Sunteți pe pagina 1din 10

Universitatea Lucian Blaga Sibiu Facultatea de Teologie Ortodoxa Andrei aguna Disciplina : ropedeutica Teologic! "i Filo#o$ic!

Isihasmul

%Sibiu &''(%

CUPRINSUL

*ntroducere:*si+as,ul%deseculari#area o,ului conte,poran---------.---./ Disputele dintre S$0ntul 1rigorie ala,a "i 2arlaa, asupra isi+as,ului..............................3 4etode de a practica rugaciunea lui *isus-------------------...( 5onclu#ii--------------------------------.6

&

*si+as,ul%deseculari#area o,ului conte,poran *si+as,ul 7de la gr.8+es9c+ia8% t!cere: lini"te ; este o disciplin! ascetic! de origine ,onastic! 7sec.*2%2; care s%a organi#at <n sec.=***%=*2 ca o adev!rat! ,i"care de rena"tere spiritual! "i teologic!: prin introducerea rug!ciunii lui *isus ca ,etod! de a produce o stare de concentrare "i pace l!untric!81. >ug!ciunea lui *isus const! din cuvintele Do,ne *isuse ?ristoase: Fiul lui Du,ne#eu: ,ilue"te%,! pe ,ine p!c!tosul : <ns! ea poate $i "i scurtat! Doa,ne *isuse ?ristoase: ,ilue"te%,! . >uga@i%v! ne<ncetat&: este <nde,nul Apostolului avel: care ne c+ea,! spre isi+as,: spre unirea ,in@ii cu divinitatea. entru o,ul conte,poran: ,aterialist: seculari#at <n g0ndire: <nde,nul Apostolului nea,urilor pare de do,eniul $antasicului: isi+as,ul devenind 7din pacate; doar o $il! din istoria ,ona+is,ului cre"tin.Anv!@!tura isi+asta nu este una conservatoare asupra rug!ciunii "i nici un ,odel <nvec+it de unire a ,in@ii "i ini,ii cu ?ristos: ci este <nsu"i ,ie#ul adev!ratei liberta@i: care poate $i doar <n Du,ne#eu. Starea de poc!in@!/ st! la ba#a rug!ciunii lui *isus: care ne conduce spre vederea unei st!ri reale <n care se a$l! su$letul nostru: cunoa"terea de sine: ceea ce are drept re#ultat dob0ndirea eliber!rii su$letului de pati,i: adic! de su$erin@a.8Dac! nu sunte, liberi de orice posesie: nu pute, avea o stare de rug!ciune8B pentru a <nainta c!tre ?ristos. *si+as,ul ne poate o$eri posibilitatea de a tr!i via@a <n ?ristos: @inta spre care e c+e,at cre"tinul. >ug!ciunea nu repre#int! <n sine scopul vie@ii: nu constituie o $or,ul! ,agic! precu, adesea e <n@eleas!: ci cobor0rea ,in@ii <n lini"tea ini,ii "i a unirii acesteea cu ?ristos: este acea stare despre care de ,!rturise"te Apostolul avel :8i nu ,ai tr!iesc eu:

*on Bria: preot pro$. dr.:et al. Dicionar de Teologie Ortodox8: Cd.*nstitutului Biblic "i de 4isiune al Bisericii Ortodoxe >o,0ne: Bucure"ti )66B: p.&)/ D
& /

* Tes. 3:)( D An li,ba greac! pocita este metanoe: ceea ce <nsea,n! sc+i,barea ,in@ii D B Antonie de SuroE : coala rug!ciunii : S$.4%re olovraci: sine ano: p./& .

ci ?ristos tr!ie"te <n ,ine83.8Scopul rug!ciunii devenind con"tienti#area +arului baptis,al: o <nt0lnire personal! cu ?ristos8F. unctul nostru de plecare: dac! dori, s! st!, s! ne ruga,: trebuie s! $ie convingere c! sunte, p!c!to"ii care ave, nevoie de ,0ntuire: c! sunte, despar@i@i de Du,ne#eu "i c! nu pute, tr!i $ar! Cl 8 (. 5on"tienti#0nd starea real! a su$letului nostru: valuarea i,ens! pe care o posed! su$letul "i ,!sura <n care aEunge, s! atinge, divinitatea: abia <n acest ,o,ent reu"i, s! pune, ba#ele practicii isi+as,ului. S$0ntul Gicodi, Ag+ioritul spune c! rug!cinea ini,ii apar@ine tuturor: at0t ,ona+ilor: c0t "i ,irenilor8: prin ur,are nu este Eusti$icat! opinia con$or, c!reea rug!ciunea lui *isus ar $i strict destinat! ,ediului ,ona+al. Asta ar <nse,na c! din start neg!, starea deplorabil! <n care ne a$l!, "i pe ?ristos ca 40ntuitor al su$letelor noastre. Adesea se <nt0,pl! c! practic0nd rug!ciunea lui *isus s! nu vede, roadele ei: s! ne tre#i, <ntr%o stare de a,or@ire co,plet! a ,in@ii "i ini,ii "i doar <ntr%o repetare pur $or,al! a unor cuvinte de poc!in@!. 4itropolitul Antonie de SuroE: unul din cei re,arcabili ,isionari ai ortodoxiei <n occidentul european: poveste"te ca#ul unei b!tr0nele care ti,p de )B ani spunea rug!ciunea lui *isus "i nu si,@ea roadele ei. A. .S Antonie a s$!tuit%o s! <ncete#e de a o ,ai spune: s! stea <n ca,era ei: <n lini"te "i pur "i si,plu s! tac!: ca ast$el ?ristos s!%i vorbeasc!. T!cerea ei a deter,inat r!,0nerea ,in@ii <n Du,ne#eu8 H.Cste $oarte i,portant de a <n@elege corect esen@a rug!ciunii lui *isus: scopul ei "i desigur ,odul <n care trebuie s! o practic!,. Csen@a rug!ciunii lui *isus ar putea $i de$init! "i prin cuvintele tainice pe care le pri,e"te S$.Siluan At+onitul @ine%@i ,intea <n iad "i nu de#n!d!Edui8 6: adic! recunoa"te starea degradat! <n care se po#i@ionea#! su$letul nostru: dar de a nu pierde <ncrederea <n ,0ntuire. Adesea rug!ciunea noastr! nu are intensitate: convingere: ad0nci,e de credin@! su$icient!: $iindc! disperarea noastr! nu e su$icient de adanc!.8 )'. Din ,o,ent ce aEunge, s! strig!, ase,enea lui Barti,iu orbul c!tre ?ristos :8*isuse: Fiul lui David: ,ilue"te%,! I874arcu )': BF:3&;: din clipa <n care l!sa, toat! griEa cea lu,easc!8 "i nu ne <ndoi, <n ,ila Lui cea bogat!: atunci pri,i, ,ilostivirea divina. Du,ne#eu nu are

3 F

Galateni 2:20 ; Oliver 5le,ent >ug!ciunea lui *isus8: Cd.*nstitutului Biblic "i de ,isiune al Bisericii Ortodoxe >o,ane: Bucure"ti%)66(: p.)6 D ( Antonie de SuroE: op.cit.: p./& D H S$0ntul Siluan At+onitul JJAntre iadul de#n!deEdii "i iadul s,ereniei8: Cd.Deisis: S$. 4!n!stire Ioan Boteztorul, Alba%*ulia: )66B: p.&' D 6 ibide,: p.)6 . )' Antonie de SuroE: op.cit.: p.3/ D

e$ectiv dreptul de a interveni <n libertatea noastr!: de a ne ,0ntui at0t ti,p c0t noi nu cere, asta. rin pre#entarea acestei lucrari ave, scopul de a ,ediati#a isi+as,ul <n r0ndul noii genera@ii: de a pre#enta acest curent ascetic ca o solu@ie pentru dep!"irea st!rii de deseculari#are: de#nadeEde "i a,or@ire la care adesea ne $ace, victi,e. entru a dep!"i acest i,pas e necesar ca rug!ciunea lui *isus s! devin! puntea noastr! de colaborare real! <ntre Du,ne#eu "i o, "i atunci Du,ne#eu ne va da <ntelegere: puterea de a aEunge la scopul drept )).

Disputa dintre Sfntul Grigorie Palama i arlaam asupra isihasmului S$0ntul 1rigorie ala,a s%a n!scut <n )&6F <n 5onstantinopol. De ,ic copil poseda capacita@i intelectuale exraordinare. La v0rsta de &F de ani renun@! la cele lu,e"ti "i se dedic! vie@ii ,ona+ale. An apropiere de 4!n!stirea 2atoped 74untele At+os; intr! <n ascultarea !rintelui Gicodi, 7aproxi,ativ <n anul )/)H;. A stat <n ascultarea b!tr0nului s!u ti,p de / ani: p0n! la ,oartea acestuia: dup! care 1rigorie a plecat la Lavra S$0ntului Atanasie. Ducea un ,od de via@! $oarte aspru: ascetic: <n decurs de / luni nu dor,ea nici o noapte: ci nu,ai dup! pr0n# pu@in se odi+nea. An )/B( S$.1rigorie aEunge ,itropolit al Tesalonicului: iar data $ericirii sale ador,irii este conse,nat! la )/36. An anul )/FH a $ost canoni#at la Sinodul din 5onstantinopol @inut sub atriar+ul Filotei. Dintre disputele teologice cele ,ai cunoscute din sec.=*2 este cea isi+ast!: nu,it! "i pala,it!8: dup! nu,ele S$.1rigorie ala,a. Cl <nv!@a c! nu este i,posibil de a vedea lu,ina Taborului 8)&: ast$el <nc0t prin concentrarea g0ndului la rug!ciune credinciosul este <n stare s! vad! lu,ina du,ne#eiasc! cea necreat!: pe care au v!#ut%o apostolii la Sc+i,barea la $a@! a 40ntuitorului 74c.6: &:6;. 5ontra doctrinei isi+aste s%a ridicat c!lug!rul 2arlaa,. Gu se cunoa"te exact originea etnica a lui: cert r!,0ne c! <n anul )/&H vine <n 1recia pentru al studia pe Aristotel. Se stabile"te <nt0i <n Ctolia: de aici ,erge <n Tesalonic unde <ncepe s! se ,0ndreasc! cu "tiin@a sa "i s!%i dispre@uiasc! pe greci )/. An )//F se a"ea#! <n 5onstantinopol: @ine cursuri de teologie: aEunge un renu,it teolog. Abia peste un an 2arlaa, <"i d! ara,a pe $at! "i atac! $recvent <n predici "i <n scrieri <nv!@!tura isi+asta. 2arlaa, adopt! o po#i@ie
)) )&

*bide,: p.))B D r. ro$. Dr. *oan >a,ureanu: *storia Bisericeasc! Universal!: Bucure"ti: )66&: pag.&H/ D )/ r. ro$. Du,itru Staniloae: op. cit.: p.)6 D

caracteristic! Occidentului ra@ionalist: a$ir,0nd c! lu,ina care e,an! din substan@a lui Du,ne#eu este creat! "i se d! credincio"ilor prin Logosul divin. An replic! S$.1rigorie a$ir,! c! K+arul S$0ntului Du+ este necreat. 5eea ce se vars! peste noi nu este Ansu"i Du+ul S$0nt se vede "i din Scriptur! c0nd ,!rturise"te prorocul *oil 2oi turna din du+ul ,eu "i nu voi turna Du+ul ,eu .?arul acesta e necreat "i nedesp!r@it de Du+ul S$0nt L.)B 2arlaa, <i nu,ea pe c!lug!rii isi+a"ti buricari8: acu#andu%i c! privesc buricul p0n! la exta#. Cl <i <nvinuia pe isi+a"ti de bogo,ilis, )3: <ntruc0t repet <ncontinui rug!ciunea lui *isus: ase,enea bogo,ililor care pronun@au ,ereu Tatal nostru8. e l0ng! toate acestea: 2arlaa, nu recuno"tea ,i"c!rile din trup ca produs de vreo cau#! du,ne#eeasc! :8*ubirea lucrurilor care sunt co,une p!r@ii pasionale a su$letului "i a trupului: ata"ea#! su$letul trupului "i%l u,ple de <ntuneric8 )F. 2arlaa, <ncearc! s! argu,ente#e din punct de vedere ra@ional tainele divine: <nc0t a aEuns s! considere c! <,plinirea poruncilor din Cvang+elie nu poate alunga <ntunericul ne"tiin@ei din su$let: ci doar cercetarea S$intei Scripturi o poate $ace. Ans! nici Du,ne#eu "i nici ,isterile Lui nu pot $i atinse doar ra@ional. 5+iar Goul Testa,ent ne vorbe"te despre ,artiraEul Ar+idiaconului te$an: c0nd $a@a <i str!lucea ca un <nger. *at! o p!ti,ire: o <ndu,ne#eire "i o lucrare co,un! trupului "i su$letului: care nu e un piron ce lipse"te su$letul de cele trupe"ti "i p!,0nte"ti: ci o leg!tur! care <nal@! "i trupul spre Du,ne#eu8)(. An cele din ur,a: 2arlaa, este conda,nat de un sinod din 5onstantinopol inca din )/B) pentru atitudinea sa vis%M%vis de isi+as, si lu,ina taborica. Cl se converteste la credinta ro,ano%catolica si pleaca in *talia: unde aEunge la scurt ti,p episcope de 1erance. De aici continue sa atace doctrina isi+asta. *nsa aici disputele privitor la isi+as, si invatatura pala,ita nu incetea#a. 2arlaa, reusi sa obtina si,patia din partea patriar+ului ecu,enic *oan al =*2%lea 5alicas: care l%a si anate,i#at pe 1rigorie ala,a intr%un sinod intrunit la 5onstantinopol in )/B3. *n doau sinoade tinute in capitala *,periului Ba#antin in )/B( si respective in )/3) se aproba invatatura pala,ita: ast$el

)B )3

r. ro$. Du,itru Staniloae: op.cit.: p.FF D Bogo,ilis,%secta dualista organi#ata de un oarecare Bogo,il 7,iE.sec.*=; in Bulgaria. Se raspandeste in Balcani in sec )& si in Curopa Apuseana la s$arsitul sec.=*2. Bogo,il invata ca la originea raului sta 5ain: nascut din Cva si Sa,uel: acesta $iind pri,ul $iu al lui Du,ne#eu expul#at din ceruri din cau#a ,andriei. Du,ne#eu a tri,is ins ape al doilea $iu al Sau: Logos: ca sa scoata o,enirea de sub do,inatia lui Satanael. 5u toate ca Logosul intrupat este ucis da Satanael: totusi trupul lui spiritual a inviat si s%a inatat la ceruri. Ast$el satanael a $ost invins 7Apud:*on Bria: op.cit: p.(&; )F r. ro$. Du,itru Staniloae: op.cit.: B6 D )( r. ro$. Dr. Du,itru Staniloae: p.BB D

incat isi+as,ul devine doctrina o$iciala a Bisericii Ortodoxe si patrunde in intreg rasaritul ortodox.

!etode de a pra"ti"a rug#"iunea lui Iisus 8Bine voi cuvanta pe Do,nul in toata vre,ea: pururi lauda lui in gura ,ea 8)H. Acestea sunt cuvintele rorocului David care expri,a starea de +es9c+ie8 pe care o dobandesti in ur,a dedicarii intregii vieti 5reatorului supre,: Du,ne#eu. Daca crede, ca pute, 8sa ne ruga, spontan tot ti,pul vietii noastre: ne $ace, ilu#ii8 )6. C adev!rat ca unii din S$in@ii !rin@i aEung0nd la acea stare de nep!ti,ire au pri,it darul rug!ciunii ini,ii: atunci c0nd 8$ie dor,i: $ie e"ti trea#: rug!ciunea nu se ,ai desparte de su$letul t!u. De acu, <nainte nu te ,ai rogi <n anu,ite ,o,ente: ci ,ereu 8&'.Trebuie de preci#at c! la aceast! stare aEung $oarte pu@ini din cei ce practic! rug!ciunea lui *isus: $iindc! nu este su$icient doar de a repeta <ncontinuu anu,ite cuvinte: ci de a tr!i Cvang+elia. At0t ti,p c0t ?ristos nu devine st!p0n al ini,ii "i aproapele oglinda su$letului: orice e$ort spre a atinge starea de 8+es9c+ie8 se soldea#! cu e"ec. S$0ntul *sac Sirul spune s! nu%@i reduci via@a la rug!ciune: ci $! ca via@a s! devin! rug!ciune8. De aceea pentru <ncep!tori se reco,and! ca <nainte de a spune 8rug!ciunea lui *isus8 s! citeasc! pu@in din S$0nta Cvang+elie sau din S$in@ii !rin@i pentru ca ast$el s! <nc!l#easc! apoi ini,a. rin lecturarea S$intei Scripturi vo, con"tienti#a c! 8doar acela care apar@ine Cvang+eliei se poate ruga cu rug!ciunea lui *isus <n <ntreaga sa plin!tate8 &).*at! "i ,otivul pentru care adesea nu pute, <nainta <n rug!ciune: nu sunte, <n stare s! desc+ide, u"a spre care bate ?ristos: $iindc! <n paralel c!lc!, Cvang+elia <n picioare. >ug!ciunea lui *isus <n $or,a <n care s%a r!sp0ndit <n sec. =***%=*2 8Doa,ne *isuse ?ristoase: $iul lui Du,ne#eu: ,ilue"te%,! pe ,ine p!c!tosul 8: <,bin! rug!ciunea va,e"ului "i cea a orbului din Cvang+elie. S$in@ii !rin@i: <ncep0nd cu S$.*oan Sc!rarul: au siste,ati#at ,etoda practic!rii rug!ciunii ,in@ii. Ast$el: <n practicarea acestei rug!ciuni trebuie antrenat at0t su$letul: c0t "i trupul: e necesar o cur!@ire "i o si,bio#! <ntre acestea. La acestea ne <ndea,n! "i Ap. avel c0nd a$ir,! 8Gu "ti@i c! trupul vostru

)H )6

sal, // Antonie de SuroE: op.cit.: p.B' D &' Oliver 5le,ent: op.cit.: p.F' D &) Antonie de SuroE: op.cit.: p.)B D

este te,plu al Du+ului S$0nt care este <n voi N Sl!vi@i:dar: pe Du,ne#eu <n trupul vostru 8&&. 4etoda respira@iei <n pronun@area rug!ciunii lui *isus este una din cele ,ai r!sp0ndite: practicat! in special <n ,ediul ,ona+al.8Doa,ne *isuse ?ristoase8 se spune cu inspira@ia : iar 8,ilue"te%,!8 o dat! cu expira@ia: ast$el: o,ul aEunge 8s! respire Du+ S$0nt8: dup! cu, ,!rturise"te S$.1rigorie Sinaitul. Ancep!torii: c+iar ,ireni: pot pronun@a rug!ciunea prin ,etoda respira@iei: <nsa st0nd <n picioare. DeEa dup! acu,ularea unei anu,ite experien@e 8se reco,and! s! se s!v0r"easc! rug!ciunea pe un sc!unel scund: cu b!rbia <ndreptat! spre piept: capul <ntins spre genunc+i: nu $!r! a resi,@i o durere <n piept: <n u,eri "i <n cea$! 8&/.Aceste po9i@ii <nlesnesc concentrarea <ntregii $iin@e o,ene"ti asupra ini,ii. Sigur: pentru un <ncep!tor ar $i practic i,posibil de a se ruga <n ase,enea po#i@ii: ,otiv pentru care ,ul@i du+ovnici nu reco,and! <ncep!torilor practicarea rug!ciunii lui *isus prin ase,enea po#i@ii: pentru c! exist! pericolul ca rug!ciunea s! devin! o practic! budist!: sau ,ai r!u: s! li se arate vedenii diavole"ti. >olul $iresc al asce#ei "i rug!ciunii este trans$igurarea ini,ii "i a trupului "i nu atingerea unor st!ri de exta#.8Adev!ratele vedenii se d!ruiesc pe nea"teptate: rareori: c0nd este neap!rat! nevoie: potrivit dorin@ei lui Du,ne#eu "i nu la <nt0,pl!ri &B.Ava Dorotei aten@ionea#! c! cre"tinul poate $oarte u"or 8c!dea <n cursa vr!E,a"ului: at0t ti,p c0t nu este pov!@uit de un du+ovnic8&3. e l0ng! 8,etoda respira@iei8 exist! o ,etod! a a"a nu,itului 8puls al ini,ii8.Aceasta const! din $aptul c! ruguciunea este practicat! prin cobor0rea ,in@ii <n ini,! "i a $ix!rii acestea pe locul ini,ii. Aceasta ,etod! are ( ti,pi: rostindu%se rar :); Doa,ne &; *isuse /; ?ristoase B; Fiul lui Du,ne#eu 3; ,ilue"te%,! F; pe ,ine (; p!c!tosul. 85redinciosul c0nd si,te dureri <n cap <n ti,pul rug!ciunii: trebuie s! st!ruie <n rug!ciune: iar dac! si,te dureri <n ini,!: sa%"i consulte du+ovnicul c! poate a <naintat pre,atur <n lucrarea sa 8.&F Cxist! ,ult ,ai ,ulte ,etode <n practicarea rug!ciunii lui *isus: nu contea#! at0t de ,ult ,etoda sau practica $olosit!: 8principalul se a$l! <n aceast! experien@! a bucuriei8&(. Con"lu$ii
&& &/

* 5or. F:)6:&' Oliver 5le,ent: op.cit.: p.B(: apud S$.1rigorie Sinaitul: Filocalia ro,.vol (:cap& D &B *rodiacon 5leopa arasc+iv: Ar+i,. Dob#eu 4ina 8>ug!ciunea lui *isus: Unirea ,in@ii cu ini,a "i a o,ului cu Du,ne#eu 8: Cd.Agaton: F!g!ra": &''&: p.3/ D &3 *bide,. p.BB D &F *bide,: p.3B D &( r. ro$. Du,itru St!niloae: op.cit.:p 3H D

Una din conclu#iile $or,ulate ar $i $aptul c! isi+as,ul repre#int! un curent ascetic <n via@a cre"tin!: care a continuat s! se de#volte p0n! <n #ilele noastre: at0t <n ,ediul ,onastic: c0t "i <n cel ,irean. *si+as,ul nu constituie scopul spre care trebuie s! aEung! un cre"tin: ci un ,iEloc e$icient al cunoa"terii de sine "i al <ndu,ne#eirii o,ului. Aceasta nu exclude $aptul c! isi+as,ul sau rug!ciunea lui *isus ar $i singurele ,iEloace de care dispune cre"tinis,ul <n unirea $iin@ei u,ane cu Du,ne#eu. *si+as,ul poate deveni <ntr%adev!r un ascetis, necre"tin: cu tendin@e budiste: dac! aten@ia cre"tinului se va concentra exclusiv asupra po#i@iei corpului "i nu a st!rii degradate a su$letului: a con"tienti#!ri lui ?ristos ca 40ntuitor al o,enirii. S$. i,en cel 4are le spunea ucenicilor s!i :8Fra@ilor: crede@i%,!: unde va $i aruncat satana: acolo voi $i aruncat "i eu8. *at! roadele adev!ratelor rug!ciuni. *si+as,ul este destinat su$letului bolnav: care are nevoie de 8+es9c+ie87lini"te; pentru a se vindeca: de a 8asigura libertate $a@! de ,ecanis,ele co,plexe ale lu,ii exterioare8&H.*si+as,ul poate $i acu#at de $aptul c! prop!v!due"te o rug!ciune strict personal! "i nu o rug!ciune pentru <ntreaga co,unitate: precu, ne <nva@! S$.Siluan At+onitul c! 8a te ruga pentru oa,eni e una cu a@i v!rsa s0ngele8.&6*si+as,ul : <ns!: nu presupune o rug!ciune strict personal!: <ntruc0t starea de 8+es9c+ie8 poate $i atins! "i prin alte rug!ciuni dec0t cea a lui *isus. ute, spune: de exe,plu: 8Doa,ne: *isuse: ,ilue"te @ara noastr! I8 sau 8,ilue"te poporul nostru I8 Oare Du,ne#eu cercetea#! cuvintele rostite sau credin@a "i starea ini,ii <n ,o,entele rug!ciunii N An #ilele noastre disputele asupra isi+as,ului nu sunt at0t de aprinse ca <n sec.=*2%=2 "i asta nu pentru c! isi+as,ul a devenit o practic! obi"nuit! <n r0ndul credincio"ilor: ci pentru c! societatea conte,poran!: seculari#at!: deter,in! o r!ceal! "i indi$eren@! $a@! de valorile sacre. 5u toate acestea: exist! la ,o,entul actual un interes deosebit din partea ,ona+is,ului ro,anoi%catolic $a@! de rug!ciunea lui *isus. Cxist! oare posibilitatea atingerii starii de 8+es9c+ie8 <n a$ara Bisericii Ortodoxe N 5u alte cuvinte: poate Du+ul S$0nt ac@iona <n a$ara Ortodoxiei N Cste o proble,! destul de co,plex!: teologii conte,porani nereu"ind s! aEung! la un nu,itor co,un. S! a,inti, cuvintele !rintelui Du,itru St!niloae :8Du+ul S$0nt lucrea#! <n Biserc! <n ,od ,0ntuitor: iar <n a$ara Bisericii: Du+ul lucrea#! <ntr%un ,od spre ai duce pe ceilal@i <n a$ara Bisericii.

&H &6

*bide,: p.3H D S$.Siluan At+onitul: op.cit: p.)6 D

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate

)'