Sunteți pe pagina 1din 26

))).referat.

ro

Sudarea metalelor - sudarea manuala prin topire cu energie electrica - sudarea cu arc electric sub strat de flux - sudarea cu arc electric protector de gaze - sudarea prin topire cu flacara oxiacetilenica Taiere termica a materialelor metalice. Utilaje pentru sudare .Descriere si functionare

Sudarea
Sudarea este un procedeu tehnologic de imbinare nedemontabila a doua sau mai multe piese metalice in stare soida realizata prin actiunea fortelor de coeziune ce pot aparea intre atomii marginali apartinind pieselor de imbinat . Pentru obtinerea fortelor de coieziune care sa permita sudarea pieselor,este necesar un aport de energie din exterior( prin incalzire sau presare obtinut cu ajutorul instalatilor de sudare . !mbinarea pieselor prin sudare se poate realiza cu sau fara material de adaos. Sudabilitatea materialelor -reprezinta aptitudinea unui material ca printr-unanumit procedeu si pentru un anumit scop sa asigure ,in imbinarile sudate ,caracteristicile locale si generale prescrise pentru o constructie sudata ."a poate fi apreciata prin complexitatea precautiunilor care sunt necesare la realizarea imbinarilor sudate . Conditi de sudabilitate - comportarea la sudare cacterizeaza posibilitatea de a realiza printr-un procedeu oarecare ,imbinari sudate fara defecte ,cu caracteristici pre#azute ,depinzind de proprietatile metalurgice ale metalului de baza si a acelui de adaos . - siguranta la sudabilitate indica insusirea materialului sudat de-a nu-si diminua caracteristicile mecanice datorita tehnologiei de sudare aplicate, incit sa apara pericolul de rupere fragila .$ezulta ca siguranta la sudare este legata de capacitatea materialelor de a-si pastra proprietetile de plasticitate in urma procesului de sudare . % buna sudabilitate presupune posibilitatea realizari de imbinari sudate fara fisuri sau alte defecte ,cu alungire specifica ridicata ,rezistenta mecanica si caracteristici tehnologice apropiate cu cele ale materialului de baza ,cu capacitatea de a-si pastra caracteristicile in tot timpul functionarii . - comportarea tehnologica se caracterizeaza prin caracteristicile mecanice si proprietatile tehnologice care se pot realiza prin metoda de sudare in conditiile de executie date. Sudabilitatea cea mai buna se obtine prin acea metoda de sudare la care cusutura a rezultat cu caracteristici mecanice si proprietati de plasticitate mai bune fara modificare a proprietatilor initiale exagerate. &supra sudabilitatii influienteaza si alti factori tehnologici si anume ' - pozitia de sudare . - preincalzirea - metalul de adaos. Clasificarea imbinarilor sudate (lsificarea imbinarilor obtinute prin topire se face dupa sectiunea trans#ersala a cordonului de sudura . - sectiune de tip pana , Po)ered b* ))).referate-gratis.ro

- sectiune de tip echer , Dupa pozitiile principale ale cusuturii , - cusuturi orizontale , - cusuturi #erticale , - cusuturi de plafon . Dupa clasa de executie , - clasa de executie !, la constructi sudate deosebit de solicitate - clasa de executie !!, pentru solicitari medii - clasa de executie !!!, pentru lucrari statice supuse la solicitari reduse Dupa pozitia relati#a a pieselor ce se ansambleaza imbinarile sudate pot fii ' - cap in cap ,(cu cusutura directa si cu o eclisa - suprapuse ,(cu cusutura de margine Dupa forma suprafetei exterioare a cordonului de sudura imbinarile sudate pot fii' - plane (cu suprafata exterioara plana , - con#exe(suprafata exterioara ingrosata , - conca#e (cu suprafata exterioara conca#a ,folosita la suduri de colt pentru constructii supuse sarcinilor de oboseala . Dupa pozitia cordonului de sudura fata de directia sarcini imbinarile sudate pot fii' - frontale - laterale - combinate Dupa continuitate ,imbinarile sudate pot fii' - continuie - discontinui,putind fii dispuse fata in fata sau in zigzag.

Elementele componente ale unei suduri


!mbinarile sudate se compun din metalul de baza si cusurtura .

Metalul de baza este metalul sau aliajul care se sudeaza . Metalul de adaos este metalul sau aliajul sub forma de #erge ,sirma sau pulbere ,care se introduce suplimentar in zona de sudare ,in #ederea umpleri spatiului dintre piese . Po)ered b* ))).referate-gratis.ro

Cusutura rezultata prin solidificarea bai de metal topit care se formeaza intre marginile metalului de baza ,din metalul depus si metalul de baza . Rostul de sudura este spatiul format intre marginile piesei pregatite in #ederea imbinari orin sudare .+ormarea rostului este necesara din punct de #edere tehnologic, pentru a se putea realiza o patrundere corespunzatoare a procesului de sudare pe toata grosimea materialului .

Cusatura se compune din mai multe rinduri de sudura, fiecare rind fiind optinit in timpul unei treceri de-a lungul cusaturi . Pentru calitatea cusaturi prezinta un deosebit interes patrunderea sudurii ,care reprezinta adincimea de topire a metalului de baza .

Po)ered b* ))).referate-gratis.ro

Zona influientata termic este portiunea metalului de baza din apropierea cusaturi a carei proprietati s-au modificat in urma procesului de sudare .

!mbinarile sudate se clasifica in functie de pozitia reciproca a pieselor de imbinate .+ormele si dimensiunile rosturilor sunt determinate de formele imbinarilor sudate .

Po)ered b* ))).referate-gratis.ro

a $osturile imbinarilor sudate cap in cap ' rosturi in forma de ! rosturi in forma de , rosturi in forma de rosturi in forma de U rosturi asimetrice rosturi simetrice b $osturile imbinarilor sudate in colt(unghi reciproc de .// 0. c $ostul imbinarilor sudate in T +ormele si dimensiunile rosturilor sunt standardizate in functie de procedeul de sudare si calitatea materialului de baza . Dispoziti#ele utilizate pentru fabricarea constructiilor sudate se clasifica in functie de scopul lor si anume' - dispozitive de ansamblare- montare , care ser#esc la fixarea elementelor constructi#e in pozitie de sudare - dispozitive de sudare ,care ser#escla realizarea cordonului de sudare in poziti cit mai a#antaloase . !n functie de metoda de sudare aboptata la sudare si debitarea metalelor si aliajelor se folosesc o serie de utilaje . &stfel ,daca se considera doua grupe mari de metode de sudare ( sudare cu gaze si sudare electrica se folosesc urmatoarele utilaje principa' - la sudarea cu gaze sunt necesare' recipiente cu oxigen pre#azute cu reductoare de presiune , generatoare de acetilena, arzatoare, materiale de adaos. - la sudarea electrica sunt necesare ' utilaje pentru alimentarea cu curent electric, portelectrod,clesti, ciocane , dalti ,etc.

Tensiuni si deformati in piesele sudate


(auzele aparitiei tensiunilor si deformatiilor . !n timpul sudari in toate cazul tuturor procedeelor de sudare, apar tensiuni datorita proceselor fizico 1 mecanice care au loc in materialul sudat.&ceste tensiuni , in anumite conditi ,ramin in piesele sau structurile sudate sub forma unor tensiuni remanente numite tensiuni reziuale . "xistenta tensiunilor se poate pune in e#identa prin deformatiile aparute in piesele sudate . +actori care determina aparitia tensiunilor si deformatiilor in piesele si structurile sudate sunt' - rezistenta structuri la contractia libera a metalului sudat - dilatarea metalului - limita de curgere a metalului de baza si a celui de adaus - gradientul de temperatura determinat de neuniformitatea cimpului mtermic ,atit in sectiunea cusuturi cit si in lungul ei .

Po)ered b* ))).referate-gratis.ro

Metode pentru reducerea tensiunilor remanente


Petru reducerea acestor tensiuni din piesele si structurile sudate se aplica tratamentul termic de detensionare .&cest tratament termic prezinta si alte a#antaje fa#orabile asupra imbinarilor sudate ,cum ar fii ' mareste stabilitatea dimensionala ,reduce stabilitatea materialului metalic la coroziune si micsoreaza probabilitatea ruperi fragile .

Metode de reducere a deformatiilor


metode mecanice de reducere a deformatiilor cuprind - pozitionarea componentelor inaintea sudari ca dupa sudare sa se obtina geometria necesara. - fixarea rigida a componentelor in dispoziti#e masi#e care sa impiedice deformarea ansamblului (dar aceasta metoda introduce tensiuni . - prinderea pro#izorie cu suduri scurte in lungul rostului . b metode tehnologice de reducere a deformatiilor - preincalzirea componentelor de sudat sau uniformizarea cimpului termic folosinduse #iteza mare de sudare - rosturile simetrice si cusuturi efectuate prin treceri balansate - metode de adaos care pot conferi cusuturi plasticitate ridicata c ciocanire locala care se executa cu ciocane pneumatice cu #irf sferic pentru indreptarea pieselor deformate .!n #ederea aplicari ciocaniri ,materialul se incalzeste in prealabil cu o flacara oxiacetilenica pina la culoarea rosu 1inchis ,apoi in timpul raciri se executa indreptarea. a

Factori fragilizati in piese sudate


!n piesele si stucturile sudate ,tensiunile introduse in timpul sudari si localizate in zonele adiacente cusuturi si tensiunile aparute in timpul functionari piesei creaza o concentratie de tensiuni puternice .Daca materialul are suficienta plasticitate ca sa poata diminua concentratiile de tensiuni creeate ,atunci nu se produce fisurarea pieselor .pierderea locala a plasticitati creeaza posibilitatea formarii fisuri sub efectul concentratiilor de tensiuni . Sudarea cu arc electric Urilaje si materiale folosite Sursa de curent pentru sudarea cu arc electric . Clasificarea surselor de curent electric pentru sudare cu arc electric poate fii facuta dupa mai multe criteri ' 2 dupa felul curentului se deosebesc ' - surse de curent continu (grup generator . - surse de curent alternati# (aparate electrice cu Po)ered b* ))).referate-gratis.ro

transformator alimentat la retea . 3 dupa curentul maxim de sudare ' - surse ptr.curenti de sudare redusi (max 24/& pentru sudare manuala . - surse pentru curenti de sudare pina la 56/& - surse pentru curenti de sudare mari (7//-2///26//& sudari semiautomate si automate grupul de transformare este pe roti si stationare. Sursele de curent continuu (pot fii grupuri de sudare si redresoare grupurile de sudare ' - generatorul de curent - motorul de antrnare al generatorului - tabloul de comanda - trenul cu roti pentru deplasare (la cele mobile Surse pentru curentul alternativ (pot fii transformatoare de sudare si grupuri de generatoare de freg#enta marita . transformatoarele de sudare sunt aparate care au o inductanta ce asigura decalajul intre tensiune si curent .transformatoarele de sudare modifica parametrii puterii electrice de la o retea electrica cu tensiunea de 3//-6// - la tensiunea necesara sudarii cu intensitate mare de curent . generatoarele sincrone monofazate cu fregvente marite sunt antrenate de motoare asincrone alimentate la 33/ sau 5// - .&cestea se construiesc pentru curenti de sudare de 23/-86/ &cu freg#enta de 26/,5//si 86/ 9z.

Scule si dispozitive folosite.


Cablurile de sudare ( se folosesc pentru conducerea curentului la portelectrod si la clema de contact a piesei de lucru ."ste o constructie multifilara din sirme de cupru electrolitic acoperite cu o infasurare din fire din bumbac si izolatie de cauciuc . Clestele port electrod ser#este la conducerea electrodului prins in el ,pentru realizarea cordonului de sudura (trebuie sa prezinte siguranta impotri#a electrocutarii. Clema de contact ser#este la conducerea curentului de la aparat la piesa de lucru sau masa .Se prinde de masa sau piesa cu un cirlig de presiune . Scule necesare sudorului:- ciocanul de sudor pentru curatarea zgurei , - ciocanul cu cap rotund pentru ciocanirea sudurii, - dalta si ciocan obisnuit pentru indepartare stropilor de sudura , - perie de sirma din otel pentru curatarea zgurei si a rugini - manusi di piele , - sorturile cu pieptar,cu umerar sau sort scurt Po)ered b* ))).referate-gratis.ro

- bocanci sau lambiere. - sabloane si calibre de masurare - dispoziti#e de ansamblare . Materialul de adaos in cazul sudari cu arc electric ,materialul de adaos il constituie electrozii(sirmele acestia pot fi in#eliti sau nein#eliti sub forma de #ergea sau sirma . "lectrozi in#eliti sunt utilizati pentru rolul multiplu pe care in#elisurile le indeplinesc ,si anume' - sa mareasca stabilitatea arcului electric format intre electrod si piesa - sa creeze o perdea de gaz care sa protejeze picaturile de metal de oxigenul si azotul din are, - sa creeza in baia topita un strat acoperitor de zgura care sa impedice accesul aerului la metalul lichid ,sa incetineasca racirea rapida a metalului, - sa introduca in cusutura sudata elemente de aliere , nr componentilor ce pot compune in#elisul electrozilor poate ajunge la 26. "lectrozi nein#eliti sunt prezentati sub forma de #ergele si de sirma in bobine.

Sudarea cu arc electric sub strat de flux


0a sudarea automata cu arc se foloseste sirma-electrod fuzibila ,aceasta este antrenata continu la baia de sudura pe masura ce se topeste .Pentru ca baia de metal sa fie protejata impotri#a oxidarii arcul electric este acoperit de un flux granulat sub care el se mentine ,de unde si denumirea metodei :cu arc electric sub strat de flux.+luxul reduce pierderile prin stropire ,camufleaza radiatiile arcului,reduce cantitatile de fum si gaze degajate si asigura suduri o calitate superioara.

Po)ered b* ))).referate-gratis.ro

Sirmele pentru sudare sub strat de flux se fabrica in conformitate cu pre#ederile ST&S-2237-;7 si limiteaza continutul de S<P la /./8=.Pentru saigurarea unui bun contact ,sirmele sunt cuprate lucios Fluxul se prezinta sub forma de granule intre /.2si 8 mm si pot fii ' -- topite si granulate in apa .(omponenti sunt minereuri de mangan ,cuart si fluorina -- ceramice fabricate prin macinarea fina a componentilor (marmura ,fluorina,oxid de aluminiu si feroaliaje (aglomerare cu silicat de sodiu,granulare si apoi uscare . >rosimea stratului de flux care trebuie depus pe linia de sudura ,de pina la 3/mm pentru table subtiri si pina la 7/ mm pentru materiale groase .+luxul netopit trebuie strins si refolosit. Din complexul unei instalatii pentru pentru sudare automata fac parte ' tractorul de sudare ,pupitrul de comanda si sursa de curent care poate fii transformatorul sau un grup rotati#, instalatiile mai cuprind 'conductore electrice ,sine pentru ghidarea tractorului,absorbitoare de flux ,accesorii etc.

Sudarea cu arc electric in mediu de gaze


Sudarea cu arc electric nefuzibil in mediu de gaz inert (W !" la care arcul se produce intre un electrid de )olfram si piesa de sudat ,iar protectia se asigura cu un curent de gaz inert suflat in jurul electrodului. 0a amorsarea arcului electric la sudare ?!> ,fara atingerea electrodului se intrebuinteaza un generator de tensiune inalta (circa 5///- si freg#enta inalta (circa /,6 @z aplicate la bornele arcului . @etoda ?!> se aplica unei game foarte largi de metale , oteluri ,metale usoare , materiale refractare ,cupru si aliajele sale ,metale pretioase si altele .

Po)ered b* ))).referate-gratis.ro

instalatie de sudare !"# este compusa din - sursa de curent continu sau alternati# sau ambele, - generatorul de inalta freg#enta , - butelia de gaz protector ,cu regulator (debitmetru , - arzatorul de sudare , - cablurile de interconectare ,de conectare la piesa de sudat furtunuri de gaz protector si e#entual de apa.(intrare si iesire . $rzatoarele !"# pot fii cu racire naturala cu aer a#ind capacitates curentului de sudare de 2//& ,si racire cu apa pentru capacitate de sudare pina la ;//& %lectrozi de &olfram nu trebuie sa capete fisuri in extremitatea expusa arcului ,ei ramin intacti in timpul sudarii.Se li#reaza intr-o gama larga de grosimi(de la /,4-2/mm si lungimi intre ;6-26/mm . Sirmele de adaos pentru ?!> sunt fabricate cu compozitia chimica corespunzatoare materialelor ce se sudeaza .&limentarea sirmei in timpul sudari se poate face manual sau automat . Sudarea cu hidrogen atomic . este procedeul in care arcul electric se formeaza intre doi electrozi de #olfram ,amplasati in doua ajutaje #ecine prin care se sufla un curent de hidrogen . 0a temperatura inalta a arcului electric ,hidrogenul biatomic se disociaza in Po)ered b* ))).referate-gratis.ro

hidrogen monoatomic ,absorbind o cantitate de caldura din arc . 0a contactul cu piesa sau materialul de adaos cu temperaturi mai coborite reactia este in#ersa cu degajare de caldura .9idreogenul asigura in acelasi timp si protectia materialului topit deoarece el este reducator in orice stare .

Sudarea cu jet de plasma ,este o #arianta a metodei de sidare cu electrod nefuzibil la care ,pentru obtinerea celor mai bune rezultate ,in prezent se foloseste un arzator cu trei curenti de gaz , - argonul ,drept gaz plasmagen care genereaza plasma cu ajutorul arcului pilot produs intre electrodul de )olfram si ajutajul de cupru alimentat de un generator de curent suplimentar ,dupa care plasma trece in ajutajul ingustat al arzatorului ,spre piesa de sudat ,prin arcul transferat produs intre electrodul de )olfram si piesa de sudat (alimentat de generatorul principal . - &rgonul este un amestec al acestuia cu hidrogen sau heliu ,dreptgaz de focalizare , care sete debitat printr-o serie de gauri ,sub un unghi ascutit cu axa coloanei ,ingustind suplimentar jetul de plasma transferat piesei .

Po)ered b* ))).referate-gratis.ro

Prin acest procedeu pot fii realizate suduri in ! de la folii subtiri (de /,2 mm la table de 2/ mm,fara material de adaos .Procedeul este folosit la sudarea otelurilor inalt aliate ,aliaje din titan ,etc.

Masuri de tehnica securitati munci la sudarile cu arc electric


Prin nerespectarea normelor de tehnica securitati munci se pot produce urmatoarele accidente ' - electrocutari, - imbolna#irea ochilor si arsuri ale pieli pro#ocate de radiatiile arcului electric , - arsuri si rani produse de scintei ,picaturi de metal ,de zgura sau de piese incalzite - intoxicari pro#enite de la gaze si fumul degajat - incedii cauzate de scinteile pro#ocate de arcul electric . Sursele de curent pentru sudare trebuie cit si masa de lucru trebuie sa fie legate la priza de pamint inainte de punerea lor in functiune . 0egarile #or fi executate de catre electricieni . Sudorul trebuie sa lucreze numai pe co#oare de cauciuc sau pe gratare din lemn si imbracat cu echipament de protectie ' manusi ,sort din piele ,bocanci ,care sa-i apere atit impotri#a stropilor cit si in potri#a radiatiilor arcului . Se interzice sudarea pieselor #opsite sau in apropierea substantelor inflamabile ,deoarece se pot pro#oca incendii . (ablurile de sudare trebuie sa fie in stare perfecta A nu este admisa legarea pieselor si apoi izolarea lor cu banda izolatoare . "cranele si mastile trebuie sa protejeze complet fata ,gitul si urechile sudorului ,atit in potri#a radiatiilor ,cit si contra stropilor . Pentru curatarea zgurei si a picaturilor de metal ,sudorul trebuie sa poarte ochelari de protectie cu #izori din sticla necolorata . Po)ered b* ))).referate-gratis.ro

(abinele sudorilor trebuie sa fie bine iluminate si incojurate cu para#ane ,pentru a se feri persoanele din jur de radiatiile arcului electric . 0a locurile fixe de sudare se #or amenaja guri de aspirare pentru gazele si fumul ce se degaja in timpul sudari si se #a asigura o buna #entilatie . 0a sudarea pe santiere (de constructii sau na#ale in locuri periculoase, sudori #or purta centuri de siguranta sau #or lucra pe scaune suspendate .

SU#$%&$ 'U F($'$%$ #& !$)&


Materiale si utilaje folosite la sudarea cu flacara de gaz . a Materiale * - gaz combustibil - oxigen - materialul de adaos - fluxurile sau fondanti . 2 #aze si lichide combustibile folosite la sudare ' - acetilena 1 putere calorica B 68 82/ CDm5 E ((393 F temperatura intre / 52//-53// (G - gazul metan 1 puterea calorica B 56 45/ HjDm5E ((98 F temperatura 3////(G - hidrogenul 1 puterea calorica B 2/ ;2/HjDm5E Ftemperatura 33///(G - propanul si butanul 1 putere calorica B .///HjDm5EF #aiaza intre 2.// 1 / 32// (G - #apori de benzina ,de petrol lampant sau benzol Ftemperaturi benzinaB366//( petrol lampant B 38;6/(, benzenul B 36///(G. xigenul este gazul care intretine arderea Materiale de adaos este executat sub forma de sirme .-- sirme de sudare ptr. otel aliate si nealiate -- pentru sudarea fontei, #ergele turnate -- pentru sudarea alamei se fol sirme de alama marca &mSi0p si &mSm0p Sirmele de alama se mai folosesc si la lipirea (u, Ir, otel ,fonta . 'luxuri sau fondanti de sudare (sunt materiale speciale ,sub forma de praf,pasta sau lichide ,care au drept scop sa indeparteze oxizi si sa protejeze materialul topit impotri#a oxidari. b" Utilaje ' - generatorul de acetilena sau butelia de acetilena cu supapa de siguranta - trusa de sudare , - tuburile de cauciuc , - echipament de protectie , - masa de lucru si despoziti#e de sudare , - material de adaos ,fluxuri de sudare , - scule etc. 2 generatorul de acetilena ' la locul de munca acetilena se prepara in generatoare speciale a caror clasificare se face in functie de modul cum se asigura contactul intre Po)ered b* ))).referate-gratis.ro 5 2 3

carbit si apa .!n atelierele mari ,pre#azute cu mai multe posturi de sudare ,se recurge la generatoare stationare sau centrale de acetilena .&cestea au debit, in raport cu necesarul , de la 6 la 4 m5Dh.acetilena . Pentru posturile de sudare obisnuite se folosesc generatoare de acetilena transportabile.acestea pot fii de joasa presiune sau de presiune medie .

Dupa de modul realizare a contactului dintre carbit si apa se deosebesc ' generatoare cu caderea carbitului in apa A generatoare cu curgerea apei peste carbit Ageneratoare de contact intermitent prin refularea apei . "lemente componente ' 2 B carbit ; B rezer#or de carbit 3 B apJ 4 B rezer#oare de apJ 5 B e#acuarea acetilenei 8 B e#acuarea apei 6 B clopot 7 B pKrghie de eliberare a carbitului 3 buteliile de oxigen si buteliile de acetilena Iuteliile de oxigen sunt executate din otel, a#ind grosimea peretelui de 4mm si diametrul interior de 33/ mm . 0a partea sinferoiara este montat un suport ,iar la partea superioara au un git in care este montat un robinet de inchidere . 0ungimea buteliilor este de 2;8/ mm,masa unei butelii este de ;3,6 Hg,in care se pot incarca 4,6 Hg de oxigen care constituie masa celor 7m5 de oxigen comprimata la o presiune de 26/ bar. Iuteliile de acetilena au aceeasi capacitate ca cele de oxigen ,cu exceptia lungimi care este de 278/ mm . % butelie contine circa 66// l de acetilena la presiunea de 27 bar . in interiorul buteliilor sunt introduse 3/ Hgde masa poroasa si 23 Hg de acetona ,ceea ce permite imagazinarea acetilenei la presiune indicata fara pericaol.L 5 elemente de siguranta (epurare (reductie (curgera gazelor ( - supapele de siguranta ,sunt dispoziti#e destinate sa opreasca flacara de intoarce si unda de soc sa traca la generatoare si recipiente

Po)ered b* ))).referate-gratis.ro

a Supapa hidraulica de siguranta '

b a B supapJ de tip deschis b B supapJ de tip Knchis 2 - tea#J de admisie 3 1 robinet de ni#el 5 1 racord de e#acuare 8 1 gurJ de golire 6 1 robinete de Knchidere 7 1 membranJ.

epuratoarele , sunt destinate curatari acetilenei de impuritati mecanice si retinerea umiditati ,sunt sub forma de cuti cilindrice si sunt umplute cu cocs sau bucati mici de caramida

Po)ered b* ))).referate-gratis.ro

redresoare de presiune . Reductorul de oxigen ser#este pentru micsorarea presiuni oxigenului din buteli la presiunea de lucru (2-26 bar si la mentinera ei constanta . Reductorul de acetilena are acelasi principiu de functionare ca si cel de oxigen ,cu deosebirea ca presiunilHe sunt mult mai joase . - tuburile pentru conducerea gazelor ,pentru conducerea gazelor de la generator si de la butelia de oxigen se folosesc tuburi colorate de clasa > ' - in albastru la exterior si negru la interior pentru oxigen . (diam. interior de 7 mm, grosimea peretelui de 5,66,6 mm . - in rosu la exterior si negru la interior pentru acetilena .( diam. !nterior de . mm, grosimea peretelui de 5-6mm 8 arzatorul de sudare oxiacetilenica : este destinat sa amestece doua gaze (acetilena si oxigen ce sunt transportate prin tuburile de cauciuc ,intr-o anumita proportie ,astfel ca la iesirea lor sa se aprinda si sa arda cu flacara constanta ,flacara folosita la sudare .&rzatorul este firmat dintr-un miner pe care sunt pre#azute doua racorduri pentru acetilena si oxigen si un locas unde sa se monteze o tija cu arzator cu bec . 6 scule si dispozitive a)utatoare ' - ochelari de protectie cu #izoare colorate pentru sudare cu flcara , - ochelari de protectie cu #izoare albe in #ederea curatari pieselor de zgura si rugina etc. - manusi, sorturi ,jambiere si ghete . Po)ered b* ))).referate-gratis.ro

- dispoziti#e di#erse pentru fixarea pieselor in timpul sudarii - masa de lucru, - perii de sirma de otel , - ace si perii de sirma de alama pentru curatarea becurilor - ciocane ,dalti ,pile etc ,pentru taiere ,pilire, indreptare et

Te+nologia sudari cu flacara de gaze


a flacara oxiacetilenica .!n interiorul arzatorului se produce amestecul de gaz combustibil si oxigen care la esire se aprinde pentru obtinerea flacari de surura .Dupa raportul celor doua gaze flacara poate fi de trei feluri ' - flacara normala cind raportul %3 ' (393 B 2,2....2,3 (cazul general - flacara carburanta cind raportul %3 ' (393 B M 2,2 (ptr.o topire superficiala - flacara oxidanta cind %3 NN (393 ( fol. la sudarea alamei si la taiere . +lacara oxiacetilenica formeaza patru one ' -prima zona ,foarte redusa abia #izibila ,la iesirea din arzator reprezinta amestecul de acetilena cu oxigenul inca neaprins . - zona a doua ,nucleul sau conul luminos , datorita lumini pronuntate alb stralucitor , - zona atreia este putin #izibila,aici se produce arderea acetilenei cu oxigenul din butelie ,este zona reducatoare a flacarii care degaja o mare cantitate de caldura . - zona a patra , formind zona secundara sau in#elisul exterior ,este zona unde are loc arderea completa a compusilor %3 ' (393 formati in zona reducatoare

@etodele si regimuri de sudare,sunt determinate de trei factori ' - inclinarea flacarii - incHinarea si pozitia sirmei de adaos - orientarea in spatiu a suduri de executat Sudarea spre stinga ,se aplica la sudarea tablelor cu grosomea de 8-6 mm la otel si 5 mm la metalele cu conductibilitate termica mare .Se aplica la sudarea in orice pozitie . Po)ered b* ))).referate-gratis.ro

Sudarea spre dreapta se aplica in cazul tablelor mai groase de 8 mm ,sudarea se executa de la stinga la dreapta ,sudarea se executa in urma arzatorului ,care are o miscare rectilinie fara oscilatii ,iar sirma se misca cu oscilati trans#ersale . Sudarea verticala cu cusutura dubla (se aplica numai tablelor in pozitie #erticala si la care cusutura se obtine #ertical de jos in sus .Sudura se executa simultann de doi sudori de o parte si de alta a rostului . ,rdinea operatiilor pentru lucru este urmatoarea * - se determina consumul de acetilena necesar in litri Dora - se alege marimea arzatorului ,infunctie de consumul de acetilena - se alege presiunea oxigenului - se alege materialul de adaos corespunzator materialului de baza - se alege diametrul sirmelor in raport cu grosimea tablelor de sudat 'ontrolul sudurilor . Defectele sudurilor si a pieselor sudate pot aparea atKt in sudura cit si in #ecinatatea suduri .% sudura de calitate trebuie sa aiba la exterior un aspect licios ,iar la interior sa fie compacta ,fara pori sau incluziuni .Dupa amplasarea lor defectele pot fii exterioare si interioare . *efectele exterioare alesuduri : abateride la dimensiune ca'neuniformitaOi ,ingroPJri ,deplasJri de la axa rostului, abatei de formJ etc. discontinuitJOi de linie Pi ni#el ,ca ' crestJturi mJrginale , scurgeri ,cratere ,strJpungeri fisuri exterioare produse Kn timpul sudJri sau rJcirii *efectele interioare ale suduri sunt ' - nepJtrunderile ,caracterizate prin faptul cJ piesa de bazJ Pi cordonul de sudurJ nu au fJcut masJ comunJ pe o anumitJ porOiune ' - incluziuni de gaze Pi incluziuni solide de zgurJ ,de flux sau de oxizi ' - fisuri interioare ,formKnd defectele cele mai gra#e . - compoziOie chimicJ necorespunzJtoare care pro#ine din excesul de acetilenJ care carbureazJ sudura . 'ontrolul -mbin.rilor sudate / ele trebuie sJ se efectuieze in timpul execuOiei cKt Pi dupa Pi trebuie sJ se refere la materialele Pi dispoziti#ele folosite ,timpul de execuOie Pi asupra calitJOii lucrJri executate . Controlul preventiv pre#ede #erificrea calitJtii materialelor folosite ,utilajului de sudare Pi a aparatelor de mJsurat ,#erificarea dimensonalJ a reperelor ,a rosturilor si a stJrii acestora Controlul in timpul execu+iei pre#ede #erificarea regimuriolor de sudare ,a depunerilor straturilor de sudurJ ,KncercJri asupra rezistenOei mecanice ,a KmbinJrilor corespunzJtoare tipului de Kmbinare . Controlul dup, execu+ia suduri poate fii fJcut prin probe distructi#e sau prin probe nedistructi#e . (ontrolul nedistructi# poate fii fJcut prin mai multe metode Pi anume ' Control vizual( Control cu radia+i ( Control cu ultra sunete ( Po)ered b* ))).referate-gratis.ro

Control cu flux magnetic ( 'ontrolul etan0eit.1i cusuturilor. Se aplicJ la controlul de etanPeitizare a recipientelor sau conductelor executate prin sudare Pi se face Kn mai multe feluri Pi anume' "ncercarea cu petrol lampant (se aplicJ #aselor deschise Pi rezer#oarelor . "ncerc,rile cu aer comprimat ,(se aplicJ recipientelor Pi conductelor . "ncerc,ri hidraulice (se aplicJ recipientelor sau #aselor ce lucreazJ sub presiune .

#ebitarea materialelor metalice cu flac.r. de gaz 0i oxigen


Debitarea cu flacJrJ de gaz Pi oxigen este un proces fizico- chimic de prelucrare aplicat Kn special oOelorilor moi . Pentru realizarea dbitJrii ,metalul la locul de Knceput de debitare se aduce Kn prealabil la temperatura de aprindere , respecti# de ardere , dupJ care se proiecteazJ un jet de oxegen care produce Kn adKncime arderea puternicJ a metalului A oxizi metalici (lichizi formaPi sunt proiectaOi Kn exterior de jetul d oxigen Pi astfel rezultJ o tJieturJ lipsitJ de margini topite . Debitarea cu flacJrJ e gaz Pi oxigen este un procedeu ce are la bazJ fenomenul de ardere a fierului Kntr-un jet de oxigen pur . Pentru ca acest proces sa decurgJ fJrJ Kntrerupere , este necesar ca materialul metalic supus prelucrJrii sJ indeplineascJ urmJtoarele condiOii ' temperatura de ardere a metalului sJ fie mai joasJ decKt temperatura lui de topire A temperatura de topire a oxi*ilor formati sJ fie inferioarJ temperaturi de topire a materialului prelucrat ,pentru ca sJ permitJ eliminarea lui rapidJ oxizi rezultaOi la debitare sJ fie cKt mai fluizi ,pentru ca sJ fie uPor KndepJrtaOi cu jetul suplimentar de oxigen A cJldura degajatJ prin arderea metalului sJ fie cKt mai mare pentru a se compensa pierderile de cJldurJ ce au loc Kn timpul debitJriiA conducti#itatea termicJ a materialului prelucrat sJ fie cKt mai micJ pentru ca zona Kn care acOioneazJ jetul sJ nu se rJceascJ prea repede astfel zgura este eliminatJ mai uPorA metalul supus debitJri sJ fie lipsit de sufluri ,crJpJturi ,incluziuni etc. care ar propaga scurgerea liberJ a jetului de oxigen &ceste condiOii sunt Kndeplinite de oOelul moale KntrucKt are temperatura de topire de peste 284//(,iar temperatura de ardere Kn oxigen este de circa 226//( A zgura rezultatJ la debitare este fluidJ astfel poate fii uPor KndepJrtatJ de jetul de oxigen suplimentar Debitarea oOelurilor cu conOinut mJrit de carbon de#ine mai dificilJ KntrucKt descrePte temperatura de topire Pi temperatura de ardere Kn oxigen crePte . 0a un conOinut de ( de /,. = temperatura de topire Pi cea de ardere sunt egale ,adicJ circa 25///(. 0a fontJ cu un conOinut de 3,6= ( temperatura de topire este de 256//( ,iar temperatura de aprindere Kn oxigen de aproximati# 28///( . DupJ tJiere piesele sunt rJcite Kn spaOii lipsite de curenOi de aer , iar dacJ s-a aplicat o preKncJlzire la temperaturi mai ridicate , atunci sunt rJcite in cuptor . %Oelurile mediu Pi Knalt aliate se preKncJlzesc pentru a se e#ita pericolul de fisurare Pi datoritJ temperaturilor Knalte de topire a oxizilor formaOi . Po)ered b* ))).referate-gratis.ro

>auele combustibile freg#ent folosite la debitare sunt acetilena Pi gazele naturale . %xigenul intrebuinOat la debitarea materialelor metalice trebuie sJ aibJ o puritate de peste ..,6=.

Te+nologia debit.rii cu flac.r. de gaz 0i oxigen


Debitarea Kncepe prin KncJlzirea materialului Kn punctul marginal pKnJ la temperatura de aprindere respecti# de ardere Kn oxigen , dupJ care se deschide robinetul oxigenului de debitare . +lacJra de gaz necesarJ KncJlziri metalului mai are Pi rolul de curJOare a oxizilor de pe suprafaOa piesei ,precum Pi de protecOie a jetului de oxigen . Prin aprinderea otelurilor la debitare se degajJ o cantitate de cJldurJ foarte mare ,6Q2/ ori decKt cea degajatJ de flacJra de KncJlzire ,astfel KncKt debitarea poate continua cKt timp acOioneazJ jetul de oxigen . 0a debitarea oOelului cu grosime mare poziOia becului trebuie sJ fie perpendicularJ pe suprafaOa materialului de debitat . >rosimea gazului ombustibuil poate fii aceeaPi pentru orice grosime de material . Presiunea oxigenului depinde de grosimea materialului fiind cu atKt mai mare cu cKt materialul este mai gros . Timpul de incJlzire a materialului Kn locul de Knceput de debitare este Kn funcOie de grosimea materialului de debitat . -iteza de debitare pentru o anumitJ grosime depinde de debitul Pi puritatea oxigenului ,de debitul amestecului de KncJlzire ,de natura materialului metalic debitat Pi de gradul de mecanizare a operaOiei .Rn uona Kn#ecinatJ cu suprafaOa de tJiere apar modificJri care depind de acOiunea termicJ Pi chimicJ a procesului de debitare asupra materialului .Principalele modificJri se referJ la structurJ Pi durite . >rosimea stratului termic #ariazJ Kntre 5 Pi 7 mm Kn funcOie de grosimea materialului . @odificare M.suri de te+nic. a securit.1i muncii 0i de prevenirea 0i stingere a incendiilor la sudarea metalelor cu flac.r. de gaz. @anipularea utilajului de sudat cKt Pi execuOia lucrJrilor de sudare Pi tJierea metalelor cu flacJrJ de gaz impun respectarea unor norme ,care sJ e#ite pro#ocarea unor accidente foarte gra#e ca urmare a unor explozii sau incendii. Pericolul cel mai mare Kl prezintJ amestecul acetilenei cu aer sau oxigen ,deoarece aceste amestecuri sunt puternic explozi#e .Un alt pericol Kl constituie faptul cJ oxigenul comprimat, in contact cu substanOele organice ,dJ naPtere la incendii si explozii prin autoaprindere . Pentru a pre#enii accidentele pro#ocate de utilaje Pi materialele folosite se #or lua o serie de mJsuri . - la locul de muncJ este necesar sJ fie Kn permanenOJ o gJleatJ cu apJ curatJ pentru cufundarea arzJtorului in cazul refulJrii flJcJrii precum Pi echipamentul pentru paza Kmpotri#a incendiilor . - sudorii Pi ajutorii de sudori trebuie sJ poarte echipamentul de protecOie respecti# ,iar persoanelor strJine nu le este permis sJ se apropie de locul de muncJ. - >eneratoarele Pi buteliile de acetilena se #or amplasa in afara locului unde se executJ sudarea Kn KncJperi zidite alJturi de cabina sudorului. - DistanOa dintre generator si orice flacJra deschisa trebuie sJ fie de cel puOin 2/ m Po)ered b* ))).referate-gratis.ro

Sudorii trebuie sJ cunoascJ temeinic tipul generatorului Pi instrucOiunile de folosire . RncJrcarea Pi golirea generatorului se #a face conform instrucOiunilor intreprinderi producJtoare . Ei#elul de apJ din generator si supapa se #a #erifica de cel puOin douJ ori pe schimb 0a terminarea lucrului Pi Kntreruperea accesului apei la carbit ,acetilena se #a e#acua Kn atmosferJ . $ezidul rezultat la producerea acetilenei ,hidroxidul de calciu .sub formJ de nJmol se #a KndepJrta din generator Pi se aruncJ Kn gropi special amenajate . >eneratoarelPe se #or feri de KngheO ,iar Kn cazul cKnd au KngheOat se #or dezgheOa cu apJ fierbinte ,introducerea generatoarelor Kn secOiile calde ,cum ar fii forja ,turnJtoria ,tratamente termice ,este interzisJ din cauza pericolelor de explozii Pi incendii Iutoaiele de carbit se #or pJstra Kn KncJperi uscate Pi acoperite ,la deschiderea lor se #or folosi scule Pi materiale neferoase ca sJ fie exclusa apariOia scKnteilor Iuteliile de oxigen se #or pastra in incJperile de lucru Kn poziOie #erticalJ ,buteliile reductoarele ,robinetele ,se #or ferii de uleiuri Pi grJsimi deoarece se pot produce explozii,reductoarele de presiune se #or #erifica Knainte de folosire ,dacJ sunt complet etanPe. DacJ arzJtorul s- KncJlzit prea tare se Knchide robinetul de acetilenJ ,iar cu robinetul de oxigen puOin deschis ,arzJtorul se scufundJ Kn gJleata cu apJ . %rificiile becului se #or curJOa numai cu sKrme din alamJ curate. (apetele tuburilor de cauciuc montate se #or fixa cu coliere metalice bine strKnse .tuburile nu trebuie sJ fie puse Kn contact cu corpuri Kncinse sau sJ fie apJsate de corpuri grele .tuburile defecte se #or Knlocui cu altele noi. 0ocul de muncJ trebuie sJ fie bine aerisite ,pJstrate curate si Kn ordine Eu este permisJ sudarea pieselor acoperite cu #opsele Pi grJsimi . Pentru sudarea in po*iOii incomode ,se #or folosi co#oare din cauciuc cJptiPite cu pKnzJ ingnifugJ.

Sudarea prin presiune


Sudarea prin presiune este procedeul de Kmbinare ,destinat obOineri de piese sau subansambluri ,realizate prin aplicarea unor forOe exterioare ."fectul forOelor exterioare depinde de temperatura zonelor adiacente ale pieselor de sudat Pi de anumite particularitJOi ale procedeului utilizat $olul forOelor exterioare constJ din urmJtoarele ' aducerea pieselor e sudat Kntr-un contact strKns prin deformarea lor plasticJ A obOinerea unei suduri Kn care metalul sJ fie compact , lipsit de goluri Pi cu tensiuni interne reduse A sigurarea inchideri spaOiului Kn care are loc topirea , e#itKnduse astfel interacOiunea metalului topit cu mediul KnconjurJtor precum Pi expulzarea materialului topit din zona sudJri care conOine oxizi Pi alte impuritJOi . DupJ temperatura maximJ ce se obOine Kn locul de sudare procedeele de sudare prin presiune se Kmpart Kn ' suduri la rece care nu depJPesc temperatura de recristalizare Pi suduri la cald ,la care se produc recristalizJri in cusuturJ . Sudarea la rece se executJ numai prin presare sau prin presare si #ibrare .Sudarea la cald se executJ Kn stare solidJ sau prin topire . Po)ered b* ))).referate-gratis.ro

RncJlzirea pieselor se poate executa cu surse de KncJlzire indirecte (prin reacOi chimice exoterme Kn mediul KnconjurJtor sau surse directe Pi anume efectul termic al curentului electric Pi frecarea uscatJ .

2rocedee de sudare
a. Sudarea prin presiune cu -nc,lzire cu flac,r, ' procedeul se aplicJ la sudarea de capete in stare solidJ , flacJra KncJlzind simultan ambele capete aflate Kn zona KnbinJri . (apetele de sudat pregJtite prin prelucrare ,sunt amplasate Kn interiorul unui arzJtor inelar care produce KncJlzirea metalului pKnJ la starea plasticJ . &plicSnd o presiune de 3///8/// EDcm3 se realizeaza, prin refulare,sudarea celor doua capete. Pentru a se e#ita supraKncJlzirea straturilor de suprafaOJ, arzStorul executS miPcJri axiale oscilatorii in jurul secOiunii de contact. % #ariantJ a procedeului constJ in incJlzirea metalului cu flacJrJ, apoi topirea porOiunii de sudat cu arzJtorul fxat in dreptul secOiunii de contact, dupJ care se aplicJ presiuni intermitente. Rn acest fel, se expulseazJ materialul topit Pi impuritJOile dintre suprafeOele de sudat. 0a piesele cu grosimi mari, pentru a se e#ita o incJlzire neuniformJ, se folosePte un arzJtor special, care permite numai KncJlzirea frontalJ a pieselor de sudat. &rzJtorul se KndepJrtezJ Knainte de a se incepe presarea.

2 - componentele de Kmbinare 3 - arzJtor inelar 5 - flJcJri multiple 8 - circuit de rJcire 6 - amestec de gaz Pi oxigen 7 - sudare realizatJ prin refulare b. Sudare prin presiune cu -nc,lzire electric, de contact. Procedeul este cunoscut sub denumirea de sudare electric, prin rezisten+,( iar KmbinJrile pot fi executate Kn capete, Kn puncte sau Kn linie. 2 . Sudarea -n capete. Procedeul de sudare Kn capete constJ Kn KncJlzirea prin rezistenOa de contact a pJrOilor frontale ale pieselor de sudat, dupJ care se executJ Po)ered b* ))).referate-gratis.ro

operaOia de presare cu o anumitJ forOJ. Sudarea Kn capete se poate realiza Kn stare solidJ Pi Kn stare topitJ. a sudarea -n capete -n stare solid,. Principiul procedeului este redat Kn figura 34.3. piesele de sudat 2,3 sunt fixate la o distanOJ de 3 l Kntre dispoziti#ele de strSngere 5 Pi 8, prin intermediul cJrora este condus curentul electric de la secundarul transformatorului 6 Pi executJ exercitJ presarea cu o forOJ +. Dispoziti#ele sunt fixate de batiul maPinii.

2, 3 1 piese de sudat 5,8 1 dispoziti#e de strKngere 6 1 secundarul transformatorului RncJlzirea metalului, Kn cazul sudJrii Kn stare solidJ, se realizeazJ prin efectul Coule, Kn urma parcurgerii de cJtre curentul de sudare a pieselor de sudat. (Jldura totalJ Tt, degajatJ Kn piesele supuse sudJrii, atunci cSnd ele sunt parcurse de cJtre surentul !s , este data de relaOia'

3t 4 56789 :7%p(t" ; %c(t"<

7 s s

t :=j<

Kn care' $p este rezistenOa electricJ a pieselor de sudatA $c este rezistenOa de contact din regiunea de Kmbinare a celor douJ pieseA ts este timpul de sudare. %peraOia de sudare se realizeaza Kn douJ etape' KncJlzirea pieselor Pi aplicarea presiunii de refulare. b .nc,lzirea pieselor. Piesele pregJtite pe partea frontalJ, printr-o prelucrare KngrijitJ Pi curJOate chimic, se aduc Kn contact Pi se supun unei presiuni mici de 2-2,6 bar. Prin conectarea curentului de deformare plasticJ care depinde de natura materialului metalic supus sudJrii . $egimul de KncJlzire de densitatea de curent Pi de durata de menOinere sub curent. Densitatea de curent crePte cu conducti#itatea electricJ Pi termicJ a metalului de sudat Pi Po)ered b* ))).referate-gratis.ro

cu micPorarea secOiunii trans#ersale a materialului de sudat. DensitJOile de curent pot fi Kntre 2/ Pi 2// &Dmm3 Kn cazul oOelului moale, 26/-3// &Dmm3 la aluminiu Pi 36/-5// &Dmm3 la cupru. Durata de menOinere sub curent Pi densitate de curent se condiOioneaza reciprocA de obicei, aceasta durata este de /,6 pSnJ la 26secunde .Timpi de sudare mici nu sunt fa#orabili KntrucJt se produce o KncJlzire neuniformJ Kn secOiune Pi o absorbOie mai mare a puteri electrice ."nergia necesarJ pentru realizarea unei suduri crePte cu mJrimea duratei de KncJlzire ,Kn schimb scade puterea absorpOiei de la reOea . c/ $plicarea presiunii de refulare .DupJ atingerea temperaturi de deformare plasticJ se aplicJ forOa de presare pentru realizarea refulJrii.&ceastJ presiune este de 2,6-5 bar Kn cazul oOelului moale , de 5,6Q6 bar la oOeluri aliate ,iar la aliaje neferoase 2Q2,6 bar. $efularea realizKnduse prin deplasarea unuia dintre dispoziti#ele de prindere celJlalt menOinKdu-se fix . Procedeul de sudare Kn capete se aplicJ la piese cu diametrul de 26Q3/ mm . Pentru realizarea unor suduri de calitate si Kn serie mare se folosesc instalaOii automate Kn atmosferJ de gaz protector in zona de contact . d Sudarea -n capete cu topire Rn acest caz KncJltirea se conduce astfel KncKt pe suprafeOele frontale ale pieselor de sudat sJ se obOinJ o peliculJ de metal lichid care se eliminJ ,KmpreunJ cu oxizii Pi impuritJOile Kn timpul presJri cu #itezJ mare . Procedeul se realizeazJ Kn douJ etape ,topirea Pi refularea metalului . 0a procedeul de sudare prin topire are loc o scurtare a materialului care depinde de #arianta de sudare adoptatJ ,de forma geometricJ a pieselor de sudat Pi de natura materialului . e Sudarea -n puncte se realizeazJ Kn principiu prin trecerea unui curent electric printr-un contact Pi KncJlzirea acestuia la temperaturi ridicate ,urmatJ de presare Pi rJcire sub presiune .Se pot suda simultan unul sau mai multe puncte . DupJ modul de realizare a circuitului electric sudarea Kn puncte poate fii din douJ pJrOii Pi dint-o singurJ parte.

Sudarea n puncte din dou pri .


Procedeul constJ Kn realizarea presiunii dupJ care se conecteazJ aparatul de sudurJ .(a urmare ia naPtere un curent de densitate maximJ care se stabilePte Kntre cei doi electroziPi care trece Pi prin rzistenOa de contact Kntre cele douJ piese .(Jldura ce se degajJ prin efectul Coule determinJ o crePtere a temperaturi Kn zonade contact .Pe mJsura KncJlziri metalului ,rezistenOa de contact se micPoreazJ ,iar reziusti#itatea crePte ,astfel cJ sursa termicJ se extinde in jurul reuistenOei de contact ,formKnd un nucleu de metal topit ,cu participarea ambelor piese Rntreruperea curentului dupJ formarea nucleului topit pro#oacJ solidificarea metalului Pi obOinerea unui punct sudat rezistent .@ai multe puncte aPezate dupJ o traiectorie formeazJ o cusuturJ de puncte .

Po)ered b* ))).referate-gratis.ro

3,2Q table de sudat 5,8Q electrozi 6 --- transformator de sudurJ 7 --- comutator de prize ; --- programator de curent 4 --- sistemde comandJ . --- Sistem de forOe

P 1 presiune d 1 diametrul electrodului t 1 grosimea tablei

0a piesele cu grosime mare (peste 6mm Pi supraOJ mai puOin netedJ se aplicJ o KncJlzire treptatJ a suprafeOelor de contact Pi a metalului cuprins Kntre electrozi de contact . &cest mod de KncJlzire se poate realiza prin conectarea intermitentJ a curentului de sudare (se e#itJ o supraKncJlzire a electrozilor . 0a sudarea unor piese importante din aliaje de aluminiu cu grosimi de 3-6 mm este ne#oie de o #ariaOie continuJ a curentului Pi a forOei de presare .&#antajul acestei metode constJ in aceea cJ se KmpiedicJ formarea de puncte de sudurJ Kntre electrod Pi piesJ . Sudura Kn puncte dintr-o singurJ parte se aplicJ tablelor din oOel cu grosimea de pKnJ la 3,6 mm.

Regimul de sudare la sudarea Kn puncte regimul de sudare cuprinde urmJtori


parametri principali ' intensitatea curentului de sudare ,diametrul electrodului ,forOa de apJsare Pi timpul de sudare. Rn practica industrialJ se aplicJ douJ regimuri de sudare ' - regimuri moi 6caracterizate prin ' duratJ mare de 2,6-5 s apJsare micJ (M 6 bar Po)ered b* ))).referate-gratis.ro

densitate mare de curent (;/Q27/ &D mm3 regimuri tari6 caracterizate prin ' duratJ mica de /,/3Q2,6 s apJsare mare N 6 bar densitate de curent mare (27/Q8// &Dmm3

Regimul moale se aplicJ la tablele din oOel moale sau Kn cazul oOelurilor cJlibile co grosimi peste 2mm . Regimul tare se folosePte la sudarea tablelor din oOel inoxidabil ,aluminiu Pi aliajele sale ,alte metale Pi aliaje neferoase cum Pi la piese din oOel carbon moale cu grosime foarte micJ . Sudarea Kn puncte se folosePte Kn industria autoturismelor ,a#ioanelor ,#agoanelor ,etc. De asemenea se folosePte la executarea plaselor din sKrmJ ,carcaselor pentru armarea betonului Pi Kn domeniul construcOiilor metalice .

Po)ered b* ))).referate-gratis.ro

Po)ered b* ))).referate-gratis.ro