Sunteți pe pagina 1din 2

http://www.romedic.ro/teste-de-efort-0C418 Testul de efort Testul cel mai larg utilizat n diagnosticul de cardiopatie ischemica implica nregistrarea unui C!

cu 1" deri#atii nainte$ n timpul si dupa efortul fizic pe un co#or rulant sau utiliz%nd o &icicleta ergometrica. Testul consta ntr-o crestere progresi#a standardizata a efortului$ n timp ce C!-ul$ simptomele si tensiunea arteriala &rahiala ale pacientului sunt monitorizate continuu. 'erformanta este limitata de aparitia simptomelor si testul este ntrerupt c%nd apar semne de disconfort toracic$ senzatie de sufocare$ ameteala$ o&oseala$ su&deni#elare a segmentului (T mai mare de 0." m) *" mm+$ o scadere a presiunii sanguine sistolice su& 10 mm,g sau aparitia unei tahiaritmii #entriculare. -cest test urmareste sa descopere orice limitare a performantelor la efort si sa sta&ileasca relatia dintre disconfortul toracic si semnele electrocardiografice tipice de ischemie miocardica. .aspunsul segmentului (T la ischemie este definit$ n general$ ca su&deni#elare orizontala a segmentului (T cu mai mult de /$ l m) su& linia izoelectrica *adica segmentul '.+ si cu durata mai mare de 0$08 s. -cest tip de su&deni#elare este denumit 0unda patrata0 sau 0platou0 si este orizontala sau descendenta *figura "44-1+. 1odificarile ascendente sau 2onctionale ale segmentului (T nu sunt considerate caracteristice ischemiei si nu constituie un test poziti#. 3e asemenea$ cu toate ca anomaliile undei T$ tul&urarile de conducere si aritmiile #entriculare care apar n timpul efortului ar tre&ui notate$ ele nu au #aloare diagnostica. Testele de efort negati#e n care frec#enta cardiaca tinta *845 din frec#enta cardiaca ma6ima pentru #%rsta si se6ul pacientului+ nu este atinsa$ sunt considerate a nu a#ea #aloare diagnostica. 7a aplicarea si interpretarea testului C! de efort$ ar tre&ui n primul r%nd luata n considerare pro&a&ilitatea ca &oala cardiaca sa e6iste la pacientul sau la populatia supuse studiului *respecti# pro&a&ilitatea pretest+. .ezultate fals poziti#e sau fals negati#e pot apare n general la 145 din cazuri. Totusi$ un rezultat poziti# la efort sugereaza pro&a&ilitatea e6istentei cardiopatiei ischemice n procent de 885 la &ar&atii peste #%rsta de 40 ani cu istoric de angina pectorala tipica care dez#olta durere toracica n timpul testului. 'ro&a&ilitatea scade progresi# si semnificati# la cei cu durere toracica atipica si la persoane asimptomatice. 9ncidenta testelor fals poziti#e este crescuta la &ar&atii asimptomatici su& #%rsta de 40 ani sau la femeile n premenopauza fara factori de risc pentru ateroscleroza prematura *teorema :a;es ta&elul <-<+. 9ncidenta creste de asemenea la pacientii care primesc droguri cardioacti#e cum ar fi digitala si chinidina sau la cei cu tul&urari ale conducerii intra#entriculare$ anomalii ale segmentului (T si undei T n repaus$ hipertrofie miocardica sau ni#eluri serice anormale de potasiu. :oala o&structi#a limitata la artera coronara circumfle6a poate determina un test de efort fals negati#$ ntruc%t portiunea posterioara a cordului$ pe care acest #as o iriga$ nu este &ine reprezentata pe cele 1" deri#atii C! de suprafata$ ntruc%t$ n general sensi&ilitatea electrocardiogramei de stres este doar de apro6imati# =45$ un rezultat negati# nu e6clude &oala cardiaca ischemica$ desi pro&a&ilitatea unei &oli coronariene tri#asculare sau de ramura st%nga este e6trem de ne#erosimila. 1edicul ar tre&ui sa fie prezent pe tot parcursul testului la efort si este important sa se masoare durata totala a efortului$ timpul p%na la aparitia disconfortului toracic si a modificarii de tip ischemic a segmentului (T$ lucrul mecanic e6tern *n general$ e6primat ca un stadiu al e6ercitiului+ si lucrul mecanic intern> ultimul este reprezentat de produsul frec#enta cardiaca 6 presiune sanguina. !radul su&deni#elarii segmentului (T si timpul necesar pentru disparitia acestor modificari electrocardiografice sunt de asemenea importante. 3eoarece riscurile testarii la efort sunt mici$ dai $ eale - estimate la o complicatie letala si doua neletale la zece mii de teste -echipamentul pentru resuscitare ar tre&ui sa fie la ndem%na. Testele la efort modificate *limitate mai cur%nd de frec#enta cardiaca dec%t de simptome+ pot fi practicate fara riscuri la = zile dupa infarctul miocardic. .aspunsul normal la efort include o crestere progresi#a a frec#entei cardiace si a presiunii sanguine. Cresterea insuficienta a presiunii sanguine sau o scadere reala a presiunii sanguine cu semne de ischemie n timpul testului de efort sunt semne importante de prognostic nefa#ora&il$ ntruc%t pot reflecta disfunctia glo&ala a #entriculului st%ng$ indusa de ischemie. 'rezenta durerii sau a su&deni#elarii mari a segmentului (T *? 0$" m)+ la un efort mic si su&deni#elarea segmentului (T care persista mai mult de cinci minute dupa terminarea efortului #or mari specificitatea testului si sugereaza cardiopatie ischemica se#era si cu risc crescut pentru e#enimente ad#erse ulterioare.

FIGURA 244-1 3eri#atia )4 n repaus *deasupra+ si dupa 414 minute de e6ercitiu *dedesu&t+. 6ista < mm *0$< m)+ de depresie a segmentului (T fata de orizontala indic%nd un test poziti# pentru ischemie [Modifica from BR Chaitman Exerdse Stress Testing in E. Braunwald (ed), eart !isease, "th ed, #hiladel$hia, Saunders, %&&', $$. %"()%'*.+