Sunteți pe pagina 1din 7

EVOLUTIA CONTEMPORAN A PROGRAMULUI LOCUINA

Societatea contemporana a fost puternic influentata de fenomenul de globalizare, astfel incat arhitectura poate fi inteleasa ca o reflectie naturala a ceea ce s-a intamplat pe plan social, politic, economic, tehnologic. Fenomenul de globalizare a fost receptat incepand cu arhitectura moderna, vizand un aspect local, definit de arhitectura traditionala, care utilizeaza material locale, si un aspect global, specific arhitecturii tehnologice, care utilizeaza metalul si sticla ca material de inalta tehnologie, betonul armat, sisteme structurale performante. Secolul XX este secolul reintegrarii, reinventrii si renaterii; marcheaz nceputul unor soluii ecologice pentru arhitectura. Arhitecti modernisti precum Le Corbusier, Ludwig Mies vand der Rohe, Frank Lloyd Wright,Walter Gropius etc. sunt inspiratii si influente ale arhitecturii sec. XX. Le Corbusier este faimos pentru contributia pe care a adus-o curentelor arhitecturale : purismul un concept potrivit caruia proportia si nevoile firesti ale corpului uman au prioritate. Claritatea si simplitatea lui Le Corbusier le regasim si la creatiile arhitecturale ale lui Ludwig Mies van der Rohe, care a influentat sec. XX. Secolul al XXI-lea n arhitectur se bazeaz pe ntreaga experien a celui anterior, sprijinit fiind n dezvoltarea sa de noile tehnologii i materiale. De-a lungul timpului, Romania a receptat in diverse moduri marile curente artistice europene. Bucurestiul este caracterizat de o arhitectura eterogena, caracterizata prin coexistenta stilurilor neoclasic, bizantin si eclectic, la care se adauga stilul neoromanesc care prelucreaza arhitectura populara, emblematica pentru identitatea nationala. Intervalul de timp dintre cele doua razboaie mondiale ramane un moment de varf al participarii intelectualitatii romane in sfera culturii universale. Locuintele individuale de tip vila constituie tema dezvoltata cu predilectie de arhitecti, pionieri ai acestui program fiind Marcel Iancu si Horia Creanga. Functiunea devine o componenta hotaratoare in procesul de creatie. Necesitatile functionale sunt complexe: necesitati sociale, tehnologice, care determina nivelul de confort. Arhitectura interbelica contribuie la formularea de noi repere, la ridicarea valorii estetice, compozitionale si functionale a sitului. Cele patru exemple alese pentru ilustrarea evoluiei contemporane a locuirii: o locuinta individuala si trei ansambluri de locuinte colective reprezint exemple gritoare ale reinterpretarii arhitecturii secolului XX. n mare parte o arhitectur tributar perioadei comuniste care ns, ncet-ncet, face trecerea spre o arhitectur modern, cu spaii comode, deschise, cu o cromatic vie, cu funciuni multiple. Aceste ncercri de rupere de un trecut, cenuiu, monolit, inexpresiv sunt vizibile in cele 4 proiecte prezentate cu o vizibil accentuare in proiectul Residential Building in Slovenia / Ravnikar Potokar Arhitekturni. Faadele placate cu panouri mobile sunt o constant a arhitecturii contemporane contribuind la flexibilitatea i ergonomia spaiilor create. Complexul de locuinte VM reprezinta primul proiect rezitential din Qrestaden, noul cartier din Copenhaga, ce va fi legat de centrul orasului prin noua magristrala de metrou. Modulul M, o bara fragmentata in mai multe segmente, reprezinta o reinterpretare a tipologiei corbusiene din Unite dhabitation: coridoarele centrale sunt scurte si primesc lumina din ambele capete, terasele individuale sunt plasate pe fatada sudica, apartamente spatii generoase, deschise, care pot fi compartimentate usor si mansarde spatioase luminate natural. Cele 2 module sunt construite din materiale simple, de calitate, dispunand de fatade vitrate ample, incadrate in lemn de esenta rara. Peretii si plafoanele par a fi nefinisate, din beton alb. Se remarca preocuparea pentru crearea de spatii de socializare pe parter, volumul V fiind ridicat pe coloane de cinci metri care deschid curtea spre parc pe latura de sud. Spre deosebire de Complexul de locuinte VM, Complexul 7 Units Housing Building , aflata intr-un context suburban, are o arhitectura minimalista, discrete, cu goluri ascunse, avand la baza volum compact, o forma pura. Utilizarea panourilor de fibro-ciment pe fatada, da cladirii un aspect monolitic. Fiecare fereastra a

fost personalizata pentru a incadra cele mai avantajoase perspective sau pentru a utiliza cat se poate de eficient lumina naturala pentru spatiile interioare, cu scopul de a evita repetarea identica a apartamentelor. Din dorina de a rspunde cererii cumprtorilor, exist o preocupare a dezvoltatorilor de a crea funciuni adiacente activitilor zilnice, n apropierea spaiilor de locuit, la parterul cldirilor sau n construcii separate comer, sli sport, fitness, spa, etc. The Overhang House este o locuinta unifamiliala cu functiuni multiple: locuit, lucru, divertisment. De asemenea, se remarca o dispunere fluida a spatiilor, nu doar o arhitectura functionala. Arhitectura rspunde cerintelor climatice i estetice pe care le impune contextul i, n acelai timp, este proiectata s fie sustenabila.Casa ncorporeaz tehnici de proiectare pasive pentru a beneficia la maxim de soarele de sud n timpul iernii. Cldirea preia toata apa de ploaie ntr-o groap de recoltare si o reutilizeaza ca apa menajera incalzita cu ajutorul panourilor solare montate pe acoperis. Eficienta termica este obtinuta si prin anumite caracteristici arhitecturale precum jaluzele de lemn sau console uriae care ajuta la reducerea aportului de cldur n cldire. Din punct de vedere al dispunerii spaiilor interioare se vede o preocupare a arhitecilor de a crea o maxima iluminare natural a spaiilor de locuit, o dechidere spre exterior ns neglijnd n trei cazuri din patru i iluminarea natural a circulaiilor interioare. Evoluia programului LOCUIN n Europa a recunoscut o adevrat Renatere dup cderea regimului comunist, cu o dezvoltare mai rapid sau mai lent arhitecii contemporani s-au aliniat din nou (aa cum au facut-o i n trecut) la tendinele din arhitectura contemporan, resursele materiale i umane.

Bibliografie: - Emil Creanga, Teoria Arhitecturii, Ed Fundatia Romania de Maine, Bucuresti, 2003 - http://www.archdaily.com - Monique Eleb_Vidal, Anne Marie Chatelet, Thierry Mandoul- Penser lhabite, le logement en question, Flexibility as a device, Ed. Pierre Mardaga, Liege, 1988

Residential Building in Slovenia Architecti: Ravnikar Potokar Arhitekturni Loc: Majske poljane, Nova Gorica, Slovenia Anul proiectului: 2007 2010

PLAN PARTER

PLAN ETAJ 5

SECTIUNE LONGITUDINALA

SECTIUNE TRANSVERSALA

Surse: http://www.archdaily.com/111496/residential-building-in-slovenia-ravnikarpotokar-arhitekturni/ "Residential Building In Slovenia / Ravnikar Potokar Arhitekturni" 18 Feb 2011. ArchDaily