MATERIALE DENTARE CURS 2

MATERIALE PENTRU OBTURATII CORONARE (RESTAURARI CORONARE) Totalitatea materialelor utilizate pentru restaurarea leziunilor odontale. Se urmareste suprimarea durerii, tratamentul plagii dentinare si restaurarea coronara. CLASIFICAREA MATERIALELOR DE OBTURATIE criterii: 1) starea de plasticitate a) plastice ; b) neplastice (incrustatii). Cele plastice pot fi: fizionomice: cimenturi silicat au origine cimenturi silico-fosfat; minerala rasini acrilice simple au origine rasini epoxidice; organica materiale organominerale(mixte):rasini cu armatura (semiinterpenetrate) rasini compozite ; compomeri nefizionomice(metalice) amalgame. 2)d!pa peri"ada de ti#p de !tili$are i% st"#at"l"&ie Clasice: cimenturi silicat cimenturi silico-fosfatice amalgame aurul precipitat. oderne: rasini acrilice armate ; rasini compozite ; cimenturi ionomere de sticla (C.!.S.) ; compomeri ; ormoceri Pr"prietatile &e%erale ale #aterialel"r de "'t!ratie c"r"%ara Plasticitatea - starea in care materialul pentru obturatie coronara poate fi introdus in ca"itate. aterialul trebuie sa prezinte " (a$a plastica de adaptare (initiala) si " (a$a plastica de l!cr! (sculptare). Sta'ilitatea c)i#ic"*+"l!#etrica sa nu se dilate sau sa se contracte sa nu se dizol"e in mediul bucal Adere%ta: sa adere in regiunile marginale ale ca"itatii; ideal ar fi aderenta c#imica (rasinile armate sunt mentinute mecanic, ormocerii nu prezinta aderenta c#imica pura)

? C"%d!cti+itatea ter#ica: sa prezinte "alori scazute, apropiate tesuturilor dure dentare pentru a opri transferul de caldura catre organul pulpar. C!l"area : identica sau apropiata de cea a dintilor naturali .

Pr"prietati sec!%dare ale #aterialel"r de "'t!ratie c"r"%ara Ti#p!l de pri$a sa se inscrie in normele !S$( %-& minute). A'latia sa se realizeze cat mai usor. Prepararea, aplicarea, (i%isarea sa se realizeza cat mai usor.

CIMENTURILE SILICAT 'eprezinta materialele plastice, estetice, utilizate in restaurarea coronara (pana in anii ()*+). ,ltimele au fost inlocuite cu materiale moderne : rasini acrilice armate, mai ales rasini diacrilice compozite. F"r#a de pre$e%tare a) sistemul 'ic"#p"%e%t(con"entional) : pulbere-lic#id (flacoanele din material plastic, sticla inc#isa la culoare). Culoarea si denumirea se afla pe flacon, nuante intre (*-(.. ') sistemul pred"$at (capsulat)./artile reactante (/01) sunt aplicate intr-un microrecipient (capsula) fiind separate de o membrana din staniol. De%!#iri c"#erciale a) 2'!T34 ;(Spofa) 2$S/56T73 38T (9a:er) 2!4$;$8T (;etre:) b) /5$S/5$C6/ S!1!C6/ (<i"adent) predozate

C"#p"$itia c)i#ica p!l'erea -cuart (bioxid de siliciu):%(,&-=(,*> -alumina (oxid de aluminiu) :?@,?-?),(> ; -fluoruri :(%,%-??> ; -oxizi de calciu :@,@-)> ; -oxizi de sodiu :@,@-((,%> ; -oxizi de zinc :+,(-?,)> ; -pentaoxid de fosfor :%,&-&,%>. lic)id!l : -acid fosforic :=.,.-&&,&> ; -neutralizanti: alumuniu:(,&-?> zinc:=,?-),(>. D"$area -Prepararea D"$area a)extemporanee:(,* g pulbere-+,= ml lic#id. b)industriala: in capsule. a) e.te#p"ra%ee:dozarea se face cu lingurite din plastic (pulberea) ; pentru lic#id flacoanele sunt pre"azute cu picurator.Se aplica pe o placuta de sticla, #artie cerata la distanta una de cealalta.. Lichidul se aplica ultimul pe placuta deoarece exista riscul evaporarii.

% Se recomanda partea lucioasa a placutei pentru a nu fi contaminat amestecul de alte impuritati ce exista pe partea mata a placutei. b) i%d!striala :cantitatea cantarita farmaceutic se aplica in spatii separate intr-o capsula, din material plastic.capsulele contin cele doua componente. 6Aung in contact prin perforarea unei folii de aluminiu. Prepararea a) clasica (manuala); b) moderna (cu mixere speciale ); a) se inglobeaza in lic#id B din pulbere cu o spatula din inox sau din material plastic sau agat.Cantitatea ramasa de pulbere se introduce treptat in lic#id rezultand o pasta "ascoasa cu aspect mat.Timpul de spatulare pana la ( minut. 6plicarea in ca"itate : * ideal cand suprafata este mata si la ridicarea pe "erticala se formeaza un con care tinde sa re"ina la forma initiala. b) cu mixere speciale (Silamat, ;uomat, Cap "ibrator). Se introduc capsulele dupa prealabila perforare a membranei din interiorul capsulei. 'ezulta o pasta cu aspect cremos.Timp de preparare : (+-?+ secunde. A+a%ta/ele prepararii #"der%e se e"ita erorile dozarii extemporanee ; se scurteaza timpul de lucru, dar si priza ; se obtine o buna omogenizare. De$a+a%ta/ele prepararii #"der%e pentru incepatori este necesar un timp de priza mai lung ; cantitatea preparata este mai mare decat cea necesara ; metoda este scumpa. Te)%ica de l!cr! cimenturile silicat se aplica in ca"itate dupa o prealabila conditionare a ca"itatii ; se trateaza plaga dentinara (liner ca baza primara si cimenturi (2$7, C!S) ca baza secundara) ; 00000Este "'li&at"rie pr"tectia pla&ii de%ti%are i% ca$!l ci#e%t!ril"r silicat (ii%d cele #ai t".ice (s!%t sit!ate la li#ita i%(eri"ara a 'i"c"#pati'ilitatii)1 Se infiltreaza co#orta microbiana si aAunge la pulpa prin tubulii dentinari. aplicarea se realizeaza din profunzime in exterioriul ca"itatii, usor in exces. Se mentine in ca"itati cu benzi de celuloid ?-% minute C pri$a pri#ara (conformatoare de celuloid tip coroane pe care le adaptam) ; finisare, prelucrare. Se indeparteaza excesul, prelucrarea primara la (+ minute de la priza primara) !ndicat ar fi ca finisarea sa aiba loc la ?= ore. Reactia de pri$a reactie acido-bazica. I) particulele (pulberea) sunt dizol"ate superficial in lic#id astfel incat cam ?+> din pulbere participa la reactie rezultand un silica&el )idratat1 II) reactia acid-baza se intensifica, ionii metalici migreaza la suprafata particulelor de sticla si precipita ca fosfati, fluoruri rezultand un &el silicic (ce contine partile de sticla) !!!) cimentul are structura stratificata : () particule de sticla ;

= ?) particule acoperite de gelul silice ; %) particule in gelul amorf ; =) fosfatul de aluminiu. Ti#p!l de pri$a : (%-& minute) este dependent de : temperatura mediului ambiant ; marimea particulelor ; proportia pulbere-lic#id ; timpul de preparare. Pr"prietati (i$i"%"#ia: initial au fizionomie excelenta datorita indicelui de refractie asemanator smaltului, ce se datoreaza aluminosilicatului. Se deterioreaza in timp scurt, de"in opace in contact cu mediul bucal, respiratia orala, la persoanele ce consuma citrice. sta'ilitatea +"l!#etrica: coeficientul de dilatare este mic; ele se contracta datorita reactiei exoterme (pierde apa). Contractia lineara :+,(&-+,%> si contractia "olumetrica :%-%,&>. 6pare fenomenul de separatie marginala. re$iste%ta #eca%ica : este asemanatoare dentinei, inferioara amalgamelor.6u rezistenta mecanica buna la compresiune asemanatoare cimenturilor fosfatice. adere%ta : se mentine datorita factorului mecanic (ca"itati retenti"e), nu adera c#imic. e(ect carip"pr"(ilactic : prin continutul ridicat de flour ; 'i"l"&ic :sunt pulpotoxice(lic#idul in exces).Se dizol"a in mediul bucal (igiena precara, /5 acid). c"%d!cti+itate ter#ica: are "alori mici ceea ce contracareaza transmiterea "ariatiilor termice catre pulpa. I%dicatii obturatii clasa !!!; obturatii clasa ! pe fetele orale ale dintilor frontali ; obturatii clasa < (azi contraindicate) C"%trai%dicatii ca"itati clasa !< ; ca"itati clasa !, !! zona laterala.6zi s-au inlocuit cu cimenturile ionomere ; marii consumatori de citrice. Rec"#a%dari practice alegerea culorii sa se efectueze in raport de dintii naturali, dupa umectarea acestora, intr-un cabinet adec"at luminat, fundal corespunzator ; respectarea dozarii -prepararii dupa fabrica producatoare (prepararea la ?+$C); aplicarea materialelor restaurati"e dupa conditionarea plagii dentinare (lineri0obturatie secundara) se c"%trai%dica aplicarea silicat!l!i, rasi%il"r acrilice, c"#p"$itel"r peste 'a$a de e!&e%at de $i%c (e!&e%"l!l le #"di(ica c!l"area si le plasti(ia$a ) 2 prelucrarea-finisarea :a) grosiera :dupa (+ minute ; b) ideala :la ?= ore. protectia obturatiei coronare cu lacuri dentare si "arnis#uri .

&

CIMENTURI SILICO*FOSFATICE Ist"ric !ntroduse pentru a imbunatati proprietatile cimenturilor silicat si pentru a elimina deza"antaAele cimenturilor silicat aceste materiale sunt o combinatie intre cimentul silicat si cimentul fosfat de zinc).Se numesc si cimenturi semi-silicat. Cu toate acestea prezinta : De$a+a%ta/e contractia "olumetricamai mare de :%-%,&>; rezistenta mecanica ; solubilitatea crescuta; opacitatea cimenturilor 2$7.. C"#p"$itie c)i#ica ciment fosfat de zinc - substanta de baza oxizi de aluminiu, fier pentru proprietati optice. 6ceste cimenturi sunt mai dureca cele 2$7, au o solubilitate mai mica si o transluciditate acceptabila. De%!#iri c"#erciale T'68S1!T ( ertz) 6'!ST$S (Spofa); !8268T!; (Spofa) ; 231S3'!T (Spofa) 3tapele :prepararea, te#nica de lucru, aplicarea diozarea sunt asemanatoare cu cimenturile silicat. I%dicatii $bturatii pro"izorii la dintii definiti"i ; $bturatii definiti"e la dintii temporari ; Turnare modele (caracter istoric); 2ixarea coroanelor integral ceramice(caracter istoric).

AMAL3AME DENTARE

ateriale metalice, plastice, inestetice, utilizate in restaurari coronare directe. Clasi(icarea a#al&a#el"r de%tare 11 D!pa c"%ti%!t!l de c!pr! (d!pa Crai&) A. aliaje cu continut mic de cupru (mai mic de 6%) : pilitura particule sferice. B. aliaje cu continut mare de cupru (mai mare de 6% 1 %) : pilitura particule sferice faze dispersate (bifazice)non ? 21 D!pa %!#ar!l #etalel"r binare: mercur0cupru (scoase din uz);@+>5g, restul Cu ; ternare:mercur0argint0staniu; cuaternare: mercur0argint0staniu0zinc. cu &-* elemente. 41 D!pa &e%eratie con"entionale (continut scazut de cupru) ; faze dispersate (bifazice) ; amestec de pilitura con"entionala 0particule sferice de 6g0Cu ; cu continut crescut de cupru :pilitura0amestec0particule sferice ;

F"r#a de pre$e%tare p!l'erea pilitura :particule cu forma neregulata, sferice sau lamele ce se obtin prin frezare industriala (argint-staniu) dupa ce s-au tratat in prealabil. particule sferice : se obtin prin atomizare, lingoul de argint-staniu este introdus intr-o camera ce contine gaz inert in care este topit, se obtin picaturi care in prezenta gazului inert se transforma in particule sferice(?-=%) lic)id!l mercurul, singurul metal lic#id la temperatura mediului ambiant, se solidifica la %.,)+C. 2ierbe la %&*D C. Se aliaza relati" usor cu metale ca aurul, argintul, cuprul, staniul, zincul. 8u se poate alia cu :nic#elul, cromul, cobaltul, fierul.3ste un metal greu, toxic. D"$area a)extemporanee partile reactante se aplica in moAar-pistil !)industriala in capsule, se masoara greutatea foarte exact; componentele sunt separate de un disc din staniol sau material plastic; capsulele se introduc in mixere. Prepararea a)manuala: in moAar; dozarea se face functie de ca"itate. Se impregneaza pilitura se amalgameaza rezultand o pasta cu o plasticitate de adaptare si de lucru necesare obturarii coronare.

@ !) mecanica : A+a%ta/e: dozare exacta ; nu se contamineaza partile reactante; nu ne contaminam ; plasticitate optima.

Dezavantaje #et"da #a%!ala dozare incorecta ; plasticitate crescuta datorita mercurului crescut ; proportia ideala mercur-pilitura este de =+-=&> mercur restul fiind pulbere. Meca%is#!l de pri$a a) dizol"area particulelor datorita mercurului ; b) impregnare ; c) amalgamare ; d) cristalizare (priza). A#al&a#e c"%+e%ti"%ale () 6g%Sn= 05g 6g?5g% 0Sn@-.5g06g%Sn (nereactionat) (faza ) (faza () (faza?) ?) miezul amalgam 05g (0?0 %) (0? matrice continua de care se leaga particulele nereactionate ; O'ser+atii Fa$a 2cea #ai p!ti% re$iste%ta la c"r"$i!%e 2 Cele #ai '!%e alia/e s!%t cele %"% 2 ((ara (a$a) 2 A#al&a#ele 'a$a c!pr! (c"%ti%!t ridicat de c!pr!) s!%t cele #ai re$iste%te la c"r"$i!%e 1 Fa$a 2 a'se%ta1 Ti#p!l de pri$a !nfluentat de : faza aliaAului. Sunt amalgame

faza - priza lenta faza,-priza rapida.

proportia pilitura -5g ; 5g > priza> ; dimensiunea particulelor :particulele sferice determina o priza scurta. durata prepararii (insuficient-excesi") ; presiunea de condensare (robusta elimina 5g din amalgam).

Timpul de priza finala la ?= ore.(lent) 8u se aplica amalgam in ca"itatea netratata. F"r#e c"%+e%ti"%ale d!pa %at!ra ele#e%tel"r di% c"#p"$itie nobile:6u,/t; seminobile : 6g, /d ; baza cupru (moderne) : ?-@> Cu (continut) =+> Cu (continut )

. F"r#e c"#p"$ite A1 C"%+e%ti"%ale -6rgint : *@-@=> ; -Staniu :?&-?@> ; -Cupru :*> ; -7inc :?> -5g

'1 I#'"&atite c! c!pr! -6rgint :*)> ; -Staniu :(@> ; -Cupru :(%> ; -7inc :(>.

ADA, FDI, Alia/ #erc!ri$at ce are i% pilit!ra 5& 46 6rgint:*&>; Staniu:?&>; Cupru:*>; 7inc:?>; 5g ;(-%>, 6ur, /latina. R"l!l ele#e%tel"r c"#p"%e%te Ar&i%t!l rezistenta mecanica; culoare; micsorarea fluaAului. Sta%i!l creste "iteza de amalgamare; scade rezistenta mecanica ; creste fluaAul ; C!pr!l creste duritatea 2 creste rezistenta mecanica; 7i%c!l creste "iteza de fuzionare, creste dilatarea amalgamului, creste rezistenta la coroziune. Se "a e"ita contaminarea amalgamelor ce contin 7n generand dilatari #igroscopice accelerate. Fl!a/!l capacitatea de de("r#are a !%!i #etal s!' acti!%ea !%"r ("rte ciclice (presi!%ea #eca%ica "cl!$ala)1 De%!#iri c"#erciale P!l'ere-Lic)id 56'/3' ES $/T61$F !8;!1$F ; 1,461$F(;egussa) Pred"$at 6 61C6/; TFT!8.