Sunteți pe pagina 1din 28

I.

Sistemul stiintei dreptului

1.Consideratii generale privind rolul stiintei.


Stiinta poate fi apreciata ca fiind un sistem de cunostinte despre natura,societate sau gandire ,cunostinte obtinute prin metode corespunzatoare si exprimate in concepte ,categorii,principii si notiuni. Stiinta poate fi clasificata sub 3 aspecte: stiinte ale naturii,despre societate si stiinte despre gandire.

2.Sistemul stiintelor sociale.


a. De tip nomotetic =despre activitatile umane ,despre legile si relatiile care guverneaza aceste activitati b. Stiinte istorice c. Stiintele uridice si etica. d.Cercetarea epistomologica a stiintei =o cercetare asupra laturii cognitive

3.Stiinta dreptului.
Studiaza legile existentei si dezvoltarii statului si dreptului,institutiile politice si uridice ,corelatia cu celelalte comportamente ale sistemului social. Dreptul reprezinta o tentative de disciplinare a relatiilor sociale! Stiinta dreptului formuleaza principiile dreptului in baza carora dreptul structureaza un mecanism adecvat de influenta a comportamentului uman in functie de valorile social! uridice acceptate. Stiinta dreptului studiaza "#$%&,'($)S*$(D+",& -totalitatea .ot. 'udecatoresti pronuntate de instanta/, C#",$&C,(0,C#",+1,(0 C(0,($&0!'($)D)C in care aceste institutii au aparut si s!au dezvoltat.

2.Sistemul stiintei dreptului.


Dreptul de studiat din 3 perspective: !globala !istorica !structurala-stiinte uridice de ramura/

Sistemul stiintei dreptului e format din : a.,3D b.Stiinte uridice de ramura c.stiinte istorice d.stiinte a utatoare &.,eoria generala a dreptului +laboreaza instrumental prin care dreptul e gandit,plecand de la datele furnizate de stiintele uridice de ramura si de stiintele uridice istorice. ,eoria generala a dreptului cuprinde un set de concepte prin care stiinta dreptului explica realitatea uridica prin perspectiva filozofica,teoria generala a dreptului studiaza necesitatea si posibilitatea dreptului,iar din perspective stiintei studiaza cauzele,fenomenele uridice si insasi fenomenele uridice. $ezultatele obtinute de teoria generala a dreptului prin aratarea specifica nu sunt speculative pentru ca dreptul e prin excelenta o stiinta deductiva. 4. Stiinte uridice de ramura. Studiaza fenomene uridice particulare. Departa area ramurilor de drept si organizarea lor si implicit a stiintelor uridice de ramura are la baza doua criterii principale: 1. obiectul reglementarii uridice -relatii sociale reglementate de acea ramura/ 2. %etoda specifica de reglementare-pozitia subiectului fata de drept in cazul raportului uridic/ $amura de drept =un grup de norme uridice legate intre ele ce reglementeaza o categorie de relatii sociale pe baza aceleiasi metode si a unor principii comune. #rganizarea dreptului,respectiv a stiintei dreptului in ramuri de drept nu afecteaza caracterul unitar al sistemului de drept. Sistemul de drept reprezinta totalitatea normelor uridice si a institutiilor uridice in cadrul dreptului unui stat. C.Stiintele istorice. Studiaza istoria dintr!un anumit stat sau istoria dreptului in general. )mportanta studierii dreptului din punct de vedere istoric consta in faptul ca structura actuala a dreptului ,a institutiilor de drept are legatura cu institutii uridice vec.i-progresul uridic/ ce apartin legi ale aparitiei dezvoltarii sau aparitiei unor fenomene de drept,legi care au la baza fie legi ale dezvoltarii sociale ,fie bazinele de civilizatie uridical.

D.Stiinte a utatoare. Stiinta de sine!statatoare care insa e indispensabila cunoasterii unor fenomene uridice si aplicarii normei uridice -medicina legala,criminalistica/

II.Metodele cercetarii stiintifice a fenomenului juridic


).Consideratii generale privind metoda de cercetare.
Daca natura opereaza in mod spontan ,gandirea actioneaza pe baza metodica,metoda fiind considerat un mi loc eficace al gandirii. Cercetarea stiintifica in general are ca obiect in present spatiul intalnirii stiintelor,metodele de cercetare fin imprumutate de la o stiinta la alta.

)).*recizari terminologice.
5metoda6 =provine de la cuvantul grecesc 5met.odos6 -cale,drum,mod de expunere/ %etodologia = stiinta despre metoda %etoda priveste : !un principiu metodologic !procedeu et.nic

)))."otiunea metodologiei uridice.


%etodologia uridica apare ca o stiinta despre stiinta dreptului ,unii asimiland!o cu filozofia dreptului. %etodologia uridica =(n sistem de factor de relative invarianta intru!un numar sufficient de mare de metode,factor ce are ca obiect raporturile ,legaturile si relatiile ce se stabilesc intre diferite metode in procesul cunoasterii fenomenului uridic.

)7.%etodele cercetarii stiintifice uridice.


1.%etoda logica.- inductie,deductie/

%etoda logica = totalitatea procedeelor si operatiilor metodologice specifice prin care se creeaza posibilitatea surprinderii structurii si dinamicii raporturilor necesare intre diferite componente ale sistemului udiciar. )n cercetarea stiintifica a dreptului sunt aplicabile regulile generale ale logicii formale. 0ogica uridica are doua sensuri: a.sensul restrans =logica normelor b.sensul larg =prin logica uridica se inteleg elemente constranse de organizarea uridical

2.%etoda comparativa.
Comparatia este o operatiune ce urmareste constatarea unor elemente identice sau divergente la 2 fenomene uridice $egulile de aplicare a acestei metode sunt: &. Se compara numai ceea ce este comparabil: a.Sistemele de drept care se compara trebuie sa apartina aceluiasi tip istoric de drept. b. )nstitutiile de drept care se compara nu trebuie sa fie antagoniste ,deoarece in aceasta situatie nu se vor observa decat diferentele. 4. ,ermenii supusi comparatiei trebuie sa fie considerati in conexiunile lor reale,in contextual social!politic si cultural din care au rezultat. C. ,rebuie sa se tina cont nu doar de sensul initial al normei ci si de evolutia acesteia in timp .

3.%etoda istorica
8iecare lege exprima necesitatile reale ale vietii dintr!o anumita perioada istorica. +volutia istorica a dreptului a urmarit intotdeauna evolutia generala a societatii si in special a statului. $eziduurile traditionale = anumite institutii uridice traditionale se pot transmite de la o etapa istorica la alta. Contaminare uridical = )deile uridice ,institutiile uridice se pot transmite de la un popor la altul %etoda inferentei =se foloseste pentru a explica evolutia sistemului de drept si a institutiilor uridice.

2.%etoda sociologica

,oate fenomenele uridice sunt fenomene sociale,reciproca nu este valabila. Sociologia aduce dreptului o noua viziune definindu!l ca un fapt social si aratand modul in care dreptul influenteaza societatea. Cercetare sociologica a dreptului scoate in evidenta existenta unor : 1. fenomene uridice primare -legi/ care se confunda cu dreptul 2. 8enomene uridice secunda -responsabilitatea/ Sociologia se evidentiaza in domenii precum: 1.Cunoasterea legilor 2.*ozitia subiectelor fara de reglementarile uridice 3.Cercetarea cauzelor concrete de incalcare a dreptului

9.%etoda cantitativa.
&ceste metode pornesc de la necesitatea informatizarii dreptului,fiind posibila astfel imbunatatirea procesului decisional. Cercetarile de informatica uridical sunt orientate spre elaborarea sistematizarii relatiei,intocmirea evidentelor de practica udiciara,evidentelor legislatice,evidentelor de natura criminologica. *rimele cercetari in acest domeniu s!au facut in S(&,unde s!a dezovltat o ramura speciala jurometria -stiinta prin care se explica tendinta de descifrare ,explicare,propunere si prognozare ,prin aprecieri teoretice bazate pe studiul cauzelor individuale/

III.Conceptul dreptului
).&cceptiunile notiunii de drept
1.Stiinta dreptului =ansamblul de idei ,concepte,notiuni si principii care explica dreptul si prin care dreptul poate fi gandit. 2.,e.nica si arta a. Dreptul este te.nica pentru ca organizeaza viata in comun,normeaza activitatea umana b. Dreptul este arta prin ansamblul de mi loace prin care diversele institutii si autoritati ale statului le intrebuinteaza pentru a crea sau pentru a aplica dreptul. &rta nu trebuie despartita de stiinta dreptului. 3."ecesitate si libertate a."ecesitatea dreptului rezulta c.iar din scopurile statului,scopuri cuprinse in normele uridice. 2.Drept obiectiv

+xistenta dreptului obiectiv e o premise a existentei libertatilor,dreptul determinand caracterul coerent al statului. 9.Drept subiectiv 8acultatea unui subiect de a!si valorifica sau de a!si apara interesele fata de terti. &cest sens al dreptului exprima aspectul de libertate. %a oritatea drepturilor subiective sunt consecrate in Declaratia de Drept. :.Dreptul pozitiv. $especta normele uridice in vigoare intr!un stat. ,rasaturi: !&plicabilitate imediata si continua !#bligativitate !Susceptibilitatea de aducere la indeplinire prin forta coercitiva a statului.

)) #riginea si aparitia dreptului.


8iind un produs al societatii,dreptul e determinat de evolutia generala a acesteia,dar si de trasaturile specifice fiecarei etape a evolutiei societatii. )n doctrina se afirma ca 5Dreptul de conditionat de timp si spatiu6 astfel,romanii considerau ca dreptul e vesnic si ca nu poate exista o societate fara drept ,precum nici drept fara societate. $eprezentatii scolii dreptului natural si!au fundamentat teoriile pe conceptia lui &ristotel potrivit careia 5#mul e un animal social 5 - zoon politi;on/ ,astfel din nevoia instinctive a omului de a trai in societate,apare si nevoie de a crea norme uridice. <ugo 3rotius preciza ca dreptul natural reprezinta totalitatea principiilor pe care ratiunea le dicteaza pentru a satisface nevoia naturala a omului.,pentru viata sociala. &ceste principii sunt : 1.$espectarea a tot ce este a altuia 2.$espectarea anga amentelor 3.$epararea pagubelor pricinuite altora 2.*edeapsa ec.itabila. )deile scolii dreptului natural au fost revigorate in timpul revolutiei franceze-1=>?!1=??/ precum si dupa al 2!lea razboi mondial. *ornind de la aceste puncte de vedere exprimate de!a lungul timpului,putem intelege ca nu orice regula de conduita stabilita intr!o societate reprezinta dreptul,pentru ca intr!o astfel de situatie nu s!ar mai face nicio distinctie intre raporturi uridice si alte relatii sociale ,astel putem afirma ca dreptul exprima nevoile sociale ale unei colectivitati constituite intr!o forma sociala-statul/ *entru a argumenta aceasta afirmatie facem urmatoarea demonstratie :

0a inceputurile istorice ale omului se remarca o dependenta totala a acestuia fara de natura. &paritia primelor forme de organizare umana s!a datorat unei apropieri instinctive determinate de nevoia de supravietuire-.oarda/ (lterioara evolutie a omului a determinat aparitia unei noi forme de organizare-ginta/ care reprezenta o comunitate de sange si in subsidiar o comunitate economica. &ceasta forma de organizare se caracteriza prin diviziunea naturala a muncii si prin domnia obiceiului precum si prin proprietatea comuna asupra pamantului,detinerea de catre toti membrii gintei asupra puterii sociale si inexistenta de constrangere. Societatile primitive organizate in ginti s!au caracterizat si prin existenta unor norme sociale,respectarea unor tabuuri . &sadar si aceste societati primitive consacrau reguli sociale dovedind faptul ca aceste reguli sunt indispensabile oricarei forme de organizare statala. Dreptul in acceptiunea moderna,apare odata cu statul -<egel/ &paritia statului si implicit a dreptului , a fost determinate de dezvoltarea agriculturii. &ceasta a determinat aparitia proprietatilor private si renuntarea la migratie ceea ce a dezvoltat si instituirea casatoriei. )n present,luandu!se in considerare ideea pluralismului uridic ,se subliniaza ca dreptul nu trebuie cautat doar la nivelul statelor ci si in afara acestora la nivelul organizatiilor regionale sau internationale din care statele aleg sa faca parte. )n concluzie,orice comunitate umana,pe scara evolutie sale istorice va crea un sistem de norme,pentru a se apara de arbitrari. 0a inceput ,aceste norme au avut diferite nature insa nu exista un organ de autoritate care sa asigure forta coercitiva a statului. &ceste norme erau respectate ca urmare a convingerii utilitatilor,nu exista o autoritate urisdictionala,sanctiunile fiind aplicate de comunitate,practicandu!se legea. Desprinderea de restul comunitatii a organelor conducatoare ale acesteia le va permite acestora din urma sa ia .otarari fara a consulta restul comunitatii. # parte din normele obiceiului,normele morale si normele religioase,sunt preluate si adaptate noilor cerinte ale societatii. &cestea impreuna cu noile norme create de organele conducatoare ale comunitatii vor devein norme uridice la nivel statal,dreptul fiind creat astfel odata cu aparitia statului nu va inlatura celelalte norme sociale din randul carora de altfel de va desprinde,dar aplicarea si respectarea acestuia va fi posibila nu doar pentru ca membrii comunitatii inteleg a respecta si aplica normele ,ci si pentru ca in caz de nevoie se apeleaza la forta coercitiva a statului. *uterea statului de a crea si realize dreptul trebuie sa fie guvernatade principiul ec.itatii,al dreptatii,al progresului social si asigurarii dreptului fundamental.

Primele legiuiri
). Codul lui HAMURABI !Dateaza din 2@@@ ).<r !& fost descoperit in 1?@1 !Contine norme uridice,morale,religioase

)).

0egile lui MANU !Culegere de texte practice creata de bra.mani !+ste universal scrisa Codul lui MU !Culegere de texte uridice editata in C.ina 0egile lui L currg !+uropa/ !Sec )1!1 ).<r 0egile lui DRA"#N $I $AL#N -&tena/ !Sec 7!7) ).<r 0egea celor %II ta&le -romani/ !Sec 7 ).<r 0egea Salica -franci/ !Sec 7!7) D.<r

))). )7. 7. 7. 7).

Dimensiunea sociala a dreptului


Dreptul este un produs al societatii
+xistenta si exercitarea drepturilor omului sunt posibile doar datorita reglementarilor uridice a acestora,astfel incat sa nu fie adusa atingere drepturilor celorlalti. Stiintele sociale privesc societatea ca un sisitem in permanenta evolutiv. 8iecare stiinta studiind un aspect al societatii umane. $ealitatea uridica reprezinta un aspect al societati care neputand exista singura se afla in stransa dependenta cu celelalte dimensiuni ale realitatii sociale,influentandu!se reciproc. $ealitatea uridica cuprinde: ).Constiinta uridica = acele nevoi ale societatii care trebuie sa!si gaseasca reflectarea in continutul dreptului,si care trec intai de toate prin constiinta legiuitorului. &ceasta constiinta uridica oaca dublu rol: a. De receptor pentru ca primeste stimuli de la societate ,ii ordoneaza si ii pune intr! un examen valoric

b. #preliste deoarece se interpune intre acesti stimuli si realitatea normativa filtrand nevoile societatii. )). Dreptul =&nsamblul reglementarilor si institutiilor uridice. ))). #rdinea de drept = &cele raporturi si situatii uridice care se nasc din aplicarea dreptului. Desfasurarea acestor raporturi in conformitate cu normele uridice va determina crearea unei veritabile ordini de drept.

Factorii de configurare ai dreptului


*articiparea omului la viata sociala ,influentarea activitatilor sale de catre mediul natural,impun studierea acestor factori de configurare ai dreptului. &cesti factori exteriori care influenteaza dreptul explica evolutia si progresul acestuia. ). Cadrul natural a. %ediul geografic!influenteaza viata economica,care la randul sau influenteaza viata sociala,care la randul sau influenteaza viata politica si implicit dreptul. b. 8actorii biologici c. 8actorii geologici d. 8actorii demografici Cadrul social politic &cest factor va influenta dreptul prin toate componentele sale -culturale,politice,geologice/ +ste necesar a evita tendinta de subordonare a dreptului. )n cazul politicii,aceasta trebuie sa stabileasca scopurile si dreptul mi loacele )n cadrul acestui factor pot fi identificate si structure organizatorice ale societatii care tind sa influenteze dreptul. 1. 3rupurile de interese,adica acele grupuri care prin actiunile lor actioneaza pentru identificarea intereselor propriilor membrii. 2. 3rupurile de presiune care desi afirma propriile statute ca nu!si doresc puterea prin actiunile lor,prin actiunile lor fac contrariul,motiv pentru care nici nu sunt vizibile publicului ))). 8actorul uman Comportamentul uman este reglementat de catre drept,in consecinta este firesc ca si factorul uman sa influenteze dreptul.

)).

#rice individ va parcurge un proces de socializare care va fi influentat si de normele uridice. Dreptul va reglementa actiunile omului intr!un sistem de relatii dat si nu gandurile acestuia fiind necesar a oferi variante concrete,certe ale individului. Dimensiunea umana a dreptului va avea in vedere in primul rand drepturile esentiale ale individului,in present trebuie sa se tina cont de internationalizarea acestora.

Esenta,continutul si forma dreptului

*rin '$'N(A se intelege in general unitatea laturilor,trasaturilor si raporturilor interne necesare relative stabile care constituie natura launtrica a unui fenomen si!l fixeaza intr!o clasa de fenomene adiacente. & studia esenta dreptului inseamna a patrunde inlauntrul acestuia si a evidential calitatea principala a dreptului. &ceasta calitate e cea a vointei si a interesului,aceasta fiind calitatea uridical care determina aparitia normelor uridice si asigura ec.ilibru intre raporturile interumane. )ndiferent de modificarile suferite de un sistem de drept de!a lungul timpului aceasta calitate va ramane nesc.imbata $olul vointei : 1. $olul vointei generale care e determinate de anumite interese si care tinde sa se oficializeze 2. $olul vointei individuale care se manifesta in procesul aplicarii dreptului. )n realizarea dreptului se are in vedere vointa generala care tinde sa!si subordoneze vointele individuale. 7ointa uridica = e o parte componenta a constiintei uridice. *rin intermediul acestei vointe se va stabili un tipar de comportament. 7ointa uridical generala va fi in concordanta cu interesele fundamentale ale societatii ,se va regasi in tot ce inseamna norma uridical si va avea la baza vointele individuale. "#N(INU(UL reprezinta acel ansamblu al elementelor ,laturilor si conexiunilor care dau expresie concreta vointei si intereselor sociale ce e necesar a fi oficializate si garantate la nivel statal. Continului dreptului implica asadar esenta acestuia fiind mai stufos decat aceasta. &spectul cel mai important al continutului dreptului e reprezentat de sistemul normelor uridice ,astfel normele uridice se afla intr!o permanenta relatie cu constiinta uridical si prin aceasta ansamblul conditiilor vietii materiale si spirituale ale societatii. Dreptul are ca principal rol acela de normare a activitatii umane ,astfel normele uridice sunt in acelasi timp premise dar si conditii ale ordinii sociale precum si instrumental de control social.

)#RMA DR'*(ULUI reprezinta modul de exteriorizare al continutului dreptului. &ceasta forma corespunde continutului dreptului,reprezentand modul in care se leaga elementele care compun continutul dreptului.

Dreptul are: 1.# forma interna, reprezentata de sistemul dreptului,anume de gruparea dreptului pe institutii si ramuri 2.# forma externa a. Din punct de vedere al modalitatii de exprimare,a vointei legiuitorului,avem izvoarele formale ale dreptului b. Din punct de vedere al modalitatilor de sistematizare al legislatiei avem codificari si incoporari c. Din punct de vedere al modalitatilor de exprimare a normei uridice in actele emise de autoritatile si institutiile publie avem actele normative.

Tipologia dreptului
)n raport cu ceilalti factori de configurare ai realitatii sociale ,dreptul v!a suferi de!a lungul timpului modificari la nivelul institutiilor si ramurilor suferind fenomenul de 5progress uridic6 . *e de lata parte in mai toate sistemele de drept se opteaza pentru preluarea de la o etapa la alta a unor institutii de drept ,fenomen cunoscut sub numele de A reziduri traditionale6. &vand in vedere inclusive aceste 2 fenomene s!a observat ca unele sisteme de drept se suprapun ,motiv pentru care a distinge intre acestea s!a impus in mod liber metoda tipologica. # prima clasificare a dreptului s!a facut in functie de tipurile de drept raportate la evolutia istorica a societatii si au putut fi identificate dreptul sclavagist,feudal,burg.ez,socialist. # alta clasificare realizata de $+"+ se face in functie de familiile de drept,anume apartenenta dreptului la un bazin de civilizatie. ). 8amilia de drept $omano!3ermanica ! & receptionat dreptul roman. ! & aparut in sec 1))) ! $eceptionarea dreptului roman s!a facut prin intermediul scolii glosatorilor -glosatorii dadeau explicatii prin noteBglose digestelor lui )ustinian si erau preocupati cu precadere de litera textului / si scolii postglosatorilor - acestia deduceau principii din textile generale gloselor aplicate la solutionarea litigiilor ivite in practica/

8amilia romano!germana cunoaste 3 sisteme: 1. Sistemul ce cunoaste o puternica influenta franceza -8ranta,4elgia,Spania,$omania/ &re ca model codul civil francez din 1>@2 2. Sistemul germano!elvetiano!italian -3ermania,+lvetia,)talia,$usia,4razilia/ 2. Sistemul tarilor nordice Sistem de traditie romana cu influente puternice germane dar si de common laC. )). 8amilia anglo!saxona -%area 4ritanie,S(&,&ustralia,"oua Deelanda,)ndia/

&re 3 ramuri: 1.Common laC-prezinta precedentele udecatoresti/ 2. +EuicF -reguli pronuntate anterior unificarii uridice engleze/ 3. StatutarF laC -reguli de drept inscrise in drept/ )n familia de drept anglo!saxona,legea scrisa are mai mult un c.aracter special,essential avandu!l cutuma. De altfel,Constitutia %arii 4ritanii e una din marile constitutii cutumiare. ))). 8amilia dreptului musulman ! # continuitate a primelor legislatii sumero!arcadiene si 3reco!romane. ! )nitial,a fosr integrata in doctrina religioasa a )slamului,in present putand fi remarcata o tendinta de modernizare ,de laicizare a acestui drept. ! Se caracterizeaza prin stabilitate si staticitate ! Sursa acestui drept e cutuma,dar si doctrina in special cartile religioase -cea mai importanta Coran/ 8amilia dreptului unional -(niunii +uropene/ !&ceasta contureaza o ordine uridica noua,cea de la nivelul (niunii +uropene )zvoarele dreptului unional: 1. #riginare!tratatele constitutive care au dus la formarea (niunii +uropene,incepand cu anii 9@ si pana la tratatul de la 0isabona,intrat in vigoare in 2@@?. )n present (niunea +uropeana e guvernata de 2 tratate: privind (.+,privind functionarea (.+. 2. )zvoare derivate!acele acte care in limitele,domeniile si competenta stabilirii de tratate pot fi omise sau adoptate de institutiile (.+. - Consiliul +uropean, Consiliul (.+, Comisia +uropeana,*arlamentul +uropean/

)7.

&ctele emise de aceste autoritati pot fi $egulile,Directivele,Deciziile,$ecomandarile,&vizele. *otrivit prevederilor tratatelor constitutive a tratatului de aderare a $omaniei la (.+ si a prevederilor constitutiei,prevederile dreptului unional sunt prioritare fata de dreptul national,facand parte in acelasi timp din ordinea uridical nationala.

Definitia dreptului
$omanii definesc dreptul ca fiind 5 &rta binelui si a ec.itatii6 - Celsius/ <ugo 3rotius preciza ca dreptul e un drept universal si vesnic sursa a dreptului pozitiv. $eprezentantii scolii istorice germane defineau dreptul ca pe un produs al istoriei, astfel putandu!se explica diversitatea dreptului de la un popor la altul,de la o epoca la alta. Socialistii au pus accent in definirea dreptului pe conditiile materiale,considerand ca aceasta e doar o forma pe care o imbraca ectivitatea economica *utem defini dreptul ca fiind ansamblul regulilor asigurate si garantate de stat care au ca scop organizarea si disciplinarea comportamentului uman,in principiu relatiile din societate intr!un climat specific manifestarii coexistentei libertatii de aparare ale drepturilor esentiale omului si statornicirii spiritului de dreptate. Dreptul pozitiv = ansamblul normelor uridice aflate in vigoare la un moment dat

Dreptul si statul
). "otiunea de stat

Statul e principala institutie politica a societatii,reprezentand in present cel mai eficient mod de organizare si conducere a societatii. & aparut acum :@@@ de ani,in #rientul &ntic,atunci cand vec.ile forme de organizare nu mai corespundeau necesitatilor societatii ,fiind nevoie de o noua forma de organizare de natura politico!statala. &paritia statului a determinat si aparitia fortei de constrangere,statul fiind de altfel un scop al oricarei societati sociale. Desi nici grecii,nici romanii nu foloseau termini de stat in a identifica modul de organizare cunoscut astazi sub aceasta titulatura,esenta formei de organizare era aceeasi cu cea de azi.

)).

Continutul si scopul statului

Crearea unui stat are la baza 3 elemente: 1. ,eritoriul ! )n functie de care se stabileste raportul dintre stat si cetatenii sai ! )n functie de care se structureaza aparatul de stat ! )n functie de care se dimensioneaza suveranitatea 2. *opulatia G se raporteaza la stat prin cetatenii sai. 3. *uterea de stat -forta coercitiva/ Scopul statului consta in apararea interna generala,statul putand fi considerat a fi legitim daca e cel care asigura apararea drepturilor inalienabile ale cetatenilor sai si daca in cadrul sau politica e subordonata moralului

))).

*uterea de stat

+ o forma determinate istoric si variabila de autoritate. Distinctia dintre putere si autoritate au facut!o pentru prima oara romanii,specificand ca puterea apartine poporului,iar autoritatea senatului. *uterea de stat se deosebeste de alte forme de autoritate prin existenta unui c.aracter politic,existenta unei sfere generale de aplicabilitate,existenta unor autoritati specializate prin care sa fie exercitata si prin faptul ca e suverana. Suveranitatea se poate traduce prin dreptul statului de a conduce societatea precum si prin dreptul acestuia de a stabili raporturi cu alte state Suveranitatea cunoaste 2 aspecte: 1. )ntern G)n virtutea caruia statul adopta norme cu caracter general obligat pe plan intern,supraveg.eaza aplicarea acestor norme si organizeaza cadrul general de organizare si functionare ale institutiilor statului.- suprematie/ 2. +xtern! *riveste raporturile statului cu alte state,raporturi desfasurate cu respectarea drepturilor suverane,ale celorlalte state cu principiile si normele de drept intern public. -)ndependenta statului/

)7.+xercitarea puterii de stat

)n orice stat democratic puterea apartine poporului,acesta avand imposibilitatea exercitarii directe a acesteia conform prevederilor Constitutiei. )n present insa ,in general exercitarea acestei puteri e incredintata aceste entitati abstracte ale statului. *entru organizarea eficienta si nedictatorialaa a exercitarii puterii de catre stat se apeleaza la teoria separarii si ec.ilibrului puterii in stat. &ceasta teorie isi are originea in antic.itate- &ristotel/ )n secolul 17)), 'o.n 0oc;e a identificat cele 3 puteri necesare a exista intr!un stat ca fiind puterea legislative,puterea executive si puterea confederative. %ontesEuieur in lucrarea 5 Despre spiritual legilor6 identifica cele 3 puteri ca fiind puterea legislativa,puterea executive si puterea udecatoreasca. %ontesEuieur precieaza ca fiecare putere trebuie sa fie independenta si sa se autolimiteze pentru a fi limitat abuzul de putere. +l mai subliniaza ca cele 3 puteri nu trebuie sa fie in mana aceleiasi personae. Contractualistii -'.'. $ousseau/ au sustinut unicitatea puterii pornind de la caracterul indivizibil. Constitutia $omaniei recunoaste prin art 1. aln 2,principiul separarii si ec.ilibrului puterii in stat identificand expres cele 3 puteri : puterea legislative,puterea executive,puterea udecatoreasca. Coroborarea prevederilor Constitutiei indica faptul ca puterea legislativa e executata de *arlament,puterea executiva de seful de stat si de govern,puterea udecatoreasca de instantele udecatoresti . )ntre cele 3 puteri exista si un ec.ilibru exprimat prin colaborare si control reciproc. &sadar,dreptul are rolul de a oferi cadrul legal de functionare a fiecarei puteri,dar si de a reglementa cooperarea dintre acestea.

7.

)nstitutiile,organele sau autoritatile statului

*entru a!si realize functiile,statul isi organizeaza un sistem de organe expresie a puterilor publice. Cu caracter de principiu,functionarea,competentele acestor organe sunt reglementate prin Constitutie. )n virtutea teoriei separatiei si ec.ilibrului puterilor in stat putem vorbi de organe legislative,organe executive,organe udecatoresti.

&ctele acestor organe pot fi realizate ,puse in aplicare la nevoie prin forta coercitiva a statului. &ctivitatea lor e reglementata nu doar prin norme constitutionale ci si prin acte normative cu o forta uridical inferioara Constitutiei.

7). 8orma statului


$eprezinta modul de organizare a continutului puterii,structura interna si externa a acestui continut. Competentele forme de stat sunt : ! 8orma de guvernamant ! Structura de stat ! $egimul politic 1. 8orma de guvernamant $eprezinta modul de constituire a organelor centrale ale statului,exercitarea puterii prin intermediul acestor organe si impartirea competentelor intre acestea. )n present ,sub aspectul formei de guvernamant putem distinge intre monar.ii,in cadrul carora seful de stat e un monar. si republici in cadrul carora seful de stat e presedintele. %onar.iile pot fi : ! &bsolute ! Constitutionale $epublicile pot fi : ! *rezidentiale ! *arlamentare ! Semiprezidentiale 2. Structura de stat *resupune organizarea interna a statului in unitati administrative!teritoriale sau impartirea statului in parti politice autonome precum si raporturile dintre stat si acestea. Din punct de vedere al structurii de stat,pot fi : ! State simple sau unitare care au in competenta lor o singura formatiune statala ! State compuse sau federative care au in competenta lor mai multe formatiuni statale sau autonome independent fiind doar statul mama- federal/

3. $egimul politic &nsamblul metodelor si mi loacelor de conducere a societatii cu referire imediata la raporturile dintre stat si individ. Din punct de vedere al regimului politic in prezent exista state democratice si state autocratice.

Principiile dreptului
). "otiunea principiilor fundamentale de drept.

&ceste principii sunt prescriptii fundamentale ale continutului tuturor normelor uridice. *rincipiile cuprind cerintele obiective ale societatii in procesul de constituire si realizarea a dreptului. &cestea au un dublu rol: ! constructive ! valorizator (n rol essential la momentul crearii unui principiu il are traditia -principiile dH I existente/ si inovatia-care tinde sa impuna noi principii adoptate de realitatea sociala/ *rincipiile reprezinta o generalizare de fapte experimentate,iar cand aceasta generalizare acopera o totalitate de fenomene,avem de!a face cu un principiu fundamental. *rincipiile generale ale dreptului rezuma un numar de cazuri concrete ,luand in considerare si aprecieri individuale ale relatiilor uridice precum si elementele lor de drept. *rincipiile de drept sunt rezultatul unor observatii continue si necesare ale nevoilor societatii.

)).

Delimitarea principiilor dreptului.

*entru ca un principiu de drept este rezultatul unei experiente sociale,dar si reflectarea cerintelor obiective ale societatii e necesara delimitarea principiilor de : 1. Conceptele uridice =care reprezinta de fapt elementul de mi locire pentru principii,principiile fiind cele care dau continut acestor concepte. $ealizarea conceptelor uridice se bazeaza pe evaluarea actiunii umane in raport cu sistemul uridic. *rin intermediul conceptelor , uristul va stabili natura uridical a unui fenomen.

Conceptele sunt preluate de la un sistem la altul si exista atata timp cat exista relatiile sociale pe care le sintetizeaza. *ractic, principiile pun de acord sistemul uridic cu sc.imbari sociale,iar conceptele dau continut acestor principii. 2. "ormele uridice Se raporteaza la principii in doua sensuri: a. normele sunt cele care statueaza cele mai multe dintre principii b. functionarea principiilor se realizeaza prin punerea in aplicare a normelor. "ormele uridice cu valoare aplicativa mai mica in raport cu principiile care contin temeiurile existentei si evolutiei dreptului. 3.&xiome,aforisme si maxime uridice.

))).

#riginea principiilor dreptului,importanta teoriei si practicii studierii acestor principii.

#riginea principiilor dreptului ia in considerare faptul ca dreptul e instrumental din care e asigurata libertatea si egalitatea omului in raporturile cu semenii sai,cu statul indifferent de evolutia istorica a societatii umane. )n prezent, principiile dreptului sunt in concordanta cu principii fundamentale ale societatii si in primul rand cu cele ce tin de respectarea drepturilor omului. Din punct de vedere teoretic e important a studia aceste principii pentru ca acestea se stabilesc in functie de conditiile societatii,de structura societatii in ansamblu,iar pe de alta parte asigura si legaturile dintre diferitele parti componente ale sistemului uridic. Din punct de vedere practice, e important a studia aceste principii pentru ca orienteaza activitatea legiuitorului precum si sistemul uridic,pentru ca contribuie la administrarea ustitiei,pentru ca in cazuri determinate,atunci cand legea tace,principiile tin loc de norma de reglementare. &ctiunea principiilor dreptului are asadar ca rezultat certitudinea dreptului si concordanta actelor normative.

)7.*rezentarea analitiva a principiilor generale ale dreptului.


*rincipiile generale ale dreptului sunt deduce fie din dispozitiile constitutionale,fie pe baza de interpretare. 1. &sigurarea bazelor legale de functionare a statului.

+xistenta si actiunea acestui principiu constituie premisa existentei statului de drept. Statul de drept se caracterizeaza prin dobandirea pe cale legala a puterii si prin exercitarea puterii in conformitate cu cerintele legale. )zvorul oricarei puteri civile sau politice trebuie sa fie exclusive vointa suverana a poporului,iar aceasta putere trebuie sa gaseasca acele modalitati de exprimare astfel incat statul sa poata functiona ca o veritabila democratie ,motiv pentru care trebuie sa fie asigurate garanti constitutionale. 2. *rincipiul libertatilor si egalitatilor )n orice stat democratic,statul isi autolimiteaza libertatile garantand indivizilor libertate si egalitate. Statul va fixa un etalon de comportament in conformitate cu cerintele si scopurile statului . 8iind fundamentale vietii,e firesc ca egalitatile si libertatile sa gaseasca expresie uridica. +galitate poate exista doar intre oameni liberi ,iar libertatea poate exista doar daca este consfintita uridic. *rincipiul general al libertatii il intalnim fie sub forma libertatii generale ,fie sub forma libertatii individuale,acestea din urma fiind solidare pentru ca afectarea unuia va produce o reactie in lant. &ceste libertati sunt inscrise in documentul intern,cel mai important fiind 5 Declaratia universala a drepturilor omului 5 precum si in constitutie. Dreptul va reglementa libertatile astfel incat fiecare dintre noi sa o putem manifesta fara a aduce atingere libertatilor celorlalti. 0ibertatea e una singura,insa are mai multe forme de manifestare exprimate prin diferitele drepturi si libertati. +xercitarea libertatilor in prezent se poate face doar prin respectarea cadrului legal ,care in orice societate democratica are in vedere cel putin 3 drepturi absolute necesare legate de securitatea persoanei,libertatile individului si proprietatea lui. 3. *rincipul responsabilitatii. $esponsabilitatea insoteste libertatea,fiind un fenomen social ce presupune un act de anga are a individului in procesul integrarii sociale. $esponsabilitatea e o asumare a raspunderii fata de rezultatul actiunii sociale a individului. $olul dreptului nu e acela de a identifica doar sanctiuni si modalitati de sanctionare ci si de a identifica modalitati de prevenire a incalcarii dreptului,astfel cunoscand continutul si dimensiunea responsabilitatii,individual poate actiona liber fara a incalca norma de drept. 2. *rincipiul ec.itatii si ustitiei.

$omanii afirmau despre drept ca este arta binelui si a ec.itatii.Subliniau ca e de dorit a carmui un stat cu cumpatare. *utem intelege astfel ca ec.itatea trebuie sa o intalnim atat in activitati legiuitoare de creare a dreptului cat si in activitati de interpretare si aplicare a dreptului. Cat priveste ustitia,aceasta ar trebui sa fie o stare generala a unei societati in care fiecare individ in parte si fiecare pentru toti contribuie la realizarea drepturilor si intereselor lor legitime. 'ustitia trebuie sa se regaseasca in toate legile,dar nu se confunda cu niciuna dintre acestea pentru ca le e superioara.

Functiile dreptului
). "otiunea functiei de drept

8unctiile dreptului sunt directiile fundamentale ale activitatii mecanismului uridic la indeplinirea carora participa intregul sistem de drept precum si organele,institutiile,autoritatile special autorizate cu atributii in domeniul realizarii dreptului. 8unctia esentiala a dreptului este cea de creare a ordinii publice ,functie ce se concretizeaza in realizarea conflictelor dintre indivizi si stat. 8unctiile dreptului nu au legatura cu aria de raspandire a unor norme uridice sau cu modul de respectare a acestora de catre indivizi.

)).

*rezentarea functiilor dreptului.


functionare a intregului sistem social,pentru ca organizarea,functionarea,competentele puterii publice sunt stabilite prin intermediul dreptului.

1. 8unctia de institutionalizare in virtutea careia,dreptul asigura cadrul legal de

2. 8unctia de conservare,aparare si garantare a valorilor fundamentale ale


societatii.)n virtutea acestei functii dreptul defineste un cadru general de desfasurare a relatiilor sociale si un tipar de comportament incercand astfel sa evite dezorganizarea totala.

3. 8unctia de conducere a societatii. Dreptul e o tentative de normalizare si de


normare a raporturilor din cadrul unei societati,astfel actiunile care determina activitatea lgeiuitorului trebuie sa corespunda realitatii sociale. &ctul normative concentrand cerintele esentiale ale vietii in comun.

2. 8unctia normative. Deriva din faptul ca dreptul de destinat sa asigure o conduita


tip careia sa ii corespunda toate comportamentele individuale. "ormativitatea uridical face parte din normativitatea sociala prin normele si institutiile sale ,dreptul incearca sa asigure o programare a libertatilor de actiune a omului,dar e in acelasi timp si un mi loc de organizare si conducere a societatii. 8unctia normative e o functie de sinteza care implica pe toate celelalte.

Dreptul in sistemul normativ social


). Consideratii generale privind actiunea sociala,conduita umana si reglementarea normative

)ndividul isi desfasoara de regula activitatile in societate,astfel aparand relatiile sociale intre acesta si ceilalti indivizi,intre acesta si societate. )n orice societate ,actiunile indivizilor sunt determinate de propriile lor interese. )n prezent,relatia dintre individ si societate se caracterizeaza printr!un grad mai mare de complexitate,activitatea umana se desfasoara intr!un cadru complex atat fizic natural cat si social!uman,individual trebuind a fi inteles atat din punct de vedere biologic dar si ca un sistem complex capabil sa anticipeze cursul evenimentelor. )n cadrul activitatii umane,relevanta inclusive pentru drept este dimensiunea normative,adica ceea ce individual trebuie sa faca,poate sa faca sau trebuie sa se abtina a face. $ezultatele activitatii umane trebuie sa fie appreciate nu doar din perspectiva personala ci si din perspectiva sociala. %ai mult decat atat,spre deosebire de animal,omul isi prefigureaza rezultatul final al actiunilor sale,motiv pentru care e necesar ca dreptul sa fixeze anumite limite ale actiunilor sale."ormarea activitatii e o cerinta a societatii de azi , orice activitate umana fiind supusa normarii. )n mod normal,sistemul de norme preexista deciziei si conduitei efective ale individului.

)).

Sistemul normelor sociale.

Diversitatea relatiilor sociale determina o varietate de norme sociale. &ceste norme nu au o evidenta anar.ica ,fiind necesara o colaborare intre acestea pe de!o parte,pe de alta parte e necesara delimitarea acestor tipuri de norme,precum si stabilirea trasaturilor acestora. Sistemul normelor sociale e format din : ! "orme etice ! "orme obicei ! "orme te.nice

! ! !

"orme politice "orme religioase "orme uridice 1. Corelatia normelor uridice cu normele etice Dreptul s!a desprins treptat din normele morale si din norme obicei,evoluand odata cu morala. $omanii ,au fost primii care au incercat a explica dreptul distinct de morala si au subliniat faptul ca dreptul functioneaza si dupa principii morale dar si dupa propriile principii. $aportul dintre drept si morala e apreciat din 2 puncte de vedere: a. Dreptul e un minim de morala ,ceea ce inseamna ca dreptul pozitiv trebuie sa se construiasca in temeiul unor scopuri morale. )nfluenta moralei trebuie sa se simta atat in momentul crearii dreptului cat si in procesul de aplicare a dreptului. "orma uridical reprezinta de fapt si un important mi loc de educare morala. b. Statul e singurul temei uridic al dreptului,ceea ce presupune ca singura realitate de care e legat dreptul este statul. Cei care sustin aceasta teorie considera ca si normele nedrepte constituie dreptul pentru ca sunt create de stat. Sustinatorii acestei teorii apreciaza ca a considera ca dreptul e moral inseamna a accepta ideea unei morale absolute ceea ce e inacceptabil. &cestia apreciaza ca a afirma ca dreptul e moral inseamna a afirma ca acesta e o norma sociala cu valoare morala relative,motiv pentru care influenta moralei se resimte doar asupra formei dreptului nu si asupra continutului acestuia. Spre deosebire de acestia din urma,sustinatorii teoriei sociologice considera ca societatea creeaza un ansamblu de mi loace prin care aceasta incearca sa se apere impotriva actiunilor ce!) tulbura existenta sau ii pun in pericol progresul. Din aceasta perspective sustinatorii teoriei sociologice considera ca atunci cand legiuitorul creeaza dreptul,pune accent deosebit pe ideea de solidaritate sociala. )ndiferent de perspective din care privim raportul dintre normele etice cu normele morale si normele uridice,identificam cateva trasaturi ce diferentiaza norma uridica de cea morala : 1. "orma uridica reglementeaza relatii sociale ce vizeaza buna!desfasurare a raporturilor sociale ce constituie fundamental oridinii sociale. 2. "orma uridica imbraca forme specifice. 3. # norma morala devine norma uridica in baza interesului lezat si a modului de aparare a societatii identificat. "orma uridical spre deosebire de normele sociale devine exigibila

2. "orma uridica e supusa in permanenta organizarii ,sistematizarii,publicitatii. 2. "ormele obicei Din punct de vedere istoric,dreptul s!a desprins si din obicei,dezvoltandu!se in stransa legatura si cu acesta. #biceiul = e o regula de conduita statornicita in cadrul convietuirii umane printr!un uz indelungat. #biceiul reprezinta practice acordul membrilor unei comunitati si se aplica urmare a acestui acord "u trebuie confundat cu : 1. #bisnuintele = acestea sunt modalitati de conduita stabilite pentru sistemul determinat si care nu implica reactii negative din partea societatii 2. (zurile = acestea au caracter conventional reprezentand un mod in care partile au inteles sa convina,mod care il identifica dintr!o practica indelungata si dovedita. (zurile trebuie dovedite in fata instantei ,pe cand obiceiurile de regula pot fi doar invocate.

3. "ormele te.nice &cestea sunt reguli care coordoneaza,conduc un process productive. &par de regula atunci cand indivizii participa la viata social!economica. "erespectarea unor norme te.nice poate determina si aparitia unor consecinte uridice. "orme te.nice se intalnesc insa si in cadrul dreptului fiind vorba de norme de te.nica legislative sau norme de procedura.

Sistemul dreptului
). "otiune

Sistemul dreptului reprezinta rezultatul unitatii laturilor si intitutiilor dreptului. Sistemul dreptului nu trebuie confundat cu sistemul uridic care reprezinta o parte componenta a realitatii sociale precum nici cu sistemul legislatiei care reprezinta o organizare a legislatiei pe baza unor criterii alese de legiuitor ,dar nici cu sistemul uridic elementar care e reprezentat de normele uridice.

)).

Criteriile de structurare

1. $amura de drept =&nsamblul normelor uridice care reglementeaza relatii sociale dintr!un anumit domeniu al vietii sociale in baza unui obiect de reglementare,unei metode si a unor principii comune. 2. )n cadrul fiecare ramuri de drept,normele uridice se grupeaza in institutii uridice # institutie uridical reprezinta o totalitate de norme uridice legate intre acestea ce apartin unei ramuri de drept,norme ce reglementeaza un grup de relatii sociale inrudite dupa metode specifice de reglementare. )ntre ramuri de drept si institutii uridice exista o permanenta colaborare.

))).

Diviziunea dreptului :public si privat

#riginea aceste diviziuni se afla in dreptul roman,(lpian distingand intre dreptul public care se refera la organizarea statului si dreptul privat care se refera la interesul fiecaruia. &ceasta diviziune a dreptului are la baza interesul general regasit in ramura dreptului public si interesul privat specific ramurii de drept privat. &ceasta diviziune a dreptului se rasfrange atat asupra dreptului intern cat si asupra dreptului international. "oile evolutii sociale au determinat aparitia unor noi ramuri de drept fie prin manifestarea unor tendinte de autonomie,a unor reglementari,fie prin aparitia unor noi ramuri de drept mixte

Izvoarele dreptului
). "otiune

Cunoaste doua acceptiuni : 1. )zvoare de drept in sens material ! &cele realitati exterioare dreptului care determina activitatea legiuitorului prin nasterea unor reguli,izvorate din necesitatile practice. Cand vorbim despre dreptul material al unui izvor de drept avem in vedere factorii de configurare,individul,constiinta uridica. 2. )zvoare de drept in sens formal ! )n aceasta acceptiune prin izvoare de drept se inteleg modalitatile prin care continutul unei norme uridice devine regula de conduita. Din aceasta acceptiune,izvoare pot fi: !Scrise -actul normativ/ !"escrise -obiceiul/ !#ficiale

!"eoficiale !Directe !)ndirecte

)).

Clasificarea izvoarelor formale

1. #biceiul uridic ! Cel mai vec.i izvor de drept ! +ste expresia acelor necesitati pe care la inceputurile sale,comunitatea umana le!a conservat. ! $odul repetarii unor practici. ! "u toate obiceiurile vor fi preluate de drept si adoptate prin cerinte. %ecanismul teoriei unui obicei cunoaste doua momente: 1. Statul sanctioneaza un obicei incorporandu!l intr!o norma oficiala. 2. #biceiul e invocat de parti in fata udecatorilor,care!l valideaza si!l transfera intr!o regula uridical. )n doctrina se apreciaza ca pentru a devein regula uridical un obicei ar trebui sa respecte doua conditii : 1. #biectiva ! Sa fie rodul unui proces indelungat 3. Subiectiva ! $egula sa aiba caracter obligatoriu 0egiuitorul nu e obligat sa recunoasca si sa consacre uridic orice obicei,acesta putand inlatura printr!un act normative obiceiul. "u va fi recunoscut uridic niciodata un obicei care contine o regula contrara ordinii publice si moravurilor. )n dreptul romanesc,obiceiul a fost cel mai important izvor de drept pana in secolul 1)1,aparitia codului civil repozitionand obiceiul in cadrul izvoarelor fundamentale ale dreptului,rolul sau fiind mult mai diminuat. )n prezent,putem vorbi de obicei ca izvor formal de drept in dreptul privat luand in considerare prevederile art. 22. in dreptul public obiceiul regasindu!si locul. )n dreptul international public si in prezent obiceiul e considerat un principal izvor formal de drept.

2. Doctrina Cuprinde analizele,investigatiile,interpretarile date se specialistii in drept. $olul doctrinei este de regula unul teoretic explicativ,ce nu mai consta in prezentarea izvorului formal de drept. Din punct de vedere istoric, doctrina a ucat un rol important in perioada romana prin opera urisconsultilor,rolul fiind mentinut si in epoca noastra. )n prezent,rolul doctrine se restrange la opiniile specialistilor riguros si stiintific fundamentate la crearea si perfectionarea normelor de drept a unor acte normative cu un continut superior celor anterioare. *rin rolul sau teoretic!explicativ,il poate a uta pe ligiuitor in adoptarea legislatiei cu toate ca nu e recunoscut doctrinei rolul de initiator legislative. Doctrina il a uta inclusive pe practician in procesul de creare si explicare a dreptului.

3. *ractica udiciara si precedentul udiciar. *ractica udiciara este alcatuita din totalitatea .otararilor pronuntate de instantele de udecata de toate gradele. $olul urisprudentei este acela de a interpreta si aplica legea in cazuri concrete. &ctivitatea udecatorului e guvernata de 2 principii : 1. 'udecatorul pronunta solutii doar pentru cauza in speta neavand dreptul sa stabileasca dispozitii generale. 2. (n udecator nu e legat de o .otarare udecatoreasca pronuntata intr!o cauza similara de un alt udecator. )n sistemul nostru de drept, urisprudenta nu are un rol creator,motiv pentru care nici nu poate fi considerate izvor formal de drept. De la aceasta regula avem doua exceptii : 1. Deciziile pronuntate de ).C.C.' in cazul promovarii recursului in interesul legal,).C.C.' are inclusive rolul de a fixa urisprudenta,de a impune aplicarea unitara a legii de catre toate instantele de udecata. 0a promovarea recursului in interesul legii,se a unge atunci cand instantele de udecata diferite ofera o solutionare diferita c.estiunilor de drept,solutii pronuntate de ).C.C.' ,urmare a promovarii unui astfel de recurs solutionate intr!o decizie va avea in vedere exclusive c.estiunile de drept,nu solutionarea pe fond a cauzei. Decizia ).C.C.' se va publica in %.# si va devein obligatorie pentru viitor, interpretarea data c.estiunilor de drep, respectiv de catre ).C.C.' ,de catre oricare alta instanta de udecata. &ceste solutionari interpretative ale ).C.C.' sunt invocate uneori in sistemul nostru de drept coprecedente uridice. 2. Deciziile pronuntate de curtea constitutionala a $omaniei ,in special cele prin care C.C se pronunta asupra constitutionalitatii unor acte normative fiind vorba de regula de legi si ordonante,C.C se pronunta prin acceptarea deciziei pe c.estiuni de drept ,anume de constitutionalitate rezolvand cauza pe fond. Si deciziile C.C se publica in %.# ,moment de la care

devin obligatorii pe viitor sa produca efecte uridice erga omnes -pt toti/ Si aceste decizii pot fi invocate ca precedente udiciare,in principal Curtea *utandu!se pronunta o singura data asupra unor anumite probleme de drept. )n dreptul roman,precum si in dreptul medieval,rolul urisprudentei a fost unul crescut ,procesul de decodificare ducand la restrangerea din ce in ce mai mult a rolului urisprudentei ca izvor formal de drept in sistemul romano!german,spre deosebire de sistemul anglo!saxon , urisprudenta este considerate principalul izvor formal de drept, udecatorului fiindu!) recunoscut rolul de creator de norma uridica.

2.

Contractul normativ

Contractul este acordul dintre doua sau mai multe personae inc.eiat cu scopul de a construi sau stinge intre aceste persoane un raport uridic. )n acceptiunea codului civil,contractul este de regula un act cu caracter individual care stabileste drepturile si obligatiile unor subiecte prHcis determinate. )n cazul in care contractul nu vizeaza un raport uridic concret ci stabileste urmarea acordului dintre doua sau mai multe parti o regula generala de pe care se vor conduce acele parti,acesta poate fi socotit ca find un contract cu caracter normative avand valoare de izvor formal de drept. Contractul normativ a avut un rol deosebit de important in +vul %ediu,cand astfel de contracte erau inc.eiate intre feudali si comunitatile aflate pe propriile feude,intre diferite clase si monar.i,ulterior aceste contracte normative au contribuit la formarea confederatiilor de state si c.iar a unor federatii. )n prezent,astfel de contracte normative intalnim in dreptul constitutional,federatiile si confederatiile de state organizandu!se si functionand in baza unor astfel de contracte,in dreptul muncii,unde contractul normative se prezinta sub forma contractelor collective de munca si in dreptul international public. 9. &ctul normative )n sistemul romanesc este cel mai important izvor formal de drept. Daca in #rientul &ntic rolul sau era unul crescut - primele legiuiri/ ,iar la romani legea reprezenta acordul dintre magistrate si popor ,fiind necesara ulterior aprobarea sau ratificarea acestora de catre senat,pierderea legislatiei de catre popor va determina pierderea actului normative, rolul sau fiind luat de obicei de urisprudenta. Centralizarea vietii economice si uridice si formarea statelor centraliste a revigorat rolul actului normative putand fi amintite : Codul penal Carolina - 3ermania 1932/, Codul maritime francez, Codul commercial francez -sec 17)))/ ,$egulamente organice -1>>1/, Codul civil roman -1>:9/. &ctul normative poate fi definit ca fiind acel izvor formal de drept,creat de organe ale puterii legislative investite cu competenta normative,acte ce cuprind norme uridice

obligatorii si generale ale caror scop poate fi realizat la nevoie prin forta coercitiva a statului. *rin intermediul actului normative se confera sistemului uridic securitate si stabilitate. &ctele normative cunosc o ierar.ie care are care are la baza ierar.ia organizarii de la care provine si implicit forta uridica obligatorie. 8orta uridica a actelor normative,locul essential este detinut de lege,lege care in conformitate cu prevederile constitutiei -art :1=3/ este emisa de parlamentul romaniei,unica autoritate legiuitoare a tarii. )n functie de domeniul in care se adopta,precum si de prevederile de adoptare ,legea se clasifica in : ! 0egi constitutionale J legi ordinare -art =3/ ! 0egi organice #rdonantele guvernului -art 1@>,119/ sunt expresia delegarii legislative avand aceeasi forta uridical cu cea a legilor. Decretele emise de presedintele $omaniei =acestea sunt in ma oritatea lor acte cu caracter individual,nu normative neavand caracterul de izvor formal de drept. Daca legea are intotdeauna un caracter normative avand o competenta legala primara si originara. Decretele,ordinele,instructiunile emise de ministri sau de conducatorii altor organe,ale administratiilor de stat sau cat priveste ordinele emise de prefecti,.otararile emise de consiliile udetene si cele locale,dispozitii emise de presedintele consiliilor udetene si primarF,toate au atat caracter normativ cat si individual. *onderea celor cu caracter normativ scade pe parcurs ce ne apropiem de autoritatile administrative publice locale. <otararile de govern -art. 1@>/ sunt emise de govern pentru organizarea exercitarii legilor,sunt semnate de primul ministru si contrasemnate de ministrii care au obligatia punerii lor in executare. %a oritatea .otararilor de govern sunt acte normative. )n general actele normative emise de autoritatile centrale trebuies puse in %.# al $o pentru a putea intra in vigoare.