui de Misnaged lituanian raţionalist. nu eCistă în ele nici măcar un r$s sănătos. doar &ancuri !i sarcasm# 2i dacă are într adevăr unele descrieri "rumoase pe ici. nu !tiu.am vor&it niciodată despre moartea mamei mele# -ici un cuv$nt# -ici eu nu i u!uram situaţia !i m am "erit să pornesc vreodată o conversaţie care ar "i putut duce la cine !tie ce dezvăluiri# Dacă m a! apuca 110 . cea care a murit din eCces de curăţenie. propria &oală. iu&ire. supranaturalul !i eCcesul de emotivitate. su"erinţa sa sau su"erinţa în general# . nu are ast$mpăr sau nu lasă tocul din m$nă p$nă ce nu le îneacă în &ălţi de &u"onerie guralivă !i isteţime galiţiană# 'm impresia că tata vedea povestirile lui 'gnon ca pe o prelungire a literaturii idi!. părinţi.Poveste despre dragoste si întuneric nu au pro"unzime tragică.

'mos +z să scriu aici toate lucrurile despre care n am vor&it noi doi. m am ocupat de propoziţia aparent tautologică 9Toată ziua stătea acasă. !i mai !tie !i că nu prea avem de ales# . de la începutul povestirii In "loarea v$rstei: Mama a murit în "loarea v$rstei# La a&ia treizeci !i unu de ani mama !i a a(uns moartea# Puţine !i rele au "ost zilele din anii vieţii ei# Toată ziua stătea acasă. dar măcar !tie să deose&ească răul de &ine.itea !i recitea pove!tile din culegerea Pe gaura c*eii.$t despre mine.ine a venit. iar vor&ele ei au "ost puţine:# . a! putea umple două cărţi# Tata mi a lăsat multă trea&ă de "ăcut !i încă trudesc la ea# Mama spunea despre 'gnon: J +mul acela vede !i înţelege o mulţime de lucruri# 2i o dată a zis: J Poate că nu e un om c*iar a!a de &un. c$nd după mulţi ani am scris un eseu numit 9. !i nu ie!ea niciodată din casă###: 111 . aproape în "iecare iarnă# Poate că găsise acolo un ecou al propriei tristeţi !i însingurări# 2i eu recitesc uneori cuvintele lui Tirza* Mazal.uvintele sunt aproape acelea pe care mi le a scris 'gnon despre mama mea: 9' stat în prag. !i nu ie!ea niciodată din casă### Tăcută stătea casa noastră în m$*nirea saF u!ile ei nu se desc*ideau vreunui străin# Mama zăcea în pat iar vor&ele ei erau puţine# . tata !i cu mine. născută Minz.: despre desc*iderea "olosită de 'gnon in în "loarea v$rstei.

la care. în papuci !i vestă tricotată. m a salutat !i apoi a între&at. în spatele casei. c$nd 'dunarea 6enerală a 3i&&utzului 8ulda m a trimis la universitate ca să studiez literatura. !i a lui Tirza* Mazal. după ce a "ost lăsat or"an de către &iata lui mamă !i s a 112 .$teodată aud în aceste cuvinte dualitatea vieţii mamei mele. în "elul în care le răspundea cetelor de &andiţi si t$l*ari de drumul mare care veneau să l (e"uiască pe soţul ei de timpul lui preţios# ?tăp$na casei 'gnon nu mă minţea cu lotul: într adevăr. politicos. domnul 'gnon nu era în casă. însă cu m$nie.a !i cum !i ele ar arunca pe perete mai mult de o um&ră# După c$ţiva ani. mama lui Tirza*. dat "iind că !coala 3i&&utzului avea nevoie de un pro"esor de literatură. pun$ndu mi m$na pe umăr. în lim&a(ul lui 'gnon: 9Mi am luat inima n dinţi !i m am dus la el:0# 9Dar 'gnon nu e acasă:. domnul 'gnon !i a amintit ceea ce lim&ile *arnice tocaseră prin Ierusalim cu c$ţiva ani înainte !i.Poveste despre dragoste si întuneric Mama nu stătea toată ziua acasă# Ie!ea din casă destul de mult# %nsă !i zilele din anii vieţii ei au "ost puţine !i rele# 9'nii vieţii ei. mi a spus: 9-u e!ti tu copilul care. mi am adunat tot cura(ul !i am sunat într o zi la u!a domnului 'gnon /sau. a spus doamna 'gnon. născută Minz# . în grădină. 9Dar rine sunteţi. : . domnule. era a"ară. a!a cum stăteam în pragul casei /doamna 'gnon dispăruse înăuntru "ără o vor&ă0. de unde s a ivit pe nea!teptate. : I am spus numele meu !i pe cele ale părinţilor mei. !i cea a vieţii lui Lea. &ănuitor.

ale lui >renner !i 'gnon. s a dus să trăiască viaţa 3i&&utzului. 2i pe care dintre cărţile mele o pre"eri. dar eu mi am luat inima în dinţi. -u e!ti cel care în tinereţe a "ost certat de părinţii lui c*iar în casa asta pentru că o&i!nuia să scoată sta"idele din c*ec. eCact a!a cum "ăcuse mama înaintea mea. dar am pre"erat să nu l contrazic#0 Domnul 'gnon m a po"tit înăuntru !i m a între&at o vreme despre cum îmi mergea în 3i&&utz. i s au luminat oc*ii !i mi a spus două trei povestiri. 0 !i s a mai interesat cu cine m am însurat !i de unde e "amilia soţiei mele. : /-u mi aminteam de asta !i nici nu l credeam în privinţa scoaterii sta"idelor. !i i am spus care era pro&lema mea# 1enisem să l văd pentru că pro"esorul 6ers*on ?*a3ed dăduse studenţilor săi de anul înt$i de la cursul de literatură e&raică sarcina de a compara povestirile din Aa""a. c*iar dacă !edeam acolo pe v$r"uri.'mos +z îndepărtat de tatăl lui. după care ră&darea lui a a(uns la s"$r!it !i era evident că e în căutarea unei modalităţi de a se descotorosi de mine. despre studii /2i care dintre cărţile mele se cite!te la universitate în această vreme. !i eram uimit că doi oameni at$t de deose&iţi s au putut împrieteni# @ose" HaGGim >renner era un evreu 113 . !i am citit povestirile !i de asemenea tot ce am putut găsi la &i&liotecă despre prietenia lor din Aa""a în zilele celui de al Doilea 'liGa*. !i c$nd i am spus că din partea tatălui se trage din talmudistul !i ca&alistul din secolul al W1II lea Isaia* HoroOitz.

între milă !i "urie.Poveste despre dragoste si întuneric rus irasci&il. visător !i totu!i sarcastic: ce nai&a a putut să i apropie at$t de mult la Aa""a în acele zile ale celui de al Doilea 'liGa*. !i un scriitor "oarte gri(uliu. capricios !i plin de amărăciune. !i mine era în acele zile o apropiere &azată pe o iu&ire împărtă!ită# 114 . care se îm&răca întotdeauna la patru ace. eCact. negli(ent. îndesat. acel soi de sur$s am înţeles mai t$rziu pe care l ar avea un prinzător de "luturi c$nd zăre!te un "lutura! drăgăla!# După ce s a uitat destul la mine a zis: J Intre @ose" HaGGim. cu plăcere. un su"let dostoievs3ian oscil$nd permanent între entuziasm !i deprimare. înainte de iz&ucnirea Primului 7ăz&oi Mondial. în casa lui 'gnon. i am vor&it gazdei mele despre sarcina ce mi "usese încredinţată !i l am între&at cu nevinovăţie dacă ar vrea să mi dezvăluie secretul apropierii sale de >renner# Domnul 'gnon !i a mi(it oc*ii !i s a uitat la mine sau mai cur$nd m a scrutat. un pionier devenit "uncţionar. !i cu un mic sur$s. înc$t erau aproape ca o perec*e de îndrăgostiţi. o vreme. un t$năr su&ţirel. 'zi am impresia că pot g*ici o parte din răspuns. în vreme ce 'gnon era pe atunci /doar0 un t$năr galiţian s"ios. cu mulţi ani mai t$năr dec$t >renner !i încă virgin din punct de vedere literar. nevinovat cum eram. cu o privire piezi!ă. "ie ca Dumnezeu să i răz&une moartea. un persona( care pe vremea aceea era de(a instalat în centrul literaturii e&raice moderne !i în inima mi!cării de pionierat. un ra"inat !i perspicace învăţăcel talmudic. dar în ziua aceea.

!i de asemenea a ra"inatului galiţian "aţă de &ăr&atul aprig !i venerat care ar "i putut să l ia su& aripa sa părintească sau să i o"ere un umăr de "rate mai mare# 115 . cu tinerească nevinovăţie !i cu inima &ăt$ndu mi ne&une!te# J 'sta e un mare secret. despre care a! putea pu&lica un articol senzaţional !i a! deveni peste noapte un nume cunoscut de toţi cei din lumea cercetării literaturii e&raice# J 2i care era acea iu&ire împărtă!ită. că aveam să a"lu vreo poveste suculentă despre o iu&ire ascunsă. ironia cuiva care î!i &ătea (oc de sine. într adevăr: ironie agonică. am între&at.'mos +z Mi am ciulit urec*ile. un mare secret. pe care ţi l voi dezvălui doar dacă îmi dai cuv$ntul că nu l spui niciodată nimănui# 5ram at$t de entuziasmat că mi a pierit vocea. !i n am putut dec$t să sc*iţez din &uze promisiunea# J >ine. pasional. prostul de mine. nu mie. care îl mu!ca pe autor !i în acela!i timp !i pe musa"irul lui cel naiv ce venise să tragă de m$neca gazdei# 2i totu!i era !i un grăunte de adevăr ascuns acolo. a z$m&it domnul 'gnon. în acele zile. atunci. îţi pot spune că. "aţă de un t$năr suplu !i răs"ăţat. strict între noi doi. !i aproape că !i a "ăcut singur cu oc*iul în vreme ce z$m&ea. crez$nd că aveam să aud un secret care să pună capăt tuturor secretelor. @ose" HaGGim !i cu mine eram am$ndoi îndrăgostiţi ne&une!te de ?amuel @ose" 'gnon# Da. o aluzie vagă la secretul atracţiei resimţite de un &ăr&at "oarte carnal. pe c$nd trăiam la Aa""a. da. ci sie!i.

într un mod indirect. 9!i nu cred că 'totputernicul dore!te &inele "ăpturilor pe care le a creat:# 'ceasta este o poziţie paradoCală. at$t în Aa""a lui >renner. un om cu "rica lui Dumnezeu: în e&raică.Poveste despre dragoste si întuneric 2i totu!i nu o iu&ire împărtă!ită. care ţinea ?*a&&at ul !i purta calotă. dar nu l iu&e!te# 9?unt din soiul oamenilor comozi:. toată autoîngăduinţa &urg*eză. iz&ea cu &arosul "uriei. tot ce era mincinos sau se proslăvea singur din realitatea sionistă. în scrierile lui. era. 9"rică: !i 9credinţă: sunt sinonime# 5Cistă ung*ere din povestirile lui 'gnon în care. camu"lat cu isteţime. "rica de Dumnezeu este prezentată ca o groază cumplită de Dumnezeu: 'gnon crede în Dumnezeu !i se teme de 5l. adevăraţi# 'gnon însu!i era un evreu religios. pe care 'gnon n a 116 . c$t !i în cea a lui 'gnon. "ăţarnică !i comodă a vieţii evreie!ti din acea vreme erau dispreţuite în aceea!i măsură de 'gnon !i de >renner# >renner. tragică !i c*iar disperată. în sensul literal. spune Daniel >ac* în )n oaspete peste noapte. retoric sau um"lat de propria importanţă în lumea celui de al Doilea 'liGa* /valul de imigrare care s a înc*eiat cu Primul 7ăz&oi Mondial0. ci mai degra&ă o ură împărtă!ită lega pove!tile lui 'gnon de cele ale lui >renner# Tot ce era "als. în vreme ce 'gnon înţepa minciunile !i pretenţiile cu ironia i ascuţită !i "ăcea să iasă aerul "ier&inte !i puturos care le um"la# 2i totu!i. prin gloata de punga!i !i palavragii străluceau stins din loc în loc "igurile unor oameni simpli.

s a mulţumit să îngăduie să "ie rostită de persona(e secundare din scrierile sale !i să "ie sugerată de ceea ce se înt$mplă cu eroii săi# .$nd am scris o carte despre 'gnon. că !i ei puteau vedea în su"letele lor ceea ce am văzut eu în 'gnon# Dar ceea ce am văzut în scrierile lui 'gnon am zărit. 9!i dacă Domnul nu se va milostivi de mine poate că o va "ace .erului: 8rica de Dumnezeu a lui 'gnon. "ără îndoială:. "iecare în "elul lui. re"erindu se la una dintre ve!nicele sale pl$ngeri despre "uncţionarea auto&uzelor. pentru o clipă sau două. zeci de evrei credincio!i.onsiliul . disperat# 9Domnul se va milostivi de mine. în domnul 'gnon însu!i. dar nu am c*e" de citit zilele astea: !i 117 . în acel cinism sardonic al său care aproape "riza un ni*ilism ironic. cei mai mulţi dintre ei din zona ultraortodoCă. dar mă tem că mai tare ca am$ndoi este cooperativa de transporturi#: 'm "ăcut pelerina(ul la Talpiot încă de două sau trei ori în timpul celor doi ani de studii la )niversitatea din Ierusalim# Primele mele povestiri erau pu&licate pe atunci în suplimentul săptăm$nal al cotidianului Davar !i în trimestrialul Des*et !i m am g$ndit să i le las domnului 'gnon ca să aud ce crede despre eleF dar domnul 'gnon s a scuzat !i a spus 9regret. !i c*iar pro"esori !i "uncţionari credincio!i. Tăcerea . a zis odată.'mos +z eCprimat o niciodată în mod direct. mi au trimis scrisori# )nele dintre aceste scrisori erau adevărate con"esiuni# 5i îmi spuneau.artierului. printre care !i tineri !i "emei. eCplor$nd această temă.

c$nd povestirile au "ost adunate într o carte /)nde urlă !acalii. 7o&ert Musil !i ?#@# 'gnon# 'rticolul a "ost scris cu c$ţiva ani înainte ca 'gnon să c$!tige Premiul -o&el !i am "ost at$t de entuziasmat. &eat de &ucurie. ca o sarcină st$n(enitoare. în HIMP0. al cărui autor era de părere că cei mai importanţi trei scriitori din 5uropa .0. pe c$nd eram la )niversitate. inter alia. url$nd !i pl$ng$nd pe dinăuntru. pentru că îmi plac povestirile ca ale tale.entrală din prima (umătate a secolului douăzeci sunt T*omas Mann.Poveste despre dragoste si întuneric mi a cerut să i le aduc în altă zi# In altă zi. c$nt$nd "ără glas !i url$nd de a &inelea de "ericire. a apărut într un ziar străin un articol scris de una dintre luminile călăuzitoare ale literaturii comparate /poate că autorul era elveţianul 5mil ?teiger. m am întors. în care eroii apar în deplina realitate a "iinţei lor:# + dată. ultimul număr din Des*et în care "usese pu&licată povestea mea# P$nă la urmă n am avut cura(ul să nasc acolo. cu &urta mare# ?au cu un pulover um"lat# De a&ia după c$ţiva ani. după ce am primit "rumoasa scrisoare a domnului 'gnon. cu voia lui Dumnezeu. mi am "ăcut cura( să i o trimit# Trei zile !i trei nopţi am dansat prin 3i&&utz. a!adar. 9### !i c$nd o să ne vedem am să ţi spun viva voce mai mult dec$t am scris aici# In timpul Pastelor voi citi restul povestirilor. cu m$inile goale dar purt$nd pe &urtă. în care scria. mă temeam să nu "iu o pacoste pe capul omului !i am părăsit casa lui a!a cum venisem. înc$t am !terpelit ziarul din 118 .

am pierdut ultimul auto&uz din 7e*ovot către 3i&&utzul Hulda !i a tre&uit să iau un taCi# Toată ziua se vor&ise la radio despre Premiul -o&el. : %ntr o noapte. care a "ost împărţit între 'gnon !i poeta -ellie ?ac*s. împodo&it. o măsură din melodiile idi!. at$t de mult. sim&olismului lui &aroc. 9nimeni n a auzit de el p$nă acum !i dintr odată ne duce în "inalele mondiale# Pro&lema e că a(unge să "ie la egalitate cu o "emeie:# M am străduit vreme de mulţi ani să mă eli&erez de um&ra lui 'gnon# M am luptat să mi îndepărtez scrisul de in"luenţa lui. înc$t a devorat întregul articol acolo. a zis el. !i !o"erul de taCi m a între&at dacă am auzit vreodată de un scriitor numit. în pragul casei sale. enigmaticelor lui (ocuri la&irintice. uneori "ilistin. ondulaţiile savuroase ale povestirilor *asidice# Tre&uia să mă eli&erez de in"luenţa sarcasmului !i inteligenţei lui. după c$ţiva ani. dintr o su"lare. re recitit !i poate c*iar s a lins pe &uze. 5gnon: 9Ia g$ndiţi vă un pic:. înainte să mă po"tească măcar înăuntruF după ce l a recitit. du&lelor lui sensuri !i trucurilor lui literare complicate !i 119 . o anumită mulţumire de sine midrasică. cu m îi zice. ca să i o"er lui 'gnon plăcerea de a l citi# 2i a "ost cu adevărat înc$ntat. mi a aruncat acea privire pe care mi o arunca uneori !i a între&at cu nevinovăţie: 92i tu crezi că T*omas Mann este un autor at$t de important.'mos +z camera de lectură /pe atunci nu eCistau "otocopiatoare la universitate0 !i m am dus iute cu el în Talpiot. de lim&a(ul lui dens. uimit. de ritmurile lui măsurate.

de "apt.*iar !i c$nd !edeam l$ngă ea pe o &ancă.e am învăţat. o *aină sau o persoană !i ă mi spună: J 5 a!a de ur$t că e aproape "rumos# )neori zicea: J ? a "ăcut at$t de de!tept. ceea ce am învăţat de la 'gnon mai răsună încă. !uiera ea din senin. "ără motiv aparent. !i nu era nimeni în parc. seara. Poate că asta# ?ă arunci mai mult de o um&ră# ?ă nu culegi sta"idele din c*ec# ?ă ţii în "r$u !i să !le"uie!ti durerea# 2i încă un lucru. în scrisul meu# . de la el. !i o adiere atingea v$r"urile "runzelor sau poate că le "ăcea sa 120 . "ără vreo provocare sau legătură. "ără îndoială. că nu mai pricepe nimic# ?au: J Doare at$t de tare înc$t aproape că mă "ace să r$d# Toată ziulica îng$na melodii pe care le a adus din locurile ude se pare că a trăit "ără teama de germeni !i "ără grosolănia de care se pl$ngea că in"ectează de asemenea totul aici# 9. !mec*erul ăsta. sc$r&ită.Poveste despre dragoste si întuneric erudite# %n ciuda tuturor e"orturilor de a mă eli&era de el. atunci nu mai pl$nge# 7$zi:# 2i uneori eram lăsat peste noapte la &unici# >unica o&i!nuia să mi arate &rusc o mo&ilă.a animalele:. pe care &unica o&i!nuia să l spună într un mod mai clar dec$t l am găsit eCprimat de 'gnon: 9Dacă nu mai ai lacrimi de pl$ns. "ără să !i dea osteneala să ne eCplice pe cine compară cu animalele# . în parc.

pe !ezlongul de pe verandă. în "aţa oglinzii. c*iar !i noaptea# )neori. o căldură maronie. o voce plăcută. toate aceste înc$ntări nocturne. mă spălasem pe dinţi !i mi curăţasem urec*ile cu un &eţi!or de portocal cu un capăt învelit în vată. &unica putea să iz&ucnească. scutur$ndu se de !ocul dezgustului: J Eău a!a4 . o culoare. sc$r&ită. care treptat se distila într un ecou.um au îndrăznit4 Mai rău ca animalele4 2i după o clipă iar îng$na melodii &l$nde care îmi erau necunoscute# %ntotdeauna "redona c$te ceva. c*iar înainte de cana de cacao "ără pieliţă# 121 . întunecată. o aromă. cu înver!unare. o asprime &l$ndă. mă culca l$ngă ea. un "luid amniotic călduţ# Toată noaptea# %nsă de cum venea dimineaţa te o&liga să cureţi cu peria. !i apoi stingea Iu mina# . mă pupa pe "runte !i apoi !tergea imediat locul cu o &atistuţă înmuiata în par"um pe care o ţinea ve!nic în m$neca st$ngă !i cu care o&i!nuia să !teargă sau să strivească germenii.'mos +z tremure "ără să le atingă de a &inelea cu degetele ei invizi&ile. după ce "ăcusem &aie. o voce de culoare castanie. în patul ei larg /pe care &unicul îl părăsise sau din care "usese alungat înainte ca eu să vin pe lume0# >unica îmi citea o poveste sau două. mă m$ng$ia pe o&raz. în &ucătărie.*iar !i atunci continua să îng$ne în întuneric sau mai degra&ă lăsa să iasă din piept o voce visătoare !i îndepărtată.

maronie. te ridica în genunc*i în cadă. !i în tot acest timp îţi povestea cu voce a ei plăcută. din cap p$nă n picioare !i înapoi. da. p$nă ce pielea ţi se înro!ea ca o carne vie. cum sunt transpiraţia lipicioasă !i tot "elul de supuraţii unsuroase !i co(iţe de piele !i "ire de păr căzute !i milioane de celule moarte !i tot soiul de secreţii v$scoase despre care mai &ine nici să nu !tii. să te săpune!ti peste tot !i să te "reci cu lu"a !i să te clăte!ti. cu un vierme al& !i încovoiat de pastă de dinţi 8ilde! a!ezat de(a peste peri# Datoria ta era să se scu"unzi . care era prins în o&i!nuita lui &ătălie din zori cu a!ternuturile# Dinainte c*iar de a desc*ide oc*ii te a!tepta o &aie "ier&inte. despre gunoiul !i mizeria pe care le secretă glandele trupului pe c$nd dormi. !i apoi &unica îţi spunea să str$ngi oc*ii c$t poţi de tare.Poveste despre dragoste si întuneric Mă trezeam în patul ei la zgomotul &ătătorului &unicului. cu "ioroasa ţesală ce amintea de pieptenii de "ier cu care romanii cei răi le au s"$!iat carnea lui 7a&&i '3iva !i celorlalţi martiri ai revoltei lui >ar Doc*&a. te ţinea str$ns de &raţ !i te "reca peste tot. pur !i simplu c*emau &acteriile !i &acilii !i viru!ii să 122 . !i în vreme ce tu dormi &u!tean toate aceste rămă!iţe !i scurgeri te m$n(eau pe tot trupul !i se amestecau !i c*emau. în vreme ce îţi !ampona !i îţi &um&ăcea ţeasta !i ţi zgrepţăna pielea capului cu ung*iile ei ascuţite. din care ie!eau a&uri. !i la s"$r!it venea &unica. ca Iov care se scărpina cu un cio&. care mirosea ca o clinică din cauza soluţiei antiseptice turnate în apă# Pe marginea &ăii era a!ezată de(a o periuţă de dinţi.

'mos +z vină !i ei să mi!une peste tine. in nas !i pe gură !i nu mai e nevoie să spun pe unde altundeva se t$răsc înăuntru. dar c*iar dacă nu pot "i văzute se t$răsc pe tot trupul tău noaptea. domnul 123 . !i !tersul nu e deloc curăţenie. pe care trupul o eCcretă permanent. !i a !ters nasul sau i a picurat din nas tocmai peste acele înveli!uri de dulciuri pe care le iei de pe stradă !i le pui drept pe patul în care doarme apoi lumea. mai ales c$nd mizeria dinăuntru. ca să nu mai vor&esc de dopurile alea de plută pe care le culegi de prin co!urile de gunoi !i de !tiuleţii ăia de porum& pe care maică ta. dar a!a de mici că nu le poţi vedea. la urma urmei cine !tie cine a strănutat peste ce ai cumpărat tu. ca să nu mai pomenim toate lucrurile pe care !tiinţa încă nu le a descoperit. cu trilioane de picioru!e păroase ori&ile. !i ea devine din ce în ce mai murdară !i mai sc$r&oasă. nu "ace dec$t să împră!tie secreţiile murdare în milioanele de găuri pe care le avem pe toată pielea. zi !i noapte. dimpotrivă. sau c*iar. se amestecă cu murdăria din a"ară care vine de la atingerea lucrurilor neigienice care au "ost atinse de cine !tie cine înaintea ta. mai ales atunci c$nd lumea nu se spală niciodată în acele locuri care nu sunt simpatice. !i cu acele picioare acoperite de peri dezgustători ele se strecoară înapoi în trupurile noastre . nici c*iar savanţii nu le pot vedea încă. sau c*iar m$ncarea pe care o cumperi. doar le !terg. lucruri care nu pot "i văzute nici cu cel mai puternic microscop. cum sunt &anii sau ziarele sau &alustradele sau m$nerele u!ilor. scuză mă. ca ale unei li&ărci.

în ţara asta în care e at$t de cald !i plin de mu!te. (umătate din 124 . !i celălalt nici măcar nu simte ce s a lipit de el în toată îng*esuiala de aici.a n are T>.Poveste despre dragoste si întuneric să o ai&ă în paza lui. g$ndaci de &ucătărie. "urnici. la v$rsta ta e mai &ine să nu !tii de toate aceste "luide puturoase. !i oricine poate "oarte u!or să l m$n(ească pe altul.$te molime levantine. în Levant. nu despre unele care nu sunt încă !tiute !i pe care !tiinţa medicală încă nu le recunoa!te. !i c*iar "ără vreo atingere. . ţ$nţari. c$t despre igienă. Poate că nici nu e evreu# 'i idee c$te &oli sunt pe aici. !i oamenii aici transpiră toată ziua !i tot i impui î!i ating !i î!i "reacă unul de altul in"lamaţiile !i scurgerile !i sudoarea !i toate "luidele lor trupe!ti. sau *oleră sau ti"os sau găl&inare sau dizenterie. cu toţi germenii !i &acilii de *erpes !i tra*om !i sc*istozomiază# Iar sistemul sanitar de aici nu e deloc european. !i cum poţi "i sigur că e sănătos. o str$ngere de m$nă e destul ca să transmită tot soiul de molime. "ără să moară oamenii ca mu!tele de vreun parazit sau &acii sau micro& sau de tot soiul de viermi microscopici pe care doctorii nici măcar nu i pot identi"ica. musculiţe !i cine !tie ce altceva. la urma urmei nu trece nici o zi aici. 2i nu vor&esc dec$t de &olile cunoscute. doar respir$nd aerul pe care altcineva l a tras în plăm$nii lui înaintea ta. molii. îi cumpără direct din m$na acelui &ăr&at care poate că nici nu s a spălat !i nu !i a !ters m$inile după ce a "ost la scuză mă. mai ales aici. ?au un a&ces sau enterită sau eczemă sau psoriazis sau impetigo sau un "uruncul. .

in"lamaţii !i secreţii ciudate aduc cu ele tot timpul. !i cine !tie ce &oli. la "el de îngustă !i de tare ca o sc$ndură. !i apoi vino la mine în &ucătărie.a animalele# ?au mai rău# Q + u!ă cu un panou din sticlă (ivrată împodo&ită cu "orme geometrice "lorale despărţea dormitorul &unicii de cămăruţa cunoscută ca 9&iroul &unicului 'le3sandr:# De aici &unicul î!i avea ie!irea separată pe verandă !i de acolo în grădină !i în "ine a"ară. iar apoi o să ţi iei micul de(un# Pe c$nd ie!ea din &aie murmura pentru sine. nu lăsa nici un loc!or umed. !i apoi pune ţi singur ni!te pudră de talc în !tii tu ce. !i în celălalt !tii tu ce. Domnul să o ai&ă în paza lui. ca un &ăiat mare. ci cu un soi de m$*nire ad$ncă: J . !i împre(urul lor.'mos +z lumea de aici nici măcar n a auzit de a!a ceva. !i o să capeţi o cană de cacao. către ora!. doar că le am călcat cu "ierul încins care dezin"ectează !i ucide mai &ine ca spălatul orice s o "i "ost prăsind pe acolo. pe care &unicul dormea 125 . cu părul pieptănat "rumos. care sunt *ainele pregătite de maică ta. !i aerul e plin de tot soiul de insecte asiatice !i sc$r&oase reptile înaripate care vin aici drept din satele ară&e!ti sau c*iar din '"rica. către li&ertate# %ntr un ung*er al acestei odăiţe stătea canapeaua din +dessa. nu "urioasă. !i apoi să te îm&raci în *ainele pe care le pun aici. Levantul ăsta e plin de germeni# 'cuma usucă te &ine peste tot. !i vreau să te ungi cu cremă 1elveta din tu&ul ăsta pe tot g$tul.

ca un cui& de vipere. pe care îi lustruia p$nă ce luceau precum cristalul. tot a!a &unicului 'le3sandr îi plăcea să comande o întreagă "lotă de panto"i. iar în spatele lor un suport rotitor. una pentru scrisorile trimise. plină cu tim&re de diverse valori. verzi !i negre !i maro. unii cu găurele. alţii cu curelu!e sau cu catarame# %n partea opusă canapelei se a"la &iroul lui mic. una pentru scrisorile primite. una plină cu agra"e. unii înc*eiaţi cu !ireturi. cu 126 . în "orma Turnului 5i""el. recomandate !i par avion# 2i mai erau o cutie cu plicuri !i alta cu ilustrate. !apte sau opt perec*i de panto"i stăteau aliniate per"ect. în vreme ce în a treia. liliala Ierusalim# Mai era !i o cutie din lemn de măslin. cea de alături plină cu piuneze. cu compartimente di"erite pentru etic*ete de eCpres.Poveste despre dragoste si întuneric noaptea# ?u& canapea. pe care le păstra ca pe ni!te tro"ee într o cutie de pălării rotundă. alţii rotun(iţi sau ascuţiţi. ca recruţii la paradă. alta pentru documente de la municipalitate !i de la &ancă !i încă una pentru corespondenţa cu Mi!carea Herut. a treia pentru tăieturi din ziare. întotdeauna curat !i ordonat. cu o călimară !i un tampon din lemn de măslin cu sugativă pe el# Tamponul îmi părea întotdeauna un tanc sau un vapor cu co! gros care navig*ează spre un de&arcader "ormat dintr un trio de cutii argintii sclipitoare. unii tari !i cu talpa groasă. toate negre !i strălucitoareF a!a cum &unica ?*lomit colecţiona pălării. se încolăceau !i se învălmă!eau elasticele# Pe &irou era un suport metalic dreptung*iular cu tăviţe.

unul ro!u !i celălalt al&astru# %ntr un colţ al &iroului &unicului. dar toţi conspirau ca să i reteze aripile: nevasta. !i îl "olosesc pe post de comisionar# %n timpul zilei &unicul 'le3sandr lucra ca reprezentant comercial !i v$nzător de articole vestimentare. "iind agentul de la Ierusalim al 127 . l$ngă dosare !i *$rtii. irasci&il dar u!or de calmat# . stătea întotdeauna o sticlă înc*isă la culoare !i înaltă de lic*ior străin !i trei sau patru pocale verzi. întotdeauna se în*ăma la ea# Dar apoi o"ta !i se pl$ngea de greutatea sarcinii !i de "aptul că toată lumea. &ăut de unul singur# Lumea nu l înţelegea# -evasta nu l înţelegea# -imeni nu l înţelegea cu adevărat# Inima lui t$n(ea mereu după lucrurile no&ile. igienă. !i îi plăcea să !i întărească din c$nd în c$nd inima i singuratică !i pasionată cu c$te un strop de vi!inată.'mos +z un asortiment de tocuri !i creioane de di"erite culori. toţi "ăceau parte dintr un complot menit să l silească să se scu"unde în nu !tiu c$te "eluri de c$!tigare a p$inii de toate zilele. "ie ea "amilială. pro"ită de &unătatea lui !i l cople!esc cu o mie !i una de sarcini care îi sting sc$nteia poetică. prietenii. care arătau ca ni!te "emei cu talia su&ţire# >unicul iu&ea "rumuseţea !i detesta tot ce era ur$t.$nd vedea o îndatorire negli(ată. dereticat. o&!tească sau morală. printre care !i un creion minunat cu c$te un v$r" la am&ele capete. !i mai ales &unica. tranzacţii comerciale !i o mie de plictiseli !i o&ligaţii mesc*ine# 5ra un &ăr&at cu o "ire lini!tită. partenerii de a"aceri.

care acopereau p$nă sus peretele din &iroul lui. canalele veneţiene. &isericile de la Dremlin. &unicul 'le3sandr era un poet sentimental care arunca peste o lume străină poezii de dragoste. !osete. cu spatele la &irou. 5mpire ?tate >uilding. cu condiţia să nu le desc*id. cum sunt Part*enonul !i . z$m&ind "ericit spre mine. care de o&icei strălucea de &unătate !i mulţumire. precum !i tot soiul de prosoape.*inezesc. de parcă turnul din cutii !i cutiuţe care cre!tea su& m$inile mele ar "i a(uns cur$nd să um&rească piramidele. grădinile suspendate !i celelalte minuni ale spiritului omenesc. avea o colecţie multicoloră de mostre de ţesături.oloseumul.analele ?uez !i Panama. entuziasm !i dor.*inezesc# >unicul 'le3sandr a "ost cel care mi a vor&it despre Marele Eid . cămă!i !i pantaloni din tricot !i din ga&ardină. ca să construiesc turnuri. înc$ntare. Aosep* Do*en Tsede3. "orturi !i ziduri de apărare# >unicul !edea pe scaunul lui. 'rcul de Trium" !i Turnul 5i""el# -oaptea. !ervete !i perdele# Mi se îngăduia să "olosesc aceste cutii cu mostre. sor&ind un pocal de vi!inată. toate în lim&a rusă# >unul lui prieten. cu picioarele întinse în "aţă !i cu c*ipul lui tranda"iriu. . grădinile suspendate din >a&ilon !i Marele Eid . le a tradus în e&raică# Iată un eCemplu: „/upă mulţi ani de-adormire 128 . piramide. la &iroul său. în singurătatea odăiţei sale.Poveste despre dragoste si întuneric "a&ricii de teCtile Lodzia !i a multe alte "irme de mare prestigiu# %n numeroase cutii puse una peste alta pe ra"turi.

-n a sa !ie. care credea că. precum !i poeme pline de m$nie împotriva nemţilor. ara&ilor. /e la /an pân2 la &eershe!a Patriei ocol să dau. preamărind "iguri ca 1ladimir Aa&otins3i. *otăr$re de "ier etc. un om pasionat.ă cuma iarna aspră se aşa." ?cria ode. 4ăci pământul -nfloreşte. cu mintea nevinovată. ne am înve!m$nta în cura(. Menac*em >egin sau pe cele&rul său "rate.. un patriot. cu versuri cum sunt acestea: „4e gânduri sumbre mă-ncon5oară 4ând !iaţa mi se -nserea. eroism. Ţara mea e-n !eselie. englezilor !i tuturor celorlalţi care urăsc evreii# 2i printre acestea am găsit trei sau patru poezii de singurătate !i tristeţe.. am putea să ne învingem toţi du!manii !i am sta&ili 7egatul lui David de la -il p$nă la marele 129 .ă3 dio-ţi spun.ă. dacă ne am ridica în s"$r!it !i nu ne am mai "ace gri(i în privinţa ne evreilor." Dar de o&icei nu iarna aspră îl încon(ura: era un naţionalist.'mos +z /oamne.. trupul -mi tre. dacă noi.ile-mi mai dăruieşte. !igoare-a tinereţii 6i ţie.. unc*iul Aosep*. evreii. /eal şi !ale să cutreier 1ă le !ăd cum mândre stau3 Omu-n pace să trăiască 1ub smochin. plină de năde5de ra. un iu&itor al o!tirilor. victoriilor !i cuceririlor.eşte0 1altă-mi cu blândeţe pleoapa $rei .

su& care avea uneori o vestă din pic*et cu un lanţ de argint "in ce i îm&răţi!a talia !i ducea la un &uzunar al sus numitei veste# Pe cap purta vara pălărie de paie împletită larg.Poveste despre dragoste si întuneric r$u. rea !i crudă. pentru că "aţa lui î!i sc*im&a culoarea ca un sema"or: roz al& ro!u !i înapoi la roz# %n cea mai mare parte a timpului o&ra(ii îi erau de un tranda"iriu mulţumit. ca un copil care pl$nge o clipă !i 130 . ierta. palate regale !i &lazoane# Mi l amintesc îm&răcat într un costum de "lanel &e( desc*is sau într un costum reiat cu pantalonii călcaţi la dungă. "lorile au răsărit pe păm$nt. iarna s a s"$r!it !i e de acum departe. iar &unicul reîncepea să radieze de o&i!nuita i voio!ie. goarne de alamă. puternic !i strălucitor uni"orme militare. *amuri !i lănci sc$nteind în soare. de parcă m$nia lui "usese doar un "el de criză rea de tuse# Puteai să ţi dai seama întotdeauna de la distanţă în ce ape se scaldă. însă în scurtă vreme î!i reluau nuanţa tranda"irie care vestea întreaga lume că "urtuna cu trăsnete a trecut. î!i cerea iertare. iar iarna un &orsalino cu panglică de mătase înc*isă la culoare# 5ra îngrozitor de irasci&il. ar veni !i s ar înclina p$nă la păm$nt în "aţa noastră# 'vea slă&iciune pentru tot ce este măreţ. iar dacă era "urios se înro!eau. 5u"ratul. gata să iz&ucnească dintr odată în avalan!e de tunete. !i întreaga lume neevreiască. dar c$nd era (ignit ii luceau al&i. era plin de căinţă. după o scurtă întrerupereF !i într o clipă uita cine sau ce îl în"uriase !i ce a "ost cu toată tevatura aceea. dar "oarte repede se însenina.

"ără să pună dedesu&t cear!a"uri sau paie. studiind ToraF niciodată nu !i a sărutat !i nu !i a îm&răţi!at copiii !i niciodată nu a vor&it cu ei despre altceva dec$t lucrurile cere!ti:# ?oţia lui conducea gospodăria !i i a crescut pe copii de una singură# 2i totu!i acest distins ascet propovăduia 9adorarea . !i avertizez ?ocietatea de îngropăciune. care a murit în HXI=.'mos +z imediat se potole!te. autorul c$torva scrieri etice in"luente# ?e spunea despre el că 92i a petrecut viaţa înc*is într o cămăruţă. nici "ervoarea nu l au împiedicat pe 7a&&i 'le3sandr Eis3ind să lase în testamentul său instrucţiuni ca după moartea sa 9?ocietatea de îngropăciune să e"ectueze pe le!ul meu cele patru pedepse de moarte încredinţate ?an*edrinilor:. să mă c*inuiască cu aceste !apte morţi !i să nu mi 131 . !i să repete aceasta de !apte ori. după iniţialele lucrării sale cele mai cunoscute. ascet. z$m&e!te !i se întoarce "ericit la (oaca lui# 7av 'le3sandr Eis3ind din Horodino /în acea vreme a"lat în 7usia. ca&alist. apoi în Polonia !i acum în >elarus0. p$nă ce toate mem&rele aveau să i "ie strivite# De eCemplu: 9?ă mă ridice p$nă la tavan !i să mă azv$rle cu putere de păm$nt. @esod 1e ?*ores* Ha 'voda* /Temelia !i rădăcinile adoraţiei0# 5ra mistic.reatorului cu mare &ucurie !i "ervoare:# /7a&&i -a*man din >ratislava a spus despre el că era un Hasid a!ant la lettre#0 %nsă nici &ucuria. su& pedeapsa eCcomunicării. este cunoscut în tradiţia ra&inică drept @1?*H.

7av @ossele >raz. unul dintre acei "raţi pe care tatăl lor nu i a sărutat sau îm&răţi!at niciodată.*iar !i *rana "rugală îi era adusă la casa de studiu. care toată ziua studia Tora i nu părăsea niciodată în timpul săptăm$nii casa de studiu. a!a cum "ăcuse !i mama lui.ei Drepţi. căci umilinţa îmi este m$ndria. cu o lum$nare aprinsă între degete.Poveste despre dragoste si întuneric cruţe umilinţa. ci preda Tora pe degea&a copiilor din sărăci mc# -ici n a lăsat vreo carte în urma lui. pentru că umilinţa lui 7av @ossele nu i îngăduia să !i asume poziţia de ra&in. la "el ca tatăl său# ?oţia lui ţinea un magazin de p$nzeturi !i s a îngri(it de el !i de odraslele lui p$nă în ziua morţii lui !i mai departe. la vremea ei. 9pentru spiritul sau su"letul lui 'le3sandr Eis3ind. pe care nu o părăsea dec$t la începutu l ?&a&&at ului !i unde se întorcea de cum se înc*eia ?&a&&at ul# Ivra un ascet. a "ost considerat cu adevărat unul dintre . timp de patru ore pe noapte. pentru că nu se 132 . care s a născut din "emeia 7e&ecca:# 2i se mai !tie despre el că a um&lat prin ora!ele germane str$ng$nd &ani pentru a i a!eza pe evrei în Ţara ?"$ntă !i a "ost înc*is pentru asta# Descendenţii lui poartă numele de "amilie >raz. care este o a&reviere a lui 9născut din 7a&&i 'le3sandr Eis3ind:# 8iul lui. cu capul pe &raţe !i &raţele pe masa de lucru. nici c*iar pentru a dormi: î!i îngăduia să moţăie !ez$nd. a!a înc$t c$nd aceasta termina să l trezească "lacăra# . pentru a "i nevinovat la (udecata cea mare:# Toate acestea ca ispă!ire a păcatelor sau pentru puri"icare.

7av 'le3sandr Eis3ind >raz /&unicul &unicului meu 'le3sandr0 a "ost un prosper om de a"aceri. dai. nu i strivească trupul după moarte# Q Mena*em Mendel >raz. împreună cu soţia lui. s a sta&ilit în anii H880 la +dessa. strănepotul lui 7a&&i 'le3sandr Eis3ind. c*iar !i după standardele "oarte tolerante ale +dessei evreie!ti de la s"$r!itul secolului al WIW lea# 'teu "ără să se ascundă !i "aimos *edonist. n a trăit din sudoarea "runţii soţiei sale !i nu a ur$t Eeitgeist ul !i Iluminismul# Le a îngăduit copiilor săi să înveţe rusa !i germana !i un pic de 9înţelepciune străină: !i c*iar a încura(at o pe "iica sa. după c$t se !tie. să citească !i să devină o "emeie învăţată# . Perla. era proprietarul !i conducătorul unei mici "a&rici de sticlă# %nainte. care s a ocupat de cereale. 7as*a Deila >raz. dispreţuia at$t religia.'mos +z consiliera demn să spună vreun lucru nou. lucrase ca "uncţionar guvernamental la DYnigs&erg# Mena*em >raz era un &on viveur c*ipe! !i înstărit !i un noncon"ormist *otăr$t. "iul lui 'le3sandr Eis3ind. cu aceea!i devoţiune deplină cu care &unicul !i stră&unicul 133 . în tinereţe. su& ameninţări cumplite. nepotul lui 7av @ossele. in !i c*iar păr de porcF avea a"aceri p$nă la DYnigs&erg !i Leipzig# 5ra un evreu "oarte credincios. să studieze. unde. s a distanţat de *a&otnicia tatălui !i &unicului său: n a întors spatele lumii. c$t !i pe "anaticii religio!i.u siguranţă a pus ?ocietatea de îngropăciune. pe care predecesorii săi sa nu l "i spus înaintea lui# 8iul lui 7av @ossele.

consuma cu dezinvoltură voioasă alimente interzise !i î!i găsea plăcerea în a"irmarea unei viziuni sum&re asupra scurtimii vieţii omene!ti !i în negarea pasionată a vieţii de după moarte !i a (udecăţii divine# 'cest admirator al lui 5picur !i al lui 1oltaire credea că un om tre&uie să întindă m$na !i să culeagă tot ce i scoate în cale viaţa !i tre&uie să se dăruiască pe de a ntregul des"ătării "ără *otare cu toate cele dorite de inima lui. în satul +l3ieni3i din Lituania /nu departe de 1ilna0.Poveste despre dragoste si întuneric său ţinuseră să respecte "iecare &uc*e a Legii# Mena*em >raz era un li&er cugetător p$nă la eC*i&iţionism: "uma în pu&lic de ?*a&&at. care a trăit la 1iena la s"$r!itul secolului al WI1)lea# 8ratele meu David a "ost numit după unc*iul David. un descendent al lui %abbi *bra'am "lausner. sora lui. David !i Mal3a. fiul lui %av (edalia' "lausner ) #l$icnic$i. care la r$ndul lui a primit numele &unicului său. nedreptăţi sau su"erinţe# Pe de altă parte. cel asasinat de nemţi la 1ilna# Trei dintre nepoţii mei poartă 134 . era logodită cu un evreu simplu acolo. împreună cu părinţii lui. "ratele tatălui meu. autorul lui +efer . fiul lui %av "adis'. acea "iică învăţată a lui 7av 'le3sandr Eis3ind >raz.amin'agim -. după mama mea. care ţinea în arendă o "ermă<# 3 -umele se repetă în "amilii# 8iica mea cea mare se nume!te 8ania. după Daniel Dlausner. !i după tatăl meu. @e*uda !eib "lausner.artea obiceiurilor). fiul lui %av &ze$iel. cu condiţia ca prin aceasta să nu le provoace altora vătămări. "iul lui 5ze3iel Dlausner. care s a născut cu un an înaintea mea !i a "ost asasinat de către nemţi la 1ilna c$nd avea trei ani. @e*uda 'rie* Dlausner. 8ania# 8iul meu este Daniel @e*uda 'rie*. din satul #l$ieni$i din !ituania. vărul meu primar. pe nume @e*uda Lei& Dlausner. 7as*a Deila.

prin pădurile întunecate. elimin$ndu l de pe piaţă. cu căruţa plină cu lemne sau saci de cereale. spre deose&ire de verii lor învăţaţi din ora!ul învecinat Tra3ai. apoi în alt sat numit 7udni3 !i. agale. dispreţuind însă su&tilităţile eCegetice# %i plăcea viaţa în aer li&er !i ura să stea înc*is în casă# După ce !i a încercat norocul cu produsele agricole !i a e!uat. erau în general evrei simpli de la sat. în "ine. @e*uda Lei& a cumpărat cu &anii răma!i un cal !i o căruţă !i s a apucat cu voio!ie să care pasageri !i măr"uri dintr un sat în altul# 5ra un căruţa! vesel. să intoneze c$ntece de petrecere la ?*a&&at !i de săr&ători !i să &ea un strop de rac*iu în serile de iarnăF niciodată nu !i &ătea calul !i nu dădea înapoi în "aţa prime(diei# Ii plăcea să călătorească singur. mulţumit de soarta lui !i îi plăcea să măn$nce &ine. c*iar la +l3ieni3i# Toate trei satele erau în apropiere de 1ilna# @e*uda. %iva 0uc$erman). &un la su"let. "iindcă alţi negustori i au descoperit cur$nd naivitatea !i au pro"itat de ea. a învăţat un pic din Tora !i Talmud de la un învăţător din sat !i respecta poruncile. 2i a!a mai departe# (N. a!a cum "ăcuse !i tatăl lui mai înainte. a. prin viscol !i peste stratul su&ţire de g*eaţă care acoperea r$ul iarna# + dată /a!a îi plăcea &unicului numele unuia dintre &unicii lor (/accabi +alzberger.'mos +z Dlausnerii din +l3ieni3i.) 135 . mai înt$i într un sat numit Popis*u3 /sau Papis*3i0. !otte +alzberger. peste c$mpuri pustii. căpo!i !i naivi# 5ze3iel Dlausner a crescut vaci !i oi !i a cultivat "ructe !i legume.

Dlausnerii rurali# -u era atras de învăţătură !i încă de la o v$rstă "ragedă s a arătat dornic să !i petreacă mult timp în aer li&er. nu a strămo!ilor "ermieri !i căruţa!i din +l3ieni3i# )nc*iul lui. singur 136 . "iul lor cel mare. a apuca t *ăţurile calului cu m$inile sale puternice !i a scos la mal calul !i căruţa# 7as*a Deila >raz i a născut soţului ei. care nu avea dec$t vreo patru ani c$nd s au mutat la +dessa. era un copil cam tur&ulent !i emotiv. trei "ii !i cinci "iice# %nsă în H88= s a îm&olnăvit grav !i Dlausnerii au *otăr$t să !i părăsească satul cel izolat din Lituania !i să se mute la sute de mile depărtare. de o s$rguinţă o&sesivă. căruţa!ul. unc*iul meu Aosep*. epicureicul !i voltairianul Mena*em Mendel >raz. isteţii Dlausnerii din Tra3ai. iu&itor al lim&ii e&raice !i setos de cunoa!tere# Părea să tragă în partea verilor săi. "ratele lui. o&serv$nd comportamentul oamenilor. de unde venea 7as*a Deila !i unde trăia in"luentul ei "rate: cu siguranţă că Mena*em Mendel >raz avea să se ocupe de ei !i va avea gri(ă ca sora lui &olnavă să "ie tratată de cei mai &uni medici# %n vremea în care Dlausnerii s au sta&ilit la +dessa.Poveste despre dragoste si întuneric 'le3sandr să povestească iar !i iar în serile de iarnă0 g*eaţa s a spart su& greutatea căruţei. era un copil minune de unsprezece ani. amu!in$nd !i pipăind lumea. a declarat că micul Aos ep* este sortit unor lucruri mari !i i a plătit studiile# Pe de altă parte. care cur$nd !i a mani"estat a"initatea cu tatăl !i &unicul său. 'le3sandr Eis3ind. !i @e*uda Lei& a sărit în apa cea rece. la +dessa.

Marina.'mos +z pe pă!uni !i prin păduri. care era cam de v$rsta mea. sau Dvora. generozitatea !i &unătatea lui "ăceau să "ie îndrăgit de toţi cei cu care se înt$lnea# 5ra cunoscut peste tot ca Eusia sau Eissel# 2i acesta era &unicul 'le3sandr# Mai era !i "ratele lor mezin. s a dus în 'merica împreună cu &unica lui. cu soţul ei Mi!a au încercat să "ugă în Palestina după 7evoluţie. ?o"ia.ăruţa!ul @e*uda Lei&. dar 9au "ost &locaţi: la Diev. dar nu după multă vreme s a răzg$ndit !i s a întors în 7usia sau în )craina. ?o"ia a "ost pro"esoară de literatură !i apoi directoarea unei !coli din Leningrad# 'nna a murit înainte de cel de al Doilea 7ăz&oi Mondial. căruia îi era dragă viaţa !i îi plăcea să glumească. vis$nd cu oc*ii desc*i!i# 1ioiciunea. unc*iul >etsalel. a. +*io# ?ingurul ei copil. iar Daria.leveland. un &ăr&at puternic. @vetta 7adovs3aia. a plecat din ?an3t Peters&urg după pră&u!irea )niunii ?ovietice !i s a sta&ilit la . s a o"ilit după ce a c*eltuit ce i mai rămăsese din economii cumpăr$nd o &ăcănie micuţă !i 4 8iica Dariei. unde s a însurat !i acum lucrează ca medic veterinar într un sat# 8iicele lui sunt din aceea!i generaţie cu nepoţii mei# (N. încă mai corespondează cu mine# Mătu!a @vetta. a murit la ?an3t Peters&urg în "loarea v$rstei# -i3ita. o "emeie în v$rstă de optzeci de ani. unicul "iu al Marinei. ră&dător.) 137 . dintre care nici una n a a(uns în Israel# Pe c$t am reu!it să a"lu. care "ace parte din generaţia copiilor mei. pentru că Daria era însărcinată=# In ciuda a(utorului primit de la prosperul unc*i Mena*em !i de la alte rude ale "amiliei din ramura >raz. veri!oara tatălui meu. după 7evoluţia 7usă. 'nna !i Daria. precum !i trei surori. Dlausnerii au dat de greu la puţin timp după venirea în ora!# .

cumpăr$nd ceva de aici !i v$nz$nd ceva dincolo. "um$nd ţigări ca un adult. ţipător. calul !i căruţa lui. 7as*a Deila. a mai trăit douăzeci !i cinci de ani după moartea lui# %n cele din urmă a murit în cartierul &uc*arian din Ierusalim.Poveste despre dragoste si întuneric su"ocantă. struguri !i pepeni verzi. *otăr$nd să nu încerce să se ia la întrecere cu studiosul lui "rate mai mare. m$zgălind noaptea poezii în"lăcărate în lim&a rusă. întinderile înzăpezite. din care el !i "amilia lui î!i c$!tigau cu greu p$inea# T$n(ea după c$mpiile largi. cu mustaţa lui &ine ceruităF uneori co&ora în port. îm&răcat cu mare atenţie. apoi d$nd iar t$rcoale pe străzile +dessei. ca !i senzualelor "emei din sud. *anurile !i r$ul pe care le lăsase în urmă. pe c$nd avea doar cincizeci !i !apte de ani# 1ăduva lui. după ultima modă. doc*erii !i t$r"ele ie"tine. !i uneori petrecea o oră sau două la &i&liotecă. sau se uita entuziasmat la o trupă de soldaţi care măr!ăluiau însoţiţi de "an"ară. citind avid orice îi cădea în m$nă. de dragul căreia se mutaseră acolo. arunc$nd oc*eade lacome vitrinelor !i munţilor de cantalupi. pădurile. "ugind acasă ca să mai compună o poezie plină de simţire. în Lituania# După c$ţiva ani s a îm&olnăvit !i cur$nd a murit. în HI28# %n vreme ce unc*iul Aosep* î!i urma strălucitoarea carieră de student la +dessa !i mai t$rziu la Heidel&erg. ca să !i &ucure oc*ii cu vapoarele. &unicul 'le3sandr a părăsit !coala la cincisprezece ani !i !i a încercat norocul cu o serie de mici a"aceri. în mesc*ina lui prăvălioară. copilul minune# %ntre timp învăţa să danseze cu 138 .

!i în vreme ce a!tepta în salon sau în *ol răspunsul. "irmamentul de deasupra strălucind de lumina radioasă a celor 2apte . s a a!ezat în c$te un colţ de ca"enea sau pe o &ancă din parc. &unicul nu a reu!it să !i 139 . a scris o poezie /patru stro"e. în spiritul mi!cării de Iu&ire a ?ionului: Ierusalimul. "ăc$nd ce i se cerea. să &ea mai multe pa*are de coniac "ără să !i piardă minţile. opt rime0. a curtat "ete. cu un înger st$nd la "iece colţ. să cultive cuno!tinţele din ca"enele !i să răs"eţe căţelu!ul ca să c$!tige "avorurile doamnei# Pe c$nd &ătea străzile scăldate în soare ale +dessei.'mos +z domni!oarele &ine crescute. în c*ip de comisionar neplătit al conducătorilor ?ocietăţii Iu&itorilor ?ionului dintr o +dessă ce nu cuno!tea încă tele"onul: duc$nd un &ilet urgent de la '*ad Haam la Mendele Mo3*er ?e"orim sau de la Mendele Mo3*er ?e"orim la domnul >iali3. în inima lui c$ntau poezii în lim&a rusă.*iar !i după ce a trăit la Ierusalim peste patruzeci de ani. ale cărui străzi sunt pavate cu oniC !i (asp. un ora! portuar cu o atmos"eră ameţitoare. de la domnul )ssi!3in la domnul Lilien&lum. !i a "ăcut tot "elul de prieteni. care era mare amator de glume piperate. slăvindu i "rumuseţea !i muzicalitatea. "ăgăduindu i credinţă nemuritoare toate în lim&a rusă# /. !i a scos carneţelul. colorată de prezenţa mai multor naţionalităţi. apoi a pornit iar pe străzi. a cumpărat !i a v$ndut !i uneori a avut !i pro"ituri. sau la domnul Mena*em )ssi!3in.eruri# ?cria c*iar !i poezii de iu&ire înc*inate lim&ii e&raice.

!i prosoape de la o mică "irmă numită ?zczupa3 !i 8iii. cu puţin înainte de moarte. din 7amat 6an# 5!ecul !i nevoile au adus înapoi muza care îl a&andonase în anii de succes comercial# Din nou s a înc*is nopţile în 9&iroul: lui !i a a!ternut versuri pasionate în lim&a rusă despre splendorile lim&ii e&raice. "emeilor din Ierusalim care t$n(eau după plăcerile 5uropei# %nsă în cele din urmă a apărut alt evreu mai de!tept ca &unicul !i a început să importe roc*ii de la Paris. iar &unicul cu roc*iile sale vieneze a tre&uit să !i recunoască în"r$ngerea: a "ost silit să părăsească a"acerea !i dragostea lui "aţă de roc*ii !i s a trezit "urniz$nd Ierusalimului tricota(e produse de Lodzia. pră"uit !i su"ocat de căldură.Poveste despre dragoste si întuneric însu!ească pe deplin e&raica: p$nă în ultima lui zi vor&ea o e&raică personală care încălca toate regulile !i "ăcea gre!eli cumplite c$nd scria# In ultima ilustrată pe care ne a trimis o la 3i&&utzul Hulda. ci un Ierusalim ale cărui străzi sunt îm&ălsămate cu 140 . în HI<<.$nd a a(uns în s"$r!it la Ierusalim. a scris cam a!a: 98oarte dragii mei nepoţii !i strănepoţii. din Holon. n a mai scris poezii !i s a dedicat comerţului# Timp de c$ţiva ani a v$ndut cu succes roc*ii importate de la 1iena. despre "armecele Ierusalimului. nu ora!ul de "anatici apăsat de sărăcie. cu o &unică ?*lomit înspăim$ntată. mi e durere de voi o mulţime# 1reau să vă vădesc pe toţi o mulţime4:0 Q . după moda din urmă cu doi ani. ni!te modele de anul trecut.

!i l am atacat pe &unicul cu un realism eCasperat de aceste poezii: J Trăie!ti la Ierusalim de at$ţia ani !i !tii "oarte &ine cu ce sunt pavate străzile !i ce plute!te cu adevărat peste scuarul ?ion. Doar vezi că i aici &ăiatul440# J 'i vrea să te întorci în 7usia. a dat cu pumnul în masă !i a răcnit: J 'devăratul Ierusalim. 8ac o grămadă de lucruri ruse!te4 Mă în(ur singur ruse!te4 1isez ruse!te4 >a c*iar /dar aici &unica ?*lomit.e nai&a !tie un pi!ăcios de o !c*ioapă ca tine despre adevăratul Ierusalim.e vrei să zici. . &unicule.4 1idi! malci3 riadom s nami44 . 'devăratul Ierusalim este cel din poeziile mele44 J 2i c$t o să mai scrii ruse!te. în"uriat de vor&ele mele impertinente. J .e te a apucat. ti dura3. pi!ăciosule.e nu mai eCistă. Ti ni normalni. In vizită. 'i înne&unit.'mos +z mir !i tăm$ie. J -u mai eCistă# Propala4 J . a!a că de ce continui să scrii despre ceva ce pur !i simplu nu eCistă. De ce nu scrii despre adevăratul Ierusalim. l a întrerupt: 2to s to&oi. a trecut pe loc de la plăcutul tranda"iriu la un ro!u aprins. 141 . >unicul 'le3sandr. în rolul viteazului &ăieţel din povestea cu *ainele noi ale împăratului. în care un sera"im plute!te deasupra "iecărui scuar# In acest punct am intrat eu în ta&lou. &unicule. care !tia eCact ce urmează. nătărăule.

la +dessa. 9pe &icicleta mea. nu iu&e!ti ce contează# . domnului Lilien&lum. mi a eCplicat &unicul# Pe c$nd a!tepta ca Lilien&lum să scrie răspunsul. &unicul mi a povestit cum. J -u# Iu&e!ti. am dus odată o depe!ă. după descoperirea unuia dintre acele scandaluri de deturnare de "onduri !i corupţie care au zguduit ţara. pe c$nd avea cincisprezece ani. la un pa*ar de ceai cu 3iciela3*. ce nu mai eCistă 7usia nu mai eCistă4 7usia e moartă# 5Cistă ?talin# 5Cistă D(er(ins3i# 5Cistă @ez*ov# 5Cistă >eria# 5Cistă o mare înc*isoare# 6ulag4 @evse3tsia4 'pparatcici4 . ca să l oprească. Lilien&lum avea !i o "uncţie onori"ică de trezorier al Iu&itorilor ?ionului de la +dessa#0 95l. J -u. a "ost cu adevărat primul nostru ministru de "inanţe:.Poveste despre dragoste si întuneric J . un mesa(. un mem&ru al comitetului Iu&itorilor ?ionului:# /Pe l$ngă statutul de &ine cunoscut scriitor de lim&ă e&raică. termină odată# 2a# . !tie# J -u vrei s o mai vezi.riminali4 J Dar sigur nu mai iu&e!ti un pic +dessa. pi!ăciosule. Lilien&lum.to& tipropal# 2a# %ntr o zi.e nu mai eCistă. !a. omul de lume în v$rstă de cincisprezece ani !i a scos ţigările !i a întins m$na după scrumiera !i cutia cu c*i&rituri de pe masa din salon# Domnul Lilien&lum i a prins iute m$na &unicului. apoi a ie!it din 142 .ert ego znaiet# Dracu. ca v$ntul. în &iroul lui.

vezi !i tu# %n acele zile proprietatea pu&lică era proprietate pu&lică. mai 5 . care era &unul nimănui !i care nu. degetele lui au împăturit &ancnota !i au pus o &ine în &uzunarul interior al sacoului# Eece lire era o sumă "rumu!ică pe atunci. a.P0. ce era al meu !i ce nu#: -u întotdeauna. o&ra(ii i s au îm&u(orat de plăcere. a răsucit &ancnota pe toate părţile. !i numai de către mem&rii comitetului# 9'!a că. recunoscut ca poet naţional al Israelului. poate că pe la s"$r!itul anilor . am "ondat un stat ca să avem de unde "ura# In acel e zile orice copil !tia ce e voie !i ce nu. poetul evreu născut în 7usia. după două mii de ani.4 :0# + lacrimă mică a strălucit în oc*iul &unicului.$nd am pus m$na pe prima mea &ancnotă cu >iali3. nu la dispoziţia tuturor# -u ca astăzi la noi.'mos +z încăpere !i s a întors peste o clipă cu altă cutie de c*i&rituri.a11im Na'man 2iali$ (3456)3768). a ridicat o în lumina &ecului. eCplic$nd că c*i&riturile de pe masa din salon au "ost cumpărate din &ugetul Iu&itorilor ?ionului !i se "oloseau doar la !edinţele comitetului. zic$nd parcăF 9-u. totu!i# +dată. dar în vreme ce se scălda în m$ndrie. pe care o luase din &ucătărie. cu toate că a murit înainte de na!terea statului Israel# (N. a intrat în circulaţie o &ancnotă "rumoasă de H0 lire cu portretul poetului >iali3P# . a cercetat portretul lui >iali3 /care mi s a părut că &rusc i a "ăcut cu oc*iul &unicului.) 143 . maliţios. am dat "uga la &unicul ca să i arăt cum l a onorat statul pe &ăr&atul pe care l a cunoscut în tinereţe# >unicul a "ost într adevăr entuziasmat. c$nd.

7usia ţaristă interzicea căsătoria între verii primari# Audec$nd după "otogra"ii. cu siguranţă# J -u.asanova de &uzunar !i în plus se înt$mpla să i "ie veri!oară primară# La început. cu umeri laţi. ?*lomit Levin "iica unei surori a lui 7as*a Deila Dlausner. pe c$nd era "lăcău mustăcios de !aptesprezece ani. căreia îi plăceau lucrurile "rumoase !i care era atrasă de înalta societate# T$n(ea să se întreţină cu persona(e cele&re. >iali3 îmi datora douăzeci !i două de ru&le# La +dessa. t$nărul nu avea o educaţie care să se poată numi ast"el. pe nume ?*lomit Levin. "amilia uluită nici n a vrut să audă de căsătoria între (ună !i &ăiat# .Poveste despre dragoste si întuneric ales pentru un 3i&&utzni3 ca mine# 'm "ost uimit: J >unicule. Ţi am adus o doar ca să ţi o arăt !i să te &ucuri# 'i să "aci !i tu rost de una într o zi două. &unicul s a îndrăgostit de o t$nără respectată. să "ie prietenă cu arti!ti !i să 9ducă o viaţă culturală:# 5ra o iu&ire c$t se poate de nepotrivită: ea era cu opt sau nouă ani mai mare dec$t acel . tru"a!ă. în a"ară de ceea ce putea agonisi cumpăr$nd !i v$nz$nd pe ici. dar elegantă. nici o slu(&ă sta&ilă !i nici un venit regulat. ce "aci. înve!m$ntată cu severitate !i so&rietate# Poartă 144 . pe colo# Peste toate aceste catastro"e. a dat din umeri &unicul. colac peste pupăză. născută >raz era o t$nără solidă. nu cine !tie ce "rumuseţe.a !i cum di"erenţa de v$rstă !i legătura lor de s$nge n ar "i "ost de a(uns.

peste toate.'mos +z o pălărie moale de "etru care desenează o diagonală "rumoasă peste spr$nceana ei. ţine o po!etă de piele dreptung*iulară. ţeapăn. celălalt &raţ "iind răsucit cu *otăr$re pe după cel al t$nărului &unic 'le3sandr. !i pe &raţul său drept at$rnă. un &aston elegant cu m$nerul sculptat !i inel de metal sclipitor. cu umeri vătuiţi. în "otogra"ia vec*e sc$nteiază ca lama unei să&ii# + +dessă !ocată le a întors spatele acestor 7omeo !i Aulieta# 145 . &orul co&or$ndu i pe partea dreaptă a capului peste părul &ine coa"at !i peste urec*ea ei dreaptă !i înălţ$ndu se în partea st$ngă ca pupa unei coră&ii. plutesc u!or peste m$neca paltonului lui negru. ca o coadă s"idătoare de păun# >raţul st$ng al doamnei. iar la st$nga o pană "lutură m$ndru peste "ructe. într o elegantă mănu!ă de căprioară. o căma!ă al&ă scro&ită !i o cravată îngustă de mătase. înălţat de tălpile groase ale panto"ilor. în vreme ce în "aţă este "iCat cu un ac de pălărie sclipitor un mănunc*i de "ructe. în ciuda pălăriei de "etru înalte. !i totu!i arată mai su&ţire !i mai scund dec$t este. în vreme ce degetele ei. elegant. *otăr$t. tot înmănu!ate. cu revere late. peste pălărie.*ipul lui t$năr e serios. negre. aproape sum&ru# Mustaţa cea îngri(ită cu dragoste încearcă în zadar să împră!tie prospeţimea de copilandru care îi stăruie încă pe "aţă# +c *ii lui sunt alungiţi !i visători# Poartă un palton elegant. îm&răcat cu gri(ă. sau poate c*iar se leagănă. a&ia ating$ndu l# 5l stă la dreapta ei. de pe cap# .

care erau surori. undeva între +dessa !i -eO @or3. -eO AerseG. pe colo. a!a cum "ăceau pe vremea aceea sute de mii de evrei din 7usia !i din alte ţări est europene# Intenţia lor era să se căsătorească la -eO @or3 !i să do&$ndească cetăţenie americană. înc*ipuirea unui t$năr cu u!urinţă se întoarce spre g$ndurile de dragoste# . 146 . o cotitură nea!teptată a intrigiiF iu&irea !i a înălţat încă o dată capul îngrozitor de dragon: c$nd e primăvară. !i a! "i scris romane isteţe în engleză despre pasiunile !i in*i&iţiile imigranţilor în(o&enaţi !i despre pătimirile nevrotice ale progeniturilor lor angoasate# -umai că pe vas. a pus ru&lă peste ru&lă. verii cei loviţi de iu&ire. a iz&ucnit altă dramă. poate că au contri&uit cu ceva !i am&ele "amilii. !i &unicii mei. în care caz eu m a! "i putut na!te în >roo3lGn sau la -eOar3.a să n o mai lungim. au plecat cu vaporul la -eO @or3. ori poate pe c$nd cora&ia iu&irii pe care se a"lau trecea peste continentul pierdut al 'tlantidei. au pornit un răz&oi al lumilor care a început cu acuzaţia reciprocă de vinovăţie !i s a înc*eiat cu o tăcere ve!nică# '!a că &unicul !i a retras economiile su&ţirele. a v$ndut c$te ceva pe ici. pe Marea -eagră sau în dreptul coastelor ?iciliei sau pe c$nd lunecau prin noapte către luminile licărinde ale ?tr$mtorii 6i&raltar.Poveste despre dragoste si întuneric Mamele lor. &unicul meu. s a îndrăgostit iar. măcar pentru a "ace scandalul să dispară din "aţa oc*ilor !i din minte. viitorul mire care încă nu !i ser&ase cel de al optsprezecelea an de viaţă.

a!a zice tradiţia "amiliei. disperat. !i "ără să privească măcar o dată înapoi. sus pe punte sau (os. 9l a tras de urec*e p$nă acolo !i nu i a dat drumul p$nă ce n au "ost legaţi unul de celălalt de a &inelea#: 2i uneori ziceau: 9P$nă ce au "ost legaţi. ea l a ţinut str$ns de urec*e. care era !i ea. plus sau minus un an# %nsă &unicii ?*lomit. care au "ăcut !i drumul 147 . iar c$teodată smucea un pic:#0 2i apoi a urmat o mare enigmă# După un an sau doi acest cuplu ciudat a plătit altă călătorie peste ocean sau poate că rudele i au a(utat din nou !i s a îm&arcat pe alt vas cu a&uri. cu eCcepţia &unicilor mei. una dintre pasagere. !i pentru toţi călătoria a "ost într o singură direcţie. s a întors la +dessa# Pur !i simplu nu se mai auzise a!a ceva: vreo două milioane de evrei au migrat de la est la vest !i s au sta&ilit în 'merica în mai puţin de patruzeci de ani. între H880 !i HIHX. de o altă "emeie. -u u u# -u i a mai dat drumul niciodată# P$nă în ziua morţii. nici o clipă nu i a trecut prin cap să renunţe la el# Pe dată l a în!"ăcat de lo&ul urec*ii !i l a ţinut &ineF nu !i a des"ăcut str$nsoarea nici ziua. în măruntaiele navei.'mos +z cu patimă. !i poate c*iar !i puţin după asta. zicea "amilia mea. nici noaptea. p$nă ce nu au ie!it din loca!ul ra&inului din -eO @or3 care i a căsătorit după legile lui Moise !i ale lui Israel# /9De urec*e:. cu un deceniu întreg mai mare ca el. din c$te !tiu. s"$!ietor. într o !oaptă amuzată.

Tu sau &unica.at. &ucuria se topeşte.ine a *otăr$t să vă întoarceţi. ce vrei să zici.burat. pe care &unicul a scris o în lim&a rusă. inima mi se cerneşte.e nu v a plăcut acolo. m !rut să plâng. a!a că n a mai "ost nimeni de care să se îndrăgostească pasionalul meu &unic. &ine# 5ra plin de cai !i de indieni ro!ii# J Indieni ro!ii. . J Prea mulţi oameni în a!a ţară mică# J . -u ne a plăcut nimic acolo# -u. în 'merica.e nu ne a plăcut.a "ost nici o pro&lemă# 5ra prea mare îm&ulzeală# J %m&ulzeală. . 148 . !i urec*ea i a "ost în siguranţă pe tot drumul de întoarcere la +dessa# De ce s au întors. ca de o&icei: Primă!ara a . dar lacrimile-s ferecate.e între&are mai e !i asta.e nu ne a plăcut. J . . 4eru-i de tuci şi cri!ăţul amar se . J . J -u. care a "ost pro&lema cu 'merica. .bate. iarna grea s-a aşe. J 2i de ce aţi *otăr$t să plecaţi.am iz&utit niciodată să smulg de la ei un răspuns limpede# J >unico. !to. Mi-e sufletul dus şi gândul răpus. J Indieni ro!ii# Mai mult de at$t n am putut scoate de la el vreodată# Iată traducerea unei poezii numite 9Iarna:. &unicule.Poveste despre dragoste si întuneric de întoarcere# ?ă presupunem că erau singurii pasageri.

7n HIX2. panto"ii negri strălucesc. n-o să mai am parte /e-al iubirii desfăt şi-a lui mai bucurii. ca de o&icei. trec$nd peste vesta înc*eiată. a cărui *aină desc*eiată dezvăluie. la două r$nduri. c$nd am mers prima oară la -eO @or3. de &raţul lui. su& adresa unui &ar pentru celi&atari.nă. !i înm$na "lutura!i trecătorilor# -u era nici t$nără. &astonul elegant at$rnă. cu două !iruri de nasturi al&i uria!i# Din partea de (os a *ainei ţ$!ne!te o 149 .'mos +z 7n inimă-i be. ca sus. imediat de su& cotF ţine de m$na dreaptă un &ăiat de !ase ani !i de st$nga o "etiţă "rumoasă de patru ani# >ăiatul are "aţa rotundă !i o !uviţă pieptănată cu gri(ă se iţe!te înduio!ător de su& !apcă !i îi desenează o linie dreaptă pe "runte# Poartă o *aină splendidă. din c$te îmi amintesc. -n tării. nici &ătr$nă. la colţul dintre LeCington !i ?trada <<. promitea el. ca o uni"ormă militară. am căutat !i am găsit o "emeie care arăta ca o indiancă americană &ă!tina!ăF stătea în picioare. pălărie cenu!ie cu panglică de mătase strălucitoare !i un costum din trei piese. "uneţea-i departe. avea pomeţii laţi !i purta un palton &ăr&ătesc vec*i !i un soi de !al care s o apere de v$ntul îng*eţat al iernii# Mi a întins un prospect !i a z$m&itF l am luat !i am spus mulţumesc# 9Iu&irea te a!teaptă:. 9-u pierde nici o clipă# 1ino acum:# %ntr o "otogra"ie "ăcută la +dessa în HIH< sau HIH= &unicul meu poartă papion. o dungă su&ţire de argint care părea să "ie legată de un ceas de &uzunar# Papionul de mătase întunecată la culoare iese în evidenţă pe căma!a de un al& strălucitor.

pe care le proiectează anume asupra o&iectivului aparatului de "otogra"iat# Părul ei moale !i lung. are o cărare &ine "ăcută pe dreapta# 8aţa ei rotundă este durdulie !i "ericită. !i tare drăgăla!ă# 2i ea poartă ciorăpei care îi a(ung p$nă la genunc*i# %n picioare are panto"i ale căror catarame sunt împodo&ite cu "undiţe# >ăiatul din "otogra"ie este unc*iul meu David. care îi a(unge p$nă la umeri !i se a!terne pe *aină. oc*ii îi sunt alungiţi !i piezi!i. căruia i s a zis întotdeauna Eiuzia sau Eiuzin3a# Iar "ata.Poveste despre dragoste si întuneric perec*e de pantaloni scurţi de su& care se arată o "$!ie de genunc*i al&i. doar că mai mică. gal&enă. acea "emeiu!că "ermecătoare. îng*iţită imediat de ciorapii trei s"erturi al&i. coc*etă. aduc$nd cu ai unei c*inezoaice. &leu sau roz# %n "iecare seară mama lui îi spăla părul cu soluţii aromate !i uneori îl spăla din nou 150 . "etiţa aceea e tatăl meu# Din pruncie !i p$nă la !apte sau opt ani cu toate că uneori el ne spunea că a ţinut a!a p$nă a împlinit nouă ani Z &unica ?*lomit o&i!nuia să l îm&race numai în roc*iţe cu gulera! sau în "ustiţe plisate !i apretate pe care i le cosea ea însă!i !i să l încalţe cu panto"i de "ată. la "el cu a "ratelui ei din toate punctele de vedere. prin!i pro&a&il cu (artiere# 8etiţa îi z$m&e!te "otogra"ului# 'rată ca !i cum ar "i con!tientă de "armecele ei. adesea ro!ii# ?plendidul lui păr lung curgea în (os pe umeri !i era legat cu o "undă ro!ie. !i &uzele ei pline z$m&esc pe (umătate# Poartă peste roc*iţă o *aină la două r$nduri.

al cărei teritoriu încercuia cu totul ducatul lui liliputan# 151 . a!a cum îi po"te!te inima.'mos +z dimineaţa. unde se săpuneau am$ndoi cu mare gri(ă. rogu te.$nd mergeau să "acă &aie în mare.$nd a născut ceva ce se părea că nu e o "iică. seCul sau manierele lui Lonia sau Lionici3a al ei# ?e pare că &unicul 'le3sandr n a găsit vreun motiv de revoltă: în spatele u!ii înc*ise a &$rlogului său micuţ. după dorinţa !i propriul ei gust. !i acolo. !i mai ales acolo. pentru că se !tie prea &ine că grăsimea din timpul nopţii vatămă părul. în vreme ce &unica ?*lomit !i micul Lionici3a tatăl meu se îndreptau spre du!urile "emeilor. *ainele. !i nici o putere din lume n are dreptul să se amestece !i să impună educaţia. a *otăr$t pe loc că e dreptul ei "iresc !i indiscuta&il să crească acest copil. în coa(a lui de nucă. nu i a trecut prin cap să se dea în stam&ă !i să !i ri!te "ragila suveranitate v$r$ndu !i nasul în tre&urile interne ale unei puteri învecinate mai mari. Eiuzin3a unc*iul David mergea la vestiarul &ăr&aţilor. cu &unicul 'le3sandr. !i clăte!te de două ori acolo# După ce l a născut pe Eiuzin3a. răpindu i prospeţimea !i luciul !i "uncţionează ca o seră pentru mătreaţă# %i punea inele "rumoase pe degete !i &răţări pe &raţele lui grăsuţe# . !i c*iar i se îngăduia să !i vadă de unele dintre propriile interese# La "el cu Monaco sau Liec*tenstein. &unicul se &ucura de o relativă autonomie. da. &unica ?*lomit !i a pus în g$nd să ai&ă o "etiţă# . carne din carnea ei !i os din osul ei. acolo.

n a protestat niciodată# 7areori îi împărtă!ea cuiva amintirile despre du!ul "emeilor !i celelalte eCperienţe "eminine. ne interpreta z$m&etele ca o invitaţie de a continua să ne amuze !i ne servea încă două trei glume pe care le mai auzisem de la el de o mie de ori. trecea la povestea cu ?talin care !edea în auto&uz în "aţa lui >en 6urion !i a lui . sau despre ?talin care se înt$lne!te cu împărăteasa 5caterina.*urc*ill. plesnind de m$ndrie că a reu!it să ne "acă să r$dem. ?c*iller scrie 152 . !i de(a r$sesem p$nă la lacrimi c$nd tata. cu eCcepţia momentelor c$nd î!i punea în cap să glumească cu noi# %nsă întotdeauna glumele lui aduceau mai degra&ă a declaraţie de intenţii: iată. despre evreul !i neevreul din tren. !i despre ?*lons3i care se înt$lne!te cu o "ată# P$nă ce mama îl lua cu &ini!orul: J -u voiai să mai lucrezi un pic în seara asta. aproape înduio!ător. !i despre >iali3 care se înt$lne!te cu ?*lons3i în rai.Poveste despre dragoste si întuneric . dar el.$t despre tatăl meu. ca !i cum i am "i mulţumit pentru e"orturi. ?au: J -u uita că ai promis să lipe!ti ni!te tim&re în al&um împreună cu copilul înainte să meargă la culcare# + dată le a spus musa"irilor săi: J Inima "emeii4 Degea&a au încercat marii poeţi să i dezvăluie misterele# Iată. entuziasmat. priviţi cum un &ăr&at serios ca mine poate să !i iasă din pielea lui pentru voi !i se o"eră să vă "acă să r$deţi# Mama !i cu mine o&i!nuiam să i z$m&im.

această distanţă este considerată o tragedie. să pună o m$nă pe un umăr sau un &raţ în (urul unui mi(loc. să !i "acă de lucru. să intimideze. a "ost cea care a trans"ormat casa lor din +dessa într un salon literar poate că primul salon literar evreiesc care a eCistat vreodată# . am "ost acolo# )neori glumea. să "lecărească !i să se 153 . ca ma(oritatea &ăr&aţilor. dacă nu c*iar mai mult. distanţa dintre seCe s ar putea să se mic!oreze# In general. doamna distinsă care iu&ea cărţile !i îi înţelegea pe scriitori. ar "i "ost cu siguranţă o "rumuseţe:# 2i a adăugat: 9Pe viitor. în generaţiile următoare. dar într o &ună zi s ar putea să se constate că nu e altceva dec$t o comedie a erorilor:# >unica ?*lomit. să se tatoneze reciproc. !i dintr odată mi au "ost luate toate:# +dată a zis cam a!a: 9Dacă a! "i avut o "iică. s"ială !i eCtravaganţă. a sesizat acel amestec acru de singurătate !i sete de recunoa!tere. să catadicsească. în "elul lui lipsit de umor: 9?igur că alerg uneori după "uste. să glumească.'mos +z undeva că în întreaga creaţie nu eCistă taină mai ad$ncă dec$t inima unei "emei !i că nici o "emeie nu i a dezvăluit !i nu i va dezvălui vreodată unui &ăr&at întregul cuprins al misticii "eminine# 'r "i putut să mă între&e pe mine: la urma urmei. pentru că o&i!nuiam să am o grămadă de "uste ale mele. pro"undă nesiguranţă !i egomanie îm&ătată de sine care îi m$nă pe poeţi !i prozatori a"ară din odăile lor ca să se caute între ei.u sensi&ilitatea ei.

care la "rageda v$rstă de douăzeci !i nouă de ani mo!tenise de la '*ad Haam conducerea revistei Has*iloac*. d$ndu !i mici g*ionturi. acele ţigări ruse!ti cu miros usturător# )nc*iul Aosep*. guverna de la +dessa literatura e&raică !i cu un singur cuv$nt promova scriitorii sau îi surg*iunea# Mătu!a Eippora* îl însoţea la scnree urile "ratelui !i cumnatei lui. Iu&itorii ?ionului. pră(ituri cu mac care se topeau în gură !i r$uri de ceai clocotit. paltoane călduroase !i apărătoare pentru urec*i# Mena*em )ssi!3in. îm&răcat !ic. în"ier&$ntat ca un samovar ce dă în clocot. să pactizeze. să se o"usc*eze. să ai&ă dreptate. dar cu ama&ilitate# +"erea tuturor o urec*e atentă. să lingu!ească. în"o"olindu l gri(ulie în e!ar"e de l$nă. oc*i curio!i. admirativi. căpetenia precursorilor sionismului. să amu!ine ce "ier&e în oalele celorlalţi. principalul periodic de cultură e&raică modernă /poetul >iali3 însu!i era redactorul literar0. din samovar# Trea&a &unicului era să toarne cu îndem$nare licorile !i să alimenteze doamnele cu ciocolată !i pră(ituri. să nege. un umăr de năde(de. delicatesuri din pe!te "ăcute în casă sau castroane cu tocană groasă. să spioneze un pic. în serile de iarnă. o inimă plină de simpatie. a&urindă.Poveste despre dragoste si întuneric contrazică. iar pe domni cu papirosi. 154 . cu pieptul um"lat ca al unui taur. cu vocea răgu!ită ca a unui guvernator rus. să se ocolească !i iar să !i caute tovără!ia unii altora# 5a era o gazdă desăv$r!ită !i î!i primea musa"irii "ără "asoane. să !i ceară scuze. să se îndrepte.

)ssi!3in traversa cu pa!i mari odaia. urmate de o m$nă de pră(ituri. iar uneori puteai vedea &ucăţele de m$ncare prinse în "aldurile pantalonilor lui# 5ra cu totul s*lump. un pa*ar de ceai clocotit !i un pă*ăruţ de lic*ior. s*mutsi3:0# %n c$te o seară se arăta >iali3.*iar !i 7a&&i .zernoOitz /al cărui nom de plume era 7av Tsair0 îi vizita în mod regulat# Mai era !i un t$năr istoric durduliu. iar apoi &ătea de două ori în podea cu &astonul.e te a apucat. 8ui4 Potole!te te odată4: Lui >iali3 îi plăceau m$ncarea !i &ăutura. !a4 >iali34 . care c$ndva îi "ăcuse curte &unicii /9însă era greu pentru o "emeie cuviincioasă să stea aproape de el era tare inteligent !i interesant.'mos +z aducea lini!te în încăpere c$nd î!i "ăcea apariţia: toată lumea amuţea din respect. îi plăcea să se distreze. palid de m$*nire sau tremur$nd de "rig !i m$nie ori dimpotrivă: putea să "ie !i su"letul petrecerii# 92i încă cum4: zicea &unica mea# 95ra ca un pu!ti4 + adevărată secătură4 8ără nici o reţinere4L )neori glumea cu noi în idi! p$nă ce "ăcea doamnele să ro!ească !i . dar avea întotdeauna tot soiul de pete dezgustătoare pe guler !i man!etele îi erau soioase. cineva sărea să i o"ere un loc. cu un aer de general !i se a!eza în largul lui. se îndopa cu p$ine !i &r$nză. ca să arate că e de acord să continue conversaţiile din salon# .*one 7aOnits3i striga la el: 9-u. !i apoi se lansa în serenade în idi! despre minunile lim&ii e&raice !i iu&irea lui pro"undă pentru ea# 155 . cu picioarele larg des"ăcute.

&uclele unduioase. "ără să !i dea seama măcar# 'devărul. dar erau întotdeauna "rumuseţi ce &ucurau toţi oc*ii !i dezlegau nu puţine lim&i !i st$rneau invidia scriitorilor### 9îţi spun ca "emeie: 156 . rănind în st$nga !i n dreapta. "ragil ca un "luture dar !i vătămător.erni3ovs3i î!i întărea spiritul cu un glazele sau două de vodcă !i uneori se pornea să citească acele poezii ale sale din care se revărsa umorul sau tristeţea !i îi "ăcea pe toţi din încăpere să se topească împreună cu el !i după el: vederile lui largi. 9-iciodată nu voia să (ignească era at$t de nevinovat4 )n su"let &l$nd4 ?u"letul unui prunc care n a cunoscut păcatul4 -u ca un prunc evreiesc trist. care nu erau întotdeauna prea isteţe !i nici măcar neapărat evreice. în"lăcărat !i totu!i ţepos. !terse sau "rumoase. "etele pe care le aducea cu el. că imediat "ăcea toate "emeile să vrea să se agite în (urul lui4 Pe toate4 Tinere sau &ătr$ne. cucerind inimile.erni3ovs3i putea să dea &uzna în salon. strălucitor dar s"ios.Poveste despre dragoste si întuneric 2i poetul . pur !i simplu n ar "i avut asupra noastră e"ectul pe care îl avea4: . toate simţeau un soi de dorinţă ascunsă să se agite în (urul lui# 5ra un "el de putere pe care o avea# -ici măcar nu !tia că o are dacă ar "i !tiut. neast$mpăr !i energie4 )neori era ca un viţel4 )n viţel at$t de "ericit4 Ţopăind4 8ăc$nd pe ne&unul în "aţa tuturor4 Dar numai c$teodată# 'lteori venea at$t de m$*nit. li&ere sau măritate. înduio!ător în nevinovăţia sa copilărească.a un prunc goGis&4 Plin de (oie de vivre. nu4 . mustaţa anar*ică.

c*iar înainte să ia puterea. înainte să "i visat măcar să devină apparatcici. ievseci.'mos +z /din nou &unica0. noile colonii agricole din Iudeea !i 6alileea !i vec*ile pro&leme ale "ermierilor evrei din D*erson sau Har3ov. la patru ani după 7evoluţia din +ctom&rie. c$nd avea gust de polemică. în Lituania0# >unicul detesta comuni!tii# 9?ă nu mi pomene!ti de &ol!evici:. &unica. pro&lema "emeilor !i c*estiunea agrară# %n HI2H. limitele inovaţiei. marile puteri !i ?ozialismus. idi!i!ti /unc*iul Aosep*. 157 . &unicul !i cei doi "ii ai lor au "ugit la 1ilna. numea idi!ul (argon. a!a### !i la "etele goGi! pe care le aducea cu el### >iali3 !i ar "i dat un an din viaţă ca să poată trăi o lună ca . legătura dintre mo!tenirea culturală evreiască !i cea a naţiunilor. înainte să se mute în casele pe care le au "urat de la alţi oameni. care în acea vreme "ăcea parte din Polonia /cu mult înainte de a deveni 1ilnius. după ce +dessa trecuse dintr o m$nă în alta de mai multe ori în timpul luptelor s$ngeroase dintre al&i !i ro!ii. Dnut Hamsun !i Maupassant. i am cunoscut "oarte &ine. >iali3 !edea !i se uita la el. !i c$nd era calm îl numea 9iudeo germană:0. ce.erni3ovs3i4: 5rau discuţii aprige despre rena!terea lim&ii !i literaturii e&raice. la doi trei ani după ce tatăl meu s a pre"ăcut în "ine din "ată în &ăiat. >undi!ti. m$r$ia el# 9-u. politruci !i comisari# Mi i amintesc de c$nd erau încă *uligani. 9"emeile nu se în!ală niciodată în privinţa acestor lucruri.

cu g*ete de piele !i revolvere la centură. pi" pa". ce. ce. &eţivani !i codo!i# -u. arest$nd lumea. &unicul a zis că acum comunitatea internaţională ar tre&ui să spri(ine Israelul să trimită înapoi toţi ara&ii din Levant. ce. din port. în 7ăz&oiul de 2ase Eile. *oţi de &uzunare. Dar3l 7ade3 era ?o&elso*n. "iul zurliu al unui gone" pe nume Dovidl din AanoO3a lepădăturile astea. !i pe oricine la al cărui apartament sau iu&ită r$vneau. nu. 9"oarte respectuos. a!a spuneam noi# Lenin !i Troţ3i ce Troţ3i. "ără să li se clintească un "ir de păr. ce. erau aproape toţi evrei. Leiser Daganovic* era un cizmar. 6rigori Einoviev era la origine 'p"el&aum. MaCim Litvino"" era Meir Valic*. lepădături cu !osetele mpuţite#: -u se clintise din această părere despre comunism !i comuni!ti nici la cincizeci de ani după 7evoluţia >ol!evică# La c$teva zile după ce armata israeliană a cucerit +ra!ul 1ec*i al Ierusalimului. "iu de măcelar# -u. scandalagii. din dro(dii. erau lepădături. Damene"" era de "apt 7osen"eld. ce. presupun că erau unul doi goGim care au mers cu ei.Poveste despre dragoste si întuneric )nterOelt C' din cartierul portului din +dessa. "ără să li se "ure nici 158 . drept din dro(diile care se lipesc pe "undul oalei. toată 3*aliastra [!lea*ta\ asta (egoasă. nu. &ătău!i. ce să i "aci# -umai că erau din "amiliile cele mai simple nu. Lei&ele >ronstein. ca o scroa"ă mocirlită în roc*ie de mătase# 2i a!a um&lau pe străzi. con"isc$nd &unurile. tot de la "undul oalei. un "el de evrei. se îm&răcau ca revoluţionarii. "amilii de pescari din piaţă. care Troţ3i. îl asasinau# -u. ce.

&ol!evicii. 2i să iz&ucnească un răz&oi mondial. .4 De ce 7usie vor&e!ti. în patria lor istorică. pi!ăciosule4 7usia nu eCistă4 1or&e!ti poate despre &ol!evici. pe care el o numea 9'ra&ia ?ouadia:: 95Cact a!a cum noi. evreii. două săptăm$ni acolo. onora&il. ne întoarcem în patrie. ce. toate &om&ele astea ale lor moderne de nu se mai poate. ce# I am cunoscut pe &ol!evici de c$nd codo!eau prin cartierul portului din +dessa# -u sunt altceva dec$t o !lea*tă de *oţi !i *uligani4 Lepădături de pe "undul oalei4 Tot &ol!evismul e o mare cacialma4 'cum. J Toate sunt în m$ini evreie!ti. că am văzut ce avioane evreie!ti minunate avem !i pu!ti. toate sunt în 159 . &unicule. ar tre&ui să i trimitem pe &ăieţii ă!tia !i avioanele noastre p$nă la Peters&urg. de unde au venit aici:# . un &om&ardament cumsecade pe care îl merită de la noi de multă vreme un mare p*oos* !i tot &ol!evismul o să z&oare drept în iad ca o c$rpă murdară4 J Eici că Israelul ar tre&ui să &om&ardeze Leningradul. nu.4 -u mai e nici o 7usie. m am interesat ce propunea să "acem dacă ne atacă 7usia.ai auzit de &om&ele atomice. nu. americanii. ce. !i a um"lat pieptul !i a răcnit: J 7usia. ar tre&ui să meargă !i ei înapoi. De &om&ele cu *idrogen. două săptăm$ni înapoi. dorind să i scutească pe aliaţii lor ara&i de greutăţile călătoriei de întoarcere în 'ra&ia# +&ra(ii lui tranda"irii s au înro!it de m$nie. în 'ra&ia ?ouadia.'mos +z măcar un pui de găină:.a să nu lungesc discuţia. -u. acasă la ei.

să căutăm pacea nu. ce. sărăciţi. cenzuraţi !i îngroziţi după 7evoluţia din +ctom&rie. pe nava 7uslan. părinţii &unicului. suntem un popor iu&itor de pace# . a!a că o s o căutăm p$nă la >agdad dacă e nevoie. nu. împreună cu cei doi "ii ai lor. unc*iului Aosep* !i unc*iului >etsalel o părăsiseră cu mai &ine de douăzeci !i cinci de ani înainte# 1ilna era încă 160 . ţara li se părea prea asiatică. lipsită de standardele minime de igienă !i de cultură elementară# '!a că s au dus în Lituania. nu au emigrat în Palestina în ciuda pasiunii sioniste care pulsa în poeziile ruse!ti ale &unicului. scriitorii evrei !i activi!tii sioni!ti din +dessa s au împră!tiat în toate direcţiile# )nc*iul Aosep* !i mătu!a Eippora*. )luiţi.airo# . au plecat în Palestina la s"$r!itul lui HIHI. pe care Dlausnerii. prea primitivă !i înapoiată.ar tre&ui să "acem asta. ca să vină să se roage de noi pentru pace !i atunci. c*iar !i p$nă la . J Da. Lausanne !i în 'merica# >unicul 'le3sandr !i &unica ?*lomit. ce. a cărei sosire în portul Aa""a a anunţat începutul celui de al Treilea 'liGa*# 'lţii au "ugit din +dessa la >erlin. La urma urmei. împreună cu mulţi dintre prietenii lor. sigur că o să le o dăm# De ce să nu le o dăm.*iar avem o ast"el de poruncă. este: să ne în"r$ngem toţi du!manii# Tre&uie să i &atem. de ce. răz&oiul civil !i victoria ro!iilor. Da.Poveste despre dragoste si întuneric m$inile savanţilor evrei !i cu siguranţă că !tiu ei ce să "acă !i ce nu# J 2i cum răm$ne cu pacea. 5 vreo cale să "acem pace.

tot soiul de discriminări !i a&uzuri sadice# 161 . spera să i calce pe urme. @e*uda 'rie*. iar tatăl meu. pe listă s au adăugat engleza !i italiana. au adăugat greaca !i latina. a urii "aţă de evrei# 2i la 1ilna &unicul a "ost om de a"aceri# -u a ţintit prea sus. !i între timp a c$!tigat ceva &ani !i !i a trimis &ăieţii mai înt$i la !coala evreiască !i apoi la gimnaziul clasic# 8raţii David !i 'rie*. la gimnaziul clasic din 1ilna. care !i a luat licenţa la universitatea din 1ilna în HI<2.'mos +z su& guvernare polonă !i antisemitismul violent care eCistase întotdeauna acolo cre!tea an după an# Polonia !i Lituania erau în g*earele naţionalismului !i Ceno"o&iei# In oc*ii lituanienilor cuceriţi !i supu!i. lovituri. pe stradă rusă !i la grădiniţa sionistă învăţaseră să vor&ească e&raica# 'ici. marea minoritate evreiască apărea ca agentul regimurilor despotice# Dincolo de graniţă. au adus cu ei de la +dessa trei lim&i: acasă vor&eau rusă !i idi!. 6ermania era în g*earele noii varietăţi naziste. uciga!e. la 8acultatea de Literatură de la universitate. aramaica !i scrierea cunei"ormă# )nc*iul David a o&ţinut repede o slu(&ă de pro"esor de literatură. cunoscuţi ca Eiuzia !i Lonia. a cumpărat un pic de aici !i a v$ndut un pic dincolo. însă antisemitismul devenise de acum insuporta&il# ?tudenţii evrei erau siliţi să suporte umilinţe. cu s$nge rece. germana !i "ranceza# Mai t$rziu. polona. iar la 8acultatea de 8ilologie ?emitică tata a învăţat !i ara&a.

2i de ce nu te ai pl$ns de ei. David. cu urec*ile lor mari iţindu se de su& !epcile cu cozoroc. nu ţi spun# Te poţi uita !i singur să vezi unde ai gre!it !i poţi să l pui corect !i singur# )n al&um ponosit cu "otogra"ii a supravieţuit din zilele de la 1ilna# Iată l pe tata cu "ratele lui. nu se va înt$mpla !i aici# 'cum *ai să vor&im despre altceva: să vor&im despre al&umul tău cu planete4 ?igur că avem încă du!mani# 2i sunt răz&oaie# 5 un asediu !i pierderile nu sunt mărunte# Desigur# -u neg asta# Dar nu persecuţie# 'sta nu# -ici persecuţie. c*iar dacă nu poţi înţelege nici asta. l am între&at pe tata# . o să le plătim cu aceea!i monedă# Mi se pare că l ai îng*esuit pe Marte între ?aturn !i Aupiter# 5 gre!it# -u. Te au lovit. am$ndoi încă la !coală. am$ndoi arăt$nd "oarte serio!i. cu cravate. cămă!i cu gulere ţepene# Iată l pe &unicul 'le3sandr. a spus tata# 2i e mai &ine a!a# ?unt &ucuros. nici pogromuri# -ici sadismul pe care a tre&uit să l îndurăm acolo# 'sta nu se va mai întoarce. palizi. Ţi au rupt caietele de teme. aduc$nd puţin cu un diplomat ţarist de rang 162 . nici umilinţă.Poveste despre dragoste si întuneric J Dar ce anume ţi au "ăcut. îm&răcat elegant. garantat# -u aici# Dacă ne atacă. adică de ce sunt &ucuros că nu poţi înţelege cum a "ost: în nici un caz nu vreau să înţelegi# Pentru că nu e nevoie# Pur !i simplu nu mai e nevoie# Pentru că s a terminat# ? a terminat o dată pentru totdeauna# 'dică. care începuse să c*elească. J -u poţi nicicum să înţelegi asta.e "el de a&uz sadic. încă mustăcios. am$ndoi în costum.

5 aproape sigur că practic toţi tinerii din aceste grupuri au "ost dez&răcaţi p$nă la piele !i pu!i să alerge. dragii mei. nu. să nu se încreadă în toate vor&ele lini!titoare.ercetez "otogra"ia de grup su& o lumină puternică !i încerc să deslu!esc ceva pe "eţele lor: o urmă de iscusinţă sau *otăr$re. poa te de la a&solvire# 5 clasa tatei sau a unc*iului David.ele mai multe dintre "ete au părul înc*is la culoare !i unele au acel z$m&et de Mona Lisa. datorită aspectului ei 9arian:. în"ometaţi !i îng*eţaţi. care !tie ceva ce mori de curiozitate să a"li. ' iz&utit să se ascundă într un cartier din a"ara g*etoului. de "orţă interioară care să l "i "ăcut pe acest &ăiat din r$ndul al doilea. !tiu lucruri pe care nici nu visaţi că le !tiu# Poate că a supravieţuit. oi "i eu încă t$nără dar !tiu tot. &iciuiţi !i urmăriţi de c$ini. ' "ugit !i s a alăturat partizanilor din pădurea 7udni3. 6reu de spus: "eţele sunt destul de neclare# >ăieţii poartă !epci iar "etele &erete# . ze"lemitoare. ?au a "ugit c$t mai era timp. să g*icească ce i se pregăte!te. din st$nga. în a"ară de tatăl meu. cu privirea isteaţă. a reu!it să i evite 163 .'mos +z secundar# 2i iată ni!te "otogra"ii de grup. . p$nă în gropile mari din pădurea Ponar# . ' "ost adăpostită într o mănăstire. să se strecoare în conductele de scurgere de su& g*etou c$t mai era vreme !i să se alăture partizanilor din păduri# ?au cum e cu "ata aceea "rumoasă din mi(loc.are dintre ei a supravieţuit. nu mă pot ei păcăli pe mine. pentru că nu e pentru tine# 'tunci pentru cine. dar n o să descoperi.

îm&răcat pentru o petrecere. 2i iată l pe t$nărul meu tată. în 7usia. o să învingem. pe (umătate sting*erit !i pe (umătate m$ndru.Poveste despre dragoste si întuneric pe nemţi !i pe acoliţii lor lituanieni !i s a strecurat peste graniţă. a! încerca să le spun ce i a!teaptă# 5 aproape sigur că nu m ar crede dacă le a! spune: doar ar r$de de mine# Iată l din nou pe tata. prieteni. cu oc*ii lui nevinovaţi privindu mă prin oc*elarii rotunzi. cumplit de timid. o pălărie rusească. lung !i su&ţire ca un stru(an de porum&. cu părul lui întunecat la culoare pieptănat "rumos peste cap !i pe "aţă cu un optimism voios. cu papion. ce se mai poate înt$mpla. -u vă temeţi. v$slind într o &arcă. cumva o să lăsăm toate astea în urma noastră. dezvăluindu i !osetele. tare vor&ăreţ !i totu!i. totul o să "ie în ordine# Tata din poza asta e mai t$năr ca &ăiatul meu# De ar "i cu putinţă. la !aptesprezece ani. un pic ridicoli. semăn$nd "oarte mult cu "iul meu Daniel /care are !i prenumele @e*uda 'rie*. inaugur$nd stupăritul sau ocup$ndu se de coteţele de găini într un 3i&&utz din valea Aezreel. "ără ca asta să "ie o contradicţie. totul o să "ie &ine. cu o !ap3a. nu i dracul c*iar a!a de negru. cu două "ete care îi z$m&esc coc*et# Iată l cu pantaloni p$nă la genunc*i. ?au a emigrat în ţara Israelului c$t mai era timp !i trăie!te viaţa unui pionier taciturn. îm&răţi!$nd pe la spate o "ată z$m&itoare cu o cărare 164 . o asemănare care îţi dă "iori pe !ira spinării. după el0. a! intra în "otogra"ie !i i a! preveni pe el !i pe "$rtaţii lui voio!i.

cam îndrăzneţ. @e*uda Lei& Dlausner. &ăieţii !i au scos (ac*etele !i stau în cămă!i !i cravate. lăs$ndu se în seama calului.$tă vreme după ce a "ost "ăcută "otogra"ia a mai z$m&it "ata asta "rumoasă. iar al treilea o ţine de coapsă. cu o po!etuţă neagră su& &raţ. întunecată: se întinde dintr o parte în alta a "otogra"iei !i pro&a&il că !i mult mai departe# + pădure de l$ngă 1ilna: pădurea 7udni3. în întunericul ad$nc. iar două alte "ete se uită !i r$d# 2i cerul senin arată vesel. &ăieţoasă. !i la "el arată &alustrada podului de peste r$u# Doar pădurea din (ur pare stu"oasă. z$m&ind !i el. 2i iată l pe tatăl meu. ?au pădurea Ponar. într o poziţie îndrăzneaţă. sau +l3ieni3i.'mos +z dreaptă pe mi(locul capului# 8ata e pe cale să pună o scrisoare într o cutie marcată 9?crzGn3a PocztoOa: /cuvintele se văd "oarte &ine în imagine0# Pentru cine e scrisoarea. ?au poate că e pădurea Popis*o3. îi plăcea să o traverseze cu căruţa lui.e s a înt$mplat cu destinatarul. dar sunt îm&răcaţi în cele mai &une *aine de ora!# Totu!i. cu ciorapii !i panto"ii ei al&i. c*iar 165 . "ata "rumoasă în roc*ie cu dungi. doi dintre &ăieţi poartă pe umeri o "ată destul de durdulie. . s"id$nd soarta sau "etele# 2i iată i construind o piramidă umană. &raţelor sale puternice !i norocului. . pe care &unicului tatălui meu. amintind dintr odată de copilita cea dulce în care l a trans"ormat mama lui c$nd era mic. serioasă. .are a "ost soarta celeilalte "ete din "otogra"ie. într un grup de cinci "ete !i trei &ăieţi# ?unt într o pădure.

&unicul meu sionist era a!a de or&it de disperarea "aţă de 166 . s a îm&ătat cu discursurile lui Aa&otins3i. 'merica /în po"ida indienilor ro!ii0. >unicul t$n(ea după ţara Israelului care era reconstruită după două mii de ani de paraginăF t$n(ea după 6alileea !i văi. 9.urgi. dealurile ?amariei !i munţii 5dom. o ţară scandinavă !i 'nglia# -ici una dintre aceste ţări nu i a vrut: toate aveau de(a destui evrei# /9-ici unul e de(a prea mult:. care trecea c$teodată prin 1ilna evreiască !i str$ngea după el un alai entuziast# >unicul a susţinut întotdeauna din toată inima politica naţionalistă intransigentă !i m$ndră a lui Aa&otins3i !i se considera un militant sionist# Totu!i. cu talazurile tale muginde:F a contri&uit la 8ondul -aţional 5vreiesc. 5lveţia.u vreo optsprezece luni înainte ca nazi!tii să a(ungă la putere în 6ermania. care se tot întuneca# %ntre HI<0 !i HI<2 Dlausnerii au încercat să o&ţină acte de imigrare în 8ranţa. 6ilead. 6il&oa.Poveste despre dragoste si întuneric !i în nopţile de iarnă cu ploaie sau cu "urtună. curgi mai departe. !i alte ţări au "ăcut la "el "ără să o strige în gura mare0# . Iordane. a plătit s*e3el ul sionist. ?*aron. a devorat "iece "r$ntură de in"ormaţie despre ţara Israelului. au spus în acea vreme mini!trii din .anada !i 5lveţia. încă mai înclina sau poate că &unica ?*lomit îl "ăcea să încline spre căutarea unei noi patrii într un loc mai puţin asiatic dec$t Palestina !i puţin mai european dec$t 1ilna. c*iar !i c$nd păm$ntul 1ilnei ardea su& picioarele lui !i ale "amiliei sale.

era >eniamino )m&erto ?teindler# -ici mai mult. să "ie iu&iţi### 2i ast"el. în Ierusalimul după care t$n(eau încă din tinereţe poeziile sentimentale ale &unicului# 'u navigat de la Trieste la Hai"a pe nava Italia. după cum spune povestea "amiliei. să i intre în graţii. dezamăgiţii îndrăgostiţi de 5uropa. notat pe marginea "otogra"iei. să !i "acă prieteni. *ainele !i modele ei. îi apreciau &aletul !i opera. iar pe drum s au "otogra"iat cu căpitanul. să "ie acceptaţi. înc$t a depus c*iar !i un dosar pentru cetăţenia germană# Din "ericire pentru noi. visau la unitatea ei postnaţională !i adorau manierele. aproape împotriva voinţei lor. care tocmai î!i luase licenţa în literatura polonă !i universală. îi a!tepta un doctor sau un o"iţer 167 . să ai&ă sentimentul că îi aparţin. nici mai puţin# Iar în portul Hai"a. de la începutul Iluminismului 5vreiesc. cultivau mo!tenirea ei. @e*uda 'rie*. să răz&ată prin ostilitatea ei rece curt$nd o "renetic.'mos +z antisemitismul din 1ilna. ?*lomit !i 'le3sandr Dlausner. în HI<<. ace!ti euro"ili superentuzia!ti. a "ost re"uzat !i de 6ermania# 2i iată unde a(unseseră. au emigrat cu inima îndoită. !i "ăcuseră tot ce era omene!te posi&il ca să o mulţumească. al cărui nume. împreună cu "iul lor cel mic. care vor&eau at$tea dintre lim&ile 5uropei. în 'sia asiatică. să devină o parte a ei. care o iu&iseră necondiţionat !i nein*i&at zeci de ani. recitau poezia ei. care credeau în superioritatea ei morală. să contri&uie la ea în toate "elurile !i în toate domeniile.

de "oarte t$năr.ur$nd aveau să vină !i să l 168 . !i în ciuda "aptului că era evreu. onoarea noastră nu va "i călcată în picioare ori dezin"ectată:# 8iul lor cel mare.Poveste despre dragoste si întuneric sanitar. a rămas la 1ilna# 'colo. înc$t a smuls pulverizatorul din m$na doctorului !i l a împro!cat zdravăn: ca !i cum ar "i spus 9'!a "ace se va celui ce cutează să ne trateze aici. la 1ilna. al Mandatului >ritanic. a!a zice povestea. dar aici. !i tot acolo. nu vom mai îngădui un nou eCil. în patria noastră. David. s a însurat cu o t$nără pe nume Mal3a. a!a cum a "ost !i cu tatăl meu.$nd a venit r$ndul &unicului 'le3sandr. a "ost at$t de "urios. în ţara noastră. Daniel# -u l am văzut niciodată pe acest "iu născut cu un an !i (umătate înaintea mea !i n am reu!it să găsesc vreo "otogra"ie de a lui# ? au păstrat doar ni!te ilustrate !i c$teva scrisori. ca să i pulverizeze pe toţi pasagerii cu dezin"ectant# . toată viaţa lui# 'colo. a "ost anga(at să predea literatură la universitate# 8ără îndoială că idealul lui era cariera glorioasă a unc*iului Aosep*. în HI<8. ca !i cum am "i încă în diasporaF căci două mii de ani le am ră&dat pe toate în tăcere. avea să se nască "iul lui. scrise în polonă de mătu!a Mal3a /Macia0# 9H0 "e&ruarie HI<I: în prima noapte Danus* a dormit de la nouă seara p$nă la !ase dimineaţa# Doarme "oarte &ine noaptea# Eiua stă cu oc*ii desc*i!i !i î!i mi!că tot timpul &raţele !i picioarele# )neori ţipă###: Micul Daniel Dlausner avea să trăiască mai puţin de trei ani# . acel devotat !i con!tiincios euro"il. într o *aină al&ă.

citat in :oac'im . "uria uciga!ă austriacă. ura poloneză "aţă de evrei.lara <inston (!ondon.itler on 'is %eal *ims (!ondon: C'ornton 2utterBort' !td. irlandeză !i scandinavă# Toate acestea i se păreau o rămă!iţă o&scură a unor epoci ignorante.est. resturi din leatul trecut.itler. traducere de %ic'ard si . &ritanică.itler)A vezi si . rom$nească. ..itler +pea$s: * +eries of =olitical . scăz$nd nivelul rasial al celor mai înalte### cu tainicul### scop de a ruina### rasa al&ă### dacă P 000 de evrei ar "i transportaţi în ?uedia. lipsa de încredere în evrei &elgiană.onversations Bit' *dolf . să împiedice realizarea viziunii lui Hitler.. >???). . . rusească !i croată.ermann %ausc'ning.itler. a. 3767). olandeză. t$nărul evreu cu părul negru p$nde!te. @66 si 589 (testamentul lui . 8?. etc.u o &ucurie satanică pe "aţă. >?8. re"uza să se g$ndească la solemnul antisemitism catolic ce răsună pe su& &olţile de piatră ale catedralelor înalte sau la antisemitismul protestant cu răceala lui letală. pag. cu picioarele str$m&e### .) 169 . săl&atice. în scurt timp ar ocupa toate poziţiile de conducere### otrăvitorul universal al tuturor raselor. ungară sau "ranceză.: =enguin 2oo$s. a!tept$nd "ata încrezătoare pe care să o p$ngărească cu s$ngele lui### ?copul evreiesc "inal este denaţionalizarea### prin &astardizarea altor naţiuni. (N. înclinaţia către pogromuri ucraineană. al 9 .'mos +z ucidă ca să apere 95uropa: de el. cruzimea lituaniană. evreimea internaţională:M# %nsă unc*iul David g$ndea alt"el: dispreţuia !i respingea viziunile pline de ură de acest soi. 9co!marul seducerii a sute !i mii de "ete de către &astarzi evrei sc$r&o!i. rasismul nemţesc.

poliglot. !ovinilor !i demagogilor "ilistini. părinţii lui scriau că 9de cur$nd a început să meargă### !i are o memorie eCcelentă#: )nc*iul David se considera un copil al vremii luiF un european luminat. !i "ără îndoială un om modern# Dispreţuia pre(udecăţile !i urile etnice !i era *otăr$t să nu cedeze niciodată în "aţa rasi!tilor. un loc ciudat !i străin. culturii. distins. a!a că i au asasinat pe David. în care 170 . . artei !i spiritului "ără *otare. doar pentru a "ace pe placul unor antisemiţi ignoranţi !i unor t$l*ari naţionali!ti îngu!ti Ia minte# '!a că a rămas la postul lui. pentru el literaturile 5uropei erau o patrie spirituală# -u vedea de ce ar tre&ui să plece de unde se a"la !i să emigreze în 'sia +ccidentală. multicultural. să dezerteze din linia înt$i !i să "ugă să se pitească de violenţa unei gloate zgomotoase într o provincie levantină pălită de secetă. p$nă ce nazi!tii au venit la 1ilna: evreii iu&itori de cultură. plecaţi în Palestina4: %n Palestina. "lutur$nd steagul progresului.Poveste despre dragoste si întuneric căror timp a apus# 8iind specialist în literatura comparată. plini de pre(udecăţi. precum !i a antisemiţilor opaci. "luent. intelectuali !i cosmopoliţi.u siguranţă nu: un om de soiul lui n o să !i ia t$năra soţie !i pruncul. ale căror voci răgu!ite promiteau 9moarte evreilor: !i lătrau la el de pe pereţi: 9Aidanilor. nu erau pe gustul lor. care era alintat Danu! sau Danu!e3F în penultima scrisoare. Mal3a !i micuţul meu văr Daniel. cu data HP decem&rie HI=0.

să pulverizeze prin întreaga casă DDT. la postul lui. "ructelor. care se lupta acum pentru eCistenţa sa cu valurile de &ar&arism ce ameninţau să l îng*ită# 'vea să stea aici. la 1ilna. pentru că nu putea "ace altceva# P$nă la s"$r!it# >unica a aruncat în (urul ei o singură privire uluită !i a pronunţat "aimoasa propoziţie ce avea să devină mottoul ei în cei douăzeci !i cinci de ani pe care i a trăit la Ierusalim: Levantul e plin de germeni# 2i de atunci &unicul a tre&uit să se scoale în "iecare dimineaţă la !ase sau !ase !i (umătate. va răm$ne aici. prosoapelor !i ustensilelor din &ucătărie# + dată la două trei ore tre&uia să dezin"ecteze cu clor closetul !i c*iuvetele# 'ceste c*iuvete. în numele &unicii. ru"ăriei.*iar !i nările 171 . să o a(ute la nemiloasa "ier&ere a legumelor.'mos +z c$ţiva evrei disperaţi încearcă să creeze un naţionalism segregationist înarmat pe care. raţional. ale căror ori"icii de scurgere erau de o&icei astupate. să atace violent a!ternuturile !i pernele cu un &ătător de covoare. aveau pe "und un pic de clor sau soluţie LGsol. par să l "i învăţat de la cei mai răi dintre du!manii lor# -u. cu spiritul desc*is. în mod cert. ca !anţul unui castel medieval. într unui dintre cele mai importante avanposturi ale acelui Iluminism european tolerant !i li&eral. culmea ironiei. ca să &loc*eze orice invazie a li&ărcilor !i a du*urilor rele care încercau mereu să pătrundă în apartament prin canalizare# .

ori"iciile preaplinului. doi trei oameni de a"aceri cu înclinaţii intelectuale sau ni!te tineri cărturari promiţători# 5 adevărat că nu mai erau >iali3 sau . cu oarece poziţie enigmatică în Hagana*. prăvălia!ul din strada Davil @ellin. 172 . care dispreţuiau cu toată "iinţa lor Partidul La&urist# >unica a!eza m$ncarea în &ucătărie în stil militar.*aim Toren. ai căror doi "ii erau de(a consideraţi savanţi "aimo!i. domnul ?c*eindelevici din strada Isaia*. sau "amilia >ar @itz*ar /Itzelevic*0 din Me3or >aru*. creme. în caz că du!manul ar "i încercat să pătrundă pe acolo# Plasele de ţ$nţari de la "erestre miroseau întotdeauna a DDT !i un miros de dezin"ectant domnea în tot apartamentul# )n nor gros de spirt. erau &locate cu dopuri improvizate din săpun strivit. îng*esuiala spaţiului !i greutăţile de zi cu zi au silit o pe &unica să !i îngusteze vederile: Hanna* !i . domnul Datcials3i. lic*ide pulverizate. 5st*er !i Israel Earc*i. trimiţ$ndu l pe &unicul la luptă iar !i iar. c$ţiva scriitori minori.erni3ovs3i. nu mai erau serate mari !i voioase# >ugetul limitat.Poveste despre dragoste si întuneric c*iuvetelor. Eerta !i Aaco& David '&rams3i !i c$teodată unul sau doi dintre prietenii lor de la +dessa sau 1ilna. săpun. momeli. el era un marc*itan sum&ru !i ea eCecuta la comandă peruci !i corsete pentru "emei. la primele ore ale serii. am$ndoi devotaţi revizioni!ti sioni!ti din aripa dreaptă. insecticide !i pudră de talc dezin"ectante plutea ve!nic în aer !i o parte din el se poate să "i ie!it !i din pielea &unicii# Dar !i aici erau invitaţi c$teodată.

"ructe de sezon. de morcovi 173 . alt"el de ce ar "i tăcut adesea în clipa în care mă vedeau sau o dădeau pe ruse!te sau înc*ideau u!a dintre salon !i castelul din cutii de mostre pe care îl construiam în &iroul &unicului. Iată cum arăta apartamentul lor micuţ din aleea Praga# 'vea un singur salon. ca să servească &or! rece pe care plutea un ais&erg zdravăn de sm$nt$nă. de"eti!ti. "oarte rusesc. !trudel cu mere !i o tartă delicioasă pe care o "ăcea din "oieta(# 2i aici discutau pro&lemele zilei !i viitorul poporului evreu !i al lumii !i ocărau coruptul Partid La&urist !i pe conducătorii lui cola&oraţioni!ti. nuci. înţesat cu mo&ilă grea !i cu di"erite lucruri !i valizeF mirosuri grele de pe!te "iert. de aici acestea arătau ca ni!te celule &ol!evice periculoase.'mos +z încărcat cu tăvi. în acei ani. clementine proaspete. di"erite gemuri !i conserve. pentru musa"irii care veneau în casa din Ierusalim a &unicilor mei# ?e părea că discuţiile nu le produc prea multă &ucurie participanţilor. împră!tiind licenţiozitate !i degrad$nd tot ce era s"$nt pentru naţiune. care pe deasupra mai erau !i anar*o ni*iliste. tolerante. care se sileau cu lingu!eli să intre în graţiile asupritorului neevreu# .$t despre 3i&&utzuri. pră(ituri cu mac. pandi!pan cu gem. paraziţi care se îngră!au pe c*eltuiala pu&lică !i pro"itori care (e"uiau păm$ntul naţiunii nu puţine dintre cele ce aveau să "ie spuse ulterior împotriva 3i&&utzurilor de către du!manii lor din r$ndul evreilor radicali din +rientul Mi(lociu erau de(a 9lucruri sigure:. desco(ite.

ta&urete. &acili !i alte molime "ioroase# 'ceastă "ăptură &inevoitoare. perniţe &rodate. pe nume ?ta3* sau ?ta!e3 sau ?ta!in3a. căpu!e. de unde ar "i putut aduce cine !tie ce insecte. un &u"et acoperit de podoa&e !i suveniruri# %ntreaga încăpere era plină de velinţe de si"on al&. cu nas negru !i oc*i de sticlă rotunzi. suveniruri !i pe toate supra"eţele disponi&ile.Poveste despre dragoste si întuneric "ierţi !i plăcinte se amestecau cu izurile de DDT !i LGsolF în (urul pereţilor se îng*esuiau cu"ere. era cel mai &l$nd !i mai ascultător c$ine din lume. păduc*i. vara. care stătea întotdeauna la picioarele patului &unicii ?*lomit !i niciodată nu lătra !i nu cerea să "ie lăsat a"ară. o masă cu picioare groase. cum ar "i un crocodil de argint care î!i desc*idea "ălcile ca să spargă o alună dacă îi ridicai coada !i pudelul în mărime naturală. &ietul c$ine era silit să îng*ită la c$teva săptăm$ni o dată mai mulţi &ulgări de na"talină# In "iecare dimineaţă tre&uia să ra&de pulverizatorul &unicului# Din c$nd în c$nd. perdele de dantelă. ca să stea la aer !i la soare# Timp de c$teva ore ?ta3* !edea nemi!cat pe pervaz. erau o droaie de mici "leacuri. în Levant. purici. era a!ezat în "aţa "erestrei desc*ise. plo!niţe. tăcută. pentru că era "ăcut din l$nă !i umplut cu c$rpe# Ii urmase cu credinţă pe Dlausneri în toate migrărilor lor de la +dessa la 1ilna !i de la 1ilna la Ierusalim# Pentru sănătatea lui. c*iar !i pe pervaz. eczemă. un gardero& pentru *aine &ăr&ăte!ti înc*is la culoare. cu nasul 174 . o "ăptură &l$ndă. scrut$nd strada de dedesu&t cu un dor nes"$r!it în melancolicii lui oc*i negri. viermi.

z&ierete în idi!. (elania unei m$ţe lovite de amor. oc*ii lui aveau o privire tragică# -u lătra niciodată la trecători. dar c*ipul lui. nu i c*ema în a(utor pe c$inii de pe stradă. dar n a cutezat să cr$cnească# Iar eu n am iertat o niciodată# Q 'cest salon supraaglomerat. &unica. g$nditor. "ără să stea pe g$nduri. era de un ca"eniu înc*is.apul îi era aplecat întotdeauna într o parte. ra"turile. încerc$nd să prindă nenumăratele sunete din cartier. coada scurtă îi era str$nsă cu tristeţe între picioarele din spate. al cărui miros. a căror soartă era cu mult mai &ună dec$t a lui# . a!a cum stătea acolo. cu canapeaua tare. nu începea niciodată să urle. ca !i culoarea. pentru că dintr odată o lovise &ănuiala că ar avea pra" sau mucegai# 8ără îndoială că &unicul a "ost necă(it. cu urec*ile de l$nă ciulite. slu(ea !i ca dormitor al &unicii. care era întotdeauna la "el de curat !i de ordonat ca o strălucitoare trupă de *usari a"laţi la parada de dimineaţă# 175 . ciripitul vesel al păsărilor. l a în"ă!urat pe ?ta!in3a al ei într un ziar !i l a aruncat la gunoi. &i&lioteca !i &iroul micuţ. lătratul c$inilor li&eri.'mos +z negru ridicat în zadar ca să amu!ine căţelel e de pe ulicioară. eCprima o disperare tăcută care mă săgeta drept în inimă. teancurile de cutii cu mostre. strigătul cumplit al telalului. o resemnare mută care era mai pătrunzătoare dec$t cel mai cumplit urlet# Intr o dimineaţă. !i din el se desc*idea &iroul ca o c*ilie al &unicului.

întotdeauna se purta cu ospătarii ca un domn "oarte aparte. la Ierusalim. dar îi plăcea să meargă pe străzile Ierusalimului. dar în realitate pentru conversaţii. o duceau de azi pe m$ine din sla&ele c$!tiguri ale &unicului# Din nou cumpăra aici !i vindea dincolo. întotdeauna elegant. cu costumul lui de diplomat ţarist.eaiul acesta este rece# 1ă rog să mi aduceţi imediat ceai "ier&inte: ceai "ier&inte.alea 7egele 6eorge 1. 7amat 6an.Poveste despre dragoste si întuneric 2i aici. cu un triung*i de &atistă al&ă iţit din &uzunarul de la piept. cu &utoni de argint. strada 'grippa. strada Luncz !i strada >en @a*uda.alea Aa""a. aparent pentru a"aceri. Peta* Ti3va. "ăc$nd turul magazinelor de *aine din . &unicul pregătea pac*ete cu ve!minte sau ţesături pe care să le trimită prin po!tă# )neori era răsplătit. ceai a&urind !i răs"oirea ziarelor !i revistelor# %i plăcea !i să măn$nce la restaurant. asta înseamnă că !i esenţa tre&uie să 176 . dispute. uneori c*iar p$nă la Hai"a. însă generos# 9?cuzaţi mă# . pierdea sau î!i rec$!tiga poziţia de reprezentant comercial local al vreunui angrosist sau al unei "a&rici# -u i plăcea comerţul !i nu avea succes. stoc$nd vara ca să scoată la v$nzare toamna. c$!tiga doar c$t să nu moară de "oame el !i &unica. înainte de a porni în tururile sale. -etanGa. !i adora să petreacă ore întregi prin ca"enele. . ca să vor&ească cu "a&ricanţii de prosoape sau să se tocmească cu producătorii de len(erie de corp sau cu "urnizorii de *aine de gata# %n "iecare dimineaţă. cu cutiile lui de mostre# + dată pe lună mergea la Holon.

!i sentimental. la alegerea lui !i după adevărata înclinaţie a inimii. dar !i viril. su&lim poet !i proeminent lider politic com&inaţi într o singură "igură minunată# Toată viaţa a t$n(it după lumi de iu&ire !i &ogăţie emoţională# /?e pare că nu a "ăcut niciodată distincţia între iu&ire !i admiraţie. agent general !i angrosist acreditat. să scrie poezii în"lăcărate. să le înţeleagă inimile. ca o grămă(oară de diamante# Pe cartona! scria: 9'le3sandr E# Dlausner. ca un !colar de !aptezeci de ani. 1ladimir Aa&otins3i. să "ie iu&it. doruri !i visuri neclare# Dacă i s ar "i îngăduit să ia viaţa de la capăt. să "ie iu&it de mulţime. ce# Tre&uie să trăiască !i omul din ceva:# Dar capul nu i stătea la a"acerile lui. cu părul &uclat. să se &ucure de tovără!ia lor în cui&u!oare văratice din s$nul naturii. importator. !i înt$lnirile de a"aceri în &irourile "irmelor din ora!ele de pe coastă# 'vea o carte de vizită de a"aceri impresionantă. cu muc*iile aurite !i o em&lemă în "orma unor rom&uri împletite.e i plăcea cel mai mult &unicului erau călătoriile lungi. reprezentant autorizat. cu siguranţă că ar "i ales să iu&ească "emeile.erni3ovs3i# ?au >Gron# ?au. să le "ie v$sla! pe lacuri de su& munţi cu căciuli de zăpadă. t$n(iri romantice.'mos +z "ie "oarte. de scuză: 9-u. să "ie . 177 . "oarte "ier&inte# -u doar apa# 1ă mulţumesc "oarte mult#: . ci mai degra&ă la nevinovate pove!ti de dragoste nepermise. a"ară din ora!. Ierusalim !i împre(urimile:# %ntindea cartea de vizită cu un c*icotit copilăresc. !i mai &ine. să "ie c*ipe!.

î!i rodea ză&ala. &ea un pic. dincolo de galaCia stinsă. saturat cu pini !i pietre# %ntors acasă. 5liGa*u. niciodată 178 . &ea c$teva pa*are de coniac în singurătatea &iroului lui sau. ascult$nd ecoul propriilor pa!i. mai ales în nopţile "ără somn. Eussia la ca"eneaua 'tara. Eiuzin3a. !i &unica a tre&uit să l ducă cu de a sila la ra&in. se a!eza la &irou . pe care nu l a văzut !i nu l a spălat niciodată. *ipersensi&il. în vecini. în prima clădire de pe dreapta# Doar la capătul ecranului ei. la domnul 8riedmann. în colţul din care "iul ei Eiuzia. amare. cu Mal3a !i micul Daniel. c$nd !i a pierdut capul după altcineva pe vasul care mergea la -eO @or3. "uma una două ţigări !i scria o poezie rusească sentimentală# De la acel pas gre!it ru!inos. î!i scutura lanţurile. 8ania !ade în >i&lioteca >nai >rit*. &ea un pa*ar de vodcă !i "uma. întristat# )neori ie!ea singur după lăsarea nopţii !i &$ntuia pe străzile pustii# -u îi era u!or să plece din casă# >unica avea un ecran de radar "oarte dezvoltat. tot ce putea vedea ziua sau noaptea era o înspăim$ntătoare gaură neagră# >unicul pă!ea în (os pe ?trada '&isinienilor. ar "i tre&uit să clipească spre ea. pe care ne urmărea pe toţi: în orice moment putea "ace inventarul. inginerul. la eta(ul patru al &locului Terra ?ancta. să vadă eCact unde suntem "iecare. cu pălăria pe cap.Poveste despre dragoste si întuneric însetat cum era să le ai&ă pe am$ndouă din &el!ug#0 )neori. Lonia la &iroul lui de la >i&lioteca -aţională. disperat. 'mos se (oacă cu cel mai &un prieten al lui. respir$nd aerul uscat al nopţii.

îl numea Eussia. !i în rare momente de pro"undă &l$ndeţe !i compasiune îi zicea Eissel# 'tunci c*ipul lui se lumina dintr odată. admiraţie. smerenie. violenţa dispăruse din el: nu mai erau &ătăi "uri&unde sau pulverizări "renetice cu LGsol sau clor# La c$teva luni după 179 .u toate că p$nă în ultima lui zi a dat "oarte mare importanţă curăţeniei !i ordinii. devotament !i ră&dare "ără margini# %n ceea ce o prive!te. de parcă cele !apte ceruri i s ar "i desc*is în "aţă# ' mai trăit douăzeci de ani după ce &unica ?*lomit a murit în &aie# . o&ra(ii z$m&itori ai &unicului au a(uns mai tranda"irii ca oric$nd# %ntotdeauna au arătat voio!i# . unde le &ătea "ără milă.a încetat imediat nici să dezin"ecteze closetul !i c*iuvetele# Dar treptat. cu timpul.'mos +z nu i a mai trecut prin minte să se revolte: stătea în "aţa soţiei sale ca un ro& în "aţa stăp$nei !i o slu(ea cu umilinţă. "iind din "ire un &ăr&at spilcuit. ca să strivească orice germene sau spiridu! care s ar "i putut strecura în a!ternuturi peste noapte# Poate că i se părea greu să se dez&are de acest o&iceiF poate că era "elul lui de a !i mani"esta respectul "aţă de cea plecată dintre noiF poate că î!i eCprima dorul după regina luiF sau poate că se temea să nu i st$rnească du*ul răz&unător dacă încetează# .$teva săptăm$ni sau luni a continuat să se scoale c$nd se crăpa de ziuă !i să t$rască saltelele !i a!ternuturile p$nă pe &alustrada &alconului.

ce# -u se văd dec$t pe ei.am în vremea aceea am avut impresia că &unicul meu de !aptezeci !i !apte de ani a descoperit &ucuria seCului# %nainte să "i apucat să !i !teargă de pe panto"i pra"ul de la îngropăciunea &unicii.Poveste despre dragoste si întuneric moartea &unicii. 9sunt or&i4 +r&i de a &inelea4 -u. cu "aţa radiind de m$ndrie !i &ucurie. reţin$ndu l cu mese calde. c$t !i de cele a căror "rumuseţe alţi &ăr&aţi nu erau în stare s o vadă# 98emeile:. importator. 9o călătorie de a"aceri "oarte importantă la Tel 'viv. îm&răcăminte. ţesături. a declarat o dată &unicul meu. încura(are. &unicul !i a petrecut mai puţin timp cu a"acerile# %ncă mai anunţa uneori. dragostea lui de viaţă a început să în"lorească într un mod "urtunos !i minunat# . "ără eCcepţie# Doar că &ăr&aţii:. a z$m&it el. 9'le3sandr E# Dlausner. at$t de cele "rumoase. consol$ndu l cu pră(itură cu mere. cu toţi !e"ii companiei:# %ncă îi plăcea să o"ere tuturor celor cu care se înt$lnea una dintre numeroasele !i impresionantele lui cărţi de vizită. !i nici măcar pe ei# +r&i4: După moartea &unicii. eli&erare de singurătate# -u l lăsau niciodată singur. în strada 6rusen&erg: sau 9o înt$lnire eCtrem de importantă la 7amat 6an. casa &unicului era plină de "emei care îi o"ereau condoleanţe. !i se părea că lui îi place să nu le lase să l părăsească# %ntotdeauna a "ost atras de "emei de toate "emeile. con"ecţii de gata. reprezentant autorizat. agent general !i angrosist acreditat: etc# etc# 180 . 9sunt toate "oarte "rumoase# Toate.

rom$nesc sau &ulgăresc# >unicului îl plăcea compania lor !i pe ele le topea "armecul lui: era un vor&itor "ascinant !i amuzant. glumea cu 181 . divorţate mac*iate "rumos. sc*im&ării coa"urii. ti dura3. se gră&ea să le desc*idă u!ile. nu uita niciodată o zi de na!tere. arăt$nd tranda"iriu. cină la lumina lum$nărilor în vreun restaurant select. pedic*iură !i permanent. încon(urat întotdeauna de un stol de "emei &ine conservate. dar nu prea scump /9cu doamna Tsitrine. polonez. cu papion cu &uline. cu ciorapi de nailon cu dungă. panto"ilor eleganţi sau po!etei noi. cu manic*iură. o&serva !i "ăcea complimente su&tile în privinţa croielii unei roc*ii. nu doamna 2apo!ni34:0# 2edea ore întregi la masa lui de la discretul eta( al ca"enelei 'tara din strada >en @a*uda. trimitea &uc*ete de "lori !i cutii cu dulciuri. de cincizeci sau !aizeci de ani: văduve str$nse n corsete. un gentleman după tiparul secolului al nouăsprezecelea. &utonii de argint. care săruta m$na doamnelor. împodo&ite cu o grămadă de inele. matroane care vor&eau o e&raică masacrată de accentul unguresc. sur$zător. cercei !i &răţări. îngri(it. îm&răcat într un costum &leumarin. &atista sclipitor de al&ă din &uzunarul de la piept. radios. mirosind a !ampon. le o"erea &raţul la "iecare scară sau pantă. pudră de talc !i a"ters*ave# + priveli!te "rapantă. cu căma!a lui al&ă scro&ită.'mos +z Dar acum în cele mai multe zile era ocupat cu "urtunoasele lui pove!ti sentimentale: trimiterea sau primirea de invitaţii la ceai.

'm început să înţeleg de a&ia după mulţi ani# 'vea o calitate ce nu se prea găse!te la &ăr&aţi. politicos. care pentru multe "emei este cea mai seCG# 'sculta# -u pretindea doar. de vor&it# -u pretindea că e interesat sau amuzat. "lecărea cu căldură !i umor# +dată am desc*is o u!ă !i l am zărit pe &unicul meu de nouăzeci de ani îngenunc*eat în "aţa văduvei unui notar.are era secretul "armecului &unicului. ce: avea o curiozitate ve!nic vie# -u era neră&dător# -u încerca să a&ată conversaţia de la preocupările ei mărunte către propriile lui preocupări importante# Dimpotrivă. în s"$r!it.Poveste despre dragoste si întuneric gust. că ascultă. c*iar era# -u. înainte ca &unicul să !i dea seama de prezenţa mea# . înc*iz$nd &ini!or u!a. ca să rezume ce spunea ea !i să treacă la alt su&iect# -u !i lăsa interlocutoarea să vor&ească la pereţi. în vreme ce a!tepta cu neră&dare ca ea să termine ce are de zis !i să tacă# -u !i întrerupea partenera la mi(locul "razei ca s o termine el# -u i tăia vor&a. o calitate minunată. în vreme ce el î!i pregătea în minte răspunsul pe care să i l dea c$nd o să termine. o &runetă nostimă !i &ondoacă# Doamna mi a "ăcut cu oc*iul peste capul &unicului meu îndrăgostit !i a z$m&it vesel. dezvăluind două !iruri de dinţi prea "rumo!i ca să "ie ai ei de la natură# 'm plecat. cita o poezie la momentul oportun. îi plăceau preocupările ei# Ii plăcea 182 .

dar urăsc "emeile# .red că &unicul meu le iu&ea pe am$ndouă# 2i cu &l$ndeţe# -iciodată nu !i "ăcea socoteli. poate că mai era ceva. dar nu se gră&ea niciodată să arunce ancora# ' trăit multe pove!ti de dragoste în cei douăzeci de ani de vară indiană de după moartea &unicii. cu simpatie !i cu ră&dare# ?au mai degra&ă cu plăcere !i cu emoţie# ?unt pe lume mulţi &ăr&aţi care iu&esc seCul. vulnera&ile. cu &l$ndeţe. niciodată nu în!"ăca# -iciodată nu se năpustea# %i plăcea să ridice p$nzele. c*iar !i despre lucrurile cele mai intime. după po"ta inimii. ci îi plăcea să a!tepte. poate că ea o pornea pe alt val# %i plăcea să o lase să l ia de m$nă !i să l conducă în locurile ei. în ritmul ei# %i plăcea să "ie acompaniatorul ei# %i plăcea să a(ungă să o cunoască# Ii plăcea să o înţeleagă. lui îi plăceau toate acro&aţiile ei# -u era gră&it !i niciodată nu o zorea# '!tepta să termine !i c*iar c$nd termina el nu sărea !i nu în!"ăca. iar dacă ea avea nevoie să lungească povestea. !to: ele îi vor&eau !i i tot vor&eau. în vreme ce el !edea !i asculta cu înţelepciune. tainice. să a(ungă p$nă în miezul ei# 2i mai departe# %i plăcea să se dăruiască# %i plăcea să i se dăruiască ei mai mult dec$t îi plăcea c$nd i se dăruia ea lui# -u. de la !aptezeci !i !apte de ani p$nă la s"$r!itul vieţii lui# )neori pleca pentru 183 .'mos +z întotdeauna să o a!tepte.

cu asprime. la o casă de oaspeţi din 6edera sau într o 9staţiune de odi*nă: de pe litoral. "redon$nd. !i nu m am apropiat de ei# -u se străduia să !i ascundă de noi pove!tile de dragoste. călc$nd "urios cămă!i una după alta. cu oc*ii înceţo!aţi. ne a anunţat că se g$nde!te să "acă 9o călătorie importantă: de două trei zile !i că nu 184 . de unde deduceam că i s a înc*is în "aţă vreo u!ă sau.Poveste despre dragoste si întuneric c$teva zile împreună cu una sau alta dintre prietenele lui la un *otel din Ti&erias. tranda"iriul de prunc îi părăsea o&ra(ii. în tortura a două iu&iri simultane# + dată. î!i călca p$nă !i len(eria de corp !i o stropea cu par"um dintr un "lacona!. pe c$nd avea de(a optzeci !i nouă de ani. &raţ la &raţ cu o "emeie. "ăc$ndu l să arate ca o zi înnorată de toamnă.rimeii#0 + dată sau de două ori l am zărit merg$nd pe strada >ezalel sau 'grippas. la -etanGa# /5Cpresia lui 9staţiune de odi*nă: părea să "ie traducerea unei eCpresii ruse!ti. sau îng$na vreo melodie ucraineană melancolică. dimpotrivă. !i stătea în picioare în camera lui. a!a ca în uimitoarea călătorie spre -eO @or3. cu accentele ce*oviene ce aminteau de unele vile de pe coasta . s a înc$lcit iară!i. dar nici nu se lăuda cu ele# -iciodată nu !i aducea prietenele în casa noastră !i nu ni le prezenta !i rareori pomenea de ele# Dar uneori părea îm&ătat de dragoste ca un adolescent. c$nd era logodit. !i uneori î!i vor&ea singur în lim&a rusă. dar cu vocea scăzută. cu un z$m&et a&sent plutindu i pe &uze# Iar alteori "aţa i se lungea.

ca un copila!# J )nde ai dispărut. un &ăr&at de v$rsta lui### 5ram înne&uniţi: tre&uia să apelăm la poliţie. Doamne "ere!te. ce# 'm călătorit# J Dar ziceai că o să lipse!ti doar două trei zile# J 2i ce dacă am zis. îm&u(orat de mulţumire. J Pe un munte înalt. De ce nu dădea un tele"on. dacă sunam la poliţie !i el apărea viu !i nevătămat. c$nd am văzut că a trecut o săptăm$nă !i nu s a întors. !i ne am simţit a!a de &ine. &unicule. am *otăr$t noi după o zi !i o noapte de &ătut apa n piuă. la 7amat 6an# J Dar nu puteai măcar să ne tele"onezi. zace &olnav în vreun spital sau a intrat în vreun &ucluc. !i nu !i mai încăpea în piele de voie &ună. cum să i în"runtăm "uria dezlănţuită. Dacă. am călătorit cu doamna Her!3ovici. Dacă. a păţit ceva. -u. . La urma urmei. Doamne "ere!te. cam cu o oră !i (umătate înainte de termenul sta&ilit. înc$ntare !i entuziasm.'mos +z tre&uia în nici un caz să ne îngri(orăm# Dar. J Ţi am spus. )nde. ne au cople!it gri(ile# )nde era. am plecat să ne distrăm un pic# 'm descoperit o casă de oaspeţi lini!tită# + casă de oaspeţi "oarte culturală# + casă de oaspeţi ca în 5lveţia# J + casă de oaspeţi.a să 185 . J -u. va tre&ui să anunţăm poliţia# -u aveam de ales# ' apărut vineri. Dacă &unicul nu apare p$nă vineri la pr$nz. că n am &ăgat de seamă cum trece timpul# J Dar unde ai "ost. nu ne am ierta niciodată că nu l am căutat# Pe de altă parte.

ia le. eram însurat de cincisprezece ani !i aveam două "ete adolescente#0 >unicul a o"tat. ce sunt alea "ise. J Aeton urile. !i a dres de c$teva ori glasul !i a zis: 186 . ce# 5ra o casă de oaspeţi minunat de culturală4 J Dar nu puteai să ne suni de la un tele"on pu&lic. J 8ise pentru tele"onul pu&lic# J '. a cugetat o vreme !i a zis: J ' venit vremea să vor&im despre "emei# 2i imediat a eCplicat: J -u# Despre "emeie în general# /In acel moment aveam treizeci !i !ase de ani. a încuiat u!a. de cealaltă parte a &iroului# -u mi a zis 9pi!ăcios:.Poveste despre dragoste si întuneric nu ne "acem gri(i pentru tine. a înc*is "erestrele. ia le. dar ai gri(ă să le numeri# ?ă nu prime!ti niciodată nimic de la nimeni p$nă nu numeri &ine# J Dar de ce nu le ai "olosit. ia ţi "isele cu găurile din mi(locul lor cu tot. pi!ăciosule. ce. acele (eton uri ale voastre# )ite le# -u. la trei ani după ce a murit tata. !to ta3oie. -u. Ţi am dat c*iar eu "ise# J 8ise# 8ise# -u. &unicul a *otăr$t că a venit vremea !i sunt destul de mare pentru o discuţie de la &ăr&at la &ăr&at# M a po"tit în &$rlogul lui. J -u era tele"on în cameră# -u. !i a pus picior peste picior. !i a spri(init &ăr&ia în m$ini. a tu!it cu palma la gură. s a a!ezat cu un aer solemn !i o"icial la &irou !i mi a "ăcut semn să mă a!ez în "aţa lui. !i a îndreptat cravata. nu cred în (eton uri# 2i c$nd avea nouăzeci !i trei de ani.

a zis &unicul. nu. de parcă ar "i vrut să se asigure că suntem cu adevărat singuri. sur$sul lui de copil i a luminat "aţa.e zic eu e cu totul alt"el. nu. la asta.u adevărat întotdeauna# 'cuma să nu te g$nde!ti la ceva ce nu e "rumos4 . nu 9pro&lema "emeii:4 8emeia ca persoană# ' c*icotit !i s a corectat: J -u. vreau să te învăţ acum !i pe tine# . încă mai lucrez# 'vea nouăzeci !i trei de ani !i poate că a continuat să 9lucreze: la această c*estiune p$nă la s"$r!itul 187 . niciodată nu m am uitat la o "emeie ca vreun pas3udnia3. în unele "eluri e întocmai ca noi# 5Cact la "el# Dar în alte "eluri. a zis el. rogu te: uite cum stau lucrurile# ? a oprit !i a privit în (ur. "oarte alt"el# ? a oprit aici !i s a socotit o vreme. m a interesat în toate "elurile# Toată viaţa mea m am uitat la "emei. poate că st$rnind în minte imagini. nu. o "emeie e cu totul alt"el# 8oarte. !i ce am învăţat. nu. !i !i a înc*eiat lecţia: J Dar !tii ceva.a să !tii# '!a că acum ascultă cu atenţie. m am uitat doar cu tot respectul# M am uitat !i am învăţat# -u. vreau să zic că "emeia m a interesat întotdeauna# -u. că nu i nimeni care să ne audă# J 8emeia. ce# 8emeile m au interesat întotdeauna# . "oarte alt"el nu. ridic$ndu se de pe scaun. în ce "eluri o "emeie e întocmai ca noi !i în ce "eluri e "oarte. nu.'mos +z J -u. a înc*eiat el. nu. c*iar !i c$nd eram doar un mic ciuda3.

în rusă. ci întotdeauna . nu. amănunţite. &unicul 'le3sandr. mi a vor&it despre moartea lui: 9Dacă. !i pentru că nu avea încredere deplină în lim&a e&raică adăuga voios în rusă: Hara!o4 +cen *ara!o44 -umea o &i&liotecă &i&liote3a. uite cum arăţi4 . "ie *oro!i malci3 /&ăiat cuminte0. a"lat la putere. e un dezastru cumplit. !i re"uza să "ie corectat# Ţinea morţi! să i zică &ăr&ierului /sapar0 marinar /sapan0 !i "rizeriei /mispara0 !antier naval /mispana0# + dată pe lună. cu toate că se descurca per"ect cu singularul. iar Partidului La&urist. se a!eza în scaunul căpitanului !i dădea un !ir de porunci aspre. poporul oilem goilem. Da*ir. nea&ătut. Doamne "ere!te.Poveste despre dragoste si întuneric vieţii# 5u însumi încă mai lucrez la ea# 'vea stilul lui unic de e&raică. un ceainic ceaini3. !i c$nd era între&at cum a dormit răspundea invaria&il 9eCcelent4:. instrucţiuni pentru călătoria ce îl a!tepta# %mi spunea uneori: 9-u. poliţă# -u spunea niciodată ora!ului .a un pirat4: -umea întotdeauna poliţele ploiţe. acest neîn"ricat cutreierător al mărilor se ducea la !antierul naval al 8raţilor >en @a3ar.airo pe numele evreiesc. cu c$ţiva ani înainte de a pleca dintre noi. îi zicea uneori ge!tan3t /împuţit0 sau i&lai3t /putreziciune0# 2i o dată. guvernul partats. poate douăzeci de ani. un soldat t$năr moare în luptă. un &ăiat de nouăsprezece. "ie ti dura3 /nătărău0F Ham&urg era 6am&urgF un o&icei era întotdeauna un o&iectF somnul era spat. Mapai. e vremea să mergi la marinar.airoF mie îmi zicea. dar nu o tragedie# 188 .

asta c*iar că e tragedie4: %n anul H8=P noul consul &ritanic Aames 8inn. dragul meu. în "iecare dimineaţă. "elie de p$ine cu *ering sărat. 8ără douc*e. de nouăzeci !i cinci de ani. să &ei pa*ar de ceai !i să ie!i în "iecare dimineaţă. de aproape o sută de ani. tare greu# ?ă mă preum&lu pe stradă în "iecare dimineaţă asta e pentru mine o&iect vec*i# 2i douc*e rece tot o&iect# . asta e pentru motion. după o sută de ani cine poate să sc*im&e dintr odată toate o&iectele lui. Dar la v$rsta mea e tare greu să te opre!ti. Doamne "ere!te.'mos +z Dar să mori la v$rsta mea asta e o tragedie4 )n &ăr&at ca mine. preum&lare de dimineaţă. "ără preum&lare. c*iar !i în 7usia douc*e rece dimineaţa. ?ă nu te mai scoli la cinci dimineaţa. c*iar !i la 1ilna. împreună cu soţia lui 5liza&et* 'nne. "ără pa*ar ceai "ier&inte. să "aci un douc*e rece în "iecare dimineaţă. tare. în "iecare zi. "ără *ering sărat cu p$ine. !i să cite!ti un pic de ziar !i între timp să &ei alt pa*ar ceai. să te scoli at$ţia ani în "iecare dimineaţă la cinci. încă n a avut timp să ai&ă tot "elul de o&iecte regulate# . e ucis. să te preum&li o (umătate de oră pe stradă. vară sau iarnă. nu. au sosit în Ierusalimul guvernat de otomani# 'm$ndoi 189 . dacă. pe scurt.*iar să trăiesc e un o&iect pentru mine. "ace tare &ine la circulaţie4 2i după asta să te întorci acasă în "iecare zi.$nd să le ai&ă. de o sută de ani să măn$nci în "iecare dimineaţă. ce. 8ără ziar. nu. &a*urci3 u] ăsta de nouăsprezece ani. Păi. asta e. în "iecare dimineaţă. aproape o sută. în "iecare dimineaţă.

care înseamnă în traducere 91ia lui 'vraam:# 'ici Aames 8inn !i a construit casa !i a creat o 9Plantaţie Industrială: care avea scopul de a le o"eri evreilor sărmani un loc de muncă !i de a i pregăti pentru viaţa 9utilă:# 8erma se întindea pe circa patruzeci de dontim sau zece acri# Aames !i 5liza&et* 'nne 8inn !i au ridicat casa pe culmea dealului !i în (urul ei s a eCtins colonia agricolă.Poveste despre dragoste si întuneric cuno!teau lim&a e&raică !i consulul c*iar a scris cărţi despre evrei.re!tinismului printre 5vrei.onsulul 8inn !i soţia sa credeau cu ardoare că revenirea poporului evreu în patrie va gră&i m$ntuirea lumii# -u o dată i a prote(at pe evreii din Ierusalim de *ărţuiala autorităţilor otomane# Aames 8inn credea !i în necesitatea de a i "ace pe evrei să ducă o viaţă 9productivă: c*iar a a(utat unii evrei să se cali"ice în munca de constructor !i să înveţe agricultura# %n acest scop a cumpărat în H8P<. iar tavanele erau construite în stil oriental. nu era implicat direct în activitatea de misionar la Ierusalim# . la nord vest de +ra!ul 1ec*i. sterp. clădirile "ermei !i atelierele# Pereţii gro!i ai casei cu două eta(e erau din piatră cioplită. pe care îi simpatizase dintotdeauna# 5l "ăcea parte din ?ocietatea Londoneză de Promovare a . după c$t se !tie. în spatele casei. cu toate că. un deal pietros. a"lat la c$teva mile de Ierusalimul intra muros. o &ucată de păm$nt nelocuită !i necultivată pe care ara&ii o numeau Darm al D*alil. cu 2P0 de lire sterline. 190 . cu arcade încruci!ate.

o cramă cu &eci !i o presă pentru măsline# 1reo două sute de evrei erau anga(aţi pe Plantaţia Industrială din "erma lui 8inn. misionarul protestant neamţ Ao*ann LudOig ?c*neller a "ondat un institut de învăţăm$nt pentru or"anii ara&i cre!tini care au "ugit de luptele dintre druzi !i cre!tini din munţii Li&anului# 5ra o proprietate mare. încon(urată de un zid de piatră# +r"elinatul ?irian al lui ?c*neller. construirea de ziduri !i de garduri. deznăde(dii. aproape în acela!i timp. la munci ca îndepărtarea pietrelor. ca !i Plantaţia Industrială. plantarea unei livezi !i cultivarea de "ructe !i legume. erau am$ndoi cre!tini evlavio!i impresionaţi de sărăcia. în "elurile lor di"erite. constructori sau agricultori va smulge 9+rientul: din g*earele degenerării. după moartea consulului. precum !i eCploatarea unei mici cariere de piatră !i di"erite activităţi de construcţie# 'poi. avea drept scop pregătirea internilor pentru o viaţă productivă în di"erite me!te!uguri !i în agricultură# 8inn !i ?c*neller. au "ost săpate puţuri !i s au construit un ţarc pentru oi. "iecare în "elul lui. văduva lui a desc*is o "a&rică de săpun în care "olosea tot lucrători evrei# -u departe de 1ia lui 'vraam. su"erinţele !i înapoierea evreilor !i ara&ilor din Ţara ?"$ntă# 'm$ndoi credeau că pregătirea localnicilor pentru o viaţă productivă ca me!te!ugari. magazii. că generozitatea lor va lumina calea evreilor !i 191 . mizeriei !i nepăsării# Poate că au crezut cu adevărat.'mos +z pe marginea grădinii împre(muite cu zid. un *am&ar.

cartierul Derem 'vra*am. răspundea întotdeauna. (N. de răz&oi !i de "ascism . a "ost "ondat în (osul "ermei lui 8inn: căsuţele lui îng*esuite erau construite printre plantaţii !i livezi. 91ia lui 'vraam:. din care au tot îng*iţit c$te o &ucată# %nsă!i casa consulului a su"erit di"erite trans"ormări după moartea văduvei lui. 34@@) 3734. pag. 5liza&et* 'nne 8inn: mai înt$i a "ost trans"ormată într o instituţie &ritanică pentru tineri delincvenţi. grădina casei lui 8inn a "ost încon(urată de un gard înalt din s$rmă g*impată. strigătul: 6epetto4 6epetto4 1iva 6epetto4 In sc*im&ul dulciurilor.Poveste despre dragoste si întuneric musulmanilor către s$nul >isericiiX# In HI20. Ierusalim. iar în casă !i în grădină au "ost înc*i!i o"iţeri italieni prizonieri# -e "ăcuserăm o&iceiul de a ne "uri!a la căderea nopţii ca să i s$c$im pe prizonierii de răz&oi# Italienii ne salutau cu strigătele >am&ino4 >am&ino4 >uon giorno &am&ino4.) 192 . ca a doua parte a unei vec*i lozinci. !i noi răspundeam ţip$nd asurzitor >am&ino4 >am&ino4 Il Duce morte4 8inito il Duce4 )neori strigam 1iva Pinocc*io4. de parcă ar "i "ost maimuţe de 7 >azat pe cartea e&raică 'r*itectura la Ierusalim: construcţiile cre!tine europene în a"ara Eidurilor. apoi a intrat în proprietatea administraţiei &ritanice !i în cele din urmă a devenit cartier general al armatei# ?pre s"$r!itul celui de al Doilea 7ăz&oi Mondial. 837)8>3. a. alunelor. !i de dincolo de garduri !i de &arierele lim&ii. 3745). portocalelor !i &iscuiţilor pe care li i aruncam peste gardul din s$rmă g*impată. de David "ro1an$er ("eter.

copii de v$rsta noastră cu păr întunecat la culoare pieptănat "rumos !i cu c$rlionţul de pe "runte sclipind de &riantină# + dată. sau cam a!a ceva# După "ondarea ?tatului Israel. stră&at de c$teva ori strada 193 . care a "ost re&otezată Mal3ei Israel. pe strada Malac*i. s ar "i ridicat deodată în picioare !i ar "i strigat -umele Ine"a&il# 'poi m am răsucit pe călc$ie !i am "ugit. cotind de pe strada 6eula. apoi la st$nga pe strada Eec*aria*. casa lui 8inn a "ost "olosită pe r$nd de 1oluntarii pentru 'părarea Teritoriului.'mos +z la grădina zoologică. !i am alergat de parcă mă "ugăreau lupii. cu "emei z$m&itoare !i copila!i îng*esuiţi în costumase. copii cu cravată. de a&ia văz$nd pe unde călcau# 'veam pe atunci !ase sau !apte ani. am "ugit !i am "ugit !i am continuat să "ug de poza aia p$nă la v$rsta de unsprezece ani !i (umătate. unii dintre ei ne dădeau tim&re sau ne arătau de departe "otogra"ii ale "amiliei lor. copii cu (ac*ete. după care a devenit o !coală religioasă pentru "etele evreice. în HI=8. în Eiua Marii Iertări. îngrozit. Patrula de 8rontieră. numită >eit >rac*a# Mă plim& uneori prin Derem 'vra*am. 'părarea . ca !i cum cineva din mi(locul sinagogii. "otogra"ia unei "emei durdulii care nu purta dec$t ciorapi !i port(artier# M am uitat ţintă o clipă.ivilă !i Mi!carea Paramilitară a Tineretului. suspin$nd. ca răsplată pentru o gumă de mestecat 'lma învelită în *$rtie gal&enă. cu oc*ii larg desc*i!i !i amuţit de oroare. unul dintre prizonierii de răz&oi mi a arătat din spatele s$rmei.

194 . stă în curtea din "aţă# )neori c$teva "emei cu părul prins în "ileu !i roc*ii înc*ise la culoare stau la poartăF se opresc din vor&ă c$nd mă uit la ele# -u se uită la mine # %ncep să !u!otească în vreme ce mă îndepărtez# . tatăl meu s a înscris la un masterat la )niversitatea 5&raică de pe Muntele ?copus# La început a locuit cu părinţii în micul apartament întunecat din Derem 'vra*am. care avea propria intrare din verandă# Derem 'vra*am era încă un cartier nou: cele mai multe străzi erau nepavate. de pe strada 'mos. unde mă opresc c$teva minute la intrarea casei consulului 8inn !i o privesc îndelung# . iar resturile viei care i a dat numele se mai vedeau prin grădinile caselor noi. însă acel t$năr învăţăcel în care părinţii î!i puseseră at$tea năde(di a plătit c*irie ca să locuiască mai departe în odaia sa.asa vec*e s a împuţinat cu trecerea anilor. între umeri. în HI<<. rămă!iţă de la ultima săr&ătoare ?u33ot. cu vreo două sute de metri la est de casa consulului 8inn# 'poi părinţii lui s au mutat în alt apartament# )n cuplu pe nume Earc*i s a mutat în apartamentul de pe strada 'mos. cu o lovitură de topor# ' "ost iudaizată# . su& "orma viţelor !i a tu"elor de rodii. ca !i cum capul i ar "i "ost împins în (os.Poveste despre dragoste si întuneric 'mos. apoi o urc în sus p$nă la capătul străzii +&adia*.$nd a a(uns la Ierusalim.opacii !i ar&u!tii au "ost sco!i din păm$nt !i toată zona grădinii a "ost as"altată# Pinocc*io !i 6epetto au dispărut# 2i Mi!carea Paramilitară a Tineretului a dispărut "ără urmă# .adrul vec*i al unei su33a* stricate.

coli&e improvizate din sc$ndurile lăzilor în care locatarii î!i aduseseră aici lucrurile. dar copiii îi (e"uiau înainte ca "ructele să apuce să se coacă# Printre copacii neîngri(iţi !i a"lorimentele strălucitoare de pietre din grădini. întruc$t peste ele erau întinse s$rme de ru"e. )craina.'mos +z a smoc*inilor !i duzilor. !i erau călcate în picioare sau se umpleau de scaieţi !i de cio&uri# Dacă nu mureau de sete. unii plantau leandri sau tu"e de mu!cate. dar straturile erau uitate cur$nd. mirosul vegetaţiei inunda odăile micuţe# De pe acoperi!uri !i de la capătul străzilor pră"oase puteai zări dealurile din (urul Ierusalimului# )na după alta răsăreau case din piatră simple. 195 . leandrii !i mu!catele se săl&ăticeau. rodiii cre!teau în voie. ca !i cum ar "i încercat să creeze o du&lură a unui !tetl din Polonia. )ngaria sau Lituania# )nii "iCau pe un st$lp o cutie de măsline goală. c*iparo!ii întunecaţi !i pinii au înlocuit rodiii !i viţa de vie# Ici !i colo. c$nd "erestrele erau desc*ise. care !opoteau unii către ceilalţi la orice adiere# La începutul verii. devenind tu"ări!uri# Tot soiul de magazii erau ridicate prin grădini. pătrate. !oproane. "iecare cu c$te două odăiţe# 6rădinile !i verandele aveau &alustrade care rugineau repede# %n porţile din "ier "or(at era încorporată steaua în !ase colţuri sau cuv$ntul ?I+-# Treptat. "ăceau din ea un porum&ar !i a!teptau să vină porum&eii p$nă ce î!i pierdeau năde(dea# Pe ici. clădiri cu două sau trei eta(e împărţite în multe apartamente îng*esuite. &arăci din "ier ruginit.

cepe.$nd în cele din urmă se va înălţa statul evreu li&er.ei care trăiau în Derem 'vra*am erau mici "uncţionari ai 'genţiei 5vreie!ti sau pro"esori. &urlaci &ătr$ni !i singuratici care trăiau din micile lor economii# Pe la opt seara se înc*ideau grila(ele &alcoanelor.u toţii se sileau să creadă că zilele grele o să se termine cur$nd. stenodactilogra"i. ?*neour Ealman 7u&as*ov. casieri la &ancă sau la cinematogra". primii prunci veneau pe lume în Derem 'vra*am !i era aproape imposi&il să le eCplici de unde au venit părinţii lor sau de ce au venit sau ce anume a!teaptă cu toţii# . Talpiot sau >eit Ha3erem# . scriitori. conopidă. care mai t$rziu !i a sc*im&at numele în Ealman ?*azar !i a "ost ales pre!edinte al Israelului. se încuiau apartamentele. ca 7e*avia. teoreticieni. v$nzători. cu ridic*i. &i&liotecari.Poveste despre dragoste si întuneric pe colo cineva încerca să ţină c$teva găini. nimic nu va mai "i cum a "ost4 . mici prăvălia!i. Diriat ?*muel. traducători.ei mai mulţi visau să plece de aici !i să se mute într un loc mai cultivat. altcineva îngri(ea un petic de păm$nt cu legume. a scris ceva în genul acesta într un ziar de pe atunci: 9. că statul evreiesc va "i "ondat !i că totul va "i cum nu se poate mai &ine: cu siguranţă că pocalul amărăciunii lor era să se reverse nu i a!a. !o"eri. pătrun(el# . ideologi. surori medicale.*iar !i dragostea nu va mai "i ca înainte4: Intre timp. re"ormatori ai lumii. se "erecau o&loanele !i numai "elinarul "ăcea o &altă de un gal&en mo*or$t la colţul străzii pustii# In întuneric puteai 196 .

pietri!. acoperiţi de un pra" al&icios# -i!te pietrari !ed pe (os în mi(locul cărării.lădiri pătrate din piatră cu o&loane metalice !i verande înc*ise cu grila(e de "ier# Ici !i colo. colaci de s$rmă pentru garduri. o stivă de sc*ele din lemn# -i!te ar&u!ti spino!i din genul Prosopis încă se mai iţesc prin *aosul de materiale de construcţie. nu este un drum. o cărare plină de pra" presărată cu materiale de construcţie. arată ca sc*iţa neterminată a unei străzi# . viţă de vie !i rodii î!i "o!neau "runzi!ul în "iecare grădină# Pereţii de piatră re"lectau lumina lunii înapoi pe crengi într un licăr sla&. în pantaloni largi. meri. printre &orcanele înc*ise ermetic. munţi de nisip. 197 . mu!cate palide în"loresc în g*ivece.'mos +z auzi ţipetele stridente ale păsărilor de noapte. ci un !antier provizoriu. cu castraveţi sau ardei pu!i la murat cu usturoi !i mărar# In centru. saci de ciment. desculţi. 7a rud4 >a rud4 /eCplozie0. v$ntul în pomii din livadă: pentru că la căderea nopţii Derem 'vra*am se pre"ăcea la loc într o vie# ?moc*ini. lătratul c$inilor în depărtare. plăci de gresie pentru pardoseli. grămezi de pietre pe (umătate cioplite. pe pervazuri. într una sau două "otogra"ii din al&umul tatei. &idoane de metal. împu!cături răzleţe. între clădiri. cu o p$nză răsucită în (urul capului. anemic# ?trada 'mos. goi p$nă la &r$u. duzi !i măslini. !i sunetul ciocanelor lor care iz&esc în dălţi !i taie !anţuri în piatră umple aerul cu &ătăile de to&ă ale unei muzici atonale ciudate !i stăruitoare# ?trigăte răgu!ite se înalţă din c$nd în c$nd de la capătul străzii.

cu cravată. spiţe de metal !i o "$!ie de crom care mărgine!te capota# . Imposi&il de spus din "otogra"ie# 5 o ma!ină strălucitoare. strălucitor. din anii . iar "arurile sunt !i ele argintii !i sclipesc în soare# 'lături de acest automo&il somptuos aparatul de "otogra"iat l a surprins pe 'le3sandr Dlausner. maiestuoasă ca o navă de răz&oi. Lionici3a. o"icială. care arată ca !i cum ar "i "ost "ăcută înaintea unei petreceri. stă un automo&il dreptung*iular !i negru. mai voinică. stă alături de ei ca un mire agitat în ziua cununiei# 'rată cam carag*ios.apota are "ante pe laturi. o mare doamnă. Lonia. pe cap cu o pălărie de pai. ca să intre aerul. se a"lă "igura impunătoare a elegantei sale soţii. lustruită. în mi(locul acestei *ara&a&uri. se înalţă ca o &u&uliţă# In "aţă. cu gura întredesc*isă. drept în mi(locul străzii 'mos. iar pe v$r"ul nasului ei radiatorul cromat. strălucitor într un costum tropical crem. două "aruri at$rnă de un soi de &ară argintie. a!ezată într o parte pe coa"ura ei per"ectă !i ţin$nd str$ns o um&relă# 8iul lor. cu oc*elarii rotunzi 198 . într o roc*ie de vară cu m$neci scurte. cu un colier !i o splendidă pălărie de p$slă cu voal de muselină. cu acele cauciucuri înguste ca ale unei motociclete.Poveste despre dragoste si întuneric urmate de grindina tunătoare a pietrelor s"ăr$mate# In altă "otogra"ie. ca un dric# TaCi sau ma!ină înc*iriată . mai înaltă !i mai lată dec$t el. arăt$nd ca 5rrol 8lGnn într un "ilm despre aristocraţii europeni din '"rica ecuatorială sau din >urma# 'lături de el. veri!oara !i stăp$na lui.20. ?*lomit. agent general.

între strada Isaia* !i . M HMPH# Tata avea douăzeci !i patru de ani. !i dă impresia că doar urec*ile lui clăpăuge o împiedică să i alunece în (os p$nă la &ăr&ie.'mos +z alunec$ndu i de pe nas. dar în "otogra"ie arată ca un pu!ti de cincisprezece ani deg*izat în domn respecta&il de v$rstă mi(locie# .$nd au venit de la 1ilna. este HI<=. îng*esuit !i aproape mumi"icat într un costum str$mt !i cu o pălărie neagră ţeapănă. toţi trei Dlausnerii au trăit aproCimativ un an în apartamentul cu două camere !i (umătate din strada 'mos# 'poi &unica !i &unicul au găsit de înc*iriat un loc!or cu o cameră mai mare plus o odăiţă care i a slu(it &unicului de 9&$rlog:. îng*iţindu i !i restul capului# . re&otezată acum strada ?trauss# .amera din "aţă a vec*iului apartament din strada 'mos a devenit garsoniera de student a 199 .ancelarului.are a "ost evenimentul solemn pentru care s au pus toţi trei la patru ace !i au comandat o limuzină specială. anul de după cel în care a(unseseră aici. ca un castron de &udincă răsturnat. (udec$nd după alte "otogra"ii de pe aceea!i pagină a al&umului. care arată ca !i cum i ar "i "ost îndesată pe cap: îi a(unge p$nă la (umătatea "runţii. cu umerii căzuţi. -u i c*ip să a"li# Data. pe c$nd încă mai locuiau cu toţii în apartamentul "amiliei Earc*i din strada 'mos# Deslu!esc "ără greutate numărul automo&ilului. adăpostul lui sigur din calea acceselor de "urie ale &unicii !i a "lagelului igienic al răz&oiului ei cu germenii# -oul apartament era cel din aleea Praga.

care arată autoritar !i măreţ. din care o (umătate e desc*isă spre interior. dar o&loanele sunt încă înc*ise. lume !i politica locală# Intr o "otogra"ie. cu picioare lungi !i su&ţiri. cu părul pieptănat peste cap. care îi slu(ea drept &irouF aici î!i at$rna *ainele. cu cărţile pe care le a adus din zilele studenţiei de la 1ilnaF aici era vec*ea masă de "urnir. a!a înc$t doar degete su&ţiri de lumină pătrund printre !ipci# In "otogra"ie tata e cu"undat ad$nc într o carte mare pe care o ţine în "aţa lui# Pe &irou stă desc*isă altă carte !i se mai a"lă ceva care arată ca un ceas de!teptător. tata !ade comod la &iroul lui. cu spatele către aparatul de "otogra"iat. aparent cărţi străine. în spatele unei draperii care ascundea lada de am&ala( care îi era !i"onierul# 'ici î!i invita prietenii pentru conversaţii intelectuale despre sensul vieţii.Poveste despre dragoste si întuneric tatei# 'ici !i a a!ezat prima &i&liotecă &oo3case. cu un ra"t încovoiat su& povara volumelor groase cu care e încărcat. cu rame negre. picior peste picior# ?tă cu spatele la o "ereastră du&lă. literatură. o&lic "aţă de &irou. aproape ca un pro"et. un ceas rotund de tinic*ea cu picioru!e o&lice# La st$nga tatei stă o mică eta(eră plină cu cărţi. ca !i cum s ar uita 200 . le e cald !i nu sunt la largul lor# Pe peretele de deasupra eta(erei at$rnă o "otogra"ie întrămată a unc*iului Aosep*. !i căma!ă al&ă cu m$neci lungi# 2ade într o poziţie destinsă. care au venit de la 1ilna !i e limpede că se simt aici destul de îng*esuite. sla&. cu acei oc*elari serio!i. cu ţăcălia lui al&ă !i părul rărit. t$năr !i so&ru.

201 . în vreme ce m$na dreaptă i se odi*ne!te pe paginile din dreapta. pentru canalizare# )ndeva. într un &eci al unei clădiri evreie!ti vec*i a"lată pe străduţele !erpuite din ?*aarei Hesed sau -a*alat ?*iva. din care putem deduce că e o carte în e&raică. este alcătuit ta&loul cel mare# ?u& unc*iul Aosep* at$rnă de un cui cutia pentru colecta 8ondului -aţional 5vreiesc.'mos +z de la mare înălţime la tata !i l ar aţinti cu un oc*i atent. muncitorii sapă un !anţ pe su& drumul pră"os. citită de la dreapta la st$nga# 'colo unde m$na îi iese din m$neca acelei cămă!i al&e îi zăresc părul negru !i des care îi acoperea &raţul de la umăr p$nă la "alange# Tatăl meu arată ca un t$năr care î!i cunoa!te datoria !i are de g$nd să !i o îndeplinească "ie ce o "i# 5ste *otăr$t să calce pe urmele cele&rului său unc*i !i ale "ratelui său mai mare# '"ară. la urma urmei. dar la "el de serios !i de *otăr$t ca un călugăr: ţine povara cărţii desc*ise în m$na st$ngă. dezmem&r$nd !i mont$nd la loc un vec*i pistol Para&ellum ilicit# Pe drumurile de pe dealuri. pictată cu o stea a lui David alcătuită din linii groase# Tata arată destins !i mulţumit de sine. ca să se asigure că nu !i negli(ează studiile !i nu se lasă "urat de deliciile du&ioase ale vieţii de student sau că nu uită situaţia istorică a naţiunii evreie!ti sau năde(dile generaţiilor sau Doamne "ere!te4 nu su&estimează aceste mici detalii din care. cele pe care le a citit de(a. tinerii din Hagana*ul Ierusalimului se antrenează în taină. dincolo de o&loanele înc*ise.

cu centuri militare !i 3e""iGe mi al&e învaţă să recunoască la pas cărările secrete ale patriei# In 6alileea !i în . p$nă la clădirile universităţii de pe Muntele ?copus. !i el va munci din toate puterile sale. ţin$nd volanul cu m$inile lor puternice !i arse de soare# In uedurile care co&oară în De!ertul Iudaic tineri cerceta!i evrei în pantaloni scurţi 3a3i !i !osete 3a3i 3*a3i s*orts and 3*a3i soc3s.$mpii. în valea ?*aron !i He"er. strada ?imeon cel Drept. în valea >et* ?*ean !i valea lui Aezreel. cu entuziasm !i dăruire. vite(i !i &ronzaţi# 2i între timp el. -egev !i săl&ăticia din (urul Mării Moarte. . în !esurile Iudaice. care n a iz&utit 202 . unde î!i urma cu s$rguinţă studiile de masterat# Mergea la cursul de istorie ţinut de pro"esorul 7ic*ard Mic*ael Do&ner. strada Pro"etul ?amuel. pionierii ară păm$ntul. tăcuţi.Poveste despre dragoste si întuneric care se răsucesc printre sate ara&e ameninţătoare. va a(uta la lărgirea *otarelor cunoa!terii !i va seca sm$rcurile eCilului din inimile oamenilor# '!a cum pionierii din 6alileea !i din 1ăi au "ăcut să în"lorească de!ertul. musculo!i. !o"erii auto&uzelor 5gged !i ai camioanelor Tnuva î!i conduc ve*iculele. studentul cinstit din 1ilna.olonia 'mericană !i cartierul ?*ei3* Aarra*. trage !i el &razda lui aici# Intr o &ună zi va "i !i el pro"esor pe Muntele ?copus. ca să tragă &razdele spiritului naţional !i să "acă să în"lorească noua cultură evreiască# Toate astea se văd în "otogra"ie# %n "iecare dimineaţă @e*uda 'rie* Dlausner lua auto&uzul I din staţia de pe strada 6eula !i trecea prin cartierul &uc*arian.

u toate că. ca să nu dea prile( de &$r"ă gurilor rele# 't$t de important era pentru pro"esorul Dlausner să evite împro!carea cu noroi a numelui său. o remarcă usturătoare: 9Dacă n am "i "ost neamuri. David.'mos +z niciodată să înveţe e&raica. unc*iul Aosep* îl încura(a pe tatăl meu. un student eCcelent cu memorie eCtraordinară. cine !tie. 203 . dacă m ar "i iu&it oleacă mai puţin.assuto !i cursul de literatură e&raică ţinut de unc*iul Aosep*. "ără îndoială. c$nd a venit momentul potrivit nu pe el l a ales ca asistent. autorul lui Iudaism !i umanism# . alias pro"esorul doctor Aosep* Dlausner. cursul de studii &i&lice ţinut de pro"esorul )m&erto Mos*e David . cel care preda literatura la 1ilna !i care a murit din cauza asta# Tata era uimitor de învăţat. cursul de lingvistică semitică al pro"esorului Hans Aaco& Polots3i. poate că p$nă acum a! "i "ost lector la 8acultatea de Literatură !i nu &i&liotecar:# %n toţi acei ani a "ost ca o rană desc*isă în su"letul tatei. din partea unc*iului Aosep* care îl iu&e!te ca pe oc*ii din cap:# Tata a "ăcut odată. s$nge din s$ngele său# Pe prima pagină a uneia dintre cărţile sale. pentru că merita cu adevărat să "ie pro"esor. ca unc*iul !i ca "ratele său. unc*iul cel "ără copii a scris următoarele cuvinte: 9Dragului meu @e*uda 'rie*. cu amărăciune. înc$t se pare că s a purtat incorect cu "iul "ratelui. care era unul dintre studenţii lui de "runte. nepotul meu care îmi este drag ca un "iu.

6oet*e !i 'dam Mic3ievicz. pe Muntele ?copus. "oarte cinstit. în special despre literatura comparată !i cea polonă# In HI<M !i a găsit un post modest la ?ecţia ziarelor de la >i&lioteca -aţională. . pro"esor dăruit cu *ar. "uncţionarea unui su&marin sau sistemul solar# 2i totu!i. niciodată n a avut !ansa să stea în "aţa unei clase sau să ai&ă învăţăceii săi. care putea eCplica simplu !i eCact invaziile &ar&arilor.rimă !i pedeapsă.P0. ?*a3espeare. +vidiu. erau mai mulţi pro"esori !i cercetători dec$t studenţi# Pe la s"$r!itul anilor . !i după HI=8 în &locul Terra ?ancta.Poveste despre dragoste si întuneric eCpert în literatura universală ca !i în cea e&raică. printre care distinse personalităţi ale unor universităţi cele&re. ca lector invitat# Pro"esorul Dlausner. poezia religioasă a evreilor din ?pania. unde a lucrat vreo douăzeci de ani. care era în largul lui în multe lim&i. mai înt$i ca simplu &i&liotecar !i apoi ca ad(unctul !e"ului secţiei. s a temut de ce o să zică lumea dacă î!i anga(ează nepotul# 204 . pe deplin "amiliarizat cu Tose"ta. tata a încercat în zadar să !i asigure un loc la 8acultatea de Literatură din Ierusalim. doctorul P"e""ermann# In Ierusalimul plin de imigranţi din Polonia !i 7usia !i de re"ugiaţi din calea lui Hitler. poezia &a&iloniană. *arnic ca o al&ină. ci !i a s"$r!it zilele ca &i&liotecar !i &i&liogra" care a scris trei sau patru cărţi erudite !i a contri&uit cu c$teva articole la 5nciclopedia e&raică. literatura midrasică. la vremea lui. după ce !i a luat doctoratul la )niversitatea din Londra. precum !i cu Homer.

le am "olosit din plin doar într o carte.erului: 8rica de Dumnezeu a lui *gnon (Ierusalim: "eter. din Ierusalim !i din Tel 'viv. 3776A =rinceton Eniversit1 =ress.ărţile tatei sunt pline de note de su&sol# In ce mă prive!te. nici dintre cei care mută munţii din loc.'mos +z Lui Dlausner i a urmat ca pro"esor poetul ?*imon Hal3in. eu. am sperat să i "ac o mică plăcere. care s a străduit să pornească de la zero !i a eliminat mo!tenirea. 7omanul scurt în literatura evreiască# ?criind acea notă. nici savant. Tăcerea . după douăzeci de ani de la moartea lui. să "iu pro"esor plin de literatură. care nu sunt nici specialist. care n am avut niciodată talent pentru cercetare !i a cărui minte se înceţo!ează la vederea unei note de su&sol8# Degetul mic al tatălui meu avea 8 . dar nici acolo n a "ost &ine venit# In ultimul an de viaţă a dus tratative pentru un post de literatură la institutul academic în"iinţat la >eer ?*eva. metodele !i însu!i mirosul lui Dlausner.M0 tata !i a încercat norocul la )niversitatea din Tel 'viv. care avea să devină în cele din urmă )niversitatea >en 6urion# La !aisprezece ani de la moartea tatei am devenit eu însumi pro"esor cola&orator de literatură la )niversitatea >en 6urionF după un an sau doi am "ost "ăcut pro"esor plin !i în cele din urmă am "ost numit la catedra 'gnon# 'm primit !i invitaţii generoase de la am&ele universităţi. >???) L am menţionat pe tata în nota 7> de pe pagina 37> a ediţiei în e&raică a acestei cărţi# 'dică l am trimis pe cititor la cartea lui. proaspăt în"iinţată. !i cu siguranţă nu dorea să l ia asistent pe nepotul lui Dlausner# La începutul anilor . !i în acela!i timp m)am temut că în loc să "ie înc$ntat s ar putea să !i clatine mustrător degetul 205 .

a lăptarului. "ără carosa&il sau pava(. care era încă o simplă cărare plină de pra".) 206 .*iar !i acum strigătul îmi st$rne!te un "ior pe !ira către mine# (N. printre care &$ntuiau pisici li*nite de "oame !i ciuguleau c$teva turturele# De trei patru ori pe zi trecea pe acolo o căruţă trasă de un măgar sau de un cat$r. al cărui strigăt răgu!it alte sachen îmi îng*eţa întotdeauna s$ngele în vine: toată copilăria mi am înc*ipuit că sunt pus în gardă împotriva &olii. sau căruţa v$nzătorului de para"ină. c*iar dacă erau încă departe de mine. care. ineCora&il. 5st*er.amera din "aţă. avea propria ei u!ă. gata să mă atace pe la spate# ?trigătul în idi! 9al te sac*en: îmi suna la "el cu cuvintele e&raice al teza3en. încă presărată cu grămezi de materiale de construcţie !i sc*elărie demontată. pe c$teva trepte. care dădea pe verandă !i apoi.Poveste despre dragoste si întuneric mai mult talent pro"esoral dec$t o duzină de pro"esori 9para!utaţi: de "elul meu# 'partamentul "amiliei Earc*i avea două odăiţe !i (umătate !i se a"la la parterul unui &loc cu trei eta(e# Partea din spate a apartamentului era ocupată de Israel Earc*i. !i părinţii lui v$rstnici# . apoi singur. soţia lui. a(ungeai în grădina îngustă din "aţă !i a"ară. a telalului. !i în cele din urmă împreună cu mama. unde locuia tata. se apropiau treptat. 9n o să îm&ătr$ne!ti:# . pe strada 'mos. în care erau încărcate &are lungi de "ier pentru construcţii. t$r$ndu se "uri!at ca o viperă prin înc$lceala vegetaţiei întunecate. cea a v$nzătorului de g*eaţă. &ătr$neţii !i morţii. mai înt$i cu părinţii săi. a.

însă domnul Earc*i scria cărţi 9din capul lui:# /Tata avea o vor&ă: 9Dacă "uri dintr o carte e!ti condamnat ca plagiator.opiii scormoneau pe su& garduri. în vreme ce gu!teri. pu&licase de(a nu mai puţin de trei cărţi# %l veneram pentru că mi se spusese că nu e ca alţi scriitori: tot Ierusalimul scria cărţi erudite. ?*muel Verses. în clădirea de peste drum: HaGim !i Hanna* Toren. savant de "runte:#0 %n serile de iarnă c$ţiva mem&ri ai cercului părinţilor mei o&i!nuiau să se adune uneori la noi sau la "amilia Earc*i. ?*ua"at. sau se căţărau pe acoperi!urile plate ca să i urmărească pe soldaţii englezi din . volume străine grele !i "i!e de cartotecă pătate de cerneală. de pe coastele dealurilor din (ur: IsaOiGa. însă prin HI<X. compuse din note. ale cărui cărţi se vindeau &ine# 5ra cam de v$rsta tatălui meu. alcătuind o reţea de scurtături prin curţile din spate ale cartierului. dar dacă "uri din zece cărţi e!ti considerat savant. dicţionare. pe la douăzeci !i opt de ani.'mos +z spinării# 7$ndunelele î!i "ăceau cui&ul în pomii "ructi"eri din grădini. gec3o !i scorpioni se t$rau prin crăpăturile pietrelor# Din c$nd în c$nd vedeam c*iar !i c$te o ţestoasă# . Li"ta. "amilia 207 . din liste de cărţi. -e&i ?amOil# 'stăzi numele lui Israel Earc*i este aproape uitat.azarma ?c*neller sau să se uite la satele ară&e!ti din depărtare. din alte cărţi. însă în acele zile era un t$năr scriitor proli"ic. >eit I3sa. iar dacă "uri din treizeci sau patruzeci de cărţi.

din c$nd în c$nd# In ce o prive!te pe 5st*er Earc*i. !i soţia lui. între timp &eau ceai "ier&inte. la !apte sau la !apte !i (umătate. în ciuda ve!nicelor ciondăneli dintre tatăl meu cel revizionist !i Earc*i cel 9ro!u:: tatei îi plăcea să vor&ească !i să eCplice. Israel Hanani. ci !i ni!te prieteni dragi. cu oc*ii în păm$nt. ca !i cum ar "i rugat o într un lim&a( codi"icat să i ia partea în dispută: mama !tia cum să arunce o lumină nouă peste toate# 208 . care era mare orator. iar tatei îi plăcea să i dea răspunsuri "oarte amănunţite# Israel Earc*i se întorcea uneori spre mama. ea avea tendinţa să pună între&ări. iar lui Earc*i îi plăcea să asculte# Mama intervenea cu una sau două propoziţii calme. care lucra la 'genţia 5vreiască. !i plecau la nouă !i (umătate. am să particip la discuţii !i am să aduc argumente decisive la care ei nu se g$ndiseră# Poate am să reu!esc c*iar să i surprind.Poveste despre dragoste si întuneric >reiman. sau culegeri de poezii ca >iali3 !i &unicul 'le3sandr !i Levin Dipnis !i doctorul ?aul . poate că am să a(ung să scriu !i eu cărţi din capul meu. doctorul al cărui miros n am să l uit niciodată# ?oţii Earc*i nu erau doar "o!tii proprietari ai locuinţei tatălui meu. ronţăiau pră(ituri cu miere sau "ructe proaspete.erni3ovs3i. domnul Haim ?c*Oarz&aum. "olcloristul cu părul ro!u. !i i cerea părerea. discutau cu o "urie cuviincioasă tot "elul de su&iecte pe care nu le înţelegeamF dar !tiam că atunci c$nd va veni vremea am să i înţeleg. 5st*er# 1eneau după cină. stălucitorul domn ?*aron ?*vadron. care era considerată o oră t$rzie. ca domnul Earc*i.

care urmează celei cu titlul. c$t !i limpede. destins. după care conversaţia lua uneori un ton plăcut. constituind disertaţia "inală în domeniul literaturii e&raice moderne a vec*iului meu discipol. care mi a "ost prezentată în calitatea mea de pro"esor de literatură în unica noastră )niversitate 5&raică. 7omanul scurt în literatura e&raică. de la origini p$nă la s"$r!itul lui Has3ala&# 'ceastă carte se &aza pe disertaţia de masterat a tatei# Pe prima pagină scria că lucrării îi "usese acordat Premiul Dlausner al Municipalităţii din Tel 'viv !i că "usese pu&licată cu spri(inul Municipalităţii !i al 8ondului Memorial Eippora* Dlausner# Pro"esorul doctor Aosep* Dlausner însu!i a scris o introducere: 5ste o du&lă plăcere pentru mine să văd pu&licarea unei cărţi e&raice despre romanul scurt. nepotul meu @e*uda 'rie* Dlausner# -u este o lucrare de r$nd### 5ste un studiu pro"und !i atotcuprinzător### . tata a dedicat cartea memoriei "ratelui 209 . o notă prudentă sau ezitantă. Aos*ua . care clocotea de semne de eCclamare# Q %n HI=X editorul din Tel 'viv.*iar !i stilul cărţii este at$t &ogat.*ac*i3. numi pot în"r$na &ucuria### Talmudul zice: 9Discipolii sunt ca ni!te "ii:### !i pe o pagină separată.'mos +z 8ăcea asta doar cu c$teva cuvinte. !i este adecvat su&iectului important pe care îl tratează### Prin urmare. în dispută apăreau un nou calm. a scos prima carte a tatălui meu. p$nă ce după o vreme se în"ier&$ntau iară!i !i vocile se ridicau din nou cu o "urie civilizată.

de pe Muntele ?copus. tel# 28I20# Pac*etul conţinea cinci eCemplare din 7omanul scurt în literatura e&raică. a&ia ie!ite de su& tipar. "aţă în "aţă cu intrarea în Mea ?*earim. Timp de zece zile sau două săptăm$ni. p$nă la mi(locul săptăm$nii. despre care "usese in"ormat că a apărut !i cutare sau cutărică a văzut o într o li&rărie din Tel 'viv# '!a că în "iecare zi se repezea la o"iciul po!tal !i în "iecare zi se întorcea cu m$inile goale. adus la noi acasă de către o t$nără Gemenită z$m&itoare. de cum venea acasă de la muncă. nu de la Tel 'viv.Poveste despre dragoste si întuneric său David: Primului meu pro"esor de istorie a literaturii unicul meu "rate David pe care l am pierdut în întunericul eCilului# )nde sălă!luie!ti. la capătul de est al străzii 6eula. tata dădea "uga la o"iciul po!tal local. cel mai t$rziu p$nă vineri dar pac*etul a venit.*ac*i3. învelite în c$teva straturi de *$rtie al&ă de &ună calitate /pe care erau tipărite pro&ele unei cărţi ilustrate0 !i legate cu s"oară# Tata i a mulţumit "etei !i. dacă pac*etul de la domnul 6ru&er. "eciorelnice. n a uitat să i dea un !iling /o sumă 210 . în ciuda emoţiei. o să meargă la drog*erie !i o să i dea un tele"on "urios domnului . !i în "iecare zi (ura că. nu a(unge p$nă a doua zi. la Tel 'viv: 'sta e pur !i simplu inadmisi&il4 Dacă nu vine cartea p$nă duminică. a!tept$nd cu neră&dare eCemplarele din prima sa carte. de la Tipogra"ia ?inai. ci direct de la Tipogra"ia ?inai /Ierusalim. ci livrat personal. nu prin po!tă.

înceti!or. gust$nd plăcerea *$rtiei noi. nici măcar n a tăiat o cu "oar"ecă.$nd a isprăvit. e ca !i cum tocmai mi s a mai născut un prunc# J .'mos +z "rumu!ică pe vremea aceea. cercet$nd lista de aneCe !i erata. "olosindu se pe r$nd de ung*iile sale puternice. unul după altul. ci n am să uit niciodată asta a des"ăcut nodurile str$nse &ine. ca un îndrăgostit s"ios. nu s a repezit la cartea lui cea nouă. a ridicat o &ini!or spre "aţa lui. 211 . îm&ătătorul miros de clei# Doar apoi a început să o răs"oiască. su"icientă pentru o masă vegetariană la restaurantul Tnuva0# 'poi ne a rugat pe mine !i pe mama să intrăm în &iroul lui. cu nes"$r!ită ră&dare. înc$ntătorul.$nd o să "ie vremea să i sc*im&i scutecele. prima carte. ză&ovind pe prima pagină. a înc*is oc*ii !i le a mirosit. !i apoi. îngri(orat că mama ar putea r$de pe ascuns de el. inspir$nd pro"und mirosurile de tipăritură proaspătă. a spus. ca să se scuze: J + carte nouă. a&ia ie!ită de su& tipar. uit$ndu se înt$i la indeC. a v$nturat un pic paginile. de v$r"ul cuţitului pentru *$rtie !i de o clamă dezdoită# . ci a "ăcut g*em s"oara. m$ng$ind iar coperta. ca să i "im alături c$nd des"ace pac*etul# %mi amintesc cum !i a stăp$nit tata entuziasmul ce l "ăcea să tremure !i n a rupt s"oara care ţinea str$ns pac*etul. citind iar !i iar introducerea unc*iului Aosep* !i propria pre"aţă. a atins u!or coperta cărţii de deasupra cu v$r"urile degetelor. a dat la o parte *$rtia lucioasă în care erau împac*etate.

era prea mulţumit ca să le &age în seamă înţepăturile# Le a dăruit părinţilor un 212 . "ără rost. !i dacă n ai gri(ă îneacă *eringul sărat în za*ăr sau pun gem pe c*rein /sos de *rean0# La r$ndul ei. c*iar !i "emeile neevreice care gătesc în case evreie!ti !tiu. a!a cum îl "ac polonezii. dar că Doamne "ere!te să dea ea s"aturi. s a răsucit !i a plecat din încăpere. pentru că ei îndulcesc orice. dar s a întors peste c$teva clipe aduc$nd o sticlă de To3aG pentru ?*a&&at. !i ne a servit m$ncarea pre"erată a tatei. zic$nd că tre&uie să &em în sănătatea primei cărţi a tatei# ' turnat un pic de vin pentru ei doi !i un strop pentru mine. pentru că acestea cu siguranţă i se vor potrivi# . că &or!ul tre&uie să "ie acru !i un pic dulce. dar se !tie. !i trei pă*ăruţe de lic*ior. cu siguranţă nu dulce !i un pic acru. orice copilită !tie. presupun că o să mă c*emi pe mine# Eic$nd a!a. poate c*iar l a sărutat pe "runte. al&ă. !i &unica i a spus mamei că s"ecla e cu adevărat "oarte "rumoasă !i aproape gustoasă. de parcă ar "i "ost ?*a&&at sau o săr&ătoare mare. dulce. cior&ă de s"eclă "ier&inte cu un ais&erg de sm$nt$nă curată.Poveste despre dragoste si întuneric a răspuns mama.$t despre tata. plutind pe ea# >unicul !i &unica ni s au alăturat la modesta săr&ătorire. în vreme ce el o m$ng$ia pe păr# %n seara aceea mama a acoperit masa din &ucătărie cu o p$nză al&ă. mama i a mulţumit &unicii pentru că ne împărtă!e!te din !tiinţa ei !i i a promis că pe viitor îi va o"eri doar m$ncăruri amare !i acre.

lucr$nd c$te o săptăm$nă la o singură notă de su&sol. doi sau trei colegi de înc*isoare din domeniul nostru ne citesc cărţile. dar acesta umplea apartamentul ca un miros# -u mai "redona "als 213 . nu "usese cumpărat nici unul# La "el în ziua următoare !i în cea de după# 9Tu:. acelea!i trei eCemplare erau acolo. i a spus tata cu un z$m&et trist prietenului său Israel Earc*i. cărturarii.'mos +z eCemplar cu dedicaţie. unde trei eCemplare din 7omanul scurt erau puse în v$nzare# ' doua zi. pe altul nu mi mai amintesc cui. pe al treilea dragilor lui prieteni 5st*er !i Israel Earc*i. după care ne "ac de două parale# )neori nici măcar at$t# ?untem pur !i simplu ignoraţi#: ' trecut o săptăm$nă !i nu s a v$ndut nici unul dintre cele trei eCemplare de la 'c*iasa"# Tata nu mai vor&ea de necazul lui. !i pe ultimul l a păstrat în &i&lioteca sa. ne trudim ani întregi cercet$nd "iecare amănunt. cui&ărit l$ngă lucrările unc*iului său Aosep*# 8ericirea tatei a durat trei sau patru zile. !i cine se ostene!te să ne citească. altul l a dat unc*iului Aosep*. 9scoţi c$te un roman la "iecare !ase luni. !i pe loc toate "etele "rumoase te smulg de pe ra"turi !i te duc drept în patul lor.alea 7egele 6eorge 1. veri"ic$nd "iecare citat. Dacă suntem noroco!i. tot a!a dădea acum "uga în "iecare zi la li&răria lui 'c*iasa" de pe . în vreme ce noi. iar apoi "aţa i s a lungit# '!a cum dădea "uga în "iecare zi la o"iciul po!tal înainte de sosirea pac*etului. pe un ra"t "oarte vizi&il.

ci se cu"unda cu m$nie în *$rtiile !i cărţile de re"erinţă împră!tiate pe &iroul său. e clar. să cinez acolo !i să mă port "rumos p$nă ce aveau ei să se întoarcă. vineri seara. peste c$teva zile. &rusc.Grus ?mit* din Insula misterioasă. din care avea să se nască următoarea lui carte plină de erudiţie# 2i apoi. pe care o admirau am$ndoi# 'm "ost lăsat cu romancierul Earc*i !i soţia lui. încă cinci4 2i crede că povestea nu se înc*eie aici4: Mama a ie!it iară!i din încăpere !i s a întors cu To3aGul greţos de dulce !i cele trei pă*ăruţe de lic*ior# %nsă de data asta nu s a mai ostenit cu cior&a de s"eclă cu sm$nt$nă sau cu "aţa de masă al&ă# %n sc*im& a propus ca ei doi să meargă în seara următoare la cinematogra"ul 5dison.artea mea s a epuizat ?*a3*na 'c*iasa" o să mai comande eCemplare de la .Poveste despre dragoste si întuneric melodii populare în vreme ce se rădea sau spăla "ar"uriile# -u mi mai spunea pe de rost "aptele lui 6*ilgame! sau aventurile căpitanului -emo sau ale inginerului . a venit acasă radiind de "ericire !i tremur$nd tot.4 ?ă nu auzim 214 . la premiera unui "ilm cu 6reta 6ar&o. ca un pu!ti pe care tocmai l a sărutat în "aţa tuturor cea mai "rumoasă "ată din clasă# 9? au v$ndut4 ? au v$ndut toate4 Toate într o zi4 -u un eCemplar v$ndut4 -u două eCemplare v$ndute4 Toate trei v$ndute4 Tot stocul4 .*ac*i3 din Tel 'viv4 Le a comandat de(a4 In dimineaţa asta4 Prin tele"on4 -u trei eCemplare. la nouă sau nouă !i (umătate# ?ă "ii cuminte.

!i domnul Earc*i mi a propus să merg în &iroul său. ca acasă. unul peste celălalt. !i !terge "rumos mu!amaua după ce s a str$ns masa# 2i nu vor&i dec$t atunci c$nd ţi se vor&e!te# Dacă domnul Earc*i lucrează.$nd o să pună masa nu uita să le o"eri a(utorul# După cină. nu mi amintesc despre ce. dar numai după ce toată lumea s a ridicat de la masă. doamna Earc*i se pl$nge iar că o doare capul. str$nge ţi "ar"uriile !i pune le cu gri(ă pe c*iuvetă# .u nimic. lucru pe care nu l înţelegeam. care a "ost !i a părinţilor mei !i unde se pare că am "ost conceput. auzi. care.'mos +z nici cea mai mică pl$ngere despre tine4 . auzi. dar n am să uit niciodată cum am o&servat dintr odată pe măsuţa pentru ca"ea de l$ngă canapea nu mai puţin de patru eCemplare identice din 7omanul scurt în literatura e&raică. găse!te ţi o (ucărie sau o carte !i stai cuminte ca un !oricel4 2i dacă. ca într un magazin.4 2i au plecat# Doamna Earc*i s a înc*is pro&a&il în cealaltă odaie sau poate că s a dus în vizită la un vecin.4 ?ă nu cumva să spargi ceva pe acolo# 2i ia un !ervet de &ucătărie. ca !i în apartamentul nostru. Doamne "ere!te. să n o deran(ezi cu nimic# . !i mi a stat pe lim&ă să l între& pe domnul 215 .u gri(ă. era si dormitorul si salonul si toate# 'ceea era camera care "usese a tatălui meu pe c$nd era student. de vreme ce au locuit acolo de la căsătoria lor p$nă cu o lună înainte de venirea mea pe lume# Domnul Earc*i m a a!ezat pe canapea !i mi a vor&it un pic. un eCemplar pe care !tiam că tata i l a dat cu dedicaţie domnului Earc*i !i încă trei.

încă t$năr. din li&răria 'c*iasa". prieteni care mi au "ost aproape !i îi îndrăgesc de zeci de ani. ca toată lumea în acele zile. dar mi a aruncat o privire piezi!ă. dar în ultima clipă mi am amintit de cele trei eCemplare care "useseră cumpărate cu o zi înainte. cu oc*ii mi(iţi. nici lui. în s"$r!it. "ără pieliţă. -urit Earc*i. după mulţi ani. !i moartea tatălui meuF n am spus nimănui. "ără să zică nimic. s a aplecat.Poveste despre dragoste si întuneric Earc*i. !i cele trei eCemplare din 7omanul scurt în literatura e&raică tre&uie să l "i costat cel puţin c$t ni!te *aine "oarte tre&uincioase# Domnul Earc*i a ie!it din odaie !i s a întors cu o cană de cacao caldă. !i ea n a părut prea impresionată de ce i am spus# Printre cei mai &uni prieteni de ai mei se numără doi trei scriitori. a luat trei dintre cele patru eCemplare de pe măsuţa pentru ca"ea !i le a ascuns într un sertar al &iroului său# Iar eu mi am ţinut cumpătul !i n am spus nimic.am spus nimănui p$nă după moartea lui Earc*i. ca !i cum m ar "i acceptat pe tăcute în ceata lui de conspiratori !i. !i am simţit în mine un val de recuno!tinţă care aproape că mi a umplut oc*ii de lacrimi# Domnul Earc*i a văzut că le am o&servat !i n a z$m&it. cu eCcepţia "iicei lui.ine !tie dacă mi ar "i dat vreodată prin cap un ast"el de !iretlic generos# La urma urmei el. trăia de azi pe m$ine. !i totu!i nu sunt sigur că a! putea "ace pentru unul dintr e ei ceea ce a "ăcut Israel Earc*i pentru tata# . nici părinţilor mei# . pentru că !i a amintit din vizitele lui la noi că asta &eau eu seara# I am mulţumit a!a cum mi se spusese să 216 .

pentru că era "oarte t$rziu !i tre&uia să mă spăl pe dinţi !i să merg direct la culcare# Tre&uie să "i "ost aceea!i odaie în care. să eCplice. 7iv3a. cuviincios !i 217 . pe canapea. cu toate că în# unele documente este numită Eippora* !i într un loc apare ca 8eiga. dar n am putut. care vor&ea puţin. cu piele măslinie !i oc*i negri. cu c$ţiva ani înainte. dar a cărei prezenţă însă!i îi "ăcea pe &ăr&aţi să vor&ească "ără să se mai oprească# 5a părăsise cu c$teva luni înainte )niversitatea din Praga !i venise la Ierusalim ca să studieze istoria !i "ilozo"ia la )niversitatea de pe Muntele ?copus# -u !tiu cum. în HI<M. de "apt. care era înregistrată aici pe numele ei evreiesc. n a lucrat în seara aceea. doar a "runzărit ziarele de la cap la coadă !i înapoi p$nă ce s au întors părinţii mei de la cinematogra". retrasă.'mos +z "ac. ca să nu l deran(ez de la lucru. tata a adus acasă pentru prima dată o anumită studentă "oarte "rumoasă. de!i. au spus în gra&ă noapte &ună !i m au dus acasă. iar ea avea privirea ageră !i ceva din cei care pot citi g$ndurile# 5l era un per"ecţionist *arnic. să analizeze. a!a că am stat pur !i simplu acolo. iar ea !tia să asculte !i să audă c*iar !i printre r$nduri# 5l era "oarte erudit. cu politeţe. "ără să scot un sunet. !i voiam cu adevărat să spun altceva. le au mulţumit soţilor Earc*i. într o seară. c$nd sau unde a înt$lnit o 'rie* Dlausner pe 8ania Mussman. dar "amilia ei !i prietenele i au spus întotdeauna 8ania# Lui îi plăcea să vor&ească.

a !i cum în casa lui ar "i locuit su& o identitate "alsă o g*icitoare# ?au o vizionară# %n (urul mesei din &ucătăria noastră. în vreme ce toţi ceilalţi erau prin!i în discuţie: ca !i cum ar "i "ost într o misiune de spiona(# ?ecretele oamenilor o "ascinau întotdeauna. acel z$m&et !ovăielnic. în vreme ce ca înţelegea întotdeauna de ce anume cineva ţine morţi! la o anumită idee. respect !i teamă# . iar "ereastra ei mică dădea spre curtea de la su&sol. canapelele. draperiile. după ce tata pleca la lucru. cu tavanul scund !i întunecoasăF podeaua i se scu"undase un pic. cu mu!amaua ei în"lorată erau trei ta&urete din răc*ită# >ucătăria era micuţă. cursul conversaţiei se sc*im&a imediat# .$nd !edea în casa unui prieten evalua întotdeauna cu privirea tapiţeria. distanţă. !i de ce altcineva care i se împotrive!te "uri&und simte nevoia să "acă asta# Hainele o interesau doar ca o "erestruică spre !inele purtătorilor lor# . ca să stau "aţă în "aţă cu mama. mă a!ezam pe ta&uretul lui. !i nu zicea nimic# 5ra adesea tăcută# Dar ori de c$te ori spărgea tăcerea !i rostea c$teva propoziţii. tandreţe. încon(urată de pereţi cenu!ii de ciment# )neori. de o&icei asculta. !i ea îmi spunea 218 . pereţii îi erau plini de "uningine de la ma!ina de gătit cu para"ină !i de la primus. cu z$m&etul ei sla&. care arăta de parcă era pe cale să se stingă. suvenirurile de pe marginea "erestrei !i &i&elourile din &i&liotecă.Poveste despre dragoste si întuneric cinstit. dar c$nd se &$r"ea.$nd tata îi vor&ea era uneori în vocea lui ceva ce sugera un amestec de timiditate.

dincolo de munţii cei înalţi. st$rnind sentimente de înstrăinare sau spasme de teamă. !i numele îi era 'leluiev# >ătr$nul 'leluiev era mai &ătr$n dec$t cel mai &ătr$n om din sat. într o pădure de pini întunecoasă. 'leluiev: ' "ost odată ca niciodată. aproape cuv$nt cu cuv$nt# De eCemplu. îmi amintesc p$nă în ziua de azi unele dintre pove!tile mamei.'mos +z pove!ti în vreme ce curăţa !i tăia legume sau alegea linte. culeg$nd &oa&ele negre. ci ie!eau din tu"i!uri. "ără "amilie sau prieteni. se arătau o vreme. iat o pe cea despre omul "oarte &ătr$n. pe care le punea într o "ar"urioară# Mai t$rziu aveam să le dau păsărilor# Pove!tile mamei erau ciudate: nu semănau deloc cu pove!tile care se spuneau pe atunci în alte case sau cu cele pe care le am spus copiilor mei. dincolo de r$urile ad$nci !i stepele cele sterpe. !i se "uri!au înapoi în pădurea din care veniseră înainte să mi dau seama ce se înt$mplă. a "ost un sat mititel !i uitat de lume. cu cocioa&e pe (umătate dăr$mate# La capătul acestui sat. era matusalemic# '!a de &ătr$n. mut !i or&# Trăia singur. trăia un om sărman. ca um&rele de"ormate de pe perete. că începuse să i crească un covor de mu!c*i pe spate# In loc de păr. uneori îmi dădeau "iori pe spate. ca !i cum nu ar "i început de la început sau nu s ar "i s"$r!it la s"$r!it. pe cap îi cre!teau 219 . mă uluiau. mai &ătr$n dec$t cel mai &ătr$n om din vale sau din stepă# -u era doar &ătr$n. ci erau învăluite într un "el de ceaţă. se mi!cau prin "aţa mea c$teva clipe.

!i era !le"uit de vremuri ca un &an tătăresc# ?e povestea prin sat. p$nă să adorm. 9mai &ătr$n ca Timpul însu!i:# %nc*ideam oc*ii !i vedeam cu oc*ii minţii. încă mai trăiesc acolo. c$nd a"ară nu erau dec$t v$ntul !i nămeţii# Dacă nu i au m$ncat lupii. nu ţi "ie "rică. lula. lula. 9matusalemic:. lula. ale cărei o&loane n au "ost desc*ise niciodată. îng*esuiţi unul într altul. îl *rănea cu "ructe de prin pădure !i i da să &ea apă din "$nt$nă sau zăpadă topită !i. !i în loc de o&ra(i avea sco&ituri în care se lăţeau lic*enii# 7ădăcini ca"enii începuseră să i răsară din tălpile picioarelor !i licurici strălucitori î!i "ăcuseră cui& în or&itele lui ad$nci# >ătr$nul ăsta. cel &ătr$n !i cel !i mai &ătr$n. noaptea. în coli&a lor dărăpănată. îi spăla rănile. p$nă în ziua de azi. tremur$nd de teamă !i de emoţie. lula. 'leluiev. cu o groază înc$ntătoare. mai coc$r(at. că &ătr$nul 'leluiev se îngri(ea de matusalemicul . odorul meu. sălă!luia alt &ătr$n. !opteam iar !i iar cuvintele 9&ătr$n:. era mai &ătr$n ca pădurea. am$ndoi. 220 . nu te n"iora. mai încremenit. pe c$nd lupul urlă în pădure !i v$ntul !uieră pe *orn# ?ingur în pat. cum îi c$nţi unui prunc: 9Lula. mai &ătr$n ca Timpul însu!i# Intr o zi s a ivit zvonul că în "undul coli&ei lui. mai &ătr$n ca zăpada. dragul meu:# 2i a!a dormeau am$ndoi.Poveste despre dragoste si întuneric ciuperci negre. mu!c*iul care se întinde cu încetul pe spinarea &ătr$nului. îi a!ternea masa !i îi "ăcea patul.erniciortin. . în nopţile lungi de iarnă. mult mai &ătr$n ca &ătr$nul 'leluiev. !i c*iar mai or& !i mai sărman !i mai tăcut. lula.erniciortin. uneori. îi c$nta. mai surd. care era mult.

dar inima îmi era în vestul cel mai îndepărtat# ?au 9miază noaptele cel mai îndepărtat:. printre coli&ele. pa(i!tile. care cresc în întuneric# %ncercam să mi reprezint în spatele oc*ilor înc*i!i înţelesul lui 9!le"uit de vremuri ca un &an tătăresc:# 2i a!a mă în"ă!uram în somn. dar locul în care trăiam cu adevărat era la marginea pădurii. pe 221 . c$nd treceau cătinel. cum se spunea în acele cărţi# 7ătăceam ameţit prin păduri virtuale.eea ce mă încon(ura n avea importanţă# Tot ce avea importanţă era "ăcut din cuvinte# 'veam pe strada 'mos vecini &ătr$ni. *ornul pe care nu l am văzut altundeva dec$t în pozele din cărţile pentru copii. în sunetul v$ntului care ţipă pe *orn. "ierul ruginit întins peste casele de piatră. zăpada din pove!tile mamei mele !i din cărţile cu poze care se îngrămădeau pe măsuţa (oasă de la capul patului meu: eram în est. &alcoanele încărcate de ciu&ere !i s$rme de ru"e# . în care toate casele aveau acoperi! din ţigle !i *orn# -u aveam "raţi sau surori. greoi. iar televizorul !i calculatoarele încă nu se născuseră# Mi am petrecut toată copilăria în Derem 'vra*am din Ierusalim. coli&e de cuvinte. ca ni!te viermi. părinţii nu prea puteau să mi cumpere (ucării sau (ocuri. dar în"ăţi!area lor. un v$nt care nu s ar putea apropia vreodată de casa noastră. !i acele rădăcini ca"enii !i lacome. păduri de cuvinte.'mos +z ciupercile negre !i lic*enii. sunete pe care nu le am auzit nicic$nd. stepele. pa(i!ti de cuvinte# 7ealitatea cuvintelor înlătura înă&u!itoarele curţi dosnice.

a pădurii virgine.Poveste despre dragoste si întuneric l$ngă casa noastră era doar o imitaţie !tearsă. într un oră!el lini!tit din Ţara 5nularia. nu găseai alta mai "rumoasă de a lungul !i de a latul 5nulariei# . ca ni!te ur!i# Toată iarna dormeau !i numai c$nd venea vara "ăureau pluguri. pe nume Tatiana. dădeau la tocilă cuţite. a!tern$ndu mi în "aţă. în ţinutul celor mai ad$nci văi. s a dus în ţinutul Tro!i&an# ' lipsit multe zile. ca o "eti!cană. Mi!a. pe unde puţine picioare de copil mai călcaseră. 'lio!a !i 'nto!a# 5rau toţi trei îndesaţi. "ăcută de un diletant. (alnică. potcoveau caii. trăiau trei "raţi "ierari. Tania. Tanicica# 5ra tare "rumoasă. "ratele cel mare. în goliciunea lor. toată întinderea ţinuturilor îndepărtate !i multicolore ale lim&a(ului. "ără să se g$ndească la v$rsta mea "ragedă. de nepătruns# Lintea mamei mele era o amintire dezamăgitoare a ciupercilor !i "ructelor din pădure. mure !i a"ine. adăpostul lingvisticelor păsări ale paradisului: Demult. matusalemicului 'leluiev# '!a cum pădurile de la Tel 'rza erau o sc*iţă ca vai de lume. ascuţeau tăi!uri !i ciocăneau la uneltele de metal# Intr o &ună zi Mi!a. !i c$nd s a întors nu era singur. grosolană a realităţii în"iorătoare a &ătr$nului.ei doi "raţi mai mici ai lui Mi!a scr$!neau din dinţi !i tăceau 222 . păro!i. ci a adus cu el o "emeie sur$zătoare. "ără să !i aleagă cuvintele. din pove!tile pe care mi le spunea# %ntreaga realitate nu era dec$t o încercare zadarnică de a imita lumea cuvintelor# Iată povestea pe care mi a spus o mama despre acea "emeie !i "ierari.

'nto!a. topoare. !i a îngropat "ratele !i i a luat locul# . "ierarii care vin pentru c$teva zile. pră(ini. !i "ratele tăcut. lanţuri !i colaci de s$rmă# 2i iată că s a înt$mplat ca într o zi Mi!a să "ie împins în cuptor. !i în această încăpere locuiau Mi!a !i Tanicica. p$nă ce &arosul s a prăvălit asupra lui !i i a strivit ţeasta. lucrează pentru ea pe (umătate dez&răcaţi. dălţi. 'lio!a. dar !apte săptăm$ni. nicovala. !i 'lio!a a luat o el pe Tanicica# Timp de !apte săptăm$ni "rumoasa Tanicica a "ost nevasta "ratelui săl&atic.'mos +z toată ziulica# Dacă vreunul dintre ei se uita la ea. cuptorul. încon(uraţi de &aroase. iar 'nto!a. dar nici unul dintre ei n a cutezat să răm$nă acolo !apte săptăm$ni întregi# 2i Tanicica. "ierarii care stau o zi !i o noapte. Păi. "iecare "ierar din cele patru zări ale 5nulariei !tie că Tanicicăi îi plac "ierarii care vin pentru o săptăm$nă.$nd au trecut !apte săptăm$ni. "oalele. "ratele cel tăcut. pe c$nd cei doi m$ncau o plăcintă cu ciuperci. p$nă ce &ăr&atul era silit să !i co&oare privirea# ?au dacă se uita ea la unul dintre ei. 223 . Tanicica asta r$dea în *o*ote. s a înecat !i a murit# 2i din acea zi p$nă azi tineri "ierari rătăcitori din cele patru zări ale 5nulariei merg să locuiască în acea coli&ă. "ratele săl&atic. mai merge. dar n a ră&dat niciodată un "ierar care uită să se scoale !i să !i vadă de drum# + săptăm$nă sau două *ai. 'lio!a. atunci acela dintre "raţi pe care îl aţintea se cutremura !i î!i apleca privirea# In coli&a "raţilor nu era dec$t o încăpere mare. 'nto!a s a al&it deodată la "aţă !i apoi s a al&ăstrit.

care trăiau la începutul secolului al WlW lea în sătucul Trope sau Tripe. din apropierea ora!ului 7ovno. mi a povestit acum mulţi ani ce s a înt$mplat la această nuntă# După ceremonie !i ospăţul care a avut loc seara.Poveste despre dragoste si întuneric . a "ost po"tită mai multă lume la un ospăţ.$nd 5p*raim Mussman avea treisprezece ani. ?*ims*on Mussman. a!a zice povestea "amilieiI. pe nume 5p*raim# %ncă din copilărie. acestui 5p*raim îi plăcea să se (oace cu roţi !i cu apă curgătoare# . părinţii micuţei mirese s au ridicat să o ducă acasă.) 224 .um să cuteze. copila nevastă0. a. !i de data aceasta 5p*raim a "ost cununat cu o copilă de doisprezece ani pe nume HaGa Du&a: în acea vreme &ăieţii erau căsătoriţi pe *$rtie. la culcare# 5ra de(a t$rziu. Hertz !i ?ara* Mussman. la douăzeci de zile după &ar mitzva*. iar între 3775 !i >??3 am notat din c$nd în c$nd unele dintre multele lucruri pe care mi le a spus mătu!a ?onia# M a a(utat !i cartea vărului mamei. 5vadarea din oroare. (N. adormise cu capul în poala mamei# Mirele "ugea 9 'm auzit povestea aceasta !i altele. peste drum de casa ra&inului din satul Trope. pe care vi le voi spune în paginile următoare. de la &unicii mei !i de la verii mamei. c$nd eram t$năr. în )craina. aveau un "iu "rumos. HaGa ?*apiro /care a primit numele &unicii ei. în parte. o&osită după emoţia căsătoriei !i un pic ameţită de la îng*iţiturile de vin care i se dăduseră. ?*ims*on !i Mic*ael Mussman# In 3757 am scris c$teva dintre amintirile din copilărie ale mătu!ii mele HaGa. de la mama !i. ca nu cumva să "ie luaţi în oastea ţarului !i apoi să nu i mai vadă ai lor niciodată# Mătu!a mea. pu&licată în lim&a e&raică la Tel 'viv în 3779. !i micuţa.

cele două "amilii au început să !i ia rămas &un !i părinţii mirelui i au spus "iului lor să se suie iute în căruţă ca să meargă acasă# -umai că t$nărul mire avea alte g$nduri: copilul 5p*raim s a oprit în mi(locul curţii. a &u&uit la u!a ra&inului. ro!u !i transpirat. nici măcar peste trei luni. !i a smucit "avoriţii !i s a tras de &ar&ă.e spuneau Talmudul !i (uri!tii. a !ovăit !i !i a dres glasul. în"oiat dintr odată ca un coco!el.e scria în Tora.'mos +z de colo colo printre invitaţi. ci c*iar aici !i acum# . !i căsătoria să "ie anulată# 7a&inul.$nd oaspeţii care mai rămăseseră au iz&ucnit în r$s. !i în cele din urmă a o"tat din rărunc*i !i a *otăr$t că nu e nimic de 225 . (uc$ndu se de a v aţi ascunselea cu micii lui colegi de !coală# '!a că oaspeţii s au ridicat să plece. contractul de căsătorie. a mormăit. !i a pipăit mustaţa !i s a scărpinat de c$teva ori în cap. le a întors spatele m$nios !i s a repezit peste drum. Mis*na*. "ie tre&uie să i dea înapoi 3etu&&a. a &ătut din picior !i !i a cerut cu încăpăţ$nare nevasta# -u peste trei ani. 2i atunci una din două: "ie îl lasă să !i ia mireasa. . a stat în prag "aţă în "aţă cu ra&inul z$m&itor !i s a apucat să citeze teCte din >i&lie. ?e însurase sau nu cu ea după lege.*iar în seara asta# . după cum spune povestea. 5ra sau nu dreptul lui. 5ra ea sau nu nevasta lui. codurile de legi !i comentatori# 5ra limpede că &ăiatul î!i pregătise muniţia !i î!i "ăcuse &ine temele# I a cerut ra&inului să (udece pe loc pricina lui cu restul lumii !i să *otărască într un "el sau altul# .

a tre&uit să "ie v$r$tă aproape cu "orţa# ?e zice că u!a a "ost încuiată pe dina"ară# 'poi nunta!ii s au retras în v$r"ul picioarelor !i au petrecut restul nopţii !ez$nd în altă încăpere. au "ost siliţi să însoţească perec*ea de însurăţei acasă la părinţii lui# Mireasa a pl$ns tot drumul de "rică# Mama ei o ţinea str$ns îm&răţi!ată !i pl$ngea împreună cu ea# 2i mirele a pl$ns tot drumul. printre "ornăieli neru!inate. la orele mici ale dimineţii. !i ei au pl$ns pe tot drumul. pentru că unii dintre participanţi. &ăiatul nu numai că era priceput la manevrarea teCtelor !i argumentelor. &ine cunoscuta glumă cu coco!elul !i puicuţa sau pe cea despre cum se &agă aţa în ac. a "ost m$nată ca oile la în(ung*iere către camera nupţială improvizată în care. înc$ntaţi de scandal. dar mai avea !i per"ectă dreptate: tinerei mirese nu i răm$nea altceva de "ăcut dec$t să l urmeze !i nu eCista nici o altă cale dec$t să i se supună lui# '!a că au trezit o pe micuţa mireasă !i.Poveste despre dragoste si întuneric "ăcut. înlăcrimată !i nedormită. des"ăt$ndu se cu rac*iu.$t despre mama lui !i restul "amiliei. răcnind c$t îi ţineau &o(ocii. la miezul nopţii. de ru!ine# Procesiunea nocturnă a durat o oră !i (umătate# 5ra o com&inaţie de alai "unerar înlăcrimat !i petrecere zgomotoasă. nec*ezaturi !i z&ierete# %ntre timp. din cauza ze"lemelelor !i r$n(etelor invitaţilor# . ţineau morţi! să zică. pe t$nărul mire l a părăsit cura(ul !i a început să !i regrete victoria# 2i a!a t$năra perec*e zăpăcită. 226 . c$nd toate deli&erările s au înc*eiat.

pe ascuns# ' 227 . neră&dătoare să a"le cum au supravieţuit odraslele lor încăierării !i ce vătămări !i au produs unul altuia# Dar după c$teva zile soţul !i soţia puteau "i văzuţi alerg$nd voio!i prin curte !i (uc$ndu se. g$lcevitor !i totu!i niciodată "erm pe poziţie# 'vea tendinţa de a se prinde în "lecăreli care durau de dimineaţa p$nă seara# HaGa Du&a !i 5p*raim trăiau în sărăcie# Micuţa mireasă i a născut lui 5p*raim trei "ii !i două "iice# 5a a învăţat meseria de moa!ă !i in"irmieră la domiciliu# +&i!nuia să trateze "ără &ani pacienţii săraci. lene! !i m$nă spartă. pe care le diri(a prin curte. înarmate cu prosoape !i lig*ene. Hertz !i ?ara* Mussman.'mos +z &$nd ceai !i d$ rid gata rămă!iţele ospăţului. lacuri !i cascade# Părinţii lui.$nd s a "ăcut mare. "ăc$nd p$raie. 5p*raim Mussman a com&inat pasiunea lui pentru roţi cu cea pentru ape curgătoare !i a "ăcut o moară în satul Trope# 7oata morii era înv$rtită de "orţa apei curgătoare# '"acerea lui n a "ost niciodată prosperă: era visător !i naiv ca un copil. au întreţinut t$năra perec*e p$nă la v$rsta de !aisprezece ani# Dest Dinder era denumirea în idi! din acea vreme a tinerelor perec*i care se &azează pe spri(inul părinţilor# . desculţi !i zgomoto!i# >a c*iar soţul a construit într un copac o căsuţă pentru păpu!ile nevestei. poate că mamele s au năpustit în odaie. în vreme ce se străduiau să se consoleze unii pe ceilalţi# Dimineaţa. iar el s a întors la (oaca lui cu roţi !i ape curgătoare. cine !tie.

pe l$ngă toate aceste calităţi. în seara în care a &u&uit eroic la u!a ra&inului !i a cerut. "ermecător !i amuzant !i. care aparţinea unei eCcentrice aristocrate necăsătorite. noua HaGa Mussman i a gonit din casa ei pe copiii vitregi# ?oţul ei cel sla& n a încercat să o oprească: părea să !i "i consumat întreaga porţie modestă de îndrăzneală !i *otăr$re într o singură acţiune.Poveste despre dragoste si întuneric murit în "loarea v$rstei. 228 . &unicul meu. dreptul de a !i consuma căsătoria# Din acea noapte s$ngeroasă p$nă la s"$r!itul vieţii s a arătat ne*otăr$t: era &l$nd !i moale. prinţesa 7avzova# %n trei patru ani prinţesa a descoperit că t$nărul evreu pe care îl căpătase practic pe degea&a era sprinten. !tia !i c$te ceva despre măcinarea "ăinii. de "tizie# ?tră&unica mea avea douăzeci !i !ase de ani c$nd a murit# . "ericit să se dea &ătut în "aţa oricui i se împotrivea.$t ai zice pe!te. invoc$nd Tora !i toţi (uri!tii. -ap*tali Hertz. ager la minte. ca a unui ţăran "ăcător de minuni sau a unui mo!neag s"$nt de al ortodoc!ilor ru!i# 2i a!a se "ace că primul lui născut. a devenit la v$rsta de doisprezece ani ucenic pe mo!ia 1il3ov. dat "iind că a crescut la moara tatălui său# Pro&a&il că mai avea el ceva. !i totu!i cu străinii a început treptat să se poarte ca un om care ascunde ad$nc în el mister !i s"inţenie# %n"ăţi!area lui sugera o oarecare în"umurare învăluită în umilinţă. ced$nd întotdeauna vrerii nevestelor. la "el ca precursoarea ei# .*ipe!ul 5p*raim s a însurat la iuţeală cu o copilă de !aisprezece ani pe nume tot HaGa. l$ngă 7udno.

inginerul . se m$nia. tot ce dregea s"ăr$ma iară!i c$nd se îm&ăta# 5ra un &eţivan cumplit4 încă mi l amintesc cum î!i &ătea calul. să le plătească 229 .'mos +z care a st$rnit sentimentele materne în prinţesa sta"idită. !i a construit o moară# ' încredinţat conducerea morii unuia dintre nepoţii !i mo!tenitorii ei. datorită cărora era îndrăgit de toţi cei care îl înt$lneau. "urios. sisteme. !i acea sensi&ilitate "aţă de ceilalţi care îi îngăduia să g*icească ce g$ndesc sau ce !i doresc# La !aptesprezece ani &unicul a(unsese adevăratul administrator al morii# /9'!a de repede a crescut în oc*ii prinţesei4 . în dreptul cimitirului de la capătul străzii Du&ins3a. Madam Poti"ar. cum îi zice. !i în acela!i timp pl$ngea de mila animalelor proaste. tactul !i empatia. dar dădea mai departe în cal# Toată ziua născocea noi ma!inării. să se t$rguiască cu ţăranii care aduceau acolo gr$ul !i orzul.a în povestea aceea cu Iosi" cel drept din 5gipt !i aia. "ără copii# '!a că a *otăr$t să cumpere un teren la peri"eria ora!ului 7ovno. !i i l a dat ca a(utor pe Hertz Mussman. roţi dinţate.onstantin ?emionovici ?teleţ3i. Inginerul ăla. întocmai ca ?tep*enson# 'vea un "el de sc$nteie de geniu# Dar de îndată ce născocea un lucru. ?teleţ3i. !i îl nimicea4:0 2i a!a t$nărul evreu a învăţat să întreţină !i să repare ma!inăriile. care avea !aisprezece ani# 8oarte repede &unicul meu !i a arătat talentele de organizator. nu. pl$ngea cu lacrimi c$t &o&ul de strugure. ?telets3i ăsta.

în amurgul vieţii sale. tăi"ăsuia în !oaptă cu Isus. i au îngri(it m$na. să negocieze cu "urnizorii !i cu clienţii# '!a a devenit morar. pline de căinţă !i de milă4 ' scris c*iar !i un tratat "ilozo"ic. pline de simţire. . a "ugit cu 'nton. 'ristotel.uno!tea pe de rost toate lucrările marilor "ilozo"i. nepotul prinţesei. Dant. Irina Matveievna.onstantin ?teleţ3i. s a scu"undat cu totul în &eţie după ce a primit averea mătu!ii# ?oţia lui. poezii at$t de "rumoase. muncitor !i am&iţios# 2i avea succes# Intre timp. pentru că voia să simtă eCact ce a simţit Isus# 2i atunci au venit !i au legat o. !i în seara următoare iar o pierdea#:0 2i a!a inginerul ?teleţ3i î!i îneca necazurile în vodcă !i în (ocul de cărţi# /9Dar scria !i poezii minunate. călătorea de la o mănăstire la alta în căutarea iluminării. a devenit din ce în ce mai evlavioasă: nu se îm&răca dec$t în negru. prinţesa 7avzova. "iul vizitiului# /92i ea era marepianiţa &eţivancă# Dar el. o căpăta înapoi dimineaţa. el era de!tept. au ras o în cap !i au înc*is o pentru restul vieţii într o mănăstire de l$ngă Tuia#:0 Inginerul cel netre&nic. a "ost cel care a "ăcut opianiţa# )neori o pierdea la cărţi# 'dică o pierdea pentru o noapte. (elea ve!nic. spre deose&ire de lene!ul !i copilărosul său tată 5p*raim. ?oloviev. î!i risipea averea pe danii către &iserici !i locurile s"inte# /9Iar într o zi a luat un ciocan !i !i a &ătut un cui în m$nă. în latină# . ca tatăl său# %nsă. ?teleţ3i.Poveste despre dragoste si întuneric lucrătorilor salariile. î!i petrecea vremea cu rugăciuni !i posturi. !i o&i!nuia să um&le de unul singur 230 .

a cumpărat partea din moară a lui ?teleţ3i# . !i c*iar i a plătit un salariu lunar "rumu!el p$nă la s"$r!itul vieţii# . scormonind prin gunoaie. crearea lumii sau propriile idei originale despre îm&unătăţirea pădurilor.$nd &unicul a împlinit douăzeci !i trei de ani.*ipe!ul 5p*raim a !ezut acolo mulţi ani. l a instalat la &irou. îi plăcea să le ţină lecţii. &$nd ceai !i st$nd la tai"asuri plăcute !i îndelungate cu "urnizorii !i agenţii care veneau la moară. cum să dormi mai &ine. cum să păstrezi pove!tile din popor sau să ţi întăre!ti vederea prin mi(loace a"late în natură# Mama î!i amintea de &unicul ei 5p*raim ca de 231 . apoi locţiitorul său. ca un cer!etor li*nit#:0 Treptat.ur$nd a"acerea i s a eCtins !i printre alte ac*iziţii a îng*iţit !i micuţa moară a tatălui său# T$nărul proprietar de moară nu era supărat că "usese alungat din casa părintească# Dimpotrivă: l a iertat pe tatăl său. a!a numitul 3ontora. calm !i eCpansiv. ne"ăc$nd nimic: zilele îi treceau încet.a să se în(osească.'mos +z prin pădure# . se îm&răca uneori în zdrenţe !i rătăcea pe străzi în "aptul dimineţii. despre secretul longevităţii. natura su"letului rus în comparaţie cu su"letul polon sau ucrainean. ?teleţ3i l a "ăcut pe Hertz Mussman m$na sa dreaptă la moară. împodo&it cu o impresionantă &ar&ă al&ă !i lungă. iar în cele din urmă partener# . care între timp reu!ise să a(ungă iară!i văduv. cu vreo zece ani după ce "usese 9v$ndut ca ro&: prinţesei 7avzova. misterele ascunse ale iudaismului.

ca a unui pro"et. să dea iertăciune. să peroreze despre morală.Poveste despre dragoste si întuneric o impunătoare "igură patriar*ală# . !i pur !i simplu compătimea# %n a"ară de asta nu mai "ăcea nimic. la optzeci !i cinci de ani. ceva între imaginea &ătr$nului Tolstoi !i Mo! . a spus mătu!a mea ?onia. cu satis"acţie nu prea &ine ascunsă. cu un z$m&et "ericit. să "acă acte de smerenie !i să compătimească# De dimineaţa p$nă seara !edea la masa de lucru din &iroul de la moară.răciun#: 5p*raim Mussman trecuse de cincizeci de ani c$nd a devenit la "el de impresionant ca un &ătr$n înţelept oarecum ne&ulos# 5ra din ce în ce mai puţin în stare să "acă deose&irea între un om al lui Dumnezeu !i Dumnezeu însu!i# %ncepuse să citească g$ndurile. cu un pa*ar de ceai. să g*icească viitorul. !i spr$ncenelor groase !i al&e care îi dădeau o splendoare &i&lică# +c*ii lui al&a!tri străluceau ca ni!te iazuri în acest peisa( înzăpezit. care se revărsa maiestuos. să interpreteze visele. iar m$inile îi erau moi !i calde# /9Dar eu:. în "elul în care !i l înc*ipuie pe Dumnezeu toţi copiii# Treptat a a(uns să apară în "aţa întregii lumi ca un s"$nt slav. copilăresc# 9>unicul 5p*raim arăta întocmai ca Dumnezeu# 1reau să spun. datorită &ăr&ii lungi. c$t e ziua de mare# %ntotdeauna răsp$ndea o aromă scumpă. un ţăran "ăcător de minuni. ca zăpada. 9eram cea pe care o iu&ea cel mai mult dintre toţi nepoţii lui4 5ram pre"erata lui4 'sta pentru că eram o micuţă 232 .*ipul lui îi părea su&lim.

tot pieptăn$ndu i &ar&a minunată. cel mai mărunt lucru îi umplea oc*ii de lacrimi# 2i c$nd eram copilită !edeam ore în !ir în poala lui. "iul său. orice "ată putea răsuci după degetul ei mic capul lui "rumos. de "apt. dar oamenilor le plăcea să se uite la el datorită z$m&etului amuzat. "ermecător. plină de coc*etărie. ce plutea ve!nic pe c*ipul lui z&$rcit# /9>unicul 5p*raim era a!a: în clipa în care te uitai la el începeai să z$m&e!ti !i tu4 Toată lumea începeau să z$m&ească. la "el ca Dumnezeul din povestirile populare *asidice. !i a!a de emotiv. a!a de copilăros. mare "lecar. mai presus de toate. îl iu&ea din tot su"letul !i întotdeauna îl ierta sau se pre"ăcea că n a o&servat c$nd el încurca socotelile sau desc*idea "ără permisiune cutia cu &ani din &irou !i lua c$teva &ancnote pe care le înm$na. era a!a de dulce !i cu capul în nori. !i uneori îmi zicea KmăicuţăL4:0 5ra lini!tit !i cu "ire pa!nică# )n &ăr&at &l$nd. ama&il. !i întotdeauna aveam destulă ră&dare să ascult toate nimicurile pe care o&i!nuia să le toarne# 2i. cu toate că. mi au pus numele mamei lui# De aceea &unicul mă iu&ea cel mai mult pe mine.*iar !i portretele de pe pereţi începea să z$m&ească în clipa în care &unicul 5p*raim intra în încăpere4:0 Din "ericire pentru el. -ap*tali Hertz. !i !tiam cum să l răsucesc după degetul meu mic. în clipa în care &unicul 5p*raim intra în încăpere# . ţăranilor recunoscători. vr$nd nevr$nd. după ce le g*icea viitorul !i îi procopsea cu o predică 233 .'mos +z 3rasaviţa. copilăresc. ca o micuţă "ranţuzoaică.

privind pe "ereastră.*ina /pe care o numea Ditai0# De o&icei stăteau a!a la taclale c$te !apte opt ore# 8iul lui îi "ăcea întotdeauna pe plac# . c*iar dacă era "oarte simplu4 Dar ce altă alegere ar "i avut AennG. dat "iind că arăta 9întocmai ca Dumnezeu:. urmărind mulţumit cum lucrează moara "iului său# Poate că. !i a împră!tiat generozitatea asupra tuturor "raţilor. !i o"erea alte s"aturi# >ea pa*ar după pa*ar de ceai. cu un salariu cuviincios. ci stătea cu ei la tai"asuri plăcute despre averea "amiliei 7ot*sc*ild sau despre cumplitele greutăţi ale vieţii culilor din . avea aproape patruzeci de ani4:0# L a anga(at pe nepotul lui. surorilor !i altor neamuriF 234 . prudenţă !i ră&dare. -ap*tali Hertz a eCtins a"acerea. dar !i arogant. poate că un pic sla& la minte la &ătr$neţe /care a început pe la cincizeci de ani0# )neori îi o"erea "iului său tot soiul de s"aturi !i sugestii pentru îm&unătăţirea !i eCtinderea a"acerii. se uita la socoteli cu g$ndurile aiurea. a luat o la el pe cealaltă.Poveste despre dragoste si întuneric moralizatoare# Eile în !ir &ătr$nul !edea în &irou. @as*a4 )n &ăiat drăguţ. La urma urmei. c*iar se vedea pe sine în ultimii ani de viaţă ca un "el de 'totputernicul# 5ra umil.u înţelepciune. ?ara*. iar dacă străinii îl luau drept !e"ul cel mare nu i corecta. desc*iz$nd "iliale ici !i colo. ?*ims*on. dar de cele mai multe ori după o oră sau două uita ce a zis. !i p$nă la urmă a iz&utit să o mărite !i pe ea /9eu un t$mplar. ca !i pe @as*a al lui AennG. c$!tig$nd ni!te &ani# 2i a căsătorit o soră. AennG. t$mplarul.

'mos +z a"acerea prospera. Itta. "iul lui 5p*raim0# 'vea c*iar !i un a(utor rus. -ap*tali Hertz Mussman s a însurat cu Itta 6edalievna ?c*uster. ca să umple perniţe cu ele# Tăia cu un cuţit "iecare &ucăţică de za*ăr în patru cu&uleţe egale#:0 . !i a desc*is "iliale c*iar !i la Diev. &a c*iar !i iezii !i viţeii#0 8iica lor. &unicul !i a eCtins a"acerea !i mai mult. iar purtarea zgomotoasă !i despotică# ?e spunea că poate r$g$i at$t de tare înc$t "ăcea să se zguduie geamurile. cu pălăria apăsată pe piept. la douăzeci !i unu de ani. !i i se adresau cu 6ertz @e"removici /Hertz. de&ord$nd de po"te# >ar&a îi era neagră !i neîngri(ită. !i c$inii. nepoata lui ?onia !i l amintea ca pe un &ăr&at morocănos !i îndesat. !i clienţii ucraineni !i ru!i se înclinau cu respect în "aţa lui.$t despre stră&unicul 6edalia*. !i pisicile. &unica mea. un t$năr aristocrat scăpătat. "iica năzuroasă a lui 6edalia* ?c*uster !i a soţiei lui. s a purtat întotdeauna ca o "emeie cu care viaţa nu a "ost at$t de &ună cum ar "i meritat# ' "ost "rumoasă 235 . Pearl /născută 6i&or0# Despre stră&unica Pearl am a"lat de la mătu!a HaGa că era o "emeie dură. cu un al !aselea simţ pentru intrigile din sat. care su"erea de ulcer# . cu lim&a ascuţită. lacomă de &ani !i de putere !i cumplit de mesc*ină# /9?e spune că str$ngea întotdeauna !uviţele de păr care cădeau la "rizer. 9vicleană ca !apte negustori:.u a(utorul lui. !i că urletul lui era ca *odorogeala unor &utoaie care se rostogolesc# /Dar animalele îl înspăim$ntau de moarte. Moscova !i Peters&urg# %n HI0I sau HIH0.

cu scr$!nete din dinţi. deprimant de vulgară !i de despotică# . armistiţii.Poveste despre dragoste si întuneric în tinereţe !i a avut mulţi adoratori. era ca izul sla& de carne perpelită de cealaltă parte a peretelui# . ru!ine. reţinere !i politeţe reciprocă. putea să se poarte cu o cruzime politicoasă# .*iar !i la &ătr$neţe a continuat să !i răs"eţe nepoţii cu tot soiul de mici &ac!i!uri !i gesturi pline de coc*etărie.$nd se luau la *arţă.ele trei "iice ale lor. str$m&$nd din &uze# >unicii mei din partea mamei erau disperat de deose&iţi !i departe unul de celălalt. să ne lăsăm captivaţi de "armecul ei. să i "acem curte# In acela!i timp. !i se pare că a "ost corcolită# Domnea cu m$nă de "ier asupra celor trei "iice ale ei !i totu!i se purta ca !i cum ar "i vrut ca ele să o trateze ca pe o soră mai mică sau ca pe o copilită dulce# . HaGa. vreme de !aizeci !i cinci de ani plini de insulte. nedreptăţi. se acuzau una pe cealaltă: 9)ită te la tine4 'i a(uns întocmai ca maman4: 236 . 8ania !i ?onia.ăsătoria dintre Itta !i Hertz Mussman a durat. !i totu!i disperarea asta era ţinută întotdeauna su& lacăt# -imeni din "amilia mea nu vor&ea despre ea !i dacă am reu!it vreodată să o simt în copilărie. au căutat mi(loacele prin care să aline su"erinţa din căsnicia părinţilor lor# Toate trei luau "ără !ovăială partea tatălui împotriva mamei# Toate trei î!i dispreţuiau mama !i se temeau de eaF le era ru!ine cu ea !i o considerau o persoană care &agă z$zanie. ca !i cum ne ar "i implorat să ne agităm în (urul ei. umilinţe.

cu vocea caldă !i mo!tenise oc*ii tatălui său. citind printre r$nduri. aproape însoţit de un semn cu 237 . pricep$nd pe dată ce ai spus !i de ce a i spus o. mătu!a HaGa a iz&utit în cele din urmă să !i despartă părinţii. îi ziceam Papa0 era un &ăr&at "ascinant. în HI8I# /Mătu!a ?onia a mers la înmorm$ntarea surorii ei.u un an înaintea morţii. duc$ndu !i tatăl la o casă pentru &ătr$ni din 6ivataGim !i mama într o clinică din apropiere de -es TsiGona# ' "ăcut asta în ciuda protestelor mătu!ii ?onia. de la s"$r!itul anilor . acei oc*i ageri care ascundeau un sur$s# . !i totodată deslu!ind ce anume încercai zadarnic să i ascunzi# )neori îţi arunca pe nea!teptate un z$m&et maliţios.P0 p$nă la moartea mătu!ii HaGa. ginerii !i nepoţii. !i ea însă!i îm&ătr$nise. erau îndrăgostite de tatăl lor# >unicul meu. că are o grămadă de lucruri să i ierte:# . &un la inimă# 5ra oac*e!.'mos +z Doar c$nd părinţii ei erau de(a &ătr$ni. unde ne a spus cu tristeţe: 9+ iert pentru toate# 2i mă rog în inima mea să o ierte !i Dumnezeu !i n o să "ie trea&ă u!oară pentru 5l. "iicele. care credea că o ast"el de despărţire silită e complet gre!ită# Dar pe atunci dez&inarea dintre cele două mătu!i ale mele a(unsese oricum la culme# -u !i au spus nici un cuvinţel timp de aproape treizeci de ani. &l$nd. patern. de un al&astru desc*is.$nd vor&ea cu tine aveai impresia că îţi putea cerceta ad$ncurile su"letului. -ap*tali Hertz /căruia cu toţii. "iecare în "elul ei. mătu!a H$Ga îmi spusese eCact acela!i lucru despre sora ei ?onia#0 'devărul este că toate trei surorile Mussman.

despre care nu se vor&e!te în scriptură. de parcă ar "i zis /în idi!0: -u. poate că am m$ncat alt măr din grădina raiului. un pom otrăvitor. stăp$nii creaţiunii# '!a că. Ticălosul ăla de !arpe a în!elat o pe 5va.e înseamnă eCpresia asta. "iind cu toţii prin!i într o comedie grosolană !i "ără s"$r!it. în!elătorii. !i unul altuia. manipulări "alse. "arse. ce dacă# ?ingurele lucruri care puneau la grea încercare îngăduinţa amuzată a lui Papa erau actele de cruzime# De acestea avea oroare# +c*ii lui al&a!tri !i veseli se înnorau c$nd auzea de "apte rele# 9)n animal rău. inclusiv diverse uneltiri. Poate că între pomul vieţii !i cel al cunoa!terii mai cre!tea unul în grădina raiului. după părerea lui Papa. . în vreme ce el însu!i era sting*erit din cauza ta. pentru că. din gre!eală. care în general se termină prost# Toate drumurile duc la su"erinţă# Prin urmare. practic toţi oamenii merită îndurare !i cele mai multe dintre "aptele lor merită să "ie iertate. pomul răului /pomul cu ris*es îi zicea el în idi!0 !i din acesta am m$ncat. care !i au provocat mare dezamăgire !i su"erinţă lor în!i!i.Poveste despre dragoste si întuneric oc*iul. la urma urmei. la urma urmei. i a (urat 238 . un om nu e dec$t un om# 5l credea că toţi oamenii sunt copii nec*i&zuiţi. : cugeta el în idi!# 9-ici un animal nu e rău# -ici un animal nu e în stare să "acă rău# 'nimalele nu au inventat încă răul# 5l e monopolul nostru. revendicări !i pretenţii# Pentru toate acestea te ierta cu acea um&ră de z$m&et maliţios. dar te ierta. pre"ăcătorii. ca !i cum voia să te "acă să te simţi un pic sting*erit.

'mos +z că era cu adevărat pomul cunoa!terii. sonor. n am zis iu&ire: nu prea cred în iu&irea universală# Iu&irea tuturor pentru toţi poate că ar tre&ui să lăsăm asta în seama lui Isus# Iu&irea e cu totul altceva# -u are nimic de a "ace cu generozitatea cu îndurarea# Dimpotrivă# Iu&irea este un amestec ciudat de contrarii. o îm&inare de egoism eCtrem !i dăruire deplină# )n paradoC4 %n plus. cu vocea sa înceată. toată lumea vor&e!te întotdeauna de iu&ire. : 2i apoi. ci te molipse!ti de ea ca de o &oală. . e!ti prins în ea ca într o nenorocire# '!adar. dar iu&irea nu e ceva ce alegi.e e raiul. nu am "i "ost izgoniţi din rai. ceea ce Aean Paul ?artre avea să descopere după mulţi ani: 9Dar ce e iadul. iu&ire. . !i oamenii sunt unul pentru celălalt iadul# )n strop de îndurare. iu&irea. ?e pare că ni se trage de la mărul pe care l am m$ncat atunci: am m$ncat 239 . ce anume alegem.u siguranţă că totul e înăuntru# In casele noastre# Poţi găsi iad !i rai în "iecare odaie# %n spatele "iecărei u!i# ?u& "iecare pătură du&lă# '!a este# )n strop de răutate.um se poate eCplica asta. !i oamenii găsesc unul în celălalt raiul# 'm zis un strop de îndurare !i generozitate. continua să eCplice. 6enerozitate sau mesc*inărie# +rice copil o !tie. !i totu!i răutatea nu se mai isprăve!te# . dar de "apt a dus o la pomul cu ris*es# Poate că. caldă. între ce !i ce tre&uie să aleagă oamenii în "iecare minut al zilei. cu oc*ii care î!i recăpătaseră al&astrul lor voios !i sclipitor. dacă ne am "i mulţumit cu pomul vieţii !i cu cel al cunoa!terii. !i în idi!ul lui pitoresc.

&răzdate de r$uri !i &ălţi. pă!uni !i lanuri de gr$u !i de secară. a crescut în (urul palatelor !i parcurilor încon(urate cu !anţuri cu apă ale "amiliei princiare Lu&omirs3i# 7$ul )ste tăia ora!ul de la sud la nord# %ntre r$u !i mla!tină se a"la cetatea. iar restul erau ucraineni. palatul Lu&omirs3i !i mai multe &iserici catolice !i ortodoCe. dintre care ma(oritatea erau evrei. împestriţate cu mla!tini !i păduri# %n ora! erau trei sau patru străzi 9europene:. cu c$teva clădiri o"iciale în stil neoclasic !i o "aţadă aproape neîntreruptă de &locuri cu două eta(e. !i pe vremea ru!ilor încă mai era un lac "rumos. în care locuia clasa de mi(loc# )n !ir de prăvălioare ocupa parterul acestor case de 240 . c$ntecul lor suna ca o t$nguire# . care uneori tremurau !i se unduiau în v$nt# Tăcerea c$mpurilor era s"$!iată din c$nd în c$nd de !uieratul unei locomotive# )neori se auzeau tinerele ţărănci ucrainene c$nt$nd prin grădini# De departe.$mpii netede !i largi se întindeau c$t vedeai cu oc*ii. cu le&ede# +rizontul ora!ului 7ovno era "ormat de cetate. un important nod de cale "erată. cu &alcoane din "ier "or(at. în germană 7oOno0.Poveste despre dragoste si întuneric un măr otrăvit:# +ra!ul 7ovno /în polonă 7ovne. ru!i !i o m$nă de ce*i !i nemţi# 'lte c$teva mii de evrei locuiau în ora!ele !i satele din prea(mă# ?atele erau încon(urate de livezi !i grădini de zarzavat. polonezi. dintre care una avea două clopotniţe# %nainte de cel de al Doilea 7ăz&oi Mondial ora!ul se m$ndrea cu vreo !aizeci de mii de locuitori. ici !i colo arcuind în sus c$te o colină.

cu pereţi gro!i !i stre!ini late. zece sau douăsprezece partide politice evreie!ti se luptau "renetic între ele !i în"loreau clu&uri de literatură e&raică. în anii .<0 la 7ovno se tipăreau ziare în e&raică !i idi!. (oase !i late. eCpresul de noapte pleca din staţia 7ovno către Edol&unoOo.<0. Lvov. o !coală primară !i c$teva grădiniţe# Mama !i surorile ei au "ost educate în !colile Tar&ut*# In anii .'mos +z negustori# %nsă cele mai multe dintre străzile lăturalnice erau ni!te uliţe neîngri(iteF erau noroioase iarna !i pră"oase vara# Din loc în loc erau mărginite de pava(e din lemn. 3756# 2colile Tar&ut* erau sioniste !i laice 241 . cu at$t mai puternică devenea atracţia laicismului !i a culturii neevreie!tiH0# %n "iecare seară. !u&rede# De cum coteai pe una dintre aceste străzi lăturalnice erai încon(urat de case slave. unele în"undate în păm$nt p$nă la "erestre !i cu iar&ă crescută pe acoperi!# %n HIHI Tar&ut*. la ora zece "iC. iar vara cădeau ploi calde# Proprietarul 10 /ena'em (ele'rter.20 !i . Ierusalim. !i în acela!i timp /"ără să "ie o contradicţie0. !tiinţă !i educaţie a adulţilor# . iudaism.20 !i . Lu&lin !i 1ar!ovia# Duminica !i de săr&ătorile cre!tine &ăteau toate clopotele# Iernile erau întunecate !i cu zăpadă din &el!ug. !iceul evreiesc Carbut' din %ovno (în e&raică).u c$t se ampli"ica antisemitismul în Polonia. cu at$t se întăreau sionismul !i educaţia evreiască. încon(urate de loturi mici de păm$nt !i de nenumărate coli&e de lemn dărăpănate. o organizaţie educativă evreiască a desc*is la 7ovno un liceu.

inci mii dintre supravieţuitori au "ost uci!i mai t$rziu. care ză&ovea un pic la s"$r!itul cuvintelor. un în"lăcărat sionist revizionist# Mos*e 7oten&erg !i ?imc*a Hertz Ma(a"it erau ra&inii ora!ului# 5vreii se ocupau de a"aceri cu lemn !i cereale. se ocupau de teCtile !i &unuri casnice.Poveste despre dragoste si întuneric cinematogra"ului din 7ovno era un neamţ pe nume >randt# )nul dintre "armaci!ti era un ce* pe nume Ma*ace3# . îm&răcăminte. cu vocea ei lini!tită. comerţ !i &ănci# )nii dintre tinerii evrei erau împin!i de con!tiinţa lor socială să se alăture proletariatului. &ăcănie. imprimerie. ucenici. pielărie. nemţii !i cola&oratorii lor au ucis peste douăzeci !i trei de mii dintre evreii din ora!# . galanterie. nostalgic.*irurgul !e" al spitalului era un evreu. pe care rivalii îl porecliseră ?egal -e&unul# )nul dintre colegi i lui de la spital era c*irurgul ortoped Aosep* Dope(3a. ca lucrători în imprimerii. pe H< iulie HI=2# Mama îmi vor&ea uneori. muncitori cu ziua# 8amilia Pisiu3 avea o "a&rică de &ere# . care ocupaseră ora!ul cu doi ani înainte# %n două zile.ei din "amilia TOisc*or erau artizani renumiţi# 8amilia ?trauc* "ăcea săpun# 8amilia 6endel&erg arenda păduri# 8amilia ?tein&erg avea o "a&rică de c*i&rituri# %n iunie HI=H nemţii au cucerit 7ovno ul de la sovietici. X !i 8 noiem&rie HI=H. cu "ăină. despre acel 7ovno pe care îl lăsase în urmă# %n !ase !apte propoziţii îmi zugrăvea un ta&lou# 'm am$nat în repetate r$nduri să merg 242 . doctorul ?egal. aurărie !i argintărie.

ele trei &oieroaice împărţeau acest spaţiu cu o splendidă piesă de mo&ilier din secolul al W1III lea. în care se pare că dormeau toate trei# . care slu(ea de atelier. &rodate.asa avea un singur eta( spaţios. Tasia. despre care se zvonea că ar "i a lui# Mai era !i o rudă îndepărtată de a lui. erau îng*esuite grămezi de o&iecte vec*i din argint. porţelan !i cristal# Mai aveau un pat lat. de departe.'mos +z la 7ovno. în spatele unei draperii# . care pretindea că ar "i înrudită întru c$tva. sau 'ntonina >oleslavovna# Toate trei trăiau îng*esuite într o cămăruţă a"lată c*iar la capătul unui coridor. o rusoaică aristocrată "ără un &an în pungă. magazie. !i -ina. la numărul H=# Trăia acolo cu o singură servitoare !i "etiţa acesteia. unt. însă dedesu&t era un &eci uria!. dar !i "ascinant. 243 . cămară. Le&edevs3i. încon(urată de mai mult de un acru de teren. cramă !i depozit de mirosuri puternice: un amestec ciudat. pe strada Du&ins3a. cu "amilia domnitoare a 7omanovilor# Trăia în casa lui Le&edevs3i împreună cu cele două "iice de la doi soţi. ca ta&loul pe care mi l a dat mama să nu tre&uiască să "acă loc altora# 5Ccentricul primar al ora!ului 7ovno din al doilea deceniu al secolului WW. cu o grădină de "lori !i una de zarzavat !i livadă. în spatele u!ilor lustruite. n a avut copiiF locuia într o casă mare. sau 'nastasia ?erg*eievna. împodo&it cu perniţe colorate. din ma*on sculptat cu "lori !i alte ornamente# In ea. de mirosuri de "ructe uscate. un pic înspăim$ntător. Liu&ova -i3iticina.

precum !i izuri de mucegai !i putreziciune# + mică desc*izătură din apropierea tavanului lăsa să pătrundă raze de soare piezi!e. născută după doi ani. povidlo. !i ultima născută. născută în HIHH. iar de a curmezi!ul &eciului sp$nzurau !iraguri de "ructe uscate !i erau mai multe "eluri de seminţe uscate. care. Itta. în care (uca pra"ul. încă mai eCistă# Pe o parte a străzii Du&ins3a. !i mirosuri de gudron. ce păreau să ad$ncească întunericul în loc să l alunge# Din povestirile mamei am a(uns să cunosc at$t de &ine &eciul. cereale.asa lui Le&edevs3i din strada Du&ins3a a "ost cumpărată la un preţ &un de &unicul meu. dacă înc*id oc*ii co&or în el !i trag în piept amestecul lui ameţitor de mirosuri# In HI20. 7iv3a8eiga. mai multe "eluri de dulceaţă. al cărei nume a 244 . înc$t !i acum.asa. para"ină. sau ?onia. varinnie. pe nume >o(ars3i.Poveste despre dragoste si întuneric c$rnaţi. după cum mi s a spus. HaGa. cea mai mare. colac peste pupăză. la puţină vreme după ce trupele poloneze ale mare!alului Pilsuds3i au cucerit de la ru!i 7ovno ul !i tot vestul )crainei. sau -GusGa. era un antisemit "eroce# . care a venit pe lume în HIHM# . smoală. &ere. ?ara*. căr&une !i lemne de "oc. proprietarul de moară -ap*tali Hertz Mussman# ? a mutat acolo cu soţia lui. &utoaie cu varză !i castraveţi muraţi !i tot soiul de mirodenii. c$nd scriu acestea. miere. primarul Le&edevs3i a căzut în dizgraţie !i a "ost mazilit# ?uccesorul lui a "ost un t$r$ie &r$u grosolan !i &eţiv. în saci !i în ciu&ere. sau 8ania. !i cele trei "iice.

se a"lau vilele celor mai &ogaţi locuitori ai ora!ului. pretinz$nd în continuare că se trage oarecum din "amilia imperială. împreună cu "iicele ei Tasia !i -inaF toate trei erau "oarte sla&e. drepte !i m$ndre. continuau să trăiască di"eriţi locatari pe care Mussmanii îi 9mo!teniseră: de la Le&edevs3i# Pe Papa nu l a lăsat inima să i dea a"ară# '!a că &ătr$na servitoare. !i care era numită Da&inett. cu numeroasele ei odăi. aristocrata scăpătată Liu&a. dincolo de draperia grea. locuia în continuare în spatele &ucătăriei. în vreme ce latura cealaltă era ocupată de localurile armatei /3azarmG0# Primăvara. pră(ituri. "ără patronimic# Iar la capătul coridorului. Wenia Dimitrievna. a rămas netul&urată în spaţiul ei micuţ. viril. !i întotdeauna îm&răcate "oarte îngri(it. 9ca un c$rd de păuni:# %ntr o cameră luminoasă. par"umul grădinilor !i livezilor umplea strada. cu "ata ei. a"lată în partea din "aţă a casei. de p$ine proaspătă. Wenietci3a. &iscuiţi !i plăcinte !i aromele de m$ncăruri "oarte condimentate care adiau dinspre &ucătăriile caselor# %n casa aceea mare.'mos +z "ost sc*im&at de polonezi în strada DazarmoOa /. trăia un colonel /pol3ovni30 polonez pe nume Aan Ea3rzeOs3i# 5ra un &ăr&at lăudăros. care poate că era sau poate că nu era zămislită de Le&edevs3i însu!iF toţi îi spuneau simplu. Dora. amestecat uneori cu mirosuri de spălat sau de copt. voinic. lene! !i sentimental care trecuse de cincizeci de ani. Dora. mare. Liu&ova -i3iticina. cu 245 .azărmii0. pentru care plătea lunar c*irie.

c$nd o să "ie destul de mare# >o(ars3i.olonelul se apleca !i o m$ng$ia pe copilă pe păr. *eringi sau o tavă cu compot. venea uneori să (oace cărţi cu colonelul în retragere Ea3rzeOs3i# >eau împreună !i "umau 9p$nă ce aerul se înnegrea:# 2i pe măsură ce treceau orele. pentru că era 9surdă ca zece pereţi: /alteori ziceau 9surdă ca Dumnezeu 246 .e îi răspundeau domnii &ătr$nei servitoare nu vom !ti niciodată. "etele erau trimise în spatele casei sau în grădină. &iscuiţi !i nuci# De "iecare dată le transmitea respectuos rugămintea stăp$nei casei de a vor&i mai încet. iar r$sul lor răsunător se umplea de gro*ăieli !i *orcăieli# . pentru că are 9o cumplită durere de cap:# . primarul antisemit care îl înlocuise pe Le&edevs3i.$nd venea primarul. c$rnaţi. uneori pe spate sau pe umărF le numea pe toate ţigan3a /ţigăncu!ă0 !i îi (ura "iecăreia că o să o a!tepte credincios !i n o să se însoare cu nimeni altcineva dec$t cu ea. să "acă o plecăciune !i să i ureze ?*a&&at "ericit în numele întregii "amilii# . ca nu cumva urec*ile lor să prindă vor&e care nu se cuvine să "ie auzite de domni!oarele &ine crescute# Din c$nd în c$nd servitoarea le ducea &ăr&aţilor ceai "ier&inte.Poveste despre dragoste si întuneric umeri laţi !i deloc ur$t# 8etele i se adresau cu pane pol3ovni3# %n "iecare vineri Itta Mussman o trimitea pe una dintre "iicele ei cu o tavă de pră(ituri cu mac "rumos mirositoare. a&ia scoase din cuptorF ea tre&uia să ciocănească politicos la u!a lui pan pol3ovni3. vocile lor erau din ce în ce mai groase !i mai răgu!ite.

înainte de revărsarea zorilor. într o duminică devreme. c$nd toţi cei din casă erau încă în pat. pe care l au găsit dimineaţa rănit. 9de ce Ţi ai întors c*ipul de la mine. dormind du!i. a tras de două ori în candela&ru. era "oarte întristat c*iar !i din cauza evreilor. colonelul Ea3rzeOs3i s a *otăr$t să !i încerce pistolul# Mai înt$i a tras în grădină. a tras în sticla de vin de pe masa lui. s a împu!cat în coapsă. de su"erinţa lui Isus ţintuit pe cruce. dar încă viu# 'poi. acum mulţi ani. care se scurgea "ără vreun rost. era întristat de propria viaţă. netre&nică: 9Doamne. !i îngrozitor de trist din cauza unei "ete.'mos +z 'totputernicul:0# 5a î!i "ăcea cruce cu smerenie. 1asilisa. prin "ereastra înc*isă# Din înt$mplare. din cine !tie ce motiv. m$*nit de soarta amară a păsărilor c$ntătoare la sosirea iernii. !i cu ultimul glonţ !i a s"ăr$mat "runtea !i a murit# 5ra un &ăr&at gure! !i sentimental. pe care o lăsase c$ndva să plece de l$ngă el. trist din cauza purcelu!ului celui drăgăla! pe care vecinul l a &ătut cu parul p$nă l a omor$t. dar nu l a nimerit. declama în latina lui poloneză. sau în vreun "el misterios. care erau persecutaţi de cincizeci de generaţii !i încă nu a(unseseră la lumină. "oarte sincerF adesea se pornea să c$nte sau să pl$ngă. 2i de ce Ţi ai întors c*ipul de 247 . lucru pentru care mereu î!i &lestema prostia !i viaţa goală. se înclina !i părăsea odaia t$r$ndu !i picioarele o&osite !i îndurerate# 2i odată. Dumnezeul meu:. întristat de tragedia istorică a poporului său. a reu!it prin întuneric să lovească un porum&el.

pentru că e mai &ine să trăie!ti "ără să !tii nimi c dec$t să trăie!ti în gre!eală# . de la sticla care "usese s"ăr$mată. e !i mai rău. î!i amintea mătu!a HaGa. în care cineva îi scria preascumpului ei lupi!or ca să i spună că în toată viaţa ei nu a înt$lnit un &ăr&at mai &un sau mai generos dec$t el !i că ea nu e vrednică nici să i sărute tălpile# Mica 8ania a o&servat două gre!eli de ortogra"ie în polonă # >iletul era semnat cu litera -. Poate că. dacă ne g$ndim mai &ine. pitit într o crăpătură a !i"onierului. că totu!i !tim ceva. iar c$nd s au întors. odaia din "aţă era goală. a spus mama. prin livadă !i pe poarta gra(dului. scris într o polonă destul de rudimentară de o m$nă de "emeie. : In acea dimineaţă le au scos pe cele trei "ete din casă pe u!a din spate. su& care autoarea desenase două &uze pline.u toate că. 9nu !tie nimic despre altcineva# -ici măcar despre vecinul de alături# -ici măcar despre cel cu care e!ti căsătorit# ?au despre o rudă sau copilul său# '&solut nimic# -ici c*iar despre noi în!ine# -u !tim nimic# 2i dacă ne înc*ipuim uneori. curăţată !i pusă în r$nduială !i aerisită !i toate lucrurile colonelului "useseră îndesate în saci !i duse de acolo# Doar un miros de vin. e mult mai u!or să trăie!ti în gre!eală dec$t în întuneric. pentru o clipă. de "apt.Poveste despre dragoste si întuneric la noi toţi. cine !tie. : 248 . a mai stăruit c$teva zile# Q 2i odată "ata care avea să "ie mama mea a găsit acolo un &ilet. întinse pentru o sărutare# 9-imeni:.

cărora le ziceţi acum margarete# 2i erau tu"e de tranda"iri. a!a înc$t arătau ca un !ir de le&ede al&e ca zăpada care se reazemă una de alta# Dincolo de aceste tu"e aveam o &ăncuţă verde !i l$ngă ea coteai la st$nga către intrarea principală: erau patru sau cinci trepte late !i o u!ă mare. însă după venirea polonezilor a "ost re&otezată . cu o&loanele ve!nic înc*ise. "ăceam din petalele lor un "el de 3on"itura. că îţi înc*ipuiai că pro&a&il se linge singură c$nd n o vede nimeni# Tranda"irii cre!teau pe două straturi rotunde încon(urate de pietre mici sau cărămizi a!ezate o&lic !i date cu var. !i de aceea îi ziceam TîndrăgostitaU###:0# 2i erau "lori numite margarit3i. roGoci3i. se încruci!a cu strada principală din 7ovno. strada 9Trei Mai:. îngri(ite /9!i îmi amintesc încă o anumită tu"ă de pe st$nga. în cinstea zilei naţionale a Poloniei# .'mos +z Din apartamentul ei cu două camere. îmi poveste!te mătu!a ?onia. înă&u!itor. căreia i se zicea 2osse(na. întunecat. cu prea multă mo&ilă. cu tot soiul de podoa&e !i 249 .$nd te apropii de casă dinspre stradă. numită palisadni3.zecziego Ma(a. de pe strada VesselG din Tel 'viv /în vreme ce a"ară se în"iripă o zi de septem&rie umedă !i apăsătoare0. cu tu"ele ei de iasomie. mătu!a ?onia mă duce să văd vila din cartierul Vol(a de la nord vestul ora!ului 7ovno# ?trada DazarmoOa. ca"enie. "ostă Du&ins3a. curat !i ordonat. o dulceaţă at$t de dulce !i de aromată. precis !i amănunţit. mai înt$i traversezi grădiniţa din "aţă. care avea un miros "oarte puternic !i deose&it de picant.

pe ruse!te li se spunea siren.ărarea de pe latura casei te ducea la !ase trepte care dădeau într o mică verandă desc*isă unde era o &ancă 250 . "oarte alunecoasă iarna# 2ase copaci cre!teau de a lungul cărării. nu !tiu cum le ziceţi voi. pe o saltea care era str$nsă în timpul zilei# . unde trăia pol3ovni3 ul pane Aan Ea3rzeOs3i# ?lu(itorul lui. iar apoi îi părea rău !i îi dădea &ani de &uzunar# Puteai intra în casă prin aripa din dreapta era o cărare pavată cu pietre ro!ietice. de "apt îi aduceam tot timpul p$ine de la &ucătărie. eu cred că eCistă mult mai multe culori !i mirosuri dec$t cuvinte# . un ţărănu! cu "aţă lată !i ro!ie ca o s"eclă. sau den!ci3. cu o aromă at$t de îm&ătătoare. rămă!iţă a gustului &aroc al primarului Le&edevs3i# Intrarea principală dădea într un *ol cu mo&ilier din ma*on !i o "ereastră mare. poate că nici nu eCistă aici# 'ce!ti copaci aveau uneori ciorc*ini mici de "lori purpurii. dormea în "aţa u!ii lui noaptea. "etele. că ne opream anume acolo !i o trăgeam ad$nc în piept p$nă ce ne simţeam c$teodată ameţite !i vedeam în "aţa oc*ilor tot "elul de puncte strălucitoare.$nd acest den!ci3 se uita la noi. acoperită de co!uri. oc*ii îi ie!eau din cap ca !i cum dădea să moară de "oame# -u vor&esc de "oamea de p$ine.Poveste despre dragoste si întuneric sculpturi. cu perdele care a(ungeau p$nă la podea# Prima u!ă pe dreapta ducea la Da&inett. în tot "elul de culori "ără nume# %n general. oric$tă vroia# Pol3ovni3 ul îl &ătea pe den!ci3 cu cruzime. din cele cu care te treze!ti c$nd ai g$nduri pe care nu i "rumos să le ai.

'mos +z &anca iu&irii îi ziceam cu toţii. din strada VesselG. să doarmă c$teva săptăm$ni !i să se trezească doar iarna. din cauza a ceva nu prea "rumos despre care nu voiau să ne spună. tot soiul de pruni !i doi cire!i ale căror "lori arătau ca o roc*ie de mireasă. zemoase. care înseamnă u!a neagră# Dacă nu intrai în casă pe u!a din "aţă sau pe cornG &od. !i ai no!tri "ăceau din "ructe vi!nia3 !i piro!3i# Mere 7einette. învelite tot în paie. !i printre pomi erau tulpini de zmeură !i tu"e de mure !i de coacăze negre# 2i aveam mere speciale pentru iarnă. p$nă în strada Dizengo""# ?au c*iar p$nă în strada >en @e*uda# In mi(locul grădinii era o alee cu o mulţime de pomi "ructi"eri pe am$ndouă părţile. pere pontov3i. pe care le puneam su& paie în cerda3 în pod să se coacă pe îndelete pentru iarnă# Puneau acolo !i pere. !i pere mici !i verzi despre care &ăieţii spuneau tot lucruri care ne "ăceau să ne acoperim &ine urec*ile cu m$inile. !i nici carto"i întotdeauna# Papa 251 . c$nd alţi oameni nu aveau de m$ncare dec$t carto"i. popirov3i !i gru!i pere uria!e. dar !tiam că are de a "ace cu servitorii# Intrarea servitorilor era prin această verandăF o numeam ciorni &od. piersici zemoase. !i a!a aveam "ructe &une pe timpul iernii. ca să nu le auzim# 2i prune lungi pentru dulceaţă. puteai urma cărarea de pe latura casei !i a(ungeai în grădină. care era uria!ă: cel puţin la "el de mare ca de aici. mere care semănau cu cele cărora le zicem Peerless. cărora &ăieţii le dădeau nume pe care nu i "rumos să le repet# Pe cealaltă parte erau alţi pomi "ructi"eri.

p$ine de secară !i *ering murat. 6ert @e"removici Mussman 252 . !i l au ascuns acolo !i l au încuiat înăuntru.Poveste despre dragoste si întuneric avea o vor&ă. o sticlă de vin !i c$teva ru&le# +&i!nuia să arate către moară !i să zică -u. !i un carto" în coa(ă# M$ncau pe un ziar a!ezat pe podea !i î!i clăteau g$tul cu o îng*iţitură mare de vodcă# La "iecare săr&ătoare. Papa le dădea "iecăruia un sac de "ăină.u siguranţă că acesta a "ost motivul pentru care în HIHI. în a(un. că &ogăţia este un păcat. !i m$nca împreună cu ei. nu mi amintesc cum îi zicea. lucrătorii lui Papa au desc*is capacul motorului cel mare. toate astea nu s ale mele. l$ngă so&a cu lemne. tovară!e 6uvernator. !i au trimis o Delegation la povodir ul ro!u !i i au spus: 9'scultă ne &ine. iar el se a!eza la masă cu lucrătorii săi. pre!edintele socialist care &ea vin din aceea!i cupă cu soldaţii de r$nd# . cu m$inile. să măn$nce cu cuţitul !i "urculiţa. dar se pare că voia lui Dumnezeu e să nu "ie legătură între păcat !i pedeapsă# )n om păcătuie!te !i altul este pedepsit# '!a e "ăcută lumea# 5ra aproape comunist Papa. pe un !ervet al&. iar sărăcia o pedeapsă. motorul principal care alimenta Valzen roţile ca să macine porum&ul. rugămu te. &unicul 5p*raim. o "elie de ceapă cu sare. &unicul tău# %ntotdeauna îl lăsa pe tatăl lui. sunt ale noastre4 >unicul tău era ca Vil*elm Tell al lui ?c*iller. c$nd comuni!tii au venit în ora! !i pe dată i au pus la zid pe toţi capitali!tii !i 8a&ri3anten proprietarii de "a&rici . la masa din &iroul de la moară.

s au pus pe trea&ă !i l au măcinat pe tot. ce a "ăcut guvernatorul ca să !i scape pielea. au venit !i i au zis cam a!a: 9Dragă tovară!e Mussman. au trudit toată noaptea. nici măcar de un "ir de păr de al lui. '!adar. dacă ai vreun necaz cu un lucrător lene! sau un sa&ota(ni3 nu tre&uie dec$t să ni l arăţi nouă. de ce l ai primit "ără să veri"ici. . căci pentru asta îl puteau pune pe el la zid pe loc. a!a4 Hertz Mussman on na! &at3a: /care înseamnă în ucraineană 9e tatăl nostru:0# 2i autorităţile sovietice din 7ovno c*iar l au "ăcut pe &unicul tău uparvlaiu!i !e"ul morii. nu s au amestecat în tre&urile lui. dimpotrivă. plină de viermi# Papa a înţeles pe dată că de această "ăină răspundea acum el. !i l punem la zid#: Desigur. !i dimineaţa s au trezit cu o "ăină împuţită. de acum încolo. -oaptea t$rziu a poruncit ca întreaga încărcătură să "ie descărcată la moara lui Papa !i i a poruncit să o pre"acă în "ăină p$nă la cinci dimineaţa# Pe întuneric. ascultă. rogu te. &unicul tău a "ăcut taman pe dos: era "oarte iscusit c$nd venea vor&a să !i apere muncitorii de acest guvern al muncitorilor# 2i în acela!i timp alimenta cu "ăină toată 'rmata 7o!ie din raionul nostru# + dată s a înt$mplat ca guvernatorul sovietic să preia o încărcătură uria!ă de gr$u mucegăit de a &inelea !i s a îngrozit.e i asta. Papa !i lucrătorii nici măcar n au o&servat că gr$ul era mucegăit. "ie să l acuze "ără dovezi pe guvernatorul 253 . să nu care cumva să te atingi de el. !i că el tre&uia să aleagă.'mos +z al nostru. "ie să accepte răspunderea.

care era tare rea. care avea norocul să "ie surd ca Dumnezeu# Eic norocul. cu viermi cu tot. '!a că pur !i simplu a aruncat "ăina mucedă. Mic*ael. dar el nu auzea nimic: trăia într o pace tăcută. răgu!ită. ca luna pe cer# In toţi acei ani Mi3*ail s a înv$rtit pe la moara lui Papa "ără să "acă nimic. guvernatorul a priceput că ceea ce îi dădea Papa nu era în nici un caz gr$ul lui împuţit. striga la el !i l în(ura zi !i noapte cu vocea ei aspră. !i în locul ei a adus din depozitul lui o sută cincizeci de saci de "ăină de cea mai &ună calitate. ci din cea al&ă. nu din cea pentru armată. pentru pră(ituri !i ciolla. &$nd ceai cu &unicul 254 . prin urmare. Mi3*ail.Poveste despre dragoste si întuneric sovietic care îi trimisese gr$ul mucegăit: în am$ndouă cazurile a(ungea la plutonul de eCecuţie# . !i dimineaţa.e i răm$nea de "ăcut. Papa le salvase am$ndurora pielea pe c*eltuiala proprie# 2i a lucrătorilor lui# Povestea asta are o urmare# Papa avea un "rate. ?ă dea toată vina pe lucrătorii săi. pentru că unc*iul Mic*ael avea o scorpie de nevastă. La urma urmei. 7a3*il. c*iar dacă în su"letul lui poate că s a ru!inat un pic că a încercat să treacă vina în c$rca &unicului tău# Dar ce mai putea "ace acum. "ără să zică nimic. !i că. Lenin !i ?talin nu acceptau niciodată eCplicaţii sau scuze de la nimeni: pur !i simpl u îi puneau la zid !i îi împu!cau# 8ire!te. i a trimis "ăina asta guvernatorului# -ici guvernatorul n a zis nimic.

tovară!e general4 5 "ratele meu4 . sovieticii l au luat dintr odată pe Mi3*ail !i l au înrolat în 'rmata 7o!ie# Dar în aceea!i noapte lui Mi3*ail i a apărut &rusc în vis mama sa. la c$teva săptăm$ni după povestea cu "ăina mucedă. !i pentru asta Papa îi plătea un salariu lunar "rumu!el# Intr o zi. în mi(locul pieţii. idi domoi4 Po!ol4 Du te acasă4 2terge o de aici4 2i se apleacă spre Papa. unde soldaţii î!i încărcaseră de(a armele pentru Mi3*ail dintr odată guvernatorul ăsta. HaGa. ca să nu l audă 255 . tovară!e general4: 2i guvernatorul se răsuce!te către Papa !i l întrea&ă: 95 "ratele tău. : Iar Papa răspunde !i el: Da. gră&e!te te să "ugi. !i i a zis: 96ră&e!te te. : 2i Mi3*ail îi răspunde: 9Da. nu mai era nimic de "ăcut. rastral3i# Dar ro!ii au pus pe dată la&a pe el !i l au trimis în "aţa curţii marţiale !i au dat sentinţa să "ie pus la zid# %ntocmai a!a cum mama lui îl prevenise în vis4 -umai că în vis ea uitase să spună că era pe dos. 5!ti cumva "ratele lui Hertz. că nu tre&uia în nici un caz să "ugă.'mos +z 5p*raim în &irou !i scărpin$ndu se. să dezerteze4 Papa s a dus în piaţă să !i ia rămas &un de la "ratele său. cel cu "ăina mucedă. se răsuce!te către condamnat !i strigă: 9?pune mi.ategoric. că m$ine !i au pus în g$nd să te omoare:# '!a că s a sculat dis de dimineaţă !i a "ugit din cazarmă de parcă ar "i luat "oc: un dezertor. "iul lui 5p*raim. "ratele meu4 2i atunci generalul pur !i simplu se răsuce!te !i i zice unc*iului Mi3*ail: -u. c$nd dintr odată. "iule. da. ti &rat al lui 6ertz @e"removici. rogu te.

varsă r$uri de s$nge# )itaţi vă numai la ce au 256 . !i iată ce i zice. pe zi ce trece. ci încetul cu încetul# ?punea: Mit aroap"alendi3er# Merg$nd lin la vale# . un comunist to*toi!ci3. un leac amar. pentru că asta duce la vărsare de s$nge.Poveste despre dragoste si întuneric nimeni. doar că nu dintr odată. în !oaptă: 9-u. un "el de comunist paci"ist. dar nu era &ol!evic ro!u# %ntotdeauna l a considerat pe ?talin un alt Ivan cel 6roaznic# 5ra. un leac periculos.*iar dacă e nevoie de !apte sau opt generaţii. . nu mai sunt a!a de &ogaţi# Lucrul principal. după părerea lui. un leac puternic pe care tre&uie să l iei cu picătura p$nă ce trupul se învaţă cu el# +ricine încearcă să l dea pe g$t dintr odată nu provoacă altceva dec$t dezastru. a!a înc$t &ogaţii să nu &age de seamă că. un narodnic. care se opunea vărsării de s$nge# 5ra "oarte speriat de răul care mi(e!te în su"letul oamenilor de toate condiţiile: ne spunea întotdeauna că ar tre&ui să eCiste într o zi un regim popular comun tuturor oamenilor cumsecade de pe lume# Dar că mai înt$i de toate va tre&ui să "ie eliminate treptat toate statele !i armatele !i poliţia secretă.redeai oare că e!ti singurul care !tie cum să pre"acă ra*atul în aur curat. 6ertz @e"removici. ce. asta ne spunea întotdeauna. să zic. cum. : >unicul tău era comunist în inima lui. era că tre&ui e să începem să convingem lumea în cele din urmă că nedreptatea !i eCploatarea sunt o &oală a omenirii !i că dreptatea este singurul leac: e adevărat. !i doar după aceea va "i cu putinţă să începi treptat să creezi egalitate între &ogaţi !i săraci# ?ă iei impozit de la unii !i să le dai celorlalţi.

o&i!nuia Papa să ne spună. !i poate !i să iertăm# >unicul tău credea în două lucrur i: îndurare !i dreptate. după cărţi. dar n aveau nici o idee despre viaţă. cărţile lui MarC !i Dngels !i ale altor mari g$nditori ca eiF poate că or "i cunoscut "oarte &ine &i&liotecile. dimpotrivă. dar nu !i pentru muritorii de r$nd. mai multă milă# In "aţa lui ciorni *od. dar n ai să scapi de vampir prin vărsare de s$nge. un splendid castan &ătr$n. invidie. după părerea &unicului tău. ?talin !i prietenii lor. este că au încercat să or$nduiască din nou întreaga viaţă. nici Isus din -azaret !i nici Mani"estul lui MarC4 -icic$nd4 In general. Lenin. Vall ?treet c*iar e un vampir care suge s$ngele lumii. nici despre răutate sau gelozie. nicic$nd nu se va putea or$ndui viaţa după o carte4 -ici ?*ul*an 'ru3* a noastră. e un a&ator# Pe de altă parte. care 257 . mai &ine să or$nduim !i să reor$nduim ceva mai puţin !i să ne a(utăm între noi ceva mai mult. nu "aci dec$t să l întăre!ti. der&aremen un gerecitig3eit# Dar era de părere că tre&uie să "aci întotdeauna legătura între ele: dreptatea "ără îndurare nu e dreptate. care au m$ncat din mărul răului# 'sta era părerea lui: mai puţină or$nduială. dintr o lovitură. îndurarea "ără dreptate o "i ea &ună pentru Isus. cre!tea un minunat 3a!tan. ris*es sau cum e să te &ucuri de necazurile altora# -icic$nd. îi dai să &ea din ce în ce mai mult s$nge proaspăt4 -ecazul cu Troţ3i. 9u!a neagră:.'mos +z "ăcut Lenin !i ?talin din 7usia !i din întreaga lume4 5 adevărat.

are dintre noi va "i inginer. e &ine să a"li asta.avea importanţă# .$nd era "rumos a"ară !edeam acolo !i visam cu voce tare la ce se va înt$mpla cu noi c$nd o să cre!tem# . pentru că veneam dintr o "amilie &ogată. a!a cum "ăceau cele mai multe "ete de v$rsta noastră. /-u toţi "ire!te că nu toţi40 Doar că astăzi nu cred că sentimentele no&ile !i c*estiile de "elul ăsta sunt lucrul cel mai important în viaţă# . !i apoi nu răm$ne altceva dec$t "uningine !i cenu!ă# 2tii care e lucrul principal lucrul pe care o "emeie ar tre&ui să l caute la &ăr&atul ei. nu era vor&a de vreun &oier sau actor vestit. c*iar dacă i ar "i su"lat v$ntul prin &uzunare# . 'sta era soiul de lucruri la care visam# -u visam. ci numai de cineva cu sentimente no&ile. poet sau inventator vestit ca Mărie . eu pun &una cuviinţă mai presus de &unătate# >una cuviinţă e p$inea. 'r tre&ui să caute o calitate care nu e deloc eCcitantă.u siguranţă că nu# ?entimentele sunt doar un "oc pe o miri!te: arde o clipă.urie. &unătatea e untul# ?au 258 . !i nu ne ispitea deloc ideea de a ne mărita cu cineva !i mai &ogat dec$t noi# Dacă se înt$mpla să vor&im despre iu&ire.e !tiam noi pe atunci. . să ne mărităm cu un &ăr&at &ogat sau vestit.um am "i putut !ti ce ticălo!i.Poveste despre dragoste si întuneric semăna un pic cu regele Lear. ce &estii sunt marii arti!ti. de eCemplu un mare artist. !i su& el Papa pusese să se a!eze o &ancă pentru noi trei o numeam 9&anca surorilor:# . dar e mai rară dec$t aurul: &una cuviinţă# 2i poate !i &unătatea# 'stăzi.

în care locuia storo(. sau "iul lui. !i trăia acolo !i un cal mare. la marginea c$mpului. în încăperea din "aţă. &unicul lui Hemi# +amenii cele&ri care veneau la 7ovno trăgeau întotdeauna la "amilia Pisiu3: >iali3. !i întotdeauna voia să meargă în trăsură sau în sanie cu Hemi. dar nu !i cu mine. grădinarul# După o"iţina erau gra(durile. a "ost prima iu&ire a mamei tale# 8ania avea vreo treisprezece ani.red că &ăiatul acela. vizitiul. 'nton. unde stătea "aetonul lui Papa. care "ier&e în cazan copilitele# 2i mai era o odăiţă în spate. murg# L$ngă gra(d era o sanie cu tălpici de "ier cu care 8ilip. Hemi Pisiu3. în lini!tea neîntreruptă dec$t de c$ntecul păsărilor !i !oapta v$ntului prin ramuri# Dincolo de ele. ne ducea la coa"or în zilele cu g*eaţă sau cu zăpadă# )neori venea cu noi Hemi era "iul lui 7uc*a !i 'rie Lei& Pisiu3.'mos +z mierea# %n livadă. pe care o numeam o"iţina. "iind condusă de Hertz Meir Pisiu3. era o clădire mică. se a"la un cazan negru pentru spălarea ru"elor# -e (ucam de a prizonierele vră(itoarei rele >a&a Iaga. la (umătatea aleii. eram o copilită proastă# '!a mi se 259 . Aa&otins3i. care erau "oarte &ogaţi# 8amilia Pisiu3 avea o "a&rică de &ere !i alimenta tot raionul cu &ere !i dro(die# 8a&rica de &ere era enormă. erau două &ănci "aţă în "aţă. . iar eu întotdeauna mă v$ram cu dinadinsul între ei# 'veam nouă sau zece ani. nu i lăsam să "ie singuri. în care.erni3ovs3i# . !i era locul potrivit unde să te duci c$nd aveai c*e" să "ii singur cu g$ndurile tale. sau cincisprezece.

că de ce a scăpătat. !i îi plăcea c*iar !i "ierarul care venea să ungă trăsura. &unicul tău. cristalele !i candela&rele.a nevasta pescarului din poveste. . . se simţea u!urat# -u l deran(a să transpire în plin soare. vizitiul. nu i plăcea să "ie &ogat# %n trăsură sau "auteuil. dar lucrul pe care îl ura cu adevărat era să meargă în trăsură. purt$nd *aină de &lană cu guler de vulpe. ca un &oier. în spatele vizitiului său ucrainean# Pre"era să meargă pe (os# . căr$nd în spate un sac de "ăină de <0 de 3ilograme# Doar mama su"erea cumplit. coa"eză !i croitoreasă. ca o *o*ol3a. Merita oare la v$rsta ei să trăiască la "el ca un mu(i3. "ără &ucătăreasă. în "aţa tuturor. îm&răcat cu o vestă cenu!ie.Poveste despre dragoste si întuneric spunea pe atunci# .umva. asta vine de la Hemi# -e*emia*# Hemi Pisiu3 s a dus să studieze la Paris !i acolo l au omor$t# -emţii# Papa. c$nd î!i pierduse toată averea !i a venit în Israel cu m$inile goale.$nd voiam să o scot din "ire pe 8ania o numeam.$nd o să !i revină în s"$r!it !i o să construiască o nouă moară la Hai"a. Hemuci3a. încon(urat de &u""ets !i candela&re de cristal. &lestema. a!a era mama# Dar am iertat o pentru toate# 8ie ca !i Dumnezeu să o ierte# 2i o să ai&ă multe de iertat4 8ie ca Dumnezeu să mă ierte !i pe mine 260 . de "apt nu i s a părut că ar "i prea rău# -u simţea deloc lipsa averii# Dimpotrivă. )nde sunt"auteui*. striga la el !i îl insulta. ca să !i recapete poziţia pierdută. !i îi plăceau "oarte mult caii. se simţea un pic ca un 3omediant# După mulţi ani. ţinea la 8ilip.

umplit4 ' "ost o "emeie cu totul ne"ericită# ? a născut ne"ericită# -ici măcar candela&rele !i cristalurile n au "ăcut o "ericită# Dar era soiul de persoană ne"ericită care tre&uie neapărat să i "acă !i pe ceilalţi să se simtă rău. dincolo de Diriat Mots3in. pentru construcţii# 261 .'mos +z că vor&esc a!a de ea. de dimineaţă p$nă seara. apa era plină de rugină. "ără apă !i "ără closet. l au pus să care saci de "ăină !i să livreze p$ine cu calul !i căruţa lui# După aceea a lucrat mulţi ani la turnătoria 1ulcan. printre ciulini. ăsta a "ost g*inionul &unicului tău# De cum a venit în Israel. a!a că în loc să i dea o slu(&ă de morar sau de &rutar. pe care Papa l a în(g*e&at din &ucăţi de lemn# Poate că nu e în întregime vina mamei că i a otrăvit a!a viaţa# La urma urmei. Papa !i a găsit de lucru la Hai"a. Da. ea a "ost "oarte ne"ericită aici# . la o &rutărie# 8ăcea turul gol"ului Hai"a cu un cal !i o căruţă: au văzut că se pricepe la gr$u. transport$nd tot "elul de &ucăţi de "ier rotunde !i lungi. ea n a "ăcut altceva dec$t să i otrăvească lui viaţa# 2i au găsit un soi de coli&ă dărăpănată într un c$mp de ciulini. odi*nească se în pace# +di*nească se în pace. iar closetul era o gaură în păm$nt într un adăpost din spatele coli&ei. acoperită cu carton gudronat îţi aminte!ti coli&a lui Papa !i Mama. a!a cum nu i a dat lui Papa o clipă de pace toată viaţa lui# Timp de patruzeci de ani au trăit în această ţară !i în "iecare zi. "ăină !i p$ine. o coli&ă cu o singură încăpere. ?ingurul ro&inet era a"ară.

un &ăr&at puternic. un pu!ti slă&ănog. ca la începutul călătoriei lui. încordat ca elasticul unei pra!tiiF Papa îţi dădea ţie *ăţurile# 'm încă limpede ta&loul în "aţa oc*ilor: erai un copil al&. Da. prea serios. c*inuit de mu!te !i de căldură. mulţumit de soarta lui. l$ngă el. c$nd nu era dec$t un ucenic de pe mo!ia 1il3ov# Poate că se &ucura mai tare de viaţă în c*ip de căruţa! dec$t se &ucurase ca &ogat proprietar de moară !i de casă în 7ovno# 2i tu erai un &ăieţa! tare serios. c*iar !i la !aptezeci de ani era încă puternic. nelini!tit din pricina *ăţurilor.Poveste despre dragoste si întuneric )neori te lua cu el în căruţă în (urul gol"ului Hai"a# Iţi mai aminte!ti. cu pielea "eţei înc*isă ca a unui indian. un &ăiat care nu putea su"eri razele soarelui. a avut întotdeauna înclinaţii proletare. iară!i. La &ătr$neţe &unicul tău !i a c$!tigat p$inea căr$nd sc$nduri late pentru sc*ele sau nisip de pe ţărm pentru clădirile noi# %mi amintesc !i azi cum !edeai l$ngă el. iu&ea soarele !i munca "izică# %i plăcea să "ie căruţa!. !i la Hai"a se simţea &ine ca proletar. un ma*ara(a* cu oc*i al&a!tri ce sc$nteiau de r$s# 2i !edeai pe sc$ndura care slu(ea de capră într o vestuţă al&ă. !i &unicul tău era întotdeauna ars de soare. ţeapăn pe capră. iar el !edea l$ngă tine într o vestă de muncitor cenu!ie !i plină de sudoare# 5ra cu adevărat "ericit. de !apte sau opt ani. un "el de prinţ indian. ca *$rtia. speriat că o să "ie !"ic*iuit de coada calului# Dar te ai purtat vite(e!te !i nu te ai pl$ns# %mi amintesc de parcă s ar "i petrecut azi# 1esta cea 262 .

despre ereditate !i cu li&erul ar&itru# %mi amintesc de parcă ar "i "ost ieri cum mama ta a rostit această "rază ciudată. ce e soarta. pentru că îi speria de moarte g$ndul că te ai putea m$n(i cu ro!u doar dacă îl auzi# +dată. vezi imediat că creierul nostru nu e altceva dec$t conopidă# . despre lucruri ca dreptatea. partidele politice.*iar !i în cazul . era mai &ine să nu pomene!ti de Has*omer Hatsair# 5rau mult prea de st$nga pentru ei# Dlausnerii nu voiau nici măcar să se pomenească numele de Has*omer Hatsair. 8ania !i prietenii lor se dădeau în v$nt după discuţii# 5u discutam mai puţin.'mos +z mare !i cenu!ie !i cea mică !i al&ă# M am g$ndit atunci că vei "i cu siguranţă mai mult Dlausner dec$t Mussman# 'zi nu mai sunt at$t de sigură### %mi amintesc că discutam de multe ori cu prietenele noastre. !i acasă. săptăm$ni la r$nd. a Dlausnerilor. cu întreruperi. pentru că eram sora cea mică. ce e Dumnezeu. de Hanu33a*.*opin sau al lui ?*a3espeare: creierul lor nu era 263 . între noi. ce e "rumuseţea. am avut o mare discuţie care a durat. după trei ani# %n "amilia ta. că. cu pro"esorii la !coală. dacă desc*izi capul cuiva !i i scoţi creierul. !i întotdeauna îmi spuneau: tu taci !i ascultă# HaGa era un persona( important în mi!carea sionistă# Mama ta era în Has*omer Hatsair. se poate să "i "ost iarna. Desigur. sau nenorocirile poporului evreu# HaGa. asimilare. am intrat !i eu în Has*omer Hatsair. cu &ăieţii. discutam !i despre Palestina. socialism. literatură.

în a"ară de mama ta care doar se uita ţintă la noi. toate năde(dile. cu un aer "oarte serios. !i !tia că a!a se va înt$mpla. soarele !i toate stelele. totul poate intra în conopida aceea. e loc acolo pentru orice. dorinţele !i gre!elile !i înc*ipuirile omenirii. ideile lui Platon.Poveste despre dragoste si întuneric altceva dec$t conopidă# -ici măcar nu mi amintesc cum a a(uns 8ania să zică asta. c*iar !i pentru negul ăla um"lat cu "irele negre de păr din el ce !ade pe &ăr&ia lui >a!3a Dura!3a# %n clipa în care 8ania a &ăgat negul sc$r&os a lui >a!3a drept între Platon !i >eet*oven am iz&ucnit cu toţii în r$s din nou. e loc acolo pentru dinozauri !i &alene. 7evoluţia 8ranceză. dar ea nici măcar nu z$m&ea# 8ania avea o&iceiul ăsta. nu odată cu toată lumea. In"ernul lui Dante. ci noi# Mai t$rziu 8ania mi a scris o scrisoare "ilozo"ică de la Praga# 264 . lucruri care îi "ăceau pe toţi să r$dă. !i ne a arătat cu m$inile mărimea conopidei. tocmai c$nd nimănui nu i se părea că ar "i ceva amuzant în discuţia noastră atunci mama ta iz&ucnea dintr odată în r$s# -imic altceva dec$t conopidă. am r$s a!a de mult că mi au dat lacrimile. toate deserturile !i oceanele. !i ce minune e. a zis ea în conopida asta găse!ti cerul !i păm$ntul. cu uimire. dar ea nu r$dea# 8ania r$dea doar c$nd avea ea c*e". muzica lui >eet*oven. să spună. de parcă nu conopida ar "i "ost at$t de amuzantă. romanele lui Tolstoi. a zis ea. dar îmi amintesc că nu ne mai opream din r$s.

desigur. !i clasa noastră socială toate astea sunt precum cărţile împărţite la înt$mplare înainte de începerea (ocului# -u eCistă li&ertate în această privinţă: lumea dă. iată cam ce mi a scris: că ereditatea !i mediul care ne educă.'mos +z 'veam vreo !aisprezece ani !i ea era o studentă de nouăsprezece ani. scria mama ta. în ultimă instanţă. n ai nici o !ansă să alegi# Dar. mi a scris ea de la Praga. amănunţită. în ultimă instanţă. sigur că !i acestea sunt simple cărţi care ni s au dat sau nu înainte să înceapă (ocul# 2i dacă i pe a!a. dar îmi amintesc că era o scrisoare lungă. cu cuvintele mele. c*iar !i cu cărţi eCcelente# 2i la asta se reduce li&ertatea noastră: cum (ucăm cu cărţile care ni s au dat# Dar c*iar !i li&ertatea de a (uca &ine sau rău. poate că tot ce ne răm$ne este li&ertatea de a r$de de situaţia noastră sau de a 265 . nu ale 8aniei: nu cunosc multe persoane în stare să eCprime ceea ce putea eCprima 8ania# '!adar. -u prea mult. în mod ironic. de ră&dare. scria ea. depinde. inteligenţă. scrisorile pe care mi le trimitea erau poate cam prea de *aut en &as. de norocul "iecăruia. intuiţie sau cutezanţă# 2i. ce mai răm$ne din li&ertatea noastră de alegere. pro&lema e ce "ace "iecare cu cărţile care i s au dat# )nii (oacă strălucit cu cărţi proaste. despre ereditate în comparaţie cu mediul !i li&erul ar&itru# 'm să încerc să ţi spun ce zicea. !i tu iei doar ceea ce ţi s a dat. dar va "i. iar alţii "ac tocmai pe dos: irosesc !i pierd totul. pentru că eram privită întotdeauna ca o copilă prostuţă.

!i prietenele noastre: care !i a aran(at &luza a!a pentru 'nton. mai am o poveste pentru tine### 8ilip. iar lata. pă!ea un pic mai iute !i respiraţia i se iuţea !i ea# %mi amintesc că o&i!nuiam să r$dem una de alta. locuia inginerul ?teleţ3i. cea la care &unicul tău "usese trimis să muncească pe c$nd avea doisprezece ani# 5ra acela!i inginer sărac care în"iinţase moara. avea un "iu &runet. "ără să !i dea seama. 2i care a ie!it să se plim&e pe stradă pentru 'nton. pa*arele din 3ommoda zăngăneau c$nd striga 'nton# De c$te ori trecea pe stradă pe l$ngă o "ată. 'nton ăsta dinadins încetinea pasul. o gură cu colţurile un pic lăsate. ceea ce a spus 8ania. mama ta. cel pentru 266 . de a încerca mai mult sau mai puţin să înţelegem cum stau lucrurile. umeri largi. sau de a renunţa !i a nu încerca să înţelegem pe scurt. vizitiul ucrainean al "amiliei Mussman. nepotul prinţesei 7avzova. voce de &as.Poveste despre dragoste si întuneric ne pl$nge de ea. noi. . pe strada Du&ins3a. 'lături de noi.are !i a prins în păr o "loare pentru 'nton. alegerea este între a trece prin viaţă treaz sau într un soi de letargie# 'sta e. cu o "ustă plisată. surorile. c*ipe!. că vor&im de cărţile de (oc. ca a unui taur. dar cu cuvintele mele# -u cu ale ei# -u o pot spune cu cuvintele ei# Q 'cum. pe nume 'nton: oc*i negri sc$nteietori ca diamantele. semn de dispreţ !i putere. scro&ită. în mare. de a (uca sau de a lăsa cărţile din m$nă. că vor&im de soartă în comparaţie cu li&ertatea de alegere. !i !osete al&e ca zăpada.

cumpăr$nd apoi !i partea lui# %ntr o zi soţia lui. drept la coli&a mică de peste drum. era pe un c$mp unde pă!teau vacile# 5 drept că avea motive să "ugă de la soţul ei: o "i avut el o sc$nteie de geniu. unei "ete care se g$nde!te la lucruri ur$te. încetează imediat să te g$nde!ti la lucruri ur$te ca acesta !i începe să te g$nde!ti la lucruri "rumoase4 Pentru că se !tie prea &ine. auzi. pe care 'nton. ?onieci3a4 +i vei4 'r tre&ui să ţi "ie ru!ine4 încetează. începe să i crească păr în tot "elul de părţi ale trupului. !i o ridicase dincolo de grădina noastră din "aţă. înţelegi ce vreau să zic# %mi amintesc că am între&at o pe mama despre asta. dar era un geniu &eţiv. iar după aceea nimeni n o să mai vrea s o ia de nevastă4 '!a eram crescute pe atunci# 2i care era adevărul. la marginea zonei locuite# De "apt. cu vreun ticălos &eat# 6$nduri despre soarta multor "emei ai căror &ăr&aţi le pierd# Pentru că sunt !i alte "eluri de a pierde o "emeie# -u numai la cărţi4 însă g$ndurile nu sunt 267 . "iul vizitiului 8ilip. ţin$nd str$ns în m$nă o vali(oară al&astră. adică o dădea pentru o noapte în loc de plată. c*iar !i numai în ad$ncul su"letului. lra. i a părăsit pe el !i pe cei doi copii# Pur !i simplu a "ugit. despre o "emeie care tre&uia să meargă în c*ip de plată noaptea în cine !tie ce coli&ă mizera&ilă. Irina Matveievna.'mos +z care a lucrat la început Papa. ?onieci3a. ca de &ăr&at. 5u însămi nu voiam deloc să am ast"el de g$nduri. !i ea s a al&it la "aţă !i mi a zis. !i uneori o pierdea la cărţi. !i vocea îi devine ur$tă !i groasă.

poate o (umătate de an. !i soţul ei. cu o "aţă dulce !i u!or mirată# 9'răta întotdeauna de parcă tocmai i s ar "i spus că o a!teaptă Lenin a"ară. să o arunce în sus !i să o prindă. iar ea ţipa de "rică !i îl iz&ea cu pumni!orii pe care el tre&uie să i "i simţit ca o g$dilătură# 'nton era puternic ca un &ou: ar "i putut îndrepta cu m$inile goale osia trăsurii noastre. odată s a ascuns l$ngă poarta casei lor !i a a!teptat o pe mezina 268 . le a interzis copiilor să meargă la ea !i c*iar să i răspundă dacă le ar "i vor&it. al unei "eti!cane de !aisprezece ani.Poveste despre dragoste si întuneric ca televizorul. micuţă. *opa. dacă s ar "i îndoit# 5ra pur !i simplu o tragedie "ără cuvinte: în "iecare zi Ira ?teleţ3i î!i vedea casa. de la distanţă. "emeia asta lipsită de noroc. copiii !i soţul peste drum. minunat. ei &ine. să o înv$rtească. lui îi plăcea să o ridice cu m$inile. c$nd vezi lucruri neplăcute să ape!i pur !i simplu pe &uton !i să sc*im&i programul# 6$ndurile ur$te sunt mai degra&ă ca ni!te viermi în conopidă4 Q Mătu!a ?onia î!i aminte!te că Ira ?teleţ3i era o "emeie "ragilă. ca pe un căţel. în coli&a lui 'nton# Lui 'nton îi plăcea să o salte de la păm$nt: c*iar !i după ce născuse doi copii î!i păstrase trupul suplu. inginerul. în curte#: ' trăit în coli&a lui 'nton c$teva luni. *op. putea !i el să o vadă tot timpul. *op. !i ea îi putea vedea# ?oţul ei. !i în "iecare zi ei o puteau vedea de departe# +dată. ?teleţ3i. care de(a &ea mai mult dec$t i ar "i priit !i începea să &ea încă de dimineaţă . dar o puteau vedea zilnic de departe.

pl$ngea ca o slu(nică. ca o căţea al cărei pui e luat !i omor$t su& oc*ii ei# 5ste ceva asemănător la Tolstoi. eram vecini dar nu m a salutat. îi era "rică p$nă !i să i spună mamei c$teva cuvinte. să se întoarcă de la !coală# ? a nimerit să trec pe acolo !i am văzut de aproape cum Diruc*3a nu voia s o lase pe mama ei să o ia în &raţe. am putut vedea limpede semnele 269 . at$t de aproape pe c$t sunt de locul în care !ezi tu la urma urmei. cu urlete îngrozitoare. i a auzit ţipetele !i a ie!it pe trepte# Pe dată a început să !i "luture m$inile către ea. ca o doamnă. !i să "acă ni!te zgomote ca atunci c$nd u!ui o găină# . în 'nna Darenina. în vreme ce Darenin e la &irou. p$nă ce Dasimir.'mos +z lor. slu(itorul inginerului ?teleţ3i.eea ce am văzut c$nd Irina Matveievna a "ugit de Dasimir. după mers. a împins o. cu siguranţă că îţi aminte!ti.opilei îi era "rică de tatăl ei. Dira.am să uit niciodată cum se îndepărta Ira ?teleţ3i !i pl$ngea. a strigat după a(utor. după "elul în care pl$ngea. a dat cu picioarele în ea. pentru că tatăl le interzisese să ai&ă de a "ace cu ea# . reu!e!te să se "uri!eze în casa care odată era a ei !i iz&ute!te c*iar să !i vadă pentru o clipă "iul# 't$ta doar că Tolstoi este mult mai puţin crud dec$t . neomene!ti. nu lini!tit. !i am auzit urletele ei sparte !i i am mirosit răsu"larea !i am văzut pe c*ipul ei că nu mai era cu totul sănătoasă# După privirea ei. slu(itorul. nu. c$nd într o zi 'nna se "uri!ează în casa ei. a trecut pe l$ngă mine. uite a!a. ca un mu(i3 pl$ngea.

!i p$nă la 270 . c*iar a sădit ni!te tu"e de tranda"iri în grădină.Poveste despre dragoste si întuneric morţii ei# Iar după c$teva săptăm$ni sau luni 'nton a dat o a"ară. !i se pare că inginerul ?teleţ3i s a îndurat de ea !i a primit o înapoi. *rănea pisicile. toţi în a"ară de mine au murit. !i Irina s a dus acasă. în pădure. c*iar !i acum c$nd îţi povestesc îi văd oc*ii. dar nu pentru multă vreme: au tot dus o la spital !i p$nă la urmă au venit ni!te in"irmieri !i au legat o la oc*i !i la m$ini !i au dus o cu "orţa la un azil de ne&uni din Dovel# %mi amintesc oc*ii ei. a îngenunc*eat în "aţa soţului ei. *rănea păsările. c$nd totul era acoperit de zăpada al&ă. !i c$nd au prins o a luat un &idon de petrol !i s a dus la coli&a cea mică pe care !i o clădise 'nton pe pă!une# . potolităF se îngri(ea de copii. cu toate &ulendrele lui !i cu ea cu tot# Iarna. grinzile înnegrite ale coli&ei arse se înălţau din zăpadă. de "apt el a plecat undeva într un sat. !i au "ost toate răz&oaiele de aici !i tragedia noastră. !i e a!a de ciudat. dar într o zi a "ugit iară!i. au trecut optzeci de ani.oli&a era acoperită cu carton gudronat 'nton n a locuit multă vreme acolo !i ea a aprins un c*i&rit !i a dat "oc coli&ei. !i a pierdut toţi &anii. !i a "ost Holocaustul. !i totu!i oc*ii ei încă îmi străpung inima ca două ace de tricotat tare ascuţite# Ira s a întors de c$teva ori acasă la ?teleţ3i. arăt$nd către cer !i către pădure ca ni!te degete pline de "uningine# După o vreme inginerul ?teleţ3i a luat o razna de a &inelea !i s a "ăcut de r$sul lumiiF s a însurat din nou. !i &olile.

ai "ost trimis la un 3i&&utz# ?ă nu ţi înc*ipui că nu !tiu ce înseamnă să mergi într un 3i&&utz ca un copil care nu s a născut acolo: nu e raiul pe păm$nt# La cincisprezece ani &unicul tău practic conducea moara prinţesei 7avzova. prin care a(ungeai în plo!ciad3a. îl su"oca# Tatăl meu. ca să se îndepărteze insectele# 6ardul avea o 3alit3a. &unicul tău.u toate că nu te au trimis la "erma vreunui mo!ier pe (umătate ne&un# %n sc*im&.'mos +z urmă i a v$ndut lui Papa partea lui din moară# >unicul tău reu!ise să cumpere încă dinainte de asta partea lui Dni(na /prinţesa0 7avzova# 2i c$nd te g$nde!ti că a pornit o ca ucenic la ea. un ro&. a avut stăruinţă !i perspicacitate. ţigăncile# %!i a!ezau acolo căruţa cu coviltir. cu roţile ei mari. generozitate !i c*iar o înţelepciune lumească aparte# ?ingurul lucru pe care nu l a avut a "ost norocul### 6rădina era împre(muită cu un gard din lemn care primăvara era vopsit în al&# In "iecare an se văruiau !i trunc*iurile copacilor. I portiţă. !i înălţau un 271 . !i la aceea!i v$rstă tu scriai poezii# După c$ţiva ani toată moara îi aparţinea lui Papa. un &ăiat sărman de doisprezece ani !i (umătate care !i a pierdut mama !i a "ost alungat din casă de mama vitregă# )ită te !i tu ce cercuri ciudate ne desenează soarta: doar !i tu aveai eCact doisprezece ani !i (umătate c$nd ţi ai pierdut mama# La "el cu &unicul tău# . pictată. un "el de scuar sau de spaţiu desc*is# In "iecare luni veneau ţigan3i. care în inima lui dispreţuia avuţia# -u numai că o dispreţuia.

cu un &alansoar tapiţat !i alături de el o măsuţă pe care era întotdeauna un pa*ar cu ceai de "ructe îndulcit# 'cela era tronul pe care mama &unica ta !edea sau uneori stătea în picioare cu m$inile pe spătarul &alansoarului. i#u la dreapta putea privi prin desc*izătură spre aripa casei. care era enormă.e s a înt$mplat cu acel platou. a!a că putea supraveg*ea u!ile tuturor camerelor. în aripa casei# 'ceastă u!ă din spate dădea direct în &ucătăria noastră. să !terpelească# Pătrundeau în casa noastră prin intrarea servitorilor. mai mare dec$t tot apartamentul ăsta. care era pe o latură.ine !tie. . pe care puteai servi un pe!te mtreg. &u"ete cu u!i gal&ene !i o grămadă de porţelanuri !i cristaluri# %mi amintesc că aveam un platou lunguieţ uria!. su"rageria !i camera servitoarei. ca un căpitan pe punte. să cureţe closetele. !i dacă nu erai cu &ăgare de seamă. ciorni *od despre care ţi am spus. coridorul. să c$nte pentru c$teva copeici. avea în mi(loc o masă cu scaune pentru !aisprezece oameni# 5rau o ma!ină de gătit cu douăsprezece plite de di"erite mărimi. unde locuia Wenia cu 272 . prin u!ă. într un colţ. d$nd porunci &ucătăresei !i servitoarei !i oricui intra în &ucătărie# 2i nu numai în &ucătărie: iionul ei era ast"el a!ezat. în"ă!urat în "runze !i încon(urat de orez !i morcovi# . înc$t vedea spre st$nga. Poate că mai împodo&e!te !i acum &u"etul vreunui *o*ol gras# 2i mai era un soi de postament.Poveste despre dragoste si întuneric cort mare din p$nză unsă cu smoală într o parte a scuarului# Ţigănci "rumoase um&lau desculţe din u!ă în u!ă: veneau în &ucătării să dea în cărţi.

dar de cele mai multe ori lui i se "ăcea le*amite de ea !i o lăsa într ale ei. pe care o numeam Dealul lui -apoleon# )neori mama stătea acolo !i spărgea ouă într un castron !i ne "ăcea pe HaGa. 8ania !i pe mine să îng*iţim găl&enu!urile crude. ca un 8eldOe&el. mama ta era cea care su"erea cel mai mult din cauza mamei. at$t de multe înc$t ne era silă de ele. Dora# 'st"el. a!a înc$t salonul nostru arăta întotdeauna ca !i cum ar "i "ost plin de sta"ii# Mama era îngrozită de orice "iri!or de pra"# .o!marul ei era să intre copiii !i să se cocoaţe pe scaunele ei "rumoase cu încălţările murdare# Mama ascundea porţelanurile !i cristalurile !i nu le scotea dec$t c$nd aveam musa"iri de vază.'mos +z "rumoasa ei "iică. pentru că era o teorie pe acea vreme. că găl&enu!urile te "ac rezistent la toate &olile# -imeni nu auzise de colesterol pe atunci# 8ania. mama ta. sau de 'nul -ou ori de 273 . putea comanda pe toate c$mpurile de &ătălie din poziţia aceea avanta(oasă. un sergent# De dimineaţa p$nă seara lua c$te o gură din ceaiul ei de "ructe !i dădea instrucţiuni !i porunci# 'vea ni!te o&iceiuri nesu"erite care îl scoteau din sărite pe Papa. destul de milităroasă. pentru că întotdeauna a "ost cea mai "iravă !i mai palidă dintre copii# Dintre noi trei. era pusă să îng*ită cele mai multe găl&enu!uri. !i asta ne enerva: eram de partea lui. pentru că avea dreptatea de partea lui# Mama o&i!nuia să acopere "auteuils !i mo&ila cea "rumoasă cu cear!a"uri. era de o mesc*inărie maniacă. care era o "emeie tăioasă.

ţinea deose&it de mult la 8ania# . acasă.am cunoscut nici un alt &ăr&at căruia să i displacă at$t de mult să rănească pe cineva ca &unicului tău# .u noi. !i el era un om care n ar "i rănit vreun su"let# -iciodată# Mama se certa cu Papa în idi!# De cele mai multe ori vor&eau între ei într un amestec de rusă !i idi!. servitoarea.Poveste despre dragoste si întuneric Pa!te. vor&eam e&raică !i rusă# Mai ales e&raică. "etele. uneori ne lăudam cu &ogăţia noastră !i alteori o ţineam îng*esuită pe su& giulgiuri al&e# 8ania îi lua partea lui Papa c*iar mai mult dec$t noi !i se împotrivea autorităţii mamei# . dar c$nd se luau la *arţă o "ăceau doar în idi!# . Papa.red că !i el. cu locatarii. însă n a eCistat niciodată vreun "avoritism el avea un "oarte puternic simţ al dreptăţii# . cu partenerul de a"aceri.o pot dovedi. &ucătăreasa !i vizitiul vor&eau doar ruse!te# . uneori mergeam la sinagogă !i alteori nu. să o"ensezi pe cineva este considerat mai rău dec$t să i ver!i s$ngele. surorile. !i scotea cear!a"urile care acopereau mo&ilele din salon# )ram asta# Mai ales mama ta nu putea su"eri ipocrizia: că uneori eram 3os*er !i alteori nu. a!a înc$t părinţii să nu 274 .*iar !i pe ticălo!i se străduia întotdeauna din răsputeri să nu i rănească# %n iudaism.u o"icialităţile polone vor&eau în polonă# /După ce 7ovno a "ost aneCat de Polonia noile autorităţi au ţinut morţi! ca toată lumea să vor&ească polona#0 La !coala noastră Tar&ut* toţi elevii !i pro"esorii vor&eau aproape numai în e&raică# Intre noi.

să luăm lopata !i să &ăgăm în cuptor ciollas pentru ?*a&&at# -e "ăceam că i &ăgăm în "oc pe reaua vră(itoare >a&a Iaga !i pe dracul cel negru. cu patru plite !i două du3ov3i. despotismul !i certurile ei# %l storcea pe Papa de tot ce c$!tiga de la moară cu sudoarea "runţii lui !i c*eltuia totul pe croitorii ei scumpi. ca o "avoare. !i mai tot timpul um&la prin casă într un capot vec*i de culoare !oricie# Dar de c$teva ori pe an se împopoţona precum calea!ca ţarului ca să meargă la sinagogă sau la vreun &al de caritate. a!a înc$t tot ora!ul să o vadă !i să crape de invidie# 2i totu!i. striga la noi că îl ruinăm pe Papa# 8ania. cerni cert# Mai erau !i so&e mai mici. nu să se ţipe la ea# %i plăcea să eCplice !i voia să i se eCplice# -u putea su"eri poruncile# . î!i păstra calmul# Prea mult c*iar: nu mi amintesc să "i ridicat vreodată vocea# ?au să pună pe cineva la punct# 7ăspunsul ei era tăcerea c*iar !i c$nd era vor&a de lucruri pe care n ar "i tre&uit să le ra&de# %ntr un colţ al &ucătăriei era un cuptor mare !i uneori ne era îngăduit.*iar !i în dormitor avea "elul ei anume de a !i r$ndui lucrurile era o "ată "oarte ordonată . mama ta. care îi "ăceau roc*ii luCoase# Dar era prea zg$rie &r$nză ca să le poarte: le păstra în "undul !i"onierului. voia să i se vor&ească lini!tit !i rezona&il.'mos +z înţeleagă# -u vor&eam niciodată între noi în idi!# -u voiam să "im ca mama: asociam idi!ul cu (eluirile. !i dacă cineva tul&ura acea ordine era "oarte necă(ită# 2i totu!i. în care se coceau &iscuiţii !i se pră(ea carnea# >ucătăria avea trei "erestre uria!e 275 .

mein $ochter!. cu două minute înainte să înceapă postul. !i după ce a &ăut o mi a spus: 9'cum. apoi aprindeam "ocul !i a!teptam o oră sau o oră !i (umătate p$nă se încălzea apa# 5ra destulă apă "ier&inte c$t pentru !ase sau !apte &ăi# De unde venea apa. a lăsat să cadă în ea trei sau patru &ucăţi de za*ăr !i a amestecat cu degetul. 5ra un 3olodeţ. în spatele casei. după masă.Poveste despre dragoste si întuneric care dădeau în grădină !i în livadă.$nd voiam să "acem &aie puneam ni!te &u!teni !i rumegu! în desc*izătura de su& cazanul cel mare. !i erau aproape întotdeauna a&urite# %n &aie a(ungeai prin &ucătărie# In acea vreme nimeni din 7ovno nu avea &aie în casă# 8amiliile &ogate aveau un !opron în curte. dar pentru Papa eram întotdeauna ?urele*#0 Lui Papa îi plăcea să amestece cu degetul sau să măn$nce cu m$inile# 5ram pe atunci o copilită 276 . ?urele*. pro"esorii îmi spuneau ?ara*. un puţ. mulţumită ţie. !i c$nd voiam să umplem cazanul opreau apa la ei iar 8ilip. în a(unul Eilei Marii Iertări.$nd i am adus apa. în curtea vecinilor. postul îmi va "i mai u!or:# /Mama îmi zicea ?onici3a. Papa mi a spus: 1ureleh. te rog adu-mi un pahar cu apă direct din puţ# . cu un cazan cu lemne care "olosea pentru &aie !i pentru spălatul ru"elor# 5ram singurii care aveam o sală de &aie adevărată !i toate micile noastre prietene se înverzeau de ciudă# %i spuneau 9des"ătarea sultanului:# . 'nton sau 1asia trăgeau apă cu pompa de m$nă care sc$rţ$ia# %mi amintesc cum o dată.

$nd avea paisprezece sau !aisprezece ani s a îndrăgostit dintr odată de un neevreu mai în v$rstă. după optzeci de ani. ori de c$te ori îmi amintesc# Dar mai este !i un soi de "ericire răsturnată. ci pentru ceea ce avem noi !i alţii nu au. în partea cealaltă a &ucătăriei.'mos +z de cinci sau !ase ani# 2i nu ţi pot eCplica nu mi pot eCplica nici mie c$tă &ucurie. de căprioară. la "el ca atunci. 8ericirea pe care o simţim nu pentru ceea ce avem. dar cu talie su&ţire ca de viespe. era u!a care dădea în odaia împărţită de Wenia cu "iica ei. primarul Le&edevs3i# Dora era tare "rumoasă. pe nume DrGnic3i.*iar !i acum. c$tă "ericire mi au adus vor&ele lui. ci pentru că am m$ncat din pomul răului# 'lt"el cum să eCplici "ericirea neagră. In "aţa &ăii. seara. care vine din răul "ăcut altora# Papa avea o vor&ă. o "ericire neagră. avea o "aţă de madonă. despre care se zicea că e !i iu&itul mamei ei# Wenia îi dădea Dorei să măn$nce doar o dată pe zi. un trup împlinit. însă era un pic sla&ă de minte# . !i g$ndul că mulţumită mie postul avea să i "ie mai u!or# . Dora. Pentru că ceilalţi o să "ie invidio!i. !i atunci îi spunea o poveste cu mai 277 . al cărui tată se presupune că era "ostul proprietar al casei. 2i o să se simtă rău. Papa spunea că orice tragedie e într un "el comedie !i în "iecare nenorocire e un s$m&ure de înc$ntare pentru spectator# ?pune mi. e adevărat că nu eCistă în engleză un cuv$nt pentru ?c*aden"reude. că am "ost izgoniţi din rai nu pentru că am m$ncat din pomul cunoa!terii. mă simt "ericită. oc*i mari !i căprui.

!i ce dacă nu măn$nc azi. . nu căpăta dec$t un coltuc de p$ine pentru toată ziua# Intr o zi a apărut din senin o gaură în pod sau în stăvilar. Doamne "ere!te4 2i a "ost singurul tău coltuc de p$ine. căci Wenia avea darul de a spune pove!ti at$t de ciudate. n am mai cunoscut pe nimeni care putea să povestească a!a ca ea# %mi amintesc o poveste pe care ne a spus o# ' "ost odată ca niciodată Ivanu!ca. că alt"el toţi oamenii s ar "i înecat. -u. !i ameninţa să înece întreaga vale# Ivanu!ca a luat singurul lui coltuc de p$ine pe care i l dăduse mama lui !i a astupat cu el gaura din stăvilar.Poveste despre dragoste si întuneric multe episoade. pe care mama lui îl trimitea în "iecare zi dincolo de pod. ca să nu "ie înecată valea# >ătr$nul rege tocmai trecea pe acolo !i s a mirat "oarte. ce dacă. prostul satului. cu merinde pentru "raţii lui mai mari care munceau la c$mp# Ivanu!ca. iară eu o să măn$nc m$ine4 >ătr$nul rege nu avea copii !i a "ost at$t de impresionat de ce "ăcuse Ivanu!ca !i de răspunsul lui. înc$t a *otăr$t pe loc să l "acă prinţ mo!tenitor# ' devenit regele Durac /care înseamnă regele -eg*io&0. !i c*iar !i atunci c$nd Ivanu!ca a a(uns rege toţi supu!ii 278 .e vrea să zică Maiestatea 1oastră. a între&at &ătr$nul rege# Păi ce o să măn$nci toată ziua. prin care a pornit să curgă apa. prostuţ !i mocăit cum era. Maiestatea 1oastră. !i l a între&at pe Ivanu!ca de ce a "ăcut asta# Ivanu!ca a răspuns. !i toate trei dădeam "uga să ascultăm. Ivanu!ca Duracioc. 'm "ăcut o ca să nu "ie potop. + să măn$nce alţii. care uneori îţi "ăceau părul măciucă.

!i desigur că pe dată au "ost o"ensaţi de mirosul ţarcurilor cu vite pe care v$ntul îl aducea de peste *otar. deoarece în Polonia antisemită din anii .20 prea puţini evrei reu!eau să "ie admi!i în universităţi# Mătu!a mea HaGa a venit în Palestina în HI<< !i a o&ţinut o poziţie pu&lică destul de înaltă în Partidul Muncitorilor ?ioni!ti !i în "iliala de la Tel 'viv a +rganizaţiei Mamelor Muncitoare# Datorită acestei activităţi le a cunoscut pe unele dintre cele mai importante "iguri ale sionismului# ' avut 279 .'mos +z r$deau de el. din împărăţia vecină. pe r$nd. p$nă la urmă generalii l au ucis !i au luat puterea.ele trei "ete Mussman au mers la !coala Tar&ut* din 7ovno# 'poi HaGa !i 8ania. s a născut în H88I# >unica mea Itta s a născut în H8IH# Mătu!a HaGa s a născut în HIHH# 8ania. iar stăvilarul pe care regele Ivanu!ca Duracioc îl astupase c$ndva cu p$inea sa a "ost s"ăr$mat !i au pierit cu toţii "ericiţi în potop. -ap*tali Hertz Mussman. mama mea. !i au "ost cu toţii uci!i. am$ndouă împărăţiile au "ost acoperite de apă# Date# >unicul meu. s a născut în HIH<# Mătu!a ?onia s a născut în HIHM# . au "ost trimise pentru un an la o !coală particulară poloneză care dădea certi"icate de studii secundare# '!a au putut HaGa !i 8ania să meargă la )niversitatea din Praga. !i au pornit răz&oiul. c*iar !i el r$dea de el însu!i. pentru că el nu !tia ce înseamnă să "ii o"ensat sau să te răz&uni# Desigur. !edea pe tron toată ziulica !i se str$m&a# Dar încetul cu încetul s a vădit că su& domnia regelui Ivanu!ca -eg*io&ul nu erau deloc răz&oaie.

dar m$ncarea pe care o "ăcea era înecată în lacrimi.Poveste despre dragoste si întuneric mai mulţi adoratori în"ocaţi. în timpul 7ăz&oiului de Independenţă. printre care !i stele în plină ascensiune din . dar s a măritat cu un muncitor din Polonia vesel !i inimos. a "ost su&înc*iriat unor comandanţi superiori din Haganna*# In HI=8.*iar !i după ce micuţa Dora s a îndrăgostit de iu&itul mamei ei. pan DrGnic3i. consilieri !i o"iţeri# După trei ani. !i a!a erau !i pove!tile# 'm$ndouă !edeau acolo seara.onsiliul Muncitorilor. cealaltă pl$ng$nd "ără să măn$nceF nu se certau niciodată. !e"ul operaţiunilor !i ad(unctul !e"ului de stat ma(or al nou "ormatei armate israeliene# ?e ţineau acolo !edinţe noaptea. ca !i cum s ar "i îm&olnăvit am$ndouă de aceea!i &oală incura&ilă# ?au ca !i cum mama ar "i in"ectat o "ără să vrea pe "iică. Tsvi ?*apiro. a locuit acolo generalul maior @igael @adin. mama mea !i a pus capăt zilelor# . cu Israel 6alili. una pl$ng$nd !i m$nc$nd. Wenia nu a încetat să i pregătească masa de seară !i să i spună pove!ti. se îm&răţi!au !i pl$ngeau împreună. conducători ai organizaţiei Haganna*. în aceea!i cameră. !i acum o îngri(ea cu iu&ire. Itz*a3 ?ade*. care a devenit mai t$rziu administrator al 8ondului ?ănătăţii !i în cele din urmă a a(uns directorul eCecutiv al spitalului Donnolo Tsa*alon din Aa""a# )na dintre cele două camere ale apartamentului de la parter al lui HaGa !i Tsvi ?*apiro. @aa3ov Dori. 280 . dimpotrivă. la numărul HXP de pe strada >en @e*uda din Tel 'viv.

!i dacă el insistă să "acă asta. să "aci asta. ceea ce. e o răsplată !i nu o pedeapsă ia i &ăr&atului munca !i î!i iese din minţi iar nouă. 5l ne a dat privilegiul de a mirosi îndeaproape sudoarea "eţei tale. tu să zici a!a. cu un devotament "ără margini# -oaptea auzeam sc$rţ$itul portiţei. cea ce nu e o plăcere c*iar a!a de mare. acea 3alit3a din gardul grădinii. !i !tiam că Dora s a întors !i că în cur$nd mama ei se va "uri!a către aceea!i casă# Papa spunea întotdeauna că orice tragedie are ceva dintr o comedie# Wenia î!i veg*ea cu mare atenţie "iica. iar el a re"uzat să i dea !i a pretins că nu le cunoa!te pe nici una dintre ele# '!a ne a "ăcut Dumnezeu: averea e crimă !i &ogăţia e pedeapsă. ca nu cumva să răm$nă însărcinată# Ii eCplica la nes"$r!it. !i ce poţi să "aci. cu toate că pedeapsa nu este dată celui care a păcătuit. tu să "aci asta# '!a auzeam !i învăţam !i noi c$te ceva. "ire!te. oricum. să nu "aci asta. ci celui care n are &ani ca să scape de pedeapsă# 8emeia. "emeile. că nimeni nu ne a eCplicat vreodată ast"el de lucruri pe care nu e "rumos să le "aci# %nsă totul a "ost în zadar: micuţa Dora a rămas însărcinată !i se zice că Wenia s a dus la pan DrGnic3i să i ceară &ani. în sudoarea "eţei tale îţi vei m$nca p$inea ta. !i a mai adăugat promisiunea că 9în dureri vei na!te copii:# 2tiu că lucrurile pot "i privite !i puţin alt"el# 281 . Dumnezeu le a dat &ăr&aţilor plăcerea !i nouă pedeapsa# >ăr&atului i a zis.'mos +z cu milă. !i dacă el zice a!a. nu poate tăgădui că e însărcinată# >ăr&atul tăgăduie!te c$t vrea.

nici &olnavă !i nici palidă. noaptea. c$nd a a(uns în luna a noua au dus o într un sat. s a întors "ără prunc !i nu părea c$tu!i de puţin tristă. la ce &un să l contrazicem. apoi s a întors !i a zis cu tristeţe. doar că se arăta !i mai copilăroasă dec$t înainte# Iar înainte "usese "oarte copilăroasă# Dar după ce s a întors din sat Dora nu ne mai vor&ea dec$t a!a cum vor&esc copiii !i se (uca cu păpu!ile. at$t de pătrunzător. at$t de înspăim$ntător. ca un măr zemos. !i c$nd pl$ngea era ca !i cum ar "i pl$ns un ţ$nc de trei ani!ori# ' început !i să doarmă c$t dorm pruncii: "ata asta dormea douăzeci de ore pe zi# 2i ce s a înt$mplat cu pruncul. HaGa ne a trezit pe mine !i pe 8ania zic$nd că aude "oarte limpede din grădină. nu ca un prunc căruia îi e "oame 282 . ci rumenă la "aţă !i dolo"ană.Poveste despre dragoste si întuneric >iata Dora.red că Papa le a dat ni!te &ani# Wenia s a dus cu Dora în sat !i peste c$teva zile s a întors &olnavă !i palidă# Wenia. HaGunia. . la un văr de al Weniei# . !i eram "iice "oarte ascultătoare: n am între&at !i nimeni nu ne a spus# Doar o dată. dar Papa a luat totu!i un "elinar mare !i s a dus în grădină !i a cercetat prin toate ung*erele. nu Dora# Dora s a întors după o lună. tre&uie să "i visat# -u l am contrazis pe Papa. ci a "ost cu adevărat un prunc care pl$ngea în grădină: un pl$ns at$t de ascuţit.ine să !tie# -i s a spus să nu între&ăm. în întuneric era o noapte cu ploaie !i v$nt pl$nsul unui prunc# P$nă s a dus HaGa să l trezească pe Papa nu s a mai auzit copilul. Dar "iecare dintre noi !tia prea &ine că n a visat.

dacă voiam. pentru că eram domni!oare &ine crescute# 2i micuţa Dora.'mos +z !i vrea să sugă sau un prunc căruia îi e "rig. dar nu !i c$nd a dispărut la 1ar!ovia# In sc*im&. dar în cele din urmă pove!tile ei au devenit săl&atice. a "ost el însu!i pro"esor acolo# Preda >i&lia. !i Papa a plătit iară!i ca să "ie eCaminată de un mare pro"esor din 1ar!ovia. culegeri de lucrări ale lui >iali3 !i . surorile !i prietenele ei.20# Includea pove!ti despre ra&ini. adică nu prea cuviincioase. în cartea lui am găsit c$te ceva din ceea ce au studiat mama. ci ca un prunc care simte o durere cumplită# După care "rumoasa Dora s a îm&olnăvit de o maladie rară a s$ngelui. o selecţie de poezii din 5poca de 'ur evreiască din ?pania. Wenia a ţinut două păsărele drăgăla!e într o colivie pe verandă. ne interziceam singure să o "acem. !i le a mers de minune p$nă în iarnă. . ca parte din programul de studii e&raice din anii . literatura !i istoria evreiască# Printre altele. care a scris cartea despre Tar&ut* 6Gmnasium /Liceul0 din 7ovno. "ilozo"ie evreiască medievală. !i uneori se strecurau în pove!tile ei cuvinte pe care nu era "rumos să le spui !i pe care nu voiam să le auzim# ?au.am mai vor&it niciodată despre ea# -ici c*iar Wenia Dimitrovna nu i a mai rostit numele. un pro"esor la "el de cele&ru ca Louis Pasteur.erni3ovs3i !i selecţii 283 . ca !i cum ar "i iertat o c$nd i a luat iu&itul. !i nu s a mai întors# Wenia Dimitrovna a continuat să ne spună seara pove!ti. !i iarna au murit îng*eţate# 'm$ndouă# Mena*em 6ele*rter.

!i tăi"ăsuim un pic în ruse!te# De ce e măturătoare de străzi. ?*a3espeare. Turg*eniev. tre&uie să mă a!ez pe zidul scund de l$ngă lăzile de gunoi. alta la stomatologie# ?oţ nu are# 7ude în Israel nici a!a ceva nu are# M$ncarea o drămuiesc. Pu!3in. l$ngă lăzile de gunoi. una la c*imie. ?c*iller. Dic3ens.erni3ovs3i !i a!a mai departe# Printre cărţile despre istoria evreilor era !i cartea lui Aosep* Dlausner. Mic3ievicz. pentru că scările mă lasă "ără su"lare# )neori dau peste o nouă emigrantă din 7usia.Poveste despre dragoste si întuneric din alţi scriitori evrei moderni. Tagore.a învăţat aproape deloc e&raică# )neori stăm am$ndouă acolo c$teva minute. >Gron. Dostoievs3i. din autori ca Tolstoi. la !ase. .e*ov. sau c*iar mai devreme. 1aria. Aac3 London. înainte de a începe ziua o&i!nuită. care mătură trotuarul pe strada VesselG în "iecare dimineaţă# 'colo. Istoria celui de al Doilea Templu# %n "iecare zi /continuă mătu!a ?onia0. îm&răcămintea !i pe ea o drămuiesc# Locuinţa stau toate într o odaie# Toate astea ca să nu se lipsească de studii !i de manuale. Hamsun. Heine. co&or încet pe scări să golesc sacul cu gunoi în tom&eronul de a"ară# %nainte să urc înapoi tre&uie să mă odi*nesc acolo o vreme. . epopeea lui 6*ilgame! în traducerea lui . precum !i traduceri din literatura universală. întotdeauna a "ost a!a în "amiliile evreie!ti: credeau că educaţia este o investiţie 284 .a să !i ţină la "acultate două "iice talentate. era mare !e"ă# 'ici mătură trotuarul# . în 7usia. 6oet*e. +scar Vilde.

li se spunea întotdeauna că "emeile au dreptul la educaţie !i la un loc în a"ara casei însă numai p$nă se nasc copiii# 1iaţa ta este numai a ta doar pentru scurtă vreme: de c$nd părăse!ti casa părintească p$nă la prima sarcină# Din acel moment. nici c*iar. căci copilul tău e puiul. In "ond. singurul lucru pe care nu l poate lua nimeni copiilor tăi. se ţine de !edinţe în vreme ce sărmanii ei 285 . !i anume "aptul că "etelor din acea vreme.*iar să măturăm trotuarele pentru copiii no!tri. nu aurul# Diploma# Dar în spatele acestei credinţe în diplomă mai era ceva. dacă vine alt răz&oi. uite la egoista aia. "ete care au mers la !coală !i apoi la "acultate. ca noi. tre&uia să începem să ne organizăm toată viaţa în (urul copiilor# La "el cu mamele noastre# . e!ti c*iar găl&enu!ul oului. c*iar !i atunci au "ost c$teva "emei care au "ăcut carieră !i au ie!it în lume# Dar toată lumea le vor&ea pe la spate. mai tainic. de la prima sarcină. pur !i simplu treci de la a "i mamă la a "i &unică# ' cărei sarcină este doar să !i a(ute copiii să !i crească copiii# 5 drept. legi mai discriminatorii diploma o poţi îndoi iute. o ascunzi în tivul *ainelor !i "ugi în orice loc li se îngăduie evreilor să trăiască# -eevreii spuneau despre noi: diploma asta e religia evreilor# -u &anii. Doamne "ere!te. e!ti ceea ce măn$ncă puiul ca să crească mare !i voinic# Iar c$nd copilul tău cre!te nici măcar atunci nu poţi să "ii iar tu însăţi. ceva mai complicat. altă revoluţie. iar tu e!ti ce anume.'mos +z pentru viitor. altă migraţie. !i c*iar "etelor moderne.

286 . %ţi mai aminte!ti ce scrie în . pentru că simt că tre&uie să "acă alegeri imposi&ile. din &alconul meu.$nd l am auzit zic$nd asta mi s a pus un nod în g$t: poate că lumea se sc*im&ă un pic. In "amiliile tinere. Poate că !i la generaţiile mai tinere "emeile încă mai pl$ng noaptea cu "aţa în pernă. cum perec*ile tinere. n a pierdut teren în politică.a să "ac o comparaţie ar "i tre&uit să um&lu din u!ă în u!ă. odată c*iar l am auzit la &ăcănie pe un t$năr cum a zis că a doua zi el !i soţia lui se duc a!a a zis. !i să compar lacrimile de atunci cu cele de acum# )neori văd la televizor. veri"ic$nd c$te lacrimi de mamă se varsă în "iecare noapte în pernă în vreme ce soţii dorm. la urma urmei. sc*im&ă scutece. mi!că din mustăţi !i porne!te prin curte în căutarea plăcerilor. gătesc. -u vreau să dau sentinţe: asta nu mai e lumea mea# . ?au poate că mă păcălesc singură# Poate că nu e dec$t teatru !i de "apt lumea merge la "el ca înainte mama pisică î!i alăptează puii.artea Prover&elor. m$ine ne ducem să "acă o amniocenteză# . în vreme ce domnul Motan încălţat se spală cu de amănuntul. le întind. între religii.Poveste despre dragoste si întuneric copii cresc pe stradă !i suportă consecinţele# 'cum e o lume nouă# 'cum în s"$r!it "emeilor li se dau mai multe !anse să !i trăiască propria viaţă# ?au e doar o iluzie. dar poate că dă un pic înapoi în cupluri. în vreme ce soţii lor dorm. uneori văd p$nă !i aici. 5 sigur că răutatea. naţiuni sau clase. ris*es. după o zi de muncă. "ac totul împreună spală ru"e.

Tasia !i -ina. guvernanta. !i dormea cu ele în acela!i pat vec*i. sunt doar două lucruri &a nu.'mos +z )n "iu înţelept îl "ace pe tată "ericit. Liu&ova -i3iticina.eva despre care nu prea vor&eam. "iul se dovede!te ratat. care trăia în casa noastră dincolo de draperie cu "etele ei. pentru că eCista de(a camu"la(ul# 5rau multe camu"la(e în viaţă acum două sau trei generaţii# 'stăzi poate că sunt mai puţine# ?au poate doar s au sc*im&at.are se pare că au avut doi taţi. Doamne "ere!te. nu sunt sigură: era cu adevărat mama lor. !i toată gri(a !i su"erinţa cad pe umerii ei# +dată mama ta mi a spus: ?onia. ca !i cum ar "i "ost un su&iect (enant# %mi amintesc că am$ndouă "etele îi spuneau prinţesei 9mama: sau 9maman:. Dacă acest camu"la( este sau nu un lucru &un. în vreme ce -ina era 'ntonim >oleslavovna# 'colo era ceva cam neclar# . dacă prinţesa. se laudă cu "iul său !i prime!te nota maCimă# %nsă dacă. dar poate că nu !i aminteau de mama lor adevărată# -u ţi pot spune sigur că era a!a sau alt"el. iar mi s a pus un nod în g$t# + să vor&im despre asta altă dată# Hai să vor&im despre altceva# )neori nu sunt sigură că mi amintesc corect. de"ormat sau criminal nu. . Pentru că Tasia era 'nastasia ?ergeievna. prost sau cu pro&leme. zău că nu !tiu# -u sunt în măsură să (udec 287 . celor două "ete. 'u "ost inventate altele. ?au era doar guvernant3a. atunci tatăl se &ucură. atunci tre&uie să "ie vina mamei. dar un "iu nesă&uit este povara mamei sale4 Dacă "iul se dovede!te înţelept.

ăsta are un caracter a!a !i pe dincolo. vor&eau despre &ani. cum se zice. vor&eau despre succes. emanciparea "emeilor# Mătu!a ta HaGa era cea mai cutezătoare dintre noi trei în privinţa emancipării "emeilor dar numai c$nd era vor&a despre tliscuţii !i dispute. era un su&iect inepuiza&il. c$nd eram ceea ce numeau ei o domni!oară de "amilie &ună.a !i cum ai um&la în &eznă "ără încălţări printr un &eci plin de scorpioni# 5rai cu totul în &eznă# Pur !i simplu nu se vor&ea despre asta# Dar ei vor&eau tot timpul sporovăială invidioasă !i ris*es. taci. a!teaptă p$nă cre!ti !i atunci o să pricepi# '!a că înc*ideam gura !i 288 . era plin de cuţite. !i ăla are un caracter a!a !i pe dincolo# 2i ce mai vor&eau despre Idei4 5 de neînc*ipuit în zilele noastre4 1or&eau despre iudaism. un întuneric îngrozitor# . ca tuturor "etelor din generaţia mea# 2i totu!i. vor&eau despre Lenin. !i despre caracter vor&eau la nes"$r!it.Poveste despre dragoste si întuneric o&iceiurile de azi. "ire!te . >und. otravă. sionism. uneori mă g$ndesc că poate 9între el !i ea:. comunism. dar avea unele îndoieli# Iar eu eram copila prostuţă căreia i se spunea întotdeauna# ?onia. vor&eau despre anar*ism !i ni*ilism. despre &oli. ?onia. &$r"ă răutăcioasă . 8ania era !i ea un pic su"ragetă.$nd eram copilă. vor&eau despre 'merica. totul a devenit mai simplu în vremea de acum# . vor&eau c*iar !i despre 9pro&lema "emeii:. pentru că se prea poate să mi se "i spălat creierul. despre o "amilie &ună în comparaţie cu cine !ti e ce soi de "amilie. nu te &ăga în vor&ă.

!i singura &alustradă între tine !i prăpastie# 'păsa pe pieptul unei "ete ca un &olovan de treizeci de 3ilograme# .$nd eram copilă !u!oteam uneori între 289 . "elul ăla de li&ertate. -u cumva se dovede!te a li prea ur$t.'mos +z ascultam# Toţi tinerii de atunci "luturau ideea de li&ertate: "elul ăsta de li&ertate. c*iar dacă nu !tia nimeni# Toată această c*estie 9între el !i ea: poate "i mai puţin în &eznă în ziua de azi# )n pic mai simplă# In &ezna care acoperea lucrurile pe atunci le era mult mai u!or &ăr&aţilor să a&uzeze de "emei# Pe de altă parte. Mă surprinde că vor&esc cu tine despre toate astea# . dar a "ost respinsă !i &at(ocorită# 1oi ziceţi 9&at(ocorită:. alt "el de li&ertate# Dar c$nd se a(ungea la 9între el !i ea: nu era li&ertate: era doar mersul în &eznă desculţ printr un &eci plin de scorpioni# -u trecea o săptăm$nă "ără să auzim zvonuri cumplite despre o "eti!cană care a a"lat pe pielea ei ce păţesc "etele c$nd nu s atenteF sau o "emeie respecta&ilă care s a îndrăgostit !i !i a ie!it din minţiF sau o servitoare sedusă de cinevaF sau o &ucătăreasă care a "ugit cu "iul stăp$nilor !i s a întors singură. cu un pruncF sau o pro"esoară respecta&ilă care s a îndrăgostit !i s a aruncat la picioarele cuiva. -u. castitatea era !i cu!că. In vremea c$nd eram copile. a!a că "etei putea să i "ie "oarte ru!ine c$nd se trezea dimineaţa.*iar !i în visele pe care le visa noaptea. "aptul că e mult mai puţin misterioasă acum să "ie oare un lucru &un. castitatea răm$nea trează !i stătea l$ngă pat !i o veg*ea.

de către 7usia Polonia 7usia 6ermania 7usia# 2i acum nu aparţine Poloniei sau 7usiei. 1or&eam despre Liu&ova -i3iticina cu "etele ei Tasia !i -ina# Dacă mergi într o zi la 7ovno ai putea "ace pe detectivul# 'i putea să veri"ici dacă mai au la primărie vreun document care să arunce lumină asupra acelui camu"la(# ?ă descoperi dacă acea contesă sau prinţesă era sau nu era mama celor două "iice ale ei# 2i dacă era cu adevărat prinţesă sau contesă# ?au poate dacă Le&edevs3i. cu -D1D ul. primarul. era !i tatăl Tasiei !i al -inei. dacă te uiţi la ea de departe. n o să mai continue cine !tie c$t# ?e zice că într o zi soarele o să se stingă !i totul o să se întoarcă 290 . ci )crainei. 7ovno a "ost aruncat dintr o m$nă în alta. de 'rmata 7o!ie !i apoi de nazi!ti. c$nd am "ost cuceriţi de polonezi. iar ce este acum în c$ţiva ani se va pre"ace de asemenea în nimic# %ntreaga lume. +ri ni!te &ande locale. a!a cum se zicea că e tatăl &ietei Dora# Dar. !i suntem căsătoriţi de aproape !aizeci de ani# .am vor&it în viaţa mea despre ast"el de lucruri cu un &ăiat# -ici măcar cu >uma. -ici eu nu !tiu cui îi aparţine acum# 2i nici măcar nu mi pasă cu adevărat: ce era nu mai eCistă. dacă mă g$ndesc mai &ine. toate documentele de acolo tre&uie să "i "ost arse de vreo zece ori p$nă acum. sau o "i >elarus.Poveste despre dragoste si întuneric noi# . c$nd pur !i simplu ne au luat pe toţi !i ne au împu!cat în !anţuri !i ne au acoperit cu păm$nt# 'poi a "ost iar ?talin.um de am a(uns aici. ca un căţel pe care îl necă(e!ti.

apul &rodat aici. că atunci c$nd iu&e!ti cu adevărat pe cineva îi iu&e!ti c*iar !i &atista# ?e pierde din el în traducere# Dar cred că înţelegi ce vreau să zic# )ită te. nu i o "aţă de masă. îmi pare rău. de eCemplu &a nu. !i l am m$ncat cu plăcere# '!a s a s"$r!it cu raiul !i a început acest iad# 't$tea lucruri pot "i a!a sau alt"el: !tii at$t de puţin c*iar !i despre cei cu care locuie!ti su& acela!i acoperi!# . &rodată a!a cum domni!oarele de "amilie &ună învăţau să &rodeze pe vremuri# ' "ost &rodată pentru mine.a!mirul sau Mormintele Patriar*ilor din He&ron. nu s de!teaptă ca 291 . este pro"ilul capului cardinalului 7ic*elieu# . te rog: am aici un lucru pe care ţi l pot arăta !i pe care l poţi pipăi cu degetele tale. se pare că am m$ncat mărul din pomul cu ris*es. ca dar din partea prinţesei sau contesei.'mos +z în întuneric# 2i atunci de ce se măcelăresc oamenii între ei prin toată istoria. mi a spus ea însă!i.rezi că !tii o grămadă !i se dovede!te că *a&ar n ai de nimic# Mama ta. ca să !tii că tot ce ţi spun nu sunt doar pove!ti# )ită te la asta. pur !i simplu nu pot să vor&esc despre ea direct# Doar pe ocolite# 'lt"el rana începe să doară# . Z Liu&ova -i3iticina# . e o "aţă de pernă.o să vor&esc despre 8ania# Doar despre ce era în (urul ei# 2i ceea ce era în (urul 8aniei poate că e un pic 8ania# 'veam un "el de prover&. în loc să m$ncăm mărul din pomul vieţii sau din pomul cunoa!terii.ine era acest cardinal 7ic*elieu nu mi mai amintesc# Poate că n am !tiut niciodată. te rog nu. De ce contează at$t de mult cine guvernează .

mi ar "i sărutat o# 5Cistă un &asm cu Motanul încălţat# %n "amilia Dlausner. e tare drăguţă. să studieze la universitate# Du eram mai grea de cap# Lumea spunea întotdeauna despre mine: ?onici3a asta. îţi aminte!ti.a Papa# Mama ta era !i ea anar*istă în ad$ncul inimii# Desigur. nu e a!a de important dacă îmi s"$r!esc viaţa "ără onoarea de a "i !tiut cine a "ost cardinalul 7ic*elieu# ?unt o droaie de cardinali !i cei mai mulţi dintre ei nu se prăpădesc de dragul poporului nostru# In ad$ncul inimii mele sunt un pic anar*istă# . &unicul 'le3sandr. printre Dlausneri n a putut niciodată să o arate: ei o considerau destul de ciudată !i a!a. prinţesa mi a spus că e capul cardinalului 7ic*elieu# Poate că tu !tii cine a "ost cardinalul 7ic*elieu . prostul satului din povestea servitoarei noastre. mama ta era ca o pasăre înc*isă într o colivie care at$rnă în salonul Motanului încălţat# ?unt anar*istă din simplul motiv că niciodată vreun cardinal 7ic*elieu n a adus ceva &un# -umai Ivanu!ca Duracioc.Poveste despre dragoste si întuneric HaGa !i 8ania: ele au "ost trimise să !i ia certi"icatul de studii secundare !i apoi la Praga. s a milostivit de oamenii de r$nd !i nu 292 . -u contează# ?pune mi altă dată sau nu te mai osteni# La v$rsta mea. dacă nu mi smulgeam m$na iute. înainte de a pleca de acasă.elălalt &unic al tău. cu toate că s au purtat întotdeauna politicos cu ea# . dar cam grea de cap# M au trimis la ?pitalul Militar Polonez ca să mă cali"ic ca soră de caritate# Dar îmi amintesc încă "oarte &ine că. Weniuci3a.

a!a că "etiţa a murit.*ristian 'ndersen despre noii croitori ai împăratului.'mos +z i a părut rău după coltucul de p$ine. oamenilor de r$nd. !i oc*ii ei ar tre&ui să ne străpungă su"letele. regi !i conducători. curtenii !i cardinalul 7ic*elieu# Dar Ivanu!ca Duracioc nu s a sinc*isit că r$d de elF tot ce voia era ca ei să răm$nă în viaţă# Ii era milă de oameni. pentru că în ziare ne arată doar victimele noastre. nu le e milă de nimeni# De "apt. au nevoie de un pic de milă# . nici nouă. să nu mai poată dormi nimeni dintre noi noaptea. pentru că se pare că acolo a "ost un cardinal 7ic*elieu de militar "ără inimă# )n militar evreu !i totu!i un cardinal 7ic*elieu4 -u voia dec$t să încuie !i să plece acasă. -ici g$nd4 ?unt eCact la "el de pro!ti !i de cruzi ca !i conducătorii lor# 'ceasta este adevărata morală a pove!tii lui Hans . singura lui *rană. cu toate că nu i am văzut niciodată oc*ii. cea care a murit la &ariera de pe drumul către spital. "ără eCcepţie. !i datorită acestui lucru a "ost "ăcut rege doar cuiva ca el ar putea să i "ie milă !i de noi. că oamenii de r$nd sunt eCact la "el de pro!ti ca regele.rezi că oamenii de r$nd sunt a!a de grozavi.*iar !i Papa de la 7oma. niciodată pe ale lor# .*iar !i cardinalul 7ic*elieu# . nu ne e milă unii de alţii: nu ne a prea "ost milă de micuţa ară&oaică. care cu toţii. ci l a "olosit ca să astupe gaura din pod. !i tre&uie să "i văzut !i tu la televizor c$t de &olnav 293 . c$teodată# Tuturor celorlalţi.

înc$t prinţesa. c$nd prinţesa sau contesa Liu&ova -i3iticina !i a lăsat cele două "iice !i a plecat pe nepusă masă la Tunis. în soare. Tasia# Mulţi ani au trăit în casa noastră împreună cu prinţesa. dar el a "ăcut un e"ort suprem !i a stat în picioare în "aţa noastră. tocmai acolo. ca să !i caute o rudă pierdută demult. ciornG *od. 5rau "oarte sărace. care. putea sta în picioare doar cu mari c*inuri. ci pe cea principală. dar cine !tie dacă era cu adevărat mama lor. într o căldură insuporta&ilă. nu cred că ne plăteau vreo c*irie# Li se îngăduia să intre în casă nu pe u!a servitorilor. pe nume 5lizaveta 294 . l am "ăcut să stea în capul oaselor ore întregi. din *$rtie aurie# P$nă într o &ună zi. îi spuneau maman. "ără să spună nimic. maman. "ără pauză. ?au numai doica. maman este cuv$ntul "ranţuzesc pentru mama. iar eu m am împrietenit cu sora cea mică. !i aici noi am "ost lipsiţi de milă.Poveste despre dragoste si întuneric !i sla& este. pe picioarele lui &olnave# -u ne a "ost milă de un om &ătr$n !i "oarte &olnav. după cum se putea vedea !i la televizor. la @ad 1es*em [monumentul Holocaustului\ o oră !i (umătate. căreia i se zicea paradni *od# 5rau at$t de sărace. stătea noaptea la lumina lămpii !i cosea "ustiţe de *$rtie pentru "etele &ogate care luau lecţii de &alet# 5ra un soi de *$rtie creponată !i ea lipea pe ea o puzderie de steluţe strălucitoare. ca să nu ne dezonoreze# Mi a "ost greu să l privesc# Mi a părut "oarte rău pentru el# -ina era "oarte &ună prietenă cu mama ta. erau eCact de aceea!i v$rstă. 8ania.

încon(urată de pă!une !i de oi al&e. tocmai acolo. arăt$nd mai degra&ă a "ată răzg$iată dec$t a &ăiat. pe ăsta mi l amintesc limpede ca lumina zilei4 Poate că mi am rătăcit ceasul tot la Tunis. -ici vor&ă să mi amintesc# Dar numele unei oarecare 5lizaveta 8ranzovna pe care n am văzut o în viaţa mea. pentru că o parte era un pic ridicată !i dantela se iţea de dedesu&t. una peste alta. dar îmi amintesc "oarte &ine că purta un soi de căma!ă &rodată cu m$necile &u"ante. mai înt$i o "ustă gal&enă. !i dedesu&t de tot picioarele îi erau acoperite de a treia "ustă. în mi(loc. pe cer erau c$ţiva nori lumino!i !i departe se vedea o "$!ie de pădure# 295 . apoi su& ea un (upon de dantelă al&ă. de un *udo(ni3 /pictor0 "oarte valoros: îmi amintesc că în ta&lou se vedea un &ăiat drăguţ cu părul &lond !i ciu"ulit. o 5lizaveta 8ranzovna pe care acum vreo optzeci de ani prinţesa noastră Liu&ova -i3iticina s a dus să o caute la Tunis. un gal&en "oarte puternic. ca la 1an 6og*. %n su"rageria noastră era un ta&lou în ramă aurită. dar nu era deloc a!a# 5ra o pictură în mărime naturală# Iar "ata aceea care aducea at$t de mult cu un &ăiat stătea acolo. azurie# )n ast"el de ta&lou poate să pară modest. o pălărie mare !i gal&enă at$rna de un !nur pe umărul ei poate că era totu!i o "etiţă !i i se vedeau cele trei "uste. ceva între &ăiat !i "ată# -u mi amintesc c*ipul lui.'mos +z 8ranzovna# 2i acuma ia uite cum î!i r$de memoria mea de mine4 )nde mi am pus ceasul.

!i eu am zis că "usta cea mai de dedesu&t avea aceea!i culoare cu cerul. s a apucat să împroa!te cu dispreţ acel ta&lou at$rnat de at$ţia ani în su"rageria noastră# La ridiculizat pentru îndulcirea realităţii4 Pentru minciună4 . ce nu i plăcea# 2i iată că deodată îmi amintesc că era s$m&ătă seara sau s"$r!itul unei săr&ători. iz&ucne!te dintr odată !i strigă la noi# -u i vor&a de mine. nu pot repeta "elul de a vor&i al mamei tale. pe care o admira întreaga !coală4 Dar mama ta. se retrăgea doar în sine# 2i.am astea au "ost cuvintele ei. cu ea tre&uia întotdeauna să g*ice!ti ce simţea. dar nu eCact. oricum. -u pot să i uit această iz&ucnire sau c*ipul ei în acel moment# Poate că avea în acel moment !aisprezece sau cincisprezece ani# %mi amintesc totul eCact pentru că a!a ceva nu i stătea în "ire: 8ania nu ridica niciodată vocea. e o pictură mincinoasă care acoperă o mare decădere morală:# . de ce spuneţi a!a prostii. sau ?*avuot.Poveste despre dragoste si întuneric %mi amintesc cum odată HaGa a zis că o "rumoasă ca aceea n ar tre&ui să iasă la păscut oile. poate ?u33ot. nici c*iar c$nd era rănită.ă în viaţa adevărată 296 . . dar să strige la HaGa4 ?ora noastră mai mare4 .u carisma ei4 HaGa. de parcă ar "i "ost tăiată direct din cer# 2i dintr odată 8ania s a repezit "urioasă la noi două !i a zis: 9Tăceţi. nimeni n ar putea îţi mai aminte!ti un pic cum vor&ea 8ania. toată viaţa am "ost doar aia mică !i prostuţă. niciodată. ci să stea între zidurile unui palat. am$ndouă.onducătoarea grupării de tineret4 . de parcă s ar "i răsculat dintr odată.

!i au "eţe &răzdate de "rig !i de "oame.red că asta o în"uria# %n momentul acestei iz&ucniri tre&uie să "i "ost mai ne"ericită dec$t !i ar "i putut înc*ipui cineva# Iartă mă că pl$ng# 5ra sora mea !i mă iu&ea mult de tot !i a "ost distrusă de scorpioni# '(unge: am terminat cu pl$nsul# %mi pare rău# De c$te ori îmi amintesc de pictura aia în"rumuseţată. nu c*ipuri de înger.'mos +z păstoriţele se îm&racă în zdrenţe. nu în mătase. pă!ind pe urmele surorii ei HaGa. !i că ta&loul pre"ăcea viaţa adevărată într un soi de imagine de pe cutiile cu ciocolată elveţiană# Poate că motivul pentru care mama ta era at$t de pornită pe ta&loul din su"ragerie era "aptul că acel *udo(ni3 care îl pictase părea să sugereze că pe lume nu mai eCistau nenorociri# . !i păr murdar. cre!tinilor catolici !i ortodoc!i . plin de păduc*i !i de purici. 8ania cea de optsprezece ani. c$t !i în r$ndurile ucrainenilor !i nemţilor. la "el ca toţi evreii din 7ovno. de c$te ori văd o pictură cu trei (upoane !i un cer cu pana!e de nori văd scorpioni distrug$ndu mi sora !i mă pun pe pl$ns# 2i a!a. actelor 297 . erau martorii !i victimele antisemitismului ce se ampli"ica at$t în r$ndurile vecinilor lor polonezi. nu &ucle aurii ca acelea# 2i că ignorarea su"erinţei e aproape la "el de rea ca provocarea ei. deoarece în Polonia universităţile erau practic înc*ise pentru evrei# Mama a studiat istoria !i "ilozo"ia# Părinţii ei. a "ost trimisă în HI<H să studieze la )niversitatea din Praga. Hertz !i Itta.

trăsura. căruia i a plăcut întotdeauna să "ie aproape de "ăină. &anii tatălui lor. casa !i livada din strada Du&ins3a. caii !i sania. toate au "ost v$ndute într o tranzacţie pripită. a(ungeau la 7ovno ecouri ale "atalei incitări la violenţă !i persecutare a evreilor din 6ermania lui Hitler# 2i a"acerile &unicului erau în criză: in"laţia de la începutul anilor . g$nditor. aproape se isprăviseră# 2i a!a. în pierdere# Itta !i Hertz Mussman au a(uns în Palestina în HI<<. aproape "ără un &an# 'u înc*iriat o coli&ă mizeră. a reu!it să !i găsească de lucru la &rutăria Pat# Mai t$rziu. cu 298 . moara.ur$nd HaGa !i 8ania au "ost silite să a&andoneze studiile de la Praga din cauză că &anii. a cumpărat un cal !i o căruţă !i a c$!tigat &ani livr$nd p$ine. după cum mi a amintit mătu!a ?onia. un &ăr&at &run.Poveste despre dragoste si întuneric de violenţă ale *uliganilor ucraineni. practic peste noapte# Mătu!a ?onia mi a vor&it despre 9grămezi de &ancnote poloneze. precum !i măsurilor din ce în ce mai discriminatori i luate de autorităţile poloneze# 2i. c$nd avea vreo cincizeci de ani. acoperită cu carton gudronat# Papa.<0 i a îng*iţit toate economiile. în *ainele sale de lucru. milioane !i miliarde pe care mi le a dat Papa !i cu care ini am tapetat odaia# Toată zestrea pe care o str$ngea de zece ani pentru noi s a dus pe apa s$m&etei în două luni:# . ars de soare. la "el cu *uruitul tunetului îndepărtat. iar apoi căr$nd materiale de construcţie de a lungul gol"ului Hai"a# 'm în "aţa oc*ilor imaginea lui limpede.

*amuri. a ra"inăriilor de petrol. *ulu&e. de gra(d. &unicul meu -ap*tali Hertz Mussman se &ucura de viaţa de căruţa!. surorile !i Tsvi ?*apiro. un &ăr&at sever. cu trei zile înainte de s"$r!itul anului HI<8# După c$ţiva ani s a măritat la Tel 'viv cu cel care îi "usese conducător în mi!carea de tineret din 7ovno. pe nume 'vra*am 6endel&erg# >uma# 299 . al lungilor zile domoale.$rmei. că nu mai era un &ogăta! !i se întorsese la proletariat. ti*nit. p$nă ce !i a luat diploma de soră de caritate la colegiul ata!at ?pitalului Militar Polonez# 5a a a(uns în portul Tel 'viv.'mos +z vestă cenu!ie plină de sudoare. încăpăţ$nat. de sacul cu ovăz. 9proaspătul: soţ al HaGei. "r$u !i ză&ală# ?onia. 'le3sandr. pedant. cu z$m&et destul de s"ios. de pe sc$ndura a!ezată de a curmezi!ul trăsurii. paie. a rămas la 7ovno încă cinci ani. a macaralelor din portul a"lat în depărtare !i a co!urilor "a&ricilor# 'cum. însă oc*ii lui al&a!tri aruncă sc$ntei de r$s. unde o a!teptau părinţii. iar surorile erau la studii în Praga. tatăl celuilalt &unic al meu. ar "i găsit ceva înc$ntător !i amuzant în priveli!tea gol"ului Hai"a. de atingerea calului !i de mirosurile lui iuţi. o (oie de vivre în care sclipea o sc$nteie anar*istă# La "el ca @e*uda Lei& Dlausner în Lituania. cu *ăţurile lăsate moale în m$ini. a lanţului muntos . părea să "i întinerit# )n soi de ve!nică &ucurie reţinută părea să "i co&or$t peste el. de ritmul singuratic. ca !i cum de la locul lui. care era o "eti!cană de !aisprezece ani c$nd părinţii ei au emigrat.

am evocat imagini !i mi s au în"iripat în minte pove!ti# . .am la un an după ce a a(uns la Ierusalim. ?onia.um arătau Tel 'vivul !i Ierusalimul pentru cineva crescut într o vilă din 7ovno.<0 !i se răsp$ndea către universităţi sau în ce măsură a venit aici ca rezultat al educării ei într o !coală Tar&ut* !i al "aptului că era mem&ră a unei mi!cări de tineret sioniste. cam la un an după părinţii !i sora ei mai mare. ce n a a"lat.um suna e&raica de aici în urec*ile sensi&ile ale unei domni!oare care venea cu e&raica ci ra"inată. ce a a"lat. pietruite. din (urul universităţii.$nd am "ost la Praga. mama s a înscris la )niversitatea 5&raică de pe Muntele ?copus. care venea direct din "rumuseţea gotică a Pragăi. .ei care au cunoscut o spun că a avut la Praga o poveste de dragoste dureroasăF n au putut să mi dea amănunte# . "iica mea 8ania s a *otăr$t să studieze istoria !i "ilozo"ia la )niversitatea din Tel 'viv# -u !tiu dacă mama !i a întrerupt studiile la )niversitatea .Poveste despre dragoste si întuneric Iar în HI<=. ca să !i continue studiile de istorie !i "ilozo"ie# După patruzeci !i opt de ani. . 8ania a a(uns !i ea în ţara Israelului# . !i cu patru ani înainte de sora ei mai mică.arol doar din cauză că părinţii ei nu mai aveau &ani# .e nădă(duia să a"le aici. în c$teva seri la r$nd am pă!it prin la&irintul străzilor vec*i.$t de mult a "ost împinsă să emigreze în Palestina de ura violentă "aţă de evrei care umplea străzile 5uropei la mi(locul anilor . se pare că "ără să ai&ă *a&ar de ceea ce studiase &unica ei în tinereţe. 300 . HaGa.

. coastele pietroase ale dealurilor.$t de mult a "ost dezgustată sau atrasă ele nopţile "urtunoase cu dispute. cu !epcile lor ponosite. apa rece ca g*eaţa din (arra. soţia "ermierului !i "ata morarului. 301 . . *amsinurile. titlurile din ziare !i produsele lactate ale cooperativelor. paznicii evrei. eCcursiile dedicate studiilor ar*eologice.$nd am a(uns la v$rsta la care mama mi ar "i putut povesti despre copilăria sa !i despre primele zile în ţară. livezile întunecate. punctate de urletele !acalilor !i de ecourile împu!căturilor îndepărtate. plim&ările de s$m&ătă după masa. intrigile tainice ale di"eritelor grupări ilegale !i ale simpatizanţilor acestora. !irurile de cămile căr$nd nisip pentru construcţii. de la !coala Tar&ut*. sunetele lim&ii engleze.'mos +z învăţată din cărţi. ruinele &i&lice !i rămă!iţele perioadei celui de al Doilea Templu. !i care era înzestrată cu o mare sensi&ilitate lingvistică. !o"erii cooperativei de auto&uze. minaretele. adunarea prin apeluri în presă de voluntari pentru muncile agricole. în !orturile lor 3a3i. seratele culturale cu muzică de acordeon !i de muzicuţă. în"lăcărarea politicii de partid. pionierii ar!i de soare din 3i&&utzuri. lim&a celor care guvernau ţara. pompele cu motor din cr$ngurile de citrice. uedurile. z$ne. vră(itoare. con"licte ideologice !i curtea care i se "ăcea. lucrătorii din construcţii. mintea ei era altundeva !i "iCată pe alte lucruri# Pove!tile de la culcare pe care mi le spunea erau pline de uria!i. . cupolele mănăstirilor încon(urate de ziduri. nopţile de un al&astru înc*is.um a reacţionat mama la dunele de nisip.

pot să vă încredinţez din nou mătu!ii ?onia. dar !i &iologie. sunt numărate# 302 . învăţam că dincolo de zare. peste r$uri !i păduri. moară sau căţeaua Prima. ca aceea a lui Matvei 'parul cu cele !ase neveste vră(ite ale sale sau cea a călăreţului mort care a continuat să cutreiere continentele !i ora!ele su& "orma unui sc*elet cu armură !i pinteni sc$nteietori# -u !tiu mai nimic despre sosirea mamei la Hai"a. cel puţin ale celor care trăiau în 5uropa de 5st.Poveste despre dragoste si întuneric coli&e pitite în ad$ncul pădurii# Dacă vor&ea vreodată despre trecutul ei. despre casa părintească. ceva prea complicat sau ascuns ca să l pot percepe. să ne spună cum !i de ce a a(uns ea aici. ceva am&iguu sau cumva sarcastic. despre primele ei zile la Tel 'viv sau despre primii ei ani la Ierusalim. mai presus de toate. în sc*im&. ce nădă(duia să a"le !i ce a a"lat în realitate# La !coala Tar&ut* nu am învăţat doar să citim. literatura !i istoria polonă. Mis*na* !i poezia e&raică medievală. pentru că zilele evreilor în 5uropa. să scriem !i să vor&im o e&raică "oarte corectă. pe care apoi viaţa mi a stricat o# 'm învăţat >i&lia. pe care să le pot înţelege. arta 7ena!terii !i istoria europeană# 2i. ceva provocator !i derutant# Poate de aceea nu mi plăcea să vor&ească despre aceste lucruri !i o rugam să mi spună mai &ine pove!ti simple. în vocea ei se "uri!a ceva amar !i disperat. e o ţară în care va tre&ui cur$nd să mergem cu toţii. un soi de &at(ocură înă&u!ită.

ţineau să nu !i păteze o&razul# . principalul era să o !tergem în Palestina.*iar !i cei care "ăcuseră avere. în "aţa lui VoodroO Vilson. ca să nu vadă nimeni că se &ălă&ăne# %ncă mai sperau să arate pe dina"ară mai mult sau mai puţin ca alte ţări# Dar pe ascuns ne asupreau !i ne umileau. cei care aveau relaţii sociale &une cu autorităţile locale !i intelectualitatea. dar care ni se 303 . călătorie spr$ncenată# Teama din "iecare casă evreiască. drept sau inginerie. c$nd se ve*icula noţiunea de drepturi ale minorităţilor. atitudinea poloneză "aţă de evrei era de dezgust. ca atunci c$nd ai mu!cat dintr un pe!te stricat !i nu poţi nici să îng*iţi. teama despre care nu vor&eam niciodată.a un om &eat care încearcă să meargă drept. simţeau că trăim pe un vulcan# 5ram c*iar pe graniţa dintre ?talin. a!a înc$t să plecăm pe r$nd în Palestina !i să nu le mai stăm în oc*i# Iată de ce tindeau c*iar să încura(eze educaţia sionistă !i !colile evreie!ti: tre&uia să devenim o naţiune cu orice preţ. nici să scuipi# . de ce nu. voia ca toţi evreii să devină &uni comsomoli!ti. sau cei care construiseră "a&rici moderne în 7ovno sau se orientaseră către medicină. 6ra(eOs3i !i Pilsuds3i# '"lasem de(a că ?talin voia să pună capăt cu "orţa eCistenţei evreilor.aveau c*e" să ne scuipe a"ară în prezenţa naţiunilor de la 1ersailles. a Ligii -aţiunilor: în anii .'mos +z 6eneraţia părinţilor no!tri era mult mai con!tientă dec$t noi că intră zilele n sac# .20 polonezii încă mai aveau un strop de ru!ine. ca tatăl nostru. care să dea in"ormaţii unul despre celălalt# Pe de altă parte.

nu tre&uie să le dăm nici o scuză ca să ne acuze că suntem prea lacomi !i. însă nu tre&uie să vor&im o polonă prea elevată. "erească ne Dumnezeu să le dăm mai multe motive să nu ne su"ere# Tu. în Israel. nu tre&uie să i enervăm sau să ţinem capul sus. poate strica reputaţia întregului popor evreu# -u ne puteau su"eri nici a!a. Doamne "ere!te. z$m&ind. că în nici un caz nu tre&uie să i provocăm pe neevrei. că suntem cu adevărat prea zgomoto!i !i arivi!ti. să îi contrazicem sau să ne t$rguim cu ei. n ai să poţi 304 . prea isteţi !i apucători# Poate că nu suntem &ine crescuţi# 5ra teroarea că am putea. pentru că un singur copil cu părul murdar. să spună că avem pete pe "uste# Pe scurt.Poveste despre dragoste si întuneric in(ecta "ără voie. care te ai născut aici. !i tre&uie să vor&im cu ei doar &l$nd. care împră!tie păduc*i. tre&uia să încercăm din răsputeri să "acem impresie &ună. era teama ce ne dădea "iori. ca o otravă. că poate într adevăr nu suntem destul de curaţi. ca să nu poată spune că suntem zgomoto!i. o impresie pe care nici un copil nu tre&uia să o strice. picătură cu picătură. să "acem o impresie proastă neevreilor. !i întotdeauna tre&uie să vor&im cu ei într o polonă corectă. ca să nu poată spune că le p$ngărim lim&a. !i atunci o să se m$nie !i o să ne "acă ni!te lucruri la care e cumplit !i să te g$nde!ti# 8iecărui copil evreu i se repeta de o mie de ori că tre&uie să ne purtăm "rumos !i politicos cu ei c*iar !i atunci c$nd sunt grosolani sau &eţi. Doamne "ere!te. ca să nu poată spune că avem am&iţii mai presus de rangul nostru.

ca rugina# Treptat. în Israel. ziceau oamenii !i nu spuneau niciodată cine anume. îţi dai seama pe dată ce g$nde!te sau ce simte# 5vreii din diaspora au devenit m$ţe.'mos +z înţelege niciodată cum această picătură care cade "ără încetare îţi str$m&ă toate sentimentele. pre"er un c$ine# )n c$ine e ca un neevreu. dacă polonezii erau alungaţi !i veneau în loc comuni!tii. înţelegi ce vreau să zic# Dar cel mai mult se temeau de gloate# 5rau îngroziţi de ceea ce s ar putea înt$mpla în perioadele dintre guverneF de eCemplu. după cum se arată. mai la nord. se temeau că în acest interval &ande de ucraineni sau de &ieloru!i ori masele poloneze în"ier&$ntate sau. în vreme ce restul "amilie i plecase. cum îţi corodează demnitatea de om.*iar !i aici.<P rămăsesem la 7ovno ca să mi termin pregătirea ca soră de caritate. gloatele evreie!ti pot "i monstruoase# ?ingurul popor de care nu ne temeam prea tare erau nemţii. îmi amintesc că în . lituanienii î!i vor ridica din nou capul# 5ra un vulcan din care se scurgea tot timpul lavă !i mirosea a "um# 9î!i ascut cuţitele pentru noi în întuneric:. dar dacă ar tre&ui să aleg.<= sau . în sensul rău. !i erau c$ţiva evrei care spuneau că măcar de ar veni Hitler. te "ace la "el de lingu!itor !i de necinstit !i de plin de !iretlicuri ca o m$ţă# -u pot su"eri m$ţele# -u mi plac prea mult nici c$inii. pentru că puteau "i oricare dintre ei# 6loatele# . cel puţin în 6ermania e lege !i ordine !i "iecare î!i !tie locul. nu contează 305 .

!i o să pornească să tragă clopotele alea înspăim$ntătoare ale lor.20 cu toţii !tiau în ad$ncul su"letului că nu eCista un viitor pentru evrei nici cu ?talin. "ire!te# 5vreii credincio!i erau împotrivă !i la "el erau !i &undi!tii.e contează este că în 6ermania lui Hitler nu sunt revolte pe străzi !i nu eCistă anar*ie încă mai credeam că anar*ia este cea mai rea situaţie# .Poveste despre dragoste si întuneric prea mult ce zice Hitler. comuni!tii. a!a că atracţia Palestinei a devenit din ce în ce mai puternică# -u pentru toată lumea. recitau din >iali3 !i . în 6ermania.ei care aveau destui &ani î!i trimiteau copiii la studii în Hai"a. la Tec*nion. dar de(a în anii . ori la colegiile de agricultură din Palestina. precum !i evreii asimilaţi. "redonau c$ntece din Ţara Israelului. idi!i!tii. care credeau că erau de(a mai polonezi ca PadereOs3i sau Vo(cie*oOs3i# Dar în anii . iar ţăranii o să audă. o să !i umple &urţile cu ţuică !i o să !i ia topoarele !i "urcile. sau la 6Gmnasium din Tel 'viv. între timp toţi citeau ziare în e&raică. 306 . din cauza evreilor. impune ordinea nemţească !i gloata este îngrozită de el# .20 mulţi evrei de r$nd din 7ovno ţineau ca odraslele lor să înveţe e&raica !i să meargă la Tar&ut*# . c$nd o să vă vină r$ndul. a!a începea întotdeauna# -imeni nu !i înc*ipuia ce ne a!tepta cu adevărat.o!marul nostru era că într o zi preoţii o să înceapă să predice că s$ngele lui Isus curge iară!i. discutau. iar ecourile care ne veneau din ţară erau pur !i simplu minunate tinerii vă a!teaptă.erni3ovs3i. contează că acolo. nici în Polonia sau oriunde în 5uropa de 5st.

!coala 307 . cultural. să "i "ost cu totul o (umătate de milion. !i că poate ara&ii erau doar întăr$taţi să ne urască. nepărtinitor. evreii. în orice "el# -e g$ndeam că. cu siguranţă mai puţin de un milion.'mos +z se despărţeau în "acţiuni !i partide rivale. vom trata minoritatea noastră ara&ă drept. !i era a&solut sigur că va "i loc destul pentru alte c$teva milioane de evrei. era un soi de entuziasm imens în privinţa a tot ce era naţional# 5ra "oarte asemănător cu ce vezi astăzi la palestinieni. generos. ara&ii# -oi. din punct de vedere economic. medical. în c$ţiva ani. con"ecţionau la iuţeală uni"orme !i "lamuri. !oma( !i !tiam că erau ara&i sărmani prin sate. dar cu siguranţă vom "i în stare să le eCplicăm !i să i convingem că întoarcerea noastră în ţară înseamnă pentru ei o &inecuv$ntare. vom împărţi totul cu ei. nu i vom pre"ace niciodată în m$ţe# 5ra un vis "rumos# %n "iecare clasă din grădiniţa Tar&ut*. evreii vor "i aici ma(oritari. în scurt timp. !i de îndată ce se va înt$mpla asta vom arăta lumii întregi cum se tratează o minoritate propria noastră minoritate. care am "ost întotdeauna o minoritate asuprită. nu se mai prea vede în zilele noastre un ast"el de naţionalism# 8ire!te. săl&ăticie. doar că "ără înclinaţia lor pentru vărsarea de s$nge# Printre noi. la "el cu oamenii de r$nd din Polonia. !tiam c$t de greu e în ţarăF !tiam că e "oarte cald. ne vom împărţi patria cu ei. sm$rcuri. dar puteam vedea pe *arta cea mare de pe peretele clasei noastre că nu erau mulţi ara&i.

ca toţi ceilalţi# . "elinare de *$rtie. ucrainenii erau îm&ătaţi de ucrainitate. cu to&e !i "lamuri. 1ladimir Aa&otins3i# +rganizam procesiuni grandioase în cinstea lor. %nsă educaţia noastră nu era !ovină# De "apt. !i tot "elul de lozinci cu "r$nturi de versuri# >iali3 a "ost la 7ovno de două ori.Poveste despre dragoste si întuneric primară Tar&ut* !i liceul Tar&ut* at$rna un ta&lou mare al lui T*eodore Herzl. avansată. cu toţii. mi se pare că !i 's*er >aras*.erni3ovs3i a venit !i el de două ori. lozinci. aproape în "iecare lună. Ta&en3in. democratică. o *artă mare a ţării. c*iar !i slovacii. decoraţiuni. valuri de entuziasm. dar în vremea aceea toţi polonezi i erau îm&ătaţi de polonitate.e altă alegere ne lăsaseră. &rasarde !i c$ntece# %nsu!i primarul polonez ie!ea să i înt$mpine în piaţă !i în "elul acesta puteam uneori să simţi m că suntem !i noi o naţiune. nu le aparţineam !i nu eram doriţi# -u i de mirare că voiam !i noi să "im o naţiune. "otogra"ii cu pionierii lucr$nd. ce*i. Ealman 7u&a!ov. !i de asemenea artistică !i !tiinţi"ică# %ncercau să le dea &ăieţilor !i "etelor drepturi egale# -e învăţau să respectăm întotdeauna celelalte popoare: orice om este 308 . sau poate a "ost alt scriitor# 'u venit !i sioni!ti de "runte din Palestina. !i nu era loc !i pentru noi în carnaval. de la Dan la >eer ?*e&a. educaţia de la Tar&ut* era umanistă. @aa3ov Eeru&avel. ca să nu mai vor&esc de nemţi. lituanienii !i letonii. o cutie de colectă a 8ondului -aţional 5vreiesc. nu doar un soi de pleavă# Poate că e un pic cam greu să înţelegi. iar . cu satele pioniere su&liniate anume.

HaGa. îndrum$nd o cu &l$ndeţe către literatură !i artă# 5ra tare c*ipe! !i viril. doctorul Issac*ar 7eiss# 5ra din 6aliţia !i cur$nd a devenit idolul tinerilor# 8etele îl adorau în taină. zugrăveau un ta&lou tranda"iriu# Iar dacă cineva se întorcea !i ne spunea lucruri mai puţin plăcute. cam ca 7udolp* 1alentino sau 7amon -avarro. !i c$nd s au căţărat pionierii pe Muntele 6il&oa# 2tiam c*iar !i ce măn$ncă !i cu ce se îm&racă oamenii de acolo# Mai eCact. inclusiv sora mea. a!a că !i dacă ar "i vrut să ne spună despre lucrurile rele. n ar "i putut# Ha&ar n aveau# Toţi cei care veneau din ţară. conducătorii tineretului. ce se cultiva în >eer Tu via !i c$ţi locuitori sunt în Eic*ron @aa3ov. credeam că !tim# De "apt. !i 8ania. politicienii !i cei care mergeau p$nă acolo !i se întorceau.*armant# )n pro"esor eCcelent. asupra căreia doctorul 7eiss avea o in"luenţă misterioasă. rareori î!i pierdea cumpătul. trimi!ii. !i c$nd se înt$mpla 309 . cu minte ascuţită !i inimă de poet# -umele lui era 7eiss.'mos +z "ăcut după c*ipul lui Dumnezeu. c*iar dacă înclină să uite asta# De la o v$rstă "oarte "ragedă g$ndurile noastre erau la ţara Israelului# 2tiam pe de rost situaţia din "iecare sat nou. mama ta. pro"esorii no!tri nu cuno!teau tot adevărul. nu voiam să auzim# Pur !i simplu le înc*ideam gura# Ii tratam cu dispreţ# Directorul nostru era un &ăr&at înc$ntător# . plin de căldură !i de empatie sinceră. care era implicată în activităţi o&!te!ti !i era un lider înnăscut. cine a construit drumul cu pietri! de la Ti&erias la Tsemac*.

să în"ăptuiască orice lucru care ar "i putut să l "acă să z$m&ească admirativ !i să i laude# 6$ndurile lui erau g$ndurile noastre# )morul lui a devenit umorul nostru# 2i el credea că ţara Israelului era singurul loc în care evreii ar putea să se vindece de su"erinţele lor spirituale !i să !i dovedească lor în!i!i !i lumii că au !i calităţi# 'm avut !i alţi pro"esori minunaţi. în altă zi în c$mpia Ieri*onului.red că mamele visau la el noaptea.Poveste despre dragoste si întuneric asta nu !ovăia niciodată să trimită apoi după acel elev !i să !i ceară scuze# %ntregul ora! era vră(it de el# . geogra"ie. într o zi în 6alileea. cum "ăcea el# 'r "i "ost un seducător d e succes# Dar nu. nu mai puţin dec$t "etele. cu o "emeie care de a&ia îi a(ungea p$nă la glezne !i se purta ca un "amilist eCemplar# 'r "i putut "i !i un mare conducător: avea darul de a i "ace pe oameni să !i dorească să l urmeze prin "oc !i prin apă. 310 . să tu!ească la "el ca el. care ne învăţa >i&lia ca !i cum s ar "i a"lat el însu!i în 1alea lui 5la* sau 'nat*ot* sau în templul "ilistin din 6aza# %n "iecare săptăm$nă Mena*em 6ele*rter ne lua într o eCcursie 9în ţară:. cu"undaţi în g$nduri. era Mena*em 6ele*rter. ca el. în alta în noile sate din Iudeea. să se oprească în mi(locul unei "raze. eCemple din >i&lie. iar "iicele le!inau la vederea lui ziua# Iar &ăieţii. tăieturi din ziare !i "ragmente de poezii !i proză. din c$te !tiu era însurat nu prea "ericit. încercau să l imite. apoi pe străzile din Tel 'viv# 'ducea *ărţi !i "otogra"ii. să vor&ească la "el ca el. !i să meargă la "ereastră unde să stea c$teva minute.

uneori mergeam p$nă la r$ul +stia !i în cartierul vec*i. cum o să păstreze vie legătura cu 7ovno# După ce celelalte "ete au plecat din 7ovno. "ie au emigrat în ţară. cum o să muncească acolo la înviorarea vieţii artistice !i culturale. ca !i cum ai "i "ost cu adevărat acolo. conducătoarea lor p$nă a plecat la Praga# 2edeau !i cloceau tot soiul de planuri. . !i ne plim&am împreună pe . Lilia Dalisc*. p$nă ce a(ungeai să simţi o o&oseală plăcută. T$rlo. 8ania. avea un prieten. nu doar în g$ndurile tale. !i alţii# HaGa a "ost.artierul .zecziego Ma(a !i pe strada Topoliova. "ire!te. ci ca !i cum ai "i mers de a &inelea prin soare !i pra". unde erau marea sinagogă !i catedrala catolică# Intre noi n a "ost niciodată nimic mai mult dec$t 311 . "ie la studii. 5ster3a >en Meir.etăţii. care se numea Tarla sau T$rlo# 'veau un "el de mică uniune a elevilor sioni!ti în care erau mama ta. în roc*ia mea verde !i cu &entiţă al&ă pe cap. care mai t$rziu avea să se numească Lea >ar ?am3*a. mama ta. la Praga. sora mea HaGa. printre pomii cu citrice !i coli&a din vie !i gardurile din cactu!i !i corturile pionierilor din văi# 2i a!a se "ace că am venit în ţară mult înainte de a a(unge cu adevărat aici# La 7ovno. 8ania Veissmann. în 6rădinile Palatului. T$rlo a început să mi "acă mie curte# Mă a!tepta în "iecare seară la intrarea ?pitalului Militar Polonez# Ie!eam. un elev pro"und !i sensi&il. în parcul 6ravni.'mos +z istorie !i ar*eologie. care "usese re&otezată strada Pitsuds3i. poate că !i 8ania ?onder. cum o să trăiască ei în ţara Israelului.

!i dus a "ost# Dintre tot 7ovno ul evreiesc de a&ia dacă au mai rămas c$ţiva doar cei care au venit în ţară c$t mai era timp. &oală sau c*iar moarte# 5ra un pic comunist. ro!eaţa i te întindea p$nă în v$r"ul urec*ilor. n am nici un c*e" să mă întorc să l vizitez: la ce &un. pur !i simplu a "ost luat.=H. !i începea să se scuze !i să se &$l&$ie# %mi vor&ea la nes"$r!it doar despre !tiinţă !i te*nologie. în a"ara celor măcelăriţi de ?talin# -u. dar ro!ea din orice "leac: dacă se înt$mpla să rostească un cuv$nt ca 9"emei:. Dacă îmi arde de (elit nu i nevoie să plec din strada VesselG !i nici măcar să pun 312 .a să încep iar să t$n(esc de acolo după o ţară a Israelului care nu mai eCistă !i poat e că n a eCistat niciodată în a"ara visurilor noastre de tinereţe. în .*iar ai putea să r$zi de noi# Hram cumplit de mode!ti# 5ram îngropaţi su& un munte de ru!ine !i teamă# T$rlo acela era un mare revoluţionar din convingere. dacă sunt &inecuv$ntare sau &lestem pentru omenire# ?au am$ndouă# 1or&ea cu entuziasm despre un viitor în care cur$nd nu vor mai "i sărăcie. 9alăptare:. 9"ustă: sau c*iar 9picioare:.a să (elesc. puţinii care au "ugit în 'merica !i cei care au iz&utit cumva să scape de cuţitele regimului &ol!evic# Toţi ceilalţi au "ost măcelăriţi de nemţi. pentru că generaţia ta n are cum să înţeleagă# . dar asta nu i a "ost de vreun lolos: c$nd a venit ?talin.Poveste despre dragoste si întuneric vor&e# Poate că ne am ţinut de m$nă de două sau cel mult trei ori# De ce. 5 greu să ţi eCplic. . delicte. . ca o *emoragie.

ar "i murit din cauza acestui loc. într un dormitor. Dumnezeu a creat porcii. oricum n ar mai "i viu: dacă nu l ar "i ucis ?talin. nu simte pentru ei dezgust. p$ine at$t de gustoasă !i de consistentă# -oaptea dormeam su& punte. la clasa a treia. de cancer sau de dia&et# Aelesc doar pentru ce n a "ost niciodată# Doar pentru acele înc*ipuiri "rumoase pe care ni le am "ăcut !i acum# M am îm&arcat la Trieste pe un vas rom$nesc. în "otoliul meu. !i c$nd e ucis un purcel !i el ţipă !i imploră cu vocea unui copil c*inuit.are mai multă sau mai puţină milă pentru purcel dec$t pentru toţi ra&inii !i *asidim care respectă toate poruncile !i îl preamăresc toată viaţa lor# '!a că nu era din cauza lui Dumnezeu. n am vrut să măn$nc carne de porc nu din cauza lui Dumnezeu.onstanţa. !i (elesc c$teva ore pe zi# ?au mă uit pe "ereastră !i (elesc# -u pentru ce a "ost !i nu mai este. !i îmi amintesc că. ci doar pentru că nu părea potrivit ca pe drumul spre ţara Israelului să mă îndop pe vasul acela cu carne de porc a"umată !i carne de porc sărată !i c$rnaţi de porc# '!a că am m$ncat în sc*im& p$ine al&ă. se numea . la urma urmei. a "ost acum aproape !aptezeci de ani. ci pentru ce n a "ost niciodată# am nici un motiv să (elesc pentru T$rlo. a unui răz&oi sau a unei &om&e a terori!tilor. Dumnezeu vede !i aude "iece geamăt !i îi este la "el de milă de purcelul c*inuit ca !i de oameni# .'mos +z piciorul a"ară din apartamentul meu# 2ed aici. minunată. alături de o t$nără 313 . de!i nu eram adepta vreunei religii.

asta vrei cu adevărat. îţi pot spune cu precizie c*iar !i data !i momentul era eCact cu trei zile înainte de s"$r!itul anului HI<8. de ce o tre&ui să merg eu în ţara Israelului. miercuri. 2i totu!i. ca !i cum în acel moment era cu adevărat carne din carnea mea. 28 decem&rie HI<8. care pro&a&il că nici nu !tie ce e aia evreu. că o să "iu mistuită de sucurile digestive ale poporului evreu# -ici nu s a mai arătat după ce am a(uns aici# ' "ost doar atunci. 5 ciudat că în 7ovno n am simţit niciodată această teamă. la !ase 314 .Poveste despre dragoste si întuneric grecoaică. cu "oarte puţini nori. Doar ca să "iu printre evrei. ?onia. !i în ciuda ticălosului care îi ura pe evrei. c$nd pruncul grec a adormit în poala mea !i îl puteam simţi prin roc*ie. după Hanu33a* s a nimerit o zi "oarte limpede. nu mai mult# In "iecare seară legănam împreună "etiţa într un cear!a". pentru că nu aveam o lim&ă comună. mama unui prunc de vreo trei săptăm$ni. c*iar dacă nu era evreu. !i mi am zis. !i poate că acesta este motivul pentru care ne am despărţit cu multă căldură# %mi amintesc c*iar că la un moment dat am avut un g$nd "ugar. pe drum. pe acel vas. e mai aproape de mine dec$t întregul popor evreu# %ntregul popor evreu îmi părea în acel moment o mulţime uria!ă !i transpirată în al cărui p$ntec eram ademenită să intru. da. ca să mă poată mistui în întregime cu sucurile lui digestive. grecoaica asta. ca să nu mai pl$ngă !i să adoarmă# -u vor&eam între noi. pe moment. 'ntioc*us 5pip*anes# %ntr o dimineaţă devreme.

*iar !i c$nd ne am cumpărat primul 315 . dar "oarte asemănător cu ta&lourile de pe pereţii "iecărei clase de la Tar&ut* !i cu desenele !i "otogra"iile pe care ni le arăta pro"esorul nostru Mena*em 6ele*rter# '!a că am "ost !i n am "ost surprinsă# -u pot spune cum. nici în casa. aceasta va "i casa mea. nu tre&uia să mă s"iesc din cauza nimănui. aproape într o clipă. la moară. niciodată# -iciodată în viaţa mea.e lucru ciudat. înaintea acelei dimineţi sau după ea. deasupra liniei norilor a apărut soarele de iarnă. !i m am urcat pe punte !i m am uitat la linia cenu!ie de nori din "aţă# M am uitat cam o oră !i n am văzut dec$t c$ţiva pescăru!i# 2i dintr odată. de proprietate. dintr odată tot ce voiam era să strig !i să c$nt: 5 al meu4 'l meu cu totul4 5 al meu cu adevărat4 . un pulover !i un mantou u!or. nu tre&uia să "ac o impresie &ună neevreilor# . !ir după !ir de căsuţe pătrate. nu mai avusesem niciodată p$nă atunci un ast"el de sentiment. îmi pusesem de(a *aine călduroase. mă înţelegi.'mos +z dimineaţa. de apartenenţă. nu tre&uia să mi "ac gri(i pentru ce ar g$ndi despre noi ţăranii sau ce ar zice preoţii sau ce ar crede intelectualii. în s"$r!it aici am să pot să trag draperiile !i să uit de vecini !i să "ac eCact ce am eu c*e"# 'ici nu tre&uia să mă port tot timpul c$t de &ine puteam. iar dedesu&t era ora!ul Tel 'viv. nici în livada noastră. cu totul alt"el dec$t 7ovno sau 1ar!ovia sau Trieste. cu totul alt"el dec$t casele dintr un ora! sau un sat din Polonia sau )craina. văruite în al&. pe loc. n am cunoscut acel "el de &ucurie: în s"$r!it. &ucuria mi a urcat în g$t.

înlăcrimat. cam a!a: ce mai &ăiat !i a găsit aici4 5 tare c*ipe!. !i la căsuţele ciudate. privind la un ora! în care nu mai "usesem !i la o ţară în care nu mai pusesem piciorul.Poveste despre dragoste si întuneric apartament. cu inima &ună !i mai e !i vesel4 2i doar după ce i am sărutat !i i am îm&răţi!at pe toţi am văzut că era acolo !i sora mea 8ania. n am simţit cu at$ta intensitate ce &ine e să ai casa ta# 2i acesta a "ost sentimentul care mă umplea pe la !apte dimineaţa. în clipa în care i am mulţumit "rumos în ucraineană !i am vrut să i dau un &an. nu i a!a. !i cel mai &ine îmi amintesc de un miros puternic. în Holon. într o 316 . ameţitor. ?au prostesc. de ce nu mi dai mai &ine un pupic. !i sora mea HaGa cu soţul ei. !i apoi al lui Papa. cum nu mai văzusem niciodată p$nă atunci4 Presupun că nu poţi înţelege asta# Pro&a&il că ţi pare destul de carag*ios. !i din "umul gros care se ridica din &utoaiele cu smoală pro&a&il că tocmai as"altaseră vreun scuar sau vreun trotuar a iz&ucnit c*ipul mamei mele. sau pe acesta din strada VesselG. departe de &utoaiele arz$nd. de smoală clocotită. dar de la prima privire m a "ulgerat un g$nd. un pic rece. : 5ra o zi plăcută. o namilă de ucrainean păros. r$z$nd. nu i nevoie de a!a ceva. mama ta# ?tătea puţin într o parte. plin de sudoare !i cam înspăim$ntător. a r$s !i deodată a grăit într o e&raică curată 9?cumpo. ce te a apucat. La unsprezece dimineaţa am co&or$t cu &aga(ele noastre într o &ărcuţă cu motor. iar marinarul care era acolo. pe care încă nu l cunoscusem. Tsvi.

încrezătoare. dar o&ra(ii ei păreau un pic sco&iţi. o "emeie "atală. cu o&ra(ii tranda"irii. !i a cerut scuze pentru 'rie*. cumva. tatăl tău. în vreme ce Papa aproape că reu!ea să ascundă adevărul. dar nu putuse să o&ţină o zi li&eră. înnorată# 8rumuseţea nu i pierise. stătea lini!tită. însă pentru oricine avea oc*i &uni !i se uita atent. era limpede că cea mai "rumoasă dintre noi era 8ania# 5u. !i m a invitat să merg la Ierusalim# De a&ia după vreun s"ert de oră am văzut că nu i prie!te să stea at$ta în picioare# %nainte ca alt mem&ru al "amiliei să mi spună. pe care nu !i l a mai scos niciodată. dimpotrivă. sclipitoare. iar "runtea îi părea. doar că părea să "i "ost acoperită cu un văl cenu!iu. -u contam deloc: eram doar sora cea mică !i prostuţă# . &uzele nu aveau culoare.'mos +z "ustă lungă !i un pulover al&astru tricotat de m$nă. că o iu&e!te cel mai mult pe 8ania# 5u nu eram 317 . era interesantă. a!tept$nd să mă îm&răţi!eze !i să mă sărute după ce o "ăceau toţi ceilalţi# '!a cum am văzut imediat că sora mea HaGa în"lorea aici era plină de viaţă. p$nă la s"$r!it# HaGa "usese întotdeauna cea mai "ascinantă !i impresionantă dintre noi trei.red că mama o admira cel mai mult pe HaGa !i era m$ndră de ea. mi am dat &rusc seama că î!i ducea greu sarcina adică pe tine# Tre&uie să "i "ost de a&ia în luna a treia. plină de siguranţă am văzut !i că 8ania nu se simţea prea &ine: părea "oarte palidă !i era !i mai tăcută dec$t de o&icei# 1enise anume de la Ierusalim ca să mă înt$mpine.

a!a de &ine că suntem iar împreună cu toţii. dar HaGa a zis că sunt doar evrei ar!i de soare# -u mai văzusem p$nă atunci ast"el de evrei. e a!a de &ine că e!ti aici. găsesc în ei cea mai multă iu&ire de dăruit celorlalţi# -u crezi. puţin înainte de colţul cu &ulevardul -ordau# La prima vedere i am luat pe muncitori drept ţigani sau turci. era colegiul pedagogic care încă se mai a"lă pe strada >en @a*uda. ?onia. ca să "ie mai puţin înspăim$ntător# Mama ta m a îm&răţi!at !i mi a zis.Poveste despre dragoste si întuneric lumina oc*ilor nici pentru tata. mai ales o să tre&uiască să i a(utăm pe părinţi# 'partamentul în care locuiau HaGa !i Tsvi era la vreun s"ert de oră de mers pe (os din port. poate doar pentru &unicul 5p*raim. !i totu!i îi iu&eam pe toţi: nu eram invidioasă !i nu eram supărată# Poate că tocmai oamenii cel mai puţin iu&iţi. cel mult de doisprezece ani. o să tre&uiască să ne a(utăm mult între noi. de 318 . iar Tsvi a "ost un erou !i mi a cărat singur cea mai mare parte din &aga(e# Pe drum am văzut ni!te muncitori construind o clădire mare. cu condiţia să nu "ie invidio!i sau plini de amărăciune. -u sunt prea sigură de ceea ce am zis adineaori# Poate că e doar una dintre pove!tile pe care mi le spun înainte de culcare# Poate că toată lumea î!i spune pove!ti înainte de culcare. !i "iecare căra în spate un soi de scară de lemn încărcată cu &locur i mari de &eton# 'm pl$ns un pic văz$nd asta. doar în poze# 'poi am început să pl$ng nu numai pentru că acei constructori erau a!a de puternici !i de "ericiţi. dar !i pentru că printre ei erau ni!te copii. nici pentru mama.

!i de data asta n am mai simţit nevoia să pl$ng !i n am mai simţit o &ucurie săl&atică. dinăuntru. în acel moment# %n seara aceea Tsvi !i 8ania m au dus să văd Tel 'vivul# 'm mers pe (os p$nă pe strada 'llen&G !i &ulevardul 7ot*sc*ild. ca din "undul unui puţ.'mos +z &ucurie. !i m am spălat pe m$ini. . din ad$ncul ad$ncului "iinţei mele. pentru că strada >en @a*uda nu era considerată pe atunci cu adevărat parte din Tel 'viv# %mi amintesc ce curat !i "rumos părea totul la prima vedere. cu &ăncile !i "elinarele !i toate indicatoarele în e&raică. ca !i cum întreg Tel 'vivul n ar "i "ost dec$t un aran(ament "oarte "rumos pe terenul de (oacă de la !coala Tar&ut*# 5ra s"$r!itul lui decem&rie HI<8 !i de atunci n am mai călcat niciodată peste *otare.am a"lat nici p$nă azi# Dar a!a am simţit acolo. cu mare &l$ndeţe. că marinarul acela o&raznic !i plin de sudoare n a căpătat de la mine pupicul pe care îl ceruse# . leit tatăl lui. la "el cu cea de pe vas . un &ăieţel vioi. n am simţit dec$t un "el de lini!tire. cu o vecină care a avut gri(ă de el p$nă am a(uns noi# Tre&uie să "i avut !ase luni. seara. l am luat pe @igal !i l am str$ns în &raţe. z$m&itor. la urma urmei. dar !i de tristeţe# Mi e cam greu să eCplic# %n apartamentul mic al lui HaGa !i Tsvi a!tepta @igal.are era legătura. că e "oarte &ine că suntem aici !i nu în casa de pe strada Du&ins3a# 2i am mai simţit dintr odată că e mare păcat. dec$t poate în g$ndurile mele# 2i nici n o să mai calc# -u pentru că ţara Israelului este at$t de 319 .

nu îmi displace# 'cum pot să ţi "ac un oc*i la capac înainte de a pleca. 5ster3a Veiner !i 8ania Veissmann# 2tiu că era "oarte curtată# Dar. ci pentru că acum cred că toate călătoriile sunt ridicole: singura călătorie din care nu te întorci întotdeauna cu m$inile goale este cea din tine# %n mine nu eCistă graniţe sau vămi !i pot călători p$nă la cele mai îndepărtate stele# ?au să mă plim& prin locuri care nu mai sunt. cu umor. avusese !i una sau două legături trecătoare# . mi s a spus că era "oarte atras de compania "emeilor. atrăgea atenţia !i poate că !i un strop de &at(ocură# 9)n dicţionar am&ulant: îl numeau ceilalţi studenţi# Dacă cineva voia să !tie sau c*iar dacă nu voia. cu ni!te ro!ii !i &r$nză !i o "elie de p$ine. care n ar "i putut eCista. ?au ni!te avocado. -u mai vrei măcar un pa*ar de ceai. -u. 6eula sau '*va.$t despre tata. lui îi plăcea să le 320 .Poveste despre dragoste si întuneric "rumoasă. a!a am auzit de la 5ster3a Veiner. la numărul =2. Iar e!ti pe "ugă. vor&ea mult. în care în acea vreme studenţii săraci locuiau îng*esuiţi c$te doi sau trei. să vizitez oameni care nu mai sunt# Pot să merg p$nă !i în locuri care n au eCistat niciodată. !i ele studente. cel puţin. pe care o împărţea cu două prietene de la 7ovno. 8ania Mussman l a înt$lnit pe @e*uda 'rie* Dlausner# 5ra în HI<P sau HI<M# 2tiu că mama locuia atunci într o cameră de pe strada Eep*ania*. dar în care îmi place să "iu# ?au. La )niversitatea 5&raică de pe Muntele ?copus sau poate într una dintre acele odăi îng*esuite din Derem 'vra*am. cu strălucire.

găsea o plăcere a"erată în a o a(uta la teme. îi cumpăra o &ăutură gazoasă. se alătura eCcursiilor la locurile s"inte sau la !antierele ar*eologice.erni3ovs3i# Dar se pare că ma(oritatea relaţiilor lui cu "etele nu mergeau dincolo de discuţiile serioase !i plim&ările pe înserat: se părea că "etele erau atrase doar de creierul lui# Poate că nici el nu avea mai mult noroc dec$t cei mai mulţi &ăieţi din vremea aceea# -u !tiu cum sau c$nd au devenit mai apropiaţi părinţii mei !i n am *a&ar dacă mai rămăsese iu&ire între ei înainte să apar cu# ? au căsătorit la începutul lui HI<8. el într un costum negru cu dungi al&e !i cu cravată. ea într o roc*ie lungă. o lua seara la plim&are în Mea ?*arim sau pe aleile din ?an*edriGa. îi plăcea să participe la discuţii intelectuale !i citea cu glas tare. c$nd mama era de(a însărcinată. pe acoperi!ul clădirii ra&inatului din . al&ă. ec*ivalentul sanscrit al cuv$ntului 9turn: sau unde anume este menţionat petrolul în Mis*na*# Dacă îi cădea cu tronc vreo studentă. s au mutat într o clădire de peste 321 . care îi sporea paloarea pielii !i "rumuseţea părului negru# 8ania s a mutat cu puţinele ei lucruri din camera comună de pe strada Eep*ania* în camera lui 'rie* din apartamentul "amiliei Earc*i de pe strada 'mos# După c$teva luni. cu patos.'mos +z arate tuturor că el cunoa!te numele pre!edintelui 8inlandei. din poeziile lui Mic3ievicz sau .alea Aa""a. cu un triung*i de &atistă al&ă iţindu se din &uzunarul de la piept.

!i d$nd de înţeles că din cauza na!terii mele a pierdut el trenul# ?au poate că nu dădea nimic de înţeles. pentru că m am născut în mod at$t de nec*i&zuit !i de iresponsa&il. "ierte sau pră(ite sau su& "ormă de salată plină de ulei. cu siguranţă înainte de a "i do&$ndit ceea ce nădă(duise să do&$ndească în viaţă.Poveste despre dragoste si întuneric drum. care veneau din ad$ncurile &utoaielor înmiresmate din colţul &ăcăniei domnului 'usterF cu anumite ocazii m$neam sardele. împotriva planurilor !i a!teptărilor sale. 9cu promptitudine:. în "elul lui destul de st$ngaci.=0. în apartamentul cu două odăi de la demisol# 'ici s a născut singurul lor copil# )neori tata glumea. doar "ăcea pe isteţul. care erau considerate o delicatesă# M$neam dovlecei. 9într adevăr:. 9pe de altă parte: !i 9a&solută ru!ine:0# ?pun$nd că lumea nu era locul potrivit în care să aduci &e&elu!i poate că dădea glas unui repro! implicit "ăcut mie. cu "eliuţe de usturoi !i ceapă tocată# 322 . M$neam p$ine neagră cu "elii de ceapă !i măsline tăiate pe (umătate !i uneori cu pastă de an!oaF m$neam pe!te a"umat !i pe!te sărat. în "elul lui o&i!nuit: adesea tata "ăcea o glumă sau alta doar ca să spargă tăcerea# %ntotdeauna î!i înc*ipuia că tăcerea e cumva îndreptată împotriva lui# ?au că e din vina lui# . 9negre!it:. dovleci !i vinete. că în vremea aceea lumea nu era cu siguranţă locul potrivit în care să aduci &e&elu!i /îi plăcea mult eCpresia 9cu siguranţă:. 9într un anume sens:.e m$ncau as3enazii săraci din Ierusalim în anii . ca !i 9cu toate acestea:.

'mos +z Dimineaţa aveam p$ine neagră cu gem sau uneori cu &r$nză# /Prima dată c$nd am mers la Paris. direct din 3i&&utzul Hulda. gazdele mele au descoperit amuzate că în Israel erau doar două "eluri de &r$nză: al&ă !i gal&enă#0 Dimineaţa mi se dădea ovăz Sua3er. în HIMI. trans"orm$nd cu pămătu"ul zăpada de pe o&ra(i în spumă groasă. at$t de "als că ţi se "ăcea părul măciucă# După aceea &ea un pa*ar de ceai singur în &ucătărie. gri(uliul meu tată aprindea primusul înainte de a stoarce portocalele !i punea pe el o oală cu apă. !i în acea vreme lumea credea că poţi răci dacă &ei &ăuturi reci într o zi "riguroasă. !i în vreme ce se rădea c$nta înceti!or un c$ntec popular. cu o oră sau o oră !i (umătate înaintea mamei !i a mea# Pe la cinci !i (umătate stătea de(a în "aţa oglinzii din &aie. !i c$nd "ăceam grevă îl înlocuiau cu gri! stropit cu scorţi!oară# Mama &ea dimineaţa ceai de lăm$ie !i uneori înmuia în el un &iscuit înc*is la culoare# Micul de(un al tatei era o "elie de p$ine neagră cu gem gal&en !i gros. o (umătate de ou "iert !i măsline. iar c$nd apa aproape că dădea în clocot scu"unda cu atenţie cele două 323 . în vreme ce citea ziarul# In sezonul citricelor storcea c$teva portocale cu un mic storcător manual !i ne aducea mamei !i mie la pat c$te un pa*ar cu suc de portocale# 2i pentru că sezonul citricelor era iarna. care avea gust de lipici. "elii de ro!ii. care se vindea într un &orcan gros# Tata se scula întotdeauna devreme. ardei gras !i castraveţi !i un pic de sm$nt$nă Tnuva acrită.

peste costumul ie"tin. N -u vreau să te s$c$i. în vreme ce tata stătea l$ngă mine. un cuv$nt "oarte vec*i care e posi&il să "i venit din a33adianul "aGa. ca !i numele &i&lic Aap*et*. a!tept$nd să i dau înapoi pa*arul gol# In vreme ce &eam sucul tata căuta ceva de spusF întotdeauna se simţea vinovat c$nd se lăsa tăcerea# 8ăcea poezii în "elul lui care nu era amuzant: 9>ea sucul. se pare că numele Aa""a. uneori. se poveste!te N Trup !i minte întăre!te:# ?au. derivă din cuv$ntul pentru "rumuseţe.Poveste despre dragoste si întuneric pa*are cu suc în oală !i amesteca &ine cu o lingură. o trezea pe mama /în odaia cu cărţi0 !i mă trezea pe mine /în odăiţa de la capătul coridorului0 !i ne înm$na "iecăruia c$te un pa*ar cu suc de portocale încălzit# >eam sucul ăsta căl$i de parcă ar "i "ost otravă. nu:# ?au: 9Dacă ţi &ei sucul în "iece zi N P$nă la urmă voios tu vei "i:# ?au c*iar: 9+rice strop. îm&răcat !i cu !orţul în carouri al mamei legat în (urul taliei. iar în 324 . a!a înc$t sucul a"lat mai aproape de margine să nu "ie mai cald dec$t cel din mi(locul pa*arului# 'poi. Go"t. acu. nu.itricele sunt m$ndria ţării noastre4 Portocalele de Aa""a sunt preţuite în toată lumea# 'propo. cu !orţul lui în carouri !i cravata !tearsă !i costumul (erpelit. ras. în dimineţile în care se simţea mai mult orator dec$t poet: 9. &ăiete.

*iar î!i înc*ipuie că viaţa e doar un "el de picnic de elevi sau de petrecere între &urlaci. s a întors de la spital arăt$nd !i mai vlăguit dec$t c$nd a plecat !i că se zice că e într o situaţie dezastruoasă. cu glume !i o&servaţii isteţe. de eCemplu. t$năra mea "rumuseţe: de acum z$m&ea cu modestie. domnul Lem&erg. Mama zicea: 9. "ie lingu!itor. că vecinul nostru. dar avusese intenţii &une. !i în am&ele cazuri tre&uie să tr$nte!ti poante:# După care treceau la lim&a rusă !i vor&eau pe tonuri 325 . înţesată cu citate &i&lice# Mama se arăta uimită că orice. tata se lansa într o mică prelegere despre originea cuvintelor 9situaţie: !i 9dezastruos:. cred. în vreme ce în am*ară este. !i la ce i ar "olosi domnului Lem&erg dacă ne am apuca să l &ocim c$t e încă în viaţă.*iar !i c$nd ai intenţii &une iz&ute!ti cumva să o "aci cu prost gust: e!ti "ie condescendent. st$rneau întotdeauna în tata un soi de &ună dispoziţie &ine intenţionată# ?imţea că ele au "orţa să împră!tie m$*nirea sau nelini!tea !i să creeze o atmos"eră plăcută# Dacă mama spunea. îi declan!ează glumele copilăre!ti# . taOa"a# 2i acum. pe care le numea calem&ours sau paronomasii. simţind o satis"acţie calmă pentru (ocul lui de cuvinte 9termină ţi "rumosul suc de Aa""a !i îngăduie mi să duc pa*arul înapoi la &ucătărie în c*ip de pradă a mea:# 'st"el de (ocuri de cuvinte !i vor&e de du*. î!i cerea scuze. c*iar !i &oala gravă a domnului Lem&erg.'mos +z ara&ă are "orma Oa"i. Tata c$ntărea repro!ul ei.

păzită stra!nic de morcovii "ierţi !i dovleceii loviţi de ra*itism care stăteau în (urul punţii lui# + perec*e de castraveţi muraţi slu(eau de "lancuri acestui contratorpilor. implorări !i pove!ti despre prinţese !i "antome. castraveţi. cu catargul !i p$nzele împodo&ite cu pătrun(el. !i c*i"tele "ăcute din p$ine amestecată cu un pic de carne tocată /încercau să ascundă "aptul că era prea multă p$ine pun$nd &ucăţele de usturoi0# )neori eram silit să îng*it. tata "ăcea o salată gustoasă din ro!ii. ciornicevoiene# . sau un (eleu gal&en "ăcut din pra".Poveste despre dragoste si întuneric înă&u!ite. dezgust !i "urie. ardei gras. cruzi sau gătiţi# 'lteori eram condamnat să traversez p$rloage de crupe de ovăz !i tăr$ţe. m$ncare de spanac. să răz&at mestec$nd prin munţi de conopidă "iartă. "olosind mită.$nd mă întorceam la pr$nz de la grădiniţa doamnei Pnina mama se lupta cu mine. mazărea !i lintea# 1ara. 3usa0. cu lacrimi. !i de tot soiul de &oa&e deprimante. s"eclă. tot "elul de c*i"tele din spanac. !i dacă îl dădeai gata cu totul erai răsplătit cu o &udincă roz "ăcută din lapte !i pra". gelBe# 'cesta era 326 . căruia îi ziceam pe numele "ranţuzesc. ca "asolea uscată. varză acră sau morcovi. scu"undată în orez sau e!uată pe un &anc de pireu de carto"i. mărunţite !i strălucind în uleiul de măsline# Din c$nd în c$nd aveam drept musa"ir c$te o &ucată de pui. cior&ă de s"eclă. ca să mi distragă atenţia p$nă ce îng*iţeam ni!te dovleac &ălos !i dovlecel mucos /căruia îi ziceam pe numele ară&esc. "ără nici un gust. ceapă verde !i pătrun(el.

căut$nd neo&osit vreun pasa( su&marin secret din cadă spre marea largă# %l *răneam cu "irimituri de p$ine# Tata mi a spus că în lim&a(ul nostru secret un pe!te se numea Pr$nz# M am împrietenit rapid cu Pr$nzi!or: îmi recuno!tea pa!ii de departe !i venea repede la marginea căzii să mă înt$mpine. a!a *otăr$sem eu. lucru care îmi părea ciudat !i c*iar împotriva legilor "irii. su& comanda căpitanului -emo. pe la mi(locul săptăm$nii# Toată ziua pe!tele înota "ără ast$mpăr încolo !i încoace prin cadă. iar dimineaţa aluneca în taină înapoi în cadă ca să !i "acă datoria în serviciul marinei# +dată. !i se "ăcea colac !i dormea în îm&răţi!area caldă a prosoapelor !i a ru"ăriei de corp. sau poate că. 327 . ziua de muncă a lui Pr$nzi!or se înc*eia. aveam să mă alătur lui în cur$nd# In cinstea ?*a&&at ului 'ov !i săr&ătorilor mama aducea un crap. după ce se stingeau luminile. scoţ$nd din apă o gură care mă ducea cu g$ndul la lucruri la care e mai &ine să nu te g$nde!ti# + dată sau de două ori m am sculat !i m am "uri!at prin întuneric ca să văd dacă prietenul meu c*iar dormea toată noaptea în apa rece. dintr o parte în alta !i iar înapoi. pe care îl cumpăra din vreme.'mos +z doar la un pas de Aules 1erne !i de misteriosul su&marin -autilus. iar el se strecura a"ară !i se t$ra încet pe &urtă p$nă în co!ul cu ru"e murdare. care se le*ămetise de toată omenirea !i se re"ugiase pe tăr$mul lui misterios de su& oceane unde. c$nd am "ost lăsat de capul meu acasă.

copil sau pisică. ca două mărgele de sticlă# Pe dată au ie!it la iveală 328 . apoi le am udat. însă viu. "ără gene. rece !i rigid. care se răsucea !i se lupta cu putere. mama !i pedeapsa. mi am v$nat îndelung Mo&G Dic3 ul cu un polonic. ud tot. le am săpunit !i le am "recat de trei ori# '!a am renunţat la v$nătoare# In loc să l v$nez pe Pr$nzi!or. "ie ea găină. "ără pleoape. oc*ii împăien(eniţi privind "ără nici o clipire. pentru că s au întors acasă !i s au "uri!at în &aie "ără să i aud. solzos. "aţa încremenită. că i am dat drumul iute !i mi am scuturat degetele.Poveste despre dragoste si întuneric m am *otăr$t să îm&ogăţesc viaţa &ietului crap plictisit cu ni!te insule. dar mereu se strecura !i scăpa din vizuinele su&marine pe care le presărasem eu însumi pe "undul mării# L a un moment dat i am atins &rusc solzii reci !i tăio!i !i m am cutremurat de silă !i teamă la această descoperire care îmi îng*eţa s$ngele în vine: p$nă în acea dimineaţă orice "iinţă. !i m au prins !ez$nd nemi!cat ca >udd*a pe capacul closetului. promontorii !i &ancuri de nisip "ăcute din di"erite ustensile de &ucătărie pe care le am &ăgat în cadă# 7ă&dător !i stăruitor precum căpitanul '*a&. am petrecut mult timp încerc$nd să mă uit la lume prin oc*ii rotunzi !i nemi!caţi ai unui pe!te. era întotdeauna moale !i caldăF doar ce era mort devenea rece !i rigid# 2i acum crapul ăsta paradoCal. str$mtori. cu gura puţin desc*isă. m a în(ung*iat &rusc cu at$ta spaimă. "ără mi!care# 2i a!a au dat peste mine tata. alunecos !i uleios. cu &ran*ii. devenind ţeapăn !i îng*eţat între degetele mele.

cea mai &ună prietenă !i con"identă a mamei. încerc$nd să nu &age de seamă ceilalţi# %nsă Lilen3a. dar cu c$teva tăieturi de cuţit pe lateral. presărat cu "ulgi verzi decorativi# Dar privirea vie !i acuzatoare a lui Pr$nzi!or era aţintită neînduplecat asupra tuturor uciga!ilor lui. cu capul în piept. oc*ii lui străpungători au strigat trădătorule !i uciga!ule nazist. cu cap !i coadă. splendid ca trupul unui rege dus pe un a"et către Panteon# .$nd oc*ii mei i au înt$lnit privirea îngrozitoare. domnul >ar ?am3*a. un su"let de educatoare de grădiniţă într un trup de păpu!ă de porţelan. împreună cu um"latul ei soţ. întreg. ornat cu prune din compot !i "elii de morcov. în c*ip de ar*ipelag sau de apărarea su&marină de la Pearl Har&our# 9înălţimea ?a:. mama a pus deodată pe masă cadavrul lui Pr$nzi!or al meu. a spus tata cu m$*nire.'mos +z ustensilele de &ucătărie pe care copilul ăsta aiurit le a pus pe "undul apei crapului. peste un strat de orez strălucitor. cu un repro! încremenit. 9va "i din nou silit să su"ere consecinţele "aptelor sale# %mi pare rău#: 1ineri seara au venit &unicul !i &unica. s a alarmat !i s a repezit să 329 .adavrul regal era a!ezat într un sos consistent de culoarea sm$nt$nii. !i am început să pl$ng în tăcere. a mai venit !i prietena mamei. cu su"erinţă tăcută# . părea un c$ine lup care î!i ţine o urec*e ciulită !i pe cealaltă pleo!tită# După supa de pui cu 3neidlac*. Lilen3a. a cărui "aţă era acoperită cu o &ar&ă deasă !i c$rlionţată ca vata minerală# )rec*ile îi erau de mărimi di"erite.

a intervenit în "avoarea mea: J . împăciuitor. nu "izic# 'poi s a întors spre părinţii mei !i a tras concluzia. o persoană emotivă !i sentimentală. vulnera&ili. n are temperatură# 'poi mi a tot m$ng$iat &raţul !i a zis: însă da. a"irm$nd că le spusese de(a de multă vreme că acest copil. rogu te. cu o plăcere plină de sine. p$nă ce răsu"larea ei aproape că mi a tăiat răsu"larea. înălţimii ?ale îi trece cumva prin cap g$ndul de a !i concedia perec*ea de &ucătari.Poveste despre dragoste si întuneric mă consoleze# Mai înt$i mi a pus m$na pe "runte !i a declarat: -u. !i cel mai &ine e să la!i lucrurile în voia lor# Tata a cugetat la cele spuse. cu vocea lui stridentă: J Păi. ca toţi ceilalţi# J -u# J -u. De dragul părinţilor tăi !i al zilei de ?*a&&at. J -u pot# %n acest moment. se pare că intră "oarte devreme în "aza de pu&ertate. 2i de ce nu. a început să mă îm&ie. d$nd pe dina"ară de dulceaţă !i de im&oldul de a "ace pe mi(locitorul. %nsă Lil3a. soţia lui. complicaţi.are rost să siliţi copilul4 're un &loca( psi*ologic4 330 . le a c$ntărit !i a pronunţat sentinţa: J 8oarte &ine# Dar mai înt$i de toate îţi vei m$nca. ce ar "i să iei doar o &ucăţică. tremură un pic# 'poi s a aplecat spre mine. ce zici. pe!tele. domnul >ar ?am3*a. !i a zis: ?e pare că e ceva psi*ologic. ca toţi viitorii arti!ti sensi&ili. + &ucată sim&olică.

însă mama îmi cerea să mă gră&esc să spun ce vreau !i să le las în pace# %mpărtă!eau o mulţime de secrete# + dată Lilen3a a venit c$nd ai mei nu erau acasă# ? a uitat o vreme la mine cu înţelegere !i m$*nire. cu umerii căzuţi# Lucrase mulţi ani ca învăţătoare !i c*iar a scris două cărţi despre mentalitatea copilului# Din spate arăta ca o copilă su&ţirică de doisprezece ani# 5a !i mama stăteau ore întregi !opăcăind. "ragilă. (N. tristă.) 331 . era un oaspete o&i!nuit în apartamentul nostru în cea mai mare parte a copilăriei mele petrecute la Ierusalim# 5ra o "emeie mică. tăceau imediat am$ndouă !i nu !i reluau discuţia dec$t c$nd a(ungeam destul de departe ca să nu aud# Lilia >ar?am3*a mă privea cu z$m&etul ei trist. a!ezate pe ta&uretele din răc*ită din &ucătărie sau pe scaune pe care le scoteau în grădină. din diferite motive. palidă. a dat din cap ca !i cum ar "i "ost cu siguranţă de acord cu ea însă!i !i a început o conversaţie# Ţinea cu adevărat. a. tăi"ăsuind sau cu"undate într o carte sau într un al&um cu capodopere. la mine de c$nd eram mic. dar cu adevărat. înţeleg !i iert orice pe motiv emoţional. !i era "oarte 33 *m sc'imbat cFteva dintre nume. cu capetele alăturate !i m$nă în m$nă# De cele mai multe ori Lil3a venea c$nd tata era la lucru# 'm senzaţia că între ea !i tata era acea aversiune reciprocă !i politicoasă care eCistă în general între soţi !i cele mai &une prietene ale soţiilor lor# Dacă mă apropiam de mama c$nd tăi"ăsuia cu Lilen3a. iniţial Lilia Dalisc*HH. cunoscută !i ca Lilen3a.'mos +z Lea >ar ?am3*a.

e mă entuziasmează. urec*ea care mă ascultă# . . 'm auzit vreodată de Aanusz Dorcza3. . 332 . . 'm de(a g$nduri secrete despre seCul "rumos.e mă sperie am răspuns: -imic anume# Iar la o"erta ei de prietenie am răspuns cu tact: 9Mulţumesc. .e mă entuziasmează .e îmi provoacă dezgust. la ce mă g$ndesc c$nd sunt a&solut singur. mai vulnera&ilă a tinerei mele personalităţi /aveam vreo zece ani pe atunci0# De eCemplu.e se înt$mplă în viaţa tainică a imaginaţiei mele.e mă "ace cu adevărat "ericit sau trist. n o să !ovăi. I ar plăcea să mi "ie.e "el de peisa( mă atrage. . !i ce vreau să mă "ac c$nd o să "iu mare !i prostii de astea# -u4 Pe ea o interesau g$ndurile mele4 1isurile mele4 1iaţa mea spirituală4 Mă considera un copil at$t de deose&it. @otam Magicianul. am răspuns politicos: La tot soiul de lucruri# La ra"ala de între&ări . e!ti "oarte ama&ilă:# J Dacă simţi vreodată nevoia să vor&e!ti despre ceva ce nu ţi e u!or să le spui alor tăi. 'm citit vreodată cartea lui. at$t de original4 ?u"letul unui artist în devenire4 I ar plăcea să încerce într o zi nu neapărat pe loc să intre în legătură cu partea mai intimă. cum să i zicem. la ce mă g$ndesc. la prima ei între&are.on"identa mea# %n ciuda di"erenţei de v$rstă etc# 5ram un copil de o politeţe o&sesivă# Prin urmare. tanti Lilia. + să vii la mine. dacă îmi place "ot&alul sau dacă mai colecţionez încă tim&re. .Poveste despre dragoste si întuneric interesată de mine# Interesată nu ca adulţii ăia plictico!i care întrea&ă întotdeauna dacă învăţ &ine.e mă sperie.

la "armacie# +ri vrei să cite!ti ziarul c$t o a!tepţi. în colţul odăii mele# ?unt curioasă care sunt izvoarele pove!tii este eCcepţională# Mi e greu să mi înc*ipui ce se petrecea în tine c$nd a!terneai acele descrieri ale ororii !i morţii# Iţi îng*eaţă s$ngele în vine# Descrierile evreilor "iguri puternice. 1rei să dau drumul la ventilator. am primit o scrisoare de la această prietenă a mamei mele. 2i sigur că eu o să păstrez secretul# Poţi să vor&e!ti cu mine# J %ţi mulţumesc# J Lucrurile despre care n ai cu cine vor&i. 6$ndurile care te "ac să te simţi un pic singur.ruciadeiL am auzit o odată la radio !i tu ai citit c$teva "ragmente într un interviu televizat# ' "ost minunat să te văd a!a la televizor. tanti Lilia.'mos +z 2i o să mi spui. la c$teva săptăm$ni după ce a apărut cartea mea ?pre moarte. Mama se întoarce repede# 5 doar după colţ. cu siguranţă nu victime### m au impresionat# 333 . pe 28 iulie HIXH. J %ţi mulţumesc# Iţi mulţumesc din su"let# 1rei să ţi aduc un pa*ar cu apă. pe nepusă masă. După douăzeci de ani. la Heinemann. care trecuse de !aizeci de ani: 9?imt că nu m am purtat cum tre&uie cu tine de la moartea tatălui tău# 'm "ost "oarte deprimată !i nu sunt în stare să "ac nimic# M am înc*is în casă /apartamentul nostru e înspăim$ntător### dar nu am puterea să sc*im& nimic0 !i mi e "rică să ies acesta este adevărul adevărat# In &ăr&atul din povestea ta Iu&ire t$rzie am recunoscut c$teva trăsături comune părea at$t de "amiliar !i de apropiat# Dramatizarea K.

ai cum să !tii c$t de mult îmi lipse!te 334 . poate că într o zi o să ne înt$lnim totu!i. !i c*iar a mea# . e doar t$n(irea !i înseto!area după ceva ce nu e un loc de pe lume# Moartea îmi apare din paginile cărţii tale ca un lucru pe care nu mi l am înc*ipuit niciodată !i totu!i am r$vnit la ea nu demult### %mi amintesc acum mai mult ca oric$nd de vor&ele mamei tale ea mi a prevăzut e!ecul din viaţă# 2i mă m$ndream că slă&iciunea nu mi e dec$t la supra"aţă. în discuţia în"ier&$ntată cu tatăl tău. în + notă auto&iogra"ică din cartea ta### c$nd vor&e!ti de "aptul că mama ta a murit Kdin dezamăgire sau t$n(ire# .a !i imaginea apei care roade încetul cu încetul "ierul### !i imaginea unui Ierusalim care nu e o realitate !i nu e nici capătul călătoriei. !i atunci o să tăi"ăsuim despre mulţimea de între&ări pe care le au st$rnit în mine cuvintele tale# La ce "aci aluzie acum. n am perceput în tine &ăr&atul i posomor$t### Toată "amilia mea trimite salutări alor tăi# + să "iu cur$nd &unică4 . ating o rană# 7ana răposatului tău tată. din P august HIXI. Te rog să mă ierţi. Lilia /Lea0:# Iar în altă scrisoare.u prietenie !i drag. mai ales rana ta. că a devenit realitate trăiesc aici ca într un co!mar# -u lua în seamă ce zic# Mi a scăpat# -u mi răspunde# )ltima dată c$nd te am văzut.eva n a mers cum tre&uie. că sunt "leCi&ilă# 'cum simt descompunerea ciudat. iar acum. Lilia mi a scris: 9## #dar destul cu asta pentru moment.Poveste despre dragoste si întuneric .L. at$ţia ani am visat să mă întorc în ţară.

care a plecat de pe lumea asta din m$*nire !i su"erinţă. în HIXH !i HIX<. în HIM<. !i n am reu!it# . încă nu sunt gata să eCprim în scris tot ce a! vrea să spun# . dintr o scrisoare datată 28 septem&rie HI80: 9 ###Mama ta venea dintr o "amilie ne"ericită !i a "ăcut rău "amiliei tale# Dar nu i se poate repro!a nimic### %mi amintesc că o dată. să mi iau viaţa.'mos +z 8ania. apropo. o c*ema ?te"a.o să mai încerc ### %ncă n a venit vremea să vor&esc cu tine despre lucruri legate de părinţii tăi### 'u trecut de atunci at$ţia ani### -u. în HIM<### 5ra pediatru !i viaţa ei a "ost un !ir de dezamăgiri.<0# ?unt una dintre ultimii mo*icani dintre prietenii care nu mai eCistă# De două ori am încercat. ar tre&ui să !tii că mama ta !i cu mine !i alte c$teva mem&re ale grupului nostru din Has*omer Hatsair din 7ovno consideram mica &urg*ezie cel mai rău dintre toate lucrurile# Toate aveam aceea!i origine# Mama ta n a "ost niciodată Kadeptă a drepteiL### . poate pentru că avea încredere în &ăr&aţi# ?te"a pur !i simplu re"uza să priceapă de ce sunt în stare unii &ăr&aţi# -oi trei eram "oarte apropiate în anii .$nd te g$nde!ti că odată mă puteam eCprima doar în scris# Poate că ne vom mai înt$lni !i multe s ar putea sc*im&a p$nă atunci### 2i. stăteai în apartamentul nostru### !i ţi am promis că o să 335 . mai ales în ultima vreme# 'm rămas at$t de singură în lumea mea îngustă4 Mi e dor de ea# 2i de altă prietenă a noastră.u toate că atunci c$nd a a(uns prin măriti! în "amilia Dlausner se poate să "i pretins că e ca ei:# 2i iară!i.

Lilia#: Tata. ca !i cum vieţile le ar "i "ost zugrăvite pe veci pe pereţii liceului lor cu o paletă ce avea doar două culori: 336 . Lilen3a Dalisc*. care nu i au plăcut pe de a ntregul# Mama n a reu!it să vadă dec$t c$teva povestiri pe care le am scris la !coală !i ni!te versuri copilăre!ti.u drag. ra&inii "ăcători de minuni. vră(itoarele. miracolele !i sta"iile# ?e considera un om cu o viziune laică asupra lumii. emoţii nerostite !i su"erinţă romantică le încon(ura pe acele domni!oare înstărite din 7ovno.Poveste despre dragoste si întuneric ţi scriu c$ndva despre mama ta### Dar mi e tare greu să mă ţin de cuv$nt# Mi e greu c*iar !i să scriu o scrisoare# Dacă ai !ti c$t de mult dorea mama ta să a(ungă artistă. 9t$n(irea !i înseto!area după ceva ce nu e un loc de pe lume:. înainte de a muri /în HIX00 a putut citi primele mele trei cărţi. spiridu!ii. orice "el de s"inţi. să "ie o creatoare încă din copilărie4 Dacă te ar putea vedea acum4 2i de ce n a reu!it. Poate că într o discuţie "aţă în "aţă a! "i mai îndrăzneaţă !i ţi a! spune lucruri pe care nu cutez să le a!tern pe *$rtie# . pe care le am a!ternut în năde(dea că o să înduio!ez muzele despre a cărui eCistenţă îi plăcea să mi vor&ească# /Tata nu credea în muze. a!a cum a dispreţuit întotdeauna z$nele. credea în g$ndirea raţională !i în munca intelectuală susţinută#0 Dacă mama ar "i citit cele două povestiri din ?pre moarte. ar "i reacţionat !i ea cu cuvinte asemănătoare celor rostite de prietena ei. intuiţia. 6reu de spus# )n văl ceţos de tristeţe visătoare.

'mos +z "ie melancolică. i am o&servat !orţul în carouri care mai era încă at$rnat de c$rligul de pe u!a &ucătăriei.eva din programul de studii al acelei !coli în anii . tot "elul de "lăcări de pe comori de 9t$n(ire !i înseto!are:. la c$teva săptăm$ni după moartea ei.$nd. în HIP2# 'vea treizeci !i opt de ani c$nd a murit# 5u aveam doisprezece !i (umătate# %n săptăm$nile !i lunile care au urmat morţii mamei nu m am g$ndit nici o clipă la su"erinţa ei# Mi am astupat urec*ile la strigătul neauzit de a(utor care a rămas în urma ei !i care poate că plutise întotdeauna în aerul din apartamentul nostru# -u era în mine nici un strop de milă# -ici nu i am simţit lipsa# . de parcă mi s ar "i presărat sare pe răni# Lucrurile ei de toaletă. de eCemplu. ceva din zona crepusculară dintre su&lim. ceva între . am "ost at$t de m$nios. cutia de pudră.20 sau poate un mucegai romantic pro"und care s a in"iltrat în inima mamei mele !i a prietenelor sale în tinereţe.am (elit moartea mamei mele: eram prea rănit !i "urios ca să mai "ie loc pentru altă emoţie# . între ?u"erinţele t$nărului Vert*er !i Lordul >Gron. c*inuit. peria de păr de pe ra"tu l ei verde din &aie mă răneau de parcă ar "i rămas 337 .u toate că mama se răscula uneori împotriva acestei educaţii# .*opin !i Mic3ievicz. visător !i singuratic. o emotivitate densă polono rusă. "ie săr&ătorească# . a amăgit o pe mama mea în cea mai mare parte a vieţii !i a sedus o p$nă ce a cedat !i s a sinucis.

ea însă!i punea întotdeauna accentul pe tact.um a "ost în 338 .a !i cum puloverul ei. "ără să le o"ere un pa*ar cu apă. cu grosolănie.um a "ost în stare să "acă a!a ceva .ărţile ei# Panto"ii ei goi# 5coul mirosului ei ori de c$te ori desc*ideam 9partea mamei: din !i"onier# Totul mă arunca într o "urie neputincioasă# . "ără o îm&răţi!are. a dispărut &rusc. strigau la mine !i mă pedepseau: era o regulă sta&ilită. 2i totu!i. un comisionar sau un negustor am&ulant de la u!ă. "ără un z$m&et. atenţie. dacă dispăream vreodată. comportare curtenitoare. într o curte străină sau într un parc# . politeţe. cu un r$n(et dezgustător# 5ram "urios pe ea pentru că a plecat "ără să !i ia rămas &un. ca oricine pleacă să spună întotdeauna unde merge. sensi&ilitate4 . "ie !i numai pentru o oră sau două. permanenta gri(ă să nu i răne!ti pe ceilalţi. l a arătat cu degetul. ca o "emeie care "uge cu un străin într un "ilm comic# De c$nd mă !tiu. "ără nici o eCplicaţie: la urma urmei.Poveste despre dragoste si întuneric acolo anume ca să !i &ată (oc de mine# . "ără o mică scuză !i o vor&ă &ună# De c$nd mă !tiam nu m a lăsat singur ia &ăcănie. a cărui soţie l a "ăcut ast"el de ru!ine. care se "uri!ase nu se !tie cum în teancul meu de pulovere. su& vază# -oi toţi# '!a se pleacă. pentru c$tă vreme !i la ce oră se întoarce# ?au cel puţin să lase un &ilet în locul o&i!nuit. în mi(locul unei "raze. 5ram m$nios pe ea !i în numele tatei. se *ol&a la mine trium"ător. mama nu era în stare să se despartă nici măcar de cineva cu totul străin.

+ uram# După c$teva săptăm$ni "uria a dispărut# 2i odată cu m$nia mi se părea că am pierdut un soi de strat protector. nu mai eram "urios pe ea. nu pe a ei# Da. cumplita disperare a ultimelor nopţi din viaţa ei# %mi trăiam încă propria criză. Dacă a! "i "ost mult 339 . lăs$nd urme de noroi prin toată &ucătăria# Dacă a! "i "ost mai atent cu migrenele ei# ?au cel puţin dacă a! "i încercat să "ac ce dorea ea !i să "i "ost mai puţin slă&uţ !i palid. mă acuzam pe mine: dacă a! "i "ost un "iu mai &un. "ăc$nd zgomot. dacă n a! "i "ost a!a o pacoste. "ără să se strige la mine să o "ac. mai puţin piele !i os !i mai ars de soare !i atletic. singurătatea ei. dacă n a! "i supărat o !i n a! "i &ătut o la cap. mai devotat. dacă a! "i dus gunoiul în "iecare seară de &unăvoie. ci dimpotrivă.'mos +z stare. uit$nd să sting lumina.$nd am încetat să o urăsc pe mama am început să "iu dezgustat de mine# %ncă nu aveam nici un ung*er li&er în inimă pentru durerea mamei. dacă nu mi a! "i împră!tiat *ainele pe toată podeaua. dacă de dragul ei a! "i "ost un copil mai socia&il !i mai puţin singuratic. venind acasă cu căma!a ruptă. su"ocarea care se str$nsese în (urul ei. să "i m$ncat tot ce mi gătea !i mi punea în "ar"urie !i n a! "i "ost a!a de mo"turos. a!a cum voia ea să "iu4 ?au poate că dimpotrivă. dacă mi a! "i "ăcut temele la timp. un soi de căptu!eală de plum& care mă apărase în primele zile de !oc !i de durere# De acum eram eCpus# .

tatei !i mie# 5u n a! "i plecat niciodată de l$ngă ea a!a. ca să continue să mă îngri(ească. înţepenit într un scaun rulant. Dacă mama m a părăsit a!a. "ără picioare. n a! "i plecat niciodată de l$ngă ea. îi ierţi orice. în a"ară de trădare# %l ierţi c*iar !i c$nd te &ate la cap. -u m ar "i părăsit. cu siguranţă era un semn că nu m a iu&it deloc niciodată: dacă iu&e!ti pe cineva. în ciuda lungilor ei tăceri.Poveste despre dragoste si întuneric mai slă&ănog.u siguranţă &unătatea !i "irea ei generoasă nu i ar "i îngăduit să părăsească un copil at$t de dezavanta(at. tu&erculos sau c*iar or& din na!tere.*iar !i o pisică sau o capră# . 'r "i rămas. "ără să arunce măcar o privire înapoi. c$nd lasă dovlecelul în "ar"urie# ' părăsi înseamnă a trăda# 2i asta ne a "ăcut ea am$ndurora. Dacă a! "i "ost un copil *andicapat. dacă atunci c$nd mai era timp a! "i sărit în "aţa unei ma!ini a"late în mers !i m ar "i călcat !i mi ar "i "ost amputate am$ndouă picioarele. a "aptului că se înc*idea într o odaie întunecoasă !i a tuturor toanelor ei# Mi a! "i ie!it din "ire uneori. poate c*iar n a! "i vor&it cu ea o zi două. c$nd î!i pierde !apca. . asta m a învăţat ea.*iar !i mamele delincvenţilor !i ale uciga!ilor# . să l lase în su"erinţa lui !i să dispară. c*iar dacă acum !tiu că nu ne a iu&it niciodată. în ciuda migrenelor ei. ve!nic &olnav.*iar !i mamele nazi!tilor# ?au ale arieraţilor &ălo!i# 340 . dar n a! "i părăsit o pe veci# -iciodată# Toate mamele î!i iu&esc copiii: asta e o lege a naturii# . poate că mama ar "i "ost plină de milă.

ceva at$t de cumplit. c*iar !i acei copii violenţi. !i ca un idiot n am ascultat o dacă n a! "i spart după noaptea de ?eder castronul ei al&astru pe care îl avea de la stră&unica ei dacă m a! "i spălat pe dinţi cum se cuvine în "iecare dimineaţă. ceva "oarte rău. doar un pic. a!a cum toţi copiii din lume sunt cu mamele lor.*iar !i mamele mon!trilor# 8aptul că numai eu n am putut "i iu&it. ceva dezgustător !i cu adevărat îngrozitor. c*iar !i cei mai ur$ţi !i mai răi copii. că mama a "ugit de mine. "ără să tri!ez dacă n a! "i !terpelit &ancnota de o (umătate de liră din po!eta ei !i n a! "i minţit apoi. cu tul&urări de comportament. care sunt întotdeauna daţi a"ară de prin !coli. Dullu Rirdin &i aGni ummi*i g*azalun 9orice maimuţă e pentru mama ei o gazelă:# %n a"ară de mine# De a! "i "ost !i dulce. mai nesu"erit dec$t un de"ect "izic sau mental. sus !i (os !i de (ur împre(ur !i la colţuri. că nu merit iu&ire# 5 ceva gre!it în mine. de m a! "i purtat a!a cum mi a cerut de o mie de ori. care are ele"antiazis !i î!i des"ace "ermoarul pe stradă !i î!i scoate socoteala !i o arată "etelor de a! "i "ost &un. c*iar !i @anni perversul. n a mai putut să mă ra&de !i a tre&uit să "ugă de min e c$t de departe a putut# 5ste o zicală ara&ă. tăgăduind că am luat o dacă 341 . dovedea doar că în mine nu e nimic de iu&it. care î!i putea revărsa iu&irea asupra unei păsări sau a unui cer!etor sau a unui căţel vaga&ond.'mos +z . c*iar !i >ianca ?c*or care !i a în(ung*iat &unicul cu un cuţit de &ucătărie. înc$t nici c*iar o "emeie sensi&ilă ca mama. sau c*iar ne&unia# 5 în mine ceva at$t de iremedia&il detesta&il.

pe întuneric. c$nd toţi ceilalţi copii din 3i&&utz "ăcuseră du! !i se îm&răcaseră de seară !i plecaseră să stea un pic cu părinţii lor. s"$r!itul vieţii ei# In acele zile încercam de(a să mi înc*ipui un pic din lucrurile despre care nu s a vor&it niciodată. după ce plecasem de acasă ca să locuiesc în 3i&&utzul Hulda. sau. "ără rost. sărăcie !i &$r"e răutăcioase. Lilen3a Dalisc* !i c$teva dintre prietenele lor au încasat g*iontul realităţii dintr un Ierusalim cu valuri de căldură. mirosul de na"talină !i cel al c*iuvetei din &ucătărie. nici între mama !i mine sau între mine !i tata. migrene. se pare. după !coală. mă duceam să !ed singur pe &anca de lemn din sala de lectură# 2edeam acolo. o (umătate de oră sau o oră. evoc$nd. scutece. c$nd mama. lăs$ndu mă de unul singur. cozi. imagine cu imagine. a ie!it la iveală. c$nd acele !colăriţe emotive din 7ovno s au trezit dintr odată pe terenul accidentat al vieţii de toate zilele. soţi. am început treptat să mă g$ndesc !i la ea# La s"$r!itul zilei. s ar 342 .Poveste despre dragoste si întuneric nu m a! mai "i g$ndit la acele lucruri rele !i nu mi a! "i lăsat niciodată m$na să rătăcească în pantalonii de pi(ama noaptea de a! "i "ost ca toată lumea. muncă !i un du!. nici între ei doi# Mama avea treizeci !i opt de ani c$nd a murit: mai mică dec$t "iica mea cea mare !i puţin mai mare dec$t "iica mea cea mică în ziua în care am scris aceste r$nduri# După zece sau douăzeci de ani de c$nd terminaseră liceul Tar&ut*. merit$nd să am !i eu o mamă### După un an sau doi. printre casele goale ale copiilor.

într o 343 . într o criză de "urie nea!teptată din partea ei. cu o&ra(ii tranda"irii !i trei (upoane# Iz&ucnirea de care !i a amintit mătu!a ?onia după !aptezeci de ani. cu livadă. nici c*opinian. ceva nici &Gronian. "aptul că programul de studii al !colii din 7ovno din anii . unde pro&a&il că a "ost crescută ca păstoriţa din ta&loul pe care îl ura. a acoperit dintr odată cu dispreţ !i aproape că a scuipat pe ta&loul cu drăgăla!a păstoriţă cu aer visător !i o mulţime de (upoane de mătase. păstoriţa cea împodo&ită. &ucătăreasă !i servitoare. poate că a "ost sc$nteia "orţei vitale a mamei mele care încerca în zadar să se eli&ereze de întunericul ce începea de(a să o învăluie# In spatele "erestrelor cu draperii care apărau at$t de &ine copilăria 8aniei Mussman.'mos +z părea. din piesele lui . un "el de "ăgăduială din copilărie care este "rustrată în mod inevita&il. introvertite.e*ov !i din povestirile lui 6nessin. a devenit adultă în vila de pe strada Du&ins3a. călcată în picioare !i c*iar ridiculizată de monotonia vieţii înse!i# Mama a crescut încon(urată de o viziune culturală angelică de o "rumuseţe înceţo!ată. c$nd 8ania cea de !aisprezece ani.a "ăcut dec$t să înrăutăţească lucrurile# ?au poate că a "ost altceva.20 nu le a "ost de a(utor# . ale cărei aripi s au zdro&it în cele din urmă de caldar$mul pră"os !i "ier&inte din piatră de Ierusalim# ' crescut ca "iica "rumoasă !i ra"inată a morarului. ci mai apropiat de acel a&ur de singurătate melancolică de care sunt încon(urate domni!oarele de "amilie &ună.

Poveste despre dragoste si întuneric noapte. greutăţile !i pierderile. a "ost sordidul# Prin HI=< sau HI==. în apartamentul îng*esuit !i umed de la su&sol. ca să primească un strop din durerea M$ntuitorului !i să o su"ere în numele Lui# Dora. dedesu&tul "amiliei 7osendor"" !i alături de u!a Lem&ergilor. Ira. doar a colorat o !i a îndulcit o# După c$ţiva ani. ea a !tiut că toţi "useseră asasinaţi acolo. pe!te "iert !i urină uscată. în Derem 'vra*am. care se pare că a "ost nuanţată cu un pic de melancolie ce n a tul&urat o. al !colii Tar&ut*# -ici una dintre ele nu a putut răz&i înăuntru ca să vatăme grav "armecul copilăriei mamei mele. dacă nu !i mai devreme. iar ea. sărăcia sau cruzimea vieţii casnice# Dar ceea ce n a putut îndura. încon(urată de lig*ene de ta&lă !i de castraveţi muraţi !i de mu!cata care se prăpădea într un &idon de măsline ruginit. plăcut. nevasta lui. &eţivul ?teleţ3i !i a pierdut nevasta la cărţi. în cele din urmă a murit arsă c$nd a pus "oc coli&ei pustii a c*ipe!ului 'nton# %nsă toate aceste lucruri s au petrecut de cealaltă parte a geamurilor du&le. pane Ea3rzeOs3i !i a tras un glonţ în coapsă !i altul în cap# Prinţesa 7avzova !i a &ătut un cui ruginit în m$nă. c*iar la marginea ora!ului 7ovno# . asaltată c$t e ziua de lungă de mirosuri de varză. a!a mi se pare. mama a început să se o"ilească# Poate că ar "i putut îndura. str$ng$nd din dinţi. pe strada 'mos. în a"ara cercului luminat.ineva tre&uie să "i venit !i să "i povestit cum 344 . a rămas însărcinată cu iu&itul mamei ei. ru"e spălate. "iica mena(erei.

cu mic. înarmaţi cu pu!ti mitraliere. Isaac >er3ovs3i cel distrat !i somnoros. asimilaţi !i &otezaţi. "uncţionari la sinagogă. în două zile. !i "ratele ei. printre tu"e. ciuperci. în HI=8. directorul. 8an3a Eeidmann care preda geogra"ia !i &iologia !i. c$nd Legiunea 12 'proCimativ populaţia ora!ului 'rad. !i doctorul Mos*e >ergmann cel pedant !i înăcrit. de asemenea. negustori am&ulanţi !i apari.'mos +z nemţii. să doarmă în saci de dormit pe malul unui p$r$u. concurenţii în a"aceri !i du!maniiF înstăriţi !i proletari. cu prezenţa lui carismatică !i oc*ii *ipnotici. cu mare. Issac*ar 7eiss. au m$nat tot ora!ul. coacăze !i mure. 5liezer >usli3 cel iute la m$nie. evlavio!i. conducători comunali. a căror privire a pătruns în visele multor !colăriţe adolescente. către pădurea ?osen3i. !i mai mult dec$t numărul total al evreilor uci!i în o sută de ani de răz&oi cu ara&ii 345 . arti!ti !i pro!tii satului !i în (ur de patru mii de prunci# 2i pro"esorii mamei au murit acolo. ca să se (oace de a cerceta!ii. su& cerul înstelat# 'colo. vreo douăzeci !i cinci de mii de su"leteH2# 'u pierit aproape toţi colegii de clasă ai mamei# %mpreună cu părinţii lor !i cu toţi vecinii. să c$nte în (urul "ocului de ta&ără. ?*muel pictorul. în care trăiesc acum. păsări. nemţii au desc*is "ocul !i au măcelărit pe malul !anţurilor. unde le plăcea tuturor să meargă la plim&are în zilele "rumoase. lituanienii !i ucrainenii. educaţia "izică. care preda cultura e&raică. intelectuali. cunoscuţii. comuni!ti !i sioni!ti. care preda cu dinţii aproape încle!taţi istoria universală !i poloneză# .u toţii# -u mult după aceea.

maestru al stratagemelor. ?au poate că a "ost o trăsătură &urg*eză slavă.eva care a "ăcut o pe mama. cu o lim&ă moale !i caldă# 346 . un ultim iu&it. Turg*eniev. atunci c$nd viaţa nu i a îndeplinit nici una dintre "ăgăduielile tinereţii. acestui seducător &ătr$n !i di&aci. artistic. dar deg*iz$ndu se iar !i iar într un t$năr 8ăt 8rumos# 1$nătorul ăsta iscusit al celor cu inima s"ăr$mată. un panto"ior nou. sluţit de v$rstă. a "ost ucisă o altă prietenă a mamei.ea dint$i !i dint$i dintre amintiri este un panto". care să vindece în s"$r!it rănile inimii ei singuratice# ?unt de(a de mulţi ani pe urmele acestui vec*i uciga!. amorezul ăsta vampir. !arlatan cati"elat. . cu vocea la "el de dulce !i amară ca a unui violoncel într o noapte singuratică.u ce încep amintirile mele. care asocia muzele cu moartea. 6nessin !i c*iar în unele dintre poeziile lui 7ac*el# .eva din suprara"inatul program de studii de la !coala Tar&ut*. c$ntăreţ din "lautul "ermecat care îi atrage pe cei disperaţi !i singuri în "aldurile mantiei lui de mătase# 1ec*iul uciga! în serie al su"letelor dezamăgite# . înmiresmat !i ca"eniu. cu o lovitură directă de o&uz# Ie!ise doar să aducă o găleată !i o c$rpă de !ters pe (os# Poate că ceva din "ăgăduiala copilăriei "usese de(a in"ectat de un "el de crustă romantică. dar !i lini!titor. Piro!3a. să privească moartea ca pe un iu&it eCcitant. su&til.Poveste despre dragoste si întuneric 'ra&ă &om&arda Ierusalimul. otrăvitoare.e*ov. protector. acestui dezgustător mo!neag destră&ălat. Piri @annai. . melancolică. pe care am a"lat o la c$ţiva ani după moartea mamei mele în paginile lui .

o săl&atică. sclipitoare. dar aproape că îl pot vedea încă pe acel ţ$nc: de vreo doi ani sau doi ani !i un s"ert. &ucur$ndu se 347 . înc$t se pare că am încercat mai înt$i să mi pun panto"ul cel nou pe "aţă. iar de la o&ra(i în (os ceva ce arăta ca un pe!te ciocan sau un soi de pasăre primitivă. rotunzi !i miraţi# Dar c*iar su& oc*i.e simţea ţ$ncul. iar altcineva a mormăit !i a zis răgu!it. în loc de nas. Pot să răspund la această între&are destul de eCact. !i de clei picant !i ameţitor. urmată de tata !i de di"eriţi unc*i !i mătu!i. pe nas. dar ciudat. strălucitoare. pe care nu călcase nimeni# De la oc*i în sus era un prunc al& la "aţă. "eciorelnică. !i cineva a r$s în *o*ote !i !i a plesnit genunc*ii cu am$ndouă m$inile. pentru că au iz&ucnit cu toţii în r$s arăt$nd spre mine. răsărea călc$iul unui panto". cu gu!ă mare# . încă puţin ţeapăn# 'm "ost at$t de vră(it de mirosul lui înc$ntător de piele nouă. cu "eţi!oara &ăgată în panto". cu părul &ălai !i oc*ii mari. răsărită din "aptul că toată mulţimea aceea era atentă doar la el. deoarece am mo!tenit de la acel ţ$nc ceea ce a simţit atunci: o &ucurie străpungătoare. iute. aduceţi un aparat de "otogra"iat4 -u eCista aparat de "otogra"iat în apartamentul nostru. !i o talpă nouă. Iute. aproape vie. ameţitoare &ucurie. dar memoria nu l a păstrat dec$t pe unul# )n panto" nou. sau poate simple cuno!tinţe# Tre&uie să "i arătat drăgăla!. surprinsă de el. ca un "el de r$t# .'mos +z Tre&uie să "i "ăcut parte dintr o perec*e.a să mă pot îm&ăta de miros# Mama a intrat în cameră.

"ără nici o contradicţie. tremurai cărnii care intra pentru prima oară în viaţa ei în această pe!teră a comorilor. &l$ndă !i ră&dătoare. împinge.Poveste despre dragoste si întuneric de el. care îi "ăceau măruntaiele să tremure# %n cea de a doua imagine nu eCistă pu&lic# Doar mama. ori de c$te ori mă străduiesc să mi v$r piciorul într o g*eată sau într un panto". în vreme ce strigau unul la altul. pentru că se iviseră c*iar în toiul plăcerii senzuale îm&ătătoare a in*alării mirosului proaspăt de piele !i aromei ameţitoare a cleiului. iute. iar vocea mamei mele. dezamăgit. că !ed !i scriu asta. ca !i c$nd ar "i "ost o moa!ă a(ut$nd "ătul picioru!ului meu să călătorească în (os pe canalul de na!tere "eciorelnic al plăcut mirositorului meu panto" nou# P$nă în ziua de azi. pielea mea retrăie!te plăcerea piciorului care încerca să se strecoare între pereţii interiori ai acelui prim panto". c*iar !i acum. un aparat de "otogra"iat. pentru că părinţii lui !i străinii !i toţi z&ierau r$deau arătau spre el !i spre r$tul lui !i iar r$deau. pe care era prea mic ca să o cuprindă. împinge încă un pic# 348 . împinge tare. pruncul mai era speriat !i îngri(orat de prisosul atenţiei lor. arăt$nd spre el# In acela!i timp. împinge. mă încura(a. de asemenea. o învăluiau m$ng$ietor pe c$nd pătrundea tot mai ad$nc. ai cărei pereţi ţepeni. pun$ndu mi o !osetă moale !i caldă /pentru că era rece în cameră0 !i apoi încura($ndu mă. !i totu!i moi. mai tare. aduceţi un aparat de "otogra"iat# 2i.

aparent împotrivindu se mi!cării mele. care ţinea de talpă. învăluit. ca !i cum ar "i în"r$nt un ultim o&stacol.'mos +z + m$nă împingea lin piciorul meu mai ad$nc. în siguranţă. !i de acum erai cu totul acolo. ca o ultimă lingere înc$ntătoare. lim&a caldă s a întins su& !ireturi !i su& nod. în vreme ce cealaltă. înăuntru. dar de "apt a(ut$ndu mă să intru. a!a înc$t piciorul a umplul cu totul spaţiul. ţinut str$ns. pe pernă. prins în str$nsoarea plăcută !i "ermă a primului meu panto"# %n noaptea aceea m am rugat să "iu lăsat să dorm încălţat: nu voiam să se termine# ?au măcar să mi se dea voie să ţin panto"ii cei noi l$ngă cap. leg$ndu le. poţi arunca în "iecare minut o privire între "ălcile lor întunecate care îţi z$m&esc !i poţi trage în piept mirosul lor p$nă te pră&u!e!ti cu "aţa spre ele. p$nă în acel moment înc$ntător în care. !i mama trăgea de(a de !ireturi. te poţi uita doar. ca să pot adormi cu acea aromă de piele !i clei# Doar după t$rguieli îndelungate !i pline de lacrimi au acceptat în s"$r!it să pună panto"ii pe un scaun a"lat la căpăt$iul patului meu. 349 . pentru că te ai spălat pe m$ini. z$m&indu ţi în somn cu o plăcere senzuală. cu condiţia ca nici măcar să nu i atingi p$nă dimineaţa. împingea u!or spre mine. de parcă ai "i dezmierdat# %n cea de a doua amintire sunt încuiat. !i în cele din urmă. singur. acea întindere care îmi dă întotdeauna o senzaţie de g$dilătură de a lungul la&ei piciorului# 2i iată mă# %năuntru# %m&răţi!at. călc$iul meu a "ăcut un ultim e"ort !i a alunecat înăuntru.

a săpun de ru"e !i a pră(eală# ?e numea doamna 6at. unei vecine văduve de v$rstă mi(locie care nu avea copii. !i "ăcea versuri glumeţe. dar toţi îi ziceam tanti 6reta. !i era sincer mirată de sine însă!i# 'vea întotdeauna două degete &anda(ate sau cel puţin unul. după cum îi era năravul. purpurie. devenea pe dată !i mai ro!ie. pentru că se rănise pe 350 . moi erau presărate cu o puzderie de pistrui de un ca"eniu !ters# Pe su& roc*iile ţărăne!ti de &um&ac pe care îi plăcea să le poarte avea coapse greoaie.Poveste despre dragoste si întuneric într o cu!că întunecată# . ca ni!te ciulini cenu!ii cresc$nd la marginea unui c$mp de gal&en# >raţele ei dolo"ane. în stilul unui !colar din lumea vec*e: 9-u uita N Dumneata N 6reta meaN I o acadea4: /?e pare că ăsta era "elul lui de a "ace curte "emeilor#0 Tanti 6reta se înro!ea !i pentru că îi era ru!ine că se înro!e!te. aproape patru ani. de scuză. mai puţin intens.$nd aveam trei ani !i (umătate. care te "ăceau să te g$nde!ti la un cal în*ămat la căruţă# )n z$m&et sting*erit. aproape v$nătă# Părul &lond al lui tanti 6reta era împletit într o coadă groasă pe care !i o răsucea ca pe o "r$ng*ie în (urul capului ei rotund# Părul de la t$mple îi încărunţea. în a"ară de tatăl meu. !i uneori trei. timp de c$teva ore. ca !i cum ar "i "ost prinsă "ăc$nd ceva "oarte ur$t sau spun$nd o minciună. eram încredinţat de c$teva ori pe săptăm$nă. "oarte mari. o "emeie care mirosea a l$nă umedă !i. care din c$nd în c$nd o prindea pe după umeri !i îi zicea 6retsc*en sau 6ret. plutea uneori pe &uzele ei.

'mos +z c$nd tăia legumele ori î!i prinsese m$na în vreun sertar din &ucătărie sau lăsase să i cadă peste degete capacul pianului: în ciuda degetelor ve!nic accidentate. pe un ta&uret de lemn. îmi !tergea urmele de "iertură de ovăz de pe o&ra(i !i de pe &ăr&ie cu un prosop umed. în !osete. !i &onă ocazională# După micul de(un mama mă a!eza. că o să "ac tot ce mi zice tanti 6reta. s ar putea in"ecta !i atunci nu mai e scăpare. "ace parte din procesul de vindecare !i va cădea cur$nd de la sine. apoi îmi înm$na o pungă de *$rtie ca"enie în care erau o &anană. pe care mă a!teptau în "iecare dimineaţă cărămizi. căreia i se spune crustă. îmi umezea părul !i mi l pieptăna gri(uliu cu cărare dreaptă într o parte. o să tre&uiască să ţi "acă altă in(ecţie# La u!ă mama ne ura mie !i lui tanti 6reta distracţie plăcută !i pleca# Pe dată tanti 6reta îmi scotea panto"ii !i mă a!eza. !ervete. eram dus către curtea din spate a celei de a patra case de la dreapta casei noastre# Pe drum tre&uia să promit că o să "iu cuminte. linguriţe. perniţe. "recat. pentru că acea coa(ă. în "aţa c*iuvetei din &aie. un măr. în picioare. de asemenea. pieptănat !i ne"ericit. mai presus de toate. să mă (oc "rumos !i în lini!te pe o rogo(ină dintr un colţ. un tigru ager din p$slă !i c$teva piese de domino. că n o să "iu o pacoste !i. Doamne "ere!te. o &ucată de &r$nză !i c$ţiva &iscuiţi# 2i a!a . 351 . dar dacă o atingi. pentru nimic în lume n o să zgreapţăn coa(a ca"enie care crescuse pe rana de la genunc*i. dădea lecţii particulare de pian# 5ra.

care s"$r!eau întotdeauna cu pupături lipicioase. peste mare /rogo(ina0 !i dincolo de munţi /perniţele0# Piesele de domino erau "ioro!ii lupi cu care încon(urase vră(itorul pe!tera unde era înc*isă prinţesa# ?au alt"el: piesele de domino erau tancuri. în vreme ce promovam linguriţele. perniţele erau zidurile Ierusalimului. gros !i lipicios.omisar 5nglez. în rolul de luptători *asmoneeni sau trupele de g*erilă ale lui >ar Doc*&a# Pe la (umătatea dimineţii tanti 6reta îmi aducea ni!te suc de zmeură. care mirosea un pic a mucegai# 'cest inventar îmi era de a(uns pentru c$teva ore de &ătălii !i de "apte eroice# Prinţesa "usese luată în captivitate de un vră(itor rău /tigrul0. pline de gem# )neori mă lăsa să clămpănesc u!urel4 la pian# Dacă îmi terminam m$ncarea pe care mi o pusese mama în punga de *$rtie. într o cană grea care nu semăna cu nici una de la noi de acasă# )neori î!i ridica gri(ulie tivul roc*iei !i se a!eza l$ngă mine pe rogo(ină# Mă cople!ea cu tot soiul de ciripituri !i alte semne de tandreţe. tanti 6reta îmi o"erea două pătrăţele de ciocolată sau &ucăţi de marţipan# +&loanele apartamentului ei erau întotdeauna trase.Poveste despre dragoste si întuneric precum !i o prinţesă păpu!ă (erpelită. păpu!a cea moale era trans"ormată în înaltul . su& comanda tigrului. din 352 . care a înc*is o într o pe!teră /su& pian0# Linguriţele erau o escadrilă de avioane care z&urau toate în căutarea prinţesei. !ervetele erau corturi ară&e!ti.

care îi ascundea (umătate de "aţă.$nd toate aceste pregătiri luau s"$r!it.alea Aulian. pentru o mai mare intimitate# )neori tanti 6reta mă încălţa.alea Aa""a. dar îi "ăcea trupul !i mai rotund# .alea 7egele 6eorge 1.alea Prinţesei MarG era întotdeauna 353 . pe strada Hillel !i strada ?*ammai.alea Aulian. ca o perec*e de genunc*i că!ti. pe strada >en @a*uda !i în (urul ei. ca a unui poliţist englez sau a unui !o"er de pe auto&uzele Hame3as*er# 'poi se uita la mine cu o privire cercetătoare. î!i punea pălăria de pai rotundă. care erau în (osul . î!i lingea degetul !i r$c$ia resturile întărite de ciocolată sau de marţipan din (urul gurii mele. care oprea la celălalt capăt al străzii 'mos. "ie lu$nd auto&uzul <>. la colţul dintre străzile 6eula* !i Malac*i# Lumea largă însă!i se întindea între . puteai a(unge în lumea largă "ie lu$nd auto&uzul <'. care ducea la *otelul 7egele David# La intersecţia dintre . ie!eam am$ndoi c$teva ore. către mănăstirea 7atis&onne !i clădirile 'genţiei 5vreie!ti. strada Mamilla !i . precum !i în sus pe .ăii Prinţesei MarG. Derem 'vra*am. îmi punea pe cap o !apcă 3a3i cu cozoroc ţeapăn. care oprea în strada Eep*ania*.$t despre perdelele în"lorate. 9să vedem ce se petrece în lumea largă:# Din cartierul nostru. în (urul cinematogra"elor ?tudio !i 7eC. erau întotdeauna &ine împreunate. l$ngă grădiniţa doamnei Hasia.'mos +z cauza soarelui# 8erestrele erau înc*ise din cauza mu!telor# . îmi înc*eia la loc căma!a. în (os pe .

o mulţime de roc*ii "rumoase !i o serie de "uste. poliţistul diri(a tra"icul. să scoată !i să pună iar pe ea. de unde răsărea după ce păreau să "i trecut ani întregi. &luze !i cămă!i de noapte minunate. năpustindu se de după draperie într o !i mai "ascinantă reîncarnare# De dragul meu. !i c*iar în &azarul dinăuntrul zidurilor# In "iecare dintre aceste eCpediţii tanti 6reta mă t$ra prin două trei magazine de îm&răcăminte. zeu atotputernic înarmat cu un "luier stridentF m$na lui st$ngă oprea tra"icul.*ipul vulpii mi a tul&urat su"letul. în intimitatea unei ca&ine de pro&ă. pentru că arăta viclean !i în acela!i timp s"$!ietor de ne"ericit# %ncă o dată !i încă o dată se scu"unda tanti 6reta în ca&ina mică.alea ?ultanul ?uleiman. !i în "iecare îi plăcea să pună pe ea. încă o dată !i încă o dată această '"rodită cu z$m&etul p$nă la urec*i se nă!tea din spumă. pe . !i uneori prelungirile ei a(ungeau p$nă la părţile ara&e din (urul Porţii Damascului.Poveste despre dragoste si întuneric un poliţist energic în pantaloni scurţi !i cu &rasarde al&e# Domnea cu m$nă de "ier peste o insuliţă de ciment adăpostită su& o um&relă de ta&lă# Din v$r"ul insulei sale. iar dreapta îl eli&era# De la această intersecţie lumea largă se întindea !i continua spre centrul comercial evreiesc de su& zidurile +ra!ului 1ec*i. al v$nzătorilor !i al 354 . !i un vra" de capoate viu colorate pe care le numea negligees# +dată a încercat c*iar !i o &lană: privirea din oc*ii c*inuiţi ai vulpii ucise m a îngrozit# .

pe care îl construiam pentru ea din cărămizi. oare e potrivită pentru ea. oare cade &ine. cu mormane de "runze "o!nitoare care se înv$rte(eau în lumina cenu!ie. nu cumva e cam &anală. nu cumva se &ate cap în cap cu culoarea oc*ilor ei. cel mai t$rziu m$ine# Din c$te îmi amintesc. o zi de iarnă cu v$nt puternic. se întorcea cu m$inile goale# Poate că nu avea destui &ani# Poate că acele ca&ine de pro&ă cu draperii din toate magazinele cu îm&răcăminte "emeiască ale Ierusalimului erau pentru tanti 6reta ceea ce era pentru (erpelita prinţesă păpu!ă castelul vră(itorului. după ce se mai uită !i prin alte magazine. ar&iter elegantiarum !i con"ident. aproape v$năt.'mos +z celorlalţi cumpărători. se rotea pe călc$ie de c$teva ori în "aţa oglinzii# In ciuda coapselor ei masive. devenea pe dată !i mai ro!ie. în cele din urmă îi promitea cu m$na pe inimă v$nzătorului sau v$nzătoarei că aproape sigur se întoarce în aceea!i zi. în vremea asta "aţa i se înro!ea !i pentru că îi era ru!ine că se înro!e!te. tanti 6reta !i cu 355 . oare o avanta(ează. la marginea rogo(inii# P$nă ce într o zi. un pic cam îndrăzneaţă. nu o "ace să arate grasă. îi plăcea să Iacă o piruetă coc*etă !i ne între&a pe "iecare. acel ro!u purpuriu. pe r$nd. pe la s"$r!itul după amiezii. din toate eCcursiile în care am "ost cu ea pe post de escortă. niciodată nu se întorcea# Dimpotrivă. avea întotdeauna mare gri(ă să nu mai calce a doua oară prin acela!i magazin înainte de a "i trecut c$teva luni# 2i nu cumpăra niciodată nimic# %n orice caz. după pr$nz. de "apt "oarte repede.

ia g*ici ce4 Pe c$nd !edeam !i o a!teptam. dar cum era cu putinţă. doar !ezi aici !i mă a!tepţi. am a(uns la un magazin de îm&răcăminte splendid !i mare. !i dacă e!ti cuminte o să capeţi o surpriză de la tanti 6reta. !i mai ales nu vor&i cu vreun străin p$nă ce iese iar tanti 6reta.Poveste despre dragoste si întuneric mine. a dispărut în ca&ina de pro&ă. cămă!i de noapte !i roc*ii viu colorate. poate că pe una dintre străzile ara&ilor cre!tini# . !i m am luat după ea ca să mai văd o dată ce văzusem. cu !anţ pe mi(loc# Linia taliei !i a !oldurilor ei nu era de copil. Doamne "ere!te. 2i îi "ăcuseră un "el de piept ca al "emeilor. ci ca o vioară# 'm reu!it să văd pe picioru!ele ei ciorapi de nailon cu dungă. asta însă după ce mi a dat un pupic lipicios !i m a pus să o a!tept pe un ta&uret de răc*ită din "aţa singuraticei ei celule de detenţie. plin de tristeţe. îm&răcată ca de carnaval sau poate că doar împopoţonată# 5ra "oarte t$nără. în nici un caz. m$nă n m$nă. care se terminau într o perec*e de panto"i ro!ii ascuţiţi !i cu tocul înalt# -u mai văzusem niciodată o ast"el de "emeie copil: prea mică pentru o "emeie !i prea gătită pentru o copilă# '!a că m am ridicat. care era apărată de o draperie groasă# 'cum promite mi că nu pleci nicăieri. tanti 6reta. încărcată cu un morman de capoate.a de o&icei. dar mai în v$rstă ca mine /aveam pe atunci trei ani !i (umătate ori poate aproape patru0# + clipă mi s a părut că î!i dăduse cu ru(. însă ascultător. pe nea!teptate a trecut pe acolo o "etiţă cu pa!i mărunţei. sau mai degra&ă ce nu văzusem. mai "rumoasă ca oric$nd. 356 . "ascinat !i uluit.

!aluri.'mos +z pentru că "ata ţ$!nise dinspre &ara cu "uste din spatele meu !i trecuse pe l$ngă mine "oarte repede# 1oiam să o văd de aproape# 1oiam ca ea să mă vadă pe mine# 1oiam să "ac sau să zic ceva care să o "acă să mă &age în seamă: aveam de(a un mic repertoriu care putea smulge strigăte de admiraţie de la adulţi !i vreo două care "uncţionau de minune !i la copii. un la&irint pro"und !i seducător. (ac*ete cu &luze asortate. ca&ine mici !i întunecate învăluite în draperii înc*ise la culoare se căscau în calea mea# Ici !i colo. (upoane !i cămă!i de noapte. mantouri !i &lănuri. aceste trunc*iuri puteau "i rotite cu o împingere u!oară# 5ra o lume a "emeilor. un la&irint întunecat !i înmiresmat de cărări calde. care se rami"ica în !i mai multe căi stră(uite de roc*ii# Mirosurile de l$nă. mai ales la "etiţe# 8etiţa cea gătită a plutit lin printre !irurile de ra"turi încărcate cu &aloturi de ţesături !i a dispărut într o trecere ca un tunel. cu crengile aproape rupte de povara "runzi!ului lor de ţesături viu colorate# %n ciuda greutăţii lor. pulovere. e!ar"e. &luze !i "uste. stră(uită pe am&ele părţi de trunc*iuri înalte de copaci cu g*irlande de roc*ii. na"talină !i "lanel se amestecau cu o urmă de arome nede"inite care pluteau printr un desi! de roc*ii. în vreme ce mătasea "o!nitoare se unduia ca o &riză &l$ndă# Ici !i colo. mătăsos !i cati"elat. len(erie. capoate !i tot soiul de corsete !i port(artiere. la capătul unui tunel !erpuit clipea un &ec c*ior# Ici !i colo se desc*ideau 357 .

ti ta tac /în în"ier&$ntarea mea auzeam 9la tai"as. micuţa z$nă s a aplecat su& un pom rămuros cu *aine de ploaie. camere de pro&ă înc*ise !i tot soiul de dulapuri. &at(ocoritor. cărări înguste !i întortoc*eate din (unglă. lungindu !i pa!ii cei mititei ca să nu răm$nă în urmă# Dacă da.u su"letul plin de &asme cu prinţese pe care cavalerii ca mine galopează să le salveze din colţii &alaurilor sau de "armecele vră(itorilor răi. ti tatac. să mă uit &ine la c*ipul acestei *amadriade. 9ţ$nc pitic. să răpun pentru ea un &alaur sau doi. ţ$nc pitic:0. poate că să o salvez un pic. tre&uia să o depă!esc. cu orice preţ. la tai"as:. mici ni!e. ra"turi !i te(g*ele# 2i erau multe colţuri ascunse după paravane sau draperii groase# Pa!ii copilei cu tocuri înalte erau "oarte iuţi !i siguri. să i lac oc*ii să se desc*idă larg de admiraţie# 'm iuţit pasul# 'proape că alergam după ea# . !i totu!i vedeam &ine că e mai scundă dec$t mine# 'm îndrăgit o pe loc# 7$vneam din toată "iinţa mea.Poveste despre dragoste si întuneric tainice alei dosnice. deloc ai unei "etiţe. sau. l a agitat încolo !i încoace !i pe dată a dispărut din "aţa mea. de ce n a dat nici un semn: nici măcar o dată nu s a înt$mplat să întoarcă spre mine capul sau să se uite în (ur# >rusc. 358 . alcovuri. să i do&$ndesc recuno!tinţa ve!nică# Mi era teamă că o s o pierd pe vecie în întunericul la&irintului# Dar n aveam cum să !tiu dacă "ata care î!i vedea cu at$ta sprinteneală de calea ei !erpuită prin pădurea de *aine o&servase sau nu că un cavaler temerar se aţinea pe urmele ei.

ale cărei zgomote !i. o despicătură răutăcioasă. mi am croit drum prin grămada de ve!minte "o!nitoare# 2i a!a. !i apoi să stau deoparte. ca un pui de găină. înot$nd împotriva curentului. dar !tiam că va veni negre!it !i mă va cople!i# 5ra micuţă. cu capul plecat.'mos +z îng*iţită de "runzi!ul lui des# Inundat de o &ravură ce nu mă caracteriza. electrizat de cutezanţă cavalerească. aproape un pruncF !i avea o cascadă de &ucle castanii# 2i panto"i ro!ii cu tocuri înalte# 2i o roc*ie de "emeie. cu !anţul dintre s$nii unei "emei adevărate# 2i avea &uze late. cu trupul "ragil ca un &ăţ de c*i&rit. &at(ocoritoare. g$"$ind de emoţie. s a ivit &rusc între &uzele ei. cu decolteu ad$nc. într adevăr. vopsite într un ro!u ţipător# . cu modestie tăcută. să s"ăr$m lanţurile de "ier de la m$inile !i picioarele ei. al cărei par"um îmi înc*ipuiam că le pot percepe printre ramurile cele mai apropiate# 'veam să mi risc viaţa lupt$nd cu m$inile goale cu vră(itorul care a înc*is o în &eciul lui# 'veam să înving monstrul. după care nu !tiam ce o să vină. !i să mi a!tept răsplata care nu avea să înt$rzie !i lacrimile ei de recuno!tinţă. am ie!it aproape poticnindu mă într un "el de lumini! de pădure sla& luminat# 'ici am *otăr$ t s o a!tept oric$t va "i nevoie pe mica *amadriadă. m am aruncat "ără teamă după ea în desi!ul de ţesături !i. în cele din urmă. să o eli&erez.$nd mi am adunat în s"$r!it cura(ul să mă uit la "aţa ei. care dezvăluia un piept de "emeie. un 359 .

z&$rcite. am "ugit. care dezvelea dinţi!ori ascuţiţi printre care a sclipit deodată un incisiv din aur# )n strat gros de pudră împestriţat cu insule de ro!u îi acoperea "runtea !i îi al&ea o&ra(ii groaznici. suspin$nd. care erau un pic tra!i. ca !i cum !i ar "i luat &rusc c*ipul vulpii ucise. z$na cea iute de picior. ca g*earele unei păsări de pradă# Pe loc m am întors !i am z&ug*it o. c*ircită. am "ugit ne&une!te prin tunelele "o!nitoare în întuneric. prea încremenit ca să strig. cu răsu"larea tăiată. ca o vră(itoare care pro&a&il încerca să mă atingă ca să mă prindă în capcană.Poveste despre dragoste si întuneric "el de z$m&et sc*imonosit !i veninos. a(utor. am "ugit. ci o "emeie aproape &ătr$nă cu un aer sardonic# + pitică# + micuţă coco!ată# De aproape. cu un *o*ot de r$s gros. groaznic. sco&iţi ca aceia ai unei vră(itoare rele. nim"a "ermecată pe care o urmărisem ca vră(it de a lungul !i de a latul pădurii. nu era deloc copil# -u era nici z$nă !i nici *amadriadă. acel c*ip care păruse în acela!i timp răutăcios !i s"$!ietor de trist# 'cea copilă stranie. z&$rcită. pierz$ndu mă din ce în ce mai mult în la&irint# -iciodată p$nă atunci sau de atunci încoace n am mai simţit a!a groază# Descoperisem secretul cumplit că nu e 360 . rătăcindu mă. "aţa ei avea ceva dintr o cioară cu ciocul încovoiat !i oc*ii ca mărgelele# Mie mi se părea înspăim$ntătoare. îngrozit. ţip$nd înăuntrul meu. un ţipăt înă&u!it. cu degetele osoase. cu un g$t &ătr$n plin de riduri !i m$ini pe care le a des"ăcut deodată larg !i le a întins spre mine. a(utaţi mă.

că e o vră(itoare travestită în copil. cu capul îng*esuit între genunc*i. cu o u!ă de lemn care nu era nici desc*isă. c*iar deasupra mea. Dar eram paralizat de oroare. de vreme ce cu siguranţă se auzea de a"ară# Mi s a părut că aud în mai multe r$nduri cum se apropie ţăcănitul tocurilor ei. de ce n am înc*is după mine u!a ascunzi!ului. am zăcut tremur$nd. să mă retrag în propriul p$ntec. printre ni!te nedeslu!ite tu&uri de metal răsucite. care pro&a&il că era doar un loc de depozitare. care avea să mă trădeze în cur$nd. în 361 . lăzi care se s"ăr$mau !i teancuri de ţesături mucegăite. cu m$inile acoperindu mi capul. 9iudă mori. încerc$nd să mi !terg propria eCistenţă. iudă mori:. !i acum n o să mă mai lase să scap cu viaţă din pădurea ei întunecată# Tot "ugind am nimerit deodată la o intrare mică. prea încremenit ca măcar să întind m$na !i să înc*id u!a din spatele meu# '!a că m am g*emuit într un colţ al acestei cu!ti. iat o acum. de "apt nu era o u!ă de înălţime normală. necutez$nd să respir.'mos +z copil. ca a unei cu!ti pentru c$ini# M am t$r$t înăuntru cu ultima răsu"lare !i m am ascuns acolo de vră(itoare. îng*eţat de spaimă din cauza respiraţiei mele ca ni!te "oaie. nici înc*isă. str$ns în mine !i încovrigat ca un "etus. prea speriat ca să ies "ie !i pentru o clipă din adăpostul meu. iudă mori. transpir$nd. &lestem$ndu mă singur. mă urmărea cu c*ipul ei de vulpe ucisă. gri(uliu să nu mi scape nici măcar un c*iţcăit. ci o desc*izătură (oasă. un "el de spaţiu triung*iular înc*is de su& o scară# 'colo.

ineva care lucra în magazin. p$lp$iri !i sclipiri. tăcut# -u mai "usesem în a!a întuneric p$nă atunci. !i întotdeauna poţi să încerci să &$(&$i prin întuneric după ni!te um&re care sunt un pic mai întunecate dec$t noaptea însă!i# -u !i aici: eram pe "undul unei mări de cerneală# -ici tăcerea nu era a nopţii. !i o să mi in(ecteze în s$nge cine !tie ce vra(ă îngrozitoare. în care poţi deslu!i di"erite licăriri. să or&ecăie după mine. să mă rănească. în care întotdeauna se aude în depărtare ritmul unei 362 . !i orice punctează întunericul nopţii.Poveste despre dragoste si întuneric orice clipă poate să mă prindă. !i dintr odată o să se g*emuiască deasupra mea. care de o&icei este un întuneric al&astru înc*is. "ereastra unei case. !i nici de atunci încolo# -u era &ezna nopţii. să mă atingă cu degete care la pipăit sunt ca de &roască. ca să mă pre"acă pe loc într o vulpe ucisă# ?au în piatră# După !apte ani a trecut pe acolo cineva# . "elinarele drumeţilor din depărtare. să mă tragă a"ară. ici !i colo. în care poţi întotdeauna să călătore!ti de la un &loc de întuneric la altul cu a(utorul di"eritelor licăriri. stele !i licurici. Mi am ţinut respiraţia !i mi am încle!tat pumnii# Dar omul nu mi a auzit inima &u&uind# ' trecut repede pe l$ngă cu!ca mea !i din mers înc*iz$nd u!a !i "ără să vrea m a înc*is înăuntru# 'cum eram încuiat aici# Pe vecie# %ntr un întuneric deplin# Pe "undul unui ocean pa!nic. r$z$nd cu dinţii ei ascuţiţi.

am co!maruri cu un oc*i scurs# -ici nu am vreo posi&ilitate să sta&ilesc unde anume în Ierusalim era magazinul de îm&răcăminte. 2i cu!ca în care am "ost îngropat de viu. !i din c$nd în c$nd te străpunge urletul unui !acal# Dar aici nu eram într o noapte vie. !i poţi auzi greierii !i un cor de &roa!te. ?au vră(itoarea travestită în *amadriadă. pe!teri !i cărări prin pădure.e s a înt$mplat cu acele păduri !i tunelurile !erpuite. 2i ce se a"lă acum pe locul acela. eram încuiat în cel mai întunecat întuneric# 2i tăcerea tăcerilor mă învăluia aici. acum vreo !aizeci de ani# Dra un magazin ară&esc. motoare *uruind sla&. care era pe linia de încetare a "ocului# 6lonţul. tăcerea pe care o găse!ti doar pe "undul unei mări de cerneală# . )nul armenesc. a tras cu precizie în ea dinspre 'cademia de Poliţie. . pe care am urmărit o !i de care am 363 . ţiuitul unui ţ$nţar. cu mulţimea lui de la&irinturi. 2i cu alcovurile din spatele draperiilor. de un purpuriu întunecat. a intrat prin urec*ea st$ngă a lui tanti 6reta !i i a ie!it prin oc*i# P$nă în ziua de azi. c$ini lătr$nd.$t am stat acolo. . palpit$ndă. după cum spun cei de la "aţa locului.a mai rămas nimeni care să !tie# 6reta 6at a "ost ucisă în asediul Ierusalimului evreiesc din HI=8# )n ţinta! de elită din Legiunea 'ra&ă. cu diagonală din piele neagră !i 3e""ie* ro!ie.'mos +z pompe. de c$te ori încerc să mi înc*ipui cum arăta "aţa ei. te(g*elele !i toate ca&inele de pro&ă.

pe care cu o singură privire am reu!it să l pre"ac într o oroare.Poveste despre dragoste si întuneric "ugit apoi îngrozit. s a nelini!tit că nu mă găse!te a!tept$nd o în locul pe care mi l sta&ilise. în care a &inevoit deodată să mi arate c*ipul său. ?au aici. că a devenit aproape v$nătă# . .e s a înt$mplat cu prima dintre cele care m au ispitit. care m a atras în ascunzi!ul ei din pădure p$nă ce m am trezit în &$rlogul ei tainic. în spatele ra"turilor. ?au pur !i simplu a găsit singur 364 . un copil "oarte prudent. printre mantouri.e s a înt$mplat cu copilul. nici măcar "oarte cura(os# Tre&uie să ne înc*ipuim că la început tanti 6reta a încercat să mă găsească singură: poate că î!i înc*ipuia că &ăiatul a a!teptat !i a tot a!teptat p$nă ce s a plictisit !i acum se pare că se (oacă de a v aţi ascunselea cu ea. c$nd ea a catadicsit în s"$r!it să iasă iar. Poate că se uită la lumea de a"ară prin vitrina magazinului. 'proape întotdeauna e un copil at$t de demn de încredere !i de ascultător. pe ta&uretul de răc*ită din "aţa camerei de pro&ă# 8ără îndoială că s a speriat !i "aţa i s a înro!it at$t de ţare. strălucitoare. în acela!i timp răutăcios !i de o tristeţe disperată# Poate că tanti 6reta. din acel lim&. deloc întreprinzător. înve!m$ntată într o roc*ie sclipitoare. ca să o pedepsească pentru că a lipsit at$t de mult# Poate că secătura asta mică se ascunde aici. c*ipul unei vulpi ucise. Poate că stă !i se uită la manec*inele de ceară ale unor "ete pe (umătate dez&răcate. -u.

pe pa(i!tea caprelor de pe coasta dealului. pe străduţele înguste. 2i dacă &ăiatul s a lăsat ademenit. 2i dacă a apărut un necunoscut !i a întins m$na spre el !i i a promis tot "elul de lucruri minunate. în curtea mosc*eii. 365 . încerc$nd să găsească singur drumul spre casă. pe care te poţi &aza. de a valma. v$nzători !i clienţi. +are tanti 6reta a sunat la "armacia domnului Heinemann de la colţul străzii Eep*ania*. 2i a plecat. zăpăcit. au căutat degea&a pe toate cărările pădurii# 2i pentru că se pare că era un magazin ară&esc. numai că un pic cu capul în nori. ca !i cum ar "i "ost răcită# In cele din urmă cu siguranţă că a ridicat vocea. ?periat că poate am uitat de el. în pasa(ele care duceau în &azar# 5ra acolo vreun tele"on. ne putem înc*ipui că p$lcuri de copii doar un pic mai mari ca mine au "ost c*emate !i trimise ici !i colo să mă caute prin cartier. ca să &ea un pic de apă. )n &ăiat isteţ. tanti 6reta n a mai ro!it. Pe măsură ce îi cre!tea nelini!tea. . ci s a al&it toată !i a început să tremure. au cercetat aleile la&irintice ale magazinului. ve!nic rătăcindu se în tot "elul de pove!ti pe care i le spun eu sau pe care !i le spune singur# Poate că a ie!it totu!i pe stradă. în puţuri. i au sărit în a(utor !i au pornit să mă caute# Pro&a&il că m au strigat pe nume. a iz&ucnit în pl$ns. pierdut în tot soiul de visuri cu oc*ii desc*i!i. !i toată lumea din magazin. în cr$ngul de măslini din apropiere. "ără îndoială.u un străin. ?au un ro&inet.'mos +z closetul.

alt"el părinţii mi ar "i amintit o mereu. îl dezmierdau. !i cum într o oră sau două aproape că au al&it# %mi amintesc că nu am strigat acolo. solid. un "el de melc rotund de metal.Poveste despre dragoste si întuneric ' reu!it sau nu să le dea părinţilor mei vestea cea cumplită. în întunericul deplin# . poate din cauză că încă mai tremuram de teama că vră(itoarea cu c*ipul vulpii ucise încă mai amu!ina pe acolo după mine# %mi amintesc că teama a "ost înlocuită acolo pe "undul tăcutei mări de cerneală. în vreme ce ra"ale de v$nt rece iz&esc geamurile pe dina"ară# 2i un pic ca !i cum m a! "i pre"ăcut că sunt un copil surd !i or&# 2i un pic ca !i cum m a! "i eli&erat de ei toţi# Pe deplin# ?peram să mă găsească în cur$nd !i să mă scoată de acolo# Dar numai în cur$nd. de o &l$ndeţe ciudată: a "i acolo era un pic ca !i cum m a! "i cui&ărit la căldură l$ngă mama su& o pătură de iarnă. se str$ngeau un pic !i se 366 . -u imediat# 'veam acolo c*iar !i un o&iect mic.am încercat să zg$lţ$i u!a încuiată sau să &u&ui în ea cu pumni!orii mei. ani la r$nd.am scos nici un sunet# . neted !i plăcut la pipăit# %mi încăpea per"ect în palmă !i degetele mele vi&rau c$nd se înc*ideau în (urul lui. îl pipăiau. la orice semn de neascultare ar "i pus pe tapet încă o reprezentaţie cu acea eCperienţă groaznică a pierderii !i (elirii . prin care copilul cel aiurit i a "ăcut să treacă. oric$t de scurtă o "i "ost ea. ?e pare că nu.

trăgeam de el. literalmente nimic c$t de multe pulsaţii pac pac vor mai "i p$nă să aud acel pac *otăr$t al &locării "inale. un clic în"iorat care îi era "oarte plăcut m$inii mele ce o învăluia# 2i iară!i îl scoteam din teacă !i trăgeam. ascult$nd pocniturile articulaţiilor lui delicate în vreme ce se întindea. încerc$nd să g*icesc pentru că nu vedeam nimic. trimiţ$ndu l departe în ad$ncimea spaţiului întunecat. eli&er$ndu l doar un piculeţ !i stop. alt piculeţ !i stop. -u mi amintesc dacă l am în!"ăcat trec$nd 367 . iar uneori trăgeau !i scoteau doar un pic capătul locatarului su&ţire !i mlădios dinăuntru precum capul unui melc care se iţe!te o clipă. !i de data asta întindeam la maCimum !arpele de oţel. primea toată lungimea lui !i răspundea cu o u!oară cutremurare "inală.'mos +z des"ăceau un pic. p$nă ce cutia îl trăgea cu totul înapoi în p$ntecele ei. îi dădeam &rusc drumul !i "ăceam !arpele de oţel să se năpustească înapoi în siguranţa &$rlogului lui cu viteza "ulgerului. o &andă su&ţire !i mlădioasă de oţel încovrigată într o cutie metalică# M am distrat cu acest melc multă vreme în întuneric. îl întindeam. curios. se arcuie!te într o parte !i în alta !i pe dată se retrage în căsuţa lui# 5ra o ruletă. îl scoteam din teacă.um a a(uns &rusc în posesia mea melcul cel &un. pipăind cu el ca să a"lu capătul întunericului. care însemna că !arpele a dispărut de la cap la coadă înapoi în p$ntecul din care îi îngăduisem să iasă# . iar capul i se îndepărta tot mai mult de coc*ilie# In cele din urmă îi îngăduiam să se întoarcă acasă treptat.

Poveste despre dragoste si întuneric pe l$ngă el. sunetul pianului lui tanti 6reta. povestea morţii !i învierii mele din magazinul de îm&răcăminte ară&esc nu a "ost pomenită niciodată. să se vindece întru c$tva de dependenţa de roc*ii# După c$teva săptăm$ni sau luni am "ost luat de la tanti 6reta !i trimis la grădiniţa doamnei Pnina. sau dacă degetele mele au dat peste el în cu!ca aceea. c$nd totul s a terminat cu &ine# Poate că s a temut că o vor considera o &onă pe care nu te poţi &aza pe de a ntregul. n a "ost nici măcar vreo aluzie# -ici măcar o oc*eadă complice# Poate a nădă(duit ca amintirea să se !teargă cu timpul !i să a(ungem am$ndoi să credem că n a "ost dec$t un vis ur$t# Poate că a "ost c*iar un pic ru!inată de eCcursiile ei eCtravagante prin magazinele de îm&răcăminte: după acea dimineaţă de iarnă nu m a mai "ăcut niciodată complice la delict# Poate că a reu!it c*iar. dincolo de zgomotele străzii# 368 . după ce &olovanul "usese rostogolit înapoi ca să astupe gura morm$ntului meu# -e putem înc*ipui "ără să gre!im că. !i ast"el î!i va pierde o sursă de venituri modeste. în amurg. într una dintre meandrele la&irintului. pe strada Eep*ania*# Dar încă vreo c$ţiva ani am auzit sla&.u siguranţă că nu găsea nici un motiv ca să i îngri(oreze după aceea. dar regulate# %ntre mine !i tanti 6reta. tanti 6reta a *otăr$t că ar "i mai &ine din toate punctele de vedere. un sunet stăruitor. în călătoria mea de cavaler rătăcitor. să nu le spună nimic părinţilor mei# . mulţumită mie. după ce s a g$ndit &ine. singuratic. de departe.

în vreme ce acea vră(itoare pitică. nici &ătr$n. cu rame ca"enii. cu pungi mari su& oc*ii &l$nzi. încă mai r$n(e!te la mine cu dinţii ei ascuţiţi. nu ţi mai "ie teamă:# %mi amintesc că salvatorul meu avea oc*elari de citit pătraţi. cu capetele sp$nzur$ndu i pe piept# ?e mi!ca parcă o&osit# 8aţa lui ca"enie era lată !i somnoroasă !i un z$m&et s"ios a p$lp$it o clipă !i s a stins su& mustaţa lui cenu!ie !i moale# >ăr&atul s a aplecat deasupra mea !i mi a spus ceva în ara&ă. nu prin 369 . copile. îndrăzneam să l iau !i să mă (oc cu el su& pătură. c$nd eram singur. provoc$ndu i erecţii lungi !i retrageri "ulgerătoare în ad$ncimea &$rlogului lui# )n &ăr&at cu pielea de culoarea ca"elei. însă am tradus totu!i în cuvinte în inima mea: 9-u ţi "ie teamă. printre care se vede un incisiv de aur# 2i nu e doar vră(itoarea: mai e !i melcul de metal pe care l am adus din pădure. melcul pe care l am ascuns de mama !i de tata !i pe care uneori. ceva ce n am înţeles. ci mai degra&ă. care nu se potriveau unui v$nzător dintr un magazin de îm&răcăminte.'mos +z -u a "ost vis# 1isele se topesc cu timpul !i lasă locul altor vise. cu un muc de ţigară stins între &uze !i o ruletă vec*e iţindu i se din &uzunarul de la piept# >ăr&atul s a uitat o vreme la mine. unui t$mplar îndesat. întruc*ipare a vulpii ucise. în v$rstă. care "redonează în vreme ce merge cu pa!i t$r!$iţi. nici t$năr. poate. av$nd în (urul g$tului un metru de croitorie verde !i al&. acel copil &ătr$n.

între m$inile lui calde.Poveste despre dragoste si întuneric lentilele oc*elarilor. pentru că era lume în &irou. di"erit de al tatălui meu. mi a apăsat o&razul de o&razul lui moale !i a zis. în e&raica ara&ilor. un miros pe care voiam să l ai&ă !i tata# Iar &ăr&atul care m a găsit a spus c$teva cuvinte în ara&ă celor adunaţi acolo. cu o mi!care largă. care îi alunecaseră pe nas. ca !i cum ar "i încălzit un pui îng*eţat . !i după ce m a cercetat atent !i !i a ascuns alt z$m&et sau um&ra unui z$m&et su& mustaţa îngri(ită a dat din cap pentru sine de două trei ori !i apoi s a întins !i mi a luat m$na. între mine !i tanti 6reta. amintind plăcut de un drum de ţară um&rit. lentă. care a ro!it "oarte tare. &ăr&atul m a trecut în &raţele lui tanti 6reta# . !i apoi.$nd &ăr&atul mi a văzut lacrimile. în picioare sau !ez$nd.u toate că nu eram prea dornic să "iu în &raţele ei# %ncă nu# 1oiam să mai stau un pic lipit 370 . competentă. pră"uită. Totul în ordine# 8oarte &ine# 2i m a dus în &raţe p$nă la &iroul care se a"la în măruntaiele magazinului. ca un doctor care palpează ca să a"le eCact unde doare. ci peste ele. între&are. !i acolo aerul era plin de mirosuri de ca"ea !i ţigări !i sto"ă de l$nă !i a"ters*ave ul &ăr&atului care mă găsise. !i atunci am început să pl$ng# . care pl$ngea într un colţ. !i m a scos din ung*erul întunecat. răspuns !i rezumat: J Totul în ordine. m a ridicat sus în aer !i m a str$ns destul de tare la piept. cu vocea lui (oasă. în amurg. !i el a rostit o "rază !i către tanti 6reta. care îmi îng*eţase de teamă. mult mai picant !i mai &ogat.

doar m a m$ng$iat pe o&raz !i m a &ătut u!urel pe umăr de două ori !i a plecat# . ceilalţi. ?au dacă mai trăie!te.'mos +z de pieptul &ăr&atului care mă salvase# După aceea au vor&it o vreme. !i pe c$nd mă învelea a zis 9Dormi. care s au s"$r!it cu pupături lipicioase. în vreo ta&ără de re"ugiaţi. omul meu n a vor&it. nu omul meu. ?au în murdărie !i sărăcie. dragul meu:# Poate că trăgea năde(de să !teargă mărturia# Poate că trăgea năde(de că atunci c$nd mă voi trezi din somnul de după masă o să cred că totul s a înt$mplat într un vis !i n o să le spun părinţilor. ca să se poată &ucura de ele !i ceilalţi copii# Dar n am adormit# 'm stat cuminte su& pătură. iar ca desert două &ucăţi de marţipan# 'poi m a dez&răcat !i m a culcat în patul ei !i a revărsat peste mine o ploaie de giugiuleli !i de sunete miorlăite. cineva c*iar că ar tre&ui să le scrie !i să le pu&lice într o carte. dormi. +are trăie!te în casa lui. ca să nu se vadă că am pl$ns# Mi a dat ni!te p$ine cu miere. cu poze "rumos colorate. despre "undul mării de cerneală sau despre &ăr&atul care m a salvat: nu voiam să mi con"i!te melcul# 2i nu !tiam cum le a! "i putut 371 . un castronel de orez "iert !i un pa*ar de lapte călduţ. (uc$ndu mă cu melcul meu de metal# -u le am spus niciodată părinţilor mei despre vră(itoare. sau dacă le a! spune ea ar putea să z$m&ească !i să spună că întotdeauna visam ast"el de pove!ti în timpul somnului de după masă. 'poi ne am dus acasă cu auto&uzul <'# Tanti 6reta s a spălat pe "aţă !i m a spălat !i pe mine.ine !tie cum îl c*ema.

cam a!a: 9-u i delict deloc N >ag m$na în "oc N )n "lirt !i un (oc N .u 6reta pe loc:# 372 .a de o&icei.4 Hoţ.4 2i m ar "i dus drept acolo !i m ar "i silit să dau înapoi melcul meu !i să spun vă rog să mă scuzaţi# 2i apoi pedeapsa# Mai t$rziu în acea după amiază a venit tata să mă ia de la tanti 6reta# . Doamne "ere!te. cu toate că a! "i putut cu siguranţă să l amarase# De eCemplu.e mine# . a! "i putut să i spun că din acea dimineaţă mai am un tată în a"ară de el# )n tată ara&# %n vreme ce mă încălţa glumea cu tanti 6reta# %ntotdeauna curta "emeile cu vor&e de du*# 2i întotdeauna "lecărea la nes"$r!it. scu"undate coră&iile. I au "ost.Poveste despre dragoste si întuneric eCplica unde l am găsit# -u prea puteam zice că l am adus ca amintire din vis# 2i dacă le spuneam adevărul s ar "i în"uriat pe tanti 6reta !i p. ca să nu lase loc nici unei clipe de tăcere# Tatei i a "ost "rică toată viaţa de tăcere# %ntotdeauna se simţea răspunzător de viaţa unei conversaţii !i considera că e un semn de e!ec !i de vinovăţie din partea lui dacă aceasta l$ncezea un moment# '!a că a "ăcut o poezie în cinstea lui tanti 6reta.4 înălţimea ?a.am răspuns.um. : . ?au castelele i au "ost cucerite de du!mani. a zis: 9înălţimea ?a e cam palid azi# ' avut o zi grea.4 %nălţimea ?a !i a pierdut cumva minţile.

însă tot a reu!it să &ol&orosească: J -u. domnule doctor Dlausner.'mos +z Poate că a mers !i mai departe !i a zis: 96reta dragă ţi "aci păcat N Drept aici m ai săgetat:. citind. iar g$tul !i pieptul ei au luat culoarea unei vinete. ca o curte de înc*isoare# 2i în um&ra c*iparo!ilor înalţi de pe cealaltă parte a zidului. arăt$ndu !i inima# Tanti 6reta a ro!it pe dată !i pentru că îi era ru!ine că se înro!e!te.u oc*ii no!tri am văzut ora!ele misterioase !i ruinele palatelor !i templelor din enciclopedie !i din "ilele unei cărţi ilustrate poloneze# Toată seara mama a stat într un "otoliu. însă coapsele ei au tremurat u!or către el. r$uri !i c$mpii din marele atlas german# . doar un dreptung*i str$mt de păm$nt &ătucit. un ar&ust s"ri(it de piper se c*inuia să supravieţuiască. zău a!a. ca !i cum t$n(eau să "acă pentru el o mică piruetă# In seara aceea tata m a dus într o călătorie lungă !i amănunţită printre vestigiile civilizaţiei inca: seto!i de cunoa!tere. scr$!nind din dinţiF îmi plăcea 373 . am trecut împreună peste oceane !i munţi. de un al&astru înc*is# 2i la c$teva minute o dată tăcerea din odaie era su&liniată de trei patru &ol&oroseli ale &ulelor de aer din venele încălzitorului# 6rădina nu era o grădină adevărată. tare ca &etonul. a ro!it !i mai tare. pe care c*iar !i ciulinii cre!teau cu greu# 5ra întotdeauna în um&ra zidului de ciment. ce stră(uiau grădina Lem&ergilor de alături# %ntr un colţ. cu picioarele str$nse su& ea# %ncălzitorul cu para"ină ardea cu o "lacără lini!tită.

era un copac sau un tu"i! singuratic de rodii. a zis el cu entuziasm# 9+ să "acem un mic 3i&&utz în spaţiul de l$ngă rodiu !i o să scoatem p$inea din păm$nt prin propria trudă#: -ici o "amilie de pe strada noastră nu avea *$rleţ. !i care în"lorea cu încăpăţ$nare în "iecare an# -oi. ca acelea pe care le "umau englezii !i c$ţiva oameni mai înstăriţi din cartier care voiau să i imite pe englezi# + dată pe an desc*ideam o prăvălie de pipe într un colţ al curţii# Datorită culorii &o&ocilor.ancelarului. nu a!teptam "ructele. *ăt departe în satele !i 3i&&utzurile din 6alileea. devreme. copiii. pe c$nd mama 374 . ar!i de soare.Poveste despre dragoste si întuneric să i "rec "runzele între degete !i să trag în piept mirosul lor eCcitant# %n partea opusă. Mala !i ?tasze3 7udnic3i din strada . ro!ii !i castraveţi# '!a că tata a propus să "acem o parcelă cu legume# 9+ să "im am$ndoi "ermieri:. din ?*aron !i din văi# '!a că tata !i cu mine am purces să cucerim săl&ăticia !i să "acem o grădină de legume aproape cu m$inile goale# ?$m&ătă dimineaţa. "urcă sau sapă# 'st"el de lucruri ţineau de noii evrei. aproape de celălalt zid. mi au adus odată în dar trei punguţe de *$rtie cu seminţe de ridic*i. în "ormă de vază. un supravieţuitor dezamăgit al vremii în care Derem 'vra*am era încă livadă. uneori părea că e la capătul "iecărei pipe un licăr ro!iatic# -i!te musa"iri cu înclinaţii agricole. ci tăiam "ără milă &o&ocii necopţi. care trăiau peste dealuri. în care &ăgăm un &ăţ lung cam de un deget pre"ăc$ndu i ast"el în pipe.

la "el ca întregul cartier. căr$nd o sticlă cu apă. un &eţi!or cu care să pui iodul. primul a(utor în caz de accidente# Mai înt$i tata a ridicat ceremonios cuţitul pentru *$rtie. palizi ca două coli de *$rtie. adică un pic mai mult dec$t *arta lumii care at$rna pe peretele coridorului nostru. cu veste al&e.'mos +z încă dormea. dar &ine apăraţi de un strat gros de cremă pe care ni l am întins unul altuia pe umeri# /. plin de &ucuriile agriculturii. care avea cam doi metri pătraţi. încălţat cu g*ete !i înarmat cu un ciocan. slă&ănogi. cu am$ndouă m$inile. două pa*are !i o cutiuţă cu un plasture. o sticluţă cu iod. avea rostul să de(oace toate tertipurile soarelui de primăvară#0 Tata desc*idea parada. o "urculiţă. pantaloni scurţi !i pălării 3a3i. s a aplecat !i a trasat pe păm$nt patru linii# 'st"el a marcat pe dată !i pentru totdeauna *otarele parcelei noastre. un &ăţ ascuţit la un capăt pe care îl numea ţăru!# Planul lui era să &ată cu ciocanul c$te un ţăru! în colţurile parcelei !i să încon(oare totul cu s"oară &ine întinsă# %nsă păm$ntul &ătucit era tare ca &etonul !i a rezistat tuturor e"orturilor tatei de a în"ige 375 . numită 1elveta.rema. oră!eni p$nă în v$r"ul degetelor noastre su&ţiri. cu pieptul îngust. între u!ile celor două camere# 'poi mi a spus să mă a!ez în genunc*i !i să ţin &ine. o "$!ie de ti"on !i u n &anda(. un g*em de s"oară. noi doi ne am "uri!at a"ară. o !uru&elniţă. un sac gol !i cuţitul pentru *$rtie de pe &iroul său# 5u măr!ăluia m pe urmele lui. neră&dător.

a zis tata cu modestie. v$r"ul ţăru!ului s a turtit rapid# Prin trudă aprigă am reu!it în cele din urmă să străpungem crusta de la supra"aţă !i să "acem o mică depresiune# Ţăru!ii au "ost în"ipţi p$nă la o ad$ncime de (umătate de deget !i în ruptul capului n au vrut să meargă mai departe# 'm "ost siliţi să l spri(inim pe "iecare cu două sau trei pietre mari !i să nu întindem c*iar a!a de &ine s"oara. s a întors pe c$mpul de luptă !i s a străduit !i mai tare# Transpira din &el!ug în vreme ce se lupta !i. de "apt grădina noastră de legume. cu alte cuvinte. imit$ndu i incon!tient clătinarea din cap: J 'sta e# In "elul acesta a dat tata semnalul unei scurte pauze# Mi a spus să mi !terg transpiraţia. !i a scos oc*elarii cu un aer de martir. o dată sau de două ori aproape că m a lovit peste degetele care ţineau ţăru!ul# Intre timp. reu!isem să "acem ceva din nimic: de aici p$nă aici era înăuntru. !i totul din (ur era a"ară. ca !i cum ar "i "ost de acord cu el însu!i !i ar "i con"irmat validitatea celor săv$r!ite# Iar eu am repetat după el. "ără oc*elari. !i a clătinat de c$teva ori din cap. i a a!ezat cu gri(ă pe pervazul "erestrei de la &ucătărie. să &eau ni!te apă.Poveste despre dragoste si întuneric ţăru!ii# '!a că a lăsat (os ciocanul. restul lumii# J 'sta e. să !ed pe treaptă !i să mă 376 . pentru că de c$te ori o str$ngeam ţăru!ii ameninţau să iasă din păm$nt# '!a că parcela a "ost marcată de patru porţiuni de s"oară legată le(er# In ciuda tuturor acestora.

a analizat gre!elile "ăcute. "urcă !i sapă. toate de odată# . ci !i a pus la loc oc*elarii. p$nă pătrunde &ine !i înmoaie acoperăm$ntul de "ier. nu "ăcut să dea iure! prin "orti"icaţii. a inspectat progresul de p$nă acum al proiectului nostru. iz&ea iar !i iar cu ciocanul în păm$ntul încăpăţ$nat# Dar ciocanul era prea u!or: era un ciocan pentru tre&uri casnice. slu(ea drept *$rleţ.'mos +z odi*nesc un pic# 5l nu s a a!ezat l$ngă mine. g$"$ind de parcă s ar "i înecat. ci să spargă nuci sau să &ată un cui în u!a de la &ucătărie# Iar !i iar ridica tata ciocanul lui (alnic. cu spatele îndurerat. alt"el s"oara ne ar sta în cale# De asemenea. cu "orti"icaţiile păm$ntului întărit# %ncovoiat. eroic !i aproape cu m$inile goale. "ăcută pentru a trage a"ară cuiele. !i a&ia apoi să ne reluăm atacul cr$ncen# Tata s a luptat p$nă la pr$nz.ur$nd pe pernuţele moi ale m$inilor i au apărut &ă!ici mari. cu oc*ii arăt$nd dezgoliţi !i nea(utoraţi "ără oc*elari. s a *otăr$t să turnăm pe păm$nt patru cinci găleţi de apă !i să a!teptăm vreo douăzeci de minute. ca David cu pra!tia împotriva armurii masive a lui 6oliat sau ca !i cum ar "i atacat crenelurile Troiei cu o tigaie# Partea &i"urcată a ciocanului. lac de apă. s a g$ndit la următoarea "ază a campaniei. ar "i mai &ine să săpăm mai înt$i parcela !i a&ia apoi să o marcăm. a stat l$ngă pătratul nostru de s"oară. a tras concluziile !i mi a spus să scot deocamdată ţăru!ii !i s"oara !i să i a!ez în ordine l$ngă perete: de "apt. dar tata a scr$!nit din dinţi !i 377 . a c*i&zuit la el.

pre"ăc$ndu se iar în &eton# ' trudit la crăpături. ilar plin de *otăr$re. le a ad$ncit !i le a lărgit. păm$ntului întărit i s a "ăcut milă de el. răsucindu se !i încovrig$ndu se ca tendoanele smulse din carne 378 . a "olosit cuvintele 9evident: sau 9categoric: pentru a !i repro!a lipsa de gri(ă. slavonă sau sanscrită# La un moment dat a repezit ciocanul cu toată puterea drept pe &om&eul panto"ului !i a gemut de durereF !i a mu!cat &uza. !i în vreme ce se lupta cu elementele naturii !i cu săl&ăticia virgină &uzele sale &ol&oroseau imprecaţii în"ier&$ntate la adresa solului neînduplecat. al&ite de e"ort. apoi s a întors pe c$mpul de luptă !c*iopăt$nd. în am*ară. îl lăsa în (os. sau poate că a "ost doar uimit de devotamentul lui. în cele din urmă. nici c*iar c$nd s au spart !i a curs "luidul din ele !i s au pre"ăcut în răni desc*ise# . !i !i a reluat eroic e"orturile tenace# P$nă ce. după c$t mă taie capul.a dat atenţie nici &ă!icilor de pe laturile degetelor sale de cărturar# Iar !i iar ridica ciocanul în înalturi. a !ters cu &atista gura sticlei !i a insistat să &eau !i eu un pic. a sor&it un pic de apă.Poveste despre dragoste si întuneric nu le a &ăgat în seamă. în greacă !i în latină !i. !i a început să crape# Pe dată tata a v$r$t v$r"ul !uru&elniţei în crăpături. !i a !ters "runtea. s a odi*nit un pic. ca pe ni!te &alauri uci!i# 7ădăcini rupte se iţeau din ace!ti &ulgări de păm$nt. iz&ea !i &u&uia !i îl ridica iar în înalturi. !i cu degetele goale. ca !i cum s ar "i temut că solul s ar putea răzg$ndi. a desprins &ulgări mari pe care i a îngrămădit unul peste altul la picioarele sale. cu &urta în sus.

'mos +z vie# ?arcina mea era să avansez în urma e!alonului de asalt. să pieptăn părul solului a"$nat# 'cum a venit vremea "ertilizării# -u aveam gunoi de la vite sau păsări. ca un "el de supă groasă care s a stricat# 9'sta o să îm&ogăţească solul nostru sărac:. cu vestele leoarcă de sudoare. lapte acrit !i tot soiul de alte lic*ide v$scoase !i scursuri groase pline de &ucăţi !i particule suspecte. a!a că tata pregătise dinainte o cratiţă cu resturi de m$ncare# 5rau ni!te lături groase din apă în care a "iert m$ncarea. ca să le dea plantelor noastre *rana "ără de care vor cre!te c*ircite !i &olnăvicioase#: Pro&a&il că a g*icit corect ideea ori&ilă care îmi 379 . să sparg !i să "ăr$miţez "iecare &ulgăre !i. "olosind "urculiţa ca pe o gre&lă sau o grapă. să desprind rădăcinile !i să le pun în sac. iar eCcrementele porum&eilor de pe acoperi! ie!eau din discuţie din cauza riscului de in"ecţie. resturi de pe!te !i ulei de pră(it înnegrit. să îndepărtez pietrele mari !i mici. mi a eCplicat tata pe c$nd ne odi*neam alături pe treaptă. simţindu ne ca doi adevăraţi muncitori !i "ăc$ndu ne v$nt cu pălăriile 3a3i# 9Tre&uie neapărat să *rănim solul cu orice poate să se trans"orme din resturile de la &ucătărie într un *umus &ogat în su&stanţe organice. să des"ac &ulgării cu cuţitul de *$rtie. resturi de "iertură de ovăz !i de &or! cu legume "ierte. zaţ de ca"ea m$los pe care pluteau "runze de ceai. în cele din urmă. dovleci putrezi. co(i de "ructe !i legume.

proiectul de cucerire a săl&ăticiei "usese dus la &un s"$r!it# -oua noastră grădină se întindea de la un ţăru! la altul !i de la o s"oară la altă.Poveste despre dragoste si întuneric venise în minte. pentru că s a gră&it să adauge. tata mi a eCplicat cuvintele simplu. gunoită !i însăm$nţată. împărţită în trei valuri sau d$m&uri alungite !i egale. "ructe !i toate roadele &ogate ale c$mpului. unul pentru castraveţi !i altul pentru 380 . grădinii !i livezii:# In vreme ce "iCam la loc ţăru!ii în cele patru colţuri ale parcelei noastre !i întindeam cu &ăgare de seamă s"oara între ei. eCact !i în ordine: putreziciune !i descompunere. organic. metamor"oză.$nd mama a venit să ne spună că pr$nzul va "i gata într o (umătate de oră. acea metamor"oză minunată care trans"ormă putreziciunea !i descompunerea în compost. mister# . alc*imie. însă deose&ită de acesta prin culoarea ei ca"eniu înc*is !i prin solul s"ăr$micios. lucrat# Parcela noastră de legume era "rumos săpată !i gre&lată. compost. e o comoară ascunsă generaţii la r$nd de ţărani !i de "ermieri au perceput instinctiv acest adevăr# Tolstoi însu!i vor&e!te undeva despre mistica alc*imie care se des"ă!oară în p$ntecul păm$ntului. roade. unul pentru ro!ii. lini!titor: 92i să nu "aci gre!eala să te sperii că am putea a(unge să m$ncăm prin legumele pe care le cre!tem ceea ce acum poate părea un gunoi dezgustător# -u !i nu4 In nici un caz4 6unoiul nu e mizerie. Tolstoi. legume. încon(urată din toate părţile de păm$ntul gol al curţii din spate. compostul în sol &ogat !i ast"el în cereale.

o atinge 381 . care în viaţa civilă at$rna de ceainic !i ţinea "runzele c$nd "ăceam ceaiul# Tata a zis: J '!adar. pentru că în c$teva zile lăstarii "iravi o să înceapă să !i ridice capetele !i o să dea deoparte "iri!oarele de păm$nt. o grădină viu colorată de poze: o imagine plină de viaţă a unei tomate de un ro!u în"lăcărat. a!a cum un &ăiat neascultător î!i scutură capul ca să !i dea (os !apca# 8iecare plantă. spun ra&inii. de acum în "iecare dimineaţă !i seară o să udăm straturile de legume. pe moment.'mos +z ridic*i# 2i în loc de plăcuţe temporare. al& !i verde# După ce am împră!tiat îngră!ăm$ntul !i am pus în păm$nt seminţele. o să alergi să cauţi primele semne de încolţire. nu tre&uie să le udăm nici prea mult. nici prea puţin. ca acelea care se pun la căpăt$iul mormintelor ce nu au "ost încă acoperite cu o piatră. de cum "aci oc*i. am udat d$m&urile gestante o dată !i încă o dată cu o stropitoare improvizată dintr o sticlă cu apă !i o mică strecurătoare din &ucătărie. cel puţin p$nă ce cre!teau legumele însele. are propriul ei înger care stă deasupra ei. spălate !i plesnind de sănătate. strălucind în ro!u. cu două trei picături transparente de rouă care i se prelingeau pe o&ra(i. am pus la capătul "iecărui strat c$te un &ăţ !i pe "iecare &ăţ o punguţă în care se a"laseră seminţele# '!a se "ace că aveam. !i "ără îndoială că în "iecare dimineaţă. o poză cu ni!te castraveţi într o nuanţă atrăgătoare de verde !i o ilustraţie apetisantă a unei legături de ridic*i.

.*iar !i una c$t o gămălie. a planta !i a scoate din păm$nt. sau legătura etimologică între păm$nt ro!u om s$nge tăcere. Pe c$nd mă uitam a"ară l am văzut pe tata ză&ovind c$teva minute alături de noua lui grădină. a lapida !i a alunga. "ericit ca un artist care pozează alături de ultima lui creaţie. )n torent constant de aluzii. 382 . mai ales !tii tu unde# 2i să nu adoarmă în cadă ca de o&icei. a dezrădăcina !i a rupe. dornic să ţi pună pe loc la dispoziţie vastele lui cuno!tinţe# Te ai g$ndit vreodată la modul în care lim&a e&raică leagă la un loc anumite rădăcini după sunetele lor. !i apoi m am căţărat pe capacul de la closet !i m am uitat pe "erestruică# ?e vedea de(a ceva. întotdeauna &ucuros să eCplice !i să citeze. )n prim lăstar. păduri întregi de "apte !i analogii. căma!ă !i pantaloni curaţi !i să sară în cadă# %nălţimea 1oastră să !i amintească să "olosească mult săpun. + mlădiţă verde. modest !i smerit. pentru că umilul 1ostru servitor î!i a!teaptă cu ră&dare r$ndul# %n &aie am scos totul de pe mine. încă !c*iopăt$nd de c$nd î!i dăduse peste deget cu ciocanul. a ara !i a lipsi. p$nă la c*iloţi.Poveste despre dragoste si întuneric pe cap !i zice 9. de eCemplu. conotaţii !i (ocuri de cuvinte se scurgea din el. dar "ericit ca un erou învingător# Tata era un vor&itor neo&osit. o&osit. asocieri.re!ti4:# Tata a mai zis: J 'cum înălţimea 1oastră cea transpirată !i murdară să "acă &ine să ia ru"ărie. întotdeauna d$nd pe dina"ară de citate !i prover&e.

doar să nu se instaleze tăcerea. prin oc*elarii cu rame rotunde. străduindu se cu disperare să i distreze pe cei de "aţă. îm&răcat în ve!mintele 3a3i de pionier !i condus cu &rutalitate în al&astrul or&itor al amiezii# E$m&etul lui !ovăielnic te "iCa o clipă. ce "usese t$r$t &rusc a"ară din întunericul lăca!ului de studiu. care i erau prea largi !i i a(ungeau p$nă la genunc*ii noduro!i# >raţele !i picioarele su&ţiri erau "oarte al&e !i acoperite cu păr des !i negru# 'răta ca un învăţăcel talmudic &uimac. . să răsp$ndească "ericire. neră&dător să descopăr vreun semn de încolţire. c*iar să "acă pe prostul. Dacă mi e îngăduită îndrăzneala# Q In zilele următoare am alergat în grădina noastră de legume la "iecare două trei ore. cine mai !tie ce. ca !i cum s ar "i rugat. ceva ce nu tre&uia cu nici un preţ să uite# Dar ce anume uitase. dar care era cel mai urgent !i mai important lucru de pe lume. !tii tu cumva ce am uitat. ca !i cum te ar "i tras de m$necă !i te ar "i implorat să &inevoie!ti să i arăţi un strop de iu&ire# +c*ii lui căprui te priveau a&senţi sau c*iar panicaţi.eva important# . nu !i amintea în ruptul capului# ?cuză mă. ca !i cum !i ar "i amintit deodată că a uitat ceva. într o "lanelă leoarcă de sudoare !i pantaloni scurţi 3a3i. "ie doar !i pentru o clipă# + siluetă uscăţivă.eva ce nu poate "i am$nat# . încordată. 383 . călc$ndu !i pe demnitate.'mos +z mormane peste mormane de eCplicaţii. respingeri !i argumente.ai vrea să "ii at$t de drăguţ !i să mi aminte!ti ce anume era.

pentru că s au răzg$ndit. în pi(ama. dintre care unul a ie!it un pic str$m&. într o dimineaţă devreme. p$nă ce n au mai "ost dec$t ni!te paie (alnice# . capetele lor micuţe au atins păm$ntul iar ele au devenit ve!tede. !i doi oc*i. trupurile li s au încovoiat peste noapte. p$nă ce păm$ntul se pre"ăcea în noroi# In "iecare dimineaţă săream din pat !i dădeam "uga desculţ. su&ţiri. au pălit. înc$t le am udat din nou !i din nou# 2i am înălţat o sperietoare îm&răcată într un com&inezon vec*i de al mamei. am văzut că ridic*ile au preluat conducerea !i !i au înălţat periscoapele plăp$nde. cu o cutie goală de conserve în loc de cap. în"ă!urate str$ns# 'm "ost at$t de "ericit. cenu!ii. încon(urată de ziduri înalte !i um&rită de c*iparo!i înalţi. să văd dacă peste noapte se produsese minunea mult a!teptată# 2i după c$teva zile.$t despre ro!ii. nici măcar n au răsărit: au eCaminat condiţiile predominante. ca al lui Hitler. ca !i cum ar "i clipit !mec*ere!te sau în &ătaie de (oc# După c$teva zile au ie!it !i castraveţii# Dar indi"erent ce au văzut ridic*ile !i castraveţii. ca !i cum ar "i "ost tare descura(ate.Poveste despre dragoste si întuneric "ie !i numai vreo um&ră de mi!care a păm$ntului a"$nat# )dam iar !i iar parcela. pe care am desenat o gură !i o mustaţă !i o "runte peste care cădea păr negru. au discutat ce să "acă !i au *otăr$t să ne lase &altă# Poate curtea noastră nu era în stare să rodească nimic. tre&uie să i "i m$*nit sau îngrozit. "iind at$t de (oasă. înc$t nu a(ungea la ea nici o rază de soare# ?au 384 .

îngrozise de moarte lăstarii "iravi# '!a că acesta a "ost s"$r!itul încercării noastre de a crea un "el de mic 3i&&utz în Ierusalim !i de a m$nca într o &ună zi rodul muncii noastre# J De aici. 'm udat prea mult. dimpotrivă. tata m a văzut aplecat peste lăstarii muri&unzi. pe c$nd pleca la lucru cu servieta lui cam *ărtănită. adoratori ageamii care curtează păm$ntul. că am gre!it cu siguranţă pe undeva# '!a că acum categoric suntem o&ligaţi să muncim "ără istov !i cu înver!unare ca să găsim rădăcina !i cauza e!ecului nostru# 'm pus prea mult îngră!ăm$nt.'mos +z poate că sărisem peste cal cu udatul# ?au cu îngră!ăm$ntul# Poate că sperietoarea mea Hitler. La urma urmei. despre grădinărit !i despre cultivarea legumelor /cel de al doilea era în germană0. in"luenţa poeziei curtene!ti medievale asupra originilor romanului scurt. dar nu sunt încă o&i!nuiţi cu calea de mi(loc# In acea zi. înlăcrimat. c$nd s a întors de la munca lui des"ă!urată la >i&lioteca -aţională de pe Muntele ?copus. cuvintele grece!ti din Mis*na*. interpretarea teCtelor ugaritice# %nsă într o dimineaţă. am sărit peste o "ază esenţială. a spus tata cu tristeţe. dar inevita&ilă. de care nu s au sinc*isit deloc păsările. a adus două volume groase pe care le împrumutase. ci simpli amatori. nu suntem ţărani sau "ii de ţărani. declinul unor lim&i ale minorităţilor din >alcani. decurge concluzia gravă. !i le a studiat cu gri(ă# 'tenţia lui s a îndreptat în cur$nd către alte pro&leme !i către cu totul alte cărţi. 385 . ?au.

coteţe de păsări !i stupi# Pe acest loc. a venit acasă cu auto&uzul. legume. doar vreun s"ert de acru de pomi "ructi"eri. pe care le luasem "ără să cer voie din dulăpiorul cu medicamente din &aie !i acum le administram lăstarilor o"iliţi. a dat de trei patru ori din cap !i a îngăimat g$nditor. dar m a pus iute (os# 5ra perpleC. avea să se înalţe cele&ra re!edinţă din pre"a&ricate a pre!edintelui >en Tsvi# Tata s a dus după orele de muncă la această "ermă eCperimentală# Pro&a&il că i a spus lui 7ac*el @annait sau uneia dintre asistentele acesteia. sting*erit. c$te o picătură "iecăruia# %n acel moment tatei i s a "ăcut milă de mine# M a ridicat !i m a str$ns la piept. la începutul anilor . a cerut s"aturi !i îndrumare !i. ca !i cum ar "i "ugit de pe c$mpul de luptă. un soi de comună. aproape că se pierduse cu "irea# %nainte să plece.asa 8emeilor Pioniere sau poate că 8erma 8emeilor Muncitoare sau cam a!a ceva# %n spatele ei era o mică rezervaţie agricolă.Poveste despre dragoste si întuneric cu"undat într un ultim e"ort disperat de a i salva cu a(utorul unor picături pentru nas sau pentru urec*i.P0. cuvintele: 9+ să vedem ce se mai poate "ace:# Pe strada I&n 6a&irol din 7e*avia era pe atunci o clădire numită . o "ermă a "emeilor. mai degra&ă pentru sine dec$t către mine. în cele din urmă. căr$nd o lădiţă de lemn cu păm$nt în care erau vreo douăzeci sau treizeci de răsaduri sănătoase# ' adus pe "uri! prada în casă !i a ascuns o de mine în spatele co!ului cu ru"e murdare sau su& 386 . toată povestea în"r$ngerii noastre agricole.

a zis: J Da# Mi se pare că medicamentul tău de ieri le a "ăcut &ine plantelor noastre su"erinde# . înarmat cu lanterna. mi am dat seama că minunea era c*iar mai mare dec$t păruse la prima vedere# 7ăsadurile de ridic*i săriseră noaptea în stratul castraveţilor# Iar în stratul ridic*ilor se a!ezaseră ni!te plante pe care nu le recuno!team deloc. cople!it de puterea magică a zece sau douăzeci de picături pentru nas sau urec*i# Tot *ol&$ndu mă a!a. stratul pentru care nu avusesem vreun 387 . dacă e vreun semn de vindecare# ?au poate că mi s a părut# Mergeţi să vedeţi. ciocanul lui neîn"ricat !i cuţitul pentru *$rtie# Dimineaţa. &ine. apoi s a "uri!at a"ară. Lăstarii mei s"ri(iţi. plesnind de sănătate. înc$t ieri nu mai erau dec$t ni!te paie (alnice. uluit. sau morcovi# 2i lucrul cel mai de mirare: pe stratul din st$nga. rogu vă. !uru&elniţa. se trans"ormaseră peste noapte. a a!teptat p$nă ce am adormit. !i veniţi să mi spuneţi ce credeţi. care "useseră at$t de o"iliţi !i găl&e(iţi. c$nd m am trezit. tata mi s a adresat pe un ton o&i!nuit. ca prin "armec. poate vinete. în plante viguroase. unde pusesem seminţele de ro!ii care nu au încolţit.'mos +z &u"etul din &ucătărie.e ar "i să mergeţi să aruncaţi 1oi în!ivă o privire. pline de sevă !i de un verde intens# 'm rămas acolo. ca !i cum mi ar "i spus să mi leg !ireturile sau să mi înc*ei căma!a# 8ără să !i ridice oc*ii de pe ziar. înălţimea 1oastră. !i vom vedea dacă am$ndoi suntem mai mult sau mai puţin de aceea!i părere.

cu muguri gal&eni printre lăstarii de la v$r"# După o săptăm$nă &oala ne a lovit iar grădina. sau vara dintre ele# ?unt singur în curte# . erau acum trei sau patru plante tinere !i stu"oase. răsadurile !i au aplecat capetele !i au început să arate din nou la "el de &olnăvicioase !i de slă&ite ca evreii persecutaţi din diaspora. )ri.Poveste despre dragoste si întuneric motiv să mi "olosesc picăturile magice. într o după amiază de vară# 5ste s"$r!itul clasei înt$i ori începutul clasei a doua. apoi au murit !i ei# Doar sperietoarea mea Hitler a prosperat ceva mai mult# Tata !i a căutat consolarea în eCplorarea surselor romanului cavaleresc lituanian sau în na!terea romanului din poezia tru&adurilor.eilalţi au plecat "ără mine. în căutarea altor semne de viaţă# T$rziu. plin de ceva ur$t mirositor !i lipicios care se uscase !i l a spălat la ro&inet. uniţi de s"orile murdare. luni. comete !i planete ciudate !i am purces într o călătorie prime(dioasă de la stea la stea. iar a început agonia. sori. dar nu m au primit în &anda M$inii -egre pentru că n am vrut să su"lu# Danus* a găsit unul printre copaci. în ce mă prive!te. 'li3. cu lăstarii o"iliţi. am presărat curtea cu galaCii ticsite cu stele. cu "runzele pleo!tite. Danus*. Luli3. !i cine n a avut cura(ul să l um"le nu merită să "acă 388 . !i de data asta nici picăturile pentru nas !i nici siropul de tuse n au avut nici un spor: parcela noastră de legume se usca !i murea# Timp de două sau trei săptăm$ni cei patru ţăru!i au continuat să se înalţe acolo. 5itan !i 'mmi s au dus să caute lucrurile acelea printre copacii de pe panta pădurilor de la Tel 'rza.

"ără mine. pe gură# 'poi el atinge trupul ei în tot "elul de locuri. c*iar !i su& *aine# 'poi el dă (os pantalonii de pe am$ndoi !i î!i pune unul dintre acele lucruri !i se culcă pe ea !i tot a!a !i la s"$r!it el se udă# 2i lucrul acesta a "ost inventat pentru ca ea să nu "ie udată deloc de el# 2i a!a se petrec lucrurile în "iecare noapte în pădurile de la Tel 'rza. dar nu c*iar p$nă la capăt. !i mă uit la ce a mai rămas din zi# .*iar !i doamnei ?ussmann. iar tot ce e moale !i tot ce e cald e moale !i cald doar pe moment# P$nă la urmă totul va tre&ui să treacă de partea rece !i tare# 'colo nu te mi!ti nu g$nde!ti nu simţi nu încălze!ti nimic# Pe vecie# 389 . nici vor&ă să poată "i primit în &anda M$inii -egre# Danus* a eCplicat cum merge trea&a# In "iecare noapte soldaţii englezi duc "ete în pădurile de la Tel 'rza !i acolo.'mos +z parte din &anda M$inii -egre.u toţii# 2i îţi dă tot soiul de senzaţii plăcute în corp !i îţi întăre!te mu!c*ii !i e &un !i pentru curăţarea s$ngelui# ? au dus cu toţii.*iar !i părinţii tăi# Da. învăţătoarea. î n întuneric. !i ai tăi# 2i ai tăi# .imentul e rece !i tare su& trupul tău îm&răcat cu vestă# 6$ndind. dincolo de s$rmele de ru"e. iar cine n a avut cura(ul să !i l pună !i să "acă un pic de pipi în el. că tot ce e tare !i tot ce e rece va răm$ne tare !i rece pe vecie. ca un soldat englez. !i nici părinţii mei nu sunt acasă# Eac pe spate pe cimentul de la capătul curţii. soţul ei i o "ace noaptea# . iată ce se înt$mplă# Mai înt$i se sărută multă vreme. !i a!a se petrec lucrurile în "iecare noapte cu toată lumea# .

!i acum lim&a ta însă!i are gust de cretă# Danu!. !i ru"e at$rn$nd pe o s$rmă. !i între timp lim&a ta cercetează piatra ca !i cum ar "i o &om&oană. imposi&il de imaginat c$t de mare este. ca păpu!ile matrio!ca.e se va înt$mpla dacă în clipa următoare vreun copil imens. cine !tie. un univers întreg într o pietricică într un univers într o pietricică. 2i. !i e întocmai acela!i lucru. !i acel copil culege pur !i simplu întregul nostru univers cu două degete !i îl &agă cu totul în gură !i începe !i el să l cerceteze cu lim&a. !i c$nd e mai mare. +rice univers e o piatră !i orice piatră e un univers# P$nă ce prinde să ţi se înv$rtă capul. cu căi lactee !i sori !i comete !i copii !i pisici. nu e dec$t o pietricică pe cimentul din curtea unor uria!i. &ăiatul în a cărui gură nu suntem dec$t o pietricică. !i tot a!a. 'li3.Poveste despre dragoste si întuneric Eaci pe spate !i degetele găsesc o pietricică !i o v$ră în gura ta care simte gustul de pra" !i ipsos !i ceva ce parcă ar "i sărat. iar el !i universul lui. poate că universul acelui &ăiat uria!. dar nu sărat de a &inelea# Lim&a cercetează tot soiul de mici ridicături !i sco&ituri. !i apoi cei care 390 . . !i prietenii lui au r$s de el !i au plecat "ără el. nu e în realitate dec$t o pietricică din curtea unui &ăiat !i mai mare. 5itan !i 'mmi !i ceilalţi din &anda M$inii -egre peste !aizeci de ani vor "i morţi. Luli3. !i c$nd e mai mic. )ri. ca !i cum piatra ar "i o lume ca a noastră !i ar avea munţi !i văi# 2i dacă se dovede!te că păm$ntul nostru sau c*iar întregul nostru univers. 2i se g$nde!te !i el că poate această piatră din gura lui e în realitate un întreg univers.

în "elul în care o "ac lic*idele v$scoase: mo*or$t !i gal&en !i încet. doamna Lem&erg sau ?*ula sau 5va.'mos +z !i i amintesc vor muri. a devenit umedă !i caldă. !i a stat !i el culcat pe spate !i !i a &ăgat în gură o piatră !i piatra a "ost !i ea c$ndva un &ăiat !i &ăiatul a "ost c$ndva o piatră# -ăucit# 2i între timp piatra asta a căpătat un pic de viaţă !i nu mai e c*iar a!a de rece !i de tare. iar &oarea se st$rne!te !i o linge o clipă# 2i după cincizeci !i cinc i de ani. dar vezi electricitatea gal&enă curg$nd ca un clei at$t de gros că e greu de vărsat. pe c$nd !ed !i scriu într un caiet !colăresc la masa din grădina din 'rad. dincolo de gardul Lem&ergilor. dar culcat cum e!ti nu poţi vedea cine anume. Poate că !i ei s au dus să caute acele lucruri în păduri !i era cineva de care au r$s pentru că nu a avut cura(ul să l um"le !i să !i l pună. a!a de gros e. iar din "ereastra vecinilor !i în seara aceasta curge o lumină electrică groasă 391 . !i apoi cei care î!i amintesc de cei care î!i amintesc de cei care î!i amintesc de ei# +asele lor se vor pre"ace în piatră ca aceasta din gura mea# Poate că piatra din gura mea a "ost ni!te copii care au murit acum miliarde de ani. se st$rne!te eCact aceea!i &oare a serii. 2i l au lăsat !i pe el singur în curtea lui. înaintează ca uleiul de motor dens peste seara care acum e un pic al&astră cenu!ie. a aprins lumina. cineva a aprins lumina electrică. de a&ia se mi!că. c*iar începe să se mi!te în gura ta !i îţi întoarce &l$nd g$dilăturile pe care le prime!te de la v$r"ul lim&ii tale# %n spatele c*iparo!ilor. î!i croie!te cu trudă drumul cel încet.

cu oc*ii str$ns înc*i!i. !i încă de multă vreme.Poveste despre dragoste si întuneric înceată. de c$te ori daţi nas în nas ea zice cam acelea!i c$teva vor&e &anale. ea doar î!i în"ige g*earele !i tu e!ti cel care smuce!te !i scrie. la 'rad. dimpotrivă: a venit să atace seara aceasta# 5 ca o "emeie pe care o cuno!ti de multă vreme. nu se poate a&ţine. ca un del"in cu *arponul prins în carne !i care smuce!te c$t de tare poate. smuce!te *arponul !i "unia legată de el !i tunul legat de "unie !i &arca v$nătorului pe care e "iCat tunul. acum tre&uie să o "acă. nu i mai pasă de tine. disperat. smuce!te ca să scape. smuce!te !i se luptă. ce i pasă. smuce!te !i se răsuce!te iar !i iar în mare. întotdeauna îţi z$m&e!te. nu u!urel. gal&enă. *otăr$tă să nu ţi dea drumul. întinde m$na acum !i te love!te ca un *arpon !i începe să te tragă !i să te s"$!ie. ci cu toate g*earele. ca uleiul de motor dens ne cunoa!tem. smuce!te !i se zv$rcole!te. e ca !i cum n ar mai "i surprize# Dar sunt# 'cea seară cu piatra din gură în curtea de la Ierusalim n a venit aici. dacă vrei sau nu. întotdeauna te &ate u!or pe piept într un "el "amiliar. cu "aţa sc*imonosită parcă de durere. smuce!te !i se scu"undă în ad$ncurile întunecoase. dar de "apt nu ea e cea care trage. ce simţi tu. *otăr$tă să !i impună voinţa. smuce!te !i scrie !i 392 . lu&ric. n o mai găse!ti atrăgătoare sau neatrăgătoare. dintr odată întinde m$na !i te în!"acă de căma!ă. numai că de data asta nu o "ace. să ţi amintească de cele uitate sau să aţ$ţe doruri vec*i.

pe care o aveam în spaţiul dintre !i"onier !i perete. uit$ndu mă a"ară. !i scuipa către ea vor&e îngrozitoare în rusă sau polonă amestecate cu idi!# -ici una dintre ele nu !i înc*ipuia că eram g*emuit în acel loc. smuce!ti !i smuce!ti !i el doar mu!că din carnea ta. dincolo de s$rmele de ru"e# Privind cum lumina zilei se predă treptat# . !edea doar pe scaunul tare care î!i 393 . din 'rad.eilalţi se duseseră cu toţii în pădurile de la Tel 'rza "ără mine !i din cauză că nu aveam cura(ul să su"lu zac aici pe spate pe ciment la capătul curţii. cu oc*ii arunc$nd "ulgere. rănindu te din ce în ce mai mult. pentru că e prinzătorul !i tu e!ti prada. lucrul care mu!că !i sapă în tine !i nu ţi dă drumul. care venise la Ierusalim din coli&a din carton gudronat de la marginea Diriat Mots3inului. cu c$t smuce!ti mai tare cu at$t sapă mai ad$nc în tine !i nu poţi niciodată să i pricinuie!ti durere pentru această pierdere care sapă din ce în ce mai ad$nc. e acea seară de la Ierusalim !i tu e!ti în această seară de aici.ur$nd va "i noapte# +dată am văzut din pe!tera lui 'ii >a&a. el dă !i tu ai primit. sunt părinţii tăi morţi !i tu doar smuce!ti !i scrii mai departe# . văz$nd !i auzind totul# Mama n a răspuns la &lestemele tunătoare ale mamei ei. !i a ie!it din "ire din cauza mamei mele !i gesticula către ea cu "ierul de călcat. mama mamei mele. cum &unica. e v$nătorul !i tu e!ti del"inul străpuns de *arpon.'mos +z smuce!te !i mai tareF dacă mai smuce!te o dată cu toată "orţa lui disperată poate că se va eli&era de lucrul în"ipt în carnea sa. ţin$ndu mi respiraţia.

Poveste despre dragoste si întuneric

pierduse spătarul, a!ezat în colţ, !edea dreaptă cu genunc*ii str$n!i, cu m$inile neclintite pe genunc*i !i cu oc*ii aţintiţi !i ei asupra genunc*ilor, de parcă totul ar "i depins de genunc*ii ei# Mama !edea acolo ca un copil certat, !i în vreme ce mama ei o &om&arda cu între&ări veninoase, toate s"$r$ind, îm&i&ate de sunete !uierătoare, ea nu răspundea nimic, dar oc*ii îi aţinteau !i mai intens genunc*ii# Tăcerea ei continuă nu "ăcea dec$t să sporească "uria &unicii, părea că !i a pierdut de a &inelea minţile: oc*ii îi "ulgerau, tur&area îi "ăcuse "aţa ca de lup, clă&uci îi al&eau colţurile &uzelor desc*ise !i i se vedeau dinţii ascuţiţi , a azv$rlit "ierul "ier&inte pe care îl ţinea, de parcă ar "i vrut să l zdro&ească de perete, a răsturnat cu piciorul sc$ndura de călcat !i a ie!it ca o "urtună din încăpere, tr$ntind u!a at$t de tare, înc$t au zăngănit toate geamurile, vaza !i ce!tile# Mama, "ără să !i dea seama că mă uitam, s a ridicat dintr odată !i a început să se pedepsească singură, s a plesnit peste o&ra(i !i !i a smuls părul, a în*ăţat un umera! !i s a lovit cu el peste cap !i peste spate p$nă ce a iz&ucnit în pl$ns, !i am început !i eu, în loc!orul meu dintre !i"onier !i perete, să pl$ng !i să mi mu!c am$ndouă m$inile at$t de tare, înc$t mi au apărut urme ca un cadran de ceas, dureroase# In seara aceea am m$ncat cu toţii pe!te umplut îndulcit, pe care l a adus &unica din coli&a de carton gudronat de la marginea Diriat Mots3inului, într un sos dulce cu morcovi "ierţi dulci, !i vor&eau cu toţii între ei despre
394

'mos +z

speculanţi !i &ursa neagră, despre întreprinderea de stat pentru construcţii, !i economia de piaţă, !i "a&rica de teCtile 'ta de l$ngă Hai"a, !i masa s a înc*eiat cu o salată de "ructe "ierte, numită compot, pe care o "ăcuse tot mama mamei mele !i care ie!ise tot dulce !i lipicioasă ca un sirop# .ealaltă &unică a mea, cea de la +dessa, &unica ?*lomit, !i a terminat politicos compotul, !i a !ters &uzele cu un !erveţel al& de *$rtie, a scos din geanta ei de piele un ru( !i o oglin(oară de &uzunar !i !i a desenat la loc conturul &uzelor, !i apoi, în vreme ce v$ra la loc cu gri(ă în tu&ul lui ru(ul ăla ca erecţia ro!ie a unui c$ine, a remarcat: J .e pot să zic, - am gustat în viaţa mea o m$ncare mai dulce# 'totputernicul tre&uie că iu&e!te tare mult 1ol*Gnia, de a îm&i&at o a!a cu miere# .*iar !i za*ărul vostru e mult mai dulce ca al nostru, !i sarea voastră e dulce, !i piperul vostru, !i c*iar mu!tarul din 1ol*Gnia are gust de dulceaţă, !i *reanul vostru, oţetul vostru, usturoiul vostru, toate sunt at$t de dulci, că l aţi putea îndulci cu ele p$nă !i pe Ingerul morţii însu!i# De îndată ce a rostit aceste vor&e a amuţit &rusc, ca !i cum s ar "i temut de m$nia îngerului căruia cu at$ta u!urinţă cutezase să i pomenească numele# La care cealaltă &unică, mama mamei mele, a ar&orat un z$m&et plăcut, deloc răz&unător sau răutăcios, ci un z$m&et &ine intenţionat, curat !i nevinovat precum c$ntecul *eruvimilor, !i la acuzaţia că gătea at$t de dulce că ar "i îndulcit
395

Poveste despre dragoste si întuneric

oţetul sau *reanul !i c*iar pe îngerul morţii, &unica Itta i a răspuns &unicii ?*lomit: J Dar nu !i pe tine, dragă soacră a "iicei mele4 .eilalţi încă nu s au întors din pădurile de la Tel 'rza !i stau încă pe spate pe cimentul care pare să "i devenit un pic mai puţin rece !i tare# Lumina serii se "ace mai rece !i mai cenu!ie peste v$r"urile c*iparo!ilor# .a !i cum cineva s ar preda acolo, pe grozavele înălţimi de deasupra copacilor, acoperi!urilor !i a tuturor celor ce se mi!că aici, pe stradă, în curtea din spate !i în &ucătărie, mult deasupra mirosurilor de pra", varză !i gunoi, mult deasupra ciripitului păsărilor, la "el de sus pe c$t este cerul "aţă de păm$nt, deasupra sunetelor de (elanie ale rugăciunilor care vin în ra"ale zdrenţuite din sinagoga din (osul străzii# %nalt, limpede !i nepăsător, se des"ă!oară acum peste încălzitoarele de apă !i ru"ele spălate at$rnate pe "iecare acoperi! de aici !i peste gunoaiele a&andonate !i pisicile vaga&oande !i peste tot "elul de doruri !i peste toate !oproanele din "ier ruginit de prin curţi !i peste urzeli, omlete, minciuni, ciu&ere, lozincile lipite de cei din ilegalitate, &or!, paragina grădinilor distruse !i rămă!iţele pomilor "ructi"eri din vremea în care aici era o livadă, !i acum, c*iar acum, se răsp$nde!te !i creează ti*na unei seri limpezi !i line, "ăc$nd pace în cerurile înalte, deasupra lăzilor de gunoi !i deasupra sunetelor de pian !ovăielnice !i s"$!ietoare pe care le tot încearcă o "ată !tearsă, Menuc*ele ?tic*, pe care am poreclit o -emuc*ele*, Pitica, încerc$nd iar
396

'mos +z

!i iar să c$nte o gamă ascendentă simplă, poticnindu se iar !i iar, întotdeauna în acela!i loc, !i de "iecare dată lu$nd o de la capăt, în vreme ce o pasăre îi răspunde, iar !i iar, cu primele cinci note din 8ur 5lise a lui >eet*oven# )n cer larg !i gol, din zare în zare, la capătul unei zile "ier&inţi de vară# ?unt trei nori cirus !i două păsări întunecate# ?oarele a apus dincolo de zidurile cazărmii ?c*neller, cu toate că "irmamentul nu i a dat drumul soarelui, ci l a în*ăţat cu g*earele !i a iz&utit să i s"$!ie poalele pelerinei multicolore, iar acum î!i pro&ează prada, "olosind norii cirus ca manec*ine de croitorie, pun$ndu !i lumina ca pe un ve!m$nt, scoţ$nd o, cercet$nd c$t de &ine i se potrivesc colanele de strălucire verzuie sau mantia cu multe culori, cu sclipirea ei aurie !i aureola de purpură al&ăstrie, sau cum se încolăcesc pe lungimea lor ni!te "$!ii "ine de argint, tremur$nd ca liniile "r$nte sc*iţate su& apă de un &anc de pe!ti care înoată iute# 2i sunt ni!te sclipiri de tranda"iriu cu o nuanţă de purpuriu !i verde ca lăm$ia, iar acum se dezgole!te rapid !i se îm&racă într o mantie ro!iatică din care curg r$uri de lumină c$rm$zie !tearsă, iar după o clipă sau două î!i pune altă *aină, de culoarea cărnii dezgolite care e în(ung*iată dintr odată !i pătată de c$teva *emoragii puternice, în vreme ce trena ei întunecată începe să "ie adunată su& "alduri de cati"ea neagră !i deodată nu mai e înălţime peste înălţime, ci ad$ncime peste ad$ncime peste ad$ncime, ca !i cum valea morţii s ar desc*ide !i s ar întinde pe "irmament,
397

Poveste despre dragoste si întuneric

ca !i cum nu ar "i deasupra !i cel care zace pe spate dedesu&t, ci invers, tot "irmamentul e un a&is iar cel care zace pe spate nu mai zace ci plute!te, "iind supt, plon($nd rapid, căz$nd ca o piatră spre ad$ncimea cati"elată# - o să uiţi niciodată seara asta: nu ai dec$t !ase ani sau cel mult !ase !i (umătate, dar pentru prima oară în mica ta viaţă ceva enorm !i a&solut cumplit s a desc*is pentru tine, ceva important !i grav, ceva care se întinde de la in"init la in"init, !i te ia, !i ca un uria! mut intră în tine !i te desc*ide, a!a înc$t !i tu pari pentru o clipă mai larg !i mai ad$nc dec$t tine însuţi, !i cu o voce care nu e vocea ta, ci poate că va "i vocea ta peste treizeci sau patruzeci de ani, cu o voce care nu îngăduie r$sul sau u!urinţa, îţi porunce!te să nu uiţi nici un amănunt din această seară: să ţi aminte!ti !i să păstrezi mirosurile ei, să ţi aminte!ti trupul !i lumina ei, să ţi aminte!ti păsările ei, sunetele pianului, strigătele ciorilor !i toate ciudăţeniile cerului dezlănţuit din zare în zare su& oc*ii tăi, !i toate astea sunt pentru tine, toate strict în atenţia adresantului !i doar a lui# - o să i uiţi niciodată pe Danus*, 'mmi !i Luli3 sau "etele cu soldaţii în păduri, sau ce i a spus &unica celeilalte &unici, sau pe!tele dulce plutind, mort !i asezonat, într un sos de morcovi# - o să uiţi niciodată asprimea pietrei ude care a "ost în gura ta cu mai &ine de o (umătate de secol înainte, dar un ecou al gustului ei cenu!iu de cretă, ipsos !i sare îţi mai înc$ntă încă v$r"ul lim&ii# 2i toate g$ndurile pe care ţi le a evocat piatra aceea nu le vei uita niciodată, un univers
398

'mos +z

într un univers într un univers# %ţi vei aminti senzaţia ameţitoare a timpului din vreme în vreme, !i toate puterile cere!ti pro&$nd, amestec$nd !i rănind nenumăratele nuanţe de lumină imediat după ce a apus soarele, purpuriu liliac*iu verde portocaliu auriu mov c$rm$ziu staco(iu al&astru !i ro!u !ters cu s$nge !iroind, !i încet co&oară peste toate o culoare cenu!iu al&ăstruie pro"undă !i opacă, cum e culoarea tăcerii, cu miros ca al notelor repetate la pian, urc$nd !i poticnindu se iar !i iar pe o gamă ruptă, în vreme ce o singură pasăre răspunde cu cele cinci note de început din 8ur 5lise: Ti da di da di# Tata avea o slă&iciune pentru lucrurile importante, în vreme ce mama era "ascinată de t$n(ire !i capitulare# Tata era un admirator entuziast al lui '&ra*am Lincoln, Louis Pasteur !i al discursurilor lui .*urc*ill, 9s$nge, sudoare !i lacrimi:, 9niciodată at$t de mulţi nu au datorat at$t de mult:, 9vom lupta cu ei pe pla(e:# Mama, cu un z$m&et &l$nd, se identi"ica cu poezia lui 7a*el, 9-u ţi am c$ntat, patria mea, !i nu ţi am slăvit numele cu "apte de vite(ie, doar pe o cale au pă!it picioarele mele###: Tata, la c*iuveta din &ucătărie, iz&ucnea din senin, "ără să ne prevină, într un recital av$ntat din .erni3ovs3i: 9 ###iar în această Ţară va cre!te un neam N .are î!i rupe lanţurile de "ier N Privind lumina drept în oc*i4: ?au uneori din Aa&otins3i: 9### Aotapata, Massada N 2i >eitarul capturat N ? or ridica iară!i în putere !i splendoare4 N +, evreule c*iar sărman N ?clav
399

Poveste despre dragoste si întuneric

sau rătăcitor N Te ai născut prinţ N încoronat cu a lui David cunună regală:# .$nd era în vervă, tata z&iera at$t de "als, că s ar "i răsucit morţii în morm$nt, 9Patria mea, o, ţara mea, ţinut muntos acoperit cu piatră goală4: a lui .erni3ovs3i# P$nă ce mama tre&uia să i aducă aminte că Lem&ergii de alături, !i pro&a&il că !i alţi vecini, "amilia >uc*ovs3i !i "amilia 7osendor"", îi ascultă pro&a&il recitalul !i r$d, la care lata se oprea s"ios, cu un z$m&et sting*erit, de parcă ar "i "ost prins "ur$nd dulciuri# .$t despre mama, îi plăcea să !i petreacă seara !ez$nd pe patul deg*izat în canapea, cu picioarele desculţe adunate su& ca, aplecată peste o carte a"lată pe genunc*i, rătăcind ore în !ir pe aleile din grădinile învăluite în toamnă din povestirile lui Turg*eniev, .e*ov, IOas3eOicz, 'ndrB Maurois !i )#-# 6nessin# 'm$ndoi părinţii mei au venit la Ierusalim direct din secolul al WIW lea# Tata a crescut cu un regim concentrat de romantism de operetă, naţionalist, setos de luptă /Primăvara -aţiunilor, ?turm und Drang0, ale cărui culmi de marţipan erau stropite, ca de ni!te picături de !ampanie, cu "renezia virilă a lui -ietzsc*e# Mama, pe de altă parte, trăia după cealaltă regulă romantică, meniul introspectiv, melancolic în c*eie minoră, îm&i&at de su"erinţa proscri!ilor sentimentali cu inimile zdro&ite, în care se insu"laseră arome autumnale vagi de decadenţă "in de si^cle# Derem 'vra*am, su&ur&ia noastră, cu v$nzătorii ei am&ulanţi, prăvălia!ii !i misiţii, cu v$nzătorii de articole de modă !i idi!i!tii, pieti!tii
400

'mos +z

cu c$ntecele lor t$nguitoare, mica &urg*ezie strămutată !i eCcentricii re"ormatori ai lumii, nu li se potrivea nici unuia# %ntotdeauna a plutit prin casa noastră un vis !ovăielnic despre mutarea într un cartier mai cult, ca >eit Ha3ei cm sau Diriat ?*emuel, dacă nu c*iar Talpiot sau 7e*avia, nu pe loc, dar într o &ună zi, în viitor, c$nd s ar "i ivit o posi&ilitate, c$nd o să punem ceva deoparte, c$nd copilul o să "ie un pic mai mare, c$nd tata o să reu!ească să pună piciorul pe scara academică, c$nd mama o să ai&ă un post în învăţăm$nt, c$nd situaţia se va îm&unătăţi, c$nd ţara va "i mai dezvoltată, c$nd o să plece englezii, c$nd statul evreu va "i creat, c$nd va "i mai limpede ce se va înt$mpla aici, c$nd ne va "i în s"$r!it un pic mai u!or# 9'ici, în Ţara pe care au iu&it o stră&unii no!tri:, c$ntau părinţii mei c$nd erau tineri, ea la 7ovno iar el la +dessa !i 1ilna, la "el cu mii de alţi tineri sioni!ti din estul 5uropei în primele decenii ale secolului WW, 9toate speranţele ni se vor împlini# 'colo să trăim în li&ertate, acolo să în"lorim, curaţi !i neîncătu!aţi#: Dar care erau toate speranţele astea, .e "el de viaţă 9curată !i neîncătu!ată: se a!teptau părinţii mei să găsească acolo, Poate că se g$ndeau, nedeslu!it, că vor găsi în ţara reînnoită a Israelului ceva mai puţin mic &urg*ez !i evreiesc !i mai mult european !i modernF ceva mai puţin &rutal materialist !i mai idealistF ceva mai puţin "e&ril !i volu&il !i mai a!ezat !i reţinut#
401

Poveste despre dragoste si întuneric

Poate că mama a visat să ducă viaţa unei pro"esoare studioase !i creative de la !coala unui sat din ţara Israelului, scriind în timpul li&er poezii sentimentale sau poate povestiri evocatoare, pline de sensi&ilitate# .red că spera să !i creeze relaţii plăcute cu arti!ti su&tili, relaţii marcate de desc*iderea inimii !i de dezvăluirea sentimentelor adevărate, !i ast"el să se eli&ereze de dominaţia zgomotoasă a mamei ei !i să scape de puritanismul su"ocant, de prostul gust !i de odiosul materialism care se pare că "ăceau ravagii în locul de unde venea ea# Pe de altă parte, tata î!i imagina că e *ărăzit să devină un cărturar plin de originalitate din Ierusalim, un pionier cutezător al reînnoirii spiritului evreiesc, un demn urma! al pro"esorului Aosep* Dlausner, un o"iţer curtenitor din o!tirea cultă a 8iilor Luminii care se luptă cu "orţele întunericului, un succesor potrivit dintr o lungă !i glorioasă dinastie de cărturari care începuse cu unc*iul Aosep* cel "ără copii !i avea să continue cu nepotul lui devotat, pe care îl îndrăgea ca pe un "iu# La "el cu cele&rul lui unc*i, !i "ără îndoială că inspirat de acesta, tata putea citi lucrări !tiinţi"ice în !aisprezece sau !aptesprezece lim&i# ?tudiase la universităţile din 1ilna !i Ierusalim /!i c*iar a scris o teză de doctorat, mai t$rziu, la Londra# De ani de zile vecinii !i străinii i se adresau cu Herr Do3tor, !i apoi, la cincizeci de ani, a avut în cele din urmă un doctorat adevărat, !i pe deasupra unul londonez0# Mai studiase, în mare parte de unul singur, istoria
402

'mos +z

antică !i modernă, istoria literaturii, lingvistica !i "ilologia generală e&raică, studiile &i&lice, g$ndirea evreiască, ar*eologia, literatura medievală, puţină "ilozo"ie, studii slavone, istoria 7ena!terii !i studii romanice: era ec*ipat !i pregătit să devină lector !i să înainteze în ierar*ie p$nă la con"erenţiar !i în cele din urmă la pro"esor, să "ie un cărturar desc*izător de drumuri !i, &ineînţeles, să a(ungă să !adă în capul mesei în "iecare s$m&ătă după amiază !i să o"ere un monolog după altul pu&licului cople!it de uimire, alcătuit din admiratori !i devotaţi, întocmai ca unc*iul său# Dar nimeni nu l a vrut, !i nici realizările sale savante# '!a înc$t acest Treplev a "ost silit să o ducă de azi pe m$ine ca &i&liotecar la ?ecţia ziarelor din >i&lioteca -aţională, scriindu !i noaptea cărţile despre istoria romanului scurt !i despre alte su&iecte din istoria literaturii, cu puterile care îi mai răm$neau, în vreme ce Pescăru!ul lui î!i petrecea zilele într un apartament de la su&sol, gătind, spăl$nd ru"e, deretic$nd, coc$nd, îngri(ind un copil &olnăvicios, !i, c$nd nu citea romane, stătea cu oc*ii aţintiţi pe "ereastră p$nă ce pa*arul cu ceai i se răcea în m$nă# +ri de c$te ori putea, dădea meditaţii# 'm "ost singur la părinţi !i am$ndoi au pus întreaga povară a dezamăgirilor lor pe umerii mei mici# Mai înt$i a tre&uit să măn$nc &ine, să dorm mult !i să mă spăl cum tre&uie, ca să mi sporesc !ansele de a cre!te mare ca să împlinesc o parte din "ăgăduinţele tinereţii lor#
403

Poveste despre dragoste si întuneric

?e a!teptau să învăţ să citesc !i să scriu c*iar înainte de a a(unge la v$rsta !colară# ?e luau la întrecere să mi o"ere lingu!eli !i mită ca să mă "acă să învăţ literele /!i nu era nicidecum nevoie, pentru că ele oricum mă "ascinau !i au venit la mine de &unăvoie0# 2i după ce am învăţat să citesc, la v$rsta de cinci ani, am$ndoi ţineau cu tot dinadinsul să mi asigure un regim de lectură gustos dar !i *rănitor, &ogat în vitamine culturale# Discutau adesea cu mine su&iecte care în alte case cu siguranţă nu erau considerate potrivite pentru copii# Mamei îi plăcea să mi spună pove!ti cu vră(itori, spiridu!i, v$rcolaci, coli&e "ermecate din ad$ncul pădurii, dar vor&ea cu mine serios !i despre delicte, di"erite emoţii, vieţile !i su"erinţele unor arti!ti străluciţi, &oli mintale !i viaţa interioară a animalelor# /9Dacă te uiţi atent, o să vezi că "iecare persoană are o caracteristică dominantă care o "ace să semene cu un anumit animal, pisică, urs, vulpe sau porc# Trăsăturile "izice ale unei persoane trimit !i ele la animalul cu care se aseamănă cel mai &ine#:0 Tata, între timp, mă iniţia în domenii ca misterele sistemului solar, circulaţia s$ngelui, .arta 'l&ă &ritanică, evoluţia, T*eodor Herzl !i uimitoarea poveste a vieţii lui, aventurile lui don Sui(ote, istoria scrisului !i tiparului !i principiile sionismului# /9In diaspora viaţa evreilor era "oarte greaF aici, în ţara Israelului, încă nu ne e u!or, dar cur$nd va "i creat statul evreu !i atunci lucrurile vor "i îndreptate !i înnoite# %ntreaga lume o să vină să se minuneze de ceea ce va
404

'mos +z

crea aici poporul evreu#:0 Părinţii !i &unicii, prietenii sentimentali ai "amiliei, vecinii &ine intenţionaţi, tot soiul de mătu!i împopoţonate, cu îm&răţi!ările lor urse!ti !i pupicii unsuro!i, erau în permanenţă uimiţi de "iece cuv$nt care îmi ie!ea pe gură: copilul e a!a de minunat de inteligent, a!a de original, a!a de sensi&il, a!a de aparte, a!a de precoce, e a!a de meditativ, pricepe tot, are imaginaţia unui artist# %n ce mă prive!te, eram at$t de uimit de uimirea lor, înc$t inevita&il a(ungeam să mă uimesc singur# La urma urmei, erau cu toţii adulţi, cu alte cuvinte, "ăpturi care !tiau tot !i aveau întotdeauna dreptate, !i dacă ei ziceau întotdeauna că sunt at$t de de!tept, păi, cu siguranţă a!a !i era# Dacă le păream interesant, nu era ne"irească tendinţa mea de a "i de acord cu ei# 2i dacă ei credeau că sunt un copil sensi&il, creativ !i destul de cumva !i întru totul altcumva /am&ele într o lim&ă străină0, !i apoi a!a de original, a!a de dezvoltat, a!a de inteligent, a!a de raţional, a!a de drăguţ etc, ei &ine### 8iind at$t de con"ormist !i plin de respect "aţă de lumea adulţilor !i de valorile predominante !i neav$nd "raţi sau surori sau prieteni care să contra&alanseze cultul personalităţii care mă încon(ura, n aveam de ales, tre&uia să "iu de acord, cu modestie, însă pe deplin, cu părerea pe care o aveau adulţii despre mine# 2i a!a, în mod incon!tient, pe la patru sau cinci ani am devenit un mic îng$m"at în care părinţii !i restul lumii adulţilor investiseră o avere
405

Poveste despre dragoste si întuneric

considera&ilă !i o"ereau un credit generos în"umurării mele# )neori, în serile de iarnă, noi trei !edeam la tai"as în (urul mesei din &ucătărie, după cină# 1or&eam înceti!or, pentru că &ucătăria era tare mică !i str$mtă, !i niciodată nu ne întrerupeam unul pe celălalt# /Tata considera aceasta o condiţie preliminară a oricărei conversaţii#0 1or&eam, de eCemplu, despre ce ar înţelege din lumea noastră un or& sau o creatură de pe altă planetă# Poate că, în esenţă, suntem cu toţii mai degra&ă ca un eCtraterestru or&, 1or&eam despre copiii din .*ina !i din India, copiii &eduinilor !i ai ţăranilor ara&i, copiii din g*etouri, copiii imigranţilor ilegali !i copiii din 3i&&utzuri, care nu aparţineau părinţilor lor, ci, la v$rsta mea, trăiau de(a o viaţă o&!tească independentă pentru care erau răspunzători ei în!i!i, î!i curăţau camerele prin rotaţie !i *otărau prin vot la ce oră să stingă lumina !i să se culce# Lumina electrică gal&enă, sla&ă, lumina c*iar !i ziua &ucătărioara sărăcăcioasă# '"ară, pe strada care era de(a pustie la opt seara, "ie din cauza restricţiei de circulaţie impuse de către englezi, "ie pur !i simplu din o&i!nuinţă, un v$nt "lăm$nd !uiera în nopţile de iarnă# Eăngănea capacele lăzilor de gunoi din a"ara caselor, îngrozea c*iparo!ii !i c$inii vaga&onzi !i cu degetele lui negre pipăia ciu&erele at$rnate de &alustradele &alcoanelor# )neori a(ungea p$nă la noi din inima întunericului ecoul îndepărtat al unei împu!cături sau o eCplozie înă&u!ită#
406

'mos +z

După cină, stăteam toţi trei la r$nd, ca la paradă, înt$i tata, apoi mama !i apoi eu, cu "aţa la peretele pe care primusul !i ma!ina de gătit cu para"ină îl m$n(iseră cu negru, !i cu spatele către încăpere# Tata se apleca peste c*iuvetă, spăla !i clătea pe r$nd "iecare "ar"urie !i pa*ar, pun$ndu le apoi pe plan!eta pentru uscare, de unde mama le lua, le !tergea !i le punea deoparte# 5u răspundeam de !tergerea "urculiţelor !i a lingurilor !i mai tre&uia să le sortez !i să le pun în sertar# De la !ase ani mi s a îngăduit să !terg cuţitele de masă, dar îmi era interzis cu desăv$r!ire să m$nuiesc cuţitul de p$ine !i celelalte cuţite# Pentru ei nu era destul să "iu inteligent, raţional, cuminte, sensi&il, creativ !i meditativ, cu imaginaţia visătoare a unui artist# Mai tre&uia să "iu !i vizionar !i g*icitor, un soi de oracol al "amiliei# La urma urmei, se !tie, copiii sunt mai aproape de natură, de s$nul magic al creaţiunii, încă nu au "ost corupţi de minciuni sau otrăviţi de socoteli egoiste# '!a că tre&uia să (oc rolul oracolului del"ic sau al ne&unului s"$nt# Pe c$nd mă căţăram în rodiul o"ticos din curte sau alergam de la un zid la altul "ără să calc pe liniile dintre pietrele pava(ului, mă c*emau să le dau lor !i musa"irilor lor oarece semn spontan al cerului, ca să îi a(ut să înc*eie o dispută, să meargă sau nu în vizită la prietenii lor din 3i&&utzul Diriat 'navim, să cumpere sau nu /în rate0 o masă rotundă maro cu patru scaune, să prime(duiască sau nu vieţile
407

Poveste despre dragoste si întuneric

supravieţuitorilor "uri!$ndu i în ţară în &ărci prăpădite sau să invite sau nu "amilia 7udnic3i la cină vineri seara# ?arcina mea era să rostesc o idee vagă, am&iguă, mai presus de v$rsta mea, o "rază o&scură &azată pe "ragmente de idei pe care le am auzit de la adulţi !i le am scuturat !i amestecat &ine, ceva ce poate "i interpretat în am&ele sensuri, ceva desc*is oricărei interpretări# Dacă se poate, ar tre&ui să cuprindă vreo comparaţie sau să apară în ea eCpresia 9în viaţă:# De eCemplu: 9+rice călătorie e ca un sertar:# 9In viaţă eCistă dimineaţă !i seară, vară !i iarnă#: 9' "ace mici concesii e ca !i cum ai evita să calci pe "ăpturi mititele#: 'st"el de "raze enigmatice, 9din gura pruncilor !i a sugarilor:, îi "ăceau pe părinţii mei să se simtă cople!iţi de emoţie, oc*ii le străluceau, îmi răsuceau cuvintele pe o parte !i pe alta, descoperind în ele eCprimarea pro"etică a înţelepciunii pure, incon!tiente, a naturii înse!i# Mama mă str$ngea cu căldură la piept la auzul unor zicale at$t de "rumoase, pe care tre&uia întotdeauna să le repet sau să le reproduc în prezenţa rudelor sau a prietenilor încremeniţi# .ur$nd am învăţat să produc în serie ast"el de cugetări, la comandă, la cererea pu&licului meu entuziasmat# 'm reu!it să eCtrag nu una, ci trei plăceri separate din "iecare pro"eţie# Mai înt$i, priveli!tea pu&licului meu, care î!i aţintea oc*ii "lăm$nzi asupra &uzelor mele, a!tept$nd cu neră&dare ceea ce avea să se ivească, !i apoi
408

'mos +z

cu"und$ndu se într o mulţime de interpretări contradictorii# In al doilea r$nd, eCperienţa ameţitoare a "aptului că (udecam precum ?olomon între ace!ti adulţi /9- ai auzit ce a zis despre micile concesii, 2i atunci de ce mai insi!ti că n ar tre&ui să mergem m$ine la Diriat 'navim, :0# .ea de a treia plăcere era cea mai tainică !i minunată dintre toate: generozitatea mea# -imic pe lume nu mă &ucura mai mult dec$t înc$ntarea de a da# 5rau însetaţi, aveau nevoie de mine !i le dădeam ce voiau# .e noroco!i erau să mă ai&ă4 .e s ar "i "ăcut "ără mine, De "apt, eram un copil "oarte lini!tit, ascultător, s$rguincios, susţin$nd "ără să !tiu ordinea socială sta&ilită /mama !i cu mine eram supu!i tatei, care era la picioarele unc*iului Aospe*, care, la r$ndul său în ciuda opoziţiei sale critice se supunea lui >en 6urion !i 9instituţiilor autorizate:0# %n a"ară de asta, eram neo&osit în căutarea cuvintelor de laudă din partea adulţilor, părinţii mei !i musa"irii lor, mătu!i, vecini !i cuno!tinţe# Totu!i, una dintre cele mai populare reprezentaţii din repertoriul "amiliei, o comedie "avorită cu intrigă presta&ilită, evolua în (urul unei încălcări a legii, urmată de o !edinţă de introspecţie !i apoi de pedeapsa potrivită# După pedeapsă veneau remu!carea, căinţa, iertarea, renunţarea la o parte din pedeapsă sau la cea mai mare parte a ei !i, în "inal, o scenă de iertare !i împăcare plină de lacrimi, însoţită de îm&răţi!ări !i de tandreţuri reciproce#
409

Poveste despre dragoste si întuneric

De eCemplu, într o zi, îm&oldit de dragostea pentru !tiinţă, presar piper negru în ca"eaua mamei# Mama ia o îng*iţitură, se îneacă !i scuipă ca"eaua în !ervetul ei# +c*ii i se umplu de lacrimi# De(a plin de remu!care, nu zic nimic, !tiu prea &ine că scena următoare e a tatei# Tata, în rolul lui de investigator imparţial, gustă cu &ăgare de seamă ca"eaua mamei# Poate că doar î!i înmoaie &uzele în ea# Pe dată pune diagnosticul: J .ineva a *otăr$t să ţi asezoneze ca"eaua# 'm &ănuiala că este m$na unui persona( de rang înalt# Tăcere# .a un copil cum nu se poate mai cuminte, car lingură după lingură de "iertură de ovăz din "ar"urie la gură, îmi !terg &uzele cu !ervetul, mă opresc un pic !i apoi iar măn$nc două trei linguri cu v$r"# .alm# 2ez$nd drept# .a !i cum a! eCempli"ica o carte a &unelor maniere# 'zi o să mi măn$nc toată "iertura# .a un copil model# P$nă ce "ar"uria va sclipi de curăţenie# Tata continuă, ca !i cum ar "i ad$ncit în g$nduri, ca !i cum ne ar împărtă!i liniile generale ale misterelor c*imiei, "ără să se uite la mine, vor&ind doar cu mama sau cu el însu!i: J 2i totu!i ar "i putut "i o catastro"ă# După cum se !tie prea &ine, eCistă o serie de amestecuri "ăcute din su&stanţe care în sine sunt complet nevătămătoare !i pot "i consumate de oameni, însă c$nd se com&ină pot pune în prime(die viaţa oricui le gustă# +ricine e cel care a pus orice o "i lucrul acela în
410

J . dacă eCistă printre noi o ast"el de secătură u!uratică. continuă tata. măcar nu adăpostim un la!# + persoană lipsită de orice cinste !i respect de sine# Tăcere# 5 r$ndul meu# Mă ridic în picioare !i spun cu un ton de adult.*iar prime(duirea vieţii# + tăcere de moarte umple &ucătăria# De parcă ce e mai rău s a înt$mplat de(a# Mama. ca o glumă deplasată ar tre&ui să ai&ă cura(ul să se ridice pe dată în picioare# . d$nd din cap de c$teva ori. dar are prea mult tact ca să pomenească oroarea# Tăcere# J Prin urmare. J Pe cuv$ntul meu de onoare de om care se 411 . întocmai ca al tatei: J 5u am "ăcut o# %mi pare rău# ' "ost un lucru cu adevărat prostesc# . sugerez ca oricine o "i "ăcut "arsa asta "ără îndoială că "ără să vrea. împinge potirul otrăvit departe de ea.o să se mai înt$mple niciodată# J 5!ti sigur. cu dosul m$inii# J 2i atunci ce s ar "i înt$mplat. de parcă ar !ti "oarte &ine ceea ce aproape că s a înt$mplat.a să !tim cu toţii că. g$nditor.tău de onoare de om care se respectă. incon!tient. +trăvire# ?pital# .'mos +z ca"eaua ta ar "i putut să amestece alt ingredient# 2i atunci.ategoric# J Pe cuv$ntul.

J Da.um. remu!care !i tristeţe s"$!ietoare# '!a că tata declară: J Prea &ine. c*iar a!a# J . acum# Po"te!te# J . ca să !teargă gustul rău# 'poi. J Da. 're gust de mană cerească. 8iecare dintre noi se &ucura de rolul lui în această comedie# Tatei îi plăcea să se poarte ca un zeu 412 . dacă vrei. ne putem a!eza la &iroul meu ca să mai sortăm ni!te tim&re# >ine.um. po"te!te# %nsă după o primă îng*iţitură !ovăielnică intervine mama# ?ugerează că e destul# -u i nevoie să eCagerăm# . . ca"eaua asta. căinţă !i promisiune. %mi str$m& "aţa cu un dezgust a&solut# 5Cprim$nd su"erinţă.u piperul negru în ea. atunci# 5 destul# + să ne mulţumim cu at$t de data aceasta# %nălţimea 1oastră !i a mani"estat pocăinţa# '!a că o să tragem o linie su& cele înt$mplate# 2i *ai să o su&liniem cu a(utorul unei &ucăţi de ciocolată.opilul are un stomac at$t de sensi&il# 2i cu siguranţă că de acum !i a învăţat lecţia# Tata nu aude pledoaria pentru compromis# ?au se pre"ace că n o aude# %ntrea&ă: J 2i cum îi pare înălţimii 1oastre &ăutura sa. eu să &eau asta.Poveste despre dragoste si întuneric respectă# J Mărturisire. toate indică o reducere a pedepsei# -e vom mulţumi de data aceasta să &inevoie!ti să o &ei# Da.

ca să ai&ă ocazia să re"lecteze la comportarea sa gre!ită !i să se *otărască să o îm&unătăţească pe viitor# 413 . muritorii de r$nd. c*iar îmi poruncea să mi trag în (os pantalonii !i să mi pregătesc "undul /el nu spunea dec$t 92ezutul. un "el de Ie*ova domestic care împră!tie sc$ntei de m$nie !i tunete cumplite. rogu te4:0. în zilele ploioase# De data aceasta mă tem că 5Ccelenţa 1oastră va tre&ui să consimtă să !i !teargă regalele urme ale pa!ilor cu propriile i m$ini ginga!e# Iar apoi înălţimea 1oastră ?upremă va &inevoi să se supună încuierii în &aie pentru o oră. apoi mă lovea nemilos de !ase sau !apte ori cu cureaua# Dar. ci prin politeţe !i sarcasm îng*eţat: J %nălţimea 1oastră a catadicsit să umple iar cu noroiul din stradă coridorul: se pare că e mai pre(os de demnitatea înălţimii 1oastre să !i !teargă picioarele pe pre!ul de la u!ă a!a cum ne ostenim să o "acem noi. m$nia tatei nu se mani"esta prin pogromuri. mă plesnea de două trei ori peste "aţă# )neori. sărind peste prolog. pe întuneric. în general. mai ales dacă "ăcusem ceva ce ar "i putut "i periculos pentru mine.'mos +z răz&unător. văz$nd !i pedepsind toate "aptele rele. nu doar teatrală. după ce mă (ucasem cu electricitatea sau mă căţărasem pe o creangă înaltă. îndelung ră&dător !i mult iu&itor# %nsă c$teodată era cople!it de un val or& de m$nie adevărată. însă !i sensi&il !i îndurător. !i atunci.

rolul meu sta&ilit din dramă era să spun în acest moment. "ire!te. în care o rugam să nu mai sară a!a să mă ierte. pentru că accept consecinţele acţiunilor mele !i sunt pe deplin 414 .e te a apucat. cu o eCpresie inteligentă. Data viitoare o să i interzici să respire# J . că înţeleg per"ect. &ălmă(ea un soi de scuze: J ?igur că îmi dau seama că nu ai lăsat dinadins noroiul. ca să nu a(ungi !i tu alt pro"esor cu capul în nori# Mă uitam drept în oc*ii lui căprui. !i îi promiteam că de acum încolo voi avea întotdeauna gri(ă să mi !terg încălţările c$nd intru în casă# Mai mult. !i cu vor&ele împrumutate din arsenalul tatei. nevinovaţi !i s"io!i. de adult.Poveste despre dragoste si întuneric Mama protesta pe dată împotriva severităţii sentinţei: J + (umătate de oră e destul# 2i nu pe întuneric# . că sunt întotdeauna pedepsit pentru &inele meu# 7olul meu includea c*iar !i o replică pentru mama. e!ti doar cu capul în nori# Dar sigur că !i tu îţi dai seama că noi te am pedepsit doar pentru &inele tău.e noroc pe 5Ccelenţa 1oastră să ai&ă întotdeauna un s"etnic at$t de entuziast care să i sară în apărare# Mama zicea: J >ine ar "i să eCiste o pedeapsă pentru cei care au un simţ al umorului mor&id### Dar nu !i s"$r!ea niciodată vor&a# După un s"ert de oră era vremea scenei "inale# Tata însu!i venea să mă scoată din &aie# %ntinz$nd m$inile pentru o îm&răţi!are scurtă !i sting*erită.

cinci dintre acele de păr ale mamei. "ără "raţi sau surori !i aproape "ără prieteni# + m$nă de sco&itori. mă a!ezam pe el !i des"ă!uram toate răz&oaiele !i călătoriile cu m$inile goale# 8ără 415 . proiecte imense de construcţie !i aventuri măreţe. nave de răz&oi.'mos +z capa&il să suport pedeapsa pe care o merit# . nu mă îngri(oram# Lăsam capacul closetului. sclavul înălţimii ?ale. un v$nător. vase de piraţi. c$teva &ucăţi de săpun. un g*icitor. o cutie de aspirine. un marinar !i un inginer care săpa canalele ?uez !i Panama pe un teren accidentat. trusa de toaletă a tatei. v$natul. plus o perie de păr. un (udecător. c$ţiva plasturi lipicio!i !i un sul de *$rtie igienică îmi erau su"iciente pentru o zi întreagă de răz&oaie. ca să unească toate mările !i lacurile în micuţa sală de &aie !i să trimită în cursă dintr un capăt al lumii în celălalt nave comerciale. su&marine.*iar dacă eram condamnat la carceră în întuneric.*iar !i două ore în &aie# . deluros. ta&uretul din &aie. călătorii. acuzatul. în odaia mea sau în curte sau la grădiniţă: cea mai mare parte a copilăriei mele am "ost un copil singuratic. în cursul cărora eram pe r$nd înălţimea ?a. trei periuţe de dinţi !i un tu& pe (umătate stors de pastă de dinţi 8ilde!. pentru că nu prea era mare di"erenţă între a "i înc*is în &aie !i singurătatea mea o&i!nuită.*iar !i pe întuneric# Mi e totuna# 2i cu adevărat nu mi păsa. &aleniere !i &ărci pline de eCploratori care vor descoperi continente !i insule pe care încă n a călcat picior de om# .

"ără să mă clintesc din locul meu# 2edeam acolo cu oc*ii înc*i!i !i aprindeam în capul meu oric$tă lumină voiam. la coada de la auto&uz sau în mulţimea din piaţa principală. că poţi recunoa!te regii !i no&ilii adevăraţi după "aptul că î!i dispreţuiesc titlurile !i !tiu "oarte &ine că no&leţea adevărată constă în a avea "aţă de oamenii de r$nd o purtare modestă.$nd tata îmi zicea ironic înălţimea 1oastră sau 5Ccelenţa 1oastră nu mă simţeam (ignit# Dimpotrivă: în sinea mea eram de acord cu el# 'm adoptat aceste titluri !i mi le am însu!it# Dar nu spuneam nimic. ca a unui om o&i!nuit# 2i nu doar ca orice om o&i!nuit. dar eu pur !i simplu ignor plecăciunea !i titlul# -u dau nici un semn# Poate că motivul pentru care m am *otăr$t să mă port în acest "el este ceea ce m a învăţat mama. "ie un animal#: +re în !ir mă &ucuram să "iu am$ndoi# Mi era totuna# . lăs$nd tot întunericul a"ară# ? ar putea spune c*iar că iu&eam pedeapsa cu carcera# 9+ricine nu are nevoie de alte "iinţe umane:.a un rege eCilat care a reu!it să se "uri!eze înapoi peste *otar !i se plim&ă prin ora!ul său îm&răcat ca un om de r$nd# Din c$nd în c$nd unul dintre supu!ii lui uluiţi îl recunoa!te. ci ca un conducător &la(in. "ace o plecăciune !i îi spune Maiestatea 1oastră. îl cita tata pe 'ristotel. care încearcă întotdeauna să "acă ceea ce doresc supu!ii săi# ?e pare că le place să mă îm&race !i să mi pună 416 . &inevoitor.Poveste despre dragoste si întuneric săpun sau piepteni sau ace de păr. 9tre&uie că este "ie un zeu. nu i dădeam nici un indiciu despre des"ătarea mea# .

m$ng$indu l. el o să le înc*eie nasturii !i o să le lege !ireturile# Pentru toată &unătatea lor "aţă de el# %i înc$ntă să mi pieptene părul. deci# %mi întind &ucuros toate patru mem&rele# După o vreme ei se răzg$ndesc &rusc !i pre"eră să mă îm&rac singur !i să mi pun singur panto"ii: îmi "ace o plăcere deose&ită să mă strecor singur în *ainele mele. în vreme ce pe dinăuntru se topesc de înc$ntare0 că atunci c$nd vor "i "oarte &ătr$ni. îmi în"r$ng &ucuros dezgustul !i îng*it toată linguriţa dintr odată.'mos +z în picioare panto"ii: să i lăsăm. ?ă mi eCplice cum se mi!că luna. ?ă mi pună încă un pulover peste celălalt. av$nd el o&iceiul de a !i răsplăti supu!ii cu o îm&răţi!are# -ici un alt copil nu e mai priceput la a le mulţumi rege!te !i politicos pentru serviciile lor# +dată c*iar le promite părinţilor săi /care se uită unul la altul cu oc*i înceţo!aţi de m$ndrie !i de &ucurie. c*iar dacă uleiul din "icat de cod mă "ace să mi vină să vomit. mă 417 .*iar !i să mă "acă zilnic să îng*it o linguriţă din uleiul ăla sc$r&os din "icat de cod# ?unt "ericit să i las să mi "acă tot ce vor. delect$ndu mă cu priveli!tea înc$ntării lor radioase. c$teodată încurc$nd nasturii sau rug$ndu i dulce să mă a(ute să mi leg !ireturile# 'proape că se pră&u!esc unul peste celălalt în vreme ce revendică privilegiul de a îngenunc*ea în "aţa micului prinţ !i de a i lega !ireturile. . mă înc$ntă plăcerea constantă pe care le o o"eră eCistenţa mea micuţă# '!adar. ?ă mă înveţe să număr p$nă la o sută. ca domnul Lem&erg de alături. !i c*iar le mulţumesc pentru că mă "ac să cresc sănătos !i voinic# %n acela!i timp.

pe ?trada . a!a că nici prin g$nd să nu mi treacă să i între&. desigur.ancelarului am parte de două sc*iţe de portret. o perec*e de pisici persane cu oc*i al&a!tri. să uimească !i să distreze pu&licul# Tre&uia să "iu unica vedetă de dimineaţa p$nă seara# De eCemplu. de la v$rsta de trei sau patru ani. iată mă. dolo"ane !i lene!e. dar au. colţ cu ?trada Pro"eţilor# Pe drum ei îmi tot spun că nu tre&uie cu nici un c*ip să uit că unc*iul ?tasze3 !i tanti Mala nu au copii. să entuziasmeze. a!a că nu tre&uie să "ac nimica nimicuţa care să le poată strica părerea &ună# Tanti Mala !i unc*iul ?tasze3 n or avea ei copii. mai &ine să "iu sc*ilod sau arierat.Poveste despre dragoste si întuneric înc$ntă !i uimirea lor: e limpede că nu i un copil o&i!nuit copilul ăsta e at$t de aparte4 2i ast"el pentru mine eCpresia 9copil o&i!nuit: a devenit un termen de dispreţ a&solut# 5ra mai &ine să a(ung c$ine vaga&ond. mai &ine să "iu c*iar !i "ată. dacă nu !i mai devreme. numai să pot "i în continuare 9at$t de aparte4: sau 9cu adevărat neo&i!nuit4: '!adar. c$nd o să ai&ă un &e&elu!# 2i. tre&uie să mă port mai &ine ca oric$nd# )nc*iul !i tanti au de(a o părere "oarte &ună despre mine. 418 . de eCemplu. de(a un spectacol individual# )n program non stop# + vedetă singuratică a scenei. . numai să nu devin un 9copil o&i!nuit: ca toţi ceilalţi. într o s$m&ătă dimineaţa ne ducem în vizită acasă la Mala !i ?tasze3 7udnic3i.*opin !i ?c*open*auer /în vreme ce înaintăm pe ?trada . silită permanent să improvizeze !i să "ascineze.ancelarului. în general.

"ăcută dintr un con de pin vopsit. cu &eţe de c*i&rit în c*ip de picioare !i o ţandăra de lemn de un ro!u înc*is în c*ip de cioc# 'ceastă nouă pasăre are aripi "ăcute din pene adevărate. le o"eră părinţilor mei un pa*ar de ceai !i ni!te pră(itură cu mere# 2tie să cureţe merele într o singură spirală care se răsuce!te la "el cu "irul tele"onului# 2i ?tasze3.*opin de la mama !i a lui ?c*open*auer de la tata0# In cea mai mare parte a timpului pisicile picotesc încovrigate una l$ngă alta pe canapea sau pe un ta&uret capitonat. deasupra pianului negru. pe care tanti Mala a pus o acolo ca să i u!ureze singurătatea. e întotdeauna ridicată. ca !i cum i ar "i sete# )neori Mala !i ?tasze3 îi zic 'lma. cea din st$nga. ca o perec*e de ur!i polari în *i&ernare# Iar în colţ. o "emeie &londă cu părul împletit în două cosiţe care uneori îi cad cu eleganţă pe umeri !i alteori îi sunt în"ă!urate pe cap. iar alteori îi zic Mira&elle# In colivia ei se a"lă !i cealaltă pasăre. ca o cunună. at$rnă colivia cu pasărea cea &ătr$nă !i năp$rlită.iocul îi at$rnă întotdeauna pe (umătate căscat. 2i unul dintre incisivi îi lipse!te. nu eCagerezi un pic. nu prea sănătoasă !i c*ioară# . d$ndu i aerul unui golăna! de pe stradă# Mama de a&ia dacă scoate vreo vor&ă# Tanti Mala. care au căzut sau au "ost smulse din aripile lui 'lma Mira&elle# Penele sunt colorate în turcoaz !i mov# )nc*iul ?tasze3 !ade !i "umează# )na dintre spr$ncenele lui. de parcă ar eCprima o îndoială: c*iar a!a să "ie.'mos +z a lui . !i Mala visau c$ndva să devină "ermieri# 'u trăit 419 .

soarele însu!i era alergic la el0# '!a că acum unc*iul ?tasze3 e "uncţionar la >iroul . în vreme ce unc*iul ?tasze3 era alergic la soare /sau. ca un &ăiat mare. cu condiţia să măn$nc o "elie groasă de pră(itură.Poveste despre dragoste si întuneric c$ţiva ani într un 3i&&utz. pe deplin con!tient de di"eritele pericole ale petelor. marţea !i (oia ca asistentă a unui dentist "aimos# . atent să nu măn$nc cu gura desc*isă. 'rie*# Iar pentru mine. !i apoi au încercat să trăiască alţi c$ţiva ani la "erma unei cooperative.eaiul tău cel minunat# Mama zice: J Termină. străpung$nd "iecare &ucată 420 .$nd ne serve!te cu pră(itura cu mere. în vreme ce tanti Mala lucrează duminica. să măn$nc corect cu "urculiţa !i să nu mi m$n(esc degetele. înc$t e aproape insuporta&il de dulce# '!a că îmi măn$nc politicos toată pră(itura /nu i rea deloc0. tata nu se poate a&ţine să nu o complimenteze în o&i!nuitul său stil glumeţ: J Dragă Mala. "irimiturilor !i gurii umplute prea tare. tanti Mala are o trataţie specială: cire!ată "ăcută în casă# . după cum zicea el.ire!ata ei "ăcută în casă compensează puţinătatea &ulelor /e limpede că sticla cu apă gazoasă a suportat consecinţele !ederii prea îndelungate "ără pălărie0 prin cantitatea at$t de generoasă de sirop ro!u. p$nă ce a devenit limpede că tanti Mala era alergică la ma(oritatea plantelor săl&atice. coptu ne ai N Pră(itura cea din rai N 2i mereu am adorat N .entral al Po!tei.

sunt 9cu adevărat a&solut eCcelente:# . dar "oarte &ogată în sirop# 't$t de &ogată în sirop.$t despre părinţii mei. pră(itura cu mere !i &ăutura siropoasă. a&solut !i cu totul de ne&ăut# -u pot lua nici o îng*iţitură# -ici măcar un strop# 're un gust mai rău dec$t ca"eaua cu aromă de piper a mamei# 5 dezgustător de groasă !i de lipicioasă. înc$t este complet. în cele din urmă c$!tig premiul promis: un pa*ar de cire!ată "ăcută în casă. într adevăr. "ăc$ndu mă că &eau.u urec*ile minţii le aud aplauzele. "ără să mă ling pe &uze# Pe parcurs culeg oc*eadele admirative ale soţilor 7udnic3i !i m$ndria părinţilor mei !i mi le prind pe uni"orma de aviator# De asemenea. !i îng*it discret. neră&dători să audă ce am să zic (ur în gra&ă /cu cuvintele tatei !i cu tonul tatei0 că am$ndouă creaţiile ei. cu gura înc*isă. ca !i c$nd a! lua în calcul posi&ilitatea ca aviaţia inamică să mi intercepteze z&orul cu încărcătura pe drumul de la "ar"urie la gură# Mestec "rumos. !i din talia minţii mă înclin în "aţa audienţei entuziaste# 421 . se uită la mine cu adoraţie mută# . cu puţine &ule.'mos +z de pră(itură cu "urculiţa !i mi!c$nd o prin aer eCtrem de gri(uliu.*ipul lui tanti Mala se luminează# J Mai este4 Mai este multă4 Hai să ţi mai torn un pa*ar4 'm "ăcut o cara"ă întreagă4 . !i c$nd tanti Mala se uită la mine împreună cu restul pu&licului meu. ca siropul de tuse# Duc cupa tristeţii la &uze.

limpede a naturii înse!i a răsunat prin gura mea# 6ustă ţi viaţa cu îng*iţituri mici# . g$nditor# 'st"el. ceva mult dincolo de v$rsta mea. cupa ororilor stă pe podea. sunt cu"undat în cugetare. compozitorul sau "ilozo"ul. In primul r$nd.u încetul. într o poziţie care reprezintă eCact statuia "iului cel mic al 6$nditorului# Mi a "ost arătată odată o poză a originalului. mă strecor în *ol cu potirul meu otrăvit !i îl ridic la nasul uneia dintre pisicile persane. nu sunt sigur care e# )rsuleţul ăsta 422 . "ie pentru că au sosit alţi musa"iri !i se încinge o discuţie despre navele cu re"ugiaţi. politica de cumpătare !i înaltul . ceva care o să le placă: J %n viaţă un lucru at$t de gustos ca acesta tre&uie să "ie &ăut cu îng*iţituri mici# 8olosirea eCpresiei 9în viaţă: mă a(ută în mod special: Pitia a grăit din nou# 1ocea pură. pentru că viaţa tre&uie &ăută cu îng*iţituri mici# . "ie pentru că nu se cuvine să se *ol&eze la mine c$nd su"letul îmi plute!te spre s"ere mai înalte.Poveste despre dragoste si întuneric Dar ce să "ac acum.$t despre mine. pe c$nd ei sunt încă în transă.omisar# %n!"ac cu am$ndouă m$inile ocazia. cu o singură propoziţie ditiram&ică am reu!it să le a&at atenţia# '!a că n o să &age de seamă că încă n am &ăut deloc din cleiul lor pentru lemn# %ntre timp. cu coatele pe genunc*i !i m$inile su& &ăr&ie. în enciclopedie# După o clipă două atenţia lor mă părăse!te. alături de mine. ca să c$!tig timp. tre&uie să le a&at atenţia# Tre&uie să rostesc o cugetare.

n au copii.$ntăresc argumentele pro !i contra: conul de pin ar putea să mă p$rască. îmi umple la loc pa*arul !i îmi aminte!te să nu pierd din vedere "aptul că asta nu e tot. "oarte mulţumesc. . aleg planta !i nu perec*ea de păsări /care. mi!că din mustăţi. !i pe care. ca un luptător din 423 . doar î!i încreţe!te nasul. îi mulţumesc încă o dată. !i se retrage cu un aer plictisit în &ucătărie# . pe care c*ioara !i năp$rlită 'lma Mira&elle o împarte cu conul ei de pin cu aripi. !i mă *otărăsc să a!tept altă ocazie. nu i a!a. nu tre&uie să le între&i c$nd socotesc să "acă un ou0# După o vreme tanti Mala o&servă pa*arul meu gol# ?e dovede!te pe dată că am "ăcut o cu adevărat "ericită savur$ndu i &ăutura# %i z$m&esc !i zic. dar c dulce ca ciocolata. a!adar. a "ost tare &ună:# 8ără să între&e sau să a!tepte vreo con"irmare. întocmai ca un adult4 9îţi mulţumesc. apoi mă strecor din nou neo&servat. tanti Mala. se trage înapoi. în vreme ce "ilodendronul nu m ar da de gol nici dacă ar "i interogat su& tortură# Prin urmare. la "el cu tanti Mala !i unc*iul ?tasze3. ca !i cum ar zice: -u.a !i cum ar vrea să alunge o muscă# '! putea oare să golesc licoarea mortală în cănuţa cu apă din colivie. a "ăcut o cara"ă întreagă# Poate că cire!ata ei n o "i cea mai gazoasă posi&il. trupe!a creatură nici măcar nu se ostene!te să !i desc*idă oc*ii c$nd întind pa*arul.$t despre partenerul lui. Mă declar de acord. scoate un miorlăit o"uscat. zău a!a.'mos +z polar dolo"an amu!ină o dată. -u. !i mi!că spre mine o urec*e roz# .

că am vărsat o pe toată în g*ivecele lor cu "lori. ca un r$s irezisti&il în clasă. !i acum plantele lor o să moară# 2i să "iu pedepsit !i să mi suport pedeapsa ca un &ăr&at# 8ără regrete# ?igur că n am s o "ac: dorinţa mea de a i "ermeca e mult mai puternică dec$t nevoia de a i !oca# ?unt un ra&in s"$nt. Mama: 424 . să mărturisesc. un cactus# %nsă în acel moment simt o nevoie imperioasă. că p$nă !i pisicilor !i păsărilor lor li se pare dezgustătoare. ca un strănut pe care nu l poţi reţine. dar la urma urmei !i a primit răsplata. !i asta mi a "ăcut plăcere# Tata zice: J >ăiatul c*iar că s a purtat &ine azi. mama se uită drept în oc*ii mei !i zice. să mă ridic în picioare !i să anunţ în pu&lic că &ăutura lor e at$t de sc$r&oasă. a căpătat o &ucată de pră(itură !i două pa*are de cire!ată. nu un 6eng*is Han# Pe drum spre casă. J 'm văzut că erai cumplit de plictisit# Dar ai reu!it să n o arăţi. cu inima mi cea păcătoasă zv$cnind în piept ca un iepure speriat. cu un z$m&et conspirativ: J ?ă nu crezi că n am văzut# 'm văzut tot# Deplin nevinovat !i pur.e ai văzut. pentru că cine !tie dacă pa*arele de la c*io!c sunt cu adevărat curate.Poveste despre dragoste si întuneric ilegalitate către instalaţiile "orti"icate ale radarului &ritanic. !i îi otrăvesc cealaltă plantă. din care nu i cumpărăm niciodată. cu toate că ne cere întotdeauna. zic: J .

merită complimentul. de vreme ce ele au &ăut &eleaua aia siropoasă# Dar cum să smulg medaliile pe care tocmai mi le prinsese pe piept !i să le arunc la picioarele ei. dacă tre&uie să alegi între a spune o minciună sau a (igni pe cineva. tre&uie întotdeauna să i pre"eri sincerităţii generozitatea# 8ăc$nd aceasta. am o&servat că i ai mulţumit !i l ai &ăut pe tot. dar !i lucrurile pe care crezi că nu le !tie nimeni altcineva# -u e neapărat u!or să trăie!ti cu cineva care poate vedea ce e în inima ta# J 2i c$nd tanti Mala ţi a o"erit al doilea pa*ar. te înalţi deasupra turmei celor de r$nd !i c$!tigi din partea tuturor onoarea supremă: un 425 . Tocmai învăţasem de la mama că.on"runtat cu o alegere între a "ace plăcere cuiva !i a spune adevărul.um să le produc părinţilor mei o su"erinţă a&solut nemeritată. ca să nu o (igne!ti pe tanti Mala. ea !tie pe dată nu numai ce ai spus !i ai "ăcut. continuă mama. nu eu. . dar am o&servat că ai &ăut o pe toată. spune tata.'mos +z J -u sunt sigură că ţi a plăcut într adevăr acea &ăutură. tre&uie să i pre"eri adevărului sensi&ilitatea# . de "apt nu sunt prea mulţi oameni în stare de at$ta consideraţie# %n acel moment aproape că am recunoscut că plantele "amiliei 7udnic3i. !i sunt cu adevărat m$ndră de tine pentru asta# J Mama ta. doar ca să i "aci plăcere# 1reau să !tii că nu sunt mulţi copii de v$rsta ta.u alte cuvinte. între a nu produce durere !i a nu minţi. poate vedea ce e în inima ta# .

iar roţile încă se mai înv$rteau a!a că era stro&os !i era !i catastro"ă# De îndată ce a(ungem acasă să &inevoiască Preacinstitul Domn să !i str$ngă toate (ucăriile pe care le a lăsat împră!tiate pe podea !i să le pună acolo unde le e locul#: Părinţii mi au pus pe umeri tot ce nu au reu!it să în"ăptuiască ei în!i!i# In HIP0. pe scările .$t despre conul de &rad. Hanna* !i Mic*ael /din romanul ?oţul meu. înt$mplător.Poveste despre dragoste si întuneric copil "oarte aparte# 'poi tata ne a eCplicat cu ră&dare că în e&raică acel cuv$nt care înseamnă 9"ără copii: este înrudit cu cuv$ntul care înseamnă 9întuneric:. care desemnează orice se răsuce!te sau se înv$rte!te. stro&ilos. pentru că am$ndouă implică o lipsă. !i sunt întru totul de acord cu această a"irmaţie#: Printr o digresiune în lim&a ara&ă. suger$nd că vor&a care înseamnă 9întuneric: este legată de cea care înseamnă 9a uita:# 9. actul rotirii# Iar acest cuv$nt are aceea!i rădăcină cu cuvintele Kstro"ăL !i Kcatastro"ăL# 'cum c$teva zile am văzut un camion care se răsturnase pe drumul spre Muntele ?copus: oamenii din el au "ost răniţi. el continuă. derivă dintr un cuv$nt grecesc.artea Prover&elor. numele lui e&raic.olegiului Terra ?ancta. în seara zilei în care s au înt$lnit pentru prima oară. de la stro&os. istru&al.el care cruţă nuiaua î!i ură!te copilulL se spune în . o lipsă de copii sau o lipsă de lumină# Mai este un cuv$nt înrudit care înseamnă a cruţa sau a economisi# 9K. Mic*ael0 se înt$lnesc din nou în ca"eneaua 'tara de pe 426 .

cu un c*icotit amestecat cu m$ndrie. cu o pro"esie în c*ip de torţă. pentru că &unicul lui din partea tatălui predase !tiinţele naturale la seminarul pedagogic evreiesc din 6rodno### 'r "i "rumos. dar în loc de asta el îi poveste!te despre tatăl lui văduv: Tatăl lui î!i pusese în el mari speranţe# 7e"uza să recunoască "aptul că "iul lui era un t$năr o&i!nuit### .'mos +z strada >en @a*uda din Ierusalim# Hanna* îl îndeamnă pe Mic*ael să vor&ească despre sine. în prezenţa tuturor musa"irilor lor îmi aminteau. am scris cu litere mari pe spatele uneia dintre cărţile de 427 . dacă urmez tradiţia "amiliei !i devin cărturar# Iar dacă. a zis [Hanna*\# Mulţi ani tata nu !i a pierdut năde(dea că în cele din urmă mantia unc*iului Aosep* va poposi la el !i că mi ar putea o trece mie la timpul potrivit. la c$teva săptăm$ni după ce învăţasem literele din al"a&et. pe c$nd aveam doar cinci ani. în "aţa "amiliilor Earc*i !i 7udnic3i !i Hanani !i >ar @itz*ar !i '&rams3i îmi aminteau întotdeauna cum. poate că avea să o mo!tenească unicul lui "iu# ?imt că mama voia ca atunci c$nd o să "iu mare să eCprim lucrurile pe care ea nu a "ost în stare să le eCprime# %n anii următori îmi tot aminteau. mantia nu poposea la el.ea mai mare dorinţă a tatălui era ca Mic*ael să a(ungă pro"esor la Ierusalim. din cauza muncii lui plictisitoare care nu i lăsa dec$t orele nopţii pentru cercetare. ca lanţul să se continue de la o generaţie la alta# J + "amilie nu e o pro&ă de !ta"etă. credea tatăl lui Mic*ael.

cu o lupă la celălalt. a!a cum în!iri un colier# De "apt. ţin$ndu le la lumină. cu capul o&osit plutind într o &altă de lumină de la lampa lui de &irou. a!ezate pe &irou în "aţa mea. o ridic în lumină !i o cercetez atent. în vreme ce î!i croia drum încet. pe care am scris di"erite cuvinte. !i apoi îl potrivea pe "iecare la locul lui din puzzle. !i eu lucrez cam ca el# Lucrez ca un ceasornicar sau ca un argintar de modă vec*e: cu un oc*i mi(it. mă întind în "aţă !i o "rec sau o !le"uiesc. o ridic iar în lumină. smulg$ndu le. "ragmente de eCpresii !i descrieri !i tot "elul de încercări de com&inaţii# Din c$nd în c$nd culeg cu gri(ă.7IIT+7 !i am ţintuit o pe u!a odăiţei mele# 2tiam cum sunt "ăcute cărţile c*iar înainte de a !ti să citesc# Mă strecuram în încăpere !i mă ridicam pe v$r"uri în spatele tatălui meu. sort$ndu le. încă nu pe deplin satis"ăcut. apoi mă aplec în "aţă !i o potrivesc în teCtura p$nzei pe care o ţes# 'poi mă uit intens la ea din di"erite ung*iuri. nu "i!e. copiindu le pe "i!e mici. cum stătea aplecat peste &irou.Poveste despre dragoste si întuneric vizită ale tatei 'M+? DL')?-57 ?. cu trudă. iar o "rec u!or. culeg$nd tot soiul de amănunte de prin volumele care zăceau desc*ise în "aţa lui. cercet$ndu le. !i &ucăţi de "raze dezmem&rate. ad(ective !i adver&e. o răsucesc în di"erite direcţii. ver&e. cu &ucăţi de *$rtie. !i iar o scot !i o înlocuiesc 428 . cu o pensetă "ină între degete. una dintre aceste particule. prin valea !erpuitoare dintre două teancuri de cărţi de pe &irou. cu penseta. aceste molecule de teCt.

titlul cărţii /acestea sunt cele mai simple. iară!i# ' scrie un roman. ce să spui desc*is !i la ce să "aci aluzie. poate că într un ung*i puţin di"erit# Poate că mai departe în "rază# ?au la începutul celei următoare# ?au poate că ar tre&ui să o tai !i să o "ac o propoziţie de un cuv$nt. e ca !i cum ai încerca să "aci munţii 5dom din Lego# ?au ca !i cum ai construi întregul Paris. o pilesc încă un piculeţ !i iar încerc să o potrivesc. din &eţe de c*i&rit# Dacă scrii un roman de optzeci de mii de cuvinte tre&uie să iei cam un s"ert de milion de *otăr$ri. în 429 . numele !i c*ipurile persona(elor. ce vine înt$i !i ce vine la urmă. cum ar "i dacă să scrii. o&iceiurile !i ocupaţiile lor. cine trăie!te sau moare. cine se îm&ogăţe!te sau se "ace de r$sul lumii. p$nă la ultima &ancă de pe stradă. Mă ridic# Mă plim& prin cameră# Mă întorc la &irou# Mă uit la ea c$teva clipe sau mai mult.'mos +z cu alt cuv$nt sau încerc să o potrivesc în alt loca! din aceea!i "rază. pieţe !i &ulevarde. disperat# Mă &lestem cu voce tare !i &lestem scrisul în general !i lim&a cu totul !i totu!i mă a!ez !i încep să pun totul la un loc. tai toată "raza sau rup toată pagina# 7enunţ. împărţirea pe capitole. am spus c$ndva. nu doar în privinţa liniilor mari ale intrigii. cine se îndrăgoste!te sau este necredincios. cu clădiri. de sine stătătoare. apoi o scot. indirect /!i acestea sunt *otăr$ri destul de generale0F dar tre&uie să iei !i mii de *otăr$ri mai delicate. cele mai generale *otăr$ri0F nu doar ce să poveste!ti !i ce să ascunzi su& aparenţe în!elătoare.

căma!a de "orţă. casca de argint sclipitor. ?au 9azuriu:.Poveste despre dragoste si întuneric cea de a treia propoziţie de la s"$r!itul paragra"ului. +ri la mi(loc. din apartamentul nostru din Derem 'vra*am. eroismul. re"ugiul în cărţi al mamei mele. !i domnul 'gnon. domnul Earc*i. cel care avea multe um&re. 9lumina serii: "ără să încerc să o colorez în 9al&astru cenu!iu: sau 9al&astru pră"uit: sau cum o mai "i. plină de propoziţii su&ordonate. romanele vecinului nostru. ?au ar tre&ui pur !i simplu să "ie prins în curgerea unei "raze complicate. ?au cel mai &ine ar "i să scriu cele două cuvinte. "ăcută din cărţi. cu coacăzele lui# %nsă adevărul e că în taină am întors spatele cărţii de vizită pe care o ţintuisem pe u!a odăii mele# Mulţi ani am visat doar să cresc !i să scap din aceste la&irinturi de cărţi !i să mă "ac pompier# 8ocul !i apa. ?au ar tre&ui cu adevărat să "ie 9cenu!iu al&ăstrui:. a tatălui meu. privirile "etelor !i luminile "ulger$nd. năvala tunătoare a ma!inii ro!ii lăs$nd în urma ei o d$ră de spaimă# 430 . panica de pe stradă. Din "ragedă pruncie am "ost victima unei spălări a creierului meticuloase !i prelungite: templul cărţilor unc*iului Aosep*. uni"orma. 2i acest 9al&astru cenu!iu: tre&uie să stea la începutul propoziţiei sau tre&uie să strălucească doar către s"$r!it. în Talpiot. vaierul sirenei. poeziile &unicului 'le3sandr. 9al&astru: sau 9al&ăstrui:# ?au ar tre&ui să "ie 9al&astru pal:. "i!ele de cartoteca !i (ocurile de cuvinte ale tatălui meu !i c*iar îm&răţi!area cu aromă picantă a lui ?aul .erni3ovs3i. ?au 9al&astru regal:.

"ără să i dezvăluie deznodăm$ntul. genele !i părul p$r(olite. punctul culminant. din "oc /în vreme ce tatăl lui cel neputincios !i palavragiu nu "ăcea 431 .'mos +z 2i apoi scările. cu admiraţie !i recuno!tinţă. mai degra&ă: ce cumplită. Pentru că la cinci ani mă imaginam de(a. r$urile de iu&ire înlăcrimată din partea "emeilor ameţite care îţi cad le!inate la piept. !i mai presus de toate cea mai "rumoasă dintre ele. "ata sau "emeia incon!tientă cărată pe umărul curtenitorului ei salvator. incredi&ilă presimţire a pătruns în inima îng$m"ată a acelui copil nesă&uit !i visător !i i a sugerat. iar !i iar. în "anteziile mele. incon!tientă. Poate că nu a!a tre&uie pusă între&area. strălucitor în uni"orma !i casca lui. pielea. i a semnalat "ără să i dea vreo !ansă să interpreteze. un pompier îndrăzneţ !i calm. aluzia voalată la ceea ce avea să i se înt$mple mamei lui într o seară de iarnă. risc$ndu !i viaţa !i salv$nd o. strălucirea "lăcărilor care se re"lectă ca picurarea s$ngelui în ro!ul ma!inii !i. în cele din urmă. din cuptorul mistuitor !i a cărei iu&ire am c$!tigat o în sc*im&. năpustindu se vite(e!te de unul singur în "lăcările tur&ate. ci. cea pe care ai salvat o vite(e!te din "lăcări cu "orţa plină de gingă!ie a &raţelor tale# Dar cine era cea pe care în cea mai mare parte a copilăriei mele am tot salvat o. c$t ar mai "i "ost timp. devotamentul "aţă de datorie dus p$nă la sacri"iciul de sine. "urtunurile care se descolăcesc la nes"$r!it. "umul in"ernal care te înă&u!ă# 2i imediat după aceea lauda.

nepotul lui 432 . într o ţară pe care n am văzut o niciodată# 2i cu siguranţă mama n ar "i putut "i at$t de ne&ună înc$t să i spună o poveste îngrozitoare ca aceea unui copil de patru cinci ani. care s a îndrăgostit de 'nton. în"rico!ătoare# Micul Peer. îmi spunea tot "elul de pove!ti ciudate !i. în vreme ce mama stătea cu spatele la mine curăţ$nd legume. să se "i strecurat în "antezia mea cu pompierul !i "emeia salvată. al cărei soţ o&i!nuia să o piardă la cărţi în "iecare noapte# >iata Ira ?telets3aGa. în vreun "el. Ira. storc$nd portocale sau "ăc$nd peri!oare pe plan!etă. Ira ?telets3aGa. "iul vizitiului. Irina. se aruncă în "oc !i o salvează !i. privind nea(utorat incendiul0# 2i ast"el. întrup$nd în oc*ii proprii eroismul călit în "oc al evreului de tip nou /întocmai a!a cum îi recomandase tatăl lui0. acea "emeie. asemenea mirosului unui "um îndepărtat.$nd tata nu era acasă !i !edeam la masa din &ucătărie aleg$nd linte. "ăc$nd aceasta. "iul or"an al lui Aon. . !i !i a pierdut copiii.Poveste despre dragoste si întuneric altceva dec$t să stea acolo uluit. o smulge pe veci pe mama lui din încle!tarea tatălui !i o ia su& aripa sa# Dar cu ce "ire negre să "i ţesut eu această oedipiană "antezie care nu m a părăsit mulţi ani. p$nă ce într o zi a golit un &idon de para"ină !i a murit arz$nd în coli&a lui din carton gudronat# Dar toate astea s au înt$mplat cu cincizeci de ani înainte de a veni eu pe lume. da. soţia inginerului din 7ovno. ?ă "ie cu putinţă ca.

răsăreau o clipă din ceaţă. trolii din castelul regelui muntelui !i v$rcolacii verzi. "raţii "ierari care s au omor$t unul pe altul. cu v$nt !i zăpadă. cu pereţii ei înnegriţi de "um !i podeaua str$m&ă. sate părăsite !i podur i stricate at$rn$nd deasupra a&isului# Pove!tile ei nu începeau cu începutul !i nu se s"$r!eau "ericit. era la "el de îngustă !i de (oasă ca o carceră# L$ngă so&ă aveam două cutii de c*i&rituri. precum !i despre cumplitul >oGg# >ucătăria însă!i. despre castelul ?oria Moria de dincolo de "iord. dar erau captivante. iar el a&sor&ea !i păstra în inimă povestirile ei mistice. stăteau singuri în coli&a lor de pe munte în acele nopţi lungi. cea despre ursul care a adoptat un copil mort. îţi dădeau "iori pe !ira spinării. te uimeau.'mos +z 7asmus 6Gnt. drăcu!ori !i ondine. 'se. pentru a "ace economie. apoi dispăreau înapoi în întuneric înainte să "i avut timp să vezi ceea ce era în "aţa oc*ilor tăi# '!a era povestea ei despre &ătr$nul 'leluiev !i cea despre Tanicica !i cei trei &ăr&aţi ai ei. se răsuceau în (urul lor însele. sta"ia din pe!teră care s a îndrăgostit de nevasta pădurarului sau sta"ia lui -i3ita căruţa!ul care s a întors din moarte ca 433 . despre răpirea miresei. în"rico!ătoare. pline de pe!teri !i turnuri. pe (umătate ne&une!ti. le "oloseam ca să aprindem un arzător sau primusul de la un arzător de(a aprins# +r "i "ost pove!tile mamei ciudate. ci licăreau în penum&ră. despre topitorul de nasturi. tre&uie să "i "ost c*iar ca mine atunci c$nd el !i sărmana lui mamă văduvă. una cu c*i&riturile noi !i cealaltă cu c*i&riturile arse pe care.

pădurile ei erau dese sau de nepătruns. se înălţa ameninţător. p$raie !i r$uleţe ţ$!neau. ca !i cum m ar "i luat în &raţe !i m ar "i ridicat din ce în ce mai sus. "ragi. 5ster3a !i 8ania Veissmann. c*iar !i su& un nor cenu!iu de tăm$ie# -ici tata nu !i pierdea vremea cu religia# 434 . cărora le zicea v$lcele. muntele. c$mpiile dormeau lini!tite !i se tolăneau. pa(i!tile erau înverzite. un munte necălcat de picior de om. a"ine. mama nu găsea nimic interesant la IerusalimF nu i plăceau locurile s"inte !i numeroasele situri antice "aimoase# ?inagogile !i academiile ra&inice. tru"e !i ciuperci# 8ără să se sinc*isească de v$rsta mea "ragedă. iar prin văi. mama mă ducea în locuri prin care puţini copii călcaseră !i ast"el des"ăcea în "aţa mea un evantai captivant de cuvinte. &isericile.Poveste despre dragoste si întuneric să o "armece !i să o seducă pe "iica uciga!ului# Pove!tile ei erau pline de mure. care "useseră !i ele la Tar&ut* 6Gmnasium din 7ovno. susurau !i !opoteau# Mama ducea o viaţă singuratică. castelele dominau. copacii se înălţau semeţi. plicticoase !i pline de du*oarea &ăr&aţilor evlavio!i care nu se spălau su"icient de des# -ările ei sensi&ile se trăgeau înapoi în "aţa mirosului de carne nespălată. înc*isă în casă în cea mai mare parte a timpului# In a"ară de prietenele ei Lilen3a. !ipote. mănăstirile !i mosc*eile îi păreau toate o apă !i un păm$nt. dezvăluindu mi înălţimi ameţitoare ale lim&ii: c$mpurile ei erau împestriţate cu soare sau scăldate în rouă. turlele erau semeţe.

'mos +z . îl tul&ura !i îl m$*nea# 'desea se certa cu sine pe acest su&iect: arti!tii care erau captivaţi de "armecul tiranilor !i se puneau în slu(&a represiunii !i răutăţii nu meritau titlul de 9preoţi ai "rumuseţii:# )neori încerca să !i eCplice lui însu!i că î!i v$nduseră su"letul diavolului. indi"erent de credinţă. ori în minunile 9geniului creator evreiesc:. !i î!i punea năde(dea. ca 8aust al lui 6oet*e# 435 . care prezidează: sau 9?t$nca lui Israel:.redea că arti!tii sunt superiori altor oameni. ignoranţi. mai pătrunzători. au putut să l urmeze pe ?talin sau c*iar pe Hitler. !i ra&inul du*nesc /sau. că !i preotul. neîntinaţi de ur$ciune# 6$ndul că unii arti!ti. 9!i cei ce stăp$nesc "armecul mistic al versului N M$ntuiesc lumea prin melodie !i c$ntec:# . în puterile m$ntuitoare sau renăscătoare ale artei: 9Preoţii "rumuseţii !i pensula arti!tilor:. în versiunea atenuată a tatei. recita el cu patos din ciclul de sonete al lui .erni3ovs3i. erau &ăr&aţi destul de du&io!i. scorneau doctrine mincinoase. vărsau lacrimi de crocodil !i negustoreau o&iecte s"inte contra"ăcute. de asemenea. relicve "alse !i tot soiul de credinţe !i pre(udecăţi găunoase# ?uspecta pe oricine trăia de pe urma religiei de un "el de !arlatanism îndulcit# %i plăcea să citeze remarca lui Heine. Ha( 'min cel iu&itor de nazi!ti4:0# Pe de altă parte. în ciuda tuturor acestor lucruri. care nutreau uri antice. 9-ici unul dintre ei nu miroase a tranda"iri44 2i nici Mustim Mu"ti. un 9spirit al poporului. aţ$ţau spaimele. mai cinstiţi. el credea uneori într o providenţă vagă.onsidera că preoţii.

o&iectele de pe ra"turi. o&iectele. Hainele. la perdele. cu m$inile încruci!ate la piept. ca o elevă model dintr un pension de domni!oare. mama rareori se alătura conversaţiei# 2i totu!i. 7udnic3i. sau la "amiliile Earc*i. la domnul 'gnon. în Talpiot. iar domnul Hanani pe cea opusă: oare disputa ar "i "ost di"erită dacă dintr odată ar "i "ăcut sc*im& !i "iecare ar "i apărat poziţia celuilalt. cumpărau !i cultivau păm$nt nelucrat !i pavau drumuri. din răsputeri.onsidera politica o catastro"ă# 8lecăreala !i &$r"a o plictiseau# . ca !i cum ar "i încercat să desci"reze din disputa lor motivul pentru care domnul Earc*i susţinea o părere. mama !edea dreaptă într un colţ. cărţi. ta&lourile de pe pereţi. tapiţerie. pe mama n o atingea deloc# De o&icei lăsa ziarul (os după ce arunca o privire asupra titlurilor# . în vreme ce o ataca pe cea pentru care pledase înainte. '&rams3i. în vreme ce ea !edea !i nu zicea nimic. z$m&ind u!or. !i se uita cu atenţie. uneori prin simpla ei prezenţă îi "ăcea pe &ăr&aţi să vor&ească !i iar să vor&ească. coa"urile !i mo&ila o interesau pe mama doar ca "erestruici prin care putea privi pe "uri! în vieţile interioare ale oamenilor# +ri de c$te ori mergeam acasă la cineva sau c*iar !i într o sală de a!teptare. porţelanuri. "ără gra&ă.Poveste despre dragoste si întuneric Dacă pe tata îl îm&ăta într o anumită măsură "ervoarea sionistă a celor care construiau noi su&ur&ii. 436 .$nd aveam musa"iri sau c$nd mergeam în vizită la unc*iul Aosep* !i mătu!a Eippora*. la "amilia Hanani sau la Hanna* !i HaGim Toren.

ce spune trupul lui !i ce încearcă să ascundă. dar dacă ie!ea din tăcerea ei !i rostea o "rază sau două. dintre care unele ar putea în cele din urmă să se com&ine !i să o"ere un indiciu# ?ecretele celorlalţi o "ascinau. ce "ac m$inile lui. de o&icei conversaţia nu revenea la ceea ce "usese înainte de intervenţia ei# ?au poate că era doar "aptul că în acea vreme "emeilor li se atri&uia rolul de pu&lic în conversaţii# Dacă o "emeie desc*idea &rusc gura !i rostea o "rază sau două provoca o oarecare surprindere# Din c$nd în c$nd mama dădea meditaţii# )neori mergea la o con"erinţă sau la o întrunire literară# %nsă în cea mai mare parte a timpului stătea acasă# -u lenevea. spăla. cine um&lă cu cine. călca.am auzit o niciodată "redon$nd sau mormăind în vreme ce se ocupa de gospodărie# 6ătea. cine a cumpărat oarece . orice sc*im&are a poziţiei !i dacă picioarele îi sunt "ără ast$mpăr sau lini!tite în panto"i# 7areori participa la conversaţie. cocea. muncea din greu# Muncea în tăcere !i cu spor# . "răm$nta 437 . spăla vase.'mos +z ca un detectiv care adună din ce în ce mai multe detalii. ci ca pe o persoană care studiază a!ezarea pietrelor într un mozaic sau a "ragmentelor dintr un puzzle uria!# 'sculta conversaţia cu atenţie !icu acel z$m&et sla& plutindu i neintenţionat pe &uzeF îl o&serva amănunţit pe vor&itor. tăia legume. deretica. ridurile "eţei. curăţa. urmărindu i &uzele. punea la locul lor cumpărăturile. încotro îi sunt îndreptaţi oc*ii. nu la nivel de &$r"ă cui îi place de cine.

rezemat u!or de umărul lui. citea# 'plecată peste cartea rezemată pe genunc*i. citea în vreme ce tata !i cu mine !edeam împreună la &iroul lui. !i continua să citească: su"erea de insomnie. în vreme ce eu mă (ucam a"ară. !edea pe canapea !i citea# . citea după ce erau înc*ise o&loanele. citea# . aplecată peste pagină.u spatele arcuit. eu cu capul înclinat. în curte. cu g$tul aplecat în "aţă. dezvăluind patul du&lu ascuns în ea. citea# . triind tim&re. p$nă ce în ultimul an al vieţii ei diver!i doctori au considerat potrivit să i prescrie pastile puternice !i tot soiul de poţiuni !i soluţii de dormit !i i au 438 . !i citea !i după ce spălam vasele de la cină. c$nd terminase cu spălatul !i ru"ele erau împăturite !i puse "rumos la locul lor. cu umerii lăsaţi. se întorcea cu spatele la ea !i se pră&u!ea în somnul oamenilor &ine intenţionaţi. veri"ic$ndu le în catalog !i lipindu le în al&um. mama se încolăcea în colţul ei !i citea# %mpăcată cu trupul ei. iar canapeaua era des"ăcută. care s a agravat cu timpul.u picioarele desculţe trase su& ea. citea după ce mă duceam la culcare !i tata se întorcea la "i!ele lui micuţe. cu tot trupul în "ormă de semilună.itea în "iecare seară. respir$nd lent !i u!or. !i continua să citească c*iar !i după ce era stinsă lumina din tavan !i tata î!i scotea oc*elarii. iar tata !edea la &iroul lui not$ndu !i o&servaţiile pe "i!e de cartotecă îm&$csite.u "aţa pe (umătate ascunsă de părul ei întunecat. care cred cu tărie că totul va "i &ine. citea# .Poveste despre dragoste si întuneric aluat# Dar c$nd apartamentul era în deplină r$nduială.

a citit aproape zi !i noapte# De dimineaţa p$nă seara stătea pe un !ezlong în păduricea de pini de pe coasta dealului !i citea. Moravia. în vreme ce ceilalţi internaţi dansau. că. Tolstoi. Mauriac. ca !i cum ar "i petrecut în "iecare noapte# . cu um&re negre su& oc*i. Dleist. T*omas Mann. (ucau cărţi sau participau la alte activităţi# Iar noaptea co&ora în micul salon de l$ngă &iroul recepţiei !i î!i petrecea cea mai mare parte a nopţii citind. 'gnon. c$nd aveam !apte sau opt ani. ca să nu o deran(eze pe "emeia cu care împărţea camera# . în drum spre clinică sau spre magazinul de încălţăminte. Dnut Hamsun. . Turg*eniev.$nd s a întors acasă. IOas3ieOicz. a z$m&it !i a zis: 9-u m am g$ndit la asta:# +dată. >alzac. ?te"an EOeig !i 'ndrB Maurois rar !i a ridicat oc*ii din carte pe toată perioada acelei pauze# . iar mama c*iar a plecat singură la sanatoriul de la 'rza# %nsă nici măcar acolo nu s a oprit din cititF dimpotrivă.$nd tata !i cu mine am între&at o cum s a &ucurat de vacanţă.*amisso. de!i e adevărat 439 . 6nessin. 8lau&ert. la Ierusalim.'mos +z recomandat două săptăm$ni de odi*nă adevărată la un *otel "amilial din ?a"ed sau la sanatoriul 8ondului ?ănătăţii din 'rza# Prin urmare. precum !i din ?omerset Maug*am. Dic3ens.e*ov. Hermann Hesse. iar seara citea pe veranda luminată. mama mi a spus. . tata a împrumutat c$teva lire de la părinţii săi !i s a o"erit să ai&ă gri(ă de copil !i de casă. arăta o&osită !i palidă.itea din Maupassant. pe c$nd !edeam pe penultimele locuri din auto&uz.

va veni pe loc. cuv$nt cu cuv$nt. tata mi a citit în pat cartea at$t de des. de îndată ce i o ceri# + carte nu te va dezamăgi niciodată# . c*iar dacă le ai trădat. c$nd tata n a putut să mi o citească. interes sau cel puţin o senzaţie plăcută. în vreme ce oamenii întotdeauna te lasă &altă c$nd vine vremea să nu mai poată o&ţine de la tin e nici un avanta(.Poveste despre dragoste si întuneric că !i cărţile se pot sc*im&a cu trecerea anilor la "el de mult ca oamenii. o carte nu te părăse!te niciodată# 8ire!te. "ăc$ndu mă că citesc. nu te va dezamăgi niciodată. am luat cartea cu mine în pat !i am recitat o toată pentru mine. nu ţi vor întoarce nicic$nd spatele: te vor a!tepta tăcute !i modeste pe ra"tul lor# Te vor a!tepta zece ani# -u se vor pl$nge# P$nă într o noapte în care ai &rusc nevoie de o carteF c*iar !i la trei dimineaţa.are a "ost numele primei pove!ti pe care am citit o singur. De "apt. uneori tu le la!i &altă. iar odată. poate ani în !ir sau c*iar pe vecie# Dar ele. întorc$nd "oaia eCact la acea pauză dintre două cuvinte la care tata o&i!nuia să o întoarcă în "iecare seară# ' doua zi i am cerut tatei să urmărească 440 . va co&orî din ra"t !i îţi va ţine tovără!ie la nevoie# -u va încerca să !i ia revan!a sau să se scuze sau să se între&e dacă merită să o "acă. plăcere. înc$t tre&uie să "i a(uns să o învăţ pe de rost. di"erenţa este că. c*iar dacă e o carte pe care ai părăsit o !i ai !ters o din inimă de ani !i ani. de la început p$nă la s"$r!it. dacă tu o meriţi sau dacă vă mai potriviţi. "ăc$ndu mă că sunt tata.

incapa&ili să !i înc*ipuie enormitatea în!elăciunii.). între ei. !i "ără să zic nimic am desc*is cartea pe masă. iar c$nd a "ăcut asta a cincea sau a !asea oară puteam identi"ica "iecare cuv$nt după "ormă !i după locul lui pe r$nd# 'poi a venit momentul să i surprind pe am$ndoi# Intr o s$m&ătă dimineaţă am apărut în &ucătărie. ameţiţi de m$ndrie. iar eu rosteam cu voce tare cuv$ntul în vreme ce degetul meu îl atingea# Părinţii mei. au căzut în capcană.) 38 Idem. încă în pi(ama.'mos +z r$ndurile cu degetul c$nd cite!te !i i am urmărit degetul. tr. degetul meu arăta pe r$nd "iecare cuv$nt. cu pro"ilul unui nas desenat într o parte !i o perec*e de oc*elari în cealaltă parteF iar 9oc*i:H= arată într adevăr ca o perec*e de oc*i cu puntea unui nas între ei# 'st"el am reu!it să citesc r$nduri !i c*iar pagini întregi# După ce au mai trecut vreo două săptăm$ni am început să mă împrietenesc cu literele însele# 8 ul din 9"lamură: arată ca o "lamură "lutur$nd la începutul "lamurii# 2 ul din 9!arpe: arată c*iar ca un !arpe# Tăticul !i mămicaHP sunt la "el la s"$r!it. DaddG !i MummG (N.) 441 . că 9c$ine:H< arată ca o "aţă rotundă. tr. convin!i am$ndoi că acest copil neo&i!nuit a învăţat singur să citească# Dar p$nă la urmă c*iar am învăţat singur# 'm descoperit că "iecare cuv$nt are "orma lui specială# '!a cum se poate spune. e1e (N. 15 Idem. însă restul e "oarte di"erit: tăticul are la mi(loc o 13 5ste vor&a despre cuv$ntul din lim&a engleză. de eCemplu. tr. dog (N.

!i era c*iar !i o clauză în el care îi 442 .artea avea un s"$r!it ne"ericit urmat de un s"$r!it !i mai ne"ericit !i doar după aceea venea s"$r!itul "ericit# )rsul cel lene! a "ost înţepat crunt de un roi de al&ine !i. 5i &ine. sănătos !i voios !i nu mai era lene!. în cur$nd o să se creeze ?tatul Israel !i atunci totul o să "ie mai &ine# ? a pierdut ascuţitoarea. de parcă asta n ar "i "ost destul. 5i &ine. în "olosul am&elor părţi. pentru că învăţase lecţia: a înc*eiat un tratat de pace cu al&inele. pentru că a "ost a!a de lacom a "ost pedepsit cu o durere de dinţi !i era o imagine cu el cu "aţa um"lată !i cu o c$rpă al&ă legată în (urul capului. drept între urec*i# Iar morala era scrisă cu litere mari !i ro!ii: -) 5 >I-5 ?Ă MĂ-_-. în vreme ce mămica are un !ir de dinţi care arată ca !i cum ar z$m&i# Prima carte pe care mi o amintesc era o carte cu poze despre un urs mare !i gras care era "oarte m$ndru de el. cu o "undă mare în cre!tet. Iţi trece p$nă te însori# 2i sărmanul urs înţepat. se îndopa cu ea# . !i ursului îi plăcea să lingă miere c*iar !i c$nd n ar "i tre&uit# -u doar lingea miere. ai cărui oc*i erau at$t de (alnici că mi se umpleau mie oc*ii de lacrimi c$nd mă uitam la el.I P75' M)LTĂ MI5754 In lumea tatălui meu nu eCista su"erinţă care să nu ducă la m$ntuire# ?u"ereau evreii în diaspora. m$ine o să cumpărăm una nouă.Poveste despre dragoste si întuneric perec*e de g*ete din care ies picioarele. iată l pe pagina de alături. 5i &ine. mai &ună# 'zi ne doare un pic &urtica. un urs lene! !i somnoros care semăna un pic cu domnul '&rams3i al nostru.

ci literă cu literă. într un singur r$nd de pe ultima pagină. erau scrise acolo.IT4 M+2 M'7TI. !i acesta s ar putea să "ie cu adevărat primul r$nd din viaţa mea pe care l am citit nu după "ormele cuvintelor. "oamea mea avea să devină "renezie a *rănirii# Părinţii nu mă mai puteau despărţi de cărţi.'mos +z asigura o livrare regulată de miere. în mi(locul coridorului.5 T'75 857I. ce e drept.opilul doar s a pre"ăcut că adoarme. !i de acum "iecare literă avea să "ie nu un desen. cu carte cu tot.5 PLI. ca !i cum după toate aventurile captivante *otăr$se să intre în r$ndurile clasei de mi(loc# 'ducea un pic cu tatăl meu c$nd era &inedispus: arăta ca !i cum era pe cale să "acă o poezie sau un (oc de cuvinte. "iul tău !ade pe (umătate dez&răcat pe podea. 443 . pe ultima pagină ursul arăta vesel !i z$m&itor !i î!i construia o casă. moderată.)7I54 -umai că.D5 >). de n o "i căzut înăuntru. însă pe vecie# 2i a!a. ci un sunet di"erit: M+2 M'7TI. !i s a înecat# . citind# . nu ţi "ie cu supărare. a!a cum se cuvine. sau să mi zică înălţimea 1oastră Preacinstită /9doar în glumă4:0# Toate astea. citind# .opilul se ascunde su& masă. o cantitate rezona&ilă. de dimineaţa p$nă seara !i c*iar mai t$rziu# 5i erau cei care mă împinseseră să citesc !i acum erau ca ucenicul vră(itor: eu eram apa care nu mai putea "i oprită# Hai numai să vezi. într o săptăm$nă sau două. mai mult sau mai puţin.opilul ăla aiurit iar s a încuiat în &aie !i !ade pe closet citind.

5venimente importante din HI2I. !i după ce am ie!it din odaie a mai stat un pic. 7egii Israelului !i Iuda. apoi a aprins lumina. dacă o ţine tot a!a în cur$nd o să măn$nce coperte !i o să &ea cerneală de tipar# Tre&uie să punem piciorul în prag !i să "acem ceva# Tre&uie să punem capăt situaţiei: începe de(a să "ie ciudat !i. 'venturile lui Magellan !i 1asco da 6ama.artea tradiţiilor evreie!ti. !i acum se pare că !ade cu spatele proptit în u!ă. . de "apt. în parte pavată !i în parte acoperită de &uruieni iarna !i de ciulini 444 . Păi. destul de îngri(orător# . numere vec*i din ?ăptăm$nalul 8emeilor Muncitoare. în spatele clădirii# 8erestrele dădeau spre curtea din spate.ite!te toată ziulica. unul dintre romanele c*ineze!ti ale lui Pearl >uc3. părăginită. povestiri de 's*er >aras* sau ?*o""mann.lădirea din (osul străzii Eec*arias avea patru apartamente# 'partamentul "amiliei -a*lieli era la primul eta(. copilul zice acum că a!teaptă să termin o parte din ziar# De acum încolo mai avem în casă un dependent de ziare# . .opilul ăla nu s a mi!cat din pat tot Oee3endul.Poveste despre dragoste si întuneric de "apt a!tepta să plec. de a valma. pam"lete despre coloniile agricole.*iar vrei să !tii ce "ace. "ără să i se dea voie. doar c$t să meargă la closet# 2i c*iar !i acolo !i a luat cartea cu el# . >uletinul . !i g*ici ce "ace# .ălătoriile lui Marco Polo. ca tu !i cu mine să nu putem intra.opilul poate citi "luent "ără vocale# . ?"aturi pentru persoanele în v$rstă în caz de gripă.onsiliului Districtului >eit Ha3erem.

cu trei sau patru &ănci. lăzi de gunoi. de vreo patruzeci de ani. iar noaptea dormeau.opiilor:# La 9Tăr$mul . 445 . cu opt elevi în clasa înt$i !i alţi !ase în clasa a doua# Isa&ella -a*lieli era proprietăreasa !colii !i avea rolul de directoare. două încăperi !i opt sau nouă pisici# După pr$nz doamna învăţătoare Isa&ella !i soţul ei -a*lieli. un !opron din ta&lă ruginită !i rămă!iţele din lemn ale unei su33a*# Pasi"lore azurii în"loreau pe zid# 'partamentul avea o &ucătărie. zdravănă. învăţătoare la clasa înt$i. o sală de &aie. imprevizi&ilă. magazineră. urmele unui "oc de ta&ără. !i răspundea de toate activităţile practice# Ii spuneam întotdeauna doamna învăţătoare Isa&ella# 5ra o "emeie gălăgioasă. "emeie de serviciu. împreună cu o!tirea lor de pisici.urtea mai adăpostea s$rme de ru"e. în *ol.opiilor: erau două clase !i două învăţătoare !i asta era tot ce putea cuprinde micul apartament. mai micuţă# ?e trezeau devreme în "iecare dimineaţă !i împingeau toată mo&ila a"ară. voioasă. o ladă de am&ala( vec*e. !i avea deasupra &uzei de sus o aluniţă păroasă. pe care încăpeau c$te doi copii# 'st"el. casieră. "oloseau prima încăpere drept salon.'mos +z vara# . !i puneau în "iecare cameră trei sau patru pupitre. un *ol la intrare. între opt dimineaţa !i pr$nz casa lor devenea 2coala 5lementară Particulară 9Tăr$mul . în cea de a doua încăpere. casierul. care arăta ca o li&arcă rătăcită pe acolo# 5ra irasci&ilă. organizatoare a programului de cursuri.

de la v$r"ul nasului tău# Doamna învăţătoare Isa&ella era !i o păstoriţă de pisici# +riunde mergea era încon(urată de o turmă de pisici topite de admiraţie care îi nimereau în picioare. care stăteau "oarte lini!tite. se instalau ca ni!te clo!ti pe panto"ii ei !i se încăierau între ele. ca să nu deran(eze oraF dresate ca ni!te c$ini. se încovrigau în co!ul cu cărţi. cu vaiere disperate. ni!te picături de nas sau cel puţin o &atistă curată ca să !teargă mucul acela verde. pe pervaz !i pe cutia cu ec*ipamentul pentru educaţie "izică 446 . cu oc*i vulture!ti din !tetl. o perie de păr. se căţărau cu g*earele pe roc*ia ei !i i se a!ezau pe umerii laţi. cu multele lor &uzunare. i se agăţau de tivul roc*iei. at$t îi erau de devotate# 5rau de toate culorile posi&ile. &ine crescute ca ni!te domni!oare de "amilie &ună. (enant. pentru privilegiul de a i se cui&ări la piept# La lecţiile ei erau mai multe pisici dec$t elevi. arăta ca o peţitoare îndesată. o împiedicau să înainteze !i aproape că o "ăceau să se poticnească. ca !i cum ar "i "ost gata să scoată soţia per"ectă pentru tine. m$inile ei aspre !i ro!ii î!i "ăceau neîncetat de lucru prin nenumăratele ei &uzunare. pe genunc*i i no!tri mici. stăteau pe pupitrul ei. care te putea preţălui pe dinăuntru !i pe dina"ară cu o singură privire a oc*iului ei eCperimentat !i cu vreo două între&ări &ine ţintite# Intr o clipă a"la eCact cine e!ti. cu toate secretele tale# In vreme ce te interoga. în poala ei. pe g*iozdanele noastre.Poveste despre dragoste si întuneric severă !i totu!i &ună ca p$inea caldă# In roc*iile ei simple !i largi din &um&ac imprimat.

*otăr$t să i sucească minţile cu "armecele sale. ne"ericitul ne arunca o privire s"$!ietoare. necondiţionat !i "ără să cr$cnească# 9Eeru&&a&el. să ţi "ie ru!ine4: striga ea &rusc# Imediat un &iet păcătos se desprindea din g*emul de pe pre!ul din "aţa pupitrului ei !i se "uri!a plin de ru!ine. pisicile i se supuneau întotdeauna pe loc. pentru că delincventul iertat dansa de(a către ea. ru!inat. cu arcuri în perniţele la&elor delicate. (alnic. cu o "luturare a m$inii# J >ine# '(unge# 'cum poţi veni înapoi# Dar nu uita că.lătina mustrător degetul către una sau alta dintre ele !i o ameninţa că o trage de urec*i sau îi smulge coada dacă nu î!i îm&unătăţe!te pe loc purtarea# %n ce le prive!te. 447 . către colţul încăperii# Toţi oc*ii ai copiilor !i ai pisicilor deopotrivă erau aţintiţi asupra lui.'mos +z !i lucru manual# )neori doamna învăţătoare Isa&ella le certa sau le dădea porunci# . cu urec*ile ridicate !i îndreptate în "aţă. dar apoi îl ierta. cu coada între picioare !i urec*ile lăsate pe spate. dacă te mai prind o dată### -u era nevoie să !i s"$r!ească vor&a. cu &urta aproape t$r$ndu se pe podea. martori ai dizgraţiei# '!a că acuzatul se t$ra în colţ. umilit. de a&ia stăp$nindu !i &ucuria. ca un adorator. căindu se pentru păcatele săv$r!ite. cu coada &ăţ. !i poate că sper$nd umil p$nă în ultima clipă la vreo graţiere miraculoasă# Din colţ. plină de vinovăţie !i de implorare# J +draslă a gunoaielor ce e!ti4 se strop!ea la el doamna învăţătoare Isa&ella.

!i noi să mergem la closet. în vreme ce (ura că de acum încolo nu va "i pe lume pisică mai evlavioasă sau mai cinstită ca el# Pisicile doamnei învăţătoare Isa&ella erau deprinse să ducă o viaţă productivă !i erau pisici cu adevărat "olositoare# 5a le învăţase să i aducă un creion.$t despre domnul -a*lieli.ele mai multe dintre aceste minuni nu le am văzut cu oc*ii no!tri. cu &lana lucioasă !i un pic în"oiată !i cu un licăr de viclenie "elină "ăţarnică în oc*ii strălucitori. dacă din cine !tie ce motiv era acasă. dar să scoată un miorlăit de alarmă dacă se apropia un străin# /. puteau trece drept mamă !i "iu# 448 . &ăiatul cel palid care încasa &anii la prăvălia cooperativei# 5ra cu aproape douăzeci de ani mai t$năr ca soţia lui !i.Poveste despre dragoste si întuneric con!tient de puterea tainică a "armecului său !i "olosind o pentru a zdro&i inimile. o &ucată de cretă sau o perec*e de !osete din !i"onier sau să recupereze o linguriţă rătăcită pe su& vreo mo&ilăF să stea la "ereastră !i să miaune a recunoa!tere dacă se apropia o cuno!tinţă. pe el nu l vedeam aproape deloc# De o&icei pleca la muncă înainte de venirea noastră !i. micul soţ al doamnei învăţătoare Isa&ella. dacă ar "i vrut. n am "i descoperit niciodată că de "apt domnul -a*lieli nu era altul dec$t 6etzel. tre&uia să stea la &ucătărie !i să !i îndeplinească îndatoririle acolo în lini!te în timpul lecţiilor# Dacă nu am "i avut voie din c$nd în c$nd !i el. cu mustăţile sc$nteind. ca !i cum ne ar "i "ăcut cu oc*iul. dar o credeam# 'm "i crezut o !i dacă ne ar "i spus că pisicile ei pot dezlega careuri de cuvinte încruci!ate#0 .

intezoi. ci Mami. î!i striga soţul cel tinerel cu un nume luat din lumea păsărilor: 1ra&ie. numit mecanică "ină# %n clasă copiii !edeau unde voiauF &ăieţii !i "etele puteau c*iar să !adă împreună# . construcţiile. ?turz sau Pitulice# +rice în a"ară de . nu o striga Isa&ella. pentru că arsese pateurile cu carne de vită sau se opărise. .asa de 5ducaţie pentru . metalurgia. care e sensul literal al numelui -a*lieli# 5Cistau două !coli primare.opiii Muncitorilor 9>eri Datznelson:. în vreme ce 449 .ei mai mulţi dintre ei purtau cămă!i al&astre înc*eiate la piept cu !nururile al&e sau ro!ii ale celor două mi!cări de tineret# >ăieţii purtau pantaloni scurţi cu crăcii su"lecaţi p$nă la pro*a&. la o distanţă de casa noastră pe care un copil o putea parcurge pe (os într o (umătate de oră# )na era prea socialistă.oţo"ană. la capătul nordic al străzii Haturim. c$t !i elevii# 1ara pro"esorii purtau pantaloni scurţi 3a3i !i sandale &i&lice# %n grădina de legume din curte elevii erau pregătiţi pentru viaţa de "ermier !i pionieratul personal în noile sate# %n ateliere învăţau te*nici de producţie cum ar "i t$mplăria. alături de drapelul naţional# 'colo se săr&ătorea cu procesiuni !i ceremonii ziua de H Mai# Directorului îi spuneau 9tovară!e: at$t pro"esorii. dar "ascinant. ar&ora pe acoperi! steagul ro!u al clasei muncitoare.'mos +z )neori. !i pro&a&il că a!a îi zicea !i turma ei de pisici# In ce o prive!te. iar cealaltă prea religioasă# . repararea de motoare !i de încuietori !i ceva vag. c$nd tre&uia /sau îndrăznea0 să o strige în timpul unei lecţii.

asa de 5ducaţie pentru . dar !i su&iecte ca istoria a!ezării evreilor în Ţară. dar la &ătr$neţe a devenit un rege colonialist imperialist care a cucerit alte ţări. dreptate socială !i &unăstarea sărăcimii. studii despre patrie. c*iar pe strada paralelă. i a "urat săracului mielu!eaua !i a eCploatat cr$ncen sudoarea poporului muncitor# La vreo patru sute de metri de această .ei mai mulţi dintre elevi proveneau din "amilii sărace. în 450 .asă de 5ducaţie ro!ie.ăma!a al&astră e cea mai de preţ nestemată:# >i&lia era predată la . era !coala naţional tradiţională Tac*3emoni. în vreme ce regii !i preoţimea reprezentau toate nedreptăţile ordinii sociale din acea vreme# T$nărul David. istoria mi!cării muncitore!ti. lim&a e&raică !i istorie. "ondată de mi!carea sionistă religioasă Mizra*i. unde elevii erau cu toţii &ăieţi care stăteau cu capetele acoperite în timpul lecţiilor# .Poveste despre dragoste si întuneric pantalonii scurţi ai "etelor erau prin!i pe coapse cu elastic# 5levii li se adresau întotdeauna pro"esorilor doar pe numele de &otez# Li se predau aritmetica. a supus popoare.opiii Muncitorilor ca o culegere de pam"lete despre pro&lemele curente# Pro"eţii au luptat pentru progres. principiile satelor colective sau "azele c*eie din evoluţia luptei de clasă# 2i c$ntau tot "elul de imnuri ale clasei muncitoare. păstorul. încep$nd cu 9Internaţionala: !i s"$r!ind cu 9?untem cu toţii pionieri: !i 9. era un îndrăzneţ luptător de g*erilă din r$ndurile unei mi!cări naţionale de eli&erare a israeliţilor de su& (ugul "ilistin.

în vreme ce pro"esorilor li se spunea domnul -eimann. c$teva aspecte (uridice.asa de 5ducaţie pentru . iar directorul. mai siguri pe ei# 5levii de aici erau strigaţi doar pe numele de lamilie. urmate de studierea Torei cu comentariile lui 7as*i !i ore în care elevii cu calote citeau 5tica Părinţilor !i alte lucrări ale înţelepciunii ra&inice. lim&a engleză. ?*ul*an 'ru3*. ciclul zilelor însemnate !i săr&ătorilor evreie!ti. "ie din cauză că !coala Tac*3emoni. Talmudul.opiii Muncitorilor. istoria comunităţilor evreie!ti din lume. !i printre toate astea se predau !i ceva gramatică e&raică. tot "elul de comandamente !i "apte &une. "ie pentru că nu era de acord cu riguroasa separare religioasă a "etelor de &ăieţi. un pic de poezie de Auda* Hallevi !i >iali3. muzică. vieţile marilor învăţători evrei de a lungul veacurilor. se îm&răca întotdeauna în costum cu vestă# Mama voia să merg din clasa înt$i la . matematică. istoria rugăciunilor !i imnurilor. istorie !i geogra"ie elementară# Pro"esorii purtau *aină c*iar !i vara. cu clădirile ei vec*i din piatră construite su& domnia turcească. care avea 451 . părea demodată !i posomor$tă în comparaţie cu .'mos +z a"ara c$torva care proveneau din vec*ea aristocraţie se"ardă ce "usese dată deoparte de nou veniţii as3enazi. domnul 'l3alai etc# Directorului i se spunea 9Domnul Director:# In "iecare zi prima lecţie începea cu rugăciunile de dimineaţă.asa de 5ducaţie pentru . domnul Han.opiii Muncitorilor. c$teva legende !i noţiuni de etică. eCtrase din codul de legi evreiesc.

tre&uia să c$ntărească prime(dia neagră !i pe cea ro!ie !i să aleagă răul cel mai mic# După o perioadă grea în care a tot cumpănit lucrurile. clase aerisite. iar 7e*avia !i >eit Ha3erem erau la distanţă de două staţii de auto&uz de casa noastră din Derem 'vra*am# 2coala Tac*3emoni era străină viziunii laice a tatălui meu !i minţii lui sceptice. luminate# Pe de altă parte.asa de 5ducaţie un izvor tul&ure de îndoctrinare st$ngistă !i spălare a creierului proletară# . considera .avea de ales. tata a *otăr$t.Poveste despre dragoste si întuneric "erestre mari. c*iar dacă ar "i iz&utit cei de acolo să mă trans"orme într un mic cleric. pentru că în orice caz s"$r!itul religiei era apropiat.$t despre tata. pro"esorilor !i "uncţionarilor civili care locuiau în >eit Ha3erem. straturi "rumoase de legume !i un soi de veselie tinerească molipsitoare# Poate că îi amintea într un "el de Tar&ut* 6Gmnasium din 7ovno# . să mă trimită la Tac*3emoni# 5l credea că nu tre&uie să ne temem că mă vor trans"orma într un copil evlavios. a!a cum evreii evlavio!i în!i!i or să piară de pe "aţa păm$ntului în c$ţiva ani. aveam să renunţ la ţinerea riturilor. lumină. "ără să lase în urmă nimic altceva dec$t o vagă amintire# 452 . împotriva opţiunii mamei. !i. dar trăiam vremuri cu răzmeriţe !i împu!cături. cur$nd aveam să ies în lumea cea largă !i să mă scutur de acel col& ar*aic. îi era greu să se *otărască# 'r "i pre"erat să merg la !coală cu copiii de pro"esori din 7e*avia sau măcar cu copiii medicilor. progresul o înlătura cu iuţeală.

asa de 5ducaţie pentru . care îi urau pe evrei sau erau pur !i simplu &eţi. trecea pe l$ngă . cu ma!ini in"ernale plasate de Irgun în su&solul *otelului 7egele David !i cu atacuri asupra cartierului general al . de unde n o să se mai întoarcă niciodată# /9-imeni care merge acolo nu se întoarce iar:. unul dintre soldăţeii lui ?talin. care era !i drumul către . o să i umple capul cu tot soiul de paie marCiste !i o să l trans"orme într un &ol!evic. pentru că nu s au "erit din cale destul de repede# 'cestea erau vremurile de după cel de al Doilea 7ăz&oi Mondial. apărate de saci de nisip. soldaţi englezi iritaţi. !i îndoctrinarea socialistă era un drum "ără întoarcere către dezastru# Dacă trimitem copilul acolo o să i spele pe dată creierul. trăgeau uneori în cei ce treceau pe strada de dedesu&t# +dată au desc*is "ocul cu o mitralieră !i au ucis măgarul lăptarului. o să l eCpedieze la unul dintre 3i&&utzurile lor.ID din 453 . mătura întreaga lume. .opiii Muncitorilor. pentru că se temeau că &idoanele de lapte erau pline de eCplozi&il.asa de 5ducaţie reprezenta în viziunea tatei un pericol serios# 1alul ro!u era în cre!tere în ţara noastră. cum zicea tata#0 't$ta doar că drumul către Tac*3emoni. cu aruncarea în aer a cartierelor generale &ritanice. vremurile cu ilegali!ti !i terorism.azarma ?c*neller# De pe poziţiile lor din v$r"ul zidurilor. a!a cum se înt$mplase c$nd au "ost puse &om&e la *otelul 7egele David# + dată sau de două ori !o"eri englezi au trecut cu (eepurile lor peste pietoni.'mos +z %n sc*im&.

dar mai tre&uia !i să ne aplecăm în "aţă peste pupitre# 454 . părinţii mei au *otăr$t să am$ne încă doi ani alegerea "rustrantă între întunericul 5vului Mediu !i capcana stalinistă !i să mă trimită deocamdată la 9Tăr$mul .opiilor: al doamnei Isa&ella -a*lieli# Marele avanta( al !colii ei &$ntuite de pisici era că se a"la literalmente la o aruncătură de &ăţ de casa noastră# Ie!i din curte !i o iei la st$nga. traversezi cu &ăgare de seamă strada 'mos în "aţa &alconului Ea*avilor. înc$t dacă voiam să auzim ce zice nu numai că tre&uia să nu mai vor&im. însă o încon(ura un "el de nim& cenu!iu al&ăstrui care pe dată m a ademenit !i m a "ascinat# Domni!oara învăţătoare Eelda vor&ea at$t de încet. păstoriţa de pisici. o duzină de elevi !i nouă pisici# . o traversezi atent !i ai a(uns: un perete acoperit de pasi"lore !i o pisică al& cu gri. pisica de serviciu. mergi în (os pe strada Eec*aria* vreo treizeci de metri.Poveste despre dragoste si întuneric strada Mamilla !i asupra instalaţiilor armatei !i poliţiei# Prin urmare.$nd am terminat clasa înt$i am trecut de pe tăr$mul vulcanic al doamnei învăţătoare Isa&ella. treci de intrarea Lem&ergilor !i de &ăcănia domnului 'uster. anunţ$ndu ţi de la "ereastră sosirea. în sus pe douăzeci !i două de trepte !i îţi at$rni sticla cu apă de c$rligul de la intrarea în cea mai mică !coală din Ierusalim: două clase. două învăţătoare. în m$inile lini!tite ale domni!oarei învăţătoare Eelda de la clasa a doua# 5a nu avea pisici.

u vreo două săptăm$ni înainte de săr&ătoarea Purim. c*iar !i la lucrurile mici. ne petreceam toată dimineaţa aplecaţi în "aţă. -e am speriat cu toţii: nu ne temeam doar că o să pierdem Purimul. iar &$r"a. a&isul era 9puternicul a&is: !i vor&ea despre 9r$uri tul&uri: !i 9deserturi nocturne:# Dacă spuneai la oră ceva ce îi plăcea. ci 455 . acesta este un copil inundat de lumină#: Dacă una dintre "ete visa cu oc*ii desc*i!i. domni!oara învăţătoare Eelda arăta spre tine !i zicea încet: 9Priviţi cu toţii. nu "oarte di"erită de e&raică !i totu!i distinctă !i înduio!ătoare# 5a numea stelele 9stelele cerului:. iar renunţării la ceva. pentru că nu voiam să pierdem nici un cuv$nt# Tot ce spunea domni!oara învăţătoare Eelda era înc$ntător !i nea!teptat# 5ra ca !i cum am "i învăţat de la ea altă lim&ă. + săr&ătoare. a anunţat dintr odată: Poate că anul acesta n o să "ie Purim# Poate că o să "ie stins înainte să a(ungă aici# ?tinsă. îi zicea 9a "ace sc$ntei:# .'mos +z Prin urmare. care era pre"erata noastră din tot anul. 9oc*ii cărnii:# -umea îng$m"area 9p$r(olirea aripilor:. cum ar "i o gumă sau r$ndul tău la distri&uirea *$rtiei de desen. tot a!a nu o poţi considera pe -ora răspunzătoare pentru că uneori nu e în stare să răm$nă trează# Domni!oara învăţătoare Eelda numea orice "el de &at(ocură 9otravă:# Minciunii îi zicea 9o cădere:# Lenevia era 9plum&urie:. domni!oara învăţătoare Eelda ne spunea că a!a cum nimeni nu poate "i învinovăţit dacă nu poate dormi.

ne spuneam unul altuia. dar nu "ericiţi# +c*i evreie!ti care aveau în ei ceva tătăresc# )neori înc*eia rapid lecţia !i ne trimitea în curte la (oacă. dacă vrem ca săr&ătoarea să nu "ie stinsă. pisicile. dar ne reţinea pe vreo doi dintre noi. spunea domni!oara învăţătoare Eelda.Poveste despre dragoste si întuneric simţeam o groază întunecată "aţă de aceste "orţe puternice !i ascunse despre a căror eCistenţă nu ni se mai pomenise p$nă atunci. dacă a!a voiau. care considera că merităm să continuăm# 5Cilaţii din curte erau mai puţin &ucuro!i de timpul li&er !i mai mult invidio!i pe cei ale!i# 2i uneori. c$nd se terminau lecţiile. eli&erate. se răsp$ndeau prin tot apartamentul. tainici. doar ne a sugerat că *otăr$rea de a stinge sau nu săr&ătoarea depindea în primul r$nd de ea: ea însă!i era legată cumva de "orţele invizi&ile care "ăceau di"erenţa între săr&ătoare !i ne săr&ătoare. care erau în stare. pentru cel care nu are nimic# %mi amintesc oc*ii ei: vioi !i căprui. !i numai noi păream uitaţi su& aripile 456 . pe scări !i prin curte. să aprindă sau să stingă săr&ătorile ca !i cum ar "i "ost &eţe de c*i&rit# Domni!oara învăţătoare Eelda nu s a ostenit să ne dea amănunte. între sacru !i pro"an# '!a că. c$nd elevii doamnei învăţătoare Isa&ella "useseră trimi!i de mult pe la casele lor. cel mai &ine ar "i să ne străduim anume ca să "acem măcar puţinul ce ne stă în puteri pentru a ne asigura că îi intrăm în graţii domni!oarei învăţătoare Eelda# Puţinul nu e puţin.

puteai continua să ţii "r$iele# In sc*im&. dacă spuneai o prostie sau încercai doar să atragi atenţia. ca noi. a cărui mantie se agăţase de razele stelei aurii# Dacă ziceai că ai ceva de spus tuturor. ceilalţi.'mos +z pove!tilor domni!oarei învăţătoare Eelda. ca !i cum !i ea ar "i devenit o "etiţă plină de uimire. întinz$ndu se în "aţă. apoi cu surprindere care se pre"ăcea în curiozitate. o voce care nu îngăduia neseriozitatea: J Dar asta e o mare prostie# ?au: J -u te mai prosti# ?au c*iar: J Isprăve!te: nu "aci dec$t să te co&ori singur în oc*ii no!tri# '!a că te întorceai la locul tău cople!it de 457 . iar ea !edea pe &ăncuţa ta# 'st"el te promova printr un simplu salt minunat în rolul de învăţător. cu m$inile în !olduri. cu condiţia ca povestea ta să ai&ă sens sau să prezinţi o idee interesantă# . c*iar dacă era în mi(locul lecţiei. la început neră&dătoare. purt$nd încă !orţul de &ucătărie. norul pe care nu l iu&ea nimeni. domni!oara învăţătoare Eelda te întrerupea cu cea mai rece !i mai calmă voce a ei. aplecaţi în "aţă pe pupitrele noastre ca să nu scăpăm un cuvinţel. dacă nu aveai cu adevărat ceva de spus. domni!oara învăţătoare Eelda te a!eza pe dată la pupitrul ei. venea !i stătea în u!ă. p$nă ce o mamă nelini!tită. !i a!tepta. ca să audă !i să nu scape ceea ce avea să se înt$mple la s"$r!itu l pove!tii cu norul rătăcit.$tă vreme reu!eai să reţii interesul ei sau pe cel al clasei.

putea c*iar să ţi se urce la cap. de vreo treizeci de ani. îi invocam imaginea încă dinainte de a desc*ide oc*ii# Mă îm&răcam !i îng*iţeam micul de(un dintr o su"lare. mi a pus în mi!care un "el de metronom interior care nu &ătuse înainte !i care nu s a mai oprit de atunci# Dimineaţa. să înc*id. să iau. c$nd mă trezeam. domni!oara învăţătoare EeldaF domni!oara ?c*neerso*n# -u împlinisem încă opt ani !i m a prins într un v$rte(.el mai &ine e să nu "aci pe vedeta dacă nu ai ceva rezona&il de spus# -u i vor&ă.reierul îmi "ier&ea de strădania de a pregăti în "iecare zi ceva nou !i interesant pentru ea. a!a înc$t să primesc lumina privirii ei !i să arate spre mine zic$nd: 9Priviţi. neră&dător să termin. era plăcut să "ii ridicat deasupra celorlalţi !i să !ezi la pupitrul învăţătoarei. în această dimineaţă e printre noi un &ăiat inundat de lumină:# In "iecare dimineaţă !edeam la orele ei ameţit de iu&ire# ?au plin de "uninginea geloziei# %ncercam tot timpul să descopăr care dintre 458 . însă căderea putea "i rapidă !i dureroasă# Prostul gust sau încercarea de a "ace pe de!teptul te puteau duce la umilire# 5ra important să te pregăte!ti înainte de orice cuv$ntare în "aţa pu&licului# Tre&uia întotdeauna să c*i&zuie!ti !i să te între&i dacă nu ar "i mai &ine să ţi ţii gura# 5a a "ost prima mea iu&ire# + "emeie necăsătorită.Poveste despre dragoste si întuneric ru!ine !i tul&urare# 'm învăţat iute să "im cu &ăgare de seamă# Tăcerea e de aur# . să alerg direct la ea# . să trag "ermoarul.

viaţa îndrăgostitului este alta# 2i !tiam din cărţi că atunci c$nd iu&e!ti.ineva care înainte era străin. nu măn$nci !i nu dormi# 2i nu prea m$neam. c$nd cre!te un pic. cu un simplu !irag de mărgele de culoarea "ilde!ului sau c$teodată o e!ar"ă de mătase în culori delicate0# La s"$r!itul zilei înc*ideam oc*ii. dar dintr odată. cărţi pentru adolescenţi !i c*iar cărţi care erau considerate nepotrivite pentru mine# '!a cum orice copil î!i iu&e!te mama !i tatăl. mirosul z$m&etului ei !i "o!netul roc*iilor ei /cu m$neci lungi !i de o&icei ca"enii. ca să mă "acă un &ăiat inundat de lumină# 8ire!te. însă dormeam "oarte &ine noaptea. iar în timpul zilei a!teptam să se întunece ca să mă pot culca# ?omnul ăsta nu se potrivea cu simptomele iu&irii descrise în cărţi !i nu !tiam 459 . ca !i atunci c$nd e!ti &olnav. ca !i cum ai găsi o comoară într o pe!teră din pădurile de la Tel 'rza. într adevăr. îmi trăgeam pătura p$nă peste cap !i o lua m cu mine# %n vise o str$ngeam în &raţe !i ea aproape că mă săruta pe "runte# )n nim& de lumină o încon(ura !i mă învăluia !i pe mine.'mos +z "armecele mele i ar putea c$!tiga "avorurile# Plănuiam mereu cum să zădărnicesc "armecele celorlalţi !i să mă pun între ei !i ea# La pr$nz veneam acasă de la !coală. &leumarin sau cenu!ii. cărţi pentru copii. tot a!a "iecare se îndrăgoste!te. de cineva din a"ara "amiliei# . !tiam de(a ce e iu&irea# Devorasem at$tea cărţi. mă întindeam pe pat !i îmi înc*ipuiam cum ea !i cu mine### Iu&eam culoarea vocii ei.

ca @oavi cu -oa sau >en 'mmi cu -oa sau c*iar ca -oa cu "ratele lui 'vner# %nsă în cazul meu nu era o "ată din clasa mea sau cineva din vecinătate. pe de alta. în care caz ar "i tre&uit să su"ăr de insomnie. e mult mai &ine pentru mine să nu !tiu nimic. &ăieţii. dar. să mi amintesc vreun detaliu al ei. ru!inos. !i c umed !i plin de păr. sau dacă iu&irea mea era încă una copilărească# 2i mai !tiam din cărţi !i din "ilmele pe care le văzusem la cinematogra"ul 5dison !i a!a. nu le avem !i încă nu le au nici "etele din clasa noastră# In întuneric e altceva care trăie!te !i se mi!că.eva ce ţine de acea poză pe care mă străduisem at$t de tare să o uit /!i totu!i. nu doare !i nu e (enantă. pur !i simplu. ceva îm&lănit. care nu e vizi&il de aici !i pro&a&il că e "oarte &ine că nu se vede# 5 ceva ce stă la p$ndă acolo. "otogra"ia pe care mi a arătat o atunci prizonierul acela italian. ca sora mai mare a lui @oezer: mă îndrăgostisem de o "emeie# 2i era mult mai 460 . se agită. !i eu am "ugit aproape înainte de a o vedea# 2i mai ţine de acele articole de îm&răcăminte ale "emeilor pe care noi. ceva ce ţine de întuneric# . ca dincolo de Munţii Moa&ului. prin s$rma g*impată. în acela!i timp. cam în"rico!ător. pe care îi puteam vedea de pe Muntele ?copus. o "ată de v$rsta mea sau un pic mai mare. se a"lă alt peisa(. la care nu reu!isem să mă uit &ine0. pe de o parte. reiese că iu&irea mea nu e dec$t a unui copil# Iu&irea unui copil e ceva di"erit. un ceva despre care. că dincolo de îndrăgostire. dacă nu !tiu nimic despre el.Poveste despre dragoste si întuneric prea &ine dacă sunt îndrăgostit în "elul adulţilor.

din care se pare că a ie!it învingător tata.'mos +z rău. o ceartă de genul ti*tic*ciavoinii. cu săli de clasă.asa de 5ducaţie 461 . c*iar !i la closet.opiilor:# 1oiam să merg la o !coală adevărată. după o ceartă între părinţii mei. din cauza ei. c$nd termin cursurile la 9Tăr$mul . către care arăta uneori. într adevăr. cu mi!uneala peste tot. în care directorul nu vine &rusc să ţi scoată un muc din nas !i nu e căsătorit cu un casier de la prăvălia cooperativei !i unde nu s ar spune despre mine că sunt inundat de lumină# + !coală "ără îndrăgostire !i c*estii de astea# 2i.opiilor:. o ceartă pe !optite în lim&a rusă. 2i dintr odată n am mai vrut să merg la !coala 9Tăr$mul . să intru în clasa a treia la Tac*3emoni. !i care acum. pentru că era învăţătoare# %nvăţătoarea mea# 2i nu era nimeni pe lume la care să mă duc !i să l între& despre asta "ără să !i &ată (oc de mine# 5a numea &at(ocura 9otravă:# Minciuna o considera 9cădere:# -umea dezamăgirea 9m$*nire: sau 9m$*nirea visătorului:# Iar în"umurarea era cu siguranţă 9p$r(olirea aripilor:# 2i în lim&a(ul ei 9a ţi "i ru!ine: era 9imaginea lui Dumnezeu:# 2i cum răm$nea cu mine. a pisicilor care ţi se agăţau de trup prin *aine. la lecţie. s a *otăr$t ca la s"$r!itul clasei a doua. clopoţel !i teren de (oacă. !i nu la . eram inundat de întuneric. după vacanţa de vară. nu în apartamentul "amiliei -a*lieli. !i mă numea un &ăiat inundat de lumină. "ără ve!nicul miros de pipi de pisică vec*i care s a uscat pe su& vreo mo&ilă# + !coală adevărată.

care venea pe străduţele noastre mo*or$te direct din ţinutul muntos al 6alileei. -u e cam nepoliticos. tăr$mul acelor 462 . cu roua su& noi !i luna deasupra:# Dar luna era aici: domni!oara învăţătoare Eelda era luna# 'colo sus. se întindeau ţinuturile soarelui.*iar !i în "iecare dimineaţă# J 8oarte "rumos# Dar spune mi. în 1ăi. a!tept$nd să se termine predica. rogu te.opiii Muncitorilor: din două rele. a "ostei lui învăţătoare. In "iecare zi. în spatele lăptarului. pe strada Eep*ania*. La !apte dimineaţa. peste drum de staţia auto&uzului <. -u crezi că sari un pic peste cal.Poveste despre dragoste si întuneric pentru . &ine4 + să mă g$ndesc4 In mod raţional4: 8ugeam de(a în timp ce vor&eam. neră&dător. purtat pe aripi de vultur către apartamentul ei de la parter. 9din c$mpiile scăldate în soare. La !apte !i (umătate dimineaţa. cu &idoanele lui mari de lapte. J Dar ea m a invitat# ' zis că pot merge c$nd vreau# . 6$nde!te te la asta. De "apt. . domnul Langermann. în "aţa grădiniţei doamnei Hassia. nu ţi se pare că e un pic ne"iresc ca un copil de opt ani să se ţină de "usta învăţătoarei . In vacanţa de vară. !i am rostit iute: 9>ine. cel ro!u era mai rău dec$t cel negru# Dar între mine !i Tac*3emoni se întindea încă o vară întreagă de iu&ire# J . te rog# In mod raţional4 Mă mutam de pe un picior pe celălalt.ai prieteni de v$rsta ta.e cauţi iar acasă la domni!oara învăţătoare Eelda. în ?*aron !i în 6alileea.

se a"lă valea >eit Horon !i !tiam că dincolo de ea sunt ţinuturile >en(amin !i 5p*raim.'mos +z pionieri aspri !i &ronzaţi# -u aici# 'ici. măturam curtea. pe strada Eep*ania*. de l$ngă Diriat Mots3in.$nd isprăveam cele c$teva tre&uri casnice. 463 . ?amaria !i apoi Muntele 6il&oa !i după ele 1ăile. Muntele Ta&or !i 6alileea# -u "usesem niciodată prin acele locuri: o dată sau de două ori pe an mergeam la Tel 'viv la c$te o săr&ătoareF de două ori am "ost la coli&a din carton gudronat a &unicii !i &unicului. ci 9apă limpede:# 1$nticelului de vest îi zicea 9apuseanul:. pescuiam pentru ea o scrisoare din cutia de scrisori al cărei lacăt ruginise# %mi o"erea un pa*ar cu apă. înainte de ora opt. eram în "aţa "erestrei ei. at$rnam pe s$rma de a"ară cele c$teva ru"e spălate !i le duceam înăuntru pe cele uscate. către 2coala de Poliţie !i satul ara& ?*ua"at# . scoteam două ta&urete de papură în curtea din spate !i ne a!ezam su& "ereastra domni!oarei învăţătoare Eelda.ălătoream "ără să ne mi!căm# 8iind un copil al *ărţilor. !i c$nd agita acele pinilor se &ălăcea printre ele# . !tiam că dincolo de mosc*eea din -e&i ?amOil. c*iar !i într o dimineaţă de vară era încă um&ra unei nopţi cu lună# In "iecare dimineaţă. cu "aţa spre nord. pe care nu o numea simplu apă. de pe culmea celor mai depărtate !i mai înalte dealuri tic la orizont. îi udam mu!catele. cu părul lipit pe cap cu apă !i cu căma!a curată v$r$tă "rumos în pantalonii scurţi# Mă o"erisem s o a(ut la tre&urile de dimineaţă# 'lergam pe la prăvălii pentru ea.

legende ra&inice. Maalot Da"na.u siguranţă nu locurile minunate pe care domni!oara învăţătoare Eelda mi le descria în cuvinte. ţărmurile Dinneretului# %n vara de după vara noastră. coaste împestriţate cu petice de roci luminoase !i tu"e întunecate# Ici !i colo t$n(ea c$te un pin &ătr$n. pove!ti destul de o&scure despre ca&ali!ti s"inţi care au reu!it să com&ine literele al"a&etului !i să "acă minuni# )neori. încovoiat de v$nturile aprige care îi îndoiseră pe veci spatele# %mi citea ceea ce poate că voia oricum să citească în dimineaţa aceea: povestiri *asidice. Dealul 8rancez. 7amot 5s*3ol. !i în a"ară de acestea nu văzusem nimic# .Poveste despre dragoste si întuneric dincolo de Hai"a. ori c*iar pe cele ale întregului popor 464 . pe c$nd ace!ti mistici se străduiau să !i m$ntuiască propriile su"lete sau pe cele ale sărmanilor !i asupriţilor. munţii ?a"edului. torentul Harodului. c$nd nu "useseră destul de gri(ulii. o dată am "ost la >at @am. Dealul Muniţiei. Ierusalimul avea să "ie &om&ardat de pe culmile dealurilor în "aţa cărora !edeam toată dimineaţa# L$ngă satul >eit I3sa !i l$ngă dealul -e&i ?amOil aveau să "ie instalate tunurile &ateriei din artileria &ritanică a"lată în serviciul Legiunii 'ra&e Transiordaniene !i aveau să toarne mii de &om&e asupra ora!ului asediat !i în"ometat# 2i după mulţi ani culmile dealurilor pe care le vedeam aveau să "ie acoperite cu case îng*esuite între ele. 7amot 'lon. 6ivat Hamivtar. singuratic !i încăpăţ$nat. 9!i dealurile toate se vor topi:# %nsă în vara lui HI=X toate erau încă dealuri părăginite !i pietroase.

!i încă cum4. a "ost atins de ele. despre care spunea că ţin de Isus din -azaret. provocau dezastre cumplite. în tot ce spunea !i "ăcea era ceva ciudat !i tul&urător.'mos +z evreu. în care nu 465 . însă el însu!i a rămas neatins de mizerie !i necurăţenie# Doar "iul lui. care întotdeauna erau rezultatul unei gre!eli de com&inaţie sau al unui simplu grăunte de necurăţenie care intrase în "ormulele sacre ale îndrumării spirituale# La între&ările mele dădea răspunsuri ciudate. aproape înspăim$ntător# La "el cu 9săracii cu du*ul:. dar că este multă sărăcie a du*ului !i printre noi. !i nu neapărat în sensul la care se g$ndea 9+mul 'cela:# ?au cu cei 9săraci cu du*ul: care apar în poezia lui >iali3 9?oarta noastră "ie aceea!i:. practic. a!a cum scrie >iali3 însu!i în primele două versuri din 9Tatăl meu:. ameninţ$nd să su&mineze într un mod înspăim$ntător regulile stricte de logică ale tatălui meu# %nsă alteori mă surprindea cu un răspuns previzi&il. a cărui viaţă s a împotmolit în mizeria c$rciumilor. simplu !i totu!i *rănitor ca p$inea neagră# . care în realitate sunt cei treizeci !i !ase de drepţi ce păstrează viu universul# 'ltă dată mi a citit poezia lui >iali3 despre tatăl său cel cu su"letul curat. poetul. nea!teptate# )neori păreau destul de departe de su&iect.*iar !i cele mai previzi&ile lucruri ie!eau din gura ei într un "el totu!i nea!teptat# 2i o iu&eam !i eram "ascinat de ea pentru că. evreii din Ierusalim.

'cum. însă zi de zi ea ridica mai sus !tac*eta înţelegerii mele# De eCemplu. cu siguranţă mi a citit 9Tatăl meu: !i mi a vor&it despre ciclurile curăţeniei !i necurăţeniei# Dar ce anume a spus.Poveste despre dragoste si întuneric vor&e!te dec$t despre el însu!i !i necurăţenia sa. alături de alt cuv$nt care era !i el destul de o&i!nuit. c*iar înainte de a începe să ne spună despre tatăl. despre copilăria lui. său# 5i i se părea ciudat că învăţaţii n au o&servat că poezia despre viaţa curată a tatălui începe de "apt cu o mărturisire at$t de amară a necurăţeniei vieţii "iului# ?au poate că ea n a spus toate acesteaF la urma urmei. !i. pur !i simplu pentru că se a"lau alături două cuvinte o&i!nuite care în mod normal nu 466 . să evoc. îmi amintesc că mi a spus despre >iali3. de "iecare zi. scriind tot ce mi spunea# 2i au trecut de atunci mai &ine de cincizeci de ani# Multe dintre cele auzite de la Eelda în acea vară îmi depă!eau înţelegerea. dintr odată. încerc să reconstruiesc sau mai degra&ă să g*icesc. în &iroul meu din 'rad.*iar !i lucruri care îmi depă!eau v$rsta# Printre alte poezii. nu !edeam acolo cu un creion !i un carnet. într o zi de vară de la s"$r!itul lui iunie 200H. dezamăgirile !i dorurile lui neîmplinite# . aproape să recreez din nimic: la "el cu acei paleontologi de la muzeul de istorie naturală care pot reconstrui un dinozaur întreg după două sau trei oase# %mi plăcea "elul în care domni!oara învăţătoare Eelda a!eza un cuv$nt l$ngă altul# )neori punea un cuv$nt o&i!nuit.

iar în ce prive!te adulţii. purta cu domni!oara învăţătoare Eelda o discuţie care dura !apte ani. ca să nu înţeleg o &oa&ă# + dată sau de două ori a reu!it c*iar să i smulgă un *o*ot de r$s copilăresc. tot ce ziceam suna a sOa*ili sau a păsărească. st$nd cu spatele la mine.*iar înainte de a "ace oc*i. însă uneori apărea în curte un &ăr&atF nu mi se părea t$năr.'mos +z stăteau alături. un "el de sc$nteie electrică ţ$!nea între ele !i mă lăsa "ără su"lare# Pentru prima oară mă g$ndesc la o noapte în care constelaţiile sunt doar un zvon### %n vara aceea Eelda era încă nemăritată. începusem o cuv$ntare care continua aproape "ără întrerupere p$nă ce se stingea lumina seara !i. dimineaţa. îmi imaginam în amănunt &etoniera zgomotoasă care s a agitat la capătul străzii Malac*i timp de c$teva zile: azv$rleam trupul &u"onului ăstuia în p$ntecele &etonierei. !i după în"ăţi!are era un evreu evlavios# Pe c$nd trecea printre noi s"$!ia "ără să !i dea seama mulţimea de invizi&ile p$nze de păian(en ale dimineţii care se ţesuseră între noi doi# )neori îmi arunca o rămă!iţă de z$m&et !i. cum n am reu!it niciodată să scot de la ea# -ici măcar în vise# Disperat. cu toţii ţineau !i ei cuv$ntări. după ce îl omor$sem la miezul nopţii# 5ram un copil al cuvintelor# )n vor&itor "ără răgaz. la "el ca mine. de dimineaţa p$nă seara. mai departe. în somn# Dar nu aveam pe nimeni care să mă asculte# Pentru ceilalţi copii de v$rsta mea. dacă nu !aptezeci !i !apte# 2i în idi!. !i nici unul 467 . neo&osit# . în zori.

pun$nd crenguţe pe rugul meu. după ce terminasem cu !coala 468 . !i c*iar se pre"ăcea că se delectează# Doar Eelda. nu eCista în toată lumea nici măcar o urec*e desc*isă spre mine. dar mă lăsau să trăncănesc în voie timp de o oră sau mai mult. se plictisea de mine după două trei minute. dar nu asculta dec$t doamnele. învăţătoarea mea. mă asculta lent !i serios. ca !i cum ar "i învăţat de la mine lucruri care o înc$ntau sau îi trezeau curiozitatea# Mai mult. mă asculta# -u ca o mătu!ă ama&ilă care o"eră de milă. cu toate că pretindea. în vreme ce se g$ndeau la ale lor# Toate acestea se petreceau după s"$r!itul clasei a doua. că ascultă în continuare. dar c$nd se sătura nu !ovăia să zică: J 5 destul# Te rog să nu mai vor&e!ti# 'lţi oameni încetau să asculte după trei minute. cu "oarte rare eCcepţii# 2i c*iar dacă cineva catadicsea să mă asculte. cu un aer o&osit. politicos. care putea să asculte cu atenţie !i c*iar îi "ăcea multă plăcere ceea ce auzea. învăţătoarea mea. nu pe mine0# Prin urmare. îmi "ăcea onoarea de a mi aţ$ţa cu &l$ndeţe "lăcările atunci c$nd voia să vor&esc. pretinz$nd în tot acest timp că ascultă. o urec*e cunoscătoare unui t$năr tur&at care î!i iese &rusc din "ire în "aţa ei# -u.Poveste despre dragoste si întuneric nu i asculta pe ceilalţi# -imeni nu asculta pe nimeni la Ierusalim în vremea aceea# 2i poate că nici măcar nu se ascultau cu adevărat pe ei în!i!i /în a"ară de &unul meu &unic 'le3sandr. Eelda.

de a valma: scormoneam prin &i&lioteca tatii !i ori de c$te ori dădeam peste o carte scrisă în e&raica modernă îmi în"igeam colţii în ea !i o luam să o mursec în ung*erul meu0# De asemenea. învăţătoarea mea. cuv$ntul 9m$r$it: are un sunet ad$nc. în acea vară în care eram 469 . învăţătoarea mea. c*iar !i despre un g$ndac strivit sau tristeţea toamnei# Dimineaţa îi arătam poeziile acestea Eeldei. dar mă o&i!nuisem de(a să citesc ziare.'mos +z 9Tăr$mul . iar cuv$ntul 9zgomot: este el însu!i zgomotos# 2i a!a mai departe# 'vea un întreg repertoriu de cuvinte cu sunetele lor !i îi cer acum memoriei mele mai mult dec$t e în stare să o"ere# Poate că am auzit !i asta de la Eelda.opiilor: !i înainte să încep cursurile la Tac*3emoni# -u aveam dec$t opt ani. iar ea le m$nuia cu gri(ă. despre Iosua cuceritorul. gros. 9"o!nind: e un cuv$nt care !opte!te. scriam poezii: despre &atalioane evreie!ti. am uitat !i poeziile# Dar îmi amintesc ce mi a spus despre poezii !i sunete: nu despre sunetul vocilor de sus care glăsuiesc în su"letul poetului. în vreme ce 9ton: are un sunet delicat. &uletine !i tot "elul de reviste. peste cele o sută sau două de cărţi pe care le devorasem p$nă atunci /aproape orice îmi cădea în m$ini. ci despre di"eritele sunete pe care le scot unele cuvinte: de eCemplu. ca !i cum ar "i "ost con!tientă de răspunderea ei# -u mi mai amintesc ce spunea despre "iecare# De "apt. 9strident: e un cuv$nt care ţipă. despre luptătorii din ilegalitate.

o e&raică negli(entă. dar deloc potrivite pentru cineva de v$rsta mea: poezii de Lea* 6old&erg. desenează doar c$teva "runze# -u i nevoie să le desenezi pe toate# Dacă desenezi un om nu tre&uie să desenezi "iecare "ir de păr# %nsă în această privinţă nu era consecventă: zicea că într un loc sau altul am scris un pic prea mult. *ipnotică. 5st*er 7aa& !i 470 .Poveste despre dragoste si întuneric apropiaţi: dacă vrei să desenezi un copac. în vreme ce altă dată zicea că de "apt ar "i tre&uit să scriu un pic mai mult# Dar cum să ţi dai seama. încurc$nd masculinul cu "emininul. încălc$nd toate regulile. pronumele cu ad(ectivele. în casa pro"esorului Dlausner. era în povestirile ei despre tot "elul de "apte miraculoase4 De parcă autorul !i ar "i înmuiat pana în vin: cuvintele se clătinau !i ţi se împleticeau în gură# Domni!oara învăţătoare Eelda mi a mai desc*is în acea vară ni!te cărţi de poezie care nu erau deloc. pe stradă sau în vreuna dintre cărţile pe care le citisem p$nă atunci. cuvintele însele scăpărau# 2i ce dulceaţă ciudată. anar*ică. e&raica plămădită cu idi!. din povestirile *asidice. din prover&e. trecutul cu prezentul. o e&raică pe care n o mai înt$lnisem niciodată. )ri Tsvi 6reen&erg. 7ăspunsul îl caut !i în ziua de azi# Domni!oara învăţătoare Eelda mi a dezvăluit. scrisul însu!i părea "ormat din cuvinte îng*eţate# Intr o poveste despre "ocuri. de asemenea. o e&raică stranie. e&raica din pove!tile cu s"inţi. c*iar dezarticulată# Dar c$tă viaţă era în acele povestiri4 Intr o poveste despre zăpadă. la noi acasă. @oc*eved >at Miriam.

oricum. nu am avut *a&ar !i nu mi a dat niciodată de înţeles că pe l$ngă învăţătoarea mea mai era !i poeta Eelda. a ei !i a mea.*aim Mi!3ovs3i sau că după doi ani de la vara noastră. era ra&inul . la "el ca mine. nu se cuvenea să mă mai ţin ca un &e&elu! de "usta unei învăţătoare din 471 . Me*ac*em Mendel ?c*neerso*n /taţii lor erau "raţi0# 2i nu !tiam că "ăcuse !i cursuri de desen sau că "ăcea parte dintr un grup de teatru !i nici măcar că se &ucura de o oarece "aimă în micile cercuri de iu&itori ai poeziei# -u mi înc*ipuiam că rivalul meu. că era veri!oară primară cu Lu&avitc*er 7e&&e. ca să ai&ă su"icient spaţiu. era singură la părinţi# -ici că era înrudită cu o cele&ră dinastie de ra&ini *asidici. avea să se însoare cu ea# -u !tiam aproape nimic despre ea# La începutul toamnei lui HI=X am intrat în clasa a treia la 2coala >ăieţilor 5vlavio!i Tac*3emoni# 1iaţa mi s a umplut de noi emoţii puternice# 2i. unele dintre poeziile căreia "useseră pu&licate în suplimente literare !i în una sau două reviste puţin cunoscute# -u !tiam că.'mos +z @#E# 7imon# De la ea am învăţat că eCistă unele cuvinte care tre&uie să "ie încon(urate de tăcere deplină. în clasă !i de asemenea în curtea ei# ?e pare că nu avea nimic împotrivă să !i împartă cu mine unele secrete# %nsă numai unele# De eCemplu. ca atunci c$nd pui pe perete ta&louri !i sunt unele care nu suportă să ai&ă vecini# 'm învăţat "oarte multe de la ea. celălalt adorator al ei.

Q La c$teva săptăm$ni după asta au iz&ucnit la Ierusalim ciocniri violente. apoi au venit răz&oiul. !i "ugeam "ără să a!tept răspunsul# %mi era ru!ine de tot ce se petrecuse# 2i îmi mai era ru!ine !i de "elul în care am părăsit o dintr odată.Poveste despre dragoste si întuneric clasele primare: vecinii ridicau din spr$ncene. c$nd strălucesc stelele. ca să !edem împreună în curtea ei# -u i mai duceam poeziile pe care le scrisesem în noaptea dinainte# Dacă ne înt$lneam pe stradă mormăiam în gra&ă 9>ună dimineaţa. copiii lor începuseră să r$dă de mine !i c*iar !i eu r$deam de mine# . "ără semnul între&ării. pentru că ea !tia cu siguranţă că în g$ndurile mele încă nu am părăsit o# După care ne am eli&erat în s"$r!it de Derem 'vra*am# -e am mutat în 7e*avia. asediul !i "oametea# M am îndepărtat de domni!oara învăţătoare Eelda# -u mai "ugeam la ea în "iecare dimineaţă la !apte. domni!oară învăţătoare Eelda:. "ără să mă ostenesc măcar să i spun că am părăsit o !i "ără să i dau măcar o eCplicaţie# 2i îmi era ru!ine de g$ndurile ei. &om&ardamentul. zona la care visa tata# 472 . .e nu i în ordine cu tine de tot "ugi la ea în "iecare dimineaţă. &ine spălat !i cu părul lipit de cap.um o să ţi !adă c$nd tot cari ierul o să înceapă să vor&ească despre &ăiatul cel aiurit care îi str$nge ru"ele de pe s$rmă !i îi mătură curtea !i pro&a&il c*iar visează să se însoare cu ea în toiul nopţii. ce mai "aceţi.

'mos +z 'poi mama a murit. ?oţul meu. a apărut !i primul volum de poezii al Eeldei. In orice caz. . pare să se "i "erit !i la care părea indi"erentă# Tot Ierusalimul din copilăria mea. nici "oc. nu ca pentru a intra din nou în legătură cu ea# Printre poeziile din Ti*nă am descoperit "amilia domni!oarei învăţătoare Eelda !i i am înt$lnit !i pe unii dintre vecinii no!tri# 'poi i au apărut alte două cărţi de poezie. a cărei acţiune se des"ă!oară mai mult sau mai puţin în cartierul nostru. dar n am "ăcut o# De unde să !tiu dacă mai locuie!te pe strada Eep*ania* sau s a mutat altundeva.armelul invizi&il !i -ici munte. o "emeie singuratică. iar eu m am dus să trăiesc !i să muncesc în 3i&&utz# 1oiam să las Ierusalimul în urma mea o dată pentru totdeauna# Toate legăturile erau tăiate# Din c$nd în c$nd dădeam peste o poezie a Eeldei într o revistă !i a!a !tiam că mai trăie!te !i că mai este încă o persoană cu sentimente# %nsă de la moartea mamei dădeam înapoi în "aţa tuturor sentimentelor !i mai ales voiam să mă ţin departe de "emeile cu sentimente# %n general# %n anul în care mi a apărut cea de a treia carte. Ti*nă# M am g$ndit să i scriu c$teva cuvinte de "elicitare. care au st$rnit iu&irea a mii de cititori !i i au adus premii literare de prestigiu !i salve de aplauze de care domni!oara învăţătoare Eelda. Mic*ael. dar n am "ăcut o# M am g$ndit să i trimit cartea mea. am scris ?oţul meu. în ultimii ani 473 . Mic*ael ca pentru a trage o linie între mine !i Ierusalim.

!i lumina electrică era c*ioară. internet sau e mail# Dar toată lumea avea un creion !i un carnet de notiţe# %ntregul ora! era încuiat în casă la opt seara. iar pe a"ară nu se mi!cau dec$t v$ntul. pentru că soarele !i luna se mi!cau mai încet. .Poveste despre dragoste si întuneric ai guvernării &ritanice. iar în serile în care nu erau restricţii de circulaţie Ierusalimul se încuia de &unăvoie. pisicile vaga&oande !i &ălţile de lumină ale "elinarelor# 2i c*iar !i acestea se ascundeau în um&re c$nd trecea pe l$ngă ele un (eep englezesc care patrula pe străzi cu proiectorul !i pu!ca lui# ?erile erau mai lungi. ca acei &ăr&aţi *irsuţi din epoca de piatră care ie!eau cu îndrăzneală din pe!terile lor calde ca să caute *rană sau să !i apere "emeile !i copiii sau ca pescarul din >ătr$nul !i mareaF a!a mergea tata singur să în"runte 474 . videocaseto"oane. pentru că toată lumea era săracă: "ăcea economie la &ecuri !i la iluminare# 2i uneori curentul era tăiat c$teva ore sau c$teva zile. stătea acasă !i scria# In acea vreme puţină lume avea radio !i nu eCistau televizoare.D plaGere. iar viaţa continua la lumina lămpilor cu para"ină pline de "uningine !i a lum$nărilor# Ploile de iarnă erau !i ele mult mai puternice ca acum !i împreună cu ele &ăteau în o&loanele "erecate pumnii v$ntului !i ecourile tunetului# 'veam un ritual de seară al încuierii în casă# Tata ie!ea să înc*idă o&loanele /nu puteau "i înc*ise dec$t din eCterior0F intra cu vite(ie între "ălcile ploii. întunericului !i prime(diilor ne!tiute ale nopţii. din cauza restricţiilor de circulaţie &ritanice.

>eit I3sa. &iciuite de ploaie: Li"ta. în "iecare seară. toţi locuitorii Ierusalimului se încuiau în casele lor. c$nd se întorcea din +peraţiunea +&loane. r$pe. mai mergeai trei sute de metri. pe!teri. -e&i ?amOil# 2i a!a. &olovănoase. în capătul străzii 'mos. munţii goi.'mos +z elementele "eroce. 475 . >eit Hanina. la vreo două sute de metri mai departe. !i acela era !i capătul străzii !i capătul ora!ului !i capătul lumii# Mai departe nu erau dec$t coaste sterpe. acoperindu !i capul cu un sac gol în vreme ce se con"runta cu necunoscutul# %n "iecare seară. păzindu ne ca un luptător gigantic !i taciturn# %ntreaga lume din (ur era încuiată a"ară !i în ca&ina noastră &lindată nu eram dec$t noi trei. ca un su&marin. la "el ca noi. încuia pe dinăuntru u!a de la intrare !i punea &ara la locul ei: pe tocul u!ii. în am$ndouă părţile. întunecate. erau "iCate scoa&e. sate din piatră. su& supra"aţa iernii# Pentru că imediat l$ngă noi lumea se s"$r!ea &rusc: ie!eai din curtea din "aţă !i o luai la st$nga. so&a !i pereţii acoperiţi de cărţi din podea p$nă n tavan# '!a era etan!at întregul apartament în "iecare seară !i se scu"unda încet. coteai iar la st$nga. văi. p$nă în dreptul ultimei case de pe strada Eep*ania*. în întunericul gros. !i scriau# Pro"esorii !i cărturarii din 7e*avia. ?*ua"at. !i în ele tata a!eza &ara de "ier plată care păzea u!a de (e"uitori sau de invadatori# Eidurile groase de piatră ne apărau de rău. împreună cu o&loanele de "ier !i cu muntele întunecat care stătea greoi de cealaltă parte a zidului din spate.

>eit Ha3erem !i Diriat ?*emuel. domnul '&rams3i. domnul VislaOs3i !i poate c*iar !i mama mea# Tata "ăcea cercetare !i scotea la lumină motivele sanscrite care se strecuraseră în epica naţională lituaniană sau in"luenţele *omerice asupra poeziei ru!ilor al&i# . ca !i 7osendor""ii de deasupra !i "amilia ?tic* de peste drum# -umai muntele. domnul Lem&erg. corect$nd. scriind !i cizel$nd# )nc*iul Aosep* !i domnul 'gnon.ărţile erau "iravul ca&lu de siguranţă care lega su&marinul nostru de lumea de a"ară# 5ram încon(uraţi din toate părţile de munţi. în vreme ce vecinii no!tri din st$nga. domnul -etanGa*u.a !i cum ar "i înălţat în noapte periscopul micului nostru su&marin !i ar "i privit spre Danzig sau ?lovacia# 1ecinul nostru din dreapta. scriau versuri sau compuneau tot "elul de pam"lete !i mani"este# Dacă nu scriau a"i!e ilegale împotriva englezilor scriau scrisori către ziare# ?au î!i trimiteau scrisori unul altuia# Tot Ierusalimul stătea seara aplecat peste o coală de *$rtie. pro&a&il că scriau !i ei în "iecare seară. poeţii !i prozatorii. domnul Toren. vecinul de dincolo de zidul din spate.Poveste despre dragoste si întuneric Talpiot. apocalipsi!tii !i intelectualii# Dacă nu scriau cărţi. ideologii. scriau articole# Dacă nu scriau articole. pro"esorul >ergman. tăcea întotdeauna !i nu scria nici măcar un r$nd# . !edea !i î!i scria amintirile în idi!. "amilia >u3ovs3i. revoluţionarii. pe!teri !i 476 . de o parte !i de alta a străduţei lor din Talpiot# >unicul 'le3sandr !i domni!oara învăţătoare Eelda# Domnul Earc*i. pro"esorul ?c*olem. ra&inii. !terg$nd. pro"esorul >u&er.

ara&i !i luptători din ilegalitate. *oarde de ara&i seto!i de s$nge. împodo&it cu aur. eCplozii. era luminat de candela&re cu o mulţime de lumini la "el cu cele !apte ceruri# %n acei ani. cati"ea !i cristal. englezi. milioane de musulmani "anatici cu siguranţă o să ne măcelărească pe toţi în c$teva zile# . precum !i palatul cu turlele. groaza înă&u!ită de ceea ce ne mai a!tepta în zilele următoare# Printre toate acestea "iravul ca&lu de siguranţă încă se mai încolăcea către lumea adevărată# %n lumea adevărată erau lacul !i pădurea.'mos +z deserturi. adulţii aveau mare gri(ă să nu vor&ească despre ororile astea în "aţa copiilor# %n orice caz. nu în e&raică# Dar uneori se strecura c$te un cuv$nt sau cineva ţipa în somn# Toate apartamentele noastre erau micuţe !i îng*esuite 477 . arestări. ra"ale de mitraliere în noapte. corni!ele !i "rontoanele lui# 'colo căminul. am&uscade. cum am spus. ci o carte# 2i asta de "rică# %ntruc$t cei ale căror ru&edenii nu a(unseseră în Israel începeau să priceapă că nemţii i au omor$t pe toţi# Teama &$ntuia prin Ierusalim.o să lase viu nici măcar un prunc# 8ire!te. c$mpul !i pa(i!tea. dar oamenii se străduiau din răsputeri să o îngroape ad$nc în piepturile lor# Tancurile lui 7ommel au a(uns aproape la porţile Ţării Israelului# 'vioanele italiene au &om&ardat Tel 'vivul !i Hai"a în timpul răz&oiului# 2i cine !tie ce ne ar putea "ace englezii înainte de a pleca# Iar după ce pleacă. ca&ana. speram că atunci c$nd o să "iu mare o să "iu o carte# -u un scriitor. razii.

*elmno. nazi!ti. mătu!a Mal3a !i veri!orul Daniel. unc*iul David.opiii de v$rsta ta nu apucă întotdeauna să crească# )neori oameni răi vin !i îi ucid în leagăn sau la grădiniţă# Pe strada -e*emia* era c$ndva un legător de cărţi care avusese o depresie !i ie!ea pe &alcon !i ţipa. în vreme ce &eau ceai cu &iscuiţi. în cur$nd o să ne ardă pe toţi# 'erul era greu de at$ta groază# 2i poate că &ănuiam de(a c$t de u!or e să ucizi oameni# -ici cărţile nu sunt greu de ars. iute. în vreo &i&liotecă dosnică. am văzut cu oc*ii mei cum cărţile reu!esc să se pitească în întunericul pră"os dintre ra"turile ticsite. partizani. în HIXM. sau î!i găsesc o ascunzătoare în spatele altor cărţi### După vreo treizeci de ani. e adevărat. evrei. lagăre de eCterminare. a(utor. atunci în vreo altă ţară. dacă nu aici. teama a pătruns în mine# . !i am prins din z&or .Poveste despre dragoste si întuneric ca ni!te colivii# ?eara. îi puteam auzi !optind în &ucătărie. 1ilna.umva. în vreun ora!. după ce se stingea lumina. care era de o v$rstă cu mine# . '3tionen. su& mormane de articole tipărite separat !i (urnale. într un colţ al unei eta(ere uitate de oameni !i de Dumnezeu# La urma urmei. am "ost invitat să petrec c$teva luni la Ierusalim !i să ţin c$teva cursuri ca invitat al )niversităţii 5&raice# Mi s a o"erit o garsonieră în campusul de pe Muntele ?copus !i în "iecare dimineaţă lucram la 478 . trenuri ale morţii. dar dacă atunci c$nd mă "ac mare o să "iu o carte erau multe !anse ca măcar un eCemplar să reu!ească să supravieţuiască.

opiilor: "usese înc*isă de mult# . mama invalidă a lui Menuc*ele ?tic*. 9-u vă atingeţi de cei s"inţiţi:. în apropierea lăzilor de gunoi# Toate zidurile erau împodo&ite cu g*irlande de mani"este care "luturau prin aer pumni anemici !i îi ameninţau pe păcăto!i cu di"erite "orme de moarte ne"irească: 9Hotarele decenţei au "ost încălcate:. 9'm su"erit o mare pierdere:. a!a că m am dus să mă plim& pe strada Eep*ania* !i pe străzile învecinate. !i cartierul s a umplut de a lungul anilor cu evrei ultraortodoc!i săraci# 'proape toate numele vecinilor no!tri dispăruseră de pe cutiile de scrisori# ?ingura persoană cunoscută pe care am văzut o a "ost doamna ?tic*.erul vede cumplita ticălo!ie cum n a mai "ost vreodată în Israel: !i tot a!a# Timp de treizeci de ani n o mai văzusem pe învăţătoarea mea din clasa a doua de la 2coala Particulară 9Tăr$mul . ca să văd ce s a sc*im&at de atunci# 2coala Particulară 9Tăr$mul .'mos +z povestirea 9Domnul Levi: din Dealul s"atului nelegiuit# Povestea se petrece pe strada Eep*ania*. la s"$r!itul Mandatului >ritanic. "ata cu g*e& căreia îi ziceam -emuc*ele*.opiilor: !i iată mă acum deodată în pragul ei# In locul lăptăriei care îi 479 . intelectualii casnici !i scriitorii de scrisori către ziar dispăruseră în cea mai mare parte. 9. "uncţionarii. traducătorii !i casierii. 9Pitica:F am zărit o de departe. picotind pe un ta&uret într o curte dosnică. 9Pietrele din zid strigă împotriva decretului nelegiuit:. legătorii de cărţi.urţile erau pline de gunoaie# Pomii "ructi"eri muriseră# %nvăţătorii.

cu siguranţă un &ăr&at. nici pentru 480 . dar nici cratimă sau 9!i:# 2i ce mă "ac dacă soţul ei e cel care îmi desc*ide u!a. ţesături. ?au ei. era dimineaţa. "ermoare !i c$rlige pentru perdele# . tre&uie să "i "ost mai neră&dător dec$t domni!oara învăţătoare Eelda !i dec$t mine !i a smuls de a &inelea lacătul# ?e sc*im&ase !i numele: în loc de 9Eelda ?c*neerso*n: era acum 9?c*neerso*n Mi!3ovs3i:# -ici Eelda.e a! putea să i spun lui. nasturi.*iar că ar "i tre&uit să o sun înainte de a veni să o văd# ?au să i "i scris un &ilet# Poate că e supărată pe mine. care ne vindea lapte din &idoane de metal rotunde !i grele. Pentru această tăcere îndelungată. destul de devreme# . 'proape că am dat &ir cu "ugiţii. pentru că lacătul ruginise !i nu mai putea "i desc*is# 'cum u!iţa era desc*isă: cineva. Dar iată i cutia de scrisori. ca un adorator speriat dintr un "ilm comic# /-u !tiusem că a "ost măritată sau că a rămas văduvă. . Poate că nu m a iertat pentru că am lăsat o &altă. copci. Pentru că nu am "elicitat o nici pentru pu&licarea cărţilor sale. nu mă g$ndisem că aveam opt ani c$nd am părăsit apartamentul ei !i acum am treizeci !i !apte. partea din "aţă a clădirii era ocupată acum de o prăvălie ultraortodoCă care vindea tot soiul de mărunţi!uri.u siguranţă că domni!oara învăţătoare Eelda nu mai locuia aici. cea din care c$nd eram mic îi pescuiam corespondenţa.Poveste despre dragoste si întuneric aparţinea domnului Langermann. mai mult dec$t avea ea c$nd am părăsit o#0 2i de data aceasta. ca !i atunci.

nu !tiu dacă vă amintiţi. dragă domni!oară învăţătoare Eelda. ca"enii sau cenu!ii# 'm recunoscut &ucata de pava( pe care am crăpat o eu însumi. 6ivat Hamivtar. c*iar !i într o dimineaţă de vară# %ntunecimea mi a desc*is u!a: întunecimea 481 . îmi poartă pică pentru că în ?oţul meu. 1 am "ost c$ndva elev. *m. 2i dacă e cu totul altă "emeie acum. -u. Poate că. Mic*ael am scuipat în "$nt$na din care &ăusem# Poate că s a sc*im&at at$t de mult înc$t e de nerecunoscut. încă arătaţi minunat. Dealul 8rancez !i Dealul Muniţiei# Dar ce ar tre&ui să i spun. >ună ziua. 'm stat în "aţa u!ii vreo zece minute. a! putea să vă răpesc doar c$teva minute. n am venit să vă iau un interviu.'mos +z premiile literare pe care le a c$!tigat. Maalot Da"na. c$nd am încercat să sparg migdale cu o piatră# 2i m am uitat peste acoperi!urile ro!ii ale cartierului &uc*arian către dealurile pustii care "useseră la nord# %nsă acum dealurile nu mai erau pustii. 1ă rog să mă iertaţi. am atins s$rma de ru"e de pe care str$ngeam c$ndva "ustele ei modeste. m am dus în curte. doamnă ?c*neerso*n Mi!3ovs3i. >ună dimineaţa. cutare !i cutare. am "umat o ţigară sau două. Pro&a&il că uitasem c$t de întunecoase erau la Ierusalim apartamentele micuţe de la parter. după douăzeci !i nouă de ani. %mi place poezia dumneavoastră. la "el ca alţi c$ţiva locuitori din Ierusalim. ?per că nu vă deran(ez# -umele meu este. ci acoperite de case: 7amot 5s*3ol.

aceasta este o amintire a unei vizite care avea !i ea rostul. să evoce o amintire sau să zg$ndăre răni vec*i# In toate aceste amintiri. vocea unei "ete pline de încredere care iu&ea cuvintele.Poveste despre dragoste si întuneric plină de mirosuri ca"enii# 2i din întunecime vocea proaspătă pe care mi o aminteam. sunt aceste cuvinte: 9Tre&uie să mă corectez### Poate că de atunci s a sc*im&at ceva:# 5ste eCact ceea ce mi a spus Eelda în acea dimineaţă de vară. de la s"$r!itul lui iunie HIXM# La douăzeci !i nouă de ani după vara noastră de miere# 2i cu douăzeci !i cinci de ani înainte d e dimineaţa de vară în care scriu această pagină /în &iroul meu din 'rad. pe &aza a !apte sau opt pietre care mai sunt în picioare# %nsă printre cele c$teva pietre rămase eCact a!a cum erau. pe <0 iulie 200H: prin urmare. ruinată. nici inventate. pe un caiet plin de !tersături. în curte. 'mos# 2i imediat după aceea: J Pro&a&il că vrei să !edem a"ară. sarcina mea este cam ca a celui care încearcă să 482 . în acel moment. 2i apoi: J %ţi place limonada nu prea concentrată# 2i apoi: J Tre&uie să mă corectez: îţi plăcea limonada nu prea concentrată# Poate că de atunci s a sc*im&at ceva# 8ire!te. mi a spus: J Intră. reconstruiesc din memorie acea dimineaţă !i conversaţia noastră ca !i cum a! încerca să restaurez o clădire vec*e. nici reconstruite.

cu &ucurie. al ei !i al meu /limonada nu prea concentrată0. 5ra o persoană care iu&ea precizia# Intenţia ei a "ost să "acă aluzie pe loc. !i eu pe ale ei. ?au ar "i putut să între&e. îmi citise cărţile. un model învec*it care î!i arăta v$rsta0# -e am lăsat pradă amintirilor# Intr adevăr.e ai vrea să &ei. simplu: . ar "i putut spune: Poate că nu ţi mai place limonada. la trecutul nostru particular. dar am trecut peste asta în cinci 483 . ?au: Poate că acum îţi place "oarte concentrată. dar să o "acă "ără să su&ordoneze prezentul trecutului /9Poate că de atunci s a sc*im&at ceva. "ără urmă de amărăciune. pentru restul vizitei# Pentru care eu "ăcusem primul pas0# 'm spus /"ire!te. a spus domni!oara învăţătoare Eelda# Poate că de atunci s a sc*im&at ceva# 'r "i putut să o spună în at$t de multe "eluri# De eCemplu.: cu semnul între&ării o"erindu mi ast"el posi&ilitatea alegerii !i de asemenea împărţind cu mine răspunderea pentru ceea ce va urma. nu "ără un z$m&et0: J 1ă mulţumesc# Mi ar plăcea ni!te limonada ca înainte# 5a a spus: J '!a îmi ziceam !i eu. dar am simţit că tre&uie să între&# 'poi am &ăut am$ndoi limonada de la g*eaţă /în locul răcitorului era acum un "rigider mic.'mos +z construiască ceva din pietre vec*i pe care le scoate din ruinele a ceva ce "usese la vremea lui construit cu pietrele dintr o ruină0# J Tre&uie să mă corectez.

care murise cu cinci ani înainte de vizita mea. dar tot am între&at cine este# +c*ii ei s au luminat &rusc !i au sc$nteiat !trengarF mi a z$m&it. apoi ne am întors la ritmul de plim&are ca s ă vor&im despre 'gnon !i poate !i despre T*omas Vol"e /Prive!te. 484 .*aim# Masa ca"enie rotundă părea că s a împuţinat odată cu trecerea anilor# In &i&liotecă erau cărţi de rugăciune vec*i. îngere.$nd oc*ii mi s au o&i!nuit cu întunericul am "ost uimit să văd c$t de puţin se sc*im&ase apartamentul# +ri&ila servantă ca"enie. ca un c$ine &ătr$n# ?erviciul de ceai din porţelan încă dormita în spatele u!ilor ei cu geamuri# Pe servantă erau "otogra"ii cu părinţii Eeldei. cu lacul ei gros. Isa&ella !i 6etzel# Despre alte cuno!tinţe comune# Despre sc*im&ările care au avut loc în Derem 'vra*am# Părinţii mei !i răposatul ei soţ. care arătau mai tineri dec$t ea. ca !i cum ne am "i gră&it să trecem de o porţiune de drum nesigură# 'm vor&it despre ce s a înt$mplat cu soţii -a*lieli. către casă a "ost tradusă cam pe atunci în e&raică. precum !i istoria poeziei e&raice din ?pania.Poveste despre dragoste si întuneric !ase "raze. de!i se poate să o "i citit am$ndoi în engleză0# . au "ost !i ei pomeniţi în "ugă. simplu: J 5 . ca !i cum tocmai am "i "ăcut împreună o poznă. în splendide legături din piele cu incrustaţii aurite. cu coperte întunecate !i roase. !i portretul unui &ăr&at despre care mi am înc*ipuit că tre&uie să "ie soţul ei. de ?c*irmann. !i c$teva cărţi de religie noi. apoi !i a revenit !i a spus. încă mai stătea g*emuită în colţul ei.

nu i am scris.$nd eram copil &i&lioteca asta mi se părea "oarte. o plantă tristă într un g*iveci pe comodă !i încă vreo două pe pervaz# %ntreaga scenă era dominată de o lumină sla&ă saturată cu mirosuri ca"enii: era. doar de vreo două ori în suplimente literare !i încă o dată. sinceritatea !i seriozitatea interioară# 5 greu de eCplicat# . ea a "ost întotdeauna o persoană care iu&ea precizia. mici ornamente din lemn de măslin sau aramă. !i odaia ei.am mai văzut o niciodată după acea dimineaţă# 'm auzit că s a mutat în s"$r!it într o zonă nouă# 'm auzit că în decursul vremii a avut multe prietene apropiate care erau mai tinere dec$t ea !i mai tinere dec$t mine# 'm auzit că a avut cancer !i că într o noapte de vineri din HI8= a murit în dureri cumplite# Dar nu m am mai dus niciodată să o văd. odaia unei "emei credincioase# -u un loc ascetic. ci unul retras !i reţinut !i cumva deprimant# 8usese. neîndoios. pentru mai puţin de o (umătate de minut. după cum spusese ea.'mos +z o mulţime de cărţi de poezie !i romane moderne în e&raică !i un r$nd de cărţi &ro!ate# . "oarte mareF acum îmi a(ungea doar p$nă la umăr# Pe servantă !i pe ra"turi erau s"e!nice de argint pentru ?*a&&at. ci poate pentru că devenise sinceră# 2i totu!i. o sc*im&are# -u pentru că îm&ătr$nise sau pentru că devenise iu&ită !i cele&ră. în ziua morţii ci. într adevăr. spre s"$r!itul !tirilor de la televizor /!i am scris despre ea. c$teva lămpi de Hanu33a*. nu i am trimis nici o carte de a mea !i n am mai dat oc*ii cu ea. în 'ceea!i mare0# 485 .

puţin înainte sau după răsărit. ca !i cum ar "i de(a toamnă în loc de vară# Dar e o toamnă "alsă: în vreo două ore aici o să "ie iar uscat !i "ier&inte# La "el ca ieri# La "el ca alaltăieri. care încearcă în van să se ridice de la păm$nt# 8iecare dintre ele luptă. sau grasă. pe c$nd vor&eam. la capătul străzii noastre# )n v$nticel de dimineaţă de la est vine dinspre Munţii 5dom. ca acum o lună# 486 . ceva se sc*im&ase# /la !i cum în deceniile în care n am văzut o domni!oara învăţătoare Eelda a(unsese să semene cu apartamentul ei de modă vec*e# 5ra ca un s"e!nic de argint. ca un "ascicul de raze trimis să mi scotocească toate ung*erele ascunse# 2i totu!i. la 'rad. î!i pierde "orma de trom&ă !i în cele din urmă moare# Dealurile însele sunt încă ascunse de ceaţa care urcă dinspre Marea Moartă !i acoperă soarele ce răsare !i ţinuturile muntoase cu un văl cenu!iu.$nd m am ridicat să plec. sau sta"idită.Poveste despre dragoste si întuneric . ca un s"e!nic licărind stins într un vid întunecat# 2i a! vrea să mă eCprim aici c$t mai eCact posi&il: la acea ultimă înt$lnire Eelda mi se părea la "el ca lum$narea. s a dovedit că tavanul co&or$se odată cu trecerea anilor# 'proape că îmi atingea capul# 'nii nu au sc*im&at o prea mult# -u devenise ur$tă. lumina din oc*ii ei încă mai sc$nteia c$teodată. s"e!nicul !i ca vidul întunecat# In "iecare dimineaţă. o&i!nuiesc să ies ca să descopăr ce e nou în de!ert# De!ertul începe aici. st$rnind ici !i colo mici v$rte(uri de nisip. ca acum o săptăm$nă.

Poate că într o noapte o caravană de cămile a contra&andi!tilor a trecut pe aici. ciulini !i "ocuri de ta&ără stinse# 'cesta este mirosul Ţării Israelului din vremuri imemoriale# . caprele !i c$inele# Lumina cenu!ie te "ace să te îndoie!ti de orice mi!care# Intre timp alţi c$ini dau glas în depărtare# Puţin mai de parte. "emeia. printre st$ncile de pe marginea cărării. înve!m$ntată în negru din cap p$nă în picioare# + "emeie &eduină. eCact pe linia orizontului de pe creasta dealului din "aţa mea. la o distanţă de douăzeci !i cinci de 3ilometri# )m&ra dealurilor de la est cade peste apă !i îi dă o culoare de aramă vec*e# Ici !i colo o rază ascuţită reu!e!te să străpungă o clipă norul !i să atingă marea# 5a răspunde cu o lucire or&itoare. zace un tu& de o&uz ruginit# . 487 . ca !i cum în ad$ncuri s ar "i dezlănţuit o "urtună electrică# De aici p$nă acolo se întind coaste goale de calcar presărate cu st$nci negre# Printre aceste st$nci.o&or în ued !i înaintez pe o cărare !erpuită către culmea dealului de pe care văd Marea Moartă. se a"lă dintr odată trei capre negre.um a a(uns aici. 2i acela de l$ngă ea e un c$ine. 2i dintr odată au dispărut cu toţii dincolo de linia dealurilor.'mos +z P$nă atunci răcoarea nopţii răm$ne la putere# 5 un miros plăcut de pra" care s a înmuiat în multă rouă. amestecat cu un iz de sul". la aproape o mie de metri mai (os. pe drumul dintre ?inai !i partea sudică a Muntelui He&ron. iar printre ele stă în picioare o siluetă omenească nemi!cată. de eCcremente de capră.

!i mai pro"undă# ?tau acolo trei patru minute. în pantaloni de trening al&a!tri. ci o tăcere care doar acoperă altă tăcere. ud$nd stratul de tranda"iri din "aţa casei sale# J Tranda"irii dumneavoastră arată minunat# 488 . nici tăcerea de la s"$r!itul lumii.Poveste despre dragoste si întuneric !i unul dintre contra&andi!ti a pierdut tu&ul sau l a aruncat după ce s a între&at ce ar putea "ace cu el# 'cum poţi auzi p$nă în stră"unduri ale tăcerii de!ertului# -u este calmul dinainte de "urtună. un colonel în retragere. ca de "umător înrăit# >ăiatul cu ziarele încearcă zadarnic să se împrietenească cu un c$ine neînduplecat# )n vecin îndesat. al cărui trup pătrăţos îmi aminte!te de un cu"ăr de ta&lă. stă pe (umătate dez&răcat.a !i cum "aptul că noaptea pleacă !i "aptul că se crapă de ziuă ar "i evenimente "ără precedent care (usti"ică o întrunire urgentă# Pe stradă o ma!ină vec*e porne!te cu un acces de tuse răgu!ită. I iecare întrerup$ndu le pe celelalte cu ţipete asurzitoare: mai degra&ă urlă dec$t ciripesc# . trăg$nd în piept tăcerea ca pe un miros# 'poi mă întorc# Merg înapoi în sus din ued p$nă la capătul străzii mele. cu o tu"ă de păr cenu!iu pe pieptul gol. cert$ndu mă cu un cor de căini m$nio!i care încep să mă latre din "iecare grădină# Poate că î!i înc*ipuie că ameninţ să a(ut de!ertul să cotropească ora!ul# In ramurile primului copac din grădina primei case un întreg parlament de vră&ii e prins într o dez&atere zgomotoasă. ars de soare.

ineva c$nta ?onata Lunii în casa dumneavoastră aseară. pe la opt# Treceam pe aici !i c*iar m am oprit să ascult c$teva minute# 5ra "iica dumneavoastră.*am&erlain. 'm într adevăr un răspuns amănunţit !i raţional la asta. prin vot secret# 9-u era "iica mea:. . Poate aţi putea să o încura(aţi un pic# ?au c*iar să le trimiteţi la un ziar. sc*im& vor&a: J . 'ţi auzit vreodată de ?udetenland. 5i &ine.$nta minunat# 1ă rog să i transmiteţi# Trece "urtunul la stratul următor !i îmi z$m&e!te ca un !colar s"ios care a "ost ales &rusc monitorul clasei. să le pu&lice# 'r tre&ui să le pu&lice dacă le trimiteţi dumneavoastră#: 489 . zice.'mos +z >ună dimineaţa. "ără eCcepţie. zice că ar "i tre&uit să "ie a doua# ?crie !i poezii "rumoase# 't$t de sensi&ile# 'ţi avea vreme să vă uitaţi la ele. 2i c$nd remarc că unii văd lucrurile alt"el adaugă cu amărăciune: J ?e pare că un *olocaust n a "ost de a(uns ca să învăţăm lecţia# .*iar numiţi dezastrul ăsta pace. 9e plecată la Praga# 5ra "iica ei# -epoata mea.oncursul Tinerelor Talente# De!i toată lumea. ?au de M`nc*en. în ued. mă atacă el# ' renunţat în s"$r!it ?*imon Perez să i v$ndă lui 'ra"at toată ţara. domnule ?*muelevici# J De ce ar "i a!a &ună. Daniella# ' ie!it a treia din întreaga 7egiune ?udică în . ?au de . dar mulţumită rezervelor de calm pe care mi le am "ăcut mai devreme.

o plantă căţărătoare !i un lăm$i &olnăvicios: încă nu !tiu dacă o să trăiască sau o să moară.aveţi pentru ce# %n ad$ncul meu. că propriile voastre iniţiale. după ce a încercat să în(ung*ie un soldat israelian la un &ara( de l$ngă >et*leem# Lumina din zori. cu o cană de ca"ea în m$nă !i ziarul de dimineaţă des"ăcut pe canapea. sunt tot 'D#: Poate că ar tre&ui să scriu azi un articol pentru @ediot '*aronot. care "usese amestecată cu o ceaţă cenu!ie. înt$mplător sau nu. cu c$teva tu"e. are "runzi!ul găl&e(it !i trunc*iul îndoit ca un &raţ pe care cineva îl împinge spre spate# . ca să încerc să i eCplic domnului ?*muelevici că părăsirea teritoriilor cucerite nu va slă&i Israelul.u siguranţă# De ce nu# .Poveste despre dragoste si întuneric %i promit domnului ?*muelevici că o să citesc poemele Daniellei c$nd o să am timp# >ucuros# . ci în realitate ne va întări# 2i că e o gre!eală să vezi peste tot *olocaustul !i pe Hitler !i M`nc*enul# 490 . neînduplecat# ?u& "ereastra mea e o grădină mică. că toate cuvintele care încep cu 'D înseamnă ceva rău# 92i pro&a&il aţi o&servat singur. înregistrez această promisiune ca pe o contri&uţie la progresul păcii# %napoi în &iroul meu. stau la "ereastră încă zece minute# 'ud la !tiri despre o ară&oaică de !aptesprezece ani care a "ost rănită grav de o ra"ală de gloanţe.uv$ntul e&raic pentru 9îndoit:. a început să strălucească !i a devenit de un al&astru dur. care se înt$mplă să înceapă cu literele 'D. înălţimea 1oastră. îmi aminte!te ce spunea tata.

trei surori !i &unica lor. note îm&$csite !i (umătăţi de pagină pline de tăieturi# 5ste capitolul despre doamna învăţătoare Isa&ella -a*lieli de la 2coala 5lementară Particulară 9Tăr$mul . Progres.opiilor: !i o!tirea ei de pisici# 1a tre&ui să "ac ni!te concesii acolo !i să !terg unele incidente cu pisici !i cu 6etzel -a*lieli. ca să nu cred în pace. însă nu contri&uie cu nimic la progresul povestirii# . -u !tiu ce poate contri&ui la progresul povestirii. casierul# 'u "ost incidente tare amuzante. !i el a "ost singurul care a supravieţuit# . să nu mai "iu naiv. pentru că încă nu am *a&ar încotro se îndreaptă 491 .ontri&uie. împreună cu părinţii. c$nd ţi se pare că lumina serii nu se va stinge niciodată.'mos +z Domnul ?*muelevici mi a povestit odată. într un morman de sc*iţe m$zgălite. să mi intre &ine în cap că singurul lor scop era să ne măcelărească pe toţi !i că toate vor&ele lor despre pace sunt o capcană sau o licoare adormitoare pe care întreaga lume îi a(ută să o "iar&ă !i să ne o dea ca să ne adoarmă# La "el ca atunci# M am *otăr$t să am$n scrierea articolului# )n capitol neterminat al acestei cărţi mă a!teaptă pe &irou. cum a "ost dus în lagărul de eCterminare Maidane3 pe c$nd avea vreo doisprezece ani. c$nd !edeam am$ndoi în vestă !i sandale pe gardul grădinii lui. într una dintre acele seri lungi de vară.a vrut să mi spună cum a supravieţuit# ' promis că o să mi spună altă dată# Dar de "iecare altă dată pre"era să mi desc*idă oc*ii.

care stătea ore întregi la "ereastră.apul îi este aproape violet. înainte de răsăritul soarelui# La unsprezece merg cu ma!ina în ora! să rezolv una sau două tre&uri la po!tă. de "apt. sare de pe o ramură pe o rămurică !i "ace paradă cu pena(ul ei sc$nteietor în lumina &ălţată cu um&ră# . se uită la mine o clipă două din lăm$i: se mi!că încolo !i încoace. turcoaz.e ai venit să mi aminte!ti în dimineaţa asta. Pe soţii -a*lieli.Poveste despre dragoste si întuneric povestirea !i. că ei se trans"ormă de &unăvoie în două crăpături înguste# 5 o coadă mică la &ancomat !i alta la standul de ziare al lui +ua3nine# La Tel 'viv. în vacanţa de vară a lui HIP0 sau HIPH. de ce ar avea nevoie de contri&uţii# ?au de progres# Intre timp. Pe mama. cu un pa*ar cu ceai răcindu i se în m$nă. Poezia lui >iali3 + rămurică a căzut pe un zid !i a aţipit. cu "aţa către tu"i!ul de rodii !i spatele către odaie. la clinică !i la papetărie# )n soare tropical p$r(ole!te străzile cu copacii lor pră"uiţi. !tirile de la ora zece s au terminat. 6ata# Tre&uie să mă apuc de lucru# 'cum tre&uie să "olosesc restul de calm pe care l am adunat în ued în dimineaţa asta. !i poartă o ginga!ă vestă gal&enă# >un venit înapoi# . la &ancă. metalic. g$tul e de un al&astru înc*is. nu departe de apartamentul în care locuiau mătu!ica HaGa !i 492 . am &ăut a doua cană de ca"ea !i încă mă uit pe "ereastră# + păsăruică "rumoasă. care arată "iravi# Lumina de!ertului s a încins acum at$t de tare că e aproape al&ă !i at$t de crudă cu oc*ii tăi.

'mos +z unc*iul Tsvi. pe c$nd ea !i cu mine !edeam împreună aleg$nd linte sau curăţ$nd mazăre în &ucătărioara noastră m$n(ită cu "uningine# %nsă aici. ?ingurul lucru pe care nu tre&uie să l "aci e să l între&i despre "ratele lui# 'sta e# Pur !i simplu nu i place să "ie între&at despre "ratele lui# 'm "ost "oarte invidios pe oamenii din Tel 'viv# %n Derem 'vra*am nu aveam nici o cele&ritate sau măcar "raţi ai cele&rităţilor# -u i aveam dec$t pe Pro"eţii Mici în numele străzilor noastre: strada 'mos.um ar "i. pentru &ani# Melodia e lini!tită. strada +&adia*. Ha&a33u3. Eec*aria*. amintind de pădurile de &razi cu ca&ane.utia viorii e desc*isă în "aţa lui. cu acest "rate al lui >en 6urion. pe caldar$m. + să "ie cur$nd alt răz&oi. domnule 6ruen. lumina de!ertului alungă sta"iile !i împră!tie orice amintire a pădurilor de &razi !i a toamnelor ceţoase# Muzicianul. p$raie !i pa(i!ti. în piaţa din centrul 'radului. ce mai "aceţi. strada Eep*ania*. Haggai. care îmi aduc în minte pove!tile mamei.$t costă o napolitană cu ciocolată. Micali !i Aona*# Toată trupa# )n emigrant rus stă în picioare la colţul pieţii din centrul 'radului# . s"$!ietoare. Hosea. vărul meu @igal mi a arătat un c*io!c de ziare pe care îl ţinea "ratele lui David >en 6urion !i mi a spus că oricine vrea poate merge pur !i simplu acolo să vor&ească cu el. domnule 6ruen. cu c*ica lui cenu!ie !i 493 . Malac*i. care c*iar seamănă mult cu el# Poţi c*iar să i pui între&ări# . . Aoel. -a*um. domnule 6ruen.

care i a predat mamei mele "ilozo"ia pe Muntele ?copusF de "apt am asistat eu însumi la ni!te cursuri ale sale de neuitat. ?ărit. .Poveste despre dragoste si întuneric mustaţa groasă !i al&ă îmi aminte!te un pic de 'l&ert 5instein !i un pic !i de pro"esorul ?amuel Hugo >ergman. zice: J Dar de unde !tim dacă sunt c*iar evrei. despre istoria "ilozo"iei dialogice de la Dier3egaard la Martin >u&er# Iată două tinere. cu &luză aproape transparentă !i "ustă ro!ie. a cărei &uză de sus e un pic ridicată spre nas. rus. evreu. care poate că se trag din nordul '"ricii. ce ţi pasă ţie. în campusul 6ivat 7am. druz.opiii lor o să "ie israelieni. 'm auzit că (umătate dintre ru!ii care vin aici sunt pur !i simplu goGim care doar pro"ită de noi ca să scape nai&ii din 7usia !i să vină aici să primească pomană# Prietena ei zice: J .e ne pasă nouă. cu murături. o să "acă o ipotecă !i o să se vaite c$t e ziua de lungă# 8usta ro!ie o&servă: J . î!i desc*id po!etele !i "iecare pune în cutie c$te un s*e3el# 8emeia cea sla&ă. o să măn$nce peri!oare înpitta. o să intre în armată. lasă i să vină. georgian.e i în capul tău. lasă l să c$nte pe stradă. păi dacă primesc pe 494 . una dintre ele "oarte sla&ă. cealaltă într un costum cu pantalon plin de cordoane !i catarame# ?e opresc în "aţa muzicianului !i îl ascultă un minut sau două cum c$ntă# 5l c$ntă cu oc*ii înc*i!i !i nu i desc*ide# 8emeile !optesc între ele. în HIMH.

a "ăcut dulapurile !i a a!ezat &i&lioteca# )n antreprenor care imigrase din 7om$nia la s"$r!itul anilor .'mos +z oricine vrea să vină pe gratis. care era !i pro"esoară de pian. dar "ără să sar peste cal cu iu&irea. astup toate crăpăturile. a!a cum 6reta 6at.P0 a trimis undeva după un camion de păm$nt ara&il &ogat pentru grădină !i l a pus peste calcarul. înc*id "erestrele !i o&loanele !i trag draperiile. pre"ăc$ndu l într un su&marin# 'cest &irou a "ost construit de muncitori ara&i cu puţini ani înainte# 'u pus podeaua !i au veri"icat o cu o nivelă cu &ulă de aer# 'u înălţat u!a !i ramele "erestrelor# 'u ascuns ţevăria !i ca&lurile electrice în pereţi !i au pus o priză pentru tele"on# )n t$mplar masiv.ăldura începe sa "ie insuporta&ilă !i un v$nt cu pra" aduce de!ertul înăuntru. pe care mă străduiesc c$t pot eu mai &ine să le îngri(esc. ca grădina asta să nu ai&ă aceea!i soartă ca aceea pe care tata !i cu mine am "ăcut o cu intenţii at$t de &une# 495 . cremenea !i sarea care se întindeau dintotdeauna pe aceste dealuri. în gri(a căreia eram lăsat. creta. ca !i cum ar "i pus un plasture peste o rană# In păm$ntul cel &un locatarul dinainte a plantat tu"e !i copaci !i o pa(i!te. cine o să### Dar restul discuţiei se îndepărtează de mine către parcare# %mi atrag singur atenţia că nu am înaintat deloc azi !i dimineaţa e pe s"$r!ite# %napoi în &iroul meu# . inclusiv muncitori străini !i ara&i din 6aza !i din teritorii. amator de operă. î!i etan!a întotdeauna apartamentul.

6retei 6at.*iar !i cele mai multe dintre a!ezările &eduine de aici au apărut după ce s a construit ora!ul# Pionierii care au pus temeliile ora!ului erau pasionaţi. domni!oarei învăţătoare Eelda. cărări. a sc*iţat !i a construit imediat acest ora!. vor&ăreţi !i activi# 8ără să stea pe g$nduri. într un loc retras care în acea vreme. au (urat 9să cucerească săl&ăticia !i să îm&l$nzească de!ertul:# . 496 . &ulevardele !i grădinile lui. muncitori la carieră.ineva trece acum pe l$ngă casă într o du&ită ro!ieF se opre!te la cutia de scrisori din colţ !i scoate scrisorile pe care le am pus ieri# 'ltcineva a venit să înlocuiască dala spartă a pava(ului de peste drum# Tre&uie să găsesc o cale să le mulţumesc tuturor. cu străzile. cu o m$nă de alţi proiectanţi de ora!e cuprin!i de entuziasmul sionist. semne de viaţă# . &unicului 'le3sandr. nu avea nici un drum principal. nu departe de Marea Moartă. conductă de apă sau curent electric.$teva duzini de pionieri. printre care lupi singuratici care iu&eau de!ertul sau căutau singurătatea. în care nu erau copaci. o"iţeri activi !i muncitori din industrie# Lova 5liav. neră&dători.Poveste despre dragoste si întuneric .M0: mineri. a!a cum un &ăiat la &ar mitzva* le mulţume!te în pu&lic tuturor care l au a(utat să a(ungă acolo: mătu!ii ?onia.M0. s au sta&ilit aici la începutul anilor . ara&ului cu pungi su& oc*i care m a salvat din celula întunecată în care am "ost prins în capcană în magazinul acela de îm&răcăminte. a proiectat. precum !i c$teva cupluri tinere. corturi. clădiri. la începutul anilor . pieţele.

unc*iului Aosep*. care se teme de un alt *olocaust. &ăiatului cu ziarele. "emeii &eduine !i celor trei capre pe care le am văzut azi dimineaţă înainte de răsărit sau doar mi le am înc*ipuit. lui ?aul . care ieri s a dus din nou să vor&ească cu 'ra"at. în năde(dea că vor găsi totu!i o "ormă de compromis. muzicianului care c$nta la vioară în colţul pieţei. t$mplarului. 7udnic3ilor. domnului 'gnon. ministrului ?*imon Perez. lui tanti Lilen3a >ar ?am3*a. care a scris Iudaism !i umanitate. cu răz&oiul ei împotriva germenilor. nepoţilor mei.erni3ovs3i. prizonierilor de răz&oi italieni. căruţa!ul din Diriat Mots3in. care mi a amintit de 5instein !i de >ergman. av$nd mare gri(ă să nu "ac nici cel mai mic zgomot care ar putea vătăma tăcerea care încă n a dispărut# 'cum o să mă a!ez !i o să scriu# P$nă în acea dimineaţă nu mai văzusem o ast"el de casă# 497 . !i păsării turcoaz care îmi vizitează uneori lăm$iul# 2i lăm$iului însu!i# 2i mai ales tăcerii de!ertului c*iar înainte de răsăritul soarelui. Lem&ergilor de alături. domnului Earc*i. vecinului meu ?*muelevici. copiilor mei. &ăr&atului din du&ita ro!ie. &unicului Papa. doamnei învăţătoare Isa&ella !i pisicilor ei.'mos +z părinţilor mei. soţiei mele. constructorilor !i electricienilor care au "ăcut această casă. nepoatei sale Daniella. care are mai multe !i mai multe tăceri în"ă!urate înăuntrul ei# 'sta a "ost a treia ca"ea a dimineţii# 6ata# Pun cana goală pe marginea mesei. care a c$ntat ieri ?onata Lunii. &unicii ?*lomit.

să te odi*ne!ti la um&ra viţei !i să asculţi &$z$itul al&inelor de vară.$teva scaune din piatră !i o masă lată !i (oasă te îm&iau să ză&ove!ti su& &oltă. a!ezată pe o terasă largă.Poveste despre dragoste si întuneric 5ra încon(urată de un zid gros de piatră care ascundea o livadă um&roasă cu viţă de vie !i pomi "ructi"eri# +c*ii mei uluiţi au căutat instinctiv pomul vieţii !i pomul cunoa!terii# %n "aţa casei era o "$nt$nă. să te tolăne!ti. ca !i su& &olta de verdeaţă. să aţipe!ti la um&ra "runzi!ului sau să sor&i în ti*nă tăcerea dealurilor !i a pietrei# %nsă n am ză&ovit în livadă. ci am tras m$nerul clopoţelului de 498 . pavată cu &locuri de piatră netedă. cu minaretele !i cupolele de dedesu&t# Pe verandă erau scaune de lemn cu perne !i ta&urete pentru rezemat picioarele !i c$teva mese acoperite cu mozaic# 2i aici. tranda"irie cu vini!oare al&ăstrii# + &oltă de verdeaţă din viţă groasă um&rea un colţ al acestei terase# . simţeai nevoia să te tolăne!ti cu "aţa către zidurile ora!ului. c$ntecul păsărilor în livadă !i susurul "$nt$nii pentru că la unul din capetele &oitei de verdeaţă era un mic &azin în "ormă de stea în cinci colţuri. "ăcut din piatră !i căptu!it cu plăci de "aianţă al&astră împodo&ite cu cuvinte ară&e!ti# In mi(locul &azinului o "$nt$nă g$lg$ia înceti!or# 6rupuri de pe!ti!ori aurii înotau agale încolo !i încoace printre mănunc*iuri de nu"eri# De pe terasă noi trei. su& &oltă sau pe verandă. politico!i !i mode!ti. am urcat treptele de piatră către o verandă largă cu vedere către zidurile de la nordul +ra!ului 1ec*i. tul&uraţi.

unc*iul ?tasze3 !i a întors iar capul spre noi !i a dus încă o dată degetul la &uze. lila !i verde pal# Ici !i colo.'mos +z l$ngă u!ile du&le de "ier care erau vopsite în culoarea ma*onului !i erau modelate iscusit în relie" cu tot "elul de rodii. mare. struguri. unul dintre ele ţesut cu păsări ale paradisului# %n "aţa "iecărei canapele era o masă (oasă av$nd drept tă&lie o tavă rotundă de metal. iar printre carpete se vedea tencuiala. su& tavanul înalt. un 499 . !i de "apt se prea poate să "i "ost inscripţii ara&e stilizate# Pe "iecare latură a încăperii se desc*ideau !ase sau opt u!i# Pereţii erau acoperiţi cu carpete. muguri !i "lori. ating$ndu se# Mo&ila era sculptată cu "runze.anapelele erau tapiţate cu di"erite ţesături în dungi. c$rcei !erpuitori !i "lori simetrice# Pe c$nd a!teptam să se desc*idă u!a. cu spătarele din lemn sculptat alăturate. ca !i cum ne ar "i dat un ultim avertisment lui tanti Mala !i mie: >ună cuviinţă4 ?tăp$nire de sine4 Diplomaţie4 De a lungul celor patru pereţi ai salonului spaţios erau canapele moi. ca pentru a reprezenta înăuntrul casei grădina !i livada care o încon(urau# . erau at$rnate arme vec*i în c*ip de ornamente: să&ii de Damasc. !i "iecare tavă era gravată cu o mulţime de desene a&stracte cu "orme întreţesute care aminteau de scrierea ara&ă. în nuanţe de ro!u !i azuriu# Pe "iecare canapea erau o mulţime de perniţe &rodate în culori vii# Pe podea erau covoare groase. care avea !i ea un model "loral în culorile roz.

cu o &ogăţie de ramuri. în ciuda luminii dimineţii de vară ce intra în valuri prin "erestrele desc*ise# 'rcurile "erestrelor erau împodo&ite cu vitralii reprezent$nd cununi de tri"oi !i "iecare dădea luminii zilei altă culoare: ro!u. scoţ$nd tot timpul un &$z$it ca de viespe !i mi!c$nd aerul încărcat de "um# %ntre ventilatoare răsărea din tavan un imens candela&ru de alamă. pocale de cristal. între două "erestre. cu multe compartimente cu geam în care se a"lau ce!ti de porţelan. toate în"lorite cu stalactite strălucitoare de cristal. pistoale. verde. splendid. musc*ete cu ţeava lungă !i pu!ti cu două ţevi g*intuite# .Poveste despre dragoste si întuneric iatagan.u "aţa către intrare !i av$nd de o parte o canapea cu tapiţerie &ordo. arăt$nd ca un mic palat. în stil &aroc. turcoaz. iar de cealaltă o canapea cu tapiţerie gal&enă ca lăm$ia. (ung*ere !i suliţe. stătea un &u"et imens. verde !i al&astru# Din c$nd în 500 . auriu !i violet# Două colivii at$rnau de c$rlige pe pereţi opu!i !i în ele erau o perec*e de papagali solemni ale căror pene erau o dezlănţuire de portocaliu. pocale de argint !i de alamă !i numeroase podoa&e din sticlă de He&ron sau ?idon# %ntr o ni!ă ad$ncă din perete. crengi. crenguţe !i lăstare. era cui&ărită o vază verde cu intarsii de side" din care se înălţau c$teva pene de păun# 'lte ni!e adăposteau ulcioare mari din alamă !i cupe de sticlă sau de ceramică# Patru ventilatoare at$rnau din tavan. !i o mulţime de &ecuri în "ormă de pară care erau toate aprinse. gal&en. &ogat împodo&it.

spre Muntele ?copus !i Muntele Măslinilor. coaste st$ncoase. cu turnul lui încoronat. de un acoperi! prusac cenu!iu !i înclinat# Puţin la st$nga 501 . cu lanţuri de aur at$rnate peste &urţi !i dispăr$nd în &uzunarul vestei# Predecesorii lor erau &ăr&aţi mustăcio!i cu aer autoritar !i în"ăţi!are ursuză. +p*el !i ospiciul 'ugusta 1ictoria. o pădurice de pini.e minunat4: Deasupra tocurilor u!ilor !i "erestrelor !i pe tencuiala în"lorată erau scrise versete coranice sau versuri. în scrierea ara&ă înc$rligată. înc$t 3e""iGe* urile le "$l"$iau în spate iar coamele cailor se vălureauF aveau în"ipte la cingătoare (ung*ere lungi !i iatagane prinse la !old sau ridicate deasupra capului# 8erestrele ad$nci ale acestui salon dădeau spre nord !i est. purt$nd "esuri ro!ii cu ciucuri negri !i îndesaţi în costume al&astre groase. ce drăguţ. galop$nd at$t de iute. cu "aţa durdulie !i complet rasă. la celălalt capăt al încăperii. o voce ademenitoare de soprană răspundea pe dată în engleză: 9+*. cu vocea răgu!ită a unui "umător înrăit: 9?ill vous plait4 >ucură te4: 2i din cealaltă colivie. ca o cască imperială. învăluiţi într un aer de responsa&ilitate. tare drăguţ4 . purt$nd ro&e &rodate !i 3e""iGe* uri strălucitor de al&e prinse cu cercuri negre# 5rau !i două sau trei persona(e călare. cu o prezenţă impozantă. &ăr&aţi &ăr&o!i cu aer "ioros călare pe cai magni"ici. iar între carpetele de pe pereţi erau ta&louri de "amilie# In unele erau ni!te e""endi impunători.'mos +z c$nd unul dintre ei eCclama. inspir$nd o teamă respectuoasă.

iar în (urul ei erau a!ezate celelalte clădiri ale )niversităţii 5&raice !i ale ?pitalului Hadassa*# ?u& linia orizontului se deslu!eau ni!te căsuţe din piatră împră!tiate pe coastele dealurilor. unde lucra tata. !i l a convins să !i ia prenumele ?tav. care înseamnă în e&raică 9toamnă:. !i lasă i să doarmă mai mult s$m&ătă dimineaţa4 ?ă "ii cuminte ca un îngera!4 Poţi. dar are un iz de . c$nd vrei cu adevărat4:0 ?criitorul HaGGim Hazaz a decretat odată că unc*iul ?tasze3 tre&uie să se descotorosească de numele lui polonez. . cite!te o carte !i nu le sta în cale.$ntărilor# 2i de aceea a apărut pe u!a apartamentului lor o carte de vizită scrisă de m$na lui tanti Mala: Mal8a şi 1ta! 9udnic8i :ă rugăm să nu bateţi la uşă -n timpul orelor 502 .*opin !i ?c*open*auer 7udnic3i# /9?ă te porţi cum se cuvine acolo4 8ără cusur. auzi. mici turme printre &olovani !i mărăcini!uri !i din loc în loc c$te un măsli n care părea că a părăsit de mult lumea celor vii !i a a(uns pe tăr$mul celor neînsu"leţite# In vara lui HI=X părinţii mei s au dus la ni!te cuno!tinţe din -etanGa !i m au lăsat în timpul Oee3endului cu unc*iul ?tasze3 !i tanti Mala. pentru că sună un pic ca ?tasze3. 2i să o a(uţi pe tanti Mala la &ucătărie !i să nu l deran(ezi pe unc*iul ?tasze3.Poveste despre dragoste si întuneric ospiciului 'ugusta 1ictoria se a"la o clădire "orti"icată cu desc*izături înguste !i acoperită cu o cupolă: era >i&lioteca -aţională. 9care miroase a pogromuri:.$ntare a . să ţi găse!ti ceva de "ăcut.

după ce a încercat în di"erite "eluri să !i salveze "iul. era un &ogat om de a"aceri !i agentul local al multor "irme "ranceze mari. a!a ni s a spus. Directorul 6eneral al Po!tei. mai ales c$nd z$m&ea# %!i c$!tiga p$inea la departamentul recomandatelor de la o"iciul po!tal central din Ierusalim !i în timpul li&er culegea material pe mici "i!e pentru o lucrare de cercetare originală despre poetul evreu medieval Immanuel de la 7oma# )stazHM -a(i& Mamdu* al ?ilOani.ID ului !i după aceea a "ost dus l#i centrul pentru cercetări din Hai"a pentru o interogare !i mai amănunţită# )staz -a(i&. disperat. ni nord vestul ora!ului. i le însu!i directorul ad(unct al . ale căror a"aceri se eCtindeau p$nă în 'leCandria !i >eirut. cu nări păroase !i întunecate ca ni!te grote !i spr$ncene stu"oase. una dintre ele "iind întotdeauna ridicată între&ător# %!i pierduse unul dintre incisivi. masiv.'mos +z obişnuite de odihnă. care locuia în ?*ei3* Aarra*. -a&lus !i Ierusalim# ? a înt$mplat ca la începutul verii să dispară un cec cu o sumă considera&ilă sau o poliţă. în cele din urmă. rug$ndu l 16 în ara&ă. 503 . tr. sau poate că un certi"icat de acţiuni# >ănuiala a căzut asupra lui 5dOard al ?ilOani. s a adresat domnului Dennet* +rOell DnoC 6uild"ord. ceea ce îi dădea uneori un aer de rău"ăcător. )nc*iul ?tasze3 era un &ăr&at îndesat. "iul cel mare al lui )staz -a(i& !i partenerul său la lirma ?ilOani !i 8iii# T$nărul a "ost interogat. cu umeri puternici.). „dascăl de religie (N. !i de acolo se rami"icau la Hai"a.

iar tentaţia a "ost prea mare0# '!a că &unul pierdut a "ost restituit posesorului. domnul Dennet* +rOell DnoC 6uild"ord. l a însărcinat totu!i pe ?tasze3 7udnic3i să cerceteze pro&lema !i să descopere tot ce se poate descoperi despre soarta unei scrisori recomandate trimise cu c$teva luni înainte. după ce l a asigurat pe )staz -a(i& de simpatia sa.Poveste despre dragoste si întuneric să caute un plic pierdut pe care. îl trimises e personal în iarna dinainte. a a"lat care "uncţionar "usese de serviciu la g*i!eul de recomandate în acea vreme !i i a între&at !i pe ceilalţi "uncţionari. care poate că s a rătăcit sau poate că nu. nici în registrul po!tei# )nc*iul ?tasze3 s a apucat pe loc să cerceteze !i a descoperit nu numai că nu eCistă vreo înregistrare a respectivei scrisori. rătăcise recipisa# ' dispărut ca !i cum diavolul însu!i ar "i îng*iţit o# In ce l prive!te. dar că întreaga pagină "usese ruptă cu gri(ă din registru# -u era nici urmă de ea# Pe dată ?tasze3 a intrat la &ănuieli# ' "ăcut cercetări. p$nă ce a descoperit c$nd "usese văzută pentru ultima oară "oaia în registru# După ce a "ăcut asta. (ura. o scrisoare care poate că a eCistat sau poate că nu. o scrisoare despre care nu eCistă vreo urmă nici la trimiţător. in"orm$ndu l însă cu sinceritate !i tristeţe că nu prea sunt speranţe ca o ast"e l de cercetare să ai&ă vreun rezultat pozitiv. recomandat# Din ne"ericire. t$nărul 5dOard al ?ilOani a "ost 504 . n a mai durat mult p$nă l a identi"icat pe vinovat /t$nărul care a ridicat plicul în lumină !i a văzut cecul.

avea imaginea vulturului &ice"al imperial rus# In picioare aveam sandale. cine !tie de ce.$t despre tanti Mala. pe care nu aveau cu cine să l lase s$m&ătă dimineaţa. tre&uie să vină cu ei. din Lodz. pe care unc*iul ?tasze3 mi le a lustruit cu aceea!i perie !i aceea!i cremă neagră pe care le "olosise la cei mai &uni panto"i ai lui !i ai lui tanti Mala# In ciuda căldurii de august. cu soţia. mi am pus cele mai &une *aine. s a c*inuit trei 505 . !i cravata discretă de mătase al&astră pe care o purtase în ziua nunţii# . proaspăt călcată. "iul prietenilor lor care stătea la ei. unc*iul ?tasze3 a ţinut să îm&race costumul negru de l$nă /era singurul lui costum0. pe care părinţii mi le lăsaseră la tanti Mala anume pentru vizită /9'ra&ii dau mare importanţă aspectului eCterior4: a stăruit tata0: o căma!ă strălucitor de al&ă. onoarea respecta&ilei "irme ?ilOani !i 8iii a strălucit din nou nepătată pe antetul "irmei. după micul de(un. c*iar înainte de a porni. întreaga "amilie ?ilOani arde de neră&dare să !i eCprime recuno!tinţa "aţă de domnul ?tav pentru e"icienţa !i integritatea sa# '!adar s$m&ătă. cu m$necile răsucite în sus cu splendidă precizieF pantaloni &leumarin cu man!ete !i dungă &ine călcată !i o curea so&ră de piele neagră cu o cataramă de metal strălucitoare care. în vreme ce dragul domn ?tav a "ost invitat. s$m&ătă dimineaţa# . "ire!te.'mos +z eli&erat din custodie. la o ca"ea la vila ?ilOani din ?*ei3* Aarra*.$t despre dragul copil. ce între&are. căma!a de mătase al&ă ca zăpada care călătorise cu el acum cincisprezece ani din casa părinţilor lui.

2i dacă tot ne uităm la părul ei. prea populară pentru acea ocazie. sau cu un colier !i "ără &ro!a !i e!ar"ă. era prea "rivolă. !i s a uitat cum îi stă în roc*ia tinerească de vară pe care o cumpărase de cur$nd. unc*iul ?tav. ce credem. mi a eCplicat unele dintre realităţile vieţii care rezultă din 506 . >rusc a *otăr$t că roc*ia u!oară de vară. cu trupul lui îndesat prins ca în c*ingi în costumul gros. !i dacă da. s a răzg$ndit. cu &roderia din (urul g$tului. !i a pus o "ustă plisată neagră cu o &luză u!oară de &um&ac. călc$ndu !i pe inimă. cu sau "ără cercei. sau cu colierul !i altă &ro!a. a ales o "ustă ca"enie simplă.Poveste despre dragoste si întuneric s"erturi de oră în "aţa oglinzii. %n cele din urmă. !i a pus roc*ia de seară. pe care umăr. cu m$na pe inimă. o &luză cu m$neci lungi pusă în valoare de o &ro!a "rumoasă cu turcoaze !i cercei de care at$rnau două pietre preţioase &leu ce se potriveau cu oc*ii ei "rumo!i# Iar părul !i l a despletit !i l a lăsat să cadă li&er peste am$ndoi umerii# Pe drum. prea teatral pentru o vizită neo"icială într o zi călduroasă. dar "ără e!ar"ă. cu o &ro!a !i o e!ar"ă de mătase. oric$t ar "i el de dureros: nu cumva ve!m$ntul ăsta era prea elegant. !i s a întors la roc*ia de seară cu care începuse# In disperare. -u era nepotrivit cu coa"ura ei. tanti Mala a apelat la unc*iul ?tasze3 !i c*iar la mine !i ne a "ăcut să (urăm că spunem adevărul !i numai adevărul. iar s a răzg$ndit. ar tre&ui să !i prindă cosiţele p e cap sau să le despletească !i să !i lase părul să at$rne li&er pe un umăr.

sandale !i *aine 3a3i. c$t !i în culise. ci doar pe valorile interioare.*iar !i un geniu universal ca Tolstoi nu !ovăise să um&le îm&răcat ca un ţăran. at$t la g*i!eele pu&lice. pentru că se îm&răcau "oarte simplu !i purtarea lor era grosolană !i "amiliară# De mai multe ori în timpul lucrului la po!tă. c*iar dacă poate că într un alt sens al cuv$ntului# -oi.*iar !i unii dintre conducătorii no!tri se pare că apăreau într o lumină negativă în oc*ii vecinilor no!tri ara&i. iar un mare revoluţionar ca Lenin dispreţuia pro"und îm&răcămintea &urg*eză !i pre"era să poarte o scurtă de piele !i o !apcă de muncitor# 1izita noastră la "amilia ?ilOani nu era ca atunci c$nd Lenin vizita muncitorii sau c$nd Tolstoi se amesteca printre oamenii de r$nd: era o situaţie specială# %n oc*ii vecinilor no!tri ara&i mai respecta&ili !i mai luminaţi. ai cărei mem&ri au "ost educaţi în !coli eCcelente din >eirut !i Liverpool !i care vor&eau cu toţii &ine lim&i occidentale# . este o "amilie europenizată "oarte respectată. noi. a zis el. avusese ocazia să o&serve că noul stil evreiesc.'mos +z di"erenţele istorice dintre culturi# 8amilia ?ilOani. m$neci su"lecate !i guler desc*eiat. nu puneam mare preţ pe aspectul eCterior.$t despre noi. prost crescuţi !i încă nemerit$nd să stăm nici pe cea mai de (os treaptă a ra"inamentului cultural# . de eCemplu. evreii moderni. morale !i culturale# . a eCplicat unc*iul ?tasze3. pe 507 . apăream în mod eronat ca un "el de gloată gălăgioasă de sărăntoci neciopliţi. eram "ără îndoială europeni. care adoptau de cele mai multe ori o cultură europeană mai occidentală.

!i numai în acest caz. se cuvenea să ne purtăm ca !i cum am "i "os t investiţi cu o misiune diplomatică# In consecinţă. această impresie e "undamental gre!ită !i nu e nevoie să repetăm că noi credem în viaţa simplă. ca !i în alte ocazii asemănătoare.Poveste despre dragoste si întuneric care noi îl considerăm pionieresc. ar "i nu numai nepoliticoasă !i un 508 . dovedind lipsă de respect "aţă de ceilalţi !i dispreţ "aţă de serviciile pu&lice# Desigur. "oarte suscepti&ilă !i înclinată să se simtă o"ensată /!i c*iar. în "rugalitate !i în renunţarea la tot spectacolul eCterior# %nsă în împre(urările de "aţă. tre&uia să "im "oarte atenţi la în"ăţi!area noastră. să se răz&une0. tindea el să creadă. despre care se !tie "oarte &ine. că e "oarte sensi&ilă. tre&uie să răspundă politicos !i c$t mai scurt# Dacă se servesc răcoritoare. copilul tre&uie să aleagă doar lucruri care nu se varsă !i nu "ac "irimituri# Dacă i se o"eră a doua porţie tre&uie să re"uze "oarte politicos. era privit de englezi !i în special de ara&i ca grosolan sau ca un "el de paradă vulgară. ne a asigurat el. la ast"el de întruniri copiii !i c*iar adolescenţii nu tre&uie în nici un caz să se amestece în discuţia celor mari# Dacă li se vor&e!te. democratic !i egalitarist. o vizită la vila unei "amilii &ine cunoscute !i "oarte respectate. a stăruit unc*iul ?tasze3. c*iar dacă moare de dorinţa de a se servi# 2i pe tot parcursul vizitei copilul tre&uie să &inevoiască să !adă drept !i să nu se *ol&eze !i mai presus de toate nu tre&uie în nici un caz să se str$m&e# + comportare nepotrivită. la purtarea noastră !i la "elul nostru de a vor&i# De eCemplu. mai ales în societatea ara&ă.

nimic în a"ară de politeţurile necesare: după cum se !tie. c*iar deasupra "lorăriei 9>el!ugul 8lorilor:. strălucitoare !i instruită a!a cum se cuvine. din apartamentul de o cameră !i (umătate al 7udnic3ilor. nu se consideră accepta&il ca o "emeie să desc*idă &rusc gura în compania &ăr&aţilor# Prin urmare. către vila ?ilOani din partea nordică a cartierului ?*ei3* Aarra*. lăs$ndu i în urmă pe . ci ar putea !i să deterioreze viitoarea înţelegere reciprocă dintre două popoare învecinate. pasărea sc*iloadă 'lma Mira&elle !i conul de pin pictat. poate că mult mai mult dec$t poate duce pe umeri un copil de opt ani. "oarte mult.'mos +z a&uz de încredere. draga mea. în care a locuit 509 . de la colţul străzii Pro"eţilor cu strada . !i am purces spre est. depinde de tine în această dimineaţă.ancelarului. a!a cum era !i la strămo!ii no!tri.*opin !i ?c*open*auer. de inteligenţa !i de purtarea ta &ună# 'propo. eCacer&$nd ast"el se încinsese pe tema asta ostilitatea într o perioadă de nelini!te legată de prime(dia unui con"lict s$ngeros între cele două naţiuni# Pe scurt. Malen3a dragă. !i tu. a spus unc*iul ?tasze3. ai "ace mai &ine să nu zici nimic acolo. în susul drumului către Muntele ?copus# Primul lucru pe l$ngă care am trecut a "ost zidul casei numite T*a&or. în tradiţiile vecinilor no!tri ara&i. ai "ace &ine cu această ocazie. să ţi la!i &una cre!tere înnăscută !i "armecul "eminin să vor&ească în locul tău# 2i ast"el mica noastră solie diplomatică a purces la ora zece dimineaţa.

pelerini. "emei cu văl !i popi în sutane# 5ra o dimineaţă din vara lui HI=X. un cre!tin evlavios îndrăgostit de Ierusalim# Deasupra porţii sale . (udec$nd după turnul crenelat !i cupolele acoperite cu ţiglă.Poveste despre dragoste si întuneric c$ndva un ar*itect neamţ eCcentric pe nume . german. care. o"icialităţi. cu clopotele !i "armecele lui înaripate care îţi erau interzise pentru că erau străine !i du!mănoase. adoratori. pe străzile căruia o"icianţi ai unor culte străine învăluiţi în mantii negre sau ve!minte preoţe!ti se mi!cau "ără zgomot ca ni!te um&re întunecate. grec.onrad ?c*ic3. "oi!oare. grila(elor. ad$ncit în g$nduri. ticsit cu cruci. mona*al. Ierusalimul a&isinian. care ascunde taine prime(dioase.onrad ?c*ic3 a construit un "oi!or în (urul căruia ţeseam eu tot "elul de pove!ti pline de cavaleri !i prinţese# De acolo am mers în (os pe strada Pro"eţilor către ?pitalul Italian. american. am luat o spre nord. 3adi i !i muezini. era inspirat după un palat "lorentin# In dreptul ?pitalului Italian. către strada ?t# 6eorge. ocolind cartierul evreiesc ultraortodoC Mea ?*earim. un ora! a"lat su& văl. intr$nd în lumea c*iparo!ilor. "ără o vor&ă. ara&. mosc*ei !i mistere. misionar. cu c$teva luni înainte de încăierările s$ngeroase care au iz&ucnit la Ierusalim. corni!elor !i zidurilor de piatră# 'cesta era celălalt Ierusalim. otoman. rus. plin de pini. armean. italian. Ierusalimul pe care nu l cuno!team aproape deloc. ameninţător !i totu!i "ascinant. călugări !i călugăriţe. cu mai puţin de un an 510 . pelerin. un ora! demn !i tăcut.

uit$ndu se la oaspeţi !i !u!otind între ele# )staz -a(i& Mamdu* al ?ilOani. dar printr una care era dată de perete am zărit trei "ete de v$rsta mea. îng*esuite pe o &ăncuţă. cei mai mulţi dintre ei a!ezaţi pe canapelele în!irate de a lungul celor patru pereţi. c$ţiva st$nd în picioare în grupuleţe. o ră&u"nire insesiza&ilă de ostilitate înă&u!ită# .$t mai e### . în încăpere erau de(a vreo cincisprezece sau douăzeci de oaspeţi !i mem&ri ai "amiliei. care stătea în picioare împreună cu alţi domni !i l a salutat pe unc*iul ?tasze3 ridic$nd un pic pa*arul# .ardigan. ne a prezentat c$ţiva mem&ri ai "amiliei !i pe c$ţiva dintre ceilalţi oaspeţi. îm&răcate în roc*ii lungi. &ăr&aţi !i "emei. aţi "ace &ine să nu ză&oviţi mai mult dec$t e nevoie# ?trecuraţi vă iute pe străzile astea# . de unde au răsărit deodată. de tăierea apei !i de împărţirea ora!ului# %n s$m&ăta în care am mers către casa "amiliei ?ilOani din ?*ei3* Aarra* asupra acestor cartiere de la nord est domnea încă o lini!te încărcată# %nsă în această lini!te puteai percepe de(a o undă de neră&dare. un &ăr&at.$nd am a(uns noi. în partea asta a ora!ului. prin colţuri# Printre ei erau domnul .e caută aici trei evrei. înainte de asediu. de &om&ardament. 2i acum. Directorul 6eneral al Po!tei !i !e"ul unc*iului ?tasze3.'mos +z înainte de plecarea englezilor.ele mai multe dintre u!ile care dădeau în odăile celelalte erau înc*ise. gazda noastră. care parcă pluteau pe un nor de "um de ţigară. că sunteţi aici. o "emeie !i un copil. precum !i domnul Dennet* +rOell DnoC 6uild"ord. 511 .

95nc*ante : !i 9îmi "ace plăcere să vă cunosc:# I am o"erit "amiliei ?ilOani c*iar !i un modest dar sim&olic: o carte cu "otogra"ii ale vieţii din 3i&&utz. :. am z$m&it. am "ăcut mici plecăciuni !i am murmurat 9. Ga 512 . un cărturar "rancez mai în v$rstă !i un preot grec în sutană. am str$ns m$ini. cu o &ar&ă pătrată !i c$rlionţată# 6azda noastră le a lăudat tuturor oaspetele.e "rumos4:. ca !i cum ar "i înţeles în s"$r!it ceea ce voiau "otogra"ii să spună în imagini# I a mulţumit oaspetelui pentru dar !i l a pus într una dintre ni!e sau poate că pe un pervaz# Papagalul cu voce înaltă a intonat &rusc din colivia sa. am "lecărit.ine o să "ie ursitul meu. ţin$nd str$ns "r$ul măgarului său în vreme ce se uită la un tractor gigantic pe !enile care trece într un nor de pra"# 8iecare "otogra"ie era însoţită de c$teva eCplicaţii în e&raică !i engleză# )staz al ?ilOani a răs"oit cartea cu "otogra"ii. . !i a eCplicat în vreo două "raze cum dragul domn ?tav a alungat marele necaz care at$rnase deasupra capului "amiliei ?ilOani timp de c$teva săptăm$ni întunecate# La r$ndul nostru. pionieri pe c$mp !i la lăptărie.ine o să "ie prinţul meu. z$m&ind ama&il !i d$nd de c$teva ori din cap.Poveste despre dragoste si întuneric printre care două doamne englezoaice de v$rstă mi(locie în costume cenu!ii. cu poze ale scenelor din viaţa de toate zilele din sala de mese comună. în engleză: 9. !i din celălalt capăt al încăperii papagalul răgu!it a răspuns: 9Dalamat. copii goi &ălăcindu se voio!i su& stropitori !i un ţăran ara& &ătr$n. în engleză !i uneori în "ranceză.

în ramele lor aurite# ?ă "i "ost &unicul. somnoro!i.'mos +z s*ei3*4 Dalamat. într un costum ca"eniu ros care era cam destrămat pe la m$neci# 5ra un &ătr$n z&$rcit.ei mai mulţi dintre &ăr&aţi aveau cincizeci sau !aizeci de ani !i unul era un &ăr&at "oarte &ătr$n. în vreme ce "ratele lui "uma ţigară de la ţigară. Pentru că la st$nga lui )staz al ?ilOani era alt &ăr&at &ătr$n. de zidar# ?emăna &ine cu unul dintre portretele at$rnate pe perete. v$nos. av$nd gri(ă să nu se 513 . !i unul î!i "ăcea de lucru cu un !irag de mătănii de c*i*lim&ar. care se îngri(ea în coli&a lui de un &ăr&at !i mai &ătr$n# 5rau c$ţiva tineri în *aine al&e de tenis. de patruzeci !i ceva de ani. arăt$nd ca un trunc*i de copac rupt. Ga s*ei3*4 Dalamat": Două să&ii încruci!ate at$rnau pe perete deasupra capetelor noastre. cu capul arămiu acoperit de peri ţepo!i# 5ra îm&răcat negli(ent. !i o perec*e de &ăr&aţi &urto!i. care păreau gemeniF !edeau unul l$ngă altul. mustaţa argintie îi era îngăl&enită de tutun. cu o căma!ă în dungi înc*eiată doar la (umătate din nasturi !i cu pantaloni care păreau prea mari pentru el# Mi am amintit de &ătr$nul 'leluiev din povestea mamei. a!a cum erau !i m$inile lui muncite. ?au c*iar stră&unicul. în colţul în care ne am a!ezat# 'm încercat în zadar să g*icesc care sunt oaspeţii !i care sunt mem&rii "amiliei# . o&ra(ii îi erau sco"$lciţi. înalt !i g$r&ov. aduc$ndu !i contri&uţia la vălul cenu!iu care plutea în aer# %n a"ară de cele două doamne englezoaice mai erau c$teva "emei a!ezate pe canapele sau plim&$ndu se prin încăpere.

*iar !i Directorul 6eneral al Po!tei. cu coa"uri elegante !i "uste de sport# ?tasze3 7udnic3i. precum !i c$teva tinere "ermecătoare. Mala.Poveste despre dragoste si întuneric ciocnească de servitorii cu papion care duceau tăvi încărcate cu &ăuturi reci. în costumul său negru. papagalul care vor&ea ca un "umător pătima! a glăsuit din colivia sa de la un capăt al încăperii: 514 . "ără *aină sau cravată# Deodată. cu !olduri înguste. i a întins m$na gazdei ca să i o sărute !i l a răsplătit îndată cu trei pupături pe o&ra(i. domnul DnoC 6uild"ord. cu care emigrase din Lodz cu vreo cincisprezece ani înainte. cu "usta ei ca"enie. ale cărei &raţe cărnoase erau împodo&ite cu at$tea &răţări !i cercuri de argint. st$nga !i iar dreapta# 8ata !i o matroană mai &ătr$nă. păreau să "ie persoanele cu îm&răcămintea cea mai protocolară din încăpere /cu eCcepţia c*elnerilor0# . într o roc*ie de &um&ac imprimat cu o droaie de "ructe care păreau să i accentueze rotun(imea pieptului !i a coapselor. dulciuri. ca de popă. dreapta. înc$t clinc*eteau la orice mi!care. purta o căma!ă al&astră simplă. !u!otind "ără încetare. pa*are de ceai !i ce!cuţe de ca"ea# . &luza cu m$neci lungi !i cerceii de care at$rnau pietre preţioase. era greu de spus: c$teva dintre ele păreau să "ie acasă la ele# + "emeie voinică într o roc*ie de mătase în"lorată de aceea!i culoare cu vaza în care se a"lau penele de păun. cu ung*ii ro!ii. !i soţia lui.are dintre "emei era stăp$na casei. stătea în picioare !i vor&ea în"lăcărat cu ni!te tineri în pantaloni scurţi de tenis# 'ltă doamnă. cu mustaţă cenu!ie !i nările păroase um"late.

!i tăvi încărcate de plăcinte calde. pa*are de ceai !i pa*are înalte. con!tient de o&ligaţiile care decurgeau din statutul meu de t$năr diplomat care acceptă ospitalitatea unei mari puteri ce îmi scruta cu suspiciune comportamentul# Domnul al ?ilOani s a oprit l$ngă noi !i a "lecărit c$teva minute în engleză cu tanti Mala !i unc*iul ?tasze3. naturellement#: Din capătul celălalt soprana răzg$iată i a răspuns pe loc: 9>as4 >as. "elii de pepene verde.'mos +z 9Metis oui. c*ere mademoiselle. dar *otăr$t. ara*ide. "ructe. glumind. cu &uza îng*eţată. a !ovăit. pe c$nd se scuza !i era gata să se întoarcă la ceilalţi oaspeţi. s a întors deodată spre mine !i a spus cu un z$m&et ama&il. toate &unătăţurile următoare. al& !i ro!u se materializau din norul de "um !i încercau să ne ispitească cu &ol după &ol de migdale. în e&raica lui împiedicată: J Poate că t$nărului domn i ar plăcea să iasă în grădină# ?unt ni!te copii în grădină# 515 . mais oui. alte ce!cuţe de ca"ea. Ga eini" >as min "adla34 )sRut4 >as Oa*alas:# Din c$nd în c$nd servitorii în negru. !i castronele cu gelatină de migdale mirosind delicios a scorţi!oară !i împodo&ită cu migdale tocate# Dar m am mulţumit cu doi &iscuiţi !i un singur pa*ar de suc de "ructe !i am re"uzat politicos. a&solument. nuci. poate compliment$nd o pentru cercei# 'poi. mais oui. cu sucuri de "ructe !i suc de rodii cu &ucăţi de g*eaţă. z$m&ind. seminţe de dovleac !i de pepene.

cu sentimentul puternic al con!tiinţei naţionale. am co&or$t treptele de piatră !i am mers spre &olta de verdeaţă !i dincolo de ea. !i acolo !edea cu genunc*ii lipiţi o "ată cu c*ipul palid# 'vea părul !i genele negre. turnurile !i cupolele# 'poi.$nd avea să se pună în s"$r!it temelia statului evreiesc li&er. umerii "iravi !i părul ei tuns scurt cădea peste o "runte care îmi părea luminată pe dinăuntru de strălucirea curiozităţii !i &ucuriei# Purta o &luză 516 . naţiunea noastră va putea să se alăture comitetului naţiunilor 9ca un leu care în"runtă alţi lei:# '!adar. în plină adolescenţă# Le am ocolit de departe# 'poi ni!te pu!ti gălăgio!i au trecut agale pe l$ngă mine# + "ată !i un &ăiat se plim&au pe su& copaci. dar "ără să se atingă# La celălalt capăt al livezii. în (urul trunc*iului aspru al unui dud stu"os. căruia îi plăcea să mi zică înălţimea 1oastră. cineva în(g*e&ase o &ancă "ără picioare. ad$nciţi într o conversaţie !optită. nimeni nu mi mai spusese p$nă atunci domn# Timp de o clipă glorioasă c*iar m am văzut ca un t$năr domn evreu al cărui statut nu e cu nimic mai pre(os dec$t cel al tinerilor domni străini care erau a"ară. o&i!nuia tata să citeze cu entuziasm din 1ladimir Aa&otins3i.Poveste despre dragoste si întuneric In a"ară de tata. autoritar. aproape de colţul zidului. cu încetineală. ca un leu care în"runtă alţi lei am părăsit încăperea plină de "um# De pe veranda largă am cuprins cu oc*ii priveli!tea zidurilor +ra!ului 1ec*i. g$tul su&ţire. în grădină# . în livadă# ?u& &olta de verdeaţă erau vreo cinci !ase "ete.

1ă rog numele. ? a uitat la mine "ără să z$m&ească# ?pr$ncenele îm&inate îi dădeau un aer sever. Ga &int. 517 . înainte ca oc*ii mei să se "erească0 tre&uie să "i avut cu doi trei ani mai mult.u îndrăzneală. domni!oară# 'na ismi 'mos# Va inti. care poate că îi era "rateF stătea în genunc*i pe păm$nt !i culegea. Mademoiselle.il vous plait. "runzele căzute pe care le a!eza în cerc# . dacă sunteţi &ună. 1otre nom s. un &ăieţel de vreo trei ani. dornic să creez contactul !i ast"el să împră!tii orice pre(udecăţi !i să gră&esc împăcarea dintre popoarele noastre# J ?a&a* al &eir. de avertizare din oc*ii ei c$nd i au înt$lnit pe ai mei /pentru o clipă. i am o"erit "etei un s"ert din întreg voca&ularul meu de cuvinte străine. dintr o su"lare. dar după mica arcuire a &luzei !i licărul deloc copilăresc de curiozitate !i. preocupat. de asemenea.'mos +z crem pe su& o roc*ie lungă &leumarin cu dungi late# Pe &luză avea o &ro!a de "ilde! care îmi amintea de una pe care o purta &unica mea ?*lomit# La prima vedere "ata aceasta părea de v$rsta mea. cu părul c$rlionţat. am "ăcut c*iar o mică plecăciune. poate unsprezece sau doisprezece# 'm reu!it totu!i să văd că spr$ncenele îi erau destul ele groase !i îm&inate. poate că mai puţin ca un leu care în"runtă alţi lei !i mai mult ca papagalii din încăperea a"lată în susul treptelor# 8ără să mi dau seama. în contrast cu delicateţea celorlalte trăsături# La picioarele ei era un copil.

ca"enie !i netedă. c$t de dezgustătoare e uneltirea menită să st$rnească un con"lict între popoarele noastre !i c$t de &ine va "i pentru pu&licul ara& în 518 . despre tensiunea care cre!tea între ara&i !i evrei. ca !i cum ar "i luat o *otăr$re !i era de acord cu ea însă!i. dar !i "ără z$m&et# Dintr odată semăna "oarte mult cu ea. rodul cel putred al intrigilor &ritanice !i al incitării "anaticilor musulmani. un simţ al misiunii mi a dat cura(ul să mă adresez acestei "ete ciudate !i să încerc să stau de vor&ă cu ea : aveam de g$nd să i eCplic în c$teva cuvinte convingătoare c$t de curate sunt intenţiile noastre. care m a privit !i el lini!tit.Poveste despre dragoste si întuneric care îi depă!ea v$rsta# ' dat din cap de c$teva ori. de la unc*i !i mătu!i !i din zvonuri mi a venit în minte în acel moment# Tot ce spuseseră la un pa*ar de ceai în curtea noastră din spate. de la învăţătorii mei. de la unc*iul Aosep*. a spus odată domnul 7osendor"". era să înlăturăm &ănuielile !i să le eCplicăm că suntem de "apt un popor pozitiv !i c*iar &l$nd# Pe scurt. s$m&ăta sau în vreo seară de vară. de(a maturăF ra am îm&u(orat !i oc*ii mi au "ugit iar în altă parte. spre "răţiorul ei. pun$nd capăt deli&erării !i con"irm$nd constatările# 7oc*ia ei &leumarin îi a(ungea p$nă su& genunc*i. care ne arătau într o lumină înspăim$ntătoare ca să i aţ$ţe pe ara&i să ne urască# ?arcina noastră. despre neîncredere !i ostilitate. cu c*ipul lui negricios !i lini!tit# Tot ce auzisem de la părinţi. dar în spaţiul dintre roc*ie !i panto"ii cu catarame în "ormă de "luture am zărit pielea pulpelor ei. "eminină. "ără neîncredere. de la vecini.

în v$rstă de opt ani !i (umătate# 'proape# Dar nu mă g$ndisem dinainte ce o să "ac după ce voi "i "olosit cea mai mare parte din stocul meu de cuvinte străine în prima "rază# . solul cel me!ter la vor&ă. în persoana mea. cu oc*ii aţintiţi asupra "ratelui ei. 2i cum o "ac să recunoască dreptul nostru la Ţară "ără să "olosesc cuvinte. dar după aceea nu mai !tie nimic despre !a*. care punea c$te o pietricică în mi(locul "iecărei "runze din cercurile lui: J Mă c*eamă 'is*a# Micuţul e "ratele meu# 519 .erni3ovs3i. patria mea: a lui . cu m$inile odi*nindu i se desc*ise pe &ancă. sau încotro. sau de ce# Dezorientat# Dar "ata mi a răspuns.'mos +z "orma acestei "ete cu &uze arcuite graţios să petreacă un pic de timp în compania poporului evreu politicos !i plăcut. într un cuv$nt. ţara mea. !i încă în e&raică. nic i măcar numele pieselor. Prin mi!cări de dans. "ără să se uite la mine. nazarineni !i noi N In &ucurie om &ea pe săturate N . de o parte !i de cealaltă a roc*iei. sau cum se mi!că.um a! putea să i traduc "ără nici un cuv$nt 9+. ?au 9'colo ara&i.$nd malurile r$ului Iordan N Prin steagul nostru pur vor "i spălate: a lui Aa&otins3i. .um o voi lumina pe această "ată ne!tiutoare !i o voi "ace să priceapă o dată pentru totdeauna dreptul evreilor de a se întoarce în ?ion. eram ca un nătărău care a învăţat să mute cu două pătrate pionul din "aţa regelui !i a "ăcut asta "ără !ovăială. Prin pantomimă.

apoi roc*ia s a a!ezat la loc# 'cum privea puţin în st$nga mea. -u vor&im de(a. ci unc*iul mamei ei: ea !i "amilia ei nu locuiesc aici. pentru o clipă.Poveste despre dragoste si întuneric 'OOad# ' mai spus: J 5!ti "iul oaspeţilor de la po!tă. !i că onoratul ei tată. !i 7e*avia e o zonă "rumoasă# >ine îngri(ită# Lini!tită# Tal&ie* e !i ea &ine îngri(ită !i lini!tită. în ?*ei3* Aarra*. răspunz$nd la compliment cu alt compliment# 'r vrea să stăm un pic de vor&ă. acolo unde zidul grădinii se iţea spre noi dintre copaci#0 Prin urmare am adoptat o eCpresie reprezentativă !i mi am eCprimat părerea că e destul loc în această ţară pentru am$ndouă 520 . domnul al ?ilOani. ci al prietenilor lor# 2i că tata era un cărturar destul de însemnat. !i ea a luat în ultimii trei ani lecţii de pian de la o pro"esoară din 7e*avia !i a învăţat un pic de e&raică de la pro"esoară !i de la ceilalţi elevi# 5 o lim&ă "rumoasă. genunc*ii unei "emei mature de(a. un ustaz. !i că unc*iul tatălui meu era un cărturar !i mai însemnat. ci în Tal&ie*. a "ost cel care a sugerat personal să vin în grădină !i să vor&esc cu copiii din casă# 'is*a m a corectat !i a spus că ustaz -a(i& nu e tatăl ei. !i a descruci!at !i încruci!at iar picioarele# 2i. genunc*ii. care era c*iar o cele&ritate mondială. e&raica. '!a că i am eCplicat că nu eram deloc "iul oaspeţilor de la po!tă. m am gră&it să răspund. /)n mic z$m&et a p$lp$it o clipă pe &uzele ei# 2i a îndreptat cu am$ndouă m$inile tivul roc*iei.

cum s ar zice#0 ? a dovedit că nu avea cuno!tinţe prea mari de e&raică sau poate că părerea ei era di"erită de a mea# In loc să mi răspundă la provocare. uite care e trea&a### J + să "ii !i tu avocat# După "elul în care 521 . mi a spus ea. dar îmi înc*ipuiam că în am$ndouă cazurile se cere o delicateţe specială: tre&uie să vor&e!ti în v$r"ul picioarelor. vor&eam cu ea nu în e&raica mea o&i!nuită. cine !tie de ce. ci în cea a tatei !i a musa"irilor săi: protocolară. să vezi. e la Londra. J Păi. îngri(ită# . nu tre&uie dec$t să ai&ă &unul simţ să trăiască în pace !i respect reciproc# . a pre"erat să treacă pe l$ngă ea: "ratele ei mai mare.'mos +z popoarele. că acesta era singurul "el potrivit de a vor&i cu ara&ii !i cu "etele# /-u prea avusesem ocazia să vor&esc cu o "ată sau cu un ara&. am zis eu. unde învaţă ca să "ie 9(urisconsult !i avocat:# )m"l$ndu mă în pene de at$ta reprezentativitate.a un măgar îm&răcat în roc*ie de &al !i cu panto"i cu toc înalt: convins. păi. să vezi. st$nd încă în picioare în "aţa ei !i !terg$ndu mi pe pantalonii scurţi palmele transpirate. am între&at o ce vrea să studieze c$nd o să "ie mai mare# ? a uitat drept în oc*ii mei !i în acel moment în loc să ro!esc m am al&it# Pe dată mi am "erit privirea !i m am uitat în (os spre "răţiorul ei cel serios. din sting*ereală sau îng$m"are.umva. care de(a "ăcuse la poalele dudului patru cercuri per"ecte din "runze# J Dar tu. 'OOad.

J In "ranceză !i engleză# J ?crii poezii. J Poezie# J Poezie.. 2ocat de între&area ei. !i deodată a declarat într o e&raică limpede:. cu simţire. dar nu le a arătat nimănui# 5&raica e !i ea o lim&ă "rumoasă# ' scris cineva vreodată poezii în e&raică. !i totu!i cutremurat de "iorul reprezentativităţii naţionale. plini de curiozitate !i cu un strop de teamă. 'OOad.e anume te "ace să crezi asta. 'is*a nu zicea nimic# >rusc m a între&at dacă !tiu să mă caţăr în copaci# 5moţionat cum eram. gesturi !i eCpresii ale "eţei !i c$teodată c*iar înc*iz$nd oc*ii# P$nă !i "răţiorul ei.e "el de carte o să scrii. rotindu mi &raţele prin aer.mai o clipă4 ?tai o clipă4: Intre timp. i am dat pe loc un recital pasionat de "r$nturi de poezie# . poate că un pic îndrăgostit de ea.erni3ovs3i# Levin Dipnes# 7a*el# 1ladimir Aa&otins3i# 2i o poezie de a mea# Tot ce mi venea în minte# Tur&at. In loc să mi răspundă. . ?cria poezii !i în ara&ă. ridic$nd vocea. ca de miel. a zis: J + să scriu o carte# J Tu. setos să "ac tot ce voia ea. m am trans"ormat pe loc din Aa&otins3i în Tarzan# Lepăd$ndu mi sandalele pe care unc*iul ?tasze3 le lustruise în dimineaţa aceea 522 . . !i a ridicat capul c$rlionţat !i m a aţintit cu oc*i căprui !i nevinovaţi. în"oiat de indignare !i cu simţul misiunii.Poveste despre dragoste si întuneric vor&e!ti# J .

p$nă ce &urta mi s a lipit de o creangă înclinată care s a lăsat su& greutatea mea ca un arc !i am &$(&$it cu m$inile !i am dat deodată peste un lanţ ruginit cu o &ilă grea de "ier. (uliturile !i petele de dude. !i acum în s"$r!it urca pe scenă iudaismul musculos. copii ai morţii. !i ea ruginită. "ăc$ndu i pe toţi cei ce l văd să tremure la răgetul lui: un leu printre lei# 523 . uit$nd de *ainele mele &ine călcate. ca !i cum a! "i ridicat în aer vreun "ruct rar pentru t$năra de dedesu&t# De !aizeci de generaţii încoace. prinsă la capătul lui. molii "ragile care sar în sus de "rică la orice um&ră.mai o clipă4 ?tai o clipă4 ?e pare că erau singurele cuvinte e&raice pe care le !tia# M am ţinut cu o m$nă de creanga mea care gemea. am pipăit cu picioarele goale trunc*iul zgrunţuros !i "ără să !ovăi o clipă m am a&urcat în copac. după cum ni se spusese. am "ăcut un salt !i m am agăţat de o creangă (oasă. dracu. iar cu cealaltă. !i a zis iar: . scoţ$nd săl&atice strigăte de răz&oi. "ără să mă sinc*isesc de zg$rieturi. a"ară din um&ră. ei ne au considerat o naţiune (alnică de învăţăcei îng*esuiţi în Ges&iva. nelu$nd în seamă v$nătăile. !ovăielnic. dincolo de v$r"ul zidului. către ramurile din v$r". în sus. de la o cracă la alta !i în sus. în sus p$nă în cre!tetul copacului.'mos +z p$nă ce pielea a a(uns de un negru strălucitor. strălucitorul t$năr evreu în deplinătatea "orţei lui. am scuturat lanţul !i am rotit &ila de "ier în cercuri repezi. !tie la ce slu(ea !i cum a(unsese în cre!tetul dudului# Micul 'OOad s a uitat la mine g$nditor. aOlad al maOt. dincolo de v$r"ul celorlalţi copaci.

nu ne poţi impresiona cu asta. dar nu vedea. acest zelos păzitor al "raţilor. un z$m&et amuzat. ameninţ$nd să i smulgă &raţul din umăr# %ng$m"area lui# -esă&uinţa lui# +trava pu&ertăţii# >eţia !ovinismului tru"a!# 7amura pe care era culcat ca să !i "acă numărul gemea de(a su& greutatea lui# Iar "ata delicată. poeta. dacă c*iar vrei să mă uime!ti într o &ună zi va tre&ui să te străduie!ti de !apte ori mai mult# 524 . se uita în sus la el cu un z$m&et compătimitor. acest leu z&urător. nu !i a înc*ipuit !i nu s a păzit. din goana calului# . îngăduitor. ca acei coO&oG vite(i pe care îi văzuse la cinematogra" descriind prin aer cercuri cu lasourile lor. cu spr$ncenele negre !i groase. cu toate că -emesis era de(a pe drum !i totul era pregătit pentru oroarea ce avea să vină# >ila de "ier ruginit din capătul lanţului se înv$rte(ea prin aer. asta nu e nimic. urec*i. ca !i cum ar "i spus. am văzut noi mult mai mult dec$t asta. ci o eCpresie u!or dispreţuitoare.Poveste despre dragoste si întuneric %nsă acest teri&il leu de copac al cărui rol îl (ucam trium"ător în "aţa 'is*ei !i a "ratelui ei nu !i dădea seama că i se apropie os$nda# 5ra un leu or&. g$nditoare. surd. străpung$nd aerul cu rotiri din ce în ce mai puternice ale mărului lui de "ier. !i nu auzea# -u "ăcea dec$t să înv$rtă lanţul. toate e"orturile astea ale tale nu înseamnă nimic. nu un z$m&et de admiraţie sau de veneraţie "aţă de noul evreu. nătărău# 'vea oc*i. călărind pe creanga lui legănătoare.a văzut !i n a auzit.

arăt$nd competent !i adora&il. serios. "ugi. um&la !ovăielnic după un "luture al&. cineva i a rostit numele cu un răcnet îngrozit. !i poate că n a avut timp dec$t să se uite în sus în copac cu oc*ii lui rotunzi. î!i terminase misterioasele cercuri per"ecte din "runze căzute !i acum. 'OOad. panto"ul ca de păpu!ă care s a umplut deodată de s$nge !i a început să reverse s$nge prin găurile !ireturilor !i să picure pe la cusături !i peste partea de sus# 'tunci un singur ţipăt de durere lung. s"$!ietor s a înălţat peste v$r"urile copacilor !i apoi întreg trupul ţi a "ost prins de tremurături ca ni!te ace îng*eţate !i totul a tăcut în (urul tău într o clipă. din v$r"ul dudului. la poalele dudului. în pantalona!ii lui scurţi !i cu panto"iori ro!ii. drept spre el din ce în ce mai întunecat !i mai mare !i z&ur$nd drept către oc*ii copilului. amintirea unei păduri dese dintr un magazin de îm&răcăminte pentru "emei. o "r$ntură de clipă. o (unglă virgină prin care urmărise c$ndva o "etiţă !i c$nd a a(uns o. în s"$r!it. c$nd deodată. străpungător. 'OOad. ateriz$nd cu o &u"nitură grea !i surdă !i strivindu i picioru!ul prin panto"ul mic !i ro!u. de parcă ai "i "ost înc*is într un 525 . ciu"ulit.'mos +z /2i din ad$ncurile unui puţ întunecat se poate să i "i "luturat prin "aţă. poate că n a avut timp dec$t să vadă mărul de "ier ruginit care se desprinsese din capătul lanţului !i se năpustea spre el ca un o&uz. !i cu siguranţă i ar "i strivit ţeasta dacă nu ar "i trecut la un "ir de păr de capul lui !i nu i ar "i v$($it drept pe l$ngă nas. s a dovedit a "i o oroare#0 Iar "ratele ei era încă acolo.

Poveste despre dragoste si întuneric ais&erg# -u mi amintesc c*ipul copilului le!inat c$nd sora lui l a dus de acolo în &raţe !i nu mi amintesc dacă a ţipat !i ea. în patul du&lu al unc*iului ?tasze3 !i al lui tanti Mala# Dar îmi amintesc p$nă în ziua de azi oc*ii ei ca doi căr&uni aprin!i. poate că era unul dintre oaspeţi sau unul dintre "iii gazdei. încă mai tremuram din cap p$nă n picioare. ca !i cum ar "i "ost de acord cu ea însă!i. g*emuit cu genunc*ii la gură. cum cineva. c*iar înainte să desc*izi gura ar "i tre&uit să &ag de seamă. cu un ceas de aur pe o &răţară "oarte lată.a o du*oare# 2i îmi amintesc. dacă mi a vor&it !i nu mi amintesc c$nd sau cum am co&or$t din copac sau dacă am căzut cu creanga care s a pră&u!it su& mine. mă t$ra &rutal de acolo. un &ăr&at scund !i păros. groază !i "ulgere de ură veneau din oc*ii ei !i dincolo de sc$r&ă !i de ură mai era un soi de clătinare mo*or$tă a capului. disperare. ar "i tre&uit să "iu atentă. cu o mustaţă stu"oasă. cu c$teva cusături în &ăr&ie. ca !i cum ar "i spus a! "i putut g*ici pe loc. dacă a strigat după a(utor. asta se simţea de departe# . ţin$ndu mă de căma!a 526 . nu mi amintesc cine mi a îngri(it tăietura de pe &ăr&ie din care picura s$nge pe cea mai &ună căma!ă a mea /am p$nă în ziua de azi semnul pe &ăr&ie0 !i nu mi amintesc aproape nimic din cele petrecute între singurul ţipăt al &ăiatului rănit !i cear!a"urile al&e din seara aceea. su& &ordura de doliu a spr$ncenelor negre îm&inate la mi(loc: sc$r&ă. vag.

iar !i iar. ci !i a tăiat &ăr&ia !i a "ost nevoie de două sau trei cusături# Poate că părinţii mei !i soţii 7udnic3i plănuiseră c*iar o vizită la vila ?ilOani. în vreme ce sarcina mea ar "i "ost să mi eCprim umilele remu!cări prostern$ndu mă în prag sau acoperindu mă cu p$nză de sac !i cenu!ă. de ru!inaţi !i de sting*eriţi suntem. peste "aţă. lent. remu!cării !i vinii# %nsă pe c$nd se tot s"ătuiau. nu a!a cum pedepse!ti un copil. ca să dovedim "amiliei al ?ilOani în particular !i poporului ara& în general c$t de m$*niţi. aproape de a "uga# 2i din mers am văzut un &ăr&at "urios care stătea l$ngă "$nt$na din mi(locul terasei pavate lovind o pe 'is*a. cu palma desc*isă. nu iz&ind o cu pumnii. contrazic$ndu se în privinţa momentului !i a modalităţii. peste spate. nu plesnind o peste o&ra(i. meticulos. să i contacteze !i să între&e ce "ace micul 'OOad !i c$t de grave erau rănile lui# Desigur. peste cap. poate că 527 . ca !i ?tasze3 !i Mala.'mos +z ruptă. ci a!a cum îţi ver!i "uria pe un cal# ?au pe o cămilă încăpăţ$nată# Desigur. părinţii mei au vrut. peste umăr. voiau să găsească o modalitate de a !i eCprima regretul !i ru!inea# Poate că s au g$ndit să o"ere o compensaţie potrivită# Poate că era important pentru ei să le "acă pe gazde să vadă cu oc*ii lor că nici partea noastră nu a scăpat nevătămată. dar în acela!i timp prea no&ili ca să căutăm scuze sau circumstanţe atenuante !i destul de responsa&ili ca să purtăm pe umeri întreaga povară a sting*erelii. ci lovind o tare. în care să ducă daruri pentru t$nărul rănit.

s a prezentat în engleză !i în "ranceză !i a cerut. "aptul că suntem gata să plătim toate c*eltuielile medicale !i dorinţa noastră sinceră de a ne înt$lni c$t mai cur$nd pentru a limpezi lucrurile 528 . domnul DnoC 6uil"ord. a "ost ca !i cum un mu!c*i invizi&il s ar "i încordat dintr odată# -u era o idee &ună să mai calci prin acele zone# '!a că tata a tele"onat cu vite(ie la &iroul "irmei ?ilOani !i 8iii din strada Prinţesa MarG. au venit săr&ătorile evreie!ti mari# 2i c*iar înainte de aceasta. i a cerut în engleză !i "ranceză "luentă să ai&ă ama&ilitatea de a a!tepta c$teva clipe !i a revenit spun$nd că a "ost împuternicit să primească un mesa( pentru domnul ?ilOani# '!a că tata a dictat un mesa( scurt despre sentimentele noastre. regretele noastre. gri(a noastră "aţă de sănătatea dragului de copil. !i să l roage să întindă pentru noi ni!te antene neo"iciale !i să a"le în ce ape se scaldă "amilia ?ilOani. .omitetul ?pecial al -aţiunilor )nite pentru Palestina i a prezentat 'dunării 6enerale recomandările sale# 2i la Ierusalim. în prima zi din septem&rie HI=X. în am$ndouă lim&ile. c*iar dacă încă nu iz&ucnise violenţa. să "ie pus în legătură cu domnul al ?ilOani senior# )n secretar t$năr i a răspuns cu politeţe rece. pe c$nd c*i&zuiau încă la planuri !i la măsuri de cercetare.Poveste despre dragoste si întuneric suger$nd ca unc*iul ?tasze3 să meargă la !e"ul lui. c$t de m$nio!i mai sunt !i cum pot "i îm&l$nziţi. c$t de "olositoare ar "i prezentarea personală a scuzelor !i în ce spirit ar primi ei o"erta noastră de a îndrepta lucrurile .

într o s$m&ătă de vară. !e"ul lui ?tasze3 7udnic3i# +are tata s a străduit pe alte căi să a"le c$t de grave erau rănile lui 'OOad. . în HIMX. mie nu mi au spus nimic# P$nă în ziua în care a murit mama !i mai apoi. a!ezat în "otoliul său cu rotile.am primit nici un răspuns de la "amilia ?ilOani. am "ost acolo de unul singur.$nd pronunţa t*e se auzea 9zi:. după ce cucerisem Ierusalimul de est. pe acela!i drum pe care am mers în acea s$m&ătă dinainte# 5rau porţi de "ier noi !i în "aţa casei era parcată o ma!ină nemţească strălucitoare. n a pomenit de acea s$m&ătă de la vila ?ilOani# 2i odată. destul de devreme. p$nă în ziua morţii sale.e a spus !i ce n a spus 'is*a despre mine. nici direct. !i a amintit de tot soiul de lucruri &une !i rele. la slu(&a de pomenire a Malei 7udnic3i. în vreme ce locomotive era 9locomoţi":#0 . tata !i cu mine n am vor&it niciodată despre acea s$m&ătă# -ici măcar înt$mplător# 2i c*iar după mulţi ani. la vreo cinci ani după 7ăz&oiul de 2ase Eile. cu perdeluţe gri# Pe v$r"ul zidului care încon(ura grădina erau cio&uri de sticlă de care nu mi aminteam# 1$r"urile verzi ale copacilor se arătau deasupra zidului# ?teagul unui consulat important "lutura pe acoperi! !i l$ngă porţile noi de "ier erau o placă 529 . nici prin intermediul domnului DnoC 6uil"ord. Dacă o "i reu!it într adevăr să a"le ceva.'mos +z !i a încerca să îndreptăm răul# /Tata vor&ea engleza !i "ranceza cu un accent "oarte rusesc# . c$nd &ietul ?tasze3 a vor&it o (umătate de noapte.

duzi sau cicatrice de pe &ăr&ie# Ta&u# -u s a înt$mplat niciodată# Doar mama. pe c$nd mergeau pe malul unui r$u. lanţuri de "ier. a în"runtat zidurile cenzurii# +dată.Poveste despre dragoste si întuneric de alamă lucitoare cu numele statului respectiv. !i stema lui# )n paznic în *aine civile a ie!it !i s a uitat la mine curios# 'm mormăit ceva !i mi am continuat drumul către Muntele ?copus# Tăietura din &ăr&ie s a vindecat în c$teva zile# Doctorul Hollander. mi a scos aţele puse la camera de gardă în acea s$m&ătă dimineaţă# Din ziua în care au "ost scoase aţele un văl a co&or$t asupra întregului episod# Tanti Mala !i unc*iul ?tasze3 erau !i ei înrolaţi în acţiunea de înă&u!ire a c*estiunii# -ici o vor&ă# -ici despre ?*ei3* Aarra*. în litere ara&e !i latine. nici măcar în somn# %nsă odată. a dus o pe "emeie în c$rcă p$nă la mal !i a lăsat o pe nisip "ără să spună nimic# . în "elul ei o&i!nuit. nici despre copila!i ara&i. livezi. pediatrul de la clinica din strada 'mos.ei doi asceţi !i au continuat drumul în tăcere# 'u trecut !ase luni sau un an !i dintr odată 530 . au auzit strigătele de a(utor ale unei "emei care se îneca# 8ără o vor&ă. în momentul nostru special. la masa din &ucătărie. mi a spus o "a&ulă indiană: 'u "ost c$ndva doi călugări care se supuneau la tot soiul de restricţii !i su"erinţe# Printre altele. în locul nostru special. c$nd tata nu era acasă. călugărul mai t$năr a sărit în apă. s au *otăr$t să traverseze întreg su&continentul indian pe (os# 2i au mai *otăr$ t să "acă drumul în tăcere deplină: să nu rostească un cuvinţel.

să i primească înapoi pe englezi pe u!a din dos# Ierusalimul. după ce evreii vor "i plecat. tata s a întors la cercetările lui# %n acel moment era cu"undat ad$nc în literaturile +rientului 'propiat antic. încon(urate de armata de note !i "i!e# %ncerca să ne amuze pe mama !i pe mine cu una dintre poantele lui o&i!nuite: Dacă "uri de la un autor e!ti plagiatorF dacă "uri din cinci cărţi e!ti cărturarF dacă "uri din cincizeci de cărţi e!ti un mare cărturar# Ei de zi acel mu!c*i invizi&il de su& pielea Ierusalimului se încorda# Evonuri ne&une!ti circulau prin cartierul nostruF unele dintre ele îţi îng*eţau s$ngele în vine# )nele ziceau că guvernul &ritanic de la Londra e pe cale să !i retragă armata. care nu erau altceva dec$t un &raţ al englezilor îm&răcat în ve!minte din de!ert. '33adia !i ?umeria. susţineau c$ţiva dintre strategii din &ăcănia domnului 'uster. va "i 531 . descoperirile unor ar*ive antice în Tel el 'marna !i Hatus*as*.: %n ceea ce l prive!te. crezi că am păcătuit duc$nd "emeia aceea în c$rcă. >a&ilonia !i 'siria.'mos +z călugărul mai t$năr l a între&at pe însoţitorul său: 9?pune mi. povestirile lui 6*ilgame! !i scurtul mit al lui 'dapă# Monogra"ii !i lucrări de re"erinţă se îngrămădeau pe &iroul lui. să cucerească ţara !i apoi. pe care grecii l au numit ?ardanapalius. ca să permită "orţelor regulate ale statelor mem&re ale Ligii 'ra&e. : Prietenul lui i a răspuns cu o între&are: 9. să i în"r$ngă pe evrei.um. legendara &i&liotecă a regelui 'ssur&anipal. o mai duci încă.

vom "i urcaţi pe nave !i du!i în lagărele de re"ugiaţi din .Poveste despre dragoste si întuneric cur$nd capitala regelui '&dulla* al Transiordaniei. prin acţiunile lor s$ngeroase împotriva englezilor.ipru# ?au am putea "i împră!tiaţi prin lagărele pentru persoane strămutate a"late în insulele Mauritius !i ?eGc*elles# 'lţii nu pregetau să a"irme că mi!cările evreie!ti ilegale. iar noi. &ogăta!i din 7e*avia. au adus asupra noastră nenorocirea# -ici un imperiu din istorie n a "ost or& la a!a provocări umilitoare. locuitorii evrei. înc$t Londra a *otăr$t pur !i simplu să i lase pe ara&i să ne măcelărească p$nă la unul: p$nă acum "orţele armate engleze au stat între noi !i un masacru general săv$r!it de naţiunile ara&e. dar acum ei o să se dea deoparte. slu(&a!i civili de rang înalt din 'dministraţia Mandatară. Irgun. li s a su"lat la urec*e că ar "i mai &ine să plece în străinătate c$t mai iute sau măcar să !i trimită "amiliile într un loc sigur# 5i pomeneau despre cutare !i cutare "amilie care a "ost trimisă în 'merica !i despre di"eriţi oameni de a"acere prosperi care 532 . antreprenori !i angrosi!ti care aveau legături cu englezii. !i s$ngele nostru va cădea pe capetele noastre# )nii spuneau că unor evrei cu relaţii. iar englezii *otăr$seră de(a să ne pedepsească printr o săl&atică &aie de s$nge# +"ensele necugetate ale "anaticilor no!tri conducători sioni!ti au "ăcut pu&licul englez să ne urască at$t de tare. mai ales pentru că aruncaseră în aer cartierul general &ritanic din *otelul 7egele David. >anda lui ?tern !i Hagana*.

luaseră de(a în stăp$nire toate dealurile din (urul ora!ului. două avioane de transport americane gigantice au "ost văzute de(a în largul ?iciliei. "ie ce o "i# + să !i trimită degra&ă armata.'mos +z au părăsit peste noapte Ierusalimul !i s au sta&ilit cu "amiliile lor la Tel 'viv# . su& comanda generalului de &rigadă englez ?ir Ao*n 6lu&&. ast"el înc$t să i poată strivi pe evrei înainte ca ace!tia să poată măcar încerca să !i ridice capetele# 2i că luptătorii din 8răţia Musulmană. înarmaţi cu cutii de vopsea !i pensule. cărora englezii le au permis să vină din 5gipt înarmaţi !i să !i creeze poziţii "orti"icate pe dealurile din (urul Ierusalimului. Truman. îndrept$ndu se spre estF cu siguranţă că pre!edintele Truman nu va îngădui să se petreacă aici al doilea *olocaust la mai puţin de trei ani după Holocaustul celor 2ase Milioane# . marc$nd casele evreie!ti !i repartiz$ndu le dinainte# 5i a"irmau că &ande de ara&i înarmate. su& comanda Marelui Mu"tiu din Ierusalim. iar englezii se "ăceau că nu i văd# Eiceau că "orţele Legiunii 'ra&e Transiordaniene. pre!edintele american. o să intervină. ceilalţi. atunci c$nd englezii o să plece.u siguranţă că evreii americani 533 . se instalează în tran!ee c*iar peste drum de 3i&&utzul 7amat 7a*el# )nii î!i eCprimau speranţa că. nu putem dec$t să ne înc*ipuim# ?au ei puteau să !i înc*ipuie ceea ce pentru noi nu era dec$t un co!mar# 'lţii vor&eau despre grupuri de tineri ara&i care cercetau noaptea străzile noastre. 6lu&& pa!a. erau de(a des"ă!urate în di"erite poziţii c*eie din ţară.u siguranţă !tiu ei ceva ce noi.

con!tiinţa lumii civilizate sau opinia pu&lică progresistă. ovăz Sua3er. practic toată lumea prezicea răz&oiul# . dat "iind că europenii sunt mult mai puternici dec$t ara&ii. sau larg răsp$nditele sentimente de vinovăţie "aţă de soarta tristă a evreilor supravieţuitori vor acţiona toate împotriva 9complotului anglo ara& de a ne distruge:# )nii dintre prietenii !i vecinii no!tri se încura(au singuri la începutul acelei toamne ciudate. lum$nările. pac*ete de pesmeţi. ultimul lucru pe care !i l doresc popoarele europene este să ne întoarcem !i să inundăm iar 5uropa# 2i. ameninţătoare. c*iar dacă ara&ii nu ne vor aici.Poveste despre dragoste si întuneric &ogaţi !i in"luenţi o să l preseze# 5i n ar putea să stea pur !i simplu cu m$inile în s$n# După părerea unora. cu un g$nd consolator: în cel mai rău caz. ulei. za*ărul. conserve de legume !i de carne. laptele pra" !i "ăina aproape că au dispărut de pe ra"turile din &ăcănia domnului 'uster: oamenii începeau să !i "acă rezerve.rupele. uleiul. pregătindu se pentru ce avea să vină# Mama a umplut &u"etul din &ucătărie cu pungi de "ăină de gr$u !i matso. măsline !i za*ăr# Tata a cumpărat două canistre de para"ină etan!ate !i le a pus su& &azinul din &aie# 534 . ori clasa muncitoare internaţională.ei din ilegalitate di"uzau pe unde scurte c$ntece în"lăcărate# . rezultă că eCistă o !ansă ca la urma urmei să "im lăsaţi aici# 5i o să i silească pe ara&i să îng*ită ceea ce 5uropa încearcă să scuipe# Intr un "el sau altul.

nasturii !i piesele de domino de pe rogo(ină# Trimiteam trupe. la !apte !i (umătate dimineaţa. ca de o&icei. nu departe de vila ?ilOani# ?e întorcea acasă puţin înainte de cinci.'mos +z Tata încă mai pleca în "iecare zi. dar ar "i putut c*iar să aducă în oc*ii lor lacrimi de simpatie pentru su"erinţa noastră. la serviciul lui de la >i&lioteca -aţională de pe Muntele ?copus. cu auto&uzul I. adunam argumente tran!ante care erau în stare să cucerească cele mai împietrite inimi &ritanice !i compuneam discursuri care nu numai că i ar "i adus pe ara&i la înţelegere !i împăcare !i i ar "i "ăcut să ne ceară iertare. amestecate cu admiraţia pro"undă "aţă de inimile noastre no&ile !i măreţia noastră morală# Purtam în acea vreme discuţii m$ndre !i totu!i 535 . eCecutam mi!cări tactice de învăluire prin "lanc. cu cărţi !i articole în servieta (erpelită !i altele îndesate su& &raţ# %nsă mama l a rugat de mai multe ori să nu !adă în auto&uz la "ereastră# 2i adăuga ni!te cuvinte în rusă# -e am întrerupt pe moment o&i!nuita plim&are de s$m&ătă după masa p$nă la unc*iul Aosep* !i mătu!a Eippora*# 'veam a&ia nouă ani !i eram de(a un zelos cititor de ziare# )n consumator avid al ultimelor !tiri# )n eCcelent comentator !i orator# )n eCpert politic !i militar ale cărui opinii erau preţuite de copiii vecinilor# )n strateg cu c*i&riturile. care mergea din strada 6eula prin Mea ?*arim !i traversa ?*ei3* Aarra*. "ăuream alianţe cu una sau alta dintre puterile străine.

mielul de sacri"iciu. ?talin !i c$rmuitorii ara&i# 9?tat evreu4 Imigrare li&eră4 : strigau demonstranţii din comunitatea a"iliată.asa 'l&ă. că în vreme ce lozincile noastre nu conţineau nimic care să i vatăme. noi eram David împotriva lui 6oliat. strigate de gloate în"ier&$ntate. lozincile lor. în mod raţional.$nd guvernatorul &ritanic !i a anunţat intenţia de a !i înc*eia c$rmuirea în Palestina !i de a returna mandatul +rganizaţiei -aţiunilor )nite. nu erau prea ama&ile ori civilizate !i că de "apt ele îi puneau într o lumină ru!inoasă pe cei care le strigau# In zilele acelea eram mai puţin copil !i mai mult un snop de argumente "ariseice. un miel printre lupi. i a! "i putut convinge cu u!urinţă. un mic !ovin travestit în iu&itor al păcii. în timpul mar!urilor sau întrunirilorF la una sau două dintre acestea mama i a îngăduit tatei să mă ia !i pe mine# In vreme ce în "iecare vineri mulţimi de ara&i. noi aveam dreptate. un naţionalist "ăţarnic !i mieros. măr!ăluind "urioase după ce ie!iseră din mosc*ei.Poveste despre dragoste si întuneric pragmatice cu DoOning ?treet. un propagandist sionist de nouă ani# -oi eram cei &uni. lumea ipocrită întotdeauna însetată de s$ngele nostruF cu at$t mai mult să Ie "ie ru!ine# . în vreme ce ei englezii. iar evreii sunt c$inii no!tri40# Dacă a! "i avut ocazia. Papa de la 7oma. noi eram victime nevinovate.omitet ?pecial pentru Palestina 536 . . urlau 9Id&a* al@a*ud1 /?ă i măcelărim pe evrei40 !i 98alastin *i ar duna Oa al @a*ud 3il&una4: /Palestina este ţara noastră. răul. +-) a creat un . ara&ii !i toată lumea neevreiască erau lupii.

în sc*im&. conducerea ara&ilor palestinieni !i toate naţiunile Ligii 'ra&e au declarat pe loc că nu vor accepta nici un compromis !i că intenţionează 9să se opună cu "orţa transpunerii în "apt a acestor propuneri !i să înece în s$nge orice încercare de a crea o entitate sionistă pe vreo palmă de păm$nt 537 . moneda etc# . supravieţuitori ai genocidului nazist. care trăiau de doi ani sau de mai multă vreme în lagărele din 5uropa pentru persoane strămutate# La începutul lui septem&rie HI=X.ele două state să ai&ă în comun economia. recomand$nd ca mandatul &ritanic să se înc*eie c$t mai cur$nd# In locul lui. )-?. care le despărţea era trasată în general con"orm distri&uţiei demogra"ice a populaţiilor respective# .+P0 care să eCamineze situaţia din Palestina !i.'mos +z /)-?. su& tutelă internaţională.+P !i a dat pu&licităţii raportul ma(oritar. cu un guvernator numit de +-)# 'ceste recomandări erau supuse apro&ării 'dunării 6enerale !i era nevoie de o ma(oritate de două treimi# 5vreii au scr$!nit din dinţi !i au acceptat împărţirea propusă: teritoriul alocat lor nu includea Ierusalimul sau 6alileea de ?us !i de 1est. !i trei s"erturi din statul evreu propus era teren de!ertic necultivat. Palestina să "ie împărţită în două state independente. de asemenea. !erpuitoare. unul pentru ara&i !i unul pentru evrei# Eonele alocate celor două state erau aproape la "el de mari# 6raniţa complicată. pe cea a sutelor de mii de evrei strămutaţi.omitetul recomanda ca Ierusalimul să "ie un corpus separatum neutru.

să scoată din rădăcini &ătr$nele cr$nguri de măslini. parcelă cu parcelă. !terg$nd orice urmă a vieţii ara&e. c*iar !i unul mic.unning*am.omisar &ritanic. corup$nd o cu comportarea lor îng$m"ată !i des"r$nată. care era !e"ul eCecutivului din 'genţia 5vreiască. o ameninţare 538 . acoperind o cu coloniile lor europene cu acoperi!uri ro!ii. p$nă ce au venit englezii !i au încura(at *oardele de străini să se răsp$ndească peste tot. datorită vicleniei !i superiorităţii lor te*nice !i cu spri(inul imperialismului &ritanic. să cumpere păm$nt. 'ustralia !i din alte părţi# Dacă li se îngăduie să !i întemeieze aici un stat. vor (e"ui de caracterul lor ara& aceste peisa(e străvec*i !i vor îng*iţi totul înainte ca ara&ii să "i avut timp să se trezească din somn# La mi(locul lui octom&rie înaltul . ca lăcustele.$t ai &ate din palme. să niveleze dealurile. vor "ace aici eCact ceea ce le au "ăcut al&ii populaţiilor indigene din 'merica. !i să i alunge pe ţăranii care îl cultivaseră de generaţii întregi# Dacă nu erau opriţi.Poveste despre dragoste si întuneric palestinian:# 5i susţineau că întreaga Palestina a "ost păm$nt ara& de sute de ani. se vor revărsa înăuntru cu milioanele lor. de la mo!ieri corupţi. a rostit în "aţa lui David >en 6urion. generalul ?ir 'lan . !i "oarte repede vor pune m$na pe locurile s"inte ale Islamului !i apoi se vor revărsa în ţările ara&e învecinate# . prin su&ter"ugii. !mec*erii ă!tia de coloni!ti evrei aveau să îng*ită întreaga ţară. se vor a!eza pe orice deal !i vale. nu încape îndoială că îl vor "olosi drept cap de pod.

) 539 . 63. 9mă tem că nu vom "i în stare să vă a(utămF nu vom "i în stare să vă apărăm:#HX Tata a zis: J Herzl a "ost pro"et !i o !tia# La primul . a spus el cu tristeţe. în(ung*iat de groază. (N. pe c$nd vizitam o &iserică# %mi aminteam de măslinii pe care i am văzut de la "ereastra acelei case. a spus că. în H8IX. va eCista un stat evreu în Ţara Israelului# 2i acum au trecut cincizeci de ani !i statul stă literalmente în "aţa porţii# Mama a zis: J -u stă# -u e nici o poartă# 5 un a&is# Do(ana tatei a sunat ca o plesnitură de &ici# ' vor&it în rusă. pentru că imaginea 'is*ei care lua de (os copilul le!inat !i îl ducea în tăcere în &raţe semăna &rusc ca un ta&lou cre!tin înspăim$ntător pe care tata mi l a arătat !i mi l a eCplicat în !oaptă odată. c$nd părinţii mei !i toţi cei din cartier dormeau încă. ca să nu înţeleg# Iar eu am zis. a. 379>). îng*eţam.it1: t'e +iege of :erusalem. în cinci ani sau cel mai t$rziu în cincizeci de ani.ongres ?ionist. pag. c$nd eram singur în curte. 3784 (!ondra. care părăsiseră de veacuri întregi lumea celor vii !i deveniseră o parte a tăr$mului celor neînsu"leţite# 35 Dov :osep'. C'e .ait'ful . cu o &ucurie pe care nu mi o puteam ascunde: J + să "ie cur$nd răz&oi la Ierusalim4 2i o să i învingem pe toţi4 Dar uneori. spre amurg sau s$m&ăta dimineaţa.'mos +z voalată: 9Dacă încep tul&urările:.

tăcut. pelerin. copt. greco ortodoC. ad$ncit în g$nduri. ora!ul a&isinian. purt$nd în p$ntece nenorocirea# Q %ntreaga "amilie ?ilOani. italian. su"it. catolic. mai mult negri dec$t verzi. duc$ndu se în părţile sudice !i estice# Doar în g$ndurile mele puteam să merg uneori p$nă la prelungirea străzii ?t# 6eorge către nord est !i să mă uit cu oc*ii larg desc*i!i la celălalt Ierusalim: un ora! cu c*iparo!i &ătr$ni. cu la&irinturile de străduţe înguste care ne erau interzise !i ne ameninţau din întuneric. stră&ătut de sunetele clopotelor !i de (elania muezinului. mi s a spus după 7ăz&oiul de 2ase Eile. al cruciaţilor !i templierilor. sunit. ora!ul ciudat. în"ă!urat în văluri. corni!e !i ziduri întunecate. Ierusalimul străin. grila(e împletite. ora!ul mona*al. retras. armean. alaOit. !i "amiliile ara&e începuseră să părăsească vestul ora!ului. căr$nd tăvi cu smoc*ine. misionar. anglican. !iit. străzi cu ziduri de piatră. un ora! secretos.Poveste despre dragoste si întuneric Prin noiem&rie un soi de perdea începuse să împartă Ierusalimul în două# 'uto&uzele încă mai mergeau acolo !i se întorceau. migdale !i "ructe de cactus. înţesat cu pini. cu toate "armecele lui ascunse. vătămător. înspăim$ntător !i totu!i ademenitor. otoman. scoţian. musulman. ora!ul grec.M0# 540 .P0 !i la începutul anilor . luteran. iar v$nzătorii de "ructe din satele ara&e învecinate încă î!i mai "ăceau apariţia o&i!nuită pe strada noastră. a părăsit Ierusalimul iordanian în anii . însă unele "amilii de evrei se mutaseră de(a din cartierele ara&e.

)nde oare c$ntă ea la pian. c$ţiva s au mutat la Londra !i alţii în 'merica Latină# 2i ce s a înt$mplat cu papagalii lor. aveam să "iu cuprins dintr odată de spaimă în acele zile din toamna lui HI=X !i aveam să simt durerea t$n(irii amestecate cu ru!ine !i cu certitudinea pedepsei iminente !i. cu &olţi !i arcade. un cartier construit din piatră al&ăstruie !i tranda"irie. în Tal&ie*. amestecat cu vinovăţie !i m$*nire# După acea livadă# După acea "$nt$nă acoperită cu o placă de metal verde !i &azinul cu plăci de "aianţă al&astre.: 2i ce s a înt$mplat cu 'is*a. ci din alt motiv.ine o să "ie prinţul meu. &rodate cu dantelă "ină# După covoarele groase. presupun$nd că mai are unul.ine o să "ie ursitul meu. de asemenea. un soi de durere nu prea &ine de"inită: un "el de dor interzis. care 541 . . 2i cu "ratele ei olog. 9. unde zoaiele se scurg pe străzile nepietruite# 2i cine sunt evreii noroco!i care trăiesc acum în casa care era c$ndva a "amiliei ei. presupun$nd că nu a a(uns &ătr$nă !i sta"idită printre !andramalele pline de pra" !i de ar!iţă din cine !tie ce ta&ără de re"ugiaţi.'mos +z )nii au mers în 5lveţia !i .anada. alţii s au sta&ilit în emiratele din 6ol". dintre care unul în"ăţi!a păsări ale paradisului printre copaci ai paradisului# După "irele de tri"oi din vitralii. mai pro"und. unde pe!ti!ori aurii străluceau o clipă în soare înainte să dispară în pădurea de nu"eri# După perniţele moi. -u din cauza răz&oiului care se apropia.

o pasăre nevăzută repeta voios !i eCact primele cinci note din 8ur 5lise# .ilvousplait4 5n(oGl: !i perec*ea lui soprană care răspundea cu o voce ca un clopoţel de argint: 9Mais oui.Poveste despre dragoste si întuneric colorau "iecare lumina în altă nuanţă: "runză ro!ie. poate că a! "i putut pur !i simplu să i vor&esc ca un &ăiat care îi vor&e!te unei "ete# ?au n a! "i putut. în acea livadă. c*ere mademoiselle:# 'm "ost acolo c$ndva. mais oui. cu v$r"urile degetelor### 9>as4 >as. în "iecare dimineaţă. din perete în perete. înainte de a "i alungat din ea în mod ru!inos. "runză violetă# 2i după papagalul care vor&ea ca un "umător înrăit: 9 T"addal4 ?. sunt c$mpuri de luptă din nasturi# -u suntem îngăduiţi acolo. 9)ite numai cum strategul ăla de copil a ocupat iar tot apartamentul# -u te mai poţi mi!ca pe coridor. mine "ăcute din dopuri de plută !i graniţe "ăcute din &eţi!oare# In odaia lui. e înţesat de "orti"icaţii !i turnuri "ăcute din cu&uri. ce nătărău mic !i gălăgios# In loc să i vor&esc a!a cum -oul Tineret 5vreu i ar vor&i -o&ilului Popor 'ra& sau cum ar a&orda un leu alţi lei. devreme. castele "ăcute din piese de domino. "runză verde.e nătărău me!ter la vor&ire. Ga eini4 >as min "adla34 )sRut4 >as Oa*alas4: Dimineaţa. am atins o c$ndva. mă trezeam la mirosul primei raze de lumină !i zăream printre lamelele de "ier ale o&loanelor înc*ise rodiul care cre!tea în curtea noastră# 'scunsă în acest copac. "runză aurie. e interzis# 5 542 .

ni!te e"ective de marină sau &lindate# Dacă o mai ţine a!a. în &iroul meu de aici. la 'rad. acum mai &ine de douăzeci !i cinci de ani# Printre altele. însemnările mele de acum douăzeci !i !apte de ani îmi amintesc ce anume citea 9strategul ăla de copil: în ziarul din I septem&rie 543 . într o dimineaţă din vara lui 200H. după ziarele din septem&rie HI=X# 2i a!a. tu !i cu mine o să tre&uiască să ne mutăm în curte# ?au pe stradă. pro&a&il că a declarat un armistiţiu general. c*iar !i mica pu&licitate# 'cum trage o linie tele"onică din cartierul lui general din spatele !i"onierului p$nă la apartamentul din Tel 'viv. se tolăne!te pe canapea !i îl cite!te de la un capăt la celălalt. tocmai se pregăte!te să se "olosească de ea ca să vor&ească cu >en 6urion# La "el ca !i ieri# ?ă i eCplice ce ar tre&ui să "acem în acest moment !i la ce ar tre&ui să "im atenţi# Poate că a !i început să i dea ordine lui >en 6urion#: %ntr unui dintre sertarele de (os. cu di"erite însemnări pe care le am "ăcut pe c$nd scriam romanele scurte ce alcătuiesc Dealul s"atului nelegiuit. pro&a&il ca să marc*eze vreo Linie Maginot. care se pare că e pe marginea căzii# Dacă nu mă în!el. am găsit aseară o cutie de carton ponosită.'mos +z un ordin# 2i c*iar !i în odaia noastră a împră!tiat cuţite !i "urculiţe pe toată podeaua. din 'rad. însă în clipa în care vine ziarul odrasla ta lasă totul &altă. sunt ni!te însemnări înc$lcite pe care le am "ăcut într o &i&liotecă din Tel 'viv în HIX= sau HIXP. ca o imagine re"lectată într o oglindă re"lectată în altă oglindă.

iar evreii ar tre&ui să recunoască semni"icaţia para&olei# Pe de altă parte. districtul -a&lus# Imigranţii 9ilegali: de pe 5Codus sunt deportaţi la Ham&urg !i spun că vor lupta p$nă în p$nzele al&e ca să nu "ie de&arcaţi# Paisprezece gestapovi!ti au "ost condamnaţi la moarte la L`&ec3# Domnul ?olomon . acum două zile s a desc*is noua . regele ?olomon a *otăr$t că mama care s a împotrivit împărţirii e mama adevărată. a declarat că evreii vor lupta pentru 544 . în satul HaOara. printre alte magazine.$ntăreţul 5dis de P*ilippe nu va putea c$nta săptăm$na aceasta la Ierusalim.on"orm conducătorului ara& Musa 'lami.Poveste despre dragoste si întuneric HI=X: Poliţia rutieră evreiască a început să acţioneze în Tel 'viv cu consimţăm$ntul guvernatorului &ritanic# 5a e "ormată din opt poliţi!ti care lucrează în două ture# + ară&oaică de treisprezece ani va apărea în "aţa tri&unalului militar. Mi3olins3i.lădire a . iar Teatrul de .olonadelor de pe . tovară!a 6olda MGerson [ulterior Meir\. în care se a"lă.o poţi lua cu tine# In sc*im&. din .omitetul 5Cecutiv al 'genţiei 5vreie!ti.ameră a "ost o&ligat să am$ne reprezentaţia lui cu .alea Aa""a. 8reidmann a >ein !i doctorul podolog ?c*oll# . acuzată "iind că deţine o pu!că. dar a "ost înapoiat viu !i nevătămat# +rc*estra 91ocea Ierusalimului: va "i diri(ată de Hanan ?c*lesinger# 5ste a doua zi de post a lui Ma*atma 6and*i# . ara&ii nu vor accepta niciodată împărţirea ţăriiF la urma urmei.*melni3 din 7e*ovot a "ost răpit !i &ătut cu cruzime de o organizaţie eCtremistă.

între >eit Ha3erem !i >aGit 1agan# )na dintre "ete a "ugit. un ara& a atacat două "ete evreice în apropiere de >ernardiGa . a cerut ca prizonierul să nu "ie trimis la un azil de ne&uni. !i le a cerut în sc*im& (udecătorilor ca el să "ie izolat într o instituţie particulară. deoarece Ţara Israelului !i Ierusalimul sunt sinonime în inimile noastre# După c$teva zile ziarul spunea: ?eara trecută. t$rziu. în pielea goală# 2i altă zi din septem&rie HI=X: Locotenent colonelul 'dderleG a prezidat curtea marţială care a (udecat cazul lui ?*lomo Mansoor ?*alom. din cauza gravităţii presupusului delict# In apărarea sa.. pentru ca mintea lui sla&ă să nu "ie eCploatată de "anatici în scopurile lor criminale# Lt# col# 'dderleG a regretat că nu poate îndeplini cererea domnului 6ardeOicz. eli&erarea pe cauţiune i a "ost re"uzată. 545 . distri&uitor de mani"este ilegale. de teamă că starea lui se va înrăutăţi.a"B.onnor a reie!it că &ăr&atul e anga(at la ?erviciul de 7adiodi"uzare !i se înrude!te pe departe cu in"luenta "amilie -as*as*i&i# In ciuda acestui lucru. domnul 6ardeOicz. prizonierul a declarat că ie!is e din ca"enea &eat !i a avut impresia că cele două "ete se "$ţ$iau pe acolo în întuneric.'mos +z includerea Ierusalimului în statul evreu. iar cealaltă a strigat după a(utor !i unii dintre locuitorii de acolo au auzit !i au reu!it să l împiedice pe suspect să "ugă# In cursul investigaţiilor "ăcute de agentul de poliţie +. care a "ost declarat alienat# Audecătorul de instrucţie.

armeni. printre care ?*ei3* Aarra*. printre care musulmani !i ara&i cre!tini. precum !i multe sate ara&e: el 546 . trăiau la Ierusalim vreo sută de mii de evrei !i vreo !aizeci !i cinci de mii de neevrei. era de(a cel mai populat ora! din ţară: avea cincizeci !i cinci de mii de locuitori. cu mult înainte de apariţia sionismului modern !i "ără legătură cu el.olonia 'mericană. >eit Aalla !i >et*le*em. estul !i sudul ora!ului erau cartierele ara&e întinse. greci. care reprezintă . >a3aa !i '&u Tor# 5rau !i ora!e ara&e pe dealurile din (urul Ierusalimului. în privinţa unei posi&ile mani"estări a unei indulgenţe speciale# La radio. . . Ierusalimul. dintre care vreo treizeci !i cinci de mii erau evrei# Iar acum. tata le a eCplicat prietenilor săi care veniseră la un pa*ar de ceai că încă de la mi(locul secolului al W1III lea. . tot înainte de începutul emigraţiilor sioniste. colonia greacă. cartierele musulmane !i cre!tine din +ra!ul 1ec*i.olonia 6ermană. evreii reprezentau ma(oritatea netă a populaţiei Ierusalimului# La începutul secolului WW.Poveste despre dragoste si întuneric aceasta ie!ind din competenţa saF era o&ligat să l pună pe ne"ericit în custodie. su& guvernare otomană.oroana. în toamna lui HI=X.omisar. 7amalla* !i el >ire*. domni!oara >rac*a Tse"ira va o"eri un &uc*et de melodii populare# %ntr o seară. în a!teptarea unei decizii a înaltului . englezi !i multe alte naţionalităţi# %nsă la nordul.illa Lei&oOitz va da un recital de pian !i după !tiri ni s a promis un comentariu "ăcut de domnul 6oerdusF în înc*eierea serii. Datamon.

iar locuitorii lor evrei au "ost uci!i.'mos +z 'zaria. împreună cu . ?u&a. IsaOiGa. Li"ta. estul !i vestul Ierusalimului erau zone ara&e !i doar c$teva a!ezări evreie!ti erau presărate ici !i colo în (urul ora!ului: 'tarot !i -eve @aa3ov la nord. )mm Tu&a !i ?ur >a*ir# La nordul. au "ost rase de pe "aţa păm$ntului. 7amat 7a*el !i 6us* 5tsion la sud !i Motsa. el Mali*a. >ir -a&alla*.isiordania sau în 8$!ia 6aza. sudul. în vreme ce în . "ără eCcepţie. ?*ua"at. ?*ei3* >adr. ?ilOan. Salandria. au căzut în m$inile Legiunii 'ra&e# Toate a!ezările evreie!ti capturate de ara&i în timpul 7ăz&oiului de Independenţă. luaţi în captivitate sau au "ugit. -e&i ?amOil. DalGa !i >eit *a 'rava pe malul Mării Moarte. >eit I3sa. >eit Mazmil. în timpul guvernării iordaniene !i egiptene nu mai erau deloc evrei# -ici unul# '!ezările erau distruse. >eit Hanina.artierul 5vreiesc dinăuntrul zidurilor +ra!ului 1ec*i. >iddu. la est. Diriat 'navim !i Maale *a Hamis*a la vest# %n răz&oiul din HI=8 cea mai mare parte a acestor a!ezări evreie!ti. Deir @assin /unde peste o sută de locuitori aveau să "ie măcelăriţi de Irgun !i >anda lui ?tern în aprilie HI=80. et Tur. '&u Dis. SoloniGa. >eit ?a"a"a. însă armatele ara&e nu au permis nici unui supravieţuitor să se întoarcă acolo după răz&oi# 'ra&ii au e"ectuat în teritoriile cucerite o 9puri"icare etnică: mai intensă dec$t evreii: sute de mii de ara&i au "ugit sau au "ost alungaţi de pe teritoriul ?tatului Israel în acel răz&oi. 5in Darim. iar sinagogile !i 547 . însă o sută de mii au rămas.

Poveste despre dragoste si întuneric

cimitirele rase de pe "aţa păm$ntului# 2i în viaţa oamenilor, !i în cea a popoarelor, cele mai mari con"licte sunt adesea cele care iz&ucnesc între cei persecutaţi# -u e dec$t o iluzie ideea că persecutaţii !i asupriţii se unesc, din solidaritate, !i stau împreună pe &aricade împotriva unui asupritor nemilos# In realitate, doi copii ai aceluia!i tată &rutal nu se solidarizează întotdeauna, uniţi "iind de soarta comună# 'desea "iecare vede în celălalt nu un tovară! de su"erinţă, ci, în realitate, imaginea asupritorului lor comun# 'cesta ar putea "i cazul con"lictului vec*i de o sută de ani dintre ara&i !i evrei# 5uropa care i a maltratat, umilit !i asuprit pe ara&i prin imperialism, colonialism, eCploatare !i represiune este aceea!i 5uropă care i a asuprit !i persecutat pe evrei !i în cele din urmă le a îngăduit nemţilor sau c*iar i a spri(init să i smulgă din rădăcini din orice colţi!or al continentului !i să i ucidă aproape pe toţi# %nsă c$nd ara&ii se uită la noi nu văd o ceată de supravieţuitori pe (umătate isterizaţi, ci o nouă mlădiţă a 5uropei, cu colonialismul, so"isticarea te*nică !i eCploatarea ei, care s a întors în mod iscusit în +rientul Mi(lociu în "ormă sionistă de data asta ca să o ia de la capăt cu eCploatarea, izgonirea !i asuprirea# In vreme ce, atunci c$nd ne uităm la ei, nici noi au vedem tot victime, "raţi în vremuri de restri!te, ci, cumva, vedem cazaci care "ac pogromuri, antisemiţi însetaţi de s$nge, nazi!ti deg*izaţi, ca
548

'mos +z

!i cum persecutorii no!tri europeni ar "i apărut iar, aici, în Ţara Israelului, !i ar "i pus pe cap 3e""iGe uri !i !i ar "i lăsat mustăţi, dar sunt tot vec*ii no!tri uciga!i, care nu vor altceva dec$t să se distreze retez$nd &eregate de evrei# Q In septem&rie, octom&rie !i noiem&rie HI=X nimeni din Derem 'vra*am nu !tia dacă tre&uie să se roage ca 'dunarea 6enerală +-) să apro&e raportul ma(oritar al )-?.+P ului sau mai &ine să tragă năde(de că englezii n o să ne lase în voia soartei, 9singuri !i "ără apărare într o mare de ara&i:# Mulţi sperau că va "i întemeiat în s"$r!it un stat evreu li&er, că vor "i ridicate restricţiile de imigrare impuse de englezi !i că sutelor de mii de supravieţuitori evrei, care de la pră&u!irea lui Hitler t$n(eau în lagărele din .ipru pentru persoane strămutate, li se va îngădui în s"$r!it să vină în ţara pe care cei mai mulţi dintre ei o considerau singura lor casă# 2i totu!i, în spatele acestor speranţe, într un "el, se temeau /în !oaptă0 că cei un milion de ara&i de aici, cu a(utorul armatelor regulate ale ţărilor din Liga 'ra&ă, s ar putea ridica să i omoare pe cei !ase sute de mii de evrei de îndată ce se retrag englezii# La &ăcănie, pe stradă, la "armacie, oamenii vor&eau în gura mare despre o m$ntuire iminentă, ziceau că Mos*e ?*erto3 !i 5liezer Daplan o să devină mini!tri în guvernul evreu care va "i creat de >en 6urion la Hai"a sau la Tel 'viv !i vor&eau /în !oaptă0 despre "aptul că generali evrei "aimo!i din străinătate, din 'rmata
549

Poveste despre dragoste si întuneric

7o!ie, din 'viaţia Militară 'mericană !i c*iar din Marina 7egală au "ost c*emaţi să ia comanda "orţelor armate evreie!ti care vor "i create c$nd pleacă englezii# Dar în taină, acasă, su& pături, după ce se stingea lumina, î!i !opteau unul altuia că, cine !tie poate că englezii o să !i anuleze totu!i plecarea, poate că nu aveau intenţia să plece !i toată c*estiunea nu era dec$t un complot viclean din partea Per"idului 'l&ion, cu scopul de a i "ace pe evrei să se întoarcă ei în!i!i spre englezi, c$nd se vor con"runta cu ani*ilarea iminentă, !i să i roage să nu i lase în voia soartei# 'tunci Londra ar putea cere, în sc*im&ul menţinerii protecţiei &ritanice, ca evreii să înceteze orice activitate teroristă, să scoată din uz unele stocuri de arme ilegale !i să i predea .ID ului pe conducătorii luptătorilor ilegali# Poate că englezii o să se răzg$ndească în ultima clipă !i n o să ne lase pe toţi la mila cuţitelor ară&e!ti# Poate că măcar aici, la Ierusalim, o să lase trupe regulate care să ne apere de pogromul ara&# ?au poate că >en 6urion !i prietenii săi de acolo, din Tel 'vivul con"orta&il, care nu era încon(urat din toate părţile de ara&i, ar putea să !i vină în "ire în ultima clipă !i să renunţe la această aventură a unui stat evreu, în "avoarea unui compromis modest cu lumea ara&ă !i cu masele musulmane# ?au poate că -aţiunile )nite vor trimite, c$t mai e timp, ni!te trupe din ţări neutre să preia !ta"eta de la englezi !i să apere cel puţin +ra!ul ?"$nt, dacă nu întreaga Ţară ?"$ntă, de pericolul unei &ăi de s$nge#
550

'mos +z

'zzam pa!a, ?ecretarul 6eneral al Ligii 'ra&e, i a prevenit pe evrei că, 9dacă îndrăznesc să încerce să creeze o entitate sionistă pe un singur centimetru de păm$nt ara&, ara&ii o să i înece în propriul s$nge:, iar +rientul Mi(lociu o să vadă orori 9în comparaţie cu care o să pălească atrocităţile cuceririlor mongole:# Prim ministrul ira3ian, Muza*im al >a(a(i, le a cerut evreilor din Palestina 9să !i "acă &aga(ele !i să plece c$t mai e vreme:, pentru că ara&ii au (urat că după victorie o să i cruţe doar pe puţinii evrei care trăiesc în Palestina dinainte de HIHX, !i c*iar !i acestora 9li se va îngădui doar să se re"ugieze su& aripa Islamului !i vor "i toleraţi su& "lamura lui cu condiţia să se trezească o dată pentru totdeauna din otrava sionismului !i să redevină o comunitate religioasă care î!i cunoa!te locul su& protecţia Islamului !i trăie!te după legile !i o&iceiurile Islamului:# 5vreii, adăuga un predicator la marea mosc*ee din Aa""a, nu sunt un popor !i nici nu au cu adevărat o religie: toată lumea !tie că 'lla* însu!i, cel îndurător, cel milos, nu i putea su"eri !i prin urmare i a condamnat să "ie &lestemaţi !i dispreţuiţi pe veci în ţările în care s au împră!tiat# 5vreii erau cei mai încăpăţ$naţi dintre încăpăţ$naţi: Pro"etul le a întins m$na, !i ei l au scuipatF Issa /Isus0 le a întins m$na, !i ei l au ucis, &a c*iar i au ucis mereu cu pietre pe pro"eţii propriei lor credinţe demne de dispreţ# -u degea&a toate naţiunile 5uropei s au *otăr$t să scape de ei o dată pentru totdeauna, !i acum 5uropa plănuie!te să ni i pună pe toţi în c$rcă, dar noi, ara&ii, nu vom
551

Poveste despre dragoste si întuneric

îngădui europenilor să !i arunce peste noi mizeriile# -oi, ara&ii, vom zădărnici cu să&iile planul drăcesc de a trans"orma ţara s"$ntă a Palestinei într un morman de gunoi pentru toate rămă!iţele lumii# 2i cum răm$ne cu &ăr&atul din magazinul de îm&răcăminte al lui tanti 6reta, 'ra&ul milos care m a salvat din capcana întunecată !i m a dus în &raţe c$nd aveam doar patru sau cinci ani# >ăr&atul cu pungi mari su& oc*ii &l$nzi !i cu miros ca"eniu, adormitor, cu metrul de croitorie verde !i al& pe după g$t, cu capetele &ălă&ănindu se pe pieptul lui, cu o&razul cald !i ţepii cenu!ii !i plăcuţi de pe "aţă, &ăr&atul acela somnoros !i &l$nd, cu un z$m&et s"ios care a p$lp$it o clipă !i s a stins su& mustaţa lui cenu!ie !i moale, .u oc*elarii săi de citit pătraţi, cu rame ca"enii, pe care îi ţinea co&or$ţi p$nă la (umătatea nasului, ca un t$mplar &ătr$n !i &un la inimă, un "el de 6epetto, &ăr&atul care mergea at$t de agale, t$r!$indu !i picioarele ca !i cum ar "i "ost o&osit, prin desi!ul de *aine pentru "emei, !i care, c$nd m a scos din carceră, mi a zis cu vocea lui răgu!ită, o voce pe care întotdeauna o să mi o amintesc cu dor: 96ata copil nu i nimic copil nu i nimic:# .um, !i el, Tocmai î!i 9ascute (ung*erul încovoiat, d$ndu i la tocilă tăi!ul !i pregătindu se să ne măcelărească pe toţi:, 2i el o să se "uri!eze pe strada 'mos în toiul nopţii, ţin$nd în dinţi un cuţit lung !i încovoiat, ca să mi reteze &eregata !i &eregatele părinţilor mei !i să 9ne înece pe toţi în s$nge:, %m&ălsămată i noaptea n .anaan !i &riza peste
552

'mos +z

tot e revărsată# Hiene dinspre -il îng$nă ai ?iriei !acali, pe dată# '&d el Sadr, ?pears !i D*ourG clocesc "iertura nveninată# 1$ntul de marte se n"oaie !i urlă cu nori cerul iar potope!te# Din t$nărul, înarmatul !i aprigul Tel 'viv, să z&urăm vite(e!te, Manara cu "ală veg*ează oc*iul lui Hule* n aţipe!te###H8 %nsă Ierusalimul evreiesc nu era nici t$năr, nici înarmat !i aprig, era un ora! ce*ovian, derutat, îngrozit, &$ntuit de &$r"e !i zvonuri "alse, gata să !i iasă din minţi, paralizat de tul&urare !i groază# Pe 20 aprilie HI=8, David >en 6urion !i a notat în (urnalul său, în urma unei discuţii cu David ?*ealtiel, comandantul miliţiei Hagana* din Ierusalim, impresia sa despre Ierusalimul evreiesc: 5lementele constitutive din Ierusalim: 20b oameni normali, 20b privilegiaţi /universitari etc0, M0b ciudaţi /provinciali, medievali etc#0#HI /5 greu de spus dacă >en 6urion a z$m&it sau nu c$nd a scris aceasta în (urnalul luiF în orice caz, Derem 'vra*am nu era inclus în prima categorie, !i nici în a doua#0 La aprozar vecina noastră, doamna Lem&erg, a zis: J Dar de(a nu mai am încredere în ei# -u mai
18 Natan *lterman, „-opţi în .anaan , din ' cincea coloană, vol# 3 (Cel *viv, 37@?), pag. 698. (N. a.) 19 David >en 6urion, Aurnal de răz&oi 3784, ed. (. %ivlin G Dr. &. #ren, vol. 3 (Cel *viv, 3746), pag. 6@7. (N. a.) 553

Poveste despre dragoste si întuneric

am încredere în nimeni# -u e dec$t o mare uneltire# Doamna 7osendor"" a zis: J %n nici un caz nu tre&uie să vor&e!ti a!a# %mi pare rău# Tre&uie să mă ierţi, rogu te, că ţi o spun: a vor&i a!a pur !i simplu strică moralul întregii naţiuni# .e ţi înc*ipui, .ă &ăieţii no!tri o să "ie de acord să meargă să lupte pentru tine, să !i ri!te vieţile lor tinere, dacă zici că totul nu e dec$t o uneltire, Proprietarul, domnul >a&aio", a zis: J -u i invidiez pe ara&ii ăia# ?unt ceva evrei în 'merica, o să ne trimită cur$nd aici ni!te &om&e atomice# Mama mea a zis: J .eapa asta n arată &ine# -ici castraveţii# Iar doamna Lem&erg /care avea întotdeauna un iz de ouă "ierte tari, transpiraţie !i săpun r$nced0 a zis: J Totul nu e dec$t o mare uneltire, ascultaţi ce vă spun4 Aoacă teatru4 .omedie4 >en 6urion a acceptat de(a pe ascuns să v$ndă tot Ierusalimul mu"tiului, &andelor de ara&i !i regelui '&dulla*, !i pentru asta englezii !i ara&ii au acceptat poate să i lase 3i&&utzurile !i -a*alalul !i Tel 'vivul# 2i doar de astea le pasă4 2i ce o să se înt$mple cu noi, dacă o să ne omoare sau o să ne ardă pe toţi, pe ei îi doare n cot# La Ierusalim cel mai &ine e să "ie cu toţii "ai"en, a!a înc$t apoi, în statul pe care vor să !i l "acă, să le răm$nă ceva mai puţini revizioni!ti, ceva mai puţini
554

'mos +z

ultraortodoc!i, ceva mai puţini intelligentsia# .elelalte "emei s au gră&it să o "acă să tacă: .e te a apucat, Doamnă Lem&erg4 2a4 >ist du mes*igge, 5s s*teit da a 3ind4 ' "ars*tandi3er 3ind4 /Taci4 'i înne&unit, 5 un copil aici4 )n copil care pricepe40 8ars*tandi3er 3ind ul, copilul strateg, a recitat ce auzise de la tatăl lui sau de la &unic: J .$nd englezii o să plece acasă, Hagana*, Irgun !i >anda lui ?tern cu siguranţă o să se unească !i o să în"r$ngă du!manul# Intre timp, pasărea nevăzută din rodiu o ţinea una !i &ună: era de neclintit# 9Ti da di da di:# Iar !i iar: 9Ti da di da di:# 2i după un răstimp de cugetare: 9Ti da di da di4: In septem&rie !i octom&rie HI=X ziarele erau pline de estimări, analize, a"irmaţii !i presupuneri# + să se voteze oare în 'dunarea 6enerală împărţirea, + să reu!ească ara&ii să "acă să se sc*im&e recomandările sau să se anuleze votarea, 2i dacă se a(unge la votare, oare o să avem o ma(oritate de două treimi, In "iecare seară tata !edea între mama !i mine la masa din &ucătărie !i, după ce se usca mu!amaua, întindea ni!te "i!e !i începea să calculeze, cu creionul, în lumina gal&enă !i c*ioară, !ansele de a c$!tiga votarea# ?eară după seară moralul îi scădea# Toate calculele sale arătau o în"r$ngere sigură !i zdro&itoare#
555

Poveste despre dragoste si întuneric

J Toate cele douăsprezece state ara&e !i musulmane vor vota, "ire!te, împotriva noastră# Iar >iserica .atolică eCercită cu siguranţă presiuni asupra statelor catolice ca să voteze împotrivă, pentru că un stat evreiesc contrazice credinţa "undamentală a >isericii !i nimeni nu se compară cu 1aticanul c$nd e vor&a de tras s"orile în culise# '!a că pro&a&il vom pierde toate cele douăzeci de voturi ale ţărilor din 'merica Latină# Iar ?talin, "ără îndoială, o să !i instruiască toţi sateliţii din &locul comunist să voteze în con"ormitate cu atitudinea lui rigidă antisionistă, ceea ce înseamnă alte douăsprezece voturi împotriva noastră# .a să nu mai vor&im de 'nglia, care întotdeauna agită spiritele împotriva noastră peste tot !i mai ales în dominioanele ei, .anada, 'ustralia, -oua Eeelandă !i '"rica de ?ud, !i o să se asocieze toate ca să zădărnicească orice !ansă a unui stat evreu# .um răm$ne cu 8ranţa !i cu statele care o urmează, 8ranţa n o să ri!te niciodată să !i atragă m$nia milioanelor de musulmani din Tunisia, 'lgeria !i Maroc# 6recia are str$nse legături comerciale cu întreaga lume ara&ă !i eCistă mari comunităţi grece!ti în toate ţările ara&e# Iar 'merica însă!i, 5ste 'merica un spri(in pentru secvenţa "inală a planului de împărţire, .e se înt$mplă dacă uneltirile companiilor petroliere gigantice !i ale du!manilor no!tri din Ministerul '"acerilor 5Cterne înclină &alanţa !i at$rnă mai greu dec$t con!tiinţa pre!edintelui Truman, Tata calcula iar !i iar ec*ili&rul voturilor din
556

'mos +z

'dunare# ?eară după seară încerca să amortizeze lovitura, să născocească vreo coaliţie de state care de o&icei urmau ?tatele )nite, ţări care ar putea avea propriile lor motive să i ponegrească pe ara&i !i ţări mici !i respecta&ile ca Danemarca sau +landa, care au "ost martore ale ororilor genocidului poporului evreu, iar acum !i ar putea su"leca m$necile ca să acţioneze a!a cum le dictează con!tiinţa, nu pe considerente de egoism !i petrol# +are !i cei din "amilia ?ilOani, în vila lor din ?*ei3* Aarra* /la numai patruzeci de minute de mers pe (os de aici0, !ed c*iar în momentul ăsta în (urul unei &ucăţi de *$rtie de pe masa lo r din &ucătărie !i "ac acelea!i socoteli, invers, Ii îngri(orează !i pe ei, ca !i pe noi, cum o să voteze 6recia !i ronţăie capătul unui creion cuget$nd la *otăr$rea "inală a ţărilor scandinave, î!i au !i ei optimi!tii !i pesimi!tii, cinicii !i pro"eţii apocalipsei, Tremură !i ei în "iecare noapte, înc*ipuindu !i că urzim planuri, aţ$ţăm lumea, tragem cu viclenie s"orile , întrea&ă !i ei, cu toţii, ce o să se înt$mple aici, ce o să "ie, ?unt !i ei la "el de speriaţi de noi cum suntem noi de ei, 2i ce e cu 'is*a !i cu părinţii ei din Tal&ie*, ?ade toată "amilia ei într o încăpere plină de &ăr&aţi mustăcio!i !i "emei care poartă &i(uterii, cu "eţe m$nioase !i spr$ncene îm&inate deasupra nasului, str$n!i roată în (urul unor &oluri cu co(i de portocale za*arisite, !u!otind între ei !i plănuind să 9ne înece în s$nge:, Mai c$ntă uneori 'is*a melodii învăţate de la
557

Poveste despre dragoste si întuneric

pro"esoara ei de pian evreică, ?au i s a interzis, ?au poate că stau într un cerc tăcut în (urul patului &ăieţelului lor, 'OOad# Piciorul i a "ost amputat# Din cauza mea# ?au moare de septicemie# Din cauza mea# +c*ii lui curio!i !i nevinovaţi, ca de căţelu!, sunt înc*i!i# ?tr$ns înc*i!i de durere# 8aţa îi e trasă !i palidă ca g*eaţa# 8runtea îi e scurmată de durere# .$rlionţii lui drăgăla!i zac pe perna al&ă# ;mai o clipă stai o clipă# 6em$nd !i z&ucium$ndu se de durere# ?au pl$ng$nd înceti!or, cu o voce ascuţită, de &e&elu!# 2i sora lui !ade l$ngă pat, ur$ndu mă pentru că a "ost din vina mea, totul a "ost din vina mea, din vina mea a "ost &ătută cu at$ta cruzime, at$t de meticulos, iar !i iar, peste spate, peste cap, peste umerii ei "iravi, nu a!a cum e &ătută uneori o "ată care a "ăcut ceva rău, ci un cal încăpăţ$nat# ' "ost din vina mea# >unicul 'le3sandr !i &unica ?*lomit veneau uneori în acele seri din septem&rie HI=X să stea cu noi !i să participe la &ursa tatei de numărare a voturilor# 1eneau !i Hanna* !i HaGim Toren sau soţii 7udnic3i, tanti Mala !i unc*iul ?tasze3, soţii '&rams3i sau vecinii no!tri, 7osendor""ii !i Tosia !i 6ustav Droc*mal# Domnul Droc*mal avea o prăvălioară cu puţini mu!terii în (osul străzii 6eula, unde !edea toată ziua cu un !orţ de piele !i oc*elari cu ramă de &aga, repar$nd păpu!i: $ămăduitor garantat din /an,ig, doctor de 5ucării +dată, pe c$nd aveam vreo cinci ani, unc*iul
558

'mos +z

6ustav mi a reparat pe gratis păpu!a &alerină cu păr ro!u, TsillG, în atelierul lui miniatural# -asul ei plin de pistrui "usese rupt# .u îndem$nare, "olosind un clei special, domnul Droc*mal a reparat o at$t de &ine, înc$t cu greu puteai distinge cicatricea# Domnul Droc*mal credea în dialogul cu vecinii no!tri ara&i# După părerea sa, locuitorii din Derem 'vra*am ar tre&ui să alcătuiască o delegaţie mică !i aleasă care să meargă să vor&ească cu mu3*tar ;u, !eicii !i alţi demnitari din satele ara&e cele mai apropiate# La urma urmei, am avut întotdeauna relaţii de &ună vecinătate !i, c*iar dacă restul ţării î!i ie!ise din minţi, nu era nici un motiv raţional ca aici, în Ierusalimul de nord vest, unde nu "usese niciodată vreun con"lict sau du!mănie între cele două părţi### Dacă ar vor&i un pic de ara&ă sau engleză, el însu!i, 6ustav Droc*mal, care mulţi ani la r$nd !i a "olosit talentul de vindecător la păpu!i ara&e !i evreie!ti deopotrivă, "ără ose&ire, !i ar lua &astonul, ar traversa c$mpul gol care ne desparte de ei, ar &ate la u!ile lor !i le ar eCplica, în cuvinte simple, merg$nd din casă în casă### ?ergentul Vil3, unc*iul Dude3, un &ăr&at c*ipe! care arăta ca un colonel englez dintr un "ilm !i c*iar îi slu(ea pe englezi în acea vreme, ca poliţist, a venit într o seară pe la noi !i a stat o vreme, !i ne a adus o cutie de langues de c*at de la o "a&rică de ciocolată specială# ' &ăut o cea!că de amestec de ca"ea !i cicoare, a m$ncat
559

Poveste despre dragoste si întuneric

vreo doi &iscuiţi !i mi a luat oc*ii cu uni"orma sa "rumoasă, neagră, cu !irul ei de nasturi argintii, cureaua de piele care îi trecea de a curmezi!ul pieptului !i pistolul lui negru care se odi*nea într un toc de pe !old, ca un leu adormit /doar patul se iţea, d$ndu mi "iori de c$te ori mă uitam la el0# )nc*iul Dude3 a stat cam un s"ert de oră !i numai după ce părinţii mei !i musa"irii lor s au rugat de el a "ăcut în cele din urmă una două aluzii voalate la ceea ce culesese din aluziile voalate ale unor o"iţeri englezi de rang înalt din poliţie, care !tiau ce spun: J 5 păcat de toate calculele !i estimările voastre# - o să "ie nici o împărţire# - o să "ie două state, dat "iind care [sic4\ %ntregul -egev o să răm$nă în m$inile englezilor, ca să !i poată prote(a &azele din ?uez, !i englezii o să se agate !i de Hai"a, at$t ora!ul, c$t !i portul, !i de principalele aeroporturi din LGdda, 53ron !i 7amat David, !i de grupul lor de ta&ere militare din ?ara"and# Tot restul, inclusiv Ierusalimul, o să l ia ara&ii, dat "iind care 'merica vrea ca ei să "ie de acord în sc*im & să i lase pe evrei să ai&ă un soi de &uzunar între Tel 'viv !i Hadera# 5vreilor o să li se permită să !i întemeieze un canton autonom în &uzunarul ăsta, un "el de 1atican evreiesc, !i treptat o să "im lăsaţi să aducem în &uzunarul ăsta p$nă la o sută sau cel mult o sută cincizeci de mii de supravieţuitori din lagărele de persoane strămutate# La nevoie, &uzunarul ăsta evreiesc o să "ie apărat de c$teva mii de marinari americani din 8lota a 2asea, de pe avioanele lor
560

'mos +z

transportoare gigantice, dat "iind care ei nu cred că evreii o să "ie în stare să se apere s inguri în condiţiile astea# J Dar e un g*etou4 a strigat domnul '&rams3i cu o voce cumplită# )n domiciliu "orţat4 + înc*isoare4 .arceră4 In ce l prive!te, 6ustav Droc*mal a z$m&it !i a sugerat, cu ama&ilitate: J 'r "i mai &ine dacă americanii ar lua Lilliputul ăsta pe care vor să ni l dea nouă !i să ne dea în loc pur !i simplu cele două avioane de transport: am "i mai în largul nostru acolo, !i mai în siguranţă# 2i un pic mai puţin îng*esuiţi# Mala 7udnic3i l a rugat pe poliţist, l a implorat, ca !i cum ar "i pledat în "aţa lui pentru vieţile noastre: J 2i cum răm$ne cu 6alileea, 6alileea, dragă Dude3, 2i 1ăile, - o să ne dea nici măcar 1ăile, De ce nu ne pot lăsa cel puţin asta, De ce tre&uie să i ia săracului cea din urmă mielu!ea, Tata a o&servat cu tristeţe: J -u eCistă a!a ceva, cea din urmă mielu!ea a săracului, Mala: săracul nu avea dec$t o mielu!ea !i au venit !i i au luat o# După o scurtă pauză, &unicul 'le3sandr a eCplodat "urios, înro!indu se la "aţă, um"l$ndu se de parcă era pe cale să dea în clocot: J .*iar că avea dreptate, secătura aia din mosc*eea din Aa""a4 .*iar că avea dreptate4 ?untem cu adevărat ni!te ra*aţi4 -u, ce: ăsta i s"$r!itul4 1siol Dvatitl 6ata4 Toţi antisemiţii tlin lume au mare dreptate# D*melnic3i avea dreptate# Petliura avea
561

Poveste despre dragoste si întuneric

dreptate# 2i Hitler avea dreptate: nu, ce# .*iar că suntem &lestemaţi4 Dumnezeu ne ură!te cu adevărat4 In ce mă prive!te, a mormăit &unicul, ro!u ca racul, împro!c$nd "iri!oare de salivă în toate părţile, d$nd cu pumnul în masă p$nă ce a "ăcut să zăngăne linguriţele în pa*are, nu, ce, ti s3azal, a!a cum Dumnezeu ne ură!te pe noi !i eu îl urăsc pe el4 îl urăsc pe Dumnezeu4 De ar muri4 'ntisemitul de la >erlin e scrum, dar acolo sus sade alt Hitler4 Mult mai rău4 -u, ce4 ?ade acolo !i r$de de noi, ticălosul4 >unica ?*lomit *a în*ăţat de &raţ !i a poruncit: J EisGa4 Termină4 2to ti govori!4 6enug4 I&er genug4 .umva, au reu!it să l potolească# Tau turnat un pic de coniac !i i au pus în "aţă ni!te &iscuiţi# Dar unc*iul Dude3, sergentul Vil3, se pare că a considerat că vor&e ca acelea urlate cu at$ta disperare de &unicul nu tre&uie să "ie rostite în prezenţa poliţiei, a!a că s a ridicat, !i a pus splendida !apcă de poliţist, cu cozoroc, !i a potrivit tocul pistolului pe !oldul st$ng !i, din prag, ne a o"erit o !ansă de păsuire, o rază de lumină, ca !i cum i ar "i "ost milă de noi !i ar "i catadicsit să răspundă pozitiv (al&ei noastre, cel puţin p$nă la un punct: J Dar mai e un o"iţer, un irlandez, o mare "igură, care o ţine una !i &ună, că evreii au mai multă minte dec$t restul lumii la un loc !i că reu!esc întotdeauna să aterizeze pe picioare# 'sta zice el# Pro&lema e, pe ale cui anume picioare aterizează, -oapte &ună tuturor# Tre&uie să vă rog să nu spuneţi nimănui ce v am
562

'mos +z

spus, dat "iind care sunt in"ormaţii secrete# /Toată viaţa, c*iar !i la &ătr$neţe, după ce a trăit la Ierusalim !aizeci de ani, unc*iul Dude3 zicea întotdeauna 9dat "iind care: !i trei generaţii de "ervenţi apărători ai purităţii lim&ii n au iz&utit să l înveţe să spună alt"el# - au "ost de "olos nici măcar anii în care a "ost o"iţer superior de poliţie !i p$nă la urmă !e"ul poliţiei din Ierusalim, iar mai t$rziu director general ad(unct al Ministerului Turismului# ' rămas întotdeauna eCact a!a cum era 9dat "iind care nu s dec$t un evreu căpos4:0 Tata a eCplicat la cină, într o seară, că la 'dunarea 6enerală a -aţiunilor )nite care se va ţine pe 2I noiem&rie la La3e ?uccess, aproape de -eO @or3, va "i nevoie de o ma(oritate de cel puţin două treimi ca să "ie adoptat raportul )-?.+P, ce recomandă crearea a două state pe teritoriul Mandatului >ritanic, unul evreu !i celălalt ara&# .ei din &locul musulman, împreună cu 'nglia, vor "ace tot ce le stă în puteri ca să nu se a(ungă la această ma(oritate# 5i vor ca întreg teritoriul să devină un stat ara& su& protecţie &ritanică, a!a cum alte state ara&e, ca 5gipt, Transiordania !i Ira3, sunt de"acto su& protecţie &ritanică# Pe de altă parte, pre!edintele Truman acţiona, împotriva propriului Minister al '"acerilor 5Cterne, pentru acceptarea împărţirii propuse# )niunea ?ovietică a lui ?talin se alăturase, în mod surprinzător, ?tatelor )nite, spri(inind !i ea întemeierea unui stat evreu alături de unul ara&: poate că prevăzuse că votarea în "avoarea
563

Poveste despre dragoste si întuneric

împărţirii ar putea duce la mulţi ani de con"licte s$ngeroase în zonă, care ar permite )7?? ului să pună piciorul în zona de in"luenţă &ritanică din +rientul Mi(lociu, aproape de c$mpurile petroliere !i de .analul ?uez# ?ocotelile complicate pe care !i le "ăceau marile puteri coincideau între ele !i se pare că se intersectau cu am&iţiile religioase: 1aticanul spera să c$!tige o in"luenţă decisivă la Ierusalim, care în planul de împărţire tre&uia să "ie su& control internaţional, adică nici musulman, nici evreiesc# .onsiderentele ţin$nd de con!tiinţă !i de simpatie se împleteau cu altele cinice, egoiste: c$teva guverne europene căutau o cale de a compensa cumva "aptul că poporul evreu î!i pierduse o treime în m$inile uciga!ilor nemţi, precum !i generaţiile întregi de victime ale persecuţiilor# %nsă acelea!i guverne nu erau potrivnice canalizării valului de sute de mii de evrei săraci est europeni, strămutaţi, care zăceau în lagăre de la în"r$ngerea 6ermaniei încoace, c$t mai departe posi&il de propriul teritoriu !i, de "apt, de 5uropa# P$nă în clipa votării e"ective a "ost greu de prevăzut rezultatul# Presiunile !i tentaţiile, ameninţările !i uneltirile, c*iar !i mita, au reu!it să mute într o parte sau în alta voturile a trei patru mici repu&lici din 'merica Latină !i 5Ctremul +rient# 6uvernul statului .*ile, care "usese în "avoarea împărţirii, a cedat presiunii ara&e !i !i a instruit reprezentantul la +-) să voteze împotrivă# Haiti !i a anunţat intenţia de a vota împotrivă# Delegaţia greacă avea de g$nd
564

esar 'costa. 'dunarea 6enerală avea să se întrunească într un loc numit La3e ?uccess !i acolo ne vor *otărî soarta# 9. dar a decis !i ea în ultima clipă să spri(ine poziţia ara&ă# 7eprezentantul 8ilipinelor a re"uzat să se implice# ParaguaGul !ovăiaF delegatul său la +-). doctorul . în &ăcănia domnului 'uster sau la domnul . !i a *otăr$t să voteze pentru# Intre timp. s a pl$ns că nu a primit instrucţiuni clare de la guvernul său# In ?iam "usese o lovitură de stat. su& presiunea americană. iar noul guvern !i a c*emat înapoi delegaţia !i n a trimis alta în loc# Li&eria a promis să spri(ine propunerea# Haiti s a răzg$ndit. aran(aseră !i să###: /aici conversaţia a continuat în idi!. a zis domnul '&rams3i# 2i doamna Tosia Droc*mal a adus prelungitorul de la ma!ina de cusut din spitalul de păpu!i al soţului ei. se vor&ea despre un c*ipe! diplomat ara& care !i a eCercitat "armecul asupra reprezentantei unui stat mic !i a reu!it să o determine să voteze împotriva planului de împărţire. pe strada 'mos. ca să nu pricep eu0# ?$m&ătă dimineaţă. a spus domnul Dolodni.ine e pentru viaţă !i cine e pentru distrugere:. cel cu presa !i papetăria. cu toate că guvernul ei le promisese evreilor să i spri(ine# 9Dar pe dată:. ziceau ei. proprietarul Tipogra"iei Dolodni. iar în cazul în care asta n ar "i mers.'mos +z să se a&ţină.ale3o. 9au trimis un evreu isteţ care să i v$ndă pontul soţului diplomatei îndrăgostite !i o evreică isteaţă care să i v$ndă pontul soţiei Don Auanului diplomat. ca Lem&ergii să poată scoate din casă aparatul lor 565 .

care sim&olizează la >iali3 soarta poporului nostru. a continuat el. pe stradă. se va "ace c$nd va "i "oarte t$rziu la Ierusalim.Poveste despre dragoste si întuneric de radio negru !i greu !i să l pună pe masa de pe &alcon# /5ra singurul aparat de radio de pe strada 'mos. dar cu un pulover pe el: e "rig a"ară# Dar s$m&ătă dimineaţă s a dovedit că "atidica !edinţă ce urma să ai&ă loc în acea după amiază la La3e ?uccess va începe aici de a&ia seara. întruc$t se potrive!te cu noul său rol de cititor "ervent al ziarelor !i de al nostru analist politic !i militar# Mama a spus: J Da. !i a!a toată strada o să poată auzi transmisia în direct !i o să a"le verdictul !i ce ne rezervă viitorul /9dacă o mai "i vreun viitor după această s$m&ătă:0# J -umele La3e ?uccess. oră la care copilul ăsta tre&uie să "ie de mult în pat. at$t de departe de lumea mare. a o&servat tata. i se va îngădui să participe la acest eveniment. pentru că tre&uie să ne trezim dimineaţă să mergem la 566 . înc$t tot ce se petrece acolo nu a(unge la noi dec$t sla& !i întotdeauna cu înt$rziere# 1otarea. pe &alconul apartamentului de deasupra !i pe &alconul de peste drum. în curte. peste dealuri !i *ăt departe. aproape de miezul nopţii. înălţimii 1oastre. dacă nu c*iar din întregul Derem 'vra*am#0 + să l dea la maCimum !i noi o să ne adunăm în apartamentul Lem&ergilor. este opusul Mării Lacrimilor. au descoperit ei. din cauza di"erenţei orare între -eO @or3 !i Ierusalim sau poate din cauză că Ierusalimul era un loc at$t de izolat.

ci sute de siluete întunecate pictate pe p$nza 567 . la s"$r!itul căreia mama a zis: J Poate că ar "i mai &ine. unii ţin$nd pe umeri copii somnoro!i. în curţile învecinate. o scurtă conversaţie în polonă !ci"ien ic3 !i rusă iani*aciu ică. m am trezit# Patul meu era su& "ereastra care clădea spre stradă. spre s"$r!itul votării.'mos +z !coală# Mama !i tata au sc*im&at c$teva "raze rapide. unii în *ainele de culcare !i alţii cu *aină !i cravată. unii &ăr&aţi cu pălării sau !epci. altele în capoate !i cu e!ar"e pe cap. !i o să ascultăm transmisia din &alconul Lem&ergilor. mulţimi de um&re stăteau str$nse laolaltă în tăcere la lumina gal&enă a "elinarului. unele "emei cu capul descoperit. dar noi o să stăm a"ară. !i dacă rezultatul e pozitiv o să te trezim c*iar !i la miezul nopţii !i o să ţi spunem# Iţi promitem# După miezul nopţii. vecini. pe &alcoane. de parcă nu ar "i "ost oameni adevăraţi. la gard. iar la marginea mulţimii am o&servat ici !i colo c$te o "emeie &ătr$nă !ez$nd pe un ta&uret sau un &ăr&at "oarte &ătr$n care "usese cărat în stradă cu scaun cu tot# %ntreaga mulţime părea să "i "ost pre"ăcută în piatră în acea tăcere înspăim$ntătoare a nopţii. cuno!tinţe !i străini. ca o adunare uria!ă de sta"ii# ?ute de oameni care nu scoteau nici un sunet. să mergi în seara asta la culcare ca de o&icei.a într un vis de groază. în curtea noastră. a!a că tot ce aveam de "ăcut era să mă ridic în genunc*i !i să mă uit printre lamelele o&loanelor# M am cutremurat# . la urma urmei. pe mi(locul străzii.

de &uze des"ăcute ca de sete !i oc*i larg desc*i!i. citea numele ultimelor ţări de pe listă. lugu&ră. &razilianul +sOaldo 'ran*a# )nul după altul.Poveste despre dragoste si întuneric întunericului p$lp$itor# De parcă ar "i murit în picioare# -u se auzea nici o vor&ă. aspră. nici înainte. urmat imediat de răspunsul reprezentantului acestora# )7??: da# 'nglia: se a&ţine# 7egatul )nit: se a&ţine# )7??: da# )?': da# )ruguaG: da# 1enezuela: da# @emen: nu# Iugoslavia: se a&ţine# 'ici vocea s a oprit &rusc !i o tăcere ca de pe altă lume a co&or$t !i a îng*eţat întreaga scenă. tuse sau pas# -ici un ţ$nţar nu &$z$ia# Doar vocea pro"undă. strada noastră îndepărtată. un pic răgu!ită s a întors. în ordinea al"a&etică engleză. nici de atunci încoace# 'poi vocea pro"undă. de la marginea cartierului Derem 'vra*am din nordul Ierusalimului. a!a cum n am mai auzit în viaţa mea. o tăcere a sute de oameni care î!i ţin răsu"larea. a crainicului american z&iera din radioul dat la maCimum !i "ăcea să tremure aerul nopţii sau poate că era vocea pre!edintelui 'dunării. "ăc$nd aerul să tremure în vreme ce totaliza. o tăcere îngrozită. a urlat !i ea 568 . cu o uscăciune aspră de&ord$nd de emoţie: treizeci !i trei pentru# Treisprezece împotrivă# Eece a&ţineri !i o ţară a&sentă de la votare# 7ezoluţia este apro&ată# 1ocea lui a "ost îng*iţită de un urlet care a iz&ucnit din radio. revărs$ndu se din galeriile sălii de la La3e ?uccess !i după vreo două clipe de !oc !i neîncredere.

pătrunzător. !i pentru o clipă am "ost între ei. !i peste o clipă eram înapoi pe umerii tatei. a!a cum nu i am mai văzut nici înainte. un strigăt care ar "i putut muta st$ncile. în îm&răţi!area lor. dar nu m am mai o&osit să mi pun căma!ă sau pulover !i am ţ$!nit pe u!ă !i un vecin sau un străin m a cules de (os ca să nu "iu călcat în picioare !i am "ost trecut din m$nă în m$nă p$nă ce am aterizat pe umerii tatei.'mos +z pe loc. care ţi îng*eţa s$ngele. nu vor&e sau (ocuri de cuvinte sau lozinci 569 . neav$nd nimic din strigătele spectatorilor de pe terenurile de sport sau ale mulţimilor entuziaste care se dezlănţuie. !i în clipa următoare ţipătul de groază a "ost înlocuit de urlete de &ucurie !i de un amestec de strigăte răgu!ite !i 9Poporul evreu trăie!te: !i cineva încerca să c$nte 9Hati3va*: !i "emeile ţipau !i &ăteau din palme !i 9'ici. iar tatăl meu cel "oarte cult !i politicos stătea acolo strig$nd c$t îl ţineau &o(ocii. nici după aceea. clădiri !i copaci. aproape de poarta noastră din "aţă# Tata !i mama stăteau acolo îm&răţi!aţi ca doi copii pierduţi în pădure. în Ţara pe care au iu&it o stră&unii no!tri:. !i am sărit în pantaloni. nu un strigăt de &ucurie. ca !i cum tuturor morţilor care au murit vreodată aici !i tuturor celor care urmează să moară li s a o"erit o scurtă ocazie să strige. poate mai degra&ă ca un ţipăt de groază !i uimire. un strigăt cataclismic. într un prim strigăt cumplit care !i a croit drum prin întuneric. !i întreaga mulţime a început să se înv$rtă încet în (urul ei. ca !i cum ar "i "ost într o imensă &etonieră !i nu mai eCistau interdicţii.

Datamon. de asemenea. care nu putea să c$nte !i nu !tia cuvintele c$ntecelor îndrăgite. &ăr&atul cel drag 570 . ci un singur strigăt lung !i dezgolit. !i m$na mamei ne m$ng$ia pe am$ndoi iar !i iar. p$nă la capătul plăm$nilor aaaa*** !i c$nd a rămas "ără su"lare a tras aer în piept ca un om care se îneacă !i a continuat să strige. în casa 'is*ei din Tal&ie* !i în casa &ăr&atului din magazinul de îm&răcăminte. însă tata. doar zonele evreie!ti.Poveste despre dragoste si întuneric sioniste. poate ca să ne aline sau poate că nu. toată lumea c$nta. poate că din ad$ncuri încerca !i ea să împărtă!ească strigătul cu el !i cu mine !i cu întreaga stradă întreg cartierul întreg ora!ul !i întreaga ţară mama mea cea tristă încerca să participe de data aceasta nu. pentru că ?*ei3* Aarra*. ci a ţinut o mai departe cu strigătul lui lung. ca înainte de a "i "ost născocite cuvintele# Dar ceilalţi c$ntau acum. cu siguranţă nu întreg ora!ul. pentru că poate că "ără să mi dau seama îl a(utam pe tata să strige. nu s a oprit. nici măcar strigăte de &ucurie. &ăr&atul acesta care voia să "ie un pro"esor "aimos !i merita să a(ungă a!a ceva !i acum nu mai era dec$t aaa****# 2i am "ost surprins să văd m$na mamei m$ng$indu l pe capul ud !i pe cea"ă !i apoi am simţit m$na ei pe capul !i pe spatele meu. >a3aa !i Tal&ie* tre&uie să ne "i ascultat în noaptea aceea învăluite într o tăcere ce poate că semăna cu tăcerea îngrozită a!ternută peste cartierele evreie!ti înainte de anunţarea rezultatului votării# In casa ?ilOanilor din ?*ei3* Aarra*.

!i 9Dumnezeu va reclădi 6alileea: !i 91ino să vezi N ce măreaţă e această zi: !i. la orele mici ale dimineţii. poate că au stat la "erestre să vadă cele c$teva "ocuri voioase de arti"icii care au s"$!iat întunericul. sticle cu sucuri de "ructe. în ţara pe care au iu&it o stră&unii no!tri:. claCoanele ma!inilor mugeau.'mos +z 6epetto cu pungile de su& oc*ii lui milostivi. se auzeau sunete puternice de s*o"ar din toate sinagogile. domnul 'uster !i a desc*is dintr odată prăvălia !i toate c*io!curile de pe strada Eep*ania* !i strada 6eula !i strada . în întregul Derem 'vra*am !i în toate cartierele evreie!tiF au apărut steaguri !i lozinci scrise pe "$!ii de p$nză. str$ng$nd din &uze în tăcere# . în m$inile evreilor !i că alţi oameni aveau să se mute în casele acelea &oltite din piatră tranda"irie !i în acele vile cu multele lor corni!e !i arcade# 'poi au "ost dansuri !i plan!ete pe strada 'mos.alea Aa""a !i .ancelarului !i . nici Tal&ie* sau >a3aa nu !tiau !i n aveau cum să !tie că peste cinci luni o să cadă goale.*iar !i papagalii tăceau# 2i "$nt$na din &azinul din grădină# .alea 7egele 6eorge s au desc*is !i &arurile s au desc*is în tot ora!ul !i au o"erit răcoritoare !i gustări !i c*iar &ăuturi alcoolice p$nă ce s a crăpat de ziuă. iar sulurile cu Tora erau scoase din c*ivoturile s"inte !i se prindeau în dans. nu era săr&ătoare în noaptea asta# 5i tre&uie să "i auzit sunetele &ucuriei de pe străzile evreie!ti. !i 9înalţă "lamura sus către ?ion: !i 9'ici. mai t$rziu. &ere !i 571 .*iar dacă nici Datamon. neatinse.

!i poliţi!ti englezi uluiţi erau tra!i !i ei în cercurile de dansatori !i îm&l$nziţi cu cutii de &ere !i cu lic*ioruri dulci. după plecarea englezilor.Poveste despre dragoste si întuneric vin treceau din m$nă în m$nă !i de la o gură la alta. pe c$nd rătăceam pe acolo. &ătr$ni. artilerie. dar în noaptea asta. acolo. copii !i sugari din acele mulţimi de evrei care dansau. c*e"uiau. ci de parcă ar "i !tiut !i ar "i &ătut în cuie ceea ce !tia. vineri. !i petrecăreţi "renetici se căţărau pe ma!inile &lindate engleze!ti !i "luturau drapelul statului ce nu se întemeiase încă. printre cercurile de dansatori !i petrecăreţi. uită te "oarte 572 . un întreg procent din oamenii entuziasmaţi care s au revărsat pe străzi în acea noapte aveau să moară în răz&oiul pe care ara&ii l au pornit înainte de a trece !apte ore de la decizia 'dunării 6enerale de la La3e ?uccess !i aveau să "ie a(utaţi. de la est !i de la nord. înlăcrimaţi. străinii se îm&răţi!au pe stradă !i se sărutau. uită te &ine. "emei. se *otăr$se că are dreptul să "ie întemeiat# 2i avea să "ie întemeiat după o sută !i !aizeci !i !apte de zile !i nopţi. nu ca !i cum mi ar "i cerut o. &lindate. de la sud. însă unul din "iecare sută de &ăr&aţi. armatele regulate din cinci state ara&e care ne au invadat cu intenţia de a pune capăt noului stat în răstimp de una două zile de la proclamarea lui# %nsă tata mi a spus. avioane de v$nătoare !i &om&ardiere. de "orţele armate regulate ale Ligii 'ra&e. copile. în noaptea de 2I noiem&rie HI=X. coloane de in"anterie. H= mai HI=8. la La3e ?uccess. !i eram călare pe umerii lui. &eau !i pl$ngeau de &ucurie.

ci ca să intre !i el !i să se culce l$ngă mine. poate la trei sau patru. era părta! la ea. iar "etele s au amestecat !i ele. care erau leoarcă de sudoare din îng*esuiala mulţimii. at$ta doar că m$na lui îmi m$ng$ia u!or părul# . să nu ţi scape nimic. ce le au "ăcut ni!te *uligani lui !i "ratelui său. indi"erent din ce motiv. pentru că n o să uiţi noaptea asta p$nă la ultima ta su"lare !i o să le spui copiilor. "iule. la "el ca ale mele /!i aveam o regulă de "ier: niciodată. nu ca să mă certe că am intrat în pat cu *ainele pe mine. complet îm&răcat# 2i după o vreme m$na tatei a ridicat pătura pe întuneric. "ără să mă numească vreodată înălţimea 1oastră sau Preacinstitul Domn. &unicul 'le3sandr. David. să nu intri în a!ternut cu *ainele de stradă0# Tata a stat l$ngă mine c$teva minute !i nu a zis nimic. m am t$r$t su& pătura mea pe întuneric.'mos +z &ine. !i era !i el cu *ainele. iar a doua zi. c$nd tatăl său. la o oră la care copilul ăsta n a avut niciodată voie să nu doarmă &u!tean în patul lui. &rutele au re"uzat să i înapoieze pantalonii rupţi !i l au atacat pe tatăl 573 . la +dessa. a venit la !coală să înregistreze o pl$ngere.a !i cum în această &eznă tata se trans"ormase în mama# 'poi mi a spus în !oaptă. cu toate că în mod normal nu putea su"eri tăcerea !i se gră&ea să o izgonească# %nsă de data asta nu s a atins de tăcerea care era între noi. nepoţilor !i strănepoţilor tăi despre noaptea asta c$nd noi o să "im de mult du!i de pe lume# 2i "oarte t$rziu. !i ce i au "ăcut ni!te &ăieţi neevrei la !coala lui poloneză din 1ilna.

la !apte. în mi(locul terenului de sport. în vreme ce noi !i pro&a&il !i toţi vecinii no!tri dormeam. 9>rutele s ar putea să se ia !i de tine c$ndva pe stradă sau la !coală# ? ar putea să o "acă tocmai pentru că e!ti un pic ca mine# %nsă de acum încolo. c*iar su& "runtea lui înaltă. zic$nd că evreii sunt a!a !i pe dincolo. !i dintr odată. l au silit să se întindă pe pava( !i i au scos !i lui pantalonii. înainte sau după acea noapte. nu l am văzut pl$ng$nd nici în noaptea aceea: era prea întuneric# Doar m$na mea st$ngă l a văzut# După c$teva ore.Poveste despre dragoste si întuneric lui. niciodată n o să "ii &rutalizat doar pentru că e!ti evreu !i pentru că evreii sunt a!a !i pe dincolo# 'sta nu# . cu m$na încă rătăcindu i prin părul meu /pentru că nu era o&i!nuit să mă m$ng$ie0. iar "etele r$deau !i "ăceau glume neru!inate. de "apt. spre spitalul Hadassa* de pe Muntele ?copus# %n toată ţara ara&ii au atacat auto&uzele evreie!ti de pe !osele. &unicul. tata mi a spus su& pătura mea în primele ore ale lui <0 noiem&rie HI=X. în vreme ce pro"esorii se uitau !i nu ziceau nimic sau poate că r$deau !i ei# 2i tot cu o voce de întuneric. nici măcar c$nd a murit mama. su& oc*ii lui. degetele mele au dat de lacrimi# -iciodată în viaţa mea. în ?*ei3* Aarra* s a tras într o am&ulanţă evreiască a"lată în drum spre centrul ora!ului. în loc de oc*elari.o să se mai înt$mple# Din noaptea asta s a terminat# Pe veci#: 'm întins m$na somnoros să i ating "aţa. din clipa în care avem statul nostru. au ucis !i au rănit pasagerii !i au tras cu 574 . nu l am văzut pe tata pl$ng$nd# 2i.

oran. deoarece englezii au zădărnicit încercările Hagana*ului de a lansa contraatacuri. răcnind versete din . &a c*iar le au con"iscat armele !i au arestat !aisprezece dintre ei# %n ziua următoare. au condus mulţimea care a năvălit în centrul comercial evreiesc din capătul de est al străzii Mamilla !i a (e"uit !i a ars toată zona# Patruzeci de magazine au ars din temelii# ?oldaţii !i poliţi!tii englezi au "ormat &ariere pe strada Prinţesa MarG !i au împiedicat "orţele de apărare Hagana* să vină în a(utorul evreilor care au "ost prin!i în centrul comercial.'mos +z arme u!oare !i cu mitraliere în su&ur&ii !i în a!ezările izolate# . i au arestat mem&rii !i le 575 . circa două sute de evrei !i ara&i# De la începutul lui decem&rie HI=X p$nă în martie HI=8 iniţiativa a "ost în m$inile "orţelor ara&eF evreii din Ierusalim !i de prin alte părţi au "ost siliţi să se mulţumească cu apărarea statică. inton$nd c$ntece s$ngeroase. sute de ara&i înarmaţi au ie!it din +ra!ul 1ec*i. url$nd 9id&a* al @a*ud: /să i măcelărim pe evrei0 !i trăg$nd ra"ale în aer# Poliţia engleză îi însoţea. al cărui proprietar se pare că era ara&# %n prima săptăm$nă a tul&urărilor au "ost uci!i vreo douăzeci de evrei# P$nă la s"$r!itul celei de a doua săptăm$ni au murit. ca represalii. în toată ţara. iar ma!inile &lindate engleze!ti. unde conducătorii religio!i au cerut un (i*ad împotriva evreilor# După c$teva zile. organizaţia paramilitară Irgun a ars complet cinematogra"ul 7eC.omitetul ?uprem 'ra& condus de Aamal Husseini a declarat grevă generală !i a trimis mulţimile pe străzi !i în mosc*ei. după cum s a spus.

Ierusalimul evreiesc era treptat despărţit de restul ţării# ?ingurul drum care îl lega de Tel 'viv era &locat de "orţele ara&e. @emin Mos*e. !i asta cu preţul unor pierderi grele# Pe la s"$r!itul lui decem&rie HI=X părţile evreie!ti din Ierusalim erau asediate de"acto# 8orţele regulate ira3iene. Me3or HaGim !i 7amat 7a*el. com&usti&il !i muniţii dec$t prin intermediul convoaielor# In vreme ce englezii continuau să guverneze !i î!i "oloseau puterea în principal ca să i a(ute pe ara&i în răz&oiul lor !i ca să lege m$inile evreilor. cum erau cartierul 5vreiesc dintre zidurile +ra!ului 1ec*i. distri&uind o 576 . împreună cu sute de voluntari înarmaţi din ţările ara&e învecinate !i vreo două sute de soldaţi englezi care "ugiseră la ara&i !i luptau alături de ei. cărora administraţia &ritanică le permisese să preia controlul asupra staţiei de pompare a apei de la 7os* *a 'Gin. au su"erit un asediu în interiorul asediului. iar convoaiele care cărau *rană !i alte provizii nu !i puteau croi drum dec$t în sus dinspre coastă.Poveste despre dragoste si întuneric au con"iscat armele# 8orţele ara&e semiregulate. "iind izolate de celelalte părţi evreie!ti ale ora!ului# )n 9comitet de criză: creat de 'genţia 5vreiască diri(a raţionalizarea *ranei !i cisternele care treceau pe străzi între &om&ardamente. au &locat !oselele !i au redus prezenţa evreiască la un mozaic spart de a!ezări asediate !i grupuri de a!ezări care nu puteau "i alimentate cu *rană. au aruncat în aer instalaţiile de pompare !i Ierusalimul evreiesc a rămas "ără altă apă dec$t cea din puţuri !i rezervoare# Eonele evreie!ti izolate.

am trăit luni întregi în întuneric sau la lumina lum$nărilor# 'partamentul nostru îng*esuit. cuno!tinţe. za*ărul. vecini. legumele. ni se alăturau din c$nd în c$nd vreo douăzeci sau douăzeci !i cinci de persoane. un &ătr$n pe (umătate ne&un care î!i zicea pro"etul Ieremia !i (elea mereu distrugerea Ierusalimului !i 577 . re"ugiaţi din cartierele de pe linia "rontului. s a trans"ormat într un adăpost antiaerian pentru locuitorii din apartamentele de deasupra noastră. "iind considerat mai sigur în caz de &om&ardament !i "ocuri de armă# Toate geamurile au "ost scoase !i am &aricadat "erestrele cu saci cu nisip# 'm trăit într un întuneric neîntrerupt. dat "iind că era practic imposi&il să "aci rost de para"ină. zi !i noapte. ca de pe!teră. din martie HI=8 p$nă în august sau septem&rie# In acest întuneric ad$nc !i în aerul rău mirositor. p$nă ce proviziile s au epuizat !i primeam în loc. ouăle !i alte alimente erau raţionalizate cu stricteţe !i se distri&uiau "amiliilor pe &aza unui sistem de cupoane. care era ca un "el de su&sol. raţii sărăcăcioase de lapte pra". laptele. pesmeţi !i pra" de ouă cu miros ciudat# Medicamentele !i alte articole medicale aproape că se epuizaseră# 7ăniţii erau uneori operaţi "ără anestezie# 'limentarea cu curent electric s a întrerupt !i.'mos +z găleată de apă de persoană la două sau trei zile# P$inea. care dormeau pe saltele !i pe rogo(ini# Printre ei erau două "emei "oarte &ătr$ne care !edeau toată ziua pe podeaua coridorului privind în gol. care nu avea pe unde să iasă. din c$nd în c$nd. străini.

$t despre HaGa 5litsede3. "ugiseră din casa lor de pe linia "rontului. cu vocea sa stridentă. !i s au re"ugiat la noi# 'cum stăteau culcaţi.Poveste despre dragoste si întuneric prevestea pentru noi toţi camerele de gazare ara&e de l$ngă 7amalla* 9unde au început de(a să gazeze 2H00 de evrei pe zi:. precum !i &unicul 'le3sandr. (N. *'iasaf. !i multă vreme n am !tiut dacă era viu sau mort. soarta &i&liotecii !i a manuscriselor sale preţioase pe care a tre&uit să le lase în urmă în Talpiot !i pe care cine !tie dacă o să le mai vadă vreodată# . înrolat în Palmac*. a scris despre cele trăite de el în 7ăz&oiul de 5li&erare în cartea sa ?a&ia însetată (Ierusalim. 'riei. al căror "iu. era cine !tie unde. 37@?). să "ugă din Talpiot. la ni!te prieteni#0 )nc*iul Aosep* depl$ngea necontenit. 'riel 5litsede3. îm&răcaţi complet !i încălţaţi. a. al &unicului 'le3sandr /mătu!a Eippora* murise în HI=M0. ateriz$nd !i ei 20 1ărul tatălui meu. unc*iul Aosep* însu!i pro"esorul Dlausner cu cumnata sa HaGa 5litsede3: cei doi au reu!it. aproape înlăcrimată. &unica ?*lomit !i "ratele mai mare. plecase din Talpiot împreună cu soţia sa !i stăteau în 7e*avia. ni s a spus. văduv. se înrolase !i lupta ca să apere Talpiotul. rănit sau prizonier#20 ?oţii Miudovni3. &a dormind.) 578 . &a tre(i pentru că din cauza întunericului era greu de deose&it noaptea de zi pe podeaua &ucătărioarei noastre. unicul ei "iu. din >eit @israel. care "usese izolat !i încercuit. practic în ultimul minut. 6ri!a. care era considerat locul cel mai puţin zgomotos din apartament# /2i domnul 'gnon.

unde. care putea p$nă la ceruri 579 . datorită unei perec*i de !osete de ale sale pe care i le împrumutase lui MatitGa*u Miudovni3. a!a cum "ăcea de o&icei c$nd voia să alunge tăcerea sau să împră!tie m$*nirea# 5 limpede că dragul nostru MatGa.um domnul Miudovni3 n a venit înapoi nici în ziua următoare. lini!tită că soţul ei nu se a"lă printre morţi# . a reu!it să identi"ice cadavrul care "usese lovit de un o&uzF se pare că doamna Miudovni3 nu reu!ise să l recunoască pentru că nu mai avea "aţă# %n lunile de asediu mama. !i toată noaptea procesiuni de oameni se căţărau peste noi în drum spre closet. tata !i eu am dormit pe o saltea la capătul coridorului. a declarat el.'mos +z în apartamentul nostru. de MatitGa*u Miudovni3# Domnul Miudovni3 a plecat într o dimineaţă !i seara nu a venit înapoi# -u s a întors nici a doua zi# '!a că soţia lui s a dus la morga municipală. tata a început să glumească. s a uitat &ine peste tot !i s a întors "ericită. tata a devenit &rusc serios !i s a dus el însu!i la morgă. alături de alte "amilii ce se îng*esuiau toate în cămăruţa care înainte de răz&oi "usese odaia mea# Mă uitam la domnul Miudovni3 cu veneraţie. pentru că s a dovedit că este cel care a scris cartea verzuie pe care o "oloseam cu toţii la !coala Tac*3emoni: 'ritmetica pentru clasa a treia. !i a găsit vreo "rumuseţe com&atantă în "ustă 3a3i !i acum e camaradul ei de trup /asta era (alnica lui încercare de a "ace o poantă0# Dar după un s"ert de oră de veselie căznită.

lădirea a "ost distrusă în întregime !i &ănuiala a căzut pe poliţi!tii englezi care au dezertat. în inima Ierusalimului evreiesc# .lădirile cu !ase eta(e au "ost trans"ormate în moloz !i dintr o mare parte a străzii au mai rămas doar ruine# . 9Aos cu represiunea &ritanică 580 . care "usese amplasat pe o alee îngustă ce se desprindea din strada Eep*ania*. se zg$lţ$ia tot dealul. o organizaţie care î!i zicea 9'rmata >ritanică 8ascistă: a aruncat în aer trei camioane încărcate cu dinamită pe strada >en @e*uda.Poveste despre dragoste si întuneric pentru că nu aveai ce apă să tragi !i pentru că "ereastra era &locată cu saci de nisip# La c$teva minute o dată.incizeci !i doi de evrei care locuiau acolo au "ost uci!i în casele lor. în engleză. pentru Irgun /97u!ine per"idului 'l&ion4:. iar casele construite din piatră se zg$lţ$iau !i ele# Mă trezeau uneori strigăte în"iorătoare. c$nd vreunul dintre cei care dormeau în apartament avea un co!mar# Pe H "e&ruarie o ma!ină capcană a eCplodat în dreptul clădirii ziarului evreiesc de lim&ă engleză. cei care apărau @emin Mos*e au reu!it să respingă un atac masiv al trupelor ara&e semiregulate# Duminică 22 "e&ruarie. trec$nd de partea ara&ilor# Pe H0 "e&ruarie. tatăl meu cel miop s a dus la cartierul general al 6ărzii -aţionale. Palestine Post# . c$nd cădea un o&uz. iar circa o sută cincizeci au "ost răniţi# In acea zi. !i s a o"erit să se înroleze# ' tre&uit să recunoască "aptul că eCperienţa lui militară anterioară se limita la compunerea unor a"i!e ilegale. la zece !i !ase minute dimineaţa.

pe care n o mai înt$lnisem dec$t la adulţi# 6ari&aldi ne a dat sarcina să scotocim prin toate curţile !i magaziile după saci goi /9o să i umplem cu nisip:0 !i după sticle /9cineva !tie cum să le umple cu un cocteil care o să i pară inamicului "oarte gustos:0# 'm mai "ost instruiţi !i să culegem nal&ă săl&atică. 6ari&aldi. de pe parcele necultivate sau din curţi dosnice părăginite# 'ceastă *u&eize* 581 . care "uma o ţigară !i care ne a "ost prezentat pe numele lui conspirativ. cu un soi de neutralitate ironică.asa de 5ducaţie. iar ora!ul era în pragul "oametei. *u&eize*. lipsit de apă !i risc$nd epidemii# 2colile din zona noastră erau înc*ise de la (umătatea lui decem&rie HI=X# -oi. pe care o !tiam cu toţii pe numele ei ara&.'mos +z nazistă4: !i altele asemenea0# Pe HH martie ma!ina &ine cunoscută a consulului general american. ne a vor&it "oarte serios timp de vreo douăzeci de minute. îm&răcat le(er în 3a3i. sediul &irourilor organizaţiilor din Ierusalim !i din întreaga ţară# + parte a clădirii a "ost distrusă în eCplozie !i zeci de oameni au "ost uci!i sau răniţi# In cea de a treia săptăm$nă din martie încercările de a aduce convoaie cu provizii dinspre coastă au e!uat: asediul s a înăsprit. copiii din clasele a treia !i a patra de la Tac*3emoni !i . am "ost adunaţi într o dimineaţă într un apartament gol din strada Malac*i# )n t$năr ars de soare. a intrat în curtea clădirii 'genţiei 5vreie!ti. cu !o"erul ara& al consulului general la volan.

dar aveau gust mult mai rău# Mai aveam !i o misiune îndeplinită prin rotaţie: c$tă vreme era lumină. doi dintre noi tre&uia să supraveg*em de pe un acoperi! &ine amplasat din strada +&adia* ta&ăra armatei engleze din . din clasele a patra !i a cincea. la cartierul general# 6ari&aldi însu!i m a &ătut pe spate !i mi a aruncat o căutătură piezi!ă# %mi amintesc eCact vor&ele pe care mi le a spus. în cutii !i în saci.Poveste despre dragoste si întuneric a(uta întru c$tva la îndepărtarea ororii "oametei# Mamele o "ier&eau sau o pră(eau !i apoi "ăceau din ea c*i"tele sau piure. iar din c$nd în c$nd unul dintre noi "ugea p$nă la centrul de operaţiuni din apartamentul de pe strada Malac*i ca să i spună lui 6ari&aldi sau unuia dintre ad(uncţii săi cu ce se îndeletnicesc englezii !i dacă sunt semne de pregătire a plecării# >ăieţii mai mari.azarma ?c*neller.uv$nt cu cuv$nt# 'u trecut de atunci cincizeci !i trei de ani !i n am uitat nici în ziua de azi# 582 . în vreme ce î!i scărpina părul de pe piept prin căma!a desc*eiată: 98oarte "rumos# ? ar putea să mai auzim de tine într o &ună zi#: . care erau verzi ca spanacul. au "ost instruiţi de 6ari&aldi să ducă mesa(e între di"eritele posturi ale Hagana*ului de la capătul străzii Eep*ania* !i din (urul cartierului &u*arian# Mama m a po"tit să 9dau dovadă de adevărată maturitate !i să mă las de (ocurile astea copilăre!ti:. dar n am putut să i "ac pe plac# 5ram deose&it de priceput la adunarea sticlelor: într o singură săptăm$nă am iz&utit să adun o sută patruzeci !i !ase de sticle goale !i le am cărat.

(eluirile unc*iului Aosep* !i pl$nsul străpungător. surdă la gălăgia *oardei de colocatari care se ciondăneau c$t e ziua de lungă în su&marinul nostru întunecat !i ur$t mirositor. căreia "iica ei mută îi sc*im&a scutecele ude în "aţa noastră# -u voi !ti niciodată ce scria mama: n a a(uns la mine nici un caiet de al ei# Poate că le a ars pe toate înainte de a se sinucide# -u am nici măcar o pagină întreagă scrisă de m$na ei# In (urnalul Eertei '&rams3i am găsit scris. ignor$nd o&uzele care