Sunteți pe pagina 1din 137

ORDINUL

nr.... din ..... pentru aprobarea reglementarii tehnice Cod de proiectare. Evaluarea actiunii vntului asupra constructiilor, indicativ CR 1-1-4/2012 n conformitate cu prevederile art.10 si art.38 alin. 2 din Legea nr.10/1995 privind calita tea n constructii, cu modificarile ulterioare, ale art.2 ali . (3) si alin. (4) din Regulamentul privind tipurile de reglementari tehnice si de cheltuieli aferente activitatii de reglementare n constructii, urbanism, amenajarea teritoriului si habitat, aprobat prin Hotarrea Guvernului nr.203/2003, cu modif carile si completarile ulterioare, si ale Hotarrii Guvernului nr.1016/2004 privind masurile pentru organizarea si realizarea schimbului de informatii n domeniul standardelor si reglementarilor tehnice, precum si al regulilor referitoare la serviciile societatii informationale ntre Romnia si Statele Membre ale Uniunii Europene, precum si Comisia Europeana, cu modificarile ulterioare, avnd n vedere Procesulverbal de avizare nr. 43/2011 al Comitetului Tehnic de Specialitate nr. 4 Actiuni asupra constructiilor, n temeiul art. 5 pct. II lit. e) si al art.13 alin.(6) din Hotarrea Guvernului nr.1631/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului, cu modificarile si completarile ulterioare, ministrul dezvoltarii regionale si turismului emite prezentul

O R D I N:
Art. 1. - Se aproba reglementarea tehnica Cod de proiectare. Evaluarea actiunii vntului asupra constructiilor, indicativ CR 1- 1- 4/2012, elaborata de Universitatea Tehnica Bucuresti, prevazuta n anexa *) care face parte integranta din prezentul ordin.
Art. 2. - Prezentul ordin se publica n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I si intra n vigoare la 30 zile de la data publicarii.

Art.3. - La data intrarii n vigoare a prezentului ordin, reglementarea tehnica tehnica Cod de proiectare. Bazele proiectarii si actiuni asupra const ctiilor. Actiunea vntului, indicativ NP 082 -04, aprobata prin Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 165/15.02.2005, cu modificarile si completarile ulterioare, se abroga.
Prezenta reglementare tehnica a fost adoptata cu respe tarea procedurii de notificare nr.RO/ .............din ............., prevazuta de Directiva 98/34/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 22 iunie 1998, de stabilire a unei proceduri pentru furnizarea de informatii n domeniul standardelor si reglementarilor tehnice, publicata n Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene L 204 din 21 iulie 1998, modificata prin Directiva 98/48/CE a Parlamentului Eur an si a Consiliului din 20 iulie 1998, publicata n Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene L 217 di august 1998.

MINISTRU Eduard HELLVIG


*)

Ordinul si anexa se publica si n Buletinul Constructiilor editat de catre Institutul tional de Cercetare-Dezvoltare n Constructii, Urbanism si Dezvoltare Teritoriala Durabi a "URBAN-INCERC", care functioneaza n coordonarea Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului.

Anexa

la Ordinul MDRT nr................../ 2012

PROIECT

COD DE PROIECTARE EVALUAREA ACTIUNII VNTULUI ASUPRA CONSTRUCTIILOR


Indicativ CR 1-1-4/2012

CUPRI NS
1
ELEMENTE GENERALE ....................................................................................................................................... 6

1.1 1.2 1.3 1.4 1.5 1.6


2

Scop si domeniu de aplicare.................................................................................................. 6 Referinte normative ............................................................................................................... 7 Ipote ze .................................................................................................................................... 7 Proiectarea asistata de ncercari............................................................................................ 8 Definitii si simboluri.............................................................................................................. 8 Combinarea actiunii vntului cu alte actiuni...................................................................... 13

VITEZA VNTULUI. PRESIUNEA DINAMICA A VNTULUI .................................................................14

2.1 2.2 2.3 2.4


3

Elemente generale................................................................................................................ 14 Valori de referinta ale vitezei si presiunii dinamice a vntului ........................................ 14 Rugozitatea terenului. Valori medii ale vitezei si presiunii dinamice a vntului ............ 17 Turbulenta vntului. Valori de vrf ale vitezei si pre dinamice a vntului............. 19

ACTIUNEA V NTULUI ASUPRA CLADIRILOR SI A ALTOR CONSTRUCTII .................................. 22

3.1 Elemente generale................................................................................................................ 22 3.2 Presiunea vntului pe suprafete .......................................................................................... 25 3.3 Forte din vnt ....................................................................................................................... 26 3.4 Coeficientul de raspuns dinamic al constructiei ................................................................ 28 3.4.1 Generalitati ................................................................................................................... 28 3.4.2 Evaluarea coeficientului de raspuns dinamic ............................................................. 28
4
COEFICIENTI AERODINAMICI DE PRESIUNE / SUCTIUNE SI DE FORTA ...................................... 31

4.1 Generalitati ........................................................................................................................... 31 4.2 Cladiri................................................................................................................................... 33 4.2.1 Generalitati ................................................................................................................... 33 4.2.2 Pereti verticali ai cladirilor cu forma dreptunghiulara n plan .................................. 34 4.2.3 Acoperisuri plate .......................................................................................................... 37 4.2.4 Acoperisuri cu o singura panta.................................................................................... 40 4.2.5 Acoperisuri cu doua pante ........................................................................................... 42 4.2.6 Acoperisuri cu patru pante........................................................................................... 44 4.2.7 Acoperisuri cu mai multe deschideri .......................................................................... 45 4.2.8 Acoperisuri cilindrice si cupole .................................................................................. 47 4.2.9 Presiuni interioare ........................................................................................................ 49 4.2.10 Presiunea pe pereti exteriori sau pe acoperisuri cu mai multe straturi de nchidere ...................................................................................................................................... 51 4.3 Copertine .............................................................................................................................. 53 4.4 Pereti izolati, parapete, garduri si panouri publicitare....................................................... 60 4.4.1 Pereti verticali izolati si parapete ................................................................................ 60 4.4.2 Factori de ecranare pentru pereti si garduri................................................................ 61 4.4.3 Panouri publicitare ....................................................................................................... 62 4.5 Coeficienti de frecare .......................................................................................................... 63 4.6 Elemente structurale cu sectiune rectangulara................................................................... 64 4.7 Elemente structurale cu sectiuni cu muchii ascutite.......................................................... 66
3

4.8 Elemente structurale cu sectiune poligonala regulata ....................................................... 67 4.9 Cilindri circulari................................................................................................................... 68 4.9.1 Coeficienti aerodinamici de presiune / suctiune exterioara....................................... 68 4.9.2 Coe ficienti aerodinamici de forta................................................................................ 71 4.9.3 Coeficienti aerodinamici de forta pentru cilindrii verticali asezati n lin ie .............. 72 4.10 Sfere .................................................................................................................................. 73 4.11 Structuri cu zabrele si esafodaje...................................................................................... 75 4.12 Steaguri............................................................................................................................. 78 4.13 Zveltetea efectiva l si factorul efectului de capat yl .................................................... 79
5 PROCEDURI DE DETERMINARE A COEFICIENTULUI DE RASPUNS DINAMIC ...............................82

5.1 5.2 5.3 5.4 5.5


6

Turbulenta vntului.............................................................................................................. 82 Procedura detaliata de determinare a coeficientului de raspuns dinamic......................... 83 Procedura simplificata de determinare a valorilor coeficientului d aspuns dinamic pentru cladiri ........................................................................................................................ 85 Deplasari si acceleratii corespunzatoare starii limita de serviciu a constructiei.............. 87 Criterii de confort ................................................................................................................ 88

FENOMENE DE INSTABILITATE AEROELASTICA GENERATE DE VRTEJURI ......................... 90

6.1 Generalitati ........................................................................................................................... 90 6.2 Considerarea efectului desprinderii vrtejurilor ................................................................ 90 6.3 Parametrii de baza pentru desprinderea vrtejurilor.......................................................... 90 6.3.1 Viteza critica a vntului, v crit,i ........................................................................................... 90 6.3.2 Numarul lui Strouhal, St ................................................................................................... 91 6.3.3 Numarul lui Scruton, Sc .................................................................................................... 93 6.3.4 Numarul lui Reynolds, Re................................................................................................. 93 6.4 Actiunea produsa de desprinderea vrtejurilor .................................................................. 94 6.5 Calculul amplitudinii deplasarii produse pe directie t nsversala vntului ..................... 94 6.6 Efectele vrtejurilor la cilindri verticali dispusi n linie sau grupati ................................ 99
ANEXA A (NORMATIVA) ZONAREA ACTIUNII VNTULUI N ROMNIA ..........................................102

ANEXA B (NORMATIVA)

EFECTELE TERENULUI ......................................................................................114

B.1 B.2 B.3 B.4

Tranzitia ntre categoriile de rugozitate 0, I, II, III, si IV................................................ 114 Calculul numeric al factorului orografic .......................................................................... 114 Cladiri si/sau structuri nvecinate ..................................................................................... 117 naltimea de deplasare a planului de cota zero ................................................................ 118
CARACTERISTICI DINAMICE ALE STRUCTURILOR ...........................119

ANEXA C (INFORMATIVA)

C.1 C.2 C.3 C.4 C.5 C.6

Generalitati ......................................................................................................................... 119 Frecventa proprie fundamentala ....................................................................................... 119 Vectorul propriu fundamental........................................................................................... 121 Masa echivalenta................................................................................................................ 122 Decrementul logaritmic al amortizarii.............................................................................. 123 Caracteristici dinamice ale structurilor de poduri............................................................ 125

ANEXA D (NORMATIVA)

ACTIUNEA VNTULUI ASUPRA PODURILOR .............................................129

D.1 Elemente generale.............................................................................................................. 129 D.2 Alegerea procedeului de calcul al raspunsului la actiu ea vntului............................... 131 D.3 Coeficienti aerodinamici de forta ..................................................................................... 131 D.3.1 Coeficientii aerodinamici de forta pe directia x (metoda generala)........................ 131 D.3.2 Fortele din vnt pe tablierele podurilor pe directia x Metoda simplificata ......... 135 D.3.3 Fortele din vnt pe tablierele podurilor pe directia z............................................... 135 D.3.4 Fortele din vnt pe tablierele podurilor pe directia y............................................... 136 D.4 Pilele podurilor................................................................................................................... 137 D.4.1 Directiile vntului si situatii de proiectare................................................................ 137 D.4.2 Efectul vntului pe pilele podurilor .......................................................................... 137

ELEMENTE GENERALE

1.1

Scop si domeniu de aplicare

(1) Codul cuprinde principiile, regulile de aplicare si datele de baza necesare pentru proiectarea la vnt a constructiilor n Romnia armonizate cu standardul SR EN 1991-1-4, cu luarea n considerare a informatiei meteorologice privind valorile maxime anuale ale vitezei medii a vntului. (2) Codul reglementeaza determinarea actiunii vntului si a raspunsului structural la aceasta actiune pentru proiectarea cladirilor si a altor constructi Prevederile codului se refera att la ntreaga structura a constructiei, ct si la elemente ructurale sau nestructurale, atasate acesteia (de exemplu: pereti cortina, parapete, elemente de prindere etc.). Codul prezinta metode si proceduri practice de evaluar a presiunilor/suctiunilor si/sau a fortelor din vnt pe cladiri si alte constructii uzual , care au la baza reprezentari ale actiunii vntului conform SR EN 1991-1 -4. (3) Codul se aplica la proiectarea si verificarea:

cladirilor si a altor constructii cu naltimi de cel mult 200 m (vezi, de asemenea (4)); podurilor cu deschiderea mai mica de 200 m (vezi, de asemenea (4)), care satisfac conditiile de raspuns dinamic de la (D.2).

(4) Codul nu contine prevederi referitoare la urmatoarele aspecte:

evaluarea actiunii vntului pe turnuri cu zabrele cu t lpi neparalele (pentru acest caz vezi SR EN 1993-3-1); evaluarea actiunii vntului pe piloni si cosuri de fum ancorate cu cabluri; evaluarea actiunii combinate vnt-ploaie, vnt-chiciura si vnt-gheata (pentru aceste cazuri vezi SR EN 1993- 3-1); evaluarea actiunii vntului pe durata executiei (vezi 199-1-6); EN 1-1-4, art. 2(3) si SR EN

calculul vibratiilor de torsiune, de exemplu la cladir nalte cu nucleu central; calculul vibratiilor tablierelor de pod generate de tu bulenta transversala a vantului; evaluarea actiunii vntului pe poduri cu cabluri suspe date; considerarea influentei modurilor proprii superioare d raspunsului structural dinamic. vibratie n evaluarea

(5) Codul nu cuprinde prevederi referitoare la evaluarea efectelor tornadelor asupra constructiilor si a elementelor structurale sau nestru turale atasate acestora.

(6) Prevederile codului se adreseaza investitorilor, proiectantilor, executantilor, precum si organismelor de verificare si control (verificarea si/ au expertizarea proiectelor, verificarea, controlul si/sau expertizarea lucrarilor de constructi dupa caz).

1.2

Referinte normative

(1) Urmatoarele referinte normative contin prevederi care, prin trimiteri facute n prezentul text, constituie prevederi ale acestui cod:
Nr. Crt 1. Acte legislative Publicatia

Cod de proiectare. Bazele proiectarii constructiilor, Indicativ CR 0-2012

Proiect de reglementare tehnica notificat

Nr. Crt. 1

Standarde

Denumire

2 3 4 5 6

SR EN 1990:2004/A1:2006 SR EN 1990:2004/A1:2006/NA:2009

SR EN 1991-1-4:2006 SR EN 1991-1-4:2006/NB:2007 SR EN 1991-1-4:2006 /AC:2010 SR EN 1991-1-6:2005

7 8 9 10 11

SR EN 1991-1-6:2005/NB:2008 SR EN 1991-2:2004 SR EN 1991-2:2004/NB:2006 SR EN 1993-3-1:2007 SR EN 1993-3-1:2007/NB:2009

Eurocod: Bazele proiectarii structurilor - Poduri Eurocod: Bazele proiectarii structurilor. Anexa A2: Aplicatie pentru poduri. Anexa nationala Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Partea 1-4: Actiuni generale. Actiuni ale vntului Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Partea 1-4: Actiuni generale - Actiuni ale vntului. Anexa nationala Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Partea 1-4: Actiuni generale - Actiuni ale vntului Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Partea 1-6: Actiuni generale - Actiuni pe durata executiei Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Partea 1-6: Actiuni generale. Actiuni pe durata executiei. Anexa Nationala Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Partea 2: Actiuni din trafic la poduri Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Partea 2: Actiuni din trafic la poduri. Anexa nationala Eurocod 3: Proiectarea structurilor de otel. Partea 3-1: Turnuri, piloni, s i cosuri. Turnuri si piloni Eurocod 3: Proiectarea structurilor de otel. Partea 3-1: Turnuri, piloni si cosuri. Turnuri si piloni. Anexa nationala

(2) Acest cod cuprinde texte reproduse din standardele nationale SR EN 1991-1-4:2006 si SR EN 1991-1 -4:2006/NB:2007, identificate prin bara laterala si / sau referinta [3] din tabelul de mai sus.

1.3

Ipoteze

(1) Ipotezele generale prezentate n CR 0 sunt valabile si n prezentul cod.

1.4

Proiectarea asistata de ncercari

(1) Pentru evaluarea actiunii vntului asupra constructiei si a raspunsului acesteia se pot utiliza si rezultate ale ncercarilor n tunelul aerodinamic si/sau ale metodelor numerice, utiliznd modele adecvate ale constructiei si ale actiunii vntului. (2) Pentru efectuarea de ncercari experimentale n tunelul aerodinamic, actiunea vntului trebuie modelata astfel nct sa fie respectate (i) pr ilul vitezei medii a vntului si (ii) caracteristicile turbulentei n amplasamentul constructiei.

1.5

Definitii si simboluri

(1) Pentru utilizarea codului de proiectare se dau urm toarele definitii:

valoarea de referinta a vitezei vntului - viteza caracteristica a vntului mediata pe o durata de 10 minute, avnd 2% probabilitate de depas re ntr-un an (interval mediu de recurenta, IMR = 50 ani), independent de directia vntului, determinata la o naltime de 10 m n cmp deschis; valoarea medie a vitezei vntului - viteza vntului mediata pe o durata de 10 minute, avnd 2% probabilitate de depasire ntr-un an, independent de directia vntului, determinata la o naltime z deasupra terenului, cu considerarea efectelor rugozitatii terenului si a orografiei amplasamentului; valoarea de vrf a vitezei vntului - viteza maxima asteptata a vntului pe o durata de 10 minute, independent de directia vntului, determinata la o naltime z deasupra terenului, cu considerarea efectelor rugozitatii terenului, a orografiei amplasamentului si a turbulentei vntului; coeficient aerodinamic de presiune / suctiune - coeficientul aerodinamic de presiune / suctiune exterioara caracterizeaza efectul vntului pe suprafetele exterioare ale cladirilor; coeficientul aerodinamic de presiune / iune interioara caracterizeaza efectul vntului pe suprafetele interioare ale cladirilor. Coeficientii aerodinamici de presiune / suctiune exterioara se mpart n coeficienti globali si coeficienti locali. Coeficientii locali sunt coeficienti aerodinamici de p iune / suctiune pentru suprafete expuse vntului mai mici sau cel mult egale u 1 m2, folositi, de exemplu, pentru proiectarea elementelor si a prinderilor de dimensiuni reduse. Coeficientii
8

globali sunt coeficienti aerodinamici de presiune / suctiune pentru suprafete expuse vntului mai mari de 10 m2 . Coeficientii aerodinamici de presiune rezultanta (to ala) caracterizeaza efectul rezultant al vntului pe o stru tura, un element structural sau o componenta, exprimat pe unitatea de suprafata;

coeficient aerodinamic de forta - coeficientul aerodinamic de forta caracterizeaza efectul global al vntului pe structura sau elementele sale (considerate ca un ntreg), inclusiv frecarea aerului pe suprafete (daca nu este specificat altfel); factorul de raspuns cvasistatic - factorul ce evalueaza corelatia presiunilor din vnt pe suprafata constructiei; factorul de raspuns rezonant - factorul ce evalueaza efectele de amplificare dinamica a raspunsului structural produse de continutul frecvente al turbulentei vntului n cvasi-rezonanta cu frecventa proprie fundmentala de vibratie a structurii; valoarea caracteristica (presiune / forta) vezi si CR 0.

(2) Codul utilizeaza urmatoarele simboluri:

Majuscule latine

A arie (suprafata) A fr arie (suprafata) expusa la vnt Aref arie de referinta B 2 factor de raspuns cvasistatic

C factor de ncarcare din vnt pentru poduri E modulul lui Young


F fr rezultanta fortelor de frecare F j forta de excitatie produsa de vrtejuri aplicata ntr -un punct j al structurii F w forta rezultanta din vnt H naltimea unui element orografic Iv intensitatea turbulentei K factor formei proprii modale; parametru de forma Kiv factor de interferenta pentru desprinderea vrtejurilor Krd factor de reducere pentru parapeti Kw factor al lungimii de corelatie L lungimea deschiderii unui tablier de pod; lungimea scarii turbulentei

Ld lungimea reala a versantului ne -expus vntului


9

Le lungimea efectiva a versantului expus vntului Lj lungimea de corelatie Lu lungimea reala a versantului expus vntului N numarul de cicluri produs de desprinderea vrtejurilor Ng numarul de cicluri de ncarcare pentru raspunsul de rafala R 2 factorul raspunsului rezonant

Re numarul lui Reynolds


R h, R b admitanta aerodinamica

Sc numarul lui Scruton


SL densitatea spectrala de putere unilaterala si normalizata St numarul lui Strouhal W s greutatea elementelor structurale ce contribuie la rigiditatea unui cos de fum W t greutatea totala a cosului de fum.

Litere mici latine

latimea constructiei (dimensiunea perpendiculara pe di ctia vntului, daca nu se specifica altfel) factor de altitudine

c z>1 000m

cd coeficient de raspuns dinamic al constructiei cd ir factor directional


c e factor de expunere c f coeficient aerodinamic de forta c f,0 coeficient aerodinamic de forta pentru structuri sau elemente structurale fara curgere libera a aerului la capete c f,l coeficient de portanta c fr coeficient de frecare c lat coeficient aerodinamic de forta pe directie transversala vntului c M coeficient aerodinamic de moment

cp coeficient aerodinamic de presiune / suctiune cp ,net


coeficient aerodinamic de presiune rezultanta (totala)

c r factor de rugozitate pentru viteza vntului c r2 factor de rugozitate pentru presiunea dinamica a vntului

10

cp v factor de rafala pentru viteza vntului cp q factor de rafala pentru presiunea dinamica a vntului co factor orografic
c s factor de dimensiune d lungimea constructiei (dimensiunea paralela la directi vntului, daca nu se specifica altfel) excentricitatea fortei sau distanta pna la margine

fL frecventa adimensionala h

naltimea structurii naltimea obstacolului


naltime de deplasare a planului de cota zero

hmed hdep l k

rugozitate echivalenta

kp factor de vrf l

lungimea unei structuri orizontale

me masa echivalenta pe unitatea de lungime


ni frecventa proprie a structurii n modul i de vibratie n1,x frecventa fundamentala de vibratie n directia vntului n1,y frecventa fundamentala de vibratie n directia perpendiculara vntului no frecventa de ovalizare p probabilitate anuala de depasire

qb valoare de referinta a presiunii dinamice a vntului qm valoare medie a presiunii dinamice a vntului qp valoare de vrf a presiunii dinamice a vntului

r
s t

raza factor; coordonata intervalul de mediere pentru viteza de referinta a vntului; g imea placii

vb viteza de referinta a vntului


v crit viteza critica a vntului pentru fenomenul de desprind re a vrtejurilor v m viteza medie a vntului

vp valoare de vrf a vitezei vntului


w presiunea vntului x distanta orizontala de la amplasament la vrful denivelarii
11

y max amplitudinea maxima perpendiculara pe directia vntului pentru viteza critica a acestuia z zmed naltime deasupra terenului naltime medie

z0 lungime de rugozitate ze, z i zmax zmin naltime de referinta pentru actiunea exterioara/interioara a vntului naltime maxima naltime minima

zs naltime de referinta pentru determinarea factorului d raspuns dinamic al constructtiei.

Majuscule grecesti

F F 1,x

panta n directia vntului forma modala proprie fundamentala n directia vntului.

Litere mici grecesti

gIw factor de importanta expunere la actiunea vntului d


decrement logaritmic al amortizarii

da decrement logaritmic al amortizarii aerodinamice dd decrement logaritmic al amortizarii produse de dispozitive speciale ds decrement logaritmic al amortizarii structurale j l
raportul plinurilor; coeficient de obstructie coeficient de zveltete

m raportul deschiderii; permeabilitatea anvelopei (nvelisului) n q r


vscozitate cinematica unghi de rotatie din torsiune densitatea aerului

s v abaterea standard a fluctuatiilor vitezei instantanee a vntului n jurul vitezei


medii

s a,x y
mc

abaterea standard a acceleratiei constructiei n direc a vntului factor de reducere pentru copertine cu mai multe deschideri

12

factor de reducere al coeficientului de forta pentru sectiuni patrate cu colturi rotunjite

y l factor de reducere al coeficientului de forta pentru elementele structurale cu efecte de capat y l a factorul efectului de capat pentru cilindri circulari y z
s

factor de adapostire pentru pereti si garduri exponentul formei modale.

Indici b referinta critic exterior; expunere

crit e

fr frecare i j interior; numarul modului numarul curent al ariei ncrementale sau un punct al structurii

m medie
p x y z vrf directia vntului perpendicular pe directia vntului directia verticala.

1.6

Combinarea actiunii vntului cu alte actiuni

(1) Prin aplicarea prevederilor codului se obtin valori caracteristice ale actiunilor produse de vnt pe cladiri si alte constructii. (2) Efectele pe structura constructiei ale actiunilor produse de vnt vor fi grupate cu efectele pe structura ale actiunilor permanente si variabile relevante pentru proiectare, n conformitate cu CR 0. (3) Se va considera fenomenul de oboseala produs de efectele actiunii vntului asupra structurilor cu comportare sensibila la acest fenomen.

13

VITEZA VNTULUI. PRESIUNEA DINAMICA A VNTULUI

2.1

Elemente generale

(1) Valorile instantanee ale vitezei vntului si ale presiunii dinamice a vntului contin o componenta medie si o componenta fluctuanta fata de medie. (2) Att viteza vntului ct si presiunea dinamica a v ului sunt modelate ca marimi aleatoare. Componenta medie a acestora este modelata ca variabila aleatoare; componenta fluctuanta fata de medie este modelata ca proces aleator tationar, normal si de medie zero. (3) Valorile medii ale vitezei si presiunii dinamice a vntului se determina pe baza valorilor de referinta ale acestora (descrise la punctul 2.2) si a rugozitatii si orografiei terenului (descrise la punctul 2.3). (4) Componenta fluctuanta a vitezei vntului este repr zentata prin intensitatea turbulentei definita la punctul 2.4 n functie de care se determina valorile de vrf ale vitezei si presiunii dinamice a vntului.

2.2

Valori de referinta ale vitezei si presiunii dinamice a vntului

(1) Valoarea de referinta a vitezei vntului (viteza d referinta a vntului), vb este viteza caracteristica a vntului mediata pe o durata de 10 minute, determinata la o naltime de 10 m, independent de directia vntului, n cmp deschis (teren de categoria II cu lungimea de rugozitate conventionala, z0 = 0,05 m) si avnd o probabilitate de depasire ntr-un an de 0,02 (ceea ce corespunde unei valori avnd intervalul mediu de recurenta de IMR = 50 ani). (2) Actiunea vntului este considerata orizontala si directionala. n cazul exprimarii directionale, valoarea de referinta a vitezei vntului, v b se nmulteste cu un factor directional, cdir ce tine cont de distributia valorilor vitezei vntului pe diferite directii orizontale. n absenta unor masuratori directionale ale vitezei vntului, factorul directional se considera egal cu 1,0. (3) Valoarea de referinta a presiunii dinamice a vntului (presiunea de referinta a vntului), qb este valoarea caracteristica a presiunii dinamice a vntului calculata cu valoarea de referinta a vitezei vntului:

qb =

1 2 r vb 2

(2.1)

n care ? este densitatea aerului ce variaza n functie de altit ine, temperatura, latitudine si anotimp. Pentru aerul standard (?=1,25 kg/m3), presiunea de referinta (exprimata n Pascali) este determinata cu relatia:
14

2 q b [Pa ]= 0,625 vb [m/s]

(2.2)

(4) Valorile de referinta ale presiunii dinamice a vn ului n Romnia sunt indicate n harta de zonare din Figura 2.1. n Tabelul A.1 din Anexa A sunt indicate valorile de referinta ale presiunii dinamice a vntului pentru 337 de localitati urbane din Romnia. (5) Harta de zonare a valorilor de referinta ale presiunii dinamice a vntului din Figura 2.1 este valabila pentru altitudini mai mici sau egale cu 1 0 m. Valoarea de referinta a presiunii dinamice a vntului pentru un amplasament aflat la o altitudine z mai mare de 1000 m se poate determina cu relatia (A.1) din Anexa A. (6) Pentru zonele din sud- vestul Banatului (n care valorile de referinta ale presiunii dinamice a vntului sunt mai mari sau egale cu 0,7 kPa vezi Figura 2.1) si pentru zonele de munte aflate la o altitudine mai mare de 1000 m se recomanda utilizarea de date primare recente nregistrate de Adminstratia Nationala de Meteorologie, ANM . De asemenea, n cazul n care este necesara determinarea valorii factorului directional cdir se recomanda utilizarea de date primare recente de la ANM . (7) Valoarea de referinta a vitezei vntului pentru un amplasament se obtine din valoarea de referinta a presiunii dinamice a vntului corespunzatoare amplasamentului (luata din harta de zonare din Figura 2.1 sau direct din Tabelul A.1), folosind relatia (A.3) din Anexa A.

15

Figura 2.1 Zonarea valorilor de referinta ale presiunii dinamice a vntului, qb n kPa, avnd IMR = 50 ani

NOTA. Pentru altitudini peste 1000m valorile presiunii dinamice a vntului se corecteaza cu relatia (A.1) din Anexa A

16

2.3

Rugozitatea terenului. Valori medii ale vitezei si pr esiunii dinamice a vntului

(1) Rugozitatea suprafetei terenului este modelata aerodinamic de lungimea de rugozitate, z0, exprimata n metri. Aceasta reprezinta o masura conven ionala a marimii vrtejurilor vntului turbulent la suprafata terenului. n Tabelul 2.1 se prezinta clasificarea categoriilor de teren n functie de valoarea lungimii de rugozitate, z0.

Tabelul 2.1. Lungimea de rugozitate, z0, n metri, pentru diverse categorii de teren [3] 1), 2), 3) Categoria de teren 0 Descrierea terenului Mare sau zone costiere expuse vnturilor venind dinspre mare z0 , m 0,003 z min, m 1 1 2

I II III
IV
1)
2)

Lacuri sau terenuri plate si orizontale cu vegetatie n obstacole

ijabila si fara

0,01

Cmp deschis-terenuri cu iarba si/sau cu obstacole izolate (copaci, 0,05 cladiri) aflate la distante de cel putin de 20 de ori naltimea o stacolului
Zone acoperite uniform cu vegetatie, sau cu cladiri, au cu obstacole izolate aflate la distante de cel mult de 20 de ori naltimea obstacolului (de ex., sate, terenuri suburbane, paduri) Zone n care cel putin 15% din suprafata este acoperi cu constructii avnd mai mult de 15 m naltime (de ex., zone urbane)

0,3 1,0

10

Valori mai mici ale lungimiii de rugozitate z 0 conduc la valori mai mari ale vitezei medii a vntului Pentru ncadrarea n categoriile de teren III si IV, terenurile respective trebuie sa se dezvolte pe o distanta de cel putin 500 m si respectiv 800 m n vecinatatea constructiei.

(2) Variatia vitezei medii a vntului cu naltimea deasupra terenului produsa de rugozitatea suprafetei este reprezentata printr -un profil logaritmic. Viteza medie a vntului, v m(z) la o naltime z deasupra terenului depinde de rugozitatea terenului si de viteza de referinta a vntului, v b (fara a lua n considerare orografia amplasamentului):

vm (z ) = cr (z ) vb
unde c r(z) este factorul de rugozitate pentru viteza vntului.

(2.3)

(3) Factorul de rugozitate pentru viteza vntului, c r(z ) modeleaza variatia vitezei medii a vntului cu naltimea z deasupra terenului pentru diferite categorii de teren (caracterizate prin lungimea de rugozitate z0) n functie de viteza de referinta a vntului:

17

z k r (z 0 ) ln z 0 c r (z )= cr (z = z min )

pentru z min < z z max = 200 m (2.4) pentru z z min

unde factorul de teren kr este dat de relatia


z0 k r (z 0 ) = 0,189 0,05
0 , 07

(2.5).

Valorile z0 si z min sunt date n Tabelul 2.1. Valorile k r(z0) sunt indicate n Tabelul 2.2. Tabelul 2.2. Factorii k r(z 0) si k r2( z0 )pentru diferite categorii de teren Categoria de teren k r( z0) k r2( z0 ) 0 0,155 0,024

I
0,169 0,028

II
0,189 0,036

III
0,214 0,046

IV 0,233 0,054

(4) Profilul logaritmic al vitezei este valabil pentru vnturi moderate si puternice (viteza medie >10 m/s) n atmosfera neutra (unde convectia termica verticala a aerului poate fi neglijata). Desi profilul logaritmic este valabil pe toata naltimea stratului limita atmosferic, utilizarea sa este recomandata n special pe primii 200 m de la supr a terenului (reprezentnd cca. 10% din naltimea stratului limita atmosferic). (5) n cazul n care orografia terenului (dealuri izol te, creste) mareste viteza vntului cu mai mult de 5% fata de valoarea calculata fara considerarea efectelor orografice (factorul orografic co are valori mai mari ca 1,05), viteza medie calculata cu relatia (2.3) se nmulteste cu factorul orografic co (vezi rel. 2.6). n Anexa B este prezentata o procedura de calcul al factorului orografic c 0. Efectele orografiei pot fi neglijate daca panta medie terenului din amonte (fata de directia de curgere a aerului) este mai mica de 3. Terenul din amonte poate fi considerat pana la o distanta egala cu de 10 ori naltimea elementului orografic izolat. n cazul n care efectele orografice nu pot fi neglija e, viteza medie a vntului, v m(z) la o naltime z deasupra terenului se determina cu relatia: v m (z ) = c o cr (z ) v b

(2.6)

(6) Daca cladirea/structura analizata este/va fi ampla ata n apropierea unei alte structuri care este de cel putin doua ori mai nalta dect media naltimilor structurilor nvecinate, atunci aceasta poate fi expusa (n functie de geometria structurii) unei viteze sporite a vitezei vntului pentru anumite direc tii ale acestuia. n Anexa B este prezentata o metoda de considerare a acestui efect.

18

(7) n evaluarea vitezei medii a vntului se poate lua n considerare si efectul cladirilor nvecinate (amplasate la distante mici). n Anexa B este prezentata o metoda aproximativa de considerare a acestui efect. (8) Valoarea medie a presiunii dinamice a vntului, qm(z) la o naltime z deasupra terenului (fara a lua n considerare orografia amplasamentului) depinde de rugozitatea terenului si de valoarea de referinta a presiunii dinamice a vntului, q b si se determina cu relatia:

qm (z ) = cr2 (z ) qb
unde c r2(z) este factorul de rugozitate pentru presiunea dinamica a vntului.

(2.7)

n cazul n care efectele orografice nu pot fi neglijate, valoarea medie a presiunii dinamice a vntului, qm( z) la o naltime z deasupra terenului se determina cu relatia:
2 qm (z ) = co c r2 (z ) qb

(2.8)

(9) Factorul de rugozitate pentru presiunea dinamica a vntului, c r2 (z ) modeleaza variatia presiunii medii a vntului cu naltimea z deasupra terenului pentru diferite categorii de teren (caracterizate prin lungimea de rugozitate z0 ) n functie de valoarea de referinta a presiunii dinamice a vntului:
k r2 (z 0 ) ln z 2 z0 cr (z )= c 2 (z = z ) r min
2

pentru z min < z z max = 200 m

(2.9)
pentru z z min

Valorile k r2(z0) pentru cele cinci categorii de teren sunt indicate n Tabelul 2.2.

2.4

Turbulenta vntului. Valori de vrf ale vitezei si presiunii dinamice a vntului

(1) Intensitatea turbulentei vntului, I v caracterizeaza fluctuatiile vitezei instantanee a vntului n jurul vitezei medii. Intensitatea turbulentei la naltimea z deasupra terenului se defineste ca raportul ntre abaterea standard s v a fluctuatiilor vitezei instantanee a vntului, v(z ,t) si viteza medie a vntului la naltimea z, v m(z):
I v (z ) =

v m (z )

(2.10)

(2) Intensitatea turbulentei la naltimea z se determina cu relatia:

19

b z 2,5 ln z I v (z ) = 0 I v (z = z min )

pentru z min < z z max = 200 m


(2.11)

pentru z z min

(3) Valorile factorului de proportionalitate b variaza cu rugozitatea suprafetei terenului (z 0, m) si pot fi considerate, simplificat, independente de naltimea z deasupra terenului: 4,5 b = 4,5 - 0,856 ln (z 0 ) 7,5 n Tabelul 2.3 sunt date valorile (2.12)

b pentru a fi utilizate n relatia (2.11).


b n functie de categoria de teren

Tabelul 2.3. Valori ale lui Categoria de teren

0 2,74

I 2,74

II 2,66

III 2,35

IV 2,12

(4) Valoarea de vrf a vitezei vntului, v p(z) la o naltime z deasupra terenului, produsa de rafalele vntului, se determina cu relatia:
v p (z )= c pv (z ) vm (z )

(2.13)

unde cp v( z) este factorul de rafala pentru viteza medie a vntului. (5) Factorul de rafala pentru viteza medie a vntului, c pv( z) la o naltime z deasupra terenului se defineste ca raportul dintre valoarea de vrf a vitezei vntului (produsa de rafalele vntului turbulent) si valoarea medie (mediata pe 10 minute) la naltimea z a vitezei vntului:
c pv (z ) = 1 + g I v (z ) = 1 + 3,5 I v (z )

(2.14)

unde g este factorul de vrf a carui valoare recomandata este g=3,5


(6) Valoarea de vrf a presiunii dinamice a vntului, qp( z) la o naltime z deasupra terenului, produsa de rafalele vntului, se determina cu relatia:
qp (z ) = c pq (z ) q m (z )

(2.15)

(7) Factorul de rafala pentru presiunea dinamica medie a vntului, c pq (z ) la naltimea z deasupra terenului se defineste ca raportul dintre valoarea de vrf a presiunii dinamice a vntului (produsa de rafalele vntului) si valoarea me a presiunii d inamice a vntului (produsa de viteza medie a vntului) la naltimea z, respectiv:
c pq (z ) = 1 + 2 g I v (z ) = 1 + 7 I v (z )

(2.16)

(8) Valoarea de vrf a presiunii dinamice a vntului, qp( z) la o naltime z deasupra terenului poate fi exprimata n functie de valoarea de referinta a presiunii dinamice a vntului, qb (la 10 m, n cmp deschis teren de cate goria II): qp (z ) = c pq (z ) qm (z ) = c pq (z ) c r2 (z ) qb
20

(2.17)

(9) Factorul de expunere (sau combinat), c e(z ) se defineste ca produsul dintre factorul de rafala, cpq(z) si factorul de rugozitate, c r2 (z ): c e (z ) = c pq (z ) c r2 (z ) (2.18)

Variatia factorului de expunere este reprezentata, pentru diferite categorii de teren, n Figura 2.2. (10) n cazul n care efectele orografice nu pot fi neglijate, factorul de expunere, c e(z) ia n considerare si factorul c 02 (vezi relatia 2.8) astfel:
2 c e (z ) = c0 c r2 (z ) c pq (z )

(2.19)

(11) Din relatiile (2.17) si (2.18), valoarea de vrf a presiunii dinamice a vntului la o naltime z deasupra terenului, qp( z) se poate exprima sintetic n functie de factorul de expunere, c e(z) si de valoarea de referinta a presiunii dinamice a vntului, qb :

qp (z ) = ce (z ) qb
200 180

(2.20)

Inaltimea deasupra terenului z, m

160 140 120 100 80 60 40 20 0 1.0

Teren categoria IV Teren categoria III Teren categoria II

Teren categoria I
Teren categoria 0

1.5

2.0

2.5

3.0

3.5

4.0

4.5

5.0

Factorul de expunere, ce(z)

Fig. 2.2 Factorul de expunere, c e( z)

21

ACTIUNEA VNTULUI ASUPRA CLADIRILOR SI A ALTOR CONSTRUCTII

3.1

Elemente generale

(1) n Capitolul 3 sunt prezentate elementele de baza metodele care se utilizeaza pentru evaluarea actiunii si efectelor vntului asupra cladirilor si a altor constructii curente. (2) Actiunea statica echivalenta a vntului se defineste ca fiind actiunea care, aplicata static pe constructie sau pe elementele sale, produce valoril maxime asteptate ale deplasarilor si eforturilor induse de actiunea reala a vntului. (3) Actiunea vntului este reprezentata de presiunile produse de vnt pe suprafetele cladirilor si structurilor, sau de fortele produse de vnt pe cladiri si alte constructii. Actiunile din vnt sunt actiuni variabile n timp si actioneaza att direct, ca presiuni / suctiuni pe suprafetele exterioare ale cladirilor si structurilor nchise, ct si indirect pe suprafetele interioare ale cladirilor si structurilor nchise, din cauza porozitatii suprafetelor exterioare. Presiunile / suctiunile pot actiona direct si pe suprafetele interi are ale cladirilor si structurilor deschise. Presiunile / suctiunile actioneaza pe suprafata const lor rezultnd forte normale pe suprafetele acestora. n plus, atunci cnd suprafete mari ale constructiilor sunt expuse vntului, fortele de frecare orizontale ce actioneaza angential la suprafete pot avea efecte semnificative. (4) Actiunea vntului este clasificata ca actiune variabila fixa; actiunile din vnt evaluate sub forma de presiuni/suctiuni sau forte sunt reprezentate prin valorile caracteristice ale acestora. (5) Actiunile din vnt pe constructiile cu raspuns din pe directia vntului sunt reprezentate simplificat printr-un set de presiuni/ suctiuni sau forte static echivalente care se obtin prin nmultirea valorilor de vrf ale presiunilor / suctiunile sau fortelor ce actioneaza pe constructie cu coeficientul de raspuns dinamic. (6) Raspunsul total pe directia vntului turbulent se determina ca suma dintre: i. ii. componenta care actioneaza practic static, si componenta rezonanta fluctuanta, provocata de acele fluctuatii ale excitatiei turbulente avnd frecventa n vecinatatea frecventelor proprii de vibratie ale structurii.

Prevederile codului permit evaluarea raspunsul dinamic pe directia vntului produs de continutul de frecventa al vntului turbulent n rezon a cu frecventa proprie fundamentala de vibratie pe directia vntului. (7) Evaluarea efectelor vntului pe cladirile / struct e neuzuale ca tip, complexitate si dimensiuni, pe structurile cu naltimi (cladiri, anten ) sau deschideri (poduri) de peste 200 m, pe antenele ancorate si pe podurile suspendate necesita studii speciale de ingineria vntului. (8) Pentru structurile foarte flexibile, precum cabluri, antene, turnuri, cosuri de fum si poduri, interactiunea vnt-structura produce un raspuns aeroelastic al acestora. n Capitolul 6 sunt date reguli simplificate pentru evaluarea raspunsului eroelastic.
22

(9) n conformitate cu prevederile CR 0, constructiile sunt impartite n clase de importantaexpunere, n functie de consecintele umane si economic ce pot fi provocate de un hazard natural sau/si antropic major, precum si de rolul acestora n activitatile de raspuns post-hazard ale societatii (Tabelul 3.1). (10) Pentru evaluarea actiunii vntului asupra constru tiilor, fiec arei clase de importantaexpunere ( I-IV) i se asociaza un factor de importanta - expunere, gIw aplicat la valoarea caracteristica a acesteia. Valorile factorului de importanta - expunere, gIw pentru actiunile din vnt sunt:

gIw =1,15 pentru constructiile din clasele de importanta-expunere I si II; gIw =1,00 pentru constructiile din clasele de importanta-expunere III si IV.
Tabelul 3.1 Clase de importanta-expunere pentru constructii

Clasa de importantaexpunere

Cladiri

Constructii ingineresti

Constructii esentiale pentru societate (a) Spitale si alte cladiri din sistemul de sanatate cu servicii de urgenta si sali de operatie (b) Statii de pompieri, sedii de politie si garaje de vehicule ale serviciilor de urgenta de diferite tipuri (c) Statii de producere si distributie a energiei si/sau care asigura servicii esentiale pentru celelalte categorii de constructii (d) Cladiri care contin gaze toxice, explozivi si alte substante periculoase (e) Centre de comunicatii si coordonare a situatiilor de urgenta (f) Adaposturi pentru situatii de urgenta (g) Cladiri cu functiuni esentiale pentru administratia publica (h) Cladiri cu functiuni esentiale pentru ordinea publica, apararea si securitatea nationala (i) Cladiri foarte nalte, indiferent de functiune (cladiri cu naltimea totala supraterana de 45 m sau mai mult) si alte cladiri de aceeasi natura (a) Rezervoare de apa, statii de tratare, epurare si pompare a ape i (b) Statii de transformare a energiei (c) Constructii care contin materiale radioactive (d) Constructii cu functiuni esentiale pentru ordinea publica, apararea si securitatea nationala (e) Turnuri de telecomunicatii (f) Turnuri de control pentru activitatea aeroportuara si navala (g) Stlpi ai liniilor de distributie si transport a energiei electrice si alte constructii de aceeasi natura

Clasa I

23

Clasa II

Constructii care pot provoca, n caz de avariere, un p ricol major pentru viata oamenilor (a) Spitale si alte cladiri din sistemul de (a) Tribune de stadioane sau sali de sanatate, altele dect cele din clasa I, cu sport o capacitate de peste 100 persoane n (b) Constructii n care se depoziteaza aria totala expusa explozivi, gaze toxice si alte (b) Scoli, licee, universitati sau alte cladiri substante periculoase din sistemul de educatie, cu o (c) Rezervoare supraterane si capacitate de peste 250 persoane n aria subterane pentru stocare materiale totala expusa inflamabile (gaze, lichide) (c) Aziluri de batrni, crese, gradinite si (d) Castele de apa alte spatii de ngrijire a persoanelor, cu (e) Turnuri de racire pentru centrale o capacitate de peste 150 de persoane termoelectrice, parcuri industriale n aria totala expusa (d) Cladiri rezidentiale, de birouri sau cu si alte constructii de aceeasi natura functiuni comerciale, cu o capacitate de peste 300 persoane n aria totala expusa (e) Sali de conferinte, spectacole sau expozitii, cu o capacitate de peste 200 de persoane n aria totala expusa (f) Cladiri din patrimoniul cultural national, muzee s.a. (g) Cladiri de tip mall, cu o capacitate de peste 3000 de persoane n aria totala expusa (h) Penitenciare (i) Cladiri care deservesc direct: centrale electrice, statii de tratare, epurare, pompare a apei, statii de producere si distributie a energiei, centre de telecomunicatii (j) Cladiri nalte, indiferent de functiune (cladiri cu naltimea totala supraterana cuprinsa ntre 28 m si 45 m) si alte cladiri de aceeasi natura

Clasa III Clasa IV

Toate celelalte constructii cu exceptia celor din clasele I, II si IV Constructii temporare, agricole, cladiri pentru depozi pericol redus de pierderi de vieti omenesti etc. caracterizate de un

24

3.2

Presiunea vntului pe suprafete


dirii /

(1) Presiunea / suctiunea vntului ce actioneaza pe suprafetele rigide exterioare ale structurii se determina cu relatia:
we = g Iw cpe q p (z e )

(3.1)

unde:
qp(ze) este valoarea de vrf a presiunii dinamice a vntului evaluata la cota ze; ze este naltimea de referinta pentru presiunea exterioara (vezi Capitolul 4); este coeficientul aerodinamic de presiune / suctiune pentru suprafete exterioare (vezi Capitolul 4); este factorul de importanta expunere.

cp e gIw

(2) Presiunea / suctiunea vntului ce actioneaza pe suprafetele rigide interioare ale cladirii / structurii se determina cu relatia:
wi = g Iw c pi q p (z i )

(3.2)

unde:
qp(zi) este valoarea de vrf a presiunii dinamice a vntului evaluata la cota zi; zi este naltimea de referinta pentru presiunea interioara (vezi Capitolul 4); este coeficientul aerodinamic de presiune / suctiune p (vezi Capitolul 4); este factorul de importanta expunere. tru suprafete interioare

cp i gIw

(3) Presiunea rezultanta (totala) a vntului pe un element de constructie este diferenta dintre presiunile (orientate catre suprafata) si suctiunile (orientate dinspre suprafata) pe cele doua fete ale elementului; presiunile si suctiunile se iau cu semnul lor. Presiunile sunt considerate cu semnul (+) iar suctiunile cu semnu l (-) (vezi Figura 3.1).

25

neg

neg

neg

neg

Vant

poz

Presiune interioara pozitiva

Vant neg

poz

P resiune interioara negativa

neg

poz
Vant

neg Vant

poz

neg

Figura 3.1 Presiuni / suctiuni pe suprafete [3]

3.3

Forte din vnt

(1) Forta din vnt ce actioneaza asupra unei cladiri / structuri sau asupra unui element structural poate fi determinata n doua moduri: i. ii. ca forta globala utiliznd coeficientii aerodinamici de fo ta, sau prin sumarea presiunilor / suctiunilor ce actioneaza p rafetele (rigide) ale cladirii / structurii utiliznd coeficientii aerodinamici de pres une / suctiune.

(2) Forta din vnt se evalueaza pentru cea mai defavorabila directie a vntului fata de cladire / structura. (3) Forta globala pe directia vntului F w, ce actioneaza pe structura sau pe un element structural avnd aria de referinta Aref orientata perpendicular pe directia vntului, se determina cu relatia generala:
Fw = g Iw cd cf q p (z e ) Aref

(3.3)

sau prin compunerea vectoriala a fortelor pentru eleme tele structurale individuale cu relatia:
Fw = g Iw cd

elemente

q p (z e ) Aref

(3.4)

In relatiile (3.3) si (3.4): qp(ze) este valoarea de vrf a presiunii dinamice a vntului evaluata la cota ze;

cd
cf

este coeficientul de raspuns dinamic al constructiei ( ezi Capitolul 5); este coeficientul aerodinamic de forta pentru cladire structura sau element structural, ce include si efectele frecarii (vezi Capitolul 4);
26

Aref

este aria de referinta, orientata perpendicular pe directia vntului, pentru cladiri / structuri (rel. (3.3)) sau elemente sale (re . (3.4)); este factorul de importanta expunere.

gIw

(4) Forta globala pe directia vntului, F w ce actioneaza pe cladire / structura sau pe un element structural poate fi determinata prin compuner a vectoriala a fortelor F w,e, F w,i, calculate pe baza presiunilor / suctiunilor exterioare si interioare cu relatiile (3.5) si (3.6) - forte provenind din presiunile / suctiunile ce se exercita pe supra ete exterioare
Fw,e = c d
sup rafete

we (z e ) A

ref

(3.5)

- forte provenind din presiunile / suctiunile ce se exer ita pe suprafete interioare Fw,i =
sup rafete

wi (z i ) A

ref

(3.6)

cu fortele de frecare, F fr rezultate din frecarea aerului paralel cu suprafetele xterioare, calculate cu relatia (3.7): F f r = g Iw c f r q p (z e ) A f r

(3.7)

n relatiile (3.5), (3.6) si (3.7):

cd

este coeficientul de raspuns dinamic al constructiei ( ezi Capitolul 5);

we( ze) este presiunea vntului ce actioneaza pe o suprafata exteri ara individuala la naltimea z e; wi(z i) este presiunea vntului ce actioneaza pe o suprafata interioara individuala la naltimea z i; Aref c fr A fr este aria de referinta a suprafetei individuale; este coeficientul de frecare (vezi pct. 4.5); este aria suprafetei exterioare orientata paralel cu directia vntului (vezi pct. 4.5); este factorul de importanta expunere.

gIw

(5) Efectele generate de frecarea aerului pe suprafete pot fi neglijate atunci cnd aria totala a suprafetelor paralele cu directia vntului (sau putin nclinate fata de aceasta) reprezinta mai putin de din aria totala a tuturor suprafetelor exterioare perpendiculare pe directia vntului. Efectele generate de frecarea aerului pe suprafete nu vor fi neglijate pentru verificarea la starea limita de echilibru static, ECH (vezi CR 0). (6) Efectele de torsiune generala produse de actiunea a vntului sau de rafalele necorelate ale vntului actionnd pe cladiri / structuri cvasi- paralelipipedice pot fi estimate simplificat considernd aplicarea fortei F w cu o excentricitate e = b /10, unde b este

27

dimensiunea laturii sectiunii transversale a constructiei orientata (cvasi)-perpendicular pe directia vntului (vezi si pct. 4.1.8).

3.4

Coeficientul de raspuns dinamic al constructiei

3.4.1

Generalitati

(1) Coeficientul de raspuns dinamic al constructiei, c d considera att amplificarea efectelor actiunii vntului datorita vibratiilor structurii cvasi-rezonante cu continutul de frecventa al turbulentei atmosferice ct si reducerea efectelor act vntului datorita aparitiei nesimultane a valorilor de vrf ale presiunii vntului ce se exercita pe suprafata constructiei. (2) Amplificarea raspunsului structural este cu att mai mare cu ct structura este mai flexibila, mai usoara si cu amortizare mai redusa. Reducerea raspunsului structural datorita aparitiei nesimultane a valorilor de vrf ale presiuni vntului este cu att mai accentuata cu ct suprafata constructiei expusa actiunii vntului este mai mare. 3.4.2 Evaluarea coeficientului de raspuns dinamic

3.4.2.1 Procedura de evaluare simplificata (1) Simplificat, coeficientul de raspuns dinamic, cd poate fi determinat astfel:

conform prevederilor din subcapitolul 5.3, pentru cladirile paralelipipedice cu o naltime de cel mult 30 m si avnd dimensiuni n plan e cel mult 50 m;

cd =1 pentru fatade si elemente de acoperis ce au o frecv a proprie de vibratie mai mare de 5Hz; frecventele proprii de vibratie ale fatad si elementelor de acoperis pot fi determinate folosind prevederile din Anexa C; d obicei, deschiderile vitrate mai mici de 3m au frecvente proprii mai mari de 5Hz; cd = 1 pentru cosurile de fum cu sectiune transversala circulara, care au naltimea h < 60 m si care respecta conditia h < 6,5d , unde d este diametrul cosului de fum.

(2) n cazul neincadrarii n conditiile indicate la 3. detaliata de la 3.4.2.2.

(1) se va utiliza procedura de evaluare

3.4.2.2 Procedura de evaluare detaliata (1) n cazul general, valoarea coeficientului de raspuns dinamic, c d se determina cu relatia:

28

cd =

1 + 2 k p I v (z s ) B 2 + R 2 1 + 7 I v (z s )

(3.8)

unde:
zs este naltimea de referinta pentru determinarea coefic entului de raspuns dinamic; aceasta inaltime se determina conform Fig. 3.2; pentru cazurile care nu sunt prezentate n Fig. 3.2, zs poate fi luata ca fiind egala cu h, naltimea structurii; este factorul de vrf pentru raspunsul extrem maxim al structurii; calculul factorului de vrf, kp este dat n Capitolul 5; este intensitatea turbulentei vntului definita n subcapitolul 2.4; este factorul de raspuns nerezonant (cvasi-static), ce evalueaza corelatia presiunilor din vnt pe suprafata constructiei (evalueaza componenta nerezonanta a raspunsului); calculul detaliat al factorului de raspunsului nerezonant, B2 este dat n Capitolul 5; este factorul de raspuns rezonant, ce evalueaza efectele de amplificare dinamica a raspunsului structural produse de continutul de frecvente al turbulentei n cvasirezonanta cu frecventa proprie fundmentala de vibratie a structurii (evalueaza componenta rezonanta a raspunsului); calculul detaliat al factorului de raspuns rezonant, R2 este dat n Capitolul 5.

kp Iv B2

R2

(2) Relatia (3.8) are la baza ipoteza ca sunt semnificative doar vibratiile structurii n directia vntului, corespunzatoare modului propriu fundamental de vibratie.

z S = 0,6 . h z min

z s = h1 +

h z min 2

z s = h1 +

h z min 2

a) structuri verticale, cladiri.

b) structuri ce vibreaza n plan orizontal, grinzi

c) structuri tip panou (publicitar)

Fig. 3.2. Inaltimea de referinta zs pentru calculul dinamic la vnt al construc tiilor de forma paralelipipedica [3]

29

(3) Pentru cladiri nalte sau flexibile (inaltimea h = 30 m sau frecventa proprie de vibratie n1 = 1 Hz) este necesara verificarea valorilor maxime ale deplasarii si acceleratiei cladirii pe directia vntului, prima evaluata la naltimea z = z s si cea de a doua la na ltimea z = h. n Capitolul 5 este data o metoda de determinare a acestor marimi de raspuns. (4) Pentru cladiri zvelte (h/d > 4) si pentru cosuri de fum (h/d > 6,5) dispuse n perechi sau grupate se va considera sporirea efectelor vntului produse de siajul turbulent (vezi Capitolul 6).

(5) Efectele produse de siajul turbulent asupra unei cladiri sau asupra unui cos de fum pot fi, simplificat, considerate neglijabile daca cel putin una dintre conditiile urmatoare este verificata: distanta dintre doua cladiri sau cosuri de fum este de 25 ori mai mare dec dimensiunea cladirii sau a cosului amplasat n amonte fata de directia de curgere a aerului, masurata perpendicular pe directia vntului; frecventa proprie fundamentala de vibratie a cladirii sau a cosului (pentru care se evalueaza efectele produse de turbulenta siajului) est mare de 1 Hz.

(6) Daca nu sunt indeplin ite conditiile date la 3.4.2.2(5) este necesara efectuarea de teste n tunelul aerodinamic.

30

COEFICIENTI AERODINAMICI DE PRESIUNE / SUCTIUNE SI DE FORTA

4.1

Generalitati

(1) Evaluarea efectelor vntului asupra suprafetelor rigide ale cladirilor si structurilor se poate face n doua moduri: (i) utiliznd coeficienti aerodin mici de presiune / suctiune si (ii) utiliznd coeficienti aerodinamici de forta. (2) Coeficientii aerodinamici depind, n general, de: ria si dimensiunile constructiei, de unghiul de atac al vntului, de categoria de rugozitate a suprafetei terenului din amplasamentul constructiei, de numarul Reynolds etc. (3) Prevederile acestui capitol se refera la determinarea coeficientilor aerodinamici necesari pentru evaluarea actiunii vntului asupra suprafetelor rigide ale cladirilor si structurilor. n functie de elementul sau cladirea / structura pentru care este necesara evaluarea actiunii vntului, coeficientii aerodinamici utilizati pot fi:

coeficienti aerodinamici de presiune / suctiune exterioara si interioara, c pe(i), vezi 4.1 (4); coeficienti aerodinamici de presiune rezultanta (totala), cp,net, vezi 4.1 (5); coeficienti de frecare, c fr, vezi 4.1 (6); coeficienti aerodinamici de forta, c f, vezi 4.1 (7).

(4) Coeficientii aerodinamici de presiune / suctiune exterioara sunt folositi pentru determinarea presiunii / suctiunii vntului pe suprafetele rigide exterioare ale cladirilor si structurilor; coeficientii aerodinamici de presiune / ctiune interioara sunt folositi pentru determinarea presiunii / suctiunii vntului pe suprafetele rigide interioare ale cladirilor si structurilor. Coeficientii aerodinamici de presiune / suctiune exterioara pot fi coeficienti globali si coeficienti locali. Coeficientii locali reprezinta coe icientii aerodinamici de presiune / suctiune pentru arii expuse de 1 m2 si sunt folositi pentru proiectarea elementelor de dimensiuni reduse si a prinderilor. Coeficientii globali reprezinta coeficientii aerodiamici de presiune / suctiune pentru arii expuse de peste 10 m2 si sunt folositi pentru proiectarea cladirilor/structurilor sau a elementelor acestora avnd arii expuse mai mari de 10 m2. Coeficientii aerodinamici de presiune / suctiune interioara si exterioara sunt determinati pentru:

cladiri, folosind prevederile de la 4.2, att pentru presiunile / suctiunile interioare ct si pentru presiunile / suctiunile exterioare, cilindri circulari, folosind prevederile de la 4.2.9 p ru presiunile / suctiunile interioare si de la 4.9.1 pentru presiunile / suctiunile exterioare.

31

(5) Coeficientii de presiune rezultanta (totala) sunt folo i pentru determinarea rezultantei presiunii / suctiunii vntului pe suprafetele rigide ale cladirilor / structurilor sau ale componentelor acestora. Coeficientii de presiune / suctiune rezultanta sunt determinati pentru:

copertine, folosind prevederile de la 4.3; pereti individuali, parapete, panouri publicitare si garduri folosind prevederile de la 4.4.

(6) Coeficientii de frecare sunt determinati pentru pe eti si pentru suprafetele definite la 3.3 (4) si (5), folosind prevederile de la 4.5. (7) Coeficientii aerodinamici de forta sunt folositi pentru determinarea fortei globale din vnt pe structura, element structural sau componenta, incluznd n acest efect si frecarea, daca aceasta nu este exclusa n mod explicit. Coeficientii aerodinamici de forta sunt determinati pentru: - panouri, folosind prevederile de la 4.4.3; - elemente structurale cu sectiunea dreptunghiulara, fol ind prevederile de la 4.6; - elemente structurale cu sectiunea cu muchii ascutite, folosind prevederile de la 4.7; - elemente structurale cu sectiunea poligonala regulata, losind prevederile de la 4.8;

- cilindri circulari, folosind prevederile de la 4.9.2 si 4.9.3; - sfere, folosind prevederile de la 4.10; - structuri cu zabrele si esafodaje, folosind prevederile de la 4.11; - steaguri, folosind prevederile de la 4.12. (8) Daca fluctuatiile instantanee ale vntului pe supr ele rigide ale unei constructii pot produce ncarcari cu asimetrie importanta si forma con ructiei este sensibila la asemenea ncarcari (de exemplu pentru cladiri simetrice cu un singur nucleu central supuse la torsiune), atunci efectul acestora trebuie luat n considerare. A , pentru constructii dreptunghiulare sensibile la torsiune se va folosi distributia de presiuni / suctiuni data n Figura 4.1 n vederea reprezentarii efectelor de torsiune produse de un vnt incident ne-perpendicular sau produse de lipsa de corelatie ntre valorile de vrf ale presi nilor din vnt ce actioneaza n diferite puncte ale constructiei. (9) n cazul n care gheata sau zapada modifica geomet ia structurii si schimba forma si/sau aria de referinta, acestea din urma vor fi cele coresp zatoare suprafetei stratului de zapada sau gheata.

32

cpe zona E

cp e zona D

Figura 4.1 Distributia presiunii / suctiunii vntului pentru considerarea efectelor de torsiune [3]
NOTA: Zonele si valorile pentru cpe sunt date n Tabelul 4.1 si Figura 4.5

4.2
4.2.1 Generalitati

Cladiri

(1) Coeficientii aerodinamici de presiune / suctiune exterioara, c p e, pentru cladiri si parti individuale din cladiri depind de marimea ariei expuse - A. Acestia sunt dati n tabele, pentru arii expuse, A de 1 m2 si 10 m2, pentru configuratii tipice de cladiri, sub notatiile c pe,1 pentru coeficienti locali, respectiv c pe,10 pentru coeficienti globali.
NOTA 1: Aria expusa este acea arie a structurii prin care s transmite actiunea vntului n sectiunea considerata n calcul.
NOTA 2: Pentru alte marimi ale ariei expuse, variatia valor or coeficientilor aerodinamici poate fi obtinuta d in Fig. 4.2.

(2) Valorile c p e,1 sunt folosite la proiectarea elementelor de dimensiuni reduse si ale prinderilor cu o arie pe element de cel mult 1 m2 (de exemplu, elemente de fatada sau de acoperis). Valorile cpe,10 sunt folosite la proiectarea elementelor cu o arie pe element de cel mult 10 m2 sau a structurii de rezistenta a cladirii. (3) Valorile c pe,10 si cpe,1 din Tabelele 4.1 4.5 sunt date pentru directiile ortogonale ale vntului de 00 , 90 0 si 1800 .
NOTA: Valorile din Tabelele 4.1 4.5 sunt aplicabile numai pentru cladiri.
33

NOTA: c pe = c pe,1 c pe = c pe,1 + (c pe,10 - c pe,1 ) log1 0 A c pe = c pe,10 A 1m2 1m < A < 10m2 A 10m2
2

Fig. 4.2 Variatia coeficientului aerodinamic de presiune / suctiune exterioara cu dimensiunile ariei expuse vntului A [3] (4) Pentru cornise, presiunea pe intradosul cornisei e e egala cu presiunea corespunzatoare zonei de perete adiacent cornisei; presiunea pe extradosul cornisei este egala cu presiunea corespunzatoare zonei adiacente de acoperis (vez i Figura 4.3).

presiunea pe extradosul cornisei

cornisa
presiunea pe intradosul cornisei

Figura 4.3 Presiuni pe cornisa acoperisului [3]

4.2.2

Pereti verticali ai cladirilor cu forma dreptunghiulara n plan

(1) naltimile de referinta, ze, pentru determinarea profilului presiunii vntului pe peretii verticali ai cladirilor cu forma dreptunghiulara n plan, expusi actiunii ntului (zona D, Figura 4.5), depind de raportul h/b si sunt date n Figura 4.4 pentru urmatoarele trei cazuri: - pentru cladirile la care naltimea h este mai mica dect b se va considera o singura zona;

34

- pentru cladirile la care naltimea h este mai mare dect b, dar mai mica dect 2b se vor considera doua zone: o zona inferioara extinzndu-se de la nivelul terenului pna la o naltime egala cu b si o zona superioara; - pentru cladirile la care naltimea h este mai mare de 2b se vor considera mai multe zone astfel: o zona inferioara extinzndu-se de la nivelul terenului pna la o naltime egala cu b; o zona superioara extinzndu -se de la vrful cladirii n jos pe o naltime b ; o zona de mijloc, ntre zonele precedente, divizata n benzi orizontale cu o naltime hband a, asa cum este aratat n Figura 4.4. Pentru determinarea profilului presiunii / suctiunii vntului pe peretii laterali si pe peretele din spate (zonele A, B, C si E, vezi Figura 4.5), naltimea de referinta, ze, este egala cu naltimea cladirii.

Fatada

naltime de referinta

Forma profilului presiunii vntului pe suprafata

qp(z )=qp(z e)

qp(z )=qp(h) qp(z )=q p(b)

35

qp(z )=qp(h)

hbanda

z e=z banda

qp(z )=qp(z banda)

qp(z )=qp(b)

Figura 4.4 naltimi de referinta ze si profilul corespondent al presiunii vntului n functie de h si b


NOTA: Directia de actiune a vntului este perpendiculara p planul delimitat de h si b [3]

(2) Zonele A, B, C, D si E pentru care sunt definiti coeficientii aerodinamici de presiune / suctiune exterioara c pe,10 si cpe,1 sunt date n Figura 4.5. Valorile coeficientilor aerodinamici de presiune / suctiune exterioara cpe,10 si cpe,1 sunt date n Tabelul 4.1, n functie de raportul h/d. Valorile intermediare pot fi obtinute prin interpola iara. Valorile din Tabelul 4.1 pot fi aplicate si peretilor cladirilor cu acoperisuri cu una sau doua pante.

Tabelul 4.1 Valori ale coeficientilor aerodinamici de presiune / suctiune exterioara pentru peretii verticali ai cladirilor cu forma dreptunghiula a n plan [3]

Zona
h/d 5 1 0.25

A cpe,10 - 1,2 - 1,2 - 1,2 cp e,1 -1,4 -1,4 -1,4 cpe,10 -0,8 -0,8 -0,8

B cpe,1 - 1,1 - 1,1 - 1,1

C cpe,10 cpe,1 - 0,5 - 0,5 - 0,5 cpe,10 +0,8 +0,8 +0,7

D cpe,1 +1,0 +1,0 +1,0

E cpe,10 cpe,1 -0,7 -0,5 -0,3

NOTA: Pentru cladirile cu h/d > 5, se evalueaza direct forta totala din vnt pe baza regulilor date n 4.6 - 4.8 si 4.9.2 pentru coeficientii aerodinamici de forta.

36

e = b sau 2 h, o ricare este mai mica b: d imensiu nea laturii perp end iculare p e d irectia vnt lui

Elevatie pentru e < d


Directia vntului D irectia vntului

Elevatie

Directia vntului

Elevatie pentru e = d
D irectia vntului

Elevatie pentru e =5d


Directia vntului

Directia vntulu i

Directia vntului

Figura 4.5 Notatii pentru peretii verticali [3]

(3) n cazurile n care forta din vnt pe structurile cladiri este determinata prin aplicarea simultana a coeficientilor aerodinamici de presiune / suctiune cpe pe zona din fata (expusa) si pe zona din spate (neexpusa) (zonele D si E) ale cladi ii, lipsa de corelatie a presiunilor vntului ntre cele doua zone se poate considera astfel: pentru cladirile cu h/d = 5, forta rezultanta se nmulteste cu 1; pentru cladirile cu h/d = 1, forta rezultanta se nmulteste cu 0,85; pentru valori intermediare ale h/d, se aplica interpolarea liniara.

4.2.3

Acoperisuri plate

(1) Acoperisurile vor fi considerate plate daca panta a este n intervalul de -50<a <50. (2) Acoperisurile vor fi mpartite n zone de expunere conform Figurii 4.6.
37

(3) naltimea de referinta pentru acoperisurile plate acoperisurile cu streasina curba va fi considerata ca fiind h. naltimea de referinta pentru acoperisurile plate prevazute cu atic (cu parapete) va fi considerata ca fiind h + hp, vezi Figura 4.6 (4) Coeficientii aerodinamici de presiune / suctiune p ntru fiecare zona sunt dati n Tabelul 4.2. (5) Rezultanta coeficientului aerodinamic de presiune pe atic / parapet se determina utiliznd prevederile de la 4.4. Limita streasina ze = h + hp

ze = h

atic (parapet)

streasina curba sau mansardata

naltimea de referinta: ze = h

e=b sau 2h care este mai mica


b - dimensiunea laturii perpendiculare pe directia vntului

Directia vntului

Figura 4.6 - Notatii pentru acoperisurile plate [3]

38

Tabelul 4.2 Valori ale coeficientilor aerodinamici de presiune / suctiune exterioara pentru acoperisuri plate [3]

Zona
Tip de acoperis
c pe,10

F
cpe,1 c pe,10

G
cpe,1 cpe,10

H
c pe,1 c pe,10

I
cpe,1

Margini drepte
hp/h = 0,025

-1,8 -1,6 -1,4 -1,2 -1,0 -0,7 -0,5 -1,0 -1,2 -1,3

- 2,5 - 2,2 - 2,0 - 1,8 - 1,5 - 1,2 - 0,8 - 1,5 - 1,8 - 1,9

-1,2 -1,1 -0,9 -0,8 -1,2 -0,8 -0,5 -1,0 -1,3 -1,3

-2,0 -1,8 -1,6 -1,4 -1,8 -1,4 -0,8 -1,5 -1,9 -1,9

- 0,7 - 0,7 - 0,7 - 0,7 -0,4 -0,3 -0,3 -0,3 -0,4 -0,5

- 1,2 - 1,2 - 1,2 - 1,2

Cu parapete

h p/h = 0,05 h p/ h =0,10 r /h = 0,05

Streasina curba

r /h = 0,10 r /h = 0,20

a = 30

Streasina la mansarda

a = 45 a = 60

+0,2 - 0,2 +0,2 - 0,2 +0,2 - 0,2 +0,2 - 0,2 +0,2 - 0,2 +0,2 - 0,2 +0,2 - 0,2 +0,2 - 0,2 +0,2 - 0,2 +0,2 - 0,2

NOTA 1. Pentru acoperisuri cu parapete sau stresini curbe n cazul valorilor intermediare ale hp/h si r /h se poate utiliza interpolarea liniara. NOTA 2. Pentru acoperisurile cu streasina mansardata se poat interpola liniar ntre a = 30, 45 si a = 60. Pentru a > 60 se interpoleaza liniar ntre valorile pentru a = 60 si valorile pentru acoperisuri plate cu margini drepte. NOTA 3. Pentru zona I se vor considera valorile cu ambele semne. NOTA 4. Pentru streasina mansardei, coeficientii aerodinamici presiune exterioara sunt dati n Tabelul 4.4a "Coeficienti aerodinamici de presiune / suctiune exterioa a pentru acoperisuri cu doua pante (directia vntului q = 0)", Zonele F si G, cu considerarea unghiului stresin i mansardei. NOTA 5. Pentru stresini curbe, coeficientii aerodinamici de pr e exterioara sunt obtinuti prin interpolare liniara n lungul curbei ntre valorile pentru pereti si cele pentru acoperis. NOTA 6. Pentru stresinile de la mansarda avnd dimensiunea orizontala mai mica de e /10 se vor folosi valorile corespunzatoare marginilor drepte.

(6) Pentru acoperisurile lungi se vor considera fortele de frecare a aerului n lungul cladirii.

39

4.2.4

Acoperisuri cu o singura panta

(1) Acoperisul va fi mpar tit n zone de expunere conform Figura 4.7. (2) naltimea de referinta, z e va fi considerata egala cu h . (3) Coeficientii aerodinamici de presiune / suctiune p ntru fiecare zona sunt dati n Tabelul 4.3. (4) Pentru acoperisurile lungi se vor considera fortele de frecare a aerului.

vnt
streasina

streasina d e sus

vnt

streasina de sus

de jos

streasina de jo s

(a) cazul general

naltimea de referinta: ze = h

Directia vntului e=b sau 2h care este mai mica b - dimensiunea laturii perpendiculare pe directia vntului
(b) directia vntului q = 00 si q = 1800
streasina de sus

Fsus

Directia vntului

F jo s streasina d e jos

(c) directia vntului q = 900 Figura 4.7 Notatii pentru acoperisurile cu o singura panta [3]

40

Tabel 4.3a Valori ale coeficientilor aerodinamici de presiune / suctiune exterioara pentru acoperisuri cu o singura panta [3]
Unghi de panta a 5 Zone pentru directia vntuluiq = 0 F G H Zone pentru directia vntului q = 180 F G H

cpe,10
-1,7 0

cpe,1
- 2,5

cpe,10
-1,2 0

cpe,1
-2,0

cpe,10
- 0,6

cpe,1

cpe,10
-2,3 -2,5 -1,1 -0,6 -0,5 -0,5

cpe,1
-2,5 -2,8 -2,3 -1,3 -1,0 -1,0

cpe,10
- 1,3 - 1,3 - 0,8

cpe,1
-2,0 -2,0 -1,5

cpe,10
-0,8 -0,9

cpe,1
-1,2 -1,2

15 30 45 60 75

-0,9 - 2,0 +0,2 -0,5 - 1,5 +0,7 0 +0,7 +0,7 +0,8

-0,8 -1,5 +0,2 -0,5 -1,5 +0,7 0 +0,7 +0,7 +0,8

-1,2 0 - 0,3 + 0,2 - 0,2 +0,4 0 +0,6 +0,7 +0,8

- 0,8 - 0,7 - 0,5 - 0,5

- 0,5 - 0,5 -0,5

NOTA 1. Pentru q = 0 (vezi Tabelul 4.3a), presiunea variaza rapid ntre valorile pozitive si valorile negative pe panta expusa vntului pentru un unghi de panta a de la +5 la +45, astfel nct sunt date att valorile pozitive ct si cele negative. Pentru ac acoperisuri, trebuie considerate doua cazuri: unul cu toate valorile pozitive, si unul cu toate valorile negative. Pe aceeasi fata nu este permisa considerarea simultana a valorilor negative si pozitive. NOTA 2. Pentru unghiurile de panta intermediare, se poate interpola liniar ntre valorile de acelasi semn. Valorile egale cu 0,0 sunt date pentru a permite interpolarea.

Tabel 4.3b Valori ale coeficientilor aerodinamici de presiune / suctiune exterioara pentru acoperisuri cu o singura panta [3]
Zone pentru directia vntului q = 90 F jos G H cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 -2,1 - 2,4 - 1,8 -2,0 - 0,6 - 1,2 -1,6 - 2,4 - 1,9 -2,5 - 0,8 - 1,2 -1,3 - 2,0 - 1,5 -2,0 - 1,0 - 1,3 -1,3 - 2,0 - 1,4 -2,0 - 1,0 - 1,3 -1,2 - 2,0 - 1,2 -2,0 - 1,0 - 1,3 -1,2 - 2,0 - 1,2 -2,0 - 1,0 - 1,3

Unghi de panta a 5 15 30 45 60 75

F sus

I cpe,10 cpe,1 - 0,5 -0,7 -1,2 -0,8 -1,2 -0,9 -1,2 -0,7 -1,2 - 0,5

cpe,10 -2,1 -2,4 -2,1 -1,5 -1,2 -1,2

cpe,1 -2,6 -2,9 -2,9 -2,4 -2,0 -2,0

41

4.2.5

Acoperisuri cu doua pante

(1) Acoperisul va fi mpartit n zone de expunere conform Figurii 4.8. (2) naltimea de referinta, z e va fi considerata egala cu h. (3) Coeficientii aerodinamici de presiune / suctiune pentru fiecare zona sunt dati n Tabelul 4.4. (4) Pentru acoperisurile lungi se vor considera fortele de frecare a aerului. panta expusa panta neexpusa

vnt

panta expusa panta neexpusa

vnt

Unghi de panta pozitiv (a) cazul general panta expusa

Unghi de panta negativ

panta neexpusa

Directia vntului

(b) directia vntului q = 00

Coama sau dolie

e = b sau 2h oricare este mai mica


b - dimensiunea laturii perpendiculare pe directia vntului

Directia vntului

coama sau dolie

(c) directia vntului q = 900 Figura 4.8 Notatii pentru acoperisuri cu doua pante [3]

42

Tabel 4.4a Valori ale coeficientilor aerodinamici de presiune / suctiune exterioara pentru acoperisuri cu doua pante [3]
Unghi de panta a -45 -30 -15 -5 5 Zone pentru directia vntuluiq = 0 G H I cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 -0,6 -0,8 -0,7 -0,8 -1,5 -0,8 -0,6 -1,3 -2,0 - 0,9 - 1,2 -0,5 +0,2 -1,2 -2,0 - 0,8 - 1,2 -0,6 -1,2 -2,0 - 0,6 - 1,2 -0,6 0 0 -0,8 -1,5 -0,3 -0,4 +0,2 +0,2 0 -0,5 -1,5 -0,2 -0,4 +0,7 +0,4 0 0 0 -0,2 +0,7 +0,6 0 +0,7 +0,8 +0,7 +0,8 -0,2 -0,2

cpe,10 cpe,1 - 0,6 -1,1 -2,0 -2,5 -2,8


-2,3 -1,7 0 -0,9 -2,0 +0,2 -0,5 -1,5 +0,7 0 +0,7 +0,7 +0,8 -2,5 -2,5

15 30 45 60 75

cpe,10 cpe,1 -1,0 -1,5 -0,8 -1,4 -0,7 -1,2 +0,2 -0,6 +0,2 -0,6 -1,0 -1,5 0 0 -0,5 0 -0,3 0 -0,3 -0,3

NOTA 1. Pentru q = 0 presiunea variaza rapid ntre valorile pozitive si valor negative pe panta expusa vntului pentru un unghi de panta a de la +5 la +45, astfel nct sunt date atat valorile pozitive ct si cele negative. Pentru aceste acoperisuri, trebuie considerate patru cazuri de expunere unde cele mai mari sau cele mai mici valori a e tuturor zonelor F, G si H sunt combinate cu cele mai mari sau cele mai mici valori din zonele I Pe aceeasi fata expusa nu este permisa considerarea simultana a valorilor negative si pozitive.
NOTA 2. Pentru unghiurile de panta intermediare, se poate interpola liniar ntre valorile de acelasi semn. (Pentru unghiurile de panta ntre a = +5 si a = -5 nu se interpoleaza valorile, ci se utilizeaza datele pentru acoperisurile plate de la 4.2.3). Valorile egale cu 0,0 sunt date pentru a permite interpolarea.

Tabelul 4.4 b Valori ale coeficientilor aerodinamici de presiune / suctiune exterioara pentru acoperisuri cu doua pante [3]
Zone pentru directia vntuluiq = 90 G H cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 - 1,2 -2,0 - 1,0 - 1,3 - 1,2 -2,0 - 1,0 - 1,3 - 1,2 -2,0 - 0,8 - 1,2 - 1,2 -2,0 - 0,7 - 1,2
43

Unghi de panta a -45 -30 -15 -5

I cpe,10 -0,9 -0,9 -0,8 -0,6 cpe,1 - 1,2 - 1,2 - 1,2 - 1,2

cpe,10 - 1,4 - 1,5 - 1,9 - 1,8

cpe,1 -2,0 -2,1 -2,5 -2,5

Unghi de panta a 5 15 30 45 60 75 4.2.6

cpe,10 - 1,6 - 1,3 - 1,1 - 1,1 - 1,1 - 1,1

cpe,1 -2,2 -2,0 -1,5 -1,5 -1,5 -1,5

Zone pentru directia vntuluiq = 90 G H cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 - 1,3 -2,0 - 0,7 - 1,2 - 1,3 -2,0 - 0,6 - 1,2 - 1,4 -2,0 - 0,8 - 1,2 - 1,4 -2,0 - 0,9 - 1,2 - 1,2 -2,0 - 0,8 - 1,0 - 1,2 -2,0 - 0,8 - 1,0

I cpe,1
- 0,6 - 0,5 - 0,5 - 0,5 - 0,5 - 0,5

Acoperisuri cu patru pante

(1) Acoperisul va fi mpartit n zone conform Figurii .9. (2) naltimea de referinta, z e va fi considerata egala cu h. (3) Coeficientii aerodinamici de presiune / suctiune pentru fiecare zona sunt dati n Tabelul 4.5. (4) Pentru acoperisurile lungi se vor considera fortele de frecare.
Directia vntului Directia vntului

naltime de referinta: ze = h

e = b sau 2h oricare este mai mica b - dimensiunea laturii perpendiculare pe directia vntului

Vnt

Vnt

(a) directia vntului q = 00

(b) directia vntului q = 900

Figura 4.9 Notatii pentru acoperisuri cu patru pante [ ]

44

Tabel 4.5 Valori ale coeficientilor aerodinamici de pr siune / suctiune exterioara pentru acoperisuri cu patru pante [3]

Unghiul de Zone pentru directia vntului q = 0 si q = 90 panta a0 pentru q = 0 F G H I J K L M N a90pentru q = 90 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 5 -1,7 -2,5 -1,2 - 2,0 - 0,6 - 1,2 0 +0,2 +0,5 0 +0,7 +0,7 +0,8 0 +0,2 +0,7 0 +0,7 +0,7 +0,8 0 -0,3 +0,2 -0,2 +0,4 0 +0,6 +0,7 +0,8 -0,9 -2,0 -0,8 - 1,5 -0,5 -1,5 -0,5 - 1,5 -0,3 -0,5 -0,4 -0,3 -0,3 -0,3 -0,6 -0,6 -1,2 -2,0 -0,6 -1,2 - 0,4 - 0,3 - 0,2 - 0,2 - 0,2 - 0,2

15 30 45 60 75

- 1,0 -1,5 -1,2 -2,0 -1,4 -2,0 -0,6 -1,2 - 0,7 -1,2 -0,6 -0,6 -0,6 -0,5 -0,3 -0,3 -0,3 -1,4 -2,0 -0,8 -1,2 -1,3 -2,0 -0,8 -1,2 -1,2 -2,0 -1,2 -2,0 - 0,4 - 0,4

NOTA 1. Pentru q = 0, presiunea variaza rapid ntre valorile pozitive si valorile n tive pe panta expusa vntului pentru un unghi de panta a de la +5 la +45, astfel nct sunt date atat valorile pozitive ct si cele negative. Pentru aceste acoperisuri, trebuie considerate doua cazuri: unul cu toate valorile pozitive, si unul cu toate valorile negative. Pe aceeasi fata nu este pe misa considerarea simultana a valorilor negative si pozitive. NOTA 2. Pentru unghiurile de panta intermediare, se poate interpola liniar ntre valorile de acelasi semn. Valorile egale cu 0,0 sunt date pentru a permite interpolarea. NOTA 3. Valorile coeficientilor aerodinamici de presiune / suctiune se vor determina n func tie de unghiul pantei expuse vntului.

4.2.7

Acoperisuri cu mai multe deschideri

(1) Valorile coeficientilor aerodinamici de presiune / suctiune pentru directiile vntului 0, 90 si 180 pentru fiecare deschidere a unui acoperis mai multe deschideri pot fi calculate n functie de valoarea coeficientului aerodinamic de presiune / suctiune a fiecarei deschideri individuale. Coeficientii de modificare pentru presiuni (locale sau globale) pentru directiile vntului 0, 90 si 180 pentru fiecare deschidere se calculeaza:
45

din prevederile punctului 4.2.4 pentru acoperisurile cu o panta, modificati pentru pozitia lor n concordanta cu Figura 4.10 a si b; din prevederile punctului 4.2.5 pentru acoperisurile cu doua pante pentru a < 0, modificati pentru pozitia lor n concordanta cu Figura 4.10 c si d.

(2) Zonele F/G/J sunt considerate doar pentru panta expusa vntului. Zonele H si I sunt considerate pentru fiecare deschidere a acoperisului multiplu. (3) naltimea de referinta ze va fi considerata ca fiind naltimea structurii, h, vezi Figura 4.10. (4) n cazul n care nu se evalueaza o forta orizontala rezultanta pe acoperis, fiecare deschidere se va proiecta pentru o forta orizontala minima egala cu 0,05 q p (z e ) A des , unde Ades este aria n plan a fiec arei deschideri a acoperisului.

46

perete

perete

perete

perete

perete

NOTA 1. n configuratia b) trebuie considerate doua cazuri n functie de semnul coeficientului aerodinamic de presiune / suctiune c pe de pe primul acoperis. NOTA 2 . n configuratia c primul si ultimul cp e sunt c pe ai acoperisului cu o singura panta, al doilea si ceilalti cpe sunt c pe ai acoperisului cu doua pante.

Figura 4.10 Notatii pentru acoperisuri cu mai multe deschideri [3] 4.2.8 Acoperisuri cilindrice si cupole

(1) Acoperisul va fi mpartit n zone conform Fig.4.11 si Fig.4.12.


47

perete

perete

perete

perete

perete

(2) naltimea de referinta ze va fi considerata ca fiind: ze = h + f .

(3) Valorile c pe,10 si c pe,1 pentru diferite zone sunt date n Figurile 4.11 si 4.12.

NOTA.
pe,10 ;

In zona A, pentru 0 < h/d < 0,5, cpe,10 se obtine prin interpolare liniara. In zona A, pentru 0,2 f/d 0,3 si h/d 0,5 se vor considera doua valori pentru c diagrama nu este aplicabila pentru acoperisuri plate.

Figura 4.11 Valorile coeficientilor aerodinamici de presiune /suctiune exterioara cpe,10 pentru acoperisurile cilindrice cu forma dreptunghiulara n plan [3]

48

cp e,10 este constant n lungul fiecarui plan

NOTA. cpe,10 este constant de -a lungul arcelor de cerc, intersectiilor de sfere si a planelor normale pe directia vntului; ntr-o prima aproximare cpe,10 poate fi determinat prin interpolarea liniara ntre valorile n A, B si C de -a lungul arcelor de cerc paralele cu directia vntului. n acelasi mod se pot obtine, prin interpola e liniara n Figura 4.12, valorile lui c pe,10 n A daca 0 < h/d < 1 si n B sau C daca 0 < h/d < 0.5.

Figura 4.12 Valorile coeficientilor aerodinamici de presiune /suctiune exterioara cpe,10 pentru acoperisurile cupole cu forma circulara n plan [3]

(2) Coeficientii aerodinamici de presiune /suctiune pe tru peretii cladirilor cu forma dreptunghiulara n plan si pentru acoperis cilindric s pot determina n conformitate cu pct. 4.2.2. 4.2.9

Presiuni interioare

(1) Presiunile interioare si cele exterioare sunt cons derate ca actionnd n acelasi timp (simultan). Pentru fiecare combinatie posibila de goluri si cai de curgere a aerului, se va considera cea mai defavorabila combinatie de presiuni interioare si exterioare.

49

(2) Coeficientul aerodinamic de presiune /suctiune int ioara, cp i, depinde de marimea si distributia golurilor n anvelopa cladirii. Daca pe cel putin doua parti ale cladirii (fatade sau acoperis) aria totala a golurilor pe fiecare parte este mai mare de 30% din aria acelei parti, actiunile pe structura nu vor fi calculate cu ajutorul regulilor din acest subcapitol, ci cu ajutorul regulilor din subcapitolele 4.3 si 4.4.
Nota. Golurile unei cladiri se refera la golurile mici fi: ferestre deschise, ventilatii, cosuri de fum etc.) si la permeabilitatea de fond (ce include scurgerea aerului n jurul usilor, ferestrelor, echipamentelor tehnice si a anvelopei cladirii). Permeabilitatea de fond este, uzual, ntre 0,01% si 0,1% din suprafata fetei considerate.

(4) O latura a cladirii poate fi considerata dominanta atunci cnd aria golurilor pe acea latura este de cel putin doua ori mai mare dect aria golurilor si deschiderilor de pe toate celelalte laturi ale cladirii considerate. (5) Pentru o cladire cu o latura dominanta, presiunea interioara se va lua ca procent din presiunea exterioara ce actioneaza la nivelul golurilor de pe latura dominanata. Se vor utiliza valorile date de relatiile (4.1) si (4.2). Cnd aria golurilor pe o latura dominanta este de doua ori mai mare dect aria golurilor si deschiderilor de pe celelalte laturi ale cladirii considerate, atunci

cpi = 0,75 . c pe

(4.1)

Cnd aria golurilor pe o latura dominanta este de cel utin trei ori mai mare dect aria golurilor si deschiderilor de pe celelalte laturi ale cladirii considerate,atunci

cpi = 0,90 . c pe

(4.2)

unde c p e este valoarea coeficientului aerodinamic de presiune /suctiune exterioara la nivelul golurilor de pe latura dominanta. Cnd aceste goluri s amplasate n zone cu valori diferite ale presiunii exterioare, se va folosi un coeficient cpe mediu ponderat cu aria. Cnd aria golurilor pe o latura dominanta este ntre d 2 ori si de 3 ori mai mare dect aria golurilor si deschiderilor de pe celelalte laturi ale adirii se poate folosi interpolarea liniara pentru calcularea lui c pi. (6) Pentru cladiri fara o latura dominanta, coeficient aerodinamic de presiune /suctiune interioara c p i este dat n Figura 4.13 si este n functie de raportul dintre naltimea si latimea cladirii h/d , si de raportul golurilor m pentru fiecare directie a vntului q , ce se determina cu relatia (4.3):
m=

ariilor golurilor unde cpe este negativ sau zero ariilor tu turor golurilor

(4.3)

NOTA 1. Aceasta relatie se aplica fatadelor si acoperisurilor cladirilor cu sau fara compartimentari interioare.

50

NOTA 2 Daca nu este posibila, sau nu se considera justificata estimarea valorii m pentru cazuri particulare, atunci c pi se va lua +0,2 sau 0,3 (se va considera valoarea care produce cele mai defavorabile efecte).

Figura 4.13 Coeficienti aerodinamici de presiune /suctiune interioara, c p i pentru goluri uniform distribuite [3]
NOTA. Pentru valori ntre h/d = 0,25 si h/d = 1,0 se poate folosi interpolarea liniara

(7) naltimea de referinta, z i, pentru presiunile interioare se va lua egala cu naltimea de referinta, z e pentru presiunile / suctiunile exterioare pe fatadele are contribuie, prin goluri, la crearea presiunii interioare. n cazul mai multor goluri, pentru determinarea lui z i se va folosi cea mai mare valoare a lui z e. (8) Coeficientul aerodinamic de presiune /suctiune interioara pentru cosuri de fum este: i deschise si

cp i = -0,60
Coeficientul aerodinamic de presiune /suctiune interio goluri mici este:

(4.4)
pentru un rezervor ventilat cu

cp i = -0,40
naltimea de referinta zi este egala cu naltimea structurii.

(4.5)

4.2.10 Presiunea pe pereti exteriori sau pe acoperisuri cu ma multe straturi de nchidere


(1) n cazul peretilor exteriori sau acoperisurilor cu mai mult de un strat de nchidere, forta din vnt este calculata separat pentru fiecare strat de nchidere . (2) Permeabilitatea m a nvelitorii este definita ca raport dintre suma arie golurilor si aria totala a nvelitorii. O nvelitoare este definita ca i abila daca valoarea m este mai mica dect 0,1%.
51

(3) n cazul n care un strat de nchidere este permea atunci forta din vnt pe stratul impermeabil se va calcula ca diferenta dintre presiunile exterioara si interioara, asa cum este descris la punctul 3.2 (3). Daca mai multe straturi su permeabile, atunci forta din vnt pe fiecare strat depinde de:

rigiditatea relativa a straturilor; presiunile exterioare si interioare; distanta dintre straturi.

Presiunea vntului pe stratul cel mai rigid va fi calculata ca diferenta dintre presiunile exterioara si interioara. Pentru cazurile n care circulatia aerului intre strat rile nvelitorii este nchisa (Figura 4.14(a)) si distanta libera dintre straturi este mai mica de 100 mm (materialul pentru izolarea termica este inclus n unul dintre straturi, si cnd nu este posibila circulatia aerului prin izolatie), se recomanda aplicarea urmatoarele reguli:

pentru pereti si acoperisuri cu o distributie uniforma a golurilor, ce au strat impermeabil la interior si strat permeabil la exterior, forta din vnt pe stratul exterior poate fi calculata cu cp,net = (2/3) cpe pentru presiune si c p,net = (1/3)cp e pentru suctiune. Forta din vnt pe stratul interior poate fi calculata cu cp ,net = c pe - cpi; pentru pereti si acoperisuri cu un strat impermeabil l interior si un strat impermeabil mai rigid la exterior, forta din vnt pe stratul exterior poate fi calculata cu cp,net = cpe - cpi; pentru pereti si acoperisuri cu au strat permeabil la interior si cu o distributie uniforma a golurilor si un strat impermeabil la exterior, forta din vnt pe stratul exterior poate fi calculata cu c p,net = cp e - cpi. Forta din vnt pe stratul interior poate fi calculat cu cp,net = 1/3 cpi; pentru pereti si acoperisuri cu un strat impermeabil la exterior si un strat impermeabil mai rigid la interior, forta din vnt pe stratul exterior poate fi calculata cu cp,net = c pe. Forta din vnt pe stratul interior poate fi calculata cu cp ,net = c pe - c p i.

Aceste reguli nu sunt aplicabile daca gurile de aer permit circulatia stratului de aer spre alte laturi ale cladirii dect latura pe care este situat peretele (Figura 4.14(b)).

(a) extremitatea stratului de aer este nchisa

52

(b) extremitatea stratului de aer este deschisa


Figura 4.14 Detaliu de colt pentru pereti exteriori cu mai multe straturi [3]

4.3

Copertine

(1) Copertinele sunt acoperisuri ale constructiilor ca e nu au nchideri verticale permanente, de exemplu statii de benzina, hangare agricole etc. (2) Gradul de blocare a aerului de sub o copertina est aratat n Figura 4.15. Acesta depinde de coeficientul de obstructie j , care se defineste ca fiind raportul dintre aria posibilelor obstructii de sub copertina si aria de sub copertina, bele arii fiind normale la directia vntului (j = 0 corespunde unei copertine ce acopera un spatiu gol, si j = 1 corespunde unei copertine ce acopera un spatiu blocat total (dar care nu este o cladire nchisa)). (3) Valorile coeficientilor aerodinamici globali de fo a, c f, si valorile coeficientilor aerodinamici de presiune rezultanta cp,net, sunt date n Tabelele 4.6, 4.7 si 4.8 pentru j = 0 si j = 1; aceste valori iau n considerare efectul combinat al vntului actionnd att pe extradosul ct si pe intradosul copertinei, pentru toate directiile vntului. Valorile intermediare se obtin prin interpolare liniara. (4) n spatele pozitiei de obstructie maxima (fata de irectia vntului) se utilizeaza valorile cp,net pentru j = 0. (5) Coeficientii aerodinamici globali de forta sunt folositi pentru a determina forta rezultanta. Coeficientii aerodinamici de presiune rezultanta sunt folositi pentru a determina presiunea locala maxima pentru toate directiile vntului si se utilizeaza pentru proiectarea elementelor acoperisului si a dispozitivelor de fixare ale acestuia.

53

Copertina ce acopera un spatiu liber (j = 0)

Copertina blocata de bunurile depozitate n zona sa (j = 1)

Figura 4.15 Curgerea aerului n zona unei copertine [3]

(6) Copertinele se proiecteaza pentru urmatoarele cazu i de ncarcari, astfel:

pentru copertine cu o singura panta (Tabelul 4.6), ncarcarea se va aplica n centrul de presiune situat la d/4 (d = dimensiunea corespunzatoare directiei vntului, Figura 4.16); pentru copertine cu doua pante (Tabelul 4.7), ncarcarea se va aplica n centrul de presiune situat n centrul fiecarei pante (Figura 4.17); n plus, o copertina cu doua pante trebuie sa fie capabila sa poata prelua o situatie de ncarcare n care una dintre pante preia ncarcarea maxima, iar cealalta panta este nencarcata; pentru copertine cu doua pante repetitive, fiecare deschidere va fi calculata prin aplicarea factorilor de reducere y mc din Tabelul 4.8, la valorile coeficientilor aerodinamici de presiune rezultanta cp ,net din Tabelul 4.7.

Pentru copertine cu doua straturi de nchidere, ncarc rea pe stratul impermeabil si dispozitivele lui de fixare se va calcula cu cp ,net iar pentru stratul permeabil si dispozitivele lui de fixare cu 1/3 cp,net . (7) Se vor considera si fortele de frecare a aerului ( ezi 4.5).

(8) naltimea de referinta, z e va fi considerata egala cu h, asa cum este aratat n Figurile 4.16 si 4.17.

54

Tabel 4.6 - Valori ale coeficientilor aerodinamici globali de forta, c f si de presiune rezultanta,

cp,net pentru copertine cu o singura panta [3]


Coeficienti de presiune rezultanta, c p,net

vnt

Panta copertinei a 0

Coeficientul de obstructie, j Maxim, pentru orice j Minim, pentru j = 0 Minim, pentru j = 1 Maxim, pentru orice j Minim, pentru j = 0 Minim, pentru j = 1 Maxim, pentru orice j Minim, pentru j = 0 Minim, pentru j = 1 Maxim, pentru orice j Minim, pentru j = 0 Minim, pentru j = 1 Maxim, pentru orice j Minim, pentru j = 0 Minim, pentru j = 1 Maxim, pentru orice j Minim, pentru j = 0 Minim, pentru j = 1

Coeficienti globali de forta, c f + 0,2 - 0,5 - 1,3 + 0 ,4 - 0,7 - 1,4 + 0,5 - 0,9 - 1,4 + 0,7 - 1,1 - 1,4 + 0,8 - 1,3 - 1,4 + 1,0 - 1,6 - 1,4

Zona A
+ 0,5 - 0,6 - 1,5 + 0,8 - 1,1 - 1,6 + 1,2 - 1,5 - 1,6 + 1,4 - 1,8 - 1,6 + 1,7 - 2,2 - 1,6 + 2,0 - 2,6 - 1,5

Zona B + 1,8 - 1,3 - 1,8 + 2,1 - 1,7 - 2,2 + 2,4 - 2,0 - 2,6 + 2,7 - 2,4 - 2,9 + 2,9 - 2,8 - 2,9 + 3,1 - 3,2 - 2,5

Zona C + 1,1 - 1,4 - 2,2 + 1,3 - 1,8 - 2,5 + 1,6 - 2,1 - 2,7 + 1,8 - 2,5 - 3,0 + 2,1 - 2,9 - 3,0 + 2,3 - 3,2 - 2,8 + 2,4 - 3,6 - 2,7

10

15

20

25

Maxim, pentru orice j + 1,2 + 2,2 + 3,2 30 Minim, pentru j = 0 - 1,8 - 3,0 - 3,8 Minim, pentru j = 1 - 1,4 - 1,5 - 2,2 NOTA. Semnul + indica o actiune rezultanta descendenta a vntului Semnul - indica o actiune rezultanta ascendenta a vntului.

55

Figura 4.16 Pozitia centrului presiunilor pentru o copertina cu o singura panta [3]

56

Tabelul 4.7 Valori ale coeficientilor aerodinamici globali de forta, c f si de presiune rezultanta, c p,net pentru copertine cu o singura panta [3]

Coeficienti de presiune rezultanta, c p ,net

Panta copertinei a

Coeficientul de obstructie, j

Coeficienti globali de forta, c f

Zona A
- 20 Maxim, pentru orice j Min im, pentru j = 0 Min im, pentru j = 1 Maxim, pentru orice j Min im, pentru j = 0 Min im, pentru j = 1 Maxim, pentru orice j Min im, pentru j = 0 Min im, pentru j = 1 Maxim, pentru orice j Min im, pentru j = 0 Min im, pentru j = 1 Maxim, pentru orice j Min im, pentru j = 0 Min im, pentru j = 1 Maxim, pentru orice j Min im, pentru j = 0 Min im, pentru j = 1 Maxim, pentru orice j Min im, pentru j = 0 Min im, pentru j = 1 Maxim, pentru orice j Min im, pentru j = 0 Min im, pentru j = 1 Maxim, pentru orice j Min im, pentru j = 0 Min im, pentru j = 1 + 0,7 - 0,7 - 1,3 + 0,5 - 0,6 - 1,4 + 0,4 - 0,6 - 1,4 + 0,3 - 0,5 - 1,3 + 0,3 - 0,6 - 1,3 + 0,4 - 0,7 - 1,3 + 0,4 - 0,8 - 1,3 + 0,6 - 0,9 - 1,3 + 0,7 - 1,0 - 1,3
57

Zona B + 1,6 - 1,3 - 2,4 + 1,5 - 1,3 - 2,7 + 1,4 - 1,3 - 2,7 + 1,5 - 1,3 - 2,4 + 1,8 - 1,4 - 2,0 + 1,8 - 1,5 - 2,0 + 1,9 - 1,7 - 2,2 + 1,9 - 1,8 - 2,2 + 1,9 - 1,9 - 2,0

Zona C + 0,6 - 1,6 - 2,4 + 0,7 - 1,6 - 2,6 + 0,8 - 1,5 - 2,6 + 0,8 - 1,6 - 2,4 + 1,3 - 1,4 - 1,8 + 1,4 - 1,4 - 1,8 + 1,4 - 1,4 - 1,6 + 1,5 - 1,4 - 1,6 + 1,6 - 1,4 - 1,5

Zona D
+ 1,7 - 0,6 - 0,6 + 1,4 - 0,6 - 0,6 + 1,1 - 0,6 - 0,6 + 0,8 - 0,6 - 0,6 + 0,4 - 1,1 - 1,5 + 0,4 - 1,4 - 1,8 + 0,4 - 1,8 - 2,1 + 0,4 - 2,0 - 2,1 + 0,5 - 2,0 - 2,0

- 15

- 10

- 5

+ 5

+ 10

+ 15

+ 20

+ 25

+ 0,8 - 0,9 - 1,5 + 0,6 - 0,8 - 1,6 + 0,6 - 0,8 - 1,6 + 0,5 - 0,7 - 1,5 + 0,6 - 0,6 - 1,3 + 0,7 - 0,7 - 1,3 + 0,9 - 0,9 - 1,3 + 1,1 - 1,2 - 1,4 + 1,2 - 1,4 - 1,4

Coeficienti de presiune rezultanta, c p ,net

Panta copertinei a

Coeficientul de obstructie, j

Coeficienti globali de forta, c f

+ 30

+ 0,9 + 1,9 Maxim, pentru orice j 1,0 - 1,9 Min im, pentru j = 0 - 1,3 - 1,8 Min im, pentru j = 1 NOTA. Semnul + indica o actiune rezultanta descendenta a vntului Semnul - indica o actiune rezultanta ascendenta a vntului.

Zona A + 1,3 - 1,4 - 1,4

Zona B

Zona C + 1,6 - 1,4 - 1,4

Zona D + 0,7 - 2,0 - 2,0

(9) ncarcarile pe fiecare panta a copertinelor cu mai multe deschideri (vezi Figura 4.18) se determina prin aplicarea factorilor de reducere ? mc, dati n Tabelul 4.8, la valorile coeficientilor globali de forta si ale coeficientilor presiune rezultanta corespunzatori copertinelor izolate cu doua pante.

58

Figura 4.17 Pozitia centrului presiunilor pentru copertinele cu dou pante [3]

Tabelul 4.8 Valori ale factorilor de reducere, ? mc pentru copertine cu mai multe deschideri [3]

Numar deschideri

Pozitia

1 2 3

Deschidere de capat A doua deschidere A treia si urmatoarele deschideri

Factorii ? mc pentru orice coeficient de obstructie j pentru coeficienti de pentru coeficienti de forta (aplicati actiunii forta (aplicati actiunii descendente) si ascendente) si coeficienti coeficienti de presiune de presiune 1,0 0,8 0,9 0,7 0,7 0,7

59

Figura 4.18 Copertine cu mai multe deschideri [3]

4.4

Pereti izolati, parapete, garduri si panouri publicitare

(1) Valorile coeficientilor aerodinamici de presiune rezultanta c p , net pentru pereti si parapete izolati(te) depind de coeficientul de obstructie, j . Pentru peretii plini, j = 1; pentru peretii care sunt 80% plini (pereti care au 20 % goluri), j = 0.8. Peretii si gardurile care au coeficientul de obstructie j = 0.8 trebuiesc considerati ca elemente zabrelite plane, n concordanta cu 4.11. Aria de referinta este n ambele cazuri considerata aria totala. Pentru parapete si bariere de zgomot la poduri se vor aplica prevederile Anexei D. 4.4.1 Pereti verticali izolati si parapete

(1) Pentru pereti verticali si parapete izolati(te), v lorile coeficientilor aerodinamici de presiune rezultanta cp,net, sunt specificate pentru zone A, B, C si D, conform F gurii 4.19. Valorile coeficientilor aerodinamici de presiune rezultanta, cp,net pentru pereti verticali si parapete izolati(te) sunt specificate n Tabelul 4.9 p ru doua valori ale coeficientului de obstructie (vezi 4.4(1)). Aceste valori corespund unei directii de actiune oblice a vntului n cazul peretelui fara colt (vezi Figura 4.19) si corespund, n cazul peretelui cu colt, celor doua directii opuse indicate n Figura 4.19. Aria de referinta este n ambele cazuri aria totala. Pentru coeficienti de obstructie ntre 0,8 si 1 se poate interpola liniar. Tabelul 4.9 Valorile coeficientilor aerodinamici de presiune rezultanta, cp ,net pentru pereti verticali izolati si parapete [3] Coeficient de obstructie

Zona l/h = 3 fara colturi l/h = 5 l/h = 10 cu colturi de lungime =ha

A 2.3 2.9 3.4 2.1 1.2

B 1.4 1.8 2.1 1.8 1.2

C 1.2 1.4 1.7 1.4 1.2

D 1.2 1.2 1.2 1.2 1.2

j =1

j = 0.8
a

n cazul n care lungimea coltului este ntre 0,0 si h poate fi folosita interpolarea liniara

60

(2) naltimea de referinta pentru pereti verticali est egala cu ze = h , vezi Figura 4.19. naltimea de referinta pentru parapetele cladirilor este egala cu z e = h + hp, vezi Figura 4.6.

pentru l > 4h

pentru l = 4h

pentru l = 2h

Unghiul de atac al vntului

?
Fara colt

? Cu colt

Figura 4.19 Notatii pentru pereti verticali izolati si parapete [3]

4.4.2

Factori de ecranare pentru pereti si garduri

(1) Daca pe directia vntului exista pereti sau gardur care au o naltime egala sau mai mare dect peretele sau gardul de naltime h , pentru obtinerea coeficientului aerodinamic de presiune rezultanta se va folosi un factor suplimentar de ecranare. Valoarea factorului de ecranare, y s depinde de distanta dintre pereti, x si de valoarea coeficientului de obstructie, j a

61

peretelui sau panoului situat n amonte fata de directia de curgere a aerului. Valorile y s sunt reprezentate n Figura 4.20. Coeficientul aerodinamic de presiune rezultanta pentru peretele e ranat c p,net,s este dat de expresia:

cp ,net,s = y s c p,net
(2) Factorul de ecranare nu se aplica n zonele de ca la extremitatea libera a peretelui.

(4.6)
pe o distanta egala cu h masurata de

Factorul de ecranare y s

x/ h Figura 4.20 Factorul de ecranare, y s pentru pereti izolati si garduri pentru valori ale lui j ntre 0,8 si 1,0 [3]

4.4.3

Panouri publicitare

(1) Pentru panourile publicitare amplasate la o naltime zg (masurata de la suprafata terenului) mai mare dect h/4 (vezi Figura 4.21), coeficientul aerodinamic de forta are valoarea: c f = 1,80

(4.7)

Valoarea din relatia (4.7) se foloseste si n cazul n care zg este mai mic dect h/4 si b/h = 1. (2) Forta rezultanta normala pe panou se aplica la naltimea centrului panoului, cu o excentricitate orizontala e . Valoarea excentricitatii orizontale e este: e = 0.25 b

(4.8)

(3) Panourile publicitare amplasate la o naltime zg (masurata de la suprafata terenului) mai mica dect h /4 si cu b/h > 1 vor fi considerate ca pereti de margine (vezi 4.4.1).

62

Se va verifica posibilitatea producerii de fenomene ae

e de divergenta si fluturare.

NOTA 1. naltimea de referinta: z e = z g + h/2 NOTA 2. Aria de referinta: A ref = b h

Figura 4.21 Notatii pentru panouri publicitare [3]

4.5

Coeficienti de frecare
rare frecarea aerului pe suprafata

(1) Pentru cazurile definite la 3.3 (4) se va lua n c expusa.

(2) n Tabelul 4.10 sunt dati coeficientii de frecare, c fr pentru suprafetele peretilor si acoperisurilor. (3) Aria de referinta A fr este aratata n Figura 4.22. Fortele de frecare se vor aplica pe suprafetele exterioare paralele cu directia vntului, zate fata de streasina sau colt la o distanta egala cu cea mai mica valoare dintre 2 b sau 4 h. (4) naltimea de referinta ze este egala cu naltimea cladirii h, vezi Figura 4.22.

Tabelul 4.10 Coeficientii de frecare, c fr pentru suprafetele peretilor, parapetelor si acoperisu ilor [3] Tipul suprafatei Neteda (de ex.: otelul, betonul cu suprafata lisa) Rugoasa (de ex.: betonul nefinisat, placi bituminoase) Foarte rugoasa (de ex.: nervuri, ondulari, pliuri) Coeficient de frecare c fr 0,01

0,02 0,04

63

vnt

vnt

Aria de referinta

vnt vnt

Figura 4.22 Aria de referinta pentru determinarea fortei de frecare [3]

4.6

Elemente structurale cu sectiune rectangulara

(1) Coeficientul aerodinamic de forta, c f pentru elemente structurale cu sectiune rectangulara pe care vntul actioneaza perpendicular pe o fata se d termina cu relatia: c f = c f,0 y r y l

(4.9)

unde:
c f,0 este coeficientul aerodinamic de forta pentru sectiuni rectangulare cu colturi ascutite si fara curgere libera a aerului la capete (element de lungime infinita), Figura 4.23;

y r este factorul de reducere pentru sectiuni patrate cu colturi rotunjite, dep ndent de numarul Reynolds, vezi NOTA 1; y l - factorul de reducere pentru elemente cu curgere liber a aerului la capete (reducerea apare ca urmare a cailor suplimentare de curgere a aer n jurul unui element de lungime finita), definit la 4.13.
NOTA 1. Limitele superioare aproximative ale valorilor lui y r (obtinute n conditii de turbulenta redusa) sunt date n Figura 4.24. Aceste valori sunt considerate acoperitoare.

NOTA 2. Figura 4.24 se poate folosi si n cazul cladirilor cu h/d > 5,0.

64

Figura 4.23 Coeficienti aerodinamici de forta, c f,0 pentru sectiuni rectangulare cu colturi ascutite si fara curgere libera a aerului la capete [3]

Figura 4.24. Factorul de reducere, y r pentru sectiuni patrate cu colturi rotunjite [3]

(2) Aria de referinta Aref se determina cu relatia: Aref = l . b

(4.10)

unde l este lungimea elementului structural considerat.

65

(3) naltimea de referinta, z e este egala cu naltimea maxima deasupra terenului a elementului considerat. (4) Pentru sectiunile subtiri (d/b < 0,2), cresterea fortelor la anumite unghiuri de atac ale vntului poate atinge 25%.

4.7

Elemente structurale cu sectiuni cu muchii ascutite

(1) Coeficientul aerodinamic de forta, c f al elementelor structurale avnd sectiuni cu muchii ascutite (de ex., elemente cu sectiuni prezentate n Figura 4.25) se determina cu relatia: c f = c f,0 y l

(4.11)

unde:
c f,0 este coeficientul aerodinamic de forta pentru sectiuni rectangulare cu muchii ascutite si fara curgere libera a aerului la capete;

y l - factorul de reducere pentru elemente cu curgere libera a aerului la capete, definit la 4.13.
Pentru elementele fara curgere libera a aerului la cap te, valoarea recomandata este c f,0 = 2.0. Aceasta valoare este obtinuta n conditii de turbulent redusa si este considerata a fi acoperitoare.

?
directia vntului

Figura 4.25 Sectiuni cu muchii ascutite [3]


NOTA. Relatia (4.11) si Figura 4.25 se poate folosi si n
ul cladirilor cu h/d > 5,0.

(2) Ariile de referinta se determina astfel (vezi Figura 4.25):

pe directia x: pe directia y :

Aref,x = l . b (4.12) Aref,y = l.d

unde l este lungimea elementului structural considerat.


66

(3) naltimea de referinta, ze este egala cu naltimea maxima deasupra suprafetei terenului a sectiunii considerate.

4.8

Elemente structurale cu sectiune poligonala regulata

(1) Coeficientul aerodinamic de forta, c f pentru elemente cu sectiune poligonala regulata cu 5 sau mai multe fete poate fi determinat cu relatia: c f = c f,0 y l

(4.13)

unde:
c f,0 este coeficientul aerodinamic de forta al elementelor aerului la capete; ructurale fara curgere libera a

y l - factorul de reducere pentru elemente cu curgere libera a aerului la capete, definit la 4.13.
Valorile coeficientului aerodinamic de forta, c f,0 obtinute n conditii de turbulenta redusa sunt prezentate n Tabelul 4.11.

Tabelul 4.11 Coeficientul aerodinamic de forta, c f,0 pentru sectiuni poligonale regulate [3]

Numar de laturi 5 6

Sectiunea

Finisarea suprafetei si a colturilor toate tipurile toate tipurile suprafata neteda r/b < 0,075 (2) suprafata neteda r/b 0,075 (2) toate tipurile suprafata nete da (3) colturi rotunjite toate celelalte tipuri

pentagon hexagon

Numarul Reynolds, Re (1) toate valorile toate valorile Re 2,4 105 Re 3 105 Re 2 105 Re 7 105 toate valorile

c f,0

1,80 1,60 1,45 1,30 1,30 1,10 1,30 0,90 1,30 1,10 ca la cilindrii circulari, a se vedea (4.9) 0,70

octogon

10 12

decagon

2 105 < Re < 1,2 106


Re < 4 105 Re > 4 105

dodecagon

16 - 18

Hexdecagon octodecagon

suprafata neteda (3) colturi rotunjite

Re < 2 105

2 105 Re < 1,2 106

67

1) 2) 3)

Numarul Reynolds Re este definit n subcapitolul 4.9 si se determina pentru vm ( z e);


r = raza de racordare a coltului, b = diametrul cercului circumscris sectiunii (vezi Figur 4.26) cu b =0,3m

Conform testelor n tunelul aerodinamic pentru elemente de otel galvanizat si cu o sectiu si r =0.06 b

Figura 4.26 Sectiune poligonala regulata [3]

(2) n cazul cladirilor cu h / d > 5, c f poate fi determinat din relatia (4.13), precum si din datele din Tabelul 4.11 si Figura 4.25. (3) Aria de referinta Aref se obtine cu relatia: Aref = l . b ...............................................................................................( 4.14)

unde: l este lungimea elementului structural considerat;


b este diametrul cercului circumscris sectiunii (vezi Figura .26). (4) naltimea de referinta, ze este egala cu naltimea maxima deasupra terenului a se elementului considerat. unii

4.9
4.9.1

Cilindri circulari

Coeficienti aerodinamici de presiune / suctiune exterioara

(1) Coeficientii aerodinamici de presiune / suctiune exterioara pentru structuri cu sectiuni circulare depind de numarul Reynolds, Re definit cu relatia:
Re =

b vp (z e )
n

(4.15)

unde:
68

b n

este diametrul sectiunii circulare;

este vscozitatea cinematica a aerului (n = 15 10 -6 m2 /s);


imea ze (vezi 2.4 (5) si NOTA 2

vp (z e) este valoarea de vrf a vitezei vntului definita la a Figurii 4.27).

(2) Coeficientii aerodinamici de presiune / suctiune exterioara, cpe pentru cilindri circulari sunt determinati cu relatia:

cpe = c p,0 . ? la unde:

(4.16)

cp,0 este coeficientul aerodinamic de presiune / suctiune exterioara pentru elementele fara curgere libera a aerului la capete (vezi (3)); y la
este factorul efectului de capat (vezi (4)).

(3) Valorile coeficientului aerodinamic de presiune / suctiune exterioara, cp,0 sunt date n Figura 4.27 n functie de unghiul a pentru diferite valori ale numarului Reynolds. (4) Factorul efectului de capat, y la este dat de relatia (4.17):

y la = 1
p a - amin y la = yl + (1 - y l ) cos 2 a - a min A

pentru 0 a a min pentru a min < a < a A pentru a A a 180 (4.17)

y la = y l unde:

a A defineste punctul de separare a curgerii aerului (vezi Figura 4.27); y l - factorul de reducere pentru elementele cu curgere libera a aerului la capete (factorul efectului de capat) (vezi 4.13).

69

Figura 4.27 Distributia valorilor coeficientilor aerod namici de presiune / suctiune exterioara pentru cilindri circulari, pentru diferite valori ale umarului Reynolds si fara considerarea efectului de capat [3]
NOTA 1. Valorile intermediare pot fi obtinute prin interpol
niara.

NOTA 2. Valorile caracteristice din Figura 4.27 sunt date n T elul 4.12. Datele din figu ra si din tabel sunt obtinute utilizand numarul lu Reynolds calculat cu valoarea de vrf a vitezei vntului, v p(z e). NOTA 3. Datele din Figura 4.27 se bazeaza pe o rugozitate echivalenta a cilindrului, k/b mai mica de 510 -4 . Valori tipice ale rugozitatii k sunt date n Tabelul 4.13.

Tabelul 4.12 Valori tipice pentru distributia presiunii pentru cilindri circulari fa capat, pentru diferite valori ale numarului Reynolds [3]

efectul de

Re 5 105 2 106
107
unde a min cp0,min aA cp0,h

a min 85 80 75

cp0,min
- 2,2 - 1,9 - 1,5

aA 135 120 105

cp0 ,h
-0,4 -0,7 -0,8

caracterizeaza pozitia unde se realizeaza minimul presiunii pe suprafata cilindrului, n [] este valoarea minima a coeficientului aerodinamic de presiune / suctiune este pozitia punctului de separare a curgerii este coeficientul aerodinamic de presiune / suctiune de referinta

(5) Aria de referinta, Aref se determina cu relatia:

70

Aref = l . b

(4.18)

unde l este lungimea elementului considerat.


(6) naltimea de referinta, z e este egala cu naltimea maxima deasupra terenului a elementului considerat.

4.9.2

Coeficienti aerodinamici de forta

(1) Coeficientul aerodinamic de forta c f, pentru un cilindru circular de naltime finita este at de relatia: c f = c f,0 . y l

(4.19)

unde:
c f,0 este coeficientul aerodinamic de forta pentru cilindri fara curgere libera a aerului la capete (vezi Figura 4.28);

y l - factorul efectului de capat (vezi 4.13).

Figura 4.28 Coeficientul aerodinamic de forta c f,0 pentru cilindri circulari fara curgere libera a aerului la capete si pentru diferite valori ale rugozitatii echivalente k/b [3]
NOTA 1. Figura 4.28 se poate folosi si pentru cladiri cu h/d > 5,0.

NOTA 2. Figura 4.28 se bazeaza pe numarul lui Reynolds cal vitezei vntului, v p(z e).
71

cu valoarea de vrf a

(2) n Tabelul 4.13 sunt date valori ale rugozitatii echivalente k . (3) Pentru cabluri mpletite (toroane), c f,0 este egal cu 1,2 pentru orice valori ale numarului Reynolds, Re. Tabelul 4.13 Rugozitatea echivalenta, k [3]

Tipul suprafetei Sticla Metal polizat

Rugozitatea echivalenta, k Tipul suprafetei [mm] 0,0015 Beton neted 0,002 Scndura 0,006 Beton rugos 0,02 Lemn brut

Rugozitatea echivalenta, k [mm] 0,2 0,5

Vopsea fina Vopsea stropita Otel lucios Fonta Otel galvanizat

0,05 Rugina 0,2 Zidarie 0,2

1,0 2,0 2,0 3,0

(4) Aria de referinta, A ref se determina cu relatia: Aref = l . b (4.20)

unde l este lungimea elementului structural considerat.


(5) naltimea de referinta, z e este egala cu naltimea maxima deasupra terenului a elementului considerat. (6) Pentru evaluarea actiunii vntului pe cilindrii di vecinatatea unei suprafete plane, pentru care raportul distantelor zg/b < 1,5 (vezi Figura 4.29), este necesara consultanta de specialitate.

Figura 4.29 Cilindru n vecinatatea unei suprafate plane [3]


4.9.3 Coeficienti aerodinamici de forta pentru cilindrii verticali asezati n linie

(1) Pentru cilindrii verticali asezati n linie, coefi ientul aerodinamic de forta c f,0 depinde de directia de actiune a vntului fata de linia de asezare a cilindrilor si de raportul distantei a si a
72

diametrului b (vezi Tabelul 4.14). Coeficientul aerodinamic de forta c f, pentru oricare cilindru circular poate fi obtinut cu relatia: c f = c f,0 . y l . ? (4.21)

unde:
c f,0 este coeficientul aerodinamic de forta pentru cilindri fara c gere libera a aerului la capete (vezi 4.9.2);

yl

este factorul efectului de capat (vezi 4.13);

? este factorul dat n Tabelul 4.14 (pentru cea mai defavorabila directie de actiune a vntului). Tabelul 4.14 Factorul ? pentru cilindrii verticali asezati n linie [3]

a /b

2,5 < a /b < 3,5

1,15
210 180
a b

3,5 < a /b < 30

k =

a/b > 30

1,00

a - distanta; b - diametru

4.10 Sfere

(1) Coeficientul aerodinamic de forta n directia vntului c f,x pentru sfere este determinat n functie de numarul Reynolds Re (vezi 4.9.1) si de rugozitatea echivalenta k/b (vezi Tabelul 4.13).
NOTA 1. Valorile c f,x obtinute prin masuratori realizate n conditii de turbulenta redusa sunt date n Figura 4.30. Valorile din Figura 4.30 se bazeaza pe numarul lui Reynolds calculat cu valoarea de vrf a vitezei vntului, v p(z e). NOTA 2. Valorile din Figura 4.30 sunt valabile pentru raportul z g > b/2, unde z g este distanta de la sfera la suprafata plana si b este diametrul sferei (vezi Figura 4.31). Pentru z g = b/2, coeficientul de forta c f,x va fi multiplicat cu 1,6.
73

suprafata neteda

Figura 4.30 Coeficientul aerodinamic de forta pe directia vntului, pentru sfere [3]

Figura 4.31 Sfera lnga o suprafata plana [3]

(2) Coeficientul aerodinamic de forta pe directie verticala, c f,z pentru sfere este determinat cu relatia: c f,z = 0 c f,z = +0,60 pentru
zg >

b 2

pentru zg <

b 2

(4.22)

(3) Att pentru determinarea fortei n directia vntului ct si n directie verticala, aria de referinta, A ref este data de relatia:
Aref = p

b2 4

(4.23)

(4) naltimea de referinta este:

74

ze = z g +

b 2

(4.24)

4.11 Structuri cu zabrele si esafodaje


(1) Coeficientul aerodinamic de forta, c f, pentru structuri cu zabrele si pentru esafodaje cu talpi paralele se obtine cu relatia: c f = c f,0 . y l (4.25)

unde:
c f,0 este coeficientul aerodinamic de forta pentru structuri cu zabrele si esafodaje fara curgere libera a aerului la capete; acest coeficient este dat n Figurile 4.33...4..35 n functie de valoarea coeficientului de obstructie, j (4.11 (2)) si de numarul Reynolds, Re ; este numarul Reynolds utiliznd valoarea medie a diame relor bi ale elementelor (vezi Figura 4.32); n cazul sectiunilor necirculare se utilize valoarea medie a dimensiunilor sectiunii transversale expuse actiunii vntului; este factorul efectului de capat (vezi 4.13), ce depinde de zveltetea structurii, l , calculata cu lungimea l si latimea b = d, vezi Figura 4.32;
NOTA. Valorile din Figurile 4.33 pna la 4.35 se bazeaza pe numarul Reynolds calculat cu valoarea de vrf a vitezei vntului, v p(z e).

Re

yl

Figura 4.32 - Structuri cu zabrele sau esafodaje [3]

75

Figura 4.33 Coeficientul aerodinamic de forta, c f,0 pentru structuri plane cu zabrele avnd elemente cu muchii ascutite (de ex., corniere) n functie de coeficientul de obstructie j [3]

Figura 4.34 Coeficientul aerodinamic de forta, c f,0 pentru structuri spatiale cu zabrele avnd elemente cu muchii ascutite (de ex., corniere) n functi de coeficientul de obstructie j [3]

76

Figura 4.35 Coeficientul aerodinamic de forta, c f,0 pentru structuri plane sau spatiale cu zabrele avnd elemente cu sectiune transversala circulara [3]

(2) Coeficientul de obstructie, j se determina cu relatia:


j = A Ac

(4.26)

unde:
A este suma proiectiilor ariilor elementelor structurii perpendicular pe directia vntului, A = bi l i + Agk ;
i k

are si gusee) pe un plan

Ac

este aria totala a structurii proiectata pe un plan perpendicular pe directia vntului, Ac=d l; este lungimea structurii cu zabrele; este latimea structurii cu zabrele;

l
d

77

b i, l i A gk -

este latimea si lungimea elementelor i ale structurii (vezi Figura 4.32), proiectate normal pe fata expusa; aria guseului k .

(3) Aria de referinta Aref este determinata cu relatia: Aref = A

(4.27)

(4) naltimea de referinta, z e este egala cu naltimea maxima a elementului deasupra suprafetei terenului.

4.12 Steaguri
(1) Coeficientii aerodinamici de forta, c f si ariile de referinta, Aref pentru steaguri sunt dati n Tabelul 4.15.
(2) naltimea de referinta, z e este egala cu naltimea steagului deasupra suprafetei nului.

Tabelul 4.15 - Coeficienti aerodinamici de forta, c f pentru steaguri [3] Steaguri Steaguri fixe Aref cf

h .l

1,8

Forta normala pe plan Steaguri libere h .l


Aref 0,02 + 0,7 2 r h h
mf
-1, 25

a)

b)

0,5 .h.l

78

Forta n plan
unde: mf este masa unitatii de arie a steagului ? este densitatea aerului (egala cu 1,25 kg/m3) z e naltimea steagului deasupra suprafetei terenului NOT A. Relatia de calcul data pentru steaguri nefixate (liber produse de fluturarea steagului.

nclude fortele dinamice

4.13 Zveltetea efectiva l si factorul efectului de capat y l


(1) Factorul de reducere pentru elementele cu curgere a aerului la capete (factorul efectului de capat), y l poate fi determinat n functie de zveltetea efectiva, l .
NOTA. Valorile coeficientilor aerodinamici de forta, c f,0 prezentate la 4.6...4.12 au la baza rezultatele masuratorilor efectuate pe structuri fara curgere libera a aerului la capete. Factorul efectului de capat ia n considerare reducerea actiunii vntului pe structuri datorita curgerii aerului n jurul capatului liber al acestora. Valorile din Figura 4.36 si din Tabelul 4.16 au la baza rezultatele masuratorilor realizate n conditii d turbulenta redusa.

(2) Zveltetea efectiva, l se defineste n functie de pozitia si dimensiunile str cturii. Valorile l sunt date n Tabelul 4.16, iar valorile y l sunt date n Figura 4.36 pentru diferiti coeficienti de obstructie, j . (3) Coeficientul de obstructie, j (vezi Figura 4.37) este dat de relatia:
j = A Ac

(4.28)

unde:
A Ac este suma proiectiilor ariilor elementelor; este aria totala a structurii, Ac = l . b .

79

Tabelul 4.16 Valori pentru zveltetea efectiva, l pentru cilindri, sectiuni poligonale, sectiuni rectangulare, elemente structurale cu sectiuni cu muchii ascutite si structuri cu zabrele [3]

Nr.

Pozitia structurii, vnt perpendicular pe planul paginii

Zveltetea efectiva, l Pentru sectiuni poligonale, sectiuni rectangulare, elemente structurale cu sectiuni avnd muchii ascutite si structuri cu zabrele: pentru l 50m, se alege cea mai

mica valoare dintre: l =1,4 l/b sau l =70 pentru l <15m, se alege cea mai mica valoare dintre: l =2 l/b sau l =70 Pentru cilindrii circulari: pentru l 50m, se alege cea mai

mica valoare dintre: l =0,7 l/b sau l =70 pentru l <15m, se alege cea mai mica valoare dintre: l = l/b sau l =70

Pentru valori intermediare ale lui l se poate folosi interpolarea liniara

pentru l 50m, se alege cea mai mare valoare dintre: l =0.7 l/b sau l =70 pentru l <15m, se alege cea mai 4 mare valoare dintre: l = l/b sau l =70 Pentru valori intermediare ale lui l se poate folosi interpolarea liniara

80

Figura 4.36 Factorul efectului de capat, y l n functie de coeficientul de obstructie, j si de zveltetea, l [3]

Figura 4.37 Arii folosite pentru definirea coeficientului de obstructie, j [3]

81

5 PROCEDURI DE DETERMINARE A COEFICIENTULUI DE RASPUNS DINAMIC

5.1

Turbulenta vntului

(1) Lungimea scarii integrale a turbulentei, L (z ) reprezinta dimensiunea medie a vrtejurilor vntului produse de turbulenta aerului pe directia vntului. Pentru naltimi z mai mici de 200 m, lungimea scarii integrale a turbulentei se poate de ermina cu relatia:
a z , pentru z min z z max = 200 m Lt L (z ) = z t L(z min ), pentru z < z min

(5.1)

unde naltimea de referinta z t = 200 m, lungimea de referinta a scarii L t = 300 m si a = 0,67 + 0,05 ln(z0). Lungimea de rugozitate, z 0 si naltimea minima, z min sunt date n Tabelul 2.1. (2) Turbulenta pe directia vntului, caracterizata de istributia puterii rafalelor vntului n functie de frecventa acestora, este exprimata prin densitatea spectrala de putere a rafalelor vntului turbulent, Sv(z ,n ). Forma unilaterala (definita doar pentru frecvente p itive) si normalizata (de arie unitara) a densitatii spectrale de putere S L(z , n) este: SL ( z, n) =

n S v ( z , n) s v2

6,8 f L ( z , n ) (1 + 10, 2 f L ( z , n)) 5 / 3

(5.2)

unde
Sv(z,n) n este densitatea spectrala de putere unilaterala (definita doar pentru frecvente pozitive) a rafalelor vntului pe directia a ora; este frecventa rafalelor vntului;
2
v

este dispersia fluctuatiilor vitezei instantanee a vntului fata de v teza medie;

f L ( z , n) =

n L( z ) vm ( z )

este frecventa adimensionala calculata n functie de f cventa,

n, de viteza medie a vntului la cota z , v m( z) (vezi relatia 2.3) si de lungimea scarii integrale a turbulentei, L( z) definita la (5.1). Functia densitatii spectrale de putere unilaterale si normaliz e este ilustrata n Figura 5.1.

82

0.25

S L (fL )

0.20

0.15

0.10

0.05

0.00 1.0E-02

fL 1.0E -01 1.0E+00 1.0E+01 1.0E+02

Figura 5.1 Densitatea spectrala de putere normalizata si unilaterala a rafalelor pe directia vntului, SL (f L)

5.2

Procedura detaliata de determinare a coeficientului de raspuns dinamic

(1) Coeficientul de raspuns dinamic, c d este prezentat n subcapitolul 3.4.2.2 si se determina cu relatia (3.8): cd = 1 + 2 k p I v (z s ) B 2 + R 2 1 + 7 I v (z s )

(2) Factorul de raspuns nerezonant (cvasi- static), B2 , ce ia n considerare corelatia efectiva a valorilor de vrf ale presiunilor pe suprafata expusa cladirii/structurii, se determina cu relatia: B2 = 1 b+h 1 + 0,9 L(z ) s
0, 63

(5.3)

unde:
b, h sunt latimea si naltimea structurii, vezi Figura 3.2;

83

L(z s)

este lungimea scarii integrale a turbulentei data de relatia (5.1) la naltimea de referinta, zs definita n Figura 3.2.

(3) Factorul de vrf pentru determinarea raspunsului e rem maxim al structurii, k p, definit ca raportul dintre valoarea extrema maxima a componentei uante a raspunsului structural si abaterea sa standard, se obtine cu relatia: k p = 2 ln ( n T)+

g 3 2 ln ( n T )

(5.4)

unde: ?
T ? este frecventa medie a vibratiilor pe directia si sub actiunea vntului turbulent; este durata de mediere a vitezei de referinta a vntului, T = 600 s (aceeasi ca pentru viteza medie a vntului); = 0,5772, este constanta lui Euler.

(4) Frecventa medie ? a vibratiilor pe directia si sub actiunea vntului turbulent se obtine cu relatia:

n = n1,x

R2

B2 + R2

0,08 Hz

(5.5)

unde n1,x este frecventa proprie fundamentala de vibratie a stru rii pe directia vntului turbulent. Valoarea limita de 0,08 Hz din relatia (5.5) corespunde unui factor de vrf kp=3,0 n relatia (5.4). (5) Factorul de raspuns rezonant, R2, ce ia n considerare continutul de frecvente al turbulentei vntului n cvasi-rezonanta cu frecventa proprie fundamentala de vibrati al structurii, se determina cu relatia: R2 =

p2 S L ( z s , n1,x ) Rh (h h ) Rb (h b ) 2 d

(5.6)

unde:
d SL R h, R b este decrementul logaritmic al amortizarii dat n Anex la C.5;

este densitatea spectrala de putere unilaterala si normalizata data de relatia (5.2), evaluata la naltimea z s pentru frecventa n1,x; sunt functiile de admitanta aerodinamica date de relatiile (5.7) si (5.8).

(6) Functiile de admitanta aerodinamica R h si R b , pentru vectorul propriu fundamental, se determina cu relatiile:

84

1 Rh ( h h )= 1 - 1 ( 1 - e - 2h 2 h 2 h h h
1 1 Rb ( h b )= 1 1 - e -2h b 2 h 2 h b b

pentru h h = 0 pentru h h > 0


pentru h b = 0 pentru h b > 0 (5.8) (5.7)

Valorile h h si h b sunt determinate astfel:

hh =

4,6 h n1, x v m (z s )
4, 6 b n1, x v m (z s )

(5.9) (5.10)

hb =

5.3

Procedura simplificata de determinare a valorilor coef cientului de raspuns dinamic pentru cladiri

(1) Folosind procedura detaliata de calcul al coeficientului de raspuns dinamic (descrisa la pct. 5.2) s -au obtinut valori acoperitoare ale acestui coeficient pentru cladiri cu forma de paralelipiped dreptunghic si cu o distributie regulata a maselor si rigidita tilor. Valorile se bazeaza pe estimarea aproximativa a valorilor frecventei fundmentale proprii de vibra tie si a decrementului logaritmic al amortiz arii structurale folosind rela tiile simplificate din Anexa C.

(2) Valorile coeficientului de ra spuns dinamic sunt date n Tabelul 5.1 pentru cladiri de beton armat si n Tabelul 5.2 pentru cladiri cu structura metalica. Valorile sunt valabile pentru cladiri cu dimensiunea n plan orizontal ma surata perpendicular pe directia vntului, b = 50 m s i cu ina ltimea, h = 30 m (vezi Figura 3.2 a).
(3) Pentru toate celelalte cazuri de cladiri la care nu se poate aplica procedura simplificata prin valori date n Tabelele 5.1 si 5.2, coeficientul raspuns dinamic se va determina conform metodei detaliate prezentate la 5.2.

Tabel 5.1 Valoriale coeficientului de raspuns dinamic, cd pentru cladiri cu structura de beton armat

(ds = 0,10)
z0 , m 0,003 b? , h?, m 10

10 0,95

20 0,92

30 0,90

40 0,89

50 0,88

85

20 30 10 20 30 10 20 30 10 20 30 10 20 30

0,95 0,96 0,9 4 0,94 0,95 0,92 0,92 0,93 0,87 0,88 0,89 0,85 0,85 0,85

0,93 0,93 0,91 0,91 0,92 0,88 0,89 0,90 0,85 0,85 0,86 0,85 0,85 0,85

0,91 0,91 0,89 0,90 0,90 0,85 0,87 0,88 0,85 0,85 0 ,85 0,85 0,85 0,85

0,90 0,90 0,87 0,88 0,89 0,85 0,85 0,86 0,85 0,85 0,85 0,85 0,85 0,85

0,88 0,89 0,86 0,87 0,88 0,85 0,85 0,85 0,85 0,85 0,85 0,85 0,85 0,85

0,01

0,05

0,30

1,00

Tabel 5.2 Valori ale coeficientului de raspuns dinamic, cd pentru cladiri cu structura metalica (ds = 0,05) z0 , m 0,003 b? , h?, m 10 20 30 10 20 30 10 20 30 10 20 30 10 20 30

10 1,00 1,03 1,06 0,98 1,02 1,05 0,96 1,00 1,03 0,90 0,95 0,98 0,85 0,89 0,92

20 0,95 0,98 1,01 0,94 0,97 1,00 0,91 0,94 0,97 0,86 0,89 0,92 0,85 0,85 0,87

30 0,93 0,95 0,98 0,91 0,94 0,96 0,88 0,91 0,94 0,85 0,86 0,89 0,85 0,85 0,85

40 0,91 0,93 0,95 0,89 0,92 0,94 0,86 0,89 0,92 0,85 0,85 0,87 0,85 0,85 0,85

50 0,90 0,92 0,94 0,88 0,90 0,92 0,85 0,87 0,90 0,85 0,85 0,85 0,85 0,85 0,85

0,01

0,05

0,30

1,00

86

5.4

Deplasari si acceleratii corespunzatoare starii limita de serviciu a constructiei

(1) Pentru cladiri nalte sau flexibile (naltimea h = 30 m sau frecventa proprie de vibratie n1 = 1 Hz), pentru verificarea la starea limita de servic u se utilizeaza valorile maxime ale deplasarii si acceleratiei cladirii pe directia vntului, prima evaluata la naltimea z = zs si cea de a doua la na ltimea z = h. Deplasarea maxima a structurii pe directia vntului la cota z s se determina folosind forta globala pe directia vntului F w definita n subcapitolul 3.3.
(2) Abaterea standard, s a,x a acceleratiei caracteristice a structurii pe directia vntului la cota z se obtine cu relatia: s
a ,x 2 c f r b I v (z s ) v m (z s )

m1,x

R K x F 1,x (z )

(5.11)

unde:
cf este coeficientul aerodinamic de forta, vezi Capitolul 4; - pentru cladiri se poate considera simplificat
h h pentru 0, 25 < 1,0 0,9 + 0,4 d , d h h c f = 1, 25 + 0,05 , pentru 1,0 5,0 d d vezi subcapitol ele 4.6, 4.8 sau 4.9.2 pentru h > 5, 0 d

? b d h Iv(z s) v m( zs)

este densitatea aerului, egala cu 1,25 kg/m3 ; este latimea structurii, definita n Figura 3.2; este lungimea structurii, definita n Figura 3.2;

este naltimea structurii, definita n Figura 3.2;


este intensitatea turbulentei la naltimea z = z s deasupra terenului; vezi pct. 2.4 (2) si Figura 3.2; este viteza medie a vntului pentru z = z s pentru o viteza de referinta a vntului cu IMR = 10 ani (pentru determinarea valorii vitezei vntului cu IMR = 10 ani, vezi Anexa A); (vezi, de asemenea, pct. 2.3 (2) si 5.5 (2)); este naltimea de referinta; vezi Figura 3.2; este radacina patrata a factorului raspunsului rezonant, vezi pct. 5.2 (5); este coeficientul adimensional dat de relatia (5.12); este masa echivalenta pentru modul fundamental de vibr tie n directia vntului, vezi pct. C.4 (1);
87

zs R Kx

m1,x

n1,x

este frecventa proprie fundamentala de vibratie a stru urii n directia vntului;

F 1,x ( z) este ordonata vectorului propriu fundamental de vibratie pe directia vntului la cota z.
(3) Coeficientul adimensional Kx se determina cu relatia generala :

Kx =

vm (z ) F1,x (z )dz 0
2

v (z s ) F
2 m 0

(5.12)

2 1, x

(z )dz

unde h este naltimea structurii (vezi Figura 4.1).


NOTA. Daca F 1,x(z )= (z /h)z (vezi Anexa C) si co(z ) = 1 (teren plat, vezi pct. 2.3 (5)),

relatia (5.12) poate fi aproximata prin relatia :

(2 z
Kx =

zs + 1) (z + 1) ln z + 0,5 - 1 0 zs (z + 1)2 ln z 0

(5.13)

unde z0 z este lungimea de rugozitate (vezi Tabel 2.1); este exponentul formei modale aproximative pe directia vntului (vezi Anexa C).

(4) Acceleratiile caracteristice de vrf ale constructiilor, amax,x sunt obtinute prin nmultirea abaterii standard date la pct. 5.3 (2) cu factorul de vrf dat la pct.5.2 (3) calculat cu frecventa n = n1 ,x:

g s amax,x = 2 ln ( n1, x T )+ 2 ln ( n T ) 1, x

a, x

(5.14)

5.5

Criterii de confort

(1) Efectele vntului pe cladiri nu trebuie sa produca disconfort ocupantilor acestora. Reactiile de disconfort ale ocupantilor depind de ampl si frecventa cu care se produc oscilatiile cladirii si de diversi alti factori fiziologici si psihologici, asociati cu caracteristicile fiecarei persoane. (2) Pentru a asigura o utilizare adecvata a cladirii, se va verifica ndeplinirea conditiei:
a max, x alim
88

(5.15)

unde
amax,x este valoarea de vrf a acceleratiei pe directia vntului la ultimul etaj al cladirii ( z=h ), evaluata cu rel. (5.14), pentru o viteza de referin a a vntului cu IMR = 10 ani (pentru determinarea valorii vitezei vntului cu IMR = 10 ani, vezi Anexa A); alim este acceleratia limita superioara de confort calculat cu relatia:

alim

a0 pentru n 1,x < 1 Hz n 0 ,56 1, x = a0 pentru 1 Hz n 1,x 2 Hz 0,5 a n pentru n 1, x 2 Hz 0 1, x

(5.16)

unde:
a0 a0 n1 ,x = 6 cm/s2 pentru cladiri de birouri; = 4 cm/s2 pentru cladiri de locuit; este frecventa proprie a cladirii corespunzatoare primului mod de vibratie de ncovoiere n directia vntului.

89

FENOMENE DE INSTABILITATE AEROELASTICA GENERATE DE VRTEJURI

6.1

Generalitati

(1) Pentru constructii zvelte (cosuri de fum, turnuri, cabluri s.a.) este necesar sa se ia n considerare efectul dinamic produs de desprinderea alternanta a vrtejurilor vntului. Fenomenul de desprindere a vrtejurilor produce o actiune fluctuanta perpendiculara pe directia vntului, a carei frecventa depinde de viteza medie a vntului, precum si de forma si de dimensiunile sectiunii n plan a constructiei. n c ul n care frecventa de desprindere a vrtejurilor este apropiata de o frecventa proprie de e a constructiei se realizeaza conditiile de cvasi-rezonanta ce produc amplificari ale amplitudinii oscilatiilor constructi i, cu att mai mari cu ct amortizarea si masa structurii sau a elementului sunt mai mici. Conditia de rezonanta este indeplinita atunci cnd vit ntului este teoretic egala cu viteza critica a vntului ce provoaca desprinderea vrtejurilor (definita la 6.3.1).

6.2

Considerarea efectului desprinderii vrtejurilor

(1) Efectul desprinderii vrtejurilor va fi considerat daca este ndeplinita conditia

vcrit ,i 1, 25 vm unde:
v crit,i vm este viteza critica a vntului pentru modul i de vibratie (vezi 6.3.1);

(6.1)

este viteza medie a vntului n sectiunea n care se produce desprinderea vrtejurilor.

6.3

Parametrii de baza pentru desprinderea vrtejurilor

6.3.1 Viteza critica a vntului, v crit,i

(1) Viteza critica a vntului pentru modul i de vibratie este definita ca viteza vntului pentru care frecventa de desprindere a vrtejurilor este egal cu o frecventa proprie de vibratie a structurii pe directia transversala vntului si este data de relatia:

90

vcrit ,i =

b ni , y
St

(6.2)

unde
b ni,y St este latimea sectiunii transversale n care se produce desprinderea rezonanta a vrtejurilor; pentru cilindri circulari latimea de ref rinta este diametrul exterior; este frecventa proprie a modului i de vibratie pe directia transversala vntului; este numarul lui Strouhal, definit la 6.3.2.

(2) Viteza critica a vntului pentru modul i de vibratie de ovalizare a peretelui cilindrului este definita ca viteza vntului pentru care dublul frecventei de desprindere a vrtejurilor este egala cu frecventa proprie a modului i de vibratie de ovalizare a peretelui cilindrului si este data de relatia:

v crit ,i =

b ni, o 2 St

(6.3)

unde
b St ni,o este diametrul exterior al cilindrului;

este numarul lui Strouhal, definit la 6.3.2;


este frecventa proprie a modului i de vibratie de ovalizare a peretelui cilindrului.

6.3.2 Numarul lui Strouhal, St

(1) Numarul lui Strouhal, St, este un parametru adimensional ce depinde de forma sectiunii, de caracteristicile turbulentei, de numarul lu i Reynolds alculat pentru v crit,i, si de rugozitatea suprafetei. n cazul sectiunilor cu muchii/colturi asc ite, numarul lui Strouhal poate fi evaluat simplificat n functie doar de forma sectiunii. Tabelul 6.1 si Figura 6.1 (pentru sectiuni dreptunghiulare) indica numarului lui Strouhal, St. ori medii orientative ale

91

Tabelul 6.1 Numarul lui Strouhal, St pentru diferite forme ale sectiunii transversale [3]

Sectiune transversala

St

0,18
Pentru toate valorile numarului lui Reynolds, Re din Figura 6.1

0,5 = d /b = 10
d/b = 1 d/b = 1,5 d/b = 2 Interpolare liniara d/b = 1 d/b = 2 Interpolare liniara d/b = 1

0,11 0,10 0,14

0,13 0,08

0,16 0,12

d/b = 2

Interpolare liniara d/b = 1,3 d/b = 2,0 Interpolare liniara


NOTA. Nu sunt admise extrapolari ale numarului lui Strouhal de raportul d/b. tie

0,11 0,07

92

Figura 6.1 Numarul lui Strouhal St pentru sectiuni transversale dreptunghiulare cu colturi ascutite [3]

6.3.3 Numarul lui Scruton, Sc

(1) Numarul lui Scruton, Sc este un parametru adimensional ce depinde de masa echivalenta, de fractiunea din amortizarea critica si de dimensiunea de referinta a sectiunii. Sensibilitatea la vibratii depinde de amortizarea structurii si de raportul ntre masa structurii si masa aerului. Numarul lui Scruton, Sc , este dat de relatia:
Sc = 2 mie d s
r b2

(6.4)

unde:
m ie ds ? b este masa echivalenta pe unitatea de lungime pentru modul i de vibratie n directie transversala, asa cum este definita la C.4 (1); este decrementul logaritmic al amortizarii structurale; este densitatea aerului, a carei valoare este 1,25 kg/m3; este dimensiunea sectiunii transversale, evaluata n sectiunea n care se produce fenomenul critic de desprindere a vrtejurilor rezonante.

6.3.4 Numarul lui Reynolds, Re (1) Actiunea de desprindere a vrtejurilor de pe un cilindru circular depinde de numarul lui Reynolds, Re corespunzator vitezei critice a vntului v crit,i. Numarul lui Reynolds corespunzator vitezei critice a vntului este dat de r latia:

93

Re( v crit,i )=

b v crit,i
m

(6.5)

unde
b

este diametrul exterior al cilindrului circular;


este vscozitatea cinematica a aerului ( 15.10 -6 m2/s);

v crit,i

este viteza critica a vntului (vezi 6.3.1).

6.4

Actiunea produsa de desprinderea vrtejurilor

(1) Efectul vibratiilor produse de desprinderea vrtejurilor se va evalua folosind forta de inertie pe unitate de lungime, F w( s) care actioneaza perpendicular pe directia vntului la cota s a structurii (masurata de la baza acesteia) si este da a de relatia:

Fw (s ) = m(s) 2 p ni , y

) F (s ) y
2 i, y

F , max

(6.6)

unde m(s)
ni,y F i,y ( s) yF ,max este masa structurii pe unitatea de lungime [kg/m]; este frecventa proprie de vibratie a structurii ntr-un plan perpendicular pe

directia vntului;
este forma proprie de vibratie a structurii ntr-un plan perpendicular pe direc tia vntului, normalizata la valoarea 1 acolo unde deplasarea este maxima; este deplasarea maxima a structurii la cota s (la care F i,y ( s) = 1), vezi 6.5.

6.5

Calculul amplitudinii deplasarii produse pe directie transversala vntului

(1) Deplasarea maxima produsa pe directie transversala vntului, y F,max se calculeaza cu relatia: y F ,max

b unde:
St

1 1 K K w clat St 2 Sc

(6.7)

este numarul lui Strouhal, Tabelul 6.1; este numarul lui Scruton, relatia (6.4);
94

Sc

Kw K c lat b

este factorul lungimii de corelatie, L j; este factorul formei modale de vibratie; este coeficientul aerodinamic de forta pe directie transversala v ntului; este dimensiunea sectiunii transversale, evaluata n sectiunea n care se produce fenomenul critic de desprindere a vrtejurilor rezonante.

(2) Valorile c lat,0 ale coeficientului aerodinamic de forta pe directie transversala vntului sunt date n Figura 6.2 si n Tabelul 6.2, n functie de nu arul Reynolds si pentru valori
vcrit,i

v m , Lj

0,83 .

Pentru alte valori ale raportului

vcrit,i

v m, Lj

se recomanda utilizarea valorilor din

Tabelul 6.3.

Figura 6.2 Valori de baza ale coeficientului aerodinamic de forta laterala, c lat,0 n functie de numarul lui Reynolds, Re (v crit,i) pentru cilindrii circulari [3]

95

Tabelul 6.2 Valori de baza ale coeficientului aerodinamic de forta laterala, c lat,0 pentru diferite sectiuni transversale [3]

Sectiune transversala

c lat,0

din Figura 6.2


Pentru toate numerele lui Reynolds (Re)

0,5 = d/b = 10

1,1

d /b = 1 d /b = 1,5 d /b = 2 Interpolare liniara d /b = 1 d /b = 2 Interpolare liniara d /b = 1

0,8 1,2 0,3

1,6 2,3

1,4

d /b = 2

1,1

Interpolare liniara d /b = 1,3 d /b = 2,0 Interpolare liniara


NOTA. Nu este permisa extrapolarea coeficientilor de forta laterala n functie de raportul d/b.

0,8 1,0

96

Tabelul 6.3 Coeficientul aerodinamic de forta laterala, c lat n functie de raportul vitezei critice a vntului,
vcrit,i

v m, Lj

[3]
c lat

vcrit,i

v m , Lj
0,83

0,83

c lat = c lat,0

v crit,i

v m , Lj

1,25

v clat = 3 - 2, 4 crit,i clat ,0 vm , Lj


c lat = 0

1,25

vcrit,i

vm, Lj

unde: clat,0 este valoarea de baza din Tabelul 6.2 si, pentru cilin i circulari, din Figura 6.2; v crit,i este viteza critica a vntului (vezi relatia (6.1)); v m, Lj este viteza medie a vntului (vezi 2.3 (2)) n centrul lungi mii efective
de corelatie, asa cum este definita aceasta n Figura 6.3.

(3) Factorul lungimii de corelatie si factorul formei le de vibratie sunt indicati, pentru unele structuri simple, n Tabelul 6.5, n functie de ungimea de corelatie, Lj indicata n Tabelul 6.4. (4) Lungimea de corelatie se poate considera ca fiind (vezi Tabelul 6.4 si Figura 6.3 pentru exemplificare). nta ntre nodurile formei modale

Tabelul 6.4 Lungimea de corelatie, Lj n functie de amplitudinea vibratiei, y F(sj) [3]


yF(sj) / b < 0,1 ntre 0,1 si 0,6 > 0,6 Lj / b 6 yF s j 4,8 + 12 b 12

()

97

mod ul 1 de vibratie

mo dul 2 d e vib ratie

v m,L 1

v m,L 2 v m,L 2 v m,L 1 v m,L 1 v m,L 1

ventra

v m,L 2

v m,L 1

NOTA 1. Daca sunt indicate cel putin doua lungimi de c relatie, este acoperitor sa se foloseasca ambele n calcul si sa se aleaga valoarea maxima a c lat. NOTA 2. n este numarul zonelor n care se produce simultan desprinderea vrtejurilor. NOTA 3. m este numarul ventrelor formei modale proprii de vibratie F i,y.

Figura 6.3 Exemple de aplicare a lungimii de corelatie, Lj ( j = 1, 2, 3) [3]

Tabelul 6.5 Factorul lungimii de corelatie, Kw si factorul formei modale de vibratie, K pentru unele structuri simple ( ? = l / b) [3] Structura
Kw K

L j /b ?

1 -

L j /b ?

2 1 L j /b 3 ?

0,13

98

Structura

Kw

cos 1 ? 2

L j /b

0,10

Lj b ?

1
p

sin p 1-

L j b ?

0,11

i =1 Lj n

j j

i,y ( s )

ds

0,10
i,y ( s )

j =1 l j

ds

6.6

Efectele vrtejurilor la cilindri verticali dispusi n linie sau grupati

(1) n cazul cilindrilor circulari dispusi n linie sau grupati (cuplati sau necuplati) (Figura 6.4) se pot produce vibratii excitate de desprinderea alternanta a vrtejurilor vntului.

Figure 6.4 Dispunerea cilindrilor n linie sau grupati [3]

(2) Amplitudinea oscilatiilor poate fi calculata cu re atia (6.7) cu modificarile aduse de relatiile (6.8) si (6.9), respectiv:

99

- Pentru cilindri circulari dispusi n linie si necuplati:

a 10 b a pentru 10 < 15 c lat = c lat (ind ivid ual) (6.8) b a pentru 10 15 interpolare liniara b unde c lat (ind ividual) = c lat are valorile date n Tabelul 6.3 si numarul lui Strouhal este determinat cu relatiile: a a St = 0,1 + 0,085 log pentru 1 9 b b a pentru > 9 St = 0,18 b
c lat = 1,5 . c lat (individ ual) pentru 1

- Pentru cilindri cuplati: c lat = Kiv . c lat (individ ual) pentru 1,0 a/b 3,0

(6.9)
unde Kiv este factorul de interferenta pentru desprinderea vrt n functie de numarul lui Strouhal si numarul lui Scruton. (indicat n Tabelul 6.6)

100

Tabel 6.6 Date pentru estimarea raspunsului perpendicular pe dir ia vntului pentru cilindri cuplati dispusi n linie sau grupati [3] 2 d s mi , y r b2
a /b = 2

Cilindri cuplati

Numarul lu i Scruton, Sc = a /b = 1

Kiv = 1,5

Kiv = 1,5

Kiv = 4,8

Kiv = 3,0

Kiv = 4,8

Kiv = 3,0

Interpolare liniara

Valori inverse ale numarului lui Strouhal pentru cilindri cuplati dispusi n linie sau grupati

101

ANEXA A (normativa)

ZONAREA ACTIUNII VNTULUI N ROMNIA

Analiza statistica efectuata pentru zonarea hazardului natural din vnt n Romnia a avut ca date de intrare valorile maxime anuale ale vitezei vntului la 10 m deasupra terenului, masurate n peste 140 de statii meteorologice ale Administratiei Nationale de Meteorologie pna n anul 2005. Rezultatele analizei statistice sunt valorile caracteristice (de referi ta) ale vitezei vntului cu IMR = 50 ani, calculate n repartitia Gumbel pentru maxime. Pentru determinarea valorilor de referinta ale presiunii dinamice a vntului au fost prelucrate valorile de referinta ale vitezei vntului la amplasamentele statiilor meteorologice de la care s -au obtinut inregistrari. Datele din harta de zonare a valorilor de referinta ale presiunii dinamice a vntului pentru altitudini mai mici sau egale cu 1000 m (Figura 2.1) reprezinta presiuni dinamice mediate pe 10 minute si avnd un interval mediu de recurenta de 50 ani, n conformitate cu prevederile SR EN 1991-1-4. n tabelul A.1 sunt prezentate valorile de referinta ale presiunii dinamice a vntului pentru 337 de localitati urbane din Romnia, amplasate la altitudini mai mici sau egale cu 1000 m. Valoarea de referinta a presiunii dinamice a vntului pentru un amplasament aflat la o altitudine z mai mare ca 1000 m se poate determina cu relatia:

qb,z >1000m = cz >1000m qb unde :


q b,z >1000m

(A.1)

- este valoarea de referinta a presiunii dinamice a vntului pentru un amplasament aflat la o altitudine z mai mare ca 1000 m;

qb c z>1 000m

- este valoarea de referinta a presiunii dinamice a vnt lui n amplasament din harta de zonare prezentata n Figura 2.1; - este factorul de altitudine ce se poate determina, apr ximativ, cu relatia: (A.2)

z c z >1000m = 1 + 1,6 - 1 1000

Pentru amplasamente aflate la altitudini mai mari de 1000 m si n zonele cu o expunere speciala la vnt (sud-vestul Banatului), se recomanda obtinerea de date primare de la ANM si consultarea institutiilor de specialitate din domeniul structiilor pentru analiza acestor date. Valoarea de referinta a vitezei vntului cu un interval mediu de recurenta de 50 ani pentru un amplasament situat la o altitudine mai mica sau egala cu 1000m se determina pe baza valorii de referinta a presiunii dinamice a vntului corespunz oare amplasamentului (vezi harta de zonare din Figura 2.1 si datele din Tabelul A.1) si se calculeaza cu relatia:

102

vb =

2 qb = 1,6 qb r

(A.3)

unde ? este densitatea aerului, egala cu 1,25 kg/m3 , si q b este valoarea de referinta a presiunii dinamice a vntului masurata n Pa (1 kPa=1000 Pa).
Valorile caracteristice ale vitezelor vntului definite cu un interval mediu de recurenta de 1 ani si 10 ani se pot calcula simplificat n functie de rea caracteristica a vitezei vntului pentru un interval mediu de recurenta de 50 ani, cu urmatoarele relatii: v b , IMR=100 ani v b, IMR=50 ani v b, IMR=10 ani v b, IMR=50 ani @ 1,10 (A.4)

@ 0,75

(A.5)

Valorile caracteristice ale presiunilor dinamice ale v tului definite cu interval mediu de recurenta de 100 ani si 10 ani se pot calcula simplificat n functie de valoarea caracteristica a presiunii dinamice a vntului cu un interval mediu de recurenta de 50 ani, u urmatoarele relatii: qb, IMR=100 ani q b, IMR=50 ani q b, IMR=10 ani qb, IMR=50 ani @ 1,15 (A.6)

@ 0,65

(A.7)

103

Tabelul A.1 Valorile de referinta ale presiunii dinami e a vntului pentru 337 de localitati urbane din Romnia

Nr.
1 Abrud 2 Adamclisi 3 Adjud 4 Agnita

Localitate

Judet

ALBA
CONSTANTA

qb , kPa ( IMR=50 ani) 0,4

0,5 0,6 0,4 0,4 0,4 0,5 0,7 0,6 0,7 0,4 0,5 0,4 0,7 0,6 0,6 0,6 0,6 0,4
0,4

VRANCEA
SIBIU

5 Aiud 6 ALBA IULIA 7 Alesd 8 ALEXANDRIA 9 Amara 10 Anina

ALBA ALBA BIHOR TELEORMAN IALOMITA CARAS- SEVERIN HUNEDOARA ARAD


SATU MARE BOTOSANI SIBIU

11 Aninoasa 12 ARAD 13 Ardud 14 Avrameni 15 Avrig 16 Azuga 17 Babadag 18 BACAU 19 Baia de Arama 20 Baia de Aries 21 BAIA MARE 22 Baia Sprie 23 Bals 24 Banloc 25 Baraolt 26 Basarabi 27 Baicoi 28 Babeni 29 Baile Govora 30 Baile Herculane 31 Baile Olanesti 32 Baile Tusnad 33 Bailesti 34 Balan

PRAHOVA
TULCEA BACAU MEHEDINTI

ALBA
MARAMURES MARAMURES

0,6 0,6 0,5 0,7 0,6 0,5 0,4 0,4 0,4 0,6 0,4 0,6 0,4 0,6

DOLJ
TIMIS COVASNA CONSTANTA

PRAHOVA VLCEA VLCEA CARAS- SEVERIN VLCEA


HARGHITA

DOLJ
HARGHITA
104

Nr. 35 Balcesti 36 Baneasa 37 Brlad 38 Bechet 39 Beclean 40 Beius 41 Berbesti 42 Beresti 43 Bicaz 44 BISTRITA 45 Blaj 46 Bocsa

Localitate

Judet

VLCEA CONSTANTA
VASLUI

qb , kPa ( IMR=50 ani) 0,5

0,6 0,6 0,4 0,4 0,5 0,4 0,6 0,4 0,4 0,6 0,7 0,4 0,5 0,5 0,4 0,4 0,7 0,4 0,5 0,6 0,6 0,4 0,4 0,4 0,7 0,5 0,4 0,5 0,6 0,4 0,6 0,7 0,6 0,6 0,4

DOLJ
BISTRITA NASAUD BIHOR

VLCEA GALATI NEAMT BISTRITA NASAUD ALBA CARAS- SEVERIN PRAHOVA GIURGIU BIHOR
HARGHITA MARAMURES BOTOSANI

47 Boldesti-Scaeni 48 Bolintin-Vale 49 Borod 50 Borsec 51 Borsa 52 BOTOSANI 53 Brad 54 Bragadiru 55 BRASOV 56 BRAILA 57 Breaza 58 Brezoi 59 Brosteni 60 Bucecea 61 BUCURESTI 62 Budesti 63 Buftea 64 Buhusi 65 Bumbesti-Jiu 66 Busteni 67 BUZAU 68 Buzias 69 Cajvana 70 Calafat

HUNEDOARA
ILFOV BRASOV

BRAILA PRAHOVA VLCEA SUCEAVA


BOTOSANI BUCURESTI

CALARASI
ILFOV BACAU GORJ

PRAHOVA
BUZAU TIMIS SUCEAVA

DOLJ
105

Nr. 71 Caracal 72 Caransebes

Localitate OLT

Judet

qb , kPa ( IMR=50 ani) 0,7

CARAS- SEVERIN
SATU MARE MARAMURES

0,6 0,4 0,6 0,4 0,6 0,4 0,6 0,4 0,4 0,4 0,4 0,6 0,4 0,4 0,5 0,6 0,5 0,7 0,6 0,5 0,6 0,5 0,4 0,6 0,5 0,4 0,5 0,5 0,5 0,7 0,7 0,5 0,4 0,4 0,4

73 Carei 74 Cavnic 75 Calan 76 CALARASI 77 Calimanesti 78 Cazanesti 79 Cmpia Turzii 80 Cmpeni 81 Cmpina 82 Cmpulung 83 Cmpulung Mold. 84 Ceahlau 85 Cehu Silvaniei 86 Cernavoda 87 Chisineu-Cris 88 Chitila 89 Ciacova 90 Cisnadie 91 CLUJ-NAPOCA 92 Codlea 93 Colibasi 94 Comarnic 95 Comanesti 96 CONSTANTA 97 Copsa Mica 98 Corabia 99 Corugea 100 Costesti 101 Cotnari 102 Covasna 103 CRAIOVA 104 Cristuru Secuiesc 105 Cugir 106 Curtea de Arges

HUNEDOARA CALARASI VLCEA IALOMITA


CLUJ

ALBA PRAHOVA ARGES


SUCEAVA

NEAMT SALAJ
CONSTANTA

ARAD ILFOV
TIMIS SIBIU CLUJ BRASOV ARGES

PRAHOVA BACAU
CONSTANTA SIBIU OLT TULCEA ARGES IASI COVASNA

DOLJ
HARGHITA

ALBA ARGES
106

Nr. 107 Curtici 108 Darabani 109 Dabuleni 110 Darmanesti 111 Dej 112 Deta 113 DEVA

Localitate

Judet

ARAD BOTOSANI DOLJ BACAU


CLUJ TIMIS

qb , kPa ( IMR=50 ani) 0,6

0,7 0,5 0,6 0,4 0,7 0,4 0,6 0,7 0,4 0,5 0,7 0,6 0,4 0,5 0,5 0,4 0,4 0,6 0,6 0,6 0,4 0,4 0,4 0,7 0,6 0,4 0,6 0,6 0,5 0,7 0,4 0,4 0,4 0,6 0,5

HUNEDOARA
SUCEAVA BOTOSANI MARAMURES

114 Dolhasca 115 Dorohoi 116 Dragomiresti 117 Dragasani 118 Draganesti-Olt 119 DROBETA TURNU SEVERIN 120 Dumbraveni 121 Eforie Nord 122 Eforie Sud 123 Fagaras 124 Faget 125 Falticeni 126 Faurei 127 Fetesti 128 Fieni 129 Fierbinti-Trg 130 Filiasi 131 Flamnzi 132 FOCSANI 133 Fundulea 134 Frasin 135 GALATI 136 Gaesti 137 Gataia 138 Geoagiu 139 Gheorgheni 140 Gherla 141 Ghimbav 142 GIURGIU

VLCEA OLT
MEHEDINTI SIBIU CONSTANTA CONSTANTA BRASOV TIMIS SUCEAVA

BRAILA IALOMITA
DMBOVITA

IALOMITA DOLJ BOTOSANI VRANCEA CALARASI SUCEAVA GALATI


DMBOVITA TIMIS

HUNEDOARA HARGHITA
CLUJ BRASOV GIURGIU
107

Nr. 143 Grivita 144 Gurahont

Localitate

Judet

IALOMITA ARAD
SUCEAVA HUNEDOARA IASI CONSTANTA BIHOR

qb , kPa ( IMR=50 ani) 0,6

0,4 0,6 0,4 0,7 0,6 0,6 0,4 0,5 0,4 0,7 0,6 0,7 0,4 0,5 0,6 0,6 0,6 0,4 0,4 0,6 0,6 0,4 0,6 0,6 0,4 0,4 0,4 0,5 0,5 0,6 0,5 0,6 0,5 0,4 0,6

145 Gura Humorului 146 Hateg 147 Hrlau 148 Hrsova 149 Holod 150 Horezu 151 Huedin 152 Hunedoara 153 Husi 154 Ianca 155 IASI 156 Iernut 157 Ineu 158 Isaccea 159 nsuratei 160 ntorsura Buzaului 161 Jimbolia 162 Jibou 163 Jurilovca 164 Lehliu Gara 165 Lipova 166 Liteni 167 Livada 168 Ludus 169 Lugoj 170 Lupeni 171 Mangalia 172 Marghita 173 Macin 174 Magurele 175 Marasesti 176 Medgidia 177 Medias 178 MIERCUREA CIUC

GORJ
CLUJ HUNEDOARA VASLUI BRAILA IASI MURES

ARAD TULCEA
BRAILA COVASNA TIMIS SALAJ

TULCEA CALARASI ARAD


SUCEAVA SATU MARE MURES TIMIS HUNEDOARA CONSTANTA BIHOR

TULCEA ILFOV VRANCEA


CONSTANTA SIBIU

HARGHITA
108

Nr.

Localitate MURES SIBIU

Judet

179 Miercurea Nirajului 180 Miercurea Sibiului 181 Mihailesti 182 Milisauti 183 Mizil 184 Moinesti 185 Moldova Noua 186 Moneasa 187 Moreni 188 Motru 189 Murgeni 190 Nadlac 191 Nasaud 192 Navodari 193 Negresti 194 Negresti Oas 195 Negru Voda 196 Nehoiu 197 Novaci 198 Nucet 199 Ocna Mures 200 Ocna Sibiului 201 Ocnele Mari 202 Odobesti 203 Odorheiul Secuiesc 204 Oltenita 205 Onesti 206 ORADEA 207 Oravita 208 Orastie 209 Orsova 210 Otopeni 211 Otelu Rosu 212 Ovidiu 213 Panciu 214 Pantelimon

qb , kPa ( IMR=50 ani) 0,4

0,6 0,5 0,6 0,6 0,6 0,7 0,4 0,4 0,4 0,6 0,4 0,4 0,5 0,7 0,6 0,5 0,6 0,4 0,4 0,4 0,6 0,4 0,6 0,4 0,4 0,6 0,5 0,7 0,4 0,6 0,5 0,4 0,5 0,6 0,5

GIURGIU SUCEAVA

PRAHOVA BACAU CARAS-SEVERIN ARAD


DMBOVITA

GORJ VASLUI ARAD


BISTRITA NASAUD CONSTANTA VASLUI SATU MARE CONSTANTA BUZAU

GORJ
BIHOR ALBA SIBIU

VLCEA VRANCEA HARGHITA CALARASI


BACAU BIHOR

CARAS-SEVERIN
HUNEDOARA MEHEDINTI ILFOV

CARAS-SEVERIN
CONSTANTA

VRANCEA ILFOV
109

Nr. 215 Pascani 216 Patrlagele

Localitate IASI BUZAU

Judet

qb , kPa ( IMR=50 ani) 0,7

0,6 0,5 0,5 0,4 0,4 0,6 0,7 0,5 0,4 0,6 0,7 0,7 0,5 0,5 0,6 0,4 0,5 0,6 0,7 0,6 0,4 0,6 0,4 0,4 0,7 0,7 0,7 0,4 0,6 0,4 0,6 0,6 0,6 0,4 0,6

217 Pncota 218 Pecica 219 Petrila 220 Petrosani 221 PIATRA NEAMT 222 Piatra Olt 223 PITESTI 224 PLOIESTI 225 Plopeni 226 Podu Iloaiei 227 Pogoanele 228 Popesti Leordeni 229 Potcoava 230 Predeal 231 Pucioasa 232 Racari 233 Radauti 234 Rauseni 235 Rmnicu Sarat 236 RMNICU VLCEA 237 Rsnov 238 Recas 239 Reghin 240 Resita 241 Roman 242 Rosiori de Vede 243 Rovinari 244 Roznov 245 Rupea 246 Salcea 247 Salonta 248 Sntana 249 SATU MARE 250 Sacele

ARAD ARAD
HUNEDOARA HUNEDOARA

NEAMT
DOLJ

ARGES PRAHOVA PRAHOVA IASI


BUZAU ILFOV OLT BRASOV DMBOVITA DMBOVITA SUCEAVA BOTOSANI BUZAU

VLCEA
BRASOV TIMIS MURES

CARAS-SEVERIN NEAMT TELEORMAN GORJ NEAMT BRASOV SUCEAVA


BIHOR

ARAD SATU MARE BRASOV


110

Nr. 251 Sacuieni 252 Saliste

Localitate BIHOR SIBIU

Judet

qb , kPa ( IMR=50 ani) 0,5

0,6 0,4 0,4 0,4 0,7 0,4 0,4 0,4 0,5 0,4 0,4 0,6 0,5 0,6 0,6 0,6 0,6 0,4 0,4 0,4 0,6 0,5 0,7 0,6 0,6 0,6 0,4 0,5 0,4 0,6 0,6 0,4 0,4 0,5 0,7

253 Salistea de Sus 254 Sarmasu 255 Savrsin 256 Saveni 257 Sngeorz Bai 258 Sngeorgiu de Padure 259 Snnicolau Mare 260 Scornicesti 261 Sebes 262 Sebis 263 Seini 264 Segarcea 265 SFNTU GHEORGHE 266 Sf. Gheorghe 267 SIBIU 268 Sighetul Marmatiei 269 Sighisoara 270 Simeria 271 Sinaia 272 Siret 273 SLATINA 274 Slanic Moldova 275 Slanic Prahova 276 SLOBOZIA 277 Solca 278 Sovata 279 Stei 280 Strehaia 281 SUCEAVA 282 Sulina 283 Simleul Silvaniei 284 Somcuta Mare 285 Stefanesti 286 Stefanesti

MARAMURES MURES

ARAD BOTOSANI BISTRITA NASAUD


MURES TIMIS OLT ALBA

ARAD
MARAMURES DOLJ COVASNA

TULCEA
SIBIU

MARAMURES
MURES HUNEDOARA

PRAHOVA
SUCEAVA

OLT
BACAU

PRAHOVA IALOMITA
SUCEAVA MURES BIHOR MEHEDINTI SUCEAVA

TULCEA
SALAJ MARAMURES ARGES BOTOSANI
111

Nr. 287 Talmaciu 288 Tasnad

Localitate SIBIU

Judet

qb , kPa ( IMR=50 ani) 0,6

SATU MARE MARAMURES DMBOVITA

0,4 0,6 0,4 0,6 0,4 0,7 0,4 0,4 0,4 0,6 0,6 0,7 0,4 0,5 0,6 0,4 0,4 0,5 0,6 0,4 0,5 0,4 0,5 0,6 0,4 0,6 0,6 0,4 0,4 0,4 0,4 0,6 0,6 0,4 0,7

289 Tautii Magheraus 290 TRGOVISTE 291 Trgu Bujor 292 Trgu Carbunesti 293 Trgu Frumos 294 TRGU JIU 295 Trgu Lapus 296 TRGU MURES 297 Trgu Ocna 298 Trgu Neamt 299 Trgu Secuiesc 300 Trnaveni 301 Techirghiol 302 Tecuci 303 Teius 304 Tismana 305 Titu 306 TIMISOARA 307 Toplita 308 Topoloveni 309 Turceni 310 Turnu Magurele 311 TULCEA 312 Turda 313 Tusnad 314 Tandarei 315 Ticleni 316 Ulmeni 317 Ungheni 318 Uricani 319 Urlati 320 Urziceni 321 Valea lui Mihai 322 VASLUI

GALATI GORJ IASI GORJ MARAMURES MURES BACAU NEAMT


COVASNA MURES CONSTANTA

GALATI ALBA GORJ


DMBOVITA TIMIS

HARGHITA ARGES
GORJ TELEORMAN

TULCEA
CLUJ

HARGHITA IALOMITA GORJ


MARAMURES MURES

GORJ PRAHOVA IALOMITA BIHOR VASLUI


112

Nr.

Localitate BIHOR

Judet

323 Vascau 324 Vatra Dornei 325 Valenii de Munte 326 Vnju Mare 327 Vicovu de Sus 328 Victoria 329 Videle 330 Viseu de Sus 331 Vlahita 332 Voluntari 333 Vulcani 334 ZALAU 335 Zarnesti 336 Zimnicea 337 Zlatna

qb , kPa ( IMR=50 ani) 0,4

SUCEAVA

0,4 0,6 0,6 0,6 0,4 0,5 0,4 0,4 0,5 0,4 0,4 0,4 0,7 0,4

PRAHOVA MEHEDINTI
SUCEAVA BRASOV TELEORMAN MARAMURES

Harghita ILFOV HUNEDOARA SALAJ


BRASOV TELEORMAN ALBA

113

ANEXA B (normativa)

EFECTELE TERENULUI

B.1

Tranzitia ntre categoriile de rugozitate 0, I, II, III si IV

(1) Determinarea valorilor vitezei vntului pentru proiectare trebuie sa ia n considerare tranzitia ntre categoriile de teren corespunzatoare diferitelor rugozitati (vezi Tabelul 2.1) . (2) Daca amplasamentul cladirii sau structurii este situat n apropierea unei zone n care are loc schimbarea de rugozitate a terenului la o distanta mai mica de:

2 km fata de terenul de categoria 0 1 km fata de terenul de categoriile I, II si III,

atunci se va folosi categoria de teren mai putin rugoa a situata n vecinatatea amplasamentului. (3) Daca nu sunt ndeplinite conditiile de la (2) sau aca zonele de schimbare de rugozitate reprezinta mai putin de 10% din suprafata considerata cnd distantele de la punctul (2), atunci categoria de rugozitate a terenului este cea di entul constructiei.

B.2

Calculul numeric al factorului orografic

(1) Pentru dealurile si falezele izolate, vitezele vntului se modifica n functie de panta, F a versantului perpendicular pe directia vntului ( F = definite n Figura B.1). v m (z ) - viteza medie la naltimea z deasupra terenului vm,plat (z ) - viteza medie la naltimea z deasupra terenului plat co = v m (z ) - factorul orografic v m,plat (z )
v m (z )

H , unde naltimea H si lungimea Lu sunt Lu

vm,plat (z )

vm,plat (z )

Figura B.1. Cresterea vitezei vntului datorata orografiei [3]


114

(2) Valorile coeficientului orografic se determina n functie de viteza vntului la baza versantului si se calculeaz a cu relatia:
1, c 0 = 1 + 2 s F , 1 + 0,6 s,

pentru F 0,05 pentru 0,05 < F 0,3 pentru F > 0,3

(B.1)

unde:
s este factorul de locatie obtinut din Figura B.2 sau Figura B.3; este panta versantului din amonte, H/L u, n directia vntului (vezi Figura B.2 si Figura B.3).

(3) Cea mai mare crestere a vitezelor vntului are loc n apropierea vrfului pantei. (4) Efectele orografice se vor lua n considerare n urmatoarele situatii:

a) b)

pentru amplasamente situate pe panta din amonte a deal rilor, coamelor si falezelor, acolo unde 0,05 < F 0,3 si x Lu/2; pentru amplasamente situate pe panta din aval a dealur or si coamelor, acolo unde

F < 0,3 si x < Ld / 2, sau acolo unde F 0,3 si x < 1,6 H;


c) pentru amplasamente situate pe panta din aval a falezelor si pantelor abrupte, acolo unde F < 0,3 si x < Le / 2, sau acolo unde F 0,3 si x < 5 H; in care (vezi Fig. B.2 si B.3): Le Lu Ld H x z este lungimea efectiva a versantului din amonte, data n Tabelul B.1; este lungimea reala a versantului din amonte n directia vntului; este lungimea reala a versantului neexpus (aval) actiunii vntului; este naltimea efectiva a dealului, coamei, falezei etc.; este distanta pe orizontala de la amplasament la vrful crestei; este distanta pe verticala de la nivelul terenului la amplasamentul considerat.

Tabel B.1 Valori ale lungimii efective, Le [3] Tipul pantei (F = H / L u) Panta moderata (0,05 < F 0,3) Panta abrupta (F > 0,3)
Le = Lu Le = H / 0,3

115

creasta panta din aval < 0,05 vnt amplasament

Figura B.2 Factorul s pentru faleze si pante abrupte [3]

creasta

vnt

amplasament

panta din aval < 0,05

Figura B.3 Factorul s pentru dealuri si coame [3] (4) n vai, daca nu se astepta o crestere a vitezei, c o (z) poate fi luat egal cu 1,0.

116

B.3

Cladiri si/sau structuri nvecinate

(1) Daca o cladire/structura este de doua ori mai nalta dect naltimea medie, hmed a cladirilor/structurilor nvecinate, atunci valorile de vrf ale vitezei si presiunii dinamice a vntului, v p si q p, pentru oricare structura nvecinata se vor considera la naltimea zn (considernd z e = zn) deasupra solului, determinata cu relatia:

1 2 r, 2 h jmare 1 z n = r - 1 r 2 hmic ,

daca x r
(x - r ) , daca r < x < 2r daca x 2r

(B.2)

unde raza r este:

h , daca hmare 2 d mare r = mare 2 d mare , daca himare > 2 d mare

(B.3)

naltimea constructiei nvecinate cu regim mai mic de me hmic, raza r , distanta x si dimensiunile dmica si dmare sunt aratate n Figura B.4. Sporirea vitezei si a presiunii dinamice a vntului poate fi ignorata cnd hmic depaseste jumatate din naltimea hmare a cladirii nalte. n acest caz zn= hmic. d mare

d mic hmare z

dmare dmic

hmed hmic,1 Figura B.4 Influenta cladirii nalte asupra a doua cladiri nvecinate (1 si 2) [3]

117

B.4

naltimea de deplasare a planului de cota zero

(1) Pentru cladirile amplasate pe teren categoria IV, cinatatea cladirilor si alte obstacole fac ca profilul vitezelor si al presiunilor vitezelor vntului sa se modifice. Aceasta modificare se manifesta ca si cum nivelul terenului (planul de cota ) se ridica la o naltime, h depl, numita naltime de deplasare a planului de cota zero si care poate fi determinata cu relatia (B.4) (vezi Figura B.5).:
, daca x 2 hmed min [0,8 hmed , 0,6 h] = min [( 1, 2 hmed - 0, 2 x ) , 0,6 h], daca 2 hmed < x < 6 hmed 0, daca x 6 hmed

hdepl

(B.4)

naltimea z din relatiile de calcul al valorilor medii ale vitezei (2.3) si presiunii dinamice a vntului (2.7) este nlocuita cu o naltime efectiva, (z - hdepl). n acest caz profilul factorului de expunere (vezi Figura 2.1) este deplasat n sus cu naltim a hdepl. (2) n lipsa unor informatii mai exacte, pentru teren ategoria IV, hmed = 15 m.

6hm e d 2 hm ed

h me d

hd ep l

h depl

Figura B.5 naltimea obstacolului si distanta din amonte [3]

118

ANEXA C (informativa)

CARACTERISTICI DINAMICE ALE STRUCTURILOR

C.1

Generalitati

(1) Metodele de calcul recomandate n aceasta anexa au la baza ipoteza ca structurile se comporta n domeniul liniar elastic. (2) Proprietatile dinamice ale structurilor se vor evalua pe baze teoretice si/sau experimentale prin aplicarea metodelor din dinamica structurilor. (3) Intr-o prima aproximatie, proprietatile dinamice ale struct or (frecventele proprii, vectorii proprii, masele echivalente si decrementul lo itmic al amortizarii) pot fi evaluate simplificat cu relatiile date n C.2 ... C.6.

C.2

Frecventa proprie fundamentala

(1) Pentru structuri ncastrate la baza sau de tip con ola cu o masa atasata la capatul liber se poate folosi relatia (C.1) pentru calculul frecventei proprii fundamentale, n1 :
n1 = 1 g 2p x1

(C.1)

unde
g este acceleratia gravitationala, egala cu 9,81 m/s2 ;

x1 este deplasarea maxima produsa de greutatea proprie aplicata pe directia de vibratie, n [m]. (2) Frecventa proprie fundamentala n1 pentru cladiri mu ltietajate expuse actiunii vntului poate fi estimata cu relatia:

n1 =
si

55 [Hz] h

pentru cladiri de beton armat

(C.2a)

n1 =

40 [Hz] h

pentru cladiri cu structura metalica

(C.2b)

unde h este naltimea cladirii, n [m]. (3) Frecventa fundamentala de ncovoiere, n1 pentru cosuri poate fi estimata cu relatia: n1 = e1 b Ws 2 Wt hef [Hz] (C.3)

119

cu

hef = h1 + unde
b hef Ws Wt e1

h2 3

(C.4)

este diametrul cosului la vrf, [m]; este naltimea efectiva a cosului, [m] ; h1 si h2 sunt date n Figura C.1; este greutatea elementelor structurale ce contribuie la rigiditatea cosului; este greutatea totala a cosului;

este egal cu 1000 pentru cosuri metalice, si 700 pentr cosuri de beton armat si de zidarie.

Nota. h 3 = h1/3, vezi pct. C.4 (2).

Figura C.1 Parametri geometrici pentru cosuri [3]

(4) Frecventa proprie fundamentala de ovalizare, n1,o a peretelui cilindrilor lungi (co suri), fara inele de rigidizare, poate fi calculata cu relatia:
n1,o = 0, 492

ms 1 - n

t3 E
2

) b

(C.5)

unde E
t este modulul lui Young, n [N/m2]; este grosimea peretelui cilindrului, n [m]; este coeficientul lui Poisson; este masa pe unitatea de arie a peretelui cilindrului, n [kg/m2]; este diametrul cilindrului, n [m].

n ms
b

120

Inelele de rigidizare maresc frecventa de ovalizare.

C.3

Vectorul propriu fundamental

(1) Pentru cladiri, turnuri si cosuri, modelate ca str cturi n consola ncastrate la baza, vectorul propriu fundamental de ncovoiere, F 1(z) (vezi Figura C.2) poate fi aproximat cu o relatie de forma:

z F1 (z )= h unde ? = 0,6 ? = 1,0 ? = 1,5 ? = 2,0 ? = 2,5

(C.6)

pentru structuri zvelte n cadre cu pereti neportanti; pentru cladiri cu nucleu central si stlpi perimetrali sau cladiri cu stlpi si contravntuiri verticale; pentru cladiri cu nucleu central de beton armat; pentru cosuri si turnuri; pentru turnuri metalice cu zabrele.

(2) Vectorul propriu fundamental de ncovoiere n plan vertical, F 1( s) pentru structuri si elemente structurale simplu rezemate si ncastrate poate fi aproximat asa cum este indicat n Tabelul C.1.

121

1.0

z/h

0.8

0.6

0.4

? = 2,5 ? = 2,0 ? = 1,5

0.2

? = 1,0 ? = 0,6
1( z )

0.0 0.0 0.2 0.4 0.6 0.8 1.0

Figura C.2 Vectorul propriu fundamental de incovoiere pentru cladiri, turnuri si cosuri

Tabelul C.1 Vectorul propriu fundamental de ncovoiere n plan vertical pentru structuri si elemente structurale simplu rezemate si ncastrate [3]

Schema statica

Vectorul propriu

F 1 (s )
sin p

1 s 1 - cos 2 p 2 l

C.4

Masa echivalenta

(1) Masa echivalenta pe unitate de lungime, me pentru modul fundamental de vibratie este data de relatia:

122

me =

m(s ) F 1 (s )ds 0
2

F (s )ds 0
2 1

(C.7)

unde m l
este masa constructiei pe unitatea de lungime; este naltimea sau deschiderea structurii sau a elementului structural.

(2) Pentru structuri n consola cu o distributie variabila a masei, me poate fi aproximata prin valoarea medie a lui m n treimea superioara a structurii, h3 (vezi Figura C.1). (3) Pentru structuri rezemate la ambele capete, cu deschiderea l, cu o distributie variabila a masei, me poate fi aproximata prin valoarea medie a lui m pe o lungime de l/3 centrata fata de punctul pe structura pentru care valoarea F ( s) este maxima (vezi Tabelul C.1).

C.5

Decrementul logaritmic al amortizarii

(1) Decrementul logaritmic al amortizarii, d pentru modul fundamental de vibratie este estimat cu relatia: d = ds + d a + d d unde
d s este decrementul logaritmic al amortizarii structurale; d a este decrementul logaritmic al amortizarii aerodinamice pentru modul fundamental; d d este decrementul logaritmic al amortizarii produse de ispozitive speciale (mase

(C.8)

acordate, amortizori cu lichid etc.), daca este cazul.


(2) n Tabelul C.2 sunt date valori aproximative ale d crementului logaritmic al amortizarii structurale, d s . (3) Decrementul logaritmic al amortizarii aerodinamice, d a pentru modul fundamental de ncovoiere produs de vibratiile n directia vntului este timat cu relatia: da = c f r b v m (z s ) 2 n1 me

(C.9)

unde:
c f este coeficientul aerodinamic de forta pentru actiunea vntului pe directie longitudinala ? este densitatea aerului, egala cu 1,25 kg/m3 ;
123

b v m( zs) zs n1

este latimea structurii; este viteza medie a vntului pentru z = z s (vezi pct. 2.3 (2)); este naltimea de referinta; este frecventa proprie fundamentala de vibratie a stru urii n directia vntului;

me este masa echivalenta pe unitate de lungime a structurii, determinata cu relatia (C.7).

Tabel C.2 Valori aproximative ale decrementului logaritmi al amortizarii structurale , ds pentru modul propriu fundamental de vibra tie [3]
Decrementul logaritmic al amortizarii structurale, ds 0,10 0,05 0,08 0,03 0,012 0,020 0,020 0,040 0,014 0,020 0,040 0,025 0,070 0,030 0,015 0,04 0,02

Tip de structura

Cladiri de beton armat Cladiri de otel Structuri mixte beton + otel Turnuri si cosuri de beton armat Cosuri metalice sudate necaptusite fara izolatie termica exterioara Cosuri metalice sudate necaptusite cu izolatie termica exterioara h/b < 18 Cosuri metalice cu un strat de captuseala si cu 20 = h/b < 24 izolatie termica exterioara a h/b = 26 h/b < 18 Cosuri metalice cu mai multe straturi de 20 = h/b < 24 captuseala si cu izolatie termica exterioara a h/b = 26 Cosuri metalice cu captuseala de caramida Cosuri metalice cu captuseala torcretata Cosuri cuplate necaptusite Cosuri metalice necaptusite ancorate cu cabluri Poduri metalice Sudate + turnuri metalice cu Cu buloane de nalta rezistenta zabrele Cu buloane obisnuite Poduri mixte Pretensionate nefisurate Poduri de beton fisurate Poduri de lemn Poduri de aliaje de aluminiu Poduri din fibra de sticla si plastic (compozite) Cabluri Cu cabluri paralele
124

0,03 0,05 0,04 0,04 0,10 0,06 - 0,12 0,02 0,04 - 0,08 0,006

Cu toroane a Pentru valori intermediare h /b este permisa interpolarea liniara.

0,020

(5) n cazul n care structura este echipata cu dispozitive disipative speciale, se vor folosi metode teoretice sau experimentale adecvate pentru det rminarea valorii dd.

C.6

Caracteristici dinamice ale structurilor de poduri

(1) Frecventa fundamentala de ncovoiere pe directie verticala, n1,B a unui pod cu tablier cu inima plina sau chesonata poate fi determinata, n mod aproximativ, cu relatia:
n1,B =
K2

2 p L

E Ib

(C.10)

unde
L este lungimea deschiderii principale, n [m]; este modulul lui Young, n [N/m2] ; este momentul de inertie al ariei sectiunii transversale, pentru ncovoiere pe directie verticala, calculat la mijlocul deschiderii, n [m4 ];

E
Ib

m
K

este masa pe unitate de lungime a sectiunii transversale la mijlocul deschiderii (evaluata pentru ncarcari permanente), n [kg/m]; este un factor adimensional ce depinde de deschideri, dupa cum urmeaza:

Pentru poduri cu o singura deschidere: K=p K = 3,9 K = 4,7 daca este simpla rezemare; sau daca este ncastrare la un capat si liber la celalalt capat; sau daca este ncastrare la ambele capete;

Pentru poduri cu doua deschideri continue: K se obtine din Figura C.3, folosind curba aplicabila podurilor cu doua deschideri; L1 este lungimea deschiderii laterale si L = L1 ;

Pentru poduri cu trei deschideri continue: K L1 L2 se obtine din Figura C.3, folosind curba aplicabila podurilor cu trei deschideri; unde este lungimea celei mai mari deschideri laterale; este lungimea celeilalte deschideri laterale si L = L1 = L2;

Aceasta se aplica si podurilor cu trei deschideri cu deschiderea centrala n consola/suspendata.


125

Daca L1 > L, atunci K poate fi obtinut din curba aplicabila podurilor cu doua deschideri,
neglijnd deschiderea laterala cea mai scurta si considernd deschiderea laterala cea mai lunga ca deschidere principala a unui pod echivalent cu doua deschideri.

Pentru poduri simetrice cu patru deschideri continue ( oduri simetrice fata de reazemul central), K poate fi obtinut din curba aplicabila podurilor cu dou deschideri din Figura C.3, considernd fiecare jumatate a podului ca un pod echivalent cu doua deschideri. Pentru poduri nesimetrice cu patru deschideri continu pentru poduri cu mai mult de patru deschideri continue, K poate fi obtinut din curba aplicabila podurilor cu trei deschideri din Figura C.3, considernd cea mai mare deschidere interioara ca deschidere principala.
NOTA. Daca valoarea
EI b m

n reazeme este mai mare dect dublul valorii la mijlo

deschiderii, sau este mai mica dect 80% din valoarea la mijlocul deschiderii, atunci relatia (C.10) va fi folosita doar pentru obtinerea unor valori foarte aproximative.

(2) Frecventa fundamentala de torsiune a podurilor cu ablier cu inima plina este egala cu frecventa fundamentala de ncovoiere calculata cu rela ia (C.10), cu conditia ca valoarea medie a momentului de inertie longitudinal la ncovoie e pe unitate de latime sa fie cel putin egala cu de 100 de ori valoarea medie a momentului de rtie transversal la ncovoiere pe unitate de lungime.

(3) Frecventa fundamentala de torsiune a podurilor cu tablier chesonat po e fi determinata aproximativ cu relatia:
n1,T = n1, B P1 (P2 + P3 ) cu

(C.11)

P1 =

m b2 Ip
j j

(C.12)

P2

r2 I =

b Ip
2

(C.13)

P3 =

2 K b2 I p ( 1 +n )

L2 J j

(C.14)

unde
n1,B b este frecventa fundamentala de ncovoiere, n Hz; este latimea totala a podului; este masa pe unitate de lungime, definita la C.4;

126

n
rj Ij

este coeficientul lui Poisson pentru materialul tablierului; este distanta de la axa elementului de cheson j la axa podului; este momentul de inertie masic pe unitate de lungime a elementului de cheson j pentru ncovoiere n plan vertical la mijlocul deschid ii, cu considerarea unei latimi efective a tablierului;

Ip

este momentul de inertie masic pe unitate de lungime a sectiunii transversale la mijlocul deschiderii. Acesta este dat de relatia: Ip =

md b 2 + ( I pj + m j r j2 ) 12

(C.15)

unde md
Ipj este masa pe unitate de lungime doar a tablierului (fa a chesoane), la mijlocul deschiderii; este momentul de inertie masic al elementului de cheson j la mijlocul deschiderii; este masa pe unitate de lungime a elementului de cheson j la mijlocul deschiderii, fara a considera partea asociata de tablier; Jj este constanta de torsiune a elementului de cheson j la mijlocul deschiderii; aceasta este data de relatia:
Jj =

mj

4 A j2 ds t

(C.16)

unde
Aj este aria golului delimitat de cheson la mijlocul deschiderii; este integrala pe perimetrul chesonului a raportului lungime/grosime pentru fiecare latura a chesonului la mijlocul deschiderii.
NOTA. Aplicarea relatiei (C.16) la poduri cu mai multe chesoane al caror raport de forma n plan (= deschidere / latime) este mai mare ca 6 produc o scadere neglijabila a preciziei de evaluare a constantei de torsiune.

ds

(4) Vectorul propriu fundamental de ncovoiere n plan ertical, F 1( s) pentru poduri poate fi estimat asa cum este indicat n Tabelul C.1. (5) Valori aproximative ale decrementului logaritmic al amortizarii structurale, dS pentru poduri sunt date ? n Tabelul C.2. (6) Decrementul logaritmic al amortizarii aerodinamice, da pentru modul fundamental de ncovoiere produs de vibratiile n directia vntului este estimat cu relatia (C.9). (7) n cazul n care structura podului este echipata cu dispozitive disipative spe iale, se vor folosi metode teoretice sau experimentale adecvate pentru determinarea valorii dd.
127

Poduri cu trei deschideri

Poduri cu doua deschideri

Figura C.3 Factorul K folosit n calculul frecventei fundamentale de ncovoiere [3]

128

ANEXA D (normativa)

ACTIUNEA VNTULUI ASUPRA PODURILOR

D.1

Elemente generale

(1) Prevederile acestei anexe se pot aplica doar podur lor cu naltime constanta si cu sectiuni transversale ca n Figura D.1, alcatuite dintr-un tablier cu una sau mai multe deschideri.

deschis sau nchis

Zabrele sau
placa

Zabrele sau
placa

Figura D.1 Exemple de sectiuni transversale ale tablierelor uzuale [3]

129

(2) Fortele exercitate de vnt pe tabliere sunt detaliate n D.2 si D.3. Fortele exercitate de vnt pe pile sunt tratate n D.4. Fortele exercitate separat de actiunea vntului p diferite parti ale podului trebuie sa fie considerate simultan daca efect l lor este mai defavorabil. (3) Actiunea vntului pe poduri produce forte n direc iile x , y si z asa cum este indicat n Figura D.2, unde: directia x directia y este directia paralela cu latimea tablierului, perpendiculara pe deschidere este directia n lungul deschiderii este directia perpendiculara pe tablier

directia z

Fortele produse n directiile x si y sunt datorate actiunii vntului pe diferite directii, si n mod normal, ele nu sunt simultane. Fortele produse n directia z pot fi rezultatul actiunii vntului pe mai multe directii; daca ele sunt defavorabile si s ebuie luate n considerare concomitent cu fortele produse n oricare alta directie.
NOTA. Urmatoarele notatii sunt utilizate pentru poduri L e vedea figura D.2):

lungimea n directia y
latimea n directia x naltimea n directia z

b
d

Pentru unele prevederi din aceasta anexa, valorile atribuite lui L, b si d sunt definite cu mai multa acuratete. Atunci cnd se face referire la Capit lele 3 si 5, este necesara readaptarea notatiilor aplicabile lui b si lui d.

Directia vntului

Figura D.2 Directiile actiunii vntului pe poduri [3]

(4) Atunci cnd traficul auto e ste considerat a fi simultan cu vntul (vezi A2.2.1 si A2.2.2 n Anexa A2 din SR EN 1990:2004/A1:2006) valoarea de comb natie y 0F wk a actiunii vntului
* asupra podului si asupra autovehiculelor trebuie sa fie limitata la o valoare Fw determinata * * prin nlocuirea valorii v b cu valoarea vb . Valoarea este vb = 23 m/s.

130

(5) Atunci cnd traficul feroviar este considerat a fi simultan cu vntul (vezi A2.2.1 si A2.2.4 n Anexa A2 din SR EN 1990:2004/A1:2006) valoarea de combinatie y 0F wk a actiun ii
** vntului asupra podului si asupra trenurilor trebuie sa fie limitata la o valoare Fw determinata ** ** prin nlocuirea vb cu valoarea v b . Valoarea este vb = 25 m/s.

D.2

Alegerea procedeului de calcul al raspunsului la actiu

vntului

(1) Se va evalua necesitatea utilizarii unei metode de alcul al raspunsului dinamic n cazul podurilor. Metoda de calcul dinamic nu este n general necesara pentru tablierele podurilor rutiere si feroviare normale cu deschidere mai mica de 40m. Pentru aceasta clasificare, podurile normale pot fi considerate podurile din otel, beton, aluminiu sau lemn, inclusiv podurile compozite (mixte), si a caror forma uzuala a ectiunii transversale este descrisa n Figura D.1. (2) Daca nu este necesara o metoda de calcul a raspunsului dinamic, valoarea coeficientului de raspuns dinamic, cd poate fi luata egala cu 1.

D.3

Coeficienti aerodinamici de forta

(1) Atunci cnd este necesar, se vor determina coefici ii aerodinamici de forta pentru parapetele si suportii de semnalizare de pe poduri. n acest caz se recomanda folosirea prevederilor de la 4.4.

D.3.1 Coeficientii aerodinamici de forta pe directia x (metoda generala)


(1) Coeficientii aerodinamici de forta pentru actiunea vntului pe tablierele podurilor n directia x se determina cu relatia: c f,x = c fx,0 (D.1)

unde:
c fx,0 este coeficientul aerodinamic de forta n cazul n care nu exista curgere libera a aerului la capete (vezi 4.13). (2) Pentru podurile normale (definite la D.2.1), c fx,0 poate fi luat egal cu 1,3. Alternativ, c fx,0 poate fi luat conform Figurii D.3 n care sunt aratate cteva cazuri uzuale pentru stabilirea valorilor Aref,x si dtot.

131

(3) Atunci cnd unghiul de nclinare al actiunii vntu ui depaseste 10, coeficientul aerodinamic de forta poate fi obtinut prin studii speciale. Acest unghi de inclinare poate fi datorat declivitatii terenului n directia de actiune vntului. (4) n cazul n care doua tabliere, n general asemanatoare, sunt situate la acelasi nivel si separate transversal printr-un spatiu ce nu depaseste 1 m, forta pe structura expu a actiunii vntului poate fi calculata ca pentru o structura indi ala. n alte cazuri trebuie sa se acorde o atentie speciala interactiunii vnt-structura.

Tipuri de poduri

Grinzi cu zabrele separate a) faza de constructie, parapete cu suprafata deschisa (mai mult de 50% ) si bariere de securitate cu suprafata deschisa b) Parapete, bariere anti-zgomot, bariere de siguranta si pentru trafic cu suprafata plina

Figura D.3 Coeficient aerodinamic de forta pentru poduri, c fx,0 [3]

(5) Acolo unde fata expusa actiunii vntului este ncl ta (vezi Figura D.4), coeficientul aerodinamic de forta c fx,0 poate fi redus cu 0,5% pentru fiecare grad de nclinare, a 1 de la directia verticala, dar reducerea este limitata la maximum 30%. Aceasta reducere nu se apli valorii F w, definita la D.3.2.

132

Figura D.4 Tablierul unui pod ce prezinta o fata nclinata expusa actiunii vntului [3]

(6) Atunci cnd tablierul podului este nclinat pe directie transversala, c fx,0 poate creste cu 3% pentru fiecare grad de nclinare, dar nu mai mult de 25%. (7) Ariile de referinta, Aref,x pentru combinatiile de ncarcari fara ncarcarea din trafic vor fi definite dupa cum urmeaza: a) pentru tabliere cu grinzi cu inima plina, Aref,x este suma (vezi Figura D.5 si Tabelul D.1):

1) ariilor suprafetelor expuse ale grinzii principale 2) ariilor suprafetelor acelor parti ale grinzilor principale situate sub nivelul primei grinzi 3) ariilor suprafetelor cornisei, trotuarului sau caii fe situate deasupra nivelului grinzii principale
e pe prism de piatra sparta

4) ariilor expuse ale dispozitivelor de securitate cu sup afata plina sau a barierelor anti-zgomot, acolo unde este relevnt, situate deasupra nivelului suprafetei descrise la 3) sau, n absenta unor astfel de echipamente, 0,3m pentru fiecare parapet sau bariera cu suprafata deschi a. b) pentru tabliere cu grinzi cu zabrele, Aref,x este suma: 1) ariilor frontale ale unei cornise, trotuar sau linie de cale ferata pe prism de piatra sparta 2) ariilor acelor suprafete pline ale grinzilor principale cu zabrele, n elevatie situate deasupra sau dedesubtul suprafetelor descrise ). 3) ariilor frontale ale dispozitivelor de securitate cu suprafata plina, acolo unde este relevnt, situate deasupra suprafetei descrise la 1) sau, n absenta unor astfel de dispozitive 0,3m pentru fiecare parapet sau riera cu suprafata deschisa.
Totusi, aria totala de referinta nu va depasi aria obtinuta prin considerarea unei grinzi cu inima plina plane echivalente avnd aceeasi ltime totala, incluznd toate partile ce se proiecteaza.

133

c) pentru tabliere compuse din mai multe gr inzi n timpul executiei, nainte de amplasarea placii caii de rulare, Aref,x este suprafata expusa a doua grinzi principale. Parapet, bariera antizgomot sau bariera de securitate cu suprafata plina

Parapet cu suprafata deschisa

Bariera de securitate cu suprafata deschisa

Figura D.5 naltimea ce trebuie utilizata pentru determinarea Aref,x [3]

Tabel D.1 naltimea dtot ce trebuie utilizata pentru determinarea Aref,x [3] Dispozitive de protectie pe sosea Parapet sau bariera de securitate cu suprafata deschisa Parapet sau bariera de securitate cu suprafata plina Parapet si bariera de securitate cu suprafata deschisa pe o parte d + 0,3 m d + d1 d + 0,6 m pe doua parti d + 0,6 m d + 2 d1 d + 1,2 m

(8) Ariile de referinta, Aref,x pentru combinatiile de ncarcari cu ncarcarea din trafic trebuie considerate asa cum se prezinta la (4), cu urmatoarele dificari. n locul suprafetelor descrise mai sus n paragrafele a) 3) si 4) si b)3), urmatoarele trebuie luate n considerare atunci cnd sunt mai mari: a) pentru poduri rutiere, aria suprafetei obtinute considernd o naltime de 2 m deasupra nivelului caii de rulare, pe lungimea cea mai defavora a, independent de pozitia ncarcarilor verticale din trafic; b) pentru poduri de cale ferata, aria suprafetei obtinute considernd o naltime de 4 m deasupra nivelului superior al sinelor, pe toata lungimea podului. (9) naltimea de referinta, ze, poate fi considerata ca distanta de la cel mai de jo nivel al terenului pana la centrul de greutate al tablierului p ului, fara luarea n considerare a celorlalte parti (de exemplu parapete), ale suprafetelor de refer nta. (10) Efectele presiunii vntului datorate vehiculelor n miscare nu fac obiectul acestui cod. Pentru efectele vntului produse de trecerea trenurilor a se vedea SR EN 1991-2.
134

D.3.2 Fortele din vnt pe tablierele podurilor pe directia x Metoda simplificata


(1) Acolo unde nu este necesar sa se utilizeze o metoda de calcul dinamic al raspunsului, forta produsa de actiunea vntului pe directia x poate fi obtinuta utiliznd relatia: Fw =

1 2 r vb C Aref,x 2

(D.2)

unde: vb C
este viteza de referinta a vntului este factorul de ncarcare pentru actiunea vntului. C = c e c f,x, unde c e este factorul de expunere si c f,x este dat n D.3.1(1); valorile pentru C sunt prezentate n Tabelul D.2 Aref,x este aria de referinta indicata n D.3.1

este densitatea aerului

Tabelul D.2 Valorile factorului de ncarcare, C [3]


b/dtot ze = 20 m z e = 50 m

0,5 4,0

6,7 3,6

8,3 4,5

Valorile din tabel sunt determinate pe baza urmatoarelor ipoteze: - Teren categoria II; - Coeficientul aerodinamic de forta c fx,0 n conformitate cu 4.3.1 (1) ; - c o = 1,0 ; - k l = 1,0. Pentru valori intermediare ale b/d tot, si z e se poate folosi interpolarea liniara.

D.3.3 Fortele din vnt pe tablierele podurilor pe directia z


(1) n cazul actiunii vntului asupra tablierelor podurilor pe directia z, coeficientii aerodinamici de forta c f,z trebuie definiti att n sens ascendent ct si descend nt (coeficienti de portanta). c f,z nu trebuie folositi pentru analiza vibratiilor vertica e ale tablierelor podurilor. (2) n absenta testelor realizate n tunele aerodinamice (de vnt), valoarea recomandata c f,z poate fi luata egala cu 0.9. Aceasta valoare ia n considerare, n mod global, influenta unei eventuale pante transversale a tablierului, a unei declivitati a terenului si a fluctuatiilor unghiului de incidenta a vntului fata de tablier, dat rate turbulentelor. (3) Alternativ, c f,z poate fi evaluat cu ajutorul Figurii D.6. n aceasta situatie: - naltimea dtot poate fi limitata la naltimea tablierului, netinndu-se cont de trafic ori de echipamentele montate pe pod;

135

- pentru un teren plat orizontal, unghiul a al vntului cu orizontala poate fi considerat egal cu 5 datorita turbulentelor. Aceasta recomandare este valabila si n cazul terenurilor denivelate acolo unde tablierul podului se afla la o naltime de cel putin 30m deasupra terenului.

b - nclinarea tablierului fata de orizontala (supranalta e) a - unghiul actiunii vntului cu orizontala

Figura D.6 Coeficientul aerodinamic de forta, c f,z pentru poduri cu panta transversala [3]

(4) Fortele din vnt pe tablierele podurilor pe directia z pot avea efecte semnificative doar daca sunt de acelasi ordin de marime cu fortele vertic le produse de actiunile permanente.

(5) Aria de referinta Aref,z este egala cu (vezi Figura D.2):


Aref,z = b . L (6) Nu va fi considerat factorul efectului de capat (vezi capitolul 4). (7) naltimea de referinta este aceeasi ca si pentru c f,x (vezi D.3.1(6)). (8) Excentricitatea fortei pe directia x poate fi luat ca e = b/5. (D.3)

D.3.4 Fortele din vnt pe tablierele podurilor pe directia y


(1) Daca este necesar, se vor lua n considerare forte e longitudinale ale vntului pe directia y.
136

Valorile pentru fortele longitudinale ale vntului pe directia y sunt:

pentru podurile cu grinzi cu inima plina, 25% din fortele din vnt de pe directia x; pentru podurile cu grinzi cu zabrele, 50% din fortele din vnt de pe directia x.

D.4

Pilele podurilor

D.4.1 Directiile vntului si situatii de proiectare


(1) Pentru evaluarea actiunii vntului pe tablierele podului si pe pilele ce le sustin trebui identificata cea mai defavorabila directie a vntului intreaga structura pentru efectul considerat. (2) Se vor efectua calcule separate ale actiunii vntului n cazul situatiilor de proiectare tra nzitorii n timpul fazelor de constructie cnd nu este posibila transmiterea pe orizontala sau redistribuirea actiunii vntului de la tablier. Daca n timpul unor astfel de faze pilele sustin parti de tablier sau de esafodaj n consola, trebuie luata n considerare o posibila asimetrie a actiunii vntului pe astfel de elemente. Pentru valori caracteristice din timpul situatiilor de proiectare tranzitorii, a se vedea SR EN 1991- 1-6, si pentru esafodaje, a se vedea 4.11.

D.4.2 Efectul vntului pe pilele podurilor


(1) Efectul vntului pe pilele podurilor trebuie evaluat utiliznd formatul general definit n cod. Pentru ncarcarile globale se vor considera prevederile punctelor 4.6, 4.8 sau 4.9.2. (2) Pentru tratarea cazurilor de ncarcare nesimetrice, se recomanda neluarea n considerare a ncarcarii de proiectare din actiunea vntului pe acele parti ale structurii pe care produce efecte favorabile.

137