TERMENUL DE UMANISM (din latin: humanitas = omenie, umanitate) are dou semnificaii:

Poziie filozofic care pune omul i valorile umane mai presus de orice, orientndu-se n special asupra omului ca individ. Omul constituie astfel valoarea suprem, este un scop n sine i nu un mijloc. Umanismul implic un devotament pentru cutarea adevrului i moralitii prin mijloace umane, n sprijinul intereselor umane. Axndu-se pe capacitatea de autodeterminare, umanismul respinge validitatea justificrilor transcendentale cum ar fi dependena de credin, supranaturalul sau textele pretinse a fi revelaii divine. Umanitii susin moralitatea universal bazat pe condiia uman ca loc comun, sugernd c soluiile problemelor sociale i culturale umane nu pot fi provincialiste. Micare spiritual care st la baza Renaterii, aprut n Italia n secolul al XIV-lea i care s-a extins n mod progresiv n Europaapusean pn n secolul al XVII-lea. Ea este marcat de rentoarcerea la textele antichitii greco-romane, care servesc ca modele ale modului de via, de gndire i de creaie artistic. Caracteristici:

increderea in libertatea, demnitatea si perfectabilitatea omului; increderea in ratiune; promovarea omului universal; armonia dintre om si natura; admiratia fata de valorile antichitatii greco-latine; in centrul preocuparilor umanistilor se afla omul;

Umanismul Romanesc
Pe teritoriul tarii noastre, umanismul se dezvolta destul de tarziu (sec XVII) odata cu aparitia primilor carturari cunoscatori ai culturii antichitatii, a limbilor latina, greaca si slavona. Reprezentantii umanismului romanesc sunt cronicarii care sustin in operele lor idei fundamentale ale culturii romanesti:

originea latina a poporului si a limbii romane; continuitatea existentei acestui popor pe teritoriul romanesc; unitatea tuturor romanilor din provinciile romanesti; rolul civilizator al tipariturilor; forta educativa a istoriei; credinta in adevar si documente; dorinta de a salva oamenii de ignoranta

CRONICILE:

Denumirea vine de la latinescul Chronica care inseamna istorie pe ani. Cronicile sunt lucrari istoriografice care prezinta evenimente istorice intr-o ordine cronologica. Ele au fost scrise in limba slavona si aici descoperim primele incercari de realizare a unei literaturi originale romanesti.Reprezentanti: 1. Grigore Ureche 2. Miron Costin Cronicarii realizeaza prin operele lor un act de cultura. Ofera surse de inspiratie pentru scriitorii de mai tarziu. Au contribuit la dezvoltarea istoriografiei limbii si literaturii si au format constiinta nationala.

PRINCIPI SI CRONICARI: UN EXEMPLU SEMNIFICATIC DIN PERIOADA ACEASTA ESTE:

3. Dimitrie Cantemir

1. Grigore Ureche:
Manuscrisul autograf al Letopisetului lui Grigore Ureche s-a pierdut si de aceea multa vreme cronica a fost atribuita lui Nestor Ureche, tatal lui Grigore. Astazi este in afara de orice indoiala ca Letopisetul apartine lui Grigore Ureche asa cum stabilise in 1852 Mihail Kogalniceanu.Letopisetul Tarii Moldovei scris de Grigore Ureche in ultimii ani ai vietii este o opera determinata. Ea incepe cu anul intemeierii Moldovei (1359) cand s-au descalecat tara si se opreste in anul 1594 cand au venit Loboda cu oaste cazaceasca si au gonit pe Aron Voda de-n scaun si au ars Targul Iasi.Este necesar sa precizam ca au existat trei copisti ai Letopisetului (Simion Dascalul, Nisail Calugarul, Axinte Uricarul) care au considerat necesar, in momentul in care au copiat, sa completeze cronica cu ceea ce i-a scapat cronicarului sau n-a stiut. Interpretarile lui Simion Dascalul sunt lipsite de simt critic si au fost semnalate in mare parte si de cronicarii urmatori care le-au combatut. Grigore Ureche nu este interesat numai de cantitatea stirilor, ci si de calitatea lor. El nu scrie numai pentru a informa, ci si pentru a educa, pentru a oferi un indreptar de viata: sa ramaie feciorilor si nepotilor, sa le fie invatatura . Istoria este necesara ca sa nu se inece a toate tarile anii trecuti, este o datorie patriotica obligatorie pentru orice popor care vrea sa paseasca pe o prima treapta a culturii. Grigore Ureche este primul cronicar care simte nevoia de a respecta adevarul fortelor consemnate ca sa nu ma aflu scriitoriu de cuvinte desarte, ci de dreptate. Cronica oglindeste oranduirea feudala din prima jumatate a sec XVII al marii boierimi.

Cronicarul condamna sistemul de guvernare bazat pe autoritatea domneasca considerand ca domnitorul nu poate avea drept de viata si de moarte asupra supusilor sai; idealul statal al lui Ureche este regatul albinelor intemeiat pe armonia dintre matca si lucratoare. Preconizeaza pentru Moldova o carmuire dupa pravila, adica dupa legea scrisa pe Moldova este acest obiceiu de pier far-de munca, far-de judecata, far-de leac de vina.. Cronicarul manifesta o ura neimpacata impotriva cotropitorilor otomani groaza tuturor vecinilor de prin-prejur .

Invatatura limbii latine a inlesnit lui Ureche cunoasterea originii romane a poporului nostru; aduce argumente lexicale in sprijinul romanitatii, dar recunoaste ca in limba noastra s-au amestecat si cuvinte ale vecinilor macar ca de la rami ne tragem Vorbeste in chip surprinzator pentru intaia data despre unitatea neamului si originea sa comuna rumanii cati se afla locuitori in Tara Ungureasca si la Ardeal si la Mara Moresu, de la un loc santu cu moldovenii si toti de la Rami se trag. Letopisetul debuteaza cu legenda intemeierii Moldovei, urmeaza apoi mai mult de 46 de anidin istoria Moldovei care sunt doar insirati ca intr-un pomelnic deoarece izvoarele au fost insuficiente. Domnia lui Stefan cel Mare se bucura de cel mai mare spatiu in cronica; lui Ureche ii revine meritul de a fi fost primul biograf al marelui domnitor realizand si un portret moral al acestuia. Evenimentele consemnate, figurile domnitorilor au reprezentat surse de inspiratie pentru scriitorii de mai tarziu; descoperim in cronica portrete, tablouri, mici caracterizari, schite de nuvele care reprezinta inceputurile unei literaturi romane originale

2. Miron Costin:
Miron Costin a inceput prin a scrie versuri intr-o perioada cand poezia nu era deloc o indeletnicire obisnuita. Poemul filosofic Viata Lumii a fost scris cand Miron Costin avea 40 de ani. Poezia are un moto extras din Ecleziast : vanitas vanitatum et omnia vanitas(desertaciunea desertaciunilor si toate sunt desarte) care concentreaza tema poemului larg raspandita in literatura universala, aceea a sortii alunecoase (Fortuna labilis) care nu poate fi stapanita. Viata omului este comparata cu o ata subtire care se poate rupe oricand, mari personalitati ale lumii sunt supuse si ele mortii asadar concluzia este una filosofica: existenta fiind scurta, omul trebuie sa se ilustreze prin fapte bune pentru ca binele este telul suprem al omului.

a. De Neamul Moldovenilor, din ce tara au iesit stramosii lor A fost scrisa de Miron Costin in ultimii anin ai vietii sale dupa multa ezitare si numai cand cronicarul a considerat ca detine suficienta informatie pentru argumentarea sa. Intreaga opera exprima sentimente de inalt patriotism. Exista la inceputul operei o predoslovie prin care autorul justifica scrierea acestei opere:inceputul tarilor acestora si neamului

moldovenesc si muntenesc si cati sunt si in tarile unguresti cu acest nume, romani si pana astazi, de unde sunt si din ce semintie, de cand si cum au descalecat aceste parti de pamant a scrie, multa vreme la cumpana au statut sufletul nostru. De Neamul Moldovenilor este o opera polemica care intentioneaza
sa puna la punct unii impostori cum a fost Simion Dascalul care a denigrat poporul roman. Miron Costin spune ca: nici este saga a scrie ocara viacinica unui neam. Cand ocarasc intr -o zi pe cineva este

greu a rabda; dara in veaci.

Aceasta opera chiar daca are in cuprinsul ei unele inexactitati, este de remarcat pentru informatiile si argumentele aduse in sprijinul ideii romanitatii poporului roman. b. Letopisetul Tarii Moldovei de la Aron Voda incoace Este scris in jurul varstei de 40 de ani in scopuri informative sa nu se uite lucrurile si cursul tarii si educative sa hie de invatatura ce este bine si ce este rau si de ce sa se fereasca si ce va urma.

Ca si la Grigore Ureche, in cronica lui Miron Costin, apar conceptele clasei boieresti si el e convins ca nu domnitorul trebuie sa conduca, ci si boierimea, iar cei mai mici trebuie sa se teama de cei mari. Cronicarul manifesteaza interes pentru toate aspectele vietii sociale, ura latirea puterii turcesti si lacomia Imperiului Otoman: pantecele turcilor fara fund. Valoarea literara a cronicii lui Costin o intrece pe cea a lui Ureche; Costin este un memorialist atent asupra vietii si asupra oamenilor, scriitor in adevaratul sens al cuvantului, prozator, zugrav de moravuri si caractere. Ultima parte a cronicii are desfasurarea epica a unui roman: exista descrieri, tablouri pitoresti care infatiseaza armata (cea poloneza, infanteria moldoveneasca) ca in romanele istorice. Autorul pare a se implica in evenimente pentru ca unele dintre ele s-au petrecut in timpul vietii sale. Datorita acestui fapt, atentia fata de eroi si intamplari este sporita. In explicarea victorii lor militare s-au infrangerilor, Miron Costin nu introduce factori divini, totusi crede in semne dumnezaiesti si interpreteaza calamitati naturale ca pe niste pedepse ceresti(interesanta este prin viziunea apocaliptica descrierea unei invazii de lacuste). Miron Costin are intuitie psihologica si tendinta de a filozofa pe marginea faptelor, reuseste astfel sa realizeze caracterizari, naratiuni umoristice etc. Fiind intr-o oarecare masura si filosof, cronicarul face un fel de teorie a cunoasterii vorbind despre cele cinci simturi si oprindu-se asupra importantei vazului. Influenta limbii vorbite este mai mica in opera lui Miron Costin, el fiind un cronicar cult intalnim totusi cateva expresii si proverbe populare:

lupul parul schimba, iar nu hirea. cum zice muldoveanul, nu sunt in toate zilele pastile. ca acela ce invata, sa apuca de sabie cu mana goala.

3.Dimitrie Cantemir
A fost primul romn ales membru al Academiei din Berlin n 1714. n opera lui Cantemir, influenat de umanismul Renaterii i de gndirea naintat din Rusia, s-au oglindit cele mai importante probleme ridicate de dezvoltarea social-istoric a Moldovei de la sfritul secolului al XVII-lea i nceputul secolului al XVIII-lea. Este considerat pn astzi unul dintre marii umaniti ai Europei.

Opere principale

DIVANUL sau Glceava neleptului cu lumea sau Giudeul sufletului cu trupul, scris n romn i tiprit la Iai n 1698. Aceast oper este prima lucrare filozofic romneasc. n aceast lucrare ntlnim disputele medievale despre timp, suflet, natur sau contiin. Dimitrie Cantemir sugereaz superioritatea omului asupra celorlalte vieuitoare, face din om un stpn al lumii, susine superioritatea vieii spirituale asupra condiiei biologice a omului, ncearc s defineasc concepte filosofice i s alctuiasc o terminologie filosofic. SACROSANCTAE SCIENTIAE INDEPINGIBILIS IMAGO 1700, lucrare filosofic n care ncearc s integreze fizica ntr-un sistem teist, n linia lui Bacon, un fel de mpcare ntre tiin i religie, ntre determinismul tiinific i metafizica medieval. Cantemir manifest un interes deosebit pentru astrologie i tiinele oculte, sacre, specifice Renaterii.

ISTORIA IEROGLIFIC, scris la Constantinopol n romn (1703 - 1705). Este considerat prima ncercare de roman politico-social. Cantemir satirizeaz lupta pentru domnie dintre partidele boiereti din rile romne. Aceast lupt alegoric se reflect printr-o disput filosofic ntre dou principii, simbolizate de Inorog i Corb. Lucrarea cuprinde cugetri, proverbe i versuri care reflect influena poeziei populare. ISTORIA CRETERII I DESCRETERII CURII OTOMANE (Istoria creterii i descreterii curii otomane), redactat n latin (Historia incrementorum atque decrementorum Aulae Othomanicae) ntre 1714 i 1716. n aceast lucrare, Dimitrie Cantemir a relatat istoria imperiului otoman i a analizat cauzele care ar fi putut duce la destrmarea sa. A insistat i asupra posibilitilor popoarelor asuprite de a-i recuceri libertatea. Lucrarea a fost tradus i publicat n limbile englez, francez i german. HRONICUL VECHIMEI A ROMANO-MOLDO-VLAHILOR, scris mai nti n latin, dar tradus apoi de autor n romn[3] (1719 - 1722), cuprinde istoria romnilor de la origini pn la desclecare. Susine ideea lui Miron Costin: originea latin comun a tuturor dialectelor romneti. Pentru scrierea acestei lucrri, Dimitrie Cantemir a consultat peste 150 de izvoare romne i strine n limbile latin, greac, polon i rus.

DESCRIPTIO MOLDAVIAE (Descrierea Moldovei), scris n latin (1714 - 1716), cnd tria n Rusia, la cererea Academiei din Berlin. Descriptio Moldaviae cuprinde trei pri:

Prima parte este consacrat descrierii geografice a Moldovei, a munilor, a apelor i a cmpiilor. Dimitrie Cantemir a elaborat prima hart a Moldovei. A prezentat flora i fauna, trgurile i capitalele rii de-a lungul timpului. Toponimele sunt scrise cu alfabet latin. n partea a doua a lucrrii este nfiat organizarea politic i administrativ a rii. S-au fcut referiri detaliate la forma de stat, alegerea sau ndeprtarea din scaun a domnilor, la obiceiurile prilejuite de nscunarea domnilor sau de mazilirea lor, de logodn, nuni, nmormntri. n ultima parte a lucrrii exist informaii despre graiul moldovenilor, despre slovele folosite, care la nceput au fost latineti, dup pilda tuturor celorlalte popoare a cror limb nc e alctuit din limba cea romn, iar apoi nlocuite cu cele slavoneti. Lucrarea prezint interes nu numai pentru descrierea geografic sau politic bine documentat, ci i pentru observaiile etnografice i folclorice. Dimitrie Cantemir a fost primul crturar romn care a cuprins n sfera cercetrilor sale etnografia i folclorul.