Stomacul (continuare) Tipuri de celule ce alcatuiesc glandele gastrice propriu-zise: Celula parietala (oxintica) Celulele parietale (oxintice) apartin

glandelor gastrice propriu-zise si se gasesc pe tot cuprinsul lor dar se aglomereaza insa in partea superioara a lor, in zona colului si corpului glandei. D.p.d.v. morfologic aceste celule sunt sferice sau piramidale, au un nucleu mare, situat central dar este posibil uneori ca aceste celule sa fie binucleate. In ! se observa citoplasma intens acidofila iar la " se observa ca polul bazal intra in raport cu # a epiteliului glandular iar polul apical nu a$unge pana la suprafata epiteliului glandular. Dar polul apical comunica cu lumenul. De asemenea se observa continutul mare in organite cu membrane netede: mitocondrii, %"&. Celula oxintica prezinta si un sistem canalicular intracelular si un sistem tubulovezicular. 'istemul canalicular intracelular se formeaza prin invaginarea membranei apicale care se face spre polul bazal, uneori c(iar pana in apropierea lui. )a nivelul acestor canalicule exista microvili. *ceste canalicule comunica cu lumenul, fiind invaginari ale membranei apicale. 'istemul tubulovezicular se gaseste in apropierea sistemului canalicular intracelular si este reprezentat de un sistem de membrane netede. %eprezinta fragmente de plasmalema invaginata. *cest sistem tubulovezicular este considerat un rezervor de membrana care poate fi transferata sistemului canalicular intracelular cand se sintetizeaza +Cl (pentru a se forma microvilii). Deci aspectul ultrastructural al celulei parietale variaza in functie de starea de activitate a celulei: in repaus sistemul canalicular intracelular este slab dezvoltat si are putini microvili iar sistemul tubulovezicular este abundent, in momentul intrarii in activitate, sistemul canalicular se dezvolta brusc, a$ungand pana la polul bazal si prezinta multi microvili in timp ce sistemul tubulovezicular se reduce. %olul celulei oxintice este in sinteza si secretia de +Cl si factor intrinsec Castle. -actorul intrinsec este o glicoproteina cu greutate moleculara mare care asigura absorbtia vitaminei # ./ la nivelul ileonului. In caz de aclor(idrie, care se datoreaza absentei celulelor parietale, urmeaza absenta absorbtiei vitaminei #./ care este urmata de aparitia anemiei pernicioase #iermer, vitamina #./ fiind implicata in maturarea eritroblastelor. 'inteza +Cl are loc la nivelul sistemul canalicular. *ici exista un continut crescut de an(idraza carbonica si se genereaza protonii. )a nivelul polului bazal are loc preluarea din capilarele sangvine a C!/ care se va combina cu +/! sub actiunea an(idrazei carbonice si se va forma +/C!0 care va disocia rapid in +1 si +C!0-. Ionul bicarbonic se va reintoarce in mediul intern iar +1 va fi expulzat la polul apical prin pompa de +1231 care introduce un ion 31 si elimina in lumen un +1. Clorul este preluat din sange si este transportat activ in lumenul sistemului canalicular intracitoplasmatic. +Cl se va forma la suprafata membranei sistemului canalicular. +el4cobacter p4lori este o bacterie ce este prezenta in mucusul din stomacul a doua treimi din populatia globului. *ceasta bacterie este toxica pentru ca produce enzima ureaza care descompune ureea si formeaza &+0. *moniacul va neutraliza +Cl si astfel va scadea aciditatea gastrica. 5rin urmare se stimuleaza secretia de +Cl a celulelor paritale. Cand aceasta stimulare se cronicizeaza, creste numarul de celule oxintice pana la de /, 0 ori si se favorizeaza aparitia gastritelor si aulcerului gastric.

Celulele principale (pepsinogene) 'unt situate de-a lungul intregii glande gastrice propriu-zise dar predomina in partea bazala. "le au caracteristicile unor celule ce sintetizeaza proteine de export.

)a ! apar ca niste celule inalte, piramidale, cu nucleul oval sau rotund, situat la polul bazal. )a polul bazal au citoplasma bazofila iar la polul apical au citoplasma acidofila. 5artea acidofila de la nivelul polului apical poate lipsi atunci cand in urma prepararii se pierd granulele de secretie (prin fixare). )a " se observa ca celula principala are contact cu # a epiteliului glandular iar polul apical a$unge pana la suprafata epiteliului. !rganitele sunt reprezentate de %"% situat in zona bazala si laterobazala, mitocondrii, aflate printre cisternele %"%, aparat 6olgi situat supranuclear si granule de secretie aflate la polul apical. *ceste celule au mai multe roluri: sintetizeaza si secreta pepsinogen, proenzima proteazica ce se activeaza in lumenul glandei sintetizeaza si secreta lipaza (putina) care a$uta la digestia lipidelor sintetizeaza si secreta renina - functie recent dovedita Celulele nediferentiate 'unt localizate printre celulele mucoase ale colului, in partea apicala a glandei si nu la baza cum ar fi normal. 'unt singurele celule din componenta glandelor gastrice care prezinta mitoze, fapt care permite diferentierea acestor celule la !. 'unt celule columnare, cu nucleu oval si citoplasma bazofila. 'unt celulele care se pot diferentia in oricare din celulele componente ale glandei gastrice. In mod obisnuit numarul lor este redus dar ele cresc ca numar atunci cand mucoasa este agresata. Celulele endocrine ce apartin sistemului neuroendocrin difuz 'e gasesc in regiunea glandelor gastrice propriu-zise. "le prezinta granule de secretie care se aglomereaza la polul apical. Intestinul subtire *re o lungime medie de 7 m dar in timpul vietii are o lungime de numai 0-8 m datorita tonusului permanent la care este supus. "l are trei segmente: .. duoden - /9 cm /. $e$un /,9 m 0. ileon 0,9 m Delimitarea intre $e$un si ileon se poate face numai cu microscopul. 5eretele este format din 8 tunici. odificarile semnificative fata de celelalte segmente ale tubului digestiv apar la nivelul mucoasei si submucoasei. *ceste modificari au in principal scopul de a mari suprafata de absorbtie si secretie. ucoasa si submucoasa prezinta urmatoarele modificari: Plicile circulare (valvele conivente Kerckring) %eprezinta proiectii transversale, permanente (spre deosebire de stomac), in care este antrenata si submucoasa. 'unt vizibile cu oc(iul liber, avand o inaltime de . cm. "le proemina in lumen si pot ocupa pana la /20 din lumen. "le nu exista peste tot. *par la o anumita distanta de orificiul pilori (maxim 9 cm), sunt evidente in $e$un si diminua spre ileon, disparand in partea distala a ileonului (ultimul metru de ileon nu mai prezinta plici circulare). "le au rol de a mari suprafata de aproximativ 0 ori. Vilozitatile intestinale %eprezinta proiectii permanente ale mucoasei. "le exista doar in intestinul subtire si dispar in apropierea valvulei ileocecale. :ilozitatile difera intre ele ca forma si ca numar 2 unitatea de suprafata.

Ca forma - lungimea vilozitatilor diminua de la duoden spre ileon. Ca aspect variaza in functie de segmentul intestinului subtire si in functie de varsta individului: )a nivelul duodenului exista vilozitati largi, asemanatoare cu o frunza In $e$un vilozitatile sunt cilindrice, digitiforme In ileon gasim vilozitati mai scurte, ca o maciuca &umarul este mai mare in duoden si $e$un (8; vilozitati 2 mm/) fata de ileon (.; vilozitati 2 mm/). :ilozitatile au rolul de a mari suprafata mucoasei de < ori. 'tructura vilozitatii la !: prezinta un ax con$unctiv care este o extensie din corion care este acoperit de epiteliu simplu cilindric. "l contine / tipuri principale de celule: celule absorbante (enterocite) si celule caliciforme. De asemenea mai exista limfocite migrate de la nivelul tesutul limfoid asociat mucoasei intestinale. *xul con$unctiv este bogat in celule: celule con$unctive (predomina fibroblastele si miofibroblastele) celule imunocompetente iofibroblastele au axul lung perpendicular pe axul longitudinal al vilozitatii, fiind orientate orizontal. Dintre celulele imunocompetente, predomina limfocitele, macrofagele, plasmocitele. )a nivelul axului con$unctiv exista o retea vasculara formata dintr-o arteriola, capilare fenestrate care se aduna in final in una sau mai multe venule. "xista si un capilar limfatic ( chiliferul limfatic central) care se vede doar cand este dilatat. De asemenea pot sa apara fibre musculare netede care se desprind din musculara mucoasei. "le reprezinta a doua populatie de elemente contractile. "le au axul longitudinal paralel cu axul vilozitatii. *nsamblul fibrelor musculare netede alcatuiesc m. Brucke. )a nivelul axului con$unctiv exista si fibre nervoase vegetative pentru vasele din vilozitate si pentru fibrele musculare netede. *ceste fibre provin din plexul submucos eissner. :ilozitatea prezinta contractii rimice cu frecventa de 7 contractii 2 min. *ceste contractii intervin in absorbtie, facilitandu-se trecerea susbstantelor nutritive din enterocit in capilarul sangvin sau limfatic. Contractia este asigurata de miofibroblaste care asigura ingustarea si alungirea vilozitatii si de fibrele musculare netede care determina scurtarea si latirea vilozitatii. "xista o situatie patologica cu caracter genetic - boala celiaca sau enteropatia glutenica. "a apare in $urul varstei de . an si este determinata de modificari ale vilozitatii intestinale de la nivelul $e$unului. *ceste vilozitati vor fi mici si turtite, cu celule epiteliale cubice cu un numar scazut de microvili. odificarea suprafetei de absorbtie duce la malabsorbtie care se manifesta prin diaree, scaderea in greutae, fatigabilitate, astenie pronuntata. Cauza acestei afectiuni este de natura genetica si consta in intoleranta la o fractiune proteica din gluten. 6lutenul este un complex ce se gaseste in grau, secara, iar fractiunea proteica este gliadina. In cazul acestor pacienti lipseste enzima proteolitica care determina scindarea gliadinei iar gliadina nedigerata are un efect toxic ce determina modificarea celulelor epiteliale intestinale. )eziunile mucoase sunt reversibile daca se scoate din alimentatie glutenul. Microvilii 'e gasesc la nivelul enterocitului, la polul apical. In ! microvilii de la acest nivel se observa sub forma platoului striat si nu ca margine in perie. icrovilii reprezinta forme de organizare stabila a microfilamentelor de actina care se ancoreaza la citoplasma prin placa terminala. "i au rolul de a mari suprafata mucoase intestinale de 0; de ori. Criptele Lieberkuhn %eprezinta invaginari simple, tubulare, ale epiteliului de acoperire ce nu depasesc musculara mucoasei. "le se desc(id in lumen intre bazele a doua vilozitati intestinale. )a nivelul lor se gasesc celule nediferentiate din care se formeaza toate celulele din mucoasa intestinala. ! glanda )ieber=u(n da nastere tuturor celulelor din 0-7 vilozitati intestinale.

'uprafata totala a mucoasei intestinale este de /;; m/. "piteliul intestinal este de tip simplu cilindric si are un turn-over crescut. *cesta variaza in functie de specie, la om fiind de 7 zile. In 7 zile se inlocuieste tot epiteliul de suprafata si epiteliul glandelor )ieber=u(n. Corionul mucoasei intestinale este subtire. 'ub epiteliu apare o teaca formata din fibroblaste stelate care se numeste teaca subepiteliala (pericriptala). -ibroblastele stabilesc intre ele $onctiuni gap iar in citoplasma prezinta microfilamente de actina si miozina care le confera proprietati contractile. "le au si proprietati secretorii, realizand sinteza si secretia de colagen. "xista un singur strat de colagen care se organizeaza in fibre de reticulina si proteoglicani. *cest strat este situat sub # si ele regleaza ritmul de difuzie a moleculelor absorbite. -iind o mucoasa expusa la actiunea agentilor agresori, corionul contine o cantitate mare de tesut limfoid. *cesta poate fi nodular (in partea distala a ileonului se grupeaza in placile 5e4er) sau difuz. 5lacile 5e4er sunt situate in grosimea peretelui intestinal, in partea opusa insertiei mezenterului. In total exista 0;-8; placi 5e4er, fiecare cu cate .;->; de noduli limfoizi. &odulii din corion pot a$unge pana in submucoasa. In dreptul placii 5e4er criptele )ieber=u(n sunt scurte sau lipsesc. In dreptul nodulilor, epiteliul contine celule . Tipuri de celule la nivelul intestinului subtire celule de suprafata - enterocite celule caliciforme celule 5anet( celule ce apartin sistemului neuroendocrin difuz celule (doar la nivelul epiteliului din dreptul placilor 5e4er) celule nediferentiate celule intermediare celule migrate, sangvine - limfocite T ce se gasesc intre doua celule absorbante nterocitele 'unt principale celule epiteliale de suprafata. "le apar in numar mic si in criptele )ieber=u(n. )a polul apical prezinta platoul striat. *u citoplasma bazofila. &ucleul este oval, situat la polul bazal. 5rezinta un numar mare de microvili (aprox. 0.;;; microvili 2 celula) care sunt acoperiti de un glicocalix gros. )a " se observa ca au foarte multe organite. "xista %"& abundent, iar %"& si lizozomii se gasesc in zona apicala, imediat sub placa terminala. itocondriile sunt raspandite in toata citoplasma, sunt alungite, iar in zona apicala au un ax paralel cu axul celulei. "le au de asemenea o tendinta de aglomerare in zona bazala a celulei. %"% este situat in zona bazala a celulei, aparatul 6olgi este supranuclear. 5rezinta putine granule de secretie care sunt mici, situate la polul apical si care contin enzime sintetizate de enterocit. Celule sunt unite la nivelul apical prin complexe $onctionale care impiedica trecerea continutului intestinal din lumen in spatiul intercelular. *ceste complexe $ontionale sunt responsabile si pentru mentinerea celor doua zone ale membranei eritrocitare. In zona bazala exista spatii intercelulare care se maresc atunci cand se transporta apa, ioni, lipide. %olul enterocitelor este in procesul de digestie. "le sintetizeaza enzime care termina digestia glucidelor si proteinelor. "le secreta aceste enzime prin polul apical dar enzimele nu a$ung in lumen ci se fixeaza la glicocalix prin legaturi (idrofobe (sunt adsorbite). "nterocitele intervin in absorbtie, aici avand loc absorbtia tuturor principiilor alimentare, a ionilor si a apei. "nterocitele sintetizeeaza trigliceride la nivelul %"& din acizii grasi absorbiti. 'e formeaza c(ilomicroni in aparatul 6olgi. Celulele caliciforme

'e localizeaza in epiteliu si in cripte. &umarul lor creste dinspre duoden spre ileon. "le secreta mucus care prote$eaa mucoasa intestinala. "le prote$eazi impotriva invaziei bacteriilor din lumen. Celulele Paneth 'e gasesc doar la baza glandelor intestinale )ieber=u(n. "le sunt mai numeroase in ileon. "le se mentin la baza glandei )ieber=u(n aprox. /; de zile. )a ! se observa o polaritate morfologica, citoplasma fiind bazofila la polul bazal si acidofila la polul apical unde exista granule de secretie cu proteine bazice cu arginina. )a " apar ca niste celule producatoare de proteine de export. "le prezinta si multi lizozomi. *ceste celule au mai multe roluri: secreta lizozim, substanta ce distruge peretele unor bacterii secreta peptide antibacteriene - criptidine au rol fagocitar asupra bacteriilor si protozoarelor prin care regleaza flora microbiana intestinala. %ecent s-a descoperit ca o parte din celulele 5anet( contin foarte multe Ig* si astfel ele coopereaza cu plasmocitele din corion. Celulele endocrine )a nivelul tubului digestiv exista cea mai mare varietate de celule endocrine. "le sunt localizate la baza glandelor )ieber=u(n dar nu lipsesc nici in epiteliul vilozitatii. Celulele stem! nediferentiate 'e afla la baza glandelor )ieber=u(n. )a ! se observa usor daca apar elemente de mitoza. )a " nu se diferentiaza decat daca se foloseste o te(nica speciala - in$ectarea de timidina tritiata. Timidina tritiata este inglobata de celulele nediferentiate si de celulele intermediare. Dar celulele stem raman la baza glandelor )ieber=u(n timp de 0 saptamani, in timp ce celulele intermediare migreaza spre lumen. Celulele imature "le sunt o parte din celulele nediferentiate, care apoi se vor diferentia in celulele epiteliului. Celulele imature migreaza mereu spre lumen, cu exceptia cazurilor in care se vor diferentia in celule 5anet(. Celulele intermediare *u aspect intermediar intre celula caliciforma si enterocit. )a polul apical prezinta microvili si cateva granule cu mucina. "le se localizeaza in cripte, in /20 inferioare ale criptei. "le se pot divide si se matureaza dand nastere celulei absorbante sau celulei caliciforme. "le au fost descrise mai recent si au rol important in stabilirea originii cancerului. Daca in tumora exista celule intermediare, atunci tumora are origine intestinala si nu este metastaza.

lemente particulare pentru submucoasa 6landele din partea superioara a duodenului sunt particulare intestinului subtire. *cestea sunt glandele #runner. D.p.d.v. morfologic ele sunt glande tubulo-alveolare ramificate. "le au canale excretoare care se desc(id la baza glandelor )ieber=u(n sau direct in lumen (mai rar). D.p.d.v. functional sunt glande mucoase dar contin si celule de tip endocrin care produc urogastron (factorul de crestere al epiteliului - "6-). ?rogastronul in(iba secretia de +Cl si stimuleaza diviziunea celulara. Diagnosticul (istologic pozitiv de duoden se pune atunci cand se gasesc vilozitati si glande in submucoasa.

Intestinul gros "ste format din: cec apendice colon rect "l este o structura adaptata pentru absorbtia de apa si ioni si pentru secretia de cantitati mari de mucus pentru lubrifiere. "l este format din 8 tunici. &u contine valve 3erc=ring si nu contine nici vilozitati. Cecul si colonul au acelasi aspect (istologic. Cecul si colonul ucoasa este acoperita de epiteliu simplu cilindric cu celule absorbante si celule caliciforme. Corionul are un continut mare de glande )ieber=u(n, mai lungi si care sunt incon$urate de o teaca subepiteliala de fibroblaste. *ceste glande au aceleasi tipuri de celule cu glandele de la nivelul intestinului subtire cu exceptia: au mai putine celule absorbante au mai multe celule caliciforme au mai putine tipuri de celule endocrine prezinta numai ocazional celule 5anet(, la nivelul glandelor din cec si colonul proximal iar in restul intestinului gros lipsesc. Corionul este bogat in tesut limfoid. 5rezinta noduli limfoizi mari care se extind pana in submucoasa. Celulele absorbante si cele caliciforme se deoasebesc de cele din intestinul subtire: Celulele absorbante Celulele absorbante au un platou striat mai subtire (microvilii sunt mai subtiri), au placa terminala mai putin dezvoltata, glicocalixul nu are enzime digestive. "le se gasesc in epiteliul de suprafata si in cripte. Celulele absorbante sunt cele mai numeroase iar raportul celule absorbante 2 celule caliciforme este 8 2 .. *cest raport se modifica langa rect unde este . 2 .. Celulele caliciforme apar insa ca fiind mai multe deoarece ele sunt mai voluminoase si comprima celulele absorbante. In cripte exista mai multe celule caliciforme decat absorbante. %olul celulelor absorbante este de absorbi apa si ioni si de a sintetiza glicoproteine care vor fi eliberate la nivelul glicocalixului sau in lumen. )a nivelul colonului proximal se pot absorbi si principii - acizi grasi, din care se vor sintetiza trigliceride si apoi c(ilomicroni dar cu intensitate mai mica decat in celula absorbanta intestinala. Celulele caliciforme 'unt mai multe in intestinul gros decat in intestinul subtire si mai multe in cripte decat in epiteliul de suprafata. In /20 inferiare ale criptelor )ieber=u(n se gasesc celule caliciforme in exclusivitate. Celulele caliciforme au putine granule de secretie, deoarece mucusul se secreta permanent si in cantitati mari, deci se stoc(eaza in granule de secretie doar putin mucus. "ubmucoasa 5rezinta / particularitati: .. vascularizatia este mai bogata decat in alte segmente ale tubului digestiv /. are mai multe adipocite.

Musculara *re doua straturi de fibre musculare netede: circular inteern si longitudinal extern. 'tratul longitudinal extern are o grosime neuniforma si formeaza 0 benzi (condensari de fibre musculare netede) numite tenii. Intre tenii, stratul muscular longitudinal este subtire, uneori c(iar discontinuu. Cele trei tenii sunt mezenterica, omentala si ................... )a intervale regulate, din tenii se desprind benzi care se orienteaza si patrund in stratul circular intern. *ceste benzi vor delimita arii musculare care se pot contracta independent de restul musculaturii. *laturi de aceste arii, teniile determina si niste proeminente sacciforme spre exterior numite haustre. Intre doua (austre, mucoasa sufera si ea modificari, formand plicile semilunare. #unica externa 5rezinta multe acumulari de tesut adipos care merg de-a lungul teniilor in special. "le lipsesc la nivelul cecului. *ceste acumulari formeaza apendicii epiploici. Apendicele *re patru tunici, cea externa fiind seroasa. ucoasa este formata dintr-un epiteliu simplu cilindric in care apar celule absorbante, celule si mai putine celule caliciforme. Corionul prezinta glande )ieber=u(n si tesut limfoid. 6landele )ieber=u(n sunt mai putine si uneori mai scurte. De obicei sunt grupate, cu o lungime variabila si ocazional la baza lor pot sa apara celule 5anet( si celule endocrine. Tesutul limfoid este in special nodular , iar nodulii sunt dispusi ca o coroana si ei se extind si in submucoasa, fapt pentru care musculara mucoasei nu se vede. Tesutul limfoid se organizeaza astfel dupa nastere, in $urul varstei de .; ani. )a 8; de ani acest tesut limfoid se reduce si va fi inlocuit cu tesut con$unctiv care contine in special fibre de colagen. usculara prezinta doua straturi: circular intern si longitudinal extern care sunt continui si nu exista tenii. usculara este subtire iar acesta este un element ce favorizeaza trecerea infectiei de la apendice la peritoneu (apendicita este insotita adesea de peritonita). Rectul structura histologica "l are doua componente: .. segmentul superior - rectul propriu-zis - ./ cm lungime /. segmentul inferior - canalul anal - /-0 cm lungime %ectul continua colonul sigmoid si se situeaza intre planul vertebrei ' 0 si diafragma pelvina. *mpula rectala reprezinta partea sa inferioara. Canalul anal continua rectul, de la diafragma pelvina pana la orificiul anal extern. $ectul propriu%zis "ste captusit de un epiteliu simplu cilindric. *re un corion cu multe glande )ieber=u(n, mai lungi ca la nivelul colonului si cu multi noduli limfatici. Din aceasta cauza exista la suprafata interna a mucoasei niste proeminente determinate de nodulii limfoizi. usculara are doua straturi, stratul longitudinal redevenind continuu. Canalul anal *re trei componente: .. zona columnara ((emoroidala), intre diafragma pelvina si valvele anale /. zona intermediara, intre valvele anale si linia anocutanata 0. zona cutanata, intre linia anocutanata si orificiul anal !inia anocutanata reprezinta tranzitia intre epiteliul simplu cilindric si epiteliul pluristratificat pavimentos =eratinizat.

@ona columnara )a acest nivel mucoasa formeaza 9-.; pliuri longitudinale care se numesc coloane anale (columne rectale "orgagni). *ceste pliuri sunt mai evidente in copilarie, apoi se sterg. In partea inferioara ele se unesc prin intermediul unor pliuri transversale care se numesc valve anale. In spatele valvelor (pliurilor) anale exista niste depresiuni, ca niste buzunare care se numesc sinusuri anale. ucoasa, in partea superioara a columnelor are un epiteliu simplu cilindric iar in partea inferioara a columnelor are un epiteliu pluristratificat pavimentos ne=eratinizat. In sinusuri exista de asemenea epiteliu simplu cilindric. Tranzitia intre cele doua tipuri de epitelii se face dupa o linie dintata, linia pectinata# si se poate face brusc, de la epiteliu simplu cilindric la epiteliu pluristratificat pavimentos ne=eratinizat sau lent de la epiteliu simplu cilindric la epiteliu pluristratificat cilindric epiteliu pluristratificat cubic - epiteliu pluristratificat pavimentos ne=eratinizat. In final, in ambele cazuri avem epiteliu pluristratificat pavimentos ne=eratinizat. Cand s-a facut trecerea la epiteliul pluristratificat pavimentos ne=eratinizat, in corion nu mai exista glande )ieber=u(n. usculara mucoasei dispare si ea insa inainte de tranzitia intre cele doua epitelii. In sinusurile anale, la nivelul corionului exista glande - glandele anale care pot reprezenta frecvent sediul unor inflamatii. "le se desc(id in criptele anale. "le sunt glande mucoase, simple tubulare ramificate iar in profunzime pot a$unge in submucoasa si c(iar pana in musculara. @ona intermediara "ste acoperita de epiteliu pluristratificat pavimentos. *re un corion care contine: fibre elastice corpusculi 5acini glande sebacee ce nu sunt asociate firelor de par. @ona terminala 'e intinde de la linia anocutanata pana la nivelul sfincterului anal intern. "ste acoperita de epiteliu pluristratificat pavimentos moderat =eratinizat. )a nivelul dermului din aceasta regiune se gasesc: glande sudoripare foliculi pilosi glande sebacee vene care alcatuiesc plexul (emoroidal extern 6landele sudoripare se grupeaza si formeaza glandele circumanale, situate in $urul orificiului anal. *cestea sunt glande apocrine care isi declanseaza activitatea la pubertate, secretia lor fiind controlata de (ormonii sexuali. Tunica musculara a canalului anal cuprinde si ea doua straturi musculare: circular intern si longitudinal extern. 'tratul circular intern se ingroasa pe toata lungimea canalului anal si formeaza sfincterul anal intern. 5atura musculara longitudinala este subtire si se termina in regiunea cutanata intre sfincterul intern si cel extern. Sfincterul anal e$tern este format din fibre musculare striate.