Andr Maurois Istoria Angliei Histoire d'Angleterre, 1967 vol.1 NOT PR !

"M"NAR #ititorul va g$si la s%&r'itul a(estei lu(r$ri lista ($r)ilor de (are *+a* %olosit ,n *od (onstant. !ista, de'i %oarte lung$, este desigur *ult -rea s(urt$ -entru a (onstitui *$(ar s(.i)a /i/liogra%iei unui ase*enea su/ie(t. O*isiunile tre/uie e0-li(ate nu -rin a-re(ieri ne%avora/ile, (i -rin di%i(ila ne(esitate de a alege. Nu era -osi/il s$ ,n%$)i'e1 ,n dou$ volu*e, o dat$ (u istoria Angliei, 'i a(eea a 2(o)iei sau a "rlandei. Ra-orturile dintre a(este trei )$ri le+a* e0-us ori de (&te ori *i s+a -$rut indis-ensa/il, dar ,n *odul (el *ai s(urt -osi/il. 3in a(elea'i *otive, istoria "*-eriului /ritani( nu este tratat$ a(i de(&t ,n %un()ie de istoria intern$ a Angliei. Tre/uie s$ adu( vii *ul)u*iri do*nului 4udges, (on%eren)iar la 5niversitatea din !ondra, (are a /inevoit s$+*i (iteas($ lu(rarea ,n (ore(tur$ 'i s$+*i %a($ asu-ra *ai *ultor (.estiuni o/serva)ii de (are a* )inut (u -risosin)$ sea*a. 6n s%&r'it, tradu($torul 'i -rietenul *eu Ha*is. Miles *i+a %ost, (a ,ntotdeauna, (el *ai -re)ios s%$tuitor. AM. CARTEA NTI ORIGINILE I POZIIA ANGLIEI ". 7Tre/uie s$ ne rea*inti* *ereu ($ sunte* ve(ini, iar nu -arte a (ontinentului8. A(este (uvinte ale lui 9oling/ro:e1 de%ines( -o1i)ia original$ a Angliei. a e at&t de a-ro-iat$ de (ontinent ,n(&t, de -e -la;a #alais, se 1$res( al/ele %ale1e de la 3over, is-it$ -entru invadatori. Ti*- de *ii de ani a %ost (.iar unit$ (u uro-a 'i vre*e ,ndelungat$ Ta*isa s+a v$rsat ,n Rin. Ani*alele (are au re-o-ulat Anglia du-$ -erioada gla(iar$ 'i -ri*ii v&n$tori (are le+au ur*$rit au venit din uro-a -e us(at. 3ar ori(&t de -u)in ad&n( 'i de ,ngust ar %i /ra)ul de *are (e des-arte ast$1i insula engle1$ de 9elgia 'i <ran)a, el a %ost de a;uns -entru a asigura )$rii -e (are o -roteguie'te un destin a-arte. "". 7"nsular$, dar nu i1olat$8. uro-a este -rea a-roa-e de engle1i -entru (a insularitatea ideilor 'i a *oravurilor lor s$ r$*&n$ nein%luen)at$. 2+ar -utea s-une (.iar ($ insularitatea este *ai (ur&nd un %a-t u*an de(&t un %eno*en natural. !a ,n(e-utul istoriei sale, Anglia a %ost invadat$, la %el (a alte teritorii, 'i s+a a-$rat %oarte -rost. Tr$ia atun(i din agri(ultur$ 'i din (re'terea vitelor. !o+ (uitorii ei erau *ai (ur&nd -$stori 'i %er*ieri de(&t negustori sau *arinari. A/ia *ult *ai t&r1iu, du-$ (e+'i vor %i (onstruit %lote -uterni(e 'i se vor si*)i la ad$-ost, ,nd$r$tul unei (enturi de *$ri /ine a-$rate, engle1ii vor (unoa'te /ine%a(erile reale ale insularit$)ii, (are, s($-&ndu+i de tea*a inva1iilor 'i eli/er&ndu+i -entru (&teva se(ole de i*-erativele *ilitare, deter*inante ,n -oliti(a altor na)iuni, le va -er*ite s$ ,n(er(e, %$r$ ris(uri, %or*e noi de guvern$*&nt. """. O ,nt&*-lare %eri(it$ a vrut (a -artea (ea *ai a((esi/il$ a Angliei s$ %ie (&*-ia din sud+est, (are -rive'te s-re uro-a. 3a($ solul insulei ar %i %ost ,n(linat ,n -artea o-us$, da($ -ira)ii (el)i 'i s(andinavi n+ar %i des(o-erit, de la -ri*ele lor in(ursiuni, de(&t *un)i ina((esi/ili, -ro/a/il ($ -u)ini dintre ei ar %i ,n(er(at o inva1ie 'i istoria )$rii ar %i %ost (u totul alta. 3ar *areele du(eau vasele -&n$ ,n %undul estuarelor /ine ad$-ostite= *i(i dealuri (al(aroase a(o-erite de iar/$ ,ng$duiau e0-lorarea insulei evit&ndu+se -$durile 'i *la'tinile= ,n s%&r'it, (li*a era *ai /l&nd$ de(&t ,n alte regiuni situate la a(eea'i latitudine, deoare(e Anglia se g$se'te ,ntr+un gol% de ($ldur$ .i/ernal$ (reat de (e)urile u*ede 'i ($ldu)e ale o(eanului. Ast%el, toate ,nsu'irile a(estei (oaste erau %$(ute (a s$ ,n(ura;e1e -e (u(eritor, (are a %ost ,n a(ela'i ti*- 'i (titor.
1

Henr> 2t. 4o.n, vi(onte 9oling/ro:e, s(riitor, autor de eseuri %ilo1o%i(e 'i o* -oliti( engle1, *e*/ru al -artidului tor> ?167@+17A1B.

"C. A(east$ Anglie a((esi/il$ este situat$ e0a(t ,n %a)a %rontierei (are des-arte li*/ile ro*ani(e de (ele ger*ani(e ?ast$1i %la*anda de %ran(e1$B. ra destinat$, a'adar, s$ -ri*eas($ tot at&t de /ine -e *esagerii (ulturii ro*ane 'i latine (a 'i -e *esagerii (ulturii teutone. Ast%el ($ o alt$ tr$s$tur$ -arti(ular$ a ei o va (onstitui, de+a lungul istoriei, (o*/inarea ele*entelor (elor dou$ (ulturi -entru a+'i %$uri -ro-riul s$u geniu. Prin a(easta Anglia este -ro%und deose/it$ de <ran)a sau de "talia, unde, ,n -o%ida anu*itor (ontri/u)ii ger*ani(e, %ondul latin a %ost totdeauna /iruitor, -re(u* 'i de Der*ania, -entru (are (ultura latin$ n+a %ost ni(iodat$ de(&t un orna*ent, res-ins adesea (u oroare. 3e trei ori va lua (onta(t Anglia (u lu*ea latin$ + -rin (u(erirea ro*an$, -rin (re'tinis* 'i -rin nor*an1i + 'i in%luen)a -e (are a(easta o va avea asu-r$+i va %i -ro%und$. C. Pare -arado0al, dar adev$rul este ($ -o1i)ia Angliei -e glo/ s+a s(.i*/at ,ntre se(olele al EC+ lea 'i al EC""+lea. Pentru -o-oarele din anti(.itate 'i (ele din evul *ediu, a(este regiuni at&t de des ,nv$luite ,n (ea)$ (onstituie *arginea e0tre*$ a lu*ii. ste ,nde-$rtata T.ule F, *agi($ 'i a-roa-e inu*an$, a%lat$ nu de-arte de in%ern. 3in(olo de st&n(ile -e (are le /at valurile *ari ale o(eanului ,n(e- la nord g.e)urile eterne, la vest *area %$r$ de s%&r'it. #ei *ai (ute1$tori se aventurea1$ -&n$ a(olo -entru ($ g$ses( aur, -erle, iar *ai t&r1iu l&n$, dar (u* ar -utea s$+'i ,n(.i-uie (ineva viitorul -rodigios al a(estor insuleG Ori(e a(tivitate o*eneas($ lua atun(i dre-t )int$, ,n *od dire(t sau indire(t, /a1inul Mediteranei. Ca tre/ui s$ vin$ /ariera "sla*uluiH, des(o-erirea A*eri(ii 'i *ai ales -uritanilorI -entru a de-lasa ($ile (o*er(iale 'i -entru a %a(e din insulele /ritani(e + ,n %a)a unei lu*i noi + /a1a naval$ (ea *ai ,naintat$ a uro-ei. C". 6n s%&r'it, ,n se(olele al EC"""+lea 'i al E"E+lea, insularitatea, du-$ (e+i -er*isese Angliei s$+'i a(orde, la ad$-ostul %lotei sale, *ai *ult$ li/ertate intern$ de(&t -uteau avea -o-oarele de -e (ontinent, ,i va -er*ite, gra)ie a(eleia'i %lote, s$ (u(ereas($ un i*-eriu *ondial. 2t$-&nirea *$rilor, solu)ie a -ro/le*ei a-$r$rii na)ionale -e (are i+o i*-unea Angliei -o1i)ia sa geogra%i($, e0-li($ ,n -arte istoria i*-erial$ a a(estei na)iuni. "nventarea aero-lanului re-re1int$ -entru ea eveni*entul istori( (el *ai ,nse*nat 'i (el *ai -eri(ulos al ti*-urilor noastre. II PRIMELE SEMNE UMANE ". Pri*a -agin$ din istoria Angliei nu este, a'a (u* s+a s(ris adesea, o -agin$ al/$, (i *ai (ur&nd o -agin$ a(o-erit$ de se*ne (are a-ar)in *ai *ultor al%a/ete, a ($ror (.eie noi n+o -osed$*. 5nele regiuni ale )$rii 'i, ,n deose/i, dunele (retoase 'i ondulate din Jilts.ire sunt -res$rate de *onu*ente (onstruite ,n ti*-uri -reistori(e. A-roa-e de satul Ave/ur> se -ot vedea ur*ele giganti(e ale unei adev$rate (atedrale *egaliti(e. Peste (in(i sute de -ietre ,n -i(ioare %or*au inele la (are du(eau i*ense alei. 5n *etere1 *$rginit de un 'an) interior a(o-erit de iar/$ ,n(on;ura un vast s-a)iu (ir(ular. 3e -e *etere1 se *ai 1$re'te 'i ast$1i, la o distan)$ de (&teva sute de *etri, o (olin$ arti%i(ial$ (are do*in$ (&*-ia 'i (are a (erut, desigur, unui -o-or -ri*itiv tot at&ta trud$, (redin)$ 'i (ura; (&t le+ au (erut egi-tenilor *onu*entele de la Dise.. Pe toate delu'oarele din ,*-re;uri*i se ridi($ gor+ gane de iar/$, av&nd %or*e neregulate, unele ovale, altele rotunde, + *or*inte ale ($-eteniilor ,n (are s+au g$sit, ,nl$untrul unor ,n($-eri de -iatr$, s(.elete, o/ie(te de ol$rie 'i /i;uterii. #&*-ul a(esta de eroi, liniile si*-le 'i *aiestuoase ale gorganelor (are se relie%ea1$ -e (er, -ro%ilul ,ndr$1+ ne) 'i li*-ede al *etere1ului, inelele 'i aleile, totul evo($ e0isten)a ,n($ de -e a(ele vre*uri a unei ,nalte (ivili1a)ii. "". Monu*entele de la Ave/ur>, te*-lul de la 2tone.enge, gorganele de -e #olina Digan)ilor -ar a dovedi e0isten)a, ,n($ din al doilea *ileniu ,naintea erei noastre, a 7unei -o-ula)ii nu*eroase
F

Nu*e (u (are geogra%ii anti(.it$)ii dese*nau (ele *ai nordi(e -$*&nturi (unos(ute, ,n a-ele O(eanului Atlanti(. 2e -are ($ a %ost atri/uit un ti*- (.iar insulelor /ritani(e, iar du-$ do/&ndirea de (uno'tin)e *ai -re(ise asu-ra a(estora a servit -entru a denu*i un ar.i-elag 'i *ai nordi(, -ro/a/il insulele 2.etland. H -osi/il (a autorul s$ se ins-ire a(i din te1ele (unos(utului istori( /elgian Henri Pirenne, du-$ (are (u(erirea ara/$ a %ost ele*entul de(isiv ,n 1drun(inarea e(.ili/rului e(ono*i( 'i -oliti( al lu*ii anti(e, (u (entrul de greutate -e Mediterana. I Puritanii + ade-)i ai (alvinis*ului, (u unele note originale= au %ost -erse(uta)i ,n Anglia ,n -ri*ele de(enii ale se(olului al EC""+lea. *igr&nd, ei au ,nte*eiat *ai *ulte (olonii -e )$r*ul r$s$ritean al A*eri(ii de Nord.

o/i'nuite s$ se uneas($ ,n vederea unei a()iuni (o*une su/ (ondu(erea unei autorit$)i a((e-tate8. Pote(i de iar/$ ur*au (restele 'i serveau dre-t dru*uri -ri*ilor lo(uitori ai )$rii. Multe dintre ele ,'i *ai -$strea1$ i*-ortan)a, 'i auto*o/ilul engle1ului *odern ,naintea1$, ,nto(*ai (a ,nso)itorul tur*elor ,n se(olul al EC"""+lea, -e a(este dru*uri ridi(ate (are do*in$ v$ile ast$1i %ertile, dar (are odinioar$ erau ina((esi/ile ($l$torului din (au1a -$durilor 'i a *la'tinilor. Ast%el, ,n($ din a(ea -erioad$ ,nv$luit$ ,n *ister %u+seser$ deter*inate anu*ite tr$s$turi -er*anente ale geogra%iei u*ane. Multe din lo(urile sa(re ale -o-oarelor -ri*itive aveau s$ r$*&n$ -entru ur*a'ii lor -$*&nturi %er*e(ate. Ki ,n($ de -e atun(i natura sugera lo+(urile de a'e1are ale viitoarelor ora'e. #anter/ur> era -un(tul (el *ai a-ro-iat de (oast$ de unde a %ost -osi/il, )in&nd sea*$ de %lu0 'i re%lu0, s$ se a;ung$ ,n ti*- util ,n (utare sau (utare -ort= Jin(.ester o(u-a a(eea'i -o1i)ie ,n vest= !ondra -$strea1$ -u)ine ur*e ale unei vie)i -reistori(e, dar avea s$ se i*-un$ (ur&nd -entru ($ era, ,n %undul (elui *ai sigur estuar, un ad$-ost (o*od, la gura unui r&u 'i lo(ul (el *ai a-ro -iat de *are unde era -osi/il s$ se arun(e un -od -este Ta*isa. """. 3e unde veneau a(este %a*ilii (are, du-$ dis-ari)ia o*ului -aleoliti( 'i la s%&r'itul -erioadei gla(iare, au -o-ulat Anglia, adu(&nd (u ele /oul, (a-ra 'i -or(ulG 2(.eletele arat$ ($ au e0istat dou$ rase, una (u (raniul alungit, alta (u (raniul lat. Odinioar$ se ,nv$)a ($ a(este (ranii alungite se g$ses( ,n gorganele ovale, iar (raniile late ,n gorganele rotunde. ra (o*od, dar ine0a(t. 3in -$(ate s+au g$sit (ranii alungite ,n gorganele rotunde 'i ,)i tre/uie *ult$ a*a/ilitate intele(tual$ s-re a sesi1a -rintre *onu*entele *egaliti(e din Anglia dou$ (ivili1a)ii distin(te. 2e d$ ,n general denu*irea de i/eri a(estei -o-ula)ii -ri*itive 'i se (rede ($ a venit din 2-ania. 2-aniol$ sau nu, era (u siguran)$ de origine *editeranean$. #$l$torul (are se ,ntoar(e din Malta 'i se du(e la 2tone.enge este i1/it de tr$s$turile (o*une -e (are le o%er$ *onu*entele *egaliti(e din lo(uri at&t de de-$rtate unul de altul. <$r$ ,ndoial$ ($ ,n ti*-uri -reistori(e a e0istat ,n Mediterana, -e )$r*urile o(eanului 'i -&n$ ,n "nsulele 9ritani(e, o (ivili1a)ie destul de o*ogen$, a'a (u* a %ost *ai t&r1iu ,n uro-a + ,n evul *ediu + (re'tin$tatea. A(east$ (ivili1a)ie a %ost adus$ ,n Anglia de i*i + gran)ii r$*a'i ,n (onta(t (u (ontinentul gra)ie negustorilor (are veneau du-$ *etale ,n 9ritania 'i adu(eau ,n s(.i*/ -rodusele !evantului 'i (.i.li*/arul din 9alti(a. Pu)in (&te -u)in, lo(uitorii insu+ lelor, (a 'i (ei de -e (ontinent, au de-rins noi ,ndeletni(iriL agri(ultura, arta de a (onstrui (or$/ii lungi 'i a(eea de a to-i /ron1ul. ste interesant s$+)i i*agine1i ,n(etineala a(estor -rogrese -e (are oa*enii le+au ,n%$-tuit ,n de(urs de se(ole. Peli(ula su/)ire a -erioadei istori(e se rea1e*$ -e ad&n(ile straturi ale -reistoriei, 'i nenu*$ratele genera)ii (are n+au l$sat alte ur*e tangi/ile sau vi1i/ile de(&t -ietrele (io-lite 'i ridi(ate ,n -i(ioare, dru*uri 'i %&nt&ni, au l$sat *o'tenire o*ului o sea*$ de (uvinte, de institu)ii 'i de -ro(edee %$r$ de (are (ontinuarea aventurii ar %i %ost de ne(on(e-ut. III CELII ". 6ntre se(olele al C"+lea 'i al "C+lea ,.e.n. sosir$ ,n Anglia 'i "rlanda valuri su((esive de tri/uri de -$stori 'i de r$1/oini(i, (are, -u)in (&te -u)in, luar$ lo(ul i/erilor. Tri/urile a-ar)ineau unui -o-or nu*it (elt, (are o(u-ase i*ense teritorii ,n valea 3un$rii, la nord de Al-i 'i ,n Dalia. 3e (e *igrau a(este tri/uriG Pro/a/il -entru ($ -o-oarele de -$stori sunt silite s$+'i ur*e1e (ire1ile, ,*-inse de %oa*e s-re noi -$'uni. <$r$ ,ndoial$ ($ au intervenit 'i (au1e o*ene'tiL un 'e% aventuros, dorin)a de (u(eriri, -resiunea din -artea altui -o-or *ai -uterni(. Migra)iunile a(estea %ur$ ,n(ete 'i (onti+ nue. 5n (lan traversa #analul M&ne(ii, se instala la *arginea *$rii= un alt (lan ,l alunga, iar a(esta *ergea *ai de-arte, gonindu+i la r&ndul s$u -e indigeni. Tri/urilor (elte le -l$(ea s$ se r$1/oias($, (.iar 'i ,ntre ele. rau %or*ate din /$r/a)i ,nal)i 'i -uterni(i, *&n($tori de (arne de -or( 'i de ter(i de ov$1, /$utori de /ere 'i destoini(i (ondu($tori de (are. 2(riitorii latini 'i gre(i ,i 1ugr$veau -e (el)i (a -e un -o-or de statur$ ,nalt$ 'i sla/$, (u -ielea al/$, -$rul /lond. 6n realitate e0istau 'i o *ul)i*e de (el)i /runi, 'i ,nving$torii, (a s$ organi1e1e la Ro*a -ar$1i (u -ri1onieri (ores-un1$tori tradi)iei -o-ulare, tre/uiau s$+i trie1e 'i s$ le vo-seas($ -$rul. #el)ii ,n'i'i ,'i %$uriser$ un *odel ideal al rasei lor, de (are ($utau s$ se a-ro-ie (&t *ai *ult. 6'i de(olorau -$rul 'i ,'i -i(tau (or-ul ,n (ulori -astel= de a(eea ro*anii ,i su-ranu*ir$ *ai t&r1iu -e (el)ii din 2(o)ia picti, adi($ oa*eni -i(ta)i. "". 6n lunga 'i ,n(eata inva1ie (elti($, istori(ii disting dou$ valuri -rin(i-aleL -ri*ul, %or*at din goideli sau gaeli, (are d$dur$ li*/a lor, gaeli(a, "rlandei 'i regiunii de *unte din 2(o)ia= al doilea, %or*at din /ritani, sau -r>toni, a ($ror li*/$ a devenit li*/a galilor 'i a /retonilor din <ran)a. 6n Anglia inva1iile ger*ani(e au dus *ai t&r1iu la dis-ari)ia li*/ilor (elti(e. Au su-ravie)uit nu*ai

(&teva (uvinte din via)a do*esti($, salvate de %e*eile (elte (are s+au ($s$torit (u ,nving$torii, (a cradle ?leag$nB, 'i nu*e de lo(uri. Avon ?r&uB 'i Ox ?a-$B sunt r$d$(ini (elti(e. 3enu*irea !ondrei, London, ,n latine'te Lundinium, tre(e dre-t o denu*ire (elti($ analoag$ (u a(eea a satului %ran(e1 !ondiniMres. Mult *ai t&r1iu, (uvinte (elti(e aveau s$ %ie rei*-ortate ,n Anglia de ($tre s(o)ieni (clan, plaid, kilt) 'i de ($tre irlande1i (shamrock, log, gag) A. #uv&ntul slogan din -u/li(itatea a*eri(an$ vine din (elt$ 'i ,nsea*n$ 7strig$t r$1/oini(8. #&t des-re (uv&ntul britan sau pryton, el ,nse*naL )ara oa*enilor tatua)i. #&nd gre(ul P>t.eas a;unse ,n a(este insule ,n anul HFA ,.e.n., el le d$du denu*irea de pretanice, denu*ire (are s+a -$strat a-roa-e nes(.i*/at$. """. P>t.eas era un gre( din Marsilia, *ate*ati(ian 'i astrono*, ,ns$r(inat de ($tre o aso(ia)ie de negustori (u e0-lorarea Atlanti(ului. l, (el dint&i, a ,ndre-tat %arul istoriei s-re o regiune o/s(ur$ -e (are oa*enii din ti*-ul s$u o (onsiderau *arginea universului. 6n a(este lo(uri %a/uloase, P>t.eas a g$sit o )ar$ relativ (ivili1at$. O*ul Mediteranei a %ost sur-rins de *areele Atlanti(ului= el a notat ($ -o-orul de a(olo (ultiva gr&u, dar ($ era nevoit s$+l treiere ,n .a*/are a(o-erite, din -ri + (ina (li*ei u*ede. 9ritanii -e (are i+a o/servat /eau un a*este( de gr$+un)e %er*entate 'i de *iere 'i %$(eau (o*er) de (ositor (u -orturile gali(e de -e (ontinent. 3ou$ sute de ani *ai t&r1iu, un alt ($l$tor, Poseidonius6, ne des(rie (.iar *inele de (ositor, *odul (u* se trans-ortau lingourile -e s-atele *$garilor 'i al (ailor 'i a-oi (u (or$/iile, -&n$ la insula "(tis, (are tre/uie s$ %ie Mont+ 2aint+Mi(.ele. Tra%i(ul era destul de i*-ortant -entru a ;usti%i(a %olosirea unei *onede de aur, -e (are (el)ii o (o-iaser$ du-$ staterele lui <ili- din Ma(edonia 7. Pri*a *oned$ /$tut$ ,n Anglia -urta (a-ul lui A-ollon, (eea (e este un si*/ol destul de gr$itor al originii *editeraneene a a(estei (ivili1a)ii. "C. #el *ai /un do(u*ent -e (are+l -osed$* (u -rivire la via)a (el)ilor este *$rturia lui #e1ar. <ie(are ora', %ie(are t&rg 'i a-roa-e %ie(are %a*ilie erau divi1ate ,n dou$ %ra()iuni. Mai+*arii %ie($rei -artide ,'i -roteguiau -arti1anii lor. A(este -o-oare n+aveau si*)ul statului 'i n+au l$sat ni(i o *o'tenire -oliti($. 2tatul, ,n Anglia 'i ,n <ran)a, este o (rea)ie deo-otriv$ latin$ 'i ger*ani($@. #el)ii, (are, uni)i, ar %i %ost invin(i/ili, ,'i de-re(iau -rin (erturile lor /ravura 'i inteligen)a. #lanul (elt nu era un (lan tote*i(9, (i un (lan %a*ilial, (eea (e (reea1$ leg$turi *ai -uterni(e, dar (onstituie un o/sta(ol ,n (alea de1volt$rii unor so(iet$)i *ai largi. Tot ast%el se vede (u* ,n )$rile de origine (elti($ %a*ilia a r$*as unitatea vie)ii so(iale. !a irlande1i, (.iar 'i la (ei (are au e*igrat ,n 2tatele 5nite, -oliti(a r$*&ne o a%a(ere de (lan. 3in ti*-ul lui #e1ar (lanurile %a*iliale 7aveau gustul (ulorilor, al e*/le+ *elor, al /la1oanelor... Tartanele (lanurilor s(o)iene au -oate o origine (elti($8. #e1ar a-re(ia1$ ($ via)a ,n (o*unitatea rural$, (u (&*-iile 'i -$'unile (o*une, (are vor ;u(a un rol at&t de i*-ortant ,n istoria Angliei, este -ro-rie ger*anilor. a n+ar %i %ost (o*-ati/il$, la (el)i, (u siste*ul de %a()iuni -e (are l+a des(ris. 3e alt%el, -entru a(e'ti no*a1i a/ia statorni(i)i, agri(ultura era *ai -u)in i*-ortant$ de(&t v&n$toarea, -es(uitul 'i (re'terea vitelor. 6n Nara Dalilor, -&n$ ,n evul *ediu, -o-ula)ia ,'i *uta ($tunele -entru a g$si noi terenuri de v&n$toare, de -$'uni sau (.iar de (ultivat. C. #lasa (ea *ai onorat$ era a(eea a -reo)ilor, sau drui1ilor. Ni*i( nu sea*$n$ *ai *ult (u a(e'ti drui1i de(&t /ra.*anii din "ndia sau *agii din "ran. Multe din (redin)ele (elti(e a*intes( de Orient. Dreva %oa*ei, -ra(ti(at$ de irlande1i, este dharna a indienilorL /ra.*anul -oste'te la u'a adversarului s$u -&n$ (e o/)ine satis%a()ie. Pe vre*ea lui #e1ar, ,n 9ritania se g$seau (ei *ai renu*i)i drui1i. i se adunau ,n %ie(are an ,ntr+un -un(t (entral, -oate la 2tone.enge, dar 2%&nta 2%intelor era -entru ei insula Mona ?Anglese>B. Dalii
A

Clan + (lan, tri/= plaid + -$tur$= kilt + sto%$ (adrilat$ din (are este (roit$ (unos(uta %ust$ a (ostu*ului na)ional s(o)ian= shamrock + tri%oi= log + /utu(, /u'tean= gag + ($lu', ulterior, ,n sens %igurat, glu*$, (ala*/ur. 6 2au Posidonius + %ilo1o% stoi(, astrono* 'i geogra% gre(, originar din 2iria ?1HA+A1 ,.e.n.B. 7 Tat$l lui Ale0andru (el Mare, rege al Ma(edoniei ,ntre HA9+HH6 ,.e.n. @ A%ir*a)ie (u (are nu -ute* %i de a(ord. 2tatul nu ,'i datorea1$ a-ari)ia unui 7si*) al statului8, -e (are unele -o-oare l+ar %i avut, iar altele nu. 2tatul e o %or*$ de organi1are a so(iet$)ii (are a-are (u ne(esitate -e o anu*it$ trea-t$ a de1volt$rii e(ono*i(o+so(iale. Pro/le*a este de(i ($ unele -o-oare au avut (ondi)ii -entru a atinge *ai ti*-uriu stadiul res-e(tiv de de1voltare, -e (&nd altele nu. "ar a(este (ondi)ii sunt de natur$ o/ie(tiv$, nu su/ie(tiv$. 9 #lan ai ($rui *e*/ri se (onsiderau des(enden)i ai unui ani*al, ai unei -lante sau altui o/ie(t din natur$ ?tote*B, (onsiderat sa(ru 'i su-us unor severe interdi()ii. !eg$tura de solidaritate ?rudenieB ,n interiorul unui ase*enea (lan se ,nte*eia to(*ai -e (onvingerea ,n a(east$ des(enden)$ (o*un$.

sau /elgii (are voiau s$ do/&ndeas($ o (unoa'tere a-ro%undat$ a do(trinei se du(eau s$ se instruias($ ,n 9ritania. A(olo ,nv$)au un nu*$r *are de versuri (are (on)ineau -re(e-tele sa(re. 3u-$ ,nv$)$tura drui1ilor, 7*oartea nu+i de(&t o s(.i*/are a lo(ului, ($(i via)a (ontinu$, (u %or*ele 'i /unurile sale, ,n !u*ea Mor)ilor, (are (onstituie o re1erv$ de su%lete dis-oni/ile... 2e -are ($ -entru ei (a-italul de su%lete nu era li*itat la s-e(ia u*an$ 'i ($ ei (redeau ,n *ete*-si.o1$8, (eea (e re-re1int$ ,n($ o tr$s$tur$ (o*un$ (u Orientul. C". 6ntre (el)ii din 9ritania 'i /elgi, (are tr$iau de (ealalt$ -arte a #analului M&ne(ii, e0istau leg$+ turi str&nse 'i (onstante. 6n *o*entul inva1iei ro*ane, (el)ii din 9ritania tri*iser$ ,nt$riri %ra)ilor lor de -e (ontinent. #e1ar re*ar($ totu'i ($ (el)ii din insule erau *ai -u)in /ine ,nar*a)i de(&t (ei din Dalia. #el)ii din Dalia -$r$siser$ (arele de lu-t$, instru*ent ar.ai(, -entru ($ g$siser$ ,n (&*-iile din sud destui (ai /uni. 9ritanii, (are nu -osedau (ai ,n stare s$ -oarte un o'tean, lu-tau ,nto(*ai (a r$1/oini(ii lui Ho*er 'i aveau ,n($, ,n lo( de (avalerie, o -edestri*e -urtat$. C"". 3u-$ ,n%r&ngerea lor, (el)ii, inteligen)i 'i ada-ta/ili, i*itar$ /u(uro'i (ivili1a)ia ro*an$, at&t ,n 9ritania (&t 'i ,n Dalia. 7Pro%esorii gali, %or*a)i la '(oala drui1ilor, au %ost a(eia (are au dat Daliei (ultura sa (lasi($... Mai t&r1iu, ,n ti*-ul evului *ediu, ($lug$ri irlande1i vor readu(e ,n uro-a (ul+ tul literaturii gre(e'ti 'i latine8. 3ar (el)ii n+au %ost nu*ai ni'te /uni agen)i de trans*isie ai unei (ul+ turi str$ine. i ,n'i'i aveau gustul artelor 'i orna*enta)iile ,n s-iral$ de -e ar*ele lor, de -e /i;u+ teriile 'i o/ie(tele de ol$rit dovedes( *ai *ult$ %ante1ie de(&t au avut vreodat$ ro*anii. i au adus literaturii euro-ene si*)ul oriental al *isterului 'i o (on(e-)ie dra*ati($ des-re %atalitate (are le este -ro-rie. Poate ($ *ai ales, -rin istoria lui Tristan 'i a "soldei 'i -rin a(eea a regelui Art.ur geniul (elti( 'i+a l$sat a*-renta sa ,n uro-a. le*entele (elti(e, -$strate ,n vestul insulelor, au ;u(at un *are rol ,n %or*area Angliei *oderne= ,n se(olul al EE+lea vo* g$si guverne engle1e -re1idate 'i ar*ate engle1e (o*andate de (el)i din 2(o)ia, Nara Dalilor sau "rlanda 1O.

IV CUCERIREA ROMAN ". greu -entru -o-oarele sla/e s$ r$*&n$ li/ere (&nd sunt la ,nde*&na unei *ari -uteri. 3u-$ (u(erirea Daliei, 9ritania devenea (el *ai %ires( o/ie(tiv de r$1/oi al ro*anilor. #e1ar avea nevoie de vi(torii -entru a ui*i Ro*a 'i de /ani -entru a+'i re(o*-ensa solda)ii 'i -arti1anii. 2-era s$ g$+ seas($ ,n a(ele insule %a/uloase aur, -erle, s(lavi. 6n a%ar$ de a(easta, so(otea ni*erit s$ inti*ide1e -e (el)ii /ritani(i (are+i a;utaser$ -e (ei de -e (ontinent. Pe la s%&r'itul verii anului AA ,.e.n. se .ot$r, s$ %a($ o s(urt$ e0-edi)ie de re(unoa'tere din(olo de *are. #ulese in%or*a)ii de la negustorii gali, (are, din ne'tiin)$ sau rea+voin)$, ,l ,n'elar$. Metoda -re%erat$ a lui #e1ar era de a se a*este(a ,n -oliti(a auto.ton$ 'i a (u(eri tri/ du-$ tri/, %olosind -e unul ,*-otriva (eluilalt. 3ar ,n a(east$ aventur$ i*-rovi1at$, ti*-ul ,l -resa. Tri*ise o nav$ -entru a alege un lo( de de/ar(are -rielni( 'i -le($ el ,nsu'i (u dou$ legiuni. "". O-era)ia reu'i destul de -rost. 9ritanii, averti1a)i, a'te-tau -e )$r* gata de a-$rare. !egionarii, sili)i s$ sar$ ,n a-ele unei *$ri destul de ad&n(i, ,ngreuna)i de ar*ele lor, i1/i)i de valuri, reu'ir$ (u *are greutate s$ -un$ -i(iorul -e us(at. #e1ar tre/ui s$ ordone galerelor de ar(a'i 'i arun($tori (u -ra'tia s$ a(o-ere de/ar(area -rintr+un /ara; de -roie(tile. <or)a ro*anilor (onsta ,ntr+o dis(i-lin$ 'i o 'tiin)$ *ilitar$ (u totul su-erioare (elor ale /ritanilor. A/ia de/ar(a)i, veteranii legiunilor 'tiur$ s$+'i (onstruias($ o ta/$r$, s$+'i -roteguias($ vasele, s$ %a($ o 7/roas($ )estoas$8, li-ind s(ut de s(ut. #el)ii veniser$ (u *ii de (are. #&nd -edestri*ea -urtat$ intra ,n lu-t$, r$1/oini(ii (o/orau din (are, ,n ti*- (e (ondu($torii (arelor se retr$geau la o *i($ distan)$, gata %ie(are s$+'i adune oa*enii 'i s$ se retrag$ ,n (a1 de ,n%r&ngere sau retragere. #u toate su((esele -ar)iale, #e1ar ,'i d$du re-ede sea*a ($ *i(a sa ar*at$ nu era ,n siguran)$. Marea, %oarte agitat$, distrusese *ai *ulte vase. 2e a-ro-iau *areele e(.ino()iului. Pro%it$ de o oare(are su-erioritate 'i o/)inu %$g$duin)a ($ i se vor da ostati(i, du-$ (are, a-aren)ele %iind salvate, ridi($ an(ora -e nea'te-tate, -u)in du-$ *ie1ul no-)ii. A-oi tri*ise 2enatului, (u -rivire la a(east$ e0-edi)ie li-sit$ de glorie, un (o*uni(at at&t de str$lu(it ($ se vot$ o supplicatio11 de dou$1e(i de 1ile -entru a
1O

Alu1ie -osi/il$ la -re*ierul 3avid !lo>d Deorge ?1@6H+19I7B, (are era gale1, la %eld*are'alul 3ouglas Haig ?1@61+19F@B, s(o)ian, (o*andantul su-re* al ar*atei engle1e -e %rontul de vest ,n -ri*ul r$1/oi *ondial et(. 11 Perioad$ de ti*- ,n (are, -rin diverse *ani%est$ri de (ult, se adu(eau *ul)u*iri 1eilor -entru un

(ele/ra 7vi(toria8 lui #e1ar. """. 3ar #e1ar era -rea realist (a s$ se a*$geas($ atun(i (&nd a su%erit un e'e(. #unos(use natura )$rii, -orturile, ta(ti(a /ritanilor= ,n)elesese ($ nu -uteau %i ,nvin'i %$r$ (avalerie 'i era .ot$r&t s$ se ,ntoar($ ,n anul ur*$tor ?AI ,.e.n.B. 3e ast$ dat$ ,i g$si -e /ritani uni)i ,n %a)a *arii -ri*e;dii 'i as(ult&nd de un (o*andant, #assivellaunus, ale ($rui )inuturi se g$seau la nord de Ta*isa. Ar*ata ro*an$ se ,ndre-t$ s-re a(est %luviu. A;uns -e )$r*ul de nord, #e1ar, ,n *od a/il, ,n(e-u nego(ieri. l trase %olos de -e ur*a invidiilor de;a st&rnite ,ntre ($-eteniile (el)ilor, ,i a)&)$ -e unii dintre ei ,*-otriva lui #assivellaunus, o/)inu su-unerea din -artea (&torva tri/uri, ,nvinse altele (u ar*ele 'i, ,n s%&r'it, trat&nd (u #assivellaunus ,nsu'i, %i0$ tri/utul -e (are 9ritania avea s$+ l -l$teas($ anual -o-orului ro*an. 3e %a-t, din anul AF tri/utul n+a *ai %ost -l$tit 'i r$1/oiul (ivil va a/ate -entru *ult$ vre*e aten)ia Ro*ei de la /ritani. #i(ero ,'i /$tea ;o( de 7(u(e rirea8 a(easta, (are nu adusese ni*i( ,n a%ar$ de (&)iva s(lavi, *un(itori *anuali de (ategoria (ea *ai ;oas$, %$r$ ni(i un literat sau *u1i(ian ,ntre ei, 'i (are %usese *ai *ult o *anevr$ de -oliti($ in tern$ de(&t o vi(torie i*-erial$. "C. 3u-$ *oartea lui #e1ar, ti*- de un se(ol, 9ritania a %ost uitat$. Totu'i Dalia, devenit$ -e de+ a+ntregul ro*an$ ,n s-irit, ,i tri*itea negustori. Moneda i*-eriului avea (urs 'i a(olo. Poetul Martial ?IH+1OIB se l$uda ($ g$se'te (ititori ,n 9ritania 'i vor/ea (u entu1ias* de o t&n$r$ /ritan$ (are se *$ritase (u un ro*an 'i se /u(ura de *are su((es ,n so(ietatea itali($ 1F. 6n ti*-ul ,*-$ratului #laudiu, di%erite gru-uri (ereau s$ se -orneas($ din nou la (u(erirea 9ritanieiL generali (are vedeau ,n a(easta o surs$ de glorie 'i -ro%ituri, negustori e0-ortatori (are s-uneau ($ siguran)a (o*er)ului i*-unea -re1en)a legiunilor, ad*inistratori gali (are se -l&ngeau de -roasta in%luen)$ -e (are o e0er(itau asu-ra Daliei drui1ii, al ($ror (entru a(tiv r$*$sese ,n 9ritania, nenu*$ra)i %un()ionari (are s-erau s$ g$seas($ slu;/e ,ntr+o -rovin(ie nou$. 6n (onse(in)$, #laudiu tri*ise ?IH e.n.B o e0-edi)ie %or*at$ din -atru legiuni ?a ""+a Augusta, a EE+a Caleria Ci(tri0, a E"C+a De*ina Martia Ci(toria 'i (ele/ra legiune a "E+a His-ana din ar*ata 3un$riiB, adi($, -un&nd la so(oteal$ au0iliarii 'i ($l$re)ii, (ir(a (in(i1e(i de *ii de oa*eni. #u o ast%el de ar*at$ (u(erirea -$rea destul de u'oar$, 'i nu*ai du-$ (e a;unse ,n distri(tele *untoase din Nara Dalilor 'i din 2(o)ia re1isten)a deveni *ai serioas$. 3e -e insula Mona, (entru religios al drui1ilor, ,'i %$(u a-ari)ia o ,n%ri(o'$toare (o.ort$ de r$1/oini(i, ,n *i;lo(ul ($reia %e*ei (u -$rul des-letit agitau tor)e a-rinse, ,n ti*- (e drui1ii ,n'i'i, ,n r&nduri str&nse, ,*/r$(a)i ,n ve't*intele lor al/e, ridi(au /ra)ele s-re (er 'i invo(au 1eii. 6n regiunea de sud+est, (are -$rea -a(i%i(at$, o violent$ r$s(oal$ + (ondus$ de o regin$, 9oudi((a sau 9oadi(ea + -ri(inuit$ de nedre-t$)ile (o*ise de -ri*ii ad*inistratori ro*ani -use o (li-$ ,n -eri(ol -e (u(eritori, dar se ter*in$ -rintr+un *asa(ru al /ritanilor. 3e la ,n(e-utul se(olului al ""+lea, /ogata (&*-ie din sud a %ost ,n ,ntregi*e su-us$. C. Metoda ro*an$ de o(u-a)ie era -este tot (a* a(eea'iL (onstruirea de e0(elente dru*uri, (are -er*iteau legiunilor s$ se de-lase1e re-ede, 'i de a'e1$ri %orti%i(ate ,n (are st$teau garni1oane %i0e. #ele *ai *ulte din ora'ele engle1e ale ($ror nu*e se ter*in$ -rin chester sau cester au %ost, ,n ti*-ul (u(eririi, ta/ere ro*ane (castra). Ceteranii legiunilor luar$ o/i(eiul s$ se retrag$ du-$ ter*inarea -erioadei de servi(iu ,n unele or$'ele /ritane (u* erau #a*ulodunu* ?#ol(.esterB 'i Cerula*iu* ?2aint+Al/ansB. Ora'ele din nordL !in(oln, Por:, nu au %ost, la origine, de(&t ora'e de garni1oan$. !ondra ?sau !undiniu*B se *$ri -e vre*ea ro*anilor -entru ($ ei au ,ndre-tat -rin a(est -un(t toate dru*urile de leg$tur$ ,ntre nord 'i sud, -rintre (are 'i dru*ul -rin(i-al, Jatling 2treet, du(&nd de la !ondra la #.ester. Portul !ondrei, e0(elent, a %ost %olosit -entru a-rovi1ionarea ar*atelor. C". 6n or$'elele %ondate de ro*ani, str$1ile se ,ntret$iau ,n ung.i dre-t= /$ile, te*-lul, %oru*ul, /a1ili(a o(u-au lo(ul lor tradi)ional. <oarte re-ede sudul Angliei %u -res$rat (u ($su)e ro*ane. Pi(+ tura de -e -ere)i 'i *o1ai(urile de -e ;os re-re1entau s(ene (lasi(eL -ovestea lui Or%eu sau a(eea a lui A-ollo. 2lu;/a'ii 'i *ilitarii ,n(er(au, ,n (li*atul a(esta (e)os, s$ re(onstituie + destul de s$+ r$($(ios + de(orul "taliei. !a 9at. ?AQuae 2ulisB, (are era 72i*la 9ritaniei ro*ane, ,n ti*- (e !ondra era #al(utta sau 9o*/a>8, (onstruiser$ un ora' /alnear ,n totul ro*an. #el)ii, sau (el -u)in o -arte dintre ei, se ada-taser$ la noua via)$. Poate ($ ar %i %ost *ai re/eli da($ s+ar %i si*)it (onstr&n'i, dar -oliti(a ro*an$ res-e(ta institu)iile lo(ale. a l$sa -e indigeni s$ se a-ro-ie s-ontan de o eveni*ent %avora/il. 1F 3es-re e(oul -oe1iilor sale ,n 9ritania, Martial vor/e'te ,n -igra*e, (artea E". H= %ru*oasa /ritani este #laudia Ru%ina, des-re (are s-une ($, de'i n$s(ut$ din /ritanii tatua)i, su%letul ei este latin, iar gra)ia 'i %ru*use)ea sa o %a( ase*eni %e*eilor ro*ane sau (elor din Atti(a.

(ivili1a)ie (are avea un i*ens -restigiu. 3e alt%el i*igra)ia ro*an$ era -rea -u)in nu*eroas$ -entru a %i a-$s$toareL (&)iva negustori, (&)iva ($*$tari, o%i)eri 'i %un()ionari. 6n s(urt$ vre*e solda)ii %ur$ asi*ila)i sau ,nlo(ui)i -rin auto.toni. #o-iii -e (are legionarii ,i aveau (u %e*ei /$'tina'e erau (res(u)i ,n a-ro-ierea ta/erelor, iar *ai t&r1iu se anga;au ei ,n'i'i. #ivili1a)ia ro*an$ 7nu era e0-ansiunea unei rase, (i a unei (ulturi8. C"". A(east$ *etod$ de -enetra)ie -a'ni($ a %ost a-li(at$ ,ntr+un *od deose/it de %eri(it de so(rul lui Ta(it, Agri(ola ?79+@A e.n.B. ra un ti- nou de ad*inistrator ro*an. Nu se *ai ase*$na (u -ro(onsulii aristo(ra)i (are -useser$ /a1ele i*-eriului 'i ,n a(ela'i ti*- ,l -r$daser$. Agri(ola era un /urg.e11H /ogat, (u virtu)ile 'i sl$/i(iunile (lasei sale. Provin(ial, ins-ira din a(east$ -ri(in$ *ai *ult$ si*-atie -rovin(ialilor -e (are+i guverna 'i ,n)elegea *ai /ine ,*-otrivirile lor. O/)inu (&teva su((ese *ilitare, dar, 7deoare(e ,nv$)ase ($ se (&'tig$ -u)in (u a;utorul ar*elor da($ ,n ur*a lor se d$ (urs nedre-t$)ii, el vru s$ taie din r$d$(in$ (au1a r$1/oaielor8. Agri(ola se o(u-a el ,nsu'i de toate tre/urile, nu*ea oa*eni (insti)i ,n %un()ii ad*inistrative, se o-unea a/u1urilor (ole(torilor de i*-o1ite 'i ,n(er(a s$ ,n(ura;e1e -e (el)i s$ -arti(i-e la via)a ro*an$. 6i ,nde*na s$ (onstruias($ /$i 'i -ie)e, 7l$ud&ndu+i -e indigenii a(tivi, re-ro/&nd -e (ei del$s$tori, el ,nlo(uia (onstr&ngerea -rintr+o (on(uren)$ la onoruri. Organi1$ edu(a)ia %iilor de (ondu($tori ,n s-irit ro*an. Pu)in (&te -u)in a(e'tia ,*/r$(ar$ toga... #ine ar %i re(unos(ut -e galul /ar/ar de odinioar$ ,n elegantul ro*an (u -$rul ro'uG8 Mul)i (el)i devenir$ atun(i (unos($tori a dou$ li*/i. !a !undiniu* se vor/ea latine'te 'i, %$r$ ,ndoial$, -e (.eiuri se au1ea 'i grea(a, -re(u* 'i alte li*/i ale *arinarilor *editeraneeni. 2+a g$sit o t$/li)$ -e (are un *un(itor, (a s$+'i /at$ ;o( de un (a*arad de+al lui, s(risese ,n latine'teL 7Anstilis ,'i ia o s$-t$*&n$ de (on(ediu -e 1i8. Ase*enea ins(ri-)ii dovedes( ($ unii lu(r$tori (uno'teau latina, dar diale(tele (elti(e r$*&neau, -entru *asa -o-orului, li*/a (urent$. C""". Religia nu -utea %i un o/sta(ol la ro*ani1area 9ritaniei. Toleran)i, ro*anii ,'i ane0au /u(u+ ros 1eii ne(unos(u)i. 3a($ au ur*$rit druidis*ul 'i l+au des%iin)at a-roa-e (o*-let, au %$(ut+o -entru ($ vedeau ,n el un -eri(ol -oliti(. 3ar 1eul (elt al r$1/oiului, Teutates, a %ost identi%i(at de ei (u Marte. 6n *arile ora'e au ridi(at te*-le ,*-$ra)ilor, lui 4u-iter, Minervei. Multe din ins(ri-)iile 'i *o1ai(urile g$site ,n Anglia evo($ *a*ele, eae Matres, 1ei)e al ($ror (ult a %ost adus (u siguran)$ de -e (ontinent de solda)i str$ini. Al)i legionari adorau -e Mit.ras 1I 'i s+a g$sit la !ondra (.iar 'i un te*-lu ,n(.inat 1ei)ei "sis. #re'tinis*ul a %ost, (u siguran)$, (unos(ut ,n 9ritania ,n(e-&nd din se + (olul al """+lea= la ,n(e-utul se(olului al "C+lea e0ista la !ondra un e-is(o-, Restitutus, des-re (are se 'tie ($ a -arti(i-at la (on(iliul din Arles 1A ,*-reun$ (u al)i doi e-is(o-i /ritani. -ar.ia lui tre/uie s$ %i %ost *i($ 'i s$ra($, deoare(e (redin(io'ii, ne-ut&nd -l$ti (.eltuielile de dru* ale e-is(o-ului lor, s+a des(.is o su/s(ri-)ie ,n Dalia ,n a(est s(o-. "E. 6n ti*- (e sudul 'i (entrul 9ritaniei deveneau ast%el o -arte organi($ a i*-eriului, la nord o(u-a)ia ro*an$ nu %$(ea ni(i un -rogres. !a *arginea ste-elor a(o-erite de /$l$rii 'i *$r$(ini tr$ia un tri/ se*i+s$l/ati(, /rigan)ii, 'i *ai la nord un alt -o-or (elti(, -i()ii, re%ra(tari ori($rei -enetra)ii -a'ni(e. A(este tri/uri disidente, de ne,*-$(at, atrase de relativa /og$)ie a (et$)ilor (elto+ro*ane, (o/orau din (&nd ,n (&nd s-re sud ,n in(ursiuni de ;a%. 6n 1adar au ,n(er(at s$+i ur*$reas($ generalii ro*ani. Agri(ola (re1u ($ i+a ,nvins gra)ie unei %ru*oase *anevre (o*/inate a ar*atei 'i a %lotei, dar, ,ndat$ (e ro*anii au o(u-at 2(o)ia, liniile lor de (o*uni(a)ie, -rea lungi, devenir$ vulnera/ile 'i %ie(are raid al /rigan)ilor se ter*ina -rintr+un *asa(ru al legionarilor. 6n ur*a unui ase*enea de1astru, ,n (are a -ierit legiunea a "E+a, ,*-$ratul Hadrian veni el ,nsu'i ,n 9ritania, ,n anul 1FO, adu(&nd (u sine legiunea a C"+a Ci(tri0. 6*-$ratul .ot$r, s$ se renun)e la (u(erirea nordului 'i s$ se %orti%i(e %rontiera, (onstruindu+se, de la T>ne -&n$ la gol%ul 2olRa>, -ais-re1e(e %orturi reunite la ,n(e-ut -rintr+un val (ontinuu de -$*&nt, ur*at ,n (ur&nd de un 1id de -iatr$, (u o garni1oan$ -er*anent$. 6n %ond, Hadrian renun)ase s$ *ai ,nving$ disiden)a. 6n #aledonia, (a 'i ,n uro-a (entral$, el se *$rginea s+o st$vileas($. A(east$ 7atitudine ,n)elea-t$8
1H

Ter*enul 7/urg.e18, -re(u* 'i al)ii de a(eea'i %a(tur$ sunt ,ntre/uin)a)i de autor ,ntr+o a((e-)iune *oderni1ant$. Maurois nu e de alt%el singurul tentat s$ vad$ 7(a-italis*8 ,n rela)iile de *ar%$+/ani din so(ietatea anti($. Prin 7/urg.e18 tre/uie s$ ,n)elege* -e (et$)eanul ro*an ,*/og$)it din s-e(ula)ii diverseL (o*er), (a*$t$, (.irii, aren1i et(, %$r$ a %i ,ns$ ni(i 7/urg.e18, ni(i 7(a-italist8 ,n sensul *odern al (uv&ntului. 1I Seu oriental, al ($rui (ult s+a r$s-&ndit ,n "*-eriul ro*an *ai ales ,n -ri*ele se(ole ale erei noastre. #ultul s$u e se*nalat 'i ,n 3a(ia ro*an$. 1A Ora' din sudul <ran)ei ?,n li*/a latin$ + Arelatu*B unde s+au )inut *ai *ulte (on(ilii ale /iseri(ii o((identale. Pri*ul, ,n anul H1I, a %ost (onvo(at de ,*-$ratul #onstantin (el Mare.

avea s$ adu($ *ai t&r1iu ($derea i*-eriului. V S R!ITUL ANGLIEI ROMANE ". 6n(e-&nd din se(olul al """+lea, "*-eriul ro*an, ,n (iuda unor redres$ri re*ar(a/ile, este a*e+ nin)at de o ,ntreit$ (ri1$L e(ono*i($, religioas$ 'i *ilitar$. #a-italis*ul 16 ro*an su-usese unei e0+ -loat$ri ne-rev$1$toare /og$)iile -rovin(iilor= lu-ta dintre -$g&nis* 'i (re'tinis* ,i de1/inase -e ,*-$ra)i 'i (et$)eni= -uterea *ilitar$ a Ro*ei se -r$/u'ise. 2iste*ul %rontierei ne,ntreru-te ?linia %ort$re)elor legate -rintr+un val de a-$rareB d$duse gre'. 6n 9ritania *etoda -$ruse (eva *ai e%i(a(e de(&t ,n alte -$r)i, -entru ($ %rontiera de a-$rat era s(urt$. Pe (ontinent liniile %orti%i(ate au tre/uit ,nlo(uite -rin tru-e *o/ile. 3ar legiunile ,nse'i se dovedeau ne-utin(ioase ,n lu-ta ,*-otriva ($l$re)ilor /ar/ari. #ur&nd s-ada 'i suli)a vor tre/ui s$ %a($ lo( lan(iei, ar(ului, 'i vi(toriile go)ilor antrena)i ,n ste-ele Rusiei, )ar$ -rin e0(elen)$ a ($l$re)ilor, vor -revesti ,nlo(uirea a-ro-iat$ a legionarului -rin o'teanul ($lare. 72(.i*/area (a-ital$ (are deter*in$ arta r$1/oiului -entru o -erioad$ de dou$s-re1e(e treis-re1e(e se(ole, (onst$ ,n ,nlo(uirea su-re*a)iei -edestri*ei -rin a(eea a (avaleriei8. Pentru a+'i al($tui o (avalerie, de (are are at&ta nevoie, i*-eriul anga;ea1$ /ar/ari= la ,n(e-ut ei nu sunt de(&t au0iliari= a-oi intr$ ,n legiuni= *ai t&r1iu %or*ea1$ ei legiunile. !a *i;lo(ul se(olului al "C+lea, *ilitar devine sinoni* (u /ar/ar. 7Ni*i( nu+i /un ,n a(este ar*ate ,n a%ar$ de (eea (e nu este ro*an8. "". 6n 9ritania, deoare(e (avaleria /ar/ar$, din li-sa *i;loa(elor de trans-ort, nu -oate -$trunde, -a(ea ro*an$ durea1$ *ai *ult$ vre*e de(&t ,n -rovin(iile (ontinentale, 'i -ri*a ;u*$tate a se(o+ lului al "C+lea re-re1int$ ,n a(east$ )ar$ a-ogeul (ulturii ro*ane= dar a(olo, (a 'i ,n alte -$r)i, ar+ *ata a ,n(etat s$ *ai %ie ro*an$. Darni1oana 1idului de a-$rare este (o*-us$ din unit$)i lo(ale (are nu sunt *utate ni(iodat$. Pri*a (o.ort$ da(i($ 17 st$ a(olo dou$ se(ole. 2oldatul, -rin1&nd r$d$(ini, devine (olon1@. Pu)in (&te -u)in legiunile /ritane uit$ leg$turile lor (u Ro*a. 6ntr+o 1i ,'i vor -ro(la*a un ,*-$rat -ro-riu19, (are se va du(e s$ lu-te -e (ontinent (u -retenden)ii veni)i din alte -rovin(ii. "*-eriul va -ieri ,n ur*a a(estor lu-te. Ple(area legiunilor, %ie ($ se du( ,n Dalia s$ lu-te -entru (au1a generalului lor, %ie ($ le (.ea*$ la Ro*a un ,*-$rat a;uns la (a-$tul -uterilor, va %i -entru 9ritania un eveni*ent (u at&t *ai grav (u (&t ele*entele (ivile ale -o-ula)iei au -ierdut ,n de(ursul ,ndelungatei -$(i ro*ane toate virtu)ile r$1/oini(e. Ni(i /ogatul -ro-rietar de villaFO, ni(i %er*ierii din ($tunele (elti(e, ni(i s(lavii nu sunt o'teni. Pri*e;dia (ivili1a)iilor %eri(ite este a(eea de a %a(e -e (et$)ean s$ uite ($, ,n ulti*$ anali1$, li/ertatea de-inde de valoarea sa *ilitar$. <eudalitatea va %i noua %or*$ -e (are o va lua a-$rarea lo(al$, (&nd o((identalii, du-$ as-re su%erin)e, vor des(o-eri o dat$ *ai *ult ne(esitatea a(esteia. """. "n(ursiunile -i()ilor 'i s(o)ilor ,n nord erau, ,n 9ritania ro*an$, (ala*it$)i ve(.i 'i a((e-tate. 2-re s%&r'itul se(olului al """+lea a-are -entru -ri*a oar$ un nou -eri(olL invadarea (oastelor de ($tre /ar/arii %ran(i 'i sa0oni. 0ista totu'i o %lot$ ro*an$ ,ns$r(inat$ s$ stea de -a1$ la Marea Nordului 'i la #analul M&ne(ii (Classis !ritannica)" %$r$ ,ndoial$ ($ era ne,ndestul$toare, deoare(e, -e la F@O, i*-eriul tre/ui s$ nu*eas($ un nou a*iral, #arausius, (are -ri*i *isiunea s-e(ial$ de a res-inge in(ursiunile sa0one. A(u1at ($ e *ai a-rig la ;e%uirea ;e%uitorilor de(&t ,n a-$rarea -rovin + (iei, a*enin)at (u o an(.et$, #arausius se revolt$, anga;$ ,n Dalia *er(enari %ran(i 'i -use tru-ele sale s$+l -ro(la*e ,*-$rat. 3e la F@6 -&n$ la F9H, u1ur-atorul, -roteguit de %lota sa, do*ni ,n 9ritania 'i o -arte a Daliei. o %igur$ (iudat$ a(est ,*-$rat (elt (are a -us s$ se /at$ + -&n$ la
16

5n nou e0e*-lu de *oderni1are ne-otrivit$. 0-loatarea -rovin(iilor ro*ane s+a /a1at -e siste*ul s(lavagist. #.iar rolul 'i *etodele de e0-loatare a -rovin(iilor (are revin ele*entelor so(iale *en)ionate ,n nota 1H serves( (onsolid$rii a(estui *od de -rodu()ie. 17 vor/a de #o.ors " Aelia 3a(oru*, ,n%iin)at$ de ,*-$ratul Hadrian ?117+1H@ e.n.B 'i atestat$ de -e la anul 1I6 e.n. %$r$ ,ntreru-ere (u garni1oana ,n 9ritania. 1@ Autorul %olose'te a(i ter*enul ,n *od a*/iguu. l se g&nde'te ,n -ri*ul r&nd la rolul de colonist -e (are+l au solda)ii eli/era)i ?veteraniiB, r$*a'i de%initiv ,n -rovin(iile unde %$(user$ servi(iul *ilitar. Prin colon, ,n sens restr&ns, se ,n)elege un -rodu($tor agri(ol, -osesor de -$*&nt 'i legat de -$*&nt ?din se(olul al "C+lea e.n.B, o/ligat %a)$ de *arele -ro-rietar la o redeven)$ ,n -roduse. 5n -re(ursor, de(i, al 'er/ului *edieval, (eea (e, ,n genere, nu e (a1ul -entru osta'ul ro*an eli/erat din servi(iu, (are era o* li/er 'i *i( -ro-rietar. 19 A(est ,*-$rat -ro(la*at de legiunile din 9ritania este a(ela'i Magnus Ma0i*us de (are autorul vor/e'te (eva *ai de-arte, ,n -aragra%ul "C FO !ati%undie s(lavagist$ ro*an$.

Rouen + *one1i gravate (u e%igia 9ritaniei s-un&ndu+iL #xpectate veniF1, 'i alte *one1i ,n onoarea $omei eterne. 3ar su((esul es(a-adei sale dovede'te sl$/i(iunea i*-eriului. 3u-$ (e 3io(letian resta/ili ,n s%&r'it ordinea, -entru a evita ase*enea pronunciamientos ,n(er($ s$ ,*-art$ -uterea ,n 9ritania ,ntre trei oa*eniL un guvernator (ivil, un (o*andant 'e%, sau ux !ritanniarum, 'i un Comes littoris saxonici, (o*ite al (oastei sa0one, (are de-indea de -re%e(tul Daliei, 'i nu de guvernatorul 9ritaniei. A(east$ r&nduial$ d$du /une re1ultate de+a lungul -ri*ei ;u*$t$)i a se(olului al "C+lea 'i inva1iile ,n(etar$. "C. 72%&r'itul st$-&nirii ro*ane ,n 9ritania (oin(ide (u o adev$rat$ de1l$n)uire de tul/ur$ri 'i r$s+ (oale *ilitare, (u at&t *ai de neiertat (u (&t i*-eriul se a%la atun(i ,ntr+un *o*ent de *are -eri+ (ol8. Prin H@I legiunile din 9ritania -ro(la*ar$ ,*-$rat -e -o-ularul 'i %oarte valorosul lor general Ma0i*us, (are, l$s&nd ,n 9ritania nu*ai garni1oana 1idului, ,'i duse solda)ii ,n Dalia -entru a+l ata(a -e ,*-$ratul Dratian. 6l ,nvinse, dar %u la r&ndul s$u /$tut de ,*-$ratul T.eodosius al "*+ -eriului de r$s$rit 'i de(a-itat. !egiunile sale nu s+au *ai ,ntors. 75na dintre (ele *ai %ru*oase -o + vestiri ale (el)ilor des(rie aventurile unui ,*-$rat ro*an, Ma0en Jledig ?evident Ma0i*usB (are, ador*ind ,n ti*-ul unei v&n$tori 'i vis&nd o -rin)es$ *inunat$, -orni ,n ($utarea ei 'i o g$si ,n 9ritania. O lu$ de so)ie 'i ,n$l)$ 9ritania -e (ul*ile gloriei, dar Ro*a ,l uitase 'i tre/ui s$+'i -$+ r$seas($ noul regat 'i s$ re(u(ereas($ i*-eriul. Pentru a(east$ e0-edi)ie, 9ritania ,i o%eri legiuni, (are nu s+au *ai ,ntors ni(iodat$. Ar*ata lui Ma0en -o-ulea1$ )ara *or)ilor8. 5n do(u*ent o%i(ial ?reda(tat ,ntre IOO 'i IHOB, %otitia ignitatum, *ai (itea1$ 9ritania (a o -rovin(ie (u nu*eroase unit$)i ro*ane, dar (u siguran)$ lista lor nu era la 1i. 6n realitate, (ea *ai *are -arte a legiunilor -le(ase, la s%&r'itul se(olului al "C+lea, s-re )ara *or)ilor. #&nd ,n(e-u *area inva1ie a Ro*ei, ,n anul I1O, 2tili(on, (o-le'it de vandali 'i /urgun1i, *ai (eru o dat$ ,nt$riri 9ritaniei. O'tenii (are au r$s-uns a(estui a-el 'i au -$r$sit insula nu erau ro*ani, (i /ritani. Provin(ia r$*ase a-roa-e %$r$ a-$rare. C. #e s+a ,nt&*-lat a-oiG 2e -are ($ -i()ii 'i s(o)ii au devenit *ai ,ndr$1ne)i 'i ($, -entru a+i (o*/ate, o ($-etenie /ritan$, Cortigern, ar %i (.e*at ,n a;utor -e sa0onii Hengest 'i Horsa 'i le+ar %i o%erit ni'te teritorii ,n s(.i*/ul s-adelor. A(e'tia, du-$ (u* s-une (roni(arul, (&nd s+au v$1ut -e insul$, s+au ,ntors ,*-otriva -atronului lor. Atra'i de a(east$ )ar$ /ogat$ 'i sla/ a-$rat$, n$v$litorii ger*ani devenir$ din (e ,n (e *ai nu*ero'i. #u -rivire la anul I1@ se (ite'te ,n (roni(a anglo+sa+ 0on$L 76n anul a(ela ro*anii str&nser$ toate avu)iile (are se a%lau ,n 9ritania. O -arte le as(unser$ ,n -$*&nt= restul ,l luar$ (u ei ,n Dalia8. 6n 1ilele noastre s+au de1gro-at *ai *ulte dintre a(este (o + *ori, al($tuite din o/ie(te de argint 'i aur. Toate des(o-eririle ar.eologilor dovedes( ($ ,ntreaga )ar$ a %ost atun(i (u-rins$ de groa1$. &ilele 'i (asele distruse -oart$ ur*e de in(endiu. <erestrele %useser$ 1idite ,n gra/$. 2e g$ses( s(.elete %$r$ *or*inte. 9eda venera/ilulFF des(rie ast%el inva1iileL 7 di%i(iile -u/li(e 'i -arti(ulare au %ost do/or&te, -reo)ii u(i'i ,n %a)a altarelor... 3intre a(ei (are au -utut %ugi, unii au %ost -rin'i ,n *un)i 'i *asa(ra)i= al)ii, ,n%o*eta)i, s+au -redat 'i, da($ nu erau o*or&)i -e lo(, deveneau s(lavi. "ar al)ii, (u ini*a ,ndurerat$, au %ugit -este *$ri. 5lti*ii r$*a'i au dus o via)$ nenoro(it$ -rintre st&n(i 'i *un)i8. #ea *ai *are -arte dintre (el)i se re%ugiar$ ,n regiunile *untoase din vest, unde se *ai g$ses( 'i ast$1i. 72e o-rir$ ai(i, la *alul *$rii, ($)$r&ndu+se -e st&n(i. 3in(olo ,n(e-ea o alt$ lu*e. R$*aser$ -e *al, a'te-t&nd /ar(a -odarului8. 2a0onii d$dur$ a(estor re%ugia)i nu*ele de gali, 'elsh, adi($ str(ini ?(uv&ntul ger*an 'elsche). Al)i (el)i e*igrar$ s-re Ar*ori(a, una dintre (ele *ai -ustii -rovin(ii ale Daliei, 'i %undar$ a(olo Mi(a+9ritanie. !eg$tura dintre (ele dou$ 9ritanii %u dura/il$. 7Tristan e /ritan= !an(elot a venit din <ran)a la (urtea lui Art.ur 'i Merlin %a(e naveta ,ntre (ele dou$ )$ri8. C". #u(erirea insulei de ($tre sa0oni a %ost lent$ 'i a-$rarea ei adeseori (ura;oas$. 6n IF9, s%&ntul Der*anus, e-is(o- de Au0erre, sosi la Cerula*iu* -entru a (ondu(e lu-ta ,*-otriva ere1iei -elagi+ eneFH, (eea (e dovede'te ($ /ritanii *ai aveau r$ga1 s$ se o(u-e 'i de teologie ,n ti*-ul inva1iilor. 6n vre*ea (&nd e-is(o-ul se a%la a(olo, sa0onii 'i -i()ii a*enin)au ora'ul, 'i atun(i s%&ntul Der*anus lu$ (o*anda tru-elor, organi1$ o a*/us(ad$ 'i, la *o*entul -rielni(, ,i arun($ -e (re'tini ,*-otriva /ar/arilor ,n strig$tul de Aleluia. "e'i ,nving$tor. 6n se(olul al C"+lea, un rege Art.ur ?sau ArtoriusB, *iti(ul suveran (are avea s$ ins-ire -e -oe)i, re-urt$ vi(torii ,*-otriva
F1 FF

&ino, cel a)teptat* #$lug$r 'i ,nv$)at (roni(ar anglo+sa0on ?67F sau 67H+7HAB. FH re1ie religioas$ r$s-&ndit$ (u ,n(e-ere de -rin se(olul al C+lea al ($rui nu*e -rovine de la ini)iatorul ei, Pelagius ?(ir(a H7O+IIOB, -ersona; a ($rui /iogra%ie este destul de -u)in (unos(ut$= s+a a%ir*at, -rintre altele, ($ a %ost originar din "slanda, ,ns$ nu ave* (ertitudinea a(estui %a-t.

n$v$litorilor. 3ar ,n($ de -e atun(i anglii, sa0onii 'i iu)ii sunt st$-&ni -e (ea *ai /ogat$ -arte a )$rii. un *otiv %ires( de ui*ire dis-ari)ia a-roa-e total$ a (ivili1a)iei (elto+ro*ane din Anglia. 6n Dalia, *ai ales ,n sud, ora'ele 'i *onu*entele ro*ane au r$*as ,n -i(ioare. !atina t&r1ie a %urni1at -rin(i-alele ele*ente ale li*/ii %ran(e1e. 3ar ,n Anglia li*/a;ul a -$strat -u)ine ur*e ale st$-&nirii ro*ane. #uvintele engle1e'ti de origine latin$ sunt sau (uvinte 'tiin)i%i(e ,nsu'ite *ult *ai t&r1iu, sau (uvinte %ran(e1e (are datea1$ de la (u(erirea nor*and$. 6ntre rarele vo(a/ule (are e0ist$ din vre*ea -ri*ei (u(eriri ro*ane nu se -ot (ita de(&t Caesar, (uv&nt universal, street, strad$ (strata via, (are se reg$se'te ,n +trat,ord) mile, (are este *ila ro*an$, -all, (are este vallum, 'i ter*ina)ia chester (castra)... 5n ,*-$rat, dru*uri, un 1id, s$ %ie tot (e l$sa *o'tenire Ro*a, du-$ -atru sute de ani, (elei *ai ,nde-$rtate dintre -rovin(iile saleG C"". 7!u(rul (el *ai i*-ortant (e se -oate o/serva (u -rivire la <ran)a 'i Anglia nu e %a-tul ($ se g$ses( a(olo *onu*ente ro*ane, (i ($ ele sunt *onu*ente ro*ane8. 6n *o'tenirea l$sat$ de ro+ *ani, Anglia, (a 'i uro-a ,ntreag$, a g$sit (re'tinis*ul 'i ideea de stat. "*-eriul 'i -a(ea ro*an$ vor r$*&ne visul de %eri(ire al (elor *ai /uni suverani /ar/ari. 6n "rlanda, ,n Nara Dalilor, -reo)ii 'i ($lug$rii vor salva (ultura ro*an$. #roni(arul Dildas ?a-ro0i*ativ AIOB (itea1$ -e Cirgiliu 'i, (&nd vor/e'te de latin$, s-uneL %ostra lingua. #&t des-re ni*i(irea total$ a (el)ilor ro*ani1a)i, teorie s(u*-$ odinioar$ istori(ilor sa0oni, este o idee greu de (on(e-ut. <a-tul ($ rarele (uvinte (elte (are au su-ravie)uit ,n li*/a engle1$ sunt (uvinte re%eritoare la via)a do*esti($ -are a dovedi ($ invadatorii se ($s$toriser$ (u %e*ei indigene. 3intre /$r/a)i, *ul)i au %ost *asa(ra)i, al)ii, (u siguran)$, au devenit s(lavi, dar, la %el (a 'i odinioar$ i/erii, (el)ii n+au %ost ni*i(i)i FI. 3a($ engle1ul *odern este at&t de -ro%und deose/it de ger*an, lu(rul se e0-li($ ,n -arte -rin a(eea ($ (u(erirea nor*and$ a %ost -entru el o a doua (u(erire latin$, iar ,n -arte -entru ($ s&ngele n$v$litorilor ger*ani s+a a*este(at ,ntr+o -ro-or)ie destul de *are (u s&ngele se*in)iilor (are ,i -re(edaser$.

VI ANGLII" IUII !I SA#ONII ". 7Tru-uri ,nalte 'i al/e, o(.i al/a'tri (r&n(eni 'i -$rul de un /lond ro'ieti(= sto*a(uri nes$)i+ oase, ve'ni( ,n%o*etate, ,n%ier/&ntate (u /$uturi tari= tineri tre1i)i t&r1iu la dragoste= in'i (are /eau (u neru'inare 1i 'i noa-te8. 2a0onii 'i anglii au te*-era*ente violente. !e vor -$stra= du-$ (in(i+ s-re1e(e se(ole (ara(terul lor + (u toate regulile stri(te ale unui (od -roto(olar n$s(ut din a(east$ violen)$ ,ns$'i + va r$*&ne *ai -u)in su-lu de(&t a(ela al unui (elt sau al unui latin. 6n ti*-ul in+ va1iilor, ei a(ord$ -u)in$ i*-ortan)$ vie)ilor o*ene'ti. Pl$(erea lor %avorit$ este r$1/oiul. "storia lor sea*$n$ (u 7a(eea a (or/ilor 'i a g$ilor8. 3ar 7din(olo de a(east$ /ar/arie nativ$ e0ist$ ,n(lina)ii no/ile8 'i *ai ales 7o anu*it$ serio1itate (are+i %ere'te de senti*ente %rivole8. <e*eile, la ei, sunt (aste 'i ($s$toriile -ure. 9$r/atul, du-$ (e 'i+a ales o ($-etenie, ,i r$*&ne (redin(ios. #rud %a)$ de du'*an, el se dovede'te loial ,n (adrul gru-ului s$u. 79$r/atul din a(east$ ras$ -oate a((e-ta un su-erior, este (a-a/il de devota*ent 'i de res-e(t8. Pus la ,n(er(are de ,n%ri(o'$toarea %or)$ a naturii *ai *ult de(&t lo(uitorii din )$ri (u o (li*$ *ai /l&nd$, el este religios. Are o i*agina)ie e0altat$ 'i trist$. Pustiurile ,n (are a tr$it sunt di%erite de a(elea ,n (are s+a 1$*islit as-ra -oe1ie /i/li($, ele ,ns$ l+au -reg$tit s+o ,n)eleag$. #&nd va des(o-eri 9i/lia, va ($-$ta o -asiune sin(er$ 'i dura/il$ -entru 7#artea ($r)ilor8FA. "". u'or s$+)i i*agine1i o de/ar(are a unei /ande de sa0oni. 6*-in'i de *aree s-re un estuar, /ar/arii ur($ un r&u sau *erg de+a lungul unui dru* ro*an= g$ses( o villa ,n(on;urat$ de ogoarele sale sau (oli/ele unui ($tun (elt. Ni(i un )i-$t, ni(i un glas. 6n %a)a u'ilor + (adavre= restul lo(uitorilor au %ugit. #eata e ,n%o*etat$= au *ai r$*as (&teva -$s$ri, (&teva ani*ale= se vor o-ri ai(i 'i, deoare(e -$*&ntul e des)elenit, ,l vor (ultiva. 3ar sa0onii se %eres( s$ se sta/ileas($ ,n villa
FI

Re*ar($* argu*entarea de /un+si*) a autorului, a;ung&nd la a(eea'i (on(lu1ie la (are a a;uns 'i istoriogra%ia noastr$ ,n -ro/le*a si*ilar$ a -retinsei 7e0ter*in$ri totale8 a da(ilor.
FA

Pagin$ de rar$ %ine)e, ,n (are, %olosind (u *$iestrie te0tele (roni($re'ti -rivitoare la anglo+sa0oni, autorul sta/ile'te o -aralel$ su/til$ ,ntre (ara(terul a(estora 'i al engle1ilor de a1i, voind s$ sugere1e unele ele*ente de *o'tenire an(estral$ ,n (ara(terele na)ionale ale ulti*ilor.

1O

ro*an$. Mai ,nt&i ($ e -e ;u*$tate ars$ 'i, a-oi, (u siguran)$, /ar/arii a(e'tia su-ersti)io'i se 'i te* de u*/rele st$-&nilor asasina)i. #u at&t *ai -u)in, oa*enii a(e'tia o/i'nui)i s$ tr$ias($ ,n aer li/er, )$rani, v&n$tori, -$durari, se vor du(e s$ lo(uias($ ,n ora'e. 3u-$ s(urt ti*- *i(ile (et$)i ro*ane vor %i a/andonate. Der*anii, a;un'i ,ntr+o )ar$ nou$, ,'i res-e(t$ ve(.ile lor o/i(eiuri. 3o/oar$ (o-a(i 'i (onstruies( o (as$ din trun(.iuri de ar/ori -entru 'e%ul tri/ului, no/ilul, iar -entru ei ,n'i'i /ar$(i de -ionieri. Pentru re-arti1area -$*&nturilor, /anda va ur*a tradi)ia ger*ani($. 2atul (to-n, to-nship, de la (uv&ntul sa0on tun, gardB va %i -ro-rietarul (ole(tiv al (&*-urilor, dar %ie(are va avea -artea sa deter*inat$ . 6nainte de venirea ro*anilor, (el)ii (ultivau -$*&ntul ,ntr+ un *od -ri*itiv. 3es)eleneau un (&*-, se*$nau, re(oltau 'i, du-$ (e -$*&ntul era se($tuit, -orneau *ai de-arte. 2a0onii au *etode *ai e%i(iente. !a unele tri/uri ogoarele (o*unei sunt ,*-$r)ite ,n trei (&*-uri, din (are unul va %i l$sat ,n -&rloag$ ti*- de un an -entru (a -$*&ntul s$+ 'i re(a-ete vigoarea. Pentru des)elenirea solului se d$ %o( ier/urilor, a ($ror (enu'$ serve'te de ,ngr$'$*&nt. A-oi se ,*-arte %ie(are dintre (ele trei (&*-uri (o*une ,n -ar(ele, se-arate -rin %&'ii ,nguste de iar/$. Par(elele atri/uite %ie($rei %a*ilii sunt re-arti1ate ,n lo(uri di%erite ale (elor trei (&*-uri, ast%el (a to)i s$ ai/$ -arte egal$ din -$*&ntul /un 'i din (el r$u. Ki -$'unile sunt ,*-$r)ite, -&n$ ,n 1iua (ositului. 6n s%&r'it, se ,*-re;*uie'te o -$dure (o*un$, ,n (are -or(ii vor g$si g.ind$ 'i oa*enii vreas(uri. """. O (o*unitate rural$ de 1e(e -&n$ la trei1e(i de %a*ilii, iat$ (e e satul, (elula vie)ii anglo+sa+ 0one. a e ad*inistrat$ din -un(t de vedere e(ono*i( de o *i($ adunare, denu*it$ moot, (are se ,ntrune'te su/ un (o-a( sau -e o (olin$, unde se de(ide re-arti1area (&*-urilor, nu*$rul vitelor -e (are este ,ndre-t$)it s$+l tri*it$ %ie(are la -$'unile (o*une, retri/u)ia a(ordat$ -$storilor 'i (io+ /anilor (o*unit$)ii. Tot ai(i se dese*nea1$ re-re1entantul o%i(ial al satului, reeve, (are este ,n a(e+ la'i ti*- -ri*ar 'i ad*inistrator al do*eniului (o*unal, un -ood.reeve, (are se va o(u-a de -$+ duri, -re(u* 'i -e -lugarul (are va *&na -lugul (o*unal. Mai totdeauna se a%l$ ,n sat 'i un no/il, thegn sau thane, ($-etenie de r$1/oi, (are are dre-tul de a (ere redeven)e ,n natur$ sau ,n *un($. 6n a(ele vre*i -ri*itive (lasele so(iet$)ii sunt destul de vag de%inite. Mai ;os de no/il este o*ul li/er, (are nu datorea1$ ni*i( no/ilului -entru -$*&nturile sale ,n a%ar$ de trinoda necessitas, adi($ servi(iul de r$1/oi, re-ara)ia dru*urilor 'i a -odurilor. A-oi vin alte (lase 'i -$turi (are varia1$ du-$ lo( 'i ti*- 'i a ($ror tr$s$tur$ (o*un$ este ($ (ei (are %a( -arte din ele datorea1$ o redeven)$, ,n natur$ sau ,n *un($. 6n s%&r'it, *ulte sate au s(lavii lor, -oate des(enden)i ai (a-tivilor (ru)a)i, (are vor dis-$rea ,ntre se(olul al E+lea 'i al E"+lea. "C. -ro/a/il ($ ,n *o*entul venirii anglo+sa0onilor, %ie(are tri/ nou (are de/ar(a avea 'e%ul sau regele s$u de (are thane.ii erau lega)i -rin (redin)$ -ersonal$. Pu)in (&te -u)in, -rin (u(eriri, ($s$torii, de%ri'$ri de terenuri, s+au (reat %or*a)iuni statale *ai *ari. O -utere (entral$ e*/rionar$ a -utut i*-une a(el *ini*u* de organi1are ad*inistrativ$ %$r$ de (are nu -oate %i re(rutat$ o ar*at$, ni(i -er(e-ut vreun tri/ut. 6n se(olul al C""+lea e0istau ,n($ ,n Anglia 'a-te regate. 6n se(olul al C"""+lea *ai su/1ist$ treiL la nord Nort.u*/ria= ,n (entru Mer(ia= la sud de Ta*isa, Jesse0. 6n se(olul al "E+lea r$*&ne nu*ai Jesse0. 6n %ie(are regat regele des(inde totdeauna din a(e ea'i %a*ilie sa(r$, dar dintre *e*/rii a(estei %a*ilii (onsiliul ,n)ele-)ilor sau 'itan -oate alege, ,ntr+o anu*it$ *$sur$. #onsiliul nu este o adunare re-re1entativ$, o -re%igurare a -arla*entului sau a #a*erei lor1ilor. Ni(i *$(ar nu este o adunare de pairi ereditari. Regele (.ea*$ a(olo -rin(i-alele ($-etenii, iar *ai t&r1iu, du-$ (e ger*anii se vor %i (onvertit, -e ar.ie-is(o-i, e-is(o-i 'i a/a)i. #onsiliul ,n)ele-)ilor, (are este -u)in nu*eros, (onstituie 'i (ea *ai ,nalt$ (urte de ;usti)ie. Poate s$ ,nl$ture un rege in(a-a/il sau s$ re%u1e, *ai ales ,n ti*- de r$1/oi, ,n(redin)area regatului unui *inor. A'adar, *onar.ia este -e ;u*$tate ele(tiv$, dar alegerea se %a(e dintre *e*/rii unei anu*ite %a*ilii. Regatul este ,*-$r)it ,n shires, de unde nu*ele (o*itatelor engle1e ?Jilts.ire, O0%ords.ire, Por:s.ireB= li*itele s.ire+urilor anglo+sa0one (ores-und a-roa-e -retutindeni (u (ele ale (o*itatelor de ast$1i. !a ,n(e-ut un shire re-re1int$ *ai ales o unitate ;uridi($= este sediul unei (ur)i de ;usti)ie, unde %ie(are sat ,'i tri*ite de *ai *ulte ori -e an re-re1entan)ii s$i. #ur&nd regele avea s$ %ie re-re1entat a(olo -rintr+un sheri,,, -e (&nd ealdorman.ul avea s$ %ie un %el de guvernator lo(al, 'e% *ilitar 'i totodat$ -re'edinte al (ur)ii. 5n shire se (o*-une din hundreds ?(are sunt sau gru-e de o sut$ de %a*ilii, sau gru-e (are %urni1ea1$ o sut$ de solda)iB. A(este hundreds la r&ndul lor se su/divid ,n tuns, sau sate. 3ar ,*-$r)irile ad*inistrative, *ult$ vre*e (on%u1e, nu vor deveni -re(ise 'i sta/ile de(&t du-$ *ai *ulte se(ole de organi1are. <ire'te ($ a(east$ s(.i)$ este s(.e*ati($. "nvadatorii erau %oarte deose/i)i unii de al)ii. 6n *ai *ulte regiuni ni(i nu au e0istat (&*-uri (ole(tive, dar (ele (e ur*ea1$ dau o oare(are idee de *odul (el *ai si*-lu ,n (are se des%$'urau lu(rurile + n.a

11

C. 4usti)ia o distri/uia o adunare, (urtea shire.ului, 'i nu, (a la ro*ani, un *agistrat re-re1ent&nd -uterea (entral$. #u* ,'i -ronun)a adunarea .ot$r&rile saleG Nu 'ti*. <$r$ ,ndoial$ ($ aveau lo( dis(u)ii 'i se %or*a a-oi, ,ntr+un %el oare(are, o *a;oritate. #ri*ele (ele *ai o/i'nuite erau o*u(i+ derea, %urtul (u *&na ,nar*at$ 'i (erturile violente. Pedea-sa se *$rea -ro-or)ional (u nu*$rul vinova)ilor. !egile sa0onului "naF6 ?%inele se(olului al C""+leaB s-unL 7Nu*i* .o)i -e a(eia al ($ror gru- nu+i %or*at din *ai *ult de 'a-te -ersoane= da($ sunt ,ntre 'a-te 'i trei1e(i 'i (in(i, (onstituie o /and$= da($ sunt *ai *ult de trei1e(i 'i (in(i, (onstituie o ar*at$8. #ri*ele erau so(otite *ai grave da($ violau pacea regelui, adi($ se (o*iteau ,n %a)a lui sau ,n ve(in$tatea lo(ului unde se a%la. 73a($ un o* se /ate ,n (asa regelui, -oate s$+'i -iard$ toate /unurile 'i via)a lui e la dis(re)ia suveranului= da($ se /ate ,ntr+o /iseri($, va -l$ti o sut$ dou$1e(i de 'ilingi= da($ %a-tul se ,nt&*-l$ ,n (asa unui ealdorman, va -l$ti 'ai1e(i de 'ilingi ealdormanului 'i 'ai1e(i regelui. 3a($ se /ate ,n (asa unui )$ran, va -l$ti o sut$ dou$1e(i de 'ilingi regelui 'i 'ase )$ranului8. 2e sta/ilea -entru %ie+ (are ins un -ergeld ?sau Rer+gildB, adi($ o valoare -ersonal$, (e tre/uia -l$tit$ %a*iliei sale da($ era u(is= de alt%el, era 'i su*a -e (are tre/uia s+o -l$teas($ el ,nsu'i regelui -entru a r$s(u*-$ra -ro-ria sa via)$. 'ergeld.ul no/ilului era de 'ase ori *ai *are de(&t al unui o* li/er 'i ;ur$*&ntul s$u avea o valoare de 'ase ori *ai *are. 'ergeld+ul este indi(iul unei so(iet$)i ,n (are tri/ul, gru-ul de oa*eni lega)i ,ntre ei -rin s&nge, este *ai i*-ortant de(&t individul. Ori(e -rietenie, ori(e ur$, ori(e des-$gu/ire este (ole(tiv$. C". 9alan)a ;usti)iei (&nt$rea -e atun(i nu -ro/e, (i ;ur$*inte. #urtea nu audia *artori, re(la*antul 'i -&r&tul tre/uiau s$ adu($ oa*eni dis-u'i s$ ;ure ,n %avoarea lor. Caloarea ;ur$*&ntului era -ro-or)ional$ (u su-ra%a)a -ro-riet$)ii *artorului. 5n o* a(u1at de %urt ,n /and$ tre/uia, -entru a se dis(ul-a, s$ -rodu($ ;ur$*inte de o valoare total$ de o sut$ dou$1e(i de hides ?un hide %iind unitatea teritorial$ e(.ivalent$ (u ne(esarul ,ntre)inerii unei %a*iliiB. Poate -$rea (iudat$ a(east$ ,nsu*are de ;ur$*inte, dar s-er;urul era, desigur, %oarte rar -rintre a(e'ti oa*eni (are (redeau ,n *ira(ole -ersonale, 'i, -e de alt$ -arte, ,ntr+o (o*unitate restr&ns$ unde ve(inii (uno'teau totdeauna adev$rul ,ntr+o *$sur$ *ai *are sau *ai *i($. #ine era (unos(ut -entru a-u($turile sale rele nu g$sea *artori. 6n li-sa ;ur$*intelor se re(urgea la ;ude(ata -rin a-$ ?a(u1atul, (u *&inile 'i -i(ioarele legate, era arun(at ,ntr+un la(, /ine(uv&ntat ,n -reala/il, 'i re(unos(ut (a nevinovat da($ se du(ea la %und, se*n ($ a-a voia s$+l -ri*eas($B sau la ;ude(ata -rin %ierul ro'u ?a(u1atul tre/uia s$ )in$ %ierul la o anu*it$ distan)$, vinov$)ia sau nevinov$)ia sa %iind deter*inat$ de as-e(tul arsurii du-$ un anu*it nu*$r de 1ileB. 3u-$ (u(erirea nor*and$, ,n (a1 de (on%li(t (u -rivire la -ro-rietatea unui teren, se re(urgea la ordalia -rin lu-t$ ?(ei doi ad+ versari, ,nar*a)i nu*ai (u (&te o -av$1$ 'i un (io*ag, se /$teau -&n$ (e unul dintre ei, a;ung&nd la (a-$tul -uterilor, (erea ,ndurareB. C"". Toate a(este tr$s$turi s(.i)ea1$ o so(ietate /rutal$, grosolan$, dar -ro%und (instit$ 'i ale ($rei institu)ii (on)ineau ger*enii unei -uterni(e vie)i lo(ale. 73a($ Hengest 'i Horsa nu vor %i adus (u ei, a'a (u* au ,n(er(at unii s$ ne ,n(redin)e1e, ni(i (iorna 3e(lara)iei dre-turilor din 16@@, ni(i a(eea a A(tului din 1@9I -entru instituirea (ur)ilor de ;ude(at$ ,n distri(tele rurale, ei au introdus totu'i ,n Anglia (&teva u1an)e %olositoare8. Co* o/serva, studiindu+le istoria, ($ ,n tot ti*-ul duratei vie)ii lor na)ionale anglo+sa0onii au -$strat gustul -entru 7(o*itete8, gru-uri de oa*eni (are ,n(er(au s$ re1olve greut$)ile vie)ii (otidiene -rin de1/ateri -u/li(e, du(&nd a-roa-e totdeauna la un (o*-ro*is. 6n(lina)ia a(easta, (are i+a %erit adesea de r$1/oi (ivil, le+a venit, ,n -arte, de a(olo ($ de la ,n(e-utul e0isten)ei lor na)ionale ,n moot+urile satului 'i ,n (ur)ile (o*itatelor de-rinseser$ e0(elentul o/i(ei de a trata -e lo(, %$r$ a re(urge la o /iro(ra)ie (entral$, un *are nu*$r de -ro/le*e ad*inistrative 'i ;udi(iare. VII CONVERTIREA ANGLO$SA#ONILOR ". Religia anglo+sa0onilor nu era li-sit$ de o %ru*use)e as-r$. a era (onstituit$ din ansa*/lul le+ gendelor -ovestite ,n dda, 9i/lia nordului. Seii Odin, T.or, <re>a ?(are au dat, ,n engle1e'te, nu + *ele lor unor 1ile ale s$-t$*&niL 'ednesday, /hursday, 0riday) tr$iau ,n Jal.alla, -aradisul ,n (are %e(ioare r$1/oini(e, Cal:irii, trans-ortau lu-t$torii u(i'i -e (&*-ul de /$taie. Ast%el (ei vite;i erau re(o*-ensa)i, tr$d$torii 'i *in(ino'ii -ede-si)i, (ei violen)i ierta)i. Religia -ierdu *ult din -restigiul
F6

"na sau "ni + rege ,n Jesse0 ?6@@+7F6B. !egile sale, al($tuite ,ntre 69O 'i 69H, sunt -rintre (ele *ai ve(.i *onu*ente ;uridi(e anglo+sa0one.

1F

s$u, -rin e*igrare. ra legat$ de *eleagurile, -$durile, %luviile Der*aniei. Jieland, %$urarulF7, nu *ai era, ,n 9ritania, de(&t un si*-lu e0ilat. Tag*a -reo)ilor era la sa0oni -u)in nu*eroas$ 'i sla/ organi1at$. Nu -are s$ %i o-us o re1isten)$ energi($ ,n *o*entul ,n (are (re'tinis*ul a %ost introdus ,n Anglia. 2ingurul dis(urs al unui *are -reot /ar/ar, (are ne+a %ost -$strat de istori(ul 9eda, (on)ine o a((e-tare s(e-ti($ 'i des(ura;at$. 3e alt%el, regii anglilor 'i sa0onilor 'tiau, ,n(e-&nd din se(olul al C"+lea, ($ %ra)ii lor de a(eea'i se*in)ie din Dalia 'i "talia se (onvertiser$. A(est e0e*-lu ,i ,nde*na la /un$voin)$. 9iseri(a Ro*ei era ,n(on;urat$ de -restigiul, %oarte *are ,n($, al i*-eriului= era *o'tenitoarea (ulturii anti(e 'i a s-iritului de organi1are *editeranean. !a *i(ile (ur)i anglo+ sa0one, *isiunile (re'tine au %ost -ri*ite (u ,ng$duin)$, adesea (u res-e(t. "". #onvertirea Angliei a %ost o-era a dou$ gru-uri de *isionari veni)i unii din )$rile (elti(e, *ai ales din "rlanda, al)ii din Ro*a. 3u-$ -le(area ro*anilor, Nara Dalilor r$*$sese ,n *are -arte (re'tin$. 6n "rlanda, s%&ntul Patri(: ?ro*anul Patri(iusB (onvertise la (re'tinis* tri/urile (elte 'i %ondase *$n$stirile unde s+au re%ugiat *ai t&r1iu, -entru a s($-a de /ar/ari, a-oi de sara1ini, savan)ii de -e (ontinent. 3in a(este a'e1$ri *ona.ale au -le(at s%in)ii (are i+au (onvertit -e (el)ii din 2(o)ia, dintre (are (el *ai (ele/ru a %ost s%&ntul #olu*/a. #re'tinis*ul -$trunsese ad&n( ,n su%letul (el)ilor, *isti(i din %ire. 6n )$rile (elti(eL "rlanda, Nara Dalilor, 2(o)ia, se %or*ase o /iseri($ na)ional$, inde-endent$ de /iseri(a ro*an$ 'i (are se str$duia s$ se*ene (u /iseri(a -ri*itiv$. #$lug$rii din "rlanda %ur$ vre*e ,ndelungat$ ni'te s(.ivni(i (are tr$iau, (a 'i a(eia din Te/aida, ,n (oli/e i1olate= nu*ai nevoia de siguran)$ i+a silit s$ a((e-te a'e1area a(estor (.ilii ,ntr+un lo( ,*-re;*uit 'i autoritatea unui stare). 6n "rlanda nu era inter1is$ ($s$toria ($lug$rilor 'i, de alt%el, ni(i (ea a -reo)ilor *ireni. 9iseri(ile erau goale, %$r$ altare. Preo)ii ,i /ote1au -e adul)i -e *alul r&urilor. !iturg.ia se rostea ,n li*/a -o-orului, 'i nu ,n latin$. Preo)ii tr$iau ,n s$r$(ie 'i d$deau de -o*an$ toate darurile (are li se %$(eau. 6n s%&r'it 1ilele de -a'ti erau %i0ate du-$ o/i(eiuri ve(.i, ast%el ($ s$r/$toarea nu (oin(idea, la (el)i, (u -a'tile ro*an. """. 6ntre ti*-, /iseri(a Ro*ei ,'i g$sise un 'e%. Pa-a Drigore (el Mare, aristo(rat ro*an (are o(u+ -ase la ,n(e-ut de*nit$)i (ivile, 'tiu s$ asigure -a-alit$)ii su((esiunea -rovi1orie a "*-eriului de a-us. ra ne(esar (a ve(.ea %un()ie a ,*-$ratului s$ %ie ,nde-linit$ %ie de un -reot, %ie de un o'tean. 3u-$ inva1ia lo*/ar1ilor, "talia ($1use -rad$ anar.iei. Ro*a 'i Nea-ole *ureau de %oa*e. 75nde este -o-orulG + se ,ntre/a Drigore. + 5nde este senatulG 2enatul nu *ai este, -o-orul a -ierit8. #on'tient de -eri(ol, a 'tiut s$+i %a($ %a)$. #ondu($tor s-iritual, el a luat ,n *&inile sale 'i ad*inistra)ia te*-oral$ a Ro*ei. 3is-un&nd din /el'ug de daruri -ri*ite de la (redin(io'ii s$i din Dalia, A%ri(a, 3al*a)ia, el le+a %olosit (a s$ .r$neas($ -o-orul ro*an. A(est *are o* de a()iune era 'i un artist. 2u/ ins-ira)ia lui s+a de1voltat (&ntul gregorian 'i s+a statorni(it %ru*osul (ere*onial al /iseri(ii, (are i+a i*-resionat at&t de *ult -e /ar/ari. Pentru -ro-ov$duirea religiei ,n statele nou (reate, s+a %olosit *ai ales de ($lug$ri. 2%&ntul 9enedi(t %ondase la ,n(e-utul se(olului ordinul /ene+ di(tinilor, (are ,*/ina *un(a *anual$ (u *un(a intele(tual$= el introdusese leg$*intele -er-etue, novi(iatul, eligi/ilitatea stare)ului= re%or*ele sale au atras ,n *&n$stiri elita genera)iei. Drigore ,n+ (redin)$ /enedi(tinilor nenu*$rate *isiuni. Pe unul dintre ($lug$rii lor, -riorul F@ Augustin, l+a ,ns$r(inat (u evang.eli1area Angliei. "C. 2e (unoa'te ane(dota (lasi($. Pa-a, tre(&nd -rin t&rgul de s(lavi al Ro*ei, vede ni'te tineri (u -$r /lond, (u -ielea *inunat de al/$ 'i ,ntrea/$ de unde vinL 72unt angli din 9ritania + i se s-une. + %on Angli, sed Angeli + r$s-unde Drigore. + Au %e)e de ,ngeri 'i ar tre/ui s$ stea al$turi de ,ngerii din (er...8 ?A97B. Pentru a+i (re'tina -e -$g&ni, -a-a tre/uia s$ se /i1uie -e %e*ei, ,n a(eea'i *$sur$ ,n (are se s-ri;inea -e ($lug$ri. 6n Anglia, regele din Tent luase ,n ($s$torie -e %ii(a (re'tin$ a regelui din Paris 'i ,ng$duise so)iei sale s$+'i adu($ un (a-elan. i i se adresar$ *ai ,nt&i -riorul Augustin 'i (ei -atru1e(i de ($lug$ri ai s$i, %oarte ,n%ri(o'a)i ($ se g$seau ,ntr+o )ar$ -e (are o (redeau s$l/ati($. i %ur$ ,ndat$ -ri*i)i ,n (a-itala Tentului, #anter/ur>. Pa-a le d$duse (ele *ai ,n)ele-te s%aturi. 6nainte de toate nu tre/uiau s$ tul/ure (&tu'i de -u)in o/i(eiurile -$g&nilorL 7Nu te ur(i -e v&r%ul unui *unte s$rind, (i ,n(et, ,n(et, -as (u -as... 6n -ri*ul r&nd tre/uie s$ te %ere'ti s$ distrugi te*-lele ,n (are se a%l$ idolii= nu tre/uie distru'i de(&t idolii, a-oi s$ se -reg$teas($ a-$ s%in)it$, s$ se stro-eas($ te*-lele 'i s$ se adu($ ,n %ie(are reli(ve... 3a($ te*-lele sunt /ine (onstruite, e un lu(ru /un 'i %olositor (a ele s$ trea($ de la (ultul
F7

2au, *ai e0a(t, CUlund, -ersona; din legendele *itologi(e ger*ane, (onse*nate ,n 7 dda8. 0ist$ (.iar dou$ -ersona;e (u a(est nu*e, unul + ar(a' ne,ntre(ut + -ar( a %i (ontri/uit la %or*area legendei des-re Jil.el* Tell, -e (&nd al doilea este e(.ivalent (u 1eul gre(o+ro*an He-.aistos, sau Cul(an. F@ Drad ,n ierar.ia *ona.al$, un %el de vi(ar al a/atelui ?stare)uluiB.

1H

de*onilor ,n slu;/a adev$ratului 3u*ne1eu= ($(i at&ta ti*- (&t -o-orul va vedea ($ d$inuie ve+ (.ile lo(a'uri de rug$(iune, va %i *ai ,n(linat s$ se du($ la te*-lu, ,n virtutea o/i(eiului, (a s$+l adore -e adev$ratul 3u*ne1eu...8 Metoda a(easta ,*-$(iuitoare reu'i 'i regele Tentului se (onverti. Pa-a tri*ise lui Augustin pallium.ul, si*/olul autorit$)ii, ,l ,*-uterni(i s$ nu*eas($ e-is(o-i ,n Anglia, ,l s%$tui s$+'i a'e1e ar.ie-is(o-atul, ,n *od te*-orar, la #anter/ur> 'i s$+l *ute la !ondra de ,ndat$ (e ora'ul va %i (onvertit. 3ar ni*i( nu+i *ai dura/il de(&t -rovi1oratul= #anter/ur> r$*ase (a-itala religioas$ a Angliei. 9eda ne+a -$strat un (.estionar tri*is de Augustin -a-ei (are arat$ -reo(u-$rile unui ,nalt slu;/a' e(le1iasti( ,n anul 6OOL 7#u* tre/uie s$ se (o*-orte e-is(o-ii %a)$ de (ler 'i ,n (&te -$r)i tre/uie ,*-$r)ite darurile %$(ute de (redin(io'iG... P&n$ la (e grad de rudenie se -ot ($s$tori (redin(io'ii (u -ersoane din %a*ilia lor 'i da($ este legal (a un /$r/at s+o ia de so)ie -e soa(ra luiG... Poate %i /ote1at$ o %e*eie ,ns$r(inat$G... !a (&t ti*du-$ na'tere -oate veni o %e*eie la /iseri($G... 3u-$ (&te 1ile noul+n$s(ut -oate %i /ote1atG... !a (&t ti*- du-$ na'terea unui (o-il, o %e*eie -oate avea rela)ii tru-e'ti (u /$r/atul s$uG... Toate a(este lu(ruri si*te nevoia s$ le (unoas($ nea*ul -ri*itiv al engle1ilor8. C. vang.eli1area Angliei s+a %$(ut tre-tat= sunte* ,n -osesia relat$rii uneia din a(este (onvertiri, anu*e a lui dRin, regele Nort.u*/riei. 2e -oate vedea (u (&t$ serio1itate 'i uneori (u (&t$ -oe1ie vor/eau des-re (.estiunile religioase a(e'ti /$r/a)i 7(are aveau si*)ul su/li*ului8. Regele ,i (onvo($ -e (ei *ai de sea*$ -rieteni 'i s%etni(i (a s$+l as(ulte -e *isionarul (re'tin Paulinus. A(esta e0-li($ noua do(trin$ 'i regele ,ntre/$ -e %ie(are dintre 'e%i (e g&nde'te. 5nul dintre ei r$s-unseL 7O, rege, *i se -are ($ da($ se (o*-ar$ via)a -$*&nteas($ a o*ului (u ti*-urile dinaintea 'i din ur*a lui, (are ne sunt ne(unos(ute, ea sea*$n$ (u 1/orul gr$/it al unei vr$/ii (e str$/ate sala unde iarna sta)i la *as$ (u slu;/a'ii 'i de*nitarii vo'tri, ,n ;urul unui %o( stra'ni(, ,n ti*- (e a%ar$ /&ntuie %urtuna sau vis(ole'te... Cra/ia, v+a* s-us, intr$ ,n 1/or -e o u'$ 'i iese ,ndat$ -e alta 'i, (&t ti*- se a%l$ ,n sal$, e la ad$-ost de urgia iernii. 3ar du-$ s(urta (li-$ de ti*- %ru*os, ea se -ierde ,ndat$ ,n noa-tea ,ntune(oas$ din (are a venit. Tot ast%el via)a o*ului n+o -ute* vedea de(&t ,ntr+un r$sti*- s(urt, dar (e s+a ,nt&*-lat ,nainte sau (e va ur*a a-oi, nu 'ti* de lo(. A'adar, da($ noua do(trin$ (on)ine (eva *ai sigur, -are ($ *erit$ s$ %ie ur*at$8. 3u-$ (are *arele -reot -$g&n i1/u(niL 73e *ult *i+a* dat sea*a ($ 1eii -e (are+i ador$* nu sunt ni*i(... Pro-un regelui s$+i reneg$* ,ndat$ -e to)i, 'i eu ,nsu*i voi da %o( te*-lelor 'i altarelor -e (are le+a* sl$vit at&ta vre*e %$r$ ni(i un %olos8. #onvertirea regilor adu(ea du-$ ea (onvertirea -o-oarelor, ast%el ($ in%luen)a *isionarilor se r$s-&ndea a(u* ,n salturi ra-ide. C". Progresele /iseri(ii Ro*ei ,n Anglia aveau s$ -rodu($ un (on%li(t (u ve(.ile /iseri(i /ritani(e din vest ?"rlanda 'i Nara DalilorB. Augustin, %iind ,nvestit de -a-$ (u autoritate asu-ra tuturor e-is(o+ -atelor din 9ritania, (onvo($ -e e-is(o-ii (el)i. A(e'tia venir$ %oarte sting.eri)i 'i se ar$tar$ de ,ndat$ ;igni)i de %a-tul ($ Augustin, -entru a+'i su/linia su-erioritatea, nu se ridi(ase ,n -i(ioare (a s$+i -ri*eas($. !e (eru trei (on(esiiL s$ s$r/$toreas($ -a'tile ,n a(ela'i ti*- (u (eilal)i (re'tini, (ere*onia /ote1ului s$ se %a($ du-$ ritualul ro*an 'i s$ -redi(e (re'tinis*ul -$g&nilor anglo+ sa0oni, (eea (e (el)ii re%u1aser$ totdeauna s$ %a($, deoare(e, ur&ndu+i -e invadatorii (are *asa(raser$ -e str$*o'ii lor, nu doreau s$ salve1e su%letele /ar/arilor. 9ritanii nu (edar$ asu-ra ni(i unuia din (ele trei -un(te, de(larar$ ($ nu re(unos( de(&t -e -ri*atul lor 'i o ru-ser$ (u Ro*a. Rela)iile dintre (re'tinii /ritani 'i (atoli(ii ro*ani se ,nr$ut$)ir$ %oarte *ult. Preo)ii /ritani nu d$deau s$rutul -$(ii -reo)ilor (atoli(i 'i re%u1au s$ stea la a(eea'i *as$ (u ei. #$lug$rii (el)i, uit&nd, din ur$ %a)$ de Ro*a, de ani*o1it$)ile lor %a)$ de /ar/ari, tre(ur$ 'i ei la (onvertirea -$g&nilor. i re-urtau su((ese la -o-orul de ;os, -e (&nd /iseri(a ro*an$ atr$gea %e*eile, -e suverani 'i -e (ei din %runtea tre/urilor o/'te'ti. #&nd (ele dou$ /iseri(i (re'tine evang.eli1au a(eea'i (urte, deose/irile do(trinale (reau situa)ii destul de di%i(ile. 2e ,nt&*-la (a ,ntr+o %a*ilie s$ se (ele/re1e s$r/$toarea -a'telor de dou$ ori, una du-$ alta. 5n rege ter*ina -ostul 'i s$r/$torea -a'tile, -e (&nd regina lui (ele/ra du*ini(a %loriilor 'i *ai -ostea. C"". 6n s%&r'it, regele Nort.u*/riei, OsR>, (are %usese (onvertit de /ritani, %u i*-resionat de ar+ gu*entele %iului s$u Al%red, (res(ut de un ($lug$r (atoli(. Regele, (a s$ ai/$ (on'tiin)a ,*-$(at$, (onvo($ un sinod la *&n$stirea din J.it/>, ,n (are (ele dou$ -$r)i tre/uiau s$+'i e0-un$ do(trina lor. OsR> des(.ise de1/aterile (u *ult /un si*), s-un&nd ($ (ei (are slu;es( a(ela'i 3u*ne1eu ar tre/ui s$ res-e(te a(elea'i reguli, ($ nu e0ista desigur de(&t o uni($ tradi)ie (re'tin$ adev$rat$ 'i %ie(are avea datoria s$ s-un$ de la (ine de)inea do(trina lui. !a (are /ritanii r$s-unser$ ($ ei )ineau -a'tile s%&ntului "oan vang.elistul 'i al s%&ntului #olu*/a, ,n ti*- (e (atoli(ii a%ir*ar$ ($ -a'tile lor era -a'tile a-ostolilor Petru 'i Pavel, -e (are ,l s$r/$toreau (re'tinii din toate )$rile lu*iiL ,n "talia, ,n )$rile din A%ri(a 'i Asia, ,n gi-t 'i ,n Dre(ia, ,n a%ar$ de /ritanii ,n($-$),na)i din a(este dou$

1I

insule, (ele *ai ,nde-$rtate ale universului, (are aveau -reten)ia s$ s%ide1e restul (re'tin$t$)ii. 5r*$ o lung$ 'i %oarte inteligent$ de1/atere, -e (are (atoli(ul Jil%rid o ,n(.eie s-un&ndL 7#.iar da($ #olu*/a al vostru a %ost un s%&nt, (u* ar -utea %i el -re%erat -rin)ului a-ostolilor, ($ruia 3o*nul Nostru i+a s-usL VTu e'ti Petru 'i -e a(east$ -iatr$ F9 voi 1idi /iseri(a *ea, 'i -or)ile iadului nu vor avea ni(i o t$rie ,*-otriva ei, 'i )ie vreau s$+)i ,n(redin)e1 (.eile ,*-$r$)iei (erurilor...W8. 3u-$ (e Jil%rid vor/i ast%el, regele ,ntre/$L 7 adev$rat, #ol*an, ($ a(este (uvinte au %ost -ronun)ate de 3o*nul NostruG + adev$rat, o, rege8 + r$s-unse (u o -er%e(t$ /un$+(redin)$ e-is(o-ul irlande1. + 7Pute)i dovedi ($ o ase*enea -utere a %ost ,n(redin)at$ lui #olu*/a al vostruG8 #ol*an *$rturisi ($ nu. 72unte)i a*&ndoi de a(ord + ad$ug$ regele + ($ (.eile ,*-$r$)iei (erurilor au %ost ,n(redin)ate s%&ntului PetruG + 2unte*8 + r$s-unser$ ei. 7Atun(i + (on(.ise regele +, deoare(e Petru veg.ea1$ la -or)ile (erului, *$ voi su-une -orun(ilor sale de tea*$ ($ ,n (li-a (&nd *$ voi ,n%$)i'a ,n %a)a -or)ilor nu+*i va des(.ide ni*eni da($ -urt$torul (.eilor ,*i va %i -otrivni(8. To)i (ei de %a)$ ,l a-ro/ar$ -e rege 'i .ot$r&r$ s$ dea as(ultare de a(i ,nainte -a-ei. VIII CRE!TINISMUL !I GERMANISMUL N ANGLIA ". 6n(e-&nd din se(olul al C"""+lea, ,ntreaga Anglie %a(e -arte din /iseri(a ro*an$. Regii se rea+ 1e*$ -e /iseri($, ,n -ri*ul r&nd -entru ($ sunt (redin(io'i, dar 'i -entru ($ ,n)eleg ($ a(east$ /i + seri($, *o'tenitoare a tradi)iilor i*-eriale, le adu(ea o ierar.ie, o organi1are 'i o e0-erien)$ (are le li-seau. Cre*e ,ndelungat$ e-is(o-ii 'i ar.ie-is(o-ii vor %i *ini'trii %ire'ti ai regelui. 9iseri(a, dins-re -artea sa, sus)ine *onar.iile, ea av&nd nevoie de o -utere te*-oral$ (are s$ i*-un$ res-e(tarea legilor sale. Pentru -a-alitate este o dovad$ de *are t$rie ($ a -utut ,nte*eia ,n Anglia 'i Der*ania /iseri(i noi 'i su-use. 9iseri(ile din Orient ,'i dis-ut$ su-re*a)ia (u /iseri(a Ro*ei= /iseri(a <ran)ei e uneori -rea inde-endent$= dar e-is(o-ii engle1i soli(it$ ei ,n'i'i interven)ia (onstant$ a -a-ei. Ast%el ($ a(esta tri*ite ,n Anglia adev$ra)i -ro(onsuli ai (redin)ei, (are sunt -entru Ro*a e(le1iasti($ (eea (e %useser$ -entru Ro*a i*-erial$ *arii organi1atori ai -rovin(iilor. Ni*i( nu d$ o idee *ai *$rea)$ des-re universalitatea /iseri(ii de(&t atun(i (&nd ve1i un gre( din Asia Mi($, e-is(o-ul T.eodor din Tars, 'i un a%ri(an, a/atele Adrian, introdu(&nd ,n Anglia o ,ntreag$ /i/liote($ latin$ 'i grea($ 'i ,n%iin)&nd ,n Nort.u*/ria *$n$stiri, (are vor rivali1a -rin 'tiin)a lor (u a(elea din "rlanda. Printr+un (iudat -arado0, (ultura *editeranean$ va %i -$strat$ -entru gali de ($tre ($lug$rii anglo+sa0oni. 6n (li-a (&nd sara1inii a;ungeau ,n (entrul <ran)ei 'i (&nd -$rea ($ e-o(a (lasi($ lua s%&r'it ,n uro-a, ,ntr+un regat a-roa-e /ar/ar, un ($lug$r, 9eda Cenera/ilul, s(ria ,n li*/a latin$ %er*e($toarea sa 1storie ecle2iastic( a na3iunii engle2e. Or, 9eda a %ost ,nv$)$torul lui g/ert, (are la r&ndul s$u a %ost, la Por:, ,nv$)$torul lui Al(uin, 'i se 'tie ($ Al(uin a %ost a(ela (are, (.e*at %iind de #arol (el Mare, a -us stavil$ de(aden)ei intele(tuale ,n <ran)a. "". Anglia ,'i are de(i lo(ul ei ,n istoria (ulturii latine 'i (re'tine. 3ar %irea anglo+sa0onilor, tradi )iile anterioare 'i gusturile lor au %$(ut (a la ei a(east$ (ultur$ s$ (a-ete tr$s$turi -arti(ulare. 2e (olele al C""+lea 'i al C"""+lea sunt o e-o($ a s%in)ilor 'i a eroilor ,n Anglia. 2u%letele a(estea violente 'i viguroase se dovedes( (a-a/ile ,n a(ela'i ti*- 'i de *ari sa(ri%i(ii 'i de *ari (ri*e. Mai t&r1iu, a*este(ul *oralei r$1/oini(ului nordi( (u *orala (re'tin$ va da na'tere eroilor din ro*anele (avalere'ti. 3ar ,n vre*urile -ri*itive 'i su*/re, e(.ili/rul ,ntre (ele dou$ %or)e era greu de *en+ )inut. 9a regii sa0oni se ($lug$res( 'i -lea($ ,n -elerina; s-re Ro*a + 2e//i de sse0 intr$ la *$+ n$stire ,n 69I= Aet.elred, regele Mer(iei, ,n 7OI. 5r*a'ul a(estuia, #onrad de Mer(ia, ,'i s%&r'e'te via)a la Ro*a, (a 'i O%%a de sse0. 9a -rin)ii sunt asasina)i, regatele devastate, ora'ele ;e%uite, lo(uitorii *asa(ra)i. 9iseri(a tre/uie s$ lu-te ,*-otriva gustului -entru -oe*ele e-i(e 'i r$1/oini(e -e (are gleemen.ii a(o*-aniindu+se la .ar-$, le (&nt$, la ter*inarea %estinelor ,n (asele no/ililor 'i -e (are *enestrelii a*/ulan)i le re(it$ -e uli)ele satelor. #.iar 'i -reo)ii sa0oni se (o*-la( ,n a as(ulta a(este -oe*e -$g&ne. 6n 797, Al(uin tre/uie s$+i s(rie e-is(o-ului de !indis%arneL 7#&nd -reo)ii (inea1$ laolalt$, s$ se (iteas($ (uv&ntul 3o*nului. 6n ase*enea ,*-re;ur$ri e *ai -otrivit s$ se as(ulte un -redi(ator, 'i nu un .ar-ist, (uv&nt$rile s%in)ilor -$rin)i, 'i nu -oe*ele -$g&nilor. #e are "ngeld (o*un (u HristosG #asa e *i($, nu -ot ,n($-ea a*&ndoi8. 3ar dragostea -entru -oe1ia nordi($ era atun(i at&t de -uterni($ ,n(&t un e-is(o- sa0on se
F9

4o( de (uvinte -rovenit din li*/a latin$, ,ntre nu*ele Petrus 'i (uv&ntul -etra + -iatr$, st&n($. 6n li*/a %ran(e1$ ;o(ul de (uvinte e 'i *ai reu'it, nu*ele de -ersoan$ 'i (el (o*un av&nd o %or*$ identi($ ?Pierre, -ierreB.

1A

deg.i1a 'i se du(ea, du-$ liturg.ie, s$ (&nte la un -od aventurile unui rege oare(are al *$rii. """. 3e'i -oe1ia anglo+sa0on$ era /ogat$, singura o-er$ (o*-let$ (are s+a -$strat este !eo-ul,, e-o-ee (u su/stan)$ nordi($, dar (are a %ost res(ris$ de un ($lug$r engle1, ,ntre se(olele al C"""+lea 'i al E+lea, )in&nd sea*a de -re;ude($)ile (re'tine. 2e s-une ($ este o 1liad(, al ($rei A.ile ar %i Her(ule. Te*a este a(eea din +ieg,ried4 ni*i(irea unui *onstru de ($tre un erou. 9eoRul%, -rin) suede1, str$/ate *$rile 'i vi1itea1$ (astelul regelui dane1ilor. A(olo a%l$ ($ un *onstru, Drendel, /&ntuie ,n %ie(are noa-te (astelul 'i+i devorea1$ -e to)i seniorii -e (are+i g$se'te. 9eoRul% ,l u(ide -e Drendel= *a*a a(estuia ,n(ear($ s$ se r$1/une= eroul o ur*$re'te ,n )inuturile ,n%ri(o'$toare unde lo(uie'te 'i s(a-$ lu*ea de a(east$ se*in)ie. 6na-oiat ,n 2uedia, devine el ,nsu'i rege 'i *oare, ,n (ele din ur*$, r$nit de dintele ,nveninat al ulti*ului dragon -e (are a vrut s$+l do/oare. 2e stinge ,n (.i- no/ilL 7A* )inut -o-orul ,n -a1a *ea ti*- de (in(i1e(i de ierni. Ni(i unul dintre regii ve(ini n+a ,ndr$1nit s$ dea o(.ii (u *ine. Mi+a* -$strat (u* se (uvine -$*&ntul. Nu a* u*/lat (u 'iretli(uri de tr$d$tor. Nu a* ;urat ni(iodat$ str&*/ ,n *ultele ;ur$*inte -e (are le+a* de-us... M$ /u(ur ($ a* -utut do/&ndi ,nainte de a *uri un ase*enea te1aur -entru -o-orul *eu. A(u* nu e nevoie s$ r$*&n *ai *ult -e ai(i8. "C. #&nd (ite'ti !eo-ul, sau %rag*ente din alte -oe*e anglo+sa0one, e'ti i1/it *ai ,nt&i de triste+ )ea tonului. Peisa;ele sunt de1olanteL st&n(i 'i *la'tini. Mon'tri lo(uies( 76n (urentele re(i 'i ,n ,n%ri+ (o'$toare a-e8. 7O i*agina)ie su*/r$ a (onlu(rat (u triste)ea unei naturi se-tentrionale -entru a 1ugr$vi a(este -uterni(e ta/louri8. ste o-era unui -o-or (are a tr$it ,ntr+un (li*at vitreg. 3e (&te ori -oetul vor/e'te de *are, e ad*ira/il. 0ist$, ,n !eo-ul,, des(rierea -le($rii unor r$1/oini(i ,ntr+ o e0-edi)ie -e *are, a (or$/iilor (u g&tul ,ns-u*at ase*$n$toare unor -$s$ri 'i, ,n *o*entul so+ sirii, a %ale1elor str$lu(itoare 'i a giganti(elor -ro*ontorii, de*n$ de (ei *ai *ari -oe)i e-i(i. 3ar ni(iodat$ -oetul anglo+sa0on nu atinge senin$tatea lui Ho*er. 6n 1liada nu*eroase ruguri ale *or)ilor ard -e (&*-ie= ,n !eo-ul, (or/ii 'i vulturii se a/at asu-ra st&rvurilor. 6n su%letele a(elea li-site de soare, se g.i(e'te ($, al$turi de senti*entele lor no/ile, se a%l$ oare(are ,ng$duin)$ -entru atro(it$)i. Totu'i so(ietatea des(ris$ e *ult *ai ra%inat$ de(&t a(eea din Der*ania lui Ta(it. Ni*i( (o*un (u 7de*o(ra)ia8 anglo+sa0on$ i*aginat$ de (&)iva istori(i engle1i ,n se(olul al E"E+lea. 6n lu*ea lui 9eoRul%, regele 'i r$1/oini(ii s$i sunt -e -ri*ul -lan. Tronuri, )es$turi, orna*ente de aur ,*/og$)es( hall+urile -rin)ilor. Regele este atot-uterni( (u (ondi)ia s$+'i -$stre1e s-ri;inul oa*enilor s$i. <a)$ de a(e'tia e generos, ,i (o-le'e'te (u -$*&nturi 'i daruri. 6n -oe*e, %ie(are /$r/at are un senior ($ruia ,i datorea1$ (redin)$ 'i (are, ,n s(.i*/, tre/uie s$ se du($ ,n ($utare de -$*&nturi str$ine. Tr$d$torul 'i *i'elul *erit$ (el *ai *are dis-re). <e*eile 'e%ilor sunt res-e(tate, ele iau -arte la toate /an(.etele. 3ar dragostea e grav$, li-sit$ de veselie= 7ni(i un (&nte( de dragoste ,n a(east$ ve(.e -oe1ie= ,ntr+,nsa dragostea nu+i distra()ie, 'i ni(i volu-tate, (i un anga;a*ent 'i o devo)iune8. C. Pe /un$ dre-tate -oe*ele anglo+sa0one au %ost -use al$turi de -oe*ele .o*eri(e. Ki unele 'i altele -re1int$ a(elea'i tr$s$turi, (are s+ar -utea nu*i ale v&rstei eroi(e. 6n so(iet$)ile %oarte -ri*i+ tive, leg$turile de %a*ilie sau de tri/ au %ost (ele *ai traini(e. <a*ilia %ie($rui o* tre/uia s$+l r$1+ /une 'i ea era r$s-un1$toare -entru gre'elile lui. 6n so(iet$)ile eroi(e, leg$tura de %a*ilie tinde s$ sl$/eas($. "ndividul se e*an(i-ea1$ de tri/. li/erat de teroarea naturii (are+i a-as$ -e -ri*itivi, el las$ %r&u li/er voin)ei sale de -utere. Pasiunile individuale au -re($dere %a)$ de inteligen)a -oliti($. vre*ea duelurilor, a r$1/oaielor ,ntre-rinse -entru onoare. Totu'i, -entru ($ e a/solut ne(esar (a ori(e so(ietate s$ se i*-un$ indivi1ilor, se %or*ea1$ o leg$tur$ nou$, /a1at$ -e loialitate 'i -rietenie. roul nu (unoa'te ni(i un %el de *odera)ie, dar e (ura;os 'i e (redin(ios. Asta ,nsea*n$ ($ are un (ara(ter destul de %ru*os, ,n (are *oralistul (re'tin va g$si ele*entele unei adev$rate no/le)e. Denero1itatea eroului se va e0er(ita (ur&nd ,n %avoarea /iseri(ii. 5n rege -ios d$ruie'te -$*&nturi e-is(o-ilor, *$n$stirilor. Mai e nevoie, evident, (a violen)a s$ %ie dis(i-linat$ sau s$ %ie %olosit$ -entru (au1e ;uste. 5*ilin)a 'i s%ii(iunea (re'tin$, unindu+se (u -asiunile eroi(e, aveau s$ dea na'tere, ,ntre se(olul al E+lea 'i al E"""+lea, unui ti- -e (are nu l+a (unos(ut anti(.itatea, (are -$($tuie'te ,n($ uneori -rin (ru1i*e, dar (are s+ar dori -urL (avalerul. 9eoRul%, (are se lu-t$ ,*-otriva *on'trilor ie'i)i din in%ern, este a-roa-e un (avaler (re'tin. l are a(ela'i s%&r'it (a !an(elot. Co* vedea, (&nd vo* studia ad*ira/ilul -ersona; al regelui Al%red, re1ultatele o-ti*e -e (are le+a -utut da ,*/inarea (ivili1a)iei ro*ane (u onoarea /ar/arilor 'i *orala (re'tin$. I# INVAZIILE %ANEZE !I E ECTELE LOR

16

". 6n anul 7@7 Cronica anglo.saxon( -o*ene'te -entru ,nt&ia oar$ de sosirea ,n Anglia a trei (o+ r$/ii (u /$r/a)i din nord veni)i din 7)ara .o)ilor8. $eeve.ul din satul (el *ai a-ro-iat, ne'tiind (ine erau oa*enii a(eia, se duse ,n ,nt&*-inarea lor ($lare, (u* era de datoria lui, 'i %u u(is. Kase ani de t$(ere au ur*at du-$ a(est o*or, a-oi, ,n(e-&nd din anul 79H, s(urtele note anuale ale (roni(ii (on)in a-roa-e %ie(are relat$ri (u -rivire la in(ursiuni ale 7-$g&nilor8. 9a ;e%uies( o *$n$stire 'i+i *asa(rea1$ -e ($lug$ri, /a 7o'tile -$g&ne au -rodus ravagii -rintre nort.u*/rieni8. #&teodat$ (roni(arul notea1$ (u satis%a()ie ($ unele (or$/ii -$g&ne au %ost distruse de valurile %urioase ale *$rii, ($ e(.i-a;ele s+au ,ne(at 'i ($ su-ravie)uitorii, sosind -e -la;$, au %ost o*or&)i. Pu)in (&te -u)in %lotele du'*ane (res( ,n i*-ortan)$. 6n @A1, 7-entru -ri*a oar$, -$g&nii ,'i -etre(ur$ iarna -e insula T.anet= ,n a(ela'i an trei sute de (or$/ii ale lor au venit -&n$ la gura Ta*isei 'i e(.i-a;ele lor au luat (u asalt #anter/ur> 'i !ondra8. 6n anii ur*$tori 7-$g&nii8 sunt denu*i)i du-$ adev$ratul lor nu*eL dane1i, 'i (roni(ile nu *ai vor/es( de(&t de *i'($rile 7Ar*atei8, adi($ ar*ata oa*enilor din nord, (are se ridi($ uneori -&n$ la (i%ra de 1e(e *ii de in'i. "". Tri/urile + toate de a(eea'i ras$ + (are lo(uiau -e atun(i ,n 2uedia, Norvegia 'i 3ane*ar(a erau ,ntr+adev$r -$g&ne, ($(i su%eriser$ destul de -u)in in%luen)a Ro*ei anti(e 'i ,n ni(i un %el -e a(eea a Ro*ei (re'tine, dar nu erau de lo( /ar/are. #or$/iile -i(tate, %igurile s(ul-tate de la -ror$, (alit$)ile literare ale saga+urilor, (o*-le0itatea legilor lor dovedes( ($ au 'tiut s$+'i (ree1e o (ivili+ 1a)ie -ro-rie. Ci:ingii a(e'tia as(ultau de un 'e% de /and$ 'i se /$teau vite;e'te, dar nu le -l$(ea lu-ta -entru lu-t$. #&nd -uteau ,nlo(ui %or)a (u vi(lenia, o %$(eau (u drag$ ini*$. Pe (&t erau de r$1/oini(i 'i deda)i ;a%ului, -e at&t erau de negustori 'i, da($ se vedeau ,nt&*-ina)i -e -la;$ de un nu*$r -rea *are de lo(uitori, nu (ereau alt(eva de(&t s$ li se dea *iere sau s(lavi ,n s(.i*/ul unturii lor de /alen$ sau al -e'telui us(at. """. 3e (e -o-oarele din nord, (are de at&tea se(ole -$ruser$ a ignora Anglia, ,n(e-ur$ deodat$ s+o invade1e ,n a(ela'i ti*- ,n (are ata(au 'i NeustriaGHO 2e -resu-une ($, ,n ur*a -resiunii e0er(i+ tate de #arol (el Mare asu-ra sa0onilor, -e (are i+a ,*-ins s-re 3ane*ar(a, oa*enii din nord 'i+au dat sea*a de -eri(olul -e (are+l -re1entau -entru ei -uterile (re'tine 'i a(easta a %ost (au1a -ri*ordial$ a ata(urilor lor. Poate ($ tot a'a de si*-lu e s$ ne g&ndi* ($ .a1ardul, nevoia de aventur$, dorin)a unor navigatori ,ndr$1ne)i de a *erge *ereu *ai de-arte 'i+au adus (ontri/u)ia lor. ra un o/i(ei al lor, (u* avea s$ %ie *ai t&r1iu 'i un o/i(ei al (avalerilor de Malta, (a %ie(are t&n$r s$+'i %a($ 7(aravana sa8, adi($ o e0-edi)ie *enit$ s$ de*onstre1e (ura;ul lui. Po-ula)ia (re'tea re-ede. Me1inii 'i /astar1ii tre/uiau s$+'i (aute noro(ul ,n )$ri noi. 3ar (or$/iile lor, ,nguste 'i lungi, -urt&nd la (atarg o singur$ vel$ ro'ie (are se ,n$l)a rareori, -e %lan(uri s(uturile r$1/oini(ilor, gal/ene 'i negre alternativ, 'i la -ror$ (.i-ul unui *onstru *arin, nu erau %$(ute -entru naviga)ia la *ari distan)e. #a toate (or$/iile de r$1/oi din anti(.itate, erau (or$/ii (u v&sle, 'i ra1a de a()iune a unei ase*enea nave este negre'it li*itat$. 3a($ o eta-$ a unui dru* (erea *ai *ult de(&t o ;u*$tate de 1i de naviga)ie, tre/uiau nea-$rat dou$ e(.i-e de v&sla'i. <ie(are din ele era silit$ s$ trag$ greutatea (eleilalte= ar*ele at&rnau greu= r$*&nea -u)in lo( -entru -rovi1ii. #ora/ia ,ns$'i tre/uia s$ %ie u'oar$, ast%el ($ nu -utea re1ista valurilor *ari ale o(eanului. A %ost nevoie de se(ole de e0-erien)$ 'i, %$r$ ,ndoial$, de nenu*$rate nau%ragii -entru (a vi:ingii s$ des(o-ere eta-ele de dru* 'i -erioadele de ti*- -rielni(e naviga)iei. Pu)in (&te -u)in ,nv$)ar$ s$ se re-ead$ din insul$ ,n insul$, -ro%it&nd de vre*ea %ru*oas$, s$ (onstruias($ (or$/ii *ai *ari 'i %ur$ v$1u)i ,n lu*ea ,ntreag$. 2uede1ii se ,ndre-tar$ s-re Rusia 'i Asia= norvegienii des(o-erir$ dru*ul s-re "rlanda -rin nordul 2(o)iei 'i, *ai *ult, %$(&nd es(al$ ,n Droenlanda, a;unser$ -&n$ ,n A*eri(a, du-$ /l$nuri= dane1ii aleseser$ ruta interioar$, (are, *ai a-ro-iat$ de )ara lor, du(ea -&n$ la (oasta 2(o)iei, a Nort.u*/riei 'i a Neustriei. "C. Ar -utea st&rni sur-rindere su((esul ra-id al a(estor e0-edi)ii, la ,n(e-ut %or*ate dintr+un *i( nu*$r de oa*eni, (are ata(au regate ,ntinse (e s+ar %i -utut u'or a-$ra. 3ar nu tre/uie s$ uit$*L 1. Ci:ingii aveau su-re*a)ia -e *are. Ni(i sa0onii, ni(i %ran(ii nu %$(user$ ni(i un e%ort (a s$+'i (onstruias($ o %lot$. Or, (ine do*in$ *area este, ,nainte de toate, st$-&n -e *i(ile insule 'i -oate s$+'i %a($ /a1e navale. Pri*ele ata(uri ale dane1ilor %ur$ ,ndre-tate ,*-otriva /ogatelor *$n$stiri -e (are (ei dint&i *ona.i, din dorin)a de singur$tate, le (onstruiser$ -e insule (u* erau "ona sau !indis%arne. 3arurile (redin(io'ilor ,i ,n1estraser$ -e ($lug$ri (u giuvaeruri 'i aur. Ci:ingii ;e%uiau averile, ,i *asa(rau -e ($lug$ri 'i o(u-au insulele. Ori(&t de a-roa-e ar %i %ost de )$r*, erau

Partea o((idental$ a teritoriului lo(uit de %ran(i ?,n nordul <ran)ei de ast$1iB.

HO

17

invulnera/ili. 6n %elul a(esta Noir*outier deveni /a1a lor -e (oasta <ran)ei, T.anet -e (oasta Angliei, insula Man ,n *$rile "rlandei. F. 2t$-&nirea *$rii le ,ng$duia s$+'i aleag$ 'i lo(ul de ata(. D$seau ($ ,ntr+un anu*e -un(t du'+ *anul era -rea -uterni(G !e era u'or s$ se ,*/ar(e 'i s$ -le(e ,n ($utarea unei 'anse *ai /une, (u at&t *ai *ult (u (&t *i;loa(ele de (o*uni(a)ie ,ntre vi(ti*ele lor erau -ri*itive 'i /una ,n)ele gere destul de rar$. #e -utea s$ le o-un$ un rege sa0onG #onvo(a ,yrd+ul, adi($ *ili)ia oa*enilor li/eri. ra o *as$ de )$rani ,nar*a)i (u )e-u'e, 'i (&teodat$ ?(&nd regele (.e*a -e re1ervi'tiB (u %ur(i, adun&ndu+se (u ,n(etineal$, greu de .r$nit 'i ne-ut&nd r$*&ne *ult$ vre*e su/ ar*e din (au1a *un(ilor agri(ole. Adversari nede*ni de r$1/oini(ii din nord, %oarte /ine ,nar*a)i, -rotegui)i de 1ale 'i ($'ti de o)el 'i (are 'tiau s$ *&nuias($ de *inune to-oarele de r$1/oi. 2ingurii engle1i (a-a/ili s$ se lu-te (u ei erau oa*enii din suita regelui (comitati, gesiths), dar a(e'tia erau -u)in nu*ero'i 'i, de alt%el, dane1ii ,'i -er%e()ionau %$r$ ,n(etare ta(ti(a lor. #ur&nd se ,nv$)ar$ (a, i*ediat du-$ de/ar(are, s$ -un$ *&na -e (aii din )inut, s$ e(.i-e1e o -edestri*e ($lare, a-oi s$ (onstruias($ ,n gra/$ un *i( %ort. 2a0onii, oa*eni o/i'nui)i (u (&*-ia 'i -$durea, (are ni(iodat$ nu (onstruiser$ ora'e %orti%i(ate, (are+'i -ierduser$ tradi)iile *ariti*e 'i (are, ,n a%ar$ de a(easta, erau de1/ina)i, l$sar$ -e invadator s$ (u(ereas($ a-roa-e toat$ )ara. "rlanda, ,n -lin$ anar.ie -e atun(i, %u su-us$ -ri*a, a-oi Nort.u*/ria 'i Mer(ia. #ur&nd Jesse0+ul %iind el ,nsu'i ,n -arte -ierdut, se -utea (rede ($ toat$ Anglia va deveni o -rovin(ie a unui "*-eriu de nord. C. "nva1iile dane1e avur$ (a e%e(t i*ediat %or*area ,n gra/$ a unei -$turi de *ilitari de -ro%esie ,n Anglia sa0on$. Pro/le*a a-$r$rii )$rii -utea s$ -ri*eas($ trei solu)iiL aB ,yrd+ul, sau ,nrolarea ,n *as$ a oa*enilor li/eri= regii (ontinuar$ *ult$ vre*e s$ re(urg$ la a(east$ solu)ie, dar a* v$1ut (are ,i erau nea;unsurile= /B *er(enarii, oa*eni (are -ri*es( sold$, de unde 'i ter*enii de solda)i sau le,egii ?a(easta %usese *etoda ado-tat$ de ulti*ii ,*-$ra)i ro*ani 'i va %i %olosit$ din nou de regii #anut 'i HaroldB, dar -rin)ii sa0oni nu aveau un venit (are s$ le ,ng$duie ,ntre)inerea unei ast%el de ar*ate= (B ar*ata -er*anent$ de r$1/oini(i de -ro%esie -e (are suveranul, ,n li-sa unei solde, ,i -l$te'te (ed&ndu+le terenuri. A(east$ din ur*$ solu)ie %u -u)in (&te -u)in ado-tat$ + ,ntre s%&r'itul "*-eriului ro*an 'i se(olul al E+lea + de ,ntreaga uro-$, -entru ($, nee0ist&nd state -uterni(e, nu era -osi/il$ o alt$ *etod$. 2e ,nv$)a odinioar$ ($ %eudalitatea a %ost introdus$ ,n Anglia ,n se(olul al E"+lea de ($tre nor*an1i. 5n istori( a dat un r$s-uns destul de a*u1antL %eudalitatea a %ost introdus$ ,n Anglia de ($tre sir Henr> 2-el*an, un erudit din se(olul al EC""+lea (are, (el dint&i, a al($tuit un siste* (oerent din ni'te (utu*e destul de (on%u1e. Adev$rul este ($ %eudalitatea n+a %ost la ,n(e-ut un siste* ales ,n *od (on'tient, (i re1ultatul *ulti-lelor trans%or*$ri %ire'ti. 6n (li-a ,n (are tri/urile sa0one au -us -i(iorul ,n Anglia, )$ranul 'i o'teanul se (on%undau ,n una 'i a(eea'i -ersoan$. O*ul li/er era li/er -entru ($ -utea s$ lu-te. #&nd, du-$ inva1iile dane1e, e(.i-a*entul unui r$1/oini( va deveni -rea (ostisitor -entru )$ranul *i;lo(iu, *eseria de *ilitar nu va *ai -utea %i de(&t -ro%esiunea unei anu*ite (lase. C". 3e (e (ultivatorul li/er re(unoa'te su-erioritatea a(estei (laseG Pentru ($ nu se -oate li-si de ea. 2$ )ii de un su-erior ,n vre*uri tul/uri -re1int$ *ari avanta;eL nu nu*ai ($ ai un (o*andant de r$1/oi /ine ,nar*at, dar el a-$r$ titlurile de -ro-rietate ale oa*enilor s$i H1. At&ta ti*- (&t statul (entral e -uterni(, a'a (u* a %ost "*-eriul ro*an sau (u* va %i dinastia Tudorilor, indivi1ii se /i1uie -e a(est stat 'i re(unos( ($ au datorii %a)$ de el. 6ndat$ (e statul sl$/e'te, individul (aut$ un -ro+ te(tor *ai a-ro-iat, *ai e%i(ient, 'i re(unoa'te ($ are o/liga)ii *ilitare sau -e(uniare %a)$ de a(esta. O leg$tur$ -ersonal$ ,nlo(uie'te leg$tura a/stra(t$. 6n de1ordinea *i(ilor regate engle1e, ,n lu-t$ ne,n(etat$ unele ,*-otriva altora, devastate de in(ursiunile -ira)ilor, ne%eri(itul )$ran, ceorl+ ul, ne-ut&nd s$+'i -$stre1e -$*&ntul 'i via)a de(&t (u s-ri;inul unui o'tean /ine ,nar*at, -ri*e'te s$+i dea a(estuia redeven)e ,n natur$, ,n *un($ sau ,n /ani, ,n s(.i*/ul -rote()iei sale. Mai t&r1iu a(east$ e0-erien)$ va da na'tere unei do(trineL 7Ni(i un -$*&nt %$r$ senior8. 3ar la ,n(e-ut %eudalitatea nu+i o do(trin$= e, ,n a(ela'i ti*-, 7o de1integrare a dre-tului de -ro-rietate 'i o de1*e*/rare a dre-tului statului8. Dui1ot a s(ris ($ este o %u1iune a -ro-riet$)ii 'i a suveranit$)ii. Mai -re(is -ro-rietatea 'i suveranitatea tre( a*&ndou$, -entru un ti*-, ,n *&na a(eluia (are, singur, -oate a-$ra -e -ri*a 'i e0er(ita -e a doua. #a toate institu)iile o*ene'ti, ea se na'te din ne(esitate 'i va dis-$rea atun(i (&nd, guvernarea (entral$ %iind din nou -uterni($, %eudalitatea va

Pre1entare ideali1at$, unilateral$, a a(estui -ro(es. 8R$1/oini(ul8 ,l a-$r$ -e (ultivatorul li/er, dar ,n a(ela'i ti*- 'i+l su/ordonea1$, nu arareori -rin %or)$.
H1

1@

deveni inutil$. C"". 5n alt e%e(t al inva1iilor dane1e va %i atenuarea rivalit$)ilor dintre regatele anglo+sa0one. O -resiune e0tern$ d$ -o-oarelor de a(eea'i origine, dar de1/inate de ve(.i du'*$nii, senti*entul unit$)ii lor. 3e alt%el, (&)iva regi anglo+sa0oni au 'i ,n(e-ut s$ se intitule1e regi ai ,ntregii Anglii. rau denu*i)i (u un (uv&nt s-e(ialL bret-alda. g/ert de Jesse0 ?@OF+@H9B, -ri*ul suveran din (are des(inde a(tuala regin$ a AnglieiHF, %usese al o-tulea bret-alda. Regii sa0oni nu sunt at&t de -uterni(i (u* vor %i regii nor*an1i de *ai t&r1iu. 3ar ei -reg$tes( a(estora terenul. #ontrar (elor ,nt&*-late -e (ontinent, ei au 'tiut ,n($ de -e atun(i s$ %a($ din no/ili*ea lor o aristo(ra)ie de %un()iune *ai (ur&nd de(&t de na'tere. /hane.ii de)in -$*&ntul lor de la rege, -entru ($, %ie ($ sunt r$1/oini(i, ad*inistratori sau oa*eni ai /iseri(ii, ei se a%l$ ,n slu;/a lui. Nu sunt ni*i( %$r$ rege, dar regele %$r$ ei nu -oate %a(e ni*i(. Nu ia .ot$r&ri i*-ortante de(&t ,*-reun$ (u ei, ,n #onsiliul s$u. Regele sa0on nu este un rege a/solutist, du-$ (u* regatul sa0on nu este a/solut ereditar. 6n s%&r'it, du-$ (onvertire, regele este 'e%ul uns, -roteguit 'i s%$tuit de /iseri($. l tre/uie s$ res-e(te, *ai *ult de(&t ori(ine, -orun(ile ei. "*aginea suveranului dre-t, (are )ine s%at (u ,n)ele-)ii s$i -entru /inele tuturor, va %i ad&n( i*-ri*at$ ,n s-iritul engle1, (u *ult ,nainte de (u(erire, de ($tre *ari suverani sa0oni (a Al%red. Ki de+a lungul ,ntregii istorii a Angliei, de (&te ori a(east$ i*agine va a*enin)a s$ -$leas($ sau s$ se 'tearg$, ea va %i re,nsu%le)it$ ,n ti*- util de ($tre un duard ", un Henri( al C""+lea sau de o Ci(toria.

# %E LA REGELE AL RE% LA REGELE CANUT ". Al%red este un rege legendar a ($rui legend$ e adev$rat$. O*ul a(esta si*-lu 'i ,n)ele-t, (are a %ost ,n a(ela'i ti*- o'tean, *arinar, literat 'i legislator, a salvat Anglia (re'tin$. l are toate virtu)ile regilor -io'i, %$r$ a avea sl$/i(iunea lor, ni(i indi%eren)a lor %a)$ de tre/urile lu*e'ti. 6nt&*-l$rile vie)ii sale )in de -ove'tile (u 1&ne 'i de ro*anele (avalere'ti. #a *ul)i eroi de ro*ane, este (el *ai *i( %e(ior al unui regeL Aet.elRul%. (res(ut ,ntr+o vre*e de inva1ii, ,n lar*a lu-telor, 'i trei din %ra)ii s$i sunt u(i'i ,n%runt&nd du'*anul. 9olnav, sensi/il, are energia in%ir*ilor (are se vor -uterni(i. 0(elent ($l$re), *are v&n$tor, este ,n(er(at din (o-il$rie 'i de dorin)a de a se instrui. 73ar, vaiX (eea (e dorea *ai *ultL s$ ,nve)e artele liberaleHH, nu -rea era -osi/il, ($(i, -e vre*ea a(eea, adev$ra)ii savan)i nu *ai e0istau ,n regatul Jesse08. !a /$tr&ne)e avea s$ s-un$ ($ *area durere a vie)ii sale %usese ($, -e vre*ea (&nd avea v&rsta 'i r$ga1ul s$ ,nve)e, nu g$sise -ro%esori 'i ($, -e vre*ea (&nd reu'ise s$ adune ,n ;urul lui -e savan)i, %usese at&t de o(u-at (u r$1/oaiele, gri;ile ad*inistrative 'i in%ir*it$)ile, ,n(&t nu -utuse (iti at&t (&t ar %i vrut. Adoles(ent, se dusese ,n -elerina; la Ro*a, unde -a-a ,l %$(use (onsul, a-oi, ,ntors ,n Anglia, se distinsese -e l&ng$ %ra)ii s$i ,n lu-t$ ,*-otriva 7ar*atei8 dane1e. #&nd ulti*ul dintre ai s$i %u u(is, Al%red %u ales rege de Jitan, (are+l -re%erase ne-o)ilor s$i, -rea tineri -entru a do*ni ,n ti*- de r$1/oi. "". 6n($ din -ri*ul an al do*niei sale, tre/ui s$ -oarte lu-te (u dane1ii 'i, neav&nd de(&t un -u*n de oa*eni, %u /$tut. A'a (u* au %$(ut deseori regii %ran(i 'i sa0oni, (u*-$r$ -a(ea de la 7ar*ata8 dane1$, -l$tindu+i un tri/ut. 3ar su((esul 'anta;ului nu -utea de(&t s$+l ,n(ura;e1e -e adversar s$+'i re,n(ea-$ *anevra. 3ane1ii o(u-ar$ nordul 'i estul, a-oi, du-$ ter*inarea a(estei (u(eriri, o nou$ .oard$, su/ (ondu(erea regelui -$g&n Dut.run, n$v$li ,n Jesse0. <u *ai ,nt&i o -ani($ general$. Al%red tre/ui s$ %ug$ a-roa-e singur ,n insula At.elne> 'i a(olo, ,n *i;lo(ul *la'tinilor, (onstrui ,*-reun$ (u oa*enii s$i o *i($ %ort$rea)$. A-roa-e de lo(ul a(esta a %ost g$sit$ ,n se(olul al EC""+lea, ,ngro-at$ ,n -$*&nt, o ad*ira/il$ /i;uterie din e*ail (loa1onat, aur 'i (ristal, (are -oart$ ins(ri-)iaL 7Al%red a -us s$ *$ (i1ele1e8. #ele/ra 7/i;uterie a lui Al%red8, -e (are regele a -ierdut+o ,n ti*-ul %ugii sale, este a(u* ,ntr+un *u1eu din O0%ord, *$rtu rie a adev$rului ve(.ilor (roni(i. Regele st$tu as(uns toat$ iarna ,n *i;lo(ul *la'tinilor, ,n ti*- (e dane1ii

3es(enden)$ *ai *ult si*/oli($. A(tuala dinastie engle1$ a o(u-at tronul ,n 171I HH 3enu*ire su/ (are erau (unos(ute ,n evul *ediu ur*$toarele dis(i-lineL gra*ati(a, retori(a, diale(ti(a ?logi(a %or*al$B, arit*eti(a, geo*etria, astrono*ia 'i teoria *u1i(ii.
HF

19

se (redeau st$-&ni -este Jesse0. #a* -e vre*ea -a'telor ie'i din as(un1$toare 'i (onvo($ ,n se(ret, la lo(ul denu*it Piatra lui g/ert, ,yrd.urile din 2o*erset, Jilts.ire 'i Ha*-s.ire. 9u(uria )$ranilor sa0oni, reg$sindu+'i regele ,n via)$, %u at&t de *are ,n(&t voir$ s+o -orneas($ de ,ndat$, ,*-reun$ (u el, ,*-otriva 7ar*atei8 dane1ilor. A(easta %u ur*$rit$ -&n$ la linia sa de a-$rare, unde, %iind asediat$ 'i ne*aiav&nd (u (e se .r$ni, se .ot$r, s$ se -redea. Al%red a((e-t$ s$+i lase ,n via)$, dar (eru (a 7ar*ata8 s$ -$r$seas($ Jesse0+ul 'i (a Dut.run 'i -rin(i-alele ($-etenii dane1e s$ se /ote1e. Trei s$-t$*&ni *ai t&r1iu, Dut.run 'i ,n($ dou$1e(i 'i nou$ de 'e%i -ri*ir$ /ote1ul, na'ul lor %iind regele ,nsu'i. A-oi se se*n$ un -a(t 'i se sta/ili o %rontier$ ,ntre 3anelaR HI 'i Jesse0. 3e atun(i dane1ii r$*aser$ st$-&ni -e est 'i nord, 'i Al%red -utu do*ni ,n -a(e asu-ra teri+ toriilor situate la sud de a(east$ %rontier$. """. 0e*-lul lui Al%red (el Mare arat$ rolul i*ens -e (are+l -oate ;u(a un individ ,n istoria unui -o-or. <$r$ tena(itatea sa, )ara ,ntreag$ ar %i a((e-tat autoritatea -$g&nilor. Nu ar %i ,nse*nat s%&r'itul Angliei, dar )ara ar %i avut o soart$ (u totul di%erit$. "nteligen)$ ,n a(ela'i ti*- original$ 'i si*-l$, Al%red reorgani1$ tot at&t de /ine ar*ata de us(at 'i *arin$, (a 'i ;usti)ia 'i edu(a)ia. M$ri e%e(tivele ar*atei, ridi(&nd la rangul de thane -e to)i oa*enii li/eri -osesori a (in(i hides 'i -e negustorii din -orturi (are %$(user$ (el -u)in trei ($l$torii (u -ro-riile lor *i;loa(e 'i (er&nd a(estei *i(i no/ili*i s$ -reste1e servi(iul *ilitar ($lare. Marea sl$/i(iune a ar*atelor anglo+sa0one a %ost totdeauna s(urta durat$ a servi(iului. Al%red (re$ 7(ontingente8 sau 7e(.i-e8 (are -uteau %i (.e*ate r&nd -e r&nd. Puse s$ se re(onstruias($ %orti%i(a)iile ve(.ilor ora'e ro*ane 'i avu ideea, %oarte *odern$, de a ,n%iin)a dou$ e'aloane de a-$rare, a-$rarea *o/il$ 'i a-$rarea teritorial$. #avalerii (are lo(uiau a-roa-e de un burgh ?(et$)uie %orti%i(at$B tre/uiau s$ se -re1inte a(olo ,n (a1 de r$1/oi= (ei (are lo(uiau ,n -lin$ (&*-ie %or*au ar*ata *o/il$. #re$ o %lot$ -u)in nu*eroas$, dar ale ($rei vase, %$(ute du-$ -lanurile lui, se -are ($ aveau *ai *ult$ sta/ilitate de(&t ale vi:ingilor. Al($tui un (od ,n (are adun$ regulile de via)$ a((e-tate atun(i de oa*enii din )ara sa, ,n(e-&nd (u de(alogul lui Moise 'i s%&r'ind (u legile regilor anglo+sa0oni. 7N+a* vrut s$ s(.i*/ ni*i( + s-use el + -entru ($ nu 'tiu da($ le+ar %i %ost -e -la( (elor (e vor veni du-$ *ine8. l *en)inu ve(.iul siste* -ergeld, sau r$s(u*-$rarea (ri*ei, 5n a,ara ca2ului de tr(dare. Pentru (el (are+'i tr$dea1$ regele sau seniorul, nu va *ai e0ista de a(i ,nainte ni(i iertare ni(i r$s(u*-$rare. Ni*eni nu+'i *ai -utea a-$ra ni(i *$(ar ruda ,*-otriva seniorului s$u. ra triu*%ul (on(e-)iilor neo%eudale asu-ra ve(.ilor idei tri/ale. "C. Al%red tre/ui s$ de-un$ *ari e%orturi (a s$ re,nvie gustul studiilor ,ntr+o )ar$ ,n (are r$1/oa+ iele 'i *i1eriile ni*i(iser$ ori(e 'tiin)$. 7Nu 'tiu da($, atun(i (&nd a* luat ,n *&n$ regatul, se g$sea la sud de Ta*isa un singur o* ,n stare s$ tradu($ (artea de rug$(iuni ,n li*/a engle1$8. Regele ,n%iin)$ ,nalte '(oli ,n (are %iii no/ililor sau ai oa*enilor li/eri 'i /oga)i s$ ,nve)e latina, engle1a, ($l$ria 'i v&n$toarea (u 'oi*i. Tot el d$du ordin s$ se ,n(ea-$ o Cronic( anglo.saxon( ,n (are s$ %ie notate anual -rin(i-alele eveni*ente, (roni($ at&t de -re)ioas$ ast$1i -entru noi. Poate ($ el ,nsu'i a di(tat istoria ti*-ului s$u. l a s(ris *ult, dar, *ai (ur&nd de(&t autor, a %ost tradu($tor, de alt%el %oarte s(ru-ulos= el ($uta *ai ,nt&i sensul, (uv&nt (u (uv&nt, sau, (u* s-unea el, 7g&nd (u g&nd8, a-oi t$l*$(ea ,ntr+o engle1$ (urat$. #&nd ,l interesa su/ie(tul, inter(ala -asa;e s(rise de el. 2(o-ul -e (are+l ur*$rea %$(&nd a(este tradu(eri era de a -une te0tele -e (are le so(otea utile la ,nde*&na unui -o-or (are nu *ai 'tia latina. A tradus 1storia ecle2iastic( de 9eda, 1storia universal( de Orosius, $egula pastoral( de Drigore (el Mare ?din (are a tri*is (in(i1e(i de e0e*-lare e-is(o-ilor 'i *$n$stirilor din regatul s$uB 'i *ai ales M6ng6ierile ,ilo2o,iei de 9oet.ius, (are era, desigur, -e -la(ul a(estui rege %ilo1o%. C. (iudat 'i %ru*os s$ ve1i un suveran (o-le'it de gri;i, do*nind -este (ea *ai a*enin)at$ din+ tre )$ri 'i (are s(rie %oarte si*-luL 7Atun(i, ,ntre *ulti-lele 'i %eluritele gri;i ale regatului, ,n(e-ui s$ trans-un ,n engle1$ (artea (are ,n latine'te se intitulea1$ 7astoralis8. "+a ,n(ura;at -e arti'ti, (a 'i -e oa*enii de 'tiin)$. #&nd vor/e'te de (ele/rul %$urar Jieland, ,l nu*e'te un ,n)ele-t 'i adaug$L 76l nu*es( ,n)ele-t -entru ($ un /un *un(itor nu -oate ni(iodat$ s$+'i -iard$ is(usin)a 'i asta este o -ro-rietate (are nu i se -oate lua, a'a (u* soarele nu+'i -oate s(.i*/a lo(ul8. A-oi, revenindu+i ,n *inte legendele din (o-il$rie, se ,ntrea/$, -re%igur&ndu+l -e CillonL 75nde sunt a(u* oasele lui

HI

Teritoriul 8legii dane1e8, (edat de regii anglo+sa0oni dane1ilor. FO

JielandG8HA. 6n s%&r'it, /iogra%ul s$u ne in%or*ea1$ ($, dorind s$ i*-un$ res-e(tarea ,n *$n$stire a orelor de slu;/$, se g&ndi s$ -un$ ,ntr+o lantern$ de os -atru lu*&n$ri, (&nt$rite (u gri;$ (a s$ ard$ %ie(are (&te 'ase ore. Ast%el ($, a-rin1&ndu+le una du-$ alta, a-aratul a(esta indi(a ora a-roa-e (u -re(i1ie. C". 3u-$ *oartea lui Al%red, su((esorii s$i, (res(u)i la '(oala lui, *$rir$ 'i *ai *ult -restigiul suveranilor anglo+sa0oni. i re(u(erir$ de la dane1i *ai ,nt&i Mer(ia, a-oi Nort.u*/ria. Regele Aet.elstan ?9FI+9I1B se -utu intitula %$r$ e0agerare 7regele tuturor 9ritaniilor8. 3ane1ii ,n'i'i, sta/ili)i ,n stangliaH6, se a*este(au (u -o-ula)ia anglo+sa0on$ 'i ,n(e-eau s$ ado-te li*/a ei. 3ar a(east$ -a(e intern$ -resu-unea dou$ (ondi)iiL un rege -uterni( 'i st$vilirea inva1iilor. Or, da($ in(ursiunile -ira)ilor -$rur$ s$ se r$reas($, %a-tul se e0-li(a nu*ai -rin a(eea ($ oa*enii din nord se lu-tau ,ntre ei, ,n -ro-riile lor )$ri, -entru (rearea regatelor Norvegiei 'i 3ane*ar(ei. 3u-$ ter*inarea a(estei -erioade de lu-te, ei ,n(e-ur$ din nou ($l$toriile aventuroase, a(estea %iind (u at&t *ai nu*eroase (u (&t *ul)i ne*ul)u*i)i voir$ s$ %ug$ din noile *onar.ii. 6n Cronica anglo. saxon( se reg$se'te, ,n ti*-ul (elei de a doua ;u*$t$)i a se(olului al E+lea, a(eea'i de1astruoas$ (re'tere ,n a*-loare a in(ursiunilor (a -e vre*ea -ri*elor ata(uri. Mai ,nt&i se ives( (&)iva ;e%uitori, ,n 'a-te sau o-t (or$/ii, a-oi vin adev$rate %lote, du-$ (are ur*ea1$ o ar*at$ 'i, ,n (ele din ur*$ 7ar*ata8. Noua inva1ie (oin(ide (u do*nia unui rege in(a-a/ilL t.elred. 6n lo( s$ se a-ere, el re(urge la (ea *ai la'$ *etod$ din tre(ut 'i r$s(u*-$r$ -le(area 7ar*atei8 -rintr+un tri/ut de 1e(e *ii de livre. Pentru -lata a(estei enor*e su*e tre/ui s$ sta/ileas($ un i*-o1it s-e + (ial, danegeld ?/anii dane1ilorB, un i*-o1it %un(iar de trei sau -atru 'ilingi -entru %ie(are hide de -$*&nt -osedat. <ire'te ($ dane1ilor li se des(.ise -o%ta 'i devenir$ din (e ,n (e *ai e0igen)i, iar du-$ *oartea lui d*und "ronside, %iul lui t.elred, (are ,n(er(ase s$ lu-te, dar %usese asasinat, #onsiliul ,n)ele-)ilor nu v$1u alt$ solu)ie de(&t s$ o%ere (oroana (o*andantului 7ar*atei8, #anut, %ratele regelui 3ane*ar(ei, un t&n$r de dou$1e(i 'i trei de ani. 7Nara ,ntreag$ + s-une un (roni(ar + ,l alese -e #anut 'i se su-use de la sine o*ului ($ruia ,i re1istase -&n$ atun(i8. C"". 2e ,nt&*-l$ (a alegerea s$ %ie /un$. #anut %usese un du'*an as-ru 'i (.iar (rud, dar era inteligent 'i o* de ,n)elegere. 2tr$inul a(esta vru s$ %ie un rege engle1. 6n(e-u -rin a lua de so)ie -e regina v$duv$, **a de Nor*andia, %e*eie *ai ,n v&rst$ de(&t el, dar -rin (are se lega *ai str&ns de noul s$u regat. "*ediat du-$ a(eea dovedi ($ nu %a(e ni(i o deose/ire ,ntre engle1i 'i dane1i. Mai *ult de(&t at&t, ,i u(ise -e to)i no/ilii engle1i (are tr$daser$ -e adversarul s$u, d*und "ronside. 7#u* ai -utea deveni tu, o*ule (are )i+ai tr$dat st$-&nul, un slu;itor (redin(iosG...8. 3i1olv$ *area sa ar*at$ 'i nu -$str$ de(&t -atru1e(i de (or$/ii, ale ($ror e(.i-a;e, (ir(a trei *ii dou$ sute de oa*eni, %or*ar$ garda sa -ersonal$. rau house.carls, sau 9us.Carles, tru-e de elit$ (are, (ontrar o/i(eiurilor %eudale, -ri*eau sold$, 'i nu -$*&nt. Pentru a le -l$ti, #anut (ontinu$ s$ -er(ea-$ danegeld sau geld 'i trans*ise #u(eritoruluiH7 a(est i*-o1it %un(iar, a((e-tat de -o-ula)ie. 6n 1O1@, #anut (onvo($ la O0%ord o *are adunare, ,n (are dane1ii 'i engle1ii ;urar$ s$ res-e(te ve(.ile legi anglo+sa0one. 5i*itor -ersona; a(est -irat -rin(iar (are, at&t de t&n$r, se s(.i*/$ ,ntr+un rege i*-ar)ial 'i (onservator. #onvertit la (re'tinis*, se dovedi at&t de -ios ,n(&t re%u1$ s$+'i -oarte (oroana 'i o at&rn$ deasu-ra altarului -rin(i-al al (atedralei din Jin(.ester, (a s$ arate ($ 3u*ne1eu este uni(ul rege. C""". Rege al Angliei ,n 1O16, rege al 3ane*ar(ei ,n(e-&nd din 1O1@, du-$ *oartea %ratelui s$u, #anut (u(eri Norvegia ,n 1OHO 'i, (u -re)ul a nu*eroase (on(esii, -ri*i o*agiul regelui 2(o)iei. O dat$ *ai *ult Anglia se g$sea legat$ de soarta -o-oarelor nordi(e. 3a($ ar %i durat o-era lui #anut 'i da($ Jil.el* de Nor*andia n+ar %i venit s$ ,nt$reas($ (u(erirea ro*an$, (ine 'tie (are ar %i %ost istoria uro-eiG 3ar i*-eriul anglo+s(andinav nu era via/il. Al($tuit din na)iuni (are se ignorau una

Re%erire la (ele/ra 79alad$ a doa*nelor de odinioar$8 a -oetului %ran(e1 <ranYois Cillon ?se(. ECB, av&nd re%renulL 7Mais ou sont les neiges d'antanG8 ?73ar unde sunt 1$-e1ile de+odinioar$G8B H6 stanglia + unul din (ele 'a-te regate anglo+sa0one. H7 Jil.el* #u(eritorul, du(ele Nor*andiei + rege al Angliei ,ntre 1O66 'i 1O@7.
HA

F1

-e alta, ,ntret$iat de *$ri -ri*e;dioase, i*-eriul nu e0ista de(&t gra)ie unui o*. 3u-$ (e #anut *uri, la -atru1e(i de ani, o-era lui nu+i su-ravie)ui. 6n ur*a (&torva lu-te dintre %iii s$i, 'itan+ul dovedi din nou e(le(tis*ul s$u, revenind la dinastia sa0on$ 'i aleg&ndu+l (a rege -e duard, al doilea %iu al lui t.elred. A(este alternan)e ,nt$reau autoritatea 'itan+ului, iar regalitatea, %un()ie ele(tiv$, ,'i -ierdea *ult din -restigiul s$u. 5nii (o*i)i guvernau a(u* -este *ai *ulte shires 'i ar %i devenit, da($ (u(erirea nor*and$ nu i+ ar %i ni*i(it, adev$ra)i suverani lo(ali 'i rivali -eri(ulo'i ai regelui.

#I CUCERIREA NORMAN% ". 3u(ele Rollon, (are ,n 911, -rin (onven)ia ver/al$ de la 2aint+#lair+sur+ -te, o/)inuse de la #arol (el 2i*-lu du(atul Nor*andiei, era din a(eea'i se*in)ie (a 'i (u(eritorii stangliei. 3ar du-$ un se(ol, a(este dou$ gre%e ale unei a(eleia'i s-e(ii se de1voltaser$ at&t de di%erit una de alta ,n(&t, -e vre*ea (u(eririi, ,n'i'i dane1ii din Anglia nu*eau -e (ei din <ran)aL %ran(e1i. 3ane1ii din Anglia, ,nt&lnind o (ivili1a)ie euro-ean$ ,n($ sla/ ,nr$d$(inat$, avuseser$ asu-ra ei o in%luen)$ destul de *are, ,n ti*- (e dane1ii nor*an1i, ,nt&lnind Ro*a su/ (.i-ul <ran)ei, se i*-regnaser$ (u o ui*itoare ra-iditate de s-iritul latin. 3e la s%&r'itul se(olului al E+lea, nor*an1ii nu *ai vor/eau la Rouen de(&t %ran(e1a, 'i *o'tenitorul du(atului tre/uia s$ %ie tri*is la 9a>eu0 (a s$ ,nve)e a(olo li*/a str$*o'ilor s$i. Ce(.ea ordine ro*an$ 'i t&n$ra energie nor*and$, (onto-indu+se, au dat *inunate re1ultate. 7O, <ran)$ + s(ria un (roni(ar +, erai 1dro/it$, 1$(eai la -$*&nt... "at$ venind s-re tine, din 3ane*ar(a, o se*in)ie nou$... 2e ,n(.eie o alian)$, -a(e ,ntre ea 'i tine. 2e*in)ia a(easta va ,n$l)a -&n$ la (eruri nu*ele 'i i*-eriul t$u8. "". 7Pa(ea du(elui Nor*andiei8, res-e(tul legilor -e (are 'tiuse s$+l i*-un$ (ur&nd -e teritoriul s$u au st&rnit ad*ira)ia (roni(arilor. i relatea1$ ($ du(ele Rollon, at&rn&nd ni'te inele de aur de un ste;ar din -$durea Rou*are ($ollinis mare), inelele au r$*as a(olo ti*- de trei ani. Ce(.ile di()ionare -retind ($ strig$tul haro era un a-el la -rote()ia lui RollonL 7HaX RolX8 <ire'te ($ /aronii, :arls, %o'ti 'e%i de -ira)i, su-ortau (u greu a(east$ dis(i-lin$ 'i (ontinuau s$+'i re1olve (erturile -arti(ulare (u o violen)$ 'i o (ru1i*e ne*ai-o*enite. 3ar du(ii au 'tiut s$+'i i*-un$ voin)a. Nu e0istau *ari vasali ,n Nor*andia. Ni(i un senior nu era destul de -uterni( (a s$ se o-un$ du(elui. A(esta avea ,n %ie(are distri(t un re-re1entant, vi(ontele, (are nu era un si*-lu ad*inistrator al do*eniilor regale, (i un adev$rat guvernator. 3u(ele de Nor*andia -er(e-ea i*-o1ite ,n /ani 'i avea o ad*inistra)ie a %inan)elorL vistieria. 3intre to)i suveranii de -e vre*ea lui, el se*$na (el *ai *ult (u un 'e% de stat *odern. """. Mult *ai devre*e de(&t engle1ii, nor*an1ii ado-taser$ (ere*onialul 'i ierar.ia siste*ului (a+ valeres( (ontinental. <eudalitatea se de1voltase -e (ontinent din a(elea'i -ri(ini (a 'i ,n Anglia ?ne+ (esitatea a-$r$rii lo(aleB, dar ,n se(olul al E"+lea era su-us$ unor reguli *ult *ai -re(ise. 3u-$ du(ele Nor*andiei veneau /aronii, (are, la r&ndul lor, ,i (o*andau -e (avaleri. ra (avaler ori(e -osesor al unei /u($)i de -$*&nt (are i*-li(a -restarea servi(iului de *ilitar ($lare. !a (.e*area /aronului s$u, (avalerul tre/uia s$ se -re1inte (u ar*ele 'i (alul 'i s$ %a($ -atru1e(i de 1ile de (a*-anie. ra un ti*- s(urt, dar de a;uns -entru e0-edi)ii *$runte. Pentru o a()iune *ai ,ndelungat$, (u* a %ost (u(erirea Angliei, tre/uiau (ontra(te s-e(iale. 9aronul ,nsu'i tre/uia s$ r$s-und$ la (.e*area du(elui s$u 'i s$ adu($ -e (avalerii (are de-indeau de el. #ere*oniile %eudale i*-li(au ,n Nor*andia, (a 'i ,n restul uro-ei, un o*agiu si*/oli(L 7Casalul, ,n genun(.i 'i %$r$ ar*e, ,'i -unea *&inile ,*-reunate ,n *&inile seniorului 'i se de(lara omul s$u -entru (utare %eud= seniorul ,l ridi(a 'i ,l s$ruta -e gur$= a-oi vasalul, ,n -i(ioare, de-unea ;ur$*&ntul de (redin)$ -e evang.elie8. Pentru a se des%a(e de el, tre/uia o renun)are la ;ur$*&nt (di,,idatio) (are nu era ,ng$duit$ de(&t ,n anu*ite (a1uri deter*inate. "C. 9iseri(a -arti(i-a din -lin la (ere*oniile (avalere'ti. 3u-$ (onvertirea nor*an1ilor, du(ii a(estora do/&ndiser$ %avoarea deose/it$ a -a-ei datorit$ str$daniei ar$tate ,n re,n$l)area *$n$stirilor 'i /iseri(ilor distruse de str$*o'ii lor. Ar.ite()i ,nn$s(u)i, (u un si*) al unit$)ii -lanului (are a*intea de nevoia lor de unitate guverna*ental$, ei %ur$ -rintre (ei dint&i (onstru(tori ai

FF

%ru*oaselor (atedrale din uro-a. Adu(eau ($rturari de la *ari de-$rt$ri. Ast%el !an%ran(, (are 'i+a %$(ut studiile la '(oala din Pavia, a venit s$ -redea dre-tul la Avran(.es, devenind (ele/ru. A-oi, ru'inat de ignoran)a lui ,n (e -rive'te tre/urile religioase, a %ost (u-rins de dorin)a de a se %a(e ($lug$r ,n (ea *ai s$r$($(ioas$ *$n$stire. A intrat la *$n$stirea -e (are o (onstruia Herlouin H@ -e *alul Rislei 'i (are se *ai nu*e'te 'i ast$1i 9e(+Hellouin. (!ec ,nsea*n$ -&r&u, (a 'i (uv&ntul ger*an !ach.) A %ondat a(olo o '(oal$ (are 'i+a (&'tigat o %ai*$ at&t de *are ,n(&t /retoni, %la*an1i 'i (.iar ger*ani veneau s$ audie1e (ursurile (are se )ineau ai(i. 3in a(east$ %er*e($toare vale va -le(a !an%ran( -entru a deveni a/ate de #aen, a-oi ar.ie-is(o- de #anter/ur>. C. 2e (uvine e0-li(at (u* a -utut un du(e de Nor*andia, ,n se(olul al E"+lea, s$ (on(ea-$ ideea de a se %a(e rege al Angliei. 3u-$ *oartea *edio(rilor des(enden)i ai lui #anut, *o'tenitorul natural al regilor sa0oni, duard, %usese -ro(la*at rege de ($tre 'itan 'i su-ranu*it #on%esorul din -ri(in$ ($ era -este *$sur$ de -ios. 7Nu vor/ea ,n ti*-ul slu;/ei religioase + s-une (u naivitate /iogra%ul s$u + de(&t da($ avea de -us o ,ntre/are8. duard #on%esorul -are s$ %i %ost un /$r/at virtuos 'i /l&nd, dar li-sit de voin)$ 'i a-roa-e (o-il$ros. 2e legase -rin ;ur$*&nt s$ r$*&n$ (ast, (eea (e nu l+a ,*-ie+ di(at -e (el *ai -uterni( dintre ealdormen.i, anu*e DodRin, odinioar$ si*-lu senior lo(al, dar a;uns atot-uterni( ,n Jesse0, s$+i dea -e %ii(a lui ,n ($s$torie. O ($s$torie i*a(ulat$ nu -utea s$+i dis-la($ lui DodRin, (are so(otea ($ va ;u(a ,n (asa ginerelui s$u rolul de *a;ordo* H9. #ine -utea s$ 'tieG #a-e)ienii ,nlo(uiser$ ,ntr+o /un$ 1i -e st$-&nii lor... duard, (res(ut ,n Nor*andia, era *ai *ult nor*and de(&t engle1. l se ,n(on;ur$ de s%etni(i nor*an1i 'i alese un nor*and, -e Ro/ert de 4u*iMges, (a ar.ie-is(o- de #anter/ur>. 6ntr+o 1i el -ri*i vi1ita v$rului s$u din Rouen, Jil.el* 9astardul ?*ai t&r1iu #u(eritorulB, (are sus)inu toat$ via)a ($ duard ,i %$g$duise ,n (ursul a(estei vi1ite su((esiunea la tron. 6n realitate duard nu -utea o%eri o (oroan$ (are nu de-indea de el, (i de alegerea 'itan+ului. Totu'i, s+ar -utea s+o %i o%erit, din i*-ruden)$, lui Jil.el*, a'a (u* o *ai o%erise, se -are, 'i lui Harold, %iul lui DodRin, 'i lui 2Re>n, regele 3ane*ar(ei. 9inevoitor 'i ,n(ur($+ lu*e, duard a %ost ase*uit a(elor un(.i /oga)i (are+'i -ro*it averea tuturor ne-o)ilor. <$g$duise s$ se du($ ,n -elerina; la Ro*a= -a-a ,l dis-ens$, (u (ondi)ia s$ (onstruias($ o a/a)ie. O (onstrui -e a(eea din Jest*inster 'i ,'i *ut$ l&ng$ ea -alatul, (are -&n$ atun(i %usese ,n (etatea IO !ondrei. A(est a(t de -ietate al #on%esorului ?o/serv$ Trevel>anB avu (onse(in)e i*-ortante 'i i*-revi1i/ileL *ut&nd -alatul regal din (etate, a ,ng$duit, ,n s&nul or$'enilor din !ondra, na'terea unui s-irit inde-endent (are ur*a s$ e0er(ite o in%luen)$ (onstant$ asu-ra istoriei )$rii. duard #on%esorul a *urit ,n iunie 1O66 'i a r$*as o %igur$ -o-ular$. Cre*e ,ndelungat$ %ie(are nou suveran tre/uia s$ ;ure ($ va res-e(ta 7legile lui duard8, (are nu %$(use ,n via)a lui ni(i un %el de lege. 3ar %usese ulti*ul rege anglo+sa0on ,nainte de (u(erire 'i, din a(east$ -ri(in$, a devenit -entru engle1ii ,n + ro/i)i un %el de si*/ol al Angliei inde-endente. C". Jil.el* 9astardul, du(e de Nor*andia, era %iul nelegiti* al du(elui Ro/ert I1 'i al %ii(ei unui t$/$(ar din <alaiseL Arletta. <usese re(unos(ut de tat$l s$u 'i+i ur*ase la tron. 9aronii i+au %$(ut la ,n(e-ut via)$ grea suveranului, (are era ,n a(ela'i ti*- *inor 'i /astard. Jil.el* a tre(ut atun(i -rintr+o as-r$ -erioad$ de u(eni(ie= din a(east$ ,n(er(are a ie'it nu nu*ai st$-&n -e du(atul s$u, dar l+a 'i *$rit -rin (u(erirea Maine+ului. "ar Nor*andia a devenit, su/ (ondu(erea lui, -a'ni($ 'i

2au *ai (ore(t Herluin + ($lug$r, %ondator al *$n$stirii 9e(+Hellouin -e la anul 1OHI. H9 Ke% al -ersonalului (asei regale 'i ad*inistrator al /unurilor a(estuia, -e ti*-ul dinastiei *erovingiene din regatul %ran(. Ma;ordo*ii au a;uns la un rol -oliti( %oarte ,nse*nat, a'a ,n(&t ,n anul 7A1 unul din ei, Pi-in (el 2(urt, a detronat dinastia *erovingian$ 'i a o(u-at el ,nsu'i tronul regal, ,nte*eind dinastia (arolingian$. 0e*-lul (u (are autorul (ontinu$ nu e /un, deoare(e (a-e)ienii, ur(a)i -e tronul <ran)ei ,n anul 9@7, n+au %ost *a;ordo*i ai regilor -re(eden)i, din dinastia (arolingian$. IO Partea (ea *ai ve(.e a !ondrei, nu*it$ -&n$ ast$1i #it> I1 Ro/ert ", su-ranu*it Magni%i(ul + du(e al Nor*andiei ,ntre 1OF7 ?sau 1OF@B 'i 1OHA.
H@

FH

,n%loritoare. ra un /$r/at (u o voin)$ tena(e (are, ,n (a1 de nei1/&nd$, 'tia s$+'i as(und$ de1a*$girea 'i s$ a'te-te. #&nd s+a .ot$r&t s+o ia de so)ie -e Matilda, %ii(a (ontelui 9alduin de <landraIF, 'i (&nd -a-a inter1ise ($s$toria din (au1a unei oare(are ,nrudiri (are o %$(ea ilegal$ din -un(t de vedere religios, Jil.el* r$/d$ (&t r$/d$, a-oi ,'i i*-use voin)a de a se ($s$tori. 2+a *&niat ,ngro1itor ,*-otriva lui !an%ran(, stare)ul din 9e(, (are ,ndr$1nise s$ (onda*ne a(east$ nesu-unere %a)$ de un de(ret -onti%i(al, a-oi se slu;i de a(ela'i !an%ran( -entru a+'i nego(ia iertarea de ($tre -a-$, -e (are -&n$ la ur*$ a o/)inut+o (u (ondi)ia s$ (onstruias($ (ele dou$ %ru*oase /iseri(i din #aenL l'A//a>e+au0+Ho**es 'i l'A//a>e+au0+3a*es. 6n ti*-ul nego(ierilor, %oarte a/ilul stare) din 9e( legase rela)ii de -rietenie (u o*ul (el *ai -uterni( din Ro*aL ($lu g$rul Hilde/rand, viitorul Drigore al C""+lea. 3ou$ a*/i)ii aveau s$ (on(ordeL Jil.el* visa s$ %ie regele Angliei 'i, la reali1area a(estui -lan *$re), -a-a ,l -utea a;uta= Hilde/rand visa s$ %a($ din -a-$ su1eranul 'i ;ude($torul tuturor -rin(i-ilor (re'tin$t$)ii, 'i un (andidat la tron ,'i lua /u(uros, %a)$ de Ro*a, anga;a*ente -e (are le+ar %i re%u1at un rege legiti*. C"". #are erau dre-turile lui Jil.el* la (oroana AnglieiG su%i(ient s$ e0a*in$* genealogia lui -entru a vedea ($ sunt nule. 3u(ele de Nor*andia nu avusese rude (o*une (u /unul rege duard de(&t o sor$ a /uni(ului 'i, a-oi, era /astard. 3e alt%el, ,n se(olul al E"+lea (oroana engle1$ era ele(tiv$ 'i nu*ai 'itan+ul -utea s+o atri/uie. Pro*isiunea lui duardG Argu*ent *edio(ru, -entru ($ duard -ro*isese (oroana tuturor (elor (are ar %i -utut s+o -retind$ 'i nu avea dre-tul s+o -ro*it$. 3ar !an%ran( 'i Jil.el*, oa*eni di/a(i 'i (are d$deau totdeauna dorin)elor lor o a-aren)$ *oral$, -useser$ la (ale o ,ntreag$ *a'ina)ie di-lo*ati($ ,*-otriva singurului (on(urent -eri(ulosL Harold, %iul lui DodRin 'i (u*natul lui duard. Ne%eri(itul Harold %usese %$(ut -ri1onier, du-$ un nau%ragiu a-roa-e de Pont.ieu, de ($tre (o*itele de Pont.ieu, a-oi eli/erat de Jil.el* 'i trans-ortat la Rouen. A(olo du(ele ,l %$(u s$ ,n)eleag$ ($ este (o*-leta*ente li/er, dar (u o singur$ (ondi)ie, a(eea de a -resta o*agiu lui Jil.el* 'i a deveni, ,n sens %eudal, 7o*ul s$u8. 6n (ursul a(estei (ere*onii, Harold tre/ui s$ de-un$ un ;ur$*&nt des-re (are nu se 'tie ni*i( -re(is. 4urase s+o ia de so)ie -e %ii(a lui Jil.el* sau s$ sus)in$ dre-turile a(estuia la tronul AnglieiG 6n ori(e (a1 a %$g$duit su/ ;ur$*&nt (eva (e a %ost invo(at a-oi ,*-otriva lui. #roni(arul relatea1$ (.iar ($ nor*an1ii as(unseser$ su/ *asa ;ur$*&ntului dou$ ra(le (on)in&nd reli(vele unor s%in)i. A'a (u* ,l (unoa'te* -e Jil.el*, -ovestea -are verosi*il$. C""". #e valoare avea un ;ur$*&nt i*-us (u %or)aG Harold, (&nd se v$1u li/er, nu se so(oti anga;at 'i, de alt%el, o s-une* din nou, alegerea unui rege al Angliei ni(i nu de-indea de el. 6n (li-a *or)ii lui duard, 'itan.ul nu 'ov$i o se(und$ ,ntre un *are senior vitea1 'i %oarte iu/it ?HaroldB 'i un (o-il ?singurul des(endent al lui g/ertL dgar At.elingB. 3ou$1e(i 'i -atru de ore du-$ alegerea lui Harold (a rege, el %u ,n(oronat ,n noua a/a)ie din Jest*inster. 3e Jil.el* ni(i nu %usese vor/$. "*ediat se de1l$n)ui ,n toat$ uro-a, 'i ,n s-e(ial la Ro*a, -rin gri;a lui Jil.el* 'i a lui !an%ran(, o (a*-anie de -ro-agand$ ad*ira/il regi1at$. 3u(ele Nor*andiei lua ,ntreaga (re'tin$tate (a *ar+ tor$ a tr$d$rii ($reia ,i ($1use vi(ti*$. 7Casalul s$u Harold, viol&nd ,n a(ela'i ti*- legea %eudal$ 'i un ;ur$*&nt sole*n, s*ulgea o (oroan$ %$g$duit$ de suveranul dis-$rut unui /$r/at (are + des(endent ori(&t de ,nde-$rtat + era (el -u)in din vi)a regal$, -e (&nd Harold nu era de(&t un u1ur-ator8. Reaua+(redin)$ a lui Jil.el* e ne,ndoielni($= el 'tia *ai /ine de(&t ori(ine (u* %usese o/)inut ;ur$*&ntul 'i (&t valorau dre-turile sale la tron. 3ar situa)ia, a/il -re1entat$ ,n lu*ina -re;ude($)ilor %eudale, era (u totul ,n de%avoarea lui Harold. #u -rin(i-iile dre-tului %eudal se ,nt&*-la atun(i (eea (e se ,nt&*-l$ ast$1i (u -rin(i-iile dre-tului interna)ionalL (ei (are le res-e(tau *ai -u)in ,i ,nvinuiau -e (eilal)i ($ le violea1$. 3e alt%el Ro*a era de -artea du(elui de Nor*andia -entru ($ se anga;ase s$ a-li(e ideile lui Hilde/rand 'i s$ re%or*e1e /iseri(a Angliei. Pa-a ,i d$du dre-tate lui Jil.el* 'i, ,n se*n de /ine(uv&ntare -entru a()iunea la (are -ornise, ,i tri*ise un steag de r$1/oi s%in)it 'i un inel av&nd un %ir din -$rul s%&ntului Petru. "E. Pentru o (a*-anie at&t de grea, o/i'nuita (.e*are su/ ar*e, de -atru1e(i de 1ile, a (avaleri+ lor nor*an1i ar %i %ost ne,ndestul$toare. 9uscarl.ii lui Harold %or*au o tru-$ e0(elent$ 'i -eri(uloas$. #&nd Jil.el* le e0-li($ ,nt&ia oar$ /aronilor aduna)i la !ille/onne -lanurile sale, ei se ar$tar$ -u)in entu1ias*a)i. P$rea o a()iune ris(ant$. 3ar Jil.el* avu di/$(ia de a -re1enta un a(t de t&l.$rie interna)ional$ dre-t o adev$rat$ (ru(iad$. O (ru(iad$ -ro%ita/il$. <ie($ruia dintre vasalii
IF

9alduin C + (o*ite de <landra ,ntre 1OH6 'i 1O67. FI

s$i nor*an1i le %$g$dui -$*&nt ,n Anglia 'i /ani. <ratele s$u Odo, e-is(o- de 9a>eu0, 'i *ai *ult o'tean de(&t e-is(o-, re(rut$ 'i el lu-t$tori. A-oi Jil.el* tri*ise (.e*$ri ,n toat$ uro-a. 2osir$ /aroni aventuro'i din An;ou, 9retania, <landra 'i (.iar din A-ulia 'i Aragon. <u o *o/ili1are destul de ,n(eat$, %a-t %$r$ i*-ortan)$, ($(i tot tre/uia, ,nainte de ,*/ar(are, s$ se (onstruias($ o %lot$. 2e -oate vedea ,n Ta-iseria de la 9a>eu0 (u* au %ost do/or&te -$duri ,ntregi -entru (onstruirea a 'a-te sute (in(i1e(i de nave ne(esare atun(i -entru trans-ortul a dou$s-re1e(e sau (in(is-re1e(e *ii de oa*eni, din (are ,ntre (in(i 'i 'ase *ii de ($l$re)i. <lota %u gata la ,n(e-utul lui se- te*/rie 1O66IH. Ti*- de ,n($ (in(is-re1e(e 1ile v&nturile (ontrare ,l re)inur$ -e Jil.el*. #u* se ,nt&*-l$ adesea ,n istoria o*enirii, ,nt&r1ierea, -e (are o de-l&nsese, ,i aduse o vi(torie u'oar$. #$(i ,ntre ti*- sosise -e (oasta Nort.u*/riei regele Norvegiei (u trei sute de galere. #.e*at de un tr$d$tor, (ontele Tostig, %ratele lui Harold, venea 'i el s$ re(la*e (oroana Angliei. Harold, (are ,l a'te-ta -e Jil.el* l&ng$ insula Jig.t, tre/ui deodat$ s$ alerge (u huscarl.ii s$i s-re nord. Re-urt$ o vi(torie (o*-let$ asu-ra norvegienilor 'i le distruse ar*ata. 3ar a doua 1i du-$ vi(torie a%l$ ($ Jil.el* a de/ar(at %$r$ lu-t$, la F@ se-te*/rie, -e -la;a de la Pevense>. C&ntul ,'i s(.i*/ase dire()ia. E. Harold se ,ntoarse ,n *ar' %or)at s-re sud. !u(rurile luar$ o ,ntors$tur$ -roast$ -entru el. O'+ tirea ,i %usese (iuntit$ ,n lu-ta ,*-otriva norvegienilor. /hanii din nord, (are a/ia ie'iser$ din lu-t$, se ar$tar$ -u)in dorni(i s$+l ur*e1e. -is(o-ii erau i*-resiona)i de -rote()ia -e (are 2%&ntul 2(aun i+o a(orda lui Jil.el*. 0ista ,n )ar$ un 7-artid nor*and8 %or*at din to)i %ran(e1ii adu'i de duard #on%esorul. 5ni(a /$t$lie din a(est r$1/oi avu lo( -e dru*ul de la !ondra la Hastings. 2e ,n%runtar$ dou$ ti-uri de ar*at$. Oa*enii lui Harold %or*au + -otrivit tradi)iei lo(ale + o -edestri*e -urtat$= se de-lasau -e (ai, dar lu-tau -e ;os. Nor*an1ii, di*-otriv$, ata(au de -e (ai, sus)inu)i de ar(a'i. Pri*ele 'ar;e ale (avaleriei nor*ande nu reu'ir$ s$ s*ulg$ (reasta -e (are o a-$rau lu-t$torii en+ gle1i. Jil.el*, /un ta(ti(ian, %olosi eterna vi(lenie a ar*atelorL /$tu ,n retragere. Pedestri*ea lui Harold ,'i -$r$si -o1i)iile (a s$+l ur*$reas($. #&nd nor*an1ii v$1ur$ tru-ele lui Harold -ornite de+a /inelea, %$(ur$ (ale ,ntoars$ 'i %lan(urile ar*atei lor ,nv$luir$ -e -edestra'ii engle1i. 5r*$ un *a+ sa(ru ,n (are Harold ,nsu'i -ieri. 2u-erioritatea (avaleriei, te*eini( dovedit$ -&n$ a(u* -e (ontinent, se v$1u (on%ir*at$ 'i ,n a(east$ lu-t$. E". Kirul de o-era)ii *ilitare 'i di-lo*ati(e (are au ur*at -un ,n lu*in$ (ara(terul lui Jil.el*. 6n lo( de a -orni un asalt dire(t ,*-otriva !ondrei, el ,n(er(ui ora'ul, ,l ,n(on;ur$ (u o 1on$ de -$*&nt -ustiit 'i a'te-t$ inevita/ila -redare. 6n lo( s$ se -ro(la*e rege al Angliei, a'tea-t$ s$+i %ie o%erit$ (oroana, /a 'i atun(i -$ru s$ 'ov$ie. l ($uta, du-$ o/i'nuita sa *etod$, 7s$ -un$ ,ntr+o situa)ie -roast$ -e -osi/ilii s$i adversari8 'i voia s$ a-ar$ ,n o(.ii tuturor (a un rege legal. 6n s%&r'it, ,n -ri*a 1i de (r$(iun a anului 1O66 %u ,n(oronat la Jest*inster. Pe *alul Ta*isei, la -or)ile (et$)ii, se 'i a%lau -ri*ele -ietre ale %ort$re)ei (are avea s$ devin$ (ele/rul 'i sinistrul Turn al !ondrei. E"". #e g$ses( nor*an1ii ,n AngliaG 5n -o-or de )$rani, de -ionieri sa0oni 'i dane1i, ale ($ror (o*unit$)i rurale, des-$r)ite unele de altele -rin -$duri 'i /$r$gane, sunt gru-ate ,n ;urul unor /iseri(i de le*n 'i al hall+ului seniorului lor. #el)ii din Dalia 'i 2(o)ia nu %a( -arte din regatul (u(erit de Jil.el*. #a 'i ro*anii, sa0onii renun)aser$ s$ ,nving$ tri/urile (elte din nord 'i vest. Mult *ai *i( de(&t <ran)a, regatul Angliei va %i relativ u'or de guvernat de ($tre un rege -uterni(. #unoa'te de *ult$ vre*e *onar.ia, /iseri(a, i*-o1itul %un(iar, geld.ul, re(rutarea ,n *as$, ,yrd.ul. Regii nor*an1i se vor servi de a(este instru*ente, dar ei vor %i a(eia (are vor da Angliei (ea *ai *are -arte din institu)iile (are ,i vor (onstitui originalitatea. Regii sa0oni nu (onvoa($ un -arla*ent= ei nu -un ;ude($tori regali, asista)i de ;ura)i, (a s$+i ;ude(e -e (ri*inali= ei n+au ,n%iin)at adev$rate uni+ versit$)i. 3intre institu)iile sa0one vor su/sista nu*ai a(elea (are regle*entea1$ via)a lo(al$ 'i s$+ teas($. <ru*oasele (uvinte sa0one (are dese*nea1$ uneltele )$ranului, ani*alele din (iread$ sau %ru(tele -e (are le re(oltea1$ vor -$stra -&n$ ,n ti*-urile noastre %or*ele lor si*-le 'i viguroase. Adun$rile s$te'ti se vor trans%or*a ,n adun$ri ale -aro.iilor 'i engle1ii vor (ontinua u(eni(ia lor ,n arta guvern$rii -rin (o*itete 'i -rin (o*-ro*isuri. Hotarele -aro.iilor 'i ale (o*itatelor nu se vor *ai s(.i*/a. 3ar da($ (elulele rurale din (are va %i %or*at (or-ul Angliei e0ist$ din 1O66, regii nor+

duard #on%esorul a *urit la ,n(e-utul lui ianuarie 1O66. Mo/ili1area %or)elor lui Jil.el* 'i (onstruirea (onsidera/ilei sale %lote au durat de(i o-t luni, (eea (e, ,n (ondi)iile e-o(ii, nu este un rit* -rea lent, *ai (ur&nd o -er%or*an)$ de ra-iditate.
IH

FA

*an1i 'i angevini vor %i a(eia (are, ,n (ursul ur*$toarelor trei se(ole, vor da a(estui (or- %or*a 'i organele sale.

CARTEA A %OUA REGII RANCEZI

TA9!O5! " Monar.ii nor*an1i 'i angevini Jil.el* " a do*nit ,n virtutea dre-tului (u(eritorului. 3ar -rin ($s$toria %iului s$u Henri( " (u dit.+Matilda, des(endent$ din a o-ta genera)ie a lui Al%red (el Mare, #asa Nor*andiei s+a unit (u dinastia %o'tilor regi sa0oni.

I E ECTELE CUCERIRII NORMAN%E& GUVERNAREA CENTRAL ". Nu a e0istat situa)ie *ai a*/igu$ de(&t a(eea a lui Jil.el* ,n Anglia, a doua 1i du-$ ,n(oronarea sa. !egal*ente, el vrea s$ trea($ dre-t suveranul legiti* + un *e*/ru al ve(.ii %a*ilii regale, un (ontinuator (are nu dore'te s$ introdu($ ni(i o s(.i*/are= de %a-t, este un (u(eritor, ,n(on;urat de (in(i sau 'ase *ii de (avaleri .r$-$re)i ($rora le+a -ro*is -$*&nt 'i -e (are va tre/ui, desigur, s$+i ,n1estre1e ,n detri*entul unor ve(.i -ro-rietari. 3e'i ar -utea a%ir*a ($ sunt de a(eea'i se*in)ie (u anglo+dane1ii 'i veri %oarte a-ro-ia)i (u anglo+sa0onii, nor*an1ii s+au trans%or*at at&t de -ro%und ,ntr+o sut$ (in(i1e(i de ani, ,n(&t ni(i un engle1 nu le *ai ,n)elege li*/a. #.iar 'i (ara(terul lor a devenit destul de di%erit. #roni(arul Jillia* de Mal*es/ur> II, (are (o*-ar$ (ele dou$ na)iuni, 1ugr$ve'te no/ili*ea engle1$ l$s&ndu+se ,n voia -o%tei de /$utur$, a l$(o*iei la *&n(are 'i a des%r&ului ,n (asele sale (u a-aren)$ destul de s$r$($(ioas$, -e (&nd 7%ran(e1ii, ,n s-lendidele lor (astele, du( o via)$ (u*-$tat$.8 6n s(.i*/, seniorii engle1i, *ai genero'i, nu (aut$ ,n ni(i un (.i- s$ se ,*/og$)eas($, -e (&nd nor*an1ii 7,i -i1*uies( -e egalii lor, ,'i ;e%uies( su-u'ii 'i ar %i ,n stare s$+l s(.i*/e 'i -e suveran, da($ ar (&'tiga ,n %elul a(esta (eva /ani8. Regele nor*and, el ,nsu'i, s-re *area indignare a (roni(arului sa0on, ,'i arendea1$ -$*&nturile (&t *ai s(u*- -osi/il 'i le trans%er$ ori(ui ,i o%er$ o arend$ *ai *are, (eea (e este trea/$ de /un ad*inistrator, dar nu de -er%e(t (avaler. 7Siua /$t$liei de la Hastings a %ost %atal$

#roni(ar ,nse*nat ?1O96+11AOB. A s(ris ,n li*/a latin$ o *are (roni($ a Angliei, ,n dou$ -$r)i, de la inva1ia anglo+sa0on$ ?II9B -&n$ la 11IH.
II

F6

-entru Anglia, -ri(inuindu+i s(u*-ei noastre )$ri *&.nire 'i ;ale, din (au1a s(.i*/$rii st$-&nilor.8 "". 6n (e *od un -u*n de nor*an1i, i1ola)i ,ntr+o )ar$ str$in$, ,ntr+o vre*e (&nd *i;loa(ele de (o*uni(a)ie erau greoaie 'i ,n(ete, avea s$ se *en)in$ 'i s$ guverne1eG Avanta;ele (u(eritorilor erau destul de nu*eroase. Aveau ,n Jil.el* un adev$rat (ondu($tor, (are venea din Nor*andia (u o serioas$ e0-erien)$ de suveran= ei se loveau de o re1isten)$ lo(al$, dar nu de o re1isten)$ na)ional$= aveau *ai ales o v$dit$ su-erioritate a ar*elor. 3u-$ ,n%r&ngerea huscarl+ilor lui Harold, ni(i o ar*at$ din Anglia nu se *ai -utea o-une (avaleriei %eudale a nor*an1ilor. 6n a%ar$ de a(easta, ei 'tiau s$ (onstruias($, %ie -e (oline, %ie ,n -lin 'es, -e ni'te 7*ovile8 arti%i(iale, (astele %orti%i(ate, (are, ,n li-sa artileriei, erau ine0-ugna/ile. #ur&nd, ,n toate (o*itatele de l&ng$ %rontiere, )$ranii engle1i vor %a(e 7(orvoada -$*&ntului8 -entru a ridi(a ase*enea *ovile 'i turnuri (renelate (are vor %i %olosite *ai t&r1iu (a s$+i )in$ la res-e(t (.iar -e ei. Pe o *ovil$ arti%i(ial$, -ri*a (onstru()ie tre/uia s$ %ie un (astel de le*n, -entru ($ -$*&ntul *oale n+ar %i -utut sus)ine o (onstru()ie -rea grea= ,ndat$ (e -$*&ntul era /$t$torit, -iatra ,nlo(uia le*nul. 3e alt%el, Jil.el*, rege -rudent, nu autori1a (onstru()ia unor ase*enea %ort$re)e de(&t -entru garni1oane regale, (a Turnul !ondrei, sau ,n -rovin(iile din nord 'i din vest, -e (are le ,n(redin)a unor oa*eni siguri. 2e+ niorilor din interior le inter1i(ea s$ ai/$ (astele %orti%i(ate 'i el era o*ul (are 'tia s$ i*-un$ res + -e(tarea unei interdi()ii. """. ra ,n %irea #u(eritorului de a %a(e (a a()iunile sale (ele *ai ar/itrare s$ -oarte *as(a dre-+ t$)ii. Pentru a distri/ui nor*an1ilor do*eniile %$g$duite, tre/uia s$+i des-oaie -e ,nvin'i= ,i des-uie (u %or*e ,n regul$. 6n(e-u -rin a+i li-si de -$*&nt -e tr$d$tori, tr$d$torii %iind a(eia (are lu-taser$ -entru Harold, %i()iune legal$ (are se -utea sus)ine deoare(e el, Jil.el*, se (onsidera suveranul legiti*. A-oi -ro%it$ de nu*e+roasele revolte -entru a ane0a (oroanei noi teritorii. #u o ,n%ri(o'$+ toare as-ri*e, re-ri*$ o r$1*eri)$ ,n nord, d$du %o( tuturor satelor de -e un ,ntins teritoriu, a-oi (onstrui, -entru a do*ina regiunea devastat$, s-lendidul (astel de la 3ur.a*, %lan(at de o (atedral$ de*n$ de /iseri(ile din #aen. 6n s%&r'it, ulti*ul re/el sa0on, HereRard t.e Ja:e IA, %iind ,nvins, tre(u la organi1area regatului. 3intre do*eniile devenite 7legal8 va(ante, -$str$ -entru d&nsul o *ie -atru sute dou$1e(i 'i dou$, (eea (e+i asigura deo-otriv$ o -utere *ilitar$ 'i o /og$)ie %$r$ sea*$n. 3u-$ d&nsul, (ei doi seniori *ai /ine ($-$tui)i %ur$ %ra)ii lui vitregi, Ro/ert de Mortain 'i Odo, e-is(o- de 9a>eu0, (are -ri*ir$ res-e(tiv 'a-te sute nou$1e(i 'i (in(i 'i -atru sute trei1e(i 'i nou$ de do*enii. #elelalte do*enii erau (u *ult *ai *i(i. 5nitatea %iind 7-$*&ntul (avalerului8 (knight;s ,ee) du-$ (are se datora regelui un ($l$re) ,n ti*- de r$1/oi, Jil.el* ,n%iin)$ nu*eroase do*enii de unul -&n$ la (in(i (avaleri, ai ($ror -ro-rietari tre/uiau s$ %or*e1e un %el de 7-le/e8 %eudal$, (u (are *arii seniori nu s+ar %i -utut (oali1a (ontra regelui. #.iar 'i (ele *ai vaste do*enii nu erau dintr+o singur$ /u(at$, (i al($tuite din *o'ii r$s-&ndite ,n toat$ )ara. A'adar, de la ,n(e-ut nu e0ista o suveranitate (a a(eea -e (are o va e0er(ita ,n <ran)a un (o*ite de An;ou sau un du(e de 9retania. 3u-$ (u(erire 'i du-$ re-arti1area -$*&nturilor, (ir(a (in(i *ii de (avaleri nor*an1i, -ro-rietari %un(iari 'i tru-$ de o(u-a)ie ,n a(ela'i ti*-, aveau toat$ )ara ,n *&inile lor. 6n -rin(i-iu engle1ii %ideli aveau a(elea'i dre-turi (a 'i %ran(e1ii= ,n realitate toate -osturile i*-ortante erau o(u-ate de nor*an1i. "ndis-ensa/ilul !an%ran(, (.e*at din #aen, devenise ar.ie-is(o- de #anter/ur>. Nu se *ai 'tia de Deol%rid, de Jil%rid, de At.elstan= %useser$ ,nlo(ui)i (u Deo%%ro>, Ro/ert, Duillau*e, 2i*on. Noua no/ili*e engle1$ era %or*at$ din oa*enii #u(eritorului. "C. A'a (u* se ,nt&*-l$ 'i ,n 1ilele noastre ,n "ndia sau ,n Maro(, dou$ li*/i erau %olosite atun(i (on(o*itent ,n a(eea'i )ar$. #lasele diriguitoare, (urtea regelui, seniorii, ;ude($torii vor/es( %ran(e1a. 6naltul (ler vor/e'te %ran(e1a 'i latina. A(tele de guvern$*&nt sunt reda(tate ,n latine'te, a-oi, ,n(e-&nd din se(olul al E"""+lea, ,n %ran(e1$, 'i ve(.ile %or*ule %ran(e1e ale regilor nor*an1i vor *ai %i %olosite 'i ,n Anglia se(olului al EE+leaL 7Regele se va g&ndi...8, 7Regele *ul)u*e'te /unilor s$i su-u'i, a((e-t$ a lor /un$voin)$ 'i voin)a lui este...8 Re-re1entan)ii lo(ali ai seniorilor 'i ai regelui tre/uie s$ vor/eas($ %ran(e1a 'i sa0ona. Po-orul (ontinu$ s$ vor/eas($ sa0ona. Ti*- de

#ondu($tor al unei r$s(oale antinor*ande ,n (o*itatul !in(oln -rin anii 1O7O+1O71. Nu*ele 7T.e Ja:e8, (are ar -utea ,nse*na 7Neador*itul8, i s+a atri/uit ulterior, (&nd -ersoana sa a intrat ,n legendele -o-ulare sa0one.
IA

F7

a-roa-e trei se(ole, engle1a va %i o li*/$ %$r$ literatur$, %$r$ gra*ati($, o li*/$ -o-ular$ 'i vor/it$. A(east$ li*/$ se va trans%or*a %oarte re-ede, ($(i nu*ai (lasele diriguitoare sunt (onservatoare ,n *aterie de li*/$ I6. 2a0ona 'tiutorilor de (arte %usese o li*/$ ger*ani($, (u (a1uri (o*-li(ate. 3ar -o-orul si*-li%i($, 'i, %oarte re-ede, engle1a, s($-at$ de su/ tutela elitelor, do/&nde'te o ui*itoare su-le)e. #uvintele -ronun)ate de oa*eni %$r$ (ultur$ sau de str$ini nu -$strea1$ de(&t sila/a lor a((entuat$. 3e ai(i *arele nu*$r de (uvinte (u o singur$ sila/$, (are d$ -oe1iei engle1e densitatea ei ini*ita/il$. Totu'i, ,n (onta(t (u st$-&nii lor, )$ranii sa0oni 'i dane1i ,nva)$ (&teva (uvinte %ran(e1e, (are devin, a-roa-e %$r$ ni(i o s(.i*/are, (uvinte engle1e'ti. #uvintele e(le1iasti(eL prieur, chapelle, messe, charit<, gr6ces" ter*eni *ilitariL to-er este %ran+ (e1ul tour" standard, stindard= castle, (astel= peace, -a(e= ,n s%&r'it court, (urtea, cro-n, (oroana, council, (onsiliul, prison 'i :usticeI7 (o*-letea1$ s(.i)a unui ta/lou %idel al ra-orturilor ad*inistrative dintre (ele dou$ (lase. O soart$ (iudat$ a avut (uv&ntul preux, (u (are ,n %ran(e1$ se denu*ea un (avaler vitea1 'i (are a devenit ,n engle1$ proud, *&ndru, orgolios. Pun(tul de vedere al st$-&nului 'i a(ela al servitoruluiX C. #onse(in)ele a()iunilor u*ane sunt i*-revi1i/ileI@. A'a (u* vre*elni(a di1gra)ie a li*/ii engle1e avea s$+i asigure o %ru*use)e deose/it$, (u(erirea avea s$ devin$ -un(tul de -le(are al li/ert$)ilor engle1e. Regele <ran)ei, 7s$ra( ,n do*enii8, ,n(er(uit de vasali -rea -uterni(i, va tre/ui s$+'i (u(ereas($ (u greutate regatul 'i, du-$ (u(erire, s$+i i*-un$ o as-r$ dis(i-lin$= regele Angliei, (are a ,*-$r)it el ,nsu'i -$*&ntul, a avut gri;$ de interesele sale 'i a ,*-iedi(at de la ,n(e-ut %or*area de *ari do*enii (are s$ rivali1e1e (u al s$u. Regalitatea engle1$, n$s(&ndu+se ,n ur*a unei (u(eriri, este de la ,n(e-ut viguroas$. "ndis(uta/ila %or)$ a -uterii (entrale va adu(e du-$ sine relativa sa to+ leran)$. 6n <ran)a /iro(ra)ia regal$ va tre/ui s$ se i*-un$ -rin %or)$= nu va reu'i totdeauna, ni(i -este tot, 'i nu*ai Revolu)ia va ter*ina -rin a statorni(i unitatea legilor. 6n Anglia se(uritatea (oroanei ,i va -er*ite s$ organi1e1e li/ert$)ile lo(ale, l$sate *o'tenire de sa0oni, 'i s$ (onstr&ng$ -e /aroni la res-e(tarea lor. C". Regele nor*and este ,n(on;urat de o (urte, Concilium sau Curia $egis, (are (ores-unde a-roa-e (u 'itan.ul sa0on. Jil.el*, (a odinioar$ Al%red sau duard #on%esorul, 7,'i -oart$ (oroana8I9 de trei ori -e an, la Jest*inster, la Jin(.ester, la Dlou(ester, 'i du(e 7-ro%unde dis(u)ii (u ,n)ele-)ii s$i8. 9aroni, e-is(o-i, a/a)i iau -arte la #onsiliu nu din datorie na)ional$, (i din o/liga)ie %eudal$ %a)$ de su1eranul lor. #onvo($rile sunt neregulate. 9a Marele #onsiliu e (o*-us din o sut$ (in(i1e(i de -rela)i 'i *ari no/ili, /a regele se *ul)u*e'te s$ se (onsulte ,ntr+o (.estiune (u a(ei s%etni(i (are se a%l$ de %a)$ atun(i (&nd ea survine. 3e alt%el -re1en)a suveranului a;unge -entru ea s$ dea vala/ilitate ori($rei de(i1ii. 6n a/sen)a sa ?($(i %iind du(e de Nor*andia tre/uie s$ traverse1e *ereu #analul M&ne(iiB,

A%ir*a)ie (e nu se -oate sus)ine ,n *od a/solut. 3a($ e adev$rat ($ li*/a (onse*nat$ ,n s(ris + a-ana;, ,n evul *ediu, al (laselor (ondu($toare + are tendin)a de a+'i %i0a ?relativB %or*ele, e tot at&t de adev$rat ($ nu o dat$ to(*ai *asele -o-ulare s+au dovedit *ai 7(onservatoare8, ,n sensul /un, al -$str$rii tena(e a tradi)iilor li*/ii autenti(e, -e (&nd (lasele (ondu($toare s+au su-us unor in%luen)e alogene, uneori -&n$ la ,nstr$inare. I7 7rieur + -rior ?ve1i nota F@B= chapelle + (a-el$L messe + liturg.ie= charit< + *ilostenie= gr6ces + iertare= tour + turn= prison + ,n(.isoare= :ustice + ;usti)ie. I@ Ki a(east$ a%ir*a)ie a autorului e relativ$. 0ist$ 'i nu*eroase a()iuni u*ane ale ($ror (onse(in)e sunt -revi1i/ile, (.iar da($ nu (u rigoare *ate*ati($. adev$rat ,ns$ ($ (el (e s$v&r'e'te o a()iune nu -oate el ,nsu'i -revedea toate (onse(in)ele a(esteia. I9 3u-$ (u* reiese ,ntru(&tva 'i din te0t, e0-resia designea1$ un %el de adun$ri generale ale *arilor no/ili ?av&nd 'i rosturi ;udi(iareB, -re1idate ,n -ersoan$ de rege, -urt&nd ,nse*nele de*nit$)ii sale.
I6

F@

un *i( s%at de ;usti)iariAO, (ondus de (&)iva oa*eni de ,n(redere (a !an%ran( 'i Odon de 9a>eu0, ad*inistrea1$ regatul. C"". #u(erirea nor*and$ nu e ur*at$ de o ru-tur$ /rutal$ (u tre(utul. A(east$ ru-tur$ ar %i %ost i*-osi/il$. #u* ar %i -utut (in(i *ii de oa*eni, %ie ei (&t de /ine ,nar*a)i, s$ sileas($ un -o-or ,n + treg s$ renun)e la o/i(eiuri dat&nd de *ai *ulte se(oleG 3i*-otriv$, Jil.el*, (are se (onsider$ su((esorul regilor sa0oni, %a(e /u(uros a-el la legile lor 'i la instan)ele lor de ;ude(at$. l -$strea1$ toate a(ele institu)ii sa0one (are serves( s(o-urilor sale. 0yrd.ul, sau re(rutarea ,n *as$, va deveni, ,ndat$ (e -o-ula)ia )$r$neas($ se va (onsidera aliata (oroanei ?'i alian)a va %i re-ede ,n(.eiat$B, o %or)$ util$. 6n sheri,,.ii sa0oni nor*andul re(unoa'te -e vi(e(o*i)ii s$i 'i g$se'te ,n ei un instru*ent de guvernare. l nu*e'te de(i un sheri,, ,n %ie(are shire 'i+l ,ns$r(inea1$ s$ -er(ea-$ i*-o1itele, s$ -re1ide1e (urtea de ;ude(at$ a shire+ului ?(are se va nu*i de a(i ,nainte (o*itatB 'i, ,n general, s$ re-re1inte -uterea (entral$. Jil.el* nu su-ri*$ (ur)ile *anoriale de ;ude(at$A1, dar le (ontrolea1$. 6n (e+l -rive'te -e sheri,,, %un()ia sa nu este ereditar$ 'i el ,nsu'i se vede (ontrolat din (&nd ,n (&nd de tri*i'ii regelui, (are sunt si*ilari (u missi dominici ai lui #arol (el Mare. 6ntr+o vre*e (&nd seniorii de -e (ontinent au dre-tul s$ (onda*ne la *oarte 'i dre-tul s$ ;ude(e deli(te 'i (ontraven)iiAF, (ei din Anglia ,'i v$d (ur)ile de ;ude(at$ su-raveg.eate de un rege sever. +heri,,.ul -ede-se'te a/u1urile de -utere 'i este atent la *ani%est$rile de ne*ul)u*ire ale -o-ula)iei. C""". 3a($ ne+a* ,n(.i-ui -uterea regal$ *ereu -reo(u-at$ s$ ,n%r&ng$ re1isten)a *arilor seniori, ne+a* %a(e o i*agine grosolan$ 'i %als$ des-re ea. Ostilitatea dintre Jil.el* 'i oa*enii s$i ni(i n+ar %i %ost nor*al$, ($(i a(e'tia aveau nevoie de el, iar el avea nevoie de d&n'ii. 2$ ne %eri*, de(i, s$ ne i*agin$* Anglia %eudal$ ,ntr+un *od naivL regele, s-ri;inindu+se -e -o-or, (a s$ ,n%r&ng$ (er/i(ia /aronilorAH. 6n realitate so(ietatea *edieval$ este relativ sta/il$= /aronii (onlu(rea1$ (u regele= el ,'i alege re-re1entan)ii dintre ei, 'i de atun(i aristo(ra)ia ,n(e-e s$ ;oa(e ,n via)a engle1$ un i*ens rol ad*inistrativ lo(al, rol -e (are+l va ;u(a -&n$ ,n 1ilele noastre. 3a($ unii dintre /aroni se arat$ nesu-u'i, (ei *ai *ul)i ,ns$ r$*&n (redin(io'i regelui 'i+l a;ut$ s$ ,n%r&ng$ re/eliunile. #&nd revolta este general$, (u* se va ,nt&*-la *ai t&r1iu ,n ti*-ul Marei #arte, ,nsea*n$ ($ regele 'i+a de-$'it dre-turile 'i ($ to)i /aronii se a-$r$, ade sea (u s-ri;inul (avalerilor 'i al or$'enilor. 3e alt%el, -erioadele tul/uri sunt s(urte 'i, (u toate ($ u*-lu istoria (u 1arva lor, nu tre/uie s$ ne %a($ s$ uit$* ,ndelunga)ii 'i lini'ti)ii ani ,n (are regele, no/ili *ea 'i -o-orul se (onsider$ *e*/rii unui (or- unitAI 'i ,n ti*-ul ($rora, %$r$ v&lv$, s+a (l$dit o (ivili1a)ie. "E. Pentru (a regele s$+'i -oat$ i*-une (ontrolul asu-ra unei no/ili*i r$1/oini(e, tre/uie s$ %ie ,*-linite dou$ (ondi)iiL suveranul s$ dis-un$ de %or)$ *ilitar$ 'i s$ ai/$ un venit asigurat. Jil.el* se -oate /i1ui, ,*-otriva (elor ne*ul)u*i)i, -e *ul)i*ea (avalerilor, -e -ro-riii s$i vasali 'i, (ur&nd, -e ,yrd. 6n 1O@6, la 2alis/ur>, va (ere s$ i se -reste1e ;ur$*&nt dire(t de ($tre vasalii vasalilor s$i, ast%el ,n(&t (redin)a %a)$ de rege va tre(e ,naintea ori($rui alt %el de loialitate. #&t des-re venituri, (ele ale regelui nor*and sunt (onsidera/ile. Are *ai ,nt&i veniturile sale -rivate de la (ele o *ie -atru sute dou$1e(i 'i dou$ de do*enii, ,n a%ar$ de aren1ile %er*elor. P$*&nturile lui Jil.el* adu( o rent$ anual$ de uns-re1e(e *ii de livre , de dou$ ori *ai *ult de(&t toate veniturile #on%esorului. !a a(easta se adaug$ veniturile %eudale (relie,s, datorate de vasal ,n (a1 de

Persoane (are, (on%or* dre-tului %eudal, au *isiunea de a ;ude(a -e su-u'i. A1 Manor + denu*irea do*eniului %eudal ,n Anglia. AF 3istin()ie -e (are dre-tul %eudal o %a(e ,ntre 7;usti)ia *a;or$8 ?Haute ;usti(eB + (au1ele (ri*inale, 'i 7;usti)ia *inor$8 ?9asse ;usti(eB + deli(te 'i (ontraven)ii. AH Prin /aroni se ,n)elegeau ,n Anglia *arii %eudali. Pe (ontinent ter*enul dese*na un grad in%erior ,n ierar.ia no/iliar$. AI 5nitate a-arent$, (are n+a -utut ni(iodat$ esto*-a (ontradi()iile de (las$ dintre no/ili*e 'i *asele -o-ulare, )$r$ne'ti 'i or$'ene'ti. Al)i autori s-un 'a-tes-re1e(e *ii. + n.a
AO

F9

s(.i*/are a -ro-rietarului= aides, ,n (a1 de (ru(iad$, de r$s(u*-$rare, de ($s$torie a %ii(ei su1eranului, de intrare ,n r&ndul (avalerilor a -ri*ului n$s(ut= gardesAA, asu-ra /unurilor *inorilorB= danegeld, i*-o1it %un(iar -reluat de la regii sa0oni= (ontri/u)iile -l$tite de or$'eni, de evrei= 'i, ,n s%&r'it, a*en1ile. 2(ri-tele vistieriei arat$ ($ -e vre*ea su((esorilor lui Jil.el* a*en1ile erau nu*eroase 'i de *ulte ori (iudateL 8Jalter de #au(> a dat (in(is-re1e(e livre -entru -er*isiunea de a se ($s$tori (&nd 'i (u (ine va voi... Jiverona de "-sRi(., -atru livre 'i o *ar($ de argint (a s$ nu se *$rite de(&t (u /$r/atul -e (are+l va alege... Jillia* de Mandeville d$ dou$1e(i de *ii de *$r(i regelui (a s$ se ,nsoare (u "sa/ella, (ontes$ de Dlou(ester... 2o)ia lui Hugo de Neville d$ regelui dou$ sute de livre -entru -er*isiunea de a se (ul(a (u /$r/atul s$u, Hugo de Neville... A68 A(esta tre/uia s$ %i %ost -ri1onierul regelui. 6n s%&r'it, regele vinde li/ert$)iL su/ regele Kte%an, !ondra va da o sut$ de *$r(i de argint -entru dre-tul de a+'i alege sheri,,.ii" e-is(o-ul de 2alis/ur> d$ un (al de -arad$ -entru a -utea avea un iar*aro( ,n ora'ul s$u= -es(arii -l$tes( -entru dre-tul de a s$ra -e'ti= -ro%iturile ;usti)iei se *$res( o dat$ (u -restigiul (ur)ilor regale. E. #u(eritorul se anga;ase %a)$ de -a-alitate, ,n (li-a (&nd o/)inuse s-ri;inul a(esteia, (a s$ re%or*e1e /iseri(a Angliei. A;utat de !an%ran(, *are o* de stat *ai (ur&nd de(&t *are o* al /iseri(ii, 'i+a )inut (uv&ntul. #lerul engle1, ignorant 'i des%r&nat, nu *ai era res-e(tat de (redin(io'i. Preo)ii se ,*/r$(au (a lai(ii 'i /eau (a seniorii. -is(o-ii, (are ar %i tre/uit s$ %ie ale'i de -reo)ii 'i (redin(io'ii din -aro.ii, (u*-$rau voturile aleg$torilor. 3in Ro*a, -a-a Drigore al C""+lea ?Hilde/rand devenise -a-$ su/ a(est nu*e ,n 1O7HB st$ruia (a !an%ran( s$ i*-un$ res-e(tarea (eli/atului de ($tre -reo)i, (a dre-tul de ,nvestitur$ a e-is(o-ilor s$ %ie l$sat -a-ei 'i (a regele Angliei, (are+i datora tronul, s$+i -reste1e o*agiul (uvenit. !an%ran( 'i Jil.el* ur*ar$ o -oliti($ -rudent$. A i*-une -reo)ilor sa0oni un (eli/at riguros ar %i %ost o *$sur$ -eri(uloas$= tre/uia s$ se )in$ sea*a de o/i(eiuri 'i de starea *oral$ din noua lor )ar$. !an%ran(, italian devenit nor*and, ,n(e-use s$ s(rie 8noi engle1ii8 'i 7insula noastr(8. l inter1ise s$ se *ai (ele/re1e vreo nou$ ($s$torie a unui -reot, ,i o-ri -e e-is(o-i 'i (anoni(i s$ ai/$ %e*ei, dar ,ng$dui -aro.ilor ($s$tori)i -&n$ atun(i s$+'i -$stre1e ($*inele. Re(unos(u ($ nu*ai Ro*a avea dre-tul s$+i destituie -e e-is(o-i, dar *en)inu -rin(i-iul alegerii 'i (el al ,nvestiturii de ($tre (oroan$. 6n s(.i*/, su-use ;ude($)ii Ro*ei -ro-ria sa (eart$ (u ar.ie-is(o-ul de Por: 'i o/)inu s$ %ie (on%ir*at -ri*atul #an+ ter/ur>+ului. 6n s%&r'it, regele, ,ntr+o s(risoare 7%er*$ 'i res-e(tuoas$8, re%u1$ s$ se (onsidere vasalul -a-ei. Toate a(este nego(ieri sunt i*-regnate de o *are de%eren)$ din -artea regelui, de /un$voin)$ 'i (urtoa1ie din -artea -a-ei, dar se si*t ,n(ol)ind inevita/ilele (erturi dintre -a-alitate 'i -uterea (ivil$. E". 3ou$ dintre re%or*ele e(le1iasti(e ale lui !an%ran( sunt i*-ortante -rin (onse(in)ele lor ,n+ de-$rtateL aB ,'i lu$ o/i(eiul de a ,ntruni 7sinoduri8, sau adun$ri e(le1iasti(e, ,n a(ela'i ti*- (u Marele #onsiliu. Mul)i -rela)i luau -arte (on(o*itent la adunarea %eudal$ + ,n (alitate de seniori lai(i + 'i la sinodul (lerului. Regele -re1ida a*/ele adun$ri, dar ,aptul c( erau distincte va 5mpiedica mai t6r2iu ,ormarea, 5n parlamentul britanic, a unei =st(ri8 a clerului = /B !an%ran( 'i regele voir$ s$ ai/$ asu-ra /iseri(ii Angliei dre-turile -e (are du(ele le avea asu-ra /iseri(ii din Nor*andia, adi($ ni(i un -a-$ nu -utea %i re(unos(ut ,n Anglia %$r$ (onsi*)$*&ntul regelui, nu se -utea ,ntre)ine ni(i un %el de (ores-onden)$ (u Ro*a %$r$ 'tirea lui, de(i1iile (on(iliilor engle1e nu aveau vala/ilitate %$r$ a-ro/area lui 'i, ,n s%&r'it, /aronii 'i slu;/a'ii regelui nu -uteau %i ;ude(a)i de (ur)ile e(le1iasti(e %$r$ asenti*entul a(estuia. E"". A%ir*&ndu+'i din -ri*ii ani ai (u(eririi autoritatea asu-ra no/ili*ii 'i a /iseri(ii, Jil.el* -une /a1ele unei *ari *onar.ii. 3ar el nu este un suveran a/solut. A ;urat, la ,n(oronarea sa, s$ *en )in$ legile 'i o/i(eiurile anglo+sa0one= tre/uie s$ res-e(te dre-turile %eudale -e (are le+a a(ordat oa+ *enilor s$i= se te*e de /iseri($ 'i o venerea1$. Jil.el* #u(eritorul n+ar %i -utut (on(e-e ideea unei *onar.ii a/solute a'a (u* o vor institui *ai t&r1iu #arol " 'i !udovi( al E"C+lea. Oa*enii din evul *ediu ni(i nu+'i i*aginea1$ (a* (e+ar -utea %i un stat ,n sensul *odern al (uv&ntului=

3re-t al su1eranului de a /ene%i(ia de /unurile unui vasal *inor, (u (ondi)ia de a+l ,ntre)ine -&n$ la *a;orat. A6 0e*-lele autorului nu sunt (ore(te. le nu se re%er$ la a*en1i /$ne'ti, -er(e-ute (a -enali1are -entru un deli(t, (i re-re1int$ su*e -l$tite s-re a /ene%i(ia de o e0(e-)ie de la lege.
AA

HO

e(.ili/rul )$rii lor li se -are asigurat nu de o (.eie de /olt$ (entral$, (i -rin ,ntre-$trunderea dre-turilor lo(ale, (are se (o*-letea1$ 'i se sus)in unele -e altele. Regele nor*and e %oarte -uterni(= ni(i o (onstitu)ie s(ris$ nu+i ,ngr$de'te voin)a= nu*ai da($ 'i+ar ($l(a ;ur$*&ntul de su1eran vasalii s$i s+ar (onsidera autori1a)i 7a %i ne,n(re1$tori8 'i a denun)a ;ur$*&ntul de %idelitateA7. "nsure()ia r$*&ne un dre-t %eudal 'i /aronii o vor %olosi ,*-otriva regilor nedre-)i. 3in nevoia de a se su/stitui insure()iei un *i;lo( *ai si*-lu 'i *ai -u)in -eri(ulos -entru a -une la res-e(t un suveran nedre-t, se vor na'te -u)in (&te -u)in regulile (are vor al($tui #onstitu)ia.

II E ECTELE CUCERIRII&

EU%ALITATEA !I VIAA ECONOMIC

". 3e -e vre*ea regilor sa0oni e0istaser$ )$rani 'i seniori, (oli/e 'i (astele, dar s-iritul sa0on l$sa s$ se adune ,n voie (utu*$ du-$ (utu*$ 'i s$ se %or*e1e o re)ea (on%u1$ de rela)ii e(ono*i(e. Nor*an1ii, (u *intea lor li*-ede 'i (onstru(tiv$, introdu( o ordine *ai rigid$, /a1at$ -e -rin(i-iulL 7Ni(i o /u(at$ de -$*&nt %$r$ senior8. 6n v&r%ul ierar.iei e(ono*i(e, (a 'i a ierar.iei -oliti(e, este regele. l e -ro-rietarul tuturor -$*&nturilor regatului 'i, -entru (a s-iritul nor*and s$ %ie -er%e(t satis%$(ut de a(est edi%i(iu logi(, se ad*ite ($ regele ,nsu'i a -ri*it regatul s$u de la 3u*ne1eu. 3ar regele nu -$strea1$ -entru sine de(&t o -arte a -$*&nturilor 'i restul ,l d$ su/ %or*$ de %eude *arilor vasali 'i unora dintre (avaleri, ,n s(.i*/ul unor servi(ii *ilitare 'i al unor anu*ite redeven)e. 2$ -resu-une*, de -ild$, ($ regele a(ord$ o sut$ de *anoruri unui /aron, ,n s(.i*/ul %$g$duielii de a+i -une la dis-o1i)ie (in(i1e(i de (avaleri ,n (a1 de r$1/oi= /aronul ,nsu'i va re)ine -atru1e(i din a(este do*enii -entru a+'i asigura e0isten)a sie'i 'i suitei sale 'i va da (a %eude 'ai1e(i de do*enii unor vasali de rangul al doilea ,n s(.i*/ul a 'ai1e(i de (avaleri. ?Marele vasal, -entru -restigiul s$u -ersonal 'i totodat$ -entru a evita a*en1ile ,n (a1ul unor de1ert$ri, se asigur$ de (&)iva solda)i ,n -lus %a)$ de nu*$rul -ro*is regelui.B 6n -rin(i-iu 'i (u e0(e-)ia unor (a1uri de (ri*e grave, toate %eudele sunt ereditare ,n ordinea -ri*ogeniturii, (eea (e evit$ -arta;ul. 2eniorul 'i (avalerul, ne-ut&nd %a(e (ultur$ e0tensiv$, (a un -ro-rietar *odern ?-entru ($ n+ar g$si ni(i o -ia)$ unde 'i+ar vinde -roduseleB, -$strea1$ nu*ai o singur$ %er*$ A@ -entru nevoile do*eniului 'i restul -$*&ntului ,l dau )$ranilor, ,n s(.i*/ul unor redeven)e ,n natur$ 'i ,n *un($. Pe vre*ea sa0onilor ierar.ia )$ranilor era tot at&t de (o*-le0$ (a 'i a(eea a no/ililor, deoare(e dre-turile (&'tigate (reau statute di%erite. 2e deose/eau atun(i oa*eni li/eri, socmeni ?greu de di%eren)iat de oa*enii li/eriB, cottarii, bordariiA9. 2eniorii nor*an1i, (are nu ,n)elegeau a(este su/tilit$)i, nu -rea )ineau sea*$ de ele. lesne s$+)i ,n(.i-ui (e greu ,i venea unui socman sa0on s$ e0-li(e situa)ia lui -rivilegiat$ unui (u(eritor ner$/d$tor, a ($rui li*/$ n+o (uno'tea. 2e (onstat$ ast%el ($ ,n (ei dou$1e(i de ani (are au ur*at du-$ (u(erire, e0(e-)ie %$(&nd nord+estul dane1, oa*enii li/eri dis-ar a-roa-e (u des$v&r'ire. N$ranii devin sau vilani ?(are (ultivau o virgate, (ir(a trei1e(i de a(riB, sau cotteri ?(are n+aveau de(&t -atru sau (in(i a(riB. Cre*urile erau grele -entru *i(ul (ultivator li/er sau -e ;u*$tate li/er. 6n (o*itatul #a*/ridge erau nou$ sute de socmeni -e vre*ea lui duard #on%esorul 'i doar dou$ sute ,n 1O@6. "". #unoa'te* (u -re(i1ie (o*-o1i)ia di%eritelor (lase ale na)iunii la dou$1e(i de ani du-$ (u(erire, ($(i ,n anul 1O@A, Jil.el* #u(eritorul 7,'i -urt$ (oroana la Dlou(ester 'i avu dis(u)ii -ro%unde (u ,n)ele-)ii s$i8. A(olo ar$t$ ($ danegeld.ul -er(e-ut ,n anul -re(edent d$duse re1ultate de1a*$gitoare. ra un i*-o1it de *are randa*ent ?,n 991 danegeld.ul -rodusese 1e(e *ii de livre,

6n original %igurea1$ 7ser*ent de %eodalit8 + ;ur$*&nt de %eudalitate Z,n lo( de %idelit + %idelitate[, (eea (e ne -are a %i o eroare de ti-ar, s($-at$, ine0-li(a/il, ,n toate edi)iile originale. A@ Prin 7%er*$8 autorul ,n)elege re2erva seniorial(, sau p(m6ntul alodial, -e (are no/ilul ,l lu(ra ,n regie -ro-rie, %olosind *un(a o/ligatorie 'i gratuit$ a 'er/ilor 'i -$str&nd ,n ,ntregi*e -rodusele reali1ate. A9 Cottarii, bordarii + denu*iri ale unor (ategorii de )$rani a%late de;a -e anu*ite tre-te de aservire %eudal$.
A7

H1

,n 1OOF, dou$1e(i 'i -atru de *ii de livre, ,n 1O1@, -e ti*-ul lui #anut, 'a-te1e(i 'i dou$ de *ii de livreB, dar, -entru (a -er(e-erea lui s$ %ie e%i(a(e, ar %i tre/uit s$ e0iste o situa)ie e0a(t$ a tuturor -$*&nturilor regatului. 2e .ot$r,, a'adar, la #onsiliul din Dlou(ester (a un nu*$r de /aroni, nu*i)i (o*isari s-e(iali, s$ (utreiere )ara. "at$ instru()iunile (e li s+au datL 79aronii regelui tre/uiau s$ ,ntre/e, su/ -restare de ;ur$*&nt, -e sheri,,+ul shire+ului, -e to)i /aronii 'i -e %ran(e1ii lor 'i, ,n (e -rive'te suta6O, -e -reo)i, -e reeve.i 'i -e 'ase vilani din %ie(are sat, (u* se (.e*a (astelul, (ine ,l o(u-a ,n ti*-ul regelui duard, (ine ,l o(u-$ a(u*, (&te hides de teren ,i a-ar)in, (&te -luguri e0ist$ -e do*eniu, (&)i )$rani, (&)i oa*eni li/eri, (&)i socmeni, (&te -$duri, (&te -$'uni, (&te *ori, (&te -es($rii, toate a(estea de trei ori, adi($ situa)ia -e vre*ea lui duard, situa)ia ,n *o*entul (&nd regele Jil.el* a d$ruit do*eniul, situa)ia din anul 1O@6, 'i de ase*enea (u (&t s+ar -utea s(oate *ai *ult de(&t a(u*8. #o*isarii ,'i ,nde-linir$ sar(ina, 'i totalitatea ra-oartelor lor %or*ea1$ (eea (e se nu*e'te omesday !ook61. Ki -e vre*ea regilor sa0oni %useser$ %$(ute, %$r$ ,ndoial$, ase*enea an(.ete statisti(e, %$r$ de (are un i*-o1it (a danegeld nu s+ar %i -utut ,n(asa, dar an(.eta nor*andului se deose/e'te -rin -re(i1ia sa *eti(uloas$. Totul este notatL 7!a !i*-s%ield, 2urre>, e0ist$ la %er*a do*eniului (in(i -luguri (u /oii lor= sunt de ase*enea dou$1e(i 'i (in(i de vilani 'i 'ase cotteri, av&nd -ais-re1e(e -luguri= e0ist$ o *oar$ (are adu(e doi 'ilingi -e an, o -es($rie, o /iseri($, -atru a(ri de -$'une, o -$dure (are -oate nutri o sut$ (in(i1e(i de -or(i, dou$ (ariere de -iatr$ adu(&nd %ie(are doi 'ilingi -e an, dou$ (ui/uri de 'oi*i ,n -$dure 'i 1e(e s(lavi. Pe vre*ea regelui duard do*eniul adu(ea dou$1e(i de livre -e an= ,n 1O66, (in(is-re1e(e livre, a(u* dou$1e(i 'i -atru de livre8. Ni(i (el *ai i1olat individ nu s(a-$ an(.etatorilor #u(eritoruluiL 7Ai(i, ,n *i;lo(ul -$durilor 'i ,n a%ara ori($rei sute tr$ie'te un %er*ier singurati(. Are o-t /oi 'i un -lug al s$u. 3oi 'er/i ,l a;ut$ s$ (ultive (a* o sut$ de a(ri -e (are i+a des)elenit. Nu -l$te'te ta0e 'i nu e su-usul ni*$nui8. un s-e(ta(ol -ateti( 'i -u)in (o*i( s$ ve1i groa1a (roni(arului sa0on ,n %a)a -re(i1iei nor*andeL 7#u at&ta is(usin)$ a organi1at ,nto(*irea a(estei (ons(ri-)ii de ($tre (o*isarii s$i ($ ni(i un yard de teren, /a *ai *ult ?*i+e ru'ine s+o s-un, (u toate ($ regelui nu i+a %ost ru'ine s+o %a($B, n+a r$*as ni(i *$(ar un /ou, ni(i o va($, ni(i un -or( (are s$ nu %i %ost ,ns(ris ,n registrul s$u8. 3a($ se adun$ toate (i%rele (onse*nate ,n omesday !ook, se g$ses( a-roa-e nou$ *ii trei sute *ari vasali 'i vasali (are re-re1int$ no/ili*ea 'i -e de*nitarii e(le1iasti(i= trei1e(i 'i (in(i de *ii socmeni 'i oa*eni li/eri, (are tr$ies( a-roa-e to)i ,n nord+est= o sut$ o-t *ii vilani, o-t1e(i 'i nou$ de *ii cotteri, dou$1e(i 'i (in(i de *ii de s(lavi ?(are se vor trans%or*a ,n 'er/i ,n se(olul ur*$torB, adi($ a-roa-e trei sute de *ii (a-i de %a*ilie, (eea (e ,ng$duie s$ se a-re(ie1e -o-ula)ia total$ a )$rii la un *ilion 'i ;u*$tate, -oate dou$ *ilioane de /$r/a)i, %e*ei 'i (o-ii. """. 6ntr+un regi* %eudal, a'a (u* unitatea -oliti($ este -$*&ntul (avalerului, (are tri*ite -entru ar*ata regelui doar un singur (avaler, unitatea e(ono*i($ este do*eniul. 6ntinderea lui varia, dar, ,ntr+un *are nu*$r de (a1uri, do*eniul (ores-undea unui sat de ast$1i. Adeseori do*eniile erau se-arate unele de altele -rin -$duri sau /$r$gane 'i legate de do*eniul ve(in doar -rin -ote(i, i*-ra(ti(a/ile ,n ti*- de iarn$. 6n (entru se a%la hall.ul, *ai t&r1iu (astelul lordului, ,n(on;urat de re1erva seniorial$ sau alodiul a(estuia. #&nd seniorul avea *ai *ulte do*enii, se *uta din unul ,n altul -entru a (onsu*a -e lo( redeven)ele ,n natur$. 6n a/sen)a sa era re-re1entat de un sene'al sau de un /ailiv6F. #&*-iile 'i -$'unile (o*unale au -$strat a(ela'i as-e(t (a -e vre*ea st$-&nilor sa0oni. &ilanii tre/uiau s$+'i *a(ine tot gr&ul lor + -l$tind un -re) *are la *oara (are a-ar)inea lordului. Mul)i ,'i *$(inau ei ,n'i'i gr&ul, -e as(uns, dar erau (onda*na)i la a*en1i, da($+i -rindea. 6n %runtea )$ranilor se a%la un reeve, re-re1entantul lor, ales de ei 'i (are, str&ns ,ntre bailiv 'i

9undred + ,n ve(.ea engle1$ ,nse*na distri(t, unitate teritorial$ (u-rin1&nd, ,n -rin(i-iu, o sut$ de %a*ilii. 61 7#artea ;ude($)ii din ur*$8 + denu*ire dat$ a(estui (adastru -ar(ial, du-$ *ai /ine de o sut$ de ani de la e%e(tuarea lui. Tradu(erea ter*enului omesday nu e a/solut sigur$, de'i este ad*is$ ,n general. 2+ar -utea (a nu*ele s$ -rovin$ de la un ve(.i (uv&nt anglo+sa0on, domes, (are ,nse*na legi. 6F +ene)al, bailiv ?sau /ailB + ter*eni (u *ai *ulte sensuri, unul din ele %iind a(ela de ad*inistrator al unui do*eniu no/iliar -e (are titularul nu lo(uia -er*anent. 6n sudul <ran)ei a(e'tia se (.e*au sene'ali, iar ,n nord /ailivi.
6O

HF

s$teni, avea o via)$ grea. Multe din (on%li(tele lo(ale erau ;ude(ate de #urtea *anorial$, (are se ,ntrunea la %ie(are trei s$-t$*&ni, %ie ,n hall, %ie su/ un ste;ar tradi)ional, 'i -e (are o -re1ida lordul sau re-re1entantul s$u. 6n -rin(i-iu nu se ;ude(au de(&t deli(te *$runteL 7Jillia* 4ordan, -entru ($ a lu(rat -rost -$*&ntul, a*end$L 'ase livre... Ragen.ilda, -entru ($ s+a *$ritat %$r$ -er*isiune, d$ doi 'ilingi... Preotul /iseri(ii, a ($rui va($ a %ost g$sit$ -e -$'unea seniorului, este iertat de -edea-s$... 2e a*endea1$ tot satul, ,n a%ar$ de 'a-te vilani, -entru ($ n+au venit s$ s-ele *ieii lorduluiL 'ase 'ilingi, o-t... 3ois-re1e(e ;ura)i .ot$r$s( ($ Hug. #ross are dre-t asu-ra gardului (u -rivire la (are a e0istat o ne,n)elegere ,ntre el 'i Jillia* J.ite8. Pe unele do*enii regele ,ng$duise dre-tul s$ se ;ude(e (ri*e *ai grave. 6n -rin(i-iu un do*eniu tre/uia s$+'i a(o-ere singur toate ne(esit$)ile. 6'i avea (i1*arul lui, rotarul lui, )es$torii lui. <e*eile tor(eau l&na. Nu se (u*-$ra din a%ar$ de(&t sare, unelte de %ier sau de o)el 'i -ietre de *oar$. Pietrele de *oar$, %oarte rare, veneau uneori din ,*-re;uri*ile Parisului 'i /ailivul tre/uia s$ se du($ ,n -ortul de de/ar(are (a s$ nego(ie1e (u*-$rarea 'i s$ organi1e1e trans-ortarea lor. Pentru -lata a(estor 7i*-orturi8, do*eniul e0-orta l&n$ 'i -iei. Toate (elelalte -roduse erau (onsu*ate -e lo(, ,n a%ar$ de (a1ul (&nd e0ista o -ia)$ ,n ve(in$tate. "C. #are era situa)ia vilanilor> 3u-$ o (er(etare su*ar$, un o* de -e vre*ea noastr$ ar (onsidera+o destul de nenoro(it$. &ilanul este legat de -$*&nt 'i nu+l -oate -$r$si, da($ este ne*ul)u*it. l e v&ndut o dat$ (u -ro-rietatea. 5n a/ate nu e1it$ s$ (u*-ere 'i s$ v&nd$ oa*eni -entru dou$1e(i de 'ilingi. O v$duv$ /ogat$ d$ruie'te ni'te vilaniL 7 u, su/se*nata doa*na Aundrina de 3ri/>, adu( la (uno'tin)a tuturor (elor de %a)$ 'i viitori ($, ,n e0er(i)iul de-linelor 'i legalelor *ele dre-turi de v$duv$, i+a* donat -rea iu/itului 'i devotatului *eu Henr> #ole 'i *o'tenitorilor s$i, -entru servi(iile aduse, -e Agnes 'i %iul s$u 2i*on, (u toate /unurile 'i vitele lor, 'i ($ le las lor ori(e dre-t de 'er/ie8. &ilanul nu+'i -oate *$rita %ata %$r$ (onsi*)$*&ntul lordului, (are+l -une s$+i -l$teas($ -entru asta. 3a($ *oare vilanul, lordul are dre-tul s$ -retind$, (a dre-t *ortuar6H, (ea *ai /un$ vit$ sau (el *ai %ru*os o/ie(t l$sat de *ort. 3u-$ senior, -reotul -aro.iei are dre-tul s$+'i aleag$ -artea sa de *o'tenire. A'a se %a(e ($ -rintre veniturile unei a/a)ii se a%l$ va(i, (a-re 'i -or(i, lua)i ,n virtutea dre-turilor *ortuare6I. +ocmanul nu ia -arte de(&t la lu(r$ri e0traordinare, de e0e*-lu (ar$ gr&ul la -ia)$ -entru lord, dar vilanul lu(rea1$ la %er*a do*eniului dou$ sau trei 1ile -e s$-t$*&n$ 'i ,n($ vreo (&teva 1ile su-li*entare la s-$latul 'i tunsul *ieilor, la (ulesul nu(ilor, la adunatul %&nului. l -l$te'te un *i( tri/ut ,n natur$L dou$s-re1e(e ou$ la -a'ti, un %agure de *iere, (&)iva -ui de g$in$ -e an, un (ar (u le*ne. 6n a%ar$ de asta, lordul -oate ridi(a ,n %ie(are an de la 'er/ii s$i o dare -ersonal$ (taillage), de valoare varia/il$. Totalul a(estor redeven)e -are destul de ,*-ov$r$tor, dar nu era -oate *ai oneros -entru )$ran de(&t un (ontra(t de arend$ din 1ilele noastre. 6n lo( s$+i (ear$ ;u*$tate din -rodusele sale, lordul ,i (ere a-roa-e ;u*$tate din ti*-ul s$u. $eeve.ii 'i bailiv.ii dis(utau (u violen)$ des-re a(este (orve1i= du-$ lungi t&rguieli ter*inau -rin a se ,n)elege, *ai *ult sau *ai -u)in. Anoti*-ul verii tre/uie s$ %i %ost greu -entru vilan, (u* e ,n($ 'i ast$1i la )ar$, 7dar iarna nu -utea %i de(&t lini'tit$, 'i /iseri(a veg.ea s$ se res-e(te 1ilele de du*ini($ 'i nenu*$ratele -r$1nuiri ale s%in)ilor8. 6n s%&r'it, %ie(are lord tre/uia s$ res-e(te (utu*ele do*eniului, adi($ dre-turile tradi)ionale ale satului -e (are )$ranii ,n'i'i se ,ns$r(inau s$ le rea*inteas($ ,n %a)a (ur)ilor de ;ude(at$ atun(i (&nd aveau lo(. Pu)in *ai t&r1iu toate dre-turile 'i o/liga)iile %ur$ ,ns(rise ,n registrele do*eniului. #a* -e la *i;lo(ul se(olului al E"""+lea se %i0$ (utu*a de a ,n*&na de)in$torilor de -$*&nt, la (ererea lor, o (o-ie du-$ a(ele -agini din registru (are -riveau -$*&ntul 'i dre-turile lor. Posesorii unei

Ter*enul e0a(t este droit de main morte + dre-t de *&n$ *oart$. Ta0$ su((esoral$ -e (are tre/uia s+o -l$teas($ 'er/ul. Nu*ele ei (iudat -are a -roveni din %a-tul ($ ur*a'ii tre/uiau s$ -re1inte seniorului *&na de(edatului, -entru a+i dovedi *oartea 'i a -utea re(la*a su((esiunea /unurilor, a(.it&nd ta0a res-e(tiv$. 6I Autorul (o*ite o eroare. Preotul -aro.iei nu avea a(est dre-t, (i nu*ai no/ilul. 3a($ -rintre veniturile unei a/a)ii sunt (onse*nate ani*ale, luate (a 7dre-t de *&n$ *oart$8, a(estea se luau nu ,n (alitatea de (leri(i ai *e*/rilor a/a)iei, (i datorit$ %a-tului ($ o a/a)ie avea ea ,ns$'i -ro-riet$)i %un(iare, -e (are lo(uiau 'i lu(rau 'er/i, su-u'i %a)$ de -ro-rietarul lor + *$n$stirea + la toate o/liga)iile -rev$1ute de dre-tul %eudal.
6H

HH

ase*enea (o-ii %ur$ nu*i)i copyholderi, ,n o-o1i)ie (u ,ree.holderi6A, a ($ror -ro-rietate era de-lin$ 'i %$r$ re1erve. C. 5na din (ele *ai grave ,n(ri*in$ri aduse de indigenii engle1i #u(eritorului 'i nor*an1ilor s$i a %ost ,n leg$tur$ (u ,n%iin)area -$durilor regale. #a du(e de Nor*andia, Jil.el* avusese i*ense -$duri, unde v&na (er/i 'i -or(i *istre)i. #a rege al Angliei, el voi s$+'i asigure distra()ia sa %avorit$ 'i -use de se -lant$ a-roa-e de (a-itala sa, Jin(.ester, P$durea Nou$, distrug&nd, du-$ (u* s-un (roni(arii, 'ai1e(i de sate, (&*-ii %ertile, /iseri(i 'i ruin&nd *ii de lo(uitori. #i%rele -ar e0agerate, dar lu(ru (ert este ($ -$durile regale au %ost o -lag$. 6n se(olul ur*$tor ele vor a(o-eri o trei*e din su-ra%a)a regatului66. P$durile erau -roteguite de legi (rude. Pe vre*ea lui Jil.el*, (ui u(idea o ($-rioar$ sau un (er/, i se (r$-au o(.ii. ra inter1is, su/ -edea-sa *util$rii, s$ se ating$ (ineva de -or(ii *istre)i sau de ie-uri. Mai t&r1iu u(iderea unui (er/ ,n -$durea regal$ atr$gea -edea-sa (u s-&n1ur$toare. Pasiunea #u(eritorului se dovedea ai(i *ai -uterni($ de(&t s-iritul s$u -oliti(. 67 2(riitorii ti*-ului ,n(er(au s$ ;usti%i(e as-ri*ea legilor -$durii s-un&nd ($ -$durea s(a-$ de su/ legisla)ia (o*un$ a regatului= regele ,'i uit$ a(olo ori(e gri;$, -&n$ 'i a(eea de a se (o*-orta dre-t (u su-u'ii s$i. C". !a ,n(e-ut, (u(erirea s(.i*/$ -rea -u)in soarta *i(ilor ora'e sa0one. #elor (are re1istaser$ li s+au d$r&*at 1idurile= i(i 'i (olo oa*enii regelui de*olar$ (&teva (ase -entru a %a(e lo( (astelului %orti%i(at nor*and= ,n s(.i*/, -a(ea #u(eritorului ,ng$dui -ri*ilor negu)$tori s$ se ,*/og$)eas($. !i/ert$)ile !ondrei %useser$ ,n *od -rudent (on%ir*ateL 7Jil.el*, rege, salut$ (u -rietenie -e Jil+ lia*6@, e-is(o-ul, 'i -e Dode%ro>, reeve.ul %ortului, 'i -e to)i or$'enii a%la)i ,n !ondra, %ran(e1i 'i engle1i. Ki v$ %a( (unos(ut ($ v$ voi l$sa s$ v$ /u(ura)i de toate legile de (are v+a)i /u(urat 'i -e vre*ea regelui duard. Ki voin)a *ea este (a %ie(are (o-il s$ %ie *o'tenitorul tat$lui s$u, du-$ *oartea a(estui tat$. Ki nu voi ,ng$dui ni*$nui s$ s$v&r'eas($ %a)$ de voi vreo nelegiuire. 3u*ne1eu s$ v$ ai/$ ,n -a1a lui8. Noi *e'te'ugari venir$ din Nor*andia ,n ur*a ar*atelor. 2e a%lau -rintre ei 'i negu)$tori evrei. Po1i)ia a(estora ,n (o*unitatea (re'tin$, ,n (are toate tran1a()iile se /a1au -e ;ur$*inte religioase, nu -utea %i de(&t -re(ar$. 3eoare(e 1iua lor de odi.n$ nu (oin(idea (u a(eea a (re'tinilor ?sa/atul lor %iind s&*/$t$B, le venea greu s$ se ,ndeletni(eas($ (u *un(a (&*-ului 'i (.iar s$ )in$ vreo -r$v$lie69. Mi;loa(ele nor*ale de (&'tigare a e0isten)ei %iindu+le inter1ise, re(urgeau la a(ea o(u-a)ie -e (are /iseri(a nu o -er*itea (atoli(ilorL ,*-ru*utul de /ani. Te0tele evang.eliei, inter-retate ,n litera lor, nu ad*iteau (a /anul, (are e steril, s$ -rodu($ vreo do/&nd$. ?Tot ast%el religia inter1i(e *usul*anilor, ,n($ 'i ast$1i, s$ -retind$ sau s$ -ri*eas($ vreo do/&nd$.B 6n se(olul

Pro-rietatea ,reeholderilor nu era de-lin$ 'i %$r$ re1erve, (i su-us$ 'i ea unor o/liga)ii, dar *ult *ai reduse de(&t ale copyholderilor. 66 nor*ele su-ra%e)e de -$duri intrate ,n -osesia regilor nor*an1i n+au re1ultat ,ns$ din -lanta)ii, (i din tre(erea %or)at$ ,n -ro-rietatea lor a -$durilor e0istente. 67 <a(e* ,ns$ o/serva)ia ($ ,ntinsele -$duri -e (are 'i le+a atri/uit Jil.el* #u(eritorul re-re1entau 'i o resurs$ e(ono*i($, ,n(&t nu se -oate (onsidera ($ -asiunea -entru v&n$toare ar %i %ost uni(ul *o/il al a(estor (on%is($ri *asive de -$duri. 6@ Jillia* + e-is(o- de !ondra ,ntre 1OA1 'i 1O7A. 69 Argu*entarea autorului nu e (onving$toare, iar -ar)ial e ine0a(t$. Ne(on(ordan)a dintre sa/at 'i odi.na du*ini(al$ n+a -utut (onstitui un *otiv serios -entru ,*-iedi(area evreilor de a se o(u-a (u *un(a (&*-ului. Motivele *ai -lau1i/ile suntL nor*ele rigide ale (o*unit$)ilor s$te'ti, (are ad*iteau (u *are greutate sta/ilirea ,n sat a unui nou venit, de-rinderea ?%or)at$ de (ir(u*stan)eB a evreilor e*igra)i la nord de Mediterana (u o(u-a)ii ur/ane 'i, ,ntr+o /un$ *$sur$, intoleran)a religioas$ (re'tin$. #&t des-re a%ir*a)ia ($ evreii nu -uteau )ine -r$v$lie, ea este ine0a(t$, (.iar da($ restri()ii au e0istat.
6A

HI

al E""+lea un /aron nor*and (are avea nevoie de o su*$ de /ani -entru a se du(e la r$1/oi tre/uia s$ se adrese1e evreilor, (are (ereau do/&n1i enor*e, ($*$t$re'ti. 5r&)i ,n a(ela'i ti*- (a du'*ani ai lui Hristos 'i (a 1ara%i, a(e'ti nenoro(i)i ?(are lo(uiau ,n (artiere s-e(iale, :e-ries) erau vi(ti*ele %ire'ti ale ori($rei *ani%est$ri a %uriei -o-ulare. 2ingurul lor -rote(tor era regele, ($ruia ,i a-ar)ineau, tru- 'i su%let, (a un 'er/ seniorului s$u. Jin(.ester, ora' regal, era singurul ,n (are evreii -uteau do/&ndi dre-turi de or$'eni= ,i 1i(eau "erusali*ul engle1. Titlurile de (redit ale evreilor erau -$strate ,ntr+o sal$ s-e(ial$ din -alatul Jest*inster 'i (rean)ele lor, (a 'i ale regelui, erau -rivilegiate. 5nul dintre ei, Aaron de !in(oln, deveni su/ Henri( al ""+lea un adev$rat /an(.er 'i at&t de i*-ortant ,n(&t, atun(i (&nd *uri, -entru a li(.ida a%a(erile sale, tre/ui s$ se ,n%iin)e1e un servi(iu s-e(ial al vistierieiL +caccarium Aaronis. 6n s(.i*/ul a(estei -rote()ii, regele, (&nd avea nevoie de /ani, (erea de la evrei. 6n anii nor*ali a(e'tia adu(eau vistieriei trei *ii de livre, a 'a-tea -arte din veniturile totale ale lui Henri( al ""+lea. 76n (asele de /ani ale evreilor g$sir$ regii nor*an1i %or)a de a+i su-une -e /aroni8. C"". N$ranii sa0oni 'i dane1i %ur$, %$r$ ,ndoial$, tot at&t de indigna)i (a 'i (roni(arul (&nd v$1ur$ -e regii nor*an1i %$(&nd, (u o *inu)io1itate ru'inoas$, statisti(a /unurilor %ie($ruia, ,n(as&nd (u str$'ni(ie i*-o1itele 'i sta/ilind ,n toat$ )ara /aroni str$ini. 3ar ordinea nou$ le adu(ea (el -u)in siguran)a. 6n regi*ul %eudal 'i su/ un rege -uterni(, da($ o*ul din -o-or nu era li/er s$ se de-lase1e, s$+'i v&nd$ /unurile, s$+'i s(.i*/e *eseria, (el -u)in lo(ul -e (are+l o(u-a ,n ar*$tura so(ial$ nu+i era (ontestat. P$*&ntul nu -utea %i v&ndut de(&t o dat$ (u el= nu 'tia (e sunt (ri1ele 'i v&n1area ,n -ierdere. Ni*eni nu+l -utea legal*ente li-si de *i;loa(ele de a+'i -rodu(e el ,nsu'i .rana sa 'i a %a*iliei. ra *ai -u)in %erit de erorile ;udi(iare de(&t un o* din 1ilele noastre, dar regii nor*an1i aveau s$ se str$duias($ s$+i dea garan)ii, 'i seniorul ,nsu'i tre/uia s$ res-e(te (utu*a. <ire'te, ar %i o naivitate s$ ne ,n(.i-ui* ($ oa*enii ar %i %ost atun(i *ul)u*i)i de soarta lor. 5*anitatea a %ost ,ntotdeauna ,*-$r)it$, a-roa-e ,n *od egal, ,n o-ti*i'ti 'i -esi*i'ti. 3ar ,n se(olul al E""+lea (ea *ai *are -arte a engle1ilor nu -ot (on(e-e o alt$ stare so(ial$ de(&t a(eea ,n (are tr$iau. 3e'i nu se d$deau ,n l$turi s$ de1a-ro/e *oravurile -reo)ilor, sunt sin(er religio'i 'i (onsider$ un rege uns 'i ,n(oronat (a un -ersona; s%&nt. !eg$tura -ersonal$ dintre ei 'i seniorul lor le a-are (a %ireas($. At&ta ti*- (&t va -ersista a*intirea -eri(olelor din tre(ut, a inva1iilor -iratere'ti, a satelor ;e%uite, e0isten)a unei (lase *ilitare le va -$rea ne(esar$. A/ia ,n se(olul al E"""+lea siste*ul %eudal va ,n(e-e s$ a-ar$ (a inutil 'i a-$s$tor ,ntr+o so(ietate (are, gra)ie lui, (unoa'te *ai *ult$ siguran)$. Ki, -u)in *ai t&r1iu, ,nto(*ai (a ori(e regi* de ordine, el va su(o*/a ,n ur*a su((eselor sale.

III III CUCERITORULUI ". Ti*- de dou$1e(i 'i unu de ani Jil.el* do*ni asu-ra Angliei, (u o as-ri*e (are a dat /une re1ultate, 7-urt&ndu+'i (oroana8 de trei ori -e an, la (r$(iun, la rusalii 'i la -a'ti, lu-t&nd ,*-otriva /aronilor -rea a*/i)io'i, v&n&nd (er/i 'i du(&ndu+se din (&nd ,n (&nd ,n Nor*andia, -entru a se a-$ra ,*-otriva ,n($l($rilor regelui <ran)ei. 6ntr+una din a(este (a*-anii, (&nd to(*ai re(u(erise Mantes, *arele o* %u r$nit *ortal. #alul s$u alune($ 'i el se lovi de o/l&n(ul 'eii, -rovo(&ndu+'i o (ontu1ie intern$ ,n ur*a ($reia a *urit. 2%&r'itul s$u %u destul de -ateti(. Nu iu/ise -e lu*ea asta de(&t -e Matilda, so)ia sa ?(are *uriseB, 'i -oate, ,n %elul s$u, -osa(, -e *inistrul s$u !an%ran( ?(are nu era de %a)$B. 3intre (ei trei %ii, -e (are nu+i %$(use ni(iodat$ -$rta'i la o-era de guvernare, -re%eratul s$u era al doilea, Jil.el* Ru%us, sau (el Ro'u, nu*it ast%el din (au1a (ulorii ,*/u;orate a o/ra1ului s$u= lui ,i l$s$ *o'tenire (oroana Angliei. !ui Ro/ert, %iul (el *ai *are, -e (are nu+l sti*a -rea *ult, ,i l$s$ -&n$ la ur*$ + 'i asta (u regret + Nor*andia, -revestind ($, su/ un ase*enea suveran, ni*i( /un nu se va ,nt&*-la a(olo. Al treilea, Henri(, nu -ri*i de(&t (in(i *ii de *$r(i de argint. 3u-$ (are #u(eritorul *uri 'i %u ,n*or*&ntat la 2%&ntul Kte%an din #aen, ,n -re1en)a unei asisten)e -u)in nu*eroase. #or-ul, u*%lat, %$(u s$ -lesneas($ si(riul. 7Ast%el ($ + s-une (roni(arul + a(el (e ,n via)$ %usese a(o-erit de aur 'i -ietre -re)ioase nu *ai era a(u* de(&t -utre1i(iune8. #ei trei %ii -le(aser$ de;a s$+'i (uleag$ %ie(are -artea lui de *o'tenire. Ru%us se ,*/ar(ase -entru Anglia (u o s(risoare din -artea -$rintelui s$u ($tre !an%ran(, (are -ri*i s$+l ,n(orone1e la Jest*inster. 3e ast$ dat$ nu #onsiliul %$(use alegerea= /aronii a((e-tar$ (a rege -e (el indi(at de ar.ie-is(o-. ra un se*n al -uterii (res(&nde a /iseri(ii.

HA

"". Jil.el* Ru%us nu era -rost, dar n+avea ni(i o (ultur$. 9$iatul a(esta (or-olent, nu -rea /ine (l$dit, /rutal, /&l/&it, sar(asti(, nu+i -re)uia -e lu*ea asta de(&t -e r$1/oini(i. 6ntr+o vre*e de -ietate universal$, el ,'i ar$ta -e %a)$ aversiunea %a)$ de -reo)i 'i .ulea (u o -l$(ere s$l/ati($. #&nd ($lug$rii se -l&ngeau ($ nu -ot -l$ti un i*-o1it -rea greu, el r$s-undea, ar$t&nd reli(veleL 7#u*, n+au ei si(riele a(elea de aur 'i argint -line de ose*inte de (adavreG8 Marile lui /u(urii erau /an(.etele -e (are le d$dea, la (r$(iun 'i la -a'ti, /aronilor s$i= -entru a le s-ori str$lu(irea, ,i %olosi ti*- de doi ani -e *eseria'ii din !ondra (a s$ (onstruias($ 9all+ul din Jest*inster, (onsiderat atun(i a %i (el *ai *agni%i( edi%i(iu al regatului 'i (are ur*a s$ devin$ sediul #ur)ii de ;usti)ie. #urtea lui Ru%us %u 7Me((a aventurierilor8. Pentru a ,ntre)ine sutele de (ava leri *er(enari veni)i din toate )$rile, institui ni'te ta0e (ontrarii (utu*ei. l %$g$duise totu'i, ,n (li-a ,n(oron$rii, s$ res-e(te legileL 73ar (ine -oate s$ )in$ tot (eea (e -ro*iteG8, s-unea el ,n *od (ini(. A lu-tat vi(torios ,*-otriva *ai *ultor re/eliuni ale /aronilor, (are voiau s$+l ,nlo(uias($ (u %ratele s$u *ai *are, Ro/ert de Nor*andia. Nu /ietul Ro/ert, o* %$r$ t$rie de (ara(ter 'i -lin de datorii, (on(e-use -lanul a(esta, (i seniorii, (are se g&ndeau ($ el ar %i un suveran *ai *alea/il de(&t Ru%us. ste un %a-t re*ar(a/il ($, -entru a -une la res-e(t (eata sa de nor*an1i, regele a (onvo(at ,yrd.ul engle1. !e %$g$dui )$ranilor sa0oni redu(erea ta0elor= ei avur$ naivitatea s$+l (read$ 'i se /$tur$ -entru d&nsul. 6ndat$ (e se si*)i st$-&n -e situa)ie ,n Anglia, ur*$torul o/ie(tiv al lui Jil.el* al ""+lea %u re(u(erirea Nor*andiei, de la %ratele s$u. 2itua)ia (reat$ ,n ur*a (u(eririi era grea. 2eniorii vasali ai regelui Angliei erau 'i vasalii du(elui de Nor*andia -entru do*eniile lor de -e (ontinent. A(east$ du/l$ suveranitate (rea situa)ii (on%u1e. Regele nu reu'i s$ -un$ st$-&nire -e Nor*andia -rin %or)$, dar, (&nd %ratele s$u -le($ ,n -ri*a (ru(iad$, Ru%us ,i ,*-ru*ut$ 1e(e *ii de *$r(i 'i -ri*i du(atul ,n ga;. Ro'(ovanul ,nsu'i nu a *ers ni(iodat$ ,n (ru(iad$ 'i su-u'ii s$i nu s+au ar$tat *ai entu1ia'ti de(&t el. Ni(iodat$ nu se v$1u ,n Anglia s-e(ta(olul devenit o/i'nuit ,n satele %ran(e1eL 'er/ii -le(&nd s-re "erusali* 'i t&r&nd %ie(are du-$ el un (ar ,n (are se a%lau (o-iii 'i nevasta. #&)iva seniori nor*an1i, evlavio'i sau aventuro'i, luar$ (ru(ea= -o-orul sa0on (ontinua s$+'i (ultive ogoarele. """. 6ntre /iseri(a ro*an$, reorgani1at$ de Drigore al C""+lea, 'i *onar.iile (ivile i1/u(nirea unui (on%li(t devenea inevita/il$. 2(o-ul ur*$rit de -a-a era no/ilL 73orea s$ re%or*e1e /iseri(a -entru a o %a(e de*n$ (a ea s$ re%or*e1e lu*ea8. #lerul, so(otea el, ,'i -ierduse -restigiul -entru ($ se a*este(a -rea *ult ,n tre/urile lu*ii lai(e. 3a($ o*ul /iseri(ii de-indea de seniori sau de regi, el nu -utea ar$ta ,n lu-ta sa ,*-otriva -$(atului 'i a ne(redin)ei ni(i a(ela'i (ura;, ni(i a(eea'i intransigen)$ -e (are le+ar %i ar$tat da($ nu de-indea de(&t de 'e%ii s$i s-irituali. A(esta este sensul -ro%und al a'a+1iselor (erturi -entru ,nvestitur$ (are au tul/urat Anglia 'i uro-a. -is(o-ii aveau atun(i un du/lu (ara(terL erau -rin(i-i ai /iseri(ii, 'i (a atare nu de-indeau de(&t de -a-a 'i de 3u*ne1eu= dar *ai erau 'i seniori vre*elni(i, -ro-rietari de *ari %eude, 'i (a atare tre/uiau s$ -reste1e o*agiu regelui, seniorul lor. Mul)i e-is(o-i se si*)eau u*ili)i de atare ,nvestitur$ lai($L 72t$-&ni* a(este -$*&nturi ,n nu*ele lui 3u*ne1eu 'i al s$ra(ilor8, s-uneau ei. 3ar, da($ du-$ alegerea lor, ar %i re%u1at s$ -reste1e o*agiu regelui, a(esta nu le+ar %i re(unos(ut dre-tul asu-ra -$*&nturilor e-is(o-atelor. "C. 3a($ -a-alitatea ar %i (edat ,n (.estiunea ,nvestiturii, ar %i ris(at s$ vad$ /iseri(a ,n *&inile unor %avori)i ai -uterii (ivile, -oate (.iar ,n *&inile si*onia(ilor 'i ale ereti(ilor. 3a($ regele ar %i (edat, ar %i a;utat la instaurarea ,n regatul s$u a unei -uteri rivale asu-ra ($reia n+ar %i avut de a(i ,nainte ni(i o autoritate. Peri(ol (u at&t *ai *are (u (&t a(east$ -utere -$rea s$ devin$ ostil$ *onar.iei. Mul)i teologi sus)ineau ($ ori(e guvernare (ivil$ era n$s(o(irea unor oa*eni ne'tiutori de 3u*ne1eu 'i ,ndru*a)i de diavol. 7Sadarni($ este autoritatea legilor da($ ea nu -$strea1$ (.i-ul legii divine, 'i %$r$ valoare dorin)a -rin)ului da($ nu e (on%or*$ (u r&nduielile /iseri(e'ti8, s(ria "oan de 2alis/ur>7O. #u ase*enea -reten)ii, -a-a -$rea s$ as-ire la do*ina)ia universal$. Regii nu -uteau de(&t s$ o-un$ re1isten)$, dar era ris(ant -entru ei s$ intre ,n (on%li(t (u vi(arul lui 3u*ne1eu, at&t de venerat de su-u'ii s$i. 6*-$ratul Der*aniei, (are %$(use a(east$ ,n(er(are, a tre/uit s$ se u*ileas($ la #anossa ?1O77B. Nu se -oate s-une ($ (earta -entru ,nvestitur$ a %ost -ri*ul (on%li(t dintre /iseri($ 'i stat, deoare(e statul nu e0ista ,n($. 3ar era un (on%li(t ,ntre /iseri($ 'i *onar.ie, (are se (onsiderau

<ilo1o% s(olasti( ?(ir(a 11FO+11@OB. O revenire asu-ra lui ,n (a-. "E, F, -aragra%ul " 'i """.
7O

H6

a*&ndou$ instituite de unul 'i a(ela'i 3u*ne1eu. C. At&ta ti*- (&t a tr$it !an%ran(, -restigiul s$u a *en)inut e(.ili/rul. 3u-$ *oartea sa ?1O@9B, regele ,n(ear($ s$ nu+l *ai ,nlo(uias($. 6'i lu$ dre-t (onsilier inti* -e un anu*e Ranul% <la*/ard, n$s(ut din -$rin)i u*ili, s-irit vulgar, 'i nu nu*i ni(i un ar.ie-is(o- la #anter/ur>. P$str$ ast%el -entru el veniturile ar.ie-is(o-iei 'i g$si *etoda at&t de avanta;oas$ ,n(&t, la *oartea lui, uns-re1e(e a/a)ii *ari 'i 1e(e e-is(o-ate se a%lau va(ante. Pentru s(aunul din #anter/ur> ,ns$ s+a e0er(itat o -resiune violent$ asu-ra lui Jil.el*, din -artea /iseri(ii 'i a /aronilor, (a s$+l nu*eas($ -e Ansel*71, stare)ul din 9e(+Hellouin. "talian, (a 'i !an%ran(, dar *ult *ai -u)in interesat de tre/urile lai(e, Ansel* era un s%&nt ($ruia via)a terestr$ i se -$rea un vis s(urt 'i 1adarni(, %$r$ alt sens de(&t a(ela de a %i o -reg$tire -entru via)a etern$. A tre/uit s$ survin$ o /oal$ grav$ a regelui -entru (a a(esta s$ a((e-te, ,ntr+un *o*ent de tea*$, ,nvestirea lui Ansel*, (are, de alt%el, -rotesta. A %ost nevoie 7s$+l t&ras($ literal*ente -e ar.ie-is(o- la -atul regelui, (are i+a -us (u %or)a inelul ,n deget 'i (&r;a ,n *&n$, ,n ti*- (e e-is(o-ii intonau un /e eum8. 3ar da($ Ansel* avea *odestia unui s%&nt, avea 'i %er*itatea s%in)ilor 'i era .ot$r&t s$ %a($ (a de*nitatea /iseri(ii s$ %ie res-e(tat$ ,n -ersoana sa. 6ntre rege 'i ar.ie-is(o- ,n(e-u o lu-t$ (&nd surd$, (&nd as(u)it$. Regele ,l ura -e ar.ie-is(o- 'i nu se %erea s+o arate. Ar.ie-is(o-ul ,l -rivea -e rege dre-t ,n o(.i 'i+i re-ro'a vi(iile. 6*-otriva voin)ei regelui, Ansel* ,l re(unos(u -e -a-a 5r/an, ($ruia ,*-$ratul Der*aniei ,n(er(ase s$+i o-un$ un anti-a-$. 3u-$ a(est a(t de s%idare, ar.ie-is(o-ul tre/ui s$ -$r$seas($ ,n gra/$ regatul 'i s$ se re%ugie1e la !>on. 2(aunul ar.ie-is(o-atului de #anter/ur> r$*ase din nou va(ant 'i regele ,i ,n(as$ veniturile, dar visa ur&t 'i, (u tot sar(as*ul s$u, nu era lini'tit ,n -rivin)a *&ntuirii su%letului. Nu avu r$ga1 s$ 'i+o asigure, ($(i ,n anul 11OO, du(&ndu+se la v&n$toare ,n P$durea Nou$, o s$geat$ ,l lovi dre-t ,n ini*$. A %ost un a((ident sau o (ri*$G Nu s+a 'tiut ni(iodat$. C". 6n a(ele vre*uri as-re, un *o'tenitor n+avea r$ga1ul s$ res-e(te /una+(uviin)$. Al treilea %iu al #u(eritorului, Henri(, (are -arti(i-a la a(ea v&n$toare, l$s$ -e teren (or-ul ne,nsu%le)it al %ratelui s$u 'i se gr$/i s$ alerge la Jin(.ester (a s$ i se ,n*&ne1e (.eia te1aurului regal. 2osi to(*ai la ti*-, ($(i a/ia o luase, 'i vistierni(ul Duillau*e de 9reteuil veni s+o re(la*e ,n nu*ele lui Ro/ert, du(e de Nor*andia, *o'tenitorul legiti*. 3ar Henri( -use (&)iva /aroni -rieteni s$+l -ro(la*e rege, ,n *are gra/$, %iind ,n(oronat, ,n li-sa unui ar.ie-is(o-, de ($tre e-is(o-ul !ondrei. Totul era ,n a%ara regulilor, dar %u tolerat. Ro/ert era de-arte, era un str$in, avea o re-uta)ie -roast$. Henri( tre(ea dre-t energi( 'i instruit, *ai ales ,n ale dre-tului. 3e alt%el, deveni -o-ular (.iar ,n 1iua ,n(oron$rii, a(ord&nd o (art$. A(este -ro*isiuni ele(torale erau atun(i, ,*-reun$ (u insure()ia, singurele *i;loa(e de a li*ita -rerogativele regale. Henri( " se anga;a, -rin (arta sa, s$ res-e(te 7legile lui duard #on%esorul8, s$ a/oleas($ 7o/i(eiurile rele8 introduse de %ratele s$u, s$ nu lase ni(iodat$ dis-oni/ile /ene%i(iile e(le1iasti(e 'i s$ nu *ai -er(ea-$ i*-o1ite %eudale neregle*entare. 3u-$ -ri*ele sale a(te, el ins-ir$ ,n(redere= ,l /$g$ la ,n(.isoare -e Ranul% <la*/ard, ,l re(.e*$ -e Ansel* 'i, *ai ales, se ,nsur$ (u o %e*eie de s&nge regal engle1, dit., %ii(a regelui 2(o)iei, Mal(ol*, 'i des(endent$ a lui At.elred. A(east$ ($s$torie 7indigen$8 st&rni ironia no/ililor nor*an1i, (are, -arodiind (iud$)enia nu*elor sa0one, d$dur$ regelui 'i reginei -ore(lele de Dodri( 'i Dodgi%u, dar entu1ias*$ -o-orul anglo+sa0on, (are se (o*-l$(u s$ nu*eas($ -e -ri*ul %iu al regelui =Atheling8, a'a (u* str$*o'ii lor ,i nu*iser$ -e -ri*ii n$s(u)i ai regilor sa0oni. 3u-$ a(east$ ($s$torie (are ,nlesni %u1iunea (elor dou$ se*in)ii, -o1i)ia lui Henri( ,n Anglia deveni at&t de solid$ ,n(&t r$s(oala -rietenilor %ratelui s$u Ro/ert %u 1adarni($. 6n 11O6, ,n ur*a vi(toriei de la Tin(.e/ra>, vi(torie engle1$ re-urtat$ -e solul nor*and 'i (are -$ru a %i revan'a -entru Hastings, regele Henri( (u(eri Nor*andia. 3u-$ lungi dis(u)ii asu-ra ,nvestiturii, %$(u -a(e (u -a-alitatea -rintr+un (o*-ro*is. 6n viitor regele renun)a s$ re*it$ el ,nsu'i e-is+ (o-ului (&r;a 'i inelul, dar ,n s(.i*/, e-is(o-ul, o dat$ ,nvestit, tre/uia s$ -reste1e o*agiu suvera+ nului -entru %eudele sale lai(e. Henri(, %oarte ,n)ele-t, re1istase sugestiilor ar.ie-is(o-ului de Por:, (are ,l s%$tuia s$ o-un$ re1isten)$L 7#e nevoie au engle1ii + s-unea -relatul + s$ -ri*eas($ de la -a-a din Ro*a voin)a lui 3u*ne1euG N+ave* oare s%intele s(ri-turi (are ne ,nva)$ (e+ave* de %$(utG8 9utada nu avea s$ %ie ur*at$ de ni(i o (onse(in)$, dar, ,n($ -e atun(i, ,n *intea a(estui ar.ie-is(o- engle1 lua na'tere s-iritul 7-rotestant8.

5nul din (ei *ai (ele/ri re-re1entan)i ai %ilo1o%iei s(olasti(e ?1OHH+ 11O9B.
71

H7

C"". 3u-$ vi(toria sa ,*-otriva /aronilor r$s(ula)i, do*nia lui Henri( " %u destul de lini'tit$. l se %olosi de lini'tea a(easta (a s$+'i organi1e1e regatul. ra un *are ;urist 'i, su/ do*nia sa, (ur)ile regale de ;ude(at$ se de1voltar$ ,n dauna (elor %eudale. A-roa-e toate (ri*ele %ur$ de a(i ,nainte (onsiderate (a atentate la -a(ea regelui 'i aduse ,n %a)a (ur)ilor a(estuia. "nstitu)ia ;ura)ilor, a%lat$ ,n($ ,n %a1a de ,n(e-ut 'i ,*-ru*utat$ de ($tre nor*an1i de la %ran(i, era o *etod$ %oarte ve(.e -entru deter*inarea unui %a-t -rin *$rturia a(elora (are -uteau (unoa'te adev$rul. 6n vre*ea (&nd se al($tuise omesday !ook, Jil.el* " a re(urs la ;ura)i lo(ali -entru a sta/ili dre-turile de -ro-rietate ,n %ie(are sat. Pu)in (&te -u)in regele ,'i lu$ o/i(eiul de a (onvo(a ase*enea ;urii -entru a de(ide asu-ra (.estiunilor de %a-t ,n toate -ro(esele (ri*inale. A-oi 'i -ersoanele -arti(ulare (erur$ s$ se %oloseas($ de ;uriul regal. Regele le a(ord$ a(est dre-t, dar le -use s$ -l$teas($. #ur)ile lo(ale, -re1idate *ai ,nt&i de s.eri%%, a-oi de ;ude($tori veni)i de la (urtea regal$, 'i asista)i de ;ura)i, ,nlo(uir$ -u)in (&te -u)in ;urisdi()iile senioriale. 3ar nu e (a1ul s$ ne ,n(.i-ui* ($ s+ar %i -rodus (on%li(te -e -lan lo(al. 2(.i*/area a de(urs tre-tat. C""". !a (urtea (entral$ a regatului ad*inistra)ia devenea din (e ,n (e *ai (o*-le0$. 2e g$sea a(olo un *are ;usti)iar ?Ranul% <la*/ard, a-oi Roger de 2alis/ur>B, un vistierni(, un (an(elar ?(uv&ntul vine de la cancer, (ra/. !a ro*ani cancellarius era un gre%ier (are st$tea ad cancellos, l&ng$ ni'te grile ,n %or*$ de (ra/ (are des-$r)eau -e ;ude($tori de -u/li(B. !a ,n(e-ut (an(elarul nu era de(&t 'e%ul (a-elei regale. 3ar -reo)ii a(estei (a-ele, deoare(e 'tiau s$ s(rie, erau ,ns$r(ina)i s$ (o-ie1e 'i s$ reda(te1e do(u*entele, ast%el ($ i*-ortan)a 'e%ului lor (res(u re-ede. !ui ,i %u ,n(redin)at sigiliul regal. ?A/ia -e vre*ea regelui "oan %u ,n%iin)at, al$turi de Marele sigiliu, 'i 2igiliul -rivat.B <inan)ele erau ad*inistrate de #urtea e'i(.ierului, (are se ,ntrunea de dou$ ori -e an, de -a'ti 'i de s%&ntul Mi.ail, la Jin(.ester. To)i sheri,,+ii din regat tre/uiau s$+i -re1inte so(otelile. D$seau a(olo, st&nd ,n %a)a unei *ese *ari, -e (an(elar, -e e-is(o-ul de Jin(.ester, 'i un re-re1entant al (an(elarului, (are, *ai t&r1iu, (&nd a(esta va %i -rea o(u-at (u alte tre/uri 'i nu va -utea veni ,n -ersoan$, avea s$+l ,nlo(uias($ 'i s$ devin$ (an(elarul vistieriei. Pe -ostavul *esei erau trasate linii ori1ontale 'i 'a-te linii verti(ale -entru -enn>, 'ilingi, livre, 1e(i de livre, sute de livre, *ii de livre 'i 1e(i de *ii de livre. 3e unde 'i nu*ele de e'i(.ier 7F. +heri,,+ii intrau -e r&nd 'i enu*erau (.eltuielile %$(ute -entru (oroan$. 5n slu;/a' nota su*ele indi(ate -rin -lasarea de ;e+ toane ,n di%erite (oloane. ?Seroul, inven)ie %oarte su/til$ a ara/ilor, nu era (unos(ut -e atun(i de engle1i.B A-oi sheri,,.ul indi(a ,n(as$rile, notate la r&ndul lor -rin ;etoane, (are, a'e1ate deasu-ra (elor -re(edente, le anulau. 0(edentul de ;etoane re-re1enta soldul (reditor al vistieriei, 'i sheri,,. ii tre/uiau s$ verse su*a ,n -enn> de argint, ,n ti*- (e slu;/a'ii Marelui registru, sau Registrul -i-ei7H, notau su*ele -e rulouri de -erga*ent (are ni s+au -$strat ,n(e-&nd din 11H1. Re(i-isa ,n*&nat$ sheri,,+ului (onsta dintr+o /u(at$ de le*n, nu*it$ tally, (are se (resta -e l$)i*ea de o -al*$ -entru o *ie de livre, -e l$)i*ea degetului gros -entru o sut$ de livre, 'i a'a *ai de-arte, du-$ (are se t$ia ,n dou$. 4u*$tate servea dre-t re(i-is$ sheri,,.ului, (ealalt$ de (ontrol -entru vistierie. 3a($ ,ntr+o 1i tre/uia s$ se %a($ dovada -l$)ii, era destul s$ se a-ro-ie (ele dou$ /u($)i de le*n. #on(ordan)a (rest$turilor 'i a %i/relor le*nului %$(ea ori(e %raud$ i*-osi/il$, 'i *etoda era at&t de sigur$ ,n(&t a %ost %olosit$ de 9an(a Angliei -&n$ ,n se(olul al E"E+lea. ?Mai e 'i ast$1i %olosit$ ,n <ran)a de unii /rutari de la )ar$B. Prin re-re1entan)ii vistieriei s+a %or*at solida tradi)ie %inan(iar$ -e (are o (ontinu$ ast$1i %un()ionarii Ministerului de %inan)e engle1. "E. Pa(ea regelui nu %usese ni(iodat$ at&t de senin$, ni(i situa)ia dinastiei at&t de -uterni($, (&nd deodat$ un a((ident i*-revi1i/il destr$*$ s-eran)ele tuturor. Mo'tenitorul tronului, At.eling+

Ta/l$ de 'a.. 3enu*irea Cistieriei 'i, ulterior, a Ministerului de <inan)e. 7H 7ipe $oll ,nsea*n$, -ro/a/il, 7Registrul <luierului8, nu*e (are i s+ar %i dat din (au1a ase*$n$rii rulourilor de -erga*ent r$su(ite (u un soi de %luier din a(el ti*-, nu*it 7ipe. 3o(u*ente inesti*a/ile -entru istoria e(ono*i(o+so(ial$ engle1$, a(este 7ipe $olls s+au -$strat, s-oradi(, ,n(e-&nd (u anul 11HO+11H1, iar de la 1OAA+1OA6 s+au -$strat (ontinuu -&n$ la 1@HI ?XB, (&nd o re%or*$ ,n organi1area e'i(.ierului le+a ,nlo(uit (u alte *i;loa(e de eviden)$ %inan(iar$.
7F

H@

ul Jillia*, ,ntor(&ndu+se din Nor*andia (u un gru- de -rieteni, -e o nav$ nu*it$ Corabia Alb(, a(easta s+a s(u%undat din -ri(ina *anevrei gre'ite a unui -ilot /eat. #&nd regele Henri( a%l$ vestea a doua 1i, le'in$ de durere. 3eoare(e nu voia (u ni(i un -re) s$ lase regatul %iului lui Ro/ert, Jil.el* de Nor*andia, -e (are+l ura, dese*n$ (a *o'tenitoare, ,n 11F6, -e %ii($+sa, Matilda, v$duva lui Henri( al C+lea, ,*-$ratul Der*aniei. 6n s(o-ul de a+i asigura a(esteia %idelitatea /aronilor, o/)inu (a Marele #onsiliu s$+i -reste1e o*agiu. A-oi, -entru a-$rarea %rontierelor Nor*andiei, *$rit$, -entru a doua oar$, -e viitoarea regin$ a Angliei (u Deo%%ro> de An;ou, ve(inul (el *ai -uterni( al du(atului. #$s$toria a(easta (u un str$in nu %u -e -la(ul engle1ilor. Mul)i ,n(e-u + ser$ s$ regrete ($ s+au legat (u ;ur$*&nt ,n %avoarea unei %e*ei 'i s+a -utut -revedea ,n($ de -e atun(i ($ la *oartea lui Henri( se vor -rodu(e tul/ur$ri. E. #ei trei regi nor*an1iL #u(eritorul, Ro'(ovanul 'i Henri( "7I slu;iser$ /ine -atria lor ado-tiv$= %$(user$ s$ do*neas($ ordinea, *en)inuser$ un e(.ili/ru a((e-ta/il ,ntre dre-turile /iseri(ii 'i ale suveranului, organi1aser$ %inan)ele -u/li(e, re%or*aser$ ;usti)ia. ngle1ii le datorau *ult 'i o 'tiau. #roni(arul anglo+sa0on, (are nu -oate %i /$nuit de indulgen)$ %a)$ de nor*an1i, du-$ (e relatea1$ *oartea lui Henri( ", adaug$L 7 ra un o* vitea1 a(est rege 'i /$gase *are s-ai*$ ,n oa*eni. Pe vre*ea sa ni*eni nu (ute1a a s$v&r'i vreo nedre-tate. l a ,nst$-&nit -a(ea at&t -entru oa*eni (&t 'i -entru ani*ale= -uteai ($l$tori -rin regatul s$u, ,n($r(at de ori(&t aur sau argint, 'i ni*$nui nu i+ar %i tre(ut -rin g&nd s$ te ,nt&*-ine alt*interea de(&t (u (uvinte /inevoitoare8. Pa(ea regelui este *arele titlu de glorie al *onar.iei 'i a(eea (are, la s%&r'itul se(o lului al EC+lea, ,i va asigura triu*%ul.

IV ANAR'IA& 'ENRIC AL II$LEA& CON LICTUL CU T'OMAS (EC)ET ". Nou$s-re1e(e ani de anar.ie %$(ur$ -o-orul engle1 s$ a-re(ie1e %eri(irea de a tr$i su/ o guvernare -uterni($ 'i relativ ;ust$. Henri( " o dese*nase (a *o'tenitoare -e %ii($+sa Matilda, so)ia (ontelui de An;ou. 3ar du-$ *oartea regelui, se ivi un alt -retendentL Kte%an de 9lois, ne-otul #u(eritorului -rin %ii($+sa Adela. !o(uitorii !ondrei 'i o (li($ -u)in nu*eroas$ de /aroni ,l -ro(la*ar$ rege -e Kte%an 'i regatul se ,*-$r)i ,n -arti1anii Matildei 'i ,n -arti1anii lui Kte%an. 6n(e-uturile a(estuia din ur*$ %ur$ st&nga(e. 7#&nd *i'eii ,'i d$dur$ sea*a + s-une (roni(arul + ($ era o* /l&nd, *oale 'i /un 'i ($ el nu va ,*-lini (u str$'ni(ie dre-tatea, atun(i ,n(e-ur$ a (.i/1ui la %el de %el8. Pretutindeni se ridi(ar$ (astele %orti%i(ate %$r$ ,nvoirea regelui. Ora'ul !ondra, i*it&nd o nou$ *od$ (ontinental$, se -ro(la*$ 7(o*un$8 7A. 5nii seniori, s($-&nd de ori(e (ontrol, devenir$ adev$ra)i /andi)i. 6i %oloseau -e )$rani -entru (orve1i de (onstru()ie 'i, du-$ (e (astelul era gata, ,l u*-leau de o'teni, nu*ai 7diavoli 'i soi r$u8. Pe (ei (are le st$teau ,*-otriv$ ,i su-uneau la torturi ,ngro1itoare. 9$r/a)ii erau s-&n1ura)i de -i(ioare 'i -&r;oli)i (a ;a*/oanele. Al)ii erau arun(a)i, (a eroii din -ove'tile (u 1&ne, ,n don;onuri -line de /roa'te r&ioase 'i de vi-ere. #iudat e ($ a(e'ti no/ili /andi)i, ,n%ri(o'a)i de ideea da*na)iunii, (titoreau ,n a(ela'i ti*- *$n$stiri. Nu*ai ,n ti*-ul do*niei lui Kte%an au %ost 1idite *ai *ult de o sut$ de l$(a'uri (re'tine. "". Ti-ul aventurierului din a(ele vre*uri este Deo%%ro> de Mandeville, (are a tr$dat r&nd -e r&nd -e Matilda 'i -e Kte%an, a reu'it s$ %ie nu*it de a*/ii -retenden)i sheri,, ereditar al *ai *ultor (o*itate 'i a *urit r$-us de o s$geat$ r$t$(it$ ,n *od %eri(it ?11IIB. Nu se *ai lu(ra -$*&ntul= ora'ele erau l$sate -e *&na ;e%uitorilor= singurul re%ugiu r$*&nea religia. Ni(iodat$ oa*enii nu se rugaser$ at&ta= si.a'trii se statorni(eau ,n -$duri= a/a)iile (ister(iene 76 des)eleneau -$durile din nord 'i !ondra se ,*-&n1i de /iseri(i. 7Anglia avea i*-resia ($ 3u*ne1eu 'i to)i ,ngerii lui dor*eau8 'i ($ tre/uiau tre1i)i -rintr+o du/lare a 1elului religios. 6n s%&r'it, ,n 11AF, t&n$rul Henri(,

Men)ion$* ($ 'i Henri( " a avut un su-ranu*eL 9eau(ler( + ($rturarul. 7A 8#o*un$8 + ora' (are o/)inuse autono*ie ad*inistrativ$ 76 Ale ordinului ($lug$res( nu*it ast%el du-$ *$n$stirea de la #,teau0 din <ran)a ?-e atun(i ,n 9urgundiaB, unde a(esta a luat %iin)$ la ,n(e-utul se(olului al E""+lea.
7I

H9

%iul Matildei ?'i (are, ,n ur*a *or)ii tat$lui s$u, Deo%%ro>, devenise (onte de An;ouB, se ,nt&lni, gra)ie ar.ie-is(o-ului de #anter/ur>77, (u Kte%an. 9iseri(a, ;u(&ndu+'i, ,n *od util de ast$ dat$, rolul ei de ar/itru, reda(t$ un tratat, (are, se*nat la Jalling%ord, %u (on%ir*at la Jest*inster. Kte%an ,l ado-t$ -e Henri(, ,l aso(ia la ad*inistrarea regatului 'i+l de(lara *o'tenitorul s$u. Kte%an 'i Henri(, 7e-is(o-ii, (o*i)ii 'i to)i /$r/a)ii /oga)i8 ;urar$ ($ -a(ea 'i unirea vor do*ni de a(i ,nainte ,n toat$ Anglia. Pu)in *ai t&r1iu Kte%an *uri 'i Henri( deveni rege, %iind -ri*it (u *are entu1ias*, 7($(i era -e /un$ dre-tate8. """. Henri( al ""+lea Plantagenetul des(indea dintr+o -uterni($ 'i (u*-lit$ %a*ilie. Printre str$*o'ii s$i angevini se a%la 'i <oulQue (el Negru, des-re (are se s-unea ($ ar %i -us s$ i se arun(e so)ia ,n %l$($ri 'i ($ l+a (onstr&ns -e -ro-riul s$u %iu s$+i (ear$ iertare ,n -atru la/e, ,n'euat (a un (al. 2e -ovestea ($ una din /uni(ile lui, (ontesa de An;ou, ar %i %ost vr$;itoare 'i ar %i 1/urat ,ntr+o 1i -rin %ereastra unei /iseri(i. <iul s$u Ri(.ard va s-une *ai t&r1iu ($ o ast%el de %a*ilie nu -utea %i de(&t ,nvr$;/it$, ($(i to)i -ur(edeau de la diavol 'i la diavol se vor ,ntoar(e. Henri( al ""+lea, el ,nsu'i, avea un (ara(ter as-ru, o 7%or)$ vul(ani($8, o (ultur$ ui*itoare 'i *aniere sedu($toare. Adoles(ent 1drav$n, (u g&tul de taur, (u -$rul ro'u tuns s(urt, -l$(use gro1av de *ult reginei <ran)ei, leonora de AQuitania, (&nd venise s$ -reste1e o*agiu sla/ului rege !udovi( al C""+lea -entru -rovin(iile Maine 'i An;ou. <e*eie (u un te*-era*ent tot at&t de violent (a a(ela al angevinului, leonora 7se *$ritase + s-unea ea sus-in&nd + (u un ($lug$r, 'i nu (u un rege8. a 'i t&n$rul Henri( se ,n)eleser$ de ,ndat$. leonora o/)inu divor)ul 'i, du-$ dou$ luni, lu$ de /$r/at, la dou$1e(i 'i 'a-te de ani, -e /$iatul a(esta de nou$s-re1e(e, ($ruia ,i adu(ea (a 1estre i*ensul du(at de AQuitania, adi($ !i*ousin, Das(onia, Perigordul, (u dre-turi de su1eranitate -este Auvergne 'i (o*itatul de Toulouse. Henri( al ""+lea, (are avea de la *a*a sa, Matilda, du(atul de Nor*andia, 'i de la tat$l s$u, Deo%%ro>, Maine 'i An;ou, devenise *ult *ai -uterni( ,n <ran)a de(&t ,nsu'i regele <ran)ei. A/ia de i se *ai -utea s-une rege al Angliei. 3in trei1e(i 'i (in(i de ani de do*nie, el nu va -etre(e de(&t treis-re1e(e ,n -artea de nord a #analului M&ne(ii. 6ntre 11A@ 'i 116H nu va -$r$si <ran)a de lo(. 6n realitate este un ,*-$rat, ,n o(.ii ($ruia Anglia nu+i de(&t o -rovin(ie= de alt*interea li*/a 'i gusturile sale sunt -ur %ran(e1e, dar %ran(e1ul a(esta a %ost unul dintre (ei *ai *ari regi ai Angliei. "C. #a 'i str$*o'ul s$u #u(eritorul, Henri( al ""+lea avea avanta;ul ,n Anglia ($ era str$in. ner gi(, el venea ,ntr+o )ar$ (are re($1use ,n stare de anar.ie= avea s$ taie ,n (arne vie 'i s$ resta/ileas($ ordinea nor*and$. <iind st$-&n -este at&tea -rovin(ii (ontinentale, de unde -utea adu(e ar*at$, re/elii nu ,ndr$1nir$ s$ i se o-un$. Henri( ,i sili s$ d$r&*e don;onurile (l$dite %$r$ ,nvoire. "*-o1itele se -er(e-ur$ din nou 'i sheri,,+ii devenir$ iar revo(a/ili. 2ervi(iul %eudal de -atru1e(i de 1ile nu+i -utea a;unge ,*-$ratului angevin -entru (a*-aniile sale din AQuitania sau Nor*andia. 6l ,nlo(ui (u o ta0$, denu*it$ bani de scut, (are+i ,ng$dui s$+'i -l$teas($ *er(enari. Mul)i dintre no/ilii engle1i -ierdur$ atun(i o/i(eiul de a se r$1/oi 'i ,nlo(uir$ /$t$lia real$ -rin ,ntre(erile ,n lu-ta (u lan(ea 'i turnirul. i (ereau s(utiri de servi(iu *ilitar, su/ ingenioase -rete0te, (a anu*i)i re(ru)i *oderni. 2eniorul r$1/oini( nu su-ravie)ui de(&t ,n -rovin(iile de la grani)$= ,n (o*itatele -alatine7@, la %rontierele 2(o)iei 'i ale N$rii Dalilor, vor ,n(e-e de a(i ,nainte toate *arile revolte. 3ar da($ (alitatea de str$in ,i d$dea lui Henri( o li/ertate de s-irit 'i de a()iune *ai *are ,n tre/urile engle1e'ti, (ara(terul eterogen al i*-eriului s$u (onstituia -entru el un -un(t sla/. 6ntre Nor*andia, Anglia 'i AQuitania leg$tura r$*&nea arti%i(ial$. <$r$ ,ndoial$ ($ Henri( al ""+lea visa de *ulte ori s$ %ie ,n a(ela'i ti*- regele <ran)ei 'i al Angliei. 3a($ reu'ea, Anglia ar %i devenit, -oate -entru se(ole, o -rovin(ie %ran(e1$. 3ar eveni*entele, a'a (u* se ,nt&*-l$ deseori, %ur$ *ai tari de(&t dorin)ele. Pasiunea sa -entru ordine ,l anga;$ -e rege ,n (on%li(tele engle1e. Ki ast%el tre(u ti*-ul, 'i (u el via)a. C. !a ur(area -e tron a t&n$rului rege str$in, ar.ie-is(o-ul de #anter/ur>, T.eo/ald, vr&nd s$ ai/$ -e l&ng$ suveran un o* sigur, ,i re(o*and$ -e unul dintre -reo)ii s$i, T.o*as 9e(:et. A(esta ,i -l$(u lui Henri( al ""+lea 'i %u nu*it (an(elar. ra o %un()ie a ($rei i*-ortan)$ (re'tea atun(i ,n dauna a(eleia de *are ;usti)iar. 9e(:et era un o* de trei1e(i 'i o-t de ani, un nor*and -ur s&nge, %iul unui negustor /ogat din !ondra. <usese (res(ut (a un gentilo*, a-oi, du-$ ruinarea %a*iliei sale, devenise -reot -e l&ng$ ar.ie-is(o-ul T.eo/ald, (are -rovenea din a(ela'i sat al Nor*andiei
77 7@

T.eo/ald + ar.ie-is(o- ,ntre 11H9 'i 1161. A%late su/ (ontrolul dire(t al suveranului. IO

(a 'i tat$l lui 9e(:et. #alit$)ile sale -$r&nd *ai (ur&nd de ad*inistrator de(&t de -reot, ar.ie-is(o-ul, (are+l iu/ea, ,l (edase regelui. Ki ,n s(urt ti*- suveranul 'i slu;/a'ul lui devenir$ inse-ara/ili. Regele a-re(ie -e a(est t&n$r *inistru, /un ($l$re), /un dresor de 'oi*i, (a-a/il s$ sus)in$ (u el un duel de glu*e savante 'i *ira(ulos de e%i(ient ,n *un(a sa. !ui 9e(:et i se datorea1$ ,n /un$ -arte %a-tul ($, du-$ *oartea lui Kte%an, ordinea a %ost at&t de re-ede resta/ilit$. 2u((esul %$(u din (an(elar un o* orgolios 'i -uterni(. 6n (a*-ania din Ce0in 79, din 116O, a adus 'a-te sute de (avaleri )in&nd de (urtea sa, o *ie dou$ sute de anga;a)i (u /ani 'i -atru *ii de solda)iL o adev$rat$ ar*at$ -arti(ular$. 9e(:et ,nsu'i, de'i -reot, l+a -rovo(at la duel, ,n ti*-ul (a*-aniei, -e un (avaler %ran(e1 'i l+a 1v&rlit de -e (al. C". #&nd *uri ar.ie-is(o-ul T.eo/ald, Henri( al ""+lea .ot$r, s$+l ,ns($une1e -e 9e(:et la #anter+ /ur>. #$lug$rii 'i e-is(o-ii (are ur*au s$+l aleag$ *or*$ir$ -u)in= 9e(:et nu era ($lug$r 'i -$rea *ai *ult o'tean de(&t -reot. #an(elarul ,nsu'i, ar$t&ndu+i regelui ve'*intele sale de lai(, ,i s-use r&1&ndL 7A)i ales un %oarte %ru*os (ostu* (a s$+l -une)i ,n %runtea ($lug$rilor vo'tri din #anter/ur>X8 A-oi, du-$ (e a((e-taseL 76n (ur&nd ave)i s$ *$ ur&)i tot at&t -e (&t *$ iu/i)i a(u*, deoare(e v$ aroga)i ,n tre/urile /iseri(e'ti o autoritate -e (are eu n+o a((e-t. Ar.ie-is(o-ul de #anter/ur> va tre/ui s$+l o%ense1e sau -e 3u*ne1eu sau -e rege8. A(est *are senior lai( (are, ,ndat$ (e s+a v$1ut ar.ie-is(o-, a devenit un as(et, e un (a1 ie'it din (o*un. 3e ai(i ,nainte, el ,'i va ,n(.ina tot ti*-ul o-erelor de (aritate 'i rug$(iunii. !a *oartea sa i se va g$si -e tru- o t&rs&n$ 'i (i(atri(ile l$sate de /i(iul de -eniten)$. 2(aunul din #anter/ur>, (are %$(use din /l&ndul Ansel* un ar.ie-is(o- *ilitant, a %$(ut din (an(elarul 9e(:et, slu;/a' al regelui, un re/el, a-oi un s%&nt. #&nd (ite'ti via)a lui 9e(:et, )i se -are ($ a ,n(er(at s$ %ie un *inistru des$v&r'it 'i a-oi un des$v&r'it o* al /iseri(ii, a'a (u* 'i+l i*aginau (onte*-oranii s$i (ei *ai e0igen)i. 6n atitudinea lui se v$dea deo-otriv$ s(ru-ulo1itate 'i orgoliu. C"". Te*a dis(u)iilor dintre rege 'i /iseri($ nu *ai era (.estiunea ,nvestiturilor, (i a(eea, de alt%el analoag$, a (ur)ilor de ;ude(at$ e(le1iasti(e. #&nd #u(eritorul 'i !an%ran( au se-arat (ur)ile (ivile de (ur)ile religioase, ei au vrut s$ re1erve a(estora din ur*$ nu*ai (a1urile de (on'tiin)$. 3ar -u)in (&te -u)in /iseri(a a %$(ut din toate -ro(esele -ro(ese religioase. 2e viola o -ro-rietateG ra un s-er;ur, de(i un (a1 de (on'tiin)$. A(u1a)ii ni(i nu doreau s$ *ai re(urg$ de(&t la a(east$ ;urisdi()ie, (are era *ult *ai /l&nd$ de(&t a(eea a regelui 'i (are nu (onda*na la *oarte, ni(i la *utilare + /a destul de rar 'i la ,n(.isoare, din li-s$ de lo(aluri +, (i nu*ai la -eniten)$ sau a*end$. Preo)ii nu erau ;usti)ia/ili de(&t de tri/unalele ordinului lor. 6n %elul a(esta un -reot asasin ie'ea a-roa-e totdeauna /as*a (urat$. 2itua)ie grav$ 7,ntr+un ti*- (&nd ori(e slu;/a' de notar era V'i un slu;/a'W ,n sensul religios al (uv&ntului8@O. Ni*i( *ai u'or -entru un t&n$r r$u%$($tor de(&t s$ intre ,ntr+o tag*$ religioas$ *inor$@1 'i s$ s(a-e ast%el de legile )$rii. 6n a%ar$ de a(easta, (uria ro*an$ ,'i re1erva dre-tul de a ;ude(a ori(e -ro(es e(le1iasti( 'i ,n (a1ul a(esta a*en1ile nu *ai intrau ,n vistierie. 3a($ a*este(ul a(esta ,n tre/urile (ivile n+ar %i %ost re-ri*at, ,n s(urt$ vre*e regele Angliei n+ar *ai %i %ost st$-&n la el ,n )ar$. Henri( al ""+lea (eru (a un -reot re(unos(ut vinovat de ($tre o (urte e(le1iasti($ s$ %ie r$s-o-it. 3u-$ (are, devenind lai(, -utea %i -redat ;usti)iei lu*e'ti. T.o*as re%u1$, argu*ent&nd ($ un a(u1at nu -oate %i -ede-sit de dou$ ori -entru o singur$ (ri*$. Regele, %urios, (onvo($ un (on(iliu la #larendon 'i a(olo, su/ a*enin)area (u *oartea, 9e(:et se*n$ #onstitu)iile de la #larendon, (are d$deau (&'tig de (au1$ regelui. 3ar ar.ie-is(o-ul nu se (onsidera legat de un ;ur$*&nt -restat su/ (onstr&ngere. Pa-a Ale0andru ,l de1leg$. #onda*nat de o (urte de /aroni, ar.ie-is(o-ul, *&ndru, (u (&r;a ,n *&n$, ,nvins, dar nu ,*/l&n1it, -$r$si Anglia 'i, de la C1ela>, unde se re%ugie, ,n(e-u s$ lanse1e e0(o*uni($ri ,*-otriva adversarilor s$i. C""". Ori(&t de -uterni( ar %i %ost Henri( al ""+lea, nu era ,ns$ destul de -uterni( (a s$ se e0-un$

Ninut din Nor*andia, -e valea 2enei, ,ntre Rouen 'i Paris 6n li*/a %ran(e1$ clerc de notaire 'i clerc @1 6n ierar.ia /iseri(ii (atoli(e e0ist$ tag*a *a;or$ (ordines ma:ores), (u-rin1&nd gradele de su/dia(on, dia(on 'i -reot, 'i tag*a *inor$ (ordines minores), (u-rin1&nd grade in%erioare (elui de su/dia(on, *ai -u)in (unos(ute ?ostiarius, e0or(ista, le(tor a(ol>t.usB.
79 @O

I1

ne-ede-sit la o e0(o*uni(are, ni(i s$ ri'te de a+'i vedea regatul -us su/ interdi(t -a-al, adi($ s$+'i vad$ -o-orul li-sit de tainele /iseri(e'ti. 6ntr+o vre*e de (redin)$ universal$, rea()ia -o-orului ar %i -utut *$tura dinastia. 3ar un a(ord era greu de %$(ut. Regele nu -utea, %$r$ a se u*ili, s$ renun)e la a(ordurile de la #larendon= ar.ie-is(o-ul re%u1a s$ le re(unoas($. 6n (ele din ur*$ Henri( al ""+lea se ,nt&lni (u 9e(:et la <rteval, se ,*-$($ ,n a-aren)$ (u el 'i ,i (eru nu*ai s$ ;ure ($ va res-e(ta de a(i ,nainte (utu*ele regatului. 3ar a/ia de/ar(ase 9e(:et ,n Anglia ($ ,n(e-ur$ s$+i soseas($, la (ererea sa, s(risorile -a-ei de destituire a e-is(o-ilor (are, ,n ti*-ul di1gra)iei ar.ie-is(o-ului lor, ,l tr$daser$ -e a(esta. Or, una din legile introduse de #u(eritor era ($ ni(i un su-us n+avea dre-tul s$ (ores-onde1e (u -a-a %$r$ autori1a)ie regal$. Regele a%l$ 'tirea a(easta ,n ti*- (e s$r/$torea (r$(iunul l&ng$ !isieu0. <u (u-rins de o *are %urie= 72u-u'ii *ei sunt la'i 'i oa*eni %$r$ ini*$. i nu res-e(t$ (redin)a -e (are o datorea1$ seniorului lor= ei ,ng$duie s$ devin /at;o(ura unui -reot de nea* -rost8. Patru (avaleri (are au1ir$ s-usele regelui ie'ir$ %$r$ ni(i un (uv&nt, traversar$ #analul M&ne(ii ,n -ri*a /ar($ -e (are o g$sir$ 'i, a;ung&nd la #anter/ur>, ,l a*enin)ar$ -e ar.ie-is(o-L ,,A/solv$+i -e e-is(o-i8, ,i s-user$ ei. 9e(:et, -relat 'i soldat, r$s-unse (u (ura; 'i dis-re). 3ar nu tre(ur$ de(&t (&teva (li-e 'i (reierul s$u (io-&r)it de s$/ii se r$s-&ndi -e tre-tele altarului. "E. #&nd regele a%l$ de (ri*$, %u at&t de des-erat, ($ st$tu ,n(.is ,n (astel ti*- de (in(i s$-t$*&ni. ra -rea inteligent (a s$ nu ,n)eleag$ ($ *oartea lui 9e(:et (onstituia -entru Ro*a o i*ens$ vi(torie *oral$. Po-orul, (are ar %i 'ov$it ,ntre rege 'i ar.ie-is(o-ul viu, lu$, %$r$ re1erv$, -artea *artirului. Ti*- de trei se(ole -elerina;ul la #anter/ur> %u una din tr$s$turile -er*anente ale vie)ii engle1e. To)i du'*anii regelui -rinser$ (ura; 'i ridi(ar$ (a-ul. Pentru a se %eri de -ri*e;dia (ea *ai *are, ,l lini'ti *ai ,nt&i -e -a-a, renun)&nd la #onstitu)iile de la #larendon= a-oi ;ur$ s$ restituie s(aunului din #anter/ur> /unurile (on%is(ate, s$ tri*it$ /ani te*-lierilor @F -entru a-$rarea *or*&ntului lui Hristos, s$ (onstruias($ *$n$stiri ?ast%el %u (onstruit$, ,ntre altele, a/a)ia NeRstead a %a*iliei 9>ronB 'i, ,n s%&r'it, s$ lu-te ,*-otriva irlande1ilor s(.is*ati(i. 3ar so)ia 'i (.iar (o-iii s$i se r$s(ular$ ,*-otriva lui. 2e (o*-ortase totu'i /ine (u %iii s$i. 6n($ ,n ti*-ul vie)ii ,l ,n(oronase -e (el *ai *are, -e Henri(, (a rege al Angliei 'i ,i atri/uise lui Ri(.ard, %iul al doilea, *o'tenirea *atern$L AQuitania 'i Poitou. #&nd le (eru s$ (ede1e (&teva (astele %ratelui lor *ai t&n$r, "oan, a*&ndoi re%u1ar$ 'i, instiga)i de leonora, se -user$ ,n %runtea unei (oali)ii a no/ililor ,*-otriva tat$lui lor. 3u-$ dou$ genera)ii re,n(e-eau urile %a*iliale din (asa de An;ou. Plantagene)ii a(e'tia aveau to)i un dra* de geniu, dar, %iind tri*i'i ai diavolului, la diavol se ,ntor(eau. Henri( al ""+lea, ,n %a)a a(estui -eri(ol, se dovedi energi(. 3e -e (ontinent, unde se a%la, se ,ntoarse -e nea'te-tate ,n Anglia -entru a ,n$/u'i revolta. 3u-$ (e de/ar($, tre(u -e la #anter/ur>, (o/or, de -e (al, se duse -e ;os -&n$ la *or*&ntul lui T.o*as 'i, du-$ (e st$tu un ti*- ,ndelungat 'i se rug$, ,'i s(oase .ainele 'i (eru s$ %ie %lagelat de ($tre 'a-te1e(i de ($lug$ri. 3u-$ a(easta avu su((es -retutindeni= no/ili*ea (ed$, %iii lui ,i -restar$ o*agiu. 3u-$ (e totul intr$ ,n nor*al, (.estiunea (ur)ilor e(le1iasti(e %u regle*entat$ -rin /un$ ,n)elegereL -reo)ii a(u1a)i de tr$dare erau ;usti)ia/ili de (ur)ile (ivile= (ei (are nu erau a(u1a)i de(&t de %elonie ?asasinate *inore sau %ur+ turiB de ($tre (ur)ile e(le1iasti(e. 2olu)ie i*-er%e(t$, ($(i *ult$ vre*e ,n($ su-u'ii engle1i vinova)i de o*or sau de %urt vor -leda -entru dre-tul la 7/ene%i(iul (lerului8. 3ar (a s$ se a;ung$ la a(est (o*-ro*is i*-er%e(t, doi /$r/a)i, (ei *ai re*ar(a/ili de -e vre*ea lor, -r$-$diser$ dou$ vie)i 'i o -rietenie.

V 'ENRIC AL II$LEA CA A%MINISTRATOR& *USTIIA !I POLIIA ". O tr$s$tur$ esen)ial$ a istoriei Angliei ,n(e-&nd de -e vre*ea lui Henri( al ""+lea o (onstituie unitatea regatului. 2tr$dania regilor a %ost *ult *ai u'oar$ (a ,n <ran)a. Mul)u*it$ #u(eritorului, ni(i un *are senior engle1 nu+i suveranul unei -rovin(ii (are s$+'i ai/$ tradi)iile, istoria, *&ndria sa. Nara Dalilor 'i 2(o)ia, (are ar %i %ost greu de asi*ilat, nu sunt ,n($ ane0ate. 6ntreg teritoriul %iind *ai *i(, ori(e re/el -oate %i re-ede re-ri*at. 2-re s%&r'itul do*niei /iseri(a -are s$ %ie su-us$ regelui, (are (ontrolea1$ toate leg$turile (lerului (u Ro*a, su-raveg.ea1$ alegerea e-is(o-ilor 'i, (u o in%init$ r$/dare, se str$duie'te s$+i ,*-a(e -e ($lug$rii din #anter/ur> 'i -e e-is(o-ii regatului (are+'i dis-ut$ alegerea ar.ie-is(o-ului. A(esta din ur*$ este -e de-lin devotat regelui. 7#red ($
@F

Ordin *ilitar+($lug$res( ,nte*eiat la "erusali* ,n 1119. IF

ar.ie-is(o-ul + s(rie (u n$du% un (roni(ar e(le1iasti( + n+ar %a(e ni*i( %$r$ -orun(a regelui, ni(i da($ a-ostolul Petru ar veni ,n Anglia s$ i+o (ear$8. 6n s%&r'it, la un se(ol du-$ (u(erire, (onto-irea ,nving$torilor 'i a ,nvin'ilor era (o*-let$, 7-&n$ ,ntr+at&t ,n(&t este a-roa-e i*-osi/il s$ deose/e'ti dintre oa*enii li/eri (are este engle1 'i (are este nor*and de origine8. #ele dou$ li*/i su/sist$ una al$turi de (ealalt$, dar ele (ores-und unei ,*-$r)iri ,n (lase, 'i nu ,n rase. Ori(e sa0on (ultivat ,'i %a(e un -un(t de onoare din a vor/i li*/a %ran(e1$. #$s$toriile *i0te sunt nu*e roaseL 75n rege -uterni(, /aroni sla/i, un regat o*ogen, o /iseri($ )inut$ ,n %r&u8, iat$ (e+i ,ng$duia lui Henri( al ""+ lea s$ %a($ din (urtea sa uni(ul (entru *otor al )$rii. "". A(east$ (urte era unul din lo(urile (ele *ai ani*ate de -e lu*e. Regele, (urios 'i (ultivat, se ,n(on;ura de oa*eni de 'tiin)$ 'i erudi)i. 2e a%lau a(olo teologi (a Hug. de !in(oln, Pierre de 9lois= *ari lingvi'ti (a Ri(.ard <it1 Neal @H, autorul 3ialogului Cistierni(ului, istori(i (a Derald de Jales @I. Regina leonora dis-$ruse= se r$1vr$tise 'i era )inut$ -ri1onier$. Regele avea nu*eroase a*ante, dintre (are (ea *ai (ele/r$ era a(ea %ru*oas$ Rosa*unda -e *or*&ntul ($reia ($lug$rii aveau s$ s(rieL 9ic :acet in tumba rosa mundi , non rosa munda@A. Henri( al ""+lea se interesa de tre/urile tuturor (ur)ilor din uro-a 'i ($l$torii (are ,i adu(eau in%or*a)ii erau totdeauna /ine -ri*i)i. Atun(i, -entru -ri*a oar$, insularul engle1 ,n(e-u s$ se -reo(u-e de (ele (e se ,nt&*-lau ,n Der*ania sau ,n 2-ania. #urtea (ontinua s$ ($l$toreas($ din do*eniu regal ,n do*eniu regal, (&nd ,n Anglia, (&nd ,n <ran)a, (a s$ (onsu*e -e lo( veniturile ,n natur$. Pierre de 9lois ne+a des(ris a(est (ortegiu regal, ,n (are *i'unau a(tori, s-$l$torese, (&r(iu*ari, v&n1$tori de turt$ dul(e, -rostituate, /u%oni 7'i al)ii de a(eea'i tea-$8. Drele ($l$torii -entru (urteni, (are ($l$reau -e (ai -ro'ti, dor*eau ,n (ondi)ii -roaste, se .r$neau (u -&inea (oa-t$ la re-e1eal$, /eau vin a(ru (are *irosea a /utoi. 3ar (eea (e %$(ea a(este li-suri 'i *ai insu-orta/ile era %a-tul ($ nu -uteau 'ti ni(iodat$ dinainte (are sunt inten)iile regelui. 7!i se anun)a un lung -o-as 'i a doua 1i, ,n 1ori, ta/$ra -ornea. Atun(i (urtenii (are+'i -useser$ li-itori sau li se ad*inistrase vreun -urgativ tre/uiau s$+'i ur*e1e -rin)ul ,n detri*entul s$n$t$)ii lor 'i -uteau %i v$1u)i alerg&nd (a ni'te ne/uni -rintre (at&ri 'i ($ru)e + un adev$rat in%ern8. """. 3ar ,nd$r$tul a(estei de1ordini, a a(estui tal*e'+/al*e' se n$'tea o ordine traini($. Pretutin+ deni ;usti)ia regelui 'tir/ea din ;usti)ia -rivat$. Ninta lui Henri( al ""+lea era (a, ,n toate -rovin(iile regatului, s$ %un()ione1e (&te o (urte de ;usti)ie regal$, (are s$ re-re1inte -e -lan lo(al Curia $egis. ra a/solut ne(esar, deoare(e a(easta din ur*$ %iind *ereu -e dru*, nenoro(itul de ,*-ri(inat tre/uia s$ se )in$ du-$ ea= se (ita (a1ul unuia (are alergase ti*- de (in(i ani du-$ ;ude($torii s$i. 6n(e-&nd din 1166, ,n %ie(are an, la o dat$ %i0$, ;ude($torii (ur)ii aveau s$ -ar(ur g$ un anu*it 7(ir(uit8 ,n -rovin(ii. #$l$toria lor e sole*n$ 'i -ersoana lor se /u(ur$ de un in%init res-e(t. 2unt -re(eda)i de un ordin (-rit) adresat sheri,,+ului (a s$ (onvoa(e -entru (utare 1i -e seniori, lai(i 'i de rang -reo)es(, -e reeve 'i -atru oa*eni li/eri din %ie(are sat, -re(u* 'i dois-re1e(e or$'eni din %ie(are t&rg. !a sosirea sa, ;udele -re1idea1$ a(east$ adunare 'i+i -ro-une s$ nu*eas($ un ;uriu, (o*-us -e (&t -osi/il din (avaleri sau, ,n li-sa lor, din oa*eni li/eri. "C. Modul de alegere era (o*-li(atL nota/ilii (o*itatului nu*eau -atru (avaleri= a(e'tia alegeau (&te doi (avaleri -entru %ie(are sut( 'i (ei doi (avaleri nu*eau al)i 1e(e, (are, ,*-reun$ (u ei, (o*+ -letau ;uriul sutei. 4uriului i se su-uneau de ($tre ;ude($tori -ro/le*e din (ele *ai variate. !i se (erea un verdi(t (vere dictum, o ;ude(at$ adev$rat$B asu-ra -reten)iilor (oroanei, asu-ra unor tre+ /uri ale -arti(ularilor (are o/)inuser$ autori1a)ia de a se adresa ;uriului regelui, asu-ra unor tre/uri ale evreilor. 5neori ;ude($torii 'i ;uriul se du(eau s$ vi1ite1e ,*-reun$ ,n(.isorile sau %$(eau un ra-ort asu-ra *odului ,n (are sheri,,+ul ,'i ,nde-linea ,ndatoririle ad*inistrative. 6n s%&r'it, ;uriul tre/uia s$ a(u1e el ,nsu'i -e to)i (ei din )inut /$nui)i de %elonie, 'i ;ura)ii (are negli;au a(east$ datorie erau a*enda)i. Mai t&r1iu rolul de a(u1ator %u ,n(redin)at ?'i *ai este 'i ast$1iB unui ;uriu *ai nu*eros, nu*it *arele ;uriu, ur*&nd (a *i(ul ;uriu (petty :ury) s$ (er(ete1e du-$ a(eea da($ a(u1a)ia era ,ndre-t$)it$, (eea (e *$rea garan)iile a(u1atului.
@H

Rie.ard <it1 Neal e (onsiderat (a un e0-ert %inan(iar al vre*ii, iar lu(rarea sa e un tratat des-re organi1area vistieriei @I -ro/a/il ($ autorul nu*e'te ast%el -e (roni(arul Derald de #a*/ria sau Derald ngle1ul ?(ir(a 11I7+1FOHB @A Aici 2ace 5n morm6nt ro2a lumii, nu $osamunda.

IH

C. u'or de i*aginat ($ to)i engle1ii %ur$ i*ediat *ai doritori s$ %ie ;ude(a)i de un ;uriu (o*-us din ve(ini, l$*urit de *artori, de(&t s$ re(urg$ la -eri(uloasa ordalie *edieval$ a %ierului 'i a a-ei. Henri( al ""+lea de(ret$ ,n *od ,n)ele-t ($ ori(e individ (unos(ut (a r$u%$($tor s$ %ie e0-ul1at din regat (.iar da($ ordalia ,l a/solvea. 6n 1F1A -a-a inter1ise -ro/a a-ei 'i a %o(ului= %u as(ultat. Orda+ lia -rin lu-t$ su-ravie)ui ,n($ *ult$ vre*e ?ne%iind a/rogat$, r$*ase ,n vigoare ,n Anglia -&n$ ,n se(olul al E"E+lea, ast%el ($, ,n 1@19, un u(iga' (er&nd s$ %ie ;ude(at ,n *odul a(esta, (ei (are aveau s$+i res-ing$ (ererea %ur$ -u'i ,n *are ,n(ur($tur$B. Regele, %avori1&nd a(este re%or*e, n+o %$(ea nu*ai din dorin)a de a da -o-oarelor sale o ;usti)ie drea-t$. l ,*/og$)ea vistieria (u a*en1ile ,n(asate odinioar$ de (ur)ile %eudale. 3e alt%el ,n'i'i ;ude($torii regelui nu erau totdeauna (insti)i= %oarte adeseori -uteau %i (u*-$ra)i= turneele lor aveau dre-t s(o-, ,n a%ar$ de ad*inistrarea ;usti)iei, 'i -er(e-erea, -rin (ele *ai as-re *i;loa(e, a veniturilor regale. 3ar, -rin a(este ($i indire(te, /unul si*) 'i *ila (&'tigau, ,n(et, ,n(et, teren. C". 2iste*ul ;ude($torilor 7itineran)i8 d$du na'tere (ur&nd legii (o*une, Common La-, a(eea'i -este tot. #ur)ile %eudale 'i -o-ulare ;ude(aser$ ,n virtutea (utu*elor lo(ale, dar un ;ude (are se de-lasa dintr+un (o*itat ,ntr+altul era ,n(linat s$ i*-un$ ado-tarea de ($tre to)i a (elei *ai /une (utu*e. Nor*ele lo(ale nu %ur$ des%iin)ate, (i, ,ntr+un %el, (onto-ite ,n (reu1etul legii (o*une. #urtea (entral$ ,nregistra -re(edentele 'i ast%el se %or*$ %oarte devre*e, ,n Anglia, o legisla)ie na)ional$ (are a(o-erea (ea *ai *are -arte a (a1urilor. Al$turi de Common La- su-ravie)ui ?'i *ai su-ravie)uie'te ,n($B un siste* legal (o*-le*entar, a(ela al #ur)ilor de e(.itate, (are, ,n virtutea -rerogativelor regale, nu ;ude($ -otrivit (utu*ei, (i, din (ontra, ,i adu( ,*/un$t$)iri, ,nl$tur&nd li-surile 'i nedre-t$)ile ei. Prin(i-iul e(.it$)ii (onst$ ,n a(eea ($ ,n anu*ite (a1uri regele -oate 7viola legea -entru a asigura dre-tatea8. O a()iune /a1at$ -e Common La- se -unea ,n *i'(are -rintr+un -rit, sau *andat, un ordin al (an(elariei ($tre un sheri,, sau un a(u1at, iar o a()iune ,n e(.itate -rintr+o -eti)ie adresat$ regelui. C"". Tre/uie s$ s-une* un (uv&nt des-re (lasi%i(area (ri*elor. 3intre toate, (ea *ai ,ngro1itoare era ,nalta tr$dare, tentativa de a u(ide sau a detrona un rege ?($(i tr$darea statului nu -utea %i (on(e-ut$ ,n evul *ediuB. Pede-sele a-li(ate tr$d$torului ni se -ar (rude, dar tre/uie s$ ne a*inti* ($ de -ersoana regelui de-ind salvarea 'i -a(ea )$rii. Cinovatul era legat de (oada unui (al 'i tras ast%el -&n$ la lo(ul de e0e(u)ie, a-oi s-&n1urat, t$iat ,n /u($)i 'i /u($)ile e0-use ,n lo(uri -u/li(e. "ntrarea -e -odul !ondrei %u *ult$ vre*e ,*-odo/it$ (u (a-etele tr$d$torilor. Mi(a tr$dare (petty treason) (onsta ,n u(iderea unui st$-&n de ($tre servitorul s$u sau a unui /$r/at de ($tre so)ia lui= ea era de ase*enea -ede-sit$ (u *oartea. re1ia 'i vr$;itoria, tr$d$ri %a)$ de 3u*ne1eu, tre/uiau teoreti( s$ %ie -ede-site (u *oartea, dar, de %a-t, ni(iodat$ nu s+au a-li(at ast%el de -ede-se, -&n$ ,n se(olul al EC+lea, *o*ent ,n (are ere1ia, -rin nelini'tea la (are d$du na'tere, %$(u s$ renas($ (ru1i*ea religioas$. Printre 7%elonii8 tre/uie nu*$rate o*u(iderea, ata(ul (u *&na ,nar*at$ 'i %urtul. <elonia era -ede-sit$ (u *oartea sau (u *utilareaL t$ierea unei *&ini, a ure(.ilor, s(oaterea o(.ilor. 5n o* r$nit ,n r$1/oi, da($ era -rudent, se ,nar*a (u un (erti%i(at asu-ra (au1elor *util$rii sale, ($(i ,n li-sa a(estuia, da($ era g$sit ,ntr+un ora' str$in, (u o *&n$ sau un -i(ior t$iat, -utea %i alungat de a(olo (a re(idivist. Pentru *i(ile deli(te se )intuia la st&l-ul in%a*iei sau se /$ga ,n /utu(i (stocks), e0isten)i ,n %ie(are ora', (eea (e ,ng$duia (a (ei vinova)i s$ %ie e0-u'i dis-re)ului 'i adeseori loviturilor -u/li(ului. <e*eile %le(are sau /&r%itoare erau a'e1ate -e un s(aun %i0at la (a-$tul unei -r$;ini 'i s(u%undate ,ntr+un ia1. C""". <un()ia *en)inerii ordinii este e0er(itat$ ,n so(iet$)ile *oderne de dou$ (or-uri distin(teL ;usti)ia 'i -oli)ia. Poli)ia -revine tul/ur$rile 'i arestea1$ -e (ri*inali. #ine ;u(a a(est rol ,n evul *ediuG Ordinea era asigurat$ -rin (on(ursul tuturor. Henri( al ""+lea resta/ilise ,yrd.ul 'i (eruse -rin statutele -rivind slu;/a *ilitar$ ?11@1B (a ori(e /$r/at li/er s$ ai/$ a(as$ un e(.i-a*ent *ilitar 'i s$ ;ure ($+l -une ,n slu;/a regelui. (.i-a*entul era *ai *ult sau *ai -u)in (o*-let -otrivit averii o*ului, (ei *ai s$ra(i neav&nd de(&t o lan(ie, un (oi% de %ier 'i o tuni($ v$tuit$. 5n siste* de res-onsa/ilitate (ole(tiv$ %$(ea (a su-raveg.erea r$u%$($torilor s$ %ie destul de u'oar$. Pentru ori(e vilan (are a-ar)inea unei (ase r$s-undea st$-&nul= (eilal)i tre/uiau s$ se ,nrole1e ,ntr+un grude 1e(e. 6n *o*entul ,nrol$rii o*ul se a'a1$ ,n genun(.i 'i ;ur$ -e evang.elie s$ dea as(ultare 'e%ului (elor 1e(e, s$ nu %ie ni(i .o), ni(i -rieten (u .o)ii 'i s$ nu %ie ni(iodat$ t$inuitor de o/ie(te %urate. 6n (a1 de (ri*$ gru-ul (elor 1e(e tre/uie s$+l ,n%$)i'e1e -e (ri*inal ,n %a)a ;usti)iei= da($ nu

II

-oate s+o %a($, e -ede-sit (u a*end$. 3a($ vreun (ri*inal evadea1$, /$r/a)ii din satul lui ,l ur*$res( -&n$ la .otarele 7sutei8 su%l&nd ,n (ornuri 'i )i-&nd= era (eea (e se nu*ea hue and cry, un %el de .uiduial$. A;un'i la .otare, ur*$ritorii tre( r$s-underea lor 7sutei8 (elei *ai a-ro-iate. o -oli)ie (u s(.i*/ul. 6n (a1ul ,n (are (ri*inalul reu'e'te s$ se re%ugie1e ,ntr+o /iseri($, e -rote;at de dre-tul de a1il. l are dre-tul atun(i de a (.e*a ,n /iseri($ -e coroner, re-re1entantul (oroanei, 'i ,n %a)a lui 7s$ renun)e la regat8. !a a(east$ (ere*onie (ri*inalul ;ur$ s$ -$r$seas($ Anglia 'i s$ nu se *ai ,ntoar($ ni(iodat$. Coroner.ul ,i indi($ un -ort 'i el -lea($ i*ediat, )in&nd ,n *&n$ o (ru(e de le*n, (are arat$ tuturor (e este. l tre/uie s$ se ,ndre-te s-re -ortul res-e(tiv -e dru*ul (el *ai s(urt 'i s$ ia -ri*a (ora/ie. 3a($ nu g$se'te o (ora/ie ,n (&teva 1ile, o*ul e o/ligat (a ,n %ie(are di*inea)$ s$ intre ,n *are -&n$ (e a-a ,i a;unge la genun(.i, (a un se*n al /unei sale inten)ii. 3a($ nu+'i res-e(t$ ;ur$*&ntul, e (onsiderat ,n a%ara legii 'i -oate %i u(is de -ri*ul venit. 3re-tul de a1il d$dea lo( la nenu*$rate a/u1uri 'i lo(uitorii !ondrei se -l&ngeau ($ ,n unele /iseri(i 'i *ai ales ,n ;urul Jest*inster+ului tr$iau /ande de (ri*inali intangi/ili (are ie'eau noa-tea s$ -rade -e oa*enii (insti)i. "E. 6n general, ,n (ea *ai *are -arte a )$rii do*nea ,n se(olul al E""+lea 7-a(e de-lin$8. Pa(ea se datora ,n /un$ -arte regelui. 4ude($torii nu erau (insti)i de(&t da($ ,i (ontrola un rege sever. 5nui ;ude($tor lai(, (are+'i /$tea ;o( de ,n(etineala (ur)ilor e(le1iasti(e, un -reot ,i r$s-unseL 73a($ regele ar %i at&t de de-arte de voi -re(&t este -a-a de noi, n+a)i %a(e *are lu(ru8, 'i (el$lalt, r&1&nd, re(unos(u adev$rul s-uselor. 3a($ vilanul se /u(ura de ordinea instaurat$ de rege, *ul)i no/ili 'i (.iar unii -reo)i regretau %ru*oasele ti*-uri de alt$dat$ (&nd du(ele de Nor*andia ,n($ nu era regele Angliei. 7#$(i ni*i( nu *i'($ *ai *ult ini*a o*ului (a /u(uria li/ert$)ii 'i ni*i( nu o sl$/e'te *ai tare de(&t a-$sarea s(laviei8, s-use ,ntr+o 1i Derald de Jales ;uris(onsultului Dlanville. #&nd un rege se dovedea sla/ sau ie'ea sl$/it de -e ur*a unor aventuri ,n a%ara grani)elor, tre/uia s$ se -rodu($ ,n *od inevita/il o rea()ie a /aronilor. 3ar, la *oartea lui Henri( al ""+lea, Anglia are (ondu(erea (ea *ai -uterni($ din uro-a. 7 a re,nvie -ra(ti(i de -e vre*ea lui #arol (el Mare, dar, ,n a(ela'i ti*-, -rin -re(i1iunea *e(anis*ului s$u, as-ri*ea tonului 'i a atitudinilor, te %a(e s$ te g&nde'ti la statul ro*an sau, da($ vrei, la statul *odern8.

VI III LUI 'ENRIC AL II$LEA& MOARTEA REGELUI& RIC'AR% INIM %E LEU& CRUCIA%A !I CAPTIVITATEA& IOAN R AR& ". 2%&r'itul lui Henri( al ""+lea %u tragi(. <iii s$i, ,ntre (are ar %i dorit s$+'i ,*-art$ i*-eriul, se urau unii -e al)ii 'i+l tr$dau to)i. 7Nu 'tii + ,i r$s-unse unul dintre ei unui tri*is al regelui + ($ e -ro-riu %irii noastre, l$sat$ *o'tenire din *o'i+str$*o'i, (a %ratele s$ lu-te ,*-otriva %ratelui 'i %iii ,*-otriva tat$luiG8 Henri( 'i Deo%%ro>, (ei doi %ii *ai v&rstni(i, *urir$ ,naintea regelui, Deo%%ro>, l$s&nd un %iu, Art.ur de 9retania= al treilea, Ri(.ard, (o*-lota ,*-otriva tat$lui s$u (u noul rege al <ran)ei, <iliAugust, t&n$r a/il 'i re(e, (are, .ot$r&nd s$ re(u(ereas($ regatul s$u de la angevini, se %olosea (u di/$(ie de disensiunile dintre ei. Henri( al ""+lea, /$tr&nul rege solitar 'i trist, nu *ai si*)ea a%e()iu + ne de(&t -entru (el de al -atrulea %iu, "oan. 3eoare(e ,i l$sa lui Ri(.ard Anglia 'i Nor*andia, dorea s$+i lase lui "oan AQuitania. Proie(tul a(esta ,l ,n%urie -e Ri(.ard, (are, se*$n&nd *ai (ur&nd (u *a*a sa, leonora de AQuitania, de(&t (u tat$l s$u, )inea *ai *ult la a(east$ -rovin(ie de(&t la tot restul regatului. Pe nea'te-tate, el ;ur$ (redin)$ regelui <ran)ei -entru toate -$*&nturile (ontinentale ale tat$lui s$u, de la #analul M&ne(ii -&n$ la Pirinei. Henri( al ""+lea, ,n(ol)it de ($tre <ili- August la !e Mans, tre/ui s$ %ug$ din ora'ul ,n %l$($ri. Mans era (etatea unde se n$s(use 'i unde era ,n*or*&ntat tat$l s$u, (ontele de An;ou. 9leste*$ -e 3u*ne1eu (&nd o -$r$si. 6n ti*(e %ugea ,n galo- -e -ote(i o(olite, ,nsu'i %iul s$u Ri(.ard ,l ur*$rea. !a #.inon regele se si*)i at&t de /olnav ($ tre/ui s$+'i ,ntreru-$ dru*ul. #an(elarul s$u, -e (are+l tri*isese la <ili- August (u o s(risoare, se ,ntoarse adu(&ndu+i lista tr$d$torilor engle1i -e (are o g$sise la (urtea regelui <ran)ei. 6n %runtea listei se a%la "oan, %iul s$u %avorit. C$1&ndu+l -e tat$l s$u ,n -ri*e;die, ,l tr$dase 'i el. 7Mi+ ai s-us destul + strig$ regele. + Nu *$ *ai sin(.ises( ni(i de *ine, ni(i de lu*e8. 3u-$ a(easta ,n(e-u s$ delire1e 'i *uri (ur&nd ,n ur*a unei .e*oragii. Henri( al ""+lea %usese un rege *are, (ini(, realist, as-ru, dar, ,n %ond, n+a %$(ut de(&t /ine -atriei sale ?11AI+11@9B. "". 75nui o* de stat ,i ur*$ un (avaler r$t$(itor8. Ri(.ard, su-ranu*it de unii 7"ni*$ de !eu8 'i

IA

de -erigurdinul 9ertrand de 9orn@6 7Ri(.ard 3a 'i 9a8, avea anu*ite tr$s$turi ale tat$lui s$u, ,n+ treaga violen)$ a Plantagene)ilor, dragostea lor ne*$surat$ -entru %e*ei 'i (ura;ul lor. 3ar Henri( al ""+lea ur*$rise )eluri -ra(ti(e 'i -rudente. Ri(.ard ($uta aventura 'i dis-re)uia ori(e -ruden)$. 7Cia)a lui a %ost (a un a((es de %urie violent$8. Poet 'i tru/adur, -rietenul tuturor (astelanilor r$1/oini(i din Prigord, el dorea s$ ;oa(e ,n via)$ rolul ro*anti( al (avalerului. !a ,n(e-utul regi*ului %eudal a %i (avaler ,nse*na s$ %a(i servi(iul *ilitar ($lare, (u o/liga)ia de a lu-ta ,n s(.i*/ul unor -$*&nturi. 3ar /iseri(a 'i -oe)ii au ,*/og$)it a(est leg$*&nt 'i (uv&ntul a(esta, ,*-odo/indu+le (u idei *ai %ru*oase. "nvestirea (avalerului devenise o (ere*onie (re'tin$. T&n$rul (avaler lua o /aie si*/oli($ de -uri%i(are ?(a *ai t&r1iu (avalerii din Ordinul 9$iiB= sa/ia lui era de-us$ -e altar= el tre/uia s$ %a($ de veg.e l&ng$ ar*e, ,n (a-ela (astelului. 2a/ia avea dou$ t$i'uri, 7deoare(e (avalerul tre/uia (u un t$i' s$ loveas($ -e /ogatul (are o-ri*a -e (el s$ra(, iar (u (el$lalt -e (el tare (are o-ri*a -e (el sla/8. Po-orul engle1 g$sea, din ne%eri(ire, ($ %a-tele (avalerilor erau (u totul de-arte de a(east$ no/il$ do(trin$. 79$r/a)ii a(e'tia, (are ar %i tre/uit s$+'i %oloseas($ %or)a ,*-otriva du'*anilor (ru(ii, se ,ntre( ,n /e)ie, se l$%$ie ,n lene 'i se stri($ du(&nd o via)$ s(andaloas$. i de1onorea1$ nu*ele de (avaler8. 6n %a-t, (u toate (ele (&teva tr$s$turi %ru*oase, ni(iodat$ n+au %ost r$1/oini(i *ai (ru1i de(&t unii (avaleri ai evului *ediu. Ora'e ,ntregi, /$r/a)i, %e*ei, (o-ii au %ost adesea *asa(ra)i de ei. 7O oare(are (urtoa1ie %a)$ de %e*eile din a(eea'i (las$ sau %a)$ de al)i (avaleri -ri1onieri 'i de1ar*a)i8, iat$ tot (e va su/1ista din e%orturile l$uda/ile ale /iseri(ii -entru a %a(e r$1/oiul *ai u*an. O -ild$ des$v&r'it$ a a(estei (urtoa1ii su-er%i(iale 'i a a(estei (ru1i*i -ro%unde ne+o d$ Ri(.ard "ni*$ de !eu. """. Marele eveni*ent (avaleres( din ti*-ul do*niei lui Ri(.ard a %ost (ru(iada a treia, la (are a luat -arte ,*-reun$ (u <ili- August. Anglia a %ost -rea -u)in interesat$ de -ri*ele dou$ (ru(iade. Ple(aser$ *ul)i*e de in'i aventuro'i, dar ni(i un suveran. 6n relat$rile e(le1iasti(e ale vre*ii se g$ses( *en)iona)i nenu*$ra)i engle1i (are, -entru is-$'irea unei gre'eli, ;uraser$ s$ *earg$ ,n (ru(iad$ 'i (are, ,n ulti*a (li-$, regret&nd leg$*&ntul, ,l r$s(u*-$rau (u o a*end$. Ar.ie-is(o-ul Di%%ard@7, de1leg&nd un -enitent de leg$*&ntul s$u de (ru(iat, adaug$L 72us+nu*itul 4o.n va tre/ui s$ (.eltuias($, din -ro-ria sa avere, -entru a veni ,n a;utorul N$rii 2%inte su*a de (in(i 'ilingi sterlini, atun(i (&nd i se va (ere din -artea -a-ei8. 5n (avaler, -entru un adulter (o*is (u so)ia altui (avaler, se anga;a s$ tri*it$ ,n Nara 2%&nt$ un soldat -e (.eltuiala sa 'i s$ -l$teas($ o sut$ de livre ,n (a1 de re(idiv$. 2-re s%&r'itul do*niei lui Henri( al ""+lea, vi(toriile o/)inute de 2aladin @@, ($derea regatului "erusali*ului, *i'(aser$ ,ntr+at&t (re'tin$tatea ,n(&t regele institui o i*-ortant$ (ontri/u)ie, di;*a lui 2aladin, re*ar(a/il$ -entru ($ a %ost -ri*ul i*-o1it dire(t (are a grevat toate /unurile, *o/ile 'i i*o/ile, 'i nu nu*ai -$*&ntul. 3ar i*-o1itul a(esta era destinat *ai (ur&nd -entru -lata ar*atelor str$ine de(&t -entru tri*iterea de engle1i ,n Orient. Henri( al ""+lea %$g$dui ($ va -le(a 'i el 'i -atriar.ul din "erusali* ,i aduse (u *are -o*-$ (.eile 2%&ntului Mor*&nt, dar regele Henri( nu s+a ,*/ar(at ni(iodat$ 'i, (&nd Derald de Jales ,i re-ro'$ lu(rul a(esta, el ,i r$s-unseL 7#lerul ne invit$ vite;e'te s$ ne e0-une* -eri(olului, ($(i el nu -ri*e'te ni(i o lovitur$ ,n lu-te 'i nu -oart$ ni(i o sar(in$ -e (are -oate s+o evite8. ntu1ias*ul 'i ro*antis*ul nu %$(eau -arte din tr$s$turile lui Henri( al ""+lea. 3ar Ri(.ard era o %ire (u totul deose/it$= ,ndat$ (e -ri*i *o'tenirea -atern$, goli te1aurul, v&ndu (&teva (o*itate 'i se ,*/ar($. "C. Ri(.ard 'i <ili- August, -rieteni ,n a-aren)$, rivali ,n %a-t de (&nd Ri(.ard *o'tenise tronul tat$lui s$u, -le(ar$ ,*-reun$ s-re "erusali*= (&nd a;unser$ ,n 2i(ilia, erau de;a (erta)i. Ri(.ard -ierdu *ult$ vre*e a'te-t&nd *i(a %lot$ -e (are ar %i tre/uit s+o e(.i-e1e -entru el Cele cinci porturi. ?#ele (in(i -orturiL Hastings, 3ouvres, 2andRi(., H>t.e 'i Ro*ne>, ;u(au -entru *arin$ a(ela'i rol (a %eudele (avalerilor -entru ar*at$. Regele a(ordase /aronilor din Cele cinci porturi ,nse*nate -rivilegii, ,n s(.i*/ul ($rora ei tre/uiau s$+i %urni1e1e (or$/ii ,n ti*- de r$1/oi.B 0-edi)ia ,i d$du lui Ri(.ard "ni*$ de !eu -rile;ul s$+'i arate (ura;ul, dar nu eli/er$ 2%&ntul Mor*&nt. Ri(.ard se %$(u ur&t -rin insolen)a 'i (ru1i*ea sa. 2aladin re%u1&nd s$ r$s(u*-ere -e -ri1onieri, ,i sugru*$ -e to)i. Cre*e ,ndelungat$ du-$ r$1/oiul a(esta, -oveste'te 4oinville, sara1inii le s-uneau (o-iilorL 7Ta(i, da($ nu ,l (.e* -e regele Ri(.ard s$ te o*oare...8 6n ti*-ul a(esta, <ili@6 @7

#ele/ru tru/adur, originar din -rovin(ia %ran(e1$ Prigord ?11IO+1F1AB. Posi/il Deo%%re> Plantagenetul, ar.ie-is(o- de Por: intre 1191 'i 1F1F. 5n ar.ie-is(o- (u nu*ele Di%%ord Jalter nu se ,nt&lne'te de(&t ,ntre 1F66 'i 1F79, tot la Por:. @@ <or*$ latini1at$ a nu*elui 2ala. ed+3in, (ele/ru sultan al gi-tului 'i 2iriei ?1171+ 119HB.

I6

August, re,ntors ,n <ran)a, ,n(e-u s$ -reg$teas($ r$1/oiul ,*-otriva du'*anului s$u. C. #u tot insu((esul 'i (u toate ($ (ea *ai *are -arte a no/ili*ii engle1e s+a a/)inut s$ -arti(i-e la (ru(iade, in%luen)a lor asu-ra istoriei Angliei, (a 'i asu-ra ,ntregii istorii a uro-ei, a %ost *are. A-roa-e totdeauna, ,n ur*a unor (onta(te (u Orientul, s-iritul o((idental a devenit (on'tient de -ro-ria sa natur$ 'i de -ro-riile sale %or)e. R$1/oaiele *edi(e au (oin(is (u (ea *ai %ru*oas$ -erioad$ a g&ndirii gre(ilor. #ru(iadele sunt 'i ele ,n(e-utul unei rena'teri euro-ene. le deter*in$ -entru trei se(ole (entrul (o*er(ial 'i *ariti* al lu*ii. Marsilia, Denova 'i Cene)ia, -un(te de ,*/ar(are ale (ru(ia)ilor, devin *ari ora'e. 2e (onstruies( a(olo .anuri -entru -elerini. Poli)ia Mediteranei este asigurat$ de ordinul te*-lierilor 'i al (avalerilor 2%&ntului "oan@9 din "erusali*, ordine *ilitare (are (onstruies( -ri*ele *ari %lote (re'tine 'i %or*ea1$ -ri*a %or)$ ar*at$ interna)ional$. 3e ase*enea, ,n ti*-ul (ru(iadelor, (re'tinii din Anglia 'i din <ran)a ,n(e- s$ -oarte /ar/$ 'i s$+'i -i(te1e ste*ele -e s(uturi. #uvinte noiL to/$, trompet(, cais( 'i ,n($ alte sute de (uvinte sunt introduse ,n vo(a/ularul euro-ean. 6n s%&r'it, e'e(ul (ru(iadelor va avea in%luen)$ asu-ra viitorului *ariti* al Angliei, ($(i /ariera "sla*ului re,n(.i1&ndu+se, va (onstr&nge -e oa*eni s$ (aute alte dru*uri -entru (o*er)ul (u Orientul. C". Arta r$1/oiului a %$(ut -u)ine -rogrese ,n ti*-ul a(estor lu-te. #avalerii evului *ediu nu erau ta(ti(ieni. 6ndat$ (e 1$reau ina*i(ul, se aran;au ,n trei *ari gru-e, sau corpuri de b(taie, ,'i -uneau l$n(ile ,n (u*-$nire, -av$1a ,n -o1i)ie de a-$rare 'i 'ar;au corpul de b(taie advers. Ni(i unul nu st$tea ,n re1erv$, deoare(e se so(otea o o%ens$ -entru un (avaler s$ nu -arti(i-e la lu-t$ (.iar de la ,n(e-utul ei. Ast%el ($ lu-ta nu+i de(&t o ,nv$l*$'eal$ de (ai 'i oa*eni. Pedestri*ea nu ;oa($ ni(i un rol. 6n s(.i*/, (ru(iadele le arat$ (avalerilor euro-eni i*-ortan)a r$1/oiului de asediu. <orti%i(a)iile de la 2aint+4ean+d'A(re o-rir$ ar*atele (re'tine 'i le -rovo(ar$ -ierderi de -este o sut$ de *ii de oa*eni, s-une Mi(.elet. Pe atun(i avanta;a)i erau a-$r$torii unei (et$)i %orti%i(ate, 'i nu asediatorii ei. 6*-otriva unor 1iduri de o grosi*e de (in(is-re1e(e -&n$ la trei1e(i de -i(ioare, (ata-ultele vre*ii erau ne-utin(ioase. 5n (astel /ine (l$dit, %$r$ vreo des(.i1$tur$ a-roa-e de sol, avea o (a-a(itate de re1isten)$ (are nu era li*itat$ de(&t de nevoia de a-rovi1ionare. Totu'i, da($ nu era (onstruit -e o st&n($, -utea %i *inat. Pionierii lu(rau la ad$-ostul unui a(o-eri' (are+i -roteguia de ar(a'ii a-$r$rii. 6*-otriva a(estui %el de ata( %ur$ inventate ni'te galerii lungi de le*n, (u (reneluri, (are, a%l&ndu+se deasu-ra asediatorilor, ,ng$duiau stro-irea lor (u su/stan)e in(en+ diare. 3ar galeria ,ns$'i era e0-us$ in(endiului= *etere1ele de -iatr$ 'i turnurile de %lan( su-ri*ar$ ung.iurile *oarte 'i %$(ur$ iar$'i invulnera/ile (et$)ile %orti%i(ate. Nu*ai des(o-erirea artileriei va ani.ila valoarea *ilitar$ a (astelului %orti%i(at. #u(erirea #onstantino-olului de ($tre Ma.o*ed al ""+ lea va %i -ri*ul *are e0e*-lu de %olosire a artileriei. C"". !a ,ntoar(erea din (ru(iad$, Ri(.ard, (onsiderat -eri(ulos de ($tre suveranii uro-ei, %u %$(ut -ri1onier ,n *od *i'eles( de ($tre du(ele Austriei 'i -redat ,*-$ratului Henri( al C"+lea, (are ,l re)inu, ,n dis-re)ul -rivilegiului (ru(ia)ilor. Anglia a%l$ ($ regele ei e (a-tiv, ($ su-orta voios (a-tivi + tatea, ,*/$t&ndu+'i -a1ni(ii, 'i ($ -re)ul de r$s(u*-$rare ar %i de o sut$ de *ii de livre. Pentru a aduna a(east$ su*$ enor*$, *ini'trii, (are ,nlo(uiau (u* -uteau *ai /ine -e regele lor *ai tot+ deauna a/sent, se str$duir$ s$ re-arti1e1e sar(inile asu-ra tuturor (laselor so(iet$)ii ?119HB. #erur$ (a banii de scut s$ %ie de dou$1e(i de 'ilingi de %ie(are lot de (avaler, un s%ert din venitul tuturor lai(ilor, un s%ert din veniturile te*-orare ale -reo)ilor. 9iseri(ilor li se (erea vesela de argint 'i odoarele de aur, ordinelor *onasti(e l&na tuns$ ti*- de un an. Nor*andia tre/ui s$ -l$teas($ a(elea'i ta0e. #u toate a(este i*-o1ite ,*-ov$r$toare, su*a adunat$ %u -rea *i($. 6*-$ratul (onsi*)i totu'i s$+l -un$ ,n li/ertate -rovi1orie -e regele Ri(.ard. 6n a/sen)a lui, %ratele s$u "oan ,n(er(ase s$ -un$ *&na -e -utere, dar %usese ,nvins gra)ie interven)iei energi(e a ar.ie-is(o-ului de #anter/ur>, Hu/ert Daultier, (are se dovedi a %i un /un o'tean, a'a (u* era 'i un -reot /un. C""". Ri(.ard, la ,ntoar(erea lui, %u -ri*it (u entu1ias* 'i -o*-$ de (et$)enii !ondrei. 3ar ,n lo( s$ arate o ,ndre-t$)it$ re(uno'tin)$ -entru sur-rin1$toarea loialitate a su-u'ilor s$i, anun)$ ,ndat$ noi i*-o1ite. Regatul era ,n -eri(ol. <ili- August invadase Nor*andia= AQuitania se r$1vr$tea= An;ou 'i Poitou ,n(linau s-re <ran)a. Pentru a-$rarea Nor*andiei, Ri(.ard (onstrui una din (ele *ai %ru+
@9

Ordin *ilitar+($lug$res( ,n%iin)at, du-$ tradi)iile sale -e la 1O7O= (onstituit ,n *od sigur ,n regatul (ru(iat al "erusali*ului, -e la 111H+111@.

I7

*oase %ort$re)e ale ti*-uluiL #.&teau+Daillard, (are do*ina valea 2enei. 7A* s+o (u(eres(, (.iar da($ 1idurile ei ar %i de %ier8, e0(la*$ <ili- August. 7A* s+o -$stre1, (.iar da($ 1idurile ei ar %i de unt8, re-li($ Ri(.ard. N+a avut ti*- s$+'i )in$ %$g$duiala. 5nul din vasalii s$i, vi(ontele de !i*oges, g$sind -e (&*-, l&ng$ (astelul s$u din #.&lus, o -odoa/$ de aur, %$r$ ,ndoial$ de origine ro*an$, Ri(.ard, sus)inu ($ ori(e (o*oar$ a-ar)ine regelui 'i i+o (eru. O (eart$, a-oi un r$1/oi se n$s(ur$ din a(est in(ident *inus(ul= asediind (astelul #.&lus, Ri(.ard %u r$nit de o s$geat$, rana i se in%e(t$ 'i regele *uri ,n (ortul s$u la 6 a-rilie 1199. #or-ul %u ,ngro-at la <ontevrault, iar ini*a ,n (redin(iosul s$u ora' Rouen. Ast%el, regele r$t$(itor r$*ase -entru eternitate de-arte de regatul s$u. A/ia a-ar)ine istoriei Angliei. 7<iu r$u, %rate r$u, so) r$u 'i rege r$u8, s+a s-us des-re el. Totu'i, s-re a+l ;ude(a, tre/uie s$ se )in$ sea*a de legenda (reat$ ,n ;urul lui, de -o-ularitatea sa 'i de %idelitatea -o-orului s$u. A %ost, %$r$ ,ndoial$, (a unii condottieri de -e vre*ea Rena'terii sau (a unii 7li/ertini8 din se(olul al EC"""+lea, un e0e*-lar (iudat de des$v&r'it al unui ti- u*an ast$1i (onda*nat, dar -e (are o-inia -u/li($ ,l a((e-ta atun(i.

VII MAREA CARTA ". 6n evul *ediu -o-oarele iertau *ulte regilor, -entru ($ do*nia (elui *ai r$u rege era de -re%e+ rat (elei *ai s(urte -erioade de anar.ie. "oan %$r$ Nar$ reu'i (el dint&i s$+i uneas($ -e to)i su-u'ii lui ,*-otriv$+i. Prin str$lu(irea inteligen)ei, era un adev$rat Plantagenet, e0(elent ta(ti(ian di-lo*ati( 'i *ilitar, *are sedu($tor de %e*ei, /un v&n$tor, dar (rud 'i ;osni(. Henri( al ""+lea 'i Ri(.ard au avut grandoarea lor= "oan n+a %ost de(&t odios. "+a tr$dat -e tat$l 'i -e %ra)ii s$i. 6ntreaga uro-$ /$nuia ($, din ordinul lui, a %ost asasinat ne-otul s$u, Art.ur de 9retania, (are i+ar %i -utut dis-uta su((esiunea. <ili- August, su1eranul lui, l+a (itat ,n %a)a (ur)ii sale, a-oi, du-$ tre(erea ter*enelor de -re1entare, l+a de(larat vinovat de %elonie 'i de($1ut din dre-turi asu-ra tuturor %ie%urilor %ran(e1e. Av&nd ast%el dre-tul %eudal de -artea sa, <ili- ,n(e-u s$ ia ,na-oi de la "oan, unul (&te unul, do*eniile a(estuia. Nor*andia %u din nou o(u-at$ de <ran)a ,n 1FOI, ,n (iuda unei is(usite *anevre a lui "oan %$r$ Nar$ -entru a salva #.&teau+Daillard= ,n 1FO6 -ierdu An;ou, Maine, Touraine 'i Poitou. Se(e ani du-$ *oartea lui Henri( al ""+lea, i*-eriul angevin a-roa-e ($ nu *ai e0ista. R$*&nea AQuitania, dar avea s$ %ie greu de -$strat, ($(i /aronii engle1i, (are -ri*iser$ totdeauna s$ se /at$ -entru a-$rarea Nor*andiei, unde -osedau %eude, si*)eau oare(are sil$ s$ ur*$reas($ ,n Das(onia, ,n slu;/a unui rege detestat, o aventur$ (are -entru ei nu avea ni(i un sens. "". 6n r$1/oi (u regele <ran)ei, ,n rela)ii -roaste (u /aronii engle1i, "oan %$r$ Nar$ se (ert$ 'i (u /iseri(a. Ar.ie-is(o-ii de #anter/ur> ,nde-linind a-roa-e totdeauna 'i %un()ia de -ri*+*ini'tri ai regilor engle1i, era destul de %ires( (a a(e'tia din ur*$ s$ -retind$ dre-tul de a+i alege. 3ar se 'tie ($, -e de o -arte, e-is(o-ii regatului 'i, -e de alta, ($lug$rii din #anter/ur> re(la*au a(ela'i dre-t. 2u/ do*nia lui "oan %$r$ Nar$ (ele trei -$r)i %$(ur$ a-el la Ro*a 'i -a-a "no(en)iu al """+lea r$s-unse ,ntr+un %el nea'te-tat, i*-un&nd regelui, ($lug$rilor 'i e-is(o-ilor -ro-riul s$u (andidat, -e 2te%an de !angton, -reot ad*ira/il -rin (ara(terul 'i 'tiin)a sa, (are tr$ia de *ult$ vre*e la Ro*a. "oan, %urios, re%u1$ s$ re(unoas($ un -relat (are, s-unea el, nu+i era (unos(ut de(&t -rin %a-tul ($ 7tr$ise totdeauna -rintre du'*anii s$i8 'i lu$ ,n st$-&nire /unurile ar.ie-is(o-atului. Pa-a ri-ost$ -rin 'irul o/i'nuit de san()iuni -onti%i(ale. l lans$ asu-ra Angliei un interdi(tL (lo-otele a*u)ir$, *or)ii r$*&neau %$r$ slu;/$ de ,n*or*&ntare. Tul/urarea (redin(io'ilor %u *are. "nstitu)ia regal$ devenise totu'i at&t de -uterni($ ,n(&t nu avu lo( ni(i o r$1*eri)$. 5n an *ai t&r1iu "no(en)iu al """+ lea ,l e0(o*uni($ -e "oan. A-oi ,l destitui 'i+l autori1$ -e <ili- August s$ -orneas($ o (ru(iad$ ,*-otriva Angliei re/ele. 2itua)ia devenea -eri(uloas$. Dalii 'i s(o)ienii ,n(e-user$ ,n($ dinainte s$ se agite la %rontiere. Regele (ed$. 2e u*ili ,n %a)a legatului -a-al, ,l -ri*i -e !angton 'i+i s-use ,n *od i-o(ritL 7<i)i /inevenit, -$rinte8. A-oi, (re1&ndu+se iar ($lare -e situa)ie, ,n(er($ s$ -un$ la (ale, ,*-reun$ (u (ontele de <landra 'i (u Otto de 9runsRi(: 9O, o (oali)ie (ontinental$ ,*-otriva lui <ili- August. <a-t nou ,n istoria /aronilorL a(e'tia re%u1ar$ s$+l ur*e1e. Mai ,nt&i s-user$ ($ nu voiau s$ lu-te su/ ordinele unui rege e0(o*uni(at ?nu i se a(ordase ,n($ iertareaB, a-oi invo(ar$ s$r$(ia lor. "oan tre/ui s$ a*&ne -le(area 'i s$+i sus)in$ (u su/ven)ii -e alia)ii s$i. A(east$ (oali)ie
9O

ste vor/a de <errand, %iul regelui Portugaliei + devenit (o*ite de <landra -rin ($s$toria (u 4eanne, *o'tenitoarea (o*itatului + 'i de Otto al "C+lea de 9runsRi(:, ,*-$rat ro*ano+ger*an ?119@+1F1AB.

I@

%u 1dro/it$ ,n anul ur*$tor ?1F1IB la 9ouvines. 9$t$lia de la 9ouvines a (onstituit ,n a(ela'i ti*triu*%ul (a-e)ienilor ?(are, *ul)u*it$ ei, aveau s$ reu'eas($ a uni%i(a regatul <ran)eiB 'i garan)ia li/ert$)ilor engle1e, deoare(e, da($ "oan s+ar %i ,ntors ,nving$tor ,n Anglia, ,n %runtea *er(enarilor s$i din 9ra/ant, s+ar %i r$1/unat ,n *od (runt ,*-otriva seniorilor engle1i -entru re%u1ul de a+l slu;i. Nu -$stra din -osesiunile %ran(e1e de(&t Das(onia 'i -ortul 9ordeau0. "stori(ii engle1i so(otes( /$t$lia de la 9ouvines (a unul din eveni*entele %eri(ite din istoria Angliei, -entru ($ a(east$ ,n%r&ngere, ni*i(ind -restigiul lui "oan, a %ost -reludiul Marii #arte. """. 5n (on%li(t ,ntre "oan 'i /aroni devenise inevita/il. 9aronii su-ortaser$ des-otis*ul lui Henri( al ""+lea, rege -uterni(, vi(torios 'i -rea res-e(tat de -o-or (a s$ ,ndr$1neas($ s$ i se o-un$. 3ar de (e ar %i tolerat a/u1urile unui rege ,n%r&nt 'i dis-re)uit de toat$ lu*eaG 6n 1F1H, ar.ie-is(o-ul !angton, (reierul (ons-ira)iei, sus(itase un *are entu1ias* adun&ndu+i ,n se(ret -e /aroni 'i (itindu+le ve(.ea (art$ a lui Henri( ", -e (are to)i o uitaser$ 'i (are garanta res-e(tarea dre-turilor 'i a (utu*elor su-u'ilor s$i. 6ntr+o alt$ ,nt&lnire /aronii au ;urat -e r$*$'i)ele s%&ntului "oan ($ nu vor tr$i ,n -a(e (u regele de(&t da($ va ;ura s$ se su-un$ a(estei (arte. 6n 1F1A ei adresar$ lui "oan un ulti *atu* 'i+i tri*iser$ o di,:idatio ?ne,n(redereB -e (are ori(e vasal tre/uia s+o noti%i(e suveranului nede*n ,nainte de a+i de(lara r$1/oi. Regele ,n(er($ s$+i atrag$ de -artea sa -e oa*enii li/eri, s$ (.e*e *er(enari, dar tre/ui s$ re(unoas($ ($ toat$ )ara era ,*-otriva lui. !o(uitorii !ondrei -ri*eau (u entu1ias* *i(a ar*at$ a /aronilor. 6n ase*enea (a1, str$*o'ii lui "oan ar %i a-elat la ,yrd. 3ar situa)ia se s(.i*/ase. Re%or*ele lui Henri( al ""+lea, sl$/ind -e no/ili, ,i a-ro-iase de vasalii lor. 6ntre do*eniul %eudal 'i sat (on%li(tele deveniser$ *ai rare. Punerea su/ interdi(t a regatului i*-resionase -o-orul, religios din %ire. Readu(erea ve(.ilor li/ert$)i era -e -la(ul tuturor (laselor. 6n 1adar regele %u a-u(at de o %urie ne/un$. #e -utea s$ %a($G #a-itala era ,n *&inile re/elilor. 6n(etase s$ %un()ione1e ori(e %el de ad*inistra)ie. 6n li-sa vistieriei, "oan nu *ai avea ni(i un %el de venit. Tre/uia s$ (ede1e. Regele a((e-t$ s$ se ,nt&lneas($ (u /aronii -e -a;i'tea de la Runn>*ede, ,ntre 2taines 'i Jindsor, 'i ai(i se*n$ Marea #art$. "C. "*-ortan)a Marii #arte a %ost (&nd e0agerat$, (&nd su/esti*at$. Tre/uie s$ rea*inti*, ,nainte de toate, ($+i vor/a de un do(u*ent din 1F1A, adi($ dintr+o vre*e ,n (are ideile *oderne des-re li/ertate ni(i nu %useser$ (on(e-ute ,n($. 6n se(olul al E"""+lea, (&nd regele a(ord$ unui senior -rivilegiul de a avea o (urte de ;ude(at$ sau unui ora' -rivilegiul de a+'i alege singur slu;/a'ii s$i, ,n li*/a;ul ti*-ului a(estea se nu*es( 7li/ert$)i8. Marea #art$ statuea1$ ,n ter*eni generali ($ regele tre/uie s$ res-e(te dre-turile (&'tigate. O*ul *i;lo(iu din vre*ea noastr$ (rede ,n -rogres 'i -retinde re%or*e= -entru o*ul anului 1F1A, 7e-o(a de aur era ,n tre(ut8. 9aronii nu inten)ionau s$ %a($ o lege nou$= ei (ereau res-e(tarea ve(.ilor -rivilegii. #u* s$+l (onstr&ngi -e rege s$ res-e(te -rivilegiile %eudalit$)iiG A(easta era -entru ei singura -ro/le*$. 3ar -rintr+o %eri(it$ ,nt&*-lare reda(tarea n+a %ost %$(ut$ ,n a(east$ %or*$ 'i te0tul a ,ng$duit genera)iilor viitoare s$ (iteas($ ,n Marea #art$ -rin(i-ii *ai generaleL 7 0ist$ legi ale statului, dre-turi a-ar)in&nd (o*unit$)ii. Regele tre/uie s$ le res-e(te. 3a($ le violea1$, loialitatea ,n(etea1$ a %i o datorie 'i su-u'ii au dre-tul s$ se r$s(oale8. "*-ortan)a Marii #arte (onst$ de(i *ai *ult ,n (eea (e atrage du-$ sine de(&t ,n (eea (e este. Pentru genera)iile ur*$toare, ea va deveni, ,n sensul *odern al (uvintelor, o 7#art$ a li/ert$)ilor engle1e8 'i %ie(are rege, -&n$ ,n se(olul al EC+lea, va tre/ui s$ ;ure de *ai *ulte ori ,n (ursul do*niei sale s$ res-e(te a(est te0t. A-oi (arta va %i uitat$ su/ do*nia regilor Tudori, -entru a rea-are, (a o (ontra-ondere a dre-tului divin, -e vre*ea lui "a(o/ ". C. 0ist$ un alt -rin(i-iu *odern (are s+a (re1ut ($ -oate %i (itit ,n Marea #art$L 7Ni(i o ta0$ %$r$ re-re1entare8. 6n realitate, /aronii (ereau nu*ai (a regele, da($ voia s$ -er(ea-$ 7a;utoare8 e0traordinare, ne-rev$1ute ,n (ontra(tul %eudal (utu*ier, s$ n+o -oat$ %a(e %$r$ a-ro/area Marelui #onsiliu, adi($ a /aronilor 'i a *arilor vasali. 3ar nu s(rie a(olo ($ vilanii, -entru a %i ta0a)i, ar tre/ui *ai ,nt&i s$ %ie re-re1enta)i. 2ingurul (a1 -rev$1ut, ,n a%ar$ de /aroni, este a(ela al ora'ului !ondra, (are, de(lar&ndu+se -entru r$s(oal$, o/)inea statutul de *are vasal (ole(tiv. 6n s%&r'it, s+a s-us ($ Marea #art$ (on)inea ele*entele viitoarei legi (u -rivire la 9abeas corpus91. Te0tul este ur*$torulL 7Ni(i un o* li/er nu va %i ,n(.is sau e0-ul1at, sau ni*i(it ,n vreun %el, %$r$ a %i ;ude(at ,n
91 91

9abeas Corpus Act + lege -entru garantarea inviola/ilit$)ii -ersoanei, votat$ de -arla*entul /ritani( la 1679.

I9

*od legal de egalii s$i, -otrivit legilor )$rii8. A(est te0t, de o i*-ortan)$ %oarte li*itat$ ,n s-iritul /aronilor aduna)i la Runn>*ede, (are ,n)elegeau nu*ai ($ un senior nu -utea %i ;ude(at de(&t de egalii s$i sau un o* li/er de ($tre al)i oa*eni li/eri, era destinat de ($tre (ei (are+l reda(taser$ s$+i ,nl$ture -e ;ude($torii regelui= dar te0tul a(esta tre/uia ,ntr+adev$r s$ -roteguias($ na)iunea engle1$ ,n 1iua ,n (are vilanii vor %i deve + nit ei ,n'i'i oa*eni li/eri. 5n (o*itet de dou$1e(i 'i (in(i de *e*/ri, to)i /aroni, a%ar$ de unul, -ri+ *arul !ondrei, era ,ns$r(inat s$ ;ude(e -l&ngerile ,*-otriva (oroanei. Regele tre/uia s$ ordone su-u'ilor s$i s$ ;ure ($ vor da as(ultare a(estor dou$1e(i 'i (in(i 'i, da($ el ,nsu'i re%u1a s$ dea ur*are avi1ului a(estui (o*itet, /aronii erau ,n dre-t s$ ia ar*ele ,*-otriva lui. C". 2e vede ($, da($ Marea #art$ nu este do(u*entul *odern -e (are unii (re1user$ odinioar$ a+ l des(o-eri ,ntr+,nsa, ea *ar(.ea1$ totu'i s%&r'itul -erioadei anglo+nor*ande a *onar.iei ne(ontrolate. 3a($ %iii lui Henri( al ""+lea ar %i avut geniul tat$lui lor 'i da($ /aronii n+ar %i (onstituit %or)a ar*at$ (ea *ai -uterni($ a regatului, Anglia ar %i -utut %i guvernat$ ,n(e-&nd din se(olul al E"""+lea de un *onar. a/solut 'i ner$s-un1$tor %a)$ de ni*eni. Marea #art$ re,nsu%le)e'te (on(e-)ia %eudal$ des-re o *onar.ie li*itat$. #onstitu)ia engle1$ este 7%ii(a %eudalis*ului 'i a Common La-+ ului8. <eudalitatea ,i adu(e ideea (utu*elor, a dre-turilor (&'tigate, (are tre/uie res-e(tate= Commom.La-, r$s-&ndit de ;ude($torii lui Henri( al ""+lea, une'te na)iunea ,n res-e(tul %a)$ de anu*ite reguli -rote(toare (are sunt deasu-ra regelui ,nsu'i. 3ar ,n 1F1A a(este idei, -entru noi destul de (lare, sunt ina((esi/ile *aselor. Marea #art$ a %ost un do(u*ent at&t de -u)in -o-ular ,n(&t ni(i nu a %ost tradus$ ,n engle1$ ,nainte de se(olul al EC"+lea. C"". Regele "oan a/ia se*nase #arta ($ nu se *ai g&ndea de(&t (u* s$ s(a-e de ea. <uria sa %u at&t de violent$ ,n(&t se 1v&r(olea -e ;os *u'(&nd /u($)i de le*n. 7Mi+au dat dou$1e(i 'i (in(i de su-ra+regiX8, striga el. A-oi, revenind la di-lo*a)ia sa -er%id$ 'i su-l$, se adres$ -a-ei "no(en)iu al """+lea, (u (are se ,*-$(ase, (er&ndu+i s$+l de1lege de ;ur$*&ntul de a res-e(ta /leste*ata #art$. Pa-a, indignat de revolta ar*at$ -e (are o ins-irase ar.ie-is(o-ul ales de el, e0(o*uni($ -e or$'enii din !ondra. A(e'tia, -otrivit s%atului lui !angton, -user$ s$ sune (lo-otele 'i s$ se (ele/re1e liturg.ia (a 'i (u* ni*i( nu s+ar %i ,nt&*-lat. Autoritatea -a-alit$)ii asu-ra Angliei, a%lat$ la -rea *are distan)$, ,n(e-ea s$ devin$ 'u/red$. <ili- August, (are )inea (u tot at&ta ardoare (a 'i Jil.el* #u(eritorul s$ dea a*/i)iilor sale o *as($ legal$, -ro%it$ de ,*-re;ur$ri -entru a ,n(er(a s$ -ro(la*e (a rege al Angliei -e %iul s$u !udovi(, ($s$torit (u o ne-oat$ a lui "oan %$r$ Nar$. "oan, s-unea el, a %ost (onda*nat la *oarte -entru asasinarea ne-otului s$u Art.ur de 9ritania. A -ierdut de(i dre-turile sale asu-ra (oroanei 'i, deoare(e sentin)a a %ost -ronun)at$ ,nainte de a se %i n$s(ut %iul s$u, *o'tenitorul legiti* al tronului Angliei era !udovi( al <ran)ei. !udovi( de/ar($ ,n 1F16 ,n Tent 'i, sus)inut de nu*ero'i /aroni engle1i, ,l alung$ -e rege. 2oarta ,'i lu$ sar(ina s$ -un$ ea (a-$t a(estei dra*e. "oan %$r$ Nar$ *uri la 19 o(to*/rie 1F16, ,n ur*a unei indigestii -ri(inuit$ de un e0(es de -iersi(i 'i de (idru nou.

VIII COMUNITILE+ ,& ORA!E !I CORPORAII ". Pentru a ,n)elege (u*, du-$ Marea #art$, (ontrolul %eudal s+a trans%or*at (u ,n(etul ,n (on trol -arla*entar, tre/uie studiat$ *ai ,nt&i na'terea, ,n Anglia evului *ediu, a unor noi %or)e + (o*unit$)ile. 3re-tul %eudal -roteguie'te -e -ro-rietarul r$1/oini( 'i, indire(t, -e 'er/ii a(estuia. 3ar o so(ietate (are nu *ai era tul/urat$ de inva1ii 'i (are -u)in (&te -u)in se ,*/og$)ea nu -utea r$*&ne r$1/oini($ 'i agri(ol$. #itadinii, negu)$torii, studen)ii, ,n %ine, to)i a(ei (are nu intrau ,n (adrele so(iet$)ii %eudale nu aveau -osi/ilitatea de a tr$i ,n siguran)$ de(&t da($ se gru-au. Or$'enii unui t&rg, *eseria'ii unei (or-ora)ii, studen)ii unei universit$)i, ($lug$rii unei *$n$stiri vor %or*a a'adar (o*unit$)i, (are vor 'ti s$ se %a($ res-e(tate. 2+a v$1ut *ai ,nainte (u*, -e vre*ea Runn>*ede+ului, ora'ul !ondra o/)inuse rangul de *are vasal. "". 6n ti*-ul inva1iilor sa0one (ea *ai *are -arte a *i(ilor (et$)i ro*ane se ruinaser$, dar (&teva au su-ravie)uit. !ondra, Jin(.ester, Por:, Jor(ester, de -ild$, 'i+au -$strat ,n -er*anen)$ (ara(terul lor de ora'e. Prin se(olul al E"""+lea !ondra are (ir(a trei1e(i de *ii de lo(uitori= (elelalte

AO

ora'e sau t&rguri ?e0ist$ vreo dou$ suteB sunt %oarte *i(i. #are este originea lorG #&teva s+au %or*at ,n ;urul unei *$n$stiri, unele sunt lo(uri de tre(ere, (u* ne rea*intes( at&tea nu*e (are se ter*in$ -rin ,ord ?vadB sau bridge ?-unteB= altele sunt noduri de dru*uri, -orturi= dar a-roa-e toate sunt -un(te %orti%i(ate. #uv&ntul burghe2 vine de la burg ?%ort$rea)$B 'i rea*inte'te ($ ora'ul a %ost *ult$ vre*e un lo( de re%ugiu. Avea 1iduri de -$*&nt sau de -iatr$, un -od *o/il, iar -e vre*ea nor*an1ilor, o %ort$rea)$ regal$. Mi(i -ro-rietari agri(oli aveau a(olo o (as$, -entru ti*- de r$1/oi sau de -ri*e;die, -e (are o ,n(.iriau ,n e-o(ile *ai lini'tite. 2tr&nse ,ntre 1idurile lor, ora'ele din evul *ediu nu se -uteau e0tinde, ast%el ,n(&t (asele erau *i(i, str$1ile ,nguste. A(o-eri'urile de -aie d$deau lo( la nenu*$rate in(endii. Ora'ele erau *urdare. Pri*a %&nt&n$ -u/li($ din !ondra datea1$ din se(olul al E"""+lea 'i a-a era re1ervat$ (a /$utur$ -entru s$ra(i, ($(i to)i (ei ($rora le d$dea *&na /eau /ere. Murd$riile se arun(au ,n strad$ 'i *iroseau ,ngro1itor. 3in (&nd ,n (&nd, o /oal$ (ontagioas$ r$-unea o -arte din -o-ula)ie. Ori(e ora' r$*&nea -e ;u*$tate rural. !ondra avea gr$dinile de 1ar1avat (.iar ,n interiorul 1idurilor, iar -ri*arul tre/uia s$ re,nnoias($ *ereu ordinul de a nu se l$sa -or(ii s$ (ir(ule -e str$1i. #&nd, ,n se(olul al E"C+lea, re gele di1olv$ -arla*entul, ,i tri*ite 7-e no/ili la s-orturile lor, iar (o*unele la se(eri'8. Ki ,ntr+adev$r ora'ul -arti(i-$ la se(eri'L a(tivitatea (ur)ilor de ;usti)ie 'i a universit$)ilor e ,ntreru-t$ din iulie -&n$ ,n o(+ to*/rie, ,n vederea *un(ii (&*-ului= de atun(i datea1$ 7va(an)a *are8 din %ie(are an. """. Pe vre*ea (u(eririi, ori(e ora' de-indea de un senior. "*-o1itele le -er(e-ea sheri,,.ul. #itadinul )inea de (urtea do*eniului. Pu)in (&te -u)in, or$'enii (are se ,*/og$)eau (u*-$rau 7li/ert$)i8 ?adi($ -rivilegiiB. 6ntr+o -ovestire din se(olul al E""+lea se v$d doi nenoro(i)i (onda*na)i de #urtea *anorial$ s$+'i dis-ute o -ro-rietate -rin lu-t$. 6n(e- s$ se /at$ di*inea)a, soarele a a;uns la a*ia1$, unul din ei, sleit, se las$ ,*-ins s-re un 'an) 'i+i gata s$ (ad$ ,n$untru, (&nd adversarul s$u, a ($rui *il$ e *ai -resus de(&t interesul, ,i strig$ s$ %ie atent. Atun(i lo(uitorii ora'ului, -lini de (o*-$ti*ire, r$s(u*-$rar$ de la senior, ,n s(.i*/ul unei redeven)e, dre-tul de a ar/itra ei ,n'i'i de a(i ,nainte ase*enea (on%li(te. "C. #&nd, ,n se(olul al E"""+lea, or$'enii de -e (ontinent n$s(o(es( 7(o*una8, un %el de (on;ura)ie a lo(uitorilor unui ora', (are %a( ;ur$*&nt s$ se a-ere unii -e al)ii, (uv&ntul 'i ideea tre( re-ede din(olo de #analul M&ne(ii. le s-erie -e seniori. 7#o*un$, (uv&nt nou 'i de1gust$tor... O n$s(o(ire (a su-u'ii s$ nu *ai -l$teas($ de(&t redeven)e %i0e 'i a*en1i statorni(ite8. #&nd ora'ul -ri*e'te rangul de *are vasal, ,'i g$se'te 'i el lo(ul ,n edi%i(iul %eudal. 6'i are (urtea lui, -e (are o -re1idea1$ -ri*arul, s-&n1ur$toarea lui= -er(e-e i*-o1itele sale -ro-rii= (ur&nd va %i (onvo(at ,n -arla*ent. Ora'ele ?,n <ran)a (a 'i ,n AngliaB vor avea /la1oane, o devi1$, un sigiliu, pentru c( sunt seniori. 6n evul *ediu individul nu ;oa($ un rol ,n guvernarea )$rii de(&t da($ este no/il, dar comunit(3ile sunt adev$rate %or)e, 'i (a atare re(unos(ute de lege. 9ouse o, Commons nu va %i #a*era #o*unelor, (i #a*era #o*unit$)ilorL (o*itate, ora'e, universit$)i. Anglia nu va tre(e de la leg$tura -ersonal$ 'i %eudal$ la o leg$tur$ -atrioti($ 'i na)ional$, (i la o leg$tur$ ,ntre rege 'i st(rile sau (o*unit$)ile regatului. C. Ni*i( nu sea*$n$ *ai *ult (u un ora' din se(olul al E""+lea sau al E"""+lea de(&t /a1arele din <e1 sau Marra:e(.. To)i oa*enii de a(eea'i *eserie sunt gru-a)i ,n a(ela'i (artier. 0ist$ strada M$(elarilor, a Ar*urierilor, a #roitorilor. 2(o-ul g.ildei sau al (or-ora)iei este, -e de o -arte, de a -rote;a -e *e*/rii s$i ,*-otriva ori($rei (on(uren)e din a%ar$, -e de alt$ -arte de a le i*-une reguli (are s$ du($ la o(rotirea (onsu*atorului. "deile evului *ediu (u -rivire la (o*er) erau (ontrare a(elora ale e(ono*i'tilor no'tri li/erali. vul *ediu nu ad*itea ideea (on(uren)ei= ni(i a(eea a -ie)ei li/ere. A (u*-$ra (u inten)ia de a revinde era un deli(t= a (u*-$ra (u ridi(ata -entru a vinde (u a*$nuntul era un alt deli(t. 3a($ un *e*/ru al g.ildei (u*-$ra (eva, ori(e alt *e*/ru -utea, da($ voia, s$ -arti(i-e la (u*-$r$tur$ la a(ela'i -re). Ni(i un str$in nu avea dre-tul s$ se sta/ileas($ ,ntr+un ora' s-re a e0er(ita a(olo o *eserie. A %i *e*/rul unei g.ilde era un -ri+ vilegiu ereditar. !a ,n(e-ut, *e'te'ugarii s$ra(i -utur$, slu;ind (a u(eni(i ti*- de 'ase sau 'a-te ani, s$ devin$ *ai'tri= du-$ a(eea (or-ora)iile devenir$ aso(ia)ii ,n(.ise. vul *ediu nu (uno'tea 7legea (ererii 'i a o%ertei8. 0ista -$rerea ($ -entru %ie(are *ar%$ era un 7-re) ;ust8, (are tre/uia s$ ,ng$duie negu)$torului s$ tr$ias($ /ine, %$r$ a+i l$sa un /ene%i(iu e0(esiv. C". <ire'te ($ negustorii nu erau ni'te s%in)i 'i ($ ,n(er(au, -rin *ii de %raude, s$ s(a-e de su/

A1

(ontrolul (or-ora)iei sau al *uni(i-alit$)ii. 9rutarii -l$*$deau -&ine (are n+avea greutatea regle+ *entar$ sau, (&nd (lien)ii adu(eau ei ,n'i'i aluatul -entru a+l (oa(e, un /$ie)el -e (are+l )ineau as(uns su/ te;g.ea ru-ea (&te un -u*n din aluat ,nainte de a %i /$gat ,n (u-tor. rau -ede-si)i %iind -u'i la st&l-ul in%a*iei (u -&inea %rauduloas$ legat$ de g&t. 5nui negustor (are vindea vin -rost i se v$rsa restul li(.idului ,n (a-. 2u/ nasul a(eluia (are vindea (arne alterat$ se ardea ,ntreaga lui *ar%$ (a s$ si*t$ (e r$u *irosea. 3ar interesul sti*ulea1$ de *inune at&t ingenio1itatea (elor ne(insti)i (&t 'i a(tivitatea (elor (e *un(es(. #u toat$ as-ri*ea legii, negustorii se ,*/og$)eau. Prin 1FI@ -ros-eritatea ora'ului !ondra ,l indigna -e regele Henri( al """+ lea, (are, ne-ut&nd str&nge destui /ani din i*-o1ite 'i tre/uind s$+'i v&nd$ vesela de argint 'i /i;uteriile, a%l$ ($ le (u*-$raser$ negustorii (a-italeiL 7Ktiu ($, da($ te1aurele Ro*ei i*-eriale ar %i de v&n1are, ora'ul a(esta le+ar (u*-$ra -e toate. Paia)ele astea din !ondra, (are s+au /ote1at ei ,n'i'i /aroni, sunt -utre1i de /oga)i. #etatea asta e un sa( %$r$ %und8. 6n tot ti*-ul evului *ediu -u+ terea -oliti($ a !ondrei %u *are. #et$)enii ei ,nar*a)i, (etele de u(eni(i, gata totdeauna s$ -arti(i-e la o r$s(oal$, adu(eau ar*atelor un s-ri;in (&nd ,*-otriva suveranului, (&nd ,n sus)inerea lui. C"". Metodele (o*er(iale din evul *ediu %ur$ as-ru ;ude(ate de ($tre e(ono*i'tii se(olului al EC"""+lea 'i e sigur ($, a'a (u* se ,nt&*-l$ ,n ori(e a(tivitate o*eneas($, (or-ora)iile au %ost 'i ele -ri(ina unor a/u1uri. 3ar siste*ul a avut 'i *ari avanta;e. 6nl$turarea inter*ediarilor 'i i*-o+ si/ilitatea de a %a(e s-e(ul$ %$(ur$ via)a la )ar$ deose/it de sta/il$, -&n$ -e la *i;lo(ul se(olului al E"C+lea. vul *ediu n+a (unos(ut ur(area 'i s($derea arti%i(ial$ a -re)urilor, de (are su%eri* noi ast$1i. 3a($ studie* (ostul ve(.ilor (onstru()ii, r$*&ne* ului)i de ie%tin$tatea lor. T.orold Rogers a (al(ulat ($ turnul de la Merton #ollege, din O0%ord, a (ostat o sut$ -atru1e(i 'i dou$ de livre ?(a* o *ie (in(i sute de lire ,n *oneda engle1$ *odern$B. Ast$1i ar (osta *ult *ai s(u*-, de'i 1idarii nu erau -rost -l$ti)i atun(i. 3e unde vine di%eren)aG 3e la nu*$rul redus de inter*ediari9F. 3a($ o -ersoan$ /ogat$ se .ot$ra s$ (onstruias($ un (astel sau o /iseri($, ,n(.iria o (arier$ de -iatr$, (on%e()iona s(.el$ria din (o-a(ii -ro-riului s$u -ar(, (u*-$ra troliuri, devenea -ro-riul s$u antre-renor. 3a($ un or$'an voia o (u-$ de argint, (u*-$ra *etalul, se ,n)elegea (u un argintar asu-ra *odelului -e (are s$+l (i1ele1e 'i, (&nt$rind (u-a, du-$ (e era gata, (erea ,na-oi *etalul (are -risosise. D.ilda -rote;a ,n a(ela'i ti*- -e (u*-$r$tor 'i -e v&n1$tor ,*-otriva e0(eselor (on(uren)ei. ra un organis* regulator. C""". 2tr$inii nu aveau dre-tul s$ %a($ nego) (u a*$nuntul -e (ont -ro-riu= tre/uiau s$ trate1e (u negustorii engle1i. !a !ondra, liga ora'elor %la*ande 'i *ai ales !iga .anseati($ ?Ha*/urg, 9re*en, !\/e(:B ,'i aveau *aga1inele lor. #l$direa !igii .anseati(e, 2teel>ard+ul 9H, era %orti%i(at$= (o*er(ian)ii ger*ani (eli/atari tr$iau a(olo laolalt$, su-u'i a(elora'i reguli, ,nto(*ai (a te*-lierii sau (avalerii 2%&ntului "oan. i (u*-$rau de la engle1i *etale, l&n$= adu(eau *$t$suri, /i;uterii, *irodenii -e (are le -ri*eau din Orient -rin 9agdad, Tre/i1onda, Tiev 'i Novgorod. Ki negustorii %ran(e1i din A*iens 'i din #or/ie ,ntre)ineau organi1a)ii (ole(tive la !ondra. 2tr$inii + %ran(e1i, ger*ani, genove1i, vene)ieni + erau autori1a)i totu'i s$ -arti(i-e la *arile t&rguri. Organi1area unui t&rg era un -rivilegiu a(ordat de rege ora'elor sau a/a)iilor. 2(o-ul t&rgurilor era ,ndoit. 6ng$duiau -rodu($torilor engle1i s$ g$seas($ (u*-$r$tori *ai nu*ero'i de(&t -e -ie)ele ora'elor 'i d$deau -osi/ilitate lo(uitorilor din (o*itate s$+'i -ro(ure *$r%uri -e (are nu le g$seau ,n or$'elele lor. #ea *ai *are -arte a satelor n+au avut -r$v$lii -&n$ ,n se(olul al EC"""+lea. !a t&rguri, ad*inistratorul ,'i (u*-$ra -e'te s$rat 'i vindea l&na do*eniului= g$sea a(olo 'i (atranul de (are avea nevoie s$ ,nse*ne oile. Pentru *arele t&rg din 2tour/ridge se ,n$l)a un adev$rat ora' de le*n. Cenea lu*e -&n$ 'i din !ondra. Sara%ii lo*/ar1i a'te-tau a(olo (u (&ntarele lor= negustorii vene)ieni ,'i etalau *$t$surile 'i
9F

0-li(a)ie in(o*-let$ 'i ine0a(t$. adev$rat ($ nu ave* o teorie asu-ra valorii *$r%urilor, a -re)ului lor 'i a %or)ei de *un($ ,n %eudalis* la %el de riguroas$ 'i de e0+ .austiv$ (a a(eea de1voltat$ de Mar0 -entru (a-italis*. 3ar e (ert ($ nu nu*$rul redus sau a/sen)a inter*ediarilor deter*ina %eno*enul se*nalat de autor, (i ,n -ri*ul r&nd valoarea s($1ut$ a %or)ei de *un($, e%e(t al (ondi)iilor e(ono*i(o+so(iale din %eudalis*= a(easta deter*ina, la r&ndul ei, o valoare redus$ a *ultor *$r%uri, de -ild$ a arti(olelor de (onsu*, (eea (e se re%le(ta asu-ra nivelului salariilor, 'i el %oarte s($1ut ,n ra-ort (u no)iunile noastre a(tuale. 9H Curtea de o3el" se -are ($ nu*ele -rovine din %a-tul ($ -&n1eturile i*-ortate din Der*ania erau *ar(ate (u o -e(ete de o)el.

AF

(ati%elele, arti(olele de sti(l$ 'i /i;uteriile. <la*an1ii din 9ruges adu(eau -&n1eturi 'i dantele. Dre(ii 'i (retanii e0-uneau sta%ide, *igdale 'i (&teva rare nu(i de (o(os, %oarte ($utate, ale ($ror (o;i se *ontau ,n argint (i1elat. Negustorul din Ha*/urg sau !\/e(: -l$tea ,n *irodenii i*-ortate din Orient /aloturile de l&n$ -roduse -e do*eniile engle1e. No/ilii ,'i (u*-$rau (ai, *antii ,*/l$nite. #ir(ulau -e a(olo slu;/a'ii vistieriei (a s$ -er(ea-$ dre-turile de i*-ort. Pentru a le u'ura sar(ina, regele dese*n$ (ur&nd un ora' uni( -rin (are tre/uiau s$ trea($ toate e0-orturile regatului. Ora'ul a(esta, denu*it the staple, ,n %ran(e1$ estaple ?de unde <tape9I 'i nu*ele de ta-les dat ora'uluiB %u *ai ,nt&i 9ruges, a-oi #alais. Ast%el (o*er)ul *are 'i (.iar industria ,n(e- s$ se de1 volte ,n Anglia ,n evul *ediu, dar rolul lor ,n a(east$ )ar$ ,n($ %eudal$ 'i agri(ol$ r$*&ne destul de *odest.

I# COMUNITILE+ -& UNIVERSITILE ". 3in se(olul al E"+lea -&n$ ,n al E"""+lea, (re'tin$tatea din uro-a %or*ea1$ un %el de i*-eriu s-iritual. Preo)ii din toate )$rile vor/es( latine'te= /iseri(a -ro-ov$duie'te o (redin)$ uni($= (ru(ia+ dele sunt -ornite din ini)iativa (ole(tiv$ a regilor (re'tini= ordinele r$1/oini(e ?al te*-lierilor 'i al (avalerilor 2%&ntului "oanB sunt ar*ate interna)ionale. #u toate ($ *i;loa(ele de (o*uni(a)ie sunt *ai -u)in ra-ide de(&t ,n vre*ea noastr$, (onta(tele intele(tuale -ar s$ %i %ost ,n evul *ediu *ai nu*eroase 'i *ai str&nse de(&t ast$1i. 5n -ro%esor ilustru, %ie el italian, %ran(e1 sau engle1, atrage studen)i din toate )$rile 'i este ,n)eles de ei -entru ($ -red$ ,n li*/a latin$. 5n erudit (a "oan de 2alis/ur> ?a-ro0i*ativ 11FO+11@OB ia -ri*ele le()ii de logi($ (u A/lard la Paris, se du(e la #.artres s$ ur*e1e (ursurile lui Duillau*e de #on(.es, str$/ate de 1e(e ori Al-ii -entru a+'i ,nsu'i adev$ + rurile -ro%esate la Ro*a 'i ter*in$ -rin a deveni -ro%esor ,n Anglia. "nstitu)iile (are o/)in su((ese ,ntr+o )ar$ ?universit$)i, (o*uneB sunt ,ndat$ i*itate ,n toat$ uro-a. "". 6n lu*ea anti($ nu e0istau universit$)i. Dre(ii %ondaser$ '(oli de %ilo1o%ie, (a Porti(ul sau A(a+ de*ia, dar ni(iodat$ nu s+au g&ndit s$ adune, a'a (u* avea s$ %a($ O0%ordul, trei *ii de studen)i ,ntr+un ora'. Ki asta, -e de o -arte, din (au1a *i(i*ii ora'elor lor, dar *ai (u sea*$ din li-sa unei /iseri(i organi1ate (are ar %i -utut o%eri *i;loa(e de e0isten)$ unor tineri instrui)i ,n dis(i-linele sale9A. #uv&ntul universitas indi($, la origine, ori(e %el de (or-ora)ie. Prin analogie (u g.ildele (o*er(iale, se vor/e'te ,n se(olul al E"""+lea de (o*unitatea sau universitatea -ro%esorilor 'i a studen)ilor. A(east$ universitate este literal*ente o (or-ora)ie (are+'i a-$r$ -ro%esorii 'i studen)ii, -e de o -arte ,*-otriva autorit$)ilor e(le1iasti(e, -e de alta ,*-otriva or$'enilor. Nu*ele o%i(ial al '(olilor de ,nv$)$*&nt su-erior (are s+au %or*at, ,n(e-&nd din anul 1OOO, la 2alerno, a-oi la Pavia, la 9ologna 'i la Paris este studium sau studium generale. 2e -red$ a(olo dre-tul (ivil, dre-tul (anoni(, latina, %ilo1o%ia lui Aristotel, *edi(ina 'i *ate*ati(ile. !a Paris, du-$ *arele su((es al lui A/ lard, triu*%$ diale(ti(a. 2tudentul ,nva)$, (a* a'a (a odinioar$ la so%i'ti, arta de a g$si argu*ente -en+ tru sau (ontra unei teorii, de -ild$ s$ ,*-a(e %ilo1o%ia lui Aristotel (u do(trina (re'tin$. """. Me*oriile lui "oan de 2alis/ur> ne ,ng$duie s$ ,ntre1$ri* ($, ,n(e-&nd din se(olul al E""+lea, *in)ile lu*inate ,n)elegeau ($ diale(ti(a, util$ -entru a tre1i g&ndirea, -entru a o as(u)i 'i (.iar -entru a ,*/og$)i vo(a/ularul a/stra(t, nu a;unge totu'i la ni(i un adev$r -o1itiv. #&nd, du-$ ,ndelungatele sale ($l$torii, /$tr&nul student engle1 se ,ntoar(e la Paris, s-uneL 7Mi+a %ost -l$(ut s$ %a( o vi1it$ -e *untele 2ainte+DeneviMve ve(.ilor *ei (olegi, -e (are eu ,i -$r$sise*, dar -e (are diale(ti(a ,i *ai re)inea ,n($, 'i s$ vor/es( din nou (u ei des-re su/ie(tele -e (are le de1/$tea*
9I 9A

#tap( ?,n li*/a %ran(e1$B. Argu*entul nu e via/il. #.iar ,n 7li-sa unei /iseri(i organi1ate8, *arile (entre -oliti(e 'i (ulturale ale lu*ii anti(e au dis-us de %onduri 'i de alte -osi/ilit$)i (are le+ ar %i -er*is organi1area unor (o*unit$)i universitare (u *ult *ai *ult$ larg.e)e de(&t era (a-a/il$ /iseri(a *edieval$ ,n e-o(a %ond$rii universit$)ilor. <or*a de comunitate universitar$ a de(urs din (ondi)iile so(ial+-oliti(e ale so(iet$)ii %eudale, ,n (adrul ($reia asocierea indivi1ilor, ,n s(o-uri e(ono*i(e ?/resle, g.ilde, .anseB, -oliti(e ?(o*una or$'eneas($B sau de alt$ natur$, era o *odalitate de o/)inere a unui -rivilegiu sau dre-t (ole(tiv, ,ng$duind des%$'urarea unei a(tivit$)i sau e0er(itarea unei -rerogative.

AH

alt$dat$... "+a* g$sit tot a(olo unde i+a* l$sat. Nu -$reau a+'i %i atins s(o-ul des(ur(&nd ve(.ile -ro/le*e, ni(i *$(ar s$+'i %i ,*/og$)it (uno'tin)ele (u u*/ra unei idei... Nu %$(user$ -rogrese de(&t ,ntr+o singur$ dire()ieL uitaser$ (e este *odera)ia 'i nu *ai 'tiau (e este *odestia, ast%el ,n(&t ori(e s-eran)$ de vinde(are era -ierdut$. 0-erien)a *$ ,nv$)ase, a'adar, un adev$r (ertL anu*e, da($ diale(ti(a -oate %i de a;utor altor studii, di*-otriv$, atun(i (&nd -retinde s$ %ie su%i(ient$ sie'i, r$*&ne steril$ 'i *oart$8. Tre/uie s$ ne %eri* totu'i s$ ;ude($* (u -rea *are as-ri*e logi(a s(olasti($= ea a ,nv$)at *intea o*eneas($ s$ ;ude(e (u e0a(titate. Dalilei ,i datorea1$ lui Aristotel *ai *ult de(&t -are la -ri*a vedere. "deea ($ o-era lui 3u*ne1eu este ra)ional$ 'i ($ -oate %i ,n%$)i'at$ su/ %or*a unor legi universale a %$(ut -osi/ile (er(etarea 'tiin)i+ %i($. "C. 6n Anglia gustul -entru studiile (lasi(e nu s+a stins ni(iodat$ ,n ,ntregi*e. 6n ti*-ul inva 1iilor sa0one, *$n$stirile irlande1e au -$strat tor)a a-rins$= a-oi a venit %ru*oasa e-o($ a (ulturii nort.u*/riene 'i, (&nd dane1ii au distrus '(oala lui 9eda 'i Al(uin, Al%red a salvat (&t s+a -utut din (ultura latin$ 'i grea($. Nor*an1ii aveau '(oli ele*entare, ,n (are (o-iii ,nv$)au s$ (&nte i*nuri la+ tine 'i (&teodat$ s$ (iteas($= '(oli *$n$stire'ti, -entru (ei (are voiau s$ intre ,n (lerul se(ular, -re(u* 'i grammar schools, (onduse de (ele *ai *ulte ori 'i ele de ($lug$ri, unde se ,nv$)a + %olo+ sind din -lin /$taia + gra*ati(a latin$. #u toate a(estea, ignoran)a era ,n se(olul al E"""+lea /ine ,nr$d$(inat$ (.iar 'i ,n s&nul (lerului. 6n 1FFF ar.ie-is(o-ul !angton ,ns$r(in$ -e e-is(o-i s$ e0a+ *ine1e -e -reo)ii din dio(e1a lor -entru a se asigura da($ ,n)eleg ($r)ile s%inte. Ra-ortul lui Jillia*, de(anul96 de 2alis/ur>, este la*enta/il. 5n oare(are -reot, ,ntre/at %iind des-re (anonul liturg.iei 'i des-re rug$(iuneaL /e igitur clementissime pater..., nu 'tia ,n (e (a1 este te, ni(i ($rui su/stantiv ,i )ine lo(ul -ronu*ele a(esta. 7Ki (&nd ,i (erur$* s$ deter*ine su/stantivul ($ruia ,i )inea lo(, r$s-unseL ?7ater, ($(i el deter*in$ toate lu(rurileW. 6l ,ntre/ar$* (e este clementissime, la (e (a1 este 'i (u* se de(lin$ a(est ad;e(tiv= nu 'tia. 6l ,ntre/ar$* (e ,nsea*n$ clemens" nu 'tia... (o*-leta*ente in(ult8. Poetul !angland ?a-ro0i*ativ 1HHF+1IOOB -une ,n gura unui -reotL ...Am ,ost preot )i p(stor trei2eci de ierni, ar nu pot sol,egia, nici c6nta, nici citi vie3ile s,in3ilor" 7ot ,ace s( 36)neasc( un iepure pe un c6mp, pe un ogor Mai bine dec6t s( anali2e2 vreun psalm sau s(.l explic parohiei. #&nd !udovi( de 9eau*ont a devenit ,n 1H16 e-is(o- de 3ur.a*, nu ,n)elegea latina. !a (ere+ *onia (onsa(r$rii nu 'i+a -utut (iti -ro%esiunea de (redin)$. A;ung&nd la (uv&ntulL arhiepiscopus 'i %iind in(a-a/il, du-$ *ai *ulte ,n(er($ri, s$+l -ronun)e, ter*in$ -rin a e0(la*a ,n %ran(e1$L 72$+l so(oti* (ititX8 5niversit$)ile vor ,n(er(a s$ %or*e1e (leri(i *ai instrui)i. Pri*a a %ost, ,n Anglia, 5niversitatea din O0%ord. C. O0%ord era de *ult$ vre*e unul dintre (ele *ai i*-ortante ora'e ale regatului. 6n($ ,nainte de %ondarea universit$)ii, se a%lau a(olo -ro%esori e*inen)i (are %$(eau e0-uneri ,n /iseri(i. #&nd Derald de Jales, -rietenul lui Henri( al ""+lea, a ter*inat 1storia cuceririi 1rlandei, 7se .ot$r, s$ se du($ s+o (iteas($ ,n -u/li( la O0%ord, unde se -uteau g$si (ei *ai %ai*o'i ($rturari engle1i. !e( tura dur$ trei 1ile= -ri*a 1i -ri*i la el 'i .r$ni -e s$ra(ii ora'ului, a doua 1i -ri*i -e do(tori 'i ($rturari, a treia -e or$'eni 'i solda)i... A %ost un gest no/il 'i (ostisitor, dar au %ost re,nviate, ,ntr+o anu*it$ *$sur$, vre*urile de alt$dat$ ale -oe1iei8. O0%ord deveni o adev$rat$ universitate (&nd Henri( al ""+lea, -e ti*-ul (ertei sale (u 9e(:et, ,i re(.e*$ de la Paris -e (leri(ii engle1i. #&t des-re #a*/ridge, nu*ero'i studen)i 'i -ro%esori din O0%ord -le(ar$ a(olo, ,n 1FO9, -entru a -rotesta ast%el ,*-otriva unui a(t de nedre-tate al -ri*arului din O0%ord, (are -orun(ise s$ %ie s-&n1ura)i + -entru asasinarea unei %e*ei + trei studen)i nevinova)i. 6n 2(o)ia -ri*a universitate a %ost a(eea de la 2aint AndreRs, %ondat$ la ,n(e-utul se(olului al EC+lea. C". 6n evul *ediu studen)ii din O0%ord 'i #a*/ridge nu erau tineri de origine no/il$, veni)i s$ ,nve)e (u* s$ du($ o via)$ de gentle*eni 'i s$ (unoas($ elita genera)iei lor, (i ni'te /ie)i ,nv$)$ (ei (are se -reg$teau %ie -entru (ariera e(le1iasti($, %ie -entru o (arier$ ad*inistrativ$. 5nii erau at&t
96

ecan + %un()ie e(le1iasti($, *ai+*arele -este (olegiul (anoni(ilor ?(a-itlulB de -e l&ng$ o /iseri($ e-is(o-al$ ?(atedral$B.

AI

de s$ra(i ,n(&t nu aveau de(&t o singur$ ro/$ de student la trei in'i 'i nu se .r$neau de(&t (u -&ine 'i (ior/$. !a ad$-ostul 7-rivilegiului (lerului8, a(e'ti '(olari du(eau o via)$ (u totul li-sit$ de s%in + )enie. 2e ,n(ingeau ,ntre ei (erturi s&ngeroase, aveau *oravuri li/ere. #olegiile %ur$ ,n%iin)ate -entru -roteguirea a(estor tineri, o/i'nuindu+i (u o dis(i-lin$ *ai riguroas$, ,ntru(&t -&n$ atun(i tr$iser$ -rin (asele lo(uitorilor. Nu erau -rea str$lu(i)i la studiu. Roger 9a(on se -l&nge ($ studen)ii (ites( *ai *ult 7nero1iile lui Ovidiu8 de(&t o-erele lui 2ene(a. #ur&nd -&n$ 'i Ovidiu ,n(et$ s$ *ai -la($ tineretului 'i ,nv$)$*&ntul latinei (lasi(e dis-$ru. #a 'i la Paris, dis(i-lina la *od$, du-$ ,nvierea lui Aristotel de ($tre d*und Ri(.97, este diale(ti(a sau logi(a. C"". 2-iritul evului *ediu era *eta%i1i(, 'i nu -o1itivist. Totu'i (ru(iadele, -rin (onta(tul (u 'tiin)a ara/$, (a 'i le(tura anti(ilor, tre1ir$ ,n (&teva (a-ete + -u)ine la nu*$r + si*)ul *etodei 'tiin)i%i(e. 3intre -ri*ii oa*eni de 'tiin)$ euro-eni, (el *ai ilustru a %ost Roger 9a(on, 7-rin)ul g&ndirii din evul *ediu8, (u* ,i s-une Renan. l -le($ de la O0%ord la Paris (a s$ -redea geo*etria, arit*eti(a 'i arta de a o/serva (u a;utorul instru*entelor. l a avut, desigur, intui)ia *etodei (riti(e. 76n (eea (e -rive'te ra)iona*entul + s(rie el + nu se -oate distinge so%is*ul de de*onstra)ie de(&t veri%i(&nd (on(lu1ia -rin e0-erien)$ 'i -rin -ra(ti($. #on(lu1iile (ele *ai sigure ale ra)iona*entului las$ de dorit da($ nu sunt veri%i(ate... 0ist$ *ii de erori ,nr$d$(inate (are -rovin din de*onstra)ia -ur$, de nuda demonstratione8. Ki, (onda*n&nd oa*enii ti*-ului s$u, (are se (onsa(r$ s(olasti(ii, 9a(on sus)ine ($ (ele *ai i*-ortante se(rete ale ,n)ele-(iunii r$*&n as(unse *ul)i*ii oa*enilor de 'tiin)$ din li-sa unei *etode (ores-un1$toare. 3ar (ine se sin(.isea atun(i de o/serva)ia 'tiin)i%i($G Medi(ina ,ns$'i era teoreti($ 'i -ro-aga do(trina 7u*orilor8. Roger 9a(on, ,nvins de s$r$(ie, tre/ui s$ ur*e1e s%aturile -rietenului s$u, e-is(o-ul Drosseteste, 'i s$ se %a($ %ran(is(an, -entru a+'i -utea asigura e0isten)a. Regula*entul ordinului ne,ng$duindu+i s$ ai/$ (erneal$, -ene, ($r)i, interveni s$ se (ear$ -a-ei o dis-ens$ s-e(ial$. #le*ent al "C+lea i+o d$du. Ro ger 9a(on tre/ui s$ (.eltuias($ o energie ne*ai-o*enit$ -entru a s(rie, %$r$ a;utorul vreunui (o-ist, a(el Opus Ma:us al s$u, adev$rat$ en(i(lo-edie a se(olului al E"""+lea. C""". 5niversit$)ile au ;u(at un rol i*-ortant ,n tre1irea -oliti($ a Angliei. !a O0%ord se ,nt&lneau studen)i veni)i din 2(o)ia 'i din (o*itatele de 2ud, din Nara Dalilor 'i din (o*itatele de st 'i ,nv$)au s$ se (unoas($ unii -e al)ii. 6nto(*ai -re(u* -rovin(iile, se a*este(au 'i (lasele ,ntre ele. !a O0%ord do*nea un s-irit inde-endent= (&nd 2i*on de Mont%ort d$du s(urta 'i (ura;oasa sa lu-t$ ,*-otriva a/solutis*ului, studen)ii %ur$ de -artea lui. Ori'i(e (eart$ -oliti($ sau religioas$ devenea -rile; de r$1*eri)$ universitar$. 6n 1FH@, un legat -a-al, ai ($rui oa*eni ;igniser$ (&)iva tineri (leri(i, %u ur*$rit -e str$1ile ora'ului de studen)i engle1i, irlande1i 'i din Nara Dalilor, (are+i u(iser$ /u($tarul (u o s$geat$. 75nde eG + strigau ei. + 5nde este ($*$tarul, si*onia(ul, .o)ul de venituri, nes$)iosul de /ani, (are ne ;e%uie'te (a s$ u*-le l$1ile str$inilorG8 Regele tre/ui s$ tri*it$ oa*eni ,nar*a)i la O0%ord -entru a+l eli/era -e -relatul ro*an 'i a+i lini'ti -e studen)i. #ur&nd /iseri(a avea s$+'i dea sea*a de -eri(olul -e (are+l -re1enta, -entru unitatea (redin)ei, a(east$ *ul)i*e de tineri retori, at&t de u'or sedus$ de ori(e do(trin$ nou$, 'i s$ se serveas($ de noi ordine religioase -entru a -une iar *&na -e universit$)i.

# COMUNITILE+ .& CLUGRII CER!ETORI ". 9iseri(a, de'i ,'i ia dre-t *isiune terestr$ ,*/l&n1irea 'i st$-&nirea -ati*ilor o*ene'ti, este ea ,ns$'i a*enin)at$ de r$/u%nirea violent$ a a(estor -ati*i. 3e unde re%or*ele su((esiveL r&nduiala s%&ntului 9enedi(t, a *$n$stirii #lun>, a (elei de la #,teau0. 6n se(olul al E"""+lea (redin)a -o-oarelor r$*&ne naiv$ 'i -uterni($, dar /iseri(a se arat$ deseori in%erioar$ s-eran)elor lor. #u toat$ severi+ tatea lui Drigore al C""+lea, *ai sunt ,n($ ,n Anglia *ul)i -reo)i de rang in%erior ($s$tori)i sau (are tr$ies( ,n (on(u/ina;. !eg$*&ntul s$r$(iei este tot at&t de -u)in res-e(tat (a (el al (astit$)ii. Ant.on> 9e(:, e-is(o- de -rin anul 1FOO, are o suit$ de o sut$ -atru1e(i de (avaleri. Ni*i( nu+i -rea s(u*- -entru el. 7A -l$tit ,ntr+o 1i, la !ondra, -atru1e(i de 'ilingi -entru -atru s(ru*/ii -roas-ete, -entru ($ al)i *ari seniori ,l -rovo(aser$ s$ le (u*-ere. A a(.i1i)ionat, din s-irit de /ravad$, sto%a (ea *ai s(u*-$ (e se -utea g$si 'i a %$(ut din ea -$turi -entru (ai8. 2i*onia e
97

d*und Ri(. ?119O+1FIOB + ar.ie-is(o- de #anter/ur> ?din 1FHHB, adversar al regelui Henri( """= (anoni1at ,n 1FI9.

AA

r$s-&ndit$ -retutindeni. 79iseri(i, /ene%i(ii 9@, e-is(o-ii e-ar.iilor, totul se (u*-$r$, totul se vinde8. 5n a/ate (are se -re1int$ la Ro*a 'i (are nu+i -rea sigur de latineas(a lui (.eltuie'te dou$1e(i de *ii de livre -entru a+i ,ndul(i -e e0a*inatori, examinatores suos emollire. Preo)ii -aro.iilor, (are tre/uiau s$ ,n(ase1e 1e(iuiala de la (redin(io'i, se v$d adesea ;e%ui)i de vreo a/a)ie (are -retinde, o dat$ (u dre-turile de re(torat, 'i toate 1e(iuielile *ari ?gr&u 'i l&n$B 'i nu las$ ne%eri(itului vi(ar de(&t 1e(iuielile in%erioare ?legu*e 'i %ru(teB. #&t des-re ($lug$ri, de'i nu to)i au vi(iile i*-utate de satiri(i, sunt de-arte de a %i ni'te *odele de virtute. 6n 1adar s%&ntul 9ernard a inter1is ($lug$rilor ordinului (ister(it s$ (onstruias($ edi%i(ii -rea ,*-odo/ite= *agni%i(ele a/a)ii -e (are le+au l$sat ,n Anglia dovedes( gustul lor e0(elent, dar 'i ine%i(a(itatea r&nduielilor lor. "". 3ou$ ordine, ,n%iin)ate ,n se(olul al E"""+lea, r$s-und *ai /ine de(&t ve(.ile ordine ($lug$re'ti (onstantei nevoi de (redin)$ a -o-oarelorL %ran(is(anii 'i do*ini(anii. Ordinele a(estea 7de (er'etori8 nu *ai sunt al($tuite din ($lug$ri, (i din 7%ra)i8, (are nu 'ov$ie s$ -$r$seas($ *$n$stirea -entru a tr$i 7,n lu*e8, -rintre %ra)ii lor, oa*enii, ,ntr+o s$r$(ie a/solut$ 'i un dis-re) total %a)$ de /unurile -$*&nte'ti. 2tatutele ordinului %ra)ilor *inori, ,n%iin)at ,n 1FO9 de ($tre s%&ntul <ran(is(, -rev$d (a s$ tr$ias($ din -o*eni. 2e ,n*ul)es( (u o ase*enea re-e1i(iune ,n(&t, ,n 1F6I, ($-etenia %ran(is+ (anilor (o*anda o-t *ii de *$n$stiri 'i dou$ sute de *ii de %ra)i. Ordinul %ra)ilor -redi(atori, ,n%iin + )at de s%&ntul 3o*ini( ,n 1F1A, ur*$re'te un )el -u)in deose/it. A(est -reot s-aniol, o/serv&nd ravagiile %$(ute de ere1iile al/igen1ilor8 din sudul <ran)ei, -re(u* 'i (a*-aniile s&ngeroase ale lui 2i*on de Mont%ort, -ro-use -a-ei s$ lu-te ,*-otriva ere1iilor nu nu*ai (u sa/ia, (i 'i (u (uv&ntul. "no(en)iu al """+lea autori1$ ordinul, a ($rui de1voltare n+a %ost *ai -u)in -rodigioas$ de(&t a(eea a ordinului %ran(is(anilor 'i avu (ur&nd ($lug$ri ,n toate )$rile. """. 3o*ini(anii 'i %ran(is(anii venir$ ,n Anglia ,n 1FF1 'i 1FFI 'i ,n(e-ur$ (ur&nd o larg$ a(tivi+ tate. Ai(i nu aveau de lu-tat ,*-otriva ere1iilor. Ni(i al/igen1ii 99, ni(i valden1ii1OO nu a*enin)au /ise+ ri(a ro*an$. 3ar ignoran)a 'i ne-$sarea nu erau si*-to*e *ai -u)in -eri(uloase. Prestigiul -a-ali + t$)ii %usese atins de %olosirea ne*$surat$ a e0(o*uni($rilor. Ne a*inti* ($ ora'ul !ondra ,ndr$1+ nise, (u tot interdi(tul -onti%i(al, s$ i*-un$ -reo)ilor s$i (ele/rarea liturg.iei. 9iseri(a, da($ voia s$+'i -$stre1e in%luen)a sa ,n Anglia, tre/uia s$ atrag$ (lasele -o-ulare (u a;utorul unor noi *isionari. Marele rol -e (are /iseri(a ,l ;u(ase ,n %or*area so(iet$)ii engle1e se datora %a-tului ($ a %ost singura leg$tur$ dintre ni'te )$rani -e ;u*$tate /ar/ari 'i (ultura din a%ar$. A(eea'i *isiune tre/uia s$ %ie ,nde-linit$ ,n (ontinuare. 5nul din as-e(tele tragi(e ale evului *ediu este i1olarea, de(i ignoran)a oa*enilor de la )ar$. 3ar (ine -utea s$ asigure leg$turaG Preotul -aro.ieiG ra tot a'a de ignorant (a 'i (ei din -aro.ia lui 'i nu *ai -u)in i1olat de(&t ei. #$lug$rulG 3ar el du(ea ,n *$n$stire o via)$ (are, ori(&t de s%&nt$ ar %i %ost, era o via)$ de egoist. Rolul a(esta -utea s$+l ;oa(e, 'i l+a ;u(at ,ntr+adev$r, ($lug$rul (er'etor, (are, %$(&nd *ereu dru*ul de la ora' la )ar$, tr$ia (&nd -rintre %ra)ii s$i, re,nnoindu+'i /aga;ul de idei, (&nd -rintre (ei s$ra(i. "C. 5n -ri* gru- de %ran(is(ani travers$ #analul M&ne(ii ,n 1FFI. rau ,n nu*$r de nou$ 'i ($l$toria lor ,n Anglia a %ost ,nlesnit$ de ($tre *$rini*ia ($lug$rilor din <(a*-. 2e duser$ dire(t la !ondra, unde li se d$du o ($*$ru)$ ,ntr+o '(oal$. A(olo -uteau %i v$1u)i ,n ;urul unui %o(, /&nd s(ursoare de /ere, 7at&t de a*ar$ ,n(&t unii -re%erau s$ /ea a-$ (.ioar$8, notea1$ (u groa1$ 'i *il$ o s(riere din a(ea vre*e. A%ar$ de asta, nu *&n(au ni*i( alt(eva de(&t -&ine din (ea *ai ordinar$ 'i, (&nd nu era -&ine, %iertur$ de ov$1. !a #a*/ridge regele le d$du 1e(e *$r(i -entru a ,n(.iria un teren 'i ,'i (onstruir$ o (a-el$, 7at&t de s$r$($(ioas$ ($ un singur dulg.er, ,ntr+o singur$
9@ 99

Ai(i, ,n sensul de venituri ale unei %un()ii e(le1iasti(e. 2e(t$ religioas$ %oarte r$s-&ndit$ ,n evul *ediu, ,*/r$(&nd diverse nuan)e, din "*-eriul /i1antin -&n$ ,n sudul <ran)ei, unde i s+a dat a(est nu*e du-$ unul din (entrele ei, ora'ul Al/i. (unos(ut$ su/ nu*ele *ai general de se(ta catharilor ?(ei -uriB. 2us)inea -rin(i-iul dualit$)ii ontologi(e a /inelui 'i r$ului, iar ,n ordinea so(ial$ (o*/$tea %eudali1area /iseri(ii 'i *ani%esta anu*ite tendin)e egalitare. 1OO 2e(t$ religioas$ al ($rei ,nte*eietor -are s$ %i %ost 7ierre &aldo, sau &ald@s ?11IO+ 1F17B, r$s-&ndit$ -e a*/ele versante ale Al-ilor de a-us. Perse(utat$ (a ereti($, at&t -entru ideile sale egalitare, (&t *ai ales -entru ($ sus)inea dre-tul %ie($rui o* de a (unoa'te 'i inter-reta evang.elia, (ontest&nd ast%el ne(esitatea e0isten)ei unei tag*e a (lerului

A6

1i a ter*inat+o a-roa-e8. Cre*e ,ndelungat$ %ran(is(anii res-e(tar$ regula a/solutei s$r$(ii. #&nd %ra)ii vrur$ s$ (onstruias($ o adev$rat$ *$n$stire, 8-rovin(ialul8 1O1 Angliei -rotest$L 7Nu *+a* ($lug$rit + s-use el + (a s$ ,nal) 1iduri8 'i -use s$ se rad$ din te*elii o *$n$stire de -iatr$ -e (are or$'enii din 2out.a*-ton o (l$diser$ -entru ordinul s$u. #$lug$rilor (are+i (ereau -erne de ($-$t&i, le+a r$s-unsL 7N+ave)i nevoie de a(este *un(ele (a s$ v$ ,nal)e (a-etele s-re (er8. u'or de i*a+ ginat (e in%luen)$ au avut asu-ra -o-orului ni'te ordine (are dis-re)uiau (u at&ta sin(eritate /unu+ rile lu*e'ti. C. Printre regulile sta/ilite de s%&ntul <ran(is(, -ri*a (are a ,n(etat s$ %ie o/servat$ de dis(i-olii s$i a %ost a(eea (u -rivire la dis-re)ul %a)$ de (unoa'tere. 5nui novi(e (are+i (erea o -saltire, <ran(is( i+a r$s-unsL 7 u sunt /reviarul vostru8. 6l a-u(ase dis-erarea (&nd a%lase ($ unii *e*/ri ai ordinului s$u au devenit *ari do(tori= %$r$ ,ndoial$ ($ el nu l+ar %i autori1at -e Roger 9a(on + a'a (u* a %$(ut #le*ent al "C+lea + s$ ai/$ (erneal$ 'i -ene de s(ris. 3ar -entru a+'i asigura su((esul -redi(ilor lor, %ran(is(anii 'i do*ini(anii se v$1ur$ sili)i s$ studie1e (el -u)in teologia. Tre/uiau s$ se -reg$teas($ /ine (a s$ -oat$ r$s-unde la o/ie()ii. <oarte (ur&nd devenir$ + ,n universit$)i + %eri(i)ii rivali ai (lerului se(ular1OF. #$lug$rii 'i -reo)ii nu+i vedeau /ine -e a(e'ti %ra)i (er'etori, ale ($ror -i(ioare goale 'i .ran$ -roast$ (onstituiau o (onda*nare (runt$ a (&'tigurilor *ari 'i a a/a)iilor /ogate. 3ar studen)ii s$ra(i ,i -ri*eau (u o ,n(redere -e (are n+o a(ordau (lerului -rea /ine ($-$tuit. !a O0%ord '(oala %ran(is(an$ atinse o re-uta)ie (onsidera/il$. a a %ost a(eea (are a dat na'tere la trei dintre s-iritele (ele *ai lu*inate ale ti*-uluiL Roger 9a(on, 3uns 2(ot 'i O(:.a*, 'i (are a ridi(at 5niversitatea din O0%ord la ,n$l)i*ea 2or/onei. C". Pe l&ng$ -ri*ele dou$ ordine de (er'etori se *ai ad$ugar$, ,n de(ursul se(olului, ,n($ dou$L augustinii 'i (ar*eli)ii. A-oi, ,nto(*ai -re(u* ($lug$rii dinaintea lor, 7(ele -atru ordine8 au a;uns s$ negli;e1e dis(i-linele (are le d$duser$ *$re)ie. Ar %i nedre-t s$ le (onda*n$*= ele ado-tau *odul de e0isten)$ al %iin)elor -rintre (are tr$iau, dar, ,n se(olul al E"C+lea, 7%ratele (are %a(e (.et$8, -rea gras, -rea /ine .r$nit, este una din )intele %avorite ale satiri(ilor. 6ndat$ (e 'i ei (edea1$ instin(telor %ire'ti, o(oles( statutul (are le ,ng$duie s$ ,n(ale(e un *$gar, dar nu 'i s$ ai/$ un (al, tr$ies( ,n *$n$stiri (on%orta/ile (l$dite -entru ei de /og$ta'i -$($to'i, se ,*/ra($ ,n .aine ($lduroase 'i ,'i -er*it uneori lu0ul unei edu(a)ii ra%inate, ,'i -ierd in%luen)a asu-ra s$ra(ilor. Sadarni( -redi($ un o* ai ($rui o/ra;i gra'i 'i tranda%irii dovedes( ($ de *ult$ vre*e se .r$ne'te -rea /ine, ($ a-ostolul Pavel a tr$it in ,ame et ,rigore. 6n 7ovestirile din Canterbury, 7%ratele8 lui #.au(er adu(e de -e atun(i (u ($lug$rii ra/elaisieni 1OH. 3e %a-t, (ea *ai *are -arte a %ra)ilor nu erau oa*eni r$i, dar (ontrastul dintre statutul ordinului lor 'i %elul lor de via)$ avea s$ %urni1e1e ele*ente -entru indignarea 7(elor -uri8. 6n a%ar$ de asta, ,ntr+o )ar$ (are de la s%&r'itul i*-eriului nor*and 'i al (elui angevin ,n(e-use s$ (a-ete (on'tiin)a originalit$)ii sale na)ionale, a(e'ti %ra)i, (are re-re1entau ulti*ul val al (ontri/u)iilor (ontinentale 'i (are -retindeau ($ de-ind dire(t de -a-a, su-$rau -e *ul)i (redin(io'i. 6ntre /iseri(a ro*an$ 'i /iseri(a Angliei (on%li(tul avea s$ i1/u(neas($ *ai t&r1iu, dar ,n($ de -e atun(i ,n (on'tiin)ele (ele *ai e0igente sunt se*$nate (au1ele -ro%unde ale unei ru-turi. Ki ele vor ,n(ol)i.

#I 'ENRIC AL III$LEA !I SIMON %E MONT ORT ". #&nd, du-$ *oartea lui "oan %$r$ Nar$, deveni rege legiti* un (o-il de nou$ ani, Henri( al """+ lea ?1F16B, /aronii, -e (are ura ,*-otriva tat$lui ,i arun(ase ,n ta/$ra lui !udovi( al <ran)ei, se adu+ nar$ ,ndat$ ,n ;urul (oroanei. 6n su%letul a(estei no/ili*i, ea ,ns$'i de origine str$in$, (re'tea sen+ ti*entul na)ional. Pierderea Nor*andiei, des-$r)indu+i de do*eniile lor %ran(e1e, s%&r'ise -rin a lega soarta /aronilor nor*an1i de a(eea a Angliei. 6n ti*-ul *inorit$)ii regelui, osta'i destoini(i, Duillau*e de Mar(.al 'i Hu/ert de 9ourg, asigurar$ lini'tea )$rii. 6n s%&r'it, ,n 1FF7 t&n$rul rege atinse v&rsta *a;oratului. Henri( al """+lea nu avea ni(i (ru1i*ea, ni(i (inis*ul tat$lui s$u. Prin
1O1

Mai+*arele -este *$n$stirile unui ordin ($lug$res( dintr+o -rovin(ie e(le1iasti($. Provin(ialul se alegea -e o durat$ de H+6 ani. 1OF #lerul o/i'nuit, (are nu %$(ea -arte din ordine *ona.ale. 1OH Sugr$vi)i (u *ult$ ironie de s(riitorul <ranYois Ra/elais ?(ir(a 1I9A+1AAHB.

A7

-io'enia sa, -rin naivitatea sa, rea*intea *ai (ur&nd de duard #on%esorul, -e (are+l ad*ira *ult 'i ,n (instea ($ruia re(onstruise a/a)ia din Jest*inster. 3ar nu -rea era %$(ut s$ do*neas($ -este Anglia a(elui se(ol. 6ntr+o -erioad$ (&nd toate %or)ele reale ale )$rii ($utau s$ i*-un$ anu*ite reguli -uterii regale, el era a/solutist= ,ntr+o -erioad$ de na)ionalis*, el nu era engle1. #$s$torindu+ se (u Alinor de Proven(e, se ,n(on;urase de un(.i ai reginei 'i unul dintre ei, Petru de 2avoia, (onstruise -e *alul r&ului -alatul -e (are+l rea*inte'te ast$1i 2avo> #ourt. O dat$ (u rudele so)iei sale, regele (.e*$ la -utere 'i rudele *a*ei, originare din Poitou. 9aronii 'i or$'enii, e0as-era)i, ,n(e-ur$ s$ *ur*ureL 7Anglia a engle1ilor8, 'i (ei *ai -roas-e)i engle1i dintre ei nu erau (ei *ai -u)in ve.e*en)i. 6n s%&r'it, regele, %oarte evlavios 'i (are -$stra o vie re(uno'tin)$ -a-ei -entru -rote()ia a(ordat$ -e vre*ea *inorit$)ii sale, se re(unos(u vasalul a(estuia 'i %avori1$ ,n($l($rile Ro*ei ,n dauna (lerului engle1. Pa-a ,'i luase o/i(eiul de a a(orda %avori)ilor s$i italieni (ele *ai *ari /ene%i(ii e(le1iasti(e din Anglia, ,nainte (.iar de a %i devenit va(ante. #&nd a(e'ti provisors, sau a/a)i -rovi1orii, deveneau titulari, r$*&neau lini'ti)i la Ro*a, nu*eau un vi(ar 'i ,n(asau veniturile lor de -rovenien)$ engle1$. lesne de i*aginat tur/area (lerului lo(al 'i senti*entul (res(&nd de ostilitate %a)$ de -a-$ 'i de rege. "". Ne-o-ularitatea lui Henri( al """+lea se a((entu$ tre-tat ti*- de trei1e(i de ani. Marea #art$, de'i (on%ir*at$ de 'a-te ori, nu %usese res-e(tat$ ni(iodat$. Pre)urile se ur(au atun(i ,n toat$ uro-a -entru ($ ren$s(use ,n(rederea 'i /anii reintrau ,n (ir(ula)ie. A(east$ (re'tere *$rea auto*at (.eltuielile de guvernare, dar /aronii nu erau e(ono*i'ti 'i, de (&te ori regele le (erea noi su/sidii, ,nt&*-ina o rea+voin)$ (res(&nd$. Ne-ut&ndu+se rese*na s$ renun)e la *arile visuri angevine, ,n(er($ s$ re(u(ereas($ un i*-eriu %ran(e1, dar %u /$tut la Taille/ourg 1OI. Atinse li*itele r$/d$rii engle1ilor (&nd a((e-t$ de la -a-$ ?(are, -e ta/la sa de 'a. di-lo*ati($, 7;u(a8 (u regele Angliei ,*-otriva ,*-$ratuluiB regatul 2i(iliei -entru (el de+al doilea %iu al s$u, d*ond. ra un dar oneros (are tre/uia (u(erit= /aronii re%u1ar$ (ategori( ori(e a;utor -entru a(east$ e0-edi)ie, ,n a%ar$ de (a1ul (&nd regele a((e-ta unele re%or*e. Marele #onsiliu se ,ntruni la O0%ord ,n 1FAH 'i, (ontrar u1an)elor, seniorii venir$ ,nar*a)i. 72unt -ri1onierul vostruG8, ,i ,ntre/$ ti*id regele. 6i (erur$ s$ a((e-te 7Provi1iunile de la O0%ord8, (are ,n(redin)au guvernarea regatului unui (o*itet de re%or*e. A(est (o*itet va avea (ontrolul vistieriei= va nu*i -e *arele ;usti)iar, -e vistierni(, -e (an(elar. 3a($ ar %i durat, *onar.ia ar %i %ost ,nlo(uit$ de o oligar.ie. """. Regele ;ur$, dar re(urse ,ndat$ la ta(ti(a -$rintelui s$u 'i %u de1legat de ;ur$*&nt de ($tre -a-$. 9aronii -rotestar$= se (onveni (a (ele dou$ -$r)i s$ a((e-te ar/itra;ul lui !udovi( (el 2%&nt, regele <ran)ei, (are se /u(ura de un *are -restigiu ,n uro-a. Regele 'i %iul s$u, duard, se ,*+ /ar(ar$ -entru a se du(e s$ a-ere ei ,n'i'i (au1a lor la #on%erin)a de la A*iens. !udovi( (el 2%&nt le d$du dre-tate= el de(lar$ nule 7Provi1iunile de la O0%ord8, (are erau (ontrare tuturor ideilor sale -oliti(e, 'i (on%ir*$ ($ Henri( are dre-tul s$ %oloseas($ str$ini (a *ini'tri sau (onsilieri. Totu'i .ot$+ r&rea, destul de ne(lar$, (on%ir*a Marea #art$. #ei *ai (onservatori dintre /aroni a((e-tar$ sentin)a de la A*iens, dar o gru-are %or*at$ din /aroni *ai tineri 'i *ai ,ndr$1ne)i sus)ineau ($ sentin)a ar/itral$ era (ontradi(torie, ($ nu se -utea (on%ir*a ,n a(ela'i ti*- Marea #art$ 'i anula 7Provi1iunile8, (are erau o a-li(a)ie a ei, 'i, ,n s%&r'it, ($ lu-ta tre/uia s$ (ontinue. Ke%ul a(estei gru-$ri era /$r/atul (el *ai re*ar(a/il din a(ea vre*eL 2i*on de Mont%ort, (onte de !ei(ester. "C. #a*-ionul li/ert$)ilor engle1e era un %ran(e1= dar, ,n *o'tenirea l$sat$ de -$rintele s$u, se a%la (o*itatul de !ei(ester, (on%is(at odinioar$ de "oan %$r$ Nar$. Henri( al """+lea i+l restituise 'i intrase (u el ,n leg$turi destul de str&nse= ,n 1FH@ ($s$toria lui Mont%ort (u sora regelui ,i indignase %oarte *ult -e engle1i. A-oi (ei doi (u*na)i se (ertar$. Henri( era ner$/d$tor 'i u'urati(= 2i*on era ner$/d$tor 'i serios. Merser$ din (eart$ ,n (eart$. 2i*on -le($ ,n (ru(iad$ 'i, la ,ntoar(erea sa, -relu$ ad*inistra)ia Das(oniei, %$(u ordine ,n )ar$, dar (u at&ta /rutalitate ,n(&t ni'te tri*i'i gas+ (oni venir$ s$ se -l&ng$ de el la (urtea Angliei. Regele ,l -o%ti -e (u*natul s$u s$ se ;usti%i(e. 2i + *on r$s-unse ($ un /$r/at at&t de no/il (a d&nsul nu -utea %i tul/urat -entru /unul -la( al unor 7str$ini8. 3is(u)ia se ,n($l1i 'i Henri( -ronun)$ (uv&ntul 7tr$d$tor8. 7 o *in(iun$ + r$s-unse Mont%ort + 'i, da($ n+a)i %i suveranul *eu, ar %i o 1i nenoro(it$ -entru du*neavoastr$ 1iua ,n (are a)i ,ndr$1nit s$ -ronun)a)i a(est (uv&ntX + 6ntoar(e+te ,n Das(onia, tu, -rovo(ator 'i iu/itor de (erturi, 'i
1OI

!a F1 iulie 1FIF.

A@

ia+)i a(olo r$s-lata -re(u* odinioar$ -$rintele t$uX1OA + M$ voi du(e /u(uros 'i nu *$ voi ,ntoar(e ,nainte de a %i %$(ut din du'*anii t$i s(lavii t$i, ori(&t de ingrat ai %i8. 6nlo(uit ,n Das(onia ?1FAHB de lordul duard, *o'tenitorul tronului 'i ne-otul s$u, Mont%ort se ,ntoarse ,n Anglia, a*$r&t 'i indignat, 'i deveni re-ede 'e%ul -artidei re%or*iste. Prieten inti* al *arelui e-is(o- 'i teolog Ro/ert Drosseteste, %oarte -ios el ,nsu'i, entu1iast 'i ins-ir&nd entu1ias*, i*-resionat de relele (e /&ntuiau regatul, (ontele de !ei(ester %u su%letul o-o1i)iei aristo(rati(e (are a ,n(er(at la Marele #onsiliu din O0%ord s$ instituie (ontrolul asu-ra autorit$)ii regale. 3u-$ sentin)a de la A*iens, a(east$ o-o1i)ie se ,*-$r)i. Mul)i no/ili (edar$. Mont%ort ri-ost$ (u o/i'nuita+i violen)$L 7A* %ost ,n *ulte )$ri + s-use el + 'i ni($ieri nu a* g$sit oa*eni at&t de li-si)i de (redin)$ (a ,n Anglia. 3ar (.iar da($ *+ar -$r$si to)i, (ei -atru %ii ai *ei 'i (u *ine vo* a-$ra (au1a drea-t$8. Relu$ lu-ta, (u toate ($ %usese a/andonat$ de (eilal)i. C. Tr$s$tura original$ a a(estei e-o(i este tre1irea a 7noi -$turi8 la via)a -oliti($. 3ou$ gru-e *ai ales sunt interesante din -ri(ina rolului -e (are aveau s$+l ;oa(e (ur&ndL (avalerii de la )ar$ 'i or$'enii din t&rguri. #lasa (avalerilor se l$rgise *ult ,n ulti*a sut$ de ani. 6n(e-&nd din 1F7@, va %i (avaler 'i su-us o/liga)iilor *ilitare (avalere'ti ori(e o* li/er al ($rui venit %un(iar atinge dou$1e(i de livre. #u *a;orarea -re)urilor, nu*ero'i *i(i -ro-rietari se vor tre1i, vr&nd+nevr&nd, de)in$torii unui lot de (avaler (Anight;s ,ee). 6n($ de -rin se(olul al E"""+lea, *i(ul no/il de )ar$, o(u-at (u ogoarele 'i tre/urile lo(ale ?viitorul sBuire), %oarte deose/it de /aronul r$1/oini( 'i (urtean, se ,n*ul)ise ,n *od ra-id. #avalerii a(e'tia %or*au o (las$ ,nst$rit$, res-e(tat$ 'i (are se o/i'nuise, *ai ales du-$ instituirea ;ude($torilor itineran)i, s$ ;oa(e un rol *are ,n via)a (o*itatului. #itito rul ,'i a*inte'te ($, -entru al($tuirea ;uriilor, sheri,,.ul -ro-unea *ai ,nt&i adun$rii s$ nu*eas($ -atru (avaleri 'i ($ a(e'tia alegeau *ai t&r1iu doi (avaleri de %ie(are sut$. i (onstituiau de(i un gru- de /$r/a)i (u autoritate ,n -rovin(ia lor, la (are era %ires( s$ se %a($ a-el (&nd (ineva voia s$ (unoas($ -$rerea (o*itatelor. 3in 1F1H, "oan %$r$ Nar$ ad*isese la un Mare #onsiliu -atru (avaleri de %ie(are shire. 6n 1FAI, Henri( al """+lea, av&nd nevoie de /ani 'i *area no/ili*e %iindu+i ostil$, (onsultase -rin sheri,,.i (ur)ile (o*itatelor 'i (eru s$ se adu($ r$s-unsurile a(estora la Marele #onsiliu de ($tre doi (avaleri de %ie(are shire. <$r$ ,ndoial$ ,n s-eran)a ($, inti*ida)i de *aiestatea regal$, a(e'ti -rovin(iali nu vor ,ndr$1ni s$ r$s-und$ -rintr+un re%u1. C". Pre1en)a e0(e-)ional$ a (&torva (avaleri la #onsiliu nu era su%i(ient$, %ire'te, (a s$ dea a(es+ tuia (ara(terul unui -arla*ent *odern. #uv&ntul parlament este %olosit ,n Anglia din anul 1FH9, dar, la ,n(e-ut, el ,nse*na -ur 'i si*-lu a()iunea de a vor/i. 5n -arla*ent era atun(i o de1/atere a Marelui #onsiliu, iar Marele #onsiliu r$*&ne, (a odinioar$, o (urte de ;usti)ie, (o*-us$ din barones ma:ores, (onvo(a)i individual, 'i barones minores, (onvo(a)i ,n *od (ole(tiv de ($tre sheri,,. #ava+ lerii din 1FAI nu sunt a(olo de(&t ,n (alitate de in%or*atori= ei nu iau -arte la 'edin)$. 3ar *intea ,ndr$1nea)$ a lui 2i*on de Mont%ort avea s$ *earg$ *ult *ai de-arte. 3u-$ sentin)a de la A*iens, *arele re/el re-urt$ asu-ra tru-elor regale o vi(torie (o*-let$ la !eRes. Avusese ,*-otriva lui -e ne-otul s$u, lordul duard, 'i o -arte dintre /aroni, dar de -artea lui t&n$ra no/ili*e, or$'enii din !ondra, entu1ia'ti, -e (&t de -rost ,nar*a)i, studen)ii din O0%ord 'i *ai (u sea*$ e0(elen)ii ar(a'i din Nara Dalilor, (are a-$rau ast%el, ,n *od dire(t, inde-enden)a -rin(i-atului lor. 2i*on, -rintre alte daruri, avea 'i -e a(ela al strategiei. 6i %$(u -ri1onieri -e rege 'i -e *o'tenitorul s$u 'i, de(is s$ re%or*e1e regatul, (onvo($, ,n nu*ele regelui, Parla*entul din 1F6I, la (are tre/uiau s$ -arti(i-e -atru (avaleri 7(.i/1ui)i8 din %ie(are (o*itat, ale'i -entru a trata (u -rela)ii 'i *arii /aroni tre/urile regatului. C"". 2(rierile ti*-ului arat$ ($ g&ndirea -oliti($ devenea atun(i %oarte ,ndr$1nea)$. 7A(ei (e se su-un legilor + s-une un -oet + sunt a(ei (are le (unos( (el *ai /ine 'i, deoare(e e vor/a de -ro+ -riile lor interese, vor %i (u (ea *ai *are gri;$8. 2i*on de Mont%ort, ,n *&na ($ruia se a%la real + *ente (ondu(erea )$rii, ,n(redin)$ -uterea unui (o*itet de nou$ -ersoane, nu*ite de trei ele(tori. Marelui #onsiliu el ,i d$dea dre-tul de destituire a a(estor ele(tori. ra s(.i)a unei (onstitu)ii a-roa-e tot at&t de (o*-le0$ (a 'i a(eea a lui 2ie>Ms1O6. #u siguran)$ ($ 2i*on de Mont%ort era
1OA

Tat$l lui 2i*on de Mont%ort, -urt&nd a(ela'i nu*e, %usese (ondu($torul unei /rutale 7(ru(iade8 ,*-otriva al/igen1ilor ?ve1i nota 99B 'i 'i+a -ierdut via)a ,n 1F1@, ,n ti*-ul asedierii unui ora' din sudul <ran)ei. 1O6 Alu1ie la (onstitu)ia anului C""", -rin (are s+a instituit ,n <ran)a regi*ul (onsular al lui Na-oleon 9ona-arte ?la FA de(e*/rie 1799B. Autorul ei a %ost a/atele 2ie>Ms

A9

de-arte de a+'i ,n(.i-ui (e va %i ,ntr+o 1i -arla*entul /ritani( 'i e un ana(ronis* s$ se %a($ din el -ri*ul -hig. 3ar a(est *are o* ,n)elegea ($ %or)e noi se iveau ,n )ar$ 'i viitorul va a-ar)ine a(eluia (are va 'ti s$ le %oloseas($. C""". 6n anul ur*$tor, un nu*$r de /aroni s$tur&ndu+se de a(este inova)ii, 2i*on, ne(lintit, .ot$r, s$ se s-ri;ine *ai *ult -e (lasele noi 'i (onvo($ (ele/rul Parla*ent din 1F6A, la (are tre/uiau s$ -arti(i-e doi (avaleri de %ie(are shire 'i doi re-re1entan)i de %ie(are ora' sau t&rg, a(e'tia din ur*$ %iind (onvo(a)i -rintr+un -rit tri*is nu sheri,,.ului, (i dire(t ora'ului. 3e ast$ dat$ toate ele*entele viitorului -arla*ent engle1L lor1i, de-uta)i ai (o*itatelor sau county members, de-uta)ii ora'elor, sau borough members, sunt reunite. Nu se -oate s-une totu'i ($ de la a(east$ e0-erien)$ datea1$ literal*ente #a*era #o*unelor, -entru ($ de-uta)ii (o*itatelor 'i ai ora'elor nu sunt a(olo de(&t 7(u titlu (onsultativ8. Pre1en)a lor ni se -are i*-ortant$ -entru ($ noi ,i (unoa'te* (onse(in)ele. #onte*-oranilor li se -$rea, %$r$ ,ndoial$, %ireas($. Re/elul ,'i (onvo(a -arti1anii. "E. 5n o*, (el -u)in, o/serva (u -ro%und interes 'i o ad*ira)ie involuntar$ -oliti(a -o-ular$ a (ontelui de !ei(ester= era *o'tenitorul tronului, lordul duard. "n%erior un(.iului s$u -rin (ara(ter, li-sit de idealis*ul -$ti*a' (are (onstituia no/le)ea lui 2i*on, duard era ,ns$ *ai /ine ,n1estrat (a s$ reu'eas($. 2i*on de Mont%ort, o/sedat de *$re)ia -lanurilor sale, re%u1a s$ )in$ sea*a de *i(i*ea oa*enilor. duard, in(a-a/il de a i*agina (eva, era su-erior ,n e0e(utare. vad&nd -rintr+ o stratage*$ ?se %$(u ($ ,n(ear($ to)i (aii no/ililor (are+l -$1eau, a-oi, du-$ (e d$du -este (el *ai iute, -orni ,n galo- %$r$ a *ai -utea %i a;uns din ur*$B, adun$ -e /aronii *$r(ilor de Cest 'i de Nord, ,l ata($ -e Mont%ort, a-li(&nd le()iile de ta(ti($ -ri*ite de la el, 'i+l ,nvinse la ves.a*. Mont+ %ort, /un ;u($tor, ad*ir$ (a te.ni(ian *anevra (are+i adu(ea -ier1aniaL 7Pe s%&ntul "a(o/X + e0(la*$ el + vin ,ntr+o ordine -er%e(t$... 3e la *ine au ,nv$)at a(east$ %igur$. 2$ ne rug$* lui 3u* ne1eu -entru su%letele noastre, ($(i tru-urile noastre sunt ,n *&inile lor...8 2e /$tu eroi( o di*inea)$ ,ntreag$, a-oi, ,ntr+o ,ntune(i*e a-roa-e total$, datorit$ unei vi;elii -e (are (onte*-oranii lui o (onsiderar$ un *ira(ol, %u u(is. #a-ul ,i %u *utilat de du'*ani, dar duard le ,ng$dui %ran(is(anilor s$ ,ngroa-e r$*$'i)ele 'i, vre*e ,ndelungat$, reli(vele lui 2i*on de Mont%ort %ur$ venerate de -o-or (a reli(vele unui s%&nt. E. #u 2i*on de Mont%ort dis-are ulti*ul dintre *arii %ran(e1i (are au (ontri/uit la edi%i(area Angliei. #ur&nd %iii no/ililor nor*an1i nu vor *ai ,nv$)a de(&t engle1a. DodRin 'i Dodgi%u vor %i ,n+ vins. 3ar rolul regilor nor*an1i 'i angevini a %ost i*ens. 6n *o*entul ,n (are Jil.el* #u(eritorul a de/ar(at, a g$sit o )ar$ de -ionieri, o ;usti)ie lo(al$ 'i rudi*entar$, o /iseri($ i*oral$ 'i re/el$. Prin energia de-us$ de el, -rin a(eea a lui Henri( " 'i a-oi a lui Henri( al ""+lea, a %ost (reat$ o ad*inis+ tra)ie (entral$, (are s+a dovedit destul de -uterni($ -entru a -utea tolera %$r$ -eri(ol li/ert$)ile lo(ale. Multe din institu)iile -e (are a(e'ti regi le+au i*-us sau -roteguitL ;uriul, assi1ele, vistieria, universit$)ile e0ist$ ,n($ 'i ast$1i. #.iar 'i "oan %$r$ Nar$, rege -er%id, 'i Henri( al """+lea, rege sla/, au %ost utili, ,n %elul lor. Marea #art$ a(ordat$ de unul, (on%ir*at$ de (el$lalt, anun)$ trans%or*area (utu*ei %eudale ,n lege (o*un$, -e (are regele va tre/ui s+o res-e(te. Perioada (are durea1$ de la 1O66 la 1F7F este una din (ele *ai %e(unde din istoria Angliei. #olonia nor*and$, ,nte*eiat$ -e vre*ea (u(eririi de ($tre (in(i *ii de aventurieri, s+a de1voltat ,ntr+un *od at&t de original ,n(&t, ,n (ursul se(olelor ur*$toare, du-$ o ulti*$ tentativ$ de a uni (ele dou$ regate, al <ran)ei 'i al Angliei, va ru-e ori(e leg$tur$ (u (ontinentul. 6)i -o)i i*agina, ,ntr+un *od %oarte a-ro0i*ativ, a(east$ ui*itoare soart$ da($ -resu-ui ($ !>aute>, (u(erind Maro(ul, ar %i %ondat a(olo o dinastie a((e-tat$ de lo(uitori, ($ ea ,ns$'i ar %i a((e-tat tradi)iile lo(ale 'i ($ ur*a'ii s$i ar %i dat a(estui i*-eriu legi *ai viguroase 'i o -ros-eritate *ai traini($ de(&t ,n *etro-ol$.

CARTEA A TREIA MREIA !I %EC%EREA EU%ALITII /,-0-$,1234

?17I@+1@H6B, (unos(ut o* -oliti( din vre*ea revolu)iei %ran(e1e 'i a i*-eriului na-oleonean.

6O

I E%UAR% I /,-0-$,.504& RE ORME LEGALE& A%MINISTRAIA INTERIOAR ". 6n(e-&nd din anul 1O66, (u(erirea nor*and$ ridi(ase + ,ntre -atri(ieni 'i -le/ei, ,ntre (astelani 'i )$rani + du/la /arier$ a li*/a;ului 'i a uriiL dar destul de re-ede (ele dou$ (ivili1a)ii, al$turate una alteia -rin %or)$, se a*este(aser$. N$ranii sa0oni ,'i d$duser$ sea*a de valoarea ordinii nor *ande, iar seniorii nor*an1i res-e(taser$ tradi)iile -o-orului engle1. 6n *o*entul ur($rii -e tron a lui duard ", %u1iunea este a-roa-e (o*-let$ 'i -ersoana regelui (onstituie si*/olul ei. 3e'i des(inde ,n linie dire(t$ din #u(eritor, el -oart$ ve(.iul nu*e sa0on al #on%esorului 'i este un rege engle1. Ninta sa -rin(i-al$ nu *ai este re(u(erirea Nor*andiei, ni(i re(onstituirea i*-eriului angevin, (i reali1area unit$)ii Marii 9ritanii, su-un&nd Nara Dalilor, a-oi 2(o)ia. Cor/e'te engle1a (u a(eea'i u'urin)$ (a %ran(e1a 'i+l vede* + ,n ti*-ul (ru(iadei + r$s-un1&nd -e engle1e'te la salaam+urile a*/asadorilor sultanului1O7. 2u/ do*nia sa, li*/a engle1$, (are, ,n(e-&nd din -erioada (u(eririi, (ir(ula -e as(uns ,n r&ndurile *eseria'ilor 'i vilanilor1O@, a-are iar la lu*in$. Pe vre*ea lui 2i*on de
1O7

duard " a -le(at ,n (ru(iad$ ,n 1F6@, (&nd era -rin) *o'tenitor. A a;uns ,n 1F71 ,n Palestina 'i, du-$ unele su((ese, a ,n(.eiat ,n 1F7F un ar*isti)iu -e 71e(e ani, 1e(e luni, 1e(e s$-t$*&ni, 1e(e 1ile 'i 1e(e ore8 ?XB (u sultanul gi-tului, 9ai/ars ?1F6O+ 1F77B. 1O@ #uv&ntul vilan ?,n li*/a latin$ villanus) ,nse*na ,n <ran)a )$ran li/er, iar ,n Anglia + 'er/.

61

Mont%ort este %olosit$ ,ntr+un do(u*ent o%i(ial. Printre noii (leri(i 8nu e0ist$ unul la sut$ (are s$ -oat$ (iti o s(risoare ,n vreo alt$ li*/$ de(&t latin$ sau engle1$8. A-roa-e de s%&r'itul se(olului al E"C+lea va ,n(eta -redarea li*/ii %ran(e1e ,n '(olile din Anglia 'i 4ean de Trvise1O9 se va -l&nge ($ ni(i *$(ar no/ilii nu+i ,nva)$ -e (o-iii lor %ran(e1a. #a 'i li*/a, institu)iile lui duard " -re%igurea1$ Anglia *odern$. !egile sale e0er(it$ o in%luen)$ dura/il$ asu-ra stru(turii so(iale a )$rii. 6n %ine, (u toat$ sin(era sa -io'enie, duard va avea %a)$ de -a-$, ,n($ de -e atun(i, atitudinea unui 'e% de stat 7na)ional 'i insular8. "". Modernis*ul 'i insularis*ul sunt (u at&t *ai sur-rin1$toare (u (&t regele, -rin te*-era*entul s$u, r$*&ne un %eudal 'i, -rin ,n(lina)iile sale, un Plantagenet. 9$r/at se*e), viguros, /ine %$(ut, (u (oa-se lungi 'i -uterni(e de ($l$re), -l$(erile sale %avorite erau v&n$toarea 'i turnirul. Totdeauna intransigent ,n a-li(area legilor -rivitoare la -$duri. 6ntoar(erea sa din (ru(iad$ sea*$n$ (u aventurile (avalerilor r$t$(itori de -rin ro*ane. 6n dru*ul s$u, el ,nl$tur$ nedre-t$)ile, ata($ un .o) din 9urgundia 'i se /ate (u (o*itele de #.&lon. 3u-$ (u(erirea N$rii Dalilor, -retinde s$ i se dea (oroana regelui Art.ur 'i organi1ea1$ un /an(.et al Mesei Rotunde11O. 2e %$le'te ($ res-e(t$ (u toat$ rigoarea (odul -er%e(tului vasal %a)$ de regele <ran)ei, su1eranul s$u -entru Das(onia. 6i -restea1$ o*agiul datorat 'i as(ult$, su-us, .ot$r&rile su1eranului s$u. 3evi1a lui esteL =Aeep troth... 7actum serva... Res-e(t$+)i (uv&ntul dat8. " se ,nt&*-l$, desigur, (a du-$ (e 'i+a dat (uv&ntul s$+'i s(.i*/e -$rerea= 'i atun(i se dovede'te ne,ntre(ut de a/il ,n %or)area te0telor -entru (a s$ ,*-a(e %$g$duin)ele (u dorin)ele. 7Crea s$ %ie legal + o/serv$ un (onte*-oran de+al lui +, dar el de(lar$ legal tot (e+i (onvine8. #a s$ se eli/ere1e de un ;ur$*&nt sting.eritor, nu 'ov$ie s$ re(urg$ la ereditara *etod$ a Plantagene)ilorL a/solvirea -onti%i(al$. !a ur*a ur*ei, o*ul a(esta e %$urit totu'i du-$ un *odel /unL are instin(te no/ile 'i dovede'te a-titudinea + rar$ la suveranii din vre*ea a(eea + de a -ro%ita de (eea (e+l ,nva)$ e0-erien)a. #&nd a i1/u(nit revolta /aronilor, a ,n)eles ($ a tre(ut ti*-ul des-otis*ului ,n Anglia 'i ($ singurul *i;lo( de a (onsolida *onar.ia va %i de a(i ,nainte s-ri;inirea ei -e noile (lase ,n (re'tere. "ras(i/il, orgolios, ,n($-$),nat, uneori dur, dar *un(itor, onest 'i destul de ra)ional, (avalerul a(esta este un o* de stat. """. Pe (&nd ,n <ran)a ,ntreaga legisla)ie (are ne o(rote'te datea1$ de -e vre*ea lui Na-oleon, ,n Anglia au 'i ast$1i -utere de lege, da($ n+au %ost a/rogate, statutele lui duard ". !a ,n(e-utul do*+ niei sale, duard, (a 'i #u(eritorul odinioar$, a ordonat o an(.et$ -e tot (u-rinsul regatului -entru a 'ti ,n virtutea ($rui dre-t, Cuo 'arranto, seniorii -arti(ulari de)ineau o -arte din -uterea -u/li($. An(.eta st&rne'te %urii violente -rintre no/ili. #&nd ;uri'tii regelui ,i (er (ontelui Jarenne s$ arate do(u*entele sale, el trage din tea($ o sa/ie ruginit$ 'i r$s-undeL 7"at$ .risovul *eu. 2tr$*o'ii *ei au venit o dat$ (u Jil.el* #u(eritorul 'i au luat ,n st$-&nire -$*&nturile lor (u a(east$ sa/ie. #u a(east$ sa/ie le voi a-$ra ,*-otriva ori($rui u1ur-ator8. R$s-uns sting.eritor -entru un rege (avaler. 3ar duard " 'tie de -e a(u* ($ .risoavele s(rise au ,n Anglia *ai *ult viitor de(&t dre-tul sa/iei, 'i de alt%el re1isten)a nu+i de(&t s-oradi($. "C. Mul)u*it$ st$-&nirii de sine a regelui, su/ do*nia sa nu au %ost (on%li(te ire*edia/ile (u /iseri(a. 3ar ,ntre -uterea (ivil$ 'i -uterea religioas$ (erturile au %ost nu*eroase= ni(iodat$ ,ns$ n+ au atins violen)a a(elora dintre Jil.el* Ru%us 'i Ansel* sau dintre Henri( al ""+lea 'i 9e(:et. #ea *ai grav$ (eart$ s+a is(at atun(i (&nd -a-a 9oni%a(iu al C"""+lea a inter1is (lerului, ,n 1F96, -rin /ula Clericis laicos, s$ -l$teas($ i*-o1it autorit$)ilor lu*e'ti. duard ", *&niat -e dre-t (uv&nt, a ordo+ nat s$ se -un$ se(.estru -e /unurile /iseri(e'ti 'i -e l&na ($lug$rilor. #$lug$rii luar$ -artea Ro*ei= (lerul -aro.iilor, *ai *ult engle1 de(&t ro*an, se ar$t$ sensi/il la ,nvinuirile aduse de rege. "nterveni o ,*-$(are. Ast%el de dis(u)ii au 'tir/it ,n *od -eri(ulos -restigiul -a-alit$)ii ,n Anglia. #a-tivitatea -a-ilor ,n <ran)a ?1HOA+1H7@B 111 avea s$ dea a(estui -restigiu o lovitur$ 'i *ai grav$,
1O9

Nu*ele (o*-let 'i (ore(t este 4ean Trevisa de #ornRall ?1HF6+1I1FB, (leri( 'i ,nv$)at din antura;ul in%luentei %a*ilii no/iliare 9er:ele>. 11O ste vor/a de Masa Rotund$ (La /able $onde) + un %el de (on%rerie a (avalerilor (are )ineau tov$r$'ie se*ilegendarului rege Art.ur ?se(olul al C"+leaB. 111 !a ,n(e-utul se(olului al E"C+lea, -a-alitatea a ($1ut su/ in%luen)a *onar.iei %ran(e1e, %a-t (are s+a eviden)iat -rin alegerea re-etat$ de (ardinali %ran(e1i ,n s(aunul -onti%i(al 'i -rin str$*utarea a(estuia la Avignon, ,n sudul <ran)ei. Pre(i1$*

6F

-un&ndu+l -e -a-a la dis(re)ia ina*i(ului. 6n(e-&nd din se(olul al E"C+lea, noul na)ionalis* 'i (atoli(is*ul tradi)ional devenir$ greu de ,*-$(at ,n o(.ii engle1ilor 'i statutul 7rovisor+ilor inter1ise ori($rui su-us, 'i ,ndeose/i (lerului, s$ -l$teas($ ta0e, venituri sau /ene%i(ii ,n a%ara regatului. C. A(easta ,nse*na s$ se(e i1vorul (el *ai a/undent al ,n(as$rilor (are ali*entau te1aurul -onti+ %i(al. 3ar era nevoie (a regele s$+'i a-ere (u ,nver'unare veniturile. #.eltuielile de guvernare se *$reau o dat$ (u ,n*ul)irea %un()iilor sale, iar ve(.ile i*-o1ite ?a;utoare %eudale 'i geld) nu *ai a;ungeau. Ceniturile adi)ionale ale regelui suntL /anii de s(ut, ta0a de r$s(u*-$rare de servi(iul *ilitar, (are nu+i -l$tit$ %$r$ greut$)i 'i dis-are ,n 1HFF= i*-o1itul asu-ra /unurilor *o/iliare 'i %un(iare, (are se ridi($ ,n general la a (in(is-re1e(ea -arte la )ar$ 'i a 1e(ea -arte la ora' ?,n(e-&nd din 1HHI, (in(is-re1e(i*ea 'i 1e(i*ea vor %i %i0ate %or%etar la trei1e(i 'i nou$ de *ii de livre= de a(i ,nainte, de (&te ori -arla*entul va vota 7o (in(is-re1e(i*e 'i o 1e(i*e8, asta va ,nse*na trei1e(i 'i nou$ de *ii de livreB= 'i, ,n s%&r'it, dre-turile de intrare 'i ie'ire a *$r%urilor (customs sau ta0e va*aleB. 3re-turile a(estea se a-li($ la ie'ire asu-ra l&nii 'i -ieilor, -rin(i-alele -roduse ale regatului, 'i la intrare asu-ra vinurilor. C". duard " se -rivea1$ de /un$voie de una din *arile resurse ale str$*o'ilor s$i, e0-ul1&nd ,n 1F9O -e to)i evreii din Anglia. 'e(ul (ru(iadelor avusese dre-t (onse(in)$ o rena'tere a urii -o-orului ,*-otriva singurilor ne(redin(io'i u'or de re-ri*at 'i in(a-a/ili de a se a-$ra. rau a(u1a)i de toate (ri*ele. No/ili*ea, (are le era ,ndatorat$, dorea s$ s(a-e at&t de (rean)e (&t 'i de (reditori. M$sura luat$ de rege a %ost *ai -u)in inu*an$ de(&t -erse(u)iile (are au -re(edat+o. l ,i autori1$ -e evrei s$+'i ia /unurile *o/iliare 'i -orun(i s$ %ie s-&n1ura)i *arinarii (are i+au %urat sau i+au asasinat -e -asagerii lor ,n ti*-ul ($l$toriei -e *are. 3u-$ -le(area evreilor, *eseria lor de a da /ani (u ,*-ru*ut a %ost e0er(itat$ ,n Anglia de ($tre (re'tinii din #a.ors, (a.orsinii, (are g$siser$ un *i;lo( ingenios de a o(oli legile /iseri(e'ti. 6*-ru*utau ,n *od gratuit -entru un ti*destul de s(urt, a-oi, du-$ (e e0-ira ter*enul 'i su*a nu era dat$ ,na-oi, (ereau o inde*ni1a)ie -entru ti*-ul s(urs de la data (&nd ur*a s$ %ie ,na-oiat$. (eea (e se (.e*a daune+intereseL id Buod interest11F. #ur&nd, italienii, la r&ndul lor, e0er(itar$ *eseria de /an(.er 'i 1ara%ii lo*/ar1i d$dur$ nu*ele lor str$1ii unde ,'i aveau (asele de s(.i*/L Lombard +treet. A-oi engle1ii ,n'i'i devenir$ *ae'tri ,n (o*er)ul de /ani. #&nd, -e vre*ea lui #ro*Rell, evreii se ,ntoarser$ ,n Anglia, g$sir$ -rintre (re'tini rivali *ul)u*i)i, a ($ror ,ng$duin)$ era larg$, dar a ($ror (on(uren)$ era de te*ut.

II ORIGINEA

!I %EZVOLTAREA PARLAMENTULUI

". 2u/ do*nia lui duard " a-are -entru -ri*a oar$ un -arla*ent, (o*-us din dou$ #a*ere, dar (rearea institu)iilor -arla*entare n+a %ost un a(t (on'tient. 9unul+si*) al regilor, -uterea /aronilor, re1isten)a or$'enilor o-useser$ -&n$ atun(i e0-ediente su((esive di%i(ult$)ilor ne-rev$1ute. Parla+ *entul s+a n$s(ut din (io(nirea a(estor ele*ente. #onvo(at de rege (a un instru*ent de guvern$*&nt a devenit ,n(etul (u ,n(etul un instru*ent de (ontrol ,n *&inile /aronilor, a-oi ,n ale na)iunii ,ntregi. !a origine st$ Marele #onsiliu al suveranilor nor*an1i, a ($rui u*/r$ *ai d$ 'i ast$1i t&r(oale Palatului Jest*inster. 3a($ intr$* ,n #a*era !or1ilor, tronul ne a*inte'te ($ regele este -re'edintele a(estei adun$ri. l o -re1idea1$ real*ente ,n 1iua (&nd vine s$ (iteas($ *esa;ul regal. #an(elarul se a'a1$ -e sa(ul de l&n$. 3e (e este a(oloG Pentru ($ el (onvoa($, din ordinul regelui, a(east$ #a*er$. Pe (ine (onvoa($G P&n$ ,n se(olul al E"C+lea dre-tul de a %i (.e*at la #onsiliu este %oarte i*-re(is deter*inat. 5n -air al regatului este, literal*ente vor/ind, un gentilo* (are are dre-tul de a %i ;ude(at nu*ai de egalii s$i, dar e0ist$ *ai *ulte *ii de ase *enea seniori, -e (&nd, ,n 1HOA, #onsiliul nu se (o*-unea de(&t din 'a-te1e(i de *e*/ri, dintre (are (in(i (o*i)i 'i 'a-tes-re1e(e /aroni, (eilal)i %iind %un()ionari e(le1iasti(i sau regali. 6n %a-t, regele ,i ($ -ri*ul -a-$ %ran(e1 al -erioadei. #le*ent C, ales ,n 1HOA, 'i+a sta/ilit re'edin)a la Avignon ,n *artie 1HO9, iar ulti*ul -a-$ de la Avignon, Drigore E", a -$r$sit ora'ul ,n se-te*/rie 1H76, relu&ndu+'i re'edin)a la Ro*a ,n ianuarie 1H77. 11F 0-resia s+ar tradu(e, literal, -rin 8(eea (e este la *i;lo(8, adi($ 7(eea (e re-re1int$ di%eren)a...8

6H

(onvoa($ -e a(ei de (are are nevoie (a s$+i (onsulte. "". 3e -e vre*ea lui 2i*on de Mont%ort 'i a dis(i-olului s$u duard " a intrat ,n u1 s$ %ie (onsul+ ta)i, ,n (a1urile *ai grave, nu nu*ai /aronii, (i 'i re-re1entan)ii 7(o*unit$)ilor8L doi (avaleri de %ie+ (are shire, (&te doi re-re1entan)i de %ie(are ora' *ai i*-ortant. 2(o-ul a(estei (onvo($ri era du/luL -e de o -arte, regele ,'i d$duse sea*a ($ un i*-o1it era *ai /ine -ri*it da($ (ereai *ai ,nt&i -$rerea (elor (are tre/uie s$+l -l$teas($, -e de alta, neav&nd, din (au1a greut$)ilor de (o*uni(are, ni(i un *i;lo( de a (unoa'te o-inia -u/li($, so(otea ($+i ne(esar s$ %a($ din (&nd ,n (&nd o e0-unere (u -rivire la situa)ia regatului unor oa*eni (are, venind din toate (o*itatele engle1e, -uteau a-oi, -rin istorisirile 'i ra-oartele lor, s$ (ree1e ,n )ar$ un (li*at %avora/il. !a ,n(e-ut, a(east$ *etod$ nu re-re1int$ un -rivilegiu nou a(ordat (avalerilor= di*-otriv$, este un *i;lo( (o*od de a+i stoar(e de /ani 'i de a le %a(e i*-resie. 5nii (avaleri, ,n (li-a (&nd (o*i tatul ,i alegea ,n -arla*ent, %ugeau de a(east$ (orvoad$. 3e alt%el, de-uta)ii (o*itatelor 'i ai ora'elor nu luau -arte ,n ni(i un %el la de1/aterile #onsiliului. As(ultau ,n t$(ere. 5n speaker ?-e atun(i %un()ionar al (oroaneiB (o*uni(a #onsiliului asenti*entul sau o/ie()iile lor. 3ar %oarte (ur&nd se de+ -rinser$ s$ dis(ute ,ntre ei 'i, -e la s%&r'itul se(olului, le %u atri/uit$ o sal$ de (onsiliu a ($lug$rilor din Jest*inster (a lo( de ,ntrunire. Tre/uie s$ re*ar($* ($ -ri*ele 'edin)e ale re-re1entan)ilor #o*unelor sunt se(rete= ele sunt tolerate, nu legale. 7Originea #a*erei !or1ilor este o (urte de ;ude(at$= originea #a*erei #o*unelor este un (o*itet (landestin8. """. O/i(eiul de a (onvo(a di%eritele 7st$ri8 ale unui regat ?*ilitarii, -reo)ii 'i -le/eaB -entru a le (ere (onsi*)$*&ntul (u -rivire la i*-o1ite nu era, ,n se(olul al E"C+lea, -ro-riu Angliei. #a 'i (or-o + ra)iile, (a 'i (o*unele, el era -e atun(i o idee euro-ean$. A-roa-e to)i suveranii ti*-ului re(urg la a(east$ *etod$ -entru a deter*ina a((e-tarea ta0elor (are devin din (e ,n (e *ai ,*-ov$r$toare. 3ar stru(tura original$ a so(iet$)ii engle1e %a(e (a -arla*entul s$ devin$ ,n s(urt$ vre*e (u totul alt(eva de(&t 7st$rile generale8 din <ran)a. 6n Anglia, (a 'i ,n <ran)a, regele ,n(e-e -rin a (ere (a %ie(are din (ele trei st$ri s$+'i sta/ileas($ singur$ ta0ele, dar renun)$ re-ede la a(easta, -entru ($ 5mp(r3irea 5n st(ri nu mai corespunde realit(3ilor din Anglia4 aB e-is(o-ii %$(eau -arte din Marele #onsiliu nu ,n (alitate de e-is(o-i, (i (a *ari vasali 'i seniori %eudali. $estul clerului 5ncet( de a mai trimite repre2entan3i 5n parlament. Preo)ii -re%erau s$+'i vote1e i*-o1itele ,n -ro-riile lor adun$riL Convoc(rile de la #anter/ur> 'i de la Por:. 6ns-$i*&nta)i de ne,n(etatele (on%li(te dintre -a-$ 'i rege, doreau s$ se )in$ la distan)$ de -uterea (ivil$. #a ur*are a a/)inerii lor, Anglia se v$1u orientat$ s-re siste*ul (elor dou$ #a*ere, /B #avalerii ar %i -utut sta al$turi de e-is(o-i 'i /aroni, dar ,n adun$rile (o*itatelor, ,n (o*-onen)a (ur)ii ;ude($torilor itineran)i, (avalerii intraser$ ,n rela)ii (onstante (u or$'enii. 3e (&nd ori(e /ene%i(iar al unui venit %un(iar de dou$1e(i de livre tre/uia s$ %ie ,nvestit (avaler, genul de o* 'i genul de via)$ legate de a(est (uv&nt se s(.i*/aser$ a*&ndou$. #lasa (avalerilor se a*este(a /u(uros, -rin ($s$torii, (u negustorii /oga)i din ora'e. a ,ns$'i avea *ai (ur&nd un (ara(ter agrar 'i (o*er(ial de(&t r$1/oini(. #xperien3a dovedi c( ace)ti cavaleri se sim3eau mai la largul lor cu or()enii. 3e alt%el, erau (onvo(a)i, (a 'i a(e'tia, de ($tre sheri,," (a 'i a(e'tia, erau re-re1entan)ii unor (o*unit$)i. 3in unirea *i(ii no/ili*i (u or$'enii se n$s(u #a*era #o*unelor. "C. A'adar dou$ (ir(u*stan)e deose/iteL retragerea de /un$voie a (lerului 'i gru-area laolalt$ a (avalerilor 'i a or$'enilor %$(ur$ -osi/il$ %or*area unui -arla*ent (o*-us dintr+o #a*er$ su-erioar$ 'i o #a*er$ in%erioar$. Druparea laolalt( a cavalerilor )i a or()enilor este un ,apt capital. a e0-li($ de (e Anglia nu s+a g$sit ni(iodat$, a'a (u* a %ost <ran)a ,n se(olul al EC"""+lea, ,*-$r)it$ ,n dou$ (lase vr$;*a'e. !a origine, siste*ul %eudal este a-roa-e a(ela'i ,n <ran)a ?'i ,n toat$ uro-aB (a ,n Anglia. 72itua)ia )$ranilor se deose/e'te -rea -u)in= -$*&ntul este -osedat, o(u-at, (ultivat ,n a(ela'i %el. 3e la grani)ele Poloniei -&n$ la Marea "rlandei, seniorul, (urtea do*enial$ de ;ude(at$, (lasele %eudale, regatul, totul se asea*$n$...8 3ar ,n se(olul al E"C+lea, -e (&nd ,n Anglia (lasele se ,ntre-$trund, ,n <ran)a se ridi($ o /arier$ ,ntre no/ili*e 'i restul )$rii. Nu -entru ($ no/ili*ea ar %i %ost ,n Anglia o (las$ des(.is$, iar ,n <ran)a A%ir*a)ia autorului tre/uie a*endat$, ,n sensul ($ ,n Anglia nu s+au %or*at 7st$ri8 so(iale vr$;*a'e, a'a (u* au %ost ,n <ran)a (lerul, no/ili*ea 'i starea a treia, ,n a;unul revolu)iei din 17@9. 3ar 7(lase8 so(iale vr$;*a'e + antagoniste + au e0istat 'i ,n Anglia.

6I

,n(.is$, a'a (u* s+a s(ris adeseori. Ni(i o (las$ n+a %ost *ai des(.is$ de(&t no/ili*ea %ran(e1$ 11H. Nu*eroase %un()ii ,nno/ilau -e (ei (are le (u*-$rau. Nu*ai ($, da($ a(east$ /arier$ era u'or de tre(ut, 7ea era sta/il$, vi1i/il$, *ar(at$ de se*ne -rea evidente, odioas$ -entru a(ela (are r$*&nea a%ar$8. 6n <ran)a no/ili*ea era s(utit$ de i*-o1ite. <iul unui gentilo* era gentilo* de dre-t. 6n Anglia, nu*ai /aronul -ro-rietar al unei /aronii, 'e% de %a*ilie, avea dre-tul de a %i (.e*at la #a*era !or1ilor -rintr+o (onvo(are individual$. <iul s$u avea li/ertatea s$ intre ,n #a*era #o*unelor (a s$ re-re1inte (o*itatul s$u 'i (ur&nd soli(it$ a(east$ onoare. 3re-tul de -ri+ *ogenitur$ 'i legisla)ia lui duard " (u -rivire la 7do*eniile ,*-$r)ite8 l$sar$ la voia ,nt&*-l$rii *ii de *e1ini. 73a($ (lasele de *i;lo( din Anglia, de-arte de a se r$1/oi (u aristo(ra)ia, i+au r$*as at&t de -ro%und ata'ate, a(easta nu s+a datorat %a-tului ($ aristo(ra)ia era o (las$ des(.is$, (i *ai (ur&nd din -ri(ina %or*ei sale nede%inite 'i a ne(unoa'terii li*itelor sale= nu at&t -entru ($ se -utea u'or intra ,n r&ndurile ei, (i -entru ($ nu se 'tia ni(iodat$ (&nd %$(eai -arte din ea8. 6n Anglia a e0istat *ai (ur&nd o aristo(ra)ie de %un()iuni de(&t una de na'tere, de unde -restigiul (are se a(ord$ ,n($ 'i ast$1i servi(iilor -u/li(e. C. 3a($ regii Angliei s+ar %i g&ndit ($ /aronii, (avalerii 'i or$'enii, (.e*a)i a %a(e -arte din dou$ adun$ri, vor deveni o %or)$ (are, (u ,n(etul, avea s$ a(a-are1e toate -rerogativele regale, (u totul alta ar %i %ost, desigur, -oliti(a lor. 2e -ot (on(e-e *anevre (are ar %i sl$/it 'i -oate ,n$/u'it -arla*entul ,n($ de la na'terea sa. Regii <ran)ei, a)&)&nd (ele trei st$ri una ,*-otriva (elorlalte, (onvo(&nd st$rile -rovin(iale, ,n s%&r'it, instituind o ar*at$ -er*anent$ 'i un /ir -er*anent, tallia ?i*-o1it ne(onsi*)itB, vor edi%i(a ,n trei se(ole o *onar.ie *ult *ai inde-endent$ %a)$ de na)iune de(&t ,n Anglia. 3ar ni(i regii <ran)ei, ni(i -arla*entele engle1e nu %$ureau ,n *od (on'tient viitorul. Nu*ai destinul i+a ,*-ins -e dru*uri di%erite. #u* ar %i -utut duard " s$ -revad$ -uterea de *ai t&r1iu a -arla*entuluiG Pentru (a a(esta s$ devin$ rivalul regelui, tre/uia s$ o/)in$L 1. nu nu*ai dre-tul de a vota i*-o1itele, (i 'i (ontrolul %olosirii lor= F. dre-tul de a %a(e legi, dre-t (are, -e vre*ea lui duard ", nu a-ar)inea de(&t regelui= #a*era #o*unelor nu -utea de(&t s$ -re1inte -eti)ii= H. dre-tul de a (ondu(e -oliti(a general$ a )$rii, idee (are i s+ar %i -$rut de ne(on(e-ut ori($rui *e*/ru al -arla*entului din 1HOA. Politi(a era o trea/$ a regelui, de (are nu*ai el r$s-undea. Or, (u* regele era inviola/il 'i nu -utea %i -us su/ a(u1are, un (on%li(t ,ntre -arla*ent 'i (oroan$ nu (o*-orta alt$ solu)ie de(&t revo(area -arla*entului sau detronarea regelui, adi($ anar.ia. Ca tre/ui, -entru a ie'i din a(est i*-as, s$ se n$s(o(eas($ %i()iunea res-onsa/ilit$)ii *inisteriale. 3ar oa*enii nu vor a;unge la a(east$ (o*-li(at$ idee de(&t ,n eta-e. Pri*a sa %or*$ va %i ;udi(iar$, 'i nu -oliti($= va %i -unerea su/ a(u1are a *ini'trilor de ($tre #a *era #o*unelor, ,n %a)a #a*erei !or1ilor, (are ,nde-line'te %un()ia de 6nalt$ #urte de 4usti)ie, a'a (a ,n vre*urile de ,n(e-ut ale Marelui #onsiliu. A(east$ %or*$ rudi*entar$ 'i /rut$ a res-onsa/ilit$)ii *inisteriale se va nu*i impeachment ?adi($ a(u1areB, 1mpeachment.ul 'i %or*a sa agravat$, attainder.ul ?lege de (onda*nare votat$ de #a*er$, %$r$ a se a(orda a(u1atului /ene%i(iul %or*elor ;udi(iareB, vor %i *$suri (rude, adesea nedre-te, dar -oate ($ atun(i era *ai *i( -eri(olul de a -ede-si -e nedre-t un *inistru de(&t a(ela de a detrona -e dre-t un rege.

III E%UAR% I !I CELII& CUCERIREA RII GALILOR& N RNGEREA %IN SCOIA& E%UAR% AL II$LEA ". 3u-$ (u* duard " este -ri*ul dintre Plantagene)i (are -oart$ un nu*e engle1es(, tot ast%el el este 'i -ri*ul (are ,n(ear($ s$ des$v&r'eas($ (u(erirea "nsulelor 9ritani(e. A %ost -reg$tit -entru a(east$ *isiune ,n($ din adoles(en)$. 6n 1FAF tat$l s$u ,i d$duse "rlanda, (o*itatul de #.ester ?la %runtariile gali(eB, -$*&nturile regelui din Nara Dalilor, insulele anglo+nor*ande 'i Das(onia. 5n dar *ai -u)in generos de(&t -are. 3e (&nd (el)ii, res-in'i de sa0oni, se re%ugiaser$ -e (olinele din Nara Dalilor 'i din 2(o)ia, ,'i *en)inuser$ inde-enden)a 'i (ontinuaser$ (erturile lor intestine. Regii
11H

Ki totu'i adev$rul este ($ no/ili*ea %ran(e1$ a %ost o (las$ *ult *ai 7,n(.is$8 de(&t (ea engle1$. 2iste*ul ,nno/il$rii -rin (u*-$rare de *o'ii sau de %un()ii s+a de1voltat ,n <ran)a nu*ai (a* de -rin se(olele EC"+EC"". 3ar 'i atun(i /ariera ,nno/il$rii nu era 7u'or de tre(ut8 de(&t -entru -ersoanele %oarte avute, iar din -artea no/ili*ii de s&nge a -ersistat un resenti*ent 'i (.iar o anu*e dis(ri*inare ,*-otriva a(estor no/ili de origine re(ent$. ] Pri*a /aronie (on%erind un ase*enea dre-t a %ost (reat$ ,n 1H@7 ?PoRi(:eB. + n.a.

6A

sa0oni s%&r'iser$ -rin a ado-ta ,n -rivin)a lor *etoda -asiv$ a ,*-$ratului Hadrian, a(eea a 1idului de a-$rare, 'i unul din ei (onstruise ?-rin 79OB digul lui O%%a, -entru (a, de /ine de r$u, s$ -un$ stavil$ *untenilor gali. 6n ti*-ul (u(eririi aventurieri nor*an1i ,'i (reaser$ ni'te do*enii ,n v$ile N$rii Dalilor= ridi(aser$ ni'te 7*ovile8, (onstruiser$ ni'te don;oane, 'i tri/urile disidente se re%ugiaser$ -e (oline. le ,'i -$strau a(olo li*/a 'i *oravurile. Poe1ia, *u1i(a 'i o(u-a)ia str$in$ d$dur$ na'tere unui senti*ent na)ional ,n su%letul galilor. 6n *asivul *untos din 2noRdon, tri/urile se uniser$ su/ (ondu(erea unui senior gal, !l>Rel>n a/ "orRert., (are se intitul$ -rin)ul galilor. <oarte a/il, el a 'tiut s$ ;oa(e du/lul rol de -rin) na)ional 'i senior %eudal engle1. 6i sus)inuse -e /aroni -e vre*ea Marii #arte 'i+'i asigurase ast%el s-ri;inul lor. Ne-otul s$u, !l>Rel>n a/ Dru%%>d ?1FI6+1F@FB, ado-tase a(eea'i atitudine -e vre*ea lui 2i*on de Mont%ort, (ontri/uind din -lin la vi(toria de la !eRes. 6n 1adar ,n(er(ase duard + -e vre*ea (&nd nu era de(&t lordul duard 'i (o+ *ite de #.ester + s$ i*-un$ gale1ilor (utu*ele engle1e= ei se revoltaser$ 'i+l ,nvinser$. T&n$rul duard ie'i ruinat din a(el r$1/oi, dar %$(use (uno'tin)$ (u *etodele de lu-t$ ale gale1ilor, (u+ nos(use valoarea ar(a'ilor lor, ,nar*a)i (u ar(uri lungi, de o %or)$ 'i o -$trundere *ult *ai *ari de(&t ar(urile o/i'nuite, 'i i*-osi/ilitatea de a %olosi ,*-otriva lor (avaleria %eudal$, -e (are s$ge)ile lor o -uneau -e %ug$. At&tea le()ii de (are avea s$+'i a*inteas($. "". Tat$l s$u, Henri( al """+lea, ,i d$duse, o dat$ (u (o*itatul de #.ester, 'i "rlanda, dar ai(i ori(e aventur$ *ilitar$ -$rea 1adarni($. "rlanda, odinioar$ leag$nul s%in)ilor, %usese ,n -arte (u(erit$ de la (re'tinii (el)i de ($tre dane1i, dar a(e'tia nu o(u-aser$ de(&t -orturile r$s$ritene 'i tri/urile (elti(e (ontinuaser$, ,n interiorul )$rii, vendetele lor. 6n -erioada ,n (are /iseri(a irlande1$ ,n(etase s$ a-ar)in$ /iseri(ii ro*ane, insula se ,nstr$inase (u totul de istoria uro-ei. a tr$ise ,n *arginea lu*ii. Henri( al ""+lea, -e vre*ea (&nd ,n(er(a s$ o/)in$, du-$ u(iderea lui 9e(:et, iertarea -a-ei, ,l tri*isese ,n "rlanda -e Ri(.ard de #lare, (o*ite de Pe*/ro:e, su-ranu*it 2trong/oR. 3ar nor*an1ii nu se -utuser$ sta/ili a(olo, (a 'i ,n Nara Dalilor de alt%el, de(&t la ad$-ostul (astelelor lor. 6n ;urul ora'ului 3u/lin se ,ntindea o *i($ 1on$ engle1$ (are se nu*ea 7ale11I. 3in(olo de ea engle1ii nu aveau ni(i o in%luen)$ 'i /aronii nor*an1i (are -osedau (astele ,n a%ara 1onei, du-$ (&teva genera)ii, au ado-tat li*/a 'i *oravurile irlande1ilor. A(e'ti /aroni, (are se /u(urau a(olo de dre-turi suverane, nu *ai vedeau (u o(.i /uni + (a 'i tri/urile indigene + sosirea ar*atei engle1e. 6n dre-t ei re(uno'teau su1eranitatea regelui Angliei= ,n %a-t *en)ineau un regi* de anar.ie %eudal$. 7Anglia se dovedise -rea sla/$ -entru a (u(eri 'i guverna "rlanda, dar destul de -uterni($ -entru a o ,*-iedi(a s$ ,nve)e a se guverna singur$8. """. #&nd duard deveni rege, gale1ul !l>Rel>n %$(u gre'eala de a (rede ($ va -utea (ontinua s$ ;oa(e ,n Anglia rolul de ar/itru ,ntre suveran 'i /aroni. duard " nu era Henri( al """+lea 'i se -li(tisi re-ede de s%or$riile gale1ului. 6n 1F77 -reg$ti o e0-edi)ie ,n Nara Dalilor, -e (are o (onduse el ,nsu'i. 2e t$iar$ dru*uri largi -rin -$duri= (ele Cinci porturi %urni1ar$ o %lot$ (are se ,n'irui de+a lungul (oastei, )in&nd o str&ns$ leg$tur$ (u ar*ata 'i asigur&nd a-rovi1ionarea ei. !l>Rel>n, %ratele s$u 3avid 'i -arti1anii s$i, ,*-resura)i -e *asivul 2noRdon, tre/uir$ s$ se su-un$ (&nd se l$s$ iarna. Regele duard ,n(er($ atun(i o -oliti($ de -a(i%i(are= ,i trat$ -e !l>Rel>n 'i 3avid (u genero1itate 'i (.iar (u (inste. A-oi ,n(e-u s$ ad*inistre1e Nara Dalilor du-$ siste*ul engle1. 6n%iin)$ (o*itate, (ur)i 'i tri*ise a(olo ;ude($tori itineran)i, (are tre/uiau s$ a-li(e Common La-. Dale1ii -rotestar$= ei )ineau la ve(.ile lor datini. duard, s-irit -e (&t de .ot$r&t, -e at&t de ,ngust, nu voi s$ tolere1e u1an)e -e (are le (onsidera /ar/are. 6'i *en)inu legile. 5r*$ o r$s(oal$. !l>Rel>n 'i 3avid ,'i ($l(ar$ ;ur$*&ntul. Regele, ne,ndu-le(at %a)$ de ori(ine nu res-e(ta un -a(t, lu-t$ ,*-otriva lor, de ast$ dat$ -&n$ la *oarte. !l>Rel>n %u u(is ,ntr+o /$t$lie= 3avid %u s-&n1urat, ru-t ,n -atru 'i s%&rte(at. 6n 1HO1 regele ,i d$du %iului s$u duard, n$s(ut ,n Nara Dalilor 'i (res(ut de o /on$ gale1$, titlul de Prin) de Jales, devenit de atun(i titulatura %iului (el *ai v&rstni( al regilor Angliei. #u toate ($ din a(el *o*ent au %ost introduse legile 'i (utu*ele engle1e, -rin(i-atul r$*ase ,n a%ara regatului 'i nu tri*itea de-uta)i ,n -arla*ent. A/ia ,n se(olul EC"+lea, Henri( al C"""+ lea %$(u din Anglia 'i Nara Dalilor un regat uni( ?A(tul de unireL 1AH6B. "C. 6nving$tor al (el)ilor din Nara Dalilor, duard " nu reu'i s$ ias$ vi(torios ,n lu-ta sa ,*-otriva (el)ilor din 2(o)ia. A(olo se instituise o *onar.ie %eudal$, la un nivel de (ivili1a)ie analog (u (ivi+ li1a)ia anglo+nor*and$. O ,ntreag$ -rovin(ie s(o)ian$ ?!ot.ianB era -o-ulat$ de engle1i= *ul)i /aroni aveau do*enii de o -arte 'i de alta a %rontierei= o %u1iune -$rea destul de u'oar$. 3u-$ (e
11I

7ale + .otare, li*ite.

66

*uri regele 2(o)iei, nel$s&nd (a ur*a' de(&t o %eti)$ (are lo(uia ,n Norvegia, duard %$(u o -ro-unere %oarte ,n)elea-t$L s+o ia ,n ($s$torie %iul s$u, (eea (e ar %i dus la unirea (elor dou$ regate. "deea -$rea a %i a((e-tat$ de (ea *ai *are -arte a s(o)ienilor 'i duard tri*ise o (ora/ie ,n Norvegia (a s+o adu($ -e -rin)es$. Pentru a o distra -e 7%ata din Norvegia8 ,n ti*-ul ($l$toriei -e *are, se -reg$tiser$ -e nav$ alune, g.i*/ir, s*o(.ine, turt$ dul(e, dar ginga'a (o-il$, ne-ut&nd su-orta grelele (ondi)ii ale tre(erii *$rii, *uri -e dru* 'i *arii seniori s(o)ieni ,n(e-ur$ de ,ndat$ s$+'i dis-ute (oroana. 3oi dintre ei, 4o.n 9alliol 'i Ro/ert 9ru(e, a*/ii ,nrudi)i (u %a*ilia regal$ 'i a*/ii de origine %ran(e1$, -$reau a %i deo-otriv$ de ,ndre-t$)i)i. duard, ales (a ar/itru, atri/ui regatul lui 4o.n 9alliol, (are %u ,n(oronat la 2(one. 3ar regele Angliei, ,*/$tat de %a-tul ($ s+a re(urs la autoritatea lui, (eru noului rege 'i no/ililor s(o)ieni s$+l re(unoas($ dre-t su1eran. C. 2(o)ienii (re1user$ ($ o ase*enea su1eranitate va r$*&ne -ur %or*al$. #&nd duard anun)$ ($ un ,*-ri(inat a ($rui (erere a %ost res-ins$ de o (urte s(o)ian$ va -utea ,n viitor s$ %a($ a-el la tri/unalele engle1e, 4o.n 9alliol intr$ ,n alian)$ (u regele <ran)ei, adversar al lui duard din -ri(ina Das(oniei, 'i+i (o*uni($ regelui Angliei 7ne,n(rederea sa8, re%u1&nd s$ r$s-und$ la o (.e*are a su1eranului s$u. 7A %$(ut s*intitul ne/unia astaG + ,ntre/$ duard. + 3a($ nu vine la *ine, vo* *erge noi la el8. 6ntr+adev$r, a intrat ,n 2(o)ia, l+a %$(ut -ri1onier -e 9alliol, a luat (u el -iatra s%&nt$ din 2(one des-re (are se s-unea ($ e -$rti(i($ din st&l-ul -e (are s+au ($)$rat ,ngerii lui "a(o/11A 'i a -us s+o ,n(ruste1e ,ntr+un ;il) (are avea s$ serveas($ de atun(i dre-t tron -entru ,n(oronarea regilor Angliei. C". duard ", du-$ (e re-urta o vi(torie, ,n(e-ea totdeauna -rin a+'i ar$ta *$rini*ia. Mai ,nt&i, a'a (u* %$(use 'i ,n Nara Dalilor, i*-use 2(o)iei a(ele legi engle1e (are+i erau dragi 'i -e (are le ad*ira. 2e i1/i de o re1isten)$ nea'te-tat$, nu din -artea /aronilor, (i a -o-orului s(o)ian, (are, su/ (ondu(erea unui (avaler, Jillia* Jalla(e, se r$s(ul$. 6n 1adar ie'i duard ,nving$tor la <al:ir:, ,n 1adar -use de+i s-&n1ur$ -e to)i -ri1onierii 'i -e Jalla(e ,nsu'i, ,n 1adar devast$ (o*-let regiunea de la %rontier$, ,n(&t o -res(.i*/$ ,ntr+un de'ert. Pe vre*uri ,n($ ro*anii %useser$ sili)i s$ re(unoas($ ($ o vi(torie ,n 2(o)ia era ,ntotdeauna -reludiul ,n%r&ngerii. !iniile de (o*uni(a)ie erau -rea lungi, (li*a -rea as-r$, )ara -rea s$ra($. 6n (roni(ile lui <roissart 116 se ,ntrev$d a(este la*enta/ile (aval(ade ale ar*atei engle1e, 7toat$ 1iua -rin *un)i 'i -ustiet$)i s$l/ati(e, %$r$ a g$si vreun dru*, ($rare sau -ote($ 'i %$r$ a ,nt&lni vreun ora', ni(i (as$, ni(i (oli/$8 'i, ,n ta/$ra (ealalt$, r$1/oini(ii s(o)ieni, 7(r&n(eni, ,ndr$1ne)i 'i viguro'i, re1isten)i la o/oseal$, %$r$ (onvoaie *ilitare 'i at&t de (u*-$ta)i ($ se *ul)u*es( dre-t ori(e -rovi1ie (u o desag$ de %$in$ de ov$18. 6n 1HOA duard se (re1u st$-&nul ,ntregii )$ri, ,n 1HO6 Ro/ert 9ru(e r$s(ul$ din nou 2(o)ia 'i %u ,n(oronat la 2(one. C"". Regele Angliei era /$tr&n, in%ir*, dar ;ur$, ,ntr+un straniu ;ur$*&nt *isti(, 7,naintea 3o*nului 'i a !e/edelor8, s$ 1dro/eas($ revolta s(o)ienilor 'i, da($ iese ,nving$tor, s$ nu *ai ia ni(iodat$ ar*ele ,*-otriva (re'tinilor, s$ se du($ ,n Nara s%&nt$ 'i s$ *oar$ a(olo. A(east$ ulti*$ (a*-anie din 2(o)ia ,i -use (a-$t vie)ii. Pe -atul de *oarte, ,'i lu$ r$*as /un de la %iii s$i. !e (eru (a o sut$ de (avaleri s$+l du($ ini*a ,n Nara s%&nt$, s$ nu+i %ie ,n*or*&ntat tru-ul ,nainte de ,n%r&ngerea s(o)ienilor 'i oasele s$+i %ie -urtate ,n %runtea /$t$liei, ast%el (a, *ort %iind, s$+'i du($ ar*atele la vi(torie, (a 'i ,n via)$. l ,nsu'i (o*-use ins(ri-)ia -e (are dorea s+o vad$ gravat$ -e *or*&ntul s$uL #duardus 7rimus +cotorum Malleus hic est. 7actum serva117. C""". 7actum serva... Ni(i(&nd vreun ;ur$*&nt nu %u *ai -u)in res-e(tat de(&t ;ur$*&ntul a(estui %iu %a)$ de tat$l s$u. duard al ""+lea renun)$ i*ediat la (u(erirea 2(o)iei 'i, (&nd %u (onstr&ns de eveni*ente s$ reia lu-ta ,*-otriva ei, %u /$tut la 9anno(:/urn ?1H1IB. ra un /$r/at (iudat, viguros 'i e%e*inat totodat$. 2e ,n(on;ura de %avori)i de+a dre-tul uluitoriL gr$;dari, tineri *eseria'i, 'i iu/ea *ai ales -e un gas(on, Pierre Daveston, ale ($rui glu*e e0as-erau (urtea tot at&t (&t ,l a*u1au -e rege. duard al ""+lea nu se interesa de lo( de tre/urile regatului, neav&nd ,n(lina)ii
11A 116

Alu1ie la un e-isod din Ce(.iul testa*ent + visul lui "a(o/ + ,n #artea gene1ei. F@. 4ean <roissart ?n. -e la 1HHH+1HH7, *. du-$ 1IOOB + (ele/ru (roni(ar %ran(e1 (are a des(ris lu*ea %eudal$ o((idental$ din se(olul al E"C+lea. A %$(ut *ai *ulte ($l$torii de durat$ ,n Anglia. 117 Aici 2ace #duard 5nt6iul, s,(r6m(torul sco3ienilor. 7(strea2(.3i leg(m6ntul.

67

de(&t s-re *un(a *anual$ 'i *u1i($. 3u-$ (e se ($s$tori, ,'i -$r$si ,ndat$ so)ia 7-entru -rietenul s$u Pierre8. 2e 'tia el ,nsu'i at&t de %ri(os ,n(&t (eru s$ %ie ,ntre/at -a-a da($ ar %i un -$(at s$ se %re(e -e (or- (u un ulei (are d$ (ura;. 6n (ele din ur*$ *&nia /aronilor de veni at&t de -uterni($ ,n(&t ,l u(iser$ -e Daveston. -is(o-ul de Here%ord )inu o -redi($ -e te0tulL 7!a (a- a* durerea8= e-is(o-ul de O0%ord lu$ dre-t te*$ te0tul Dene1eiL 7Coi -une vr$;*$'ia ,ntre tine 'i <e*eie 'i ea ,)i va 1dro/i (a-ul8. veni*entele (on%ir*ar$ -ro%e)ia. Regina, (are+'i luase un a*ant, -e Morti*er, se -use ,n %runtea unei r$s(oale ,*-otriva so)ului ei, ,l %$(u -ri1onier 'i -arla*entul o/)inu de la duard al ""+lea s$ renun)e la (oroan$ ,n %avoarea %iului s$u, (are %u -ro(la*at rege su/ nu *ele de duard al """+lea. #&t des-re regele detronat, a(esta *uri ,n (.inuri groa1ni(e. Pa1ni(ii ,l str$-unser$ (u un %ier ,nro'it ?1HF7B. Cre*e de (&)iva ani -uterea real$ %u e0er(itat$ de regina+*a*$ 'i de Morti*er. 3ar t&n$rul duard al """+lea era alt%el de o* de(&t tat$l s$u= (ur&nd se revolt$ ,*-o triva tiraniei lui Morti*er, -orun(i s$ %ie arestat 'i u(is ?1HHOB. 3u-$ (are se str$dui s$ %ie un rege -uterni(, a'a (u* %usese /uni(ul s$u, duard ".

IV RZ(OIUL %E O SUT %E ANI /PRIMA PARTE4 ". 6ntre <ran)a 'i Anglia un r$1/oi de(isiv devenise a-roa-e inevita/il. #ara(terul ,nt&*-l$tor al *o'tenirilor %eudale du(ea la o ,n(ru(i'are de destine 'i teritorii. Regele Angliei ?de alt%el, -e ;u*$+ tate %ran(e1B de)inea ,n *od legal Du>enne 'i Das(onia, (are erau ne(esare regelui <ran)ei -entru ,*-linirea teritorial$ a regatului s$u. Regele %ran(e1 s-ri;inea, ,*-otriva regelui Angliei, 2(o)ia, -e (are a(esta tre/uia s+o (u(ereas($ -entru a se si*)i ,n siguran)$ -e insula sa. Ni(i una dintre (ele dou$ situa)ii nu *ai -utea dura. 2e a%ir*$ ,ndeo/'te ($ -ri(ina i*ediat$ a (on%li(tului a %ost (andidatura la tronul <ran)ei a lui duard al """+lea, %iul lui duard al ""+lea 'i al "sa/elei de <ran)a, 'i -rin ur*are ne-otul lui <ili- (el <ru*os. Nu este e0a(t. adev$rat ($, da($ ;uri'tii %ran(e1i ar %i ad*is, a'a (u* %$(user$ de nenu*$rate ori engle1ii, su((esiunea la tron ,n linie %e*inin$, titlurile lui duard la (oroana <ran)ei ar %i avut a(eea'i valoare (a titlurile lui #arol de vreu0, alt ne-ot al lui <ili- al "C+lea, -rin "oana de Navarra. 3ar (&nd, su/ -rete0tul de a a-li(a o ve(.e lege a %ran(ilor, nu*it$ legea sali($, ;uri'tii i+au ,nde-$rtat -e (ei doi -retenden)i 'i l+au ales -e (el *ai a-ro-iat *o'tenitor ,n linie *as(ulin$, -e <ili- de Calois, %iul unui %rate al lui <ili- al "C+lea, duard al """+lea s+ a g&ndit at&t de -u)in s$ de(lare r$1/oi -entru a+'i a-$ra dre-turile, ,n(&t a a((e-tat s$ vin$ la A*iens, s$+i -reste1e rivalului s$u o*agiu -entru Das(onia. Ki a %$(ut+o, (ontrar u1an)elor %eudale, (u (oroana -e (a- 'i -urt&nd o *antie de (ati%ea sta(o;ie, /rodat$ (u leo-ar1i de aur= dar <ili- se *ul)u*i s$ -roteste1e de %or*$, iar duard s+a ,ntors ,n Anglia *ul)u*it de onorurile (are i s+au adus. 6n 1HH1 a (on%ir*at, -rintr+o s(risoare -atent$11@, o*agiul s$u dire(t119. "". 3a($ ,n 1HIO 'i+a asu*at titlul de rege al <ran)ei 'i a -us -e /la1onul s$u (rinii <ran)ei al$turi de leo-ar1ii Angliei, a %$(ut+o la (ererea or$'enilor din <landra. "at$ de (eL -rin(i-alul -ro dus al Angliei era l&na= -rin(i-ala o(u-a)ie a %la*an1ilor era )esutul 'i a-retatul sto%elor. Anglia agri(ol$ 'i <landra *anu%a(turier$ tr$iau ,n si*/io1$. 6ndat$ (e regele <ran)ei -$ru s$ r&vneas($ la <landra 'i ,i i*-use un (o*ite %ran(e1, negustorii engle1i se agitar$. 7 ra vor/a ?s(ria Mi(.eletB, -entru rege, de su((esiunea <ran)ei= -entru -o-or, de li/ertatea (o*er)ului. Adunat$ ,n ;urul 2a(ului (u l&n$, #a*era #o*unelor vot$ (u drag$ ini*$ ar*ate. A*este(ul de industrialis* 'i (avaleris* d$ ,ntregii a(estei istorii un as-e(t /i1ar. M&ndrul duard al """+lea, (are la Masa Rotund$ s+a legat -rin ;ur$*&nt s$ (u(ereas($ <ran)a, (a 'i a(east$ tag*$ de (avaleri de+a dre-tul ne/un$, (are, ,n ur*a

2(risoarea -atent$ se tri*itea destinatarului ,n %or*$ des(.is$, deoare(e (u-rindea o (o*uni(are de interes -u/li(, sau, ,n ori(e (a1, %$r$ (ara(ter (on%iden)ial. #o*uni($rile (u (ara(ter -ersonal 'i se(ret se tri*iteau, di*-otriv$, su/ %or*$ de s(risori ,n(.ise (litterae clausae).
11@
119

O*agiu dire(t, sau -rin(i-al ?,n li*/a %ran(e1$ hommage lige) + a(tul de o*agiu (are (o*-orta totalitatea o/liga)iilor vasali(e 'i, -e deasu-ra, -rioritare %a)$ de alte o/liga)ii si*ilare, ($tre un eventual alt su1eran.

6@

unui leg$*&nt, -oart$ un o(.i a(o-erit (u -ostav ro'u, nu este totu'i at&t de ne/un$ (a s$ lu-te -e (.eltuiala sa. #andoarea (ru(iadelor )ine de alt$ e-o($= (avalerii de a(u* sunt de %a-t (o*is+ voia;orii negustorilor din !ondra 'i Dand8. 3ar negustorii din Dand e1itau s$ de(lare r$1/oi regelui <ran)ei, su1eranul lor, %r$*&nta)i de s(ru-ule (u at&t *ai *ari (u (&t se anga;aser$ s$ -l$teas($ dou$ *ilioane de %lorini -a-ei da($ ar %i (o*is a(east$ ,n($l(are a ,ndatoririlor lor. "a(o/ Artevelde, 'e%ul lor, g$si *i;lo(ul s$ ,*/ine res-e(tarea tratatelor (u violarea lor. 6l s%$tui -e regele Angliei s$ -un$ al$turi de e*/le*a de -e /la1onul s$u e*/le*a <ran)ei. Ki ast%el aliatul %la*an1ilor, 'i nu adversarul lor, ar deveni adev$ratul rege al <ran)ei 'i (el ($ruia ,i -restau ;ur$*&nt. """. R$1/oiul de o sut$ de ani a %ost de(i un r$1/oi dinasti(, un r$1/oi %eudal, un r$1/oi na)ional 'i *ai ales un r$1/oi 7i*-erialist81FO. O/ie(tivul negustorilor engle1i (&nd ,i d$ruir$ regelui dou$1e(i de *ii de sa(i de l&n$ -entru a a(o-eri (.eltuielile de r$1/oi era s$+'i -$stre1e (ele dou$ 1one de in%luen)$ indis-ensa/ile (o*er)ului lorL <landra, (u*-$r$toare de l&n$, 'i 9ordeau0, -rodu($toare de vin, /anii ,n(asa)i la 9ruges 'i la Dand %iind v$rsa)i ,n s(.i*/ul /utoaielor sosite din 9ordeau0. 6n s%&r'it, tre/uie s$ ad$ug$* ($ r$1/oiul a %ost -o-ular ,n Anglia -entru ($ du(ea ar*atele ,ntr+o )ar$ /ogat$, unde -uteau -r$da din -lin. duard al """+lea 'i /aronii s$i erau 7%loarea (avaleriei8, dar 7s(uturile lor (u /la1oane servir$ dre-t %ir*$ unei ,ntre-rinderi de ;a%8, ale ($rui la*enta/ile ravagii se -ot ur*$ri ,n <roissart. 7Ki %ur$ engle1ii st$-&ni -e ora'ul #aen vre*e de trei 1ile= 'i tri*iser$ (u 'alandele toat$ -rada lorL sto%e, /i;uterii, vesel$ de aur 'i argint 'i alte /og$)ii -&n$ la vasele lor (ele *ari... de ne(re1ut (e a/unden)$ de sto%e au g$sit engle1ii ,n ora'ul 2aint+!^... !ouviers era un ora' din Nor*andia unde se -rodu(eau *ulte sto%e= era ,ntins, /ogat 'i %$(ea (o*er) *are, dar, ne%iind ora' ,n(.is, %u ($l(at 'i ;e%uit...8 76ntreaga Anglie era -lin$ de lu(ruri (a-turate din <ran)a, ast%el ($ nu se g$sea o %e*eie (are s$ nu -oarte vreo /i;uterie sau s$ nu+i %i tre(ut -rin *&n$ vreo len;erie %ru*oas$ sau vreun -a.ar, o -$rti(i($ din -rada tri*is$ din #aen sau din #alais8. "C. interesant de o/servat ($ ,n($ de -e atun(i ,n(e- s$ a-ar$ -rin(i-alele tr$s$turi ale -oliti(ii engle1e, i*-use a(estei )$ri de -o1i)ia sa, (a 'i de %irea -o-orului s$uL aB Anglia are nevoie s( ,ie st(p6na m(rii, c(ci alt,el ea nu poate nici s(.)i continue comer3ul, nici s( trimit( trupe pe continent )i nici s( 3in( leg(tura cu trupele trimise anterior. 6n($ din -ri*ele 1ile ale a(estui r$1/oi, *arinarii engle1i din (ele Cinci porturi de)in su-erioritatea 'i ies ,nving$tori ,n /$t$lia de la (luse. At&ta ti*(&t ,'i *en)ine su-erioritatea naval$, Anglia triu*%$ u'or. Mai t&r1iu, duard al """+lea ,'i va negli;a %lota, %ran(e1ii 'i s-aniolii se vor alia 'i in%erioritatea naval$ a Angliei va *ar(a ,n(e-utul ,n%r&ngerilor sale. /B Anglia, neput6nd s( trimit( pe continent dec6t armate relativ pu3in numeroase, 5ncearc( s( lupte 5mpotriva adversarilor s(i pun6nd ba2ele unor ligi continentale c(rora le ,urni2ea2( subsidii. Ast%el la ,n(e-utul r$1/oiului de o sut$ de ani, duard al """+lea (aut$ s$+'i alie1e ,*-otriva <ran)ei nu nu*ai (o*unele %la*ande, (i 'i -e ,*-$rat. 7Nu -re(u-e)e'te ,n s(o-ul a(esta ni(i aur, ni(i argint 'i o%er$ /i;uterii s(u*-e seniorilor, doa*nelor 'i do*ni'oarelor8. C. Nereu'ind s$ ,n(.ege a(east$ (oali)ie, era s$ ia .ot$r&rea de a ata(a Du>enne, (&nd 2ir Deo%%re> de Har(ourt ,i atrase aten)ia ($ Nor*andia nu era a-$rat$. Ast%el se e0-li($ de/ar(area la !a Hougue, (u o *ie de nave, -atru *ii de (avaleri 'i 1e(e *ii de ar(a'i engle1i 'i gale1i ?1HI6B. A %ost un s-e(ta(ol s%&'ietor tre(erea ar*atei -rin a(east$ /ogat$ -rovin(ie 7(are de *ai *ulte genera)ii nu (unos(use r$1/oiul8 'i ai ($rei lo(uitori nu *ai 'tiau (u* s$ se a-ere. 6n (li-a a(eea regele Angliei nu avea alt -lan de r$1/oi de(&t s$ devaste1e (&t *ai *ult <ran)a de nord 'i s$ se retrag$ -rin <landra, ,nainte (a regele <ran)ei s$+'i %i str&ns vreo ar*at$. 3ar, ,n(e-&nd din Rouen, duard g$si toate -odurile de -e 2ena distruse 'i nu -utu tre(e de(&t -e la Poiss>. <ili- avusese ti*- s$+'i (.e*e vasalii 'i+i a'te-ta ,ntre 2o**e 'i *are -e engle1ii (are ,n *o*entul a(ela se (re1ur$ -ierdu)i. Ci(toriile -e (are le re-urtar$ la #r(> ?1HI6B 'i *ai t&r1iu la Poitiers ?1HA6B ,i ui*ir$ 'i+i u*-lur$ de un i*ens orgoliu. 6n 1HI7 -user$ st$-&nire -e #alais, (are le asigura do*ina)ia asu-ra #analului M&ne(ii 'i -e (are ,l vor -$stra dou$ sute de ani, du-$ (e vor %i e0-ul1at a-roa-e -e to)i /$'tina'ii 'i+i vor %i ,nlo(uit (u engle1i. A(i se -etre(e e*o)ionanta -ovestire des-re
1FO

6nsu'i autorul, -un&nd ter*enul 7i*-erialist8 ,ntre g.ili*ele, -revine asu-ra sensului %oarte general 'i nu to(*ai -ro-riu ,n (are ,l ,ntre/uin)ea1$. 3e 7i*-erialis*8 ,n sensul riguros + so(ial+istori( + al (uv&ntului se -oate vor/i nu*ai de la s%&r'itul se(olului al E"E+lea.

69

or$'enii din #alais1F1, (are tre/uie (itit$ ,n <roissart, )in&nd sea*a ,ns$ 'i de re1ervele lui Mi(.elet. C". 3e (e au %ost engle1ii *ereu ,nving$tori ,n a(este (a*-aniiG "storia r$1/oaielor este istoria unei ,ndelungate lu-te ,ntre %or)a de 'o( 'i -roie(til. <or)a de 'o( -oate lua %or*a unei 'ar;e de (avalerie, a unui asalt al in%anteriei, al unui ata( (u (are /lindate. Proie(tilul a %ost (&nd o -iatr$ arun(at$ (u -ra'tia, (&nd o s$geat$, o g.iulea, un glon), un o/u1, o tor-il$. 2u((esul regi*ului %eudal %usese inaugurat -rin triu*%ul unei tru-e de 'o(L (avaleria ,n 1ale. <eudalitatea va %i ruinat$ de artileria regal$ (ultima ratio regum) 'i de dou$ -edestri*i -o-ulareL ar(a'ii engle1i, suli)a'ii 'i .ale/ardierii elve)ieni. A/ia la s%&r'itul se(olului al E"""+lea ar(a'ii ($-$tar$ un lo( i*-ortant ,n ar*atele engle1e. Ar(ul -rea s(urt al )$ranilor sa0oni tr$gea la *i($ distan)$ 'i n+avea destul$ %or)$ de -$trundere -entru a o-ri o 'ar;$ de (avalerie. Ar/aleta, introdus$ ,n Anglia, (a 'i ,n <ran)a de *er(enarii str$ini, -$ruse o ar*$ at&t de -eri(uloas$ ,n se(olul al E""+lea ,n(&t /iseri(a (eruse, %$r$ su((es, inter1i(erea ei. 3ar ar/aleta (erea -rea *ult ti*- -entru re,n($r(are. 6ntre dou$ des($r($ri, (avalerul -utea str$-unge linia. 3i*-otriv$, ar(ul lung -e (are duard " ,l des(o-erise ,n (ursul (a*-aniilor din Nara Dalilor tr$gea re-ede, -roie(tilul a;ungea -&n$ la o distan)$ de o sut$ 'ai1e(i de *etri 'i -utea )iutui de 'a (oa-sa unui (avaler ,*/r$(at ,n 1ale. duard ", e0(elent (o*andant de o'ti, 'tiuse s$ gru-e1e (u ,nde*&nare, ,n /$t$liile -e (are le+a -urtat, (avaleria u'oar$ 'i ar(a'ii de ti- gali(. Prin statutele -rivind slu;/a *ilitar$ i*-usese tuturor *i(ilor -ro-rietari engle1i %olosirea ar(ului lung. Tenisul, /ilele, -o-i(ele 'i alte ;o(uri %useser$ de(larate ilegale, -entru (a tragerea (u ar(ul s$ devin$ singura distra()ie a su-u'ilor, 7,n a%ar$ de (ei '(.io-i 'i (ei ne-utin(io'i8. Ori(e -ro-rietar (u un venit %un(iar de -atru1e(i de 'ilingi tre/uia s$ -osede un ar( 'i s$ge)i, -$rin)ii %iind datori s$+'i ,nve)e (o-iii s$ trag$ (u el. 6i %u de(i u'or regelui, ,n (li-a ,n (are avu nevoie de ar(a'i -entru /$t$liile sale ,n <ran)a, s$+i re(rute1e %ie dintre voluntari, %ie (er&nd (o*itatelor un anu*it nu*$r de oa*eni. Ci(toriile lui duard al """+lea se datorea1$ su-eriorit$)ii ar+ *elor. C"". 6n *od gre'it regele <ran)ei este ,n%$)i'at la ,n(e-utul a(estui r$1/oi (a %iind *ai 7%eudal8 de(&t adversarul s$u. Ni(i un suveran nu -utea %i *ai %eudal de(&t duard al """+lea, ($ruia ,i -l$(ea (ere*onialul (avaleres(, se %$lea (u (urtoa1ia lui, sus-ina du-$ %e*ei, ;ura s$ re,n%iin)e1e Masa Rotund$, ,n (are s(o- (onstrui turnul (ir(ular din Jindsor 'i ,n%iin)$ Ordinul 4aretierei, (o*-us din dou$ gru-e a (&te dois-re1e(e (avaleri, (o*andate unul de ,nsu'i regele, (el$lalt de %iul s$u, Prin)ul Negru. 3ar (ontinu&ndu+'i ;o(ul (avaleres(, (a 'i /uni(ul s$u, duard al """+lea era un suveran realist. 6'i luase dre-t devi1$L =1t is as it is... ste a'a (u* este8. 2e dovedea un /un ad*inistrator, (eea (e nu era de alt%el un *are *erit, ,ntru(&t *o'tenise o *onar.ie /ine organi1at$. "*-o1itele erau ,n(asate (u u'urin)$, *ai ales (&nd era vor/a de un r$1/oi -o-ular. #.iar 'i )$ranii engle1i, de trei se(ole ,n(oa(e, ,i urau -e %ran(e1i din (au1a a*intirilor an(estrale (are datau de -e vre*ea (u(eririi, a unei ,ndelungate do*ina)ii de ($tre o no/ili*e 'i o li*/$ a*/ele str$ine. 3i*-otriv$, ,n <ran)a ura %a)$ de Anglia s+a n$s(ut a/ia ,n toiul /$t$liilor din r$1/oiul a(esta. !a ,n(e-ut regele <ran)ei nu se -utu /i1ui -e s-ri;inul -o-orului s$u ,*-otriva invadatorului. Cilanul era ne-$s$tor. Regele n+are ni(i *$(ar -osi/ilitatea s$ re(urg$ la ,*-ru*uturi de la negustorii /oga)i, ni(i s$ se(.estre1e l&na. Multe state -rovin(iale re%u1$ s$ vote1e ta0ele 'i, (&nd le votea1$, (ontri/ua/ilii ,'i *ani%est$ ,*-otrivirea. 7Re1isten)a la i*-o1ite va du(e la (a-itularea <ran)ei ,n %a)a Angliei8. 3in li-s$ de /ani, regele <ran)ei nu+'i -oate str&nge solda)i. Cr&nd+nevr&nd, tre/uie s$ se *ul)u*eas($ (u (avaleria %eudal$, ,n($ de -e atun(i ,nve(.it$ 'i (are dis-re)uia -edestri*ea. Ni(i du-$ #r(> no/ili*ea %ran(e1$ nu vrea s$ ad*it$ ideea unei vi(torii a vilanilor. 3eoare(e 'ar;a (avaleriei nu *ai r$1/e'te, ea ,n(ear($ la Poitiers s$ 'ar;e1e ea ,ns$'i -edestruL dar ata(ul a(esta, ori(&t ar %i %ost de (ura;os, e'u$ ,n %a)a ar(a'ilor.

C""". 6n(e-&nd (u /$t$lia de la Poitiers ?1HA6B, ,n (are regele <ran)ei, "oan (el 9un, a %ost %$(ut -ri1onier de Prin)ul Negru, %iul (el *ai *are al lui duard al """+lea, le()ia este ,n s%&r'it ,n)eleas$.
1F1

duard al """+lea a so*at ora'ul #alais s$+i tri*it$ (.eile -rin (&)iva (et$)eni, ,*/r$(a)i ,n .ain$ de -enitent 'i (u 'treangul la g&t, s-re a %i s-&n1ura)i, (a -edea-s$ -entru re1isten)a o-us$. 6n (a1 (ontrar, a*enin)a s$ rad$ ora'ul de -e %a)a -$*&ntului. 2-re ui*irea regelui, (in(i or$'eni i s+au ,n%$)i'at, gata s$+'i sa(ri%i(e via)a -entru salvarea (et$)enilor. Mi'(at, duard al """+lea a (ru)at at&t ora'ul (&t 'i -e (ei (in(i.

7O

Ar*ata %ran(e1$ re%u1$ lu-ta, se ,n(.ide ,n (astelele %orti%i(ate 'i+l ;oa($ -e adversar, (are nu+i ,nar*at -entru r$1/oiul de asediu. !a sate )$ranii ,n(e- s$ se sature de inva1ie. 4a(Ques 9on.o**e1FF ,i .$r)uie -e engle1i, el nu+i -rinde -e seniori (a s$ (ear$ /ani -entru r$s(u*-$rarea lor, (u* %a( solda)ii de *eserie, (i ,i u(ide (&nd are o(a1ia. Ar*ata engle1$ r$t$(e'te %$r$ a -utea anga;a o lu-t$. Tru-ele se -l&ng de a(east$ ,ndelungat$ (a*-anie. 6n s%&r'it, ,n 1H61, regele Angliei %a(e -a(e la 9rtign> 'i, du-$ (e -retinde ,ntreg regatul <ran)ei, se *ul)u*e'te (u AQuitania, (o*itatul de Pont.ieu 'i (u #alais. ra o -a(e ine%i(a(e, ($(i nu re1olva singura (.estiune deose/it de serioas$ + suveranitatea engle1ilor asu-ra -rovin(iilor (are nu *ai voiau s$ %ie engle1e. 6n Prigord, ,n Ar*agna(, *ul)i *ur*urau, 'i -e /un$ dre-tate, ($ regele n+avea dre-tul s$+'i (ede1e vasalii. Nota/ilit$)ile din !a Ro(.elle s-uneauL 7Ne su-une* engle1ilor (u vor/aL dar (u ini*a ni(iodat$8. Re1isten)a a(easta (on)inea ger*enele viitoarelor r$1/oaie 'i -revestea eli/erarea %inal$ a <ran)ei.

V CIUMA NEAGR !I URMRILE EI ". 6n(e-utul r$1/oiului de o sut$ de ani (onstituie -entru Anglia o -erioad$ de a-arent$ -ros-eritate. <urni1orii de ali*ente, ar*urierii, (onstru(torii de nave %a( avere. 4e%uirea Nor*andiei du(e la ,*/og$)irea solda)ilor 'i a %a*iliilor lor. Nevoia de /ani a regelui -er*ite ora'elor 'i indivi1ilor s$ (u*-ere li/ert$)i la -re)uri (onvena/ile. 2itua)ia vilanului, (u un se(ol ,nainte ,n($, ,n(e-use a se s(.i*/a (u re-e1i(iune. 2iste*ul o/liga)iilor ,n *un($ %usese st&n;enitor -entru )$ran, -e (are+l ,*-iedi(a s$+'i lu(re1e -$*&ntul -ro-riu. 3ar nu era ni(i %oarte (o*od -entru ad*inistratorul seniorului, (are tre/uia s$ organi1e1e *un(a %olosind o *&n$ de lu(ru inter*itent$ 'i li-sit$ de r$s-undere. 6n se(olul al E"""+lea a-ar dou$ *etode noiL sau vilanul -l$te'te un ,nlo(uitor (are %a(e, -entru el, *un(a o/i'nuit$ -e -$*&ntul do*eniului= sau -l$te'te seniorului o su*$ de /ani (u (are ad*inistratorul anga;ea1$ *un(itori agri(oli. a-roa-e arenda *odern$, (u singura deose/ire ($ /anii -l$ti)i de )$ran re-re1int$ nu (.iria -entru -$*&nt, (i r$s(u*-$rarea unei servitu)i. "". Adev$ratul arenda' nu ,nt&r1ie s$ a-ar$. 5nii seniori, ,n lo( s$ e0-loate1e o 7re1erv$8, ,n(redin)&nd regia unui ad*inistrator *ai *ult sau *ai -u)in (instit, (are s$ se ,*/og$)eas($ -e so(oteala lor, g$ses( ($+i *ai si*-lu s$+'i -ar(ele1e do*eniul 'i s$ arende1e -$*&nturile. N$ranul, -e de alt$ -arte, so(ote'te ($+i *ai avanta;os s$ (ultive -$*&nturi ,*-re;*uite, (onstituite ,ntr+un lot (o*-a(t, de(&t s$ *un(eas($ -e ni'te -ar(ele dis-ersate (are+i %useser$ atri/uite -&n$ atun(i -e ogoarele (o*unale. Arenda -l$tit$ se nu*e'te ,n latin$ ,irma, o su*$ %er*$, de unde (uvintele ,erm( 'i ,ermier. 3ou$ (lase se de1volt$ atun(i (u re-e1i(iune ,n *ediul rural engle1L a(eea a %er*ierilor, se*i-ro-rietari, li/eri -e -$*&nturile ,n(.iriate de ei, inter*ediari ,ntre (avaler 'i %ostul vilan, 'i a(eea a *un(itorilor agri(oli (are au s($-at de 'er/ie, %ie r$s(u*-$r&ndu+se ei ,n'i'i %ie, ,n s%&r'it, re%ugiindu+se ti*- de un an 'i o 1i ,ntr+un ora' -roteguit -rintr+o (art$. Mult$ vre*e de a(i ,n(olo seniorii 'i -arla*entele vor *ai ,n(er(a s$ lege de -$*&nt *&na de lu(ru, dar vor e'ua. #$(i, a doua 1i du-$ /$t$lia de la #r(>, un %lagel va des-o-ula Anglia 'i va %a(e *ai -u)in -osi/il$ (a ori(&nd resta/ilirea 'er/iei. """. Nu se 'tie -re(is ,n (e au (onstat e-ide*iile de (iu*$, (are at&t de *ult$ vre*e au -ustiit lu+ *ea. Poate ($ nu*ele a(esta as(undea /oli %oarte di%erite, *erg&nd de la .oler$ 'i (iu*a /u/oni($ -&n$ la gri-a in%e()ioas$. Higiena l$sa de dorit, (ontagiunea se %$(ea re-ede, s-ai*a era universal$. #iu*a din se(olul al E"C+lea a %ost denu*it$ (iu*a neagr$ (!lack eath) -entru ($ tru-ul /olnavului se a(o-erea de a/(ese de (uloare ,n(.is$. Cenea din Asia 'i a ata(at *ai ,nt&i insula #i-ru -rin 1HI7. 6n ianuarie 1HI@ do*nea la Avignon, ,n august ,n(e-use a se ,ntinde de -e -la;a din 3orset s-re (&*-iile din 3evon 'i 2o*erset. Mortalitatea, de'i e0agerat$ de (roni(ari su/ i*-eriul e*o)iei, a %ost i*ens$. 2+a s(ris des-re sate ,n (are nu *ai r$*$seser$ destui oa*eni vii -entru a+i ,n*or*&nta -e (ei *or)i, ,n (are *uri/un1ii ,'i s$-au singuri gro-ile, ,n (are *un(ile (&*-ului erau -$r$site, 'i oile, %$r$ -$stori, r$t$(eau -e 'esuri. -ro/a/il ($ a -ierit o trei*e din -o-ula)ia uro-ei, adi($ a-ro0i*ativ dou$1e(i 'i (in(i de *ilioane de %iin)e o*ene'ti. 6n Anglia e-ide*ia a )inut deose/it de *ult. 2ta)ionar$ ,n 1HI9, a re,n(e-ut ,n anul ur*$tor 'i a redus
1FF

Enchie)ul (cum(trul) 1acob + -ore(l$ generi($ a )$ranului %ran(e1 ,n evul *ediu.

71

-o-ula)ia regatului de la -atru *ilioane la (ir(a dou$ *ilioane 'i ;u*$tate. "C. 5r*$rile e(ono*i(e ale unei des-o-ul$ri at&t de ra-ide tre/uie s$ %i %ost ad&n(i. !a sate )$ranii su-ravie)uitori s+au tre1it deodat$ *ai /oga)i, deoare(e ogoarele (o*unale erau ,*-$r)ite la un nu*$r *ai *i( de -arti(i-an)i. M&na de lu(ru %iind redus$, 1ilierii devenir$ -reten)io'i 'i re%ra(tari. 2eniorii, ne*aig$sind *un(itori (are s$ lu(re1e -e do*eniile lor, ($utar$ s$ arende1e -$*&ntul. Nu*$rul arenda'ilor inde-enden)i se *$ri 'i, -ro-rietarii %iind ,n -ani($, ei o/)ineau (ontra(te de arend$ avanta;oase. 5nii /aroni a(ordau s(utiri de arend$ de tea*$ de a+i vedea -e arenda'i -$r$sindu+i. #&)iva ,'i v&ndur$ la -re)uri *odi(e -$*&nturile, ai ($ror -ro-rietari devenir$ )$ranii. Mul)i renun)ar$ la agri(ultur$ -entru a se o(u-a de (re'terea oilor. 2(.i*/area a(easta, ,n a-aren)$ *$runt$, (onstituie totu'i (au1a -ri*ordial$ 'i ,nde-$rtat$ a na'terii "*-eriului /ritani(. #$(i de1voltarea (o*er)ului (u l&n$, nevoia de de/u'euri -entru a(est (o*er), ne(esitatea de a+'i -$stra st$-&nirea asu-ra *$rilor aveau s$ adu($ du-$ sine lenta trans%or*are a unei -oliti(i insulare ,ntr+o -oliti($ naval$ 'i i*-erial$. C. 6n 1adar seniorii 'i -arla*entele ,n(er(ar$, ,n se(olul al E"C+lea, s$ lu-te -rin regula*ente 'i legi ,*-otriva ;o(ului %ires( al *e(anis*ului e(ono*i(. 2e vot$ un statut al lu(r$torilor. Ori(e -ersoan$ av&nd *ai -u)in de 'ai1e(i de ani era o/ligat$ s$ *earg$ la *un(a (&*-ului ,n s(.i*/ul unui salariu dinainte de 1HI7 ?salariu dinaintea (iu*eiB. rau s(uti)i nu*ai a(ei (are ,'i (&'tigau e0isten)a -ra(ti(&nd ,n *od notoriu o *eserie (ali%i(at$, -re(u* 'i negustorii. !ordul avea dre-t de ,nt&ietate la *un(a %o'tilor s$i 'er/i= el -utea tri*ite la ,n(.isoare -e (ei (are re%u1au s$+i (ultive do*eniul. Ori(e senior (are a((e-ta s$ -l$teas($ un salariu *ai *are de(&t (el dinaintea (iu*ei era -asi/il de a*end$. 6n s(.i*/, -rodusele ali*entare tre/uiau s$ %ie v&ndute lu(r$torilor la -re)uri re1ona/ile. 2+a ,nt&*-lat 'i (u legea asta (e se ,nt&*-l$ (u toate legile (are -retind s$ sta/ili1e1e salariile 'i -re)urileL a-li(area ei a ,nt&*-inat *ari di%i(ult$)i. 2tatutul lu(r$torilor r$*ase ,n vigoare -&n$ la ur(area -e tron a lisa/etei= ti*- de dou$ se(ole toate -arla*entele se -l&nser$ ($ statutul este ,n($l(at= (u toate a(este -l&ngeri, -atronii 'i lu(r$torii se ,n($-$)&nar$ s$ o(oleas($ legea. 6n registrele (astelelor de -e vre*ea a(eea se vede ($ ad*inistratorii, du-$ (e indi(au -re)ul -l$tit -entru se(eri' 'i treierat, 'tergeau (i%ra ,ns(ris$ 'i o ,nlo(uiau (u o alta, *ai *i($. #el dint&i -re) e %$r$ ,ndoial$ (el verita/il= al doilea era destinat s$ se -un$ ,n (on(ordan)$ (u legea. 5n senior s-unea unui )$ranL 72alariul du*itale va %i (el din 1HI7, -entru ($ ori(e alt$ ,n)elegere ar -utea s$ ne adu($ ne-l$(eri, dar vei avea dre-tul s$ tri*i)i oile la -$s(ut -e -$'u nile do*eniului ,n *od gratuit8. 5n al doilea a(orda alt%el de avanta;e, 'i (on(uren)a du(ea la ridi(area salariilor. !a (&)iva ani du-$ (iu*$ se (onstat$ ($ salariile agri(ole din toat$ )ara au (res(ut (u AO_ -entru /$r/a)i 'i 1OO_ -entru %e*ei. 6n 1HHF -$*&ntul adu(e -ro-rietarului s$u FO_ din valoarea sa ,n /ani= ,n 1HAO -ro%itul s(ade la I sau A_. C". #iu*a, (are a ruinat -e senior, l+a ,*/og$)it -e *i(ul arenda'. Nu nu*ai ($ a(esta a -utut s$ (u*-ere -$*&nturi sau s$ ia ,n arend$ la -re)uri (onvena/ile, dar, -e (&nd seniorul -l$te'te *&na de lu(ru *ai s(u*-, arenda'ul, (are *un(e'te (u %a*ilia, nu su%er$ din (au1a *a;or$rii salariilor. Pe -ia)$, la t&rguri, ,'i -oate vinde legu*ele sau gr&ul la -re)uri *ai *i(i de(&t (ele ale do*eniului 'i s$ reali1e1e totu'i un /ene%i(iu serios. Ki 1ilierul e *ai %eri(it de(&t ,nainte= da($ un senior riguros -retinde s$+i i*-un$ statutul lu(r$torilor, el %uge ,n -$dure 'i a-oi (aut$ s$ a;ung$ ,ntr+un alt (o*itat, unde nevoia de *un(itori e at&t de stringent$ ,n(&t nu i se -rea (er e0-li(a)ii a*$nun)ite unui o* (are+'i o%er$ /ra)ele de *un($. Ast%el, ,n ti*- (e -e (&*-ul de /$taie ar(a'ul devine au0iliarul indis-ensa/il al (avalerului, a-oi ,nving$torul lui, -e ogoare )$ranul devine un aso(iat de (are tre/uie s$ se )in$ sea*a. Mul)i se -l&ngeau de astaL 7!u*ea *erge din r$u ,n *ai r$u + s(ria DoRer1FH ,n 1H7A + (&nd (io/anii 'i v$(arii (er *ai *ult -entru *un(a lor de(&t (erea ,nainte un ad*inistrator. Pe vre*ea *ea *un(itorii nu *&n(au -&ine de gr&u. 2e .r$neau (u %asole sau (u gr$un)e *ai ordinare 'i nu /eau de(&t a-$= la-tele 'i /r&n1a erau adev$rate tru%andale -entru ei. Atun(i lu*ea era a'a (u* tre/uie s$ %ie -entru oa*enii de tea-a asta. Trei lu(ruri sunt %$r$ *il$ (&nd le la'i s+o ia ra1naL inunda)ia, in(endiul 'i *ul)i*ea oa*enilor de ;os. AX vre*uri, vre*uriX ,n(otroG ($(i -o-orul, (are n+ar tre/ui s$ se o(u-e de(&t de *un(a lui, -re tinde s$ %ie *ai /ine .r$nit de(&t st$-&nii...8 6n toate ti*-urile au e0istat ase*enea -l&ngeri, 'i tot at&t de 1adarni(e. <ie s-re /u(urie, %ie s-re ,ntristare, adev$rul e ($ siste*ul %eudal se (l$tina, su/*inat din toate
1FH

4o.n DoRer ?(ir(a 1HHO+1IO@B + -oet engle1

7F

-$r)ile. Mi(ro/ul (iu*ei negre deter*inase ,n nu*ai (&)iva ani o e*an(i-are -e (are ,n se(olul al E""+lea s-iritele (ele *ai ,ndr$1ne)e ni(i n+ar %i -utut s+o (on(ea-$1FI. C"". 3ar ,nainte de a se trans%or*a ,ntr+o ino%ensiv$ 7gentr>81FA, no/ili*ea %eudal$ se va ,n(arna ,n($ ti*- de un se(ol ,n ni'te %iguri (u*-lite. 6n vre*e (e seniorul *i;lo(iu s$r$(e'te, -rin ur*are sl$/e'te, (&)iva *ari /aroni devin ni'te adev$ra)i *i(i regi. 2e ($s$tores( ,ntre ei 'i %or*ea1$ o (ast$ ,n(.is$, legat$ de %a*ilia regal$. Regii Angliei ,'i iau atun(i o/i(eiul de a asigura %iilor lor ni'te do*enii %oarte ,ntinse, al($tuite -rin a-ana;e 'i ($s$torii. Prin)ul Negru se ,nsoar$ (u %ii(a (ontelui de Tent= un alt %iu al regelui, !ionel, devine (onte de 5lster= un altul, "oan de Dand, se ($s$tore'te (u *o'tenitoarea %a*iliei !an(aster ?-ri*a (as$ du(al$B 'i -osed$ 1e(e (astele %orti%i(ate, -rintre (are (ele/rul TenilRort., s*uls %a*iliei de Mont%ort. #ontele de Mar(. are 'i el vreo 1e(e %ort$re)e= (ontele de JarRi(: 'i (ontele de 2ta%%ord, %ie(are (&te dou$ sau trei (astele. !ord Per(>, (onte de Nort.u*/erland, -osed$ (&teva *$r(i din -artea de nord ,n nu*ele regelui, dar 'i ,n nu*ele lui -ro-riu. To)i a(e'ti *ari seniori ,ntre)in (o*-anii de solda)i, (are nu *ai sunt vasali, (i *er(enari 'i -e (are ,i ,n(.iria1$ regelui -entru r$1/oaiele sale (u <ran)a. 6n intervalul dintre (a*-anii, sold$)oii a(e'tia, (are se -li(tises(, ;e%uies( %er*ele, %ur$ (aii, violea1$ %e*eile, se %a( st$-&ni -e do*enii. 6n 1adar -arla*entul d$ ordin *agistra)ilor s$+i de1ar*e1e. Ar tre/ui un sheri,, %oarte ,ndr$1ne) (are s$ ia ar*ele din *&na a(estor t&l.ari. 3e alt%el slu;/a de sheri,, e ,n de($dere. +heri,,.ul din se(olul al E"C+lea nu *ai este un *are senior, (i de (ele *ai *ulte ori un (avaler, nu*it ,*-otriva voin)ei sale 'i (are e %oarte ner$/d$tor s$ trea($ anul (a s$ lase altuia a(east$ (orvoad$. Pu)in (&te -u)in va %i ,nlo(uit (u ;ude($torul de -a(e, %un()ionar aristo(rati( 'i /enevol, *agistrat a*ator (are va ;u(a *ai t&r1iu, ,n istoria )$rii, un i*ens 'i *inunat rol. 3ar ,n se(olul al E"C+lea ;ude($torul de -a(e a/ia a-are= sheri,,.ul e ne-utin(ios= /andi)ii no/ili, 7*&ndri (o-ii ai lui !u(i%er8, %a( din (asele lor vi1uini de .o)i 'i ,'i .$r)uies( /ie)ii lor ve(ini.

VI PRIMII CAPITALI!TI ENGLEZI ". 3u-$ (e r$1/oiul 'i (iu*a au dus la s-argerea (adrului %eudal, (adrul g.ildei 'i al (or-ora)iei a devenit 'i el -rea str&*t. P&n$ ,n se(olul al E"C+lea, l&na, -rin(i-alul -rodus al Angliei, era e0-ortat$ ,n <landra, (are o trans%or*a ,n -ostav. Anglia %a/ri(a 'i ea )es$turi -entru u1ul -o-orului, dar su/tilele se(rete ale *eseriei r$*&neau ,n *&inile )es$torilor din 9ruges 'i din Dand. A-oi se ivise o 'ans$ de a *uta ,n Anglia a(east$ ,ndeletni(ire. Or$'enii %la*an1i se (ertaser$ (u seniorul lor= regele <ran)ei s-ri;inindu+l, *e'te'ugarii din <landra %useser$ ,nvin'i 'i *ul)i dintre ei nevoi)i s$ se e0-atrie1e. 2e ,ndre-taser$ s-re Anglia, adu(&nd (u ei tradi)iile 'i -ro(edeele lor. duard al """+lea dorea s$ -rote;e1e a(east$ industrie n$s(&nd$= ,n 1HH7 inter1ise at&t i*-ortul de -ostav str$in (&t 'i e0-ortul de l&n$. A(easta a ,nse*nat ruinarea <landrei, ($(i -e atun(i nu e0ista alt$ -osi/ilitate de a -ro(ura l&n$ ,n *ari (antit$)i de(&t din Anglia. 6n(e-&nd r$1/oiul (u <ran)a, duard al """+lea nu *ai -utu *en)ine e*/argoul ,n toat$ rigoarea sa, -entru ($, din *otive -oliti(e, era silit s$+'i *ul)u*eas($ alia)ii %la*an1i= dar i*-use totu'i un tari% -rote()ionist. Ta0ele -er(e-ute asu-ra )es$turilor e0-ortate din Anglia erau nu*ai de F_, -e (&nd asu-ra l&nii se ridi(au -&n$ la HH_. ra o -ri*$ a(ordat$ %raudei. 5nii negustori o(olir$ legea s(o)&nd din )ar$ oi netunse, dar -arla*entul inter1ise tra%i(ul a(esta. Planul lui duard al """+lea reu'i, 'i -rodu()ia de -ostav deveni -ri*a industrie engle1$. "". 2osirea unor -ost$vari %la*an1i antren$ (rearea ,n Anglia, (u toat$ e0isten)a g.ildelor, a unor adev$rate ,ntre-rinderi (a-italiste. Produ()ia de -ostav e una din (ele *ai (o*-le0e, 'i nu*$rul o-era)iilor ne(esare -entru trans%or*area l&nei /rute ,ntr+un -rodus %init, destul de ridi(at. !&na
1FI

*ai (ore(t s$ (onsider$* ($ %lagelul (iu*ei a avut o -ondere ,n a((elerarea -ro(esului de disolu)ie a ve(.ilor %or*e ale rela)iilor dintre no/ili 'i )$rani, -ro(es (are ,n Anglia s+ar %i -rodus ori(u* 'i ,n ori(e (a1 *ai re-ede de(&t -e (ontinent, datorit$ *ai *ultor %a(tori s-e(i%i(i + e(ono*i(o+so(iali 'i geogra%i(i. A(e'tia au %ost deter*inan)i, -e (&nd (iu*a a %ost un %a(tor se(undar 'i in(idental. 3ovad$ %a-tul ($ (iu*a a %$(ut ravagii 'i ,n alte -$r)i ale uro-ei, dar rela)iile %eudale /a1ate -e renta ,n *un($ sau -roduse au -ersistat a(olo *ai *ult de(&t ,n Anglia. 1FA Mi($ no/ili*e rural$.

7H

tre/uia sortat$, vo-sit$, a*este(at$, d$r$(it$, toars$, )esut$, *aterialul )esut tre/uia degresat, ($l(at, s($*o'at, tuns, (ur$)at de noduri 'i, ,n s%&r'it, -resat -entru a ($-$ta str$lu(ire. 3u-$ (on(e-)iile evului *ediu, %ie(are din a(este o-era)ii tre/uia s$ %ie %$(ut$ de o (or-ora)ie deose/it$. u'or de ,n)eles (e (o*-li(a)ii se iveau ,n (ursul v&n1$rilor 'i (u*-$r$rilor (are tre/uiau s$ ai/$ lo( de+a lungul a(estor -ro(ese de trans%or*are. Pentru e0e(utarea unei singure (o*en1i, era nevoie s$ se o/)in$ a(ordul a (in(is-re1e(e (or-ora)ii. Ni*i( *ai is-ititor -entru (el (are lu(rea1$ la -iu$ sau -entru un negustor de -ostav de(&t s$ (u*-ere l&n$, s+o dea la tors 'i la )esut du-$ (o*and$ 'i s$ su-raveg.e1e toate (elelalte o-era)ii -&n$ la v&n1are. 3ar o ast%el de (on(entrare a *un(ii era (ontrar$ -rin(i-iilor g.ildelor. Nu tre(u ,ns$ *ult 'i ,ntre-rin1$torii, (a s$ s(a-e de a(este o/sta(ole, se instalar$ la )ar$. A(est nou ti- de -rodu($tor, (are (u*-$r$ l&n$ (u ridi(ata 'i vinde -rodusul %init, va (onstrui (ur&nd u1ine. 6n se(olul al E"C+lea e0istau la 9arnsta-le doi *anu+ %a(turieri, (are -l$teau %ie(are un i*-o1it (al(ulat la o -rodu()ie de o *ie de /aloturi -e an. 2u/ do*nia lui Henri( al C"""+lea, un oare(are 4a(: de NeR/ur> va instala dou$ sute de r$1/oaie de )esut ,ntr+o singur$ (l$dire 'i va %olosi 'ase sute de *un(itori. """. 2e a-ro-ie ti*-ul (&nd tinerii engle1i (u s-irit aventuros vor %i *ai is-iti)i de (o*er)ul ,n stil *are de(&t de r$1/oaiele (avalere'ti. 6ntr+o (or-ora)ie din se(olul al E"""+lea, un *aistru avea vii+ torul asigurat, dar -osi/ilit$)i li*itate. Pre)urile de v&n1are 'i de (u*-$rare %iind (ontrolate, nu -utea s$ %a($ re-ede avere. Marii negustori de la %inele evului *ediu nu se *ai su-un unor reguli -rea -rudente. Cia)a lor ui*itoare i*-resionea1$ i*agina)ia -o-ular$. i iau lo(ul (avalerilor r$t$(itori din /alade. 2ir Ri(.ard J.ittington, de trei ori lord+-ri*ar al !ondrei, devine eroul unei legende. Ra-so1ii -ovestes( (u*, /iet or%an %iind, slu;ea la /u($t$ria unui *are negustor... Pe atun(i era un o/i(ei (a ori(e ar*ator (are tri*itea o nav$ la *ari de-$rt$ri s$ dea voie %ie($ruia dintre servitorii s$i s$ de-un$ un o/ie(t oare(are -e vas, d&nd ast%el 'i (elor *ai u*ili 'ansa de a %i /ine(uv&nta)i de 3u*ne1eu... 3i(: J.ittington n+are ni*i( alt(eva -e lu*e de(&t o -isi($, 'i+i d$ dru*ul -e (ora/ia (e ur*a s$ -le(e. Or, nava trage la )$r*ul ,nde-$rtat al unui regat /ar/ar ,n (are -alatul regelui era n$-$dit de 'oare(i. !a re(o*andarea ($-itanului de vas, regele ia -isi(a 'i, ,n(&ntat de servi(iile ei, (a s$ -$stre1e ani*alul, o%er$ -entru el de 1e(e ori valoarea ,n($r($turii. 3i(: J.ittington se tre1e'te deodat$ *are /og$ta'... Realitatea a %ost *ai -u)in ro*anti($= adev$ratul J.ittington, *are (o*er(iant, a ,*-ru*utat regelui ni'te /ani 'i, nu*it staroste al (o*-aniei negustorilor ta-ei1F6, 'i+a re(u-erat (u -risosin)$ su*a din dre-turile va*ale. "C. Jillia* #an>nges, (o*er(iant de -ostav din 9ristol, este un alt e0e*-lar de a(est ti- nou de (a-italist (are %a(e a%a(eri ,n lu*ea ,ntreag$. 6nsu'i regele Angliei s(ria *arelui *aestru al (avalerilor teutoni 'i regelui 3ane*ar(ei (a s$ re(o*ande -rote()iei lor -e su-usul s$u devotat Jillia* #an>nges. !a 9ristol a(esta era vi1itat de duard al "C+lea ,n -ro-ria sa (as$. Avea su/ ordinele sale o-t sute de *arinari 'i a to(*it -e (.eltuiala sa o sut$ de dulg.eri 'i 1idari (a s$ (l$deas($ o /iseri($ -e (are a o%erit+o ora'ului s$u natal, 9ristol. !a /$tr&ne)e s+a ($lug$rit 'i a *urit (a de(an al (olegiului din Jest/ur>. Pu)in (&te -u)in a(e'ti *ari negustori engle1i au luat lo(ul !igii .anseati(e ,n (e -rive'te a%a(erile (ontinentale. 9an(.erii lo*/ar1i 'i %lorentini, (are+i ,nlo(uiser$ -e evrei ,n Anglia, %ur$ ei ,n'i'i ,nlo(ui)i de engle1i. 9an(.erii 9ardi din <loren)a se ruinaser$, de alt%el, ,n servi(iul regelui duard al """+lea. 6*-ru*ut&ndu+i su*e *ari -entru (a*-ania sa ,n <ran)a 'i sosind s(aden)a, el a re%u1at -ur 'i si*-lu s$ restituie /anii, ast%el ($ din (au1a r$1/oiului de o sut$ de ani au s$r$(it nu*eroase %a*ilii %lorentine. 6n($ de -e atun(i neutrii au des(o-erit (&t e de -eri(ulos 'i de li-sit de sens s$ ,*-ru*u)i /ani /eligeran)ilor. C. 2u/ in%luen)a *arilor negustori, g.ildele se trans%or*$. Nu *ai do*ne'te egalitatea. 6*/r$($+ *intea 'i -etre(erile a;ung la un ase*enea lu0 ($ nu*ai (ei *ai /oga)i -uteau s$ le %a($ %a)$. #or-ora)ia (o*er(ian)ilor de vin a -ri*it ,ntr+o singur$ sear$ (in(i regi la un /an(.et. #al%ele de *e'te'ugari, (are odinioar$ ar %i -utut -retinde s$ devin$ *ai'tri, se v$d ,nde-$rtate de la a(easta. le ,n(ear($ s$ se a-ere (re&nd 7g.ilde de lu(r$tori8, (are /oi(otea1$ -e *ai'trii r$i. A-are ast%el tendin)a de a se %or*a dou$ (lase distin(te. Tot atun(i ,n(e- 'i s(andalurile %inan(iare. Negustorii din se(olul al E""+lea n+au %ost ni(i ei %$r$ -ri.an$ 'i destui au %ost -u'i la st&l-ul in%a*iei, dar %raudele lor %useser$ *i(i -entru ($ a%a(erile erau si*-le 'i u'or de (ontrolat. O dat$ (u *arele (a-italis* ,n(e-e inevita/ila (&rd$'ie dintre (ei /oga)i 'i -uterea -oliti($. 6n ti*-ul /$tr&ne)ii lui
1F6

#o*-ania ta-ei era o (o*-anie -rivilegiat$ de negustori, av&nd *ono-olul nego)ului -rin -ortul dotat (u dre-tul de de-o1it al *$r%urilor (are intrau ,n Anglia.

7I

duard al """+lea, (el *ai t&n$r dintre %iii s$i, "oan de Dand, du(e de !an(aster, se ,n(on;oar$ de %inan(iari %$r$ s(ru-ule. 5n negustor /ogat din !ondra, Ri(.ard !>on, intr$ -rin *i;lo(irea lui ,n #onsiliul -rivat 'i devine 'e%ul unei adev$rate 7/ande8. Pe (&nd toat$ l&na regatului tre/uia s$ trea($ -rin -ortul #staple ?atun(i #alaisB, unde se a(.itau ta0ele, Ri(.ard !>on o/)inu s$+'i tri*it$ l&na -rin alte -orturi, unde nu -l$tea ni(i o dare. l adun$ ast%el o i*ens$ /og$)ie. 6*-reun$ (u lordul !ati*er, -rieten 'i (on%ident al du(elui de !an(aster, a(a-area1$ *$r%urile (are soses( ,n Anglia 'i %i0ea1$ -re)ul la /unul s$u -la(, ast%el ($ unele *$r%uri devenir$ at&t de rare ,n )ar$ ($ -o-ula)ia s$ra($ a/ia avea (u (e tr$i. Mano-ere (u totul (ontrare s-iritului evului *ediu, (are (re1use ,n -re)uri %i0ate, ,n /ene%i(ii li*itate 'i (onsiderase dre-t (ri*$ ori(e (o*/ina)ie destinat$ s$ du($ la ur(area -re)ului *$r%urilor de (onsu*. 3ar a(est s-irit al evului *ediu dis-are= regele este a(u* su/ do*ina)ia negustorilor= ei intr$ ,n -arla*entele sale= nu*ai ei ali*entea1$ vistieria. Politi(a e0tern$ dus$ de a(i ,nainte de Anglia va %i ,n %avoarea lor 1F7.

VII NEORN%UIELI N (ISERIC ". 3u-$ inva1ii, /iseri(a ro*an$ (ivili1ase Anglia. a insu%lase (elor -uterni(i un stro- de *odera)ie 'i (elor /oga)i un -i( de *il$. A-oi -uterea 'i /og$)ia au (oru-t+o 'i -e ea. 2%in)ii tre/uiser$ s+o re%or*e1e de (&teva ori 'i s+o readu($ la virtu)ile (titorilor ei. <ie(are re%or*$ %usese ur*at$ de o nou$ -r$/u'ire. #$lug$rii din #,teau0, (a 'i a(ei din #lun>, %ra)ii (er'etori, (a 'i ($lug$rii, au ($1ut -rad$ tenta)iilor se(olului. 6n a(el s%&r'it al se(olului al E"C+lea, (&nd o lu*e ,ntreag$, (are avusese *$re)ia ei, ter*ina -rin a se des(o*-une, /iseri(a -$rea unul dintre (ele *ai /olnave organe ale (or-ului so(ial. a *ai d$du na'tere ,n Anglia (&torva oa*eni *ari, dar (are erau *ai (ur&nd ad*inistratori de(&t -reo)i. 5n e-is(o-, -ro-rietar a trei1e(i sau -atru1e(i de do*enii, 'tia s$ (ontrole1e de *inune so(otelile ad*inistratorilor s$i, s$ slu;eas($ -e rege, %ie ,n %runtea (an(elariei, %ie a vistieriei= nu se *ai o(u-a de lo( de su%letele oa*enilor. Marele -oet engle1 al a(elei e-o(i, !angland, (riti( (u at&t *ai ,nver'unat al /iseri(ii (u (&t era un (atoli( %er+ vent, se -l&nge de to)i e-is(o-ii in partibus1F@ (are %urni(au atun(i -rin Anglia, -rela)i (are -oart$ nu*ele de Ninive sau 9a/>lon, n+au %ost ni(iodat$ -rin dio(e1ele lor 'i se ,*/og$)es( t&rnosind altarele sau as(ult&nd s-ovedaniile (are ar %i tre/uit s$ %ie %$(ute -reotului -aro.iei. Printre (ei *ai /uni (leri(i, (&teva (on'tiin)e nelini'tite g&ndeau ($ /iseri(a se ,nde-$rta de do(trina (re'tinis*ului, ($ datoria unui -reot era s$ ia dre-t -ild$ s$r$(ia evang.eli($ 'i ($, da($ tre/uia s$ se dea #e1arului (e+i al #e1arului, nu era un *otiv s$ se uite ($ 3u* ne1eu este deasu-ra #e1arului. 76n %ond se (io(neau dou$ (on(e-)ii des-re /iseri($L a(eea a lui Drigore al C""+ lea 'i a(eea a s%&ntului <ran(is( din Assisi, a /iseri(ii evang.eli(e 'i a (lerului (e1arian8. "". 6n Anglia, (u (&t e-is(o-ii 'i ($lug$rii se ,*/og$)eau, (u at&t -reo)ii -aro.iilor erau 'i *ai ne+ voia'i. 6n -rin(i-iu -reo)ii tre/uiau s$ tr$ias($ din 1e(iuial$ 'i s$ s(oat$ din ea -o*enile 'i (.eltuielile de ,ntre)inere ale /iseri(ii. 3ar seniorii (are dis-uneau de o -aro.ie ,'i %$(user$ o/i(eiul de a 7redistri/ui8 veniturile, adi($ de a le atri/ui unui e-is(o- sau unei a/a)ii. Ci(arul nu *ai -ri*ea ,n a(est (a1 de(&t ni'te su*e in%i*e. 3u-$ *area (iu*$ deveni i*-osi/il s$ se g$seas($ -reo)i -entru -aro.iile (ele *ai s$ra(e. 5n statut analog (u (el al lu(r$torilor inter1i(ea, -entru a evita (on(uren)a, s$ li se -l$teas($ *ai *ult de 'ase livre -e an= statutul n+a %ost res-e(tat 'i ,n(asau -&n$ la dou$s-re1e(e livre, dar s$r$(ia lor tot *are era. Ast%el ($ *ul)i dintre ei erau ignoran)i, *ai -reo(u-a)i s$ v&ne1e un ie-ure -e (&*-ul ve(in de(&t s$+i edu(e -e enoria'i. 5nii ,n(.iriau -re1/iteriul unui %er*ier 'i ni(i nu lo(uiau ,n -aro.ie. 2la/ele lor /ene%i(ii o(a1ionale erau a(a-arate de ordinele ($lug$rilor (er'etori, ai ($ror 7%ra)i8 alergau -rin )ar$ 'i se ,ns$r(inau s$ s-un$ liturg.ia ,n *$n$stiri. Tre/uie (itit ne*ilosul -ortret %$(ut de #.au(er ($lug$rului (are u*/l$ din sat ,n sat, intr$ ,n %ie(are (as$, (unoa'te %ie(are gos-odin$ din dru*ul s$u, (ere %$in$, /r&n1$, (arne de va($ 7sau ori(e alt(eva= n+ave* dre-tul s$ alege*8, a-oi notea1$ (u gri;$ -e o t$/li)$ de ivoriu nu*ele
1F7

dis(uta/il da($ o a%ir*a)ie a'a de (ategori($ se -oate ra-orta la -oliti(a e0tern$ engle1$ de la s%&r'itul se(olului al E"C+lea. <a-tul e ad*is, de o/i(ei, (a* din e-o(a dinastiei Tudor ?se(olul al EC"+leaB. 1F@ -is(o- (are nu+'i avea re'edin)a a(olo unde era nu*it. Purta nu*ai titlul, avea dre-t la venituri e-is(o-ale, dar se ,nt&*-la s$ nu *earg$ ni(iodat$ s$+'i vad$ enoria'ii.

7A

/ine%$($toarelor, (a s$ se roage -entru ele, 'i, ,ndat$ (e iese din sat, 'terge r&1&nd toate nu*ele. Ki nu nu*ai 7%ratele8 %$(ea ast%el (on(uren)$ -reotului, dar se *ai vedeau (ir(ul&nd -rin satele Angliei 7iert$torii8 (are veneau din Ro*a, -urt$tori ai unor s(risori -e(etluite (u sigiliul -onti%i(al, s(risori (are le d$deau dre-tul s$ ierte -$(atele 'i s$ a(orde indulgen)e a(elora (are le (u*-$rau reli(ve. #.au(er, ($ruia %alsa religie ,i st&rne'te *ereu verva, ni+l arat$ -e 7iert$tor8 -redi(&nd -e te*aL =$adix malorum cupiditas... R$d$(ina tuturor relelor este l$(o*ia8, 'i v6n26nd a-oi s$tenilor dre-tul de a s$ruta o (utiu)$ oare(are de (ristal, ,n (are se a%la un os 'i ni'te 1dren)e. """. A(ela'i a*este( de (u-iditate 'i religie ,i indignea1$ -e #.au(er 'i !angland (&nd des(riu (ur)ile de ;ude(at$ e(le1iasti(e. 5n ar.idia(on avea atun(i dre-tul s$ (ite1e ,naintea (ur)ii sale ori(e -ersoan$ din dio(e1$ vinovat$ de un deli(t *oral, ,n s-e(ial de adulter. 2e -ot i*agina a/u1urile unei atari -uteri. 5neori tri/unalul e(le1iasti( era at&t de venal ,n(&t (ei *ai *ari -$($to'i din dio(e1$ nu aveau de(&t s$ -l$teas($ un a/ona*ent anual (a s$ %ie l$sa)i ,n -a(e= se ,nt&*-la uneori (a ar.idia(onul s$ %ie o* (instit, dar (a a-rodul s$u, summoner, -rea /ine in%or*at asu-ra vi(iilor (o*-atrio)ilor s$i, s$ e0er(ite asu-ra (redin(io'ilor un adev$rat 'anta;, a*enin)&ndu+i (u (itarea ,n %a)a (ur)ii da($ nu i se (u*-$ra t$(erea. !a ,n(e-ut (ur)ile (onda*nau -e vinova)i la -eniten)$ sau la -elerina;e. 7Po($in)a era s%&nt$ -entru -eniten)i 'i -elerina;ul a %ost o *are %or)$ so(ial$8. Pe dru*ul s-re #anter/ur> se ,nt&lneau (avalerul, negustorul, )es$torul, ($lug$ri)a, *edi(ul, se ,ntre)ineau %r$)e'te 'i, st&nd de vor/$ unii (u al)ii, (i1elau ,n a(ela'i ti*- li*/a 'i su%letul engle1. 3e ase*enea, -elerina;ele %$(ur$ (unos(ute *ultor engle1i )$rile str$ine. 6n o-era lui #.au(er t&rgovea)a din 9at. a %ost la "erusali*, la Ro*a, la 2antiago de #o*-ostella 'i la #olonia 'i are *ii de istorisiri de %$(ut (u -rivire la ($l$toriile ei. 3ar -u)in (&te -u)in a intrat ,n o/i(ei r$s(u*-$rarea -eniten)elor 'i a -elerina;elor (u a*en1i /$ne'ti. 2(e-ti(ul #.au(er, -iosul !angland 'i teologul J>(li% (onda*n$ de (o*un a(ord a(east$ s(andaloas$ v&n1are de iert$ri a -$(atelor. Monar.ia ,ns$'i se arat$ ostil$ tri/unalelor e(le1iasti(e, sus-e(tate totdeauna de (&rd$'ie (u Ro*a. duard al """+lea editea1$ ,n 1HAH (ele/rul statut 7raemunire, (are asi*ilea1$ (u tr$darea %a-ta unui su-us engle1 (are soli(it$ sau a((e-t$ o ;urisdi()ie str$in$. ?3enu*irea legii vine de la %or*ula so*a)ieiL =7raemunire ,acias... Pune+i ,n vedere (ut$ruia...8B. "C. J>(li% ?a-ro0i*ativ 1HFO+1H@IB, s-irit ,ndr$1ne), re%or*at *ult$ vre*e ,nainte de Re%or*$, *agistru al .usi)ilor din 9oe*ia 'i -uritan ,nainte de a %i e0istat (uv&ntul, a-ar)inuse la ,n(e-utul (arierei sale 7/iseri(ii (e1ariene8. <usese ,n servi(iul (oroanei, tri*is (a a*/asador la 9ruges, a-oi devenise la O0%ord unul din teologii (ei *ai (ele/ri ai universit$)ii. "1/it de i*oralitatea de -e vre*ea sa, a;unse la (on(lu1ia ($, -entru a+i reda /iseri(ii virtu)ile, tre/uia des-uiat$ de /unuri 'i readus$ la s$r$(ia -ri*itiv$. A-oi deveni 'i *ai ,ndr$1ne) ,n g&ndurile sale. 6n (artea saL e domino divino, el ar$ta ($ 3u*ne1eu este suveranul universului 'i d$ -uterea sa (a %eud unor 'e%i lu*e'ti. l deleag$ ast%el -uterea sa unor %iin)e i*-er%e(te, -a-i sau regi= tuturor a(estora (re'tinul tre/uie s$ le dea as(ultare. 7Pe -$*&nt 3u*ne1eu tre/uie s$ as(ulte de diavol8. 3ar %ie(are (re'tin de)ine de la 3u*ne1eu -u)in din dominium.ul s$u. l tre/uie s$ se adrese1e dire(t tri/unalului lui 3u*ne1eu da($ re-re1entan)ii lui 3u*ne1eu -e -$*&nt nu+i %a( dre-tate. O*ul -oate %i salvat nu -rin (ere*onii, indulgen)e 'i ($in)$, (i -rin *eritele sale, adi($ -rin %a-tele sale. J>(li% (ita adeseori un te0t al s%&ntului AugustinL 7Ori de (&te ori un (&nte( *$ %ar*e($ *ai *ult -rin viersul lui de(&t -rin (eea (e se (&nt$, re(unos( ($ %$-tuies( o grav$ gre'eal$8. Predi(a i se -$rea a %i -artea esen)ial$ a ori($rui servi(iu divin. Printr+o -redi($ serioas$ ?'i nu distra(tiv$, (u* erau -redi(ile 7%ra)ilor8B, (redin(io'ii -ot %i adu'i la ($in)$ 'i la o via)$ (re'tineas($. C. J>(li% nu %usese ,nainte de(&t un -ro%esor (eva *ai ,ndr$1ne), tolerat de /iseri($, ,ntru(&t era sus)inut de du(ele de !an(aster 'i de 5niversitatea din O0%ord. l deveni, %$r$ doar 'i -oate, un ereti( (&nd neg$ transsu/stan)ierea, adi($ dog*a -re1en)ei reale ,n (u*ine($tur$. A(estei do(trine, el ,i o-unea a(eea a (onsu/stan)ierei, adi($ a -re1en)ei si*ultane a -&inii *ateriale 'i a tru-ului lui Hristos. 6nse*na o -ro%anare a *ira(olului slu;/ei religioase 'i -a-a nu -utea tolera a(east$ do(trin$ %$r$ a -eri(lita tot edi%i(iul /iseri(ii. J>(li%, (onda*nat %iind, re-udie autoritatea -onti%i(al$ 'i, ,n ulti*ii s$i ani, -ro-ov$duia ($ 9i/lia este singurul i1vor al adev$rurilor (re'tine. Pentru a o r$s-&ndi -use s$ %ie tradus$ ,n engle1$ ?($(i nu e0istau de(&t tradu(eri latine 'i %ran(e1e, ne,n)elese de oa*enii de ;osB. A-oi ,'i %or*$ dis(i-oli, (are tre/uiau s$ tr$ias($ ,n a(eea'i s$r$(ie ,n (are au tr$it -ri*ii %ra)i ai s%&ntului <ran(is(. 7Preo)ii s$ra(i ai lui J>(li% au %ost la ,n(e-ut oa*eni (u universitate, .ot$r&)i s$+'i dea via)a -entru salvarea /iseri(ii= dar a-oi traiul as-ru li se

76

-$ru -rea (.inuitor unor tineri /oga)i 'i (ultiva)i. J>(li% nu le d$dea voie s$ ai/$ vreun /an asu-ra lor= ni(i nu -uteau lua (u ei un sa( + (u* %$(eau %ra)ii + ,n (are s$+'i -un$ darurile= nu aveau voie s$ -ri*eas($ de(&t .ran$, 'i nu*ai atun(i (&nd ,i si*)eau nevoia. 6*/r$(a)i ,n rase lungi de l&n$ /rut$, ,n -i(ioarele goale, u*/lau din sat ,n sat, -redi(&nd neo/osi)i do(trina lui J>(li%. #ur&nd dis + (i-olii %ur$ re(ruta)i dintre s$ra(i. u'or de i*aginat (e r$sunet aveau la )ar$ tinerii a(e'tia ,n%o(a)i (are -redi(au s$r$(ia 'i egalitatea. Cenise o vre*e (&nd )$ranii ,n(e-user$ s$ dis(ute -rin (&r(iu*i des-re ($r)ile s%inte. 6n a(east$ 9i/lie (are le+a %ost deodat$ revelat$, ei g$seau i*aginea unei gr$dini an(estrale 'i -aradisia(e ,n (are nu e0istaser$ ni(i no/ili, ni(i vilani. 7#&nd Ada* s$-a, (&nd va tor(ea, unde se a%la atun(i no/ilulG8 3u-$ (iu*a neagr$, s$*&n)a a(easta ($dea -e -$*&nt roditor. C". Ni*i( nu ,ng$duie s$ *$sori *ai /ine deose/irea dintre as-ri*ea /iseri(ii %a)$ de ereti(i, ,n(e-&nd din se(olul al EC+lea, 'i relativa sa indulgen)$, -e vre*ea (&nd *ai era sigur$ de -uterea sa, de(&t a(est %a-tL J>(li%, de'i (onda*nat -entru ere1ie ,n 1H@F, r$*ase -&n$ la *oartea sa, (are avu lo( doi ani *ai t&r1iu, re(tor la !utterRort. 'i nu %u tul/urat delo(. Ar.ie-is(o-ului #ourtena> i+a %ost destul de greu s$ ,*-iedi(e -e ade-)ii lui J>(li% s$ (ontinue a -reda la O0%ord. M&ndr$ de tradi)iile sale de li/ertate, -uterni($ datorit$ s-ri;inului studen)ilor, universitatea a re1istat. #ondu($torii ei se (onsiderau *ai (ur&nd -ro%esori de(&t e(le1iasti(i. 7 a n+a %ost, (a ,n se(olul ur*$tor, un instru*ent %olosit de /iseri($ -entru a i*-une s-iritului na)ional do(trina sa, ni(i, (a su/ 2tuar)i, un (or- de %un()ionari ,n slu;/a (oroanei. 2e(ularii 'i ($lug$rii se s%&'iau ,ntre ei, 'i se(ularii, ade-)ii lui J>(li%, erau *ai -uterni(i. #a ($ (ede1e, a %ost nevoie (a ,nsu'i regele s$+i dea a(east$ sar(in$ (an(elarului 'i s$ a*enin)e universitatea ($+i retrage -rivilegiile. Atun(i ade-)ii lui J>(li% %$(ur$ a(t de su-unere 'i O0%ord ,n(et$ -entru *ult$ vre*e s$ *ai %ie un (entru al g&ndirii li/ere. C"". 6n )ar$, 7-reo)ii s$ra(i8, -e (are (atoli(ii dre-t+(redin(io'i i+au su-ranu*it lollar2i, sau guralivi, %ur$ -entru J>(li% dis(i-oli *ai (redin(io'i de(&t -ro%esorii din O0%ord. Nu nu*ai -o-orul, dar 'i *ul)i (avaleri, indigna)i de /og$)ia /iseri(ii, ,i -ri*eau (u /un$voin)$ 'i+i -roteguiau ,*-otriva e-is(o-ilor. A(e'tia o/)inur$ (u *ult$ greutate a;utorul sheri,,+ilor 'i al ;usti)iei (ivile ,*-otriva ere1iei. #&nd regele %$g$dui s-ri;inul s$u, #a*era #o*unelor -rotest$ la ,n(e-ut. a (ed$ (&nd ,n (lasele diriguitoare se in%iltr$ -$rerea ($ lollar2ii deveneau un -eri(ol so(ial 'i a*enin)au at&t /og$)ia (&t 'i (redin)a. 6n 1IO1 %u votat statutulL e 9eretico comburendo, (are (on%ir*a dre-tul /iseri(ii de a da -e ereti(i -e *&na ($l$ilor s$+i ard$ -e rug. Atun(i ,n(e-ur$ -erse(u)iile= vi(ti*ele erau *ai ales oa*eni s$ra(i, (roitori, t$/$(ari, a ($ror (ri*$ (onsta (&nd din negarea ,*-$rt$'aniei, (&nd din (onvo(area unor -rieteni ,n ti*-ul no-)ii -entru a le (iti o versiune engle1$ a evang.eliei, (&nd din re%u1ul de a da as(ultare -orun(ilor /iseri(ii (are nu se a%lau ,n a(ea (arte. 2e ,ntrev$d, -rintre a(este *$rturii, o via)$ s-iritual$ -asionat$, dis(u)ii se(rete (u -rivire la *isterele (redin)ei -urtate ,ntre negustori, so)iile 'i servitorii lor, adeseori lollardismul ,ng&*%at al unui gentilo*. 6n %a)a a*enin)$rii (u tortura, *ul)i retra(tau. Al)ii r$*&neau de ne(lintit= ,n 1I1O s+ a -utut -arti(i-a la o s(en$ e0traordinar$. 5n nenoro(it de *e'te'ugar, (onda*nat la ardere -e rug, g$si ,n -ia)a 2*it.%ield ?lo(ul o/i'nuit al a(estor e0e(u)iiB nu nu*ai vreas(urile, (i 'i -e *o'tenitorul tronului. T&n$rul -rin) Henri( ?viitorul Henri( al C+leaB dis(ut$ vre*e ,ndelungat$ 'i %oarte serios (u (roitorul 9ad/>, %$g$duindu+i via)a 'i /ani da($ a/;ur$. 3ar ,n 1adar. 3e dou$ ori %ur$ a-rinse vreas(urile, du-$ (are -rin)ul l$s$ vi(ti*a ,n voia soartei. 2e *ani%esta de -e atun(i s-iritul ;ude($torilor "oanei d'Ar(L dorin)a sin(er$ de a salva ereti(ul de el ,nsu'i, o %er*itate ne*iloas$ %a)$ de ere1ie.

VIII REVOLTA RANILOR /,.2,4 3o*nia lui duard al """+lea ,n(e-use -rintr+un lung 'ir de vi(torii *ariti*e 'i *ilitare. #ura;ul -ersonal al regelui 'i al %iului s$u *ai *are, Prin)ul Negru, %$(use din ei eroi na)ionali. #in(is-re1e(e ani du-$ tratatul de la 9rtign>, Anglia nu *ai era de(&t o )ar$ u*ilit$ 'i ne*ul)u*it$. 9$tr&nul rege se ra*olea ,n /ra)ele unei %ru*oase (a*eriste, Ali(e Perrers, ($reia ,i d$ruia /i;uteriile (oroanei. Prin)ul Negru, /olnav, du-$ *ulte lu-te a tre/uit s$ -$r$seas($ -e o litier$ guvern$*&ntul AQuitaniei 'i se stingea ,n(et, ,n(et. Al treilea %iu al regelui, "oan de Dand,

77

reduta/ilul du(e de !an(aster, se aliase (u Ali(e Perrers 'i guverna )ara, s-ri;inindu+se -e o /and$ de -revari(atori. A-roa-e tot (e se (u(erise %usese -ierdut. Pe tronul <ran)ei se g$sea un rege *are, #arol al C+lea, (are re%$(use *arina )$rii 'i ai ($rui generali + 3u Dues(lin, #lisson + ,n)e leser$ ($ se(retul vi(toriei era, ,n r$1/oiul a(esta, s$ nu dea ni(i o /$t$lie da($ nu *ergeau la sigur. 6i l$sau, -rin ur*are, -e engle1i s$ se e-ui1e1e (utreier&nd )ara, in(endiind ora'ele, *asa(r&nd )$rani de1ar*a)i. 7<urtuna va tre(e8, s-unea #arol al C+lea, 'i ,ntr+adev$r ,n(e-u s$ se ,ntrevad$ ($ su((esele engle1ilor de la #r(> 'i Poitiers nu d$duser$ adev$rata *$sur$ a %or)elor (elor dou$ regate. #u(erirea 'i o(u-area unui i*-eriu (ontinental de-$'eau %or)ele Angliei, (are 7nu era destul de -uterni($ + ni(i ,n oa*eni, ni(i ,n /ani + (a s$ o(u-e ,n -er*anen)$ -ri*ul lo( ,n uro-a8. 6n %ine, 'i a(esta+i %a-tul (el *ai i*-ortant, Anglia nu *ai era st$-&na *$rii, %$r$ de (are ,n(eta s$ *ai %ie invulnera/il$. 2t&ng$(ia Prin)ului Negru, *ai sla/ (a di-lo*at de(&t (a soldat, dusese la alian)a regelui #astiliei 'i a regelui <ran)ei. <lota lui do*ina Dol%ul Das(oniei 'i #analul M&ne(ii. Nu nu*ai ($ o %lot$ engle1$ a %ost ni*i(it$ la !a Ro(.elle, dar navele %ran(e1e intrau nesting.erite -e Ta*isa, %lotilele %ran(e1e devastau ora'ele de -e (oast$ 'i in(endiau satele de -es(ari. 2ingurul *i;lo( de a-$rare a Angliei (onsta ,n a (.e*a la ar*e -o-ula)ia de -e (oaste -rin %o(uri a-rinse -e ,n$l)i*i. Metod$ (are l$sa ti*- su%i(ient n$v$litorilor s$ de/ar(e, s$ a()ione1e 'i s$ %ug$. "". 6n 1$-$(eala 'i dis-erarea tuturor, nu*ai #a*era #o*unelor ar$ta oare(are (ura;. 3es-$r)irea -arla*entului ,n dou$ #a*ere era a(u* un o/i(ei /ine statorni(it. #aval(adele gentilo*ilor de la )ar$, sosind la !ondra -entru sesiunea -arla*entar$, deveniser$ -entru or$'enii (a-italei un s-e(ta(ol %a*iliar. !a sesiunile #a*erei #o*unelor -arti(i-au regulat dou$ sute de or$'eni, re-re1ent&nd o sut$ de 7/urguri8, 'i 'a-te1e(i 'i -atru de (avaleri, re-re1ent&nd trei1e(i 'i 'a-te de (o*itate. A(e'tia din ur*$, de'i *ai -u)in nu*ero'i, do*inau 'i de(ideau, ($(i ei re-re1entau %or)a real$. i au %ost a(eia (are, ,n -arla*entul din 1H76, denu*it 7-arla*entul (el /un8, au avut (ute1an)a s$ (ear$ so(oteal$ du(elui 'i (li(ii sale, s$ -retind$ ,nde-$rtarea Ali(ei Perrers 'i s$ invite -e /$tr&nul rege s$ asigure a-$rarea *ariti*$ a )$rii. Poate ($ ar %i %ost *ai -u)in te*erari da($ nu s+ar %i si*)it sus)inu)i de -o-ula)ia !ondrei, violent ostil$ du(elui, 'i da($, -entru *ai *ult$ siguran)$, n+ar %i (.e*at s$ deli/ere1e ,*-reun$ (u ei (&)iva lor1i -e (are+i so(oteau %avora/ili (au1ei lor. !i se %$(ur$ -ro*isiuni, ($(i tre/uiau ,*/una)i -entru a se -utea u*-le vistieria. 3ar ,ndat$ (e se ter*ina sesiunea, *e*/rul -arla*entului devenea iar un si*-lu (avaler. 3u(ele ,l arun($ -e speaker ,n ,n(.isoare= Ali(e Perrers, (are %$g$duise ($ n+are s$+l *ai vad$ ni(iodat$ -e rege, ,'i relu$ lo(ul l&ng$ el= e-is(o-ii, (are ;uraser$ s+o e0(o*uni(e, nu *i'(ar$ un deget. #&nd, ,n 1H77, regele *uri, toat$ o-era 7-arla*entului (el /un8 era distrus$. duard al """+lea n+a %ost regretat, /$tr&ne)ea sa ;alni($ a %$(ut s$ se uite is-r$vile din tinere)e. Totu'i regele <ran)ei, vr&nd s$ onore1e -e ,naltul adversar, a -orun(it s$ se (ele/re1e la 2ainte+#.a-elle un servi(iu divin -entru odi.na su%letului regelui Angliei. """. Prin)ul Negru *urind ,naintea tat$lui s$u, *o'tenitor legiti* deveni ne-otul lui duard al """+ lea, Ri(.ard al ""+lea, su-ranu*it Ri(.ard de 9ordeau0. ra un (o-il %ru*os 'i inteligent, dar (are nu -utea do*ni -ersonal de(&t -este (&)iva ani. Reduta/ilii s$i un(.i, du(ii de #laren(e 'i !an(as ter, ur*au, a'adar, s$ devin$ (onsilierii s$i, -oate rivalii s$i. #u *ult$ de*nitate, st&nd l&ng$ (adavrul /uni(ului s$u, el o/)inu (a tri*i'ii (et$)ii !ondra 'i un(.iul s$u !an(aster s$ s(.i*/e s$rutul -$(ii. 3in -ri*ul an al do*niei sale, Ri(.ard va avea -rile;ul s$ arate un (ura; 'i o -re1en)$ de s-irit sur-rin1$toare, ($(i ,n a(el an 1F9 i1/u(ni o r$s(oal$, o r$1*eri)$ )$r$neas($, (are ar %i -utut s$ se trans%or*e ,n revolu)ie. 3e *ult$ vre*e o ne*ul)u*ire as(uns$ *o(nea la )ar$. Nu -entru ($ )$ranii ar %i %ost *ai nenoro(i)i= di*-otriv$, ,n ti*-ul ulti*ilor 1e(e ani, salariile se ur(aser$, -e (&nd -re)urile s($1user$. 3ar oa*enii ,n(etaser$ s$ *ai ai/$ ,n(redere ,n siste*ul (are+i )inea ,n 'er/ie. #unos(user$ ru'inea -$)it$ de /$tr&nul rege, ,n%r&ngerile su%erite de seniorii lor ,n <ran)a, raidurile %lotilelor %ran(e1e. 7Preo)ii s$ra(i8 ai lui J>(li% le vor/iser$ de /og$)iile s(andaloase ale a/a)ilor. 5n -oe* s(ris ,n li*/a -o-orului, 7etru plugarul de !angland, %usese r$s-&ndit ,n toat$ )ara. !angland nu era un revolu)ionar, era un o* -ios 'i ad*ira via)a *onasti($, dar 1ugr$vea soarta -o-orului (u un realis* at&t de su*/ru 'i lu0ul (elor *ari (u at&ta dis-re) 'i ostilitate, ,n(&t *ii de )$rani (a Petru -lugarul, as(ult&nd a(este versuri, se si*)eau *i'(a)i. 6n anul 1H@1 se )ineau la sate nenu*$rate (ons%$tuiri se(rete, (ir(ulau din (o*itat ,n (o*itat *esa;e *isterioase (are du(eau ordinele 7Marii 2o(iet$)i8, agitatorii (leri(i 'i *ireni -redi(au ,n a(ela'i ti*- re%or*a /iseri(ii 'i
1F9

3e %a-t, *area r$s(oal$ )$r$neas($ n+a i1/u(nit ,n -ri*ul an al do*niei lui Ri(.ard al ""+lea, (i nu*ai ,n al -atrulea.

7@

r$s(ularea )$ranilor. 2tatutul lu(r$torilor le ,ntre)inea e0as-erarea. 6n %ie(are 1i, -e alt do*eniu, )$ranii intrau ,n (on%li(t (u un senior sau (u ad*inistratorul lui, (are voia s$+i o/lige s$ se(ere -entru doi sau trei -enn> -e 1i. Pede-sele -rev$1ute de a(east$ lege a/surd$ ,*-otriva a(elora (are re%u1au *un(a alungau de -e (&*- )$rani (are -&n$ atun(i %useser$ ni'te -lugari lini'ti)i, trans%or*&ndu+i ,n vaga/on1i (are r$t$(eau -rin -$duri, de*orali1a)i %iind($ se tre1eau de1r$d$(ina)i. 7Cilanul (are %uge e un -ersona; tot at&t de o/i'nuit ,n Anglia se(olului al E"C+lea (a 'i s(lavul (are ,'i ia (&*-ii ,n A*eri(a se(olului al E"E+lea= ,n a*/ele (a1uri r$1vr$tirile a(estea din (e ,n (e *ai nu*eroase sunt se*nul voin)ei de li/ertate ale unei (lase ,ntregi8. "C. <roissart ne+a -$strat dis(ursurile (elui *ai (unos(ut agitator din 1H@1, (a-elanul 4o.n 9allL 7A(est 4o.n 9all avea o/i(eiul (a, ,n 1ilele de du*ini($, atun(i (&nd lu*ea ie'ea din /iseri($, du-$ liturg.ie, s$ vin$ la (i*itir. A(olo aduna -o-orul ,n ;urul lui 'i+i -redi(a s-un&ndL VOa*eni /uni, lu(rurile nu -ot *erge /ine 'i nu vor *erge /ine ,n Anglia at&ta ti*- (&t /unurile nu vor %i -use ,n (o*un, at&ta ti*- (&t vor e0ista vilani 'i gentilo*i 'i nu vo* %i (u to)ii egali. 3e (e a(ei ($rora le s-une* seniori sunt st$-&ni *ai *ari de(&t noiG Ne trage* doar (u to)ii din a(ela'i tat$ 'i a(eea'i *a*$, din Ada* 'i va. #u* de -ot s-une 'i (u (e -ot dovedi ($ ei sunt *ai (ur&nd st$-&ni de(&t noi, ,n a%ar$ de %a-tul ($ ne -un -e noi s$ ar$*, s$ (ultiv$* -$*&ntul, (a ei s$ ai/$ (e (.eltuiG i se ,*/ra($ ,n (ati%ea 'i noi ,n -ostav -rost= -entru ei vinul, *irodeniile 'i -&inea (ea *ai /un$, -entru noi se(ara, t$r&)ele 'i -aiele 'i, (a /$utur$, nu*ai a-a= ei se odi.nes( ,n (astele %ru*oase, iar -e noi ne /at -loile 'i v&nturile de -e (&*-= 'i de la noi, din *un(a noastr$ le vine tot (e+i de tre/uin)$ -entru traiul lor. 2$ ne du(e* la rege. o* t&n$r. 2$+i ar$t$* din nou ,n (e ro/ie tr$i*. 2$+i s-une* ($ vre* s$ %ie alt*intrelea, iar da($ nu, vo* ,ndre-ta noi ,n'ine lu(rurileW8. C. A'a o/i'nuia s$ vor/eas($ 4o.n 9all ,n %ie(e du*ini($, (&nd lu*ea ie'ea de la liturg.ia din sat= -le(&nd de a(olo, *ul)i *ur*urauL 7Adev$r gr$it+a8. Totu'i, (ererile )$ranilor %ur$ *ai -u)in (o+ *uniste de(&t -redi(ile lui 4o.n 9all. i (ereau nu*ai li/ertatea -ersoanei lor 'i ,nlo(uirea tuturor (orve1ilor -rintr+o redeven)$ de -atru -enn> de a(ru. #au1a i*ediat$ a revoltei a %ost o ta0$ -e (are s%etni(ii (oroanei, -ro(ed&nd ,n *od %oarte st&nga(i, voiau s+o *ai ,n(ase1e o dat$, deoare(e (ole(torii nu str&nseser$ -ri*a oar$ destui /ani. #&nd )$ranii ,i v$1ur$ iar -e tri*i'ii regelui 'i (&nd a(e'tia voir$ s$+i areste1e -e (ei re(al(itran)i, un sat ,ntreg se su-$r$ 'i+i -use -e %ug$. A-oi, ,ns-$i*&nta)i de %a-ta lor, )$ranii luar$ (alea (odrului. A(olo tr$iau nenu*$ra)i in'i (erta)i (u legea din (au1a ne(ugetatei a-li($ri a 2tatutului lu(r$torilor. O ar*at$ gata -reg$tit$ -entru o r$s(oal$. 3in sat ,n sat 1/ura (uv&ntul de ordine at&t de a'te-tatL 74o.n 9all salut$ -e to)i 'i v$ d$ de 'tire ($ a sosit (li-a8. 6n (&teva 1ile sse0 'i Tent luar$ %o(. Re/elii ;e%uiau (asele, u(ideau -e -arti1anii du+ (elui 'i -e oa*enii legii. "deea lor %i0$ era s$ distrug$ ur*ele s(rise ale 'er/iei lor. 6n (astelele -e (are le o(u-au, ardeau registrele 'i (artelele. 6n %a)a -u.oiului, no/ilii, (iudat de in(a-a/ili s$ organi1e1e o re1isten)$, %ugeau= (ur&nd )$ranii 'i (ei (erta)i (u ;usti)ia intrar$ ,n ora'e. 2eniorii, la r&ndul lor, se as(unser$ ,n -$duri. Or$'enii ,i -ri*ir$ destul de /ine -e insurgen)i. !a #anter/ur>, (itadinii 'i s$tenii uni)i -l$tir$ (&teva datorii ve(.i, de(a-it&nd -e (ei -e (are+i urau. A-oi ar*ata a(easta in%or*$ ,n(e-u *ar'ul asu-ra !ondrei. A(olo se a%la t&n$rul rege, -e (are 'e%ii revoltei ,l (onsiderau %avora/il lor 'i des-re (are *ul)i nu 'tiau alt(eva de(&t ($ este un (o-il 'i ($ tre/uia a-$rat de un(.iul s$u, "oan de Dand, (el *ai ur&t dintre to)i *arii seniori. Tre/uie s$ )i+i ,n(.i-ui *erg&nd -e -ote(i, gru-a)i -e ora'e 'i sate, -urt&nd /&te, s$/ii ruginite, to-oare, ar(uri de*odate 'i s$ge)i %$r$ ari-i. C". Regele 'i (redin(io'ii lui se re%ugiar$ ,n Turnul !ondrei. Ora'ul -ro-riu+1is era u'or de a-$rat= -untea (are+l se-ara de )$r* avea o -arte *o/il$ la *i;lo( 'i ar %i %ost su%i(ient s+o ridi(e. 3ar un alderman (are )inea (u revolta)ii le d$du dru*ul, (u toate ($ -ri*arul, (are era de -artea ordinii, se o-unea. 5r*ar$ ,ndat$ ni'te s(ene ,ngro1itoare de strad$. N$ranii des(.iseser$ -or)ile ,n(.isorilor 'i, a'a (u* se ,nt&*-l$ ,n toate r$1*eri)ele, (eata /andi)ilor ie'i din u*/r$ (a s$ ;e%uias($ 'i s$ o*oare. 2e instal$ un /utu( ,n #.ea-side 'i ,n(e-ur$ s$ 1/oare (a-ete. 5n ,ntreg (artier de %la*an1i %u *asa(rat %$r$ alt$ -ri(in$ de(&t a(eea ($ erau str$ini. #asa lui "oan de Dand %u in(endiat$. Nu*ai t&n$rul rege era ,n gra)iile norodului. 6n($ din -ri*a 1i, ur(at -e o (ora/ie, -ornise s$ do;eneas($ *ul)i*ea + %$r$ s$ de/ar(e + 'i %usese a(la*at. <$r$ s$ se 'tie de (e, era idolul a(estor nenoro(i)i, iar el avea s$ trag$ din a(east$ -o-ularitate *ari %oloase. l le d$du re/elilor o -ri*$ ,nt&lnire la Mile's nd, ,ntr+o (&*-ie ve(in$ (u !ondra, 'i a(olo se %$(u ($ le a(ord$ tot (e (ereau. Trei1e(i de slu;/a'i ,n(e-ur$ s$ reda(te1e 1a-isele de de1ro/ire 'i s$ le -e(etluias($

79

(u sigiliul regelui. N$ranii aveau ,n(redere ,n -erga*ente. Pe *$sur$ (e %ie(are gru-$ ,'i -ri*ea .risoavele, -$r$sea triu*%$toare (&*-ia 'i se ,ntor(ea la !ondra, %lutur&nd %la*urile regale (are le %useser$ distri/uite. (ert ($ s%etni(ii lui Ri(.ard nu avuseser$ o (li-$ inten)ia s$ so(oteas($ vala/ile (on(esiunile s*ulse ,n ur*a ;a%urilor 'i a asasinatelor. i ($utau s$ (&'tige ti*-. Noi (ri*e aveau s$+i sileas($ s$ trea($ re-ede la o%ensiv$. C"". 6n ti*- (e regele nu se a%la ,n turn, re/elii au -$truns ,n$untru= (a-ul ar.ie-is(o-ului de #an+ ter/ur> 'i a(ela al vistierni(ului %ur$ ,n%i-te la intrarea -e -odul !ondrei. Tre/uia (u ori(e -re) ,nde-$rtat$ *ul)i*ea setoas$ de s&nge 'i (are+'i ie'ise din %ire. Nu*eroase gru-e de )$rani, *ul)u*ite de 1a-isele lor, -$r$siser$ ora'ul. Mai r$*$seser$ (&teva *ii, %$r$ ,ndoial$ (ei *ai a-rigi, (are voiau s$ (ontinue ;a%ul. 3ar soseau din toate -$r)ile (avaleri 'i or$'eni -entru a se aduna ,n ;urul regelui. 5n nou lo( de ,nt&lnire %u %i0at re/elilor -entru a doua 1iL t&rgul de (ai de la 2*it.%ield. #o-ilul+rege a-$ru ($lare ,n -ia)$, ur*at de -ri*arul !ondrei 'i de o ,ntreag$ es(ort$. !a (el$lalt (a-$t al -ie)ei erau 7oa*enii /la;ini8, ,nar*a)i (u ar(uri. Ke%ul lor, Jat T>ler, veni ($lare ,n %a)a (ortegiului regal. #e s+o %i ,nt&*-lat atun(iG #roni(arii di%er$ ,n relat$rile lor. 3esigur ($ a %ost insolent 'i, deodat$, -ri*arul !ondrei, (are -urta o ar*$ su/ *antie, se *&nie 'i+l do/or, dintr+o lovitur$ ,n (a-. 6ndat$ (e ($1u, oa*enii regelui ,l ,n(on;urar$ -entru (a /andele de la (el$lalt (a-$t al -ie)ei s$ nu vad$ (e s+a ,nt&*-lat. 3ar ele a-u(aser$ s$ vad$ 'i ,n(e-ur$ ,ndat$ s$ se ,n'iruie ,n ordine de /$taie 'i s$ ,ntind$ ar(urile, (&nd t&n$rul rege %$(u un gest eroi(, nea'te-tat, (u /une (onse(in)e. l ,'i -$r$si oa*enii 'i -le($ de unul singur, s-un&ndu+leL 7R$*&ne)i ai(i 'i ni*eni s$ nu *$ ur*e1e8. A-oi, ,naint&nd s-re re/eli, le s-useL 7Nu ave)i alt (o*andant de(&t -e *ine. u sunt regele vostru. <i)i -e -a(e8. Cederea a(estui (o-il %ru*os, (are venea s-re ei lini'tit 'i ,n(re1$tor, ,i de1ar*$ -e insurgen)i, (are n+aveau ni(i 'e% 'i ni(i un -lan. Ri(.ard se -use ,n %runtea lor 'i+i duse a%ar$ din ora'. A'a ,(el -u)in, istorise'te <roissart. C""". Asasinii 'i ;e%uitorii nu -rea *erit$ *il$. 3ar -rintre )$ranii din 1H@1 erau *ul)i oa*eni de trea/$ (are so(oteau ($ a-$r$ o (au1$ ;ust$. Pe a(e'tia nu+i -ute* vedea %$r$ e*o)ie ur*&nd, ,ntr+ un -ateti( 'i ,n(re1$tor (ortegiu, %ru*osul rege+(o-il (are+i du(e la su-li(ii. #$(i re-resiunea avea s$ %ie tot at&t de (rud$ (a 'i insure()ia. 6ndat$ (e (etele r$1vr$tite %ur$ ,*-r$'tiate 'i )$ranii ,ntor'i ,n satele lor, regele 'i ;ude($torii s$i *erser$ din (o*itat ,n (o*itat ,n vederea unor s&ngeroase ;ude($)i. Re/elii %ur$ s-&n1ura)i (u sutele. !a !ondra, -e /utu(ul instalat de ei ,n'i'i ,n #.ea-side, vinova)ii din 1ilele de *$(el 'i *ul)i nevinova)i %ur$ de(a-ita)i. Rudele vi(ti*elor, -&n$ 'i %e*eile, (erur$ ,ng$duin)a, -entru a gusta 'i *ai *ult r$1/unarea, s$ e0e(ute ei ,n'i'i -e ($l$ii din a;un. Teroarea (laselor diriguitoare %u ,ndelungat$= *erse -&n$ a(olo ,n(&t inter1i(ea %iilor de vilani s$ intre ,n universit$)i. #avalerii 'i or$'enii li/erali ?au e0istat totdeaunaB ,'i -ierdur$ ori(e autoritate ,n -arla*ent. 3ar s-iritul de inde-enden)$ al -o-orului engle1 nu -ieri 'i s%&r'i -rin a triu*%a. 2ta+ tutul lu(r$torilor ($1u ,n desuetudine la s%&r'itul se(olului 'i ;ude($torii de -a(e %ur$ ,ns$r(ina)i s$ re1olve -rin /un$ ,n)elegere (.estiunile re%eritoare la salarii. 6n s%&r'it, su/ do*nia Tudorilor 'er/ia %u a/olit$ 'i, 7su/ do*nia lui "a(o/ ", deveni o *a0i*$ legal$ ($ ori(e engle1 este un o* li/er8.

I# A %OUA PARTE A RZ(OIULUI %E O SUT %E ANI Ri(.ard al ""+lea ?1H77+1H99B, Henri( al "C+lea ?1H99+1I1HB, Henri( al C+lea ?1I1H+1IFFB, Henri( al C"+lea ?1IFF+1I61B. ngle1ii i1goni)i din <ran)a ". Regele+(o-il, al ($rui (ura; dovedit ,n -ia)a t&rgului din 2*it.%ield l+au ad*irat no/ilii 'i or$+ 'enii 'i -e (are ar*ata )$ranilor revolta)i ,l ur*ase (u un res-e(t religios, deveni un adoles(ent veleitar 'i s%&r'i -rin a *uri ,n ,n(.isoare, dis-re)uit de (ei *ari 'i uitat de -o-or. Totu'i, Ri(.ard al ""+lea avusese (alit$)iL era vitea1, %oarte inteligent= el a -utut s$ s-un$ groa1ni(ilor s$i un(.iL 7C$ *ul)u*es( -entru servi(iile voastre din tre(ut, my Lords, dar nu vi le *ai soli(it -entru *ult$ vre*e8. l a ,n(er(at ,n *od leal s$ %a($ -a(e (u <ran)a. A ,n)eles (e -eri(ol -re1entau -entru *onar.ie -rea-uterni(ii du(i (u a-ana;e 'i a ,n(er(at s$ %ie un rege energi( ,n *aniera de *ai

@O

t&r1iu a Tudorilor, dar -o-orul nu su%erise ,n($ destul -entru a+l s-ri;ini ,*-otriva (elor *ari 'i, de alt%el, du-$ re-resiunea din 1H@1, )$ranii nu *ai aveau ,n(redere ,n el. 9iseri(a, nelini'tit$ din (au1a ere1iilor, ar %i *ers (u ori(ine i+ar %i dat *i;loa(ele de a le do *oli, dar 'i ,n a(east$ -rivin)$ ,n)ele-(iunea lui Ri(.ard 'i toleran)a sa ,l deserveau. 9unele sale inten)ii erau inter*itente, a((esele sale de voin)$ violente 'i s(urte, %avori)ii s$i r$u ale'i. "". Ri(.ard a %ost ($s$torit (u dou$ -rin)eseL -ri*a a %ost Ana de 9oe*ia, -rin al ($rei antura; s+ au r$s-&ndit la Praga ere1iile lui J>(li%, d&nd na'tere *i'($rii -rotestante a .usi)ilor= a doua a a %ost o %ran(e1$, "sa/ela, %ii(a lui #arol al C"+lea (el Ne/un, (eea (e a dis-l$(ut engle1ilor, (are nu erau de a(ord (u -oliti(a %ran(o%il$ a lui Ri(.ard al ""+lea 'i regretau vre*urile (&nd ar(a'ii de la #r(> 'i Poitiers se ,ntor(eau ,n satele lor ,n($r(a)i de -r$1i. Ri(.ard, du-$ (e a do*nit ,n *od ,n)ele-t 'ase ani, s+a l$sat is-itit de des-otis*. A i1/utit s$ u*-le -arla*entul (u -rote;a)i de+ai lui 'i a i*-us, su/ a*enin)area *er(enarilor s$i, s$ i se a-ro/e un i*-o1it asu-ra l&nei -e toat$ durata vie)ii. Ki de atun(i n+a *ai (onvo(at #a*erele. Reu'ita a(estei -oliti(i i+a su(it (a-ul. !+a e0ilat -e %iul lui "oan de Dand 'i, la *oartea /$tr&nului du(e de !an(aster, i+a (on%is(at *o'tenirea. #eea (e a ,nse*nat ($+l -rovo(a -e v$rul s$u la revolt$. !an(aster a tr$it (&tva ti*- la Paris, -reg$tind o lovitur$ de stat. 6ndat$ (e el a de/ar(at ,n Anglia, Ri(.ard s+a v$1ut -$r$sit de to)i 'i, ,n (ele din ur*$, arun(at ,n ,n(.isoare. Parla*entul, su((esor al Marelui #onsiliu, ,l alese rege -e Henri( de !an(aster, -e (are (ei doi ar.ie-is(o-i l+au ,n(oronat ,ndat$ su/ nu*ele de Henri( al "C+ lea. """. Henri( al "C+lea nu era un rege legiti*= ,'i datora (oroana -arla*entului, no/ililor 'i /iseri(ii. Ast%el ,n(&t a tre/uit s$ *ena;e1e a(este trei -uteri *ai *ult de(&t au %$(ut+o regii nor*an1i sau angevini. 9iseri(ii i+a a(ordat ,n 1IO1, -rin statutul e 9eretico Comburendo, dre-tul de a+i arde -e ereti(i. 6n ti*-ul (elor 'ai1e(i de ani de do*nie a !an(asterilor, -uterea -arla*entului, at&t de a*enin)at$ de Ri(.ard al ""+lea, nu va ,n(eta s$ (reas($. Pri*ul rege din dinastia !an(aster, Henri( al "C+lea, 'tie ($+i un u1ur-ator 'i nu ,ndr$1ne'te ni(iodat$ s$ o-un$ re1isten)$ #a*erei #o*unelor. Al doilea, Henri( al C+lea, ,'i -etre(e o *are -arte din do*nie ,n a%ara Angliei 'i las$ -re*atur tronul unui (o-il de v&rst$ %raged$. Henri( al C"+lea, (&nd va deveni adoles(ent, va %i un suveran sla/, -e ;u*$tate ne/un. Ast%el o vre*e ,ndelungat$, din (au1a sl$/i(iunii regelui, a a/sen)ei sau a te*erilor sale, -arla*entul este ar/itrul situa)iei. 76n %a)a unor -uteri re/ele 'i insta/ile, #a*era #o*unelor, singura -utere -er*anent$ 'i larg na)ional$, -ri*e'te -rin %or)a ,*-re;ur$rilor un rol de ar/itru. A(e'ti -urt$tori ai unor titluri litigioase nu -ot (ere de(&t din -artea ei un (redit -re(ar. Ti*id$ ,n($, nesigur$, ui*it$ de rolul (are+i revine 'i -e (are nu l+a ur*$rit, ea e0er(it$ vre*e de *ai /ine de un se(ol o autoritate -re-onderent$. Ar.ivele sale se u*-lu de -re(edente= analele se ilustrea1$ -rin revendi($ri, regula*entul ei se ,*/og$)e'te (u -ra(ti(i li/eraleL -ure %or*e, %$r$ ,ndoial$, 'i (are nu (on)in + ele singure + su/stan)a li/ert$)ii -oliti(e ?(eea (e s+a v$1ut %oarte /ine ,n se(olul ur*$tor, su/ do*nia TudorilorB, dar (are -er-etuea1$, (a s$ s-une* ast%el, a-aratul, ast%el ,n(&t, ,n 1iua (&nd (ir(u*stan)ele devin din nou %avora/ile, el e gata *ontat 'i la ,nde*&n$8. "C. 3u-$ un larg ar*isti)iu, ,n 1I1A Henri( al C+lea re,n(e-e r$1/oiul (u <ran)a. Adev$ratul s$u )el era (a s-iritele tur/ulente din -ro-ria sa )ar$ s$ %ie -reo(u-ate de un r$1/oi ,n a%ara grani)elor. Agita)ia religioas$ a lollar1ilor se trans%or*a ,ntr+un r$1/oi (ivil. ra ne(esar$ o diversiune, 'i (roni+ (arii s-un ($ e-is(o-ii au (erut+o. Regele ,nsu'i avea a*/i)ii *ariL visa s$ -un$ (a-$t s(.is*ei de la Avignon1HO 'i s$ ,ntre-rind$ o (ru(iad$ (a 'e% al unei ligi o((identale. Ori(are ar %i %ost s(o-ul s$u, *i;loa(ele -e (are le+a %olosit sunt de ne;usti%i(at. D$sind <ran)a s%&'iat$ de (on%li(tele dintre %a()i+ unile de Orlans 'i 9urgundia 'i guvernat$, ,n nu*ele unui rege ne/un, de un -rin) *o'tenitor li-sit de -rieteni, re,nvie (u (inis* -reten)iile lui duard al """+lea la tronul <ran)ei. Or, indi%erent (are ar %i %ost dre-turile lui duard al """+lea, destul de (ontesta/ile 'i ele, a(elea ale lui Henri( al C+lea, (are nu era ni(i *$(ar *o'tenitorul (el *ai dire(t al str$/uni(ului s$u, erau a-roa-e nule. O 'tia at&t de /ine el ,nsu'i ,n(&t, du-$ o -ri*$ interven)ie di-lo*ati($, (eru s$ i se dea doar, o dat$ (u *&na #a+ terinei, %ii(a lui #arol al C"+lea, Nor*andia, Touraine, An;ou, Maine 'i Pont.ieu. Preten)iile erau -rea a/surde -entru a %i a-ro/ate (.iar de o )ar$ ,ntr+o stare at&t de nenoro(it$ (a a(eea ,n (are se a%la atun(i <ran)a. R$1/oiul deveni inevita/il.
1HO

2(i1iune ,n s&nul /iseri(ii (atoli(e ,ntre 1H7@ 'i 1I1A, ,n (are ti*- s+au ales si*ultan doi -a-i, unul la Ro*a, altul la Avignon, %ie(are re(unos(ut de (&te o -arte din )$rile (atoli(e.

@1

C. A doua -arte a r$1/oiului de o sut$ de ani sea*$n$ *ira(ulos (u -ri*a -arte. 2+ar 1i(e ($ un %el de o/sesie ,l ,*-inge -e Henri( al C+lea s$ i*ite (a*-ania -ornit$ de str$/uni(ul s$u. #a 'i a(esta, el de/ar($ ,n Nor*andia. Nu are de(&t dou$ *ii (in(i sute de ($l$re)i ,nar*a)i, ,nso)itorii lor 'i o-t *ii de ar(a'i. 6n total, ,*-reun$ (u slugile 'i ($r$u'ii, nu *ai *ult de trei1e(i de *ii de oa*eni. Pune *&na -e Har%leur, *arele arsenal al Cestului, ,n -o%ida unei (ura;oase a-$r$ri, a-oi, tri*i)&ndu+i del%inului o -rovo(are, se .ot$r$'te s$ se ,ndre-te s-re #alais 'i s$ trea($ 2o**e, la 9lan(.e+Ta(.e, vadul de la #r(>. ra o ,n(er(are ,ndr$1nea)$, dar no/ili*ea %ran(e1$ era ,*-$r)it$= %$r$ ,ndoial$ ($ ea va l$sa engle1ilor (ele o-t 1ile de (are aveau nevoie (a s$ a;ung$ -&n$ la #alais. 7 sen)ialul era s$ nu r$s(oale -o-ula)ia -e dru*ul s$u de tre(ere. A'a ($ regele e0e(ut$ ad litteram %ru*oasele ordonan)e ale lui Ri(.ard al ""+lea (u -rivire la dis(i-lin$L interdi()ia de a viola, de a ;e%ui /iseri(ile, su/ -edea-sa s-&n1ur$torii= interdi()ia de a strigaL 9avoc* ?;e%uie'teB, su/ -edea-sa t$ierii (a-ului= a(eea'i -edea-s$ e -rev$1ut$ -entru a(el (are %ur$ -e un negustor sau un vivandier= as(ultare %a)$ de ($-itan= ,n(artiruirea la lo(ul indi(at, su/ -edea-sa ,n(.isorii 'i a -ierderii (alului et(...8 D$sind vadul a-$rat, Henri( ur($ *ai sus 'i d$du -este ar*ata no/ili*ii %ran(e1e la A1in(ourt. 9$t$lie ,n%ior$toare, ,n (are o tru-$ de (avaleri %eudali, %oarte vitea1$, dar (are nu ,nv$)ase ni*i( 'i nu )inea sea*a de le()iile lui 3u Dues(lin, se l$s$ str$-uns$ de ar(a'i 'i t$iat$ ,n /u($)i de ar*ata regelui engle1. Se(e *ii de %ran(e1i -ieir$ ,n a(east$ lu-t$, una dintre (ele *ai s&ngeroase din evul *ediu ?1I1AB. C". 3u-$ a(east$ /$t$lie, (&t 'i datorit$ tr$d$rii (elor din (asa de 9urgundia, (are+i des(.iseser$ -or)ile Parisului, Henri( deveni st$-&nul <ran)ei de nord. 2e ($s$tori (u #aterina ,n /iseri(a 2%. "oan din Tro>es 'i se*n$ a(olo un tratat -rin (are era re(unos(ut (a *o'tenitor al tronului <ran)ei la *oartea lui #arol al C"+lea 'i (a regent ,n ti*-ul vie)ii regelui. Tre/uia s$ guverne1e ,*-reun$ (u un (onsiliu %ran(e1 'i s$ -$1eas($ toate (utu*ele ve(.i. Titlul s$u, at&t ti*- (&t va tr$i #arol al C"+lea, tre/uia s$ %ieL Henri(, regele Angliei 'i *o'tenitorul <ran)ei. 3ar du-$ (&)iva ani *uri, ,n -$durea de la Cin(ennes, -ro/a/il de di1enterie, l$s&nd un %iu ,n v&rst$ de un an. Henri( al C+lea a r$*as ,n o(.ii engle1ilor un rege *are, el i+a (ondus la noi vi(torii 'i avea reale virtu)i -ersonale. ra generos, (urtenitor, sin(er religios, (ast 'i loial. Cor/ea -u)in 'i r$s-undea nu*aiL 7"*-osi/il8 sauL 72e %a(e8. #u*-$tarea lui, re*ar(a/il$ ,n vre*uri at&t de as-re, nu+l ,*-iedi(a s$ %ie de o (ru1i*e ne*iloas$ (&nd o (ereau interesele )$rii 'i ale (oroanei. Pl$(use -o-orului at&t -rin -$r)ile sale /une (&t 'i -rin (ele rele. Ar %i %ost, %$r$ ,ndoial$, un *are o* de stat da($ ar %i re1istat is-itei de a se lansa ,n (a*-ania ,*-otriva <ran)ei, (are, du-$ at&t de *ari su((ese, s+a ter*inat (u un de1astru. C"". 0ist$ o si*etrie (o*-let$ ,ntre (ele dou$ -$r)i ale r$1/oiului de o sut$ de ani. 3u-$ #r(>, ,n%r&ngere a rutinei %eudale, <ran)a d$duse na'tere unui soldat realistL 3u Dues(lin. 3u-$ A1in(ourt, ea e salvat$ de /unul+si*) 'i (redin)a "oanei d'Ar(. #&nd *i(ul Henri( al C"+lea deveni, ,n($ ,n leag$n, ,n 1IFF, regele Angliei, del%inul <ran)ei -$ru s$ %i -ierdut -artida. #arol al C"+lea *urise dou$ luni du-$ du'*anul lui= un(.ii *i(ului Henri( al C"+lea, du(ele de 9ed%ord, regent al <ran)ei, 'i du(ele de Dlou(ester, so(oteau s$+l ,n(orone1e rege al <ran)ei la Rei*s ,ndat$ (e va ,*-lini v&rsta (&nd va -utea -ronun)a %or*ulele sa(ra*entale= nu se vedea (ine i+ar %i -utut ,*-iedi(a. 3in 1IFF -&n$ ,n 1IF9, del%inul #arol, %$r$ regat, %$r$ (a-ital$, %$r$ /ani, %$r$ solda)i, r$t$(i -rin (ele (&teva -rovin(ii (are+i r$*$seser$. " se s-unea ,n der&dereL regele din 9ourges. ra el oare del%inulG Mul)i se ,ndoiau de originea sa, (.iar 'i el ,nsu'i. 9ed%ord, st$-&n -este nordul <ran)ei, -orni s$ (u+ (ereas($ (entrul 'i asedie Orlans. #arol se g&ndea s$ se retrag$ -&n$ ,n 3au-.in. 2e -$rea ($ venise s%&r'itul. C""". Ki totu'i, do*ina)ia engle1ilor ,n <ran)a era 'u/red$ 'i arti%i(ial$. Re1ultant$ nu a unei %or)e reale, (i a ne,n)elegerii dintre %ran(e1i, avea s$ se s-ul/ere la -ri*a lovitur$. "storia "oanei d'Ar( este ,n a(ela'i ti*- *ira(olul (el *ai sur-rin1$tor al tuturor ti*-urilor 'i suita (ea *ai ra)ional$ de a(te -oliti(e. Planurile -e (are le di(tea1$ "oanei vo(ile sale sunt si*-le 'i genialeL 72$ i se dea del+ %inului ,n(rederea ,n el ,nsu'i, s$ se eli/ere1e Orleans= #arol s$ %ie ,n(oronat la Rei*s= "oana, ,n s(urta ei via)$ ?1I1F+1IH1B, nu va avea ti*- de(&t s$ adu($ la ,nde-linire a(este trei a()iuni, dar ele a;ung8. 3u-$ ,n(oronarea lui #arol, ni(iodat$ Henri( al C"+lea nu va *ai -utea %i regele legiti* al <ran)ei. 3e alt%el, i*-ulsul %iind dat, -o-orul ,l ur*ea1$. *o)ia -e (are o st&rnes( vi(toriile "oanei

@F

'i ale lui 3unois, *ila, oroarea -e (are o -rovoa($ -ro(esul 'i *artira;ul ei tre1es( ,n <ran)a ura %a)$ de invadator. 6n 1adar 9ed%ord ,l ,n(oronea1$ -e Henri( la Notre+3a*e din Paris, ,n 1adar -artida /urgund$ 'i 2or/ona ?(are, -rin (onsulta)iile sale, ,ng$duise arderea "oaneiB -ri*es( -e *i(ul rege engle1 (u *ari de*onstra)ii. 3el%inul (&'tig$ teren. #asa de 9urgundia se (eart$ (u Anglia. Parisul ,nsu'i s%&r'e'te -rin a alunga garni1oana engle1$. Nor*andia este eli/erat$. !a *oartea lui #arol al C""+lea ?1I61B, engle1ii nu *ai -osed$ ,n <ran)a de(&t #alais, -e (are+l vor -$stra ,n($ o sut$ de ani, (a un Di/raltar al #analului M&ne(ii. "E. ste de*n de o/servat ($, tot ast%el (u* (onsider$ vi(toria %ran(e1$ de la 9ouvines (a o /$ + t$lie noro(oas$ -entru Anglia, istori(ii engle1i sunt ast$1i de a(ord s+o ad*ire -e "oana d'Ar( 'i s$ (onsidere ($ ea a salvat )ara lor de des-otis*. 3a($ n+ar %i %ost ea, regele Angliei ar %i stat la Paris 'i, s-ri;init de ar*ata %ran(e1$, ,*/og$)it ,n ur*a i*-o1itelor -er(e-ute ,n <ran)a, ar %i re%u1at s$ su-orte (ontrolul su-u'ilor s$i. Mul)u*it$ ei, s+a s-ul/erat -eri(ulosul vis al unui i*-eriu (ontinen+ tal ,n (are s+au (o*-l$(ut at&ta vre*e suveranii engle1i. 6ndelunga)ii ani de lu-t$ au -rodus 'i alte re1ultate dura/ile. 6n a*/ele )$ri, senti*entul na)ional, e*o)ie nou$ 'i -uterni($, se n$s(use ,n (onta(t (u un -o-or str$in1H1. Oa*enii din Rouen, Orlans, 9ourges 'i 9ordeau0, at&t de deose/i)i unii de al)ii 'i at&ta vre*e du'*ani, si*)iser$ totu'i ($ aveau (eva (o*un (are+i se-ara de 7godoni81HF ?nu*e -e (are "oana ,l d$duse engle1ilorB. A(e'tia, -e de alt$ -arte, aveau de a(i ,nainte 'i ,n (iuda ,n%r&ngerii %inale a*intirea *$re)elor %a-te %$urite ,n (o*un. Totu'i, ,ntre <ran)a 'i Anglia se n$s(use o ur$ (are avea s$ dure1e, (u oare(are inter*iten)$, -&n$ la %inele se(olului al E"E+lea 'i s$ lase ,n s&nul *aselor -o-ulare ale (elor dou$ )$ri o ereditar$ 'i invin(i/il$ ne,n(redere.

# RZ(OIUL CELOR %OU ROZE ". 2%&r'itul (a*-aniilor din <ran)a %a(e s$ se reverse ,n Anglia (o*-anii de solda)i o/i'nui)i (u -r$1i /ogate 'i gata ori(&nd s$ se -un$ ,n servi(iul unei (au1e, /une sau rele. 2(risorile din a(ea vre*e sunt -line de asasinate, insure()ii, e0e(u)ii ilegale, -ovestite -e tonul (el *ai %ires(, (a ni'te in(idente inevita/ile. 3u(ele de 2u%%ol:, du(&ndu+se la #alais, ,'i vede nava (ontrolat$ de un vas ne(unos(ut= e (ondus la /ord 'i -ri*it (u (uvinteleL 79ine ai venit, tr$d$toruleX8. 3u-$ (are e (o/or&t ,ntr+o /ar($ 'i, %$r$ ;ude(at$, (u vreo (in(i sau 'ase lovituri de sa/ie ruginit$, un *e*/ru al e(.i-a;ului ,i taie (a-ul. 6n 1IAO (o*unele din Tent se r$s(oal$ la instiga)ia unui aventurier, 4a(: #ade, (are -retinde s$ i se s-un$ Morti*er 'i a%ir*$ ($ este des(endentul lui duard al """+lea1HH. A(est (a- al insure()iei se du(e -&n$ la !ondra, ne%iind o-rit de(&t de (erturile sale (u or$'enii, 'i, ,nainte de a %i u(is, de(a-itea1$ -e vistierni(ul regelui 'i -e un sheri,, din Tent. No/ili*ea era -e atun(i gata s$ ur*e1e ast%el de u1ur-atori, -entru ($ regele ,nsu'i nu+i alt(eva de(&t %iul sau ne-otul unui u1ur-ator. Regii !an(aster o 'tiu -rea /ine. #&nd Henri( al C+lea, (re1&nd ($ tat$l s$u a 'i *urit, -une *&na -e (oroan$, Henri( al "C+lea, tre1it din letargie, *ur*ur$L 7Nu+i ,n($ a ta 'i ni(i a *ea n+a %ost ni(iodat$...8 6*-otriva de/ilului Henri( al C"+lea se ridi($ duard, du(e de Por:, *o'tenitor *ai a-ro-iat al lui duard al """+lea, -entru ($ este des(endent du-$ *a*$ al du(elui de #laren(e, -e (&nd !an(asterii nu -rovin de(&t din *e1inul "oan de Dand. 6n ;urul tranda%iriului ro'u al !an(asterilor 'i al tranda%irului al/ al %a*iliei de Por: se vor gru-a seniorii r$1/oini(i, %$r$ alt )el -oliti( de(&t a(ela de a se ,*/og$)i ,n ur*a vi(toriei -artidei lor. "". !u-tele dintre no/ilii a*/i)io'i 'i avi1i nu st&rnes( -rea *ult interes ,n )ar$. Cia)a ,'i (ontinu$ *ersul. 2e ar$ (&*-iile, se str&ng re(oltele= se de1volt$ nego)ul londone1. Creo du1in$ de *ari /a+ roni, ,*-reun$ (u -rietenii 'i vasalii lor 'i, *ai ales, /andele lor de *er(enari sunt singurii (are iau -arte la lu-te. Tre/uie s$ dea dovad$ de -ruden)$ 'i s$ res-e(te, ,n toiul /$t$liilor, neutralitatea
1H1

Ni(i ,n <ran)a, ni(i ,n Anglia senti*entul na)ional nu s+a n$s(ut e0(lusiv 7,n (onta(t (u un -o-or str$in8 'i nu nu*ai ,n ti*-ul r$1/oiului de o sut$ de ani, (.iar da($ eveni*entele a(estuia au avut un rol ,n de1voltarea sa. 2enti*entul na)ional s+a n$s(ut 'i de1voltat tre-tat, ,n -ro(esul %or*$rii -ie)ei interne unitare 'i a statului (entral. 1HF 3e la e0-resia engle1$ god damn ?la nai/aXB, des %olosit$ de solda)ii engle1i. 1HH Autorul -une ,ntr+o lu*in$ ne;ust$ a(east$ -uterni($ r$s(oal$ a )$ranilor, la (are s+au al$turat 'i ele*ente din *i(a no/ili*e.

@H

ora'elor 'i a satelor, ($(i ,n (u-rinsul a(estora oa*enii sunt nu*ero'i 'i gata s$ se ridi(e, da($ ar %i st&rni)i, ,*-otriva uneia sau alteia din (ele dou$ ro1e. 9$t$liile (are .ot$r$s( soarta tronului se dau ,ntre (&teva *ii de oa*eni. le (on%ir*$ de(linul (avaleriei. 3e a*/ele -$r)i lu-tele sunt do*inate de ar(a'i, dar -u)in (&te -u)in, o*ul, ani*al (ura;os, se o/i'nuie'te s$ ,n%runte s$ge)ile. 9aronii ,i 'ar;ea1$ -e ar(a'i 'i (aut$ lu-ta (or- la (or-, ,n (are to-orul 'i sa/ia vor de(ide vi(toria. Ast%el, /$t$liile a(estea, (u tot nu*$rul lor *i( de (o*/atan)i, -rovoa($ i*ense v$rs$ri de s&nge singurei (lase -arti(i-ante la lu-t$. 3u-$ r$1/oiul (elor dou$ ro1e, no/ili*ea engle1$ se va vedea redus$ la (&teva %a*ilii. """. Ne%eri(itul Henri( al C"+lea nu era %$(ut -entru vre*uri at&t de as-re. Nu era de lo( -rost, dar ni(i rege nu era de lo(= era un s%&nt 'i, ,n tre/urile -$*&nte'ti, un (o-il. greu de i*aginat o %iin)$ *ai /l&nd$, *ai res-e(ta/il$ 'i *ai sla/$. 6n *arile r$1/oaie de -e vre*ea do*niei sale, el n+a %ost de(&t un s-e(tator, l$s&ndu+le -e sea*a lui 2o*erset 'i a lui JarRi(:, el a-$r&nd -e s(en$ nu*ai -entru a+'i lua lo(ul ,ntr+un (ortegiu sau la o .irotonisire. Tr$ind -rintre oa*eni (are se urau, nu se g&ndea de(&t s$+i ,*-a(e. #$s$torit (u o s(or-ie, Marguerite de An;ou, se ar$ta %a)$ de ea totdeauna r$/d$tor 'i a%e(tuos. 2ingurele sale -l$(eri erau s$ as(ulte liturg.ia, s$ studie1e istoria 'i teologia. Avea oroare de ori(e -o*-$ 'i -urta .aine de or$'an. 6n lo(ul -anto%ilor (u v&r%uri as(u)ite -e atun(i la *od$ -rintre no/ili, -urta -anto%i (u v&r% rotund, (a )$ranii. #&nd tre/uia s$+'i ,*/ra(e *antia regal$, o tr$gea -este o t&rs&n$. 6nainte de %ie(are *as$ ,'i s-unea rug$(iunea, (a un ($lug$r, 'i avea totdeauna ,n %a)a lui o i(oan$ (u (ele (in(i r$ni ale lui Hristos. #.esterton a re*ar(at ($ regii de/ili 'i -io'i au l$sat *onu*entele (ele *ai dura/ile 'i (ele *ai %ru*oase. duard #on%esorul (l$dise a/a)ia de la Jest*inster= Henri( al C"+lea %ond$ #olegiul din ton ?1IIOB 'i (onstrui la #a*/ridge ad*ira/ila (a-el$ de la Ting's #ollege. #onstru()iile a(estea s%&r'ir$ -rin a+l ruina. 6ntr+o vre*e (&nd toat$ lu*ea, no/ili 'i negustori, se ,*/og$)ea, nu*ai regele era ,ndatorat -&n$ -este (a-. 6n 1IA1 tre/ui s$ ,*-ru*ute /ani -entru a (ele/ra (r$(iunul 'i, ,n 1iua de /o/otea1$, ne*aiav&nd (redit, regele 'i regina nu -utur$ lua (ina. A(est suveran naiv 'i -ar($ ireal avea s$ %ie o -rad$ u'oar$ -entru (avalerii /rutali 'i %$r$ s(ru-ule. "C. 6n 1IAH, Henri( al C"+lea ?(are era ne-otul /ietului #arol al C"+lea al <ran)eiB d$du se*ne si + gure de ne/unie. Nu nu*ai ($ -ierduse *e*oria 'i ;ude(ata, dar ni(i nu *ai -utea *erge, ni(i s$ se )in$ ,n -i(ioare. Ni(i *$(ar nu ,n)elese ($ i s+a n$s(ut un %iu. C$rul s$u Por:, s-ri;init de Jar Ri(:, senior -uterni( su-ranu*it ,n a(ela'i ti*- ulti*ul dintre /aroni 'i %$uritorul de regi, se ,n(oron$ la Jest*inster su/ nu*ele de duard al "C+lea. 9l&ndul Henri( %u ,n(.is ,n Turn 'i tratat (u o*enie, du-$ (u* s-un (roni(arii >or:i'ti, l$sat ,n -$r$sire 'i ,ntr+o stare de *urd$rie in(redi/il$, a%ir*$, di*-otriv$, (roni(arii lan(asterieni. 72unte)i nedre-)i + s-unea el (u /l&nde)e -a1ni(ilor s$i + (&nd lovi)i ast%el un rege ,n(oronat8. A-oi o (eart$ ,ntre duard al "C+lea 'i %$uritorul de regi re-use deodat$ -e tron -e Henri( al C"+lea 'i ro1a ro'ie. 6n s%&r'it, duard, /$t&ndu+l -e JarRi(:, (are -ieri ,n lu-t$, ,l u(ise -e -rin)ul de Jales 'i -use s$+l asasine1e (.iar -e rege. 3u-$ a(est (on'tiin(ios *asa(ru ?1I71B, duard al "C+lea do*ni %$r$ *ari ,*-otriviri -&n$ ,n 1I@H. #u totul o-us s%iosului s$u v$r, a %ost un -rin) al Rena'terii, str$lu(itor 'i (ini(. Nu se da ,n l$turi s$ *&ng&ie nevestele ne+ gustorilor din #it> 'i *area lui %ru*use)e le %$(ea s$ nu %ie ne,ndu-le(ate. 7Pe legea *ea + ,i s-unea o v$duv$ /ogat$ +, -entru *utri'oara ta %er*e($toare, ai s$ (a-e)i ori(&nd dou$1e(i de livre8. Regele, (are nu se a'te-ta s$ -ri*eas($ de la ea de(&t ;u*$tate din su*$, ,i *ul)u*i 'i o s$rut$. 3u-$ (are i+a *ai dat dou$1e(i de livre, 7-entru ($ ea (onsidera ($ s$rutul unui rege e (ea *ai -re)ioas$ /i;uterie8. Mul)u*it$ *arilor negustori 'i nevestelor lor, duard al "C+lea tr$ia de -e o 1i -e alta, din d$rni(ia su-u'ilor s$i. de (re1ut ($ donatorii nu -ierdeau ni*i(= avanta;ele 'i *ono-olurile (are le erau a(ordate le ,ng$duiau s$ re(u-ere1e /anii de la *ul)i*ea de (u*-$r$tori, (eea (e era o %or*$ ingenioas$ de i*-o1it indire(t1HI. C. Cenirea la do*nie a (asei de Por: a %ost o lovitur$ destul de grea dat$ -restigiului -arla*en+ tului. Pe (&nd regii lan(asterieni, u1ur-atori, (eruser$ a(estuia ,nvestitura, regii din (asa de Por: -retindeau s$ do*neas($ nu*ai ,n virtutea dre-tului de *o'tenire. 3e alt%el, #a*era #o*unelor a ,n(etat ,n vre*ea a(eea s$ re-re1inte real*ente (o*unit$)ile Angliei. !a ,n(e-ut ori(e or$'an (are
1HI

Ni(i -oliti(a lui duard al "C+lea de Por: nu este e0a(t a-re(iat$. 6n realitate, (o(.et$riile a(estuia (u %a*iliile negustorilor din !ondra se*ni%i($ ,n(ura;area de ($tre a(est suveran a intereselor /urg.e1iei (o*er(iale 'i a *anu%a(turilor, -oliti($ -e (are o vor de1volta (onse(vent regii din dinastia Tudor.

@I

-l$tea i*-o1ite avea dre-t de vot. 3ar a'a (u* ,*/og$)irea *arilor negustori trans%or*ase g.il + dele ,n (er(uri ,n(.ise, *ulte t&rguri (u*-$rau de la (oroan$ o (art$ ,n virtutea ($rora noii veni)i erau e0(lu'i. 3re-tul de a alege -e re-re1entan)ii ora'ului ,l aveau (&nd nu*ai -ri*arul 'i (onsilierii s$i, (&nd un (onsiliu (o*-us din or$'enii (ei *ai /oga)i. Ast%el ,n(e-u -ro(esul (are avea s$ trans%or*e -entru *ulte se(ole at&tea (ir(u*s(ri-)ii engle1e ,n 7/urguri -utrede8 ,n (are aleg$torii vor %i at&t de restr&n'i ,n(&t vor deveni u'or de (oru-t. Tot ast%el, ,n(e-&nd din 1IHO, (avalerii (o*itatelor %ur$ ale'i nu*ai de ($tre ,reeholderii al ($ror -$*&nt adu(ea un venit de (el -u)in -atru1e(i de 'ilingi ?(ir(a dou$1e(i de lire de ast$1iB 1HA. Mul)i /$r/a)i (are -&n$ atun(i votaser$ se v$1ur$ ast%el li-si)i de dre-tul lor. Regi*ul a(esta avea s$ )in$ -&n$ la re%or*a ele(toral$ din 1@HF. l asigura -uterea legal$ a unei (lase -u)in nu*eroase, ($(i ,n ti*-ul alegerilor seniorii (ei *ai -uterni(i e0er(itau o energi($ -resiune asu-ra de)in$torilor de -$*&nturi 'i a -rietenilor. 6n 1IAA du(esa de Nor%ol: s(ria lui 4o.n Paston1H6L 73eoare(e, din diverse *otive, este ne(esar (a lordul vostru s$ ai/$ a(u* ,n -arla*ent oa*eni de+ai lui, (are s$+l slu;eas($, dori* 'i v$ rug$* (a, du-$ (itirea a(estei s(risori, s$ da)i votul du*neavoastr$ -rea iu/i)ilor no'tri veri 'i slu;itori 4o.n HoRard 'i sir Roger #.a*/erlain, (a s$ %ie ale'i (avaleri ai shire+ului. Ki ,nde*na)i+i s$ vote1e ,n a(ela'i %el -e to)i (eilal)i -e (are ,n)ele-(iunea voastr$ i+ar -utea .ot$r, s$ -ro(ede1e ast%el8. Ase*enea re(o*and$ri sunt (unos+ (ute din toate vre*urile. C". duard al "C+lea l$s$ doi /$ie)i, dintre (are (el *ai *are ar %i tre/uit s$+i ur*e1e la tron, dar %ratele s$u Ri(.ard, du(e de Dlou(ester, -use la (ale asasinarea ne-o)ilor s$i, du-$ (e %useser$ ,n(.i'i ,n Turnul !ondrei, 'i deveni rege su/ nu*ele de Ri(.ard al """+lea ?1I@HB. 2.a:es-eare i+a %$(ut un -ortret *onstruos a(estui (o(o'at (rud, (ura;os 'i str$lu(it. 3e'i unii istori(i au ,n(er(at s$+ l rea/ilite1e -e Ri(.ard al """+lea, se -are ($ tre/uie s$+i d$* (re1are lui 2.a:es-eare. #&nd -o-orul a%l$ de du/lul asasinat din Turn, senti*entul de revolt$ (are de *ult$ vre*e %ier/ea ,n su%letul engle1ilor, o/osi)i de r$1/oaie (ivile 'i u1ur-$ri, lu$ o %or*$ *ai -re(is$. 2e -$rea ($ se ivise o 'ans$ de ,*-$(are a (elor dou$ ro1e. R$*$sese un !an(aster, Henri( Tudor, du(e de Ri(.*ond, un adoles(ent sl$/u), (are din -ruden)$ %ugise ,n 9retania 'i (are, -rin *a*a sa, Margareta, des(indea dire(t din "oan de Dand. 3a($ Henri( ar %i -utut s$ se ($s$toreas($ (u lisa/eta de Por:, %ii(a lui duard al "C+lea, (ele dou$ (ase s+ar %i unit. Ri(.ard, (are ,n)elese -eri(olul, se str$dui s$+'i a-ro-ie or$'enii, (onvo(&nd -arla*entul, 'i -l$nui s$ se ($s$toreas($ el ,nsu'i (u ne-oata sa. 3ar (ur&nd, Henri( Tudor, -le(&nd din Har%leur, de/ar($ la Mil%ord Haven (u dou$ *ii de solda)i, engle1i re%ugia)i 'i aventurieri /retoni. Nara Dalilor se -ronun)$ ,n %avoarea lui -entru ($ %a*ilia Tudor era gale1$. 2e ,nt&lni (u Ri(.ard la 9osRort. ?1I@AB. 2oarta /$t$liei %u de(is$ de *arii seniori 2tanle> din !an(as.ire, (are se -ronun)ar$ -entru Henri(, -entru ($ lordul 2tanle>, ,n a doua lui ($s$torie, avea de so)ie -e *a*a a(estuia. Ri(.ard se arun($ vite;e'te ,n ,nv$l*$'eal$, do/or, *ai *ul)i lu-t$tori, dar %u 'i el u(is. #oroana -e (are o -urta ,n ti*-ul /$t$liei 'i (are ($1use ,ntr+un tu%i' %u g$sit$ du-$ ,n(etarea /$t$liei 'i -us$ de 2tanle> -e (a-ul %iului s$u vitreg, (are deveni regele Henri( al C""+lea. 7Ast%el vo* uni ro1a al/$ 'i ro1a ro'ie. 3ea 3o*nul, (are a -ri vit at&ta ti*- (u *&nie ura lor, s$ se ,nsenine1e (erul du-$ a(east$ %eri(it$ unire. Anglia a %ost *ult$ vre*e ne(ugetat$ 'i s+a *utilat ea ,ns$'i... OX %ie (a ast$1i, Ri(.*ond 'i lisa/eta, *o'tenitori legiti*i ai (elor dou$ (ase regale, s$ se uneas($ -rin s%&nta voin)$ a 3o*nului8. #$s$toria avu lo( ,n anul ur*$tor. R$1/oiul (elor dou$ ro1e se ter*inase.

#I ANGLIA !I S R!ITUL EVULUI ME%IU ". #are sunt, ,n se(olul al EC+lea, tr$s$turile %or*ate -&n$ atun(i ale (ara(terului na)ionalG #u toate ($ r$1/oiul de o sut$ de ani s+a ter*inat (u ,n%r&ngerea engle1ilor, a*intirea lui li se -are glo+ rioas$. Toate /$t$liile s+au dat -e -$*&nt str$in. Nu*ai (&teva ora'e de -e (oast$ l+au v$1ut -e ina*i(, ,n raiduri %ugitive. Po-orul engle1 se so(ote'te de ai(i ,nainte invulnera/il ,n insula sa 'i
1HA 1H6

vor/a de (ursul lirei sterline din anul 19H7. Paston a %ost o %a*ilie de )$rani ,*/og$)i)i, din (o*itatul Nor%ol:, deveni)i (u ti*-ul ;uri'ti 'i *i(i *o'ieri. 3e -e ur*a lor a r$*as o (ores-onden)$ -rivat$ e0tre* de /ogat$ 'i interesant$ (u-rin1&nd -erioada 1IFF+1AO9. 4o.n Paston a %ost a treia genera)ie a %a*iliei. 2o)ia sa a %ost Margareta Paston ?#%. (a-. E", ` "CB.

@A

dis-re)uie'te (elelalte na)iuni. 7 ngle1ii sunt orgolio'i + s-une <roissart + 'i nu se -ot lega ,n *od sin(er s$ %a($ -rietenie ni(i alian)$ (u na)iuni str$ine, dar, *ai ales, oa*eni *ai -eri(ulo'i (a *e'te'ugarii din Anglia nu se a%l$ ni($ieri su/ soare8. Orgoliul lor este 'i *ai *are din -ri(ina /og$)iei )$rii. a i1/e'te -e ori(e vi1itator. 7 *ai *are de(&t a ori($rei )$ri euro-ene8, s-une tri*isul vene)ian. #&nd (ite'ti ,n #.au(er des(rierea -elerinilor din #anter/ur>, -o)i s$+)i ,n(.i-ui (e+a tre/uit s$ %ie ,n Anglia se(olului al E"C+lea /un$starea tuturor (laselor. 9$r/a)ii 'i %e*eile sunt ,*/r$(a)i ,n sto%e traini(e, adesea garnisite (u /lan$. 0ranklin.ul1H7 lui #.au(er, *i( -ro-rietar rural, este un )$r$noi e-i(urian, /u(uros de via)$, a ($rui -ivni)$ e dintre (ele *ai /une, de la a ($rui *as$ nu li-se'te ni(iodat$ -ot&rni(.ea gras$, ni(i 'tiu(a, 7'i vai de (a-ul /u($tarului da($ sosurile nu sunt destul de -i(anteX8 9la1oanele )es$torilor 'i ale /oiangiilor sunt *ontate ,n argint *asiv. Me'te'ugarii a(e'tia sunt *eni)i s$ ia lo( ,ntr+o 1i -e s(aune de (onsilieri su/ /olta Duild.all+ului 1H@, or$'eni la ale ($ror so)ii li se s-une Madame 'i (are ,'i -un, (&nd se du( la /iseri($, *antouri de*ne de o regin$. #&nd sir 4o.n <ortes(ue 1H9 este e0ilat ,n <ran)a, ,n ti*-ul r$1/oiului (elor dou$ ro1e, se arat$ sur-rins de *i1eria )$ranilor %ran(e1iL 79eau a-$, *$n&n($ (arto%i (u -&ine de se(ar$, ni(iodat$ (arne, doar %oarte rar -u)in$ sl$nin$ 'i *$runtaie sau (a-ete r$*ase de la ani*alele t$iate -entru no/ili 'i negustori... A(estea sunt + (on(.ide <ortes(ue, ad*irator -asionat al -arla*entului + roadele -uterii a/solute8. "". Mai *ult ,n($ de(&t /og$)ia, -ri(ina (ea *are a orgoliului engle1ului era -e atun(i relativa sa li/ertate. Orgoliosul <ortes(ue %a(e, ,n 1I7O, elogiul legilor din AngliaL 7#u* oare s+ar -utea s$ nu %ie /une (&nd sunt nu o-era unui singur o*, ni(i (.iar a o sut$ de s%etni(i, (i o-era a *ai *ult de trei sute de /$r/a)i ale'iG 3e alt%el, da($ din ,nt&*-lare ar %i -roaste, ele -ot %i re%or*ate (u (onsi*)$*&ntul tuturor st$rilor din regat... 6n Anglia voin)a -o-orului este -rin(i-iul vie)ii, (are tri*ite s&ngele ,n (a-ul 'i ,n toate *$dularele (or-ului -oliti(8. l o-une triu*%$tor li/ertatea engle1ilor, (are nu -l$tes( de(&t i*-o1ite (onsi*)ite 'i (are nu -ot %i ;ude(a)i de(&t (u res-e(tarea tuturor %or*elor, (onstr&ngerilor -e (are le su%er$ su-usul %ran(e1, o/ligat s$ (u*-ere sare grevat$ de ta0e, s$ -l$teas($ /iruri ar/itrare 'i (are e 7arun(at ,n 2ena ,ntr+un sa( (usut8, %$r$ ;ude(at$, da($ st$-&nul lui so(ote'te ($+i vinovat. !a dre-t vor/ind, <ortes(ue e0agerea1$. Ci(ti*ele lui Ri(.ard al """+lea, du-$ (u* se 'tie, n+au %ost -roteguite de %or*ele legale. 3ar este adev$rat ($ ni(i *$(ar Ri(.ard al """+lea n+ar %i ,ndr$1nit s$ %i0e1e un i*-o1it %$r$ (onsi*)$*&ntul -arla*entului, -e (&nd, ,n <ran)a, #arol al C""+lea, (are, ,n ur*a ordonan)ei din 1IH9, o/)inuse de la st(ri un i*-o1it dire(tL tallia, -entru -lata ar*atei, a reu'it s$ dea a(estui i*-o1it un (ara(ter -er-etuu. 3e atun(i ,n(olo ur*a'ii lui %i0au (uantu*ul i*-o1itului %$r$ s$ *ai (onvoa(e st(rile. """. 3e unde a(este deose/iri ,ntre (ele dou$ -o-oareG aB 7entru c( sarcina regilor ,rance2i a ,ost mult mai grea dec6t aceea a regilor engle2i, st$-&ni ai ,ntregii )$ri de -e vre*ea (u(eririi 'i (are, din se(olul al E""+lea, au -utut i*-une seniorilor lo(ali -e ;ude($torii lor itineran)i 'i legea (o*un$. Po-orul %ran(e1, (are a su%erit ,n *od (runt de -e ur*a inde-enden)ei *arilor %eudali 'i a inva1iei str$ine, este gata s$+i a(orde regelui o de-lin$ -utere nu*ai s$ *en)in$ ordinea 'i s$ a-ere %ronti+ erele. 6n <ran)a, )ar$ (ontinental$, ina*i(ul este a-roa-e 'i e nevoie de o ar*at$ -er*anent$. 6n Anglia li/ertatea -o-orului sl$/e'te -uterea regelui, dar *area a(o-er$ gre'elile 'i sl$/i(iunile, /B 7entru c( ,iecare om 5n Anglia este propriul s(u soldat )i propriul s(u poli3ai. Feoman. ul, a(est ar(a' sau slu;itor ,nar*at ,n ti*-ul r$1/oiului, nu+i altul de(&t *i(ul -ro-rietar engle1 din ti*- de -a(e. Regele nu are tru-e (a s$+'i i*-un$ voin)a unor ase*enea oa*eni. 7Tre/uie nea-$rat + s-une <roissart %oarte s(andali1at + (a regele, (are este st$-&nul lor, s$ le intre ,n voie 'i s$ se ,n(line ,n %a)a dorin)elor lor, ($(i, da($ %a(e alt*interi 'i iese r$u, va %i r$u de el8. 6n(e-&nd (u #arol al C""+lea, regele <ran)ei are o *i($ ar*at$ ?(in(is-re1e(e (o*-anii de oa*eni ,nar*a)i 'i (avalerie u'oar$B 'i (ea *ai -uterni($ artilerie a ti*-ului. 6n <ran)a nu e0ist$ *ili)ie la )ar$. 3e la ar(a'ii
1H7 1H@

0ranklin + de la (uv&ntul ,rancus ?li/erB din latina *edieval$. Duildhall ?Palatul guildelorB + (l$direa -ri*$riei !ondrei. 2e nu*e'te ast%el deoare(e de -e ti*-ul lui duard al """+lea re-re1entan)ii (elor 79 de (or-ora)ii *e'+ te'ug$re'ti 'i negustore'ti din !ondra %$(eau -arte din (onsiliul *uni(i-al 'i aveau dre-tul de a alege -e -ri*ar ?lord+*a>orB. 1H9 #ele/ru o* -oliti( 'i s(riitor ?1H9I+1I76B, (unos(ut *ai ales -rin lu(r$rile e laudibus legum Angliae 'i e dominio regali et politico, a*/ele (o*-use ,n ;urul anului 1I7O, ,n (are -ledea1$ -entru su-erioritatea legilor engle1e, de(urg&nd din rolul -arla*entului, %a)$ de (ele %ran(e1e.

@6

li/eri1IO -&n$ la garda na)ional$, soldatul+(et$)ean a %ost totdeauna un e'e( la noi. Ast%el, /irul -er*anent asigur$ ,n <ran)a solda ar*atei, 'i ar*ata -er*anent$ asigur$ ,n(asarea /irului. Regele nu are nevoie de *ulte ori de st(rile generale 'i le (onvoa($ (&t *ai rar -osi/il. Ki, de alt%el, da($ le+ar (onvo(a *ai des, (ele trei st$riL no/ili*ea, (lerul 'i starea a treia, s+ar lu-ta ,ntre ele 'i s+ar devora. A*este(ul de negustori /oga)i 'i de *i($ no/ili*e (are (onstituie %or)a #a*erei #o*unelor din Anglia ar %i de ne(on(e-ut ,n <ran)a se(olului al EC+lea. 3e alt%el, (.iar 'i ,n Anglia va deveni ne(esar$ o *onar.ie *ai viguroas$ -entru a -une (a-$t violen)ei 'i ilegalit$)ii. Po-orul engle1, (are a su%erit ,n ti*-ul r$1/oiului (elor dou$ ro1e din (au1a anar.iei, (ere 'i el s-re s%&r'itul se(olului un des-otis* relativ, dar regele s$u va tre/ui s$ res-e(te totdeauna %or*ele. "deea *onar.iei ,ngr$dite este /ine ,n%i-t$ ,n (a-etele engle1ilor. "C. Ciolen)a nu este ,n Anglia a-ana;ul %eudalilor. ngle1ii 'i sa0onii au %ost totdeauna /rutali. 51an)ele 'i /unele *aniere vor )ine *ai t&r1iu ,n %r&u a(east$ violen)$, dar, su/ *as(a ei (ere*oni+ oas$, va su-ravie)ui -&n$ ,n 1ilele noastre. 2ir 4o.n <ortes(ue o (onsider$ *eritorie (.iar atun(i (&nd du(e la (ri*$. 76n Anglia + s-une el (u *&ndrie + se s-&n1ur$ ,ntr+un an -entru %urt (u *&na ar*at$ 'i o*or *ai *ul)i in'i de(&t se s-&n1ur$ ,n <ran)a -entru a(eea'i (ri*$ ,n ti*- de 'a-te ani. 3a($ un engle1 e s$ra( 'i vede la un altul /og$)ii -e (are i le -oate lua (u %or)a, nu se d$ ,n l$turi, de(&t nu*ai da($ este un o* %oarte (instit8. #.au(er %a(e un -ortret ,n%ior$tor al unui yeoman 7(u -$rul ro'u, ro/ust, ne(io-lit, (u u*erii la)i (are -oart$ sa/ie la 'old, un vl$;gan (u (are nu+i -rea /ine s$ ai de+a %a(e8. 6n evul *ediu violen)a era te*-erat$ de dou$ %or)eL (urtoa1ia (avalereas($ 'i *ila (re'tin$. 3ar ,n se(olul al EC+lea, (.iar 'i a(ei (are (ites( ro*ane (avalere'ti sau (are sunt (titorii unor %unda)ii -ioase nu+'i %a( s(ru-ule (&nd e vor/a s$+i ;e%uias($ -e (ei sla/i ori s$+'i /at$ nevestele. Moravurile de %a*ilie sunt as-re 'i ($s$toria e tratat$ (a ori(e alt$ a%a(ereL un tat$ ,'i vinde %ii(a ,nainte de a %i a;uns la v&rsta (&nd ar -utea -rotesta. 3u-$ ($s$torie %e*eile ,'i iau revan'a. 6n /6rgovea3a din !ath ,#.au(er ne relatea1$ (u* se (o*-ortau %e*eile %a)$ de /$r/a)ii lor, %iind ,n a(ela'i ti*- (o(.ete, i*orale 'i (rude, a'a (u* se ,nt&*-l$ de o ve'ni(ie. 6n anu*ite -rivin)e situa)ia %e*eilor, 'i *ai ales a v$duvelor, era *ai /un$ atun(i de(&t este ast$1i ,n unele )$ri. Puteau e0er(ita ori(e %el de (o*er), -uteau %a(e -arte din g.ilde, -uteau deveni, (a 'i /$r/a)ii, sheri,,+i sau 9igh Constables. #$l$toreau singure, se a*este(au (u al)i -elerini 'i du(eau a(eea'i via)$ (a ei. Margaret Paston se o(u-a (u ad*inistrarea a%a(erilor (elor *ai i*-ortante ale so)ului 'i so)ul o l$uda -entru ,n)ele-(iunea ei. C. #ores-onden)a %a*iliei Paston ne arat$ ($ 'tiin)a de (arte era destul de r$s-&ndit$ ,n r&ndurile a*/elor se0e. 6ndat$ (e un so) 'i o so)ie erau de-arte unul de altul, ,'i s(riau. Mult$ vre*e /$ie)ii 'i %etele ,nv$)au ,*-reun$. A-oi regii au ,n%iin)at '(oli s-e(iale -entru /$ie)i. ti*-ul -ri*elor 7ublic +chools4 Jin(.ester 'i ton. #onversa)iile -elerinilor lui #.au(er ne dau o idee %avora/il$ des-re (ultura *edie a /$r/a)ilor 'i a %e*eilor din se(olul al E"C+lea. #.iar 'i a(ei (are nu (unos( latina (itea1$ (u* tre/uie nu*ele lui #i(ero 'i al lui 2ene(a, al lui Cirgiliu 'i al lui 3ante. 2+ au eli/erat de nu*eroase su-ersti)ii 'i ,'i /at ;o(, de -ild$, de a(ei (are se s-erie de viseL 8Toat$ lu*ea 'tie ($ visele sunt -rovo(ate de se(re)iile d$un$toare ale (or-ului 'i de e0(esiva a/unden)$ de %iere8. #u #.au(er ?1HIO+1IOOB literatura de li*/$ sa0on$ atinge, de la ,n(e-ut, o -er%e()iune (are va *ai %i egalat$, dar ni(iodat$ de-$'it$. 5nul din e%e(tele r$1/oiului de o sut$ de ani a %ost a(ela de a da na'tere unei -re;ude($)i ,*-otriva literaturii %ran(e1e, devenit$ literatura unei )$ri ina*i(e. litele ,nse'i ,'i dores( un *are s(riitor sa0on= 'i ,l g$ses( ,n #.au(er. A(esta, (a 'i *ai t&r1iu 2.a:es-eare, a (unos(ut toate straturile so(iet$)ii o*ene'ti= a tr$it la (urtea lui duard al """+ lea= a %ost a*/asador la <loren)a 'i la Ro*a 'i de-utat la Jest*inster. ste de(i *inunat de /ine -reg$tit (a s$ 1ugr$veas($ un ta/lou (o*-let 'i viu al Angliei din vre*ea sa. 6n o(.ii istori(ului, (ea *ai i*-ortant$ dintre o-erele sale este %ai*oasa (ulegere 7ovestiri din Canterbury. Pelerinii (are se du(eau la ra(la s%&ntului T.o*as 9e(:et, la #anter/ur>, se adunau la (ele/rul /abard 1nn, la 2out.Rar:, -entru a nu %a(e singuri o ($l$torie ,n a(ele ti*-uri, (&nd dru*urile nu erau -rea sigure. 3es(rierea unui gru- de -elerini, -ovestirile -e (are 'i le s-un unii altora (a s$ le trea($ de ur&t al($tuies( -oe*ul lui #.au(er. #a 'i ,n o-era lui 2.a:es-eare, des(o-eri* o u*anitate %oarte a-roa-e de a noastr$. Marii arti'ti ne a;ut$ s$ ,n)elege* ($, da($ de(orurile 'i *oravurile se s(.i*/$, -asiunile o*ene'ti r$*&n a-roa-e a(elea'i.

1IO

#or- de *ili)ie, (are ,n evul *ediu asigura ordinea 'i ur*$rea -e r$u%$($tori. Me*/rii s$i /ene%i(iau de s(utiri de i*-o1ite 'i, de a(eea, erau nu*i)i 7li/eri8.

@7

C". #.iar 'i de(orul vie)ii din a(ea vre*e ,n(e-e s$ se a-ro-ie de a(ela (u (are sunte* o/i'nui)i. 6n tot ti*-ul evului *ediu lo(uin)a (elor /oga)i (onsta dintr+o (as$ %orti%i(at$, (onstruit$ ,n a'a %el (a s$ re1iste unui asediu 'i s$ ai/$ unde ad$-osti solda)i. 6n(e-&nd din se(olul al EC+lea, (avalerii 'i *arii negustori dores( s$ ai/$ (ase la )ar$, %$(ute *ai *ult -entru -l$(ere de(&t -entru a-$rare. Nu*$rul (a*erelor se *$re'te. 2t$-&nii 'i servitorii ,n(etea1$ s$ *ai *$n&n(e ,n a(eea'i sal$. O ,n($-ere nou$, un %el de vor/itor, ,ng$duie (a vi1itatorii s$ nu *ai %ie -ri*i)i ,n dor*itor. Are un ($+ *in, ,n (are se -oate %a(e %o( (u ($r/uni, are %erestre ad&n(i -rev$1ute (u o(.iuri de gea* 'i su/ (are se a%l$ /$n(i (io-lite din -iatr$ 'i a(o-erite (u -erne. Pe -ere)i at&rn$ ta-iserii, ta/louri= -e ;os (&te un (ovor de 2-ania. To(*ai se i*-ortase din <ran)a salteaua de -u%, un /un -re)ios (are se las$ *o'tenire (o-ilului -re%erat sau so)ului su-ravie)uitor. <ie(are (as$ -osed$ o gr$din$ de %or*$ regulat$, ,*-re;*uit$ de 1iduri sau de garduri vii, se*$nat$ (u %lori, ier/uri *edi(inale sau aro*ate, salate ver1i. Pe aleile s(urte a'ternute (u nisi-, ,n(on;urate de *i(i -a;i'ti (u iar/$ deas$ 'i *oale (u* e (ati%eaua se -li*/$ doa*nele (u i*ensele lor (oa%uri. !u0ul (are se %$(ea (u ,*/r$($*intea devenise at&t de *are ,n(&t a %ost nevoie de interven)ia unor legi -entru ,n%r&narea lui. Alt se*n de /og$)ieL )ara se a(o-er$ de /iseri(i 'i %ie(are sat se *&ndre'te ($ a -utut s$ ,*/og$)eas($ -e a sa (u ta-iserii 'i statui. Totu'i, (asele s$ra(ilor 'i (.iar ale (laselor *i;lo(ii r$*&n -ri*itive. Morarul lui #.au(er se *ul)u*e'te (u o singur$ (a*er$ -entru el, nevast$+sa, %ii($+sa, un (o-ila' 'i doi studen)i din #a*/ridge veni)i s$+i %a($ o vi1it$. C"". Pe la s%&r'itul se(olului al EC+lea ,n(e- s$ a-ar$ -rin a(este (ase -ri*ele ($r)i i*-ri*ate. Ti + -ogra%ia *ai (ur&nd a satis%$(ut o nevoie de(&t a (reat+o. -o(a a(easta rea*inte'te -u)in -e a noastr$ -rin a((esul la (ultur$ a unei ,ntregi -$turi noi de (ititori. 6n ase*enea -erioade se -rodu(e o -er*anent$ (erere de ($r)i de vulgari1are. Cre*ea noastr$ (ere ($r)i de 'tiin)$, en(i(lo-edii, /io+ gra%ii. #ititorul se(olului al EC+lea voia ($r)i religioase, gra*ati(i, (roni(i ri*ate, tradu(eri din *arii s(riitori latini. <ie(are sBuire1I1 avea atun(i /i/liote(a sa de *anus(rise= sunte* ,n -osesia inventa+ rului /i/liote(ii lui 4o.n Paston ?-e vre*ea lui duard al "C+leaB. a nu (on)ine de(&t o singur$ (arte ti-$rit$. Ti-ogra%ia a %ost introdus$ ,n Anglia de #a0ton ?1IFFG+1I91B, (are ,nv$)ase -rin(i-iile ei la #olonia. l 'i+a instalat l&ng$ Jest*inster o adev$rat$ editur$, a s(os ($r)i %ru*oase 'i le+a v&ndut %oarte lesne. duard al "C+lea, o* (ultivat, l+a -atronat. "nventarea ti-arului, -o-ulari1&nd teologia, a -reg$tit r$1/oaiele religioase, a'a (u* inven)ia radioului %avori1ea1$ ,n 1ilele noastre r$s-&ndirea -ati*ilor -oliti(e. C""". Ar %i (eva arti%i(ial s$ deli*it$* ,ntr+un *od %oarte -re(is %rontierele (are se-ar$ evul *ediu de Rena'tere. #ivili1a)ia *edieval$, (a 'i i*-eriul ro*an de odinioar$, se stinge ,n(et. Totu'i, a(est s%&r'it al se(olului al EC+lea, (&nd ti-ogra%ia lui #a0ton ,nlo(uie'te -e (o-i'tii din *$n$stiri, (&nd li*/a engle1$ rivali1ea1$ (u li*/a latin$, (&nd or$'eanul se ,*/og$)e'te ,n ti*- (e (avalerul dis-are, (&nd tunul %a(e o s-$rtur$ ,n don;on, (&nd negustorul s(a-$ de g.ild$, (redin(iosul de -reot 'i 'er/ul de senior, este ,ntr+adev$r o e-o($ de tran1i)ie. O so(ietate (are a (unos(ut *ai *ulte se(ole de *$rire a-une= se ridi($ o alta, des-re (are ,n($ ni*eni nu 'tie (e o s$ devin$. Anglia anului 1I@A se -reg$te'te de o via)$ %eri(it$= /og$)ia %er*ierilor 'i a *e'te'ugarilor s$i, *aturitatea s-iritelor ,i sur-rinde -e to)i a(ei (are+'i ,ndrea-t$ -rivirile s-re ea. Nu+i li-se'te de(&t o guvernare -uterni($. 6*-otriva ori($rei a'te-t$ri, t&n$rul Henri( Tudor 'i des(enden)ii s$i aveau s$ i+o dea.

CARTEA A PATRA %INASTIA TU%ORILOR SAU TRIUM UL MONAR'IEI

1I1

Mi( no/il rural

@@

I 'ENRIC AL VII$LEA ". "*-ortan)a eveni*entelor s(a-$ a-roa-e totdeauna (elor (are sunt *artorii lor. 2olda)ilor (are l+au v$1ut ,n seara unei /$t$lii -e lordul 2tanle> -un&nd (oroana -e (a-ul %iului s$u vitreg, Henri( Tudor, gestul tre/uie s$ le %i -$rut unul din e-isoadele -itore'ti ale unui inter*ina/il r$1/oi. i asistau ,ns$ la a-usul unei so(iet$)i. Ti*- de ,n($ vreo (in(is-re1e(e ani aveau s$ se *ai iveas($ -retenden)i= dar ,n ni(i un *o*ent ei nu vor -une ,n -ri*e;die tronul lui Henri( al C""+lea. 2ta/ilitate (u at&t *ai sur-rin1$toare (u (&t noul rege nu era un r$1/oini(. 2+au n$s(ut dou$ legende (u -rivire la a(est /$r/at trist, grav 'i g&nditor. Pri*a, r$s-&ndit$ ,n($ din ti*-ul vie)ii sale 'i datorat$ lui ,nsu'i, %$(ea din rege un -ersona; distant 'i *isterios, (are nu *ai era, (a suveranii din evul *ediu, un (avaler -rintre egalii s$i, (i o %iin)$ a-arteL un *onar.= a doua, a(eea a istori(ilor, va des(rie un rege avar 'i sus-i(ios, un !udovi( al E"+lea engle1, (are, stor(&ndu+i -e no/ili, ar %i adunat i*ense (o*ori. A %ost oare Henri( al C""+lea ,ntr+adev$r un o* avid de /aniG <a-t este ($ a l$sat o *are avere, a-roa-e dou$ *ilioane de livre. 6'i )inea registrele (onta/ile ,ntr+un *od *inu)ios, (a un /urg.e1L 7Regele -ierdut la ($r)iL nou$ livre... Pierderea *ingilor de tenisL trei 'ilingi... Ne/unului *eu -entru (o*-unerea unui (&nte(...8. 3a($ so(otelile sunt -re(ise, ele nu sunt ,ns$ so(otelile unui avar. !u0ul (ur)ii sale, %ru*use)ea /i;uteriilor, .ainele sale de (ati%ea violet$ ($-tu'ite (u sto%$ aurie st&rneau ui*irea a*/asadorilor *ilane1i 'i s-anioli. Adev$rul -are a %i ($ -ri*ul rege din dinastia Tudorilor a iu/it /anii -entru ($, du-$ e'uarea so(iet$)ii %eudale, /anul devenise noul se*n al %or)ei. 6n se(olul al EC"+lea un rege s$ra( ar %i %ost un rege sla/, su-us

@9

no/ili*ii sale 'i -arla*entului. Henri( al C""+lea 'i (o-iii s$i nu vor de-inde ni(i de no/ili*e, ni(i de -arla*ent. <$r$ alt$ ar*at$ -er*anent$ de(&t (ei o sut$ (in(i1e(i de oa*eni din tru-a de gard$, ei vor %i suverani *ai *ult de(&t res-e(ta)i, vor %i venera)i. Tre/uie s$ e0-li($* *e(anis*ul -rodigioasei lor siguran)e. "". Prin r$1/oiul (elor dou$ ro1e, *arii seniori %useser$, da($ nu ni*i(i)i, dar %oarte ,*-u)ina)i. 6n -arla*entul lui Henri( al C""+lea sunt (onvo(a)i nu*ai dou$1e(i 'i nou$ de lor1i te*-orali 'i in%luen)a lor ,n )ar$ -are sla/$. "nstitu)iile se nas( -entru ($ sunt ne(esare 'i *or (&nd devin inutile sau -eri(uloase. 3u-$ ($derea i*-eriului 'i de1ordinile -rovo(ate de inva1ii, seniorii %eudali, ,n li-sa unei -uteri (entrale solide, asiguraser$ de /ine de r$u a-$rarea teritoriului 'i ad*inistrarea ;usti)iei. A-oi, du-$ su((esul regilor nor*an1i 'i angevini, aristo(ra)ia r$1/oini($ %u des-uiat$ de %un()iile sale esen)iale. Cre*e ,ndelungat$ ea se ,ndeletni(ise (u e0-edi)ii de (u(eriri, (&nd ,n Nara Dalilor sau ,n 2(o)ia, (&nd ,n Nor*andia, AQuitania sau ,n <landra. !a s%&r'itul se(olului al EC+lea, (onstituirea ,n 2-ania, a-oi ,n <ran)a a unor *ari state, *ai -uterni(e de(&t *i(a Anglie din a(ea vre*e, nu *ai l$sase no/ililor r$1/oini(i ni(i o 'ans$ la vreo aventur$ -e (ontinent. Nu le *ai r$*&nea alt(eva de %$(ut de(&t s$ se /at$ ,ntre ei. R$1/oiul (elor dou$ ro1e avusese du/lul e%e(t de a de1gusta -e or$'eni 'i -e )$rani de ori(e anar.ie %eudal$ 'i de a sl$/i (eea (e r$*$sese din no/ili*ea anglo+nor*and$. #ine -utea s$+i *o'teneas($ -utereaG Parla*entulG 3u-$ un ,n(e-ut str$lu(itor, ,'i -ierduse 'i el -restigiul ,n ti*-ul -erioadei de tul/ur$ri. #a*era #o*unelor nu -utea %i aleas$ li/er de(&t da($ o -utere (entral$ solid$ ,i a-$ra -e aleg$tori de interven)ia seniorilor lo(ali. 6ntre regi*ul %eudal 'i (el -arla*entar nu*ai regele -utea %a(e ;on()iunea. #aren)a no/ili*ii 'i a #a*erei #o*unelor l$sa lo( li/er *onar.iei. """. Pentru a de1ar*a %a()iunile no/iliare (e *ai r$*$seser$ 'i /andele lor, regii Tudori se s-ri ;in$ -e trei (lase noiL gentry, yeomen.i 'i (o*er(ian)i. Dentry (onstituie totalitatea gentlemen.ilor (are tr$ies( la )ar$. #uv&ntul gentleman, (are ,n(e-e a %i %olosit su/ do*nia reginei lisa/eta, e de-arte de a avea a(ela'i sens -e (are+l are (uv&ntul %ran(e1 gentilhomme. #ineva -utea %i gentleman %$r$ s$ %ie ,nno/ilat 'i (.iar %$r$ s$ ai/$ -$*&nt %eudal. Dentry (u-rinde 'i -e des(endentul (avalerului 'i -e (o*er(iantul /ogat, %ost -ri*ar al ora'ului s$u, (are (u*-$r$ o /u(at$ de -$*&nt unde s$ se retrag$, 'i -e avo(atul (ele/ru devenit -ro-rietar %un(iar= a(east$ (las$ are (a li*it$ in%e rioar$ un (ens %un(iar, a(ele dou$1e(i de livre venit (are odinioar$ d$deau dre-tul la titlul de (avaler 'i (are ,n se(olul al EC"+lea ,ng$duie unui -ro-rietar s$ devin$ ;ude($tor de -a(e. Mi(ii no/ili*i din na'tere ,i ur*ea1$ o *i($ no/ili*e a /anului, al ($rei rol ,n stat se asea*$n$ (u a(ela ;u(at ,n <ran)a de (lasele *i;lo(ii -e vre*ea lui !udovi(+<ili- 1IF, dar (are r$*&ne o aristo(ra)ie rural$. 6ntre sBuires (are o %or*ea1$ 'i -airii regatului, ni(i un 1id de ne-$truns. Mo'tenitorii pair+ilor intr$ ,n #a*era #o*unelor 'i sunt -e -i(ior de egalitate (u gentlemen+ii de la )ar$. "C. Ki yeomen.ii (onstituie o (las$ rural$, in%erioar$ gentry.ului, su-erioar$ %o'tilor vilani. a (u+ -rinde ?a-ro0i*ativB indivi1ii (are au (el -u)in -atru1e(i de 'ilingi venit, ne(esari -entru a %a(e -arte dintr+un ;uriu sau -entru a -arti(i-a la alegerile de (o*itat, dar (are nu ating venitul de dou$1e(i de livre, (eea (e ar %a(e din ei gentlemen.i. Nu+i nevoie s$ %ii -ro-rietar (a s$ devii yeomen. Ki copy holders 'i (.iar arenda'ii 1IA -ot deveni yeomen.i. 9a(on1I6 de%ine'te yeomany (a o (las$ inter*ediar$ ,ntre gentlemen.i 'i )$rani= 9la(:stone1I7 (a o (las$ a ele(torilor de la )ar$ (gentry.ul %iind (lasa eligi/ililorB. A(east$ yeomany, (are se va (o*-une ,n se(olul al EC""+lea din (ir(a o sut$ 'ai1e(i de *ii de engle1i, %or*ea1$ ar*atura )$rii 'i a ar*atelor sale. 2e vede (&t de di%erit$ a %ost atun(i stru(tura Angliei de a(eea a statelor de -e (ontinent, ,n (are -u)ine -ersoane,
1IF

Rege al <ran)ei ,ntre 1@HO 'i 1@I@. 6n a(est (a1 (onte0tul sugerea1$ in%erioritatea -o1i)iei so(iale a 8arenda'ilor8 %a)$ de copy holders, (eea (e arat$ ($ autorul a avut ,n vedere nu -e )$ranii relativ ,nst$ri)i (are arendau -$*&nt ,n -lus %a)$ de nevoile lor stri(te, (i -e a'a+nu*i)ii lease holders, )$rani s$ra(i (are+'i -ierduser$ lotul ereditar, -ri*ind ,n s(.i*/ un altul, de o/i(ei *ai *i( 'i de *ai sla/$ (alitate, (u o/liga)ii *ai grele 'i -e ter*en s(urt.
1IA 1I6 1I7

Jillia* 9la(:stone ?17FH+17@OB + unul dintre (ei *ai (ele/ri ;uri'ti engle1i din toate ti*-urile, -ri*ul titular al unei (atedre de dre-t engle1 la 5niversitatea din O0%ord.

9O

,n a%ar$ de no/ili, aveau -$*&nt. Ar(a'ii din r$1/oiul de o sut$ de ani au %ost yeomen.i. Nu li+e %ri($ ni(i s$ *un(eas($ (u /ra)ele, ni(i s$ se lu-te. 7 i al($tuies( un ele*ent e(ono*i(, -oliti( 'i so(ial de o %oarte *are -ondere ,n (adrul na)iunii8 'i sunt de -artea regelui -entru ($ au totul de -ier dut ,n (a1 de de1ordini. C. !a ,n(e-utul se(olului al EC"+lea, negustorii engle1i nu o(u-$ ,n($ ,n lu*e lo(ul -e (are+l vor de)ine *ai t&r1iu. #&)iva dintre ei (Merchant Adventurers), ;u*$tate -ira)i, ;u*$tate ar*atori, se du( s$+'i v&nd$ )es$turile -&n$ ,n Rusia 'i %a( (on(uren)$, ,n Mediteran$, Cene)iei 'i Denovei, dar ,n (u(erirea lu*ilor noi, (are ,n(e-e atun(i, Anglia nu ;oa($ ni(i un rol. #&nd vi(toriile *ilitare ale "sla*ului, /ar&nd dru*ul *editeranean s-re "ndia, au silit -e euro-eni, ,n se(olul al EC+lea, s$ ,n(er(e *arile aventuri *ariti*e -entru a g$si un dru* nou s-re /og$)iile Orientului, nu*ai -ortug.e1ii 'i s-aniolii 'i+au ,*-$r)it ,ntre ei -$*&nturile des(o-erite. #ine s+ar %i g&ndit s$+i atri/uie un i*-eriu (olonial Angliei, o )$ri'oar$ agri(ol$ 'i -astoral$G Totu'i, un /$r/at din a(ele vre*uri a ,ntrev$1ut ($ 7viitorul -o-orului s$u era -e a-$8= a(esta a a %ost regele Henri( al C""+lea. A ,n(ura;at naviga)ia (&t i+a %ost (u -utin)$. l ,nsu'i a (onstruit nave *ariL Mary.0ortune, +-eepstake, 'i le+a ,n(.iriat negustorilor. 6n Mediterana, -e la 1AOO, galera (ontinu$ s$ %ie vasul de r$1/oi, iar (ora/ia (u -&n1e era nava negustorilor= ,n Anglia, di*-otriv$, vasul (o*er(ial 'i vasul de linie s+au (on%undat *ult$ vre*e. 6n -arte -entru ($ o(eanul nu a %ost ni(iodat$ sigur -entru galere 'i ,n -arte -entru ($ engle1ii, -o-or -ra(ti(, voiau (a ,n ti*- de -a(e s$ dis-un$ -entru (o*er)ul lor de ,ntreaga %lot$. 6n (a1 de r$1/oi, ,n ur*a re(.i1i)iei regale, dulg.erii ridi(au, ,n %a)a 'i ,n s-atele /asti*entului, 7(astele8 -entru tru-e. 6n se(olul al EC+lea, 7(astelele8 devenir$ -er*anente. Henri( al C""+lea a %ost unul dintre -ri*ii (are a a*-lasat tunuri -e /ordul vaselor sale= a ,n%iin)at un arsenal la Ports*out.= a (o*anditat e0-edi)ii (a a(eea a lui #a/ot, (are, u*/l&nd du-$ *irodeniile Orientului, a des(o-erit *orua din Terra Nova= a inter1is, -rintr+un Act de %aviga3ie, s$ se i*-orte vinurile de 9ordeau0 -e /asti*ente str$ine ?'i da($ ast$1i (a-a(itatea /asti*entelor engle1e este (al(ulat$ ,n 7tone81I@, nu+i de(&t ,n a*intirea /utoaielor din 9ordeau0B. Pe s(urt, Henri( al C""+lea -are s$ %i ,n)eles ($ lu-ta -entru -ie)ele e0terne avea s$ devin$ una dintre %or*ele *arii -oliti(i= s-ri;inul -e (are l+a a(ordat *arinei 'i (o*er)ului i+a atras si*-atia or$'enilor 'i ,n s-e(ial a (elor din !ondra. C". 2-ri;inindu+se -e (ele trei (lase -uterni(eL gentry, yeomeni 'i negustori, regele i+a -utut do+ *oli -e *arii /aroni, at&)i (&)i *ai r$*$seser$. Ktiind ($ ;uriile -rovin(iale erau inti*idate de -restigiul %o'tilor st$-&ni, aduse -ro(esele -ri*e;dioase ,n %a)a unei #ur)i a -rerogativelor, deta'at$ din #onsiliul s$u, denu*it$ 7#a*era ,nstelat$8 din (au1a de(ora)iei s$lii ,n (are se )ineau 'edin)ele. 2u/ do*nia lui Henri( al C""+lea (onda*n$rile la *oarte au %ost destul de rare. 72tor(ea *ai *ult aur de(&t s&nge8, dar i*-unea res-e(tarea dis-o1i)iilor sale. 6ntr+o 1i, %$(&nd o vi1it$ (ontelui de O0%ord, %u -ri*it de o ,ntreag$ (o*-anie de vale)i ,n uni%or*$. O lege nou$ inter1i(ea no/ililor s$ ,ntre)in$ ase*enea liot$ de servitori, (are -uteau %i u'or trans%or*a)i ,n solda)i. !a -le(are, Henri( al C""+lea s-use ga1deiL =My lord, ,)i *ul)u*es( *ult -entru *as$, (are a %ost %oarte /un$, dar nu -ot tolera (a legile s$ %ie ($l(ate (.iar ,n -re1en)a *ea. Attorney.ul1I9 *eu va sta de vor/$ (u du*neata8. #ontele O0%ord %u %eri(it s$ s(a-e nu*ai (u o a*end$ de 1e(e *ii de livre. Metodele a(estea ne(avalere'ti erau as-re, dar s$n$toase, 'i #a*era ,nstelat$ a %$(ut adesea trea/$ /un$. Totu'i, (.iar -rin(i-iul unei #a*ere a -rerogativelor, lu&ndu+i a(u1atului dre-tul la ;uriu, era (onda*na/il 'i (ontrar li/ert$)ilor din regat= lu(rul a ie'it ,n eviden)$ su/ do*nia 2tuar)ilor, (&nd a(este (a*ere au devenit un instru*ent al tiraniei. C"". 6n -oliti($, (a 'i ,n ;usti)ie, legalitatea a %ost tri*is$ de Henri( al C""+lea la -li*/are. 6n ti*-ul do*niei sale -arla*entul n+a %ost (onvo(at de(&t de 'a-te ori. #ine s+ar %i g&ndit atun(i s$ se -l&ng$G 3e1ordinile -rovo(ate de r$1/oaiele (ivile re1olvaser$ ori(e (on%li(t (onstitu)ional ,n %avoarea (oroanei. adev$rat ($ regele nu guverna de(&t asistat de #onsiliul s$u, dar #onsiliul nu era ?(a -e vre*ea regilor nor*an1iB o adunare re-re1entativ$ a *arilor /aroni 'i a -rela)ilor. Noii (onsilieri erau %ii de or$'eni, edu(a)i ,n universit$)i. Multe %a*ilii destinate s$ -arti(i-e ti*- de se(ole la guvernarea AnglieiL #avendis., #e(il, 2e>*our, Russell, de/utea1$ ,n (an(elariile dinastiei
1I@ 1I9

3e la tonneau + /utoi ?,n li*/a %ran(e1$B. 5n attorney al regelui era, ,n Anglia, un %un()ionar su-erior ,ns$r(inat s$ intente1e 'i s$ -lede1e -ro(ese ,n nu*ele 'i ,n interesul (oroanei.

91

Tudorilor. A(u* nu r$1/oini(ul -une /a1ele unei des(enden)e no/ile, (i ,naltul %un()ionar. 2lu;/a'ul -ersonal al regelui va %i ur*at de se(retarul de stat. 2unte* ,n -osesia -ro(eselor+ver/ale de 'edin)$ ale #onsiliului -rivat. 2e vede (&t de *inu)ioas$ a %ost ad*inistrarea tre/urilor de stat, (are sea*$n$ (u *odul de ad*inistrare a unor tre/uri de %a*ilie. 3e -ild$, la 6 iunie 1A9F, #onsiliul s+a o(u-at de un anu*e T.o*as Prin(e, ,nv$)$tor, (are a vor/it ,*-otriva religiei de stat. 2+a luat .ot$r&rea s$ se s(rie ;ude($torului (ur)ii din (o*itatul s$u -entru a+l ,ntre/a da($+i (a1ul s$ %ie ur*$rit... #onsiliul d$ ordin unui gentle*an, -ro-rietarul unei -$'uni -e (are tre(ea un dru* de ede(, s$+l re-are... Autori1$ un *$(elar s$ taie ni'te ani*ale, ,n ti*-ul -ostului *are, -entru /u($t$ria a*/asadei <ran)ei... Totul este -rev$1ut. 3a($ soses( ni'te tru-e la Ports*out., #onsiliul s(rie -ri*arului (a s$+l roage s$ se ,ngri;eas($ de .rana lor. #$(i nu e0ist$ /iro(ra)ie (entral$. #urtea 'i regele nu -ot guverna de(&t utili1&nd, ,n (o*itate 'i t&rguri, re)eaua str&ns$ a institu)iilor lo(ale.

II INSTITUIILE LOCALE N TIMPUL %INASTIEI TU%ORILOR ". 5na din (ele *ai i*-ortante deose/iri dintre istoria <ran)ei 'i a(eea a Angliei este de1voltarea ,n <ran)a a unei ierar.ii de %un()ionari de-in1&nd de guvernul (entral 'i -l$ti)i de el, iar ,n Anglia a unor institu)ii lo(ale ad*inistrate de voluntari. Pornirea %ireas($ a regelui Tudor este s$ se %olo+ seas($ de (eea (e e0ist$ 'i s$ re1olve -ro/le*ele noi %$(&nd a-el la ve(.ile organe. #e r$*$sese la )ar$, du-$ (&teva se(ole de via)$ %eudal$, din ve(.iul ,olkmoot al sa0onilorG #el *ai *ult se*$na (u a(east$ adunare s$teas($ adunarea -aro.iei. 6n se(olul al E"""+lea -reo)ii reu'iser$ s$+i %a($ -e (redin(io'i s$ -l$teas($ re-ara)iile /iseri(ii, (u*-$r$turile de ($r)i, de sti.are al/e, -entru (are ,na+ inte se (.eltuia din /anii de 1e(iuial$. Pentru ad*inistrarea a(estui *i( /uget, enoria'ii nu*eau (&)iva re-re1entan)i. Church-arden, sau e-itro-ul, -$str$tor legal al /unurilor -aro.iei, (u*-$ra vasele de (ult, vinul -entru liturg.ie, od$;diile sa(erdotale 'i uni%or*a -entru -ara(liser, (are, (u un /i(i sau un /aston ,n *&n$, alunga (&inii 'i /e)ivii din /iseri($= sexton+ul, sau )&r(ovni(ul, s$-a *or*intele, %$(ea (ur$)enie ,n /iseri($, a-rindea %o(ul= preotul parohiei )inea s(ri-tele 'i tr$gea (lo-otele. Ceniturile -aro.iei -roveneau din veniturile -$*&ntului sau (ire1ilor a-ar)in&nd a(esteia 'i din ta0a de /iseri($ (church.rate), %i0at$ de (onsiliul de ad*inistra)ie al /unurilor -aro.iei -ro-or)ional (u /unurile %un(iare ale %ie($ruia. "". #&nd, ,n se(olul al EC"+lea, -entru *otive -e (are le vo* ar$ta, -ro/le*a s$ra(ilor (a-$t$ o nou$ i*-ortan)$, dinastia Tudorilor ado-t$ (a /a1$ a organi1$rii unei a;utor$ri -aro.ia. 6n %ie(are an, de -a'ti, ea nu*ea -atru 7su-raveg.etori ai s$ra(ilor8, (are, ,*-reun$ (u e-itro-ii, adunau -o*enile. To)i enoria'ii erau ,ntre/a)i (a* (&t ar %i dis-u'i s$ dea -e s$-t$*&n$ -entru s$ra(i. !a ,n(e-ut (&ti*ea -o*enii era l$sat$ la dis(re)ia %ie($ruia= a(ei (are re%u1au s$ dea erau (.e*a)i ,n %a)a e-is(o-ului 'i uneori /$ga)i la ,n(.isoare. A-oi, -e *$sur$ (e nu*$rul s$ra(ilor (re'tea, a %ost nevoie s$ se sta/ileas($ o ta0$ o/ligatorie. 6n -rin(i-iu, %ie(are -aro.ie era singura res-onsa/il$ -entru s$ra(ii s$i. Ast%el ($ se inter1i(ea ,n *od riguros oa*enilor %$r$ *i;loa(e de e0isten)$ s$ u*/le din sat ,n sat. <a-tul de a da -o*an$ unui vaga/ond era (onsiderat deli(t. 3a($ vaga/ondul era -rins, tre/uia /i(iuit 'i, ,n (a1 de re(idiv$, ,nse*nat (u %ierul ro'u, (u un C -e u*$r, -entru a -utea %i re(unos(ut. O a doua re(idiv$ -utea atrage -edea-sa ou *oartea. Caga/ondul -eri(ulos, rogue1AO, era ,nse*nat (u R, ,n a%ar$ de (a1ul (&nd, dovedind ($ 'tie s$ (iteas($, -utea -retinde 7-rivilegiul (lerului8, 'i atun(i era ,nse*nat nu*ai -e degetul gros. 3u-$ (are nenoro(i)ii a(e'tia, /i(iui)i (u* tre/uie 'i ,nse*na)i, erau tri*i'i ,na-oi ,n -aro.ia lor natal$, %i0&ndu+li+se un ter*en *a0i* -&n$ (&nd tre/uiau s$ a;ung$ la destina)ie. A(estea %iind u1an)ele, o -aro.ie nu -utea ,ng$dui s$ se instale1e -e teritoriul ei %a*ilii s$ra(e, ai ($ror (o-ii -uteau ($dea ,ntr+o 1i ,n sar(ina ei. 5n (o-il dat la o doi($ dintr+un alt sat de(&t a(ela al -$rin)ilor, -entru a se evita ori(e ne-l$(ere ulterioar$, era deseori tri*is ,na-oi din -aro.ia doi(ii ,n -aro.ia unde s+a n$s(ut. 76n %elul a(esta satul %ie($ruia devenea ,n(.isoarea sa8. """. Totu'i, oa*enii se(olului al EC"+lea re(uno'teau ($ so(ietatea are datoria de a ,ntre)ine, de /ine, de r$u, via)a in%ir*ilor s$i, a /$tr&nilor, a or/ilor, a ne/unilor s$i. O lege din 1A97 ordon$ s$ se (onstruias($ a1iluri -entru in%ir*i -e terenurile ,n -aragin$, 7su-raveg.etorii s$ra(ilor8 s$+'i -ro+
1AO

7unga) ?,n li*/a engle1$B.

9F

(ure ,n %ie(are -aro.ie un sto( de *ateriale ?%ier, le*n, l&n$, (&ne-$B, -entru a da de lu(ru 'o*erilor, 'i s$ %ie -lasa)i (a u(eni(i (o-iii s$ra(i. Mul)i /oga)i (onstruir$ atun(i (ase gratuite -entru s$ra(i, (are ni se -ar ast$1i ,n(&nt$toare, deoare(e stilul e-o(ii avea *ult %ar*e( (Alms houses). !egea (erea (a ori(e ($su)$ de la )ar$ s$ %ie ,n(on;urat$ de un teren de (el -u)in -atru a(ri 'i ;u*$tate1A1, (are s$ -er*it$ (elui (e+o lo(uia s$+'i -ro(ure singur .rana, (ultiv&ndu+'i gr$dina. 9$tr&nilor %$r$ ni(i un venit, -aro.ia tre/uia s$ le -l$teas($ o -ensie (are *ergea de la -atru -enn> la un 'iling -e s$-t$*&n$. 3a($ ,ntr+o -aro.ie nu*$rul s$ra(ilor %$(ea insu-orta/il$ -ovara lor, se ,nt&*-la (a o -aro.ie *ai /ogat$ s$ -ri*eas($ ordinul de a a;uta -e (ea ve(in$. 3ar -rin(i-iul asisten)ei locale era *en)inut, 'i guvernarea (entral$ nu -arti(i-a ni(iodat$ la a()iunea de a;utorare. "C. O*ul (are era ,ns$r(inat ,n %ie(are -aro.ie (u arestarea vaga/on1ilor 'i /i(iuirea lor, (u -oto + lirea (erturilor, (u inter1i(erea ;o(urilor ilegale 'i, ,n general, (u sar(ina de a %a(e res-e(tat$ 7Pa(ea regelui8 era un agent de -oli)ie a*ator, ales -e un an de 1ile 'i (are era denu*it petty constable ?literal*enteL 7*i(+(oneta/il8B. <un()ia de constable %usese (reat$ de duard ", ,n se(olul al E"""+lea, -entru (ontrolul ar*elor, asigurarea -a1ei satelor 'i ur*$rirea r$u%$($torilor. A(est ne%eri(it (et$+ )ean -etre(ea un an de (.inuri, deoare(e era r$s-un1$tor de lini'tea -aro.iei sale. 3a($ un vaga+ /ond era arestat de un altul de(&t el, se tre1ea (u o a*end$ -entru negli;area ,ndatoririlor sale. 3a($ el ,nsu'i aresta un r$u%$($tor, tre/uia de (ele *ai *ulte ori s$+l )in$ la el a(as$ ?deoare(e ,n *ulte sate nu e0ista ,n(.isoareB, a-oi s$+l du($ la (urtea (o*itatului. Tot el tre/uia s$ -un$ ,n stocks ?un %el de lan) (e se -unea de g&tul os&ndi)ilorB s$tenii vinova)i de deli(te *$runte. #&nd un vaga/ond era tri*is ,na-oi ,n -aro.ia sa, constables.ii din toate -aro.iile a%late ,n dru*ul lui tre/uiau s$ su-raveg.e1e ($l$toria a(estuia. Pentru un (et$)ean al vre*urilor noastre, o/i'nuit s$ vad$ ase*enea *isiuni ,n(redin)&ndu+se -oli)iei -ro%esionale, este greu s$+'i i*agine1e ($ ni'te s$teni ale'i din an ,n an -uteau s$ le ,nde-lineas($ ei, dar tre/uie s$ ave* ,n vedere ($ era o ve(.e tradi)ie engle1$ ($ ,n %ie(are sat %o'tii constables, destul de nu*ero'i, erau gata s$+l ($l$u1eas($ -e novi(e, la nevoie s$+i dea o *&n$ de a;utor 'i, ,n s%&r'it, ($ la (ur)ile de ;ude (at$ tri*estriale ale (o*itatului, el se instruia din e0e*-lul 'i din (onvor/irile (olegilor s$i. 0istau 'i a/u1uri, se e0er(itau tiranii lo(ale= 2.a:es-eare a des(ris (&teva as-e(te. 3ar ne -ute* i*agina (e sta/ilitate d$dea unei )$ri o/i(eiul se(ular al lo(uitorilor ei de a *en)ine ordinea -rin -ro-riile lor *i;loa(e. C. A'a (u* yeoman.ul ?*i(ul -ro-rietarB era (.e*at s$ ,nde-lineas($ rolul de constable sau s$ %a($ -arte din ;urii, sBuire+ul ?sau gentleman.ul) avea datoria s$ a((e-te %un()ia de ;ude($tor de -a(e. 4ude($torul de -a(e nu era ales, (i nu*it 'i revo(at de rege du-$ /unul s$u -la(. l servea de leg$tur$ ,ntre -aro.ie 'i (o*itat. 6n -aro.ie, ,n (are era 'i -ro-rietarul do*eniului sau al (astelului, era (onsiderat (a (el *ai i*-ortant -ersona; din sat. 3e -atru ori -e an -arti(i-a la sesiuni ,n ora'ul (a-ital$ al (o*itatului ,*-reun$ (u (olegii s$i ? Buarter sessions) 'i a(olo ;ude(a (ele *ai %elurite -ro(ese, unele ;udi(iare, altele ad*inistrative. 2+a s-us des-re ;ude($torul de -a(e ($ era 7%ata la toate a Tudorilor8 'i, ,ntr+adev$r, rolul s$u era at&t de *are ,n(&t se ,n)elege de (e, (.iar ,n ti*- de revolu)ie, satele engle1e, ,n(e-&nd din se(olul al EC"+lea, au s($-at de anar.ie. Pu)in i*-ortau sl$/i(iunile (reierului (entral= ganglionii lo(ali asigurau re%le0ele. Ad*ira/il 'i (o*-le0 -ersona;, ;ude($torul de -a(e era ,n a(ela'i ti*- un re-re1entant al -uterii (entrale 'i o -utere lo(al$ inde-endent$ %a)$ de guvernare= ;u(a *ulti-le roluri (u* ar %i ast$1i a(elea de resortul %un()ionarilor, dar avea (uno'tin)e -ra(ti(e des-re ad*inistrarea unui do*eniu -e (are nu le+ar %i -utut -oseda un %un()ionar. 6ntre %eudalitatea (are se stingea 'i /iro(ra)ia (are se n$'tea, el re-re1enta %or)ele -er*anente ale Angliei. !a ,n(e-ut e0istau nu*ai 'ase ;ude($tori de %ie(are (o*itat= *ai t&r1iu nu*$rul lor s+a *$rit ?trei1e(i 'i nou$ ,n 16HA -entru Nort. RidingB 1AF. 6n ti*-ul 'ederii lor ,n (a-itala (o*itatului, ;ude($torii de -a(e -ri*eau -atru 'ilingi -e 1i= (&nd un -ro(es ne(esita o an(.et$ lo(al$, (urtea ,ns$r(ina (u e%e(tuarea ei doi ;ude($tori de -a(e, %ie(are (ontrol&ndu+l -e (el$lalt. Peste ei se a%la high sherri,,.ul (o*itatului, nu*it -e ti*- de un an. 3eli(tele ne,nse*nate erau ;ude(ate ,n petty sessions ?sesiunile *i(iB, (are ,ntruneau nu*ai ;ude($torii de -a(e din ve(in$tate. Ast%el ori(e -aro.ie tr$ia su/ o(.ii ;ude($torului de -a(e, ($ruia constable.ul ,i adu(ea -e deli(ven)i. #u toat$ *un(a ,nse*nat$ -e (are o i*-li(au, -osturile de ;ude($tori de -a(e erau %oarte ($utate. ra o onoare s$ le o(u-i 'i dovada (ea *ai evident$ de i*-ortan)a de (are se /u(ura un /$r/at ,n -rovin(ia sa. #a ori(e %un()ie u*an$, e%i(a(itatea ei de-indea de (alitatea titularului, dar se -are ($ *area *a;oritate a ;ude($torilor de -a(e au %ost
1A1 1AF

A-ro0i*ativ 1,@ .a. Regiune ?nu (o*itatB ,n nord+estul Angliei.

9H

ad*inistratori destul de re1ona/ili. C". Pute* s$ ne i*agin$* (u* ar$ta via)a dintr+un sat de -e vre*ea Tudorilor. 6n *i;lo(ul satu+ lui e un gra)ios (astel de -iatr$ (enu'ie, ,n(on;urat de gr$dini, ,*-re;*uit de 1iduri de ($r$*id$. ste lo(uin)a sBuire+ului, (are este 'i ;ude($torul de -a(e. 3e *ulte ori /iseri(a e (onstruit$ ,n -ar+ (ul s$u. Mai e0ist$ (&*-urile (o*unale 'i ele dau *ult de %ur($ constable+ului -entru ($ *$res( nu*$rul %urturilor 'i al (on%li(telor. 6n ti*-ul s$-t$*&nii toat$ lu*ea *un(e'te, ($(i a nu *un(i (onstituie un deli(t. 3u*ini(a /$r/a)ii tre/uie s$ %a($ antrena*ente la tragerea (u ar(ul 'i s$+i ,nve)e 'i -e (o-iii lor, dar a(easta nu *ai e de(&t o r$*$'i)$ a tre(utului (are+i -li(tise'te. 2$tenii -re%er$ alte ;o(uri, -e (are constable.ul tre/uie s$ le inter1i($. A'a ,n(&t ei se re%ugia1$ ,n /er$rii (ale houses), unde /eau 'i ;oa($ ,n orele (&nd nu sunt la /iseri($. o/ligatoriu s$ te du(i du*ini(a la /iseri($ 'i a(elora (are li-ses( de la slu;/a religioas$ li se a-li($ o a*end$ ,n /ene%i(iul s$ra(ilor. Toate san()iunile sunt su-raveg.eate. A ,nvinui o %e*eie ($ este vr$;itoare (onstituie un deli(t grav, ($(i (onse(in)ele -ot %i uneori ,ngro1itoare -entru ea. #&teva %e*ei /$tr&ne sunt /$nuite ($ %a( %ar*e(e ani*alelor. 3in %eri(ire, ;ude($torii de -a(e ridi($ din u*eri 'i se %eres( s$ (onda*ne la rug toate vr$;itoarele (are li se tri*it. C"". Ori1ontul satului este %oarte str&*t. Ni(i un o* nu ,ndr$1ne'te s$+'i -$r$seas($ -aro.ia %$r$ *otive vala/ile 'i legale. A(torii a*/ulan)i nu -ot (ir(ula de(&t ,n /a1a unui -er*is se*nat de doi ;ude($tori de -a(e. 6n li-sa -er*isului sunt (onsidera)i vaga/on1i, adi($ /i(iui)i 'i ,nse*na)i (u %ie+ rul ro'u. 2tuden)ii universit$)ilor, -entru a -utea ($l$tori, tre/uie s$ ai/$ asu-ra lor -er*ise se*+ nate de (olegiul din (are %a( -arte. <ie(are /$r/at este at&t de o(u-at (u *un(a (&*-ului 'i nenu*$ratele %un()iuni -u/li(e din sat, ,n(&t nu are ti*- s$ se g&ndeas($ la alt(eva. Totu'i se ,ntrevede de -e a(u* rolul unei guvern$ri (entrale. di(tele noi, (are se (o*uni($ la a*von sau l&ng$ (ru(ea din -ia)$, se -ro(la*$ ,n nu*ele regelui. Feomen+ii se du( la ora' (a s$ asiste la sesiunile tri*estriale= ;ude($torii de -a(e -ri*es( ,ns$r(in$rile dire(t de la rege, lordul lo(otenent al (o*itatului se du(e deseori la !ondra 'i+i (unoa'te -e *ini'tri. <ie(are sat devine ,n(etul (u ,n(etul o (elul$ vie a unui (or- *are (are va %i statul.

""" RE ORMATORII ENGLEZI ". O dat$ (u regi*ul -oliti( al evului *ediu, se trans%or*$, su/ dinastia Tudorilor, a-aratul s$u in+ tele(tual 'i s-iritual. Ni*i( *ai (iudat de(&t e%e(tele -e (are le+au avut ,n Anglia Rena'terea italian$ 'i Re%or*a ger*an$. #ara(terele na)ionale sunt de -e a(u* de%inite. 2en1ualitatea *arilor italieni, dragostea lor -asionat$ -entru statui 'i ta/louri, revenirea la anti(.itatea -$g&n$, -redi(ile ,n (are virtu)ile (re'tine nu *ai sunt a-$rate de(&t (u (itate din 2ene(a 'i Hora)iu, -a-ii u*ani'ti 'i -rea ,n(lina)i s-re (ele u*ane, toate a(estea ,i s(andali1ea1$ -e tinerii engle1i (are vin s$ as(ulte (u ad*ira)ie -e 2avonarola sau -e Marsilio <i(ino 1AH. 6n Anglia, (a 'i ,n restul uro-ei, -e vre*ea lui Henri( al C""+lea, Platon ,l /iruia -e Aristotel= su/tilit$)ile s(olasti(e ale evului *ediu sunt, ,n se(olul al EC"+lea, at&t de dis-re)uite, ,n(&t nu*ele 7do(torului su/til8, 3uns 2(ot1AI, odinioar$ sinoni* (u ,n)ele-(iunea, d$ na'tere (uv&ntului dunce4 ignorant. 3ar ,n universit$)ile engle1e erudi)ii se %olo+ ses( de li*/a grea($ nu at&t (a s$+i i*ite -e -oe)i, (&t (a s$ (o*ente1e evang.eliile. "talia este -entru ei 7un su/ie(t de ui*ire 'i de re-ulsie8. 3e+a lungul ,ntregii lor istorii, engle1ii, de'i atra'i de (ivili1a)iile *editeraneene, vor (onsidera a(east$ atra()ie (a o is-it$ diavoleas($. "talia ,i va -ri*i -e re/eli 'i -e arti'ti= ea ,l va ins-ira -e #.au(er= ea ,l va s(andali 1a -e engle1ul *i;lo(iu. 7 ngle1ul italieni1at, diavolul ,n(arnat8, s-une un -rover/ din se(olul al EC"+lea. 3e alt*interi, engle1ul *i;lo+ (iu se si*te tot at&t de de-arte de sen1ualitatea italian$ (&t 'i de violen)a ger*an$. Deniul /rutal al lui !ut.er ,i ,ns-$i*&nta -e erudi)ii din O0%ord 'i nu va sedu(e la ,n(e-ut de(&t -e tinerii din
1AH

Dirolamo +avonarola ?1IAF+1I9@B + ($lug$r do*ini(an (are a avut un i*-ortant rol -oliti( la <loren)a ,ntre 1I9I 'i 1I9@, ini)iind o /rutal$ rea()ie ,*-otriva s-iritului lai( 'i li/er al artei Rena'terii= Marsilio 0icino ?1IHH+1I99B + (ele/ru u*anist, ad*irator al %ilo1o%iei lui Platon, (ondu($tor al a'a+nu*itei 7A(ade*ii -latoni(e8 de la <loren)a. 1AI Gohn uns +cot ?(ir(a 1F66+1HO@B + %ilo1o% engle1 s(olasti(, re-re1entant de sea*$ al nominalismului, (urent (are, ,n (adrul s(olasti(ii, s+a re*ar(at -rin unele ele*ente de g&ndire *aterialist$.

9I

#a*/ridge sau -e 7-reo)ii s$ra(i8 lollar1i. Pri*ii re%or*atori din O0%ord ar dori s$ ,ndre-te erorile /iseri(ii ro*ane, dar ei ni(i nu (on(e- ($ un (re'tin ar -utea -$r$si a(east$ /iseri($. #&)iva dintre (ei (are vor %i r$s-&ndit noua ,n)ele-(iune, -re(u* T.o*as More sau 4o.n <is.er, vor *uri *ai t&r1iu -entru /iseri(a (atoli($. "". 4o.n #olet, *are latinist 'i or$'ean /ogat ,n a(ela'i ti*-, re-re1int$ *ai /ine de(&t ori(ine a(east$ genera)ie. ra %iul unui lord+-ri*ar al !ondrei, sir Henr> #olet, (are, din 1iua .irotonisirii %iului s$u, ,i a(ordase i*-ortante venituri. 4o.n #olet 'i+a (ontinuat studiile la O0%ord, l+a (itit -e Platon 'i -e Plotin 'i -e la 1I9H a ($l$torit -rin <ran)a 'i "talia. A(olo i+a (unos(ut *ai /ine -e -$rin)ii /iseri(ii, a ($ror %ilo1o%ie o -re%era s(olasti(ii (are se *ai -reda la O0%ord. #&nd se ,ntoarse la universitatea sa, t&n$rul a(esta de trei1e(i de ani ,n(e-u s$ -redea un (urs asu-ra e-istolelor s%&ntului Pavel (are atrase o *ul)i*e de studen)i entu1ia'ti. 4o.n #olet e0-li(a te0tul original al e-istolelor ($tre (orintieni 'i ($tre ro*ani 7a'a (u* ar %i e0-li(at s(risorile unui o* ,n via)$ ($tre -rietenii lui8. Cor/ea des-re (ara(terul s%&ntului Pavel, (o*-ara so(ietatea ro*an$ des(ris$ de a-ostol (u a(eea (are a-are ,n te0tele lui 2uetoniu, re(urgea la te0te gre(e'ti (onte*-orane (u s%&ntul Pavel. 2e -oate i*agina ui*irea unui -u/li( (are nu 'tia ni*i( des-re a(este as-e(te istori(e ale religiei 'i din (are o *are -arte (redea ($ 7s(ri-turile au %ost reda(tate ,n latina Culgatei1AA. T&n$rul -ro%esor ,'i (&'tig$ re-ede un renu*e i*ens. Preo)ii veneau s$+i (ear$ (onsulta)ii= el ,i lini'tea= ,'i (o*enta -entru ei (ursurile= %$r$ ,ndoial$ ($ n+a %ost so(otit -eri(ulos de ($tre su-eriorii s$i e(le1iasti(i de vre*e (e a %ost nu*it, de t&n$r, de(an la 72%&ntul Paul8 1A6. #&nd *uri tat$l s$u, l$s&ndu+i o *are avere, el o (onsa(r$ ,n%iin)$rii la !ondra a '(olii 72%&ntul Paul8, unde literatura grea($ 'i latin$ avea s$ %ie -redat$ unui nu*$r de o sut$ (in(i1e(i 'i trei de tineri. ?3e (e o sut$ (in(i1e(i 'i treiG nu*$rul -e'tilor din 7-es(uitul *ira(ulos8= 'i ast$1i ,n($ elevii de la 72%&ntul Paul8 -oart$ (a /relo( un -e'te de argint.B <a-t (urios 'i (are 1ugr$ve'te /ine o*ul 'i e-o(aL #olet a ,n(redin)at ad*inistrarea *o'tenirii sale nu de(anului 72%&ntului Paul8 'i (onsiliului de (anoni(i, nu 5niversit$)ii din O0%ord, (i onora/ilei so(iet$)i a negustorilor de *$run)i'uri din !ondra. #a 'i ad*inistra)iei regale, erudi)ilor e(le1iasti(i le -l$(ea s$ se s-ri;ine -e (o*er(ian)ii engle1i. Progra*ul '(olii %usese ,nto(*it (u ,ngri;ire de ($tre %ondator. Nu tre/uia s$ se ,nve)e nu*ai trivium.ul evului *ediuL diale(ti(a, gra*ati(a 'i retori(a, (i 'i grea(a, latina 'i engle1a. 7Nu+i de *irare + ,i s(ria lui #olet -rietenul s$u T.o*as More + ($ '(oala du*itale st&rne'te at&tea %urtuni, ($(i ea este ase*enea (alului de le*n ,n (are erau as(un'i gre(ii ,nar*a)i -entru a distruge Troia /ar/ar$8. #iudat ,ns$L (onstru(torii (alului de le*n nu doreau ($derea Troiei. """. 3intre -rietenii 'i dis(i-olii lui #olet, (el *ai re*ar(a/il, T.o*as More, a %ost ,n a(ela'i ti*un ,nalt %un()ionar 'i un *are s(riitor, a ($rui o-er$ Etopia este (ea *ai /un$ (arte a vre*ii. More inventase a(est (uv&ntL Etopia ?)ar$ (are nu se g$se'te ni($ieriB, a'a (u* *ai t&r1iu Renouvier 1A7 avea s$ invente1e (uv&ntul Echronia. Ni*i( *ai interesant de(&t s$ (uno'ti visurile de viitor ale unui Jells1A@ al se(olului al EC+lea. Ostil gloriei *ilitare, More dorea *oartea s-iritului (avaleres(= el vestea (o*unis*ul, dis-re)ul %a)$ de aur, *un(a o/ligatorie -entru to)i, dar li*itat$ la nou$ ore -e 1i= el /la*a as(etis*ul *ona.al 'i (redea ,n -er%e()iunea naturii u*ane= ,n s%&r'it, ,n Etopia sa erau autori1ate toate religiile, 'i (re'tinis*ul nu se /u(ura de ni(i un -rivilegiu. 2+au (o*-arat adesea ideile teoreti(e ale lui More (u via)a sa -ra(ti($= a %ost de *irare ($ a(est -ro%et al toleran)ei a %ost un (an(elar intolerant, a-oi un *artir. 3ar s$ (ree1i o )ar$ i*aginar$ 'i s$ ad*inistre1i o )ar$ real$ sunt dou$ o-era)ii %$r$ leg$tur$ ,ntre ele, 'i ne(esit$)ile a()iunii nu sunt 'i ne(esit$)ile g&ndirii li/ere. "C. Re%or*area /iseri(ii, nu -rin violen)$ sau -rigoan$, (i (u a;utorul ra)iunii 'i al 'tiin)ei, -entru a o trans%or*a ,ntr+o /iseri($ universal$, iat$ )inta lui 4o.n #olet, a lui T.o*as More 'i a -rietenului
1AA

&ulgata + nu*ele su/ (are e (unos(ut$ o tradu(ere latin$ a 9i/liei, e%e(tuat$, se -are, ,n ;urul anului IOO e.n. a a devenit te0tul o%i(ial al 9i/liei -entru /iseri(a ro+ *an$. 1A6 #atedrala londone1$, a ($rei (l$dire, ni*i(it$ de *arele in(endiu din 1666, a %ost re(onstruit$ la ,n(e-utul se(olului al EC"""+lea de ar.ite(tul #.risto-.er Jren, la di*ensiunile grandioase (are au %$(ut+o (ele/r$. 1A7 #.arles+9ernard Renouvier ?1@1A+19OHB + %ilo1o% idealist %ran(e1. 1A@ Her/ert Deorge Jells ?1@66+19I6B + s(riitor engle1, (unos(ut *ai ales (a autor de ro*ane de anti(i-a)ie (u a((ente de (riti($ so(ial$.

9A

lor ras*. <igura a(estuia din ur*$ este (el *ai gr$itor si*/ol al *i'($rii. 3e'i n$s(ut ,n Olanda, ras* este *ai *ult de(&t un olande1L este un euro-ean. A/ia (unoa'te li*/a olande1$= vor/e'te 'i s(rie ,n latin$= ($r)ile ,i sunt traduse ,n toate li*/ile. Prestigiul s$u intele(tual este re(unos(ut ,n a(ela'i ti*- de #arol auintul, <ran(is( " 'i Henri( al C"""+lea, (are 'i+l dis-ut$. Autoritatea sa ,n uro-a este *ult *ai *are de(&t avea s$ %ie *ai t&r1iu a(eea a lui Coltaire, de(&t a(eea a ori($rui /$r/at al vre*ii noastre. 2e v&nd din Colocviile lui ras* dou$1e(i 'i -atru de *ii de e0e*-lare, tira; ui*itor -entru o (arte latin$, ,ntr+o uro-$ at&t de -u)in -o-ulat$, at&t de -u)in (ultivat$. Prietenia dintre u*ani'tii tuturor )$rilor era atun(i u'urat$ de a(east$ li*/$ (o*un$L latina. 6n (asa lui T.o*as More, ras* a s(ris #logiul nebuniei, la #a*/ridge a -reg$tit *area sa edi)ie a Noului Testa*ent du-$ te0te latine 'i gre(e'ti. Ni($ieri (a ,n Anglia ras* nu g$sea un *ediu ,n (are s$ se si*t$ *ai la largul s$uL 7#&nd ,l as(ult -e -rietenul *eu #olet, -ar($+l as(ult -e Platon ,nsu'i... 0ist$ o %ire *ai u*an$ 'i *ai sedu($toare de(&t a(eea a lui T.o*as MoreG8 #el *ult ,i so(otea -e a(e'ti engle1i -u)in (a* -rea s%in)i -entru el. T.o*as More, (are, ,n Etopia, (onda*na austeritatea, -urta ,n lu*ea a(easta o t&rs&n$, 'i, (&nd ras* st$tu un ti*- la e-is(o-ul 4o.n <is.er, ,i ad*ir$ /i/liote(a, dar se -l&nse de %a-tul ($ tr$gea (urentul ,n ,n($-ere. C. #ea *ai *are gre'eal$ (are s+ar -utea (o*ite (u -rivire la -ri*ii re%or*atori engle1i este de a+i (onsidera -re(ursorii unei *i'($ri ostile (atoli(is*ului. i ,'i -ro-uneau doar s$ re%or*e1e *oravurile 'i s-iritul (lerului. 3ar aveau s$ ,nt&lneas($ *ari (urente de o-inii (are vor antrena -e dis(i-olii lor in%init *ai de-arte de(&t ar %i dorit+o ei. Anglia se(olului al EC"+lea nu era antireligioas$= era anti(leri(al$. 5n e-is(o- s-unea -e atun(i ($ da($ A/el ar %i %ost -reot, ori(e ;uriu al !ondrei l+ar %i a(.itat -e #ain. Ce(.ile ,nvinuiri (are li se adu(eauL tri/unalele e(le1iasti(e, /og$)ia ($lug$rilor, lu0ul e-is(o-ilor, -ersistau. Pa-alitatea, -rea ,nde-$rtat$, sa(ri%i(a interesele engle1ilor ,n %avoarea a(elora ale -rin(i-ilor (ontinentali, (are, *ai a-ro-ia)i, aveau asu-ra ei o in%luen)$ *ai dire(t$. 2uveranii 'i oa*enii de stat engle1i su%ereau v$1&nd ($ o -arte a suveranit$)ii lor se a%la ,n *&inile unei -uteri str$ine (are nu 'tia *ai ni*i( des-re ei. 6n s%&r'it, de la J>(li% ,n(oa(e ,n(e-use s$ se r$s-&ndeas($ lollardis*ul. 6n .a*/arele negustorilor, ,n (&r(iu*ile ora'elor universitare era (itit$ versiunea engle1$ a 9i/liei 'i (o*entat$ (u glas -$ti*a'. 2u/ in%luen)a lui J>(li%, ,n r&ndurile (laselor *i;lo(ii din Anglia se (reaser$ %o(are de *oral$ as(eti($ 'i individualist$, (are aveau s$ se rea-rind$ *ai t&r1iu 'i s$ ard$ (u %l$($ri -uterni(e. 2e g$sea ai(i un -u/li( gata s$+'i ,nsu'eas($ do(trina lui !ut.er, /a ,n($ *ai *ultL as(etis*ul lui #alvin. C". 3o*nia lui Henri( al C""+lea ?1I@A+1AO9B a %ost %avora/il$ de1volt$rii studiilor 'i *edita)iilor re%or*i'tilor deoare(e a %ost o do*nie -a'ni($. 6n ti*-ul a(estor dou$1e(i 'i -atru de ani nu s+au -etre(ut de(&t -u)ine eveni*ente i*-ortante. 3ar *arii suverani, (a 'i oa*enii *ari de stat, sunt adesea a(ei (are, ,nto(*ai (a -ri*ul rege din dinastia Tudorilor, 'tiu s$+'i ,n(on;oare nu*ele de o 1on$ de t$(ere. Nu+i nu*ai o ,nt&*-lare ($ su/ guvernarea unor ase*enea /$r/a)i nu survine ni(i un in(ident grav. 6n)ele-(iunea ordon$ (a la ,n(e-utul unei dinastii sau al unui regi* s$ do*neas($ lini'tea. 3a($ dinastia Tudorilor s+a -utut ,nr$d$(ina at&t de -ro%und, da($ institu)iile lo(ale au devenit destul de viguroase -entru a -utea ,nlo(ui institu)iile %eudale, totul se datorea1$ a(elui s%ert de vea( de -a(e intern$ 'i e0tern$ -e (are l+a dat )$rii, ,naintea do*niilor dra*ati(e ale %iilor 'i ne-o)ilor s$i, -rudentul 'i *isteriosul lor str$*o'.

IV 'ENRIC AL VIII$LEA /,356$,3104 ". Moda ,i %or*ea1$ -e suverani, a'a du-$ (u* i*-une ,*/r$($*intea 'i deter*in$ *oravurile. 6n evul *ediu un *are rege tre/uia s$ %ie (urtenitor, (avaleres(, sever 'i -ios= -e vre*ea rena'terii un *are -rin) este li/ertin, (ultivat, *agni%i( 'i deseori (rud. Henri( al C"""+lea a avut toate a(este ,nsu'iri, dar ,n *aniera engle1eas($, adi($ li/ertina;ul s$u a r$*as (on;ugal, (ultura lui a %ost teologi($ 'i s-ortiv$, *agni%i(en)a sa de /un gust, (ru1i*ea sa legal*ente ire-ro'a/il$. Ast%el ,n(&t, (u toate (ri*ele sale, a r$*as un suveran -o-ular ,n o(.ii su-u'ilor s$i. Ki ast$1i ,n($ este a-$rat de istori(ii engle1i. Dravul e-is(o- 2tu//s 1A9 s-une ($ -ortretele so)iilor sale nu ;usti%i($ -oate, dar e0-li($ gra/a sa de a s($-a de ele. Pro%esorul Pollard 16O ,ntrea/$ de (e ar %i o vin$
1A9 16O

Jillia* 2tu//s ?1@FA+19O1B + e-is(o- de O0%ord 'i erudit istori( Al/ert <rederi(: Pollard ?1@69+19I@B + istori( engle1

96

deose/it de grav$ %a-tul de a %i avut 'ase nevesteL 7Kase este oare un nu*$r -ro.i/itG 5lti*a so)ie a lui Henri( al C"""+lea, #aterina Parr, a avut -atru /$r/a)i 'i (u*natul s$u, du(ele de 2u%%ol:, -atru so)ii, %$r$ (a ni*eni s$ le %i %$(ut vreo i*-utare. Ki, de alt%el, i se re-ro'ea1$ lui Henri( al C"""+lea ($ a luat ,n ($s$torie %e*eile -e (are le iu/eaG 3ar ar %i -utut, %$r$ a s(andali1a -e ni*eni, s$ ai/$ *ai *ult de 'ase a*ante. Henri( de Navarra a avut -atru1e(i %$r$ (a re-uta)ia lui s$ %i %ost 'tir/it$, /a di*-otriv$8. A(easta e adev$rat, dar Henri( al "C+lea n+a -orun(it ni(iodat$ s$ %ie de(a-itat$ %ru*oasa #orisanda 'i ni(i Da/riela d' stres. "". #&nd Henri( al C"""+lea ur*$ la tron tat$lui s$u, ,n 1AO9, avea o-ts-re1e(e ani. ra un atlet %ru + *os, %oarte *ul)u*it de sine, %oarte *&ndru (&nd a*/asadorul vene)ian i+a s-us ($ are -ul-a -i(iorului *ai /ine %$(ut$ de(&t a lui <ran(is( ", e0(elent ar(a', (a*-ion de tenis, *are ($l$re), (are o/osea 1e(e (ai ,ntr+o 1i de v&n$toare. Avea gust literar, %iind .r$nit ,n a(ela'i ti*- 'i (u teologie 'i (u literatur$ ro*anes($= (o*-unea -oe*e, -unea -e *u1i($ -ro-riile sale i*nuri 'i (&nta 7du*ne1eie'te8 din l$ut$. ras*, (are+l (unos(use (&nd era (o-il, a %ost i1/it de inteligen)a sa -re(o(e. Noii u*ani'ti g$seau un -rieten ,ntr+,nsul. l l+a (.e*at -e #olet la !ondra 'i l+a nu*it -redi(ator la (urte, a %$(ut din T.o*as More un (urtean, ,*-otriva voin)ei lui, a-oi (an(elar, 'i l+a rugat -e ras* s$ a((e-te o (atedr$ la #a*/ridge. Tre/uie s$ ad$ug$* ($ era %oarte evlavios 'i ($ -rietenii s$i din O0%ord, ori(&t de re%or*atori erau, i+au ,nt$rit res-e(tul -entru religia (atoli($. 3e'i ar -utea s$ -ar$ ui*itor, el a ,n(er(at ,n tot ti*-ul vie)ii sale s$ ,*-a(e s(ru-ulele 'i te*erile 7unei (on'tiin)e %oarte *edievale8. """. Pu)in ti*- du-$ ur(area sa -e tron, regele a luat ,n ($s$torie -e #aterina de Aragon, v$duva %ratelui s$u Art.ur 'i %ii(a regelui 2-aniei <erdinand al C+lea. Nu 'i+a ales+o el 'i n+o iu/ea= a %ost o ($s$torie -oliti($. Pentru Anglia din vre*ea a(eea, -utere de rangul al doilea, o alian)$ (u 2-ania era o onoare 'i o garan)ie. A'a ,n(&t, atun(i (&nd, din (au1a *or)ii -re*ature a lui Art.ur, a(east$ alian)$ s+a ru-t, #onsiliul, doritor s+o -$stre1e -e #aterina (a regin$, l+a rugat -e Henri( s+o a((e-te (a so)ie. 3ar un te0t din !eviti( 161 inter1i(ea ($s$toria dintre un (u*nat 'i o (u*nat$= a tre/uit s$ se o/)in$ o /ul$ -a-al$ ?1AOHB 'i s$ se %a($ dovada ($ -ri*a ($s$torie a #aterinei n+a %ost (onsu*at$. 2+au g$sit *artori (are s$ ;ure 'i, ,n 1iua ($s$toriei sale (u Henri(, #aterina a -urtat (osi)ele des-letite, (a %e(ioarele. A(este lu(ruri ,'i avur$ *ai t&r1iu i*-ortan)a lor, atun(i (&nd regele voi s+o re-udie1e. !a ,n(e-utul do*niei, Henri( n+a guvernat el ,nsu'i, (i toat$ autoritatea a revenit *inistrului -e (are 'i l+a alesL Jolse>, %iul unui *$(elar /ogat din "-sRi(., -e (are -a-a, la (ererea lui Henri(, l+a %$(ut (ardinal. Tr$s$turile do*inante ale a(estui 7vl$;gan din "-sRi(.8 erau a*/i)ia 'i vanitatea. #go et rex meus, s(ria el suveranilor str$ini. 7Tare la gra*ati($, sla/ la -roto(ol8. Avea o (as$ regeas($, nu*$rul servitorilor se ur(a la *ai *ult de -atru sute, nu*$rul (a-elanilor la 'ais-re1e(e, avea -ro-riii s$i *inistran)i. #a s$ ,n%iin)e1e la O0%ord Colegiul Cardinal ?*ai t&r1iu Christ Church) 'i s$ atrag$ ad*ira)ia asu-ra genero1it$)ii sale, ar.ie-is(o-ul a(esta n+a 'ov$it s$ des-oaie *$n$stirile. #&nd !eon al E+lea l+a %$(ut nu nu*ai (ardinal, (i 'i legat -a-al ,n Anglia, Jolse> a ,ntrunit ,n *&inile sale ,ntreaga autoritate (ivil$ 'i ,ntreaga autoritate e(le1iasti($. #$lug$rii 'i %ra)ii ,n'i'i, de'i nu erau su-u'i (lerului se(ular, tre/uiau s$ as(ulte de a(est e*isar al Ro*ei. l o/i'nui ast%el -e engle1i (u ideea, nou$ 'i sur-rin1$toare, a (onto-irii ,n *&inile a(eluia'i o* a -uterii s-irituale 'i a -uterii vre*elni(e. 6*/$tat de -utere, Jolse> trata Ro*a (u dis-re)= n$1uia s$ (u*-ere #olegiul 2a(ru 'i, ,n ur*a a(estei (oru-)ii, s$ %ie nu*it -a-$, a*enin)&nd s$ -rovoa(e o s(.is*$ a /iseri(ii da($ nu va %i ales. Ast%el de a*enin)$ri -reg$teau -e (atoli(ii engle1i -entru o ru-tur$ (u Ro*a, dar ni(i Jolse>, ni(i st$-&nul s$u nu 'i+ar %i ,n(.i-uit atun(i ($ a(east$ ru-tur$ este -osi/il$. #&nd a-$ru do(trina lui !ut.er, regele ,nsu'i o res-inse ,ntr+o s(riere (are+i atrase din -artea -a-ei titlul de a-$r$tor al (redin)ei ?1AF1B. "C. Politi(a e0tern$ a %ost ;o(ul %avorit al lui Jolse>. Pe (ontinent, (a 'i ,n Anglia, ,n ur*a lu-te lor %eudale, se iveau -uterni(e *onar.ii. 3a($ una din ele, <ran)a sau 2-ania, ar (&'tiga -rioritate %a)$ de toate (elelalte 'i ar do*ina uro-a, (are ar %i atun(i situa)ia AnglieiG Rolul %ires( al a(esteia tre/uia s$ %ie *en)inerea e(.ili/rului de %or)e -e (ontinent, 7/alan)a -uterii8. Politi($ *o/il$, (.iar in(onstant$ -rin esen)a ei 'i (are -utea s$ -ar$ -er%id$, dar (are reu'i la ,n(e-utL <ran(is( " 'i #arol auintul ,'i dis-utar$ alian)a lui Henri( al C"""+lea. Pe (&*-ia #ortului de Aur 16F, regele <ran)ei 'i
161 16F

5na din ($r)ile Ce(.iului testa*ent A'a a %ost su-ranu*it lo(ul ,nt&lnirii (elor doi regi ?7+1A iunie 1AFOB, situat ,n

97

regele Angliei se ,ntre(ur$ ,ntr+o etalare de lu0 (are n+a *ai %ost ni(iodat$ egalat$. A doua 1i du-$ a(east$ ,ntrevedere, Jolse> -reg$tea o alta, ,ntre st$-&nul s$u 'i ,*-$rat. #ardinalul ,*-ingea du-li(itatea -&n$ a(olo ,n(&t ,'i inter(e-ta -ro-riile *isive, -entru a+'i da lui ,nsu'i (ontraordine ,n nu*ele regelui. Tri*itea un a*/asador la o (on%erin)$ interna)ional$ ,nar*at (u instru()iuni (ontra+ di(torii, -e (are, ,n *od se(ret, tre/uia s$ le arate unele s-aniolilor, altele %ran(e1ilor. 3u-$ (e o vre*e ,ndelungat$ -$ru a %avori1a alian)a (u <ran)a, Jolse> ,l alese a-oi -e ,*-$rat, -entru ($ a'a voiau negustorii engle1i. 2us-endarea (o*er)ului (u 2-ania 'i N$rile de 4os ar %i ruinat -e (o*er(ian)ii de l&n$ 'i -ostav. 3ar (o*er)ul este un -rost s%$tuitor di-lo*ati(. 2a(ri%i(&ndu+l -e <ran(is( ", Anglia distruse /alan)a -uterii ,n %avoarea lui #arol auintul. 3u-$ /$t$lia de la Pavia ?1AFAB, ,*-$ratul, suveran al 2-aniei, al "taliei, al Der*aniei 'i al N$rilor de 4os, deveni st$-&nul uro-ei. 6n s-e(ial -a-a %u la dis(re)ia sa, (eea (e, -e ($i indire(te, avea s$ -ri(inuias($ -ierderea lui Jolse>. C. 2e %a(e o nedre-tate lui Henri( al C"""+lea e0-li(&nd divor)ul s$u 'i ru-tura (u Ro*a -rin dra+ gostea lui -entru o(.ii al/a'tri+,n(.i'i ai Annei 9ole>n. Regele ar %i -utut u'or (&'tiga gra)iile Annei 9ole>n %$r$ a+i -ro*ite s$ se ($s$toreas($ (u ea, dar -ro/le*a de re1olvat era *ult *ai (o*-le0$. Pentru a evita )$rii un nou r$1/oi (a al (elor dou$ ro1e ?'i a*intirile ,ngro1itoare ale anar.iei erau ,n($ %oarte -roas-eteB, se (onsidera ne(esar (a -ere(.ea regal$ s$ ai/$ un %iu. Or, #aterina, du-$ *ai *ulte avorturi, a/ia n$s(u o %at$, Maria ?1A16B, 'i starea s$n$t$)ii sale nu *ai ,ng$duia s-eran)a ($ va *ai -utea avea al)i (o-ii. ra -osi/il (a Maria Tudor s$ %ie (onsiderat$ *o'tenitoarea tronuluiG Tronul %usese transmis ,n Anglia -rin %e*ei= Henri( al C"""+lea ,nsu'i a;unsese la tron -rin *a*a sa. 3ar singura %e*eie (are a domnit de la (u(erire ,n(oa(e %usese Matilda, 'i nou$s-re1e(e ani de tul/ur$ri (onstituiau un e0e*-lu -u)in ,n(ura;ator. "nteresul dinastiei 'i al )$rii (erea un %iu. Regele, (are+'i dorea (u ,n%o(are un %iu, ,n(e-u s$ se ,ntre/e da($ a(east$ ($s$torie a lui nu %usese /leste*at$. 3is-ensa -a-ei %usese vala/il$G 3u-$ at&tea de(e-)ii, Henri( al C"""+lea, %oarte su-ersti)ios, era ,n(linat s$ se ,ndoias($. Totu'i ,n($ *ai 'ov$ia s$ divor)e1e. #aterina era *$tu'a ,*-$ratului, 'i Henri( al C"""+lea s-era ,ntr+o alian)$ glorioas$L ($s$toria lui #arol auintul (u Maria. #&nd regele 2-aniei, (ontrar -ro*isiunilor sale, alese de so)ie o in%ant$ de Portugalia, regele Angliei so(oti ($ nu *ai era (a1ul s$+l *ena;e1e. C". A'adar, Henri( al C"""+lea, ,ndr$gostit de Anna 9ole>n, %at$ %oarte t&n$r$, (o(.et$, %er*e($+ toare, dorea s+o ia ,n ($s$torie (a s$ (a-ete de la ea un *o'tenitor legiti* 'i ($uta *i;lo(ul de a se des(otorosi de #aterina de Aragon, -ri*a lui so)ie. 3ivor)ul (ivil nu e0ista 'i, de alt*interi, ar %i %ost inutil -entru un rege evlavios= tre/uia s$ (ear$ Ro*ei anularea ($s$toriei sale. P$rea u'or de o/)i+ nut, deoare(e -a-a ar$tase -&n$ atun(i, ,n ast%el de (a1uri, (&nd era vor/a de suverani, o ,ng$duin)$ %$r$ *argini. 3e alt%el e0ista la rigoare un *otiv -lau1i/il de anulare, (.iar a(ela (are a %ost ,nl$turat -entru a se -utea (ele/ra ($s$toriaL #aterina %usese so)ia %ratelui so)ului ei. adev$rat ($ o /ul$ -onti%i(al$ de(larase a doua ($s$torie vala/il$= dar o /ul$ nu -utea reda li/ertatea a(elora -e (are o alt$ /ul$ ,i unise= 'i nu se -utea oare sus)ine, du-$ o nou$ an(.et$, ($ nu a %ost i*a(ulat$ ($s$toria dintre #aterina 'i Art.urG 2e r$s-&ndi 1vonul ($ regele avea ,ndoieli (u -rivire la legalitatea ($s$toriei sale 'i ($ avea grave s(ru-ule de (on'tiin)$ s$ r$*&n$ ($s$torit nelegiti*. Jolse> %u ,ns$r(inat s$ trate1e (u #urtea -onti%i(al$ 'i ,nt&lni ,ndat$ o re1isten)$ (are n+ avea ni*i( religiosL voin)a lui #arol auintul. A(esta, st$-&n la Ro*a, nu ,ng$duia s$ %ie sa(ri%i(ate *$tu'a sa #aterina 'i vara sa Maria. Pa-a ar %i vrut totu'i s$+i dea satis%a()ie lui Henri( 'i+l tri *ise (a legat ,n Anglia -e (ardinalul #a*-eggio, (are tre/uia, ,*-reun$ (u Jolse>, s$ ;ude(e (a1ul. Regele so(oti (.estiunea re1olvat$, dar #aterina, %$(&nd a-el la Ro*a, o/)inu (a -a-a s$ tri*it$ -ro(esul ,n %a)a -ro-riei sale (ur)i. 3e ast$ dat$ regele se su-$r$ %oarte tare 'i situa)ia lui Jolse> era ,n -eri(ol. #a ori(e a*/i)ios, (ardinalul avea du'*ani. <u -us su/ a(u1area de praemunire ?adi($ de tr$dareB -entru ($, de'i engle1, a((e-tase s$ %ie legat -onti%i(al 'i s$ nego(ie1e ,n %a)a tri/unalelor str$ine (.estiuni (are )ineau de (urtea regelui. A(u1a)ia era a/surd$, deoare(e regele autori1ase 'i %avori1ase a(east$ nu*ire. 3ar (ardinalul nu g$si ni(i un a-$r$tor= tre/ui s$+'i a/andone1e /unurile 'i, nu*ai datorit$ /olii sale, s($-$ de su-li(iu. Oa*enii re1erv$ totdeauna sur-ri1eL du-$ *oartea a(estui a*/i)ios s+a des(o-erit ($ su/ ve'*intele sale -urtase o t&rs&n$. C"". 2ir T.o*as More ,l ,nlo(ui, nu %$r$ nelini'te, -e Jolse> la #an(elariat, dar (ei doi oa*eni nordul <ran)ei, la sud+est de -ortul #alais.

9@

(are aveau atun(i (ea *ai *are in%luen)$ asu-ra regelui %ur$ ale'i -entru ($ ,i adu(eau oare(are s-eran)$ ,n (.estiunea divor)ului. Pri*ul, T.o*as #ran*er, era un e(le1iasti( (are ,ntr+o 1i ,i s-usese lui Dardiner, se(retarul regeluiL 7(e nevoie avea regele s$ ur*$reas($ a(east$ (.estiune la Ro*a, ar %i de a;uns s$ o/)in$ de la (&)iva e*inen)i teologi (ertitudinea nulit$)ii -ri*ei sale ($s$torii 'i ar -utea atun(i, %$r$ s(ru-ule 'i ni(i un %el de -ri*e;die, s$+'i ia r$s-underea *oral$ de a se re($s$tori8. Regele, ,n(&ntat, invit$ -e a(est ingenios /$r/at la tat$l Annei 9ole>n 'i ,n(e-u, du-$ s%atul lui #ran*er, s$ (onsulte universit$)ile. Teologii, (a 'i ;ude($torii, 'tiu s$ ada-te1e te0tele ,*-re;ur$rilor. !a O0%ord 'i la #a*/ridge, (u -u)in$ 7inti*idare 'i lingu'ire8, %u o/)inut$ (onsulta)ia dorit$= 5niversitatea din Paris %u %avora/il$ -entru ($ ,l detesta -e #arol auintul= a(elea din nordul "taliei se luar$ du-$ 2or/ona. #ur&nd regele -utu s$ su-un$ -arla*entului o-iniile a o-t institu)ii de savan)i, (are a%ir*au toate ($ o ($s$torie (u v$duva unui %rate de(edat este nul$ 'i ($ ni(i -a-a nu avea (o*-eten)a s$ a(orde vreo dis-ens$. Me*/rii -arla*entului erau ruga)i s$ ra-orte1e a(este %a-te ,n (ir(u*s(ri-)iile lor 'i s$ vor/eas($ tuturor de s(ru-ulele regelui. Henri( al C"""+lea si*)ea e%e(tiv ($ )ara era ostil$ divor)ului. #&nd tre(ea -e strad$, -o-orul ,i striga s$ nu se des-art$ de #aterina, iar %e*eile ,i s-uneau (uvinte neru'inate des-re Anna 9ole>n. 3ar vre*ea tre(ea. Anna a'te-ta un (o-il= tre/uia s$ %ie *o'tenitorul dorit 'i, -rin ur*are, s$ se nas($ du-$ ($s$toria lor. #ran*er, un /$r/at /l&nd 'i *alea/il, %u nu*it ar.ie-is(o- de #anter/ur> 'i (ele/r$ ,n *od se(ret ($s$toria regelui ,n ianuarie 1AHH. #$s$toria %u anun)at$ la -a'ti, (&nd Anna %u ,n(oronat$, iar Henri( e0(o*uni(at= era ru-tura (u Ro*a.

V SC'ISM !I PRIGOAN ". A(east$ ru-tur$ ar %i %ost *ai -u)in /rutal$ da($ Henri( al C"""+lea n+ar %i avut 'i al)i (onsi lieri de(&t -e T.o*as More 'i #ran*er. More, /$r/at (u o ,nalt$ (on'tiin)$, n+ar %i a((e-tat de(&t o re%or*$ ,n)elea-t$ 'i *oderat$= #ran*er, -rea sla/ -entru a %i r$u, ar %i nego(iat 'i ar tot %i a*&nat. T.o*as #ro*Rell %u (el (are ;u($ rolul lui Nar(is al a(estui Neron, rolul lui "ago al a(estui Ot.ello. ra un /$r/at s(und, lat ,n s-ate, ur&t, as-ru, (u o/ra1ul -or(in, o(.ii -e ;u*$tate ,n(.i'i, gura r$u+ t$(ioas$. 6n(e-use (a negustor de l&n$ 'i ($l($tor de -ostav la Putne>= a-oi ($l$torise -rin <landra 'i "talia, unde se %a*iliari1$ (u *arele (o*er) 'i (u noua -oliti($ 'i deveni un (ititor -asionat al oa*enilor -oliti(i italieni. !a ,ntoar(erea sa intrase ,n slu;/a (ardinalului Jolse>, a;ung&nd unul din %avori)ii lui. #ro*Rell n+avea ni(i s(ru-ule, ni(i religie. Teologiile rivale ,i erau toate la %el de indi+ %erente, dar do(trina ra)iunii de stat ,l (u(erise. 6ndat$ (e+l ,nt&lni -e rege, ,l s%$tui s$ ur*e1e e0e*+ -lul -rin)ilor ger*ani, (are o ru-seser$ (u Ro*a. Anglia nu *ai tre/uia s$ ai/$ doi st$-&ni, dou$ ;usti)ii, dou$ siste*e de i*-o1ite. 3eoare(e -a-a re%u1a s$ (on%ir*e re-udierea #aterinei, tre/uia s$ nu se su-un$ /iseri(ii, (i s+o su-un$. Henri( al C"""+lea ,l dis-re)uia -e #ro*Rell= nu+i s-unea ni(iodat$ alt%el de(&t 7d$r$(itorul de l&n$8 'i+l /rus(a= totu'i se %olosea de a/ilitatea, servilitatea 'i %or)a a(estuia. 3$r$(itorul de l&n$ deveni ,n (&)iva ani Master o, the $olls, Lord 7rivy +eal16H, vi(ar general al /iseri(ii, lord *are 'a*/elan, (avaler, /aron 'i (onte de sse0. "". 2-olierea /iseri(ii s+a %$(ut ,n %or*$ legal$ 'i Henri( al C"""+lea a res-e(tat %or*ele -arla*en+ tare. Parla*entul Re%or*ei, (are )inu 'a-te ani ?1AF9+1AH6B, vot$ toate *$surile e0traordinare -ro+ -use de (oroan$. Mai ,nt&i (lerul %u in%or*at ($ a violat statutul de 7raemunire a((e-t&nd, (a 'i Jolse>, s$ re(unoas($ autoritatea (ardinalului (a legat -a-al. 3re-t -eniten)$ -entru a(east$ (ri*$, (lerul tre/ui s$ -l$teas($ o a*end$ de dou$ *ilioane de livre, s$ a(orde regelui titlul de -rote(tor 'i de 'e% su-re* al /iseri(ii 'i s$ des%iin)e1e anatele, sau 7-ri*ul venit8, al /ene%i(iilor e(le1iasti(e, (are -&n$ atun(i %useser$ -l$tite -a-ei. A-oi -arla*entul vot$ su((esiv +tatutul apelurilor, (are inter1i(ea s$ se %a($ a-el la Ro*a, Actul de +uprema3ie, (are+l (onsa(ra -e rege 7uni(ul 'i su-re*ul 'e% al /iseri(ii Angliei8 'i+i atri/uia at&t ;urisdi()ia s-iritual$ (&t 'i ;urisdi()ia (ivil$, ,i d$dea dre-tul s$ re%or*e1e 'i s$ re-ri*e erorile 'i ere1iile, 'i, ,n s%&r'it, Actul de +uccesiune, (are anula -ri*a ($s$torie, -e (o-iii n$s(u)i din a(east$ ($s$torie ,i -riva de dre-turile lor la (oroan$ ,n %avoarea des(enden)ilor Annei 9ole>n 'i o/liga -e to)i su-u'ii regelui s$+'i a%ir*e -rin ;ur$*&nt (redin)a lor ,n validitatea religioas$ a divor)ului. Ne -ute* ,ntre/a (u* a votat un -arla*ent (atoli( a(este te0te (are des$v&r'eau s(.is*a 'i ,n (are -a-a nu era nu*it alt%el de(&t 7e-is(o-ul de Ro*a8. Tre/uie s$ ne g&ndi* ($ -ersoana 'i voin)a regelui erau -este *$sur$ de
16H

Master o, the $olls + 'e%ul ar.ivei o%i(iale de stat, iar Lord 7rivy +eal + lordul -$str$tor al sigiliului -rivat al regelui

99

res-e(tate= ($ de *ult$ vre*e na)ionalis*ul n$s(&nd al engle1ilor su-orta greu o ;urisdi()ie str$in$= ($ -a-alitatea a-$rea (a o aliat$ (&nd a 2-aniei, (&nd a <ran)ei= ($ ,n a%ara (.iar a senti*entului na)ional, o -uterni($ -ornire anti(leri(al$ (erea nu ni*i(irea /iseri(ii, dar a/olirea tri/unalelor e(le1iasti(e 'i (on%is(area averilor *$n$stire'ti= ,n s%&r'it, ($ noi (lase, (are deveneau %or)ele vii ale na)iunii 'i (are nu (uno'teau latina, ,nv$)aser$, du-$ inventarea ti-arului, s$ (iteas($= ($ (leri(ii lai(i deveniser$ tot at&t de nu*ero'i (&t 'i (leri(ii e(le1iasti(i 'i ($ *ul)i dintre ei doreau o (arte de rug$(iuni ,n li*/a engle1$, o 9i/lie engle1$, a'a (u* ,nlo(uiser$ $omanul $o2ei16I (u 7ovestirile din Canterbury. Re%or*a engle1$ n+a %ost re1ultatul (a-ri(iului unui suveran, (i %or*a religioas$ a unui na)ionalis* insular 'i lingvisti(. """. O /iseri($ ve(.e de 1e(e, dou$s-re1e(e se(ole are r$d$(ini ad&n(i 'i (el *ai -uterni( rege nu le -oate s*ulge %$r$ a ,nt&*-ina oare(are re1isten)$. Totu'i e-is(o-ii 'i -reo)ii, ,n a%ar$ de (&teva e0(e-)ii, s+au ar$tat (iudat de *alea/ili. 3e *ult$ vre*e %useser$ atin'i ei ,n'i'i de na)ionalis*ul a*/iant. Prela)ii engle1i erau *ai *ult oa*eni de stat de(&t oa*eni ai /iseri(ii. #a*era !or1ilor, din (are %$(eau -arte, vot$ %$r$ a se revolta toate re%or*ele. 75n %el de -re+angli(anis* (u-rinsese tot ,naltul (ler8. #&t des-re (lerul de ;os, %oarte s$ra(, el g$sea oare(are siguran)$ ,n trans%or*area lui ,ntr+un (or- de %un()ionari= el ,nsu'i %usese a)&)at de lollar1i 'i nu a((e-tase ni(iodat$ %$r$ regret (eli/atul -reo)ilor. #&nd %ie(are tre/ui s$ -reste1e ;ur$*&ntul, (&nd %a-tul de a nu re(unoa'te 7(asta 'i s%&nta ($s$torie a Annei 'i a lui Henri(8 'i de a nu renega -e 7e-is (o-ul de Ro*a, (are u1ur-$ nu*ele de -a-$8, devenise tr$dare, a-roa-e to)i -reo)ii au ;urat. 3ar (an(elarul, sir T.o*as More, 'i *arele e-is(o- <is.er re%u1ar$ s$ renege (redin)a lor (atoli($. A*&ndoi %ur$ de(a-ita)i, e-is(o-ul (itind ,nainte de *oarte din evang.elia s%&ntului "oanL 7A(easta este via)a ve'ni($8, More de(lar&nd la -i(iorul e'a%odului ($ *urea (a 7un devotat servitor al regelui, dar *ai ,nt&i al lui 3u*ne1eu8. #a-etele a(estor doi oa*eni *ari -utre1ir$ ag$)ate de (&rlige la intrarea -e -odul !ondrei. #o*edia divor)ului devenise o *onstruoas$ tragedie. 5n *are nu*$r de ($lug$ri %ur$ s-&n1ura)i, goli)i de *a)e, t$ia)i ,n /u($)i. #atoli(ii din (&teva (o*itate, (u-rin'i de o ,ndre-t$)it$ aversiune (&nd au1ir$ de a(este *asa(re o*ene'ti, se revoltar$= %ur$ ,nvin'i. Ro*a ,l e0(o*uni(ase -e regele Henri( al C"""+lea, dar (e+l interesa a(east$ sentin)$ -e un rege (are se -lasase el ,nsu'i ,n a%ara /iseri(iiG Ar %i %ost ne(esare san()iuni= -a-a ,n(er($ s$ o/)in$ (a suveranii (atoli(i, <ran(is( " sau #arol auintul, s$ ia asu-ra lor a-li(area san()iunilor= a*&ndoi re%u1ar$, te*&ndu+se s$ se (erte (u Anglia, )ar$ de (are aveau nevoie -entru (o*/ina)iile lor di-lo*ati(e. Ast%el, ne*aiav&nd s$ se tea*$ de -a-$ din (au1a disensiunilor regilor (atoli(i, venerat de -arla*entul s$u, adulat de /iseri(a sa na)ional$, Henri( al C"""+lea a -utut (ontinua ne-ede-sit s$ adu($ o%ense u*anit$)ii. "C. Re%u1ul ($lug$rilor de a -resta ;ur$*&ntul ,i st&rni lui #ro*Rell o i*ens$ /u(urie, ,ntru(&t, de *ult$ vre*e, -usese la (ale -ieirea lor. 0istau ,n Anglia o *ie dou$ sute de *$n$stiri, -osesoare ale unor i*ense do*enii. #on%is(&ndu+le /unurile, li(.idatorii 'i suveranul se -uteau ,*/og$)i. #urentul -o-ular ,*-otriva ($lug$rilor, legendele (are (ir(ulau (u -rivire la vi(iile lor erau de ase*enea -ro-or)ii ,n(&t ni*eni nu le+ar %i luat a-$rarea. !egendele erau e0agerate 'i, ,n (ea *ai *are -arte, (u totul %alse, (eea (e s+a v$1ut destul de /ine (&nd, du-$ des%iin)area *$n$stirilor, %o'tii lor arenda'i, (are+i /leste*aser$ de at&tea ori, ,i regretar$. 3ar #ro*Rell, avansat vi(ar general 'i ,nvestit (u dre-tul de an(.et$, adun$ un vast dosar (u -rivire la nelegiuirile ($lug$rilor. 3e1v$luind a(este 7atro(it$)i8 ,n %a)a -arla*entului, o/)inu *ai ,nt&i des%iin)area *i(ilor *$n$stiri, a-oi a tuturor a'e1$*intelor religioase. <un()ionari su-eriori religio'i 'i %is(ali luar$ ,n (er(etare *$n$stirile. !egea, res-e(tat$ ,ntotdeauna ,n a(east$ )ar$, (erea s$ se o/)in$ o 7renun)are voluntar$8 din -artea ($lug$rilor. 3o(torul !ondon deveni (ele/ru -rin a/ilitatea sa de a ,n%r&nge re-ede 7voin)ele8. 6ndat$ (e a(tul era se*nat, regele lua ,n st$-&nire a/a)ia, vindea tot (e se a%la ,n$untru 'i d$dea do*eniul unui *are senior, asigur&nd ast%el (redin)a a(estuia %a)$ de noua /ise+ ri($. C&n1$rile, (are+i ruinau -e ($lug$ri, nu+l -rea ,*/og$)eau -e rege. Manus(risele erau (u*-$rate de /$(ani (a s$ %a($ din ele (ornete. 7#$r)i ve(.i din stran$L 'ase -enn>8. A'a ar$ta inventarul unei /i/liote(i. #&t des-re (leri(ii ;e%ui)i, unii dintre ei ($-$tau un a(t de 7(a-a(itate8, adi($ autori1a)ia de a e0er(ita o %un()ie se(ular$, (eilal)i o -ensie de -atru 'ilingi= a-roa-e to)i -$r$sir$ )ara 'i se duser$ ,n "rlanda, 2(o)ia sau <landra. 7Ast%el, /iseri(a deveni -rada vulturilor, a(este -$s$ri .r$-$re)e ,*-odo/indu+se (u %ru*oasele lor -ene8. !i(.idarea /unurilor *$n$stire'ti
16I

Poe* alegori( ,n dou$ -$r)i, una dintre (ele *ai r$s-&ndite 'i *ai gustate o-ere literare ,n evul *ediu. Pri*a -arte a %ost s(ris$ de Duillau*e de !orris, -e la 1FHO, iar a doua de 4ean de Meung ?(ir(a 1FAO+1F96B, (a* (in(i1e(i de ani *ai t&r1iu.

1OO

se ter*in$ ,n (in(i ani= ea nu aduse *are lu(ru te1aurului regal, dar ,*/og$)i -ersoanele ($rora regele le d$ruise a/a)iile 'i -e (ei (are le o/)inuser$ -e -re)uri de ni*i(. %e(tul -oliti( al a(estor *$suri %u analog (u al v&n1$rii /unurilor na)ionale ,n <ran)a, du-$ revolu)ia din 17@9. 9ene%i(iarii au devenit (o*-li(i. Tea*a de a+i vedea revenind -e ve(.ii -ro-rietari asigur$ noului regi* religios s-ri;inul unei (lase /ogate 'i -uterni(e. 3e a(i ,nainte, ,*-otriva unei noi o%ensive a (atoli(is*ului ro*an se vor (oali1a interesul 'i do(trina. C. Credo+ul /iseri(ii angli(ane a %ost vre*e ,ndelungat$ destul de (on%u1. 3a($ #ro*Rell, #ran*er 'i !ati*er16A ar %i avut *&n$ li/er$, l+ar %i legat de lut.eranis*. 3u-$ lu-ta sa ,*-otriva *$n$stirilor, #ro*Rell ,n(e-u un r$1/oi ,*-otriva i(oanelor. !ati*er arse statuile <e(ioarei, ,n ti*(e #ran*er -use s$ se e0a*ine1e reli(vele, ,ndeose/i s&ngele s%&ntului T.o*as 9e(:et, -e (are+l /$nuia a %i vo-sea ro'ie. 2%&ntul T.o*as, denun)at (a tr$d$tor al regelui, %u 'ters din r&ndurile s%in)ilor du-$ un -ro(es ,n toat$ regula 'i an(.etatorii lui #ro*Rell distruser$ ra(la sa de la #anter/ur>. 3ar Henri( al C"""+lea 'tia ($ da($ engle1ii %useser$ totdeauna ostili ($lug$rilor 'i tri/unalelor e(le1iasti(e, erau, ,n totalitatea lor, -u)in %avora/ili inova)iilor aduse de -rotestan)i. Henri(, el ,nsu'i, )inea s$ r$*&n$ a-$r$torul (redin)ei 'i 'e%ul unei /iseri(i 7(atoli(e8, dar voia s$ %ie (atoli($ 'i na)ional$ ?(eea (e -$rea (ontradi(toriuB. Ast%el ,n(&t, du-$ (e i+a -rigonit -e (redin(io'ii ve(.ii (redin)e, ,i -erse(ut$ (u nu *ai -u)in$ ,nd&r;ire -e -rotestan)i. T>ndale 166, (are a ti-$rit -ri*a 9i/lie engle1$, a %ost ars -e rug= al)ii su%erir$ a(eea'i soart$ -entru ($ negaser$ transsu/ + stan)ierea. 3u-$ *ai *ulte ,n(er($ri de de%inire a religiei angli(ane, Henri( al C"""+lea o/)inu votarea de ($tre #a*era !or1ilor a unui statut ,n 'ase arti(ole (are %u su-ranu*it 7a(tul s&ngeros8, sau 7/i(iul (u 'ase (o1i8, a(t (are a%ir*a transsu/stan)ierea, inutilitatea (o*uniunii su/ (ele dou$ %or*e, validitatea leg$*&ntului de (astitate, su-erioritatea (eli/atului (leri(al 'i (are ad*itea s-ovedania 'i liturg.ia -arti(ular$. Ori(e violare %lagrant$ a a(estui statut tre/uia -ede-sit$ -rin arderea -e rug, ni(i a/;urarea ne-ut&ndu+l salva -e vinovat. -is(o-ii -rotestan)i, (a !ati*er, tre/uir$ s$+'i dea de*isia. #ran*er, (are ,nainte de Re%or*$ se ($s$torise ,n se(ret 'i+'i lua totdeauna so)ia (u el as(uns$ ,ntr+un (u%$r -er%orat, tre/ui s+o tri*it$ ,n Der*ania. Poate s$ -ar$ sur-rin1$tor ($ -o-orul engle1 a a((e-tat at&t de u'or ideea de a a(orda unui -arla*ent ales in%aili/ilitatea religioas$. 3ar nevoia de sta/ilitate, indi%eren)a 'i teroarea e0-li($ ase*enea (iudate (on(esii. C". A %ost ne(esar$ o s(.is*$ -entru a des%a(e -ri*a ($s$torie a lui Henri( al C"""+lea= to-orul %u de a;uns -entru a -une (a-$t (elei de+a doua. 2$r*ana Anna 9ole>n a (o*is dou$ gre'eliL ,n lo(ul *o'tenitorului a'te-tat, avu o %at$, lisa/eta, a-oi un /$iat, n$s(ut *ort, 'i -e deasu-ra l+a ,n'elat -e rege, -oate -entru ($, -$r&nd in(a-a/il s$ ai/$ un (o-il s$n$tos, nu voia s$+l de1a*$geas($. Pentru a(este (ri*e, %ru*osul ei g&t %u t$iat de se(urea ($l$ului. 3u-$ (&teva 1ile, Henri(, ,*/r$(at ,n straie al/e, lua ,n ($s$torie -e 4ane 2e>*our. 2ervilul #ran*er a anulat a doua ($s$torie -e /a1a unor *$rturisiri ale de%un(tei, ast%el ,n(&t lisa/eta, (a odinioar$ Maria, deveni /astard$. 4ane 2e>*our n$s(u un %e(ior, (are avea s$ do*neas($ su/ nu*ele de duard al C"+lea, dar ea *uri la na'tere. #ro*Rell, doritor (a ,ntotdeauna s$+l a-ro-ie -e rege de luterani, suger$ o nou$ ($s$torie (u o -rin)es$ ger*an$L Anna de #leve. O*ul de a%a(eri voise s$ ;oa(e rolul de s%etni( *atri*onial= %e*eia ne%iind g$sit$ -e -la(, el -l$ti (u via)a a(east$ ,n(er(are. A (in(ea so)ie a regelui, #aterina HoRard, a(u1at$ de adulter, avu a(eea'i soart$ (a 'i Anna 9ole>n. A 'asea, #aterina Parr, ,i su-ravie)ui lui Henri( al C"""+lea, nu %$r$ a %i tre(ut -rin *ari s-ai*e (&nd regele, g$sind ($+i -u)in ereti($, 7,i ad*inistrase (ele 'ase arti(ole8. 3o*nia se ter*in$ s&ngeros. Puterea a/solut$ de1l$n)uie ,n o* instin(tele (ele *ai rele. Henri( al C"""+lea -orun(i ;ude($torilor s$i s$ asasine1e -rotestan)i, (atoli(i, -e /$tr&na (ontes$ 2alis/ur>= (.iar 'i #ran*er se -utu (rede ,n -eri(ol. 3ar Henri( al C"""+lea -are s$ %i ,n(er(at o a%e()iune real$ -entru o*ul a(esta (are avea o ,n(redere a-roa-e naiv$ ,n groa1ni(ul s$u rege. #ran*er a %ost a(ela (are a ,ngenun(.eat la -atul de *oarte al lui Henri( 'i (are, ,n ulti*ul *o*ent, i+a s-us s$ ai/$ ,n(redere ,n 3u*ne1eu 'i ,n "isus Hristos. 3u-$ (are regele ,i str&nse *&na ar.ie-is(o-ului 'i ,'i d$du su%letul. C"". greu, (&nd studie1i do*nia lui Henri( al EC"""+lea, s$ te %ere'ti de un senti*ent de oroare. 6n 1adar ni se s-une ($ a reorgani1at %lota, a (onstruit arsenale, a %ondat o '(oal$ de (&r*a(i, a
16A 166

Hug. !ati*er ?1I@A+1AAAB + e-is(o- -ro*otor al re%or*ei angli(ane Jillia* T>ndale ?(ir(a 1I77+1AH6B + unul din -ri*ii re%or*atori engle1i= ,n 1AF6 a ti-$rit Noul testa*ent ,n tradu(ere engle1$

1O1

ane0at Nara Dalilor, a -otolit "rlanda. Ni(i un su((es lu*es( nu -oate ;usti%i(a e'a%oadele din Turn 'i rugurile de la 2*it.s%ield. 2+a s-us, ,n (.i- de s(u1$, ($ a(este ,ngro1itoare su-li(ii nu atingeau de(&t o in%i*$ *inoritate. #e i*-ort$G At&ta (ru1i*e nu -utea %i ne(esar$. #eea (e -are adev$rat este ($ se-ararea dintre un stat insular 'i o /iseri($ universal$ devenise a-roa-e inevita/il$. 3a($ ti*- de 1e(e se(ole -a-alitatea a -utut e0er(ita ,n uro-a o ast%el de -utere -oliti($ 'i ;udi(iar$, a(easta se datorea1$ %a-tului ($ du-$ ($derea "*-eriului ro*an nu r$*$sese, ,n di%erite )$ri ale uro-ei, de(&t o -utere (ivil$ sla/$ sau o suveranitate ,*-$r)it$. 3in 1iua ,n (are au luat na'tere state -uterni(e, (io(nirea devenea inevita/il$. #&nd <ran)a, la r&ndul ei, (unos(u *ult *ai t&r1iu a(este lu-te, *oravurile se ,*/l&n1iser$ 'i se-ara)ia /iseri(ii de stat se -utu %a(e %$r$ v$rsare de s&nge 'i %$r$ o ru-tur$ religioas$ (u Ro*a. Pierderii -re*ature a -rerogativelor + -e (are /iseri(ile (ontinentale le+au *ai (onservat ,n($ trei sau -atru se(ole + /iseri(a Angliei ,i datorea1$ un avanta;, 'i anu*e a/sen)a a-roa-e (o*-let$ ,n a(east$ )ar$, ,n(e-&nd din se(olul al EC"+lea, a ori($rei *i'($ri anti(leri(ale. 9iseri(ile engle1e se vor lu-ta ,ntre ele, dar ni(i un -artid -oliti( nu va ,ndr$1ni s$ se de(lare ostil (re'tinis*ului.

VI E%UAR% AL VI$LEA SAU REACIA PROTESTANT ". #e gru- (iudat %or*au (ei trei (o-ii ai lui Henri( al C"""+lea. Mo'tenitorul tronului, duard al C"+ lea, %iul 4anei 2e>*our, era un /$ie)el grav 'i -re(o(e (are (itea ,n %ie(are 1i 1e(e versete din 9i /lie 'i -e (are re%or*a)ii ,l so(oteau 7un nou "osua8. Maria, %ii(a #aterinei de Aragon, ,*-linise trei1e(i 'i unu de ani. 6n(e-ea s$ se o%ileas($, o/ra1ul ei rotund era de o -aloare a((entuat$ de -$rul ei ro'u= -$rea /olnav$ 'i trist$. du(at$ de un ($rturar s-aniol 'i *ult *ai *&ndr$ de a %i des(endent$ a regilor 2-aniei de(&t %ii(a regelui Angliei, ea r$*&nea o (atoli($ %ervent$, se ,n(on;ura de -reo)i 'i ,'i -etre(ea via)a ,n (a-el$. #&t des-re %ii(a Annei 9ole>n, lisa/eta, a(easta era o %at$ de -ais-re1e(e ani, destul de dr$gu)$, /ine %$(ut$, %oarte vioaie 'i (are d$dea dovad$ de gustul tradi)ional al Tudorilor -entru literatura (lasi($. 2(ria ,n latin$ tot a'a de /ine (a ,n engle1e'te, vor/ea italiana 'i %ran(e1a 'i, du-$ a%ir*a)ia unuia dintre -ro%esorii ei, 7(itea *ai *ult$ grea($ ,ntr+ o 1i de(&t un (anoni( ,ntr+o s$-t$*&n$8. <iind -rotestant$, (a 'i %ratele s$u duard ?de'i %$r$ at&ta (onvingereB, se ,n)elegea de *inune (u (o-ilul+rege 'i a*&ndoi se aliaser$ ,*-otriva Mariei, ($reia (ur&nd duard ,i inter1ise de a *ai -une s$ se (ele/re1e liturg.ia. Maria r$s-unse ($ *ai (ur&nd 'i+ ar -une (a-ul -e /utu( de(&t s$ dea as(ultare la ase*enea -orun($. #onsiliul ,'i a*inti ($ era vara lui #arol auintul 'i (onsider$ ($+i *ai ,n)ele-t s$ nu st$ruie. "". #.estiunea religioas$ nu %usese re1olvat$ -rin s(.is*$. Pe (&nd unele (o*itate regretau (atoli(is*ul, !ondra, ,n%l$($rat$ de -redi(atori -rotestan)i (a !ati*er, dorea o re%or*$ *ai (o*-let$. #ea *ai *are -arte a engle1ilor era gata s$ a((e-te un (o*-ro*is, (are, *en)in&nd riturile esen)iale intrate ,n o/i'nuin)$, i+ar %i eli/erat de su/ do*ina)ia Ro*ei. Ar.ie-is(o-ul de #anter/ur>, #ran*er, ti*id 'i inde(is, (ontinua s$ e1ite ,ntre luteranis* 'i ro*anis*. Totu'i, el, d&nd /iseri(ii Angliei o (arte de rug$(iuni, s(ris$ ,ntr+o -ro1$ ad*ira/il$ 'i -entru (are el ,nsu'i ,nto(*i litaniile 'i rug$(iunile ,n (o*un, ,ng$dui a(estei /iseri(i s$ do/&ndeas($, du-$ /iseri(a ro*an$, a(el -restigiu esteti( %$r$ (are o religie nu -oate (u(eri ini*ile. Prigoana ,*-otriva (atoli(is*ului (ontinua. Pere)ii /iseri(ilor erau da)i (u var, vitraliile erau s-arte, (ru(i%i0ele ,nlo(uite (u ste*a regal$. Toate (ere*oniile si*/oli(e %useser$ su-ri*ateL ni(i ana%ur$, ni(i ag.eas*$, ni(i sl$virea vinerei *ari. Totu'i, -ostul Pa'telui tre/uia s$ %ie res-e(tat, 7-entru a se ,n(ura;a v&n1area -e'telui8. 6n 1AI7 %u autori1at$ ($s$toria -reo)ilor, 'i #ran*er ,'i -utu re(.e*a so)ia. 5n a(t de uni%or*i1are, votat de -arla*ent, o/liga toate /iseri(ile s$ %oloseas($ Common 7rayer !ook 'i s$ res-e(te un ritual (o*un. 3ar uni%or*itatea ,ns$'i r$*&nea *ulti%or*$. Mai -rotestant de(&t ar.ie-is(o-ul, #onsiliul lai( .ot$r, s$ se %a($ unele ,ndre-t$ri ($r)ii de rug$(iuni. 6ngenun(.erea, -res(ris$ de #ran*er ,n -ri*a edi)ie, %usese ata(at$ de 1elo'i (a o datin$ su-ersti)ioas$ 'i su-ri*at$ ,n edi)ia a doua. #u* s$ te ada-te1i unei (redin)e (are+i ,n a(ela'i ti*- riguroas$ 'i s(.i*/$toareG """. 2(.i*/$ri at&t de -ro%unde indignar$ *ulte ini*i si*-le (are )ineau la riturile intrate de 1e(e se(ole ,n via)a lor 'i a str$/unilor lor. N$ranii din #ornRall, (are vor/eau ,n diale(t, se revoltar$ -en + tru ($ !ondra -retindea s$ le i*-un$ o (arte de rug$(iuni s(ris$ ,ntr+o engle1$ -e (are n+o ,n)e+

1OF

legeau. #ran*er le r$s-unse ($ ,n)elegeau 'i *ai -u)in latina, dar #ran*er, -ro%esor de teologie, nu+i (uno'tea -e )$rani. #ei din #ornRall ,n)elegeau, da($ nu ad littera* (el -u)in ,n s-iritul lor, sensul rug$(iunilor tradi)ionale. 3e alt%el, revolta avea 'i un (ara(ter agrar, nu nu*ai religios. ra o vre*e de *ari ne*ul)u*iri -o-ulare. Ko*a;ul, a-roa-e ne(unos(ut ,n e(ono*ia *edieval$, devenea un r$u -eri(ulos. #au1ele erau *ulti-le. O/liga)ia -entru seniori de a+'i des%iin)a (etele ,nar*ate arun(ase -e dru*uri la ,n(e-utul se(olului *ii de solda)i (are nu (uno'teau ni(i o *eserie. 6n($ ,n ti*-ul (iu*ei negre, (&)iva *ari -ro-rietari ,n(e-user$ s$ ,nlo(uias($ (ultivarea gr&ului (u (re'terea oilor, la (are erau ,ntre/uin)a)i oa*eni *ai -u)ini. 6n se(olul al EC"+lea *ul)i sBuires au ,*-re;*uit o -arte din -$'unile 'i /$r$ganele (o*unale 167 -entru a+'i (re'te oile. N$ranii se v$1ur$ li-si)i, ,n ur*a a(estei -oliti(i 7de ,*-re;*uiri8, de -$*&nturile lor, iar *un(itorii de *un(a lor. Oile ne.au m6ncat p()unile )i dunele, Dr6ul )i p(durile, casele, comunele. 7Oaia + s(ria T.o*as More + era alt$dat$ un ani*al at&t de /l&nd= iat$ ($ a(u*a distruge totul, ,i ,ng.ite -&n$ 'i -e oa*eni8. noua *od$, the ne- gyse. %ires( (a ea s$+i ,n(&nte -e *arii -ro+ -rietari. 3u-$ des(o-erirea de ($tre 2-ania a *inelor de argint din A*eri(a de 2ud, ,n uro-a se ur($ -re)urile. +Buire.ul, (are -l$te'te *ai s(u*- tot (e (u*-$r$, (ontinu$ s$ -ri*eas($ de la arenda'ii s$i a(elea'i redeven)e %i0e= 'i se tre1e'te *ai s$ra(, str&*torat. Or, (ererea de l&n$ este neli*itat$ 'i -re)urile ridi(ate. "s-ita e -uterni($. Pe la *i;lo(ul se(olului, su/ do*nia lui Henri( al C"""+lea, du-$ se(ulari1area averilor *$n$stire'ti 'i v&n1area /unurilor lor, s+a n$s(ut la )ar$ o -roas-$t$ -ro*o)ie de gentlemen.i. 2tarea de s-irit a noilor -ro-rietari de -$*&nt este (u totul di%erit$ de a(eea a seniorului din se(olul al E"""+lea. A(esta din ur*$ (erea nu*ai (a -$*&ntul s$ .r$neas($ un anu*it nu*$r de (avaleri, dar noul (a-italist -retinde un -ro%it. l %a(e din agri(ultur$ o a%a(ere 7'i -a'ii oilor s(.i*/$ nisi-ul ,n aur8. #e+l interesea1$ -e el )$ranii, -e (are a/ia ,i (unoa'teG <iul s$u 'i *ai ales ne-otul s$u vor deveni ,ntr+o 1i sBuires (on'tien)i de datoriile lor, dar ori(e -ri*$ genera)ie de st$-&ni e as-r$. !a *oartea lui Henri( al C"""+lea )$ranii ,n(e- s$ *ur*ure. "C. 6n 1adar #onsiliul regelui, (are vede -eri(olul, ,n(ear($ s$ intervin$. !egile ordon$ re(onstru()ia %er*elor distruse, (ultivarea din nou a -$*&nturilor= altele inter1i( unei singure -ersoane s$ ai/$ *ai *ult de dou$ *ii de oi. ?5nii -ro-rietari aveau tur*e de dou$1e(i 'i -atru de *ii de (a-ete.B 3ar %rauda se %uri'ea1$ -e ur*a legii. 2t$-&nul tre(e oile sale -e nu*ele so)iei, al (o-iilor, al servitorilor s$i= ,n lo( de a re(l$di o %er*$, se reten(uie'te ,n *od si*/oli( o singur$ (a*er$ din %er*a ruinat$= se trage o /ra1d$ si*/oli($ 'i se sus)ine ,n %a)a (o*isarului ($ s+a lu(rat (&*-ul. 3e alt%el, (o*isari sunt ;ude($torii de -a(e, ei ,n'i'i -ro-rietari 'i deseori delin(ven)i= a'a ($ ,n(.id o(.ii. 6n unele (o*itate s$tenii se revolt$ 'i devastea1$ gardurile ridi(ate de gentry. 6n (o*itatul Nor%ol:, un *i( -ro-rietar (are e ,n a(ela'i ti*- 'i t$/$(ar, un anu*e Ro/ert Tett, o* (u idei ,naintate, se -une ,n %runtea )$ranilor -entru a distruge ,ngr$diturile unui ve(in -e (are+l ur$'te. 6n a(el *ediu s$tes( -lin de ne*ul)u*i)i, re/eliunea (re'te v$1&nd (u o(.ii. Tett, ,n (a-ul a 'ais-re1e(e *ii de oa*eni, o(u-$ ora'ul NorRi(.. Revolt$ 1adarni($, deoare(e ni(i )$ranii, ni(i 'e%ul lor nu 'tiu li*-ede (e vor. a se ter*in$, (a toate revoltele de -e a(ea vre*e, -rintr+un *a + sa(ru s&ngeros 'i -rin e0e(utarea lui Tett. 3ar avea s$ %ie un si*-to*, ,ntre *ulte altele, al ne*ul)u*irii -o-ulare. C. duard 2e>*our, du(e de 2o*erset, %ratele 4anei 2e>*our, *a*a regelui, ,nde-linea %un()ia de regent ,n ti*-ul *inorit$)ii ne-otului s$u. Avea reale (alit$)i, dintre (are (ea *ai re*ar(a/il$ era toleran)a. 3ar el %u %$(ut r$s-un1$tor -entru de1ordinile agrare. Orgoliul s$u o%ensase -e (urteni= de*agogia sa nelini'tise -e -ro-rietari, ,*/og$)irea sa ,i indignase -e or$'eni= relativa sa ,ng$duin)$ dis-l$(use %anati(ilor. Aristo(ra)ia rural$, (ondus$ de JarRi(:, o/)inu (a-ul lui. #iudatul 'i *i(ul rege, -e (&t de -ios -e at&t de insensi/il, not$ ,n ;urnalul s$u, ,n 1iua (&nd un(.iul lui %usese de(a-itat ,n TurnL 7" s+a t$iat (a-ul du(elui de 2o*erset, ast$1i, ,ntre ora o-t 'i nou$ di*inea)a... A*/i)ie, vanitate, aviditate, a vrut s$ %a($ -e st$-&nul8.
167

6n original landes communales, -rin (are autorul -are a %i tradus literal ter*enul engle1 common lands. Nu*ite 'i -aste lands ?-$*&nturi ster-eB, a(estea ,nse*nau -$r)ile ne(ultivate din .otarul satuluiL tu%$ri'uri, (r&nguri, lun(i, *la'tini ?(u vegeta)ia de -e l&ng$ ele + -$-uri'uri et(.B 'i tur/$rii

1OH

JarRi(: ?ulterior du(e de Nort.u*/erlandB deveni -re'edintele #onsiliului de regen)$ 'i ur*$ri (u *ai *ult$ vigoare de(&t 2o*erset -rigonirea (atoli(ilor. Mi(ul duard al C"+lea ($1u la -at 'i, (&nd s+a v$1ut ($ i se a-ro-ie *oartea, Nort.u*/erland, (are nu se -utea g&ndi %$r$ groa1$ la ur(area -e tron a Mariei, s-aniol$ 'i ro*an$, lans$ (andidatura 4anei Dre>, o str$ne-oat$ a lui Henri( al C""+lea, -e (are o *$rit$ (u -ro-riul s$u %iu. Pe *uri/undul duard al C"+lea ,l sili s$ se*ne1e un testa*ent, a ($rui /ene%i(iar$ era lad> 4ane. C". 4ane Dre>, u1ur-atoare %$r$ voia ei, %u -ro(la*at$ regin$ de ($tre Nort.u*/erland, (are -orni un *ar' asu-ra !ondrei= dar Maria nu era %e*eia (are s$ se lase ,nl$turat$ %$r$ lu-t$. 7 at&t de ,n%o(at$ 'i de .ot$r&t$ + s(risese a*/asadorul 2-aniei lui #arol auintul +, ,n(&t da($ i+a' s-une s$ trea($ #analul M&ne(ii ,ntr+o al/ie de ru%e, ar ,n(er(a 'i aventura asta8. Adev$rat$ s-aniol$, avea un (ura; de soldat 'i o evlavie (are *ergea -&n$ la %anatis*. Nu tre/uia de(&t s$ se arate -entru a ,nvinge. O -roteguia -restigiul e0traordinar al -$rintelui s$u. #atoli(ii, ,n($ -uterni(i, o -ri*ir$ (a -e o eli/eratoare= -rotestan)ilor le %$g$dui i*-ar)ialitatea ei= nu*ero'ii indi%eren)i erau o/osi)i de un regi* (are, su/ -rete0tul de a re%or*a riturile /iseri(ii, (on%is(ase averile ,n %avoarea oa*enilor de a%a(eri. 6ndat$ (e Maria ,'i %$(u a-ari)ia la !ondra, se a-rinser$ %o(uri de /u(urie= (o*itatele ,i o%erir$ tru-e= #onsiliul, ,ns-$i*&ntat de (e %$(use, tri*ise un (raini( 'i -atru tro*-eti'ti ,n (etate s$ anun)e -ro(la*area reginei. Maria ,'i %$(u o intrare triu*%al$, ,*-reun$ (u sor$+sa lisa/eta, ($l$rind al$turi de ea. Nort.u*/erland ,nsu'i, a%l&nd noile eveni*ente, ,'i %lutur$ -$l$ria ,n aer, strig&ndL 7Tr$ias($ regina MariaX8, dar o a(la*a (u (&teva 1ile -rea t&r1iu. <u ,n(ar(erat ,n Turn, a-oi de(a-itat. A(eea (are %usese ;u($ria lui, ne%eri(ita 4ane Dre>, ,'i a'te-t$ 'ase luni *oartea.

VII MARIA TU%OR SAU REACIA CATOLIC ". Maria Tudor (onstituie un e0e*-lu ;alni( al ravagiilor -e (are le -ot -rodu(e ,n ini*a unei %e*ei dragostea, %anatis*ul 'i atot-uterni(ia. 7A' -ierde *ai (ur&nd 1e(e (oroane de(&t s$+*i -un su%letul ,n -ri*e;die8, s-unea ea. Regina era (atoli($, ,ntr+o )ar$ ,n (are genera)ia a;uns$ la *atu+ ritate se n$s(use du-$ ru-tura (u Ro*a 'i ,n (are, ,ndeose/i (a-itala, atot-uterni($, ,n(lina %oarte *ult s-re -rotestantis*. 2+a s-us ($, da($ Parisul *erita o liturg.ie 16@, !ondra *erita o -redi($. 3ar Henri( al "C+lea era un o* de stat 'i Maria Tudor o (redin(ioas$. Or, da($ era adev$rat ($ *a;oritatea na)iunii -$stra nostalgia ve(.ilor (ere*onii 'i dorea s$ se ,ntoar($ la na)ional+ (atoli(is*ul regelui Henri(, a(eea'i *a;oritate ,'i -$stra 'i ura %a)$ de Ro*a. Mai (u sea*$ (elor (are au do/&ndit /unurile /iseri(e'ti, (ategorie /ogat$ 'i -uterni($, le era tea*$ de un a(t de su-unere %a)$ de -a-$, (are s+ar %i %$(ut ,n detri*entul lor, iar -reo)ilor ($s$tori)i le era tea*$ de ,ntoar(erea la ve(.ea (redin)$, (are i+ar %i (onstr&ns s$ aleag$ ,ntre -aro.ie 'i nevast$. Toate a(este dorin)e (ontradi(torii i+ar %i ,ng$duit unei suverane is(usite (alea nego(ierilor. ngle1ii -ri*iser$ -&n$ atun(i at&tea dog*e din -artea regilor dinastiei Tudor, ,n(&t ar %i a((e-tat (u u'urin)$ (&teva arti(ole su-li*entare, (a s$ %ie -e -la(ul unei %ii(e a lui Henri( al C"""+lea. 3ar Maria, ,n 1elul ei intransigent, voia s$ i*-un$, 'i nu s$ nego(ie1e. 6n ti*-ul ,ndelungatei 'i dureroasei sale tinere)i, religia %usese -entru ea singura (onsolare. ra gata s$ su%ere *artiriul (a s$ readu($ Ro*ei -o-orul engle1. 6n($ din -ri*a 'edin)$ a -arla*entului, ea resta/ili liturg.ia ,n li*/a latin$ 'i e0-ul1$ din /iseri($ -e -reo)ii ($s$tori)i. #.iar sora sa, -rin(i-esa lisa/eta, su-re*a s-eran)$ a -rotestan)ilor, se si*)i a*enin)at$ 'i veni (u la(ri*i ,n o(.i s+o roage -e regin$ (a s$ %ie ini)iat$ ,n adev$rata religie. #onvertirea a(easta o e*o)ion$ 'i ,n(&nt$ -e Maria, dar ,l l$s$ %oarte s(e-ti( -e a*/asadorul 2-aniei, (are o ;ude($ -e a/ila 'i as(unsa -rin)es$ (u *ai *ult$ -ers-i(a(itate. "". 9rus(a re,ntoar(ere la -a-is* a %ost o -ri*$ i*-ruden)$= ($s$toria reginei ,nde-$rt$ de%initiv -o-orul de ea. Parla*entul, te*&ndu+se -e /un$ dre-tate de in%luen)a unui rege str$in, ,i (eruse ,n *od res-e(tuos reginei s$ se *$rite (u un engle1. #onsiliul 'i na)iunea aleseser$ -entru ea -e t&n$rul duard #ourtena>, un str$ne-ot al lui duard al "C+lea. a r$s-unse (u violen)$ ($ nu vrea s$ se *$rite. Ki era sin(er$, sau (redea ($ este. <usese -u)in ,ndr$gostit$ ,n tinere)e de un ($rturar (atoli( engle1, Reginald Pole, de s&nge regal, (a 'i ea. 3ar Pole, (ertat (u Henri( al C"""+lea din
16@

#uvinte -e (are le+a rostit regele <ran)ei Henri( al "C+lea, -rotestant, ($ruia Parisul, -entru a+i des(.ide -or)ile, i+a -us (ondi)ia s$ trea($ la (atoli(is* ?,n 1A9IB.

1OI

(au1a divor)ului, se e0ilase la Ro*a 'i devenise a(olo (ardinal. 2ingurul engle1 (u (are Maria s+ar %i *$ritat /u(uros nu -utea de(i intra ,n (onsidera)ie. #ur&nd a*/asadorul 2-aniei, Renard 169, (are avea o *are in%luen)$ asu-ra ei, veni s$+i adu($ la (uno'tin)$ un -roie(t al lui #arol auintul. A(esta ,i o%erea Mariei *&na %iului s$u <ili-. 7#&nd i+a* %$(ut -ro-unerea + s(rie Renard +, a ,n(e-ut s$ r&d$, 'i n+a r&s o dat$, (i de *ai *ulte ori, -rivindu+*$ (u ni'te o(.i (are ar$tau ($ -ro-unerea ,i este %oarte -e -la(8. Ki ,ntr+o (onvor/ire ulterioar$L 7Regina a ;urat ($ ni(iodat$, nu a si*)it i*/oldul (are se nu*e'te dragoste, ni(i ($ s+ar %i g&ndit vreodat$ la volu-tate, ($ nu i+a tre(ut -rin *inte s$ se *$rite de(&t du-$ (e 3u*ne1eu a ,n$l)at+o -e tron, iar ($s$toria -e (are o va ,n(.eia va %i ,*-otriva -ro-riilor sale senti*ente 'i nu*ai -entru res-e(tul ra)iunii de stat8. 3ar ,l rug$ -e Renard s$ asigure -e ,*-$ratul #arol ($+i gata s$+i dea as(ultare ,n toate, a'a (u* l+ar as(ulta -e tat$l ei. 3e'i a(este nego(ieri au %ost )inute se(ret, *ini'trii reginei le+au g.i(it 'i s+au nelini'tit. 6ntr+o alian)$ dintre Anglia, na)iune s(.is*ati($ 'i sla/$, 'i atot-uterni(a, dre-t(redin(ioasa 2-anie, (are va %i soarta AnglieiG a va deveni su-usa unui -rin) reduta/il. reti(ii engle1i se 'i ,ns-$i*&ntau de tri/unalele in(.i1i)iei 'i de autoda%euri, tot at&t de nu*eroase la Madrid (a 'i (ursele de tauri. CaiX de (&nd a(east$ %e(ioar$ de trei1e(i 'i 'ase de ani v$1use -ortretul %ru*osului -rin) s-aniol, se ,ndr$gostise deodat$ -$ti*a' de d&nsul. Totul tindea s+o ,nne/uneas($ du-$ el, deoare(e -rin ($s$toria ei (u <ili- ,'i satis%$(ea orgoliul de -rin)es$ s-aniol$, (redin)a de (atoli($ ro*an$ 'i dorin)ele de %at$ /$tr&n$ 'i -$ti*a'$. Odat$, du-$ *ie1ul no-)ii, a%l&ndu+se ,n (a-ela ei, re-et$ de *ai *ulte ori &eni Creator 'i ;ur$ s$ se *$rite (u <ili-. """. A*/asadorul 2-aniei -use de se to-ir$ -atru *ii de s(u1i, din (are se (i1elar$ lan)uri de aur -e (are le ,*-$r)i *e*/rilor #onsiliului. ra un si*/olG #onverti)i la ideea ($s$toriei -rin (adouri, argu*ente 'i -ro*isiuni, ei ,'i d$dur$ totu'i avi1ul s$ se -ro(ede1e (u -ruden)$. <ili- va tre/ui s$ res-e(te legile Angliei= ,n (a1 de de(es al Mariei, el nu va avea ni(i un dre-t asu-ra (oroanei= da($ se va na'te un %iu din ($s$toria lor, a(esta va *o'teni (on(o*itent tronul Angliei, al 9urgundiei 'i al N$rilor de 4os= ,n s%&r'it, <ili- se anga;a s$ nu atrag$ ni(iodat$ Anglia ,n r$1/oaiele sale ,*-otriva <ran)ei. Tratatul era /ine al($tuit, dar (e garan)ii reale d$dea el ,*-otriva unei %e*ei ,ndr$gostiteG Po-orul engle1, %oarte ostil str$inilor, 'i *ai ales s-aniolilor, ,'i ar$t$ de ,ndat$ ne*ul)u*irea. A*/asadorii tri*i'i de #arol auintul -entru a nego(ia ($s$toria %ur$ /o*/arda)i (u /ulg$ri de 1$-ad$ de 'trengarii din !ondra. Pe str$1ile din #it>, a(e'tia se ;u(au de+a 7*$riti'ul reginei8 'i (o-ilul (are+l re-re1enta -e -rin)ul 2-aniei era s-&n1urat. Mai *ulte (o*itate se r$s(ular$. 2ir T.o*as J>att -orni un *ar' asu-ra !ondrei. 2us)inut$ de (redin)a 'i de dragostea sa, Maria -$rea de ne(lintit. Mini'trii voiau (a regina s$ se re%ugie1e ,n Turn= ea r$*ase ,ns$ sur&1$toare la J.ite.all 'i o/)inu, gra)ie -restigiului Tudorilor, o vi(torie at&t de (o*-let$ ,n(&t ni*eni nu *ai ,ndr$1ni s$ s(oat$ un (uv&nt ,*-otriva ($s$toriei ei (u s-aniolul. Re/elii %ur$ e0e(uta)i (u 1e(ile. To(*ai atun(i sosi -rin)ul 2-aniei. P$rintele s$u ,i vor/ise de orgoliul engle1 'i+i -orun(ise s$ se le-ede de ori(e *org$ (astilian$. <ili- se str$dui s$ -la($ 'i reu'i destul de /ine. 3e%ilarea -rin #it> a unui i*ens (onvoi de aur, e0tras din *inele a*eri(ane, avu un *are e%e(t asu-ra negustorilor din (a-ital$. C$1&nd toate a(ele /utoia'e de-un&ndu+se la Turn, s-user$L 7'tia, (el -u)in, nu au venit s$ ne %ure8. Asu-ra unui singur -un(t <ili- era intrata/ilL re(on(ilierea (u Ro*a. 7Mai /ine s$ nu do*nes( de(&t s$ do*nes( -este ni'te ereti(i8. Pa-a, -reavi1at, anun)$ ($+l va tri*ite -e (ardinalul Pole (a legat al s$u, -entru a -ri*i su-unerea engle1ilor. !ingourile de aur de-use la Turn de ($tre s-anioli %ur$ de a;utor ,n a -reg$ti su%letele %a*iliilor no/ile ,n vederea a(estui *are eveni*ent. "C. !egatul -a-al de/ar($. <ili- 'i Maria de(larar$ ($ -roviden)a l+a (reat -entru a(east$ *isiune= el 'i+o ,nde-lini ,ntr+adev$r (u un ta(t ad*ira/il. #ardinalul Pole ,ntrunea %ine)ea unui -relat (u ti*i+ ditatea tru%a'$ a unui *are senior engle1. Modestia, (u tot i*ensul s$u -restigiu, ,l %$(use s$ se )in$ la Ro*a ,ntr+o re1erv$ din (are ie'ea a(u* -entru ,nt&ia oar$. !a #alais, (&nd garda sa (eru s$+i %i0e1e (uv&ntul de ordine, s-useL 73o*nul -ierdut a %ost reg$sit8. <u -ri*it (u entu1ias* la 3over. 2e 'tia ($ -a-a %$g$duise, -rintr+o /ul$, ($ (ei (e+au do/&ndit /unuri /iseri(e'ti le vor -$stra. 7#eea (e nu -oate %i v6ndut -oate %i dat -entru a salva at&tea su%lete8. Parla*entul se ,ntruni la J.ite.all (a s$+l -ri*eas($ -e legatul -a-al. A(olo, (ardinalul rea*inti, ,ntr+un *are dis(urs, istoria s(.is*ei 'i %$g$dui iertarea de-lin$ a -$(atelor (o*ise ,n tre(ut. A*/ele #a*ere -ri*ir$ ,n genun(.i iertarea -$(atelor. Anglia era -uri%i(at$.
169

2i*on Renard + originar din N$rile de 4os, era de %a-t a*/asador al "*-eriului ro*ano+ger*an, (are, su/ #arol auintul ?1A19+1AA6B, a %ost ,ntr+o uniune -ersonal$ (u 2-ania.

1OA

C. Regina se (redea ,ns$r(inat$. #&nd sosi *o*entul na'terii 'i (lo-otele ,n(e-user$ s$ sune, *edi(ii (onstatar$ ($ %usese o sar(in$ de natur$ nervoas$. A %ost o dureroas$ de(e-)ie -entru Maria. 2tarea ei *intal$ deveni nelini'titoare. <ili- se ,ntorsese ,n 2-ania= s-usese ($ a/sen)a lui va %i de s(urt$ durat$, dar ea si*)ise ($+i %oarte iritat de %arsa na'terii 'i de atitudinea -arla*entului engle1, (are+i re%u1a -arti(i-area la e0er(itarea -uterii. Regina, (are -e vre*ea (&nd era %e(ioar$ ,i ui*ise -e /$r/a)i -rin (ura;ul ei, se dovedi a(u*, (&nd era ,ndr$gostit$, sla/$ 'i des(ura;at$. #ru1i*ea -erse(u)iilor sale ,*-otriva -rotestan)ilor, (are+i atr$sese -ore(la de Maria 2&ngeroasa, -oate %i %$r$ ,ndoial$ e0-li(at$ ,n -arte -rin tul/urarea ei ve(in$ (u ne/unia. Nu <ili- o s%$tuise s$ -ro(ede1e (u at&ta as-ri*e. Arderea ereti(ilor, se g&ndea el, era e0(elent$ ,n 2-ania 'i ,n N$rile de 4os= ,n Anglia -ruden)a (erea oare(are r$/dare. 3ar Maria nu era de lo( r$/d$toare. !a FO ianuarie 1AAA se resta/ilise legea (ontra ere1iei= la FF ,n(e-ur$ 'edin)ele (o*isiilor= la H %e/ruarie %u ars -e rug, la 2*it.%ield, -ri*ul -reot ($s$torit. Creo trei sute de *artiri -rotestan)i -ierir$ ,n %l$($ri. 2u-li(iul era at&t de ,n%ior$tor ,n(&t -arti(i-an)ii, (a s$ le s(urte1e (.inurile, adu(eau s$(ule)e (u -ra% de -u'($ -e (are le at&rnau de g&tul vi(ti*elor. #$l$ii, ei ,n'i'i s(&r/i)i, nu+i ,*-iedi(au. C". #&)iva *urir$ ,n *od su/li*. 9$tr&nul !ati*er, (are %usese un *are -redi(ator -rotestant, a %ost ars -e rug la O0%ord ,n a(ela'i ti*- (u do(torul Ridle>. Ar %i -utut (u u'urin)$ s$+'i salve1e via)a a/;ur&nd, dar, (&nd ,n(e-u dis(u)ia (u do(torii, (are -re(eda ,ntotdeauna su-li(iul, el r$s-unse ($ (itise evang.eliile, dar nu g$sise vor/indu+se a(olo de liturg.ie. 72$ %i)i %oarte lini'tit, master Ridle> + s-use el tovar$'ului de su%erin)e ,n *o*entul (&nd lan)urile ($l$ului ,i legau -e a*&ndoi de st&l+, s$ %i)i lini'tit ($(i noi, (u voia 3o*nului, a-rinde* ast$1i o ase*enea tor)$ ,n Anglia, ,n(&t nu se va stinge ni(iodat$8. #ran*er, (are dovedise ,n ti*-ul vie)ii at&tea e1it$ri 'i sl$/i(iuni 'i (are ,n ,n(.isoare ,'i renegase (redin)a, ,n *o*entul su-li(iului ,'i reg$si ,ntregul (ura; 'i a/;ur$ a/;ura)ia lui. C"". Relat$rile des-re a(este su-li(ii %ur$ str&nse de un s(riitor -rotestant, <o0e, ,n Cartea Martirilor, (are avea s$ se g$seas($, al$turi de 9i/lie, ,n toate (asele engle1ilor. Prigoana de1l$n)uit$ de regina Maria ,*-otriva -rotestan)ilor le d$du a(estora to(*ai (eea (e le li-sise -&n$ atun(iL o tradi)ie eroi($ 'i senti*ental$. Ci(ti*ele (atoli(e ale lui Henri( al C"""+lea nu -rea e*o)ionaser$ *asa -o-orului engle1, -entru ($ *ul)i %useser$ ($lug$ri sau %ra)i, (onsidera)i %iin)e dintr+o (ategorie e0(e-)ional$= vi(ti*ele reginei Maria au %ost, ,n a%ar$ de (&)iva e(le1iasti(i, /$r/a)i 'i %e*ei din -o-or. 6ntr+o )ar$ ,n (are devenise at&t de *are diversitatea (redin)elor religioase, %ie(are se si*)ea a*enin)at. 5ra ,*-otriva reginei Maria 'i a s-aniolilor (res(u. #u toate %$g$duin)ele %$(ute, <ili- o antren$ -e so)ia lui ,ntr+un r$1/oi (ontra <ran)ei 'i, ,n a(east$ (a*-anie, Anglia a -ierdut #alais+ul. 73u*ne1eu s+o salve1e -e doa*na lisa/eta8, *ur*urau su-u'ii Mariei Tudor. 3e alt%el, regina se stingea, -$r$sit$ de to)i. 6nsu'i -a-a Paul al "C+lea lu$ atitudine ,*-otriva Mariei 'i ,*-otriva 2-aniei. 2e *ai (re1u o dat$ ,ns$r(inat$, dar nu era de(&t o .idro-i1ie. !a 17 noie*/rie 1AA@, la o distan)$ de (&teva ore, -$r$sir$ lu*ea a(easta regina Maria 'i v$rul ei, (ardi+ nalul Pole. #u o lun$ ,nainte r$*$sese a-roa-e singur$, deoare(e ,ntreaga (urte se gru-ase ,n ;urul lisa/etei.

VIII ELISA(ETA !I COMPROMISUL ANGLICAN ". 5r(area -e tron a lisa/etei a %ost -ri*it$ de -o-orul engle1 (u o /u(urie a-roa-e unani*$. 3u-$ (e se te*use at&t de *ult de tirania s-aniol$, era o u'urare s$ a(la*e o regin$ li/er$ de ori(e leg$tur$ str$in$. 3e la (u(erirea nor*and$, ni(i un suveran nu %usese de s&nge engle1 at&t de -ur. Prin tat$l ei, lisa/eta des(indea din regii tradi)ionali, -rin *a*a sa din gentilo*ii )$rii. 6n tot ti*-ul do*niei sale, ea a ($utat s$ (&'tige si*-atia -o-orului. 2+a s(ris ($ *onar.ia Tudorilor a %ost tot at&t de a/solut$ (a 'i a(eea a lui !udovi( al E"C+lea sau (a i*-eriul (e1arilor= s+a rea*intit ($ lisa/eta ,'i *&na -arla*entul (u (rava'a, ($ -arrant+ele ei erau dis-o1i)ii sa*avolni(e de arestare17O, ($ a(u1a)ii au %ost tortura)i de ;ude($torii ei ,n dis-re)ul legilor engle1e. 3ar !udovi( al
17O

6n original lettres de cachet + a(t -rin (are, ,n <ran)a a/solutist$, o -ersoan$ -utea %i ,nte*ni)at$ %$r$ ;ude(at$, -e /a1a unei si*-le dis-o1i)ii se*nate de rege.

1O6

E"C+lea sau Ti/eriu, (a s$+'i i*-un$ voin)a, aveau ar*ata la ordinul lor. lisa/eta, (a 'i tat$l 'i /uni(ul ei, n+avea de(&t o gard$ at&t de -u)in nu*eroas$ ,n(&t (ea *ai redus$ *ili)ie din !ondra o -utea -une -e %ug$. a nu a %ost -uterni($ de(&t -entru ($ a %ost iu/it$, sau (el -u)in -re%erat$. #&nd se v$1u a*enin)at$ de o inva1ie s-aniol$, (.e*$ 7nu un (oneta/il, nu -e 'e%ul ar*atei ?ni(i nu aveaB, (i -e lordul+-ri*ar al !ondrei8. 6i (eru (in(is-re1e(e nave 'i (in(i *ii de oa*eni. l r$s-unse ($ !ondra ar %i %eri(it$ s$+i o%ere *aiest$)ii sale 1e(e *ii de oa*eni 'i trei1e(i de vase. A-roa-e ,ntregul regat d$du dovad$ de a(eea'i loialitate. Rarele revolte %ur$ 1dro/ite u'or, %iind (onsiderate de -o-or (a ni'te (ri*e. 6ntr+o vre*e (&nd a-roa-e toate regatele uro-ei erau s%&'iate de (erturi religioase sau )inute ,n %r&u -rin teroare, lisa/etei ,i -l$(ea s$ arate a*/asadorilor ($ ea -utea %i sigur$ de su-u'ii s$i. Tre(ea (u tr$sura -e unde era *ul)i*ea *ai deas$, st$tea ,n -i(ioare 'i vor/ea (u (ei din ;urul ei. 73u*ne1eu s$ v$ ai/$ ,n -a1a lui8, i se striga. a r$s-undeaL 73u*ne1eu s$ ai/$ ,n -a1a lui -o-orul *euX8 <ie ($ se a%la la !ondra sau ,n vreo ($l$torie anual$ -rin ora'ele din regat, ,'i ;u(a %$r$ ,n(etare rolul + s-rinten$, s-iritual$, erudit$ +, (o*-li*ent&nd -e -ri*ar -entru latina lui sau -e gos-odine -entru /u($t$ria lor. 76n;ura, s(ui-a, i1/ea (u -u*nul (&nd era %urioas$, r&dea ,n .o.ote (&nd era a*u1at$, 'i (e u'or era s+o a*u1i... Rea()iona la ori(e sti*ulent i*ediat 'i din -lin= su/ i*/oldul -l$(erii, 'i ,n %a)a (u*-litului tu*ult al *arilor eveni*ente, ini*a ei %re*$ta (u vioi(iune, des(.is, (u o -re1en)$ de s-irit (are %$(ea din ea un s-e(ta(ol %as(inant8. "". 3intre nu*eroasele se(rete ale %or)ei sale, (el *ai e%i(a(e era a(ea ra-id$ intuire a (eea (e -utea s$ -la($ -o-orului s$u 'i un si*) al e(ono*iei de*n de Henri( al C"""+lea 171. Avari)ia, (are este un vi(iu la un su-us, devine o virtute la un -rin). Po-oral (erea lisa/etei -u)ine li/ert$)i -entru ($ ea ,i (erea -u)ini /ani. 9ugetul ei anual nu atingea o ;u*$tate de *ilion de livre. 3eoare(e era s$ra($, 'i -entru ($ era 'i %e*eie dintre (ele li-site de (ru1i*e, nu+i -l$(ea r$1/oiul. a s+a r$1/oit uneori, (u su((es, dar ni(iodat$ nu s+a a1v&rlit ,n ,nt&*-inarea -ri*e;diei. #a s$ evite r$1/oiul, era gata s$ *int$, s$ ;ure unui a*/asador ($ nu 'tie ni*i( des-re o a%a(ere ($reia ,i (onsa(rase toat$ aten)ia sau, su-re* e0-edient, s$ devie1e dis(u)ia -e un -lan senti*ental 'i, -rin %ar*e(ul ei, s$ ias$ triu*%$toare. 7Nara a(easta + s(ria a*/asadorul 2-aniei + a ,n($-ut -e *&inile unei %e*ei (are este %ii(a diavolului8. Nu erau -e -la(ul ei -roie(tele vaste= se g&ndea + 'i ,n -rivin)a a(easta se*$na (u su-u'ii s$i + ($ tre/uie s$ tr$ie'ti de -e o 1i -e alta. ngle1ilor, (.iar 'i a(elora din evul *ediu, nu le+au -l$(ut ni(iodat$ (ru(iadele= (el *ult au dat altora su/ven)ii (a s$ le ,ntre-rind$. Mai *ul)i dintre s%etni(ii lisa/etei ar %i vrut s+o deter*ine s$ intre ,ntr+o lig$ a na)iunilor -rotestante. a *anevr$ 'i s%&r'i -rin a se es(.iva, ,*-ru*ut&nd /ani 'i (&teva regi*ente. <or)a ei (onsta ,n a renun)a la %or)$. 7 a se (o*-orta (a o %e*eie de /un+si*) ,ntr+o lu*e de *ania(i violen)i, ,ntre %or)e adverse de o teri/il$ intensitate + na)ionalis*ul <ran)ei, rival (u na)ionalis*ul 2-aniei, religia Ro*ei, rival$ (u religia lui #alvin= ani de 1ile 1dro/irea ei de ($tre una sau de alta dintre a(este %or)e a*enin)$toare -$ru inevita/il$= nu+'i dator$ salvarea de(&t -ri(e-erii de a o-une e0tre*elor (are o ,n(on;urau (eea (e la ea erau de ase*enea e0tre*eL 'iretenia 'i su/ter%ugiile8. <ie ($ era vor/a de o e0-edi)ie sau de o (u(erire, da($ tre/uia s$ se verse s&nge, -re%era s$ lase altora r$s-underea 'i, ,n (a1 de ,ndoial$, s$ se a/)in$. 3o*nia sa e de-arte de a %i %ost %erit$ de nedre-t$)i, dar -oate ($ ea a %$(ut (&t *ai -u)in r$u -osi/il ,n a(ele vre*uri grele. """. 6ntr+o singur$ -rivin)$ a re1istat ,ntotdeauna dorin)elor -o-orului s$u. #a*era #o*unelor o -resa s$ se *$rite. Ni*i( nu -$rea *ai urgent de(&t s$+'i asigure un ur*a'. At&ta ti*- (&t regina n+avea *o'tenitor, via)a ei 'i religia )$rii erau ,n -eri(ol. Nu era oare de a;uns s$ %ie asasinat$ lisa/eta (a s$ %ie adus$ -e tron regina 2(o)iei, Maria 2tuart, str$ne-oat$ a lui Henri( al C""+lea, (atoli($ 'i so)ie a del%inului <ran)eiG Mare is-it$ -entru %anati(i. 3ar lisa/eta nu voia s$ se *$rite. 6n 1adar o (urtau regi 'i -rin)i. 4u(a (u to)i a(ela'i ;o( al (o(.et$riei, al s(risorilor a*a/ile, al %lirtului -oeti( 'i adesea ,ndr$1ne), -entru (a, de %ie(are dat$, s$ -un$ (a-$t inter*ina/ilului divertis*ent es(.iv&ndu+se. <$(u ast%el s$ t&n;eas($ du-$ ea -e <ili- al ""+lea, -e -rin)ul 2uediei, -e ar.idu(ele Austriei, -e du(ele d'AlenYon, %$r$ a *ai nu*$ra 'i -e %ru*o'ii engle1i (are+i -l$(eau at&tL !ei(ester, sse0, Raleig., (urte1ani, o'teni 'i -oe)i, ($rora le ,ng$duia %oarte *ulte li/ert$)i 'i *&ng&ieri ne,*-linite, -&n$ ,n 1iua ,n (are, %e*eia redevenind regin$, ,i tri*itea la Turn. #e doreaG Coia s$ *oar$ %e(ioar$G 3ar era oareG 3in 1ilele tinere)ii sale, (&nd un(.iul ei, a*iralul 2e>*our, intra ,n (a*era ei, se a'e1a -e -at 'i ,n(e-ea (u ea un ;o( ,n%o(at, lisa/eta se (o*-ro*isese (u
171

Pro/a/il gre'eal$ ,n original, ,n lo( de Henri( al C""+lea. #%. ($r)ii a "C+a, (a-. ", ` ", Henri( al C"""+lea nu s+a -rea re*ar(at -rin s-irit de e(ono*ie

1O7

*ul)i /$r/a)i. 6i -l$(eau lingu'irile lor= era %er*e(at$ (&nd i se s-unea regina 1&nelor, sau Dloriana. 3ar (ei *ai /ine in%or*a)i ,n(lin$ s$ (read$ ($ ea n+a %ost (u adev$rat a*anta ni*$nui, ($ avea o oroare %i1i($ de ($s$torie 'i ($ siguran)a ($ nu va -utea deveni *a*$ s%&r'i -rin a deter*ina .ot$r&rea sa. O ($s$torie %$r$ *o'tenitor ar %i su-us+o ,n *od inutil -uterii /$r/atului s$u 'i ar %i li-sit+o de e0traordinarul ei -restigiu de 7<e(ioar$ -u/li($8. "C. 3a($ vreo (&)iva dintre %ru*o'ii adoles(en)i (are ,i %$(eau (urte reu'ir$ s+o tul/ure, ea 'tiu totdeauna s$+'i -$stre1e *intea de-arte de r$t$(irile si*)urilor. #onsilierii -e (are 'i+i alese %ur$ to)i de o alt$ %a(tur$. #a 'i /uni(ul s$u, ,i lu$ dintre oa*enii noi, %ii de yeomen sau de negustori, re*ar(a/ili nu -rin na'tere, (i -rin inteligen)a lor. 6n evul *ediu virtu)ile (avalere'ti sau de*nit$)ile e(le1iasti(e du(eau la s(aunul de *inistru= lisa/eta -retindea *ini'trilor s$i (alit$)i de guvernare 'i dou$ senti*ente noiL -atriotis* 'i si*)ul ra)iunii de stat. Prin(i-alul ei (onsilier, Jillia* #e(il ?ulterior lordul 9urg.le>B, %iu de yeoman, ,*/og$)it (u o(a1ia distri/uirii /unurilor *ona.ale, -use /a1ele unei %a*ilii (are, (a 'i %a*iliile Russell sau #avendis., aveau s$ -arti(i-e -&n$ ,n 1ilele noastre la guvernarea )$rii. 3e'i ,n (e -rive'te inteligen)a lui #e(il, to)i *artorii sunt de a(ord s+o re(unoas($, Ma(aula>17F ,i re-ro'ea1$ ($ n+a %ost din %ire ase*enea ste;arului, (i *ai (ur&nd (a o sal(ie. 73$dea o *are aten)ie intereselor de stat, dar 'i *are aten)ie intereselor -ro-riei sale %a*ilii. Nu+'i -$r$sea ni(iodat$ -rietenii -&n$ (&nd nu devenea -eri(ulos s$+i sus)ii= era un e0(elent -rotestant atun(i (&nd nu era %oarte avanta;os s$ %ii -a-ist, n+a su-us ni(iodat$ torturilor -e a(ei ($rora -$rea -u)in -ro/a/il ($ tortura le va -utea s*ulge vreo in%or*a)ie util$ 'i a %ost at&t de *oderat ,n dorin)a sa de ,*/og$)ire ,n(&t nu l$s$ la *oarte de(&t trei sute de do*enii8. C. O ;ude(at$ as-r$ 'i, du-$ (&t se -are, ne;ust$. ste e0a(t ($ #e(il a -re%erat s$ nu %ie ars -e rug su/ do*nia reginei Maria, ($ a a-re(iat ($ via)a lui Jillia* #e(il 7*erita o liturg.ie8 'i ($ a tri*is *ai t&r1iu la su-li(ii oa*eni (are nu (o*iseser$ alt$ (ri*$ de(&t a(eea de a %i res-e(tat din (onvingere riturile -e (are el ,nsu'i le res-e(tase odinioar$ din -ruden)$. 3ar (&nd era vor/a de tre/uri de stat, d$dea dovad$ de (ura;. l se o-unea adesea lisa/etei 'i, ,ntr+o anu*it$ *$sur$, ,i i*-unea vederile sale. "e'it din r&ndurile (lasei *i;lo(ii, o (uno'tea la -er%e()ie 'i ideile lui erau -e -la(ul (lasei sale. 73a($ Marea 9ritanie este ast$1i o na)iune, da($ Anglia este o )ar$ -rotestant$, o )ar$ (o*er(ial$, da($ se -oate l$uda (u o anu*it$ (ontinuitate, nu at&t a institu)iilor (&t a denu*irilor lor, ea datorea1$ a(este tr$s$turi lui Jillia* #e(il *ai *ult de(&t ori($rui alt /$r/at de stat8. !a ur(area -e tron a lisa/etei, el ,i ar$t$ *ai ,nt&i o *are ne,n(redere, av&nd -rea -u)in res-e(t %a)$ de autoritatea unei %e*ei. 6ndr$1ni s$+i de1a-ro/e -e a*/asadorii (are i se adresau ei. 6n(et, ,n(et ,n(e-u s$ (unoas($ (iudata 'i -ro%unda ,n)ele-(iune a reginei. 2%&r'ir$ -rin a %or*a o e(.i-$ (are se ,n)elegea de *inune 'i la (are se al$turar$ /$r/a)i (a gravul se(retar de stat Jalsing.a*, *ai a-rig -rotestant de(&t #e(il 'i (are dorea 7*ai ,nt&i slava 3o*nului, a-oi *&ntuirea reginei8. !ui 9urg.le> i+a s-us odat$ lisa/etaL 7P$rerea *ea des-re du*neavoastr$ e ($ ve)i %i (redin(ios statului.8 2e ar$ta ast%el o /un$ (unos($toare a oa*enilor, (eea (e intra ,n rolul s$u de %e*eie. At&t de str&ns uni)i devenir$ suverana 'i *inistrul, ,n(&t s+a -utut s-une des-re lisa/eta ($ era 'i /$r/at 'i %e*eie ,n a(ela'i ti*-L #e(il 'i ea ,ns$'i. C". 6n ini*a ei, a %ost ea oare (atoli($ sau -rotestant$G Mul)i (red ($ era -$g&n$ sau, (el -u)in, s(e-ti($. #res(ut$ ,n -rotestantis*, ea nu 'ov$ise *ai *ult de(&t #e(il, -e vre*ea surorii sale Maria, s$+'i salve1e via)a ;u(&nd (o*edia unei (onvertiri. ra %$r$ ,ndoial$ religioas$ ,ntr+un *od %ilo1o%i(, ,n *aniera lui ras*. 6n *o*entul ur($rii -e tron s+a rugat lui 3u*ne1eu s+o ,nvredni(eas($ s$ guverne1e %$r$ v$rsare de s&nge. N+a reu'it, dar a %$(ut tot (e i+a stat ,n -utin)$. A %ost totdeauna *&ndr$ de loialis*ul su-u'ilor s$i (atoli(i. S$rind ,ntr+o 1i, ,n *ul)i*e, un /$tr&n (are strigaL =&ivat regina* 9onni soit Bui mal y pense8 17H, ea ,l ar$t$ ,n(&ntat$ a*/asadorului 2-anieiL 7O*ul a(esta de trea/$ e un -reot al ve(.ii religii8. Prudent$, ,i res-ingea -e ($lug$rii (are veneau ,n ,nt&*-inarea ei (u lu*&n$riL 7!ua)i tor)ele de ai(i, se vede destul de /ine8, dar a -$strat totdeauna un (ru(i%i0 ,n -ro-ria sa (a-el$ 'i+i ,n(.ise gura, (u as-ri*e, unui -redi(ator -rotestant (are ,ndr$1ni s+o de1a-ro/e. 6n religie, (a 'i ,n -oliti($, ea tergiversa, ($uta o (redin)$ *i;lo(ie, (ultiva (o*-ro*isul. !a ,n(e-utul do*niei sale, #e(il ,i i*-use ,ntoar(erea la na)ional+(atoli(is*ul lui Henri( al C"""+lea. 6n 1AA9 -arla*entul vot$, -entru a doua oar$, Actul de suprema3ie, (are
17F 17H

T.o*as 9a/ington Ma(aula> ?1@OO+1@A9B + istori( engle1 li/eral +( ,ie de ru)ine cel ce se g6nde)te la rele + devi1$ a Ordinului ;aretierei, (ea *ai ,nalt$ de(ora)ie /ritani($, instituit$ de regele duard al """+lea ,n 1HAO.

1O@

a/olea -uterea -a-al$, 'i Actul de uni,ormi2are, (are i*-unea tuturor -aro.iilor engle1e (artea de rug$(iuni 'i slu;/a ,n li*/a vor/it$ de -o-or. 6n virtutea a(estor a(te, ori(ine %avori1a autoritatea s-iritual$ a -a-ei devenea -asi/il de (on+ %is(area averii. Re%ra(tarul se %$(ea vinovat de ,nalt$ tr$dare. A(east$ legisla)ie introduse ,n li*/a engle1$ dou$ (uvinte noiL recu2an3ii, adi($ a(ei (are re%u1au s$ -reste1e ;ur$*&ntul= urm(ritorii, (ei (are %or*au /anda de s-ioni 'i in%or*atori, (ondu'i de Ri(.ard To-(li%%e, 'e%ul servi(iului ,ns$r(inat s$+i areste1e -e -a-ista'i 'i -e -uritani. #el *ai (ele/ru ur*$ritor din JarRi(:s.ire a %ost 2ir T.o*as !u(>, geniul r$u al %a*iliei 2.a:es-eare17I. C"". 6n 1A6H %ur$ ado-tate (ele /rei2eci )i nou( de articole, (are tre/uiau s$ r$*&n$ credo+ul angli(anilor. Protestantis*ul lor *oderat (oin(idea a-roa-e (u dorin)ele na)iunii. #ardinalul 9entivoglio, des(riind situa)ia religiilor ,n Anglia su/ do*nia de atun(i, a-re(ia ($ a-ro0i*ativ a trei1e(ea -arte a na)iunii era %or*at$ din (atoli(i 1elo'i, dar ($ -atru (in(i*i din ea ar redeveni (atoli(i %$r$ s(ru-ule da($ s+ar resta/ili legal*ente (atoli(is*ul, de'i erau in(a-a/ili s$ se revolte da($ nu se resta/ilea. 6n %a-t, (&nd (oroana 'i -arla*entul resta/ilir$ angli(anis*ul, din o-t *ii de -reo)i, 'a-te *ii au a((e-tat s(.i*/area, (u toate ($ dou$ *ii dintre (ei *ai %erven)i -rotestan)i %useser$ alunga)i su/ do*nia reginei Maria. 2u-unerea a(easta dovedea nu ($ engle1ii ar %i %ost nereligio'i, (i ($ *ul)i dintre ei doreau s$ se -$stre1e (ere*oniile (atoli(e su-ri*&ndu+se ,n a(ela'i ti*- %olosirea li*/ii latine 'i do*ina)ia -a-ei. #u e0(e-)ia situa)iei din (&teva %a*ilii, -u)in nu*eroase, de (atoli(i %erven)i, devota*entul ($tre suveran era *ai -resus de(&t senti*entul religios. !a ,n(e-utul do*niei (ri-to+(atoli(ii nu %ur$ de lo( tul/ura)i. !i se (erea nu*ai s$ -arti(i-e la slu;/a angli(an$= da($ li-seau, tre/uiau s$ -l$teas($ o a*end$ de dois-re1e(e -enn>. 6n nu*eroase do*enii se )inea as(uns (&te un -reot (are tr$ia ,ntr+o ,n($-ere s(o/it$ ,n grosi*ea vreunui 1id 'i (are (itea liturg.ia ,n se(ret -entru to)i (atoli(ii din ve(in$tate. N$ranii 'i servitorii erau (o*-li(i. Ki ei regretau vre*ea %ra)ilor 7(&nd -atru1e(i de ou$ se vindeau (u un -enn> 'i (&nd un o/oro( de gr&u din (el *ai /un (osta -ais-re1e(e -enn>8. 3a($ lisa/eta ar %i %ost atot-uterni($, s+ar %i statorni(it o relativ$ toleran)$. Avea la (urtea ei (ri-to+(atoli(i 'i nu le (erea de(&t o su-unere a-arent$. a nu voia ni(i in(.i1i)ia -rotestant$, ni(i tortura -entru sondarea (on'tiin)elor. 3ar *ini'trii ei, *ai se(tari de(&t regina, -orun(ir$ (onda*narea la ,n(.isoare a re%ra(tarilor. Totu'i, ,n ti*-ul -ri*ului de(eniu al do*niei, nu a e0istat ni(i o (onda*nare la *oarte. 6n unele /iseri(i -reo)ii (ontinuau s$ -oarte sti.ar al/, s$ (&nte la org$, s$ (ele/re1e ($s$torii (u verig.ete. A-roa-e -retutindeni se -$strau vitraliile ro*ane (a s$ se evite (.eltuielile= erau ,nlo(uite (u gea*uri si*-le a/ia (&nd se s-$rgeau. 2-iritul de e(ono*ie 'i ne-$sarea ,'i d$deau *&na -entru a i*-une ase*enea (o*-ro*isuri. C""". Trei %a-te i+au ,ng$duit lui #e(il 'i *ai ales lui Jalsing.a* s$ se arate *ai severi 'i s$ %or+ )e1e *&na lisa/etei. Pri*ul a %ost noa-tea s%&ntului 9artolo*eu din <ran)a 17A= al doilea, o /ul$ de e0(o*uni(are a reginei, lansat$ de -a-a Pius al C+lea, ,ntr+un *o*ent %oarte ino-ortun= al treilea, ,n%iin)area ,n str$in$tate a unor se*inarii, (a a(ela de la 3ouai, destinate s$ -reg$teas($ re(u(erirea Angliei de ($tre (atoli(is*. A e0(o*uni(a -e suveran$ ,nse*na a de1lega -e su-u'ii (atoli(i de %idelitatea %a)$ de ea, *erg&ndu+se -&n$ a(olo ,n(&t se s-unea ($ -a-a ar %i iertat /u(uros -e (el (are ar %i asasinat+o -e lisa/eta. 6n de(e*/rie 1A@O se(retarul de stat -onti%i(al d$du un r$s-uns a*/iguu 'i sus-e(t la o ,ntre/are -us$ ,n nu*ele unor ie1ui)i engle1iL 73eoare(e a(east$ %e*eie -$($toas$ este -ri(ina -ierderii -entru (redin)$ a at&tor *ilioane de su%lete, nu ,n(a-e ni(i o ,ndoial$ ($ a(el (are o va tri*ite -e lu*ea (ealalt$, (u -ioasa inten)ie de a+l slu;i -e 3o*nul, nu nu*ai ($ nu va -$($tui, dar va do/&ndi 'i *erite8. 6n(e-&nd din 1A7O au %ost e0e(uta)i ,n Anglia -reo)i (atoli(i, -re (u* 'i lai(i, dar nu -entru ere1ie, (i -entru ,nalt$ tr$dare. Mul)i dintre (ei (are au %ost ast%el s-&n1ura)i sau s%&rte(a)i, ,n (ursul unor ,ngro1itoare (ere*onii ,n (are tru-urile ,ns&ngerate ale oa*enilor
17I

Tradi)iile, nu to(*ai sigure, des-re via)a lui 2.a:es-eare -retind ($ a(esta ar %i /ra(onat, ,n tinere)e, -e terenurile de v&n$toare ale lui 2ir T.o*as !u(> 'i ($, -erse+ (utat de a(esta, ar %i %ost o/ligat s$ %ug$ din ora'ul natal, 2trat%ord+on+Avon, ,*/r$)i'&nd (ariera de a(tor a*/ulant. 5n *ali)ios ;o( de (uvinte ,n a(tul ", s(ena ", din 7Nevestele vesele din Jindsor8, /rodat -e (on%u1ia interlo(utorilor ,ntre luce ?'tiu($B 'i louse ?-$du(.eB, -are s$ indi(e ($ ,ntr+adev$r, dintr+un *otiv sau altul, 2.a:es-eare a %ost ,n (on%li(t (u a(est no/il. 17A Masa(rarea .ug.eno)ilor ?(alvini'tilorB %ran(e1i la Paris, la FI august 1A7F ?2%. 9artolo*eu, ,n (alendarul (atoli(B.

1O9

s-&n1ura)i erau s(oase din 'treang, t$iate ,n /u($)i 'i a-oi arun(ate ,ntr+un (a1an (u (atran (lo+ (otind, %useser$ nevinova)i sau (.iar ni'te s%in)i. Ast%el a %ost (a1ul no/ilului ie1uit #a*-ion, des-re (are ,nsu'i 9urg.le> a tre/uit s$ *$rturiseas($ ($ era 7un giuvaer al Angliei8 'i a ($rui singur$ (ri*$ a %ost ($ a u*/lat deg.i1at din (as$ ,n (as$ -redi(&nd 'i (ele/r&nd liturg.ia. l a *urit s-un&nd ($ se roag$ -entru regin$. 7Pentru (are regin$G8, )i-au s-e(tatorii. 7Pentru lisa/eta, regina voastr$ 'i regina *ea, ($reia ,i dores( do*nie lung$ 'i lini'tit$ 'i toat$ -ros-eritatea8. Ast%el, de'i lisa/eta era ,n(linat$ s-re (le*en)$, nu*$rul vi(ti*elor %anatis*ului a %ost su/ do*nia sa tot at&t de *are (a 'i su/ do*nia reginei Maria. #onsiliul ei a -orun(it e0e(utarea a o sut$ -atru1e(i 'i 'a-te de -reo)i, a -atru1e(i 'i 'a-te de gentilo*i, a unui *are nu*$r de oa*eni din -o-or 'i (.iar a unor %e*ei. A(ei (are n+au -ierit nu ,nsea*n$ ($ n+au %ost -rigoni)i. Tat$l lui 2.a:es-eare, 4o.n 2.a:es-eare, este unul din e0e*-le, deoare(e era (atoli( 176, 'i te0tul testa*entului s$u nu+i de(&t tradu(erea unui %or*ular adus din Ro*a de #a*-ion 'i re(o*andat -reo)ilor ie1ui)i de ($tre (ardinalul ar.ie-is(o- al Milanului. "E. Deneva nu era *ai /ine tratat$ de(&t Ro*a 'i (alvinis*ul (are s+a r$s-&ndit atun(i ,n Anglia, unde a dat na'tere -uritanis*ului, n+a %ost *ai -u)in sus-e(t de(&t (atoli(is*ul. Puritanii ar %i vrut s$ 'tearg$ ulti*ele vestigii ale (ere*onialului ro*an 'i s$ su-ri*e toate ierar.iile (are a*inteau de 79a/ilon8. i nu+i re(uno'teau -e e-is(o-ii angli(ani, %$(eau -arad$ de *area lor aversiune %a)$ de vi(ii 'i de ad*ira/ilul 1el -entru religie. i doreau s$ reorgani1e1e statul ins-ir&ndu+se nu*ai din 9i/lie 'i s$ i*-un$ guvernarea Angliei de ($tre 7Patriar.ii /iseri(ii8. 3a($ ar %i -utut, ar %i resta/ilit toate legile lui Moise, in(lusiv a(eea a talionului, 7o(.i -entru o(.i, dinte -entru dinte8, -re(u* 'i -edea-sa (u *oartea -entru .ul$, s-er;ur, neres-e(tarea sa/atului, adulter 'i de-ravare. Puritanis*ul a(esta %anati( nelini'tea -e regin$, -e e-is(o-i 'i -e (ei *ai re1ona/ili dintre (redin(io'i, dar -uritanis*ul *oderat (&'tiga aderen)i. 6n 1adar e-is(o-ii -ro-user$, ,n -arla*entul din 1A9H, s$ se ia *$suri riguroase ,*-otriva -uritanilor= legea nu %u votat$. 7A(e'tia sunt ,ntr+ adev$r oa*enii 3o*nului + s-uneau oratorii. + 2unt sin(erii 'i adev$ra)ii s$i -ro%e)i8. 3ar lisa/eta avea un ase*enea -restigiu ($ ni(i *$(ar -ro%e)ii a(e'tia nu -uteau s$ i+l u*/reas($= -ioasa lor de*agogie avea s$ devin$ *ai -eri(uloas$ -entru ur*a'ii ei.

I# ELISA(ETA !I MAREA ". #&nd navigatorii euro-eni, ,n str$dania lor de a a;unge, ,n -o%ida /arierei *usul*ane, la *irodeniile, -ar%u*urile 'i giuvaerele Orientului, des(o-erir$ teritoriile situate din(olo de Atlanti(, -u)ine na)iuni -$reau ,n stare s$ -arti(i-e la (u(erirea lor. "talia tre/uia s$ a-ere Mediterana ,*-otriva tur(ilor= <ran)a era s%&'iat$ de r$1/oaiele religioase= Anglia avea *are nevoie de navele sale -entru -ro-riile (oaste. Nu*ai 2-ania 'i Portugalia ,'i dis-utar$ noile (ontinente. #ele dou$ -uteri (atoli(e a((e-tar$ ar/itra;ul -a-ei Ale0andru al C"+lea. #are -utea %i %rontiera ;ust$ ,ntre a(ele ,ntinderi ne(unos(uteG Pa-a trase -ur 'i si*-lu -e .arta lu*ii o linie de la un -ol la altul. !inie drea-t$, da($ -$*&ntul era -lat, un (er( *are, da($ -$*&ntul era o s%er$. Ori(u* ar %i, toate ,ntinderile des(o-erite la vest de a(east$ linie vor %i s-aniole, (ele de la est -ortug.e1e. 6nse*na (a Portugalia s$ -ri*eas($ A%ri(a 'i "ndia, iar 2-ania toat$ A*eri(a de 2ud, ,n a%ar$ de 9ra1ilia. Portugalia ,'i (onstrui, a'adar, un i*-eriu de la Dol%ul Persi( -&n$ ,n Malae1ia, 'i (ara(ele 177 ,n($r(ate (u t$*&ie ,n*ires*ar$ -ortul !isa/onei. "ar ,n (e+i -rive'te -e s-anioli, ei des(o-eriser$ ($ ,ntre uro-a 'i "ndia e0ista un (ontinent %$r$ *os(.ee, %$r$ /a1are, %$r$ ara/i 'i %$r$ indieni, dar unde se de1voltaser$ odinioar$ uluitoare
176

!u(rul nu e sigur 'i ni(i argu*entul invo(at nu e -ere*-toriu, %iind($ ase*enea %or*ulare de testa*ent -uteau %i %olosite de ori(ine. 2igur este ($ ,n 1A9F 4o.n 2.a:es-eare %igurea1$ -e o list$ de -ersoane 7(are nu *erg lunar la /iseri($, -otrivit legilor *aiest$)ii sale8, 'i ($ de la a(est a*$nunt a -le(at su-o1i)ia ($ ar %i %ost (atoli( sau -uritan. 3ar tre/uie avut ,n vedere 'i %a-tul ($ ,n a(eea'i list$ e indi(at 'i *otivul 8de tea*$ s$ nu %ie arestat -entru datorii8. 2+a o/ie(tat ,ns$ ($ a(est *otiv ar %i %ost tre(ut din /un$voin)a (uiva, -entru a nu+l e0-une -e /$tr&nul 4o.n (onse(in)elor *ult *ai grave -e (are le+ar %i avut (onstatarea li-sei sale ne*otivate de la slu;/a religioas$. 177 Nave *ari, ,nguste 'i ,nalte, utili1ate -&n$ -e la s%&r'itul se(olului al EC"+lea ?,n li*/a ara/$ Aarr5ka).

11O

(ivili1a)ii, ,n (are *inele de aur, de argint 'i de ru/ine %$(eau s$ (urg$ valuri de /og$)ie 'i unde i*-erii (a a(ela al lui Monte1u*a ,n Me0i(, (a a(ela al in(a'ilor ,n Peru adunaser$ (o*ori -rost -$1ite de -o-oare -rost ,nar*ate. #ur&nd galioane 17@ ,n($r(ate (u aur str$/$tur$ o(eanul 'i /og$)ia regilor 2-aniei (res(u ,n *od %a/ulos. "". 2u/ guvernarea Mariei Tudor, -osesiunile lui <ili- al ""+lea nu -uteau %i de(&t res-e(tate. 3ar a(estea (u-rindeau toat$ lu*ea. Prin -rovin(iile sale italiene, regele 2-aniei era st$-&nul Meditera+ nei, -rin -rovin(iile /urgunde st$-&nea (o*er)ul %la*and 'i gura Rinului, -rin (oloniile sale a*eri(ane + (ele *ai /ogate *ine de aur 'i argint de -e glo/. Puterea sa %inan(iar$ 'i (o*er(ial$ -$rea invin(i/il$. #o*er(ian)ilor engle1i, sili)i s$ adul*e(e de la distan)$ ui*itorul %estin al regilor (atoli(i, nu le r$*&nea de(&t o s-eran)$. 3eoare(e 2-ania des(o-erise o tre(ere -rin sud+vest 'i Portugalia o tre(ere -rin sud+est s-re "ndia, -oate ($ *ai e0ista 'i o tre(ere -rin nord+est sau nord+ vest. Mult$ vre*e au ($utat+o navigatorii engle1i. #.an(ellor o -orni s-re nord+est 'i nu des(o-eri de(&t dru*ul s-re Mos(ova= <ro/is.er o -orni s-re nord+vest 'i se lovi de o/sta(olul /an(.i1ei -olare. """. 3a($ suveranii engle1i nu ,ndr$1neau s$ ru-$ (u reduta/ila 2-anie, da($ lisa/eta ,ns$'i (erea (a ,n *od o%i(ial ni(i un a(t de ostilitate s$ nu se (o*it$ ,*-otriva (oloniilor s-aniole, negustorii engle1i nu aveau ni(i un *otiv s$ res-e(te a(ordurile (are ,i e0(ludeau din (ele *ai /ogate regiuni ale lu*ii. 7Pirateria engle1$ era (ele/r$ ,n($ de -rin se(olul al EC+lea= ,n se(o lul al EC"+lea ea atinse -ro-or)ii -atrioti(e8. !i*ita dintre (o*er) 'i -iraterie era vag sta/ilit$. 5nele %or*e de -iraterie erau legale. 5n ($-itan (are %usese -r$dat de un vas str$in -ri*ea 7s(risori de re(unoa'tere8, (are+l autori1au s$ se des-$gu/eas($ de la ori(are alt vas de a(eea'i na)ionalitate. #.iar 'i (ur)ile str$ine ad*iteau a(este 7s(risori de re(unoa'tere8 'i tratau (a negustori -e -osesorii lor, ,n lo( s$+i s-&n1ure (a -ira)i. Marinarii engle1i, -ro-rietari ai unor nave ,nar*ate (u tunuri, ,'i %$(eau o *eserie v$dit$ din ;e%uirea (or$/iilor -ortug.e1e (are se ,na-oiau din "ndia. Al)ii organi1au raiduri -ro%ita/ile ,n (oloniile s-aniole, unde intrau ,n (on(uren)$ (u (orsarii %ran(e1i, (are aveau o *are e0-erien)$ ,n ast%el de ,ndeletni(iri. "C. 4o.n HaR:ins, %iul unui ar*ator din Pl>*out., ,n(er($ -ri*ul s$ su/stituie -irateriei un (o*er) regulat (u (oloniile s-aniole. Negustor 'i, deo-otriv$, *arinar, luase -arte din adoles(en)$ la e0-edi)ii -e (oastele Duineei 'i ,nv$)ase arta de a+i r$-i -e negri, -e (are+i vindea a-oi la un -re) /un ,n "nsulele #anare. 6n 1A6F, lu(r&nd -e (ont -ro-riu, %urase un lot ,ntreg de s(lavi -e (are i+a s(.i*/at ,n (oloniile s-aniole -e g.i*/ir 'i 1a.$r. 7Pri*a sa ($l$torie %$(use din el o*ul (el *ai /ogat din Pl>*out., a doua + o*ul (el *ai /ogat din Anglia8. !a a treia ($l$torie intr$ ,n -ortul s-aniol 2an+4uan de 5lloa, (a s$ se a-rovi1ione1e. 6n ti*- (e se a%la a(olo, sosi 'i %lota s-aniol$. HaR:ins nu era ,n stare s$ lu-te= ,n(er($ s$ a;ung$ la o tran1a()ie, dar %u tratat (a ina*i( de vi(eregele s-aniol. !a ,ntoar(ere s+a dus s$ se -l&ng$ reginei. lisa/eta de(lar$ sole*n ,n #onsiliul s$u ($ HaR:ins %usese ,n (ul-$, ($ -osesiunile s-aniole tre/uiau res-e(tate 'i ($ *arinarii (are vor ($l(a tratatele o vor %a(e -e ris(ul lor. 3u-$ (are ,l anga;$ -e vinovat ,n servi(iul s$u, adu(&ndu+i *ari elogii 'i+l %$(u vistierni(ul %lotei, ($reia el ,i aduse e0-erien)a sa. 3ar (u siguran)$ ($ 2-ania 'i+ ar %i -$strat *ult ti*- st$-&nirea asu-ra *$rii da($ <ran(is 3ra:e nu ar %i ,n%runtat+o. C. <ran(is 3ra:e era -e atun(i *arinarul legendar, ,ndr$1ne) -&n$ la te*eritate, ,n stare s$ (on+ da*ne la *oarte -e unul din lo(otenen)ii s$i da($ o (erea dis(i-lina de /ord 'i s$ -etrea($ -rietene'te (u (onda*natul ulti*ele ore ,nainte de a+l s-&n1ura, adorat de e(.i-a;ul lui ,n -o%ida severit$)ii sale 'i, (ur&nd, idolul Angliei. HaR:ins ,n(er(ase %$r$ su((es s$ %a($ (o*er) legal (u (oloniile s-aniole= 3ra:e, %$r$ s$ stea *ult -e g&nduri, tre(u la *i;loa(e ilegale. #u dou$ (or$/ii 'i (in(i1e(i de oa*eni ata($ (ele *ai -uterni(e ora'e %orti%i(ate ale s-aniolilor 'i se ,ntoarse la Pl>*out. (u *i(a sa nav$ ,n($r(at$ de aur, ,ntr+o du*ini($, to(*ai ,n ti*-ul -redi(ii. Marinarii din Pl>*out. nu *ai -utur$ sta lo(ului 'i ie'ir$ din /iseri($ s$ a%le nout$)i. 3ra:e de/ar(ase -e ist*ul 3arien, ata(ase (onvoiul de (at&ri (are adu(eau aur din Peru 'i, -un&ndu+i -e %ug$ -e ,nso)itori, (a-turase -re)ioasa ,n($r($tur$. Aventura o ,n(&nt$, ,n tain$, -e lisa/eta. 6n 1A77 3ra:e se
17@

Nav$ *are, ,nar*at$, ada-tat$ s-e(ial -entru trans-ortul de ,n($r($turi -re)ioase din A*eri(a ,n 2-ania

111

,*/ar($ -e Dolden 9ind -entru o lung$ ($l$torie, ,n (ursul ($reia ,'i -ro-unea s$ %a($ ,n(on;urul lu*ii -rin str&*toarea Magellan 'i -rin "ndia. 0-edi)ia era ,ntre-rins$ -e (.eltuiala (o*un$ a *ai *ultor aso(ia)i, -rintre (are lisa/eta ,ns$'i, (are ,n *od o%i(ial (ontinua s$ de1a-ro/e ata(urile a(estea ,n ti*- de -a(e 'i ,*-otriva unei -uteri a*i(e, dar (are nu era *ai -u)in a-rig$ ,n a (ere, la ,ntoar(ere, -artea ei din -rad$. C". 3e ast$ dat$ *i(a %lot$ a lui 3ra:e era ,nar*at$ (u (&teva tunuri 'i nu*$ra (&teva sute de oa*eni. l (onsidera ($ era destul -entru a ata(a insule 'i -orturi ,n (are 2-ania nu avea *ai *ult de(&t o singur$ %ort$rea)$. 2osirea %lotilei lui 3ra:e ,i lua -rin sur-rindere -e guvernatorii s-anioli. ngle1ii (ereau un -re) de r$s(u*-$rare a ora'ului, da($ nu, ,i d$deau %o(. 3ar a(estea nu erau de(&t -ro%ituri a((esorii= adev$ratul s(o- al lui 3ra:e era s$ dea -este %lota (are adu(ea ,n %ie(are an din ldorado ,n($r($turi de aur 'i argint. 6ntre !i*a 'i Pana*a, un indian (are v&slea ,ntr+un gol% 'i (are era in(a-a/il s$ disting$ un s-aniol de un engle1, ,l lu$ -e 3ra:e dre-t un st$-&n de al s$u 'i+l -ilot$ s-re un gol%ule) unde an(orase galera -rin(i-al$, ,n($r(at$ toat$ (u aur. 3ra:e nu avu alt(eva de %$(ut de(&t s$ trans/orde1e l$1ile. A-oi, travers&nd O(eanul "ndian 'i o(olind #a-ul 9unei 2-eran)e, se ,ntoarse ,n Anglia ,n 1A@O, (u o ,n($r($tur$ ,n valoare de trei sute dou$1e(i 'i 'ase de *ii (in(i sute o-t1e(i de livre ?a-ro0i*ativ -atru sute de *ilioane de %ran(i ,n *oneda noastr$B. lisa/eta lu$ o /un$ -arte din -rad$, (eilal)i aso(ia)i -ri*ind, du-$ (u* se s-une, un -ro(ent de I7_ la (a-italurile ,n(redin)ate lui 3ra:e. A(esta, su-ra,n($r(at de (a-tura s-aniol$, tre(&nd -rin %a)a #artagenei, ,n$l)ase steagul 2%&ntului D.eorg.e 1@O. C"". #&nd se a%l$ ,n 2-ania de a(east$ is-rav$, se de1l$n)ui o %urie ne*$rginit$ ,*-otriva *arinarilor a(estei 74e1a/el a Nordului8 1@1. A*/asadorul 2-aniei la !ondra %u ,ns$r(inat s$ -roteste1e. lisa/eta r$s-unse ($ nu 'tia ni*i( de (ele ,nt&*-late 'i ($ ar %i, desigur, ulti*a s$ tolere1e ase*enea ata(uri neru'inate ,*-otriva -osesiunilor %ratelui s$u -rea+iu/it. 6n ti*-ul a(esta HaR:ins -reg$tea %lota de lu-t$ 'i regina ,ns$r(in$ -e (el *ai -ri(e-ut %inan(iar al ei, sir T.o*as Dres.a*, s$ (u*-ere ar*e la Anvers 'i tunuri la Malines. <$r$ ,ndoial$ ($ se si*)ea /ine -reg$tit$ (&nd ,l duse -e a*/asadorul 2-aniei -e /ordul navei lui 3ra:e 'i+i s-use (u as-ri*e a(estuia ($ s-aniolii ,l (onsider$ un -irat, du-$ (are, -orun(indu+i s$ ,ngenun(.e1e -e -unte, ,i d$du a(olada (u o (al*$ *aiestate 'i ,n(.eieL 7Ridi(a)i+v$, sir <ran(is8. R$1/oiul dintre 2-ania 'i Anglia deveni inevita/il. 6n 2-ania in(.i1i)ia a %ost ,ns$r(inat$ s$ ;ude(e (a ereti(i -e *arinarii engle1i %$(u)i -ri1onieri. 2ir <ran(is 3ra:e, ,n %runtea unei %lote regale, -ustii (oloniile s-aniole 'i a%ir*$ dre-tul *arinarilor engle1i la li/ertatea *$rilor 'i a (ultului. <ili- d$du ordin s$ se -reg$teas($ o *are ar*ada la #adi0 -entru a ata(a Anglia. 3ra:e, (u o (ute1an)$ ne*ai-o*enit$, %$(u ,n(on;urul 2-aniei, -$trunse ,n -ortul %orti%i(at 'i distruse (u lovituri de tun (ele *ai %ru*oase galere de r$1/oi. 6n (&teva *inute, galera ?sau (ru(i'$tor (u v&sleB, (are de *ii de ani do*ina Mediterana, se v$1u (onda*nat$ ,n %avoarea (or$/iei (u -&n1e. C""". <ili- al ""+lea nu era li-sit de tena(itate 'i, (u toate -agu/ele -ri(inuite de 3ra:e la #adi0, re+ (onstitui armada, (are %u gata de lu-t$ ,n 1A@@. Planul s-aniolilor era *$re) 'i ingenios. 3u(ele de Par*a, (o*andantul tru-elor s-aniole din N$rile de 4os, tre/uia s$ -reg$teas($ un (or- de de/ar(are de trei1e(i de *ii de oa*eni 'i 'alu-e -entru trans-ortarea a(estor solda)i ,n Anglia. 3ar o -edestri*e a*/ar(at$ -e 'alu-e %iind %$r$ a-$rare, tre/uia (a vasele de r$1/oi sosite din 2-ania s$ se ,n'iruie la -un(tul de tre(ere, gata s$ o-reas($ ori(e /asti*ent ina*i(. 6n %runtea armadei (are adu(ea din 2-ania al)i trei1e(i de *ii de solda)i se a%la du(ele de Medina+2idonia, *are senior, *are osta', dar (are .a/ar nu avea (u* s$ se des(ur(e -e *are. <lota engle1$ era (o*andat$ de lordul HoRard, (are avea su/ ordinele sale -e HaR:ins, 3ra:e 'i <ro/is.er= ea se (o*-unea din trei1e(i 'i -atru de nave de r$1/oi (onstruite -entru lisa/eta de ($tre HaR:ins, tot at&t de -uterni( ,nar*ate (a a(elea ale lui Henri( al C"""+lea, dar *ai lungi 'i *ai ;oase, 'i o sut$ (in(i1e(i de vase (o*er(iale %urni1ate de -orturi. Marea %lot$ s-aniol$ sosi ,n %a)a Pl>*out.+ului ,ntr+o %or*a)ie ase*$n$toare (u a unei ar*ate de us(at. 3u(ele de Medina+2idonia avea inten)ia s$ trans%or*e, du-$ u1ul de atun(i, lu-ta naval$ ,ntr+o lu-t$ de -edestri*e. An(orele (u g.eare se 'i 5nii autori dau o (i%r$ di%erit$, dar -e noi ne interesea1$ nu*ai de (e ordin e su*a res-e(tiv$. + n.a 1@O <a-tul s+a -etre(ut ,n 1A@6, ,n %a)a -ortului #artagena din A*eri(a de 2ud ?a1i ,n #olu*/iaB. 2%&ntul D.eorg.e este -atronul Angliei. 1@1 <igur$ /i/li($, regin$ idolatr$ 'i tiran$ ?#artea regilor, ", 16, 1@+19, F1 'i "", 9B.

11F

-reg$tiser$ -entru a/orda; 'i invin(i/ila -edestri*e s-aniol$ era *asat$ -e 7(astele8 (&nd v$1ur$ %lota engle1$ -las&ndu+se ,ntr+o %or*a)iune nea'te-tat$. #or$/iile lui 3ra:e 'i ale lui HaR:ins de%ilau ,n 'ir indian, la o ase*enea distan)$ ($ ni(i o ar*$ nu -utea s$ le ating$. Ki atun(i ,n(e-u tragedia. ngle1ii des(.iser$ %o(ul, 'i Medina+2idonia, dis-erat, dar ne-utin(ios, (onstat$ ($ /$taia tunurilor engle1e le -er*itea s$+i /o*/arde1e %$r$ (a el s$ -oat$ ri-osta. Nu avea alt$ solu)ie de(&t s$ ,ntreru-$ lu-ta, (eea (e %$(u (&t -utu *ai /ine, a-ro-iindu+se de N$rile de 4os 'i de du(ele de Par*a. Reu'i s$ se ,nde-$rte1e %$r$ -ierderi -rea *ari. 9$t$lia nu %usese de(isiv$ -entru ($ %lota engle1$ nu avea su%i(iente *uni)ii. O inva1ie a Angliei de ($tre s-aniolii din N$rile de 4os era ,n($ -osi/il$. "E. Par*a nu era -reg$tit 'i+i (eru lui Medina+2idonia un r$ga1 de (in(is-re1e(e 1ile. 6ndat$ (e a*iralii engle1i v$1ur$ %lota s-aniol$ an(orat$ la #alais, o ata(ar$ (u a*/ar(a)ii in(endiare ,n($r(ate (u -ul/ere 'i (atran. 2-aniolii, -entru a s($-a de a(est nou -eri(ol, t$iar$ an(a/lurile 'i se ,ndre-tar$ s-re Marea Nordului. A(olo tunurile engle1e'ti avariar$ *ulte (or$/ii. Mai interveni 'i o %urtun$. 2-re (e )$ri tre/uiau s$ navig.e1e a(u*G 2-re 2uediaG 2(o)iaG "rlandaG 3u(ele alese "rlanda, )ar$ (atoli($, unde s-era s$ -oat$ de/ar(a, 'i ,n(er($ s$ o(oleas($ nordul 2(o)iei. 3a($ ar %i %ost *arinar, 'i+ar %i dat sea*a ($ vasele sale nu erau ,n stare s$ ,ntre-rind$ a(est di%i(il -eri-lu. !a /ordul *ultora dintre vase nu *ai era a-$ -ota/il$. #ur&nd de1ordinea lu$ -ro-or)iile unui de1astru. 6*-r$'tiat$ de v&nt, ;e%uit$ de riverani, %lota (are (u o-t 1ile ,nainte %usese s-lendida armada se v$1u la dis(re)ia valurilor 'i a st&n(ilor. 3in o sut$ (in(i1e(i de vase, nu*ai vreo (in(i1e(i se ,ntoarser$ ,n 2-ania. 3in (ei trei1e(i de *ii de solda)i, 1e(e *ii -ieriser$ ,n nau%ragii, %$r$ a *ai -une la so(oteal$ -e (ei (are *uriser$ lovi)i de g.iulele sau de /oli. 2-ania -ierduse su-re*a)ia -e *are. E. A(east$ vi(torie naval$, (are ne a-are ast$1i (a -ri*ul se*n al -uterii engle1e, %u de-arte de a (onta ,n o(.ii (onte*-oranilor (a o vi(torie de(isiv$. #u toat$ ,n%r&ngerea armadei, 2-ania r$*&nea (ea *ai -uterni($ din uro-a, iar Anglia + o insuli)$ %$r$ ar*at$. <ran)a, s%&'iat$ de r$1/oaiele religioase, deveni (&*-ul de /$t$lie dintre a(e'ti lu-t$tori inegali, lisa/eta a-$r&ndu+i -e .ug.eno)ii %ran(e1i, <ili- aliindu+se (u liga (atoli($. Pedestri*ea s-aniol$ o(u-$ #alais. Ar*atele -rotestante %ur$ ,nvinse. ngle1ii ,n(er(ar$ o nou$ e0-edi)ie -e *are s-re #adi0 'i (ontinuar$ s$ .$r)uias($ -e (o*er(ian)ii s-anioli din A1ore 'i -&n$ ,n Antile. 3ar <ili-, ,n (e+l -rivea, -use -e -i(ioare o nou$ armad( 'i invad$ (u su((es "rlanda. Anglia anului 1A@@ (unos(use e0altarea -rovo(at$ de a(el senti*ent al triu*%ului -atrioti(, u'or -er(e-ti/il ,n teatrul istori( al lui 2.a:es-eare= ,n ulti*ii ani ai do*niei, (&nd o ar*at$ engle1$ %usese ,nvins$ de re/elii irlande1i 'i (&nd 2-ania o(u-$ -orturile de la #analul M&ne(ii, se r$s-&ndi -esi*is*ul. Ast%el dra*ele lui 2.a:es-eare re%le(tau -asiunile s-e(tatorilor, 'i *elan(olia lui Ha*let era, -e la s%&r'itul se(olului al EC"+lea, un senti*ent *ult *ai %re(vent -rintre engle1i de(&t s+ar -utea (rede. E". Ar %i un neadev$r s$ se s-un$ ($ -e vre*ea lisa/etei s+au -us -ri*ele /a1e ale unui i*-eriu /ritani(. Terra Nova, unde se du(eau de *ult$ vre*e -es(arii engle1i, a %ost o(u-at$ ,n 1A@H, dar ,n *od -rovi1oriu. 5nul dintre %avori)ii lisa/etei, (are a %ost 'i unul dintre (ei *ai ,nv$)a)i /$r/a)i ai regatului, sir Jalter Raleig., 'i+a (.eltuit o *are -arte a averii ,n(er(&nd s$ ,nte*eie1e -e (oastele A*eri(ii de Nord o (olonie, ($reia regina ,ns$'i i+a -us nu*ele de Cirginia. 3ar gru-ul de (oloni'ti -e (are i+a l$sat a(olo ,n (ursul e0-edi)iei din 1A@7 ?o-t1e(i 'i nou$ de /$r/a)i, 'a-tes-re1e(e %e*eiB n+a *ai %ost g$sit doi ani *ai t&r1iu, (&nd s+a tri*is a(olo o e0-edi)ie de rea-rovi1ionare. 2e (rede ($ un slu;itor al lui Raleig. a introdus ,n Anglia tutunul 'i (arto%ul. Raleig. a %ost unul dintre -ri*ii euro-eni (are a %u*at. l a lansat a(east$ *od$ nou$, o%erind -rietenilor s$i -i-e *i(i argintate. 6n ti*-ul do*niilor ur*$toare, i*-o1itul -e tutun a -rodus (in(i *ii de livre ,n 1619, o-t *ii trei sute -atru1e(i de livre ,n 16FH, so(otindu+se 'ase 'ilingi 'i o-t -enn> de %ie(are livr$ de tutun i*-ortat. 6n se(olul al EC"+lea s+au de1voltat *arile (o*-anii, so(iet$)i -e a()iuni (are o/)ineau *ono-olul (o*er)ului ,n anu*ite )$ri. A* vor/it *ai ,nainte de Merchant Adventurers (are (ontrolau *ai ales (o*er)ul -e %luviile ger*ane, Rinul 'i l/a. O alt$ (o*-anie (o*er(ial$ se o(u-a de (o*er)ul -e 9alti(a. #o*-ania *os(ovit$ avea *ono-olul (o*er)ului (u Rusia, Ar*enia, Persia 'i #as-i(a. O (o*-anie a !evantului e0-loata Tur(ia. To(*ai -e la s%&r'itul do*niei lisa/etei, ,n 16OO, %u %ondat$ #ast 1ndia Company, singura (are avea dre-tul s$ %a($ nego) (u insulele 'i -orturile din Asia, A%ri(a 'i A*eri(a, de la #a-ul 9unei 2-eran)e -&n$ la str&*toarea Ma+ gellan. A(east$ so(ietate avea s$ intre ,n rivalitate *ilitar$ (u -ortug.e1ii 'i olande1ii. 7Mult *ai

11H

*ult s&nge s+a v$rsat ,n leg$tur$ (u (ui'oarele de(&t ,n lu-tele dinasti(e8, s(rie T.orold Rogers. 2iste*ul *arilor (o*-anii, (are st&rneau ,n a(ela'i ti*- dorin)a de (u(erire 'i aviditatea (o*er(ial$, era, dintre toate %or*ele de (oloni1are, (ea *ai -eri(uloas$ -entru indigeni 'i (ea *ai -u)in (ontrola/il$ -entru guvern$*&ntul na)ional.

# ELISA(ETA SI MARIA STUART ". 3u-$ e'e(ul lui duard ", 2(o)ia reu'ise s$ r$*&n$ inde-endent$ %a)$ de regii engle1i. 9rutal$, nedis(i-linat$, no/ili*ea s(o)ian$ r$*&nea (u totul %eudal$. !a -utere era dinastia regilor 2tuar)i, (are des(indeau, -rin Ro/ert t.e 2teRart, din %a*ilia 9ru(e. A(east$ dinastie se s-ri;inea -e /iseri(a (atoli($ 'i -e alian)a (u <ran)a, (eea (e nu -utea s$ nu nelini'teas($ Anglia. 2tuar)ii, tot at&t de (ultiva)i (a 'i dinastia Tudorilor, interesa)i de teologie, de -oe1ie, de ar.ite(tur$ 'i (.iar de %ar*a(ie, nu as(undeau su/ a(east$ str$lu(itoare a-aren)$ un /un+si*) realist, (a verii lor din Anglia. Henri( al C""+lea al Angliei ,i d$duse ,n ($s$torie lui "a(o/ al "C+lea 2tuart -e %ii(a sa Margareta. 7Nu v$ te*e)i + l+au ,ntre/at s%etni(ii s$i + ($ -rin a(east$ ($s$torie (oroana Angliei va ,n($-ea ,n *&inile unui s(o)ianG + 6n (a1ul a(esta + r$s-unse el + 2(o)ia va %i ane0at$ Angliei8. Margareta Tudor a dat na'tere lui "a(o/ al C+lea 2tuart, 'i din ($s$toria lui "a(o/ al C+lea (u %ran(e1a Maria de Duise s+a n$s(ut Maria 2tuart, (are a venit -e lu*e -u)in ti*- ,naintea *or)ii tat$lui s$u, tre1indu+se, ,n($ din leag$n, regina unui -o-or (r&n(en. Ma*$+sa, Duise, regenta 2(o)iei, o (res(use ,n <ran)a, unde devenise o t&n$r$ (u o/ra1ul -relung 'i -alid, ai ($rei o(.i %ru*o'i ,i -l$(ur$ del%inului <ran(is(. A/ia se ($s$toriser$ (&nd so(rul ei, Henri( al ""+lea, *uri, ast%el ($ Maria 2tuart, regina 2(o)iei, se v$1u 'i regina <ran)ei. Or, ea era, (a rud$ de s&nge a dinastiei Tudor, (ea *ai a-ro-iat$ *o'tenitoare a tronului Angliei + 'i -oate (.iar regina Angliei, da($ lisa/eta era (onsiderat$ /astard$. 6'i -oate i*agina ori(ine i*-ortan)a -e (are o d$dea ,ntreaga uro-$ %a-telor 'i senti*entelor a(estei tinere %e*ei, suveran$ -este trei regate. 6n 1A6O, so)ul ei, tu/er(ulos, *uri de o /oal$ de ure(.i= %a()iunea Duise -ierdu ,n <ran)a toat$ -uterea 'i Maria 2tuart tre/ui s$ se ,ntoar($ ,n 2(o)ia. "". a tre/uia s$ do*neas($ -este o )ar$ %oarte -u)in %$(ut$ (a s+o -ri*eas($. Noua religie re%or+ *at$ e0er(itase o atra()ie i*ediat$ 'i asu-ra -o-orului s(o)ian, ($ruia, s$ra( 'i so/ru, nu+i -l$(use ni(iodat$ *odul de via)$ %eudal al e-is(o-ilor (atoli(i, 'i asu-ra no/ililor s(o)ieni, (are, ade*eni)i de -ilda engle1ilor, r&vneau s$ -rade *$n$stirile. O serie de revolu)ii 'i (ontrarevolu)ii religioase se ter*inase, gra)ie s-ri;inului lisa/etei, -rin vi(toria -artidei -rotestante, a Congrega3iei omnului, aso(ia)ie se*i-oliti($, se*ireligioas$, ,n (are erau re-re1enta)i -o-orul, /iseri(a 'i no/ilii, a(e'tia din ur*$ %$(&ndu+'i ;o(ul su/ titlul de lor1i ai (ongrega)iei. #ardinalul1@F %usese *utilat 'i arun(at -e %ereastr$ din -alatul s$u din 2aint+AndreRs. 5n ;ur$*&nt sole*n, sau covenant, -restat 'i res-e(tat (u serio1itatea (ara(teristi($ a(estei se*in)ii, legase ,ntre ei 'i (u 3u*ne1eu -e to)i -rotestan)ii 2(o)iei. Adev$ratul st$-&n al 2(o)iei era, -e vre*ea re,ntoar(erii Mariei 2tuart ?1A61B, un -astor, 4o.n Tno0, o* reduta/il -rin %or)a 'i ,ngusti*ea (redin)ei sale 'i a ($rui /olov$noas$ elo(ven)$ /i/li($ -l$(ea (o*-atrio)ilor s$i. Tno0 %usese -reot (atoli(, a-oi angli(an. l este a(ela (are l+a (onstr&ns -e #ran*er s$ su-ri*e ,ngenun(.erea ,n 7rayer !ook, edi)ia a doua. 3u-$ *oartea (ardinalului a %ost %$(ut -ri1onier la (astelul din 2aint+AndreRs de ($tre tru-ele %ran(e1e tri*ise ,n a;utorul a(estuia 'i a stat nou$s-re1e(e luni -e galerele regelui <ran)ei. Pe vre*ea Mariei Tudor tr$ise la Deneva 'i %usese (u(erit -e de+a+ntregul de do(trina (alvinist$. #a 'i #alvin, Tno0 (redea ,n -redestina)ie= el g&ndea ($ adev$rul religios tre/uie ($utat nu*ai ,n s(ri-turi, %$r$ a*este(ul ni(i unei dog*e introduse de oa*eni= (ultul tre/uia s$ %ie auster, %$r$ -o*-$ 'i %$r$ i(oane= institu)ia (alvinist$ 7Patriar.ii /iseri(ii8 tre/uia s$ ,nlo(uias($ -e e-is(o-i 'i ar.ie-is(o-i= ,n %ine, ($ el, 4o.n Tno0, era unul din ale'i 'i ins-irat dire(t de 3u*ne1eu. #onving&ndu+i de toate a(estea -e s(o)ieni, %$(use din Airk.a s(o)ian$ o /iseri($ -res/iterian$, %$r$ ierar.ie, (u totul de*o(rati($. 6n %ie(are -aro.ie (redin(io'ii ,'i nu*eau -astorii lor 'i, ,n adun$rile generale ale /iseri(ii, -astorii 'i laird.ii1@H lai(i 'edeau al$turi. Alian)a dintre sBuires 'i or$'eni ,n vederea (ontrolului asu-ra (oroanei, alian)$ (are ,n Anglia se ,n(arnase ,n -arla*ent, lu$ ,n 2(o)ia %or*a unei adun$ri e(le1iasti(e. Ai(i /iseri(a era statul.
1@F

3avid 9eaton ?sau 9eatoun, sau 9et.uneB + (ardinal 'i ar.ie-is(o- -ri*at de 2aint+ AndreRs, a %ost u(is ,n 1AI6 1@H Mo'ieri ?,n 2(o)iaB.

11I

""". 4o.n Tno0 avea *ai *ulte *otive -uterni(e s+o uras($ -e Maria 2tuart. ra (atoli($, 'i Tno0 strivea su/ -ioasa sa %urie -e 7%e*eia (ardinal8, era %e*eie, 'i el s(risese ,n ti*-ul Mariei Tudor 'i Mariei de Duise un -a*%let ,*-otriva reginelor 'i a regentelorL /he 0irst !last o, the /rumpet against the monstruous $egiment o, 'omen1@I= ,n s%&r'it, ea %usese regina <ran)ei, 'i Tno0 nu (unos(use din <ran)a de(&t o(nele sale. A%l&nd de *oartea lui <ran(is( al ""+lea, a s-usL 73u*ne1eu ne+a -rile;uit o vesel$ *&ntuire, ($(i so)ul suveranei noastre a *urit de o /oal$ de ure(.i, a a(elor ure(.i surde (are n+au vrut s$ aud$ ni(iodat$ adev$rul8. 6n (li-a (&nd Maria 2tuart, ,ntor(&ndu+se ,n 2(o)ia, de/ar($, o (ea)$ deas$ a(o-erea -ortul. 76ns$'i %a)a (erului ne arat$ destul de li*-ede + a s-us Tno0 + (e ne adu(e ,n )ar$ %e*eia a(easta8. a adu(ea tinere)e, gra)ie, -oe1ie= a g$sit violen)$, %anatis* 'i ur$. 2u-u'ii s$i o -ri*ir$ *ai ,nt&i (u *ari de*onstra)ii, dar a(este de*onstra)ii ,nse'i erau %$(ute s+o s-erie -e t&n$ra %e*eie. 2u/ %erestrele sale s+au (&ntat toat$ noa-tea -sal*i. Pe dru*ul -e (are ,nainta (ortegiul se ,n$l)aser$ -odiu*uri -e (are se re-re+ 1entau, ,n ta/louri vesele, idolatri ar'i de vii -entru -$(atele lor. 6n -ri*a du*ini($, (&nd regina -use un -reot s$ (iteas($ liturg.ia la -alat, (u(erni(ii din ;urul ei erau s$+l u(id$. Maria, (u o r$/dare sur-rin1$toare la o t&n$r$ de o-ts-re1e(e ani, (&'tig$ ,n(etul (u ,n(etul teren. Cor/ea -u)in, -arti(i-a la lu(r$rile #onsiliului o(u-&ndu+se (u un lu(ru de *&n$ 'i, -rin %ar*e(ul ei, (u(erea -e unii no/ili -rotestan)i. #.iar 'i -e 4o.n Tno0 l+a -ri*it (u /un$voin)$. 6n s(.i*/, el i+a vor/it de datoria ori($rui su-us de a se r$s(ula ,*-otriva unui -rin(i-e nelegiuit, a'a (u* ne arat$ 9i/lia ($ s+a ,nt&*-lat (u "saia 'i "e1e(.ia, 3aniil 'i Na/u(odonosor, d&ndu+i 'i *ulte alte e0e*-le -re)ioase. a nu ,nt&lnise ni(iodat$ un -ro%et= 'i a r$*as uluit$ 'i, desigur, (onsternat$. 7C$d ($ su-u'ii *ei + i+a s-us ea (u triste)e + v$ as(ult$ -e du*neavoastr$, 'i nu -e *ine8. l ,i r$s-unse ($ se *$rginea s$ (ear$ -rin)ului 'i -o-orului s$ as(ulte a*&ndoi de 3u*ne1eu. A-oi ,i )inu o -redi($ (u -rivire la liturg.ie, (ere*onie (are, a%ir*$ el, nu este -rev$1ut$ ,n s(ri-turi. a nu era teolog$, dar i+a dat un r$s-uns %er*e($torL 73a($ a(ei -e (are i+a* as(ultat alt$ dat$ ar %i a(i, v+ar r$s-unde ei8. Tno0 -le($, ur&ndu+i s$ reu'eas($ tot at&t de /ine ,n 2(o)ia -re(u* 3e/ora 7,n (o*unitatea %iilor lui "srail81@A. "C. Ra-orturile dintre Maria 'i lisa/eta erau (o*-le0e. !a (on%li(tele -oliti(e se adaug$ 'i gelo + 1ia %e*inin$. #&nd veni la !ondra Melville, a*/asadorul Mariei, lisa/eta %$(u tot (e i+a stat ,n -utin)$ (a s$+l sedu($. 6i vor/i ,n toate li*/ile -e (are le (uno'tea, (&nt$ din l$ut$, ,ntre/&ndu+l da($ 'i Maria (&nt$ at&t de %ru*os= dans$ ,n %a)a s(o)ianului 'i s-use ($+i sigur$ ($ Maria nu dansa at&t de gra)ios= voi s$ 'tie da($ -$rul ei /lond ro'(at nu era *ai %ru*os de(&t -$rul (astaniu al Mariei. Melville ie'i din ,n(ur($tur$ s-un&nd ($ lisa/eta era (ea *ai %ru*oas$ dintre reginele Angliei 'i Maria (ea *ai %ru*oas$ dintre reginele 2(o)iei. lisa/eta ,l *ai ,ntre/$ (ine era *ai ,nalt$ dintre ele dou$. Maria 2tuart, desigur. 7Atun(i + s-use lisa/eta + e -rea ,nalt$8. 4o.n Tno0 ar %i g$sit ,n a(este vor/e ale unui 'e% de stat argu*entele ,*-otriva 7*onstruoasei guvern$ri a %e*eilor8. 3ar la lisa/eta %rivolitatea nu era de(&t o *as($ agrea/il$. 6n -ro/le*a su((esiunii r$*ase ne(lintit$. a nu -utea ad*ite (a regina 2(o)iei s$+'i s-un$ regina Angliei, ni(i s$ -un$ al$turi -e ste*a ei (ele dou$ regate, (.iar da($ Maria nu lua ni(i o *$sur$ -entru a+'i valori%i(a dre-turile. O ast%el de -reten)ie ar %i -utut su/*ina ,n *od -eri(ulos loialis*ul (atoli(ilor engle1i, 'i asta (u at&t *ai *ult (u (&t (ea *ai *are -arte a (atoli(ilor se a%lau la nord, a-roa-e de %rontiera (u 2(o)ia. 3a($ Maria s+ar ($s$tori (u un -rin) (atoli(, %ran(e1 sau s-aniol, Anglia se -utea te*e de o nou$ Maria Tudor. 6n s(.i*/, da($ Maria 2tuart voia s$ se lase *$ritat$ (u un -rotestant engle1, ales de lisa/eta, a(easta era gata s$ de(lare ($, du-$ *oartea ei, su((esiunea ,i va reveni Mariei 'i ($ o va s-ri;ini (u s%aturile sale. C. 6ntre (ele dou$ regine ,n(e-u o (ores-onden)$ a*i(al$, ,n (are lisa/eta, ;u(&nd -e sora *ai *are, o (o-le'ea -e var$+sa (u -rover/e -line de t&l(L 7O(ole'te tu%i'urile, s+ar -utea (a un s-in s$ te ,n)e-e ,n ($l(&i... Piatra (ade adesea -e (a-ul (eluia (are a arun(at+o8. 2%aturi /anale, dar -oate utile, ($(i Maria, du-$ (e dovedise la ,n(e-ut at&ta r$/dare, se l$sa a(u* ,n -rada nervilor. #&nd 4o.n Tno0, (are (ontinua s+o ;ude(e 7(u o autoritate at&t de sever$ (a 'i (u* ar %i %$(ut -arte din #onsiliul Privat al lui 3u*ne1eu8, -redi($ ,*-otriva eventualei ($s$torii a reginei (u un -a-ista', ,l
1@I 1@A

Hnt6iul sunet de tr6mbi3( 5mpotriva monstruoasei guvern(ri a ,emeilor. 3e/ora, -ro%et$ /i/li($, datorit$ ins-ira)iei ($reia evreii ar %i re-urtat o vi(torie asu-ra (anaani)ilor ?#artea ;ude($torilor. I+AB.

11A

(.e*$ la d&nsa 'i+i vor/i *ult 'i (u violen)$. 7A* su-ortat + s-use ea + %elul du*neavoastr$ as-ru de a vor/i ,*-otriva *ea 'i a un(.ilor *ei. A* ,n(er(at s$ v$ %iu -e -la( -rin toate *i;loa(ele -osi/ile. C+a* -ri*it ori de (&te ori a)i avut -o%ta s$ *$ ad*onesta)i. Ki totu'i, nu -ot s$ tr$ies( ,n -a(e (u du*neavoastr$. 4ur ,n %a)a lui 3u*ne1eu ($ voi %i ,ntr+o 1i r$1/unat$8. 6n (li-a a(eea (uvintele i s+au -ierdut ,n .o.ote de -l&ns 'i -a;ul a/ia g$si at&tea /atiste (&te+i %ur$ de tre/uin)$ (a s$+'i 'tearg$ o(.ii. C". Pu)ine %e*ei au dre-tul la *ai *ult$ indulgen)$ de(&t Maria 2tuart, arun(at$ at&t de t&n$r$ 'i %$r$ s%etni(i (redin(io'i, ,ntr+o vre*e ro*an)ioas$ 'i /rutal$, -rintre no/ili %$r$ s(ru-ule 'i -redi(atori inu*ani. #ura;ul ei a a;utat+o s$ (&'tige ,n -ri*a eta-$. 6ndat$ (e l$s$ %e*eia din ea s$ ai/$ -rioritate %a)$ de suveran$, ,n(e-u s$ adune gre'eli -este gre'eli. #$ a re%u1at s$+l ia de /$r/at -e %ru*osul !ei(ester, -e (are i+l re(o*andase lisa/eta, era %ires(= n+avea ni(i o -o%t$ s$ (uleag$ -e %o'tii (urte1ani ai veri'oarei sale 'i, de alt*interea, !ei(ester ar %i %ost un rege ne-ri(e-ut. 3arnle>, -e (are+l alese ea, era 'i *ai ne-ri(e-ut= e dre-t ($ 'i el des(indea din %a*ilia Tudor 'i tru-ul s$u t&n$r nu era li-sit de gra)ie, dar avea un su%let ;osni(, o ini*$ la'$, ,l a-u(au %urii su/ite, 'i Maria se -li(tisi de el tot at&t de re-ede (u* se ,ndr$gostise. Maria (o*ise atun(i ne/unia de a+'i lua dre-t s%etni( un *i( *u1i(ant italian, venit ,n 2(o)ia o dat$ (u suita du(elui de 2avoia, un anu*e 3avid Ri11io. 2eniorii de la (urte, e0as-era)i ($ un -arvenit e -re%erat ,n lo(ul lor, ;urar$ s$ se r$1/une. 6*-reun$ (u 3arnle>, -user$ la (ale o (ons-ira)ie -entru a se des(otorosi de Ri11io 'i+l u(iser$ (.iar ,n %a)a Mariei, -e (&nd lua (ina (u ea. Peste trei luni ea d$du na'tere unui /$iat (are avea s$ %ie "a(o/ al C"+lea al 2(o)iei 'i "a(o/ " al Angliei 'i des-re (are se s-unea atun(i ($ e (o-ilul lui Ri11io. 2itua)ia Mariei devenea insu-orta/il$. 6l ura -e /$r/atul s$u 3arnle>= iu/ea la ne/unie -e (el *ai groa1ni( dintre seniorii s(o)ieni, -e (ontele de 9ot.Rell, (are o violase, a-oi o (u(erise, 'i -e (are toat$ 2(o)ia ,l dis-re)uia. 9ot.Rell -reg$ti u(iderea regelui. Oare (u (o*-li(itatea Mariei 2tuartG !u(ru (ert este ($ regina l+a instalat -e 3arnle>, (are era /olnav, ,ntr+o (as$ i1olat$ la )ar$, ,n a-ro-ierea din/urgului, la Tir:+o'<ield= ea ,l -$r$si seara= ,n (ursul no-)ii (asa s$ri ,n aer, 'i 3arnle> %u g$sit *ort ,n gr$din$. Ni*eni nu se ,ndoia de vinov$)ia lui 9ot. Rell. Or, regina, trei luni du-$ u(iderea /$r/atului s$u, se ($s$tori (u asasinul. ra *ai *ult de(&t -utea su-orta o-inia -u/li($, (.iar ,n se(olul al EC"+lea. Pa-a, 2-ania, <ran)a, to)i -rietenii o -$r$sir$ -e Maria. 5nii s(o)ieni se r$s(ular$. 3u-$ un s(urt (on%li(t, 9ot.Rell, destul de la', %ugi, iar Maria %u readus$ la din/urg, (a -ri1onier$, de solda)ii (are strigauL 7!a rug (u t&r%aX8. Maria %u detronat$ ,n %avoarea %iului s$u "a(o/ al C"+lea, istoria ei dovedind, s-unea a*/asadorul vene)ian, ($ 8tre/urile statului nu (onstituie o *eserie -entru o %e*eie8. C"". Ar %i %ost, desigur, e0e(utat$ da($ lisa/eta n+ar %i -rote;at+o, s-re *area des-erare a lui #e(il 'i a lui Jalsing.a*, (are nu+'i -uteau e0-li(a -oliti(a st$-&nei lor de(&t -rin oroarea -e (are o avea %a)$ de re/elii s(o)ieni 'i -rin dorin)a de a nu o%eri su-u'ilor un s-e(ta(ol 'i un e0e*-lu de regin$ de(a-itat$. 6n s%&r'it, du-$ 1e(e luni 'i ;u*$tate de (a-tivitate la !o(. !even, Maria %ugi ($lare, ,n 1A6@, 'i a;unse ,n Anglia. #e avea s$ %a($ lisa/etaG Tre/uia s$ tolere1e ,n regatul s$u -re1en)a unei -retendente at&t de -eri(uloaseG Ni(iodat$ a(east$ *are artist$ a e1it$rii n+a 'ov$it vre*e at&t de ,ndelungat$. #onsilierii s$i ar %i tratat+o -e Maria %$r$ ni(i o *il$. O (erea ra)iunea de stat. 4o.n Tno0 s(riaL 73a($ nu ve)i lovi la r$d$(in$, ra*urile (are -ar *oarte vor ,n*uguri din nou8. Maria (eru (a lisa/eta s$ des(.id$ o an(.et$ asu-ra a(telor (o*ise de re/elii s(o)ieni= lisa/eta a((e-t$, dar ordon$ *e*/rilor (o*isiei s$ e0tind$ an(.eta 'i (u -rivire la *oartea lui 3arnle>, -entru (a, s-unea ea, s$ nu *ai a-ese ni(i o /$nuial$ asu-ra 7sorei sale8. Ni'te s(risori (are dovedeau vinov$)ia Mariei, %ai*oasele 7s(risori din (aset$8, %ur$ invo(ate ,*-otriva reginei 2(o)iei. A(easta s-use ($ s(risorile erau %alse. Me*/rii (o*isiei, -ruden)i, de(larar$ ($ an(.eta nu dovedise ni*i( ni(i ,*-otriva re/elilor, ni(i ,*-otriva Mariei. lisa/eta o re)inu (a -ri1onier$ 'i nu -oate %i de lo( /la*at$, ($(i ne%eri(ita regin$ a 2(o)iei %usese 'i (ontinua s$ %ie i*-li(at$ ,n toate (ons-ira)iile. <a)$ de nu*$rul (o*-loturilor ale ($ror %ire le+a )inut Maria, /l&nde)ea lisa/etei st&rne'te ad*ira)ie. Pentru Maria 2tuart s+au r$s(ulat (atoli(ii din nord, -entru ea a *urit du(ele de Nor%ol:. a ,n(ura;a at&t 2-ania (&t 'i <ran)a, -e du(ele d'AlenYon, (a 'i -e 3on 4uan de Austria. a (ons-ira (u -a-a ,*-otriva lisa/etei -rin inter*ediul /an(.erilor %lorentini. #a*era #o*unelor (eru (a-ul ei= Jalsing.a* nu+i s-unea alt%el de(&t the bosom serpent1@6. ,n a%ar$ de ori(e ,ndoial$ ($ lisa/eta ar %i avut 1e(i de *otive serioase (a s$ ordone e0e(utarea %ru*oasei sale veri'oare. 3ar a re%u1at.
1@6

Iarpele ad(postit la s6n

116

C""". 1A6@+1A@7. <ru*oasa a*a1oan$ (u tenul -alid deveni o %e*eie *atur$ 'i /olnav$= -$rul (astaniu ,n($run)ea. Maria, -ri1onier$, /roda lu(ru'oare -entru lisa/eta 'i, in(ori;i/il$, (o*-lota. lisa/eta ,*/$tr&nea= era sigur a(u* ($ nu va *ai avea (o-ii= -ro/le*a su((esiunii devenea din (e ,n (e *ai grav$. 3u-$ o at&t de lung$ (a-tivitate, -a-a 'i /iseri(a uitaser$ ($ Maria se %$(use vinovat$ de adulter, -oate 'i de o*u(idere, 'i din nou ,'i -uneau ,n ea *ari s-eran)e. 9unii -rotestan)i se nelini'teau de s(aden)a at&t de a-ro-iat$. Jalsing.a*, (are o -&ndea -e Maria, ,i inter(e-ta regulat (ores-onden)a. 3u-$ dou$1e(i de ani de (a-tivitate, ea se )inea ,n($ de 7-lanul ei8, (are nu era alt(eva de(&t -ieirea lisa/etei. Or, ,n 1A@7 -$rea ($ se a-ro-ie un r$1/oi (u 2-ania. Tre/uia *ai ,nt&i, se g&ndea Jalsing.a*, ,nainte de a se anga;a, s$ se su-ri*e (au1ele -ri*e;diei din$untru. 5n agent -rovo(ator se ,ns$r(in$ s+o atrag$ -e Maria ,ntr+o (a-(an$. 2+a l$sat -rins$ %$r$ e1itare. 5n gru- de tineri -useser$ la (ale u(iderea lisa/etei, 'e%ul lor tri*ise Mariei o s(risoare, %ire'te inter(e-tat$, ,n (are o ,n(uno'tin)a de asasinat 'i+i (erea -$rerea. 3u'*anii Mariei a'te-tau -lini de nelini'te r$s-unsul ei. N+au %ost de1a*$gi)i. a a-ro/a o*orul 'i le d$dea (.iar s%aturi u(iga'ilor. Jalsing.a* triu*%a. Maria %u ;ude(at$ la <ot.eringa> 'i %u g$sit$ vinovat$ ,n unani*itate. #a*era #o*unelor (eru i*ediata ei e0e(u)ie. #.iar 'i %iul ei "a(o/ nu uita ($ *oartea Mariei ,i asigura tronul Angliei. 7Religia *ea *+a %$(ut s$ ur$s( ,ntotdeauna (o*-ortarea ei, de'i onoarea *$ o/liga s$+i a-$r via)a...8 lisa/eta e1ita 'i a(u*. 3e (e senti*ent as(ulta eaG #le*en)$ real$G Droa1$ de a(east$ a()iuneG Tea*$ -entru -ro-ria *&ntuireG 6n (ele din ur*$ se*n$ ordinul de e0e(u)ie. #$l$ul se v$1u silit s$ re-ete de trei ori lovitura de sa/ie, -entru a+i t$ia (a-ul ?@ %e/ruarie 1A@7B. Tragediile din tinere)e ale Mariei 2tuart %useser$ uitate, 'i ,n o(.ii (atoli(ilor a devenit o s%&nt$. "E. lisa/eta a tr$it -&n$ la 'a-te1e(i de ani, v&rst$ %oarte ,naintat$ -entru a(ele vre*uri, 'i -&n$ ,n ulti*a 1i a %ost s(li-itoare, a dansat, a %lirtat. 9urleig.1@7 *urise ,naintea ei 'i regina l+a ,nlo(uit (u al doilea %iu al a(estuia, (u Ro/ert #e(il. !ui !ei(ester ,i ur*ase, ,n gra)iile /$tr&nei %e*ei, ginerele a(estuia, (ontele de sse0. ra *l$dios 'i sedu($tor, dar arogant 'i avea un (ara(ter as(uns. 6*/$tat de senti*entul tul/ure -e (are+l avea regina -entru el 'i (are (u-rindea ,n a(ela'i ti*- gri;$ *atern$, tandre)$ 'i sen1ualitate, ,n(ura;at 'i de o glorioas$ e0-edi)ie la #adi0, (are %$(use din el idolul -o-orului engle1, devenise de nesu-ortat. #u toate ($ o trata -e regin$ (u o i*-ertinen)$ 'i o violen)$ ne*ai-o*enit$, ea ,l ierta ,ntotdeauna. 6'i ;u($ ulti*a (arte (&nd (eru (o*anda ar*atei tri*is$ de lisa/eta (a s$ ,n$/u'e revolta irlande1$ -rovo(at$ de s-anioli ?1A9IB. 6n general, el se (o*-ort$ (a un (o-il alintat 'i (a un tr$d$tor, vis&nd s$ se ,ntoar($ (u tru-ele sale la !ondra (a s+o detrone1e -e suveran$, tri*i)&ndu+i ,n a(ela'i ti*- s(risori sures(itate 'i -$ti*a'e. lisa/eta ,l ;ude(a a(u* (u /un+si*)L 7Ai avut (e+ai (erutL alegerea *o*entului... *ai *ult$ -utere 'i autoritate de(&t a avut (ineva vreodat$8'. #&nd, -$r$sindu+'i -ostul, se ,ntoarse 'i ,n(er($ s$ organi1e1e un (o*-lot -entru a o ,n(.ide 'i, la nevoie, -entru a o asasina, ea ,l l$s$ ,n voia soartei. 7A(ei (are se ating de s(e-trul -rin)ilor nu *erit$ ni(i o *il$8, s-use ea. <ru*osul sse0 %u de(a-itat ,n Turn 'i avu un s%&r'it u*il 'i -ios. E. Moartea lui ,nv$lui (u o u*/r$ de *elan(olie ulti*ii ani ai reginei. a ,'i vo-sea ,n($ -$rul 7,n+ tr+o (uloare -e (are natura n+a %$(ut+o ni(iodat$8= se a(o-erea de -erle 'i dia*ante, de sto%e din %ire de argint 'i aur= *ai -ri*ea o*agiile -arla*entului 'i ,i -ro*itea s$ a/roge *ono-olurile (are ,*/og$)iser$ -rea *ul)i (urte1ani= d$dea *&na s$ i+o s$rute tuturor gentilo*ilor din #a*era #o*unelor, -entru ($ se g&ndea ($+'i ia r$*as /un de la ulti*ul s$u -arla*ent= uneori *ai dansa (.iar 'i o 7(ourante81@@. 3ar i*ediat se ,ntindea -e -erne= se a-ro-ia s%&r'itul 'i ea ,l si*)ea. Totu'i se ,n($-$)&nase s$ re%u1e nu*irea unui su((esor. Ktia ($ va %i "a(o/ al C"+lea al 2(o)iei, %iul Mariei 2tuart, 'i ($ *ini'trii s$i au 'i ,n(e-ut o (ores-onden)$ (u din/urgul. Nu vor/ea ni(iodat$ de asta. &ideo et taceo %usese ,ntotdeauna devi1a ei. 6ntr+o 1i de ianuarie a anului 16OH se si*)i *ai r$u, se (ul($, re%u1$ s+o vad$ un *edi(, ,l dese*n$ ,n s%&r'it -e "a(o/ (a ur*a'ul ei 'i, ,ntor(&ndu+se (u %a)a la -erete, ($1u ,ntr+o letargie din (are nu se *ai tre1i.

#I
1@7 1@@

Alt$ gra%ie a nu*elui 9urg.le> 3ans ve(.i, destul de viu, la *od$ ,n se(olele EC"+ EC""

117

ANGLIA N EPOCA ELISA(ETAN ". Tru-urile elisa/etanilor erau %$(ute la %el (a 'i ale noastre. Aveau a(elea'i (reiere, a(elea'i ini*i, a(eia'i rini(.i 'i, %$r$ ,ndoial$, ,n(er(au (a* a(elea'i -asiuni (a 'i des(enden)ii lor. 3ar ei de%or*au at&t de /ine linia a(estor tru-uri + -rin (ur/ele 'i ung.iurile ve'*intelor lor + 'i %ires(ul -asiunilor + -rin str$lu(irea *eta%orelor + ($ *ul)i istori(i i+au (onsiderat ni'te *on'tri. 6n s-e(ial a st&rnit ui*ire (ontrastul dintre ging$'ia -oe*elor lor 'i (ru1i*ea s-e(ta(olelor, dintre lu0ul (ostu*elor 'i *urd$ria vie)ii lor. 3ar ori(e e-o($ o%er$ ase*enea sur-ri1e 'i istori(ii viitorului nu vor ,nt&*-ina *ai -u)ine greut$)i s$ ,*-a(e inteligen)a savan)ilor 'i -$trunderea ro*an(ierilor no'tri (u stu-iditatea e(ono*iei 'i s$l/$ti(ia r$1/oaielor noastre. 5(eni(ii 'i ($-itanii (are traversau Ta*isa (a s$ vad$, la /eatrul Dlobului, o (o*edie de 2.a:es-eare erau a(eia'i (are -riveau (u -l$(ere un nenoro(it de urs .$r)uit de o (eat$ de (&ini sau (are (onte*-lau s&ngerosul su-li(iu al unui tr$d$tor. O/i'nuin)a i+a %$(ut insensi/ili, ,nto(*ai (a -e sse0 sau #arlisle, /$r/a)i at&t de ra%ina)i, (are se ,*-$(au (u *irosul ur&t al str$1ilor din !ondra, a'a du-$ (u* (utare estet al ti*-urilor noastre a((e-t$ %ilo1o%ia -oliti($ (ea *ai dur$ 'i s&ngeroasele ei (onse(in)e. "". 3eoare(e reginei ,i -l$(ea lu0ul, 'i )ara, de alt%el, se ,*/og$)ea, *oda a %ost -entru elisa/etani un tiran -reten)ios 'i (a-ri(ios. "nventate ,n <ran)a, turnurile la ro(.ii se l$rgiser$ ,ntr+ at&t, ,n(&t deveniser$ (a o *as$ -e (are se odi.neau /ra)ele. 3easu-ra a(estui vast (lo-ot, un (orset din /alene sau din o)el le %$(ea %e*eilor o talie de vies-e. Dulere i*ense, i*-ortate din 2-ania, erau ,n)e-enite (u un %ir de o)el sau (u s(ro/eal$, inven)ie dr$(eas($ -e (are o introdusese ,n Anglia nevasta vi1itiului olande1 al reginei. #ele *ai s(u*-e sto%e, (ati%ele, da*as(uri, -ostavuri din %ire de aur 'i argint erau %olosite -entru ro(.iile doa*nelor 'i -entru tuni(ile /$r/a)ilor. Marii seniori, ,n divertis*entele lor *itologi(e, se luau la ,ntre(ere ,n (e -rive'te i*agina)ia (u -oe)ii, (are, adeseori, erau ei ,n'i'i *ari seniori. !u0ul 'i (on%ortul -$trundeau ,n (asele gentry.ei 'i ale or$'enilor. O doa*n$ de rang *are, ,nainte de a se s(ula din -at, (erea (a -a;ul s$+i a-rind$ %o(ul ,n (a*er$= ,nainte de a se (ul(a ,i (erea (a*eristei s$+i ,n($l1eas($ -atul (u o sti(l$ (u a-$ (ald$. !a )ar$ -retutindeni se ridi(au noi (astele, ,n (are ar.ite(tura italian$ se ,*/ina (u goti(ul tradi)ional. 6n gr$dini, (a 'i ,n interiorul (aselor se ur*$rea si*etria -lanurilor 'i varietatea or+ na*entelor. Tisa 'i *eri'orul erau tunse ,n %or*$ de s%ere 'i s-irale. !i*/a;ul (avalerilor 'i al doa*nelor era tot a'a de (iudat ,ntorto(.eat (a 'i ar/orii din gr$dina lor. #uphues a lui !>l>1@9 %usese -u/li(at ,n 1A@O 'i ori(e %e*eie (ultivat$ se %$lea ($ este eu%uisti($. Pl$(erea de a n$s(o(i (uvinte 'i anu*ite ,ntors$turi, /e)ia -e (are o -ro(ura re,nnoirea li*/ii d$deau na'tere unei -re)io1it$)i ,nt&lnite ,n -oe*e, (a 'i ,n vor/ire 'i (are *ergea de la %er*e($tor la ridi(ol %$r$ a %i ,ntotdeauna u'or s$ se -oat$ distinge %rontiera dintre ele. """. 3a($ (ei de la (urte 'i (&teva s-irite (ultivate (iteau -e sir P.ili- 2>dne> 'i -e sir T.o*as J>att, -e 2-enser, -e MarloRe19O 'i sonetele lui 2.a:es-eare, su/ a(east$ su-ra%a)$ iri1at$ (ontinua s$ (ir(ule *arele (urent -uritan. 9i/liote(a adunat$ de lad> Ho/>, al ($rei (atalog ,l ave*, se (o*-unea *ai ales din ($r)i religioaseL 9i/lia 'i Cartea martirilor lui <o0e (onstituiau /a1a lor solid$. 7Autorul (el *ai (itit -e vre*ea lui 2.a:es-eare era reverendul Henr> 2*it.8 191. 6n a%ar$ de -redi(i, erau editate *ai ales /alade ri*ate asu-ra eveni*entelor 1ilei sau -a*%lete religioase (a *ani%estele -uritane -u/li(ate su/ -seudoni*ul Martin Mar-relate. Poe*ele nu g$seau -rea *ul)i le(tori, dar s(riitorii elisa/etani tr$iau *ai *ult din darurile -rote(torilor ($rora le dedi(au o-erele lor de(&t din v&n1area ($r)ilor. O -ies$ de teatru era -l$tit$ (u 'ase -&n$ la 1e(e livre, 'i un dra*aturg -u)in *ai a(tiv s(ria vreo 1e(e -&n$ la dou$s-re1e(e -e an. 6n s%&r'it, se vindeau la !ondra *ulte o-ere traduse din italian$ 'i %ran(e1$, (a de -ild$ 7ovestirile lui 9o((a((io 'i #seurile lui Montaigne. 6n s(rierile autorilor str$ini, 2-enser 'i 2.a:es-eare g$seau te*e la (are ad$ugau, -entru a le da un %ar*e( s-e(i%i( engle1, gravitatea *elan(oli($ -ro-rie na)iunii lor, -oe1ia sa
1@9 19O

4o.n !>l> ?1AAI+16O6B + -oet 'i s(riitor de %a(tur$ aristo(rati($ P.ili- 2>dne> ?1AAI+1A@6B, T.o*as J>att ?1AOH+1AIFB, d*und 2-enser ?1AAF+ 1A99B 'i #.risto-.er MarloRe ?1A6I+ 1A9HB + -oe)i renas(enti'ti engle1i. 5lti*ul l+a ins-irat -e 2.a:es-eare ,n unele lu(r$ri ?7Negu)$torul din Cene)ia8B, %$(&ndu+se (.iar s-e(ula)ii asu-ra unei -osi/ile identit$)i ,ntre el 'i 2.a:es-eare. <iul lui T.o*as J>att -e (are+l (.e*a la %el, a (ondus ,n 1AAI r$s(oala e'uat$ ,*-otriva ($s$toriei Mariei Tudor (u <ili-, viitorul rege al 2-aniei. #%. (artea a "C+a, (a-. C"", ` """. 191 Henr> 2*it., su-ranu*it 72ilver+tongued8 ?7!i*/$ de argint8B + autor 'i -redi(ator -uritan ?1AAO+1A91B.

11@

rusti($, %ilo1o%ia sa %a*iliar$ 'i serioas$. "C. 2u/ do*nia lisa/etei, teatrul a a;uns s$ o(u-e ,n Anglia un lo( de sea*$ ,n via)a !ondrei. 6n($ de -e vre*ea lui Henri( al C""+lea e0istau tru-e de (o*edie, dar -u)ine teatre -er*anente. Tru-ele a(elea ;u(au ,n (ur)ile .anurilor sau ,n vesti/ulele (ona(urilor. #&nd autorit$)ile din #it>, devenite -uritane, ,i e0-ul1ar$ -e (o*edieni, a(e'tia se re%ugiar$ la sud de Ta*isa, ,n a%ara ;urisdi()iei lordului+-ri*ar. Atun(i se (onstruir$ *ai *ulte teatre, dintre (are (el *ai (ele/ru este 7Dlo/ul8, din (are 2.a:es-eare -oseda o 1e(i*e. Oa*enii iau (u u'urin)$ dre-t tr$s$tur$ -er*anent$ un detaliu n$s(ut la ,nt&*-lare. #onstru(torii -ri*elor teatre ,n(er(ar$ a-roa-e to)i s$ re-rodu($ (urtea .anului, (u galeria sa e0terioar$ *erg&nd de+a lungul (a*erelor. A(east$ galerie -utea u'or re-re1enta (&nd /al(onul (a*erei unei doa*ne, (&nd v&r%ul unui turn. 2-e(tatorii -l$teau un -enn> (a s$ intre, 'ase -enn> -&n$ la un 'iling (a s$ ai/$ un lo( -e (are s$ 'ad$, %ie -e s(en$, %ie ,n galerie, (are, ,n a*intirea .anului ini)ial, r$*&nea ,*-$r)it$ ,n (a*ere, de unde, -ro/a/il, -rovin lo;ile noastre. Re-re1enta)ia se anun)a (u sunete de tro*-ete, a'a (u* se o/i'nuie'te 'i ast$1i ,n %a)a /ar$(ilor din /&l(iuri. Pu/li(ul, (o*-us din u(eni(i, studen)i ,n dre-t, solda)i 'i gentilo*i, era inteligent 'i serios. 6i -l$(ea o *elodra*$ %oarte s&ngeroas$, dar se dovedea (a-a/il s$ ,n)eleag$ 'i -iesele (ele *ai -oeti(e ale lui MarloRe, 9en 4onson sau 2.a:es-eare. C. 3es-re Jillia* 2.a:es-eare, (are a dat via)$ unei lu*i ,ntregi, (u* s+ar -utea vor/i ,n c6teva r&nduriG A %ost su-erior tuturor (elorlal)i autori dra*ati(i de -e vre*ea luiG !u(rul e sigur, de'i 'i a(e'tia au %ost %oarte re*ar(a/ili. Ni(i unul ,ns$ n+a -ar(urs o ga*$ de tonuri, de genuri 'i de su+ /ie(te at&t de larg$= ni*eni n+a 'tiut s$ ,*/ine ,ntr+un *od at&t de %eri(it -oe1ia (ea *ai %antasti($ 'i (onstru()ia (ea *ai solid$= ni*eni n+a e0-ri*at asu-ra naturii 'i -asiunii oa*enilor g&nduri at&t de -ro%unde ,ntr+o li*/$ at&t de viguroas$. 2u-erioritatea lui i+a %ost re(unos(ut$ de (onte*-o raniG Nu at&t de unani* (u* i+o re(unoa'te* noi ast$1i. #&nd a(est autor+a(tor a ,n(e-ut, -rin 1A9O, s$ o%ere *anus(rise (o*-aniilor de (o*edian)i, ,n (on(uren)$ (u erudi)ii -oe)i ai universit$)ilor, a st&rnit gelo1ia a(estora. 3ar -u/li(ului ,i -l$(eau -iesele lui. 6ntr+un *i( *anual de literatur$ -u+ /li(at ,n 1A9@, 7alladis /amia19F, autorul, (&nd a;unge la tragedie 'i (o*edie, vor/e'te de 2.a:es-eare (a 7de (el *ai *inunat ,n a*/ele genuri8 'i 7unul din (ei *ai -asiona)i dintre noi ,n a 1ugr$vi triste)ea -ri(inuit$ de ,n(ur($turile dragostei8. 73a($ *u1ele ar -utea vor/i engle1e'te + s-une autorul +, ar vor/i ,n %ru*oasa li*/$ a lui 2.a:es-eare8. Prieten (u oa*enii de la (urte, -arti(i-&nd la via)a lor ,n ti*-ul ulti*ei -erioade de do*nie a lisa/etei, 2.a:es-eare 'tia s$ des(rie, tot at&t de /ine (a -asiunile dragostei, 'i a(elea ale a*/i)iei, -re(u* 'i 1/u(iu*ul (elor a%la)i la -utere. 6n)ele-(iunea unui -o-or e al($tuit$ din adev$ruri (o*une ($rora *arii s(riitori au 'tiut s$ le dea o %or*$ deose/it$. 6n)ele-(iunea -o-orului engle1, instin(tiv$, -oeti($ 'i uneori in(onstant$, ,i datorea1$ lui 2.a:es-eare (eea (e -o-orul %ran(e1 le datorea1$ *orali'tilor s$i. C". Anglia lui 2.a:es-eare ,)i a-are toat$ %re*$t&nd de -oe*e 'i de (&nte(e, 'i+)i i*agine1i (u -l$(ere -e (el *ai ne,nse*nat u(eni( sau -e (el *ai si*-lu s$tean din vre*ea a(eea (&nt&nd la viol$ sau (o*-un&nd *adrigale. <$r$ ,ndoial$ ($ nu tre/uie s$ e0ager$* -oe1ia 'i veselia Angliei elisa/etane. Cia)a era as-r$ -entru *ase, la %el 'i (.iar *ai *ult de(&t ast$1i. 2e v$d ,n -iesele lui 2.a:es-eare )$ran(e a(tive, (u nasul ro'u, (are ,n toiul iernii (ar$ g$le)i (u la-te ,ng.e)at 'i au *&inile (r$-ate de la s-$latul ru%$riei grosolane 19H. #u toate ($ -re)ul gr&ului (res(use ,n ur*a s($derii valorii aurului, satele su%ereau din (au1a 'o*a;ului, %iind nevoie s$ se edi(te1e s-re s%&r'itul do*niei, ,n 1A97 'i 16O1, dou$ i*-ortante legi (u -rivire la s$ra(i. +Buirii, a ($ror -utere (re'tea, se ar$tau adesea duri, 'i -rigoana religioas$ era de te*ut -entru (ine voia s$ g&ndeas($ ,n *od li/er. 3ar e0istau 'i -ro-rietari (re'tini (are se dovedeau os-italieri 'i /inevoitori. 3o*eniile, (a 'i satele, ,'i satis%$(eau ,n($ ne(esit$)ile -rin -ro-riile lor *i;loa(e. O /un$ gos-odin$, lady sau arenda'$, ,'i %$(ea totul singur$, de la dul(ea)$ -&n$ la lu*&n$ri. 2er/$rile (&*-ene'ti erau -line de %ar*e(= su-ravie)uiau ve(.i tradi)ii -$g&ne, (a de -ild$ dansul de ar*inden (Maypole), ,n ;urul
19F 19H

/e2aurul 2ei3ei 7allas ?adi($ al ,n)ele-(iuniiB, de <ran(is Meres Alu1ie, -ro/a/il, la (u-letul 7"arna8, de la s%&r'itul (o*ediei Love;s Labour;s Lost (Chinurile 2adarnice ale dragostei) ,n (are se vor/e'te de 7la-tele (are ,ng.ea)$ ,n g$leat$8 'i de 7nasul ro'u 'i ;u-uit al Marianei8. 3a($ la a(est -asa; din -iesele lui 2.a:es-eare s+a g&ndit autorul, el nu e dintre (ele *ai se*ni%i(ative -entru 7via)a as-r$ a *aselor8.

119

unui st&l- ,*-odo/it (u %lori 'i ra*uri ver1i, (are evo(au sosirea -ri*$verii 'i a -a'telui -ri*itiv. 2$tenii *ontau (o*edii (u *ult$ is(usin)$, (u* ne+a ar$tat at&t de /ine 2.a:es-eare ,n &isul unei nop3i de var(, 'i str$inii re*ar(au ($ engle1ii erau -e atun(i -o-orul (el *ai *u1i(al din lu*e. Nu nu*ai ($ -o-orul a(esta a dat (o*-o1itori (a ad*ira/ilul 9>rd, dar a-roa-e ,n toate (asele se vedeau l$ute, viole, (lave(ine 'i ($r)i de *u1i($. To)i vi1itatorii 'i *ul)i servitori erau ,n stare s$ des(i%re1e un (&nte( 'i s$+'i o(u-e lo(ul ,ntr+un (or de trei sau -atru vo(i. C"". A(est gust -entru -oe1ie 'i *u1i($ -resu-une o edu(a)ie destul de avansat$. a nu li-sea elisa/etanilor. 3u-$ Jin(.ester 'i ton, %ilantro-i /oga)i %ondar$ noi 7ublic +chools4 Rug/> ,n 1A67, HarroR ,n 1A9O. 6n -rin(i-iu '(olile erau gratuite 'i destinate (o-iilor din ve(in$tate, %ondatorul -l$+ tind salariul ,nv$)$torilor 'i .rana (o-iilor. 2ingurii (are ,'i -l$teau ,ntre)inerea erau (ei str$ini de )inut, a-roa-e ,ntotdeauna %ii de *ari seniori sau de or$'eni /oga)i. Pu)in (&te -u)in str$inii devenir$ *ai nu*ero'i, 'i '(oala %un()iona nu*ai -entru ei, HarroR, de -ild$, r$*&n&nd nu*ai (u -atru1e(i de elevi gratui)i (,ree scholars). du(a)ia ele*entar$ se %$(ea ,n '(oli *i(i (petty schools), *ai ales de %e*ei, (are ,nv$)au -e (o-ii al%a/etul 'i no)iuni ele*entare de s(riere, ele ,n'ile ne'tiind *ai *ult. 3un$ a(eea (o-ilul se du(ea la Drammar +chool, '(oli (onduse, uneori (.iar 'i la )ar$, de adev$ra)i erudi)i. 0istau -e atun(i -&n$ 'i ,n (ele *ai *i(i ora'e din -rovin(ie oa*eni de ,nalt$ (ultur$. 3intre -rietenii %a*iliei 2.a:es-eare, la 2trat%ord+on+Avon, unul era li(en)iat ,n litere (Master o, Arts) al 5niversit$)ii din O0%ord= un altul (itea latine'te de -l$(ere. "stori(ii literari se *irau odinioar$ de (uno'tin)ele lui 2.a:es-eare, a(tor de (ondi)ie *odest$. 3ar erau (uno'tin)e -e (are le -oseda -e vre*ea a(eea *arele -u/li(, ,n s-e(ial (el din !ondra. 3a($ se r$s%oies( ($r)ile (are au a-ar)inut unor /$r/a)i sau %e*ei de -e a(ele ti*-uri, se v$d *arginile a(o-erite de note s(rise ,n li*/a latin$, tot at&t de re*ar(a/ile -rin serio1itatea %or*ei (&t 'i -rin vigoarea g&ndirii, 'i tre/uie s$ re(uno'ti ($, da($ *etodele 'tiin)i%i(e sunt ast$1i *ai e%i(a(e de(&t -e ti*-ul elisa/etanilor, inteligen)a 'i gustul lor erau su-erioare inteligen)ei 'i gustului -e (are le -osed$, ,n ti*-ul de %a)$, -ersoanele din a(eea'i (las$.

#II CONCLUZII ". A'adar, Anglia -rodu(e, ,n se(olul al EC"+lea, o art$ 'i o literatur$ (are ,i sunt s-e(i%i(e. a a -reluat din Rena'terea euro-ean$ (eea (e se -otrivea geniului s$u, a-oi s+a des-$r)it de (ontinent. Totul a (ontri/uit, -e vre*ea dinastiei Tudor, s+o %a($ *ai insular$L -rogresul li*/ii na)ionale, (on+ stru()ia unei %lote -uterni(e, ru-tura (u /iseri(a ro*an$. 3a($ (iti* ,n Memoriile lui 2ull>19I re+ latarea unei a*/asade %ran(e1e la !ondra de la ,n(e-utul se(olului ur*$tor, ne -ute* da sea*a de violen)a 0eno%o/iei engle1e de atun(iL 7 sigur ($ engle1ii ne ur$s( + s(rie 2ull> +, 'i (u o ur$ at&t de -uterni($ 'i at&t de general$, ($ ai %i tentat s+o tre(i ,n nu*$rul a-titudinilor %ire'ti ale a(estui -o+ -or. *ai sigur ($+i e%e(tul orgoliului 'i ,n%u*ur$rii sale= -entru ($ nu e0ist$ ,n uro-a un -o-or *ai tru%a', *ai dis-re)uitor, *ai e0altat de ideea -er%e()iunii sale. 3a($ ar %i s$ li se dea (re1are, s-iritul 'i ra)iunea nu se g$ses( de(&t la ei= ei ,'i ador$ toate -$rerile 'i dis-re)uies( o-iniile tuturor (elorlalte na)iuni= 'i nu le vine ni(iodat$ ,n g&nd s$+i as(ulte -e al)ii sau s$ se ,ndoias($ de ei ,n'i'i. 3e alt%el, -rin %elul lor de a %i, ,'i stri($ *ai *ult lor de(&t nou$. i sunt, din -ri(ina asta, la dis(re)ia tuturor (a-ri(iilor lor. 6n(on;ura)i de *are, s+ar 1i(e ($ s+au *oli-sit de ,ntreaga ei nestatorni(ie8. 5nul din se(retele -o-ularit$)ii dinastiei Tudorilor este arta (u (are au %latat -re;ude($)ile insulare 'i orgoliul su-u'ilor lor. "". Duvernarea regilor Tudor a %ost o guvernare de *&n$ %orte, dar %or)a ei nu i+o d$dea ni(i ar + *ata, ni(i -oli)ia. 2-ri;inindu+se -e o-inia -u/li($, -e yeomen.i, -e arenda'i, -e negustori, ei au a(a-arat -uterea s-iritual$. Regii <ran)ei 'i ai 2-aniei s+au aliat (u /iseri(a ro*an$ -entru a (rea *onar.ii a/solute= regii Angliei s+au aliat (u -arla*entul -entru a alunga /iseri(a Ro*ei 'i a deveni ei ,n'i'i 'e%i ai unei /iseri(i na)ionale. Ade1iunea lor la Re%or*$ ar %i adus ruina Angliei da($ (ele dou$ *ari -uteri (atoli(e s+ar %i ,n)eles s$ 1dro/eas($ a(est *i( regat. Rivalitatea dintre dinastiile Ha/s/urg 'i Calois a salvat dinastia Tudorilor. Mul)u*it$ dis(ordiilor din uro-a, Anglia a -utut
19I

Ma0i*ilien de 9t.une, du(e de 2ull> ?1A6O+16I1B + re*ar(a/il o* de stat %ran(e1, *inistru al regelui Henri( al "C+lea, du-$ *oartea ($ruia ?161OB s+a retras din via)a -oliti($

1FO

-ra(ti(a -oliti(a 7/alan)ei -uterii8, (are+i este i*-us$ de situa)ia sa 'i (are (onst$ ,n a a)&)a ,*-otriva statului (el *ai -uterni( de -e (ontinent (oali)iile, ($rora ea le adu(e s-ri;inul /og$)iei 'i al %lotelor sale. a nu du(e ,n($, -e vre*ea lisa/etei, o -oliti($ i*-erial$, 'i ni*eni nu+'i i*aginea1$ ,n se(olul al EC"+lea ($ teritoriile de -este o(ean, r&vnite atun(i nu*ai -entru /og$)iile lor, ar -utea deveni ,ntr+o 1i (olonii de -o-ulat. """. Cisul ro*an 'i (re'tin al unui i*-eriu euro-ean nu *ai o/sedea1$ la ,n(e-utul se(olului al EC""+lea *in)ile suveranilor. <or)a statului na)ional a devenit singurul s(o- al e%orturilor lor. A(east$ %or)$ ia %or*e diverse. 6n <ran)a 'i ,n 2-ania, -uterea (entral$ se e0er(it$ de %un()ionari, ei ,n'i'i sus)inu)i de solda)i= ,n Anglia, institu)iile lo(ale din evul *ediu 'i+au -$strat ,ntregul -restigiu. Parla*entul, agent de leg$tur$ ,ntre rege 'i o-inia -u/li($ a (o*itatelor, ora'elor 'i satelor, a %ost res-e(tat de dinastia Tudorilor. Henri( al C"""+lea s+a %olosit de -arla*ent -entru a i*-une a((e-tarea re%or*ei sale religioase. lisa/eta a lingu'it -arla*entul s$u (u o st$ruin)$ (are ,ng$duie s$+)i i*agine1i -uterea lui. 6n 1A@H, adi($ atun(i (&nd regina era ,n (ul*ea -uterii sale, sir T.o*as 2*it.19A s(rieL 7Puterea (ea *ai ,nalt$ 'i (ea *ai a/solut$ a regatului Angliei o (onstituie -arla*entul, ($(i ori(e engle1 e -resu-us a %i -re1ent a(olo ,n -ersoan$ sau -rin *andat, de la -rin) 'i -&n$ la (el *ai u*il ins din Anglia, ast%el ,n(&t (onsi*)$*&ntul -arla*entului este (onsiderat a %i (onsi*)$*&ntul tuturor8. Pe la s%&r'itul do*niei lisa/etei, -arla*entul devenise (on'tient de %or)a sa 'i (riti(a adus$ a(telor (oroanei, de'i r$*&nea res-e(tuoas$, dovedea li*-ede inde-enden)a 'i autoritatea #a*erei #o*unelor. "C. 6nto(*ai -re(u* %eudalitatea s+a stins ,n ur*a triu*%ului s$u, *onar.ia engle1$ va sl$/i (ur&nd datorit$ to(*ai servi(iilor -e (are le+a adus. Res-e(tul enor* (are ,n(on;urase dinastia Tudorilor era datorat ,n a(eea'i *$sur$ *eritelor -ro-rii ale a(estei %a*ilii, (&t 'i a*intirii nenoro(irilor (are -re(edaser$ ur(area lor -e tron. 3ar du-$ (e+a tre(ut -eri(olul, ,i a%urise'ti -e to)i s%in)ii. #ur&nd, ,n(ura;a)i de ordinea interioar$ restaurat$ de *onar.ie 'i de siguran)a e0tern$ -e (are o garantea1$ ,n a(ela'i ti*- noua -utere *ariti*$ a Angliei 'i ,nvr$;/irile din uro-a, sBuirii 'i or$'enii vor ,n(er(a s$+i i*-un$ regelui voin)a lor e0-ri*at$ -rin -arla*ent. #oroana 'i #a*era #o*unelor vor ;u(a ,n Anglia o *are -artid$, a ($rei *i1$ va %i -uterea su-re*$= i*-ruden)a unei dinastii noi va des(.ide (ale li/er$ -entru vi(toria -arla*entului. ++++++++++++++++++++

19A

2ir T.o*as 2*it. ?1A1I+1A77B + ,nv$)at 'i o* -oliti( engle1. O-era din (are se (itea1$, e republica Anglorum, a a-$rut -ostu*, ,n 1A@H+1A@I.

1F1