RSIM25 06 2011VelPitar

BENEFICIAR: SC VEL PITAR SA
Complex de panificatie Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Acord de mediu rAport lA studiu de evAluAreA A impActului AsuprA mediului

Complex de panifiCatie BuCuresti, seCtor 4, str. drumul dealul floreni, nr. 75-87
elABorAtor:
sc KvB ecoNomic sA Strada Vulturilor nr.35, Sector 3, Bucuresti
BeNeFiciAr:
s.c. vel pitAr s.A. Str. Timis nr. 22, parter, biroul nr. 1 Ramnicu Valcea, judetul Valcea,
IUNIE 2011
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA Bucureti Str.Vulturilor, nr.35, Sector 3, Bucureti Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro Filiala Cluj Napoca Str.Emil Racovi, nr.25, Cluj Tel. / Fax: 0264.411.894; E-mail: office.cluj@kvb.ro
Cod proiect Denumire
PRM 172 RIM / 262 / 08.10.2009 ELABORAREA RAPORTULUI LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI IN VEDEREA OBTINERII ACORDULUI DE MEDIU PENTRU INVESTITIA COMPLEX DE PANIFICATIE
Beneficiar Data
SC VEL PITAR SA IUNIE 2011 Titularul proiectului confirma si isi asuma intreaga raspundere pentru datele de baza puse la dispozitia elaboratorului.
LISTA DE SEMNATURI
SC KVB ECONOMIC SA
Director Departament Mediu
drd.ing. Tatiana Dimache
Elaborat: Verificat:
ing. Daniela Purcoi ing. Georgel Petrea
Aprobat:
drd. ing. Tatiana Dimache
CUPRINS A. A.1. A.2. A.3. A.4. A.4.1. A.4.2. INFORMATII GENERALE................................................................................................................................ 7 Titularul proiectului ........................................................................................................................................... 7 Informatii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului ...................................... 7 Denumirea proiectului ....................................................................................................................................... 7 Descrierea proiectului........................................................................................................................................ 7 Constructii pe amplasament ............................................................................................................................... 8 Acces auto Complex de panificatie ..................................................................................................................... 9
A.4.2.1. Drumul Dealul Floreni....................................................................................................................................... 9 A.4.2.2. Accese carosabile in incinta ............................................................................................................................. 10 A.4.3. Structura constructiva ...................................................................................................................................... 11
A.4.3.1. Cladirea de productie + depozitare, birouri - P+1E+2E partiale...................................................................... 11 A.4.3.1.1. Obiecte in incinta ............................................................................................................................................. 11 A.4.3.2. Statie gaz metan ............................................................................................................................................... 14 A.4.3.3. Constructie acces poarta .................................................................................................................................. 14 A.4.3.4. Anexa tehnica .................................................................................................................................................. 14 A.4.3.5. Finisaje............................................................................................................................................................ 15 A.4.3.5.1. Finisaje exterioare ........................................................................................................................................... 15 A.4.3.5.2. Finisaje interioare (pardoseli, pereti, plafoane) ................................................................................................ 15 A.4.3.6. Sistem constructiv rezistenta .......................................................................................................................... 16 A.4.3.6.1. Principii generale de alcatuire structurala ....................................................................................................... 16 A.4.4. Descrierea etapelor proiectului (constructie, functionare, demontare/dezafectare/inchidere/postinchidere ........ 17
A.4.4.1. Etapa de constructie......................................................................................................................................... 17 A.4.5. Etapa de functionare si dezafectare .................................................................................................................. 17
A.5. Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite in scopul producerii energiei necesare asigurarii productiei........................................................................................................................................................ 17 A.5.1.1. Gama de produse obtinute ................................................................................................................................ 19 A.6. A.7. A.7.1. A.7.2. A.7.3. A.7.4. A.7.5. A.8. ele Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice ............................................................. 20 Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul................................................................... 20 Sursele de zgomot si vibratii in perioada de executie ........................................................................................ 20 Masuri si echipamente de protectie impotriva zgomotului si vibratiilor in timpul executiei ................................ 22 Sursele de zgomot si vibratii in perioada de exploatare ..................................................................................... 22 Masuri si echipamente de protectie impotriva zgomotului si vibratiilor in timpul exploatarii ............................. 22 Alte surse de poluare ........................................................................................................................................ 23 Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea motivului alegerii uneia dintre 25
A.9.
Localizarea geografica si administrativa a amplasamentului pentru alternativele de proiect ............................. 25
A.10. Informatii despre documentele / reglementarile existente privind planificarea / amenajarea teritoriala in zona amplasamentului proiectului............................................................................................................................................ 25 A.11. A.11.1. A.11.2. Informatii despre modalitatile propuse pentru conectarea la infrastructura existenta ........................................ 26 Alimentarea cu apa si canalizarea .................................................................................................................... 26 Evacuarea apelor uzate .................................................................................................................................... 26
A.11.2.1. Ape uzate menajere .......................................................................................................................................... 27 A.11.2.2. Ape pluviale ..................................................................................................................................................... 27 A.11.3. A.11.4. B. B.1. B.1.1. B.1.2. B.2. B.2.1. B.2.1. B.2.1. B.2.1. B.2.2. B.2.1. B.2.1. B.2.1. B.2.1. B.2.2. B.2.3. C. D. D.1. D.1.1. D.2. D.2.1. D.2.2. D.3. Alimentarea cu energie electrica ...................................................................................................................... 27 Alimentarea cu gaz natural .............................................................................................................................. 27 PROCESE TEHNOLOGICE ............................................................................................................................ 28 Procese tehnologice de productie ..................................................................................................................... 28 Aprovizionarea cu materii prime, materiale auxiliare, ambalaje si depozitarea acestora ................................... 28 Pregatire materii prime, materiale auxiliare, materiale de ambalare ................................................................ 29 Descrierea detaliata a fazelor procesului tehnologic......................................................................................... 29 Fabricare paine proaspata, paine ambalata ..................................................................................................... 29 Fabricare paine toast, paine feliata si ambalata - linia Gostol .......................................................................... 31 Fabricare specialitati de panificatie - linia Mecatherm .................................................................................... 32 Fabricare produse tip sponge - linia Polin........................................................................................................ 34 Fabricare fursecuri - linia Polin....................................................................................................................... 34 Fabricare cozonaci linia Canol ..................................................................................................................... 36 Fabricare covrigi - linia Fritsch ....................................................................................................................... 37 Fabricare produse de patiserie - linia patiserie congelata............................................................................... 38 Depozitare produse .......................................................................................................................................... 39 Date despre centrala termica............................................................................................................................ 39 Parcul auto al Complexului de panificatie ........................................................................................................ 40 ACTIVITATI DE DEZAFECTARE ................................................................................................................. 42 DESEURI ........................................................................................................................................................... 42 Gestionarea deseurilor in perioada de executie ................................................................................................ 42 Deseuri toxice si periculoase ............................................................................................................................ 43 Gestionarea deseurilor in perioada de exploatare............................................................................................. 44 Panificatie ....................................................................................................................................................... 44 Patiserie .......................................................................................................................................................... 45 Gospodarirea substantelor toxice si periculoase ............................................................................................... 46
E. IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA .................................................................................................................................................................. 47 E.1. Apa .................................................................................................................................................................. 47
E.1.1. E.1.2. E.1.3. E.1.4. E.1.5. E.1.6.
Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului ................................................................................................ 47 Apa de suprafata .............................................................................................................................................. 52 Descrierea surselor de alimentare cu apa ......................................................................................................... 52 Zone de protectie in jurul forajelor ................................................................................................................... 53 Alimentarea cu apa pentru combaterea incendiilor ........................................................................................... 54 Managementul apelor uzate.............................................................................................................................. 56
E.1.6.1. Ape uzate menajere .......................................................................................................................................... 56 E.1.6.2. Ape pluviale ..................................................................................................................................................... 56 E.1.6.3. Generarea apelor uzate .................................................................................................................................... 56 E.1.6.4. Managementul apelor pluviale ......................................................................................................................... 61 E.1.7. Prognozarea impactului asupra apelor ............................................................................................................. 61
E.1.7.1. Impactul produs in perioada de executie ........................................................................................................... 61 E.1.7.2. Impactul produs in perioada de functionare...................................................................................................... 61 E.1.7.3. Afectarea ecosistemelor acvatice si a folosintelor de apa .................................................................................. 62 E.1.8. Masuri de diminuare a impactului .................................................................................................................... 62
E.1.8.1. In perioada de executie .................................................................................................................................... 62 E.1.8.2. In perioada de functionare ............................................................................................................................... 62 E.2. E.2.1. Aerul................................................................................................................................................................ 63 Date generale .................................................................................................................................................. 63
E.2.1.1. Clima............................................................................................................................................................... 63 E.2.1.2. Temperatura aerului ........................................................................................................................................ 63 E.2.1.3. Temperatura solului ......................................................................................................................................... 64 E.2.1.4. Inghetul ........................................................................................................................................................... 64 E.2.1.5. Umezeala relativa a aerului ............................................................................................................................. 64 E.2.1.6. Ceata ............................................................................................................................................................... 64 E.2.1.7. Nebulozitatea ................................................................................................................................................... 65 E.2.1.8. Precipitatiile atmosferice ................................................................................................................................. 65 E.2.1.9. Stratul de zapada ............................................................................................................................................. 65 E.2.1.10. Regimul vanturilor ........................................................................................................................................... 65 E.2.2. Surse de poluanti in perioada de executie ......................................................................................................... 66
E.2.2.1. Masuri de diminuare a impactului in perioada de executie................................................................................ 67 E.2.3. E.3. E.3.1. E.3.2. Surse de poluanti in perioada de functionare a Complexului de panificatie ....................................................... 68 Studiu privind dispersia in aer a poluantilor ..................................................................................................... 79 Particularitatile poluantilor emisi .................................................................................................................... 79 Factori principali care influenteaza dispersia in aer a poluantilor .................................................................... 79
E.3.2.1. Parametrii meteorologici ................................................................................................................................. 79 E.3.2.2. Rugozitatea terenului ....................................................................................................................................... 79 E.3.3. Particularitati privind sursele de emisie ........................................................................................................... 79
E.3.4. Calcule de prognoza privind zonele de depasire/nedepasire a concentratiilor max.admise (CMA) STAS 12574/87 in aerul din zonele protejate ............................................................................................................................................ 80 E.3.4.1. Model matematic de calcul ............................................................................................................................... 80 E.3.4.1.1. Variante de calcul ............................................................................................................................................ 80 E.3.4.1.2. Date de calcul .................................................................................................................................................. 80 E.4. E.4.1. E.4.2. E.4.3. Solul si a subsolul ............................................................................................................................................ 82 Incadrarea seismologica a zonei amplasamentului ........................................................................................... 82 Consideratii geologice ..................................................................................................................................... 83 Surse de poluanti pentru sol si subsol ............................................................................................................... 86
E.4.3.1. In perioada de executie .................................................................................................................................... 86 E.4.3.2. In perioada de exploatare................................................................................................................................. 87 E.4.4. Prognozarea impactului in perioada de executie ............................................................................................... 88
E.4.4.1. Masuri de diminuare a impactului asupra solului in perioada de executie ......................................................... 89 E.4.4.2. Masuri de diminuare a impactului in perioada de exploatare ............................................................................ 90 E.5. Peisajul............................................................................................................................................................ 91
E.5.1.1. Impactul prognozat asupra peisajului in perioada de executie........................................................................... 91 E.5.2. E.6. E.6.1. E.7. F. G. G.1. G.1.1. G.2. H. I. J. K. Masuri de diminuare a impactului asupra peisajului......................................................................................... 92 Flora si fauna .................................................................................................................................................. 92 Vegetatia in zona ............................................................................................................................................. 92 Mediul social si economic ................................................................................................................................ 94 ANALIZA ALTERNATIVELOR ..................................................................................................................... 94 MONITORIZAREA .......................................................................................................................................... 94 Monitorizarea calitatii apelor........................................................................................................................... 94 Programul de monitorizare a apei din foraje .................................................................................................... 95 Monitorizarea periodica a emisiilor in aer........................................................................................................ 96 SITUATII DE RISC........................................................................................................................................... 98 DESCRIEREA DIFICULTATILOR................................................................................................................. 99 REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC....................................................................................................... 99 DOCUMENTE ANEXATE ............................................................................................................................. 101
A.
INFORMATII GENERALE
SC VEL PITAR SA urmeza sa PANIFICATIE la standarde europene. realizeze investitia ,,COMPLEX DE
Prezentul Raport la Studiul de evaluare a impactului a fost realizat in conformitate cu prevederile HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului, ale Ordinului MMP nr. 135/2010, privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private si ale Ordinului MAPM nr. 863/2002, privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii - cadru de evaluare a impactului asupra mediului.
A.1.
TITULARUL PROIECTULUI SC VEL PITAR SA Sediul social: Ramnicu Valcea, judetul Valcea, str. Timis nr. 22, parter, biroul nr.1.
A.2.
INFORMATII DESPRE AUTORUL ATESTAT AL STUDIULUI DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI SC KVB ECONOMIC SA Autorul atestat al studiului de evaluare a impactului este: SC KVB ECONOMIC SA, cu urmatoarele date de identificare: Adresa sediului principal: Str. Vulturilor, nr. 35, sector 3, Bucuresti Tel: 021/326.83.31, Fax: 021/320.83.31 SC KVB ECONOMIC SA este certificata de catre Ministerul Mediului, dupa ultima procedura de atestare, incepand cu noiembrie 2009, pentru intocmirea studiilor pentru protectia mediului, concretizate in: raport de mediu (RM), raport privind impactul asupra mediului (RIM), bilant de mediu (BM), raport de amplasament (RA), raport de securitate (RS) si studiu de evaluare adecvata (EA), fiind inscrisa in Registrul national al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia 82 (v. Anexa Certificat de atestare).
A.3.
DENUMIREA PROIECTULUI ,,COMPLEX DE PANIFICATIE amplasat in Bucuresti, Sector 4, Str. Drumul Dealul Floreni nr. 75-87.
A.4.
DESCRIEREA PROIECTULUI S-a propus realizarea unui COMPLEX DE PANIFICATIE, ce va fi amplasat in Bucuresti, sector 4, strada Drumul Floreni nr. 75-87. Dotarea unitatii se va face
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA Bucureti Str.Vulturilor, nr.35, Sector 3, Bucureti Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro Filiala Cluj Napoca 7 Str.Emil Racovi, nr.25, Cluj Tel. / Fax: 0264.411.894; E-mail: office.cluj@kvb.ro
cu utilaje de la firme de profil din U.E. ce vor corespunde legislatiei in vigoare in tara si normelor UE. Terenul pe care se va dezvolta investitia are o suprafata de 40369,63 mp si este proprietatea S.C. VEL PITAR S.A. Suprafata totala a terenului a fost obtinuta prin comasarea unui numar de 7 proprietati de tinute de S.C. VEL PITAR S.A. in baza Actului de alipire autentificat sub nr. 111/04.02.2008 de BNP Mihaela Ruxandra Briscan. Corpul de proprietate cu suprafata de 40370 mp (40369,63 mp conform masuratorilor cadastrale) rezultat prin alipirea celor 7 terenuri i s-a atribuit numarul cadastral unic 9544. Extrasul de carte funciara are nr. 60614/14.02.2008. Accesul in incinta analizata se va face din circulatiile existente, mentinute si modernizate la profil de artere de gradul II drumul Dealul Floreni si De 911. In cadrul Complexului de panificatie se vor produce urmatoarele produse de panificatie ce vor fi comercializate ulterior: paine proaspata, paine ambalata, specialitati de panificatie, covrigi, produse tip sponge, cozonaci, produse de patiserie. Bilantul suprafetei totale studiate este urmatorul:
S totala teren =40369,63mp; S construita =10810,00mp; S circulatii =15229,00mp; S spatii verzi =13395,00mp (33 % din suprafata totala); POT =42%; CUT = 1,04. In ceea ce priveste valoarea investitiei, aceasta a fost estima la 80 000 000 lei.
A.4.1.
Constructii pe amplasament COMPLEXUL DE PANIFICATIE va fi compus, in principal, dintr-o cladire de mari dimensiuni, tip hala industriala, cu regimul de inaltime - P+1E+2E partial, ce va avea in componenta functiunile de productie produse panificatie, depozitare materie prima si produse finite, vestiare, arhiva, spatii tehnice, birouri administrative. Pe langa aceasta cladire, in incinta vor fi amplasate cladirea acces poarta si anexa tehnica.
Constructiile pentru utilitati vor fi amplasate subteran: rezervor apa menajera, rezervor apa incendiu, puturi forate+camera pompe, statie epurare+statie degresare ape pluviale. Incinta este prevazuta cu platforme, parcari pentru autoutilitare si autoturisme, spatii verzi, pod bascula pentru camioane si platforma spalare camioane. Accesul in incinta este asigurat de drumul Dealul Floreni care, in prima etapa a realizarii investitiei va fi amenajat cu doua benzi de circulatie. In etapa a doua se va realiza amenajarea drumului De911 si legatura acestuia cu drumul Dealul Floreni. Avand in vedere ca in partea de vest terenul analizat este marginit de o cale ferata industriala, in a doua etapa a fost propusa realizarea racordului cu aceasta. Incinta este imprejmuita cu gard din panouri din plasa de sarma montate pe stalpi metalici, cu soclu de beton si dotata cu poarta industrial automatizata, glisanta si bariera automata de acces. Se vor realiza urmatoarele constructii:
Cladire productie, depozitare, birouri - P+1E+2E partial Sc =10458,00mp (Sc desfasurat Cladire P+1E+1E partial=22680,00mp); Statie gaze - platforma beton S=8,00mp; Constructie acces poarta, cabina poarta - Sc = 48,0mp, Sc=7,50mp; Anexa tehnica P+2E - Sc = 50,0mp; Scd=150,00mp; Platforma silozuri - Sc = 217,00mp Platforma betonata; Platforma generator - Sc=30,00mp - Platforma betonata; Statie epurare+statie degresare ape pluviale Sc = 21,20mp - constructie subterana; Rezervor apa incendiu 350mc + Put forat 1+camera pompe 2 - Sc=114,25 mp - constructie subterana; Put forat 2 + camera pompe 2 - Sc=53,75mp - constructie subterana; Rezervor apa menajera 300mc + Camera pompe S=121,25mp; Racord calea ferata din zona; Platforma depozitare deseuri S=30,00mp.
A.4.2. A.4.2.1.
Acces auto Complex de panificatie Drumul Dealul Floreni In prima etapa se prevede realizarea Drumului Dealul Floreni la profil transversal de drum de categoria a III-a, cu pastrarea axului pentru viitoarea artera de strada cu profil transversal de 24 m, conform PUZ, astfel:

partea carosabila de 7,0 m, cu o banda de circulatie pe sens; acostamente de 1,0 m, pe ambele parti ale drumului;
santuri dalate pentru colectarea si evacuarea apelor pluviale, pe ambele parti ale drumului; trotuar pietonal pe partea dreapta a drumului. Sistemul rutier carosabil se prevede cu imbracaminte din mixturi asfaltice.
A fost propusa amenajarea intersectiei dintre soseaua Berceni si drumul Dealul Floreni modernizat, cu benzi suplimentare pentru relatiile de stanga. Extinderea partii carosabile a soselei Berceni se prevede a se executa cu acelasi sistem rutier. A.4.2.2. Accese carosabile in incinta Accesul in incinta se realizeaza din Drumul Dealul Floreni, pe un carosabil cu latimea de 7,00 m paralel cu laturile de vest ale edificabilelor. Distanta dintre carosabil si limita de vest a proprietatii este de 9,50 m. Pe limita de sud a lotului, cu iesire la De 911, se prevede o a doua iesire din incinta care va deveni functionala dupa modernizarea drumului. In lungul laturii de est a incintei se prevede o artera de circulatie cu latimea carosabilului de 5,0 m, amplasata la 1,00 m de gardul incintei. Distanta de 1,00 m dintre limita de proprietate si platforma circulabila va fi amenajata ca spatiu verde. Arterele de circulatie longitudinale comunica prin artere de circulatie transversale de legatura intre zone. Sistemul rutier carosabil pentru arterele de circulatie si pentru platformele adiacente Unitatii de panificatie va fi realizat cu imbracaminte din beton de ciment, astfel: 20 cm BcR 4; hartie Kraft; 2 cm nisip; 20 cm piatra sparta amestec optimal; 30 cm balast. In interiorul incintei sunt prevazute parcaje atat pentru utilajele de transport a S.C. Vel Pitar S.A. (compusa din 80 de autoutilitare de 3,5 tone), cat si pentru autovehiculele angajatilor si vizitatorilor.
Parcajele au fost pozitionate perpendicular, de o parte si de cealalta a arterei principale de circulatie din incinta. Se va asigura un numar de 82 de locuri de parcare in incinta cu dimensiunile de 3,00m x 6,50 m pentru autoutilitarele proprii si un numar de 150 de locuri de parcare cu dimensiunile de 2,5 m x 5,00 m, pentru autoturismele angajatilor si vizitatorilor.
A.4.3. A.4.3.1.
Structura constructiva Cladirea de productie + depozitare, birouri - P+1E+2E partiale Fluxul tehnologic din cadrul cladirii de productie este structurat pe doua nivele, cu 9 linii tehnologice, care produc paine proaspata, paine ambalata, specialitati de panificatie, covrigi, produse tip sponge, cozonaci, produse de patiserie. De asemenea, in cadrul cladirii de productie se gasesc si spatiile de depozitare (silozuri, magazii, camere frigorifice). Cladira are in componenta 3 tronsoane:

Compartiment 1- hala productie; Compartiment 2- depozit materie prima, vestiare, birouri, laborator; Compartiment 3 - depozite produse finite, birouri.
A.4.3.1.1.
Obiecte in incinta Compartiment 1 - hala de productie Parter Etaj 1 Etaj 2 Hala productie S =1637,89mp+1272,91mp+1114,25mp+116,35mp Spatiu tehnic S = 65,05mp+110,94mp+80,20mp Vestiare, grupuri sanitare personal Spalatorie utilaje S = 68,59mp Centrala termica S =113,58mp Spatiu productie S = 1788,49mp+763,70mp+1471,24mp Spalatorie utilaje S = 85,10mp Platforma utilaje S = 514,64mp Sala conferinte S = 123,10mp Depozit paleti S = 65,56mp Sas ambalare congelate S = 51,06mp Cuptoare rotative S = 143,10mp Arhiva S = 127,59mp+163,52mp Spatiu tehnic S = 129,55mp (cota +4,00m) Grupuri sanitare
Birouri S = 114,31mp Compartiment 2 - depozit materie prima, vestiare, birouri, laborator Parter Depozit marfa S = 452,46mp Sala de mese S = 49,04mp+174,14mp
Etaj 1 Etaj 2
Bucatarie S = 102,36mp Oficiu S = 23,56mp Hol primire marfa S = 85,30mp Silozuri Trevira S = 153,18mp (6 bucati cu o capacitate de inmagazinare de 7 tone fiecare) Statie de microdozare S = 47,65mp Depozit materiale de origine animala S = 41,89mp Depozit margarina S = 84,48mp Depozit drojdie S = 83,49mp Depozit drojdie lichida S = 19,18mp+22,04mp Hol distributie marfa S = 120,71mp Hol curat S = 55,87mp Sas materii prime S = 20,79mp Hol acces birouri S = 21,68mp Hol acces vestiare S = 20,74mp Scari S = 33,21mp+18,89mp+25,76mp Grupuri sanitare Portar S = 13,32mp Laborator S = 49,21mp+308,47mp Atelier S = 48,80mp Depozit produse cercetate S = 35,39mp Camera contraprobe S = 96,53mp Depozit receptie probe S = 13,33mp Produs finit S = 42,00mp Materie prima S = 21,02mp Depozit S = 15,85mp+10,81mp+9,37mp Citiri rezultate S = 11,64mp Materiale sterile S = 22,14mp Camera medii cultura S = 20,11mp Probe si insamantari S = 45,11mp Depozit produse controlate S = 12,11mp Vestiare, grupuri sanitare Scari S = 37,75mp+27,80mp Birouri S = 32,96mp+47,46mp+31,97mp+29,44mp+277,35mp+29,07mp Secretariat S = 25,48mp Oficiu S = 33,61mp
Sala sedinte S = 33,43mp Hol S = 27,81mp Scara S = 28,49mp+22,29mp Grupuri sanitare Compartiment 3 Parter Etaj 1 Etaj 2 Depozit produse finite clasic S = 1864,49mp Depozit ambalaje S = 270,94mp Boxa 1, 2 S = 2 x 88,72mp Evacuare rebuturi de ambalaje S = 22,20mp Depozit rebuturi ambalaje S = 21,04mp Sas incarcare congelate S = 41,77mp Depozit navete curate S = 348,15mp Spalare navete S = 95,00mp Depozit navete murdare S =147,12mp Depozit rebuturi S = 74,94mp Birou S = 78,64mp Soferi S = 34,42mp Casierie, facturare S = 13,03mp+36,96mp+10,65mp Birouri S = 222,31mp+30,17mp Arhiva S = 7,58mp Scara Oficiu S = 8,80mp Grupuri sanitare Depozit produs finit S = 1590,77mp Depozit ambalaje S = 430,88mp Depozit congelate S = 497,21mp
Birouri S = 36,74 mp + 3 x 25,68 mp + 27,50 mp + 180,38 mp + 127,77 mp + 27,37 mp + 25,81 mp + 24,80 mp + 56,25 mp Arhiva S = 21,17mp Scara Oficiu S = 14,50mp Grupuri sanitare Depozit S = 19,18mp Scarile sunt de beton armat in doua rampe drepte, cu exceptia scarii de evacuare dintre axele 2-4, axul K care este metalica, vopsita cu vopsea termospumanta.
Toate rampele de incarcare sunt dotate cu sistem de andocare tip Hrmann. Nota : cota 0,00 a incintei este considerata a fi cota pardoselii finite a parterului din Unitatea de Panificatie - H maxim (impusa prin P.U.Z.) 15 m; (la coama fata de cota terenului amenajat). Constructia nu are subsol. A.4.3.2. Statie gaz metan Statia de gaz metan va fi amplasata in zona de nord a terenului, pe limita de proprietate si consta intr-un post de reducere - reglare a presiunii amplasat pe o platforma de beton. Amplasarea s-a facut tinand cont de zona de protectie fata de drum, racordul CF si cladirea de acces poarta. A.4.3.3. Constructie acces poarta Constructia acces poarta va fi amplasata pe latura Nord-Vest a proprietatii si are dimensiunile in plan 8,0 x 6,0 mp, pentru etapa a I-a de realizare a investitiei. Constructia are un spatiu acoperit pentru acces personal, dotat cu turnicheti, doua camere, grup sanitar si spatiu pentru vestiar. Structura cladirii este metalica, iar peretii de inchidere si invelitoare sunt din panouri termoizolante cu spuma poliuretanica si tamplarie din PVC cu geam termoizolant. Cabina poarta este prefabricata. A.4.3.4. Anexa tehnica Anexa tehnica este amplasata pe latura sud a proprietatii, are dimensiunile in plan 10,0 x 5,0 m, regim de inaltime P+2E. Constructia are functiunea de spalatorie la parter si magazii la etaje. Structura este realizata din fundatii continue si cadre de beton armat, inchideri din zidarie de caramida cu goluri, de 30 cm grosime si tamplarie de PVC cu geam termoizolant. Invelitoarea este in terasa, termohidroizolata, iar scurgerea apelor pluviale se realizeaza prin intermediul jgheaburilor si burlanelor. Legatura pe verticala intre nivele este asigurata de o scara de beton armat in doua rampe. Celelalte dotari din incinta - separator produse petroliere ape pluviale, Rezervor apa menajera 300 mc+camera pompe, Rezervor apa incendiu 350 mc+put forat + camera pompe 2, put forat + camera pompe 1 sunt constructii subterane, realizate din beton armat, amplasate pe spatiile verzi astfel incat traseele conductelor sa fie cat mai scurte.
A.4.3.5. A.4.3.5.1.
Finisaje Finisaje exterioare Pentru Unitatea de Panificatie se vor utiliza pereti de inchidere din panouri termoizolante cu spuma poliuretanica, tip sandwich de 1,00 m latime, cu imbinare ascunsa, asezate vertical. Invelitoarea este realizata din panouri termoizolante cu spuma poliuretanica, asezate pe ferme de lemn. Peretii din zidarie sunt termoizolati si finisati cu tencuiala decorative. La soclu a fost prevazuta tencuiala impermeabila cu similipiatra. Constructia acces poarta are peretii de inchidere si invelitoarea din panouri termoizolante cu spuma poliuretanica si tamplarie de PVC cu geam termoizolant. Anexa tehnica are peretii exterior placati cu termosistem si tencuieli decorative. Constructiile subterane au peretii de beton hidroizolati la exterior cu vopsitorii cu solutii tip xypex.
A.4.3.5.2.
Finisaje interioare (pardoseli, pereti, plafoane) Finisajele interioare se vor executa in functie de spatiile rezultate avand in vedere nivelul de confort dorit de catre beneficiar si legislatia in vigoare privind functiunile aferente. Pardoseli In spatiile de productie, depozitare, circulatii au fost prevazute pardoseli elicopterizate cu strat de uzura cu cuart, iar plintele au suprafata curba pentru a usura igienizarea incaperilor.
De altfel, plintele curbe au fost prevazute in toate spatiile, indiferent de functiune. In birouri si sala de mese s-au prevazut pardoseli din PVC. In birourile de conducere, secretariat, sali de sedinta (etaj cota +9,12m), sala conferinte (cota +4,00m, axele 5-8, A-C) pardoselile sunt din mocheta de trafic mediu. In vestiare, grupuri sanitare, dusuri se vor utiliza pardoseli din PVC. Pentru zona de acces in birouri si personalul de conducere scari si podest s-a prevazut pardoseala din placi de granit antiderapant si balustrade de inox. Compartimentarile interioare in zona birourilor sunt din gips carton, iar plafoanele false, sustinute de o structura metalica de tip casetat sunt de asemenea din gips carton. In aceste spatii peretii sunt tratati cu vopsele lavabile. Grupurile sanitare aferente birourilor au peretii placati cu faianta h=2,00m.
In spatiile de productie, depozitare si laboratoare sunt compartimentari interioare usoare din panouri termoizolante de tip sandwich (termoizolatie spuma poliuretanica). Peretii de compartimentare ai scarilor, zidurile rezistente la foc si zidurile antifoc sunt realizate din caramida plina cu grosimea de 25cm, tencuite si vopsite epoxidic. De asemenea stalpii, grinzile si planseele de beton sunt vopsite cu vopsea epoxidica. Fermele de lemn sunt ignifugate cu vopsea termospumanta Unitherm. Tamplarii Usile si ferestrele exterioare s-au dimensionat si pozitionat in functie de spatiile rezultate si in directa legatura cu gradul de iluminare impus de legislatia in vigoare in spatii de productie si in functie de cerintele Beneficiarului.
Tamplaria este din profile de PVC cu geam termorezistent si rupere de punte termica. Tamplaria interioara este din PVC la birouri, grupuri sanitare, sala de mese, sali de sedinta, birouri conducere, sala conferinte. Usile scarilor, cailor de evacuare precum si cele care delimiteaza incaperi cu categorii de pericol la incendiu diferite au usi pline antifoc, respectiv rezistente la foc. A.4.3.6. A.4.3.6.1. Sistem constructiv rezistenta Principii generale de alcatuire structurala Solutia dezvoltata in proiect este realizata din urmatoarele componente:
fundatii izolate tip pahar, monolite sau prefabricate cu grinzi de soclu pe perimetru structurii; stalpi prefabricati de dimensiuni 80 cm x 80 cm la interax de 8 m si 9 m, la nivelul planseelor intermediare, grinzi prefabricate din beton armat de 60 cm latime si 90 cm inaltime, cu monolitizarea nodurilor si suprabetonarea grinzilor la fata locului; placi intermediare prefabricate de beton armat tip predale cu suprabetonare la fata locului, de grosimi 25 cm si 30 cm; grinzi principale de acoperis din lemn lamelar tip Glulam (GL24h) cu inaltime variabila de dimensiuni 20 cm latime cu inaltimea de 90 cm - pe reazem si 200 cm - la coama; pane de acoperis din lemn lamelar tip Glulam (GL24h) de 14 cm latime cu inaltimea de 30 cm; sistem de contravantuiri in planul acoperisului alcatuit din tiranti metalici 25; invelitoarea prevazuta este de tip "sandwich" cu tabla cutata; fatadele sunt alcatuite dintr-un sistem compozit tabla cutata de tip "sandwich" cu profile metalice din teava patrata;
betonul folosit in infrastructura este de clasa C20/25 iar cel folosit in suprastructura este de clasa C30/37. Conform HGR 766/1997- care aproba regulamentele privind calitatea in constructii anexa 3, obiectivul se incadreaza la constructiile cu categorie de importanta C (normala), clasa III de importanta.
A.4.4.
Descrierea etapelor proiectului (constructie, demontare/dezafectare/inchidere/postinchidere Etapa de constructie
functionare,
A.4.4.1.
Se mentioneaza ca organizarea de santier va fi amplasata numai pe terenul afectat de proiect, iar perioada de executie propusa este de 24 de luni. Lucrarile de realizare a constructiilor propriu-zise includ:
Amplasarea organizarii de santier si asigurarea utilitatilor, dotarilor necesare pentru desfasurarea activitatii de constructie; Lucrari de baza: Lucrari de excavatii; Lucrari de sprijiniri a sapaturii; Lucrari de armare si cofrare fundatie; Lucrari pentru turnarea betoanelor; Lucrari de montaj; Asigurarea finisajelor; Realizarea acceselor pe amplasament. Lucrari auxiliare: Amenajarea spatiului verde; Realizarea lucrarilor pentru asigurarea utilitatilor; Realizarea lucrarilor necesare pentru evacuarea apelor uzate; Lucrari pentru amenajari interioare.
A.4.5.
Etapa de functionare si dezafectare Avand in vedere specificul activitatilor ce se vor desfasura pe amplasamentul studiat se aprecieaza ca investitia propusa va functiona timp indelungat. Prin proiect nu sunt prevazute lucrari de dezafectare.
A.5.
INFORMATII PRIVIND PRODUCTIA CARE SE VA REALIZA SI RESURSELE FOLOSITE IN SCOPUL PRODUCERII ENERGIEI NECESARE ASIGURARII PRODUCTIEI Cladirea de productie este structurata pe doua nivele, dotata cu 9 linii tehnologice, spatii de depozitare (magazii, silozuri, camere frigorifice), care vor produce paine proaspata, paine ambalata, specialitati de panificatie, covrigi, produse tip sponge, cozonaci, produse de patiserie.
In tabelul urmator sunt prezentate liniile tehnologice, capacitatea si locul de amplasare a acestora. Tabelul nr. 1 - Liniile tehnologice
DENUMIRE LINII Capacitate to/24h 36.00 32.00 20.00 10.00 10.00 5.00 25.00 5.00 Nr linii 2 1 1 1 1 1 1 1 9 Capacitate totala /24 h 72.00 32.00 20.00 10.00 10.00 5.00 25.00 5.00 179.0 AMPLASAMENT
LINIE PAINE PROASPATA LINIE GOSTOL PAINE AMBALATA/ TOAST LINIE PAINE SPECIALA LINIE CANOL COZONACI LINIE MECATHERM SPECIALITATI PANIFICATIE LINIE POLIN PRODUSE SPONGE LINIE PATISERIE CONGELATA LINIE COVRIGI VELTZEL TOTAL
P P P ETAJ ETAJ ETAJ ETAJ ETAJ
Resursele utilizate in scopul asigurarii productiei sunt gazele naturale si energia electrica. In tabelul urmator sunt prezentate cantitatile resurselor folosite in scopul asigurarii productiei. Tabelul nr. 2 - Resurse folosite in scopul asigurarii productiei
Nr. crt.
Productia
Denumirea Cantitatea anuala (tone/an) 22176 12768 7392 3360 4368 Denumirea
Resurse folosite in scopul asigurarii productiei

Cantitatea anuala 1987471,69 843169,81 641569,81 323320,75 423679,24 Furnizor
1 2 3 4 5
LINII PAINE PROASPATA 2 buc. LINIE GOSTOL PAINE AMBALATA/ TOAST LINIE PAINE SPECIALA LINIE CANOL COZONACI LINIE MECATHERM SPECIALITATI PANIFICATIE LINIE POLIN PRODUSE SPONGE LINIE PATISERIE CONGELATA LINIE COVRIGI VELTZEL
Gaze (mc) Gaze (mc) Gaze (mc) Gaze (mc) Gaze (mc)
naturale naturale naturale naturale naturale
Distrigaz Sud Distrigaz Sud Distrigaz Sud Distrigaz Sud Distrigaz Sud
6 7
3360 7392
1780
Gaze naturale (mc) Energie electrica (MW) Gaze naturale (mc)
301132,07 2217,6
Distrigaz Sud Reteaua electrica din zona Distrigaz Sud
171283,01
Unitatea va transporta produsele de panificatie cu utilajele proprii catre diversi beneficiari, iar consumul anual de combustibil estimat este urmatorul: 500 tone motorina; 100 tone benzina. Combustibilii utilizati sunt asigurati de la statiile centralizate de distributie a carburantilor.
A.5.1.1.
Gama de produse obtinute Painea proaspata Paine sunt de diverse forme (franzela, rotunda), ambalate sau feliate si ambalate, de diverse sortimente cu faina graham, cu tarata, din faina alba, din faina neagra, cu faina de secara. Painea ambalata, painea feliata si ambalata Painile sunt de diverse forme (franzela, rotunda, in tavi) ambalate sau feliate si ambalate. in diverse sortimente cu faina graham, cu tarate, din faina alba, din faina neagra, cu faina de secara, cu adaos de cartofi, hipoglucidica, cu faina integrala.
Painea toast Painile sunt de forma paralelipipedica, feliate, ambalate in folie de polipropilenea, inchise cu clips in diverse sortimente: clasic, cu faina de secara, cu faina graham, cu calciu destinat copiilor, integral.
Specialitati de panificatie Sunt produse obtinute in special din faina alba sau cu adaosuri de alte tipuri de fainuri de diverse forme: baton, corn, chifla, rolls, sau diverse impletituri. Sunt simple sau cu diverse adaosuri (lapte, oua praf, pepite de ciocolata, stafide etc.) sau cu diverse umpluturi (gem, crema de coicolata, umplutura de branza, etc).
Se livreaza proaspete sau ambalate in pungi etichetate, in folie imprimata sau folie etichetata.
Covrigi
Sunt produse obtinute in special din faina alba, cu diverse forme (rotunda, opt) decorate cu sare, mac, susan, etc, ambalate vrac la cutie, in pungi sau in folie de polipropilena. Cozonaci Sunt produse dulci, coapte in forme, cu diverse umpluturi: nuci, stafide, rahat, scortisoara.
Produse tip sponge Sunt produse ce contin blat tip sponge, crema si cuvertura de ciocolata in diverse proportii si de diverse forme: rulade decorate sau cuvertate, minirulade cuvertate, prajituri tip layer-cake decorate sau cuvertate. Cremele pot fi cu cacao, cu fructe, cu vanilie, caramel etc.
Fursecuri Sunt produse obtinute din faina, grasime, zahar si diverse adaosuri (cacao, fulgi de ovaz, de ciocolata, lapte, oua praf) simple sau umplute cu crema de ciocolata sau filinguri de fructe, de diverse forme: floare, sah, spritat, inel, baton.

Regim de lucru: Panificatie 3 schimburi /zi 336 zile/an; Patiserie 3 schimburi /zi 336 zile/an. PRIME, SUBSTANTELE SAU
A.6.
INFORMATII DESPRE MATERIILE PREPARATELE CHIMICE
In tabelul urmator sunt prezentare cantitatile anuale ale materiilor prime, si preparatelor chimice utilizate in vederea fabricarii produselor de panificatie. Tabelul nr. 3 Materiile prime, substantele sau preparatele chimice utilizate
Denumirea materiei prime, a substantei sau a preparatului chimic Cantitatea anuala (tone) Clasificarea si etichetarea substantelor preparatelor chimice Categorie Periculozitate Periculoase/nepericuloase (P/N) N N N N N N N N N N N N N N N N N N sau Fraze de risc a
Faina Drojdie Sare Oua Grasimi vegetale Zahar Arome Cacao Umplutura Alcool Amelioratori Acid ascorbic Propionat de calciu Enzime Dextroxa Fructoza Premixuri Detergenti
44679 1465 691 107 3016 724 5 82 3104 198 86 2.3 22.4 1 457 221 1336 1500
A.7.
INFORMATII DESPRE POLUANTII FIZICI SI BIOLOGICI CARE AFECTEAZA MEDIUL Sursele de zgomot si vibratii in perioada de executie Procesele tehnologice de executie ale drumurilor, constructiilor (decapare strat vegetal, sapaturi, umpluturi in corpul drumului, executia sistemului rutier, vehicularea materialelor de constructie etc.) implica folosirea unor grupuri de utilaje cu functii adecvate. Aceste utilaje in lucru reprezinta surse de zgomot.
A.7.1.
In perioada de executie a complexului proiectat, sursele de zgomot sunt grupate dupa cum urmeaza: in fronturile de lucru zgomotul este produs de functionarea utilajelor de constructii specifice lucrarilor (excavari si curatiri in amplasament, realizarea structurii proiectate etc.) la care se adauga aprovizionarea cu materiale. pe traseele din santier si in afara lui, zgomotul este produs de circulatia autovehiculelor care transporta materiale necesare executiei lucrarii. Conditiile de propagare a zgomotelor depind fie de natura utilajelor si de dispunerea lor, fie de factori externi suplimentari cum ar fi:
fenomenele meteorologice si in particular: viteza si directia vantului, gradul de temperatura; absorbtia undelor acustice de catre sol, fenomen numit efect de sol; absorbtia undelor acustice in aer, depinzand de presiune, temperatura, umiditate relativa; topografia terenului; vegetatie. Pornind de la valorile nivelurilor de putere acustica ale principalelor utilaje folosite si numarul acestora intr-un anumit front de lucru, se pot face unele aprecieri privind nivelurile de zgomot si distantele la care acestea se inregistreaza.
Utilajele folosite si puteri acustice asociate: buldozere Lw 115 dB(A) incarcatoare Wolla Lw 112 dB(A) excavatoare Lw 117 dB(A) screpere Lw 110 dB(A) autogredere Lw 112 dB(A) compactoare Lw 105 dB(A) finisoare Lw 115 dB(A) basculante Lw 107 dB(A) Suplimentar impactului acustic, utilajele de constructie, cu mase proprii mari, prin deplasarile lor sau prin activitatea in punctele de lucru, constituie surse de vibratii.
A doua sursa principala de zgomot si vibratii in santier este reprezentata de circulatia mijloacelor de transport. Pentru transportul materialelor (pamant, balast, prefabricate, beton, asfalt etc.) se folosesc basculante/autovehicule grele, cu sarcina cuprinsa intre cateva tone si mai mult de 40 tone. Referitor la traseele mijloacelor de transport se vor fi folosite drumurile existente din zona.
Efectele surselor de zgomot si vibratii de mai sus se suprapun peste zgomotul existent, produs in prezent de circulatia pe drumurile existente (respectiv Soseaua Berceni), pe de o parte, si, de activitatea industriala din zona. Amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva zgomotului si vibratiilor se vor face astfel incat sa fie respectate conditiile impuse de STAS 10009/1988 si STAS 6156/1986. A.7.2. Masuri si echipamente de protectie impotriva zgomotului si vibratiilor in timpul executiei Se vor avea in vedere urmatoarele masurile de protectie impotriva zgomotului si vibratiilor in timpul executiei lucrarilor: limitarea traseelor ce strabat zonele locuite de catre utilajele si autovehiculele cu mase mari si emisii sonore importante; intretinerea corespunzatoare a instalatiilor de prepararea betoanelor contribuie la reducerea nivelului de zgomot in zona de influenta a acestora. In perioada de executie, in fronturile de lucru si pe anumite sectoare, pe perioade limitate de timp, nivelul de zgomot poate atinge valori importante, fara a depasi 90 dB(A) exprimat ca Leq pentru perioade de maxim 10 ore. Aceste niveluri se incadreaza in limitele acceptate de normele de protectia muncii.
A.7.3.
Sursele de zgomot si vibratii in perioada de exploatare Procesele tehnologice ce urmeaza a se desfasura in cadrul COMPLEXULUI DE PANIFICATIE nu constituie surse de poluare fonica si vibratii. Sursele de zgomot si vibratii din cadrul centralei termice sunt electropompele si ventilatoarele. Sursele de zgomot si vibratii din cadrul centralei termice sunt electropompele si ventilatoarele arzatoarelor aferente cazanelor de abur, amplasate in sala cazanelor. Sursele de zgomot si vibratii pentru instalatiile frigorifice sunt:
agregatele independente (grupurile compresor condensator si racitoarele de aer); grupuri compacte de racire si pompele aferente; racorduri elastice intre conductele de distributie a apei racite si grupurile compacte de racire; prinderea de postamentele prin tampoane de cauciuc si arcuri antivibratii.
A.7.4.
Masuri si echipamente de protectie impotriva zgomotului si vibratiilor in timpul exploatarii Centralele de aer vor fi prevazute pe toate racordurile cu atenuatoare in vederea limitarii nivelului de zgomot.
Amenajarile si dotarile prevazute pentru protectia zgomotului si vibratiilor datorate instalatiilor din centrala termica sunt urmatoarele: echipamente silentioase, postamente flotante din beton pentru echipamente, tampoane elastice pentru sprijinirea echipamentelor, racorduri flexibile intre echipamente si tubulaturi sau conducte, etc. Se vor respecta cu strictete toate masurile prevazute in Normativul I 9/2009, impotriva transmiterii zgomotelor de la instalatiile sanitare si incendiu si anume: bratari de sustinere la conductele din metal cu strat antifonic (cauciuc sau pasla 0,3-0,8 mm); racorduri elastice intre conductele de distributie si agregatele hidromecanice; izolarea fonica prin tampoane de cauciuc a soclului flotant al agregatelor hidromecanice, de elementele fixe ale constructiei (pardoseli, socluri din beton etc.). In exterior nivelul de zgomot echivalent se va incadra in limitele prevazute de STAS 10009/1988, respectiv max. 50 dB(A), curba de zgomot Cz 45.
A.7.5.
Alte surse de poluare Atat lucrarile propuse a fi executate, cat si echipamentele folosite la executia lor nu genereaza radiatii, iar COMPLEXUL DE PANIFICATIE ce urmeaza a se realiza nu reprezinta o sursa de poluare biologica. In tabelul urmator sunt prezentate informatii despre poluarea fizica generata de catre obiectivul analizat.
Tabelul nr. 4 Informatii despre poluantii fizici si biologici generati de activitate

Tipul poluarii Sursa de poluare Numar surse de poluare Poluare maxim admisa pentru om si pentru mediu Poluare de fond Poluare calculata produsa de activitate si masuri de eliminare/reducere Pe zona obiectivului Pe zone de protectie/ estrictie aferente obiectivului conform legislatiei in vigoare 65 dB(A) Pe zone rezidentiale de recreere sau alte zone protejate cu luarea in considerare a poluarii de fond Fara masuri de Cu implementarea eliminare/reducere masurilor de eliminare/ a poluarii reducere a poluarii Nu este cazul Nu este cazul Masuri de eliminare/redu cere a poluarii
Zgomot
Radiatia electromagnetica Radiatie ionizata Poluare biologica (microorganisme, virusi)
Latura de N Latura de E Latura de S Latura de V Nu Nu Nu
2 1 2 2 -
65 dB(A) 65 dB(A) 65 dB(A) 65 dB(A)
40 dB(A) 40 dB(A) 40 dB(A) 45 dB(A)
40 dB(A)
55
Utilaje montate pe amortizoare Plantatie de protectie
24
A.8.
DESCRIEREA PRINCIPALELOR ALTERNATIVE STUDIATE DE TITULARUL PROIECTULUI SI INDICAREA MOTIVULUI ALEGERII UNEIA DINTRE ELE Alternativele analizate au avut ca scop minimizarea impactului asupra mediului. In acest sens au fost luate in calcul doua posibilitati: Varianta zero reprezinta situatia actuala, fara realizarea Complexului de panificatie; Varianta I cu impact pozitiv asupra factorului social si impact redus asupra mediului inconjurator. Proiectul face parte din planul de investitii al beneficiarului in vederea cresterii capacitatii de productie. Prin realizarea obiectivului de investitii s-a urmarit o reabilitare a zonei prin cresterea potentialului economic al zonei.
A.9.
LOCALIZAREA GEOGRAFICA SI ADMINISTRATIVA A AMPLASAMENTULUI PENTRU ALTERNATIVELE DE PROIECT Terenul pe care va fi dezvoltat COMPLEXUL DE PANIFICATIE, beneficiar SC VEL PITAR SA se afla in extremitatea sudica a Municipiului Bucuresti, intr-o zona delimitata de urmatoarele repere la nivel urban: la nord: fosta platforma industriala I.M.G.B.; la sud: soseaua de centura, limita administrativa a sectorului 4 si, respectiv, a comunei Popesti-Leordeni; la est: soseaua Berceni, respectiv limita administrativa a Municipiului Bucuresti (sector 4) cu comuna Popesti-Leordeni; la vest: limita administrativa a sectorului 4, respectiv a comunei Jilava. Terenul pe care se va construi COMPLEXUL DE PANIFICATIE VEL PITAR are suprafata de 40369,63 mp si are urmatoarele vecinatati:

Nord Nord-Vest Est Sud Vest
- pe o lungime de 68,67 m Drumul Dealul Floreni; - pe o lungime de 46,49 m Drumul Dealul Floreni; - pe o lungime de 482,99 m proprietate privata; - pe o lungime de 88,15 m Drumul De 911; - pe o lungime de 422,00 m. proprietatea privata.
A.10.
INFORMATII DESPRE DOCUMENTELE / REGLEMENTARILE EXISTENTE PRIVIND PLANIFICAREA / AMENAJAREA TERITORIALA IN ZONA AMPLASAMENTULUI PROIECTULUI Amplasarea constructiilor in cadrul incintei analizate sunt reglementate conform Hotararii privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal Drumul Dealul Floreni nr. 75-87, sector 4 nr. 326 din 17.11.2010, a avizului de urbanism nr. 1/1/3/14.01.2009, a Certificatului de Urbanism nr. 1334/25362 din 07.10.2010 si si a Certificatului de urbanism nr. 625/16.147 din 22.06.2011.
Teritoriul studiat, apt prin dimensiunea loturilor, prin infrastructura feroviara existenta in zona si datorita vecinatatii Doosan IMGB, pentru constructii dedicate activitatilor productive sau pentru constructii cu caracter public operate privat/public si care a fost practic absent din circuitul orasului, poate fi inclus in structura urbana a Bucurestiului deoarece este situat in imediata apropiere a unor zone structurate sau in curs de structurare pe baza documentatiilor de urbanism aprobate (PUZ METRO, PUZ Piata de Gros, PUZ Cretesti). Din punct de vedere al regimului economic terenul se afla in subzona M3, respectiv subzona mixta cu cladiri avand regim de construire continuu sau discontinuu si inaltimi maxime de P + 4 niveluri.
A.11.
INFORMATII DESPRE MODALITATILE PROPUSE PENTRU CONECTAREA LA INFRASTRUCTURA EXISTENTA Alimentarea cu apa si canalizarea Alimentarea cu apa a Complexului de Panificatie se va face prin intermedul a doua puturi forate de mare adancime situate in incinta. Pentru asigurarea calitatii apei va fi prevazuta o statie de dedurizare si statie de tratare a apei cu UV. Reteaua de apa este dimensionata astfel incat sa asigure atat consumul de apa rece pentru nevoi menajere si tehnologice, cat si pentru refacerea rezervei de apa pentru incendiu. Sistemul de alimentare cu apa este constituit dupa urmatoarea schema:

A.11.1.
alimentare cu apa - foraje de mare adancime; distribuitor apa potabila; rezervor de stocare apa potabila pentru compensarea variatiilor debitului orar, instalatie de presurizare tip hidrofor cu pompe de ridicarea presiunii si recipiente hidropneumatice cu membrana, cu functionare complet automatizata; instalatii sanitare de apa rece si calda de distributie si legaturi la obiectele sanitare de la grupuri sanitare; conductele de distributie vor fi amplasate ingropat; trecerile conductelor prin pereti si plansee vor fi etanse.
A.11.2.
Evacuarea apelor uzate Din cadrul COMPLEXULUI DE PANIFICATIE se vor evacua urmatoarele categorii de ape uzate:

ape uzate menajere, evacuate gravitational, provenite de la grupuri sanitare; ape uzate, evacuate gravitational, provenite de la procesul tehnologic; ape pluviale colectate de pe invelitoare; ape pluviale colectate de pe platformele de parcare.
A.11.2.1.
Ape uzate menajere Din cadrul obiectivului se vor evacua ape uzate menajere care nu necesita preepurare inainte de a fi evacuate in statia de epurare. Acestea provin din functionarea grupurilor sanitare, spalarea pardoselilor interioare, condens.
A.11.2.2.
Ape pluviale Se vor evacua urmatoarele categorii de ape uzate pluviale:
ape pluviale care nu necesita preepurare inainte de a fi evacuate in bazinul de retentie. ape pluviale impurificate cu produse petroliere vor fi preepurate in separatoarele de hidrocarburi prevazute inainte de a fi evacuate in bazinul de retentie al Dossan IMGB.
A.11.3.
Alimentarea cu energie electrica Alimentarea cu energie electrica a obiectivului analizat se va realiza din reteaua de joasa tensiune a furnizorului de energie electrice printr-un Post Transformare dimensionat in functie de consum prin intermediul unei firide de bransament ce va alimenta tabloul electric general de distributie de joasa tensiune TGD. Din TGD se vor alimenta radial urmatoarele tipuri de consumatori: Instalatii de iluminat si prize; Instalatii tehnologice; Instalatii HVAC; Lifturi. Configuratia postului de transformare: 6 x 1600 KVA.
A.11.4.
Alimentarea cu gaz natural Alimentarea cu gaze se va face prin intermediul unei statii de gaze amplasata in incinta pe limita de vest. Statia de gaze se va racorda la statia de medie presiune apartinand Distrigaz Sud situata in aproapierea limitei vestice a terenului apartinand SC VEL PITAR SA. Reteaua este pozata de-a lungul caii ferate uzinale, pe latura de est a acesteia. Conducta urmareste traseul Drumului Dealul Floreni la vest si la nord de terenul detinut de S.C. Vel Pitar S.A., continuandu-si apoi traseul spre nord prin incinta IMGB. Gazele naturale vor fi utilizate pentru centrala termica independenta pentru prepararea apei calde de incalzire si consum menajer si pentru prepararea aburului tehnologic. Sarcina termica va fi de 7500 kW pentru cazanele de preparare apa calda de incalzire si consum menajer, iar pentru procesul tehnologic avem un necesar de abur de 3.65 t/h.
Centrala termica va fi echipata cu trei cazane pentru prepararea apei calde de incalzire si consum menajer si trei cazane pentru prepararea aburului necesar liniilor tehnologice. Apa calda menajera va fi preparata prin boiler mixt ce va functiona cu agent primar apa calda de la cazanele de incalzire sau in perioada de vara cu abur de la cazanele de abur. Arzatoarele cazanelor vor functiona cu gaz metan. Pompele ce vor deservi Centrala termica vor fi pompe simple cu viteza variabila.
B.
B.1.
PROCESE TEHNOLOGICE
PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCTIE Procesele tehnologice principale din cadrul Complexului de Panificatie cuprind urmatoarele:

Fabricare paine proaspata, paine ambalata; Fabricare paine toast, paine feliata si ambalata - linia Gostol; Fabricare specialitati de panificatie - linia Mecatherm; Fabricare produse tip sponge - linia Polin; Fabricare fursecuri - linia Polin; Fabricare cozonaci liniaCanol; Fabricare covrigi - linia Fritsch; Fabricare produse de patiserie - linia patiserie congelata; Depozitare produse. prime, materiale auxiliare, ambalaje si
B.1.1.
Aprovizionarea cu materii depozitarea acestora
Aprovizionarea complexului cu faina se face utilizand cisterne iar descarcarea si transportul acesteia in celulele de siloz se face prin transport pneumatic, in instalatii inchise (conducte, cicloneti, sisteme de dozare) dotate cu filtre. Aprovizionarea cu drojdie se face utilizand masini frigorifice, iar depozitarea acesteia se face in camere frigorifice unde temperatura este atent monitorizata si controlata. Aprovizionarea cu materiile auxiliate si materialele de ambalare utilizate se face prin intermediul autoutilitarelor, iar depozitarea acestora se face pe paleti, pe rastele in depozite special amenajate. Ingredientele sunt amblate in saci de rafie, saci de hartie captusiti cu polietilena, cutii de carton captusite cu saci de polietilena, butoaie din metal sau plastic, sticle de plastic, functie de starea de agregare si conditiile de pastrare. Materialele de ambalare se prezinta sub forma de role de polipropilena protejate de folie, pungi de polipropilena, polietilena sau hartie, caserole de plastic, etichete si cutii de carton.
B.1.2.
Pregatire materii prime, materiale auxiliare, materiale de ambalare Faina depozitata in siloz se cerne cu ajutorul sitelor, se trec peste magneti de detectare a corpurilor straine din metal si se dozeaza cu ajutorul cantarelor automate cu care sunt prevazute liniile de fabricatie. Materialele sub forma cristalina sau pulverulenta si care se utilizeaza in cantitati mai mari de 2 kg/ sarja (sare, zahar, dextroza, fructoza, gluten, premixuri, etc) se dezambaleaza din saci, se tranfera in buncarele aferente statiilor de macrodozare si se dozeaza cu cantarele automate cu care sunt prevazute aceste statii, conform retetelor de fabricatie. Materialele sub forma cristalina pulverulenta si care se utilizeaza in cantitati mai mici de 2 kg/sarja (ameliorator de panificatie, acid sorbic, propionat de calciu, enzime, etc) se dezambaleaza din saci, se tranfera in buncarele aferente statiilor de microdozare si se dozeaza cu cantarele automate cu care sunt prevazute aceste statii, conform retetelor de fabricatie. Grasimile vegetale, glucoza, diverse tipuri de gem sau filing, sau alte ingrediente a caror stare de agregare nu permite o dozare automata se dezambaleaza din ambalajul de transport, se tranfera in recipiente de plastic cu capac, inscriptionate de unde se dozeaza cu dozeaza cu ajutorul cantarului electronic. Drojdia se scoate din ambalajul de transport, se suspensioneaza cu ajutorul instalatiei destinate acestui scop, se transfera in tancuri prevazute cu manta de racire si se dozeaza cu dozatoarele cu care sunt prevazute liniile de fabricatie. Apa provenita din sistemul propriu se raceste cu ajutorul racitoarelor de apa sau se incalzeste (dupa necesitate) pana la temperatura dorita si se dozeaza cu dozatoarele cu care sunt prevazute liniile de fabricatie. Aromele se dozeaza manual pe cantare electronice. Alcoolul destinat pulverizarii se transfera cu ajutorul unor bidoane de plastic in recipientele aferente sistemelor de pulverizare. Cuvertura de cacao se transfera cu ajutorul unor recipiente de plastic in tancurile destinate topirii acesteia in vederea utilizarii. Sistemul de transport si dozare a fainii precum si statiile de dozare si microdozare sunt prevazute cu filtre si nu emana pulberi in atmosfera. Deseuri ce se pot evacua: deseu lemn de la paleti, folii de protectie, saci de hartie, saci de plastic, cutii de carton,sticle de plastic, hartie de ambalaj.
B.2.
DESCRIEREA DETALIATA A FAZELOR PROCESULUI TEHNOLOGIC Fabricare paine proaspata, paine ambalata Linia are in dotare urmatoarele utilaje: sisteme de dozare automate, malaxoare, masina de divizat, cantar de verificare, masina de modelat rotund, predospitor, masina de modelat lung, dospitor, cuptor, spira de racire, masini de feliat si ambalat, masini de clipsat, benzi transportoare.
B.2.1.
Procesul tehnologic de fabricare a painilor proaspete sau ambalate se desfasoara monofazic cuprinzand urmatoarele faze: preparare aluat, divizare, premodelare, predospire, modelare finala, dospire finala, coacere, racire, ambalare. Prepararea aluatului: in cuva malaxorului se introduc pe rand ingredientele dozate conform retetei de fabricatie specifice fiecarui sortiment apoi se cupleaza cuva in vederea malaxarii. Aluatul obtinut este deversat in tremie si apoi in palnia de alimentare a masinii de divizat. Divizarea aluatului: se face automat cu masina de divizat, la o greutate a bucatii de aluat corespunzatoare sortimentului fabricat cu o toleranta de 30 g fata de media masei bucatii de aluat . Bucatile de aluat divizate se verifica la cantarul de verificare , cele neconforme sunt rejectate in recipienti speciali si reintroduse in tremia cantarului. Premodelarea: bucatile de aluat se premodeleaza rotund la masina de rotunjit tip ciuperca. Predospirea: bucatile de aluat premodelate se predospesc cca 14 minute in predospitor cu alveole. Modelare finala: bucatile de aluat predospite se modeleaza la masina de modelat lung, dupa care fitilul de aluat este preluat automat pe leaganele dospitorului, in numar prestabilit functie de gramaj. Dospire finala: dospirea finala se face timp de 45- 60 minute la temperatura de 38-40C si umiditatea de 70-75%. Inainte de introducerea in cuptor bucatile de aluat care necesita crestarea se cresteaza. Coacerea: se face in cuptorul tunel timp de 19-25 min functie de sortiment la temperaturi de: 200 - 245oC. Racirea: la iesirea din cuptor produsele se dirijeaza spre mesele de ambalare (pentru produsele proaspete) sau intra pe spirele de racire unde se racesc pana la temperatura de 27.5 - 28.5C in miezul produsului. Feliere si ambalare: produsele racite se feliaza la masina de feliat automata; ambalarea produselor se face in pungi care se inchid cu clips, apoi se aseaza in navete de plastic in vederea depozitarii si livrarii. Cantitatile estimate ale materiilor prime (respectiv intrari/ieseri) sunt prezentate in tabelul urmator. Tabelul nr. 5 Intrari / iesiri fabricare paine proaspata, paine ambalata
INTRARI Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. Materii prime Faina Drojdie Sare Amelioratori Grasimi vegetale Cant.(t)/an 22841 769 340 78 41 Mod de ambalare Vrac siloz trevira Cutii carton Saci Saci/ cutii carton Cutii carton Mod depozitare vrac paleti paleti paleti paleti
6 Apa 12310 TOTAL INTRARI 36380 tone/an IESIRI 1. Paine ambalata si 29568 proaspata 2. Deseuri 16 3. Rebuturi 183 4. Pierderi fermentare 591 5. Pierderi coacere 4435 6. Pierderi racire 887 7. Pierderi evaporatie 0 TOTAL IESIRI 36380 tone/an
Put
B.2.1.
Fabricare paine toast, paine feliata si ambalata - linia Gostol Linia are in dotare urmatoarele utilaje: sisteme de dozare automate, mixer, masina de divizat, cantar de verificare, masina de modelat rotund, predospitor, masina de modelat lung si sistem de taiere si asezare in tavi, dospitor, cuptor, extractor, spire de racire, masini de feliat si ambalat, masini de clipsat detectoare de metale, sistem de inchis cutii cu banda adeziva, benzi transportoare. Procesul tehnologic de fabricare a painilor toast sau al painilor de 300 g feliate si ambalate se desfasoara monofazic cuprinzand urmatoarele faze: preparare aluat, divizare, premodelare, predospire, modelare finala, dospire finala, coacere, racire, feliere si ambalare. Prepararea aluatului: in cuva mixerului se introduc pe rand ingredientele dozate conform retetei de fabricatie specifice fiecarui sortiment, se rabateaza cuva si se mixeaza cca. 200 secunde. Prin rabatarea cuvei mixerului, aluatul obtinut este deversat in tremie si apoi in palnia de alimentare a masinii de divizat. Divizarea aluatului: se face automat cu masina de divizat, la o greutate a bucatii de aluat corespunzatoare sortimentului fabricat cu o toleranta de 30 g fata de media masei bucatii de aluat. Bucatile de aluat divizate se verifica la cantarul de verificare, cele neconforme sunt rejectate in recipienti speciali si reintroduse in tremia cantarului. Premodelarea: bucatile de aluat se premodeleaza rotund la masina de rotunjit tip ciuperca. Predospirea: bucatile de aluat premodelate se predospesc cca 14 minute in predospitor cu alveole. Modelare finala: pentru toast, bucatile de aluat predospite se modeleaza la masina de modelat lung, dupa care fitilul de aluat este taiat in patru bucati, apoi bucatile sunt rasucite, cu ajutorul unui dispozitiv special si asezat automat in baterie. Pentru painea de 300 g bucatile de aluat prodospite sunt modelate la masina de modelat lung, iar fitilul de aluat obtinut este asezat automat in baterie. Dospire finala: bateriile grupate cate sase intra in dospitorul cu leagane. Dospirea finala se face timp de 79 minute la temperatura de 38-40C si umiditatea de 7075%. Inainte de introducerea in cuptor se aseaza capacele pe baterii.
Coacerea: se face in cuptorul tunel al liniei Gostol, timp de 39 min pentru toast si timp de 35 minute pentru painile de 300 g la temperaturi de: 233- 270oC. Racirea: la iesirea din cuptor produsele se scot din forme cu ajutorul extractorului, intra pe spirele de racire unde se racesc pana la temperatura de 27.5-28.5C in miezul produsului. Feliere: produsele racite se feliaza la masina de feliat automata a liniei Gostol. Ambalare: ambalarea produselor se face in camera alba. Inainte de ambalare pe produs se pulverizeaza alcool etilic pentru crearea unui mediu steril in punga. Produsele se ambaleaza automat in folie de polipropilena imprimata, pungile cu produs rezultate se inchid cu clips la masina de clipsat automata. Produsele finite se ambaleaza in cutii de carton stampilate cu data expirarii si numarul de identificare, cutii care se aseaza pe europaleti din lemn si se predau la magazie in vederea depozitarii si livrarii. Cantitatile estimate ale materiilor prime (respectiv intrari/ieseri) sunt prezentate in tabelul urmator. Tabelul nr. 6 Intrari / Iesiri linia Gostol
Materii prime Faina Drojdie Sare premixuri Grasimi vegetale Alcool Apa TOTAL INTRARI Cant.(t)/an 8938 403 200 893 358 128 4822 15742 tone/an INTRARI Mod de ambalare Vrac siloz trevira Cutii carton Saci Saci/ cutii carton Cutii carton Butoi Put Mod depozitare vrac paleti paleti paleti paleti paleti
IESIRI Paine ambalata si 12768 feliata Deseuri 294 Rebuturi 127 Pierderi fermentare 255 Pierderi coacere 1915 Pierderi racire 383 Pierderi evaporatie 0 TOTAL IESIRI 15742 tone/an
B.2.1.
Fabricare specialitati de panificatie - linia Mecatherm Linia are in dotare urmatoarele utilaje: sisteme de dozare automate, malaxor, masina de divizat, benzi verticale de premodelare, predospitor, masina de modelat lung si sistem de taiere si asezare pe tavi, dospitor, cuptor,extractor, camera de racire masini de ambalat, masina de clipsat, benzi transportoare. Procesul tehnologic de fabricare a specialitatilor de panificatie se desfasoara monofazic cuprinzand urmatoarele faze: preparare aluat, divizare, premodelare, predospire, modelare finala, dospire finala, coacere, racire si ambalare.
Prepararea aluatului: in cuva malaxorului se dozeaza, pe rand, ingredientele conform retetei de fabricatie specifice fiecarui sortiment, automat sau manual, apoi cuva se cupleaza la malaxor pentru framantare. Se framanta timp de 15-18 minute, se lasa la odihna timp de 1-2 minute, dupa care se da o reframantare. Divizarea aluatului: auatul obtinut se divizeaza cu ajutorul masinii de divizat la o greutate cospunzatoare sortimentului fabricat cu o toleranta de +/- 10 g fata de media bucatii de aluat. Premodelarea: bucatile de aluat premodelate se modeleaza lung cu ajutorul benzii verticale de la grupul de modelare si se aseaza pe benzile predospitorului. Predospirea: se face pe benzile predospitorului . Modelare finala: bucatile de aluat predospite se modeleaza la masina de modelat lung, dupa care fitilul se taie in doua, trei sau cinci bucati de aluat functie de sortimentul fabricat. Fiecare bucata rezultata este fasonata cu ajutorul dispozitivului cu curele si se aseaza automat pe tavi ondulate. Dospire finala: dospirea finala se face in dospitorul cu elevatoare timp de 50-62 minute. Timpul de dospire poate varia prin utilizarea unui numar prestabilit de elevatoare. Coacerea: Coacerea se face in cuptorul cu elevatoare al liniei, durata coacerii pate fi intre 7 si 21 minute functie de nr de elementi utilizati. Temperatura de coacere: 240-210 oC si abur de 80-85%. Racirea: la iesirea din cuptor tavile cu produse intra in racitorul cu elevatoare. Racirea dureaza cca. 30 min. Produsele sunt racite la 28-30 oC sunt preluate de pe tavi cu ajutorul extractorului si antrenate de benzile transportoare la ambalare. Ambalarea: produsele se pot ambala cu ajutorul masinilor de ambalat in folie de polipropilena sau manual in pungi de polipropilena inchise cu clips si etichetate. Produsele preambalate se aseaza apoi in cutii de carton pe europaleti sau in navete de material plastic pe paleti metalici ori carucioare si se predau la magazie in vederea depozitarii si livrarii. Cantitatile estimate ale materiilor prime (respectiv intrari/ieseri) sunt prezentate in tabelul urmator. Tabelul nr. 7 Intrari / Iesiri linia Mecatherm
INTRARI Materii prime Faina Drojdie Sare Zahar Grasimi vegetale Apa TOTAL INTRARI IESIRI Specialitati Deseuri Cant.(t)/an Mod de ambalare 3494 Vrac siloz trevira 87 Cutii carton 35 Saci 44 Saci 66 Cutii carton 1672 Put 5398 tone/an 4368 4 Mod depozitare vrac paleti paleti paleti paleti
Rebuturi Pierderi fermentare Pierderi coacere Pierderi racire Pierderi evaporatie TOTAL IESIRI
22 87 786 131 0 5398
tone/an
B.2.1.
Fabricare produse tip sponge - linia Polin Linia are in dotare urmatoarele utilaje: sisteme de dozare automate,mixer, pompa,vas tampon si sistem de depunere pe banda cuptorului pentru aluat, cuptor, benzi de racire, mixer, pompa, vas tampon si sistem de depunere pe blat a cremei, sisteme de taiere, suprapunere, roluire a semifabricatelor, ghilotina, sistem de cuvertate cu 2 tancuri, tunele de racire, sistem de decorare cu 1 tanc, benzi transportoare, masini de ambalat. Procesul tehnologic de fabricare a produselor tip sponge cuprinde urmatoarele faze: prepararea aluatului, siropului, cremei, coacerea blatului, modelarea prin taiere, umplere, insiropare, suprapunere, roluire a semifabricatelor, taierea, cuvertatea sau decorarea, racirea si ambalarea. Preparare aluat / crema / sirop: prepararea aluatului/ cremei se face prin amestecarea componentelor dozate conform retetelor de fabricatie in premixer tranferul acestei compozitii in vasul tampon, urmata de o depunere pe banda cuptorului respective pe blat cu ajutorul unor pompe, insotite de aerarea compozitiei. Siropul se prepara prin amestecarea componentelor cu ajutorul unui mixer planetar. Coacere, racire, umplere, roluire: blatul pentru produsele tip sponge se coace intr-un cuptor tunel cu banda metalica timp de 5-7 minute functie de tipul de sortiment fabricat. Blatul de la iesirea din cuptor este preluat de o plasa metalica, se raceste, apoi cu un sistem de tamburi este intors si este preluat de o banda transportoare. Functie de sortimentul fabricat blatul de dimensioneaza pe latime cu ajutorul unor cutite rotative, se umple cu crema, dupa care se suprapun bucatile sau se roluiesc. Semifabricatul ajunge la ghilotina unde se taie la lungimea dorita. Cuvertare, decorare: produsul astfel obtinut poate fi cuvertat utilizand instalatia de glazurare sau decorat cu ajutorul instalatiei de decorare. Fiecare din aceste operatii este urmata de racire cu ajutorul unor tunele de racire pentru solidificarea cuverturii sau decorului. Ambalare: produsele sunt ambalate in folie de polipropilena aluminizata pe interior cu ajutorul unor masini de ambalat. Produsele ambalate se aseaza in cutii de carton care se stivuiesc pe paleti.
B.2.2.
Fabricare fursecuri - linia Polin Linia are in dotare urmatoarele utilaje: sisteme de dozare automate, mixere, ridicatoare rasturnatoare, sistem de modelare prin sprituire sau taiere cu fir, cuptor, benzi de racire, masini de ambalat.
Procesul tehnologic de fabricare a fursecurilor consta in: prepararea aluatului, modelarea prin sprituire sau taiere cu fir, coacerea, racirea si ambalarea. Prepararea aluatului: materiile prime si auxiliare anterior dozate conform retetei de fabricatie se introduc respectand o ordine prestabilita in cuva mixerului si se mixeaza in doua sau trei trepte de mixare. Modelare: dupa mixare cuvele cu aluat sunt descarcate cu ajutorul celor doua sisteme de rasturnare in tremii iar acesta este dirijat cu ajutorul valturilor pe benzi transportoare in sistemul de modelare, prevazut cu doua tremii una pentru doua tipuri de aluat. Forma fursecului este data de miscarea de rotatie pe care o executa duzele pentru fursecurile spritate si de forma stantei pentru cele taiate cu fir, iar marimea fursecului este data de debitul de aluat dat de pompa. Coacerea si racirea: coacerea se realizeaza cu un cuptor tunel la temperatura si timpul de coacere specifice fiecarui sortiment; racirea se realizeaza prin transportarea fursecurilor pe benzi in spatiu deschis apoi in tunele de racire. Ambalarea: produsele se ambaleaza manual in caserole de plastic sau cutii tavita din carton. Caserolele se ambaleaza in folie de polipropilena inscriptionata cu ajutorul masinii de ambalat. Tavitele se ambaleaza in folie termocontractibila si se eticheteaza. Cutiile si caserolele se ambaleaza in cutii de carton marcate care sunt stivuite pe paleti, iar paletii sunt transportati la depozitul de produse finite in vederea depozitarii respectiv livrarii. Cantitatile estimate ale materiilor prime (respectiv intrari/ieseri) sunt prezentate in tabelul urmator. Tabelul nr. 8 - Intrari / Iesiri produse tip sponge / fursecuri - linia Polin
INTRARI Materii prime Faina Ou praf Sare Zahar Grasimi vegetale Aroma Cacao Alcool Glazura Dextroza glucoza premixuri Apa TOTAL INTRARI IESIRI Produse Sponge/ fursecuri Deseuri Rebuturi Pierderi fermentare Cant.(t)/an Mod de ambalare 1008 Vrac siloz trevira 91 saci 3 Saci 492 Saci/ cutii carton 633 Cutii carton 1 Bidon plastic 48 saci 34 butoi 1310 saci 156 saci 515 saci 143 saci 800 Put 5234 tone/an 3360 403 1 0 Mod depozitare vrac paleti paleti paleti paleti
Pierderi coacere Pierderi racire Pierderi evaporatie TOTAL IESIRI
1406 65 0 5234 tone/an
B.2.1.
Fabricare cozonaci linia Canol Linia are in dotare urmatoarele utilaje: sistem de dozare automat pentru faina si materiale auxiliare in cantitate mai mare de 5 kg (restul materialelor se dozeaza manual folosind cantarul sistemului de dozare), malaxoare pentru aluat, linie de modelare si divizare, dospitoare, cuptoare, spira de racire, masini de ambalat. Procesul tehnologic de fabricare a cozonacilor consta in: prepararea aluatului, modelarea, dospirea, coacerea, racirea si ambalarea. Prepararea aluatului: materiile prime si auxiliare anterior dozate conform retetei de fabricatie se introduc respectand o ordine prestabilita in cuva malaxorului si se framanta. Modelare: dupa framantare cuvele cu aluat sunt descarcate cu ajutorul sistemului de rasturnare in tremie, iar acesta este dozat si dirijat cu ajutorul unei benzi transportoare pe linia de modelare, prevazuta cu un sistem de valturi care netezesc aluatul si il roluiesc dupa ce s-a depus crema dintr-un depozitor si/sau stafide/rahat dintr-un dispersor. Acest aluat roluit este taiat de o ghilotina la dimensiuni prestabilite si bucatile astfel rezultate se impletesc manual si se aseaza in tavi in vederea dospirii. Coacerea si racirea: coacerea se realizeaza in cuptor tunel sau cuptor rotativ la temperatura si timpul de coacere specifice fiecarui sortiment; racirea se realizeaza prin asezarea manuala a produselor pe spira de racire. Ambalarea: produsele racite se ambaleaza cu ajutorul masinii de ambalat in folie de polipropilena, sau manual in pungi de polipropilena inchise cu clips si etichetate. Produsele ambalate se aseaza in cutii de carton care se stivuiesc pe paleti. Cantitatile estimate ale materiilor prime (respectiv intrari/ieseri) sunt prezentate in tabelul urmator. Tabelul nr. 9 - Intrari / Iesiri linia Canol
INTRARI Materii prime Faina Drojdie Sare Oua praf arome cacao alcool Grasimi vegetale amelioratori fructoza Cant.(t)/an 1848 195 7.8 16 4 34 38 140 8 221 Mod de ambalare Vrac siloz trevira Cutii carton Saci Saci/ cutii carton Bidon plastic saci Butoi plastic Cutii carton Saci cutii saci Mod depozitare vrac paleti paleti paleti
paleti
propionat premixuri Apa TOTAL INTRARI IESIRI Cozonac Deseuri Rebuturi Pierderi fermentare Pierderi coacere Pierderi racire Pierderi evaporatie TOTAL IESIRI
6.4 300 1218.8 4037 tone/an
saci saci Put
3360 4 1 67 504 101 0 4037 tone/an
B.2.1.
Fabricare covrigi - linia Fritsch Linia are in dotare urmatoarele utilaje: sistem de dozare automat pentru faina, restul materialelor se dozeaza manual folosind cantarul sistemului de dozare), malaxor pentru aluat, cantar-divizor aluat, predospitor, doua linii de modelare, bazin de oparire, cuptor, masina de ambalat. Procesul tehnologic de fabricare a covrigilor consta in: prepararea aluatului, modelarea, dospirea, coacerea, racirea si ambalarea. Prepararea aluatului: materiile prime si auxiliare anterior dozate conform retetei de fabricatie se introduc respectand o ordine prestabilita in cuva malaxorului si se framanta. Modelare: dupa framantare cuva cu aluat este descarcata cu ajutorul sistemului de rasturnare in tremie iar acesta este dozat si dirijat cu ajutorul unei benzi transportoare in predospitor. Semifabricatele predospite sunt dirijate prim benzi transportoare catre cei doi roboti de modelare. Semifabricatele modelate se depun cu ajutorul unor mese retractibile pe banda transportoare catre bazinul de oparire. Dupa oparire semifabricatele sunt decorate cu sare/mac/susan si intra in cuptorul tunel in vederea coacerii. Covrigii se ambaleaza manual in navete captusite cu hartie in vederea racirii si apoi se reambaleaza conform sortimentului in lucru (vrac, in pungi de polipropilena sau pe masina de ambalat). Produsele ambalate se aseaza in cutii de carton care se stivuiesc pe paleti. Cantitatile estimate ale materiilor prime (respectiv intrari/ieseri) sunt prezentate in tabelul urmator. Tabelul nr. 10 - Intrari / Iesiri linia Fritsch
INTRARI Materii prime Faina Drojdie Sare propionat Zahar Grasimi vegetale Cant.(t)/an 1745 11 72 3 62 178 Mod de ambalare Vrac siloz trevira Cutii carton Saci saci Saci/ cutii carton Cutii carton Mod depozitare vrac paleti paleti paleti paleti
Apa TOTAL INTRARI IESIRI Covrigi Deseuri Rebuturi Pierderi fermentare Pierderi coacere Pierderi racire Pierderi evaporatie TOTAL IESIRI
425 2734 tone/an
Put
1780 1 21 18 623 53 0 2496 tone/an
B.2.1.
Fabricare produse de patiserie - linia patiserie congelata Linia are in dotare urmatoarele utilaje: sistem de dozare automat pentru faina si materiale auxiliare in cantitate mai mare de 5 kg (restul materialelor se dozeaza manual folosind cantarul sistemului de dozare), malaxoare pentru aluat, linie de laminare, divizare, modelare, instalatie de soc termic, depozit de congelare. Prepararea aluatului: materiile prime si auxiliare anterior dozate conform retetei de fabricatie se introduc respectand o ordine prestabilita in cuva malaxorului si se framanta. Aluatul se divizeaza si apoi se lamineaza. Laminarea cuprinde mai multe faze: inglobare margarina si impachetari simple si duble, in functie de sortimentul fabricat. Operatia de laminare a aluatului se executa cu masina automata de laminat. Pauzele de refrigerare se fac conform instructiunilor tehnologice pe produs. Operatia de laminare finala se face cu scopul de a obtine foi de aluat si se efectueaza pe masina de laminat. Modelarea, umplerea si decorarea foilor de aluat si divizare - foile de aluat rulate automat pe merdenea sunt montate manual pe banda transportoare a liniei in locasul potrivit. Se executa cu ajutorul liniei automate de patiserie. Dupa operatia de divizare urmeaza asezarea automata pe tavi care se executa cu ajutorul masinii de asezat automat pe tavi. Congelarea prin soc termic - Produsele dupa ce au fost asezate pe tavi sunt supuse socului termic. Produsele semifabricate asezate pe rastele se introduc aproximativ 20 minute in socul termic. Socul termic se realizeaza cu ajutorul unei instalatii de congelare. Permanent este monitorizata temperatura. Ambalarea si etichetarea produselor congelate. La iesirea din socul termic se realizeaza ambalarea produselor congelate in pungi de polietilena, respectiv cutii de carton . Dupa operatia de ambalare urmeaza operatia de depozitare care se realizeaza intr-un depozit de produse congelate dotat cu instalatie de congelare. Temperatura este monitorizata permanent. Capacitatea depozitului de produse congelate este de 15 t.
Toate instalatiile frigorifice din dotare sunt produse conform cerintelor impuse de CE si au ca agent frigorific freon ecologic tip R407 A. Tabelul nr. 11 - Intrari linia patiserie congelata
INTRARI Materii prime Faina UMPLUTURA Sare Zahar Grasimi vegetale Apa TOTAL INTRARI Cant.(t)/an 4804 3104 30 126 1600 9664 tone/an Mod de ambalare Vrac siloz trevira Cutii carton Saci Saci/ cutii carton Cutii carton Put Mod depozitare vrac paleti paleti paleti paleti
B.2.1.
Depozitare produse Suprafata de depozitare a produselor finite este de 1000 mp. Produsele finite sunt ambalate in navete de material plastic asezate pe paleti de metal sau carucioare, in containere de metal sau in cutii de carton asezate pe europaleti. Depozitarea se face in spatii special amenajate, curate, conditionate. Depozitarea europaletilor se face pe vertical. Distributia produselor finite se fac cu mijloace specializate de transport proprii (sau inchiriate), care sunt carosate si inscriptionate cu panouri Vel Pitar sunt autoutilitare isolate termic, special pentru transportul produselor de panificatie interioarele sunt usor lavabile, cu colturile rotunjite si corespund normelor de siguranta alimentului HACCP (Hazard Analysis and Critical Control Point Analiza Riscurilor si Controlul Punctelor Critice). Intregul proces de fabricatie, de la receptia materiei prime si pana la produsul finit si distributia lui este un proces care raspunde celor mai exigente cerinte, ale sigurantei alimentului si HACCP.
B.2.2.
Date despre centrala termica COMPLEXUL DE PANIFICATIE va fi prevazut cu o Centrala termica independenta pentru prepararea apei calde de incalzire si consum menajer si pentru prepararea aburului tehnologic. Sarcina termica va fi de 7500 kW pentru cazanele de preparare apa calda de incalzire si consum menajer iar pentru procesul tehnologic avem un necesar de abur de 3.65 t/h. Centrala termica va fi echipata cu trei cazane pentru prepararea apei calde de incalzire si consum menajer si trei cazane pentru prepararea aburului necesar liniilor tehnologice. Apa calda menajera va fi preparata prin boiler mixt ce va functiona cu agent primar apa calda de la cazanele de incalzire sau in perioada de vara abur de la cazanele de abur. Arzatoarele cazanelor vor functiona cu gaz metan. Pompele ce vor deservi Centrala termica vor fi pompe simple cu viteza variabila.
Gazele de ardere ce se produc in urma arderii combustibilului sunt evacuate prin intermediul unui ansamblu de canale de fum prevazute cu prize de masura pentru gazele de ardere. Cosurile de fum sunt izolate termic cu vata minerala de 2.5 cm. Se propune ca ambele mantale ale cosurilor si canalelor de fum sa fie din inox Cosurile asigura doar tirajul necesar invingerii pierderilor de sarcina de pe canalul de fum, deflector si de pe lungimea (inaltimea) lor. Pierderea de presiune pe drumul de gaze arse fiind asigurata de suprapresiunea din cazan (creata de arzator). Circuitele de gaze arse sunt prevazute cu clapete de reglaj, prize prelevare gaze arse pentru probe si reglaje, usa vizitare, piese de dilatare, piesa colectare condens, clapete de explozie. Sistemul asigurare al instalatiei se va realiza prin vase de expansiune inchise cu membrana prevazute cu com-presor impreuna cu rezervor de descarcare. Toate circuitele vor fi prevazute cu contoare de energie termica. Centrala termica va fi complet automatizata, ventilata si echipata cu Centrala de detectie a scurgerilor de gaze, astfel incat sa nu necesite supraveghere permanenta. B.2.3. Parcul auto al Complexului de panificatie Parcul auto al Complexului de panificatie se compune din urmatoarele mijloace auto:
Tabelul nr. 12 - Parcul Auto al Complexului de panificatie

Nr Autovehicule Tip Autovehicul Norma Poluare Euro 2 Euro 3 Euro 4 Autoutilitara Euro 3 Euro 4 Total auto 7 1 4 1 18 1 2 1 3 1 1 5 7 1 4 9 8 1 1 1 Cilindre (cmc) 796 1,368 1,390 1,461 1,498 1,596 1 1 2 1 1 5 3 3 1 1 9 8 17 65 1,598 1,753 1,870 1,998 2,286 2,287 2,401 2,402
Autoturism
41
C.
ACTIVITATI DE DEZAFECTARE
Nu sunt prevazute lucrari de dezafectare prin proiect. In situatia incetarii activitatii fabricii dezafectarea, postutilizarea si refacerea amplasamentului, se va face in conformitate cu legislatia in vigoare, proprietarul fiind obligat sa ia toate masurile necesare pentru refacerea terenului si a mediului inconjurator. In cazul incetarii definitive a activitatii se vor lua masurile necesare pentru evitarea oricaror surse de poluare si se va aduce amplasamentul si zonele afectate intr-o stare care sa permita reutilizarea lor. Dezafectarea, demolarea instalatiei si constructiilor se vor face pe baza unui proiect de dezafectare.
D.
D.1.
DESEURI
GESTIONAREA DESEURILOR IN PERIOADA DE EXECUTIE Prin H.G. nr. 856/2002 pentru Evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase se stabileste obligativitatea pentru agentii economici si pentru orice alti generatori de deseuri, persoane fizice sau juridice de a tine evidenta gestiunii deseurilor. Evidenta gestiunii deseurilor se va tine pe baza Listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase prezentata in Anexa 2 a H.G. 856/2002. Conform listei mentionate - deseurile din constructii se clasifica dupa cum urmeaza: 17.01.07 beton, caramizi, materiale ceramice si materiale pe baza de gips; 17.02.00 lemn, sticla, materiale plastice si cauciuc 17.03.00 asfalt, gudroane si produse gudronate 17.04.00 metale (inclusiv aliajele lor) 17.05.00 pamant si materiale excavate sau dragate 17.06.00 materiale izolatoare 17.07.00 deseuri amestecate de materiale de constructie si deseuri din demolari La aceaste categorii de deseuri se adauga si deseurile menajere, provenite de la personalul angajat pentru efectuarea lucrarilor de constructie.
Pentru obiectivul analizat, tipurile de deseuri rezultate din activitatea de constructii se incadreaza in prevederile, cuprinse in HG 856/2002. Principalele surse de deseuri inerte si nepericuloase in perioada de executie sunt reprezentate de:

Lucrarile de constructie si amenajare; Lucrarile de sapare a fundatilor; Lucrarile de montare a instalatiilor/utilajelor.
Managementul deseurilor in perioada de executie se prezinta sistematic in cele ce urmeaza.

Tabelul nr. 13 Managementul deseurilor in perioada de executie Denumirea deseului in conformitate cu prevederile HG nr. 856/2002 Moloz Pamant Amestecuri metalice Municipale amestecate Cantitate estimata Starea Fizica Codul deseului conform HG nr. 856/2002 17 01 01 17 05 04 17 04 07 20 03 01 Cod proprietati periculoase Managementul deseurilor V* integral integral integral E* integral R* -
10 mc 20 t 5t 4 mc
Solid Solid Solid Semilichid
* V valorificat, E eliminat, R - reciclat
Deseurile specifice - (nisip, sparturi de beton) vor fi preluate de catre o societate autorizata specializata si transportate un depozit de deseuri inerte. Deseurile metalice, ambalajele de hartie si carton, ambalajele de mase plastice vor fi predare pentru valorificare agentilor economici autorizati specializati in reciclarea acestor categorii de deseuri, conform contractelor incheiate. Pamantul rezultat in urma sapaturilor fundatiei, se va depozita in incinta, urmand a se folosi la umplerea denivelarilor, surplusul fiind folosit la umplutura pentru spatii verzi. Anvelopele vor fi colectate si depozitate temporar pe platforme special amenajate, urmand a fi valorificate integral prin unitati specializate; se interzice cu desavarsire arderea acestora. Acumulatori auto uzati vor fi colectati, depozitati temporar in spatii inchise, urmand a fi valorificati integral la firme specializate in colectarea si reciclarea acumulatorilor. Uleiurile uzate rezultate din intretinerea utilajelor de construtii si transport vor fi colectate in butoaie metalice, fiind depozitate temporar in spatii special amenajate urmand a fi eliminate prin intermediul firmelor abilitate. Deseurile menajere vor fi transportate, de catre o societate autorizata, pe baza de contract, la un depozit de deseuri autorizat. Deseuri toxice si periculoase Substantele toxice si periculoase pot fi: carburanti, lubrefianti si acidul sulfuric (pentru baterii) necesar functionarii utilajelor, precum si cele din vopseaua pentru marcajul rutier. Utilajele si mijloacele de transport vor fi aduse pe santier in stare normala de functionare avand efectuate reviziile tehnice si schimburile de ulei in ateliere specializate. Aceeasi procedura se va aplica si pentru operatiile de intretinere si incarcare acumulatori etc.
D.1.1.
Vopseaua utilizata pentru marcaje va fi adusa in recipienti etansi din care va fi descarcata in utilajele de lucru respective. Bidoanele goale (ambalajele) vor fi restituite producatorilor.
D.2.
GESTIONAREA DESEURILOR IN PERIOADA DE EXPLOATARE In procesul tehnologic se evacueaza urmatoare tipuri de deseuri: deseuri menajer, deseu de feliere, rebut tehnic, rebut de pungi de polipropilena, hartie de ambaj, cutii carton, deseu lemn de la paleti. Deseurile valorificabile sunt: folia rebut si cutiile de carton; acestea se depoziteaza in boxe special amenajate care urmeaza ulterior sa fie ridicate de catre o firma prestatoare de servicii spre a fi valorificate. deseul din plastic (navete, butoaie) se depoziteaza intr-un spatiu inchis, dupa care urmeaza casarea lor si vanzarea catre firmele autorizate conform legii; paleti de lemn deteriorate 100%, sunt depozitati separat si urmeaza procedura de casare si vanzare ca si deseu de lemn. Deseurile tehnologice nevalorificabile se vor colecta separat si se vor depozita pe platforma de depozitare deseuri.
Colectarea si evacuarea deseurilor se va efectua la sfarsitul fiecarui schimb sau cel putin o data pe zi. Evacuarea rapida a deseurilor este necesara deoarece constituie o sursa permanenta de contaminare cu daunatori. Deseurile menajere sunt deseurile rezultate din operatiile de curatare din igienizarea spatiilor social sanitare si a anexelor (gunoiul rezultat din maturare, hartii, folii, etc.) ce vor fi colectate in recipienti prevazuti cu capac actionat cu pedala, inscriptionati care se transporta pe platforma de depozitare. Evacuarea deseurilor se face pe trasee separate pentru a se evita intersectarea cu traseele salubre (materii prime, ingrediente, produse finite). Deseurile trebuie evacuate ori de cate ori este nevoie, dar cel putin o data pe zi. Platformele pentru colectarea deseurilor trebuie sa fie amplasate departe de zonele de productie, dotate cu sursa de apa, canalizare, curatate, spalate si dezinfectate. Intrucat deseurile colectate pot constitui surse de contaminare, evacuarea acestora trebuie efectuata ritmic, conform unui plan documentat. Colectarea, manipularea si evacuarea deseurilor vor fi efectuate numai de catre personal destinat acestui scop. D.2.1. Panificatie Deseurile rezultate din sectia de panificatie pot constitui surse de contaminare atat pentru materiile prime, materiale, produs finit cat si pentru personal. De
aceea activitatile de colectare, depozitare si evacuare a acestora trebuie tinute sub un control riguros. Deseurile trebuie colectate separat astfel: deseuri tehnologice; rebut igienic rebut neigienic deseuri menajere (gunoi rezultat in urma activitatilor de curatare); deseuri complexe (resturi de hartie, lemn, plastic). Pentru deseurile tehnologice igienice in cadrul sectiei de panificatie sunt amenajate spatii speciale de colectare si depozitare.
Painea si specialitatile de panificatie rezultate ca necorespunzatoare din procesul de productie se vor dirija, dupa o atenta si responsabila triere, fie ca deseu tehnologic catre sectia de prelucrare pesmet, ca deseu furajer, fie ca deseu nerecuperabil, marcat cu elemente de identificare diferite. Prelucrarea deseurilor de paine in scop furajer se va face periodic, la sfarsitul lucrului. Colectarea deseurilor menajere si a celor complexe trebuie efectuate in recipiente separate, pe tipuri de deseu. D.2.2. Patiserie Deseurile rezultate in cadrul sectiilor de patiserie trebuie colectate separat, dupa cum urmeaza: deseuri tehnologice (rezultate din procesul de fabricatie); igienice neigienice deseuri menajere (gunoi rezultat in urma activitatilor de curatare a spatiilor, coji de oua, resturi rezultate de la curatarea fructelor si legumelor, ambalaje) si deseuri complexe (materiale de ambalare ale materiilor prime si auxiliare utilizate: harie, carton, folii, casolete, borcane, sfori, metal etc). Produsele rezultate ca necorespunzatoare din procesul de fabricatie (ex: margini arse ale produselor coapte in tava, produse cu suprafata arsa, cu miros si gust strain, produse deformate prin manipulari defectuoase, produse cu glazura cazuta, resturi de blat, resturi de produse rezultate de la finisarea vafelor prin taiere etc) se vor dirija, dupa o atenta si responsabila triere, fie ca deseu recuperabil sau furajer, fie ca deseu nerecuperabil, marcate cu elemente de identificare diferite.
Pentru deseurile tehnologice igienice, in cadrul unitatilor trebuie amenajate spatii/locuri speciale de colectare si depozitare, curate si igienizate; pentru deseurile usor alterabile (ex.: creme, umpluturi) se va asigura depozitarea in spatii frigorifice.
Faina si alte materii pulverulente provenite de la maturarea sectiilor de productie sau a depozitelor, aluatul neigienic provenit din bucatile de aluat cazute pe jos, murdarite in timpul internventiilor mecanice efectuate la utilaje pentru reglare sau pentru reparare, resturile neigienice de umpluturi sau creme cazute pe jos sau ramase neutilizate timp indelungat sau pastrate in conditii necorespunzatoare vor fi colectate, dirijate si depozitate separat pentru valorificare in scop furajer sau pentru distrugere, functie de gradul si de tipul de contaminare. Colectarea deseurilor menajere trebuie efectuata in recipienti separati, pe tipuri de deseu. Recipientii trebuie captusiti cu saci din material plastic, prevazuti cu capac cu deschidere prin actionarea unei pedale, inscriptionati corespunzator; acestia trebuie mentinuti in perfecta stare de curatenie si igiena. Evacuarea deseurilor se face pe trasee separate pentru a se evita intersectarea cu traseele salubre (materii prime, ingrediente, produse finite). Tabelul nr. 14 - Gestionea deseurilor
Denumirea deseului Cantitatea Stare prevazuta fizica a fi generata 18,000 17,000 4500 mc 0,021 0,40 1,5 s s s l l s Codul deseului Codul privind principala proprietate periculoasa Codul clasificarii statice Managementul deseurilor - cantitatea prevazuta a fi generata t/an valorificata eliminata ramasa in stoc 18,000 17,000 4500 mc 0,021 0,40 1,5 -
Hartie , carton Materiale plastice Deseu menajer Substante chimice Ulei uzat Materie organica (statia epurare )
150201 150102 200301 160506 130208 040210
D.3.
GOSPODARIREA SUBSTANTELOR TOXICE SI PERICULOASE In conformitate cu prevederile H.G. nr. 1408/2008 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor periculoase in activitatea unitatii sunt detinute si utilizate urmatoarele preparate chimice: Tabelul nr. 15 - Preparatele chimice din cadrul Complexului de panificatie
Denumirea materiei prime, a substantei sau a preparatului chimic Alcool Amelioratori Acid ascorbic Propionat de calciu Enzime Dextroxa Fructoza Premixuri Detergenti
Clasificarea si etichetarea substantelor sau a preparatelor chimice Cantitatea anuala (tone) 198 86 2.3 22.4 1 457 221 1336 1500 Categorie Periculoase/nepericuloase (P/N) N N N N N N N N N Periculozitate Fraze de risc -
E.
IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA

APA Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului Zona in care este amplasat COMPLEXUL DE PANIFICATIE VEL PITAR se afla in extremitatea sudica a Municipiului Bucuresti. Din punct de vedere hidrogeologic, stratul acvifer freatic se situeaza la adancimi cuprinse intre 6.00m - 8.00 m. Strate acvifere freatice, care se dezvolta in baza pietrisurilor aluviunilor terasei Argesului si in Pietrisurile de Colentina. Aceste strate acvifere sunt abordate cu precadere de majoritatea gospodariilor individuale si unitatile economice mici, datorita accesibilitatii la deschidere si a pretului de executie redus. Orizontul Pietrisurilor de Colentina constituie formatiunea detritica depusa in timpul Pleistocenului superior si este alcatuita din elemente psamo-psefitice in care predomina cuarturi, gneise, gresii si mai rar calcare, prinse intr-o matrice nisipoasa in care se poate recunoaste cu usurinta o stratificatie torentiala caracteristica apelor agitate si de mica adancime.
E.1.
E.1.1.
Alcatuirea litologica permite generarea unor caractere fizice favorabile care asigura formatiunii o porozitate si permeabilitate avansata, baza a generarii unui puternic acvifer, bine alimentat de la suprafata prin infiltratie de apa meteorica, ceea ce conduce insa la variatii mari ale nivelului hidrostatic functie de precipitatii. Grosimea redusa a pelitelor in coperisul orizontului Pietrisurilor de Colentina permite drenarea apelor de suprafata incarcate cu elemente de contaminarechimica rezultate din activitatile industriale si agricole de la suprafata.
In zona amplasarii obiectivului, orizontul Pietrisurile de Colentina prezinta o buna dezvoltare (o grosime de 10 m) in raport cu zonele adiacente unde apar variatiile laterale si diviziunea un suborizonturi. Acviferul cantonat de orizontul Pietrisurilor de Colentina este un acvifer cu nivel liber, avand urmatorii parametrii hidrogeologici: directia de curgere = NNW SSE; coeficient de transmisivitate T = 400 650 m2/zi; coeficient de permeabilitate K = 27 41 m/zi; q sp.med = 0,2 0,25 l/s/m. Alimentarea acviferului este asigurata prin fenomenele de infiltrare a apelor meteorice si a vaii Colentina care brazdeaza formatiunea superficiala. Acest fapt datoreaza depasirile indicatorilor de calitate ale apei cantonate in acest strat.
Din punct de vedere chimic apa acestui acvifer prezinta dese depasiri ale limitelor admisibile prevazute in STAS-ul de potabilitate 1342/1991. Stratele acvifere de medie adancime sunt cantonate in orizontul Nisipurilor de Mostistea si pot fi interceptate in zona studiata pe intervalul 27-40 m si 49-60 m. Grosimea totala a orizontului acvifer este de 24 m. Acest complex acvifer este exploatat in prezent in Bucuresti si in zonele adiacente de peste 600 foraje, cu un debit de aproximativ 0,7 mc/s. Din punct de vedere litologic, aceste orizonturi sunt alcatuite din nisipuri fine si medii, uneori argiloase cu granulometrie de 1,00 0,05 mm, cu fractiunea de 1,00 mm sub 10%, incadrandu-se astfel in categoria nisipurilor medii spre fine si a caror compozitie mineralogica consta in cuart, muscovit in paiete mari si magnetit. Continutul in minerale grele poate depasi 5%.
Cu toate ca orizontul Nisipurilor de Mostistea ii este caracteristica structura unitara si omogena, se poate observa totusi in interiorul acestuia o usoara variatie a granulometriei pe verticala. In sensul ca, incepand de la partea inferioara spre suprafata, se remarca o scadere a granulozitatii. Stratele acvifere cantonate in Nisipurile de Mostistea se afla sub presiune, cu nivel ascensional, apa prezentand o curgere subterana pe directia NW-SE cu un gradient hidraulic de 1-3%. Alimentarea acviferului se face prin infiltrarea apelor pluviale in zonele de afluiere si drenarea apelor cantonate in stratele acvifere din coperis si culcus in zonele depresionare. Pentru aprecierea valorilor pe care le ating parametrii hidrogeologici ai stratului acvifer cantonat in orizontul Nisipurilor de Mostistea au fost analizate si interpretate datele obtinute in functionarea unor foraje existente in zonele limitrofe. Parametrii hidrogeologici prognozati sunt: coeficient de transmisivitate T = 300 500 mp/zi;
coeficient de permeabilitate K = 12,5 20,8 m/zi; debit specific mediu qmsp = 0,3 1,2 l/sec/m. Spre deosebire de apele cantonate in orizontul Pietrisurilor de Colentina, apa din acviferul Nisipurilor de Mostistea prezinta uneori depasiri ale limitelor prevazute de STAS 1342/1991. Intr-o captare corect construita, care presupune izolarea perfecta a acviferului freatic (superior) pentru a nu permite drenarea de la suprafata pe langa coloana forajului, se poate aprecia ca apa prelevata din acviferul cantonat in Nisipurile de Mostistea corespunde si normelor bacteriologice inscrise in STAS 1342/1991. Caracterizata cu o apa cu mineralizatie scazuta, de natura cloro-sodica, apa acviferului de Mostistea contine urmatoarele concentratii in elemente chimice: Tabelul nr. 16 - Concentratii chimice acviferul de Mostistea
ELEMENT CHIMIC Amoniac Azotati Azotiti Calciu Cloruri Compusi fenolici Fier total Hidrogen sulfurat Magneziu Mangan Sulfati Carbonati Bicarbonati Alcalinitate pH Substante organice KMn04 Duritate totala VALORI REALE mg/l 0 0,4 0 1,6 0,0004 68 84 7 18 0 0 0,1 0 18 29 0 0,02 136 0 410 510 7,25 7,5 3,2 4,4 14,3 18,4 C.M.A. mg/l 0,5 10 0 100 250 0,001 0,1 0 50 0,1 200 6,6 7,6 10 20
Continutul bacteriologic al apei extrase din acviferul de Mostistea depinde in mare masura de calitatea operatiunii de dezinfectare executata dupa echiparea sondei pentru exploatare. In cazurile cand substanta dezinfectanta (cloramina) este slab activa, operatiunea trebuie repetata de 2 3 ori, alternativ cu perioada prelungita de mers in gol a forajului pentru curatirea si eliminarea produsilor de reactie. Continutul bacteriologic mai poate depinde de calitatea executiei forajului si de calitatea cimentarii pentru izolarea acviferelor superioare ce constituie surse de poluare.
Asadar, in general, apa cantonata in orizontul acvifer al Nisipurilor de Mostistea prezinta un caracter de potabilitate. Complexul Marnos este o formatiune predominant pelitica, aflata in raporturi de concordanta de sedimentare cu seria superioara a Nisipurilor de Mostistea si cu cea inferioara a Stratelor de Fratesti. Complexul Marnos este constituit din marno-argile compacte cu secvente de marne si argile plastice in care sunt inserate filme de nisip si chiar gresii argiloase semitari, putand contine orizonturi cu grosimi variabile de nisipuri si prafuri argiloase cu treceri si variatii laterale de facies. Constitutia litologica si fenomenul variatiilor laterale de facies ne conduce la concluzia ca aceste orizonturi sunt fals acvifere, nu au o dezvoltare regionala si deci comporta scaderi majore in procesul de realimentare, fapt pentru care deschiderea prin foraje se realizeaza intodeauna cumulativ cu orizonturi acvifere apartinand Nisipurilor de Mostistea. In zona studiata, acoperisul acestui strat se gaseste la cota de 58-60 m si culcusul la cota 180-190 m. Intervalele posibil acvifere, dar cu debite mici pot fi interceptate pe intervalele: 125 130 m; 134 140 m; 154 160 m. Contaminarea de la suprafata fiind foarte putin probabila, apa cantonata in orizonturile acvifere ale Complexului Marnos corespunde normelor de potabilitate prescrise, dar numai pentru debite exploatate foarte mici (sub 1 l/s), in caz contrar apa captata va avea un mare continut de nisip foarte fin. Parametrii hidrogeologici prognozati sunt: coeficient de transmisivitate (T) = < 100 mp/zi coeficient de permeabilitate (K) = < 10 m/zi q sp = 0,1 l/sec/m Stratele acvifere de mare adancime cantonate in Stratele de Fratesti reprezinta principala resursa de apa subterana potabila a Bucurestiului si a localitatilor invecinate, exploatarea acestora facandu-se astazi numai cu aprobare speciala (pentru industria alimentara si farmaceutica, obiective sociale). Stratele de Fratesti reprezinta o formatiune cu caracter transpresiv materializat prin depozite predominant psamatice constituite din nisipuri si pietrisuri marunte. Litiologia celor trei orizonturi este aproape identica si constituita din: ORIZONTUL A nisipuri cenusii argil-marnoase, slab calcaroase, cu bobul mediu, fin micafere, slab compactizate, cu frecvente diseminari de pietris marunt eterogen, la baza stratului formatiune cu permeabilitate ridicata, inundata cu apa slab mineralizata.
ORIZONTUL B nisipuri cenusii, slab argiloase, foarte fin micafere, cu bobul fin spre mediu, cu rare diseminari de pietris marunt eterogen: formatiune cu permeabilitate ridicata, inundata cu apa slab minieralizata. ORIZONTUL C nisipuri cenusii-vinetii, slab argiloase, partial marnoase, foarte fin micafere, cu rare concretiuni calcaroase, cu bobul mediu, cu rare elemente de pietris marunt calcaros; formatiune cu permeabilitate ridicata, inundata cu apa cu mineralizatie uneori influentata de apropierea depozitelor levantine. Orizonturile Stratelor de Fratesti sunt separate de lentile de marno-argile compacte, uneori plastice, cu filme de gresii cu ciment marno-calcaros. Datorita adancimilor relativ mari la care sunt situate, deschiderea pentru exploatare a orizonturilor Stratelor de Fratesti s-a produs in timp si in mod diferentiat, inregistrandu-se combinari cumulative ce au condus la obtinerea unor debite mari de exploatare. Depozitele acvifere ale Stratelor de Fratesti prezinta o accentuata tendinta de scufundare pe directia S N, in zona studiata putand fi gasite la urmatoarele adancimi: Orizontul A = 190 252 m Orizontul B = 287 338 m Orizontul C = 346 420 m Parametrii hidrogeologici caracteristici acestui acvifer au urmatoarele valori:
coeficient de transmisivitate T = 800 1200 mp/zi coeficient de permeabilitate K = 20 24 m/zi debit specific mediu qmsp = 0,8 1,2 l/sec/m Acest complex acvifer este ascensional, nivelul piezometric situandu-se in jurul valorii de 56 60 m.
Calitativ, apa acviferului cantonat in orizonturile Stratelor de Fratesti este caracterizata ca bicarbonatata-sodica, cu mineralizatie moderata, inscriindu-se in totalitate in limitele de potabilitate ale STAS 1342/91. Se poate sublinia faptul ca in zona, caracterul chimic al apei cantonate in acest acvifer este exceptional (exemplu: duritate aproximativ 4 grade), apropiindu-se de calitatea unei ape plate. Eventualele abateri de la limitele bacteriologice reprezinta rezultatul procesului de forare, cu influente manifestate doar in zona de impact (2 5 m), care pot fi insa corectate cu usurinta prin dezinfectarea putului cu solutie de cloramina, actionand in cateva faze separate in vederea eliminarii produsilor de reactie. Concluzie Avand in vedere contextul geologic si hidrogeologic din zona studiata, criteriul economic preferat de beneficiar la alegerea solutiei cat si scopul in care urmeaza a fi folosita apa (alimentarea cu apa potabila a obiectivului), consideram ca oportuna executarea a 2 foraje de mare adancime, care sa capteze apa din
acviferul cantonat in orizontul A al Stratelor de Fratesti, pe intervalul prognozat de 207-229 m, pe un amplasament situat in incinta acestui obiectiv. Datele din zona referitoare la calitatea apei cantonate in acviferul A al Stratelor de Fratesti indica incadrarea in normele de potabilitate prevazute de STAS 1342/1991. Pentru o buna protectie impotriva contaminarii de la suprafata, indicam ca absolut necesara izolarea prin inchidere cu coloana mata, cimentata in spate, a acviferelor superioare, pe intervalul 0 170 m, interval considerat ca o posibila sursa de contaminare cu elemente nocive transportate de la suprafata. E.1.2. Apa de suprafata Cel mai apropiat curs de apa de suprafata de perimetrul analizat se afla la cca. 5,5 km si este reprezentat de raul Dambovita ce apartine bazinului hidrografic Arges si strabate Municipiul Bucuresti pe o distanta de aproximativ 22 de km de la nord-vest la sud-est. Raul Dambovita (cod cadastral - X.1.25), in lungime de 217 km, isi are izvorul in Muntii Fagaras la confluenta a doua brate: Boarcasu si Valea Vladului. Se varsa in raul Arges in apropiere de Budesti, judetul Calarasi. Suprafata bazinului raului Dambovita este de 2.245 kmp. Afluentii principali ai acestui rau sunt: Colentina (S = 636 kmp, L = 80 km) si Pasarea (S = 237 kmp, L = 42 km). E.1.3. Descrierea surselor de alimentare cu apa Alimentarea cu apa a Complexului de Panificatie se va face de la doua puturi forate de mare adancime situate in incinta. Pentru asigurarea calitatii apei va fi prevazuta o statie de dedurizare si statie de tratare a apei cu UV. Reteaua de apa este dimensionata astfel incat sa asigure atat consumul de apa rece pentru nevoi menajere si tehnologice cat si pentru refacerea rezervei de apa pentru incendiu. Sistemul de alimentare cu apa este constituit dupa urmatoarea schema:

alimentare cu apa prin intermediul a doua foraje de mare adancime; distribuitor apa potabila; rezervor de stocare apa potabila pentru compensarea variatiilor debitului orar, instalatie de presurizare tip hidrofor cu pompe de ridicarea presiunii si recipiente hidropneumatice cu membrana, cu functionare complet automatizata. Aceste instalatii vor fi utilizate pentru a se asigura cerinta de debit si presiune; Instalatii sanitare de apa rece si calda de distributie si legaturi la obiectele sanitare de la grupuri sanitare; Conductele de distributie principala vor fi amplasate ingropat; Trecerile conductelor prin pereti si plansee vor fi etanse.
Fiecare ramificatie de apa rece va fi prevazuta cu vane de izolare si robinet de golire cu portfurtum la baza. Presiunea maxima de utilizare a apei la obiectele sanitare va fi de 3 bar. Diferenta de presiune intre apa rece si calda, la nivelul aceluiasi obiect sanitar nu este mai mare de 0,3 bar. Retelele de distributie interioare sunt prevazute cu armaturi de inchidere, reglaj, siguranta si golire. Pentru conductele de distributie din PEHD, prevederea si modul de amplasare a suportilor s-a facut conform normativului I 1. Apa calda menajera se va prepara in centrala termica. Instalatiile de alimentare cu apa rece, calda se vor executa cu urmatoarele tipuri de materiale: conducte pentru instalatiile de distributie si coloane, cu tevi din OL-Zn, sudate longitudinal (STAS 7656/80), imbinate fie prin infiletare cu fitinguri din fonta maleabila zincate (STAS 471/87) fie prin sudobrazare. Legaturile intre coloane si obiectele sanitare prevazute prin pereti de gips carton, cu tevi din polipropilena tip PPR imbinata prin polifuziune cu fitinguri specifice
Toate conductele de apa rece si calda vor fi izolate. Izolarea se face cu vata minerala intarita cu aluminiu, imbracata cu folie Isogenopack. E.1.4. Zone de protectie in jurul forajelor In cazul forajelor care exploateaza acvifere de adancime sub presiune si care sunt executate astfel incat sa realizeze conditiile de izolare a stratului captat fata de suprafata terenului si fata de stratele acvifere superioare vulnerabile la poluare, se instituie numai zona de protectie sanitara cu regim sever, care va fi circulara, cu centrul pe pozitia forajului si raza de 10 m; in acest caz zona de protectie sanitara cu regim de restrictie coincide cu zona de protectie sanitara cu regim sever, conform HG 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica. Zona de protectie sanitara cu regim sever, se va imprejmui si se va marca prin placute avertizoare. Inaltimea si tipul imprejmuirii, marcajele si distanta intre acestea se stabilesc de catre detinatorul si/sau operatorul captarii, constructiilor si instalatiilor, de comun acord cu autoritatea de gospodarire a apelor, astfel incat sa fie oprit accesul populatiei, animalelor si utilajelor de orice fel. Pe terenurile cuprinse in zona de protectie sanitara cu regim sever, se interzic:

utilizarea substantelor fitosanitare; irigarea cu ape uzate, chiar epurate complet; amplasarea de bazine neetanse pentru ape reziduale, puturi absorbante, haznale cu groapa simpla.
Terenul cuprins in zona de protectie sanitara cu regim sever va putea fi utilizat numai pentru asigurarea exploatarii si intretinerii sursei, constructiei si instalatiei de alimentare cu apa. E.1.5. Alimentarea cu apa pentru combaterea incendiilor Volumul necesar de apa pentru incendiu este inclus in rezervorul de inmagazinare, prevazut pe platforma, din care se alimenteaza hidrantii interiori sau exteriori. Instalatia de distributie a apei la hidrantii de incendiu interiori, este realizata in interiorul cladirii social-administrative din conducte de otel zincat.
Tabelul nr. 17 - Bilantul consumului de apa (mc/zi, mc/an)

Proces tehnologic Sursa de apa) furnizor Consum total de apa (mc/zi) Total Consum menajer Apa prelevata din surse Consum industrial Apa Apa Pentru compensarea subterana de Pierderilor in sistemele suprafata Cu circuit inchis Apa Apa subterana de suprafata 6 7 8 9 529,39 Apa recirculata/reutilizata Apa Apa de la de la alte obiective propriul obiectiv Comentarii
1 Apa utilizata in scop potabil
2 2 foraje de mare adancime
3 529,39
4 529,39
10 -
11 -
12 -
55
E.1.6.
Managementul apelor uzate Din cladire se vor evacua urmatoarele categorii de ape uzate:

ape uzate menajere, evacuate gravitational, provenite de la grupuri sanitare; ape uzate, evacuate gravitational, provenite de la procesul tehnologic; ape pluviale colectate de pe acoperisuri; ape pluviale colectate de pe platformele de parcare.
E.1.6.1.
Ape uzate menajere Din cadrul obiectivului se vor evacua ape uzate menajere care nu necesita preepurare inainte de a fi evacuate in statia de epurare. Acestea provin din functionarea grupurilor sanitare, spalarea pardoselilor interioare, condens.
E.1.6.2.
Ape pluviale Se vor evacua urmatoarele categorii de ape uzate pluviale:
ape pluviale care nu necesita preepurare inainte de a fi evacuate in bazinul de retentie. ape pluviale posibil incarcate chimic, care necesita preepurare inainte de a fi evacuate in bazinul de retentie al Dossan IMGB, dupa ce vor fi preepurate in separatoare de hidrocarburi. Acestea pot fi incarcate cu hidrocarburi si provin din parcajele exterioare.
E.1.6.3.
Generarea apelor uzate Pentru a preveni contaminarea produselor alimentare in cursul procesarii, manipularii si depozitarii trebuie asigurata respectarea masurilor de igiena atat in spatiile de productie si depozitare cat si in spatiile social-sanitare (vestiare, spalatoare, dusuri, WC-uri, etc). Toate spatiile social-sanitare sunt inscriptionate corespunzator scopului destinat, iar in interiorul acestora sunt afisate avertizari referitoare la respectarea normelor de igiena si utilizare a instalatiilor sanitare. Pentru igiena corporala personalul angajat utilizeaza apa potabila calda sau suficient de calda (37 400 C), sapun lichid (sampon), dezinfectanti (numai cei avizati pentru industria alimentara) si apa rece. Din utilizarea apei potabile pentru igiena corporala si igiena grupurilor socialsanitare rezulta ape uzate incadrate in categoria apelor uzate menajere: CBO5 = max 300 mg/dm3 materii in suspensie = max 350 mg/dm3, Q uz zi max = 529,39 m3/zi; Q uz orar max = 24,94 m3/h. Spatiile in care se desfasoara activitati de productie, depozitare precum si utilajele si instalatiile trebuie curatate periodic, iar acolo unde este cazul igenizate. Pentru a avea eficacitate maxima, activitatile de curatenie si igenizare se efectueaza cu intensitate sporita in spatiile cu risc mare de contaminare
microbiana si/sau chimica, de catre personal angajat special pentru efectuarea acestor operatiuni. Conducatorul procesului tehnologic coordoneaza si supravegheaza intreaga activitate de efectuare a curatirii si igenizarii, stabileste metodele, substantele si ustensilele folosite pentru curatare, monitorizeaza eficienta activitatilor si analizeaza rezultatele. Programul propriu de curatenie si igenizare cuprinde metodele de curatenie, frecventa efectuarii operatiilor de curatenie si rezultatele obtinute la testele de verificare a eficientei igienizarii. Metodele de curatenie cuprind: curatire mecanica; spalari cu detergenti; clatire; dezinfectie; clatire; uscare; controlul activitatii la curatenie. Deoarece in anumite cazuri curatarea mecanica nu este suficienta pentru indepartarea tuturor depunerilor de murdarie care adera la suprafete se efectueaza spalarea acestora cu agenti chimici de spalare (detergenti avizati pentru industria alimentara) si clatirea cu apa.
Depunerile de murdarie acumulate pe suprafete care vin in contact cu produsele in timpul proceselor tehnologice si care trebuie indepartate prin spalare sunt constituite, de obicei din resturi organice care adera la aceste suprafete prin intermediul grasimilor sau din saruri minerale de calciu si de magneziu insolubile, formate mai ales in folosirea apei cu duritate mare in cursul operatiilor de spalare. Activitatea de spalare cuprinde umezirea, atat a depunerilor de murdarie cat si a suprafetelor pe care acestea adera, cu scopul inmuierii murdariei pentru desprinderea usoara. Spalarea propriu-zisa care consta in desprinderea sub influenta apei si a detergentilor a fragmentelor de murdarie, in particule din ce in ce mai mici care sa poata fi indepartate apoi prin clatire, transformarea depunerilor de murdarie in suspensii, emulsionarea grasimilor din depunerile de murdarie. Clatirea care este indepartarea usoara si completa cu ajutorul jetului de apa de inalta presiune, a particulelor de murdarie in suspensie, precum si a urmelor de substante chimice provenite din solutiile de detergenti, folosite pentru spalare. Substante de spalare care se pot folosi in acest domeniu sunt: soda caustica, soda calcinata, polifosfati, solutii slab acide de acid clorhidric sau acid azotic, substante tensioactive detergenti (anionici, cationici, neionici) in concentratii de 2 20 %.
Apa folosita pentru spalare va fi apa potabila calda, in cantitate suficienta. Temperatura apei de spalare este: 35 400 C apa pentru spalare; 60 - 650 apa pentru clatire. Agentii chimici folositi la spalare trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
sa nu fie toxici si periculosi in timpul manipularii; sa se dizolve usor si complet in apa; sa nu aiba actiune coroziva asupra materialelor din care sunt confectionate suprafetele spalate; sa emulsioneze si sa purifice grasimile; sa solubilizeze sau sa desprinda particulele solide organice sau anorganice; sa fie active si in apele dure; sa se poata indeparta usor prin clatire; sa nu aiba mirosuri puternice si persistente pe care sa le transmita produselor/suprafetelor; sa fie avizate de Ministerul Sanatatii si Familiei pentru folosirea in industria alimentara. La alegerea agentilor chimici pentru spalare se tine seama de:
natura impuritatilor ce trebuie indepartate; materialul din care sunt confectionate suprafetele de spalat; modul de spalare folosit (mecanic sau manual). Concentratia solutiilor folosite pentru spalare este determinata de gradul de murdarire a suprafetelor si de mentiunile din instructiunile de utilizare a acestora.
In apele uzate rezultate de la operatiile de spalare si clatire tehnologice se regasesc substante organice biodegradabile, materii in suspensie, grasimi, detergenti. Din cadrul obiectivului se vor evacua ape uzate menajere care nu necesita preepurare inainte de a fi evacuate in statia de epurare. Acestea provin din functionarea grupurilor sanitare, spalarea pardoselilor interioare, condens. Apele uzate menajere provin de la grupurile sanitare sunt evacuate in canalizarea interioara si apoi evacuate in canalizarea societatii DOOSAN IMGB S.A. si in final in canalizarea publica din zona. Apelor uzate menajere se vor epura intr-o Statie de epurare existenta al Dossan IMGB asigurandu-se calitatea apelor deversate in canalizarea publica respectarea normelor NTPA-002/2005. Traseele de canalizare cu tuburi de scurgere se vor realiza conform proiectului, cu respectarea STAS 1795/89 si I9/94 privind pante, schimbari de directie, pozitionarea tuburilor de curatire, sisteme de sustinere si fixare. Se vor semnala
schimbarile de solutii impuse de situatiile neprevazute, se va solicita aprobarea si se va consemna scris. Se monteaza sifoane de pardoseala in pozitiile prevazute prin proiect. Apele uzate rezultate din procesul tehnologic provin din: spalarea lazilor pentru ambalarea painii, spalarea cuvelor pentru prepararea painii, igienizarea spatiilor de productie, efectuare analize laborator, spalarea mijloacelor de transport auto. Inainte de evacuarea din incinta va exista un camin de prelevat probe (camin de control) pentru verificarea calitatii apei tratate. Apele pluviale provenite din zona parcarilor, a zonei de acces sunt colectate, preepurate intr-un separator de hidrocarburi, apoi evacute in canalizarea societatii DOOSAN IMGB S.A. intr-un bazin de retentie. Apele uzate menajere resultate de la grupurile sanitare vor fi caracterizate printrun continut de materii in suspensie, substante organice biodegradabile, amoniu, detergenti, sunt evacuate in reteaua de canalizare interioara si apoi in canalizarea societatii invecinate. Astfel, toate apele uzate provenite din procesul tehnologic si cele pluviale dupa ce au fost tratate in statie de epurare si separatorul de hidrocarburi sunt deversate in Statia de epurare existenta al Dossan IMGB (acord scris din partea S.C. DOOSAN IMGB S.A.). Igiena transporturilor produselor alimentare este obligatorie. Transportul extern al materiilor prime, ingredientelor produselor finite se efectueaza cu mijloace de transport intretinute corespunzator curate si dezinfectate. Intretinerea igienei mijloacelor de transport proprii unitatilor de panificatie se face dupa procedura specifica, functie de tipul acestora. Pentru mijloacele auto complexul de panificatie este prevazut o boxa de spalare auto, unde se efectueaza spalarea acestora cu apa potabila calda si detergent lichid avizat pentru industria alimentara. Conform normelor sanitare toate mijloacele auto se spala, in interior si exterior, in fiecare zi, utilizand apa potabila.
Tabelul nr. 18 - Bilant ape uzate COMPLEX DE PANIFICATIE

Sursa apelor uzate Proces tehnologic Totalul apelor uzate generate Ape uzate evacuate Ape directionate spre reutilizare/recirculare Comentarii
m /zi 1 Ape uzate menajere 2 529,39
m /an 3 190580,4
menajere 3 3 m /zi m /an 4 5 529,39 190580,4
industriale 3 3 m /zi m /an 6 7 -
pluviale l/s 8 9 -
in acest obiectiv 3 3 m /zi m /an 10 11 0 0
Catre alte obiective 3 3 m /zi m /an 12 13 0 0
14 0
60
E.1.6.4.
Managementul apelor pluviale Apele pluviale provenite din zona parcarilor, a zonei de acces sunt colectate, preepurate intr-un separator de hidrocarburi, apoi evacute in canalizarea societatii DOOSAN IMGB S.A. intr-un bazin de retentie. Se vor evacua urmatoarele categorii de ape uzate pluviale: ape pluviale care nu necesita preepurare inainte de a fi evacuate in bazinul de retentie. ape pluviale posibil incarcate chimic, care necesita preepurare inainte de a fi evacuate in bazinul de retentie al Dossan IMGB, dupa ce vor fi preepurate in separatoarele de hidrocarburi. Aceste pot fi incarcate cu hidrocarburi si provin din parcajele exterioare. La executia retelelor de canalizare pluviale se va folosi tubulatura PVC-KG, culoare portocalie cu mufe si garnituri de cauciuc.
E.1.7. E.1.7.1.
Prognozarea impactului asupra apelor Impactul produs in perioada de executie Se apreciaza ca emisiile de substante poluante (provenite de la traficul rutier specific santierului, de la manipularea si punerea in opera a materialelor) care ajung direct sau indirect in apele subterane nu sunt in cantitati importante si nu modifica incadrarea in categorii de calitate a apei. In ceea ce priveste posibilitatea de poluare a stratului freatic, s-a apreciat ca aceasta va fi relativ redusa. S-a impus depozitarea carburantilor in rezervoare etanse, intretinerea utilajelor (spalarea lor, efectuarea de reparatii, schimburile de piese, de uleiuri, alimentarea cu carburanti, etc) numai in locurile special amenajate (pe platforme de beton, prevazute cu decantoare pentru retinerea pierderilor). Daca apele uzate se evacuaza in reteaua de canalizare din zona, concentratiile maxime admisibile vor fi cele stabilite de NTPA 002/2005 Normativ privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor.
E.1.7.2.
Impactul produs in perioada de functionare In perioada de functionare a COMPLEXULUI DE PANIFICATIE impactul asupra apelor va fi nesemnificativ. Prelevarea apei din sursa subterana nu va duce la aparitia unor modificari suplimentare ale conditiilor hidrogeologice ale amplasamentului. Toate categoriile de apa uzata generate in cadrul obiectivului analizat nu sunt evacuate in mediu. Apele uzate menajere si tehnologice (in functie de specificul lor, acestea sunt preepurate) sunt evacuate in canalizarea ce apartine Dossan IMGB.
Apele uzate menajere se vor incadra in limitele admise ale incarcarii in poluanti la deversarea in reteaua de canalizare. Pragurile de alerta calculate functie de CMA prevazute de H.G. 352/2005 privind modificarea si completarea H.G. nr. 188/ 2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare a apelor uzate in mediul acvatic si din retelele de canalizare a localitatilor direct in statiile de epurare / NTPA-002/2005 pentru poluantii specifici apelor uzate evacuate sunt:

pH: 6,5 8,5; substante organice biodegradabile CCO-Cr: 350 mg/l; CBO5: 350 mg/l; azot amoniacal: 21 mg/l; materii in suspensie: 245 mg/l; detergenti sintetici biodegradabili: 17,5 mg/l; substante extractibile cu solventi organici: 21 mg/l; sulfati: 420 mg/l; cloruri: 350 mg/l.
E.1.7.3.
Afectarea ecosistemelor acvatice si a folosintelor de apa Amplasamentul COMPLEXULUI DE PANIFICATIE si activitatile desfasurate in incinta nu sunt in relatie directa cu apele de suprafata (cel mai apropiat curs de apa de suprafata se afla la cca. 5,5 km distanta raul Dambovita), astfel incat nu exista posibilitatea afectarii ecosistemelor acvatice si a folosintelor de apa.
E.1.8. E.1.8.1.
Masuri de diminuare a impactului In perioada de executie Pentru colectarea apelor uzate in perioada de executie s-au prevazut:
sistem de colectare a apelor uzate menajere provenite de la grupurile sanitare si lavoare si evacuarea acestor ape/utilizarea toaletelor ecologice ce se vor vidanja periodic. sistem de colectare a pierderilor lichide din fluxul tehnologic si evacuarea controlata prin intermediul firmelor specializate. sistem de colectare a apelor pluviale care se scurg din spatiile amenajate de productie, evacuarea acestora intr-un decantor pentru depunerea suspensiilor iar apele limpezite pot fi evacuate prin respectarea condiilor impuse de legislatia in vigoare, namolul depus putand fi transportat la un depozit de deseuri inerte.
E.1.8.2.
In perioada de functionare Ca masuri de diminuare a impactului in perioada de functionare se prevad urmatoarele:
Colectarea controlata a tuturor categoriilor de ape uzate generate;
Preepurarea apelor uzate tehnologice, menajere si pluviale inainte de a fi evacuate in canalizarea Dossan IMGB; Intretinerea corespunzatoare a tuturor instalatiilor de preepurare; Depozitarea corespunzatoare a tuturor categoriilor de deseuri generate. in jurul forajelor va fi instituita zona de protectie sanitara, sever delimitata, cu capac securizat cu lacat
E.2.
AERUL Date generale Clima Datorita pozitiei pe glob (4425 latitudine N si 2605 longitudine E), ca si a pozitiei in interiorul Europei si in plina campie, zona municipiului Bucuresti se situeaza intr-un climat temperat-continental cu usoare nuante excesive si face parte din sectorul climatic central al Campiei Romane (zona de stepa moderata). Radiatia solara globala anuala este de 125,32 cal/cm2 pe suprafata orizontala, valoarea maximuma a insolatiei fiind in iulie, de 18,21 cal/cm2, iar valoarea minima in decembrie, de 3,01 cal/cmp, valori inregistrate la statia meteorologica Afumati. Fata de valorile medii, radiatia globala prezinta mari variatii neperiodice (anuale si lunare) care sunt generate de particularitatile circulatiei generale a atmosferei. Dinamica generala a atmosferei este dominata de masele de aer de origine polar- maritima si continentala (din sectorul estic), care detin o pondere de 60,3%, urmate de cele de origine tropical-maritima si tropical-continentala, cu o pondere de 15,8 %.
E.2.1. E.2.1.1.
E.2.1.2.
Temperatura aerului Calculate pentru o perioada de 70 ani, mediile anuale au valori de peste 11 C in Bucuresti (Observatorul Astronomic din centrul municipiului Bucuresti 11,5 C, Statia Meteorologica Filaret 11C) si mai mici de 11 C la periferie - in zona amplasamentului (Institutul Agronomic, Aeroportul Baneasa, Statia Meteorologica Baneasa 10,5 C). Cea mai mica temperatura medie lunara apare in luna ianuarie (-3,9 C). Primavara, datorita intensificarii radiatiei solare si a curentilor de aer cald dinspre sud vest si vest, temperatura creste treptat, cea mai mare valoare inregistrandu-se in luna mai (16,4 C). Vara, valorile medii ale temperaturii variaza intre 20,1 si 22,4 C. Toamna, radiatia solara este mai redusa si circulatia aerului se schimba, astfel incat temperatura medie a aerului descreste treptat. Temperaturile medii lunare scad de la 17,5 C in septembrie pana la 5,1 C in noiembrie. Temperatura medie maxima zilnica are valori pozitive tot timpul anului. Cele mai mari valori apar in lunile iulie-august (29,5 - 29,9 C) si cele mai mici in luna ianuarie (0,8 C).
Valorile temperaturii medii minime zilnice sunt negative in toate lunile de iarna si de asemenea in martie, cea mai mica temperatura fiind in ianuarie (sub 6 C). Din aprilie pana in noiembrie valorile acestui parametru sunt pozitive. Domeniul variatiei diurne a temperaturii aerului arata caracterul excesiv al climei in aceasta zona de campie, mai ales la sfarsitul primaverii, in timpul verii si la inceputul toamnei. Analizand valorile absolute inregistrate la Statia meteorologica Bucuresti-Baneasa (pe o perioada de peste 30 ani), se poate observa ca aceasta zona este incalzita excesiv in timpul verii (temperaturi peste + 40 C), in timp ce iarna temperatura minima poate scadea sub 20 C. E.2.1.3. Temperatura solului Temperatura la suprafata solului cunoaste variatii diferentiate in zona, datorita influentei orasului. Astfel, mediile anuale ale acesteia descresc din centrul orasului catre periferie dupa cum urmeaza: Filaret - 13,5 C, Baneasa - 12,8 C. De la un loc la altul, in raport cu structura suprafetei active, aceste valori pot fi substantial modificate. Acestea pot creste cu 2 3 C pe suprafetele bine insorite si adapostite, dar pot scadea cu aproximativ aceleasi valori pe malurile lacurilor si pe suprafetele umezite. In cursul anului, temperatura la suprafata solului inregistreaza un minim in ianuarie si un maxim in iulie. E.2.1.4. Inghetul Regimul termic de iarna se caracterizeaza prin valori termice negative, fapt ce constituie o conditie necesara pentru producerea numeroaselor fenomene meteorologice de iarna. Data medie a primului inghet de toamna se plaseaza intre 3 si 5 noiembrie in oraras si intre 26 octombrie si 31 noiembrie la periferia acestuia. Data medie a ultimului inghet de primavara se plaseaza intre 29 martie si 1 aprilie in oras, intarziind la periferie pana spre 2 - 16 aprilie. Durata intervalului fara inghea este de 198 - 215 zile in zona Baneasa. E.2.1.5. Umezeala relativa a aerului Umezeala relativa a aerului are valori medii anuale de 74 %, crescand dinspre centrul municipiului Bucureati spre nordul acestuia. La Statia Meteorologica Baneasa se inregistreaza o valoare medie plurianuala de 75,6 % . E.2.1.6. Ceata Umezeala ridicata a aerului de pe unele suprafete este pusa in evidenta si de fenomenele de ceata. Anual se produc 40 - 50 zile cu ceata, mai numeroase fiind in zona lacurilor si a raurilor (ceata de evapotranspiratie). In contrast cu aceasta este ceata urbana, care se produce mai ales deasupra orasului ca urmare a poluarii atmosferei cu fum, funingine, diversi produsi chimici, praf, gaze de esapament, etc. In unele cazuri, ceata meteorologica se poate suprapune peste ceata urbana, lucru remarcat mai ales in anotimpurile de tranzitie.
E.2.1.7.
Nebulozitatea Datorita cantitatii mari de poluanti, nebulozitatea este mai ridicata deasupra municipiului Bucuresti comparativ cu zonele invecinate. Cele mai ridicate valori ale nebulozitatii se remarca din noiembrie pana in martie, depasind 6,5 zecimi in oraa, iar cele mai mici din iulie pana in septembrie, sub 4 zecimi. Regimul nebulozitatii influenteaza variatia zilelor cu cer senin si cu cer acoperit. Astfel, numarul mediu anual al zilelor cu cer senin este de circa 60 in zonele limitrofe nordice ale orasului.
E.2.1.8.
Precipitatiile atmosferice Repartitia teritoriala a precipitatiilor este foarte variata. Astfel, cele mai mari cantitati medii anuale se produc deasupra orasului Bucuresti, unde cantitatea de aerosoli este mai mare, ca urmare a emisiilor de poluanti atmosferici (Statia Meteorologica Filaret 590,9 mm), acestea scazand spre periferia orasului (Statia Meteorologica Baneasa 568,5 mm,). In cursul anului se inregistreaza un maximum al cantitatii de precipitatii in luna iunie, cu acelasi regim de variatie teritoriala: valori mai mari in oras (Statia Meteorologica Filaret 97,1 mm) si mai reduse spre periferie (Statia Meteorologica Baneasa 92 mm). Luna cu cele mai mici cantitati de precipitatii este februarie (Statia Meteorologica Filaret 33,3 mm, Statia Meteorologica Baneasa 27,5 mm). Valori foarte apropiate de acestea se intalnesc si in martie, fapt ce determina uneori seceta de la sfarsitul iernii.
E.2.1.9.
Stratul de zapada Starea timpului si conditiile locale influenteaza durata stratului de zapada astfel: 53 zile la Statia Meteorologica Filaret si 46 zile la Statia Meteorologica Baneasa. Datele medii de aparitie si de disparitie ale stratului de zapada se incadreaza in intervalul posibil cu ninsoare, avand loc la 10 - 15 zile dupa data medie de producere a primei ninsori si respectiv, cam tot cu atat mai devreme de data medie a ultimei ninsori. Prima ninsoare se produce la sfarsitul lunii noiembrie, uneori mai devreme; ultima ninsoare se produce la 20 martie, fiind posibila si in aprilie. De asemenea, primul strat de zapada se formeaza de regula la 4 decembrie, iar ultimul la 11 martie.
E.2.1.10.
Regimul vanturilor Regimul vantului s-a inscris in valori apropiate de valorile medii multianuale. In municipiul Bucuresti, viteza medie a oscilat intre 2-3 m/s, mai reduse (1,4-1,5 m/s) au fost vitezele din directiile sud-est, sud si nord-vest. Directiile dominante dinspre care a batut vantul au fost vest (21,4%), nord-est (19,5%) si est (11,5%), iar calmul a fost intre 4 si 11%. Umezeala relativa anuala a aerului a oscilat intre 71-76% in municipiul Bucuresti, valori mai scazute inregistrandu-se in lunile de vara. Frecventa (%) medie anuala a vantului pe directii in anul 2008, la statiile meteorologice de pe teritoriul municipiului Bucuresti Tabelul nr. 19 - Directia vantului in zona Bucuresti
Nr. Crt. 1 2 3
Statia Meteorologica Bucuresti-Afumati BucurestiBucuresti-Filaret Baneasa
Directia vantului N 15.7 11.9 0.2 NE 14.5 19.5 4.2 E 16.5 15.1 11.5 SE 5.6 2.7 0.7 S 7.2 2.9 0.5 SV 8.6 13.4 6.1 V 21.4 18.2 10.5 NV 6.5 5.3 0.7
Calm 4.0 11.0 65.6
Sursa: Administratia Nationala de Meteorologie 2009 E.2.2. Surse de poluanti in perioada de executie Executia constructiilor poate avea un impact notabil asupra calitatii atmosferei din zonele de lucru si din zonele adiacente acestora. Ea constituie, pe de o parte, o sursa de emisii de praf, iar pe de alta parte, o sursa de emisie a poluantilor specifici arderii combustibililor fosili (produse petroliere distilate). Sursele principale de poluare a aerului specifice executiei lucrarii pot fi grupate dupa cum urmeaza: activitatea utilajelor de constructie (decaparea si depozitarea pamantului vegetal, sapaturi si umpluturi in corpul drumului de acces si platformelor, executia fundatiilor etc.); transportul materialelor, prefabricatelor, personalului; datorita folosirii utilajelor de constructii si mijloacelor de transport, sunt emise noxe, pulberi, emisii de hidrocarburi volatile rezultate de la manipularea combustibililor pentru aceste utilaje si mijloace de transport, al caror impact se manifesta prin reducerea capacitatii de filtrare a aerului si deci, de modificare a calitatii aerului; manipularea materialelor; activitatea in statia/statiile de preparare a betoanelor de ciment; Principala arie de emisie a poluantilor in atmosfera este incinta fabricii, sursele de emisie fiind caracterizate drept:
surse la sol sau in apropierea solului, cu inaltimi efective de emisie de pana la 4 m fata de nivelul solului; surse deschise, deoarece implica manevrarea pamantului; surse mobile, reprezentate de ansamblul utilajelor si mijloacelor de transport folosite. Cantitatile de poluanti emise in atmosfera de utilajele de constructii depind, in principal, de urmatorii factori:

consumul de carburanti (substante poluante: NOx, CO2, CO, COV, particule materiale din arderea carburantilor etc.); puterea motorului; capacitatea utilajului si varsta motorului/utilajului; aria pe care se desfasoara aceste activitati (substante poluante - particule materiale in suspensie si sedimentabile);
distantele parcurse (substante poluante - particule materiale ridicate in aer de pe suprafata drumurilor). Natura temporara a lucrarilor de constructie, specificul diferitelor faze de executie, modificarea continua a fronturilor de lucru diferentiaza net emisiile specifice acestor lucrari de alte surse nedirijate de praf, atat in ceea ce priveste estimarea, cat si controlul emisiilor.
Se apreciaza ca poluarea specifica activitatilor de alimentare cu carburanti, intretinere si reparatii ale utilajelor si mijloacelor de transport este redusa si poate fi neglijata, mai ales ca se recomanda constructului ca aceste activitati sa fie asigurate in statiile de alimentare carburanti. Poluarea specifica activitatii in statia/statiile de preparare a betoanelor de ciment cuprinde exclusiv prepararea betonului. Sunt avute in vedere emisiile de particule materiale, inclusiv ciment, de la prepararea betonului. Nu se iau in consideratie emisiile de particule rezultate prin eroziunea vantului din depozitele de agregate, din circulatia mijloace de transport si activitatea utilajelor, aceste emisii fiind apreciate global in cadrul activitatii utilajelor de constructie si mijloacelor de transport. Se apreciaza ca emisiile in aer pe perioada de construire a obiectivului sunt reduse si afecteaza arii reduse (incinta unitatii). Aceste arii vor face obiectul monitorizarii in timpul executiei. E.2.2.1. Masuri de diminuare a impactului in perioada de executie Avand in vedere ca sursele de poluare asociate activitatilor desfasurate in faza de executie a structurii rutiere si a constructiilor aferente COMPLEXULUI DE PANIFICATIE sunt surse libere, deschise si au cu totul alte particularitati decat sursele aferente unor activitati industriale sau asemanatoare, nu se poate pune problema unor instalatii de captare - epurare - evacuare in atmosfera a aerului impurificat/gazelor reziduale. In perioada de executie au fost luate urmatoarele masuri de prevenire a impactului asupra mediului:
Verificarea periodica a utilajelor si mijloacele de transport in ceea ce priveste nivelul de monoxid de carbon si concentratiile de emisii in gazele de esapament si punerea in functiune numai dupa remedierea eventualelor defectiuni. Folosirea numai de utilaje si mijloace de transport dotate cu motoare Diesel care nu produc emisii de Pb si foarte putin monoxid de carbon. Reducerea proceselor tehnologice care produc mult praf cum este cazul umpluturilor de pamant in perioadele cu vant puternic sau umectarea mai intensa a suprafetelor. Intretinerea corespunzatoare a drumurilor de santier si stropirea cu apa pentru a se reduce degajarea prafului. Amenajarea de platforme speciale pentru depozitarea materialelor, a utilajelor si deseurilor;
Alimentarea cu carburanti a mijloacelor de transport in statii de alimentare centralizate, Dotarea pentru perioada de iarna a parcurilor de utilaje si mijloace de transport cu roboti electrici de pornire, pentru a se evita evacuarea de gaze de esapament pe timpul unor demarari lungi sau dificile. Asemenea instalatii se vor prevedea si la punctele de lucru.
E.2.3.
Surse de poluanti in perioada de functionare a Complexului de panificatie Pentru evaluarea impactului poluantilor evacuati in atmosfera de o sursa asupra mediului este necesara raportarea la asa-numitele limite sau norme de protectie a fiecarui factor de mediu sau a unui ecosistem. Aceste limite (norme) reprezinta concentratiile maxime in atmosfera asociate unui timp de mediere (expunere) si unui factor de mediu sub care nu apar efecte nocive si care asigura deci, integritatea acelui factor de mediu. Este de mentionat ca cercetarile efectuate pana in prezent nu au condus inca la stabilirea unor limite de protectie certe pentru un ecosistem in globalitatea sa. In Romania sunt standardizate si deci au putere de lege si norme referitoare la protectia sanatatii populatiei (STAS 12574-87), norme referitoare la protectia vegetatiei, apei si constructiilor (in cazul constructiilor exista standarde privind clasificarea zonelor dupa agresiunea poluarii combinata cu umezeala aerului). STAS 12574-87 prevede norme (CMA) pentru protectia sanatatii populatiei la actiunea poluantilor prezenti in atmosfera. Standardul mentionat nu prevede norme pentru COV totali. Pentru emisiile de poluanti sunt date valorii limita in Conditiile tehnice privind protectia atmosferei prevazute de ordinul 462/1993 al M.A.P.P.M. Pentru procesele de ardere a combustibililor gazosi Conditiile tehnice privind protectia atmosferei prevad urmatoarele valori limita de emisie pentru focare alimentate cu combustibil gazos: pulberi 5 mg/Nmc CO 100 mg/Nmc SOx 35 mg/Nmc NOx 350 mg/Nmc Verificarea incadrarii emisiilor de poluanti in Conditiile tehnice privind protectia atmosferei s-a realizat prin calcule teoretice si prin datele explicitate in fisele tehnice ale utilajelor si echipamentelor care participa la procesele tehnologice din fluxurile specifice obiectelor din incinta Unitatii de panificatie apartinand societatii S.C. VEL PITAR S.A. Bucuresti.
Sursele de poluare vor fi degajarile de pulberi de la moara si silozurile de faina si degajarile de noxe de centralele termice sau de la cuptoarele tehnologice care sunt incluse in fluxul de productie a sectiei de panificatie din incinta obiectului.
Centrala termica va fi echipata cu trei cazane pentru prepararea apei calde de incalzire si consum menajer (2900kw) si trei cazane pentru prepararea aburului necesar liniilor tehnologice (1,085 kw). Arzatoarele cazanelor vor functiona cu gaz metan. In cadrul complexului de panificatie exista 9 linii de fabricatie paine si alte sortimente care sunt coapte in cuptoare utilaje descrise in capitolul anterior. Parametrii gazelor arse in sarcina maxima: 3 Cazane preparare abur x 1650 kg/h = 4950kg/h din care emisii CO2 10%, conform fiselor tehnice, rezulta 495 kg/h emisii CO2 3 Cazane preparare apa calda pentru incalzire x 4820 din care emisii CO2 10%, conform fiselor tehnice, rezulta 1446kg/h emisii CO2. Cazanele vor fi dimensionate sa asigure 110% din necesarul de abur respectiv de incalzire a Complexului de Panificatie in conditiile de iarna.
Aerul necesar in procesul de ardere va fi preluat din exterioarul centralei termice printr-o grila de aer. Conform prevederilor Ordinului MAPPM nr. 462/93, pentru instalatiile de ardere functionand pe gaze naturale, limita emisiilor de poluanti in atmosfera din surse punctuale este urmatoarea: Pentru combustibil gaze naturale: SO2 35 mg/Nm3 NO2 . 350 mg/Nm3 CO .. 100 mg/Nm3 Pulberi 5 mg/Nm3 Pentru stabilirea emisiilor de poluanti se utilizeaza calculul stoechiometric in cazul dioxidului de sulf si respectiv se utilizeaza coeficientii sintetici globali de emisie pentru oxizi de azot, monoxid de carbon si pulberi, corespunzator acestui tip de instalatie cu puterea termica corespunzatoare, utilizand ca sursa de date metodologia CORINAIR.
Se prezinta mai jos situatia emisiilor si anume:
Emisiile de SO2, la functionarea pe gaze naturale emisia este neglijabila si anume: cantitatea de sulf evacuata, orar : 592 m3/h x 0,001 = 0,0592 kg = 59,2 g sulf/h cantitatea de dioxid evacuate, orar: 59,2 g sulf/h x (32 + 2 x 16) (UAM)/(32) (UAM) = 118,4 g.SO2/h (64 = masa moleculara a SO2; 32 = masa atomica a sulfului) valoarea emisiilor SO2 va fi: 118,4 g. SO2/7800 Nm3/h = 0,01518 g/Nm3 = 15,18 mg/Nm3, rezulta ca 15,18 mg/Nm3 < 35 mg/Nm3 (limita admisa de Ordinul nr. 462/93).
Filiala Cluj Napoca 69 Str.Emil Racovi, nr.25, Cluj Tel. / Fax: 0264.411.894; E-mail: office.cluj@kvb.ro
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA Bucureti Str.Vulturilor, nr.35, Sector 3, Bucureti Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
Emisii de NO2, CO si pulberi, la functionarea pe gaze naturale : Pentru cazul de fata, estimarea emisiilor s-a facut folosind coeficienti de emisie, corespunzator acestui tip de instalatii, pentru o putere termica de 1,0 Gjoul/h, utilizand ca sursa de date materialul documentar CORINAIR.
S-au considert urmatorii coeficienti : monoxid de carbon 9,9 g./Gjoul oxizi de azot (NOx) 110,0 g./Gjoul pulberi 1,6 g./Gjoul La o putere termica a cazanelor din centrala termica, maxima in regim de iarna, de 4 x 1,360 Mw x 3,6 = 19,58 Gjoul/h rezulta cantitatile emise orar : monoxid de carbon 9,9 g./GJ x 19,58 GJ/h = 193,84 g./h oxid de azot 110,0 g./GJ x 19,58 GJ/h = 2153,80 g./h pulberi 1,6 g./GJ x 19,58 GJ/h = 31,33 g./h Valorile emisiilor pentru acesti poluanti vor fi: Pentru monoxid de carbon 193,84 g./h x 103/7800 Nm3/h = 24,85 mg/Nmc3 24,85 mg/N3 < 100 mg/Nmc (limita admisa 462/93) Pentru oxizi de azot (NOx) 2153,80 g./h x 103/7800 Nm3/h = 276,13 mg/Nm3 276,13 mg/Nm3 < 350 mg/Nm3 (limita admisa 462/93) Pentru pulberi 31,33 g/h x 103 / 7800 Nm3/h = 4,01 mg/Nm3 4,01 mg/Nm3 < 5 mg/Nm3 (limita admisa 462/93) Rezulta deci, ca valorile calculate la functionarea pe gaze naturale se inscriu in limitele impuse de Ordinul MAPPM nr. 462/93, dupa cum urmeaza : Ord. 462/93 SO2 CO NOX 35 mg/Nm3 > > > > - 100 mg/Nm3 - 350 mg/Nm3 5 mg/Nm3 Emisiile preconizate 15,18 mg/Nm3 24,85 mg/Nm3 276,13 mg/Nm3 4,01 mg/Nm3
Pulberi -
Calculele s-au intocmit tinand seama de caracteristicile combustibilului folosit, precum si considerand ca procesele de ardere se desfasoara normal din puctul de vedere al exploatarii instalatiilor, implicit din punct de vedere al randamentului echipamentelor. Cuptoare tehnologice in sectie panificatie
Sursele de poluanti pentru aer sunt gazele de ardere de la cele opt cuptoare prevazute a se monta, care sunt evacuate prin intermediul cosurilor de fum. Conform prevederilor Ordinului MAPPM nr. 462/93, pentru instalatiile de ardere functionand pe gaze naturale, limita emisiilor de poluanti in atmosfera din surse punctuale este urmatoarea: Pentru combustibil gaze naturale : SO2 .. 35 mg/Nm3 NO2 . 350 mg/Nm3 CO .. 100 mg/Nm3 Pulberi 5 mg/Nm3 Pentru stabilirea emisiilor de poluanti se utilizeaza calculul stoechiometric in cazul dioxidului de sulf si respectiv se utilizeaza coeficientii sintetici globali de emisie pentru oxizi de azot, monoxid de carbon si pulberi, corespunzator acestui tip de instalatie cu puterea termica corespunzatoare, utilizand ca sursa de date metodologia CORINAIR.
Se prezinta mai jos situatia emisiilor si anume : Emisiile de SO2, la functionarea pe gaze naturale emisia este neglijabila si anume : cantitatea de sulf evacuata, orar : 200,0 m3/h x 0,001 = 0,020 kg = 20,0 sulf/h cantitatea de dioxid evacuate, orar: 20,0 g sulf/h x (32 + 2 x 16) (UAM)/(32) (UAM) = 40 g.SO2/h (64 = masa moleculara a SO2; 32 = masa atomica a sulfului) valoarea emisiilor SO2 va fi: 40,0 g. SO2/1250 Nm3/h = 0,0322g/Nm3 = 32 mg/Nm3, rezulta ca 38,0 mg/Nm3 < 35 mg/Nm3 (limita admisa de Ordinul nr. 462/93) Emisii de NO2, CO si pulberi, la functionarea pe gaze naturale: Pentru cazul de fata, estimarea emisiilor s-a facut folosind coeficienti de emisie, corespunzator acestui tip de instalatii, pentru o putere termica de 1,0 Gjoul/h, utilizand ca sursa de date materialul documentar CORINAIR. S-au considerat urmatorii coeficienti: monoxid de carbon 9,9 g./Gjoul oxizi de azot (NOx) 110,0 g./Gjoul pulberi 1,6 g./Gjoul La o putere termica a cuptoarelor din patiserie, maxima in regim de iarna, de 0,90 Mw x 3,6 = 3,46 Gjoul/h rezulta cantitatile emise orar : monoxid de carbon 9,9 g./GJ x 3,46 GJ/h = 34,25 g./h oxid de azot 110,0 g./GJ x 3,46 GJ/h = 381,0 g./h pulberi 1,6 g./GJ x 3,46 GJ/h = 5,54 g./h
Filiala Cluj Napoca 71 Str.Emil Racovi, nr.25, Cluj Tel. / Fax: 0264.411.894; E-mail: office.cluj@kvb.ro
Valorile emisiilor pentru acesti poluanti vor fi: Pentru monoxid de carbon 3 3 3 34,25 g./h x 10 /1250 Nm /h = 27,4 mg/Nm 3 3 27,4 mg/N < 100 mg/Nm (limita admisa 462/93) Pentru oxizi de azot (NOx) 3 3 3 381,0 g./h x 10 /1250 Nm /h = 305,0 mg/Nm 3 3 305,6 mg/Nm < 350 mg/Nm (limita admisa 462/93) Pentru pulberi 3 3 3 5,54 g/h x 10 / 1250 Nm /h = 4,4 mg/Nm 3 3 4,4 mg/Nm < 5 mg/Nm (limita admisa 462/93) Rezulta deci, ca valorile calculate la functionarea pe gaze naturale se inscriu in limitele impuse de Ordinul MAPPM nr. 462/93, dupa cum urmeaza : Ord. 462/93 SO2 CO NOX 35 mg/Nm3 > > > > - 100 mg/Nm3 - 350 mg/Nm3 5 mg/Nm3 Emisiile preconizate 32,0 mg/Nm3 27,4 mg/Nm3 305,0 mg/Nm3 4,4 mg/Nm3
Pulberi -
Calculele s-au intocmit tinand seama de caracteristicile combustibilului folosit, precum si considerand ca procesele de ardere se desfasoara normal din puctul de vedere al exploatarii instalatiilor, implicit din punct de vedere al randamentului echipamentelor. Avand in vedere ca cele opt cuptoare functioneaza pe gaze naturale iar cosurile de fum au inaltimi cuprinse intre 6,8 m - 8 m nu sunt probleme de depasire a emisiilor la utilizare in regim maxim de iarna. Prin aceste cosuri de fum se asigura dispersia in atmosfera a gazelor de ardere rezultate. In tabelul urmator sunt prezentate emisiile estimate Tabelul nr. 20 - Emisiile estimate
Linie Utilaj cos Debit gaze arse [Nm /h] Linia 1 Linia 2 Linia 3 Cuptor 32 to toast Cuptor 36 to -paine Cuptor 36 to - paine 1 1 1 1 1 1 300 370 460 443 460 443 36 36
3
Productie [to/24h] 32
SO2 [mg/Nm ] SLD SLD 0 0 0 0

3
NOx [mg/Nm ] 30 72 36 36 36 36
3
CO [mg/Nm ] 34 17 10 11 10 11
3
Pulberi [mg/Nm ] SLD SLD 5.4 7.5 5.4 7.5

3
Linia 4 Linia 5 Lina 6 Linia 7 Linia 8 Linia 9
Cuptor Paine speciala Cuptor Linie Cozonaci Cuptor baghete Cuptor rulade Cuptor covrigi Instalatie patiserie congelata Cazan preparare apa calda 1 Cazan preparare apa calda 2 Cazan preparare apa calda 3 Cazan preparare apa calda Cazan abur 1 Cazan abur 2 Cazan abur 3 total
1 1 1 1 1 0
464 442 780 460 580 Cuptor electric 290
20 10 10 5 5 25
0 0 SLD SLD SLD -
4.5 162 21 43 48 -
6.7 46 SLD SLD SLD -
1.1 1.3 SLD SLD SLD -
Centrala termica
SLD
118.8
41.28
SLD
290
SLD
118.8
41.28
SLD
290
SLD
118.8
41.28
SLD
290
SLD
118.8
41.28
SLD
1 1 1
110 110 110 6,402
179
SLD SLD SLD
118.8 118.8 118.8
41.28 41.28 41.28
SLD SLD SLD
Transportul fainii se face pneumatic. Instalatia este etansa, nu exista pierderi de pulberi in mediul inconjurator. Aerul folosit la transportul pneumatic este purificat cu ajutorul unei instalatii de filtrare (filtru aspiratie si ventilator). Periodic se vor face analize emisii gaze arse, pentru a se controla daca arderea este completa, astfel incat gazele arse evacuate nu constituie sursa de poluare a aerului. Instalatiile proiectate nu produc agenti poluanti pentru aer in timpul exploatarii, care sa nu se incadreze in cerintele de mediu. Caracteristicile functionale ale cuptoarelor tehnologice din sectie panificatie si caracteristicile cosurilor de evacuare a poluantilor sunt prezentate in tabelele urmatoare. Tabelul nr. 21 - Caracteristici functionale cuptoare tehnologice
Linia de fabricatie/cuptoare Consum gaze nat. Nmc/h Linie Paine 1 27,7 Debit gaze arse Nmc/h 300 Cuptor 1 Obs.
34,25 Linie Paine 2 42,6 41 Linie Paine 3 42,6 41 Linie Paine 4 Linie Cozonaci Cuptor baghete Cuptor rulade Covrigi 42,96 40,92 72,22 42,6 53,7
370 460 443 460 443 464 442 780 460 580 Cuptor 4 Cuptor 5 Cuptor 6 Cuptor 7 Cuptor 8 Cuptor 3 Cuptor 2
Tabelul nr. 22 - Caracteristicile cosurilor de evacuare a poluantilor

Utilaje Denumire linii Nr. cosuri Caracteristicile cosurilor H (m) Cuptor 32 to toast Cuptor 36 to -paine Cuptor 36 to - paine Cuptor Paine speciala Cuptor Linie Cozonaci Cuptor baghete Cuptor rulade Cuptor covrigi Instalatie patiserie congelata - cuptor electricCazan preparare apa calda 1 Cazan preparare apa calda 2 Cazan preparare apa calda 3 Cazan preparare apa calda 4 Cazan abur 1 Centrala termica Centrala termica Centrala termica Centrala termica Centrala termica
Obs.
D (m) 0,25 0,25 0,25 0,25 0,25 0,25 0,3 0,3 0,3 0,27 0,25 -
Linia 1
6,8 6,8
7 7
Linia 2
7 7
1 Linia 3 1 1 Linia 4 Linia 5 Lina 6 1 1
8 8 8 8 8 -
15
0.298
15
0.298
15
0.298
15
0.298
15
0.348
Cazan abur 2
Centrala termica
15
0.348
Cazan abur 3
Centrala termica
15
0.348
Concentratiile poluantilor rezultati se vor incadra in urmatoarele valori limita de emisie, conform Ordinului nr. 462/1993 al M.A.P.P.M, prezentate in tabelul urmator. Tabelul nr. 23 - Valorile limita ale emisiilor
Punct emisie Sursa Poluant Limita impusa conf Ordinului nr. 462/1993 (PI) mg/Nmc* 7 cosuri de fum S1-S6 - CT pulberi monoxid de carbon (CO) oxizi de sulf (SO2) oxizi de azot (NOx) pulberi monoxid de carbon (CO) oxizi de sulf (SO2) oxizi de azot (NOx) pulberi monoxid de carbon (CO) oxizi de sulf (SO2) oxizi de azot (NOx) pulberi monoxid de carbon (CO) oxizi de sulf (SO2) oxizi de azot (NOx) cos de fum S13 - Cuptor Paine speciala pulberi monoxid de carbon (CO) oxizi de sulf (SO2) oxizi de azot (NOx) pulberi monoxid de carbon (CO) oxizi de sulf (SO2) oxizi de azot (NOx) COT pulberi 5 100 35 350 5 100 35 350 5 100 35 350 5 100 35 350 5 100 35 350 5 100 35 350 105 mg/mc 5
2 cosuri de fum
S7, S8 - Cuptor 32 to toast
2 cosuri de fum
S9, S10 -Cuptor 36 to - paine
2 cosuri de fum
S11, S12 -Cuptor 36 to -paine
cos de evacuare si dispersie
S14 Cuptor Cozonaci
cos de evacuare si
S15 - Cuptor
dispersie
baghete
monoxid de carbon (CO) oxizi de sulf (SO2) oxizi de azot (NOx)
100 35 350 5 100 35 350 5 100 35 350
S16 - Cuptor rulade
pulberi monoxid de carbon (CO) oxizi de sulf (SO2) oxizi de azot (NOx)
S17 - Cuptor Covrigi
pulberi monoxid de carbon (CO) oxizi de sulf (SO2) oxizi de azot (NOx)
*VLE se raporteaza la un continut de oxigen al efluentilor de 3% vol.

VARIANTA SURSA DE POLUARE/INST.TEHNOLOGICA V1 V2 CENTRALA TERMICA (7 cazane) Instalatie electrica - Patiserie congelata V3 Cuptoare cu functionare pe gaze naturale din sectia de fabricatie SO2, NOx, CO, Pulberi,COT Dirijata (COS) SUBSTANTA POLUANTA EMISA SO2, NOx, CO, Pulberi Dirijata (COS) TIP EVACUARE
Instalatiile pentru retinerea si dispersia poluantilor in atmosfera sunt prezentate in tabelul urmator.
Tabelul nr. 24 - Instalatii pentru retinerea si dispersia poluantilor in atmosfera

INST. TEHNOLOGICA CENTRALA TERMICA Cuptor 32 to toast Cuptor 36 to -paine Cuptor 36 to -paine Cuptor Paine speciala Cuptor Linie Cozonaci Cuptor baghete Cuptor rulade Cuptor covrigi TIP EVACUARE (cos) dirijata (cos) dirijata (cos) dirijata (cos) dirijata (cos) NR. COSURI 7 2 2 2 1 1 1 1 1 DIMENSIUNI GEOMETRICE H (m) D (m) 0.298-0.348 0,25 0,25 0,25 0,25 0,25 0,25 0,3 0,3 0,3 0,27 0,25 PARAMETRII EMISIE 0 Wo(m/s) To ( C) 190 240 195 259 232 266 279 28,2 235 277 248 227
15 6,8 6,8 7 7 7 7 8 8 8 8 8
1,7 2,1 3,5 3,2 3,7 3,4 2 3,2 3,1 4,7 3,6
77 Filiala Cluj Napoca Str.Emil Racovi, nr.25, Cluj Tel. / Fax: 0264.411.894; E-mail: office.cluj@kvb.ro
In tabelul urmator sunt prezentate caracteristicile functionale ale cuptoarelor tehnologice din sectia panificatie. Tabelul nr. 25 - Caracteristici functionale ale cuptoarelor tehnologice din sectia panificatie
Linia de fabricatie Linie 32 to- toast Linie 36 to -paine Linie 36 to -paine Linie Paine speciala Linie Cozonaci Linie baghete Linie rulade Linie covrigi Linie Patiserie congelata (electric) Consum gaze nat. Nmc/h 27,7 34,25 42,6 41 42,6 41 42,96 40,92 72,22 42,6 53,7 Presiune gaze - milibari 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 Debit gaze arse Nmc/h 300 370 460 443 460 443 464 442 780 460 580 Cuptor electric Diametru cos - mm 250 250 250 250 250 250 300 300 300 270 250 Inaltime cos -m6,8 6,8 7 7 7 7 8 8 8 8 8 Obs.
Cuptor 1 Cuptor 2 Cuptor 3 Cuptor 4 Cuptor 5 Cuptor 6 Cuptor 7 Cuptor 8 Cuptor 9
Nota: Debit total gaze arse 6,402 Nmc/h Instalatia de ventilare s-a impartit in zone distincte, caracterizate prin parametrii functionali diferiti. Spatiu de productie CTA independenta; Silozuri Ventilare Naturala; Spatii depozitare CTA independenta; Depozit frig CTA independenta; Ateliere, grupuri sanitare ventilare mecanica; Laboratoare, birouri, Sali de sedinte CTA independenta. Centralele de aer:
Centralele de aer vor fi prevazute cu recuperator de caldura in placi cu clapeta de by-pass Bateriile de incalzire/racire vor fi dimensionate in varianta by-pass-arii recuperatorului de caldura. Pe toate racordurile vor fi prevazute atenuatoare in vederea limitarii nivelului de zgomot Ventilatoarele pentru introducere si pentru evacuare vor fi prevazute cu turatie variabila. Temperaturile de introducere ale aerului vor fi corelate cu temperatura exterioara.
E.3.
STUDIU PRIVIND DISPERSIA IN AER A POLUANTILOR Particularitatile poluantilor emisi Substantele chimice emise in aer, ce rezulta din procesele tehnologice specifice activitatii Unitatii de panificatie, pot fi incadrate in categoria unui ansamblu de gaze si particule solide in suspensie (aerosoli). Evolutia poluantilor descarcati de la sursa pana la realizarea amestecului si dilutiei, se afla sub influenta parametrilor fizici ce definesc starea dinamica si termica a receptorului. Acesti parametrii guverneaza un ansamblu de procese ce determina dispunerea poluantilor in mediul inconjurator. Prezenta unei game largi de constituenti in gazele evacuate in aer in special sub forma de jeturi portante, ridica urmatoarele probleme:
E.3.1.
E.3.2. E.3.2.1.
Factori principali care influenteaza dispersia in aer a poluantilor Parametrii meteorologici Parametrii meteorologici (viteza v si directia vanturilor dominante, temperatura aerului (Ta), nebulozitatea, radiatia solara, umiditatea, presiunea) au un rol important in dispersia atmosferica a poluantilor. In afara parametrilor mai sus mentionati, un rol important il are si starea de turbulenta a aerului, influentata, de regula, local, de rugozitatea terenului.
E.3.2.2.
Rugozitatea terenului Efectele produse de rugozitatea terenului asupra dispersiei poluantilor in aer se datoreaza modificarilor structurii curentilor de aer in zona de amplasament si zona invecinata si implicit, a structurii turbulentei. Facand o apreciere globala, rugozitatea terenului amplasamentului obiectivului poate fi caracterizata astfel:
din
zona
aferenta
teren plat cu rugozitate rurala; teren plat cu grade diferite de acoperire cu vegetatie. Modificarile in structura turbulentei locale, ca urmare a rugozitatii variabile, se iau in considerare la aprecierea coeficientilor de dispersie si se reflecta in rezultatele calculelor de dispersie. E.3.3. Particularitati privind sursele de emisie Sursele de emisie sunt caracterizate, in general de:

dimensiunile geometrice (inaltime si diametru la emisie); parametrii fizico-chimici ai efluentului (viteza la emisie W 0, temperatura la emisie T0, tip substanta poluanta, debit masic de substabta Q, concentratie C).
Dintre particularitatile mai importante ale surselor de emisie din amplasamentul de interes se pot evidentia :

inaltimi mici de emisie a cosurilor; inaltimi foarte mici de emisii nedirijate (usi, ferestre); viteze mici la emisie exceptand Silozul de faina.
E.3.4.
Calcule de prognoza privind zonele de depasire/nedepasire a concentratiilor max.admise (CMA) STAS 12574/87 in aerul din zonele protejate Model matematic de calcul Modelul matematic utilizat (CORINAIR) corespunde cerintelor normelor (interne si internationale) privind calculele de prognoza a concentratiilor de substante poluante in aer si la sol, pentru surse de emisie dirijata. Performantele modelului constau in posibilitatile de calcul al campului de concentratii ce se pot realiza in aer cat si stabilirea zonelor in care se depaseste CMA, in conditii de variabilitate a : parametrilor meteorologici ce caracterizeaza zona ; rugozitatii terenului ; parametrilor tehnologici ce caracterizeaza procesele industriale si care influenteaza debitele masice si concentratiile poluantilor la emisie, pe o durata mare de timp si in conditii de interferenta a surselor, luand in considerare si fondul de poluare (CF) existent in zona, daca este cazul. In afara performantelor amintite, modelul matematic mai are posibilitatea de caracterizare a starii de dispersivitate si stabilitate atmosferica in zona de interes, avand la baza datele meteorologice locale, la orele climatice principale.
E.3.4.1.
E.3.4.1.1.
Variante de calcul In stabilirea variantelor de calcul se au in vedere urmatoarele :
substantele poluante emise in aer conform STAS 12574-87 privitor la cerintele de calitate a aerului in zonele protejate ; marimea valorilor debitelor masice si concentratiilor la emisie/tip poluant ; transformarile de faza in conditii ambientale, posibile reactii chimice ; randamentele instalatiilor de depoluare (daca acestea exista) ; caracteristicile surselor de emisie ; combustibilul utilizat in procesul de ardere in focarele cazanelor din centralele termice ; continutul in sulf al combustibilului.
E.3.4.1.2.
Date de calcul Datele necesare derularii calculelor sunt:
date meteorologice inregistrate la orele climatice principale (700, 1300, 1900, 100) pe durata unui an reprezentativ din punct de vedere al conditiilor meteo; rugozitatea terenului pe directii si distante fata de sursele de emisie; frecventele f (%) a orelor, zilelor de functionare a instalatiilor/luna ; consumul mediu lunar de combustibil/centralele termice; caracteristici combustibili.
Putere calorica inf. H (kcal/Nmc) 8.500 Continutul in sulf S (%) 0,1
Tip combustibil Gaze naturale
parametrii ce caracterizeaza sursele de emisie : inaltime de emisie (h) diametru la emisie (D) viteza gazelor la emisie (W 0) temperatura la emisie (T0) pas de calcul : x = y = 10 m inaltime de calcul : in apropierea solului Obs. In calculele de dispersie concentratiile de fond s-au neglijat (CF = 0), pentru a putea evidentia nivelul de poluare a aerului datorat numai emisiilor din amplasamentul COMPLEX DE PANIFICATIE Bucuresti, sector 4. Concluzii In urma efectuarii masuratorilor de teren si a studiului de prognoza, rezulta urmatoarele concluzii privind calitatea aerului in zona, cu si fara aportul emisiilor rezultate din activitatea Unitatii de panificatie. Masuratori de teren fara aportul emisiilor din amplasament. In conditiile existente, nivelul concentratiilor in aerul din zona amplasamentului, ale substantelor poluante cu cele ce vor fi emise la pornirea activitatii Unitatii de panificatie (executarea centralei termice si a silozului de faina) sunt mult sub limitele admise de STAS 12574/87, reprezentand din CMA (24 ore): 32% (SO2); 1,6% (NOx); 0,3% (CO).
Studiu de prognoza: In conditiile de functionare la capacitate a obiectivului, concentratiile medii in 24 ore (ale principalelor substante poluante) estimate a se realiza in aerul din zona invecinata amplasamentului vor fi sub CMA (24 ore), conf. STAS 12574/87 si Ord. 462/93.
In situatia functionarii centralelor termice si silozului de faina proiectate, nivelul de poluare a aerului ca urmare a emisiilor de la aceste instalatii poate fi estimat astfel: aportul emisiilor (SO2, NOx, CO, pulberi) in interferenta de la CT, asupra calitatii aerului, in sensul deprecierii acesteia, in conditiile de consum si
program de functionare furnizate de proiectant, este minor, iar in cazul emisiilor de SO2 este minor spre mediu ; aportul emisiilor de pulberi in suspensie de la silozul de faina asupra calitatii aerului, in sensul deprecierii acestuia, in conditiile de functionare la nivelul de productie si program de lucru furnizate de proiectant si in conditii de dotare cu filtre de praf, este minor. Imisii: Valorile imisiilor substantelor poluante cuprinse in STAS 12574/1987, rezultate in urma desfasurarii activitatii, se vor incadra in limitele prevazute, astfel : pentru media de scurta durata (30 min.)
Limita impusa 0,3 mg/mc 0,75 mg/mc Indicator Dioxid de azot Dioxid de sulf
pentru medie de lunga durata zilnica

Limita impusa 0,1 mg/mc 0,25 mg/mc 17 g/mp/luna
Indicator Dioxid de azot Dioxid de sulf Pulberi sedimentabile
Se vor respecta prevederile Legii nr. 655/2001 pentru aprobarea O.U.G. nr. 243/2000 cu modificarile si completarile ulterioare, privind protectia atmosferei.
E.4.
SOLUL SI A SUBSOLUL
#Incadrarea seismologica a zonei amplasamentului
E.4.1.
Zona municipiului Bucuresti este afectata de doua tipuri de cutremure, ambele cu origine tectonica, dupa cum urmeaza: Primul grup de cutremure este legat de zona seismica Vrancea; acestea sunt cutremure profunde avand sursa amplasata sub crusta terestra, in mantaua superioara la adancimi intre 80 si 100 km ai care elibereaza mari cantitati de energie; acest tip de cutremure au o frecventa relativ ridicata; Al doilea grup de cutremure este legat de structura fracturata a Platformei Valahe, avand sursa in interiorul crustei la adancimi de 5-30 km; energia eliberata este mult mai mica; acest tip de cutremure nu sunt importante din punct de vedere al intensitatii, dar pot fi activate ca replici ale cutremurelor din Vrancea. Conform Standardului Roman privind macrozonarea seismica a teritoriului Romaniei (STAS 11100/1-93) orasul Bucuresti este amplasat in macro-zona cu intensitati seismice de nivel 8 pe scara Mercalli.
Conform Normativului P 100-92, Anexa Zonarea Romaniei dupa caracteristicile geofizice antiseismice zonei Bucurestiului i se aplica urmatorii parametri: Coeficient Seismic: Ks = 0,25; Perioada de colt: Tc = 1,5; Grade echivalent seismic: 8. Cutremurele cu niveluri ale energiei eliberate intre 6 si 7 pe scara Richter au frecventa de aparitie de aproximativ 30 35 ani.
E.4.2.
Consideratii geologice Zona studiata face parte din marea unitate morfologica Campia Romana Campia Vlasiei, cu subunitatea Campia Bucurestiului, fiind situata in Campia Cotroceni-Berceni, pe interfluviul dintre raul Arges (Sabar) la vest si raul Dambovita la est. Relieful aproximativ plan al campiei prezinta o usoara inclinare cate sud-est. Terenul nu prezinta fenomene fizico-geologice defavorabile care sa afecteze stabilitatea viitoarelor constructii. Din punct de vedere geologic, zona studiata face parte din marea unitate structurala numita Platforma Moesica, depozitele de suprafata apartinand Cuaternarului (Holocenului si Pleistocenului). Depozitele sedimentare atribuite acestui interval stratigrafic au fost depuse in medii foarte diferite, perioada mentionata caracterizandu-se printr-o mare varietate a conditiilor de sedimentare - uscat, mlastinos, uneori lacustru - in care alterneaza depunerea unor pietrisuri in vaste conuri de dejectie, cu depuneri marnoase si nisipoase si in final loessoide, grosimea acestor depozite cuaternare fiind cuprinsa intre 70 350 m. Supusa unei intense presiuni laterale in decursul erelor geologice, platforma a capatat o structura tectonica caracteristica in tabla de sah in care subzista zeci de blocuri si megablocuri tectonice aflate in raporturi de discordanta, atat pe orizontala cat si pe verticala. Depozitele fundamentului, cutate si metamorfozate, de tipul sisturilor verzi dobrogene, suporta o cuvertura sedimentara de pana la 10.000 m grosime, in care au fost separate patru cicluri de sedimentare. Primele depozite sedimentare care se astern peste soclul cristalin anteprecambrian, include formatiuni paleozoice din cele mai vechi cambriene siluriene si continua cu mezozoice si neozoice in succesiunea carora au fost identificate mari lacune stratigrafice ce se supun unor lungi perioade geologice in care teritoriul platformei a fost ridicat deasupra nivelului marii si supus actiunilor de erodare a factorilor exogeni. Perioadele in care platforma s-a aflat in mediu submers, mai mult sau mai putin adanc, sunt reprezentate printr-a larga varietate de roci psefitice, psemitice si mai
cu seama pelitice, din care unele, in conditiile unui aport substantial de materie organica supusa transformarilor petrecuta in timpul proceselor de diageneza, sau transformat in roci mama de petrol, generand apoi prin migrare importante acumulari de hidrocarburi lichide si gazoase la nivelul cretaciclului, jurasicului si sarmatianului. Depozitele carbonatice de varsta cretacica inferioara si jurasica superioara, supuse miscarilor tectonice si fenomenelor de dizolvare, au generat un important acvifer de foarte mare adancime, din care au fost puse in evidenta in zona nordica a Bucurestiului, ape geotermale cu temperaturi de pana la 850C (Otopeni - Snagov - Moara Vlasiei). Secventa superioara a cuverturii sedimentare, alcatuita din depozite cuaternare, include la nivelul Pleistocenului inferior cel mai important acvifer granular din tara, cunoscut sub numele de acviferul de Fratesti. De la baza spre suprafata, pe criterii litologice si faunistice au fost delimitate urmatoarele formatiuni (E.Liteanu - 1954): Stratele de Fratesti; Complex marnos; Nisipurile de Mostistea; Pietrisurile de Colentina; Depozitele loessoide. Numeroase foraje sapate in zona de campie si in Bucuresti au permis urmarirea modului de dezvoltare al formatiunilor pleistocene.
STRATELE DE FRATESTI Sunt constituite din trei orizonturi, sunt compuse din nisipuri si pietrisuri separate de intercalatii argiloase, ceea ce la confera o structura lenticulara. Acestea se ridica treptat spre sud, directie pe care se reunesc intr-un singur strat, la sud de raul Arges. Aceste strate au fost sinominizate, de la baza spre partea superioara, ca orizonturile acvifere C, B, si A, grosimea lor aproximativa in zona studiata fiind de 250 m, iar adancimea cuprinsa intre 180 m si 425 m, varsta lor fiind atribuita pleistocenului superior. In cea mai mare parte, materialul constituent al stratelor de Fratesti este de origine carpatica, elementele balcanice fiind puse in evidenta prin prezenta calcarelor cretacice, silex-uri, gresii glauconitice si siolite. In sprijinul acestei informatii stau resturile de Belemnites sp si Ostrea vesicularis de la Fratesti, caracteristicile Mezozoicului din Platforma Prebalcanica. COMPLEXUL MARNOS. In domeniul oriental al Depresiunii Valahe si in zona Bucuresti, peste depozitele descrise anterior, urmeaza un pachet de marne si argile cu intercalatii subtiri de nisipuri medii spre fine, cenusii verzui. E.Liteanu, care a separat prima data acest orizont in cadrul Pleistocenului din Depresiunea Valaha si in zona Bucuresti, l-a denumit Complexul marnos. Acest complex ce apare la zi pe Fruntea Sudica si Nordica a Campului Burnas si pe valea Mostistei, unde pe 5 m grosime se poate urmarii o succesiune de marne
cenusii si vinetii cu rare intercalatii de nisipuri si care, in zona studiata prin prezenta lucrare, poate fi interceptat pe intervalul 58 60 m coperis si 180 190 m culcus, se afunda pe directia Nord - Sud, pe aceasta directie prezentand grosimi din ce in ce mai mari. In zona Bucuresti, in cadrul acestui Complex se intercaleaza 2-3 straturi de nisipuri acvifere. Dispozitia acestui orizont este legata de procesele de subsidenta care au afectat formatiunile pleistocene. Tanand cont de continutul paleontologi, varsta Complexului marnos a fost atribuita cu aproximatie, Pleistocenului mediu (Mindelian). NISIPURILE DE MOSTISTEA. Deasupra Complexului marnos al Pleistocenului mediu urmeaza un orizont care trece gradat de la o compozitie nisipos grosiera cu elemente de pietrisuri marunte, la nisipuri fine, uneori chiar argiloase. Acest orizont a fost identificat in zona Bucuresti prin numeroase foraje, care au dovedit totodata ca in masa acestor depozite sunt prezente si pietrisuri marunte. Odata cu sedimentarea lor, activitatea de subsidenta din Depresiunea Valaha se reduce substantial, astfel ca aceste depozite si-au pastrat o dispozitie aproape cvasiorizontala, fiind discordante fata de formatiunile atribuite Complexului marnos. Avand in vedere dezvoltarea pe care o au pe valea Mostistei, E.Liteanu(1953) lea numit Nisipurile de Mostistea. Din punct de vedere granulometric, orizontul Mostistea este alcatuit din nisipuri argiloase cu bobul fin sau mediu, fin micafere si slab compactizate. Bine ecranat in coperis si culcus, acviferul de Mostistea se comporta ca un acvifer aflat sub presiune care prin deschidere prezinta un nivel hidrostatic pozat la adancimea de 8 10 m. PIETRISURILE DE COLENTINA. In continuare, urcand spre suprafata, peste depozitele apartinand Pleistocenului, se dezvolta o alta categorie de depozite, de data aceasta , ele apartinand Holocenului teraselor raului Colentina, fiind constituite litologic din pietrisuri si nisipuri. Formatiunile atribuite acestui interval stratigrafic poarta numele de Pietrisurile din Colentina. In zona, acest strat are o buna dezvoltare fiind pozat intre 6 - 6,8 m (coperis) si 14 - 15 m (culcus), avand varsta cataglaciarului WRM I. DEPOZITELE LOESSOIDE sunt alcatuite din prafuri nisipoase argiloase si argile prafoase galbui spre roscate brune, cu concretiuni calcaroase, avand grosimi cuprinse intre 4 5 m, considerate din punct de vedere genetic ca fiind proluviale si avand varsta Pleistocen superior. Impactul direct asupra componentelor subterane geologice nu este identificat ca fiind realizabil.
Conditiile hidrogeologice, reteauahidrografica, zonele umede nu sunt afectate de realizarea obiectivului de investitie. Protejand sursele de alimentare cu apa prin constituirea zonelor de protectie sanitara cu regim sever conform HG 930/2005 se realizeaza protectia solului si subsolului de resursele de apa subterane. Substante minerale utile identificate in Campia Romana : carbuni intercalati sub forma de strate orizontale in depozite pliocene, intalniti la 475 m adancime in sondajul de la Filaret nu pot face obiectul unei exploatari din cauza adancimii prea mari la care se gasesc. Nisipurile si pietrisurile din aluviunile cuaternare ale raurilor ar fi singurele resurse minerale ale Campiei Romane.
Hidrocarburi, unele anticlinale petrolifere sau gazeifere ascunse sub depozitele aluvionare ale campiei in structural de Depresiunea pericarpatica. Afara de aceste structuri, care sunt exploatate intensiv de mai multi ani se executa in prezent si in restul Campiei Romane, lucrari de prospectiuni geofizice pentru cunoasterea amanuntita a caracteristicilor tectonice ale fundamentului de platforma, cat si a celui moi pliocen. Prin sondajele recente s-au adus unele indicatii pretioase despre prezenta hidrocarburilor in fundamentul Campiei atat in formatiunile mezozoice care tin de platforma prebalcanica, cat si in depozitele miopliocene ale Depresiunii pericarpatice. In zona amplasamentului in afara de apa, din stratele de Fratesti nu se exploateaza alte resurse ale subsolului. Nu sunt constituite artificial sau natural zone protejate, zone de recreere sau peisaj. Zona nu este predispusa alunecarilor de teren. E.4.3. E.4.3.1. Surse de poluanti pentru sol si subsol In perioada de executie Activitatile din santier implica manipularea unor cantitati importante de substante poluante pentru sol si subsol. In categoria acestor substante trebuie inclusi carburantii, combustibilii, vopselele, solventii etc. Aprovizionarea, depozitarea si alimentarea utilajelor cu motorina reprezinta activitati potential poluatoare pentru sol si subsol, in cazul pierderilor de carburant si infiltrarea in teren a acestuia. O alta sursa potentiala de poluare dispersa a solului si subsolului este reprezentata de activitatea utilajelor in fronturile de lucru. Utilajele, din cauza defectiunilor tehnice, pot pierde carburant si ulei. Neobservate si neremediate, aceste pierderi reprezinta surse de poluare a solului si subsolului.
Erodarea sau poluarea solului impiedica dezvoltarea vegetatiei pe suprafetele afectate. Refacerea vegetatiei se produce in perioade de timp de ordinul anilor sau zecilor de ani. In sinteza, principalii poluanti ai solului proveniti din activitatile de constructie sunt grupati dupa cum urmeaza: Plouanti directi, reprezentati in special de pierderile de produse petroliere care apar in timpul alimentarii cu carburanti, a reparatiilor, a functionarii defectuoase a utilajelor, etc. La acestea se adauga pulberile rezultate in procesele de excavare, incarcare, transport, descarcare a pamantului pentru terasamente. Poluanti ai solului prin intermediul mediilor de dispersie, in special prin sedimentarea poluantilor din aer, proveniti din circulatia mijloacelor de transport, functionarea utilajelor de constructii, fabrici de asfalt, fabrici de beton, etc. Poluanti accidentali, rezultati in urma unor deversari accidentale la nivelul zonelor de lucru sau cailor de acces. Poluanti sinergici, in special asocierea SO2 cu particule de praf. Substantele poluante prezente in emisii si susceptibile de a produce un impact sesizabil la nivelul solului sunt SO2, NOx si metalele grele.
Poluantii emisi in timpul perioadei de executie se regasesc in solurile din vecinatatea fronturilor de lucru si a zonelor in care se desfasoara activitati in perioada de executie. Exceptie fac poluantii depusi pe suprafetele betonate si colectati in apa pluviala ulterior decantata. Se apreciaza ca lucrarile de terasament vor absorbi 50 % din depunerile de poluanti. Restul de 50 % se regasesc in zonele limitrofe pe distante ce variaza pana la 30 50 m, practic in incinta complexului. E.4.3.2. In perioada de exploatare In perioada de exploatare a Complexului de panficatie pot rezulta urmatoarele tipuri de poluanti:
poluantii din apele uzate si apele meteorice sunt preluati de retelele de canalizare si retinuti in separatoarele de grasimi (hidrocarburi) si de aluviuni, in concentratiile admisibile, materiile organice exprimate in CBO5, materii in suspensie ; poluanti deseuri, sunt colectate in saci, recipienti, stocate temporar pe platforma betonata si transportate la groapa ecologica ; emisii in aer : rezulta din arderea combustibililor la surse stationare si sunt evacuate prin cosuri inalte si dispersate in atmosfera. scapari accidentale de uleiuri, carburanti de la mijloacele de transport pe suprafetele betonate si sunt inlaturate cu materiale absorbante si evacuate odata cu deseurile le groapa ecologica.
gestionarea necontrolata a deseurilor de tip industrial sau cel de tip menajer. Pentru prevenirea unei astfel de poluari, deseurile se depun temporar, pana la valorificare sau eliminare, in containere speciale, selectiv, in spatii special amenajate. In acest sens Proprietarul are obligatia sa depoziteze materialele necesare numai in locuri special amenajate si sa asigure luarea masurilor de salubrizare a terenului. In cazul producerii unor poluari accidentale executantul va efectua pe cheltuiala sa toate lucrarile necesare pentru inlaturarea cauzei producerii poluarii si pentru refacerea zonelor afectate de poluarea produsa.
E.4.4.
Prognozarea impactului in perioada de executie De pe suprafata de teren ce urmeaza a fi ocupata de constructii, stratul de sol fertil, care este decopertat in etapa de executie a constructiilor, se utilizeaza pentru refacerea terenurilor aflate in proprietatea S.C. VEL PITAR S.A. Din operatia de decopertare si transport cu mijloace auto a solului vegetal rezulta urmatoarele cantitati, calculate, de: particule in suspensie particule cu d < 30m 152,7g/h = 42,4 kg/perioada particule cu d < 15m 92,1g/h = 25,5 kg/perioada particule cu d < 10m 86,7g/h = 24,1 kg/perioada particule cu d < 15m 92,1g/h = 25,5 kg/perioada particule cu d < 2,5m 79,9g/h = 21,9 kg/perioada poluanti din arderea carburantilor in cele 28 zile insumate necesare pentru excavarea solului vegetal cu o productivitate de aproximativ 20 mc/h. Tabelul nr. 26 - Debitele masice de poluanti pentru operatia de decopertare
Debite masice NOX g/h Kg/per. 721,5 201,8 COVm 155,5 43,5 CH4 2,505 0,70 CO 342,5 95,5 NH3 0,1 0,028 N2O 18,0 5,04 particule 114,5 32,1 Cu 25,5 7,14 Cr 0,51 0,14 Ni 1,0 0,28
Solul excavat nu se depoziteaza pe amplasament ci se transporta pentru realizarea de umpluturi, recuperari de terenuri degradate stabilite din vreme. Din operatia de excavare sol si transport cu mijloace auto rezulta cantitatile urmatoare:
particule in suspensie particule cu d < 30m particule cu d < 15m particule cu d < 10m particule cu d < 2,5m
229g/h = 149,5kg/perioada 138,15g/h = 90,3 kg/perioada 130,1g/h = 84,9 kg/perioada 118,5g/h = 77,4 kg/perioada
poluanti din arderea carburantilor in cele circa 65 zile insumate necesare pentru excavarea solului, in vederea executarii fundatiilor la constructii, cu productivitate de circa 30 mc/h. Tabelul nr. 25 - Debitele masice de poluanti pentru operatia de excavare
Debite masice NOX g/h Kg/per. 865,8 565,4 COVm 189,7 126,1 CH4 3,01 1,2 CO 411,6 273,7 NH3 0,1 0,07 N2O 21,8 14,5 particule 137,4 89,7 Cu 30,8 20,1 Cr 0,61 0,40 Ni 1,0 0,66
Ca urmare a realizarii constructiilor pe amplasamentul Complexului de panificatie datorita greutatii acestora in functionare se produce o tasare a solului de 8 10 cm. E.4.4.1. Masuri de diminuare a impactului asupra solului in perioada de executie In faza de constructie impactul asupra factorului de mediu sol poate fi diminuat prin: obligarea antreprenorului la realizarea unei organizari de santier corespunzatoare din punct de vedere al facilitatilor; prevederea de toalete ecologice pentru personalul din santier si din punctele de lucru; in incinta organizarii de santier trebuie sa se asigure scurgerea apelor pluviale, care spala o suprafata mare, pe care pot exista diverse substante de la eventualele pierderi, pentru a nu se forma balti, care in timp se pot infiltra in subteran, poluand solul si stratul freatic; evitarea degradarii zonelor invecinate amplasamentelor si a vegetatiei existente, din perimetrele adiacente, prin stationarea utilajelor, efectuarii de reparatii, depozitarea de materiale, etc.; colectarea tuturor deseurilor rezultate din activitatea de constructii, eventual compartimentate astfel incat odata cu aceasta colectare sa se realizeze si sortarea deseurilor pe categorii; se va urmari cu rigurozitate valorificarea tuturor deseurilor rezultate; evitarea pierderilor de carburanti la stationarea utilajelor de constructii din rezervoarele sau din conductele de legatura ale acestora; in acest sens toate utilajele de constructii si transport folosite vor fi mai intai atent verificate. Se impune, de asemenea, ca platformele de lucru, de pregatire a betoanelor, alte dotari necesare perioadei de constructie, sa fie cu atentie realizate pentru a nu afecta solul si subsolul.
In acest caz, se recomanda indepartarea imediata a stratului de pamant infestat si depozitarea lui in containere pana la incinerare sau depoluare. Conditiile de contractare vor trebui sa cuprinda masuri specifice pentru managementul deseurilor produse in amplasamente, pentru a evita poluarea solului. Dintre acestea fac parte urmatoarele:
Folosirea oricaror substante toxice in procesul de constructie se va face doar dupa obtinerea aprobarilor necesare, functie de caracteristicile acestora, inclusiv masurile de depozitare. Depozitarea substantelor inflamabile sau explozive se va face cu respectarea stricta a normelor legale specifice. Manipularea vopselelor si combustibililor sau a altor substante de natura chimica, astfel incat sa se evite scaparile si imprastierea acestora pe sol. Transportul si depozitarea corespunzatoare a deseurilor rezultate din constructii, evitandu-se pierderile pe traseu si alegerea corespunzatoare a depozitului. Constructorul are de asemenea obligatia reconstructiei ecologice a terenurilor ocupate sau afectate temporar. In cazul unor deversari accidentale de substante poluante, se vor lua masuri rapide de interventie prin imprastierea de nisip, decopertarea stratului superficial de sol afectat si evacuarea acestuia la gropi de deseuri periculoase.
Monitorizarea tuturor lucrarilor de constructie va asigura adoptarea masurilor necesare de protectia mediului. Referitor la traficul pe santier: mentinerea drumurilor, a cararilor si a zonelor adiacente santierului curatate de sedimente; prevenirea ajungerii materialelor de constructie pe drumurile publice si inlaturarea materialelor depozitate cu ajutorul utilajelor mecanice adecvate; instalarea unor zone de curatare a vehiculelor la punctele de intrare/iesire din santier in vederea minimizarii cantitatii de sedimente transportate; restrictionarea accesului vehiculelor numai prin zonele special amenajate, pentru a se evita accesul auto si a personalului neautorizat in apropierea fronturilor de lucru din santier; realizarea de inspectii pe santier in vederea stabilirii aplicarii masurilor de control. La finalizarea lucrarilor se va face nivelarea si tasarea solului, aducand terenul la stare initiala. Pamantul rezultat din sapatura se va depozita la un punct de depozitare temporara si apoi se va transporta la groapa de deseuri inerte, accesul utilajelor in zona facandu-se pe drumul de acces existent. In documentatie s-au prevazut lucrari de transport a tuturor materialelor necesare efectuarii lucrarii.
Se va reface stratul vegetal, terenul se va curata si se va amenaja, toate solutiile si tehnologiile adoptate fiind moderne si nepoluante. E.4.4.2. Masuri de diminuare a impactului in perioada de exploatare In vederea diminuarii impactului asupra factorului de mediu sol si subsol in perioada de operare a COMPLEXULUI DE PANIFICATIE beneficiar SC VEL PITAR SA se vor avea in vedere urmatoarele:
Realizarea de platforme betonate pentru spatiile tehnologice, de depozitare si pentru caile de circulatie. manipularea si depozitarea corespunzatoare a tuturor substantelor, materiilor prime, etc utilizate in procesul tehnologic; intretinerea corespunzatoare a instalatiilor tehnologice, pentru a evita pierderile de ulei; mentinerea in buna stare a platformelor betonate, a rigolelor; gestionarea corespunzatoare a deseurilor; intretinerea corespunzatoare a spatiilor verzi si utilizarea produselor ecologice de intretinere a acestora; intretinerea corespunzatoare a instalatiilor de canalizare.
E.5.
PEISAJUL Zona amplasamentului COMPLEX DE PANIFICATIE este o zona urbana cu activitati preponderent industriale. Reteaua hidrologica este constituita din raurile Ialomita, Dambovita, Arges. Relieful pe amplasament este de ses. Nu sunt zone impadurite in vecinatati. Prin utilizarea terenului pentru activitatea propusa aceasta nu are impact asupra stabilitatii peisajului. Bilantul teritorial propus este: S totala teren =40369,63 mp; S construita =10810,00 mp; S circulatii =15229,00 mp; POT =42%; CUT = 1,04. Prin realizarea proiectului vor exista modificari majore ale peisajului.
Se poate aprecia ca modificarea peisajului datorita amplasamentului analizat este specifica oricarei zone cu activitati de productie, impunandu-se grija beneficiarului pentru amenajarea estetica a spatiilor verzi din incinta. Spatiile verzi vor ocupa cca. 33 % din suprafata totala (S spatii verzi = 13395,00 mp). E.5.1.1. Impactul prognozat asupra peisajului in perioada de executie Pe perioada de executie se modifica peisajul, acesta devenind unul specific santierelor de constructii, dar cu durata limitata pana la finalizarea lucrarilor. Pe o perioada efectiva de lucru un santier poate afecta la modul general peisajul, dar daca este bine organizat si gospodarit se creeaza in final o imagine dinamica, uneori chiar de apreciere a unei lucrari noi, in curs de edificare.
Pentru a restrange si mai mult efectul asupra peisajului, prin graficele de lucrari se va prevedea o esalonare a executiei astfel incat o portiune inceputa sa fie terminata integral si redata zonei intr-o perioada cat mai scurta de lucru si timp. Este de asemenea, de dorit ca frontul de lucru activ sa fie marcat si cu panouri publicitare ale organizatiilor ce contribuie la realizarea obiectivului. La realizarea lucrarilor de constructii vor apare forme de impact vizual datorat: excavatiilor pentru lucrarile de constructii proiectate; prezentei utilajelor de constructii; prezentei depozitelor de materiale de constructii; prezentei depozitelor de pamant si steril, rezultate din excavatii; prezentei depozitelor de deseuri. In perioada de executie, miscarea utilajelor atrage privirile si confera un sentiment de neliniste si stres.
Perioada de constructie reprezinta o etapa cu durata limitata si se considera ca echilibrul natural si peisajul vor fi refacute dupa incheierea lucrarilor. In consecinta in perioada de executie nu este necesar sa se prevada amenajari peisagistice. E.5.2. Masuri de diminuare a impactului asupra peisajului Pentru reducerea impactului asupra peisajului in perioada de executie, proiectantul a prevazut pentru organizarea de santier dotarea cu recipienti speciali pentru stocarea deseurilor menajere si pentru alte deseuri generate. De asemenea, se au in vedere si urmatorele masuri:

refacerea terenului ocupat de organizarile de santier; evacuarea periodica a deseurilor generate pe amplasament; realizarea amenajarilor peisagistice pe baza de proiect pentru parcari, spatii verzi.
E.6.
FLORA SI FAUNA Vegetatia in zona In zona analizata se interfereaza trei regiuni sau subregiuni ecologice diferite:
E.6.1.
La vest de zona analizata se dezvolta regiunea forestiera sudica caracterizata prin prezenta speciilor: cer (quercus cerris) si garnita (quercus frainetto) la nord si silvostepa cu stejar brumariu si pufos in sud; La est de zona studiata se intinde regiunea de silvostepa sud-estica, specifica pentru Campia Baraganului si Burnasului; La/din nord patrunde in zona un areal intrazonal de padure de stejar pedunculat (quercus robur) a carei prezenta poate fi observata ca masive plantate raspandire in peisaj.
Zona analizata este totusi preponderent de stepa (94%). Ca specii arboricole ocazionale mai pot fi amintite: frasinul, jugastrul, artarul tataresc, marul si parul paduret, paltinul de camp, teiul argintiu, carpenul, scorusul comestibil, plopul tremurator, etc.. Stratul de arbusti este compus din: gherghinar, lemn cainesc, corn, singer, salba, porumbar, maces, etc.. Flora ierboasa este saraca, apartinand mai ales gramineelor (Poa, Carex) ca si unor specii sudice si plante vernale (ghiocei, viorele, etc.). Se mentioneaza ca pe terenul studiat nu se gasesc arbori, acesta avand folosinta agricola. Perimetrul studiat nu se incadreaza in arii protejate sau in situri de interes comunitar specificate in baza Natura 2000. Terenul analizat se gaseste intr-o zona in care s-a dezvoltat ramura industriala, iar terenurile din vecinatate sunt libere de constructii. Lucrarile specifice unui santier se vor desfasura numai in incinta terenului analizat cu respectarea Legii Mediului nr. 195/2005 cu completarile si modificarile ulterioare Se mentioneaza ca in zona analizata nu se gasesc monumente ale naturii si arii protejate, care sa necesite lucrari, dotari si masuri pentru protectia lor. Conform incadrarii biogeografice (vezi Fig. 1), teritoriul municipiului Bucuresti se incadreaza in regiunea de tip continental.
Fig.1 Harta delimitarii regiunilor biogeografice a teritoriului Romaniei
Prin respectarea conditiilor si parametrilor de functionare a instalatiilor, a normelor de gestionare a deseurilor si a materiilor prime/substantelor existente pe amplasament, conditiilor de manipulare a produselor finite, prin intretinerea
corespunzatoare a retelor de canalizare se considere ca unitatea va avea un impact nesemnificativ asupra florei si faunei locale. Se va acorda atentie intretinerii corespunzatoare a spatiilor verzi din incinta COMPLEXULUI DE PANIFICATIE.
E.7.
MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC Sectorul 4 avea in luna ianuarie 2009 un numar de 300.331 locuitori si include cartierele: Berceni, Oltenitei, Giurgiului, Vacaresti, Timpuri Noi, Tineretului. Asupra asezarilor umane nu se va inregistra un impact negativ, in urma lucrarilor si activitatilor mentionate anterior, dimpotriva, construirea acestui obiectiv la parametrii proiectati va contribui la ridicarea calitatii infrastructurii (retele edilitare, drumuri), precum si la dezvoltarea pietei de munca.
F.
ANALIZA ALTERNATIVELOR
Alternativele analizate au avut ca scop minimizarea impactului asupra mediului. In acest sens au fost luate in calcul doua posibilitati: Varianta zero reprezinta situatia actuala, fara realizarea Complexului de panificatie; Varianta I cu impact pozitiv asupra factorului social si impact redus asupra mediului inconjurator. Proiectul face parte din planul de investitii al beneficiarului in vederea cresterii capacitatii de productie. Prin realizarea obiectivului de investitii s-a urmarit o reabilitare a zonei prin cresterea potentialului economic al zonei.
Pentru acest tip de proiect in care se propune realizarea COMPLEXULUI DE PANIFICATIE, nu poate fi pusa in discutie studierea unor amplasamente alternative din cauza proprietatii terenului beneficiarului. Proiectul a luat in considerare toate aspectele procesului de realizare a unitatii astfel incat acesta sa contribuie, pe langa asigurarea corespunzatoare a destinatiei pentru care a fost propus si la dezvoltare socio-economica din zona.
G.
G.1.
MONITORIZAREA
MONITORIZAREA CALITATII APELOR Monitorizarea efluentilor proveniti din ape in canalizarea SC Doosan IMGB SA trebuie sa cuprinda urmatoarele: Tabelul nr. 27 - Parametrul si frecventa de monitorizare
Parametru Debit pH Frecventa de monitorizare Continuu cu debit zilnic integrat Zilnic
Temperatura Consum chimic de oxigen (CCO Cr) Materii in suspensie Substante extractibile
Zilnic Debit masic prin analize saptamanale Debit masic prin analize saptamanale Debit masic prin analize saptamanale
Operatorul trebuie sa aiba o analiza completa, realizata astfel incat sa acopere substantele care au fost luate in considerare cand s-au stabilit limitele de evacuare. Indicatorii de calitate ai apelor uzate, evacuate in canalizarea apartinand S.C. Doosan IMGB S.A., se vor incadra in limitele impuse prin acordul de preluare emis de SC Apa Nova Bucuresti SA pentru S.C. Doosan IMGB S.A. G.1.1. Programul de monitorizare a apei din foraje Se va analiza calitatea apei extrase din forajul de alimentare cu apa potabila. Calitatea apei subterane trebuie sa respecte limitele prevazute de Legea 458/2002, privind calitatea apei potabile. Tabelul nr. 28 - Indicatori de calitate apa potabila si valori admise
Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 Indicatori de calitate pH Conductivitate electrica Turbiditate Amoniu (NH4+) Azotiti (NO2-) Calciu Magneziu Cloruri (Cl ) Duritate totala Fier (Fe2+ + Fe3+) Oxidabilitate Azotati (NO3) Reziduu fix
-
Unitatea masura unit.pH S/cm UNT mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l
0
de
Valori admise conform Legii 458/2002 6,59,5 2500 5 0,50 0,50 250 >5 200 5 50 -
Metoda de analiza utilizata SR ISO 10523/97 SR EN 27888/97 STAS 6323/88 STAS 6328/85 SR ISO 6777/96 STAS 3662-62 STAS 6674-77 STAS 3049/88 STAS 3326/76 STAS 3086/68 SR ISO 6060/96 SR ISO7890/1/98 SR ISO 6060/98
g/l mgO2/l mg/l mg/l
Monitorizarea se va efectua prin doua tipuri de actiuni: supravegherea din partea organelor abilitate si cu atributii de control; automonitorizarea, care are urmatoarele componente: monitorizarea emisiilor si calitatii factorilor de mediu; monitorizarea tehnologica / monitorizarea variabilelor de proces. Monitorizarea emisiilor se va face de catre laboratoare care detin acreditarea ceruta de legislatia nationala.
Monitorizarea factorilor de mediu se va face pe baza unui program de monitorizare, in care se vor stabili tipurile de indicatori urmariti pentru principalii
factori de mediu, precum si frecventa, conditiile, locul si modul de prelevare a probelor.

G.2.
MONITORIZAREA PERIODICA A EMISIILOR IN AER Concentratiile poluantilor rezultati se vor incadra in urmatoarele valori limita de emisie, conform Ordinului nr. 462/1993 al M.A.P.P.M : Tabelul nr. 29 - Sursele de emisie, poluanti, limitele admise si frecventa de monitorizare
Punct emisie Sursa Poluant Limita impusa conf Ordinului nr. 462/1993 (PI) mg/Nmc* 5 100 35 350 5 100 35 350 5 100 35 350 5 100 35 350 5 100 35 350 5 100 35 Frecventa de monitorizare trimestrial trimestrial trimestrial trimestrial trimestrial trimestrial trimestrial trimestrial trimestrial trimestrial trimestrial trimestrial trimestrial trimestrial trimestrial trimestrial trimestrial trimestrial trimestrial trimestrial trimestrial trimestrial trimestrial
7 cosuri de fum
S1-S6 - CT
pulberi monoxid de carbon (CO) oxizi de sulf (SO2) oxizi de azot (NOx) pulberi monoxid de carbon (CO) oxizi de sulf (SO2)
2 cosuri de fum
S7, S8 - Cuptor 32 to toast
2 cosuri de fum
S9, S10 Cuptor 36 to - paine
oxizi de azot (NOx) pulberi monoxid de carbon (CO) oxizi de sulf (SO2) oxizi de azot (NOx) pulberi monoxid de carbon (CO) oxizi de sulf (SO2) oxizi de azot (NOx) pulberi monoxid de carbon (CO) oxizi de sulf (SO2) oxizi de azot (NOx)
2 cosuri de fum S11, S12 Cuptor 36 to -paine
cos de fum
S13 - Cuptor Paine speciala
S14 Cuptor Cozonaci
pulberi monoxid de carbon (CO) oxizi de sulf (SO2)
oxizi de azot (NOx) COT cos de evacuare si dispersie S15 - Cuptor baghete pulberi monoxid de carbon (CO) oxizi de sulf (SO2) oxizi de azot (NOx) cos de evacuare si dispersie S16 - Cuptor rulade pulberi monoxid de carbon (CO) oxizi de sulf (SO2) oxizi de azot (NOx) cos de evacuare si dispersie S17 - Cuptor Covrigi pulberi monoxid de carbon (CO) oxizi de sulf (SO2) oxizi de azot (NOx)
350 105 mg/mc 5 100 35 350 5 100 35 350 5 100 35 350
trimestrial trimestrial trimestrial trimestrial trimestrial trimestrial trimestrial trimestrial trimestrial trimestrial trimestrial trimestrial trimestrial trimestrial
*VLE se raporteaza la un continut de oxigen al efluentilor de 3% vol. Monitorizarea imisiilor : dioxid de azot, dioxid de sulf, pulberi sedimentabile : semestrial Monitorizarea periodica a emisiilor in apele uzate evacuate:
Programul de monitorizare a apelor uzate: lunar indicatori specifici: pH, materii in suspensie, CCOCr, CBO5, substante extractibile cu solventi organici; Monitorizarea zgomotului prin masuratori periodice in puncte situate la limita platformei; Monitorizarea deseurilor. Evidenta gestiunii deseurilor se va realiza conform prevederilor H.G. 856/2002 Anexa 1.- Modul de gospodarire a deseurilor si a cantitatii care se evacueaza in urma desfasurarii activitatii.
Monitorizarea variabilelor de proces Monitoringul tehnologic are ca scop verificarea periodica a starii si functionarii instalatiilor din cadrul societatii :
verificarea permanenta a calitatii materiilor prime si auxiliare, a subproduselor si produselor finite monitorizarea eficienta a instalatiilor tehnologice masurarea concentratiei si temperaturii solutiilor monitorizarea aportului de agent termic dozarea componentilor pe sarje monitorizarea parametrilor fluxurilor tehnologice (temperaturi, presiuni, debite) monitorizarea consumurilor energetice si de utilitati (energie electrica, gaz metan, apa).
H.
SITUATII DE RISC
Activitatea nu se incadreaza in prevederile H.G. nr. 804/2007 privin controlul activitatilor in care sunt implicate substante periculoase care transpun Directiva SOVESO. Accidentele potentiale, marirea riscului estimat si tehnicile de prevenire instituite se pot datora unui posibil incendiu din cauze potentiale: scurtcircuit electric, neglijenta in folosirea focului, intretinerea necorespunzatoare a echipamentelor. Probabilitatea de producere este mica, riscul estimat este mic. Amplasamentul nu este cuprins in PUG ca zona inundabila datorita excesului de precipitatii. Riscurile ce vor decurge ca urmare a realizarii obiectivului de investitii sunt : risc de incendiu, datorat faptului ca fiecare constructie constituie un compartiment de incendiu. Pentru determinarea si dimensionarea instalatiilor de stins incendii, pentru fiecare cladire a fost stabilita categoria de importanta si a fost determinata sarcina termica maxima, stabilindu-se echiparea constructiilor cu instalatii. risc de producere a unor accidente de munca (electrocutari, lucru in incaperi ce prezinta acumulari de gaz) au fost prevazute urmatoarele : instalatie de paratraznet si pentru protectia impotriva tensiunilor accidentale de atingere; pentru incaperile unde exista riscul acumularilor de gaze (CO) se prevede un sistem de detectie gaz. Masurile pentru prevenirea situatiilor de risc se realizeaza prin :
dotarea cu utilaje , echipamente si instalatii moderne care reduc la minim riscul declansarii unor accidente care pot duce la poluarea mediului sau accidentarea personalului si controlul continuu al utilajelor principale; se vor respecta normele de protectia muncii si PSI; toate substantele chimice vor fi depozitate conform legislatiei in vigoare; respectarea legislatiei specifice la utilizarea substantelor chimice.
Complexul de panificatie este amplasat intr-o zona unde pana in prezent nu s-au inregistrat inundatii, alunecari de teren. Zona este incadrata intr-un areal cu magnitudine seismica de gradul VIII scara MKS. Conform Normativului P100/92 parametrii sunt : zona seismica de calcul C cu coeficient de intensitate Ks = 0,20, perioada de colt Tc = 1,5 sec. Tehnica de prevenire : respectarea distantelor de siguranta fata de constructii vecine, propagarea incendiului la constructii limitate de ziduri antifoc, accesul liber al mijloacelor de interventie, echiparea pichetelor PSI, intretinerea echipamentelor de stingere, instruirea permanenta a personalului. Se va institui un registru pentru evidenta tuturor accidentelor/ incidentelor, schimbarilor de procedura evenimentelor anormale si constatarii inspectiilor de intretinere.
I.
DESCRIEREA DIFICULTATILOR
Avand in vedere faptul ca, de cele mai multe ori, constructorul nu este interesat in recomandarile studiilor de impact, precum si faptul ca beneficiarul nu impune intotdeauna in caietele de sarcini un plan de management al mediului, devine imperios necesara impunerea masurilor recomandate in prezentul studiu in fazele urmatoare de proiectare, prin acordul de mediu ce urmeaza a fi eliberat. In capitolele precedente a fost analizat in detaliu impactul potential datorat oricaror activitati prevazute in proiect, au fost identificate semnificatia si amplitudinea impactului si au fost indicate masurile de minimizare considerate ca necesare. Evaluarea impactului, a beneficiilor de mediu datorate realizarii lucrarilor propuse prin proiectul analizat vor putea fi complet realizate doar dupa monitorizarea factorilor de mediu.
J.
REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

Activitatea COMPLEX DE PANIFICATIE amplasat in Bucuresti, sectorul 4, supusa evaluarii impactului asupra mediului are ca profil producerea de produse rezultate din procesarea cerealelor, produse de panificatie si produse de patiserie. Resursele folosite in activitatea instalatiilor sunt :

materia prima: faina achizitionata energia electrica din sistemul energetic national energia termica din centrala termica proprie folosind combustibil gaze naturale energia frigorifica este asigurata prin unitati frigorifice
apa potabila captata din subteran prin doua puturi forate pe amplasamentul S.C. VEL PITAR S.A. preepurare locala ape uzate si evacuarea la reteaua de canalizare SC DOOSAN IMGB. Nu exista incertitudini in ceea ce priveste tehnologiile adoptate atat in procesul de productie cat si in ceea ce priveste efectele asupra mediului, respectiv diminuarea impactului asupra mediului.
Masurile perevazute pentru diminuarea impactului pe componente de mediu: apa potabila este prelevata din subteran cu respectarea conditiilor de protectie hidrogeologica a sursei de apa apele uzate se preepureaza local pentru a putea fi evacuate in reteaua de canalizare oraseneasca cu respectarea conditiilor de calitate impuse prin norme NTPA 002. solul este protejat prin constructii si instalatii izolate, impermeabilizate astfel incat sa se evite descarcari accidentale de poluanti pe si in sol. aerul este protejat prin sistemele de dispersie corespunzatoare; Atat in faza de proiectare, executie cat si exploatare, in conditiile desfiintarii instalatiilor, se vor urmari identificarea aspectelor semnificative de mediu, respectiv identificarea, evaluarea, limitarea sau eliminarea impactului negativ asupra mediului, prin:

alegerea amplasamentelor instalatiilor si organizarilor de santier care sa reduca/ elimine impactul negativ asupra asezarilor umane si ale ariilor protejate, cu integrare cat mai buna in mediu, astfel incat sa se limiteze sub normele admisibile stabilite prin standardele de mediu, influenta electromagnetica asupra organismelor vii, retelelor de utilitati, cu considerarea masurilor necesare protejarii florei si faunei din imediata apropiere a instalatiilor energetice. alegerea unor solutii constructive compacte, cu un design exterior placut, utilizarea de tehnologii de executie curate, de echipamente energetice performante care sa asigure conditii de functionare superioare cu diminuarea riscurilor de poluare.
Prin lucrarile prevazute factorii de mediu nu sunt afectati si nu se impun lucrari de reconstructie ecologica. Executantul trebuie sa identifice materialele recuperate, consumate si deseurile rezultate, sa descrie metoda si amplasamentul depozitului temporar si a celui definitiv, precum si modalitatile concrete de eliminare/valorificare a deseurilor pe tipuri de deseuri. Pe parcursul executarii lucrarii executantul are obligatia sa respecte prevederile cerintelor legale si de reglementare aplicabile privind protectia mediului si de a lua toate masurile necesare si suficiente pentru prevenirea producerii unei poluari a mediului pe santier si in afara acestuia, pentru a evita orice paguba sau neajuns provocate persoanelor, proprietatilor publice sau private, rezultate din poluare, zgomot sau alti factori generati de metodele de lucru.
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA Bucureti Str.Vulturilor, nr.35, Sector 3, Bucureti Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro Filiala Cluj Napoca 10 Str.Emil Racovi, nr.25, Cluj Tel. / Fax: 0264.411.894; 0 E-mail: office.cluj@kvb.ro
De asemenea, executantul are obligatia de a nu stanjeni inutil sau abuziv confortul riveranilor sau caile de acces prin folosirea si ocuparea drumurilor si cailor publice sau private care deservesc asezarile umane sau proprietatile aflate in posesia achizitorului. Se apreciaza ca efectele economice si sociale ale realizarii acestui proiect sunt pozitive si pe termen lung pentru populatie si alte unitati comerciale si de servicii.
K.
DOCUMENTE ANEXATE
Certificat de atestare SC KVB ECONOMIC SA.
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA Bucureti Str.Vulturilor, nr.35, Sector 3, Bucureti Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro Filiala Cluj Napoca 10 Str.Emil Racovi, nr.25, Cluj Tel. / Fax: 0264.411.894; 1 E-mail: office.cluj@kvb.ro

RSIM25 06 2011VelPitar

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RSIM25 06 2011VelPitar

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BENEFICIAR: SC VEL PITAR SA

Complex de panificatie Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

Acord de mediu rAport lA studiu de evAluAreA A impActului AsuprA mediului

sc KvB ecoNomic sA Strada Vulturilor nr.35, Sector 3, Bucuresti

BENEFICIAR: SC VEL PITAR SA

Complex de panificatie Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

Cod proiect Denumire

Director Departament Mediu

drd.ing. Tatiana Dimache

ing. Daniela Purcoi ing. Georgel Petrea

drd. ing. Tatiana Dimache

BENEFICIAR: SC VEL PITAR SA

Complex de panificatie Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

BENEFICIAR: SC VEL PITAR SA

Complex de panificatie Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

Localizarea geografica si administrativa a amplasamentului pentru alternativele de proiect ............................. 25

BENEFICIAR: SC VEL PITAR SA

Complex de panificatie Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

E.1.1. E.1.2. E.1.3. E.1.4. E.1.5. E.1.6.

BENEFICIAR: SC VEL PITAR SA

Complex de panificatie Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

BENEFICIAR: SC VEL PITAR SA

Complex de panificatie Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

BENEFICIAR: SC VEL PITAR SA

Complex de panificatie Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

BENEFICIAR: SC VEL PITAR SA

Complex de panificatie Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

BENEFICIAR: SC VEL PITAR SA

Complex de panificatie Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

BENEFICIAR: SC VEL PITAR SA

Complex de panificatie Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

BENEFICIAR: SC VEL PITAR SA

Complex de panificatie Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

BENEFICIAR: SC VEL PITAR SA

Complex de panificatie Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

BENEFICIAR: SC VEL PITAR SA

Complex de panificatie Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

BENEFICIAR: SC VEL PITAR SA

Complex de panificatie Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

BENEFICIAR: SC VEL PITAR SA

Complex de panificatie Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

BENEFICIAR: SC VEL PITAR SA

Complex de panificatie Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

Descrierea etapelor proiectului (constructie, demontare/dezafectare/inchidere/postinchidere Etapa de constructie

BENEFICIAR: SC VEL PITAR SA

Complex de panificatie Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

P P P ETAJ ETAJ ETAJ ETAJ ETAJ

Resurse folosite in scopul asigurarii productiei

naturale naturale naturale naturale naturale

Gaze naturale (mc) Energie electrica (MW) Gaze naturale (mc)

Distrigaz Sud Reteaua electrica din zona Distrigaz Sud

BENEFICIAR: SC VEL PITAR SA

Complex de panificatie Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

BENEFICIAR: SC VEL PITAR SA

Complex de panificatie Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

INFORMATII DESPRE MATERIILE PREPARATELE CHIMICE

BENEFICIAR: SC VEL PITAR SA

Complex de panificatie Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

BENEFICIAR: SC VEL PITAR SA

Complex de panificatie Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

BENEFICIAR: SC VEL PITAR SA

Complex de panificatie Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

BENEFICIAR: SC VEL PITAR SA