Sunteți pe pagina 1din 13

4

Peterson, E., Plowman, E. Business Organization and Management, Illinois, 1958, pag.33; 5 Drucker , Peter La Pratique de la direction des entreprises, Les Edition dOrganisation, Paris, 195 , pag. 8; ! "ewman, #illiam Administrative action , Prentice Hall, Englewood Hills , "ew $ork, 19!4, pag. 1;

EUROMANAGEMENTUL SI EUROMANAGERII
%ultura europeana Este, la prima &e'ere, prematur sa 'iscutam 'espre notiunea 'e (cultura europeana). *otusi, apreciem ca un ast+el 'e 'emers este oportun in'eose,i 'in perspecti&a ce se intre&e'e pentru +irmele romanesti in &iitorul apropiat. E&i'ent ca notiunea 'e cultura europeana se in&oca in sensul consacrat 'e -o+ste'e, 'eci ca o programare mentala colecti&a a cetatenilor ce compun Europa 'e asta.i. /impla enumerare a tarilor ce compun actualmente 0E in +ormula celor 15 'enota 'i+erente semni+icati&e 'e lim,a, istorie, tra'itii, si alte componente ce separa inca (cetatenii europeni). Daca insa proce'am la o comparatie intre Europa 'e asta.i, 2sia 'e.&oltata economic si 2merica 'e "or' sesi.am cu usurinta ca aspectele ce separa cetatenii celor trei poli 'e putere economica glo,ala sunt cu mult mai ample, 'e mai mare pro+un.ime 'ecat aspectele ce separa cetatenii Europei intre ei. %on+orm lui 3akri'akis, prin o lucrare scrisa in anii 495, se poate a+irma ca spatiul european comunitar 6cei 157 nu constituie inca un spatiu (unicultural).819 *otusi, ma:oritatea specialistilor accepta i'eea ca, su, raport cultural, natiunile ce compun 0E se aseamana intr;o mai mare masura 'ecat se 'eose,esc intre ele.819 2cest lucru re.ulta 'intr;o e&aluare cumulati&a a unor opinii precum cele +ormulate 'e -untington si -o+ste'e. 2st+el, 'aca tinem cont 'e opiniile in&ocate, principalele elemente culturale comune ale natiunilor 0E, inclusi& in e&entualitatea +unctionarii ei in +ormula celor 1 6'eci si <omania7, pot +i re.umate ast+el= a7 *arile europene au o istorie relati& comuna marcata 'e multe +ramantari 'ar ,a.ate pe anumite mosteniri culturale comune; re&olutia in'ustriala, e>pansiunea economica, sistemele 'emocratice sunt caracteristici comune; ,7 "atiunile europene sunt ma:oritar crestine 6catolica, orto'o>a etc.7 in+luenta religiei asupra &ietii social;economice +iin' 'estul 'e pronuntata. c7 Din punct 'e &e'ere al locului in'i&i'ului in organi.atie, se optea.a pentru oportunitati egale 'e 'e.&oltare a carierei, sanse egale 'e promo&are in munca, &enituri ri'icate si siguranta locului 'e munca etc. '7 Desi aceasta caracteristica nu este omogena pe grupe 'e tari 6tarile germanice, tarile nor'ice, tarile 'e sorginte latina etc.7 totusi se resimte o in+luenta in'o;europeana in cultura tarilor europene= orientarea spre locuri 'e munca ele&ate 6stiinta, cultura, e'ucatie, ni&ele superioare ale organi.atiilor etc.7 relatii in+ormale a+ecti&e intre grupuri ale organi.atiei, atitu'ine 'e tip (casta) pe unele pro+esii +ata 'e altele etc. ?a ni&elul Europei (celor 1 ) se mentin@pastrea.a si su+iciente 'i+erente culturale, in'eose,i intre tarile nor'ice6un'e pre'omina cultura germanica7 si tarile me'iteraniene 6un'e pre'omina cultura latina7= ; in unele tari precum Aranta, Italia, /pania, pre'omina colecti&ismul si e>ista structuri ierarBice puternic ,irocratice;

; in alte tari precum 2nglia, Cermania, Dlan'a, 2ustria etc. pre'omina in'i&i'ualismul si se accepta mai larg incertitu'inea in &iata si munca. Pe masura ce procesul integrationist se accentuea.a, inclusi& urmare a unor strategii e>plicite promo&ate 'e 0E pentru a se reali.a in timp o omogeni.are culturala 6'e e>emplu= +on'urile alocate si spri:inul institutiilor 0E pentru ca uni&ersitatile sa 'e.&olte programe tip Eoint Deegres7, se constata o ten'inta 'e apropiere@uni+ormi.are a &alorilor 'e ,a.a la care se raportea.a in'i&i.ii in &iata si munca=839 2sistam, per ansam,lul Europei, la o 'escrestere a po.itiei 'etinute 'e religie ca sursa a o,ligatiilor morale acceptate ,ene&ol 'e in'i&i.i. Intr;o Europa ,a.ata pe cunoastere si &alori social;politice 'emocratice, o,ligatiile morale acceptate 'e in'i&i.i sunt intr;o mai mare masura in+luentate 'e institutii@organi.atii 'e a+aceri, 'e norme :uri'ice 6si morale7 con+irmate 'e istoria umanitatii 'ecat 'e religie si ,iserica. Intr;o Europa %omunitara munca 'e&ine treptat o &aloare culturala apropiata 'e placere= in'i&i.ii se automoti&ea.a pentru reali.area pro+esionala; cariera sau slu:,a tin' a +i notiuni sacre; e'ucatia uni&ersitara 'e&ine un +enomen 'e masa 6nu mai este re.er&ata 'oar unui grup limitat7, in'i&i.ii accepta ,ene&ol i'eea in&atarii continue, scBim,area impusa 'e noile teBnologii 'e&ine o constanta permanenta etc. Pe +on'ul ten'intei in&ocate anterior, asistam in Europa la orientarea catre reali.area 'e sine glo,ala a in'i&i.ilor= reali.area pro+esionala 'e&ine o &aloare in sine si +actor 'e automoti&are, sansa 'e promo&are@reali.are in cariera 'e&ine mai importanta 'ecat &enitul etc. Dupa con+runtari si 'ispute repetate, 'upa 'oua ra.,oaie mon'iale, europenii tin' ma:oritar catre spre &alori comunitare 6li,ertatile in'i&i'uale, pacea, protectia me'iului am,iant, lupta contra saraciei etc.7; ast+el 'e &alori pot +i consi'erate ca semni+ican' o atitu'ine noua a calitatii &ietii; intr;a'e&ar, calitatea &ietii in'i&i'ului se i'enti+ica treptat cu o noua religie pre'ominanta in munca, +amilie si societate. Deci, conclu.ia care se poate 'esprin'e este aceea ca e>ista conturata o cultura 'e tip european care se mani+esta pe +on'ul 'i&ersitatii culturilor nationale implicate. 0n argument suplimentar re+eritor la e>istenta si caracteristicile culturii europene o+era si a,or'area *.F. %Bung, care reali.ea.a o interesanta comparatie a acesteia cu 2sia. /intetic, re.ultatele acestei comparatii sunt pre.entate mai :os= *a,el 11.1. %omparatie a culturilor europeana si asiatica "r. %ultura europeana %ultura asiatica %rt. 6$ang7 6$in7 5 1. 1. 3o' 'e gan'ire 1. %au.al, +unctional <etea, &i.iunea intregului 1. ?iniar, a,solutist "eliniar, relati&ist 3. Dri.ontal Gertical. 2'optarea 'eci.iilor 4. %orelata cu re.ultatele controlului Ha.ata pe incre'ere 5. In'i&i'uala, li,era 'e restrictii *inan' cont 'e soli'aritatea grupului !. Pe ,a.a ma:oritatii <eali.an' consensul %omportament . %orespun.ator principiilor *inan' cont 'e situatie

8. Ha.at pe normele 'e 'rept %orespun.ator &i.iunii comunitatii 9. Dinamic, in+runtan' con+lictele 2rmonios, conser&ator 15. DescBis, 'irect, incre.ator in sine <etinut, in'irect, ,a.at pe autoprote:are 11. E>tro&ertit Intro&ertit %onclu.iile 'ega:ate 'e autor sunt 'oua= %ultura europeana este masculina, 'e tip $ang, potri&it conceptiei si terminologiei asiatice; %on+orm aceleiasi terminologii asiatice, cultura 'in 2sia este +eminina, 'e tip $in. 2sa'ar, specialistul %Bung atesta in'irect ca +ormula unor comparatii glo,ale Europa, 2sia, 2merica scoate in e&i'enta i'eea in&ocata ca, per ansam,lul /tatului Ae'erati& European, aspectele culturale comune sunt pre'ominante, ca cetatenii natiunilor europene au un +on' cultural comun. 3ai mult, prin aplicarea unor strategii macroeconomice a'ec&ate competitiei cu /02 si Eaponia, este posi,il ca 'i+erentele culturale 'intre natiunile europene sa 'e&ina sursa unor a&anta:e competiti&e. In'i&i'uali.area notiunilor 'e (euromanagement) si (euromanager) 2ccentuarea procesului integrationsit 'in ca'rul 0E are 'rept ecBi&alent in plan social 6munca, +amilie, societate etc.7 un proces 'e europeni.are. 2cest 'in urma proces constituie ,a.a@+un'amentul aparitiei si consoli'ariieuromanagementului. %omparati& cu /02 si Eaponia, Europa ca o singura piata interna pre.inta cate&a a&anta:e competiti&e 'e e>ceptie= toata +orta 'e munca a Europei 6+ormula celor 1 7 este e>trem 'e ,ine e'ucata si cali+icata; mai mult, in&atarea continua este 'e:a o componenta acceptata= ; acceptata ,ene&ol 'e salariati pentru autoreali.are pro+esionala; pentru o cariera in &iata ; o+erita@asigurata 'e companii, scoli si uni&ersitati. 'imensiunea mare a pietii interne 6555 milioane locuitori7 in care consumatorii sunt ele&ati si au o capacitate importanta 'e cumparare, 'ispun 'e resurse +inanciare; aceasta inseamna o cerere anuala certa si 'e mari 'imensiuni; asistam la o uni+ormi.are@integrare culturala a tarilor mem,re 0E, cel putin ca tren' mani+estat; anumite &alori europene se impun pentru a contura o i'entitate 'e cetatean al Europei Ae'erale 6institutii, structuri, mecanisme etc.7; li,ertatile in'i&i'uale, statul 'e 'rept, protectia me'iului am,iant etc. 'e&in &alori ma:ore pentru cetateni; Prin euromanagement intelegem acel comportament managerial speci+ic 'eci'entilor si +irmelor europene prin care se re.ol&a pro,lemele .ilnice ale organi.atiei 6plani+icare, strategii, +un'amentarea 'eci.iilor, coor'onare, moti&area salariatilor, control etc.7, pentru a;si atinge misiunea propusa si a o,tine succes in competitia glo,ala; organi.atiile 'e a+aceri si alte institutii in care regasim acest comportament speci+ic al salariatilor sunt locali.ate in tari mem,re ale 0E; regasim acelasi climat organi.ational si;n +iliale@sucursale ale unor 3"% sau companii transnationale nipone sau americane. Putem 'e'uce, pe cale 'e consecinta, ca +irmele europene in'eose,i cu aportul managerilor pro+esionisti a+lati in po.itii 'e top recurg la practici si proce'uri 'e succes, &ali'ate in 'i&erse .one 'e glo,ului, insa maniera in care aplica ast+el 'e practici aminteste 'e un proces 'e (+iltrare), 'e (europeni.are). 3ai mult, su, in+luenta unui +on' cultural comun Europei, managementul organi.atiilor europene incepe sa se cristali.e.e ca un tip nou 'e management international.

In'i&i'uali.area euromanagementului este sesi.ata mai ales ca proces a+lat in constructie, ca un tren' 'e mare amploare al Europei 'e asta.i; acest proces sau tren' 'e&ine &i.i,il in cultura organi.ationala a institutiilor@+irmelor europene si;n comportamentul mem,rilor lor. 2cest comportament ale +irmelor europene 'i+era 'e comportamentul unei companii americane@:apone.e, cBiar atunci can' prea practici si proce'uri internationale. Despre euromanagement putem a+irma aspectele ce urmea.a=849 nu poate +i anali.at@i'enti+icat in conte>tul unei singure culturi; se aplica pe un mi>a: cultural; este inca in curs 'e cristali.are si consoli'are treptata pe masura accentuarii integrarii tarilor 0E; reglementarile si 'irecti&ele %omisiei Europene impun consoli'area euromanagementului; atunci can' o companie se implica in a+aceri sau operatiuni 'e 'imensiune europeana, ea aplica practic elemente 'e euromanagement; are ce&a speci+ic, 'istincti& 'e managementul nipon sau nor' american; inclu'e elemente 'e unitate aplicate in 'i&ersitate mo'erata; insumea.a practici manageriale i'entice sau asemanatoare 'in tarile 0E, practici ce si;au 'emonstrat e+icienta in con'itii 'e competitie; pe &iitor se poate pre'ictiona aplicarea celor mai ,une practici 'e a+aceri in'i+erent 'e (tara) 'e pro&enienta a 0E; e>pansiunea sa este +a&ori.ata 'e toate reglementarile plus 'irecti&ele a'optate 'e 'i&erse institutii 0E, 'e Internet si computer, 'e procesul 'e glo,ali.are, 'e re&olutia comunicatiilor si re&olutia cunoasterii;

are un caracter (international) 'ar nu in sensul clasic al notiunii, intrucat operea.a in spatiul european; aceasta in'i&i'uali.are a euromanagementului +ata 'e managementul nipon sau american se sugerea.a gra+ic in +igura urmatoare= 2sociat 'irect notiunii 'e euromanagement a&em notiunea 'e euromanageri= 'eci'entii 'in ca'rul companiilor@+irmelor europene care concurea.a cu alte corporatii 'in lume

6/02, Eaponia etc.7 pe o piata glo,ala; comapniile europene concurea.a si in spatiul european intre ele; 'eci'entii 'in ca'rul acestor +irme au sarcina comple>a 'e a gan'i glo,al si a actiona local. In mo' +iresc, euromanagerul este necesar sa pose'e anumite caracteristici prin care se 'i+erentia.a 'e celelalte categorii 'e manageri. Potri&it lui Gan Di:ck acestea se re.uma la urmatoarele cinci, ce 'eri&a 'in acti&itatea lor conectata la conte>tul european transnational= 859 a,ilitatea 'e a intelege me'iul 'e a+aceri european si comple>itatea sa culturala, sociala, politica si economica; acest me'iu este cel mai ,ine inteles 'e un european; capacitatea 'e a imagina, crea si con'uce noi +orme 'e acti&itate 6cooperarea in retele, ecBipamente centrate pe reali.area anumitor sarcini), unitati coor'onatoare7, care 'epasesc granitele si conectea.a culturile; +irmele tip networking &or 'omina in &iitor; a,ilitatea 'e a genera concentrarea salariatilor, in'i+erent 'e &alorile lor culturale, in &e'erea reali.arii misiunii si i'entitatii +irmei; este 'i+icultatea ma:ora in a contura o cultura a organi.atiei europene; capacitatea 'e a o,tine suportul pentru 'es+asurarea acti&itatilor companiei in alte tari 'in partea IstakeBol'erilor) nationali; a,ilitatea 'e a accepta si operationali.a mo,ilitatea transnationala, reali.an' o cariera europeana; in acest ca. este esentiala capacitatea managerilor europeni 'e a se a'apta la conte>te multiculturale, 'e a &or,i lim,i straine. Aara a accentua i'eea in&ocata in ca.ul sintagmei 'e (euromanagement), &om remarca 'oar ca accentuarea aceluiasi proces 'e europeni.are, 'e apropiere culturala intre tarile ce compun 0E, contri,uie 'irect la in'i&i'uali.area treptata a pro+esiei 'e euromanager. Dar care sunt persoanele ce pot +i numite euromanageri J 2st+el 'e persoane sunt manageri 'e pro+esie ce isi construiesc o cariera in companii europene= sunt nascuti in una 'intarile 0E, sunt persoane e'ucate initial sau complet in Europa, se raportea.a la &alori 'emocratice, &or,esc u.ual mai multe lim,i straine, se a'aptea.a usor la conte>te multiculturale etc. Dincolo 'e ast+el 'e aprecieri, incercarea 'e a 'e+ini pro+ilul unui euromanager se poate +inali.a prin antite.a cu aspectele ce 'e+inesc un manager 'in 2sia sau 2merica 'e "or'; su, +orma gra+ica sugeram acest lucru ast+el=

<ealitati ale procesului 'e europeni.are /tructurarea treptata a ceea ce numim euromanagement 'eri&a 'in e&olutia procesului 'e europeni.are, e&olutie care 'upa 195 a inregistrat un tren' relati& ascen'ent. Dincolo 'e 'i&ersitatea culturii europene, companiile si institutiile europene sunt locali.ate intr;un

conte>t cultural ce are si trasaturi unitare; 'oua 'intre caracteristicile unitare 'e&in in timp sursa a&anta:ului competiti& pentru companiile europene= un caracter permanent unitar 'e cali+icare si e'ucare a +ortei 'e munca; stan'ar'ele impuse salariatilor 'in Europa sunt cel putin similare celor 'in /02 sau Eaponia; o piata 'e circa 555 'e milioane 'e locuitori e'ucati si a&an' &enituri relati& ri'icate; cererea sol&a,ila in'usa 'e acesti consumatori este superioara celei 'in /02 sau Eaponia; Pe masura ce se reuseste a +orma o con&ergenta pe 'i+erite &alori +un'amentale 6institutii 'emocratice, 'repturile omului, protectia me'iului am,iant, separarea puterilor in stat, e'ucatie si cunoasterea etc.7 in aceeasi masura asistam la un proces 'e europeni.are a tarilor mem,re; acest proces, 'esi este +oarte comple> si proiectat pe o 'urata lunga 'e timp, +a&ori.ea.a consoli'area euromanagementului, cel putin prin antite.a cu situatia 'in /02 sau Eaponia; scBemati.at gra+ic antite.a in&ocata poate +i re'ata ast+el= Aig. nr. 11.1. 2ntite.a euromanagement +ata 'e alte componente 'e management international

%on+orm unor opinii argumentate, procesul 'e europeni.are inclu'e patru grupe 'e elemente, 'upa cum se sugerea.a in +igura nr. 11.1= Aig. nr. 11.1. %omponentele procesului 'e europeni.are /*<0%*0<I P<D%E/E *<2"/"2*ID"2?E *<2"/"2*ID"2?E IDE"*I*2*E2 %D30"I%2*II?E E0<DPE2"2 I"*E<%0?*0<2?E %aracteristici ale Euromanagementului Pe masura ce se structurea.a ceea ce numim euromanagemnt, se constata ca +irmele si institutiile 'in spatiul 0E apelea.a tot mai +rec&ent la o serie 'e meto'e, teBnici, proce'uri sau practici 'e organi.are a a a+acerilor care 'e&in treptat speci+ice Europei. Prin urmare, re.ulta ca putem 'iscuta 'e anumite caracteristici ale euromanagementului in acti&itatea 'e plani+icare si con'ucere a pe termen lung a unei a+aceri 'e succes; intre ast+el 'e caracteristici amintim=8!9 ; elemente comune in strategiile +inanciare sau alt tip la care recurg +irmele europene;

; constituirea unor aliante strategice care sa e>ploate.e a&anta:ele o+erite 'e Piata unica si Euro; ; noi criterii 'e restructurare a organigramei si 'e a'aptare a structurii organi.atorice +unctie 'e misiune, o,iecti&e si noi +actori 'e in+luenta; Deoarece structurarea organigramei unei companii are un impact 'ecisi& in managementul .ilnic, este oportun sa amintim ca si pe plan mon'ial 'ar si in Europa se recoman'a urmatoarele=8 9 ; punctul 'e plecare in a 'e+ini sau a'apta organigrama este 'e+inirea misiunii +irmei; ; urmea.a apoi 'e+inirea unui numar re'us 'e o,iecti&e propuse pe termen me'iu; ; principalele tipuri 'e organigrame recoman'ate teoretic sunt in retea sau structurate pe criterii mi>te; ; e&olutia structurilor organi.atorice inclu'e patru tipuri 'e organi.atii= &erticala, ,irocratica, 'escentrali.ate, tip retea. /cBema gra+ica a unei organigrame tip retea, organigrama intalnita +rec&ent in companiile europene, se pre.inta in +igura 11.3.= Aig. nr. 11.3. Drganigrama 'e tip retea in companiile europene

Intre 'i&erse situatii cu caracter 'ual constatate pe parcursul consoli'arii 0E amintim si 'e o situatie para'o>ala pri&in' structura organi.atorica si per+ormanta o,tinuta in timp; se 'iscuta 'e asa numita situatie para'o>ala a 'ualitatilor organi.atorice con+orm ta,elului 6companii organi.ate si a'ministrate .ilnic 'upa meto'e@reguli 'i+erite o,tin per+ormante apropiate7= *a,el nr. 11.1. Dualitatile organi.atorice "r. Dualitati crt. 2 H 1 a>area pe managementul acti&elor concentrarea managementului asupra

acti&elor &iitoare pre+igurarea cerintelor &iitoare ale consumatorilor 3 &i.iune pe termen lung 4 &aloare a'augata ri'icata 5 a,or'are si implementare precauta ! integrarea pro'uselor si acti&itatilor 'escentrali.are manageriala 8 riguro.itate si +ermitate 9 accent pe continuitate 15 accent pe responsa,ilitate 'e grup 11 recompensarea ecBipei 11 primatul generalistilor 13 +un'amentarea pe logica economica 6'e a+aceri 14 a,or'are 'e sus in :os a,or'are 'e :os in sus 15 toleranta manageriala intrasigenta manageriala 1! asumarea riscurilor e&itarea esecurilor 1 concentrarea asupra reali.arii sarcinilor concentrarea asupra +actorului uman 18 a,or'are analitica a,or'are intuiti&a Din anali.a atenta a caracteristicilor tipului 2 si H 'e management re.ulta ca proce'uri pre'ominant opuse con'uc +irmele europene spre succes in a+aceri, ca nu e>ista o singura regula uni&ersala care sa poata +i recoman'ata teoretic pentru a solutiona un aspect concret 'in a'ministrarea a+acerii= istoricul companiei, po.itia ei in competitie la un moment 'at, cali+icarea salariatilor e>ecutanti si manageri, alte elemente ce 'e+inesc un ca. concret isi &or pune (amprenta) asupra 'rumului urmat 'e o +irma sau alta in competitia glo,ala. Despre Euromanagementul marilor corporatii Per+ormantele anuale o,tinute 'e economia 0E se leaga nemi:locit 'e per+ormanta si renumele unor mari corporatii 'in spatiul comunitar 6cBiar 'aca si sectorul I33 contri,uie 'ecisi& la reali.area CDP anual, la ocuparea +ortei 'e munca, la a'aptare si ino&are etc.7 2st+el, 'aca anali.am +ata in +ata organi.area si +unctionarea 3"% 'in Europa +ata 'e Eaponia se remarca anumite caracteristici 'istincte 'e organi.are in cele 'oua spatii= ; 3"% 'in 0E tin' spre +orma 'e cooperare, 'e parta:are a cunostintelor in retea, 'e integrare in retele Bolonice ,a.ate pe retele 'e calculatoare, 'e cola,orare intr;o +orma institutionali.ata, cBiar 'aca sunt si competitori pe unele piete; ; 3"% 'in Eaponia pastrea.a unele aliante tra'itionale, ,a.ate pe tra'itie si istorie comuna, pe 'e:unul lunar al Prese'intilor; este o alta +ormula 'e cooperare si parta:are a cunostintelor, 'e spri:in reciproc in competitia cu /02 si Europa. In +igura nr. 11.4. se pre.inta unele 'in caracteristicile managementului 3"% 'in Europa si 2sia 6Eaponia7. Aig. 11.4. -arta caracteristicilor +irmelor mari in 0.E., comparati& cu cele ale companiilor 'in 2sia 1

actuale orientarea spre satis+acerea cerintelor actuale ale consumatorilor &i.iune pe termen scurt cost sca.ut accent pe &ite.a (+ee';,ack);ului 'i+erentierea pro'uselor si acti&itatilor centrali.are manageriala (laisse.;+aire) si apro>imare scBim,ari sistematice accent pe responsa,ilitati in'i&i'uale recompensare in'i&i'uala primatul specialistilor +un'amentarea pe logica teBnica

Din +igura anterioara remarcam ca marile corporatii europene sunt permanent in cautarea unor (+ormule) 'e succes, se raportea.a la ceea ce recoman'a teoria si la ceea ce se intampla pe piata glo,ala; cBiar 'aca legaturile (istorice) intre 'i&erse grupuri economice 'in 0E sunt mai putin &i.i,ile, prin e>ploatarea retelelor 'e computere si prin parta:area cunostintelor in 'i&erse alte mo'alitati, +irmele 'e mare 'imensiune 'in spatiul comunitar au sanse reale sa castige in competitia glo,ala. ?ea'ersBip;ul in Europa Di+erenta intre managerul si lea'erul unui grup 'e oameni, a unei structuri organi.atorice inclusi& 'e tipul 3"% europene re.i'a in e>perienta, cunostintele, perceperea, a,ilitatea unei persoane 'e a suprapune autoritatii +ormale con+erite o autoritate in+ormala. 2st+el spus, nu orice manager ce 'etine o po.itie atri,uita in organi.area unei +irme 'e&ine automat sau implicit si un lea'er in+ormal al grupului 'e salariati 'in su,or'ine. %ompetentele, spiritul 'e ecBipa stilul 'e management aplicat, +armecul personal in a atrage alti mem,ri in ecBipa etc. sunt caracteristici curente ale lea'ersBip;ului mo'ern. Prin urmare, atunci can' aplica un lea'ersBip potri&it, managerii unei +irme sunt +actorul 'ecisi& ce &a promo&a +irma catre succes si prosperitate 6acest lucru se sugerea.a in +igura nr. 11.4. 7= Aig. nr. 11.5. <olul managerilor in succesul +irmei

2 +ace +ata cu succes me'iului scBim,ator in care e&oluea.a cariera unui manager 'e 3"% necesita o in&atare continua, o a'aptare la in+luentele glo,ali.arii, la mem,rii ecBipei 'in care +ace parte +iecare 'eci'ent; se 'iscuta 'e multiple para'o>uri ale lea'ersBipului con+orm ta,elului nr. 11.3.= *a,elul nr. 11.3. Para'o>urile lea'ersBipului "r. Para'o>uri crt. 2 H 5 1 1 1 /a +ii capa,il sa construiesti relatii stranse 'ar sa pastre.i ('istanta) potri&ita +ata 'e cu personalul su,or'onat acestia 1 /a +ii capa,il sa con'uci 6sa +ii (lea'er)7 K'ar sa ramai cu (picioarele) pe pamant 3 /a ai incre'ere in personalul 'in su,or'ine K'ar sa +ii &igilent asupra acti&itatii lor 4 /a +ii tolerant +ata 'e ceilalti K'ar sa asiguri +unctionarea normala a ecBipei 5 /a ai in &e'ere tot timpul reali.area K'ar sa +ii loial intereselor +irmei in o,iecti&elor compartimentului con'us ansam,lul sau ! /a;ti programe.i riguros ,ugetul 'e timp K'ar sa +ii +le>i,il in aplicarea programului /a;ti e>primi propriile opinii in mo' 'irect K'ar sa +ii 'iplomat 8 /a +ii un &i.ionar K'ar sa mani+esti simtul realitatii 9 /a incerci sa construiesti consensul K'ar sa +ii capa,il sa;l (spargi) can' este ne&oie 15 /a +ii 'inamic K'ar sa +ii si re+le>i&, cugetat 11 /a +ii sigur pe tine K'ar sa +ii si umil Despre compania paneuropeana ?ocali.ate in tari@state 'i+erite si a+late intr;o competitie acer,a in structura acelorasi piete, intreprin'erile 'in 0E sunt, toto'ata, caracteri.ate 'e aspecte unitare, comune=

&i.ea.a o,iectie&e apropiate, concurea.a cu +irme :apone.e si americane, se supun acelorasi Directi&e ale 0E, au o parte 'in actionariat comun, respecta anumite stan'ar'e 'e pro'uctie si 'istri,utie, aplica practici apropiate 'e management .ilnic etc. %on+orm 'atelor 'in ta,elul nr. 11.4. 6numar +irme, anga:ati, ci+ra 'e a+aceri si I337 se pot +orma unele conclu.ii pentru 0E (cei 15)=889 *a,elul nr. 11.4. Distri,utia intreprin'erilor 'in 0E pe tari In'icatori "umar 'e "umar 'e %i+ra 'e a+aceri Pon'erea *ara intreprin'eri persoane ocupate 6miliar'e euro7 I33L in total 6mii7 6mil7 anga:ati 6M7 E0< 15LL 15. 151 11.!3!,15 !!,1 Helgia 39! 3 3 ,5 5!,1 Danemarca 1!3 1,4 1 1,9 1,5 Cermania 1.415 14 1.8!5,1 59,9 Crecia 1.538 1 n.'. 85,! /pania 1.1!! 15,4 n.'. 81,1 Aranta 1.95! 14,4 1. 53,8 !3,4 Irlan'a 81 5,! n.'. 9,3 Italia 3.143 13,5 1.!95,4 8, ?u>em,urg 15 5,1 15,4 1,5 Dlan'a 395 4,3 4 5,5 !5,9 2ustria 188 1 131,9 !8,5 Portugalia !1! 3 151,3 ,5 Ainlan'a 199 1 13 ,1 5!,! /ue'ia 341 1,1 3!8,1 !5,1 3area Hritanie 1.549 19 1.189 5 , ; I33;urile 'etin in toate cele 15 tari 0E o pon'ere consi'era,ila ca numar 'e inmatriculari, 'ar si;n ceea ce pri&este numar salariati, ci+ra a+aceri etc. ; in tarile 'in su'ul continentului 6Crecia, /pania, Italia, Portugalia7, +irmele sunt u.ual mai mici ca 'imensiune; ; in tari precum Cermania, ?u>em,urg, Dlan'a si 2ustria 'imensiunea me'ie a +irmelor este apro>imati& 'u,la +ata 'e su'; ; +irmele 'in celelalte tari 6Helgia, Danemarca, Aranta, 0N, /ue'ia, Ainlan'a, Irlan'a7 ocupa o po.itie interme'iara ca 'imensiune me'ie; in toate aceste tari sectorul I33 este puternic si 'inamic. Desi e>ista 'i+erente in meto'ologia statistica 'in /02 si Eaponia, +ata 'e 0E, in ta,elul nr. 11.5. se pre.inta o anali.a comparati&a. *a,elul nr. 11.5. Populatia acti&a in 0E, /02 si Eaponia *ara E0< 15 /02 Eaponia In'icatori Populatie 6milioane7 3!9,5 158,5 115,5 *otal anga:ati ci&ili 455,5 118,5 !4,5 6milioane7 /oma: 6M7 9,! ,4 1,1 Procent 'e acti&itate 45, 45,8 51,1 6anga:ati@populatie,

M7 3anagerii europeni sunt con+runtati cu scBim,area naturii rolurilor pe care le au; cele mai semni+icati&e sunt urmatoarele=899 la inceputul carierei, managerul tre,uie sa +ie un ('iscipol), sa in&ete continuu, mai ales 'in e>perienta celorlalti, 'in &iata organi.atiei; sa +ie un specialist pentru a putea pretin'e si anali.a in+ormatii atat 'e necesare procesului 'eci.ional; sa +ie un super&i.or care sa ai,a a,ilitatea 'e a +ace sistemele sa +unctione.e si sa re.ol&e pro,leme pertur,atoare rapi' si e+icient; sa +ie operational, a'ica sa se concentre.e pe ,una +iunctionare a legaturilor interrelationare intre o,iecti&ele economice, teBnice, sociale si politice; sa +ie un manager 'e &ar+ 6top7, sa ai,a o &i.iune clara asupra e&olutiei &iitoare a intreprin'erii. Aunctionarea pietei unice europene implica un proces 'e concentrare a intreprin'erilor, 'e a,sor,tie si asociere, intr;un cu&ant o transnationali.are a intreprin'erilor si grupurilor 'e intreprin'eri; s;a ela,orat o 'irecti&a prin care se sta,ileste necesitatea in+ormarii si consultarii repre.entantilor salariatilor 'in intreprin'ere ce isi 'es+asoara acti&itatea in mai multe state mem,re 0E. %onstatan'u;se ca proce'urile pentru in+ormarea si consultarea lucratorilor, pre&a.ute in legislatie, sau practicile statelor mem,re 'i+era s;a Botarat ca in +iecare intreprin'ere 'e 'imensiuni comunicare sa se instituie un consiliu european 'e a'ministratie sau o proce'ura 'e in+ormare si consultare a acestora. In &e'erea im,unatatirii me'iului in care actionea.a intreprin'erile europene, %omisia Europeana a initiat cate&a actiuni prioritare= ; simpli+icarea proce'urilor a'ministrati&e; ; lupta impotri&a intar.ierilor 'e plati; ; +acilitatea ce'arii @ preluarii intreprin'erilor; ; ameliorarea accesului la cre'ite; ; re'ucerea +iscalitatii in +a&oarea intreprin'erii; ; reorientarea si re'ucerea a:utoarelor 'e stat; ; accentuarea ino&arii si a accesului la noile teBnologii; %omisia Europeana consi'era ca aceste e+orturi tre,uie 'u,late 'e masuri +erme care se impun a +i luate in +iecare 'in statele mem,re; printre acestea mentionam=8159 inclu'erea in sistemele nationale 'e e'ucatie si +ormare pro+esionala a unor programe consacrate culturii intreprin'erii si acti&itatii manageriale; incura:area institutiilor 'e cercetare, a uni&ersitatilor si a cercetatorilor in'i&i'uali 'e a crea noi proiecte 'e intreprin'ere; &i.area grupurilor speci+ice +emei, someri, persoane 'e+a&ori.ate pentru a le sensi,ili.a sa;si cree.e a+aceri proprii; 'eterminarea ca'rului institutional si impulsionarea partenerilor e>terni sa +ie 'escBisi la cerintele noilor intreprin'eri, in special prin +ormarea pro+esionala permanenta; 'e.&oltarea locurilor 'e munca in'epen'ente, ca o optiune in planul 'e cariere si in recali+icarea somerilor 6compania +ara salariati7; ameliorarea accesului managerilor la per+ectionarea si im,ogatirea cunostintelor, a,ilitatilor prin crearea 'e cursuri la ni&el local si organi.area unor mo'ule +le>i,ile; promo&area tutoriatului intreprin'erilor noi 'e catre se+i 'e +irme sau pro+esionisti e>perimentati si organi.area unei retele 'e comunicare pentru tinerii intreprin.atori;

incura:area marilor intreprin'eri 'e a e>ternali.a unele 'intre +unctiuni pentru crearea 'e mici intreprin'eri si a pro+ita 'e ast+el 'e oportunitati; im,unatatirea imaginii intreprin'erii in societate, +ata 'e clienti si +ata 'e proprii anga:ati. 819 /. 3akri'akis /ingle 3arket Europe, Hasisik Pu,lisBer, D>+or', 1991 819 D. "icolescu 3anagement %omparat, E'itura Economica, E'itia a II;a, 1551 839 D. "icolescu 3anagement %omparat, E'itura Economica 849 D. "icolescu 3anagement %omparat, E'. a II;a, E'. Economica, 1551 859 E.E. Gan Di:ck *ransnational 3anagement in a E&ol&ing European %onte>t, in European 3anagement Eournal, &ol. 8, nr.4, 'ecem,rie, 1995; 'upa D. "icolescu 3anagement %omparat, E'. a II;a, E'. Economica, 1551 8!9 3. %omanescu 3anagement European, E'. Economica, Hucuresti, 1551 8 9 -. E. -arrington , E. /. -arrington *otal Impro&ement 3anagement 889 3. %omanescu 3anagement European, E'. Economica, Hucuresti, 1551 899 3. %omanescu 3anagement European, E'. Economica, 1551 8159 3. %omanescu 3anagement European, E'. Economica, 1551