Sunteți pe pagina 1din 4

Tundra si Taigaua

Tundrele sunt formatiuni ierboase , subarvustive si aburstive scunde , deschise formate sub influenta climatului aspru polar, situate la limita padurilor de conifere , intre silvotundre si deserturi nivoglaciare. Dupa pozitia lor pe glob, tundrele se impart in arctice si antarctice. Tundrele arctice ocupa Islanda, nordul peninsulei Scandinave, extremul nordic al Rusiei, estul Canadei. Acesta se caracterizeaza printr un climat foarte aspru cu temperaturi medii anuale osciland intre !"C #!"C in tundra europeana si intre $"C si %#"C in tundra asiatica. &recipitatiile medii anuale sunt variabile ' de (!! #!! mm in tundra europeana si sub )*! mm in tundra asiatica+ stratul de zapada nu depaseste (! cm. Iarna , care este defapt o lunga noapte polara pentru ca soarele nu se ridica deasupra orizontului timp de , $ luni , este geroasa cu media lunii ianuarie de #!,%"C. In acest anotimp se produc vanturi puternice si fenomene luminoase numite aurore boreale , datorita razelor crepusculare emise de soare. -erile sunt scurte si racoroase cu precipitatii care se topesc. Invelisul edafic este constiuit din podzoluri si soluri mlastinoase, sarace in substante nutritive. -ara solurile se dezgeata pe o grosime de !,) %,. m, stratul de adancime permanent inghetat /permafrost0 mentinand la suprafata apele rezultate din topirea ghetii. -egetatia de tundra este constituita din muschi, licheni, garminee, ciperacee, subarbusti, ce se distribue pe un singur strat, cel mult doua. De la sud spre nord se succed urmatoarele biocenoze1 tundra cu arbusti, tundra cu subarbusti, tundra cu muschi si licheni si tundra rara cu un grad mic de acoperire /sub *!2 fell field si barren0. Tundrele din 3urasia ocupa mare parte din Islanda , nordul peninsulei Scandinave, extremul nordic al Rusiei. Conditiile de clima si sol neomogene se reflecta in mai multe subtipuri de tundra ce se succed de la sud la nord+ -tundrele cu arbusti pe soluri umede, cu inghetul putin profund, adapostite de vanturi+ tufarisurile de mesteaceni, arini si salcii pitice sunt foarte dese+ mlastinile oligotrofe de Sphgnum cu Eriophorum si Andromeda polifolia evolueaza spre tundra cu arbusti+ tundrele cu subarbusti ' se situeaza la nordul tundrelor cu arbusti si sunt edificate de ericacee scunde, salcii si mesteceni pitici, tufe taratoare de vuietoare /Empetrum0+ se remarca formatiunile de pe substrat calcaros numite zacatori de zapada, in care vegetatia se dispune in cercuri concentrice+ -tundre mezofile cu ciperacee si graminee pe soluri permeabile, drenate si care se dezgheata pe o grosime de % m+ -tundre xerofile ' pe terenuri ridicate cu substrat calcaros, saraca in specii /salcii pitice, ericaceae, argintica 'Dryas octopetala, iarba soparlelor Poligonum viviparum, rogozuri0+ -tundre cu muschi si licheni 'in regiunile nordice cu climat aspru si uscat+ specii fregvente de muschi1 Aulacomnium, Hylocomnium, Polytricum si de licheni /genurile ladonia, etraria, Alectoria etc.0 Tundrele din America de 4ord sunt in general asemanator celor din 3urasia+ functie de excesivitatea conditiilor climatice, se diferentiaza1 -tundre mezohigrofile in depresiunile umede din estul Canadei cu arex a!uatalis, Eriophorum viviparum etc.+

-tundre xerofile, pe terenurile drenate cu arex rupestris, "uzula confusa, Dryas etc.+ -formatiunea fell-field/eng.1camp pustiu0 formata din fitocenoze de Dryas interigifolia cu rogozuri arctice / arex nardina, arex rupestris, arex misandra 0, muschi si licheni care acopera partial solurile+ -formatiunea barren /barren /eng.0 5sterp0 se caracterizeaza prin uniformitate si maonotonie ' cuprinde comunitati de Dryas si Saxifraga nivalis+ -tundre pietroase in insula 6affin cu licheni crustosi. 7auna tundrelor arctice este saraca si omogena pe tot cuprinsul 3urasiei si Anericii de 4ord. Insectele foarte numeroase hiberneaza iarna, iar vara se inmultesc foarte repede. Animalele poli8iloterme sunt reprezentate de cateva specii de reptile si batracei, iar cele homeoterme, mai bine reprezentate fac fata conditiilor nefavorabile migrand in ma9oritate pentru perioada iernii spre regiunile meridionale ale tundrei ori mai sudice si doar o mica parte hibernand in anotimpul noptii polare. Tundrele din Antarctica ocupa tarmurile Antarctice si insulele invecinate. Antarctica cuprinde doua regiuni climatice distincte1 una subantarctica, nordica, cu climat oceanic mai bland+ o regiune sudica cu climat continental foarte friguros si batuta aproape continu de furtuni violente. Daca in insulele subantarctice vegetatia este cat de cat bine reprezentata, cu specii de plante din diverse familii /ma9oritatea cresc sub forma de perinite si tufe ' Acaena selago, Poa foliosa, Azorella, Agrostis antarctica 0, pe continentul antarctic, vegetatia este mult mai saraca /muschi, licheni si cateva plante cu flori0, tundrele, reduse ca suprafata, fiind distribuite numai pe tarmuri. 7auna din tundrele antarctice este de asemenea saraca. :amiferele lipsesc+ pasarile sunt reprezentate de mai multe specii, ma9oritatea marine /pinguinul ' Pygoscelis antarctica, albatrosul Diomedea exulans, pescarusul # $egalestris antarctica, cormoranul0 si numai doua specii de uscat /Anthus antarcticus, hionis minor0. Taigaua sau padurile de conifere Aceste paduri sunt caracteristice zonei temperate din emisfera boreala, ocupand suprafete intinse la altitudini mai 9oase ori pe versantii muntilor. Clima favorabila dezvoltarii molidisurilor este racoroasa ' media anuala a temperaturilor situandu se sub ,,*"C, iar precipitatiile oscileaza intre #!! %!!!mm. ;nele specii de conifere suporta geruri de pana la *)"C si perioada de vegetatie foarte scurta/% # luni <an0 &adurile de conifere 3urasiatice se intind pe o suprafata foarte mare in forma de fasie, dinpartea de nord vest a 3uropei pana la =ceanul &acific. In functie de compozitia floristica, se diferentiaza mai multe tipuri de padure1 molidisurile europene nord-occidentale ' in Scandinavia pana la fluviul =nega ' sunt edificate de conifere in amestec cu foiase 1 molidul european /Piceea excelsa0, molidul finlandez /Piceea fennica0, pinul european /Pinus silvestris0, pinul laponic /Pinus laponica0, mesteacanul si plopul tremurator dintre, foiase+ -taigaua rara europeana se intinde intre fluviile =nega si &eciora, fiind alcatuite din paduri pure de molid siberian /Piceea obovata0 , sau amestec de molid cu mesteacan /%etula verrucosa0 si pinete pure /Pinus silvestris0 pe soluri nisipoase+ -taigaua Siberiei occidentale se intinde intre &eciora si 3nisei, avand compozitia floristica si conditii de inmlastinare neuniforme in teritoriu+ in nord, pe soluri nisipoase, sunt prezente molidisuri siberiene in amestec cu pinul siberian+ in partea mi9locie vegeteaza specii siberiene de molid, brad si pin, inmlastinirile fiind

fregvente+ in sud, molidisurile si bradeto molidisurile siberiene se gasesc in amestec cu unele foiase caracteristice padurilor caducifoliate mai sudice, iar inmlastinirile sunt mai slabe+ taigaua Siberiei centrale este cea mai nordica padure de conifere, larita siberiana /"arix sibirica0 si larita dahurica /"arix dahurica0, uneori in amestec cu pinul siberian /Pinus sibirica0 si unele specii de foiase, alcatuind paduri rare la tranzitia spre tundre+ -taigaua extremului nord dominata de pini si brazi in amestec cu diferite foiase. 7auna padurilor de conifere eurasiatice este foarte diversa cuprinzand animale caracteristice numai taigalei eurasiatice si animale provenite din formatiunile vecine /paduri de foiase, tundra, stepa0. ;nele animale migreaza vara in tundrele nordice unde gasesc hrana, iar iarna se adapostesc in taiga. :entionam cateva specii1reni de padure /&angifer sibiricus, &' fennicus0, caprioara / apreolus caprelous0, moscul /, $oschus sibiricus0, elanul siberian / ervus elaphus sibiricus0, ursul brun /(rsus arctos0, hermelina /$ustela erminea0, rasul, vulpea, 9derul, etc. Dintre pasari sunt "oxia curvirostra , Picoides tridactylus , %ombicilla garrulus , )etrao urogallus , )etrastes bonasia, *ucifraga caryocatactes. &adurile de conifere din America de 4ord ocupa teritorii in nord />abrador si Alas8a0, ce se invecineaza cu tundra, in centrul continentului in 9urul :arilor >acuri si pe cele doua litoraluri. atlantic si pacific. Intinderea mare a acestor paduri, heterogenitatea conditiilor de relief si sol, si a formatiunilor cu care se invecineaza , precum si lipsa barierilor naturale din timpul Cuaternarului explica diversitatea floristica mai mare, comparativ cu formatiunile similare eurasiatice, pastarea a numeroase endemisme. Teritoriile enumerate mai sus prezinta anumite particularitati si anume1 la limita cu tundrele nordice vegeteaza molidul alb /Picea glauca0, si larita americana /"arix america0+ -in Alas+a padurea este alcatuita din molizi /Picea nigra0, tuga /)suga heterophyla0, pini , chiparosi de Alas8a. -padurile din anada padurile sunt alcatuite din Piceea canadensis , Piceea alba ,Piceea murrayana ,Abies balsamea la care se adauga si foiase ca Populus balsamifera , %etula papyrifera s.a. In America de 4ord , in regiunile montane de vest , padurile de conifere sunt formate din Picea marina , Picea glauca , Picea sitchensis , Abies lasiocarpa , Abies concolor , Abies amabilis , Pinus ponderosa , Pinus monticula , "ari occidentalis , )suga heterophyla , Pseudotsuga , Douglasi etc. In :untii Apalasi padurile de conifere sunt formate din diverse specii de Picea la care se adauga Abies fraseri ,)hu,a occidentalis , iar spre sud predomina diverse specii de Pinus. -padurile din est care se prelungesc spre vest pana aproape de :untii Stancosi sunt alcatuite din molizi , pini , brazi de balsam s.a. &aduri de conifere se gasesc si in regiunile subtropicale si chiar in cele tropicale dar ele au alta alcatuire. In 9urul :editeranei sunt paduri de Pinus nigra , Pinus halepensis , edrus libani , edrus atlantica , upressus sempervirens , Abies cephalonica. &e litoralul californian se intalneste Se!uoia semperirens iar pe versantul vestic al Sierei 4evada se gaseste Se!uoia gigantea. In America de Sud , in sud estul 6raziliei si in ;ruguai , mari suprafete de de paduri rare de Araucaria. 7auna padurilor de conifere nu este prea bogata si are multe animale care traiesc si in alte tipuri de paduri. In America de 4ord se intalnesc Erethizon dorsatus , $artes pennati , $artes americana , Sciurus hudsonicus , -laucomys volans etc.