Universitatea de Stat din Republica Moldova

-ReferatTIPUL ANGLO - SAXON DE ECONOMIE DE PIATA

Gr-107

Student: Vovc Cristina

Profesor: Teleuca Lina

Universitatea de Stat din Republica Moldova

ECONOMIA DE PIATA IN S.U.A., ANGLIA, CANADA

Modelul neoamerican tipul anglo-saxon Putem lesne observa ca statele care au cele mai puternice economii de piata, sunt fostele mari imperii coloniale dar si fostele colonii. Acesta este si cazul Angliei, Statelor Unite si Canadei. Modelul neoamerican se caracterizeaza printr-un nivel inalt al diferentierii sociale si printr-o pondere redusa a sectorului de stat in economie. . Modelul economic de piata american se afla la confluenta a doua mari modele teoretice si anume : - modelul neoclasic ( in acest tip de economie , interventia statului este exclusa ); - modelul keynesist ( in care interventia este acceptata doar ca agent economic si decizional ) . Dezvoltarea Statelor Unite este sustinuta de asemenea si de alte organisme economice internationale de renume, cum sunt: Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD) si Fondul Monetar International (FMI). Acum S.U.A. este respectata, imitata si invidiata din nou preluand conducerera (leadership).

FUNDAMENTAREA PUTERII AMERICANE

Relansarea economiei americane care incepe cu preluarea puterii de catre Ronald Reagan si are la baza in primul rand o importanta mostenire economica, financiara si tehnologica; de asemenea, nu trebuie neglijat aportul categoriilor de forta de munca la dezvoltarea si extinderea influentei economiei americane. Actul economic, politic si masurile sociale se completeaza una pe cealalta, fiecare din aceste componente obtinand unele avantaje din aceasta comuniune de interese. Fondul prielnic, privilegiile de care a putut beneficia economia americana, sunt in principal urmatoarele: 1. Stocul de capital pe care Statele Unite nu a incetat sa il acumuleze de la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial si pana astazi, este incomparabil. In

Universitatea de Stat din Republica Moldova

interiorul granitelor Statele Unite poseda imense infrastructuri, de cele mai multe ori dintre cele mai moderne: aeroporturi, autostrazi, universitati, uzine, patrimoniu imobiliar. In afara granitelor, multinationalele americane controleaza active uriase si puternic subestimate de o contabilitate efectuata de cele mai multe ori in termeni de costuri de achizitie care nu tin seama de reevaluarile actuale. 2. Resursele primare de care dispun Statele Unite, sunt printre cele mai importante de pe glob. Rezervele ei energetice - in special sub forma de gaz natural si de carbune - sunt imense. Cu exceptia catorva minereuri strategice, ea poseda aproape toate metalele. Potentialul uman american al patrulea din lume din punct de vedere numeric, insa primul in randul tarilor civilizate, constituie la randul ei o bogatie fara echivalent. Deci, s-ar putea spune ca acest stat sta pe un munte de aur. Toate acestea, nu ar constitui insa un avantaj in posesia altei economii deoarece nu fiecare stat este capabil sa isi organizeze, gestioneze si administreze resursele primare si secundare cu atat discernamant, cum o fac reprezentantii economiei americane. Pentru unii exista chiar si in acest moment banala intrebare daca americanii au atat de multe resurse, mai ales in domeniul gazelor naturale si petrolului, de ce sunt pe primul loc in clasamentul tarilor importatoare de petrol, exportat de catre tarile Orientului Mijlociu ?. Raspunsul deriva din simpla strategie pe care o folosesc managerii americani, aceea ca resursele proprii trebuie pastrate cu mare grija, folosite eficient, pentru ca asa cum stim exista un real si permanent dezechilibru intre nevoile umane nelimitate si resursele limitate de catre potentialul planetei. Deci, atunci cand in Orientul Mijlociu resursele de petrol vor fi aproape de zero, Statele Unite vor fi printre putinele state care isi vor putea desfasura activitatea de productie folosind resursele proprii; scopul propus va fi astfel atins, pentru ca perioada de timp pe care o ofera folosirea resurselor din exterior, poate fi folosita in scopul dezvoltarii unor noi tehnologii care sa necesite injectarea in procesul de productie a unor cantitati mai mici de produse petroliere sau inlocuirea totala a acestora cu alte produse mai eficiente din punct de vedere economic si ecologic. 3. Tehnologia - in acest domeniu, S.U.A. beneficiaza de un avantaj insemnat. Cei mai mari cercetatori, cei mai buni ingineri, cei mai dotati studenti au venit sa lucreze in Statele Unite. Ei, aduc acel faimos capital in privinta caruia toata lumea este de acord ca este cel mai important - materia cenusie - sau capitalul intelectual dobandit. Din acest punct de vedere, Statele Unite speculeaza pe piata internationala a fortei de munca, achizitionarea celor mai mari specialisti din alte tari. Acest proces de transferare a valorilor, de la tarile care nu isi pot permite sa isi sustina asa cum ar trebui valorile, la alte tari care au aceasta abilitate, este unul foarte trist insa cu consecinte avantajoase pentru

Universitatea de Stat din Republica Moldova

tarile din a doua categorie. Intre acestea, se afla si Statele Unite care beneficiaza la randul lor de aceste avantaje. 4. Privilegiul monetar, care se dovedeste a fi hotarator. Incepand cu 1945, dolarul serveste drept moneda de referinta in tranzactiile internationale. De asemenea, el este si principala moneda de rezerva pe care o inmagazineaza bancile centrale din majoritatea tarilor. 5. Hegemonia culturala - ea rezista la toate vicisitudinile istoriei americane. Mai mult chiar, ea devine pe zi ce trece mai puternica. Aceasta hegemonie culturala, se sprijina pe cel putin trei factori: limba, universitatile si mijloacele de informare in masa. Modul de viata si modelul economiei americane, a devenit un deziderat pentru toate tarile aflate in curs de dezvoltare la ora actuala. Poate ca si din aceasta cauza, in multe tari s-au imprumutat multe obiceiuri, traditii ale vietii cotidiene (Holloween si Valentines Day) si metode manageriale.

LOCUL PE CARE IL OCUPA PIATA IN CADRUL MODELULUI ECONOMIC AMERICAN

. Piata joaca aici rolul determinant in reglementarea vietii economice. Ea stabileste marimea preturilor inclusiv a salariilor. Implicarea directa a statului in actiivtatea economica este neglijabila. Statul elaboreaza cadrul legal si vegheza respectarea cu strictete a acestuia. El incurajeaza concurenta si dezvoltarea businessului. Nivelul impozitelor este scazut. Dupa regulile pietii functioneaza si sistemul de invatamint.. Tipul anglo-saxon de piata este foarte eficient din punct de vedere economic, dar genereaza o diferentiere sociala fara precedent. Bunurile sunt tratate in cadrul acestui tip de economie, dupa cum urmeaza: 1. Religiile. In S.U.A., religiile care sunt in numar tot mai mare, sunt din ce in ce mai mult administrate ca institutii mixte prin intermediul unor tehnici de mediatizare publicitara si de marketing tot mai sofisticata. 2. Intreprinderea. In modelul neoamerican, altceva decat un bun comercial ca oricare altul. intreprinderea nu este

3. La fel stau lucrurile si in ceea ce priveste salariile, care, in modelul neoamerican, depind din ce in ce mai mult de conditiile aleatorii de piata. In acest caz, salariile sunt bunuri comerciale. Persista o diferentiere enorma a averilor, inclusive a salariilor. Astfel un conducator al unei firme poate avea

Universitatea de Stat din Republica Moldova

un salariu de peste o suta de ori mai mare decit salariul unui simplu functionar al acesteia In midelul neoamerican securitatea sociala(riscurile in caz de boala, somaj) este in fond o afacere personala si nu o grija a statului. 4. Locuintele sunt in S.U.A. aproape in eclusivitate un bun comercial. 5. Situatia este oarecum asemenatoare si in ceea ce priveste transporturile urbane, cu toate ca, chiar si in Statele Unite, acestea sunt supuse unor reglementari. 6. La fel stau lucrurile si in ceea ce priveste mijloacele de informare in masa, in principal televiziunea, in Statele Unite unde toate canalele sunt prin traditie comerciale, se manifesta tendinta dezvoltarii unor televiziuni finantate in mod asociativ prin cotizatii libere. 7. Invatamantul - in modelul american, numarul institutiilor de invatamant ce asculta de regulile pietei, este preponderent si continua sa creasca. 8. Sectorul sanitar - Tine ca si cel al locuintelor, de categoriile bunurilor. Modelul economic american , ca si multe altele si-a dovedit utilitatea si eficienta in numeroase. Din ce in ce mai mult ies la suprafata diferentele sociale intre clase , intre rase si poate chiar intre oameni cu profesii sau conceptii diferite. Insa , toate aceste dezechilibre trebuie compensate cu alte echilibre sau rezultate favorabile, astfel incat sa putem ajunge la un echilibru , la un consens . Totul are o evolutie oscilanta , ciclica , neregulata , rareori si doar pe scurte perioade constanta . Deci trebuie sa acceptam aceste realitati si sa incercam sa gasim cai mai bune de rezolvare a unor situatii care la inceput ne apar drept crize iremediabile .

Universitatea de Stat din Republica Moldova

Acum la inceputul de secol XXI, putem vorbi de spre un nou model American de economie cu urmatoarele trasaturi: 1. Sectorul public, care produce bunuri economice necomerciale, este neglijabil i are o tendin de reducere. 2. Piaa are un rol determinant n circulaia bunurilor de la productor la consumator, majoritatea schimburilor derulndu-se dup criteriul pieei. 3. Baza politicii economice o constituie stimularea ofertei, iar in deciziile adoptate prevaleaz reuita individual i maximizarea profitului individual. 4. Preurile bunurilor economice depind n mare msur de condiiile aleatorii ale pieei. 5. Fiscalitatea este redus, iar implicarea direct a statului n activitatea economic este neglijabil. 6. ntreprinderea, ca centru al deciziilor economice, este considerat bun comercial ca oricare altul. 7. Piaa financiar, i n primul rind bursa, are rol decisiv, de barometru al activitii economice n raport cu alte forme de pia. 8. Clas mijlocie relativ redus (familiile care dein venituri aflate n jurul mediei sociale - 50% in SUA). 9. Un sistem de nvmnt elitist, care tinde s funcioneze dup regulile pieei. 10. Politici economice i un sistem de valori care ncurajeaz consumul. 11. Grad redus de securitate economic fa de riscuri (omaj, boal, srcie) protecia fa de acestea fiind o chestiune mai ales individual sau cel mult de caritate (excep-ie Marea Britanie).

Universitatea de Stat din Republica Moldova

Modelul liberal american

"Sistemul nostru economic (cel american) este un sistem mixt al ntreprinztorului liber i al controlului economic din partea societii i din partea unor institute particulare, cu tendine monopoliste" (P. Samuelson). Pentru acest model, bazat pe concepia liberalismului economic , sunt caracteristice: orientarea n mas spre realizarea succesului personal; ncurajarea multilateral a activitii antreprenoriale; cota de stat destul de limitat; crearea unui nivel decent de trai prin nlesniri i subsidii, acordate pturilor sociale cu un venit redus; ignorarea problemei echitii sociale. SUA deine locul nti n lume n ceea ce ine de creterea productivitii muncii i dup volumul PIB. Ritmurile anuale de cretere a PIB n SUA, n anii 1992-2000, au constituit 3,2% (n Germania 1,7%, n Japonia 0,8%). Numrul utilizatorilor reelei Internet n aceast ar constituie 56% din numrul total al populaiei (n cele mai dezvoltate ri ale Europei doar 40%). Nivelul omajului n SUA este de 4,2% (n Germania 10,5%, n Japonia 4,6%). n SUA, 14% din populaie se afl sub pragul srciei. n sec. XX, rolul economic al statului a crescut ntr-un mod adecvat principiilor keynesiste. n anii 80 ai secolului trecut, s-au constatat limitele expansiunii economice a statului i s -a nceput identificarea formulei optime de interaciune dintre stat i pia. A avut loc diminuarea ponderii cheltuielilor de stat n ceea ce ine de creterea economic i acest lucru se explic printr -un ir de factori geopolitici: sfritul rzboiului "rece", posibilitatea de a reduce cheltuielile cu caracter militar. Totodat, au crescut alocaiile statului pentru dezvoltarea nvmntului superior (spre sfritul anilor 90, acestea au constituit 145 mlrd. dolari). Problema comun a naiunii a devenit de-a transforma nvmntul superior astfel, nct la nceputul sec. XXI, acesta s devin la fel de accesibil ca i nvmntul mediu. n ultimii ani, au fost elaborate cteva programe noi care sporesc accesul americanilor la serviciile ce in de ocrotirea sntii. n special, este vorba despre copii i despre persoanele ce au pierdut serviciul la vrsta de 55 -61 ani, precum i despre americanii n vrst ce nu dispun de asigurare medical. Rolul statului n SUA este activ i n sfera ecologiei, agriculturii, energeticii, legturilor economice externe. n acelai timp, statul ncurajeaz activitatea antreprenorial, mediul concurenial, obinerea succesului personal i mbogirea, pe aceast cale, a majoritii populaiei active. Schimbri eseniale au loc i n relaiile de pia. La mijlocul anilor 90 ai secolului trecut, circa 90% din toate veniturile din economia SUA erau asigurate de companiile pe aciuni. Proprietatea privat corporativ este mai eficient de pe poziiile atragerii investiiilor suplimenta re, a introducerii noilor metode de management, a creterii productivitii muncii. Aceast form de proprietate devine predominant n raport cu alte forme (parteneriat, proprietatea privat individual). n practica managerial i n domeniul relaiilor de munc, este ntlnit pe larg ideologia democraiei de producie, care presupune atragerea lucrtorilor n procesul de gestiune a produciei, n posedarea capitalului pe aciuni (peste 10% din muncitorii i funcionarii americani posed aciuni ale ntr eprinderilor n care lucreaz). Din aceste considerente, bursa hrtiilor de valoare are o importan deosebit n economia SUA, n comparaie cu alte ri unde rolul primordial l deine sistemul bancar. Astfel, n economia SUA exist o "diviziune a muncii" specific: businessul privat predomin n sfera de producie, iar statul ndeplinete funcii sociale importante: (ocrotirea mediului ambiant, susinerea tiinelor fundamentale, a infrastructurii sociale etc.).

Modelul corporativ japonez

n evaluarea modelului economic japonez, se ine seama de urmtoarele caracteristici: factorul corporativ predominarea n economie a proprietii corporative i a realizrilor n domeniul managementului corporativ;

Universitatea de Stat din Republica Moldova

factorul paternalist bazat pe tradiii naionale n organizarea relaiilor de munc (atunci cnd firma se prezint ca o familie, iar patronul ei un "printe" grijuliu); factorul reglator de stat din considerentele c statul ocup o poziie activ n economie, prin intermediul bugetului de stat se distribuie pn la 50% din PIB; factorul bancar deoarece bncile au legturi strnse cu companiile industriale, ele joac un rol coordonator n dezvoltarea economiei naionale. Modelul japonez de dezvoltare economic are i un ir de particulariti ce reflect specificul (originalitatea) culturii, experiena istoric, potenialul de producie al acestei ri. Dintre acestea pot fi menionate: sinteza tradiiilor naionale (institutul monarhiei, paternalismul, codul de onoare al samurailor) i a celor mai mari realizri ale economiei mondiale (ideile keynesiste despre reglementarea de stat a economiei au cunoscut o larg rspndire n Japonia la nceputul anilor 50 ai sec. XX); un nivel nalt al contiinei naionale, prioritatea intereselor naiunii asupra intereselor unei personaliti, jertfirea de sine n numele progresului rii; combinarea principiilor economiei de pia cu programele statale de dezvoltare social-economic; fuziunea reglementrii flexibile centralizate cu managementul corporativ de succes; parteneriatul dezvoltat "banc-business" amplific motivarea activitii durabile i interesul fa de legitile dezvoltrii tehnico-economice pe termen lung; sistemul eficient de management n raport cu calitatea mediului ambiant. Acest model a asigurat o cretere economic accelerat i soluionarea cu succes a problemelor sociale. n particular, este vorba despre asigurarea unui nivel nalt de ocupare a populaiei, creterea continu a nivelului de remunerare a muncii i o difereniere moderat a veniturilor. Nu ntmpltor, pn la mijlocul anilor 90 ai secolului trecut, despre economia japonez se vorbea ca despre un " miracol". Politica de stat prevedea: n domeniul produciei : stimularea ramurilor-cheie (electronic, electroenergetic, carbonifer, oelrie); n domeniul relaiilor creditare : efectuarea unui control riguros asupra fluxurilor financiare transferate n strintate, controlul asupra ratei dobnzii la toate tipurile de depuneri cu scopul majorrii investiiilor interne i crerii unui sistem viabil de creditare a produciei; n domeniul veniturilor : respectarea raportului dintre nivelul de trai al populaiei (inclusiv, salariul) i productivitatea muncii n vederea diminurii costului i majorrii competitivitii produciei japoneze. Un rol decisiv n realizarea "miracolului" japonez l-au avut bncile. Ele au participat activ la mobilizarea resurselor financiare, identificarea proiectelor investiionale de perspectiv, controlul asupra negocierilor i gestiunea riscurilor. Pentru Japonia este caracteristic organizarea specific a muncii i motivarea ei bazat pe dragostea fa de munc i pe contiina naiunii, ce tinde spre progres i un loc de frunte n clasamentul mondial. Competitivitatea nalt a produciei japoneze se datoreaz utilizrii tehnologiilor avansate i nivelului jos de remunerare al muncii, n comparaie cu nivelul productivitii acesteia. Japonia s-a smuls, n adevratul sens al cuvntului, din starea de napoiere economic prin intermediul unei dezvoltri orientate spre export i bazate pe o for de munc remunerat slab, dar nalt calificat i care produce mrfuri calitative (Vezi: . . ., 1994, .217). Totodat, n ultimul deceniu, Japonia trece printr-o faz de stagnare. Ea a fost provocat de un ir de circumstane, cum ar fi: Politica banilor "ieftini" , promovat de stat. Aceast politic a dus la creterea enorm a cererii de investiii, n condiiile unei eficiene sczute a produciei (de exemplu, n agricultur 4/5 din preuri se reglementeaz de ctre stat, din venituri constituie subveniile, dar productivitatea muncii este de doar 30% n raport cu nivelul nregistrat n SUA; n industrie s-a majorat i numrul celor ocupai, i durata timpului de lucru); Mediul juridic i instituional , care poart un caracter discriminant n raport cu condiiile n care sunt acordate sursele de finanare extern cu caracter non-bancar. O perioad ndelungat de timp n Japonia au existat obstacole serioase n vederea accesului la aceste surse. Pe piaa intern de obligaiuni aveau acces doar unele companii de stat. Pentru operaiunile cu aciuni se percepeau impozite nalte. Rigorile i

Universitatea de Stat din Republica Moldova

situaia de pe piaa hrtiilor de valoare au frnat procesul transferului de capital i au provocat creterea cheltuielilor n comerul cu hrtii de valoare. Sistemul de angajare pe via, care presupune punctualitatea i loialitatea lucrtorului, stagiul lui, dar, n acelai timp, nu stimuleaz ntr-un mod adecvat calitile creative ale personalitii. n ultimii ani, n Japonia sunt "revizuite" unele principii i orientri social -economice, scopul urmrit fiind depirea situaiei de criz care s-a creat n ar. n modelul japonez al capitalismului corporativ reglementat are prioritate iniiativa privat, abilitatea antreprenorial cu posibiliti mari de acumulare. De asemenea, se recunoate rolul activ ("de diriginte") al statului n domeniul planificrii economice i, respectiv, n activitile structurale, investiionale i externe.

Modelul renan al economiei sociale de pia

Fundamentele teoretice ale acestui model au fost elaborate n ajunul celui de-al doilea rzboi mondial de reprezentantul colii de la Freiburg Walter Eucken, iar realizarea practic s-a produs pe timpul cancelarului RFG, Ludwig Erhard. Acest model era st udiat de discipolii lui drept o "a treia cale (spre deosebire de economia de pia liber (pia "pur") i cea centralizat (sistem totalitar). Coninutul modelului este combinarea libertii economice i a egalitii sociale. Acest model este specific Germaniei, Austriei, Elveiei, Olandei, cu diferene culturale notabile, echilibrat i echitabil. Eucken afirma c "acestea ... nu sunt tipuri reale care s caracterizeze organizaia economic sau etapa dezvoltrii economice acestea sunt modele create de mintea oamenilor, sunt forme ideale, adevrate tipuri ideale". Dezvoltarea Germaniei n perioada de dup rzboi se bazeaz pe concepia "mbinrii" principiilor pieei cu structurile sociale i politice i orientarea lor spre asigurarea securitii sociale . Statul traduce activ n via politica de "echilibru", de meninere a concurenei i de limitare a procesului de monopolizare a economiei. El asigur cadrul legal i social necesar pentru dezvoltarea societii civile i a echitii sociale a indivizilor (drepturile indivizilor, posibilitile iniiale i protecia juridic). Pentru limitarea inechitii sociale se practic sistemul de impozitare progresiv, iar studiile n instituiile superioare sunt gratuite. Modelul renan al economiei sociale de pia se bazeaz pe o reglare dubl: pe pia i pe intervenionalismul statal economico-financiar, ce ofer posibilitatea programrii economice. Prin doctrina naionalismului economic elaborat de Friedrich List, naiunea este n centrul ateniei. Spiritul de ctig, ntreprinztor este deplasat de la individ spre naiune. Omogenitatea cultural explic de ce rile modelului renan sunt considerate ri nchise. Filosofia modelului renan este specific comportamentului de ar furnic. Hrnicia i economisirea sunt socotite aici virtui, la scara ntregii populaii. (Ion Pohoa, Capitalismul, Iai, 2000, p.133)

Modelul economiei de pia negociate "socialismul suedez"

Denumirea de model "negociat" vine de la mecanismul de adoptare a deciziilor n baza negocierilor pentru diferite categorii de activiti: fiscale, reglementarea relaiilor de ocupare, prestarea serviciilor sociale. rile scandinave (Danemarca, Norvegia, Suedia) i-au ales n calitate de vector de dezvoltare constituirea statului bunstrii generale", ceea ce prevede impozite nalte n afaceri i reglementarea masiv a sectorului social. Modelul este bazat pe teoria social-democrat inspirat din creaia economitilor Alva i Gunnar Myrdal, ce a condus la formarea filosofiei capitalismului cu fa uman. Acest model mai este numit i "socialism funcional", deoarece are loc divizarea funciilor n societate. Funciile de producie le ndeplinete businessul privat anume el controleaz sectorul real. Funciile sociale, de asigurare a creterii calitii i nivelului de trai al populaiei, de diminuare a inechitii veniturilor (prin impozitare progresiv, acordarea subveniilor celor mai vulnerabile pturi ale societii) le ndeplinete statul. O obligaiune a statului este i formarea infrastructurii moderne, susinerea tiinelor fundamentale. Dominanta social a politicii suedeze este ponderea (cota) nalt a statului n economia rii i centralizarea deciziilor tripartite (sindicat patronat guvern). Scopul constituirii statului bazat pe bunstare, pe cale suedez susine Sven Otto Littorin a fost s asigure poporului siguran, dreptate, hran i munci, totodat, s-i pun pe capitaliti s plteasc

Universitatea de Stat din Republica Moldova

pentru toate acestea. (*Vezi Sven Otto Littorin, Creterea i declinul statului bunstrii sociale, Bucureti, 1994, p.112). Economia Suediei se bazeaz pe o cultur nalt i pe un nivel ridicat de calificare a muncitorilor i funcionarilor; pe tradiii serioase n privina disciplinei i rodniciei muncii; un puternic sentiment d e solidaritate; un profund consens social i dorin de cooperare, exprimat n gradul nalt de sindicalizare a muncitorilor (cca 80%). Un rol important l au: biserica, regele, aristocraia, proprietarii funciari. Astfel, Suedia a creat cel mai mare sector public din rile capitaliste, sectorul creia depete 2/3 din PIB; a socializat nvmntul i asistena medical, oferind cetenilor si un nalt standard de via. La nceputul anilor 70, Suedia, alturi de celelalte ri scandinave, nregistreaz o rat a omajului de peste 10%, inflaie nalt, reducerea creterii economice ceea ce a deteriorat mitul modelului suedez, despre care se vorbete la trecut. Statul-patron a crescut enorm i pentru ca s finaneze aceste dimensiuni au fost instituite c ele mai mari impozite din lume. Astfel, ntreprinderile suedeze emigreaz i investesc n strintate, iar fluxul investiiilor strine scade. n locul unei economii de pia funcionnd dinamic, cluzit de mna invizibil, apare o economie static i corupt, condus de invizibila strngere de mn (**Ion Pohoa, Capitalismul, Iai, 2000, p.138). Mariajul dintre capitalism i socialism, propunndu-i s ia de la capitalism mijloace de creare a bogiei, iar de la socialism pe cele ale redistribuirii nu poate fi dect rezultanta evoluiei economice, n baza unui mecanism. Ca s redistribui trebuie mai nti s posezi bogia material, de altfel ansa e de a redistribui lipsurile i de a constitui o economie social de pia srac.

Modelul "etatist" francez

Sistemul economic francez mbin armonios liberalismul i protecionismul, libertile economice i centralismul statal, sistem numit convenional "capitalism statal". Acest model include un ir de elemente caracteristice celorlalte modele (american, japonez i german), dar cu o pronunat tent dirijist (sectorului de stat i revine 30-35% din volumul produciei industriale). n cadrul modelului, se utilizeaz pe larg mecanismul planificrii indicative i orientative pe baza prognozrii curente i a prognozrii strategice. Imediat dup al doilea rzboi mondial (anul 1945), a fost elaborat primul plan de dezvoltare a rii, n care erau fixai indicatorii de volum cantitativi (oel, energie electric etc.), iar din anii 60 ai secolului trecut planificarea este orientativ i indicativ. Statul investete substanial n dezvoltarea cercetrilor tiinifice n vederea majorrii productivitii. Planificarea strategic are scopul de a susine concurena, businessul mic i mijlociu, de a dirija preurile i procesul de control asupra sistemului fiscal i a celui de remunerare a muncii. Principalele instituii ale modelului francez sunt bncile (capitalul bancar este n proporie de 50% la sut al statului) i sistemul fiscal (peste 90 la sut din veniturile bugetare). Acest model ofer un exemplu de structur mixt de capitalism dirijat i liberal, care obine avantaje din constrngeri sau de pe urma insuficienei de resurse pentru realizarea cu succes a unui "capitalism statal". Pot fi descrise i alte modele ale economiei de pia contemporane (modelul englez, italian, olandez, norvegian, austriac, chinez, grecesc, turcesc), dar aceasta nu modific esenial ceea ce a fost descris deja n rndurile de mai sus.

n cutarea modelului moldovenesc de dezvoltare socialeconomic

Pentru Republica Moldova , ca i pentru orice ar postsocialist, problema modelrii dezvoltrii naionale este deosebit de actual din urmtoarele considerente: tranziia la o traiectorie nou de micare; costurile impuntoare ale "vestern-izrii pieei" n anii 90; protecia autenticitii i a intereselor naionale n condiiile diversificrii relaiilor mondiale. Este cert c modelul naional de perspectiv trebuie s includ urmtoarele componente: "comune", adic cele care se elaboreaz lundu-se n calcul tendinele globale ale epocii contemporane;

Universitatea de Stat din Republica Moldova

"particulare", ce reflect specificul dezvoltrii unui grup de ri (cazul Republicii Moldova rile ce se afl n tranziie "dup socialism"); "unitare", se accentueaz particularitile rii concrete (specificul factorilor de producie, ierarhia obiectivelor de dezvoltare, particularitile dezvoltrii sociale, sistemul intereselor i cel al motivaiilor, mecanismul gestiunii, varietatea formelor i structurii avuiei naionale). Problema identificrii naionale pentru economia moldoveneasc poate fi soluionat, n opinia noastr, n mod constructiv, n cadrul modelului economiei de pia social, completat cu mecanisme de co ntrol democratic real. Acest model este accesibil din urmtoarele considerente: se pstreaz tradiiile garaniilor sociale; tendinele globale ale epocii contemporane socializarea i democratizarea activitii sociale; concordarea cu standardele Uniunii Europene. Elaborarea modelului adecvat de reformare pentru Moldova "mic" (ca i pentru Rusia "mare") este un proces complicat, dat fiind civilizaia multipolar. Vecintatea geopolitic a acestor state determin specificul structurii civilizaiei sinteza culturii i civilizaiei, "deschiderea" lumii, predominarea principiului diversitii asupra principiului unitii. Orice tendin de dezvoltare social n asemenea sisteme presupune existena factorului contradiciei, ceea ce exclude posibilitatea existenei unei dominante constante de dezvoltare. Situaia geopolitic i calea de dezvoltare istoric a Republicii Moldova au determinat particularitile civilizaiei ei: "absorbia" culturilor diferitelor popoare; tendina i lupta permanent pentru suveranitate i unirea naiunii; stereotipul mentalitii i comportamentul "ranului" (dragostea de pmnt i munc; rbdarea i lipsa interesului sporit fa de comer i mbogire ca scop determinant); soluionarea colectiv a problemelor sociale, n conformitate cu canoanele ortodoxe i densitatea nalt a populaiei. Suveranitatea ctigat la nceputul anilor 90 este adecvat aspiraiilor de veacuri ale poporului. Totodat, liberalizarea primitiv a economiei nu a fost neleas i acceptat de majoritatea populaiei. Caracterul eterogen al societii moldoveneti dup convingerile politice, perceperea naional -etic, interesele confesionale, statutul social-economic toate cele enumerate aprofundeaz dezintegrarea social, genereaz tendine de trecere la o activitate autonom. "Actualmente, Moldova, una din cele mai srace ri din Europa, este un stat cu multe probleme din punct de vedere al dezvoltrii economice. Criza transformaional, n care republica s -a aflat mai mult de 10 ani, dup prerea lui J. Stiglitz, permite de a trage nvminte, de vzut cum nu trebuie de efectuat transformrile de pia".5 O important cauz de ordin politic a crizei transformaionale n Republica Moldova, n opinia noastr, a fost diminuarea rolului statului, incapacitatea lui de a apra interesele naionale. n lipsa tradiiilor democratice i a mediului legislativ, adic n structurile statale s -a stabilit politica orientat spre rent, a avut loc intercalarea puterii i businessului, care este mbinat cu lobysm a gresiv, exprimat prin practica adoptrii deciziilor statale "comandate". Pe fundalul luptei pentru putere i remprirea proprietii n Republica Moldova, n procesul transformrilor sistemice, au fost comise greeli att de ordin conceptual, ct i "teh nic": pierderea componentei sociale n cadrul reformelor de pia; orientarea monetarist n politica economic; formalitatea i caracterul fragmentar al reformelor efectuate; deschiderea unilateral a economiei naionale. n Republica Moldova, n cadrul transformrilor sistemice, situaia social-economic s-a agravat i a fost pus n pericol securitatea naional. Alternativa de dezvoltare (anticriz reformare) a Republicii Moldova trebuie s se bazeze pe ideologia uman a transformrii cu participarea maximal a potenialului uman: interese i capaciti, factorii de dezvoltare moral-etici i naional-culturali. mbuntirea indicatorilor dezvoltrii umane, depirea decalajului dintre standardele mondiale i cele naionale trebuie studiate ca obiective social-economice ale reformrii.

Universitatea de Stat din Republica Moldova

Este necesar reorientarea urgent a cursului reformelor: de la liberalizarea economic i stabilizarea situaiei financiare la renaterea economiei naionale. Modernizarea economiei naionale este posibil doar prin susinerea real de ctre stat a ramurilor cu avantaje comparative i potenial competitiv. n calitate de "repere" ale dezvoltrii, cu evidena specificului i prioritilor economiei moldoveneti, este oportun de a alege: modificarea dezvoltrii tradiionale pentru CAI al Moldovei, prioritate urmnd s aib produse ecologice, create pe baza tehnologiilor moderne; dezvoltarea "complexului economic", legat de prestarea serviciilor de transport, graie aezrii favorabile a Republicii Moldova; intensificarea dezvoltrii produciei intelectuale, tiinifice, reieind din nivelul nalt al potenialului uman; dezvoltarea prioritar a industriei construciilor pe baza materialelor de construcie existente n regiune i a forei de munc ieftine; dat fiind economia "mic" a Republicii Moldova, e necesar stimularea proceselor integraioniste (iniial la nivelul CSI i UE), activizarea tranziiei spre modelul de reproducere a relaiilor externe. Aceste direcii de dezvoltare a economiei moldoveneti, ce contribuie la mobilizarea resurselor interne i la sporirea posibilitilor de export, reprezint perspectivele de cretere economic i de asigurare a securitii naionale. Renaterea naional, conform experienei civilizaiei, se bazeaz pe particularitile socio-culturale i principiile moral-etice ale poporului. n epoca contemporan, n condiiile concurenei mondiale acerbe, intensificrii tendinelor informatizrii i socializrii economiei, o importan deosebit o au valorile comunitare i prioritatea intereselor naionale. Odat cu tranziia la o nou etap a dezvoltrii civilizaiei, multe valori tradiionale ale poporului moldovenesc (prioritatea valorilor spirituale, atitudinea precaut fa de natur, autoritatea culturii i cunotinelor, conlucrarea i solidaritatea) vor fi solicitate la cel mai nalt nivel.